DEZERTATIE PROFESOR

8/7/2019 DEZERTATIE PROFESOR

1/66

UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL-CONSTANTA

MASTERAT CONTABILITATE ,EXPERTIZA SI AUDIT

LUCRARE DE DISERTATIE

COOORDONATOR STIINTIFIC : MASTERAND :

PROF.UNIV .DR. STEFAN FLOREA TIRNOVAN MARIA

CONSTANTA

2010


2/66

UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET CONSTANTAFACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

MASTERAT CONTABILITATE, EXPERTIZA SI AUDIT

IMOBILIZARILE CORPORALE PRIN PRISMA

STANDARDELOR INTERNATIONALE DE RAPORTARE

FINANCIARA

COORDONATOR STIINTIFIC : MASTERAND:

PROF.UNIV.DR. STEFAN FLOREA TIRNOVAN MARIA

CONSTANTA

2010


3/66

CUPRINS

INTRODUCERE..........1

CAPI ASPECTE TEORETICE SI METODOLOGICE PRIVIND IMOBILIZARILE

CORPORALE PRIN PRISMA STANDARDELOR INTERNATIONALE DE

RAPORTARE FINANCIARA .......................................................2

1.1 .Definirea si aria de aplicabilitate a Standardelor Internationale de RaportareFinanciara ..........................................................................................................................2

1.2 .Terminologia utilizata de Standardele Internationale de Raportare Financiara .........4

1.3 .Cadrul general al contabilitatii imobilizarilor corporale ............................................81.4 .Recunoasterea imobilizarilor corporale ....................................................................11

1.4 .Masurarea initiala a imobilizarilor corporale ...........................................................131.5 .Masurarea ulterioara recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale ................ .161.6.Amortizarea imobilizarilor corporale ........................................................................19

1.7.Evaluarea imobilizarilor corporale ............................................................................24

1.8.Controlul financiar al imobilizarilor corporale .........................................................28

1.8.1 Sistemul informational contabil al imobilizarilor corporale ............................281.8.2 Controlul financiar de gestiune ........................................................................32

1.8.3Aspecte concrete referitoare la controlul imobilizarilor corporale ...................33

1.8.3.1 Controlul miscarii mijloacelor fixe...........................................................341.8.3.2Controlul gestionarii, intretinerii,repararii si utilizarii

mijloacelor fixe...............................................................................................................36

1.8.3.3 Controlul amortizarii imobilizarilor corporale .........................................36CAP II STUDIU DE CAZ TRATAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE PRIN

PRISMA IAS 16 LA E-ON MOLDOVA FURNIZARE SA .....................................40

2.1 . Prezentarea generala a societatii E-ON MOLDOVA FURNIZARE SA ...............402.2. Operatiuni inregistrate in contabilitate privind intrarea mijloacelor fixe in

patrimoniu.................................................................................................................. ...44

2.3. Operatiuni inregistrate in contabilitate privind iesirea mijloacelor fixe

din patrimoniu ............................................................................................................... 482.4. Amortizarea imobilizarilor corporale .....................................................................51

CAP III UNELE PROPUNERII DE IMBUNATATIRE PRIVIND ANALIZA SI

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE ...................................55

CONCLUZII ................................................................................................................57ANEXE

BIBLIOGRAFIE


4/66

INTRODUCERE

O multitudine de factori endogeni si exogeni face necesara cunoasterea, de catreprofesionistii contabili, a Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS),intr-o lume a globalizarii si mondializarii ; ca angajati sau liber profesionisti , acestia

trebuie sa sprijine managementul inteprinderilor in elaborarea unor politici contabile care

sa faca din contabilitate un instrument al conducerii.

Sistemul contabil al agentilor economici din tara noastra parcurge o etapa de arminizare

cu norme contabile internationale , ceea ce impune ca legislatia referitoare la contabilitate

sa sufere modificari si adaptari la aceasta noua situatie .Ca si celelate Standarde Internationale de Raportare Financiara , standardul nr. 16 se

refera , in traducere stricta la ,, terenuri , cladiri constructii si echipamente , preluat in

versiune romaneasca prin ,, imobilizari corporale si el trebuie inteles in contextul

Prefetei la Standardele Internationale de Raportare Financiara , in sensul ca la elaborarea

standardelor nu a existat intentia ca acestea sa fie aplicate elementelor nesemnificative .

Acest Standard are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil pentru imobilizarile

corporale iar, in cadrul acestuia , identificarea momentului de recunoastere a acestor

active , a valorilor contabile si a amortizarii aferente , constituie problemele centrale ale

Standardului .

Standardul prevede recunoasterea unei imobilizari corporale ca activ, in primul rand ,

atunci cand satisface definitia si criteriile de recunoastere pentru un activ , in general , asa

cum sunt ele definite in ,, Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor

financiare .

Trebuie totodata observat ca Standardele Internationale de Contabilitate nu au ca obiectmodul de oerganizare si tinere a contabilitatii in timpul exercitiului . Ele se refera numai

la elaborarea situatiilor financiare care , de regula sunt anuale , astfel ca denumirea de

Standarde Internationale de Raportare Financiara pare mai conforma .

Lucrarea de fata isi propune sa ofere aspecte teoretice si practice privind imobilizarile

corporale din prisma IAS 16 .

Imobilizarile constituie , la majoritatea inteprinderilor , cea mai mare parte a activelor , cu

deosebire la inteprinderile industriale , iar modul de contabilizare a acestora influenteaza

rezultatele financiare declarate .

Imobilizarile corporale reprezinta bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea

unei inteprinderi care se regasesc sub forma de terenuri si amenajari de terenuri si ,respectiv, mijloace fixe . Imobilizarile corporale se refera la drepturile reale asupra

bunurilor corporale (dreptul de proprietate , uzufructul , utilizarea ).

1


5/66

CAP I ASPECTE TEORETICE SI METODOLOGICE PRIVIND IMOBILIZARILE

CORPORALE PRIN PRISMA STANDARDELOR INTERNATIONALE DE

RAPORTARE FINANCIARA

1.1 Definirea si aria de aplicabilitate a Standardelor Internationale de

Raportare Financiara

Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) se adreseaza exlusiv

inteprinderilor , orice alta intermediere putand in mod relativ usor sa conduca la aplicarea

distorsionata a acestora prin favorizarea unuia sau altuia din utilizatorii informatiilor

financiare in detrimentul celorlalti si rolul hotararilor in cunoasterea si mai ales in

aplicarea acestora de catre inteprinderi trebuie sa il aiba organismele profesionale dindomeniul contabilitatii , iar Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din

Romania , in calitatea sa de membru al IFAC (Federatia Internationala a Contabililor ) ,

are obligatia , potrivit statutelor acestor organisme la care adera inca din 1996 , sa lupte

pentru aplicarea in tara noastra a Standardelor Internationale de Contabilitate si Audit .

Standardele Intenationale de Raportare Financiara (IFRS ) trebuie intelese si aplicate in

integritatea lor , date fiind legaturile si interconectarile dintre acestea in determinareainformatiilor financiar contabile ale unei entitati . De astfel , Consiliul pentru

Standardele Internationale de Contabilitate recomanda organismelor de normare contabila

sa aplice regula ,, ori tot, ori nimic atunci cand decid sa implementeze Standardele

Internationale de Raportare Financiara .Imobilizarile corporale fac, direct sau indirect obiectul mai multor Standarde

Internationale de Raportare Financiara , din care mentionam :

IAS 1, in ce priveste modul de prezentare a imobilizarilor corporale in situatiilor

financiare ;

IAS 17 ,, Leasing , pentru imobilizarile corporale care fac obiectul contractului de

leasing;

IAS 40 ,, Investitii imobiliare , pentru proprietatile imobiliare utilizate pentru

inchirierea sau ca investitie pentru majorarea puterii de cumparare a capitalului ;

IAS 36 ,, Deprecierea activelor , in ce priveste alte forme de depreciere a

imobilizarilor corporale in afara amortizarii acestora ; IAS 22 ,, Combinari de inteprinderi , pentru imobilizarile corporale care fac

obiectul unor operatiuni de fuziuni , divizari si alte forme de restructurare care se

concretizeaza in grupari si regrupari de inteprinderi ;

IAS 11 ,, Contractele de constructii ;

2


6/66

IAS 20 ,, Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentareainformatiilor legate de asistenta guvernamentala ;

IAS 23 ,, Contul indatorari ;

IAS 21 ,, Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar ;

IAS 35 ,, Activitati in curs de intrerupere ;

IAS 37 ,, Provizioane , datorii si active contingente , in ce privestemodalitatile de intrare sau de iesire din inteprindere a imobilizarilor corporale ;

IAS 12 ,, Impozitul pe profit ;

IAS 15 ,, Informatii care reflecta efectele variatiei preturilor ;

IA 29 ,, Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste , in ce priveste

aspecte ale evaluarii imobilizarilor corporale si impactul asupra impozitului pe

profit .

Standardul nr .16 are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil pentru

imobilizarile corporale iar , in cadrul acestuia , identificarea momentului de

recunoastere a acestor active , a valoriilor contabile si amortizarii aferente ,

constituie problemele centrale ale Standardului .

Standardul trebuie aplicat in contabilitatea imobilizarilor corporale , exceptand

cazul in care un alt standard prevede sau permite o abordare contabila diferita ;

trebuie aplicat de catre toate inteprinderile pentru imobilizarile corporale folosite in

productia de bunuri si servicii sau pentru administratie .

