p IN C kVA P

t,-,

_ ')(

www.dacoromanica.ro

Proietari din toatt fdrile, unili-vd!

LENINOPERE

COMPLETE

6

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA IN LIMBA ROMIN4APARE IN URMA HOTAR WI c.c.AL P.M.R. EA A POST INTOCMITADUPA ORIGINALUL IN LITABA RIBA

ED, A V-a

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I. LENINOPERE

COMPLETEEDIT1A A DOUA

EDITURA POLITICABUCUREVrI-1961

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V. LLENINVOL.

6

lanuarie august 1902

EDITURA POLITICABUCURE$TI- 1961www.dacoromanica.ro

PREFATAVolumul al §aselea al Operelor complete ale lui V.I. Lenin

cuprinde lucrarea Ce-i de fAcut?. Problemele acute alemiFarii noastre" (toamna anului 1901 februarie 1902),precum 0 lucrArile scrise de el in perioada ianuarieaugust 1902.

Pe atunci, in Rusia, criza revolutionarà continua sl seadinceascA 0 sl se ascutl; mi§carea revolutionara impotrivaregimului absolutist-mosieresc lua un caracter de masä totmai pronuntat. Demonstratiile 0 grevele muncitorior dinPetersburg, Ekaterinoslav, Rostov pe Don 0 Batum dinfebruariemartie 1902, demonstratiile de 1 Mai de laSaratov, Vilna, Baku, Nijni-Novgorod 0 din alte ora§eerau o dovadA vie a activitatii 0 maturitatii politice crescindea clasei muncitoare, avangarda in lupta mtregului poporimpotriva absolutismului tarist. Taranii din guberniileHarkov, Poltava 0 Saratov au pornit rAscoala impotrivamo0erilor; tulburArile agrare" au cuprins 0 alte localitati,iar actiunile tAranilor din Guria (gubernia Kutais) s-auremarcat printr-o dirzenie 0 un grad de organizare deosebite.Taranii au hotirit 0 au hotlrit in mod absolut just6 e mai bine O. moarl in luptà impotriva asupritorilorde cit sl moarI de foame fArA lupta" (V.I. Lenin. Opere,vol. 6, Editura politick 1959, pag. 411).

In aceste conditii o deosebità insemnAtate a cApAtat luptaIskrei" leniniste impotriva econotnismului", care eraprincipala frinl a mi§cArii muncitore0i 0 social-democratedin Rusia, pentru unirea ideologia 0 organizatoricl a

191

www.dacoromanica.ro

VITT PRPFATA

elementelor marxiste revolutionare ale social-democratieidin Rusia, pentru crearea unui partid de tip nou, intransigentfata de oportunism, liber de spiritul de cerc §i de fractionism,un partid care sa fie indrumatorul politic al clasei munci-toare, organizatorul §i conducatorul luptei revolutionareImpotriva absolutismului §i capitalismului.

Un rol de seamà in lupta pentru crearea unui partidmuncitoresc marxist 1-a avut lucrarea lui Lenin Ce-i defacut?", aparuta in martie 1902. In aceasta lucrare Lenina fundamentat §i a dezvoltat ideile, adaptate la noua situatieistorica, ale lui K. Marx §i F. Engels cu privire la partidca forta care revolutioneaza, conduce §i organizeaza miscarearevolutionara, a elaborat bazele teoriei partidului de tipnou, partidul revolutiei proletare. In aceasta opera minunatia marxismului revolutionar, social-democratii ru§i au gäsitraspunsuri la intrebarile care-i framintau: raportul dintreelementul spontan §i elementul con§tient in mi§carea munci-toreasca, partidul ca conducator politic al proletariatului,rolul social-democratiei ruse in revolutia burghezo-demo-cratica pe cale de a se coace, formele organizatorice, caile§i metodele de creare a unui partid proletar revolutionarde lupta.

Lucrarea Ce-i de facut?" a desavir§it zdrobirea ideologicaa economismului", considerat de Lenin ca o varietaterasa a oportunismului international (a bernsteinismului).Lenin a dezvaluit radacinile oportunismului in rindurilesocial-democratiei: influenta burgheziei §i a ideologieiburgheze asupra clasei muncitoare, ploconirea in fataspontaneitatii mi§carii muncitore§ti, subaprecierea roluluicon§tiintei socialiste in mi§carea muncitoreasca. El a scrisca curentul oportunist care a aparut la sfir§itul secolului

XIX-lea inceputul secolului al XX-lea in social-democratia internationala §i care s-a manifestat prin incer-carea de revizuire a marxismului sub steagul libertatiicriticii" §i-a luat toate teoriile" din literatura burgheza §ica mult trimbitata libertate a criticii" nu-i altceva decklibertatea de a transforma social-democratia intr-un partiddemocratic al reformelor, libertatea de a infiltra in socialismidei burgheze §i elemente burgheze" (volumul de fata,pag. 9).

al

www.dacoromanica.ro

PREFATA IX

Lenin a arAtat el intre ideologia socialisti a proletariatuluisi ideologia burgheza se &A o lupta neincetatà si neimpAcatl:... Problema se poate pune numai astfel: ideologie burghezisau ideologie socialistä. In aceastA privintà nu existä calede mijloc ... De aceea mice diminuare a ideologiei socia-Este, orice indepartare de ea inseamnA implicit o intArire aideologiei burgheze" (pag. 38). Constiinta socialisti, neexplicA Lenin, nu se naste din miscarea muncitoreasaspontana; ea este introdusi in miscarea muncitoreascA departidul marxist-revolutionar. *i sarcina cea mai importantAa partidului proletar este lupta pentru puritatea ideologieisocialiste, impotriva influentei burgheze asupra clasei munci-toare, impotriva oportunistilor purtatorii si exponentiiideologiei burgheze in miscarea muncitoreascl.

Lenin a dezvaluit marea importanta a teoriei socialis-mului stiintific pentru miscarea muncitoreascA, pentruintreaga activitate a partidului marxist revolutiotiar alclasei muncitoare. . . . Rold de luptator de avangarda ilpoate Indeplini numai un partid aildutit de o teorie inaintater(pag. 24). Lenin a arItat cA din pricina particularitatiloristorice ale dezvoltárii sale si a sarcinilor revolutionarecare-i stau in Eta, pentru social-democratia rusI teoriainaintatà are o deosebità importantà.

In cartea Ce-i de facut?", ca si in alte lucrAri ale luiLenin din perioada iskristA, el acordä o foarte mare atentiefundamentarii tacticii proletariatului din Rusia si a paid-dului lui. Clasa muncitoare, scria Lenin, trebuie si poatesl conducI miscarea democraticA generall impotriva regi-mului absolutist-mosieresc si sA devinA avangarda tuturorfortelor revolutionare si opozitioniste ale societatii ruse.De aceea, organizarea unei demascAri politice multilateralea absolutismului era una dintre cele mai importante sarciniale social-democratiei ruse, una dintre conditiile necesareale educatiei politice a proletariatului. Aceasta era unadintre problemele acute" ale miscArii social-democratedin Rusia. PropovAduind conceptii profund gresite sidAunAtoare cu privire la lupta de clasA a proletariatului,economistii" o limitau la domeniul luptei economice,profesionale. 0 asemenea politicA, politica trade-unionistA,ducea inevitabil la subordonarea miscarii muncitoresti fati

www.dacoromanica.ro

X PREFATA

de ideologia burgheza §i. de politica burgheza. In opozitiecu aceasti linie oportunisti, Lenin a promovat §i a funda-mentat importanta tezi a marxism-leninismului cu privirela insemnitatea prirnordiall a luptei politice in dezvoltareasocietatii, in lupta proletariatului pentru socialism: ...Inte-resele de clasä cele mai esentiale, « hotaritoare » pot fisatisfacute numai prin prefaceri politice radicale in general;indeosebi interesul economic fundamental al proletariatuluipoate fi satisfacut numai printr-o revolutie politica, caresa inlocuiasci dictatura burgheziei prin dictatura proleta-riatului" (pag. 45).

Un mare prejudiciu a adus mi§carii social-democrate dinRusia ploconirea econom4tilor" in Eta spontaneitatii indomeniul sarcinilor organizatorice ale proletariatului, me-todele primitive" folosite de ei in problemele constructieide partid. Lenin a considerat ca izvorul primitivismuluieconomistilor" consti in reducerea sarcinilor social-demo-cratiei la nivelul trade-unionismului, in confundarea celordoul tipuri de organizare a clasei muncitoare: sindicatelein vederea organizarii luptei economice a muncitorilor §ipartidul politic ca forma suprema de organizare de clasäa clasei muncitoare. Dupa Lenin, prima §i cea mai impor-tanta sarcina a social-democratilor ru§i este de a crea oorganizatie pe intreaga Rusie, centralizata, a revolutionarilor,adica un partid politic, indisolubil legat de mase, capabilde a conduce lupta revolutionara a clasei muncitoare. Incain articolul Cu ce &à incepem?", publicat in mai 1901 inIskra", nr. 4 (vezi Opere complete, vol. 5, Editura poli-tica, 1961, editia a doua, pag. 1-13), Lenin a aratat cumtrebuie sa se pa§easca la crearea unei astfel de organizatii,precum §i ce cale trebuie sa se aleaga; acest lucru el 1-afundamentat apoi pe larg in cartea Ce-i de facut?".

Raspindirea pe scara larga de care s-a bucurat cartea luiLenin a contribuit la victoria orientarii leniniste-iskriste inP.M.S.D.R. Cartea Ce-i de facut?" a jucat un rol importantin unirea strinsa a cadrelor de partid pe baza principiilormarxiste, in pregatirea Congresului al II-lea al partidului§i. in crearea unui partid marxist-revolutionar in Rusia. In=eased lucrare Lenin a dat o puternica lovitura revizio-ni§tilor din partidele social-democrate din Europa apu-

www.dacoromanica.ro

PREFATA XI

seana, reprezentati prin Bernstein §i adeptii lui, a demas-cat oportunismul lor si tradarea de catre ei a intereselorclasei muncitoare.

0 deosebitä insemnatate in unirea ideologica a social-democratilor revolutionari ru§i 1-a avut proiectul de programal P.M.S.D.R., elaborat in prima jumatate a anului 1902de redactia ziarului Iskra" §i a revistei Zarea" i adoptatla Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. (iulieaugust 1903).Materialele pentru elaborarea programului P.M.S.D.R.",publicate in volumul de fata, scot cum nu se poate mai binein evidenta rolul pe care 1-a avut V.I. Lenin in pregatireaproiectului iskrist de program al partidului, in lupta prin-cipiala care a insotit cliscutarea diferitelor proiecte in cadrulredactiei ziarului Iskra". Datorita lui Lenin, in proiectulde program a fost formulatä in mod precis importantatezA marxista cu privire la dictatura proletariatului; ulterior,Lenin a scris cà problema dictaturii proletariatului a fostinclusa in programul P.M.S.D.R. fiind legata tocmai delupta impotriva lui Bernstein, impotriva oportunismului"(Opere, vol. 31, E.S.P.L.P. 1956, pag. 324). In disputelecu Plehanov, care manifesta o atitudine §oviitoare in lega-turä cu o serie de teze principiale ale marxismului, teze ceserveau drept tinta atacurilor din partea bernsteinienilor,Lenin a staruit §i a obtinut sa Eie inclusa in proiectul de pro-gram teza cu privire la inlaturarea micii productii de cluemarea productie, ca fiind un proces firesc al societatii ca-pitaliste; la insistentele lui, in proiectul de program s-a spusin mod limpede cá partidul are rolul conducator intrucit esteexponentul,constient al mi§carii de clasä a proletariatuluisi s-a exprimat !impede ideea hegemoniei clasei muncitoare.

Una dintre sectiunile importante ale proiectului iskristde program al P.M.S.D.R. o constituia partea sa agrara,scrisa de V.I. Lenin. Necesitatea unui program agrar con-secvent din punct de vedere principial era cu atit mai impe-rioasà, cu cit social-democratii trebuiau sa-§i afirme ideilelor marxiste in problema agrara in lupta impotriva narod-nicismului reinviat in persoana eserilor, care aveau pretentiila rolul de exponent §i aparator al intereselor taranimii.Fara un program agrar, flea stabilirea principiilor calauzi-toare ale politicii social-democrate in problema taraneasca,

www.dacoromanica.ro

XII PREFATA

P.M.S.D.R. n-ar fi putut indeplineascA importantasarcinA de consolidare a influentei sale in rindurile tarAnimii,de intArire a aliantei dintre clasa muncitoare i Arinime,alianti cAreia i s-au pus bazele la inceputul secolului alXX-lea. In programul agrar al social-democratiei revolu-tionare ruse au fost formulate revenclicAri cu privire laInfiintarea unor comitete tAranesti in vederea restituiriicAtre tarani a plminturilor ce le-au fost rA§luite cu prilejuldesfiintArii iobagiei, a anulArii plAtilor de rAscumplrarea dijmelor, precum §i a rAspunderii solidare etc.; partidulproletar lansa aceste revendicAri in scopul de a ridica Org.-nimea la luptA impotriva tuturor rAmA§itelor iobagiei, dea contribui la dezvoltarea luptei de clasA la sate.

In articolul Programul agrar al social-democratiei ruse",Lenin a expficat principalele revendicAri ale programuluiagrar al social-democratiei in ajunul revolutiei burghezo-democratice, a fAcut o analizA profundA a continutului lorde clasA §i a conditiilor istorice care le-au determinat. Ela arAtat cA revendicarea de restituire a pAminturilor rasluiteeste punctul central, punctul cel mai important, careimprimA un caracter special programului agrar" (volumulde fatA, pag. 316). TotodatA el considera ci intr-un anumitmoment revolutionar" se poate formula revendicarea natio-nalizArii pAmintului in locul revendicArii de restituire apaminturilor ràiuite. Aceasti tezA a lui Lenin a provocatdivergente serioase in cadrul redactiei ziarului lskra";impotriva ei s-au ridicat Plehanov, Akselrod i Martov,care subestimau posibilitaçile revolutionare i importantamiscArii tarAne§ti; in parte, aceste divergence erau o anti-cipare a viitoarelor dezacorduri dintre bol§evici i men§evici.Mai tirziu, in perioada primei revolutii ruse din 1905-1907,in conditiile unui puternic avint al miKArii tArAne§ti, Lenina pus problema revizuirii programului agrar al partidului,a mlocuirii revendicArii de restituire a pAminturilor rA§luiteprin revendicarea confiscArii intregului pamint mo§ieresc §i,in anumite conditii politice, a nationalizArii pAmintului.

Articolele lui Lenin Raportul redactiei ziarului « Iskra»la consfAtuirea (conferinta) comitetelor P.M.S.D.R.", Scri-soare cAtre « Uniunea de nord a P.M.S.D.R.»", RAspuns«Unui cititor »" i Despre grupul «Borba»" sint consacrate

www.dacoromanica.ro

PREFATA XIII

luptei duse de ziarul Iskra" pentru unificarea ideologiasi organizatoricI a P.M.S.D.R. pe baza programului, tacticiici principiilor organizatorice ale marxismului revolutionar.

In Raportul redactiei ziarului « Iska D . . .", Lenin sepronunti cu vehementa impotriva incerckilor economic-tilor" de a transforma conferinta convocatà de ei la Belostok(la sfirsitul lunii manic 1902) in Congresul al II-lea alpartidului; el prezintà un plan de pregatire temeiniasi sub toate aspectele a unui congres al P.M.S.D.R., care&à fie in misurä sä refaci partidul si si rezolve cele maiimportante probleme generale de partid: sä adopte pro-gramul, sI elaboreze tactica luptei proletariatului impotrivaabsolutismului si capitalismului etc. Lenin scria cà totiasteapti acum de la congresul Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia hotkiri care si fie la inaltimeatuturor sarcinilor revolutionare actuale, ci dacl noi vomda inapoi acum, in acest moment cu adevirat critic, atunciputem ingropa toate sperantele social-democratiei cu privirela hegemonia in lupta politicI" (pag. 290).

Scrisoarea lui Lenin cItre Uniunea de nord a P.M.S.D.R."una dintre primele organizatii care a sprijinit ziarul Iskra"este un model de critici tovkiseasci principiali. Relevind

lipsurile programului" adoptat la congresul Uniunii denord" din ianuarie 1902 si dind la ivealà faptul a cei care1-au intocmit n-au inteles o serie de probleme importanteale teoriei marxismului, Lenin a facut apel la membriiUniunii de nord" sa ia parte activI atit la unirea intr-unpartid a social-democratiei revolutionare, cit si la elaborareaprogramului partidului.

In conditiile coacerii revolutiei in Rusia, sub influentaintensifickii miscarii revolutionare a muncitorior, tkanilorsi a tuturor celor ce muncesc, are loc inchegarea din punctde vedere organizatoric si politic a partidelor si a curentelorrevolutionare si opozitioniste. P.M.S.D.R. trebuia sà-siprecizeze atitudinea fatä de aceste partide si curente, inconcordantä cu interesele claselor si pIturilor sociale pe carele reprezentau ele.

La sfirsitul anului 1901 inceputul anului 1902, caurmare a unirii grupurilor si cercurilor narodniciste dinRusia si din stainkate, a luat nastere partidul socialistilor-

www.dacoromanica.ro

XIV PREFATA

revolutionari (eserii). Invierea narodnicismului mole§it debatrinete" prezenta un pericol serios pentru partidul marxist-revolutionar i punea din nou in Eta social-democratieisarcina de a lupta impotriva acestui curent al socia-lismului inic-burghez: Social-revolutionarismul este unadintre manifestarile inconsecventei ideologice mic-burghezd

ale vulgarizarii mic-burgheze a socialismului, impotrivacarora social-democratia trebuie sa duel i va duce intot-deauna un razboi hotArit" scria V.I. Lenin in articolulDe ce trebuie social-democratia sa declare un razboihotarit i necrutAtor sociali§tilor-revolutionari?" (pag. 365).Articolul lui Lenin Aventurism revolutionar" este con-sacrat critidi necrutatoare a programului agrar §i a tactidieserilor. Faptul ca exista o deosebire principiala intre con-ceptiile cu privire la tactica ale social-democratilor revolu-tionari i cele ale eserilor Lenin 1-a relevat §i in introducereala prodamatia Comitetului din regiunea Donului Catrecetatenii Rusiei" (in Opere se tipare§te pentru prima oara).

Articolele lui V.I. Lenin Agitatia politica i « punctulde vedere de clasa »" i Scrisoare catre zemti", aparutein Iskra", sint consacrate fundamentArii tactidi social-democratiei Eta de mi§carea opozitionista a burghezieiliberale. Lenin considera ca este posibil i necesar sA sefoloseasca aceasta rni§care, sa se incurajeze manifestarile denemultumire §i de protest din rindurile liberalilor, criticindin acelgi timp inconsecventa i la§itatea lor: Partidulproletariatului trebuie sa §tie sa prinda pe orice liberaltocmai in momentul cind e gata sa inainteze cu un centi-metru, i sa-1 faca sa inainteze cu un metru. Iar daca acesta seva incipatina, vom merge inainte fall el §i peste el" (pag. 266).

In articolele Cu privire la bugetul de stat", Semnelefalimentului", Din viata economica a Rusiei", Noulproiect de lege cu privire Ia greve", V.I. Lenin analizeazisituatia economicA a Rusiei, demasca caracterul antipopularal politicii tarismului, schiteaza tabloul viu a1 descompuneriiregimului absolutist-mo§ieresc.

In sectiunea Materiale pregatitoare" din acest volum sepublica Conspectul primului proiect de program al luiPlehanov cu unele amendamente", Planul de comunicarecu privire la mersul elaborarii proiectului de program",

si

www.dacoromanica.ro

PREFATA XV

Varianta initiala a partii teoretice din proiectul de program",Schite de plan ale proiectului de program" 0 Schite deproiect al programului"; se publica pentru prima oara:Schita diferitelor puncte ale partii practice ale proiectuluide program", Insemnare cuprinzind alineatele I i II aleprimului proiect de program al lui Plehanov i schitaprimului alineat al parch teoretice a programului", Variantainitialà a partii agrare i incheierea proiectului de program",Completari la capitolul agrar 0 la cel cu privire la pro-blemele muncii in fabrica din proiectul de program". Acestemateriale sint o dovada a muncii uria§e pe care a depus-oLenin la elaborarea Proiectului de program al Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusia"; ele ne dau posi-bilitatea de a ne face o idee mai ampla despre rolul luiLenin in elaborarea proiectului partii practice a progra-mului partidului, intocmit de redactie, pentru care Lenina scris nu numai sectiunea agrara, dar i varianta initialaa incheierii. Un mare interes prezinta i schita primuluialineat al partii teoretice a proiectului de program alP.M.S.D.R. intocmit de Lenin, care ilustreazi una dintredivergentele serioase existente In cadrul redactiei ziaruluiIskra": la Conferinta de la M anchen, din ianuarie 1902,a redactiei ziarului Iskra", unde s-a discutat primul proiectal lui Plehanov, problema daca nu cumva ar trebui sase inceapa cu o referire la Rusia" (Culegeri din Lenin",vol. II, 1924, pag. 15), a§a cum a propus Lenin, a ramasin suspensie (cu 3 voturi pentru 0 3 contra)".

In sectiunea Materiale pregatitoare" sint publicateRaspunsuri la observatiile lui Plehanov i Akselrod inlegatura cu articolul « Programul agrar al social-democratieiruse »", raspunsuri care reflecta conflictul iscat intre Lenin

Plehanov cu prilejul discutarii acestui articol in cadrulredactiei ziarului Iskra".

In sectiunea Anexe" din acest volum apar douà scrisoriadresate de Lenin clue Directorul Muzeului britanic (la21 0 24 aprilie 1902), cu rugamintea de a i se da posibili-tatea sä studieze la biblioteca muzeului.

Institutul de marxism-leninismde pe lingd C.C. al P.C.U.S.

i

§i

www.dacoromanica.ro

1

CE-I DE FACUT ?PROBLEMELE ACUTE ALE MIXAR11 NOASTRE 1

... Lupta din cadrul partidului ii diforti si vitalitate. Cea mai griitoare dovadide slibiciune a unui partid o constituiedezlinarea lui si stergerea granitelor precisconturate. Partidul se intireste prin curi-tirea rindurilor sale..."

Din scrisoarea lui Lassalle titre Marxdin 24 iunie 1852)

Serif In Mamma anulti 1901jebruarie 1902

Publicat Ia Stuttgart In north, 1902la robin

Se tiparerte doll textul votamului,confruntat ex textid eulegerii:VI. Ilin. ,in 12 ani", 1907

www.dacoromanica.ro

0 AbilaTb?Ha6curtsmie BonpouT Hamero Juntmenia

H. JIEHHHA.

6oinfSa npnaer t. papTiRcony H MH3,1eHBOCTb, 13ealrlati 111H341. iorcaaa.te.n.crbowb cza.Gocto naprio HILIACTCSI elfpacnibova-rocrb H npoTynneoie p15.3xo o6tgo4a.

rpaoHol.. naprio yKplinAnercsi rtub,9TO 0.114ataPT b ceOR (H3r, nuthma Aargauin. Map Hey orb 24 Ilona 1862 r.).

alma 1 py6.Pre. 2 Mark = 2.50 Francs.

STUTTGART

Dietz Nada. (G. m. b. IT.)902

Coperta cartii lui V. I. Lenin Cc-i de fficut?".-1902Mit-fora

mei/maxi,

Verlag von J. H. W.

11aptilloao

www.dacoromanica.ro

3

PREFATA

Potrivit planului initial al autorului, bro§ura de fataurma sa fie consacratä dezvoltarii amanuntite a ideilorexpuse in articolul Cu ce sa incepem?" (Iskra" 2 nr. 4,mai 1901) *. i, inainte de toate, trebuie sa cerem iertarecititorului pentru ca ne indeplinim cu Intirziere fagaduialadata In acel articol (i repetata ca raspuns la numeroaseintrebari §i scrisori particulare). Una dintre cauzele acesteiintirzieri a fost incercarea, facuta In luna iunie a anuluitrecut (1901) 3, de unificare a tuturor organizatiilor social-democrate din strainatate. Era firesc sa a§teptam rezul-tatele acestei incercari, caci, In caz de reu§ita, am fi fost,poate, nevoiti sä expunem conceptiile organizatorice aleIskrei" sub un unghi de vedere intrucitva diferit; in oricecaz, o asemenea reuOta promitea sa punk' foarte curindcapat existentei a doua curente in cadrul social-demo--cratiei ruse. Dupl cum §tie §i. cititorul, incercarea aceastaa dat grq, §i, asa cum vom cauta sa dovedim mai jos, eanu putea O. sfirrasca altfel in urma noii cotituri spre eco-nornism" facuta de revista Rabocee Delo" 4 in nr. 10.Trebuia neaparat sä pornim o luptä hotarita impotrivaacestui curent confuz §i. putin precizat, dar cu atit mairezistent si capabil sä renasca sub diferite forme. In con-formitate cu aceasta, planul initial al broprii a fost schimbat§i considerabil extins.

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5. Editura politica, 1961, editia a dounpag. 1-13. Nora red.

www.dacoromanica.ro

4 V. I. LENIN

Principala ei terra trebuia s-o constituie cele trei pro-bleme ridicate in articolul Cu ce sä incepem?", i anume:problema caracterului i concinutului principal al agita-iei politice, problema sarcinilor noastre organi-

zatorice i problema planului construirii simultane si dindiferite direccii a unei organizacii de lupta pe intreaga Rusie.Autorul este de multà vreme preocupat de aceste probleme,pe care a incercat sa le ridice Inca in Raboceaia Gazeta" 5,cu prilejul uneia dintre incerclrile nereusite de a scoatedin nou acest ziar (vezi cap. V). Dar ideea de la care a pornitautorul, de a se margini in brosura numai la analiza acestortrei probleme si de a-si expune conceptiile, pe cit posibil,intr-o forma pozitiva, flea a recurge, sau aproape fará arecurge, la polemick s-a dovedit cu desavirsire irealiza-bill din douà motive. Pe de o parte, economismul" s-adovedit a fi cu mult mai viabil decit ne-am inchipuit (folosimcuvintul economism" in sensul lui larg, asa cum a fostexplicat in nr. 12 al Iskrei" (decembrie 1901) in articolulDe vorba cu aparatorii economismului", in care a fostschicat, ca sà zicem ga, conspectul brosurii de fata *).A devenit neindoielnic ca punctele de vedere diferite inceea ce priveste rezolvarea acestor trei probleme se explicalntr-o masura mult mai mare prin opozicia fundamentala(lintre cele douà curente din cadrul social-democracieiruse decit prin divergence in probleme de amanunt. Pede altà parte, nedumerirea pe care a stirnit-o in rindurileeconomistilor" promovarea concreta a conceptiilor noastrein Iskra" constituia o dovada evidenta cà noi adeseorivorbim literalmente limbi diferite, ca din aceasta cauzanu vom putea ajunge la nici o intelegere dacä nu vom incepeab ovo **, cä trebuie sa incercam o explicafie" sistematicd,intr-o forma cit mai popularä, ilustratä cu exemple cit mainumeroase si mai concrete, cu tofi economistii", asupraJuturor punctelor esenciale ale divergencelor noastre.eu am hotarit sa fac o asemenea incercare de a ne explica";Imi dadeam perfect de bine seama ca aceasta va mari foartemult proporciile brosurfi i va intirzia aparitia ei, dar, Inacelasi timp, nu vedeam nici o posibilitate de a-mi inde-

Vezi op. cit., pag. 360-367. Nota red.-- de la inceput. Nota

noastre

tread.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 5

plini altfel fagaduiala data in articolul Cu ce sà incepem?".Asada; pe linga scuzele in legaturi cu intirzierea, trebuiesi mai adaug i scuze in legatura cu marile lipsuri pe carele prezinti forma literara a brosurii: a trebuit sl lucrezIn cea mai mare grabd, fiind i mereu intrerupt de tot felulde alte munci.

Analiza celor trei probleme amintite mai sus famineprincipala tank' a brosurii. Dar a trebuit sà incep cu douaprobleme mai generale: de ce o lozinca atit de nevinovati"si de fireasci" cum e libertatea criticii" constituie pentrunoi un adevarat semnal de lupta? de ce nu putem sà neintelegem nici mkar in problema fundamentala a roluluisocial-democratiei fata de miscarea spontana de masa'?Apoi, expunerea parerior asupra caracterului i continu-tului agitatiei politice s-a transformat intr-o explicare adeosebirii clintre politica trade-unionista i cea social-demo-cratä, iar expunerea parerilor asupra sarcinilor organiza-torice s-a transformat intr-o explicare a deoFebirii dintremetodele primitive de munca, cu care se multumesc eco-nomistii", i organizatia de revolutionari, pe care noi oconsideram necesarà. Apoi, asupra planului" unui ziarpolitic pe intreaga Rusie insist cu atit mai mult, cu cit maineintemeiate au fost obiectiile aduse impotriva lui i cucit mai putin mi s-a raspuns, in fond, la intrebarea pusaIn articolul meu Cu ce sä incepem?": cum am putea sapasim simultan din toate directiile la construirea organi-zatiei de care avem nevoie? In sfirsit, in partea fmall abrosurii sper sa dovedesc ci am fkut tot ce a depins denoi pentru a preveni o ruptura defmitivl cu economistii",ruptura care s-a dovedit insa a fi inevitabill; cA RaboceeDelo" a capatat o insemnatate deosebita, istorici", clacivreti, prin faptul ca a exprimat in modul cel mai completsi mai sugestiv nu un economism" consecvent, ci con-fuzia i oscilarile care au constituit trasatura specifica a uneiintregi perioade din istoria social-democratiei ruse; ca deaceea i polemica cu Rabocee Delo", care la prima vederepare prea amanuntita, capata insemnatate; cad nu putemmerge inainte daci nu lichidam definitiv aceasta perioada.

Februarie 1902 N. Lenin

i

www.dacoromanica.ro

6

DOGMATISM g LIBERTATEA CRITICII"

a) CE INSEAMNA LIBERTATEA CRITICII"?

Libertatea criticii" aceasta este, lira indoialä, lozincacea mai la moda in momentul de fata i cel mai des folo-sitä in disputele dintre sociali§tii i democratii din toatechile. La prima vedere s-ar parea cä e greu sa-ti imagineziceva mai ciudat decit aceste referiri solemne ale uneiaclintre pàrlle oponente la libertatei criticii. E oare cuputinta ca din mijlocul partidelor inaintate sä se fi ridicatglasuri impotriva acestei legi constitutionale, care in majo-ritatea tarilor europene asigura libertatea §tiintei i a cer-cetarii §tiintifice? Aici ceva nu-i In regula 1" i§i vaspune, desigur, orice om strain de aceastä problema carea auzit lozinca la moda repetata la toate raspintille, darcare n-a patruns Inca fondul divergentelor dintre opo-nenti. Lozinca aceasta este, pare-se, una dintre aceleexpresii conventionale care, ca i poreclele, sint consfintiteprin folosire i devin aproape nume comune".

Intr-adevar, nu este pentru nimeni un secret ca in rin-durile social-democratiei internationale contemporane* s-au

In treacat fie zis, In istoria socialismului modern se petrece un fenomen aproapeunic i In felul lui foarte consolator: pentru prima oara, discordia dint= diferiteleaureate din rindurile socialismului a depa0t cadrul national 0 a devenit internatio-nala. Odinioara clisputele dintre lassalleieni i eisenachieni 6, dintre guesdi0i

, dintre fabieni i social-democrati 6, dintre narodovolti 9 i social-democratiramineau dispute pe plan pur national; ale reflectau particularititi pur national; sedesfigurau, ca al spunem pe planuri diferite. Astazi (acest lucru se vede acumlimpede) fabienii englezi, ministcrialiltii francezi, bernsteinienii to gerrnani, criticiltu.0 alaltuiesc cu totii o singurs famiic, toti se laud unii pe altii, invati unii dela altii 0 se ridial toti ca unul impotriva rnarxismului dogmatic". Poate in aceastaprima ba *talk cu adevirat internationala cu oportunismul socialist, social-democratiatevolutionara internationali se va intri indeajuns pentru a pune capat reactiunii poli-lice care domnqte de mull in Europa?

asa,

1

si posi-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 7

format doug curente §i. a lupta dintre ele ba se intete§te§i izbucne§te ca o flacarä puternicg, ba se domole§te §i.mocne§te sub cenu§a unor impresionante rezolutii dearmistitiu". tn ce constä noul" curent care are o atitudinecritici" faca de vechiul" marxism dogmatic", aceastaa spIlS-0 cit se poate de 'impede Bernstein §i. a demonstrat-oMillerand.

Social-democratia trebuie sà se transforme dintr-un par-tid al revolutiei sociale intr-un partid democratic al refor-melor sociale. Bernstein a sprijinit aceastà cerintà politicicu un arsenal intreg de argumente §i considerente noi",destul de armonios inchegate. El a negat posibilitatea dea fundamenta §tiintific socialismul §i de a dovecli, dinpunctul de vedere al conceptiei materialiste a istoriei,necesitatea §i inevitabilitatea lui; a thigaduit faptul a mizeriacre§te, cg are loc un proces de proletarizare §i. a contra-dictiile capitaliste se ascut; a declarat inconsistentä insg§inotiunea de scop final" §i a respins farg nici o rezerväideea clictaturii proletariatului; a negat opozitia principialgdintre liberalism §i socialism; a negat teoria luptei declasd, care, pretindea el, ar fi inaplicabil g. la o societatestrict democraticg, condusg in conformitate cu vointamajoritAtii etc.

A§adar, cerinta unei cotituri hotarite de la social-demo-cratia revolutionarg la social-reformismul burghez a fostinsotitä de o cotiturg nu mai putin hotaritg spre criticaburghez1 a tuturor ideilor fundamentale ale marxismului.Si intrucit aceastà criticg impotriva marxismului se desfg-§oarg de multä vreme §i de la tribuna politicg, §i de la. catedrauniversitarg, §i. printr-un mare numgr de bro§uri, §i printr-oserie intreagg de tratate savante, dat fiind ea.', tirnp de decenii,intregul tineret din rindurile daselor culte a fost educatsistematic in spiritul acestei critici, nu e de mirare cg noul"curent critic" din cadrul social-democratiei a aparut,oarecum de la bun inceput, ca ceva desgvir§it, intocmaicum a iqit Minerva din capul lui Jupiter 11 Sub aspectulcontinutului siu, acest curent n-avea nevoie sg. se dezvolte§i sä se formeze; el a fost de-a dreptul transplantat dinliteratura burghezä in cea sorialistg.

www.dacoromanica.ro

8 V. I. LENIN

Mai departe. Dad: pentru unii critica teoretica facutide Bernstein i aspiratiile lui politice au ramas Inca neclare,francezii au avut grija sa demonstreze in mod concretnoua metodi". Franca §i-a justificat i de data aceastavechea ei reputatie de tara in istoria careia lupta de clasäa fost clued, mai mult ca oriunde, pina la sfir§itul decisiv"(Engels, in prefata la lucrarea lui Marx: Der 18 Brumaire") 12.Sociali§tii francezi nu s-au apucat sa teoretizeze, ci au trecutde-a dreptul la actiune; conditiile politice din Franta, maidezvoltate din punct de vedere democratic, le-au permissà treaca dintr-o data la bernsteinismul practic" cu toateconsecintele lui. Millerand a oferit un minunat model deasemenea bernsteinism practic, nu degeaba §i Bernstein

Vollmar s-au repezit cu atita zel sa-1 apere i sa-1 laudepe Millerand Intr-adevar: dacà social-democratia estem fond pur i simplu un partid al reformelor i trebuie sialba curajul de a recunowe aceasta pe fata, atunci socia-li§tii nu numai cà sint in drept sa intre intr-un guvernburghez, dar chiar trebuie sa tinda intotdeauna la aceasta.Daca democratia inseamna in fond desfiintarea dominatieide clasà, de ce un ministru socialist sa nu vrajeasca intreagalume burgheza cu cuvintarile lui despre colaborarea dintreclase? De ce sa nu ramina el in guvern chiar i dupa ceasasinarea muncitorior de catre jandarmi a dovedit pentrua suta i a mia oara adevaratul caracter al colaborarii demo-cratice dintre clase? De ce &à nu participe personal la pri-mirea tarului, caruia acum sociali§tii francezi nu-i mai spunaltfel decit erou al cnutului, al spinzuratorii §i al deportarii(knouteur, pendeur et déportateur)? i rasplata pentruaceasta nespusa injosire a socialismului care se scuipi singurin obraz in fata intregii lumi, pentru pervertirea con§tiinteisocialiste a maselor muncitoare a singurei baze carene poate asigura victoria , rasplata pentru aceasta oconstituie ni§te proiecte bombastice de reforme mizere,atit de mizere incit chiar O. de la guvernele burgheze seputea obtine mai mult 1

Numai cine inchide dinadins ochii poate sä nu vadaca noul curent critic" din cadrul socialismului nu estealtceva decit o nouà varietate a oportunismsdui. i dacajudecam oamenii nu dupa uniforma stralucitoare pe care

I

fl

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 9

qi-au pus-o singuri, nu dupà titlul rasunator pe care §i1-au luat ei in§i§i, ci dupa ceea ce fac §i. dupa ceea ce pro-povaduiesc ei in realitate, atunci este limpede a fiber-tatea criticii" inseamna libertatea curentului oportunist incadrul social-democratiei, libertatea de a transforma social-democratia intr-un partid democratic al reformelor, liber-tatea de a infiltra in socialism idei burgheze §i. elementeburgheze.

Libertatea e un cuvint maret, dar sub steagul libertatiiindustriei au fost duse cele mai pradalnice rAzboale, substeagul libertatii muncii au fost jefuiti oamenii muncii.Aceea§i falsitate launtrica se gase§te §i in folosirea actualaa expresiei libertatea criticii". Ni§te oameni cu adevAratconvin§i ea au facut sä progreseze §tiinta ar cere nu fiber-tatea noilor conceptii de a fiinta araturi de cele vechi, cihilocuirea acestora din urma prin cele dintii. Iar vocife-rarile care se aud asta'zi: traliasca liberratea criticii 1" preane fac O. ne gindim la basrnul cu butoiul gol.

Noi inaintam in grup compact pe un drum abrupt §ianevoios, tinindu-ne strins de mina. Sintem inconjuratidin toate partile de du§mani §i mai totdeauna sintem nevoitisa pa§im sub focul lor. Ne-am unit de bunivoie, tocmaipentru a lupta impotriva du§manilor §i a nu aluneca inmla§tina vecinI, ai cArei locuitori de la bun inceput ne-aurepropt ca ne-am unit intr-un grup deosebit, alegind calealuptei, §i nu a impaciuirii. Si iatl ca unii dintre no, incepO. strige: si intram in aceastä m1a§tin5.1 Iar cind sint mus-trap, raspund: cit sinteti de inapoiati 1 Cum nu va e ru§inesa ne contestati libertatea de a va chema pe un drum maibun 1 0, da, domnilor, sinteti liberi nu numai O. nechemati, dar §i si va duceti unde VA place, fie chiar §i inmla§tina; ba chiar sintem de pärere cA adevaratul vostruloc e tocmai in mla§tinA, §i sintem gata O. facem tot cene stà in putinta ca sa va ajutam sä vel mutati acolo. Numaica trebuie sa dati drumul miinilor noastre, sl nu va agatatide noi §i sa nu intinati maretul cuvint de libertate, fiindca §inoi sintem liberi" sa mergem unde vrem, sintem liberi saluptam nu numai impotriva mla§tinei, ci §i. impotrivaacelora care cotesc spre mla§tinal

www.dacoromanica.ro

10 V. I. LENIN

b) NOII APXRXTORI AI LIBERTATII CRITICII"

iatI cä tocmai lozinca aceasta (libertatea criticii")este solemn proclamata in ultima vreme de catre RaboceeDelo" (nr. 10), organul Uniunii social-democratilor rtqi"din strainatate, §i nu ca un postulat teoretic, ci ca o cerintapolitica, ca raspuns la intrebarea: e oare cu putinta uni-ficarea organizatiilor social-democrate care activeaza_ instrainatate? " Pentru o unificare trainica este nevoiede libertatea criticii" (pag. 36).

Din aceasta declaratie decurg doua concluzii absolutprecise: 1. Rabocee Delo" ia apararea curentului opor-tunist din cadrul social-democratiei internationale in general;2. Rabocee Delo" revendici libertatea oportunismului inrindurile social-democratiei ruse. SI examinarn acesteconcluzii.

Revistei Rabocee Delo" li displace Indeosebi" ten-dinta ziarelor «Iskra <Zarea>> 14 de a proroci o rupturaIntre Muntele i Gironda social-democratiei internationale" *.

In general scrie B. Kricevski, redactor al revistei Rabocee Delo" ,credem ca a vorbi despre un Munte i o Girontiti in rindurile social-democra-tiei inseamni a face o analogic istorial superficialA, care pare stranie atuncicind iese din pana unui marxist: Muntele i Gironda nu reprezentau tempe-ramente sau curente de gindire diferite, cum ar putea si creadi istoricii-ideologi, ci clase sau pituri diferitc burghezia rnijlocie pe de o partemica burghezie i proletariatul pe de aid parte. Or, in mitcarea socialisticontemporani nu existi o ciocnire a unor interese de clasi; mitcarea inintregul ei, in toate (subliniat de B. Kr.) varietatile ei, inclusiv bemsteinieniicei mai Inveterati, se situeazi pe terenul intereselor de clasi ale proletaria-tuluie al luptei lui de clasi pentru eliberarea politici i econornici"(pag. 32-33).

IndrIzneata afirmatie Oare B. Kricevski n-a auzit defaptul de mult relevat ca tocmai participarea pe scara largaa paturii titratilor" la miscarea socialista din ultimii ani

* Comparatia intre cele doui curente din rindurile proletariatului revolutionar(curentul revolutionar i cel oportunist) i cele doui curente din rindurile burghezieirevolutionare din secolul al XVIII-lea (curentul iacobin Muntele" i curentulgirondin) a fost ficuti In articolul de fond din or. 2 al Iskrei" (februarie 1901).Autorul acestui articol este Plehanov. i cadetilor, i bezzaglavtilor" ", si mensevi-dim pini in ziva de azi le place foarte mult si vorbeasal despre iacobinismul" dinsocial-democratia rusk. Cit dcspre faptul al Plehanov a fost primul care a lansat aceastinotiune impotriva aripii drepte a social-democratiei acest lucru ei preferi si-1 treadastizi sub ticere sau si-1... uite. (Nota autorului la editia din 1907. Nota red.).

si18

pi

I

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 11

a facut posibill o raspindire atit de rapidal a bernsteinismu-lui? Si mai ales: pe ce ii Intemeiaza autorul nostru parerea

§i bernsteinienii cei mai inveterati" se situeaza pe terenulluptei de clasä pentru eliberarea politicà si economica aproletariatului? Nu se stie. Apararea fara.' rezerve a bern-steinienilor celor mai inveterati nu se sprijina absolut penici un argument si pe nici un considerent. Autorul crede,probabil, ca de vreme ce el repeta ceea ce spun insisi bern-steinienii cei mai inveterati despre ei, afirmatia lui nu maiare nevoie de dovezi. Dar se poate oare inchipui ceva maisuperficial" decit aceastä apreciere a unui intreg curentpe baza celor ce spun despre ei reprezentantii '11100 ai acestuicurent? Se poate oare inchipui ceva rnai superficial decitmorala", pe care o intilnim mai departe, cu privire ladouà tipuri sau cai diferite §i chiar diametral opuse ale dez-voltarii partidului (pag. 34-35 din Rabocee Delo")? Social-democratii germani, vedeti dv., admit deplina libertate acriticii, pe cind francezii n-o admit, §i tocmai din exemplullor se vede tot raul intolerantei".

Tocmai din exemplul lui B. Kricevski raspundem noi laaceasta putem vedea cä uneori li zic marxi§ti oamenicare privesc istoria literalmente à la Ilovaiski".Pentru a explica unitatea partidului socialist german sifarimitarea celui francez, nu e nicidecum nevoie sa scoto-cesti particularitatile istoriei celor douà taxi, si confrunticonditiile semiabsolutismului militar cu cele ale parlamen-tarismului republican, &I analizezi urmarile Comunei si alelegii exceptionale impotriva sociali§tilor 17, s compari viataeconomica si dezvoltarea economica, sa-ti amintesti cacre§terea nemaipomenita a social-democratiei germane" afost insotita de o lupta energica, fara precedent In istoriasocialismului, nu numai impotriva ratacirilor teoretice(Mtihlberger, Diihring *, socialistii de catedra "), ci §i

Atunci chid Engels 1-a atacat pe Diihring, un numir destul de mare de repre-zentanti ai social-democratiei germane Inclinau spre conceptiile acestuia din urtni,

asupra lui Engels a inceput si ploui cu acuaatii de vehementii, de intoleranti, depolemici netoviraseasci etc. cbiar si in mod public, la congresul partidului. Most gitovarisii sal au propus (la congresul din 1877 ") si nu se publice in Vorwirts" "articolele lui Engels, intrucit nu prezinti interes pentru imensa majoritate a citito-rilor", iar Vahlteich a declarat ci publicarca accstor articole a ficut un mare riu parti-dului, ei Dithring a adus si el servicii social-democratiei: noi trebuie folosim

ca

pi

si-i

www.dacoromanica.ro

12 V. I. LENIN

impotriva celor tactice (Lassa 11e) etc. etc. Toate acestea shitde prisos 1 Francezii se cearta fiindca sint intoleranti, ger-manii sint uniti fiindca sint baieti cuminti.

observati cä prin aceastä extraordinara profunzimede gindire se inlatura" faptul care rastoarni cu totul aparareabernsteinienilor. Se situeati ei oare pe terenul luptei de clasia proletariatului? Aceasti problema poate fi dezlegata defi-nitiv i irevocabil numai de experienta istorica. Prin urmare,in aceasta privinta cea mai mare insemnatate o are tocmaiexemplul Frantei, singura tara in care bernsteinienii auincercat sa stea pe propriile lor picioare, find aprobaticu caldura de colegii lor germani (iar in parte §i de oportuni-5tii ru§i: vezi Rabocee Delo" nr. 2-3, pag. 83-84).Referirea la intoleranta" francezilor in afara de semni-ficatia ei istorica" (in sens nozdrevian) se dovedestea fi pur i simplu o incercare de a cocolo§i prin vorbe mi-nioase ni§te fapte foarte neplacute.

Dar nici pe germani n-avem de gind sl-i daruim lui B.Kricevski i celorlalti numero§i aparatori ai libertatiicriticii". Daca bernsteinienii cei mai inveterati" mai sintinci tolerati in rindurile partidului german, ei sint toleratinumai in masura in care se supun rezolutiei de la Hanovra,care a respins cu hotarire corectarile" lui Bernstein 21,

celei de Ia Lubeck, care (cu tot caracterul ei diplomatic)contine un avertisment direct la adresa lui Bernstein 22.Se poate discuta, din punct de vedere al intereselor parti-dului german, in ce masura diplomatia aceasta a fost lalocul ei, daca in cazul de &fa' o pace strimba e mai buna decito cearti dreapta; intr-un cuvint, pot exista Oren deosebitein aprecierea justetei unui mod sau a altuia de a respingebemsteinismul; dar nu se poate ignora faptul ca partidulgerman a respins In doua rinduri bernsteinismul. De aceeaa socoti ca exemplul germanilor este o confirmare a tezeipotrivit careia bernsteinienii cei mai inveterati se situeazipe terenul luptei de clasä a proletariatului pentru eliberarea

pe toti in interesul partidului, iar dad profesorii polemizeazi Intre ei, nu in & Vor-wirtss trebuie giseasca locul asemenea polemici" (Vorwiirts" nr. 65 din 6iunie 1877). Dupi cum vedeti, este vi acesta un exemplu de apirare a libertitii criticii".Si n-ar strica de loc dad criticii noitri legali i oportuni&tii no&tri ilegali, carom leplace atit de mult al se refere la germani, ar reflect& puPn asupra acestui exemplu I

§i

sl1i

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 13

lui economici si politica" inseamna a nu intelege de loc ceeace se petrece in vazul tuturor*.

Mai mult. Dupl cum am mai aratat, revista RaboceeDelo" prezinta in Eta social-democratiei ruse cerinta liber-tatii criticii" si sustine bernsteinismul. Se vede treaba càea a ajuns la convingerea ca. criticii" si bernsteinienii nostriau fost jigniti pe nedrept. Dar care anume? De catre cine?Unde? Qnd? Si in ce a constat aceasta nedreptatire? Asupraacestei chestiuni Rabocee Delo" pastreaza tacerea si numai pomeneste nici macar o singura data de vreun criticsau bernsteinian rus I Nu ne ramin decit doul presupuneriposibile. Ori partea jigniti pe nedrept nu e akcineva decitinsasi Rabocee Delo" (ceea ce se confirma prin aceea cain amindouà articolele din nr. 10 se vorbeste numai desprejignirile pe care Zarea" si Iskra" le-au adus revistei Ra-bocce Delo"). Dar atunci cum se explica faptul straniu caRabocee Delo", care intotdeauna s-a lepadat cu atitaindirjire de ofice solidaritate cu bernsteinismul, n-a gasitaka modalitate de a se apara decit punind o vorba bungin favoarea bernsteinienilor celor mai inveterati" si a liber-tatii criticii? Ori jignite pe nedrept au fost alte persoane.Atunci care pot fi motivele care au indemnat-o &à le treadsub tacere?

Vedem deci ca Rabocee Delo" continua acelasi joc de-av-ati ascunselea pe care I-a practicat (asa cum vom arata maijos) chiar de la aparitia ei. Si apoi observati aceasta primafolosire efectiva a mult trimbitatei liberatea criticii". In rea-litate, ea s-a redus imediat nu numai la lipsa oricarei critici,

Trebuie si remardm at in problema bernsteinismului din partidul german,Rabocee Delo" s-a marginit intotdeauna III o sirupli inairare a faptelor, abtinindu-se"cu desiiviraire de la a face aprecieri proprii asupra lot. Vezi, de pildi, in nr. 2-3,pag. 66, relatirile despre Congresul de la Stuttgart" ; toate divergentele sint redusela tactid", ficindu-se doer constatarea di imensa majoritate a dmas credincioadvechii tactici revolutionare. Sau in nr. 4-5, pag. 25 si urea. o simplä expunere acuvintirilor rostite la Congresul de la Hanovra a; reproducerea rezolutiei lui Bebel;expunerea ai critica vederilor lui Bernstein sint aminate ai de ma dad (ca ai innr. 2-3) sine die". E curios a la pag. 33 din nr. 4-5 putem cid: ...de parteaconceptfilor expuse de Bebel se situeazii imensa majoritate a congresului", iar cevamai jos: ...David a sustinut conceptiile lui Bernstein ... tnainte de toate, el aalutat stl dovedeasal al ... Bernstein ai prietenii lui se situeazi totuai (sic I) pe terenulluptei de clasi ..." Aceste cuvinte au fost scrise in decembrie 1899, iar in septembrie1901 Rabocee Delo" nu mai crede, probabil, in justetea conceptiilor lui Bebel aireped piirerea lui David ca fiind propria 6 pirere I

www.dacoromanica.ro

14 V. I. LENIN

dar i la lipsa, In general, a oricarei judecati independente.Aceea0 Rabocee Delo" care trece sub facere bernsteinismulrus ca pe o boala secreta (dupa expresia fericita a luiStarover 24), pentru lecuirea acestei boli propune a se copieepur fl simplu ultima retetä germaná impotriva varietatii ger-mane a bolii 1 In locul libertatii criticii, o imitare servila...mai rau chiar : o maimureali Oportunismul internationaldin allele noastre, care are pretutindeni acela0 continut social-politic, se manifestà intr-o varietate sau alta, in functie departicularitatile nationale. Intr-o tara, grupul oportuni§tilora actionat de multà vreme sub un steag propriu; in alta,oportunistii, desconsiderind teoria, au dus in practica poli-tica radical-sociali§tilor; intr-o a treia, citiva membri aipartidului revolutionar au dezertat in lagarul oportunismului

cauta atinga scopurile nu printr-o lupta fati§à pentruprincipii i pentru o tactica noua, ci incetul cu incetul, penesimtite, printr-o corupere treptata i, dad.' putem spune asa,nepedepsiti a partidului lor ; intr-o a patra, transfugi de acelasisoi folosesc acelea0 procedee In bezna sclaviei politice, stabi-lind un raport cu totul original intre activitatea legala" i ceailegala" etc. SI te apuci insa sà vorbe§ti de libertatea criticii0 a bernsteinismului ca de o conditie a unirii social-demo-cratilor ruii 0, in acela0 timp, sä nu cercetezi prin ce anumes-a manifestat i ce roade specifice a dat bernsteinismul rut,aceasta inseamna sà te apuci sà vorbe§ti pentru a nu spunenimic.

SI incercam deci noi sa spunem, fie 0 numai in citevacuvinte, ceea ce Rabocee Delo" n-a voit sa spuna (sau,poate, nici n-a putut sa inteleaga).

ourIcA IN RUSIA

Din punctul de vedere de care ne ocupam, principalaparticularitate a Rusiei consta in faptul cà, pe de o parte,insu# inceputul mi§carii muncitore0i spontane i, pe de aka.'parte, cotitura spre marxism a opiniei publice progresisteau fost marcate prin unirea unor elemente vadit eterogenesub un steag comun i in vederea luptei impotriva dus-manului comun (conceptia social-politica invechita). Ne

si sa"-si

c)

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 15

referim la luna de miere a marxismului legal". Acesta afost in general un fenomen extrem de original, in a caruiposibilitate n-ar fi putut si creada nimeni in deceniul al 9-leasau inceputul ultimului deceniu al secolului trecut. Intr-otali absolutista, cu o presa complet incatupta, in epocaunei reactiuni politice feroce, care prigonea pina 0 cele maislabe manifesthi de nemultumire politica 0 de protest, 10croie§te pe neweptate drum, intr-o literaturi supusd ceRurii,teoria marxismului revolutionar, expusa intr-o limba esopica, dar inteligibila pentru toti cei pe care aceasta ii inte-reseaza." Guvernul era obi§nuit sal considere primejdioasinumai teoria curentului Narodnaia Volea" (revolutionar),0 neobservind, cum se intimpla de obicei, evolutia ei Faun-trial, se bucura de orice critica indreptata impotriva acesteiteorii. Pita sali dea seama guvernul, pina cind armatagreoaie a cenzorilor 0 a jandarmilor sa descopere pe nouldu§man 0 sa se näpusteasca asupra lui, a trecut o bunk'bucata de vreme (dupal socoteala noastra ruseasca). i in timpulacesta apareau una dupa alta carti marxiste, se fondau reviste0 ziare marxiste, toti deveneau, pe capete, marxi0i, marxistiierau tämiiati, marxi0ilor li se facea curte, editorii erau incin-tati de cererea neobi§nuit de mare de carp marxiste. E de lasine inteles ea printre marxistii incepatori inconjurati deaceastä atmosfera ametitoare erau 0 destui din categoriaunui scriitor caruia i s-au urcat fumuri in cap"... 25

In prezent despre aceasta perioada se poate vorbi cu calm,ca de una care apartine trecutului. Nu este pentru nimeniun secret el infiorirea de scurta durata a marxismului lasuprafata literaturii noastre a fost determinata de aliantaunor elemente extremiste cu elemente foarte moderate. Infond, ace§tia din urma erau democrati burghezi 0 aceastaconcluzie (confirmata pina la evidenta de evolutia lor cri-tica" ulterioara), s-a impus unora Inca de pe vremea cindalianta" era intacta*.

dad.' a§a stau lucrurile, oare cea mai mare raspunderepentru confuzia" de mai tirziu nu o poartä tocmai social-democratii revolutionari care au intrat in aceasta alianta

' Aluzie la articolul publicat Inainte de K. Tulin impotriva lui Struve, articolaloituit dintr-un referat intitulat: Oglindirea marzismului In literatum burghezi".Vezi prefata 24 (Nom autorului la editia din 1907. Nora red.)

www.dacoromanica.ro

16 v. I. LENIN

cu viitorii critici"? Aceasta intrebare, impreuna cu ras-punsul afirmativ, o auzim uneori din partea unor oamenicare privesc problema intr-un mod peste masura de simplist.Dar ace§ti oameni n-au citu§i de putin dreptate. Numaicine nu este sigur de el insu§i se poate teme de aliante vre-melnice, fie chiar §i. cu oameni nesiguri; nici un partidpolitic n-ar putea exista Bra asemenea aliante. Tar unireacu marxi§tii legali a fost, in felul ei, prima aliantl intr-adevarpolitica a social-democratiei ruse. Datorita acestei aliantes-a ajuns uimitor de repede la victoria asupra narodnicis-mului §i la o foarte mare raspindire in largime a ideilormarxiste (dqi intr-o forma' vulgarizata). De altfel, aliantan-a fost incheiata chiar Brá nici un fel de conditii". Dovadal:culegerea marxista Materiale cu privire la problema dez-voltarii economice a Rusiei", care a fost arsa de cenzurain 1895. Dacá acordul pe tarim publicistic cu marxi§tii legalipoate fi comparat cu o alianta politica', aceasta carte poatefi comparata cu o conventie politica.

