INIIZIRABILII

Ji

1

MICHAEL DOB85

A[lTRtCA, AUSIHl/llITZ $l Ul{ SAI PRlllS tA llllJt0[

-tfr

g

!

iltT

"l$Hil

.::

N..:i F.-':-*^.-

https://www.libris.ro/indezirabilii-america-auschwitz-si-un-sat-prins-RAO978-606-006-364-3--p13317858.html

CupnrNs

Prefasd de Sara Bloomfield . . .

uNU Noiembrie 1938, . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .Dor Cozile penlru vizerREr FDR.....

PArRU KippenheimcrNcr Fuga.....gAsB,,Salvali-nesufletele'

sAPTE Coloana a cincea.oPT Gurs......

NouA Marsilia-Martinica.zEcE Les Milles. .

uNsPREZEcE,,Duqmanistreini"DorsPREzEcE,,CitreEst"....

EPlLoc Aminliri...

. . . . . . . . . . . . . . . 3 3 5

{

tia

I2 MICHAEL DOBBSgeseasci un sponsor financiar american care si cumpere biletulpentru un vapor ce traversa Atlanticul gi sd dovedeasci, firi urmide indoiali, ce nu reprezentau o ameninlare Ia adresa siguranleinalionale. Evreii din Europa de Est, ale ciror comunitili erau ocu-pate de Germania nazisti in urma cuceririlor din timpul rizboiu-lui, nu au avut aceeagi speranla.

Oricat am studia, am scrie gi am elabora memorii, nimic nu-ipoate aduce inapoi pe cei ucigi in holocaust, dar ne ajuti si ne amin-tim de ei ca oameni care au triit, Ei nu doar ca victime care au murit.in acest fel, incepem si ne dlm seama de dimensiunea pierderilor;milioane de lumi care au dispirut, generafiile care nu s-au nescut,comunitelile cu tradilie care au fost complet nimicite, familii intregicare au incetat se existe. $i, mai presus de toate, persoanele.

Lumea nu a putut si le salveze. Noi trebuie si reus,im sd ni leamintim. De asemenea, trebuie si reugim in incercirile noastrede a face pentru victimele genocidului ceea ce nu s-a frcut pentruevreii din Europa. Precum se spune ci ar fi afirmat Mark Twain:,,Istoria nu se repeti, ci rimeazi". Studiem istoria ca si ne ajute sine imaginim inimaginabilul, se apreciem puterea indivizilor gi sdne reamintim si fim yigilenli. Aqa cum a zis specialistul in holoca^ust, Peter Hayes: ,jlemeli-vi de inceputuri".

I]NIJ

Noiembrie 1938

edy Wachenheimer mergea cu bicicleta pe Adolf Hitler Strasse,drumul spre qcoali. Era o dimineali extrem de rece. Casele din

cirimidi, vlruite, cu etaj, ce se giseau de o parte gi de alta a strizii,erau inviluite in negura de dinaintea zorilor. Luminile slabe strdlu-ceau in spatele obloanelor incd trase.

Cdnd Hedy a ajuns la marginea satului, aproape de pancarta pe

care scria EVREII NU SUNT DORITI AICI, a cobordt de pe bici-clet6. In fala ei urma o panti abrupti. Neav6.nd puterea de a pedalala deal, qi-a impins bicicleta prin peisajul vast.

in scurt timp, soarele a inceput se se ridice. Deseori, in aceaperioadi a anului, spre sfdrgitul toamnei, o ceali deasi se intindeapeste campurile 9i viile din valea Rinului Superior, impiedicdndoamenii sd vadi la mai mult de calva metri. Insi, in acea zi, paji;-tile Ei copacii acoperili cu chiciurd scanteiau in lumina diminelii.Drumul era alunecos din cauza liunzelor cdzute din plopii gi mes- .

tecenii amestecali printre pinii gi brazii din pidure.Tremurdnd in aerul rece, Hedy se gindea la comportameitul

straniu al pirinlilor ei din seara precedentd. Pireau neobiqnuit denelinigtili gi de preocupali. Tatel ei ii spusese si se ascundi in dula-pul cu haine in cazul in care ar fi trezit-o ,,zgomote puternice" in

:?

iitIIt:R-iBil

..l(. '. t'- -_-- l:-

- - ;-

'

=;{I{

INDEZIMBILII I5

timpul noplii. Pdrinfii ei au refuzat se-i explice de ce erau ingrijo-ra{i. Nu le stdtea in fire. Fiind singurul copil, Hedy era obignuiti siimpartd bucuriile si suferin{ele lor.r

Zvonurile legate de probleme pireau legate cumva de unreportaj difuzat la radio in care se vorbea despre un diplomat ger-rlan de la Paris care fusese ucis de un refugiat evreu care o luaserazna. Fata de paisprezece ani nu pricepea legitura dintre episod

;i familia Wachenheimer, care triia la sute de kilometri distanli,in Kippenheim, un sat obscur din regiunea Baden, pozilionate insud-vestul Germaniei. in cele din urmd, Hedy gi pirinlii ei dormi-seri netulburali.