In anumite situatii , Standardul se aplica prin corelare cu alte standarde ,ca de

exemplu :

pentru imobilizarile corporale care fac obiectul contractelor de leasing ,

impreuna cu Standardul IAS 17 ,, Leasing

pentru proprietatile imobiliare utilizate pentru inchiriere sau pentrumajorarea puterii de cumparare a capitalului impreuna cu Standardul IAS 40

,, Investitii imobiliare

pentru deprecieri ale imobilizarilor corporale , altele decat cele constatatepe seama amortizarilor , impreuna cu Standardul IAS 36 ,, Deprecierea

activelor

Standardul IAS 16 nu este aplicabil in cazul :

padurilor , resurselor naturale neregenerabile , prospectiunilor si extractiilor de

minereu , de petrol si gaze naturale si concesiunilor miniere , care nu sunt

imobilizari corporale in spiritul Standardului

activele biologice aferente activitatilor agricole pentru care se aplica Standardul

IAS 41.In unele cazuri , alte standarde permit ca recunoasterea initiala a valorii contabile aimobilizarilor corporale sa fie determinata utilizandu-se o abordare diferita de cea prevazuta

in acest Standard . De exemplu , IAS 22 ,, Combinari de inteprinderi prevede ca

imobilizarile corporale achizitionate intr-o combinare (cum ar fi fuziunesau o divizare ) sa fie evaluate initial la valoarea justa , chiar daca este superioara costului . In

aceste cazuri , toate celelate

3


7/66

aspecte ale tratamentului contabil, inclusiv amortizarea sunt determinate de cerintele

acestui Standard .

1.2. Terminologia utilizata de Standardele Internationale de RaportareFinanciara

Potrivit Standardului , imobilizarile corporale sunt acele active care indeplinesc

cumulativ doua conditii :- sunt detinute de o inteprindere pentru a fi utilizate in productia de

bunuri sau in prestarea de servicii , pentru a fi inchiriate tertilor sau

pentru a fi folosite in scopuri administrative ;

- este posibil a fi utilizate pe parcursul a mai mult de o perioada .

Imobilizarile corporale trebuie sa fie in primul rand active , iar activele sunt definite in

Cadrul General si in Standardul IAS nr 1. ca ,, resurse controlate de inteprindere carezultat al unor evenimente trecute si de pe urma carora inteprinderea estimeaza ca va

obtine beneficii .

Pe de alta parte , imobilizarile corporale sunt bunuri ,, detinute de o inteprindere .

Folosirea conceptelor de ,, resurse controlate si ,,detinute de o inteprindere in definirea

imobilizarilor corporale face ca aceasta categorie de bunuri sa fie mult mai larga ,

cuprinzand si bunurile pe care inteprinderea le foloseste in exploatarea sau le inchiriazasau le detine ca investitie imobiliara , proprietatea asupra acestor bunuri nemaifiind

determinata . Este un caz de aplicare a principiului proeminentei fondului asupra formei

(sau a ecomicului asupra juridicului ) . Asa se explica recunoasterea in contabilitatea

inteprinderii a unor bunuri care nu sunt proprietatea acesteia (bunuri in leasing , deexemplu ).

Cea de a doua conditie ceruta de Standard , referitoare la durata , este convergenta cu ceadin legislatia romaneasca , in masura in care ,, perioada se refera la un exercitiu

financiar contabil care , de regula este de un an : ,, durata mai mare de un an in

reglementarile romanesti si ,, durata mai mare de o perioada cum este prevazut in

Standard .

Imobilizarile corporale , in general , sunt active care prezinta caracteristicile :

-au o durata de utilizare mai mare de un an ;-sunt achizitionate pentru a fi utilizate in cursul activitatii de exploatare

-nu sunt achizitionate pentru a fi revandute clientilor .

Activele imobilizate denumite si active pe termen lung au purtat o perioada si denumirea

de active fixe , insa , in ultimul timp, utilizarea acestei denumiri se restrange , pentru ca

notiunea de ,, fixe sugereaza o durata nelimitata de functionare .

Desi nu exista o delimitare stricta a perioadei minime de timp in care trebuie sa fie utilizatun activ pentru a fi considerat imobilizat , criteriul cel mai frecvent aplicat consta in aceea

4


8/66

ca activul trebuie sa poata fi utilizat in mod repetat pe o durata de cel putin un an . in

aceasta categorie se includ si activele utilizate numai in perioade de varf sau de urgenta ,cum ar fi un generator .

Activele care nu se utilizeaza in cursul normal al exploatarii nu se includ la imobilizaricorporale de exploatare , chiar daca indeplinesc conditiile necesare pentru imobilizari

corporale ; de exemplu , terenurile detinute in scopuri speculative sau cladirile care nu se

mai utilizeaza pentru operatiunile economice curente nu trebuie incluse in categoria

imobilizarilor corporale de exploatare .Daca un articol este detinut pentru a fi revandut , trebuie clasificat ca stoc , indiferent de

durata sa de functionare ; de exemplu , un strung , care urmeaza a fi vandut , de o fabrica

de strunguri , va fi considerat element de stoc , in timp ce , la inteprinderea care-l cumpara

, pentru a-l utiliza in activitatea sa de exploatare , acest strung reprezinta o imobilizare

corporala .

Valoarea contabila este ,, valoarea la care un activ este recunoscut in bilant dupascaderea amortizarii acumulate pana la acea data , precum si a pierderilor cumulate prin

depreciere .

Din definitia data de Standard rezulta ca , pentru a determina valoarea contabila , sunt

necesare 3 elemente :

o valoare de recunoastere in bilant , care poate fi orice alt tip de valoare , precum :valoarea justa , valoarea de utilizare sau costul ; in cadrul achizitiei unei inteprinderi

prin fuziune sau divizare , activele acesteia sunt evaluate la valoare justa care se preia

din bilantul inteprinderii cumparatoare si devine valoare contabila ; tot astfel valorile

reevaluate la un moment dat devin valori contabile la elaborarea bilantului contabil;

suma amortizarii acumulate de la data intrarii activului in inteprindere sau de ladata punerii in functiune si pana la data prezentarii in bilant ;

pierderile cumulate prin deprecieri , altele decat cele cauzate de amortizarea

normala a bunului ,

Este de observat ca valoarea contabila a unei imobilizari se determina exclusiv in

bilant , indiferent de valoarea pe care bunul respectiv o are cu care circula in timpul

exercitiului , ea nu poate fi confundata cu valoarea de inventar . La un moment dat ,

valoarea contabila reprezinta valoarea ramasa de amortizat , plus valoarea reziduala .Valoarea justa reprezinta , potrivit Standardului , suma pentru care un activ ar putea

fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza , in cadrul unei

tranzactii cu pretul determinat obiectiv .Prin IFRS nr .1 /2003 , valoarea justa este definita ca fiind suma la care poate fi

tranzactionat un activ sau decontata o datorie , de buna voie , intre parti aflate in

cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv .

5


9/66

Valoarea justa a activelor este , de regula , valoarea lor de piata , care se determina pe

baza unor evaluari efectuate , de regula , de catre evaluatori profesionisti calificati .

Acesti evaluatori sau experti evaluatori dispun de calificarea necesara pentru evaluareaactivelor , ceea ce presupune stapanirea tehnicilor pentru determinarea diferitelor

valori ale bunurilor.Valoarea de piata a unui bun presupune :

-existenta unui bun identificat care sa fie destinat schimbului contra unei sume de bani

sau a altui bun ;

-existenta unei piete a produsului si a unei concurente normale-existenta celor doi actori vanzatorul si cumparatorul care sa fie in cunostinta de

cauza , adica sa fie avizati , competenti si independenti , conditie a determinarii in

mod obiectiv a unui pret .

Valoarea de piata a fost definita diferit de organismele internationale , elementele

esentiale fiind insa cele rezultate din definitia data de Standard .

Astfel , valoarea de piata , asa cum este definita prin art . 49(2) din Directiva CEE si nr. 91/674 , inseamna pretul la care un bun ar putea fi vanduta in cadrul unui contract

privat , intre un vanzator hotarat sa vanda si un cumparator independent , la data

evaluarii , considerandu-se ca proprietatea este expusa public pe piata ; conditiile de

piata permit o vanzare ordonata si tinand seama de natura proprietatii , este disponibila

o perioada normala pentru negocierea vanzarii .

Conform definitiei aprobata de Comitetul International pentru Standardele de Evaluarea carui autoritate a fost recunoscuta de organismele internationale cu sarcini de

normare in domeniul contabilitatii valoarea de piata este suma estimata pentru care

un activ ar putea fi schimbat , la data evaluarii , intre un vanzator hotarat sa vanda si

un cumparator hotarat sa cumpere , intr-o tranzactie libera (nepartinitoare ), dupa unmarketing adecvat in care fiecare parte a actionat in cunostinta de cauza , prudent si

fara constrangere .Costul reprezinta suma platita in numerar sau echivalente de numerar , ori valoarea

justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ , la data achizitiei

sau a constructiei acestuia .

Din definitia prezentata in Standard rezulta ca poate fi considerat drept cost al unei

imobilizari corporale :

fie suma platita in numerar sau echivalente de numerar pentru achizitionarea si

punerea in stare de utilizare sau de functionare a bunului respectiv ;

fie valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea si

punerea in stare de utilizare sau de functionare a bunului respectiv; in acest caz

specialisti calificati in evaluarii de bunuri vor determina valoarea justa a

contraprestatiei convenita a fi efectuata , iar aceasta valoare va fi atribuita

bunului , de natura imobilizarilor corporale achizitionate .

6


10/66

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o inteprindere o va obtine

pentru un activ la sfarsitul duratei de viata utila a acestuia , dupa deducerea

prealabila a costurilor de cesiune previzionate .Estimarea valorii reziduale a unui bun inca de la data achizitiei acestuia , desi

dificila , trebuie facuta apeland la cadrele tehnice ale inteprinderii sau folosinddocumentatia tehnica a bunului , avand in vedere influentele pe care aceasta la

poate avea asupra obligatilor fiscale ale inteprinderii .

Durata de viata utila , conform Standardului original , reprezinta :

perioada pe parcursul careia inteprinderea se asteapta sa utilizeze un activ ;

numarul de produse sau de unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute

de inteprinderi prin folosirea activului respectiv.

