^-.

Frangois Mauriac (18S5-1970)' romancier, poet, jurnalist 9i

eseist francez, membru al Academiei Franc eze, tprimit in 1952

Premiul Nobel pentru Literaturi'Mauriac a mai fost laureat al Marelui Premiu al Romanului

acordat de Academia Francezi,in 1925' gi a primit tidul de Mare

OfiEer al Legiunii de Onoare in 1958. Nobelul i-a fost acordat

Dpentru profunda sa intuigie spiriruald 9i pentru intensitatea

aitistici .o ""t a dezviluit in romanele sale drama existenEei

umane".Thlrise Desqueyroux (1927) sebazeazd Pe o gtire de ziar

despre 9 femeie care a incercat si-;i otriveasci soEul cu trata-

meirtul Fowler * o solugie de arsenic. intr-un lung monologinterior, femeia examineazi motivele care au condus-o la tenta-

dva de omor - de la apisarea obligagiilor rhaterne la viaga sufo-

canti alituri de sogul ei, Bernard, a cirui singuri pasiune pare a fivAnltoarea. Personajul apare gi in alte romane ale lui Mauriac,

precum SrtrSitut nipyii (tla5; gi i" Pov€stirile Thirlse chez le

1octuur (tSll) ti Thirise i I'hbtel (1933)-

Printre cele mai cunoscute scrieri ale lui Frangois Mauriac

se mai numlrL Sdrutul dat leprosului (L922; romanul care i-a,

adus celebritarca), Ginitrix (tSzZ)' Pusti'ul dragostei (1925)'

Destine (1928), Caibul de uipere (1932), C,iile rnd'rii (1939);

La Pharisienne (1941), Galigai (1952), (Jn adolescent de ahd'datd (1969). O serie de opeie complete ale lui Mauriac a fost

publicati ln l2 volume, intre 1950 giL956.

FRANQOIS MAURIAC

THERESE DESWEYROUX

Thaducere din limba francezi gi note deEmma qi Mihai Beniuc

f;sS

Frangois Mauriac, 7h irise Desqueyroax

Copyright@ Bernard Grasset, 1927Tous droits rdservis.

O CURTEA VECHE PUBLISHING, 2OIO

penru prezenta versiune in limba romini

Director general

Marius Tuc;

Piala Presei libere nr. 1,

Corp D etaj Vlll,

BucureSti, sector 1,

tel.:021-318 20 37,

fax:02'l-318 20 35

E-mail: editurajurnalul6jurnalul.ro

Design copertS:

fin*rr**d$nntr***.61.1*! i*trl{*E

www.griffon.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii NJlionale a RominieiMAURTAC, FRANqOTS

Th6rdse Desqueyroux / Frangois Mauriac ; trad.: Emma $i MihaiEeniuc. - Bucuretti : Curtea Veche Publishing, 201 0

lsBN 978-606-588-01 2 2

L Beniuc, Emma (trad.)

ll . Beniuc, Mihai (trad.)

82|.133.I-31-i35.1

6*"fnVdaz'le-

CURTEA VECHE PUBTISHING

str. arh. lon Mincu 1 i, Bucure5ti

telj 021 -222 57 26, 021 -222 47 65 ;

www.curteaveche.ro;

redactie@cu rteaveche.ro

Editor: Grigore Arsene

Redactor: C6tdlin Sturza

Tehnoredactor: Crengula Rontea

Tipirit la G Canale, Bucuresti

Doamne,f.e-1i mil,i. de nebuni Si de nebune,

indur,i-te de ei! O, Creatorule, pot exista oare

rnonftri. in ochii aceluia care singtr {tie de ce

existi. asemeneafrpturi, cum s-aurt.cut afa {icurn arf.piltut snfie ahfel?...

