Solomon Marcus

nAIvT DESCHISE6

- EU DoAR ixrnnn -

Colecfia qlJfrrry"

Spat l,tgo,o

SUMAR

Noti editorialide Lavinia Spandonide.. """ 15

Cuvint inainte

de Mihai Dinu............ .""""23

Aten{ie la cuvintele-cheie!

Tribuna inv dYitmdntului, 30 ianuarie 2013 .... -..............' 3 1

Umbl0nd prin tirgRevista Curtea de la Arge;,

februarie 2013 ............ ....'...' 38

Interviu cu Al. D. Funduianu

Revista Hyp erion, februarie 2013'............... -. -.........'...' 44

Roats noroculai. George Virgil Stoenescu

Banca Nalional5 a Rom6ni ei,2l februarie 2013.......... 59

Cuvint rostit cu ocazia

Olimpiadei Na{ionale de Lingvistici

Bucureqti, marlie 2013 ....."'12

Solomon Marcus

Mihai Pop, o prezenfi plini de luminiInteryiu de Rucsandra pop qi Lavinia Costache,Facultatea de Litere, Bragov, martie 2013 .................... g0

Zile incandescenteTribuna inv iil dmdntu lui, g aprllie 20 13 ........................ 9 I

Valorile se afli in suferinfi.Cuvdnt rostit cu ocazialansirii volumuluiValorile angajulilor romdni de Dorin BodeaLibraria Cdrturegti Verona, 15 aprilie 2013 .................. gl

Cuv6nt rostit cu ocazialansirii volumelorMai malt decAt vintlecurea;i Imunosldbire,autor Dominique RueffUMF ,,Carol Davila" Bucuresti, 17 aprilie 2013 ........ 101

Retrospectiva participirii Ia Salonul de Cartede la Paris - O experienfi umani de neuitatFu ncl u t i cr.t p a n dugino. ro, 22-2 5 aprilie 20 I 3 ............... 1 03

Cuv6nt rostit cu <>cazia

Concursului ,,Plus Minus poczic"Focqani, aprilic 2013................. ............. 106

Slogane inqelitoare, priviri proaspcteConvorbiri Literare, Iaqi, apri I ic 20 I 3 ......................... I I g

Rdni deschise

Neinfelegere, confuzie qi deruti in politica cercetiriiContributors.ro,l mai2013 ............ ...... 135

Despre bucurie. Jocul trebuie si fie valorificatin acte de invS{are gi de creafie

Revista Galleria, Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri"din laqi, nr. 10, ianuarie-mai 2013

Interviu de Ruxandra Nechifor qi Mona Co{ofan .......233

Rinile deschise ale Romffniei. Interviu cuAdrian Ursu

in cadrul emisiunii,,Secven{ial'o

Ant ena 3, Bucureqti, I 9 mai 201 3 ............................... 239

Interviu susfinut la TVR 3 Cluj - Proiect Rom0niaTVR 3 C|uj,24mai2013............. ...........252

O lecturl in cheie junimisti a istorieirevistei Secolul 20/21

Revista S eco lul 2 0 /2 l, mai 20 13 ................................. 266

Interviu cu Sebastian Drigan in cadrul emisiunii

,,Agenfia de CulturI"MDI TV, Tdrgoviqte, mai2013 ..............270

Alfabetizarea digitali si amintirea lui MoisilTribun a invdldmdntului, iunie 20 13 ............................ 2 8 I

Solomon Marcus

Mesaj transmis cu ocazia Simpozionului

organizat de Federafia RomdnI de $ahAula Bibliotecii Academiei RomAne, 4 iunie 2013 ....284

