_\J% .

/S

'1AN

00*#0URGIA SIVolumul I din Sogo $eherezodei gi o colifului Kholid

Tiaducere de IRIS MANUELA ANGHEL

jJV- f^_L JJv, f^-l:s/%as\^]#0{3

_s/%D lE H i^S

#0\-Ail#

#0.ar%\-fh,$ZO R ILE

*M \-M| \gk iiz J"?\r-f ,i"t$ EPrcA ,hN

J% a-\J% a^lj"k4l'.f \rJ r1a1$ tvJ r1aN

GANDURI DESPRE AUR

$t voALURr DE MATASE

N, S, PURTAU DELOC CU BLANDETE. $I DE CE AR

fi flcut-o?La urma urmei, nu se agteptau s-o mai giseascd in viagl a doua

zi de dimineal[.

Cu o crudI neplsare, slujnicele ii periau plrul lung pind la briual $eherezadei, cu piepteni din fildeg, gi ii ungeau braEele arlmii cu

pastl din lemn de santal.

$eherezada o privea pe una dintre ele cum ii preslra umerii goi

cu foige de aur ce captau lumina soarelui in amurg.

O boare de vint flutura perdelele fine de mltase ce strajuiau

perefii camerei. Parfumul dulce al florilor de portocali p[trundea

in incipere prin paravanele din lemn sculptat, care duceau spre

terasi, amintindu-i de libertatea pe veci pierdutl.

Afost hotdrthrel rne*. Gd.nde;te-te ta Sbiwa!

- Nu port coliere, spuse $eherezada in clipa in care o altd'

slujnic[ se pregitea s[-i puni la git un s,irag imens de nestemate.

- Tiebuie s[-1 purta,ti, stflpini. Este un dar de la calif.

$eherezada ii aruncI micugei slujnice o privire pe cdt de uimiti,pe atit de amuzatd..

- $i dacn nu weau sl-l port? Ce-o s[ faci? O si mi omoare?

- VI rog, stlpani! Eu...

- Blnuiesc c[ nu este momentul cel mai potrivit pentru acest

subiect, spuse $eherezada,oftdnd adinc.

-Du, stlpani.

- Mn cheam[ $eherezada.

- $tiu, stlpdn[, ii rlspunse slujnica, evitdndu-i, stAnjeniti,

privirea inainte de a o ajuta sI-9i punl mantia aurie.

Pe cdnd cele doui servitoare ii puneau pe umeri vegmdntul

greoi, $eherezadaprivearezultatul trudei lor in oglinda din faga ei.

Cosilele-i negre ca noaptea ii strlluceau ca o piatri lustruiti de

obsidian, iar ochii clprui ii erau conturafi cu kohol negru 9i pulbere

de aur. Fruntea ii era impodobiti cu un rubin in form[ de lacriml

de mlrimea degetului ei mare; lacrima-i pereche,prins[ de un lang

sublire, ii incingea briul go1, dansind grafioasl pe mitasea galva-

rilor ei. Mantia era tesutl din pinzd de damasc deschis[ la culoare

gi cusuti cu fir de aur 9i argint, dind nagtere unor modele complexe,

ce deveneau tot mai haotice odatl ce faldurile atingeau pimAntul.

Ardt ca un pdun poleit cu aur.

-Toate aratdatdt de ridicol? intrebi Seherezada.

Cele doul slujnice ii evitl din nou privirea, vidit stdnjenite.

Sunt convinsd cd Shioa nu ardta ridicol...

Chipul $eherczadei cdpdtd. dintr-odatl o expresie aspri.

S h iw a ar fi fo s t fr u m o a s d. Frurn o a s d s i p u terni c d.

Gindul o fhcu sI-si infig[ unghiile in palme,lXsand in carne

urmele unor semiluni micule - dovezile unei voinfe de fier.

La auzul unei bitii timide in u;[, Seherezada si cele doul sluj-

nice ale ei isi intoarser5. privirile - cu respiratiile fremltltoare.

in ciudadirzeniei sale descoperite de curAnd,inima $eherezadeiincepu si-i batl nlvalnic in piept.

- Pot sI intru? intreb[ tatIl ei, rupind ticerea cu glasul lui

duios, presdrat cu tonaliteli rugltoare gi scuze tacite.

$eherezada trase addnc aer in piept, apoi il dldu afari incet...

gi cu grijl.* Baba, ce cauli aici? intrebi ea cu blindele, dar 9i cu multl

b[gare de seaml.

Jahandar al-l{hayzwan intri in camerl, tirgiindu-gi picioarele.