CHARLES BAUDELAIRE

Mulyi uor spune, Thirise, cd tu nici nu existi. Eu insi. Stiucd exQti, eu care de ani intregi te urrni.resc Si adesea, cindtrec pe ldngd tine, te opresc {i l{i srnulg rnasca de pe obraz.

irni amintesc cd erarn inc,i un b,hiepandru cAnd, tnatrnosfera indbusitoare a Curyii cuJuri, {i-arn zdritfalaruicd, palidd, cu buzele strdnse: szarta ta erut. in rniinile unorau,cali n)ai pu/in necruldturi dec,4t cucoanele irnpopo{onate

din sal;.Mai tirziu te-arn reg,isit in salonul uruui cznac sub

furt.yiSarea uneifernei tiruere, cu priuirea r.dti,citi, eneruatd

de grija perrnanent,i. fi de atenliile cu care o incznjurau nif te

b,;tine, desigur rude apropiate, Si un sol carn naiu,

- Ce-of. au,ilnd?, se rrtirau ei. Doar na-i lipseSte nirnic! iisatisfacern oric e doriny,i....

De crite ori, de atunci, nu li-arn adrnirat m,Lna poate

?ulin prea ruare, pe care ipi sprijineaifruntea largi. Si atit de

frurnoas,i.! De crite ori nu te-arn obseruat curn te tnu,lrteaidupd. gratiile uii alefamiliei, ca 0 lupoaicd in cuSc,i, Si rnd

sfredeleai cu o priuire rea $ tristd.

Pe mulTi iiuarnirafaptul cd. irnaginapia m€a aputut crea

ofipturd Si rnai odioas,i deckt topi ceilalTi eroi ai rnei. Dar

FRANqors Mauprec

uoi izbuti eu. oare ureodatd. si. sltun cite ceua duprefiinyele

din care uirtutea parci. Siroieste Si au ininna dachis,i, ca lnpalrndi Oamenii uirtuofi, inirnile deschise, n'au istorie; eu

o canosc ins,i pe aceeA a inirnilor ingropaa ad,irtc intr'untrap de tin,4. cu care s-au contoqtit.

ASf. urut ca durerea sA te indrepte spre credin'1,i, Tbdrise,

Si muhd t)re7ne arn dorit sd. deuii dernni. de a purta nurnele

de Srtnta Locustal. Dar Si atunci, unii - chiar dintre aceia

care cred cd. sufletele nzattre chinuite iSi pot rdscurnpdra

p,i.catele - s-arfi. irudirnat ca t""fofn unui sacrilegiu.

Acurn, cdnd n pdrdsesc pentru totdeaurta pe strada pe care

o bafi, p,istrez s?era.nla. cd nu rnai Eti singur,i'.

l Locusta - vestiti ottivitoare tn Roma antici. A fost executati.

I

Avocatul deschise o ugi. Ceaga de afaritpitrunse in

coridorul dosnic al Palatului de Justigie, unde se gisea

Thdrise Desqueyroux, care simgi pe obraz boarea ei umedlgi o rrase adinc in piept. Nu indriznea si iasi, de teami sinu o attepte cineva. Un birbat cu gulerul hainei ridicat,

care stituse rezemat de un platan, se apropie, gi abia atunci

il recunoscu pe tadl ei. Avocatul srigi:- Dosarul afost inchis! - apoi se intoarse cfure Thdrdse:

Pogi iegi, nu-i nimeni.Thdrdse incepu si coboare treptele umede. Mica piagl

twparea ntr-actevar pustre . Tatil ei nu o imbrigigi, nici micarnu se uiti la ea; era preocupat s[-l descoase pe avocatul

Duros care-i rispundea cu vocea scizuti de parcl s-ar fitemut sI nu-i asculte cineva. Thirdse'abia putea deslugi

cuvintele lor:

- MAine vom primi conffrmarea oficiali ci dosarul

a fost inchis.

- S-ar putea si mai avem vreo surprizi?

- Nici gand! Le-am tliat apa de la moari.

- Dupi depozigia ginerelui meu totul era limpede.

FnaNgors Meuruec

- Limpede... si zicem... E mai degrabi o chestiune de

interpretare.

- De vreme ce el insugi a recunoscut ci niciodatl nunumira piciturile...

