U ) fz i a r m d e jp s m ă im . t , ^

(http://www. dn tcj. ro/adevarul)ANUL X NR. 2886 ISSN 1220-3203

LUNI, 8M A I20U0

18 PAGINI 2 .000 LEI

Retrocedarea terenurilor - îngreunată de birocraţie şi neclarităţi ale actelor normativeIONGOIA

^■n. campania electorală din 1996, T reprezentanţii CDR, în frunte cu Emil |j Constantinescu, candidat la Preşedinţia —- României, declarau sus şi tare că vor face totul dacă ajung la putere, pentru mmînarea tuturor titlurilor de proprietate- • într-un an, maximum doi - în baza.Legii 18/ 1991. Mandatul actualei puteri se încheie şi nu peste multă vreme se împlinesc 10 ani de la adoptarea respectivei legi, iar întocmirea titlurilor de proprietate scade ca ritm. în cele • mai multe localităţi nici 50 la sută din cei îndreptăţiţi nu au primit titlurile, iar în destul de multe acţiunea nici mi a început. De ce? Datorită dezinteresului unor primării, neputinţei altora din lipsă ae specialişti autorizaţi pentru efectuarea măsurătorilor şi oficializarea punerii în posesie, tendinţei de tărăgănare în aşteptarea “Legii Lupu”.

Legea. 1/2000 privind retrocedarea terenurilor agricole şi a celor cu vegetaţie forestieră, cu-Tiţnite maî mari şi cu nominalizarea şi a'altor categorii de foşti proprietari, diferite de Legea 18/1991, a fost promulgată cu mare fast de preşedintele Emil Constantinescu. Numai că în România se moşteneşţe de decenii o practică prin care aplicarea unei legi se face în baza unor regulamente, hotărîri, norme etc. Sigur că în cazul unor legi, precum cea menţionată, anumite detalii tehnice, ulterioare, se impun. Dar în cei 3 ani în care Vasile Lupu şi ai săi s-au “bătut” pentru adoptarea legii, nimeni nu s-a gîndit că în paralel trebuie lucrat la elaborarea detaliilor, precizărilor de rigoare, pentru ca imediat după promulgare să se poată trece la aplicare. Aşa se face că în comuna Poieni, după cum ne spunea primarub Costea, normele-de aplicare, aprobate în 17 martie, au, ajuns la ei în 24, iar termenul dc depunere a cererilor de_retrocedare expiră la... 12 martie a.c. în. astfel de condiţii, nu pot fi învinuite consiliile locale, primăriile, de tărăgănarea aplipării Legii 1/2000. Vina o poartă Miiiisterul Funcţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.. Dar nici aceste reglementări, sosite cu mare întîrziere, nu clarifică multe aspecte. “Sînt nelămuriri îndeosebi în cazul pădurilor care se aflau-în folosinţa obştilor săteşti înainte de naţionalizare Vne spune primarul Costea -, la care nu âm primit nici un răspuns, nici o soluţie la întîlnirea care a avut loc la Prefectură”., Există documente ; clare, la Poieni, referitoare la predarea pădurilor ocoalelor sjlvice. Dar lipsesc registrele pentru individualizarea tuturor proprietarilor. Nici cererile individuale de retrocedare nu acoperă integral suprafeţele existente în momentul naţionalizării. Mulţi dintre posibilii proprietari nu au acte doveditoare. Ce e de făcut. în astfel de situaţii? Nimeni nu ştie. Deocamdată, la Poieni se află în curs de constituire asociaţii pentru a primi în administrare pădurile foştilor obşti, composesorate etc. Dar şi în această privinţă sînt o seamă de lucruri de clarificat şi este de datoria Prefecturii să le facă.

Nu am mari speranţe că se va lucra în forţă în acest an pentru aplicarea Legii 18/ 1991 şi Legii 1/2000,' avînd în vedere că- s-a intrat în. campanie electorală. Aşa că retrocedarea şi punerea oficială în posesie vor râmîne o\obligaţie a viitoarelor administraţii, a viitorilor prefecţi. ■ , ■

F estivalul I nternational de P o ezie

" L U C I A N B L A G A "• E d i ţ i a a X - a , C lu j - N a p o c a , 8 - 1 0 m a i 2 0 0 0 •

/ ) ncepînd de astăzi, Paşii Profetului se aud din nou în Cetate, . aşa cum se intîmplă in fiecare început de mai, de zece ediţii încoace, de cînd Societatea Culturală “Lucian Blagâ’ aduce ofranda sa poetului, dramaturgului, criticului şl eseistului, filosofului şi teoreticianului culturii, celui care, într-o extraordinară expansiune a spiritului, insera eul poetic în punctele de maximă rezonanţă a lumii, scriind 'C întec pentru anul 2000” (voi. “Nebănuite trepte, 1943). Intr-adevăr, Biaga a rămas pentru posteritate “contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu”, contemporanul nostru drientind “feţele veacului” spre “depistarea tendinţelor profunde, cuprinzătoare, definitorii, globale” în arta românească.

. MichaelaBOCU1 : . . V c o n t in u a r e în p a g in a a 5 -a

Academician Augustin BUZURA:

" D I A L O G A M P R I N C U L T U R A "

i - v J i r

Fundaţia Culturală Română a împlinit zece ani Ea a organizat în toată această perioadă multe lucruri interesante şi cred că este cazul şi timpul să recapitulăm cîteva dintre ele.

- Avem peste o sută de'întîlniri internaţionale, am pus bazele a două centre de cercetări, în Cluj- Napoca şi Iaşi, centre puternice,

î cu publicaţii şi editşri proprii; cu cercetători angajaţi în proiecte de lungă durată, de cultura civilizaţiei româneşti în context european. Avem în momentul de faţă 21 de publicaţii în ţară, la care se adaugă o sumedenie de alte publicaţii în străinătate, înţelegînd prin străinătate Basarabia, Bucovina, Iugoslavia, pe care le finanţăm şi le

m k isprijinim

iV . Aefectiy. Succesul

nostru de vîrf este prezentarea României împreună cil Smithsonian Institute în Statele Unite, care. a atras un public numeros, în care cred că am impus modele viabile.

Ilie CĂLIAN Demostene ŞOFRON

V Foto: Nicolae PETCU c o n t in u a r e în p a g in a a 4 -a .

Rada Vasile prevede alegeri anticipate în 2002

E x -p r e m ie r u l R a d u V a s i le , l id e ru l P P D R , s -â d e c la r a t , s îm b ă tă , la C lu j / a d e p t u l id e i i c o n fo r m c ă r e ia in d i f e r e n t c in e v a c î ş t ig a a le g e r i le d in a n u l 2 0 0 0 , v i i to a re a g u v e rn a re n u -ş i v a p u te a d u c e m a n d a tu l p în ă la c a p ă t .' n o p i n ia lu i V a s i l e ; “ c a m la m i j l o c u l , m a n d a t u lu i v i i t o r ” v o r a v e a lo c a le g e r i a n t ic ip a te . în s p r i j in u l te z e i s a le , fo s tu l p r e m ie r a p r e z e n t a t d o u ă m o t i v e : t r a n s f o r m ă r i s e m n i f i c a t i v e î n i n t e r i o r u l p a r t i d e l o r ş i c o n t i n u i t a t e a m ă s u r i l o r . n e p o p u la r e . P r in c ip a le le f o r m a ţ iu n i p o l i t ic e v o r t r e c e p r in

t r a n s fo r m ă r i s e m n if ic a t iv e în in te r io ru l lo r , în in te r io ru l c e lu i m a i b in e c o ta t p a r t id , P D S R , e x is t în d p a t r u o r ie n tă r i d i fe r i te , ia r a c e s t lu c ru s e v a în t îm p la ş i î n A p R , ş i în P D . U n ita te a ,, e s t e d o a r p î n ă lâ c l ş t i g a r e a 'a le g e r i l o r ”/ c o n s id e r ă R a d u V a s ile . L id e r u l p o p u la r i lo r d in R o m â n ia a d e c la r a t c ă P D S R , în c a z u l î n c a r e v a p r e lu a p u te r e a , îm p r e u n ă c u d o i- t r e i a l ia ţ i ; v a f i n e v o it s ă c o n t in u e s e r ia m ă s u r i lo r n e p o p u la re , î n a c e s t c o n te x t L e g e a b u g e tu lu i p e a n u l 2 0 0 1 n u v a d i fe r i d e c e a d in a c e s t a n . “ î n p lu s , v o r d is p ă r e a ş i v e n i tu r i le d in p r iv a t iz a re , p e n t r u c ă R a d u Ş â rb u le - a c a m terminat p e toate", s p u n e R a d u V a s i le .

Mai mult, fostul p r im - m in is t r u a declarat că este informat din surse P D S R cum că p r in c ip a lu l p a r t id d e o p o z iţ ie ş i - a r d o r i c a Mugur Isărescu să rămînă premier, însă in d e p e n d e n t . “ C u t o a t e a c e s t e a , e u î i recomand lui Isărescu să intre în politică, p e n t ru c ă a s u p r a v ie ţu i t t im p d e z e c e a n i, f i i n d p r i e t e n a t î t cu Ion lliescu, E m i l C o n s ta t in e s c u , c î t ş i c u P e tre R o m a n , p e n t r u c ă e creaţia lu i ” ,a c o n c h is Radu Vasile.

Titus CRĂCIUN

-I fi ’\ /■'

0 BMCA pe care poţi conta

Credite:CAR. cu dobânzi de 22% pe ari

- crediie pentru bunuri cu 35% g dobândăpean |

Banca P o p u l a r a H s a r v aCooperativa de endit

Bd21 Decembrie w.152 Tel.410263

P r i ş i i i t d a t e s t a t e » s s csm sM svă ’ pmfetaail cm şm lm electorala

P r e ş e d in t e le C o n s t a n t i n e s c u a p re c ia z ă c ă s u c c e s u l m a n d a tu lu i s ă u d e p re ş e d in te a l R o m â n ie i e s te fa p tu l c ă , în c a m p a n ia e le c to ra lă d in a c e s t a n , p r o b le m e le fo a r te d i f ic i le a le ţă r ii n u v o r m a i c o n s t itu i te m e e le c to ra le .- "C o n s id e r c ă s u c c e s u l a d e v ă ra t a l .

m a n d a tu lu i m e u d e p r e ş e d in t e a l R o m â n ie i , î n t r - o p e r io a d ă d e t r a n s f o r m ă r i r a d ic a le a le - t u t u r o r s t ru c tu r ilo r a c e s te i ţă r i , e s te fa p tu l c ă a u f o s t scoase dintre t e r n e le

e le c to ra le p r o b le m e le fo a r te d if ic ile , c u m a r f i in te g r a r e a e u r o p e a n ă ş i e u r o - a t l a n t i c ă , p o l i t i c a f a ţ ă d e m in o r ită ţ i ş i f a ţă d e v e c in i” , a a f ir m a t , E m il C o n s ta n t in e s c u .

Ş e fu l s ta tu lu i a a m in t it c ă în to a te d e c la r a ţ i i le s a le f ă c u te în s t ră in ă ta te a s u s ţ in u t c ă în R o m â n ia d e m o c ra ţ ia e s te '‘s ta b ilă ” . P r in u rm a re , n u m a i e s t e a t î t d e im p o r t a n t n u m e le p re ş e d in te lu i , a s p u s C o n s ta n t in e s c u , r e fe r in d u - s e la p o s ib i l i ta te a a le g e r i i

u n u i a l t ş e f a l s ta tu lu i în a c e s t a n .T o tu ş i , a c tu a lu l p re ş e d in te a d o r ib

s ă d e a c î te v a e x e m p le d in a l te ţă r i c e n t r a l- e u r o p e n e , p e c a r e c e tă ţe n ii le p o t j u d e c a ” . A s t f e l , E m i l C o n s ta n t in e s c u a a ră ta t c ă Iu g o s la v ia s - a r f i a f la t c u m u lt în a in te a R o m â n ie i , d a c ă a r f r a v u t la c o n d u c e r e u n a lt p re ş e d in te . D e a s e m e n e a , C r o a ţ ia a î n c e p u t s ă a ib ă ş a n s e Ia in te g ra re a e u r o p e a n ă n u m a i d u p ă a le g e r e a lu i ' S t ip e M e s ic i în f ru n te a s ta tu lu i .

V l a d i m i r P u t l i i a . d e v e n i t ' o f i c i a lp r e ş e d i n t a a l R u s i e i

F o s t a g e n t a l K G B , V la d im ir P u ţ in , în v î rs tă d e 4 7 d e ani, a d e p u s , ie r i,

ju râ m în tu l în fu n c ţia d e ş e f a l s ta tu lu i, î n p r e z e n ţ a p r e d e c e s o r u lu i s ă u , .B o r is E lţ în , a p a t r ia rh u lu i ru s A le k s e i

a l l l - le a ş i a f o s t u lu i p r e ş e d in t e s o v ie t ic M ih a il. G o rb a c io v .

R u s ia “ t r e b u ie s ă f ie l i b e r ă , p ro s p e ră ş i p u te rn ic ă , p e n tr u c a to ţi c e tă ţe n ii e i . s ă f ie m în d r i ş i ţa ra re s p e c ta tă în lu m e ” , a a f irm a t P u ţin în d is c u rs u l in a u g u ra l. “ S în t c o n ş t ie n t c ă t r e b u ie s ă - m i a s u m o - r e s p o n s a b i l i t a t e e n o r m ă . Ş e fu l s ta tu lu i e s te re s p o n s a b il d e t o t c e e a c e s e p e t r e c e în ta r ă ” , a m a i s p u s e l. * ' '

P u ţin n u a fă c u t n ic i o re fe r ire la ră z b o iu l d in C e c e n ia , u n d e m ă s u r ile d e s e c u r ita te a u f o s t v iz ib i l în tă r ite

’ p e n t r u a e v i t a o r i c e a c ţ iu n e a s e p a ra t iş t i lo r în t im p u l c e re m o n ie i.

V la d im ir P u ţ in a in t r a t în fo s ta s a lă a t ro n u lu i v e c h i lo r ţa r j a i R u s ie i f ix la

o ra 1 2 .0 0 , e l d e p u n în d iu ră m în tu l c e

C o n s t i t u ţ j e ^ ş r ^ n g ^ J î î T e f t t ^ e “ s ă

respect^ rg ţg^^ iS^ăţileCENTRALA u n w

C lU l - H A f O C A

- o m u lu i ş i c e tă ţe a n u lu i, s ă r e s p e c te - ş i s ă a p e r e C o n s t i tu ţ ia , s ă a p e r e

' s u v e r a n i t a t e a ş i i n d e p e n d e n ţ a , • S e c u r ita te a ş i in te g r i ta te a s ta tu lu i” .

F o s tu l p re ş e d in te B o r is E lţîn ş i-a e x p r im a t s p e r a n ţa c ă s u c c e s o ru l s ă u ' ‘‘ î ş i v a a s u m a c u • d e m n i t a t e p r e ro g a t iv e le p r e z id e n ţ ia le , c a r e n u

s în t u ş o a re ” . E l ţ în a d e m is io n a t în d a t a d e , 3 1 d e c e m b r ie 1 9 9 9 , ' d e s e m n î n d u - l d r e p t s u c c e s o r p e P u ţ in . “ A v e m d e c e s ă f im m în d r i : R u s ia s - a s c h i m b a t ş i n u a r h " lă s a t- o s ă d e v in ă v ic t im ă a d ic ta to r i i” , a s p u s E l ţ î n , s u b l in i in d f a p tu l c ă t ra n s fe r u l d e p u te r e a fo s t f ă c u t “ f ă r ă '

o lo v itu ră d e s ta t s a u u n p u c i” .F in a lu l c e r e m o n ie i a f o s t m a r c a t

d e 3 0 d e s a lv e d e tu n , P u ţ in t r e c în d

a p o i î n r e v is tă , îm p r e u n ă c u E lţ în ,

r e g im e n tu l p re z id e n ţ ia l .

Comunicat electoralîn c o n fo r m ita te c u p r e v e d e r i le

a r t . 2 2 p c t . 3 d in L e g e a e le c t o r a lă , B i r o u l e le c to r a l d e c i r c u m s c r ip ţ ie m u n ic ip a lă C lu j- N a p o c a u rm e a z ă a s e c o m p le ta c u 7 - m e m b r i - r e p re z e n ta n ţ i a i p a r t i d e l o r p o l i t i c e , a l i a n ţ e e l e c t o r a l e c a r e p a r t i c i p ă ia a l e g e r i l e d in 4 . 0 6 . 2 0 0 0 î n C i r c u m s c r ip ţ ia e le c to r a lă n r . 1 C lu j- N a p o c a . ’ L is te le d e p ro p u n e r i c u r e p r e z e n t a n ţ i i p a r t id e lo r „ în B . E . M . C l u j - N a p o c a s e v o r d e p u n e ' p î n ă la d a t a d e 8 .0 5 .2 0 0 0 , o r a 1 9 ,0 0 , la s e d iu l B i r o u lu i e le c to ra l n r . 1 , s i t u a t î n in c in t a P r im ă r ie i C lu j- N a p o c a - c a m . 1 2 . T r a g e r e a ' la s o r ţ i a r e p r e z e n t a n ţ i l o r p a r t i d e l o r î n B . E . M . C lu j- N a p o c a s e v a fa c e î n d a t a d e 9 .0 5 .2 0 0 0 , o r a 1 3 ,0 0 , la s e d iu l B .E .M . C lu j- N a p o c a , î n p r e z e n ţ a r e p r e z e n t a n ţ i l o r p a r t i d e l o r ş i a p e r s o a n e lo r in te r e s a te . •

Biroul electorat al Circumscripţiei nr.-1

Cluj-Napoca

M aCm ' r ^ ° T 0X: + S f' S 'ă v itA p ' * E v - lo a n - C u v- A w e n le c e l

PREFECTURA.C0NS1LIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIM ARI A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PR1MAR1A DEJ: 21-17-bO - '

•PRIM ĂRIATURDA: 31-31-60 •PRIM ĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ■ •PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLIŢIA FEROVIA RÂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 ■POLITIA DEJ: 21 -21-21

•POLITIATURDA:31-21-21 . *POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38

•POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 ’POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILA: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

1 19-52-23 si 19-1670. im. 158 •D IRECŢIA GENERALĂ A MUNCII.ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 - SALVAREA: 961

•SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 97!• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931•DERANJAMENTE: 921

ORA EXACTĂ: 958 R A. TERMOFICARE: 19-87-48 SC MONTENAY SA: 41 -51 -71

• R.A: APĂ CANAL: 19-63-02•S C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22 •SC PRIVAL: 17-43-86 ■DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928:433424JANDARMI: 956

•G AR A Ouj*Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -

imcm- 43-20-01; ,Turda - 31-17-62: Dej -21-20-22

•AL IA N ŢA ANTISUICID: 19-16-47

CURSE INTERNATIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in ntclcdc luni. mani. joi şi vineri laora 7.00 st înapoierea din Budapesta in zilele demarti. miercuri, v meri si simbitd la om 11.00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare in

zilele dc joi oca 22.00 si înapoiere din Budapesta in/ilclcdesincriora 16.00. IN E O R M A Ţ I I :Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

IĂRQM: 26.04.1999- 28.10.2000 lu n i

Cluj -> Buc. Buc. -> Clui07,30 08,30 09,15 10,4516,45 17,35 19.45 20,4518,00 19,00 ■ L . •

m a rţi07,00 08,00 08,20 09,0015,25' J6.15 - 19,45 .. 20,45

m ie rcuri07,30 08,30 09,15 \ 10,1518.00 19,00 12,00' 12,4518,55 19,45 19.45' ’ 20,45

m07,30 08,30 08,20 09,0015,25 •16,15 ' 17,00 18.4019,00 20,00 19,15 '20,1520,45 21,45 ' ■".'

v ine rj09,15 10.15 07,45 08,4520,45 21,45 14,00 ^ 14,4520,55 21,45 . 19,15 20,15

sîmbătâ19.30 20.30 U.OO 12,00 -

dum inica- * . 14,20 15,05- 20,15 21,15. •

Preţ bilet: 955.000 lei, respectiv 960.000 lei

Lnni: Guj->Bologna 10,30-12,05Bologna- Cluj 12,55-16,40 ‘

miercuri: C!uj*)Bologna 10,30-12.05 •Bologni40uj 1255-16,40

iinfri; Quj^Bologna 1030-12,05Bologna4Guj 12,55-16,40

Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235STELEFON: 13-01-16.

F A R M A C II!Farmacii ca serviciu permanent. Farmacia

"CORAFARM -, sir. lon.Mcsîcr nr. 4. telefon ■Î--A5—îO. s:r. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. fiTTJeu "CV.VARA", Cafea f lo re ş t i nr.75, te l.42.62.72. o rar non-stop. •Farmacii cu serviciu prelungii: Farmacia

“ |V T F R P H .\R .\r. str. Primăverii nr. 5. telefon 1-05. <nr S-21 Fa-jruTI.F.M ATISFARM".

Pata l:nirii nr. 10. telefon 19-13*63. orar 8-22,Garda dc noapic:

Farmacia nr. 6. "Speranţa". P-ta A. lancu nr. 5.

telefon 19-Î6-56, orar 20-3.

TEATRUL MAGHIARastăzi, de la ora 19,00:

MIZANTROPULde Moliere

C itiţiy _ziln ic

ADEVĂRULde Cluj

F IL A / IE5 • 11 MAI

R e p u b l ic a • Legenda călăreţului fără cap - p r e m ie r ă ( 1 0 ,3 0 ; 13 ; 15 ,30 ; 18;

. 2 0 , 3 0 ) ; v in e r i , s î m b ă t ă , d u m in ic ă . - J s p e c ta c o le d e n o a p te c u ta r i f re d u s d ela o r a 2 2 ,3 0 * V i c t o r i a - D o not disturb, G e rm a n ia -S U A --p re m ie ră ( 11 ; 13 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * A r ta - E u r im a g e s - Via ţa e frumoasă, Ita lia ( 1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 1 7 ,0 0 ; 1 9 ,3 0 ) - v in e r i, s îm b ă tâ , d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e / to a p te c u ta r i f r e d u s d e la o ra 2 2 * F a v o r i t - Ora de virf, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 : 1 9 ) * M ă r ă ş t i - Gorila Joe (1 3 ; 1 5 ; 17 ; 1 9 ) '

T U R D A - F o x - Blade. S U A ( 1 3 ; 15 ; 1 7 ; 19 )D E J - A r t a - American Beauty ( 1 3 ; 1 5 ,1 5 ; 1 7 ,3 0 ; 1 9 ,4 5 ); v in e ri,

s îm b ă tâ , d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e n o a p te c u ta r i f r e d u s d e la o ra 2 2 G H E R L A - P a c e a - Plaja, S U A ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; v in e r i, s îm b ă tâ ,

d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e n o a p te c u ta r i f r e d u s d e la o ra 21

U N IP L U S R a d i o L u n i, 8 m a i Program informativ BBC: 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -

8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 ,0 0 .1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 18,0 0 -1 8 ,3 0 ;2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6,30-10,00 Unipius de dimineaţa, 0 6 ,3 5 , 8 ,20 Calendarul zilei. Meteo. 06 ,4 5 , 9 ,4 5 Horoscop. 9 ,0 0 Ştiri locale. 9 ,2 0 Programul cinema. 9 ,5 5 Informaţii culturale. 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 /1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17 ,00 Ştiri naţionale ţi locale.1 0 .0 0 -1 4 ,0 0 Punct... ţidelaZece-, 14 ,3 0 -1 8 ,0 0 Unipius alternativ. 18 ,30- 2 1 ,0 0 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22 ,00 ; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Unipius nocturn. ~ . ■ ■ . .

£ r>:FT^- . .. ~

BIBLIOTECI■ ' B.C.U. “Lucian Blaga”

(stţada Clinicilor 2): Orar; zilnic; 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 813.30.Notă: In sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21 sîmbăta 8-20, duminica 8-14.■ . Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15.30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE - Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni miercuri, joi: 14,00-19,45; marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti ■ ORAR: luni, miercuri, joi: 14.00- 19.45; marţi, vineri; 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14 SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: lunU vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16. ■ .< . v■ Biblioteca Americană ”J.F.K.”

(strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni-joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună; 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

I Biblioteca Britanică (strada Avram lancu1 11). Orar: luni, miercuri; 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9-14.■ Biblioteca “Heltai” (strada

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13.■ Biblioteca ■ Clubului

Studenţesc ■ Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 1 8 r 19; joi 19-20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Bibliotecă Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Mcmorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”BibIos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

TEATRUL MAGHIARastăzi, de la ora 19,00:

MIZANTROPULde Moliere

( • t e l e s p e c t a t o r • )Lun ii, 8 m a i

ROMAHIA

12.00 Surprize, surprize... (r); 14,00 Jurnal; 14,15 TVR Craiova; 15,00 Pro

^Patria; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17 ,30 Studioul electoral; 18 ,30 Agenţia de plasare; 19,00 Corect!; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sunset Beach (s);

'2 0 ,0 0 Jurnal; 20 ,45 Sport; 2 0 ,5 5 lartă-mă; 2 1 ,55 Cu o ch ii’n 4; 2 2 ,35 Jurnalul Academiei Caţavencu; 22,50 Cazuri ciudate (s); 2 3 ,40 Jurnalul de noapte; 23 ,55 Marele Jazz.

• _ ■ 12,00 Tip-Top,f U f K j M i n i - T o p

(r);12,45'~ Din folclorul popoarelor; 13,00 Globul dragonului; 1 3 ,30 Rapsozii satelor (r); 14,00 Ţoţi, împreună; 14,45' Ştiri;14.50 Familia Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care; 16,00 Trupa DP 2; 1 7 ,0 0 S e întîmplă acum; 17,30 Femeia misterioasă (s); 18,25 Veni, vedi, viei; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,20 Ştiri bancare şi bursiere; 19,25 Virtuozi ai instrum entelor populare; 19,40 Punct'şi de la capăt; 21,1-5 E dreptul tău!; 21,45 Afaceri la cheie; 22,00 Sport . plus; 0,30 TVM Mesager; 7,45 Timpul trecut (do).

7 .00 Dimineţi a n t m ţ ^ clujene; ,8 ,0 0 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Rămăşiţele gloriei - (film SUA 1986); 1 2 ,00 Creatorul de stele (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); 14,00 Camila (s);15.00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Intrigi în Paradis (s);1 9 .0 0 O bservator; 1 9 ,45 Ultimul pod de pe Rin (SUA 1969); 22 ,00 O bservator; 2 2 ,30 Marius Tucă Show;1 .00 Navarro (s); 2 ,3 0 Scandalul (s/r); 3 ,15 Suflet rebel (s/r); 4 ,00 Intrigi în Paradis (s/r); 5,30 Trei destine (s).

d i m in e a ţ a , ' Pro TV e a l-

Nemuritorul (s); 10,50 Tînăr şi neliniştit (s); 11,30 Jake şi Grăsanul; 12,35 Ginerele cu bucluc (film Noua Zeelandăl SUA 1990); 14,15 Sînge şi vin (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00. Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s);18 .50 C hestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV;19 .50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Capcană pentru" asasin (film SUA 1992); 21,55

Ştirile , Pro . TV;- 2 2 ,0 0 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 23 ,50 Fotbal fără egal; 1,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 1,45 Dădaca (s/r); 2,15 Ştirile Pro TV.

■7,00 Milagros

(s/r): 8-00Taifas îjJMUJt-tâii. ... m agazinmatinal; 12,55 Clip Art; 13,00 Milagros (s); "14,00 Obiectiv ştiri speciale, (r); 15,00 Viper (s/r); 16,00 Justiţie militară (s/ r); 16,55 Clip Art; 17,00 Viper (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 1 1 8 ,3 0 Impact - puternic pe Prima; 19 ,00 Cronica cîrcotaşului; 19,10 Justiţie militară (s); 2 0 ,00 Reposedată (co neagră SUA 1990); 2 1 ,5 0 C ronicacîrcotaşului; 23,00 Detectivi de elită (s); 23,55 Clip Art; 0,00 Focus - emisiune de ştiri 9r); 0,30 impact (r).TELf 7 * 7,00 Ştiri; 7,10

Bună dimineaţa, z / a d c Rom ânia; g oo

Forţa Destinului (r); 10,00 Ştiri;10 .30 Cutia m uzicală 9r);11.00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 12,00 Club ABC (r); 12,30 Ora unu a venit (r); .15,00 Ştiri; 15,30 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corîna; 18,00 Primul pas; 18,50 Pronosport; 19,00 Film documentar; 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Ofsaid; 0,00 Ştiri; 0,10 Ofsaid (continuare)

10 ,00 C ăsuţa 5 3 C B S 3 p oveştilor (r);10.30 Doctorul casei (r); 11,00 Dragoste şi putere (r); 11,30 la-mă acasă! 12,00 Mare grijă la. mutilare ; (r); . 1 3 ,15 G uadalupe (s); 1 4 ,45Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare (s); '16 ,30 Dragoste şi putere (s); 17,00 C ăsuţa poveştilor; 1 7 ,10 Acasă la români; 17,15-Acasă la bunica; 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 2 0 ,0 0 Ş 0 -6 0 -9 0Fotomodele (s); 21,00 Femeia v ie ţ ii . m ele (s); 2 2 ,0 0Cinemateca de acasă: Mîna (horror SUA 1981).,

15 .00 , ’ P ost EiEm A meridian; 17.00 Linia c&alnapoca întîj; ţ8 ,00 Comorile

Ardealului - realizator.Mircea Virgil Sime; 19,00 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă;20.00 Economic ABC; 20,15 Docum entarul,00 Film serial: Secţia de poliţie; 22,00 Dintre sute de ziare.

R e d a c ţ i a n u î ş i a s u m ă r e s p o n s a ­

b i l i t a t e a p e n t r u s c h i m b ă r i l e i n t e r v e n i t e . î n p r o g r a m e l e p o s t u r i l o r d e t e le v i z iu n e .

CABINET M EDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA, ,

str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II:

P r o f . d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, M i: 15-18; M a, J : 1 6^-IS 30

D r . V A L E N T I N P O P E S C U(Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 30-1 6 ; V : 15 -1 7S : 9 - 11 -

D r. D A N - S O R I N P O P E S C U(U ro lo g ie )

L, JVIi: 18 - 20; M a, J : IB^-20 ' . V; 16-20

P R O G R A M A R E : • te l/ fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul o re lo r d e funcţionare a cabinetului

S L u n i, 8 m a iI J 06 :00 -11 :00 PRIMUL SALUT, 07 :00,08:00,09:00,10:00,

13:00,14:00,15:00,16:00,17:00,18:00,21:OOŞ(/ri, 06:50, 07:00 Horoscop, 07:20 Revista presei locale, 7,40 Ştiri pe

1 2 S f A \ scurt; 08 :2 0 ,17:00C DSporf(M ihaiPetruşcă),8:40Ştirilepe scurt, 09:20,15:20 Ce mai crede lumea, 9:40,' 16:40 Colecţia de mirări, (M ihai Dragolea); 10,40 in sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi); 11 :00-13 :00 MESAJ F M ;1 4 :0 0 -18:00 CALEIDOSCOP CD, 15,20 Ce mai crede lumea; 17:00 Ştiri+CD S port; 19:00 - 21:00 Cuiul lui Pepelea (Tudor Runcanu), 21 :30-23:00intre egali (Cristina Stihi).

L u n i, 8 m a iR a d i o S o n t c 6 .00 s ă r i t u r ă în

> f m 6 s . i t m h z --------------- PAPUCI - maxima, meteo,h oroscop ,_ pow erp lay -

preţurile pieţii - “Ce-a fost ieri?"- rezumatul evenimentelor din ziua precedentă - “Ce va fi astăzi?" — prognoza evenimentelor din ziua în curs - “Vocea trotuarului" - sondaj umoristic

programul cinematografelor - programul TV - evenimente culturale sfatul medicului - “Tura prin oale” —retete gastronomice - revista

presei - “Cel mai matinal telefon concurs - sport - “Of-ul clujenilor"- problemele concetăţenilor noştri - informaţii rutiere - programul • zilei la Radio Sonic - “Basca cu Bretele"- umor 10.00 TRAFIC - muzica, animaţie, powerplay - intervenţii telefonate de ia evenimente

desfăşurare - invitaţi in studio - concursuri 14.00 SONIC BY REQUEST - dedicaţii muzicale, 16.00 SCHIMBUL DOI - retrospectiva evenimentelor zilei, interviul emisiunii, sport - “Of-u!

