UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTARII CATEDRA ANULUI I I I

excursie de documentare

CAMPULUNG MUSCEL ATELIER PROF. DR. ARH. CRISTINA OCHINCIUC

octombrie 2009

CAMPULUNG MUSCEL excursie de documentare

atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc

octombrie 2009

Nicolae Grigorescu

Gara Câmpulung-Muscel

Fotografia s-a executat de la balconul Hotelului Regal. Se derulează în plan îndepărtat clădirile cu magazine la parter care există şi azi, vila Paul, Biserica Domnească şi Hotelul Grădişteanu.. 1906 Ed. Răgădunescu (Variantă: ed. I. Staicu, 1913).

Centrul vechi (PiaŃa regală) Vedere spre nord. 1908 Ed. Gh. N. Vlădescu, Nr.581 (Reluată şi de alte edituri).

Băile Kretzulescu au fost date în folosinŃă în anul 1897 şi erau dotate cu aparatură şi instalaŃii la nivel european, fiind destinate tratamentelor de balneofizioterapie pentru bolnavii astmatici, cu afecŃiuni renale şi cardiace, boli de stomac etc. Mai exista un bazin pentru băi reci, încă un pavilion pe latura vestică şi două turnuri cu bolte semisferice pe latura de sud, care au fost demolate înainte de 1940. Mai târziu s-au transformat în simple băi comunale, iar astăzi se află în paragină. Doar izvorul de apă minerală din parc mai aminteşte că aici a fost cândva o staŃiune de tratament... Vedere de ansamblu din parc. 1900 Ed. Tache Niculescu (Aceeaşi editură: Vedere de pe podul băilor).

Asezarea geografica a Municipiului Campulung

Coordonate: 45°16′N 25°3′E Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din imprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc in special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita inaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci. In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta masivul Iezer (Harta Muntilor Iezer - Papusa), unitate de relief distincta. Legatura intre creasta Fagarasului si masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S si S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu-Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se invecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului. Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu dealuri inalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori muscele. Municipiul Campulung - Istorie Veche Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza oraşului, cât şi în imprejurimile sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescăreasa, în sudul oraşului a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenŃei unei aşezări omeneşti. Urme de locuire geto-dacică, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oraş, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe; la fel şi cele de la Apa Sărată si Bughea de Sus, care aparŃin culturii dacice târzii. La CetăŃeni-Muscel, aşezare dacică locuită fără întrerupere din jurul anului 300 î.d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atestă existenŃa aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de mărfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi aşezări dacice din Ńară. Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, deschide o perioada distinctă în istoria noastră şi implicit a acestei zone. Fiind o provincie de graniŃă a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de apărare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificaŃie punctate de existenŃa unor castre de pamânt sau piatră.

Limeşul reprezintă o noŃiune al carei conŃinut a evoluat pe parcursul secolelor începând de la cel de limita despărŃitoare a unui teren si pâna la cel de frontiera fortificată în faŃa unui teritoriu încă necucerit, în scopul instituirii unui obstacol. Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificaŃiile si trupele de graniŃă, aveau misiunea de a supraveghea, apăra, respinge mişcările si eventualele incursiuni ale inamicului. Limeşul putea fi şi un hotar natural constituit de un lanŃ muntos sau de un curs de apă, dar de cele mai multe ori acesta era artificial construit. Componenta fundamentală a limeşului o constituia întotdeauna drumul care urma linia hotarului. Al doilea element îl constituiau trupele (legiuni, trupe auxiliare). Celelalte componente erau fortificaŃiile în care erau cantonate trupele: castra, castello, burgi, turris. Un limeş complet comporta un val de pamânt, uneori întărit cu palisada sau zid de piatră, şanŃ de apărare, completate cu fortificaŃii dispuse în spatele liniei de graniŃă la distanŃe variabile între 5-10-20 km şi turnuri de supraveghere care foloseau mijloace de semnalizare.

Jidava (Jidova sau Sidova) a fost un castru roman din linia fortificată Limes Transalutanus, ale cărui ruine se află pe teritoriul fostului sat Apa Sărată, în prezent înglobat în oraşul Câmpulung, judeŃul Argeş. Castrul este considerat ca fiind cel mai important fort de apărare de pe Limes Transalutanus, având rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran. Este singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus. Cercetările arheologice au început din anul 1962. S-au descoperit o parte a construcŃiilor din interiorul castrului şi zidul de incintă. Zidurile au fost consolidate iar zidul de incintă de pe latura de sud a fost supraînălŃat refăcându-se turnul de curtină. De asemenea a fost reconstituit hypocaustum-ul din praetorium.

Unul dintre limeşurile din Dacia este limeşul

transalutanus, care se întinde pe o lungime de

235 km, construit la o distanŃa variabilă de 10-15 km E de Olt. Valul limeşului nu este continuu.

De la râul Argeş este înlocuit de cursul Râului

Doamnei si al Râului Târgului. Pornea în N de

la Rucăr si se oprea în S la Flămânda.

CompoziŃia valului era de pămant cu miez ars.

Înalt de 3 m si lat de 10-12 m, avea un sanŃ spre

E. În spate, limeşul se sprijinea pe linia de castre si turnuri legate de drumul strategic.

Limeşul transalutanus a fost construit probabil

de Septimius Severus (193-211 d.Hr. ) pentru a

crea un spaŃiu de siguranŃă liniei Oltului.

După anul 245 d.Hr., în urma puternicelor atacuri carpice, limeşul transalutanus a fost

abandonat şi graniŃa a revenit pe Olt (limeşul

Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale

limeşului transalutanus, cel de la Jidava (astăzi Apa Sărata, localitate inglobată în oraşul

Câmpulung) este singurul construit în piatra si

caramidă şi, în acelasi timp, cel mai mare.

Castrul avea forma dreptunghiulară, era

înconjurat cu un zid de incinta prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi si semicirculare

la colŃuri si avea rolul de a controla drumul prin

pasul Bran.

Primele săpături arheologice au fost efectuate de D.Butculescu. Aceste săpături si cele care le-

au urmat au identificat cele patru porŃi prevăzute

cu turnuri. Dacă pentru începuturile construirii

castrului se fac doar presupuneri, neexistând

alte elemente de dotare decât cele numismatice din epoca lui Septimius Severus, sfârşitul

existenŃei sale se plasează la mijlocul sec. III,

ultimele monede descoperite fiind de la

împaratul Gordian III.