- $tii, Larroque, in astfel de cazuri mirturia victimei...Thirtse interveni rlspicat:

- Aici n-a existat nicio victiml.- Voiam si spun: victimapropriei imprudenge, doamnl...O clipi cei doi birbagi o priviri cu atengie pe tAnira

femeie care stitea nemigcati, zgribuliti; pe faga ei lividlnu se citea nimic. in cele din urma, ii intrebi unde se afla

trlsura. Domnul Larroque lisase trisura si-i agtepte

afari din orat, pe drumul cltre Budos, pentru a nu stArni

comentarii.Tlaversari piala; plouase gi pe bincile umede se lipiseri

frunze de platan. Din fericire se insera mult mai devreme

acum, gi apoi la drumul citre Budos se putea ajunge pe

strizile cel mai pugin umblate ale acestui origel de pro-vincie. Thdrtse, cu un cap mai inalti decdt cei doi blrbagi,mergea intre ei; igi reluaseri discugia ca gi cum ea nici n-arfi fost de fagl gi, pentru cI prezenga ei fizicl ii stingherea,

desplrgindu-i, o impingeau cu cotul la o parte ca pe unobiect. Thdrdse ciuti si rimAni cu cAgiva pagi in urmi, igi

scoase o minugl, dezgolindu-gi mAna stAngi, gi incepu sIsmulgi cAte pugin mugchi de pe zidurile de piatrl pe lingicare mergea. Din cAnd in cAnd trecea pe lingl ea cAte unmuncitorpe bicicleti sau o gareti, improgcAnd-o cu noroigi silind-o si se lipeasci de ziduri. Dar seara care se lisa oferea pe Th6rdse de privirile oamenilor, impiedicAndu-is-o recunoasci. Mirosul de pAine caldi gi de ceagi nu maireprezenta pentru ea doar mirosul familiar al orlgeluluipe inserate, ci se confunda cu insigi aroma viegii care ii

Thy'rise Desqueyroux

fusese in sfArgit redatl. inchidea ochii ca sI se bucure dinplin de miresmele plmAntului adormit gi ale ierburilorude, silindu-se si nu audl glasul omului scund, cu picioare

scurte gi cricinate, care nu-gi intorsese nici micar o datiprivirea spre fiica lui; daci s-ar fi pribugic la marginea

drumului, nici el, nici Durns n-ar fi observat, mai ales

acum, cAnd nu se mai sfiau sl vorbeasci in gura mare.

- Firegte ci depoziqia domnului Desqueyroux a fostfoarte bineveniti. Dar si nu uitlm nici regeta: oricum, era

vorba de un fals... mai ales ci reclamantul era chiardoctorul Pddemay...

- Bine, dar el gi-a retras reclamagia...

- Ca sI nu mai vorbesc de explicagiile dumneaei: cum

ci un necunoscut i-ar fi dat regeta...

Thdrdse incetini gi mai mult pasul, nu atAt din pricinaoboselii, ci mai cu seami ca si scape de aceeagi poveste

cu care ii impuiaseri capul siptimAni de-a rAndul; dar era cu

nepudngl si nu audl glasul pigigiiat al tatilui ei repetAnd:

- I-am spus de atAtea ori: ,,Glsegte alti explicagie, neno-

rocito, scornette altceva",."

inr-adevir ii repetase aceste lucruri de atAtea ori, incAt

putea fi cu congtiinga implcati. Atunci de ce se maifrlmAnta ?'Onoarea familiei", cum zicea el, fusese salvatl ;

iar pAni la viitoarele alegeri pentru Senat nimeni nu-gi va

mai aminti de povestea asta. Cam aga se gAndea Th6rdse intimp ce mergea incet, fiindci nu ayea chef si-i ajungl dinurmi pe cei doi birbagi; dar in focul discugiei acegtia se

oprirl in mijlocul drumului gesticulAnd:

- Crede-mi pe mine, Larroque, trebuie si infrungiopinia publici. incepe ofensiva in Z e Semeur deduminici,afari dacd nu preferi s[ o fac eu? Ar fi bun un dtlu risu-nitor, de prld|: Un zuon infarn...

10 FneNqoIs Maup.t,tc

- Nu, dragul meu, n-are rost; la urma urmei, ce am

putea rlspunde ? Pre a este evident cL afacerea a fost muta-

malizatl,Judecitorul de insrucgie n'a cerut nici micar

o expertizi grafologici. Nu, dupi mine, cel mai bun l'ucru

este tlcerea, inlbugirea scandalului. Am si mi zbat, n-am

sI precupegesc nimic, fiindci de dragul familiei toml tre-

buie inibugit... cu orice preg...

