04 PDF Masterplan 09.03.2012 Small

8/16/2019 04 PDF Masterplan 09.03.2012 Small

1/102

ETAPA 2

CONCEPT GENERAL DE DEZVOLTAREURBANA (MASTERPLAN) IANUARIE 2012


2/102

2

Casetă tehnică

Beneciar: Primăria Municipiului Timișoarabd. C.D. Loga, nr. 1, 300030 Timişoara, jud. Timiş

T: +40 -(0)256408300, F.: +40 -(0)256490635

E: [email protected]

I: www.primariatm.ro

Asociați contract: s.c. planwerk s.r.l., arhitectură + urbanismstr. Clemenceau 3, RO-400021, Cluj Napoca

T.: +40 -(0)264 -439488,


I: www.planwerkcluj.org

s.c. VITAMIN Architects s.r.l.

Pţa. Alexandru Mocioni nr.2, RO-300199, Timişoara

T: +40 -(0)256 -433550, F: +40 -(0)256 -433550


I: www.vitamina.ro

s.c. IHS Romania s.r.l

str. Victor Eimiu, nr. 5-7, RO-010153, Bucureş

T: +40 -(0)21 -3137475, F: +40 -(0)21 -3137475


I: www.ihs-romania.ro

s.c. Proiect Bihor s.a.

str. General Magheru, nr. 23, 410057, Oradea

T: +40 -(0)259 -415827, F: +40 -(0)259 -415353

E:[email protected]

I: www.proiect-bihor.ro

Subcontractanți: s.c. Halcrow România s.r.l.str. Carol Davila, nr. 85, RO-050456, sector 5, Bucureş

I: www.halcrow.com/romania

s.c. Veltona s.r.l.

str. Paris, nr. 2, RO-300003, Timişoara

s.c. Path s Route s.r

str. Emil Zola, nr. 92, RO-300433, Timişoara

HERITAS - Fundaţia Transilvană pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie şi

Revitalizare a Patrimoniului CulturalPiaţa Huet, nr. 3, Sibiu

T:+40 -(0)269 -211988, F: +40 -(0)269 -211.671

E: [email protected],

I: www.heritas.ro

Consultanți: arh. Adina Bocicaiarh. Vlad Gaivoronschi

arh. Șerban Sturdza


3/102

3

Echipa de lucru:CONSORȚIUL CONTRACTANT

Coordonare Eugen Pănescu, Rudolf Graef, Paul Buchert

Economie urbană Nic Țarălungă, Sorina Racoviceanu

Mediu Monica Vidrighin, Roxana Popa

Studii circulaţie Nagy Wencyel, Bojidar Tomici

Infrastructură transport Vasile Percec

Consullare publică Michael Engel

Infrastructură reţele edilitare Arimia Florin

Planşe Andreea Pătroi, Raoul Chiricheş, Lavinia Popa, Crisna Novac, Paul Buchert

Rudolf Gräf Layout Michael Engel

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

Coordonare arh. şef Ciprian Cădariu

Instuţia Arhitectului Șef Sorina Popa, Natalia Carp (Comparment coordonare PUG)

cu parciparea:

Direcţia de Mediu Vasile Ciupa (director), Adrian Bere, Diana Mihaela Nica

Direcţia Patrimoniu Marn Staia (director), Cacuci Nicolae, Olia Sârca

Direcţia Dezvoltare Aurelia Junie (director)

Direcţia Tehnică Chiş Culiţă (director)

Direcţia Comunicare Violeta Mihalache (director)

Consultant al PrimărieiMunicipiului Timişoara

arh. Massimo Tadi (Politehnica Milano)

Imagini: Aurelian Cafadaru, Arhiva proiectului, Rudolf Graef, Eugen Panescu,Primăria Municipiului Timişoara (Direcţia Comunicare), Michael Engel


4/102

4

CASETĂ TEHNICĂ 2CONŢINUT 4

1. ASPECTE CHEIE ALE DEZVOLTĂRII SI ANALIZA SWOT 71.1. CARACTERISTICI GENERALE ȘI PRINCIPALELE PROBLEME ALE DEZVOLTĂRI1.2. ANALIZA SWOT

2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE 132.1. VIZIUNEA ȘI OBIECTIVE DE DEZVOLTAREE2.2. OBIECTIVE STRATEGICE2.3. SCHEMĂ DE DEZVOLTARE MAJORĂ

3. POLITICI TEMATICE 253.1. POLITICI TEMATICE

4. PROGRAME SI PROIECTE TEMATICE 27

POLITICA 1: DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE 27 PROGRAM 1: PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCȚIE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE ȘIINOVAREPROGRAM 2: PARCURI DE CERCETAREPROGRAM 3: CENTRE DE AFACERI ȘI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELORINTERNATIONALEPROGRAM 4: SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE

POLITICA 2: CREȘTEREA PONDERII IMMURILOR ÎN ECONOMIA LOCALĂ 29 PROGRAM 1: INCUBATOARE DE AFACERI

PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII CU PROFIL AXATPE TURISM, SERVICII ȘI MEȘTEȘUGURI

POLITICA 3: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALACOMPETITIVA 33

PROGRAM 1: CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURA ECONOMICĂȘI SOCIALĂ A ORAȘULUIPROGRAM 2: REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREA INFRASTRUCTURIIEDUCAȚIONALE PREUNIVERSITARE ȘI UNIVERSITARE

POLITICA 4: ASIGURAREA MOBILITĂȚII, A INFRASTRUCTURI I EDILITARE ȘI AINFRASTRUCTURII DE COMUNICARE IT 37

PROGRAM 1: REȚEA APĂ POTABILĂPROGRAM 2: ASIGURAREA REȚELEI DE CANALIZAREPROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT PERSONAL ȘI PUBLICPROGRAM 4: TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ȘI PIETONALEPROGRAM 5: REȚELE DE COMUNICARE

Conținut


5/102

POLITICA 5: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ȘI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC 47 PROGRAM 1: CREȘTEREA CALITĂȚII SPAȚIULUI PUBLIC URBAN

PROGRAM 2: CREȘTEREA CALITĂȚII REȚELEI DE SPAȚII VERZI

POLITICA 6: MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINȚE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII LOCUIRI I 53 PROGRAM 1: CREȘTEREA CALITĂȚII MEDIULUI LOCUIT ÎN CARTIERELE REZIDENȚIALE

PROGRAM 2: CREAREA UNUI FOND DE LOCUINȚE SOCIALEPROGRAM 3: ZONE REZIDENȚIALE COERENTE OBȚINUTE PRIN URBANIZAREȘI RECONVERSIE

POLITICA 7: REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI CULTURAL, CLĂDIRI

ȘI ZONE URBANE 57 PROGRAM 1: REABILITAREA IMOBILELOR DE PATRIMONIU ÎN PROPRIETATE DE STAT

PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE PRIN ACORDARE DEASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN FINANCIAR PROPRIETARILOR DE IMOBILE ISTORICEPROGRAM 3: REABILITAREA DOMENIULUI PUBLIC ÎN CARTIERELE ISTORICE

POLITICA 8: ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRU COMUNITATE 61 PROGRAM 1: INFRASTRUCTURĂ SPORT

PROGRAM 2: INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIE PREUNIVERSITARĂPROGRAM 3: INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATEPROGRAM 4: INFRASTRUCTURA SOCIALĂ

PROGRAM 5: INFRASTRUCTURA CULTURĂPROGRAM 6: LOCALIZAREA Ș I POTENȚAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII

POLITICA 9: ASIGURAREA IDENTITĂȚII URBANE ȘI A CADRULUI NATURAL 71 PROGRAM 1: CORIDOARELE DE ACCES ÎN ORAȘ ÎN RELAȚIE CU ZONA

METROPOLITANĂPROGRAM 2: ÎMBUNĂTĂȚIREA TRECERII DE LA MEDIUL URBAN LA CEL NATURAL

POLITICA 10: ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSEDE CO

2 ȘI PULBERI PENTRU UN ORAȘ VERDE 75

PROGRAM 1: PROMOVAREA DE ENERGII DIN SURSE REGENERABILEPROGRAM 2: MANAGEMENTUL APELOR PLUVIALE ȘI ACTIVAREA REȚELEIHIDROGRAFICEPROGRAM 3: CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICEPROGRAM 4: MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MENAJERE ȘI INDUSTRIALEPROGRAM 5: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII AERULUI ÎN ORAȘPROGRAM 6: CALITATEA APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAȚĂ

POLITICI SPECIFICE FĂRĂ CARACTER TERITORIAL 83

CONCEPT GENERAL DE DEZVOLTARE URBANĂ SCENARII DE DEZVOLTARE 86

ANEXA 1: COMPETITIVITATEA REGIONALĂ

ANEXA 2: CENTRALIZATOR FISE DE PROIECT


6/102


7/102

7

1.1. Caracterisci generale și principaleleprobleme ale dezvoltării1

De ce Timișoara este o comunitate puternică?

1. Accesibilitate și mobilitate - Integrarea Timișoarei în structuranațională și Europeană

Situată în cadrul Euroregiunii Dunăre – Criş - Mureş - Tisa (DKMT),

regiune transfrontalieră constuită în 1994, ce se înnde pe 77.456km2 şi include o populaţie de cca. 6 milioane locuitori, prin poziţia sageogracă, cu posibilităţi de interconectare prin căi de comunicaţieterestre, aeriene şi navale, la care se adaugă plasarea pe traseul une-ia dintre cele mai importante linii europene de telecomunicaţie prinbră opcă, Timişoara este, în prezent, principala poartă de intrare

în România, dinspre Europa Centrală şi de Vest. În plus, proiectele cu-prinse in planul de invesţii realizat prin PIDU conectează Timişoarala coridoarele ruere şi feroviare ale Europei Centrale.

2. Economie inovavă și antreprenorială - resursele umane șiinfrastructura economică

Cu o infrastructură economică diversă, la care se adăugă şi una uni-versitară şi de cercetare, un climat pentru afaceri de nivel stabil şisigur, Timişoara reprezentă un bazin atracv pentru forţa de mun-că diversă şi peste medie calicată, în industrii producve şi serviciişinţice, socio-economice, medicină şi biotehnologie.

Rata şomajului a fost cea mai mică din Romania, pe primul trimestrual anului 2011.

Invesţiile realizate în programe de reabilitare a patrimoniului arhi-

tectural cresc atracvitatea municipiului jucând un rol important încaptarea de noi investori şi vizitatori.

3. Calitatea și atracvitatea mediului - Infrastructura urbană

Timişoara are o structură socială complexă având un specic mul şitranscultural bazat pe un spirit tolerant şi de convieţuire muletnicăexemplară.