Istorie medievala - Prima capitala a Tarii Romanesti

Ca toate celelalte orase, Câmpulungul a trecut

în evolutia sa prin fazele de sat, târg, pentru ca la începutul sec. XIV sã devinã oras. Aceasta

evolutie a fost determinatã de sporirea

numãrului de locuitori, de cresterea continuã si

intensã a productiei mestesugaresti si a

schimbului de mãrfuri. În primele decenii ale sec. XIII, în Câmpulung

încep sã pãtrundã si sã se stabileascã meseriasi

si negustori sasi. Comunitatea sãseascã care se

formeazã aici era condusã de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo

Campo, piatra lui funerarã se aflã astãzi în

biserica Bãrãtiei si constituie cel mai vechi

document epigrafic medieval din Tara

Româneascã si în acelasi timp prima mentiune

scrisã a orasului. Inscriptia este datatã în anul

1300 si are urmatorul text: "Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-

Campo, pie memerie, anno Domini MCCC." (

"Aici este înmormântat comitele Laurentiu din Câmpulung, spre pioasã amintire, în anul

Domnului 1300.").

Din cauza "cumplitelor vremi" nu aflam

documente sigure care sa fixeze cu exactitate în

timp întemeierea orasului Câmpulung. Sunt istorici care sustin ca orasul Câmpulung a fost

înfiintat de cavalerii teutoni în prima jumatate a

sec. XIII, iar alti cercetatori, bazati pe traditie si

mitologie, sustin localizarea orasului catre sfârsitul sec. XIII, în relatie cu descalecatul lui

Negru Voda ( Radu Negru ).

Negru Vodă a fost, potrivit legendei, fondatorul şi primul voievod al łării Româneşti. ExistenŃa lui reală este controversată, făcând subiectul mai multor cercetări mai mult sau mai puŃin istorice. Potrivit legendei, Negru Vodă apare ca un personaj care la 1290,se presupune ca a trecut CarpaŃii din Făgăraş şi s-a stabilit la Câmpulung unde a întemeiat un voievodat. Se crede că a îngăduit orăşenilor saşi să-şi menŃină pe comesul (liderul) lor, LaurenŃiu, care a decedat în 1300 şi a fost înmormântat în biserica BărăŃiei din Câmpulung. "Descălecatul" său ar fi pus bazele łării Româneşti, a cărei independenŃă avea să o statueze Basarab I, în anul 1330.

Pânza orasului Câmpulung, cel mai însemnat si

mai peremtoriu izvor privitor la obstea

Câmpulungului, care contine 38 de hrisoave

dintre anii 1559-1747, mentioneaza ca cel mai vechi document în care erau trecute privilegiile

orasului îl daduse lui Matei Basarab: "prea luminatul, blagocestivul si de Hristos

iubitorul, raposatul Io Radu Negru Voivod la leat 6800 ( 1292 ). "

Din anul 1330, dupa victoria de la Posada

împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la

Câmpulung îsi stabileste resedinta de scaun

Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al

statului independent Tara Româneasca.

Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4

decenii, centrul politic si administrativ al statului.

Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu (

1364-1377 ), urmasul la tron al lui Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ), fiul marelui Basarab,

muta capitala tarii la Curtea de Arges.

Asezat pe unul dintre cele mai importante

drumuri de legatura din Evul Mediu între Tara

Româneasca si Transilvania, orasul devine punct vamal, pomenit pentru prima data din

acest punct de vedere în anul 1368, într-un

hrisov emis de Vladislav I, prin care se stabileste

obligatia negustorilor brasoveni ce trec cu carele de marfuri prin Pasul Bran sa plateasca la

Câmpulung, ca taxa vamala, o "treizecime".

Dupa mutarea centrului politico-administrativ

la Curtea de Arges, Câmpulungul continus sa

aiba calitatea de resedinta domneasca temporara. Este perioada domniilor "itinerante",

când domnitorul se deplasa în diferite localitati

din tara, în care îsi stabilea resedinte temporare.

Atât Basarab I, cât si fiul si urmasul sau la tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântati la

Câmpulung. Piatra tombala a acestuia din urma

se pastreaza si astazi în biserica din Complexul

voivodal Negru Voda: "În luna noiembrie 16 zile a raposat marele si singur stapânitor Domn Io Nicolae Alexandru

Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (

1364 ), indictionul 3, vesnica lui pomenire."

Acest text este cel mai vechi document

epigrafic medieval, scris în limba slavona, cunoscut pâna acum în Tara Româneasca.

Sapaturile arheologice efectuate în incinta

manastirii au descoperit urmele curtii domnesti

din sec. XIV, cu pivnita locuintei voivodale, peste care Matei Basarab, în anul 1636, a ridicat casa

domneasca existenta azi.

Lasând la o parte urmele sporadice anterioare

epocii feudale, cele mai vechi materiale

arheologice medievale descoperite sunt legate de urme de locuinte sesizate la V de cladirile

ansamblului, urme modeste cu putine fragmente

ceramice care pot fi datate la sfârsitul sec. XIII.

Aceasta locuire îsi încetase existenta înaintea momentului în care aveau sa fie ridicate primele

constructii de zid.

Sapaturile au aratat modul în care a fost

transformata ctitoria lui Basarab I si Nicolae

Alexandru, din care o parte a elevatiei a fost

pastrata la refacerile succesive din sec. XVII si

XIX, materialul de constructie fiind de fiecare

data refolosit. Planul zidurilor exterioare ale

primei biserici este asadar în cea mai mare parte acelasi cu cel din etapele ulterioare, cu

exceptia partii de V, marita în lungime în sec.

XVII. Proportiile si caracterul impunator al

acestei ctitorii, ridicata în întregime din blocuri

de piatra fatuita - reprezentând la acea data un unicat în arhitectura Tarii Românesti - reflecta

prestigiul domniei în statul care de curând îsi

afirmase independenta. Edificiul era înconjurat

de un zid de bolovani ale carui urme au fost descoperite pe laturile de S-V si N.

A fost ctitorită în 1215, prin tradiŃie de Radu Negru Voievod. A fost rezidită de Basarab I şi fiul său, Nicolae Alexandru; reclădită de Matei Basarab (1635-1636) când devine mănăstire şi sub Grigorie Dimitrie Ghica (după 1827). Biserica este repictată între 1955 şi 1957. Aici se află piatra funerară de pe mormantul lui Nicolae Alexandru Voievod (1364)şi casa domneasca din 1650, construita de Matei Basarab.

