Farmacoterapie - Curs Nr.14 (Nc)

8/10/2019 Farmacoterapie - Curs Nr.14 (Nc)

1/25

Farmacoterapie curs nr.14

2. VITAMINE HIDROSO!"IE

2.1. VITAMINA "1# TIAMINA# ANE!RINA

Vitamina B1este o vitamina hidrosolubila, termolabila, distrusa la 100 C.Au fost obtinuti si derivati tiaminici de sinteza printre care se numara:benfotiamina,bisbetiamina, fursultiamina, cetotiamina, cicotiamina, acetiamina,

prosultiamina, octotiamina.Acestea au toate proprietatile vitaminice si farmacodinamice ale tiaminei.

2.1.1. Surse de vitamina B1Este sintetizata de plante, microorganisme, alge si unele ciuperci.**Omul nu poate sintetiza aceasta vitamina, pe care o preia din alimentele consumatecum ar fi:

Drodia de bere!

Cereale nedecorticate!

"aine integrala!

#egume!

$uci!

Came de porc!

%rgane animale: ficat, rinichi.

2.1.2. FarmacocineticaAbsorbtie. &itamina '1 se absoarbe rapid din tubul digestiv dupa administrare orala.

Absorbtia se face printr-un mecanism activ, insa la folosirea de doze mari pot interveniisi mecanisme pasive. Absorbtia parenterala este rapida si completa.Distributiase face larg in organism, fara a se acumula in anumite organe, e(cesul devitamina eliminandu-se renal.etabolizarease realizeaza la nivel hepatic.!liminareaeste renala, in principal sub forma de metaboliti, dar si netransformata.Cresterea dozei de vitamina '1 administrata atrage cresterea concentratiei de formanetransformata eliminata in urina.2.1.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B1)iamina se combina cu A)" si formeaza in organism tiamin-pirofosfatul, formaactiva

a tiaminei, numita si tiamin$difosfatulsau cocarbo%ilaza. )iamin*pirofosfatul nu sepoate folosi ca atare, deoarece nu penetreaza membrana celulara, lucru esential pentruactivitatea sa.&iamin$pirofosfatul '&(()are rol de coenzima, intervenind in metabolismulcarbohidratilor. El participa: la decarbo(ilarea acizilor +*cetonici, cum ar ti acidul piruvic care este transformat

in acetilcoenzima A!

1


2/25

la reactii de transcetolizare a glucidelor in calea pentozofosfatica.Vitamina B1,este implicata in: )ransformarea glucidelor in lipide! avorizarea depunerii glicogenului in ficat! )ransformarea acidului piruvic in aminoacizi!

-inteza acetilcolinei.De asemenea, vitamina B1, este implicata in transmisia sinaptica, modulandactivitatea unor canale membranare.

2.1.. Farmacoterapie &itamina '1, se indica pentru prevenirea si tratarea carentelor acestei vitamine./ipovitaminoza '1, imbraca mai multe forme printre care: 'eri*beri! -indrom ernice*2orsaoff!

Deficitul de '1, in care se impune administrarea preparatelor cu vitamina poate avea

diferite cauze: Alcoolismul, ciroza si afectiunile gastro*intestinale in cadrul carora apare un

proces de 3alabsorbtie! Aportul insuficient la persoanele in varsta sau cele care sunt hranite parenteral! $ecesarul crescut la femeile insarcinate, care alapteaza, la copii in crestere, in

hipertiroidism, infectii si afectiuni hepatice! Aport crescut de glucide! Consum de alimente care contin substante asa numite antitiamine: ceaiul, carnea

unor pesti. -e mai poate administra in: nevrite, nevralgii, in reumatism, boli cardiace, diabet

zaharat.2.1.+. Farmacoto%icoloie

Administrarea vitaminei '1, prezinta risc scazut de reactii adverse si supradozare,e(cesul eliminandu*se renal."ot apare reactii nespecifice care nu sunt doza dependente cum ar fi: 4reata! An(ietate! )ranspiratie! -enzatii de caldura! 5eactii alergice la administrare parenterala, plecand de la urticarie, pana la

insuficienta cardiaca si moarte.