Oraşul are o infrastructură urbană spaţială echilibrată. Standardelede locuire sunt peste media pe ţară, cu o concentrare de servicii şi cu

o ofertă bogată şi variată de monumente, spaţii de cultură, acvităţi

1 Primăria Muncipiului Timişoara: Starea economică, socială şi de mediu a mu-nicipiului Timişoara 2010

Aspecte cheie ale dezvoltării sianaliza SWOT 1


8/102

8

şi evenimente culturale, modalităţi de petrecere a mpului liber.Patrimoniul natural este clădit pe structura formată de bulevarduluiverde al canalului Bega, Pădurea Verde şi o reţea de Parcuri în zonacentrală ce necesită susţinere printr-o reţea de spaţii verzi la nivel decarer şi conectare la cadrul natural periurban.

4. Parteneriat cu comunitatea - Guvernare și managementul public

Timişoara este un oraş cu o administraţie publică creavă îmbinândpolici de administrare şi de dezvoltare la nivel local şi regional.

Administraţia locală, deschisă către o planicare parcipavă, con-duce şi oferă servicii publice pentru comunitate, folosind inovaţiitehnice, tehnologice şi administrave pentru îmbunătăţirea acestorservicii.

Timişoara este membră a Asociaţiei European Cies Markeng, ală-turi de 100 de oraşe din 32 de state, face parte din clasa SMART Ci-es din Europa ind membru a mai multe forme de asociere precum:Balcinet asocierea celor mai importante oraşe ale Peninsulei Balcani-ce, Clubul de la Strasbourg asocierea principalelor oraşe din statelecare au aderat recent la Uniunea Europeană şi oraşul Strasbourg, dinFranţa, capitala parlamentară a Europei Unite, EUROREGIUNEA DU-

NĂRE – CRIȘ – MUREȘ -TISA (DKMT), regiune transfrontalieră Alianţaoraşelor care au în componenţă un carer Iosen precum Budapes-ta, Viena, Timişoara şi Praga.

Care sunt aspectele care împiedică dezvoltareadurabilă a municipiului ?

Timişoarei îi lipsesc strategii de markeng urban care să încurajezenoi iniţiave şi să contribuie la coordonarea acvităţilor sectoruluipublic, sectorului academic şi privat, naţional şi internaţional.

Insucienta folosire a rezultatelor cercetării nu contribuie la consoli-darea unei economii locale inovave şi creave.

În structura forţei de muncă se constată fenomenul de migraţieal specialişlor către ţări din UE şi o descreştere a numărului destudenţi.

Din punct de vedere al accesibilităţii pe componenta IT, municipiulnu are o infrastructura dezvoltată echilibrat pe tot teritoriul.

Timişoara se confruntă cu probleme de congese de trac în zonacentrală determinată atât de conguraţia stradală incompletă a mu-

nicipiului cât, de lipsa centurii ocolitoare şi de lipsa unui sistem demanagement al tracului.


9/102

9

Poluarea aerului cauzată de trac, poluarea apei, insucienţa spaţiilorvezi şi reparzarea neuniformă a acestora contribuie la scădereacalităţii vieţii în municipiu şi, inclusiv, a atracvităţii acestuia.

Care sunt șansele dezvoltării municipiului?1

Dezvoltarea durabilă a Timişoarei se bazează, la nivelul policilorlocale, pe o strânsă coordonare cu ţintele economice principale aleStrategiei EUROPA 2020, prin care se urmăreşte creşterea invesţii-lor şi a ocupării forţei de muncă în Cercetare şi Dezvoltare. Angereascopului necesită strategii pentru „regenerarea economiei urbane”

care să susţină o economie compevă, reducerea consumului deresurse locale, şi smularea unei economii bazate pe cunoaştere,creavitate, excelenţă, inovaţie. De aceea sunt urmate policile dedezvoltare şi diversicare a sistemelor de producţie locală, în para-lel cu structurarea adecvată a pieţei forţei de muncă, prin programeeducaţionale şi de formare.

O oportunitate o reprezintă noul ciclu de nanţare europeană peperioada 2014-2020, care face din consolidarea pactului teritorial

între reţele de oraşe şi reţele de zone metropolitane o prioritate înobţinerea de nanţări europene. Parteneriatele semnate, atât în ca-drul Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară Timişoara cât şi în cadrulasociaţiilor cu alte oraşe europene, sunt favorabile planicării şi rea-lizării de proiecte pentru comunităţi mai largi şi mai diversicate subaspect economic, social şi cultural.

Nu în ulmul rând, municipiul Timişoara are o rezervă importantă deterenuri intravilane deservite cu ulităţi publice, în mare parte. Aces-tea, printr-un proces de reconversie funcţională durabilă pot asigurabaza unei dezvoltări economice elaborată şi aprobată la nivel local.

Ce amenință o dezvoltare durabilă?

Connuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei şi consecinţaacestui fenomen: înrăutăţirea structurii populaţiei .

Lipsa de fonduri necesare reabilitării instalaţiilor, structurii, faţadelorclădirilor vor scade atracvitatea mediului urban şi vor reduce inte-resul turisc şi de rezidenţă.

Creşterea gradului de infracţionalitate şi de violenţă a unor grupuri.

Lipsa diversicării invesţiilor în oraş, un sector IMM cu pondere re-dusă în economia locală şi bizuirea pe industrii ce folosesc forţă demuncă necalicată.

1 Reuniunea informală ministerială, Declaraţia de la Toledo privind dezvoltareaurbană, Toledo, 22.06.2010

1Aspecte cheie ale

dezvoltării şi analiza SWOT


10/102

10


11/102

11

1Aspecte cheie ale

dezvoltării si analiza SWOT

Tab.1: Matricea SWOT

1.2. Analiza SWOT

1.2.1. Matricea SWOT și fundamentarea strategieide dezvoltare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• structură teritorială coerentă, cu inter-relaţionări reale în domeniul social, economic şi administrav

• potenţial ridicat al resurselor naturale, inclusiv obiogeograe şi biodiversitate ridicată

• proximitatea limitei de graniţă a României şi a UniuniiEuropene şi o bună infrastructură aeriană, rueră şiferoviară în relaţie cu teritoriul naţional, european

• identate culturală şi istorică semnicavă, prezervareamoştenirii culturale într-un grad ridicat

• un nivel ridicat al pregării profesionale de nişă, centruuniversitar specializat de importanţă naţională

• dinamică economică semnicavă prin dezvoltareasectorului terţiar în urma restructurării economice

• o administraţie locală stabilă din punct de vedere alpolicilor publice pe termen lung şi orientata spresoluţionarea în parteneriat a problemelor

• număr important de resurse umane trecute prinuniversităţi şi programe de reconversie profesională

• personal bugetar perfecţionat

• capacitate de gesonare a problemelor prinmanagementul proiectelor

• sistem informac şi media exns

• sporul negav al populaţiei (cca. 8000 locuitori)

• migraţia forţei de muncă calicate, din cauzarestructurării economice si atracvităţii pieţei externede muncă (cca. 9000 locuitori)

• disparităţi in gradul de echipare cu infrastructurătehnico-edilitară şi socială, servicii de educaţie şisănătate publică

• dotări sociale incomplete cantav si calitav

• poluare semnicavă a factorilor de mediu, imaginedefavorabilă la nivelul de percepţie naţională şieuropeană în privinţa calităţii aerului

• lipsa amenajărilor de depozitare si prelucrare adeşeurilor menajere si industriale

• prezentarea în media a unor evenimente cu un gradsemnicav de violenţă

OPORTUNITĂŢI PERICOLE

• existenta Strategiei Europa 2020 oferă potenţial înformularea şi aplicarea policilor regionale, naţionaleşi locale

• accesul direct la nanţări din fonduri europene

pentru proiectele de dezvoltare urbană durabilă, amunicipiului, şi a zonei metropolitane

• acceptanţa populaţiei şi atudinea proacvăa administraţiei pentru energie alternavă şieconomie cu emisii poluante zero, prin dezvoltareaparteneriatului dintre sectorul academic şi cel privatin domeniul cercetării si ulizării eciente a resurselornaturale regenerabile şi neregenerabile existente

• creşterea presgiului şi a rolului polarizator alTimişoarei în dezvoltarea regională prin consolidareacooperării europene în domeniul cultural si economic

• reducerea migraţiei populaţiei rezidente si atragerea deforţă de muncă din bazinul naţional si european

• dezvoltarea sistemelor „e-.....”

• pornirea demersului pentru angerea statutului deCapitală Culturală Europeană în anul 2020

• connuarea procesului de îmbătrânire a demogracă

• creşterea cererii pentru servicii publice din parteagrupurilor dezavantajate economic si social şi lipsaresurselor de nanţare în administraţia publica locală

• dezvoltarea de comunităţi paupere compacte ce potdeveni surse de conicte sociale

• tendinţa creşterii preţurilor serviciilor publice ce poatedepăşi pragul de plată , dar şi de suportabilitate, alpopulaţiei

• concurenţa oraşelor din regiune menţine tendinţade migraţie a segmentului demograc acv i tânărmişorean

• perpetuarea creşterii economice „0” in Romania


12/102


13/102

13

CARTA DE LA LEIPZIG pentru oraşe europene durabile conţine reco-mandări suciente pentru înlăturarea disparităţilor şi angerea co-eziunii sociale teritoriale (echipare a teritoriului) şi a producvităţiieconomice. Prezentul document are ca scop enumerarea măsurilorde aspect spaţial necesare, în următorii 10 ani, menţinerii şi creăriide locuri de muncă, asigurării calităţii vieţii celor care locuiesc, mun-cesc şi vizitează Timişoara.

Cu precădere sunt considerate operaţiuni de regenerare urbană ac-ţiunile de valoricare ale terenurilor poluate şi/sau neulizate, în-soţite de măsuri de protejare a mediului natural necesare creşteriicompevităţii oraşului în regiune. Structura strategiei conţine trei

domenii integrate ce vor ghida dezvoltarea viitoare a oraşului, în con-diţiile angerii unei coeziuni teritoriale:

Domeniul I - Condiții de amplasare atracve pentru sectorului pri-vat şi orientarea către o economie performantă conectată la sistemuleuropean de transport aerian, feroviar si ruer.

Coordonat cu Strategia Europa 20201 , se va urmării dezvoltarea uneieconomii fundamentată pe cunoaştere şi inovare care să asigure,unui procent de 70% din populaţia cu vârstă cuprinsă între 20-64 deani, locuri de muncă şi un 2 % din bugetul local alocat nanţării şi

co-nanţării în invesţii de cercetare-dezvoltare, ca şi absorbţia uneicote 60% din populaţia tânără în universităţi.

Din punct de vedere spaţial, se urmăreşte realizarea unei rate cât maiapropiată de 1/1 între numărul locuinţelor şi al locurilor de muncă,

în zona centrală, în scopul evitării poluării cauzate de trac, precumşi reducerea sub ½ oră a mpului necesar deplasării de la spaţiul derezidenţă la locul de muncă, orientând spre folosirea (1) tramvaiului,(2) bicicletei, (3) praccarea mersului pe jos

Domeniul II – Calitatea sporită a condițiilor de viață în toate care-rele orașului, considerând spaţiile verzi, zonele de recreere, ulităţileşi serviciile publice urbane. Această direcţie vizează structurarea uneireţele urbane cu Servicii publice şi spaţii urbane modernizate edili-tar cu un fond construit, implementarea de tehnologii care asigurăatât ecienţa energecă cât si mijloace alternave de producere aacesteia.

