Castelul Peleş, care împlineşte 5 0 ani de existenţă, a devenit istoric pentru că şi-a ţesut existenţa cu toate durerile şi bu­

curiile neamului românesc.

A N U L VII. No. 3 4 7

Terasele castelu lu i Peleş

D in aceste în tru n ir i de seară au răm as, c a o am in tire a acestor v rem u ri p e tre cu te în ch iliile m ăn ăstire şti, în t r ’una d in sălile Mu­zeulu i de azi p o rtre te le desenate de D om niţa cu cre io n u l pe chiar zidu l văru it. Sunt p o rtre te le .oaspeţilor pe ca ri P rin c ip esa , seara la lum ina lu m ân ărilo r, le fixa p e pere te . D upă cum singură poves­teşte D om niţa , deoarece nu luase n ic io lecţie de desen, se căsnea la în cep u t să copieze um bra fig u rilo r pe zid. V ăzând însă diifor- m area ce se ob ţinea astfel, S’a în cu m eta t a le desena cu mâna li­b eră . P rim ele p o r tre te astfel ob ţinu te sun t num ai de profil; în cu­rân d in să D om niţa reuşi a desena şi figuri d in faţă, dându-le întot­d eau n a o u im ito are asem ănare. Cu p lă ce re regăsim astăzi portre­tele celor m ai în sem n a ţi b ă rb a ţi, fixate fă ră n ic i o o rd in e , din fuga c re io n u lu i, d a r c u m ultă vervă, pe pere te le cel alb.

V»

"Tlulonul flo ren tin d in caste­lul Peleş. Se observă fru m u se­ţea fără pereche a p la fo n u lu i

scu lp ta t —

L UNI, 25 Sept. se să rbă to reşte , cu alaiu m are , sem i-cen tenaru l Castelului Peleş, care, după p ro g ra m u l oficial pub licat, ia p ro p o rţiile unei se rb ă ri naţionale . Şi cu d rep t cuvânt, căci

Castelul Peleş este sim bolu l şi leagănul d in as tie i rom âne.P oporu l în treg se b u cu ră astăzi de m ăre ţu l Castel, pe care

Carol I l-a r id ic a t la poalele B ucegilor, c re în d - to to d a tă sp len ­d ida sta ţiune de v a ră dela S inaia , ca re altfel a r fi răm as p ie rd u tă şi necunoscută, în ro m an tica poezie a m un ţilo r, ce-o încon jf ă.

D ar, pe cât de sp len d id în co ro n a te au fost s trăd u in ţe le în te ­m e ie rii Castelului, p e a tâ t de m odeste au fost în c ep u tu rile şederii p e re c h ii p r in c ia re la S inaia în vederea acestei în tre p rin d e ri .

T ra iu l în ch iliile Sf. M ănăstiri d in S inaia e ra foarte redus : odăile n ic i nu com unicau în tre ele, şi p r in tin d a cea d esch isă se trecea d in una in tr ’alta. Z idu rile spo ite cu var, cu co rid o a re în tu ­necoase, m obilele de b rad co n tra stau grozav cu P a la tu l d in Bucu­reşti sau d in C otroceni. Y ieaţa desifăşurată în ch iliile m ănăs'. reşti eră în să m ult m ai veselă, m ai ales în p rim ii an i, cân d feric ii i p ă ­r in ţi s’au b u cu ra t de a avea pe lângă ei p e iu b ita L or fiică Maria.

E x cu rs ii în Bucegii în c ă necunoscu ţi se făceau ziln ic şi tâ ­n ă ra D om niţă în ch ip u ise în tr ’r.c~-,t scop şi un costum speci. care s’a p o p u la riza t apoi în Cu’ up? ©rin m ijlocirea in v ita ţilo r si a d i ­p lom aţilo r s tră in i ca ri 11 Însoţeau. D om nito ru l lu c ra cu M n iş tri săi ca ri pe r â n d meneau crin C apita lă p e n tru rezo lvarea af; ■ erilo r de S tat. I a r seara se petrecea în t r ’o p lă c u tă in tim ita te , im n isă şi de în c ăp e rile reduse de ca re se d ispunea . I n tr ’o sc riso a re ad resa tă ta tă lu i său, D om nito ru l ex p rim ă m u lţu m irea sa asu p ra acesto r în ­tru n ir i şi p e tre c e ri de sea ră care îi p erm iteau să cunoască m a i de ap ro ap e pe re p rez en ta n ţii de seaimă ai soc ie tă ţii rom âneşti, de care, în m ed iu l o ficial al C apitalei, era aşa d e izolat.

Cele două ziduri, cu p rin z ân d postu 80 Jl_ p o rtre te , sun t azi ferite sub sticlă de o rice d e te rio ra re , păstrA ndu-se astfel v iito rim ei aceste plăcute am in tiri nlc u n u i trecu t, ca re . deşi nu p rea d e p ă r ta t, încetpe să treacă in dom eniu l is to rie i p en tru g en e ra ţiile de azi.

In curând atm osfera de voioşie d in ch iliile m ă n ă s tir i i fu în -I, Beruptă p rin nem iloasa lo v itu ră a soarte i care , în jo ia m are a

anului 1874, a a tin s .perechea do m n ito are p r in ră p ire a iu b ite i Lor copile.

iPeniru a în lă tu ra gându l p ie rd e ri i su ferite , p e re ch ea D om ni­toare se ocupă to t m ai in te n s de c lăd irea C astelului. P lan u rile p ro ­fesorului D oderer, 'prea m asive p en tru d es işu l de b razi, la poale le mândrilor Bucegi, unde avea să se îna lţe , este în lă tu ra t, p ăs trân - du-se numai lu c ră rile 'tem eliilo r începu te .

Arhitectul p ro p r iu zis, de aci încolo , este în su ş i C arol I, ca re ţinând seamă de p ro p u n e r ile rom an tice ale C arm en Syl-vei şi am in- tinduişi de s trăm oşescu l caste l S igm aringen dela o b ârşia D u n ării la ale cărei guri l ’a a ru n c a t acum soarta , p resch im b ă co n tin u u d is ­poziţiile clădirii, dându -i un aspec t cu to tu l nou.

Se lucra de zor la te rm in a re a c lă d ir ii .„Se găseau, ne spune C arm en Sylva, acolo la lucru , I ta lien i şi

Români pen tru z id ărie , şi Ţ igan i p e n tru c ă ra tu l p ie tre i şi al va­rului, Albanezi şi G reci săpau la c a r ie re le de p ia tră ; G erm ani şi Austriaci la lem nărie , T u rc i coceau că răm id a , F ran cez ii desinau , Englezii .măsurau. Pe şa n tie r în tâ ln e a i o su tă de costum e naţionale şi se vorbeau p a tru sp rezece lim bi. In toate id iom ele , pe toate to ­nurile cântau, se ce rtau , se în ju ra u ; un am estec p ito re sc şi zgo­motos, de oam eni, de c a i, de boi şi de b ivoli.

Regele era în to td ea u n a pe schele, co n d u cân d lucru l. D in când In când mă u rcam şi eu, d a r coboram iu te şi a lergam p e m alul Peleşului, să stau de vorbă eu el” .

Tot Carmen S ylva ne m ai spune, că în tim pu l n o p ţii veneau urşi prin îm prejuru l c lăd ir ii. O p ro b ă de să lb ă tic iu n ea locului ales pentru Regala reşed in ţă .

In toamna anu lu i 1880, caste lu l şi d ep en d in ţe le fu ră te rm inate .Se lucrase la această m onum en ta lă c lăd ire ÎO ani.La 25 Sept./7 O ctom brie 1883, S uveran ii lu a ră reşed in ţa în

castel.In acea zi la 9 d im inea ţa , un se rv ic iu d iv in a avut loc la m ă­

năstirea Sinaia, în p rezen ţa M itropolitu lu i P rim at, a d em n ita rilo r Statului şi ai a rm a te i. In faţa caste lu lu i un ba ta lio n de vân ă to ri, cu drapel şi muzică, a d a t o n o ru rile . M itropolitu l P rim at, u rm at de to t soborul de preoţi ai M itropoliei şi ue că lugării m ăn ăstirii, au o fi­ciat un te-Deum şi a s f in ţit apele. A poi, G eneralul C reţeanu , şeful Casei Militare a Regelui C aro l I, a ce tit u rm ăto ru l d ocum en t:

„Eu, Carol 1, D om n ş i RegeCu Elisabeta R eginaDupă o silin ţă neobosită de do i ani, în lup tă cu un tărâm ne­

statornic, străbătut de isvoare, isbu lit-am a p une la poalele Buce- giului, temelia aceste i c lă d ir i, in anul m â n tu ire i 1875, iar al D om ­niei Noastre al IX-lea.

Zidirea s'a oprit pe tim p u l războ iu lu i p en tru neatârnarea R o­mâniei.

Intrat-am in această casă a noastră in anu l m â n tu ire i 1883, iar al Domniei Noastre al X V II-lea; datu-i-am num e: ,,C A STE LU L PE- LEŞULUI".

Acest docum ent a fost setmnat d e că tre Suveran i, d e M itropo­litul Primat şi de to ţi cei afla ţi acolo.

Bardul Vasile A leesa.ndri încheagă în u rm ăto ru l q u a tren gândul Regelui:

Eu_ Carol, ş i al m eu popor,Z id it-am , in tr ’un gând ş i dor,In tim p de lup te al m eu regat,In tim p de pace al m eu palat.

V ersurile p lă c u ră regelui, c a re puse să fie scu lp ta te pe o placă de b ronz, ce se află fix a tă în stânga vestibu lu lu i de onoare .

D eabia te rm in a t, C astelul în cep u să se tran sfo rm e d upă p la n u ­rile Regelui ch ia r .

C onstan tu l co lab o ra to r al Regelui în m ă rire a şi p re facerea Cas­te lu lu i şi a c lă d ir ii nu m ero ase lo r anexe a fost a rh itec tu l C urţii, K arl L im an, ca re ajunsese să în ţe leagă şi să execu te în to cm a i in ­ten ţiile regale. Carol I v iz ita ap ro ap e ziln ic b iro u l a rh itec tu lu i şi u rm ărea lu c ră rile de lem n ărie d in a te liere le dep en d en te de P alat. M are-i era b u cu ria cân d consta ta că , p e nesim ţite , lu c ră to rii s tră in i se în lo cu iau p r in m eseriaşi rom âni, c a r i, in tra ţi ca sim pli ucen ic i, în v ă ţau aşa de b ine m eşteşugul, în c â t p u te au în locu i cu folos c h ia r p e m a eştrii lo r s tră in i.

P e c â t de u şo r se p u n e a u p rob lem ele tran sfo rm ă rilo r , pe a tât d e greu erau d e execu tat, deoarece lu c ră rile nepntândunse face v a ra d in cauza lo c u ir ii C astelului, se îm p lin eau în c o n d iţii d in cele m ai defavorab ile ia rn a , c â n d p ă r ţi le supuse re p a ra ţiu n ilo r trebu iau ad ăp o stite sub aco p erăm ân t de sc ân d u ri. D ar n ic io d ificu lta te nu pu tea o p ri p asiunea S u v eran u lu i, n e m ă rtu rise ş te a rc h ite c tu l E rnest, s in g u ru l co lab o ra to r d in acea vrem e. M arile tran sfo rm ări în cep u ră în tre 1890— 93 cân d , în locu l pergo le i, cc reu n ea a r ip a n o rd ic ă cu tru p u l C astelului, se co n stru eşte sp len d id a sală m aură , cu fân tâna sa în stil larab. Apoi urm ează în tre 1902— 906 c rea rea nouei săli de m uz ică c u a sa galerie de m arm o ră , p r in ca re se m ăreşte conside­rab il p lan u l C astelului sp re R ă să rit; în p a r te r se în f iin ţeaz ă sala de anine şi se tran sfo rm ă co rid o ru l d in p a r te r şi e taj; se m ăreşte a te­lie ru l d in sp re N ord al R eginei, înm ulţindu^se to toda tă cam ere le d in m an sard ă . T oate aceste m o d ifică ri in te r io a re im p lică sch im ­b area fa ţadelo r. P rin c ip a la tran sfo rm are a aspec tu lu i genera l al C aste lu lu i se o b ţin e p r in sc h im b a re a rad ic a lă a tu rn u lu i, c e se în a lţă cu m u lt fa ţă de cel vech iu . A stfel m ă rit Castelul a re nevoie d e o bază m ai largă , ce se ob ţine p r in c rea rea u n o r se rii de te rase ' ce se câştigă asu p ra p ă d u r ii , m ai ales în sp re N ord şi R ăsărit. In răs tim p u l dela 1907— 10 se insta lează în c ăp e rile p e n tru oaspeţi, zise ap a rtam e n tu l im peria l, şi m obilate în t r ’un foarte bogat stil baroc al M ăriei T heresia . A lături se m ontează o su fragerie in tim ă. L u c ră r i m onum enta le se în tr e p r in d în sa la co loanelo r de m arm u ră . O miare sch im b are se p ro d u ce în in te r io ru l C astelului su p rim ân d u-se p rin - c ipala> cu rte in te r io a ră , ce se în locu i p r in t r ’un hali aco p erit cu un p la fon m obil d e s tic lă . M ândru de in o v a ţia sa, Suveranul atrăgea a- ten ţia in v ita ţilo r, ce se re trăg eau aci după m asă, şi ap ăsân d p e un b u ton e lec tric E l punea în m işca re colosalu l p lafon , a c ă ru i p e r ­fec tă m an ev ra re este în t r ’ad ev ăr u im itoare . Bogatele scu lp tu ri în lem n, ce îm p re u n ă cu re lie fu rile în a lab astru o rnează această m ă­rea ţă în căp e re , în a ltă d e două ca tu ri, su n t im ita te d upă sala p r i ­m ărie i d in Brem a.

Ţ oaţe aceste m in u n a te în c ăp e ri, răm ase neu tiliza te după d is­p a r iţ ia fău rito ru lu i lo r, rec ap ă tă sp len d o area lo r de o d in io a ră p r in se rb ă rile o rgan izate d e Regele Carol II, a tâ t p en tru com em orarea M arelui Său P re d ec eso r c â t şi p e n tru à a f irm a ex isten ţa de o ju ­m ă ta te de veac a leagănu lu i d in as tie i rom âne.

I n t r ’ac es t în a lt g ân d în tre g p o p o ru l rom ânesc ia p a r te la s e r ­b ă rile ce se vor desfăşu ra în p rezen ţa tu tu ro r m em brilo r d inastie i, ven iţi d in d ife rite ţă ri ale E uropei.

C abinetu l de lucru al R egelu i Carol I d in castelul Peleş a rămas n esch im b a t dela m oartea Suveranu lu i

CAROL I,

P rin grafia lui Dumne­zeu ş i vo in ţa naţionali:. D om n al Românilor, La iv ii de fală şi viitori sănă­tate;

A stăzi Duminică, la 10 August, 1875, Noi Carol de H ohenzo llern Domn al Ro­m â n ilo r , in al treizeci şi şaselea an al naşlerei N oastre d inpreună cu Eli-

Publicăm in aceaxtă pagină câteva Iolo­gra fii istorice: Sus: Regele Ferdinands! P rincipesu E lixabeta; s tâ n g a : Regina FAiso- beta (C arm en S y lva j cu Principesa lleami in braţe, in tr ’o trăsurică m ică, cu care re­gina poetă ob ic inu ia să se preumble. In pi­cioare, lângă trăsură, P rincipesa Mnrimu

<actuala regină a Jugo.tlaviei)

D UMINICĂ se vor să rb ă to ri c inc izec i de an i de când s ’a r id ic a t pe P ia tra arsă , Peleşul.C astelu l z id it în stilu l ren a ş te re i germ ane e c u ­

noscu t de to ţi sub acest num e: Peleşul.Când» vorb im de Peleş, ne a p a r în faţă c h ip u rile lui

Vodă Carol I, al Carm en Sylvei; ia r c e lo r m ai tin e ri, a p a r ca în t r ’un tab lou de G rigorescu, — un c iobănaş, frum os, cu cavalu l în g u ră ; o ţă ră n cu ţă cu fusu l în m ână, —• în po iana verde ... «

C hipul c iobănaşu lu i cu cavalu l l-am văzut ¡popularizat p r in fo tografii, acum (douăzeci de a n i: era actua lu l Rege fo tog ra fia t în c h ia r p 6 iana d in faţa Peleşului, ia r ţă ­răn cu ţa cu fus, — dom niţa E lisabeta.

Leagănul în treg e i ifam ilii regale, Peleşul e p lin de a- m in tir i p en tru S u v eran ; acolo şi-a p e trecu t d o ar co p i­lă ria , acolo a pus în tâ ia o a ră un ifo rm a m ilita ră , acolo a în v ă ţa t să buch isească — şi to t acolo a cunoscut, ca n icăe ri în altă p a rte , — sufletu l unch iu lu i Său.

La S inaia , în p rea jm a Peleşu lu i n e în g ră d it de p ro ­tocol, C aro l al II-lea a cunoscu t de co p il frum useţea g ra iu lu i ş i a pa jiş te i rom âneşti.

D ragostea de Pfeleş, S uveranul o « re m oşten ită . Re­gele F erdiraand p re ţu ia , d in to a tă bogata co lec ţie de ta ­b lo u ri ce avea, o p ic tu ră rep rez en tâ n d p o iana d in d reap ta castelului... P rin c ip e sa M artha R ibascu, sipune în p o rtre tu l lu i F e rd in a n d I :

— „P u tea sta o re ¡întregi ca să p rivească po iana, cu toate ascunz işu rile şi frum useţile ei.

iCarol al II-lea n ’a locu it in Peleş decât acum , ca T ege; cop il a s ta t la P elişo r, d a r m ai ales la Casa de vână­to a re — cum i se spunea F o işo ru lu i. V enia în să în v iz ită în fie­ca re zi la Pelelş, u nde sub p r iv ire a b lâ n d ă a u n ch iu lu i se J u c a în bogata sa lă a arm elo r, o r i ascu lta cu m in te , în sala de m uzică, co n ­certele o rganizate ide C arm en Sylva.

E ra în fiece d im in ea ţă în cab ine tu l d e lu c ru al lu i Vodă Carol I,— ca b in e t râm aseşi astăzi aşa cum a fast cân d a m u rit m are le rege: cu p u p itru l lângă b iu rou , cu h â r tiile m eticu los aşezate în o rd in e , şi c re io n u l cu v â rf lung, p re g ă tit p en tru în sem n ări. Acolo, lângă p u p itru l is to ric —• fiin d c ă C arol I n u lu c ra n ic io d a tă la b iu rou , cân d avea ch e s tiu n i im p o rta n te de s tu d ia t — , C arol II îşi sa lu ta unch iu l şi d isp ă re a apo i pe te rase le p lin e de soare şi d e ¡flori...

Pe p u p itru l regelui Carol I a răm as şi acum d esch is , u ltim ul ra ­p o rt ce i s’a ad resa t, în 1914, p r iv ito r la aşezarea tru p e lo r d e g ra ­niţă...

jfcPeleşul deven it acum com oară is to rică ş i m uzeu p re ţio s , s’ia năs­

cu t în sbucium .. P u ţin i su n t acei c a r i cunosc îm p re ju ră rile , d a r ■mai ales g reu tă ţile lu i Vodă C arol I, p e n tru a-şi as ig u ra o re şe ­d in ţă de vară , dem nă d e el.

D om nito ru lu i î i iplăceau excu rsiun ile . I n tr ’o vrem e cân d a lp i­nism ul şi tu rism u l n ic i nu se născuseră , Carol I cu tree ra ţa ra , m un ţii. I n tr ’o astfel de îm p re ju ra re în August 1866 a ajuns la m ă­n ăs tirea S inaia . E ra acolo, accen tuăm fap tu l, — singură mâ-

Vederea stânei regale, clădită după înălţarea castelului Peleş

Regele F erd in a n d la Sinaia

n ăstirea , şi D om nitoru l plănuise în a in te să-şi ¡aleagă reşedinţa de vară la B istriţa , în Vâlcea, ca- re-1 atrăgea p r in arhaism ul re- g iunei. P op o sit sp re seară ia mă­n ăs tirea S ina ie i, Domnitorul se în d răg o sti de îm prejurim i. Ră­ni ise ceasu ri în treg i, ca să ad- n ire p riv e liş tea şi să respire ae­ru l...

R evine şi în anul următor, a- tras de aceleaşi frum useţi. Iar in 1870 aduce şi p e P rincipesa Eli- sa'beta, carii se îndrăgosteşte de p ă d u re a ce în co n jo ară mănăsti­rea. T ân ă ra p e re ch e locueşte, lip­s i ţ i de co n fo rt, în chiliile primi­tiv e ale m â n ăstire i; în tr ’una din p lim b ări p r in p ădu re , ’ hotărăsc să-şi co n stru iască o casă de ţară co n fo rtab ilă . D ar locul ales apar­ţin e E fo rie i S p ita le lo r Civile, cari

au un legat d ra s tic : nu pot sch im ba d es tin a ţia locului.P erechea p r in c ia ră alege alt loc — u nde e caste lu l acuin — pro­

p r ie tă ţile Se. G reţulescu, cu ca re face un sch im b , dându-i alt teren p e valea P rahovei.

In August 1872 e chem at la m ăn ăstirea S inaia , arh itectu l vienez D oderer, o c e le b rita te a tjm pu lu i, ca re co n stru ise la I ăile Hercu- lane, u n d e co n s tru c ţiile fuseseră r id ic a te pe un sol identic ca ia S inaia .

In an ii aceia, tâ n ă ra p e re c h e p r in c ia ră renovează chiliile mânăs- tire i, sp re a avea la ¡îndem ână o lo cu in ţă ca lum ea.

N otăm că nu ex ista în c ă d rum de fe r ş i d o m n ito rii călătorian cu poşta lionu l.

C onstruc ţia în cep e la 1873. P a tru sute de lu c ră to ri, de paisprezece n a ţio n a lită ţi d ife r ite : nem ţi (d u lg h e ri) , tu rc i (că ră m id a ri) , italieni (scu lp to ri) ro m ân i (te rasam en te) etc., etc. lucrează p e şantier.

Se sapă tem eliile , — se lucrează la şosea, d a r lu c ră rile înaintează aneyoe. T eren u l ales e p lin de isvoare , — lu c ră rile se sunpă şi 'banii se irosesc în vânt... La un m om ent dat, un deal întreg pleacă la vale, c u to t m a te ria lu l adunat...

Abia în 1875 se poate p u n e p ia tra fundam en ta lă a castelului, d u p ă c e P rin ţu l avusese de lu p ta t cu g reu tă ţi ins-'rmontaibUe.

D o m n ito ru l sp u n e a tu n c i la festiv ita te :„Să se r id ice acest castel ş i să f ie cu b ine t rm inat pen iru n

d ev en i leagănul dinastieiMele, ale dinastiei naţio­nale”.

P rin ţu l Ghica, primul e- for, dă apoi citire actului d e fundaţie , care are ur­m ă to ru l tex t:

* A

abelu Doamna, scum pa noastră solie, şi cu ajutorut Celui a Tot- Puternic, rim pus tem elia Caste­lului Peleş pe m oşia noastră Piţtra-Arsă, in vecinătatea s fin ­tei mănăstiri Sinaia, z id ită la a- nnl H95, de către Spătarul Mi- ki Cantacuzino.