Ruptura a fost provocata, bineinteles, nu de faptul elaliatii" s-au dovedit a fi democrati burghezi. Dimpotriva,reprezentantii acestui curent sint aliati fire§ti §i de dorit aisocial-democratiei, in masura in care este vorba de sarcinileei democratice, puse pe primul plan de situatia actuala a Rusiei.Dar conditia necesara intr-o asemenea alianta este ca sociali§-tii &I aiba deplina posibilitate de a dezvalui in Eta claseimuncitoare contradictia antagonista dintre interesele ei§i interesele burgheziei. Or, bernsteinismul §i curentulcritic", la care au aderat pe capete majoritatea marxistilorlegali, au facut sa dispari aceasta' posibilitate §i au pervertitcon§tiinta socialista, vulgarizind marxismul, propovaduindteoria atenuarii contradictiilor sociale, declarind ca ideearevolutiei sociale §i. a dictaturii proletariatului este o absur-ditate, reducind mi§carea muncitoreasca §i lupta de clasa laun trade-unionism ingust §i la o lupta realistà" pentrureforme marunte §i treptate. Aceasta echivala pe deplincu negarea, din partea democratiei burgheze, a dreptuluisocialismului la independenta §i, prin urmare, a dreptuluisau la existenta; aceasta insemna m practica tendinta de aface din mi§carea muncitoreasca, aflati in faza de inceput,un apenclice al liberalilor.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 17

Se-ntelege ca in asemenea conditii ruptura era necesara.Dar particularitatea originall" a Rusiei §i-a gasit expresiain faptul ca aceastä ruptura a insemnat pur si simplu indepar-tarea social-democratilor din publicistica legala", cea maiaccesibila tuturor §i. cea mai raspinditi. In aceasta publicistica.s-au cuibarit fo§tii marxisti", care au pornit la atac subsemnul criticii" §i au dobindifaproape monopolul executarii"marxismului. Strigatele de jos ortodoxia" §i. trliasca liber-tatea criticii" (pe care le-a reluat acum Rabocee Delo") audevenit dintr-o data o modl. Si acestei mode nu i-au rezis-tat nici cenzorii, nici jandarmii, dupa cum se vede din ase-menea fapte ca aparitia a trei edipi in limba rusi a cartiicelebrului Bernstein 27 (de o celebritate herostratica), sauca recomandarea de catre Zubatov a cartilor lui Bernstein,ale d-lui Prokopovici etc. (Iskra" nr. 10)28. Social-democrati-lor le revenea acum sarcina de a lupta impotriva nouluicurent, sarcina destul de grea ca atare §i pe care piedici purexterioare o fkeau nespus de grea. Dar acest curent nu selimita la domeniul publicisticii. Cotitura spre critica" afost insotita de inclinarea spre economism" a social-demo-craPlor practicieni.

Cum a aparut §i a devenit tot mai strinsi legatura §iinterdependenta dintre critica legall §i. economismul" ilegal,aceasta problema interesanta ar putea forma obiectul unuiarticol separat. Noi ne multumim O. relevam aici existentaneindoielnica a acestei legaturi: Faimosul Credo"* §i-adobindit o celebritate bine meritata, tocmai pentru ca aformulat fall§ aceasta legatura §i a divulgat tendinta politicafundamentall a economismului": muncitorii sä duca luptaeconomica (mai exact ar fi sa se spuna : lupta trade-unionistä,caci aceasta cuprinde §i politica specific muncitoreasca), iarintelectualii marxisti sa se contopeasci cu liberalii in vederealuptei" politice. Activitatea trade-unionistä in rindurilepoporului" a insemnat indeplinirea primei jumatati, iarcritica legall indeplinirea celei de-a doua jumatati a acesteisarcini. Aceastä declaratie a fost o arma atit de minunataimpotriva economismului", incit, dad Credo" n-ar fiexistat, el ar fi trebuit inventat.

' simbol al ezediami, program, =pone= conceptiei despre Lome. Nita frad.

2 vol. 6www.dacoromanica.ro

18 V. I. LENIN

Credo" n-a fost nascocit, dar a fost publicat fara voia,ba poate chiar impotriva vointei autorilor lui. in orice caz,autorul acestor rinduri, care a luat parte la publicarea nouluiprogram", a avut prilejul sa auda plingeri §i imputari inlegaturà cu faptul el rezumatul conceptiilor oratorilor,facut de ei, a fost raspindit in copie, ci i s-a dat eticheta deCredo" §i ca a aparut chiar in r5res1 impreuna cu protestul 1Amintim de acest episod pentru ca el dezvaluie o trasaturaextrem de curioasa a economismului" nostru: frica depublicitate. Aceasta e trásatura caracteristici a econo-mismului" in general §i nu numai a autorilor Credo"-ului;trasatura aceasta au manifestat-o atit Raboceaia Misl"adeptul cel mai fçi i cel mai cinstit al economismului",cit §i Rabocee Delo" (pe care I-a indignat publicarea docu-mentelor economiste" In Vademecurn"") §i Comitetuldin Kiev, care n-a vrut acum doi ani s incuviinteze caProfession de foi" 33 a lui sà fie publicata impreunà cu dez-mintirea scrisi impotriva ei***, §i Inca multi, multi reprezen-tanti ai economismului".

Aceastä teama de critica pe care o manifesta adeptii li-bertatii criticii nu poate fi explicatã numai prin §iretenie(de§i pe id, pe colo nu lipseste, fara indoialà, nici §iretenia:nu e prudent sa expui mlädiçele Inca fragede ale nouluicurent la un atac din partea adversarilor 1). Nu 1 Cei mai multieconomi§ti sint absolut sinceri in ostilitatea cu care privesc(§i, data fiind esenta economismului", trebuie sa priveasca)orice dispute teoretice, divergente fractioniste, problemepolitice ample, proiecte de a organiza pe revolutionari etc.Toate acestea ar trebui sa fie lasate pe seama strainatatii 1"

imi spunea o data un economist destul de consecvent,§i prin aceasta el exprima o parere foarte raspinditä (§i deasemenea pur trade-unionista): ceea ce ne intereseaza pe

Este vorba de protedal color 17 impotriva Credo"-ului. Autorul rindurilorde fati a lust parte la intocmirea acestui protest (la sfirsitul anului 1899). Protestul afost tipirit impreuni cu Credo" in strlinitate, In primilvara anului 1900 ". In prezent,din articolul doamnei Kuskova (publicat, pare-se, in revista 1311che") s-a alba elea a fost autoarea Credo"-ului i el dintre economistii" allati in strlinitate in acesvreme, d-1 Prokopovici a jucat un rol foarte important. (Nota autorului la edilia din1907. Noid red.)

In ,,Cilluza" 11. Nohs'lrod.*" Dupa cite ;tiro, Imre timp compozitia Comitetului din Kiev s-a schimbat.

31,

'"

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 19

noi este mi§carea muncitoreascl, organizatfile muncitore§tide aici, de la noi; toate celelalte sint pasmuiri ale doctrina-rilor, o supraapreciere a ideologiei", curn s-au exprimatautorii scrisorii din nr. 12 al Iskrei" In unison cu nr. 10al revistei Rabocee Delo".

Acum se pune intrebarea: date find aceste particulari-fati ale criticii" ruse §i ale bernsteinismului rus, care trebuiasa' fie sarcina acelora care voiau, in fapt, §i. nu numai in vorbe,sä fie adversari ai oportunismului? In primul rind, ei trebuiausi se ingrijeasca de reluarea acelei munci teoretice care,abia inceputä in epoca marxismului legal, a cazut acumdin nou in sarcina militantilor ilegali; ark' o asemenea munca,dezvoltarea cu succes a mi§carii era cu neputinta. In aldoilea rind, trebuiau &I porneasca o lupta activä impotrivacriticii" legale, care perverte§te profund mintile. In altreilea rind, trebuiau sa porneasc a. o lupta active; impotrivahaosului §i. §ovaielilor din cadrul mi§carii practice, demascind§i respingind toate incercarile de a diminua, con§tient sauincon§tient, programul nostru §i tactica noastra.

Ca Rabocee Delo" n-a facut nimic din toate acestea, astase §tie, §i, mai jos, noi vom trebui sa lamurim in amanunt,sub aspectele cele mai diferite, acest adevar cunoscut.Acum vrem numai sä aratam in ce- contradictie flagrantaeste cerinta de hbertate a criticii" cu particularitatile criticiide la noi §i. ale economismului" rus. Intr-adevar, aruncatio privire asupra textului rezolutiei prin care Uniunea social-democratilor rui din strainatate" a aprobat punctul devedere al revistei Rabocee Delo".

in vederea dezvoltirii ideologice continue a social-democratiei, consi-derim ca absolut necesari libertatea de a critica teoria social-democratiin publicistica de partid, in masura in care aceasta criticii nu vine in contra-dictie cu caracterul de clasä si revolutionar al acestei teoriil" (Doui con-grese", pag. 10).

motivarea: rezolutia coincide in prima ei parte curezolutia Parteitag-ului de la Lubeck in legatura cu Bern-stein" . . . In naivitatea lor, aliatii" nici nu-§i dau seamace testimonium paupertatis (certificat de paupertate) i§idau ei singuri prin aceasta copiere 1 . . . dar.. . . in a douaparte a ei ingrade§te cu mai multà rigurozitate libertateacriticii decit a facut-o Parteitag-ul de la Lubeck".

www.dacoromanica.ro

20 V. I. LENIN

Asadar, rezolutia Uniunii" e indreptata impotriva bern-steinienilor rusi? Altfel ar fi cu desavirsire absurd sa' serefere la LUbeck 1 Dar nu este adevarat ca ea ingradestecu rigurozitate libertatea criticii". Prin rezolutia lor dela Hanovra, germanii au respins punct cu punct tocmaiacele corectari pe care le propusese Bernstein, iar prinrezolutia de la Lubeck i-au dat lui Bernstein personal unavertisment, mentionindu-i numele in rezolutie. Pe cindliberii" nostri imitatori nu fac nici cea mai micii akie lanici una dintre manifestarile specifice ale criticii" ruse siale economismului" rus; data fiind aceasta trecere .subtacere, simpla referire la caracterul de clasa si revolutionaral teoriei lasI mult mai mult loc interpretarilor false, maiales daca Uniunea" refuza sa incadreze in oportunismasa-zisul economism" (Doua congrese", pag. 8, punctul I).Dar aceasta numai in treacat. Important este insa faptul6 in Germania si in Rusia pozitiile oportunistilor fatade social-democratii revolutionari sint diametral opuse. InGermania, social-democratii revolutionari se pronunta, dupàcum se stie, pentru mentinerea a ceea ce exista: pentruvechiul program si pentru vechea tactica, cunoscute detop si pe care o experienta de citeva decenii le-au lamuritin toate amanuntele. Criticii" insa vor sa introduca schim-bari, si cum ei alcatuiesc o minoritate infima, iar tendin-tele lor revizioniste sint foarte timide, se pot intelege moti-vele pentru care majoritatea se margineste la o simplarespingere a inovatiei". Pe cind la noi, in Rusia, criticiisi economistii"sint aceia care sustin mentinerea a ceea ceexista: criticii" vor sà fie considerati in continuare mar-xisti si si li se asigure libertatea criticii" de care s-aufolosit pink' acum in toate sensurile (caci, in fond, ei niciodatAn-au recunoscut nici un fel de legatura de partid* §i. nici

Chiar si numai aceasti lipsi a unei leglturi de partid legale si a unei traditii departid constituie o deosebite cardinall intre Rusia si Germania, o deosebire care attrebui al puni in gardl pe orice socialist cu judecatl impotriva unei mitiri orbesti.Or, had o pildi din care se vede pirui unde poate ajunge libertatea criticii" in Rusia.Criticul rus d-1 Bulgakov face urmitoarea mustrare criticului austriac Hertz: Cu toatiindependenta concluziilor sale, e evident totusi di in punctul acesta (cu privire la mope-vatic) Hertz rimine prea legat de parerile partidului siu, si, find in dezacord in pro-bleme de arninunt, nu se hotiraste si se desparti de principiul comun" (Capitalismsi agriculturi", voL II, pag. 287). Supusul unci t.iri inrobite politiceste, in care in h..din populatie e pervertiti pia In maduva oaselor de servilismul politic si de o abso-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE PACTJT ? 21

n-a existat la noi un organ de partid unanim recunoscutcare sa fi putut sä ingradeascl" macar cu un sfat libertateacriticii); economi§tii" vor ca revolutionarii sa recunoascadrepturile depline ale mi§carii prezente" (Rabocee Delo"nr. 10, pag. 25), adica legitimitatea" existentei a ceea ceexistä; ei vor ca ideologii" sä nu incerce sa abatä" mi§-carea de pe drumul care e determinat de interactiuneadintre elementele materiale §i mediul material" (Scrisoarea"din nr. 12 al Iskrei"); ei vor sa se admità ca este de doritsä se duel singura" lupti pe care muncitorii au posibi-litatea s-o duck' in imprejurarile date" §i ca posibila esteacea lupta pe care ace§tia o duc in realitate in momentulde fata" (Suplimentul special al ziarului «Raboceaia Mish>",pag. 14). Dimpotriva, noi, social-democratii revolutio-nari, sintem nemultumiti de aceasta ploconeala in fataspontaneitatii, adica in fata a ceea ce exista in momentulde fata"; noi cerem schimbarea tacticii dominante in ultimiiani; declaram ca. inainte de a ne uni §i pentru a ne uni,trebuie si ne delimitam in mod categoric §i riguros" (dindeclaratia cu privire la editarea Iskrei") *. Intr-un cuvint,germanii ramm la ceea ce exista §i. resping ofice schim-bare, pe cind noi cerem schimbarea celor existente, respin-gind ploconeala §i. resemnarea in fata lor.

Liberii" no§tri copi§ti de rezolutii ale germanilor auscapat din vedere aceastä mica" diferental

d) ENGELS DESPRE INSEMNATATEA LUPTEI TEORETICE

Dogmatismul, doctrinarismul", anchilozarea partiduluipedeapsi inevitabila pentru incatu§area gindirii" iata

duFnanii impotriva carora campionii libertatii criticii" duco lupta cavalereasca in Rabocee Delo". Sintem foartebucuro§i ca aceastä problema a fost pusa la ordinea zilei§i am propune numai sä fie completata cu o aka problema:

lug lipg de intelegere a onoarei de partid ai a legaturii de partid, II mustri cu aro-gang pe cetAteanul unui stat constitutional al e prea legat de pirerile partidului" INumai asta le gi nimine organizatiilor noastre ilegale, si se apuce a intoaneasci rezo-lutii asupra libertitii criticii ...

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politick 1961, editia a doua,pag. 349. Nota red.

www.dacoromanica.ro

22 V. I. LENIN

Dar judecatori cine sint?Avem in fata noastra douà declaratii cu privire la edi-

tarea de publicatii. Prima este Programul organuluiperiodic al Uniunii social-democratilor rusi «Rabocee Delo»"(extras din Rabocee Delo" nr. 1). Cealalta este Dec la-ratia cu privire la reluarea activitatii publicistice a grupului«Eliberarea muncii»" ". Ambele dateaza din anul 1899,cind criza marxismului" se afla de mult la ordinea zilei.

ce se constatä? In zadar ati cauta in prima declaratievreo indicatie cu privire la aceastä criza i o expunereprecisa a pozitiei pe care noul organ intentioneaza s-oadopte In aceastä problema. Despre activitatea teoreticasi sarcinile ei esentiale in momentul de fatä nu gasim niciun cuvint, nici in acest program, nici in completarile luiadoptate de Congresul al treilea al Uniunii" in 1901 36(Doua congrese", pag. 15.-18). In tot acest rastimp redactiarevistei Rabocee Delo" a lasat la o parte problemele teo-retice, cu toate ca ele framintau pe toti social-democratiidin lumea intreaga.

Cealaltä declaratie, climpotrivä, vorbeste inainte de toatedespre slabirea in ultimii ani a interesului pentru teorie,cerind insistent sä se dea toata atentia laturii teoretice amiscarii revolutionare a proletariatului" i indemnind la ocritica necrutatoare a tendintelor bernsteiniene si a celor-lalte tendinte antirevolutionare" din miscarea noastra. Nume-rele aparute ale publicatiei Zarea" sint o dovada de felulcum s-a indeplinit acest program.

Vedem, prin urmare, c frazele rasunatoare impotrivaanchilozarii gindirii etc. ascund o lipsa de preocupare i.o neputinta In ceea ce priveste dezvoltarea gindirii teo-retice. Exemplul social-democratilor rusi ilustreaza cum nuse poate mai pregnant un fenomen european general (demult semnalat si de marxistii germani), i anume cä fai-moasa libertate a criticii inseamnä flu inlocuirea unei teoriiprin alta, ci o renuntare la orice teorie unitarl si bine chib-zuità, inseamni eclectism i lips a. de principii. Cine cunoastecit de cit situatia de fapt a miscarii noastre nu poate sa nuvadi cä larga raspindire a marxismului a fost insotita deo oarecare scadere a nivelului teoretic. La rniscare, avindin vedere insemnatatea ei practica i succesele ei practice,

8

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 23

au aderat multi oameni foarte putin sau chiar de loc pregi-titi teoretice§te. De aceea ne putem da seamo: de ce lipsi detact da dovada Rabocee belo" atunci cind, cu un aertriumfator, invoca cuvintele lui Marx: fiecare pas facutde mi§carea reala este mai important deck o duzinä deprograme" 36. A repeta aceste cuvinte intr-o epoca dedisensiuni teoretice este ca §i. cum cineva, vazind un cortegiufunebru, ar striga: azi unul, mline zece 1" De altfel cuvin-tele de mai sus sint luate din scrisoarea lui Marx in lega'turAcu programul de la Gotha 37, scrisoare in care el condammicu vehemenfil eclectismul in formularea principiilor: dadtrebuie sa va uniti scria Marx frunta§ilor partidului ,atunci incheiati acorduri in vederea atingerii scopurilorpractice ale mi§carii , dar nu va pretati la o tirguiall cuprincipiile, nu faceti. concesii" teoretice. Aceista era ideealui Marx; iar la noi se gasesc oameni care, in numele lui,cauta sä diminueze kisernnatatea teoriei 1

Fara teorie revolutionara nu poate sa existe nid mi§carerevolutionara. Oricit am insista asupra acestei idei, nuar fi prea mult intr-o perioada cind moda propovaduiriioportunismului merge mina in mina cu indinatia excesivapentru formele cele mai inguste ale activitatii practice. Iarpentru social-democratia rug insemnatatea teoriei cre§tedatorità urmatoarelor trei imprejurari, care adeseori sintdate uitarii: in primul rind, faptul ca partidul nostru abiase incheaga, abia i§i formeaza fizionomia §i. este Inca departede a-§i fi incheiat socotelile cu celelalte curente ale gindiriirevolutionare care ameninta sà abatà miscarea de la caleacea dreapta. Dimpotriva, tocmai timpul din urma a fostmarcat (a§a cum Akselrod le-a prezis-o de mult economi§-tilor" 88) de o inviorare a curentelor revolutionare nesocial-democrate. in asemenea conditii, o gre§eala, neinsemnati"la prima vedere, poate avea urmarile cele mai dureroase,§i numai ni§te miopi pot socoti discutiile dintre fractiuni§i. delimitarea stricti a nuantelor ca fiind inoportune saude prisos. De consolidarea unei nuante" sau a alteia poate61 depinda viitorul social-democratiei pentru ani §i anide zile.

www.dacoromanica.ro

24 V. I. LENIN

In al doilea rind, miscarea social-democratä este inter-nationata prin insài esenta ei. Aceasta inseamna nu numaicä trebuie sA luptIm impotriva sovinismului national.Aceasta inseamni cl i miscarea care incepe intr-o targtirarà poate fi incununatà cu succes numai cu conditiaca ea sI foloseascA experienta celorlalte täri. Pentru aceastainsi numai simpla cunoastere a acestei experience sau simplacopiere a ultimelor rezolutii nu sint suficiente. Pentruaceasta este nevoie de priceperea de a aprecia critic aceastàexperienta si de a o verifica tu Insuçi. Numai cine Ii däseama ce proportii uriase a luat miscarea muncitoreascIcontemporanä i cit de mult s-a ramificat, poate intelegece rezerve de forte teoretice si de experientl politicA (precum

revolutionarä) sint necesare pentru indeplinirea acesteisarcini.

In al treilea rind, in fata social-democratiei ruse se punasemenea sarcini nationale cum nu s-au mai pus in fatanici unui alt partid socialist din lume. Vom avea prilejulmai departe sI vorbim despre obligatiile politice i organi-zatorice pe care ni le impune sarcina de a dezrobi intregulpopor de sub jugul absolutismului. Acum insa vremnumai sI aratam ci rolul de luptiitor de avangarcki Ii poateindeplini numai un partid calauit de o teorie inaintata. Iarpentru ca cititorul sà-si facä o idee cit de cit concretà ceinseamnA aceasta, sà-si aminteascA de premerg'atorii social-democratki ruse, Herten, Belinski, Cernisevski i stralu-cita pleiada de revolutionari din deceniul al 8-lea al seco-lului trecut; sä se gindeascI la importanta mondiala pecare o capata in prezent literatura rusk s'à . . . dar e destul

atit IVom cita observatiile acute in 1874 de Engels cu privire

la importanta teoriei in miscarea social-democratà. Engelsconsider cã exista nu doua forme ale marii lupte a social-democratiei (lupta politici i cea economica) cum eobiceiul sI se considere la noi , ci trei, punind alcituri deele ji lupta teoreticei. Sfaturile date de el miscarii muncitorestigermane, care se intArise sub raport practic si politic,sint atit de instructive din punctul de vedere al proble-melor i disputelor actuale, incit nadAjduim cà cititorul flune va lua in nume de rAu acest lung extras din prefata

www.dacoromanica.ro

CE-T DE FACUT ? 26

bro§urfi Der deutsche Bauernkrieg"*, devenità de multo mare raritate bibliograficI:

Muncitorii germani au doul avantaje esentiale fatl demuncitorii din restul Europei. In primul rind, faptul clei apartin poporului cu cel mai dezvoltat spirit teoreticdin Europa §i ca au plstrat acest spirit teoretic, pe carega-numitele close « culte» din Germania 1-au pierdutaproape cu desavigire. Dad.' n-ar fi fost precedat de filo-zofia germana, in special de filozofia lui Hegel, socialismul§tiintific german, singurul socialism §tiintific care a existatvreodatà, n-ar fi apArut niciodat'al. Dacl muncitorii n-arfi avut acest spirit teoretic, socialismul §dintific nu le-arfi intrat niciodatà atit de mult in singe cum s-a intimplat acum.Ce avantaj imens reprezintä acest fapt, o dovede§te, pede o parte, indiferenta fatä de orice teorie, care este unadintre principalele cauze ce fac ca mi§carea muncitoreascäengleza si progreseze atit de incet, cu toad org2ni7areaexcelentà a diferitelor meserii, §i, pe de altä parte, confuzia§i. §oviielile pe care le-a semanat proudhonisrnul, sub formalui initialà, printre francezi §i belgieni, §i sub forma cari-caturizati pe care i-a dat-o Bakunin printre spanioli §iitalieni.

Al doilea avantaj constà in faptul cl germanii au inceputaproape printre cei din urmg sal participe la mi§carea mun-citoreasd. Dupà cum socialismul teoretic german nu vauita niciodatà c'à se sprijinA pe umerii lui Saint-Simon,Fourier §i. Owen trei ginditori care, cu toate fanteziile§i cu tot utopismul doctrinelor lor, se numArà printremintile cele mai de searra ale tuturor timpurilor §i. careau anticipat in mod genial nenumIrate adevaruri a cArorjustete noi o dovedim acum in mod §tiintific , tot astfelmiscarea muncitoreascl germani practicI nu trebuie siuite niciodatä cl s-a dezvoltat sprijinindu-se pe mi§careaenglezi si francezA, cl a avut posibilitatea sà beneficiezepur §i simplu de experienta pe care acestea au plAtit-o atitde scump, sä evite acum gre§elile lor, care, in majoritateacazurilor, atunci n-au putut fi evitate. Unde am fi noi

* Dritter Abdruck. Leipzig, 1875. Verlag der Genossenschaftsbuchdruckerel(,Rtaboiul tirinesc german". Editia a treia, Leipzig, 1875. Editura cooperativa.Nola trod.)

www.dacoromanica.ro

26 V. I. LENIN

acum frã modelul trade-unionurior engleze si al luptelorpolitice ale muncitorilor francezi, fara giganticul impulspe care 1-a dat in special Comuna din Paris?

Trebuie sà recunoastem cl muncitorii germani au stiutsà foloseasca cu- o rara pricepere avantajele situatiei lor.Pentru prima oara de cind exista o miscare muncitoreasca,lupta se duce in mod unitar, coerent i sistematic in celetrei directii ale ei: cea teoretica, cea politica si cea practic-econornici (impotrivirea fail de capitalist* In acest atac,ca sa zicern asa, concentric sta forta i invincibilitatea mis-

.aril germane.Pe de o parte, datorita situatiei lor avantajoase, pe de

aka parte ca urmare a particularitatilor insulare ale miscariiengleze i inabusirii prin violenta a celei franceze munci-torii germani au ajuns in momentul de fata ir; fruntealuptei proletare. Cit timp le vor permite evenimentelesa ocupe acest post de onoare nu se poate prevedea. Speraminsa cä, atita timp cit ii vor ocupa, ei ii vor indeplini cumse cuvine obligatiile ce decurg de aici. Pentru aceasta estenecesar un efort dublu in toate domeniile luptei

Indeosebi va fi datoria conducatorilor de a se gmuridin ce in ce mai mult asupra tuturor problemelor teore-tice; de a se elibera din ce in ce mai mult de sub influentafrazelor traditionale, care apartin vechii conceptii desprelume, si de a avea intotdeauna in vedere ca, de cind a devenito tiinçä, socialismul cere sä si fie tratat ca o 0E10 adicasi fie studiat. Ei vor trebui sa depunl tot mai mult zelpentru ca constiinta astfel dobIndit i mereu mai luminatisã devina un bun al masei muncitorilor, iar partidul, ca

sindicatele, sà devina organizatii tot mai inchegate . . .. . .Daca muncitorii germani vor merge tot astfel inainte

pe acest drum, ei nu vor merge in fruntea miscarii dealtfel nici nu este in interesul miscarii ca muncitorii uneisingure natiuni sa mearga in fruntea ei dar vor ocupaun loc de cinste In rindul luptatorilor; i daca incercarineasteptat de grele sau evenimente mari le vor cere maimult curaj, mai muhl hotarire i energie, ei vor fi pe deplinpregatiti pentru aceasta"

Cuvintele lui Engels s-au dovedit a fi profetice. Citivaani mai tirziu muncitorii germani au avut de infruntat

89.

i agita-pei.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 27

pe nea§teptate incercari grele sub forma legii exceptionaleimpotriva socialistilor. i muncitorii germani le-au intim-pinat intr-adevar pe deplin pregatiti §i au reu§it sa iasabiruitori din aceste incercari.

Proletariatul rus va avea de infruntat incercari incompa-rabil mai grele. El va trebui sà lupte impotriva unui monstru,Eta de care legea exceptionala dintr-o tara constitutionallpare un adevarat pigmeu. Istoria a pus acum in fata noastrao sarcina imediata, care este cea mai revoltlionard dintretoate sarcinile imediate ale proletariatului din oricarealtä tarä. Indeplinirea acestei sarcini, doborirea celui maiputernic bastion al reactiunii nu numai europene, dar(putem spune acum) i asiatice, ar face din proletariatulrus avangarda proletariatului revolutionar international.

sintem indreptatiti sä credem ca vom dobindi acesttitlu de onoare, pe care 1-au meritat Inca inainta§ii no§tri,revolutionarii din deceniul al 8-lea, daca vom §ti sä insuflammi§carii noastre, care este de o mie de on mai larga i maiprofunda, aceea§i hotarire i energie plina de abnegatie.

SPONTANEITATEA MASELORCONSTPINTA SOCIAL-DEMOCRATIEI

Am spus ca trebuie sa insuflam mi§carii noastre, careeste cu mult mai larga §i mai profunda decit mi§carea dindeceniul al 8-lea, aceea§i hotarire i energie plink' de abne-gape pe care a avut-o mi§carea de atunci. Intr-adevar,pina acum se pare el nimeni Inca nu s-a indoit de faptulci forta mi§carii contemporane constä in de§teptarea maselor(i, in primul rind, a proletariatului industrial), iar slabi-ciunea ei in neindestulatoarea con§din ta. initiativä aconducatorilor revolutionari.

Dar in ultima vreme s-a facut o descoperire uluitoare,care ameninta sa rastoarne toate parerile dominante Oraacum in problema data. Aceasta descoperire a fost facutade Rabocee Delo", care, polemizind cu Iskra" i cuZarea", nu s-a multumit numai cu obiectii de amanunt,ci a incercat sa gaseasca divergentei generale" o ridacini

$i

n

g

§i

www.dacoromanica.ro

28 V. T. LENIN

mai adind, i anume aprecierea diferitg a insemnItgclirelative a elementului spontan si a celui constient « dirijat »".Capul de acuzare al revistei Rabocee Delo" sung astfel:subaprecierea insemndtd/ii elementului obiectiv sau spontan attievolteirii"*. La aceasta noi rgspundem: chiar dad polemicacu Iskra" i Zarea" n-ar avea absolut nici un alt rezultatdecit acela de a fi imboldit revista Rabocee Delo" sg ajungala ideea acestei divergence generale", acest unic rezultatar fi suficient pentru a ne da o mare satisfaccie, cki aceastg.tez1 este deosebit de semnificativg i pune intr-o lumingdeosebit de vie intreaga esencg a actualelor divergenceteoretice i politice dintre social-democracii rusi.

Iola de ce problema raportului dintre contiin i spon:taneitate prezintä un imens interes general si asupra acestetprobleme trebuie s insistgm in modul cel mai amlnuncit.

a) INCEPUTUL AVINTULUI SPONTAN

In capitolul precedent am relevat ca pe la mijlocutultimului deceniu al secolului trecut atraccia pentru teoriamarxistä devenise un fenomen general in rindurile tineretuluirus cult. Un caracter tot atit de general au luat, cam totpe atunci, i grevele muncitoresti dupg vestitul razboiindustrial din Petersburg din anul 1896 40 Rgspindirea lorpe tot cuprinsul Rusiei este o dovadä evidentg a adincimiimiscarii populare cue lua din nou avint. i dad e sä vorbimde eletrentul spontan", desigur cl spontana trebuie con-sideratà in primul rind tocmai aceastä miscare grevistg.Dar existà spontaneitate si spontaneitate. Greve au fostin Rusia i in deceniul al 8-lea, si in al 7-lea (ba chiarin prima jumatate a secolului al XIX-lea), insocite de dis-trugeri spontane" de masini etc. In comparacie cu acesterazvratiri", despre grevele din anii 1890-1900 se poatespune chiar ca erau constiente", atit de important estepasul inainte pe care 1-a lacut In acest rgstimp miscareamuncitoreascg. Aceasta dovedeste ca elementul spontan"nu este in fond altceva decit forma embrionard a constiincei.

Rabocee Delo" nr. 10, septembrie 1901, pag. 17 si 18. Sublinierea apartine,revhtei ,,Rabocee Delo".

si

www.dacoromanica.ro

CE-1 DE FACUT ? 29

chiar razvratirile primitive exprimau o oarecare trezirea con§tiintei: muncitorii incepeau sal piarda credinta strà-veche in imuabilitatea rinduielilor care-i apasau, incepeau . . .nu zic sà inteleaga, dar O.' simti necesitatea unei impotriviricolective 0 o rupeau hotlrit cu supunerea de rob fata destapinire. Totu§i, asta era mai mult o manifestare a dezna-dejdii 0 a dorintei de razbunare decit a lupta". In grevele dinanii 1890-1900 se observi mult mai multe licariri decon§tiintä: se formuleaza anumite revendicari, se chibzuie§tedinainte care-i momentul mai prielnic, se discuta cazuri0 exemple cunoscute din alte parti etc. Daca razvratirileinsemnau numai revolta unor oameni asupriti, in grevelesistematice 10 gaseau expresia germeni ai luptei de clasa,dar nu mai mult decit germeni. Aceste greve, privite caatare, reprezentau o lupti trade-unionista, dar nu inca.social-democrata; ele marcau trezirea antagonismului dintremuncitori 0 patroni, dar muncitorii nu aveau 0 nici nuputeau sa aiba con§tiinta contradictiilor de neimpacatdintre interesele lor 0 intreaga orinduire politica 0 socialäactualà, ad ca o con§tiinta social-democrata. Din acestpunct de vedere, grevele din anii 1890-1900, cu toatecà insemnau un progres uria§ in comparatie cu razvra-tirile", ramineau o mi§care pur spontana.

Am spus ca muncitorii nici nu puteau sii aibti o con§ti-inta social-democrata. Ea le putea fi adusa numai din afara..Istoria tuturor tarilor arata cä numai prin forte propriiclasa muncitoare nu-§i poate forma decit o con§tiinta trade-unionista, adica convingerea necesitatii de a se uni in sin-dicate, de a lupta impotriva patronilor, de a lupta pentrua obtine de la guvern cutare sau cutare lege necesari mun-citdrilor etc. * Invatatura socialista insl s-a dezvoltat dinteoriile filozofice, istorice 0 economice pe care le-au ela-borat reprezentantii culti ai claselor avute, intelectualii.Fondatorii socialismului §tiintific modern, Marx 0 Engels,au apartinut 0 ei, prin situatia lor socialà, intelectualitatiiburgheze. La fel 0 in Rusia, invatatura teoretici a social-

Trade-unionismul nu exclude nicidecum mice politica", curn se crede uneori.Trade-unionurile au Ran intotdeauna o anumiti agitatie politica si au dus o anumittlupta politica (dar nu social-democrati). Despre dcosebirea dintre politica trade-unionista si cea social-democrati vom vorbi in capicolul urmitor.

www.dacoromanica.ro

80 V. I. LENIN

democratiei a aparut cu totul independent de cre§tereaspontana a mi§carii muncitore§ti, a aparut ca un rezultatfiresc §i inevitabil al dezvoltárii ginclirii intelectualitapirevolutionare socialiste. In perioada de care este vorba,adica pe la mijlocul ultimului deceniu al secolului trecut,aceasta invataturi nu numai cà devenise programul pedeplin inchegat al grupului Eliberarea muncii", darci§tigase de partea ei majoritatea tineretului revolutionardin Rusia.

Asada; existau atit o trezire spontana a maselor munci-toare, trezire la o viata con§tienta §i. la o lupti con§tienta,cit §i. un tineret revolutionar care era inarmat cu teoriasocial-democrati §i care tindea sä se ipropie de muncitori.In legatura cu aceasta e deosebit de important O. relevamun fapt, adeseori uitat (i relativ putin cunoscut), §i anumeca primii social-democrati din aceastä perioada, care seocupau cu maid riva de agitafia economica (i in aceastiprivinta tineau in totul seama de sfaturile cu adevarat folo-sitoare cuprinse in bropra Despre agitatie" 41, care peatunci circula inca in manuscris), nu numai ca.' nu consi-derau aceasta agitatie drept unica lor sarcina, dar, dimpotriva,au formulat chiar de la inceput §i sarcinile istorice cele mailargi ale social-democratiei ruse in general §i. sarcina rastur-nath absolutismului in special. A§a, de pilda, grupul desocial-democrati din Petersburg care a intemeiat Uniuneade luptä pentru eliberarea clasei muncitoare" 42 a intocmitInca la sfir§itul anului 1895 primul numar al unui ziarintitulat Rabocee Delo". Acest numar, cind era completgata pentru tipar, a fost confiscat de jandarmi in cursulperchezitiei acute i n noaptea de 8 spre 9 decembrie 1895la unul dintre membrii grupului, Anatolii AleksandraiciVaneev*, astfel inch publicatiei Rabocee Delo", in prima saforma, nu i-a fost dat sl apara. Articolul de fond al acestuiziar (pe care, poate, peste vreo 30 de ani o RusskaiaStarina" oarecare il va dezgropa din arhivele departamentului

* A. A. Vaneev a murit In 1899 In Siberia rasiriteanl, de tuberculoz.i, boali peclue a contractat-o In cursul unei detentiuni celulare in arestul preventiv. De aceeaam considerat ci putem publica informatiile pe care le dim In text, de a caror auten-ticitate garantilm, intrucit le detinem de la persoane care I-au cunoscut personal ;Ilodeaproape pe A. A. Vaneev.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 31

politiei) expunea sarrinile istorice ale clasei muncitoare dinRusia, punind in fruntea acestor sarcini cucerirea fiber-tatii politice ". Ziarul mai continea articolul ,La ce se gindesc

nostri?" *, in care se vorbea despre devastareade catre politie a Comitetelor de alfabetizare, i o serie decorespondente nu numai din Petersburg, dar si din altelocalitäti ale Rusiei (de pilda, o corespondenta in legaturacu macelarirea muncitorilor din guberniaIaroslav1"). Asadar,aceasta, daci nu ne inselam, prima incercare" a social-democratilor rusi din ultimul deceniu al secolului al XIX-leanu era un ziar cu caracter ingust local, si cu a tit mai putincu caracter economist", ci un ziar care cauta sä uneascalupta grevista cu miscarea revolutionara indreptatä impo-triva absolutismului i sä asigure social-democratiei spri-jinul tuturor celor asupriti de politica obscurantismuluireactionar. i oricine cunoaste cit de cit starea miscariidin acea vreme nu se va indoi Ca un astfel de ziar ar fi fostprimit cu toata simpatia atit de muncitorii din capitala citsi de intelectualitatea revolutionara i ar fi cunoscut ceamai larga raspindire. Iar daca aceasta initiativi a suferitun insucces, de aid nu reiese decit cä social-democratiidin acea perioada s-au dovedit a nu fi in stare sä satisfacacerinta imperioasä a momentului, din cauza cl nu aveaudestula experienta revolutionara i pregatire practica. Acelasilucru trebuie sä spunem i despre S.P.B. Rabocii Listok" "si mai cu seama despre Raboceaia Gazeta" i desprefestul" Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia ",intemeiat in primavara anului 1898. Se intelege de la sine

nici prin cap nu ne trece sa invinuim pe militantii deatunci pentru aceasta lipsa de pregatire. Dar pentru a puteafolosi experienta micàrii i pentru a trage din aceastaexperienta invataminte practice, trebuie sã fim pe deplinconstienti de cauiele si de insemnatatea unui neajuns sauale altuia. De aceea e extrem de important sä stabilim cA oparte (poate chiar majoritatea) a social-democratilor, careau activat in anii 1895-1898; socoteau pe buna dreptate cae cu putinta sa formuleze chiar atunci, chiar la inceputul

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 2, Editing( politick 1960, editia a doua,pag. 75-80. Nota red.

minitrn

a

11fani-

www.dacoromanica.ro

82 V. I. tENIN

inicArii spontane", un program foarte larg i o tacticide lupti *. Lipsa de pregitire a majorititii revolutionarilorinsi, fiind un fenomen cu totul firesc, nu putea trezi preamulti ingrijorare. Din moment ce sarclnile erau just for-mulate, din moment ce exista suficientä energie pentru arepeta incercirile de a indeplini aceste sarcini, insucceseletrecitoare nu constituiau o mare nenorocire. Experientarevoluçionar i iscusinta organizatoricsi sint inswiri care sedobindesc. E destul si vrei cultivi insu§irile necesareE destul sä fii con§tient de lipsurile tale, caci in activitatearevolutionarl aceasta inseamni cà lipsurile sint mai multdecit pe jumatate indreptate 1

Dar ceea ce nu constituia o mare nenorocire a devenito adevirati nenorocire atunci cind aceastá con§tiintà ainceput sä se intunece (§i ea fusese foarte vie la militantiigrupurior amintite mai sus), atunci cind s-au ivit oameni,ba chiar i organe social-democrate, care erau gata siprezinte lipsurile drept virtuti, care incercau chiar si fun-damenteze din punct de vedere teoretic servilismul fl plo-conirea lor in fala spontaneitaiii. E timpul sä facem bilantulacestui curent, al cirui continut e foarte inexact carac-terizat prin termenul de economism", un termen preaingust pentru definirea lui.

b) PLOCONIREA IN FATA SPONTANEITATII. RABOCEAIA MISL"

Inainte de a trece la manifestirile publicistice ale acesteiploconiri, vom releva urmitorul fapt caracteristic (ce ne-afost comunicat din sursa amintità mai sus), fapt care arunci

Avind o atitudine negativi feta de activitatea social-democratilor de la grit-situl ultimului deceniu al secolului trecut, Tskra" ignoreath faprul al in aces vremenu existau conditiile necesare pentru o alth activirate in afath de lupe/ pentni revendi.

mirunte" declath economistii in a lor Scrisoare cam organele social-demo-crate ruse" (Iskra" nr. 12). Faptele citate in text dovedcsc Ca accasth afirmatie, potrivitcircle nu existau conditii", e diametral Oath wham/4 Nu numai la sfirsirul ulti-mului deceniu al secolului trecut, ci I pc la mijlocul acestui deceniu existau toateconditiile necesare pentru o dui activitate in afath de lupta pcntru revendiciri mirunte,

toate conditii, in afath de o pregatire suficienth a conducatorilor. Si in loc de arecunoaste fAi acessti pregatire insuficienth a noasth, a ideologilor, a conducito-rilor, economistii" vor th arunce totul pc scama faptului Ca nu existau conditii", pcseams influentei exercitate de mediul material, care determini drumul de la care Mc!un fel de ideologi n-ar putca abate miscarea. Ce este aceasta dad nu servilisrn in fatsspontaneitatii, dath nu o indnigostire a ideologilor" de propriile lor lipsuri?

sa-ti I

air;

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 33

o oarecare lumina asupra felului cum s-a ivit 0 a crescutin rindurile tovara0lor care activau la Petersburg disensiuneadintre cele doug orientari de mai tirziu ale social-demo-cratiei ruse. La inceputul anului 1897, inainte de a fi trimi0in deportare, A. A. Vaneev 0 unii dintre tovarl0i sai auparticipat la o adunare neoficiala, unde s-au intrunit mem-brii batrini" 0 tineri" ai Uniunii de lupta pentru eli-berarea clasei muncitoare" 47. Discutia s-a purtat mai alesin jurul problemei organizarii, 0 indeosebi in jurulstatutului casei muncitoresti", care in forma sa definitiväa fost publicat in nr. 9-10 al publicatiei Listok « Rabot-nika »" 48 (pag. 46). Intre cei batrini" (decembri0ii",cum le spuneau pe atunci in gluma social-democratii dinPetersburg) 0 unii dintre tined" (care ulterior au cola-borat intens la Raboceaia Misl") s-au ivit de la inceputdivergence categorice 0 s-a incins o polemica aprinsa.Tinerii" sustineau principiile de baza ale statutului subforma in care fusese publicat. Batrinii" sustineau &à nude aceasta avem noi in primul rind nevoie, ci de transfor-marea Uniunii de luptä" intr-o organizatie de revolutio-nari careia trebuie sa-i fie subordonate diferitele case mun-citore0i, cercurile de propaganda in rindurile tineretuluistudios etc. Se intelege de la sine CI oponentii erau departede gindul de a vedea in aceste divergence inceputul uneidezbingri. Ei, dimpotriva, le socoteau ca un fenomen izolat0 intimplator. Dar acest fapt arata ca nici in Rusia aparitia0 raspindirea econornismului" n-a avut loc farä o lupta.cu batrinii" social-democraci (lucru pe care economi0iide azi il uita adeseori). Si dacä aceasta lupta, in cea maimare parte, n-a läsat urme documentare", singura cauzgeste faptul el compozitia cercurilor care activau se schimbaextrem de des 0 nu se stabilea nici un fel de continuitate;de aceea nici divergentele nu se fixau in nici un fel de docu-mente.

Aparitia ziarului Raboceaia Misl" a scos economismul"la lumina zilei, dar tot nu dintr-o data. Trebuie sa-ti fado idee concreta despre conditiile de munci 0 despre exis-tenta de scurta durata a nenumaratelor cercuri din Rusia(0 o idee concretà i0 poate face numai acela care a traitaceste lucruri), pentru a intelege ce mare importanta a

3 voL 6 www.dacoromanica.ro

34 V. I. LENIN

avut factorul intimplare in succesele sau insuccesele inre-gistrate de noul curent in diferitele orase i cit de multtimp nici adeptii i nici adversarii acestui curent nou" n-auputut stabili, literalmente n-au avut posibilitatea sà sta-bileasca, dacl era vorba intr-adevar de un curent deosebitsau pur i simplu de o expresie a lipsei de pregatire a unora.De pilda, cele dintii numere sapirografiate ale ziaruluiRaboceaia Misl" au ramas chiar cu desavirsire necunoscuteimensei majoritati a social-democratilor; i daca astAzine putem referi la articolul de fond din primul lui numar,aceasta se datoreste numai faptului ca a fost reprodus inarticolul lui V. I. (Listok « Rabotnika»" nr. 9-10, pag. 47

urm.), care, bineinteles, n-a pierdut prilejul s. laude cumult zel cu un zel excesiv noul ziar, care se deosebeaintr-un mod atit de categoric de ziarele si de proiectele deziare pe care le-am amintit mai sus *. i merità sã ne oprimasupra acestui articol de fond, care a exprimat atit de suges-tiv intregul spirit al ziarului Raboceaia Misl" si al econo-mismului" in general.

Dupà ce arati ca pumnul jandarmului nu va putea saopreasca in loc dezvoltarea miscarii muncitoresti, articolulde fond continua: . . . Aceasta vitalitate a miscarii mun-citoresti se datoreste faptului cà muncitorul Ii ia, in sfirsit,soarta in propriile sale miini, smulgind-o din miinileconducatorilor", i aceasta teza fundamentala este dez-voltata pe larg mai departe. In realitate, conducatorii (adicasocial-democratii, organizatorii Uniunii de lupta") aufost smulsi de politic, s-ar putea spune, din miinile munci-torilor **; or, lucrurile sint prezentate in asa fel, ca si cummuncitorii ar fi luptat impotriva acestor conducatoris-ar fi eliberat de sub jugul lor In loc de indemnul de amerge inainte, spre intarirea organizatiei revolutionare

* De altminteri, aceasta laudi adusa ziarului Raboceaia Misl" in noiembrie 1898,cind economismul" se precizase pe deplin, rnai ales in strainatate, este opera aceluiasiV.L, care curind dupi aceea a devenit unul dintre redactorii revistei Rabocee Delo".

Rabocee Delo" mai tagaduia di in cadrul social-democratiei ruse existi douicurente, dupi cum continua sit tIgIduiasc i astazi I

** Ca aceasta comparatie e intemeiata, se poate vedea din urmatorul fapt carac-teristic. Cmd, dupa arestarea decembristilor", printre muncitorii din soseaua Schllis-selburgului s-a rispindit stirea ca Is aceasta cidere a contribuit agentul provocatorN.N. Mihailov (dentist), care avusese legaturi cu un grup ce era in contact cu decem-bristii", muncitorii au fost atit de revoltati, incit au hotarit sa-1 ucidi pe Mibailov.

si

siI

Si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 35

spre extinderea activitatii politice, a inceput sa se audaindemnul de a merge inapoi, spre o lupta exclusiv trade-uni-onistl. S-a declarat c baza economica a miscarii este pusain umbra de tendinta de a nu uita nici un moment idealulpolitic", ca deviza miscarii muncitoresti trebuie 0, fie:lupta pentru situatia economica" ( I) sau, si mai bine,muncitorii pentru muncitori"; s-a declarat cä casele pentruajutorarea grevistilor sint mai valoroase pentru miscaredecit o sutà de alte organizatii" (comparati aceasta afirmatie,facuta in octombrie 1897, cu discutia care a avut Mc intredecembristi" i tineri" la inceputul anului 1897) etc.Cuvinte de felul acelora ca pe primul plan nu trebuie pusäcrema" muncitorilor, ci muncitorul mijlociu", muncitoruldin masa, ca politicul urmeaza intotdeauna cu supunereeconomicul" * etc. etc. au devenit o moda si se bucuraude o influenta irezistibila asupra masei tineretului atras spremiscare, tineret care in majoritatea cazurilor cunosteanumai frinturi din marxism, asa cum a fost expus in publi-catiile legale.

Aceasta insemna o totala inabusire a constiintei de catrespontaneitate spontaneitatea social-democratilor" carerepetau ideile" d-lui V.V., spontaneitatea muncitorilorcare se lasau amagiti de argumentul c un spor de o copeicala o rubla este o cucerire mai imediata si mai valoroasadeck orice socialism si orice politica, ca ei trebuie sä duellupta stiind ca nu lupta pentru nu stiu care generatiiviitoare, ci pentru ei mnii i pentru copiii Mr" (articolul defond din Raboceaia Misl" nr. 1). Asemenea fraze au consti-tuit intotdeauna arma preferata a burghezilor din apusulEuropei, care, fiind animati de ura impotriva socialismului,lucrau chiar ei (cum e cazul cu social-politicul" germanHirsch) la transplantarea trade-unionismului englez inpatria lor, spunind muncitorilor cà lupta numai-sindicala**

* Din Reel.* articol de fond al primului numir al ziarului Raboceaia Misl".De aid se poate vedea care era pregitirea teoretidi a acestor V.V. ai social-demo-cratici ruse", care repetau vulgarizarea grosolani a materialismului economic" tocmaiin momentul cind marxistii se rizboiau in publidstica cu autenticul domn V.V., supra-numit de mult melter in materie de reactionarism" pentru eleelafi fel de a intelegeraportul dintre politic si economic I

** Germanii au chiar un cuvint special: Nur-Gewerkschaftler", care desemneazipe partizanii luptei numai-sindicale".

3*

si

www.dacoromanica.ro

86 V. I. LENIN

inseamna tocmai lupta pentru ei in§i§i i pentru copiii lor,§i nu pentru nu §tiu care generatii viitoare sau nu §tiucare socialism viitor. i V.V. ai social-democratiei ruse"s-au apucat acum sä repete aceste fraze burgheze. E impor-tant sä relevam aici trei imprejurari care ne vor inlesnifoarte mult analiza divergentelor actuale *.

In primul rind, inabu§irea con§tiintei de catre sponta-neitate, de care am vorbit mai sus, s-a produs tot in modspontan. Pare un calambur, dar, din pacate, este tristuladevar. Aceasta inabu§ire s-a produs nu pe calea uneilupte fat* intre doul conceptii diametral opuse i a victo-riei uneia asupra celeilalte, ci prin smulgerea" de cluejandarmi a unui nun-1;4r tot mai mare de revolutionaribatrini" i prin intrarea in scen a. a unui numar tot maimare de tined" V.V. ai social-democratiei ruse". Oriceom, nu spun care sa fi luat parte la mi§carea muncitoreascacontemporand, dar care macar sä fi respirat atmosfera aces-teia, §tie foarte bine ca a§a stau lucrurile. i daca, totu§i,insistam indeosebi ca cititorul lamureasca pe deplinacest fapt indeob§te cunoscut, daca pentru ilustrare, casä zicem a§a, prezentam date cu privire la Rabocee Delo"in prima sa formatie i cu privire la disputa dintre batrini"§i tined" de la inceputul anului 1897, o facem pentru càoamenii care se fllesc cu democratismul" lor speculeazafaptul cà marele public (sau cei foarte tineri) nu §tie acestlucru. Vom reveni mai jos asupra acestei chestiuni.

In al doilea rind, chiar de la prima manifestare publi-cistica a economismului" putem observa fenomenulcum nu se poate mai specific §i extrem de caracteristicpentru intelegerea tuturor divergentelor din rindurilesocial-democratilor de astazi cà partizanii mi§carii purmuncitoresti", adeptii inflacarati ai unei legaturi cit sepoate de strinse i de organice" (expresia este a revisteiRabocee Delo") cu lupta proletara, adversarii oricareiintelectualitap nemuncitore§ti (chiar daca este vorba de

* Subliniem cuvintul actuale avind In vedere pe cei care ridici fariseic din umedspunind: acum este u.gor O. fad una cu parnIntul Raboceaia Misl", dat usta-i arhaism IMutato nomine de te fibula narratur (sub alt nume, de tine este vorba. Nola had.),le vom rispunde noi acestor farisei de ast5zi §i mai jos vom dovedi totalul lor servi-lism fall de ideile ziarului Raboceaia Misl".