Coordonat cu Strategia Europa 2020, se va avea în vedere ulizareaşi promovarea resurselor alternave/ecologice, creşterea incluziuniiprin rezolvarea a 10 000 de cazuri reprezentând persoane ameninţatede sărăcie, reducerea sub 5% a abandonul şcolar. În scopul ecien-

zării energece instuţiile publice vor trebui să-şi reducă cu 20%emisiile de CO2 si cu 30% din consumul de energie pentru acvităţile

1 hp://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

Strategia de dezvoltare

2


14/102

14

proprii,ca şi a serviciilor şi ulităţilor publice (construcţii, parc autopropriu, transport public, iluminat public, apa-canal, managementdeşeuri si servicii publice)1.

Din punct de vedere spaţial, se urmăreşte realizarea unui mp de ½oră pentru deplasarea de la locuinţă la obiecvele de învăţământ şide sănătate, creşterea spaţiilor verzi la o valoare de 40 mp/locuitor,şi asigurarea unui procent de 35% din suprafaţa intravilanului ca do-meniu public.

Domeniul 3 - Slul propriu al orașului, obţinut ca rezultat a derulării

unor concursuri de arhitectură sau altor proceduri de achiziţie publi-că bazate pe criterii de calitate a soluţiei, a imaginii contemporane,a acţiunilor de reabilitare şi conservare a patrimoniului arhitectural-cultural, de folosire a mobilierului urban, a formelor de artă strada-lă şi a evenimentelor culturale, a imaginii nocturne a oraşului priniluminatul stradal şi al clădirilor, a imaginii acve date de existenţazonelor pietonale.

1 STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMI-ŞOARA prevede reduceri privind emisiile de CO2 pe baza unor indicatori realişdupă cum urmează:• transport – 22%• sector energec -35%• sector rezidenal – 17%• sector instuonal – 13%• sector deseuri – 6%• sector agricultura /spai verzi – 2%• sector apa – 5%• industrie / mediul de afaceri – 4%

Fig. 1: Detaliu imobil istoric


15/102

15

2.1. Viziunea și obiecve de dezvoltare

Inițiave anterioare

Timişoara are connuitate în folosirea planicării strategice ca in-strument al dezvoltării durabile. Prin studii anterioare1 Primăria aformulat, în parteneriat cu mediul universitar şi cu sectorul privat,viziunea de dezvoltare ca direcţie majoră de ghidare a resurselor ma-teriale, nanciare şi umane. Cuvintele cheie întâlnite în conţinutultextului strategiei conturează imaginea unei metropole europene,

cu o economie bazată pe tehnologii avansate amplasate în contextulatracv arhitectural, cultural şi natural.

Studiul “Smart Cies, Ranking of European Medium-Sized Cies”2 pla-sează Timişoara intr-un context urban inteligent din punct de vedereal tehnologiilor de transport, al industriilor informace, al educaţieisi cercetării, al protecţiei mediului si al unei bune guvernări.

Viziunea din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană3 congurează mu-nicipiul Timişoara ca zonă urbană compevă, cu o economie dina-mică, diversicată şi durabilă, cu o comunitate coezivă, puternică şivibrantă. În context metropolitan municipiul Timişoara este privit ca

“pol social-economic de prim rang al României, care polarizează toa-tă partea de vest a ţării, concentrând acvităţi complexe şi dinamice,care îl plasează pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureş.capol strategic al României, compev în spaţiul european, cu o econo-mie dinamică şi durabilă, bazată pe cercetare şi inovare, o zonă atrac-vă atât pentru locuitorii săi cât şi pentru investori şi vizitatori”.

1 Conceptul integrat de masuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea eco-nomică a carerelor istorice din Timişoara-perioada 2007-2011 , studiu elaborat dePrimăria Municipiului Timişoara si Societatea Germană pentru Cooperare Tehnica(GTZ), aprobat prin Hotărâre Consiliul Local nr. 3/30.01.2007 Vision Timişoara 2030 - suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infra-structura oraşului Timişoara , studiu elaborat de Primăria municipiului Timişoara încolaborare cu Instutul Politehnic Timişoara si Instutul Fraunhofer IPA Stugart,aprobat prin Hotărâre Consiliul Local nr. 484/18.12.2007 Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Timişoaraaprobat prin Hotărâ-rea Consiliului Local nr. 137/27.04.2010.

2 Studiu elaborat de un consorţiu format din Centre of Regional Science (SRF)-Viena University of Technology, Departament of Geography-University Ljublijana,

Research Instute for Housing, Urban and Mobility Studies (OTB)-Del University ofTechnology, octombrie 2007.

3 Proiect realizat în cadrul Axei Prioritare 1-Program Operaţional regional2007-2013

2Strategia de dezvoltare


16/102

16

Textul Viziunii de dezvoltare în cele două studii este următorul:

TIMISOARA, METROPOLA EUROPEANA HIGH-TECH,CU RADACINI ISTORICE SI CULTURALE

SPAŢIU MULTICULTURAL INTEGRATOR ȘI DE AVANGARDĂ,POL NAŢIONAL DE REFERINŢĂ ÎN INDUSTRIILE CE UTILIZEAZĂTEHNOLOGII ÎNALTE, ÎN INFORMATICĂ, TELECOMUNICAŢII ȘI

ÎN SERVICIILE CREATIVE.

Viziunea de Dezvoltare ca parte a PlanuluiUrbanisc General

Municipiul Timişoara este spaţiul urban dezvoltat istoric prin inter-acţiunea dintre tehnologie, cultura si mediu. „Prin funcţiunile salecomplexe, oraşul Timişoara polarizează un teritoriu mai larg, ind celmai mare centru economic, şinţic si cultural din Regiunea Vescade Dezvoltare a României, concentrând 25,8% din populaţia urbană,peste 30% din producţia industriala, cca 35% din acvităţile comerci-ale si 70% din studenţii din regiune”.

Aceste caracterisci au inuenţat poziv dezvoltarea infrastructuriiurbane din punct de vedere al ulităţilor publice, al forţei de muncădin zonele adiacente municipiului, al infrastructurii sociale, cultu-rale, economice şi administrave. Municipiul Timişoara este într-oconnuă dezvoltare şi generează schimbare în regiune. Transportul,serviciile si ulităţile municipiului constuie suportul creşterii acesteieconomii mature, atracve si compeve, cu locuri de muncă gene-ratoare de valoare adăugată.

VIZIUNEA 2030

VIZIUNE PIDU

Fig. 2: Frontul de nord al PieţeiUnirii cu imobile reabilitate şicafenele.


17/102

17


Interesul invesţional din partea sectorului privat creşte, solicitândsi forme adecvate de markeng si de management urban pentru amenţine municipiul în zona oportunităţilor de invesţii si a dezvol-tării economice fără costuri mari de mediu. Piaţa locală îşi măreşteşi diversică cererea pentru serviciile publice şi private. Standardeleprivind calitatea vieţii reclamate de o metropolă europeană solicităschimbări calitave în oferta de servicii şi ulităţi publice cât şi înprotejarea mediului natural.

Timişoara va în connuare în compeţie cu oraşe europene pentruatragerea de afaceri, invesţii, organizarea de evenimente şi turismpentru opmizarea beneciilor economice şi sociale pentru locuitorii

oraşului. Amplasarea într-o regiune a Europei dens populată repre-zintă o şansă unică pentru valoricarea căreia atât deciziile policecât şi instrumentele şi metodele administrave vor trebui să ţinăcont de mărimea economică a spaţiului funcţional al Timişoarei.

Viziunea de dezvoltare a municipiului in contextul Planului UrbaniscGeneral susţine orientarea comunităţii către o permanentă cunoaş-tere şi performanţă, ca formă de adaptare la provocările compeţieitehnologice, petrecute intr-un mediu urban cultural protejat şi valo-ricat.

TIMIȘOARA, RENDEZ-VOUS CUTEHNOLOGIA SI CULTURA!

TIMIȘOARA, O METROPOLĂ INOVATIVĂ ȘI INTERCULTURALĂ,

CU O ECONOMIE COMPETITIVĂ, SUSŢINUTĂ DE VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL,

EXCELENŢĂ UNIVERSITARĂ ȘI O STRUCTURĂ URBANĂ EFICIENTĂ

VIZIUNEA DE DEZVOLTARE


18/102

18

2.2. Obiecve Strategice

Obiecvele dezvoltării teritoriale se înscriu în direcţiile de dezvoltarevizând creşterea ofertei de amplasamente pentru invesţii, sporireagradului de atracvitate şi slul municipiului. Dezvoltarea viitoarea Timişoarei se bazează pe atracvitatea condiţiilor de locuire şi aexistentei locurilor de muncă. În consecinţă obiecvele strategice dedezvoltare ghidează creşterea urbană în direcţia obţinerii unei eco-nomii puternice, cu mai multe oportunităţi de angajare şi a unui ca-dru atracv de locuit pentru persoane singure şi familii.

O viitoare economie urbană puternică solicită un climat de afaceri fa-vorabil şi o curriculă universitară proacvă şi adaptabilă tendinţelorpieţei de muncă. Condiţiile de locuire pentru toate grupurile depopulaţie vizează locuinţa, accesul locuinţei la ulităţi publice şi ac-cesul locuitorilor la spaţii publice desnate serviciilor şi facilităţi derecreere.

OBIECTIV 1Dezvoltarea unei structuri economice urbane compeve:

Dezvoltarea economică se bazează pe cunoaştere şi inovare ca vec-

tor de atragere a compevităţii internaţionale în comunitatea deafaceri mişoreană. Complementar, prin asigurarea de facilităţi şiforme de recreere vor atraşi noi vizitatori şi se va smula creştereasejurului, respecv, a numărului de nopţi de cazare. În acest scop vor dispuse spaţii pentru o economie bazată pe cunoaştere şi serviciiconexe, cu precădere clustere în domeniul industriei creave, şi aeconomiei şi cercetării în industrii şi servicii.

OBIECTIV 2Creșterea atracvității orașului pentru localnici și vizitatori:

Condiţiile de locuire, structura urbană a serviciilor şi ulităţilor vor gândite ca suport al dezvoltării economice. Locuinţa şi echiparea e-cientă a acesteia, serviciile de educaţie şi sănătate vor trebui dispuse

în sensul potenţării resursei umane ca factor crucial în dezvoltareaTimişoarei.

