Variante romana bac

8/12/2019 Variante romana bac

1/58


2/58

coleclia SuelECTr Posl lLE


3/58

Lucrarea este eloboratci in conformitale cu pn)vrd,,td Stttlrtri lxtttut hacalaureal 2012la lintba Si literatura romdnd, aprobatd prin Otlli( |'S trr 1U00/3 l.VIII.20l0 SireconJirmatd prin OMECTS nr. 56 I 0/3 1.08.20 I 2.

Editor: Cilin VlasieCorecturl: Daniel MitranTehnoredactor: Carmen R6dulescuCoperta: lonu[ BrogtianuPrepress: Marius Badea

Dcscrierea CIP a Bibliotecii Nafionalc a RominieiLimba 9i literatura romAn5 : Bacalaureat 2013 z 40 de variantc pentruproba orali dupl modelul MECTS / Mihaela Daniela Cirstea, Adrian

Costache, Gheorghe Lizdrescu, Laura Raluca Surugiu. - Pitegti :Paralela 45,2012tsBN 978-973-47- I 555-8

I. Cirstea, Mihaela DanielaIl. Costache, AdrianIII. LxzSrescu, CheorghelV. Surugiu, Laura8l r.r3s.r(07s.3s)82 l. l 3s. r .09(07s.3s)371.279.8:373.5

Mihaela DAdrian

GheorghLaura Ra

Copyright @ Editura Paralela 45,2012Prezenta lucrare foloseqte denumiri ce constituic nrtrrci irrrcgislrrtc,iar con(inutul este protejat de legislalia privind drcptul tlc proplietatc intclcctuali.

Limba gi liteBacalau40 de variantedupd mo


4/58


5/58


6/58


7/58


8/58


9/58

Funclia referenliald are in vedere dou[ aspecte, unul carepriveqte obiectul/tema/subiectul comunicdrii (real sau irnaginar )qi situafia (contextul) in care are loc comunicarea.Exist[ gi alte funclii ale comunicdrii, cum ar fi: funclia faticdsau de menfinere a comunicdrii prin forme specifice de retrezirea interesului celui cdruia i se adreseaz[ mesajul qi funclia meta-lingvisticd, presupun6nd referiri la codul utilizat in comunicare. Var

Se dd textul:aqa de platnr norme deer miriqti ispur idabii, Aiaclntitate pe c6mp, incit

stropi mdrunfi de noroi"'lrlarf,deinsectegidestoluvcrzuie, in care valurile pIinia orizontutui. f-a in""osrru lanurile, tot at6t de lunrrlh de uscdciune. Atunci,ovlzuri, contururile priveIrrcruri, drn cauzalipsei unl'rljina unui p''1 ct' cutlcpiftare, fEr[ s[-gi poatslru un stilp colosut' Uncirlpurilor pf,rea gigantirruia, un ciclop. fr'f.,fla vreornenegti d[dea cllltorilgmsibill a civilizaliei 9i d'

V.q.LA.N

t4


10/58


11/58


12/58

Varianta nr. BSe dd textul:,,Cu numai un an inainte, in 2005, Daniela gi Richard popa,amdndoi consultanli financiari in Bucuregti, formau o familiefericiti gi implinita, aldturi de cei doi copii ai lor, Mihaela, de10 ani, gi Andrei, de 9 ani. Ficeau, mai mult sau mai pufin, ceeace frceau toate farniliile obignuite: munc[ la birou, i.-. .,copiii, cind in familie, vacanle la mare. Anual, de pagti, Richardmergea in pelerinaj la Sf. Munte Athos.

- Cum te simfi? a intrebat-o el la telefon. zona g6tului.Da nu_i trecea, iarabundentf,. Auurmat investigaliile. Dup[ ce a fost eliminat gi diagnosticul dehipertiroidie, au ajuns la biopsie.,,

( tefana Totorcea, ,,O rninune de copil,,,in Reader's Digest, noiembrie 20Og)Dicfionar:periplu - S.r., cilitorie lungd pe mdri gi oceane; cil[toriedificila.

