MOBILIZAREA PACIENTULUI TRAUMATIZATEugenia-Maria Mureșan, Adela Golea

Obiective educaționaleCe trebuie să știți

Particularitățile transportului pacientului traumatizat Tehnici de (i)mobilizare – indicații, riscuri, etape

o �ntoarcerea laterală �n axo targa rigidă și fixatorul de cap (spine board și headblock)o centura pelvină (pelvic binder)

Ce trebuie să faceți să evaluați pacientul să stabiliți care sunt dispozitivele de care aveți nevoie pentru

mobilizarea pacientului să solicitați ajutorul echipei medicale să efectuați manoperele de stabilizare și mobilizare a

pacientului traumatizat

Introducere. Concepte generale. Particularitățile transportului pacientului traumatizat.Mobilizarea pacientului traumatizat trebuie să respecte o

serie de reguli ce urmează principiul general “primum non nocere”: a nu se �nrăutăți starea pacientului, a se evalua și stabiliza pacientul �nainte de a �ntreprinde orice manopere de mobilizare, a efectua manoperele �n condiții de siguranță pentru salvatori și pacient.

�n cazul echipelor de salvare formate din mai mulți membrii, manoperele se vor efectua la comanda șefului de echipă (de obicei așezat la capul pacientului), dat fiind faptul că acesta trebuie mobilizat ca un �ntreg, păstr�nd capul, g�tul, torsul și bazinul pacientului �n același ax. Orice manoperă trebuie explicată pacientului (folosind un limbaj adecvat gradului de �nțelegere al acesteia și contextului situațional).

Anterior mobilizării pacientului, este important să realizați evaluarea primară (conform algoritmului ABCDE), stabilizarea și resuscitarea acestuia, evaluarea secundară și analgezia durerii.

Analgezia adecvată asigură confortul pacientului și o mai bună cooperare din partea acestuia.

O serie de circumstanțe impun mobilizarea de urgență a victimei: imposibilitatea de a securiza locul incidentului, pericol de foc, explozie, prăbușire structuri, prezența materialelor / substanțelor periculoase, este imposibil accesul la pacienți care necesită asistență medicală de urgență (inclusiv pacientul aflat �n stop cardio-respirator ce trebuie repoziționat pentru a putea �ncepe manevrele de resuscitare).

Echipamentele folosite pentru mobilizarea pacientului traumatizat includ gulerul cervical, splintul pentru coloana cervicală (Kendrick Extrication Device [KED]), targa lopată sau targa rigidă (spine board (engl.)), cu sau fără stabilizator pentru cap (headblock (engl.)), atele și saltea vacuum, atele de tracțiune, pătură de salvare, brancardă, targă cu roți, scaun de salvare.

TEHNICI DE (I)MOBILIZARE.INDICAȚII, ETAPE DE REALIZARE, RISCURI

A. �ntoarcerea �n ax (log roll)�ntoarcerea �n ax permite mobilizarea victimei păstr�nd

segmentele corpului �ntr-un aliniament neutru, fără efectuarea de mișcări de flexie ale coloanei vertebrale. Manopera este destinată pacienților cu suspiciune de traumatism de coloană cervico-dorso-lombară sau bazin și dacă este efectuată corect, prezintă avantajul mobilizării pacientului cu menținerea stabilizării �n ax.

Prin �ntoarcerea �n ax, se permite:(1) �ntoarcerea �n poziție supină a unui pacient traumatizat ce se află �n decubit ventral sau lateral. Poziția supină este necesară managementului căii aeriene, obținerea abordului intravenos și transportul pacientului �n condiții de siguranță;(2) accesul la toracele posterior al pacientului, bazin și fața posterioară a extremităților pentru a putea completa evaluarea secundară a pacientului traumatizat (inclusiv auscultație pulmonară și tușeu rectal), c�nd pacientul este �ntors lateral �n ax;(3) introducerea unei tărgi (lopată sau rigidă [spine board]) sub pacientul �ntors lateral �n ax pentru a putea efectua transportul acestuia către ambulanță,(4) mobilizarea �n lateral a pacientului care varsă (pentru a preveni aspirația bronhopulmonară).