Valoricarea oportunităţilor urbane existente precum şi a celor re-zultate din aplicarea unor programe de regenerare urbană solicită înprimul rând consolidarea Slului Timişoara. Îmbunătăţirea condiţiilorde locuire, dar şi a imaginii urbane, se vor realiza şi prin interconec-tarea reţelei spaţiilor publice din zona centrală cu cea din carereleoraşului, prin conversia unor terenuri pentru funcţiuni de birouri cla-

sa Prima şi A integrate slisc în patrimoniul arhitectural existent


19/102

locuri de muncă într-o economie

compevă

Condiţii de locuire într-un cadruurban atracv

climat deafaceri

dezvoltare IMM-uri

susţinere sectoare cucreştere economică

educaţie

TIMIȘOARA

atragere de noilocuitori / vizitatori

spaţiipublice

creştere atracvităţiicentru

regenerare urbanăcarere

locuinţe

ulităţi

19

Fig. 3: Structura integrată aobiecvelor de dezvoltare

Timişoara 2030


Premize pentru nalizarea obiecvelor:

1. Administraţia are un rol acv în planicare dezvoltării urbane şiinvesteşte, în parteneriat public local, în proiecte de infrastructurăpublică şi, cu sectorul privat, în domeniile dezvoltării economice şicerecetarii.

2. Administraţia publica are resurse proprii pentru co-nanţarea saunanţarea programelor de dezvoltare, cu precădere a celor de cer-cetare.


20/102


21/102

21

c e n t u r a

ocolitoare cu zone d e

p r o t e c t i e p l a n t a t e

C e n t u r a f e r o v i a r a n o r d p r o p u s a

d r u m e x p r e s

- > A 1

B E G A

BEGA

D r u m

e x p

r e s - >

A 1

V i i t o

a r e a a

u t o s t r a

d [ T i m

i ; o a

r a B e

l g r a d

A c c e s f e r o v i a r a e r o p o r t p

r o p u s a

A 1

Fig. 4: Legaturi la nivel teritorial


22/102

22

Fig. 5 Zone de dezvoltare prioritare sicadrul natural

Acvarea reţelei hidrograce, tradiţional bogate, printr-un plan de ma-nagement al apelor meteorice joacă un rol cheie în vederea creării uneireţele verzi şi a unor trasee de mobilitate alternavă dinspre zonelecentrale urbane, prin carerele rezidenţiale, către zonele de agrementperiurban reprezentate de Timiş, Pădurea Verde şi noile zone împădu-rite propuse pentru completarea fondului foreser existent odinioară şiasigurarea calităţii aerului în municipiu. Acestea oferă oportunitatea dez-voltării biodiversităţii specice.

Strategia verde a Municipiului Timişoara prevede plantarea unor arealede protecţie pe traseul centurii, propunere preluată în viziunea de dez-voltare propusă. Se propune în connuarea acesteia crearea unor alinia-

mente şi zone plantate în lungul traseelor de acces către Timiş, de naturăsă conecteze cadrul natural accesibil pentru agrement al zonei metropo-litane şi să demarcheze zonele de trecere dintre comune, oraş şi peisaj.

Dezvoltarea spaţială pe termen lung poate un succes doar în condiţiilerealizării unor proiecte majore de infrastructură precum şi a unei cola-borări operaţionale constante între membrii zonei metropolitane în ve-derea limitării fenomenului de suburbanizare, a distrugerii peisajului şiasigurării unor servicii publice integrate şi eciente, inclusiv a reacvăriireţelei de cale ferată regionale a CFR în folosul transportului public regi-onal.

Zone de intervenţie pe termenmediu şi lung

Zone de intervenţie prioritare / dotări majore

Zone de împădurire propuse, zone cuimpact ecologic major

Întărirea şi creşterea calităţiizonelor centrale/campusurilor

Zone plantate de

protecţie a unor reţele de transport sau cursuri de apă


23/102

23

Padurea noua nord

Padurea noua

nord vest


24/102


25/102

25

Polici temace

3.1. Polici

OBIECTIV 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane compeve

POLITICA 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane compeve

POLITICA 2

Creşterea ponderii IMM în economia locală

POLITICA 3

Dezvoltarea resurselor umane pentru o economie compevă

POLITICA 4

Asigurarea accesibilitai si mobilităţii, a infrastructurii edilitare şia infrastructurii de comunicare (IT)

OBIECTIV 2

Creșterea atracvității orașului pentru locuitori și vizitatori

POLITICA 5

Îmbunătăţirea calităţii şi gesonării domeniului public

POLITICA 6

Mărirea fondului de locuinţe şi creşterea calităţii locuirii

POLITICA 7

Reabilitarea patrimoniului arhitectural şi cultural, clădiri şi zoneurbane

POLITICA 8Asigurarea de servicii şi facilităţi pentru comunitate

POLITICA 9

Asigurarea identăţii urbane şi a cadrului natural

POLITICA 10

Asigurarea unui mediu urban nepoluant, cu emisii reduse de CO2,

pentru un oraş verde

3


26/102

POLITICA 1DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICEURBANE COMPETITIVE


27/102

POLITICA 1

27

Programe si proiecte temaceLista policilor cu implicaţii spaţiale

DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE UR-BANE COMPETITIVE

Analiza indicelui de compevitate regională situează regiunea Vestpe poziţia 248 din cele 268 de regiuni europene1. Principalele puncte

care temporizează dezvoltarea şi care reprezintă priorităţi de acţiunepentru evoluţia compevităţii locale sunt aceleaşi ca la nivelul teri-toriului naţional (vezi anexa 1).

Din perspecva Strategiei EUROPA 2020 o polică de dezvoltare eco-nomică locală trebuie să se bazeze pe o polică naţională axată pecele 3 priorităţi enunţate: o creştere inteligentă, care să pregure-ze o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie; o creştere durabilă,care să promoveze o economie mai verde, mai compevă şi care săgesoneze resursele într-un mod mai ecient; o creştere incluzivă,care să smuleze o economie cu un potenţial înalt de angajare ca săasigure coeziunea teritorială şi socială.

Polica locală de dezvoltare a unei structuri economice urbane com-peve trebuie, în egală măsură, să amelioreze disfuncţionalităţileidencate în funcţionarea acvităţilor economice existente şi săofere condiţii pentru localizarea şi dezvoltarea acelor acvităţi ce ge-nerează valoare adăugată, în sensul celor trei direcţii specicate înstrategia europeană.

1 Annoni şi Kozovska (2010) EU Regional Compeveness Index 2010, Raport JRC, EC.

OBIECTIV 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbanecompeve

SCOPUL POLITICII

• Susţinerea acvităţilor economice existente şi atragereade rme noi prin oferta de amplasamente şi spaţii delocalizare

• Păstrarea unei oferte diferenţiate de locuri de muncă şiatragerea forţei de muncă nere şi specializate din regiune

• Transformarea Timişoarei într-un centru regional decunoaştere şi inovare

4


28/102

28

PROGRAM 1PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCŢIE BAZATĂ PE CUNOAȘTEREȘI INOVARE

Programul Parcurilor industriale de producţie urmăreşte:

• Asigurarea locaţiilor pentru noi acvităţi economice sau pentru exnderea întreprinderilor economice existente cu valoare strategică pentru dezvoltareaeconomica a oraşului

• Dezvoltarea zonelor industriale cu suprafeţe conforme pului de acvitate,operaţionale in conformitate cu reglementări de respectare a mediului şi avecinătăţilor

• Restructurarea şi schimbarea de desnaţie a unor plaorme industriale dinperioada de înainte de 1989

LOCALIZARE PROIECTE

• Calea Buziaşului între CimirulBuziaşului, piaţa GeorgeDomăşneanu, str. Siemens pe parteade vest a căii Buziaşului şi str. AurelPăunescu Podeanu până la piaţa G.Domăşneanu.

• Nord de str. Locotenent Ovidiu Balea

• Parc Industrial cu prol High Tech

• Parc de cercetare şi dezvoltare IT&C

PROGRAM 2PARCURI DE CERCETARE

Programul Parcurilor de cercetare vizează reconversia unor areale dinproximitatea facilităţilor universitare şi a campusului studenţesc în zonecu funcţiuni pregnant de cercetare, precum şi dezvoltarea unor locaţii dep campus conform unor standarde internaţionale în locaţii centrale şi înproximitatea centrelor universitare.

LOCALIZARE PROIECTE

• Calea Buziaşului la nord de str. AurelPăunescu, vest de calea Buziaşului

• La nord de str. Locotenent OvidiuBalea

• Parc de cercetare şi dezvoltare în cooperare cu instuţiile de învăţământ superior şi industrie(parteneriat PMT/instuţiiuniversitare/companii)

• Parc de cercetare şi dezvoltare IT&C

(PMT)• Reglementarea zonei în cadrul P.U.G.


29/102

POLITICA 1

29

PROGRAM 3CENTRE DE AFACERI ȘI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREAFIRMELOR INTERNATIONALE

Programul Centrelor de afaceri promovează Timişoara ca centru de afaceri lanivel regional prin asigurarea amplasamentelor pentru dezvoltări de birouriPrima si clasa A în zone cu accesibilitate sporită şi pentru servicii suport de pcentre de conferinţă, expoziţii, etc.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajulJiul, traseul inelul 2, CaleaCircumvalaţiunii şi traseul liniei de

cale ferată

• Reglementarea zonei în cadrul P.U.G.

PROGRAM 4SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE

Programul industriei de ospitalitate cuprinde asigurarea de locaţii centrale, cuacces la infrastructura de trac regională şi europeană pentru proiecte hoteliereale dezvoltatorilor/operatorilor de prol intenţional, precum şi susţinereaserviciilor de recreere, alimentaţie publică adiacente.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajulJiul, traseul inelul 2, Calea

Circumvalaţiunii şi traseul liniei decale ferată

• Zona aeroport, calea Aradului, caleaTorontalului, calea Lugojului

• Zone de reconversie peamplasamentul actual triajului găriide nord

• Conform Conceptului Integrat demăsuri pentru carerele istorice din

Timişoara• Proiecte hoteliere p business în

locaţii centrale

• Facilităţi de cazare de tranzit

4 P1Programe şi

proiecte temace


30/102


31/102

POLITICA 2

31

4 P2Programe şi

proiecte temace

CREȘTEREA PONDERII IMM-urilor ÎN ECONOMIALOCALĂ

Microîntreprinderile joacă un rol important în dezvoltarea economi-că locală şi regională şi în crearea de noi locuri de muncă. Pondereanerilor (15-24 ani), ca şi ponderea vârstnicilor (65 ani şi peste), înpopulaţia ocupată sunt ambele în scădere atât în regiune, cât şi înţară sau în Europa. Ambele categorii de populaţie aate în principa-lele etape de tranziţii de viaţă (de la şcoală la muncă şi de la acvitatela inacvitate) sunt considerate vulnerabile mai ales în condiţiile decriză globală. În acest sens, măsurile acve şi policile de ocupare

promovează integrarea nerilor pe piaţa muncii şi ”îmbătrânirea ac-vă”.