&Ali

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 37

intelectualitatea socialistä), sint nevoiti, pentru a-§i aparapozipa, sä recurga la argumentele numai trade-unioniste"ale burghezilor. Aceasta ne dovedeste ca Raboceaia Misl",chiar de la inceputul existentei ei, a pornit fara sl-§idea nici ea seama de acest lucru sä infaptuiasca pro-gramul Credo"-ului. Aceasta dovedeste (lucru pe careRabocee Delo" nu poate sa-1 inteleaga cu nici un chip)ca orice ploconire in fata spontaneitatii mi§carii muncito-re§ti, ofice diminuare a rolului elementului con§tient",a rolului social-democratiei inseammi implicit absolut inde-pendent de faptul dacii cel care diminueazei acest rol o doreitesau nu o creitere a infiuentei ideologiei burgheze asupra munci-torilor. Toti cei care vorbesc despre supraaprecierea ideo-logiei" *, despre exagerarea rolului elementului constient **etc. i§i inchipuie ca miscarea pur-muncitoreasca ar puteaea insa'§i sa-§i formeze §i i§i va forma o ideologie proprie,cu singura conditie ca muncitorii sa-si smulga soartadin miinile conducatorior". Dar aceasta e o eroare pro-funda. In completarea celor spuse mai sus, vom mai citasi cuvintele foarte juste §i foarte importante spuse deK. Kautsky cu privire la proiectul noului program al parti-dului social-democrat austriac ***:

Multi dintre crftidil nostri revizionisti cred di Marx a sustinut thdezvoltarea economica si lupta de clasi creeaza nu numai conditiile pentruproductia socialista, dar in mod nemijlocit genereaza si conitiinla (subliniatde K.K.) hecesitatii ei. i acesti critici obiecteaza ca Anglia, tara cu cea mai!mita dezvoltare capitalista, este cea mai straina dc aceastä constiinti. Dinexaminarea proiectului, s-ar putea deduce ca i comisia care a elaborat pro-gramul austriac impartaseste acest punct de vedere pretins ortodox marxistsi =spins in modul aratat. In proiect se spune: « Cu cit dezvoltarea capita-lismului face sa creasca rindurile proletariatului, cu atit mai mult proleta-riatul este silit i capata posibilitatea de a duce lupta impotriva capitalismului.El ajunge la constiinta» posibilitaçii i necesitatii socialismului. Asadar,constiinta socialisti e prezentata aici ca o urmare necesari si directi a lupteide clasä proletare. Or, aceasta parere este absolut gresita. Fireste ca soda-lismul, ca teorie, Ii are, la fel ca i lupta de clasa a proletariatului, ridici-nile In relaçiile economice modern; ca decurge, la fel ca i aceasta, din luptaImpotriva saraciei i mizeriei maselor, generate de capitalism; dar socia-

* Scrisoarea economistilor" In nr. 12 al Iskrei".** Rabocee Delo" nr. 10.*** Neue Zeit" ", 1901-1902, XX, I, nr. 3, pag. 79. Proiectul comisiei despre

care vorbqte K. Kautsky a fost adoptat de Congresul de la Viena (la sfirsitul anuluitrecut) intr-o formi intrucitva modificati".

www.dacoromanica.ro

38 V. I. LENIN

lismul i lupta de clad iau na§tere una allturi de cealahl §i nu una dincealald, ele iau na§tere pe baza unor premise diferite. Conviinta socialistimoderni poate lua na§tere numai pe baza unor cuno§tinte profunde

intr-adevar, çtiinça economicl moderna este o conditie a productieisocialiste tot a§a ca §i, si zicem, tehnica moderns; iar proletariatul, oricitar don, nu poate crea nici una, nici alta; amindoui se nasc din procesulsocial modern. Exponentul viintei nu este proletariatul, ci intelectualitateaburgbeci (subliniat de K.K.): cáci i socialismul modern s-a nAscut in minteaunora dintre membrii acestei pituri, i ei 1-au transmis proletarfior celormai ridicati din punct de vedere intelectual, care 11 introduc apoi acolo undecondinile o permit, in lupta de clasi a proletariatului. Con§tfinta socialistieste, aladar, ceva introdus din afari (von aussen Hineingetragenes) in luptade clad a proletariatului, iar nu ceva care se nave in mod spontan (urwiichsig)din ea. In conformitate cu aceasta, vechiul program de la Hainfeld spuneape buni dreptate ca sarcina social-democratiei este de a introduce in rindu-rile proletariatului (textual: a umple proletariatul) conftiinta situatiei sale

conviinta sarcinilor sale. N-ar fi nevoie de acest lucru dad aceasta con-§tiinta ar decurge de la sine din lupta de clasi. Or, noul proiect de programa luat aceasd ted din vechiul program §i a lipit-o de teza citati mai sus.Dar prin aceasta s-a rupt cu desivir§ire firul ideii. .."

Daca nici vorbi nu poate fi de o ideologie proprie elabo-rata de masele muncitoresti insesi in cursul miscarii lor *,atunci problema se poate pune numai astfel: ideologicburgheza sau ideologie socialisti In aceasta privinta nuexista cale de mijloc (pentru cà omenirea n-a elaborat niciun fel de a treia" ideologie; i, in general, intr-o socie-tate sfisiata de contradictii de clasl nu poate exista nicio-data o ideologie in afarl de clase sau deasupra claselor).De aceea orice diminuare a ideoloiei socialiste, orice inde-partare de ea inseamna implicit o intarire a ideologiei bur-gheze. Se vorbeste de spontaneitate. Dar dezvoltarea spon-tami a miscarii muncitoresti duce tocmai la subordonareaei fail de ideologia burgheza, are loc tocmai potrivit progra-

Asta nu inseamni, desigur, ci muncitorii nu participi la aceasd elaborare. Darci participii nu in calitate de muncitori, ci in calitate de teoreticieni ai socialismului,in calitate de Proudhoni i Weillingi, cu alte cuvinte participi numai atunci cindnumai in misura In care reusesc sa-si insuseasca intr-un grad mai mare sau mai micstiinta veacului lor i s-o faca ci progreseze. Dar pentru ca muncitorii sib res4reara maides tc7 feta curd lucru, trebuie si ne ingrijim cit mai mult de ridicarca nivelului de con-stiinti al muncitorilor In general, trebuie ca muncitorii si au se inchidi in cadrul arti-ficial Ingustat ci literaturii pentru muncitori", ci si innate si-si insuseasci din ce in cemai mult literatura genera/a'. Ar fi chiar mai just ca, in loc de sa 1111 se inchidi", sispunem si nu fie inchisi, pentru ci muncitorii insisi citesc i vor si citeasci totul,ceea ce se acne pentru intelectuali; i numai unii intelectuali (prosd) ii inchipuie cipentru muncitori" e de ajuns ci poveste§ti despre rinduielile din fabrici i sit rumegilucruri de mult cunoscute.

si

pi

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 39

mului Credo"-ului, pentru a miscarea muncitoreascispontanI este trade-unionism, este Nur-Gewerkschaftlerei,iar trade-unionism nu inseamnä altceva decit inrobireaideologicI a muncitorilor de cAtre burghezie. De aceeasarcina noasträ, sarcina social-democratiei, este de a luptaimpotriva spontaneitdfii, de a abate miscarea muncito-reasci de la tendinta ei spontana trade-unionistà de a sepune sub aripa burgheziei si a o atrage sub aripa social-democratiei revolutionare. De aceea afirmatia autorilorscrisorii economiste" din nr. 12 al Iskrei", ca nici unefort al ideologilor celor mai inspirati nu poate sä abatimiscarea muncitoreasca de pe calea determinatä de influ-enta reciproci dintre elementele materiale si mediul mate-rial, echivaleaf pe deplin cu o renunlare la socialism. i dacIautorii acestei scrisori ar fi in stare sä se gindeascà pink' lacapat, farä teami si consecvent la ceea ce spun, asa cumtrebuie sa-si aprofundeze bine ideile oricine paseste pearena activitätii publicistice si sociale, nu le-ar rAminealtceva de facut decit s5.-si incruciseze pe piept bratelelor inutile" si . . . si sI cedeze cimpul de actiune celor deteapa d-lor Struve si Prokopovici, care trag miscarea munci-toreaseg. pc linia minimei rezistente", adicl pe linia trade-unionismului burghez, sau celor de teapa d-lui Zubatov,care o trag pe linia ideologiei" jandarmo-popesti.

Amintiti-va de exemplul Germaniei. In ce consta meritulistoric al lui Lassalle fata de miscarea muncitoreascI dinGermania? In faptul Cä a abdtut aceastà miscare de pecalea trade-unionismului si a cooperativismului progre-sist, pe care se indrepta in mod spontan (cu participareabinevoitoare a lui Schuke-Deliksch fi a celor de teapa lor).Pentru indeplinirea acestei sarcini a fost nevoie de cevacare nu aduce nici pe departe cu vorharia despre subapre-cierea elementului spontan, despre tactica-proces, despreinteractiunea dintre elemente si mediu etc. Pentru aceastaa fost nevoie de o luptd inverfunatd impotriva spontaneitalii,§i. numai ca urmare a acestei lupte, care a durat ani si anide zile, s-a obtinut, de pilda, ca populatia muncitoreascldin Berlin, dintr-un sprijin al partidului progresist, säajungi unul dintre cele mai puternice bastioane ale social-democratiei. Si lupta aceasta n-a incetat de fel nici pink'

www.dacoromanica.ro

40 V. I. LENIN

in prezent (cum ar putea sa creada cei care studiaza istoriami§carii muncitore§ti germane dupl Prokopovici, iar filo-zofia ei dupa Struve 51). Si acum clasa muncitoare germanaeste, daca ne putem exprima astfel, impartita intre citevaideologii: o parte dintre muncitori sint grupati in sindi-catele catolice §i. monarhiste, o alta in cele hirsch-dunke-riste 52, infiintate de admiratorii burghezi ai trade-unio-nismului englez, iar a treia parte in sindicatele social-democrate. Aceastä ultima parte e incomparabil mai nume-roasa deck toate celelalte; dar ideologia social-democrataa putut sä dobindeasca §i va putea sa plstreze aceasta intlie-tate numai printr-o lupta neobosita impotriva tuturorcelorlalte ideologii.

Dar va intreba cititorul de ce miscarea spontana,mi§carea pe linia minimei rezistente, duce neaparat la domi-natia ideologiei burgheze? Pentru simplul motiv cl ideo-logia burgheza, prin originea ei, este cu mult mai vechedecit cea socialista, ca ea este elaborata mai multilateral§i. dispune de infinit mai multe mijloace de raspindire *.Si de aceea, cu cit intr-o tara oarecare mi§carea socialistaeste mai tinara, cu atit mai energici trebuie &à fie luptaimpotriva tuturor incercarilor de a statornici ideologianesocialista, cu atit mai hotarit trebuie sä fie pusi in gardamuncitorii impotriva tailor sfatuitori care tipa impotrivasupraaprecierii elementului con§tient" etc. Autorii scri-sorii economiste" tuna §i fulgerl, la unison cu RaboceeDelo", impotriva intolerantei caracteristice perioadei decopilarie a mi§carii. La aceasta noi vom raspunde: da,mi§carea noastra se gase§te intr-adevar in perioada copi-lariei §i, ca sa se maturizeze mai repede, ea trebuie tocmaisa invete &à fie intolerantl &fa de cei ce ii frineaza cre§tereaprin ploconirea lor in fata spontaneitatii. Nimic nu e mai

* Se spune adeseori: clasa muncitcare e atrasi *oaten spre socialism. Asta e perfectadevirat in sensul ca teoria socialista defmeste mai profund si mai just decit oricarealta cauzele suferintelor clasei muncitoare, si tocmai de :mem muncitorii si-o insusesccu atita usurinti, numai claca aceastii teorie insisi nu capituleaza in fata spontaneitAtii,numai (lath ea isi subordoneaza spontaneitatea. De obicei acest lucru se intelege de lasine. Dar Rabocee Delo" uiti si denatureazi tocmai acest lucru de la sine inteles. Clasamuncitoare este atrasi in mod spontan spre socialism; totusi, ideologia burgbezi, careeste mai rispinditi (si renaste mereu sub formele ale mai variate), se impune spontanIn cca mai mare IDAS1114 muncitorului.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 41

ridicol §i mai daunator decit sl-ti dai aere de batrin carea trecut de mult prin toate fazele hotaritoare ale luptei 1

In al treilea rind, primul numar al ziarului RaboceaiaMisl" ne dovede§te cl denumirea de economism" (lacare nu ne gindim, bineinteles, sa renuntam, cad intr-unfel sau altul aceastä denumire s-a §i statornicit) nu redadestul de exact esenta noului curent. Raboceaia Misl"nu neaga in mod absolut lupta politica: in statutul caseimuncitore§ti, publicat in nr. 1 al ziarului Raboceaia Misl",se vorbe§te de luptä impotriva guvernului. Numai elRaboceaia Misl" considera ca politicul urmeaza intot-deauna cu supunere economicul" (iar Rabocee Delo"prezinta o varianta a acestei teze, sustinind in programulei el in Rusia, mai mult decit in oricare aka tara, luptaeconomica e indisolubil legata de lupta politica"). Acesteteze ale publicatiilor Raboceaia Misl" §i Rabocee Delo"sint cu desavir§ire gre§ite dath prin politica se in/elege poli-tica social-democrata. Foarte des lupta economica a munci-.torilor e legata (de§i nu indisolubil) de politica burgheza,clericalä etc., dupl cum am vazut mai mainte. Tezele luiRabocee Delo" sint juste daca prin politica se intelegepolitica trade-unionista, adica nazuinta comuni tuturormuncitorior de a lupta pentru a obtine de la stat anumitemasuri indreptate impotriva mizeriei inerente situatiei lor,dar care inca nu inlatura aceastä situatie, adica nu desfiin-teaza subordonarea muncii fata de capital. Aceastä nazuintae intr-adevar comunai ci trade-unionurilor engleze, caresint ostile socialismului, §i muncitorilor catolici, §i. munci-torilor zubatovicti" etc. Exista politica §i. politica. Vedem,acadar, ca §i in ceea ce privecte lupta politica, la RaboceaiaMisl" se constata nu atit o negare a acestei lupte, cit oploconire in fata spontaneitatii ei, in Eta lipsei ei de con-stiinta. Recunoscind pe deplin lupta politica (mai bine zis:dezideratele §i revendicarile politice ale muncitorior)nascuta in mod spontan din insa§i miccarea muncitoresca,Raboceaia Misl" renunta cu desavircire la elaborarea desine statatoare a unei politici specific social-democrate caresa corespunda sarcinilor generale ale socialismului §i. condi-tiilor actuale din Rusia. Mai jos vom arata ci aceeaci gre-Fara o face §i. Rabocee Delo".

www.dacoromanica.ro

42 v. I. LENIN

c) GRUPUL AUTOELIBERARII" " $1 RABOCEE DELO"

Am analizat atit de amanunTit articolul de fond putincunoscut, 0 astazi aproape uitat, din primul numar alziarului Raboceaia Misl", pentru cI el a exprimat, celdintii 0 in modul cel mai sugestiv, acel torent generalcare a iesit apoi la suprafack transformindu-se in nenuma-rate piriiase. V.I. a avut perfectä dreptate atunci cind,läuclind primul numar 0 articolul de fond al ziarului Rabo-ceaia Misl", a spus cl acesta e scris tlios, cu patimI"(Listok « Rabotnika »" nr. 9-10, pag. 49). Orice omconvins de justetea pärerii sale 0 care crede cI aduce cevanou scrie cu patimI" 0 scrie in asa fel, incit 10 exprimàsugestiv pkerile sale. Numai oamenii deprinsi sà stea indouä luntri sint lipsiO de orice patima", numai ei shitin stare ca, dupg ce au lIudat ieri ziarul Raboceaia Misl"pentru patima sa, sk.-1 atace astazi pentru a polemizeazicu patima." impotriva adversarilor lui.

Nu ne vom opri la Suplimentul special al ziarului« Raboceaia Misl o" (vom avea prilejul sI ne referim maijos, in legAturi cu diverse chestiuni, la aceasta scriere,care exprimä in modul cel mai consecvent ideile econo-mistilor") 0 vom vorbi pe scurt despre Apelul grupuluiautoeliberarii muncitorilor" (martie 1899, reprodus innr. 7 din iulie 1899 al revistei Nakanune" " din Londra).Autorii acestui apel afirmä cu drept cuvint cI Rusia munci-toreascl abia se Invite, abia priveste in jur §i se agaginstinctiv de primele mijloace de luptl care ii ies in cale". Darde aid ei trag aceeasi concluzie gresiti ca 0 RaboceaiaMisl", uitind ea' a te calàuzi dupä instincte inseamni tocmailipsa de constiintä (spontaneitatea), careia trebuie sà-ivinI in ajutor socialistii, ea' primele mijloace de luptäcare ii ies in cale" in societatea contemporana vor fi intot-deauna mijloacele trade-unioniste de lupti 0 cl prima"ideologie care ii iese in cale" va fi ideologia burghezI(trade-unionist1). Tot astfel autorii acestia nu neagA"nici politica, dar spun numai (numai I), ca 0 V.V., ea poli-tica este o suprastructurà 0 de aceea agitatia politicktrebuie sA fie o suprastructuri a agitatiei in favoarea lupteieconomice, trebuie sä se dezvolte pe terenul acestei luptesi s-o urmeze".

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 43

Cit despre Rabocee Delo", aceasta revistä §i-a inceputactivitatea de-a clreptul cu apararea" economi§tilor".Dupa ce chiar in primul ei numar (nr. 1, pag. 141-142)a spus pur ci simplu un neadeviir ca ea, vedeti dv., nu §tiedespre ce tovarl§i tineri a vorbit Akselrod", care, in cunos-cuta sa brosura * ii avertizeaza pe economiqd", RaboceeDelo" a trebuit sä recunoasca, In polemica ce s-a incins intreea, pe de o parte, §i Akselrod i Plehanov, pe de altä parte,in jurul acestui neadevar, ca., sub forma unei nedumeriri,a vrut sä apere pe top social-democratii mai tineri din strai-natate de aceasta invinuire nedreapta" (invinuirea de ingu-stime adusi de Akselrod econorni§tilor") 55. In realitate,invinuirea aceasta era pe deplin indreptatità, i RaboceeDelo" §tia foarte bine ca ea viza intre alçii i pe V.I., membrual redactiei revistei Rabocee Delo". In treacat un sa relevcl Akselrod a avut perfecta dreptate In polemica amintità

Rabocee Delo" a interpretat cu totul gresit bro§uramea Sarcinile social-democratilor ru§i"**. Aceasta bro§ura afost scrisä in 1897, Inca inainte de aparitia ziarului RaboceaiaMisl", cind socoteam i eram in drept sä socot ca orientareadominanta este orientarea initiala a Uniunii de lupta." dinPetersburg, pe care am caracterizat-o mai sus. Si, cel putin pinala jumatatea anului 1898, aceasta orienrare era intr-adevar do-minanta. De aceea Rabocee Delo" n-avea absolut nici un dreptsa invoce, pentru a contesta existenta i primejdia econo-mismului", o bro§ura care expune conceptii Maturate laPetersburg in 1897-1898 de conceptiile economiste" ***.

* Despre sarcinile actuale si despre tactica social-dernocratilor rusi", Geneva1898. Doui scrisori clue Raboceaia Gazeta" scrise In 1897.

** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, voL 2, Editura politica, 1960, editia adoua, pag. 427-463. Nota red.

*** Rabocee Delo", pentru a se apara, a completat primul neadevar (noi nuvim despre care tovarasi tineri a vorbit P.B. Akselrod") printr-un al doilea neadevar,scriind in Rispuns": De cInd a fost scrisi recenzia la a Sarcini» in rindul unor social-democrati rusi a apirut sau s-a precizat mai mult sau mai putin limpede tendinta spreunilateralitatea economisti, care inseamni un pas Inapoi in comparatie cu situatiamiscarii noastre infatisata in a Sarcini»" (pag. 9). Asta o spune Rispunsul", care aapirut In 1900. Iar primul numar al revistei Rabocee Delo" (In care s-a publicatrecenzia) a aparut In aprilie 1899. Si fi apirut oare econornismul" abia In 1899? Nu,In 1899 s-a facut auzit pentru prima oari protestul social-democratilor riqi impotrivaeconomismului" (protestul impotriva Credo"-ului). (Vezi V. I. Lenin, Opere com-plete, voL 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 157-170). Economismul"Insi a aparut in 1897, lucru pe care Rabocee Delo" il vie foarte bine, ciici V.I. alaudat ziarul Raboceaia Misl" mci in noiembrie 1898(Listok a Rabotnika »" nr. 9-10).

ca:si

www.dacoromanica.ro

44 V. I. LENIN

Dar Rabocee Delo" nu numai Ca i-a aparat" pe eco-nomi§ti", dar ea insa§i a alunecat intr-una pe panta gre-§elilor fundamentale ale acestora. Cauza acestei alunecari esteintelegerea echivoca a urmatoarei teze din programul luiRabocee Delo": noi socotim ca fenomenul cel mai insem-nat din viata rusa, fenomenul care va determina in primulrind sarcinile (subliniat de noi) §i. caracterul activitatii publi-tistice a Uniunii, este miicarea muncitoreasal de math (sub-liniat de Rabocee Delo") case a aparut in ultirnii ani".Nu incape discutie a mi§carea de masa este un fenomenextrem de insemnat. Dar problema este cum trebuie saintelegem determinarea sarcinilor" de catre aceasta mi§carede masa. Ea poate fi inteleasa in doua feluri: ori in sensul'ploconirii in fata spontaneitatii acestei mi§cari, cu altecuvinte, in sensul de a reduce rolul social-democratieila acela de simplu instrument al mi§carii muncitore§ti caatare (aa cum inteleg ziarul Raboceaia Misl", Grupulautoeliberarii" §i ceilalti economi§ti"); ori in sensul ea'mi§carea de masà pune in fata noastra noi sarcini teore-tice, politice §i organizatorice, mult mai complexe decitacelea cu care ne puteam multumi in perioada dinainteaaparitiei mi§carii de masa. Rabocee Delo" a inclinat §iinclina tocmai spre primul mod de a intelege, deoareceea n-a spus nimic precis despre vreo sarcina noul, ci tottimpul a prezentat lucrurile in ga fel ca §i. cum aceastami§care de masa." ne-ar scuti de necesitatea de a cunowetemeinic §i de a indeplini sarcinile pe care ea ni le pune in&O. E de ajuns sa amintim el Rabocee Delo" a socotit elnu e cu putinta sà se puni ca _prima' sarcina a miscarii mun-citore§ti de masa rasturnarea absolutismului §i. a redus aceastäsarcina. (in numele miscarii de masa) la sarcina de a luptapentru revendicari politice imediate (Raspuns", pag. 25).

Lasind la o parte articolul redactorului revistei RaboceeDelo", B. Kricevski Lupta economica §i politica inmi§carea rusa.", articol aparut in Rabocee Delo" nr. 7§i in care gasim acelea§i gre§eli * , &I trecem de-a drep-tul la nr. 10 al revistei Rabocee Delo". N-o sa ne apucam,

* Teoria stadiilor" sau teoria zigzagului timid" in lupta politick de pildl, esteformulati in acest articol astfel: Revendicarile politice, care prin caracterul lor sintaceleasi pentru Intreaga Rusie, trehuie totusi in primele timpuri" (aceste cuvinte auwww.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 46

fire§te, sa analizam una cite una obiectille ridicate de B. Kri-cevski i de Martinov impotriva publicatiilor Zarea"Iskra". Aici ne intereseaza numai pozitia principia1 a. pecare s-a situat Rabocee Delo" in nr. 10 al sau. Nu vomexamina, de pilda, faptul ciudat c Rabocee Delo" vedeao totall contradicpe" intre teza:

Social-democratia nu-si leagl miinile, ingusteazaactivitatea, litnitindu-se la un singur plan sau la o singurametodá de lupta politicà dinainte intocmite, ea admitetoate mijloacele de lupta, cu conditia ca ele sà corespundlfortelor de care dispune partidul" etc. (nr. 1 al Iskrei") *

teza:Daca nu exista o organizape puternica, incercata in

lupta politica dusä In ofice situatii §i in ofice perioade,nici vorba nu poate fi de un plan de activitate sistematic,elaborat in lumina unor principii bine statornicite i apli-cat filed. §ovaire, singurul care merità numele de tactica"(nr. 4 al Iskrei") **.

A confunda admiterea in principiu a oricaror mijloacede lupta, a oricaror planuri i metode, numai cu condipasä fie rationale, cu cerinta ca intr-un moment politic dat sàte calauze§ti dupä un plan aplicat fara §ovaire, daci vrei

fost scrise ia august 1900 I) di corespunda experientei dobindite in cursul luptei eco-nomice de patura data (sic I) a muncitorior. Numai ( I) pe baza acestei experiente sepoate trece i trebuie si se tread la agitatie politica etc. (pag. II). La pag. 4, autorul,ridicindu-se impotriva invinuirilor, cu totul neintemeiate dupa parerea lui, de erezieeconomica, exclatna patetic: Care social-democrat nu stie cl, potrivit doctrinei luiMarx si Engels, interesele economice ale diferitelor clase joad un rol hotaritor inistorie i Cl, deci, in special lupta proletariatului pentru interesele sale economice trebuiesa sal o insernnitate primordiali pentru dezvoltarea lui ca clasa i pentru lupta luide eliberare?" (subliniat de noi). Acest deci" este absolut deplasat. Din faptul cI inte-resele economic& au un rol hotiritor nu revelid nicidecum vreo concluzie in privintainsemnititii primordiale a luptei economice (= sindicale), deoarece interesele de cladcele mai esentiale, hotaritoare" pot fi satisfacute numai prin prefaceri ph/ice radicalein general; indeosebi interesul economic fundamental al proletariatulta poate fi satis-ficut numai printr-o revolutie politica, care sa lalocuiasca dictatura burgheziei prindictatura proletariatului. B. Kricevski reia rationamentul V.V.-ilor social-democratieiruse" ( politicul urmeaza economicul etc.) si al bemsteinienilor social-democratieigermane (de pilda, Wokmann dues si dovedeasci tocmai prin astfel de rationamenteCl muncitorii trebuie si dobindeasca mai intii puterea economid" i apoi 51 se gin-deasca la revolutia politica).

* Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua,pag. 368. Nola red.

** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961, editia a doua,pag. 6 7. Nola red.

nu-si

si

Ii

www.dacoromanica.ro

46 V. I. LENIN

sà vorbesti de tactica, ar insemna acela0 lucru ca i cindai confunda faptul cà tiinta medicalä admite sisteme detratament diferite cu cerinta de a urma un anumit sistemde tratament atunci cind e vorba de o anumità boalà. Dartocmai asta e, el Rabocee Delo", care sufera ea insa0de boala pe care am numit-o ploconire in fata sponta-neitatii, nu vrea sa admita nici un sistem de tratament" alacestei boli. De aceea a facut remarcabila descoperire Catactica-plan este in contradictie cu spiritul fundamentalal marxismului" (nr. 10, pag. 18), ca tactica este un procesde creftere a sarcinilor partidului care cresc o data cu partidul"(pag. 11, subliniat de Rabocee Delo"). Maxima aceastadin urma are toate §ansele sa devina o maxima celebra, unmonument nepieritor al orientarii" revistei Rabocee Delo".La intrebarea: incotro sei mergem ?" acest organ de indru-mare raspunde: mi.Karea este un proces de modificare adistantei dintre punctul de plecare i punctele urmatoareale miscarii. Aceasta cugetare, de o profunzime incompara-bilk nu e Insà numai o simpla ciudatenie (daca ar fi a§a,n-ar merita sà insistam indeosebi asupra ei), dar este 0programul unui intreg curent, anume programul pe careR.M. (in Suplimentul special al ziarului « Raboceaia Misl »")1-a expus astfel: de dorit este acea lupta care este posibila,

posibill este aceea care se da in momentul de fata. Aceastanu este altceva decit orientarea oportunismului nernar-ginit care se adapteaza pasiv la spontaneitate.

Tactica-plan este in contradictie cu spiritul fundamentalal marxismului 1" Dar aceasta este o clevetire a marxismului,este transformarea lui in aceea0 caricatura pe care ne-oopuneau narodnicii in razboiul pe care-1 duceau impotrivanoastra. Aceasta inseamna a minimaliza importanta iniçia-tivei i energiei militançilor constienti, pe cind marxismulda, dimpotriva, un uria§ impuls iniiativei i energiei social-democratului, deschizindu-i cele mai largi perspective,punindu-i (dacä ne putem exprima astfel) la dispozitiefortele viguroase ale milioanelor i milioanelor de munci-tori care se ridica spontan" la lupta! Intreaga istorie asocial-democratiei internationale abunda in planuri preco-nizate de un conducator politic sau altul, planuri care con-firma clarviziunea i temeinicia vederilor politice i orga-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 47

nizatorice ale unuia sau care dau la ivealä miopia 0 greselilepolitice ale altuia. and Germania a cunoscut una dintrecele mai importante cotituri din istoria ei formareaimperiului, inffintarea Reichstagului, acordarea votului uni-versal , Liebknecht a avut un anumit plan de politicasocial-democrata 0 de activitate in general, iar Schweitzeralt plan. and asupra sociali§tilor germani s-a abatut legeaexceptionala, un plan au avut Most 0 Hasselmann, careerau gata O. indemne pur 0 simplu la acte de violenta 0de teroare, 0 alt plan au avut Hochberg, Schramm 0 (inparte) Bernstein, care au inceput sa predice social-demo-cratilor cà prin dirzenia 0 revolutionarismul lor nesIbuit auprovocat aceastä lege 0 el acum, printr-o purtare exem-plara, trebuie O. se invredniceasca de iertare; un al treileaplan 1-au avut cei care pregateau 0 realizau editarea unuiorgan ilegal 56 Aruncind o privire inapoi acum, dupà anide zile de la incheierea luptei pentru alegerea drumului sidupà ce istoria si-a spus ultimul cuvint in legaturl cu jus-tetea drumului ales, e u§or, desigur, sa-ti aräti intelep-ciunea prin maxime profunde privitoare la cresterea sar-cinilor partidului care cresc o data cu partidul. Dar intr-unmoment de haos *, cind criticii" 0 economi§tii" ru§i vor&á coboare social-democratia la nivelul trade-unionismului0 cind terori§tii propovaduiesc cu zel adoptarea uneitactici-plan" care sä repete vechile gre§eli, intr-un ase-menea moment a te margini la astfel de cugetari profundeinseamna a-ti da singur un certificat de paupertate". Intr-unmoment cind numerosi social-democrati ru§i suferl toc-mai de lipsa de iniciativa 0 energie, de lipsa de amploarea propagandei, agitatiei 0 organizarii politice " **, delipsa unor planuri" de organizare mai ampla a munciirevolutionare, intr-un asemenea moment a spune catactica-plan este in contradictie cu spiritul fundamentalal marxismului", inseamnä nu numai sa vulgarizezi din

Ein Jahr der Verwirrung (un an de haos), asa si-a intitulat Mehring paragrafuldin Istoria social-democratiei germane", in care descrie sovidelile si nehotirirea mani-festate la inceput de socialisti in alegerea unei tactici-plan" corespunaltoare noilorconditii.

** Din articolul de fond din nr. 1 al Iskrei". (Vezi V. I. Lenin, Opere complete,vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 366. Nola red.)

www.dacoromanica.ro

48 V. I. LENIN

punct de vedere teoretic marxismul, dar i sei tirafti partidulinapoi din punct de vedere practic.

Sarcina revolutionaruki social-democrat ne Invati mai departeRabocee Delo" este numai sà grabeasci prin activitatea sa constientadezvoltarea obiectivi, si nu s-o suprime sau s-o inlocuiasci prin planurisubjective. In teorie, « Iskra s tie toate acestea. Dar imensa insemnitatepe care marzismul o acorda pe drept cuvint activitàpi revolutionare con-stiente o impinge in practicii, datorita punctului ei de vedere doctrinar iaceea ce priveste tactica, Sd subapreciete Insemmilatea elementului abjectly sauspontan al detvolteirii" (pag. 18).

Iari o enorml confuzie teoretici, demng de V.V. §iconsortii. L-am intreba pe filozoful nostru: in ce se poateexprima subaprecierea" dezvolarii obiective din parteaunuia care intocme§te planuri subiective? Evident, in aceeael el scapI din vedere faptul cà aceastà dezvoltare obiectivIcreeaza" sau infare§te, suprimi sau slAbe§te anumite clase,päturi, grupuri, anumite natiuni, grupuri de natiuni etc.,determinind prin aceasta cutare sau cutare grupare poli-del a fortelor pe plan international, cutare sau cutare pozitiea partidelor revolutionare etc. Dar vina unui asemeneaautor de planuri va consta atunci nu in subaprecierea ele-mentului spontan, ci, dimpotrivI, in subaprecierea ele-mentului conitient, pentru cI el nu este destul de con§tient"pentru a intelege just dezvoltarea obiectivä. De aceeachiar faptul cä se vorbe§te despre aprecierea insemnAtatiirelative" (subliniat de Rabocee Delo") a spontaneitAtiia corwiintei dovede§te o totalà lipsI de con§tiintà". Dadanumite elemente spontane ale dezvolarii" sint in generalaccesibile con§tiintei omene§ti, gre§ita apreciere a acestorava echivala cu o subapreciere a elementului con§tient".Iar dad nu sint accesibile con§tiintei, atunci 1111 le cunoa§temsi nu putem vorbi despre ele. Dar despre ce vorbe§teB. Kricevski? Dad considerà cä planurile subiective"ale Iskrei" sint gre§ite (0 el le declarà tocmai ca fiindgre§ite), atunci ar trebui s arate care anume fapte objec-tive sint ignorate in aceste planuri, i pentru aceastä igno-rare sä invinovIteasd Iskra" de insuficientcl cot:piing, desubaprecierea elementului con§tient", ca sa' folosim lim-bajul Iui. Dad insl el, fiind nemultumit de planurile subiec-tive, n-are alte argumente decit invocarea subaprecierii

si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 49

elementului spontan" H), el nu dovede§te prin aceastadecit: (1) ca.' din punct de vedere teoretic intelege marxismula la Kareev i Mihailovski, atit de ridiculizati de catreBeltov, §i. (2) ca din punct de vedere practic e pe deplinmultumit cu elementele spontane ale dezvoltarii" careau atras pe marxi§tii no.§tri legali spre bernsteinism, iarpe social-democratii no§tri spre economism" §i. cä e su-parat foc" pe aceia care s-au hotärit sä abatel cu orice pretsocial-democratia rusk' de pe drumul dezvoltarii spontane".

Urmeaza apoi ni§te lucruri amuzante de tot. Ap cum,cu toate progresele §tiintelor naturii, oamenii vor continuasä se inmulteasca ga cum au apucat din batrini, totga i aparitia unei noi ordini sociale, cu toate progresele§dintelor sociale i cu toad cmterea numlrului luptatorilorcon§tienti, va fi i pe viitor rezultatul mai ales al unor exploziispontane" (19). Dupa cum intelepciunea din batrini spune:ca SI fad copii, nu e nevoie de prea multà minte, totga. §i. intelepciunea sociali§tilor moderni" (a. la NarcisTuporilov 57) spune: ca sa participi la aparitia spontanaa unei ordini sociale noi, nu e nevoie de prea multä minte.

noi sintem de pkere cI nu e nevoie de prea multä minte.Pentru o asemenea participare este suficient sä cedqiEta economismului" atunci cind domne§te economismul"

in fata terorismului atunci cind a aparut terorismul.Astfel, in primavara acestui an, cind era atit de necesar dea pune in garda impotriva inclinatiei spre terorism, RaboceeDelo" statea nedumerita in fata acestei probleme, noul"pentru ea. Tar acum, dupl ce au trecut §ase luni i problemaa incetat de a mai fi atit de actualà, ea ne serve§te in acelgitimp §i. declaratia: noi credem c sarcina social-democra-tiei nu poate fi §i. nu trebuie sa fie aceea de a se opune accen-tuarii tendintelor teroriste" (Rabocee Delo" nr. 10, pag. 23),

rezolutia congresului: Congresul considera ca teroareaofensiva sistematicl este inoportuna" (Doul corigrese",pag. 18). Cita claritate i cita coerenta 1 Nu ne opunem, dardeclaram a este inoportuna, i declaram in ga fel, incitteroarea nesistematicl i defensivä sa nu fie cuprinsa inrezolutie". Trebuie sà recunogtem ca o asemenea rezo-lutie nu este de loc periculoasa §i c e cu totul ferita deerori, ga cum e ferit de erori un om care a vorbit pentru

4 vol. 6

in

0

si

www.dacoromanica.ro

60 V. I. LENIN

a nu spune nimic 1 Si pentru a intocmi o asemenea rezolutiee nevoie de un singur lucru: s tii sa te tii de coadaAtunci cind Iskra" batut joc de faptul cà RaboceeDelo" a declarat ea problema terorii este o problem:4 nouà *,Rabocee Delo" i-a reprosat Iskrei" pe un ton minios elare pretentia pur i simplu de necrezut de a impune par-tidului o rezolvare a problemelor de tactica, data cu maibine de 15 ani in urma de un grup de publicisti emigrati"(pag. 24). Intr-adevar, ce pretentie i ce exagerare a ele-mentului constient: sä rezolvi mai ?nth o problema in modteoretic, pentru a convinge apoi i organizatiile, i partidul,

masele de justetea acestei rezolvaril** Altceva e sa repetipur i simplu lucruri arhicunoscute i, fara sa impui"nimanui nimic, sa te supui oricarei cotituri" atit spreeconomism" cit i spre terorism. Rabocee Delo" gene-ralizeaza chiar acest important precept al intelepciuniipractice, invinuind Iskra" i Zarea" cà contrapun miscariiprogramul lor ca un spirit care pluteste deasupra haosuluiamorf" (pag. 29). Dar care este rolul social-democratiei dacanu de a fi un spirit" care nu numai sà pluteasca deasupramiscarii spontane, dar s-o i ridice pe aceasta find la indlfimeaprogramului sau" ? Caci rolul ei n-o fi sä se tirasca incoada miscarii; fiindca, in cazul cel mai bun, acest lucrueste nefolositor pentru miscare, iar in cazul cel mai raueste foarte, foarte daunator. Rabocee Delo" lush' nu numaiel urmeaza aceasta tacticl-proces", dar o i ridica la rangulde principiu, asa ca ar fi mai just ca i orientarea ei O. fienumitä nu oportunism, ci codism (de la cuvintul coadi).Si nu putem &I nu recunoastem ca niste oameni ferm hota-riti sä mearga intotdeauna In urma micàrii, In calitate decoada a ei, vor fi intotdeauna si in mod absolut la adapostde orice subapreciere a elementului spontan al dezvoltarii".

* *

Asadar, am putut sa ne convingem ca greseala funda-mentala a noului curent" din cadrul social-democratiei

* Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politial, 1961, editia a:doua,pag. 7-8. Nota red.

si uitim,** Nu trebuie de asemenea, ci, rezolvind In mod teoretic" problem&terorii, grupul Eliberarea muncii" a tintetitat experienta milclrii revolutionarepremergitoare.

rniscarii.si-a

si

§

*

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 61

ruse constä in ploconirea in Eta spontaneitatii, in nein-telegerea faptului cä spontaneitatea masei cere de la noi,social-democratii, o foarte mare constiintl. Cu cit e maimare avintul spontan al maselor, cu cit miscarea ia maimulti amploare, cu atit se cere mai multi constiintà,intr-o proportie incomparabil mai mare, atit in activitateateoreticI cit si in cea politicä i organizatoricI a social-democratiei.

Avintul spontan al maselor din Rusia a crescut con-tinuI sä creasca) intr-un asemenea ritm, incit tineretulsocial-democrat s-a dovedit nepregltit pentru indeplinireaacestor sarcini uriase. Aceastá lips1 de pregAtire este plca-tul nostru comun, plcatul tuturor social-democratilor rusi.Avintul maselor a crescut i s-a extins permanent si continuu;el nu numai c rtu a incetat acolo unde a pornit, dar a cuprins

noi regiuni i noi pIturi ale populatiei (sub influentarnicrli muncitoresti s-au accentuat frIrnintarile in rindu-rile tineretului studios, ale intelectualilor in general sichiar In rindurile Revolutionarii insI au riimasin urma acestui avint si in teoriile". lor, i in activitatealor; ei n-au izbutit sà creeze o orgoni7atie permanentä cuo activitate continua', in stare RI conducii intreaga miscare.

In primul capitol am constatat ca Rabocee Delo" mini-malizeaza sarcinile noastre teoretice i ca' repetä spontan"lozinca la modi a liberfatii criticii"; celor care o repetaule lipsea constiinta" necesara pentru a intelege opozitiafundamentala dintre poziçiile criticilor" oportunisti si alerevolutionarior din Germania si pozitiile pe care se situeazaacestia in Rusia.

In capitolele urmatoare vom anali7a cum s-a ma nifestataceastä ploconire in fata spontaneitatii In domeniul sarci-nilor politice si in activitatea organizatoricI a social-demo-cratiei.

POLITICA TRADE-UNIONISTAg POLITICA SOCIAL-DEMOCRATA

Vom incepe tot prin a lAuda revista Rabocee Delo".Literatura de demascare i lupta proletarl", asa

Martinov articolul din Rabocee Delo" nr. 10

4*

(i

taranimii).

ii inti-tuleaza

si

si

no

www.dacoromanica.ro

62 V. I. LENIN

cu privire la divergentele cu Iskra". Nu ne putem max-gini numai la demascarea rinduielilor care stau in caleadezvoldirii lui (a partidului muncitoresc). Trebuie si §timsa ne facem ecoul intereselor imediate 0 curente ale prole-tariatului" (pag. 63) astfel i.si formuleazi el esenta acestordivergence. . . .« Iskra » . . . este de fapt un organ de opo-zitie revolutionarl care demasca rinduielile de la noi, 0in primul rind rinduielile politice . . . Noi insa lucram 0vom lucra pentru cauza muncitoreasca in strinsa legatudorganica cu lupta proletara" (ibid.). Trebuie sa-i fim recu-noscatori lui Martinov pentru aceastä formulare. Eaprezinta un mare interes general, fiindca in fond cuprindenu numai divergentele dintre noi 0 Rabocee Delo", ciin general toate divergentele dintre noi 0 economi0i"in problema luptei politice. Am mai aratat c5. economi0ii"nu neaga in mod absolut politica", numai ca ei alunecipermanent de la intelegerea social-democrata a politiciila cea trade-unionistl. Intocmai a§a aluneca 0 Martinov,0 de aceea sintem de acord sa-1 luam tocmai pe el ca exemplupentru a ilustra erorile economiste in problema respec-tiva. Impotriva acestei alegeri nu vor fi in drept sa ridicevreo obiectie ne vom stradui sä dovedim acest lucrunici autorii Suplimentului special al ziarului « RaboceaiaMisl »", nici autorii manifestului Grupului autoeliberarii",nici autorii scrisorii economiste" din nr. 12 al Iskrei".

a) AGITATIA POLITICA 0 INGUSTAREA El DE CAMEECONOMIFI'l

Toata lumea §tie ca larga raspindire 0 intarire a lupteieconomice * a mers mina in mina cu crearea unei litera-turi" de demascare economica (care arata adevarul cu privirela rinduielile din fabrici 0 la situatia muncitorilor). Con-tinutul principal al manifestelor" il forma demascareastarii de lucruri din fabrici; in scurta vreme muncitorii au

* Pentru a evita orice neintelegere, precalm dt, in expunerea ce urmeazg, prinlupe( economicii (potrivit sensului pe care 1-a eapitat In mod curent acest cuvintla noi) intelegtm, pretutindeni, aces lupti economici-practica" pe care Engels, inpasajul mai sus citat, o numeste rezistentä impotriva capitalistilor" si care in tirilelibere este denumiti lupti profesionalt, sindicall sau trade-unionisti.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 63

fost cuprinsi de o adevarata pasiune pentru demascari.De indata ce muncitorii au vazut c cercurile social-demo-crate vor si pot O. le dea un nou fel de manifeste, care spuntot adevarul despre viata lor de mizerie, despre munca lorpeste masura de grea i despre lipsa lor de drepturi, a ince-put sà vini, se poate spune, o adevarata avalansa de cores-pondente din fabrici i uzine. Aceasta literatura de demas-care" stirnea o mare senzatie nu numai in fabrica ale careirinduieli erau biciuite in manifestul respectiv, ci i in toatefabricile in care se auzise cite ceva despre faptele denun-tate. i fiindca suferintele i nevoile muncitorilor din dife-ritele intreprinderi i profesiuni au multe trasaturi comune,adevarul despre viata muncitorului" stirnea entuziasmultuturor. 0 adevarata pasiune de a se vedea publicat",o nobila pasiune pentru aceasta forma embrionara de razboiimpotriva intregii orinduiri sociale actuale, bazate pe jaf

asuprire, a cuprins pina i pe muncitorii cei mai inapoiati.de cele mai multe ofi manifestele" insemnau, intr-adevar,

o declaratie de razboi, pentru ca demascarile stirneau ofoarte mare framintare printre muncitori, indemnindu-i saceara cu totii inlaturarea blestematiilor celor mai scanda-loase i insuflindu-le hotarirea de a sustine prin greve acesterevendicari. in cele din urma fabricantii insisi au fost inasa màsur siliçi sä recunoasca faptul ca aceste manifesteau semnificatia unor declaratii de razboi, incit de cele maimulte ori nici nu voiau sa astepte pina ce va izbucni raz-boiul propriu-zis. Demascarile, ca intotdeauna, au devenito forta prin simplul fapt al aparitiei lor, dobindind inserand-tatea unei puternice presiuni de ordin moral. De multeofi se intimpla ca in urma simplei aparitii a unui manifest,revendicarile muncitorior sa fie satisfacute total sau inparte. intr-un cuvint, demascarile economice (demascareastarii de lucruri din fabrici) au fost i ramin o pirghie insem-nata in lupta economica. i ele Ii vor pastra aceasta insem-natate atita timp cit va exista capitalismul, care genereazain mod necesar autoapararea muncitorilor. In tank euro-pene cele mai inaintate se mai poate vedea Inca i astazicã demascarea blestematiflor din vreun mestesug" dintr-unfund de provincie sau a celor dintr-o ramura de muncala domiciliu, uitata de toata lumea, serveste ca punct de

si

www.dacoromanica.ro

64 V. I. LENIN

plecare pentru de§teptarea con§tiintei de clasal, pentruinceperea luptei sindicale §i pentru raspindirea socialismului *.

Marea majoritate a social-democratilor ru§i din ultimavreme au fost aproape in intregime absorbiti de munca lorde a organiza demascarea stalrii de lucruri din fabrici. Ede ajuns sa ne amintim de Raboceaia Misl", pentru ane convinge pink' unde a ajuns aceasta absorbire §i cum sedä uitrii faptul ca, in fond, aceastä activitate ca atare nueste Inca social-democrata, ci doar trade-unionistl. Demas-carile se refereau, in fond, numai la relatiile dintre munci-torii dintr-o anumitei profesiune i patronii lor, iar singurullor rezultat era ca cei care-§i vindeau forta de muncalinvatau sà vinda aceasta marfal" in conditii mai avantajoase§i sa lupte cu cumparatorul in cadrul unei tranzactii purcomerciale. Aceste demascari puteau sa devina (cu conditiasä fie folosite intr-un anumit fel de organizatia revolutio-narilor) un inceput §i'o parte integranta ale activitatii social-democrate, dar puteau si &I duel (iar in conditiile ploco-nirii in fata spontaneitatii trebuiau sa ducal) la lupta exclusivsindicalà" §i la o mi§care muncitoreasca nesocial-democrata.Social-democratia conduce lupta clasei muncitoare nu numaiin vederea obtinerii unor conditii avantajoase de vinzarea fortei de munca, ci §i in vederea desfiintarii orinduiriisociale care sile§te pe cei neavuti sal se vindi celor bogati.Social-democratia reprezinta clasa muncitoare nu numai Inrelatiile ei cu un anumit grup de intreprinzatori, ci §i inrelatiile ei cu toate clasele societatii contemporane §i custatul ca forta politica organizata. De aid se vede ca social-democratii nu numai cl nu se pot margini la lupta econo-

In acest capitol vorbim numai de lupta In sensul ei mai larg sau maiingust. De aceea nu vom pomeni deck in treadt, cu tidul de curiozitate, de acuzatiade abtinere excesivit" in ceea ce privelte lupta economic% pe care Rabocee Delo"o lansead impotriva Iskrei" (Dout congrese", pag. 27 , acuzatie rumegati apoi deMartinov in bropra sa Social-democratia i clasa muncitoare"). Dad domnii actiza-ton ar misura fie 0 In puduri sau coli de tipar (cum le place lor aS fad) materialulpublicat de Iskra" in decurs de un an la rubrica consacrad luptei economice i I-arcompara cu materialul publicat la rubrics respectivi din Rabocee Delo" 0 RaboceaiaMisl" luatx IsolaltS, ar putea constata cu uvrind d pia 0 In aceasta privind dc Aminin urtd. DupA cit se vede, cot:iv:lino acestui adevir simplu II determid aS recurgi laargurnente care dovedesc limpede in ce Incurcatud se gisesc ei. De voie sau de nevoie( I) scriu ei a Iskra* trebuie ( I) sa tird sea= de cerintele irnperioase ale vietii

cel putin si publice ( I I) corespondente cu privire la miKarea muncitoreasd" (Dodcongrese", pag. 27). lad un argument intr-adevir zdrobitor impotriva noastri I

pallier);

ai

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 65

mica, dar nici macar nu pot admite ca organizarea demas-carilor economice sà constituie activitatea lor precumpa-nitoare. Noi trebuie sa ne ocupam in mod activ de educareapolitica a clasei muncitoare, de dezvoltarea con§tiintei eipolitice. Acum, dupa primul atac dat de Zarea" §i deIskra" impotriva economismului, toata lumea este deacord" cu acest lucru (de§i unii numai in vorbe, a§a cumvom vedea indat1).

Se pune intrebarea: in ce trebuie deci sà constea educatia.politica? Ne putem oare limita la propagarea ideii de osti-litate a clasei muncitoare fata de absolutism? Fire§te ca.nu 1 Nu este de ajuns sti explictim muncitorilor ca ei sintasupriti politice§te (dupa cum nu era de ajuns sei le expliamantagonismul dintre interesele lor §i. interesele patronilor).Trebuie sa facem agitatie in jurul fiecarei manifestari con-crete a acestei asupriri (dupa cum am facut agitatie in jurulmanifestarilor concrete ale asupririi economice). Si cumaceasth asuprire se rasfringe asupra celor mai diferite claseale societätii, cum aceasta asuprire se manifesta in cele maidiferite domenii de viatä §i de activitate, in domeniul pro-fesional, civic, in domeniul vietii private, al vietii de familie,in domeniul religios, §dintific etc. etc.,_nu este oare evidentca, daca nu luiim asupra noastrti organizarea demasctirii poli-lice multilaterale a absolutismului, nu ne indeplinim sarcina dea dezvolta con§tiinta politica a muncitorilor? Cki pentrua face agitatie in jurul manifestarilor concrete ale asupririi,trebuie sä demascam aceste manifestari (a§a cum, pentru aface agitatie economica, a fost nevoie si demascam abuzuriledin fabrici).

S-ar parea ca este limpede. Dar tocmai aid se vade§teca in privinta necesitatii de a dezvolta sub toate aspecteleconqtiinta. politica, toata lumea" este de acord numai invorbe. Tocmai aid se vade§te ca, de pildä, Rabocee Delo"nu numai CI nu §i-a luat sarcina de a organiza (sau celputin de a lua initiativa de a organiza) demascarea politicamultilaterall, dar a cautat chiar sa' tragai inapoi §i Iskra",care §i-a asumat aceastä sarcina. Ascultati: Lupta politicaa clasei muncitoare este numai" (tocmai cl nu este numai)forma cea mai dezvoltata, mai larga §i. mai efectiva a lup-tei economice" (Jrogramul lui Rabocee Delo", R.D."

www.dacoromanica.ro

66 V. I. LENIN

nr. 1, pag. 3). Tn prezent social-democratii au sarcina de aimprima, pe cit e posibil, luptei economice Insài un caracterpolitic" (Martinov in nr. 10, pag. 42). Lupta economicIeste mijlocul cel mai larg utilizabil pentru atragerea maseiin lupta politicI activa" (rezolutia congresului Uniunii §i.amendamentele": DouI congrese", pag. 11 §i 17). Toateaceste teze, dupà cum poate vedea cititorul, strabat RaboceeDelo" chiar de la aparitia ei §i pink la ultimele instructiuniale redactiei", §i toate exprimI, in mod vIdit, o singurIconceptie in ceea ce prive§te agitatia politicI §i. luptapoliticI. Sà examinIm dar aceastl conceptie din punctulde vedere al parerii care dominI in rindurile tuturor eco-nomistilor", anume ca" agitatia politicI trebuie sti urmezeagitatia economica. SI fie oare adevIrat ca lupta economicIeste in general * mijlocul cel mai larg utilizabil" pentruatragerea masei in lupta politica? Nu e de loc adevarat.Un mijloc nu mai putin larg pentru atragerea"masei In lupta politica il constituie toate manifestIrileprigoanei politiene§ti §i. ale nelegiuirilor absolutiste, §inicidecum numai manifestarile legate de lupta economica.Zemski nacealnicii §i pedepsele corporale aplicate Ora-nilor, venalitatea functionarilor §i comportarea politieifata de oamenii de rind" de la ora§e, lupta impotrivainfometatilor §i inabu§irea nazuintei poporului spre luminI§i §tiintà, stoarcerea birurilor §i prigonirea sectelor reli-gioase, mu§truluirea soldatilor §i tratarea cazonI a. stu-dentilor §i a intelectualilor liberali, de ce toate acestea§i mii de alte manifestari de felul acestora ale asupririi,manifestIri care nu sint de-a dreptul legate de lupta eco-nomicI", ar reprezenta in general mijloace ci prilejuri maipulin larg utilizabile" de agitatie politicI pentru atragereamasei In lupta politicI? tocmai dimpotrivI: in totalitatea

Spunem in general" pentru ci in ,,Rabocee Delo" este vorba tocmai de princi-piile generale si de sarcinile generale ale intregului partid. Fin indoiali ci in practiciexisti cazuri in care politicul trebuie intr-adcvar sa urrneze economicul: dar sa vorbeascadcspre Recasts intr-o rezolutie care-i destinata intregii Rusii, de acest lucru numai eco-nornistii" sint in stare. E stiut ca existi i cazuri rind o agitaTie politica If Pale ducedin capul locului" numai pe tarim economic", si totusi, in cele din urma, RaboceeDelo" a ajuns la concluzia ca nu-i de loc nevoie" de asa eeva (Doui congrese", pag. 11).In capitolul urrnitor vom arata ca tactica politicilur" si a revolutionarilor nu numaica nu ignoreazi sarcinile trade-unioniste ale social-democratiei, dar, dimpotrivi, caeste singura care asigura indeplinirea Ion consecventi.

utilizabil"

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 57

cazurilor curente in care muncitorul sufera ( pentru el saupentru cei apropiati lui) din pricina lipsei de drepturi, aarbitrarului 0 violentei, cazurile de prigoana politieneascain lupta profesionala nu constituie, ark' indoiala, decit omica minoritate. Atunci de ce sa ingustam dinainte cadrulagitatiei politice, proclamind numai until din mijloace cafind cel mai larg utilizabil", cind pe linga acesta social-democratul trebuie &à foloseasca 0 alte mijloace care sint,in general vorbind, nu mai putin larg utilizabile"?

In timpuri de mult, de mult apuse (acum un an 1 . . .)Rabocee Delo" scria: Revendicarile politice imediate devinaccesibile maselor dupa o greva sau, in cel mai rau caz,dupa citeva greve", de indatä ce guvernul a pus in actiunepolitia 0 jandarmeria" (nr. 7, pag. 15, august 1900). Aceastäteorie oportunista a stadiilor este actualmente respinsl deUniune, care ne face o concesie, declarind: nu e de locnevoie ca agitatia politica O. fie dusà din capul loculuinumai pe tarim economic" (Douà congrese", pag. 11).Chiar 0 numai din faptul el Uniunea" se dezice de o partea vechilor ei erori, viitorul istoric al social-democratieiruse va vedea mai bine decit din orice ample rationamentecit de mult au injosit economi0ii" no0ri socialismul 1Dar ce naivitate din partea Uniunii sali inchipuie CA',

renuntind la o forma de ingustare a politicii, ar putea säne faca sa consimtim la o altà forma de ingustare a ei INu ar fi fost oare mai logic sa se spuna 0 aici cà lupta eco-nomica trebuie dusa pe o scara cit mai larga, ca ea trebuiefolositi intotdeauna pentru agitatia politica, dar ca nu estede loc nevoie" sa se considere ca lupta economica estemijlocul cel mai larg utilizabil pentru atragerea maselor inlupta politica activa?

Uniunea da importanta faptului ea' a inlocuit expresiacel mai bun mijloc", care figura in rezolutia respectivaa Congresului al 4-lea al Ligii muncitorgti evreie0i (Bund) 58,prin expresia mijlocul cel mai larg utilizabil". Trebuie sarecunowem &I ne-ar fi greu O. spunem care din acestedoul rezolutii este mai buna: dupà parerea noastra, unaeste mai rea decit cealalta. Atit Uniunea cit 0 Bundul aluneca(poate, in parte, chiar inconstient, sub influenta traditiei)spre interpretarea economised', trade-unionised' a politicii.