Thdrdse nu auzi rispunsul lui Duros, deoarece acum

cei doi birbagi mergeau mai repede. Tiase iarigi in piept cu

nesag aerul umed al nopgii, ca o fiingi gata si se sufoce

gi deodati se pomeni gAndindu-se la bunica ei dinspre

mami, Julie Billade, ai cirei chip nici nu-l cunogtea. inzadar ar fi ciutat cineva in casa familiei Larryoque sau

Desqueyroux un portret, un daghereotipt sau o fotografie

a acestei femei, despre care nimeni nu gtia nimic, afari de

faptul ci intr-o zi plecase in lume . Th6rdse se cutremuri la

gindul cI gi ea ar fi putut si fie gtearsi cu desivirgire din

amintirea tuturor gi ci, mai tArziu, micuga Marie, feciEa ei,

n-ar fi avut nici micar posibilitatea si regiseasci intr-un

album chipul celei care-i dlduse viagi. La ora aceea, Marie

adoarme desigur in camera ei de la Argelouse, unde Th6rdse

va ajunge in puterea nopgii gi atunci va asculta prin intu-

neric risuflarea copilului ei adormit, sorbind-o, cu buze

insetate, ca pe o apl vie.

La marginea qangului se zdrir| deodati felinarele unei

calegti cu capotalisati, care luminau crupele slabe ale celor

doi cai. Mai departe, in stdnga gi dreapta drumului, ca un

zid intunecat, se inilga p[durea. intre cele doui mluzuri,

ru vArfurile, alcituind o bolti dea-prrmuPrnrrtrrmpfeuni ;;;;r.supra drumului, care se pierdea in intunericul

I Cel mai vechi procedeu fotografic, denumit astfel dupi inventa-

torul siu, f r an cezul J a cqu e s D agu e ve (17 87 - I 85 l).

Thlrise Desqueyroux 1l

Sus, cerul parci voia sl-gi caute un culcug in desigul

crengilor. Vizitiul o privi pe Thdrdse cu o curiozitatg

nestlpAniti. Cand il intrebi dacivor ajunge la timp la gara

din Nizan ca si mai prindi uldmul ren, vizitiul ii rlspunse

si nu aibi nicio griji, adiugAnd ci, oricum, ar fi bine sI nu

mai zaboveasci.

- E ultima oari, Garddre, cind mai faci aceasti cor-

voadipentru mine.

- Vasizicl doamna nu mai are treabl pe aici ?

Drept rlspuns, Th6rdse cletinl din cap. Vizitiul insicontinua si o soarbi din ochi. Oare toati viaga va mebui

si suporte asemenea priviri indiscrete ?, se intrebi Thdrdse.

- Ei, egtimulgumiti?Agadar, tatil ei binevoia in sfArgit si o ia in seami'

Thdr€se ii arunci o privire scurt5, scrutandu-i faga gilbe-jitl, dehepatic, obrajii nipidiEi de o barbi aspri, cirunti,bltend gi ea in galben, pe care cidea lumina puternici a

felinarelor. Apoi spuse in loaPtl: ,,Am suferit atAt de mult,

sunt istoviti"... Dar se opri brusc, gindindu-se ci nu are

niciun rost sivorbeascl. El tot nu o asculta, nici micar nu

se uita la ea. Ce-i pisa lui de starea ei sufleteasci? Singurul

lucru care il preocupa era faptul ci ascensiunea lui citre

Senat era periclitatl, poate chiar compromisi din pricina

fiicei sale. (,,Toate-s nigte isterice, atunci cind nu sunt de-a

dreptul idioate" - spunea el despre femei.) Din fericire, n-o

mai chema Larroque, acum Poarti numele de Desqueyroux,

igi zice, gi de cAnd gtie ci a scipat de Curtea cuJuri respiri

uturat. Dar cum si-i impiedice pe adversarii sii polidci sizgdnddre mereu aceasti rani? Chiar mline ii va face o

ulitlpr.f..rului. Slavl Domnului, il are la mAnipe direc-

corul ziarului La Lande conseraatrice, de cAnd cu tirigenia

aceea cu fedgele... Deodati o lui pe Th€rdse de brag:

- Hai, urcl-te in trisuri, e tirziu!

lZ FRANQoIS MnuRrec

Atunci avocatul, poate cu o intengie perfidi, ori poate

ca si n-o lase pe Thdrdse si plece firi sl-i fi spus un cuvint,

o intrebl daci se intoarce chiar in s€ara aceea acasi, la

domnul Bernard Desqueyroux. in dmp ce-i rispundea:

- Firegte, sogul meu mi agteaPti...