Durata de viata utila sau durata de utilizare a unui activ se stabileste prin documentatia

tehnica a produsului cu ocazia achizitionarii bunului respectiv si ea poate fi revizuita

periodic pe baza de expertiza tehnica ;de asemenea , durata de utilizare a unui bun trebuie

sa faca obiectul unei revizuiri atunci cand apar modificari evidente in stare fizica , moralasau functionala a bunului respectiv sau cand fac obiectul unor restructurari prin fuziune ,

divizare asociere etc .

Trebuie facuta distinctie intre durata de viata utila a fiecarui bun care trebuie sa stea la

baza elaborarii si prezentarii situatiilor financiare ale inteprinderii si durata de viata utila

prevazuta inca in actele normative din tara noastra , care este obligatorie pentru elaborarea

declaratiilor si determinarea obligatiilor fiscale ale inteprinderii .

Valoarea amortizabila a unui bun este , conform Standardului , costul activului sau o

alta valoare substituita costului in situatiile financiare , din care s-a scazut valoarea

reziduala .

Conform Standardului , orice alta valoare substituita costului in situatiile financiare sta labaza determinarii valorii amortizabile , adica a valorii ce trebuie recuperata treptat , pe

masura utilizarii bunului , prin amortizare . Aceste alte valori se refera la valorile atribuite

bunului pe parcursul utilizarii sale , de regula , pe baza de expertiza efectuata de

specialisti cu pregatire in evaluare , cu ocazia reeavaluarilor ocazionate de momente din

viata inteprinderii cum ar fi :

fuziunile , divizarile , asocierile modificari in marimea si structura capitalului ,

modificarea numarului si structurii actionariatului , transmiteri achizitii de inteprinderi

etc , sau cu ocazia elaborarii situatiilor financiare anuale .

Amortizarea constituie alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ asupra

duratei sale de viata utila . Fiind un element al costurilor inregistrate de inteprindere ,

se calculeaza anual si lunar :

fie prin raportarea valorii amortizabile a activitatii asupra numarului de ani sau de

luni care constituie durata de viata utila a activului respectiv ;

7


11/66

fie prin aplicarea unei norme (rate ) de amortizare asupra costului bunului respectiv

.

Standardul nu-si propune abordarea aspectelor fiscale ale amortizarii , astfel ca trebuie

facuta in permanenta distinctia intre amortizarea contabila si amortizarea fiscala ;amortizarea contabila serveste pentru elaborarea situatiilor financiare , iar amortizarea

fiscala pentru elaborarea declaratiilor fiscale .In definitiv , imobilizarile pot fi privite ca o suma de servicii ce urmeaza sa fie folosite

in activitatea de exploatare , pe parcursul unui anumit numar de ani ; ele sunt

considerate costuri pe termen lung neexpirate .

Pierderea din depreciere reprezinta , conform Standardului , diferenta dintre

valoarea contabila si valoarea recuperabila a activului .

1.3 Cadrul general al contabilitatii imobilizarilor corporale

Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt :

a) terenurile , inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora ,

b) imobilizarile corporale de natura mijloacelor fixe .

Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare

si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii :

a ) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a guvernului .

Aceasta valoare va fi actualizata periodic in functie de indicele de inflatie .

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi , seturi , sau care formeaza un singur corp, laincadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intergului corp , lot sau set .

Sunt de asemenea , considerate mijloacele fixe supuse amortizarii :

a ) investitiile efectuate la mijloacele luate cu chirie ;

b ) capacitatile puse in functiune partial , pentru care nu s-au intocmit formele de

inregistrare ca mijloace fixe . Acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se

inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de

realizarea lor ;

c) investitiile efectuate descopera in vederea valorificarii de substante minerale utile cu

carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata , precum si cele pentru realizarea

lucrarilor miniere subterane de deschidere a zacamintelor ;

d ) investitiile efectuate la mijloacele fixe in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici

initiali .

Sunt considerate active corporale , dar nu se supun amortizarii : mijloacele fixe apartinand

proprietatii publice , lacurile , baltile , iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii,

precum si terenurile , inclusiv cele impadurite .

8


12/66

Nu sunt considerate mijloace fixe :

a ) motoarele , aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in scopul

inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor , de orice fel, care nu modificaparametri tehnici initiali ai mijlocului fix ,

b ) sculele , instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor

produse in serie , fie la executarea unei anumite comenzi , indiferent de valoarea si durata

lor de functionare normala ;

c ) constructiile si instalatiile provizorii ;

d ) animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte ,

animalele de ingrasat , pasarile si coloniile de albine ;

e ) padurile ;

f ) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de

exploatare , precum si cele pentru foraj executate pentru explorari, prospectiuni geologice

si geofizice , forajele pentru alimentarea cu apa care nu au dat rezultate , sondele situate in

gaz capul unor zacaminte de titei , precum si sondele de cercetare geologica care au pus

in evidenta acumulari de hidrocarburi , dar care , din motive geologo- tehnice sieconomice obiective , nu pot fi exploatate ;

g )prototipurile atat timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie , inclusiv

seria zero , sau sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator ;h ) echipamentul de protectie si de lucru , imbracamintea speciala , precum si accesoriile

de pat , indiferent de valoarea si durata lor de utilizare .Actualmente ,conform H.G. nr .105/31.01.2007 , limita valorica pentru incadrarea unui

activ corporal in categoria mijloacelor fixe este de 1.800 lei .

Contabilitatea imobilizarilor corporale se concretizeaza in evidenta sintetica a existentei si

miscarii acestora la nivelul unitatii patrimoniale , in evidenta analitica pe categorii de

imobilizari corporale si pe fiecare mijloc fix ca obiect de evidenta : calculul amortizarii si

inregistrarea sa in contabilitate , urmarirea modului de pastrare si utilizare a imobilizarilorcorporale la nivelul locurilor de munca (de functionare sau utilizare a acestora ).

Asa cum s-a prezentat , din categoria imobilizarilor corporale fac parte terenurile si

mijloacele fixe .

Toate operatiile economice referitoare la imobilizari corporale dintr-o unitate patrimoniala

sunt consemnate in documente primare (justificative ).

Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri si amenajari de terenuri .In contabilitatea analitica , terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe :terenuri

agricole si silvice , terenuri fara constructii , terenuri cu zacaminte , terenuri cu constructii

si altele .

9


13/66

Terenurile se inregistreaza in contabilitate , la intrarea in patrimoniu , la valoare stabilita

potrivit legii , in functie de clasele de fertilitate , suprafata si amplasarea acestora , si alte

criterii, la costul de achizitie sau valoarea de aport , dupa caz .

Mijloacele fixe sunt structurate potrivit ,, Catalogului privind clasificarea si duratelenormale de functionare a mijloacelor fixe utilizate in economie care cuprinde 3 grupe

principale si anume :Grupa 1 Constructii

Grupa 2- Instalatii tehnice , mijloace de transport , animale si plantatii

Grupa 3 Mobilier , aparatura birotica , sisteme de protectie a valorilor umane si

materiale si alte active corporaleContabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a existentei si

miscarii , precum si calculul amortizarii si provizioanelor constituite prin deprecierea

acestora .

Mijloacele fixe la intrarea in patrimoniu se inregistreaza in contabilitate la valoarea de

intrare , prin care doctrinar se intelege :

a ) costul de achizitie , pentru mijloacele fixe procurate cu titlul oneros ;b ) costul de productie pentru mijloacele fixe constituite sau produse de unitatea

patrimoniala ;

c ) valoarea actuala , estimata la intrarea in activ tinand seama de valoarea mijloacelor

fixe ci caracteristici similare sau apropiate , pentru mijloacele fixe obtinute cu

titlul gratuit ;

d ) valoarea de aport (de utilitate ) acceptata de parti , pentru mijloacele fixe intrate inpatrimoniu cu ocazia asocierii , fuziuniii etc , conform statutelor si contractelor ;

e ) valoarea rezultata in urma reevaluarii , pentru mijloacele fixe reevaluate in baza unei

dispozitii legale exprese .

Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta , prin carese intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile

lui ,destinat sa indeplineasca in mod independent , in totalitatea lui , o functie distincta .Documentele tipizate utilizabile pentru evidenta operativa si analitica a mijloacelor fixe

sunt :1 ) Registrul numerelor de inventart (Anexa 1 ) care se intocmeste de catre

compartimentul financiar contabil in scopul asigurarii controlului existentei mijloacelor

fixe . Pe baza acestui registru se atribuie fiecarui mijloc fix care constituie un obiect de

evidenta distinct , un numar de inventar la data intrarii mijlocului fix in patrimoniu prinachizitionare , constituire , confectionare , transfer , etc (cu exceptia celor luate cu

chirie ) . Pentru o identificare rapida a mijloacelor fixe ,, in teren se impune ca numerele

de inventar atribuite sa se ,, imprime pe acestea , cu exceptia celor care circula prin

schimb , cum ar fi tuburi de oxigen,

10


14/66

ambalaje de natura mijloacelor fixe etc . Atribuirea numerelor de inventar se face serial ,

pe grupe de mijloace fixe .In cadrul fiecarei serii de numere de inventar se pot constitui subserii atribuite unor

subgrupe de mijloace fixe , daca acest lucru se considera necesar . Numarul de inventarodata atribuit unui mijloc fix, urmeaza a fi mentionat in toate documentele care privesc

existenta si miscarea mijlocului fix respectiv.

Forma tipizata a Registrului numerelor de inventar este prezentata in Anexa nr .1 ; acest

document nu circula , fiind un document de evidenta contabila operativa , arhivandu-se lacompartimentul financiar contabil.

Daca acest registru se tine computerizat , apreciem ca ar trebui periodic , eventual anual ,

listat pe suport de hartie si arhivat la compartimentul financiar contabil.

2 Fisa mijlocului fix (Anexa nr.2 ) care se intocmeste intr-un singur exemplar , de

catre compartimentul financiar contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe

mijloace fixe de acelasi fel daca acestea au aceeasi valoare de intrare , aceleasi cote deamortizare si sunt puse in functiune in acceasi luna . Forma tipizata a acestui document

este prezentata in Anexa 2 .