- răspunsuri - Poliţia în direct, 18.00 CLOPOTE ' prezentare albume (Marius Aciu); 19.00 SONIC BY

REQUEST - dedicaţii muzicale, 19.45 POVESTEA DE SEARĂ - poveşti pentru copii de toate vîrstele, 20 00 SONIC BY REQUEST - dedicaţii muzicale, 21.00 MONDO SPO RT - retrospectiva evenimentelor sportive. 22.00 NON-STOP - muzical nocturn

!(( T ))îL u n i, 8 m a i

L Ş T IR I : 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 1 6 .0 0 ; B B C - 0 6 .0 0 , 1 1 .0 0 , 14 .0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 .3 0 -9 .0 0 -

S U E E R _ M A H N Ă L :Ş t i r i le lo c a le , in te r v iu r i , H o ro s c o p (6 .4 0 ,7 .2 0 ^ 8 .2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e re (7 .4 5 ) , L in iu ja d e , d ia lo g (8 .3 0 ) ,B u le t in ru tie r (8 .5 5 ) ; 9 .0 0 -1 2 .0 0 -P A T R U L A _ D E S E R V IC IU : 9 .3 0 -R e v is ta p re s e i, P u n c tu l d e v e d e re (1 0 .1 5 ) ; . -C o n c u rs u r i ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ; 1 2 .4 5 -S p o r t p e m a p a m o n d ; 1 3 .2 0 - S f a tu l B ă t r â n i lo r - B B C ; 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 S h o w p e e i - C o rn e lia P a n te a , Io n e l Ig n a t, 19 .3 0 - P o w e r P la y .1 2 .0 0 - 18 n n - C A L E in O S C O P f m : 2 0 .0 0 -S N rg ia , 2 4 .0 0 -0 1 .0 0 N o p ţ i le C r im in a le - N ic u A le x a n d re s c u , 0 1 .0 0 -6 .0 0 l i n r i e

M a g ic e , -L u n i, 8 m aţ

M ? Contact ştiri (bu le tine de ştiri de ap rox . 4 m inute):A CrrVit— 5 :30 ; 6 :30 ; 7 :30 ; 8:30; 9:30;.10>:30; 11 :30; 12 :30 ;pgaw—

K RADIO CLUJ L u n i, 8 m ai 6 ,00 Bună dimineaţa. O

e m is iu n e cu in fo r m a ţ i i ,

9HUCT , 3 .30 - 14 :3 0 ; 15:30; 16.30;’ 17 :30;’ 19 :30 ; 2 0 :3 0 ;

21:30; .22:30.5 :0 0 -8 :0 0 Lupta cu Somnul 8 :00 -10 :00 Zona 810 (m e te o ,

Revista p rese i lo ca le , a c tu a lita te a locală, tra fic , a nu n ţu ri u tilita re , agenda cu ltu ra lă , ho roscop ). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12 :00 - 19:00 Contact FM. 1 9 :0 0 -2 2 :0 0 Seară deseară. 2 4 :0 0 -0 1 :0 0 România - Bosnia - via satelit- realizator A ndu Cam pu. Em is iune dedicată păstrării legă tu rilo r cu batalionul rom ânesc afla t la Zen ica cu cei de -acasă . A c tua lita te , m uzică, ded icaţii.

a c tu a lită ţi ş i m iiz ic ă , p re z e n ta tă de A n ca B ă lta n . 7 ,5 0 -7 ,5 3 Alegeri locale 2000.8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00-11.00 D e zece ori România. Prezintă F lo rin P ru teanu . 1 1 ,0Ş- 11,15 O oră şi şaizeci de minute. Prezintă: Luc ia Ţ ib re . 12 ,00 Radiojurnal transilvan, 12,45 Emisiunea in limba ucraineană13 .00 Radiojurnal Bucureşti. 13 ,15 Paralele muzicale, dedicaţii de m uzică uşoară. Prezintă Marius M erca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan M oşoiu. 18,30 Crochiuri muzicale, p rez in tă F lorin P ru te a n u . 1 9 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 1 9 ,1 5 Apropo. Redactori: S te la M aria R a reş şi Sergiu A lex ; 20 ,00 Ştiri. 20 ,1 0 Serata muzicală radio. P rezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21 ,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM

' PO LIC LIN IC A ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly iir.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEl'RO- LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE f ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ a c u p u n c t u r a : RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ

GASTROENTEROLOGIE E le c tro e n c e fa lo g ra f ie -

E le c tro m io g ra fie - E x a m in ă r i D o p p le r - H is te ro s a lp in g o g ra f ii

p e n tru s te r i l i ta te fe m in in ă

T ra ta m e n te LA S E R

L A B O R A T O R C O M P U T E R IZ A T (Biochimic - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh -, Teste de sarcirră - Antigcn HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru

sterilitatea feminină ţi masculină)

Z IL N IC , in c lu s i v D U M IN IC A

o r e le 7 - 2 1

M edic dc garda: orele 21 - 7

R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i l a t e l . 4 1 . 4 1 . 6 3 . ,

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea M olilor nr. 106, ap, 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică) '• chirurgie (rezecţii, implante) • Programări zilnic la tel.; 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

Pentru studenţi/ pensionari, snmert.re ducere zO'tfc a ş »

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. Ioan HUŢANU

C lu j-N a p o ca , str. O b se rva to ru lu i

nr. 13. a p . 12

(a u to b u ze : 35 , 43 , 46)

C o n s u lta ţ i i , t ra ta m e n te :

CHIRURGIE INFANTILĂ,ORTOPEDIE,-UROLOGIE PEDIATRICĂ,

M A LF O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E ,

L 14,30 -16 ; Ma, J: 17-19 . '

P e d ia tr ie ;

L: 16 - 2 1 ; M a J : 19 -21 ; M i, V:

14-21; S : 9 -11 .

M e d ic in ă g e n e ra lă :

ACUPUNCTURA:' Ţ

Ma, J: 15-17; S : 11 ,3 0 - .13,30.

HOMEOPATIE: M a, M i, J : 9 -12, Informaţii, programări, telefon: (064) : 12-46-75, zilnic între orele 9:21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGARD Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

S t r . P r a h o v e i n r . 1 1(lîngă biserica Bob)

P ^ " “ IE S -.8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68Linia telefonică de intervenţie în criză

şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LtBORITORlL IIE SiViT.lTH MlffllLl II,IJ •stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între ore le 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

I Aici ar putea fi|| reclama dumneavoastră H o z , a . v f m ' u ) i ) c i i r

Z ia r u l n o s t r u f o lo s e ş t e ş t i r i f u r n iz a te d e a g e n ţ i i l e

R O M P R E S ş i M E D I A F A X .

•,> . • î'îii

Dacă Italia va redeveni o "supravegheată specialătu '

( “C o rr ie re d e lla S e ra ” )

Nu este nevoie ca noul premier italian să-l întrebe pe ministrul de Externe despre opinia partenerilor europeni ai Italiei în legătură cu recenta criză guvernamentală din Italia. Giuliano Amato cunoaşte bine Europa şi are relaţii amicale cu aproape toţi liderii de pe acest continent. Pentm ceilalţi membri ai Uniunii‘Europene, Italia este un caz clinic, un “bolnav”

' (aşa cum era considerată Turcia, în ultimele decenii ale Imperiului Otoman), singura ţară despre care

' nimeni nu poate afirma cu certitudine de cine va fi guvernată în următoarele şase luni. Cu Italia este imposibil să se elaboreze programe'pe termen lung, să se coreleze strategiile politice şi economice, să se formeze “axe”, sau

“ troici”. Este inutil să i se ceară Italiei să-şi'asume vreun angajament pentm anul viitor: nici un premier nu şi l-arv putea asuma şi nimeni nu ar fi crezut

dacă ar îndrăzni să facă acest lucru. Nu este nevoie ca Italiei să i se ceară o părere înainte de a avansa propuneri importante: va fi informată în ultima- clipă, cînd ceilalţi au ajuns deja la un acord.

Dacă ceva nu merge în Europa, soluţia cea mai simplă este de a atribui întreaga vină Italiei, chiar şi atunci cînd acuzaţia este evident exagerată. Un exemplu în acest sens a fost cel cînd s-a spus la Berlin şi Frankfîirt că a scăzut valoarea euromonedei deoarece criza Guvernului italian a afectat credibilitatea -Europei. Afirmaţie probabil falsă, însă ce guvern ar avea curajul să reacţioneze? Cazul companiei aeriene Majpensa este semnificativ în acest sens. In orice altă ţară membră a UE companiile aeriene' europene s-ar fi adaptat la proiectul european, însă Italia a continuat sfidarea unui Guvern care nu decide nimic fară să treacă prin furcile caudine ale intereselor contradictorii si

acordului permanent. Dar, în pofida carenţelor sale structurale, Italia este a şasea putere'economică mondială, cu o cotă de participare importantă în cadrul comerţului internaţional, o mare piaţă internă,, o clasă managerială inteligentă şi dinamică şi avînd un rol primordial în cadrul operaţiunilor de menţinere a păcii şi în acordarea asistenţei economice pentru ţările în curs de dezvoltare.

Acest “patrimoniu” nu reuşeşte însă să-i sporească influenţa politică şi respectul pe plan internaţional. în timp ce alte ţări îşi pot pune în valoare un capital mai modest, datorită eficienţei instituţiilor şi politicilor lor coerente, Italia continuă să risipească o mare parte din propriul său capital în crize guvernamentale repetate, dispute permanente' în interiorul partidelor politice şi într-o inerţie instituţională cronică.

Giuliano'Amato cunoaşte perfect această situaţie, dar spre deosebire de

Romano Prodi nu se poate folosi, pentru a'guVema, de o scadenţă - euro - pe care Italia nu şi-o poate permite să o ignore. Are . însă dreptul şi datoria să spună aliaţilor săi că viitorul, italiei şi rolul ei în Europa sînt mai importante decît convenienţele lor politice şi electorale. Guvernul său s- a format cu greu, în condiţii ce justificau în faţa multora dizolvarea Parlamentului şi alegerile anticipate. Dacă va crede că poate guverna în interesul Italiei şi al credibilităţii sale internaţionale, premierul va putea să ignore aceste circumstanţe şi să se apuce do- treabă.

Dar dacă, în următoarele zile, va ajunge la concluzia că aliaţii săi nu îi. vor permite să guverneze aşa' cum trebuie, cea mai bună cale de ieşire pentm un om inteligent este aceea de a cădea “în picioare”. Un eşec explicat în mod clar întregii ţări este mai bun decît un Guvern mediocra şi o lungă agonie.

Surprizele lui Moammer Al Kadhafi( “ C o rr ie re d e lla S e ra ” )

La 3 mai a început în Olanda mult aşteptatul proces, prezidat de judecători scoţieni, împotriva teroriştilor acuzaţi' de explozia avionului Boeing al companiei Pan Am, soldată cu 270 de morţi, survenită la 2l decembrie 1988, deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia. Inculpaţii sînt, aşa cum a reieşit în urma

- anchetelor, doi funcţionari ai companiei Libyan Arab Airlines. După sancţiuni prelungite împotriva Libiei, liderul. Moammer Al Kadhafi i-a predat Naţiunilor Unite, în aprilie 1999, pe .autorii suspectaţi ai atentatului. Se va vedea acum dacă doreşte, cu adevărat să colaboreze la acest proces, pe linie cu politica conciliantă pe,care a adoptat-o de la o vreme faţă de Europa Dar Kadhafi nu a fost deloc conciliant la summit-ul UE-Africa de la Cairo de la începutul lunii aprilie. Dimpotrivă, s-a lăsat antrenat într-un rechizitoriu neaşteptat împotriva Occidentului, fapt care l-a determinat pe preşedintele Comisiei Europene, dl Romano Prodi, să comenteze că liderul libian “a pronunţat cuvinte cu totul diferite de cele care se spun de obicei în cadrai unor întrevederi bilaterale”, iar pe fostul premier italian Massimo D’Alema sâ remarce că a fost vorba de “un discurs paradoxal, care pleacă de foarte departe, de la colonialism”. O surpriză, cu lovituri dure date tentativelor diplomatice de a apropia Tripoli de capitalele europene. De ce oare?

Este de presupus că Moammer Â1 Kadhafi se teme de acest proces din Olanda, care ar putea compromite. imaginea sa în Libia şi unele echilibre precare dintre puteri tribale. în calitate de radical al petrocraţiei OPEC, a reacţionat faţă de eşecul înregistrat în urma preponderenţei susţinătorilor moderaţi ai stabilităţii pieţei în materie de preţuri la petrolul brut, cea mai mare bogăţie a Libiei. Sau mai degrabă această frustrare i-a alimentat dorinţa de a se erija în călăuză a integralismului islamic şi a Nordului Africii, pentru

; a se impune între preşedintele Egiptului, Hosni Mubarak, al Algeriei, Abdelaziz Boutcflika, şi noul rege al Marocului, Mohammed al Vl-lca. Şi, ca întotdeauna, în accesele de alternanţă a optimismului cu pesimismul ale politicii sale, ultima resursă la care recurge este fanatismul în căutare dc prozeliţi dincolo de graniţele Jamahirici libiene, în numele modelului său de socialism religios. Dar este oare cu adevărat un model, atît practic, cît şi teoretic?

Colonelul mistic instalat în cortul din deşert susţine că se inspiră din principiile care se află la originea islamismului, elaborate în primele decenii de la moartea profetului Mahomed, din legile triburilor de beduini şi din Coran.

“Prada de război pe care Allah o îngăduie populaţiei prin intermediul Profetului este a divinităţii, a trimisului său, a orfanilor şi săracilor”. (Sura 59, versetul 7). Şi totuşi, cea. mai mare pradă a vremurilor actuale, acel patrimoniu endogen al

deserturilor era ascuns şi necunoscut pînă cînd tehnologia petrolieră occidentală a putut descoperi tezaurul geologic, l-a extras şi folosit în economia modernă. Dar cum a cheltuit Kadhafi veniturile obţinute din avantajele geografice? în cea mai mare parte în arsenale militare, subvenţionare a teroriştilor de orice culoare, de la negru la roşu, în recompensa pusă pe capul “fratelui musulman” Sadat, asasinat - ulterior, şi în aventuri ca războiul din Ciad, visînd la marele imperiu saharian.

Trecînd de la practică la teoria religioasă musulmană, cercetători ca Maxime Rodinson apreciază drept arbitrară orice noţiune dc'socialism islamist. în afară dc cîteva versete coranicc, în marc măsură ignorate timp de 13 secole, dar nu mai socialiste decît perccptclc comune iudaismului profetic şi rabinic, creştinismului şi budismului, Coranul şi Sunna reglementează problema eredităţii, evaluează pozitiv activitatea comercială, piaţa, profitul, nu contestă proprietatea privată şi definesc munca salariată drept un “caz dc închiriere”.

Pe aceste baze, Kadhafi cînneşte dc decenii întregi cu abilitate între naţionalismul arab şi fidcismul sunnit, concepţii schimbătoare de colectivism şi etatism despotic. Devierile sau schimbările bruşte ale stării sale de spirit dovedesc un caracter indescifrabil, cînd ţinut sub control, cînd dezlănţuit. Loviturile sale de scenă vor continua sâ uimească prin diversitate, de la discursuri publice incendiare îa întrevederi private raţionale sau chiar prietenoase. Pentru moment, schimbătoarea sa raţiune dc stat rămîne o taină între petrol şi Coran.

Neprevăzutul - cel mai mare strateg într-un război( “ C o rr ie re d e lla s e ra ” )

“Mulţi istorici spun că bătălia de la Borodîno nu a fost cîştigată de francezi numai pentra că în acea zi Napoleon era răcit şi că dacă nu ar fi fost răcit, ordinele pe care le-ar fi dat înainte şi după bătălie ar fi fost şi mai geniale, Rusia ar fi pierit, iar înfăţişarea lumii ar fi fost alta”, scria Tolstoi la începutul capitolului al XXVIII-lea din romanul “Război şi Pace”. Nu este adevărat, ripostează marele scriitor rus.

■ “Napoleon nu a condus desfăşurarea bătăliei - nici o parte'a planului său nu a fost pusă în aplicare, iar în timpul bătăliei nu ştia ce" se întîmplă cu avangarda sa”.. 0 carte publicată recent în Italia, sub titlul “Eroi din întîmplare. Gum au cîştigat războaiele neprevăzutul şi absurditatea”, confirmă prin cîteva exemple interesante intuiţia istoriografică a lui Tolstoi. Autorul acestei cărţi, Erik Durschmied, s-a născut la Viena, şi a emigrat în Canada la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. A ajuns un jurnalist anglofon, mai ales corespondent de război. Ca un bătrîn general (are aproape 70 de ani) se poate lăuda că a făcut multe campanii” şi a asistat la numeroase

lupte şi acţiuni de gherilă'în-Vietnam, Ulster, Beirut, Irak. Experienţa l-a învăţat că orice bătălie depinde de un factor, adesea neprevăzut sau accidental, şi sfîrşeşte în general în echilibra pe un ax, care face să încline

balanţa într-o parte, pecetluind soarta confruntării. »

, în Vietnam, de exemplu, americanii au făcut faţă cu succes, în ianuarie 1968, ofensivei neaşteptate de ,Tet (Anul nou vietnamez), cînd nord- vietnamezii au pus stăpînire pe Ambasada SUA de la .Saigon şi pe bastionul Hue. Dar SUA au început să piardă războiul atunci cînd fotoreporterul Eddie Adams de la Associated Press a făcut în acele zile o fotografie care a început să facă ulterior înconjurul lumii. Din întîmplare, Adams s-a aflat la Saigon cu aparatul său fotografic chiar în momentul în care generalul Nguyen Ngoa Loan, şeful Poliţiei din Vietnamul de Sud, a executat cu un foc de armă în tîmplă un prizonier nord-vietnamez. Puţin conta că acel om era probabil un terorist şi că în acel moment legile războiului se aplicau în ambele tabere cu o brutalitate dezinvoltă. Tragica grimasă a prizonierului în momentul

. impacţului exploziei cu chipul său a avut un cuvînt greu de spus asupra sorţii războiului, în mult mai mare măsură decît o bătălie pierdută,

în Palestina, în iulie 1Î87, Raymond al IH-lea, conte de Tripoli, a încercat să îi explice lui Guy de Lusignan, regele Ierusalimului, că o bătălie în deşert împotriva cavaleriei uşoare a lui Saiah ed-Din, supranumit Saladin, ar fi fost periculoasă, în mod inutil. “Dacă intenţionaţi să îl înfruntaţi în cîmp deschis - a spus Raymond - faceţi în

aşa" fel îneît confruntarea să aibă loc în apropierea fortăreţei noastre de la Acri”. Dar mai tîrziu, atunci cînd regele a discutat cu baronii săi planurile bătăliei, Gerard de Ridefort, marele maestru al Cavalerilor Templieri (un om viclean şi ambiţios, căruia Guy îi datora tronul) s-a exprimat în cuvinte - dispreţuitoare: “Sire, contele de Tripoli vrea ca noi să ne comportăm ca nişte ' laşi”. Cruciaţii au luptat în deşertul Hattin, au pierdut în lupte o relicvă din Crucea Mîntuitorului şi cea mai mare parte a armatei. Acesta a fost momentul care a declanşat sfîrşitul regimului creştin de la Ierusalim. ■

La Agincourt, în octombrie 1415, în timp ce francezii se pregăteau să atace cu cavaleria arcaşii englezi ai Tui Henric al IV-lea, un înţelept francez, Philippe de Nevers, a observat că, după ploile torenţiale din cursul nopţii, caii s-ar fi împotmolit în noroi. Ducele de Brabant i-a spus însă batjocoritor: ' ‘Vă temeţi oare de această gloată desculţă,

.nobilul meu domn?”.La Balaclava, în Crimeea, în

octombrie 1854, o .brigadă uşoară formată din 600 de soldaţi au luat cu asalt bateriile rase deoarece doi nobili lorzi, Cardigan şi Lucan, se detestau atît de mult îneît amîndoi erau ferm hotăriţi să nu ţină seama de opiniile altcuiva.

La Koeniggraetz, în Boemia, în iulie 1866, austriecii au fost doborîţi de prusacii lui- von Moltke, printre altele şi pentru că doi conţi austriaci - von

Thun şi von Festetics - erau “prea bogaţi amîndoi şi de neam prea mare pentra a accepta sâ se supună ordinelor unui “muritor de rînd” cum era cavalerul von Benedek, comandantul şef al armatei imperiale.

In catalogul absurdităţilor şi întîmpiărilor neprevăzute există, în opinia lui Durschmied, şi alte “perle”. - La Caransebeş, în Transilvania, în septembrie 1788, înaintea unei mari ciocniri cu armata otomană, două formaţiuni austriece' s-au încăierat pentra un butoi de rachiu, au crezut că se luptă cu turcii, au luat-o la fugă şi l-au răsturnat de pe cal. chiar pe . împăratul losif al Il-lea.

La Wat'erloo, în iunie ’ 1815, mareşalul Ney â luat cu asalt o baterie engleză şi a reuşit să alunge inamicul. Oamenii săi au uitat însă să ia cu ei şi cele cîteva cuie cu care cavaleria •

.neutraliza tunurile adversarilor, permiţînd astfel englezilor să recîştige . poziţiile pierdute.

Pînă şi soarta Hiroshimei, la 6 august 1945, a atîmat timp de cîteva minute de un “ax” care ar fi putut înclina balanţa în altă direcţie. Dintre cele două' avioane care au decolat de pe pista din Atolul Tinian din Pacific, primul trebuia să verifice condiţiile atmosferice şi să aleagă ţinta: Kokura,

-Niigata, Nagasaki sau Hiroshima. Bomba atomică a căzut asupra celei din urmă, deoarece Zeul războiului a ordonat Soarelui în acea zi să strălucească deasupra Hiroshimei.

Budapesta:*

Forum de pregătire a noii elite sîrbe

pentru epoca de după Miloşevici

( “T h e In d e p e n d e n t” )

Diplomaţii britanici pregătesc o elită iugoslavă în aşteptare, care să supervizeze transformarea acestei ţâri într-o societate civilă, după prăbuşirea regimului Miloşevici. Personalităţi marcante sîrbe din domenii ca cel militar, al aplicării legii şi universitar ău fost invitaţi la Budapesta, în ţara vecină Ungaria, să prefigureze Serbia de după Miloşevici şi sâ se pregătească în vederea reintegrării ţării lor în Europa. Noul Forum al Serbiei, o iniţiativă finanţată de Ministerul britanic de Externe, s-a focalizat asupra unor probleme-cheie în vederea conturării viitorului Iugoslaviei, ca instituirea controlului civil asupra Armatei, pedepsirea celor care au comis atrocităţi în perioada preşedinţiei lui Slobodan

' Miloşevici şi reconstruirea unei economii stabile. Mulţi dintre participanţii sîrbi au deţinut funcţii înalte în Iugoslavia, înainte de implozia aceste ţâri, în urma .războiului croat pentru independenţă, din 1991. Refuzul lor de a participa la demersul naţionalist al lui Miloşevici i-a obligat sâ renunţe la funcţiile deţinute.

Oficialităţile britanice doresc sâ împiedice o repetare a tranziţiilor dc după 1989, de la fostele dictaturi comuniste la statele democratice din Europa de Est. Fostul ambasador britanic în Ungaria, John Birch, a declarat în acest sens: “în 1989 nu a existat nici un plan de acţiune pentru un nou Guvern democratic şi s-a pierdut jnult timp în dezbateri privind probleme fără importanţă,1' ca drapelul şi imnul naţional, în loc să se abordeze problema deficitului bugetar sau sâ reflecteze la cum sâ se colaboreze cu oamenii din vechiul regim. “Nu sîntem o organizaţie subversivă, care discută acum cum se poate scăpa de regimul Miloşevici. Căutăm soluţii sîrbe Ia probleme sîrbe, cu asistenţă din exterior, despre ce are nevoie Serbia pentru a se reintegra”.

Participanţii la acest foram au afirmat că doresc să înveţe -din experienţa altor state foste comuniste. “Este foarte important pentru noi să păstrăm legătura cu experţii democratici moderni care au experienţa unor probleme cum

1 este controlul civil al Armatei, în ţări în tranziţie ca Ungaria, Republica Cehă şi Slovenia”, a' afirmat Miroslav Hadzici, fost ofiţer în Armata iugoslavă, în prezent cerceţător în cadrul unui Institut din Belgrad. Politica occidentală de izolare şi instituire de sancţiuni a fost în avantajul lui Miloşevici, întârindu-i poziţia, a mai spus dl Hadzici. “Poporul sîrb şi-a pierdut speranţa şi fără speranţă nu poţi face nimic. Toate sancţiunile ar trebui ridicate în prezent, iar Iugoslavia ar trebui admisă în toate organizaţiile internaţionale. Sîrbii plătesc cei zece ani de opţiune greşită şi este un preţ mare” , a mai precizat el.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

■ ' ' *■** ^ **

Galeria de Art| Europeană a Muzeului de Artă alRomâniei (MNAR) a fost redeschisă sîmbătă seara,

după zece ani, în prezenţa preşedintelui României, Emii Constantinescu, a ministrului Culturii, Ion Caramitru, şi a

altor personalităţi din domeniul artelor plastica.

,/ln exclusivitate pentru "Adevărul de Cluj"

urmare din pagina 1

• Sînt convins, că este vorba despre o muncă teribil-de grea, care implică eforturi mari. Se investeşte mult pentru realizări durabile. Care este relaţia cu românii de“peste hotare?

- Noi'am exclus, din start, politica din relaţiile noastre. Dialogăm prin cultură, este singurul mod de a dialoga şi de a ni-i apropia pe toţi, nu numai pe români, ci şi pe cei originari din România. Am stabilit relaţii cam cu toate organizaţiile româneşti din lume. îi ajutăm cu publicaţii în limba română, cărţi, CD-uri, CD!ROM-uri, casete video, în ideea de a-şi păstra şi duce mai departe tradiţiile şi obiceiurile, pentru a continua dialogul cultural cu alte popoare, cu alte culturi. Ne întîinim periodic şi este de reţinut faptul că vîrfurile emigraţiei româneşti au fost alături de noi încă de Ia început, l-am antrenat într-o serie de schimburi universitare si culturale, cum este, o să vă surprindă, cursul de rezonanţă magnetică nucleară (RMN), noi acordînd şi primele diplome în materie. Si asta într-un domeniu străin oamenilor de cultură. Ni s-au propus şi alte cursuri, de fizică, chimie, biologie, colaborăm foarte bine cu mari universităţi, ne gîndim Ia o materializare a propunerilor lor.

• Cum sc prezintă diaspora românească? Unde este ea mai activă?

- Este foarte activă în Statele Unite, unde şi există o diaspora puternică, este în interesul nostru de a nc-o apropia. în Statele Unite persista superstiţiile despre România, greu de înlăturat şi aceasta este direcţia în care trebuie sâ ne intensificăm eforturile.

• Un punct important rămîne pentfti Augustin Buzura revista “ Tribuna” , părerile împârţindu-se, la fel şi acuzele sau apărările. Carc este situaţia?

- Am lansat primul număr nou al Tribunei, condusă acum de sociologul Vasile Sebastian Dineu.

Am luat Tribuna la Fundaţia Culturală Română, nu în totalitate desigur, numai în ideea continuităţii şi permanenţei. Cei care au înjurat şi încă mai înjură aveau obligaţia să. obţină bani, sâ umble, să caute şi nu să aştepte, ei uitînd că multe s-au schimbat în zece ani. Nu sînt eu vinovat de modul în care Tribuna a evoluat o perioadă-bună de timp. Am făcut eforturi pentru a o păstra şi Tribuna a apărut. Mă gîndesc îa multe publicaţii ale Ministerului Culturii care nu mai apar sau apar la mari intervale. Tribuna va exista ca o revistă importantă, dar

. trebuia şi Fundaţia Culturală Română să aibă bani pentru a o susţine. Mulţi m-au acuzat în Cluj- Napoca de una sau alta. Sînt colegi pe care i-am ajutat în multe ocazii şi care m-au şi mă înjură. Nu. sînt supărat, nici măcar trist, îi privesc-cu înţelegere. M-au acuzat de multe, de cele făcute în timpul lui Decembrie 1989. îi ştiam ca turnători şi mi se părea straniu sâ le dau raportul tocmai lor. Ei, care nu ar fi înţeles nimic din efortul nostru de a lega şi închega relaţii şi dialoguri cu marile spirite şi culturi ale lumii, nu ar fi înţeles nimic din'protestele noastre, îl amintesc doar pe cei din 1987 pentru eliberarea lui Havel din închisoare, pentru că Havel făcea parte din gruparea Gulliver, Asta făceam eu înainte, dar mi se părea bizar să-i dau raportul tocmai lui Mareş ce fac eu...

.* Fundaţia Culturală Română a împlinit, repet, zece ani. Ce a omis? Ce ar urma? Ce ar trebui să facă?

- Nu am omis nimic. Nu a reuşit în cîteva direcţii. Nu am reuşit să traducem în limbi de circulaţie cîte cărţi am fi dorit sau pe măsura relaţiilor pe care le avem, din lipsă de fonduri înainte de toatei Va încerca în anii următori, pe măsura posibilităţilor, să crească ritmul traducerilor. Menţionez că ne-am axat pe traducerea unor cărţi fundamentale pentru cultura şi civilizaţia românească, domenu care ,vin în-ajutorul istoricilor, etnografilor, sociologilor,

politicienilor, fiind vorba despre lucruri vitale pentru cunoaşterea ţării. Mai este o problemă, nu poţi traduce oricum, trebuie apoi să pătrunzi sistemele de difuzare alertărilor respective* să găseşti oameni care să te prezinte, să găseşti edituri prestigioase..., toate trebuie alese şi gîndite cu grijă. Trebuie sâ facem mai vie prezenţa României în lume. Mai sînt depus pe picioare două, trei publicaţii, un centru de documentare la Timişoara,... toate în timp desigur.

• Asistăm Ia un fenomen îngrijorător, retragerea intelectualului din viaţa publică şi' emigrarea Iui spre alte tărîmufi.. . - Aveţi dreptate. Sărăcia îi împinge pe mulţi spre asemenea gesturi, chiar şi cel de a-şi alege alte meserii decît cele pentru care s-a calificat şi specializat în ţară. Pe de altă parte, este şi viziunea greşită a celor ce dispun de banii ţării asupra rostului şi. locului culturii în viaţa omului, a cercetării. E o mare tragedie. O altă tragedie este cea a pătrunderii kitsch-ului, a subculturii. Altele sînt modele de urmat. Prin cultură te prezinţi cel mai bine şi cel mai uşor, pentru că efectele sînt de durată, rămin,...

• Şă ne înţoarcem la scriitorul Buzura.- Am scris o carte, Recviem pentru nebuni şi

bestii, bine primită. Mai am un roman .în lucru, posibil să apară în toamnă, un altul care conţine ■ articolele scrise în toţi aceşti zece ani, articole scrise mai mult pentru mine.-Ar fi multe de spus. Succesele au adus şi înjurături, mai ales în Cluj, care m-au speriat prin stupiditatea şi inepţia lor.

• Sînteţi un om public, dar dincolo de omul public se află o carapace, o protecţie. Rămin la ideea omului Augustin Buzura introvertit. Greşesc?

- Nu, deloc. Eu am ajuns şef foarte tîrziu şi nu m-am obişnuit încă cu ideea aceasta. Cred că nu mă voi obişnui niciodată. //

R A / U N A T O A C A I N D E A L U L F E L E A C U L U Iieri a fost Duminica Tomii,

PASTILE MORŢILOR sau PASTILE BLAJINILOR - cum i se spune acestei sărbători în tradiţiile româneşti, la a şaptea zi de la DUMINICA LUMINILOR, dc la PAŞTJ.

Toacele au răsunat pe dealuri, îngînînd glasul clopotelor, care anunţau zvon de bucurie, pentru LUMEA DE DINCOLO. Se îndătinează din vremuri de demult câ in această zi lumea satelor tradiţionale să celebreze morţii (fiind a patra zi închinată acestora, din ciclul anual). Cu “pomană” de colaci, ouă încondeiate, oale cu “apă neîncepută” sau lapte şi “ Ijjminf/lumînări, atîtea cîţi decedaţi avea fiecare familie, oamenii urcau spre “CELALALT SAT” , din deal, _sub “poală de 'biserici” , în cimitir. Înşirînd ofrandele

.....

De Puştile Blujinilor“din rodul pămîntului şi al vitelor” pe morminte, închinau un pahar din “roada pomilor şi a viilor”, lăsînd cîte un strop, pe glie, pentru pomenirea celor duşi şi aşteptînd binecuvîntarea - preoţilor, care, cu însemnele creştine, crucea şi cădelniţa cu tămîie, sfinţeau lâcaşele morţilor. Apoi, în toate casele se întindeau mese îmbelşugate, la care erau poftiţi toţi oaspeţii din sat şi “drumarii” călători, spre “pomenirea Celor plecaţi pe “Drumul neîntoarcerii”. Era o datină plină de respect si de pioşenie faţă de LUMEA CERURILOR şi faţă de NEAM.

Ca pretutindeni în spaţiul carpatic,Ţ toaca a răsunat şi în Dealul

Feleacului... Dar nu e o toacă oarecare, ci a fost sculptată şi “făcută din lemn de paltin cîntător” de cel care şi-a înscris numele în fibra tare, “VASILE FLIC, din FELEAC”.

N-a fost un om de rînd, era înnobilat de harul şi priceperea lui în dăltuirea lemnului, de ataşamentul său pentru biserica din Feleac, ctitorită de Ştefan cel Mare şi pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei; din Cluj- Napoca, pe care -l-a slujit mulţi ani. Făcea parte din familia celebrilor lutieri din Feleac, CORCEA (Iacob Corcea construise o vioară intarsiată cu sidef, pentru marele compozitor George Enescu şi cîteva alăute cu

profile antropomorfe, pentru Muzeul clujean). .

S-au împlinit zece ani de la trecerea în nefiinţă a lui Badea Flic, dar a rămas neuitat în inimile celor cu care a lucrat, prin priceperea lui în cercetarea etnografică a Transilvaniei, pentru ingeniozitatea “inginerească” în 'conservarea lemnului sau în organizarea expoziţiilor, pentru privirea sa caldă şi înţeleaptă cu străfulgerări azurii, pentru omenia sa,

'ca demn urmaş al vrednicilor “strâjeri” ai Clujului, ţăranii felecani.

La vremea retragerii din muncă a lăsat muzeului două damri de preţ: o toacă aidoma celei dăruite bisericii din Feleac şi doi “pui” de nuc, pe care i-a plantat în incinta instituţiei: “Cît timţ» vor foşni aceşti nuci, nu mă veţi uita’ - ne-a spus la despărţire.

A trecut un deceniu de cînd Badea Vasile doarme la umbramonumentelor de -pe Dealul' Feleacului, ale celor- doi Ştefani (ŞTEFAN CEL. MARE, ctitorul bătrînei biserici din Feleac şi ŞTEFAN MICLE, profesorul din Feleac, soţul VERONICÂI MICLE). S-a stins de curînd şi creatorul acestui monument, marele şi iubitul sculptor clujean Vasile RUS BATIN, care şi-a dorit mormîntul lîngă aceste monumente. Peste mormintele şi monumentele lor sfinte răsună toaca din Dealul Feleacului... albindu-le sărbătoarea PAŞTILOR BLAJINILOR, în LUMEA CERURILOR. în veci fie' neştearsă amintirea lor..., iar în curtea muzeului .încă mai foşnesc nucii Jui Badea Flic, plîngînd la vreme de Paşti, cu lacrimi de flori... Cu gîndul la cei ce dorm pe Dealul Feleacului, cu amintirea părinţilor noştri, frîngem colacul tradiţional numit “UITATUL”, repetînd vorbele înţeleptului Badea Vasile: “Cine lasă urmă de fapte bune pe pămînt, vrednic este de pomenire în veacul veacurilor!”

Dr. Maria BOCŞE

Lansare de carteRomânia şi comunismul. 1919-1939

se intitulează cartea lui lancu Moţu, care va fi lansată la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” joi, 11 mai a.c., Ia ora 13.Recital de chitară

Academia de Muzică “Gh. Dima” ne invită miercuri, 10 mai, la ora 18,30 la recitalul de chitară sustinut de Trio“ANDREI” , în .......... -»1alcătuirea: Constantin Andrei, Aurelian Andrei şi Adrian Andrei. în program lucrări de: Chr. Fr. Witt, L. Boccherini, Cl. Debussy, L. Chobanian, A. Piazzolla.De la Universitatea Populară Cluj-Napoca

în cadrul Microstagiuîui iniţiatic cu scriitorul Vasile Andru, preşedintele Centrului de practică isihastă din Bucureşti, mîine, 9 mai, Ia ora 17, Practică isihastă. (Athos, model isihaşt; Filocalia despre terapie şi iluminare). Prezentarea unor cărţi de Vasile Andru: Păsările, cerului (un roman despre emigraţie) - Editura Alfa, 1999; Legende indiene, Editura Prometeu, 1999; Mistici în Carpaţi, Editura Crater, 1999.

încă un medic clujean, prozator

Dafin Mureşeanu. Un singur ucigaş. Povestiri. Clusium, 2000. Lector Nicolae Mocanu, coperta- Luciag Andrei, ne propune într-o carte elegantă nu mai puţin de 23 de proze scurte.