Thdrdse se gAndi pentru prima oarl de cAnd pirisise

ribunalul ci intr-adevir Peste cAteva ore Ya trece pragul

camerei in care sogul ei, inci suferind, mai zicea 9i ci, din

momentul acela, va incepe un gir nesflrqit de zile 9i de

nopgi pe care ya trebui si le petreaci in preajma lui.

De la inceputul anchetei, Thdrdse se stabilise in casa

tatilui ei de la marginea origelului gi fbcuse de multe ori

cihtoria pe care o hodrAse Pentru acea seari; pe atunci,

insi, singura ei preocupare era de a-i da sogului e i informa-

gii cAt mai precise gi, inainte de a se urca in trisuri, asculta

de fiecare datl cu atenqie ultimele sfaturi ale avocatului

Duros privitoare la ceea ce trebuia si rispundl domnul

Desqueyroux la vreun nou interogatoriu; dar in perioada

aceea, Th6rdse nu avea nicio strAngere de inimi, nu se

simge a nici micar stingheriti la gAndul cI va fi siliti si dea

ochii cu acest om bolnav, fiindci pe atunci nu vorbeau

despre ceea ce se petrecuse de fapt inue ei, ci numai despre

ceea ce era important si-i spuni sau si nu-i spuni judeci-

torului de instrucgie. Niciodati cei doi sogi nu fuseserl arAt

de unigi ca in perioada cind trebuiau si-gi apere in primul

rAnd fetiga, carne din carnea lor, gi primejdia care o ame-

ninga pe mica Marie ii lega trup 9i suflet. Se striduiau sI

ticluiasci impreuni o poveste simpli, bine inchegati, care

si poati satisface logica stringenti a anchetatorului. $i pe

atunci Thdrdse se urca in aceeagi caleagci ce o agtepta 9i in

asti-seari; in schimb, cAt era de neribditoare Pe vremea

aceea si ajungi la capitul cilitoriei nocturne' pe care acum

Thirise Desqueyroux 13

ar fi dorit-o nesfbrgiti! igi amintegte ci de'cum se suia in

uisuri, ar fi vrut si se gi vadi in camera aceea de la

Argelouse gi de cAte ori igi repeta pe drum llmuririle pe

care uebuia si i le dea lui Bernard Desqueyroux (buni-

oari, si nu se teaml si susgini ci ea ii vorbise intr-o seari

de regeta pe care i-o intinsese un n€cunoscut, implorAnd-o

si o ducl in locul siu Ia farmacie, pe motiv ci el nu mai

indri,znea si dea ochii cu farmacistul, deoarece ii datora

bani... Dar Duros nu era de pirere ca Bernard sI meargi

prea departe, pretinzdnd, de pildi' cl-gi amintegte cI gi-ar

h ..rt"t sogia pentru imprudenga sivArqiti...).

Acum, cAnd cogmarul se terminase, Bernard 9i Th€rtse

ce vor mai avea si-gi spuni unul altuia? ii aplrea in minte

casa izolati unde el o attePta; parci 9i vede patul in mijlo-

cul camerei pardosite cu lespezi de piatri, lampa mici pe

masa incirca tL cu gazete gi sticluge cu doctorii...

CAinii din curte, pe care sosirea trisurii ii va trezi din

somn, vor mai hua un timp, apoi se vor potoli 9i iarigi se

va lisa aceeaqi tlcere sinistri ca in noPgile cAnd il vedea

pe Bernard chinuit de virsituri ingrozitoare. Thdrdse se

silegte sl-gi inchipuie cum se vor uita unul la altul in primul

moment al revederii lor atAt de apropiate; apoi noaptea

care va urma gi ziua care va veni dupi ea' siptimAnile care

se vor scurge , atunci cAnd nu vor mai ave a de ticluitjmpre-

un5 versiuiea oficiali a dramei pe care o rliseri. intre ei

nuva mai fi nimic altceva decit ceea ce fusese in realitate .'.

ceea ce se intA.rnplase ...

inspiimAntati, Thdrdse inglimi, uitAndu-se la avocat,

dar adresindu-i-se tadlui ei:

- Am de gAnd sI stau cAteva zile cu domnul Desqueyroux,

apoi, daci se va simgi mai bine, am si mI intorc la tata.