Hedy a avut nevoie de vreo patruzeci de minute ca si parcurgidrumul de cinci kilometri spre gcoale, jumetate mergand, jumetatepedalind. Avdnd doar o mie opt sute de locuitori, Kippenheim nucra suficient de mare ca se aiba propriul liceu, aqa ci Hedy trebuiasi faci naveta in apropiatul orag Ettenheim. Drumul gerpuit de lario purla printre colinele Pidurii Negre, indrigiti de generalii intregitle nem{i pentru satele sale cu aspect perfect, pentru potecile dedrumefie qi pentru peisajele superbe. in dreapta ei se afla un castel,construit in virful unui deal, ce avea o priveliqte impunitoare asu-pra Rinului. in depirtare, de cealalti parte a vastei cAmpii a riului,niunlii din estul Franlei formau o silueti albastri-inchis.

in secolul al XVII-lea, cAnd evreii s-au stabilit prima dati in zoni,Mahlberg Schloss fbcuse parte din sistemul defensiv al Sfdntuluilrnperiu Roman. Fusese construit de conducdtorii din Baden, cunos-cuti sub titlul lor aristocrat de margraf. Margrafii se bazaseri pe ban-cl.rerii evrei Ei pe afaceri$tii instarili ca sd le finanleze armatele. Acei,,cvrei de curte" se bazau, la r6ndul lor, pe o relea de negustori evreirlin zonele rurale care acceptau tranzaclii in termeni ceva mai favoralrili decdt negustorii cre$tini din marile ora$e precum Freiburg, carecrau inaccesibile pentru evrei.2 Protejali de margrafi, evreii triiauinci de atunci intr-o zoni de grani{i ce avea o importanli strategici.

.rlj lrasel zwi

:t"i!at!l:

16 MICHAEL DOBBS

Pe latura opusi a drumului fafi de castel, ascuns printre dealuri,

se afla cimitirul evreiesc din Schmieheim, unde erau ingropat€ trei

genera{ii din familia Wachenheimer. Era o mogtenire care insemna

pulin pentru Hedy, care, de altfel, nici nu a ltiut cA e evreici pini laqase ani, cAnd invifitoarea ei de la qcoala primari a insistat se parti-

cipe la cursul de Tora. Hedy, incipilAnati, l-a spus atunci invi{itoa-

rei ci nu voia si fie evreici. Daci trebuia si aibi o religie' ar fipreferat si fie catolici sau luterani, precum ceilalli copii. invilatoarea

i-a explicat ci nu avea de ales. Pirinlii ei, mituqile, unchii, verigoriigi toate rudele indeplrtate din familia Wachenheimer erau evrei.

Asta insemna ce gi ea era evreici.

Neliniqtea ei a crescut cend a trecut pe lingi cabinetul dentistu-lui de la marginea oraqului Ettenheim. Toate ferestrele casei fuse-

serA sparte. Violenla pirea inexplicabild gi intemplatoare - nicioalti casi de pe stradi nu fusese atacati -, insi Hedy era convinse ci.

avea ceva de-a face cu faptul ci gi dentistul era evreu.Hedy gi-a parcat bicicleta in fala unei clddirii impunitoare in sti-

lul neoclasic, pe a cirei faladl erau inscrise GIMNAZIU Ei 1875.