- 1. Cine este autorulsituafia de comunicare re. Care este scopul co. Precizeazd in ce ctlc mai sus.. Ce tip de text este

sc riptiv/narativ ; informatZ.Prezintd. impresialcxtului. Formuleaz6 un

rrccastd impresie.Sugestii de rezolual. Autoarea textuluirrlllm alte date. B6nuimcstc un fragment dintr

ilsupra unor situafii, evelirl, oblinute de obicei lairnplicate). Publicafia dinli, blnuim asta datorit[ tf ional[. Situalia de comcure pregdteqte dezvlluire. Scopul comunicdrirrtirnpl[ri, care se anusunt persoane reale diItichard Popa, analiqti fino Contextul concreprccizat: anul 2005, cinshn[tate. Nu gtim exaccvcnimentele prezentate,


13/58

Varianta nr.4Se dd textul:

22

('onsiderate ca activitifi prlcci o apropiere care ugureaIor.

Cerinfe:[Citegte textul cu voce

e ursiv5, congtientd gi expres1. Cine este autorul tesitualia de comunicare reahz. Care este scopul comu. Precizeazd in ce constlc mai sus.o Ce tip de text ester I c scriptiv/narativ ; informati2. Prezintd, impresia petcxtului. Formuleazd un arrrceastd impresie.

Sugestii de rezoluare:1. Autorul textului este

despre formularea unei ipoargumenteze in volumul s6intre filosofte, artd. gi religie.

. Scopul comunicdrii convinge cititorii cd existd omenfionate. Elementul centfragment este acela al imdintre cele trei categorii: artao Contextul este reprezcdtre Vianu in care acestadintre artl, poezie gi filos


14/58


15/58


16/58

ezi cd, are folosirea interogaliilor retorice

sfine, cu argumente, opinia prezentaftd,.s.'

,:**;T::::lill T,fl:lului gi astfel se creeazdvalorifi carea funcfiei emonaratorului_personaj. Se28

tt'lrnicii narative, prezenlarrrrotoriale.. Interogaliile retoricerrrtcnsitatea trdirilor contrt'rrrroagterii. Naratorul-persolrr intrebarile sale, dar ezitb.t i ar putea s[ fie dezam[gllr un eventual egec provrscunse ale sufletului care:rspiralii il determin[ sI preo confruntare decisivd cu s

2. Prezentarea unei op;r utocunoagterii pentru un ao lpoteza: in opinia mrrn rol imporlant in viala upriilor ginduri ajutind la cuo Arguntente: in primugcst de maturitate, adolesta(ile qi sd igi recunoasc[ sl I descoperirii echilibruluiin al doilea r0nd, oricetiElii provocatd de schimbsuferinfa provocatd de setensionate cu pdrinlii gi cpropriilor gdnduri devineinterior, oferind tdndrului oil contesti sau pur gi simplu. Concluzia: ASadat, so etapi importantf, in frnaturitate in gAndire gi res


17/58

O"Tl de apreciat pentru reflexivitateanaliza in detaliu, asum6ndu_gi at6tdemersului sdu.

Se dd textul:,,in obiecte mici gi neinseo cdrticic[ banal5, o fotografiinactuale, ce parci sufere de omierd de faianl5 verde, modemirositoare a cenugi stdtutd;minte a ocherariror cu lentil, groas, ai bStr,nurui Samuer webegn astfel de mirunte o.,u',,*t. gi lucruri domestice, regdsesc

perpetua ?n mine, ftrI sens, biza(M. Brecher, intanprdri tn irearitatea imediatd)Cerin{e:[citegte textur cu voce tare. Reari zeazd o rectur' corect.,ursivl, con$tiente gi expresiv, u,.*iriri O"r.:."J;ff#[i deduce despre aurorut;;;;urui si despre situafia de

30

Varianta

gi pentru curajul de a sesuccesul, cdt gi egecul

nr. 7

. Care este scopul. Ce tip de text eI r v/narativ, informativ-. Ce atitudine faIrrrgmentul dat?

