TEMA – CURS ,,PROIECTELE EDUCAȚIONALE - STRATEGIE DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A UNITĂȚII DE INVĂȚĂMÂNT”

CURSANT , COSTRAS IOANA-ANDREEA

Proiect educațional

Proiect educațional pentru înființarea unui laborator de astronomie

Câteva note legate de ceea ce vom încerca să realizăm prin acest proiect:

Prin servicii educaționale se înțelege ansamblu de activități specifice prin metode și tehnici specifice, elaborate și desfășurate în cadrul unor instituții publice sau organizații, aparținând comunității prin care se urmărește rezolvarea unor tipuri variate de probleme ce privesc educația și instrucția unor categorii diverse de beneficiari din cadrul comunității respective.

Servicii educaționale: o sunt focalizate pe beneficiari/populația țintă (copii, părinți, tineri);o sunt organizate pe diverse niveluri/cicluri;o antrenează persoane specializate;o alocă resurse materiale/financiare/logistice;

Managementul proiectelor în serviciile educaționale are în vedere teoria și practica, știința și arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activității educative, a resurselor ei ca activitate de dezvoltare liberă, intregală, armonioasă a individualității, conform idealului educațional.

Declanșarea unui proces de schimbare pornește de la conștientizarea necesității schimbării și continuă cu manifestarea dorinței de schimbare, acumularea cunoștințelor necesare, formarea abilităților și consolidarea schimbării!

Condițiile pentru succesul schimbării într-un sistem sunt următoareleo Claritatea sopului propus;o Obiective realiste (prioritățile trebuie să fie conpatibile cu cerințele și resursele

existente);o Motivația pentru schimbare;o Resurse (cea mai importantă resursă fiind cea umană);o Evaluarea.

Proiect≠Program. Mai exact prin proiect vom înțelege demersul intelectual (adică ceea ce vom face noi) de proiectare a unei intervenții sociale, iar prin program vom înțelege modul practic de aplicare al proiectului (în plus, este alcătuit din mai multe proiecte).

Întrucât ne vom concentra pe elaborarea unui proiect de construire a unui laborator de astronomie într-un liceul teoretic, vom menționa caracteristicele generale ale unui proiect:

o Scop: rezolvarea unor probleme specifice la nivel instituțional sau organizațional;o Perioadă: limitată, precis ca durată, de la 6 luni până la 3 ani;o Buget: anual;o Scop: linii strategice generale (de exemplu stimularea popularității liceului în rândul

elevilor, putem să ne gândim la un proiect ca la o piesă dintr-un puzzle strategic);o Evaluare: contor al impactul general al programului, precum și asupra atingerii unor

constante generale de performanță. În linii mari, proiectul nostru trebuie să răspundă la următoarele 3 întrebări:

o De ce? (la care vom răspunde stabilind un scop clar);o Ce? (la care vom răspunde stabilind niște obiective clare);o Cum? (la care vom răspunde după ce vom stabili ce metode și prin ce mijloace vom

realiza obiectivele propuse); Ce caracteristici trebuie să aibă un proiect? Avem așa:

o este de dorit să includă activități și obiective; totodată acesta necesită coordonare, control potrivit unei succesiuni clare care să permită încadrarea în costuri și performanțe stabilite;

o trebuie să există o dinamică a ciclului de viață al proiectului;o trebuie să includă etape de evaluare: inițiere, dezvoltare, atingerea finalităților,

încheierea. Ce nu trebuie să omitem/ignorăm atunci când elaborăm un proiect? Răspunsul este dat de

reperele cadru:o Inovație;o Parteneriat;o Responsabilitate;o Participare comunitară;o Eficiență;o Profesionalism;o Transparență.

Cum alegem un proiect? Odată stabilit un SCOP clar, vom alege un proiect potrivit care este de dorit

o să fie realizabil;o să rezolve o problemă reală;

o să se armonizeze în scopul organizației (în cazul nostru, liceul)o să existe persoane interesate de rezolvarea proiectului,

astfel încât, cu ajutorul unor resurse alocate de liceu și alte organizații externe, să obținem rezultate măsurabile, pozitive.

30 iunie 2015

Au trecut mai bine de trei sute de zile decât sonda New Horizons a părăsit Pământul. Acum aceasta se află la 3 miliarde de mile depărtare de casă. Aici, unde Soarele este atât de departe și începe să devină un punct care luminează din ce în ce mai slab, se află un loc pe care nimeni nu l-a văzut până acum, Pluto și sateliții săi, una din cele mai îndepărtate lumi ce urmează a fi explorată de oameni.

Încă din cele mai vechi timpuri, punctele sau luminițele de pe bolta cerească ne-au captivat. În particular, au fost unele mai speciale aveau să ne surprindă pentru totdeauna, pe acestea le-am numit planete. Mai apoi am realizat că planeta noastră este doar una dintr-un grup de 9 planete din sistemul nostru solar. La început le-am descoperit, analizat doar în urma unor observații temeinice (unele făcute din Antichitate chiar) făcute de pe pământ. Totuși, acestea nu au fost de ajuns.

Acum mai bine de 50 de ani, am început să explorăm toate planetele sistemului nostru solar. În călătorii de zeci, sute de zile la rând, fiecare lume nouă, de la Mercur până la Neptun, își dezvăluia propria complexitate, desăvârșire, propriul caracter (Venus-1962, Mariner 2; Mars-1965, Mariner 4; Jupiter-1973, Pioneer 10; Mercur-1974, Mariner 10; Saturn-1979, Pioneer 11; Uranus-1986, Voyager 2;ł Neptun-1989, Voyager 2) și o frumusețe nemaîntâlnită.