Grupuri mici de profesori gi elevi erau adincili in conversafii ani-

mate. S-au uitat spre ea cu collul ochiului, insi nu i-au vorbit. Ca de

obicei, a mers in direclia clasei ei aflate la etaj, cu vedere spre curtea

gcolii. Era obi$nuite sd fie tratatA ca un paria. in timpul pauzelor,

stitea singuri pe treptele din fa1i, cdnd ceilalli copii se jucau de a

prinselea in curte. Nefiind niciodati invitati se participe la jocurile

lor, nu avea altceva de ficut decAt si frece nelinigtiti coloana dingresie maroniu-roqcati pene se termina Pauza. Stind timp de trei

ani in acelaqi loc, ftcuse o mici adAncituri in Piatri.Majoritatea profesorilor se comportau corect' deqi distant, fali

de ea. Exceplia era profesorul de matematicd, Hermann Herbstreith,

sergent in ,,detaqamentul de proteclie" al Partidului Nazist, sau

Schutzstaffel, cunoscut mai bine sub numele de SS' Lui Herbstreith

ii plicea si-i umileasci pe elevii evrei. Venea in clasi cu uniforma

INDXZIRABILII 17

rreagri SS, cu un revolver bigat in cizma dreapti. C6nd ii punea luiIledy o intrebare de natematici, areta cetre arml. Uneori, chiarscotea revolverul din cizmi gi-l indrepta spre Hedy, ingrozind o perricufa elevi. Nu conta cum rlspundea Hedy la intrebare; pentru

llerbstreith, rezolvirile ei erau mereu greqite.

- Asta e rispuns de evreu, mArdia el in timp ce colegii de clasichicoteau pe infundate. $i gtim cu tolii ci respunsurile evreie$tinu-s bune de nimic.3

Hedy fbcea fafi ostracizirii din partea colegilor sdi concen-tlindu-se pe studii. Primea note mari la toate disciplinele, cu excep-

lia matematicii, la care pica in mod repetat.aGimnaziul era o gcoali de eliti, rezervati elevilor cu rezultate

cxcelente la invi{iture. Dupe ce au ajuns la putere in 1933, nazigtiiau schimbat atenlia de pe studiile academice pe ,,studiile germane",

care includeau gi educalia fizici, qi istoria glorioasi a celui de-al'Iieilea Reich. CAnd plrinlii lui Hedy au incercat pentru prima dat,lsl o inscrie la gcoald, in 1935, a fost respinsi pentru cA nu era ari-ani. insi directorul Walter Klein a fhcut o exceplie pentru fetilacvreicd pe motiv cd tatil ei luptase pentru Patria Mami in Rizboiulcel Mare gi chiar fusese rinit in luptl.

Cursurile au inceput cu punctualitate la ora opt. in aceasti zi -joi, 10 noiembrie 1938 -, doctorul Klein, cu fala rotunde, a intrat inclasa lui Hedy o jumetate de ori mai tirziu. A linut un discurs, pecare il dictase mai devreme primarul, despre ,,minia justificati apoporului german', apoi a aritat cu degetul spre Hedy.

- Iegi afari, evreici murdard! a urlat el, cu fa{a, de obicei zAmbi-loare, contorsionati de furie.5

Hedy nu putea in{elege cum s-a putut transforma directorul, un

birbat bldnd, cu inceput de chelie !i mustate tunsi, in decurs decloar citeva secunde. Degi vizuse ferestrele sparte de la biroul den-tistului evreu, ii venea greu si inleleagi motiml pentru care docto-rul Klein era furios. Cu pulin inainte pirea binedispus gi chiar o

r '-' -:1'

:-

It!l

18 MICHAEL DOBBSldudase pentru ,,capacitatea ei pentru limbi striine".6 A crezut ceera, cumva, vina ei. Poate ciscase in ori sau nu diduse atenlie unuiprofesor. Se temea si le explice piriniilor cind avea si ajungi acasi.

Negtiind cu ce gregise qi cum putea sA indrepte lucrurile, Hedyl-a rugat pe director sA repete. El nu doar a repetat cuvintele,,Raus

mit dir, du Dreckjudel'i ci a gi apucat-o de cot gi a impins-o afard peugi. Apoi le-a spus elevilor rimagi sd se aldture unei demonstraJiiimpotriva evreilor care se organiza in fala primiriei. CAteva minutemai tdrziu, elevii au iegit incolonali din clasi, strigdnd ,,evreici mur-dari" in momentul in care au trecut pe ldngi Hedy, apoi au luat-ope strada ce ducea spre primiria in stil baroc, Rathaus.T

Negtiind ce sd faci, Hedy s-a furigat inapoi in clasi. S-a aqezat inbanca ei qi a scos un manual. Dupe cateva minute, s-a auzit un cio-

cinil timid la u9i. Era Hans Durlacher, tot din Kippenheim, celilaltelev evreu rdmas in qcoali in semestrul din toamna anului 1938.Hans era cu un an mai mic decAt Hedy. I a zis ci directorul lipase qila el. Era inspeimantat. Firi tragere de inimi, Hedy i-a spus ciputea si rimini cu ea daci nu o deranja de Ia invilat.