Heyeie Carul I adm iră mtchiMura unui soldat

Clădirea acestui castel s'a in- ceput in anul al zecilea al D om ­niei Xoaslre, fiind p reşed in te al Consiliului de M iniştri, D. Las- cir Calurgi, preşedinte al Sena - Inlui I.PS. M itropolitul P rim at Calinic iliclescu ş i p reşed in te ni Adunării Deputaţilor P rin c i­pele Dumitru Ghika; iar S ta riţ ni SI. Mănăstiri Sinaia S. S. A r­himandritul Onofrei. In acelaş ai s’a început şi construcţia drumului de fier, care va lega oraşul Ploeşti cu Braşovul, p rin mita Prahovei.

Drept care am subscris a- cmla, spre a noastră pom en ire in veacurile viitoare.

Mareşalul Curţei, Th. Văcă- reseu, citeşte urm ătorul ac t de construcţie care fu sig ila t şi pus intr’un tub de plumb şi z id it în temelii:

Joi Carol de H ohenzollern , Domn al Românilor, ş i E lisabeta dt Wied, Doamna R om ânilor, om poruncii ridicarea castelu lu i Peliş, pentru ca să ne fie pe timp de‘vară reşed in ţă sănă­toasă şi binecuvântată. P entru msla am însărcinat pe arhi- Itelul Wilhelm Doderer, p ro fe ­sat de arhitectură la şcoala p o ­litehnică din Viena, să lucreze planurile castelului ş i d ep e n d in ­ţelor, conducând construcţia . Ca diriguitor al lucrării, am desem ­nat pe arhitectul loan Schu ltz din Lemberg, căruia i-am în ­credinţat in de-aproape supra- Kjhtrea lucrărilor tehn ice . Am ui numit, in afară de aceştia fi un comitet de construcţie , campus din: sculptorul C ureţi llarlin Stohr şi din secre tarii si¡firi particulari George Coulin şi Ludovic Basset, cari să su­pravegheze chettuelile.Dependinţele castelului pro ­

iectate lot-odată coprind : eco­nomului, pavilionul de vânătoa­re sau casa pădurii, grajdurile, ţâţânile cu ţevăria de apă şi parcul Pentru ca să asigurăm edificiului o mare durată ş i ca ¡ii păstreze ani îndelungaţi a- mtirea numelui Nostru, s ’au întrebuinţat pentru clădire, cele mi bune procedee de co n stru c­ţie: jondaţianile sale au fo s t fi­şe :ute pe adânci tem elii de be­ton şi aparate de pu tern ice zi- lirii contra îm pingerii m un te- ai. Pe căi u fost cu pu tin ţă , ma- irialele de construcţie r.a fost iiate numai dupe dom eniile ’mire: zidăria a fost făcu tă in piatra de Prahova, zidu ită cu ar; piatra cioplită a fost scoasă irle din carierile Piatra-Arsă,

parte d in carierile Lunca-M tire de lângă m ănăstirea B rebu; p ia­tra verde a fo st adusă dela Slă- n ic ; lem năria p en tru b ina a fo s t tăiată d in pădurile N oastre, cărăm izile au fo s t lucrate ş i arse ch iar pe şan tier, Ţara neprodu ­când fier, l-ani adus d in streină- tale. D upă dorin ţa N oastră s’au în treb u in ţa t n u m a i R om ân i ca zid a ri ş i du lgheri, dar su n t aci ş i m u lţi m eşteşugari d in afară. Salariile p lă tite su n t urm ătoa­rele: z id a r ii ş i du lgherii, după m erit, dela 5 la 7 lei pe z i; sa­lahorii 3 lei; c io p lito r ii în piă- iră su n i re tr ib u iţi după natura şi cantita tea m u n c ii lor; lucrul u n u i m etru cub de p ia tră m oale rev in e la aproape două sute lei. K ilogram ul de fo n tă costă adus p e şan tier p a tru zec i bani ş i de f ie r forgeat şasezeci. M etru cub de p ia tră se p lă teşte şase le i ş i cin c izec i bani. Varul revine la douăzeci ş i şase le i ch in ta lu l m etr ic ; n is ip u l d in P rahova la c in c i le i m e tru l cub. M ia de că­ră m izi rev in e la tre izec i ş i c in c i până la p a tru zec i lei; lucrările de terasam ent costă un leu şi zece ba n i m e tru l cu ren t”.

A m consem na t aci aceste da­te, ca să lăsăm urm aşilor n oştr i o m ărturis ire de co n d iţiile ac­tuale de lucru , în scum pa Ţară, ale cărei des tine Ne-au fo st în ­cred in ţa te de A Tot-P ulernicnl, pe care nu încetăm de a-L in ­voca, pen tru ca El s ’o aibă n e în ­ceta t în S fân ta Sa pază”.

In acelaş tub s’au pus şi câ­teva m onede de au r, azi ex trem de ra re , ca re aveau efigia D om ­nu lu i şi pe ca re T u rc ii (eram în c ă vasali!) n u le aiprobatseră, p e n tru a c ircu la în ţa ră .

In tre tim p , tâ n ă ra p ereche d o m n ito are su feră o lov itu ră g rea : m oare dom niţa . In delir, m ica p r in c ip e să spunea:

— , ,Vreau la Peleş, vreau să beau apă de la Peleş”...

Cuvintele acestea au avu t d a ­ru l să p ro v o ace un legăm ânt du io s al tin e re i p erech i, cu P e­leşul.

D ar, s’au iv it d in n o u g reu tă ţi şi Carm en Sylva arde de d o rin ­ţa de a vedea te rm in a t m ai re ­p ed e Castelul. Se făcuse un de­

viz de 700 anii lei. B anii se chel­tu iseră , d a r caste lu l to t nu era gata. A rh itec tu l D oderer a firm ă că che ltue lile co n s tru c ţie i ca s te ­lu lu i v o r costa tre i m ilioane... In tre D om nito r ş i a rh ite c t se ivesc neîn ţe legeri. P rin c ip e le nu pu tea p lă ti această sum ă. E ra în g rijo ra t, — şi nu ştia de u nde va pu tea ach ita restu l. R enun ţă la se rv ic iile lu i D oderer, în c re ­d in ţează a ju to ru lu i aces tu ia , a r ­h itec tu l Sohulz m isiunea de-a reduice p lan u rile , de-a îm p u ţin a cheltuelile...

La 1876 lu c ră rile se în tre ru p .. R ăsboiu l! Aibia în 1878, ele su n t re lua te .

L u cră rile făcu te în a in te s ’au co n serv a t des tu l d e b ine . Isvoa- rele de sub tem elie fu seseră caip- ta te în t r ’un canal. In am in tirea

• aces to r isvoare , D om nito ru l Ca­ro l a pus c a u n u l d in tre isvoare s ă fie condus în t r ’o m ică fâ n tâ ­nă, ce avea să se instaleze în su­fragerie . Şi astăzi încă , în m ij locul im ensei m ese d in su fra ­gerie , se a f lă m icu l avuz, care im iproşcă apa d in isvor...

La 1881, după p ro c lam area r e ­gatului, p erech ea reg a lă v ine d in nou la S inaia . L u cră rile su n t re ­în cep u te cu m ai m ultă energie. D evizul e m u lt în tre cu t. C hiar c ifra lu i D oderer, e dublată... C heltuelile în să au fost eşalo­nate . Vodă C arol afectă d in lis ta Sa c iv ilă câte 500 m ii le i anual.

In O ctom brie 1883 lu c ră ­rile fu ră te rm in a te . C ostaseră 6.500.000 le i au r.

In au g u ra rea avu loc la 7 Oc­to m b rie ca o so lem nitate im pu­n ăto are .

Sum a c h e ltu ită p â n ă la 1883 nu m ai re p re z in tă rea lita tea . F iin d c ă d upă aceea, an de an, caste lu l a fost refăcu t, în fru m u ­seţat, — i s’au adăugat moibile, ob iecte de a rtă , tab lo u ri de o valoare nep re ţu ită .

Louis B asset sec re ta ru l p a r ti­c u la r al Regelui C arol I spunea c ă p â n ă în m om entu l m o rţe i su­veranu lu i, ca se ta sa p a r tic u la ră ch e ltu ise 16 m ilioane aur, — în care nu su n t cu p rin se n ic i ta ­b lourile , n ic i faim oasa colecţie de arm e.

C incizeci de an i! O v ia ţă de om!

Câte n ’a t r ă i t Peleşul! Bornă- n ia a d ev e n it in d e p en d en tă , - s tă p ân ii lu i au deven it Begi; s ’a c lăd it aipoi P e lişo ru l, p en tru princiip ii m o şten ito ri; B om ânia a deven it B om ânia M are; ia r P eleşul e astăzi com oară ş i m u­zeu is to ric . Regele C arol al

Cum se p rezen ta m ajordom ul Vi­n er i seara, în a in te de a se mo-,

dern iza , lă indu-si barba

Il-lea iubeşte F o işo ru l, în ca re a c o p ilă r it şi a c re sc u t; zilele a- cestea se m ută d in nou acolo, dupăce a fost nevo it să s tea d ouă veri la Peleş, d in cauza cunos­cu tu lu i incend iu ...

Peleşu l răm âne p e n tru m arilefestiv ită ţi, p e n tru pub lic , __p e n tru pro toco l... B ăm âne aşa cum a fost. Cu o s in g u ră sch im ­b a re d a to r i tă r itm u lu i vreunei : m o jo rdam ul de la in tra re , ca re purta_ b arb ă p rin tra d iţia in a u ­g u ra tă de Carol I, a fost ras... De Sâm bătă, m ajo rdom ul nu ifhai p o a r tă barba... M. D.

A p ă r ă - f i

C o p a l u l !

N u lăsa sa fie atins de muţte, de insecte, căci ele poartă mii de baccili, mii de pericole! Un singur baccil e suficient pentru a-|i înbolnăvi

copilul, ¡a FiYsTOXcare distruge pe loc orice insectă fără a fi vătămător pentru om.

f-TOJ

A . Î m A ju u

K i m m

Castelul Pete?, văzut depe temi d in dreapta

şi v ib ra ţii de ca ted ra lă , — claveci­nul p ic ta t d in 1621, marele pian B liithner, h a rp a de aur a Carmen Sylvei şi’ o rg a electrică , par sarco­fage cu m is te re .

In vastu l caste l, care a început a ¡poseda o tra d iţie a lui, pluteşte u m b ra se n io ra lă a Regelui Caro! 1 ş i a m in tire a b la jin ă a Regelui Fer- d in a n d .

P en d u le le ba t la infinit, în col­ţu r i o b scu re de ta ină, măsura lor de Yt. N um ai ceasornicul din ca­m e ra de lucru a Regelui Carol I s’a o p r it în c lipa m o rţii sale...

In defin itiv , i n toate castelele su n t posib ile v iz iun i ca la Else- neur...

V eni apoi dom nia Regelui Fer d in a n d , — Regele cel mai glorios şi m ai n efe ric it. Pe aleele dinspre S tâna Regală, excursioniştii întâi- n iau ades pe zvelta Regină iMairia...

Răsiboiul a trecu t ca un uragan peste poezia m ondenă a Sinaiei (ie od in io a ră . Lângă cazino, se ridică c im itiru l eroilor...

CORTUL REGELUI FERDINAND

Agonia dureroasă a regelui Fer- dinand...

Vom pătrunde în Pelişor, sub a- c e l a ş a c o p e r i ş , sm ălţuit în verde, sub c a r e z a c e greu Regele Ferdi- n a n j . Ur*căm ipe aleia albă din spa­tele C orpului de gardă, însoţiţi de j

L EGENDA spune că Regele C aro l I şi R egina E lisabeta, au ales valea P eleşu lu i p e n tru a r id ic a m inunatu l caste l, f i in d c ă u n ica lo r p r in c ip e să defunctă , c h i­

n u ită d e boaflă, a r f i spus, in agonie:— V reau să m ă -duc la S inaia , ca să b eau apă d in Peleş!„.Se p a re în să că poeta C arm en Sylva, fe rm ecată de pei-

sagele ca rp a tin e , a ales ac es t loc , penU 'u a f i le a g ă n u l D inas tie i” .

Regele C arol in v ita la Castel oam en i p o litic i, c a ri fă ­ceau excu rsii, în red in g o te ş i jobene, îm p reu n ă cu Suve­ranu l...

C arm en . Sylva poeta de o d in io a ră , care v isase fragedă în frăgezim ea b răd e tu lu i dela S inaia , deveni o doam nă

M ănăstirea S ina ia , cu p ridvoru l ch iliilo r locu ite de Carol l

vrâstn ică , cu o che la ri, ţ in â n d în b ra ţe pe m ica sa nepo ţică , p r in c ip esa IJeana...

în c o n ju ra tă de celelalte p rin c ip ese ji de doam nele de onoare , R egina E li­sabeta as ista astfel la ex e rc iţiile m ili­tare, depe p la tou l v ân ă to rilo r, conduse de .sublocotenentul Carol d e H ohen- zolern, ca re , avea să a jungă Regele Carol al II-lea ai R om âniei. P rin ţu l p u rta p e a tu n c i vechea u n ifo rm ă de vân ă to ri, cu pene de cocoş...

CÂND ORNICUL S’A OPRIT...

m LEG»

La caste lu l Peleş, în sala m aurii, fân tân a m onum en ta lă a ru n că ap a p r in şase guri. Aci, în tre p lan te exotice , a sta t Regele C arol p e catafa lc , ca un sen io r d in G renada, în tre zece tro fee de arm e, e u p răse le de au r şi side fu ri.

Cu toa tă soba de te ra co tă verde , m ai b ine zis cu to t ca lo rife ru l, căci soba e un sim plu o rnam en t, sala de consiliu em ană răcea la luxulu i suprem , ia r în sala de m uzică — o caţpelă e u s tran e

tftjerul de serviciu —- ca re şi-a scos d in bu zu n ar m â­nuşile albe — p rin d rep tu l co rtu lu i regal. U n co rt o fi­ţeresc, foarte spaţiocs, d re p tu n g h iu la r , cu dub lu acoperiş ţuguiat ca de pagodă ch ineză, rău co n d u c ă to r de căl­dură. E aşezat pe o pa jiş te , în tre P e lişo r şi co rp u l d e

lă, spre casrt de a rh itec tu ră . în a in tă m p e aleele că l­cate de paşii obosiţi ai S uveranu lu i 'bolnav.

Partea din farfă a co rtu lu i este d esch isă ; în fi«v u. se vede o dormeuză som ptuoasă , sp re stânga h iro u l, fotolii ia roz şi aur, vase cu flo ri, flo ri nespus de m ulte, su­perbe ordudee, c r isa n tc m e d esp le tite , roze ¡fragede, plante exotice cu frunzele c a penele... Lângă Rege, dor- iniau solemni pe covor, c â in ii să i fav o riţi. Pe b iu ro u l de acajou, Suveranul aşeza, în şap te aibuime scum pe, o vastă şi multicoloră co lecţie de tim b re poşta le depe în ­tregul glob.

Era pentru el o d is tra g e re dela m a rile suferiniţe m o­rale şi fizice, care l-au covârşit...

AGONIE REGALĂ

Ploaia care nu încetase la S inaia de m ulte ceasu ri, in ­sinua fatidic şi p e rs is te n t o p re s im ţire d e m are în t r is ­tare.

Lămpile electrice depe străz i au s ta t a p rin se toată noaptea, dar din cauza excesu lu i de cu re n t che ltu it, se stiivgeau aproape d e to t, d in câ n d în când , răm ân ân d doar becurile vag în ro şite , ca o sum ă de o ch i p lân ş i ai pădurii.

La fel, se închideau în castel, ap ro ap e de to t, o ch ii obosiţi şi roşii ai ce lo r d in ju ru l R egelui F e rd in a n d .

Sus, la casteluî Peleş, la p o a r ta de f ie r .negru, p r in care Regele Ferdinand cobora o d in io a ră p e lângă s ta tu i, pe aleele rozate, depe te rasele cu b a lu s trad e albe şi bazine cu a p ă albastră, in scokole vaste, — ce i d o i lei d e p ia tr ă veghează cen u şii, trişti...

E târziu. Dar clopo tu l o rn icu lu i d in vârfu l caste lu lu i nu bate, fiindcă a fost îndesat ou vată. La co rp u l de g ard ă , b loc g ran ito id cu porţi grele de s te ja r ş i tu rn u r i ascu ţite , o f iţe ru l de se rv ic iu aş­teaptă. Garda nu doarm e. G arajele su n t lum inate ca z iua; m aşine le sunt gata, cu şoferii la volan, cu .farurile ap rin se .

Umbre nelămurite se s treco ră p e alei.- Doarme?- Am auait că dorm itează...Herrlulius, cam erieru l c u b a rb ă b londă , cu och ii a lb a ş tri, p lânse

tatr'un colţ.\ — Nu s’a chinuit...

Aşa dair, Regele F e rd in a n d s’a stins.Agenţi fantomatici de sig u ran ţă , a leargă p r in p loaie. O m otoci­

cleta pocneşte şi d isp are săgea tă în vale. Somptua-sele m aşin i su n t luate cu asalt. Zgomot de d ec lan şarea p o rn ir i lo r au tom ate. M otoare vibrează.

AutomoDilele vijelioase îm pung bezna cu lu m in ile d rep te ale fa­rurilor, — insecte enorm e « b u rân d cu e litre de a rg in t. S in taxa c i r ­culaţiei, afişată p e s tâ lp ii d e la ră sp â n tii , — „la pas” — e abolită .

Iu urmă, la castel, feb rile ap e lu ri telefonice...MICUL MOŞTENITOR

Se deschide testam entul Regeflui F e rd in a n d . E l lăsa Regelui Mi bai Castelul Peleş, ia r R eginei M aria P elişo ru l şi O avalierhaus.Şi micul Rege M ihai, îş i re luă astfel re şe d in ţa la caste lu l Peleş. Dimineaţa, pe terasele c u s ta tu i c e se og lindesc în b az in e le al­

bastre, regele Mihai se jo acă p r in tr e g ram ineele subalp inc , în so­lemnitatea crinilor ro şii, în um bra d a liilo r g rase. Regele aleargă pe »lei; e aoum co n cu ren t la o maire c u rsă d e autom obile . In im a­ginaţia lui de copil, c e rc u l nu are nevo ie de anvelope, cta să fie un torpedo de curse...

Seara însă, umbre se lasă peste p in ii p ă ro ş i — f ia re în c rem en ite de vrăji necunoscute, — peste c iu d ă ţe n ia b raz ilo r tra i.sp la n ta ţi de pe Himalaia, peste p in ii c u ace duble, lungi şi negre, ca acele de cap. Seara, răcoarea m u n ţilo r se s trec o a ră c a un f io r de nelăm u­rită îngrijorare în sufletu l cop ilu lu i regesc...Dar acum e ora d e p lim bare .Aghiotantul cu leduncă de au r a n u n ţă :- Sire, landoul a tra s Ia sca ra de onoare ...- Eu vreau să m ă joc cu cercu l.

Maiestatea Voastră ştie că P ro toco lu l...Majestatea Sa îşi în c h ip u ia pe a tu n c i p ro toco lu l, ca p e o goangă

«naşă, cat un ibalaur, ca pe un căp cău n , sau ce l p u ţin ca un p o p ă care tae limba copiilor n eas tâm p ăra ţi. Şi vedem a tu n c i în m in te pe „Cardinalul Roşu” d in tab lou l lu i Velasquez, ce se alflă în sala florentină a castelului Peleş...

D E ZIUA REGELUISub domnia Regelui Carol II, S inaia şi C astelul Peleş se leagă in ­

separabile de noţiunea „c riză de g u v ern ” : acolo s ’au so lu ţionat ţoale crizele politice d in u ltim ii an i.

Mată, ziua Regelui a co in c is c u o asem enea c riză de guvern .Dela mănăstire, m in iş tr ii s ’au

dus la Castelul Peleş, u n d e Su- reranul ii invitase la dejun.Automobilele em ailate au sto-

>at sub bolta in tră rii p r in c i­pe. Oaspeţii au fost conduşi pe fasta scară de onoare şi po ftiţi n holul central, holul m a rilo r olemnităţi, sub toţi reg ii Ro- lâniei.

Castelul 1‘eleş, care sărbătoreşte 50 an i de ex isten ţă a văzut patru g en era ţii de regi. In acest castel şi-au dat s fâ rşitu l R egele Carol I ş i Regele F erd in a n d l. A ci şi-a p e trecu t copilăria Regele nostru de azi ş i creşte V oevodul M ihai, regele nostru de m âine. Castelul Peleş îş i îm p le teş te ex is ten ta cu istoria neam u lu i rom ânesc. In

fo togra fia noastră Regele F erd in a n d pe catafalc

M em brii C u rţii şi o f iţe rii d in g a rn izo an ă se aflau în acest hol, cu o rn am en te bogate, asu p ra că ­ro ra cade o lu m in ă co lo ra tă , p r in tavanu l d e v itra lii. Soarele de a fa ră , face ca lu m in a să fie p u te rn ic ă şi a u r ită ; ea scoate în re lie f scu lp tu rile lem nulu i de nuc , ce aco p eră p e re ţii ş i ani- unează figu rile goiblinurilor grele.

M in iştrii au fo st in tro d u şi p r in co rid o a re de m arm u ră — ad ev ăra te g a le rii de a r tă — în sa lonu l m aur. M om entul cân d Regele a co b o rît în ho l cu ex- reg in a E lisabeta , a fost so lem n; S uveranul a p r im it fe lic ită rile C urţii, p r in m areşalu l P a la tu lu i.

D in sala m a u ră , u n d e se aflăo m onum en ta lă fân tân ă de m a r­m ură a lb ă cu în c ru s ta ţii co lo ­ra te , pe sub tro fee m edievale, m in iş tr ii au trecu t în sa la de arm e, îm p re u n ă c u ce ila lţi in v i­ta ţi. Aci, în paza a rm u rilo r de fer, s’a se rv it dejunul...

A fară, ae ru l a c id u la t d e s fâ r ­şit de sezon, şi peisa ju l ce s’a a ră m ii pe a lo c u ri, te in v ită Ia p lim b are . Sus, la cazarm a v ân ă­to rilo r , o tro m p e tă sună p re lung ru g ăc iu n ea şi stingerea ...

S tingerea aceasta în să e sem ­nalu l a p r in d e r i i to r ţe lo r, cu ca re se va face re trag e re a . In lum ina ro ş ia tică a faclelo r, b ra ­zii cu b ra ţe le lo r negre în tin se , p a r u riaş i ero i d e legende...

De undeva, d in c re şte tu l m un­ţilo r, b u b u itu ri de_ tun um plu văile cu ecou ri fo rm idab ile ...

C onsiliu l de m in iş tr i care se ţine la ho te lu l C araim an — ne­tu rb u ra t de sp len d o area se rii de vară , n ic i de asu rz itoa re le o- m agii, jje ca re m u n ţii le ro sto ­golesc sp re C astelul Peleş, ■— co n tin u ă d iscu ţiile , c a să ajungă în fine , în zori, la concluzia că p rob lem a p e c a re a d iscu ta t-o şap te o re, n u e de reso rtu l lui...

In gară , un vagon m in is te ria l, tra s la ram p a de în c ă rca re , stă toa tă n oap tea lum inat. De a- p ro ap e , o locom otivă sub p r e ­

siune, îi dă tâ rcoale , gata la p r i­m ul gest a l sem aforu lu i, s& pleci cu d. V aida sp re R ucureşti, sau sp re Cluj. E faim osul, is to ricu l „vagon dela S in a ia” , în c a re în tim pul a tre i crize po litice , p ân ă acum , p reşed in te le C onsi­liu lu i şi-a fum at p ip a de muzeu..

