Darwin vs. Religie

download Darwin vs. Religie

If you can't read please download the document

Transcript of Darwin vs. Religie

  • 7/26/2019 Darwin vs. Religie

    1/7

    2005: Darwin vs. Religie

    Biology is the study of complicated things that give the appearance of having been

    designed for a purpose

    Richard Dawkins, The Blind Watchmaker

    Biologia este studiul lucrurilor complicate care au aparenta de a fi fost create cu unanumit scop. Aceasta fraza se afla chiar pe prima pagina a cartii Ceasornicarul orb,publicata acum 20 de ani, n 1!", de #ichard $a%&ins, una dintre cele mai proeminentepersonalitati ale'

    n(atam)ntului uni(ersitar britanic *detine catedra Charles +imon de ntelegerepublica a stiintei si este membru al #oal +ociet-stiintei britanice si internationale *zoologia, n particular etholgia/ramura care seocupa cu comportamentul animalelor-popularizarii stiintei si luptei mpotri(a creationismului de orice fel. n

    consecinta si a ntelligent $esign *la care ma (oi referi n continuare folosind,ca peste tot n lume, doar initialele' $.

    Ateu militant, $a%&ins este de parere ca religia 3 orice religie4 / este un fel de (irus, cumsunt (irusii care afecteaza calculatoarele si ca nu trebuie nici macar sa stam de (orba cucreationistii, pentru ca simpla discutie cu ei le/ar legitima preocuparile.5u am intentia de a discuta pozitia sa, asa cum nu o (oi face nici pentru cei care sustin$/ul. mi aduc nsa aminte ca doar cu (reo 60 de ani nainte de Ceasornicarul orb, nscolile de la noi, ca si n altele din partea noastra de lume, se cerea imperati( combatereaoricarei forme de credinta religioasa, interzic)ndu/se nsa formal ele(ilor, studentilor,cercetatorilor etc. lectura Bibliei, de e7emplu. $e altce(a este (orba nsa' de la $ar%inncoace dispunem de o alternati(a la Creatia biblica *a 8ni(ersului si a fiintelor (ii-. 9

    alternati(a n care putem urmari perpetuarea di(erselor specii animale prin selectianaturala a indi(izilor celor mai bine adaptati la transformarile *fizico/chimice/geologice-ale mediului n care au aparut si s/au dez(oltat si putem trage concluzii pri(ind aparitia sidisparitia acestor specii.+tiinta s/a confruntat, din cele mai (echi timpuri, cu doua probleme ultime' originea8ni(ersului si originea (ietii. :izicienii si cosmologii au reusit n anii 1!0 saperfectioneze scenariul care ne duce napoi n timp p)na la nceputul 8ni(ersului.Biologii au si ei o imagine 3 nu de aceeasi amploare si nici de o precizie comparabila ndetalii 3 asupra succesiunii formelor de (iata, (egetale si animale, n mare parte datoritascenariului lui $ar%in. ;unctul zero nsa nu a fost, nu a putut fi, e7plicat, nici deunii, nici de ceilalti. $iferenta este 8ni(ersul, este totusi mai departe de preocuparile,

    de gri

  • 7/26/2019 Darwin vs. Religie

    2/7

    #edactorul sef al uneia dintre cele mai prestigioase si mai populare re(iste stiintifice din+tatele 8nite si din ntreaga lume i acuza pe fata de... lasitate pe rectorii c)tor(a mariuni(ersitati americane pentru ca nu iau n mod deschis atitudine mpotri(a $4 8nconsilier al Casei Albe (rea sa cheme la urne populatia pentru a raspunde cu da sau nu lantrebarea daca o natiune care continua sa creada n nasterea unui copil dintr/o =ama/

    :ecioara se mai poate considera o natiune luminata. 9 natiune care, de c)nd e7istaaceasta problema, nu a nregistrat niciodata un procent mai mic de >>? al cetatenilor saicare nu sunt de partea e(olutionismului de origine dar%inista. >>?4 8n procent de celemai multe ori decisi( n alegeri politice, pentru ca permite stabilirea fara dificultati a uneima

  • 7/26/2019 Darwin vs. Religie

    3/7

    beringei-. ot acum traieste cerbul urias, =egaloceros giganteus, n rlanda *disparutacum apro7. 0 de ani-355.000 Cele mai (echi urme ale speciei Domo. Au fost descoperite n straturile dela(a de pe coastele (ulcanului #occamonfina *talia- si au fost lasate aici de trei Domoheidelbergensis cu o naltime de 1, m

    250.000 $intr/o populatia de ursi bruni, izolata la latitudini mari, apare 8rsul ;olar195.000 9mo1, 9mo2 *tiopia, r)ul 9mo- sunt cele mai (echi e7emplarecunoscute de Domo sapiens150.000 n Africa traieste cel mai recent stramos feminin al tuturor oamenilor caretraiesc astazi 3 (a =itocondriala *=itochondrial (e- *mitocondriile fiind micicomponente celulare care se transmit e7clusi( pe linie materna-130.000 9mul din 5eanderthal *Domo neanderthalensis- e(olueaza din Domoheidelbergensis si traieste n uropa si 9rientul =i