Fisa mijlocului fix este un document de evidenta contabila analitica prin care nu circula ,

se arhiveaza la compartimentul financiar contabil.

3) Bon de miscare a mijloacelor fixe (anexa 3 ) document justificativ de predare

primire a mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale aceleasi unitatipatrimoniale precum si document de insotire a mijlocului fix pe timpul

transportului . Forma tipizata a acestui document este prezentata in Anexa 3.

1.4 Recunoasterea imobilizarilor corporale

Standardul prevede ca imobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ atunci cand :

este posibila generarea catre inteprindere de beneficii economice aferente

activului ;

costul activului poate fi masurat in mod credibil .

Pentru ca fiecare bun sa fie recunoscut ca o imobilizare corporala trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii :

prin folosirea bunului este posibila obtinerea pentru inteprindere de beneficii

viitoare ; costul bunului sa poata fi masurat in mod credibil;

bunul sa fie detinut de inteprindere pentru a fi utilizat in productia de alte bunuri

11


15/66

sau pastrarea de servicii , pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru a fi folosit in scopuri

administrative ;

bunul sa poata fi folosit pe parcursul mai multor perioade .Indeplinirea criteriilor de recunoastere ca imobilizare corporala prevazute in Standard

constituie unul din principalele momente in care discernamantul si rationamentul

profesional poate avea un rol hotarator asupra deciziei daca reprezinta un activ sau ocheltuiala si implicit asupra rezultatelor raportate de inteprindere , avand in vedere ca

imobilizarile corporale reprezinta foarte adesea o parte importanta din activele

inteprinderii.Cu alte cuvinte , un bun sau o cheltuiala poate fi recunoscut ca o imobilizare corporala

daca sunt indeplinite doua criterii pentru a fi recunoscut ca activ si alte doua conditii

pentru ca activul sa fie recunoscut ca imobilizare corporala :

primul criteriu de recunoastere se considera ca este indeplinit daca inteprinderea

stabileste cu suficienta certitudine ca va fi beneficiara unor beneficii economice

viitoare , prin folosirea bunului respectiv , ceea ce presupune ca ea va primi atat

avantajele aferente activului respectiv cat si riscurile aferente acestuia .Beneficiile economice viitoare se pot exprima prin cele mai diferite forme de avantaje

viitoare , cum ar fi obtinerea de venituri , reduceri de cheltuieli , avantaje economice ,

sociale sau de alta natura .

Asigurarea indeplinirii acestui prim criteriu se realizeaza numai atunci cand atat

avantajele utilizarii bunului cat si riscurile aferente acestei utilizarii ajung sa fie detinute

de inteprindere , ceea ce presupune finalizarea unei tranzactii ( in cazul achizitiilor de

bunuri ) sau incheierea unui proces de productie (in cazul productiei de bunuri pentru

sine ).

al doilea criteriu de recunoastere este mai usor de verificat in cazul achizitiilor de

imobilizari corporale , intrucat tranzactiile prin care are loc intrarea in posesiabunului identifica si costul acestuia ; in cazul producerii de catre inteprindere aunui astfel de activ pentru necesitati proprii , o evaluare fiabila a costului se

realizeaza pornind de la tranzactiile incheiate de inteprindere cu tertii pentru

aprovizionarea si consumul de materii prime si materiale , angajarea de personal si

pentru asigurarea altor factori care prin utilizare genereaza costuri .

indeplinirea primei conditii pentru ca un activ sa fie recunoscut ca o imobilizarecorporala presupune ca :

- activul sa fie detinut de inteprindere ;

- -activul sa aiba una din urmatoarele destinatii :

1. productia de alte bunuri ;2. prestarea de servicii ;

3. inchirierea la terti- folosirea in scopuri administrative

12


16/66

cea de a doua conditie pentru ca un activ sa fie recunoscut ca o imobilizare

corporala este ca activul respectiv sa poata fi folosit pentru o durata mai mare decato perioada . In legislatia nationala aceasta conditie este exprimata prin ,, bunuri cu

o durata mai mare de un an .

1.5 Masurarea initiala a imobilizarilor corporale

Potrivit principiului prevazut de Standard ,, un element al imobilizarilor corporale care

este recunoscut ca activ trebuie masurat initial la costul sau .

Structura si modul de determinare a costului imobilizarilor corporale difera in functie demodalitatea de intrare a acestora in cadrul inteprinderii .

Imobilizarile corporale pot intra in inteprindere pe urmatoarele cai : prin achizitie ;

prin productie (in cazul constructiilor , regie sau realizate de terti );

prin schimb;

ca aport in natura ;

cu titlu gratuit .

Potrivit Standardului , costul unei imobilizari corporale este format din pretul de

cumparare la care se adauga :

taxele vamale;

taxele nerecuperabile;

cheltuieli direct legate de punerea in functiune a activului precum :costul deamenajare a amplasamentului ; costuri initiale de livrare si manipulare ;costuri de

montaj ;onararii arhitecti , ingineri etc ; costuri estimate pentru demontarea si

montarea activului , respectiv costurile de restaurare a amplasamentului , in

masura in care costul este recunoscut ca un provizion conform IAS nr.37.

costurile indatorarii care sunt direct atribuite achizitiei , constructiei sau productieiimobilizarii corporale respective , determinate in conformitate cu tratamentul

contabil alternativ permis (paragraful 11 din standardul IAS nr 23.) .

Din structura costului unei imobilizari corporale se observa ca acesta corespunde cu pretul

de cumparare ajustat cu unele cheltuieli accesorii ; anumite dificultati constau in faptul ca

cheltuielile accesorii ocazionate de o achizitie de imobilizari pot fi foarte variate si nutoate fac in mod obligatoriu parte din costul activului respectiv.Pretul de cumparare este convenit intre vanzator si cumparator , la data tranzactiei , dupa

13


17/66

deducerea taxelor recuperabile ; este pretul de cumparare corectat cu orice reducere

comerciala si cu taxa pe valoare adaugata sau orice alte taxe recuperabile . Dimpotriva ,reducerile cu caracter financiar (sconturi ) nu se iau in calculul costului activului

respectiv.Cheltuielile administrative si alte cheltuieli de regie pot constitui elemente ale

costului unei imobilizari corporale numai daca ele pot fi direct atribuite achizitionarii sau

punerii in functiune a acesteia .

Tot astfel , cheltuielile de constituire si cheltuielile care preced productia pot fi luatein calculul costului imobilizarii corporale numai daca ele sunt necesare pentru punerea in

functiune a activului respectiv ; cheltuielile cu repararea unui utilaj care s-a efectuat in

cursul instalarii nu intra in costul imobilizarii corporale .

Costul unei imobilizari corporale produse in regie proprie este determinat folosind

aceleasi principi ca si in cazul imobilizarii corporale achizitionate , cu precizarea ca

cheltuiala cu rebuturile , manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiindnormale , precum si pierderile care au in cursul constructiei in regie proprie nu sunt

incluse in costul imobilizarii corporale respective .

Costul unei imobilizari corporale produsa in regie proprie trebuie sa aiba la baza

costul de productie al bunului respectiv si anume :

cheltuieli directe de productie , inclusiv costul indatorarii ;

cote de cheltuieli indirecte alocate (amortizarea , cheltuiele de fabricatie si de

administrare a sectiilor ).

Costul de productie al activului nu cuprinde cheltuielile de administratie , de

distributie si alte cheltuieli generale ale inteprinderii .

In cazul imobilizarilor produse de catre inteprindere , costul cuprinde toatecheltuielile directe de productie atribuite bunului respecti, precum si cota parte din

cheltuielile indirecte de productie ( in care nu trebuie incluse cheltuielile financiare ,

cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de cercetare si dezvoltare ).

Cheltuielile corespunzatoare subactivitati trebuie , de asemenea , excluse din costul de

productie , atat in ce priveste cheltuielile directe cat si cheltuielile indirecte . Costul de

productie al imobilizarii corporale poate sa cuprinda dobanzile aferente

imprumuturilor efectuate pentru finantarea productiei acesteia , dar numai in ce

priveste dobanzile corespunzatoare perioadei de fabricatie a bunului respectiv.

In ce priveste diferentele de curs valutar ce pot rezulta dintr-o devalorizare sau

depreciere monetara accentuata , impotriva careia nu se pot lua nici un fel de masuride acoperire a riscului si care afecteaza datoriile ce nu pot fi deconectate si apar din

achizitia recenta a unui activ facturat in valuta , acestea potrivit Standardului nr .21,

pot fi incluse in valoarea contabila a activului respectiv , cu conditia ca valoarea

14


18/66

contabila ajustata sa nu depaseasca minimul dintre costul de inlocuire si suma

recuperabila prin vanzarea sau utilizarea activului .

La achizitionarea terenurilor , de regula pe langa pretul de achizitie , in costul acestora secuprind si diverse cheltuieli ca de exemplu : comisioane agenti imobiliari , onorarii

avocati , impozite platite de cumparator , costul pregatirii terenului pentru constructii ,cum ar fi drenajul , daramarea constructiilor vechi , curatirea si nivelarea , valoarea

estimata a lucrarilor de amenajare , cum ar fi strazi si sisteme de canalizare .

Amenajarile de terenuri , cum ar fi caile de acces , spatiile de parcare , imprejmuiri etc , se

inregistreaza in cont distinct intrucat , spre deosebire de terenuri , acestea au durata deutilizare limitata si deci sunt supuse deprecierii (amortizarii ).

Costul unei cladiri achizitionate include pretul de cumparare al acesteia in exploatare .

Cand o inteprindere isi construieste singura o cladire , costul acesteia va cuprinde toate

cheltuielile oportune si necesare , cum ar fi : materiale de constructie , salariile , o parte

din cheltuielile de administrare si alte cheltuieli indirecte , la creditele pentru constructie

primite pe durata constructiei , taxe de amortizare , onorarii avocati etc . Cand constructiase realizeaza de terti , costul acesteia va cuprinde pretul net al contractului ,plus alte

cheltuieli necesare pentru darea in exploatare a cladirii .