SANDU VORNEA

. . . P A D U R E A [ î n t u n e c a t a

A p a r ta m e fe fOUPl[x\ iñlre lóale tamefe inferí- [ o a re -0 ad iere p fă cu h tţeţi f e s i m i t . d u p ă inlrebuinfarea ta m e ié rr etastice. ţ te x ib i te , f i r e jiU e n le

mabe IH «•CIAN»

J Ó ia n ñ a n eÎNTREBUINŢAŢI alternativ ÍOUPIEX platinej^MA CARE VA' OFER A PREMII GRATUITE

Academia Superioară de Croitorie şi ModeDir: D. Teodorescu

R ucureşti I S tr. L ipscani 18Şcoală de elită; Unica Instituţie de in- naltâ cultură profesională in România

autorizata de Stat Cursuri individuale permanente de: Croito­rie de Damă, Mode, Lingerie, Hăinuţe de copii, Croitorie bărbătească civilă, Uni­

forme militare, etc. înscrierile se primesc zilnic.

Informatiuni >i prospect gratuit.

î n l ă t u ră măt r ea ţa opreşte căderea părului f i x e a z ă c o a f u r a

347 — R f — P a g . 7

E RA în aJM W S S ^& »l« î,-‘Vasile. Brazi cucern ic i se în ă lţau scân te ie to ri de d iam an te sp re ceru l c iu ru it de stele. D in colibele îm p răştia te în

m un ţi, co p iii în sum ănaşe , cu m ânec i m a ri, cu c ă ­ciu la în d esa tă p e och i, coborau lunecând pe potecile albe, în d rep tân d u -se c u „P luguşoru l” , sp re caste lu l Peleş.

La fe reastră , V oevodul M ihai, pe a tunci cop il de vre-o p a tru an işo ri, aş tep ta cu och ii m ari, desch işi în intum erec, să se desfacă ceru l, dupăcum îi făgă­duise Miss, dacă iubeşte pe D um nezeu.

D eodată o b razd ă lum inoasă , roşie ca p ara focului, lum ină văzduhul, aprinzându-1 ca pe o gură de ra i.Se auz iră câ n tă ri îngereşti şi d in ce r coborî Miss în persoană, îm b ră ca tă tra n d a fir iu , în c u n u n a tă de raze a u rii , f in e ca beteala. G uvernanta se în c lin ă surâză­toare ş i in tin z â n d p r in ţu lu i o m ână străvezie, p o rn iră îinălţându-se deasup ra b raz ilo r secu la ri, s tâ rn in d în calea lo r şoim i singu ra tec i, -cari fâlfâiau d isp ă râ n d p r in tre s tân c ile înve lite , friguroase, în m antale albe.

P lu tin d fă ră sgom ot se lă sa ră dela o vrem e pe o câm pie n esfâ rş ită de gh ia ţă . Subţiindu-se d in ce înce, Miss d isp ă ru ca un f ir lum inos d upă un n o r de ________ploaie. P rin ţu l răm ase singur. Pe nesim ţite se făcea noapte. Stelele d isp ăreau una câte una. Cerul şi zarea erau lum inate num ai de raze reci de arg in t, po rn ite d in luna ce s tă tea nem işcată , lip ită de cer, ca o azim ă de ceară. Ceva m ai d ep a rte in tr ’o p o ian ă aco­p e rită cu flo ri toate albe: ghiocei, c r in i şi lă c ră ­m ioare , d a r fă ră m iros, p r ic h in d e i cu b ă rb i în fur-,C’j l i ţ ă , c u c ă c i u l i d e m a g i , j u c a u , î n v â r t i n d u - s e n e b u n e ş t e .

Z ă rin d s tră in u l se o p r iră cu un p ic io r în aer, cu sp rân c en ile r i ­d icate . D ar nu s tă tu ră m u lt la îndoeală şi se ap ro p ia rá serioşi, v i­cleni, tip til, să se oglindeaiscă pe rân d in och ii Săi albaştri.

A poi, deodată , p rinzându -se de m ână, isb u c n iră în hohote de râs şi în c ep u ră să se în v â rtească a lergând în ju ru l Lui, ch iu in d câ t î i lua gura

P rin ţu l în c rem en ise cu m âin ile în buzunare. D ar am in tindu -şi în ­v ă ţă tu rile guvernan tei; făcu repede, nevăzut, cu degetele îm p reu ­nate , tre i cruc iu liţe dea lu n g u l pu lpe lo r. îm b ă rb ă ta t, p r iv ia acum in te re sa t la jocu l p r ic h in d e ilo r ca ri ţopă iau când pe un p ic io r, cân d pe celalt, rep e tân d să am eţească:

U nu, c inci, trei... U nu, c in c i, trei...A iu rit de veselie şi de sgom ot, vo ind să a ra te ce ştie, p r in ţu l

p ân d i m om entu l şi când auzi strigându-se d in nou: unu, c inci, trei, in tră cu ra jos în h o ră , ch iu in d şi el:

Pelişor In tr ’un p ic io r Strajă bravă Sus in slavă...

P ric h in d e ii se o p riră , privindu-1 ia r cu sp rân cen ile rid ica te , apoi h o h o tin d de râs p o rn iră d in nou, în t r ’o h o ră nebună, am eţitoare, fă ră sfârşit, repfctând, fe rm ecaţi de nou ta te :

PelişorIn tr ’un p ic ior...

P rin ţu l se în v â rtia şi el, b ă tâ n d p ic io ru l fără h ab a r de gh iare le to v a ră şilo r Săi de joc.

D ela o vrem e, obosit de d ru m , cu lacrăm ile în ochi, era gata să să trădeze , să b a tă d in p ic io r , să înceteze sa rabanda .

D ar n ’avu vrem e. C ân tări de cocoşi ce ven iau răguşite, p a r ’că din alte lum i, sp a rse ră hova, îm p ră ş tiin d p rich in d e ii.

— Ce să-Ţ i dau, p en tru c ă ne-,ai în v ă ţa t un cân tec nou şi Te-ai juca t aşa de frum os cu noi, îl în tre b ă un b ă trân e l şch iop , cu sp râ n ­cen ile stufoase, cu och ii zăbreliţi de c re ţu ri.

— N im ic... V reau să mă duci acasă.— V rei puşcă?

Am puşcă.

éü m m

\O evodu l M ihai la vârsta de iu

— Cal v rei?— Cal am.— D ar sabie v rei?— Am ş i sabie... De adevărat...

U nde locueşti?— La caste lu l Peleş.— Ce eşti?—• Rom ân.— îm i p a re b ine. Acum m erg i sănătos şi ascu ltă: La nunta îl

î ţ i vom ifăuri în d a r co ro an ă de îm p ă ra t, pen trucă Românii cil s tăpânesc p la iu l P eleşului de veacu ri, su n t de neam împărătesc.! trăeşti îm părate !... ,

„T ră iască îm p ă ra tu l!” rep e tă co ru l p rich in d e ilo r, ce dispare» s ă rin d ca iep u rii p r in tr e str.nci.

P rin ţu l căzând d in cer, se trez i în b ra ţe le lui Miss. La fereastră c a p iii de seam a lu i, c u căciu lile în d esa te pe ochi, mânau pil guşoru l:

S ’a sculat m ai an B ădica Traian...

A fară niragea cu fu'lgi m ărun ţi, în v o lb u ra ţi. Sătui de joacă, pri ch in d e ii îs i scu tu rau bărb ile .

GH. BRĂESCU

O m ie s e po t tnsela

u n m i l i o n î n s ă nu.

Jată explicaţia pentru ce in ziua dt azi m ulte m ilioane de oameni în­trebuin ţează zilnic, Pasta de C h lo r o d o n t , şi au dinţi fnimojiţi albi. C h lo ro d o n t este fără indoiiUo sublim ă concepţiune in cea 11

priveşte preţu l şi calitatea.

Chlorodont

Săptăm âna trecu tă S uveranu l îm p reu n ă cu Voievodul M ihai, având şi doi oaspe ţi în a lţi: pe d -nu l 'Colonel iPhilipipy d in arm ata b r ita n ic ă si lordul T em ple, au fo st la v ân ă to a re p rin Banat.

JBerman, rep o rte ru l nostru fo to g ra f a în so ţit p e Suveran în această vânătoare şi pub licăm aci câteva r^n fo tografiile făcu te.

U R C U Ş U L

Z ORI de zi. Soarele nevăzut în că dau reşte v îrfu l c reste lo r de p ia tră , şi o fîşie de nori.Domol, . cu ipasul ra r , u rcăm p r in um bra p ă d u rii de brad ,

so rb ind ad in e în p iep t aeru l p ro a sp ă t cu m iro s de b rad şi de frunziş um ed. In tăce re relig ioasă, p rocesia c red in c io ş ilo r m u ţi se s trec o a ră p r in tem plu l vast al codru lu i. N um ai to ren te le c în tă în cascade, un co ra l sum bru.

La popasul de la isvoare, ne ajunge soarele, săgetând cu lum ină p r in tre co lonadele b raz ilo r. O răşelul ¡de u nde am p leca t s’a scu­fu n d a t in adânc, în um brele ceţoase albastre , neajunse în c ă de soare.

D in jos se aud ap ro p iin d u -se cîn tece, ţipete , c h iu itu ri. Ne ajunge d in u rm ă o ceată tu rb u len tă de b ă ie ţi şi fete, cari trec g răb iţi, în n ăd u şiţi, g îfîin d .

— „ P a r’că-i goneşte tă ta r ii d in u rm ă”.— „Au s’ajungă sus cu sufletul la

gu ră” .— „Cu ce s’aleg oam en ii ăştia d in tr ’o

excu rsie?”Ş eful ech ipe i noastre , tu ris t b ă trân si

cu yază, su rîd e în ţe legător.— „Se aleg cu b u cu ria m ersu lu i şi

beţia oboselei. Şi asta e una d in p lăce­rile vii ale d rum eţu lu i” .

— „Nu e cam p u ţin ? ”— „Vedeţi, m otivele de a trac ţie ale

m untelu i sun t to t a tît de varia te ca şi gam a s tru c tu rilo r sufleteşti. P en tru ti­neretu l exuberan t şi fă ră experien ţă , beţia r is ip e i de pu te re şi van ita tea de a spune ,,am fost în cu tare loc în atîtea o re” ...

— „Bine în ţe les că m ai scurtează încă o o ră ori două, ca să dea im p resia de rec o rd ” .

Şeful rîde .—- „A um bla cum trebu ie, pe creste,

u gusta m untele cu to t ce-ţi poate da el, e o a rtă care va tsă fie în v ă ţa tă ca ori care a lta” .

— „De acum în colo num ai jn e p ii sau jep ii, — brazii tîrîtori m ai răzbesc p în ă la două m ii de m etri şi m ai b in e” .

T ru n c h iu rile bă trîne , cu lcate pe b rîn c i, ca să reziste vifore' se înco lăcesc ca şe rp i u riaşi, în in ex tricab ile îm pletitu ri, ridiciv du-se sp re ce r num ai ram u rile sub ţiri zb îrlite de ace ţepoase.

— „Vai de cel care s’a r în cu rca în desişul de jnep i...”S partă în stânca albă şi su ră poteca u rcă p iep tiş spre muchia

golaşe. L argă şi vastă se în tin d e acum luimea la p ic ioarele noastre. Oraşe şi sate se ris ip esc p rin văi şi lunci de-ahingul firelor de ar­g in t ale r îu rilo r . T urm e de sp in ă ri de m un ţi îşi înşiruie, îşi în­ghesuie şi îm b ină g rebenele chele o ri îm b lăn ite de păduri, tot mai d ep a rte şi m ai d ep arte , p în ă se p ie rd în abureala albastră a zărilor,

o ri se şterg în câm piile cu ¿clipiri dt au r vechi.

P e’ndelete şi cu deam ănuntul, căpe­ten ia no as tră ni-i în ş iră p e nume.

P O P A S U L

Pe b r în a de sub creastă e primul po­pas mare- şi dejunul. Grabnic, şeful scoate b u că tă ria lu i po rta tivă şi ne pre­p a ră un ceai, o ch iu ri pe şuncă şi caş­caval la caipac.

Sărace necunoscăto r al munţilor, cart îngh iţi leneş d u m ica tu l colo jos, la res­taurai! tele cu jazz şi fum de grătare! Ce ştii tu de farm ecul m esei noastre, sus la popas?

O dihna no as tră însăşi, în bătaia soa­relu i, în răcoarea ad iere i, în desfătarea och iu lu i beat de im ensităţi, e un deliciu pe care n ic i o diată nu-1 vei putea gusta cu adevărat... I a r ifoamea noastră, gustul frugalu lu i nostru dejun e o plăcere in­tensă necunoscu tă leneşului... Şi ades popasul se face în afiniş, unde, ca in ţara şla ra filo r cu lca t pe iarbă şi mo­leşit de b u n ă stare , întinzi doar mina şi culegi cu pum nii desertul sub forma de perle violete şi acrişoare ale afinelor,

Cheia Termina d in P iatra Mar

l a g o l

De la_1700_de m e tri în sus, pădurea începe să se rărească . De ce u rc i po ien ile în flo rite şi s tîn că rîa goală p redom ină. P ilcu ri tot m ai ra re , b raz ii se m ai re ­ped la asaltu l c lin e lo r, se agaţă c risp a ţi de stînci, to t m a i m ic i şi m ai ra r i. ră ­puşi de v în toase şi de g e ru ri lungi.

Valea P rahovei văzută depe Caraiman. F o to P. Sutzianu

— „Şi acum strînge ţi toate urmele os­p ă ţu lu i” , po runceşte şeful excursiei.

I n tr ’o c lipă cojile de ou, hîrtiile, toate urm ele nepoetîce ale trecerii banalului b iped sunt adunate şi p itite undeva, in- t r ’un tu fiş de ienupere.

— „N im ic m ai h idos de cît sâ vezi urm ele b arb are ale popasurilor pe pa-

h 'm tn de brână prin B acegi.

z iduri de p ia tră , de peste o m ie de m e­tri....”

B R I M E L E

D ar z idu rile c răpate , sp a rte , flancate de im ense tu rn u ri de zeci de etaje, ca ru in ile unor ce tă ţi de titan i, nu sun t peste to t d rep te şi inaccesib ile . S tratele în c lin a te ale p ie tre i au luneca t uşor li­nele ipeste altele, rup îndu -se d in ad încu l păm întu lu i... Şi astfel pe p e re ţii a b ru p tu ­lui se desinează trep te , m ai su b ţiri şi m ai groase, golaşe o ri în ie rb a te , vărg înd z idurile p răp ă s tiilo r cu verzi co rn işe în ­f lo ra te : brinele .

O .cărăruie abia v iz ib ilă se s trecoară pe lingă pere te de-a lungul b rîn e i. U rm a treap ăd u lu i secu lar al o ilo r o ri al ca­p re lo r negre: e „hăţaşul”.

Mergi pe hăţaş lip it de zidul im ens. La un pas, c îte o dată num ai la un lat de m ină, cade v ertica lă p ră p a s tia de sute de etaje...

P lăcerea de a- în fru n ta abisul o sim ţi cu o in ten sita te de nedescris ...

G R A D I N E L E M I N U N I I

N ici o g ră d in ă în lum e nu e m ai f ru ­m oasă şi m ai ibogată de c ît tbrînele Ca- ra im an u lu i şi B ucegilor, idin p rim ă v a ră p in ă în toam na tîrz ie . A lbastre ca c io ­bu ri de cer sun t stelele gen ţiane lo r, a l ­b as tre ca o ţe lu l c ă lit co ifu rile războ i­n ice şi o trăv ite ale acon itu lu i, fraged v io­lete în m ii de nuan ţe şi în g rac ilită ţi de filig ran ă m ilioanele de cam panu le m ici şi m ari, panselele şi corthuzele, de aut- lu stru it, em ailate sun t răn u n ch io are le de m ii de neam uri, de fildeş, vo in icele saxi- frage, de sînge şi de zori covoarele de ro d o d en d ro n şi de garoafe de m ii de neam u ri.'

N um ai o singu ră garoafă e albă, d an ­te lată ca o ho rbo tă şi pa rfu m ată ca o cucon iţă cochetă.

Pe p ere ţi lucesc ades stelele de ca ­tifea albă şi de filig rană de a rg in t ale floarei reg inei.

- „Se îm pu ţinează an cu an ne spune gh idu l nostru , căci o altă specie a por- oului tu ris tic : porcus turisticus devasta­tor sm ulge cu in iile sp lend ide le m inun i, p lec în d cu clăi în treg i, c a şi cum şi-ar aduna n u tre ţ p en tru o ia rn ă ’n treag ă” .

B ătrînul şef se ap leacă şi sm ulge din stîncă tufe de o floare roşcată.

„E c im b ru ” zice unul.— ,,D a ? ...Ia fărîmă-1 în degete” .Ce ră c o rito r şi adorab il parfum de

vănţică, lăm îiţă şi p o rto ca l! Un mănw!

jiştile curate. Cutii de sardele, h îr- tii unse, coji d e lăm îie toate acele deşeuri care fac din pajiştea îna ltă un maidan de m ahala. T u riş tii a- ceştia cari n ’au n ic i d ragostea nici respectul n a tu rii sun t dem ni le dispreţuit”.

— „Şi nu-i num ui atSt” , in te r ­vine unul din noi, „nu se m ulţu ­mesc să treacă lăsînd în u rm ă d îra lor de m urdărie şi dezord ine, scri- ielesc copacii şi m înjesc stîncile , murdăresc casele de adăpost cu nu ­mele lor banale, p e care n im eni nu le mai citeşte, de care n im en i nu vrea să ştie... Oam eni în toată fi­rea se iscălesc pe s tîn c i şi pe co­paci, pe mese şi pe bănci în c a ­bane, ca nişte copii rău c re seu ţi pe pereţii la trinelo r” .

—• „Speţa asta m u rd a ră şi s tr i­cătoare, cu deoseb ire bogat re p re ­zentată la noi, D octorul U reche a botezat-o cu un num e care i-a ră ­mas în fauna m u n ţilo r: PORCUS TURISTICUS com m unis. A ceastă speţă are de a ltm in te ri, to t după numitul naturalist, d iverse v arie ­tăţi, una mai puţin ape tisan tă de cit cealaltă” .

M I C U L T I B E T

Platoul Bucegilor se în tin d e a- cum vălurat şi im ens în faţa noas­tră, scobit la m ijloc d e valea Ialo- miţii, care se streco ară p rin „c h e i”, volburînd în s tr îm to ri îna lte cu p e­reţi de p ia tră , p răvă lindu -se în cascade nesfîrşite p rin ganguri sure de stîncă dură...

Şeful ne a ra tă m u n ţii d in d e p ă r­tare: Strunga, Leaotia, P ia tra C raiu­lui, Păpuşa şi departe în zare m u ­chia lungă şi f ie res tru ită a F ăg ăra ­şului până la gem enele v îrfu ri ale Xegoiului.

Dar aproape de nci se în tin d e stepa înienbată şi re la tiv p la tă a platoului.

— „Aşa îm i în ch ip u iam eu T i­betul”, zice unul d in noi.

— „Frumuseţea un ică a Bucegi- Inr e înainte de toate in abrup tu l lor imens. Platoul se rupe de o dată lidieîndu-se d in ad înc im i ca o ce­tite apărată din toate p ă rţile de

fWe şapte scări dela P iatra Mare.

Foto Martha R adule ;<

pelinaş arg in tiu , îm bălsăm ează ca un sachet.

M odesta onchidee eu floare ro şie h ru n ă , ca de tr ifo i — n i- g rite lla -— adie d isc re t a iaso­m ie şi a vanilie....

D ar c in e poate d esc rie m inu ­n ile g ră d in ilo r su spendate? Ca să le guşti chintezeraţa p lă c e rii , ia d rum ul b r în e lo r , d rum eţule. Acolo’s tezaurele*sub] im ului g ră ­d inar.

C E A T ADe o dată experim en talu l n o s­

tru şef se opreşte . Siprincenile lu i se în c ru n tă aten te . »

— „Vine c e a ţa ” .De jos vin fa lduri de aburi

albi. Cresc p a rc ă s’a r desfăşura trîm be de m ah ram e din su luri nevăzute. Vin şi p ie r. Goboară p r in tre tu rn u ri c u rec i ad ieri de vint...

N ’avem ti.m'i> să le adm irăm m ult jocul, că noru l ne şi în v ă­luie In fa ld u rii lui um ezi. D e­p ă r tă r i le p ie r, soarele se as­cunde.

C iudatul efect al ce ţe i: p r ă ­păstiile p a r acum nem ăsurate, p e re ţii de deasu p ra n o as tră se în a lţă şi cresc p a rc ă în in fin it, ţan cu rile şi m eterezele d e p ia tră iau p ro p o rţii d e H im alaia.

— ,,Să ne grăbim să ieşim ipe p la to u ” , ho tă răşte ghidul.

C A T A B A S E— „U rcă p e a ic i. Luaţi-vă

d u p ă m ine. U itaţi-vă b ine unde p u n e ţi p ic io ru l” .

P erete le care ipărea de de­p arte inaccesib il şi vertical, se a ra tă acum p lin d e a sp e rită ţi şi de co lţu ri. U rcăm pe rugozităţile p ie tre i ca p e n işte trep te , ade- ren ji cu toate m ădularele, ca şop irle le pe perete .

D upă un s fe rt d e o ră d e gî- fîia lă in trăm in t r ’o sp ă rtu ră strim tă a p răpastie i — un că­m in, îi zice gh idu l nostru — şi in c îteva op in te li suntem sus, cu sufletul la gură. S p rinceana de ia rb ă a b r în e i a răm as u n ­deva jos, an in a tă de perete... Ni se p a re că e la sute de m e tr i în adine.

— „Ei cu m .v ă p lace?”— ,,E a ţîţă to r. P a rc ă ’imi pare

rău că s’a te rm in a t” .— „Aţi gusta t in m in ia tu ră

p lăcerea m a rilo r că ţă ră ri, a m a­rilo r ascensiun i p rim e jd io ase” .

— „Cum îţi exp lici p lăce rea asta?”

■— „P rin exc ita rea pe care ţi-o d ă vec ină tatea perico lu lu i, p lă ­cerea luptei şi an tic ip a rea b iru ­in ţei, răspunde şeful fără hesi­tare . E de a ltm in te r i un expert.

N A B C A ]Sus pe p la to u cea ţa e a tît de

deasă că trebu ie să ne stringem r in d u rile ca să nu ne p ierdem unul de altul.

— „H ait. Mi-am u ita t b u so la” consta tă cu o arecare în g rijo ra re şeful nostru .

Mă cu p rin d e o frică n em ărtu ­risită .

U nde ne aflăm acum în vas­tu l p u s tiu alb? U nde e că ra rea? D ar d acă , fă ră busolă, ne în- v îrtim în cerc , ca n işte co p ii p ie rd u ţi în p ăd u re? Ne p ie r ­

de«i în ceaţă p r in tre ¡prăpăstii, to t m ai irem ed iab il, ca în t r ’un coşm ar?

U rm ăresc p e gh idul no stru care păşeşte în ce t îşi aten t, scru - tln d păunîntul. Ce vede e l oare în ia rb a şi p ie tre le m ereu ace­leaşi ş i ¡parcă aidom a una alteia? Şi ce-o fi, D oam ne, ia rn a , pe zăpada m are , p e viscolul o r ­b itor? ...

D in ceaţă se desluşeşte o s i­luetă vagă. Un om nem işcat?

Nu, un stîlp .— „Am d a t în m aroa j” ne d es­

luşeşte călăuza.P artea de sus a stâlpului e bo­

ită cu un cerc galben pe fo n d alb. O potecă se d esinează pe lîngă el şi, d in Qoc în loc, de-a- lungul ei, stilpii. m arcaju lu i se d esp rin d din neguri unu l c ite u- nul, as igură toare .fantome ale s in g u ră tă ţii. In tih ă ra ia d e s tîn c i, hao tic r is ip ite ca după un cataclism , în care ajungem acum , însem narea galbenă pe alb luceşte pe co lţii d e p ia tră , spun indu-ţi la fiecare pas, ca un glas reco n fo rtan t.