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

Ca aceasta se face cu ajutorul expresiei: cel mai bun" saual expresiei: cel mai larg utilizabil" asta, in fond, nuschimbacu nimic problema. Daci tiniunea ar spuneagitatia politica pe tarim economic" este mijlocul celmai larg utilizat (0 nu utilizabil"), ea ar avea dreptate inceea ce priveste o anumitä perioada a dezvoltarii mi§cariinoastre social-democrate. i anume, ar avea dreptate inceea ce-i priveste pe economipi", in ceea ce-i privestepe multi practicieni (daca nu majoritatea lor) din anii 1898-1901, pentru cä ace§ti practicieni-economi§ti" au folositintr-adevar agitatia politica (in masura in care in generalau folosit-o I) aproape exclusiv pe tiirim economic. Dupa cumam vazut, i Raboceaia Misl` Grupul autoeliberarii"au admis i chiar au recomandat a asemenea agitatie politica lRabocee Delo" ar fi trebuit 1%1 condamne categoric faptulca agitatia economica, folositoare, era insotità de ingustareadaunatoare a luptei politice. In loc de aceasta insa, ea declarämijlocul cel mai larg utilizat (de catre economifti") dreptmijlocul cel mai larg utilizabi/ I Nu-i de mirare cä, atuncicind le spunem acestor oameni economi0i", nu le faminealtceva de facut decit sà ne ocarasca de mama focului,flcindu-ne i mistificatori", i dezorganizatori", i nuntipapali", i calomniatori" *, sa se jeluiasca in fata lumiiintregi cà li s-a adus o ofensa grava i mii-mai sa jure caabsolut nici o organizatie social-democratä nu pacatuie§teastazi prin economism" **. Ah, calomniatorii 4tia, railastia de politici I Nu cumva au inventat dinadins tot eco-nomismul" asta, ca sà aduca oamenilor, numai din riutateofense grave?

Ce sens concret, real are in gura lui Martinov acest modde a formula sarcina social-democratiei: sa imprime lupteieconomice insa0 un caracter politic"? Lupta economicaeste lupta colectivä a muncitorilor impotriva patronilorpentru conditii mai avantajoase de vinzare a for/el de muncii,pentru imbunatatirea conditiilor de munca 0 de trai alemuncitorilor. Aceasta lupta este in mod necesar o luptaprofesionala, fiindca conditiile de munca se deosebesc

* Expresii autentice din brogura Doui congrese", pag. 31, 32, 28 al 30.** Doul congrese", pag. 32.

i

el

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 69

extrem de mult in diferitele profesiuni, §i, prin urmare,lupta pentru imbunatatirea acestor conditii nu poate sifie dusk' altfel decit pe profesiuni (de cltre sindicate in Apus,de catre asociatii profesionale vremelnice §i prin mani-feste in Rusia etc.). A imprima luptei economice insa§iun caracter politic" inseamna, prin urmare, a urmari satis-facerea acelora§i revendiclri profesionale §i. aceleni imbu-natatiri ale conditiilor profesionale de munca cu ajutorulmasurilor legislative §i. administrative" (cum se exprimaMartinov in pagina urmatoare, 43, a articoluhii säu). Tocmaiacest lucru il fac §i. 1-au facut intotdeauna toate sindicatelemuncitore§ti. Rasfoiti lucrarea savantilor serio§i (i opor-tuni§tilor serio§i"), sotii Webb, §i. yeti vedea el sindicatelemuncitore§ti din Anglia au inteles §i infaptuiesc de multavreme sarcina de a imprima luptei economice insa§i uncaracter politic", ca ele lupta de multä vreme pentru liber-tatea de greva, pentru inlaturarea a tot felul de piedicijuridice puse miscirii cooperatiste §i. sindicale, pentruadoptarea unor legi de ocrotire a femeilor §i copiilor, pentruimbunatatirea conclitiilor de munca prin legislatia sanitara§i. industriall etc.

Asadar, indaratul frazei pompoase: a imprima lupteieconomice insiiii un caracter politic", care sunk' teribil"de profund §i. de revolutionar, se ascunde in fond tendintatraditional:4 de a cobori politica social-democrata la nivelulpoliticii trade-unioniste 1 Sub pretextul ca corijeaza uni-lateralitatea Iskrei", care pune, vedeti dv., revolutionareadogmei mai presus de revolutionarea vietii" *, ni se ser-ve§te ca un lucru nou lupta pentru reforme economice. Intr-adevar, fraza: a imprima luptei economice insl§i un carac-ter politic" nu contine nimic altceva decit lupta pentrureforme economice. Martinov insu§i ar fi putut ajunge laaceasta concluzie simplä dacà s-ar fi gindit mai bine lasensul propriilor sale cuvinte. Partidul nostru spune el,folosind impotriva Iskrei" arma sa cea mai teribila ar putea

Rabocee Delo" nr. 10, pag. 60. Aceasta este variant& martinovisal a moduluifn care trebuie sa fie aplicatii teza: fiecare pas al mivirii reale este mai importantdeck o duzini de programe" la stare& nautili, haotici a tniririi noastre, oi pe careI-am caracterizat mai sus. In fond, Remota nu este deck traducerea In rusetite a faimoaseifraze a lui Bernstein: miKarea este totul, scopul final nu este nimic".

www.dacoromanica.ro

60 V. I. LENIN

qi ar trebui sI prezinte guvernului revendicIri concretede inIsuri administrative §i legislative impotriva exploa-farii economice, impotriva §omajului, impotriva foameteietc." (Rabocee Delo" nr. 10, pag. 42-43). RevendicIriconcrete de masuri oare aceasta nu inseamnI a cerereforme sociale? Si mai intreblm o data pe cititorii nepar-tinitori: ii calomniem noi oare pe rabocedelti (sI mi seierte aceastI greoaie expresie curentI) numindu-i bern-steinieni deghizati atunci cind prezinta teza necesitatiiluptei pentru reforme economice ca pe o diverge*" a lorcu Iskra"?

Social-democratia revolutionara a inclus §i include intot-deauna in activitatea sa lupta pentru reforme. Dar ea sefolose§te de agitatia economica" nu numai pentru a pre-zenta guvernului revendicarea de a infIptui diferite mAsuri,dar §i (in primul rind) revendicarea de a inceta sa mai fieun guvern absolutist. In afarI de aceasta, ea socote§te dedatoria sa sI prezinte guvernului aceastl revendicare nunumai pe tIrimul luptei economice, ci §i pe tarimul tuturormanifestIrilor vietii social-politice in general. Intr-un cuvint,ea subordoneaza lupta pentru reforme, ca o parte a intregului,luptei revolutionare pentru libertate §i pentru socialism.Martinov insI reinvie sub o altà formI teoria stadiilor,cautind sI prescrie luptei politice o cale de dezvoltareneaparat economick ca sI zicem a§a. Prin faptul cI intr-unmoment de cre§tere a valului revolutionar el formuleazasarcina" pretins deosebità a luptei pentru reforme, prinaceasta trage partidul inapoi §ii &à apl la moarà atit opor-tunismului economist" cit §i celui liberal.

Mai departe. Ascunzind pudic lupta pentru reforme subteza pompoasà: a imprima luptei economice insIsi uncaracter politic", Martinov cere, ca ceva deosebit, numaireforme economice (m chiar numai reforme privind regle-mentarea muncii in fabrici). De ce a fIcut el asta, nu §tim.SI fie oare o simpla scIpare din vedere? Dar dacI el s-arreferi nu numai la reformele privind reglementarea munciiin fabrici", intreaga sa tezI, citata mai sus, §i-ar pierdeorice sens. SI fie oare pentru ca el considera posibile §iprobabile din pattea guvernului numai concesii" in dome-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 61

niul economic? * Daca-i asa, avem de-a face aid cu oeroare ciudatä: concesiile sint posibile si se fac si in domeniullegislatiei referitoare la pedepsele corporale, pasapoarteinterne, plati de rascumparare, secte religioase, cenzura etc.etc. Pentru guvern concesiile (sau pseudoconcesiile) eco-nomice" sint, fireste, cele mai ieftine si mai avantajoase,Enda prin aceasta el nadajduieste O. cistige incredereamaselor muncitoresti. Dar tocmai de aceea noi, social-democratii, nu trebuie sa incurajam in nid un chip si absolutprin nimic parerea (sau impresia rezultata dintr-o neinte-legere) cl am pune mai mult pret pe reformele economicesi ca tocmai pe acestea noi le-am socoti ca End deosebitde importante etc. Aceste revendicari spune Martinovvorbind de revendicarile concrete de masuri legislativesi administrative pe care le-a formulat mai sus n-ar fio vorba goalà, caci ele, intrucit ,,promit anumite rezultatepalpabile, ar putea fi sustinute in mod activ de maselemuncitoresti" . . . Noi nu sintem economisti", o nu INoi numai ne tirim in fata caracterului palpabil" al rezul-tatelor concrete tot atit de slugarnic ca si domnii Bernstein,Prokopovici, Struve, R.M. e tutti quanti ** I Noi lasamnumai sä se inteleaga (impreuna su Narcis Tuporilov)ci tot ce nu promite rezultate palpabile" este o vorbagoalà" I Noi ne exprimam numai in asa fel, ca si. cum maselemuncitoresti nu ar fi capabile (si n-ar fi dovedit capaci-tatea lor, in ciuda celor care vor sä le atribuie propriullor filistinism) O.' sustina in mod activ orice protest impo-triva absolutismului, chiar si atunci cind aceasta nu-i pro-mite absolut nici un rqultat palpabil !

SI lulm, de pilda, aceleasi exemple date chiar de Martinovin legatura cu masurile" impotriva somajului si foametei.In timp ce revista Rabocee Delo" se ocupà, judecinddupà promisiunea ei, de elaborarea si formularea . unorrevendicari concrete (sub forma de proiecte de lege?) demasuri legislative si administrative", care promit rezul-tate palpabile", Iskra", care in mod invariabil pune revo-

* Pag. 43: Fireste, dad recomandirn muncitorior si prezinte guvernului anumiterevendidd economic; o facem fiindal, de nevoi; guvernul absolutist este dispus talfad oarecare concesii in domcniul economic".

** 0 toti cei de o seami cu ei. Nate trail.

www.dacoromanica.ro

62 V.I. LENIN

lutionarea dogmei mai presus de revolutionareaa cautat sä explice legatura indiso1ubiJ dintre somajIntreaga orinduire capitalistl, a avertizat ca vine foametea",a demascat lupta` politieneasca impotriva infometa-tilor" i revoltatorul regulament provizoriu al regimuluide ocna"; In acelasi timp Zarea" a publicat sub forma debrosura de agitatie acea parte din Cronica interna" * incare este vorba de foamete. Dar, dumnezeule, cit de uni-laterali" s-au dovedit a fi ortodocsii, cu incorigibila loringustime de vederi, dogmaticii *Ostia surzi la imperativele

insasi". In nici unul din articolele lor nu se gaseace grozavie ! nici o revendicare concreta", puteti

sä vä inchipuiti, absolut nici una care sa prornita rezul-tate palpabile" I Nefericitii dogmatici 1 Ar trebui dati lainvatatura la Kricevski 0 la Martinov ca sa se convingaca tactica este un proces de crestere, a ceea ce creste etc.si cà luptei economice i n s ä,ci trebuie sä i se imprime uncaracter politic.

In afara de insemnatatea ei nemijlocit revolutionara,lupta economica a muncitorilor impotriva patronilorguvernului (lupta economicii impotriva guvernului" I I) esteimportanta i pentru ca face pe muncitori sa se loveascamereu de problema lipsei lor de drepturi politice" (Mar-tinov, pag. 44). Nu citam aceasta frazà pentru a repeta asuta si a mia oarl ceea ce am spus mai sus, ci pentru amultumi in mod deosebit lui Martinov pentru aceasta noua

admirabila formulare: Lupta economica a muncitorilorimpotriva patronilor §1 guvernului". Ce minunat I Cu cetalent inegalabil, cu cita maiestrie in eliminarea tuturordivergentelor partiale i deosebirilor de nuanta dintreeconomisti" este exprimata aid, intr-o propozitie con-cisa i clara, intreaga esenfii a economismului", mcepind cuindemnul muncitorilor la lupta politica pe care ei o duc ininteresul general, in vederea imbunatatirii situatiei tuturormuncitorior," **, continuind cu teoria stadillor i sfirsindcu rezolutia congresului asupra mijlocului celui mai larg

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961, editia a doua,pag. 297-348. Nota red.

*. Raboceaia Misl", Suplimentul special", pag. 14.

si

vietii

si

si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 63

utilizabil" etc. Lupta economica impotriva guvernului"este tocmai politica trade-unionista, care este Inca foarte,foarte departe de politica social-democrata.

b) POVESTE DESPRE FELUL CUM L-A APROFUNDATMART INOV PE PLEHANOV

at de multi Lomonosovi social-democrati au aparutla noi in ultimul timp 1" a remarcat o data un tovara§, facindaluzie la Iiimitoarea inclinatie a multora dintre cei careinclina spre economism" de a cauta &à ajunga neaparatcu propria lor mhite" la adevaruri marl (de felul aceluiaca.' lupta economica face pe muncitori sä se loveasca deproblema lipsei lor de drepturi) §i de a ignora in acela§itimp, cu superbul dispret al unui geniu innascut, tot cea dat dezvoltarea anterioara a gindirii revolutionare §i.a mi§carii revolutionare. Un asemenea geniu innascuteste Lomonosov-Martinov. Aruncati o privire asupraarticolului sau Probleme la ordinea zilei" §i. veti vedeacum ajunge cu propria lui minte" la lucruri de mult spusede Akselrod (pe care Lomonosov al nostru 11 trece, bine-inteles, cu totul sub tacere), cum, de exemplu, incepe säinteleaga ca nu putem ignora atitudinea opozitionista auneia sau alteia din paturile burgheziei (Rabocee Delo"nr. 9, pag. 61, 62, 71; comparl cu Raspunsul" dat deredactia revistei Rabocee Delo" lui Akselrod, pag. 22,23-24) etc. Dar vai 1 el ajunge" numai, incepe"numai, §i. nimic mai mult, cad e totu§i atit de departe dea intelege ideia lui Akselrod, hick vorbqte de lupta eco-nomica impotriva patronilor §i guvernului". Trei ani dezile (1898-1901) a facut Rabocee Delo" eforturi sa-11nteleaga pe Akselrod, si totu§i nu 1-a inteles 1 Poateca aceasta se explica tot prin faptul ca social-democracia,ca §i omenirea", isi pune intotdeauna numai sarcini pe carele poate realiza?

Dar träsatura distinctiva a Lomonosovilor nu constänumai in faptul ca sint multe lucruri pe care nu le cunosc(aceasta Inca n-ar fi o nenorocire chiar atit de marel), dar§i in faptul ca.' nu sint con§tienti de ignoranta lor. Aceastaeste o adevarata nenorocire, §i. de aid porne§te hotarirealot de a se apuca de indata sä aprofundeze" pe Plehanov.

www.dacoromanica.ro

64 V. I. LENIN

De cind a scris Plehanov cartea mentionati (Despre sarcinile sock-listilor in lupta impotriva foametei in Rusia") a curs multi api pe girline spune Lomonosov-Martinov. Social-democratii care au condus timpde 10 ani lupta economici a clasei muncitoare . .. n-au reusit /ilea si deao fundamentare teoretici ampli tacticii partidului. Acum aceasti probletnia devenit de actualitate. $i daci am vrea si dim o asemenea fundamentareteoretici, ar trebui neapArat si aprofundim considerabil principiile de tacticipe care le-a dezvoltat cindva Plehanov. .. Acum ar trebui si definim deose-birea dintre propaganda si agitatie altfel decit a ficut-o Plehanov" (cuputin inainte Martinov citase cuvintele hd Plehanov: propagandistul trans-mite multe idei unuia sau mai multor oameni, pe cind agitatorul transmiteo singuri idee sau numai citeva idei, dar o transmite unei mase intregide oameni"). Prin propaganda' noi am intelege explicarea revolutionaria intregii orinduiri sociale de astAzi sau a unora dintre manifestArile ei, indi-ferent dad aceasti explicate este ficuti intr-o forma accesibili numaicitorva sau unei mase largi. Prin agitatie, in intelesul strict al cuvintului(sic!), am intelege chemarea masei la anumite actiuni concrete, contribuireala interventia revolutionari directi a proletariatului in viata sociali".

Felicitam social-democratia rusä, ba chiar §i. pe cea inter-nationala, pentru aceasta terminologie noua, martinovista,mai riguroasl §i mai profunda. Pinà acum credeam (impreunäcu Plehanov §i. cu toti conducatorii miscarii muncitore§tiinternationale) di propagandistul, cind trateaza, de pilda,problema §omajului, trebuie sà explice natura capitalistäa crizelor, sa arate din ce cauza sint ele inevitabile in socie-tatea contemporanl, sa inflti§eze necesitatea transformariiacestei societati intr-o societate socialistä etc. Intr-un cuvint,el trebuie sä aducl multe idei", atit de multe, incit in tota-litatea lor nu vor putea fi insu§ite dintr-o data decit de unnumar (relativ) tnic de persoane. Agitatorul insa, cind vor-be§te despre aceea§i problema, va alege exemplul cel maiizbitor si mai cunoscut tuturor ascultatorior lui bung.-oath', moartea de inanitie a familiei unui §omer, cre§terearnizeriei etc. §i, folosind acest fapt cunoscut de toatälumea, i§i va concentra toate eforturile pentru a transmitemasei" o singurd idee, §i anume: cit de absurda este contra-dictia dintre cresterea bogatiei §i. cre§terea mizeriei, vacauta sd trezeascd nemultumirea §i. revolta masei impotrivaacestei nedreptati flagrante, lásind pe seama propagandis-tului explicarea completa a acestei contradictii. De aceeapropagandistul actioneaza mai ales prin intermediul cuvin-tului tiparit, iar agitatorul prin viu grai. Propagandistuluii se cer alte insu§iri decit agitatorului. Pe Kautsky §i pe

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 65

Lafargue, de pildi, ii consideram propagandisti, iar peBebel si Guesde agitatori. A admite insl cä existi un altreilea domeniu sau o a treia functie a activitatii practice,incadrind in aceasta functie chemarea maselor la anumiteactiuni concrete", este cea mai mare absurditate, fiindcachemarea", ca act singular, ori intregeste in chip firescsi necesar si tratatul teoretic, si brosura de propaganda, sicuvintarea agitatorica, ori reprezinta o functie pur exe-cutiva. Intr-adevar, sa luam, de pilda, lupta actuala asocial-democratilor germani impotriva taxelor vamale pecereale. Teoreticienii scriu studii asupra politicii vamale sicheama", sa zicem, la lupta pentru tratate comerciale sipentru libertatea comertului; propagandistul face acelasilucru in revista, iar agitatorul in cuvintari publice. Actiu-nile concrete" ale masei constau in acest moment in sem-narea de pencil adresate Reichstagului, prin care se cere sanu fie marite taxele vamale pe cereale. Chemarea la acesteactiuni porneste indirect de la teoreticieni, propagandistisi agitatori, iar direct de la muncitorii care aduni semnaturiin fabrici si prin case. Dupa terminologia martinovista"ar reiesi nu-i asa? ca Kautsky si Bebel sint amindoipropagandisti, iar cei care aduna semnaturi sint agitatori.

Exemplul germanilor rn-a facut sa ma gindesc la cuvintulgerman Verballhornung, adica, textual, balhornizare. JohannBallhorn a fost un editor din Leipzig care a trait in secolulal XVI-lea. El a scos un abecedar care, asa cum se obis-nuieste, continea si un desen infatisind un cocos. Numaica imaginea acestui cocos nu era cea obisnuita, cu pintenila picioare, ci cocosul era infltisat fara pinteni, dar cudoua oua alaturi de el. Pe coperta abecedarului era adaugat:editie Imbundtafitti de Johann Ballhorn". De atunci ger-manii numesc Verballhornung o astfel de imbunatatire",care in realitate este o inrautatire. i fara sa vrei iti amin-testi de Ballhorn cind vezi cum il aprofundeaza" Marti-novii pe Plehanov . . .

Pentru ce a nascocit" Lomonosov al nostru acest talmes-balmes? Pentru a ilustra a Iskra" da atentie numai uneilaturi a problemei, cum a facut si Plehanov inca in urmicu cincisprezece ani" (39). In 6Iskra », cel putin in momentulde fata, sarcinile propagandei imping sarcinile agitatiei

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

pe planul al doilea" (52). Daci traducem aceastA ultimAfraz1 din limba lui Martinov in limba pe care o vorbestetoatà lumea (cad omenirea n-a avut Inca timp sA-si insu-seascl terminologia nou descoperità), ajungem la urmA-toarele: in Iskra" sarcinile propagandei politice si aleagitatiei politice imping pe planul al doilea sarcina dea prezenta guvernului revendicari concrete de mAsurilegislative si administrative" care sI promitI anumiterezultate palpabile" (sau revendicAri de reforme sociale,dac1 ne este permis sI mai folosim o data, o singura data,vechea terminologie a vechii orneniri, care Inca n-a ajunsla nivelul lui Martinov). Propunena cititorului O. comparecu aceasta tezi urmAtoarea tirada:

,,lzbitor In aceste programe" (programele social-democratilor revolu-lionari) este si faptul a de pun mereu pe primul plan avantajele activi-titii muncitorilor In parlament (care nu exista la noi), ignorInd cu desk-virsire (din cauza nihilismului lor revolutionar) Insemnitatea participáriimuncitorior la adunirile fabricantilor pentru reglementarea mundi Infabrici, aduniti care existl la noi. .. sau fie si a participarii rnuncitorilorla administratis comunali..."

Autorul acestei tirade exprimi ceva mai de-a dreptul,mai limpede si mai deschis decit Martinov aceeasi idee lacare Lomonosov-Martinov a ajuns cu propria sa minte.Acest autor este R.M., care a scris aceastà tirada in Supli-mentul special al ziarului « Raboceaia Misl»" (pag. 15).

s) DEMASCARILE POLITICE $1 CULTIVAREA COMBATIVITATIIREVOLUTIONARE"

Lansind impotriva Iskrei" teoria" sa a cresterii comba-tivitatii masei muncitoresti", Martinov si-a dovedit defapt tendinta de a minimalka aceasta combativitate, deoa-rece el a declarat ca mijlocul preferabil, deosebit de impor-tant si cel mai larg utilizabil" pentru trezirea acestei comba-tivitAti 0 tarimul desfasurArii ei este aceeasi lupti econo-mica in fata careia se prosternau 0 top economistii".AceastA eroare tocmai de aceea este caracteristicI pentruca nu este proprie numai lui Martinov. In realitate, cre--terea combativitAtii rpasei muncitoresti" poate fi dobin-dita numai daca nu ne vom limita la agitatia politica pe

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 67

-tarim economic". Iar una din conditiile esentiale pentruextinderea necesarA a agitatiei politice este organizareademascIrilor politice rnultilaterale. Altfel deck pe bazaacestor demascAri nu poate fi cultivatà comtiinta politicA0 combativitatea revolutionara a maselor. De aceea aceastäactivitate constituie una din functille cele mai importanteale intregii social-democratii internationale, deoarece nicilibertatea politicI nu eliminl citusi de putin necesitateaactivitAtii de demascare, ci ii schimbA doar intrucitva sfera.De pildA, partidul german 10 consolideazA indeosebi pozi-tiile 0 10 extinde influenta datorità tocmai energiei neobo-site a campaniei lui de demascare politica'. Con0iinta claseimuncitoare nu poate fi o con0iinta cu adevArat politicIdacA muncitorii nu sint deprinsi SA reactioneze la absoluttoate cazurile de samavolnicie 0 asuprire, de violenti 0abuz, oricare ar fi clasele care ar avea d.e suferit de pc urmaacestor cazuri, 0 totodatà sl reactioneze tocmai din punctulde vedere social-democrat, 0 nu din vreun alt punct devedere. Con0iinta maselor muncitore0i nu poate fi ocomtiintà cu adevArat de clasl dacA muncitorii nu vorinvAta, pe baza faptelor 0 evenimentelor politice concrete,0 anume a celor la ordinea zilei (de actualitate), sA observepe fiecare din celelalte clase sociale in toate manifestArilevietii lor intelectuale, morale 0 politice, dacl nu vor invataO. aplice in practica analiza materialistä 0 aprecierea mate-rialistA a tuturor laturilor activitatii 0 vietii tuturor claselor,pAturilor 0 grupurilor populatiei. Cine indreaptl atentia,spiritul de observatie 0 comtiinta clasei muncitoare exclusivsau fie chiar in primul rind asupra ei insA0, acela nu estesocial-democrat, deoarece comtiinta de sine a clasei munci-toare este indisolubil legatà de deplina claritate nu numaia ideilor teoretice . . . sau poate mai bine ar fi sA spunem:nu atit a ideilor teoretice despre relatiile dintre toate claselesocietitii actuale, cit a ideilor dobindite in aceastä directiedin experienta vietii politice. Iatà de ce teoria econo-mi0ilor" nomi, potrivit clreia lupta economici ar fimijlocul cel mai larg utilizabil pentru atragerea maselorin mi§carea politica, este atit de profund dOunAtoare 0atit de profund reactionarl prin semnificatia ei practica.Pentru a deveni social-democrat, muncitorul trebuie sili

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

reprezinte clar natura economica §i fizionomia social-politica ale mosierului §i ale popii, ale demnitarului siale tAranului, ale studentului §i ale vagabondului, O. lecunoascA pärtile tari §i pe cele slabe, s'a §tie el se orien-teze in frazeologia curentA §i in feluritele sofisme sub carefiecare clas1 §i fiecare paturA i§i arcuude nAzuintele ei egoiste§i adevIrata ei fire", sl §tie sA-§i dea seama ce institutii§i ce legi oglindesc §i cum anume oglindesc cutare saucutare interese. i nu existA nici o carte prin care poatefi dobinditä aceastA reprezentare limpede". Ea poate fidata numai de tablourile vii §i de demascarea promptla celor ce se petrec in momentul respectiv in jurul nostru,a lucrurilor despre care top laolalta §i fiecare in felul luivorbesc in gura mare sau numai in soapta, care i§i gAsescexpresia in cutare sau cutare evenimente, cifre, sentintejudecAtoresti etc. etc. Aceastä demascare politicI multi-lateralà este conditia necesarà §i esenfiald a cultivArii comba-tivitatii revolutionare a maselor.

De ce muncitorul rus dà Inca in prea micA mAsurà dovadide combativitate revolutionarà in legatura cu comportareasalbaticl a politiei fata de popor, cu persecutarea sectan-tilor, cu maltratarea t'Aranilor, cu infamiile cenzurii, cuschingiuirea soldatilor, cu inAbusirea celor mai inofensiveaspiratii culturale etc.? Nu cumva din cauzI cA luptaeconomicA" nu-1 face sa se loveascI" de aceste lucruri,pentru cA ele nu-i prea promit" rezultate palpabile",pozitive"? Nu, aceastä pArere nu reprezintA, repetam,nimic altceva decit o incercare de a arunca vina ta asupraaltuia, de a atribui propriul tau filistinism (si bernsteinism)masei muncitore§ti. Trebuie sl ne invinuim pe noi, proprianoastrA lArninere in urmA fatà de mi§carea maselor, sAne invinuim ca n-am fost 'Inca in stare sA organizam demas-can destul de ample, de pregnante §i de prompte ale tuturoracestor infamii. Dacl vom face acest lucru (pe care putem§i trebuie facem), atunci §i cel mai inapoiat muncitorva intelege sau va simti ca. studentul §i sectantul, tam nul§i scriitorul sint batjocoriti si maltratati de acelea§i forteale intunericului care-I asupresc §i pe el §i-1 strivesc inviatA pas cu pas. i cind va simti aceasta, el va fi cuprinsde dorinta, de o dorintä irezistibill, de a reactiona, i va

si-1

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACET ? 69

fi in stare astIzi sI huiduiascI pe cenzori, mline sl demon-streze in fata locuintei guvernatorului care a inabusit orIscoalI taraneasca, poimiine sI dea o lectie jandarmilorin sutanä care isi iau rolul de sfintä inchizitie etc. Am fIcutInca foarte putin, aproape nimic n-am facut pentru a aruncain rindurile maselor muncitoresti demascari prompte simultilaterale. Multi dintre noi nici nu sint Inca constientide aceastà datorie a lor; ei se tirisc spontan in coada lupteimarunte de zi cu zi", dusI in cadrul ingust al vietii defabrica. Si in aceastà situatie a spune cl « Iskra» are ten-dinta de a diminua importanta mersului progresiv al lupteimárunte de zi cu zi in comparatie cu importanta propa-gärii unor idei stralucite si desIvirsite" (Martinov, pag. 61)inseamn1 a trage partidul inapoi, inseamnI a apara si a proslIvilipsa noastrI de pregatire si rIminerea noastrI in urma.

Cit priveste chemarea maselor la actiune, ea va venide la sine de indata ce va incepe sa se desfIsoare o agitatiepolitick' energica si vor avea loc demascari vii si pregnante.A prinde pe cineva asupra faptului si a-1 infiera pe locin fata tuturor si pretutindeni, acest lucru are mai multefect decit ofice chemare", iar acest efect este adeseoriatit de puternic, incit este cu neputinta sä stabilesti apoicine de fapt a chemat" multimea sk dne a propus cutaresau cutare plan de demonstratie etc. SI chemi nu insensul general, ci in sensul concret al cuvintului , acestlucru se poate face numai la locul actiunii; sI cheme poatenumai cine este gata sa porneascI el insusi imediat laactiune. Iar datoria noastra, a publicistilor social-democrati,este sä adincim, sl largim si sI intensificim demasclrilepolitice si agitatia politica.

fiindcà veni vorba despre chemlri". Singurul organcare inainte de evenimentele din primavara a chemat pemuncitori sä intervinI activ intr-o problema ce nu promiteamuncitorior nici un rezultat palpabil, cum era incorpo-rarea fortatI a studentilor, a fort Iskra". IndatI dupIpublicarea ordonantei din 11 ianuarie cu privire la Incor-porarea a 183 de studenti", Iskra" a publicat un articolin aceastI chestiune (nr. 2, februarie), §i inainte de a fi inceputvreo demonstratie, a chemat de-a dreptul pe muncitor slvina in ajutorul studentului", a chemat poporul" O. dea

www.dacoromanica.ro

70 V. I. LENIN

o riposta fati§a insolentei provocari a guvernului *. tntrebampe oricine: cum se explica faptul interesant c Martinov,care vorbe§te atit de mult de chemari", care considerachiar chemarile" drept un gen deosebit de activitate, nua pomenit nid un cuvint despre aceastii chemare? i, gastind lucrurile, faptul cà Martinov acuza Iskra" de unila-teralitate pentru ca nu cheama" in suficienta masura lalupti pentru revendicari care promit rezultate palpabile"nu este oare o dovada de filistinism?

Economi§tii" no§tri, inclusiv Rabocee Delo", au avutsucces datoriti faptului cA s-au adaptat muncitorilor ma-poiati. Dar muncitorul social-democrat, muncitorul revo-lutionar (§i numarul acestor muncitori cre§te intr-una) varespinge cu indignare toate aceste rationamente cu privirela lupta pentru revendicari care promit rezultate palpabile"etc., deoarece va intelege a toate acestea sint simple vari-ante ale vechialui cintec al sporului de o copeica la rubla.Acest muncitor va spune sfatuitorilor sai de la RaboceaiaMisl" i Rabocee Delo": degeaba vä agitati, domnilor,amestecindu-va cu atita zel in treburi cu care sintem instare s-o scoatem i singuri la capat, §i, in acelgi timp,va sustrageti de la indeplinirea adevaratelor voastre inda-toriri. Nu e nicidecum inteligent din partea voastra saspuneti cA sarcina social-democratilor este de a imprimaluptei economice ing§i un caracter politic; asta e numai uninceput §i nu in aceasta constà principala sarcini a social-democratilor, cad in lumea intreaga, inclusiv in Rusia,poll fia Insãfl incepe deseori th imprime luptei economice uncaracter politic, muncitorii invata singuri sa inteleaga departea cui se situeaza guvernul**. Cáci doar lupta e cono-

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politick 1961, editia a dons,pag. 382-387. NOM red.

Cerinta de a imprima luptel economice tnsisi un caracter politic" ezprimiin modul cel mai pregnant ploronirea in Ala spontaneildfri in dorneniul activititii polidce.De cele mai mulce od lupta economicii ia un caracter politic in mod tpontan, adici fariiintervemia bacilului revolunonar incelectualitatea", fad interveruia social-democra-t/10f constienti. Ala, de pildi, lupta economici a muncitorilor din Anglia a capitat uncaracter politic fixii nici o participate a socialistilor. Sarcina social-democratilor au selimiteazl Insi la o agitatie politici pe drim economic; sarcina lor este de atramforma aceastl polida trade-unionista intr-o lupti politici social-democratii,ds a Mori lickirile de constinn8 poliucl pe care lupta economica le trezeste Inmuncitori, pentru a-i tidied pe acqtia la nivelul constiintei politice social-democrat& larMartinovii, in loc de a ridica si de a irnboldi coastiinla politicI dasteptati spontan, a

"

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 71

mica a muncitorilor impotriva patronilor i guvernfilui",de care faceti atita caz de para ati fi descoperit America,este dusA In mas1 de muncitorii din colturile cele maiindepartate ale Rusiei, care au auzit de greve, dar n-auauzit aproape nimic de socialism. CAci doar acea comba-tivitate" a noasträ, a muncitorilor, pe care voi cu totiivreti s-o sprijiniti formulind revendicari concrete carepromit rezultate palpabile, noi o avem, iar in munca noastrãmáruntà, sindicalà, de zi cu zi, formulam noi in§ine acesterevendicari concrete, de multe ori flea' nici un fel de ajutordin partea intelectualilor. Dar noi nu ne multuniim cu oasemenea combativitate. Nu sintem ni§te copii care pot fihrAniti cu terciul unei politici exclusiv economice". Noivrem sa §tim tot ceea ce §tiu i ceilalçi, vrem sä cunoa§temin amInuntime toate aspectele vietii politice i sl luàmparte active's' la absolut toate evenimentele politice. Pentruaceasta se cere ca intelectualii sI ne repete mai putin ceeace §tim i singuri * i si ne dea mai mult din ceea ce Incanu §tim, din ceea ce noi singuri n-am putea dobindi nicio-dad pe baza experientei ci§tigate de noi in activitatea dinfabrici §i a celei economice", i anume: cuno§tinte politice.progorneati In fate spontansikilii, sustintnd si repetind tntr-una,ptni ti se face sill, ci lupe":economici ii face pe muncitori si se loveasci" de problema lipsei lor de drepturi politice.Ceea ce e mai prost, domnilor,e ci Roman desteptare spontani a constiintei politice trade-unioniste MI vi face pe voi rri vJ lovili" de problerna sarcinilor voastre social-democrate I

Pentru a dovcdi c toate aceste cuvinte adresate de muncitori economistiloen-au fost scornite de noi, ne vom referi la doi martori care, firi indoiall, cunosc Inmod direct miscarea muncitoreasci si nu inclini citusi de putin si ne tini parte noun,dogmaticilor", deoarece until dintre ei este un economist" (care consideri pinnRabocee Delo" un organ politic), kr celilalt un terorist. Primul manor este autorulunui articol, remarcabil prin veracitatea i vioiciunea lui, inritulat: Mirarea munci-toreasci din Petersburg si sarcinile practice ale social-democratier, publicat tn RaboceeDelo" nr. 6. El imparte pe muncitori in 1) revolutionari constienti, 2) o pituri inter-mediari pi 3) restul masei. Pitura intermediari, spune el, se intereseazi adeseori in maimare misuri de problemele viedi politice deck de interesele sale economice imediate,a citron legiturn cu condidile sociale generale a inteles-o de mule` Raboceais Misl"este aspru criticati": mereu aceleasi lucruri de mult cunoscute, de mult citite", nicila cronica politici nu gisesti nimic" (pag. 30 si 31). Dar chiar si in cea de-a treiamasabiserici si

muncitorilor mai receptivi, mai tined si mai putin pervercid de circiumá si decare n-au aproape niciodati posibilitstea si-si procure o carte cu continue

politic discuta alandala despre fenomenele vietii politic; reflectind, pe baza unor infor-madi fragmentare, asupra tulburirilor studentesti" etc. lar teroristul scrie: Eicitesc o dui, de &mil ori cele sense in legit-urn cu diverse fapte mirunte din viata defabrici din diferite alte orase, iar apoi nu se mai uiti la E plictisitor ... Si nuvorbesti despre stat intr-un ziar muncitoresc . inscamni si-I consideri pe tnuncitorun copilas . . . Muncitorul nu-i tin copilar (Svoboda" ', publicada grupului revolu-tionar-socialist, pag. 69 pi 70).

si

pleura:

www.dacoromanica.ro

72 V. . LENIN

Aceste cuno§tinte, voi, intelectualii, le puteti dobincli §isinteti datori sa ni le impartasiti intr-o masura de o suti§i de o mie de ori mai mare decit ati facut-o pini acum,§i sa ni le impartasiti nu numai sub forma de rationamente,bropri §i articole (care adeseori sint iertati-mi sinceri-tatea 1 cam plicticoase), ci neaparat sub forma uneidemascriri vii a tot ceea ce intreprind astazi guvernul §i.clasele cliriguitoare de la noi in toate domeniile vietii.Indepliniti-va cu mai mult zel aceastä datorie §i vorbilimai pulin de crefterea combativiteVii masei muncitorefti". Noisintem cu mult mai combativi decit credeti voi §i §timsa sustinem prin lupta de strada deschisa chiar §i reven-dicari care nu promit nici un fel de rezultate palpabile" 1*i, apoi, nu voi aveti caderea de a face s1 creasca" corn-bativitatea noastra, fiindca voua infivei tocmai combativitateavel lipsefte. Ploconiti-va mai putin, domnilor, in Eta spon-taneit."pi §i preocupati-va mai mult de cre§terea proprieivoastre combativitati 1

ci) CE ARE COMUN ECONOMISMUL CU TERORISMUL?

Mai sus, in nota, am pus fall in fata un economist §iun terorist nesocial-democrat, care din intimplare s-audovedit a fi solidari intre ei. Dar, in general vorbind, intreunii §i ceilalti existä nu o legatura intimplatoare, ci o lega-tura launtrici necesara, despre care va trebui sa vorbimmai jos, §i anume va trebui s'al ne referim la ea in legaturacu problema cultivarii combativitatii revolutionare. Tero-ri§tii de astazi §i. economistii" au o radkina comunä:ploconirea in fate: spontaneitiiIii, despre care am vorbit Incapitolul precedent ca despre un fenomen general §i pe careo examinam acum din punctul de vedere al inriuririi ceo are in domeniul activitatii politice §i al luptei politice.La prima vedere, afirmatia noastra ar putea &à para unparadox: atit de mare pare sa fie deosebirea dintre cei caresubliniaza lupta mkt-anti de zi cu zi" §i. cei care cheamila o luptà individuala plina de abnegatie. Dar acesta nueste un paradox. Economistii" §i. teror4tii se ploconescin fata celor doi poli ai aceluiasi curent al spontaneitatii:,,econorn4tii" se ploconesc in Eta spontaneitatii mi§carii

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 73

pur muncitore§ti", terori§tii in fata spontaneitatii Inflaca-ratei indignari a intelectualilor care nu §tiu sau nu au posi-bilitatea sa lege activitatea revolutionara intr-un singur totcu mi§carea muncitoreasca. Celui care §i-a pierdut cre-dinta sau nu a crezut niciodata in aceastä posibilitate ii esteintr-adevar greu sa gaseasca aka ie§ire sentimentului saude indignare §i energiei sale revolutionare decit teroarea.A§adar, ploconirea in fata spontaneitatii In ambele directiiaratate mai sus nu este altceva deck inceputul Infaptuiriifaimosului program al Credo"-ului: muncitorii duc luptalor economica impotriva patronilor §i guvernului" (sl neierte autorul Credo"-ului d exprimam ideea lui cu cuvintelelui Martinov 1 Socotim ea' sintem in drept s-o facem, deoarece§i in Credo" se spune a, in lupta lor economica, munci-torii se lovesc de regimul politic"), iar intelectualii duc cupropriile lor forte lupta politica', fire§te, cu ajutorul teroriiAceasta-i o concluzie absolut logica §i inevitabilà, asupracareia nu se poate sa nu insistlm, chiar dacti cei care incepsà infaptuiasca acest program nu fi-ar da nici ei seama deinevitabilitatea ei. Activitatea politica i§i are logica ei,care nu depinde de con§tlinta celor care, cu cele mai baneintentii, fie ca indeamnä la teroare, fie ca cer sa. se dealuptei economice insa§i un caracter politic. Iadul e pavatcu bane intentii, §i in cazul de fata bunele intentii nu tescapa Inca de atractia spontana de a merge pe linia minimeirezistente", pe linia programului pur burghez al Credo"-ului.

doar nu este intimplator nici faptul ea multi liberaliru§i atit liberalii declarati cit §i liberalii care poarta omasa' marxista simpatizeaza din toati inima cu teroarea§i se straduiesc sà sprijine accentuarea tendintelor teroristedin momenta' de fata.

Cind a luat na§tere Grupul revolutionar-socialist Svo-boda", care §i-a pus ca sarcina tocmai sprijinirea la maximuma mi§carii muncitore§ti, dar a inclus in program teroarea

a tins sa se emancipeze, ca sà zicem a§a, de social-demo-crape, acest fapt a constituit o confirrnare in plus,a remar-cabilei perspicacitati a lui P. B. Akselrod, care literalmente

prevestit, Ina la sfinritul andui 1897, aceste rezultate aleoscilarior social-democrate (Despre sarcinile actuale §idespre tactica") §i a schitat renumitele sale doui pers-

I

si

a

www.dacoromanica.ro

74 V. I. LENIN

pective". Toate disputele i divergentele care au urmatintre social-democratii ru§i sint deja cuprinse, ap cum ecuprinsA planta in sAmintl, in aceste doul perspective*.

Din punctul de vedere arltat mai sus, devine limpedefaptul a Rabocee Delo", care n-a rezistat in fata spon-

taneitAtii economismului", n-a rezistat nici in Eta spon-taneitatii terorismului. E foarte interesant sI mentionämaici o argumentare speciall la care recurge grupul Svoboda"In favoarea terorii. El neagl cu desIvir§ire" rolul terorii camijloc de infricopre (Rena§terea revolutionarismului",pag. 64); in schimb, pune pe primul plan insemnAtateaei ca mijloc de excitare (de imboldire)". Acest lucru estecaracteristic, in primul rind, ca unul din stadiile de descom-punere §i de declin ale acelui cerc de idei traditionale (ante-rioare ideilor social-democrate) in virtutea cArora revolu-tionarii au proclamat principiul terorii. A recunoa§teacum guvernul nu poate fi infricopt" §i, prin urmare,nici dezorganizat prin teroare inseamnA, In fond, a con-damna in mod categoric teroarea ca sistem de lupta, ca steelde activitate consfmtitA de program. In al doilea rind,acest lucru este i mai caracteristic ca model de neintelegerea sarcinilor noastre imediate pe tArimul cultivärii comba-tivitAtii revolutionare a maselor". Svoboda" propagAteroarea ca mijloc de a imboldi" mi§carea muncitoreasca,ca mijloc de a-i da un puternic impuls". Cu greu Içi potiimagina o argumentare care sI se respingl singuel in modmai vIdit 1 Se pune intrebarea: oare in viata din Rusia sAfie atit de putine infamii, incit sA fie nevoie si se mai nIsco-ceascA mijloace speciale pentru a-i imboldi" pe oameni?

pe de aka' parte, nu este oare evident 61 cel pe care nu-1

martinov incbipuie o alti dilemi, mai reall" (?) (Social-democratia 1 clasarnuncitoare", 19): ori social-democratia ti asumi conducerea directi a luptei econo-mice a proletariatului i o transformi prin 'means ( I) intr-o lupti revolutionari declasi" Prin aceasta", adici, evident, prin conducerea directi a luptei economice.Si ne arate Martinov unde s-a mai vizut ca Mama! prin conducerea luptei sindicalesi se 6 izbutit a transforms o miscare trade-unionisti intr-o miscare revolutionari dedna. Cum de nu intelege ci ci pentru aceasti transformare" trebuie si incepem Inmod activ sl conducem direct" agitatia politici mad/a/era/a?. . . Ori cealalti perspec-tivi: social-democratia se di in lituri de la conducerea luptei economice a muncitorilorsi prin Recasts . isi taie aripile" . . . Potrivit pirerii mentionate mai sus a revistei Rabo-cee Delo", cea care se di in lituri" este Iskra". Noi am vizut Intl ci Iskra" facemai mai nub pentru conducerea luptei economice &di Raborre firi a se mirginiIasi la acest lucru i firi Ingiula, de dragul acestei conduced, sarcinile politic&

cl

Oslo",

si

e-#

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 75

revold 0 nu-I poate revolta nici macar samavolnicia dinRusia va privi scobindu-se in nas" lini§tit 0 la luptadintre guvern 0 o mina de terori§ti? AdevArul este amasele muncitore§ti gilt foarte revoltate de ticalo0ile vietiidin Rusia, dar noi nu §tim sa stringem, ca sa zicem a§a,:0 O. concentram toate acele picaturi 0 piriia§e ale revolteipopulare pe care viata rusA le genereazA in masura infinitmai mare decit ne inchipuitn 0 credern noi, or, ele trebuie-adunate intr-un singur torent uria§. a aceasta sarcini esterealizabila, aceasta o dovede§te fira putind de tagadi cre-verea uria§1 a mi§carii muncitore§ti 0 setea de literatura-politica., pe care o videsc muncitorii 0 despre care amvorbit mai sus. Iar indemnul la teroare, ca 0 indemnule a da luptei economice ins10 un caracter politic, repre-.zinta forme diferite de sustragere de la datoria cea maiimperioasi a revolutionarilor ru0: organizarea unei agitatii-politice multilaterale. Svoboda" vrea sei inlocuiascei agitatiaprin teroare, declarind pe fad a, de indata ce va incepe,o agitatie intensa, energicA in rindurile maselor, teroarea10 va fi indeplinit rolul ei de mijloc de excitare (de irnbol-dire)" (Renwerea revolutionarismului", pag. 68). Aceasta-aratà tocmai ci atit terori§tii cit 0 economi§tii" subaprecia0combativitatea revolutionad a maselor, in ciuda faptului

evenimentele din primavara * au constituit o marturievadita a acestei combativitati, unii pornind in ciutareaunor excitanti" artificiali, ceilalti vorbind de revendiciri,concrete". Nici unii nici ceilalti nu dau destull atentie-cre§terii propriei lor combativitali in domeniul agitatiei politice0 al organizarii demascarior politice. Si acest lucru nu-poate fi inlocuit cu nimic altceva, nici acum, nid alta dad.

e) CLASA MUNC1TOARE, LUPTATOR DE AVANGARDAPENTRU DEMOCRATIE

Am vazut ca. desfa§urarea unei agitatii politice foarte-ample, prin urmare 0 organizarea unor demascari politicemultilaterale, constituie o sarcinA absolut necesara, sarcinacea mai imperioath a activitatii, daca aceastA activitate este

' Este vorba de primivara anului 1901, clnd au inceput mari demonatratil de.atradi 0. (Nota autorului la edi;ia din 1907. Nola rod.)

ca

www.dacoromanica.ro

76 v. 1. LENIN

cu adevarat social-democrata. Dar noi am ajuns la aceastaconcluzie pornind numai de la nevoia cea mai arzatoarea clasei muncitoare de cuno§tinte politice §i. de educapepolitica. Or, acesta ar fi un mod prea ingust de a pune pro-blema, deoarece ar insemna ignorarea sarcinilor general-democratice ale oricarei social-democrapi in general §iale social-democratiei ruse contemporane in special. Pentrua explica cit mai concret aceasta teza, vom incerca sa tratamproblema sub aspectul cel mai apropiat" pentru un econo-mist", §i anume, sub aspectul practic. Toata lumea estede acord" ca trebuie sa dezvoltam constiinta politica aclasei muncitoare. Se pune intrebarea: cum sa facem acestlucru §i ce se cere pentru aceasta? Lupta economicl facepe muncitori si se loveasca" numai de problemele privi-toare la atitudinea guvernului fata de clasa muncitoare§i, de aceea, oricit ne-am straclui sl indeplinim sarcina de aimprima un caracter politic luptei economice insa§i", nicio-dad nu vom putea si ridicam con§dinta politica a munci-torilor (pina la nivelul con§tiintei politice social-democrate)in cadrul acestei sarcini, deoarece aces! cadru insuii esteingust. Formula lui Martinov e interesanta pentru noi nupentru cà este o ilustrare a talentului lui Martinov de aincurca lucrurile, ci pentru ca exprima plastic gre§ealafundamentala a tuturor economi§tilor", §i anume con-vingerea ca am putea dezvolta con§dinta politica de clasaa muncitorilor, ca A. zicem a§a, dinduntrul luptei lor econo-mice, adica pornind numai (sau mai ales) de la aceastälupta, bazindu-ne numai (sau mai ales) pe aceasta lupta.Aceasta conceptie este fundamental gre§iti; §i. tocmai dinpricini ca economi§tii", suparindu-se pe noi pentru pole-mica pe care o ducem impotriva lor, nu vor si chibzuiascacum se cuvine asupra originii divergentelor noastre, ajungemla situatia ca literalmente nu ne mai intelegem unii pe altii,ca vorbim limbi diferite.

Con§dinta politica de clasa nu poate fi adusä munci-torului decit din afard, adica din afara luptei economice,din afara sferei relaPilor dintre muncitori §i. patroni. Sin-gurul domeniu din care se pot sorbi cuno§tinte politiceeste domeniul relatiilor tuturor claselor §i paturilor custatul §i. guvernul, domeniul relapilor dintre kate clasele.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 77

De aceea la Intrebarea: ce-i de flcut pentru a transmitemuncitorilor cunostinte politice? nu se poate da numairIspunsul cu care, in majoritatea cazurilor, se multumescpracticienii ca sI nu mai vorbim de practicienii careinclinà spre economism", i anume rIspunsul cI trebuiesl mergem la muncitori". Pentru a transmite muncitorilorcunostinte politice, social-democratii trebuie sã meargei intoate clasele populatiei, trebuie sI trimitä in toate partiledetasamente ale armatei lor.

Alegem intentionat o formulare atit de colturoasl, neexprimIm intentionat intr-un mod simplist i egos, nudin dorinta de a ne exprima in paradoxe, ci pentru a-iface pe economisti" sI se loveascl" de sarcinile pe careei le desconsiderl intr-un mod inadmisibil, pentru a-i faces1 se loveascl" de deosebirea dintre politica trade-unionistà

cea social-democratl, deosebire pe care ei nu vor s-ointeleagI. De aceea rugIm pe cititor pIstreze calmul

sä ne asculte cu atentie pinI la capat.Sà lulm tipul cel mai easpindit in ultimii ani de cerc

social-democrat si sä examinlm activitatea lui. El are legI-turi cu muncitorii" si se multumeste cu aceasta, publicindmanifeste in care infiereazI abuzurile din fabrici, pIrtinireacapitalistilor de atre guvern i samavolnicia politiei. LaadunIrile la care participI muncitorii discutia de obiceinu depaseste sau aproape nu depIseste cadrul acelorasiteme; referatele i conferintele tratind despre istoria miscariirevolutionare, despre problemele de politica internIexternI ale guvernului nostru, despre problemele evolutieieconomice a Rusiei i a Europei, ale situatiei diferitelorclase in societatea de aseazi etc. sint o mare raritate. Lastabilirea sistematicI de legIturi cu celelalte clase socialeqi la extinderea acestor legaturi nu se gindeste nimeni.In fond, in majoritatea cazurilor, membrilor unui astfelde cerc le apare ca ideal de militant un om care seamanImai curind cu un secretar de trade-union decit cu Ufisocialist conducItor politic. aci mice secretar de trade-union englez, de pildI, ajutI intotdeauna pe muncitorisI duel lupta economicl, organizeaza demascIri ale rin-duielilor din fabrici, aratI caracterul nedrept al legilormIdurilor care restring libertatea de grevl, libertatea dc

sisI-si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

78 V. I. LENIN

organizare a pichetelor de greva (pentru a preveni pe totica la fabrica respectiva are loc o greva), arata ca arbitrii,care apartin claselor burgheze ale poporului, sint partini-tori etc. etc. Intr-un cuvint, orice secretar de trade-union_organizeaz i ajuta la organizarea luptei economice impo-triva patronilor i guvernului". i n-am putea insista inde-ajuns asupra faptului a asta nu este Inca social-democratismcä idealul de social-democrat nu trebuie sa fie un secretorde trade-union, ci un tribun al poporului, care O. vie sareactioneze la toate manifestarile de samavolnicie i de-asuprire, oriunde s-ar produce, oricare ar fi patura saaclasa care ar avea de suferit de pe urma lor, care sa

sintetizeze toate aceste manifestari, infatiOnd un singur-tablou al samavolniciei politienevi 0 al exploatarii capi-taliste, care sa vie si se foloseasca de orice fapt miruntpentru expune In fa/a tuturor convingerile socialisterevendicarile democratice, pentru a arata absolut tuturor-insernnitatea istorici mondiala a luptei de eliberare a pro-letariatului. Faceti, de pilda, o comparatie intre un militantcum este Robert Knight (cunoscutul secretar i conducatoral uniunii cazangfilor, unul dintre cele mai puternice trade-unionuri engleze) 0 W. Liebknecht i incercati sa aplicatiin acest caz contrapunerile in care i0 incadreazi Martinovdivergentele lui cu Iskra". Veti vedea incep sà rasfoiesc-articolul lui Martinov ca Robert Knight in mult maimare ma'sura chema masele la anumite actiuni concrete".(39), pe cind Wilhelm Liebknecht se indeletnicea mai n.mltcu explicarea de pe pozitii revolutionare a intregii orinduiriactuale sau a unora dintre manifestarile ei" (38-39); ca.Knight formula revendicarile imediate ale proletariatului

arata mijloacele pentru infaptuirea lor" (41), pe cind.Liebknecht, de0 Ikea i acest lucru, nu se dadea totu0in laturi de a conduce in acela0 timp activitatea energicaa diferitelor paturi opozitioniste" i sa le dicteze un pro--gram de actiune pozitiv" * (41); ca R. Knight a cautat-sà imprime, pe cit posibil, luptei economice insa0 uncaracter politic" (42) 0 se pricepea de minune sa prezinte.