2. Prezintd impresiaIrr. lrormuleazd un argrrrrpresie.

Sugestii de rezol. Autorul textului

rricure este specific lireprczinti gindurile nrrrodul particular in carlilcct[ a pronumelor pvt/,area discursului, im. Scopul textuluinrr de a informa; textuirsupra viefii, a experiegirralS asupra aventuri. Textul citat estehini cu descriptivul, d(lititorului i se oferdinlelese ca aventurI, d. Atitudinea faldilustrat[ de gAnduriin lucrurile ce il inconclementele banale aledeclangdndu-se amint


18/58


19/58


20/58

-

Ceinle:[Citeqte textul cucursivd, conqtientl gi1. Ce poli deducecomunicare?o Cui se adreseaza textul?o ce tip de text este acesta (ficfionar/nonficfionar, descrip-tiv / narativ, in formati v_argu mentati v)?o care este rorur adresarii directe qi ar interogafiilor retoricein fragmentul dat?

2' Care ar putea fi, in opinia ta, trds,turire cititorurui secoluluiX)(I? Sustine, cu argumente, opinia prezentatd,.Sugestii de rezoluare:

36

voce tare. Realizeazd. o lecturd corectd,expresiv[ a textului dat.]despre autorul textului gi despre situalia de

. Textul este unulrlt: a-l provoca pe cititor) l)afte importantd a tetorii conceperea opererlcrnersul creator, atrag. Rolul interogatiit'slc de a accentua depe1rc dialogul dintre cepnrzei postmoderne.

2. in opinia mea, crnlorrnat, atras de lectrnovatiile narative. Unt'rrpabil de decriptarearrlc acestuia. Este conlirr-rnd de cunoaqtere, r r r l-tttt.

Se dd textul:,,- Cultura noastrf

rrrbea qi respecta frumre specta dreptul - obitrrnul - obicei pe caretinism. Numai prin rernosul gi Dreptul, a delost. $i acum pierde c


21/58


22/58


23/58

. Cine este emigdtorul?. Cui se adreseazl textul?o Ce tip de text este acesta?o Ce scop are textul?o Care ar fi alte doud interdicregulamentului?

2. Care este opinia ta desprestricfii elevilor? Susline, cu argSugestii de rezoluare:1. Fragmentul este extras din

funclionare a unitdlilor de invo serie de reguli la care elevii trobiectivitatea cu care este redactin text, iar stilul este unul imPers. Emitdtorul este institufiarespectiv Ministerul Educafiei, Cercetdrii gi Inov[rii, de aceeaexprimarea este una neutrS, fbr[ m[rci ale subiectivitdfii sau aleexpresivit[1ii.o Textul se adreseazd in egald misurd atdt receptorilor spe-cializa[i, cAt gi celor nespecializafi, tuturor celor care doresc slcunoasc[ elementele importante ce fin de buna funclionare ainvd [mdntului.o Textul este nonfrcfional, apa(ine stilului juridic-adminis-trativ, se caracterizeaz\ prin rigurozitate, precizie, proprietateatermenilor, se observl dispunerea ideilor pe articole, alineate qi pa-ragrafe, se evitl ambiguitatea limbajului, vocabularul folosit esteunul accesibil, se valorific[ sensurile denotative ale cuvintelor.

. Scopul este unul stmocl clar interdicliile inuutlrul unitllilor gcolare'. Consider c6 se poItipulate de regulamtt'tt't(lc a arunca gunoale in sr,ccc am constatat c6 acc.nduce la punerea in p;i interdic{ia de a venirul'er6 de o boall ce srrstl'el spirit civic ai resp

42

2. Consider cd impueornport 'l)cntru clirrriteler.ri1 ar rr necesar ca atar,ctlactarea acestor inteIurca lor fiind astfel ma

Se dd textul:,,EvtlAtoRin teoria comunic[

cativ. Termenul il deutilizind " "canal. in *cursul c


24/58


25/58

. Definitiile emildtorului sunt bine structurate, prezentdsuccint, clar qi obiectiv. Astfel, emi16torul este definit u 0 .soana care emite un mesaj, cu ajutorul unui cod, pornind de laanumitl situalie de comunicare. De remarcat este gi faptul crolurile emil'torurui gi are receptorurui se schimb' permanent icadrul actului de comunicare.