Este necesar ca orice suspiciune de fractură a unei extremități să fie imobilizată anterior �ntoarcerii laterale �n ax. De asemenea, coloana cervicală a pacientului trebuie imobilizată anterior �ntoarcerii �n ax (dacă există suspiciunea unui leziuni de coloană cervicală: mecanismul traumei, semne sau simptome).

Materialele necesare manoperei sunt incluse �n următoarea listă: echipament de protecție (mănuși, șorț, ochelari); guler cervical; atele de imobilizare a membrelor (atele vacuum pentru

membrele superioare sau inferioare, atelă Thomas de tracțiune) sau pelvisului (centură pelvină);

medicație pentru analgezie procedurală – midazolam, fentanyl;

targă lopată sau rigidă cu fixator de cap (dacă se intenționează mobilizarea ulterioară a pacientului).

Etapele de realizare a manoperei presupun:(1) Oferirea de explicații pacientului privind ceea ce urmează să i se �nt�mple.Prin informarea pacientului, ne asigurăm complianța acestuia și prevenim posibilele incidente. Este importantă specificarea faptului că �i este interzis să se miște singur pentru a ajuta salvatorii, că e nevoie să stea liniștit și relaxat, fără a opune rezistență.(2) Poziționarea salvatorilor și a pacientuluiPentru realizarea manoperei este nevoie de minim 4 salvatori: Salvatorul 1 (liderul) – poziționat la cap, va menține

imobilizarea �n ax a capului și coloanei cervicale și va da comenzile pentru efectuarea manoperei (Figura 1);

Salvatorul 2 – poziționat pe partea pe care va fi �ntors pacientul �n dreptul torsului acestuia, o m�nă va mobiliza și susține umărul contralateral, cea de a doua m�nă se poziționează pe șoldul opus (Figura 2);

Figura 1. Poziționarea salvatorului 1 și a pacientului pentru �ntoarcerea

laterală �n ax a pacientului traumatizat

Figura 2. Poziționarea salvatorului 2 pentru �ntoarcerea laterală �n ax a

pacientului traumatizat salvator 3 – pozi-

ționat pe partea pe care va fi �ntors pacientul �n dreptul bazinului și coap-selor acestuia, o m�nă va mobiliza și susține flancul / bazinul contralate-ral (fiind �ncrucișa-

Figura 3. Poziționarea salvatorului 3 pentru �ntoarcerea laterală �n ax a pacientului

traumatizat

tă cu m�na salvatorului 2 de pe șoldul victimei, cea de a doua m�nă se poziționează pe coapsa/ gamba opusă (Figura 3).

�ncrucișarea m�inilor salvatorilor 2 și 3 asigură distribuirea egală a forțelor acestora astfel �nc�t trunchiul și bazinul victimei să fie �ntoarse �n același ritm, cu menținerea coloanei dorso-lombo- sacrate �n același ax. Suplimentar, un al 5-lea salvator poate asigura �ntoarcerea jumătății distale a membrelor inferioare, fiind poziționat distal de salvatorul 3, cu m�na proximală poziționată mai sus de genunchiul contralateral (și �ncrucișată cu m�na distală a salvatorului 3), iar m�na distală poziționată la nivelul gambei contralaterale;

Salvatorul 4 – poziționat pe partea opusă față de salvatorii 2 și 3, va efectua evaluarea secundară a porțiunii dorsale a pacientului și va introduce targa sub pacient.

Pacientul trebuie poziționat �n decubit dorsal, cu membrele superioare fie pe l�ngă corp (cu palmele spre interior), fie cu antebrațele sprijinite sau �ncrucișate pe abdomen sau la nivelul toracelui anterior (Figura 1).

(3) Asigurarea analgeziei!

4) �ntoarcerea laterală la comandă la comanda salvato-

rului 1 (poziționat la capul victimei), acea-sta va fi �ntoarsă �n decubit lateral (fiind “trasă” de către salva-torii 2 și 3 (�5) �nspre

Figura 4. �ntoarcerea laterală la comanda salvatorului de la capul pacientului

ei). Salvatorul 1 menține imobilizarea �n ax a coloanei cervicale, salvatorii 2-3 (�5) mențin pacientul �n decubit lateral (Figura 4).

(5) Completarea evaluării secundare a pacientului salvatorul 4 (situat pe

partea opusă față de sal-vatorii 2 și 3 (�5)) va completa evaluarea se-cundară a pacientului (respect�nd algoritmul ABCDE, inclusiv aus-cultația pulmonară și tușeu rectal) (Figura 5).