— „Eşti pe drum ul b u n , p r ie ­tene.”

B inecuv în tată fie m îna cui te-a făcut.

— „Cine a în sem nat astfe l d ru m u rile?”

— „In Bucegi e opera Turing- Clubului R om îniei — TCR — şi a Societăţii C arpatine T ra n s il­vane — SKV — . In P ia tra C ra­iu lu i a lu c ra t ADMIRUL şi SKV. In F ăgăraş SKV, în M unţii Apu­seni TCR. S un t m ii de kilom e­tr i de drum în sem nate d e aces­te societăţi.”

— ,,Şi c in e ’i p lă teşte?”— „Ii p lă teşte?” riîde gh idu l

nostru . „M arcajul e opera d e ve­selă, g rea şi nobilă c lacă a ce­lo r m ai buni d in tre tu riş tii c u ­noscă to ri a i m u n ţilo r. E i sun t răsp lă tiţi d e bucu ria faptei bune şi d e onoarea de a li se în c re ­d in ţa o astfel d e o p e ră .”

C ălătorule p ie rd u t în ceaţă, sau o rb it de v ifor, ră tăcitu le i- zolat pe locuri necunoscute, c3nd găseşti m arca ju l ¡salvator, g îndeşte-te cu recunoştin ţă la anon im ii în sen ină to ri de d ru ­m u ri şi — cum ai c tito r i o tro i­ţă, d în d u -ţi obolul tău soc ie tă­ţilo r noastre tu ristice .

CASELE DE ADAPOSI Spre seară v în tu l s’a în te ţit

tăios şi v ifo rn ic de’ţi ia* răsu ­fla rea . Pe m uchile stâncilo r şi p e rare le f ire d e iaribă p ic u ri i de negură îngh ia ţă acum în penaje albe, ce cresc în t r ’una în flo rin d c u alb fo t c'imipul, în t r ’o zăpadă isui-generis. U rcuşu l c linei aspre dev ine un calvar, in am urgul c a re îna in tează . D acă ne-<ar a- puca noaptea aci pe înă lţim e, fără adăpost, am îngheţa in C hinuri. T recem pe lîngă un la rg petec de zăpadă veche. în c ă unul... Şi asta în August!

Iată-ne sus pe Omul, la 2500 m etri. In y în tu l c a re goneşte fu ­rio s fa ld u r ii ce ţii ca n işte a r ­m ii de sta fii în d e ru tă , och ii în ­lăcrim aţi de g e r zăresc n e în c re ­ză to ri o casă c u ferestre le lum i­nate. O casă la 2500 d e m e tri?

Şi to tu şi silueta neverosim ilă eo rea lita te b in e cu v în ta tă :

— „E casa M ihai Har el d e pe Om ul” , ne spune şeful nostru . „Cea m ai în a ltă d in C arp aţi. Aci vom petrece no ap tea” .

Un val d e c ă ld u ră ne 'm îngîie ob rajii, c in d deschidem uşa p r i ­m itoare i cabane . In sada com u­nă, larm ă veselă de tu riş ti, m i­ros a b u rit de c io rbă caldă, cioc- net d isc re t de p ah a re .

— „Cel mai bun vin negru d in ţa ra rom înească, zice şeful trăg înd c u och iu l la „p ăcu ra” de Valea C ălugărească a ce leb ru ­lu i n a tu ra lis t şi tu r is t.”

Sătui, sorb im cafeaua arom a­tă. In am orţeala că lu ie a od ih ­nei co rpu l tru d it se sim te ca in tr ’o fe r ic ită beţie fiz ică , in ­t r ’o euforie care excită «şi cree- ru l sp re veseilie: to tu l apare aşa de roz şi de frum os.

— „De ce-i zice „Casa H aret?”— „D upă num ele ¡preşedinte­

lui TuringnClubului, M ihai H a­ret, sufletul in stitu ţie i. Mai toate în cep u tu rile m a ri sunt, d a c ă te u iţi b in e , o p era un u i s in g u r om, a unui an im ato r te n ac e ca re adună la un loc, utilizează şi u- n lfică entuziasm ele sporad ice ind iv iduale , m ai p u ţin d u rab ile şi constructive .

Ca .şi secţiunea B ucureşti, f ie ­care secţiune TCR este de fapt o p era unui m ănunch i re s tr in s de an im ato ri şi ades a u n e i p e ­rech i d e oam eni însu fle ţiţi şi pa sionaţi.

T ip ică e în acest sens secţia TCR-Braşov, pe care o vom v i­zita m îne .”LA CASA DE PE CBISTIANUL

MABEC ristianul Mare, sau Postova-

ru l, nu-i nalt. Abia atinge 1800 de m etri. D ar creşte d in tr ’o dată ş i izolat d in p la tou l T ran silv a ­nie i, ia r din v îrfu l g rebănulu i său p ie tro s de c a lc a r p riveliştea e un ică p r in lărg im ea şi v a r ia ­ţia ei. Coama C arpaţilo r, de la C iahlău la Făgăraş, cu aprigele m etereze ale Bucegilor, cu P ia­tra C raiu lu i ca un leu cu lca t, s tră ju in d vechile ho tare , cu la r­gul covor tă rc a t a l e îm pie i T ransilvan ie i, toate se destind în ju r ca p e o im ensă h a rtă în re lief in im itab il co lorată .

La c in c i sute de paşi sub v irf, im ed ia t sub ed, o vastă casă în stil elveţian rî-de p r iv ir i lo r în soarele care apune. U ltim ii b razi ai c reste i o încadrează . O po ien iţă a lp ină e în tin să d in a - inte-i ca un covor verde.

C înd ne-apropiem d e ea au ­zim bocnete su rde de c iocan în p ia tră .

— „Un p ie tra r lucrează d e sigur...”

Ii vedem m ai in tiiu isp rav a : un im ens m o rm an de lespezi ■sparte ascunde pe lu c ră to ru l de care ne ap rop iem neobservaţi. „P ie tra ru l” In p an ta lo n i de tu ­rist, cu genunch ii goi şi cu m î- necile suflecate loveşte r itm ic şi r a r cu un ciocan enorm în t r ’un bolovan e ît un p u i de ■elefant şi’lş r lciobeşte în d ă ră tn ic în hălci

m ari şi co lţu roase p e ca ri le a- ru n că singu r în grăm adă.

T ovarăşul n o s tru î l salută respectuos cu titu la tu ra de „D om nule P reşed in te” .

Ne p rezin tăm .S inguratecu l spărgă to r de

p ia tră nu-i a ltu l de cit D-l Con­s ilie r de Curte D iaconeseu, pre­şed in te le TCR Braşov. Cunoaş­tem in cu rîn d şi p e D-na Diaco- nescu. A celaş farm ec. Acea; sp a rta n ă sobrietate .

Această im presionan tă pere­che de oam eni d is tin ş i formează sufletu l S ecţiunii Braşov. Ei au c lăd it lite ra lm en te 'Casa de de C ristianul M are, u ltim a şi poate cea m ai reuşită din casele Tu- ringulu i.

Am ocazia r a r ă să resimt eu însă-m i contag iunea entuzias­m ului, ad m irîn d această pereche de o ra ră şi cap tivan tă bună­vo in ţă şi idealism . Tata şi ifra- te-imeu se 'înham ă veseli la cio­can şi la daltă , ia r eu mă ¡pregă­tesc să ca r p ie tre le p e cari le vor sparge. U şoară treabă mi-am ales: novicii fac m ai mult (praf şi zgomot. R uşinaţi ş i inăduşi|i se u ită la înattu l magistrat-pie- tra r .

L ucru l nu-i aşa uşor cum cre­deau ei.

— „Ia tă”, îm i zice întru fir- ziu şeful şi conducătoru l nos­tru , „d o ria i să vezi cum e un a- n im ato r, un co n s tru c to r de case şi de d rum uri. Ai avut norocul să-l su rp rin z i în simplicitalea veselă şi pasionată a muncii c rea to a re .”

— „E o pereche impresionan­tă. îm i p a r exem plare model ale unei um anită ţi viitoare”.

B ătrînu l conducăto r e mulţu- | m it se vede d e răspunsul meu, căci Îm i m îngîie obrajii şi su- rîd e bucuros.

Ieşim a fa ră in noapte. Sus pe bolta înstela tă , D-l preşedinte ne a ra tă p e îndelete constelaţii­le... D ar puzderii de stele de un luciu m ai viu se îngrămă­desc ş i se în ş iru ie pe .pămînt în ad în cu rile sunibre.

— „C onstelaţiile astea le mai cunosc ş i-eu” glum eşte şeful nos­tru . „Sunt lum in ile oraşelor. Se ch iam ă Braşovul, Dîrstele, Şapte sa te . Şi vă asigur că unde lucesc aceste astre există şi o popu la ţie deasă de umani pin­gu in i.”

N oaptea c la ră şi caldă clipeş­te sub b riu l vag al Căii laptelui. Pe fondul în ste la t d inspre răsă­r i t se profilează silueta .preşe­d in te lu i .şi a soţiei sale. Spriji­n iţi unul p e altul, tovarăşii dc v ia ţă şi ideal privesc stelele, se­n in i şi m u lţum iţi, după ziua lor p lin ă , in farm ecul serii.

M a rta D. RădulescuERATA. In num ăru l trecut al

rev istei noastre , în pagina 14, rân d u l al 14-lea de jos, s’a făcuto gravă eroare tipografică. Rân­dul trebue c itit in (felul urmă to r: „Dar două generaţii dt re­gine, poete şi autoare cu renu­m e m ond ia l”...

, f í P f W R T U L de R t t D I O f i i

montai jie automobilul Dv. A [ vă Mucteam duumicite.

m

hem onstraţiuni la R eprezentanţa Generală Calea Victoriei Nr. 106, Tel. 247\4tiBffl — Pag. 12347

IEPBÁMLEM M - t f W

D-ra Som ogyi

cep ţie la vila Blank, dată de d-na Vota Blank, oare a p rez id a t co n cu rsu rile de ten is. In aceeaş ¡seură, au fost jo cu ri ide a r tif ic ii pe m alul m ării. înv ingăto rilo r la concursu l de ten is li s’au o ferit p rem ii de către o rgan iza to ri. -Dom nişoara Som ogyi a căp ăta t cupa „d -na Vota B lank”, o vază de c ris ta l fin , ia r baronul de M orpurgo o cupă de a rg in t =i o tabacheră . D. Reti un ceaso rn ic ; D-nele B utculescu, P o p p er şi Fulop c â te o p u d rie ră lu c ra tă a rtis tic . P rem iile au fost îm ­p ă r ţi te de c ă tre d-na M ichaela Catargi.

In ziua d e 10 S eptem brie după am iază, a avut ioc un m eeting de aviaţie, la care s’au executat sb o ru n in te resan te şi a făcut ex ib iţii pericu loase căpitanii! G herasim G heorghe. N um ărul de a trac ţie a fost în s î la n sa rea cu paraşu ta a d-nei S m aranda B răescu. P;>- raşu tis ta n o as tră a fost 'în tâm p inată la sosire de ■> ech ip ă de s tuden te a O ficiului N ational de E d u ca ţij F iz ică , ca re se află la T ech irgh io l. L ansarea s ’a făcu t dela o înă lţim e de 500 m e tri. La m eeting au asistat, p r in tre alţii, d -n ii A ristide Blank, V âlcovici, Tudoi M ăinescu ,d r. H oenig şi d-nele Vota Blank, M ichaii C atargi, Butculescu H oenig, F ocşeneanu , Ghica, Go- lescu, Ş tirbey , etc. D upă m eeting s’au executat sl>o ru r i de ag rem ent cu am ato ri.

D esigur că se rb ările începu te anul acesta vor ii rep e ta te cu m ai m are am ploare în că în anul viitor- - cân d o vrem e m ai fav o rab ilă va d e term ina pârtie p area unui pub lic m ai num eros.

THEODOB IO B G \

D-ni Brăescu la Grund llo- lel, in mijlocul stuidenteloi

dela O.N.EJF.

ileff şi baronul de M orpurgo a fost ex trem de interesantă. Prim ul e de un calm ex asp e ran t pentru adversar, în vrem e ce baro n u l joacă sprinten şi nervos. B ineînţeles că succesul a fost in favoarea cam pionu lu i ita lian , v ic to ria na câştigat-o însă fă ră em oţie; ad v ersaru l său i a dat mult de furcă.

D-na Popper (cam pioană n a ţio n ală) şi d o m ­nişoara Claire Somogyi d in A rad au d isp u ta t finala simplu doam ne, care s ’a te rm in a t cu succesul domnişoarei Somogyi.

Concursurile de tenn is s’au isp ră v it cu o re-

Baronul de M orpurgo, cam pionu l italian

O. Poulie/f

C INE a văzut acum câţiva an i sta ţiunea balneară T ek ir- ghiol-Eforia şi o revede astăzi, răm âne nedum erit. Câm pul altădată s te rp a d isp ă ru t ş i in locu l lu i su n t siluete i''

elegante a num eroase vile. C ivilizaţia a p ă tru n s în aceste me leaguri, transfonm ându-le p e dea’n tregul. C on tinuând in acela ' ritm, foarte cu rând E foria va rivaliza cu cele m ai desăvârşite staţiuni balneare din E uropa.

Conducătorii E forie i, d o rin d să prelungească sezonul c â t m ai multă vreme — sp re a atrage la m are şi pe ag ricu lto rii ca ri în timpul verii, p reocupaţi de treb u rile lo r nu-şi po t p e rm ite r ă ­gaz decât în toam nă — au luat in iţiativa o rg a­nizării de atraefiun i a u ­tumnale: concursu ri de tenis, de bridge, golf. plimbări în larg cu va­poarele, m eeting-uri de aviaţie, etc.

Anul acesta se rbările au avut loc sub p a tro ­najul d-nei Vota Blank, in a doua săp tăm ână a lunei Septembrie.

In zilele de 8, 9 şi 10 au fost cam pionate de tennis, la care au p a r t i­cipat pe lângă cele m ai bune rachete ale noas­tre baronul de M orpur­go — campionul Ita lie i.Lupta finală in tre Pou-

D. Aristide B lănii

347 __ M _ Paq. 13 C om itetu l organizator al concursu lu i de tenisş i reporteru l nostru d. T heodor Iorga.

Q w c A A J . ( /* \iESTE IM OABECARTHAţUIU

347 ~ R I — P a9- 14

O î n c e r c a r e d e-a exp lica bizarele m an e­vre ale su fletu lu i om e­nesc, ce dau Iqc ip o ­criziei, in con secven ţei şi determ ină u n e o r i stări nu departe de ale celor c a r i populează ospiciile.

N EBUNIA nu e d e c â t accen tuarea u neia d in m ultip le le defo rm ări p e care le (prezintă în genere sp ir itu l f iecăru ia d in tre noi.

Nu ex istă om care să nu se lase când ş i când ten ta t de ex travagan ţele p e care le vedem la p en s io n a rii case lo r d e sănă ta te ; a tât num ai că in genere nu îm pinge lu c ru rile până la a-şi p lic ­tisi sau în sp ă im ân ta sem enii.

Nu ra r i sun-t astfel b ă rb a ţii m ic i de s ta tu ră , c a ri ca lcă ţan ţoşi ca n işte cocoşi, lăudându-se cu ..fo rm idab ila” lo r p u te re m u şch iu la ră şi d ându - şi, aere d e bătăuşi. A ceşti ind iv iz i su feră p u r şi

d ? ceea'ce se ch iam ă „ com plexul in ferio- rităicd” ş i nu vor fi co n sid era ţi nebun i d ec â t a- tunc-> când iluzia a r ajunge a tâ t d e p u te rn ică 'în­cât să se rep ead ă sp re a-şi în cerca fo rţe le asu­p ra gard is tu lu i d in post. U nul d in aceşti in d iv i­zi a d ec la ra t că va ajunge să dom ine lum ea, d a r n a fost pus în rân d u l n ebun ilo r p en tru c ă în ­tâm plarea a făc u t să-şi realizeze visul s i acest om a fost N apoleon.

O femee de corvoadă evadează d in m izeria co tid ian ă fău rindu -şi atâtea vise d e m ă rire în ­cât ajunge în t r ’o zi să se c readă Regina Angliei şi f re a c ă scându rile fe ric ită atâta vrem e cât i se spune „M ajestate” . E nebună, p en tru c ă nu-şi dă seam a că această în lăn ţu ire de fap te e s trigă to r de absurdă .

D ar ,mai absu rd e cazu l doam nei d in lum ^a m are care se duce la tea tru ş i plânge m işcată d e su ferin ţe le unu i copil neglijat, fă ră a fi o cli­p ă tu rb u ra tă de gândul că co p iii ei nu au p a rte de imai m u ltă so lic itu d in e p ă rin tească . O astfel de fem ee nu e nebună şi n ic i m ăcar conştien t ipocrită , d a r ra ţiu n ea ei are te m p o ra r aceleaşi lacune p e care le-am văzut la ‘fem eea care freca scân d u rile o sp ic iu lu i.

D ar fiecare om are câ te o m ic ă p a rticu la rita te

sau m ai b in e zis, m an ie , de acest fel. Fata bătrâni care fuge de b ă rb a ţi, cu toate că n ’o urmăreşte nici unul, e o fiin ţă cu totul inofensivă, dar de aci nut decât un pas p â n ă la iluzia că Don Juanul oraşuluii p lic tiseşte cu asidu ită ţile , ceeace poate avea de rezul­ta t — dacă lu c ru rile se pe trec în Am erica — conda# narea tân ăru lu i la câteva luni închisoare, — sii în E u ro p a in te rn a rea fem eei în tr ’un ospiciu. Ea n este în să m ai dezech ilib ra tă decât negustorul ca« p re fe ră să p ia rd ă un m ilion de lei, decât să calce o li găduială dată p rin telefon şi ca re frustrează totuşi fe cui, îşi face un titlu de g lorie d in trecerea mărfurikj p r in c o n tra b an d ă şi m itueşte personalu l teatrelor pen­tru a o b ţin e locu ri g ra tis .

P artizan u l reg im ulu i sec care nu-şi refuză totuşi b ău tu rile alcoolice, apare de o im pertinen tă lipsă iii logică, a tunci când obiectează că ceeace i se cuvint lui nu se cuvine ce lo rla lţi. D ar dacă vă uitaţi puţinii ju ru l dv., sau d acă vă ana lizaţi p u r şi simplu acţiuni- le, veţi vedea că m otivele pe care le invocaţi sunt ra­reo ri cele adevărate .

D octorul B e rn a rd H art a ra tă în recenta-i lucrări „P sichologia N ebun ie i” cum m ai toţi oamenii, chiar cei pe c a r i n im en i nu i-a r bănu i de nebunie, ipocrizie şi_ n ic i c h ia r de vre-o „c iu d ă ţen ie” se ameţesc, just# cand acte pe- care le ştiu absolut nelogice. Procesul acesta se num eşte „raţionalizare” şi rezolvă multe cot f lic tt sufleteşti.

Una din cele m a i vechi şi m a i obicinuite forme* „ auto-m infire” este p re ten ţia de a nu dori ceeace ni po ţi ob ţine — stru g u rii acri ai vulpei — şi punem eşecului în ipostază v irtu ţe i. De când e lumea, oaitit- m i au în cep u t v ia ţa cu am b iţii, cu viziuni de bogăţie, ele m ă rire ş i pu te re , d a r m area m ajoritate a fost sorti­

ta căd ere i - - ad ică o b scu rită ţii şi sărăcie i.Nu ştiu în să dacă a ex ista t vre-unul care să fi avi

cu ra ju l de-a se recunoaşte înv ins. Cei mai mulţi se su­gestionează în sensul că n ’au avut niciodată ambiţii

că nu prea (in la s tră lu c ire ş i un ii au m ers c h ia r p ân ă la a îm b ră ­ţişa o viaţă de lip su ri şi de um ilire , re trăgându -se în d eşe rtu ri şi taverne şi spunându-şi a tâ t lo r cât şi ce lo rlalţi, c ă fugiau de bogă­ţie, de putere, de fem ei şi de diavol în tocm ai ca fata b ă trâ n ă care fuge deşi nu o u rm ăreşte n ic i un bărba t.

Aceşti pioşi erm iţi nu fugiau num ai de luxură , d a r Îşi refuzau confortul şi decenţa, ducând una d in cele m ai in fec te şi m ai inu tile existenţe. 0 lume u im ită şi ig n o ran tă i-a co n s id era t sfi.iţi. Astăzi insă, aceşti oameni a r fi băgaţi în o sp ic ii ia r p eşterile lo r in cen ­diate pentru desirifectare.

Fiecare om are com plexu ri ce-i guvernează ra ţiu n ea , u n eo ri con- ţtient, alteori inconştien t.

Un tânăr îndrăgostit e s tă p ân it d e unul d in cele m a i p u te rn ice complexuri ce-i in fluen ţează fiecare gând ş i fiecare acţiune , — un fapt de careţi dă seam a a tâ t el câ t şi ce i d in ju ru l său. E l nu poate reuni in starea norm ală decât p r in căsă to rie . D ar p resu p u n e ţi că, in ultimul moment fa ta iu b ită se căsă to reşte cu un altul. Com plexul nesatisfăcut va dom ina pe dea’n tregu l sp ir itu l tân ăru lu i. T rebue să aibe fata, dar lucrul acesta nu tse m ai poate. Avem aci m a te r ia l p e n ­tru o piesă de tea tru ; d a r dacă ju ca tă ipe scenă, această p ie să p a ­sionează şi amuză, m on ta tă în c re e r , a re o ac ţiune d istrugătoare . Cee de făcut? S ingura soluţie a tâ n ă ru lu i p ă ră s it este să în c e rc e a uita.,Şi intr’adevăr, sp re u im irea ce lo r din ju ru l său, şi-o sm ulge din minte dând im presia că nu se m a i gândeşte de loc la ea. D ar acest puternic complex n ’a fost e x tirp a t din sp ir itu l său ci ş te rs d o ar d in conştient. Răul m ocneşte în subconştien t şi nu aş teap tă decât un momeni de slăbiciune, p en tru a-şi re lu a locul pe scena co n ş tie n tu ­lui. 0 astfel de isbucn ire p ro d u ce adesea o sgudu ire a tâ t de pu ­ternică încât ind iv idu l trebue in te rn a t în t r ’un balam uc, cum s’a întâmplat intr’un caz despre care ne vorbeşte celebru l docto r Jung :

„Un bărbat în tre tre izec i şi p a tru zec i de ani, d e o excep ţională inteligenţă, un arheolog d e valoare, a ifost adus în t r ’o zi la san a to ­riu, intr’o stare de nebun ie acu tă . A rheologul avea câteva defecte (ară mare im portanţă, era m ic de s ta tu ră , 'foarte slab şi se bâlbâia . De o precoce desvoltare in te lec tu a lă , el se consacrase arheo log iei in urma studiilor speciale, făc u te la u n iv e rs ita tea d in B. La sfârş itu l carierei sale universitare, tâ n ă ru l se în g roapă in s tu d ii ducând® v ia­ţă de pustnic. Câţiva an i m ait tâ rz iu , p o rn in d în t r ’o că lă to rie de a- grement, se opri câ teva zile in o raşu l B., unde p e tre c u câ teva zile plimbâmdu-se prin îm p re ju rim ile localită ţe i. In urm a uneia d in a-

I ceste p|limbări, savantul fu c u p rin s de un acces de nerv i, c a re dege­nera repede în tr’un acu t delir, im p u n ân d in te rn a re a in t r ’un o sp i­ciu. Se afla în tr’o stare de com pletă confuzie, nu m ai ştia pe ce lume trăia şi vorbia în p ro p o ziţiu m scurte , e lip tice cu n ep u tin ţă de înţeles. Avea adesea m om ente de furie , în care ataca pe to ţi ce i

I din jurul său şi nu putea fi rep rim a t decât de fo rţe le u n ite ale m ai multor infirmieri. D ar înce tu l cu încetu l d ez ec h ilib ru l d isp ă ru şi pacientul se trezi 'în tr’o d im in e a ţă ca d in t r ’un vis, pe dep lin re s ta ­bilit şi fu eliberat d in o sp ic iu . T im p de câţiva an i d upă această

¡.eliberare, el lucră fără p reget dând la lum ină lu c ră ri de p rim u l rang.