De pi1d, tn timpul rizboiului franco-gennan, Liebknecht a clictat programul de-actiune Iningd dernorrelii gi In i mai mare mkuni au fkut-o Marx i Engels in

stie-sa

a-si si

si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 79

guvernului revendicari concrete, care promit anumite rezul-tate palpabile" (43), pe cind Liebknecht se indeletniceamult mai mult cu demascari" unilaterale" (40); a KnightdAdea mai multà importantà mersului progresiv al lupteimArunte de zi cu zi" (61), pe cind Liebknecht dadea maimultA importanta propagarii ideilor stralucite §i desavir-site" (61); ca Liebknecht a facut din ziarul condus de eltocmai un organ de opozitie revolutionarà care demascarinduielile de la noi, §i in special rinduielile pofitice, intru-cit ele se ciocnesc cu interesele celor mai felurite pAturiale populatiei" (63), in timp ce Knight lucra pentru cauzamuncitorilor, in string legatura organica cu lupta prole-tara" (63) daca strinsa legatura organicA" e inteleasain sensul ploconirli in fata spontaneitatii pe care am anali-zat-o mai sus pe baza exemplului lui Kricevski §i Martinov

§i. i§i ingusta sfera sa de exercitare a influentei", fiind,fire§te, convins, ca §i Martinov, ca. prin aceasta face cainfluenta insA§i g fie mai complexa" (63). Intr-un cuvint,yeti vedea cA, de facto, Martinov coboara social-democratiala nivelul trade-unionismului, de§i el face acest lucru,fire§te, nu pentru ca n-ar dori binele social-democratiei,ci pur §i simplu pentru cI s-a cam pripit sA-1 aprofundezepe Plehanov, in loc sI-si dea osteneall sA-1 inteleagA.

Dar sa ne intoarcem la expunerea noastrI. Am spusa un social-democrat, dacI este nu numai in vorbepentru dezvoltarea sub toate aspectele a con§tiintei politicea proletariatului, trebuie sa mearga in toate claselepopulatiei". Se pune intrebarea: cum sa facem acest lucru?avem destule forte pentru aceasta? exista teren pentru oastfel de muncl in toate celelalte clase? nu va insemnaaceasta o abatere sau nu va duce la o abatere de la punctulde vedere de clasà? SI ne oprim asupra acestor probleme.

Trebuie O.* mergem in toate clasele populatiei" §i cateoreticieni, §i ca propagandi§ti, §i ca agitatori, §i ca orga-nizatori. CI social-democratii trebuie sali indrepte activi-tatea teoretica spre studierea tuturor particularitatilor situa-tiei sociale §i. politice a diferitelor clase, despre aceastanu se indoie§te nimeni. Dar in aceastä ,privinta se facefoarte putin, mult rhea putin in comparatie cu muncaindreptatI spre studierea particularitatilor vietii din fabrici.

www.dacoromanica.ro

80 V. I. LENIN

tn comitete si in cercuri yeti intilni oameni care fac chiarstudii speciale aprofundate in legItura cu o anumitA ramuràa industriei de prelucrare a fierului, dar LIU yeti gAsi aproapenici un caz in care membrii organizapilor (nevoiti, cumse intimpll adesea, sA plaseascI, dintr-un motiv sau altul,activitatea practica) sA se ocupe in mod special cu strin-gerea materialului in legAtura cu vreo problema de actua-litate din viata noastrl socialA i politicA, probleml care arputea constitui un prilej pentru activitate social-democratIin celelake plturi ale populapei. Vorbind despre slabapregatire a majoritAtii conducAtorilor de astazi ai miscAriimuncitoresti, nu se poate sA nu pomenim si de o pregAtirein aceastA privinta, deoarece si ea este legata de intelegereaeconomisti" a strinsei legaturi organice cu lupta prole-tarl". Dar principalul este, bineinteles, propaganda i agitafiain rindurile tuturor pAturilor poporului. Pentru social-clemocratul din Europa occidentalA, aceastl sarcinA esteinlesnità de adunArile i intrunirile populare, la care poateveni oricine doreste, este inlesniti de parlament, unde el areposibilitatea sà vorbeascl in Eta deputatilor tuturor claselor.La noi nu existà nici parlament, nici libertate de intrunire,totusi noi gAsim posibilitatea s'A organizam adunAri cu munci-toni care vor sà asculte pe un social-democrat. TrebuiegAsim i posibilitatea de a organiza adunAri cu reprezentanPituturor claselor populapei care vor sl asculte pe un democrat.CAci nu este social-democrat acela care in practicI uitA clcomunistii sprijinA once miscare revolutionara" 61, elsintem deci datori s expunem i s subliniem in fafa intre-gului popor sarcinile general-democratice, fàr s ascundemnici o singurà clipä convingerile noastre socialiste. Nu estesocial-democrat acela care in practic Ii uità datoria dea fi in fruntea tuturor in ceea ce priveste formularea, accentuarea

rezolvarea orica'rei probleme general-democratice.Cu acest lucru toatà lumea este de acord 1" ne va

intrerupe cititorul nerAbdator iar in noile instructiunipentru redactia revistei Rabocee Delo", adoptate de ultimulcongres al uniunii, se spune limpede: Drept prilej pentrupropaganda si agitatia politica' trebuie sA serveasci toatefenomenele i evenimentele din viata sociallcare priIesc proletariatul fie direct, ca clasi aparte, fie ca

sA

si ,si politica

www.dacoromanica.ro

CE-I DE 'FAcut ? /31

avangardii a tuturor fortelor revolufionare in lupta pentru liber-tate" (Doui congrese", pag. 17, subliniat de noi). Da,acestea sint cuvinte foarte frumoase §i foarte juste, si tiolam fi pe deplin multumiti daca Rabocee Delo" le-ar in/elege,dacii pe lingd aceste cuvinte n-ar spune fl altele care se bat capin cap cu ele. Cad flU e destul sa ne numim avangarda",detasatnentul cel mai inaintat; trebuie sä i actionam ina§a fel incit toate celelalte deta§amente sà vada si sa fie nevoite

recunoasca ca noi mergem in frunte. Intrebam, pecititor: oare reprezentantii celorlalte detasamente" shitatit de prosti Incitsà ne creada pe cutrint atunci cind spunemcä noi sintem avangarda"? Inchipuiti-va in mod concreturmatorul tablou. In detasamentul" tadicalilot ru§i cultisau al constitutionalistilor liberali vine lin social-democratci declara: noi sintem avangarda; in prezent avem in fatanoastra sarcina de a imprima, pe cit posibil, luptei econo-mice insaisi un caracter politic". Orice radical sau constitu-tionalist mai mult sau mai putin inteligent (si printre radi-calii si constitutionalistii ruci sint multi oatneni inteligenti)se va multumi sa zimbeasca auzind aceste cuvinte §i vaspune (bineinteles in sinea lui, pentru ca, in cele mai multecazuri, ei sint diplomati cu experienta): naiva mai estesi avangarda» aceasta I Nici macar nu intelege ca estesarcina noastra, a reprezentantilor ceror mai avansati aidemocratiei burgheze, de a imprima luptei economiceinsa# a muncitorflor un caracter politic; Caci i noi, Ca §itoti burghezii din Europa occidentall, vrem sa-i antrenampe muncitori in politica, dar numai in politica track-unionistd,# nu in politica social-clemocrath. Politica trade-unionista aclasei muncitoare este tocmai politica burgbetli a claseimuncitoare. Iar formularea pe care avangarda> o da sarciniisale nu este altceva decit formularea politicii trade-unioniste IDe aceea n-au decit sa-si spunk' social-democrati cit poftesc.Doar nu sint copil ca sa fac caz de nicte etichete I Numai sanu cada sub influenta acestor periculosi dogmatici ortodocsi,sa lase dibertatea criticii» in seama acelora care in mod incon-stient imping social-democratia spre fagasul trade-unionist I"

Dar zimbetul imperceptibil al constitutionalistului nostruse va transforma intr-un ris homeric cind va afla cä In peri-oada actuall, cind in miscarea noastra spontaneitatea domini

-

sa

www.dacoromanica.ro

82 V. I LENIN

In mod aproape absolut, social-democratii care vorbescde caracterul de avangarda al social-democratiei nu setern de nimic mai mult dedt de subaprecierea elementuluispontan", ci se tem si nu minirnalizeze importanta mersuluiprogresiv al luptei mArunte de zi cu zi in comparatie cupropagarea ideilor strAlucite §i desivInite" etc. etc. I Undeta§ament de avangarda" care se teme ca nu cumvaelementul con§tient s-o ia Inainte elementului spontan,care se teme A propuna un plan" Indriznet, un plancare sl sileascl §i pe cei care au alte vederi sA-1 recunoasciIn mod unaniml N-or fi confunclind ei cumva cuvintulavangardA cu cuvintul ariergarda?

Intr-adevar, si aprofundam urmAtorul rationament allui Martinov. El spune la pag. 40 el tactica de demascarepe care o urmeazA Iskra" ar fi unilateral, cA oricit amsemana noi neincrederea §i ura impotriva guvernului, nurte vom atinge telul atita timp eh nu vom reu§i sl dezvoltamo energie social Indeajuns de activA pentru doborirealui". Aceasta, in parantezi fie zis, este tot grija, Pe care ocutioa§tem, de a spori combativitatea maselor, imbinatIcu tendinta de ail diminua propria combativitate. Darnu de asta este vorba scum. Martinov vorbe§te aid, prinurmare, de energia revolulionard (pentru doborire"). $i lace concluzie ajunge? Intrucit in timpuri obi§nuite diferi-tele pAturi sociale urmeazA inevitabil cAl diferite, estelimpede ca, avind in vedere acest lucru, noi, social-dernocratii,nu putem sl conducem in acelgi timp activitatea sustinutAa diferitelor pAturi opozitioniste, nu putem sA le dicamun program de actiune pozitiv, nu putem O. le arAtAmprin ce mijloace trebuie si lupte zi de zi pentru intereselelor . . . PAturile liberale se vor ingriji ele singure de luptaactivA pentru interesele lor imediate, care le va face sA seloveascA direct de regimul nostru politic" (41). A§adar,Incepind prin a vorbi despre energia revolutionarl, desprelupta activA pentru doborirea absolutismului, MartinovalunecA imediat spre energia luptei profesionale, spre luptaactivA pentru interesele imediatel Se intelege de la sinea noi nu putem sA conducem lupta studentilor, a libera-lilor etc. pentru interesele" lor imediate"; dar nu despreasta era vorba, onorabile economist"! Era vorba de parti-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT 83

ciparea posibill §i necesag a diferitelor paturi sociale ladoborirea absolutismului; or, aceastd activitate energica acliferitelor pawn opozitioniste" nu numai cA putem, dartrebuie neaparat s-o conducem, dna voim g fim o avan-garda". Pentru ca studentii no§tri, liberalii no§tri etc.si se loveasci de regimul nostru politic", de aceastase vor ingriji nu numai ei singuri, de aceasta se vor ingrijiIn primul rind §i mai ales insA§i politia §i functionarii guver-nului absolutist. Dar noi", daca vrem sl fim democratide avangarda, trebuie g ne ingrijim sd-i facem pe oameniicare, la drept vorbind, 1111 sInt nemultumiti decit de stareade lucruri din universitati sau din zemstve etc. g se pAtrundade ideea cl intregul regim politic este defectuos. Noi trebuieg ne asumam sarcina de a organiza o asemenea luptApolitica multilaterala sub conducerea partidului nostru, Incittoate paturile opozitioniste A poag sprijini 0 chiar sasprijine efectiv, in limita puterilor lor, aceastA lupg §iacest partid. Noi trebuie g formAm, din rindurile practi-cienilor social-democrati, conducatori politici care g §tieg conducl aceasta lupti multilaterala in toate manifestarileei, care la momentul oportun sa t.ie g dicteze un programpozitiv de actiune" §i studentilor In rindurile carora sintframintiri, §i zemtilor nemultumiti, §i .sectantilor revoltati,§i. invatatorilor obijduiti etc. etc. De aceea este cm desdvirfiregrefitd afirmatia lui Martinov cl fag de ace§tia, noi nuputem juca decit rolul negativ de demascatori ai rinduielilorexistente . . . Noi nu putem decit sa le spulberam nadejdilepe care §i le pun in diferitele comisii guvernamentale"(subliniat de noi). Din aceastA afirmatie se vede a Martinovnu InIelege absolut nimic din problema adevaratului rol alavangarzii" revolutionare. Si dna cititorul va lua Inconsideratie acest lucru, el va intelege limpede sensul adevdratal urmatoarelor cuvinte de incheiere ale lui Martinov:« Iskra » e un organ de opozitie revolutionag care demascArinduielile de la noi, §i in special rinduielile politice, Inmasura in care ele se ciocnesc cu interesele celor mai feluritepituri ale populatiei. Noi insi lucram §i. vom lucra pentrucauza muncitoreasca in string legatura organicA cu luptaproletara. Ingustind sfera influentei noastre, noi facem prinaceasta ca influenta insa§i sa fie mai complexi" (63). Sensul

www.dacoromanica.ro

84 V. I. LENIN

adevarat aL acestei concluzii e urmatorul: Iskra" vrearidim politica trade-unionistä a clasei muncitoare (la care,,din neintelegere, din lipsa de pregatire sau. din convingere,se marginesc la noi atit de des practicienii) la nivelul uneipolitici social-demotrate. Iar Rabocee Delo" vrea sa' coboarepolitica social-democrata la nivelul politicii trade-unioniste,

dupi toate astea, mai incredinteaza pe cine vreti i pecine nu vreti c. pozitiile noastre sint absolut compatibilein cadrul cauzei comune" (63).. 0, sancta simplicitas !*

SI mergem mai departe. Avem noi oare destule fortepentru a desfasura propaganda si agitatia noastra in toateclasele populatiei? De bunk' semi ca avem. Economistii"nostri sint adesea Inrlin2çi sa conteste acest lucru, scapinddin vedere uriasul pas inainte pe care miscarea noastra1-a facut din 1894 (aproximativ) pink' in 1901_ Ca adevaraticodisti" ce sint, ei traiesc mai mult cu amintirea perioadeide Inuit apuse a inceputului miscarii. Pe atunci aveamintr-adevar extrem de putine forte, pe atunci era fireasca

legitima hotarirea de a ne consacra pe de-a-ntregul munciiIn rindurile muncitorilor- si de a condamna cu asprimeotice abatere de la aceastä munca, pe atunci intreaga noastrasarcina consta in a me intari poziçiile noastre in rindurileclasei muncitoare. Acurn in miscare este atrasä o masturiasa de forte, acum. via la noi top reprezentantii cei maibuni ai tinerei generatii a claselor culte; pretutindeni inprovincie se afli oameni, nevoiti sä stea acolo, care au.participat sau care doresc sä participe la miscare, oamenicare se simt atrasi de social-democratie (pe cind in 1894social-democratii rusi puteau fi numarati pe degete). Unuldintre principalele neajunsuri politice i organizatorice alemiscarii noastre este cä nu itim si folosim toate acesteforte, sa dam fiecaruia o munca potrività (despre aceastavom vorbi mai amanuntit in capitolul urmator). In imensalor majotitate, aceste forte sint lipsite de orice posibilitatede a merge la muncitori", asa cà nici vorba. nu poate fi

de primejdia de a abate fortele de la munca noastra print-cipalä. Iar pentru a pune la. indemina muncitorilor cunostintepolitice autentice, vii i multilaterale, trebuie neaparat

0, erind shnplicitate Nola boil

sã

s.

I -cwww.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 85

avem oameni de-ai no§tri", social-democrati, pretutindeni,In toate paturile sociale, in toate pozitiile care 3 permitcunowerea resorturilor launtrice ale mecanismului nostrude stat. §i de ace§ti oameni avem nevoie nu numai dinpunct de vedere propagandistic si agitatoric, dar, Inca in0 mai mare masura, din punct de vedere organizatoric,

Exista oare teren pentru o activitate In cadrul tuturorclaselor populatiei? Cine nu vede acest lucru, acela famineiara§i cu con§tiinta sa in urma avintului spontan n1 maselor.Mi§carea muncitoreasca a trezit §i. continua O. trezeascala unii nemultumiri, la altii nadejdea intr-un sprijin dinpartea opozitiei, sau con§tiinta ca absolutismul nu poatefi tolerat §i ca' prIbu§irea lut este inevitabila. ,Nu am fidecit in vorbi oameni politici" 0 social-democrati (cumeste foarte des cazul, in realitate), daci nu ne-am da sear.nAcä sarcina noastra este sa folosim toate manifestarile .denemultumire de orice fel ar fi de, si adunam §i si prelucramtoate farimele fie §i. ale unui protest In. fa§a. Ca sa nu maivorbitn cä intreaga masa de milioane §i milioane de %Iranimuticitori, me§teptgari, mici meserigi etc. ar asculta intot-deauna cu insetare propaganda nnui social-democrat citde cit priceput. Dar se poate oare gasi macar ,o singuriclasi a populatiei irt care sa nu existe grupuri, cercuri §ioameni nemultumiti de lipsa de drepturi 0 de samavolnicie,§i de aceea accesibili propagandei unui social-democratcare da glas celor mai arzatoare cerinte general-democratice?Iar aceluia care vrea sa.-§i facà o idee concret1 despre felulcum trebuie sa desfipare un social-democrat kceasta agitatiepolitica. in rindurile tuturor claselor -§i .paturilor populatiei,ii, vom indica dexasarile politice, in sensul larg al cuvintuluiica mijloc principal (dar, bineinteles, nu singurul) al acesteiagitatd.

Trebuie scriam eu in articolul Cu, ce Si incepem?"(Iskra" _nr. 4, mai 1901), despre care vom vorbi ama-nuntit mai jos sa trezim in toate piturile cit de cit con-§tiente ale poporului 1 pasiunea demascarilor politice. Nutrebuie si ne tulbure faptul ca in momentul de fata numarulcelor ce fac demascari politice este atit de mic, ca glasujlor este atit de slab §i de timid. Cauza acestei situ* nu.este in nici un caz o resernnare generala In fata samavoll

www.dacoromanica.ro

86 V. I. LENIN

niciei politiene§ti. Cauza este a oamenii care shit in stare§i sint gata si dema§te n-au o tribuni de la care sá poativorbi nu existi un auditoriu care sa asculte cu nesat §isi incurajeze pe vorbitori §i cà ei nu vad niclieri in poporacea forti in fata cireia ar avea rost si te plingi de « atotpu-ternicul» guvern rus . . . Acum sintem in stare §i sintemdatori sä cream o tribuna pentru demascarea guvernuluitarist in Eta intregului popor; o astfel de tribuni trebuiesi fie ziarul social-democrat" ".

Un asemenea auditoriu ideal pentru demascarile politiceeste tocmai dasa muncitoare, care are nevoie, inainte deorice §i mai mult decit de orice, de cuno§tinte politice vii§i multilaterale, care este cea mai capabili sà transformeaceste cuno§tinte intr-o lupti activa, chiar dacà aceastälupti nu i-ar promite nici un fel de rezultate palpabile".Iar ca tribuna de demascare in fa/a intregului popor poateservi numai un ziar pe intreaga Rusie. Fara un organpolitic nu se poate concepe, in Europa de astazi, o mi§carepolitica demni de acest nume", iar sub acest raport Rusia,fari indoiala, face §i ea parte din Europa de astazi. Presaa devenit la noi de mult o forta, altminteri guvernul n-archeltui zeci de mii de ruble pentru coruperea ei §i pentrusubventionarea diver§ilor Katkovi §i Me§cersld. i nu estepentru prima oath in Rusia absolutista cind presarupe zagazurile cenzurii i silete organele legale §i con-servatoare sä vorbeasca deschis despre ea. A§a s-a intimplatin deceniul al 8-lea, ba chiar §i in deceniul al 6-lea al seco-lului trecut. Iar in prezent paturile ?oporului care sintdornice sa citeasca presa ilegala §i s mvete din ea cumtrebuie sa traiasca §i sä moari", dupa cum s-a exprimatun muncitor, autor al unei scrisori publicate in Iskra"(nr. 7)12, sint cu mult mai largi §i mai adinci. Demascarilepolitice reprezinta o declaratie de razboi facuta guvernului,tot ap cum demascarile economice reprezintai o declaratiede razboi facuta fabricantului. i aceasta declaratie de razboiprezinta o importanta morali cu atit mai mare, cu cit maiampli §i mai intensi este aceasta campanie de demascare,

Vezi V. 1. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961, eclitia a doua,pag. 10. Nota red.

ilegalfi

www.dacoromanica.ro

CE-T DE FACUT ? 87

cu cit mai numeroad §i mai hotAritA este clasa socialA caredeclara skboi pentru a porni aces! ratboi. De aceea demas-cArile politice, ca atare, constituie un pdternic mijloc pentrua descompune rindurile dupnanului, pentru a-i desparti dedu§man pe aliaii lui intimplAtori sau vremelnici, pentrua semana vrajbA i neincredere ?titre cei care iau parte per-manent la puterea absolutistA.

In vremea noastra numai partidul care va organitademasciri intr-adevAr In fa/a intregului popor va puteadeveni avangarda fortelor revolutionare. Iar aceste cuvinte:in Eta intregului popor" au un continut foarte important.Demascatorii din afara rindurilor clasei muncitoare (iarpentru a deveni avangardI trebuie neapArat s atragemcelelalte close) sint, in marea lor majoritate, oameni politicilucizi i practici, oameni cu singe rece. Ei §tiu foarte binecI nu este lipsit de primejdii si te plingi" chiar i impotrivaunui functionira, dar mi-te impotriva atotputernicului"guvern rus. i numai atunci ne vor adresa mud plingerilelor, cind vor vedea cá ele pot intr-adevar s alba efect,cA sintem o forla politica. Ca si apArem ca atare in ochiicelor dinafari trebuie si muncim mult i cu perseverentila ridicarea propriei noastre con§dinte, la crqterea proprieinoastre initiative §i energii; pentru aceasta nu e destullipe§ti eticheta de avangardi" pe o teorie i pe o practiclde ariergarda.

Dar daci trebuie s lulm asupra noastrA organizareademascarii guvernului intr-adevar in fata intregului popor,atunci prin ce se va exprima caracterul de clasi al mi§cariinoastre? ne va intreba i ne intreabg chiar de pe acumadeptul excesiv de zelos al unei §trinse legaturi organicecu lupta proletarl". Ei bine, acest caracter se va exprimatocmai prin faptul cA demascArile in fata intregului poporvor fi organizate de noi, social-democratii; prin faptul elelucidarea tuturor problemelor riclicate de agitatie se vaface in spirit social-democrat consecvent, fad nici un felde inglduintl fatA de orice denaturare, fie ea intentionatásau neintentionatA, a marxismului; prin faptul ci aceastaagitatie politici multilateralA va fi desfA§uratA de un partidcare une§te intr-un tot indisolubil i ofensiva impotrivaguvernului in numele intregului popor, i educatia revolu-

si

www.dacoromanica.ro

88 V. L LENIN

tionarl a proletariatului, pAstrindu-si in acelasi timp hide,pendenta politid, i conducerea luptei economice a claseimuncitoare, i utilizsarea ciocnirilor spontane dintre aceasta

exploatatoth ei, ciocniri care ridid la lupti i atrag innostru noi 1 noi pituri ale proletariatului 1

Dar una dintre trAsAturile cele mai caracteristice aleeconomismului" este tocmai faptul a nu intelege aceastälegAturl mai mult: aceastl coincidentl dintre nevoia ceamai vita1 1 a proletariatului (educarea politica* multilaterallprin agitatie politicä i demasdri eolitice) i nevoile misciriigeneral-democratice. Aceasti neintelegere se videste nunamai in frazele martinoviste", dar si in referirile, identiceca sens cu aceste fraze, la un pretins punct de vedere declasL IatA, de pildl, cum se exprind in legAturi cu aceastaautorii scrisorii economiste" din nr. 12 al Iskrei" *:Acelasi principal neajuns al Iskrei » (supraapreciereaideologiei) este si cauza inconsecventei ei in problemsatitudinii social-democratiei fatà de diferitele clase i curentesociale, Rezolvind pe baza unor consideratii teoretice . 44"(0 nu pe baza cresterii sarcinilor partidului care crescimpreunI cu partidul" . ,) problem trecerii imediate lalupta impotriva absolutismului i simtind, probabil, citde grea este aceastA sarcing pentru muncitori in actualastare de lucruri" (i nu numai simtind, ci stiind foartebine a muncitorilor aceasta sarcinA li se pare mai putingrea decit intelectualilor ,,economisti", care se ingrijescde muncitori ca de niste copii mici, deoarece muncitoriisint gata sä lupte chiar i pentru revenclicAri care, ca sAfolosim limbajul incomparabilului Martinov, nu le promitnici un fel de rezultate palpabile") . . dar intruchnu are rAbdare si astepte pinA ce muncitorii vor acumulafortele necesare pentru aceastA luptA, « Iskra» incepecaute aliati in rindurile liberalilor 0, ale intelectualilor. .

Din cauza lipsei de spatiu n-arn putut s rispundem pe larg In Iskra" la aceastiscrisoare foarte caracteristial pentru economilti". Aparitia ei ne-a bucurat foarte mult,cid vorbiria despre inconsecventa Iskrei" in ceea ce privqte punctul de vedere dethai ne ajunsese de multi axone la ureche al din cele mai diferite pixci, ai alutam numaian prilej potrivit sau 4, formulate precisi a acestei invinuiri curente pentru a-irispunde. Iar noi sintem obianuiti oa la atacuri al rispundem nu apirindu-ne,ei comastacind.

lagarul

u

,

. , .

, ."

8

sa

www.dacoromanica.ro

CE-1 DE FACUT ? 89

Da, d, noi intr-adevar ne-am pierdut mice rabdare"tot a§teptind" acea vreme fericita pe care de mult, de multde -tot ne-au promis-o impaciuitorii" de tot felul, aceavreme in care economi§tii" no§tri vor inceta sä mai atribuiemuncitorilor propria lor stare de inapoiere, sa mai justificelipsa lor de energie prin pretinsa lipsa de force munei-torilor. Ii intrebam pe economi§tii" no§tri: in ce trebuie

constea aceasti acumulare de force, necesare pentrulupta, de catre muncitori"? Nu este oare evident a trebuie

constea in educarea politica a muncitorilor, in demascareain fata lor a tuturor aspectelor abjectului nostru absolutism?

nu este oare limpede ci tocmai pentru aceastii munch' avemnevoie de aliati din xindurile liberalilor §i ale intelectua-lilor", gata sa participe alaturi de noi la demascarea campanieipolitice pornite impotriva zemcilor, invatatorilor, statisti .cienilor, studentilor etc.? a fie oare intr-adevar chiaratit de greu s intelegi aceasta grozav de complicata chestie"?Oare P. B. Akselrod nu va spune mem; Inca din 1897:Indeplinirea sarcinii social-democratilor ru§i de a dabindiadepti §i ahai directi sau indirecti In rindurile claselorneproletare depinde in primul rind §i mai ales de caracterulactivitatii propagandistice duse in rindurile proletariatuluiinsu§i"? 63 Or martinovil economi§ti" continuatotu§i sa-§i inchipuie lucrurile in a§a fel, ca §i cum muncitoriiar trebui mai lath sa acumuleze force (pentru politica trade-unionista) prin lupta economica impotriva patronilor §iguvernului" §i abia apoi si tread.", probabil, de la culti-varea combativitatii" in spirit trade-unionist la combati-vitatea social-democrata I

. ..In cautarile ei continua ..economi§tii" ; « Iskra»deseori se abate de la punctul de vedere de clasa, estompindcontradictiile de clasi i punind pe primul plan caracterulgeneral al nemultumirii stirnite de guvem, de§i la .« aliati»cauzele §i gradul acestei nemulcumiri difera foarte mult.A§a este, de pilda, atitudinea « Iskrei» fata de zemstve" .

« Iskra » pretind ei promite nobililor nemultumiti depomenile guvernului ajutorul clasei muncitoare, rasa sasae nici un cuvint despre deosebirile de clasä dintre acestepaturi ale populatiei". Dacä cititorul va consulta articoleleAbsolutismul §i zemstvele" (nr. 2 §i 4 din Iskra") 64, la

a

sá

çi ceilalti

si

www.dacoromanica.ro

SO V. L LENIN

care, probabil, se referi autorii scrisorii, el va vedea a acestearticole * se ocupi de atitudinea guvernului fatA de agitatiablajini a zemstvelor cu caracterul lor corporatist-birocratic",fata de activitatea chiar si a claselor avute". In acestearticole se spune d muncitorul nu poate privi cu indi-ferentA lupta guvernului Impotriva zemstvelor, iar zemtiisint indemnati sA renunte la discursurile lor blajinespuni cuvintul ferm i tlios atunci cind in fata guvernuluise va ridica, in toatA forta sa, social-democratia revolu-tionarA. Cu ce nu sint aid de acord autorii scrisorii nuse stie. Cred ei oare cA muncitorul nu va intelege" cuvin-tele: clasele avute" i zemstvele cu caracterul lor corpo-ratist-birocratic"? cA a imboldi zemstvele sl tread de lacuvinte blajine la cuvinte tAioase inseamni o supraapre-ciere a ideologiei"? Ii inchipuie ei oare cl muricitoriivor putea acumula forte" pentru lupta Impotriva absolu-tismului dad nu vor sti care este atitudinea absolutismuluifl fatA de zemstve? Nici asta nu se stie. Un lucru este limpede:cl autorii scrisorii au o idee foarte vagi despre sarcinilepolitice ale social-democratiei. Aceasta reiese si mai clardin fraza lor: Aceeasi este" (adicA tot asa estompeazAcontradictiile de clasi") atitudinea Iskrei* i fatA derniscarea studenteascl". In loc sl indemnAm pe muncitorisA declare printr-o demonstratie publicA cA adevAratulfocar al samavolniciei, al nelegiuirilor si al dezmAtuluinu este studentimea, ci guvernul rus (nr. 2 al Iskrei" *)noi ar fi trebuit, probabil, sA publicam reliectii in spiritulziarului Raboceaia Mis1"1 i cei care exprima asemeneaidei sint social-democrati, i asta in toamna anului 1901,dupl evenimentele din februarie i martie, in ajunul unuinou avint al miscArii studentesti, care aratA cA i in acestdomeniu spontaneitatea" protestului impotriva absolu-tismului o ia inaintea conducerii constiente a miscarii decAtre social-democratie. Pornirea spontanA a muncitorilorde a lua apArarea studentilor ma1tratati de politie si de

lar Mire aceste articole a apirut (in nr. 3 al Iskreil un articol care se ocupain mod special de antagonismele de clad existente in satul nostru. (Vezi V. 1. Lenin,Opere complete, vol. 4, Editura politicii, 1961, edilia a doua, pag. 421-429. Nora red.)

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politica, 1961, eclitia a doua,pag. 382-387. Nola red.

i sá-si

ic

**

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 91

cazaci o ia inaintea activitatii con§tiente a organizatieisocial-democrate I

Or, in alte articole continua autorii scrisorii« lskra» condatnna cu asprime orice compromis 0 apara,de pilda, atitudinea intransigenta a guescli§tilor". Sfatuimpe oamenii care, atunci cind este vorba de divergenteledin rindurile social-democratilor de astazi, fac de obicei,cu atita incredere in sine §i cu atita uprinta, afirmatia caaceste divergence nu sint esentiale 0 nu justifici o sci-ziune, sa se gindeasca bine la aceste cuvinte. Este oarecu putinta ca oamenii care sustin ca am facut extrem deputin in directia explicarii ostilitatii absolutismului fata decele mai diferite clase, in directia informárii muncitorilorasupra atitudinii opozitioniste a celor mai diferite paturifata de absolutism, §i oamenii care vad in acest lucruun compromis", evident un compromis cu teoria lupteieconomice impotriva patronilor §i guvernului", sa desfa-qoare in cadrul aceleia§i organizatii o activitate incununatide succes?

Noi am vorbit, cu prilejul implinirii a 40 de ani de ladezrobirea taranilor, despre necesitatea de a introducelupta de clasi la tara (nr. 3) *, iar In legatura cu memoriulsecret al lui Witte am vorbit despre. incompatibilitateaclintre autonomia administrativi §i absolutism (nr. 4); amatacat, in legatura cu noua lege, mentalitatea iobigisti amo§ierilor §i a guvernului care se afla in slujba lor (nr. 8) **§i am salutat congresul ilegal al zemstvelor, indemnindu-ipe zenni si renunte la demersurile lor umile §i si treacila lupti (nr. 8) ***; i-am imbirbatat pe studentii carelncepeau sa inteleaga necesitatea luptei politice §i sa treacàla aceasta lupti (nr. 3), §i in acela§i timp am biciuit nein-telegerea stupidi" de care dideau dovada adeptii mi§cariinumai studente§ti", care indemnau pe studenti sa nuparticipe la demonstratille de strada (nr. 3, pe margineaapelului Comitetului executiv al studentimii din Moscovadin 25 februarie); am demascat iluziile absurde" §i

* Op. cit., pag. 421-429.** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, voL 5, Editura politick, 1961, editia a doua,

pag. 86-91. Neta red.*** Vezi op. cit., pag. 92-93.

www.dacoromanica.ro

92 V. I. LENIN

fatarnicia abjecta" a vklenilor liberali de la ziarul Rossiia" "(nr. 5) 0 in ace1a0 timp am infierat teroarea politieneascidezlanttliti de guvern, care reprimi publici§ti pamici,profesori 0 savanti bAtrini, cunoscuti militanti liberali aizemstvei" (nr. 5 Atacul politienesc impotriva publi-cisticii") 66; am demascat adevarata semnificatie a pro-gramului de preocupare a statului de bunastarea munci-torilor" 0 am salutat marturisirea pretioasà" ca e maibine sa preintimpini prin transformaA de sus revendicareaacestora de jos, decit sa a§tepti si fie prezentata o asemenearevendicare" (nr. 6) *; am imbarbatat pe statisticieniiprotestatari (nr. 7) 0 am blamat pe statisticienii-spargatorifle grevA (nr. 9) 67 Cine considera ca aceasta tactica inseamni0 intunecare a comtiintei de clasa a proletariatului 0 uncompromis cu liberalismul, dovede§te cA nu intelege de locsensul adevarat al programului Credo"-ului 0 ca de factoaplial tocmai acest program, oricit s-ar lepada de el! Pentrucl prin aceasta impinge social-democratia spre lupta eco-nomica impotriva patronilor 0 guvernului' §i capitukaViin _Tap liberalismului, renuntind la sarcina de al interveniactiv in fiecare problemi liberala" 0 de aii preciza atitu-dinea sa proprie, social-democrata, fata de aceasta problema.

6 INCA 0 DATA CALOMNIATORI", INCA 0 DATA ,MISTIFICATORI4

Aceste cuvinte amabile apartin, duff cutrr 10 aminte§tecititorul, tevistei Rabocee Delo", care raspunde in felulacesta la invinuirea noastra ca in mod indirect pregate§teterenul pentru transformarea mirarii muncitorevi intr-ounealtä a democratiei burgheze". In naivitatea sa, RaboceeDelo" a ajuns la concluzia ca aceasta invinuire nu estealtceva decit o iesire polemica: dogmaticii 4tia. haini 0-aupus in gind 10 zic ei sa ne spuna tot felul de lucrurineplacute; 0 ce poate fi mai neplacut decit &A fii o unealtäa dernocratiei burgheze? i iata a apare o dezmintire"tiparita cu caractere aldine: calomnie crasà" (Douacongrese", pag. 30), mistificare" (31), mascarada" (33).,Rabocee Delo", ca 0 Jupiter (de0 nu prea seamani cu

Vezi op. cit., pag . 78.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE PACUT ? 93,

Jupiter), se supgra tocmai pentru a n-are clieptate, doveclindprin injuraturile sale pripite cg nu este in stare sà urmareasclinlantuirea de idei a adversarilor sai. Or, e de ajuns sagindesti putin ca s intelegi de ce mice ploconire In fataspontaneitatii miscarii de masa, orice coborire a politiciisocial-democrate la nivelul politicii trade-unioniste Inseamnitocmai pregatirea terenului. pentru transformarea miscariimuncitoresti Intr-o unealta a democratiei burgheze. Micarea muncitoreascä spontana ca atare este in stare sg creeze(si creeazi inevitabil) numai trade-unionism, iar politicatrade-unionista a clasei muncitoare este tocmai politicaburgheza a clasei muncitoare. Participarea clasei muncitoarela lupta politica i chiar la revolutia politica nu face nici4_decum din politica ei o politica social-democrati. Nucumva Rabocee Delo' are de gind sä conteste acestlucru? Nu cumva are de gind ca, m sfirsit, sà expuna infata tuturor, deschis i fara subterfugii, punctul ei de vederein problemele acute ale social-democratiei internationaleruse? 0 nu, ea n-are de gind sä faca vreodata asa ceva,pentru ca ea este o adepta credincioasi a metodei care poatefi numita metoda de a straluci prin absenta". Nu stiu,n-am vazut, nici pe-acolo n-am trecut. Noi nu sintemeconomise, Raboceaia Misl" nu inseamna economism",in general in Rusia nu exista economism". Este o metoclafoarte abila si politica", care are un singur mic neajuns,

anume ca organelor care o practica li se aplica. de obiceiepitetul: cu ce vl putem servi?"

Rabocee Delo" crede cl In general in Rusia democratiaburghezi este o fantomg" (Doul congrese", pag. 32) *.Fericiti oameni 1 Ca si strutul, ei 1i ascund capul sub aripg

inchipuie cà aceasta face 01 dispara tot ce existä injurul lor. Toatä seria de publicisti liberali care in &care

striga in gura mare triumful lor in legatura cu

To 1eg5tur cti aceasta, se invoci concliriile concrete din Rusia care !rapingIn mod fatal miscarea muncitoreasci pe calea revolutionari". Nu vor oamenii &via alimeleagi cio cale revolutionaril a miscarii muncitoresti poate fi i o cale ne-social-demo-

Doar in timpul absolutismului, Intreaga burghezie din Europa occidentaliimpingea", i ttnpingea In mod constient, pe muncitori pe eras revolutionari. Noisocial-democratii, nu ne putem multumi cu aceasta. i dad coborim prin ceva politicasocial-democrati la nivelul unei politici spontane, trade-unioniste, prin aceasta sin facemaltceva deck jocul democratiei burgheze.

si

isi

1un1 isi

crati.ins.%

si

si

www.dacoromanica.ro

94 V. I. LENIN

descompunerea, ba chiar cu clisparitia marxismului; toata.seria de ziare liberale (S.PB. Vedomosti" 0, RusskieVedomosti" 0 0 multe altele) care incurajeaa pe liberaliice aduc muncitorilor conceptia brentanistI cu privire la.lupta de clasI 70 0 conceptia trade-unionistI cu privirela politica; intreaga pleiadi de critici ai marxismului,ale caror adevarate tendinte le-a dezvAluit atit de bineCredo" 0 ale aror mArfuri literare sint singurele care circula.nestingherite prin toatA Rusia; inviorarea curentelor revo-lutionare ne-social-democrate, indeosebi dupà evenimenteledin februarie 0 martie, toate acestea nu sint, probabil,decit o fantomA 1 Toate acestea n-au nici in din, nici inminea cu democratia burghezA 1

Rabocee Delo", ca 0 autorii scrisorii economiste" dinnr. 12 al Iskrei", ar trebui sA se intrebe de ce evenimenteledin primAvarI au provocat o asemenea inviorare a curen-telor revolutionare ne-social-democrate, in loc sà determineo cre§tere a autoritAtii 0 a prestigiului social-democratiei?"

Pentru a noi n-am fost la miltimea sarcinii noastre,pentru a masele muncitore0i s-au doveclit a fi mai comba-tive decit noi 0 pentru a n-am avut conduatori 0 organi-zatori revolutionari destul de pregItiti care si cunoascabine starea de spirit a tuturor pIturilor opozitioniste, sifie in stare si se situeze in fruntea mi§carii 0 si transformedemonstratia spontanI intr-o demonstratie politicl, sI lir-geascI caracterul ei politic etc. In asemenea conditii, derIminerea noastrA in urmI se vor folosi in mod inevitabilrevolutionarii ne-social-democrati mai activi, mai energici;iar muncitorii cu oricitI abnegatie 0 energie ar luptaimpotriva politiei 0 armatei, oricit de revolutionar aractiona nu vor fi deck o fortl care ii sprijinA pe ace§tirevolutionari ne-social-democrati, vor fi o ariergard5. ademocratiei burgheze, 0 nu o avangardi social-democrati.SI luAm social-democratia germanl, de la care economi0ii"no§tri nu vor O. imprumute decit pIrtile slabe. De ce inGermania nu are loc nici un eveniment politic care sA nuinfluenteze tot mai mult 0 mai mult in sensul cre§teriiautoritAtii 0 prestigiului social-democratiei? Pentru casocial-democratia este intotdeauna in fruntea tuturor inceea ce prive0e aprecierea revolutionarà a fiecarui eveni-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 96

ment §i sustinerea oriarui protest impotriva samavolniciei.Ea nu se Iasi imbAtatà de rationamentul a lupta economia.ii va face pe muncitori si se loveascA de problema lipseilor de drepturi 0 a conditiile concrete imping in modfatal mi§carea muncitoreasca pe calea revolutionari. Eaintervine In toate domeniile §i in toate problemele vietiisociale §i politice; ea intervine §i atunci cind Wilhelm nuvrea sä confirme In functia de primar pe un progresistburghez (economi§tii" no§tri n-au reu§it ina sä-i lamu-reasa pe germani a in fond aceasta inseamni un cora-promis cu liberalismul 1), §i. atunci cind este vorba de pro-mulgarea unei legi impotriva scrierior §i tablourilorimorale" sau de influentarea de clue guvern a alegerilorde profesori etc. etc. Pretutindeni social-democratii sintIn fruntea tuturor, trezind nemultumirea politia. a tuturorclaselor, dezmeticindu-i pe cei adormiti, Imboldind pe ceirIma§i in urml, furnizmd tot felul de material pentrudezvoltarea con§tiintei politice §i a combativititii politicea proletariatului. $i rezultatul este a pIni §i du§maniicon§tienti ai socialismului incep sä se pltrundá de respectfatà de acest luptAtor politic de avangardl, §i nu rareorise intimpla ca un document important, provenit nu numaidin sferele burgheze, dar chiar §i din cele ale birocratieisau din cele ale curtii, sA nimereasa, ca prin minune, inredactia lui Vorw arts".

Acesta este secretul acelei contradictii" aparente caredepl§e§te in a§a masua puterea de intelegere a revisteiRabocee Delo", Inch nu-i amine decit si rklice bratelela cer §i si strige: mascaradi" I i Intr-adevär, inchipui-ti-va: noi, Rabocee Delo", punem pe primal plan mi§careamuncitoreascA de math (i tiparim acest lucru cu caracterealdine I), noi punem In gardä pe toatà lumea impotrivaminimalizarii importantei elementului spontan, noi vrema imprimam luptei economice ina§i, instiii, instifi un caracterpolitic, noi vrem a riminem in strinsi legatua organiacu lupta proletarA 1 i dupi toate astea ni se spune cä pre-gatim terenul pentru transformarea mi§arii muncitore§tiIntr-o unealtà a democratiei burgheze. i cine spune asta?Oameni care fac un compromis" cu liberalismul, care seamestea In orice problemi liberalä" (ce lipa de intelegere

www.dacoromanica.ro

96 v. I. LENIN

a legAturii organice cu lupta proletari" I), care dau atitaatentie i studentilor i rhiar (ce oroare 1) zemplor 1 Oamenicare itr general vor consacre fortele intr-o proportiemai mare (in comparatie cu economi§tii") activitAtii inrindurile claselor neproletare ale populatiei 1 Nu este astao mascaradA" ? ?

Sarmana Rabocee Delo"! Va ajunge ea cindva sl inteleagl aceasta complicata chestiune?

IvMETODELE PRIMITIVE ALE ECONOMI$TILOR

ORGANIZATIA DE REVOLUTIONARI

Afirmatiile revistei Rabocee Delo" analizate de noimai sus, i anume ci lupta economicl este mijlocul deagitatie politici cel mai larg utilizabil, cl In. prezent sarcinanoastra este de a imprima luptei economice lnsài un caracterpolitic etc., vIdesc a intelegere ingusta nu numai a sarci,nilor noastre politice, ci §i a sarcinior noastre organka-torice. Pentru lupta economica impotriva patronilor §i.guvernului" nu este nicidecum necesar1 de aceea incursul unei astfel de lupte nici nu se poate forma oorganizacie centralizatA, pe intreaga Rusie, care sl uneasclintr-un singur asalt comun absolut toate rnanifest1rilede opozitie politicA, de protest ci de revolta, o organi-zatie alcatuiti din revolutionari de profesie i condusi deadevarati conducItori politici ai intregului popor. Dealtfel, acest lucru este impede. Caracterul organi75riioricarei institutii este determinat in mod firesc i inevi-tabil de continutul activitAtii acestei institutii. De aceeaRabocee Delo", prin afirmatiile sale analizate mai sus,consfintecte §.1 legitimeazA nu numai ingustimea activi-tatii politice, ci i ingustimea muncii organizatorice.in cazul de fatI, ca i intotdeauna, Rabocee Delo" apareca un organ a cArui conctiintA capituleazI in fata sponta-neitAtii. Or, ploconirea in fata formelor organizatorice carese dezvolt6. spontan, faptul ci nu sintem conctienti cämunca noastrA organizatorica este atit de Ingustl §i deprimitivA, c sintem Ina atit de mqtqugari" in acest

$1

si

si-si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 97

domeniu important, faptul ca ne lipse§te aceastä con-stiinta, spun, constituie o adevarata boala a mi§carii noastre.Nu este o boala a declinului, ci o board de cre§tere, astase intelege de la sine. Dar tocmai acum, cind pe noi, condu-catorii §i organizatorii mi§carii, valul revoltei spontane,am putea spune, ne cople§e§te, este deosebit de necesaralupta neimpacata Impotriva oricarei aparari a starii noastrede inapoiere, impotriva oricarei legitimari a ingustimiimanifestata in acest domeniu; tocmai acum este deosebitde necesar sa trezim in fiecare dintre cei care participlsau care au de gind sl participe la munca practica nemul-turnirea fall de metodele primitive care domnesc la noi §ihotarirea nestramutata de a ne debarasa de ele.

a) CE INSEAMNA METODE PRIMITIVE?

Vom incerca sa raspundem la aceastä intrebare zugra-vind un mic tablou al activitatii unui cerc tipic social-democrat de prin anii 1894-1901. Am mai semnalat cain acea perioada tineretul studios era atras in masä demarxism. Bineinteles ca marxismul II atragea nu numai cateorie, ba chiar nu atit ca teorie, cit ca raspuns la intre-barea: ce-i de facut?", ca o chemare de a porni la luptaimpotriva du§manului. i noii luptatori porneau la luptácu o pregatire §i cu un armament uirnitor de primitive.In cele mai multe cazuri nu aveau aproape nici un fel dearmament §i absolut nici o pregatire. Porneau la razboicum ar porni taranul de la plug, luind cu el numai o bità.Un cerc de studenti, fara nici o legatura cu cercurile dinalte localitati sau macar din alte parti ale ora§ului (sau dinalte institutii de invatamint), fara si fi organizat citu§i deputin diferitele parti ale muncii revolutionare, fara niciun plan sistematic de activitate pentru o perioada de timpcit de cit indelungata, intra In legatura cu muncitorii §iporne§te la treaba. Cercul desfa§oara treptat o propaganda§i o agitatie din ce in ce mai larga, i§i atrage, prin simplulfapt ca actioneaza, simpatia unor straturi muncitore§tidestul de largi, simpatia unei oarecare parti din societateaculta, care le procura bath §i pune Comitetului" la dispo-zitie noi §i noi grupuri de tineri. Cre§te puterea de atractie

www.dacoromanica.ro

98 V. I. LENIN

a comitetului (sau a uniunii xle lupta), cre§te amploareaactivitatii lui, §i el i§i large§te aceasta activitate in modabsolut spontan: aceia§i oameni care cu un an sau cu citevaluni in urma i§i puneau in cercurile studente§ti intrebarea:incotro sä mergem?", care stabileau §i intretineau lega-turi cu muncitorii, care intocmeau §i. lansau manifeste,incep O. stabileased legaturi cu alte grupuri de revolu-tionari, procura literatura, se apued sa scoata un ziar local,incep sä vorbeased despre organizarea unei demonstratii,trec, in sfir§it, la operatii fat* de lupta (iar asemeneaoperatii fati§e de lupta pot fi, in functie de imprejurari,§i primul manifest agitatoric, si primul numar de ziar,§i prima demonstratie). i, de obicei, aceste operatii atragdupà ele, chiar din momentul in care au fost incepute,o cadere imediata §i. totalà. 0 cadere imediatä §i totalatocmai pentru ca aceste operatii de lupta nu erau rezul-tatul unui plan sistematic de luptl indelungatä §i perse-verenta, al unui plan chibzuit de mai inainte §i. pregatitpe indelete, ci erau pur §i simplu rezultatul cre§terii spon-tane a activitatii care se desfa§ura, conform traditiei, incercuri; pentru ca polit.ia cuno§tea aproape intotdeauna,cum e §i firesc, pe principalii militant) ai mi§carii locale,care s-au recomandat" ca atare Inca de pe bancile facul-tatii, §i. nu a§tepta decit momentul potrivit pentru a facearestari in masa, lasind intentionat cercul &à creased' §i.

sà se largeasca, ca sa aibi un corpus delicti palpabil, §ilasind intentionat intotdeauna de saminta" (dupa expresiatehnied folosita, pe cite §tiu eu, atit de ai no§tri cit §i dejandarmi) citeva persoane cunoscute ei. Un razboi ca acestapoate fi comparat cu un atac pornit de cete de tarani inar-mati cu bite impotriva unei armate moderne. i nu putemdecit sa ne miram de vitalitatea acestei mi§cari, care seextindea, cre§tea §i. repurta victorii in ciuda acestei totalelipse de pregatire a luptatorior. Ce-i drept, din punct devedere istoric, primitivitatea armamentului era la inceputnu numai inevitabila, ci chiar legitthici, ca o conditie pentruatragerea larga a luptatorilor. Dar de indata ce au inceputoperatii de lupta serioase (i die au inceput, de fapt, o datacu grevele din vara anului 1896), lipsurile organizatieinoastre de lupta au inceput 0 se fad.' simtite din ce in ce

www.dacoromanica.ro

CEet DE FACUT ? 99

-mai mult. Guvernul, care la inceput s-a zapacit si a facuto serie de gre§eli (de pilda, apelurile catre opinia publicain care se descriau faradelegile savirsite de sociali§ti, sauexpulzarea din capitale a unor muncitori si trimiterea lorin centrele industriale din provincie), s-a adaptat repedela noile conditii de luptä 0 a stiut sa plaseze la locurilecuvenite deta§amentele sale de provocatori, spioni si jan-(lanai, inarmate cu tot felul de mijloace perfectionate.Pogromurile au inceput sa. .se repete atit de frecvent 0 säloveasca un numar atit de mare de persoane, sa maturein asa masura cercurile locale, incit masa muncitoreascai§i pierdea literalmente toti conducatorii, miscarea capataun caracter extrem de discontinuu, neputindu-se stabilinici o continuitate si legatura in muncl. Faptul ca mill-tantii locali erau din cale-afara de razletiti, compozitiaintimplatoare a cercurilor, lipsa de pregatire si ingustimeade orizont in domeniul problemelor teoretice, politice0 organizatorice, toate acestea reprezentau consecintainevitabila a conditiilor descrise mai sus. Lucrurile aumers pina acolo, incit din pricina ca.' nu sintem indeajunsde fermi si de conspirativi, in unele locuri muncitorii devinneincrezatori Eta de intelectuali si incep sl-i ocoleasca:prin excesiva lot nechibzuinta, zic ei, intelectualii ne ducla caderi 1

Oricine cunoaste cit de cit miscarea §tie cä folosireaacestor metode primitive a inceput sa fie, in sfir§it, resim-tita ca o boalä de catre ofice social-democrat care ginde§te.$i pentru ca cititorul care nu cunoaste miscarea sa nucreada ca noi construim" in mod artificial un .stadiudeosebit sau o boala deosebita a miscarii, ne vom referila martorul pe care 1-am mai amintit. Rugam sä nu ni seia in nume de rau acest lung citat.

Daca trecerea treptati la o activitate practicl pe scari mai largiscrie Bv in Rabocee Delo" nr. 6 , trecere care este in functie directlde perioada general de tranzitie pc care o traieste miscarea muncitoreascarusk constituie o trasAturi caracteristici . .. in mecanismul general al revo-lucid muncitoresti ruse, mai exisd si o aid trAsituri, nu mai putin intere-sand- Ne referim la 11psa generald de forte revolulionare capabile de acliune ..,lipsi care se resimte nu numai la Petersburg, ci si in toad Rusia. 0 dad

* Subliniat pcste tot de noi.-www.dacoromanica.ro

100 V. I. LEN IN

Cu inviorarea generall a misdirii muncitoresti, cu dezvoltarea generall amasei muncitoresti, cu cazurile de grevl din ce in ce mai frecvente, culupta de masi a muncitorilor din ce in ce mai ROO, care face si se trite-teascA prigoana guvernamentalA, arestArile, expulthrile i deportArile, aceastalipsd de forte revolutionare calificate devine tot mai vizibild ,ri influenteazd, indis-cutabil, asupra profunzimii ,ri caracterului general al mitccirii. Au loc numeroasegreve asupra carora organizatiile revolutionare nu exercid o influenti puter-nicA i directA . .. se resimte fipsa de manifeste agitatorice si de literaturiilegall . cercurile muncitoresti rarnin farA agitatori .. Pe linga aceastase remarcA i lipsa permanentA de bani. Intr-un cuvint, crefterea mitcdriimuncitoreiti o ia tnaintea cresterii ,ri dezvoltdrii organizatillor revolulionare. Efec-tivul de revolutionari militanti este prea neinsemnat pentru a concentrain miinile sale influenta asupra intregii mase muncitoresti care se frAmintAsi pentru a da tuturor frAmintArilor mAcar o aparentl de coordonare si deorganizare. Diferitele cercuri, diferitii revolutionari nu sint grupati,nu sint uniti, nu alcAtuiesc o organizatie unitara, puternica i disciplinati,cu parti dezvoltate in mod sistematic"... Si dupa ce aratA cA aparitia ime-diatA a unor cercuri noi in locul celor distruse dovedeste numai vitalitatea

dar nu vAdeste incA existenta unui numAr indestulAtor de mili-tanti revolutionari intru totul corespunzatori", autorul conchide: Lipsade pregAtire practica a revolutionarilor din Petersburg se face simtita siin rezultatele mundi bor. Ultimele procese, indeosebi procesul grupulult Autoeliberarea si cel al grupului o Lupta munch impotriva capitalului a 71.au arAtat limpede cA un agitator tinAr care nu cunoaste in aminunt condi-tiile de muncA si, prin urrnare, nici cele de agitatie de la fabrica respectivA,care nu cunoaste principiile conspiratiei i si-a insusit numai concemiilegenerale ale social-democratiei" (si le-a insusit oare?) poate sa lucreze celmult 4, 5, 6 luni. Apoi vine arestarea, care atrage deseori dupl sine distru-gerea intregii organizatii sau cel putin a unei parti a ei. Se pune intrebarea:e cu putintA ca un grup a dirui existenta nu dureazA mai mult de citevaluni sA alba' o activitate rodnicii i incununatA de succes? Evident a lipsu-rile existente nu pot fi puse in intregime pe seama perioadeide trecere. .. evident cA un rol important are aid componenta, sub raportnumeric si mai ales calitativ, a organizatiilor care activeazA, si prima sarcinia social-democratilor nostri . trebuie sA fie unirea reald a organkagilor,ri .relegionarea nguroasd a membrilor kr".

b) METODELE PRIMITIVE sI ECONOMISMUL

Trebuie sä ne oprim acum asupra unei probleme pecare si-o pune, desigur, fiecare cititor. Se poate oare stabilio legaturl intre aceste metode primitive, ca boali de crestereproprie intregii rnicri, i economismul", ca until dintrecurentele existente in cadrul social-democratiei ruse? Noicredem cä da. Lipsa de pregAtire practick fipsa de price-pere in munca organizatorica ne sint intr-adevar comunenouei tuturor, inclusiv acelora care de la bun inceput. s-au

organizatillor

1

miscarii...,

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 101

situat ferm pe punctul de vedere al marxismului revolu-Owns. i pentru lipsa de pregatire ca atare, desigurnimeni n-ar putea sa-i invinuiasca pe practicieni. Dar,in afara de lipsg de pregatire, in notiunea de metode primi-tive" mai intrl i altceva: caracterul ingust al muncii revo-lutionare in general, neintelegerea faptului ci aceasta muncilingustä nu permite formarea unei bune organizatii derevolutionari, in sfirsit i asta-i principalul incer-carile de a justifica aceasta ingustime si de a o ridica larangul unei teorii" speciale, adica ploconirea si in acestdomeniu in fata spontaneitatii. Din moment ce s-au ivitaceste incercari, a devenit neindoios ca metodele primitivesint legate de economism" i CI nu ne putem debarasade ingustimea activitatii noastre organizatorice dacä nune vom debarasa de economism" in general (adica deintelegerea ingusta atit a teoriei marxismului cit 0 a roluluisocial-democratiei si a sarcinilor ei politice). Iar acesteincercari s-au manifestat in doul direcçii. Unii au inceputsä spuna: masa muncitoreasci n-a formulat Inca ea insasisarcini politice atit de ample si de combative ca aceleape care i le impun" revolutionarii; ea mai trebuie sa luptepentru revendicari politice imediate, sa duel lupta econo-mica impotriva patronilor i guvernului" * (si acestei lupteaccesibile" miscarii de masa ii corespunde, fireste, i oorganizatie accesibilà" chiar i tineretului celui mai nepre-&it). Altii, care nu admit nici un fel de dezvoltare trep-tatl", au inceput sä spuna: este posibil i necesar sa infap-tuim revolutia politica", dar pentru aceasta nu e de locnevoie de crearea unei organizatii puternice de revolutio-nari care sa educe proletariatul printr-o lupta fermaperseverenta; pentru aceasta este de ajuns sä punem minacu totii pe bita accesibilà" si bine cunoscuta. Ca sa vorbimfara alegorii sa facem o greva generala ** sau sa imboldimmersul molatic" al rniscarii muncitoresti cu ajutorulterorii ca mijloc de excitatie"***. Amindoua aceste curente

i oportumstu i revolutionistii" capituleaza in fata

Rabocelia Misl" i Rabocee Delo", indeosebi Raspuns" lui Plehanov.** Brosura: Cine va infaptui revolutia politica?" din culegerea Proletarskaia

Borba", editata in Rusia. A fost retipariti si de Comitetul organizatiei Kiev.*** _Reinvieres revolutionatismului" j Svoboda".

ca

si

www.dacoromanica.ro

102 V. L LENIN

metodelor primitive dominante; ei nu cred cl e cu putintasä ne debarasam de ele, nu inteleg care e prima 0 cea maiimperioasa sarcinl practica a noastra: de a crea o organi-vlie de revolutionari, capabill sä asigure luptei politiceenergie, stabilitate i continuitate.