Figura 5. Evaluarea toracelui posterior a pacientului �ntors �n ax

(6) Introducerea tărgii sub pacient (opțional) dacă este necesar transpor-

tul pacientului la ambulan-ță, pentru investigații radio-logice sau imagistice, se va introduce o targă (lopată sau rigidă - spineboard) sub pacient, astfel că, la finalul manoperei, pacientul să fie așezat pe targă.

Figura 6. Introducerea tărgii sub pacientul �ntors �n ax

targa este introdusă de către salvatorul 4, cea lopată fiind inițial ajustată dimensiunilor pacientului (Figura 6).

(7) Repoziționarea �n decubit dorsal a pacientului Odată definitivată evaluarea secundară și introdusă targa (dacă

situația impune), pacientul poate fi repoziționat �n decubit dorsal. Astfel, la comanda salvatorului 1, pacientul va fi așezat din nou pe spate printr-o mișcare �n oglindă față de cea inițială.

Capul și coloana cervicală sunt �n continuare stabilizate �n ax, trunchiul și bazinul sunt mobilizate ca un �ntreg.

Riscurile și complicațiile acestei manopere implică: agravarea leziunii prin nemenținerea coloanei cervico-dorso-

lombare �n axul neutru al corpului; mobilizarea sondei de intubație la pacientul protezat

respirator, a truselor de perfuzie, truselor de drenaj toracic sau a cateterului urinar; acestea trebuie asigurate pe parcursul mobilizării pacientului (sonda de intubație este fixată de către salvatorul 1 sau un ajutor, iar tubulatura de ventilator este potrivită �naintea �nceperii manoperei);

rănirea salvatorilor dacă poziția acestora nu este corectă �n timpul efectuării manoperei, dacă greutatea pacientului depășește forța echipajului sau dacă pacientul este violent sau necooperant.

B. Targa rigidă și fixatorul de cap (spine board and headblock)

Mobilizarea pacientului traumatizat se poate realiza cu ajutorul unor dispozitive care sunt enumerate �n introducerea acestui capitol. Mobilizarea trebuie realizată �n condiții de siguranță, at�t pentru personalul medical, c�t și pentru pacient.

Figura 7. Targă rigidă cu fixator de cap (spineboard and headlock, engl.)

Targa rigidă cu fixator de cap (sau spineboard and headlock, engl.) (Figura 7) este un dispozitiv ce se află �n dotarea echipajelor medicale din prespital și a Unităților de Primire a Urgențelor.

Dispozitivele sunt din material plastic (cele din lemn s-au dovedit a fi greu de �ntreținut și mai susceptibile uzurii) și au dimensiuni (lățime și lungime) puțin mai mari dec�t

cele ale unui adult de talie medie. Porțiunea distală poate dispune de un dispozitiv pentru imobilizare a extremității cefalice (headblock, engl.) (Figura 8). Marginile laterale dispun de sisteme de prindere a chingilor menite să asigure imobilizarea pacientului la targă, c�t și a unor zone de prindere �n vederea manipulării �n condiții de siguranță (Figura 9).

Figura 8. Dispozitiv de fixare a capului (headblock,

engl.)

Figura 9. Zone de fixare a chingilor de imobilizare a pacientului și de prindere a tărgii pentru mobilizare

Indicațiile de utilizare vizează pacienții cu suspiciune de traumatism al coloanei dorso-lombare pentru:(1) extragerea pacientului �ncarcerat,(2) transportul pe distanțe relativ scurte a pacientului.

Este necesar ca orice suspiciune de fractură a unei extremități să fie imobilizată anterior �ntoarcerii laterale �n ax. De asemenea, coloana cervicală a pacientului trebuie imobilizată anterior �ntoarcerii �n ax (dacă există suspiciunea unui leziuni de coloană cervicală: mecanismul traumei, semne sau simptome).

Analgezia corespunzătoare contribuie la colaborarea eficientă a pacientului cu echipa de salvatori și respectă principiul “primum non nocere” al actului medical.