  • 7/26/2019 Darwin vs. Religie

    4/7

    11.000 ;opulatia umana atinge pragul de milioane. $isparitia Domofloresiensis. $isparitia mamutilor. $omesticirea c)inelui din subspeciile de lup cenusiu*toti c)inii de astazi pro(in dintr/o singura subspecie' Canis lupus familiaris-.10.400 Culti(area plantelor. :ondarea erihonului care a

  • 7/26/2019 Darwin vs. Religie

    5/7

    comple7itatea ireductibila *introdusa de =ichael Behe-. 8n sistem oarecare sespune ca poseda o comple7itate ireductibila daca este compus din diferitesubsisteme n interactie care contribuie la functia fundamentala a respecti(uluisistem, astfel nc)t nlaturarea oricaruia dintre aceste subsisteme face ca sistemuln ntregul sau sa nu mai functioneze.

    comple7itatea specificata *introdusa de Gilliam $embs&i. 8n sistem areproprietatea de comple7itate specificata daca este n acelasi timp comple7 sispecificat si atunci se poate deduce ca el este produsul unei cauze inteligente, maicur)nd dec)t rezultatul unor procese naturale. *e7emplu de comple7itatespecificata' o litera a alfabetului este specificata, dar nu comple7a o sec(entaaleatorie de litere ale alfabetului este comple7a, dar nu specificata un (ers dintr/opoezie este si comple7, si specificat. Conform definitiei lui $embs&i, se poate(orbi despre acest tip de comple7itate atunci c)nd sansele ca o anumitaproprietate, de e7emplu, sa fie produsulMconsecinta unei cauze naturale este maimica dec)t 1'1010-.

    @a acestea se adauga un argument mai familiar fizicienilor dec)t biologilor'

    L8ni(ersul perfect acordat *:ine/uned 8ni(erse-' 8ni(ersul n care traim esteLacordat ntr/un asemenea fel *constantele naturii si intensitatile fortelorfundamentale au (alorile pe care le au- nc)t sa faca posibila (iata nformaMformele pe care le cunoastem *le e7perimentam-. Ialori insensibil diferitear duce la cu totul alte elemente chimice si proprietati ale elementelor componenteale 8ni(ersului *cum ar fi gala7iile, de e7emplu-.

    deea de LproiectMproiectant initial inteligent apare nca din Antichitate *argumentulteleologic 3 totul e7ista pentru a satisface un anumit scop- si se regaseste la omadNAcOuino *+umma heologiae 3 a cincea do(ada a e7istentei lui $umnezeu-. *+i estee7trem de interesant de obser(at ca febrila cautare a Ldo(ezilor fizico/chimico/geologiceale Llucrarii, ale Lmintii lui $umnezeu este cea care a dus la acumularea de fapte care

    au generat n final teoria $ar%inista a originii speciilor4- n ceea ce pri(este termenul nsine, primele sale Laparitii se nt)lnesc ntr/un articol publicat de +cientific American n1!>P, ntr/un manual din 1>! si, probabil cel mai interesant, n te7tul unei conferintesustinute de botanistul Eeorge James Allman la ntrunirea anuala din 1!P6 a AsociatieiBritanice pentru ;rogresul +tiintei' L5ici o ipoteza fizica fundamentata pe fapteindiscutabile nu a e7plicat p)na acum originea protoplasmei primordiale si, mai presus detoate, a proprietatilor sale minunate care fac e(olutia posibila 3 n ereditate siadaptabilitate, caci aceste proprietati sunt cauza si nu efectul e(olutiei. n ceea ce pri(estecauza acestei cauze, am cautat n (an printre fortele care ne ncon

  • 7/26/2019 Darwin vs. Religie

    6/7

    Cum ne alegem noi Agentul nostru Creator, este, p)na la urma, o problema afiecaruia...#e(enim nsa la cele doua concepte fundamentale ale $, cele doua tipuri decomple7itate mentionate mai sus. Autorii lor nu sunt nici oameni ai bisericii, nici nistediletanti oarecare. Am)ndoi sunt oameni de stiinta cu pregatirea superioara de rigoare.