2.1.-. Farmacorafie$ecesarul zilnic recomandat de vitamina '1 este: Copii pana la un an: 0,6*0,7 mg! Copii intre 1*10 ani: 0,8*1 mg! 'arbati: 1,9*1, mg! emei: 1,0*1,1 mg!

2


3/25

emei gravide: 1, mg! emei care alapteaza: 1,; mg.

&itamina '1 se administreaza oral sub forma de clorhidrat la adulti 60*100 mg


4/25

2.2. VITAMINA "2# RI"OFAVINA

&itamina '9 este o substanta sensibila la lumina, dar stabila la caldura. Are culoaregalben*portocalie in forma o(idata si este un leucoderivat in forma hidrogenata.2.2.1. Surse de vitamina B2%mul are nevoie de un aport e(ogen de vitamina '9 deoarece, desi vitamina esteprodusa de flora intestinala, ea nu se absoarbe la acel nivel. &itamina '9 este

sintetizata de plante si microorganisme. "rincipalele surse de vitamina sunt:o lactatele!o oul !o carnea, ficatul!o pestele!o cerealele integrale!o ciupercile!o legumele verzi!o drodia de bere.

2.2.2. FarmacocineticaAbsorbtiadupa administrare orala este buna si se realizeaza in partea superioara atractului gastro*intestinal, fiind proportionala cu doza administrata. Absorbtia creste laadministrarea vitaminei '9 impreuna cu alimente si scade in cazul persoanelor cuhepatita, ciroza, obstructie biliara. Absorbtia se face bine si dupa administrare i.m.Distributie.Aceasta vitamina este larg distribuita in organism sub formele sale active.Cantitati limitate sunt stocate in ficat, splina, rinichi, inima. &itamina '9 trece placenta sise regaseste in laptele matern.

4


5/25

etabolizare.Este metabolizata in ficat si celulele mucoasei gastro*intestinale.!liminare.5iboflavina si metabolitii sai sunt eliminati in urina, care se coloreaza ingalben.5iboflavina este eliminata si in fecale =cea sintetizata de flora intestinala sineabsorbita>.

2.2.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B2"rin fosforilare riboflavina se transforma in flavin mononucleotid Fsi flavin$adenindinucleotid FAD, formele biologic active.

Cele doua forme ale vitaminei, FADsi F,sunt utilizate ca si grupari prostetice decatre enzimele de o(ido*reducere, acestea din urma fiind numite enzime flavinicesauflavoproteine. lavoproteinele sunt reprezentate de: monoamino%idaze,

%antino%idaze,alde/ido%idaze, lutationreductaze, de/idroenaze.Fsi FADca si coenzime ale flavoproteinelor asiura intrarea electronilor inlantul respirator si anume, 3$ primeste un electron de la $AD/ si AD primeste unelectron de la succinat si acetilcoenzima A si il transfera coenzimei ? =ubi@uinona>,care il transfera la randul ei citocromilor. &itamina '9 este importanta pentru:

procesul de crestere! asigurarea integritatii epiteliilor! protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor to(ice! absorbtia lipidelor din tubul digestiv.

2.2.. Farmacoterapie &itamina '9 este indicata pentru a preveni si trata deficitul acestei vitamine, care se

intalneste destul de rar, dar si pentru cazurile in care apar deficite comple(e cu a altorvitamine din grupul '.Deficitul vitaminei se caracterizeaza prin cateva manifestari clinice cum ar fi:

o 0a nivelul pielii si mucoaselor: buze uscate, stomatite, seboreea fetei,dermatite!

o 0a nivelul oc/iului: lacrimare, fotofobie, inflamarea corneei, scadereaacuitatii vizuale,favorizarea cataractei!

o 0a nivel S: astenie, tremuraturi, pareze, depresie, amnezie, cefalee!o 0a nivel sanuin: anemie normocroma.

&itamina '9 se mai indica in:o tratamentul unor dermatite, eczeme, glosite, stomatite!o tratamentul unor eratite, irite, conunctivite!o tulburari de crestere la copil!o neurologie!o insuticienta hepatica, avand efect hepatoprotector!o tratamentul unor anemii hipoproliferative din unele boli infectioase.

5


6/25

2.2.+. Farmacoto%icoloie&itamina '9 este lipsita de to(icitate, neaparand reactii adverse nici la administrarea de

doze mari.