Mai mult, micro-întreprinderile pot încurajate să ulizeze noi teh-nologii şi inovaţii, echipamente IT şi servicii, având un rol primordial

în creşterea compevităţii, producvităţii şi a calităţii serviciilor.

SCOPUL POLITICII

• Dezvoltarea de centre de servicii de calitate şi diversicate,atracve la nivel regional

• Dezvoltarea unei oferte diferenţiate de locuri de muncă sicreşterea ofertei de programe de calicare profesională

• Creşterea ponderii IMM-urilor în servicii de turism

• Smularea iniţiavei private şi îmbunătăţirea climatuluiantreprenorial

OBIECTIV 1



32/102

POLITICA 2CREȘTEREA PONDERII IMM-urilor ÎN ECONOMIALOCALĂ


33/102

POLITICA 2

33

PROGRAM 1 INCUBATOARE DE AFACERI

Programul vizează susţinerea locaţiilor existente sau în curs de dezvoltare,precum şi reconversia funcţională a unor clădiri şi transformarea lor înincubatoare de afaceri, sau construcţia de sedii noi pentru sprijinirea IMM-urilorşi a afacerilor nou îninţate de preferinţă adiacent zonelor centrale.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajulJiul, traseul inelul 2, CaleaCircumvalaţiunii şi traseul liniei decale ferată

• UBIT, IT&C (PMT/UniversitateaPolitehnica/GTZ)

• Centrul judeţean mulfuncţionalpentru susţinerea afacerilor

Timişoara (CJT)• Infrastructură regională de afaceri şiinovare în sectorul IT&C (PMT)

PROGRAM 2 ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII CU PROFILAXAT PE TURISM, SERVICII ȘI MEȘTEȘUGURI

Programul favorizează deschiderea de afaceri mici şi mijlocii în centrelede carer şi în centrul istoric şi păstrarea, respecv întărirea unei structurieconomice acve prin asigurarea unor suprafeţe suciente pentru spaţiicomerciale de dimensiuni mai mari şi asigurarea cu servicii şi aprovizionare deproximitate pe raza municipiului.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajulJiul, traseul inelul 2, CaleaCircumvalaţiunii şi traseul liniei decale ferată

• Conform Conceptului Integrat demăsuri pentru carerele istorice dinTimişoara.

4 P2Programe şi

proiecte temace


34/102


35/102

POLITICA 3

35

4 P3Programe şi

proiecte temace

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRUO ECONOMIE LOCALA

Obiecvele pe termen lung ale cadrului strategic european ET 20201 sunt: (1) promovarea educaţiei şi mobilităţii de-a lungul vieţii; (2)

îmbunătăţirea calităţii şi ecienţei educaţiei şi instruirii; (3) promo-varea echităţii, coeziunii sociale şi cetăţeniei acve; (4) încurajareacreavităţii şi inovaţiei, inclusiv a antreprenorialului, la toate nivelu-rile de învăţământ şi instruire. În acest scop, au fost stabilite urmă-toarele ţinte de ans până în 2020:

• Cel puţin 95% din copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta

de începere a învăţământului obligatoriu să parcipe îneducaţia mpurie

• Ponderea elevilor cu competenţe slabe la cire, matemacă şişinţe în testul internaţional PISA să e sub 15%

• Rata de părăsire mpurie a şcolii să e sub 10% (obiecvEuropa 2020)

• Ponderea absolvenţilor de educaţie superioară să e mai marede 40% din persoanele de 30-34 ani (obiecv Europa 2020)

• Ponderea persoanelor de 25-64 ani care parcipă în cursuri deformare connuă să e mai mare de 15%.

Pe această linie, polica locală de dezvoltare a resurselor umane tre-buie să sprijine accesul la educaţie pe durata vieţii şi să faciliteze inte-grarea resursei umane specializate în piaţa de muncă a municipiului.

1 hp://ec.europa.eu/educaon/lifelong-learning-policy

SCOPUL POLITICII

• Atragerea şi menţinerea unei resurse umane cu calicare înaltă

• Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale, a dotăriişcolilor, a structurilor de cazare pentru elevi/studenţi şi acentrelor pentru formare profesională pentru asigurareaunui proces educaţional la standarde europene

OBIECTIV 1



36/102

POLITICA 3DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU OECONOMIE LOCALA


37/102

POLITICA 3

37

PROGRAM 1CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURAECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A ORAȘULUI

Programul urmăreşte asigurarea condiţiilor de dezvoltare spaţială a facilităţiloruniversitare în locaţiile actuale, prin îmbunătăţirea accesibilităţi alternave,asigurarea calităţii domeniului public şi păstrarea spaţiilor libere (verzi,agrement), acvarea spaţiilor publice din zonele de campus şi asigurarea unuimediu de viaţă studenţesc atracv.

LOCALIZARE PROIECTE

• Campusurile universitare existente

• Suprafeţe disponibile prin

reconversie funcţională înproximitate

• Suprafeţe libere disponibile înproximitate

• Zona campusului universitar UPT/,delimitat de bd. Corneliu Coposu,

str. Mehadia, bd. Eroilor de la Tisa,bs. Victor Babeş, bd. Mihai Viteazul,Bd. Vasile Pârvan.

• Campus USAMVB

• Campus UVT, delimitat de str. Oituz,Intrarea Doinei, str. Popa Șapcă,traseul de cale ferată în nord.

• Campus UMF, delimitat de str.Regimentul 13 Călăraşi, bd.Revoluţiei din 1989, str. VasileGoldiş

• Reconversia unor terenuri pentrufuncţiuni universitare la est deactualul campus UVT/UPT

PROGRAM 2REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREAINFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PREUNIVERSITARE ȘIUNIVERSITARE

Programul cuprinde atât proiecte de reabilitare a clădirilor, cât şi dotarea cuechipamente educaţionale IT, cărţi, documentaţii, etc., precum şi exnderea princonstrucţii noi a bazei existente.

LOCALIZARE PROIECTE

• Campusurile universitare existente• Pe întreg teritoriul oraşului

• Construirea de cămine pentrustudenţi şi elevi

• Clădire Facultatea de Horcultură şiSilvicultură (USAMVBT)

• Construire Clinică Veterinarăşi Modernizare complex delaboratoare (USAMVBT)

• Construire Biobază, UnităţiExperimentale şi Necropsie;Plaormă betonată (USAMVBT)

4 P3Programe şi

proiecte temace


38/102

POLITICA 4ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, AMOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE(IT)PROGRAM 1: REŢEA APĂ POTABILĂ


39/102

POLITICA 4

39

4 P4Programe şi

proiecte temace

ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, AMOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE(IT)

SCOP

• Asigurarea de ulităţi pe întreg teritoriul oraşului lacapacitatea necesară

• Asigurarea de ulităţi în zonele de dezvoltare

• Asigurarea unui sistem de mobilitate sustenabil şifavorizarea mobilităţii alternave

• Integrarea neinvazivă în domeniul public a reţeleloredilitare, comunicare şi trac

• Planicarea integrată cu zona metropolitană

• Îngroparea liniilor de 110kv ce traversează zone dedezvoltare

OBIECTIV 1



40/102

POLITICA 4ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, AMOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICAREPROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZATINDIVIDUAL


41/102

POLITICA 4

41

4 P4Programe şi

proiecte temace

PROGRAM 1 REŢEA APĂ POTABILĂ

Scopul:

• Denirea zonelor de protecţie şi previzionarea eventualelor schimbări anivelului apelor de subsol (în urma inuenţei unor factori externi)

• Reducerea pierderilor din reţea

• Modernizarea reţelei

• Exnderea reţelei

• Dotarea spaţilor publice cu fântâni publice

• Creşterea calităţii apei potabile şi reducerea necesarului de tratare chimică

LOCALIZARE

• Uzinele de apă

• Pe intreg teritoriul intravilan

PROGRAM 2ASIGURAREA REŢELEI DE CANALIZARE

Scopul programului:

• Întreţinerea calităţii tehnice a canalizării printr-o rată de reabilitare anuală

• Iniţierea unui sistem de management al apelor pluviale

• Dezafectarea foselor sepce şi racordarea la canalizare a ulizatorilor

• Îmbunătăţirea capacităţii hidraulice a reţelei

• Modernizarea reţelei• Exnderea reţelei

• Întreţinerea calităţii canalizării

LOCALIZARE

• Staţiile de pompare

• Pe întreg teritoriul administrav al oraşului cu prioritate în zonele cudezvoltare rezidenţială şi de parcuri industriale.


42/102

POLITICA 4ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, AMOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICAREPROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT PUBLIC


43/102

POLITICA 4

43

4 P4Programe şi

proiecte temace

PROGRAM 3TRANSPORT MOTORIZAT INDIVIDUAL ȘI PUBLIC

Scopul:• Dezvolatarea infrastructurii ruere necesare protejarii mediului urban de

tracul de tranzit;

• Imbunatarea/realizarea legaturilor ruere cu si intre localitale periurbane;

• Dizolvarea disfuncilor constatate in deservirea necesitalor de deplasaride persoane si de marfuri cauzate de insucienta coerenta a tramei stradalemajore actuale.

• • Imbunatarea legaturilor ruere ale zonelor cu prol industrial majorcu retelele ruere teritoriale;

• Asigurarea condiilor necesare pentru deservirea eciente a transportului de

marfă şi de călători către şi dinspre centrele de servicii şi locurile de muncă;• Asigurarea vascularizarii zonelor de dezvoltare propuse cu retea stradala

interioara adecvata si legatura acestora la reteaua stradala magistrala amunicipiului;

• Cresterea atracvitai transportului public urban de calatori si implicita ponderii deplasarilor de persoane cu tranportul public (in detrimentuldeplasarilor cu autoturisme) prin dezvoltarea infrastructurii si a dotarilorspecice cat si prin recongurarea sistemului de transport public urban.

• Exnderea transportului public urban spre localitale periurbane organiclegate de Municipiul Timisoara in scopul reducerii tracului ruer depenetrae.

• Dezvoltarea infrastructurii dedicate tracului staonar (prin parcari colecve)in scopul degrevarii retelei strdale de vehicule staonate si imbunatariiaspectului general urban.

• Protejarea zonelor cu funcţiuni rezidenţiale de trac ruer intens prin evitareadesemnării ca zone industriale, respecv evitarea acordării autorizaţiei defuncţionare unor centre comerciale de mari dimensiuni, dacă nu există accesdirect către reţeaua de trac de ordin superior (străzi cat. II) pentru acestea.

• Asigurarea suprafeţelor necesare dezvoltarii infrastructurii de transport,inclusiv zonele de protecţie aferente.

LOCALIZARE

• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte

PROIECTE

• Completare inele reţea majoră pe tronsoanele Calea Bogdăneşlor –Dumbrăviţa, Splaiul Nistrului – Take Ionescu – Henric Baider, Bd. Antenei,

Calea Circumvalaţiunii• Îmbunătăţire prol stradal pe traseele inelelor II şi IV cu măsuri de protecţie a

zonelor rezidenţiale

• Completare reţea majoră pe zonele de dezvoltare Nord

• Puncte intermodale gara de est, .....