Eu doar intrebInterviu cu Daniel Cristea-Enache, 19 iunie 2A8......286

150 de ani de matematici universitari bucuregteani

Revista Curtea de la ArgeE, nr. 8 (33), august 2013 .....29I

La Colocviul Doinag

Aula Bibliotecii Academiei Romdne, august 201 3 .. ..... 297

Mesaj cdtre CongresulAsociafiei Generale

a invi{StorilorSlatina, Olt, 21 -23 august 20 1 3 . "................................. 299

ll ascultum pe llncscu ln rcpctifii, la Ateneu

Itrtctvirt cu ( i rt'irta '/,ort.or', ,4dcviirul, I 0 septembrie 2013 ... 300

Sc vl pult'u vlrttlccrt llonriinia?lnfcrvlu ln crttlrul enrisiunii ooRispuns direct"Olt 'l'l!, Slutirtrr, ?2 rrrrgrrst 20I3 ........"......................... 306

l5ll rlc rrrtl de lt lnlllnltrcrr ljcolii Superioare de $tiinfeI iirct

t I (u { cit tlc M itlcttritt i r.rr1, t J tr i vct'sitntca din Bucuregti,

29 atrgrrsl2013............. ......324

10

Rdni deschise

Trei provociriTribuna inv d1 dmdntului, I 6 septembtie 20 13............. 3 3 3

Poezia gi matematica,

surori in aceeaqi paradigmi culturaliInterviu cu Alexandru Bantoq. Revista Limba Romdnd,

nr.7-8, anul XXI[, 2013 ............ ....-......341

Basarabia care ne doare

Conferin!5 organizald de Asocialia,,Conqtiin{a",

Ploiegti, 19 septembrie 2013 ..........'-....'.354

CuvAnt rostit in cadrul emisiunii ,,Reporterii realitlfii"

Re alit ate a TV, 28 septembrie 2013 ........'...'..'............. 3 63

Discurs susfinut cu ocazia dezbaterii

organizate de Evenimentul Zilei

Hotel Ibis, 8 octombrie 2013 ............ ..".377

,,Prin culturi spre libertate"

TVR 3 Cluj, 8 octombrie 2013 ............'....................... 3 88

Provocarea culturii. Dezbatere moderati

de Horea Poenar

TVR 3 Cluj, 28 octombrie 20 13 ...................'.............. 406

11

Solomon Marcus

Mass-media, in culpiTribuna inv dldmdntulzrl, 3 0 octomb rie 20 1 3 .............. 429

Cuvint rostit la Concursul Nafional ,,Ion Barbuo'

Cdliraqi, 1 noiembrie 2013 ............ ........431

Cuvint rostit cu ocazia lansirii volumuluiRdni deschise 3

Gaudeamus, 22 noierrhrie 20 13 ................................. 45 0

Transdisciplinaritatea in educafie

$ coala G imnaziald, de Excelenld,,S fdnta Mucenild

Filoteea", Pitegti, 26 noiembrie 2013 .......................... 459

Sunt briileanMuzeul Brdilei, 29 noiembrie 20 13 ............................ 47 5

CuvAnt rostit cu ocazia zilei Colegiului Na{ional

,rFerdinand Itt: Riul care ne inconjoar5.

il vedem? il diagnosticim? Acfionim?Bacdu, I decembrie 2013............. ..........493

Trebuie si fii intotdeauna pregitit,pentru ci altfel s-ar putea si nu vinziZiarul Ceahldul.5 decembrie 2013 .......520

12

Rdni deschise

Educa{ia, un pariu pierdut?Est TV, Piatra Neam!, ,,Subiectul Zilei",7 decembrie 2013............. ............-.........523

CuvAnt rostit cu ocazia sesiunii org nizute

la Ministerul Tineretului:,,Educafia computafionali"

Bucuregti, 1 7 decembrie 2013 ..................................... 5 3 I

Interviu cu Sorina Mocanu

Revista Litera-ART a $colii Gimnaziale 190,

decembrie 2013............. ....537

De unde pornim?Revista P ersp e c tive, decembrie 20 13 ......................... 5 44

Inedit, despre Ion Barbu qi Tirdor ArgheziZiarul Ceahldul,12 decestbrie 2013 ..... 558

Cuvint rostit pe marginea Scrierilor lui C. D. Zeletin:.

ooPe aceeaqi lungime de und5t'

Vi a! a me di c ald, decembde 20 13 ................................. 5 6 1

Transdisciplinaritatea - frontieri educafionalipentru viafiRevista $colii Gimnaziale de Excelenli

,,Sfrnta Muceni{d Filoteea", Piteqti,

decembrie 2013 .............