Cineva, nu ştim cine (probabil lectorul) ne sigură pe coperta a IV-a: “Sfiala cu care acest autor s-a apropiat de litera scrisă, îndelunga amînare a întîlnirii sale cu cititorul, ca şi cînd s-ar fi aşteptat naşterea textului ideal, au făcut bine literaturii sale”.

Cu totul de acord! Fiecare, aşa-zisă povestire, este o bijuterie cizelată şi, t o a t e , împreună, pot fi sîmburele unei proze de m a r e amploare, stilul personal fiind garanţie;“O anxietate lipicioasă mă cuprinde iarăşi, :neputinţa reînvie, ia fonne dureroase. Uşa de la stradă se deschide singură, se zbate. O omidă neagră, mare, frumoasă, urcă pe geamul cerdacului”. (Nu putem trece cu vederea insinuarea!)

.Bănuim că are şi puterea de a merge mai departe, conţinutul povestirilor fiind promiţător - “Un sătean numit Traian”, “Natură moartă cu un institutor” , “Ziua de naştere a cîinelui”, “Un strat gros de vopsea subţire” etc.

Ca simplu prezentator al cărţii nu intru ,în detalii, doar îl citez pe autor (tot de pe ultima copertă): “Ca din_senin, ca fulgerate, micile foi de hîrtie, însemnările mele, iau foc. De-abia am timp să Ie arunc pe toate în iarba verde şi rece”, cu'credinţa, puţin mefistofelică a unui cititor avizat, că ne-a servit (nouă, naivilor) o capcană. -

loan POP Vernisaj Mariana Şerban

Vineri* 12 mai a.c., ora 17, la Galeria Veche din Piâţa Unirii nr. 14 va avea loc vernisajul expoziţiei de grafică a artistei Mariana Şerban.

Rubrică realizată de M. BOCU

773

Aici ar putea fi :reclama dumneavoastră

M in i s t r u l J u s t i ţ i e i , V a le r i u S t o i c a , a inaugurat, simbata, ■ la B a ia M a re , î n p r e z e n ţ a p r o c u r o r u lu i g e n e r a l a d ju n c t ,

M ir c e a Z ă r ie , a o f ic ia l i lo r lo c a l i ş i a doi fo ş t i miniştri de J u s t iţ ie , P a la t u l d e J u s t i ţ ie î n c a r e v o r a v e a s e d iu l

J u d e c ă to r ia M a r a m u r e ş ş i T r ib u n a lu l B a ia M a re .

F e s tiv a lu l In te rn a ţio n a l de Poezie " L U C I A N B L A G A "urmare din pagina 1

fn ic le. ce detalierea'

Reluam, urmează,*

' principalelor puncte. din program: raşadar, astăzi, după : depuneri de flori da

: bustul lui Lucian Blaga din fata Bibliotecii Centrale Universitare care-i poartă numele (ora 8,45), va urma deschiderea Festivalului,-în Sala 7 Mustea" a Bibliotecii', : la ora 9.

- Cuvîntul de'deschidere va fi rostit de prof. univ. dr; Mircea Borcila,

preşedintele Societăţii Culturale "Lucian Blaga cuvintelor de salut ie va urma, cu începere de la ora 10, sesiunea în plen. avîndu-l ca moderator: pe< Dimitrie . Vatamaniuc: după-amiaza, de la ora 16. sînt programate secţiunile. de Literatura l si II. intre cele doua sesiuni, tot la Bi bl io tecaCent rală Universitara, vor fi lansate o serie de cârti, noii prezentîndu-vă,. .- în ■ avanpremieră, pe două: dintre acestea; tot după- amiaza. de la ora 16, sala: de conferinţe de la Hotel “Napoca" va găzdui lucrările• secţiunii'Filosofic; mîine, de la ora ‘ 9, mesele rotunde: Lucian Blaga fi Mihai Eminescu (în Sala “I. Muslea respectiv Stil fi matrice stilistică fin Sala “Alex.'j Lapedatu"); după ce, de Ia ora 12,30, vor fi depuse- coroane la statuile lui Blaga si Eminescu, dm fata; Teatrului National; la ora 13, va avea loc, în Sala; “Paul Sima” de la Clubul Casei Universitarilor, vernisajul unei ample

• expoziţii de pictură pe care artiştii clujeni expozanţi au intitulat-o '‘Gînd pentru Blaga”: - Ofrandaplasticienilor,, dc această (dată, poartă semnături de prestigiu: Mi reia Sima, Tea Mureşan, Radu Pulbere, Veress Paul,? Mircea Mureşan, Nehert Carol, Marcel Munteanu. Maria Mateian-M ă rgin ean, M a ri usGhenescu, Alexandru Cristea, Teodor Botiş, Andrei Şchiopu, Elena: lona-Szervacziiis, Mariana Bojan, Vasile Pop, Vasile Gheorghiţă. La u ren ţi ir Pin tea, Arina Gheorghiţă, Valovitz Laszlo; de la ora 18, Studioul Teritorial de Radio Cluj ne invită la spectacolul “Acusticon ”,; cim :recitalul"rvpoeţilor prezenţi la Festival şi: festivitatea de acordare a premiilor; ziua de miercuri, 10 mai, este consacrată desfăşurării lucrărilor unui 'foarteinteresată simpozion, sub semnul Fundaţiei "Balkaniku i f s f f j pă f organizatoriior chtjeni; intitulat Literaturile balcanice. Simpozionul se va desfăşura cit începere, de la ora 9, in Sala dc sticlă a I'rimăriei clujene. f

• E d i ţ i a a X - a , C l u j - N a p o c a , 8 - 1 0 m a i 2 0 0 0

/hivabil&lo. căHL..Intre numeroasele cărţi care

vor fi lansate astăzi (cum spuneam, cu începere de la ora 13. la B.C.U. “Lucian Blaga”),

(poezie,* dramă, roman)”. O subliniere de mare rafinament- pe care’o face în eseul său despre Modelul Blaga, aşezat

^ % \

vă reţinem atentia cu: MERIDIAN BLAGA (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2000), care cuprinde corrfunicări prezentate la simpozioanele ştiinţifice anuale (1996-1999) şi neincluse în culegerea centenară; volumul este editat de Societatea Culturală “Lucian Blaga”, cu sprijinul Consiliului local Cluj-Napoca. După Eonul Blaga. Intîiul veac (dedicat Centenarului Blaga şi publicat în 1997 de Editura Albatros), actuala ediţie a Zilelor Blaga este_ marcată de apariţia primului volum MERIDIAN BLAGA, asemenea unei lecţii exemplare, mai mult decît o simplă alăturare de studii şi eseuri despre Blaga, cît un recurs la teme şi motive fundamentale, carp şi-au refăcut, prin Blaga, propriul destin cultural, dobîndind dreptul Ia posibilele reevaluări şi valorizări. în cuprinsul

. secţiunilor care au în atenţie o privire globală asupra universului blagian, analiza operei sale poetice, în proză sau dramatice, afinităţile acestuia cu marile teme filosofice ale lumii sau mărturii documentare cu şi despre Blaga, este evidentă, în ciuda diversităţii de stiluri, nota comună, unificatoare â -discursului dominat de spiritul blagian. Este, poate mai mult decît atît, o nouă punere în scenă, bazată pe viziune, pe “artă poetică”, aşa cum Blaga însuşi preconiza o' “totalizare a celor mai diferite tipuri de discurs - de la cel filosofic, la marile tipuri de discurs literar

‘ i - - i

V “

1 I :B#

•m :în capul acestui volum, regretatul Liviu Peţrescu. Blaga este j ^ situat în categoria V !' “modelelor”, tot aşa cum A ţ modele râmîn şi j Eminescu, pentru f ■/ români, şi Go’ethe. \ , într-o perspectivă H f europeană mai largă.Excelenta copertă a lui Călin Stegerean (care reproduce afişul Festivalului) întregeşte ediţia; remarcabilă, onorîndu-şi astfel statutul de “manifest la fi cumpăna dintre secole şi jl milenu” . într-o 1 enumerare fugară, iată-i fi şi ' pe semnatarii Sj studiilor: Ion Bâlu, - Mircea Borcllă, Lucia' ţ Cifor, Mihai Cimpoi,Caius TraianDragomir, Mircea Flonta, Mircea Itu,Mircea Muthu, losif Cheie-Pantea, Irina Petraş, Tatiana Botnaru, Alexandra Crăciun, Simion Doru Cristea, „ • VasileFanache, Felicia Burdescu-Focşeneanu, fe- i N Gabriela Gabor,Adrian Mioc, Doina

mkMăăifâM-

Vatamaniuc, OctavVorobchievici.

Volumul LUCIAN BLAGA ŞL TEATRUL INSURGENTUL. Memorii. Publicistică. Eseuri (Editura Anima, Bucureşti, 1999), al distinsului om de litere

care este teatrologul şi criticul . Doina MODOLA. Avem în faţă un punct de vedere inedit asupra operei lui Lucian Blaga, o trecere în revistă a tuturor afinităţilor blagiene cu teatrul, o înscriere a culturii române interbelice în contextul european. Este, aşadar, un prim volum dintr-o lucrare mai amplă, profundă şi bine documentată, — o argumentaţie pe cît de doctă, pe atît de antrenantă; o carte necesară oricărui om de teatru român şi o lectură indispensabilă oricărui istoric al culturii române - spunea autoarea, care ni-1 înfăţişează pe Blaga atît în postura tînărului expresionist metafizic, cît şi -în aceea a cărturarului matur, “geniul enigmatic”, capabil sâ inducă generaţiilor sentimentul de ocrotire a misterului şi cufundarea de sine în mister.

Vehiculînd enunţuri precum: Un artaudian “avant la lettre” ; Mirajul teatrului; Tînărul Blaga - un fenomen de ruptură;

Culturalismul... modernist;

cultura ipmânească, înaintea lui Eugen lonescu, Blaga pune problema mutaţiei valorilor estetice în arta modernă, iniţiată de creatori prin opoziţia faţă de dogmele instituite), cu sublinierea' că Van Gogh reprezenta modelul creatorului, modern (pentru Blaga; Concepţia teatrală şi, în fine, Generatorul de avangarde - am enumerat chiar titlurile capitolelor care compun cartea - autoarea ne conduce abil pe un. drum iniţiatic, de la “Zamolxe” către “Tulburarea apelor”, “Fapta”, “ înviere” , “Daria”, “Meşterul Manole”, “Cruciada copiilor”, “Avram Iancu”, “Arca lui Noe”, “Anton Pann” , “tot atîtea forme dramaturgice recuperatoare, care refac, în atmosfera permisivă a modernismului acestui veac, istoria străveche a genurilor şi formelor teatral- dramatice” ; precum şi de-a lungul traiectoriei sale estetico- filosofice, în care influenţa lui Spengler, de exemplu, s-a dovedit profundă. Subscriem, fără rezerve, la constatarea- concluzie pe care autoarea o formulează asupra dramaturgiei lui Blaga, a dramaturgului însuşi potrivit căreia “Lucian Blaga a declanşat reînnoirea teatrului românesc”. “La urma urmelor, afirmă Eugen lonescu, eu sînt pentru clasicism: el este «avangarda», [...] descoperirea de arhetipuri uitate,neschimbătoare, înnoite în expresie: orice adevărat«creator» este clasic [...]. Opera de artă trebuie să fie călare pe temporal şi pe netemporal”. Mai mult, la afirmaţia că “opera Iui Blaga a participat, după moartea

r a r

i f i S IMM , Jg P

*îfS S Ia llIia

Modola, Mircea Tomuş, Aurel Codoban, C. Hărănguş, Petru loan, Ioana Lipovanu, Jeana Morărescu, Mircea Naidin, Ionel Nariţa, Alexandru Surdu, lulia Cubleşan, George Gană, Mircea Popa, Pavel Ţugui, Dumitru

Promotor al modernizării teatrului românesc.Publicistica; în ofensiva modernismului. Volumele de eseuri (în care subcapitolul Mutaţia valorilor estetice susţine, pe deplin argumentat, ideea că, pentru prima dată în

sa, Ia depăşirea fazei proletcultiste în poezie, ca şi în teatru. Un cuprinzător repertoriu de “Note” completează volumul care propune o incursiune în universul lui Blaga - poetul şi dramaturgul unei pluralităţi de mituri. .

“Bicolorul” - imnul Vetrei

RomâneştiSimbolurile naţionale

reprezintă ceea ce popoarele au mai înălţător. Ne trezim la viaţă cu ele, le simţim în inimi, le învăţăm în primele clase şi vibrăm la vederea lor, în toate ocaziile. Cui nu-i tresare inima atunci cînd, la întrecerile sportive internaţionale, tricolorul ţării se înalţă pe catarg, simbolizînd victoria unei naţiuni întregi? Cîţi ostaşi nu sînt îmbărbătaţi pe cîmpul de luptă, înfruntînd moartea, atunci cînd văd în faţă fluturînd drapelul patriei, care-i îndeamnă spre izbîndă? Nu întîmplător, pe masa de - lucru adiplomaţilor, a oamenilor de stat, se află simbolurile naţionale, mai ales atunci Cînd se parafează înţelegeri, tratate, acorduri culturale şi economice etc. Pentru a fi trează în conştiinţa popoarelor apartenenţa la un trecut istoric, la o patrie, drapelele flutură pefrontispiciul instituţiilor statului, pe'birourile de lucru ale oamenilor politici şi nu numai. Ţările mari sau mici îşi fac simţită prezenţa şi prin apiicarea acestor simboluri pc produse industriale, alimentare, publicaţii ştiinţifice, etc. Pc această cale. a înţelegerii si respectului reciproc popoarele mici sc simt cgnlc cu cele mari. Iată dc cc. aceste simboluri sînt căutate de poeţi, sînt interpretate în acordurile înălţătoare ale unor artişti, devenind o comoară a neamului, pentru de-a pururi. Asa s-a născut şi “ tricolorul” nostru, in gîndirca şi interpretarea lui Ciprian Porumbescu.

Consiliul Naţional al Uniunii Vatra Românească, după o largă consultare a filialelor, a decis, printr-o recentă hotărîre. ca Tricolorul” sâ devină

imnul Vetrei Româneşti. Oraşele mari, societăţile culturale, cluburile sportive îşi pot alege - şi unele au - un imn propriu.’ Vatra Românească - stare, de veghe Ia apărarea interesului naţional, înfiinţată în vremuri tulburi pentru soartă ţării, vrea.sâ ţină trează ideea dragostei de patrie şi datoria de a o- apăra cu preţul jertfei supreme. La adunările generale ale Uniunii, în diferite ocazii, membrii şi simpatizanţii Vetrei au la dispoziţie acest instrument însufleţitor. Sperăm că învăţarea “Tricolorului” va fi înţeleasă de învăţători şi profesorii de muzică şi va fi inclusă în programele de învăţămînt. Este o obligaţie patriotică, indiferent dacă o recomandă sau nu Ministerul Educaţiei Naţionale Trebuie să ne creştem copiii în spiritul dragostei de neam şi de ţară. Fredonarea “Tricolorului” , simbol al demnităţii noastre, este o garanţie a trăirii, 'slujirii şi simţirii româneşti. Prof. loan CÂMPEANU

Aici ar putea fireclama dumneavoastră ] ’ O H m 1 ;'r

P r e ş e d in t e le P e t r u L u c in s c h i a p r e z e n ta t , v in e r i, L ___C o n s t i tu ţ io n a le , p ro ie c tu l d e m o d if ic a re a C o n s t itu ţ ie i

R e p u b l ic i i M o ld o v a , c a re p r e v e d e in s t i tu ire a re p u b lic i i p re z id e n ţ ia le , in fo r m e a z ă a g e n ţ ia B a s a -p re s s .

P a r t i d e l e a u a ş t e p t a t c e a s u l a l 1 2 —le a p e n t r u î n s c r i e r e a c a n d id a ţ i lo r

j u s i

Numărul dosarelor de candidaturi depuse la Biroul Electoral Judeţean Cluj pentru Consiliul Judeţean Cluj se ridica, vineri, la ora 24.00, la 30, acestea cuprinzînd aproape 900 de candidaţi pentru 45 de locuri. Singurele partide care au înaintat liste complete de candidaturi (56 de propuneri pentru Consiliul Judeţean) sînt PDSR, PUNR, UDMR, CDR, PD şi ANCD. Singurul candidat independent care s-a înscris în cursa pentru Consiliul Judeţean Cluj este fostul prefect ţărănist, Vasile Sălcudean. Ultimele partide care au înaintat-, listele pentru Consiliul Judeţean au fost ApR şi Partidul Republican, sîmbătă, 6 mai a.c., la ora 00.03. Singurele probleme înregistrate ’ în * municipiul Cluj-Napoca au fost cele legate de dosarele depuse de partidele România Mare şi Partidul Socialist. Listele de .

candidaţi prezentate de aceste partide conţineau unele rubrici ilizibile, motiv pentru care a fost impusă refacerea lor. în ceea ce priveşte candidaţii la funcţiile

. de primar şi consilieri locali în municipiul Cluj Napoca, aceştia au preferat să amîne depunerea dosarelor pînă în ultimul

• moment, vineri dimineaţa fiind înscrişi numai opt dintre cei 21 de candidaţi care şi-au anunţat participarea în cursa pentru Primăria Clujului. Primul înscris a fost singurul candidat independent, Dumitru Cojocaru (1 mai). Lista de candidaturi a fost completată cu Eckstein Kovacs Peter (candidatul UDMR: pentru 'Primăria Clujuluf - înscris în data de 3 mai 2000), Şerban Râdulescu (CDR), Romulus Zamfir (PNL), actualul viceprimar Nicolae Ruja (PUNR), Sorin Grozav (ApR), Valeriu Stoica (Partidul Pensionarilor din România),

Teodor Groza (PDSR) - toţi înscrişi în data de 4 mai, actualul primar Gheorghe Funar (PRM), Mihai Betea (P.SM), Răzvan Ursuţiu (Partidul Popular din România)," loan Ghe. Pop (PSDR), Dan Octavian Baciu (UFD), Marian Mureşan (ANCD), luliu Păcurariu (PD), Doru Avram (Partida Romilor), actualul viceprimar Grigore. Dejeu (FER), Gheorghe Aşchilean (Partidul Noua Generaţie), Ionel Vitoc (PNR), Aurel Tămaş (PUR) şi Alexandru Mîndruţ (PNL-Cîmpeanu) - toţi aceştia fiind înscrişi în ultima zi, 5 mai. Pentru cele 31 de fotolii de consilier local pentm municipiul Cluj-Napoca au fost depuse 35 de dosare: 28 din parteaî partidelor politice şi 7 dosare din partea candidaţilor independenţi - loan Lupaş, actual consilier local, loan Mureşan, directorul SC

Alimentara SA, Bogdan Iliescu, reprezentant ăl persoanelor cu handicap locomotor. Eugen Vereş, director adjunct al societăţii de salubrizare Salprest, Dumitru Cojocaru,. pensionar, Vasile Sălcudean, fostul prefect al judeţului Cluj, şi o femeie, Lucia Marcu. Un număr de 14 dintre cele 28 de partide au depus liste complete de candidaturi (38 de propuneri). Listele complete au fost înaninate de: UDMR, PNL, PUNR, CDR, ApR, PDSR, PSM, PRM, ANCD, PD, Partida Rromilor, FER, PUR şi PNL-Cîmpeanu. Ultimul partid înscris pe liste a fost . PNL- Cîmpeanu, care a depus candidaturile vineri,;la ora

■ 23Î34. [Numărul -toţal al candidaţilor pentru Consiliul Locai al municipiului1 Cluj- Napoca se ridică la 727 pentm 31 de locuri.

Mare bal electoral la Gherla.

La sfîrşitul săptămînii trecute a fost mare distracţie la Disco- Ring Gherla. Tradiţionalul loc de distracţie al tinerilor gherleni a găzduit o reuşită seară de discotecă, oferită gratis de conducerea Organizaţiei de tineret PDSR Gherla, o formaţiune politică,, care, iată, se gîndeşte şi la tineret. A fost o noapte de vis, onorată de deputatul Alexandru Lăpuşan. A mai fost prezent şi candidatul la funcţia de primar al oraşului din partea PDSR, domnul Nicolae Pop, nimeni altul decît actualul primar. Domnia sa a şi. rostit o scurtă cuvîntare, promiţînd alte şi alte seri distractive celor peste 300 de tineri, care au umplut pînă Ia refuz localul. Deputatul Alexandru Lăpuşan a rămas uimit de frumuseţea fetelor din localitate, dar şi de cadrul minunat al seratei. Intr-adevăr a fost o seară reuşită, la care toată lumea s-a distrat bine, indiferent de coloratura politică.

Joi, 11 mai, în sala cinematografului “Pacea” din centrul oraşului Gherla va avea loc lansarea oficială a candidatului la funcţia de primar din partea Organizaţiei orăşeneşti Gherla, domnul Nicolae Pop, un intelectual bine cunoscut deja de populaţie. De astă dată va fi un bal, după care, probabil, se va încinge si o horă! SZEKELY Csaba

O rganizaţia locală a Uniunii. Forţelor de Dreapta şi-a lansat

vineri, 5 mai, candidatul propriu la funcţia de primar al municipiului Dej, în persoana ing . Eugen B u cu le i. Absolvent al Facultăţii de Construcţii Industriale şi Agricole Cluj, dl Buculei are o experienţă de 32 de ani în administraţia publică, din care 28 de ani în activitatea de urbanism şi sistematizare. La lansare au fost. prezenţi: Valentin Ionescu, membru în Comitetul director central, Ionel Balintoni, Ionel

Principalele angajamente electorale prezentate de candidatul UFD au cuprins atît. obiectivele pe care şi le-a propus, cît şi măsurile efective irin care pot fi realizate acestea,

ce priveşte administraţiaE

U FD şi-a lansat can d id atu l pentru P rim ăria D e j

publică locală, “menirea; primarului de dreapta”sintetizează în 15 puncte atribuţiile ce îi revin celui care ocupă funcţia de şef al executivului ca “manager politic” al unei localităţi, cu un

Ureche şi Nicolae Păun, membri • real potenţial economic, cum în Comitetul director judeţean este Dejul. Discursul - scurt şi Cluj. la obiect - rostit de Valentin

Ionescu a captat pe deplin interesul celor prezenţi în sală. Domnia sa a apreciat , “oferta tehnică” a candidatului dejean subliniind că în loculpromisiunilor stufoase este depreferat o “ofertă zgîrcită” în

măsură să cîştige încre­derea cetă­ţenilor şi să le garanteze că poate fi

realizată. Valentin Ionescu a expus şi cîteva din direcţiile care.stau la baza strategiei promovate de UFD pentru revitalizarea administraţiei publice locale care, de regulă, se reflectă în calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor.

M. VAIDA

D r. T ib e r iu D r e h a ru - c a n d id a t u l

D N T C D la P r im ă r ia G h e r laPNŢCD Gherla şi-a lansat

ca n d id a tu l la fu n cţia d e prim ar al o ra şu lu i. La festivităţile găzduite de sala mare a C asei d e Cultură au p a rtic ip a t R e m u s Opriş, se c r e ta r u l g e n e r a l ai P N Ţ C D , R ad u Sârbu, p r e şe d in te le O rganizaţiei Cluj a P N Ţ C D , prefectul ju d eţu lu i C luj, B ogdan Cerghizan, şi deputaţii loan Roman şi loan Vida Simiti. Un mare număr de membri ai aceste i formaţiuni politice, mulţi invitaţi şi chiar “colegii” de întrecere pentru funcţia de primar au fost prezenţi în

sa lă , u n d e a dom inat o a tm o sferă p lăcu tă , ch iar familiară. Nu e de mirare, can d id a tu l partidului la funcţia de primar al oraşului G h erla e s t e m e d ic u l veterinar Tiberiu Breharu, un om cunoscut de localnici. Radu Sârbu a menţionat: “La Gherla găsim întotdeauna o atm osferă extraordinară!”. Dr. T iberiu Breharu s -a prezentat singur, dar a fost

, lă u d a t d e o a sp e ţ ii bucureşteni şi clujeni. Cu toţii au subliniat capacitatea lui organizatorică şi rezultatele b u n e ob tin u te în cadru l

organizaţiei, loan Vida Simiti a s c o s în ev id en ţă rolul cultural şi spiritual al urbei d e p e S om eş. în peisajul p o litic c lu jean . Fără a exagera, putem aprecia că actuala campanie electorală e s te mult mai bine pregătită la Gherla ca acum patru ani.

Tot în cadrul şedinţei de la sfîrşitul săptămînii trecute, PNŢCD Gherla a adus la cunoştinţa celor prezenţi în s a lă lista cu ce i d e consilieri. Nu au lipsit nici sloganurile politice şi criticile a d u se altor partide, în să ţărăniştii gherleni au dat d o v a d ă de ' multă tra n sp a ren ţă şi d e .. . diplomaţie.

’ SZEKELY C saba

Oamenii de afaceri din Dej s-au întîinit cu JustiţiaVineri seara, la restaurantul “Parc-

Rex”, oamenii de afaceri din Dej au avut prilejul să se întîlneascâ, la un cocktail oferit de filiala locală a PNL, cu ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, cu deputaţii Mona Muscă şi Anton Ionescu şi cu viceprimarul Marius Mînzat, preşedintele Asociaţiei Patronale dejene,. candidat al partidului la funcţia de primar a f municipiului. ’ -

Lume multă - de la mici întreprinzători particulari, pînă la patronii tmor societăţi şi firme prospere -, atmosferă relaxată,

vorbe de duh, strîngeri de mînă, şampanie, flash-uri fotografice. Totul pe fondul muzical al imnului liberal.

Aşteptată cu interes, alocuţiunea prim- vicepreşedintelui PNL, Valeriu Stoica, s-a axat pe rezultatele unor acţiuni coordonate de reprezentanţii PNL la nivelul Executivului, precum şi la o serie de manifestări, identificate caţinînd de esenţa liberalismului, promovate de partid în cei trei ani de cînd se află la guvernare. “Consecvenţa' demersului pentru realizarea reformei atît în plan economic,

cît şi în plan instituţional sau legislativ poate fi probată de acţiunile săvîrşite de miniştrii liberali: în ultimii ani.: Această politică de reformă continuă cu ceea ce

: se face în momentul de faţă la Ministerul de Finanţe şi, evident, prin recentele acţiuni carc privesc, reforma radicală în Justiţie” , - a conchis ministrul Justiţiei.

Oaspeţii au vizitat şi ■ “punctul electoral” PNL, recent inaugurat în cartierul Dealul Florilor.

M. VAIDA

Valerian Stan şi-a dat demisia din Alianţa Civică

Vicepreşedintele Alianţei Civice (AC), Valerian Stan, şi-a dat demisia, sîmbătă, din funcţie şi din Alianţă, la Congresul acestei formaţiuni civice.

Valerian Stan şi-a motivat demisia invocînd “un sentiment de zădărnicie” pe care 1-â încercat în cadrul Alianţei Civice, din- momentul în care AC s-a autosuspendat din CDR. Stan a făcut referire la unele cazuri de corupţie din administraţia de stat din timpul guvernării actualei puteri, în care AC nu s-a implicat ca formaţiune civică pentru a încerca să le rezolve. •

Valerian Stan a mai spus că era nemulţumit de- salariul lui, preşedintele AC, Ana Blandiana, preeizînd ulterior că Stan era singurul salariat al Alianţei. ; :'

După ce şi-a anunţat demisia, Valerian Stan â părăsit lucrările Congresului, fără a mai asculta replica Anei Blandiana. Ea a spus că demisia lui Stan i-a provocat “o imensă tristeţe” şi i-a dovedit, încă o dată, că nu se pricepe la oameni. Blandiana a mai spus că Valerian Stan îşi anunţase intenţia de a demisiona cu mai mult timp în urmă, decizia anunţată la Congres fiind “un gest formal”.

Alianţa Civică şi-a precizat condiţiile pentru a sprijini CDR în campania electorală

Alianţa Civică (AC) va sprijini CDR în campania electorală numai în cazul în care formaţiunile politice din coaliţia de guvemămînt vor adera la o strategie comună a partidelor de centru-dreapta, capabilă sâ stopeze ascensiunea forţelor “antireformiste”, condiţionînd acest ‘Sprijin şi de intrarea în funcţiune, în condiţiile stricte ale legii, a Consiliului pentm Studierea Arhivelor Securităţii înainte de alegeri, de votareâ şi aplicarea legilor proprietăţii şi de introducerea votului mixt preferenţial, a declarat, sîmbătă, în cadrul celui de-al şaselea congres al AC, preşedintele acestei alianţe, Ana Blandiana.

“Respingerea acestor condiţii, prin refuz sau incapacitate politică, pînă la finalul mandatului, va obliga Alianţa Civică la neimplicare, iar lumea politică românească la rămînerea în zona tulbure a dependenţei de fosta securitate şi de interesele clientelare”, a spus Blandiana.

AC apreciază că funcţionarea “propriu-zisă” a CCNSAS va

determina activarea legii accesului la propriul dosarV astfel îneît aceasta “să poată acţiona ca un factor de selecţie şi verificare a candidaţilor şi, implicit, de ameliorare a condiţiei morale a demnitarilor aleşi pentru noua legislatură:”

Potrivit AC, în cazul rămînerii la sistemul pe listă de partid, AC va cere înlocuirea candidaţilor nedemni să candideze. Alianţa Civică va- refuza să sprijine o listă care conţine fie şi un singur candidat corupt, incompetent.

Alte condiţii impuse de AC pentru sprijinul acordat CDR în campania electorală vizează “garantarea moralităţii şi competenţei candidaţilor”, prin prezentarea de către aceştia a' mai multor documente, cum ar fi demisia în alb, declaraţie că nu a colaborat cu Securitatea, că nu a beneficiat de credite neperformante şi un certificat d.e sănătate fizică şi psihică.

Blandiana l-a asigurat pe Emil Constantinescu, după ce: acesta a rostit un discurs la

.congresul AC, de sprijinul Alianţei. .•

Prim-vicepreşedintele PDSR Adrian Năstase critică declaraţiile televizate

j

ale preşedintelui Emil Constantinescu

Prim-yicepreşedintele PDSR Adrian Năstase a criticat, sîmbătă, la Buzău, declaraţiile televizate ale preşedintelui Emil. Cpnsţantinescu, considerînd câ atitudinea şefului statului este “duplicitară şi ipocrită”. - :

Năstase a arătat că preşedintele Constantinescu a promulgat în ultimii ani legislaţia prin care s-a ajuns la haosul din domeniul salarial şi acum se miră de efectele guvernării pe care o patronează." Potrivit lui Năstase, preşedintele Constantinescu a uitat să menţioneze în discursul său că în următoarele zile vor creşte cu 20% tarifele la energie electrică, termica şi gazg naturale, ceea ce va avea ca efect majorarea preţurilor şi serviciilor destinate populaţiei. '

Preşedintele Constantinescu a apreciat, vineri seară, în cadrul unui interviu acordat postului public de televiziune, că succesul mandatului său de preşedinte al României este faptul că, în campania electorală din acest an, problemele foarte dificile ale ţării nu vor mai constitui teme electorale. “Consider că, succesul adevărat al mandatului .meu de preşedinte al României, într-o perioadă de transformări radicale ale tuturor structurilor acestei ţări, este faptul că au fost scoase dintre temele electorale problemele foarte dificile, cum ar fi integrarea europeană şi euro-atlanticâ, politica faţă de minorităţi şi faţă de vecini”, a afirmat Emil Constantinescu. .

CLUJ-NAPOCA: luni-vinbri 8-16; sîmbătă 9-14;■ ;i . tel/lax 19

SUBREDACTIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31 SUBREDACTIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.B l ’ u h H e n a u '

■ - c.t*u

SOCIETATEA COMEHCIAtA

e r a p ia s .a .SOCIETATE PE ACŢIUNI.

S.C. "TERAPIA" S.A."9

Icu sediul social în Cluj-Napoca, str. Fabricii, nr. 124, j

organizează interviu pentru ocuparea unui post de _jinginer de sistem pentru O ficiul de Calcul al societăţii. | j

Cerinţe: ■ •/' ■ 8|- studii ţehnice- superioare.,(Automatizări, şi Calculatoareisau Electronică şi |

| Telecomunicaţii); ; ... . . n j. . |■ - experienţă în întreţinere şi dezvoltare reţea de calculatoare (NOVELL, WINDOWS ■■ NT, cunoştinţe baze de date (SQL), întreţinere şi dezvoltare (INTERNET, INTRANET); | • - cunoaşterea limbii engleze; V " ■ţ 'Ţ ■ .J - abilitatea pentru muncă în echipă, simţ al responsabilităţii, dinamic; ' _J înscrierile însoţite de Curriculum Vitae şi copie după diploma de absolvire a J■ facultăţii se vor depune pînă la data de 18.05.2000 la Biroul P.T. S. Terapia Cluj. ■

D r. PETRE J H l î E ^ U

CONSULT ATU şl TRATAMENTE DE MEDICINA GENERALĂ V ' .

• coxartroze;artroza genunchiului, dureri pe coloana vertebrală (spondiloze, scolioze, rifoze), umăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni calcaneeni, dureri şi arsuri întalpa piciorului, poliartritâ, nevralgii;

• ulcer varicos, hemoroizi, varice;• ‘ prostată. 1 / ,

Cabinet: , Jstr. I.P. Voiteşti nr. 2-4, BL F, Sc. II, Ap. 3.1 (în Piaţa Mihai Viteazu,1 staţia autobuzelor 31, 36) şî la domiciliu! pacientului.«

ORAR: .1. 'Luni-Miercuri-Vineri' '9-13 '• ’/ «Marţi-Joi ) , 9-11 şi 16-18 - ^

.Sîmbătă " 1 0 - 1 2 . £Telefon: 134.167, 094-660.771 Ş

p RAPORTCURENTconform Regulamentului CNVM nr. 2/1996

S.C. ARGOS S.A. Cluj-Napoca . Sediu: Cluj-Napoca, str. Onisifor Ghibu nr. 20Telefon: 064/195.292. ;înmatriculat Ia ORC Cluj sub nr. J12/154/1991

. Cod fiscal: R201454 ' ,

în data de 11.04.2000 a avut loc Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilor, convocată în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 la care au fost prezenţi acţionari reprezentînd 67,25% din capitalul social, adunarea fiind legal constituită. v

Au fost aprobate următoarele materiale:L Raportul Consiliului de Administraţie pe 1999;2. Raportul Comisiei de cenzori pe 1999;3. Bilanţul contabil aferent anului 1999, contul de

profit şi pierderi şi repartizarea profitului net; ;4. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2000 şi

programul de investiţii pe 2000; ' ’ j- T’5. Realegerea Comisiei de cenzori;6. Modificarea Statutului societăţii şi a Contractului

de societate. '

itn/UiX i Jtt.*f f m P-Ja Timotei Gpariu nr.l 5/45

' • f f tel/fax: 064490787,198802CASE DE MARCAT F I S C A L E

-preţuri cu p r in se jn tre 6 .0 0 0 .0 0 0 şi cît mai mult .-rate p e 6 luni, 1 an , 2 ani fără a v a n s -gam ă foarte variată: prestări servicii, restaurante, m a g a z in e , superm arket-uri

. Centrul de Limbi Modeme

A c c e s s - ■ ; \' LANGUAGE CENTRE

Established with the assistance of the British Coimcil and the Open Society FoundationAitunjă o nouă serie de cursuri de

• Engleză generală (toate nivelurile),• Engleză pt. examenele Cambridge/TOEFL• Engleză pentru afaceri / medicină• Engleză pt. bacalaureat / admitere• Romanian for Foreign Studente

-- înscrieri: Zilnic, 10m-18m, Recepţie, etaj 1 Test de plasare în grupe: 12 mai 2000, ora 17.00

Cursurile încep în 22 m ai 2000 (2 x 3 ore/săpţămănă) Certificate avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale

Str. Ţebei nr 21, corp C, et 1-2, Cluj-Napoca . Tel/fax: 064-420 476; ..