Materialele necesare manoperei sunt incluse �n următoa-rea listă: echipament de protecție (mănuși, șorț, ochelari); guler cervical; atele de imobilizare a membrelor (atele vacuum pentru mem-

bru superioare sau inferioare, atelă Thomas de tracțiune) sau pelvisului (centură pelvină);

medicație pentru analgezie procedurală - midazolam, fentanyl;

targă rigidă cu fixator de capo baza fixatorului cu chingi de ancorareo dispozitivele laterale cu chingi de ancorare pentru frunte și

mentono chingi de ancorare a pacientului

Etapele de realizare a manoperei presupun:(1) Explicațiile date pacientului privind ceea ce urmează să i se �nt�mple Prin informarea pacientului, ne asigurăm complianța acestuia

și prevenim posibilele incidente. Pacientului i se va explica că urmează a fi �ntors pe o parte

pentru a i se introduce o targă sub spate ce va permite mobiliarea lui fără a-i agrava posibilele leziuni de coloană dorso-lombară.

Este importantă specificarea faptului că �i este interzis să se miște singur pentru a ajuta salvatorii, că e nevoie să stea liniștit și relaxat, fără a opune rezistență.

(2) Poziționarea salvatorilor și a pacientului �n vederea �ntoarcerii laterale �n ax

Pentru realizarea manoperei este nevoie de minim 4 salvatori: Salvatorul 1 (liderul) – poziționat la cap, va menține

imobilizarea �n ax a capului și coloanei cervicale și va da comenzile pentru efectuarea manoperei (Figura 1);

Salvatorul 2 – poziționat pe partea pe care va fi �ntors pacientul �n dreptul torsului acestuia, o m�nă va mobiliza și susține umărul contralateral, cea de a doua m�nă se poziționează pe șoldul opus (Figura 2);

Salvator 3 – poziționat pe partea pe care va fi �ntors pacientul �n dreptul bazinului și coapselor acestuia, o m�nă va mobiliza și susține flancul / bazinul contralateral (fiind �ncrucișată cu m�na salvatorului 2 de pe șoldul victimei, cea de a doua m�nă se poziționează pe coapsa/ gamba opusă (Figura 3). �ncrucișarea m�inilor salvatorilor 2 și 3 asigură distribuirea egală a forțelor acestora astfel �nc�t trunchiul și bazinul victimei să fie �ntoarse �n același ritm, cu menținerea coloanei dorso-lombo-scarate �n același ax. Suplimentar, un al 5-lea salvator poate asigura �ntoarcerea jumătății distale a membrelor inferioare, fiind poziționat distal de salvatorul 3,

cu m�na proximală poziționată mai sus de genunchiul contralateral (și �ncrucișată cu m�na distală a salvatorului 3) și m�na distală poziționată la nivelul gambei contralaterale;

Salvatorul 4 – poziționat pe partea opusă față de salvatorii 2 și 3, va efectua evaluarea secundară a porțiunii dorsale a pacientului și va introduce targa sub pacient.

Pacientul trebuie poziționat �n decubit dorsal, cu membrele superioare fie pe l�ngă corp (cu palmele spre interior), fie cu antebrațele sprijinite pe abdomen sau �ncrucișate la nivelul toracelui anterior (Figura 1).

(3) Asigurarea analgeziei!(4) �ntoarcerea laterală la comandă La comanda salvatorului 1 (poziționat la capul victimei),

aceasta va fi �ntoarsă �n decubit lateral (fiind “trasă” de către salvatorii 2 și 3 (�5) �nspre ei). Salvatorul 1 menține imobilizarea �n ax a coloanei cervicale, salvatorii 2-3 (�5) mențin pacientul �n decubit lateral (Figura 4).

(5) Completarea evaluării secundare a pacientului Salvatorul 4 (situat pe partea opusă față de salvatorii 2 și 3

(�5)) va completa evaluarea secundară a pacientului (respect�nd algoritmul ABCDE, inclusiv auscultație pulmonară și tușeu rectal) (Figura 5).

(6) Introducerea tărgii sub pacient Targa este introdusă de că-

tre salvatorul 4 sub pacient, cu alinierea pacientului pe targă (Figura 6). Baza fixa-torului de cap (Figura 10)se fixează de targă �nainte de introducerea acesteia sub pacient, folo-sind chingile de fixare.

Figura 10. Baza fixatorului de cap securizată la targa rigidă

Pacientul trebuie poziționat astfel �nc�t baza fixatorului de cap să susțină occiputul pacientului.