Calitatile deosebite ale lacasului ctitorit de primii

voivozi ai Tarii Românesti, elementele de

fortificatie ale întregului ansamblu, indica si

existenta unei resedinte de proportii

corespunzatoare. Urmele acesteia nu au fost înca descoperite.

Sapaturile arheologice au scos la lumina si

marturii din perioada când Câmpulungul nu mai

constituia un loc de resedinta domneasc.

Lucrarile de constructie din sec. XV se reduc la amenajari modeste, precum si la umplerea

albiei care apara ansamblul în partea de V.

Numeroase sunt informatiile obtinute asupra

transformarilor deosebit de ample din timpul lui Matei Basarab. Acestea au avut loc dupa ce

cutremurul din 1628 ruinase vechile constructii.

Lucrarile din timpul lui Matei Basarab au

reprezentat o reconstruire si o transformare a

vechiului ansamblu. Cercetarile au dovedit ca sec. XVIII trebuie sa-i fie atribuita casa din

partea de SV ansamblului, ale carei beciuri au

fost construite probabil în 1635-1636, nivelul

superior fiind ridicat dupa un scurt interval, pe la 1647-1648. Din aceeasi etapa dateaza si

impunatorul turn clopotnita.

Resturi ale unei constructii de mari proportii,

probabil pe doua niveluri, având ziduri grose

tencuite si zugravite si encadramente de piatra la usi si la ferestre, au fost descoperite prin

sapaturi si pot fi atribuite pravaliilor si hanului

manastirii, ridicate tot în timpul lui Matei Basarab

si distruse în 1737.

Sapaturile arheologice au adus precizari si asupra transformarilor ansamblului în sec. XVIII,

când a fost marita casa egumeneasca din SV-ul

incintei, a fost înaltata casa de la N de turn, a

fost ridicat în 1712 zidul de incinta care înconjura întregul ansamblu monastic precum si

pravaliile si hanul, au fost reconstruite unele

cladiri si ridicate si alte constructii.

Existenta unui mare numar de mestesugari (

olari, subari, blanari, cojocari, tabacari, pietrari, lemnari, morari, macelari ) organizati în bresle si

grupati în cartiere distincte, si situarea orasului

pe drumul de legatura cu Transilvania, au facut

ca acesta sa joace un rol important în comertul intern si extern al Tarii Românesti. Astfel,

Sebastian Munster, în lucrarea "Cosmografia ",

tiparita în 1544, mentioneaza: "Între Târgoviste si Brasov este târgul

Câmpulung, locuit de crestini, si acolo este locul

de desfacere a marfurilor pe care le transporta

de la Târgoviste în Transilvania."

Tot în domeniul comertului mentionam faptul

ca înca din sec. XV exista bâlciul de Sfântul Ilie, renumit si astazi în regiune. Amploarea si

pitorescul bâlciului i-au atras atentia florentinului

Antonio Maria del Chiaro, secretarul

domnitorului Constantin Brâncoveanu, care

consemneaza: "La distanta de o zi de drumul de Târgoviste,

catre granitele Transilvaniei, se gaseste

Câmpulungul, oras renumit pentru bâlciul anual

ce are loc pe la mijlocul lui iulie si la care iau parte negustori din toate partile."

Câmpulungul a fost singurul oras din tara care

s-a bucurat de privilegii în domeniul economic,

administrativ, politic si juridic.

Baratie este numele dat manastirilor catolice din orasele aflate la sud si est de Carpati. In Evul Mediu, baratii existau in orasele: Campulung-Muscel, Targoviste, Bucuresti si Bacau. Numele le vine de la cuvantul maghiar "barát", ce insemna "frate", "calugar", derivat si acesta din slavonul "brat", "frate".Ansamblul Baratiei din Campulung Muscel este una dintre cele mai vechi constructii din oras. Principalele puncte de importanta istorica le reprezinta biserica Sf. Iacob, Turnul Baratiei si casa parohiala care dateaza din secolul al XVII-lea (1653).

În fruntea orasului se afla judetul, care era ajutat

de 12 pârgari, alesi de masele orasenesti în

fiecare an. Cel mai vechi judet cunoscut al

orasului este Neacsu Lupu. El emite la 1521, din

cancelaria orasului, o scrisoare redactata în limba româna catre Hans Brukner, judetul

Brasovului, informându-l asupra miscarilor

ostirilor otomane din zona Dunarii. Este prima

scriere cunoscuta în limba româna din Tara

Româneasca. Pe lânga însemnatatea economica si politica

pe care a avut-o în istoria Tarii, Câmpulungul a

avut un rol important si în cultura româna.

Existenta cancelariei domnesti, cu un numar mare de slujitori, a contribuit la raspândirea

scrisului si a stiintei de carte în oras si în

împrejurimi.

Domnitorul Matei Basarab ( 1632-1654 )

înfiinteaza aici a doua tipografie din Tara Româneasca, menita a tipari carti nu numai

pentru tarile române, ci li pentru cititorii din alte

tari. Tipografia a fost instalata în 1635, pe lânga

manastire si a functionat, cu unele întreruperi, pâna în 1650.

Biserica Domneasca din Campulung a fost construita in 1567 de catre domnitorul Petru Schiopul si Doamna Chiajna

Tot Matei Basarab, în 1643, înfiinteaza la

Câmpulung prima fabrica de hârtie din tara.

Forma cea mai eficienta de raspândire a

culturii au constituit-o scolile. La Câmpulung a functionat una dintre cele mai vechi scoli din Tara Româneasca, înfiintata în

1552 de doamna Chiajna, sotia domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Voda ( 1669-

1672 ) a înfiintat prima scoala obsteasca cu

învatatura în limba româna din Tara Româneasca:

"facui domnia mea casa de învatatura, adeca

scoala, în orasul domniei mele Câmpulung." În

acest mediu cultural si-au desfasurat activitatea mai multi copisti, dintre care amintim: Vasile

eromonahul, Nicola gramaticul, Panu gramaticul,

Constantin logofatul, Ianache preotul. În 1657, aici a vazut lumina zilei Pârvu

Pârvescu, zis Pârvu Mutu, unul dintre cei mai de seama zugravi ai sec. XVII-XVIII. A început

zugravirea de icoane la manastirea Negru Voda,

continuându-si pregatirea la manastirile din Moldova.