E-mail: oftice @access.ro ’In te rn e t: http://m vw.acccss.ro

A CCESS is a Founder Member of* Romanian | Associafioo | _

3 for Qualily § Language |

-Rom'onio Services |

_ OUEST Is an Associate Memher of

ÎAOUALS-Oie fU*J."fANAiK>C.'AnCHfa»C3tH(ffYL*AGtjAGTării«CfJ

I EXPORTICONSULT ^/C.C.l.A.Cluj

VI ENA - BUCUREŞTI !ia

V A IN V ITA SA V IZITA TI

E d i ţ ia a V l - a

T â r g In tern aţio n a l p en tru A g ric u ltu ră , In d u str ie A lim en tară şi A m b ala je .

CLUJ - NAPO CA

Complex Expoziţional EXPO TRANSILVANIA

9-11 mai 2000 Zilnic: 10.00 -18 .00 12 mai 2000 - 10 .00-16 .00

PROGRAM DE SIMPOZIOANE

EXPOZIŢIE DE ANIMALE VII

MINISTERUL FINANŢELORDirecţia generală FPCFS CLUJUnitatea ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂLocalitatea CLUJ-NAPOCA Nr. 3219 din 23.06.1999Str. Piaţa Av. Iancu nr. 19 35368 24,06.1999Dosar de executare nr. 3219/23.06.1999

.. . . ) 35.368/24.06.1999 ' -

PUBLICAŢIE DE VÎNZARE . P '^ Z- , BUNURI MOBILE

Anul 2000 luna MAI ziua 5 în temeiul art. 55 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanţelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 16 luna mai, anul 2000, ora 12,00, în localitatea CLUJ-NAPOCA str. ŢI AŢA AV. IÂNCU nr. 19, se vor vinde prin LICITAŢIE PUBLICĂ următoarele bunuri mobile: '

Denumirea bunului mobil: Preţul minim de la care se porneşte licitaţia (lei)

22.176.370.312 ' 51.802.144.000

1. LINIE DE SUDURA OXITEHNIC2. LINIE AUTOMATĂ DE FABRICARE3. PASTE FĂINOASE '

Informaţii la tel. 191.670/114, sau la cam. 86, Str. PIAŢA AV. IANCU 19. (3386798)

G• ( ?

r.

R E C O N D I Ţ I O N A R I C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E L A S E R J E T S I I N K J E T

9

- ■ r ■_ (3715141)

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - t a U n i r i i 5 / 1 1

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .

C O R A M E T

Depozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062' t R E P R E Z E N T A N T A :

• Policolor Bucureşti: vopsele auto, emailuri, lacuri, diluanţi;• Sinteza ColorOradea: vop se le ulei, emailuri, grunduri• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri;• Caparoi - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spum e poliuretanice;• Perom Cluj: pensule, bidinele;• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic;- « Retco Braşov: chit auto/ Şi multe alte produse chimice: oxizi, coloranţi,

adezivi, produse de întreţinere.------------------------------------------------------------wiBiltAchiziţionîndproduselemoas

^f^Mătm^roMâfîî5îimheavbastraC o m p a n ie cu ca p ita l fra n c ez, lea d er în

- y j ţ . d o m en iu l vânzărilor, d istribuţie i p p ro m o vă rii tjg fp râ sd tp zllQ , p ro d u se lo r fa rm a c e u tic e o feră o p ortun ita tea

d ezvo ltă rii car iere i în dom en iu l vânzărilor:

Sales & Medical Representative

Responsabilităţi:• • vânzări şi promovare produse

farmaceutice către medici specialişti şi . farmacişti;• utilizarea la maximum a oportunităţilor existente în zona de care este responsabil.

Condiţii:• studii superioare;• abilităţi comunicare, şi negociere;• experienţă vânzări şi promovare;• disponibilitate de a călători. .

Noi vă oferim oportunitatea dezvoltării unei cariere într-un mediu dinamic şi competitiv, precum şi un

salariu moli vânt.

CV- u l f i scrisoarea ; de intenţie, pot f i trim ise pe adresa:

Şos. Giurgiuluinr. 234, sector 4,Bucureşti, fax;01-312.8801,01-312.8991,01-2105441,c - m a i l :

huirenres@Udhol(fingn>

Toate ap lica fiile sunt tratate r u maximă confidenfialitate.

Fundaţia culturală j i i A f i T V R C lu j | P

•. Prezintă festivalul:1> ■ - -U i ţ

■ ' I JTv

C O N N 1 KSÎPSS v f COI m ra s i — -

ADEVĂRUL 3 C D 'de C l u j V P V .

Viitorul sună bine ^ CONNEX

parteneri Medcţ( 3 7 1 5 1 4 3 )

Publirom Advertising Agency angajează pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca

1. DIRECTOR DE JUDEŢ C ER IN ŢE:• Studii superioare;• Expcncnţâ de cel puţin 1 un într-o poziţie similară;• Abilităţi de comunicare interpcrsonalâ;• Cunoştinţe de operare în programele Windows. ' .2. AGENŢI PUBLICITARI .C ER IN Ţ E: . .• Studii medii; u ' ' • ,• Abilităţi în comunicare;'O FERIM : ■• Salarizare atractivă;•. Posibilitatea de a lucra într-o echipă tînără şi dinamică;• Mediu competitiv şi creativ;• Perfecţionare continuă.Trimiteţi CV la fax 190.145 pînă la data de 8 mai 2000 orele 16.00.1 Informaţii la telefon 095-518.942. f3 7 tsj4 8 )|

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i adresa d ire c t la redac ţia z ia ru lu i , s tr .N a p o ca n r . l 6.

d e C lia |

18 T 'l # ‘ fft •• '" m '■'■• ■

x T i l r t i c - E t e t eCLUJ-NAPOCA: luni+vineri'8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;SUBREDAQŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

: SIF BANAT CRIŞAN A organizează selecţie de: : personal pentru funcţia de Director General la •; ; v " t . ^ , l

: societati comerciale, din portofoliu, cu obiect de •: activitate comerţ en-gros, comerţ en-detail s i:: servicii, cu sediul in Cluj Napoca.. :• C o n d iţ ii de p a rtic ip a re : ' - j

: • Studii superioare economice sau tehnice |* - . ' .• • Minim 2 ani experienţa in domeniu de activitate:A b ilita ţ i m a n a g e ria le >:

<o •<D.

| « Cel puţin 2 recomandări relevante - ’j • . !•Persoanele interesate vor depune o scrisoare de* • •

: intentie insotita de CV, la sediul Sucursalei Cluj a : : SIF Banat Crisana din Cluj Napoca, P-ta Muzeului: : Nr.l,,pana la data de 19.05.2000. :• Numai persoanele selectate vor fi contactate. •

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o / u t i e/ /r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

• Vînd apartament 4 camere, confort 1 mărit, etajul 1, zona Grădinii Botanice, superfinisat, 3 balcoane închise, cu garaj sub bloc racordat la apă si curent, zugrăvit în lavabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 2 camere, P-ţa Mihai Viteazul, parter, cu garaj din beton, telefon, nefinisat. Tel.430.423. (Ag.i)• Vînd casă 4 camere 160 mp, în Gruia, garaj sub casă, 980 mp grădină, finisată, 2 pivniţe, 2 telefoane, baie, bucătărie, mansardă, 5 focuri gaz. Tel. 430.423. (Ag.i)

’ • Dau în chirie apartament 4 camere, Mănăştur, faianţat, cu gresie, telefon, cablu, balcon, etajul 1. Tel.430.423. (Ag.i)• Societate de. intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel. 430.423. (Ag.i)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd garsonieră confort I etaj 1, ocupabil imediat în cartier Mănăştur. Tel. 16-14-58. (997552)

• Vînd casă familială pe str. Ovidiu, 2 camere, bucătărie, pivniţă, grădină 250 mp.'Tel. 41-24-13, 15- 24-06. (887070) 1

• De vînzare în- Turda cşntral, casă cu două corpuri de clădire 340 mp locuibil, 800 mp curte şi grădină, care poate ft utilizabilă şi pentru firmă. Informaţii la tel. 19-15-25. (997526)

• Vînd Renault Clio 1100 cmc, benzină 6 1, 1991, persoană fizică, verde metalizat, stare excelenta, 5500 DM. Tel. 094-26-99-92; 062- 27-43-05. (997564)

(371514

• Vînd urgent apartament 2 camere confort I, decomandat, modificări interioare, bar, iiving, zugrăvit lavabil, balcon închis, finisat, gresie, faianţă, podele, merită văzut. Tel. 430.423. (Ag.i)

Vînd urgent apartament 2 camere, P-ţa Abator, balcon închis, cu telefon, parcare, finisat, gresie, faianţă, parchet. Tel. 430.423. (Ag.i)• Cumpăr apartament 1 cameră zonă centrală sau semicentrală, curat, confort 1. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, Mărăşti, etaj 2, balcon închis, finisat, gresie, faianţă, parchet. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 5 camere, ultracentral, Str. Avram lancu, confort 1 mărit, 120 mp, finisat, luminos. Tel. 430.423. (Ag.i)

Vînd apartament lux finisat, la parter, jaluzele, 2 camere, cart. Gheorgheni, pentru cabinete

medicale, saioane BS»

sau birouri. |

Telefon: 094-141.933

• Vînd linii de prelucrare hîrtie igienică - şerveţele. Asigur montaj-întreţinere. 092- 402.887; fax: 01321.05.07. (5717041)

• Vînd pui Foxterrier Sarmos, pedigree A, vaccinaţi. Tel. 092-88-95-35. (995860)

DIVERSE

• Vînd apartament 2 camere confort 1 str. Plopilor nr. 40 ocupabil imediat. Tel. 15-25-61 şi 13-40-11.(997557) ... .

• Companie americană caută coloboratori cu experienţă în vînzări ‘ sau coordonare vînzări. Informaţii la tel. 095-41-31-85 sau 42-50-71 după ora 17. (997561)

• SC LIBERTY BINGO SRL, Naţional TV BINGO LIBERTY angajează fete tinere, frumoase, cu vîrsta cuprinsă între 18-25 ani,-cu înălţimea peste 1,70 m, pentru asistente de platou. INFORMAŢII TEL.: 092-843.952. (3683495)

I i i

S.C. ,,raETAL0-CHIBHCEH S.A. CLUJ-NAPOCA

Este citată în ziua de 15 mai2000 ora 12,00 la Tribunalul Cluj - Camera 14, S.C. LAVI-IONEIMPEX SRL Cluj, cu sediul sub care este înmatriculată Ia Oficiul Registrului Comerţului Cluj, str. Fabricii nr. 1-3, în calitate de pîrîtă, în Dosarul nr. 2313/2000, în litigiu comercial cu S.C. Metalo-Chimice S.A. Ciuj-Napoca.

■ ' ■__________ .____________________ J ■ r ____________(3683507}

Olăneanu Nicolae Cristinel, acţionar principal al societăţii comerciale Farmec SA cumpăr acţiuni ale societăţii în condiţiile prevăzute ,de statutul societăţii şi ale Legii 31/90. v

Preţ atractiv, plata cash, confidenţialitate asigurată.Prezenta cerere are valoare de ofertă de cumpărare

irevocabilă.Sunaţi Ia: 094/311.617; 094/373.413; 094/326.721;

095/113.105. ; ^ . ro 5 )

• a nivelului de motivaţi,• a stresului pro fe s io k â ? **

Cunoaşterea punctelor tari •O nouă ierarhizare a p o s t u r i i o ^ 0''s/a6e

Human resources ConsultingV / 0i

s*Oj

O/e «te,Perfecţionarea grilelor de salarizare jdentificarea nevoilor specifice d e in struin

’ dedVagn^^UeZV0Ware a ni?

Or

/ /M-■3 A

3400 CLUJ-NAPOCA str. Arnny Jonos nr 9 O.P. 1 CP. 1384 Tel.: +40-64-198289 Tel./Fnx +40-64-197070 ' E-mail: salescons@maiI.drttq.ro www.dntq.ro/sdlescons (3714958)

■ • SC Uzina Mecanică SA Ciuj-Napoca, Calea Baciului nr. 2, tel. 43-50-73, fax 43-50- 70, organizează începînd cu data de 23.05.2000 licitaţie pentru vînzare motoare electrice (noi sau rebobinate), maşini unelte, automacara 12,5 tf. , motor tractor 65 CP-2 bucăţi şi motor ARO Braşov. Lista cu maşini unelete şi motoare electrice disponibile se găseşte la sediul unităţii. (995879)

• Societate Comercială cu profil electronice/elecţrocasnice, angajează personal pentru vînzări. Condiţii: studii medii/superioare; aspect fizic plăcut; limba engleză nivel mediu; cunoştinţe operare PC. C. V. - urile se vor depune la sediul magazinului, A str.Memorandumului nr. 24, zilnic între orele 9-18 pînă te data de 12.05.2000.(995842)

• în conformitate cu Legea nr 137/1995* Universitatea Babeş Bolyai Ciuj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul: spaţii de cazare cămine studenţeşti, amplasament nr. 2, subtraveresarea canalului Morii cu canalizare menajeră înJparcul luliu Haţieganu situat în Ciuj-Napoca str. Plopilor f. n. . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de , mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (995869) •

PIERDERI• Pierdut carte de identitate cu

seria A/0551399/O declar nulă. (997560)'

DECESECOMEMORĂRI

• Subsemnatul Gyori’Gavrilă cu domiciliul în Turda - Poiana, str. Florilor nr. 3 chem în judecată pe Moldovan Ilona şi Moldovan Alexandru, ambii cu domiciliul necunoscut, în dosar civil nr. 1405/2000, aflat pe rol la Judecătoria Turda cu termen la 2.06.2000. (2372417)

• Anunţăm cu durere decesul bunicii noastre DEAK C H IZ E L X de 74 de ani. Dumnezeu să-i dea-linişte şi pace. înhumarea îhr data de 8 mai 2000, ora 12, la Cimitirul Central. Tuţui Aurel, Leontina, Horia şi Loredana. (995889)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, dr. OANA IOAN, la vîrsta de 94 ani. Înmormîntarea va avea Ioc în ziua de marţi, 9 mai 2000, ora 12, la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (995899)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBRED A C Ţ IA TU RD A : luni-vineri 8-M; tel/fax 31-43-23 SUBRED ACŢIA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

vărul de

Companie de distribuţie produse farmaceutice angajează

R E P R E Z E N T A N Ţ I M E D I C A L I

- C L U J -

Cerinţe:'.'-' - ' f " ■ - ‘ - 7 . ■/Ţ ■;- studii superioare (m edicină sau farm acie);

7 - experienţă în promovare şi vânzare produse farmaceutice;- cunoştinţe de operare PC ;- carnet auto B ;- dinamism, spirit de iniţiativă. -

Agenţia de Resurse Umane PROFESSIONAL Tel. 01/315.31.64; 01/314.6930

Fax 01/310.20.25; e-mail: professional@eiixin.ro

MOCHETE Tpflpi„. - TRAFIC

- L I N O L E U M |Nt e NS- C O V O A R E : - lînâ, sintetici

NCM-Z'rEd e ''TEVI MULTISTRAT PE-ÂL-PE

u n i P i P EPRODUSE DE FIRMA GERMANA u r n e a i ?Cluj-Napoca _str. Moţilor nr. 102, Tel/Fax: 064/197870, e-mail: plan@mail.dntcj.ro

CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

SI ALTE IMPRIMATE FISCALE» x

le puteţi cumpără din

-IN TER IO R

mj. . v -MONTARE siA sig u ram .transport

CELE MAI MICTPRETURIDINORAŞ!- la c o m a n d ă - m o c h e tă p e r s o n a l i z a tă :

- 24 de m odele tra fic intens d e p ro v en ien ţă Ita lia , Belgia - 4 9 de m odele in fe rio r

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost mamă, soacră, bunică şi străbunică, COLCERIU IQ SEFIN A , la vîrstă de 73 ani. Înmormîntarea va avea Ioc luni, 8 mai, ora 13, în satul Gădălin. Dumnezeu să-i dea linişte şi pace veşnică. Familia îndurerată. (995896)

• Cu durere în suflet anunţ decesul soţului meu,KEREKEŞ IOAN, în etate de 78 ani, fost pensionar al Regionalei v CFR.Înmormîntarea va avea Ioc azi, ora 15, la Cimitirul Central. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Soţia îndurerată. (995884)

z • Un ultim omagiu distinsei doamne MARIANA COZMA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familiile Medveschi şi Pop. (995888)

• Ne expritnăm regretul profund şi sîntem alături de familia îndoliată, acum, la trecerea în eternitate a doamnei MARIANA COZMA. Institutul de Formare Economică şi Socială Cluj; (995887) '

• Ne despărţim cu durere de bunica noastră dragă, C O LC ER IU IO SEFIN A . Nepoţii Dana şi Marius. (995893)

• Consternaţi de neaşteptata dispariţie dintre noi a distinsei şi mult stimatei colocatare, ing. M ARIA COZMA, Asociaţia Proprietarilor blocului Dl, str. Plopilor nr. 44, se alătură durerii - familei rugîndu-se divinităţii pentru sufletul ei şi pentru/mîngîierea familiei în această mare încercare. Adio, pînă la reîntîlnirea eternă. Fie- ţi ţărîna uşoară. (995890)

• Ne despărţim cu durere de bunica noastră dragă, C O LC ER IU ' IOSEFINA . Nepoţii Gabriela, Alexandru şi Alexandra. (995895)

• Profund îndureraţi ne despărţim de draga noastră mamă, CO LC ER IU IOSEFINA, pe care nu o vom uita niciodată. Fiul Zaharia cu familia. (995898)

• Sîntem alături de familia Cozma în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a celei care a fost ing. M A R IAN A COZMA, fostă preşedintă ATCOM-Cluj. Colectivul C. M. Electromecanica. (995873)

• Un gînd pios şi un ultim omagiu bunicii mele, C O LC ER IU IO SEFIN A , la trecerea în etenitate. Dumnezeu să o odihnească. Dorini (995894) '

• Sîntem alături de Iosefina, Ion, Zaharia, Nicolae şi Floarea în marea pierdere suferită prin trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe familiilor îndoliate. Erno, Ionela şi Andreea. (995891)

• Se împlinesc 30 şi respectiv 13 ani de Ia dispariţia părinţilor noştri dr. IU L IU A N D R EI fost magistrat şi M A RG A RETA ANDREI născută JANCSO, cărora le păstrăm o duioasă amintire. Familia. (995854)

• Sîntem alături de familia ing. loan Cozma în aceste momente grele pricinuite de moartea soţiei şi mamei dragi, MARIANA COZMA. Familia ing. loan Mureşan. (995885)

• Lucia Mureşan şi familia Miclea comemorează, 40 de zile de Ia trecerea în veşnicei a lui ION M IC LEA , luni 8 măi, orele 13 la Capela din incinta Facultăţii de Teologie. Dumnezeu să-l odihnească. (887107)• Ne despărţim,cu durere în

suflet de draga noastă mamă, C O LC ER IU IO SEFIN A , Ia trecerea în nefiinţă. Fiica Iosefina cu familia. (995897) ”

• Azi 8 mai, se împlineşte un an de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunici, C H EREC H EŞ V IC T O R IA . Înălţăm o rugăciune pentru iertarea şi odihna sufletului său bun la Biserica “ Buna Vestire” , duminică, 14 mai. Familia în veci nemîngîiată. (995886)

• Un ultim omagiu fostei mele cuscre C O LC ER IU IOSEFINA. Dormi în pace sufeit ales. Maria Beke. (995892)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpei noastre sofii, mame, soacre şi bunici, înv. STANCU M ARIA, născută Chiroltean. Slujba de înmormîntare va avea loc marţi, .9 mai, ora 13,00, la Capela Mare a Cimitirului Central. Fie-i ţărîna uşoară. Familia îndurerată. (C.B.)

• împărtăşim durerea familiei Răcăşan şi transmitem pe această cale sincerele noastre condoleanţe. Asociaţia de locatari str. Răşinari nr.5. (C.B.)

• Împărtăşesc durerea prietenei mele, prof. Doina Mureşan, la pierderea mamei dragi. Condoleanţe familiei. Marioara Bara. (C.B.)

* Sînt alături de d-na Ardelcanu şi de Hui dînsei, M ircea, în marca durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag, GHEORGHE ARDEI.EANU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe, Liviu Bozdog. (D.)

• Preotul paroh, consilierii şi credincioşii din cartierul Gruia sînt alături dc Lctiţia Andrcica şi de familia ci în aceste zile de grea încercare pricinuite de moartea tatălui. Dumnezeu să-l ierte şi sâ-l odihnească. (D.)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ, tată. socru şi bunic ARDELEANU GHEORGHE. Înmormîntarea va avea loc luni, 8 mai 2000, ora 14,00, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (D.)

• Cu regret şi adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic 1STRATE EM IL , în vîrstă dc 74 dc ani. Înmormîntarea va avea loc marţi, 9 mai, fa C i m i t i r u l

Central. Dumnezeu sâ-l odihnească în pacc. Soţia Lucia, fiii Mircea şi Dinu, nepotul Patriciu, cumnatul Mircea şi Nana. (D.)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e lo r j u r id i c es e r v i c i i d e p u b l ic i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ io n a le

. în p r e s a lo c a lă ş i c e n t r a l ă m a i

s im p lu

n u s e p o a t e !

A D E V A R U L d e C l u j ,s t r .N a p o c a n r .1 6 , te l/ fa x : 0 6 4 1 1 9 - 7 3 - 0 4

Aici ar putea fi ' , reclama dumneavoastră

A

i o m

R cd acţfa S P O U T ^ ^ T d : v j . i u x j * 2 /

FC Arieşul Turda - CFR Cluj 0-0Stadion: Municipal; teren: excelent; timp: canicular

spectatori: cca 250 • FC ARIEŞUL: Muntean Paşca, L Căpuşan. Codescu. R. Pop - V. Rus, Handrea, C. Fărcaş (73 Buzgar), Podar (85 C, Vilt) - Bean (68 Filip), Tilincă • CFR CLUJ: Cîrlan - Morar, Găvruş, Criste, Marian - Orga, Benke, Becea (66 David), Ghiorma, - Turcu, Petrescu-(54 Mateuţ) > Arbitri: Emanoil Ciuruş, Bogdan Vclicu, Florin Stănescu. (toţi din Bucureşti) • Observatori: Grigore Macarie (Deva) • Avertismente: Benke~si Turcu , . •

lââssiiysiBKi

Omul meciului: Nici unul dintre toţi cei 22 de ' actori prezenţi în teren nu au reuşit sâ facă dovada că merită să fie nominalizaţi

, în categoria celor mai incisivi jucători. / '

In ciuda poziţiilor modeste ocupate în clasament de cele două combatante, ne aşteptam, cum era şi firesc, ca meciul sâ capete anumite valenţe, menite să redreseze cît de puţin linia de clasament a celor două formaţii. aflate momentan în impas. Din păcate, sub impulsul acestui impas, transformat rapid în degringoladă şi hâos, s-â jucat pe parcursul întregului joc, ambele competitoare vizînd mai mult vacanţa de vară, decît încheierea campionatului pe un loc cît mai liniştitor. Pe parcursul întregii partide au existat nu mai puţin de 5 faze reale pe poartă, cele mai importante dintre acestea petrecîndu-se în-min. 21 cînd cei doi: L. Căpuşan şi Tilincă

Stop-cadru: Ineditul,acestui joc a fost dat de prezenţa . îri tribunele Municipalului turdean a celor doi componenţi ai lui “U”

' Cluj,-Adrian Bîcîin şi Adrian ■ Elisei, ambii fiind acompaniaţi în tribune de maseurul “Şepcilor-roşii”, Cristian Pîrv.

au şutat de la cca 4 m în goal- keeper-ul ceferist, pentru ca în min. 57 oaspeţii, prin Ghiorma, respectiv Mateuţ, să recurgă la un un-doi în marginea careului

• de 16 m, ultimul trimiţînd dintr-un unghi aproape mort balonul în bara,laterală a porţii apărate de Muntean. Scorul putea fi totuşi deschis de V. Rus în min. 86, însă şutul acestuia expediat din interiorul careului mic a fost respins într-un mod aproape miraculos în corner.

Cele două echipe fac încă o dată dovada faptului că, momentan, Clujul se află pe bună dreptate în imposibilitatea de a avea o echipă care sâ intre în lumea selectă a fotbalului românesc.

Alin BOTIOC

“U” Ur s u sCiserom Sebeş

22-27 (12-13)

Cînd amuţesc cătanele9• “ U” U R SU S şi-a com prom is obiectivul

şi şi-a şifonat im aginea •compromis un obiectiv: locul 6

• (impliciţ investiţia de un an) şi a: fost profund . afectată

..credibilitatea echipei. Atît în afară (unde cele petrecute pe Someş sînt, sigur, privite cu suspiciune, chiar dacă gazdele motivează că au fost lipsite de titularele Chirilă, Sîrbu şi Urcan, luate de antrenorul Cojocaru - în chiar dimineaţa jocului! - pentru turneul final al CN de junioare, care începe astăzi, Ia Bucureşti), cîrşi intramuros, cei prezenţi în Sala “Horia Demian” fiind martorii unei adevărate mascarade. Întrucît clujencele s-au făcut că joacă. Fiindcă refuzăm să credem că aceasta le-ar fi valoarea.

în concluzie, unul din cele mai amare şi mai teme finaluri din cîte puteam prevedea năvalnicei trupe a berii!

*£*Veste reconfortantă din

tabăra băieţilor, care au cîştigat, în "Trivale”, cu 29-2-5.

Deşi Liga mai are de derulat, o etapă (cea din .1 7 mai),- clujencele şi-au încheiat,. ieri,, conturile cu propriii suporteri, ; ultima etapă urmînd să o joace pe Litoral, cu’Hidrotehnica, Cum a fost despărţirea?- Una lamentabilă, studentele

cedînd~cu 22-27 în faţa lanternei, Ciserom Sebeş. Dar nu o cedare de factura celei' petrecute, acum 2 etape, în faţa celeilalte echipe ameninţate cu retrogradarea, CSM Iaşi, întrucît URSUS a pierdut âtunci “pe bune”: timorarea jucătoarelor în faţa teribilului cerber ieşean Mihaela Crăcană. şi lipsa de inspiraţie a strategului C., Cojocartţ. Care,-altfel,,şi-a■ şi., scris cu acea ocazie" . condamnarea, el fiind demis o etapă mai tîrziu. Ceea ce s-a întîmplat ieri, însă, a fost bătaie de joc. Pe care nici măcar credulele cătane - care alcătuiesc grosul galeriei clujene ■ - nu au înghiţit-o. De unde şi semnificativa lor tăcere finală. Fiindcă ieri, în urma unui meci . în care s-a mimat, s-a Nusa DEMIAN

s ă i »Palmares: disc/m - Romulus' Boar ("U” CSM ARDAF),

40.22 m; înălţime/f - Ioana Cîmpean (CSSA Cluj),-1.45 m; ' înălţime/m - Kudor Peter (CSSA), 1.80 m; 1.500/f - Mihaela Susa (CSSA), 4.46: 1.500/m - Virgil Sabău (Armătura Zalău),

4.00.08: lungime/f! - Eva Miklos ("U”), 6.25 m: lungime/m - Molnar Robert ("U"), 7.10 m; 100 mg/f- Cristina Domide (CSSA), 14.6; 100 mg/m - Renato Cojanu 15.6; 100 m/f - Mirela .Gavriş (CSU Oradea), 11.7; 100 m/ m - Soos Levente (CSS LPS Tîrgu Mureş), 10.6; suliţă/f Anamaria Boar.(CSS Turda), 30.40 m; suliţă/m - Horea Brad (CSM Cluj), 57.20 m; 3.000 m obstacole Monel Sabău ‘(Armătura Zalău), 9.15.07; 400 m / f -

Maria Pipaş (TELECOM), 59.8; greutate/m- Romulus Boar (“U" CSM ARDAF), .14.17 m; 400 m/m - Szabo Peter (CSSA), 50.8 • Memorialul “Ion Moina” - Soos Levente/100 m/10.6, premiere făcută de Clubul sportiv "U" • Memorialul “Gheorghe Kiss” - Virgil Sabău/1.500 ni/4.00.08, premiere făcută 'de domnul Mathe Francisc • Memorialul- “Sanda Cubleşan”- Eva Miklos/lungime femei/6.25 m,. premiere făcută de Andreea Vlad. • Memorialul “Gheorghe Biro”- Monel Sabău/J.000 m obst.,79.15.07. premieri

făcută de domnul Szekely Tibor • Premiul “Ion Arnăuţu’Vm - Soos Levente; Premiul “Ion Arnăutu”/ f - Mirela Gavriş •

Memorialul atletic, mai 2000

R e z u lta te b u n e , p r o m iţă to a r e-'v.fSl*

' „85SSTC!* ___

tfSTJS-

- .

.... . ..... —•ii.'-.-......................................... ^

Ce s-ar putea spune despre ediţia 6 mai 2000? în primul rînd că, sub raportul rezultatelor, a fost o ediţie bună, cu cîteva performanţe de nivel republican (amintesc doar numele realizatorilor: Soos Levente, Mirela Gavriş, Eva Miklos, Cristina Domide), rezultate îmbucurătoare pentru,acest prim start în sezonul în aer liber. Am consemnat participare bună îa unele probe (100 m/f+m, 400 m/ p f+m, lungime/ f+m), modestă la garduri, . la înălţime. în general însă, s-au înregistrat absenţe notabile ale unor atleţi din judeţe şi centre cîndva active • la Memor i a l u l clujean, cum sînt Sibiu,* Deva,Hunedoara, Alba Iulia. O motivaţie ar fi cea a lipsei banilor, dar şi prezenţa în cantonamente a multora dintre cei invitaţi.

Organizarea DJTS-ului Cluj a fost una pe măsură, pertinentă şi serioasa, care şi-a atins, scopurile propuse, de verificare şi cinstire a celor ce au dus şi au făcut faima Clujului atletic. _ ’Demostene SOFRON

. Foto: I. P ETC U

f - .

După un veritabil raliu automobilistic -

CUPĂ MONDIALĂ LA AER0M0DELI/M• Dialog cu prof.:dr. ing. Qeorge Ftrghir •O e c h ip ă - d e a e r o m o d e l iş t i c lu je n i, d e la  .S . “T e h n o f r ig ” ,

a lc ă tu ită d in : E u g e n P o p , a n t r e n o r ş i c o n c u re n t , G e o r g e A rg h ir ş i ju n io r u l C la u d iu A le x o a ia , la c a r e s -a a d ă u g a t F lo r ia n D ră g h ic i a fo s t p re z e n tă la d o u ă c o m p e t iţ i i .de C u p ă M o n d ia lă c e a u a v u t t o c la f in e le s ă p tă m în i i t r e c u te în C e h ia ( lo c a l i ta te a L o u n y ) . în tre c e re a a a v u t lo c . la a e r o m o d e le p la n o a r e c u p i lo t a u to m a t (F IE ) . D e s p re a v e n tu r a p r e z e n ţe i la c e le - d o u ă în c e r c ă r i a m d ia lo g a t c u v e c h iu l p r ie te n s i c o la b o r a to r G e o r g e A r g h ir , p ro f. d r . in g . la In s t i tu tu l P o l i t e h n ic c lu je a n . ^ •• - E ra în S ă p tă m în a M a re , a P a tim ilo r , c în d c e i a m in t iţ i n e -a m

îm b a rc a t în t r - o D a c ie c u c a r e , în r itm d e r a liu a u to m o b i l is t ic , a f o s t p a rc u rs ă d is ta n ţa d e 1 .0 5 0 k m în n u m a i 1 8 o re , la v o la n f i in d , c u s c h im b u l, E u g e n P o p ş i F lo r ia n 'D ră g h ic i'. N e -a m g ră b it c a s ă p r in d e m m ă c a r o z i d e a n t re n a m e n t . Ş i a m p r in s .

- P r im a z i d e c o n c u r s c î n d a a v u t lo c ?- S îm b ă tă , 2 9 a p r i l ie . ’ N o i to ţ i a m fo s t în c a d r a ţ i d e o f ic ia l i în

e c h ip a C lu j- N a p o c a . S t a r t 'd e b u n a u g u r , c î te c in c i’ z b o r u r i a 3 0 0 d e m in u te , t r e c u t c u s u c c e s , e x c e p ţ ie ju n io r u l C la u d iu A le x o a ia , c a r e p ie r d e 1 8 s e c u n d e ş i u n ’ a e r o m o d e l . P ie r d e r i le d e a e r o m o d e le - la n o i ş i la a l ţ i c o n c u re n ţ i - s - a u în m u lţ i t a p o i. L a c a p ă tu l t u tu r o r la n s ă r i lo r , 1 6 s p o r t iv i, ’ p r in t r e c a r e ş i e u , au s u s ţ in u t - la e g a l i t a te în p r iv in ţa p u n c ta je lo r - b a ra ju l c a r e a c o n s f in ţ i t ie ra rh ia f in a lă la in d iv id u a l ş i p e e c h ip e . G e o r g e A rg h ir , a d ic ă e u , a m o c u p a t lo c u l 1 0 . D e s u b l in ia t c ă p e p r im u l lo c s - a s itu a t u n a l t r o m â n p r e z e n t la c o m p e t iţ ie , M a r ia n P o p e s c u d in P ite ş t i . A l te c la s ă r i c lu je n e : 2 5 . F lo r ia n - b ră g h ic i , 3 7 . E u g e n P o p , re s p e c t iv 6 . C la u d iu A le x o a ia . |a c a te g o r ia ju n io r i. E c h ip a C lu j- N a p o c a p e lo c u l 5 . . •

- A l d o i le a c o n c u r s c u m a f o s t ?- D a c ă s îm b ă tă a m a v u t p a r te d e o s c i la ţ i i a le b ă tă i i v în tu lu i ,

d u m in ic ă , în p r im a z i d e P a ş t i p e n tru n o i, În t r e c e r e a a d e b u ta t în t r - o c iu d a tă a c a lm ie d in p u n c tu l d e v e d e re a l v în tu lu i . R e g la je _ a te n te la a e r o m o d e le ş i p i lo tu l a u to m a t, c in c i la n s ă r i, d e o s e b it " d e f ru c tu o a s e p e n t r u E u g e n P o p , c a re re a liz e a z ă .p u n c ta j m a x im , in t r în d în r în d u l c e lo r 1 0 c a r e a u d is p u ta t b a r a ju l . - î n f in a l , p e p r im u l lo c u n u l d e - a l c a s e i, c e h u l v b c la v B o ra n . P e lo c u l 6 E u g e n P o p , ia r C la u d iu A le x o a ia p e lo c u l 11 la s e n io r i ş i 2 la ju n io r i . F lo r ia n D r ă g h ic i a o c u p a t lo c u l 2 5 , ia r e u 31 ( ţ in în d c o n t d e m a re le n u m ă r * d e c o n c u re n ţ i , lo c u r i le o c u p a te în c e le d o u ă z i je d e c o n c u rs s în t e x c e le n te ) .