Am citat mai sus cuvintele lui Bv: crwerea mi§cAriimuncitorgti o ia inaintea cre§terii i dezvoltarii organi-zatiilor revolutionare". Aceastä comunicare pretioasi aunui observator direct" (aprecierea facuta de redactiarevistei Rabocee Delo" articolului lui Bv) are pentrunoi o valoare dubla. Ea arata ca am avut dreptate consi-derind cä principala cauza a actualei crize din cadrul social-democratiei ruse este raminerea in urma a conducatorilor(a ideologilor", a revolutionarilor, a social-democratilor)fati de avintul spontan al marelor. Ea arata cà toate acesterationamente ale autorilor scrisorii economiste" (dinnr. 12 al Iskrei"), ale lui B. Kricevski i Martinov, cuprivire la primejdia pe care o prezinta diminuarea impor-tantei elementului spontan, a luptei marunte de zi cucu privire la tactica-proces etc., inseamna tocmai preamA-rirea i apararea metodelor primitive. Oamenii ace§tia,care nu pot rosti cuvintul teoretician" fàrà o grimasade dispret, care numesc simt al realitatii" ingenuncherealor in fata lipsei de pregatire practicA 0 a inapoierii, dove-desc de fapt el nu inteleg cele mai imperioase sarcinipractice care stau in fata noastra. Unor oameni fama0 inurma ei le strigA: tineti pasul 1 n-o luati inainte Unoroameni care suferà de lipsä de energie i initiativa in muncaorganizatorica, de lipsa unor planuri" de organizareampl i indrazneata, ei le striga: tactica e un proces 1"Pacatul nostru cel mai mare constä in coborirea sarcinilornoastre politice organkatorice la nivelul intereselor ime-diate, palpabile", concrete" ale luptei economice defiecare zi, iar ei gasesc de cuviinti sã ne cinte intr-una:trebuie sa imprimam luptei economice insA0 un caracterpolitic 1 Repet: este acela0 simt al realitatii" ca cel decare dadea dovada eroul eposului popular care, vazindun cortegiu funebru, a strigat: azi unul, miine zece

Amintiti-va cu ce neasemuitä aroganta, cu adevaratrnarcisiana", 11 invatau inteleptii ace§tia pe Plehanov:

!

,ri

I".

zi,

www.dacoromanica.ro

CE-I DP, FACUT ? 103

cercurilor muncitoresti in general (sic 1) le sint inaccesibilesarcinile politice in sensul real, practic al acestui cuvint,adica in sensul unei lupte practice adecvate si efectivepentru revendicari politice" (Raspunsul redactiei revistei« Rabocee Delo »", pag. 24.) Exista cercuri de toata mina,domnilor Unui cerc care foloseste metode ,;mestesugl-resti", desigur ca sarcinile politice Ii sint inaccesibile atitavreme cit membrii acestui cerc nu-si dau seama cä folosescmetode primitive §i nu se dezbara de ele. lax dacl maisint si indragostiti de metodele lor primitive, dad.* scriucuvintul practic" neaparat cu caractere cursive si Ii inchi-puie el a fi practic inseamna a cobori sarcinile noastre lanivelul de intelegere al paturilor celor mai inapoiate alemasei, se intelege ca in ceea ce-i priveste nu mai existänici o speranta de indreptare §i cã in general sarcinile politicele sInt inaccesibile. Dar unui cerc de corifei cum sint Alekseev§i Mi§kin, Halturin §i Jeleabov, sarcirile politice, in sensulcel mai real, in sensul cel mai practic al acestui cuvint,ii sint accesibile §i Ii sint accesibile tocmai pentru ca siin masura in care propaganda lor fierbinte gase§te ecouin masa care se desteapta spontan, in masura in care energialor clocotitoare este hisusitä de clasa revolutionara §i estesprijinita de energia acesteia. Plehanov a avut de o mie deori dreptate atunci cind nu numai ca a aratat care esteaceasta clasa revolutionara, nu numai c a dovedit necesi-tatea si inevitabilitatea desteptarii ei spontane, dar a sipus in Eta cercurilor muncitoresti" o sarcina politicainalta ci mareata. Voi insa va referiti la miscarea de masaaparuta de atunci incoace, pentru a diminua aceasta sarcinl,pentru a ingusta energia si amploarea activitatii cercu-rilor muncitoresti". Ce este aceasta daca nu o atitudinede mestesugar indragostit de metodele lui primitive? VIfaliti cu practicismul vostru si nu vedeti un fapt pe care-1cue ofice practician rus: ce minuni poate savirsi pe tarimrevolutionar energia nu numai a unui cerc, ci chiar §i aunei persoane izolate. Sau sinteti de parere ca in miscareanoastra nu pot exista corifei ca aceia din deceniul al 8-lea?Dar de ce credeti asta? Pentru cà sintem prea putin prega-titi? Dar noi ne pregatim, ne vom pregati si vom fi prega-

! E drept cà la noi apele statatoare ale luptei econo-

1

www.dacoromanica.ro

104 V. I. LENIN

mice impotriva patronilor 0 guvernului" au prins, dinnenorocire, mucegai: au aparut oameni care ingenun-cheaza 0 se inchina in fata spontaneitatii, conternplindcu veneratie (cum spune Plehanov) posteriorul" proleta-riatului rus. Dar vom §ti noi sa ne debarasam de acestmucegai. Tocmai acum revolutionarul rus, calauzindu-sedupl o teorie cu adevarat revolutionara, sprijinindu-sepe o clasa cu adevarat revolutionara 0 care se de0eaptaspontan, poate, in sfir0t, in sfir0t I &à se ridice intoata marimea sa 0 sali desfa§oare toate fortele sale deuria§. Pentru aceasta se cere numai ca masa practicienilor,ca masa 0 mai mare de oameni care viseaza la o activitatepractica Inca de pe bancile §colii si intimpine cu batjo-curi §i dispret ofice tentativa de a diminua sarcinile noastrepolitice 0 amploarea muncii noastre organizatorice.fiti siguri, domnilor, ea a§a va fi l

in articolul Cu ce sa incepem?" am scris impotrivarevistei Rabocee Delo": Poti sa schimbi, in 24 de ore,tactica agitatiei intr-o chestiune speciala, pop sa schimbitactica intr-o chestiune de amanunt care prive0e organi-zarea partidului; dar a-ti schimba nu in 24 de ore, darchiar 0 in 24 de luni, parerea in chestiunea daca sint in general0 intotdeauna absolut necesare existenta unei organizatiide lupta 0 desfasurarea unei agitatii politice in rindulmaselor, e un lucru pe care-1 pot face numai ni0e oamenilipsiti de orice principii" *. Rabocee Delo" raspunde:Aceasta invinuire, singura cu pretentii de caracter concretpe care o aduce « Iskra», este cu totul neintemeiata. Citi-torii revistei « Rabocee Delo » §fiu prea bine ca noi de labun inceput, ark' sa gteptam aparitia « Iskrei», nu numaica am indemnat la agitatie politica" . . . (spunind totodatacl nu numai cercurile muncitore0i, dar nici rniqcareamuncitoreasca de masa nuli poate pune ca prima sarcinapolitica rasturnarea absolutismului", ci numai lupta pentrurevendicarile politice imediate, 0 ca revendicarile politiceimediate devin accesibile maselor dupa o greva sau, incazul cel mai rail, dupa citeva greve") . . .dar prin publi-catiile noastre din strainatate am pus la indemma tovara-

Vezi V. I .Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961, editia a doua,pg. 6. Nara red.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT? 105

Olor care activau in Rusia unicul material de agitatie poli-tica social-democrati . . ." (iar In acest unic material nunumai ca ati utilizat pe scara larga agitatia politica doarpe terenul luptei economice, dar ati mers pina acolo inchsa sustineti ca aceasta agitatie restrinsa este cea mai largutili7abila". Si nu vä dati seama, domnilor, el argumen-tarea voastra nu dovedeste altceva decit ca aparitia Iskrei"era necesarl avind in vedere felul cum se prezenta acestunic material ca i lupta Iskrei" imp otriva lui RaboceeDelo"?) . . . Pe de aka parte, activitatea noasträ publi-cistica pregatea in fapt unitatea tactici a partidului" . . .(uni-tatea in convingerea c tactica este un proces de cre§terea sarcinilor partidului, care cresc o data cu partidul? Preti-oasa unitate 1) . . . si, implicit, posibilitatea unei « orga-nizatii de lupta», pentru crearea careia Uniunea a facuttot ce statea in putinta unei organizatii din strainatate"(Rabocee Delo" nr. 10, pag. 15). Zadarnica incercare dea ie§i din incurcatura I Nu mi-a trecut nicicind prin capsa contest ca ati facut tot ce a stat in putinta voastra. Ceeace am sustinut i sustin eu este ea limitele actiunilor carestau in putinta" voastra sint ingustate de miopia concep-tiilor voastre. E i ridicol sa vorbe§ti de o organizatiede lupta" in vederea luptei pentru revendicari politiceimediate" sau in vederea luptei economice impotrivapatronilor i guvernului".

Dar dacl cititorul vrea sä vada perle de extaziere econo-mistl" in fata metodelor primitive, el trebuie, bineinteles,sä treaca de la eclectica i nestatornica Rabocee Delo"la consecventa i hotarita Raboceaia Misl". acumciteva cuvinte chiar despre a§a-zisa intelectualitate revolu-tionara scria R.M. in Suplimentul special", pag. 13.Ce-i drept, ea in repetate rinduri a dovedit in fapt ca eoricind gata « sä se angajeze intr-o lupta hotarità cu tarismul».Toata nenorocirea este numai ca, fiind prigonita faracrutare de politia politica, intelectualitatea noastra revolu-tionara ia lupta impotriva acestei politii politice drept olupta politica impotriva absolutismului. Tocmai de aceeapentru ea problema « de unde sà luam forte pentru luptaimpotriva absolutismului?» a ramas nellmurita i pinàin ziva de azi".

Si

www.dacoromanica.ro

106 V. I. LENIN

Nu-i a§a Ca acest clispret suveran fata de lupta impotrivapolitiei manifestat de un admirator (in sensul peioratival cuvintului) al mi§carii spontane este superb? El este gata

flee lipsa noastra de pricepere in materie de conspi-ratie prin aceea cà, in conditiile mi§carii spontane de masa,pentru noi lupta impotriva politiei politice nici nu este,in fond, prea importanta I foarte putini vor subscriela aceastä concluzie monstruoasà: atit de acuta a ajunspentru toata lumea problema lipsurilor organizatiilornoastre revolutionare. Dar daci Martinov, de pilda, nuva subscrie la aceastä concluzie, aceasta este numai pentruca el nu §tie, sau n-are curajul, duca ideile pina lacapat. tntr-adevar, oare o sarcina" cum este formulareade catre mase a unor revendicari concrete care promitrezultate palpabile reclarna o grijä speciala pentru creareaunei organizatii de revolutionari trainice, centralizatecombative? Oare o asemenea sarcinä" nu poate fi adusala indeplinire §i de o masa care de loc nu lupta impotrivapolitiei politice"? Mai mult: oare sarcina aceasta ar fi reali-=bilk' clad in afari de un mic numar de conducatori n-arpune umarul (intr-o imensa majoritate) i muncitori carenu slut de loc in stare sä lupte impotriva politiei pofitice"?Asemenea muncitori, oameni de rind din masa, sint Instare sä dea dovada de o uriasa energie i abnegatie incursul unei greve, intr-o lupta de stradi cu poliçia i armata,sint in stare (§i numai ei pot) sä determine rezultatul intregiinoastre miscari, dar tocmai lupta impotriva politieipolitice cere insu§iri speciale, cere revolutionari de profesie.

noi trebuie sà avem grip.' nu numai ca masa si formu-leze" revendicari concrete, dar i ca masa muncitoriorsä ridice" un numar tot mai mare din ace§ti revolutionaride profesie. Am ajuns, a§adar, la problema raporturilordintre organizatia de revolutionari de profesie i mi§careapur muncitoreasa De aceasta problema, care nu prea a fosttratati in publicistica, noi, politicii", ne-am ocupat foartemult in convorbirile i discutfile avute cu tovara§ii cu incli-natii mai puternice sau mai slabe spre economism". Asupraacestei probleme meritä sa ne oprim in mod special. Darmai intii sä incheiem cu Inca un citat ilustrarea tezei noastredespre legatura dintre metodele primitive i economism".

-

sa

I Putini,

sa-si

si

$i

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FAcur ? 107

Grupul « Eliberarea muncii» scria d-1 N.N. in Ras-punsul" sat' cere o lupta directa impotriva guvernului,fara sä se gindeasca de unde am putea lua forta materiallpentru aceasta lupta i fàr sà arate care sint cile pentruaceasta lupter. i subliniind ultimele cuvinte, autorul faceurmatoarea noel la cuvintul caile": La explicarea acesteiimprejurari nu se pot invoca scopurile conspirative, intrucitin program nu este vorba de o conspiratie, ci de o miicarede masa. Iar masa nu poate sa mearga pe cli secrete. E oarecu putinti o greva secreta? E oare cu putinta o manife-statie sau o petitie secretä?" (Vademecum", pag. 59.)Autorul vorbeste direct si despre aceasta forta materialä"(organizatorii de greve si de manifestatii) i despre cane"de lupta, si totusi se dovedeste a fi dezorientat i nedu-merit, deoarece el se ploconeste" in fata miscarii de masa,adica o priveste ca pe ceva care ne scuteite de activitateanoastra revolutionara, si nu ca pe ceva care trebuie saincurajeze i sä imboldeasca activitatea noastra revolutio-nark'. 0 greva secretà este cu neputinta pentru cei careparticipa la ea i pentru persoanele care vin in contactdirect cu ea. Dar pentru masa muncitorilor rusi aceastagreva. poate s ràmunä (0 de cele mai multe ofi famine)secretà", cad guvernul are grija s taie ofice legaturi cugrevistii, are grija s faca imposibill ofice raspindire destiri asupra grevei. i iata, aici e nevoie de o lupta" speciallimpotriva politiei politice", de o luptä pe care niciodatan-o va putea duce in mod activ o masa atit de largl cumeste aceea care ia parte la greva. Aceastä lupti trebuie safie organizata dupä toate regulile artei" de catre oamenicare se ocupi cu activitatea revolutionarl ca revolutionaride profesie. Organizarea acestei lupte n-a devenit maiputin necesard din pricini ca in miscare sint atrase in modspontan masele. Dimpotriva, ca urmare a acestui fapt,organizarea devine mai necesarii, cici noi, socialistii, flUne-am mndeplini indatoririle noastre directe Eta de masedaca n-am fi in stare sa impiedicam politia de a face secretaofice greva si orice manifestatie daca uneori nu le-ampregati noi insine in mod secret). i sintem in stare RI facemaceasta tocmai pentru ca masa care se desteapta in modspontan va ridica fl ea din mijlocul ei un numar tot mai mare

(si

www.dacoromanica.ro

108 V. I. LENIN

de revolutionari de profesie" (dad.' noi nu ne vom apucasa indemnlm in fel §i chip pe muncitori sa batä pasulpe loc).

c) ORGANIZATIE DE MUNCITORI $1 ORGANIZATIEDE REVOLIMONAR1

DacI pentru un social-democrat notiunea de luptä poli-dd. este identicl cu notiunea de luptà economica impo-triva patronilor i guvernului", este firesc sà ne weptAmca pentru el notiunea de organizatie de revolutionari"sI fie mai mult sau mai putin identicà cu notiunea de orga-nizatie de muncitori". i in realitate a§a sede aceea, atunci cind vorbim despre organizare, ne pomenimliteralmente vorbind limbi diferite. Imi este foarte viein memorie, de pildA, o convorbire avutI cu un econo-mist" destul de consecvent, pe care pill atunci nu avusesemprilejul sà-1 cunosc mai inainte 72. Am inceput sä discutlmdespre bropra: Cine va infaptui revolutia politicI?",§i de la inceput am cazut de acord el principala lipsi abroprii este cà ignoreaz1 problema organizarii. i unul

altul aveam impresia cl intre noi doi existà o solidaritate,dar. . . . pe misurà ce convorbirea noasträ evolua, con-statam cI vorbim despre lucruri diferite. Interlocutorulmeu ii aducea autorului invinuirea cA ignoreazi caselede ajutor pentru caz de greva, asociatiile d; ajutor reciprocetc., pe and eu aveam in vedere organizatia de revolu-tionari, necesarä pentru inaptuirea" revolutiei politice.

de indati ce a ie§it la ivealà aceastà divergentà, nu-miamintesc in general sä se mai fi intimplat sI fiu de acordin vreo problemä principialà cu acest economist" I

Care era deci sursa divergentelor noastre? Tocmai faptulcá econorni§tii" aluneca mereu de la social-democratismla trade-unionism, atit in ceea ce prive§te sarcinile organi-zatorice cit i cele politice. Lupta politica' a social-demo-cratiei este mult mai amplä i mai complexA decit luptaeconomica a muncitorior impotriva patronilor i guver-nului. Tot astfel (i din aceastä cauza) organizarea unuipartid social-democrat revolutionar trebuie sá fie inevitabilde alt gen decit organizarea muncitorilor in vederea acestei

0 intimpl1;

0

,

www.dacoromanica.ro

CE-I DE PA CUT ? 109

lupte. In primul rind, organizatia muncitorilor trebuiesa fie o organizatie profesionala; in al doilea rind, trebuiesä fie cit mai largI cu putinta; in al treilea rind, trebuiesI fie cit mai pupn conspirativI cu putintg. (aici i mai josma refer, bineinteles, numai la Rusia absolutista). Organi-zatia de revolutionari, dimpotriva, trebuie sa cuprindain primul rind 0 mai ales oameni a caror profesie esteactivitatea revolutionara (de aceea i vorbesc despre orga-nizatia de revolufionari, avind in vedere pe revolutionariisocial-democrati). In fata acestei trasaturi caracteristicegenerale a membrilor unei astfel de organizatii, ofice deose-bire intre muncitori intelectuali trebuie se fteargd cu desd-virfire, ca sa nu mai vorbim despre deosebirea dintre dife-ritele profesiuni ale unora i altora. Aceasta organizatietrebuie in mod necesar sa fie nu prea larga i cit mai cons-pirativä cu putinta. Sä ne oprim asupra acestei tripledeosebiri.

In tarile in care exista libertate politica, deosebirea dintreorganizatia sindicala i organizatia politica este cit se poatede limpede, dupa cum este !impede i deosebirea dintretrade-unionuri i social-democratie. Bineinteles, relaçiiledintre social-democratie i trade-unionuri variazI inevi-tabil in diferite tari In functie de conditille istorice, juri-dice 0 de alte condith; aceste relatii pot fi mai mult saumai putin strinse, mai mult sau mai putin complicate etc.(dupa parerea noastra, ek trebuie sa fie cit mai strinsecit mai putin complicate); dar in carile libere nici vorbInu poate fi despre o identificare a organizatiei sindicatelorcu organizatia partidului social-democrat. In Rusia insa,jugul absolutismului §terge, la prima vedere, ofice deose-bire dintre organizatia social-democrata i asociatia munci-toreasca, fiindca orice asociatii muncitore0i 0 vice cercurisint interzise, fiindca principala manifestare i principalaarma a luptei economice a muncitorilor greva estein general o infractiune de drept comun (i adesea chiaro infractiune politica 1). A§adar, conditiile de la noi, pede o parte, ii fac" in mare masura pe muncitorii care duclupta economica sa se loveasca" de problemele politice,iar pe de altä parte ii fac" pe social-democrati sa confundetrade-unionismul cu social-democratismul (iar alde Kri-

,ri sd

si

www.dacoromanica.ro

110 V. I. LENIN

cevski, Martinov & Co., vorbind cu mult zel despre primulfenomen, nu-1 observa pe cel de-al doilea). Intr-adevar,inchipuiti-va ni0e oameni care in proportie de 99% sintabsorbiti de lupta economical impotriva patronilor 0guvernului". Unii dintre ei de-a lungul intregii lor perioadede activitate (4-6 luni) nu se vor lovi niciodata de pro-blema necesitatii unei organizatii de revolutionari maicomplexe; altii se vor lovi", probabil, de literatura bern-steiniana, relativ raspindita, din care vor sorbi convingereaca. mersul progresiv al luptei marunte de zi cu zi" estede o deosebità importanta. Altii, in sfir0t, se vor rasa atra0,poate, de ideea ademenitoare de a arata lumii o nouamostra de legatura string 0 organical cu lupta prole-tarà", de legatura intre miscarea sindicala 0 mi§carea social-democrata. Cu cit o tali pa§e0e mai tirziu in arena capi-talismului, deci 0 a miscarii muncitore0i i0 pot spuneace0i oameni , cu atit mai mult socialistii pot sa parti-cipe la mi§carea sindicala 0 s-o sprijine, cu atit pot 0 trebuiesa existe mai putine organizatii sindicale nesocial-demo-crate. Phil aici rationamentul acesta este absolut just.Nenorocirea este insa ca ei merg mai departe 0 viseazala contopirea deplina a social-democratismului cu trade-unionismul. Din exemplul Statutului Uniunii de luptädin Petersburg", vom vedea indata ce efecte &unawareau aceste visuri asupra planurilor noastre organizatorice.

Organizatiile muncitorilor pentru lupta economica trebuiesa fie organizatii sindicale. Ofice muncitor social-democrattrebuie si sprijine in masura posibilului aceste organizatli0 sa actioneze intens in cadrul lor. Asta asa este. Dar nueste citu0 de putin in interesul nostru sa cerem ca membriai uniunilor de breasla" sà poata fi numai social-democratii:aceasta ar ingusta influenta noastra asupra masei. Dinuniunile de breasla trebuie sa faca parte ofice muncitorcare intelege necesitatea unirii in vederea luptei impotrivapatronilor 0 guvernului. Nici chiar scopul uniunilor debreaslä nu ar putea fi atins dacà ele n-ar cuprinde pe toticei ce sint in stare sa se ridice fie 0 numai pin g. la aceastatreaptl elementara de intelegere, dacà aceste uniuni debreaslä n-ar fi organizatii foarte largi. i cu cit aceste orga-nizatii sint mai largi, cu atit 0 influenta noastri asupra

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACIIT? 111

kr se va exercita pe scara mai larga, si se va exercita nunumai prin dezvoltarea spontana" a luptei economice,dar i prin exercitarea unei influente directe, con§tientede catre membrii sociali§ti ai uniunii asupra tovara§florkr. Dar intr-o organizatie cu un numar mare de membrinu este cu putinta o corn piratie stricta (care cere o prega-tire mult mai mare decit pregatirea necesarà pentru a parti-cipa la lupta economica). Cum poate fi impacata aceastacontradictie dintre necesitatea unei organizatii larginecesitatea unei conspiratii stricte? Cum se poate obtineca organizatille de breasla sä fie pe cit posibil mai putinconspirative? Pentru aceasta, in general vorbind, nu potexista decit doua cai: ofi legalizarea uniunilor de breasla(care in unele tari a precedat legalizarea uniunilor soda-liste i politice), ofi mentinerea organizatiei ca organizatiesecreta, dar intr-atit de liberi", de slab inchegata, lose,cum spun germanii, incit pentru masa membrilor conspi-ratia O. fie redusa aproape la zero.

Legalizarea uniunilor muncitore§ti nesocialiste i nepoli-tice din Rusia a §i inceput, i nu incape nici o indoialä cafiecare pas al mi§carii noastre muncitore§ti social-democrate,care se dezvoltà rapid, va contribui la cre§terea numarului§i la incurajarea incercarilor de legalizare de acest fel, incer-cari care pornesc mai ales de la adeptii orinduirii existente,dar in parte §i de la muncitorii 1riii, i de la intelec-tualii liberal Steagul 1ega1i7arii a i fost arborat de-aldeVasiliev i Zubatov, alde Ozerov i Vorms i-au fagaduit

i-au i dat concurs, iar printre muncitori exista dejaadepti ai noului curent. Si de aici inainte noi trebuie satinem seama de acest curent. Cum sa tinem seama de el,

In aceastä privinta in rindurile social-democratilor nupot exista doua pareri. Sintem_ datori sa demascam nein-cetat ofice participare a zubatovilor i vasilievilor, a jandar-milor i popilor la acest curent i sä dezvaluim muncito-rilor adevaratele intentii ale acestor participanti. Sintemdatori sä demascam de asemenea ofice note impaciuitoare,de armonie", care s-ar face auzite in cuvintarile oamenilorpolitici liberali la adunarile deschise ale muncitorior,indiferent daci aceste note exprimi convingerea kr sinceraca o colaborare papica intre clase este un lucru de dorit,

§i

§i.

www.dacoromanica.ro

112 V. I. LENIN

sau dorinta de a se pune bine cu autoritatile, sau, in sfirsit,constituie pur si simplu o expresie a stingaciei bor. Sintemdatori, in sfirsit, sa-i punem in garda pe muncitori impo-triva cursei pe care le-o intinde adeseori politia, punindochii la aceste adunari deschise si in asociatiile legale pecei mai indracip" si incercind, prin intermediul organi-zatiilor legale, sa strecoare provocatori si in organizatiileilegale.

Dar a face toate acestea nu inseamna citusi de putinsi uitam el in cele din urma noi, si nicidecum Zubatovii,vom trage foloase de pe urma legalizarii miscarii munci-toresti. Dimpotriva, tocmai prin campania noastra dedemascare noi separam neghina de griu. Care e neghinaam aratat. Griul il constituie faptul el atragern atentiaunor paturi muncitoresti si mai largi si celor mai inapoiateasupra problemelor sociale si politice; griul il constituieeliberarea noastra, a revoluponarilor, de functiuni carein fond sint legale (difuzarea carplor legale, ajutorul reci-proc etc.) si a caror dezvoltare ne va furniza noua, tuturor,m mod inevitabil, din ce in ce mai mult material pentruagitatie. In acest sens putem si trebuie sä spunern zubato-vilor si ozerovilor: dati-i inainte, domnilor I in masurain care intindep mund:orilor o cursa (fie in sens de provo-care directa, fie in sens de pervertire cinstita" a munci-torilor prin struvism"), vom avea noi grill si va demascam.In masura in care faceti un pas real inainte fie si subforma celui mai timid zigzag", totusi un pas inaintevom spune: poftiti, poftiti 1 Un pas real inainte II poateconstitui numai o largire realà, fie ea si minuscula, a cimpu-lui de activitate al muncitorilor. Orice largire de acestfel va fi in folosul nostru si va grabi aparitia unor asociatiilegale in care nu provocatorii vor vina pe socialisti, ci,dimpotriva, socialistii vor recruta adepti. /ntr-un cuvint,ceea ce trebuie noi sa facem acum este sa luptam impotrivaneghinei. Noi nu ne vom ocupa cu cresterea griului inghivece. Stirpind neghina, noi curatim terenul pentrueventuala incoltire a semintei de griu. *i atita timp citalde Afanasie Ivanovici si Pulheria Ivanovna se indelet-nicesc cu cultivarea plantelor de casi, noi trebuie sa pregitim

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 113

seceratori care sa fie in stare §i sä stirpeasca neghina deastäzi i sa secere griul de miine *.

A§adar, prin legalizare noi nu putem rezolva problemacrearii unei organizatii sindicale cit mai putin conspira-tive i cit mai larga cu putinta (dar am fi foarte bucuro§idacl zubatovii i ozerovii ne-ar deschide macar o posibi-litate partiala a unei astfel de rezolvari, i pentru aceastanoi trebuie sa luptam in modul cel mai energic impotrivalor 1). Mai famine calea organizatiilor sindicale secrete,

noi trebuie O. dam tot sprijimil muncitorilor care o §ipornesc (dupa cum §tim in mod sigur) pe aceasta cale.Organizatiile sindicale nu numai ca pot aduce un marefolos in ceea ce prive§te dezvoltarea i intarirea lupteieconomice, dar pot §i sa devini un foarte important ajutorpentru agitatia politica i pentru organizarea revolutio-nark'. Pentru a obline acest rezultat, pentru a putea indrumamiscarea sindicala care incepe pe faga§ul dorit de social-democratie, trebuie inainte de toate sà ne fie limpede citde absurd este planul de organizare pe care de aproapecinci ani il tot preconizeaza economi§tii" din Petersburg.Planul acesta este expus i In Statutul casei muncito-re§ti" din iulie 1897 (,,Listok « Rabotnika»" nr. 9-10,pag. 46, din Raboceaia Misl" nr. 1) §i in Statutulorganizatiei sindicale muncitore§ti" din octombrie 1900(foaie speciala, tiparitä la Petersburg i amintita in nr. 1al Iskrei"). Principala lipsi a ambelor statute consta inaceea el in ele sint elaborate pina la cele mai mid amanunteformele de organizare ale unor organizatii muncitore§tilargi pe care autorii lor le confundl cu organizatia de revo-lutionari. SA' luam cel de-al doilea statut, care este elaboratmai amanuntit. El este alcatuit din cineizeci cloud de para-grafe: 23 de paragrafe expun organizarea, normele de

Lupta dusg de Iskra" impotriva neghinei i-a atras din partea revistei RaboceeDelo" urmitoarea iesire furioasi: Pcntru a Iskra a ins5, un semn al timpului ii constituienu atit aceste mari evenimente (din primivari), cit lamentabilele incerciri ale agentilorlui Zubatov dc c a legalizas miscarea muncitoreasca. Ea nu vede ca tocrnai accste faptevorbesc impotriva tocmai de dovedesc a in ochii guvernului miscarea muncito-teasci a lust o amploare periculoasi" (Doug congrese", pag. 27). In accasti privintitoad vina o poarta dogmatismul" accstor ortodoesi surzi la toate imperativele vietii".Ei se incipicineaza si nu vadi griul crescut ping la briu si se lupd cu ncghina de oschioapi I Ce este aceasta, oare, dad nu o deformare a simtului perspectivei in comce priveste railcar= muncitoreasca ruse (op. cit., pag. 27)?

a vol. 6

fi

si

eii

www.dacoromanica.ro

114 V. T. LFWIN

functionare si limitele atributiilor cercurilor muncito-resti", care se organizeaza in fiecare fabrica (cel mult10 oameni") si care aleg grupe centriE (de fabrica)".Gnipa centrala se spune in § 2 unnareste tot cese intimpla in fabrica sau uzina ei si tine cronica eveni-mentelor intimplate acolo". Grupa centrala face lunaro dare de seama despre situatia casei in fata tuturor cotizan-tilor" (5 17) etc. 10 paragrafe sint consacrate organiza-tiei raionale" si 19 unei impletiri extrem de complicateintre Comitetul organizatiei muncitoresti" si ComitetulUniunii de lupta din Petersburg" (clelegati din partea fie-carui raion si din partea grupurior executive" grupuride propagandisti, grupuri pentru legaturi cu provincia,pentru legaturi cu strainatatea, pentru administrarea depo-zitelor, pentru activitatea editoriala si pentru casä").

Social-democratia = grupuri executive" in ceea ce pri-vecte lupta economica a muncitorilor 1 Cu greu s-ar fiputut gasi un mod mai pregnant de a demonstra cum seabate gindul economistului" de la social-democratism latrade-unionism, cit de straina de el este ideea a un social-democrat trebuie &I se gindeasca inainte de toate la o orga-nizatie de revolutionari capabili sa conduca intreaga luptade eliberare a proletariatului. SI vorbesti despre elibe-rarea politica a clasei muncitoare", despre lupta impotrivasamavolniciei tariste" si &à intocmesti asemenea statutede organizare, inseamnä sa nu ai absolut nici o idee despreadevaratele sarcini politice ale social-democratiei. In niciunul din cele cincizeci de paragrafe nu gasesti nici mkaro sclipire de intelegere a faptului ca este nevoie de cea mailarga agitatie politica in rindurile maselor, care sà lamu-teased toate aspectele absolutismului rus, intreaga fizio-nomie a diverselor clase sociale din Rusia. $i cu un astfelde statut, nu numai scopurile politice, dar nici cele trade-unioniste nu sint realizabile, cad pentru realizarea acestorscopuri este nevoie de organiarea pe profesiuni, desprecare nici nu se aminteste.

Dar lucrul, poate, cel mai izbitor este caracterul extremde greoi al acestui intreg sistem", care incearca sa legefiecare fabrica in parte cu comitetul" printr-un fir perma-nent de reguli uniforme si ridicol de marunte, in cadrul

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 116

unui sistem de alegeri pe trei trepte. Strivita de orizontulingust al economismului", gindirea se pierde aid in ama-nunte cu un puternic iz de birocratism i contopism. Inrealitate, fire§te, trei sferturi din aceste paragrafe nu seaplica niciodata, in schimb, insa, o asemenea organizatieconspirativa", care prevede un grup central in fiecarefabricl, inlesne§te jandarrnilor provocarea unor caderi defoarte mafi proportii. Tovara§ii polonezi au trecut i eiprin aceasta faza a mi§carii, cind toti aveau pasiunea infiin-tarii de case muncitore§ti pe scara larga, dar au renuntatfoarte curind la aceastä idee, cki s-au convins ca prinaceasta nu fac decit sa furnizeze jandarrnilor o recoltäbogata. Daca vrem organizatii muncitore§ti pe scara larga,§i nu vrem caderi de largi proportii, dad.' nu vrem decisa le facem jandarmilor pe plac, trebuie sa cautam ca acesteorganizatii sa nu fie nicidecum constituite in mod formal.

Va fi oare posibila in acest caz functionarea lot?Sà examinam aceste functii: . . .a urmari tot ce se intimplain fabrica si a tine cronica evenimentelor care au loc acolo"( 2 al statutului). Oare aceasta necesita neaparat o consti-tuire formall? Oare acest lucru nu se poate realiza §i maibine prin corespondente trimise ziarelor ilegale, frä safie nevoie ca in acest scop sl se formeze grupuri speciale?

.A conduce lupta muncitorilor pentru imbunatl-urea situatiei lor in fabrica" ( 3 al statutului). Nici pentruaceasta nu este nevoie de o constituire formala. Ce anumerevendicari vor sà ridice muncitorii, acest lucru il poateafla In cele mai mici amanunte, dintr-o simpla convorbire,orice agitator cit de cit priceput, iar dupl ce 1-a aflat, elva ti sa-1 transmita organizatiei de revolutionari, care nueste o organizatie larga, ci una restrinsa, pentru ca aceasta&à se ocupe de transportarea mnifestu1ui respectiv. . . . SIse organizeze o cask' . . . cu o cotizatie de 2 copeici larubla" ( 9) i apoi sa se prezinte in fiecare luna in fatatuturor membrilor o dare de seama asupra situatiei casei( 17), sä fie exclu§i membrii care nu-§i platesc cotizatiile( 10) etc. Uite asta ar fi un adevarat rai pentru politie,cad nu-i nimic mai u§or decit sa patrunda in toata aceastaconspiratie a casei centrale de fabrica", sä confi§te banii

sä ridice pe oamenii cei mai buni. Nu este oare mai0www.dacoromanica.ro

116 V. I. LENIN

simplu sal se emitA timbre de una sau doul copeici, custampila unei anumite organizatii (foarte restrinse si foarteconspirative), sau sa se fad' Ida nici un fel de timbre

colecte, urmind ca &rile de seama asupra banilor colec-tati sa fie publicate, sub o anumiti parola conventionalkin ziarul ilegal? Se va atinge acelasi scop, iar jandarmilorle va fi de o suti de ofi mai greu si dea de finil organi-zatiei.

A§ putea continua aceastä analizI cu titlu de exempli-ficare a statutului, dar consider ca este suficient §i atit.Un nucleu mic, strins inchegat, format din muncitoriicei mai de nadejde, cei mai cu experienta si cei mai caliti,care sa aiba oamenii sai de incredere in principalele regiunisi sa fie legat, dupa toate regulile celei mai stricte conspi-ratii, cu organizatia de revolutionari, va putea foarte binesä indeplineasca, cu concursul cel mai larg al masei 0 faranici o constituire formala, toate functiile care revin orga-nizatiei sindicale si, in plus, sa le indeplineasca tocrnaiin felul in care este de dorit pentru social-democratic.Numai pe aceasta cale se poate dobindi, in pofida tuturorjandarmilor, consolidarea §i. dezvoltarea miscarii sindicalesocial-democrate.

Mi se va obiecta: o organizatie in ga mAsura lose *incit nu este macar formal constituita, incit nu are macarmembri cunoscuti si inregistrati, nici nu se poate numiorganizatie. Se poate. Eu nu ma dau in vint dupa denu-rniri. Dar aceastä organizatie fdra membri" va face totce trebuie si va asigura de la bun inceput o legatura trai-nica intre viitoarele noastre trade-unionuri si socialism.Jar cel care, in conditiile absolutismului, vrea o organi-zatie muncitoreasca largei, cu alegeri, dafi de seaml, votuniversal etc., acela este pur si simplu un utopist inco-rigibil.

Morala care rezultà de aici este foarte simpla: dad vomincepe cu crearea unei organizatii trainice si puternicede revolutionari, atunci vom putea asigura stabilitateamiscarii in intregul ei, vom putea infaptui atit scopurilesocial-democrate cit si cele trade-unioniste propriu-zise.

' liberi, largi. Nola trad.

www.dacoromanica.ro

CE-1 DE FACUT ? 117

Daca insa vom incepe cu o organizatie muncitoreaschlargh mai accesibila", chipurile, maselor (dar care in fapteste mai accesibill jandarmilor si face ca revolutionariiSA fie mai accesibili politiei), atunci nu vom infaptui niciunul din aceste scopuri, nu vom scapa de metodele primi-tive de munch i, prin farimitarea noastra, prin nesfirsitelenoastre cdderi, nu vom face decit ca trade-unionurile detip zubatovist sau ozerovist sä fie mai accesibile masei.

Care trebuie sa fie de fapt functiile acestei organizatiide revolutionari? Despre aceasta vom vorbi pe largimediat. Dar mai intii sa analizam inca un Tationamentdestul de tipic al teroristului nostru, care se dovedestea fi iaräsi (ce jalnica soared'. !) in imediata vednatate a economistului". In revista Svoboda" (nr. 1), revised pentrukmuncitori, gasim un articol intitulat Organizarea", alcarui autor vrea sa-si apere cunoscutii, muncitorii-economisti" din Ivanovo-Voznesensk.

E rgu scrie el cind multimea este mutg, inconstientg, end miscarednu porneste de jos. Priviti i dv.: studentii dintr-un oral universitar plcacacasä de sgrbatori sau in timpul verii i miscarea muncitoreasel stagneazgPoate oare o astfel de miscare muncitoreascg, care este imbolditi din afargsä constituie o fottg realg? Nici vorbg de asa ceval... Ea n-a invitat Inca«á meargg pe picioarele ei, trebuie sg fie dusg de ming de aiçii. i asa estein toate: au plecat studentii totul se opreste; au fost ridicati cei mai capa-bili, spuma, laptele se acreste; a fost arestat « Comitetul» ping seorganizeazg altul, intervine din nou o perioadg de acalmie; i nici nu sestie Inca ce fel de comitet se va organiza poate unul care nu va smarmde loc cu cel precedent; acela spunea una, iar acesta va spune contrarul.Leggtura dintre ziva de len j cea de mline se pierde, experienta trecuruluinu serveste de invafatura pentru viitor. Si toate vin de acolo Ca flU existgradacini in adincuri, in multime; lucreazg MI 0 suti de prosti, ci zecedestepti. Zece oameni pot fi prinsi foarte usor; cind insi organizatia cuprindemultimea, cind totul porneste de la multime, oricit zel ar depune autori-titile nu vor fi in stare a dual actiunea de di:A" (pag. 63).

Faptele sint descrise exact. Tabloul metodelor noastre pri-mitive de munch' este destul de bine realizat. Dar concluziilesint demne de Raboceaia Misl", atit prin lipsa lor de logicacit i prin lipsa lor de tact politic. Ele sint o culme a lipseide logica, cad autorul confunda problema filozoficasocial-istorica a radacinilor" miscarii in adincuri" cuproblema tehnica-organizatorica a unei lupte mai eficaceimpotriva jandarthilor. Ele sint o cukne a lipsei de tact

P

www.dacoromanica.ro

118 V. I. LENIN

politic, cad autorul, In loc s ceara inlocuirea conducl-torilor rli prin conducatori buni, cere inlocuirea conducatori-lor In general prin multime". Avem de-a face cu aceeasiincercare de a fi trasi inapoi sub raport organizatoric, asacum, sub raport politic, sintem trasi inapoi de ideea inlo-cuirii agitatiei politice prin teroare ca mijloc de excitatie.Drept sa spun, ma gasesc intr-un adevarat embarras derichesses * si nu stiu cu ce sä incep examinarea confuzieipe care ne-o ofera Svoboda". Voi incerca sä incep, pentrua fi mai clar, cu un exemplu. sa-i luam pe germani. Sperca nu yeti nega ca la ei organizatia cuprinde multimea, cätotul porneste de la multime, cà miscarea muncitoreascaa invatat sà meargl pe picioarele ei. i totusi cit de multpretuieste aceasta multime de milioane de oameni pe ceizece" conducatori politici incercati ai ei, cit de ferm Iiurmeaza ea pe conducatorii sai 1 In parlament nu o datas-a intimplat ca deputatii partidelor dusmane sà incercesa-i provoace pe socialisti: halal democrati 1 numai Invorbe aveti o miscare a clasei muncitoare, in fapt insaactioneaza intotdeauna acelasi grup de sefi. Iarasi Bebel,iarasi Liebknecht, mereu aceiasi, din an in an, din deceniuin deceniu. Cit despre delegati alesi ai munci-torilor, sint mai inamovibili chiar i decit functionarilnumiti de kaiser 1". Germanii insa s-au multumit sapunda cu un zirnbet dispretuitor acestor incercari dema-gogice de a opune pe sefi" multimii", de a atita in multimeinstincte josnice i vanitoase, de a rapi miscarii trainiciastabilitatea ei, prin subminarea increderii masei in ceizece destepti". Germanii au o gindire politica destul dedezvoltata, ei au acumulat destula experienta politica pentrua intelege cä farl acesti zece" conducatori talentati (iartalentele nu se nasc cu sutele), Incercati, pregatiti ca revo-lutionari de profesie, trecuti printr-o scoalä indelungatacare se inteleg perfect intre ei, in societatea moderna nueste cu putinta o lupta dirza din partea nici unei clase.

printre germani au fost demagogi care linguseau sutelede prose, preamarindu-i i socotindu-i mai presus dezecile de destepti", care linguseau pumnul viguros" al

dificultatea de a &lege din Nee inulte. Nola trad.

asa-zisii

las-

si

si

Si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 119

masei, atifind-o (cum au fkut Most sau Hasselmann) laactiuni revolutionare" necugetate §i. semanind neincre-dere fati de conducatorii incercati §i. dirji. $i numai datoritIluptei perseverente §i neimpacate impotriva tuturor ele-mentelor demagogice din cadrul socialismului, socialismulgerman a crescut §i. s-a intarit atit de mult. Iar inteleptii dela noi, intr-o perioada cind intreaga criza a social-demo-cratiei ruse se explica prin faptul el masele, trezite spontan,n-au conducatori destul de pregatiti, destul de ridicati§i de experimentati, proclamI sententios: E tau cindmi§carea nu porne§te de jos" 1

Un comitet format din studenti nu e nimerit, fiindaeste lipsit de stabilitate". Foarte just. Dar coneluziacare rezulta de aici este cà comitetul trebuie sa fie formatdin revolutionari de profesie, indiferent dacà acela care va§ti sä se formeze ca revolutionar de profesie este studentsau muncitor. Voi insä trageti concluzia el mi§carea mun-citoreasci nu trebuie sä primeasca nici un imbold din afara 1In naivitatea voastra politica, nici nu observati ca prinaceasta faceti jocul economi§tilor" §i incurajati metodelenoastre primitive. Prin ce s-a exprimat, permiteti-mi &A intreb,imboldirea" muncitorilor no§tri de catre studentii no§tri?Numai prin aceea el studentul aducea muncitorului frin-turile de cuno§tinte politice pe care le avea el, farimiturilede idei socialiste din care a putut §i el si se infrupte (cadprincipala hrana intelectuall a studentului de astazi, marxis-mul legal, nici nu-i putea da deck lucruri elementare, deckfarimituri). 0 astfel de imboldire din afara" n-a existatin prea mare masura in mi§carea noastra, ci, dimpotriva,intr-o masura prea mica, ruOnos §i. scandalos de mica,deoarece noi prea cu mult zel am fiert in propria noastrazeama, prea ne-am ploconit servil in fata elementarei lupteeconomice a muncitorilor impotriva patronilor §i guver-nului". Cu o astfel de imboldire" trebuie sa ne indelet-nicim §i ne vom indeletnici de o suta de ori mai mult noi,revolutionarii de profesie. Dar tocmai prin faptul el dv.alegeti o expresie atit de odioasä cum este imboldireadin afara" care stirnqte inevitabil in rindurile munci-torilor (in orice caz ale muncitorilor tot atit de inapoiati ca§i voi) neincredere fatà de tofi cei care-i aduc din afara

www.dacoromanica.ro

120 V. I. LENIN

cunostinte politice si experienti revolutionara, trezestedorinta instinctiva de a da o riposta tuturor oamenilor deacest fel, dv. sinteti un demagog, iar demagogii sint ceimai rai dusmani ai clasei muncitoare.

Da, da 1 Nu VA grabiti sa incepeti sa tipati in legaturacu procedeele netovarasesti" pe care le folosesc Inpolemica mea I Nici nu ma gindesc sa pun la indoiala puri-tatea intentiilor voastre; am mai spus-o: poti sa devii dema-gog chiar si numai din cauza naivitatii politice. Dar amaratat ca faceti demagogie. Si niciodata nu voi obosi sarepet Ca demagogii sint cei mai rai dusmani ai clasei munci-toare. Cei mai rai tocmai pentru CA ei atità instinctelejosnice ale multimii, pentru ca muncitorii inapoiati nu auposibilitatea &à identifice pe acesti dusmani, care se mani-festa si citeodata in chip sincer ca prieteni ai lor. Ceimar rai pentru ca intr-o perioada de disensiuni si osci-lari ideologice, intr-o perioada cind fizionomia miscariinoastre abia se contureaza, nu-i nimic mai usor decit saademenesti prin mijloace demagogice multimea, care du/A'aceea numai trecind prin incercarile cele mai dureroase seva putea convinge ci a gresit. Iata de ce pentru social-democratul rus din zilele noastre lozinca momentului trebuiesä fie: lupta hotarità atit impotriva revistei Svoboda", carese preteaza la demagogie, cit si impotriva revistei RaboceeDelo", care se preteaza si ea la demagogie (lucru desprecare vom vorbi * pe larg mai departe).

Zece destepti pot fi prinsi mai usor decit o suta deprosti". Acest adevar sublim (care VA va aduce intotdeaunaaplauzele sutei de prosti) pare cum nu se poate mai evidentnumai datorità faptului ca in cursul argumentarii ati saritde la o problema la alta. Ati inceput si continuati sa vorbitidespre prinderea comitetului", despre prinderea organi-zatiei", iar acum ati sarit la problema lichidarii raddcinilor"miscarii in adincuri". Fireste, miscarea noastra nu poatefi lichidata tocmai pentru ca are sute si sute de mii de radacini

Aici vom releva numai el tot ce am spus despre imboldirea din afarl" §i despretoate celelalte rationamente ale revistei Svoboda" pe tema organizfirii este Infra totulvalabil pentru toti economistii", inclusiv cei de la Rabocee Delo", deoarece in parteei au propovAduit §i apirat activ ace1ea0 conceptii in problemele de organizare, iar inparte ei au alunecat spre aceste concepiii.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 121

in adincuri, dar aid nu este nicidecum vorba despre asta.Daca este vorba de radacinile din adincuri", noi niciacum nu putem fi lichidati", cu toate metodele noastreprimitive de munca i totusi noi toti ne plingem si nuputem O.' nu ne plingem de prinderea organkaliilor", carezadarniceste orice continuitate a miscarii. Iar dac yeti puneproblema prinderii organka/iilar si nu va yeti abate de laaceasta problema, và voi spune ca e mult mai greu saprinzi zece destepti decit o suta de prosti. i voi aparaaceasta teza, oricit ati atita multimea impotriva mea inlegatura cu antidemocratismul" meu etc. In materie deorganizare, prin destepti" trebuie sa intelegem, asa cumam aratat in repetate rinduri, numai pe revoluflonarii deprofesie, indiferent daca ei s-au format din studenti saudin muncitori. i afirm: 1) ca nici o miscare revolutionaranu poate fi trainica fara o organizatie de conducatori stabilasi care sa pastreze continuitatea; 2) ca cu cit e mai largamasa spontan atrasa in luptk care alcatuieste baza miscarii

participa la rniscare, cu atit necesitatea unei asemeneaorganizatii este mai imperioasa i cu atit trebuie sa fie maitrainica aceasta organizatie (caci cu atit este mai usor pentrutot felul de demagogi s. ademeneasca paturile inapoiateale maselor); 3) ca aceasta organizatie trebuie sa fie alcatuitamai ales din oameni care O. se ocupe cu activitatea revolu-tionarl ca revolutionari de profesie; 4) ca intr-o tara abso-lutista, cu cit vom restringe mai mult numarul membrilorunei asemenea organizatii, astfel incit sa participe la eanumai membrii care se ocupa cu activitatea revolutionaraca revolutionari de profesie si care au dobindit o pregatireprofesionala in arta luptei impotriva politiei politice, cuatit mai greu va fi de prins" o asemenea organizatie,5) cu atit mai numeroase vor fi elementele atit din rindulclasei muncitoare cit si din rindul celorlalte clase ale societatiicare vor avea putinta sà ia parte la miscare i sä activezeenergic in cadrul ei.

Ii poftesc pe economistii", pe teroristii si pe econo-mistii-teroristi"* de la noi sa rastoarne aceste teze, dintre

In ceea ce privqte Svoboda", termenul acesta este, poate, mai just deck celprecedent, deoarece in Renasterea revolutionarismului" se face apologia terorismului,iar in articolul analizat a economismului". E dorinttl, dar nu-i putin0 I se

si

si

www.dacoromanica.ro

122 V. I. LENIN

care m'a voi opri acum la ultimele douà. Problema ce e maiu§or de prins: zece de§tepti" sau o sutä de pro§ti" sereduce la problema, analizatà mai sus, daca atunci cindeste nevoie de conspiratia cea mai strictä este posibia oorganizalie de masà. Nu vom putea niciodatl ridica o orga-nizatie largä la acea inaltime conspirativa ail de care nidvorha nu poate fi despre o lupta perseverentä impotrivaguvernului §i de pIstrarea continuitatii in aceastà luptI.

concentrarea tuturor functiilor conspirative in mlinileunui numgr restrins de revolutionari de profesie nu inseamn1nicidecum cä ace§tia din urm5. vor gindi pentru top", cImultimea nu va lua parte activI la mifcare. DimpotrivA,din rindurile multimii se va ridica un numAr tot mai marede revolutionari de profesie, cad atunci multimea va intelegeCa nu este de ajuns O. se adune citiva studenti §i citivamuncitori care desfl§oarà o luptà economica pentru a formaun comitet", ci a este nevoie de ani intregi de muncipentru a te forma ca revolutionar de profesie, §i multimeanu se va gindi" numai sä foloseascä metode primitivede muncl, ci se va gindi §i la formarea acestor revolutionari.Centralizarea functillor conspirative ale organkaliei nuinseamni nicidecum centralizarea tuturor functiilorParticiparea activä a masei celei mai largi la publicisticailegala nu va slabi, ci se va intsari de zece ori mai mult caurmare a faptului cI zece" revolutionari de profesievor centraliza functiile conspirative ale acestei munci.Asa §i numai asa vom reu§i sä facem ca citirea literaturiiilegale-, colaborarea la aceastà literatura, in parte chiar §idifuzarea ei, sã inceteze aproape de a mai fi o muncel conspirativd,cAci politia va intelege in scurt timp absurditatea §i imposi-bilitatea de a se porni urmariri pe cale judiciara §i admini-strativä in legatura cu fiecare exemplar al unor publicapirAspindite cu mule. i aceasta este valabil nu numai in

poate spun; In general, despre Svoboda". Premisele i intentiile au fost dintre celemai bun; dar rezultatul a fost o confuzie totali, mai ales din cauza faptului al Svo-boda", care sustine continuitatea in organizatie, nu vrea s tie de continuitate in gin-direa revolutionari si In teoria social-democrati. S tinzi si recherni la viati pe revo-lutionarul de profesie (Renasterea revolutionarismului") si In acest scop si propui,In primul rind, teroarea ca mijloc de excitatie 11, in al doilea rind, o organizatie demuncitori mijlocii" (Svoboda" nr. 1, pag. 66 si urm.) cit mai putin ixnbolditi din afari"este ca si cum pent= incilzi eau, ai preface-o in lemne de foc.air

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 123

ceea ce priveste presa, dar i in ceea ce priveste toate functiileinclusiv demonstratiile. Participarea foarte activa

foarte larga a masei la demonstratii nu numai a nu vasuferi, ci, dimpotriva, va cistiga inult din faptul c zece"revoluponari incercati, nu mai putin pregatiti din punctde vedere profesional decit politia de la noi, vor centralizatoate laturile conspirative ale muncii: pregatirea mani-festelor, elaborarea unui plan aproximativ, numirea unuidetasament de conducatori pentru fiecare raion al orasului,pentru fiecare carder industrial, pentru fiecare institutiede invatamint etc. (stiu c mi se va obiecta ca ideile melesint nedemocratice", dar la aceasta obiectie, cu totullipsita de inteligentl, voi raspunde pe larg mai departe).Centralizarea functillor celor mai conspirative de catreorganizatia de revoluponari nu va slabi, ci va face sI creascaamploarea i va imbogati continutul activitatii unei seriiintregi de alte organizatii, destinate sä cuprinda un publiccit mai larg, si de aceea trebuie sa fie cit mai putin formalconstituite cu putinta i cit mai putin conspirative cu putinta:sindicatele muncitoresti, cercurile muncitoresti pentru invä-tamintul de cultura generala i pentru citire de literaturailegala, cercurile socialiste-, precum i cercurile democraticedin toate celelalte paturi ale populatiei etc. etc. Asemeneacercuri, sindicate i organizatii trebuie sà existe pretutindeniin numar cit mai mare §i sa aiba functiile cele mai felurite,dar este absurd si daunator ca ele sa fie confundate cuorganizatia de revoluflonari, O. se stearga linia de demarcatiedintre de, sa se stinga in mase constiinta, care si asa esteextrem de slabl, c pentru deservirea" miscarii de masae nevoie de oameni care sa se consacre in mod special siin intregime activitatii social-democrate si c acesti oamenitlebuie sa se formeze cu rabdare i perseverenta ca revolu-tionari de profesie.