Barba gi timplele ii erau usor ninse, iar nuanlele ochilor sli clprui

se ingem[nau gi fremitau ca valurile mlrii in mijlocul unei furtuni.

in minl Einea un boboc de trandafir, ale clrui petale aveau

virfurile zugrdvitg intr-o gam[ fascinantl de rogu 9i mov.

- Unde e Irsa? il intrebl $eherezada, cu glasul cuprins de spaimi.

- A rlmas acasi, ii rlspunse tatdl ei, zimbind amar. N-am

lisat-o sI vini cu mine, in ciuda faptului ci s-a luptat cu indirjire

gi minie pin[ in ultima clip[.Mdcar dorinla asta mi-a infuplinit-0.

- Ar trebui si stai cu ea. Are nevoie de tine in seara asta.

Te rog sI faci asta pentru mrne, baba! Sa faci ce-am vorbit.

ii cuprinse apoi mina liberl intr-ale sale gi o strinse cu putere,

implorAndu-l astfel sI urmeze planurile pe care i le infhgi;ase cu

cdteva zile in urm[.

- Nu... nu pot, copila mea.

Jahandar igi l[s[ capul in plmint, iar umerii fragili incepuri

si-i tremure sub imperiul suspinelor.

- $eherezada..., inglimi el.

- Tiebuie s[ fii puternic. Pentru Irsa. igi promit cI totul o sI

fie bine, il incuraji Seherezada, mingiindu-i chipul brdzdat de

riduri gi gtergindu-i lacrimile de pe obraz.

- Nu pot. Gdndul ci acum ai putea sd. vezi ultimul apus

de soare...

- Nu va fi ultimul. il voi vedea si pe cel de miine. i,ti jur asta.

Jahandar incuviinfi din cap, frrd cavorbele ei sI-i fi alinat inslsuferinta.

- E ultimul trandafir din grIdinI, spuse el apoi, oferindu-i

bobocul pe care il tinea in mini. N-a inflorit incI, dar am wutsI-!i aduc o arnintire de acasi.

Ea ii zirmbi gi ii intinse m6.na ca sI ia trandafirul, dragostea

dintre ei depigind granilele simplei recunogtinfe, dar el o opri.

Cdnd $eherezada inlelese motivul, incerci si protesteze.

- Nu. Mlcar aga ag putea si-f alin suferinpa, amintindu-p de

cas[, murmuri el in barbd, privind trandafirul cu chipul incruntat

gi crispat.

Una dintre slujnice incepuse sI tugeascl in pumn, pe cindcealalti scruta podeaua cu privirea.

Seherezada agtepta rlbdltoare. $tiind prea bine ce avea sd vadI.

Tiandafirul incepuse si-gi desfaci petalele, trezit parcd

dintr-odatI laiald, de o mdnl invizibiln. in timp ce bobocul se

transforma intr-o floare magnifici, rlspindea in aer un parfum

dulceag 9i plicut... de o savoare aparte... apoi, ins[, deveni ameli-

tor. $i coplesitor. Petalele incepurl sI-si schimbe culoarea, cipl-tdnd o nuanf[ ruginie gi mohorit[ in locul rozului intens 9istrilucitor pe care-l avusese in primele clipe de viagn.

$i, cdt ai clipi, floarea se ofili.

Jahandar privea dezamdgpt cum petalele uscate ale trandafiruluicideau pe dalele albe de marmuri de la picioarele 1or.

- imi pare... nespus de riu, $eherezada, spuse el, cu lacrimi inochi.

- Nu te mai neclji! Nu-i voi uita niciodat[ frumusefea-i

efemerl, baba,ii rispunse ea, punindu-si bratele de jur imprejurul

gitului slu gi trigindu-l cit mai aproape de ea.

igi lipi apoi gura de urechea lui gi ii murmuri atat de incet, cdt

numai el sI o audi:

- Du-te laTariq, aga cum mi-ai promis! Ia-o pe Irsa 9i pleca,ti

de-ndatI!

El incuviinll din cap, cu ochi sciplritori.

- Te iubesc, copila mea.

- $i eu te iubesc. $i imi voi line promisiunile. Pe toate.

Coplegit de durere,Jahandar igi privi in t[cere fiica mai mare.

Cineva bXtu la ugl, cu insistenfl 9i hotlrdre.

$eherezada igi intoarse capul,legindndu-gi pe frunte rubinul

rogu ca singele. igi indreptl umerii 9i igi ridicn berbia ascu,titi.