• Exndere transport public în relaţie cu noile centre economice şi rezidenţiale

• Parcaje auto muletajate

• Sistem park and ride

• Asigurarea legăturii rapide dintre zona centrală situată pe culoarul format deBega şi calea ferată şi aeroport

• Deschidere transport public pe Bega

• Cale majoră rueră în perspecva descărcării circulaţiei de pe autostradă din

nodul ruer km 40-41 spre municipiul Timişoara prin DN 69 (CJT)• Reabilitare DJ 591 pe traseul Timişoara – Cenei , Ltot – 28 km (CJT)

• Sporire capacitate de circulaţie pe DJ 595 Giroc – Timişoara (CJT)


44/102

44

• Lărgire la 4 (patru) benzi de circulaţie pe DJ 592 Timişoara-Moşniţa Nouă, km4+ 700 – 7+100, L= 2,4 km (CJT)

• Căi de circulaţie majoră rueră în perspecva descărcării circulaţiei de peviitoarea autostradă spre Timişoara, din nodul Remetea Mare (CJT)

• Centură feroviară a municipiului Timişoara – SPF (CNCFR SA)

• Elaborare SPF - Cale ferată Timişoara – Szeged (DKMT)

• Centru Intermodal Regional de Transport mărfuri Timişoara – Etapa I (CN CFR)

• SF+PT Completare inel IV-Calea Buziasului -Calea Lugojului (PMT)

• SF+PT Realizare pod, lărgire pasaj şi strada Jiul (PMT)

• SF+PT Amenajare legătură între str. Torac şi Calea Stan Vidrighin (PMT)

• SF+PT Exndere la 4 benzi, lărgire pasaj şi amenajare intersecţii strada PopaȘapcă-Blv.Antenelor

• DALI+PT Pasarelă Parcul Copiilor (PMT)• •SF Pod ruer str. Mirceş (PMT)

• DALI+PT Podul Muncii (PMT)

• DALI+PT Pod Ștefan cel Mare (PMT)

• DALI+PT Podul Tinereţii (PMT)

• DALI+PT Podul Eroilor (PMT)

• Pod Uzina de Apă (PMT)

• Amenajare str. Muzicescu (PMT)

• PT Modernizare şi exndere blv. Sudului (PMT)

• Exndere reţea troleibuz Ghiroda (accesabilitatea zonei prin exnderea reţeleide troleibuz Timişoara-Ghiroda)

• Exndere reţea troleibuz Dumbrăviţa (accesabilitatea zonei prin exnderea

reţelei de troleibuz Timişoara-Dumbrăviţa)• Exndere linie cale tramvai Moşniţa (accesibilizarea zonei prin exnderea

liniei de tramvai Timişoara-Albina)

• Amenajarea unui spaţiu de parcare sucient pentru parcul industrial Freidorf;corelat cu reorgazanirea căilor de acces pentru o mai bună uidizare atracului, Inel de legătură între calea Șagului şi calea Torontalului

• SF Modernizare Calea Buziaşului şi exndere (PMT)

• Modernizare strada Cloşca-exndere la 4 benzi, sector B-dul Cetăţii - str.Ovidiu Balea

• Reabilitarea strada Iancu Văcărescu „Tronsonul cuprins între b-dul RegeleCarol şi b-dul 16 Decembrie 1989” (PMT)

• Amenajare Complex ruer zona Michelangelo, Obiecvele 1 si 2 (PMT)

• Amenajare Complex ruer zona Michelangelo, Obiecvele 3,4 şi 5 (PMT)

• Realizarea unei noi legaturi la autostrada Arad – Lugoj prin penetraa DN 69(Calea Aradului).

• Realizarea unei noi legaturi la autostrada Arad – Lugoj, catre Est, prindublarea legaturii actuale prin DN6 (la nord de/si paralel cu calea ferata sicondusa pana la Inelul II de circulae);

• Realizarea integrala a centurii de ocolire a municipiului Timisoara;

• Sporirea capacitai de circulae pe penetraile: Dj592 (Mosnita Noua), Dj691(Dumbravita – Giarmata), DN6 (Becicherecu Mic), DN59A (Sacalaz), DJ591(Utvin), Dj595 (Giroc);

• Realizarea unei legaturi ruere directe catre Mosnita Veche (Bucavat – BazosuNou) (pe traseul vechiului drum DC149);

• Realizarea unei legaturi ruere directe catre Urseni (pe traseul actualuluidrum DC98);


45/102

45

• Inchiderea Inelului III de circulae prin realizarea legaturilor Cetai-Hasdeu-Dragalina si M.Kogalniceanu – Divizia 9 Cavalerie;(*)

• Legatura ruera noua, in paralel cu calea ferata existenta, intre Cl. Sagului(zona pasajului C.F.) si str. N.Anreescu (si viitorul punctul de transfermulmodal Freidorf);

• Legatura ruera noua (paral pe strazi existente) in sudul orasului, intre Cl.Sagului si Cl. Buziasului (P-ta. Domasneanu) pe traseul str. A.Ipatescu – V.Hugo – Alunis – conexiune la Dj595 (Giroc) – conexiune la Cl.Urseni – str. Venus –P-ta.Domasneanu;

• Prelungirea Bd. Sudului (inspre Sud pana str. Muzicescu si in conmuare sprecomuna Giroc; spre Nord pana la Bd. J.H.Pestalozzi si 3 August 1919);

• Sporirea capacitai de circulae a strazilor componente ale retelei majore/semnicave si a intersecilor dintre acestea;(*)

• Artera noua de circulae ruera majora, pe culoarul caii ferate actuale cetraverseaza zona centrala a orasului, intre Gara de Est (conexiune la strazileDivizia 9 Cavalerie si M.Kogalniceanu) si Gara de Nord (conexiune la Inelul II sistrazile Republicii si Dunarea);(*)

• Retele stradale (strazi secundare, colectoare si de legatura) in zonele dedezoltare urbana).

• Realizarea Inelului IV de circulae la nivel de strada de categoria II si cucapacitate portanta dimensionata pentru trac greu de marfa;

• Conectarea Parcului Industrial Freidorf la reteaua stradala majora a orasuluiprintr-o artera ruera noua, pe malul stang al Canalului Bega, in prelungireaspl. T.Vladimirescu – Sofocle ;

• Conectarea Parcului Industrial si Tehnologic la penetraa DN 59A (str. O.Balea)printr-o artera ruera nou, in paralel cu calea ferata;

• Rebilitarea infrastructurii de transport electric cu tramvaie pe tronsoanele

nemodernizate sau dezafectate (Catai, Stefan cel Mare – Stan Vidrighin,Bagdaneslor, V.Hugo-Drubeta, Ana Ipatescu, Ardealului – Slavici – Polona,Gh. Adam – Avram Imbroane);

• Exnderea infrastructurii de transport electric urban cu tramvaie prin: -legatura Bogdaneslor – Dambovita (pe Inel IV) - legatura Cetai – Hasdeu – Dragalina (*) - linie noua pe traseul Miresei – Amurgului – Divizia 9Cavalerie – A.Demetriade – Avram Imbroane – Muzeul Satului - legaturaM.Kogalniceanu – Divizia 9 Cavalerie (*) - prelungirea liniei de pe str. Drubetaspre sud (str. Ivan Petrovici Pavlov)

• Exnderea transportului electric cu tramvaiul in zona periurbana (MosnitaNoua – Mosnita Veche respecv Sag) (**)

• Exnderea infrastructurii de transport electric urban cu troleibuze prin: - interconectarea infrastructurii existente pe radialele magistrale(Cluj-Michelangelo, Mihai Viteazul, Republicii, Gh. Lazar, Torontalului/

Aradului/Sever Bocu prin Al.I.Cuza, Takhe Ionescu) prin echiparea inelulI de circulae cu infrastructura de transport public electric cu troleibuze;- prelungirea infrastructurii existente pe Cl.Aradului pana la limita orasului(giraa SELGROS); - prelungirea infrastructurii existente de pe Cl.Torontalului pana la P.I.T.T. - prelungirea infrastructurii existente de pe Gh.Lazar pe str. O.Balea pana la pasaj C.F. - tronsoane noi pe Baba Dochia –Iepurelui – Pestalozzi – Corneliu Coposu respecv pe N.Andreescu (pana laP-ta. Peto); - tronsoane noi pe bd. Maresal Constann Prezan si str. Venus; -tronsoane noi pe bd. Sudului (prelungire catre Sud si catre Nord pe traseu noupana la str. Prof. Dr. Aurel Paunescu Podeanu); - tronsoane noi pe str. Prof.Dr. Aurel Paunescu Podeanu si aleea Ripensia .

• Exnderea transportului electric cu troleibuze in zona periurbana(Dumbravita, Ghiroda, Giroc).

• Exndere transport public în relaţie cu noile centre economice şi rezidenţiale.

• Amenajarea unor parcari pentru biciclete in proximitatea stailor importantede transport public.

4 P4Programe şi

proiecte temace

POLITICA 4


46/102

POLITICA 4ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, AMOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICAREPROGRAM 4: TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEEVELO ȘI PIETONALE


47/102

POLITICA 4

47

4 P4Programe şi

proiecte temace

PROGRAM 4TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ȘI PIETONALE

Scopul:

• Creşterea ponderii mobilităţii alternave

• Diminuarea tracului auto în zone rezidenţiale ;

• Diminuarea tracului auto de penetrae;

• Conectarea dintre zone cu fond locav însemnat şi universităţi

• Întărirea faţă de tracul auto în pieţe urbane şi artere cu caracter comercial

• Creşterea accesibilităţii facilităţilor publice şi spaţiilor de agrement

• Exndere / conectarea la zonele de agrement urbane şi periurbane

• Creşterea accesibilităţii centerlor de carer

• Creşterea siguranţei

LOCALIZARE PROIECTE

• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţiede priorităţi pe proiecte.

• Instuţii publice şi dotări comunitare

• Trasee şi coridoare verzi pe culoare

de legătură cu zona periurbană şipădurea verde

• Pistă velo în reţeaua urbană şi cuconexiuni în cadrul periurban

• Exnderea traseelor velo pentruaccesibilizarea cadrului natural pe

direcţia Giroc – Pădurea Unip/Timiş,pe direcţia Chişoda – MănăsreȘag – Timiş, Urseni – Timiş,Moşniţa – Albina – Timiş, Plopi –Pădurea Bistra, Iosen – Freidorf – Sân Mihaiul Român, cu măsuripentru marcarea şi reglementareapunctelor de intersecţie cudrumurile naţionale, judeţene,express, respecv viitoarea centurăpe zona sud a oraşului.