2.2.-. Farmacorafie$ecesarul zilnic recomandat pentru vitamina '9 este:

o Copil pana la un an: 0,7*0, mg!o Copil 1*10 ani: 0,*1,9 mg!o 'arbati: 1,7*1, mg!o emei: 1,9*1,6 mg!o emei insarcinate: 1,; mg!o emei care alapteaza: 1,8*1, mg.

ln tratamentul diferitelor afectiuni se administreaza oral si i.m. pentru adulti *10 mg


7/25

2.".". Farmacodinamie. #olurile vitaminei ((Acidul nicotinic este convertit in organism in nicotinamida, iar aceasta este incorporata

in AD 'nicotinamid$adenin dinucleotid)si AD( 'nicotinamid-

adenin dinucleotidfosfat).Acesti ultimi doi compusi sunt formele biologic active ale vitaminei "",participand la transferul de electroni. Ele actioneaza ca si coenzime in procese deo(ido*reducere cum ar fi: respiratia tisulara, metabolismul lipidic si glucidic. Coenzi*mele functioneaza ca si o(idanti, acceptand electroni si hidrogen de la diverse substra*te, iar formele reduse rezultate sunt reo(idate de flavoproteine.B &itamina "" are efecte trofice pe tubul digestiv si -$C.B Doze mari de acid nicotinic scad )4, #D# si D#, inhiband flu(ul de acizi grasiliberi din tesutul adipos. Acidul nicotinic are si proprietati vasodilatatoare.

2.".. Farmacoterapie

Carenta vitaminei "" poate fi rezultatul:o Deficitului alimentar!o -indromului de malabsorbtie!o Alcoolismului cronic!o )ratamentului cu izoniazida, o antivitamina ""!o $eoplasmelor!o /ipertiroidismului,o Aminoaciduriei.

Carenta acestei vitamine se manifesta prin tulburari:o utanate: piele aspra, dermatita!o astro$intestinale: diaree, stomatita, glosita, enterita, greata, voma!o ervoase: dureri de cap, insomnii, depresie, tulburari de memorie si chiar

dementa.

&itamina "" este indicata pentru a trata sau preveni carenta de acid nicotinic sipelagra."oate fi folosita in tulburari cutanate si mucoase, in enterocolite, etc. -e preferaadministrarea nicotinamidei, fiindca riscul de reactii adverse de tip vasodilatatie este mairedus.-e mai indica ca: hipolipemiant in tratamentul diferitelor tipuri de dislipidemii! in tulburari de circulatie periferica si cerebrala, inclusiv tulburari de circulatie

retiniana si in sfera %5#.

2.".+. Farmacoto%icoloie5eactiile adverse produse de nicotinamida sunt mai reduse. #a administrarea aciduluinicotinic pot apare:

o Congestia pielii la nivelul fetei, gatului, pieptului!o -enzatie de caldura!

7


8/25


9/25

B "entru sinteza hemoglobinei.

2..". Farmacoterapie Carenta acidului pantotenic este rar intalnita. Atunci cand apare este insotita de

astenie,cefalee, acroparestezii, furnicaturi, senzatie de arsuri la nivelul membrelor,greata, voma, dureri epigastrice.)erapia cu acid pantotenic se indica in:

o "olicarente '!o -tomatite, glosite, colite, hepatite cronice!o $evrita diabetica!o -indromul picioarelor arzande =burning feet>.

De%pantenolul,alcoolul acestui compus se indica pentru a evita albirea si cadereaparului,pentru regenerarea epiteliilor cailor respiratorii si pentru cicatrizarea plagilor.

2... Farmacoto%icoloie

)erapia cu acid pantotenic nu prezinta reactii nedorite.

2..+. Farmacorafie$ecesarul zilnic de acid pantotenic este de 7*10 mg. "antotenatul de calciu se folosestein farmacoterapie oral, i.m., i.v. in doze de 0, g


10/25

2.+.2. Farmacocinetica

Absorbtie.&itamina '; se absoarbe bine la nivelul intestinului subtire, sub formanefosforilata, printr*un mecanism pasiv. ormele fosforilate ale vitaminei '; sunthidrolizate de fosfatazele alcaline intestinale. Absorbtia este scazuta la cei cu sindromde malabsorbtie si rezectie gastrica.Distributie.orma care predomina in plasma este pirido(al*fosfatul legat de albumina,pe cand in hematii se concentreaza o cantitate mai mare de vitamina '; nefosforilata."irido(al*fosfatul se concentreaza in ficat. "oate trece placenta si se poate regasi inlaptele matern.!liminarea.-e face in cea mai mare parte pe cale renala si intr*o mai mica masura prinfecale. ormele de eliminare renala sunt compusii rezultati din conugarea pirido(inei,acidului 7*pirido(ic si lactonei acestuia cu acidul glucuronic, precum si alti compusi.