14 iulie 2015

Anul acesta suntem aproape de a finaliza o primă etapă istorică din explorarea planetelor din sistemul nostru solar, odată cu intrarea sondei New Horizons (n.tr. Orizonturi Noi, proiect spațial demarat în anul 2001) în vecinătatea planetei Pluto. Astfel, pe 14 iulie 2015, NASA a prezentat primele imagini ale planetei Pluto și a sateliților săi naturali. Nu ne mai rămâne decât să de întrebăm, ce minuni ne așteaptă după aceste orizonturi noi?

Motto-uri

The Milky Way is nothing else but a mass of innumerable stars planted together in clusters. (Galileo Galilei)

Measure what is measurable, and make measurable what is not so. (Galileo Galilei)

If I have seen further it is by standing on the shoulders of giants. (Isaac Newton, din corespondențele cu Robert Hooke)

Coelorum perrupit claustra. („A spart barierele cerurilor” sunt cuvintele de pe mormântul astronomului W. Herschel)

Somewhere, something incredible is waiting to be known. (Carl Sagan)

Informații preliminare despre proiect

I. Diagrama Ishikawa. Identificarea necesităților ce urmează a fi satisfăcute

Folosind metoda Brainstorming vom identifica cauzelor principale ale unor probleme ce reduc fluiditatea procesului predare și învățare, toate aceste cauze vor fi notate în diagrama Ishikawa sau diagrama os de pește.

II. Cuvinte cheie. Durata proiectului. Ideea proiectului

Cuvinte cheie: astronomie, astrofizică, univers, stele, galaxie.

Durata proiectului este de 12 luni (1 iulie 2015 - 1 iulie 2016).

Vom presupune că proiectul nostru de înființare a unui laborator de astronomie este parte componentă a programului operațional regional 2014-2019, Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare a Colegiului Național „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Iași(fictiv), axă prioritară 3- tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public. Mai exact, acest proiect este parte componentă a lucrărilor din program prin care se dorește (scopul) creșterea calității procesului educațional prin realizarea de laboratoare noi la standarde europene și prin dotarea cu echipamente didactice de ultimă generație

Astfel, laboratorul de astronomie va fi o prelungire a laboratoarelor de fizică (cu precădere), informatică, biologie și chimie și un loc ideal pentru

a utiliza matematica într-un context practic; a utiliza fizica ca argument în explicarea diverselor observații de pe pământ sau

spațiu; a utiliza chimia pentru a studia compoziția planetelor din sistemul nostru solar; a utiliza biologia pentru a explica posibilitatea existenței vieții în spațiu, inclusiv

explicarea vieții pe Pământ. a utiliza istoria pentru a înțelege ce a condus la inventarea Astronomiei (άστρον

astron: stea, νόμος nomos: lege, una din cele mai vechi științe al cărei studiu nu a

ținut cont de resursele logistice sau de orice altă natură, studiul ei pornind din rațiuni practice, bunăoară, pentru agricultură, navigație);

a utiliza competențe de limbă și comunicare; a face experimente practice etc.

III. Echipa proiectului

Echipa proiectului este formată din patru grupe:

PROMOTORo Profesorii catedrei de matematică (unul din ei va fi coordonatorul

proiectului); Costraș Ioana Pușchin Ana Scriban Bianca Păduraru Ilona

o Profesorii catedrei de fizică; PARTENERI/EXPERȚI

o Observatorul astronomic al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iașio Cadre didactice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

FINANȚATORIo Consiliul localo Guvernul Românieio Uniunea europeană

PRESTATORI DE SERVICIIo Firma de construcții Y și Firma de materiale de construcții Zo Magazinul online SKYWATCHER (echipamenete astronomice)o Magazinul online- Starry Night

IV. Obiectivele generale ale proiectului

Dorim să înființăm un laborator de astronomie pentru clasele I-XII prin care vom iniția elevii noștrii în una din cele mai frumoase și vechi științe ale omenirii - Astronomia. Planșe, documentare, excursii la planetariu recent modernizat, activități TIC (interacțiunea cu programe profesionale prin care vom studiul bolta cerească, eclipsele, formarea stelelor etc.), discuții despre fenomenele din spațiu, viața pe stațiile spațiale etc.

Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea infrastructurii educaționale și a dotării colegiului pentru asigurarea unui proces educațional la standarde europene. Concret,

cu un buget de timp de o oră pe săptămână, timp de un an de zile, ne propunem să realizăm o activitate didactică cu următoarele caracteristici:

interactivitate; stimularea muncii în echipă (colaborativă); studiu teoretic imediat aplicat în situații practice simple, medii și complexe (opțional)

din viața reală; stimularea curiozității elevilor; învățarea elevilor să învețe singuri; utilizarea TIC în studiul astronomiei care se va axa pe utilizarea resurselor virtuale

pentru informare, realizarea unor observații virtuale, prelucrarea datelor obținute, realizarea rapoartelor, prezentarea informațiilor și a rapoartelor;

V. Sondaj de opinie . Beneficiarii proiectului

Înainte de a începe elaborarea propunerii de proiect am realizat un sondaj de opinie cu privire la de înființarea unui laborator de astronomie în care să desfășurăm activități didactice (punând accentul pe activitățile practice: observație, creație, statistică etc.) care să motiveze elevii în studiul științelor pe care le studiază în mod obișnuit. Eșantionul sondajului a fost format din elevii colegiului cu vârsta de peste 7 ani și reprezentanții părinților din fiecare clasă. Participanții au avut de răspuns la următoarele două întrebări:

Dacă s-ar decide înființarea unui laborator de științe reale aplicate în colegiul nostru, pentru ce disciplină, din cele menționate mai jos (lista este organizată în ordine alfabetică), ar trebui amenajat astfel încât să vă antreneze curiozitate, lucrul în echipă, un hobby pe care îl aveți deja, spiritul practic etc.?