Hans s-a agezat la fereastra care didea spre curte qi strada AdolfHitler, nume dat celei mai importante strizi din ioate satele germane. Dupd o ori in care a privit pe geam, i a licut semne disperatelui Hedy ca si vini lingi el. S-au uitat amandoi cum soldalii SSminau pe stradi cu bite gi bice zeci de prizonieri neingrijili, stri-gAnd la ei sd meargd mai repede. Bnrbalii 9i beietii, nu cu mult maimari decAt Hedy, erau pringi in lan{uri de glezne, formAnd giruri de

cate patru. Din spate venea o gagci de huligani de la fabrica localade mobili, inarmali cu picioare de scaune pe care le foloseau pentrua sparge ferestrele de la casele evreilor. La git Ie atirnau giruri decirnali furate de la un micelar evreu.8

ir.rgrozili, elevii s-au hoterat sd sune acasi pentru a afla ce seintAmpla. Au mers la un magazin din apropiere ca si giseasci untelefon. Cind Hedy a incercat se o sune pe mama ei, i-a rdspuns o

INDEZIRABILII 19

voce necunoscute. ,,Der Anschluss ist nichtmehr in Betrieb', a an.un'

lirt vocea. ,,Legdtura nu mai este func{ionali." Apoi a sunat la biroul

tltilui ei gi la casa mituqii din Kippenheim. Peste tot, rezultatul eraLrcelagi. ,,Legdtura nu mai este funclionali."e Hans a primit acelagilirspuns cAnd a sunat acasi.

Ziua de qcoald nu se terminase, insd clidirea era pustie. Cei din

girnnaziu fie luau parte la demonstralii, fie plecaserd acasi dezgus-

trti. Hedy gi Hans nu aveau ce sd faci in afari de a merge 9i ei acasd.t )And Hedy a ajuns in apartamentul lor din Bahnhofstrasse, a obser-

vat ci obloanele albastre de la etajul doi erau trase. Uqa de la intrarecra incuiati. Era ciudat fiindci, de obicei, mama ei era acasi in tim-pul zilei qi lisa mereu obloanele deschise.

Hedy a sunat la ugi, dar nu i a rlspuns nimeni. Stind in fala apar-tan.rentului pustiu qi incercind si-gi stipAneasci lacrimile, Hedy l-aobservat pe unul dintre cei mai cunosculi nazigti din sat merglnd

pe stradi. in mod normal, ar fi fhcut orice ca sl-l evite pe acel om,lecunoscut pentru ura lui fa{i de evrei, dar era disperati se-sigirseasci pirinlii. A traversat strada Ei I a intrebat pe nazist daci s,tiacc se intimplase cu mama ei.

- Nu qtiu unde e tirfa aia afurisiti, s-a restit el. Dar daci ogii.esc. o omor.lo

in urmi cu mai pulin de trei luni, la sfArqitul lunii august,I(ippenheim avusese parte de o viziti-surprizi din partea celui alcirrui nume fusese folosit la denumirea atator strezi germane. Adolfilitler trecuse prin sat pentru a inspecta,,Zidul Vestic", un sistemrlefensiv mai cunoscut in strainetate ca ,,Linia Siegfried". Vizita ali)st organizati intr-o grabi atAt de mare incit satele de pe traseu nulu avut timp sd arboreze steagurile naziste, ca de obicei. in timp cecoloana de maqini se apropia de Kippenheim, se auzeau goaPte

crrro{ionate ,,-Flifler kommt" - ,Vine Hitler". Curind, localnicii l-auziu it trecind pe fiihrer in Mercedesul siu decapotabil, imbricat cu

..

tI|latH

Hfr

=tl!l:

20 MICHAEL DOBBSo haini de ploaie lungi 9i bej. O limuzini in care se inghesuiau optgenerali in uniforme completate cu medalii strllucitoare venea dinspate. Hitler a primit freneticele strigite Sieg Heil ale mulfimii cu ungest nepisetor, linAnd bralul drept intors cu palma in sus.rl

Dupe ce a vizitat fortificaliile construite in grabi de-a lungulRinului, Hitler a folosit o lunetd uriagi ca si priveasci spre Franla.in autobiografia luj, Mein Kampf, numise Franla ,,dugmanul demoarte al naliunii noastre" gi ceruse distrugerea ei ca un preludiual expansiunii Germaniei spre est.i2