Dezvoltarea economica si culturala a orasului a

fost încetinita uneori de calamitati naturale, de interventii din afara tarii si de epidemii. În acest

sens putem aminti: incursiunea lui Gabriel Batory în Tara Româneasca în anul 1610, ocuparea de

catre trupele austriece conduse de printul Ludovic

de Boden sau de printul Eugeniu de Savoia, incendierea orasului de catre turci în 1737.

Muzeul de etnografie şi artă populară, este găzduit de una

dintre cele mai vechi case din oraş, construită în 1735, monument de arhitectură veche românească. Aspectul este de casă tipic musceleană, cu două caturi, cu foişor de lemn, uşor sculptat, ce se termină în arcade ondulate de zidărie, prelungit cu sală în consolă, cu stâlpi şi pălimar din baluştri strunjiŃi de lemn, cu profilatură simplă din tencuială la ferestre, cu gârlici, în goluri arcuite sub foişor, şi învelitoare de şiŃă. Unelte lucrate meşteşugit în lemn sau fier, folosite de Ńăranii musceleni în decursul vremi, indică principalele lor îndeletniciri: păstoritul, culesul, vânătoarea, pescuitul, agricultura, cultura, prelucrarea lemnului şi a pietrii de Albeşti, olăria, fierăria etc. O bucătărie Ńărănească, smulsă parcă din pânzele lui Grigorescu şi Luchian; casa mică sau

camera de lucru, semănată cu obiecte de tors şi Ńesut, şi, alături, casa mare sau casa de oaspeŃi, amândouă având pereŃii îmbrăcaŃi cu scoarŃe în vărgi, chilimuri şi zavestre în romburi, meşterit colorate, cu ştergare la ferestre, paturi largi acoperite cu poclade miŃoase, refac un întreg tablou de viaŃă. La etaj, obiecte de ceramică musceleană, lucrate la Costeşti, Băileşti şi PoieniŃa, amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altădată. Un splendid mobilier în lemn pirogravat, în culori, sculptat în preajma anilor 1920, arată o altă latură a meşterilor localnici, dealtminteri iscusiŃi tâmplari şi cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumuseŃea şi gingăşia maramelor în fir de borangic, coloritul şi cusăturile variate ale iilor, presărate pe mâneci şi altiŃe cu fuşti, suveicuŃe, muşcate în rânduri sau şătrănguŃe, ca şi fotele strălucitoare cu înflorituri măiestru cusute cu fir le-au impus de mult în toate colŃurile lumii. Alături se înşiră sobrele şi impunătoarele costume bărbăteşti: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici şi calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari şi calota mai turtită, căciuli retezate, ciobăneşti, sau cu moŃ; cămaşa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmŃi de dimie; zeghea sau sarica şi cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul afirmaŃiilor celor care consideră portul popular din Muscel printre cele mai vestite în galeria atât de bogată a producŃiilor geniului artistic al poporului român.

În timpul razboiului austro-turc din 1787-1792, orasul are din nou de suferit, numeroase

locuinte si biserici fiind arse. Dar aceste

perioade de criza au trecut, Câmpulungul

cunoscând noi perioade de dezvoltare economica, demografica si culturala.

Istorie Moderna in Campulung

Marile evenimente ale istoriei moderne s-au facut simtite si la Câmpulung, astfel ca,

izbucnirea revolutiei de la 1821, condusa de

Tudor Vladimirescu, si masurile luate de catre

acesta în favoarea maselor populare s-au

bucurat si de adeziunea câmpulungenilor. Arestat de catre eteristi la Golesti, Tudor

Vladimirescu este dus la Târgoviste prin

Câmpulung, unde în noaptea de 22-23 mai 1821

este gazduit în casa boierului Constantin Chiliasu, bunicul istoricului Constantin D.

Aricescu. În acest timp, orasul este ocupat de

cei doi frati ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae si

Iorgu, cu un detasament de ostasi.

Si ideile revolutiei de la 1848 au patruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în

perioada de pregatire a revolutiei de la 1848,

câteva figuri remarcabile ale culturii noastre: I.D.

Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La

turnul-clopotnita al manastirii Negru-Voda se

afla o placa cu textul juramântului

revolutionarilor câmpulungeni de la 1848.

Târgovetii si taranii, mobilizati de Apostol

Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu, A. Dacu, depusesera juramântul pe

noua Constitutie, declarându-se gata sa sprijine

prin toate mijloacele revolutia.

În cadrul general al luptei pentru Unire,

remarcabila a fost si activitatea câmpulungenilor. Chiar din 1857 exista în oras

un comitet al Unirii, compus din 26 membrii,

având ca presedinte pe N. Bratianu si ca

secretar pe C.D. Aricescu. În semn de recunostinta pentru reformele înfaptuite de

Alexandru Ioan Cuza, câmpulungenii si

muscelenii i-au daruit o sabie pe care au

comandat-o la Paris, de procurarea careia s-a

ocupat Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri.

La sugestia regelui Carol I , demersurile stramutarii Scolii Normale "Carol I" din Bucuresti la Campulung au inceput in anul 1887. Piatra fundamentala a monumentalei cladiri s-a pus pe 26 octombrie 1892. Scoala s-a inaugurat in 1896.

În razboiul de independenta, ostasii

musceleni, sub comanda maiorului Dimitrie

Giurescu, au luptat cu eroism, iar populatia orasului a ajutat armata prin donatii si rechizitii.

În vederea îngrijirii soldatilor raniti, ei au

organizat doua spitale cu 200 de paturi.

La Câmpulung si în împrejurimi, ostasii

români au dus, în 1916, în primul razboi

mondial, lupte grele împotriva trupelor germane.