Costul echipamentelor cuprinde toate cheltuielile legate de achizitionarea si

pregatirea acestora pentru a fi puse in exploatare , cum ar fi : pretul facturat (minus

eventuale reduceri ) , transport , asigurari pe timpul transportului , accize , instalare , teste

de pregatire pentru punerea in exploatare si altele .In unele cazuri au loc achizitii grupate (legate sau comune ) ca , de exemplu ,

achizitionarea unui teren cu cladire la un pret unic (nediferentiat ) . Avand in vedere

natura diferita a acestora in functie de durata de utilizare (terenurile au durata nelimitata )

, pretul unic trebuie separat pentru determinarea costului activelor in functie de durata deutilizare .

In cazul crearii unei inteprinderi sau in cadrul operatiunilor de fuziune divizare asociere ,imobilizarile corporale pot constitui aporturi , iar pretul de intrare al acestora

este cel care rezulta din documentele care stau la baza acestor operatiuni : contracte de

asociere , acte constitutive , proiecte de fuziune sau divizare , rapoarte de evaluare etc .

In cazul imobilizarilor primite cu titlu gratuit , pretul de intrare al acestora se

stabileste la nivelul preturilor care s-ar fi platit in conditiile normale de piata , pretul sau

de intrare se stabileste la nivelul valorii determinate de un evaluator independent .Subventiile obtinute pentru achizitionarea sau producere unei imobilizarii corporale

nu au incidenta asupra costului acesteia . Fiind vorba de un ajutor acordat de catre alta

inteprindere sau de catre o autoritate publica , ne aflam in prezenta unei operatiuni cu

caracter financiar care nu afecteaza valoarea imobilizarii astfel cumparata sau produsa .

15


19/66

Un bun de natura imobilizarilor corporale poate fi achizitionat prin schimbul total sau

partial cu un alt bun de aceiasi natura sau cu un activ. Costul acestei imobilizari corporale

este determinat la valoarea justa a activului primit in schimb , care este echivalenta cu

valoarea justa a activului cedat , corectata cu valoarea oricarei sume transferate innumerar sau echivalent de numerar .

Din aceasta prevedere a Standardului rezulta ca : activul cedat in schimbul imobilizarii corporale primite trebuie sa fie similar ;

sa aiba o valoare de intrebuintare similara in aceeasi domeniu de activitate ;

sa aiba o valoare justa similara , valoarea justa trebuie corectata cu eventuale sume

transferate in numerar sau echivalent de numerar pentru bunul achizitionat .

O imobilizare corporala poate fi schimbata si contra unor titluri de participare .

1.5. Masurarea ulterioara recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale

Principiul de baza statuat in Standard cere ca , ulterior recunoasterii initiale ca activ , o

imobilizare corporala sa fie inregistrata la cost , mai putin amortizarea cumulata pana la

acea data si orice pierderi cumulate din depreciere .

Rezulta ca , pentru a masura o imobilizare corporala ulterior recunoasterii initiale , sunt

necesare trei elemente :

costul la care a fost recunoscut initial activul respectiv (C );

amortizarea cumulate de la data recunoasterii initiale (A );

pierderile de valoare , altele decat cele evidentiate prin amortizare , cumulate de ladata recunoasterii initiale a activului respectiv ca imobilizare (P ).

Astfel , spus , o imobilizare corporala se masoara ulterior recunoasterii sale initiale , deci

in orice moment al existentei sale , prin valoarea contabila a acesteia (Vc ) :

Vc = C-A-P

Conform tratamentului contabil alternativ permis , ulterior recunoasterii initiale ca

activ , o imobilizare corporala trebuie inregistrata la valoarea reevaluata , care reprezinta

valoarea justa la momentul reevaluarii , mai putin orice amortizare ulterioara cumulataaferenta si pierderile ulterioare din depreciere .

Se poate constata ca , potrivit acestui principiu inscris in Standard , tratamentul contabilalternativ permis presupune aceleasi elemente de determinare a masurarii ulterioare a unei

imobilizari corporale , cu diferenta ca valoarea contabila (Vc ) este inlocuita cu valoarea

reevaluata (Vr ) iar costul (C ) este inlocuit cu valoarea justa (Vj ) astfel ca o imobilizare

corporala se masoara la valoarea sa reevaluata :

Vc = Vj A-P

16


20/66

Valoarea justa este cea care se obtine prin reevaluarea imobilizarilor corporale care se

face la un moment dat , de regula la data bilantului sau in alte momente prilejuite de

masuri de restructurare a inteprinderii (fuziuni, divizari , majorari de capital etc ).Standardul impune ca reevaluarile sa se faca cu suficienta regularitate , astfel incat

valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de valoare care poate fi determinatape baza valorii juste la data bilantului .

Din aceasta prevedere a Standardului se desprind unele aspecte de interes practic :

valoarea revaluata si valoarea justa sunt valori de calcul ; imediat dupainregistrarea rezultatelor reevaluarii , valoarea reevaluata devine noua valoare

contabila a activului , iar valoarea justa noul cost al activului ;

o data cu inregistrarea rezultatelor reevaluarii unui activ imobilizarea corporala ,

valoarea reevaluata este egala cu valoarea justa , intrucat pierderile de valoare pe

seama amortizarii sau a altor deprecieri au fost luate in calcul la determinareavalorii juste ;

o imobilizare corporala nu poate fi masurata decat la valoarea contabila care , asacum rezulta din definitia data de standard , este valoarea la care aceasta a fost

recunoscuta in bilant , mai putin amortizarea si pierderile din depreciere ,

cumulate ; iar valoarea recunoscuta in bilant este costul , la recunoasterea initiala ,

costul sau valoarea justa , la masurarea ulterioara a imobilizarii corporale

respective ;

regularitatea efectuarii reevaluarilor este necesara pentru a se asigura ca valoarea

contabila nu difera in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe

baza valorii juste la data bilantului .

Potrivit Standardului , imobilizarile corporale sunt reevaluate la valoarea justa a

acestora la data reevaluarii , iar valoarea justa este de obicei valoarea lor de piata ;valoarea justa este determinata pe baza unor evaluari efectuate , de regula , deprofesionisti cu calificare in domeniul evaluarilor si nu de ,, evaluatori autorizati cum

s-a prevazut in versiunea romaneasca a Standardului , dintr-o regretabila eroare de

traducere

Atunci cand nu exista nici o posibilitate de a identifica o valoare de piata pentru un

activ , activul respectiv se evalueaza la costul de inlocuire , mai putin amortizarea

corespunzatoare .Frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a imobilizarilor corporale ; o

reevaluare se impune atunci cand valoarea justa a imobilizarilor difera semnificativ de

valoarea contabila a acestora . Unele imobilizari corporale pot fi reevaluate anual , cacisufera o diferenta semnificativa intre valoarea justa si cea contabila ; pentru alte

imobilizari corporale , reevaluarile pot fi facute la 3- 5 ani .

Standardul impune insa potrivit caruia , in cazul in care un element al imobilizarilorcorporale este reevaluat , atunci intreaga clasa din care face parte acel element trebuie

reevaluata , prin clasa de imobilizari corporale intelegand o grupare de active de

17


21/66


22/66

1.6 Amortizarea imobilizarilor corporale

Amortizarea este anuitatea din valoarea de intrare a mijloacelor fixe corespunzatoare

deprecierii ireversibile si care se recupereaza prin inluderea sau trecerea pe cheltuielile

fiecarui exercitiu , aceste cheltuieli fiind deduse din venituri obtinute .Amortizarea mijloacelor fixe reprezinta o componenta a costurilor de productie ,

aceasta fiind recuperata prin pretul produselor (se recupereaza de fapt acea parte a valorii

mijlocului fix transferata in procesul de productie asupra produsului nou realizat ) fiind

destinata regenerarii dotarii (investitiei de mentinere ).

In literatura franceza , de specialitate , prin amortizare se intelege ,, constatarea

contabila a scaderii valorii mijloacelor fixe datorate uzurii , trecerii timpului ,progresului tehnic sau altor cauze . Aceasta are rolul de a modifica valoarea mijloacelor

fixe cu totalul deprecierilor pe care le-au suferit in timpul exercitiului respectiv . Rezulta

ca sensul notiunii de amortizare nu este diferit , ea reprezinta o recuperare din cheltuielile

fiecarui exercitiu a deprecierii ireversibile a mijloacelor fixe .

Cu exceptia terenurilor , activele imobilizate au o existenta limitata in timp. Ele se

consuma in procesul obtinerii veniturilor inteprinderii . Amortizarea este o modalitate princare costul activelor imobilizate este desfasurat pe parcursul duratei de viata utila a

acestora .

Toate elementele veniturilor si cheltuielilor legate de o anumita perioada participa la

determinarea rezultatului sub forma profitului sau pierderii acelei perioade . Cheltuiala cuamortizarea reprezinta fractiunea din costul activelor imobilizate folosita in cursul unei

perioade contabile . Amortizarea este un element de determinare valorii ramase aactivelor imobilizate , valoare care se inscrie in bilant .

Prin inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea se asigura resurse pentru inlocuirea

activelor imobilizate la sfarsitul duratei lor de viata utila .

Amortizarea reprezinta constatarea si consemnarea pierderii definitive a beneficiilor

economice asociate activelor imobilizate , deoarece exista si deprecieri temporare ale

activelor imobilizate , pentru care se constituie provizioane (reduceri ) privind deprecierea, conform principiului prudentei . Amortizarea este reflectarea monetara a partii din costul

imobilizarilor transferata asupra rezultatelor procesului productiv (produselor obtinute ) .

Aceasta este semnificatia economica a amortizarii .

Din punct de vedere economic , amortizarea este includerea unei cote din costul

imobilizarilor in cheltuielile perioadei in care s-a folosit activul imobilizat .