Da, aceasta constiinta a slabit extrem de mult. Pkatulnostru cel mai gray in ceea ce priveste organizarea este cadin pricina metodelor noastre primitive de mina am stirbitpresfigiul revolutionarului in Rusia. Molatic i ovaielnic inproblemele teoretice, cu un orizont ingust, invocind spon-taneitatea masei pentru justifica moliciunea sa, semanindmai mult cu un secretar de trade-union deck cu un tribun

a-si

www.dacoromanica.ro

124 V. I. LENTN

al poporului, incapabil sl formuleze un plan ampluindraznet, care sà insufle i adversarilor respect, fipsit deeverienta si de iscusinta in profesiunea sa lupta impotrivapolitiei politice, ei bine, acesta nu este un revolutionar,ci un jalnic mestesugar.

Nu trebuie sa se supere pe mine pentru acest cuvinttaios nici un practician, deoarece cind vorbesc de lipsade pregatire ma refer, in primul rind, la mine insumi.Am activat intr-un cerc 73 care Ii propunea sarcini foartelargi, atotcuprinzatoare, i noi toti, membrii acestui cerc,sufeream cumplit, fiind constienti de faptul ca nu eramdecit niste simpli mestesugari intr-un moment istoriccind, parafrazind o vorba celebrä, se putea spune: dati-neo organizatie de revolutionari i vom rdsturna Rusia I

ulterior, cu cit am avut mai des prilejul sa-mi reamintescde sentimentul penibil de rusine pe care 1-am incercatatunti, cu atit mai mult se acumula in mine un sentimentde amaraciune impotriva acelor pseudosocial-democraticare prin predicile lor dezonoreaza inaltul titlu de revo-lutionar", care, nu inteleg ca datoria noastra nu este saaparam coborirea revolutionarului la nivelul celui carefoloseste metode primitive, ci sa-i ridicam pe cei care folosescmetode primitive la nivelul revolutionarilor.

d) AMPLOAREA MUNCH ORGANIZATORICE

Am vazut mai sus ce scrie B v despre lipsa de forterevcautionare capabile de actiune, lipsa care se resimtenu numai la Petersburg, ci i In toatà Rusia". i nu credci se va gasi cineva care sa conteste acest fapt. Dar pro-blema este: cum se explica el? B v scrie:

Nu vom intra In exp/icarea cauzelor istorice ale acestui fenomen; vo,paspitne numai a din mijlocul societitii, demoralizatá de indelungata reac-dune politici i sNiad de schimbirite economice care au avut sau care auloc, se ridid. an numdr extrem de restrins de persoane capabile de muncd revolu-lionard; cá clan muncitoare, din mijlocul areia se ridica muncitori revolu-donari, completeazI in pane rindurile organizaddor ilegale, dar c numirulacestor revolutionari nu corespunde cerintelor vremii. Cu atit mai multcu cli, prin situatia sa, muncitorul care lucreaz.4 In fabric.4 11112 ore poateIndeplini mai ales functii de agitator; dar propaganda ai organizarea, procu-rarea i multipucarea literaturii ilegale, publicarea de manifeste etc. cadin mod necesar, In cea mai mare pane, In sarcina unui numir foarte restrinsde intdectuali" (Rabocee Delo" nr. 6, pag. 38-39).

Si

-

www.dacoromanica.ro

CE-I DB FACUT ? 125

In multe privinte nu sintem de acord cu aceastà pArerea lui Bv, i indeosebi nu sintem de acord cu cuvintelepe care le-atn subliniat §i care aratà cit se poate de pregnantca Bv, exasperat (ca orice militant practic care §tie citde cit sá gindeascA) de metodele noastre primitive de muncl,nu poate gAsi din cauzA cà e strivit de economism" oie§ire din aceasta situatie de nesuportat. Nu, din rindurilesocietatii se ridicI extrem de multi oameni ap ti pentruactiune", dar noi nu §tim sà-i folosim pe toti. In aceastàprivinta starea critick de tranzitie a misclrii noastre poatefi caracterizatá prin cuvintele: oameni nu-s, 1i oameni sint omultime. Sint o multime de oameni, pentru ca atit in rin-durile clasei muncitoare cit §i in päturile din ce in ce maidiferite ale societAtii apar pe an ce trece tot mai multi nemul-tumiti, care doresc sà-§i exprime protestul, care sint gatasà contribuie in mAsura puterilor lor la lupta impotrivaabsolutismului; nu isi dau Inca toti seama de caracterulde nesuportat al acestuia, dar o masA din ce in ce mai mareII simte i intr-un mod din ce in ce mai ascutit. Si in ace1a0timp oameni nu sint, pentru cã nu existä conducAtori, nuexista conducatori politici, flU existà talente organizatoricecapabile sI organizeze o muncá amplà si in acela§i timpunitará i armonioasà, care s'a foloseasci ofice forte, fiechiar i cele mai neinsemnate. Cre§terea §i dezvoltareaorganizatiilor revolutionare" rannine in urmi nu numaifatà de cre§terea mi§carii muncitore§ti, fapt recunoscut§i de Bv, dar i fata de cre§terea mi§carii general-demo-cratice in toate paturile poporului. (De altfel, in prezent,Bv ar considera, probabil, i acest lucru ca o comple-tare la concluzia lui.) Amploarea muncii revolutionare esteprea redusl in comparatie cu baza spontanI larga a mi§carii,este prea ingustata de teoria searbada a luptei economiceimpotriva patronilor i guvernului". Or, in timpul de fatanu numai agitatorii politici, dar i organizatorii social-democrati trebuie sa mearga in toate clasele populatier *.

De pilda, in rindurile armatei se obscrvii in ultimul timp o neindoioasatnviorare a spiritului democratic, in parte ca urmare a luptelor de strada devenite totmai frecvente impotriva unor dumani" cum sint muncitorii i studentii. Si indati cefortele de care dispunem o vor ingidui, va trebui neaparat si acordam cea mai serioasiatentie propagandei i agitatiei printre soldati i ateri, precum i creazii tmor organizatiimilitare" care sa faci parte din partidul nostru.

www.dacoromanica.ro

126 V. I. LENIN

nu cred ea se va gasi vreun practician care sä se indoiascade faptul cà social-democratii ar putea imparti milk defunctii marunte ale muncii lor organizatorice intre diferitireprezentanti ai celor mai diferite clase. Lipsa de specializareeste una din cele mai mafi neajunsuri ale tehnicii noastre,neajuns de care Bv se plinge cu atita amaraciune i atitde indreptatit. Cu cit mai marunte vor fi diferitele operatii"ale munch generale, cu atit se vor putea gasi mai multepersoane capabile sa indeplineascl aceste operatii cudesavirsire incapabile, in majoritatea cazurilor, de a devenirevolutionari de profesie) i cu atit mai greu va fi pentrupolitie sa prinda" pe toti acesti activisti de detaliu", cuatit mai greu Ii va fi sa insceneze pe baza prinderii unuiom asupra unui oarecare fapt marunt un proces" care sajustifice cheltuielile statului pentru siguranta". Iar citpriveste numarul celor care sint gata sa ne dea concurs,am aratat si in capitolul precedent schimbarea uriasa cares-a produs in numai cinci ani sub acest raport. Dar, pede aka parte, atit pentru a aduna intr-un singur mlnunchitoate aceste mici frinturi de functii, cit i pentru a nu fari-mita, o data cu functilie niicàrii, miscarea Insài, precum

pentru a insufla celui ce indeplineste functiile marunteacea credinta in necesitatea i importanta muncii sale, pecare daca n-ar avea-o n-ar activa niciodatä *, pentrutoate aceastea este neaparata nevoie tocmai de o puterniciorganizatie de revolutionari incercati. and va exista o

* Imi amintesc cli tin tovaris relatat cu cid amiriciune i s-a plins un inspectorde fabrici care e gata sli ajute si care a ajutat social-democratia de faptul al el nuvie dad inforrnatia" lui atunge pina adeviratul centru revolutionar, al el flu stiein ce misuri este nevoie de ajutorul lui si in ce masuri existi posibilitatea de a folosiserviciile lui mid si mirunte. Once practician cunoaste, desigur, numeroase cazuridin acestea, cind din pricina metodelor noastre primitive am pierdut aliati. $i asemeneaservicif marunte" fiecare in pane, dar de nepretuit in ansamblul lor ne-ar puteaface si ne-ar face de buntl seami nu numai functionadi i slujbasii care lucreaza in sec-torul fabricilor, dar i cei de la posta, de la calk ferate, de la vamil, din institutiile nobi-limii, din institutiile bisericesti si din orice alte institutii, i chiar si de la politie, si dela curtea imperiall I Daci am ayes un adevirat partid, o organizatie de revolutionaricu adevirat combativi, noi nu am pune la bitaie pe acesti auxiliari", nu ne-am gribIntotdeauna i neaparat arragem in centrul ci, dimpotrivi, i-am cruca inmod deosebit i chiar am pregati special oameni pentru asemenea functii, tinind seamaal multi studenti ar putea educe partidului mai mult folos In calitate de auxiliari"alujbagi decit in calitate de revolutionari de scurti duradi". Dar mai repet o dadnumai o organizatie pe deplin consolidata, care nu duce lipsi de forte active, este Indrept sli foloseascil aceastil tactica.

(si

si

mi-a

la

sa-i

www.dacoromanica.ro

CE-T DE FACUT ? 127

asemenea organizatie, credinta in forta partidului se vaintari cu atit mai mult §i se va raspindi cu atit mai larg,cu cit aceasta organizatie va fi mai conspirativa, §i se§tie doar cà intr-un razboi principalul este nu numai siinsufli armatei proprii incredere in fortele sale, ci sa fadca i inamicul i toate elementele neutre sa vada cit sint deputernice aceste forte: o neutralitate binevoitoare poateuneori sa hotarascl soarta luptei. Ond va exista o astfel deorganizatie, care sà aiba o baza teoretica soli& §i care sädispunä de un organ de presa social-democrat, nu vomavea de ce sä ne temem c mi§carea va fi abatuta din drumulei de numeroasele elemente din afarä" care au fost atras espre ea (dimpotriva, acum, cind domina metodele primitive,constatam ca multi social-democrati urmeaza linia Credo"-ului, pretinzind cà numai ei sint social-democrati). Intr-uncuvint, specializarea presupune in mod necesar centra-lizarea §i, la rindul ei, o cere neaparat.

Dar chiar Bv, care a descris atit de bine intreaga nece-sitate a specializarii, n-o pretuieste indeajuns, dupl parereanoastra, in partea a doua a rationamentului citat. Numarulrevolutionarior proveniti din rindurile muncitorflor esteinsuficient, spune el. Este perfect adevarat, i subliniem dinnou ca informatia pretioasl a observatorului direct" con-firma pe deplin parerea noastra despre cauzele crizei actualedin cadrul social-democratiei, prin urmare i despre mij-loacele de a scapa de aceastä criza. Nu numai cl revolu-tionarii ramin in general in urma avintului spontan al mase-lor, dar chiar i muncitorii-revolutionari ramin in urmaavintului spontan al maselor muncitorwi. i acest faptconfirma in chipul c el mai pregnant, chiar i din punct devedere practic", nu numai absurditatea, dar i reaclio-narismul politic al acelei pedagogii" care ne este servitaatit de des atunci cind se discutä problema indatoririlorpe care le avem &fa de muncitori. Acest fapt dovede§teca prima §i cea mai imperioasa datorie a noastra este dea contribui la formarea de muncitori-revolutionari, careO. fie la acela§i nivel in ceea ce priveite activitatea de partidca i intelectualii-revolutionari (subliniem cuvintele: in ceeace privqte activitatea de partid, cad In celelalte privinteatingerea aceluia§i nivel de catre muncitori, de§i este nece-

www.dacoromanica.ro

128 V. I. LENIN

sara, nu e insi nici pe departe atit de u§oara §i atit deimperioasa). De aceea cea mai mare atentie trebuie s-oacordim ridiceirii muncitorilor la nivelul revolutionarilor,§i nicidecum coboririi noastre neapArat pina la nivelul maseimuncitoresti", cum vor economi§tii", sau neaparat pinAla nivelul muncitorilor-mijlocii", cum vrea Svoboda"(care in aceasta privinta se ridicA pe treapta a doua a peda-gogiei" economiste). Departe de mine gindul de a tAgAcluinecesitatea unei literaturi populare pentru muncitori §i aunei literaturi §i mai populare (desigur, insk nu de bilci)pentru muncitorii deosebit de inapoiati. Dar ma revoltänecontenita amestecare a pedagogiei cu problemele poli-ticii, cu problemele organizarii. Cad dumneavoastrk dom-nilor, care aveti atita grip. de muncitorul-mijlociu", infond mai curind ii jigniti pe muncitori prin dorinta voasträde a a cobori neaparat, inainte de a vorbi de politica mun-citoreasca sau de organizatia muncitoreasca. Intelegeti odata el trebuie sa vorbiti de lucruri serioase fArA a VA cobori,§i lAsati pedagogia pe seama pedagogilor, iar nu pe seamaoamenilor politici §i a organizatorilor I Oare nu exista §iprintre intelectuali frunta§i, mijlocii" §i masa"? Oare nurecunoa§te toatA lumea §i necesitatea unei literaturi popularepentru intelectuali, §i oare nu se scrie o astfel de litera-tura? Ei bine, inchipuiti-va ca intr-un articol despre orga-nizarea studentilor sau a liceenilor autorul ar incepe slrumege, cu aerul unui om care face cine §tie ce descoperire,ideea ca. este nevoie inainte de toate de o organizatie destudenti-mijlocii". Un asemenea autor va fi cu sigurantaluat in ris ,i pe buna dreptate. Mai bine dati-ne, i seva spune, idei organizatorice, daca aveti a§a ceva, §i apoine descurcam singuri cine dintre noi este mijlociu", cinesta. mai sus §i cine mai jos. Iar daca n-aveti idei organiza-torice proprii, atunci toata vorbaria voastrA pe tema maser§i a celor mijlocii" va 6 pur §i simplu plicticoasa. Inte-legeti o data ca insesi problemele privind politica" §i

organizarea" sint atit de serioase, inch despre ele nu sepoate vorbi altfel decit cu toatA seriozitatea: pot 6 §i trebuiepregdtiti muncitorii (i studentii, si liceenii) ca sti se poateista de vorbd cu ei despre aceste probleme; dar, din momentce vorbiti despre ele, dati rdspunsuri temeinice si. nu vA

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 129

dati inapoi spre mijlocii" sau spre mase", nu cautati sava eschivati prin glume sau fraze goale *.

Muncitorul-revolutionar, ca sä fie pe deplin pregatitpentru menirea sa, trebuie s devina si el un revolutionarde profesie. De aceea Bv n-are dreptate cind spune ca,dat fiind c muncitorul este ocupat in fabrical cite 111/2 orepe zi, celelalte functii revolutionare (afara de agitatie),in cea mai mar e parte, cad in mod necesar in sarcina unuinumär foarte restrins de intelectuali". Aceasta nu se intimplanicidecum in mod necesar", ci din cauza starii noastre deinapoiere, din cauzi ca nu sintem constienti de datorianoastrà de a ajuta pe fiecare muncitor care se distingeprin aptitudinile sale sa devina un agitator de profesie, unorganizator de profesie, un propagandist de profesie, uncurier de profesie etc. etc. In aceasta privinta, noi risipimintr-un mod pur i simplu scandalos fortele noastre, fàräsi stim sa crutam ceea ce trebuie cultivat i crescut cu ogriji deosebita. Uitati-va la germani: ei au de o suti deofi mai multe forte decit noi, dar ei inteleg foarte bine Caagitatori etc. cu adevarat capabili nu se ridici prea des dintremuncitorii-mijlocii". De aceea pe mice muncitor capabilei cautä sa-1 punk' de indata in conditii in care aptitudinilelui sa se poata dezvolta pe deplin i sa fie folosite pe deplin:ei fac din el un agitator de profesie, ii indeamna sa-silargeasca sfera de activitate, extinzind-o de la o singurafabrica la intreaga =mural, de la o localitate la intreagatara. El capatä experienta i indeminare in profesiuneasa, Ii largeste orizontul i cunostintele, observa indea-proape pe conducatorii politici remarcabili din alte loca-litati si din alte particle, cauti sä se ridice si el la aceeasiinaltime si sa imbine cunoasterea mediului muncitoresc

prospetimea convingerilor socialiste cu iscusinta pro-fesionall, farä de care proletariatul nu poate s duck' o lupta

Svoboda nr. 1, articolul Organizarea", pag. 66: tnaintind cu pasul ci greu,multimea muncitorilor va intiri toate revendicarile care vor fi formulate in numeleMuncii ruse" neapirat munca cu literi mare! i acelagi autor exclama: eu n-amnicidecum o atitudine du,minoasi fati de intelectuali, dar" . (este acelgi dar pecare Scedrin II traduce prin cuvintele: urechile nu cresc mai sus de frunte I) dar misupiri foarte mult intotdeauna cind vine cineva i spune lucruri foarte frumoasesublime oi cere ca ele si fie acceptate pentru frumusetea proprie (a lui?) i pentru altecalitiO" (62). Da, §i pe mine aceasta mi supiri foarte mutt intotdeauna"

9 vol. 6

si

si

...

www.dacoromanica.ro

130 V. I. LENIN

dirzi impotriva detgamentelor perfect instruite ale du§-manilor sli. Asa i numai asa se ridici din masa muncitoreascioameni ca Bebel §i Auer. Dar ceea ce intr-o ar politi-ce§te liberi se face in mare misuri de la sine, la noi trebuies-o faci in mod sistematic organizatiile noastre. Un agitatordin rindul muncitorilor care este cit de cit talentat §i disperante" nu trebuie sà lucreze in fabrica 11 ore pe zi. Noitrebuie si avem griji ca el si fie intretinut de partid, ca sipoati si treacl la timp in ilegalitate, ca schimbe locurilede activitate, cki altfel nu va dobindi o experien tg. bogata,nu-§i va largi orizontul, nu va §ti sã reziste citiva ani, celputin, in lupta cu jandarmii. Cu cit avintul spontan al maselormuncitore§ti devine mai larg §i mai profund, cu atit seridici mai mult din rindurile lor nu numai agitatori talen-tap, dar i organizatori §i. propagandi§ti talentati, precum

practicieni" In intelesul bun al cuvintului (care sintIn numir atit de mic printre intelectualii no§tri, in ceamai mare parte, potrivit specificului rus, putin cam indolenti§i cam greoi). Cind vom avea detasamente de muncitori-revolutionari se-ntelege, revolutionari de toate armele"),pregititi in mod special §i trecuti printr-o §coalä indelungata,atunci nici o politie politici din lume nu va putea si tinipiept acestor detgamente, pentru cä aceste detgamentede oameni animat.i de un devotament neprecupetit fall derevolutie se vor bucura de increderea, de asemenea nepre-cupetiel, a celor mai largi mase muncitore§ti. i este numaivina noasträ ci Ii imboldim" prea putin pe muncitorispre aceasta cale, comuni cu a intelectualilor", de afireca revolutionari de profesie, c prea adesea Ii tirim inapoiprin vorbiria noastri stupidi despre ceea ce este accesibil"masei muncitore§ti, muncitorilor-mijlocii" etc.

In aceasti privintl, ca §i. in celelalte, ingustimeaorganizatorice se afll in legitura neindoioasi i indi-

solubill (de§i marea majoritate a economi§tilor" §i a prac-ticienilor incepitori nu-§i dau seama de acest lucru) cuingustarea teoriei noastre §i a sarcinilor noastre politice.Ploconirea in fata spontaneititii duce la un fel de teamide a ne abate macar cu un pas de la ceea ce este acce-sibil" masei, la teama de a ne ridica prea mult deasuprasimplei deserviri a cerintelor imediate i directe ale masei.

sa-si

si

mon-cii

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? . 131

Nu va temeti, domnilor 1 Nu uitati ci din punct de vedereorganizatoric ne aflarn atit de jos, incit chiar i ideea ciam patea sä ne ridicam prea sus este absurdal

e) ORGANIZATIE COMPLOTISTA" I DEMOCRATISM"

Exista printre noi foarte multi oameni care sint atitde sensibili la pulsul incit mai mult decit de oficese tern tocmai de acest lucru, invinuindu-i de narodovo-lism", de neintelegere a democratismului" etc. pe ceicare impartasesc parefile expuse aid. Trebuie sa ne oprimasupra acestor invinuiri, pe care le-a imbratisat, bineinteles,

Rabocee Delo".Autorul acestor rinduri stie foarte bine cal economistii"

din Petersburg au invinuit de narodovolism i RaboceaiaGazeta" (ceea ce este 0 lesne de inteles dacä o comparamcu Raboceaia Misl"). De aceea nu ne-am mirat de loccind un tovaras ne-a informat, curind dupi aparitiaIskrei", cà social-democratii din orasul X spun despreIskra" cà este un organ narodovolist". Bineinteles caaceasta invinuire nu putea decit sà ne maguleasca, cadn-a existat niciodatä un social-democrat consecvent pecare economistii" si nu-1 fi invinuit de narodovolism.

Aceste invinuiri izvorasc dintr-o dublä neintelegere. Inprimul rind, istoria miscarii revolutionare este atit de putincunoscuta la noi, incit ofice idee cu privire la o organizatiecentralizatä de lupta care declarà razboi hotarit tarismuluieste calificatä drept narodovolism". Dar admirabila orga-nizatie pe care au avut-o revolutionarii din deceniul al8-lea 0 care ar trebui sa ne serveasca nou 6. tuturor dreptmodel nu a fost nicidecum creata de narodovolti, ci de

emlevolti, care s-au scindat In ciornoperedelti i narodovolti".Asada; a considera o organizatie revolutionara de luptaceva specific narodovolist este absurd atit din punct devedere istoric cit si din punct de vedere logic, pentru cãnici un curent revolutionar, clack' se gindeste intr-adevarla o lupta serioasa, nu se poate lipsi de o asemenea organi-zatie. Greseala narodovoltilor n-a constat in faptul c eiau cautat sa atraga in organizatia lor pe tofi nemultumitii

sa indrumeze aceasta organizatie pe calea unei lupte

9*

viedi",

si

si

www.dacoromanica.ro

132 V. I. LENIN

hotarite impotriva absolutismului. Dimpotrivä, aceastaconstituie marele lor merit istoric. Greseala lor a constatin aceea cà s-au sprijinit pe o teorie care in fond nu eranicidecum o teorie revolutionarà i cã n-au stiut sau n-auputut sI lege in mod indisolubil miscarea lor cu lupta declasä din cadrul societAtii capitaliste in dezvoltare. i numaicea mai grosolara lipsI de irnelegere a marxismului (sauintelegerea" lui in spiritul struvismului") a putut danastere parerii cA aparitia micàrii muncitoresti spontanede mask' ne seuteste de datoria de a crea o organizatie derevolutionari tot atit de bunk, ba chiar incomparabil maibura decit aceea a zemlevoltilor. Dimpotriva, aceastämiscare ne impune tocmai aceastà datorie, cad lupta sport-tana a proletariatului nu va deveni o adevarata luptà declasä" a acestuia atita timp cit nu va fi condusä de oputernicA organizatie de revolutionari.

In al doilea rind, multi inclusiv, pare-se, B. Kricevski(Rabocee Delo" nr. 10, pag. 18) inteleg gresit pole-mica pe care social-democratii au dus-o intotdeauna impo-triva conceptiei .complotiste" despre lupta politicA. Ne-amridicat i ne vom ridlica, fireste, intotdeauna, impotriva

luptei politice pink' la reducerea ei la un complot *,dar aceasta, bineinteles, nu inseamnä nicidecum ca tagaduimnecesitatea unei organizatii revolutionare puternice. i, depilda, in brosura indicatá in nota de la subsol, alaturi depolemica impotriva reducerii luptei politice la un comploteste descrisA (ca un ideal social-democrat) o organizatieintr-atit de puternick inch, pentru a da lovitura decisiväabsolutismului", sa poata recurge " i la insurectie"la orice alt mijloc de atac" **. In ceea ce priveste forma sa,

Vezi Sarcinile social-clemocratilor rusi", pag. 21, polemica impotriva lui P.L. Lav-rov. (Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 2, Editura politica, 1960, editia a doua,pag. 452-454. Nola red.)

** Sarcinile social-democratilor rusi", pag 23. (Vezi V. I. Lenin, Opere complete,vol. 2, Editura politici, 1960, editia a doua, pag. 454. Nora red.) in treaciit fie zis,aceasta este o noun ilustrare a faptului c Rabocee Delo" on nu intelege ceea ce spune,ori ii schimbi parerile dupa cum bate vintul". In Rabocee Delo" rir. I e scris culitere cursive: vederile expose In bropta coincid Infra tolid cm programed redarliei revineia Rabocee Delo»" (pag. 142). Asa si fie? Coincide oare cu Sarcinile" pnrerea al nu sepoate pune ca o primi sarcina a misarii de rnasi doborirea absolutismului? coincideoare cu acestea teoria luptei econornice impotriva patronior i guvernului"? coincideteoria stadiilor? Lisarn pe cititor s judece dad se poste vorbi de consecventi principialála un organ care intelege in mod atit de original coincidenta".

1

iegustdrii

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 133

aceasta organizatie revolutionara puternica intr-o tara abso-lutistä poate fi denumità .0 organizatie complotista", deoa-rece cuvintul francez conspiratie" are acela0 inteles ca0 cuvintul rus zagovor" *, iar pentru o astfel de organizatieconspiratia este necesara in cel mai inalt grad. Conspiratiaeste o conditie in a§a masurä necesarl pentru o astfel deorganizatie, incit toate celelalte conditii (numarul membrilor,selectionarea lor, functiile lor etc.) trebuie sa fie coordonatecu aceea a conspiratiei. De aceea ar fi o mare naivitate sane temem de invinuirea ca noi, social-democratii, vrem sacream o organizatie complotista. Aceste invinuiri trebuiesä fie tot atit de magulitoare pentru orice du.sman al eco-nomismului" ca 0 invinuirile de narodovolism".

Ni se va obiecta: o organizatie atit de puternica, 0 deriguros secreta care concentreaza in rniinile sale toate fireleactivitatii conspirative, o organizatie in mod necesar cen-tralised', se poate lansa cu prea multà u§urinta intr-un atacprematur, poate imprima in mod necugetat mi§carii uncaracter acut, inainte ca acest lucru sa fie posibil 0 necesar inraport cu gradul nemultumirii politice, cu amploarea fri-rnintkilor 0 a revoltei din rindurile clasei muncitoare etc.La aceasta vom raspunde: vorbind in mod abstract, nu sepoate, desigur, nega ca organizatia de lupta poate duce laun atac necugetat ce poate sa se incheie printr-o infringerecare in alte imprejurari n-ar fi fost nicidecum inevitabila.Dar intr-o astfel de problemä nu te poti margini la consi-deratii abstracte, pentru ca orice batalie cuprinde in sineo posibilitate abstracti de infringere, 0 pentru a reduceaceastä posibilitate nu exista alt mijloc decit pregatireaorganizata a bataliei. Dad.' insa vom pune problema peterenul concret al conditiilor actuale din Rusia, va trebnisa tragem concluzia pozitiva ca o organizatie revolutionaraputernica este neapkat necesara tocmai pentru a da sta-bilitate mi§carii 0 pentru a o feri de eventualitatea unoratacuri necugetate. Tocmai acum, cind lipse0e o astfelde organizatie 0 cind mi§carea revolutionara se dezvoltäcu repeziciune in mod spontan, se observa doui extremeopuse (care, a§a cum se 0 cuvine, se ating"): cind un eco-

' complot Nola trad

www.dacoromanica.ro

134 V. I. LENIN

nomism" cu desavir§ire inconsistent i propovlduirea mode-.ratiei, cind o tot atit de inconsistenta teroare ca mijlocde excitatie", care tinde s1 provoace in mod artificialintr-o mi§care care se dezvolti i se intare§te, dar caredeocamdata se aflä mai aproape de inceputul deck de sfir-§ftul ei simptomele acestui sfir§it" (V.Z. in Zarea"nr. 2-3, pag. 353). i exemplul revistei Rabocee Delo"dovede§te ca existri social-democrati care capituleaza infata ambelor extreme. Acest fenomen nu este surprinzator,intre altele, i pentru cà lupta economica impotriva patro-nflor i guvernului" nu-1 va satisface niciodatd pe un revo-lutionar, i extremele opuse vor apare intotdeauna cindintr-un loc, cind intr-altul. Numai o organizatie centra-lizata de lupta care aplicl in mod consecvent politica social-democrata §i care satisface, ca sä spunem a§a, toate instinc-tele i aspiratiile revolutionare, este in stare sa fereascami§carea de un atac necugetat i sä pregateasca un atac caresa promitä succesul.

Ni se va obiecta apoi ca conceptia expusa mai sus cuprivire la organizatie se afla in contradictie cu principiuldemocratic". In masura in care invinuirea precedentä estede provenienta specific rusk', in aceea§i masura acuzatiade Eta are un caracter specific celor din strdindtate. i numaio organizatie din strainatate (Uniunea social-democratilorru§i") putea sa dea redactiei sale, printre ake instructiuni,

urmitoarea:Principiul organizatoric. In interesul unifidrii i dezvolearii cu succes

a social-democratiei trebuie sä subliniem, si dezvoltarn un principiu demo-cratic larg al organizatiei ei de partid, i sä luptim pentru el, fiind deosebitde necesar, avind in vedere tendintele antidemocratice manifestate in rindu-rile partidului nostru" (Doul congrese", pag. 18).

Cum lupta Rabocee Delo" impotriva tendintelor anti-democratice" ale Iskrei" vom vedea in capitolul urmator.Deocamdata sa examinam mai indeaproape acest prin-cipiu", formulat de econom4ti". Oricine va fi, credem,de acord ca principiul larg democratic" include urma-toarele douà conditii necesare: in primul rind, o publicitatedeplina §i, in al doilea rind, eligibilitatea tuturor functiilor.Fara publicitate, i anume o publicitate care sä nu se mar-gineasca numai la membrii organizatiei, ar fi ridicol sa

si

5

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 135

se vorbeasci despre democratism. Spunem cà organizatiapartidului socialist german este o organizatie democratickpentru c in ea totul, inclusiv §edintele congresului departid, sint deschise; dar nimeni nu va spune despre oorganizatie ascunsä in dosul unui Vail de ochii tuturor celorcare nu sint membrii ei el este o organizatie democraticA.Se pune intrebarea: care este deci sensul formularii prin-cipiului democratic larg", cind conditia fundamentalti aacestui principiu este irealkabild pentru o organizatiesecretà? Principiul larg" se dovedwe a fi pur i simpluo frazI AsunItoare, dar goalk Si nu numai atit. Frazaaceasta dovedwe o totalà neintelegere a sarcinilor arzà-toare ale momentului pe plan organizatoric. Toatä lumea§tte cit de mare este lipsa de conspiratie care domne0ela noi in rindurile masei largi" a revolutionarilor. Amvazut cu Cita' am'arIciune se plinge de acest lucru Bv,care cere, pe bunl dreptate, o selectionare riguroasä amembrilor" (R.D" nr. 6, pag. 42). Si iatä cä se glsescoameni care se laudà cg. au simtul realitItii" 0 care inaceastà situatie subliniad nu necesitatea celei mai stricteconspiratii 0 a selectionIrii celei mai riguroase prinurmare, in numIr mai mic) a membrilor, ci principiuldemocratic larg" 1 Asta inseamn 5. nimere0i cu oi0ea-ngard.

Nici cu a doua trIsIturl caracteristicI a democratismuluicu eligibilitatea, lucrurile nu stau mai bine. In carile in

care existA libertate politici, aceastà conditie se subintelege.Membru de partid este considerat oricine recunoweprincipiile programului partidului i sprijini partidul InmIsura puterilor sale" a§a sunk' primul paragraf al sta-tutului organizatoric al partidului social-democrat german.

deoarece intreaga arena' politicl este deschisi in fatatuturor, ca o scenA In fata spectatorilor unui teatru, recu-nowerea sau nerecunowerea, sprijinirea sau combatereasint cunoscute de toatà lumea atit din ziare cit i din intru-nirile populare. To tiu cl cutare om politic a inceput incutare fel, a trecut prin cutare evolutie, intr-un momentgreu al vietii s-a manifestat in cutare chip, in general sedistinge prin cutare calitAti, 0 de aceea, fire0e, pe unastfel de militant toil membrii partidului, fiind in deplina

si

(si,

www.dacoromanica.ro

136 V. I. LENIN

cuno§tinta de cauza, pot si-1 aleaga sau sa nu-1 aleagi intr-oanumiti functie in partid. Controlul general (in sensulliteral al cuvintului) asupra fiecarui pas facut de omul departid pe tarimul activitätii lui politice creeazi un meca-nism care functioneaza automat §i care &à ceea ce in biologiese nume§te supravibtuirea celor mai adaptati". Selectianaturall" realizati printr-o deplina publicitate, prin eli-gibilitate §i. prin controlul general face ca fiecare om politicsä ajungl pink' la urma la locul potrivit", si se indelet-niceasca cu munca cea mai potrività pentru aptitudinile§i. fortele sale, sa simta pe propria sa piele consecintelegre§elilor sale §i. sa dovedeasca in fata tuturor capacitateasa de ali recunowe gre§elile §i. de a le evita.

Incercati sa plasati acest tablou in cadrul absolutismuluide la noi 1 Este oare de conceput in conditiile de la noi catoti cei care recunosc principiile programului partidului§i. sprijini partidul in masura puterilor lor" 01 controlezefiecare pas al revolutionarului-conspirator? Ca ei toti säaleaga din rindurile acestora din urma pe unul sau pe altul,atunci cind in interesul muncii lui revolutionarul este obhgatsa.-§i ascunda identitatea Eta de nou'a zecimi din ace§titoti"? Ginditi-va putin la adevarata semnificatie a cuvintelorrasunatoare din Rabocee Delo", §i yeti vedea ca, in beznaabsolutismului §i. sub domnia selectiei facute de jandarm,democratismul larg" al organizatiei de partid nu este decito juthrie defarta ii auntitoare. Este o jucarie de§arta pentruca in realitate nici o organizatie revolutionara n-a prac-ticat vreodata democratismul larg, §i nici nu-1 poate prac-tica, oricit ar dori-o. Este o jucarie daunatoare pentru caincercarile de a infaptui in practica principiul democraticlarg" nu fac decit sa inlesneasca politiei provocarea unoraided pe scara larga, eternizeaza domnia metodelor primi-tive, abat gindul practicienilor de la sarcina serioasä, impe-rioasä de a se forma ca revolutionari de profesie, indrep-tindu-i spre intocmirea unor amanuntite statute pc hirtie"cu privire la sistemele de alegeri. Numai in strainatate,unde adeseori se aduna oameni care nu au posibilitateasa-§i gaseasci o munca adevarata, vie, a putut sa ia amploarepe alocuri, indeosebi in diferite grupuri mici, acest jocde-a democratismul".

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 137

Pentru a arIta cititorului cit de urit este procedeul pre-ferat g revistei Rabocee Delo" de a formula un principiu"atit de frumos cum este acela al democratismului in acti-vitatea revolutionarl, vom apela iarl§i la un martor. Mar-torul acesta E. Serebreakov, rddactorul revistei NAka-nune" de la Londra, are o mare slàbiciune pentru Rabo-cee Delo" i nutre§te o mare urI impotriva lui Plehanov

plehanovi§tilor"; in articolele privitoare la sciziuneaUniunii social-democratilor ru§i" din stralnItate, Naka-nune" s-a declarat hotIrit de partea revistei Rabocee Delo"O. 1-a impro§cat pe Plehanov cu un intreg torent de cuvintelamentabile 75. i aceasta face ca pentru noi el sl fie unmartor cu atit mai pretios In problema de fail. In nr. 7al revistei Nakanune" (iulie 1899), in articolul In lega-tura' cu apelul Grupului de autoeliberare a muncitorilor",E. Serebreakov spunea cl nu e frumos" sl se vorheasclIntr-o mi§care revolut.ionarl serioasI despre autoaml-gire, despre indietate, despre un a§a-zis areopag", i intrealtele scria:

Mi§kin, Rogacev, Jeleabov, Mihailov, Perovskaia, Figner etc. nu s-auconsiderat niciodatil conducatori, §i nimeni nu i-a ales §i nu i-a numit, dqiin realitate ei au fost conducatori, deoarece atit in perioada de propagandacit §i in perioada de lupta impotriva guvernului, ei au luat asupra lor totgreul muncii, au mers in locurile cele mai primejdioase, iar activitatea lora fost cea mai rodnica. i aceasta intiietate de care se bucurau nu era rezul-tatul dorintelor lor, ci rezultatul increderii manifestate de tovarasii din jurin inteligenta, in energia §i devotamentul bor. Dar si te temi de nu §tiuce areopag (iar clack' nu te temi, de ce sa scrii despre el?) care ar puteaconduce mi§carea intr-un mod dictatorial este o prea mare naivitate. Cadcine o si-i dea ascultare?"

SI spunI cititorul: ce deosebire este intre areopag"tenclintele antidemocratice"? Si nu este oare evident clfrumosul" principiu organizatoric al revistei RaboceeDelo" este tot atit de naiv pe cit este de reprobabil? Naiv,pentru ea' unui areopag" sau unor oameni cu tendinteantidemocratice" pur i simplu nimeni nu le va da ascul-tare dacI nu va exista increderea manifestatl de tovarl§iidin jur in inteligenta, in energia §i in devotamentul lor".Reprobabil, deoarece constituie un procedeu demagogic,

si

si

www.dacoromanica.ro

138 V. I. LENIN

care speculeazi la unii vanitatea, la altii necunoa§tereaadevaratei stari a mi§carii noastre sau lipsa de pregatire§i necunoa§terea istoriei mi§carii revolutionare. Uniculprincipiu organizatoric serios pentru militantii mi§carii noas-tre trebuie sä fie: conspiratia cea mai riguroasi, selectio-narea cea mai riguroasa a membrilor, pregatirea de revo-lutionari de profesie. Daci existi aceste calitati, este asigurat§i ceva mai de pret decit democratismul", §i anume: odeplini incredere tovarl§easca intre revolutionari. Iar acestceva mai de pret ne este absolut necesar, pentru ca la noiin Rusia nici vorbi nu poate fi de inlocuirea lui printr-uncontrol democratic general. i ar fi o mare gre§eala dad.' s-arcrede el faptul ci nu este posibil un control cu adevaratdemocratic" ar face ca membrii organizatiei revolutionareO. fie de necontrolat: ei n-au timp sl se gindeascl la formede democratism-jucarie (democratism inauntrul unui nucleustrins inchegat, alcatuit din tovara§i care au deplina incredereunii in altii), dar ei simt foarte acut reispunderea pe careo poarta §i §tiu din experienta el o organizatie de adevaratirevolutionari nu se va da in laturi de la nici un mijlocpentru a se debarasa de un membru netrebnic. i apoi maiexista la noi §i o opinie publica destul de dezvoltata a mediu-lui revolutionar rus (i a celui international), care are inurma ei o istorie intreaga §i care pedepse§te cu asprimenecrutatoare ofice abatere de la indatoririle tovaranti(i doar democratismul", adevaratul democratism, nudemocratismul-jucarie face parte integranta din aceastänotiune de tovara§ie 1). Luati aminte la toate acestea, §ivä yeti da seama ce iz urit de joc de-a generalii in straini-tate se degaja din aceste afirmatii §i rezolutii cu privirela tendintele antidemocratice" 1

Mai trebuie sal remarcam §i ca celalalt izvor al acestorafirmatii, adica naivitatea, este alimentat de asemenea decaracterul confuz al ideilor despre democratie. In carteasotilor Webb despre trade-unionurile engleze existä uncapitol ciudat: Democratia primitiva". Autorii relateaziacolo ca, in prima perioada a existentci sindicatelor lor,muncitorii englezi considerau ca un semn necesar de demo-cratie este ca toti sa faci de toate in ceea ce prive§teconducerea sindicatelor: nu numai ci toate problemele

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 139

se solutionau prin votul tuturor membrilor, dar i functiileerau exercitate de toti membrii pe rind. A fost nevoie deo lungI experientl istoricI pentru ca muncitorii deaseama de absurditatea unei asemenea intelegeri a ideii dedemocratie si de necesitatea, pe de o parte, a institutiilorreprezentative i, pe de altä parte, a functionarilor de pro-fesie. A fost nevoie de citeva cazuri de falimente financiareale caselor sindicale pentru ca muncitorii sl inteleagI cOproblema proportionalitatii dintre cotizatiile plItite i aju-toarele pritnite nu poate fi rezolvatI numai prin vot demo-cratic, ci mai cere i pOrerea unui specialist in materie deasigurki. SI luOm apoi cartea lui Kautsky despre parla-mentarism i legiferare de cItre popor, i vom vedea cOconchwiile teoreticianului marxist coincid cu invItl-mintele care decurg din practica indelungata a muncitoriloruniti in mod spontan". Kautsky se pronuntI hotArit impo-triva ideilor primitive ale lui Rittinghausen despre demo-cratie, ridiculizeazI pe oamenii care in numele democratieisint gata sI cearà ca ziarele populare sä fie redactate chiarde popor", demonstreazi necesitatea unor ziaristi de profesie,unor parlamentari de profesie etc. pentru conducerea social-democratI a luptei de clasI a proletariatului i atacI socia-lismul anarhistilor si al literatilor", care in goanä duplefect" preamIresc legiferarea directà de cItre popor i nuinteleg cit de relativl este posibilitatea de a o aplica insocietatea contemporanL

Cine a desfAsurat o activitate practicl in miscarea noastrIstie cit de larg raspindità este conceptia primitiva" despredemocratie in rindurile tineretului studios si ale munci-torilor. Nu-i de mirare cä aceastä conceptie pltrundein statute si in literaturä. Economisdi" de nuantl bern-steinianl au scris in statutul lor: § 10. Toate problemelecare privesc interesele intregii organizatii sindicale sintrezolvate prin majoritatea voturilor tuturor membrilor ei".-Economistii" de nuancl teroristä le cm i ei isonul: hod.-ririle comitetului trebuie s treacI prin toate cercurile,

abia atunci devin hotOriri valabile" (Svoboda" nr. 1,pag. 67). Si notati cI aceastä cerinta de a aplica pe scarIlargI referendumul este formulatä in plus pe linga cerintade a cladi pe principiul eligibi1itaii intreaga organizatie 1

sIli

§i.

§i

www.dacoromanica.ro

140 V. I. LENIN

Este, fire§te, departe de noi gindul de a face din aceastao vina practicienilor, care au prea puinä posibilitate de acunoa§te teoria i practica organizatiilor cu adevarat demo-cratice. Dar cind Rabocee Delo", care pretinde el are unrol conducator, se limiteaza in asemenea conditii la orezolutie cu privire la principiul larg democratic, cum sanu numim asta o simpla goana dupl efect"?

f) ACTIVITATEA LOCALA$1 ACTIVITATEA PE INTREAGA RUSM

Daca obiecille impotriva planului de organizatie expusaici, obiectii privitoare la nedemocratismul §i la caracterulcomplotist al acesteia, sint cu desavirsire neintemeiate,mai ramine o problema, care este foarte des ridicata §icare merita s-o analizam pe larg. Aceasta este problemacorelat.iei dintre activitatea locala i activitatea pe intreagaRusie. Unii i§i exprima temerea ca formarea unei organi-zatii centraliste ar putea avea ca rezultat stramutarea centru-lui de greutate de la prima forma de activitate la cea de-adoua, cà acest lucru ar putea aduce prejudicii mi§carii,slabind trainicia legaturior noastre cu masa muncitoreascd§i in general mic§orind stabilitatea agitatiei locale. La aceastavom raspunde ca in ultimii ani mi§carea noastra suferatocmai de pe urma faptului ca activ4tii locali sint preaabsorbiti de munca locall; ca din aceasta cauza este absolutnecesar ca centrul de greutate 0, fie intrucitva stramutatinspre activitatea pe intreaga Rusie; cä o astfel de stramu-tare nu va slabi, ci va spori atit trainicia legaturilor noastrecit i stabilitatea agitatiei noastre locale. SA luàin problemaorganului central §i a organelor locale de presà, rugindpe cititor sa nu uite ca activitatea pe tarimul presei nuconstituie pentru noi decit un exemplu care ilustreaza intreagah.ctivitate revolutionara in general, activitate incomparabilmai larga §i mai variata.

In prima perioada a rniFarii de masa' (1896-1898) acti-vi§tii locali fac incercarea de a scoate un organ pe intreagaRusie Raboceaia Gazeta"; in perioada urmatoare(1898-1900) mi§carea face un uria pas inainte, dar atentiaconducatorilor este in intregime absorbitä de organele locale.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 141

Dad.' totalizam aceste organe locale, constatam* el revineaproximativ un numar de ziar pe luna. Oare aceasta nueste o ilustrare concretä a metodelor noastre primitive demunca? Oare nu aratI aceasta in modul cel mai evidentca organizatia noastra revolutionara a lamas in urma avin-tului spontan al misclrii? Daca tot atitea numere de ziarar fi fost scoase nu de grupuri locale rIzlete, ci de o organi-zatie unick atunci nu numai ca am fi econotnisit o sume-denie de forte, dar am ft asigurat si o stabilitate si conti-nuitate incomparabil mai mare a muncii noastre. Acestconsiderent simplu este prea adeseori scapat din vedereatit de practicienii care lucreaza activ aproape exclusiv laorganele locale (din plcate, in marea majoritate a cazurilor,si in prezent situatia se prezinta astfel), cit si de unii publi-cisti, care in aceasta problema dau dovada de un uluitordonchiptism. Practicianul se multumeste de obicei cuargumentul ci pentru activistii locali este greu" " säse ocupe cu editarea unui ziar pe intreaga Rusie si ca emai bine sä avem ziare locale decit sa nu avem de loc. Aceastadin urmI afirmatie este, desigur, absolut justk si nici unpractician nu-si dl mai bine seama decit noi de uria§a impor-tanta a ziarelor locale si de folosul imens pe care-1 aduc elein general. Dar nu despre aceasta este vorba, ci despre felulin care am putea scapa de farirnitarea §i de metodele pri-mitive de munck care i§i gasesc o expresie atit de concretain cele 30 de numere de ziare locale aparute in toata Rusiain timp de doi ani si jumatate. SI nu va limitati deci laafirmatia incontestabilk dar prea genera% cu privire lafolosul adus de ziarele locale m general, ci s aveti curajulde a recunoaste deschis laturile lor negative, pe care le-adat la iveala experienta celor doi ani §i jurnItate. Aceastäexperienta denotI ca, in conditiile noastre, ziarele localedovedesc in majoritatea cazurilor instabilitate in principii,el din punct de vedere politic sint lipsite de insemnatate,

Vezi Raportul prezentat la Congresul de la Paris" ", pag. 14: De atunci (1897)pinS in prirnivara anului 1900 au apirut in diferite localititi 30 de numere din dife-

rite ziare In medie a apirut ceva mai mult de un numir pe luni.*" Aceasti dificultate este numai aparentii. In realitate ni existfi cerc local care si

nu aibi posibilitatea de a indeplini in mod activ o &Lactic sau alta in cadrul activititiipe intreaga Rusie. Si nu spui: nu pot, spune: nu vreau".

tfi

www.dacoromanica.ro

142 V. I. LENIN

ca sint prea costisitoare sub raportul cheltuirii de forterevolutionare 0 cu total nesatisfacatoare sub raport tehnic(ma refer aici, bineinteles, nu la tehnica tiparirii, ci la frec-yenta 0 regularitatea aparitiei). i toate lipsurile aratateaid nu sint ceva intimplator, ci urmarea inevitabila a fari-mitarii, care, pe de o parte, explica precumpanirea ziarelorlocale in perioada de care ne ocuplm, iar pe de aka parte esteintrelinutel de aceasta precumpinire. Pentru o organizatielocala este de-a dreptul peste puteri si asigure stabilitateain principii a ziarului ei 0 sa-1 ridice la inaltimea unui organpolitic, ii este peste puteri sa. adune 0 sä foloseasca materialsuficient pentru oglindirea intregii vieti politice de la noi.Iar argumentul care se aduce de obicei in tarile libere insprijinirea necesitätii de a avea numeroase ziare locale, 0anume ca sint ieftine atunci cind se tipäresc cu ajutorulmuncitorilor locali 0 ca populatia locala este informatamai complet 0 mai rapid, la noi, dupa cum dovede0eexperienta, acest argument se intoarce impotriva ziarelorlocale. Ele sint din cale-afarl de costisitoare, in sensulcheltuirii de forte revolutionare, 0 apar foarte rar pentrusimplul motiv ca un ziar ilegal, oricit de mic ar fi, necesitaun aparat conspirativ foarte vast, care presupune existentaunei mari industrii de fabrica, deoarece intr-un atelierme0e§ugaresc un astfel de aparat nici nu poate fi organizat.Pe de altä parte, primitivitatea aparatului conspirativ arepretutindeni ca rezultat (ofice practician cunowe o sume-denie de exemple de acest fel) ca politia profitä de aparitia0 difuzarea citorva numere pentru a provoca o caderein masa', care maturà totul in a§a masura, incit munca trebuieluata iara0 de la capat. Un bun aparat conspirativ cere obunl pregatire profesionala a revolutionarilor 0 o diviziunea muncii aplicata in modul cel mai consecvent; or, amindouaaceste cerinte sint absolut peste puterile unei organizatiilocale, oricit de puternici ar fi ea la un moment dat. Ca sanu mai vorbim de interesele generale ale intregii noastremi§cari (educarea politica 0 socialistä principial-consec-yenta a muncitorilor), dar chiar 0 interesele pur localesint mai bine deservite de organe de presii care nu sint locale:acest lucru pare un paradox numai la prima vedere, inrealitate insa, experienta celor doi ani 0 jumatate 11 dove-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 143

de§te firä putintä de tigadi. Oricine va fi de acord ea',daci toate fortele locale care au scos cele 30 de numere deziar ar fi lucrat la un singur ziar, acesta din urmi ar fi datcu urrinti 60, daci nu chiar 100 de numere, §i prin urrnarear fi oglindit mai complet toate particularititile cu carac-ter pur local ale miririi. Fill indoiali a-aceastà organizarenu este un lucru lesne de infaptuit, dar trebuie si intelegemo data necesitatea lui, trebuie ca fiecare cerc local si gindeasca§i. sd lucreze in mod dais) in acest sens, firi a a§tepta unimbold din afarä, firà a se lasa furat de impresia ci organullocal ar fi mai accesibil §i mai apropiat, impresie care a§acum rezultä din datele experientei noastre revolutionare

se dovede§te a fi in buni parte iluzorie.Si publici§tii care i§i inchipuie ca sint deosebit de apro-

piati de practicieni §i care nu vid acest caracter iluzoriu,limitindu-se la formula extrem de ieftinä §i cu totul lipsitide continut: e nevoie de ziare locale, e nevoie de ziareregionale, e nevoie de ziare centrale, fac un prost serviciuactivitatii practice. Fire§te ca, in general vorbind, e nevoiede toate acestea; dar, din moment ce abordezi o problemaorganizatorici concretà, trebuie sä te ginde§ti §i la condi-tiile mediului §i ale momentului. Intr-adevir, oare Svoboda"(nr. 1, pag. 68) nu di dovadi de donchirtism atunci cind,oprindu-se" in mod special asupra problemei tiarului",scrie: Noi credem ci ofice centru muncitoresc cit decit insemnat trebuie si aibi un ziar muncitoresc propriu.Nu un ziar adus din altà parte, ci un ziar propriu". Dacipublicistul acesta nu vrea si se gindeasca la sensul cuvin-telor lui, ginde§te-te d-ta, cititorule: cite zeci, daci nusute de centre muncitoresti cit de cit insemnate" existain Rusia §i daci intr-adevär fiecare organizatie localä s-arapuca si scoatä un ziar propriu, ce permanentizare a meto-delor noastre primitive de munci ar insemna acest lucru ICit de mult ar inlesni aceastà farimitare sarcina jandarmilornostri de a prinde §i inci flea: a face vreo sfortare citde cit insemnati." pe militantii locali chiar la incepu-turile activitatii lor, impiedicindu-i sà se formeze ca adevl-rati revolutionari 1 intr-un ziar pe intreaga Rusiecontinua autorul descrierea matrapazlicurilor fabrican-tilor §i a micilor intimplizi din viata de fabrica din alte

www.dacoromanica.ro

144 V. I. LENIN

rge ar fi lipsità de interes", pe clnd un cititor din Orelnu se plictise0e niciodata sa citeasca despre cele ce sepetrec in Orel. De fiecare data el afll pe cine « freaci»2iarul, pe cine « face de douà parale», i « inima II saltade bucurie »" (pag. 69). Da, da, cititorului din Orel ii saltainima de bucurie; dar i publicistului nostru prea li saki"gindul. Este oare un lucru la locul lui aceastä aparare aingustimii de orizont? la asta ar fi trebuit el sä se gin-deasca. Nimeni nu-0 da mai bine seama decit noi de nece-sitatea i importanta demascarii rinduielilor din fabrici,dar trebuie sa intelegem CI am ajuns la situatia ca tova-Igilor din Petersburg le este lehamite &I tot citeasca cores-pondentele din Petersburg ale ziarului petersburghez Rabo-ceaia Misl". Pentru demascarea rinduielilor din fabrici,in diverse localitati am avut intotdeauna i vor trebuircimind intotdeauna foile volante; dar tipul tiarului trebuie

ridicam, iar nu sa-1 coborim la nivelul unei foi volantecare se scoate in fabrici. Pentru ziar" avem nevoie dedemascari care sa se refere nu atit la intimplari marunte,cit la neajunsurile marl, tipice ale vietii de fabrica, demas-cari acute pe baza unor exemple deosebit de graitoareprin urmare, de naturi sa intereseze pe muncitoriipe top conducatorii rni§carii, intr-adevar sa le imboga-teasel cunoltintele, sa le largeasca orizontul, sl marchezeinceputul trezirii unei noi regiuni, a unei noi paturi profe-sionale de muncitori.