Varianta nr. 18Se dd textul:

46

Cea de-a doua categortlcll, in general, turistuluitlc perfecliune turistici, denccst gen de c[lltor igi proliccm, de toamn6, sd le stlirrtre noi din compunericclorlalli, dac[ exist[... - rgcn Oltul in defileul s[u...Odat[ ajuns intr-un orapi biserici. intreab[ infocattlr: cel pufin singura bisericlituafii, nu poate fi dec6trrrie in New York, unde,rocolul al XVI-lea, gi c6ndNo spunea c[ e


26/58


27/58


28/58


29/58


30/58

in mijlocul societl1ii in care i-a fost dat s[-gi petreacd viala,un asemenea om nu putea sd fac[ carierd, nici sd-gi creezepoziliune."(Ioan Slavici, Amintiri despre Eminescu)

Cerinle:fCitegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturl corect[,cursivi, congtientd gi expresiv[ a textului dat.]

1. Ce po(i deduce despre autorul textului gi despre situafia decomunicare?. Care este scopul textului?o Ce tip de text este acesta (ficfional/nonficfional, des-criptiv/narativ, infonnativ-argumentativ)?o Ce atitudine fa [ de poet se poate deduce din textul dat?

2.Prezintd, impresia pe care o produce lectura textului asuprata. Formuleazd un argument din text care s[ ifi suslind aceastlimpresie.

Sugestii de rezoluare:1. Autorul textului este unul din marii clasici ai literaturiiromine, contemporan cu Eminescu; situalia de comunicare estespecific[ unor texte de grani16, fragmentul aflAndu-se la granilacu beletristica, avdnd insd qi rolul de a oferi o m[rturie-docu-

ment despre perceplia in epocd asupra marelui poet. Punctul dereferinli il constituie amintirile lui Slavici despre Eminescu. Seobservd o atitudine subiectiv[ a memorialistului, acesta insistAndpe calitalile de exceplie ale poetului (sinceritate, altruism).. Scopul textului este atdt unul informativ, prezentind ima-ginea lui Eminescu in epoc[, precum gi unul de a provoca56

ottrului Eminescu'

care trlia, totcaracterul sdulitatea acesteiPetteacd viala' un asemes1-9i creeze Poziliune'")'


31/58

Se da turtul:ar putea obiecta c[ toate c64ile bune sunt trdite. Acesta evdrul, dar exist[ romane care par sd fi observat nu numai o

,,Morometii fac parte din categoria romanelor treite. Cinev

din existenfa unui scriitor, ci intreag[ aceastd existenfd. Aga

Varianta nr. 17

in cdutarea timpului pierdut a lui Proust.Totul apare in asemenea cdr,ti prezentat din[untru. Fiobservafie are o acuitate pe care numai familiaritatea cu universul respectiv o poate da. Aceasta se vede foarte bine iMoromelii. Cele mai complete irnagini ale satului nostru lastotugi in umbrf, lucrurile care la tard sunt oarecum la fel ca laorag. [...] Pentru autorul Moromelilor satul nu e o realitateexterioari, ale cdrei particularitdti izbitoare trebuie s[ le dea citi-torului dup6 un anume criteriu, ci realitatea ins6gi. in consecinfd,Marin Preda nu se sinchisegte de ceea ce constituie sau nu unelement monografic al lumii lui. De aceea gi izbutegte romanuls6u s[ umple interstiliile vechi ale satului, prezentdndu-l pe ldranla mas[, citind gazeta qi discutAnd politici, frc6nd civilitdgi veci-nilor, analizind in sAnul familiei hot[rdri de interes obgtesc, re-parAndu-qi gardul, tdind un salcdm, meditdnd, plictisindu-se...

(Ov.S. Crohmllniceanu, ,,LIn roman polemic ,in Scriitori romdni de azi)Cerinfe:[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,cursiv6, congtientd gi expresivi a textului dat.]

1. Ce pogi deduce despre autorul textului gi despre situalia decomunicare?58

. Care este scoPul tex. Ce tip de text esteI r v / r t arativ, informativ-arg

. Cui se adreseaz[ te2.De ce crezi cd au

r irtcgoria romanelor trlit,,rrsline oPinia.