't3

565

Atenfie la cuvintele-cheie!Tribuna invdldmdntului, 30 ianuarie 2013

22 ianuarie 2013. O zi cu totul atipicd pentru aceastd

perioadd a anului. Fdrd frig, frrd zdpadd, frrd vAnt, intr-oambian{d pldcutd a unui hotel din Bucuregti. Am dat surs

invita4iei de a participa la o discu{ie organizatd, de Soci-

etatea Academicd Romdn5, pe tema Sistemul romdnesc

de asigurare a calitdyii educaliei preuniversitare. Putem

reforma formele ftrd fond? Iatd o intreb are gravd, carc

revine in diverse variante echivalente, de foarte multdvreme. De aproape 60 de ani particip la astfel de dezba-

teri, care uneori plictisesc, dar alteori impresioneazd prinobservalii 9i idei inteligente. intrebarea pe care mi-o pun

este de neocolit: cum se face cd un efort intelectual atdt

de insistent al unor organiza\Ii na{ionale gi internaJionale,

un efort cu o istorie impresionantd", rdmdne IbrI ef,ect

semnificativ in desfdgurarea cotidiand a actului educali-

onal? Cum se explicd faptul cd scenariul profesor-elev,

programele qi manualele gcolare rezisti pe vechile pozi{ii,ignordnd efortul atdtor oameni, de cele mai multe oribine intenfiona{i? Cum se face cI haim intr-o lume cu

31

Solomon Marcus

multe manifestdri de r,r.rlgaritate, de violenfd, de inculturd,

expresie cTarda eqecului educaJional? Ce verigi interme-

diare lipsesc? Ce impediment ascuns saboteazd' amelio-

rarea procesului educalional?

Ni s-au distribuit anumite documente, pe care le-am

examinat, subliniind cuvintele-cheie. Pe unele le vede{i

chiar in titlul manifestdii: calitatea educaliei qi reforma

formelor Jdrd foncl. La acestea vom adduga: Jutnizarea de

s ervicii educalionale, abilitdli co gnitiv e, performanla acto -

rilor implicali in sistemul educalional, gestionare, compe-

ten{e asimilate. Aceastd opliune pentru metafore comerciale

qi teatrale, intr-un fel frumoasd qi capabild, face mai intuitivi

prezentarca activitd{ii educa{ionale. Este totuqi un factor de

risc, deoarece falsificb natura real5 a educ aliei, ale cdtei ana-

logii de liware a mdrfurilor utilitare nu func{ioneazd decdt

pa;|iial,de fapt rateaz6, ceea ce este esenlial in educa{ie.

Odatd fixate aceste cuvinte-cheie, un adev[rat sistem

de metafore care impune un anumit mod de a privi edu-

ca\ia, o inlreagd birocra{ie educalionald prinde via{a sub

denumiri precum: Serviciul de Asigurare a Calitdlii,

Comisia de Evaluare qi de Asigurare a Calitdtrii, qi nu in

ultimul r?nd Agenlia Romdnd de Asigurare a Calit;qii in

invd1dmdntul Preuniversitar, care gestioneazd evaluarea

ser.r ic i i lor educalionale.

O anumitd inerfie ne indeamnd sd acceptdm aceastd

abordare, acest,,sistem de axiome". Dar prind oare aceste

JZ

Rdni deschise

axiome esen{a a ceea ce ar trebui si fie educalia astdzl?