1. Astronomie și Astrofizică2. Ecologie și protecția mediului3. Robotică4. Programare Web5. Arhitectură

Fie următoarele trei liste de discipline: disciplinele din prima coloană sunt specifice profilului real, disciplinele din a doua coloană sunt specifice profilului uman și disciplinele din cea de-a treia coloană sunt specifice profilului arte vizuale și arte plastice sau profilului sportiv (filiera vocațională). Selectați din fiecare coloană câte o disciplină care sunt în acord cu pasiunile tale (în cazul părinților se face modificarea: „...care sunt în acord cu personalitatea și pasiunile copilului dumneavoastră”).

REAL UMAN VOCA IONALȚ

Matematică Istorie DesenFizică Limbi străine Muzică

Chimie Educație civică FilmBiologie Economie Fotografie

Geografie Marketing DesignInformatică Management Expediții

Rezultatele sondajului de opinie au fost următoarele

I-IV V-VIII IX-XII0

10

20

30

40

50

60

70

12345

*Am presupus că fiecare clasă are 25 de elevi și în ciclul primar avem 4 clase, în ciclul gimnazial avem 8 clase și în ciclul liceal avem 24 de clase. Datele au fost exprimate în procente, e.g. 61% din elevii claselor I-IV au ales 1, 28% din elevii claselor IX-XII au ales 5.

Matemati

căFiz

icăChim

ie

Biologie

Geogra

fie

Informati

că0

10

20

30

40

50

60

70

ParintiI-IVV-VIIIIX-XII

*Datele sunt exprimate în procente.

Istorie

Limbi st

răine

Ed. C

ivică

Economie

Marketi

ng

Manage

ment

0

10

20

30

40

50

60

PărințiI-IVV-VIIIIX-XII

Desen Muzică Film Fotografie Design Excursii0

10

20

30

40

50

60

PărințiI-IVV-VIIIIX-XII

*Datele sunt exprimate în procente

Prin urmare, se observă din datele de mai sus că elevii ar fi încântați de un laborator de Astronomie. Mai mult, ultimele două ne vor ghida în sturcturarea și formularea activităților ce vor urma să fie desfășurate în cadrul orelor de laborator. Astfel, noi, cadrele didactice, vom încerca să cuprindem activități prin care să acoperim preferințele majoritare ale elevilor.

Grup țintă: Toți cei 900 de elevi ai Colegiului Național „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Iași.

Beneficiari direcți: Consiliul Local al Municipiului Iași.

Beneficiari indirecți:

Copii de vărta școlarizării din Iași și comunele învecinate; Cadrele didactice ale colegiului Alți elevi de la școli generale, licee Inspectoratul școlar Părinții copiilor

Pregătirea și asumarea problemei

VI. Obiective specifice al proiectului. Rezultate dorite/preconizate Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul documentării;Descrierea unor obiecte, fapte și fenomene din lumea reală;Efectuarea de observaţii astronomice în zilele senine folosind echipamentul laboratorului;Organizarea informațiilor și conceptelor științifice interdisciplinare;Exprimarea opiniilor critice și pertinente în raport cu fenomenele și procesele studiate;Utilizarea TIC în prelucrarea și prezentarea datelor;Creşterea performanţelor elevilor prin acces la material didactic în conformitate cu standardele europene;Gestionarea optimă a timpului de studiu;Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea de probleme teoretice și/sau practice în contexte diferite;Formarea şi pregătirea de noi specialişti implicaţi în activităţi de cercetare a spaţiului cosmic.

VII. Resurse actuale. Resurse necesare

Vom analiza înainte de toate situația din școală și oportunitatea de înființare a laboratorului de astronomie:

ANALIZA SWOT RESURSEUMANE

RESURSEMATERIALE

RELAŢII COMUNITARE ŞI DE

PARTENERIAT

PUNCTE TARI - personal didactic calificat;- relaţii bune cu comunitatea locală;- oferta educaţională adecvată cerinţelor

- şcoala deţine autorizaţie de funcţionare;- menţinerea stării de funcţionare prin activităţi de intreţinere

- colaborarea cu Primăria, Inspectoratul Teritorial de muncă, Oficiu pentru protecţia consumatorului;- relaţii de parteneriat

dezvoltării societăţii actuale şi resurselor şcolii.

şi reparaţii periodice;- şcoala dispune de o bază didactică bună, înnoită permanent prin eforturi proprii, de manuale, auxiliare didactice, paraşcolare.

cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor;- relaţii de parteneriat cu alte şcoli, atât din România cât şi din afara ţării.

PUNCTE SLABE - timpul liber limitat al părinţilor conduce la slaba implicare în activităţile şcolii; - mediile defavorizate din care provin elevii; - migrarea familiilor în diferite localităţi.

- utilizarea incorectă a utilităţilor de către elevi;- lipsa unui laborator de astronomie, deşi foarte mulţi elevi se arată tot mai interesaţi de această disciplină;- unele cadre didactice nu îşi asumă responsabilitatea gestionării şi întreţinerii bunurilor din sala de clasă- lipsa mobilierului.

- inconsecvenţă în promovarea imaginii şcolii în comunitate;

OPORTUNITĂŢI - relaţii de colaborare ale şcolii cu: autorităţile locale; agenţi economici

locali; Biblioteca

Judeţeană.

- descentralizarea finanţării şi autonomia instituţională permit o gestionare mai eficientă a fondurilor;- sprijin din partea Consiliului Reprezentativ al Părinţilor pentru rezolvarea problemelor materiale curente;- solicitările de închiriere a spaţiilor şcolare în condiţii avantajoase pentru şcoală;- alocarea de către Primărie a fondurilor

- paletă largă de oferte pentru proiectele de parteneriat;- lobby din partea părinţilor privind realizările şi performanţele şcolii;- deschiderea spre colaborare a instituţiilor şi organizaţiilor din comunitatea locală.

financiare necesare în vederea asigurării de condiţii materiale decente.