3etabolitul maoritar eliminat renal este acidul pirido%ic.

2.+.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B-ln citoplasma celulara pirido(alul si pirido(amina sunt fosforilate sub actiunea pirido*(alinazei, formand pirido(alfosfatul ="#"> sau codecarbo(ilaza si pirido(aminfosfatul="3">. Cele doua au rol de coenzime, participand la procesele metabolice in care suntimplicate proteinele, glucidele, lipidele.B 5olul principal al vitaminei '; este in metabolismul aminoacizilor si substantelor pro*teice, cum ar ti metabolismul triptofanului, aminoacizilor cu sulf si hidro(iaminoacizilor,ea participand la reactii de :

o )ransaminare!o

Decarbo(ilare!o 5acemizare.

"rin aceste reactii vitamina ';: participa la formarea acidului F*aminobutiric =4A'A>, si de aici un usor efect

sedativ! participa la formarea histaminei, serotoninei, dopaminei, acidului ,10*

metilentetrahidrofolic! este implicata in biosinteza hemului, mai precis in etapa limitanta din sinteza

porfirinelor hemice! asa se e(plica efectul benefic al acestei vitamine in uneleforme de anemie!

este factor de crestere pentru microorganisme si intervine in dezvoltarea celulelor

tumorale! intervine in metabolismul lizinei, hidro(ilizinei care sunt incorporate in

tropoelastina si tropocolagen, un deficit al acestei vitamine putand conduce laalterarea matricei osoase!

intervine in metabolismul homocisteinei, diminuand concentratia plasmatica aacesteia!

ar putea reduce efectul nuclear al glucocorticoizilor si s*ar opune agregariiplachetare ="#">!

10


11/25

are o actiune usor anticoagulanta =la doze mari>.

2.+.. 4ndicatii terapeutice

Avitaminoza '; nu a fost semnalata la om, deoarece cantitatea de vitamina produsa deflora intestinala si introdusa in organism prin intermediul alimentelor este suficienta.Carente de vitamina '; au fost totusi observate in anumite situatii in care este necesarainstituirea unei terapii cu vitamina:

o "elagra!o nsuficienta renala =este inhibata pirido(alinaza>!o Alcoolici!o emei gravide!o 'oli genetice!o Ciroza!o -indrom de malabsorbtie!o Administrarea unor medicamente cum ar ti: izoniazida, cicloserina,

hidralazinele, penicilamina, contraceptivele orale timp indelungat.

3anifestarile clinice ale deficitului de vitamina '; sunt reprezentate de dermatitaseboreica,polinevrite, convulsii =mai ales la copii prin scaderea sintezei de 4A'A>,anemie, scaderea eliminarii renale a acidului 7*pirido(ic.

lata de ce vitamina '; poate fi prescrisa intr*o serie de afectiuni cum ar fi:o "elagra =alaturi de vitamina '1, '9 si "">!o Anemii hipocrome microcitare!o Afectiuni cardio*vasculare: infarct, insuficienta cardiaca, hipertensiune

arteriala, ateroscleroza!o Afectiuni cutanate si mucoase: dermatite, eczeme, acnee, glosite,

stomatite!o Afectiuni neurologice si psihice: depresii, insomnii, epilepsie, encefalita,

astenie, paraplegie spastica, nevrite, polinevrite!o /iperhomocisteinemie!o /ipero(alurie!o nfectii, refacerea florei intestinale dupa antibiotice cu spectru larg!o -arcina, varsaturi din sarcina!o Astm bronsic!

o /epatita epidemica !o Diabet zaharat!o -indrom premenstrual.

2.+.+. Farmacoto%icoloie)o(icitatea celor trei forme ale vitaminei '; este redusa. Astfel pot apare functie de dozala o administrare indelungata crampe musculare!