19


23/66

Viata unei imobilizari este mai mare de un an , deci se intinde pe parcursul mai multorexercitii .

Semnificatia contabila a amortizarii este legata de corectarea (reducerea ) valoriiimobilizarilor ca urmare a utilizarii lor sau actiunii unor factori externi (naturali si de

progres tehnic ).

Din categoria imobilizarilor corporale sunt excluse din sfera amortizarii bunurilor a

caror folosinta nu este limitata in timp (terenuri , lacuri , paduri etc ).Un element de o importanta deosebita in calculul amortizarii este durata de

functionare , durata de viata a unei imobilizari . Sunt supuse amortizarii imobilizarile cu

durata de viata determinata in timp .

Durata de viata utila este perioada pe parcursul careia se estimeaza ca inteprinderea va

utiliza activul supus amortizarii . Desigur , daca o inteprindere este in situatia de a ceda

activele inainte de sfarsitul duratei de viata utila a acestora , s-ar putea sugera o valoarereziduala mai mare . In conditii normale , un teren va avea o durata utila nelimitata si nu

este supus amortizarii . Pentru ca durata de viata utila a unui activ este definita in raport

cu utilitatea lui pentru inteprindere , aceasta poate fi la fel de bine mai mica decat durata

de viata economica . Acest termen presupune durata de viata utilizabila . Estimarea

duratei de viata utila a unui activ se face luand in considerare uzura fizica estimata , uzura

morala si prevederile legale .Baza de calcul a amortizarii o constituie costul activului sau , daca acesta a fost

reevaluat , valoarea rezultata dupa ultima reevaluare .

Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de

la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor de viata utila si conditiilor de utilizare a acestora .

Dupa identificarea duratei de utilizare si a valorii amortizabile se pune problemaalegerii regimului (metodei ) de amortizare . Standardul IAS 16 stabileste ca metoda ce

urmeaza a fi folosita este adoptata in functie de modul in care se estimeaza ca activul va

aduce beneficii economice . In tara noastra potrivit OMFP 1752/2005 regimurile

amortizarii sunt urmatoarele :

amortizarea liniara ;

amortizarea degresiva ;

amortizarea accelerata ;

Amortizarea liniara presupune repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor

fixe , pe toata durata de functionare stabilita a acestora . Aceasta se calculeaza prin

aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe . Cota

procentuala se stabileste proportional cu numarul anilor cat trebuie sa functioneze activul

respectiv .

20


24/66

Aa =Vi x Ca in care Ca = 100/D sau Aa = Vi /D

In care : Aa amortizare anualaVi valoare de intrare

Ca valoare de intrareD dutata de utilizare

Amortizarea degresivapresupune multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul din

coeficientii prevazuti de lege :a ) 1,5 pentru mijloacele fixe cu durata normala de utilizare intre 2 si 5 ani ;

b ) 2 pentru mijloacele fixe cu durata de utilizare intre 5-10 ani ;

c ) 2,5 pentru mijloacele fixe cu durata normala de utilizare peste 10 ani .

Amortizarea degresiva se aplica in doua variante :

1 . Amortizarea degresiva fara influenta uzurii morale , presupune :

a ) In primul an se aplica cota de amortizare degresiva la valoarea contabila a mijloacelorfixe ;

b ) In anii urmatori se aplica cota de amortizare degresiva la valoarea ramasa de recuperat

(amortizat ) pana in anul in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica

decat amortizarea anuala calculata prin impartirea valorii ramase de recuperat la numarul

de ani de utilizare ramasi ;

c ) Din anul respectiv si pana la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarealiniara raportand la numarul de ani ramasi .

2. Amortizarea degresiva cu influenta uzurii morale presupune :

a ) Durata de utilizare aferenta regimului liniar recalculata in functie de cota de amortizare

degresiva (DUR ) :

DUR =100/Ca

b ) Durata de amortizare in care se realizeaza amortizarea integrala (DUI ):

DUI = DN-DUR

DN = durata normala conform catalogului din care :

Durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare degresiva(DUD );

DUD = DUI DUR

Durata de amortizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare liniara

(DUL ):

DUL =DUI-DUD

c ) Durata de utilizare aferenta uzurii morale pentru care nu se mai calculeaza

amortizarea (DUM ) :


25/66

21

DUM = DN DUI

Aceasta varianta permite amortizarea valorii contabile intr-o perioada mai mica decat

durata normala de utilizare , diferenta reprezentand influenta uzurii morale .Pentru mijloacele fixe cu o durata de utilizare pana la 5 ani nu se calculeaza influenta

uzurii morale .Amortizarea acelerata , consta in :

a ) includerea in primul an de functionare in cheltuielile de exploatare a unei amortizari incota de 50% din valoarea de intrare ;

b ) in exercitiile viitoare amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii liniare .

La amortizarea imobilizarilor corporale se au in vedere urmatoarele reguli :

pentru amortizarea constructiilor se utilizeaza metoda liniara ;

pentru echipamente tehnologice se poate utiliza metoda liniara , degresiva sau

accelerata ; pentru celelalte mijloace fixe se poate opta pentru metoda liniara sau degresiva ;

investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se amortizeaza dupa metoda

liniara , pe o perioada de 10 ani (Legea 571/2003 );

pentru mijloacele de transport achizitionate dupa 01.01.2004 , se calculeaza

amortizarea pe km sau pe ora de functionare calculata prin relatia (H.G. nr

2139/2004) :

Val contabila /Nr . de km sau ore de functionare

Repartizarea in timp a amortizarii ia forma unui plan de amortizare . Rezulta caamortizarea presupune doua aspecte : economic si financiar .

Aspectul economic se refera la includerea in cheltuielile fiecarui exercitiu a sumei

reprezentand deprecierile suferite de imobilizari

Din punct de vederefinanciar, prin recuperarea amortizarii la incasarea pretului

produselor vandute se constituie fondurile pentru a inlocui mijloace fixe depreciate ,

fie pentru a realiza alte investitii . Amortizarea fiind o cheltuiala fara plata efectiva ,

sumele recuperate prin pret sunt resurse financiare pentru investitii in noi mijloace fixe.Durata de viata utila a unui activ trebuie revizuita periodic pentru a se asigura faptul

ca ipotezele initiale emise de entitate asupra activului in cauza sunt inca valide . In

astfel de situatii , modificarile constatate vor fi contabilizate ca si modificari aleestimarilor contabile , iar cheltuielile cu amortizarea pentru perioada curenta si pentru

perioadele viitoare vor fi ajustate . IAS 8 explica faptul ca procesul de estimare

reprezinta o parte integranta , absolut normala , a intocmirii situatiilor financiare inconformitate cu IAS . Orice revizuiri ale estimarilor nu trebuie sa conduca la

retratarea cifrelor din anii precedenti , dar vor afecta exercitiul financiar curent si pe

cele urmatoare .


26/66

22

In mod similar si metoda de amortizare aplicata de inteprindere poate fi revizuita

periodic in lumina situatiei curente si a estimarilor viitoarelor beneficii economice . Dacametoda nu reflecta circumstantele modificate , trebuie schimbata cu una adecvata .

Concluzia este ca o schimbare de metoda este adecvata doar daca circumstantelemodificate fac ca metoda initiala sa devina inadecvata .

Reglementarile contabile romanesti nu recunosc conceptul de valoare reziduala .

Conform IAS , valoarea amortizarii este determinata luand in calcul valoarea reziduala a

activului . In majoritatea cazurilor , aceasta va fi o valoare neglijabila sau nula datoritatendintei de a utiliza activele de-a lungul intregii lor durate de viata utila . Totusi , exista

situatii in care activele vor avea valori reziduale atunci cand inteprinderea decide , din

anumite motive , sa nu continue utilizarea activelor de-a lungul intregii lor durate de viata

economica .

Este cert ca , intr-o economie de piata responsabilitatea gestiunii interne a agentului

economic revine in totalitate organismelor de conducere ale acestuia , si anume :Adunarea Generala a Actionarilor , Consiliul de Administratie si conducerea operativa .

Statul nu mai stabileste marimi normative cu privire la participarea factorilor de productie

in procesul de realizare de bunuri si servicii .

Statul isi face simtita prezenta in gestiunea inteprinderii indirect, prin intermediul a

doua elemente : stabilirea duratelor normale de functionare si aprobarea politicii de

amortizare .Normele internationale de contabilitate nu prevad posibilitatea statului de a stabili

duratele de functionare mijloacelor fixe , conducerea agentului economic fiind mult mai

bine informata asupra contextului in care este folosit utilajul (conditii de utilizare , piata

de desfacere a produselor realizate etc ) . Stabilirea duratelor normale de functionare decatre agentul economic trebuie sa se faca in functie de parametrii estimati de constructor ,

de experienta utilizarii anterioare a unor mijloace fixe similare , de impactul uzurii moralesi de concurenta de pe piata .

Se poate concluziona ca , in perioada de tranzitie pe care o traversam , sistemul de

amortizare reglementat la noi este dominat de interesul fiscal si mai putin de interesul

mentinerii capacitatii de finantare a capitalului .

Se cunoaste ca amortizarea si profitul formeaza sursele de baza ale capacitatii de

autofinantare , insa sistemul de amortizare , corijat prin intermediul duratelor de utilizare ,limitelor de amortizare si gradul de deductibilitate , este in favoarea cresterii masei

profitului impozabil si in detrimentul amortizarii , dezavantajand astfel inteprinderea ,

care va fi nevoita sa acopere valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune

din profitul net , care ar trebui sa fie destinat dezvoltarii , si nu mentinerii capitalului

investit .

23


27/66

1.7.Evaluarea imobilizarilor corporale

Principalul obiectiv care se urmareste prin evaluarea este stabilirea unei valori care sapoata fi considerata drept baza in luarea unor decizii .