- Asta nu, fata mea, nu, in niciun caz nrt.

r4 FnaNqors Mnuprec

Yiz|,ndipsi ci Garddre, care sticea Pe capri, incepe sise foiasci, domnul Larroque continui mai incet:

* Nu cumva ai innebunit de-a binelea? Tocmai acum

sl-gi pirisegti birbatull Acum, cAnd trebuie sl fiqi maiunigi ca oricind. Nedespirgigi ca degetele de la mini...ingelegi ? PAni la moarte...

- Ai dreptate, tati. Unde mi-a fost capul? Atunci vei

veni tu la Argelouse, nu-i aga?

* Nu, Thdrdse. Am si vi agtept la mine, ca de obicei,joia, cAnd e zi de t?rrg. fi voi o si venigi regulat, aga cum aqi

venit intotdeauna.BltrAnului nici nu-i venea sI creadi cum de ea nu-gi

didea seama ci cea mai mici abatere de la obiceiurileconsffngite prin tradigie ar fi dus toati familia la pierzanie .

- Agadar, Thdrdse, ne-am ingeles. Mipot bizui pe tine?

Micar acum, dupi ce ai fbcut atitariufamiliei... Ai si faci

tot ce-gi va cere sogul tiu. E sfatul cel mai bun pe care gi-l

pot da.

$i o impinse in trlsuri.Thdrdse vizu mXna avocatului intinsi spre ea; mai

precis, doui unghii murdare.

- Sunt mulgumit cI totul s-a sfArgit cu bine, zise el.

$i era, intr-adevir, sincer: daci s-ar fi ajuns la proces, el n-ar

fi avut nimic de cAgtigat, deoarece familia l-ar fi angajatpecunoscutul avocat Peyrecave de la Bordeaux. Aga, avea

intr-adevir de ce si fie multumit...

II

Mirosul acela de piele mucegiiti caracteristic vechilor

trisuri ii place Thdrdsei... ii pare riu ca 9i-a pierdut gigirile,

dar se mAngAie cu gXndul cI niciodati nu i-a frcut pliceresi fumeze in intuneric. Felinarele lumineazi marginileridicate ale gangurilor, tivite cu franjuri de ferigl,bazarunchiurilor unorpini uriagi... Grimezile de pierig de la

marginea drumului destraml umbra trisurii gi a cailor.

Uneori apare cAte o clrugi gi catArii se trag singuri pe

dreapta, fbri si mai agtepte un indemn din partea clruga'

gului adormit. Thdrdse are impresia cl n-o sI mai ajungi

niciodati la Argelouse, mai bine zis sperl si nu mai ajungi:

doar pAni la gara din Nizan trisura face o ori 9i mai bine ;

apoi trenul acela mic sti o vegnicie in fiecare gari. De la

Saint-Claire, unde trebuie sI coboare, gi pAni la Argelouse

mai are de mers zece kilometri cu gareta, fiindci pe un

astfel de drum nu se aventureaz| noaptea nicio magini.

$i in fie care dintre aceste etape ale cilfuoriei ar putea inter-

veni destinul s-o izbiveasci. Th6rdse incearcl un sentiment

aseminltor cu acela care ar fi pus stipAnire pe ea in ajunul

procesului, dacl dosarul n-ar fi fost clasat: groaza cu care

agtepgi o catastrofl inevitabili, un cutremur, bunioari.

r6 FneNgots MeuRt,tc

igi scoate plhria, igi reazimi obrazul palid de tapiseria de

piele cu miros tare a trlsurii gi se lasi purtati peste hAr-

toape, moale, in voia zdrunciniturilor. PinX in aceasti

seari a triit intr-o permanenti tensiune, ca o fiari hiituiti;abia acum, cAnd gtie ci a sclpat, igi di seama cAt e de isto-

viti. Obrajii supgi, buzele strinse gi fruntea largl, superbi,

ii dideau inflgigarea unei condamnate, gi aga era - cu toate

ci oamenii n-o mai considerau vinovati - era condamnati

la singuritate pe veci.