- C e a u r m a t? .- R e în to a r c e r e a a c a s ă , t o t în m a re v ite z ă , a d ic ă 1 .0 5 0 k m în

1 8 o re , c u m u lţu m ir e a c ă . n - a m J n ş e la t -a ş te p tă r i le C o n s il iu lu i lo c a l, c a re n e -a s p r i j in i t b ă n e ş te p e n tru e fe c tu a re a d e p la s ă r i i , a D .J .T .S . C lu j, c a r e n e s p r i j in ă p e rm a n e n t . M u lţu m ir i ş i p e a d re s a z ia r u lu i "A D E V Ă R U L D E C L U J " în p a g in i le c ă ru ia a c t iv i ta t e a -■ s p o r t iv ă a a e r o m o d e l iş t i lo r c lu je n i a. fo s t f r u m o s o g lin d ită .

, ’ ■ ______ A dialogat Victor E. ROMANŢ

RUGNS D-N. ■ 7

De data aceasta, SteauaP a r t id e le d e s î m b ă t ă , 6 m a i , a u d a t s t a r t u l r e t u r u l u i ,

î n r e g is t r î n d u - s e r e z u l t a t e n o r m a le , to a te d e p a r t e a g a z d e lo r : D in a m o - P o li N E N A la ş i 2 7 -1 3 , R E M IN B a ia M a r e - - R u lm e n t u l B î r ia d 1 5 -1 3 , G r iv i t a - C S M S ib iu 3 8 - 7 ,ş i. ..

S te a u a - “ U ” C Î u j 2 8 - 1 7 (1 1 - 5 ) . D e d a ta a c e a s ta a c îş t ig a t S te a u a . D e d a ta a c e a s ta , p e n tr u c ă în în t î ln i r i le a n te r io a r e d in G h e n c e a s -a u im p u s c lu je n ii, ră s tu rn în d m u lte c a lc u le ş i p r o n o s t ic u r i. P e n tr u “ U ” a u p u n c ta t C r . P o d e a , D r a g o m ir , D e l i ( e s e u r i ) , T in c u / t r , în t r - u n m e c i, c a s ă - l c ite z p e p r o f e s o r u l Ş te fa n Io n e s c u , “ b u n , p e c a re n e ,p a r e ră u c ă l- a m p ie rd u t. M a i a le s c ă a fo s t 3 -3 la e s e u r i , c ă a u fo s t r a ta te d in s itu a ţ i i ş i p o z iţ i i b u n e d o u ă t ra n s fo r m ă r i ş i t re i lo v itu r i d e p e d e a p s ă , c ă a m a v u t s itu a ţ i i d e 3 -1 ş i 4 -1 fă ră a r e u ş i f in a l iz a re a . Î n f r în g e r e a a fo s t c a u z a tă ş i d e a c c id e n ta r e a d e s tu l d e s e r io a s ă a iu i S ă u a n , d a r ş i d e fa p tu l c ă a m d a t ş i fă c u t p r e a m u lte “ c a d o u r i” s te l iş t i lo r . A v e m p o s tu r i d e f ic i ta re , g ă u r i c a re s p e r s ă le a c o p ă r în p e r io a d e le u rm ă to a re ” .

" C la s a m e n t1 . D in a m o 9 9 0 0 3 4 1 -1 5 7 2 72 . S te a u a 9 6 0 3 2 2 7 -1 6 2 213 . N E N A la ş i 9 5 0 4 1 7 6 -1 7 5 194 . “ U " C lu j " 9 3 1 5 1 5 6 -1 7 4 165 . R E M I N " 9 3 .1 5 1 3 1 -2 3 8 1 6 '6 . G r iv ita 9 3 0 6 1 8 1 -1 8 3 1 5 ,

• 7 . B îr ia d 9 3 0 6 1 4 0 -2 0 9 1 5 '8. S ib iu 9 2 2 5 1 3 9 -1 9 3 15

" S îm b ă tă , 1 3 m a i, a u lo c în t î ln ir i le : D in a m o - “ U ” C lu j ( în tu r 2 8 - 1 5 ) , C S M S ib iu - S t e a u a (1 4 -3 7 ) , R u lm e n t u l B î r ia d - G r iv i t a (3 -3 1 ) , P o l i N E N A - R E M IN ( 2 0 -1 8 ) . F

Demostene SOFRON

Oaşul Negreşti ■ Olimpia Gherla 0-0S ta d io n : O a ş u l; V r e m e : c ă ld u r o a s ă : T e r e n : b u r i; S p e c ta t o r i :

3 0 0 . C a r to n a ş e : r o ş i i - C io n c a ; g a lb e n e - Ţ ip le a ( O a ş u l) , K ilin , M o ln a r , G h e n ţ î (O l im p ia ) ; A r b i t r i : V a s ile Ig n a (T îm iş o a ra ) - O v id iu ; M a ie r (T im iş o a ra ) . D u m itr u Io n e s c u (L u g o j) . V- • " : . •

:î O A Ş U L : . P in te a - G r e c i i ( 7 2 C u c u le ş e a n ) , B e lb o , L o h a n , M ih o v ic i, B o rh id e a n , Ţ ip le a , V o ic a , P o p , Iv a n , C io c a n . O L IM P IA : : C o s te a -. M o ln a r, Z a h , K i l in , /M u n te a n (5 0 C u p ş a ) , F e r ic e a n (8 2 B a r to ş ) , G iu rg iu , G h e n ţ i, N e g re a n (8 9 V a rg a ) , C io n c a , B a r .

O m u l m e c iu lu i : C o s te a - u n t î n ă r p o r ta r a l g h e r le n i lo r c a re / : a a v u t o e v o lu ţ ie fo a r te b u n ă ,

! c o n t r ib u in d la o b ţ in e re a u n u i p u n c t p e n tru O lim p ia .

S t o p - c a d r u : î n c iu d a/ fa p tu lu i i c ă c e le v d o u ă e c h ido

o c u p ă lo c u r i b u n e în c la s a m e n t, : m e c iu l a f o s t d î rz d is p u t a t , la r e u ş i t a î n t î ln i r i i

c o n t r ib u in d a r b it r a ju l c o re c t .

N u a fo s t d e lo c u n m e c i d e v a c a n ţă , c e le d o u ă e c h ip e ţ in în d la b la z o n u l lo r, O lim p ia G h e r la d o v e d in d în c ă o d a tă c ă e s te u n a d in t r e c e le m a i b u n e e c h ip e d in D iv iz ia C , S e r ia a 6 -a .

P e n tru fo tb a liş t i i a n t r e n a ţ i d e M ih a i P o p a fo s t c e l m a i re u ş it m p io n a t d in u l t im i i a n i, e ( m a i a v în d d e d is p u ta t d o a r u n s in g u rc a m p io n a t

m e c i, a c a s ă , c u P h o e n ix B a ia M a re . S Z . C s .

Verdictul celei de a patra retrogradate va ii dat în ultima etapă, miercuri, 10 mai

Sîmbătă s-au disputat opt din partidele penultimei etape. Dacă micul ecran ne-a răsfăţat prilejuindu-ne vizionarea a trei din cele

- opt dispute, Radioul - “România Actualităţi” - ne-a oferit cea mai neplăcută şi penibilă surpriză: o jumătate de oră de emisiune “Fotbal minut cu minut” (plus reclamele de rigoare). în loc ca la ora 17,45 să prindem finalul disputei F.C. Argeş - Oţelul, iar apoi să intrăm - radiofonic,' fireşte - în atmosfera încinsă a celor şase stadioane pe care, la ora 18, începeau emoţiile, ne-a fost oferită o doză ■ insipidă şi incoloră de vorbe în emisiunea “Reforma

. învăţâmîntului”; urmată apoi de “tam-tam-ul” “Studioului electoral” cu suita de promisiuni (indiferent de “culoare”), un Radiojurnal plin de elucubraţii prezidenţiale (auzite mai devreme) de la congresul A.C., pentru ca, în fine, pe la ora 19,15 să avem legătura cu stadioanele rămase în cursa etapei şi; într-o cumplită înghesuială,

'să fie*transmise finalurile partidelor. Fiind zi de sîmbătă şi de ' fotbal, nu era cazul ca o emisiune de foarte largă audienţă, cum ’ este “Fotbalul minut, cu minut” să fie îngrămădită şi expediată

spre ascultători aşa cum s-a întîlriplat sîmbătă. Păcat. Să trecem la concretul etapei. ■

• DINAMO - F.C. ONEŞTI 7-1. în “Groapă”, haita s-a dezlănţuit din primul minut spre poarta oneşteană, “găurită” de şapte.ori prin golurile marcate în ordine de Mara (11), D. Munteanu (30, autogol), Mihâlcea (43), Iftodi (55) şi Buta (63, 76 şi 83).

, “Capacul” scorului a fost pus de oneşteanul M. Ilie (90). Apoi haita a defilat prin faţa suporterilor în delir.,L • F.C. ARGEŞ - OŢELUL 3-0. Joc cu garda deschisă în “Trivale”, cu ocazii de gol altemînd la ambele porţi. Şansa a fost de partea piteştenilor şi a lui Marian Bondrea. Primul gol piteştean a fost semnat de Attila Ghindă (42). A urmat o lungă pauză pînă la golul doi înscris de Neaga (66), golul trei urmînd la scurt răstimp, fiind marcat de A. Chiriţă (70). Resemnaţi, gălăţenii au început să se gîndească la meciul de miercuri, cu haita “Crinilor roşii”, sub ameninţarea retrogradării.

• UNIVERSITATEA CRAIOVA - F.C. BRAŞOV 1-0. în fotbal, ca şi în viaţă, mai trebuie să ai parte şi de noroc. în partida din Bănie, disputată pe Stadionul “Ion Oblemenco”, arhiplin (intrarea a fost gratuită), norocul a fost de partea oltenilor, pentru că excelentul Răzvan Lucescu a fost învins prin autogolul lui Bodea (67, “cap” la un balon centrat din corner spre careul mic braşovean. Noroc a însemnat şi bara salvatoare la o bombă braşoveană, din careu, precum şi temerarul plonjon a lui Prunea la picioarele unui atacant de sub Tîmpa. După cum s-a jucat, un rezultat de egalitate era mai echitabil. Aşa, trupa braşoveană a rămas la cheremul rezultatelor de miercuri pentru a scăpa, eventual, de retrogradare.

• FARUL - F.C. NAŢIONAL 2-0. Două goluri rapide, marcate de “marinari” prin Gh. Barbu (8, din 11 metri) şi Dragulin (22), apoi “pace, şi prietenie”, respectiv antrenament pentru meciul de miercuri de la Oneşti.

• ASTRA - ROC AR 3-1. Celor trei goluri ale gazdelor, înscrise de Movilă (17), Ilieş (35) şi Ionuţ Savu (55), rocariştii au răspuns cu unul singur, marcat de Ciprian Danciu.

• F.C.M. BACĂU - PETROLUL 3-0. Scor de forfait prin golurile marcate de Bolbă (22), Fl. Petcu (48) şi Zlati (80).

• CEAHLĂUL - EXTENSIV 3-1. La început au fost trei goluri nemţene marcate de Hrib (unul) şi Marc (două), după care a urmat un 11 metri ratat de Grozavu şi golul de onoare al craiovenilor înscris de Ristea în ultimul minut.

• C.S.M. REŞIŢA - RAPID 0-1. -A înscris Măldărăşan (50).Partida STEAUÂ - GLORIA s-a disputat aseară, în nocturnă.

Vom reveni în numărul de marii. - '

C - CLASAMENT )1. Dinamo 33 27 3 ■ 3 90-35 84 (+33)2. Rapid 33 21 6 6 62-37 39 (+20)3. Ceahlăul 33 17 6 10 56-47 57 (+6)4. F.C. Argeş 33 16 6 11 45-33 54 (+3)5. F.C.M. Bacău 33 15 6 12 40-36 51 (0)6. Steaua 32 16 3 13 57-55 50 (+3)7. Gloria 32 .16 2 14 51-47 50 -(+2)8. Astra 33 13 8 12 43-39 47 *(-4)9. F.C. Naţional 33’ 14 4 15 56-43 46 (-2)IO. Univ. Craiova 33 13 7 13 44-38 46 (-5)11. Oţelul 33' 14 4 15 54-52 46 (-2)12. Rocar 33 14 2 ' 17 49-52 44 (-4)13. F.C. Farul 33 12 8 13 37-43 44 (-7)14. Petrolul 33 13 5 15 47-55 44 (-4)15. F.C. Braşov 33 13 4 16 51-43 43 (-5)16. F.C. Oneşti 33 8 3 22 35-91 27 (-21)17. C.S.M. Reşiţa 33 '5 8 20 34-68 23 (-28)18. F.C. Extensiv 33 4 5 24 26-63 17 (-31).ULTIMA ETAPĂ (miercuri,, 10 mai): F.C. Oneşti -Farul (1-

3), Rapid - Univ, Craiova (0-2), F.C. Naţional - C.S.M.. Reşiţa (0- 1), Oţelul - Dinamo (2-3), Extensiv - Steaua (2-5), Gloria - F.C. Argeş (0-2), Petrolul - Ceahlăul (0-2), Rocar - F.C.M. Bacău (0- 1) şi F.C. Braşov - Astra (1-1). In paranteze, rezultatele din tur.

Romeo V. CÎRTAN

31 3Cu cîte 11 puncte avans faţă de urmăritoare,

Foresta şi Gaz Metan sînt promovate în T

Seria I: A mai rămas de stabilit cea de a patra retrogradată

C

Dacia Piteşti - Callatis Mangalia 4-0 Dunărea Galaţi - Poli Iaşi 0-2 Juventus Bucureşti - Tractorul Braşov 3-0 Gloria Buzău - Foresta Suceava 2-4 Precizia Săcele - Poiana Cîmpina 2-2 'Midia Năvodari - Sportul Studenţesc 0-0 Laminorul Roman - Cimentul Fieni 4-1 Metrom ICIM Braşov - Chindia Tîrgovişte 1-0 Diplomatic Focşani - Petrolul Moineşti 1-0

“ CLASAMENT J1. Foresta2. Midia Năvodari3. Sportul Stud.4. Dacia Piteşti5. Laminorul Roman6. Metrom ICIM7. Callatis Mgl.8. Poli Iaşi9. Poiana Cpn.10. Tractorul Bv.11. Juventus12. Diplomatic Fcş.13. Cimentul Fieni14. Precizia15. P. Moineşti16. Dunărea Gl.-17. Chindia Rgv.18. Gloria Buzău

32 23 5 32 19 6 32 16 8 32 15 6 32 15 4 32 14 7 32 15 32 15 32 14 32 14 32 12 9 32 13 6 32 13 32 11 32 11 32 11

4 3

3232

478 11 13 1113 151414 11 13 13 1015 17

67-24 74 59-25 63 54-32- 50 48-40 51 56-43 4935-28 49 39-37 49 44-42 47 48-40 38-41 41-3736-3630-35 34-30 25-3831-53

25 23-80 24 20-67

(+27) (+15) (+18) (+3);. (+i) (+D (+i) (-D

- (-2) (-2) (-3) (-3) (-3) (-4) (-9) (-11) (-33) (-34)

• Inter Sibiu - Olimpia Satu Mare 1-0. Victorie la limită a. sibienilor, prin golul reuşit de Luca (29). Bună replică a sătmărenilor, dar fară efect pe tabela de marcaj. Tot un fel de joc de-vacanţă. . . - . . . . . ..-

• Corvinul Hunedoara - Jiul Petroşani 1-2. Suporterii hunedoreni au pus înfrîngerea favoriţilor în cîrca centralului. S. Crîngaşu (Ploieşti), pe care I-au acuzat că a tras de meci în favoarea “ortacilor”, care au punctat de două ori prin Iorga (17) şrAndone (49)... autogol. Golul gazdelor l-a marcat Şandor(20). Chiar dacă arbitrul Crîngaşu a “dat-o-n bară” cu unele .decizii, hunedorenii au avut la dispoziţie aproape o repriză întreagă după autogol ca să egaleze măcar. De ce n-au facut-o? „

• U.T. Arad - ARO C-iung 3-4. Din nou “Bătrîna Doamnă din Arad a fost “descălţată” în casa proprie, muscelenii înscriind de patru ori prin Bălan (3), Bucuroaia (16 şi 88) şi Stanciu (38). Pentru arădeni au înscris Ad. Popescu (22), Matei (71). şi Diaconescu (76). De reţinut că golurile de după pauză ale arădenilor au fost marcate cînd muscelenii evoluau în zece oameni, Gorgonaru (60) fiirîd eliminat. ' ‘

•, Gaz Metan Mediaş - Poli Timişoara 1-0. Tot un joc de .vacanţă, promovaţii fiind datori suporterilor cu'o victorie, reuşită prin golul lui Găldeanu (23).

• Minerul Motru - F.C. Bihor Oradea 2-1. Scor stabilit în prima repriză. Dispută între două echipe.împăcate cu soarta: gazdele retrogradate, oaspeţii salvaţi de la retrogradare, graţie condamnării severinenilor.şi “chimiştilor” din Tîmăveni.

Iată şi cele două rezultate fară... joc: F.C. Drobeta Tr. Severin -Electro Bere Craiova 0-3 şi Chimica Ţîrnăveni - F.C. Apullum Alba Iulia 0-3.Q CLASAMENT

ETAPA PENULTIMĂ (sîmbătă, 13 mai): Poli Iaşi - Dacia (1-0), Poiana - Callatis (0-2), Sportul Studenţesc - Laminorul (0-1), Chindia - Diplomatic (0-1), Cimentul - Metrom ICIM (0- 1), P. Moineşti - Juventus (0-2), Tractorul - Gloria (0-0), Foresta - Dunărea (0-0) şi Precizia - Midia (0-0). în paranteze, rezultatele din tur.

Seria a ll-a: Jocuri âe vacantă•-U.M. Timişoara - ASA Tg. Mureş 3-1. Demaraj fulminant

al timişorenilor cu trei goluri rapide marcate de Călin (5), Bar (13) şi Ritter (16), după care, în continuare, gazdele au “rulat” cu “frina de motor”. Pentru mureşeni a înscris Dumitraşcu (63).

• Flacăra Rm. Vîlcea - “U” Cluj-Napoca 2-1. Cînd Mordonu (16) şi Brici (22) au înscris în paŞrta clujenilor apărată de Filij) Lăzăreanu se părea că suporterii vîlcenilor prezenţi în “Zăvoi ’ vor asista la un scor fluviu. Vîlcenii, ce-i drept, au dominat şi au creat multe ocazii de a înscrie pe care, însă, le-au ratat cu dezinvoltură. Clujenii au avut una singură, materializată de Păcurar (60). După spusele crainicului-reporter Al. Domozină, spectacolul fotbalistic a fost agreabil, ca unul de vacanţă.

1. Gaz Metan 32 20 6 6 51-20 66 (+18)2. ARO C-lung 32 17 4 11 47-33 55 (+7)3. Corvinul Hd. ‘ 32 16 5 11 49-30 53 (+5)4. Electro Bere 32 17 2 13 52-44 53 (+5)5, F.C. Apullum 32 15 6 11 51-38 51 (+3)6. Jiul Petroşani 32 15 5 12 37-37 50 (+2)7. U.T. Arad 32 15 4 13 46-34 49 (-1)8. Olimpia S. Mare 32 13 8 11 39-28 47 (-D9. U.M. Timişoara 32 12 10 10 50-43 46 (-2)10. Flacăra Rm. V. 32 12 9 11 41-37 45 (*3)11. Inter Sibiu 32 13 5 14 36-42 44 (-4)12. ASA Tg. Mureş 32 12 6 14 42-38 42 (-6) '13. F.C. Bihor 32 10 10 12 31-48 40 (-9)14. Poli Timişoara 32 11 6 15 45-52 39 (-10)15. “U” Cluj-Napoca 32 6 6 20 28-67 24 (-24)16. Minerul Motru 32 6 5 21 28-61 23 (-25)17. F.C. Drobeta 32 15 3 14 44-44 48 (-3)18.. Chimica Tv. 32 11 4 17 32-53 37 (-11)ETAPA PENULTIMĂ (sîmbătă, 13 mai): Olimpia - Electro

Bere (1-1), Jiul - U.T. Arad (0-2), Poli - Minerul Motru (3-1), ARO - Gaz Metan (2-3), F.C. Bihor - Flacăra (0-3), F.C. Apullum - U.M. Timişoara (0-4) şi Inter - Corvinul (0-3). în paranteze, rezultatele din tur. Nu se vor disputa partidele: A.S.A. - F.C. Drobeta (0-3) şi “U” - Chimica (0-3), victoria urmînd sâ revină lui A.S.A. şi “U” cu acelaşi scor cu care au pierdut în tur, dar fară a mai susţine întîlnirile, F.C. Drobeta şi Chimica fiind retrogradate şi condamnate să suporte numai înfrîngeri pînă la cortina finală.

Victor E. ROMAN

• Laminorul Beclean - Minerul O. Dej 3-i• Olimpia Salonta - I.S.C.T, 9-1• Progresul Şomcuta Mare - Crişul AIeşd.0-5• Unirea Dej - Minerul Sărmăşag 1-1• Sticla Arieşul Turda - C.F.R. Cluj 0-0• Oaşul Negreşti - Olimpia Gherla 0-0• Phoenix Baia Mare - F.C. Baia Mare 1-U Armătura zalău si Someşul Satu Mare am cu stat.

M e m e n t o8 mai

• Cu 35 dc ani în urmă, în 1965, aruncătorul • de greutate american, Randy Matson, şi-a corectat propriul record mondial, stabilit cu o săptămînă în urmă, în oraşul College Station, performanţa cu 20.70 m. De data aceasta, el a aruncat “bila’,' la 21.05 m. Concursul a avut loc la Austin. Acest record mondial a rămas valabil timp de doi ani, fiind corectat abia în 1967, din nou la College Stadion, tot de... Randy Matson. Mai mult,- în acel

an el a mai adus două modificări pe : lista recordurilor, obţinînd pentru prima oară -21.52 m, iar ulterior 21.78 metri. Acest ultim record a “rezistat” timp de 7 ani, fiind ameliorat abia în 1973 de compatriotul său, Al Feuerbach cu 21.82 m, într-un concurs desfăşurat la San Jose. Primul atlet care a ajuns pînă la 22 metri a fost sovieticul Alexandr Baraşnikov, care în 1976 a aruncat la Paris “ fix” 22.00 m!

, LÂSZL6 Fr.

CENTRUL MEDICAL PR0CT0L0G1C

ieSS ti

, si alte probleme legate de acest subiectA c t u a l m e n t e , e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a

t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n i

fără o p e ra ţii!Tratatment de scurtă du’ rată.usor

nn iRESPONSABILITATEA DEPLINĂ A REZULTATELOR |

B A IA M A R E : 0 6 2 - 2 2 .0 1 .0 3BUCUREŞTI: - TIMIŞOARA: ia ş i-01 -3111.969; 056-221.219; 032 -14.56.32

L O g ir a u ie l f i I T - j j e r io acftu 9 - 1 2 - m a lX ,

T ^ C - l 7 , 0 0 M a t in a l n a ţ io n a l; 9 , 0 0 T V R la ş i;a!!!« â ,0 ° A g e n d a e le c to r a lă ; 1 0 ,3 5 P u n c te

* «A v.ur rv

T O W r ,* TV- i ~ ‘1 c a r d in a le ; 1 0 ,5 0 D r u m u l s p r e E u r o p a ;

,vf!P S 1 | § -7 ,0 0 M a t in a l n a ţ io n a l; 9 ,0 0 T V R la ş i;

1 0 ,0 0 A g e n d a e le c to ra lă ; 1 0 ,2 5 A g e n ţ ia

KOMAH.UE d e p la s a r e ( r ) ; 1 0 ,5 5 T V R C lu j-N a p o c a ;. C lu j- N a p o c a , 1 2 ,0 5 C a z u r i c iu d a te ( s / I i o 0 0 T e a t r u l N ia t in n a i t i ■ * -

r ) ; 1 2 , 5 5 T V R T im iş o a r a : i - i n n ......... 1_ . ’0 0 \ e a t r u l N a t lo n a l d e T e le v iz iu n e p re z in tă :C ă s ă to r ie im p o s ib i lă ( r ) ;

1 7 ,0 0 M a t in a l n a ţ io n a l; 9 ,0 0 T V R

m la ş i; 1 0 ,Q0 A g e n d a e le c to ra lă ; 1 0 ,2 5

R,Q M A | j | lm p a s în d o i ( r ) ; 1 1 ,0 5 T V R C lu j-

N a p o c a ; 1 2 ,0 5 T e z a u r fo lc lo r ic ( r ) ; 1 2 ,5 5 T V R

1 3 ,0 5 T V R T im iş o a r a ; i T im iş o a ra ; 1 4 ,0 0 J u rn a l; 1 4 ,1 5 C ib e rF a n ; 1 4 ,3 0P a n 1 1/1 “î f ! A rn il m m liiliiî m . . t : ^ . . i n n f iu n u 4C f l f l f '/M m /ic tn îr i /m a n \*

1 4 ,0 0 J u r n a l ; 1 4 ,1 5

S T S i O S v i S r i î ^ E r r t î l e T T m S \ t f / f ' l e 2 0 0 1 4 ’ 1 ® .C ib e r F a n ’ l 4 ’f A n u l <=a lu lu i j D e s t in u l u n e i n a ţ iu n i; IS iO O C o n v ie ţu ir i (m a g .) ;m a g h ia r ă ; 1 7 0 0 L a te te fo n m u z ic a D o o u la ră - i ° v e d e t a ... p o p u ia r a ; 1 7 ,0 0 Im p a s în 16,00 S c e n a ; 1 6 ,3 0 L ib ră r ia p e ro ţi; 1 7 ,0 0 F e re s tre

1 7 , 3 0 S t u d io u l e le c to r a l - 1 8 3 0 M e d ic in a p e n t r u 1 7 ’ 3 ° S t u d i o u l e l e c t ° r a l ; 1 8 , 3 0 F o t b a l f s p r e A m e r ic a ; 1 7 ,3 0 S tu d io u l e le c to ra l ; 1 8 ,2 0

t o ţ i ; 1 9 ,0 0 C o r e c t ! ; 19 ,' 1 0 A v a n p r e m ie r ă Ş t i r i - I N a ^ a 1- '1 9 .5 0 C o re c t ! ; 2 0 ,0 0 J u rn a l; J C a s a m e a ; 1 9 ,0 0 C o re c t ! ; 1 9 ,1 0 A v a n p r e m ie r ă

1 9 , 1 5 S u n s e t B e a c h (s ) ; 2 0 ,0 0 J u r n a l . M e t e o ; , j e ? i l ^ m o o Z ? ^ ( d ra m ă I Ş t ir i; 19,15 S u n s e t B e a c h (s ); 2 0 ,0 0 J u rn a l; 2 0 ,4 5

2 0 , 4 5 S p o r t ; 2 2 , 5 5 T e le c in e m a te c a : A n u l c a lu lu i i ! 1 " 8 ' „ d d ) j ,2 2 ; 1 0 J u r n a lu l A c a d e m ie i | S p o r t ; 2 0 ,5 5 T e a tru :„C ă s ă to r ie im p o s ib i lă ” ; 2 2 ,0 5

( f . b io g r a f ic S U A 1 9 9 7 ) ; 2 2 ,4 5 J u r n a lu l A c a d e m ie i

C a ţa v e n c u ; 2 3 , 0 0 N u t ra g e ţ i ! ; 2 3 ,1 5 J u r n a lu l d e

n o a p te ; 2 3 ,3 0 A - F a c e re a ; 0 ,1 5 S e c .X X v ă z u t d e

D a v id F r o s t ( d o ) . - -

. 8 , 4 0 . C a re p e c a r e ( r ) ; 9 ,2 0

I V e n i , v id e o , v ie i ( r ) ; 9 ,3 5

a p ă r ă r i i ( r ) ; 1 0 ,1 0 B u z u n a r e m a r i

s i m ic i ( r ) ; 1 1 , 0 5 - A t la s ( r ) ; 1 1 ,3 5 " G ră d in a lu i

■ C u p id o n ( r ) ; 1 2 , 4 5 V i r t u o z i a i in s t r u m e n t e lo r

R e f l e c ţ i i r u t ie r e ; 2 2 , 1 5 J u r n a l u l A c a d e m ie i

C a ţa v e n c u ; 2 2 ,3 0 A r is to c r a ţ i i ( s ) ; 2 3 ,3 0 J u rn a lu l

2 0 ,4 5 S p o r t ; 2 0 , 5 5 A v e n tu r ă d ia b o l ic ă ( d ra m ă

"* S U A 1 9 9 8 , p . I I ) ; 2 2 , 1 0 J u r n a lu l A c a d e m ie i

\/ C a ţa v e n c u ; 2 2 ,2 5 în f la g r a n t ; 2 3 ,0 0 J u r n a lu l d e *

n o a p te ; 2 3 ,1 5 L u m e a d a n s u lu i ; 0 ,1 5 "Cafe C o rs o .

7 ,0 0 F e m e ia m is te r io a s ă ( s / r ) ; | d e n o a p te ; 2 3 ,4 5 H o c h e i.

I 7 , 4 5 S e r ia " A î f r e d H itc h c o c k : ( r j ; j - __ 7 ,4 5 S e r ia A l f r e d H itc h c o c k (r) ;

8 ,4 0 C a r e p e c a re ! ( r) ; 9 ,2 0 V e n i, I 8 , 3 5 C a r e p e c a r e ! ( r ) ; 9 , 2 0

A r t a I v id e o - J 'ic i ( r ) : 9 A 0 P lu s 2 0 0 0 ( r ) ; 1 0 ,3 0 E d re p tu l j E n ig m a t ic ă T e r r a ( r ) ; 9 , 5 0

m a r i j 1 a u ’ " 'T O S A d e v ă r a te p o v e ş t i . . . ( r ) ; 1 2 ,0 0 ■ M in u n ile c re a ţ ie i lu i D u m n e z e u ( s ) ; 1 0 ,5 0 O r iz o n t

N a tio n a l G e o g r a p h ic ( r ) ; 1 3 ,0 0 G lo b u l d ra g o n u lu i . s p ir i tu a l; 1 1 ,2 0 S ta r r e c ( r) ; 1 2 ,0 5 ,F e r m a (r) ; 1 3 ,0 5

_____________________________ | (d -a -) ' ”' 3 ’ 8 0 N o u ă m e ş te r i m a r i . ( r ) ; 1 3 ,4 5 T o ţ i, I G lo b u l d r a g o n u lu i ; 1 3 , 3 0 T r ib u n a p a r t id e lo r

p o p u la r e ( r ) ; 1 3 ,0 0 G lo b u l d r a g o n u lu i ( d .a .) ; 1 3 ,3 0 * J m Pre u r |ă ' "14 ,45 Ş t ir i, 1 4 ,5 0 N a tu r a - o p a s iu n e ! ; | p a r la m e n ta re ; 1 4 ,0 0 T o ţ i, îm p r e u n ă ; 1 4 ,4 5 Ş tir i;

T r ib u n a p a r t i d e l o r p a r la m e n t a r e ; 1 4 , 0 0 T o ţ i , f _1 5 ’ 1 5 D a re p e c a r e ; 1 6 ,0 0 T r u p a DP. 2 ^ 1 7 ,0 0 S e j -14 5 0 F a m il ia S im p s o n ; 1 5 ,1 5 C a r e p e c a re ! ;

î m p r e u n ă ; 1 4 ,4 5 Ş t ir i ; 1 4 ,5 0 N a tu r a - o p a s iu n e ! ; 1 a c u m ; 1 7 ,3 0 F e m e ia m is te r io a s ă ; 1 8 ,2 5 . - (6 ,0 0 T ru p a D P 2 ; 1 7 ,0 0 S e în t îm p lă a c u m ; 1 7 ,3 0

1 5 .1 5 C a r e p e c a r e ! ; 1 6 ,0 0 T ru p a D P 2 ; 1 7 ,0 0 . d e n i ' V ld e 0 , v ici> 1 8 ,4 5 T e le ju r n a l T V R 2 ; 1 9 ,1 5 j p e m e ja m is te r io a s ă (s ) ; 1 8 ,2 5 V e n i, v id e o , v ie i;

S e în t î m p lă a c u m ; 1 7 ,3 0 F e m e ia m is te r io a s ă ( s ) ; * ? t ld b a n c a re Ş' b u r s ie r e ; 1 9 ,2 0 R a p s o z ii s a te fo r ; | T e le ju rn a l T V R 2 ; 1 9 ,1 5 Ş t ir i b a n c a re ş i

1 8 ,2 5 V e n i, v id e o , v ie i; 1 8 ,4 5 T e le ju rn a l T V R 2 ; { 1 9 ,4 0 P a n to fu l C e n u ş ă r e s e i ( c o .R o m â n ia 1 9 6 8 ) ; | b u rs je re ; t g ;2 0 A n to lo g ia jo c u lu i ; 1 9 ,3 5 C .I .A . -1 9 . 1 5 Ş t i r i . b a n c a r e ş i b u r s ie r e ; 1 9 ,2 0 N o u ă l 2 0 ,5 5 M in u n ile c r e a ţ ie i lu i D u m n e z e u (s ) ; 2 2 ,1 0

m e ş te r i m a r i ; 1 9 , 3 5 C r e d o ; 2 0 ,3 5 E n ig m a t ic ă , - ! A l f r e d H itc h c o c k p r e z in tă : î n to a r c e r e a lu i V e rg e

T e r r a ( d o ) ; 2 1 , 0 5 P u ls 2 0 0 0 ; 2 1 ,5 5 C ă lă to r in d « L ik e n s ( S U A .'6 5 ) ; 2 3 , 0 5 - Ş t ir i ; 2 3 ,1 0 L e n t i la d e

p r in ţ a r ă ; 2 2 ,1 0 A l f r e d H itc h c o c k p r e z in tă : D a n s u l | c o n ta c t ; 0 ,4 0 T V M M e s a g e r ,

m a im u ţe i ( S U A 1 9 5 6 ) ; 2 3 ,0 5 Ş t ir i; 2 3 ,1 0 L e n t i la | — 7 , 0 0 D i m in e ţ i c lu je n e ; 8 , 0 0

d e c o n ta c t ; 0 ,3 5 T V M M e s a g e r .