Se întoarse apoi ia ră ş i în o raşu l B., ş i câteva zile mai târziu , fu condus din nou la spital, de data aceasta , în să cu alte sim ptom e. Făcea nişte figuri de -gimnastică fo a rte c iu d ate , voribia de ex trao r- dinara-i putere m uşch iu lară şi de frum useţea-i trupească! Se c re ­dea mare tenor şi cân ta neco n ten it cântece de dragoste, com puse de el. Când ieşi şi d in acest delir, doctoru l Jung făcu asupra Iu! următorul referat:

: „Pe vremea când pac ien tu l era s tuden t în B„ s’a în d răg o stit de0 oarecare domnişoară, c u care ¡făcea p lim b ă r i lungi p r in îm p re­jurimi. Timiditatea şi defectul verbal 4e care su feria îl îm p ied icau insă a-i mărturisi d ragostea ce-i p u rta şi pe urm ă, căsă to ria era la vremea aceea o im posib ilita te f in a n c ia ră . D upă luarea licen ţe i nu1 a mai fost dat să revadă fem eea iu b ită şi p u ţin m ai târziu , află că aceasta se căsătorise cu un altul.

,;Se retrase atunci î n t r ’o v ia ţă de e rm it şi făcu to t ce p u tu t ca să uite. Cu alte cuvinte, com plexul, pen ib il p rin conflictu l său cu re a ­litatea, fu reprimat. D ar un com plex re p r im a t nu încetează să e- Jiste. Dispare din co n ş tie n t; nu-şi poate juca ro lu l în g ân d u rile si activitatea spiritului, d a r p ersis tă undeva dedesubt şi m ai cu rân d sau mai târziu, se m anifestă în m od in d ire c t, după cum s’a în tâm ­plat in acest caz”.Prima sa întoarcere în m ediul unde iubise, a fost p en tru com ­

plexul refulat o ocazie de-a se rid ic a la su p ra fa ţă , ad ică de-a r e ­intra in conştient, p roducând o eb ran lare . Iată cum descrie m edb cal starea de spirit a pac ien tu lu i, în cursu l acestu i acces:

„Se afla în haosul unui vis, văzându-se neco n ten it în cen tru l u-I m mari bătălii, unde făcea m inun i de v itejie, sub o ch ii „doam ­nei”, care-1 aştepta ca o răsp la tă a v ic to rie i. Aceasta era p erio a d a tind ataca orbeşte pe to ţi cei d in ju ru l său ş i se lu p ta cu in f ir ­mierii.

i „Veni apoi victoria finală — d o am n a îi căzu în b ra ţe , __ dram afictivă ce-i frământa c re e rii luă sfâ rş it şi a tunci se deşteptă, reve­nind la realitate. Com plexul fu d ec i d in nou rep rim a t. E de obser­vat că acest delir se aseam ănă m ult cu reveria . D iferen ţierea cons- tăîntr’un „oarecare grad de .d isociere” ce face com plexul să ap a­ri ca o halucinaţie. Cel care ob ic inueşte să „viseze treaz” e p e r­fect conştient de acest fap t, ş i deci sănătos, în ’vrem e ce p e n tru p a­cientul nostru nu mai exista o a ltă rea lita te şi era nebun.

„In cel de al doilea atac, dec lanşat de o nouă revedere a lo cu ri­lor unde-şi petrecuse tin e re ţea , bărb a tu l era obsedat de im perfec- ţiile-i fizice, pe care le nega cu v io len tă . Astfel, deşi se bâlbâia, aveai voce neplăcută, era p ip e rn ic it şi u râ t, com plexul său se sa tisfă ­cea, făcându-1 să cânte, şi să pero reze lăudându-şi v igoarea si fru ­museţea fizică.

Cu alte cuvinte, rea lita tea era a tâ t de d ep a rte de do rin ţe le sale, încât nu putea suporta p ersp ec tiv a acestei totale co n tra z ic e ri’ Căuta deci să gonească aceste gânduri supără toare . D orin ţele re ­primate coborîră in «ubconşient, unde» aş tep ta ră un m om ent' dc

slăb ic iune, p en tru a isbucn i. In am bele ocazii când s’au p ro d u s a- ce ste trec e ri d in subconştien t în conştien t, ra ţiu n ea a fost tem po­ra r com plectam ente în tuneca tă .

Acesta e un caz ex trem , ce nu lasă loc vre-unui dub iu ; sun t în să altele în care com plexul, în loc să d e troneze ra ţiu n ea , se m ă rg i­neşte a-i im prim a anum ite p a r ticu la rită ţi . Astfel dacă tâ n ăru l a r ­heolog a r fi căzut în t r ’u n a d in aceste s tă ri m ai p u ţin grave a r fi d ev en it p ro b ab il unu l d in acei m o ra liş ti, c a r i u rm ăresc cu n e în ­d u ra re p e rech ile de în d răg o stiţi, a trăg ân d a ten ţia soc ie tă ţii a su p ra lo r ş i s trădu indu -se să in stitu e legi p ro h ib iţio n is te , c h ia r p en tru cele m ai nev inovate p lăce ri.

A ceste persoane pot fi s in c e r conv inse că ac tiv ita tea lo r p u T ta n ă e un b ine p e n tru cei pe ca ri-i p e rse cu tă . In fo n d în să com ple­xul fa lim en tu lu i lo r sen tim en tal le face in su p o rta b ilă fe ric irea alto ­ra. Sunt — conştien t sau in co n ştien t, — ip o c riţi c a r i ra ţio n a lizea ­ză ad ică ascund egoism ul m otivelo r lo r, sub o m ască de bunăvoin ţă.

Astfel se explică , în p a rte su rp rin ză to ru l rezu lta t al date lo r s ta ­tis tice aduna te d e că tre docto ru l Jo h n M iner, care a ra tă în t r ’o r e ­v istă săp tăm ânală in titu la tă „Biologie um ană” că în tr ’o ¡comunitate de oam eni ce rcu rile relig ioase , p r in ac tiv ita tea lo r, nu aduc o r i ­d ica re a m oralu lu i şi n ic i o d escreştere a crim ei. Ba s’a observat c h ia r că delictele su n t c u m ult m ai frecven te în ce rcu rile c re d in ­cioşilo r, decât în ale lib e r-cu g etă to rilo r.

,,Id e n tific a re a ” este un a d in ce le m ai o b ic in u ite m anevre ale sp i­ritu lu i şi poate lua uşor o în to rsă tu ră p rim ejd ioasă . Astfel lum ea savurează p iese de tea tru şi rom ane p en tru c ă acestea sun t n işte „vise de-a g a ta”, în care spec ta to ru l se poate id en tif ica cu eroul sau cu ero ina . Când ca rtea sau p ie sa s ’a sfârş it, om ul re in tră în rea lita te , unde joacă un ro l cu m ult m ai obscur, în t r ’o p iesă m ai p u ţin exaltată .

Se în tâ m p lă în să u neo ri ca un in d iv id să se p ia rd ă a tâ ta în deli­c io asa iluzie că e m ilio n ar, în c â t nu poate rez is ta isp ite i de-a cum ­p ă ra .ceva cu un cec fa lsifica t, sau em is asu p ra unei ¡bănci unde nu are depozite b ăn e ş ti. L a fel, fem eea te n ta tă de luxu l şi sp len d o rile ce în c ad rea ză o doam nă d in lum ea m are , in tră în t r ’un maigazin şi se serveşte s in g u ră cu câteva obiecte de găteală p e n tru a fi apoi a re s ta tă ca „h o a ţă” . Şi to tuş în ju ru l ei su n t m ii de fem ei, ca re fac „în gând” cu m p ără tu ri de zeci de m ii de lei. D iferen ţa în tre cea d in tâ i ş i acestea constă în fap tu l c ă a îm p in s f ic tiv a id e n tif ica re p rea departe .

Amândouă l’auvrut

insa una singura a triumfatEl a ales femeie a cărei piele erâ

albă, moale şi catifelată — acel fel de piele iubit şi admirat de toţi bărbaţii. Orice femeie îşi poate acum înalbi, ca- tifelâ şi înfrumuseţâ uşor pielea în­trebuinţând zilnic Crema Tokiuon, celebra Cremă de Paris, Aliment pen­tru piele. Culoarea Albă (neunsuiw- să). Această cremă se prepară actual­mente din smântână proaspătă >i untdelemn, combinate cu ingrediente astringente cari înălbesc şi tonifică. Ea pătrunde îndată, calmează iritaţia glandelor pielei, strânge porii dilata­ţi, dizolvă punctele negre până ce dis­par, înălbeşte şi catifelează pielea cea mai întunecată şi mai aspră. Toto­dată ea menţine pielea cea mai uscată într’o stare continuă de fră­gezime şi de umezeală delicată fără a o face unsuroasă. Ea este indicată deasemenea pentru o piele unsuroasă.

Crema Tokalon, Aliment pentru piele (Culoarea Albă), dă în 3 zile pielei o nouă frumuseţe şi frăgezime de nedescris şi aceasta într’un mod imposibil de obţinut pe altă cale. Tre­buie aplicată în fiecare dimineaţă. Da­că pielea Dv. este sbârcită şi îmbă­trânită, trebuie deasemeni să între- Duinţati Crema Tokalon, Aliment pen­tru piele (Culoarea Rose), seara în­ainte de culcare. Ea hrăneşte şi în­tinereşte pielea Dv. în timpul som­nului.Noile preturi • reduse: Crema Tokalon, Culoarea albă, de la Lei 50-—> Crema Tokalon aliment, culoarea roză, de la Lei 6 0 .- .

De vânzare la toate farmaciile, drogheriile şi" parfumeriile din ţară.

347 — R I - Pag. 15

Un groaznic acc iden t de au tom obil s’a în tâm p la t in cursele pen tru prem iu l De Monza. T rei d in tre cei m a i ren u m iţi aşi ai vo lanulu i an fo st om orâţi: B orzacch in i şi Câm puri s'au răsturnat cu autom obilele, iar contele C za yko w sky a fo s t carbonizat în m aşina sa.

P ilo ţii ucişi in acc iden tu l de autom obile in cursa pen tru prem iu l Monza. Dela stânga la dreapta: Mario B orzacchin i, G iuseppo C om pari şi contele C za ikow sky . .

Regele Feissal ul Irakului, je atac de inim ă, în ziua de t , ii, Berna. Era în vârstă de Ui/Bi grafia noastră, regele pe calm

Reueic Ghazi I al Irakului, Iţi, nărui E m ir Ghazi a fost inajjc Iraku lu i, în locul tatălui m,iils. m o rt de curând la Berna.

Slrăbunictlt i f rhibijic cirlitil Herne HUI, i'i curse cu mi înalte, slrăbuniţi a:i. Cursa u ¡mmI spectatori.

jÜ fc L j- yŞ i flo ta S ta te lor U nite a adopta t program ul N .R .A . (N ational R ecovery A d m in is tra tio n ) in

fo togra fia noastră, se vede vasul port-avion „Saratoga”, pe pun tea căruia m urinarii cu u n i­form ele lor albe ş i albastre, au în fă ţişa t în tr ’un m ozaic viu, V ulturul albastru si literele N R A

b c Sa Uc <lângă y . orzhe; m > <> f° s ‘ d istrus, in ziua de D um inică 10 Septem -ceastă c a i J t n f f i Fni groa?.n lc - C,.n?l?u‘* .de lo c u ito ri şi-au p ie rd u t avu tu l şi casele in a- ceastă catastrofa, fo to g ra fia noastra in fa ţişează satul in flăcări.

F tM k L d e ^ r ec a r i b e V o r e

L OCUITORII o raşe lo r m ari— C apitale deschise s tră ­in ilo r, m u lto r av e n tu rie ri

şi tra f ic u rilo r, — au avut în to t­deauna p a rte de o faim ă rea , e- ronată , — în specia l lo c u ito rii fem ei îng lobate superfic ia l în cele câteva zeci de fem ei, sau câteva sute, ca re ocupă străzile , localurile şi a ten ţia , din m otive nu to tdeauna avuabile .

Cu tim pul, totuş, adevăru l se alege d in neghina ero rilo r. Cine de p ildă , m ai u tilizează azi în lite ra tu ră sau co n v ersa ţie expre s ia p e io ra tiv ă de „p a riz ian a” sp re a desem na tipu l femeei p e r verse, r is ip ito a re , p lin ă de c a ­p ric ii şi v ic ii?

De când se ştie că fem eile care joacă goale în M ontm artre sun t artico le de im port, ia r a- celea ca re v in să le ^privească, şi co lin d ă boite-ele, în cău tare de senzaţii, sun t d easem en i s tră i­ne, pariz iana a în c e ta t să m ai fie un sub iect căutat.

Nu m ai p o a t e servi ca m a te ria l de senzaţie, d ar n ic i m ăca r de studiu , o m ică burgheză se rioa­să şi m uncitoare , ca re m erge la d ancing să-şi caute un logodnic ia r m ă rita tă îşi răsfa ţă bărba tu l, işi coase singură roch iile şi strânge econom ii. P opoarele fe­r ic ite şi fem eile cum in ţi nu au isto rie .

I-a m ai răm as p ariz ien c ii ca d is tin c ţie doar acel „chi-c” in ­trad u c tib il care p rez idează evo­lu ţiile Modei fem inine şi în v in ­ge, sezon după sezon, riva lită ţile L ondre i şi N ew -Yorkului, b ă tă­ioase, şi de fiecare d a tă c a p itu ­lând în faţa geniulu i p re d e s tin a t pariz ian .

D ar e un cap ito l restrân s.In sch im b, ce m a teria l v ast

o feră, de vreun sfert de veac, psiho log ilo r, socio logilor, sau s im p lilo r lite ra to ri, _ fem eia şi fata am ericană. D upă o p lim ba­re in S tatele U nite — c a re a d e ­v en it de câţiva an i, p e n tru o r i­ce eu ropean cult, voiaj de stu­d ii o b l ig a to r — aceia se înapo ­

iază cu inev itab ilu l volum v iito r că ru ia , cap ito lu l cel m ai copios i-1 furn izează fem eia am ericană.

Câte nu s’au scris asup ra lo ­c u ito rilo r „P arad isu lu i fem eii” , a su p ra acesto r „Zeiţe fă ră O- lim p ?”

A fost m ai în tâ i o legendă, a- ceea a co lieru lu i de perle , p en ­tru ca re — orice tâ n ă r d o rito r a-şi în tem eia o fam ilie — e d a ­to r să m uncească an i de zile sp re a-1 câştiga, având obliga­ţia să-l o fere în d a r de nuntă , d rep t gaj al bunei în ţe legeri v ii­toare , ca o p ro m isiu n e co n c re tă că va fi un bun b ărb a t (am eri­c a n ) , generos şi m u n c ito r până la ab s trac ţie de sine, p ân ă la i- d en tif ica re a e u o m aşină de fă­cu t do lari.

T ipu l soţiei am ericane — o- b iect de lux — nu era n ic i pen ­tru eu ro p en i nou, d a r im presio-

*na p r in un iversa lita tea atribu i- tă.

F iecare epocă are oam enii ei. R egim ul p riv ileg ia t al fem eii a- m erican e data de m ult, p r in fap tu l vechiu c ă p rim ii co lonişti au d eb a rca t pe „păm ântu l n o u ” fără fem ei, sau ap roape. F iin d in num ăr m ult p rea m ic , ele au s ilit fatal pe b ă rb a t la o în tre ­cere, Ia o o fe rtă de tra i m ai p lă ­cut, pe ca re el a exagerat-o, re- zervându-şi o situaţie de serv, um ilitoa re şi adesea rid icu lă .

T ra d iţia acestu i regim s ’a m en ţinu t în să , şi ne ven ia a tât

de greu să îm păcăm un suflet de fem eie în tre ţin u tă cu o cu ltu ­ră , ca aceea ce o capătă fem eia am ericană , in d iscu tab il rea lă , nu de faţadă.■""Femeia de peste ocean este— după cât as igură im presiile de voiaj, su p e rio a ră fem eii euro­pene, su p e rio a ră m ai ales b ă r ­batu lu i său. „A m ericanul şi a- m erican a sun t două rase deose­b ite” . Rasa fem in ină nu-şi chel- tueşte energ ia p en tru aduna t d o ­la ri, c i p en tru artă , m uzică îşi sport, se organizează în c lu b u ri nu p en tru joc de că rţi, ia r dacă în t r ’adevăr neglijează m enajul şi „câ rp itu l c io ra p ilo r” — în ­d e le tn ic ire exclusiv eu ropeană— are în sch im b o deoseb it de ro d n ică ac tiv ita te socială.

D ar ia tă că c ifre le d e s ta tis ­

tic i, m ai sigure decâ t în sem n ă­rile ' pe fugă, vin să re c tif ice tra ­d iţia . Un sfert din sa la ria ţii S ta­te lor U nite su n t fem ei. C elibata­re sau m ărita te , ele m uncesc şi se în tre ţin singure. L ăsând deo­p a rte cota fem eilor cu avere p ro p rie , a r răm âne cam acelaş n um ăr de fem ei ca in o rice ţa ­ră din O cciden tu l eu ropean , ca­re trăe sc num ai d in m unca b ă r­batu lu i. Ia r dacă acolo, el v rea să se sle iască în t r ’o m uncă ex­cesivă, ca să ofere o b lană şi un autom obil în p lus, n im en i nu-1 poate o p ri, d a r n ic i nu poate în v in u i de asta pe tovarăşa sa.

S ingură ta tea , care-i lotul fe­m eilor cu soţ p re a ocupat, a a- dus am ericanelo r un b ine, o su ­p erio rita te asupra e u ro p e n e i: reu n iu n ile lo r z iln ice; c lu b u rile fem anine a tâ t de c r it ica te , au d e te rm in a t o sch im bare în re ­la ţiile vech i dintrc_ fem ei, le-au îm b lânz it una faţă de alta, au făcu t posib ilă cunoaşterea şi p r ie ten ia în locul c las ice i r iv a ­lităţi.

M iile de fem ei ce liba tare , sus- ţinându-se p rin m uncă c in s tită , nu m ai duc ca în E u ropa , tra iu l acela s tingher şi dem ora lizan t d e „fem eie s in g u ră” , ci toate se asociază in .mari 'fam ilii, u n d e b u n a în ţe legere dom neşte în m od na tu ra l. Se află în New- York o casă cu 23 de etaje, lo­cu ită exclusiv de feţe şi fem ei s ingure —■ sa laria te in te lectua le şi m anuale — in pensiunea a- ten tă a unei societăţi a lcă tu ita tot din fem ei. E x isten ţa unu i a- sem enea stup enorm de femei- lu c ră to are im plică atâtea altele m ai m ărun te , d ărâm ân d legenda •colierului de perle şi g en era li­zarea tip u lu i trân d a v de lux. h m ai m u lt ca p robab il că_ aceste fem ei care, m uncind , au în v ă ţa t să cunoască valoarea banulu i, răm ân în ţe legătoare şi când e vorba de m unca soţului.

D ar fem eia despre ca re se vorbeşte m ai m ult în ultim ul tim p este fem eia germ ană. Nu m ai seam ănă eu fosta locu itoa­re' a Im periu lu i, nem ţoaica de p r in rev istele ilu s tra te vechi, grasă, îm b /ă c a tă dem odat, lip s i­tă de o ri?e graţie , d a r excelen­tă fab rica n tă de w ü rs ti, m ehl- speisen şi k in d eri.

Sătu lă că se vorbeşte d e ea num ai în ca ric a tu ră şi e lo g iic u - limare, fem eia germ ană a făcu t după răsboi un salt atletic . N i­m eni n ’a r fi b ăn u it pe vrem ea lin iş tite lo r şi fade lo r m atroane, că a tâ ţia re p o r te r i şi sc riito ri d in ţă ri de p e trece re se vor de­ran ja să viziteze B erlinu l, _mu- m ai p en tru faim a lu i ac tua lă de fu rn ic a r de v ic ii, ş i -că n ic i un titlu de ca rte nu va face m ai m u ltă senzaţie ca ace'la vestind azi moi aspecte a le „A m orului în G erm ania” .

D ar să lăsăm din nou să vo r­b ească c ifr tie , mu im p resiile de stradă .

In G erm ania, şap te sute de m ii de fem ei m ă rita te sun t p ro ­fesioniste . C ât d esp re cele^ ne- în ă rita te , dacă nu au în c ă un poist p lă tit, este, ca şi la sem e­

n ii b ărb a ţi, că n ’au isbutit să-l ca«pete.

Aşa dar, fem eia germ ană, mai m ult ca o rica re alta, vrea si tră iască p rin m unca ei. Ce au devenit în urm * acestei ambiţii îm p lin ite , vechea viaţă dintre b ucă tă rie şi cam era copiilor, e lesne d e d ed u s . D ar tot cifrele spun m ai lâm urit, ea o ilustra­ţie. Şaptezeci la su tă din popu- Îaţia B erlinu lu i trăeşte în locuin

ţe foarte m ici, fără bucătărie, — o singură cam eră , dormitorul, s ingu r n ecesar p en tru cele şap­te ore cât lasă pentru odihnă m unca şi v ia ţa în oraş, (bărbatu­lui ca şi soţiei lui.

R ecordul căsn ic iilo r fără ro- p ii !îl deţine acum Germania. In B erlin m ai ales, oficiul de înre­g is tra rea n aş terilo r, aproape nu m ai are de lucru .

Ar fi p u eril şi nedrept să pu­nem tran sfo rm area femeii ger­m ane pe seam a propagandei fe­m iniste .

N edrep ţi şi răufăcători, toto­dată, f iin d c ă deţin puterea — sunt actualii guvernanţi germa­ni ca ri, tr im iţân d pe femei la vechile lo r înde le tn ic iri de ma­m ă şi gospodină, au început să le concedieze d in servicii îşi să le constrângă a părăsi orice ac­tiv ita te p rofesională.

H itler a prom is solemn tutu­ro r fe te lo r câte un logodnic, dar a u ita t să decreteze în prealabil b igam ia, căci statisticile arată un plus de un m ilion de femei, peste n u m ăru l bărbaţilor. Şi în acest m inus sun t milioane de şom euri şi quasi-şomeuri, cari nu se pot în tre ţin e nici pe ei, da-m ite soţie şi copii numeroşi, cum o rd o n ă „Fuehrer-ul”. Evo­lu ţia ac tiv ită ţilo r şi aspiraţiilor n ’o poate schim ba nicăeri ordi­nul fie şi b ine intenţionat, al unui om.

S ituaţia fem eii in Germania e eu to t alta ca în Italia, unde Musisolini a p u tu t realiza, sau e pe cale să realizeze acest ideal, de-a reduce pe femeie la rolul un ic de rep roducătoare a spe­ciei.

In 1925, câind fascismul a in-

347 — R 1 — Pao. 18

t'o rm a ro ch iilo r în sine, sim plă dar ra fin a tă , va face delic iu l acelo r fem ei, care ştiu a tâ t de b in e , că tocm ai a- eeastă s im p lic ita te aste sinon im u l ele­gan ţei suprem e.