,,Hitler inspecteazi forturile naziste de la granila cu Franla;fiihrerul este la Rin pentru prima datd de Ia inceputul rizboiului",era titlul din Washington Post ce apirea a doua zi. ,,Armata germanaadunatd Ia granifa cu Franta' anunla Los Angeles Tim es. ,,Rizboi sau

pace?" intreba The New York Times. ,,Europa agteapti gi speri."13Aceasti spaimi de rezboi se estompase dupi ce Franfa qi Marea

Britanie acceptaseri cerinlele lui Hitler legate de dezmembrareaCehoslovaciei. insi rigazul oferit de concilierea cu Hitler la confe-rin;a de la Miinchen, desfis,urati la sfirqitul lunii septembrie, nu adurat mult. Mullumit de situalia internalionali, dictatorul 9i-aindreptat atentia citre obsesia din plan local: rizboiul cu evreii.

La inceputul lunii noiembrie, Hitler a ordonat expulzarea dinGermania a aproximativ douisprezece mii de evrei din Europa deEst. Deqi se nescuserd in Polonia, practic, toli locuiau in Germania,absolut legal, de decenii intregi. insi au fost izgonili peste noapte dincasele lor, duqi la cele mai apropiate gdri Ei abandona{i la granila cu

Polonia, {hri bani sau proprietd}i. Chiar qi dupi standardele naziste,operatiunea a fost neobignuit de brutali. Consulul american de laBerlin, Raymond Geist, a descris numeroasele arestdri qi expulzlri ca

,,una dintre cele mai nemiloase intervenlii din timpurile moderne".raRelatirile despre nenorocirile qi sinuciderile de la granila cu

Polonia au ajuns la urechile fiului de gaisprezece ani al unui depor-tat, Herschel Grl.nszpan, care triia ilegal la Paris qi spera si meargi

INDEZIRABILII 21

in Palestina. Pe 2 noiembrie, Grynszpan a primit o scrlsoare de lasora lui in care descria expulzarea familiei din Germania, dupi opcrioadi de douizeci gi gapte de ani in care triiseri la Hanovra. ,,Nurre-a spus nimeni ce se intimpli, dar ne-am dat seama ci era sfArgi-Iul, scria Berta. Nu avem niciun ban. Ai putea si ne trimili caliva?"

Nevoiagul Grynszpan nu avea mulli bani de trimis. Pe 7 noiem-brie, a cheltuit ultimii franci pe un pistol gi a mers cu metroul lalmbasada germand. Dupi ce i a spus portarului ci avea de livrat,,Lrn document important" pentru ambasador, a fost condus inbiroul unui asistent incepltor, Ernst vom Rath. Cind vom Rath i-arcrut se scoate documentul, el a scos pistolul $i a strigat:,,Egti unltoche' rnizerabj,l si aici, in numele celor doudsprezece mii de evreipersecutali, e documentul teu".1s Apoi a tras cinci gloanle in diplorrrat. nimerindu-l in stomac ti splina.

Din pricina rinilor, vom Rath a murit doui zile mai tirziu, pe

') r.roiembrie. Uciderea lui i-a oferit lui Hitler pretextul perfect casi dezldnluie violenfa impotriva evreilor la nivel nalional. Presanazisti diduse deja vina pe intregul popor evreu pentru atacul de la

l'rrris. Au primit denumirea colectivi de ,,ucigaqi". $eful propagan-tlci, joseph Goebbels, l-a informat pe Hitler ci izbucnisere protesteirotisemite in cateva oraqe germane, inclusir. in Berlin. Goebbels a.(msemnat in iurnal reaclia fiihrerului: ,,A decis: demonstrafiile arlrebui lisate se continue. Polilia trebuie retrasi. Micar de data asta,L'vreii ar trebui si simti m6nia poporului".16

Potrivit maqineriel naziste de propagandd, poporul german acrupt in noaptea de 9-10 noiembrie intr-o ,,explozie spontani"irlpotriva celor trei sute douizeci de mii de evrei rimas,i in( icrmania - din cei jumdtate de rnilion care erau in 1933.17 De fapt,srilbiticia a fost orchestrati cu grijA. La pulin timp de la intilnirear u tlitler, Goebbels a ordonat birourilor regionale ale Partidului

:

tIIaI

$l ---- rl'

( icrman, mai ales soidat german (in germane in original, n.tr)

-l

lll-ll.