Jahandar se retrase intr-un co\, ascunzAndu-gi chipul in miiniin clipa in care fiica sa porni spre u9d.

- imi pare riu..., nespus de riu, ii gopti ea, inainte de a trece

pragul ca sI li se aliture gfuzilor aflate in fruntea alaiului.

Jahandar se prlbugi in genunchi gi izbucni in lacrimi in timp ce

$eherezada dispiru dupl coll.

insogit[ de hohotele de pldns ale tatllui ei, ce rdsunau inc[ pe

holurile pustii, picioarele $eherezadei refuzd s-o mai poarte prin

labirintul de coridoare al palatului. Dupi cdqiva pa9i, se opri pe loc,

cu genunchii tremurind pe sub galvarii largi de mitase.

- Stipin[? spuse, pe un ton plictisit, unul dintre soldagi.

- Poate s[ mai agtepte, ii r[spunse $eherezada, cu respiralia

intretliati.Soldafi igi aruncau priviri intrebltoare.

Coplegit[ de lacrimile ce ameninfau sI-i bdzdeze obrajii,

$eherezada igi duse mdna la piept. FIr[ s[-gi dea seama, strinse cu

degetele colierul imens de aur, incrustat cu nestemate, pe care ilpurta la git. Era greu gi simfea ci o sufocl. La fel ca un lal impo-

dobit cu pietre pregioase. igi infhsurl degetele de jur imprejurul

giragului, gdndindu-se pentru o clipI sI gi-l smulgl de la git.

Minia ii alina rinile. ii "r"

,r, adevdratprieten.

Shiva!

Cea mai buni prieten[ a sa. Confidenta ei.

igi strinse degetele de la picioarele incIllate in sandale impletite

cu fir de aur gi igi indrepti din nou umerii. Firn s[ rosteasci weun

cuvAnt, porni din nou.

Soldalii igi aruncau din nou priviri intrebltoare.

Cind ajunse in faga usilor duble, din lemn masiv, ce duceau

spre sala tronului, Seherezada simli cum inima ii bitea nebunegte

in piept. Usile se deschiserl cu un zgomot strident, iar ea igi pironi

privirea asupra lintei ei, ignorind totul in jurul sIu.

La capitul sLlii imense, stitea Khalid Ibn al-Rashid, califul din

Khorasan.

Suveranul suveranilor.

Monstrul din co;n'tarurile mele.

Cu fiecare pas pe care il fXcea, Seherezada simtea cum, sub

imperiul miniei, singele ii ztrdcnea prin vene, iar 1elul ei prindea

tot mai mult contur. il r.*t" cu ochii ei sfredelitori si hotirdti.Alura lui semeafl il distingea cu totul de oamenii din suita sa gi, cu

cdt se apropia mai mult de el, cu atAt detaliile infXgignrii sale se

configurau mai clar.

Era inalt si zvelt, avind constitutia unui tdnir cIlit in lupte.

Avea pirul negru gi drept, pieptdnat cu multl griji, intr-o manierlce-ti sugera doringa de a impune ordine in toate aspectele viefii.

in timp ce se indrepta spre tron, continua s[-1 infrunte cu

privirea, refuzdnd sI se supunl, chiar gi in faga suveranului ei.

El ridici ugor din sprincenele-i dese, ce-i strdjuiau ochii de un

cafeniu deschis. in bltaia anumitor raze de luminI, semlnau cu

ochii unui tigru zugrdvigi in nuantele chihlimbarului. Profilul siuputea constitui, din diverse unghiuri, modelul ideal pentru penelul

l0

magic al unui pictor. In tot acest r[stimpr rimase incremenit ca

o stan[ de piatrl, scrutand-o cu o privire la fel de iscoditoare.

Avea chipul deltuit parci in piatrl; gi ochi sfredelitori, ce-ti

pitrundeau in suflet.

Atunci, ii oferi mina.

$i exact in clipa in care $eherezada voi si i-o cuprindl intr-asa, igi aminti ci trebuie s[ se inchine in fala lui.

Minia clocotitoare ameninfa si-i spargl zdgazurile inimii,colordndu-i obrajii intr-o nuanfi fermecitoare de rogu.

Cind privirile li se intilnirl din nou, el clipi.

- Sogia mea, ii spuse apoi, dind din cap.

- Regele meu, ii rlspunse ea.

Voi apuca sd vdd cum soarele apune ;i mdine. Nu am voie sd fac

,qre;eli. Jur cd ,uoi apuca sd ,udd cdt rnai multe apusuri de soare.

$i te ooi ucide.

Cu m,iinile ruele.