Farmecul ei, pe care lumea il socotea irezistibil pe

vremuri, era farmecul pe care il au togi oamenii a clror fagl

trideaziun zbucium tainic, durerea unei rini sufletegti,

atunci cind nu fac un efort istovitor pentru a se preface. lnfundul acestei calegti care o zdruncinl, pe drumul care taie

intunecimea pldurii de pini, tinira femeie, acum fbrimascl, igi mdngAie incetigor cu mdna dreapti faga de

condamnatl la rug. Care vor fi primele cuvinte ale luiBernard, a clrui mirturie mincinoasi a salvat-o ? Probabil

ci in seara aceea nu-i va pune nicio intrebare ... Dar mAine ?

Th6rdse inchide ochii, apoi ii deschide din nou gi, cum

caii merg la pas, se striduiegte si recunoasci povArnigul

pe care il urci. Ah, de-ar putea si nu se mai gAndeasci la

ceea ce o agteaptl! Poate ci totul va fi mult mai simplu

decAt igi inchipuie. N-are rost si anticipeze. Ce bine ar ft sI

adoarmi... Cum de nu se mai afli in trisuri? Omul acesta

in spatele mesei acoperite cu postav verde este judecitorul

de instrucgie... Tot e1... Ce mai vrea? Doar gtie gi el ci totuls-a aranjat. Clatini din cap in semn ci nu: el nu poate clasa

dosarul... fiindci s-a ivit un fapt nou. Ce fapt nou? Thdrdse

intoarce capul pentru ca dugmanul si nu-i vadl faga

descompusi. ,,Clutagi si vI aducegi bine aminte de toate,

doamnl. Oare in buzunarul interior al pelerinei aceleia

vechi, pe care n-o mai purtaEi decAt in octombrie, cind

Thirise Desqaeyroux

mergegi la vinitoare de porumbei silbatici - oare n-agi

uitat nimic, n'agi ascuns nimic?" E cu neputingi si tigldu-iasci gi simte cum se sufoci. FIri a-gi lisa prada din ochi,judecitorul pune pe masi un mic pachegel cu o pecete de

ceari rogie. Th6rdse ar putea spune pe de rost formulascrisi pe plic gi pe care judecitorul o descifreazi cu voce

aspri:

Cloroforrn: 30 grarneAconit, granule: nn 20Soluyie de digitald: 20 grarte

Jude citoml izbucnegte in rAs.. . Frina scA4iie, frecAndu-se

de roati. Thdrdse se trezette. Respirl adAnc Ai simte cum

ceaga ii pitrunde in plimini (desigur coboari spre valea

seaci). Aga visase pe vremuri, cAnd abia terminase gim-naziul, ci din pricina unei gregeli cizuse la examenul de

absolvire gi ci uebuia si-l dea din nou. $i in aceastl seari

respiri uguratl, ca gi atunci, cAnd se degtepta din cogmar;

e doar pugin nelinigtiti fiindce clasarea dosarului inci nua fost comunicati oficial: ,,$tii doar ci intAi va fi comu-

nicati.avocatului..." igi spunea ca si se linigteascl.

E liberi... ce-ar putea si-gi mai doreasci? N-ar fi decitunjoc sl-gi faci suportabiliviaga alituri de Bernard. Si-gi

deschidi complet sufletul in faga lui, si nu-i ascundinimic, sI scoatl la lumini chiar in asti-seari tot ceea ce

mocnea in intuneric - aceasta e singura scipare. Hotirirealuati o umplea pe Thdrdse de bucurie. inainte de a ajunge

la Argelouse, are destul timp ca si-gi ,,pregiteasci spo-

vedania", cum repeta in ffecare sAmbItI prietena ei Annede la Tlave, crescuti in frica lui Dumnezeu, pe vremea

vacanEelor fericite petrecute impreuni. Anne, care-i fusese

t7