Mausoleul de la Mateias a ramas sa aminteasca

vitejia ostasilor cazuti în luptele din zona Rucar, Dragoslavele, Valea Mare-Pravat, Câmpulung,

în toamna anului 1916. Monumentul

comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateias,

în 1935, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-

Berechet. Nici celelalte evenimente majore din istoria

României nu au lipsit din evolutia orasului

Câmpulung si a împrejurimilor sale. Urmarind

istoria acestui oras constatam ca nu exista aproape nici un moment important din istoria

neamului nostru, angajare social-politica, acte

culturale de anvergura nationala, miscari de idei,

la care câmpulungenii sa nu-si fi adus partea lor

de contributie. În climatul spiritual fecund al Câmpulungului

au crescut, s-au format si si-au realizat opera

stiintifica sau artistica numeroase personalitati

ale culturii nationale: Constantin D. Aricescu, Stefan Golescu, Nicolae Golescu, Dimitrie Nanu,

Constantin I. Parhon, Ion Barbu, George Ulieru,

Constantin Baraschi, Tudor Musatescu.

Casa de Cultură ,,Tudor Muşatescu” este amplasată într-o clădire construită în anul 1907, în tradiŃionalul stil românesc. În faŃa clădirii se găseşte monumentul dedicat lui Negru Vodă, sculptat în anul 1910 de câmpulungeanul Dimitrie Mirea.

Judecătoria Câmpulung funcŃionează în clădirea fostului Tribunal Muscel, dat în folosinŃă în jurul anului 1910. Este o clădire în stil neoclasic, cu coloane sobre şi un fronton impresionant.

S-a numit multa vreme Gradina Publica "Merci" deoarece la serbarile organizate in serile de vara, domnisoarele asupra carora cavalerii aruncau confetti ca gest de apreciere, repetau gratios: "merci", "merci"...

Bătrânul bulevard al Câmpulungului s-a amenajat pe fosta albie a unui iaz care a fost deviat în Râul Târgului în jurul anilor 1880. S-a numit multă vreme Bulevardul "Pardon" pentru că era aşa mare aglomeraŃie, că desele ciocniri între trecători duceau inevitabil la scuzele exprimate la tot pasul prin expresia "Pardon!".

Celebrul magazin de pălării "La Măgeanu" evocat de altfel şi în piesele dramaturgului câmpulungean Tudor Muşatescu, funcŃionează din anul 1905, cu aceeasi denumire data de Ion Mageanu, primul proprietar. Istoria acestui magazin de palarii si a celor ce-l stapânesc ajunsă până în zilele noastre, e înca vie.

Edificiul a fost construit la iniŃiativa filantropului Oprea D. Iorgulescu,“om de inimă şi iubitor al copiilor “ în anul 1929.

Primăria oraşului Câmpulung, lucrare monumentală în stil muscelean, se află în clădirea fostei prefecturi a vechiului judeŃ Muscel. A fost construită în anul 1934, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet.

Monument închinat ostaşilor români căzuŃi la datorie în primul război mondial în luptele de la Rucăr, Dragoslavele,Valea Mare PravăŃ, Câmpulung în toamna anului 1916; monumentul comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateias, în 1935, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet.

arh. G.M. Cantacuzino Biserica actuala denumită şi Biserica Miresei, de pe Dealul Flamanda, este cea mai noua din orasul Campulung. Este ridicata din temelie intre anii 1938-1940,cu cheltuiala mult incercatului filantrop GHEORGHE STEFANESCU , din Campulung, in memoria bunei si unicei sale fiice,Margareta, rapita de moarte napraznica in ziua nuntii sale (v.foto), in apropiere de Gaesti, unde are si o troita ridicata , fiind victima unui accident de masina, cand se intorcea la Campulung, dupa cununia religioasa de la Bucuresti. Acest locas a fost construit pentru a fi loc de odihna vesnica ei si parintilor ei,precum si loc de inchinare pentru credinciosii din parohia Flamanda.

Colegiul National Dinicu Golescu Asezamantul de invatamant si-a inceput cararea printre ani la 1 septembrie 1894, ca prima institutie de grad secundar in orasul Campulung Muscel, functionand, in perioada 1894-1917, ca gimnaziu real-umanist.Contructia cladirii actuale a liceului a inceput in anul 1925 si a fost terminata in anul 1937, la 15 noiembrie avand loc inaugurarea localului.

Piata juramantului Monumentul este închinat ostaşilor romăni căzuŃi la datorie în primul război mondial

OAMENI DE SEAMA AI CAMPULUNGULUI Pictura, sculptura, arhitectura

• Theodor Aman (1831 - 1891). Pictor şi

grafician nãscut la Câmpulung. Studiazã

la Bucureşti, apoi la Paris. Profesor la

Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti se dedicã picturii influenŃat de maeştrii

Renaşterii italiene. Revenind pe

meleagurile natale s-a inspirat din viaŃa

muscelenilor lãsând mai multe pânze cu

peisaje din Câmpulung şi împrejurimi.

• Constantin Baraschi , (1902 - 1966).

Este unul dintre marii sculptori contemporani, nãscut la Câmpulung.

Studiazã în Ńarã şi la Paris. Executã

busturi ale unor personalitãŃi, grupuri

statuare, o mare parte aflându-se la

Câmpulung: "N. Bãlcesu" şi "Autoportret" (în Grãdina Publicã),

"łãranca din Muscel", grupuri statuare

la Cimitirul Flãmânda şi la intrarea în

stadion.

• D. Ionescu - Berechet (1896 - 1969).

Cunoscut arhitect de mare originalitate

şi vastã creaŃie nãscut la Câmpulung. Studiazã la Academia de arhitecturã din

Bucureşti şi în strãinãtate. Stabilindu-se

la Câmpulung realizeazã aici

numeroase edificii (Prefectura, Şcoala

Primarã nr. 1, Liceul de fete, fosta Bancã ş. a.), case particulare precum şi

palate social – culturale, mãnãstiri, în

Ńarã şi în strãinãtate.

• Iacovache Constantinescu (1827 -

1916). Pictor foarte cunoscut şi apreciat

la vremea sa, nãscut la Câmpulung. La

început era preocupat de subiecte religioase, dar la scurt timp îmbrãŃişeazã

stilul marilor pictori de care este

influenŃat: Th. Aman, N. Grigorescu, Gh.

Tãttãrescu. A realizat şi peisaje din

Muscel şi portretele unor personalitãŃi.

• Nicolae Grant (1868 - 1950). Maestru

al picturii în acuarelã şi mare colorist,

nãscut la Bucureşti. Studiazã la Şcoala

de Arte Frumoase, apoi la Paris unde

expune pentru prima datã. În 1910 se

stabileşte definitiv la Câmpulung, zonã

de unde se inspirã în numeroase lucrãri: "TroiŃã din Muscel", "Olar din

Câmpulung", "Cioban din Muscel" ş. a.