(7) Repoziționarea �n decubit dorsal a pacientului Odată definitivată evaluarea secundară și introdusă targa,

pacientul poate fi repoziționat �n decubit dorsal. Astfel, la comanda salvatorului 1, pacientul va fi așezat din nou pe spate printr-o mișcare �n oglindă față de cea inițială.

Capul și coloana cervicală sunt �n continuare stabilizate �n ax, trunchiul și bazinul sunt mobilizate ca un �ntreg.

(8) Imobilizarea extremității cefalice Cele două piese laterale ale

fixatorului de cap (Figura 11) se montează individual �n zonele de montaj ale bazei fixatorului, astfel �nc�t margineade protecție prevăzută cu burete să fie �n contact cu obrazul pacientului iar urechea să fie situată la nivelul deschizăturii. Sistemul se blochează prin apăsarea �n jos a m�nerului cu inscripția ”

Figura 11. Piesele laterale ale fixatorului de cap

PUSH-TO-LOCK” (Figura 12). Pentru a repoziționa piesa laterală, str�ngeți mecanismul de desfacere (Figura 13) și ridicați m�ne-rul; dispozitivul poate fi manipulat cu ușurință �n di-ferite poziții. Fixați chingile de la nivelul frunții și men-

Figura 12. Montarea și fixarea pieselor laterale ale fixatorului de cap

tonului pe cele două piese laterale pentru a securiza pacientul (Figura 14).

Figura 13. Repoziționarea pieselor laterale ale fixatorului de cap

Figura 14. Montarea chingilor fixatorului de cap

(9) Ancorarea pacientului la targa rigidă Se folosesc chingile puse la dispoziție de producător pentru a

securiza pacientul la targă și a preveni orice fel de incidente �n timpul transportului.

Fixatorul de cap poate fi montat pentru a imobiliza un pacient căruia nu i se poate �ndepărta casca completă folosind leucoplast sau bandă izolatoare pentru a stabiliza fixatorul de cap la casca pacientului.

După montarea fixatorului de cap, se poate renunța la stabilizarea manuală a extremității cefalice. Beneficiul gulerului cervical este considerat a fi minim �n prezența fixatorului de cap și se poate renunța la acesta. Din considerente practice, gulerul cervical este păstrat p�nă la excluderea radiologică sau imagistică a leziunilor de coloană cervicală.

�n cazul copiilor care sunt imobilizați pe tărgi rigide pentru adulți, trebuie avut �n vedere faptul că toracele copilului trebuie ridicat prin introducerea unor materiale textile sub torace astfel �nc�t occiputul proeminent al copilului să nu inducă flexia coloanei cervicale. Pentru adulți ar putea fi necesar suportul zonei occipitale pentru a asigura menținerea aliniamentului.

Riscurile și complicațiile acestei manopere implică: agravarea leziunii prin nemenținerea coloanei cervico-dorso-

lombare �n axul neutru al corpului; mobilizarea sondei de intubație la pacientul protezat

respirator, a truselor de perfuzie, truselor de drenaj toracic sau a cateterului urinar; acestea trebuie asigurate pe parcursul mobilizării pacientului (sonda de intubație este fixată de către salvatorul 1 sau un ajutor, iar tubulatura de ventilator este potrivită �nainte �nceperii manoperei);

rănirea salvatorilor dacă poziția acestora nu este corectă �n timpul efectuării manoperei, dacă greutatea pacientului depășește forța echipajului sau dacă pacientul este violent sau necooperant;

dezvoltarea leziunilor de decubit dacă targa rigidă nu este �ndepărtată sau �nlocuită �n timp scurt (aproximativ 2 ore), de preferință la preluarea pacientului �n Unitatea Primiri Urgențe

și folosind dispozitive prevăzute cu un strat protector pentru confortul pacientului;

potrivit unora, afectarea calității investigațiilor radiologicetoracice dacă se păstrează targa �n timpul acestora.

C. Centura pelvină (pelvic binder)Centura pelvină se adresează pacienților cu traumatisme

ale bazinului și cu hemoragii interne secundare acestor fracturi pelvine (prin hemoragii ale capetelor osoase, respectiv prin rupturi ale sistemului venos), fiind utilizată ca stabilizator provizoriu p�nă la realizarea investigațiilor imagistice și stabilizării definitive.