Sugestii de rezolu

,,lrluie opera lui Marin P. Scopul comunic[rt't'c oferd un punct de


32/58

2. Consider cd, Moromelii se incadreazd, in categorianelor trf,ite deoarece se observi clar cd autorul este familiaripe deplin cu universul pe care il prezint6. Nu trebuie ignorat nicfaptul cI Marin Preda a recunoscut cf, romanul reflectd lumesatului in care a crescut, personajul llie Moromete fiindproieclie in plan fictiv a imaginii reale a tatilui sdu, in timpautorul insuqi se poate reg[si in imaginea lui Niculae. Ugurincu care Marin Preda prezintd, viata satului vine in mod evidendin familiarizarea cu acest univers rural.

Varianta nr. 18Se dd textul:,- Desigur cd romanul are ,,cheie". Gheorghidiu eSti d+a;dar cine e eroina, cine unchiul, dar Lumandraru?- Te ingeli, Gheorghidiu nu sunt eu; de altfel, n-am fostniciodat[ insurat. Romanul n-are nicio cheie, dar aproape toategesturile, dacd vrei gi cele mai multe incidente, sunt culese dinmediul in care am trf,it gi asta conduce la confuzii intre cunos-culi qi prieteni. Toate incidentele sunt aproape autentice, dar

sunt altfel organizate decdt au fost prezentate in realitate. Eroiimei nu sunt fotografii dupi natur6. Structura sufleteasci a fiecd-ruia este o rezultantl a structurilor sufletegti ale mai multorpersoane; nu spun cd eu m-am exclus. Partea a doua a romanuluiinsi igi are autenticitatea ei. Sunt lucruri riguros autentice, redateag putea spune, cronologic, in aga mdsur[ incAt am lf,sat la oparte incidente care ar fi interesat foarte mult, din a doua parte acampaniei, aceasta tocmai ca s[ nu alterez desfbqurarea lor.60

L)are crezi cd a p

r'r' l)ltsioneazi pentru pa(Interviu tureprodus

Ccin{e:f Citegte textul cur'tttsiv[, conqtientl 9i exl. Ce poli deduce d"

t'r lrrtttnicare?. Care este scoPul. Ce tiP de text est. Cui se adreseazd. Care este opint0ttlttn?

2. Care este, in opirlcspre propria op"rA,olrinia Prezentatd.

Sugestii de rezo


33/58


34/58

se ure$te totodatd pe sine pentru cd nu-i in stare sd le laude saum[car s[ le scoatl in evident[. (Emil Cioran, Cdderea in timp)Cerinfe:[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectS,cursivd, congtientd gi expresivd a textului dat.]

1. Ce pofi deduce despre autorul textului qi despre situalia decomunicare?o Care este scopul textului?o Ce tip de text este acesta?. Cui se adreseazd textul?o Care este opinia lui Emil Cioran despre omul care se lauddpe sine?2. Prezintd, irnpresia pe care o produce lectura textului asuprata. Formuleazd un argument din text care s[ t{i susfin[ aceast[impresie.Sugestii de rezoluare:1. Autorul textului este un cunoscut filosof gi eseist, a c[ruioperi este legatd de destinul slu de exilat in spafiul culturalfrancez gi de sentimentul dezridlcindrii pe care l-a triit in modacut. Fragmentul este unul eseistic, punctul de referin [ fiindatitudinea fa [ de existentd a celui capabil de laud6 de sine.

Autorul i1i expune propriile cugetdri intr-o manierd subiectivi,observindu-se prezenla formelor verbale gi pronominale lapersoana I plural, dovad[ a asumdrii unui stil profund reflexiv.. Scopul textului este acela de a provoca o enrolie citito-rului, de a-l determina sd cugete asupra unor aspecte ale vielii,64

rll n itccepta sau de a se,""1'' ,r"*,ul este un eser,r I inrll i'rh' ro. 'fextul s. adr"s"ur rrrrtctnplativd, un tjiito['r'trtr[ pentru " p'tt" p". Cioran "*n* "nr rrpubil de lauda de sin, ,rl"a autocunoaeterii' A

2. Textul mi impg u,n ente a zd un pun"

cure dovedesc ingimrrism solid de apaturtlii reuqesc in acest m.iur 9i astfel descoPerf,


35/58

Se dd textul:,,Draga mea VeronicS,Ca eu s6 nu- i scriu e de infeles. Bolnav, neputAndnopfile gi cu toate astea trebuind s[ scriu zilnic, nu amdispozilie de a- i scrie [ie, clreia a$ vrea s[-i scriu inchin[ci