• Dimitrie Mã Ńãuanu (1888 - 1929).

Sculptor de seamã nãscut la MãŃãu

(Mioarele). Urmeazã Şcoala de belle -

arte la Bucureşti, apoi la Paris. Executã

mai multe busturi ale unor personalitãŃi contemporane cu el (Mirea, Nanu

Muscel ş. a.) şi monumente la

Câmpulung, Rucãr, MãŃãu, Jugur şi în

alte localitãŃi din Ńarã.

• Dimitrie D. Mirea (1864 - 1942).

Sculptor român nãscut la Câmpulung;

studiazã la Bucureşti, München şi Paris.

A executat bustul lui Negru - Vodã instalat iniŃial pe bulevard, cel al lui

Dimitrie Giurescu din curtea

Regimentului, şi bustul lui I. C. Brãtianu

care fusese instalat în scuarul din faŃa Hotelului Regal.

• George D. Mirea (1852 - 1934). Pictor,

artist decorator, creator de mari fresce nãscut la Câmpulung. Studiazã la

Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti

având profesori pe Th. Aman şi Gh.

Tãttãrescu. Participã ca pictor - reporter

la Rãzboiul de IndependenŃã, dupã care studiazã la Paris. Are şi câteva lucrãri

cu subiecte din Muscel.

• Pârvu Mutu - Zugravul (1657 - 1737).

Nãscut la Câmpulung în cartierul Vişoi.

Este cunoscut în special ca pictor de

biserici. Primele cunoştinŃe în domeniu

le capãtã la Mãnãstirea Negru - Vodã din Câmpulung, apoi se perfecŃioneazã

în Moldova. Picteazã Mãnãstirea

Aninoasa din Muscel şi multe alte

biserici din Ńarã.

• Ion D. Negulici (1806 - 1851). Este

pictorul revoluŃionar de la 1848 nãscut la

Câmpulung unde primeşte şi primele

noŃiuni de picturã. Studiazã apoi la Bucureşti, Paris şi Viena. Exceleazã în

pictura portretisticã, dar are şi alte

preocupãri în diverse domenii. De la el

ne-a rãmas şi un peisaj neterminat:

"Vedere din Câmpulung" cu Mãnãstirea

Negru - Vodã.

• Ileana Ceau şu - Pandele (n. 1927

Poienari de Muscel). PictoriŃã -

graficianã, absolventã a Institutului de

arte plastice. IlustraŃii de carte, gravurã,

acuarelã, picturã pe sticlã. Membrã a Uniunii Artiştilor Plastici.

• Eugen Chirovici (1898 Câmpulung -

1964). Profesor de desen la liceul "Dinicu Golescu", pictor peisagist,

animator al vieŃii artistice din

Câmpulung; regizor de teatru.

• Alexandru Donici (1912 Bucureşti -

1970 Câmpulung). Pictor, pasionat şi cu

aptitudini artistice din copilãrie, devine

mai târziu dascãl al pictorilor amatori din Câmpulung.

• Maria Proca - Jinga (n. 1928,

Berevoeşti). PictoriŃã de mare sensibilitate, axatã în special pe peisaje,

devine mesager al tradiŃiilor etnografice

şi arhitectonice muscelene.

• Adrian Radu (n. 1945, Bucureşti).

Sculptor şi profesor de desen. Se

stabileşte la Câmpulung unde

realizeazã câteva busturi, figuri decorative, basorelieful de la Mausoleul

Mateiaş.

• Dumitru Sereda (1910 Bucureşti - 1976

Câmpulung). Pictor, regizor, compozitor,

poet. În picturã exceleazã prin scene de

gen şi peisaje. Se stabileşte la

Câmpulung la vârsta de 50 de ani.

• Tania Şeptilici - Samoilã (1904

Câmpulung - 1992). PictoriŃã de o rarã

modeste ale cãrei lucrãri în acuarelã,

ulei şi guaşã sunt inspirate din naturã şi viaŃã. Studii în FranŃa.

• Thury Ştefan (nãscut la Timişoara, la

14 august 1941). Balerin, actor, artist

plastic.Este absolvent, cu brio, al Şcolii

de balet de la Cluj, promoŃia 1964. Din

1964 pânã în 1980 a fost angajat ca

prim solist balet al Teatrului "Constantin Tãnase" din Bucureşti. Din 1995 s-a

stabilit în Câmpulung Muscel. În anul

1970 modela metalul, iar din 1980

devine artist liber profesionist, având

numeroase contracte în strãinãtate şi

numeroase expoziŃii în Italia, FranŃa,

Germania, Olanda, Luxemburg, Belgia,

Israel şi România. A jucat în multe filme

(Nea Marin miliardar, Actorul şi sãlbaticii, Saltimbancii, Libelula, etc).

AlŃi artişti plastici: Dumitru (Puiu) Anastase, Nelu Constantin, Mircea Constantinescu, Constant Dâmboianu,

Ecaterina Delighioz, Dalila Ionescu - Oncica,

Ligia Irimescu, Stelian Moşoiu, Gheorghe Negru,

Gheorghe Paulian, Bogdan şi Cezar Petry,

Victorian Stãncescu ş. a. Istorici in Muscel

• C. D. Aricescu (1823 - 1886). Istoric şi

poet revoluŃionar nãscut la Câmpulung.

Urmeazã Colegiul Sf. Sava din Bucureşti şi activeazã în mai multe

domenii: inginer de poduri, revizor

şcolar, avocat ş. a. Publicã prima

monografie "Istoria Câmpulungului" (1855) şi alte lucrãri istorice. A scris

versuri, piese de teatru şi un roman.

ÎnfiinŃeazã primul teatru la Câmpulung

(1846).

• Ion Hurdube Ńiu (1909 - 1995). S-a

nãscut în judeŃul Sibiu, urmeazã

Facultatea de istorie din Bucureşti şi

studiazã în stãinãtate. Dupã mai multe peregrinãri se stabileşte la Câmpulung

profesor de istorie. Are activitate

laborioasã în domeniul istoriei, publicã

numeroase lucrãri, fiind preocupat şi de istoria Câmpulungului.