347 - R I _ Pag. 23

Sa term inat şi vara, v ileg ia tu rile d ev in pustii, (lumea re ia drum ul oraşelor. M elancolia de a p ă ră s i p la ja , p ăd u rile de b razi va ceda re

de p lăcem de-a regăsi „hom e-ul” cu acea atm osferă ce nu ne o poat, oferi n ic iu i p a la c t din lum e.

Ca sa fim în notă, ia tă p en tru acest „hom e” două pijam ale in o în latoare. Cine a in v en ta t m oda p ijam alei p en tru ifemee cine i-'t dat acest ultim p rile j de ra fin am en t? v re ji să fiţi tin e re c ^ h e te svelte ' îintrV,03(Cf“ PUam aua din d reap ta pantaJonul vâ fi con fec ţiona t din r o stofa uşoara, vărgată alb şi roşu, b luza albă cu n la tca si n parte din cravata de crape de ch ine roşu. L ipsa com plectă de m âneci aminteşte sportiva d in tim pul verei.HpPm3^ aUa.din s tâ " * a. 5 u P an ta lonu l la rg d in catifea violetă, cu bluza de matase creponata , vargată in co loarea pan ta lo n u lu i, va da siluetei acel aer fem em n, ce p rin d e a tât de b ine la o ra ceaiu lui

PresiJn] i r ea toam nei, cu zilele m ai răcoroase şi m elancolia verei care le părăseşte, re în c e p şi p lim bările în o raş după cum pără tu ri după inspiraţii noui p en tru toaletele ce le vom p u r ta la ia rn ă P em Îu plimbările <pe jos n im ic m ai in d ic a t decât acestp rnr*hii ri;n ♦ W i M » b leu-m arln , cum îe p „ S S t o ¿ ‘L S wRemarcaţi inia d reap tă a roch ie i, do ar cu o uşoară lărg im e a fu lte i

In extrema d reap tă a paginei, m ai vedem o roch ie cu jachetă ce se

¡¡fiyjsîiîlerină, este dirochiei, intoei ,iimp 'largul r:ig!i>n al m ănecii.

ia nun colorile a tât de p o tr iv ite acestu i ano tim p , acea ;i n r;itifpa“ H " C° aptte- Pla,Ca ja ch e te i> în form ă de pe- ■ n iî no 1 ° n“ an ia , Pu{m mai în ch isă decât acea a . a! l , ! i ! - UTll- ?l cordonu l. Ea com plectează în acela.,

©nu swto a ta M inea

I)) P ala tu l su ltanu lu i d in Shibam (A rabia su d îc ă ) . Z gârie-norii se clădiau r,‘ >lo în că în a in te de a se sc rie V echiul T estam ent.

B) C ărb u n ii necesari S tatelor-U nite se aduc d in In d o ch in a franceză, ad ică dsla o d is ta n ţă d e 22.000 k ilom etri.

C) D in p ric in a regim ului prohjbiţio- n is t s’au ag lom erat In m agaziile vămilor d in S tatele U n ite m ai m ult decât 108.000.000 stic le d e vin.

A) Mc In tish d in D ebrat Beach în F lo rid a e în v ârstă de num ai 7 an i şi cân tă reşte 175 de kgr. ta lia lui m ăsoară ap roape 1 m., 80.

E) O pereche de epu ri de casă p oate avea, în in te rv a l de pa­tru an i 1.250.000 de urm aşi.

D O A M N E L E E L E G A N T Eobţin num ai cu noua. tinctură

de păr „Precizia“nuanfa distinsă envogue „Rosé «cea ¡ou“ Ş‘toata gama de nuanţe a celorlalte cuiori dorite O d o z ă le i 6 0 , d u b l i

; le i 1 0 0 . Părul stricat, ! uzat şi tocat i;i recapătă

vigoajea piúiU’un trata- I ment special Cereţi coa­

forului Dv., sau depozitului general: Institutul de înfrumuseţare D o r th e iir e r

50 Calea Victoriei, 50

U#

«•»ouwtatis

RITZ ROUGE Şl PUDRA- PEZ IS T A ’ TO A T A ' ZIU A

ISVUARELE STATULUI FRANCEZ

VICHY-CELESTINSHIN1CHI - SAÇICA QUTa - OIABET • ARTRITISM

V I C H Y G R A N D E . G R I L L E aparatului blltar V I C H Y H O P I T A L intM tinului

ş T I T I Dv. C Ă... ?

1) T rebue vre-o 2000 kg., de (petale de tran d a fir pentru a ob- line 28 gram e esenţă de trandaifir.

2) A fost nevoe de 70 d e an i p en tru a isp răv i Capitolul du

3) Cel d in tâ iu sg ârie -n o n , num it W orld-B uilding, a fost clădi!acum vre-o 30 de an i. .

4) Se c rede că turuul înc lina t d in P iza dateaza din 11/4.5) Cea m ai m are pasăne este stru ţu i. Un stru ţ adult are o in

nălţim e d e 2,50 im.6) In 58% d in acciden te sun t ran iţe b ra ţe le sau mâinile7) C lăd irea W oolw orth din A m erica cân tă re şte 103.000.1

k«rr.8) Anul m usulm an este cu 11 aile m ai ¡scurt decât al nostru.9) O raşu l cel m ai vechiu d in Statele-U nite este St. Augustul

în tem eiat în 1565 de span io li. 110) B evolverul a fo st inven ta t de Sam uel Colt in anul 15«

dt

v t fc i/ a f/ e h f a c a d r a ,U N spectacol neob işnu it d in care se d esp rin d ea o atm osferă

de com ic s in is tru : I n tr ’unul d in subso lurile tr ib u n a lu lu i a avut loc lic ita ţia co rp u rilo r d e lic te . T ot ce a p u tu t c re ia

imaginaţia deşan ţa tă ca in stru m en te p en tru în făp tu ire a crim ei şi a furtului, p lu s un v a ria t bagaj de ob iecte sustrase şi nereclam ate de p roprie ta rii lor, au fost scoase d in culcuşul de doi an i — tim p cerut de lege — şi expuse vânzării...

0 ladă grea cu p es te 50 de topoare abia a fost r id ic a tă de do i aprozi. Toate au p u r ta t m a rc a sângelui şi povestea f ie c ă ru ia poate alcătui un p a lp ita n t cap ito l al groazei.

- Cinci lei buca ta — rosteşte ră sp ic a t omul în să rc in a t qu s tr i­gările. Cine dă m ai m ult?

E m arfă b lestem ată... a r trebu i s o uu^i g ra tis îşi dă păre rea cineva din m ulţim ea c iu d ate i c lien te le .

\ine apoi un în tre g arsen al de unelte , cu form ele cele m ai c u ­rioase: drugi, cleşti, tesle, b u rg h iu ri, ş işu ri, pum nale, spăngi de câte l/2 m. ciom ege, ghioage... Lem nul şi fieru l se vede c ’a fost m o­delat de m âin i n ep ricep u te şi fă ră să v re i aceste unelte îţi nasc în minte im aginea om ului fiară , care p ă ră s in d desişul d e păd u re , iese la margine de drum , adu lm ecând p rad a . Beţia sângelui e deslăn- ţuită chiar din c lipa când b ru ta a pus m âna pe arm ă sau pe altă unealtă de d istrugere .

0 uşă se în tre d esc h id e şi b ăn u im în d ă ră tu l ei cam era în ca re se depozitează co rp u rile delicte. P lin ă de ra f tu ri până ap ro ap e de ta ­van, geime de to t felu l de ob iecte .

— „Nu m ai aveam unde să le p u n ....” m ă rtu riseş te şeful p o r­tăreilor, d. Gh. M ihăilescu.

— ,,Aveţi ceva lu c ru ri de p re ţ p e a ic i?”— „Aşi fleacuri... L u cru rile bune se m ă rită repede... Sunt destui

amatori...”Un ciocan m ic stă agăţat in p ere te le d in fund. A a p a r ţin u t lui

Găetan şi a fost v ân d u t cu doi lei, d-lui d r. V alen tin Sava. A lături un revolver m ic, elegant, to t al lui G ăetan. Mai înco lo , sp re d reap ta arsenalul lui O garu: am ciocan u riaş, o puşcă cu ţeava scu rtă şi p a ­tru chei făcute p arcă sp re a d esch ide cu ele în c ă p e ri de g iganţi.

— „Erau p e n tru p o r ţi, c â n d dădeau lo v itu ri pela co n a cu ri” . îs’u mi-am pu tu t înăbuşi un m ic s trig ă t de u im ire p r iv in d ta o m ă­

ciucă de fier. A rm a ucigaşă a b an d itu lu i R om anov ici: a s tin s vie- |ile, cu uşurinţa cu care ai desghioca nuci, c ă c i lo v itu ra , dată cu sete, despica d in tr ’odată capul in două. D ar ce nu în tâ ln e ş ti în acest sumbru m uzeu al rău lu i?v —; »Eu nici nu pun m âna pe ele...” m i se destă inueşte şeful p o r­tăreilor. Aş avea p arcă senzaţia f io ru lu i m orţii.

Intr’iun cazan stau trâ n tite ,’clae peste g răm adă, fel de fel de re ­volvere, începând dela p isto lu l vech i de o sută de ani, p ân ă la Browning ul de astăzi. Cât d esp re p u ş ti stau şi ele asvârlite una pe.ste alta, aidom a unei p răz i bogate, culeasă dela un. duşm an care a fost înfrânt. \ o r lua în cu rân d drum ul A rsenalulu i.

Afară, pe săli, tum ultu l c lien ţilo r ră să ri ţi pe neaştep ta te în n u ­măr de câteva sute îm p ru m u tă rezonan ţe de u ragan . Un şirag de cuiere sunt scoase râ n d pe rând .

„Lenjuri de cea m ai fină ca lita te ...” s tr ig ă ap rodu l cu un zâm- .>cj glumeţ în colţul buzelor.

C ineva d in ap ro p ie re reuşeşte să răsco lească m a ld ăru l şi ră s ­punde ind ignat.

— „Zi-'le m a i b ine boarfe, băe te !”Se aduc apo i fe u tru r i ponosite , pe care o m u l'd e se rv ic iu le în ­

titu lează p ă lă rii de voiaj — doi lei buca ta . Nu lipsesc n ic i hainele , pe care m oliile au avu t g rijă să le g ău rească aşa în c â t te p o ţi u ita p r in ele ca p r in c iu r. Şi acum iată soseşte rân d u l b iju te riilo r. Aici se dă ad ev ăra tă bătălie în tre am atori.

Un ine1! c u un d iam an t, altu l ou un safir, b ră ţă r i , cercei, b rose, to tu l e în g rab ă în g h iţit de clien te la lacom ă. S e 'în tâ m p lă ca două p erso an e să ofere ca la o com andă acelas p re ţ si-o în c ăe ra re în to a tă regula se desfăşoară p e dată. D ar d ez ilu z ia 'n u în tâ rz ie . Oa­m en i d e m eserie îş i dau seam a că ceiace au crezu t că-i au r e un m etal o rd in a r . C um părăto ri m ai p u ţin p re te n ţio ş i p u n m âna pe verighetele false şi to t felul de im ita ţii, aco p erite de rug ină. N im ic n u e trec u t cu vederea, p e n tru o ric e zd re an ţă se găseşte clien t.

U m brele s e r i i ,pun_capăt c iudate i vânzări. Ca c io rile p r in d a tunci a se ră sp â n d i cu m p ără to rii p e uşa d in sp re p o arta S enatului. T re ­că to rii p r iv esc m ira ţi înitrebându-se de rostu l acestei m ulţim i în ­că rca tă cu to t felul de ob iecte vechi.

ce s’a fu ra t în ţa ra rom ânească de h o ţii cei m ici...” lăm ureşte cineva, m ai m ult ca să se aifle în vorbă.

MARGARETA NICOLAU

APROAPE DE DMA V E Ţ I O S U C y * S " A L A

A F A B R

s u c U R .S A L E :R E G A L A 8C. A . R O S E T T I 2 7 B U Z E Ş T I 2 Ş T IR B E I V O D A 5 3 V IC T O R IE I 121 M O Ş I L O R TA Ş E R B A N V O D A 11 R O M A N A 121 O U D E Ş T I 2 9 F A B R I C A M O Ş IL O R 160 (CoH cu Bul. Carol)

B O I A N G E R I E S , lc u r a t a t o r j eC H I A A I C / \ ~

B.AIIAIIOIMb i n e

o f i l i i v1 re p e d e

Ten <Uilcrt,/icyed4imcuni xj£6e,catife£aU dCţineţi ptin t n f o â u w f a A e a i e f f u & r t ă a

CREMEI-NIVEA3*7 — m P a g . 25

(OMVHKMiM ulţi d intre cititori su n t desigur convinşi că regim ul ce

dom ină acum In U. R. S. S. ar fi un produs al vrem urilor m oderne, o stare de lucruri fără p reced en t în istorie, cre- ia tă de neajunsurile, d even ite la un m om ent dat in to lera ­bile, ale unui sistem cap ita list a ju n s la h ipertrofie. Ei b ine nim ic m ai in exact. In cele ce urm ează veţi avea ocazia să con sta ta ţi adevărul d ictonulu i : „Nim ic nou sub soare“ care se verifică pentru nu ştiu a că ţea m ia oară.

SE pare că L ycu rg , faim osul leg iu ito r sp a rta n a r fi tră it p r in secolul a l nouălea a. C hr. şi cu toate că m ulţi sa­v an ţi i-au Contestat ex isten ţa, astăzi e recunoscu t ca un

personag iu real, b a se p resu p u n e c h ia r c ’a r fi fost fra tele unui rege spartan .

E ra un că lă to r p as io n at. C olindase C reta, lo n ia , E giptul, Li- b y a ş i c h ia r In d ia , ia r c â n d a reven it în pa trie , concluziile trase d in observa ţiile făcute în cu rsu l că lă to riilo r sale, d e v e n iră baza c iudatu lu i co d de legi, p e c a re l-a im pus Spartei.

Aceste legi erau d e-un c a ra c te r p u r com unist, d a r a titu d in ea lui L ycurg d ife r i de a com unism ulu i m odern p rin fap tu l că pe cân d acesta alcătu ise leg isla ţia num ai p en tru ţa ra sa şi-şi con­sid e ra v ec in ii dem ni d o ar de sclavie, b o lşev ic ii cau tă să ex­p o rte sistem ul lo r po litic , c ă i m ai departe , în câ t m aj m ulte ţă ri.

C um ară ta L ycurg , n u se ,ştie; îşi dacă în unele c ă r ţ i e ca un om uleţ cu capu l m are ş i chel, cu b arb ă şi m u stă ţi, p o rtre tu l e de s ig u r sugera t d e tipu l com un is­tu lu i m odern . Is to ria nu ne spune ca re i-a fost sfârşitu l. D upă in s ti­tu ire a leg isla ţie i sale şi-a p ă ră s it p a tria , re luându-şi că lă to riile ; d a r nu s’a m ai în to rs n ic io d a tă . P ro ­bab il că n ’a r i i p u tu t în d u ra n ic i el m izerab ile le .condiţiun i de v ia ţă pe ca re le-a im pus Spartei.

L ycurg n u şi-a rea liza t în să re ­form ele fă ră lup tă . Ba se spune c h ia r că a fost odată c ru n t bătu t de-un tâ n ă r d in p a rtid u l a r is to c ra ­tic , anum e A lcander, care l-a go­n it dela u n cap la celă lalt al o raşu ­lui, a lergând cu ciom agul d upă el şi Iovindu-1. D upă cum a ra tă Plu- ta rch , această agresiune a (fost p ro ­vocată de p ro ec tu l d e lege ce o- bliga pe to ţi m em b rii ce tă ţe i să m ăn ân ce o aceeaş m âncare , p re p a ­ra tă de un b u că ta r co m u n al şi se r­v ită la o m asă com ună. Să reco n ­stitu im In să d iscu ţia celo r doi p en ­tru a vedea cum a a juns A lcander să-şi ia să d in sărite , la auzul d i­verse lo r m ăsu ri p e care L ycurg p lăn u ia să le in stitu ie .

„In p r im u l rând" — în cep u re ­fo rm ato ru l -— „voiu lua păm ân tu ­rile dela aristocra ţi ş i le voiu îm ­părţi poporu lu i, astfel încât în- -treâga na ţiune să devie o m are fa ­m ilie , a i cărei m em b ri, să aibe

D IN I S T O R I A O M E N I RI

fiecare părţi egale d in p roprie ta ­tea părin tească".

„Propui dec i exproprierea lati­fund ia r ilo r? ’' în tre b ă A lcander p r i- vindu-1 cu un am estec de u im ire şi ostilita te .

„Voiu face com pensa ţii acolo unde m i se va părea m ie că m e­rită s’o fac", ră sp u n se L ycurg c i­nic .

Sta tu l va alege fiecă ru i tânăr o tâlni p r im a oară pe în tunerec, ________ ______________ ţ i cum cCei doi b ă rb a ţi stă teau în t r ’una _______

d in să lile bogat deco rate ale p a la­tu lu i an ces tra l; A lcander îi a ră tă a tu n c i opere le de a rtă ce iin- pad o b iau în c ăp e re a . „In cazul acesta, p resupun că toate aceste lucruri frum oase vor d even i o p roprie ta te na ţiona lă” zise el.

„Nu" ră sp u n se L ycurg „vor f i d istruse, pen trucă nu p rezin tă o u tilita te pub lică ş i nu în ţe leg să se conserve ceeace nu ser­veşte b ine lu i obştesc. O încăpere frum oasă reclam ă m obile fru ­m oase şi m obile le frum oase aduc cu ele o viaţă de lu x şi trân­dăvie: deci, toate clăd irile vor f i în v iito r sim p le de tot.

,J n cazu l acesta, p ro d u c ţia a rtis tică a S parte i se va reduce la zero".

„Exact. Sparta nu va c o n tr ib u i cu n im ic la ra finam en te le ci­viliza ţiei.

,,Ş i ce fo rm ă de guvernăm ânt vrei să ne dai?” în tre b ă din nou A lcander.

„Vor f i d o i regi, unul a,parţinând fa m ilie i m ele, iar celălalt, fa m ilie i r iva lilor n o ştr i” răspunse Lycurg , dar nu vor avea n ic i o au torita te , c i vor f i p u r ş i s im p lu n iş te figuran ţi, cari se vor supraveghia reciproc. Apoi, va f i un m ic senat, dar hotărârile sale vor f i supuse spre aprobare, adunărei publice, ş i astfel pu-

terea se va afla in în treg im e în m âin ile proletariatului. Fie care bărbat trecu t de 30 de ani va avea un vot în această adu­nare, cu cond iţia , b ine în ţeles, să f i dus până a tunci o viiiţu utilă.

„Cei săraci la un toc cu cei bogaţi?” în tre b ă A lcander.„Nu vor ex ista bogaţi şi săraci. F iecare om îşi va avea bu

cala sa de păm ânt, şi casa sa, cu m ob ilie ru l s tr ic t necesar; du. ban ii vor f i retraşi cu totul d in circu la ţie , aşa că nu vor mm exista n ic i cum pără turi şi n ic i vânzări.

„Cum, se va d es fiin ţa com erţul?"„Da. Ş i ce nevo ie e de el? S ta tu l va procura fiecăru i om cele

necesare pen tru m en ţin erea vieţe i. Vreau să u c id capitalismul sub toate form ele lui."

„O, zei!... dar Sparta va d even i a tu n c i o cavernă, un loc de tristeţă .

„Câtuşi de p u ţin , pen trucă voiu face râsul obligatoriu", ii postă L ycurg.

„Noi nu prea vom avea de ce râde” zise a tunci A lcander „dar ştiu că Slu­tele vecine vor petrece m ult, pe soco­teala noastră.

„Asta n ’o să le prea dea mâna s’o facă pen trucă vom f i pregătiţi pănâ'n u n g h ii pen tru răsboaie — natural, pen tru răsboaie defensive . Propun cu fiecare spartan să în ve ţe din frageda copilărie că aparţine cu trup şi su­fle t sta tu lu i, că trebue să muncească pen tru b inele obştesc, şi să ţie ori­când gata a-şi apăra moştenirea co­m ună, cu p re ţu l v ie ţe i sale.

„Nu sună rău" conven i Alcander. „Dar cum ai să ajungi aici?”

„Iată. In p r im u l rând, când se m naşte un copil, p ă r in ţii îl vor aduci spre exam inare unu i com itet special. Dacă pare nesănătos va fi suprimai. La vârsta de şapte ani, băieţii vor /i lua ţi dela p ă rin ţi ş i crescu ţi de către Sta t, care îi va creşte în tr’un trai p lin de asprim i, tot m ai grele, astfel încât la 20 de ani, când încep servi­ciu l m ilita r, să fie b ine căliţi.

„Şi cum vei face pen tru a obţine bărbaţi re z is ten ţi şi viguroşi?

L ycurg r id ic ă d in um eri:„Prin d iverse procedee. Nu vor

purta vestm in te decât în anumite o- căzii; le vo i in terzice băile; vor dormi pe aşternu turi de im pură, pe care o vor aduna cu m â in ile goale, fără a se se rv i de vre-o lam ă tăioasă; şi desi­gur, vor f i b ic iu iţi d in când in cânii.

„Chiar dacă su n t perfect discipli­naţi?

„Desigur. B ic iu irile vor fi un fel de încercare, în trucâ t nu vor fi supor­tate decât de ce i m ai zdraveni.

„Vrei sâ sp u i că vei pune să-i bi- ciuiască m orta l?" în tre b ă Alcander

^ îng rozit.,/Jo asta-i ideea” răspunse Lycurg

lum inat. „Cei slabi nu su n t decât o sarcină pentru Stal. Pe urm ă pro feso rii lor vor căuta să aţâţe certu ri intre ei, pen­tru a desvolta astfel sp ir itu l lup te i; şi, b ineîn ţe les vor fi în­văţaţi să fure.

„Să fure?" exclam ă A lcander n edum erit. „Şi ce să fure?,,,E i, m ere d in livezi, lăp tuc i d in grăd in i, şi alte lucruri

de’ fe lu l acesta, iar dacă vor f i p r in ş i — bice!„Dar de ce să-i ba ţi pen tru un act la care i-ai încurajai?„P entru neindem ânarea lor" râse L ycurg, frecându-şi mâi

nile . „Pentrucă scopu ' m eu e să-i ob ic inu iesc din vreme cu aven turile şi p rim e jd iile răsboiului.

„Cât va dura serv ic iu l m ilita r?” în tre b ă Alcander.„Dela douăzeci la tre izec i de an i" fu răspunsul

această perioadă, li se vor da d ife r ite a tribu ţii i. com unită ţei, iar la 60 de ani, vor f i scoşi la pensie.

— „Dar cu fe te le ce vei face?— „Vor f i na ţionalizate, adică vor aparţine Statului, ca <

soţie... pe care o va în- pen tru a nu ş ti cine e

347 — v - — Pag. 26

'ăieţii, şi ca. ş i e i vor f i învă ţa te ie mici cu a sp rim ile v ie ţe i. In idunările publice, procesiun i, tic., vor fi puse să um ble goale, r,entru a se ob ic in u i atât cu fr i­tul cât şi cu căldura ş i să nu de- irinilă afectările inevitab ile la emeile care poartă în to tdeauna estminte.— „Cum ve i face cu căsăto-

riile?” în trebă d in nou Aloan- !er privind pe L ycurg cu fu rie crescândă.

