16. CONTROLUL CORECŢIEI COMPASULUI. PROCEDEE PENTRU EXECUTAREA CORECŢIEI COMPASULUI

Controlul corecţiei compasului reprezintă operaţiunea prin care se verifică, prin procedee practice, valoarea corecţiei compasului magnetic (Δc) şi a corecţiei compasului giroscopic (Δg), la un moment dat.

Controlul compasului magnetic se execută pe timpul fiecărui cart, iar controlul compasului giroscopic se execută la intervale de timp mai mari sau mici, atunci când este nevoie.

16.1 PROCEDEE PENTRU EXECUTAREA CONTROLULUI CORECŢIEI COMPASULUI

Controlul corecţiei compasului se face prin următoarele procedee:

- cu un aliniament;- cu un procedeu independent de compas;- cu procedee astronomice.

16.1.1. Controlul corecţiei compasului cu un aliniament

Principiul procedeului constă în efectuarea comparaţiei între valoarea măsurată a relevmentului compas (giro) la trecerea printr-un aliniament şi a relevmentul compas (giro) determinat din relevmentul adevărat al aliniamentului (fig.16.1).Algoritm:

- se alege aliniamentul de control;- se măsoară pe hartă valoarea relevmentului

adevărat Ra al aliniamentului;- se actualizează declinaţia magnetică pentru anul

în curs;- se calculează deviaţia compasului magnetic;- se calculează Δc;- la trecerea prin aliniament se măsoară: Rc, Dc şi

Rg;- se calculează Δg şi se compară cu valoarea

determinată:

Ra = − Rg =

−Δ’g = → Δg

- se calculează deviaţia compasului magnetic şi se

157

compară cu valoarea sa din tabela de deviaţii a compasului magnetic;

Ra = − Rc = __________ Δ’c = → Δc − d = __________ δ’ = pentru Dc → δ

Fig.16.1

16.1.2. Controlul corecţiei compasului prin procedee independente de compas

Principiul procedeului constă în compararea valorii calculate a corecţiei compasului magnetic (giro) cu valoarea corecţiei determinată prin măsurători independente de compasul magnetic (giro), la un moment dat.

Procedeele independente de compas folosite la controlul corecţiei compasului sunt:

- procedeul arcelor de cerc capabile de unghiuri orizontale măsurate;

- procedeul locurilor de egală diferenţă de relevment.

Controlul corecţiei compasului prin procedeul arcelor capabile de unghiuri orizontale măsurate

Acest procedeu se foloseşte pe timpul navigaţiei costiere când la vedere există repere suficiente pentru măsurarea unghiurilor orizontale dintre ele cu sextantul (fig.16.2).Algoritm:

- se aleg reperele costiere de poziţie bine determinată, se identifică pe coastă, se hotărăşte ordinea de măsurare;

158

- se măsoară unghiurile orizontale α între reperele Re1 şi Re2, β între Re2 şi Re3 şi relevmentul compas la reperul din mijloc şi se citesc ora şi lochul;

- se corectează unghiurile orizontale măsurate şi se trasează pe hartă, la intersecţia acestora se obţine punctul cel mai probabil (observat) al navei;

- se scoate din hartă relevmentul adevărat sub care se vede reperul central din punctul navei determinat mai sus;

- se determină corecţia compasului: - se actualizează declinaţia pentru momentul

observaţiei, se determină δ şi se compară cu valoarea sa din „Tabela de deviaţii”;

Da – d = Dm

Dm – Rc = δ → δ din tabelă

Δc = d + δ

Fig.16.2

159

Controlul corecţiei compasului prin procedeul locurilor de egală diferenţă de relevment

Procedeul se aplică pe timpul navigaţiei costiere când la vedere se găsesc mai multe repere costiere la care se măsoară relevmente compas din care se obţin prin diferenţă două unghiuri orizontale α = R2 – R1 şi β = R3 – R2 (care nu sunt afectate de eroarea compasului) (fig.16.3).Algoritm:

- se aleg pe hartă trei repere costiere de poziţie bine determinată, se identifică pe coastă şi se hotărăşte ordinea de relevare;

Fig.16. 3

- se măsoară trei relevmente compas Rg (Rc) şi se calculează unghiurile orizontale, se citeşte Dg (Dc):

α = R2 – R1 β = R3 – R2

- se determină punctul navei cel mai probabil (observat) şi se scoate din hartă Ra pentru reperul din mijloc;

160

- se determină valoarea corecţiei compas:

Δg = Ra – Rg Δc = Ra – Rc - se actualizează declinaţia magnetică pentru momentul observaţiei, se determină deviaţia compasului şi se compară cu valoarea sa din „Tabela de deviaţii”:

Ra – d = Rm Rm – Rc = δ → δ din tabelă

Controlul corecţiei compasului prin procedeul un unghi orizontal şi o distanţă

Procedeul se aplică pe timpul navigaţiei costiere atunci când se poate măsura cvasisimultan un unghi orizontal la două repere şi un unghi vertical la unul dintre repere, de înălţime cunoscută (fig.11.4).Algoritm:

- se aleg pe hartă două repere costiere din care unul de înălţime cunoscută, se identifică pe coastă şi se măsoară cu sextantul unghiul orizontal α = R2 – R1 şi unghiul vertical β la Re1 de înălţime H cunoscută; se citesc Dg (Dc) şi O/Cl;- se măsoară Rg (Rc) la unul din repere;- se calculează distanţa la Re1 din unghiul vertical observat cu relaţia:

- se intersectează arcul de cerc capabil de unghiul

orizontal observat cu cercul de egală distanţă obţinut din unghiul vertical observat, se obţine

- punctul navei cel mai probabil (observat); - se scoate din hartă Ra la reperul de H cunoscut; - se determină corecţia compasului: - se actualizează declinaţia magnetică pentru momentul observaţiei, se determină deviaţia compasului şi se compară cu valoarea sa din „Tabela de deviaţii”:

Ra – d = Rm;

161

Rm – Dc = δ → δ din tabelă

Fig. 11.4

16.1.3. Controlul corecţiei compasului prin procedee astronomice

Principiul procedeului constă în compararea valorii calculate a corecţiei compasului cu valoarea determinată a corecţiei obţinută prin măsurători astronomice la un moment dat.