11


12/25

neuropatie periferica senzoriala severa, pierderea simtului pozitiei si vibratiilor,modificarea perceperii durerii, temperaturii, simtului tactil, pierderea refle(elormembrelor,parestezii.

#a administrare intravenoasa pot apare efecte sedative. "ot apare de asemeneafenomene de dependenta la administrarea indelungata a vitaminei ';.

2.+.-. 4nteractiuni medicamentoaseDoze mari de vitamina '; inhiba activitatea fosfoinazelor implicate in fosforilareavitaminei '1 si formarea )"", iar e(cesul de vitamina '1 inhiba fosforilarea vitaminei ';si formarea "#".Doze mari de vitamina '; inhiba absorbtia intestinala a vitaminei '1,iar vitamina '1 in e(ces scade activitatea transaminazelor.**Vitamina B- scade efectul5 barbituricelor, 0evodopa, fenitoinei.!fectul vitaminei B- este scazut de contraceptive orale, /idralazina, izoniazida,

penicilamina, cicloserina.

2.+.6. Farmacorafie

$ecesarul zinic recomandat pentru vitamina '; este:o Copil pana la un an: 0,6*0,; mg!o Copil 1*10 ani: 1,0*1,7 mg!o 'arbati: 1,8*9,0 mg!o emei: 1,*1,; mg!o emei insarcinate: 9,9 mg!o emei care alapteaza: 9,1 mg.

"irido(ina sub forma de clorhidrat se poate administra oral, intramuscular siintravenos.Dozele recomandate sunt de 90 -00 mg pe zi pentru adulti si 100 G 90mg pe zipentru copii.

**ln voma din sarcina se administreaza 17$"7 m8zi i.v.

2.(. VITAMINA "*# "IOTINA# VITAMINA H

'iotina este o vitamina hidrosolubila, din grupul vitaminelor '.2.-.1. Surse de biotina'iotina este adusa in organism prin aport alimentar. Alimentele cu continut ridicat debiotina sunt: fructele, leumele, cerealele, carnea, ficatul, dro3dia de bere. Ea estesintetizata si de flora intestinala umana.

2.-.2. Farmacocinetica

'iotina se absoarbe digestiv printr*un proces activ, la nivel tisular formand metabolitiactivi. Ea este metabolizata si se elimina in principal renal.

2.-.". Farmacodinamie. #olurile biotinei#a nivelul tesuturilor, biotina prin combinare cu A)" formeaza biotinilA3" care apoiprin combinare cu apocarbo(ilaza formeaza holocarbo(ilaza.B Aceasta vitamina este coen+ima car,o-ia+eorcare catalizeaza introducerea unui/rup car,o-ipe diferite substrate in meta,oismu /uci0ic si ipi0ic.

12


13/25

Hoocar,o-ia+a fi(eaza ionul carbo(ilat pe care-l cedeaza apoi diferitelor substrate.Astfel de reactii au loc in:

)ransformarea acidului piruvic in o(alacetat sub actiunea piruvat carbo(ilazei inciclul 2rebs!

)ransformarea acetilCoA in malonilCoA in sinteza acizilor grasi!

)ransformarea propionil CoA in metil*malonil CoA! )ransformarea H*metilcrotonil*CoA in H*metilglutaconil* CoA in catabolismul

leucinei.

2.-.. FarmacoterapieCarenta biotinei poate apare in cateva situatii cum ar fi:

"ersoanele ce consuma timp indelungat oua crude =albus>!

'olnavii care sunt hraniti timp indelungat parenteral si care prezinta in acelasitimp si afectiuni intestinale !

-ugarii cu seboree!

"acienti cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzima.

Carenta in biotina se manifesta prino tulburari dermatologice cum ar fi: dermatita e(foliativa,alopecie, glosita

atrofica!o tulburari neurologice: hipotonie, ata(ie, retard psihomotor, precum si alte

tulburari cum ar ti oboseala si anore(ia.

Aceasta vitamina poate ti indicata in:o Carenta vitaminica!o Ca aduvant in terapia unor afectiuni muco*cutanate!o

#a diabetici non*insulinodependenti care sunt sau nu sunt tratati cusulfamide hipoglicemiante, pentru a scadea nivelul glicemiei, probabil prinactivarea piruvat carbo(ilazei.