AMENINŢĂRI - scăderea indicelui demografic;- situaţia economică precară a familiilor;- subfinanţarea şcolilor.

- fluctuaţiile monedei naţionale în raport cu valutele de referinţă afectează contractele de achiziţii pe tremen mediu şi lung;- bugetul limitat al comunităţii locale faţă de nevoile şcolii.

- perceperea eronată de către o parte a comunităţii a problematicii vaste din activitatea şcolii.

VIII. Calendarul activităților. Diagrama Gantt

În cadrul proiectului de înființare a laboratorului de astronomie, fiecare activitate s-a bazat pe eșalonarea în timp, 12 luni, programarea activităților fiind reprezentată grafic în succesiunea normală a lor cu evidențierea intercondiționărilor cauzat de consumul de resurse. Astfel, programarea activităților cuprinde următoarele etape:

1. Elaborarea ideii pentru înființare.

2. Elaborarea planului:

2.1. Denumirea proiectului și necesitatea realizării acestuia;

2.2. Gradul de implicare financiară;

2.3. Analiza nevoilor;

2.4. Resursele necesare;

2.5. Durata necesară executării proiectului;

2.6. Rezultatele așteptate

3. Analiza riscurilor;

4. Semnarea contractelor de finanțare;

5. Demararea proiectului;

6. Analiza rezultatului. Evaluare

Diagrama Gantt

IX. Resurse. Plan de cheltuieli și buget alocat

Resurse actuale

resurse umane: profesorul de fizică, profesorul de matematică și informaticianul școlii;resurse materiale: o sală de clasă spațioasa și recent renovată, situată la mansardă.

Resurse necesare

Nr. Crt. Nume echipament Cost/Unitate Nr. unităţi Total

1. Set pupitru+ scaun 250 RON 30 7500 RON2. Catedră + scaun 500 RON 1 500 RON

3. Jaluzele 100 RON 3 300 RON4. Dulap pentru materiale

didactice 80 x 36 x 185 cm400 RON 1 400 RON

5. Dulap vitrină 80 x 36 x 185 cm 585 RON 1 585 RON6. Tablă colară verde ș

Magnetoplan SP 1500 x 1200 mm Germany

448 RON 1 448 RON

7. Videoproiector Benq MW529 1200 RON 1 1200 RON8. Ecran proiectie videoproiector

tripod Ligra Orion King 213cm x 213cm

569 RON 1 569 RON

9. Multifunctionala Laser monocrom Canon i-SENSYS MF212W, A4

700 RON 1 700 RON

10. Cartuş imprimantă 200 RON 1 200 RON11. Laptop 1800 RON 1 1800 RON12. Sistem audio 270 RON 1 270 RON13. Licenţă soft astronomic Starry

Night College, version 7800 RON 1 800 RON

14. Reflector Newtonian (telescop) Dobson Heritage 100mmSky-Watcher

750 RON 1 750 RON

15. BinocluSkyMaster 500 RON 1 500 RON16. Abonament pe un an la

revista„Astronomy”200 RON 1 200 RON

17. Planşa atmosferă/Sistemul Solar

120 RON 1 120 RON

18. Glob astronomic Räthgloben 1917 Glob HL 30 10

300 RON 1 300 RON

19. Harta cerului 65 RON 1 65RON20. Kit Construcţie Sistemul Solar 40 RON 1 40 RON21. Documentare(If We Had No

Moon, Amazing Earth. The Catastrophic Past, The Fabric Of The Cosmos, Stephen Hawking's Universe)

40 RON 4 160 RON

Conform analizei privind resursele necesare, bugetul prezentului proiect este estimat în jurul valorii de 17 407 RON. Din prezenta sumă un procent de 10% va fi suportat de către unitatea de învățământ.

Implementarea și monitorizarea

proiectului

X. Consultări. Managementul echipei de proiect

Implementarea unui astfel de laborator va urmări asigurarea unui loc în care elevul va putea înțelege, vedea, analiza ceea ce se intâmplă în Univers. Deoarece în majoritatea școlilor nu există un astfel de laborator, noțiunile fiind predate doar teoretic, iar informația transmisă este forte greu de digerat de elevi, se apelează la metode practice. Mijloacele moderne utilizate îi vor facilita elevului cunoașterea și întelegerea fenomenelor mult mai ușor. Ponderea majoră a activităților practice va permite o asimilare facilă a conținutului informațional, astfel încât feed-back-ul din partea elevilor se va realiza mult mai ușor.

Pentru ca activitatea să se desfășoare ca la carte este nevoie de o cooperare eficientă între parțile implicate în desfășurarea și împlinirea sarcinilor de lucru. Consultările cât mai dese vor crește rata de realizare a fiecărei parți implicate. Se vor realiza ședinte ori de cte ori apare o problemă pentru a găsi rezolvare cea mai bună. Fiecare membru implicat în acest proiect este responsabil de etapa care îi aparține. Ordinea și disciplina sunt lucrurile cele mai importante în buna desfășurare a lucrurilor. De aceia ori de câte ori va aparea o problemă, va fi o neînțelegere, o neclaritate din partea unui membru se va apela la așa numita „consultare”, care va găsi o cale pentru a trece peste acest impediment.