Indicațiile absolute de utilizare vizează pacienții instabili hemodinamic cu un pelvis instabil din punct

de vedere mecanic pacienții instabili hemodinamic cu o suspiciune de fractură de

pelvis. Indicațiile relative includ pacienții stabili hemodinamic

cu fracturi instabile ale pelvisului, la care se dorește controlul durerii și reducerea mobilizării pe perioada transportului.

Contraindicațiile utilizării acestui dispozitiv cuprind: suspiciunea unei fracturi izolate a capului femural suspiciunea unei dislocări traumatice de șold.

Analgezia corespunzătoare contribuie la colaborarea eficientă a pacientului cu echipa de salvatori și respectă principiul “primum non nocere” al actului medical.

Dat fiind faptul că la momentul utilizării centurii pelvine nu se cunoaște cu exactitate tipul fracturii pelvine, există riscul ca prin montarea acestui dispozitiv să se agraveze o serie de fracturi cum sunt cele produse prin compresia laterală severă a pelvisului, respectiv fracturile verticale.

Centura pelvină nu controlează hemoragiile interne arteriale, astfel că pacienții care contină să fie instabili hemodinamic după aplicarea centurii pot avea nevoie de embolizare arterială de urgență sau intervenție chirurgicală. Ideal, centurile pelvine trebuie să fie suficient de �nguste pentru a permite accesul pentru embolizare arterială și cel necesar laparotomiei fără a necesita �ndepărtarea și repoziționarea acestora.

Materialele necesare manoperei sunt incluse �n următoarea listă: Echipament de protecție (mănuși, șorț, ochelari); Centură pelvină (diverse

modele; SAM Pelvic SlingTM II se utilizează uzual - Imag. 15)o centura din material

textil (mărimea Figura 15. Centură pelvină

standard corespunde pentru aproximativ 98% dintre pacienți, �n timp ce mărimile mică (69 – 119 cm circumferință a șoldurilor) și mare (91 – 152 cm circumferință a șoldurilor) pot fi utilizate pentru pacienții pediatrici sau cei obezi). Alte modele (T-POD�) permit utilizarea a două centuri �n prelungire pentru pacienții obezi);

o cureaua portocalie cu cataramă și mecanism de autostop(se va auzi un click c�nd centura a fost str�nsă corespunzător și un al doilea click după ce cureaua neagră a fost fixată pe banda de velcro);

o cureaua neagră (extensibilă). Medicație pentru analgezie procedurală – midazolam,

fentanyl.

Etapele de realizare a manoperei presupun:(1) Explicațiile date pacientului privind ceea ce urmează a i se �nt�mpla

Prin informarea pacientului, ne asigurăm complianța acestuia și prevenim posibilele incidente.

Este importantă specificarea faptului că �i este interzis să se miște singur pentru a ajuta salvatorii, că e nevoie să stea liniștit și relaxat, fără a opune rezistență.

(2) Poziționarea salvatorilor și a pacientului �n vederea montării dispozitivului.

Este nevoie de cel puțin c�te un salvator de fiecare parte a pacientului pentru a așeza centura sub pacient și a o poziționa corespunzător.

Pacientul trebuie poziționat �n decubit dorsal. (3) Asigurarea analgeziei!

(4) Pregătirea pacientului presupune: �ndepărtarea tuturor obiectelor din buzunarele pantalonilor

acestuia pentru a preveni leziunile de decubit �ndepărtarea obiectelor vestimentare groase pentru a

asigura o stabilizare c�t mai eficientă verificarea pulsului extremităților distale ale pacientului sondajul urinar (este recomandată cateterizarea urinară

anterior stabilizării cu centură pelvină)(5) Introducerea centurii sub pacient

Mobilizarea pacientului trebuie să fie c�t mai re-dusă și să nu producă durere (a se administra analgezia necesară).

Centura poate fi intro-dusă fie prin �ntoarcerea laterală �n ax a pacientu-

Figura 16. Introducerea centurii pelvine prin �ntoarcerea laterală �n ax

a pacientuluilui (Figura 16) sau prin introducerea sub genunchii ușor ridicați ai pacientului (Figura 17) și ușoara glisare a centurii spre pelvisul acestuia (Figura 18).