• Îmbunătăţirea prolului stradalpentru creşterea accesibilităţii velo

• Îmbunătăţirea punctelor de

intersecţie cu reţeaua de tracmotorizat

• Pistă de cicloturism pe malul RâuluiBega, în aval de Timişoara, până lagraniţa cu Serbia, L=37 km (CJT /Parteneri Serbia)

• Amenajarea unui circuit velo turiscin perimetrul zonei Padurea – Verde;

PROGRAM 5REŢELE DE COMUNICARE

Scopul:

• Asigurarea capacităţii reţelei de transfer de date pentru toate zonele oraşuluişi asigurarea traseelor subterane pentru pozarea cablajelor diferiţiloroperatori.

LOCALIZARE PROIECTE

• Localizare generală în oraş, cuprioritate pentru zona centrală şimarile artere

• City Net – canalizaţie pentru reţelede transfer de date (conformdraulu pentru studiului deoportunitate)


48/102


49/102

POLITICA 5

49

4 P5Programe şi

proiecte temace

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ȘI GESTIONĂRIIDOMENIULUI PUBLIC

SCOPUL POLITICII

• Dezvoltarea de noi spaţii publice prin proiectele dereciclare a suprafeţelor existente sau prin urbanizare

• Crearea unei identăţi urbane contemporane

• Asigurarea funcţiei de integrator social al domeniuluipublic

• Creşterea gradului de mobilitate alternavă

• Creşterea gradului de idencare a cetăţenilor cu domeniulpublic

• Prevenirea dispariţiei prin construire a unor spaţii libere încarere cu densitate mare

OBIECTIV 2

Creșterea atracvității orașului pentru localnici șivizitatori


50/102

POLITICA 5 ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ȘI GESTIONĂRIIDOMENIULUI PUBLICPROGRAM 1:CREȘTEREA CALITĂŢII SPAŢIULUI PUBLIC URBAN


51/102

POLITICA 5

51

4 P5Programe şi

proiecte temace

PROGRAM 1CREȘTEREA CALITĂŢII SPAŢIULUI PUBLIC URBAN

Scopul:

• Asigurarea accesibilităţii pentru toate grupele de vârstă

• Asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu disabilităţi

• Asigurarea mul-funcţionalităţii spaţiilor publice

• Asigurarea spaţiului public necesar pe carere

• Întărirea centrelor de carer prin amenajarea spaţiilor publice aferente

• Întărirea clădirilor publice prin amenajarea de spaţii publice adiacente

• Creşterea atracvităţii străzilor comerciale

• Crearea de spaţii publice atracve în zonele periferice

• Integrarea tracului motorizat în spaţiile publice• Remodelarea unor spaţii publice în favoarea pietonului

• Asigurarea accesului şi mobilităţii în spaţiul public pentru toate categoriilesociale, categoriile de vârstă şi persoane cu disabilităţi

• Modernizarea şi întreţinerea spaţiului public

• Creşterea exibilităţii pentru acomodarea unor evenimente în spaţiul public

LOCALIZARE PROIECTE

• Carerele de blocuri

• Carerele periferice cu densitatemică, ansambluri locave existente în trupuri

• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţiede priorităţi pe proiecte

• SF+PT Amenajare str. Grigore Anpa(PMT)

• Amenajare str. Anul 1848 (PMT)

• Amenajare str. Brazilor (PMT)

• Amenajare zona Câmpului (PMT)• Amenajare str. Ghe. Cotoşman

(PMT)

• Amenajare str. Gladiolelor (PMT)

• Reabilitare Piaţa Iosen (PMT)

• Reabilitarea infrastructurii publiceurbane urbane a malurilor CanaluluiBega (PMT)


52/102

POLITICA 5 ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ȘI GESTIONĂRIIDOMENIULUI PUBLICPROGRAM 2: CREȘTEREA CALITĂŢII REŢELEI DESPAŢII VERZI


53/102

53

PROGRAM 2: CREȘTEREA CALITĂŢII REŢELEI DE SPAŢII VERZIScopul:• Asigurarea suprafeţelor necesare pentru spaţii verzi pe carere• Introducerea unor indicatori privind suprafeţele de spaţii verzi în funcţie de desitatea populaţiei şi procentajul de

spaţii verzi private• Asigurarea accesibilităţii pentru toate grupele de vârstă• Asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu disabilităţi• Asigurarea rolului de coridor verde cu efect ecologic a unor spaţii verzi• Asigurarea connuităţii reţelei de spaţii verzi• Conectarea la mediul periurban• Asigurarea proximităţii faţă de centre de carer, dotări publice, fond locav• Interzicerea de construire pe spaţii verzi

LOCALIZARE

• Pe întreg teritoriu oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte• În lungul reţelei hidrograce• Pe culoare de legătură între zone locuite şi zone de agrement

PROIECTE

• trasee de alergare cu piste in interiorul orasului şi traseu de maraton în zona periurbana a orasului pe culoare verzi• Implementarea conceptului şi tehnologiei de realizare a acoperişurilor şi zidurilor verzi, la actualele clădiri sau la

noile construcţii, dictate prin documentaţiile de urbanism

• Creşterea procentului de spaţii verzi pentru noile invesţii de la 25 % actual la 40 %, pentru noile zonele de dezvoltareurbană• Reabilitarea spaţiilor virane şi a celor degradate prin transformarea în spaţii verzi amenajate cu gazon şi plantare dematerial dendrooricol• Umbrirea spaţiilor de parcare existente, prin plantarea de arbori cu anumite caracterisci ale tulpinii şi coroane,precum şi din specii a căror coroană să asigure umbrirea în cel mai scurt mp cu punţă

• Plantarea în aliniamentele stradale a unor specii de arbori rezistente la noxe şi secetă• Realizarea unor trasee de legătură cu zonele de biodiversitate şi zona periurbană• Valoricarea potenţialului turisc de-a lungul Canalului Bega RO-Se şi promovarea invesţiilor prioritaretransfrontaliere comune (CJT – ADETIM/Parteneri Serbia)• SF+PT Modernizare Calea Marrilor 1989 (PMT)• SF+PT Amenajare str. Miloia (PMT)• Amenajare zona Petuniei-Magnoliei (PMT)• PT-Amenajare str. Edgar Quinet (PMT)• SF+PT zona Rogojan - Louis Țurcanu (PMT)• Amenajare zona Weismuller-L. Nicoară (PMT)• Amenajare zonă verde Bulevardul Take Ionescu-Simion Bărnuţiu (PMT)• Amenajare zonă verde Calea Aradului (PMT)• Amenajare zonă verde Calea Șagului (PMT)• Amenajare zonă verde Calea Sever Bocu (PMT)• Amenajare zonă verde Calea Stan Vidrighin (PMT)

• Amenajare zonă verde strada Ion Budai Deleanu (PMT)• Amenajare zonă verde strada Eternităţii (PMT)• Amenajare zona verde strada Bariu (PMT)• Amenajare zonă verde strada Gheorghe Lazăr (PMT)• Amenajare zonă verde strada Mangalia (PMT)• Amenajare zone verzi zona Dâmboviţei - Ion Barac (PMT)• Amenajare terenuri noi (PMT)• Reamenajarea şi modernizarea Grădinii (Parcului) Botanice (PMT)• Modernizarea Parcului Cetăţii (Centrul Civic) (PMT)• Modernizarea Parcului A. Mocioni (ILSA) (PMT)• Modernizarea Parcului Alpinet (PMT)• Modernizarea Parcului Catedralei (PMT)• Modernizarea Parcului Central (PMT)• Modernizarea Parcului Jusţiei (PMT)• Modernizarea Parcului Lidia (Pădurice Giroc) (PMT)

• Modernizarea Parcului Peto (PMT)• Modernizarea Parcului Stadion (PMT)• Modernizarea Parcului Studenţesc (PMT)• Modernizarea Parcului Vasile Pârvan (PMT)• Clădire educaţională mulfuncţională la Grădina Zoo a Municipiului Timişoara (PMT)

4 P5Programe şi

proiecte temace


54/102

POLITICA 6MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINŢE ȘI CREȘTEREACALITĂŢII LOCUIRII


55/102

POLITICA 6

55

4 P6Programe şi

proiecte temace

MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINŢE ȘICREȘTEREA CALITĂŢII LOCUIRII

SCOP

• Ulizarea responsabilă a terenurilor în dezvoltareaimobiliară prin impunerea densităţii adecvate

• Dezvoltare urbană sustenabilă în raport cu ulităţile şiserviciile publice existente sau planicate

• Creşterea atracvităţii municipiului pentru neri

• Prevenirea segregării sociale şi a conictelor sociale/interculturale

OBIECTIV 2



56/102


57/102

POLITICA 6

57

4 P6Programe şi

proiecte temace

PROGRAM 2 CREAREA UNUI FOND DE LOCUINŢE SOCIALE

Scopul:

• Arondarea terenurilor şi construcţia de locuinţe sociale

• Dezvoltare prudentă în zone construite, cu respectarea calităţii spaţiului urbanexistent

• Concentrarea pe zone bine deservite cu ulităţi şi servicii publice

• Realizarea de locuinţe pentru persoane cu venituri mici

• Obţinerea de terenuri noi prin reciclarea unor terenuri inacve

• Acomodarea la parcularităţile populaţiei în vârstă

• Acomodarea la cerinţele familiilor cu copii

• Prevenirea conictelor• Asigurarea unui procent de locuinţe sociale din unităţile locave ale noilor

ansambluri mari şi mijlocii (peste 30-50 de unităţi locave)

LOCALIZARE PROIECTE

• Str. Cercului

• Zona Plopi

• Str. I.I.de la Brad

• Zone de dezvoltare rezidenţială

• Ansamblu rezidenţial ANL, str.Cercului

• Ansamblu rezidenţial ANL, str. I.I. dela Brad

• Ansamblu rezidenţial ANL, zonaPlopi Kunz

PROGRAM 3 ZONE REZIDENŢIALE COERENTE OBŢINUTE PRINURBANIZARE ȘI RECONVERSIE

Scopul:

• Delimitarea suprafeţelor de dezvoltare imobiliară pe puri şi densităţi locave

• Dezvoltare prudentă în zone construite cu respectarea calităţii spaţiului urbanexistent

• Concentrarea pe zone bine deservite cu ulităţi şi servicii publice

• Asigurarea protecţiei zonelor rezidenţiale proxime cu zone industriale sau cudesnaţie specială

• Reconversia unor suprafeţe din zone industriale în zone mixte

• Asigurarea, prin implementarea sistemului de reparcelare, unei structuri

teritoriale şi funcţionale coerente, cu desemnarea suprafeţelor pentru dotăricomunitare si a spaţiilor verzi, în cadrul unor planuri urbanisce zonele

LOCALIZARE PROIECTE

• Zone de dezvoltare decitară

• Zone în care se constată tendinţe dedezvoltare de case unifamiliale

• Zone rezidenţiale dezvoltate după1989

• Zone obţinute prin reconversiefuncţională pe foste plaormeindustriale

• reglementare prin PUG


58/102

POLITICA 7REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘICULTURAL, CLĂDIRI ȘI ZONE URBANE


59/102

POLITICA 7

59

4 P7Programe şi

proiecte temace

REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘICULTURAL, CLĂDIRI ȘI ZONE URBANE