- - „Statul va alege o so lie pentru fiecare tânăr" răspunse el. „In ziua n un fe i, fe m e ii i se va tăia părul ş i va f i îm brăcată băieţeşte, pen truca să nu exer­cite vre-o in fluen ţă m oleşitoare asupra tânărului so ţ; ba, cred c'ar fi mai b ine pen tru el ca prima dată s’o în tâ lnească pe întunerec, astfel încâ t să nu ştie cine e si n ic i cum e.”

toate!„Dar asta le întrece' pe

— „Ne vom o b işn u i!” rân ji Lycurg. „Şi p en tru a ex tirp a orice tendinţă spre gelozie, so­lii vor fi obligaţi să-şi lase so­liile să aibe co p ii ş i cu a lţi băr­baţi aprobaţi de S tat, bine- i.iţeles.”

„Dar ataci ch iar rădăcin ile oiefei fam iliale!” p ro te s tă Al- 1 ander sărind jn p ic io a re .

„Dar nic i nu poate f i vorba Je o viată de fa m ilie” zise Ly- turg. „Bărbatul ş i fem e ia vor ’¡icra toată ziua p en tru com u- i¡tale; şi voiu in terzice în tre- minţurea lum inei artific ia le , utfel să serile nu le va răm âne lecăl să se culce.”

„Dar cred că so ţii v*>r lua to- 'uş mesele îm preună” zise fu­rios tânărul.

„Ba de loc” răspunse Lycurg . ,Mesele se vor lua în com un, bărbaţii separaţi de fem e i. F ie­care bărbat ‘va trebu i să aducă la bucătăria com ună partea sa de cereale, legume, carne ş i vinţ după care vă lua loc la m asa comună. O am enii trecu ţi de virsla utilităţei nu vor m a i avea dreptul să m ănânce carne; dar atât cei tineri cât ş i ce i bătrâni, nor avea câte o porţie diri supa comunală.”

„Sunt sigur că aceasta va fi un fel de apă ch ioară” zise Al- catfder. „In ce m ă priveşte , eu am să mănânc în to tdeauna m ai înainte de-a m ă p rezen ta la masa comună.

„Asta nu se va p erm ite” ră s ­punse Lycurg. „Omul care nu-şi ca mânca porţiile, va f i p ed e p ­sit. Nu vom avea clase p r iv ile ­giate.”

Aci, Aleander apucă cu p u ­tere toiagul de fildeş şi-şi sufle­că mâneca vestmântului.* >rAsta-i prea mult” şueră el p r in tre dinţi. ,Jţt dau eu ţie supă co­munală.”

Şi începu să lovească o rbeşte ie Lycurg, care fugi d in încă- lerea în care avusese loc d iscu- ia aceasta, în s tradă . A lcander ¡1 ajunse şi aci şi luându-1 la ,'oană, îl bătu până ce-1 lăsă fă ră suflare. Cu toate ace«io-a, însă, legile propuse de L ycurg s’au ir.ipus toate în viaţa S parte i. ^

Trenul fantomăP EN TR U a com pensa absenţa

m a rilo r even im en te sp o r­tive.. -ap id u l M anchester-

L o n d ra şi-a p e rm is săp tăm âna trecu tă , să bată u n rec o rd fero ­v ia r, în îm p re ju ră ri domine de a fi c inem atog rafia te .

Ia tă s c e n a riu l: p u ţin după Sheffield, i se făcu rău unei t i­n ere fem ei. Un m ed ic care se afla de faţă, spuse că e nevoie de-o g rab n ic ă o p era ţie de ap e n ­d ic ită . Ce era de făcu t? S pitalu l cel m ai ap ro p ia t era tocm ai în L eicester. Şeful de tre n nu se gând i m ult. D ădu o rd in m ecan i­c u lu i să tre a c ă p r in s ta ţii fă ră să o p rească şi să gonească sp re acest o raş „cu toa tă p u te re a a- b u r ilo r”, după cum sp u n e Châ- telet in ,,Ocolul p ăm în tu iu i în douăzeci şi p a tru de z ile” . Goa­na aceasta a p ro d u s m a re u i­m ire c e lo r ca ri vedeau convoiul- fan tom ă, c u p rin s p a r ’c ă de ne­b un ie , năpustindim se peste câm - P.ii Şi trecân d p r in gări cu o viteză în sp ă im ân tă to are .

T ân ă ra bo lnavă fu salvată si v ile g ia tu riş tii - au găsit sub iect p e n tru nesfâ rşite le c o n v o rb ir i d in tim p u l o re i p e n tru b a ia de soare. Cu toate acestea un p u n c t negru... Şeful de tren a fost dai a fara , im ed ia t.

Tăcerea este de aurDin această cauză un m eca­

n ic am,p]oiat în t r ’u n g ara j d in F ilad e lfia a rămias m u t tim p de U ani.

C am arazii săi au răm as în ­m ă rm u riţi, m a i zilele trecu te cân d l-au auz it v o rb ind . E l le exp lică m inunea . In 1921, fon ­dase în Boston o c a să de com erţ, in oare am ici de-ai săi an^aja- se ra sum e destu l de im p o rtan te . D ar M elyln T ra in — acesta-i n u ­m ele falsu iu i m ut — avea ca a- so c ia t pe cum natu l său, care 'în- t r o b u n ă zi fugi cu toa tă cassa de bani, ch e ltu i to ţi b an ii în A e w -io rk , apoi se sinucise .

T ra in , fu rios, ru ş in a t si dezo­la t făcu ju ră m â n t să nu liiai vor­bească p ân ă ce nu va restitu i a m ic ilo r săi b an ii îm p ru m u ta ţi. h l m unci la F ilad e lfia cu a r ­doare şi în tăcere . S ăp tăm âna trecu ta a ex p ed ia t u ltim ulu i pă­gubit, u ltim ul cek . Şi astfel a re în cep u t să vorbească, în loc să se m ai facă în ţe les p rin frazele sc rise în t r ’un carneţe l.

D upă p rim u l an, nu-m i m ai era a ia t de greu să tac, a decla- ra t el. In fond se vorbeşte m ult p rea m ult. Se lucrează m ai cu ■folos carvd nu se spune n im ic!

La v u ltu ru l de mcare cu p erlele in gh icire

TheodarAfanami£(?M .8AZACA JTR. CAROL 76 -76 • 60• 52 MR HAlilOiZţ

D e Togal?

Când avefl dureri.... Togal!O 6 Tabletele Togal se dovedesc neîntrecute Ia:

R e u m a tism Sută

aticiGripă RăceliLumbago

N e m l f l l Dureri de cap

- ţ* “ “ fi* »up«io«re ale Togal-atoi tetă ae «ne prepaiate.i <xe medici aiirma ca eate eu iotul nevitgmato^'^^ ---------- ---- " « S S —■*e . me<11C1 rapuftgaz& de~spre T ogai-u lu l l a s t o i c e »i Tebete, «ttiar « i l n

nu au reuşit.de medici, prm tre care profesări m arcant!. »Urm* cu sem nătură

~ ţ , : eteratf eMn“a. * uualtat' «P»t«nce»tl dovedesc marele Intere» al rtUntel medicale pentn. - n ~ L* ju g â r t voluminoase, deja clinici Im portante din diferite ţări.'^ dovedesc eflcacltâ!5 ~ S 1 ne'in’trecu ii.

legalizaţi, ţn certificat« benevole, etle&cti*t*n

tetUdeio ^ <̂ i - ^ nuUnf ^ , ^ ^ L ? / jr!î,1- aJutorul Togal-ulul să se bucure din nou de sănă-acldul u r ic l^ eb a tf De t 55 cale naturali substanţele vătămătoare, dizolvând

Tabletele Tooal mint. un produs dTfţfan, *

TEX HARDING

4) Pe urmele colonelului Fawcett, dispărut de opt ani in pădurile braziliene

Despre întâmplarea dela banii „Ragis“ deasemenea m‘am gândit că n‘a fost decât un vis. Dar acest vis a fost pe urm i descris până in cele mai mici detalii ¡n ziare şi a fost groaznicul adevăr.

Serano a Cost omorit la porunca preşedintelui Calles. A fost împuş­cat ca un trădător ordinar al republlcel mexicane. Aceasta este ade­vărul oficial şi nimeni n‘are dreptul să cârtească împotriva lui. Când Obregon a plecat în 192i, a ocupat scaunul preşidenţial Calles, iar în 1926, Serano voia să fie preşedinte al Mexicului. Şi Serano era un cm din popor, ca şi Calles. Poate că Serano n'ar fi fost niciodată un preşedinte atât de bun cum a lo s t Calles, insă el avea stofă de om care ştie să-şi câştige popularitate.

Versiunea oficială arată că Serano n‘ar fi încercat niciodată să ajungă preşedinte pe căile legale, sau că încercările sale legale n‘au fost niciodată serioase. Vrea să spună că el ar fi voit să utilizeze pa­rada trupelor din toamna anului 1927, în scopul de-a lua comanda ar­matei oare l-ar fi aclamat. Cu armata voia să Întreprindă un marş a- supra oraşului México, pegătit până în cele mai mici amănunte, pen­tru ca apoi să ia tn stăpânire puterea cu forţa şi să institue dictatura.

Serano cu un tren special se găsia In ti“ o călătorie de propagandă pentru alegerea de preşedinte. La fel cu toţi ceilalţi candidaţi ţinea in fiecare staţie, unde sosirea lui era de mai înainte semnalată, aceîaş discurs violent, la fel cu toţi ceilalţi, cu aceleaşi huete, cu _ace’eaşi pocnete de revolver. Guvernul Calles U lăsă să întreprindă călătoria, desi era în posesiunea materialului care trebuia să-i dea aparenţa de trădător. Când trenul se opri în staţia pe care guvernul o hotănse ca sfârşit al călătoriei, amurgul se lăsase de mult.

Sfârşitul pare să fi fost astfel: Seirano stătea tăcut în tren, cu în­soţitorii săi, când uşa compartimentului se deschise şi înăuntru intra un ofiţer. Ofiţerul întinse lui Serano o scrisoare. Dansul citi şi o lnnapoie ofiţerului. Apoi rugă pe însoţitorii săi să-l scuze o clipă şi ieşi cu ofiţeul în noapte. , , , _

In clipa in care Serano se arătă afară, trei salve fură trase. Pe peron se găsiau înşiraţi 12 soldaţi, cari aveau porunca să îndeplinea­scă condamnarea la moarte, pronunţată contra lui. Când a fost dicat, avea 70 de g’oanţe în trup.

Salvele sub care a căzut Serano au fost semnalul revoluţiei din 1927 din care Calles a eşit învingător.

Nu puteam sft cred cá Serano e mort. Dar México avea un amba- sador la Buenos-Aires. Atunci era ambasador Alfonso Reyes. Mam dus la Reyes.

— ,.Serano a fost împuşcat?"— „Desigur“.__ „Pentru ce a fost Împuşcat Serano?— Asta o ştii tot atât de bine ca şi mine. Serano a fost un tră­

dător.— „Asta n‘o cred“.__ .Poţi s“o crezi foarte bine şi de altfel ce mtoiv ai să întrebi atat

de multe?“Bărbatul care-mi spunea acestea, era Reyes, pe care-1 cunoscusem

depe vremea când era un novice în politică. Serano îl ajutase să ajun- Kă acolo unde se afla azi. Astfel îmi amintesc de audlenţete pe care Serano le acordase lui Reyes. Urinarea acestor audienţe şi a stră­duinţelor lui Serano a fost că Reyes a putut să p-ece atunci la Pa­ris şi acest am îmi spunea acum că n'aveam nici un motiv să mă in­teresez de cauzele morţii Iul Serano!

Ştiam deci că într'aveăr Serano era mortCe să fac? Făcusem un rămăşag de 10.000 dolari cu Sşf-ano, că voi

•trábate călare drumul până la Rio de Janeiro. Oare cei 10.000 dolari túseseră depuşi? Am telegrafiat la Mexico-Clty. Răspunsul veni şi lupă câte pă-ea banca „Canada", din Rio de Janeiro, tml ţinea «a* nil la dispoziţie ca să-ml fie plătiţi.

Am stat să cumpănesc dacă n‘ar î l fost mat Înţelept să încarc în vagon cei doi cai, cu cari voiam să-mi termin călătoria, şi să-l trans­port până la Rlo. Intr“o săptămână, cel mult, puteam să fiu în Rio.

Ce mă oprla oare să procedez astfel? Iată să vă spun: n am trans­portat caii, deoarece ţineam atât de mult la Sarano, şl fiindcă eram de părere că există după moarte o continuare a existenţei, vreau sa spun că o tovărăşie, o prietenie cum sa legase între mine şi Serano nu putea să se termine, prin faptul că unul din prieteni îşi dăduse sufletul. Sufletul nu moare, el pluteşte în spaţiu şl ştie ce face c e l ­lalt Să fiu înţeles cum se cuvine. Nu vreau să susţin că iată mă aflu cu cei doi cal la rampa de încărcare şl In timp ce scriu frahtul de ex­pediţie văd deodată pe Serano mort, pe un nour strălucitor, cu au­reolă in Jurul capului şi cu -braţele încrucişate. Se uită la mine de sus din nour, mă ameninţă cu degetul şi-mi spune: „Harry nu se cuvine să faci una ca asta! Nu trebue să-ţi transporţi caii. Am pa­riat doar că vel merge călare, dragă Harry!"

Un lucru ca ăsta, prin urmare, nu cred că se poate Intampla Dar dispreţuit pe mine, dacă n‘aş fi continuat , călătoria

călare. Sunt cei 10.000 dolari acolo când sosesc eu la Rio .oarte bi- ne' Nu sunt acodo când ajung la Rlo, ce să fac? Se vor găsi cumva alţi 10.000 dolari şi dacă nu se găsesc 10.000 dolari, nu face¡nimic

Am plecat mai departe călare, dar călătoria mea a fost. un fel de vis Mi-a trebuit pentru drumul dela la Buenos-Aires la Rio de Ja­neiro o jumătate de an. Am călătorit încet pe * « n . ™rii plutlau dea- mior a mea si deasupra, sus, mai sus de nouri, Serano m& întoyâraşia în ga'op. Unde-i îndemnam calul să meargă la trap şi apoi iar la pas.

Intro seară de primăvară m'am oprit pe un munte înalt ii jos, de­desubtul meu se afla Rio de Janeiro, cel mai frumos oraş din lume. Cunosc Rio văzut de pe mare şl la lumina zilei. Ştiu cât de fermccător, ie frumos e albastrul şi verdele peisaglului sătt, apa azurie şt colina.

Dar să al Rio la picioare, in timpul nopţii, e feeric. Oraşul cu milioa­nele de lumini iţi stă la picioare ca oglindirea cerului Înstelat. Dea­supra Iul, stelele arzătoare, mari şl luminoase. La picioarele tale stră­lucesc lămpile oraşului, ca o copie a nopţii înstelate.

Ca un fel de licurici ţâşnesc luminile din noapte, până sus pe munte şi ca licurici se agaţă de zidul stâncos. Sunt vilele luminate ale oa­menilor fericiţi din Rio; iar vântul molcom, care se ridică până la tine, din câmpie, aduce cu sine râsete şl muzică.

In dimineaţa următoare eram la ministrul nostru plenipotenţiar, care astăzi este preşedintele Mexicului. Dânsul mă pofti la masă şi in timpul prânzului, după ce mă felicită pentru performanţa mea extraordinară, de care Mexicul era mândru, deoarece fusese făptuită de unul dintre oflţeii ţării, după ce toastă pentru mine, pe când fu­mam. îmi destăinui că preşedintele Calles a emis o lege împotriva abuzului de titluri. Se va face deci ordine in Mexico şl cine nu mai slujla in armata mexicană, in clipa în care legea intra în vigoare, n'avea dreptul să mal poarte titlul său anterior.

O, am înţeles ce însemnare avea asta. Nu mai eram deci maior in armata mexicană!

Vreau să caut pe Fawcett!In Rio de Janeiro am dus o viaţă plăcută de lenevie. Mi se plătise

câteva mii de dolari şi aceşti bani îl dublasem aproape. Banii mei ii investisem inti^o fabrică de şlefuit diamante şi o parte o dădusem u- nuia dintre cei mai mari agenţi de cafea din Brazilia. Că sa întâm­plat astfel n‘aveam nici un merit. In Rio am cheltuit doar banii şi m'am Interesat foarte puţin de ce se întâmplă cu banii mei. Insă e- ram un am vestit. In ziare ml se pomenia numele foarte des, ca fiind campionul mondial pentru cea mai lungă distanţă străbătută călare. De fapt raidul de 21.000 klm., dela Mexico-Clty până la Rio de Janeiro n‘a fost întrecut până azi. In ziare au apărut fotografiile mele şi’ s‘au putut cunoaşte din ele toate părerile mele, la cele mai imposibile întrebări. Nu mai era tot una cu felul în care apărusem in ziare ca „nebunul anonim“, după măcelul dela barul Ragis. Aveam buzunarele pline de invitaţii şl iu flecare seară eram într‘un alt sa­lon, unde aveam de povestit doamnelor aventurile mele, după cum Othello le povestia Desdeenondei. In vremurile mele de bună stare la Rio de Janeiro aan văzut odată Othello şl ml se părea, pe când am rămas în pauză singur, in fotoliul meu. că şi eu eram un soiu de Othello Trebuia să povestesc doamnelor, pentru ca sângele lor să se puie In mod plăcut în mişcare, cât de înfiorător eete să mergi că­lare singur, singurel prin pustiu. Primele dăţi atenţia încordată cu care doamnele se uitau în gura mea, mă măgulise. Dar cu încetul am ajuns la concluzia că nu eram decât un fel de mtedlu, de care doam­nele aveau nevoie, pentru distracţia lor. Există la ele tendinţa sa flirteze cu un bărbat interesant, să se indrăfeostealscă de el »4 sau folosit de mine în acest scop pentrucă s‘a întâmplat să fiu acolo. Mâine va fi un campion de box, sau un campion in aruncatul cu suliţa, un actor sau altcineva. Era o prostie din partea mea, ^ ace­ste gânduri, care ml-au trăsnit prin minte după tirada .ui Othelio In fata senatului, m'au amftrît atât de mult. Trebuia să fiu vesel că era astfel, căci soţii doamnelor fanl răsplătlau foarte bine servi­ciile mele. Mă întrebau adesea cum sunt p l ia ţ i banii mei Pentru dânşii era o plăcere să-mi fructifice banii in Întreprinderile lor. Ori­cum, după scurt timp ml-am primit depunerile dublate.

Măgarul de mine aş fi trebuit să fiu mulţumit cu această recu­noştinţă şl să fac bani în Rlo, până când mi-aş fi putut cumpăra vreo feranâ. In loc de asta umb’am fără odihnă prin noapte, pe alee, şi căutam să găsesc pe vreo bancă vreun vagabond, cu care să stau sa pălăvrăgesc şi căruia să-l dau apoi bani pentru renumitul ,,hotel de carton“, care sa găseşte în toată lumea, P^nt™ doarme pe un pat de campanie tare şl unde eşti despărţit de vecin numai printr“o bucată de carton.

Motivul dispoziţiei mele elegiace l-am aflat de abia înainte de a- miază, când Jlmmy Burnes a intrat in hall-ul hotelului Victoria. Motivul era tocmai că nu aveam prieteni In Rlo. Am avut întotdeau­na pe vreunul cu care să pot hoinări şi cu care să Înghit praful stră­zilor, dacă nu aveam al tos va şl cu care să beau şampanie, dacă se întâmpla să am. In saloanele din Rlo nu puteam să găsesc vreun prieten pentru mine. Din dimineaţa în oare urana să fiu împuşcat in curtea cazărmii din Gueretaro, se p e t r e c u s e cu m ^ o trandor- mare neobidnuită. Din dimineaţa aceea nu mal pot fl prieten decât cu morţii. Volu încerca să tălmăcesc acest lucru.. Vreau să spun ca pot să închei o prietenie numai cu oameni cari au isbutiţ să iasa la liman printr'o furtună mare, care au păşit, peste „S tyr, cum se spune peste apa morţilor. Nu pentruc‘aş sta cu asemenia «»meni la

bătându-ne unul pe altul p e u m e r i şi ^unândU-ne:Doamne, ce mal bărbaţi straşnici suntem,!“ ci este astfel că în to­

vărăşia unor asemenea oameni mal simt viaţa ca un lucru viu. E foarte greu de lămurit acest sentiment. Mă gândesc tot la „raid -lU np care l-am făcut şl asupra amănuntelor căruia poate că voi mal reveni, !a raidul meu, pe care de fapt l-a făcut un mort. In Pustiu­rile şi' pe munţii pe cari i-am străbătut, ml-am pierdut tinereţea şl dispoziţia de-a mă lega surâzător şi fără nici un fel de condiţiune, de primul venit.

Intr“o noapte, pe când ieşiam dintr“un bar, beat aproximativ, cantam pe stradă cu glas tare, un cântec german. Mi se pare că e de Eichen- dorff şi are un pasagiu In felul următor:

3*7 - m — Pag. 28

„şi-a găsit un altul,Eu eram departe, la luptă şi la victorie Totul s 'a răsturnat,,Aş vrea să fie iar răsboi'.

.!’ cânt cântece germane, decât când sunt beat bine. Mie nu mi ■; i-iase nici o logodnică, numai prietenii mei Seranc si S im Kellv ic;au împuşcaţi. yIa ziua următoare mă aflam in hotelul „Victoria", unda îmi dădu-

waa întâlnire cu un gazetar. Conversaţia noast-ă lâ-icezia. Era g:o- . c„a “ cu toată ora matinală. De dimineaţă imbrăcasem o haină

oe panza nouă, era proaspăt călcată, dar se putea vedea depe acum, doua ore de cand o imbrăcasem, cum peste tot crăpa scrobeala Căl­dura şi sudoarea stricau orice formă, cămaşa ini se lipia de spinare S wisky-ul avea gust prost. Ventilatoarele zu-mzăiau ca nişte muşte. Prietenul meu, gazetarul, mă întrebase ceva, dar eu şi uitasem ce voia, pentru că eram cu'undat intrun. fel de toropeală. Numesc to- ro»ea.a starea in care te găseşti când cin-va te întreabă ceva şi în­trebarea nu ajunge până ia creer, pentrucă prin cap nu trec decât tot if.ul de gânduri nebuneşti de căldură. In acest moment mă gân- aiam — pentrucă observasem pe chelner — cum se face oare că in America de sud chelnerii au picioare atât de elastice, in vreme ce «legii lor din Europa se cumpănesc atât de greu pe picioare? Tre- bue sâ fie la baza acestei diferenţe o dîosebire de rasă şi dacă n’ar ti atât de cald, ar merita să se studieze această chestiune

Tocmai in acest moment cineva dinapoia mea mă strigă: — ,Hak> Tex!“ Nu mă chiamă Tex, mă numesc Harry. Dar Tex e o porec ă a mea. Aşa mă chiamă prietenii de demult.Ce', care mă strigase se şi afla dinapoia scaunului meu şi se pleca

peste mine. Era Jimmy Burnes, locotenentul aviator din Gueretaro, care se ridicase în aer ca o rândunică înaintea execuţiei c e lc 48 de’ ofiţen revoluţionari ai genealului Murgillo. Când Jimmy îmi strânse mana, ventilatoarele sbâmăira tare, căldura nu mai era atât de a- pisătoare iar când ne bă urăm paharele de bun sosit, mi se păru ia­că whisky-ul era o băutură minunată. Gazetarul plecă şi amândoi ne cufundarăm in amintiri. Relaţiile mele cu Jimmy Burnes nu con­stau pe atunci decât din amintiri fugitive. In Gueretaro fusessm o- datâ luat de'a postul meu la mitraliere, jos, în oraş, spre a înlocui pe tâimaciu, in statul major al lui Murgillo. Acolo l-am întâ?nit pe Jimmy Burnes pentru prima dată, dar auzisem mai dinainte despre el. Se spunea pe atunci că Murgil'o era mai tare decât trupele gu­vernamentale, numai pentrucă in armata sa se găsia un avion per­fect înarmat. Acest avion de răsboi — aşa se povestia _ era pilotatde-un american tânăr, bogat, care servia in armata lui Murgii o numai de plăcere. Chestia cu avionul de răsboi nu era atât de gravă’ Jimmy Burnes nu făcea cu biplanul său decât sboruri de recunoaş­tere, restul însă era exact. Se vârise in revo’uţie numai pentru plă­cerea lui; cel puţin aşa spunea. Jimmy Burnes era descendentul u- wi familii de plantatori bogaţi din Virginia. Familia nu mureai că era bogată., dar era şi foarte veche, de-o nobleţe burgheză america oă. jummy fusese locotenent de marină, trecuse apoi în trupele de aviaţie $i-şi dădu demisia curând. Dinapoia revoluţiilor mexicane ce’e mai adesea ori se ascund interese străine,, pcditice, sau ceeace e tot una nterese financiare. Nu ştiu dacă Jimmy Burnes sau vreunul dintre’ ăilalţi ofiţeri ai noştri slujiau idei politice, in vremea când dânsul ¡bura pentru Murgillo. Mie mi-era tot una. Mi-am întrebuinţat zi- !e.'e atunci ca să mă împrietenesc cu el. Amândoi eram făuriţi la fel, deosebirea intre noi consta numai în faptul că eu slujiam in revo­luţie împins de foame, pe când el, de plăcere. Când doi ani mai târ­lii câlâriajn prin pustiu, m‘am gândit adesea la Jimmy Burnes. A- ■*!», mă gândiam eu, dacă-1 mai găseşti vreodată, ar putea să fie de orna seamă prietenul tău.Acuma iată, se întâmplase aşa că ne întâ'ru'ăm iară; r/uisul râdea

v beam impreună wisky. Apoi îmi spuse că mă căuta de câteva cea­suri

- „Dar ce faci în Rio, Jimmy?“; - .Vreau să plec, să-l caut pe Fawcett".