22 MICHAEL DOBBSNazist si pund in sceni proteste ,,spontane", incepind cu aceeaginoapte. CAteva ore mai tdrziu, la 1.20 a.m., pe 10 noiembrie, un ofi-cial nazist important insercinat cu securitatea, Reinhard Heydrich,a trimis un mesaj urgent prin telex catre birourile Gestapo gi secliilede politie din toati Germania. Mesajul includea instrucfiuni detali-ate privind reaclia fali de demonstralii:

. Sd se ia doar mdsuri care nu sunt primejdioase pentru propri-etdlile sau eSile germanilor. (De exemplu, sinagogile trebuieincendiate doar chnd nu existd Pericol de extindere a focului tnimprejurimi.)

. Magazinele ti apartamentele Private ale eureilor pot fi distruse,dar nu jefuite.

. Demonstraliile care vor avea loc nu ar trebui oprite de polilie.

. Pot fi arestali evrei, mqi ales cei bogali, doar cdt incap in inchi-sorile existente. 18

Atacurile asupra sinagogilor, caselor gi magazinelor evreiegti au

inceput aproape imediat in orage precum MiiLnchen gi Stuttgart. Lapolul opus, a durat citeva ore pind cind instrucliunile au ajuns inoraqele gi satele mai mici. Ordinele nu au ajuns la sediul SS 9i alPar tidului Nazist din Lahr, aflat la opt kilometri nord de Kippenheim,

decAt dupi ora patru dimineala. $efii poliliei au linut o $edinli ingrabi impreun?r cu oficialii naziqti ca sa !i imparla sarcinile. SoldaliiSS Ei polilia aveau si adune bdrbalii evrei. Activiqtii de partid urmausi organizeze ,,misuri adilionale", care si includi atacurile asupramagazinelor gi caselor evreies,ti. Liderul nazist din Lahr, RichardBurk, i a instruit pe primarii locali sa line mitinguri gi discursuriantisemite. I-a mobilizat gi pe membrii migcirii locale TineretulHitlerist ca si porneascd distrugerea sinagogilor.

Membrul senior SS al districtului era fostul comandant al lagirului de concentrare Heinrich Remmert, care fusese alungat inLahr pentru incompetenli. Superiorii il considerau un birbat cu o

INDF,ZTRABII,II 23

inteligente foarte limitate, care inlelegea cu di{icultate 9i ,,cele mai

simple concepte". Era echivalentul SS al unui locotenent-colonel,ir)sa, potrivit dosarului siu, ar fi fost mai potrivit pentru postul deSLurmf hrer - cel mai mic grad - intr-o,,zoni rurali izolat6".lelnsircinat cu arestarea tuturor birbalilor evrei din districtd sau,pentru a-i trimite in lagirele de concentrare, Remmert a protitat de

ocazie ca s6-i impresioneze pe cei care aveau indoieli asupra zelului

siru ideologic.

in dimineala zilei de 10 noiembrie, la scurt timp dupi ce Hedya plecat de la qcoali, evreii credinciogi din Kippenheim s-au adunat

in fala sinagogii in stil maur din Poststrasse pentru intalnirea de joidimineala. Numirul lor scizuse din pricina bolilor, a mortii 9i acrnigririi, atit in striinetate, cit qi in oragele germane unde puteauli anonimi. Insi incl reugeau si adune cvorumul necesar de zece.rdulli ca si spuni rugiciunile Kadiq pentru cei dragi.

Printre cei prezenli se afla 9i distribuitorul de tutun qi trabucuri

Max Valfer, care treia cu familia lui mare gi giligioasi peste stradi,vinzitorul de produse textile Siegfried Maier gi cel de vite, MarxAuerbacher, cunoscut pentru poveqtile lui deocheate. Ciliva dinlarniliile evreiegti fruntas,e ale satului - Wertheimer, Auerbacher giWeil - alcituiau restul congrega{iei. Cum nu erau destui evrei inl(ippenheim pentru ca sinagoga si aibi propriul rabin, slujbeleerau linute de cantorul Gottfried Schwab.20

inainte de a intra in sinagogi, credincioqii agteptau sosirea celui

rrai important membru al comunitejii evreieqti din Kippenheim.liiind cel mai bogat om din sat, Hermann Werlheimer era respectat si

tletestat de ewei gi creqtini deopotrivi. Unii localnici ii spuneau sarcastic ,,Marele Mogul" datoriti imperiului sdu in afaceri.2r Compania

sa care producea echipamente din metal era una dintre cele mai de

succes din regiune, aducdnd un profit anual de aproximativ unrnilion de mirci. Hermann avea douAzeci de angajali, inclusiv patru

:

IaItt$

au