Procedee astronomice pentru efectuarea controlului corecţiei compasului sunt:

- procedeul controlului corecţiei compasului cu Soarele;

- procedeul controlului corecţiei compasului cu Steaua Polară;- procedeul controlului corecţiei compasului cu un astru oarecare.

Controlul corecţiei compasului cu Soarele

Procedeul se foloseşte pe timp de vizibilitate bună, pe timpul răsăritului sau apusului Soarelui.Algoritm:

- se calculează punctul estimat pentru momentul aproximativ al răsăritului (apusului);

- se actualizează declinaţia magnetică; - se calculează ora bordului pentru momentul

răsăritului (apusului) Soarelui cu BNA (British Nautical Almanac):

162

ora răsărit/apus Soare (Luna) la data……pt φ=……. Tm=………tm = ……. Corecţia pt diferenţa de latitudine Δφ=……şi Δt=……………………. = Corectarea pentru longitudine λ=……şi Δt=……………………. = ______ Ora răsărit (apus) în punctul estimat tm =……… – λ = ______ ora răsărit (apus) la meridianul locului Tm=……… + λf =……… tf=……… pentru ora oficială de vară +Δf=………. (Ora bordului) O=

- se calculează Az în momentul răsăritului (apusului) Soarelui: se intră în tabla 37 a, b (DH 90) cu φ şi δ şi se obţine Az;- se calculează declinaţia (δ) Soarelui (Lunii) pentru data efectuării controlului compasului:

- se intră în BNA pentru data respectivă:pentru Tm = …………….. δ = …………. (d =………..)pentru ΔTm = ………… +Δ δ =………………………… δ =………….

- la momentul răsăritului (apusului) se măsoară Rc (Rg) la Soare când Soarele tangentează cu bordul inferior orizontul vizibil;

- se determină Δc (Δg) şi δ: Az =

– Rc = _________ Δc’= – d = _________ Dc= δ’= δ’ se compară cu δ din tabelă

Az =

– Rg = _________ Δ’g= Δ’g se compară cu Δg

Controlul compasului cu Steaua Polară

Procedeul se poate aplica în condiţii de vizibilitate bună, în emisfera nordică la latitudini mai mici de 70º latitudine nordică.

Algoritm:- se determină punctul estimat al navei;

- se actualizează declinaţia magnetică;- se calculează Az folosind BNA:

163

ora bordului = –λf =____________ Tm =

Pentru Tm = Ts = Pentru ΔTm = ΔTs =_____________Pentru Tm = Ts = +λ =_____________ ts =

- din efemerida BNA, cu ts şi φe se scoate: zs = NE (NW)….. 360º =____________ Az =

- se măsoară Rc (Rg) la Polară;- se determină Δc (Δg) şi δ:

Ra (Az) = Ra (Az) = – Rc = –Rg =________ Δc = Δg =

Δc = –d =________ δ’ = δ’ se compară cu δ din tabelă

Δg = –A=________ δ’g = δ’g se compară cu δg

Controlul compasului cu un astru la o înălţime oarecare

Procedeul se aplică în condiţii de vizibilitate bună, pentru un astru vizibil, cu o înălţime mai mică de 30º.Algoritm:

- se determină punctul estimat al navei pentru momentul observaţiei;

- se actualizează starea absolută a cronometrului:

(Tm – A) = k n/24 = ___________

(Tm – A) act =

- se calculează Tm: A =

+ (Tm – A) act =___________ Tm =

- se determină P şi δ ale astrului:

164

pentru Tm=…………T=…….(V=….) δ=………. (d=…..) pentru ΔTm=…….+Δ1T=…… +Δ δ= cu ΔTm, v sid +Δ2Tm=……._____________________________________pentru Tm=….. T= δ= +λ= _________ t= dacă t < 180º PW = t dacă t > 180º PW = 360º - t

- se calculează azimutul astrului: log tg δ =……….. +log cos φ =……….. log sin φ =…………+log cosec P =………. +log ctg P =………… log m = log n = m = n = +n = _______ ctg zc = zc = → Az

- pentru ctg zc + → zc se măsoară de la polul ridicat spre E sau spre W după cum indică P ;

- pentru ctg zc – → zc se măsoară de la polul coborât spre E sau spre W corespunzător lui P ;

Az = zc (NE) = 180º - zc (SE) = 180º+ zc (SW) = 360º - zc (NW)

- se determină Δc (Δg) şi δ: Ra (Az) = Ra (Az) = – Rc = –Rg =________ Δ’c = se compară cu Δc Δ’g = se compară cu Δg

- se determină δ şi δg:

Δc = –d =________ δ’ = δ’ se compară cu δ din tabelă

Δg = –A=________

δ’g = δ’g se compară cu δg.

165