7 . 0 0 D im in e ţ i c lu je n e ; 8 , 0 0

O T l t O r a ^ D im in e a ţa d e v re m e ; 1 0 ,0 0 Ş t ir i;

1 0 , 1 0 C ă lă to r ie . .. s p r în c e n a t ă

( C a n d d a /F r a n ţa 1 9 7 3 ) ; 1 2 ,0 0 C r e a to r u l d e s te le

( s ) ; 1 3 .0 0 Ş t ir i le a m ie z i i ; 1 3 ,1 5 P e r ic o l im in e n t

( s ) : 1 4 .0 0 C a m i la ( s ) ; 1 5 ,0 0 S c a n d a lu l ( s ) ; 1 6 ,0 0

S u f le t r e b e l (s ) ; 1 7 ,0 0 S e c a u tă p r im a r ( s tu d io u l

e le c t o r a l ) ; 1 8 , 0 0 I n t r ig i î n P a r a d is ( s ) ; 1 9 ,0 0

O b s e r v a to r : 1 9 ,4 5 S tu d io u l e le c to ra l; 2 0 ,0 0 D a v e

- P e n t r u o z i ( S U A 1 9 9 3 ) ; 2 2 ,3 0 O b s e r v a to r ; 2 3 ,0 0

M a r i u s T u c ă . S h o w ; 1 , 0 0 N a v a r r o ( s ) ; 2 , 3 0

S c a n d a lu l ( s / r ) i

7 . 0 0 B u n ă d im in e a ţ a , - P r o T V

e a l t ă u ! ; 1 0 , 0 0 A g e n d a

e le c to r a lă ; 1 0 ,3 0 T în ă r ş i n e l in iş t i t

( s ) ; 1 1 .2 5 J a k e ş i G r ă s a n u l (s ) ;

1 2 ,2 5 F i lm : N iş te h o ţ i n e to ţ i ( S U A 1 9 8 8 ) ; 1 4 .1 5

F i lm : C a p c a n ă p e n t r u a s a s in ( f / r ) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş i

n e l in iş t i t ( s ) : 1 6 ,5 0 S e n s u n ic ; 1 7 ,0 0 Ş t ir i le P r o

T V ; 1 7 ,3 0 V ia ţ a b a t e f i lm u l; 1 8 ,2 0 D ă d a c a (s ) ;

1 8 ,5 0 C h e s t iu n e a z i le i p e s c u r t; 1 9 ,0 0 Ş t ir i le P ro

T V ; 1 9 .5 0 C h e s t iu n e a z i le i p e s c u r t : 2 0 ,0 0 N ik ita

( s ) ; 2 1 ,0 0 C h e s t iu n e a z i le i ( p j ) - e d i ţ ie r s p e c ia lă ;

2 1 . 3 0 F o tb a l f ă r ă e g a l ; 2 3 ,3 0 C h e s t iu n e a z i le i

( p . l l ) ; 0 , 0 0 F o tb a l R e z u m a t U E F A ; 1 ,0 0 J a k e ş i

G r ă s a n u l ( s / r ) ; 1 ,4 5 S ă r u tu l v ă d u v e i ( S U A 1 9 9 4 ) .

7 . 0 0 M ila g ro s ( s / r ) ; 8 , 0 0 T a i fa s

fc ; - - - m a g a z in m a tin a l ; 1 2 ,5 5 C l ip A r t ;

1 3 ,0 0 M ila g ro s (s ) ; 1 4 ,0 0 C r o n ic a

c î r c o t a ş u lu i ( r ) ; 1 5 ,0 0 V ip e r ( s / r ) ; . }

1 6 ,0 0 J u s t i ţ ie m i l i t a r ă 9 s / r 0 ; 1 6 ,5 5 C l ip A r t ; 1 7 .0 0

V ip e r ( s ) ; 1 8 .0 0 F o c u s - e m is iu n e d e ş t ir i ; 1 8 ,3 0

I m p a c t - p u t e r n i c p e P r im a ; 1 9 , 0 0 C r o n ic a

D im in e a ţa .d e v re m e ; 1 0 ,0 0 Ş t ir i;

1 0 ,1 0 T o t î n a in te - S e n z a ţ i i ta r i

în ju n g lă ( c o .A n g l ia 1 9 7 1 ) ; 1 2 ,0 0 C r e a to r u l d e

s t e le ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t i r i l e a m ie z i i ; 1 3 ; 1 5 P e r ic o l

im in e n t (s ) ; 1 4 ,0 0 C a m i la ( s ) ; 1 5 ,0 0 S c a n d a lu l

I ( s ) ; 1 6 ,0 0 S u f le t r e b e l (s ) ; 1 7 ) 0 0 S tu d io u l e le c to ra l;

| 1 8 ,0 0 In tr ig i în P a r a d is ( s ) ; 1 9 , 0 0 - O b s e r v a to r ;

1 1 9 ,4 5 S tu d io u l, e le c to r a l ; 2 0 , 0 0 L e g e a lu i A n g e l

. ( S U A 1 9 9 0 ); 2 2 ,0 0 O b s e r v a to r ; 2 2 ,3 0 M a r iu s T u c ă

I S h o w ; 1 ,0 0 N a v a r r o ( s ) .

I T IS !), 'T X A T ’ îL " 7 ,0 0 ® u n d d im in e a ţa , P r o T V

I ? 6 a ' t ă u '"’ 1 0 , 0 0 A g e n d aI S t & ’î i i T l s s s S e le c to ra lă ; 1 0 ,3 0 T în ă r ş i n e l in iş t i t | ( S). 11 15 j a k e Şi G ră s a n u l (s ) ;

| 1 2 ,0 0 C o a rd a în t in s ă ( f i lr r i S U A .1 9 8 4 ) ; 1 4 ,0 0 T în ă r

| ş i n e l in iş t i t ( s ) ; 1 5 ,0 0 F o tb a l f ă r ă e g a l; 1 6 ,5 0 S e n s I ,* • n '- i- w . u * rt' i * 1 2 ,1 0 P re d a re a fc o . S U A 8 Ş ); 1 4 ,0 0 N e m u r ito ru l• u n ic ; 1 7 ,0 0 Ş t ir i le P ro T V ; 1 7 ,3 0 V ia ţa b a te f i lm u l; i ’ . . . ,, ■ .... . . - ' . . . , . „ n r .I m o n n s r i J * w A n P h ^ t i n n o a V ito i o p « m r t - ‘ <s ) ; 1 5 ,0 0 W a lk e r . p o l i ţ is ţ te x a n ( s /r ) ; 1 6 ,0 0 T în ă r

| n u m e S e c o d A le x a ( f .a . S U A 1 9 9 2 ) ; 2 1 ,0 5 T u rn u l

• d e c o n t ro l; 2 1 ,5 5 C ă lă to r in d p r in ţa ră ; 2 2 ,1 0 A lfre d

H itc h c o c k p re z in tă ; P ă d u r e t în ă r ă ( th r i le r S U A

î 1 9 6 5 ) ; 2 3 ,0 5 Ş tir i; 2 3 ,1 5 S p a ţ iu l f r a n c o fo n ; 2 3 ,4 5

] A rm o n ii c la s ic e ; 0 ,0 5 T V M M e s a g e r .

I 7 , 0 0 D im in e ţ i c lu je n e ; 8 ,0 0

J n i l t m f l D im in e a ţa d e v r e m e ; 1 0 ,0 0 Ş tir i; j 1 0 ,1 0 In s p e c to ru l M a ig r e t ( f i lm

f S U A 1 9 8 8 ) ; 1 2 ,0 0 C r e a to ru l d e s te le (s ); 1 3 ,0 0

j Ş t i r i le , a m ie z i i ; 1 3 ,1 5 P e r ic o l im i n e n t , ; 1 4 ,0 0

. H o c h e i;-1 7 ,T )0 S e c a u tă p r im a r ( s tu d io u l e le c to ra l) ;

* 1 8 ,0 0 In tr ig i în P a ra d is (s ); . 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r ;

| 1 9 ,4 5 S tu d io u l e le c to r a l ; 2 0 ,0 .0 T u r n u l p r im ilo r

| n ă s c u ţ i (s ) ; 2 1 ,0 0 B r ig a d a m o b ilă ; 2 1 ,3 0 P re z e n tu l

I s im p lu ; 22-tOO O b s e r v a to r ; 2 2 , 3 0 M a r iu s T u c ă

S h o w ; 1 ,0 0 N a v a rro (s ) .

7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V

M e a l t ă u ! ; 1 0 , 0 0 A g e n d a

e le c to ra lă ; 1 0 ,3 0 T în ă r ş i n e lin iş t it

(s / r ). 1 -1 2 0 J a k e ş i G ră s a n u l (s );

1 8 ,2 0 D ă d a c a (s ) ; 1 8 ,5 0 C h e s t iu n e a z ile i p e s c u r t ;

1 9 ,0 0 Ş t ir i le P r o T V ; 1 9 ,5 0 C h e s t iu n e a z i le i p e

s c u r t ; 2 0 ,0 0 W a lk e r , p o l i ţ i s t t e x a n (s ) ; 2 1 ,0 0

C h e s t iu n e a z i le i ; 2 1 , 3 0 F o t b a l f ă r ă e g a l L ig a

C a m p io n i lo r E u r o p e n i; 2 3 ,3 0 Ş t ir i le P ro T V ; 0 ,0 '

i F o tb a l R e z u m a t U E F A ; 1 ,0 0 J a k e ş i G ră s a n u l (s /

j r ) ; 1 ,4 5 D ă d a c a ( s / r ) ; 2 , 1 5 Ş t ir i le P ro T V . {

- - 7 ,0 0 M i la g r o s ( s /r ) ; 8 ,0 0 T a i fa s j

| »-•./ 't i - m a g a z in m a t in a l ; 1 2 ,5 5 C l ip A r t ; .

I 1 3 , 0 0 M i l a g r o s ( s ) ; 1 4 , 0 0 J

j J U n c o v e r e d ( r ) ; 1 4 ,0 0 V ip e r (s /r ) ; ]

| 1 6 ,0 0 J u s t iţ ie m i l i t a r ă ( s / r ) ; 1 6 , 5 5 C l ip A r t; 1 7 ,0 0 |

V ip e r (s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s - e m is iu n e d e ş tir i; 1 8 ,3 0 .

ş i n e l in iş t i t (s ) ; 1 6 ,5 0 S e n s u n ic ; 1 7 ,0 0 Ş t ir i le P ro

T V ; 1 7 ,3 0 V ia ţa b a te f i lm u l; 1 8 ,2 0 D ă d a c a (s );

1 8 .5 0 C h e s t iu n e a z i le i p e s c u r t ; 1 9 ,0 0 Ş t ir i le P ro

T V ; 1 9 ,5 0 C h e s t iu n e a z i le i p e s c u rt;- 2 0 ,0 0 în

t e m p o . d e s w in g ( S U A 1 9 8 4 ) ; 2 1 ,5 5 Ş t ir i le P ro

T V ; 2 2 ,0 0 C h e s t iu n e a z ile i; 2 3 ,3 0 Ş t ir i le P ro T V ;

2 3 .5 0 J a k e ş i G ră s a n u l (s /r ) .

ţ ~ 7^00 M ila g ro s ( s /r ) ; 8 ,0 0 T a ifa s

c i V I *! f * " m a 9 a z in m a t in a | : 1 2 ,5 5 D lip A rt ;1 3 , 0 0 M i l a g r o s ( s ) ; 1 4 ,0 0

R e b e c c a ( s /r ) ; 1 ^ ,0 0 V ip e r ( s /r ) ; 1 6 ,0 0 J u s t iţ ie

m il i ta ră (s /r ) ; 1 6 ,5 5 C l ip A î t ; 1 7 ,0 0 V ip e r (s ); 1 8 ,0 0

F o c u s ; 1 8 ,3 0 Im p a c t - p u te rn ic p e P r im a ; 1 9 ,0 0

c î r c o t a ş u lu i ; 1 9 , 1 0 J u s t i ţ ie m i l i t a r ă ’ ( s ) ; 2 0 , 0 0

M a ş e n k a ( f i lm A n g l i a / G e r m a n ia 1 9 8 6 ) ; 2 1 , 5 0

C r o n ic a c î r c o t a ş u lu i ; 2 2 , 0 0 U n c o v e r e d ; 2 3 , 0 0

D e te c t iv i d e e l i t ă ( s ) ; 2 3 , 5 5 C l ip A r t ; 0 ,0 0 F o c u s

- e m is iu n e d e ş t ir i ( r ) ; 0 , 3 0 Im p a c t ( r ) .

Ţ E L p -/ 7 , 1 0 B u n ă d im in e a ţa . R o m â n ia ;

7 / 9 , 0 0 D a ţ i v in e p e C o r in a ( r ) ; 1 0 ,0 0

/ / p ş lc y C ş t i r i i 1 0 i 3 0 'E c o n o m ic A B C ( r ) ;

im p a c t - p u t e r n ic p e P r im a ; 1 9 ,0 0 C r o n ic a .... * ■ , %i c î rc o ta ş u lu i; 1 9 ,1 0 J u s t i t ie m il i ta r ă (s ); 2 0 ,0 0 F u r ia C r o n ic a c î rc o ta ş u lu i; 1 9 ,1 0 J u s t iţ ie m i l i t a r ă '( s ) ;

* Ş S U A '9 1 ) ; 2 1 ,5 0 C r o n ic a I 2 0 ,0 0 d e f le r 2 S U A ' 8 8 ): 2 1 ,5 0C r o n ic a c î r c o ta ş u lu i ; 2 2 ,0 0 M o to r - e m is iu n e

2 3 ,0 0 D e te c t iv i d e e l i tă ( s ) ; 2 3 ,5 5 C lip

| u n e i m a m e ( d r a m ă

i c î r c o ta ş u lu i ( r ) ; 2 2 ,0 0 S ţy le ; 2 3 ,0 0 D e te c t iv i - d e . L' r o n lc a

‘ e l i tă (s ) ; 2 3 ,5 5 C l ip A r t ; 0 ,0 0 F o c u s - e m is iu n e d e *

ş t ir i ( r ) ; 0 ,3 0 Im p a c t ( r ) .

T E L B 7 7 ,1 0 B u n ă d im in e a ţa ,- R o m â n ia ; j Ţ B L B 7

A r t ; 0 ,0 0 F o c u s (r) ; 0 ,3 0 Im p a c t ( r) .

7 ,1 0 B u n ă d im in e a ţa , R o m â n ia ;

“ 7 / 9 ,0 0 D a ţ i v in a p e C o r in a (r); 1 0 ,0 0 | ,7 / . 9 ,0 0 D a ţi v in a p e C o r in a (r) ; 1 0 ,0 0

Ş t i r i ; 1 0 ,3 0 E c o n o m ic A B C ( r ) ; , ’/ / c ^ ~ y C 0 , 8 0 E c o n o m ic A B C (r) ;Ţ o 4 5 G u r a | u m i i ; 1 1 i 0 0 I - 1 0 ,4 5 G u r a : lu m i i ; 1 1 ,0 0

S e n z a ţio n a l c u D a n D ia c o n e s c u ( r ) ; 1 2 ,0 0 M ă ş t i le J S e n z a ţ i o n a l c u D a n D ia c o n e s c u ( r ) ; 1 2 ,0 0

1 0 4 5 G u r a - l u m i i - - 1 1 0 0 î P u te r ii ’( r) ; 1 4 ,0 0 P r im u l p a s \ r ) ; 1 5 , ° 0 Ş t ir i; 1 5 , 3 ° "j-R e p o r t e r T e le 7 ( r) ; 1 3 , 0 ° O ra u n u a v e n it ; 1 3 ,1 5’ v, 4-r n n n ^ i w in a r\<a n r ir in a - 1 R D H - T f t lp m f i r i id n a : 1 4 .0 0 L u m e a m is te re lo r : 1 5 .0 0 Ş tir i:

S e n s a ţ io n a l c u D a n D ia c o n e s c u (r) ; 1 2 ,0 0 S tu d io u l ;

%T u d o r V o r n ic u ; 1 3 , .0 0 O r a u n u a v e n i t ; 1 3 ,1 5

S t u d io u l T u d o r V o r n ic u ; 1 4 ,0 0 R e n d e z - v o u s la 1

T e le 7 ; 1 5 ,0 0 Ş t ir i ; 1 5 ,3 0 P o s t M e r id ia n ; 1 7 ,0 0 jD a ţ i v in a p e C o r in a ; 1 8 ,0 0 2 4 d in 2 4 ; 1 8 ,3 0

D e r r ic k ( s ) ; 2 0 , 0 0 T e le ju r n a l ; 2 0 ,3 5 E c o n o m ic

A B C ; 2 0 , 5 0 G u r a lu m i i ; 2 1 ,0 0 S e n z a ţ io n a l c u D a n

D ia c o n e s c u ; 2 2 , 0 0 M ă ş t i le p u te r ii ; 0 ,0 0 Ş t ir i. - ■ « « « _ 1 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e a c a s ă ( r ) ;

1 0 ,3 0 A c a s ă la b u n ic a ( r ) ; 1 0 ,4 5

C ă s u ţa p o v e ş t i lo r ( r ) ; 1 1 ,0 0 D ra g o s te ş i p u te r e

( s / r ) ; 1 1 ,3 0 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le ( r ) ; 1 2 ,1 5 S în g e

d in s î n g e le - m e u ( r ) ; 1 3 ,1 5 G u a d a lu p e ( s ) ; 1 4 ,4 5

A n to n e l la ( s ) ; 1 5 ,4 5 C o p i lu l a d u s d e m a r e (s ) ;

1 6 ,3 0 D r a g o s te ş i p u te r e

P o s t M e r id ia n ; 1 7 ,0 0 D a ţ i v in a p e C o r in a ; 1 8 ,0 0

F i lm d o c u m e n t a r ; 1 8 , 3 0 D e r r i c k ( s ) ; 2 0 , 0 0

T e le ju rn a l; 2 0 ,3 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,5 0 G u ra

lu m i i ; 2 1 ,0 0 S e n z a ţ io n a l c u D a n D ia c o n e s c u ;

2 2 ,0 0 R e p o r te r T e le V ; 2 2 ,3 0 T e le m e d ic in a ; 0 ,0 0

Ş t ir i ; 1 ,0 0 O ra u n u a v e n i t ; 1 ,1 0 C o n c e r t.

1 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e a c a s ă ( r ) ;

1 0 ,3 0 A c a s ă Ta b u n ic a ( r ) ; 1 0 ,4 5

| C ă s u ţa p o v e ş t i lo r ( r ) ; 1 1 ,0 0 D r a g o s te ş i p u te re

Ţ e le m e d ic in a ; 1 4 ,0 0 L u m e a m is te re lo r ; 1 5 ,0 0 Ş tir i;

* 1 5 ,3 0 P o s t m e r id ia n ; 1 7 ,0 0 D a ţi v in a p e C o r in a ;

î 1 8 ,0 0 F ilm d o c u m e n ta r ; 2 0 ,0 0 T e le ju rn a l; 2 0 ,3 5

| E c o n o m ic A B C ; 2 0 , 5 0 G u r a lu m i i ; 2 1 ,0 0

| S e n z a ţ io n a l c u D a n D ia c o n e s c u ; 2 1 ,5 5 P a r iu T r io

- L O T O ; 2 2 ,0 0 L in ia în t î i; 0 ,0 0 Ş t ir i; 0 ,3 0 C o n c e r t.

1 0 ,0 0 Ş t i r i l e d e a c a s ă ( r ) ;

1 0 ,3 0 A c a s ă la b u n ic a ( r ) ; 1 0 ,4 5

C ă s u ţa p o v e ş t i lo r ( r ) ; 1 1 ,0 0

| ( s / r ) ; 1 1 ,3 0 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le ( r ) ; 1 2 ,1 5 S în g e > D r a g o s t e ş i p u t e r ^ ( s / r ) ; 1 1 , 3 0 9 0 - 6 0 - 9 0

* d in s în g e le m e u ( r ) ; 1 3 ,1 5 G u a d a lu p e (s ); 1 4 ,4 5 F o to m o d e le ( r ) ; 1 2 ,1 5 S în g e d in s în g e le m e u (r);

î A n to n e l la (s ); 1 5 ,4 5 C o p i lu l a d u s d e m a re (s ) ; J 1 3 ,1 5 G u a d a lu p e (s ) ; 1 4 ,4 5 A n to n e lla (s ) ; 1 5 ,4 5

| 1 6 , 3 0 D r a g o s te ş i p u t e r e ( s ) ; 1 7 ,(5 0 C ă s u ţa J C o p ilu l a d u s d e m a re (s ) ; 1 6 ,3 0 D ra g o s te ş i p u te re

» >. 1 7 n n I p o v e ş t i lo r ; 1 7 ,1 0 A c a s ă la r o m â n i; 1 7 ,1 5 A c a s ă | (s ); 1 7 ,0 0 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r ; 1 7 ,1 0 A c a s ă la

^ X X . V o X l X T o A ^ s ă T a ro m â n i; 1 7 ,1 5 A c a s ă 1 b u n ic a ; 1 7 ,3 0 M a r ia is a b e l < s ); 1 8 ,3 0 Ş t ir i le d e j r o m â n i; 1 7 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a ; 1 7 ,3 0 M a r ia Is a b e l

la b u n ic a : 1 7 ,3 0 M a r ia I s a b e l (s )- 1 8 3 0 Ş t ir i le d e ! a c a s ă ; 1 9 ,0 5 S î r ig e d in s î n g e le m e u (s ); 2 0 ,0 0 (s ); 1 8 ,3 0 Ş t ir i le d e a c a s ă ; 1 9 ,0 5 S în g e d in s în g e le

a c a s ă ; 1 9 ,0 5 S î n g e d in s în g e le m e u ; 2 0 ,0 0 9 0 - « 9 0 -6 0 - 9 0 F o to m o d e le (s ) ; 2 1 ,0 0 F e m e ia v ie ţ i i.m e le j m e u (s ) ; 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s ) ; 2 1 ,0 0

6 0 - 9 0 F o to m o d e le ( s ) ; 2 1 ,0 0 F e m e ia v ie ţ i i m e le ( ( s ) ; 2 2 ,0 0 H a n n a h ş i s u r o r i le e i (d ra m ă S U A . | F e m e ia v ie ţ i i m e le (s ) ; 2 1 ,5 5 S h a n e (w . S U A

( s ) ; 2 1 . 5 5 N u v ă o s t e n i ţ i s â b a te ţ i la u ş ă ( S U A I 1 9 8 6 ) . | 1 9 5 3 ).

1 9 5 2 ) ; 2 3 ,2 5 A c a s ă ia r o m â n i ( r ) . . , 1 5 , 0 0 V i d e o c l i p u r i ; 1 5 ,3 0 P o s t j ,

eJ r o p a n o ^ a M e r id ia n ; 1 7 ,3 0 D o c u m e n ta r ; . 1 8 ,0 01 5 , 0 0 V i d e o c l i p u r i ; 1 5 , 3 0 P o s t 1

M e r id ia n ; 1 7 ,3 0 D o c u m e n ta r ; 1 8 ,0 0 | ' V î r fu l d e la n c e - r e a l iz a t o r N ic o le ta

B î r fe( C h e m a r e a p ă m î n tu lu i ; - r e a l i z a t o r | -m |c A B C ; 1 9 ,3 0

N ic o le ta Ţ a r a n u ; 1 9 ,0 0 E c o n o m ic A B C ; 1 9 ,3 0 n n ..H ic t ir - 9 9 n nM u z ic ă p o p u la r ă ; 2 0 ,0 0 F i lm a r t is t ic ; 2 2 . 0 0 D in t re i r e a liz a to r H o ra ţ iu T ru ş c a ; 2 0 ,0 0 F i lm a r t is te , 2 2 ,0 0

s u te d e z ia re . . - " | D in t r e s u te d e z ia r e . , ,

1 5 , 0 0 V id e o c l ip u r i ; 1 5 , 3 0 P o s t

e £ u ^ a M e r id ia n ; i7 , 3 0 R e p o r te r T e le 7 ; 18 ,0 0 f d u tN A P p C A D r u m u r | a |e c u n o a ş te r i i - r e a liz a to r

l R a d a M u r a r u ; 1 9 ,0 0 E c o n o m ic A B C ; 1 9 ,3 0

j M u z ic ă p o p u la r ă - r e a l iz a t o r M . S im e ; 2 0 ,0 0

1 D o c u m e n ta r ; 2 1 .0 0 F ilm .s e r ia l: S e c ţ ia d e p o liţ ie .

7 ,0 0 M a t in a l n a ţ io n a l; 9 ,0 0 T V R îa s i-

1 0 ,0 0 A g e n d a e le c to ra lă ; 1 0 ,2 5 C a sa -

R ffiM A H Ju ; m e a (r); 1 0 ,5 5 T V R C lu j- N a p o c a ; 12,00

I A r is t o c r a ţ i i ( s / r ) ; ' 1 2 ^ 5 5 T V R T im iş o a r a ; 1 4 ,0 0

| J u r n a l ; 1 4 , 1 5 , C ib e r -F a n ; 1 4 ,3 0 E v r ik a ; 1 5 ,0 0

| T r ib u n a p a r t id e lo r p a r la m e n ta re ; 1 5 ,3 0 E m is iu n e

în l im b a g e rm a n ă ; 1 7 ,0 0 T o p V o ia j ; 1 7 ,3 0 S tu d io u l

• e le c to r a l ; 1 8 ,3 0 P e n t r u d v . , D o a m n ă ! ; .1 9 ,0 0

J C o r e c t ! ; 1 9 , 1 0 A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 9 ,1 5

j G im n a s t ic ă - a r t is t ic ă ; 2 0 ,0 0 J u rn a l; 2 0 ,4 5 S p o rt;

• 2 0 ,5 5 P lo a ia d e s te le ; 2 2 ,2 5 J u r n a lu l A c a d e m ie i

j C a ţ a v e n c u ; 2 2 ,4 0 C u l is e ; 2 3 , 2 5 J u r n a lu l d e

I n o a p te ; . 2 3 ,4 0 G im n a s t ic ă a r t is t ic ă : C E d e la

| P a r is - B e r c y ( în re g .) ; 0 ,2 5 H o c h e i.

1 0 ,0 5 T u r n u l d e c o n t r o l ( r) ;

1 0 , 5 0 O s ia lu m i i ( r ) ; 1 1 ,2 5

A n to lo g ia jo c u lu i ; 1 1 ,4 0 U n p o p a s

I .p e s ă p tă m în ă ; 1 2 ,0 0 C r e d o ( r ) ; 1 3 ,0 0 G lo b u l"

| d r a g o n u lu i ; 1 3 ,3 0 T ra d iţ i i; 1 4 ,0 0 T o ţ i, îm p re u n ă !; -

| 1 4 ,4 5 Ş t ir i ; 1 4 ,5 0 F a m il ia S im p s o n ; 1 5 ,1 5 C a re

, p â c a r e ! ; 1 6 ,0 0 T ru p a D P 2 ; 1 7 ,0 0 S e în tîm p lă

> a c u m ; 1 7 ,3 0 F e m e ia m is te r io a s ă (s ) ; 1 8 ,2 5 V e n i,

| v id e o , v ie i; 1 8 ,4 5 T e le ju rn a l T V R 2 ; 1 9 ,0 0 D in

j fo lc lo ru l p o p o a r e lo r ; 1 9 ,1 5 B u z u n a r e m a r i ş i m ici;.

• 2 0 ,3 0 C in e m a to g r a fu l d e a r tă : A p r i l ie (d ra m ă S U A ,

| 1 9 5 4 ) ; 2 1 ,5 5 .C ă lă to r in d p r in ţa ră ; 2 2 ,1 0 A lfre d

i H i tc h c o c k p r e z in tă : O lu m e fă ră b ă r b a ţ i (S U A

| 1 9 5 6 ) ; 2 3 ,0 0 : Ş t ir i; 2 3 ,1 0 G ă rd in a lu i C u p id o n ; .

| 0 ,4 0 T V M M e s a g e r .

7 .0 0 D im in e ţ i c lu je n e ; 8 ,0 0

D im in e a ţa d e v r e m e ; 1 0 ,0 0 Ş tir îj Ţ

1 0 ,1 0 N e g u s to r i i d e c o p i i (S U A

| '9 4 ) ; 1 2 ,0 0 M a lib u (s ); 1 3 ,0 0 Ş t ir i le a m ie z i i ; 1 3 ,1 5

| P e r ic o l im in e n t (s ); 1 4 ,0 0 H o c h e i; ’ 1 7 '0 0 Ş t ir i;

. 1 7 ,2 5 S u f le t re b e l- ( s ) ; 1 8 ,1 0 In tr ig i în P a ra d is (s );

• 1 9 ,0 0 O b s e r v a to r ; 2 0 ,0 0 M a r t o r m u t ( th r i l le r

I G e rm a n ia /A n g l ia 1 9 9 5 ); 2 2 ,0 0 O b s e r v a to r ; 2 2 ,3 0

| D o v e z i c o m p r o m i ţ ă t o a r e . ( S U A 1 9 8 4 ) ; 0 ,3 0

| D e t u r n a r e a ( f i lm S U A 1 9 9 8 ) ; 2 , 0 0 M a s a j la

| d o m ic i l iu 2 ( th r i l le r e ro t ic S U A 1 9 9 7 ) ; 3 ,3 0 In tr ig i

• în P a ra d is ( s /r ) . .

| f ' . 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V

I J j e â l tă u !; 1 0 ,0 0 N e m u r ito r u l (s );

I 1 0 ,5 0 T î n a r Şi n e l in i ş t i t ( s / r ) ;

• 1 1 ,4 0 J a k e ş i G ră s a n u l (s ) ; 1 2 ,3 5

! P o v e s te a lu i R u th E llis (A n g l ia 1 9 8 5 ) ; 1 4 ,2 0 în

| t e m p o d e s w in g ( f/r) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş i n e l in iş t i t (s );

| 1 6 ,5 0 S e n s u n ic ; 1 7 ,0 0 Ş t ir i le P r o T V ; 1 7 ,3 0 .

• U r m ă r i r e g e n e r a lă ( m a g . ) ; 1 7 ,5 5 R e fo r m a la

• r o m â n i ; . 1 8 , 2 0 A g e n d a e l e c t o r a l ă ; 1 8 ,5 0

I C h e s t iu n e a z i le i p e s c u r t ; 1 9 ,0 0 Ş t ir i le P ro TV ;

| 1 9 ,5 0 C h e s t iu n e a z ile i p e s c u r t ; 2 0 ,0 0 D o s a re le

| X ; 2 1 ,0 0 P r o f i le r - p s ih o lo g ia c r im e i (s ) ; 2 1 ,5 5

J Ş t ir i le P ro T V ; 2 2 ,0 0 C h e s t iu n e a z i le i; 2 3 ,3 0 Ş t ir ile

• P ro T V ; 2 3 ,5 0 J a k e ş i G ră s a n u l (s /r ) .

I . . — . » - 7 , 0 0 M ila g ro s ( s /r ) ; 8 ,0 0 T a ifa s

j »■' , \ - m a g a z in m a t in a l ; 1 2 ,5 5 C l ip A rt;

i 1 3 ,0 0 M ila g ro s ( s ) ; 1 4 ,0 0 M o to r

- ( r ) ; 1 .5 ,0 0 . V ip e r ( s / r ) ; 1 6 ,0 0

i J u s t iţ ie .m il i ta ră (s /r ) ; 1 7 ,.0 0 V ip e r (s ) ; 1 8 ,0 0 "F o c u s ;

| 1 8 ,3 0 Im p a c t- p u te rn ic p e P r im a ; 1 9 ,0 0 C ro n ic a

j . c î r c o t a ş u lu i ; 1 9 ,1 0 J u s t i ţ ie m i l i t a r ă ( s j ; 2 0 ,0 0

• U lt im a b ă tă l ie ( f i lm "S U A 1 9 9 5 ) ; 2 1 ,5 0 C ro n ic a

| c î rc o ta ş u lu i; 2 2 ,0 0 S e x c u N a d in e ; 2 3 ,0 0 D e te c t iv i

I d e e l ită (s ) ; 2 3 ,5 5 C lip A r t ; 0 ,0 0 C o n fe s iu n i e ro t ic e

| (s . e r o t ic ) ; 1 ,0 0 C ro n ic a c î r c o ta ş u lu i ( s ) ; 1 ,1 0

| F o c u s - e m is iu n e d e ş t ir i ( r ) .

I T E L & 7 7 ,1 0 B u n ă d im in e a ţa , R o m â n ia ;

• 7 / 9 ,0 0 D a ţt v in a p e C o r in a ( r ) ; 1 0 ,0 0

I / / a b C Ş f i r i ; 1 0 ,3 0 E c o n o m ic A B C (r) ;

| 1 0 , 4 5 G u r a * l u m i i ; . . 1 1 , 0 0

! S e n z a ţ io n a l c u D a n D ia c o n e s c u ( r ) ; 1 2 ,0 0 L in ia

. în t î i ; 1 3 , 0 0 'C în t e c u l ş i c a s a lu i ( r ) ; 1 5 ,0 0 Ş t ir i; .

• 1 5 ,3 0 D o m in o ; 1 7 ,0 0 D a ţi v in ă p e C o r in a ; 1 8 ,0 0

l F i lm d o c u m e n t a r ; 1 9 , 0 0 î n j u s t i ţ i e ; 2 0 , 0 0

| T e le ju r n a l; 2 0 ,3 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,5 0 G u ra

■ lu m i i ; 2 1 , 0 0 S e n z a ţ io n a l c u D a n D ia c o n e s c u ;

jj 2 2 ,0 0 Ţ a r a d e d in c o lo -d e B u c u r e ş t i ; 0 ,0 0 Ş t ir i;

0 ,3 0 T e n ta t i i ; 1 ,4 5 T e le ju rn a l.

1 0 .0 0 Ş t i r i l e d e a c a s ă ( r ) ;

r&tSS 1 0 ,3 0 A c a s ă la b u n ic a ( r ) ; 1 0 ,4 5

C ă s u ţa p o v e ş t i lo r (r); 1 1 ,0 0 D r a g o s te ş i p u t e r e ,

1 ( s /r ) ; 1 1 ,3 0 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le ( r ) ; 1 2 ,1 5 S în g e

| d in s în g e le rn e u (r) ; 1 3 ,1 5 G u a d a lu p e ( s ) ; 1 4 ,4 5

| A n to n e lla ( s ) ; 1 5 ,4 5 C o p ilu l a d u s d e m a re (s );

• 1 6 ,3 0 D r a g o s je ş i p u te r e ( s ) ; 1 7 ,0 0 C ă s u ţa

« p o v e ş t i lo r ; 1 7 ,1 0 A c a s ă la r o m â n i ; 1 7 ,1 5 A c a s ă î

| la b u n ic a ; 1 7 ,3 0 M a r ia Is a b e l (s ) ; 1 8 ,3 0 Ş t ir i le d e

I a c a s ă ; 1 9 ,0 5 S în g e d in s în g e le m e u (s ) ; 2 0 ,0 0

• 9 0 -6 Q -9 0 F o to m o d e le (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia v ie ţ i i m e le

« (s ) ; 2 2 ,0 0 S ta r 8 0 (d ra m ă S U A 1 9 8 3 ).