Impactul realizării proiectului va fi asupra elevilor, parinților, comunității locale, școlii și a tuturor cadrelor didactice. La nivelul elevilor se va observa mai ales la obținerea unor rezultate școlare mai bune, vor fi mai stimulați pentru studiu și vor primi informațiile transmise într-un mod mai accesibil. Părinții vor avea responsibilitatea să asigure un climat de studiu al elevilor cât mai bun, să-i încurajeze și să le pună la îndemână tot ceea ce este necesar pentru creșterea lor intelectuală. Dezvoltarea relațiilor de colaborare cu primăriile din jur, cu ISJ, aduce un plus pentru împlinirea activității școlare, chiar susținerea în inițierea altor proiecte. La nivelul școlii benefiiciile sunt: extinderea parteneriatelor și creșterea capacității de a gestiona fonduri.

Deoarece pe parcurs pot apărea modificări, îmbunătățiri, idei care să aducă o imagine nouă proiectului se va încerca să se pună în aplicare dacă este posibil. Este important ca lucrurile să se realizeze în ierarhia stabilită.

XI. Achiziții

Vom lua lista de cumpăraturi de mai sus și vom merge să cumpărăm (în sensul că vom organiza licitație offline, online, cu publicitate sau fără etc.) lucrurile cele mai bune la un prețul cel mai convenabil. Calitatea materialelor este foarte importantă, de aceea se va cumpăra cu foarte mare atenție.

XII. Monitorizarea și controlul proiectului

Monitorizarea proiectului va fi efectuată pe tot parcursul desfașurării acestuia atât de inițiatori cât și de elevi. Inițial elevilor li se va cere să completeze un chestionar referitor la construirea laboratorului, pentru aș exprima opinia. Vor fi angajați într-un scurt interviu de prezentare a motivelor implicării în acest proiect. Ei vor fi solicitați să dețină un caiet în care să noteze impresii, nemulțumiri, etc. Vor avea loc discuții în care ei vor putea sa-și susțină punctul de vedere în legătură cu desfășurarea unor activități.

La final, elevilor li se va da să completeze o fișă de feed-back a proiectului în care vor fi rugați să aprecieze modul de desfășurare a activităților propuse, calitatea condițiilor și a relațiilor, puncte tari/slabe, sugestii.

Forma de monitorizare și de control se vor face în raport cu ascensiunea de realizarea a activităților, astfel:

Căutăm o sală pentru laborator; Amenajarea sălii; Asigurarea și aranjarea mobilierului necesar; Cumpărarea instrumentelor; Verificarea și aranjarea lor; Securitatea și protecția lor; Prezentarea elevilor regulile de folosire;

XIII. Factori de risc în derularea proiectului

Din partea beneficiarilor:

Dezinteresul copiilor față de activitățile desfașurate datorită unei slabe educații sau riscul de a ceda ușor;

Lipsa de disciplină a elevilor; Lipsa de comunicare a elevilor provoacă apariția conflictelor între colegi, elevii nu vor

să participe la activitățile desfășurate;

Părinții se opun interesului copiilor să continue studiile, datorită nivelului scăzut al educației;

Din partea echipei de implementare:

Abandonarea proiectului din cauza efortului prea mare depus sau a unui dezinteres nejustificat;

Lipsa de experiență în activitățiile care se vor desfășura; Neîndeplinirea obiectivelor programului prin neimplicarea în activitățile în activitățile

desfășurate;

Din partea colaboratorilor și a comunițății locale:

Nemulțumirea școlii față de desfășurarea activităților specifice fiecărui obiectiv în parte;

Nerespectarea angajamentelor făcute din dezinteres ; Lipsa de colaborare ; Lipsa unei comunicări eficiente între persoanele incluse în proiect;

XIV. Promovare

Vom face o pagină web a laboratorului http://laboratoruldeastronomie.ro unde vom pune la dispoziția tuturor diverse materiale pentru a facilita înțelegerea fenomenelor astronomice, chiar și pentru cei neinițiați. Dintre aceste materiale menționăm:

Cele 96 de prezentări interactive, asistate de fotografii, animații, diagrame etc. ale celebrului profesor ALEX FILIPPENKO, de la Universitatea Berkeley, California. Acestea nu necesită cunoștințe anterioare și temele abordate sunt parcurse progresiv, de la cele mai elementare (cum ar fi observarea cu ochiul liber a fenomenelor de pe cer din timpul zilei, până la ultimele teorii cu privire la originea universului, argumentate științific).

Manuale speciale pe cele 3 nivele de studiu I-IV , V-VIII, IX-XII. Avem acces la cele mai noi și mai complete manuale existente pe piață. Ele vor fi organizate sub forma unei mici biblioteci în cadrul laboratorului. De asemenea putem avea acces la baze de date internaționale. Vom crea o secțiune specială pentru cei ce doresc să participe la Olimpiada Județeană de Astronomie, Olimpiada Națională, sau chiar Internațională (IOAA). Acești elevi au nevoie de un laborator pentru a se antrena pentru proba practică.

Programe de simulare a mișcării corpurilor cerești în localitatea în care ne aflăm, în timp real. Astfel de programe sunt următoarele: Starry Night Pro 7 (pentru care vom achiziționa, înițial, o licență de utilizare, vezi planul de cheltuieli), Stellarium, Celestia etc. Acestea ajută foarte mult la recunoașterea obiectelor cerești pe care le vedem, înlesnește fixarea constelațiilor și ne formează o imagine clară asupra felului în care orbitează planetele și stelele. De asemenea putem dispune și de Google Earth Pro, care ne permite să facem foarte ușor multe tipuri de măsurători pe globul Pământesc (distanțe dintre locuri, arii de terenuri, continente, oceane

etc.Hărți Stelare, Constelații, Vizionări de filme, Telescop, Binoclu, Banc Optic, Busolă, Rulete, Astrolab,Pendul, Oglinzi, Machete, Sistem Solar, Ceas Solar.