• Flaminiu Mârtzu (1913 - 1990). Doctor

în istoria dreptului, s-a nãscut la Focşani, descendent prin mamã din

familia Negulici. A studiat la Bucureşti şi

s-a dedicat cercetãrilor arheologice

specializându-se în istoria veche şi

medievalã. S-a stabilit în Câmpulung în jurul anului 1950. A efectuat sãpãturi în

oraş, la CetãŃeni şi la Lereşti. Cercetãri

în numismaticã, numeroase comunicãri

în publicaŃii de istorie, coautor la monografia "Câmpulung Muscel ieri şi

azi" ş. a.

• C. Rãdulescu - Codin (1875 - 1926). S-

a nãscut la BeleŃi-Negreşti şi a absolvit

Şcoala Normalã "Carol I" din Câmpulung, dupã care devine învãŃãtor

la Priboieni - Muscel. Dotat cu o rarã

putere de muncã, adunã şi publicã un

mare volum de date în culegeri de

folclor şi monografii isorice ("Cãmpulungul Muscelului - istoric şi

legendar", "Dragoslavele", ş. a.)

• Ioan Rãu Ńescu (1892 - 1974). Preot în

satul natal Dragoslavele; s-a dedicat din

tinereŃe studiului documentelor din

biblioteci şi arhive particulare legate în

special de istoria unor localitãŃi din Muscel, publicând mai multe monografii

("Câmpulung Muscel", "Dragoslavele",

"Mãnãstirea Aninoasa") şi studii în

publicaŃii istorice.

• Dumitru Bãjan (1871, Rucãr - 1957).

Cercetãtor istoric şi paleograf. S-a

dedicat sudierii trecutului istoric al

comunei natale. Publicã mai multe lucrãri, altele i-au rãmas în manuscris.

• Ion Chelcea (1902, Boteni -

1991).Profesor, etnograf, muzeograf şi

folclorist erudit. A publicat studii de

specialitate şi a contribuit la organizarea

mai multor muzee din Ńarã.

• Auricã Smaranda (n. 1926,

Câmpulung). Pasionat cercetãtor al

istoriei medalistice, numismatice şi

sigiliografice româneşti. Secretar al SocietãŃii Numismatice Române, autor a

numeroase lucrãri în domeniu.

• Ion Şucu (1902 MãŃãu - 1988).Distins

paleograf, istoric şi geograf. Activeazã

în DirecŃia Arhivelor Statului, publicã

numeroase studii, scrie "Monografia

comunei Mioarele".

AlŃi istorici: Spiridon Cristocea, Nicolae Deleanu, Constantin

Dinu, Teodor Mavrodin, Naum Râmniceanu, Constantin Tãmaş, Ştefan Trâmbaciu ş. a.

Scriitori reprezentativi pentru zona Muscel

• Ion Barbu (Dan Barbilian) , 1895 -

1961. Poet de seamã şi ilustru

matematician nãscut la Rucãr. Studiazã

la Bucureşti şi în stãinãtate dedicându-se matematicii şi poeziei. SusŃine lucrãri

ştiinŃifice la numeroase congrese

internaŃionale apreciate în mod

deosebit. Ca poet practicã o liricã de

facturã nouã, ermeticã, cu versuri abstracte, stârnind interes pentru criticii

din acea vreme.

• Dinicu Golescu , 1777 - 1830. Distins

cãrturar român, preocupat de

transformarea spiritului românesc prin

instruire şi educaŃie. A militat pentru

înfiinŃarea mai multor şcoli în judeŃ şi a fost iniŃiatorul "SocietãŃii literare" (1827)

al cãrei nobil scop era consolidarea

culturii şi educaŃiei. Cea mai importantã

scriere a sa este "Însemnare a cãlãtoriei

mele". A locuit şi la Câmpulung dupã anul 1801; în memoria sa, primul liceu

din localitate îi poartã numele.

• Mihai Lungianu , 1879 - 1966. A scris

versuri şi prozã realistã; s-a nãscut la

Rucãr. Deşi a dus o viaŃã foarte grea, a

urmat în paralel facultãŃile de teologie şi

de drept. Povestitor talentat, scrie nuvele, schiŃe, basme şi o serie de

articole în presã. Mai târziu practicã

avocatura, implicându-se şi în politicã.

• Mihai Mo şandrei , 1896 - 1994. Poet

romantic de mare sensibilitate. S-a

nãscut la Bucureşti şi s-a stabilit la

Câmpulung în anul 1926. Studiazã

dreptul şi ştiinŃele naturale, dar se dedicã poeziei. Publicã mai multe

volume de versuri ("Pãunii", "Gãteala

ploilor" ş. a.) precum şi câteva lucrãri de

prozã pãtrunse de aceeaşi melancolie.

• Tudor Mu şatescu , 1903 - 1970. Scriitor

de prozã umoristicã nãscut la

Câmpulung. A absolvit facultatea de litere şi filozofie şi facultatea de drept.

Se dedicã gazetãriei şi literaturii satirice

publicând versuri, prozã şi câteva piese

de teatru. Comediile sale au şi subiecte

inspirate din viaŃa mondenã a

Câmpulungului de altãdatã: "Titanic

vals", "Sosesc desearã", "...Escu".

• Dimitrie Nanu , 1873 - 1942. Renumit

poet şi traducãtor, dascãl erudit şi

filolog, nãscut la Câmpulung, a studiat la

Bucureşti şi la Bruxelles, şi funcŃioneazã

iniŃial ca profesor de limba francezã. Este autorul unor volume de versuri cu

tentã filozoficã şi liricã, publicând şi în

diverse reviste literare.

• Mihail Tican - Rumano , 1895 - 1967.

Autor de scrieri memorialistice, de

aventuri şi cãlãtorie. S-a nãscut la

Berevoeşti - Muscel. Autodidact, stimulat de dorinŃa de a nota ce vãzuse

în lungile sale cãlãtorii în Europa, Africa

şi America, a debutat cu câteva romane

în limba spaniolã şi apoi în limba

românã: "În jungla africanã", "Printre canibali", "Lacul cu elefanŃi", "Prin BãlŃile

Dunãrii" ş. a.

• George Topârceanu , (1886 - 1937).

Poet român nãscut la Bucureşti; o parte

din copilãrie a petrecut-o la Nãmãeşti -

Muscel unde venea şi mai târziu sã

lucreze din când în când. Scrie poezii lirice cu tonalitãŃi duioase şi umor

("Balade vesele şi triste", "Parodii

originale"), prozã satiricã şi

memorialisticã. A publicat de asemenea

şi în diverse reviste literare.