î lEtE— • 1 5 .0 0 P o s t m e r id ia n ; 1 7 .0 0 L in ia | E ifo p A u a jA î n t î i ; " 1 8 ,0 0 C o m o r i le A r d e a lu lu i -■ c by4 jAPpCA r e a l iz a to r M irc e a V irg i l S im e ; 1 9 ,0 0 .

• B î r fe - r e a l iz a to r H o ra ţ iu T r u ş c ă ; 2 0 ,0 0 E c o n o m ic

I A B C ; 2 0 ,1 5 D o c u m e n ta r ; 2 1 ,0 0 F ilm s e r ia l ; S e c ţ ia

J d e p o l iţ ie ; 2 2 ,0 0 D in t re s u te d e z ia re .

1 dolar SUA - 20.152 lei 1 EURO -18.041 lei

& X ) î l G l l L l i iî marcă germană - 9.224 lei

/ 1 g A U R -.181.736 iei

ţ r i ;î«4S>î S:t£*y-'ii-

Principalii indicatori macroeconomici conveniţi de autorităţile române cu FMI şi cuprinşi în scrisoarea de intenţie remisă conducerii Fondului" vizează o creştere a PIB cu 1,3%, o inflaţie anuală de 27%, un deficit bugetar de

13,5% din PIB (fără sumele din privatizare) şi un deficit al contului curent de 4% din PIB. ' Guvernul a aprobat, joi, Memorandumul de Politici Economice cuprins .. în scrisoarea de intenţie a autorităţilor române în vederea discutării' extinderiiaranjamentului stand-by în Consiliul DirectorilorExecutivi ai FMI.

Guvernul se angajează sâ se' abţină de la orice iniţiativă legislativă care ar contraveni programului de politici

economice convenit cu FMI, precum şi luarea măsurilor de monitorizare strictă a cheltuielilor bugetar.e şi de reducere a arieratelor diit economie/pentru ' a respecta plafoanele stabilite prin program, asigurîndurse în acest mod utilizarea tranşelor viitoare din împrumut, se arată în Memorandum.

Politicile fiscale şi monetare vor râmîne restrictive, corelate cu,, politici pentru întărirea disciplinei financiare.. Pentm a pune bazele' creşterii economice sustenabile, vor.fi redresate slăbiciunile structurale prin continuarea restructurării sectorului bancar şi accelerarea privatizării şi lichidării întreprinderilor.

Memorandumul precizează, că, scăderea inflaţiei în acest an ar- reflecta în parte o rată mai redusă a deprecierii leului faţă de anul

trecut, cînd a fost efectuată o depreciere corectivă mare. Aceasta ar cere ca în linii mari, creşterea salariului nominal să se încetinească .■ în mod corespunzător cu inflaţia proiectată.

Pe termen mediu. Guvernul ■intenţionează reducerea inflaţiei la niveluri mai apropiate de acelea care prevalează în Uniunea Europeană. Tot pe termen mediu, deficitul contului curent va fi limitat la niveluri care pot fi finanţate din fluxuri de capital care nu creează datorie, în conformitate cu o reducere constantă a proporţiei datoriei externe în PIB şi a ratelor serviciului datoriei. Aceste obiective vor necesita aplicarea unor politici fiscale şi monetare prudente, limitarea salariilor în sectorul de stat, continuarea

privatizării şi a restructurării întreprinderilor şi a băncilor.

Potrivit Memorandumului, pentru prima analiză- a acordului stand-by prelungit cu FMI, din 15 august, precondiţiile asumate de autorităţile române includ:* abrogarea Ordonanţei, de

■ Urgenţă 67 privind facilităţile pentm Investitori şi amendarea Ordonanţei de Urgenţă 98 privind plăţile compensatorii; expresia scrisă a interesului pentm Banca Agricolă sau o decizie pentru a trece la- rezolvarea Băncii Agricole; adoptarea unei legislaţii cu scopul ' de a preveni acumularea în viitor de arierate de către întreprinderile de stat.' Următoarea analiză a acordului va avea loc la 15 noiembrie 2000. . '

Politica monetară va urinări în acest an creşterea rezervei valutare si reducerea dobînzilor

Politica monetară a autorităţilor române va urmări în acest an creşterea rezervei valutare cu un miliard de dolari, respectiv un curs de schimb care să asigure menţinerea cîştigurilor în competitivitatea externă, în acelaşi timp contribuind la o stabilizare a aşteptărilor pieţei şi la rate mai scăzute ale dobînzii în termeni . reali, se arată în'Memorandumul de Politici

. Economice cuprins în scrisoarea de intenţie a autorităţilor române pentru prelungirea acordului stand-by cu FMI.

Politica BNR se va baza din ce în ce mai mult pe instrumentele de piaţă pentru operaţiunile monetare. Astfel, în privinţa regimului rezervelor minime obligatorii pentm depozite, constituite de bănci la BNR, banca centrală se va abţine de la.alte creşteri ale rezervelor minime obligatorii pentru

'depozitele în Iei şi va urmări reducerea lor gradualâ pînă la unificarea cu cele pentru rezervele pentru depozitele în valută, imediat ce condiţiile pieţei monetare se vor îmbunătăţi • suficient. în privinţa supravegherii bancare, BNR va dezvolta un sistem care să permită avertizarea din timp a apariţiei riscurilor, pe

baza matricii de acţiuni progresive, elaborată în consultare cu FMI şi care va fi pusă în aplicare pînă la sfîrşitul lunii mai 2000. Astfel, băncilor care nu respectă cerinţele de adecvare a capitalului sau de provizionare li se va da un timp limitat pentru îndeplinirea treptată, împreună cu sau urmat de supraveghere întărită, administrare specială, suspendarea activităţii de acordare a creditelor, amenzi pentru conducerea băncilor şi, în. fine, retragerea licenţei şi iniţierea procedurii de faliment. Analiza legislaţiei privind falimentul şi lichidarea băncilor va fi realizată în consultare cu FMI, pînă la sfîrşitul lunii mai 2000 urmînd să fie făcute propuneri de amendare a legilor relevante. Toate băncile vor fi auditate în 2000, iar, echipele de supraveghere ale BNR vor realiza rapoarte pînă la sfîrşitul lunii decembrie 2000. Rapoarte lunare privind riscul- sistemic al sistemului bancar vor fi pregătite şi înaintate personalului FMI. în privinţa-administrării datoriei externe, Guvernul se angajează să evite acumularea de noi arierate la .creditorii străini, prin întărirea procedurilor interne la

FPJ CLUJ A VINDUT TRAN/OEX

FPS Cluj a încheiat ieri negocierile pentru privatizarea SC Transgex SA. Societatea,' care sq ocupă cu prospecţiuni şi explorări geologice, a trezit interesul a trei ofertanţi: SC Geomin SA Bucureşti, SC Dafora Services SA şi Romanian Mining & Exploration Bucureşti. Cu toate că toţi ofertanţii activează în sectoare de activitate similare cu Transgex-ul, loan Sucală, directorul FPS Cluj, spune că pînă acum flu au fost parteneri de afaceri ai firmei ‘clujene. în urma negocierilor, a fost desemnată cîştigătoare firma Dafora din Mediaş, care a oferit 50.500 lei pentru o acţiune. Valoarea totală a pachetului vîndut a fost de 18 miliarde lei. Cîştigătorul licitaţiei s-a angajat să investească 78 miliarde lei, în. termen de 5 ani.

Precizăm că Transgex are un capital social de 12,7 miliarde lei, din care FPS deţinea 69,93 de procente. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 25.000 lei. ;

Anca BLAGA

O b ie c t iv e le a s u m a te d e G u v e r n u l R o m â n ie i î n a c o r d u l p r e l im in a r în c h e ia t c u F M I s în t re a liz a b i le , c u o m ic ă e x c e p ţ ie , c a r e s e re fe ră la î n c a d r a r e a în n iv e lu l p r o g n o z a t a l r a te i in f la ţ ie i , a d e c la r a t M ih a i lo n e s c u , s e c r e t a r u l . g e n e r a l al A s o c ia ţ ie i N a ţ io n a le a E x p o r ta to r i lo r ş i Im p o r ta to r i lo r d in R o m â n ia ( A N E IR ) .

lo n e s c u a a f ir m a t c ă fa c i l i tă ţ i le a c o rd a te r e c e n t e x p o r ta to r i lo r v o r c o n d u c e la r e v ig o r a r e a . a c e s te i a c t iv ită ţ i. “ P r in e x p o r tu r i , v o m d a în a n u l 2 0 0 0 u n im p u ls s u b s ta n ţ ia l p ro d u c ţ ie i in d u s t r ia le , a ju t în d c h ia r la d e p ă ş ir e a a n g a ja m e n tu lu i d e c r e ş te r e a P IB ’ c u 1 ,3 % " , a s p u s re p re z e n ta n tu l A N E IR .

R e z u lta te le p o z it iv e o b ţ in u te în p r im a p a r te a a c e s tu i a n d o v e d e s c c ă , p e n t r u p r im a

inobiectivelor asumate de Guvern

BNS Cluj vrea sediu in centruPrezent la Cluj, la sfîrşitul săptămînii trecute,

Cornel Popescu, secretarul general al BNS. a declarat că, pe viitor, se va încerca organizarea mai bună a filialei locale a confederaţiei. Printre primele măsuri care se vor lua se numără găsirea unui sediu în* centrul Clujului. Nu este exclusă închirierea unui spaţiu în clădirea din Bulevardul Eroilor, "care adăposteşte alte două confederaţii; sindicale -Cartel Alfa şi CNSLR Frăţia. Discuţiile oficiale vor avea loc în 15 mai a.c., cînd se vor desfăşuraţi alegeri pentru desemnarea conducerii filialei clujene. • • - .

Anca BLAGA

d a tă în u lt im ii z e c e a n i, e x p o r tu r i le a u d e v e n it o p r io r ita te , ia r r e d u c e r e a d e c in c i o r i a n iv e lu lu i d e im p o z ita re a e x p o r ta to r i lo r v a în c u r a ja a c e a s tă a c t iv i ta te , c a re la r în d u l s ă u v a d e te rm in a c r e ş te re a p r o d u c ţ ie i d e m ă r fu r i, a a d ă u g a t M ih a i lo n e s c u .

S ta r tu l d a t p r in e v o lu ţ ia e x p o r tu r i lo r d in p r im e le t re i lu n i a le a n u lu i n u r e f le c tă în s ă o re v ig o ra re d e s u b s ta n ţă a e c o n o m ie i, în t r u c î t R o m â n ia c o n t in u ă s ă v în d ă p a r te n e r i lo r e x te rn i în p r in c ip a l m a te r i i p r im e 'ş i n u .p ro d u s e c u u n g r a d d e p r e lu c ra r e s u p e r io r . “ D in a c e s t m o tiv , e s te n e v o ie c a în p e r io a d a u r m ă to a re , G u v e r n u l s ă 'a p l ic e a c e le m ă s u r i in c lu s e în S t r a te g ia n a ţ io n a lă d e d e z v o lta re e c o n o m ic ă p e te rm e n , m e d iu ş i a n u m e re la n s a re a p r o c e s u lu i in v e s t i ţ io n a l , c a re s ă p e r m ită o m o d e r n iz a re d e s u b s ta n ţă a . c a p a c ită ţ i lo r d e p r o d u c ţ ie . A c e s t lu c ru t re b u ie fă c u t d i fe r e n ţ ia t , p e ra m u r i c u ş a n s e d e e x p o r t , lâ fe l cum t o t d i fe r e n ţ ia t t r e b u ie s ă f ie a c o r d a te s t im u le n te le d e e x p o r t " , a p r e c ia z ă M ih a i lo n e s c u .

în c h e ie re a a c o r d u lu i p r e l im in a r c u m is iu n e a F M I ş i p r e lu n g ir e a a c o r d u lu i s ta n d - b y p în ă în fe b r u a r ie . 2 0 0 1 e s te u n lu c ru p o z it iv , d a r d e p in d e d a c ă a c o r d u l v a f i r e s p e c ta t , “ n u d e d ra g u l d e a n e în c a d r a în p r e v e d e r i le s a le , c i p e n t r u a s e fa c e c e v a ” , a p r e c ia z ă ş i V a le n t in lo n e s c u , d i r e c to r d e o p e ra ţ iu n i la E u ro In v e s t V is io n . ■ „ -

“ P în ă a c u m , s în t s e m n a le c a r e n e în c re d in ţe a z ă c ă n e v o m în c a d ra î n 'p r e v e d e r i le a c o r d u lu i. în o r ic e c a z , a c e s t a n v a f i m a i b u n d e c î t a n i i a n te r io r i” , a s p u s V a le n t in lo n e s c u . E l a m â i s p u s c ă s e m n a r e a a c o rd u lu i e s te u n s e m n a l p o z i t iv p e n t r u in v e s t i to r i , c h ia r d a c ă a g e n ţ ia d e r a t in g S ta n d a rd & P o o r ’s a la n s a t u n a v e r t is m e n t p r iv in d e v e n tu a la in t r a r e a R o m â n ie i în in c a p a c i ta te d e p la tă . “ C h ia r ş i in v e s t i to r i i s t ră in i d in R o m â n ia a u f o s t ş o c a ţ i d e a c e s t a v e r t is m e n t , m a i a le s c ă n e -a m p lă t i t d a to r i i le la t im p , ia r r e z e r v a v a lu ta ră a c re s c u t . D a c ă s e c o n s id e ră o a g e n ţ ie s e r io a s ă , a r f i b in ă s ă ţ in ă s e a m a d e r e a li ta te ş i s ă n u - ş i b a z e z e p r e v iz iu n i le p e z v o n u r i" , a m a i s p u s V a le n t in lo n e s c u . “ C r e d c ă c e fa c e p re m ie ru l is ă r e s c u e s te b in e , m a i a le s c ă s e b u c u ră ş i d e s p r i j in ” , a î n c h e ia t a c e s ta . — ~

D e fa p tu l c ă r a t in g u l R o m â n ie i a r p u te a f i îm b u n ă tă ţ i t e s te c o n v in s ş i p r e ş e d in te le B ă n c ii R o m â n e d e D e z v o lta r e , B o g d a n B a lta z a r . “V a p r e v a la , s p e r , o a b o rd a re o b ie c t iv ă ş i e c h il ib ra tă a a g e n ţ i i lo r î n R e la ţ ia c u R o m â n ia , m a i a le s c ă in d ic a to r i i e c o n o m ic i s e a f lă p e u n t r e n d p o z i t iv " , s p u n e B a lta z a r . P e n t r u s e c to r u l b a n c a r e s te îm b u c u r ă to a r e ş i p r e v e d e re a s c ă d e r i i r e z e r v e i m in im e o b l ig a to r i i , r e s p e c t iv a p r e v e d e re g e n e r în d p în ă in p r e z e n t n e m u l ţu m ir e a b ă n c i lo r , a a d ă u g a t p r e ş e d in te le B R D .

C e r in ţe le a c o r d u lu i t r e b u ie s ă f ie a le n o a s t r e , t r e b u ie s ă f ie n iş te d is c ip l in e p e c a r e t r e b u ie s a n i le im p u n e m ” , a c o n c h is B o g d a n B a lta z a r .

D E N U M IR E A

V A L U T E IS im b o l

V a ria ţie fa tă de ziua

p re c e d e n tă (%)

C U R S U L ÎN L E I

DOLAR AUSTRALIA AUO 0.69 T 11940

DOLAR CANADA CAD 0.07 i 13479

FRANC ELVEŢIA CHF 0.12 T 11633

COROANA DANEMARCA ' OKK 0.S4 T 2420

LIRA STERLINA GBP 1.32 i 30944

YEN JAPONIA JPY 1.55 î .186.84

COROANE NORVEGIA NOK 0.36 î 2223

COROANE SUEOIA SEK 0.36 r 2222

DOLAR SUA,; ; USD •j V 0.06 î > 20152

OST ' DST 0.10 i 26384

EURO ' -t 1 ' - 'euR,;;’ - 0.62 î . 18041

Cursurile ţărilofpârticipante la EURO f. , . ‘

SHILING AUSTRIA ATS , “^o.ei T 1311

FRANC BELGIA BEF 0.68 T 447

MARCA GERMANA \ • DEM 0.62 T ■ ' - 9224

RESETAS SPANIA ESP 0.62 t 108.43

MARCAFINLANDEZĂ FIM 0.63 î 3034

FRANC FRANŢA FRF 0.62 r 2750

LIRĂ IRLANDA IEP 0.62 T 22907

lirAttalia LtT 0.65 T 9.32

GULDEN OLANDA NLG 0.63 î 8187

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 063 r 89 99

1 g AUR (preţ în lei) 122 î 181736

Ministerul Finanţelor şi de coordonare cu BNR în efectuarea plăţilor externe scadente ale întreprinderilor, aceasta constituind o precondiţie pentru încheierea primei analize a aranjamentului stand-by extins.

împrumuturile neconcesionale pe termen mediu şi lung vor fi limitate la 2,8 miliarde dolari pentru acest an, cu un subplafon-de 0,6 miliarde dolari pentru scadenţele între unu şi trei ani. Plafoanele vor acoperi toate împrumutările Guvernului, ale BNR, ale băncilor şi întreprinderilor unde statul este acţionar majoritar. Vor fi limitate instrumentele de angajare a 'datoriei prin contractarea sau garantarea de către stat care au clauza de “put option” inclusă în contract.

Guvernul se angajează sâ nu introducă noi. restricţii de schimb sau să le intensifice pe cele existente, să nu permită practica valutelor multiple şi sâ nu intensifice restricţiile de iniport pentru scopuri de balanţă de plăţi şi Fiscale. Vor fi continuate negocierile cu Suedia privind soluţionarea arieratelor exteme într-o manieră conformă cu obiectivele programului Guvernului.. .

Cursuri pe piaţa valutară* 'CluFNăpocâtB.05.20dp

- Ic i -

' Casa de schimb .. USD ' • - f- - ' DEM

valutar* / . . ;C ,, . V- c l - vMACROGROUP 20.170 20300 9.220 9.320

PLATINUM 20.150 20.320 9160 9.350

CAMBO 20.150 20.300 9190 9.300

PRIMA 20.150 20.300 9150 9 300

;Banca <7 V *,' *;_• ~ . .. „

Banc Poat 20.100 20.400 9100 9 350

BRD 20.010 20.210 9.050 9253

BCR 20.050 20 200 1959 9 334

|* Transilvania 20.130 20.950 9110 9 400 1

* Cursuri afişato la ora 15.30. La aceeaşi casâ de sch im b va lu tar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E V O L U Ţ I IN U LT IM A S Â P T Â M l

■ Cursuri BNR - lot -DATA E U R O D E M G B P U S D A U R

V in e r i, 28.04 18.469 9 .443 31 .602 20.050 177 .980

M arţi, 2.05 18 .224 9 .3 1 8 31 .472 20.076 178 .049

M ie rc u r i, 3.05 18.330 9 .3 7 2 31 .313 20.089 1 77 .615

J o i, 4 .05 18 .086 9 .2 4 7 31 .418 20.108 179 .464

V in e r i, 5.05 17 .929 9 .1 6 7 31 .359 20.139 179 .547

Decebal Traian Remeş: “în negocierile cu FMI, Ministerul Finanţelor a

dus bătălii cu ordonatorii de credite şi cu

parlamentarii”Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, se

declară mulţumit de implicarea premierului Mugur Isărescu în efortul Ministerului Finanţelor de a modifica sistemul fiscal şi de a încheia memorandumul cu FMI, precizînd că a fost “singurul om constant alături de noi”.

“Am spus mereu că intenţiile de modificare a fiscalităţii vor avea ecou în realitatea economică românească. Nimeni nu a fost dispus sâ asculte, chiar şi acum, cînd avem o confirmare din altă parte. în negocierile cu FMI, Ministerul Finanţelor a dus bătălii cu ordonatorii de credite şi cu parlamentarii şi a dus greul pentm câ a trebuit să împace tendinţe contrarii” , a declarat, vineri, ministrul Decebal Traian Remeş.

Remeş a afirmat că, în măsura în care Ministeml Finanţelor va avea în continuare sprijinul premierului şi al oamenilor de afaceri, anul 2000 va fi considerat un an de cotitură pentru economia românească, iar duritatea măsurilor impuse în 1999 nu va mai fi întîlnitâ.

y

o r îc iU L JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI;431.367.

r

Poliţia filipineză l-a identificat şi localizat pe creatorul virusului TLOVEYOU”, care

a afectat intemetul în ultimele zile pregătindu-se să-l aresteze’

IfM îîîT lg

A mi a0 M I N A I N T I N J A

•Astăzi, 8 mai 2000, 176 de societăţi naţionale de Cruce Roşie:

şi Semilună Roşie sărbătoresc Ziua Mondială a Crucii Roşii şi

Semilunii Roşii. Această zi este o ocazie în plus pentru a atrage

atenţia opiniei publice asupra necesităţii cunoaşterii şi

respectării Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi a

Principiilor Fundamentale ale . Mişcării Internaţionale de Cruce

Roşie şi Semilună Roşie. Federaţia Internaţională a

Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a adresat tuturor

provocarea de “a îndrăzni să. viseze” la un viitor mai bun pentru omenire, sub sloganul

“CRUCEA ROSIE/SEM1LUNA ROŞIE - PUTEREA

UMANITĂŢII”, în fond, oamenii sînt cei în

măsură să facă viitorul mai bun. Fie că este un reflex individual

sau o acţiune colectivă şi convingerea unei organizaţii, Crucea Roşie/Semiluna Roşie

demonstrează câ “spiritul umanităţii este la fel de puternic

ca o mină întinsă”. Crucea Roşie/Semiluna Roşie

motivează şi formează oamenii pentm a-acţiona ca voluntari în

cadrul comunităţilor lor, dar şi la nivel naţional şi internaţional

atunci cînd intervin urgenţe, sau . în programe pe termen lung pentm protecţie şi asistenţă în

favoarea celor vulnerabili, indiferent de rasă sau convingeri.

Situaţii recente au demonstrat , implicarea Cmcii Roşii Române

în ajutorarea celor afectaţi de inundaţiile din această primăvară,

în urma dezastrului, mii de persoane au fost ajutate dc

voluntarii filialelor Cmcii Roşii Române cu apă potabilă,

alimente, pături, lenjerie de pat, saci dc dormit, îmbrăcăminte şi încălţăminte, valoarea acestora

ajungînd la aproape două miliarde de lei.

Acestui ajutor umanitar i se adaugă sprijinirea zecilor de mii

de oameni nevoiaşi din toată ţara - bolnavi, bătrîni, copii orfani şi

oameni şâraci care au familii numeroase - cu alimente de bază

şi îmbrăcăminte, oferite în preajma Sfintelor Sărbători de

Paşti.Luna mai este prima Lună a Cmcii Roşii Române din an.

Toate acţiunile iniţiate de această •v organizaţie au fost şi sînt

destinate intensificării interesului tuturor celor care cred în

PUTEREA UMANITĂŢII pentm acţiunile Cmcii Roşii, precum şi

atragerii unui mare număr de voluntari care să sprijine aceste

acţiuni. Vizibilitatea Cmcii Roşii/ Semilunii Roşii depinde nu doar

de capacitatea-de a fi la locul potrivit în momentul potrivit ' pentru a oferi protecţie şi

asistenţă celor vulnerabili, ci şi de modul de comunicare a

acţiunii, valorilor şi principiilor acestei instituţii care este Cmcea

. Roşie,în fiecare zi a anului, mai mult

de 100 de milioane de voluntari din lumea întreagă întind mîinile

pentm a-i ajuta pe cei aflaţi în momente de restrişte; ei sînt

prezenţi în timpul unui dezastru, în mijlocul unui conflict sau, pur şi simplu, aduc sprijin, speranţă

şi confort oamenilor marginalizaţi şi dezavantajaţi, care se luptă cu

viaţa de zi cu zi. PUTEREĂ UMANITĂŢII este salvatoare şi

: creatoare de valori morale,. aducînd alinare şi speranţă în

sufletele şi vieţilor oamenilor.

S i VI t F6 > n CVCCfS 1 t O tQL SIIntemetul a devenit pentm foarte mulţi tineri şi

• nu numai, o preocupare curentă. îi auzi vorbind pe stradă despre Internet, îi vezi grăbindu-se la Internet Cafe, îi auzi “vînzîndu-şi ponturi” despre “cele mai mişto pagini din reţea”. - -

Mania Intemetului a ajuns, se pare, şi pe la noi. Dincolo de aspectul distractiv al acestei reţele mondiale de calculatoare, rămîne o invenţie genială a omenirii, un excelent instrument de lucm, o enormă bază de date şi poate, mai important, una dintre cele mai ieftine şi rapide căi de a comunica.

în România se vorbeşte de un nivel de utilizare a Intemetului cam de 1 îa sută, în timp ce în.ţările vestice se vorbeşte lejer de, 15 la sută. Motivele sînt uşor de-intuit: calculatoarele nu au pătruns foarte mult în casele românilor şi infrastructura existentă nu permite oferirea contra unui cost mic a serviciilor ae Internet. Cu toate acestea, ceva se mişcă şi în acest domeniu. Vînzarea calculatoarelor în rate (în condiţiile în cafe un PC costă înjur de 600 de dolari), apariţia mai multor Internet Service Provider (ISP - furnizori de Internet) arată că şi tranzitoria Românie va deveni o piaţă de desfacere pentm acest mediu virtual. Se aşteaptă investiţiile în infrastructură, care sâ ofere un suport tehnic mai ieftin şi mai performant pentm aceste servicii.

B ib lio te c a e le c tr o n ic ăCe însemnă Intemetul? închipuiţi-vâ că intraţi

într-o bibliotecă enormă, formată'din milioane de încăperi situate fizic în colţuri diferite ale lumii, dar în care puteţi intra printr-o simplă apăsare a unui buton. Găsiţi în această bibliotecă tot ce vă trece prin minte; de Ia tratate de medicină la reviste de desene animate; de la magazine virtuale pînă Ia reţete de slăbire; de Ia jocuri şi programe pentm calculator la poze şi filme deochiate. Absolut orice! Biblioteca in carc aţi intrat vă dă posibilitatea sâ trimiteţi scrisori electronice (e-mail), sâ ascultaţi muzică sau un post de radio în direct, să vedeţi un show TV sau să vă citiţi ziarul preferat. Şi, dacă vă plictisiţi, puteţi intra într-o cameră de dialog (chat room) şi sâ vă faceţi “prieteni electronici” din orice parte a lumii.

Cum se poate ajunge la Internet? Simplist explicat, în primul rînd trebuie să aveţi un calculator cu un modem care să vă permită să intraţi, în principiu, pe o linie telefonică. Apoi, normal, trebuie să aveţi la dispoziţie un post telefonic şi să contactaţi un Internet Service Provider care vă oferă, contra unui tarif,_ conectarea la serverul propriu, cu ajutorul căruia ajungeţi la satelitul de telecomunicaţii.

Cît costă? Dacă aţi făcut efortul de a vă cunipăra un PC, lunar va trebui să plătiţi abonamentul către furnizorul de Internet plus convorbirile telefonice efectuate cît timp sînteţi conectaţi. Postul telefonic va înregistra conexiunea dumneavoastră ca pe o convorbire normală şi va fi taxată ca atare. Dacă staţi, să zicem, o oră pe Internet, e ca şi cum aţi vorbi cu un prieten o oră la telefon. •

Aceasta e calea cea mai populară de a intra îfT reţea. Sigur, există şi soluţii tehnice alternative ce vă pot permite să “şuntaţi” compania de telefoane dar care, din punctul de vedere al costurilor, sînt mai greu accesibile utilizatorului casnic.

Dacă nu vă permiteţi aceste cheltuieli, 'dar vreţi totuşi să intraţi în reţea, puteţi apela la un Internet Cafe.

In te r n e t C a fe u r ileRâzvan este student la Calculatoare în al doilea

an. Cînd nu merge la şcoală lucrează într-un Internet

Cafe. L-am întrebat ce vîrstă au persoanele ce frecventează astfel de cluburi:

R: Majoritatea celor care vin aici au între 16 şi 25 de .ani. Âvem, însă, şi clienţi mai în vîrstă.- dar cei mai mulţi sînt tineri.

Rep: Pentru ce vin aici?R: Foarte mulţi vin pentru chat. Stau orc în ,

şir şi dialoghează cu persoane de te mii i t unde... A doua categorie de clienţi sînt cei care vin exclusiv pentru e-mail fiindcă e un mod foarte comod şi rapid de a comunica. Sînt mai puţini cei care vin într-un Internet Cafe pentru a căuta informaţii. Avem şi clienţi care accesează diverse site-uri porno, dar nu sînt mulţi.

Rep: Practic, în ce constă un Internet Cafe?

R: Noi oferim acces la Internet, pe calculatoarele noastre, contra unui tarif orar. în plus, cei care vor, pot să-şi tipărească diverse documente sau le oferim şi posibilitatea de a folosi scanerul. Tehnic, avem un server conectat la Internet şi o reţea de calculatoare. Conexiunea propriu-zisă cu firma ce oferă serviciile Internet o facem printr-o linie telefonică dedicată, închiriată de la Compania de Telefoane.'

Rep: De ce crezi că Internetnl nu a pătruns încă şi în casele românilor?

R: E în primul rînd o problemă de bani. Este mult prea scump să fii utilizator casnic. Sînt şi astfel de utilizatori, dar majoritatea preferă să se “dea” noaptea pe Internet-cînd tarifele pentm convorbirile telefonice sînt mult mai

A.B.: Intemetul este un instrument de lucru, este extraordinar de util şi ieftin. în era în care

1 telecomunicaţiile ating o ’ viteză de dezvoltare

extraordinară şi distantele

s î n t

practic imateriale, Intemetul este o adăugire necesară. Rep: Aţi spus că este ieftin... Y ~ A.B.: Gîndiţi-vă că aveţi un prieten în Statele"

Unite şi doriţi să comunicaţi cu el. Nu ar fi mult mai simplu să-i trimiteţi scrisori electronice, care costă, sâ zicem, maximum 500 de lei bucata, decît să-i telefonaţi?

Rep: Cine sînt, în general, clienţii dumneavoastră?

A.B.: Avem mulţi utilizatori casnici, majoritatea tineri. Ei sînt mult mai interesaţi dc Internet decît cei de vîrstă a doua sau a treia. Din studiile pe care le-am făcut noi, reiese că utilizatorii mai în vîrstă se abonează la astfel de servicii exclusiv pentru a comunica cu rudele din străinătate. Există şi un segment de clienţi carc folosesc aceste servicii -din interes ştiinţific. Tot din aceste studii reiese că peste 90 la sută din abonaţi sînt bărbaţi, în virtutea unei concepţii greşite că Intemetul este o chestiune pentru bărbaţi.

Rep: Dc ce nu au românii Internet acasă?• A.B.: în România, problema principală este lipsa infrastructurii. Chiar dacă ar fi suficienţi

provideri de Internet care ar avea ce servicii să ofere oamenilor, nu există practic

mijlocul, mediul prin care să se transmită datele de la noi la

oameni. Nii există reţele telefonice sau de cablu foarte bune, nu sînt reţele

reduse. Acasă, de obicei, se foloseşte cartela cu credit de conectare cu care poţi să te “dai” pe Internet cîteva ore. Sînt puţini cei care plătesc abonamentul lunar.

Rep: Cum apreciezi nivelul de utilizare a Intemetului Ia noi? ,

R: Nivelul e foarte scăzut faţă de ce se întîmplă în Vest. în primul rînd din cauza costurilor şi apoi din cauza soluţiilor tehnice, oferite de provideri. Dacă vrem ca acest domeniu să se dezvolte şi la noi, e necesară o soluţie tehnică ieftină şi de calitate. O soluţie ar fi, se pare, cea a Direct PC-urilor, dar care ea investiţie iniţială costă prea mult. E nevoie de mai mulţi provideri care să tragă preţurile în jos.

în ciuda greutăţilor tehnice pe care le întîmpină t aceste cluburi, ele reuşesc, într-o oarecare măsură,

să acopere cereţea populaţiei pentru astfel de servicii.

“9 0 1 a s u ta d in tr e

a b o n a ţii la In te r n e t9s în t b ă r b a ţi”

Am stat de vorbă şi cu directorul de marketing al unei firme ce oferă Internet Adriana Bălţatu. Am întrebat-o de ce ar trebui să folosească si românii Intemetul:

de fibră optică şi de aceea fiecare utilizator plăteşte pentru infrastructură şi

costurile sînt mai ' ridicate.

Rep: Cam în cît timp va deveni Intemetul un serviciu

curent în România?A.B.: Totul depinde de investiţiile în

infrastructură. La ora actuală, în România, în jur de ‘ 1 la sută din populaţie are acces permanent la Internet, liste o cifră foarte mică dacă ar fi să ne comparăm cu ţările Vest-europene. Eu sper ca într-un interval de maxim 10 ani să-i ajungem pe ei, ca procent, de piaţă acoperit. Dar, bineînţeles, totul depinde de foarte mulţi factori. Gîndiţi-vă că-în Occident există servicii de Internet gratuite, în condiţiile în care costurile infrastructurii sînt acoperite demult.

Nu cred că utilitatea Intemetului mai trebuie a'dusă în discuţie. Va veni o vreme cînd aceste servicii vor fi la fel de banale ca energia electrică. Pînă atunci, noi, românii, mai trebuie să aşteptăm, situaţie cu care aproape ne identificăm.

Aşteptăm ca cei care au potenţialul de a investi în infrastructură să o facă, în condiţiile în care poate fi o afacere prosperă. Aşteptăm ca furnizorii de Internet să ofere soluţii tehnice şi abonamente Ieftine, aşteptăm ca PC-urile să fie ceva mai accesibile. Pînă atunci, toţi cei care ar putea să-şi găsească un loc de • muncă în acest mediu virtual iau calea Occidentului pentm a lucra la firme ce fac programe pentru “biblioteca mondială” sau pentru providerii de acolo.

Şi totuşi, mă întreb: Ce mai aşteptăm?

V

Dan MIHAI

P O L IT IA C L U J : 9 5 5 ş i 4 3 - 2 7 - 2 7 , J A N D A R M E R IA : 9 5 6

P O M P IE R II: 98 1 : c m i c i i c kP a t r u t r a f i c a n ţ i a f g a n i d e d r o g u r i a u f o s t u c iş i, y in e r i , la

■ f r o n t ie r a ta d jik o - a fg a n ă , " îh c u r s u l u n u i s c h im b 'd e f o c u r i c u g r ă n ic e r i i ru ş i, ' in fo r m e a z ă A F P , c i t î n d s e r v ic iu l d e p r e s ă a l

c o r p u lu i d e g r ă n ic e r i d in D u ş a n b e . T r a f ic a n ţ i i a v e a u a s u p r a lo r p a t r u k i lo g r a m e d e d r o g u r i - h e r o in ă ş i o p iu m .