Observarea petelor solare, a planetelor apropiate de noi: Mercur, Venus, Marte, Saturn, Jupiter precum și a sateliților lor, a unor galaxii, a Lunii, a Eclipselor de Lună și de Soare, dacă avem ocazia, a Efemeridelor. Când e vremea bună se pot organiza ieșiri în aer liber pentru a observa constelațiile specifice acestui anotimp, desenarea unui sistem solar în miniatură, dar la scală cu cel real. Totodată se pot organiza

seminarii de pictură a suprafețelor corpurilor sau alte peisaje astronomice. La fel de bine pot fi organizate și concursuri de fotografie.

Prima mea lecție de astronomie (I-IV)

Forma Pământului și mișcările lui. Cerul. Anotimpurile. Orientarea cu ajutorul aștrilor.

Încă din fragedă pruncie, copiii încep să pună tot felul de întrebări cu referire la lumea înconjurătoare (legitime de altfel) adulților, iar aceștia din urmă, de multe ori întâmpină dificultăți serioase în a da răspunsuri mulțumitoare copiilor. Tot pe bună dreptate și acest fapt, căci unele întrebări dintr-acestea simple ca formulare au necesitat sute de ani pentru a fi elucidate de oamenii cei mai pregătiți ai planetei. Vom prezenta conținutul acestei lecții sub formă de întrebări simple ale unor copii, la care vom încerca să aducem răspunsuri corespunzătoare înțelegerii lor.

Experiment: Ce formă are planeta noastră?

1. 10 Motive pentru care Pământul e Rotund

Instinctual ar părea că este dreaptă planeta noastră, dar există foarte multe contraargumente la acest lucru. Ea pare dreaptă deoarece are o formă de sferă cu raza imensă în comparație cu înălțimea noastră.

Experiment: Cum se formează curcubeul?

Este foarte simplu. Iată de ce avem nevoie: un bol cu apă, o oglindă, o lanternă. Tot ce trebuie să facem este să punem oglinda pe fundul apei și să îndreptăm lanterna înspre oglindă. Astfel lumina albă se va refracta în apă și se va reflecta din oglindă pe

perete despicată în cele 7 culori ale curcubeului. Deci putem face și noi un curcubeu la noi acasă. Dați dublu click pe următorul video:

2. Curcubeu la tine acasă

Experiment: De ce este cerul albastru?

3. Ce determină culoarea cerului

Cerul nu are culoare, nici Soarele. Există doar lumină care se refractă prin materia din atmosfera terestră și se descompune în culori cu frecvențe de undă foarte diferite. Depinde și de cine privește: omul vede coloritul într-un fel, albina în alt fel, iar câinele în cu totul alte culori vede același lucru.

4 Explicație Cer Albastru și Soare Galben

Experiment: Cum ne putem da seama că pământul se învârte în jurul unei axe proprii?

Răspunsul îl avem din faptul că dacă instalăm un pendul de tavanul unei clădiri foarte înalte, el se mișcă întotdeauna. Mai mult, planul în care se mișcă se rotește mereu. Următorul clip explică foarte clar, și ne și indică un mic calcul ce ne furnizează și înclinația axei de 23,5 ° .

5 Determinarea Înclinației Pământului

Experiment: De ce în același timp este iarnă în America și vară în Australia? Care este cauza anotimpurilor?

6. Iarna și Vara în același timp pe Pământ

Important este să înțelegem că nu distanța mai mică dintre Soare și Pământ din timpul verii o determină pe aceasta, ci înclinația axei Pământului. Depinde cum ajunge lumina și căldura solară în regiunea noastră: ori direct și concentrat, ori foarte înclinat și risipit.

Experiment: De ce este Soarele mereu pe cer în Norvegia în luna Iulie?

7. Mereu Soare vara în Norvegia

Același motiv al axei de rotație a Pământului.

Experiment: Cum se formează eclipsele și ce semnifică ele?

8. Explicarea Eclipselor

Eclipsa înseamnă a întunecarea totală sau parțială a unui corp ceresc, interpunându-se în calea razelor lui de lumină sau între el și soare un alt astru. Se înțelege foarte ușor la nivel mic: luând drept Pământ o mingiuță și în loc de Soare un bec.

Universul. Introducere în astronomie (V-VIII)

Problema Măsurării Distanțelor în Astronomie.

Măsurarea Razei Pământului

Avem la bază geometria lui Euclid și ne aflăm cu timpul la un secol după el. Aceasta a dat aripi oamenilor creativi, ca Eratostene și Aristarh, să ajungă la rezultate nevisate pentru vremea lor, ce adâncesc înțelegerea lumii dimprejurul nostru.

Eratostene, în anul 225 î.Hr. trăia în Alexandria. A auzit că în Syene, exista un puț în care Soarele bătea exact de deasupra, pe 21.iunie la amiază (la solstițiu de vară). În acea zi, la amiază a măsurat umbra Coloanei din Alexandria și a determinat astfel unghiul la centrul Pământului dintre Alexandria și Syene.

Mai avea așadar nevoie de distanța dintre cele două orașe. A reușit să măsoare această distanță cu ajutorul unei armate obținând valoarea de 800 km. Pentru a măsura distanțe, atunci se folosea viteza medie a cămilei. (un tren de cămile era cunoscut că merge cu 100 de stadii pe zi și dura 50 de zile pentru a ajunge la Syene). Așadar distanța ar fi de 50×100=5000 de stadii (o stadie egipteană = 198 km).

Din desen Rθ=d→R=d

θ= 800

arctg( xh)=800

π25

=6366 km. În realitate raza Pământului este de

6371 km. De aici urmează că circumferința Pământului este C=2πR≅ 40.000 km. Realitatea arată că C=40.008 km la Poli și C=40075 km la Ecuator. Deci rezultatele obținute la aceadată sunt foarte precise.

Ce putem face noi în practică?