    =ichael Behe este profesor de biochimie la 8ni(ersitatea @ehigh, ;ennsl(ania. Gilliam$embs&i a fost profesor la 5orth%estern 8ni(ersit, la 8ni(ersitatea 5otre $ame si la8ni(ersitatea din $allas. A lucrat ca matematician la =, ca fizician la 8ni(ersitatea dinChicago si ca cercetator n computere la 8ni(ersitatea ;rinceton.;unctul de (edere al lui $embs&i este suficient de interesant pentru a fi mentionat'#ezultatele din Cosmologie, :izica, Astronomie, Biochimie, Eenetica indica toate oanumita directie si cred ca aceasta directie este ndreptata spre un proiectant inteligent*intelligent designer-. =ai mult, pe un document initiat de el, a adunat semnaturile apeste 600 de cercetatori cu doctorate obtinute n uni(ersitati importante. +emnatariidocumentului si e7prima scepticismul pri(ind *neo-dar%inismul. nteresant este ca ceeace cere $embs&i 58 este sa 58 se mai predea (olutionismul dar%inist, ci sa se predea

    n si mai mare masura4 l si doreste ca studentii, cercetatorii, sa aiba c)t mai multainformatie pentru a putea e(alua statutul acestei teorii 3 sau, daca faceti parte dintre ceicare considera, alaturi de $a%&ins, de e7emplu, ca $ar%inismul nu este o teorie, ci unfapt (erificat, sa spunem ca (orbim despre scenariul $ar%in al e(olutiei (ietii.Ceea ce face $, afirma $embs&i, este, cum am mai spus, sa caute semne de inteligenta.Contro(ersa, n ceea ce l pri(este, apare atunci c)nd aplicam notiunea n domeniulbiologic. ar contro(ersa (a fi efecti(a daca si atunci c)nd se (a nt)mpla sa se descopereca la baza biologiei e7ista ntrade(ar o inteligenta, un plan. $e ce face $embs&i oasemenea afirmatieR ;entru ca n acest caz inteligenta identificata la ni(el natural este ointeligenta data, nu mai este o inteligenta care a e(oluat, rezultat al unor procesemateriale independente *fara un scop definit-, asa cum se sustine n cadruldar%inismului.+i daca se identifica e7istenta unei asemenea inteligente originareR Atunci, spune$embs&i, (a trebui sa ne confruntam cu o serie de noi ntrebari / de mare dificultate, mipermit sa afirm eu / pentru ca identificarea, acceptarea acestei inteligente *repet' daca eae7ista-, (a reprezenta nu sf)rsitul cautarii, ci de abia nceputul ei. ;entru ca daca ncalitatea noastra de oameni obisnuiti, ne putem multumi cu constatarea ei si a efectelorproduse, n calitate de oameni/cercetatori/g)nditori (a trebui sa ntelegem cum lucreazaaceasta inteligenta si, ceea ce este nca si mai important, ce informatii suplimentareputem obtine n acest fel, la care nu a(em acces *si poate nici nu le banuim ca ar e7ista-prin tehnicile de care dispunem la ora actuala.Ceea ce as dori eu sa subliniez la finalul acestei prezentari este ca din tot ceea ce spuneGilliam $embs&i, $, ;roiectul inteligent sau ;lanul inteligent, repet, rezulta a fiefecti( un program de cercetare.. Care poate a(ea (aloare sau poate sa nu aiba 3 aceastaeste nsa o cu totul alta problema. A ne limita nsa la a/i mparti pe cei care sunt de o partesau alta n credinciosi si atei nici nu rezol(a problema, nici nu ne a

  • 7/26/2019 Darwin vs. Religie

    7/7

    $e e7emplu, cine ar fi crezut acum 100 de ani ca fizicienii (or reconstitui istoria8ni(ersului, merg)nd napoi, p)na la momentul zero, sau, mai bine spus, p)na foarteaproape de elR +i totusi aceasta calatorie napoi n timp a fost realizata. ;ractic nimeni nuse mai ndoieste ca lucrurile au stat asa cum sunt ele discutate si prezentate. ;utinifizicieni, cosmologi, matematicieni etc. mai sunt astazi n dezacord cu ipoteza Big Bang/

    ului *sau cel putin cu elementele sale fundamentale-. +i daca peste c)ti(a ani, sau poatepeste 100, se (a relua aceasta a(entura, dar de data aceasta pornind si merg)nd spreoriginile (ietiiR $etaliind de fapt ultima treime a timeline/ului 8ni(ersuluiR A(emdreptul sa imaginam o paralela ntre cele doua istoriiR ;rima o include pe cealalta 3criptata, este drept, si cam nghesuita ntr/o (reme care s/a consumat prea repede pentruca cei care au trait/o sa aiba timp sa lase marturii suficiente si a durat prea mult pentru caschimbarile pe care le/a gazduit sa fieMsa de(ina (izibile chiar si pentru cei care i/au fostmartori. +i daca ndraznim sa le comparam' a e7istat un Big Bang al IietiiR $ar un zid;lanc&, o frontiera dincolo de care mintea noastra sa nu aiba accesR $e ce sa putemaccepta unii termeni n CosmologieMCosmogonieM:izica si nu n BiologieR ste primul(erset din abula +maragdina 3 Ceea ce este