SCOPUL

• Conservarea patrimoniului

• Consolidarea identăţii istorice a Timişoarei

• Revitalizarea economică şi socială a zonelor centrale

• Îmbunătăţirea imaginii oraşului

• Creşterea sensibilităţii publice faţă de zonele protejate,sensul şi efectele conservării

• Asigurarea efectului sinergic între reabilitareapatrimoniului si dezvoltarea economică şi socială

OBIECTIV 2



60/102

60

PROGRAM 1 REABILITAREA IMOBILELOR DE PATRIMONIU ÎN PROPRIETATEDE STAT

Scopul:

• Monitorizarea stării imobilelor

• Stabilirea criteriilor de intervenţie şi modernizare

• Reabilitarea şi modernizarea prudentă a imobilelor

• Creşterea ecienţei energece prin intervenţii specice imobilelor istorice

LOCALIZARE PROIECTE

• Carerele istorice Iosen, Fabric,

Cetate aşa cum au fost ele deniteprin HCL 3/30.01.200

• Arealul str. Doja, str. 1 decembrie,str. Sorin Titel, Bd. Mihai Viteazul,splaiul Tudor Vladimirescu

• Bd. Mihai Eminescu, bd Revoluţieidin 1989, parcul Copiilor, parculRozelor

• Conform Conceptului integrat

de măsuri pentru reabilitareacarerelor istorice Timişoara

• Restaurarea şi refuncţionalizareacastelului Huniade al MuzeuluiBanatului (CJT)

PROGRAM 2 ÎNCURAJAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE PRINACORDARE DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN FINANCIAR

PROPRIETARILOR DE IMOBILE ISTORICE

Scopuli:

• Acordarea de sprijin nanciar

• Acordare asistenţă tehnică

• Sprijin în procesul de autorizare a lucrărilor

• Monitorizarea fondului construit şi a procesului de reabilitare

LOCALIZARE LISTA PROIECTE PRIORITARE

• Carerele istorice Iosen, Fabric,Cetate aşa cum au fost ele deniteprin HCL 3/30.01.200



• Connuarea ofertei de consultanţăgratuită pentru proprietari în zoneleistorice

• Reabilitare faţadă Piaţa Unirii, nr.4(PMT prin Centrul de Coordonarepentru Reabilitarea CarerelorIstorice din Timişoara)

• Reabilitarea MonumentelorIstorice din Carerele Istoriceale Timişoarei, InfrastructurăMunicipală Fază II (PMT prin Centrulde Coordonare pentru ReabilitareaCarerelor Istorice din Timişoara):Proiectul a fost aprobat de cătreParlamentul României prin Legea229/25.11.2010 privind racarea Acordului de împrumut şi nanţaredintre KfW Frankfurt pe Main (KfW)

şi România


61/102

POLITICA 7

61

PROGRAM 3REABILITAREA DOMENIULUI PUBLIC ÎN CARTIERELEISTORICE

Scopul:

• Conectarea spaţiului public dintre carerele istorice

• Amenajarea zonelor de trecere din carerele istorice către alte carere

• Creşterea gradului de acces către Bega

• Îmbunătăţirea calităţii spaţiului public

• Creşterea atracvităţii străzilor comerciale

• Crearea de spaţii pentru desfăşurarea de evenimente

• Creşterea calităţii pietonale a pieţelor

• Asigurarea neinvazivă a accesibilităţii auto

• Integrarea publicităţii în amenajarea urbană

• Integrarea infrastructurii edilitare în amenajarea urbană

LOCALIZARE PROIECTE

• Carerele istorice Iosen, Fabric,Cetate aşa cum au fost ele deniteprin HCL 3/30.01.200



• Conform Conceptului integratde măsuri pentru reabilitareacarerelor istorice Timişoara

• Reabilitarea spaţiilor publice dincentrul istoric al MunicipiuluiTimişoara (PIDU/PMT): PrimarulMunicipiului Timişoara a semnat, ladata de 29.12.2011, contractul de

nanţare nerambursabilă nr.2748 pentru proiectul “REABILITAREASPAŢIILOR PUBLICE DIN CENTRULISTORIC AL MUNICIPIULUITIMIŞOARA”, elaborat în cadrulProgramului Operaţional Regional2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor – poli urbani de creştere”,Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltareurbană”, sub-domeniul „Poli decreştere”

4 P7Programe şi

proiecte temace


62/102


63/102

POLITICA 8

63

4 P8Programe şi

proiecte temace

ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂŢI PENTRUCOMUNITATE

SCOPUL POLITICII

• Promovarea sportului ca factor de integrare socială

• Creşterea procentului de acvitate sporvă

• Timişoara să devină centru regional de pregăre sporvă

• Creşterea gradului de coeziune şi implicare socială lanivelul comunităţilor locale pe micro-carere

• Timişoara, ca centru regional compev pentru serviciimedicale

OBIECTIV 2



64/102

POLITICA 8ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRUCOMUNITATEPROGRAM 1, 3, 4, 5:CU IMPLICARE LA NIVEL DE MUNICIPIU


65/102

POLITICA 8

65

PROGRAM 1INFRASTRUCTURĂ SPORT

Scopul:

• Asigurarea necesarului de suprafeţe sporve la nivel de carer, atât cele cuacces controlat (baze sporve) cât şi cele cu acces public nelimitat

• Asigurarea necesarului de suprafeţe de joacă pentru copii, pe carere şicvartale

• Asigurarea/promovarea facilităţilor sporve necesare sportului deperformanţă

• Accentuarea ulizării exibile a infrastructurii existente (şcoli)• Conectarea la spaţii de agrement periurbane a oraşului• Ulizarea canalului Bega şi dincolo de teritoriul administrav• Îmbunătăţirea ofertei de băi publice pentru programele şcolare şi pentru

public• Realizarea unei reţele de spaţii verzi cu ulitate sporvă (jogging, velo,

echitaţie, ski fond, ...)• Ulizarea comună şi extensivă a domeniului public şi evitarea segregării pe

vârste / sex / etnie


• Pe întreg teritoriul oraşului, cuaccent pe centrele de carer şizonele adiacente

• Zona stadion Dan Pălnişanu• Malurile şi cursul Begăi

• Îmbunătăţirea integrării bazelor deagrement şi de canotaj/caiac- kanoe,pe Spl. T. Vladimirescu şi Bdul V.Pârvan, în structura urbană (PMT)

• Bazin de inot acoperit, olimpic - str.Cerna (PMT)

• Stadion, conform clasicarii UEFA

(PMT)• Modernizare Sala Polivalenta

Olimpia, Complex Sporv Bega(PMT)

• Sala noua polivalenta (7000 locuri;parking 500 locuri, anexe sporve sitehnice, spai alimentae publica sicomperciale) (PMT)

• Construirea de Sali de sport pelanga scoli mari: L.P.S. Banatul,Sc. Generala nr.7, Sc. Generalanr.26(PMT)

• Amenajare terenuri noi de sport:

Grupul Scolar Silvic, Lic. Teorec„J.L.Calderon”, Lic. Teorec „W.Shakespeare”, Colegiul Economic„F.S.Ni”, Parc Zona Lidia, ComplexStudentesc, Zona str. Campului(PMT)

4 P8Programe şi

proiecte temace


66/102

66

POLITICA 8ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRUCOMUNITATEPROGRAM 1, 2, 3, 4:CU IMPLICATII LA NIVEL DE CARTIER


67/102

POLITICA 8

67

PROGRAM 2INFRASTRUCTURĂ EDUCAŢIE PREUNIVERSITARĂ

Scopul:

• Asigurarea locaţiei pentru grădiniţe şi şcoli

• Asigurarea unui număr sucient de locuri în şcoli şi grădiniţe, şi a asigurareaaccesibilităţii acestora

• Integrarea infrastructurii de educaţie în structura urbană prin accesibilitatemulplă şi deschidere publică în afara programului

• Reabilitarea infrastructurii existente şi modernizarea acesteia


• Pe întreg teritoriul oraşului, cuaccent pe centrele de carer şizonele adiacente acestora

• Conform planului de invesţii alPMT

• Reabilitare, modernizare şi echipareclădire şcoală şi clădire sală desport la Școala de Arte şi Meserii„Gheorghe Atanasiu” Timişoara(CJT)

• Reabilitarea, modernizareaşi accesibilizarea spaţiilordesnatedesfăşurării acvităţilor în cabinete de lucru şi terapiicompensatorii protejate din cadrulLiceului Teorec „IRIS” (CJT)

• Clădire educaţionalămulfuncţională la Gradina Zoo aMunicipiului Timişoara (PMT)

PROGRAM 3INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE

Scopul:

• Suprafeţe pentru facilităţi municipale

• Integrarea spitalelor în structura urbană prin asigurarea unei accesibilităţimulple

• Creşterea calităţii mediului în jurul spitalelor

PROIECTE

• Spitalul municipal• Spitalul regional de urgenţă

• Asigurarea unei asistenţe medicale mobile în carere cu procentaj ridicat depopulaţie vârstnică

• Modernizare Ambulator de specialitate Spitalul Clinic Judeţean de UrgenţăTimişoara (CJT)

• Exndere Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara – Clinica Obstetrică –Ginecologie I-II Bega şi Unitate Primire Urgenţe – Serviciul Mobil de Urgenţă,Reanimare şi Descarcerare (UPU - SMURD) (CJT)

• Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatorului Cliniciide Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială din cadrul Spitalului Clinic Municipal deUrgenţă Timişoara (PMT)

4 P8Programe şi

proiecte temace


68/102

POLITICA 8ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRUCOMUNITATEPROGRAM 6: LOCALIZAREA ȘI POTENŢAREACENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII


69/102

POLITICA 8

69

PROGRAM 4INFRASTRUCTURA SOCIALĂ

Scopul:

• Sporirea coeziunii sociale şi a gradului de implicare socială a cetăţenilor.

• Infrastructura socială are rolul decisiv în combaterea alienării sociale, înconstuirea comunităţilor locale, bazate pe cunoaşterea vecinilor, a implicăriisociale şi a creşterii gradului de educaţie informală a tuturor grupelor devârstă.

• Întărirea centrelor de carer cu dotări comunitare publice

• Diminuarea barierelor pentru persoane cu disabilităţi

• Asigurarea unor spaţii sau terenuri pentru dotări comunitare pe carere,spaţii de întâlnire, săli mulfuncţionale ş.a.

• Conectarea la reţele de spaţii verzi, piste velo, trasee pietonale a dotărilor

LOCALIZARE PROIECTE

• Carerele rezidenţiale, cu precăderecele de locuinţe colecve,

04 PDF Masterplan 09.03.2012 Small

Documents

Transcript of 04 PDF Masterplan 09.03.2012 Small