Evaluarea este strans legata de calculatie , deoarece pentru o reflectare exacta in conturi

a existentei si miscarii elementelor patrimoniale in fazele circuitului economic , este

necesara stabilirea precisa a valorii lor .In functie de modul si de momentul in care se face evaluarea , precum si a scopului

urmarit , distingem urmatoarele forme principale de evaluare a imobilizarilor corporale :

evaluarea curenta si evaluarea periodica .

Evaluarea curenta , cunoscuta si sub numele de evaluare contabila este practica la

inregistrarea operatiilor economice in contabilitate . Evaluarea curenta a imobilizarilor

corporale se realizeaza in momentul intarii si iesirii acestora in si din patrimoniulinteprinderii , in timp ce evaluarea periodica se efectueaza la inventarierea elementelor

patrimoniale , denumita si evaluare de inventar , si cu prilejul intocmirii bilantului

contabil, denumita si evaluare bilantiera .

La anumite perioade , pe baza unor dispozitii legale este posibila reevaluarea

elementelor patrimoniale . Aceasta operatie presupune inlocuirea valorii contabile cu

valori actuale determinate in functie de pretul pietei sau noile valori de utilitate . Deregula , reevaluarea se efectueaza cu prilejul modificarii generale si substantiale de preturi

.

Evaluarea activelor in Romania se face conform Ordinului MFP nr 1752/2005 care

mentine vechea structura a momentelor principale de evaluare pe care o regasim in Legeanr 82/1991 republicata si anume :

1. Evaluarea imobilizarilor corporale la intrarea in patrimoniu

Intrarea imobilizarilor corporale in patrimoniul unui agent economic se poate

realiza prin :achizitie , productie in regie proprie contracte de leasing , subventionare ,

schimb cu alte active , aport de capital social , donatie .

In cadrul imobilizarilor corporale , terenurile sunt evaluate la intrarea in patrimoniu la

valoarea stabilita potrivit legii , in functie de clasele de fertilitate , suprafata si

amplasarea acestora , si alte criterii , la costul de achizitie sau valoarea de aport , dupacaz .

La intrarea in patrimoniu mijloacele fixe se inregistreaza in contabilitate la valoarea

deintrare sau valoarea contabila prin care se intelege :

costul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlul oneros , format din

:pretul de cumparare negociat de furnizor si cumparator inscris in factura ;

taxele vamale si fiscale nedeductibile ; cheltuieli accesorii (transport , montaj ,

punere in functiune , probe tehnologice etc );

24


28/66

costul de productie pentru mijloacele construite sau produse de unitateapatrimoniala . El este format din costul materiilor prime si materialelor ,

cheltuieli cu manopera , cotele de cheltuieli indirecte , cheltuieli de productie

repartizate rational asupra produselor fabricate , lucrarilor executate si

serviciilor prestate . Alaturi de aceste elemente , in costul de productie al uneiimobilizari pot intra si cheltuieli cu dobanzile aferente imprumuturilor necesare

finantarii investitiei ;

valoarea actuala estimata la inscrierea lor in activ, tinand seama de valoarea

mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare , pentru mijloacele fixe

obtinute cu titlul gratuit ;

valoarea de aport (de utilitate ) acceptata de parti , pentru mijloacele fixe

intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii , fuziunii etc , conform statutelor si

contractelor .Valoarea de aport si , respectiv ,de utilitate se substituie costului de achizitie .

Activele dobandite prin schimb cu alte active se inregistreaza la valoarea justa a activelorprimite in schimb . Exista diferite reguli pentru cuantificarea initiala ce depind de natura

elementului ce este schimbat , daca acesta este un element similar sau nu .

Cand un element de natura imobilizarilor corporale este schimbat pentru un activ similar

care are o utilizare similara in aceeasi ramura de activitate si care are o valoare justasimilara , elementul achizitionat este in mod normal inregistrat la valoarea contabila a

activului care a fost cedat .

Daca elementele schimbate nu sunt similare , costul este dat de valoarea justa a activului

primit , ce va fi valoarea justa a activului cedat corectata cu valoarea oricarei sume

transferate in numerar . Orice diferenta intre valoarea contabila neta a activului si

valoarea lui justa ar trebui recunoscuta in contul de profit si pierderi in anul tranzactiei ,fie ca pierdere , fie ca profit dupa cum este adecvat .

In cazul mijloacelor fixe costul initial include si costurile estimate pentru demontarea si

mutarea activului , respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfarsitul duratei

de viata a acestuia . Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion

corespunzator . Costul de demontare si mutare va fi inregistrat in contul de profit si

pierdere de-a lungul vietii mijlocului fix, prin includerea in cheltuiala anuala cu

amortizarea . Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost

initial recunoscut .

Nu intotdeauna este cazul sa se includa in cost ceea ce ar trebui inclus in mod normal .

De exemplu , inainte de cumpararea unui important sistem de calcul , o inteprindere

suporta costuri legate de consultanta . Scopul acestei consultante a fost de a ajuta

inteprinderea sa stabileasca natura si nivelul de performanta al sistemului . Costurile

trebuie mai degraba inregistrate pe cheltuieli decat capitalizate pentru ca ele pot fi direct

atribuite sistemul ce a fost cumparat .

25


29/66

Un alt exemplu, inainte de construirea unei noi cladiri , o inteprindere trebuie sa

suporte costurile de demolare ale cladirii vechi aflata pe locul ce a fost cumparat . In acest

caz , costurile ar trebui capitalizate deoarece ele pot fi atribuite noului activ. Oricum ,intr-o astfel de situatie , costul global al noii cladiri trebuie revizuit pentru a avea

siguranta ca nu a fost stabilit la o valoare mai mare decat valoarea recuperabila .Atunci cand plata pentru un activ este amanata peste termenii normali de plata ,

contabilizarea reflecta faptul ca pretul trebuie sa contina , din punct de vedere al realitatii

economice , un element de dobanda intrinsec , si ca valoarea recunoscuta initial ar trebui

sa fie echivalentul in numerar . Acesta ar fi in mod normal pretul in numerar platibil faraexistenta unui credit prelungit . Diferenta intre aceasta valoare si platile totale este

recunoscuta ca un cost de indatorare .

Costurile de demarare si costuri ante productie similare nu trebui adaugate la costul

unui activ , in afara cazului in care sunt necesare pentru a aduce activul in stare de

functionare . IAS 16 (Standardul International de Contabilitate care vizeaza Imobilizarile

corporale ) cere ca pierderile din exploatare suferite inainte ca un activ sa satisfacaperformanta planificata sa fie recunoscute ca o cheltuiala .

O problema importanta prevazuta de IAS 16 si O.M.F.P nr. 1752/2005este aceea a

modului de recunoastere a cheltuielilor ulterioare intrarii in inteprindere a

imobilizarilor corporale . Dupa recunoasterea initiala , inteprinderea poate suferi

cheltuieli suplimentare cu activul .

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute , deregula , drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate . Costurile de reparatii vor fi

cheltuite pe masura ce sunt suferite , mai putin daca se poate arata ca cheltuielile vor

genera beneficii economice in exces fata de cele initial stabilite . Daca cheltuielile sunt

facute pentru a inlocui o componenta ce a fost initial recunoscuta ca avand o durata deviata utila mai scurta decat restul activului , valoarea redusa a componentei va fi anulata si

costul noului element recunoscut .Oricum , durata de viata utila a noii componente nu ar trebui sa depaseasca durata de

viata utila ramasa a activului luat ca un intreg , in afara cazului in care componenta era un

element , cum ar fi motorul unui avion , ce putea fi usor transferat altui activ .

Pentru a fi recunoscut ca activ , cheltuielile ulterioare ar trebui sa demonstreze

marimea capacitatii activului initial , imbunatatirea calitatii productiei rezultate sau prin

reducerea substantiala a cheltuielilor de exploatare .2 Evaluarea imobilizarilor corporale la inventariere

Inventarierea patrimoniului reprezinta o operatiune importanta in activitatea agentului

economic , ocazie cu care se constata situatia reala a patrimoniului , cantitativ valoric

sau numai valoric , la data la care se efectueaza .

26


30/66

Inventarierea se poate efectua in urmatoarele situatii : cand intervin modificari in

structura preturilor , la cererea organelor de control , cu prilejul efectuarii controlului , sau

a altor organe prevazute de lege , ori de cate ori exista indicii ca exista lipsuri sau plusuriin gestiune care nu pot fi stabilite decat prin inventariere , ori de cate ori intervine o

primire predare de gestiune , cu prilejul reorganizarii gestiunilor , ca urmare acalamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora .

In cele mai multe cazuri , evaluarea de inventar se efectueaza la incheierea exercitiului

financiar , cand are loc inventarierea patrimoniului si se face la valoarea actuala ,

denumita valoare de inventar.Aceasta se stabileste in raport de pretul pietei si deutilitatea bunului respectiv , gradul de uzura si locul unde se afla .

O problema a inventarierii o constituie bunurile aflate in afara unitatii . Acestea se

inventarieaza inainte ca ele sa paraseasca unitatea .

Terenurile se inventarieaza pe baza documentelor care atesta proprietatea acestora si a

schitelor de amplasare .

Cladirile se inventarieaza pe baza titlurilor de proprietate a dosarului acestora , prininspectarea si compararea constatarilor cu datele prevazute in documente .

Evaluarea la inventar a imobilizarilor se face la valoarea ramasa neamortizata . Pentru

imobilizarile considerate a fi depreciate se evalueaza la valoarea actuala (in functie de

pretul pietei , starea lor faptica , precum si utilitatea lor in cadrul unitatii ).

Rezultatele constatate cu ocazia inventarierii se inscriu in procesul verbal de inventariere .