1. Alegem două localități între care știm distanța (Iași și București). Distanța este de 388 km. Ne sincronizăm cu o persoană din celălalt loc și măsurăm umbrele unor bețe de aceeași lungime la o anumită oră într-o zi senină. Restul este geometrie...

2. Cum putem estima distanța maximă la care ajunge privirea noastră, dacă cunoaștem înălțimea la care ne aflăm deasupra Pământului?

Teorema lui Pitagora face toată treaba. Mai precis: OT=√(R+h )2−R2≅ √2Rh. Pentru h=2m, R=6371 km, am obține că putem privi la o distanță de 5,04 km.

3. Cum putem afla diametrul angular al unui astru de pe cer?

Iată răspunsul: folosind o riglă și o cutiuță de carton, ca în figura alăturată. Noi vom privi din capătul riglei prin gaura din cutiuța mobilă și îi vom ajusta poziția până când astrul pe care dorim să-l analizăm se încadrează perfect. Știind diametrul găurii, putem afla ușor diametrul angular, folosind noțiuni de geometria clasei a VII-a.

Mai simplu chiar, putem folosi degetele de la mână pentru a face aproximări unghiulare pe cer în cel mai scurt timp. Indexul acoperă 2 ° din cer, când ținem mâna extinsă. Pumnul 10 °, iar mâna deschisă la maxim 25 °.

4. Cum putem afla latitudinea la care ne aflăm având la dispoziție doar un pendul?

9. Pendulul și Latitudinea

Planul în care pendulul își desfășoară oscilația se rotește încetul cu încetul, descriind astfel un unghi, dintre poziția inițială și cea finală, pe care îl vom nota cu θ , obținut în timpul T 0 . Momentul final îl decidem noi, însă e bine să-l lăsăm câteva ore bune pentru a obține rezultate de o acuratețe decentă. Dacă rotația are loc în sensul acelor de ceasornic atunci ne situăm în emisfera nordică. În caz contrar în cea sudică. Astfel obținem o aproximare pentru timpul T , necesar planului de rotire al pendulului să facă o rotație completă, de 360 °. În final, latitudinea se va determina după formula:

φ=sin−1( 24T ) ,T=T 0 ∙

360 °θ

Universul. Între teorie, observație, practică și descoperire (IX-XII)

Forma Orbitelor și Legile lui Kepler. Fazele minime ale Planetelor.

1. Avem două corpuri, ce au masele M≫m>0. Fixăm originea spațiului în corpul mai greu, și notăm r=r (t ), vectorul ce pleacă din origine și ajunge în cel corpul ușor. Din legea atracției universale a lui Newton, găsim că:

F=m ¨r=−GMmr3 ∙ r .

Astfel avem:

¨r=−GMr3 ∙ r.

Din această ecuație ne propunem să aflăm pe r (t ) într-un reper pe care îl vom alege convenabil mai târziu. Deocamdată să facem câteva observații:

1. (r × ˙r ¿ '=˙r × ˙r+r × ¨r=0+0=0. De aici deducem că există un vector constant h=r (t )× ˙r ( t ) ,∀ t .

2. ( r × ˙r )∙ h=h2=r ∙( ˙r × h)

3. ( ˙r × h )'=¨r ×h+ ˙r× ˙h= ¨r× h=−GMr3 ∙r × h=−GM

r3 ∙ r × (r × ˙r ¿=¿

¿−GMr3 [ ( r ∙ ˙r ) r−r 2 ˙r ]

Notând u=rr , și continuând calculul, vom ajunge la:

¿−GMr [ (u ∙ ˙r ) u− ˙r ]

Întrucât r u= r , prin derivare vom obține: ˙r=r u+r ˙u. De asemenea, ținând cont că u=1, vom avea că: u ∙u=u2=1, de unde prin derivare se ajunge imediat la: u ∙ ˙u=0. Continuând calculul început, urmează că:

¿−GMr [ ( u∙ ( r u+r ˙u ) ) u−r u−r ˙u ]=−GM

r( r u−r u−r ˙u )=GM ˙u.

Avem deci egalitate între derivatele a două funcții. Deducem că există o constantă vectorială c, așa încât: ˙r ×h=GM ˙u+c . Înmulțind scalar cu r, ajungem la:

h2=r ∙ ( ˙r × h )=GMr+rc ∙cosθ, θ=( c , r ) de unde se obține, pentru e= cGM

,d= h2

GM:

r= h2/GM1+e cosθ

= ed1+ecosθ .

Aceasta este tocmai ecuația unei elipse în coordonate polare, în planul în care axa Ox este dată de direcția lui c.

Astfel am demonstrat, fără cunoștințe prea avansate, ceea ce umanitatea nu a reușit să facă până în secolul al XVII-lea și anume:

Prima lege a lui Kepler: Orbita fiecărei planete din Sistemul Solar este o elipsă ce are Soarele ca unul din focare.

2. Fazele planetelor și sateliților

Neavând lumină proprie și reflectând lumina solară o altă planetă sau satelit se vede de pe Pământ doar în parte (cea luminată de Soare). Putem defini faza planetei P la un moment dat prin expresia:

q=CFCD

=12¿ Notând SP=r , EP=r ' . Deoarece aceste distanțe sunt exorbitante în comparație cu

dimensiunile planetei, putem afirma că partea luminată de Soare este o semisferă. De asemenea suprafața vizibilă de pe Pământ o vom considera tot semisferă. Astfel partea luminată de Soare și vizibilă în același timp de pe Pământ este un fus sferic (în figură notat cu BC).

Din Teorema Cosinusului, aplicată în ∆ SPE deducem că:

cos φ=r2+r ' 2−r0

2

2rr '

Deci

q=(r+r ' )2−r0

2

4 rr '.