Ai*sa îmi păru prima dobitocie, pe care mi-o spunea Jimmy. Pe

! íu e 4 U H IU

PASTĂ DE DINŢI

NIVEA?

atunci mulţi oameni plecau să-d caute pe Fawcett şi subiectul aces.'a „Fawcett“ îmi era până'n gât. Locuiam în apropieri de Rio intr‘o casa de ţară, mică, comodă, care-mi fusese închiriată cu u i preţ fcarte mic. Mi se scârbise de casa asta, mică, numai din pricina oa­menilor cari veniau să mă viziteze, in scopul de a mă câştiga par­tea lor într‘o nouă expediţie Fawcett. Cei măi mulţi erau bieţi oa- meni săraci, locuitori străini, cari nu putuseră să facă nici o it£3vă şi voiau să puie totul pe o singură carte. Fawoett era dispărut din 1925 Colonelul de 58 de ani era un bărbat care cunoştea pădurea virgină mai bine decât oricare altul. Ce se putea alege din nişte novici cari se încurcau pe urmele lui, în iadul verde? N'aveam încredere în nici H?1“ ,dl1? aceşti oameni sărmani, ca să meargă în pădurile virgine Vizitele ia mine se terminau, cele mai multe, astfel, că bieţii oameni se retrageau cu îndoială in siiTlet şi numai pe jumătate mângâiaţi, de ţigările mele. Uneori totuş se isprăviau mai puţin prietenos, pentru ca oamenii scbotiau ca o jignire că nu mă încumetam să merg cu ei Uneori anume nu erau bieţi oameni sărmani, ci tineri bogaţi cari în­ţelegeau să_ facă din asta un fel de plăcere de vânătoare. Nici nu mă gandiam să plec în tovărăşia acestor indivizi. Acum sosia şi Jimmv Burnes, cu un plan de acestea, prostesc. I-am spus părerea mea si el mă asculta m linişte, cum e ielu’. americanilor. Apoi răspunse'

— „Da, dar eu am cu mine un hidrcavicn".Desigur că aceasta schimba situaţia. îm i imaginam în minte cum

ar strabate hidroavionul lui Jimmy pădurile braziliene Această în­făţişare însă mă aduse repede la realitate. Ce poţi oare descoperi de sus? Cine vrea să găsească pe Fawcett trebue să străbată pădurea cum strabate o ţărancă straturile de fragi şi apoi de unde poţi găsi in pădure benzina de care ai nevoe la numeroasele sboruri de re­cunoaştere?

Am spus acest lucru lui Jimmy. Benzina — spunea dânsul _ tre­bue s^ duce până la marginea pădurii şi de aci să sbori cu o can­titate suficientă spre a căuta locuri de depozit. Se pot apoi aşeza în pădure depozite atât de depărtate, încât să te poţi aproviziona me­reu, cu combustibil.

I-am arătat lui Jimmy ce de trambalări il aşteaptă in pădure, pentrucă numai cu sborul nu sar face nimic si ca trebue să pătrunzi şi in interior.

— „Da spuse dânsul — pentru asta să-m i a ju ţi şi tu. Dacă nu te-aş fi găsit, aş fi trebuit să caut pe un altul, care să aibe suficientă experienţă în exp'orările de păduri..."

— „Jimmy — am răspuns eu — pentruce trebuie neapărat să-l cauţi pe Fawcett? Tu socoţi desigur că asta e o glumă. Insă chestia asta poate să ne coste pe amândoi capul“.

Am băut wisky şi am vorbit despre altceva şi pe când mi se părea că începem să ne cam îmbătăm, Jimmy reveni la povestea lui cu Faw­cett.

— „Vreau să vorbesc cu tine serios — spuse dânsul. Şi am înţeles că acum o să vie vreo neghiobie.

Despre ceeace mi-a povestit apoi Jimmy aveam dreptul să mă mir. Jimmy mi-a vorbit multe, din suflet, şi cel mai important din câţi,1 a spus a fost că mă inşe’. dacă-1 socot ca un tânăr bogat. Că el s‘a certat cu părinţii săi, că tatăl său i-a arătat uşa, şi că acum trebue sâ caute să se descurce singur.

Ce puteam să spun la asta? Poate c‘ar fi 'fost datoria mea să-l conving pe Jimmy să se înapoieze la părinţii săi şi să făgăduiască tatălui său că vrea să lucreze cu sârguinţă. Dar asta ar fi fost pen­tru dânsul o curată bătaie de joc. Numai că nu înţe.'egeam din toată povestea, dece Jimmy, pentru că se certase cu tatăl său voia să caute pe FaWcet. Oare să însemne asta: „aşa i-se cade tatălui meu: să-mi îngheţe mâinile dacă nu vrea să-mi cumpere mănuşi!“.

Jimtny mă lămuri astfel: dacă isbuteşte să găsească pe Fawcett do­vedeşte atunci lui tat-său că e’ e totuş un băiat capabil. Afară de asta există un premiu pentru găsirea lui Fawcett şi n‘ar ii de loc rău de câştigat premiul acesta.

(Va urma)

Ï Ï

mareLEI

Calitatea: NIVEA Eftinä şi bună!

22 .

Fiindcă pentru Lei 2 2 .- obţineţi un tub mare de pasta de dinţi, similara pastelor bune de până acuma - şi de al cărei gust plăcut veţi fi în= cântati. Preţul moderat al acestei paste de dinţi precum şi calitatea, vă scuteşte de=a mai re= curge la vre=una din multiplele mijloace de

îngrijire a dinţilor.Beiersdorf & Co. S.A. R., Braşov

C H I R I A Ş I I

s u n t di n ce în c e ma i

şi a p a r t a m e n t e l e f ă r ăÎNCĂLZIRE cen tra la

sunt destinate să rămâie goalei

Bl: —- „Ai văzut pe doam na aceea care a trecu t acum pe lângă no i?”

Ba: — „Care? Aia cu un kilogram de, vopsea pe obraz, cu părul oxigena t ş i cu rochia aia dem odată? N ’am văzut-o".

Această sobă (co­ton) Cotam, fmmo*executată instalată tn hotl-ul apartamen­tului Do m suficientă pentru încălzirea O O camare •nclustu toate ‘teoendlnfele. Iar costul combusti­bilului nu întrece co­stul unei sobe e că roi capacitate ooate Încălzi 4o6» • stn-

on̂ i. JrfMeer.

BH aţele de închiriat sunt nume­roase — dar nu toate ca­

sele se închiriază. Până şl chi­riaşii cari plătesc chirii modeste cer încălzire centrală, iar acei proprietari cari sunt nepăsători pierd bani in fiecare zi.

E o ideie complect eronată că încălzirea centrală la o casă mică este costisitoare şi că în­trebuinţarea cere multă chel­tuială.

Uzina Calan are diferite tipuri de încălzire centrală adaptabile tuturor caselor, tuturor nevoilor.Consultaţi un Instalator şi veţi vedea că instalaţia unei încălziri centrale nu poate să vă coste mult.

— „Ce ¡nai e nou in gazetă?"— „N im ic dragă! A celeaşi a cc id en te , num ai vic­

tim ele su n t sch im bate" .

IlTA N , N A D R A G , C A L A N S. a RS E C Ţ I A R A D I A T O A R E

Vrefi «ă scăpafi deG u ta şi

R e u m a t i s m ?Dureri înţepătoare şl con tracţiuni

in membre ¿1 la încheeturi, mâini $1 picioare um flate şl schilodite, svâcnlrl, junghiuri, con tracţiuni in diferite părţi ale corpului, ba chiar slăbirea vederii sunt adeseori con­secinţa reumatismului şl gutei, care trebue înlăturate, căci altfel boala progresează mereu.

EU VA O F E R o cură de apă în casă

salutară care disolvă acidul urle şi înlesneşte asimilarea, şi secreţiunea.Este o apă produsă pe cale a rtifi­cială în mod fidel după o sursă te ­rapeutică binefăcătoare, pe care buna mBLm& natu ra a dăruit-o oa­menilor bolnaviScrieţi-mi imediat şi veţi primi absolut GRATUIT

o lucrare instructivă.Adresa ptr. scrisori: August Marzke, Berlin-Wilmers­

dorf, Bruchsalerstr. 5 Abt. 399

— „Păi să vezi, m ’atn asociat cu u n nabab: et ven ia cu banii, eu cu ex p er ien ţa ”.

— t,Ei şi acum ?”— „Acum ne am despărţit: eu am banii, el ea:-

p er ien ţa !”

o\

HITLERISM ULO fiţeru l: — „Ştii, po t să-ţi spun o veste bună.

E şti pe jum ăta te graţiat. N u m a i jum ăta te din plu­ton are arm ele încărcate".

Problema l-a : (Cuvinte încrucişate)

ORIZONTAL: 1 ) P rim a .fe­roce. 2) De cărţi, de ban i sau de cuvinte încrucişate. 4) Ca la o- rizontal. 6) Să fii...! 9) F ic ţiu n e algebrică. 10) Pronum e. 11) No­tă muzicală. 12) O peră. 13) Sunt bune numai în oţet, vara. II) Ca la no. 4 orizon tal. 18-a) A se păli. 19) Gbiceiu. 19-a) Două litere la fel din A-rarat. 20) Ciscadă. 21) înv inge în t r ’un concurs şi se găseşte în t r ’un măgar! 23) Conjuncţie d e firm ă. 1.t) Exclamaţie. 25) Sunt ho­gii. 26) Pronume. 27) S tâlp ce sprijină streaşina. 29) Joc şi re ­vistă. 33) Fiu (pop .). 34) Sau. 35) Carte apărută in b ib lio teca „Dimineaţa”. 36) Cu coarnele a- duse pe «pate. 37) Nu a ră şi n ic i nu culege deşi recolta v iitoare este in mâna lui. 3,8) Băţ de b i­

lia rd . 40) D acă nu e negru , tot este... 43) R ival. 44) Rege e- vreu. 47) P ersonag ii d in b asm i. 48) B lam abil.

VERTICAL: 1) Muză, 3) F u io r pe furcă. 5) In s tru m en t geom e­tric . 6) B raţ al D unării. 7) Al­tul. 8) U rcarăm . 9) M agazin. 14) L aptele cuculu i. 15) ...Igiroşia- nu. 16) N u m era r cu... ¡fuste. 17) C aracudă. 19-a) Copoiu de ga­zetă. 22) Se zice d esp re un bă ia t şi un a p a ra t de rad io . 28) E- p iscop (p o p .) . 30) Epocă. 31) Şi ap ro b a t. 32) Br^vo la p a ­rad ă . 33) Iiido it, cân d d in fire e d rep t. 39) Sufletul francezu ­lui. 41) A nim ale şi m onezi. 43) R ădăc ina şi sp icu l lau ru lu i. 44) Glas (b is .) . 45) Ca la no. 26 o- rizon t. 46) P a tru an o tim p u ri. 47) U na d in cele 365 cărăm izi.

Problema ll-a: fCryptogramă)

1IAE

L:T

ÀB

RL

PE

îiU

LA

PM B

Ní>T0 1Ţ 1M L AV1

TN

1E

RN

Tc

AA

[DiG

EE

UA

UIînGPGA C E SAl*U s E T R P E MDL.c c DR 1O E Nî l .E 1U E T U Z U

'DMT P J E B l»

Pornind dintr'un c o l ţ şi m cr- ind oblic, sărind un rân d şi venind, veţi afla o strofă din-

tr ’o poezie de A leesandri.

A.V.C. 171

P O Ş T A J O C U R IL O RC onstantin A. S to icescu . —

A ritm ogrifu l ...R ea lită ţii?! Se p ăs trează cu toate că a ritm ogri- fele au în c ep u t să p lic tisească .

ln g . M. Cerbeanu. — Dece nu ven iţi p e rso n a l c u deslegările ?

Const. D iaconescu. — E dea- juns să sc riţi num ai cuv in tele deslegate în careu . Celelalte (sem n ifica ţiile , cifrele , etc.) >unt în p lus.

Grişa Griinbcrg. — P u teţi tr i- nite , fă ră în să să iim obligaţi •iă publicăm , dacă nu su n t bune .

llie T. L upiţa . — C onjuncţia... bogată e num ai în fran ţuzeşte! Mai tr im ite ţi.

E. Petre seu. — P rea sim ple şi p rea banale. în c e rc a ţi cu . a lt­ceva.

Jeana H ociung. — T ragerea p rem iilo r nu are n ic i o legă­tu ră cu p u b lica rea deslegători- lor. Aşa că to tu l se reduce la n ep u b lica rea num elu i, nu şi la n e p a rtic ip a re a la p rem ii, p en ­tru ca re facem acum re c tif ica ­rea do rită .

M. Y izireanu . — Cuponul a- c e la /e s te necesar num ai celor care doresc să p a r tic ip e la una d in excriîNiile o rgan iza te de „R ealita tea I lu s tra tă ”.

Ion /. N anu. — T rim ite ţi o nouă c. p. m en ţio n ân d unde şi ce aţi câştigat. Jocul se reţine.

R adu I. T udor. — Vezi răs­punsu l dat d-lui Ion I. N anu.

A nton ia Le fu . - Nu!

Deslegătorii jocurilor din Realitatea Ilustrată Nr. 345AU DESLEGAT DOUA JOCURI:

Colonel Mayeru, Loco; Aneta Ivanov, Loco; Hortensia Mişiniski, Bol grad; Sofia Serghiescu, Buzău; Maricara Rădulescu, Loco; M. Mo- chi, Urziceni; Dora Sâdeanu, Lo­co : Jana Krejci, Loco; F. Korn- b’um, Focşani; Madelein Marco- vici, Loco; LăzăTescu Ioan, Loco; Russu D. Nicolae, Loco; Octave N. Rozianu, Loco; Al. N. Vasilescu- Vasel, Loco; Jean Kaimin, Plo- eşti; D. C. Maiorescu, Loco; Lazăr W.oinowski, Ochiuri; S. şi M. Ma- nclescu, Ploeşti; Lelia Popovici, C.- Lung-Muscel; Heigher L. José, Lceo; Marioara Rosenberg, Loco; Nicu Slavu-Sfinx, Câmpina; Alex.A. Dimitriu, Loco; Vendeli Docut- ner, loco; I. Miha’cea, Buzău; Leon Rosenstein, Buzău; Dady Vladimir, Loco; Olga Bilyk, Căli- neşti-Prahova; Bosneanu D. Nico- laie, Loco; Gh. Tomaide, Sibiu; Dobrescu I. Nicolae, Loco; Con­stantin D. Foişo-eanu, Lceo; M. Pinţel, Bolgrad; Grişa Grünbs'g, Leova-Cahul; C. Popescu, înv. Flo- rica-Buzău; Miu Vasi’e, Constan­ţa; Ciobanu Avram, Orhei; llie T. Lupiţa, Caracal; Guţa Niculescu, Reznov-Neamţ; Angela Lt. Mati- că, Vă.1 >"ăuţi-Storojineţ ; Dora C. Resmeriţă, Loco; Alex. Wonka, Lipcani-Hotin ; Pantea Romulus, Loco; Liza Silberman, Loco: Du­duia Margareta din Arad; Florea Dinulescu, Loco; Doncovici Alexan­dru, Călăraşi; Aurel Iliescu, Loco; Paulina Chilisan (sau aşa ceva.'?) Valea Nandri-Muscel; Florian Ma- rinescu, Daia-Vlajşca; Ţucu Mioa­ra, Tibăneşti-Vaslui ; ' Radu I. Tu- fior, Bissricani-Neamţ; Lucreţia şi Margareta Pallade, T.-Măgurele; Simona Niţescu, Loco; Const.- D. Popescu, Loco; Elisabeta şi Jea­na Constantinescu, Caracal; Eca- terina Davidescu, Loco; Ionel Cle­ment Schacbman, loco; Dan Ti­tus Lochianu, Gherla-Someş; Dim. Goga, Loco; Marioara şi Floriei. Anastasiu, Giurgiu; Lys Necula, Ploeşti; Mircea Iacomini, Constan-

ţa; Elisa Avram, profesoară- Loty dr. Rubín, Loco; Poenă: eanù Mir- céa, loco; Mariienne Drăgoi, Bra­şov; Miron Izvesniceanu, Lipova- Banat; Leon Leviţchi, Kotin; Li­sette Fi'otti, Loco; Samtoh Grec-u, Loco; Păpuşa şi Silviu Codreanu, R.-Să*at; Ionel I. Andreescu, Fe­teşti-- Ialomiţa; Ion Manclescu

Loco; Octavia Ghsorghiu, Loco; maior Popovici Pompiliu Anibal. Arad; M. Vizireanu, Tighi'.:a; Ti- teluş A. Pop-Marţian, Loco;’ Pă- nescu I. Vasile, R.-Vâlcea; Gh. Gh. Andreiu, Loco; V. David, Loco; Tima Eftimiu, Iaşi; Elena Răi ea- nu, Tighma; Marin M. Constantin, Loco; Cornel Pietroşanu, Ploeşti; Didy Miu, Loco; Ph. A. Dinerman, Galaţi; Spiru Teodoreanu, Cluj; D. Gheţu, Tecuci; Jean Ruaseicu. Loco ; Ionsscu D. D-tru Mina, Lo­co; Costică Mcgaş, Pisica-Tuleea; Tanţi Con:tant.nescu-Vedea, Sla­tina; Mafia Metaxa, Loco; Thon a Dâmboviceanu, Loco; M. Sega’.es- cu, Loco; Slt. Teo Pârlog, Loco; Costel Pâr:cg, Loco; Nicu N. Du- mitrescu, Călăraşi-Ialomiţa ; Lize- tts Lipovici, Dorohoi; Radu I. Tu- der, Bisericani-Neamţ; Nicu Ro­sen. Ploeşti; Natalia Cande cu Locó; Florică Poppa, Loco; Şt. Gh. ŞtS.ănîscu, Piteşti; Constantin

Popescu, Timişul de sus; Angela Dumiţ-iu, Loco; Nicu Drăghici, Târgovişte; Florica EttingerT Lo­co; Fany Săraru, Buzău; Antonia Şeţu, Loco; Georgescu Petre, Foc­şani; Ţavago Nahabediano, Con­stanţa; C-tin Teodc - Cauc'u, Lo­co; Alfred Finkelstein. Lo-co; Popa I. Mircea, Braşov; V. Iacobini, Lo­co; St el ian Macovei, R.-Să.rat: Ro- d5ca Panea, Craiova; D&n Drăges- cu, T,-Severin; De a Bârsan, Să- lişte-Sibiu; Wexler Biju, G-alaţi; C-tin A. Stoicescu, Zimnicsa; A . Sturdza, Bacău- Clémence Apo'to- Jeanu, Buşten; Nijt A ' m a r E n d e i , Mcineşti-Bacău; Ignatz R. Boitoş, Blăjel, T.-Mică; Aurel Nană, Tg.- Mureş.

AU DESLEGAT UN JOC:Cleo dr- Paulian, Loco; Ungurea-

nu I. Neculai, Bacău; Jeana So­fia Hociung, Moineşti-Bacău; Pe­tre Theodoru, Loco; ing. M. Cer­beanu, Loco; Mihai Jurescu, Cia- ţa-T. Torontal; Ion I. Nanu, Ba­cău; Mihăilescu A’exandru, Cavă- ran S e v e r in; Nuşa Friedman, Lo­co.

PRIN TRAGERE LA SORTI AU CÂŞTIGAT :

Premiul I lei 200 în nume­rar â. C. Popescu, învăţător, corn- Florica-jud. Buzău.

Premiul II un aparat foto­grafic Agfa-Rox d. O ctave N. Rozianu, Loco, Hotel Ma jestic.

Premiul II un abonament pe o lună la „Realitatea Ilus­trată” d-ra Lelia Popovici Cmpulung-Muscel.

Premiile se trimit numai după primirea unei c. p. cu edresa complectă a câştigă­torului. Cei (Mn Capitală se vor prezenta personal spre a-1 ridica.

Deslegările jocurilor din No. 345

>p|N E R E » P E P I S C O R .I G. A B C E C E S A F O À D E I c l o i R U C i

C A

R e B O SE T E R AB E C A TU R A R 1î A T I 1 R

„REALITATEA ILUSTRATĂ. — D irector N ic. C onstan tin . Redacţia f i A d m in is tra ţia : S tr . C onst. M iile 7— 9— 11, T ele fon 359/99.

Im p rim a tă la foto-jrotogravură in a telierele „Adeverui” S. .4.

£ ¿ S t t A v & stată m a i tties îm p o triva caselor de toleranţă d in acei curl,e/

D udeşt’.-Cioplea, d . C onstan tin M. Brânzoi

D um in ică s'a desfăşura t pe stad ionu l O.E. F. în p rezen ţa V oevodulu i M ihai cam pio­natele na ţionale de a tle tism . R ezu lta te le in general au fo s t slabe. F o togra fiile noastre în fă ţişează: pe V oevodul M ihai înm ânăm ?

p rem iileD reap ta : cursa pen tru 5.000 m etr i plat

S o u l m in is tru ul S ta te lor-U nite la Bucureşti, a p rezen ta i, Iu castelul l>elrş d in S ina ia , scrisorile sale de acred itare, in fo togra fia noastră d. Al w in M ansfield O w sley, noul m in is tru (-f-) îm p reu n ă cu d -n u ataşai m ilita r al A m ericei, Secretaru l L egaţiei A m erica n e şi col.

ad ju tan t C andeescu eş in d dela castelul PeleşFotografia de jos: d-na M ansfield O w sley, sofia n ou lu i m in is tru al

Statelor-U nite , îm preună cu ce i tre i co p ii ai săi