3.Evaluarea imobilizarilor corporale la inchiderea exercitiului financiar

Evaluarea bilantiera este proprie bilantului contabil . In bilant elementele entitatii

sunt inscrise la valoarea bilantiera , in vedrea determinarii ei , se compara valoareacontabila neta (aceasta calculandu-se ca diferenta intre valoarea de intrare si

amortizarea calculata si inregistrata pana la data inventarierii ) cu valoarea deinventar . Rezultatul comparatiei poate conduce la :

plus de valoare care , conform principiului prudentei referitor la active , nu se

inregistreaza in contabilitate . In aceasta situatie , valoarea bilantiera a

imobilizarii este egala cu valoarea contabila neta ;

minus de valoare care , conform principiului prudentei , se consemneaza

printr-un supliment de amortizare in cazul deprecierii ireversibile sau prin provizioane

(reduceri ) pentru depreciere daca deprecierea este reversibila .

4 Evaluarea imobilizarilor corporale la iesirea din patrimoniu

Evaluarea la iesire are in vedere recuperarea valorii de intrare a imobilizarilor si se

inregistreaza in contabilitate in functie de modalitatea de iesire din activitatea agentului

economic .

27


31/66

Iesirea imobilizarilor din patrimoniu se poate face prin vanzare la licitatii ,

cesionare sau in situatii exceptionale prin constatare de lipsuri la inventar , degradari ,

calamitati . Mijloacele fixe vor fi scoase din functiune la valoarea de inventar completamortizata sau la valoarea de intrare ramasa .

O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare , atuncicand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara .

Scoaterea din functiune este aprobata de consiliul de administarie , respectiv a

responsabilului cu gestiunea patrimoniului .

Iesirea mijloacelor fixe prin licitatii , negociere directa sau prin casare se aproba deconsiliul de administratie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului .

Pentru mijloacele fixe amortizate integral se intocmeste procesul verbal de scoatere

din functiune a mijloacele fixe .

Acesta este un document de constatare a indeplinirii conditiilor si de consemnare a

scoaterii efective din functiune , de predare la magazie a ansamblurilor , subansamblurilor

, pieselor componente si materialelor rezultate .Procesul verbal se intocmeste in doua exemplare , pe baza documentatiei prevazute in

normele legale . Acesta circula la persoana autorizata sa aprobe scoaterea din functiune a

mijloacelor fixe , a celorlalte bunuri materiale amintite mai sus , pentru a se inregistra in

evidenta la locul de folosinta a bunurilor materiale (ambele exemplare ) , la

compartimentul financiar sau persoana care conduce evidenta contabila , pentru

verificarea si inregistrarea operatiilor privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixeIn urma casarii pot rezulta o serie de materiale ce pot fi valorificate fie prin vanzare ,

fie prin utilizarea lor la realizarea altor mijloace fixe in cadrul unitatii , ca materiale

recuperabile .

Castigurile , respectiv pierderile , obtinute in urma casarii sau cedarii uneiimobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate de cedare si

valoarea sa neamortizata , inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acesteia si trebuierecunoscute ca venit , respectiv cheltuiala , in contul de profit si pierdere

1.8 Controlul financiar al imobilizarilor corporale

1.8.1. Sistemul informational contabil al imobilizarilor corporale

Sistemul informational ce priveste activitatea economica a unei inteprinderi poate fi

privit ca un ,, ansamblu de resurse umane si de capital , investite intr-o unitate

economica , in vedrea colectarii si prelucrarii datelor necesare producerii informatiilor ,

care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii si controlului activitatilor

organizatiilor .

28


32/66

Un astfel de sistem permite obtinerea de informatii finale referitoare la existenta simiscarea imobilizarilor in cadrul inteprinderilor , urmare a procesului de culegere ,

prelucrare si pastrare a datelor si informatiilor , folosind un ansamblu de mijloace ,metode si procedee de lucru specifice contabilitatii , cunoscut si sub denumirea de sistem

informational contabil .

Componentele de baza ale sistemului informational contabil privind imobilizarile

corporale sunt evidentiate de subsistemele de ocumente , subsistemul evidentei tehnico-operative si subsistemul conturilor .

Cand ne referim la subsistemul de documente avem in vedere totalitatea

documentelor primare specifice , pe genuri de operatii economice , intocmite la locul si in

momentul efectuarii acestora , constituind documente justificative ce stau la baza

inregistrarii in celelalte subsisteme , baza de calcul a indicatorilor economici , si chiar

proba in justitie privind litigiile patrimoniale .Subsistemul evidentei tehnico operative are drept baza datele din documentele

primare , fiind materializat prin folosirea unor registre , situatii operative , jurnale .

Informatiile din evidenta tehnico operativa ajuta in luarea deciziilor pentru conducerea

curenta la nivelul subunitatilor . Principalele registre operative sunt ,, Registrul numerelor

de inventar la nivelul inteprinderii ; ,, Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe la

nivelul subunitatilor , la care mai putem adauga si ,, Registrul inventar .Datele din documentele primare , preluate in sistemul evidentei operative la nivelul

gestiunilor , vor fi prelucrate in conturile sintetice si analitice , unde se desavarsesc sub

forma indicatorilor contabili .

Vom sintetiza in continuare modul de folosirea documentelor impreuna cu principaleleoperatii economice ce se realizeaza in cazul imobilizarilor corporale .

Astfel , principalele operatiuni de gestiune a imobilizarilor corporale privescprocurarea , receptia , utilizarea , darea sau luarea cu chirie , scoaterea din functiune ,

vanzarea , inventarierea si evaluarea .

Procurarea imobilizarilor corporale presupune executarea unor demersuri specifice

profilului societatii si a bunului cautat : prospectarea pietei , analiza ofertelor , organizarea

licitatiilor etc . Procurarea se poate realiza prin achizitie , constructie proprie sau pe baza

de prestari servicii , insa , indiferent de modul de procurare , activitatea de prospectare seva incheia cu un contract si /sau o comanda .

Contractul trebuie sa contina clauze precise legate de calitate , pret , termene si

conditii de livrare , forma si momentul platii , penalitati , etc .

Receptia imobilizarilor corporale se face cu ocazia intrarii in unitate pe baza facturii

, rezultatele receptiei fiind de regula materializate intr-un proces verbal de receptie

29


33/66

punere in functiune . Intrarea in unitate a mijloacelor fixe se consemneaza in ,, Registrul

numerelor de inventar , prin atribuirea fiecarui mijloc fix a unui numar de inventar . Facexceptie de la inregistrare in acest registru mijloacele care constituie obiectul unor chirii .

Odata ce a fost atribuit un numar de inventar unui mijloc fix , acesta va fi trecut intoate documentele ce privesc mijlocul fix respectiv .

Odata cu intrarea mijloacelor fixe in patrimoniu se intocmeste fisa mijlocului fix .

Aceasta ajuta la tinerea unor evidente analitice a mijloacelor fixe . Se intocmeste intr-un

exemplar , de compartimentul financiar contabil, pentru un mijloc fix sau pentru maimulte mijloace fixe .

Se pastreaza in ordinea codurilor din clasificarea fondurilor mijloacelor fixe , iar in

cadrul acestora se grupeaza pe locuri de folosinta . Daca intr-o fisa se regasesc mai multe

mijloace fixe nu se sorteaza pe locuri de folosinta .

La iesirea unui mijloc fix , fisa acestuia este scoasa si pastrata separat . Fisa

mijlocului fix este completata pe baza documentelor justificative privind miscareamijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora , ca urmare a completarii , a

imbunatatirii , a modernizarii sau reevaluarii lor (proces verbal de receptie , de punere in

functiune , bon de miscare a mijloacelor fixe , proces verbal de scoatere din functiune ).

Daca sunt mai multe mijloace fixe pe fisa , acestea sunt inscrise pe un singur rand ,

specificandu-se pe fiecare coloana numerele de inventar atribuite . In aceasta situatie

valoarea de inventar se poate inscrie in coloana a treia .In coloanaBucati , intrarile se inscriu in negru , iar iesirile in rosu . Inregistrarile in

coloaneleDebit , Credit si Soldse fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe .

In rubrica destinata datelor tehnice de identificare a mijlocului fix , in afara de datele

privind marca , numarul de fabricatie , seria se inscriu si partile componente alemijlocului fix .

Aceasta fisa nu circula , reprezinta un document de inregistrare in contabilitate si searhiveaza la compartimentul financiar contabil .

Pentru mijloacele fixe independente , care nu necesita montaj si nici probe

tehnologice (utilaje pentru interventie , unelte , accesorii de productie , mijloace de

transport auto , animale ) se intocmeste proces verbal de receptie .

Pentru utilajele care necesita montaj , dar nu necesita probe tehnologice , precum si

pentru cladirile si constructiile speciale , care nu deservesc procese tehnologice (acesteafiind considerate in functiune incepand cu data terminarii montajului , respectiv la data

terminarii constructiei ) se intocmeste procesul verbal de receptie provizorie .

Pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice precum si

cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice (acestea fiind

considerate puse in functiune la terminarea proceselor tehnologice ) se intocmeste proces

verbal de punere in functiune .

30


34/66

Pentru sondele folosite la extractia titeiului si a gazelor , gazelor de injestie , precum sidin sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate (acestea considerandu-

se puse in functiune la darea lor in productie ) se intocmeste procesul verbal de receptiefinala .

Procesul verbal se intocmeste de secretarul comisiei pentru receptionarea

obiectivului de investitii , in prezenta unei comisii formate din presedinte , specialisti ,

consultanti , asistenti la receptie .Utilizarea imobilizarilor corporale in conformitate cu normele legale in vigoare

presupune recuperarea uzurii acestora prin amortizare sau prin provizioane . In acest

sens , este foarte utila folosirea documentului ,, Fisa mijlocului fix . Acest document

serveste evidentei analitice a mijloacelor fixe , informatiile pe care acesta le contine

permitand determinarea :normei de amortizare , data amortizarii complete , valoarea de

inventar sau modificarea valorii de inventar , ca urmare a imbunatatirii , modernizarii ,sau reevaluarii lor . Pentru mijloacele fixe care au fost scoase din functiune , fisele

individuale ale acestora vor fi pastrate separat , pentru a putea oferi informatii operative

cu privire la existe

DEZERTATIE PROFESOR

Documents

Transcript of DEZERTATIE PROFESOR