Varianta nr. 20

nu vorbe simple.Dar tu, care ai timp gi nu egti bolnav6, sd nu-mi scrii epulin explicabil. Tu trebuie si fii ingdduitoare cu mine, minglduitoare decAt cu oricine altul, pentru cd eu sunt unuloamenii cei mai nenorocili din lume.$i tu gtii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, suntvoia mea grditor de adevlr, mulli m[ urdsc qi nimeni nuiubegte afard de tine. $i poate nici tu nu m-ai fi iubit c0tugipu{in, dac[ nu era acest lucru extraordinar in viafa mea caretotodatd o extraordinar[ nenorocire. Cdci e bine ca omul sitratabil, maniabil, s[ se adapteze cu imprejurdrile gi s5 prinzd,sbor pufinul noroc care il di o viaf[ scurtd gi chinuitd, gi euam fEcut nimic din toate acestea, ci te-am atras incl gi pe tine

Srrrrt irtit de trislfir lll tturrtai scrisorirtrr I r.nri scrisorile t

cercul meu fatal, te-am ftcut pdrtagd urei cu care oameniionoreazd pe mine. Cdci acesta e singurul reazim al caracmeu - m[ onoreazd ura lor gi nici nu md pot inchipui altfelurdt de ei.Dar tu pentru aceasta nu trebuie s[ m[ bdnuiegti, tucum ai fost gi scrie-mi. Tendin{a mea constant[ va fi de aimplini frglduinlele curAnd ori tdrziu, dar mai bine tArziu

l'r'rinte:f (,itc$te textul c

r ilrrrrvil, conqtientd 9l. ('c poli deduceI tililullicare?

o ('are este scoPe (lc tip de texto ( lui se adreseo l)c ce crezi c,,rrcrrorocire"?

l. lrrezinta impret|| liormuleazd unlIrl)t'csle.

Sugestii de rel. Autorul acestrrilr gandurilor salelrrt tlcstinul gi pe clrclctristicul. Puncrt.lc autorului, marrle rr se adapta la luniciodatS.

66


36/58


37/58


38/58

Sugestii de rd.spuns:1. Autoarea textului este Ioana P6rvulescu, critic literar.

Situalia de comunicare este una specific publicistici, fragmentulcitat fiind un discurs despre cdrfi, in care acestea suntpersonificate.

Autoarea se include intr-o categorie mai larg5 a cititorilor,prin utilizarea persoanei I plural.o Textul dat este unul nonficfional, incadrdndu-se in stilulpublicistic. Limbajul este in general denotativ.o Se adreseazd unui public interesat, cititorilor care se bu-cur[ de lectur[, elevilor, studenlilor sau profesorilor de limba giliteratura romdn[. Cititorul poate fi specializat sau nu.. Scopul comunicdrii este de a prezenta opinia autoareidespre cdrli.. in opinia autoarei, cdrlile se aseamlnd cu oamenii, unele,despre care se spun lucruri bune, dezam[gind, iar altele, care nusunt atit de faimoase, oferind bucurii. De asemenea, unele cdrlisunt eteme, le pofi citi oricdnd.

2. C6(ile au un rol important in via(a oamenilor, in general,qi a adolescenfilor, in special. Orice carte reprezintd un universnou, pe care s[-l explor[m, gi are personaje cu care adolescenliise pot confunda. Formarea adolescen(ilor este foarte importantd,iar c[rgile pot oferi o alti perspectivd asupra vielii.

VSe dd tertul:,,in fond, corecta, r

lomdne reprezintd primsional[ (indiferent de pt1e profesio nalizare atlinir-o prost infeleasinterlocutor atunci cingust.Eibine,aqfacecubr *u1iu. Nu se zic(cdnd sunt prost dispuinterlocutorii m-au bode arogant. Nu mi-ntenu am dileme, gtiu cImicar intr-un domenibunelormaniere,estetului).

in DilemCenn[e:[Citegte textul ccursivA, conqtient[ 91. Ce pofi deducecomunicare?o Cui se adresea. Care este scoPr Ce tiP de text

72


39/58


40/58


41/58

Regulamen tul de organizare S i funclionarea unitd{ilor din invdldmdntul preunivers itar)Cerinle:

o Cui se adreseazd textul?o Ce tip de text este?o Care este mesajul textului?