Figura 17. Introducerea centurii pelvine prin ridicarea ușoară a

genunchilor și pelvisului pacientului

Figura 18. Glisarea centurii pelvine spre pelvisul pacientului

6) Poziționarea corectă a centurii se face la nivelul trohanterului mare sau a simfizei pubiene, păstr�nd catarama acesteia pe linia mediană (Figura 19).(7) Fixarea centurii presupune tracționarea �n sens opus a celor două curele (cea neagră trecută prin catarama centurii și cea portocalie) p�nă ce aceasta este str�nsă ferm pe pacient și se aude un click (opțional) (Figura 20).

(8) Odată auzit primul click, se menține tensiunea �n cureaua neagră și aceasta se fixează pe banda de Velcro� a centurii, urm�nd a se auzi al doilea click. Prin mecanismul de click al sistemului de �nchidere, se oferă feedback salvatorilor și se previne aplicarea unei forțe excesive ce ar putea dăuna pacientului.

Figura 19. Poziționarea mijlocului centurii pelvine la nivelul

trohanterelor mari ale pacientului

Figura 20. Fixarea centurii pelvine prin tracționarea �n sens opus a celor

două chingi

Avantajele unui astfel de sistem de imobilizare includ: utilizarea cu ușurință și �n timp rapid; accesul pentru embolizare arterială sau abord chirurgical al

hemoragiilor, precum și pentru montarea sondelor urinare ulterior stabilizării pelvine;

posibilitatea efectuării investigațiilor radiologice și imagistice cu artefacte minime (catarama conține fire metalice);

materialul permite curățarea cu soluții standard și reutilizarea centurii. Nu conține latex.

Riscurile și complicațiile acestei manopere implică: posibilitatea agravării unei fracturi pelvine prin compresie

laterală sau cele verticale; utilizarea la femeile �nsărcinate doar �n cazul unei suspiciuni

clare de s�ngerare pelvină cu risc de mortalitate ridicat (chiar dacă potrivit producătorului, aplicarea corectă a dispozitivului la nivelul trohanterului mare sau a simfizei pubiene ar trebui să fie sigură chiar și pentru sarcinile avansate);

odată aplicat, dispozitivul se �ndepărtează doar pentru a permite montarea unui dispozitiv permanent de stabilizare sau pentru a permite accesul chirugical pentru controlul hemoragiei;

leziuni de decubit pot fi induse prin fixarea centurii peste obiecte dure aflate în buzunarele pantalonilor pacientului (telefon, chei, brichete, carduri etc).

Formular de evaluare / autoevaluare1. Tehnica �ntoarcerii �n ax (log rolling)Etapă / Criteriu Corect IncorectIndicații(1) �ntoarcerea �n poziție supină a unui pacient

traumatizat ce se află �n decubit ventral sau lateral.

(2) accesul la toracele posterior al pacientului, bazin și fața posterioară a extremităților

(3) introducerea unei tărgi(4) mobilizarea �n lateral a pacientului care varsăMaterialele necesare

Echipament de protecție (mănuși, șorț, ochelari)

Guler cervical Atele de imobilizare pentru

o membre (atele vacuum pentru membru superioare sau inferioare, atelă Thomas de tracțiune)

o pelvis (centură pelvină); Medicație pentru analgezie procedurală –

midazolam, fentanyl Targă lopată sau rigidă cu fixator de cap

(dacă se intenționează mobilizarea ulterioară a pacientului)

Etape (1) Pacientului i se explică ce urmează să i se

�nt�mple(2) Poziționarea salvatorilor și a pacientului(3) Asigurarea analgeziei!(4) �ntoarcerea laterală la comandă(5) Completarea evaluării secundare a pacientului(6) Introducerea tărgii sub pacient (opțional)(7) Repoziționarea �n decubit dorsal a pacientuluiRiscuri și complicații(1) agravarea leziunii(2) mobilizarea sondei de intubație la pacientul

protezat respirator, a truselor de perfuzie, truselor de drenaj toracic sau a cateterului urinar

(3) rănirea salvatorilor

2. Tehnica utilizării tărgii rigide și a fixatorului de cap (spine board and head block)Etapă / Criteriu Corect IncorectIndicații (pentru pacienții cu suspiciune de traumatism al coloanei dorso-lombare)(1)extragerea pacientului �ncarcerat(2) transportul pe distanțe relativ scurte a

pacientuluiMateriale necesare

Echipament de protecție (mănuși, șorț, ochelari);