Am notat prin r0 distanța Pământ-Soare. Să menționăm că și r va fi considerat constant (adică presupunem orbitele circulare). Acum este clar că avem o funcție q : [|r−r 0|,r+r0 ]→ [0,1]. Ne interesează să găsim punctele de minim și de maxim ale acestei

funcții. În cazul unei planete inferioare (adică r0>r ¿, lucrurile sunt clare căci q ( r0−r )=0 , iar q ( r0+r )=1. Pentru planetele superioare ne asumăm că r>r 0 . Aici intervine calculul diferențial al funcțiilor de o variabilă reală.

Vom avea: dqdr '

=0 doar dacă, după ce efectuăm calculul: r2=r '2+r 02 . Aceasta semnifică faptul

că triunghiul ∆ SEP este dreptunghic în E . În mod clar r '>0, deci am găsit valoare minimă a

fazei în r '=√r2−r02, iar valoarea acesteia este qmin=

r+√r2+r 02

2 r.

Observație: Pentru planeta Marte (prima planetă superioară) avem: qmin=0,87 , iar pentru Jupiter, qmin=0,99. Aceste rezultate se interpretează astfel: noi întotdeauna vedem măcar 87% din partea vizibilă a lui Marte și măcar 99% din fața văzută a lui Jupiter. Fiind valori mari și aceste planete fiind departe de noi și relativ mici în raport cu distanța până la ele, de aceea ne pare că le vedem întregi, dar nu este așa. Un contraexemplu clar este Luna. Despre fazele ei știm că sunt foarte ușor de distins și are fiecare specificitatea ei.

10. Marte de pe Pământ, măcar 87% vizibilă

Evaluarea finalăÎn această secțiune vom avea în vedere realizarea următoarele etape:

Evaluarea îndeplinirii integrale a obiectivelor generale și specifice de către promotor și partener (asigurarea că totul a fost făcut ca la carte, asigurarea faptului că activitatea didactică se desfășoară bine după inaugurare etc.)

Evaluarea financiară și auditare în cazul încare e vorba de probleme financiare din diverse surse

Valorificarea experienței câștigate, prin identificarea unor idei pentru proiecte viitoare Identificarea unor potențiale surse de dinanțare pentru viitoare proiecte Identificarea necesităților pentru proiecte viitoare

Evaluarea finală

XV. Evaluarea proiectului propus. Indicatori de evaluare

Evaluarea poate fi descrisă ca o „analiză independentă a unei intervenții, în funcție de rezultatele, impactul și nevoile pe care respectiva intervenție intenționează să le satisfacă”. (sursa - Comisia Europeană).

Evaluarea laboratorului de astronomie:

are drept scop îndeplinirea obiectivelor impuse de tematica laboratorului (eficacitate);

atât resursele umane, cât și cele materiale au fost folosite corect pentru a

transforma activitățile propuse în rezultatele intenționate (eficiența);

obiectivele stabilite și planul de implementare propus se adresează corect

provocărilor impuse de acest laborator (relevanța);

tematica proiectului aduce un ansamblu de beneficii asupra unui număr mare de

persoane dintr-un anumit sector, regiune sau chiar din întreaga țară (impactul);

rezultatele pozitive ale proiectului vor continua și după terminarea ciclului de instruire (sustenabilitatea).

Evaluarea activităţilor va fi efectuată de promotorul proiectului alături de reprezentanți din partea finanțatorului. Tematica disciplinelor e concepută astfel încât să nu îngrădească prin concepţie sau mod de redactare gândirea independentă a participanţilor grupului ţintă. Se va urmări să se mențină această tendință.

Modalitati de evaluare

Evaluări curente: convorbiri, activități practice, fotografii;

Evaluări intermediare:fișe, desene, realizarea unor spații personalizate;

Evaluări finale: portofolii, expoziție cu fotografii, prezentarea materialului,

diseminarea rezultatelor

XVI. Evaluare financiară. AuditBugetul pentru înființarea laboratorului a fost estimat la x lei. În realitate, s-au cheltuit pentru amenajarea și echiparea locație y lei. După îndeplinirea tuturor necesitățiilor impuse de noul laborator au rămas z lei, cu ajutorul cărora vom continua buna funcționare a laboratorului.

Referitor la atragerea fondurilor necesare construirii laboratorului se observă trei direcții:

1. Atragerea de fonduri prin intermediul cererilor de finanțare;2. Atragerea de fonduri prin solicitare directă;3. Atragerea de fonduri prin organizarea de evenimente speciale.

În scopul atragerii fondurilor pentru înființarea laboratorului de astronomie s-a apelat la două metode:

1. primă metodă vizează utilizarea programelor guvernamentale prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Iași și a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării;

2. a doua metodă se referă la accesarea fondurilor programelor europene.

XVII. ConcluzieProiectul va avea un impact pozitiv asupra tuturor celor implicați, vor avea parte de experimente, demonstrații, vor beneficia de știri în legătura cu cele mai noi descoperirii și inventii, interviuri cu oamenii de știință și vizionare de tutoriale interactive: programare web, robotica, astronomie etc.

XVIII. Idei de viitor

Dorim să extindem activitatea din cadrul laboratorului printr-un parteneriat cu Observatorul astronomic din municipiu și ne propunem să încurajăm înființarea altor laboratoare specializate în care elevii să își dezvolte pasiunile, să învețe ce și cum să învețe, să fie responsabili de timpul pe care îl petrec la școală în sensul să îl valorifice cât mai bine.

Ne propunem să atragem fonduri în următorii ani cu care să construim în incinta școlii sau chiar într-un corp nou un planetariu. Beneficiile ar fi destul de însemnate, de exemplu am putea pune la dispoziția elevilor din toate școlile din oraș și nu numai.