2.-.+. Farmacoto%icoloie #a administrarea preparatelor cu biotina nu au fost inregistrate reactii adversesemnificative.

2.-.-. Farmacorafie$ecesarul zilnic recomandat de biotina este de 0,1*0,6 mg. in terapie biotina se poateadministra oral si parenteral in doze de *10 mg


14/25

o +-dezo%iadenozilcobalamina=grupare *dezo(iadenozil>.

n terapie sunt folosite cianocobalaminasi /idro%ocobalamina, forme stabile si binetolerate, celelalte doua forme fiind active la nivel celular, dar instabile la lumina.

2.6.1. Surse de vitamina B12%rganismul uman este dependent de sursele e(ogene de vitamina. &itamina '19 estesintetizata de bacteriile anaerobe. Ea se gaseste de asemenea in lapte, oua, peste si indiferite organe,mai ales ficat. )ocmai de aceea, initial ea a fost obtinuta prin e(tractie dinficatul de bovine,astazi obtinandu*se in culturile de Streptomces /riseus, casubprodus la fabricarea streptomicinei.

2.6.2. FarmacocineticaA,sor,tie.Absorbtia orala a vitaminei '19 necesita prezenta factorului intrinsec al luiCastle, o glicoproteina secretata de celulele parietale gastrice. actorul intrinsecprezinta doua locuri de legare, unul pentru vitamina '19, altul pentru un receptor al

mucoasei intestinale, permitand absorbtia specifica a vitaminei.*Absorbtia poate ti diminuata in caz de: aclorhidrie,secretie scazuta de factorintrinsec, formarea de anticorpi contra celulelor parietale sau factorului intrinsec,afectiuni pancreatice, paraziti intestinali, leziuni ale mucoasei ileale.&itamina se absoarbe bine si dupa administrare i.m. si s.c.Distri,utia.Dupa absorbtie, vitamina '19 aunge in circulatia portala unde estetransportata cu autorul unei glicoproteine transcobalamina 44. Este stocata in ficat prinegarea de transcobalamina 4si este distribuita tesuturilor. $euronii din creier contin deasemenea vitamina '19.% mica parte din vitamina este secretata in bila si poateparticipa a circuitul entero-hepatic.n tesuturi se transforma in metilcobalamina si *dezo(iadenozil*cobalamina.

Eiminarea.-e face prin bila, urina si diverse secretii.

14


15/25

2.6.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B12

Vitamina "12 este co3actoru reactiior 0e transmetiare si i+omeri+are . Easi acidul folic intervin in transformarea homocisteinei in metionina, vitamina '19acceptand gruparea metil a metiltetrahidrofolatului si transferand*ohomocisteinei care devine metionina.

**Deficitul de cobalamina afecteaza deci sinteza de metionina si implicit

biosinteza proteica si reenerarea tetra/idrofolatului. Se produce astfel undefect secundar de utilizare al acidului folic, blocat sub o formaindisponibila, ceea ce e%plica aparitia anemiei mealoblastice.

lata de ce se poate afirma ca vitamina '19:

15


16/25


17/25


18/25

2.:.". Farmacodinamie. #olurile acidului folicFolatiisub forma de acid tetrahidrofolic sunt implicati in reactiile enzimatice de trans*fer a unor rupe monocarbonate=metil, metilen, metenil, formil, formimino, hidro(i-metil>. )etrahidrofolatul care a fi(at o grupare metil formeaza metiltetrahidrofolat. Elva ceda aceasta grupa metil cobalaminei, rezultand metilcobalamina, iar tetrahidrofo*

latul rezultat este implicat in sinteza bazelor purinice si pirimidinice.Acidul foliceste implicat in: -inteza AD$, prin participarea la sinteza bazelor purinice si pirimidinice! )ransformarea homocisteinei in metionina cu participarea vitaminei '19 =*metil

tetrafolatul>! Conversia serina*glicina =tetrahidrofolatul care se transforma in acid folinic>! Catabolismul histidinei cu formarea acidului glutamic! 3etilarea aminelor biologic active =metiltetrahidrofolatul>.

2.:.. Farmacoterapie Carenta in acid folic este consecinta unui aport scazut, unei absorbtii

necorespunzatoare sau unei nevoi crescute. Ea poate apare la: Cei cu rezectii intestinale!