Guler cervical; Atele de imobilizare pentru

o membre (atele vacuum pentru membru superioare sau inferioare, atelă Thomas de tracțiune)

o pelvis (centură pelvină); Medicație pentru analgezie procedurală –

midazolam, fentanyl; Targă rigidă cu fixator de cap

o Baza fixatorului cu chingi de ancorare

o Dispozitivele laterale cu chingi de ancorare pentru frunte și menton

o Chingi de ancorare a pacientuluiEtape(1) Pacientului i se explică ceea ce urmează să i

se �nt�mple(2) Poziționarea salvatorilor și a pacientului(3) Asigurarea analgeziei!(4) �ntoarcerea laterală la comandă(5) Completarea evaluării secundare a pacientului(6) Introducerea tărgii sub pacient(7) Repoziționarea �n decubit dorsal a pacientului(8) Imobilizarea extremității cefalice

baza fixatorului piese laterale – fixare, ajustare, blocare chingi – frunte, menton

(9) Ancorarea pacientului la targa rigidă

Riscuri și complicații(1) agravarea leziunii(2) mobilizarea sondei de intubație la pacientul

protezat respirator, a truselor de perfuzie, truselor de drenaj toracic sau a cateterului urinar

(3) rănirea salvatorilor(4) dezvoltarea leziunilor de decubit(5) afectare calitate investigații radiologice

toracice

3. Tehnica utilizării centurii pelvine (pelvic binder)Etapă / Criteriu Corect IncorectIndicații

absolute(1) pacienții instabili hemodi-namic

cu un pelvis instabil din punct de vedere mecanic

(2) pacienți instabili hemodinamic cu o suspiciune de fractură de pelvis.

relative(1) pacienți stabili hemodinamic cu

fracturi instabile ale pelvisului, la care se dorește controlul durerii și reducerea mobilizării pe perioada transportului

Contraindicații(1) suspiciunea unei fracturi izolate a capului

femural(2) suspiciunea unei dislocări traumatice de șoldMateriale necesare(1)Echipament de protecție (mănuși, șorț,

ochelari)(2)Centură pelvină

Centura din material textil Curea portocalie cu cataramă și mecanism

autostop Cureaua neagră (extensibilă).

(3) Medicație pentru analgezie procedurală midazolam, fentanyl.

Etape(1) Explicarea pacientului ce urmează a i se �nt�mpla(2) Poziționarea salvatorilor și a pacientului(3) Asigurarea analgeziei!(4) Pregătirea pacientului

decubit dorsal se �ndepărtează obiectele din buzunare și

regiunea pelvină se �ndepărtează hainele groase se verifică pulsul extremităților distale

(5) Introducerea centurii sub pacient

(6) Poziționarea corectă a centurii la nivelul trohanterului mare sau a simfizei

pubiene catarama centurii pe linia mediană

(7) Fixarea centurii tracționarea �n sens opus a celor două

curele (8) Securizarea centurii

cureaua neagră se fixează pe banda de Velcro� a centurii

se aude al doilea click după ce cureaua neagră este fixată

Avantaje(1) utilizarea cu ușurință și �n timp rapid(2) accesul pentru embolizare arterială sau abord chirurgical al hemoragiilor, precum și pentru montarea sondelor urinare ulterior stabilizării pelvine(3) posibilitatea efectuării investigațiilor radiologice și imagistice cu artefacte minime (catarama conține fire metalice)(4) materialul permite curățarea cu soluții standard și reutilizarea centurii. Nu conține latexRiscuri și complicații(1) posibilitatea agravării unei fracturi pelvine prin compresie laterală sau cele verticale(2) utilizarea la femeile �nsărcinate doar �n cazul unei suspiciuni clare de s�ngerare pelvină cu risc de mortalitate ridicat(3) odată aplicat, dispozitivul de �ndepărtează doar pentru a permite montarea unui dispozitiv permanent de stabilizare sau pentru a permite accesul chirugical pentru controlul hemoragiei(4) leziuni de decubit pot fi induse prin fixarea centurii peste obiecte dure aflate �n buzunarele pantalonilor pacientului (telefon, chei, brichete, carduri etc)