S mai 2

Mîinicareau împletit bucuria

P e n tru z e c e fe te a b a n d o n a te

d e m ic i în c a s e le d e c o p ii ş i a ju n s e .a cu m la v î rs te în t r e 1 0

, ş i 18 a n i, O rg a n iz a ţ ia

S tu d e n ţe a s c ă d e A ju to r M e d ic o - .

. S o c ia l A s k le p y o s a o r g a n iz a t o

• ta b ă ră d e z e c e z i le la M o a ra 1 d e P ă d u re . A fo s t p r im a o a ră

c în d a c e s te fe te a u a v u t o c a z ia

să p a r t ic ip e la o ta b ă ră ş i p r im a o a ră c în d a u a v u t p a r te d e o

a d e v ă ra tă s ă r b ă to a re d e P a ş ti.

P e n tru b u c u r ia d e a fi p u tu t ; a d u c e u n s tro p d e L U M IN Ă în

s u f le te le c e lo r z e c e Ţ in e re d e la

Ş c o a la A ju tă to a re H u ă d in ş i

, . Ş c o a la P ro fe s io n a lă S p e c ia lă

C lu j-N a p o c a , O rg a n iz a ţ ia

; A s k le p y o s m u lţu m e ş te - tu tu ro r

c e lo r c a re , p r in s p r ij in u l lo r, a u .

fă c u t p o s ib ilă o rg a n iz a re a

ta b e re i: V a s ile G ă rb o a n - S C

N a p o la c t S A , L ia n a T ă ta ru - S C

D is c o v e ry S R L , ’ G a b r ie l A v ra m -

S C T o p M a rk e t S R L , C r is t in a

A rm a ş u - S C T y p h o o n S R L ,

D a n B u z d u g a n - S C E x te m p o re

P ro d S R L , C o s m in C o tin g h iu - S h e ll G a s R o m â n ia , F a n i

V id r ig h a n - S C 9 8 In te rm e d

S R L , E m il F ă rc a ş - S C F ile c o

Im p e x S R L , D o r in P is c o t i - S C V a n o lu x S R L , D o r in P e te r - .

S C E x te e l S R L , G a b r ie l N a o ia n

- S C H o llid a y F a n S R L , C r in e la A n d re - X - T a s y C lu b , L ia n a

C ip c ig a n , R e m u s C re ţa , T e re z ia L u n g u , fa m . S t re ib e rg e r —

A n s b a c h , G e rm a n ia , W e m e r

S t r itz - J o h a n n ite r U n fa l l H ilfe

' L a u f, G e rm a n ia .A lă tu r i d e m u lţu m ir ile

O rg a n iz a ţ ie i A s k le p y o s , b u c u r ia

d e a f i p u tu t d ă ru i B U C U R IE ...

I m ă S ă

Ieruncă de ciresăr

Ţară bogată!Din ce gherghir or f i apărut? Cine le-or~

fi dat gir de oameni oneşti, muncitori, cinstiţi ş.a.m.d.? Şi, mai cu seamă, ce genă deviantă s-a insinuat în morala unui popor serios, de a născut atîţia pungaşi? - :

De ceva vreme încoace, presa tiu mai. răzbeşte cu anchete fulminante despre pungăşiile ce se petrec" “şi-anume” - vorba unui prezentator drag - în ţărişoara noastră. Reporteri speciali, ce şi-au “făcut mina” în lupta pentru dezvăluirea matrapazlîcurihr trecute, prezente şi, se pare, viitoare, sînt contrazişi - vorba ăia - cu actele în guşă, de împricinaţi. Se dă la~“foaie”, sau Ia “televizie” că-i albă, o serie de dovezi

proptesc temeinic afirmaţiile şi vine Gigi Păstîrnac, mare manager,-superdirector, megarecuperator etc. şi-ţi zice verde-n faţă: nu-i drept!

Din ce zic însă confraţii de pe întreg meleagul, pare că, de,zece ani, unu-i mai “talhar” decît celălalt Şi dă-i, şi fură..., şi fură băieţii, de sting! Numai că, vedeţi dumneavoastră, ceea ce am învăţat odată cum avem o ţară bogată, se adevereşte în următoarea propoziţie: cu toate că se pungăceşte de zor tot mai rămîne. Cu singura precizare că, tot umflatul îmbuibat rămîne, pe cînd calicul tot sărăcia găzduieşte.

•Radu VIDA

închisoarea - fabrică de infractori?!R o lu l pe? c a r e ş i- l e x e r c i t ă c e l m a i b in e î n c h is o r i le e s te c e l .d e

i z o la r e , n e - a d e c l a r a t d o m n u l p r o f . A n d r e i P a ş c u , ş e f u l

C o m p a r t im e n tu lu i c u l tu r a l - e d u c a t iv d in c a d r u l S p ita lu lu i P e n i t e n c ia r

D e j. F i in d iz o la t o a n u m ită p e r io a d ă d e t im p , in d iv id u l n u m a i are, c în d s ă c o m ită in f r a c ţ iu n i . î n s ă , r e în to r s î n s o c ie ta te , e l v a .a p lic a

n o r m e le î n v ă ţa te î n p e n ite n c ia r , u h d e s c a r a d e v a lo r i e a l ta : f o r ţ a ,

a g r e s iv ita te a f iz ic ă ş i v e r b a lă , v io le n ţ a e t c . C h ia r d a c ă in t ră c u r a t

în î n c h is o a r e , in d iv id u l p r e ia a c e s t e n o r m e n e g a t iv e , ş i le î n s u ş e ş te ,

ş i d e C e le m a i m u lte o r i le ş i a p l ic ă . R e c id iv a m e r g e d in r ă u î n ş i.

m a i ră u . D in a c e s t p u n c t d e v e d e r e , î n c h is o a r e a p o a te f i p r iv i tă c a

o fa b r ic ă d e in f r a c to r i . î n c o n d i ţ i i le î n c a r e d e ţ in u ţ i i n u s în t ţ in u ţ i în

c e lu le m ic i, n ic i m u n c a e d u c a to r i lo r n u p o a te d a p r e a m u lte r e z u lta te .

L a D e j e x is tă t r e i e d u c a to r i p e n t r u a p r o x im a t iv 2 0 0 d e d e ţ in u ţ i , în

t im p c e n o r m a m a x im ă a r f i d e 3 0 - 3 5 d e d e ţ in u ţ i p e n t r u u n e d u c a to r .

“ E i a u o m a r e în c ă r c ă tu r ă d e e n e r g ie n e g a t iv ă ; p r a c t ic n u p o ţ i

c o n s i l ia m a i m u lt d e t re i p e z i . A u z i n iş te p o v e ş t i d e v ia ţă c a r e , v r e i

n u v r e i, t e c u t r e m t ir ă . A f i e d u c a t o r î r r 'p e n i t e n c ia r e o m u n c ă

e p u iz a n tă . P ă t r u n z i în v ia ţa o m u lu i , î l a ju ţ i s ă - ş i s c h im b e d e s t in u l ,

î l d i r e c t io n e z i p e n t r u a g ă s i s in g u r s o lu ţ i i . Ş i to tu ş i . . . "’ . Viorica GAZSI

Simpozionul Societăţii Lepidopterologice Române

în perioadă 5-7 mai, la Cluj-: Napoca s-a ' desfăşurat simpozionul omagial al societăţii Lepidopterologice din România, la care au participat specialişti din centre universitare şi institute de cercetare, studenţi şi amatori. Temele simpozionului au fost: entomologia şi mediul, ştiinţa entomologică în contextul cercetării şi ştiinţei din ţara noastră, impactul soeial al

entomologiei. iîn amfiteatrul - Cadedrei de Zoologie şi ‘ Biologie s-au prezentat expuneri, diapozitive, studii despre fluturi. în ţara noastră sînt 3.300 de specii de fluturi, nu îndeajuns cunoscute de specialişti. Numărul specia- . liştilor din Româniş este' mic - 30-40 de entomologi -, în schimb sînt foarte .mulţi amatori, pasionaţi de aceste mici vietăti. . C.G.

MEDICII LEGI ŞTI AU EFECTUAT IN 1999 FESTE 150.000 DE EXPERTIZE

Expertizele mădico-legale dispuse de instituţiile abilitate (Ministerul de Interne,

■ . Ministerul Public şi Ministerul 1 Justiţiei), cit şi cele solicitate., direct de persoane fizice, au atins în 1999 numărul de 152.362, faţă de 141.761 în 1998, majoritatea acestora fiind nejustificate, a .declarat Vladimir Beliş, directoml IML

• “Mina Minovici” din Bucureşti, cu ocazia şedinţei anuale de bilanţ'.

Un capitol aparte, care a provocat interpretări şi discuţii, privind atît soluţiile date, cit şi metodologia de expertizare, îl constituie expertizele pentru amînarea sau întreruperea executării pedepselor cu

- închisoarea, . pe motive, medicale. Din această categorie ■

- au fost efectuate 5.298 de . expertize, la care s-au adăugat

904 de noi expertize efectuate la IML .Bucureşti şi în cadrul

- filialelor acestuia. “Aceste cifre ■ reprezintă o creşter explozivă

'faţă de cele din anii precedenţi, respectiv cu 30 la sută'faţă de 1998”, a precizat Beliş. Una din explicaţiile acestui fenomen o

’ reprezintă creşterea excesivă a numărului. de solicitări şi aprobarea de către instanţe a- acestor cereri, fară a se verifica motivele medicale pentru care este solicitată- investigarea suplimentară. în 35 la sută din expertize s-au recomandat amînări de pedeapsă din cauza unor afecţiuni, în rest legiştii au constatat că afecţiunile pot fi tratate în . reţeaua penitenciarelor., .

Dacă la IML Bucureşti s-a ' recomandat amînarea de pedeapsă în doar 13,8 la sută din cazuri, în judeţe ca Buzău - au fost 92,6 Ia, sută amînări, în Teleorman 92 la sută, Vîlcea73,5 la sută: " ' i.

La fel de exagerate au fost şi solicitările pentru expertize : medico-legale psihiatrice şi. examene psihologice, ia nivel naţional fiind făcute aproape

11000 de asemenea investigaţii, a precizat Vladimir Beliş.

Majoritatea persoanelor care au fost prinse de poliţişti după ce au consumat o cantitate mai mare de alcool (alcoolemie peste unu la-mie) au solicitat calculul retroactiv, pentru a scăpa de condamnare, a adăugat directorul IML. Astfel, au fost efectuate 50.801 determinări ale alcoolemiei, la unele persoane repetîndu-se calculul chiar şi de cinci ori, ‘

Beliş consideră că în continuare se abuzează prin astfel de solicitări, prezen-- tîndu-se date incomplete sau neplauzibile, care nu fac altceva decît să prelungescă durata anchetei.

Singura modalitate pentru reducerea număruluisolicitărilor vizînd recalcularea alcoolemiei ar fi dotarea Poliţiei, cu alcoolmetre şi efectuarea testelor' imediat /J după producerea evenimentului rutier, a mai spus Beliş.

Hot In serie»• în numai două luni, omul a reuşit să fure diferite bunuri de peste 270 de milioane de lei • Dedicat trup fi suflet meseriei, Dîrgău fura în fiecare noapte cite ceva. Aşa, să nu-fi piardă îndeminarea •

U n c lu je a n a f o s t t r im is In ju d e c a t ă la s f î r ş i t u l s ă p tâ m în i l t r e c u te c a u r m a r e a c o m ite r i i i n f r a c ţ i u n i l o r d e f u r t ş i f u r t c a l i f i c a t . î n u r m a v e r i f i c ă r i l o r

f ă c u t e d e p r o c u r o r i , D î r g ă u D a n ie l , în v î r s tă d e 3 0 d e a n i, a f o s t id e n t i f ic a t c a f i in d a u to r u l m a i m u lt o r fu r tu r i s ă v î r ş i te p e p a r c u r s u l l u n i l o r d e c e m b r ie 1 9 9 9 , i a n u a r ie 2 0 0 0 , j n c o m p lic it a te c u “ to v a ră ş u l" s ă u T ă n a s ă M a r iu s d in C lu j-N a p o c a . P r e ju d ic iu l a d u s d e a c e ş t ia u n o r f ir m e ş i p e r s o a n e f iz ic e a fo s t d e p e s te 2 7 0 m il io a n e d e le i.

R e c id iv is t ş i c u n o s c u t c a f i in d s p e c i a l i z a t î n c o m i t e r e a d e

in f r a c ţ iu n i î n d r e p ta te î m p o t r iv a p a t r i m o n i u l u i , D î r g ă u ş i - a

î n c e p u t a c t i v i t a t e a d e " s p ă r g ă t o r ” î n a n u l 1 9 9 6 . î n a c e l a ş i a n , î n n o a p t e a d e 2 2 n o ie m b r ie , a s u s t r a s d in m a g a z in u l “ M a x im a r i” , d in C lu j- N a p o c a , î m b r ă c ă m in t e î n - v a lo a r e d e 6 ,9 m il io a n e d e le i, p e c a re , u l te r io r , le -a v în d u t .

D u p ă d o i a n i , D î r g ă u s - a r e p r o f i la t p e fu r tu l d e a p a ra tu r ă e le c t r o n ic ă ş i c a lc u la to a r e . în n o a p te a d e 2 3 n o ie m b r ie 1 9 9 9 a in t r a t î n m a g a z in u l “Z im b r u l” d in C l u j - N a p o c a d e u n d e a s u s t r a s m a i m u l t e b a x u r i d e ţ i g ă r i î n v a l o a r e d e d o u ă

m il io a n e d e le i, ia r în n o a p te a d e 2 9 n o ie m b r ie , î m p r e u n ă c u T ă n a s ă a u f u ra t d in m a g a z in u l " E le c t r o n ic s " p a t r u m o n i t o a r e “S a m p o " ş i p a t r u unităţi centrale " O l iv e t t i " , t o a te în v a lo a r e d e 3 0 m il io a n e d e le i. Î n c e p în d d in 3 d e c e m b r ie 1 9 9 9 , D î r g ă u ş i- a

în d e s i t s p a r g e r i le , c o m iţ în d c î te

u n a , a p r o a p e în f ie c a r e n o a p te ,

în a c e e a ş i n o a p te a s p a r t s e d iu l f ir m e i “ P o lia m ” d e u n d e a lu a t

a p a r a t u r ă e le c t r o n ic ă în v a lo a r e d e 3 7 milioane de lei. A doua n o a p te , d e la s e d iu l A s o c ia ţ ie i " A g r ic u l t o r i l o r " a fu r a t a l t e d o u ă m o n i t o a r e ş i d o u ă c a lc u la t o a r e , c a u z î n d u n p r e ju d ic iu d e 5 5 d e - m i l io a n e d e le i, ş i în n o a p te a d e 6 d e c e m b r i e a s u s t r a s d in m a g a z i n u l S C L e a s i n g , t e le f o a n e m o b i le ş i a p a r a t u r ă

e l e c t r o n i c ă î n v a l o a r e d e 1 9 m i l i o a n e d e le i . L a t r e i s â p t ă m î n i , în n o a p t e a de C r ă c i u n , D î r g ă u a in t r a t p r in a c e le a ş i m e to d e ş i c u a c e la ş i o b ie c t i v în s e d iu l f i r m e i " I n te r M a t " f u r î n d , c u a j u t o r u l lu i

T ă n a s ă , u n i t ă ţ i c e n t r a le d e c a l c u l a t o r î n v a l o a r e d e 2 4 m i l io a n e d e le i. D u p ă a c e a s tă s p a r g e r e c e i d o i " ş i- a u lu a t " o p a u z ă d e o lu n ă d e z i le p î n ă în n o a p te a d e 3 0 ia n u a r ie 2 0 0 0 , c î n d a u f u r a t d in m a g a z i n u l f i r m e i “ G e n S o f t C o n s u lt in g " o p t - m o n i t o a r e ş i o p t c a lc u la to a r e în v a l o a r e d e a p r o x i m a t i v 1 2 0 m i l io a n e d e le i. A c e s t “ t u n ” , a f o s t u l t im u l p e n t r u h o ţ u l în s e r ie , d e o a r e c e p o liţ iş t i i a u r e u ş it s ă - l i d e n t i f i c e ş i s â - l r e ţ i n ă . P e n t r u fa p te le fă c u te d e D î r g ă u le g e a p r e v e d e o p e d e a p s ă c u în c h is 'o a r e a d e la 3 la 1 5 a n i.

Cosmin PURIS

O L T E N C E F I E R B I N Ţ I

0 5 1 8 9 2 6 8 6F a r a t a x e i n te r u r b a n e

OnloiKiit|tii privind sicordiircsi |»lu|riIor compensatorii va fi abrogata

■*§tf i i

CEL MAI MIC TAJtlF PIN TARA

"“'"'"3800 l e i / 3 0 ”

051.89 29 49I i i . i | i f

iS» ' l i . : ^REZERVAT V M

GaWUSfeSitcaff

051,892 082'

« a

- ' lîr î'd ire c t nou stop

S e c r e t a r u l d e s t a t î n M in is te r u l M u n c i i ş i P r o te c ţ ie i S o c ia le ( M M P S ) , N o r ic a N ic o la i, a d e c la r a t c ă , în c e l m a i s c u r t t im p , O rd o n a n ţa 9 8 /1 9 9 9 , c a re r e g le m e n t e a z ă c o n d i ţ i i l e d e a c o r d a re a p lă ţ i lo r c o m p e n s a to r ii v a f i a b r o g a t ă , î n t r u c î t s e d o r e ş te s c h im b a re a m o d u lu i d e a b o rd a re a p r o b le m e i p ro te c ţ ie i s o c ia le , î n c e r c î n d u - s e s ă s e p u n ă c a p ă t m o d u lp i p ă g u b o s în c a re a fo s t p ra c t ic a tă p în ă a c u m , , o a m e n i i c o n c e d ia ţ i p r im in d b a n i ' m u lţ i p e n t r u a n u m u n c i.

E a a precizat că, în a c e e a ş i id e e , s e v a r e d u c e ş i p e r io a d a a c o r d ă r i i a ju to r u lu i d e ş o m a j ş i

a a lo c a ţ ie i d e s p r i j in p e n t r u a b s o l v e n ţ i . P r o g r a m e le d e r e s t r u c tu r a r e a p r o b a te p în ă la d a t a a p a r i ţ i e i a c e s t o r n o i r e g le m e n tă r i v o r ră m în e v a la b ile , ia r p lă ţ i le s e v o r a c h ita d in tr - u n fo n d s p e c ia ! , a p r e c iz a t N ic o la i.

S e c re ta r u l d e s ta t în M M P S a s p u s c ă a c e a s tă d e c iz ie a f o s t lu a tă d u p ă c e s -a c o n s ta ta t c ă p r a c t ic a p lă ţ i lo r c o m p e n s a to r i i n u a a v u t n i c i u n r e z u l t a t b e n e f ic , d a r a c o n s u m a t s u m e m a r i d e b a n i d e la b u g e t. “ E x is tă s o c ie tă ţ i c a r e a u b e n e f ic ia t p în ă " a c u m de două - t re i a s t fe l d e p r o g r a m e d e r e s tr u c tu ra re , f ă r ă . c a s i t u a ţ ia lo r e c o n o m ic ă s ă s e

î n d r e p t e . I n i t i a i , a c e s t e r e g le m e n tă r i a u fo s t u t i le . T o a te . s o c ie t ă ţ i le -g u ' c a p i ta l d e s t a t

'a v e a u u n n u m ă r m u lt p r e a m a r e d e a n g a ja ţ i . L e g e a u r m ă r e a re d u c e r e a n u m ă ru lu i a n g a ja ţ i lo r , a s ig u r a r e a u n e i p r o te c ţ i i s o c ia le p e n t r u c e i d i s p o n i b i l i z ă r i ş i r e d r e s a r e a s o c ie tă ţ i lo r , c e e a c e

. a r f i d u s im p l ic i t la c r e a r e a d e n o i lo c u r i d e m u n c ă .

D a r m a n a g e r i i n u a u f ă c u t ' n i m i g p e n t r u r e d r e s a r e a s o c ie tă ţ i lo r . S - a r e s t r î n s n u m ă r u l d e a n g a ja ţ i ş i î n l o c s ă s e e f ic ie n t iz e z e f i r m e le s - a r ă m a s î n . a c e e a ş i s i t u a ţ ie , m a n a g e r i i p r e f e r i n d s ă f o lo s e a s c ă b a n i i

p e n t r u a m a jo r ă s a la r i i le c e lo r c a r e î ş i p ă s t r a s e r ă lo c u r i le d e , m u n c ă " , , a s p u s N o r ic a N ic o la i.

E a â p r e c i z a t c ă d e a s e m e n e a p r o g r a m e d e r e s t r u c t u r a r e a u b e n e f i c i a t a p r o x im a t iv 4 .0 0 0 d e s o c ie tă ţ i ş i c ă , d in 1 9 9 7 ş i p în ă în p r e z e n t , s ta tu l a c h e l tu i t p e s te 7 . 0 0 0 d e m i l ia r d e d e Ie i.

C h ia r d a c ă v in a le g e r i le n u c r e d c ă e m o m e n tu l s ă m i t u im o a m e n i i " , a 'd e c l a r a t N i c o la i . S u m e le d e b a n i e c o n o m is i t e î n a c e s t m o d a r u r m a s ă f i e u t i l i z a t e p e n t r u c r e d i t a r e a f i r m e lo r c a r e c r e e a z ă n o i lo c u r i d e m u n c ă ş i p e n t r u

s u b v e n ţ io n a r e a s a la r i i lo r î n c a z u l î n c a r e s î n t a n g a ja ţ i a b s o lv e n ţ i i d e f a c u l t ă ţ i ş i l i c e e , a p r e c iz a t s e c r e t a r u l " d e s ta t î n M M P S .

Cinci studenţi ucraineni la Academia mantimădin Odessa au fost ucişi cu lovituri de cuţit, într-o cameră de cămin, după ce fuseseră sodomizaţi şi torturaţi, relatează A F P , citînd presa ucraineană. o r a

M in i ş t r i i d e E x t e r n e a i ţ ă r i l o r m e m b r e a le U n iu n i i * E u r o p e n e , re u n iţ i , s îm b ă tă , la F u r n a s , î n A z o re , ş i-a u

m a n ife s ta t in te n ţ ia d e a d e b lo c a , în c e p în d d e a s tă z i u n - a ju t o r î n v a lo a r e d e 2 0 d e m il io a n e d e e u ro în fa v o a re a

R e p u b lic ii M u n te n e g r u , re la te a z ă A F P . '^

'iSSjâ J i

Traian Băsescu afirmă că va continua să atace ApR întrucît electoratul acestui partid provine din cel ai Partidului Democrat

Vicepreşedintele PD, Traian Băsescu, a afirmat, la Suceava, că va Continua să atace. ApR din obligaţie morală faţă de electoratul Partidului Democrat, după ce s-a constatat că cea mai mare parte a electoratului ApR provine din cel al. Partidului Democrat.--„Am atacat ApR dintr-o motivaţie morală, deoarece, în urma unor analize,_ am constatat că ApR se suprapune pe toate tronsoanele de electorat ale PD. Este foarte clar că cea mai .mare parte a electoratului pe care l-a primit ApR este electoratul PD. Este o identitate perfectă, ei avînd, însă, un şiretlic politic pe,care

l-au utilizat, sgunînd că sînt un partid nou’, a afirmat vicepreşedintele PD. ,

Băsescu a. spus că, în cazul ApR, nu se'poate vorbi de un partid nou, întrucît este condus “de nişte aviatori politici”. . “Asta e minciuna ApR, că sînt un partid nou dar, dacă vă uitaţi, toţi au trecut prin diverse partide, strict în goana după participare la putere. Meleşcanu şi trupa lui se constituie într-un ‘gunoi aşezat sub cosţume Armâni”, a mai spus liderul PD.

Băsescu a reproşat liderilor ApR că critică în prezent fosta guvernare şi nu au făcut-o atunci cînd erau în interiorul

guvernării PDSR. “Nu m-a . .deranjat că a fost atacat PDSR. M-a deranjat profund lipsa lor de moralitate. Acum - au constatat că e corupt PDSR, că dezastrul economic se datorează guvernării PDSR, dar cît au fost acolo nu au văzut. Păi cum n-au văzut Meleşcanu şi Sălăgean, marele economist, acest dezastru cînd erau în inte­riorul puterii? L-au văzut după ce nu au mai fost la putere?! Politica nu-i la fel de morală ca Biblia, dar oricît de largi ar fi perceptele de moralitate în politică, tipul acesta de acţiune nu este permis nici măcar în politică”, a conchis Băsescu.

Nu vor avea apă

Datorită unor lucrări de modernizare a Staţiei de Pompare Govora, precum si a Staţiei de Pompare Zorilor. astăzi,08.05.2000, furnizarea apei potabile va fi oprită în următoarele zone:

1. Zona medie, respectiv cartierele Dimbul Rotund, Mănăştur, Gheorgheni. Micro III şi IV, Zorilor Nord şi Sud, Nicolae Titulescu Sud, Andrei Mureşanu, Gruia - între orele 9,00-13,00.

2. Zona superioară, respectiv străzile Rapsodici, Lunii, Meteor. Calea Turzii şi Pădurii din cartierul Zorilor - între orele 9,00-16,00.

Preşedintele PD, Petre Roman, susţine că există premise ca "lin ia " politică a României sâ nu se schimbe,

chiar dacă, după alegeri, va rezulta o aită configuraţiePreşedintele PD, Petre Roman, a declarat,

sîmbătă, câ “există premise” ca “ linia” politică a României să nu se schimbe, chiar şi în ipoteza în carc “configuraţia actuală” se va modifica după alegeri, şi a susţinut câ aceste premize trebuie “încurajate”.

Roman, carc a răspuns unei întrebări privind interviul acordat, vineri, televiziunii publice, dc către Emil Constantinescu, a spus câ ar fi bine ca în declaraţiile preşedintelui României să nu mai “apară ambiguităţi” privind credibilitatea viitoarei guvernări a României, în “ipoteza schimbă­rii configuraţiei actuale”. Liderul PD a arătat câ, în numeroase intervenţii publice, Constantinescu a susţinut câ o asemenea schimbare nu va “afecta” situaţia României însă, în interviul acordat televiziunii publice, acesta a făcut o afirmaţie diferită de cele dc pînă atunci. Petre Roman a spus că ar fi

vrut să “înţeleagă mai bine” aceste declaraţii ale preşedintelui Constantinescu şi a arătat că susţinerea politică pe care opoziţia a acordat-o .strategiei de dezvoltare a României - strategie care a fost prezentată Uniunii Europene - a fost “excelentă” . Liderul PD a susţinut că atît el personal, cît şi preşedintele Constantinescu au făcut “mult” pentru a obţine sprijinul opoziţiei în declaraţia politică de susţinere a strategiei de dezvoltare a României pe termen mediu.

Roman a precizat câ nu doreşte sâ se înţeleagă, din afirmaţiile sale, câ ar dori ca actuala opoziţie să cîştige alegerile.

Preşedintele Partidului Democrat a refuzat să facă alte comentarii legate de discursul lui Emil Constantinescu, afirmînd că, în calitatea sa de ministru de Externe, este “oblişat” , prin Constituţie, să “conlucreze’ cu preşedintele României.

Oilglegâţie a Comisiei ile

Politică Externă a Camerei Deputaţilor

va vizita SUA1, O delegaţie a Comisiei pentru Politică Externă a Camerei Deputaţilor, condusă de> deputatul Victor Boştinaru, va efectua o vizită oficială în capitala Statelor Unite, în perioada 8-12 mai 2000, la invitaţia lui Benjamin Gilman, preşedintele Comitetului pentru Relaţii Intemaţioriale din Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA, informează biroul de presă al Camerei.

In programul vizitei se înscriu întîlniri cu preşedinţi, vicepreşedinţi şi membri ai Comitetelor- pentru OSCE, Relaţii Internaţionale, Servicii Armate, ai Comitetului pentru NATO, ai celui pentru Buget/precum şi cu membri ai Caucusului (Grupul parlamentar) pentru România din Congresul SUA.

Discuţiile vor viza - aderarea României la structurile NATO, dimensiunea parlamentară a Parteneriatului Strategic SUA-România, potenţialul de colaborare a celor două state în cadrul OSCE, eficientizareâ Pactului de Stabilitate în Sud-Estul Europei.

Marele Premiu aLSpanisa

WORLDCMAMftOMSMAP" O u b ia " M c L a re n re la n s e a z ă d is p u ta

Cu multă baftă, McLaren a ' reuşit pc “Catalunya” o dublă cu care relansează disputa în Campionatul Mondial de Formula 1. Echipa lui Ron Dennis pornea favorită pe circuitul dc la Montmelo, dar calculele teoretice au fost răsturnate în calificări, unde Schumi l-a devansat pe Mika, iar Rubens pe David - probînd câ Ferrari a ajuns la o configuraţie aerodinamică optimă pe un circuit unde întotdeauna au avut probleme. Deşi nu a avut un start bun, Michael Schumacher şi-a păstrat locul de pe grilă.pînă în turul 24, cînd la boxe a călcat peste picior mecanicul cu furtunul de alimentare. Germanul şi-a recuperat poziţia de lider în turul 26, cînd Hakkinen a făcut prima realimentare, dar a pierdut cursa la cel de-al doilea pistop, cînd a intrat simultan cu finlandezul în

turul 41. Schumi a pierdut 10 secunde în . plus datorită întîrzierii la cuplarea furtunului de alimentare şi a avut ghinion cu setul de pneuri, fiind forţat să facă o a treia oprire şi pierzînd puncte preţioase. “Faza sezonului” a survenit în turul 50: Ralf Schumacher a încercat

. să-şi depăşească fratele, acesta l-a blocat şi'Barrichello a profitat pentru a obţine locul 3.

Rezultat: 1. Hakkinen, 2. Coulthard, 3. Barrichello,, 4. R. Schumacher, 5. M. Schumacher, 6. Freatzen.

Clasament: M. Schumacher 36, Hakkinen 22, Coulthard 20, Barricchello 13, R. Schumacher 12 etc.

Constructori: Ferrari 49, McLaren 42, Williams 15,' Jordan 9, Benetton 8, BAR 6; Sauber 1. ‘ .

Radu C. MUNTEANU

Javier Solana va pleca în Filipine înlr-o încercare de rezolvare paşnică a crizei ostaticilor

ţriiniştrii de Externe ai ţărilor membre ale' UE, au decis, sîmbătă, trimiterea în Filipine a înaltului reprezentant pentru politică externă Javier .Solana, pentru a încerca să determine soluţionarea paşnică a crizei ostaticilor, relatează AFP. Ministrul finlandez de Externe, Erkki Tuomioja, a precizat că Solana va pleca spre Filpine astăzi, pentru a exercita presiuni asupra Guvernului de la Manila în vederea soluţionării paşnice a crizei ostaticilor. .

Un purtător de cuvînt al preşedintelui filipinez a afirmat însă că vizita lui Solanai-ar putea încuraja pe rebelii musulmani. “Cu cît se face mai multă publicitate în jurul acestei probleme, cu âtît creşte riscul ca aceşti oameni să exploateze situaţia şi să se folosească de presă”, a spus purtătorul

de cuvînt, Ricardo Puno. “Sper că toţi cer care au făcut această propunere au luat în considerare acest aspect”, a continuat el.

Toate ofertele de asistenţă venite din străinătate în problema crizei ostaticilor trebuie să se înscrie “în contextul realităţii”, acela că întreaga afacere este “în primul rînd de responsabilitatea Guyernului filipinez”, a precizat el. Guvernul- de la Manila a dat asigurări, vineri, emisarilor german, finlandez şi francez sosiţi la Manila câ nu va lua nici o iniţiativă militară care să pună în pericol viaţă ostaticilor. Douăzeci şi unu de ostatici, între care se numără doi francezi, trei germani şi doi finlandezi, au fost răpiţi de rebelii musulmani fllipinezi în urmă cu două săptămîni, în Malayesia, şi se află în detenţie pe insula Jolo din Sudul Filipinelor. ' _

Vladimir Puţin l-a desemnat pe Mihail Kasianov în funcţia de premier al Rusiei

Preşedintele rus, Vladimir Puţin, l-a desemnat, ieri, în funcţia de premier pe Mihail Kasianov, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului, citat de AFP. Candidatura lui Kasianov'trebuie aprobată de Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului), care urmează să ia în dezbatere decretul prezidenţial de desemnare a premierului. . "

Biroul de,presă al Kremlinului a precizat că Puţin a semnat duminică decretul prin care actualul vice-premier şi ministru de Finanţe Mihail Kasianov, în vîrstă de 42 de ani, este numit în funcţia de premier. Kasianov a asigurat, începînd din data de 31 decembrie 1999, interimatul funcţiei de prim-ministru şi a fost considerat drept principal favorit pentru desemnarea la conducerea viitomlui Guvern rus.' ■

China cere Statelor Unite

deschiderea unei noi anchete

privind bombardamentul asupra

ambasadei sale din IugoslaviaChina a cerut Statelor Unite, ieri,

deschiderea unei noi anchete referitoare la ; bombardamentul asupra ambasadei sale din ■; Iugoslavia, în măsură sâ ofere “o explicaţie satisfăcătoare” poporului chinez, relatează AFP. Autorităţile chineze “au cerut din nou Washingtonului să deschidă o anchetă completă şi aprofundată privind acesţ bombardament şi să dea Guvernului şi poporului chinez o explicaţie satisfăcătoare”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Sun Yuxi “, citat de agenţia China Nouă.

Autorităţile de la Beijing “nu vor accepta niciodată un act care afectează suveranitatea statului chinez”, a declarat purtătorul de cuyînt, după un an de la distrugerea Ambasadei Chinei . din Iugoslavia de către rachetele NATO, pe 7 mai 1999, NATO şi autorităţile de la . Washington au declarat că .'30651 bombardament a fost un accident, însă Beijingul a respins această teză. In urma producerii bombardamentului, au avut loc manifestaţii de mare amploare în faţa reprezentanţelor diplomatice americane şi , britanice de pe tot cuprinsul Chinei.

Autorizată pnn S.C. nr. 128 /1931 , judecătoria Cluj-- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr.- J /1 2 /3 0 8 din 22 .03.1931 cod fiscal R 204469

IL IE C Ă L IA N ( r e d a c to r ş e f);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct),Tel.19 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E - m a i l : a d e v c j@ m a i l.d n tc j. ro - r e d a c ţ iaE-mail: reclama_adeycj@mail.dntcj.ro - publicitateS e c re ta r de re d a c ţ ie : T e l/fa x :H o re a P E T R U Ş ’ 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL. ip.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- . CETĂŢENEŞTI: TEL. i 9.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TE L : 19-75.07 -ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX: 19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75 ■ '

TIPARUL EXECUTAT LA ^ Gara™°nd

,1J