Nu cumva, inainte de a ne intreba care este calitatea edu-

caliei, cum se face evaluarea ei, ar trebui sd ne intrebdm,

mdcar din cdnd in cdnd, care este obiectul educa{iei? Nu

cumva finanlarea educa\iei poate fi anihilatd de o nefe-

ricita definire a obiectului et? La toate aceste intrebiri,

rdspunsul este afirmativ. De aici rezultd cd institu{iile

enumerate mai sus pot fi neutralizate in acJiunea lor de

o nefericitd in{elegere a obiectului educaJiei. S5 fie oare

asimilarea de cunoqtinte qi de abilita{i cognitive esenJa

educaJiei? Nicidecum. Pentru a ne orienta, sd ne intrebdm

mai intdi care sunt nevoile fundamentale ale copilului gi

ale adolescentului? Care sunt drepturile sale fundamen-

tale? La ce solicitdri ale lumii de azi qi de mAine vor trebui

ei sa rdspund5?

Copiii 9i adolescenlii nu conqtienti zeazd incd nev oile

lor nemateriale qi nu au posibilitatea de a le exprima. Tre-

buie ca noi, adullii, s5-i observdm cu atenlie pi sd facem

lista nevoilor 1or. O nevoie fundamentald a copilului, a

adolescentului de azi este aceea de a inlelege lumea qi

de a se inJelege pe sine. A inlelege este mai semnificativ

deciit a cunoo;te, a asimila cunoStinle, deoarece oamenii,

gi in mod special copiii iqi insugesc gi reproduc multe

cunogtin{e pe care nu le inleleg gi nici nu-gi dau seama cd

nu le inleleg. Aceste cunogtinfe pot fl reproduse, livrate

examinatorului, care, de cele mai multe ori, consideri ci

-l -)

Solomon Marcus

reproducerea lor dovedeqte inJelegerea lor. Aqa_numiteleabilitdli cognitivercvin, de cele mai multe ori, la insugireade procedee,formule, secvenle cle operalii, care gi ele potfr. ap licate qi reprodus e lird a fi inlel es e, aga curn orice uti_lizator al unui telefon mobil se descurcd folosind un pro_cedeu, o secven{d de opera{ii a cdror motivare, de cele maimulte ori, nu o in{elege. Numai inJelegerea este o garanliea cunoaqterii autentice; numai in{elegancl primeqti carecompensd o stare de pldcere, cle bucurie. Ajungem,astfel, la o altd nevoie fundamentall a copilului qi a ado_lescentului: nevoia de a corela efortut cu recompensa.Aceasta din urmd fiind tocmai pldcerea, bucuria la carene-am referit. Dar pentru ca aceasta sd se intdmple, estenecesar si se respecte un drept fundamental al copilului qial adolescentului, dreptul de a pretinde si i sc livreze undiscurs nu doar inteligibil, ci qii ir.rteresarrt. Unele manualegcolare incalcl grav acest clrcpt al poten{ialilor cititori,dintre care rnultri vor cdr.rta sI-gi pdstreze in memorielucruri pe care nu le-au irr(eles sau nu i-a interesat, darvor face aceasta cu prelr-rl unei traume. Acumularea unorsitualii de acest fel are consecinle care duc uneori la stres,alteori chiar la abandonul qcolar. Nu po{i livra cu succesanumite cunogtin{e dacd nu ai pregdtit in prealabil nevoiade ele. Riqti sd. fumizezj enun{uri care nu rdspund la niciointrebare, qi aceasta este situa{ia c6nd qcolarii sunt datorisd igi insugeasc5 foarte rnulte informalii.

34

Rdni deschise

Dreptul de a pune intrebdri atunci cdnd nu inlelege,

sau cAnd nu este de acord, sau c6nd nu vede interesul,

motivalia unui anumit lucru nu numai cd trebuie respec-

tate, dar trebuie sd fie educate qi stimulate. Tot in aceasti

ordine de idei intrd qi dreptul copilului qi adolescentului

de a se miqca in libertate, cu corpul sdu gi/sau cu g6n-

direa sa, de a comite greqeli gi de a equa in tentativele sale.

Familia qi gcoala instaureazd, de multe ori, o stare de spiritcare acordi gregelii qi eqecului un statut general de infrac-

liune, de pdcat, ignordndu-se faptul cd drumul spre capa-

citatea de a gdndi cu capul tiiutrece inevitabil prin greqeli

qi prin ratdri. Pe acest statut general negativ se construiesc

gi baremurile de evaluare. Iatd cum calitatea Si evaluarea

in educaJie se pot plasa pe o direc{ie nefericiti, atunci

cdnd nu se acordd atenlia cuvenitd obiectului educa{iei.