• Maria Chirtoacã (n. 1955 Câmpulung).

Scrie versuri de mare sensibilitate

strãbãtute de un fior nostalgic şi lirism patetic ("Afarã din contur", "Pasãrea

Pheonix"). A publicat şi câteva plachete

cu versuri pentru copii. Cea mai recentã

lucrare "Musafirii de la miezul nopŃii" (iulie 2000).

• Alexandru Davila (1862 Goleşti -

1929). Dramaturg şi om de teatru, cu alte numeroase şi variate preocupãri:

diplomat, ziarist, sportiv, director al

Teatrului NaŃional din Bucureşti.

• Radu Gyr (Demetrescu) (1905

Câmpulung - 1975). Renumit scriitor,

autor de romane, versuri şi povestiri

pentru copii, şi scrieri acuzatoare la

adresa autoritãŃilor, pentru care a fost

de mai multe ori arestat.

• Ion Marin Iovescu (1912 Olt - 1977

Bughea de Jos). Autor de romane,

povestiri şi nuvele realiste inspirate din

viaŃa de la Ńarã: "Nuntã cu bucluc", "O

daravelã de proces", "Lacrimi pe pâine".

• Ileana Mãlãncioiu (n. 1940, Godeni). A

publicat mai multe volume de versuri.

Dupã 1990, evenimentele din Ńarã au

determinat-o sã scrie şi literaturã cu tentã politicã. A fost redactor la TVR,

Anima-film şi la câteva reviste literare.

"Linia vieŃii" este un volum antologic

apãrut în ianuarie 2000.

• Ion Vãduva Poenaru (n. 1934,

Poienarii de Muscel). Poet şi ziarist,

cunoscut prin volumele de versuri: "Cântece pentru tata", "Metopele

Neamului", "Moştenire pentru fiica mea",

"Aripa nemãrginitã".

• Eugenia Badila Karp s-a nascut la 29

decembrie 1971 la Campulung Muscel.

Absolventa a Universitatii Politehnica

Bucuresti, debuteaza la o vârsta foarte frageda, înca din clasele gimnaziale, în

revistele pentru copii .Cutezatorii.,

.Luminita.. Este câstigatoare a premiului

de lirica feminina Novalis, Munchen

1999 si a premiului Publio Virgilio Marone acordat de Accademia

Internationale .Il Convivo., 2005.

Debuteaza editorial cu volumul "Nu e

de-ajuns", Editura Crater, 1999; ulterior

publica "Ruda cu viata", Editura Crater, 2001, "Când mor fluturii", Editura

Palimpsest, 2004 si "Carusel", Editura

Domino, 2007. În anul 2005 a fost

nominalizata de catre American Biographical Institute la "Great Woman

of the 21st Century".

www.eugeniabadilakarp.ro.

AlŃi scriitori, poeŃi, epigramişti:

Alex. Bunescu, Marcel Bunescu, Mihai

Diaconescu, Sorin Durdun, Mircea Enescu, Paul

Everac, Nicolae Ioana, Gheorghe Izbãşescu, Ion

Malancu, Liviu MãŃãuanu, Ion MuŃiu, Mircea Nicolescu, Marian Petry, Vasile Pleşu, Ion

Voican, Horia Zilieru, ş. a.

Personalitati din alte domenii

• Mathei Drãghiceanu , 1844 - 1939

(inginer minier). S-a nãscut la

Târgovişte şi este descendent din familia fabulistului Gr. Alexandrescu.

Urmeazã la Paris cursurile ingineriei de

mine iar la întoarcerea în Ńarã ocupã mai

multe funcŃii. Cu o rarã putere de muncã activeazã în numeroase domenii: este

membru fondator al SocietãŃii de

Geografie, iniŃiazã învãŃãmântul minier

în România, organizeazã unitãŃi miniere,

saline, Cariera de piatrã de la Albeşti; Întocmeşte hãrŃi geologice, se ocupã de

seismologie etc. S-a stabilit în

Câmpulung în anul 1886.

• Nicu (Nae) Leonard , 1886 - 1928

(tenor). A fost unul dintre marii cântãreŃi

români numit şi "PrinŃul operetei"; s-a

nãscut la GalaŃi. A trãit şi la Câmpulung unde obişnuia sã vinã la pãrinŃii sãi mai

ales spre sfârşitul vieŃii şi tot aici a murit.

Dotat cu deosebite calitãŃi vocale şi

actoriceşti, a cântat în scurta-i viaŃã într-

un mare numãr de operete, dovedind a fi un mare artist. A cântat de multe ori şi

pe scena Cercului Militar din

Câmpulung.

• Ion Nanu - Muscel , 1862 - 1938

(medic). S-a nãscut la Câmpulung,

studiazã la Paris, şi este numit iniŃial

profesor de igienã la Şcoala Normalã "Carol I". Mai târziu ajunge profesor la

Facultatea de medicinã din Bucureşti şi

elaboreazã importante lucrãri în

domeniul pneumoniei, studii ştiinŃifice

asupra holerei ş. a. Ultimii ani i-a trãit tot la Câmpulung.

• George Oprescu , 1881 - 1969 (critic de

artã). S-a nãscut la Câmpulung şi a absolvit Facultatea de litere din

Bucureşti, dupã care ocupã pentru scurt

timp un post de profesor la Universitatea

din Cluj. Ulterior devine titularul catedrei de istoria artei la Universitatea din

Bucureşti iar în ultima perioadã la

Institutul de arte plastice N. Grigorescu.

ColecŃionar de artã, organizeazã

ştiinŃific mai multe muzee bucureştene şi

colecŃii particulare, a elaborat

numeroase lucrãri despre artã,

monografii şi studii critice. A îndrumat şi activitatea muzealã din Câmpulung.

• Petre łuŃea, 1901 - 1991 (filozof şi

gânditor creştin). S-a nãscut la Boteni Muscel, a absolvit liceul la Cluj şi tot aici

a urmat cursurile facultãŃii de drept,

continuând apoi studiile la Berlin. S-a

implicat în politicã şi a colaborat la mai multe publicaŃii; scrie numeroase studii

economice, juridice şi spirituale

ortodoxe. Este de mai multe ori arestat

şi Ńinut în închisorile comuniste.