#a cei cu ciroza alcoolica si la alcoolici in general!

#a femeile insarcinate, prematuri, nou*nascuti!

#a hipertiroidieni!

#a cei cu anomalii ereditare in metabolismul folatiilor in sensul deiicitului unorenzime cum ar fi dihidrofolat reductaza!

Cancer cu evolutie rapida!

#a cei ce fac tratament cu anticonvulsivante, datorita efectului inductor enzimatical unora dintre acestea!

ln caz de into(icatii cu metotre(at si pirimetamina.

Carenta se manifesta prino tulburari hematologice: anemie megaloblastica!o tulburari neurologice!o tulburari digestive!o risc crescut de avort sau malformatii la fat =malformatii de tub neural>.

Acidul folic se utilizeaza:o ln tratamentul carentelor!o ln tratamentul anemiei megaloblastice.

Atentie, deoarece tratamentul doar cu acid folic a unei anemiimealoblastice prin deficit de vitamina B12 poate produceimbunatatiri /ematoloice, dar poate produce aravari neuroloice;

o la femei insarcinate pentru a reduce riscul de malformatii!o n prevenirea accidentelor cardiovasculare legate de

hiperhomocisteinemie moderata.

18


19/25

Acidul folinic sub forma de folinat de calciu 'leucovorinul)care esteformiltetra/idrofolatul de calciuse utilizeaza in:

Carente congenitale de dihidrofolatreductaza! "revenirea accidentelor to(ice ce pot fi produse prin inhibarea

dihidrofolatreductazei de metotre%at, trimetoprim, pirimetamina! "entru potentarea fluorouracilului in tratamentul cancerului de colon! "entru prevenirea cancerului de colon si de san.

2.:.+. Farmacoto%icoloieAcidul folic este bine tolerat, formele inectabile fiind uneori mai putin bine tolerate.

2.:.-. Farmacorafie$ecesarul zilnic recomandat pentru acidul folic este:

Copil pana la un an! 0,0; -0,0 mg!

Copil 1*10 ani: 0,1 -0,9 mg!

'arbati: 0,6 -0,7 mg! emei: 0,6 -0,7 mg!

emei insarcinate: 0,; mg!

emei care alapteaza: 0, mg.

Administrarea se face in general oral *1 mg


20/25

20


21/25

2.5. VITAMINA '# A'ID! AS'OR"I'

&itamina C este o vitamina hidrosolubila numita si vitamina antiscorbutica. Ea e(istasub trei forme:

o

orma redusa-acidul ascorbic

,

o orma semiredusa, monoo(idata -acidul mono$de/idroascorbic,o orma o(idata -acidul de/idro$ascorbic.

2. pot ducela distruerea vitaminei din aceste produse.

2. si este un processaturabil. Ea diminua o data cu cresterea dozei, scade in caz de hipoaciditate siperistaltism intestinal crescut.Distri,utia. -e distribuie larg in organism si se gaseste in concentratii crescute in ficat,leucocite, plachete, hipofiza, suprarenale, cristalin.*Vitamina nu este stocata in oranism. )rece placenta si apare in laptele matern.Eiminarea se realizeaza renal in proportie mare netransformata si sub forma demetaboliti,din care unul este acidul o%alic.

2.


22/25

Favorizeaza absorbtia diestiva a fieruluitransformand e6M in e9M, cresteincorporarea fierului in feritina, forma de depozit a acestuia si este implicata inhematopoiezaB Favorizeaza depunerea calciului in oase(articipa la transformarea met/emolobinemiei in /emolobina

Scade permeabilitatea si creste rezistenta capilara, in/iba arearea plac/etara4ntervine in transformarea acidului folic in acid folinic? Stimuleaza formarea lucocorticoizilor? Are actiune antialerica? Favorizeaza vindecarea ranilor? Are rol in procesele de aparare imuna

2.


23/25

o emei: ;0 mg!o emei insarcinate: 80 mg!o emei care alapteazaz 0* mg.

&itamina C se poate administra oral, intramuscular, intravenos si chiar subcutanat.