Sugestii de rezoluare:

78

o Textul se adrprofesorilor, celor cao Textul este noadministrativ, prin sdenotativ, fEr[ m5.rcstructura frazei precimpersonal6.. Mesajul textulla elevii scutifi de otimpul orelor gi caracegti elevi.

2. Elevii utllizeazorele de educafie frzUneori, existd motimulte cazuri, p[rinlnu vor s5 alerge sadegi prevdzute de prbuie ca plrinlii gi etului fizic duce laobezitate gi alte afec

Se dd turtul:,,De altfel, de teanu fi fost cdtugi de psf, n-o fi intrebat q

neajunsurile lui. Din


42/58


43/58


44/58

Varianta nr. 28Se dd. turtul:,,orice jurnal incearc[ sd anuleze caracterul oarecum cran-destin al faptelor de viafd qi, tinzdnd sd le introduc[ intr-o con-gtiinfa gi memorie colectivf,, er are ndzuin\a secretd de a lemantui de insemnele lor fatar subiective, trecdtoare gi, pentruceilalli, neinteresante. Pentru ca relalia mea cu Noica sd devindmai mult decdt un fapt de via [, este nevoie, in primul rand, ca

(Gabriel Liiceanu, Jurnalul de ta pdltiniE)Cerinle:[citegte textul cu voce tare. Reali zeazd o lectur[ corectf,,cursiv6, congtient[ gi expresiv[ a textului dat.]1. ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia decomunicare?. Cui se adreseazd textul?o Ce tip de text este?. Care este scopul conrunic[rii?2.Prezintd' opinia ta asupra ideii de jurnar. Formureazb unargument care sd ili suslind ideea.

84

Sugestii de rezolu1. Autorul textuluicomunicare se afl[ la lio Textul se adresea

sat de viala gi confesiuno Este un text de grintdlnirile de la Piltiniartistice, sensuri conota. Scopul comunicdpe care autorul o duceadespre influenla pe carLiiceanu.

2. Jurnalul reprezintdapartine individului, upublic, dacd autorul sjurnal, trebuie sd simliale vielii tale, pe care vimp[rtSgegti altora.

VSe dd. textul:,,$TEFAN: Eu suntSchimbS-I. Uita-l. Dar ddumneata gi agtia - Bouite. Ametili cdnd vi s

secunde, in ce zi suntefse scoalS, n-are alt[ tr6 august. . . D-aia va str6


45/58

sI vi spund ora exactd,. (Aproape violent:) Eu nu vreau sI gtiuora exact[. $i nu vreau s[ gtiu ce e azi, ce va fi m6ine gi ce a fostalaltdieri. ce e azi? o zi cu soare. Mi-e de ajuns. imi'face mird,zdu, cdnd vd vdd cu ce disperare, cu ce panicl vd, agdla[i de totce ali l,sat dincolo,,acasf,, la Bucuregti. $i, fa drJpi vorbind,n-a[i l5sat nimic acolo. Afi adus totur cu voi, in uuIird,, manii,regrete, zdmbete, amoruri. Ziceai: > Sigur cd vreau, dar nu vezi cdjocul meu " no, gi c[ alvostru e vechi, b6tr6n, trist?CORINA: gi cum se cheam[ jocul dumitale?$TEFAN: Are mai multe nulne, dar dumneatacinicd gi ai sd rdzi.CORINA: gi 1i-e fric6 de rAsul meu?gTEFAN: Nu. Se cheamd jocul de_a vacanfa. $i se maicheam[ jocul de-a uitarea. $i s-ar mai putea chema jocul de-afericirea." (Mihail Sebastian, Jocul de_a vacanpa)Cerinle:

o Cui se adreseaz[ textul?o Ce tip de text este?. Care este opinia personajului $tefan despre vacanld?2' care este opinia ta despre petrecerea timpului liber?Formuleazd un argument pentru a susfine opinia pre)entatd,.