S{ incercdm sd forrnulirn acest obiect: Educalia urmd-

reqte fotmarea unor capacitdli de gdndire, de simlire, de

inlelegere qi de comportament, atdt in situalii standard,

cdt qi in situalii inedite. Am inlocuit cuvdntul abilitdyi cu

capacititli, primul trirnildnd cu precidere la insuqirea de

procedee, deci de ceva care {ine de sintaxd rnai degrabd

decdt de semanticd, de idei. Am inlocuit cognitivul cu

inlelesul, deoarece al doilea il implici pe primul, dar nu qi

reciproc. Am luat in considerare patru tipuri de capacitdli,

pentru a md asigura cd acopdr toat5 diversitateaprezenler

in lume. Urmeazd acum sd observdm c6t de sistematic

35

Solomon Marcus

este marginalizat, chiar ignorat in{elesul tocmai in anii de

formare de pe intregul parcurs preuniversitar (denumire

gi ea nefericit5, deoarece Scoala nu trebuie conceputd ca

o pregdtire pentru universitate, ci ca o institu{ie educa-

{ional5 cu o finalitate proprie, independentd). Desigur

cd trebuie sd avem ca repere gi anumite comandamente

sociale acfuale. Facem educalia comportamenfului intr-o

societate globalizald? Educdm de la cea mai fragedd

vdrstd respectul fald de fiinla umand, afec{iunea fa[d de

omenesc, sentimentul de solidaritate umand, aeceptarca

diferenlei (de sex, de nalionalitate, de cetdlenie, de rasi,

de religie, de culoare a pielii) qi neidentificarea diferentei

cu adversitatea? Rdspunsul este mai degrabl negativ.

Chiar ieri am aflat cd un elev a fost injunghiat (la Bucu-

reqti, in faJa $colii 148). Institu{ia profesorului-diriginte

duce la confuzie: orice pdrinte, orice profesor, indiferent

de specialitatea sa, trebuie sa fie qi un educator pe toate

direcliile specificate. Ajungem gi la cele doud tipuri de

situa{ii: standard sau inedite. $coala eludeazd programatic

antrenamentul comportamentului in situalii noi, neprevi-

zute, uitandu-se cd lumea in care vor trdi copiii qi adoles'

cen{ii de azi va include tot mai multe situaJii ?n care nu

se vor putea descurca aplicAnd ceea ce au invSlat acum.

Nici pentru situa{ii standard nu ii pregdtim pe tineiri de azi

in mod satisfrcdtor. Chestiunile propuse la bacalaureat,

de exemplu, sunt ilustrative, prin lipsa lor de relevan{5,

36

Rdni deschise

pentru multe dintre deficienlele semnalate mai sus. Tele-

viziunile au o contribu{ie majord la toate aceste pdcate,

deoarece ele se conduc dupd filozofia triplei func{iuni:

a informa, a educa, a distra gi, prin aceasta, ele plaseazd

jocul in afara educa{iei, ldsAndu-l confiscat de divertis-

ment (care, dupd cum s-a putut vedea in noaptea de Anul

Nou, a atins noi cote de o r.ulgaritate inimaginabil5). Dar

qi qcoala merge de multe ori pe aceasti filozofle neferi-

citd. Anodinul gi derizoriul inunda mass-media qi conta-

mineazd grav educa{ia.

La dezbaterea din 22 ianuarie 2013, s-au prezentat

qi grafice cu rezultatele unor investigalii statistice care

ne plaseazd pe pozilii codaqe in Europa. Am apreciat

faptul cd proaspit-numitul ministru al educaliei, Remus

Pricopie, a fost prezent la intreaga desfrqurare gi nu s-a

rezumat sd spund ceva iar apoi sd plece, ci a rimas si-iasculte pe toli vorbitorii qi sI reac{ioneze la interven{iile

acestora.

J/