#a adulti: 0,1*1 g


24/25

consecutiva a precursorilor normali duce la anemie, infectii si complicatii hemoragicecaracteristice leucemiei acute.Diagnosticul necesita demonstrarea prezentei celulelorleucemice in maduva osoasa, sangele periferic sau tesuturi e(tramedulare.

alabsorbtie5Alterarea resorbtiei sau absorbtiei intestinale a grasimilor, proteinelor,

glucidelor, vitaminelor =in special a vitaminei '19>.

Oliospermie51.-caderea numarului spermatozoizilor in eaculat. 9. Cantitate mica deeaculat prin scaderea secretiei prostatice.

Osteomalacie5%steopatie demineralizanta a adultului localizata in corticala osoasamatura sau in tesutul osos spongios. n osteomalacie sunt respectate grosimea sinumarul de travee osoase spre deosebire de osteoporoza. )ermenul de osteomalaciereprezinta la adult echivalentul rahitismului copilului si adolescentului. E(ista mai multetipuri: O. 0in 7ipo3os3atemia 3amiiaa, O. 7epatica=complicatie a bolilor hepaticecolestatice>, O. onco/ena=din neoplasmele benigne mezenchimale care ar putea

produce o substanta care afecteaza functiile tubulare renale de transport al fosfatului side hidro(ilare a 9-hidro(ivitaminei D>, O. puerperaa=prin epuizarea stocurilor decalciu si fosfor in cursul sarcinilor repetate>, O. renaa=consecutiva acidozei sihipercalciuriei din cauza alterarii functiei tubilor renali>, O. senia=prin deficit de vitaminaD>. 3aoritatea sunt curabile prin doze fiziologice de vitamina D.

(elara53aladie determinata de carenta in vitamina "" sau in triptofan, afectandindeosebi femeile. 'oala este endemica la nivelul populatiilor care se hranesc

predominant cu derivate din porumb sau din alte cereale sarace in vitamin "". -emneleclinice constau in leziuni mucoase =glosita, stomatita uscata cu ulceratii afioide>, eritemal partilor descoperite ale pielii =fata,gat, maini, brate>, accentuat prin e(punerea lalumina solara, prurit intens urmat de aparitia unor placi rosii eczematiforme ale pielii.

Apar frecvent tulburari digestive =gastrita, enterocolita sanguinolenta>, tulburarineurologice =astenie, cefalee, tulburari senzoriale, parestezii> si psihiatrice =instabilitateemotionala, sindroame depresive>. ormele clinice sunt e(trem de diverse, dela cele monosimptomatice pana la formele acute febrile, inpelara infantiladenumita si@as/ior@or.

(si/oza 'sindromul) orsa@off: -indrom determinat de o leziune bilaterala a corpilormamilari, secundara unei carente in vitamina '1. -e manifesta prin amnezieanterograda cu dezorientare temporo*spatiala, confabulatie, absenta initiativei si aspontaneitatii, conservarea functiilor cognitive care nu sunt in relatie cu memoria. Clasic,sindromul apare in alcoolism =insotit si de semne de poliradiculonevrita>, dar poateaparea si in caz de traumatisme craniocerebrale, leziuni vasculare la nivelul lobilortemporali, tumori cerebrala, encefalite, into(icatie cu o(id de carbon. -inonim: SindromCanic@e$orsa@off.

24


25/25

Scorbut5Denumire pentru ansamblul tulburarilor provocate de carenta vitaminei C, dincauza unei alimentatii lipsite de vegetale proaspete. -e disting 9 forma: Scorbut4nfantil sau Boala Barlosi Scorbutul Adultilorin care domina semnelestomatologice si hematologice: gingivita iar ulterior edentatie, hemoragii spontanecutanate =petesii>, anemie, la care se adauga astenie,dureri articulare, depresie,

predispozitie la infectii.

eroftalmie5Iscare si retractie a conunctivei si a corneei determinata indeosebi de ocarenta in vitamina A, mai rar in relatie cu o conunctivita cronica sau cu un glaucom.Debuteaza cu tulburari ale vederii nocturne si (erosis conunctival, la care se adaugaultarior (erosis corneean si mai tarziu eratomalacia, care se poate complica cuperforatia corneei si panoftalmie.

25

Farmacoterapie - Curs Nr.14 (Nc)

Documents

Transcript of Farmacoterapie - Curs Nr.14 (Nc)