86

Sugestii de1. Autorul tescriitor interbelicJocul de-a vaca

pentru romanelecomunicare esteo Textul sede teatru.o Textul esteprin trds[turile sdidascalii, replico $tefan conpoate relaxa, prinde calendar qi depentru un alt an nu pot renunfa la

2. Timpul libdeoarece fIr[ reTimpul liber reprtenii, momentelegeri. Depinde depot citi, allii potsunt interesate dpetreci timpul libdintre cele mai in

egti o fat[


46/58


47/58


48/58


49/58


50/58


51/58


52/58


53/58


54/58


55/58


56/58

2. ExprimS-fi opinia in leg[turd cu utilitateacea anterioarS.Sugestii de rezoluare:1. o Textul se incadreazd in stilul gtiinfific.transmise rezultatele observaliei qtiinlifice; estede specialitate; textul este obiectiv; termeniisens exclusiv denotativ.. Scopul comunic[rii este informarea.. Emi [torii sunt specialigti in geografie, profesori gi/saucercetitori.o Exemple

,rloess", ,rsolurirare".o Aceastd descriere gtiingificd prezintd, o form6 de relief(cdmpia Bir[ganului), cu structura solului, pirfile care o com_pun gi clim6.2. o asemenea descriere geograficd are utilitate in agricurtur[,organizarea teritoriului, protecfia mediului gi turism balnear.

Varianta nr. 40Se dd" textul:,,Dar insf, qi eu am crescut pe cAmpul B[rdganulu il Et inArcadia ego $i eu am vdzut cardurile de dropii, cutreier6nd cupas m[surat qi cu capul afintit ra pazd, acele gesuri frr[ margine,prin care aerul, rrsfirat in unde diafane sub argiga soarerui devard, oglindeqte ierburile gi baliriile din depirtare gi le preface,

108

unei

de termeni de specialitate:,,vegetatie,,,,,clim6,,,cemoziomice",,,partea estici,,,,,sdruri,,,,,evapo_

descrieri ca

Argumente: suntfolosit un limbajsunt utilizali cu

dinaintea vederii fepalate cu mii de incd

Dic{ionar:Et in Arcadia eg

Arcadia (Cu sensul:Cein[e:[Citegte textul ccursivd, congtientd gi1. Rdspunde la urcitit:. in ce stil funcfio Menfioneazd, dtextul dat.o Demonstreazd,rului.. Ce funcfii ale

text? Explic[o Precizeazd dacmemorialistic sau arg

2. Descrie, in cdtUtllizeazd mijloacealtora viziunea ta asle-ai incercat.


57/58

Sugestii de rezoluare:1. o Textul se incadreaz[ in stilul beletristic, deoarece este untext care transmite o viziune personald, subiectiv[ a emil[to-rului, iar scopul s[u este delectarea artistic[. Vocabularul este

variat, cuvintele fiind utilizate gi cu sens conotativ.o Aceastf, descriere literard prezintd' un tablou din natur6, cuelementele lui componente, din perspectiva subiectiv[ a auto-rului.o Perspectiva subiectiv[ a emi [torului, marcatd de impre-siile puternice din copillrie, selecteazd aspectele care l-au im-presionat (de exemplu, dropiile) 9i prezintd mirajul creat inzilele verii de cdldura excesivd a soarelui.. in acest text, se realizeazd funcfia emotiv6, pentru cdemilitorul scoate in eviden [ sentimentele pe care i le-a produscontemplarea peisajului, gi funcfia poeticd, fiindcd se puneaccentul pe forma gi pe expresivitatea mesajului.o Textul este memorialistic, emig[torul preciz6nd de lainceput c[ se refer[ la o experienld personall.

2. Dintre peisajele pe care le-am vdzut, m-a impresionat celmai mult marea la rdsdritul soarelui. Atunci, o geanl de lumindatenueazdpentru inceput intunericul nopfii, concurAnd cu strdlu-cirea Luceafrrului de ziu6. La orizont, marea se tiveqte cu auriu,anunf6nd aparilia astrului zilei, ce pare s[ iasd incet din ad6ncurirdspindindu-gi razele inc[ reci.

110

Calendarul examenulin loc de introducereGri la descriptorilor cde comunicare oral[Termeni gi conceptev allarrts PruP


58/58

Variante romana bac

Documents

Transcript of Variante romana bac