Apoi, intr-un ziar local toate matrapazlicurile savir0tede administratia fabricii sau de autoritati pot fi inregistrateimediat, cit sint Inca proaspete. Or, pina sà ajunga 0ireala indepartatul ziar central, oamenii din localitatea respec-tiva au 0 uitat de cele intimplate: « Cind s-o mai fi intimplat

asta, dumnezeu (ibid.). Chiar ga: dumnezeu§tie 1 Cele 30 de numere aplrute in doi ani i jumatate aufost scoase, dupa cum aflam din aceegi sursa, in 6 orge.Aceasta inseamnä cà In medic revine de fiecare org citeun numiir de tiar la ;rase lunil i chiar dacä superficialulnostru publicist ar trpla, in presupunerile sale, producti-vitatea muncii locale (ceea ce ar fi, indiscutabil, gre0t inceea ce prive0e un org rnijlociu, caci folosind metodeprimitive de munca nu este posibila o sporire considera-

sd-I

tofi

stie »"

Si

si,

si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 145

bill a productivitatii), nu vom obtine totusi decit unsingur numar la doul luni, adica ceva care nu seamanade loc cu relatarea evenimentelor cit sint inca proaspete".Or, ar fi de ajuns ca zece organizatii locale sa se uneascasi sa detaseze delegati de-ai lor pentru functii active inmunca de organizare a unui ziar central, pentru ca peintreaga Rusie sä poata fi relatate" o data la doua sapta-mini nu intimplari mlrunte, ci matrapazlicurile, intr-adevarimportante si tipice. De acest lucru nu, se va indoi niciun om care cunoaste starea de lucruri din organizatilienoastre. Cit despre surprinderea in flagrant delict a dupla-.nului clack' e s-o luam in serios, iar nu numai ca pe ofigura de stil , in general un ziar ilegal nu se poate gindila asa ceva; acest lucru nu se poate face decit mtr-o foaievolanta, cad termenul maxim in care trebuie realizat nudepaseste, in majoritatea cazurilor, o zi sau doua (luati,de pilda, o greva obisnuita de scurta duratä, sau Q ciocnirecare are loc la o fabrica, sau o demonstratie etc.).

Muncitorul nu traieste numai in fabrica, ci si in oras",continua autorul nostru, ridicindu-se de la particular lageneral cu o consecventa atit de riguroasa, inch i-ar facecinste chiar si lui Boris Kricevski. Si indica problemadumelor orasenesti, a spitalelor orlsenesti, a scollior oräse-nesti, cerind ca ziarul muncitoresc sa nu treaca sub taceretreburile comunale in general. Luata in sine, aceastacerinta este foarte frurnoasi, dar ea ilustreaza in mod citse poate de plastic abstractiile lipsite de continut la carese marginesc unii oameni prea adeseori atunci chid discutadespre ziarele locale. in primul rind, daci intr-adevarin orice centru muncitoresc cit de cit insemnat" ar apareaziare cu o rubrica in care problemele comunale sa fie tratateatit de amanuntit cum vrea Svoboda", apoi, in condi-tilie de la noi, din Rusia, aceasta ar duce inevitabil la oingustime de orizont, constiinta importantei unui asaltrevolutionar pe scara intregii Rusii impotriva absolutis-mului tarist ar fi slabità si s-ar intari mladitele foarte viabile

mai curind ascunse sau inabusite decit smulse din rada-cina ale curentului devenit faimos prin cunoscutulaforism cu privire la revolutionarii care vorbesc prea multdespre parlamentul inexistent si prea putin despre dumele

www.dacoromanica.ro

146 V. I. LENIN

orasenesti existente 77. Spunem inevitabil, subliniind astfelfaptul cà Svoboda", desigur, nu doreste acest lucru, citocmai contrarul. Dar nu este de ajuns sà ai intentii bune.

Pentru a pune discutarea treburflor comunale intr-operspectiva corespurizatoare intregii noastre activitati, tre-buie mai Mai ca aceasta perspectiva O. fie in intregimeelaborata si bine defmitä nu numai prin rat.ionamente,dar i printr-o sumedenie de exemple, trebuie ca ea &àfi dobindit trainicia unei Noi sintem mncä departede asa ceva; or, tocmai de asa ceva este nevoie mai ;nth,inainte de a ne fi ingaduit sa ne gindim la o presa localalarga i sà vorbim despre ea.

In al doilea rind, pentru a scrie cu adevarat bine si inte-resant despre treburile comunale, trebuie sà le cunostibine si nu numai din carp. Dar aproape ca nu exista intoatei Rusia social-democrati care si aibi cunostinte deaceastä naturl. Pentru a scrie la ziar (i nu intr-o brosurapopulara) despre treburile comunale si de stat, trebuiesä dispui de un material proaspat, variat, adunat i prelu-crat de o persoani competenta. Iar pentru a aduna si aprelucra un asemenea material, democratia primitiva." aunui cerc primitiv, in care toti fac de toate si se amuzajucindu-se de-a referendumul, nu este suficienta. Pentruaceasta este nevoie de un stat major de publicisti specia-listi, de corespondenti specialisti, este nevoie de o armataintreagl de reporteri social-democrati, care sa-si creezelegaturi pretutindeni i oriunde, care sal stie sä afle diferitelesecrete de stat" (secrete cu care functionarul rus se falesteatit de mult i pe care le divulga cu atita usurinta), sa stiesà patrunda in orice culise", o armata de oameni obligatiprin functia lor" sa fie atotstiutori i omniprezenti.noi, partidul care luptä imp otriva oricdrei asupriri econo-mice, politice, sociale, nationale, putem i trebuie sà gasim,sa concentram, sä instruim, sä mobilizam i sà punem inmiscare o astfel de armata de oameni atotstiutori, daracest lucru abia urmeaza sä-1 facem 1 La noi nu numai cl,in marea majoritate a localitatilor, nu s-a facut Inca niciun pas in aceasta directie, dar adesea nici nu exista macarconplinta necesitatii de a face acest lucru. Incercati si gasitiIn presa noastra social-democrata articole, corespondente

frud4ii.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FA CUT ? 147

demascari vii i interesante in legatura cu problemelenoastre militare, diplomatice, bisericesti, municipale, finan-dare etc. etc. mai man si mai mici: nu yeti gasi aproapenimic sau ves.i gasi foarte putin *. Iata de ce mtotdeauna

supara foarte mult cind vine dneva i spune multe lucrurifrumoase, rninunate" despre necesitatea de a scoate, inofice centru muncitoresc cit de cit insemnat", ziare caresa demaste i matrapazlicurile din fabrici i pe cele aleadministratiei comunale si de stat

Precumpanirea presei locale asupra presei centrale esteori un semn de saracie, ori unul de lux. E un semn desaracie atunci cind miscarea nu si-a format Inca forte pentruo productie de man proportii, cind ea vegeteaza Inca incadrul metodelor primitive de munca i aproape cà seineacl in intimplarile marunte ale vietii de fabrica". Eun semn de lux atunci cind miscarea a/tinge s poatä made-plini in totul sarcina demascarilor multilaterale si a agitatieimultilaterale, astfel incit devin necesare, pe linga organulcentral, si numeroase organe locale. Las la aprecierea fieca-ruia sà decida ce anume denota faptul &I in momentul defata la noi precumpanesc ziarele locale. Iar eu ma voi limitadoar la a-mi formula precis concluzia, ca sä nu dau prilejla neintelegeri. Pina in prezent majoritatea organizatillornoastre locale se gindesc aproape exclusiv la ziarele locale

desfasoara o activitate sustinuta aproape exclusiv Invederea scoaterii lor. E un lucru anormal. Ar fi trebuitsl fie invers: majoritatea organi7atiilor locale sa se gin-deasca mai ales la un organ pe intreaga Rusie i sà activezemai ales pentru scoaterea lui. Atita timp cit acest lucrunu se va face, nu vom putea organiza nici un ziar cit decit capabil sa deserveasca efectiv miscarea printr-o agitatiemulti/a/era/a in presà. Iar atunci cind acest lucru se va face,

Iasi de ce ajar i ezemplul organelor locale deosebit de bune confirm" pc deplinpunctul nostru de vedere. De pildi, Iujnii Rabocii" " este un ziar foarte bun, care nuse face nicidecum vinovat de instabilitate in principii. Dar ceca ce a vrut el sii dea misciriilocale nu a putut realiza din pricina aparitiei rare si a caderilor masive. Sarcina deosebitde imperioasi pentru partid in momentul de fat" formularea principiali a problemelorfundarnentalc ale misciirii i agitatia politic" multilateral" s-a dovedit a fi peste puterileunui ziar local. Iar ceea ce a dat el deosebit de bun, cum ar fi articolele despre congresulproprietarilor de uzine siderurgice, despre somaj etc., nu era un material cu caracterstrict local, fi era nererar pentru Inireaga Rwie, nu numai pentru sud. Asemenea articole n-auMai fost publicate in nici unul dintre organele presei noastre social-democrate.

ml

I

si

www.dacoromanica.ro

148 V. I. LENIN

intre orgariul central necesar i organele locale necesarese vor stabili de la sine relatii normale.

La prima vedere s-ar parea ca in domeniul luptei special-economice concluzia cu privire la necesitatea de a mutacentrul de greutate de pe activitatea locala pe activitateape scara intregii Rusii nu este valabill, deoarece dusmanuldirect al muncitorilor este reprezentat aid de diferiti patronisau de diferitele grupuri de patroni, care nu sint legatiprintr-o organizatie care O. semene cit de cit cu organi-zatia pur rnilitara, strict centralistä i condusä piná incele mai mici amanunte de o vointa unica a guvernuluirus, care este dusmanul nostru direct in lupta

Dar nu este asa. Lupta economica este, dupl cum amsubliniat in repetate rinduri, o luptl sindicala, i de aceeaea impune unirea muncitorilor pe profesiuni, si nu numaidupa locul lor de muncl. i aceasta unire profesionaladevine cu atit mai imperios necesara, cu cit se desfasoarämai rapid gruparea patronilor de la noi in tot felul deasociatii i sindicate patronale. Farimitarea noastra i meto-dele noastre primitive de munca impiedica pur i simpluaceasta unire, care necesita o organizatie de revolutionariunica pe intreaga Rusie, organizatie capabila sa-si asumeconducerea sindicatelor muncitorilor pe intreaga Rusie.Am vorbit mai sus de tipul de organizatie care este de.dorit in acest scop, i acum vom adauga numai citevacuvinte in legaturá cu problema presei noastre.

Ca fiecare ziar social-democrat trebuie sà alba o rubriceiconsacrata luptei sindicale (economice), acest lucru credcä nimeni nu-1 pune la indoiall. Dar cresterea miscariisindicale ne obliga sä ne gindim si la o presä sindicala.Parerea noastra este Irma ca in Rusia, in afarl de rare exceptii,nici vorba nu poate fi deocamdata despre ziare sindicale:aceasta este un lux, iar noua adeseori ne lipseste i piineacea de toate zilele. Forma de presa sindicala indicata inconclitale muncii ilegale i care Inca de pe acum a devenitnecesara ar trebui sl fie la noi aceea de brofuri sindicale.In ele ar trebui sä fie adunat i grupat sistematic materialul

politica.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 149

legal * i ilegal privind conditiile de munca dintr-o ramurade productie data, deosebirile care exista in aceasta privintaintre diferite regiuni din Rusia, principalele revendicariale muncitorilor dintr-o profesiune data, neajunsurilelegislaçiei referitoare la aceasta profesiune, cazurile maiimportante de lupta economica a muncitorilor din aceastäprofesiune, inceputurile, starea actuall i nevoile organi-zatiei Mr sindicale etc. Asemenea bropiri, in primul rind,ar scuti presa noastra social-democrata de o multime deamanunte profesionale care intereseaza in mod specialnumai pe muncitorii din ramura respectiva; in al doilearind, ele ar fixa rezultatele experientei noastre in luptasindicalà, ar pastra materialul adunat, care acum literal-mente se pierde intr-o sumedenie de foi volante 0 cores-pondente fragmentare, i ar sintetiza acest material; inal treilea rind, ele ar putea servi ca un fel de calauzi pentruagitatori, deoarece conditiile de munca se schimbl relativincet, revendicarile fundamentale ale muncitorilor dintr-oramura data sint extrem de stabile (vezi revendicarile forrnu-late de tesatorii din regiunea Moscova in 1885 80 celeformulate de cei din regiunea Petersburg in 1896), aaincit aceste revendicari i cerinte in ansamblul lor ar putea

Materialul legal este deosebit de important in aceasti privind i noi am dmasmult in urmi in ceea ce priveate priceperea de a-1 aduna i folosi sistematic. Nu vomexagera daci vom spune ci numai cu material legal se mai poate scrie o brolud sin-dicad, dar s-o scrii numai cu material ilegal e cu neputind. Adunind de la muncitorimaterial ilegal cu privire la probleme de genul celor tratate de Raboceaia Misl" ",cheltuim zadamic o multime de forte ale revolutionarilor (care in aceasti mund arputea fi won prin activiati legali) i toruai nu obtinem niciodati un materlalbun, pcntru ci muncitorii, care cunosc de cele mai multe ori o singuri sectie dintr-ofabridi mare ai cunosc aproape intotdcauna rezukatele economice, iar nu conditillenormele generale ale muncii lor, nici nu au posibilitatea sa obtini datele de care dispunfunctionarii, inspectorii, medicii din fabrici etc., date care in mares lor majoritate sintrisipite in mid corespondente de ziar si in publicatii speciale industriale, sanitare, dezemstvi etc.

Imi este foarte proaspid in minte prima" mea experiend", pe care n-aa mairepcta-o niciodati. Am pierdut multe siptimini chestionind cu mult zer pe un mun-citor, care venca adeseori pe la minc, asupra tuturor rinduidilor dintr-o mare uzirdla care lucra el. Este drcpt ca am izbutit Si intocmesc aproximativ, dcai cu mare greutate,descrieres (numai a unei singure uzine 1), dar uneori muncitorul, la sfiraitul convorbiriinoastre, isi atergea sudoarea i spunea zimbind: mi-e mult mai wor si lucrez un schimbin plus deck si vi rispund dv. la intrebiri 1"

. Cu cit mai energic vom duce lupta revolutionari, cu atit mai mult va fi nevoitguvernul si legalize= o parte din munca sindicali", luindu-ne amid de pe umeri oparte din povari.

inlocuii

si

S

0

www.dacoromanica.ro

150 V. I. LENIN

servi ani de-a rindul ca un minunat indreptar de agitatieeconomica in localitatile inapoiate sau in rindurile patu-rilor inapoiate ale muncitorilor; exemple de greve incu-nunate de succes dintr-o regiune oarecare, date cu privirela nivelul de trai mai ridicat, la conditii de munca maibune dintr-o anumità localitate ar constitui §i pentru munci-torii din alte localitati un imbold spre noi si noi lupte;in al patrulea rind, luind asupra sa initiativa sintetizariiluptei sindicale §i. ftxind astfel legatura mi§carii sindicaleruse cu socialismul, social-democratia s-ar ingriji in acela§itimp ca activitatea noastra trade-unionista sà ocupe unloc nici prea mic §i. nici prea mare in ansamblul activitatiinoastre social-democrate. Unei organizatii locale care esterupta de organizatiile din alte orae ii este foarte greu, siuneori aproape chiar irnposibil, sa pastreze in aceste con-ditii o proportie justa (0 exemplul ziarului RaboceaiaMisl" dovede§te la ce exagerari monstruoase in directiatrade-unionismului se poate ajunge). Dar o organizatiede revolutionari pe intreaga Rusie, care se situeaza fermpe pozitii marxiste ferme, care conduce intreaga luptapolitica §i. dispune de un stat-major format din agitatoride profesie, nu va avea niciodata vreo dificultate in stabi-lirea acestei proportii juste.

vPLANUL" UNUI ZIAR POLITIC PE INTREAGA RUSIE

Cea mai mare greseall a « Iskrei» in aceasta privintascrie B. Kricevski (Rabocee Delo" nr. 10, pag. 30), invi-nuindu-ne de tendinta de a transforma teoria, prin izolareaei de practical, intr-o doctrinal moarta" este « planul»ei cu privire la o organizatie de partid pe intreaga Rusie"(adica articolul Cu ce sa incepem?" *). i Martinov iitine isonul, declarind cal tendinta « Iskrei» de a diminuaimportanta mersului progresiv al luptei marunte de zicu zi in comparatie cu propagarea unor idei stralucite §i.desavir§ite . . . a fost incununatä de planul de organizare

' Veal V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politick 1961, editia a doua,pag. 1-13. Nola red.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 161

a partidului, pe care ea II propune In nr. 4, in articolul« Cu ce sã incepem?»" (op. cit., pag. 61). /n sfir§it, Inultimul timp celor pe care acest plan" (ghilimelele sintmenite sä exprime o atitudine ironica fata de el) ii indig-neaza li s-a raliat i L. Nadejdin in bro§ura Ajunul revo-

(editata.' de grupul revolutionar-socialist" Svoboda,despre care am mai vorbit), bro§ura pe care am primit-ochiar acum §i in care se afirma cal a vorbi acum despreo organizatie ale clrei fire sä porneascã de la un ziar centralinseamna a pllsmui idei de cabinet i a duce o activitatede cabinet" (pag. 126), inseamnal a face literaturä" etc.

Faptul ci teroristul nostru s-a dovedit a fi solidar cuaparatorii mersului progresiv al luptei ma'runte de zicu zi" nu ne poate mira dupa ce In capitolele referitoarela politica i la organizatie am cercetat care sint radacinileacestei apropieri. Dar se cuvine sä relevam chiar aici caL. Nadej din este singurul care a incercat in mod con§tiin-cios sä urmareasca firul ideilor acestui articol, care i-adisplkut, §i a incercat sà raspunda la el in fond, pe cindRabocee Delo" n-a spus absolut nimic in fond, ci a facutnumai In ga fel inch s. incurce lucrurile printr-o serieintreaga de atacuri demagogice nedemne. i, oricit deneplkut ar fi, trebuie mai intii sa ne pierdem timpul cucuraprea acestor grajduri ale lui Augias.

a) CINE S-A SUPARAT PENTRU ARTICOLUL CU CE SA INCEPEM?"?*

Reproducem un buchet din expresiile i exclamaPilecu care Rabocee Delo" s-a napustit asupra noastrà. Nuziarul poate crea organizapa de partid, ci invers" . . . Unziar care se situeaza deasupra partidului, in afara controluluihd, §.1 care, grape unei retele de agenti proprii, este inde-pendent &fa' de el" . . . Prin ce minune a uitat « Iskra»de existenta rea1 :4 a organizapilor social-democrate ale

* In culegerea In 12 ani", V. I. Lenin a omis paragraful a" din capitolul cincisi a dat urmitoarea noti: Paragraful (a) Cine s-a supirat pentru articolul Cu ceincepem?"? este omis in editia de fati, del el contine numai o polemicl cu ii RaboceeDelo* si cu Bundul in legiturit cu Inceralrile a Iskrei» de a acomanda» etc. In acestparagraf se spunea, printre altele, cI Bundul insusi a cerut (in 1898-1899) membrilor

Isktria si reia editarea O.C. al partidului j si organizeze a un laborator publicistic a".Nota red.

lutiei"

www.dacoromanica.ro

162 V. I. LENIN

partidului caruia ii apartine?" . . . Posesorii principiilorferme si ai planului corespunzator sint si regulatori supremiai luptei reale a partidului, dictind partidului executareaplanului lor" . . . Planul izgoneste organizatiile noastrevii si viabile in imparatia umbrelor si vrea sá cheme laviata o retea fantastica de agenti" . . . Daca planul « Iskrei»ar fi pus in aplicare, el ar duce la stirpirea completa a oil-caror urme ale Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia care s-a format la noi" . . . Organul de propa-ganda devine legiuitorul autocrat si incontrolabil al intregiilupte revolutionare practice" . . . Care trebuie &à fie atitu-dinea partidului nostru fata de ideea de a fi complet subor-donat unei redactii autonome?" etc. etc.

Dupa cum isi poate da seama cititorul din continutulsi tonul acestor citate, Rabocee Delo" s-a suparat. Darnu s-a suparat pentru sine, ci pentru comitetele si organi-zatiile partidului nostru, pe care Iskra" ar vrea, chipu-rile, &I le izgoneasca in imparatia umbrelor si chiar &à stir-peasca orice urme ale lor. Auzi, grozaviel Numai un lucrue ciudat. Articolul Cu ce si incepem?" a aparut in mai1901, articolele din Rabocee Delo" au aparut in septern-brie 1901, iar acum ne aflam pe la mijlocul lunii ianuarie1902. In aceste 5 luni (nici inainte de septembrie, nici dupa),nici un comitet si nici o organizatie de partid n-a protestatin mod formal impotriva acestui monstru care vrea saizgoneasca cornitetele si organizatiile in imparatia urnbrelorl

i doar in timpul acesta atit in Iskra" cit si in numeroasealte publicatii, locale si nelocale, au aparut zeci si sutede comunicari din toate colturile Rusiei. Cum s-a pututintimpla ca cei amenintati sa fie izgoniti in imparatiaumbrelor n-au observat acest lucru si nu s-au suparat,0 in schimb s-a suparat o terta persoana?

Aceasta s-a intimplat deoarece comitetele si celelalteorganizatii sint ocupate cu munca adevaratà, si nu cu joculde-a democratismul". Comitetele au citit articolul Cuce sa incepem?", au vazut ca este vorba de o incercarede a elabora un anumit plan de organizatie, astfel ca sa"putem paii din kate parille la construirea ei", §i. deoarecestiau si vedeau prea bine ca aid una dintre aceste parti"nu se va gindi sa inceapi munca de construire" inainte

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 153

de a se fi convins de necesitatea ei §i de justetea planuluiathitectonic, fire§te ca nici prin cap nu le-a trecut s'i sesupere" de nemaipomenita indrazneala a oamenilor care§i-au spus pärerea in Iskra": Date fiind importanta §iurgenta acestei chestiuni, ne permitern, in ce ne prive§te,sa' supunem atentiei tovara§ilor o schita a planului pe care11 dezvoltam mai amanuntit intr-o bro§ura pe care o pre-gatim pentru tipar" *. Este oare cu putinta ca un om debuni credintai O. nu inteleaga ca, dacà tovaral§ii vor acceptaplanul supus atentiei lor, ei 11 vor pune in aplicare nu invirtutea unei subordonari", ci din convingerea ca. estenecesar cauzei noastre comune, iar dad nu-1 vor accepta,atunci schita" (ce cuvint pretentios, nu-i a§a?) nu varamine decit o simpli schica? Nu este oare demagogie sacombati o schita de plan nu numai facind-o una cupamintul" §i. sfatuind pe tovarl§i &à respinga acest plan,ci §i afilind pe oamenii putin experimentati in munca revo-lutionara impotriva autorilor acestei schite, numai pentrucd ace§tia indranesc sa legifereze", O. procedeze ca regula-tori supremi", adica indraznesc sei propund o schita deplan?? Poate oare partidul nostru sa se dezvolte §i sa progre-seze dad la incercarea de a ridica pe activi§tii locali la nivelulunor conceptii, sarcini, planuri etc. mai largi se va obiectanu numai prin demonstrarea caracterului gre§it al acestorconceptii, dar §i. prin suparari" pentru motivul a segase§te cineva care vrea" sa' ne ridice" ? Iata el §i.

L. Nadejdin a facut una cu pamintul" planul nostru,dar el nu s-a pretat la o demagogie care nu mai poate fiexplicata numai prin naivitate sau prin primitivismul con-ceptiilor politice; el a respins de la bun inceput in modcategoric acuzatia de control asupra partidului". De aceealui Nadej din putem §i trebuie sa-i raspundem in fond lacritica facuta planului, in timp ce revistei Rabocee Delo"nu i se poate raspunde decit prin dispret.

Dar dispretul fata de un autor care se injose§te voci-ferind despre autocratie" §i. subordonare" nu ne scute§tede indatorirea de a risipi confuzia pe care ace§ti oameni

* Vezi V. L Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politick 1961, editia a doua,pag. 9. Nola red.

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

o servesc cititorilor. Aid avem prilejul sä aratam concrettuturor de ce calitate sint aceste fraze curente despre demo-cratismul larg". Sintem invinuiti ca am dat uitarii comite-tele, ca vrem sa le izgonim in imparatia umbrelor etc.Cum sa raspundem la aceste invinuiri dacä nu putem saspunem cititorului aproape nimic concret despre relatiilenoastre reale cu aceste cornitete, si n-o putem face dinmotive de ordin conspirativ? Oamenii care arunca aceastainvinuire sfichiuitoare, menita O. atite multimea, au, inraport cu noi, un avantaj datorità impertinentei lor, dato-rita atitudinii lor de desconsiderare &fa de indatoririlerevolutionarului, care fereste cu grijà de privirile strainilorrelatiile si legaturile pe care le are, pe care le stabilestesau cauta sa le stabileascl. Fireste el refuzam categoricsä ne luam la intrecere cu astfel de oameni pe tarimul demo-cratismului". Cit priveste insa pe cititorul neinitiat in toateproblemele de partid, singurul mijloc de a ne face datoriafata de el este sa-i relatam nu ceea ce este si ceea ce esteim Werden *, ci o particia din ceea ce a fost si despre carese poate vorbi ca despre ceva apartinind trecutului.

Bundul lasa sa se inteleaga ca am fi niste impostori"**.Uniunea" din strainatate ne acuza de incercarea de a stirpiorice urrna a partidului. Dati-ne voie, domnilor, VI vomda satisfactie deplina relatind publicului patru fapte dintrecut 81.

Primul *** fapt. Membrii uneia din Uniunile de lupta"care au participat in mod direct la intemeierea partiduluinostru si la trimiterea unui delegat la Congresul de consti-tuire al acestuia se inteleg cu unul dintre membrii grupuluiIskra" in privinta infiintarii unei biblioted muncitorestispeciale care 01 deserveasca nevoile intregii miscari. Infiin-tarea bibliotecii muncitoresti esueaza, iar brosurile Sarci-nile social-democratilor rusi" si Noua lege pentru regle-mentarea muncii in fabrici" ****, scrise pentru aceasta

InIskra"

devenire. Nola &ad.** nr. 8, rispunsul Comitetului central al Uniunii generale a munritorilor

evrei din Rusia si din Polonia la articolul nostru cu privire la problems nationall*** In mod intentionat prezentam faptele in aka ordine decit cea in care s-au

petrecut in realitate.**** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, voL 2, Editura politica, 1960, editia a

dour', pag. 427-463 si 233-305. Nora red.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 165

biblioteca, ajung pe cai ocolite i prin intermediul imorterte persoane in strainatate, unde sint publicate.

Al doilea fapt. Membrii Comitetului Central al Bunduluiadreseaza unuia clintre membrii grupului Iskra" propu-nerea de a organiza un laborator literar", cum se exprimaBundul atunci. Ei arata totodata Ca, clacà lucrul acestanu va reu§i, mi§carea noastra poate regresa simtitor. Rezul-tatul acestor tratative este bro§ura M4carea muncito-teasel din Rusia" *.

Al treilea fapt. Comitetul central al Bundului se adre-seaza, prin intermediul unei organizatii dintr-un ora§elde provincie, unuia dintre membrii Iskrei", propunindu-isà ia asupra sa sarcina redactarii publicatiei RaboceaiaGazeta", a carei aparitie urma sa fie reluata. Propunereaeste, bineinteles, acceptatà. Ulterior propunerea este modi-ficatä: se propune o colaborare in vederea unei noi combi-natii cu redactia. i aceasta propunere este, bineinteles,acceptata. Se trimit urmatoarele articole (care au pututfi pastrate): Programul nostru", care contine un protestdirect impotriva bernsteiniadei i impotriva cotiturii carea intervenit in literatura legala i in orientarea ziaruluiRaboceaia Misl"; Sarcina noastra imecliata." (creareaunui organ al partidului care sà apara regulat i sa fie strinslegat de toate grupurile locale"; deficientele metodelorme§te§ugare§ti" dominante); O problema vitalä" (o analizaa obiectiei c inainte de a se proceda la scoaterea unui organcentral trebuie dezvoltata activitatea grupurilor locale;sublinierea importantei primordiale a organizatiei revo-lutionare" si a necesitatii de a ridica la cel maiinalt grad de perfectiune organizarea, disciplina i tehnicaconspirativä revolutionara")**. Propunerea de a se reluapublicarea ziarului Raboceaia Gazeta" nu se realizeaza

articolele ramin nepublicate.

* /n tteacit fie zis, amoral acestei brosuri mI magi sit mentionez c3, la fel cabrosurile sale anterioare, aceasti brosura a fost triraisi Uniunii" cu credinta ci publi-catiile acestei Uniuni" sint redactate de grupul Eliberarea muncii" (din pricina anu-mitor conditii in care se afla el atunci, adici in februarie 1899, nu putea sti cI redactiaa-a schimbat). Brosura va fi reeditati in curind de titre Ligi ".

** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura polidal, 1961, editia a doua,pag. 176-180, 181-186, 187-193. Note red.

g

www.dacoromanica.ro

156 V. I. LENIN

Al patrulea fapt. Un membru al comitetului care seocupà de organizarea celui de-al doilea congres ordinaral partidului nostru transmite unui membru al grupuluiIskra" programul congresului §i propune candidaturaacestui grup pentru functia de redactare a publicatieiRaboceaia Gazeta", care urma si reapara. Demersul sau,ca sa zicem a§a, preliminar este sanctionat apoi §i. de comi-tetul din care facea parte, §i. de Comitetul central al Bun-dului; grupul Iskra" prime§te o in§tiintare referitoarela locul §i. la data congresului, dar (nefiind sigur, din anumitemotive, ca va reu§i sa timità un delegat la acest congres)intocme§te §i un raport scris catre congres. In acest raportse dezvolti ideea ca, limitindu-ne doar la alegerea unuiComitet Central, nu numai cà nu vom rezolva problemaunificarii intr-o perioada de totala confuzie ideologicacum este aceea prin care trecem in prezent, dar riscamsä compromitem mareata idee a crearii partidului in cazulunei noi caderi rapide §i totale, care in conditiile actualeilipse de conspiratie este mai mult decit probabila; ca deaceea trebuie si incepem prin a adresa o chemare tuturorcomitetelor §i. tuturor celorlalte organizatii, indemnindu-lesa sprijine organul comun ce urmeaza sà reapara, organcare va lega realmente toate comitetele printr-o legaturaefectiva §i va pregati realmente un grup de conducatori aiintregii mi§cari, iar o data ce acest grup creat de comitetese va fi format §i intarit, comitetele §i. partidul vor puteau§or sa-1 transforme in Comitet Central. Dar din cauzaunei serii de caderi, congresul nu se mai tine, iar din motivede conspiratie raportul este distrus, dupa ce a fost cititnumai de citiva tovar4i, printre care §i de imputernicitiiunui comitet.

Acum cititorul poate singur sa califice asemenea procedeecum sint aluzia Bundului ca am fi impostori, sau afirmatiarevistei Rabocee Delo" cl vrem sä izgonim comitetelein imparatia umbrelor, sä inlocuim" organizatia parti-dului cu organizarea raspindirii ideilor unui singur ziar.Dar noi tocmai comitetelor le-am expus, la cererea lor repe-tad, necesitatea adoptarii unui plan precis de munca comuna.Tocmai pentru organizatia de partid am elaborat noi acestplan in articolele ce urmau O. fie publicate in Raboceaia

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 167

Gazeta", precum si in raportul catre congresul partidului,aceasta tot la invitatia unor oameni care detineau o pozitie

atit de influenta in partid incit au luat initiativa reconsti-tuirii (efective) a partidului. i numai dupl ce incercareafacuta in doug rinduri de ca.tre organizatia de partid de areedita in mod oficial impreund cu noi organul central alpartidului s-a soldat printr-un esec, am considerat ci estede datoria noasträ directa sä scoatem un organ neoficial,pentru ca la a treia incercare tovarlsii sã aiba in fata lorrezultatele precise ale unei experienp, §i nu numai presu-puneri ipotetice. /n momentul de fata toata lumea poatevedea uncle rezultate ale acestei experiente i toti tova-rash au posibilitatea sà judece clack' ne-am inteles binedatoria i ce trebuie O. se creada despre niste oameni care

unii de necaz ca le-am dovedit inconsecventa lor inproblema nationalà", altii de necaz cal le-am dovedit citde inadmisibile sint oscilarile lor neprincipiale cautasa induca in eroare pe cei care nu cunosc trecutul apropiat.

b) POATE OARE UN ZIAR SA FIE UN ORGANIZATOR COLECTIV ?

Miezul articolului Cu ce sa' incepem?" consta tocmaiIn formularea acestei probleme §i in solutionarea ei afir-mativa. Singura incercare pe care o cunoastem de a examinaaceasta problema hi fond si de a dovedi necesitatea solu-tionarii ei negative a fost fkuta de L. Nadej din, ale ckuiargumente le vom reproduce in intregime:

... Ne place foarte mult cum pune « Iskra» (nr. 4) problems necesi-tatii unui ziar pe intreaga Rusie, dar nu putem fi nicidecum de acord cäexista vreo legituri Imre acest fel de a pune problema si titlul articolului« Cu ce si incepem?» Este, rari indoialk un lucru extrem de important,dar nu cu acesta, nici cu o serie intreagi de foi populare si nici cu un noiande proclamatii se pot pune bazele unei organizatii de lupta pentru momentulrevolutionar. Trebuie sä se porneascii la formarea unor puternice organi-zafii politice locale. Noi nu le avem, la noi munca s-a desfisurat mai alesin rindurile rnuncitorilor culti, in timp ce masele au dus aproape exclusivo lupta econornicii. Ce kremndlate poate avea un ziar central, fie el excelentorgankat, dacd nu se nor forma organizalii politics locale puternice ? El va fi cao tua de mAricini care arde fari sa se 8dflg, dar si fad si aprindA penimeni I « Iskra » crede cä in jurul acestui ziar, in munca dusi pentru el,se va aduna si se va organiza poporul. Dar poporului ti este mull mai k Inds-mind sd se adune fi sd se organizeze In jurul unei activitdli mai concrete! 0 astfel

si

www.dacoromanica.ro

168 V. I. LENIN

de activitate poate i trebuie sä constea in organizarea de ziare locale pescari largi, in pregatirea imediata de forte muncitoresti pentru demon-stratii, in activitatea permanenti desfasurata de organindile locale printresomeri (si se difuzeze In permanenta in rindurile lor foi volante si mani-feste, sa fie convocati la aduniri, la actiuni de rezistenta Impotriva gayer-nului etc.). Trebuie sa injghebam o activitate politick locall vie, iar atuncicind va deveni necesark unificarea pe aceasta baz1 reall, ea nu va fi

nu va fi numai pe hirtie; nu prin ziare se poate realin o asemeneaunificare a acdvitktii locale intr-o miscare pe Intreaga Rusie l" (Ajunulrevoluder, pag. 54.)

Am subliniat In aceasta tirada piing de elocintä pasajelecare ne arata In chipul cel mai concret atit modul gresitin care autorul apreciaza planul nostru cit i caracterulgresit al punctului sau de vedere general, care este opusaid Iskrei". Dacä nu se vor forma puternice organizatiipolitice locale, atunci chiar cel mai excelent ziar pe mtreagaRusie va fi lipsit de orice insemnatate. Perfect just. Dartocmai aceasta e esenta problemei ca, in afara de un ziarpe intreaga Rusie, nu exista alt if:Ube de af o r m a organ!,zatii politice, puternice. Autorul a scapat din vedere ceamai esentiala declaratie facuta de Iskra" inainte de a trecela expunerea planului" ei: e nevoie de o chemare laformarea unei organizatii revolutionare in stare sä uneascatoate fortele i sä conduca miscarea an numai cu numele,ci si in fapt, adica sa fie intotdeauna gala th sprijine orice.protest fl orice kbucnire, folosindu-le pentru sporireamtarirea fortelor de lupta apte pentru lupta hotaritoare".Din punct de vedere principial, acum, dupà evenimenteledin februarie i martie, toata lumea va fi de acord cu aceastäconcluzie, continua Iskra", dar noi avem nevoie nu deo rezolvare principiall, ci de o rezolvare practica a problemei,noi trebuie sà elaboram imediat un plan al constructieiatit de precis, inch top s poata pasi de indata din diferitepar/I la infaptuirea ei. Dar iatä cä sintem iarasi trasi inapoide la rezolvarea practica spre adevarul In principiu just,incontestabil, maret, dar absolut insuficient cu desavir-sire de neinteles pentru marea masa a celor care activeaza:sa formalm organizatii politice puternice" ! Nu despreasta este vorba, stimate autor, ci despre modul cum anumetrebuie sà le formam !

Nu este adevarat ca.' la noi munca s-a desfasurat maiales in rindurile muncitorilor culti, in timp ce masele au

toolS-ciall,

i

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FXCUT ? 15U

dus aproape exclusiv o lupta economica". Formulata astfel,aceasta afirmatie pacatuieste prin aceea el opune pe munci-torii culti masei` , lucru fundamental gresit 0 caracteristicpentru Svoboda". La noi, in ultimii ani, si muncitoriiculti au dus aproape exclusiv o lupta economica". Aceastape de o parte. Pe de altä parte insà, niciodata masele nuvor inväta si ele sä duel o lupta politica atita timp cit nuvom ajuta sd se formev conducatori pentru aceasta luptaatit din rindurile muncitorilor culti cit si din rindurileintelectualilor; asemenea conducatori insa se pot formanumai prin analizarea si aprecierea sistematicl de zi cuzi a tuturor laturilor vietii noastre politice, a tuturor lacer-ardor de protest si de lupta acute de diferite clase cu dife-rite prilejuri. De aceea este pur si simplu ridicol sa vorbestidespre formarea unor organizatii politice" si totodatasii opui activitatea pe hirtie" a ziarului politic munciipolitice vii pe teren` 1 Planul" de ziar propus de Iskra"se rezuma tocmai la planul" de a forma hotarirea deluptl" necesarl pentru a sprijini si miscarea somerilor,0 razvratirile taranilor si nemultumirea zemplor, si revoltapopulatiei impotriva basbuzucilor tarului, care-si fac decap" etc. Oricine cunoaste miscarea stie foarte bine caimensa majoritate a organizatiilor locale nici nu se gindeftemdcar la asa ceva, cl multe dintre perspectivele de muncapolitica vie" schitate aid nu au fost aplicate Inca niciodatdin practica de nici o organizatie, ca, de pilda, incercareade a atrage atentia asupra cresterii nemultumirii si a prote-stului in rindurile intelectualilor din zemstve ii stirnesteun sentiment de nedumerire si dezorientare atit lui Nadej din(dumnezeule, nu cumva ziarul acesta este destinat zem-tilor?", Ajunul revolutiei" pag. 129) cit si in rindurileeconomistilor" (scrisoarea din Iskra" nr. 12) 0 ale multorpracticieni. In conditiile acestea se poate ,incepe" numaiprin a determina pe oameni sd se gindeascd fa toate acestea,prin a-i imboldi sa adune si sä sintetizeze pink' si cele maimid licariri de framintare 0 de lupta activa. In epocanoastra de subapreciere a sarcinilor social-democrate, o acti-vitate politica vie" poate incepe numai printr-o agitatie poli-tica vie, iar aceasta nu este posibili fara un ziar pe intreagaRusie, care sa apara des 0 sa fie difuzat in mod regulat.

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

Oamenii care vad in planul" Iskrei" o ma nifestarede literaturism" n-au inteles citu§i de putin insa§i esentaplanului: ei considera drept scop ceea ce este prezentatdrept cel mai potrivit tnijloc in momentul de &fa'. Ace§tioameni nu §i-au dat osteneala sa reflecteze Ia cele douàcomparatii prin care a fost ilustrat in mod concret planulpropus. infiintarea unui ziar politic pe intreaga Rusie,se spunea in Iskra", trebuie si fie find principal pe care,urmindu-1, sa putem dezvolta, adinci i largi necontenitaceasta organizatie (adica o organizatie revolutionara caresl fie intotdeauna gata s sprijine once protest i onceizbucnire). Spuneti-mi, vi rog: cind zidarii apza in dife-rite locuri pietrele unei constructii urige i nemaivazute,nu cumva inseamna ca ei fac o mund. pc hirtie" prinfaptul ca intind un fir care sa-i ajute sa gaseasca locul potrivitpentru gezarea pietrelor, care sà arate telul final al mundicomune, care si dea posibilitatea de a folosi nu numaifiecare piatra, dar i fiecare farima de piatra, in ga fel incit,facind legatura cu pietrele dinainte i cu cele ce vor urma,sä inchege o lithe desavir§itä i atotcuprinZatoare? i noinu trecem oare in viata noasträ de partid printr-un momentcind avem i pietre i zidari, dar ne lipse§te tocmai firulcare sa fie vizibil pentru toti §i. de care toti sä se poata tine?N-au decit sl strige ca, intinzind firul, noi am vrea sacomandam Dad am fi vrut sä comandam, domnilor,atunci, in loc de Iskra nr. 1", am fi scris Raboceaia Gazetanr. 3", a§a cum ne-au propus unii tovara§i i cum am fiavut tot dreptul sa" facem dupl evenimentele pe care le-amrelatat mai sus. Dar noi n-am flcut acest lucru: am vrutsä avem miinile libere pentru a duce o lupta neimpicatiimpotriva pseudo-social-democratilor de ofice fel; amvrui ca firul nostru, daca este just trasat, sa fie respectatpentru justetea lui §i nu pentru ca a fost trasat de organuloficial.

Problema unificarii activitatii locale in cadrul unororgane centrale se invirte§te intr-un cerc vicios ne dasca-le§te L. Nadej din; pentru unificare se cere ca elementelesi fie omogene, iar aceasta omogenitate poate fi creatanumai de un element unificator; dar acest element unifi-cator poate fi produsul unor organizatii locale puternice,

I

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 161

care acum nu se disting citu§i de putin prin omogenitate".Iatä un adevar tot atit de respectabil i de incontestabilca i acela ci trebuie formate organizatii politice puternice.

tot atit de sterp. Orice problemä se invirte§te Intr-uncerc vicios", deoarece intreaga viatI politica' este un Ian%nesfigit, format dintr-un nesfinit §ir de verigi. Toataiscusinta omului politic consti tocmai in a gAsi i in a seprinde cu toati puterea de veriga care este cel mai greusà-i fie smulsä din miini, care este cea mai importanta inmomentul dat §i care garanteazI in cea mai mare masuräposesorului ei posesiunea intregului lant *. Dacà am aveaun deta§ament de zidari cu experientà i a clror munclsl fie atit de bine coordonatà inch si poatà a§eza pietreleacolo unde trebuie i farä fir (vorbind In mod abstract,acest lucru nu este nicidecum imposibil), atunci am putea,probabil, sà ne prindem i de o aid verigä. Dar tocmaiasta este nenorocirea, a nu avem Inca zidari cu experientà§i a earor muncl sä fie coordonatà, cl pietrele sint a§ezateadesea fari nici o socotealä, nu sint a§ezate dupl unfir comun, ci intr-un mod atit de imprl§tiat, inchdu§manul le suflà de parcl n-ar fi pietre, ci ni§te firicelede nisip.

Cealaltä comparatie: Ziarul nu este numai un propa-gandist colectiv i un agitator colectiv, ci i un organizatorcolectiv. In aceasta privinta el poate sit' fie asemuit cu sche-/aria care se ridicI in jurul unei clAcliri In constructiecare Ii fixeazä contururile, inlesne§te legAtura ?titre diferitiiconstructori, II ajutl s'a" repartizeze munca i sa. cuprindadintr-o privire intregul ansamblu al rezultatelor obtinuteprin munca organizatà" **. .A§a e cä asta seamlnä foartemult cu exagerarea rolului propriu de cItre un literat,de cItre un om care face munci de cabinet? Pentru locuinta

Tovarise Kricevski i tovanise Martinov I VI atrag atencia &supra acestei mani-festiri scandaloase de autocratism", de autoritarism incontrolabil", de reglemen-tare de sus" etc. Auzi: vrea sJposeds Intregul lançIt Intocmiti repede o plingereUite 0 temi pe care se pot scrie doul articole de fond pentru nr. 12 al revisteiRabocee Delo"!

** Reproduclnd in Rabocee Delo" (nr. 10, pag. 62) prima frazal din acestpasaj, Martinov a omis tocmai fraza a dous, ca si cum prin aceasta ar fi True alsublinieze al nu doreste s piitrundI In fondul chestiunii eau di nu este In stare sa-IInteleagi.

$i

gi

I

www.dacoromanica.ro

162 V. I. LENIN

propriu-zisa nici nu e nevoie de schelarie; schelaria esteconfectionata din material de cea mai proasta calitate;ea se ridica pentru scurt timp si este pusä pe foc indatace constructia este isprävitä in rosu. Cit priveste construireaorganizatfilor revolutionare, experienta dovedeste ea uneoriele pot fi construite si fad schelarie; luati exemplul anilor1870-1880. Dar astazi la noi nici nu se poate macar concepeposibilitatea de a ridica fara schelarie constructia de careavem nevoie.

Nadejdin nu este de acord cu aceasta si declarl: « Iskra»crede a in jurul acestui ziar, in munca dusk' pentru el,se va aduna si se va organiza poporul. Dar poporului iieste mult mai la indemind sa se adune si sa se organizezein jurul unei activitati mai concrete!" Da, da: ii este multmai la indeminä in jurul unei activitati mai concrete" . . .

0 zicala ruseasca spune: O. nu scuipi in fintina, caci s-arputea O. bei si tu din ea. Exista insä oameni care n-au nirnicimpotriva sä bea apa chiar si dintr-o fintinl in care s-ascuipat. Cite lucruri dezgustatoare n-au debitat admira-bilii nostri critici" legali ai marxismului" si admiratoriinelegali ai ziarului Raboceaia Misl" in numele acestuicaracter mai concret al activitatii 1 Cit de sugrumata esteintreaga noastra miscare de ingustimea, de lipsa de initia-tiva si de timiditatea noastra, justificate prin argumenteletraditionale: le este mult mai la indemina in jurul uneiactivitati mai concrete" 1 i Nadejdin care se crededeosebit de sensibil la pulsul vietii", care condamna cuo deosebitä asprime pe oamenii de cabinet", care (pretin-zindu-se spiritual) invinuieste Iskra" ea' sufera de slabi-ciunea de a vedea pretutindeni si in toate economism",care isi inchipuie el se situeaza mai presus de aceasta impar-tire in ortodocsi si critici nu-si &à seama el prin argu-mentele sale favorizeaza ingustimea care-1 indigneaza, calbea dintr-o fintina in care s-a scuipat din plin I Da, ceamai sincera indignare impotriva ingustimii, cea mai fier-binte dorinta de a ridica pe oamenii care se ploconesc infata ei nu sint suficiente daca cel cuprins de indignare selasä purtat de valuri, fall cirma si fara pinze, si, tot atitde spontan" ca si revolutionarii din deceniul al 8-lea alsecolului trecut, se agata de teroare ca mijloc de excitare",

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 163

de teroarea agrarl" de alarma" etc. Priviti acest caractermai concret" al activitatii in jurul caruia crede eloamenilor le va fi mult mai la indemina" sa se adune siO.' se organizeze: 1. ziare locale; 2. pregkirea pentru demon-stratii; 3. munca desfasurata in rindurile somerilor. Dela prima vedere ne putem da seama cà toate acestea sintluate absolut la intimplare, la nimerealà, pentru a spuneceva, cad, oricum le-am privi, e cu totul absurd sä vedemin ele ceva deosebit de potrivit pentru a aduna si a orga-niza". Caci chiar Nadejdin spune cu citeva pagini maideparte: e timpul sà constatam pur si .simplu un fapt:in organizatiile locale se duce o activitate extrem de slaba,comitetele nu fac nici a zecea parte din ceea ce ar puteasa. fad.. . . Centrele unificatoare pe care le avem astazisint o fictiune; ceea ce se face aid e birocratism revolu-tionar, o gratificare reciprod cu titlul de general, si aceastäsituatie va dainui atita timp cit nu vor creste organizatiilocale puternice". Pe linga exagerari, aceste cuvinte contin,incontestabil, mult adevar plin de amaraciune; si oareNadejdin nu vede legatura dintre activitatea slaba desfa-surata in organizatiile locale si acea ingustime de orizonta activistilor, acea ingustime a activitatii lor, inevitabilein conditiile lipsei de pregatire a activistilor care se inchi-steaza in cadrul acestor organizatii locale? Oare sa fi uitatsi el, asa cum a uitat si autorul articolului cu privire laorganizatie aparut in Svoboda", ca trecerea la o presalocala pe scara larga (incepind din 1898) a fost insotitäde o deosebitä accentuare a economismului" si a meto-delor primitive de mund"? Dar chiar dad ar fi posibilaorganizarea cit de cit satisfkätoare a unei prese localepe scara larga" (si am aratat mai sus ca, cu exceptia unorcazuri ctr totul speciale, aceasta organizare este imposibila),nici atunci organele locale n-ar putea sa adune si sä orga-nizeze" toate fortele revolutionarilor in vederea unui asaltgeneral impotriva absolutismului, in vederea conduceriiluptei unite. Nu uitati Ca aici este vorba numai de insemna-tatea ziarului ca mijloc de a aduna" si de a organiza; siam putea sa-i räspundem lui Nadejdin, care aparl farimi-tarea, chiar cu intrebarea ironica pusä de el: nu cumvaam primit drept mostenire pe undeva vreo 200 000 de

V.www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

forte organizatorice revolutionare?" Mai departe, prega-tirea pentru demonstrate nu poate fi oputh planuluiIskrei" chiar i pentru simplul motiv el in acest plantocmai organizarea de demonstratii cit mai largi este prevl-zuta ca until dintre pluri; este vorba insa de alegerea unuimylee practic. Aid Nadejdin se incurcl din nou: el scapadin vedere faptul cä pregatirea" demonstrathlor (careping acum, in marea majoritate a cazurior, se produceauin mod cu totul spontan) o poate face numai o armatacare este adunatä i organizatä"; or, tocmai asta e cl nu

adunam i sà organizam. Munca desfa§urata inrindurile §omerilor". Din nou aceegi confuzie, deoarece

aceasta constituie una dintre operatiile de lupta ale uneiarmate mobilizate, iar nu un plan de mobilizare a armatei.Cit de mult subapreciaza Naklej din §i in cazul de fall raulpricinuit de farimitarea noastrg, de faptul cit nu avem cele200 000 de forte" rezultä din urmatoarele. Multi (printrecare i Nadej din) au imputat Iskrei" ca e saraca in infor-matii cu privire la §omaj §i cà corespondentele referitoarela viata satului au un caracter intimplator i trateazi desprefaptele cele mai obi§nuite. Imputarea este intemeiati, darIn aceastä privinta Iskra" este o vinovata fàrä vina".Noi cautam sa intindem un fir" care &à treaca i prin sate,dar acolo nu gase§ti aproape niclieri zidari, §i de aceeaslut= nevoiti sä incurajam pe orieine comunica chiarun fapt obi§nuit, in speranta a aceasta va inmulti numarulcolaboratorilor pe acest tarim i ne va Morita pe tofi sà alegem,In sfir§it, i fapte cu adevarat izbitoare. Dar existä atitde putin material de studiu, inch, daca nu-1 generalizgmpe intreaga Rusie, n-avem de loc din ce Ixiväua. Fara ludo-iall ca un om care posedl macar cu aproximatie asemeneaaptitudini agitatorice i o asemenea cunowere a traiuluicelor desculti care se observg la Nadej din ar putea aducemi§carii servicii de nepretuit prin agitatia desfa§urata Inrindurile §omerilor; dar acest om §i-ar ingropa in paminttalantul sau clack' nu s-ar ingriji sa aduci la cuno§tintatuturor tovarl§ilor din Rusia fiecare pas al muncii sale,ca sa serveasca de invataturg i de exemplu oamenilorcare, luati in masa, Inca nu se pricep cum O. se apuce deaceasta munca noul.

pint sà

si

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 165

Despre importanta unirii, despre necesitatea de a adunasi a organiza" vorbeste astazi absolut toata lumea, dar Inmajoritatea cazurilor nimeni nu are o idee precisä cu cetrebuie s incepem si cum sA ducem aceastä munca deunire. Toatl lumea va fi, cred, de acord ca, daci unim"diferite cercuri raionale, sä zicem dintr-un oras oare-care, in acest scop este nevoie de instituld comune, adicAflU numai de denumirea comunl de uniune", ci de o muncàintr-adevAr comma', de un schimb de materiale, de schimbde experienta si de forte, de o repartizare a functiilor dedata aceasta nu numai pe raioane, ci i pe specialitatileexistente in activitatea pe intregul oras. Oricine va fi deacord cä un aparat conspirativ solid nu va fi rentabil (dacAne e permis sa folosim un termen comercial) dad va dispunenumai de mijloacele" (atit materiale cit i umane, bine-inteles) pe care i le poate oferi un singur raion, cà pe acesttArim Ingust un specialist nu are posibilitatea de a face catalantul sAu sA sporeascA. Dar acelasi lucru e valabilin ceea ce priveste unirea organizatiilor din diferite orase,deoarece in istoria miscarii noastre social-democrateun tArim cum este o localitate oarecare se dovedefte i s-adovedit a fi mult prea ingust: acest lucru 1-am demonstratamanuntit mai sus atit prin exemplul agitatiei politice cit

prin acela al muncii organizatorice. Trebuie, trebuieneapArat i inainte de toate sl largim acest tArim, sl creamo legaturl efectia intre orase printr-o activitate comundregulatd, cad fIrimitarea are un efect deprimant asupraoamenilor care stau ca intr-o vagAuna" (cum se exprimAautorul unei scrisori adresate Iskrei" 83), fArà a sti ce seIntimplA pe lume, de la cine sA invete, cum sl dobindeascaexperienta, cum sA-si satisfacI dorinta de a duce activi-tate pe scarà larga. i eu continui sA sustin ca putem /napesl cream aceasta legatura efectivd numai cu ajutorul unuiziar central, ca unic for permanent, pe intreaga Rusie,care sI adune rezultatele celor mai diverse genuri de acti-vitate si care sai imboldeascd astfel pe oameni sA meargAneincetat inainte pe kate drumurile fArà numAr care ducla revolutie, asa cum toate drumurile duc la Roma. DacAnu dorim unirea numai in vorbe, fiecare cerc local trebuiesa' repartizete imediat, sA zicem, un sfert din fortele sale

si

ii6

www.dacoromanica.ro

166 V. I. LENIN

muncii active pentru opera comund, i iarul Ii va arata *dintr-o data conturul general, proportiile §i caracterulacestei opere, ii va arata care anume lacune se resimt maiputernic in ansamblul activitatii comune pe intreaga Rusie,ii va arata unde nu se face agitatie, unde sint slabe legatu-rile, ce rotite anume din marele mecanism general ar puteacercul respectiv sa le repare sau sà le inlocuiasca cu altelemai bune. Un cerc care Inca n-a lucrat, ci abia cauta delucru, ar putea sa inceapa acum nu ca un meseria§ Intr-unmic atelier izolat care nu cunoaste nici dezvoltareaindustriei" pink' la el, nici starea generala a metodelorindustriale de productie din ramura respectivä ci caparticipant la o activitate vasta, care oglindefte intregulasalt revolutionar general impotriva absolutismului.cu cit mai desavir§ità ar fi cizelarea fiecarei rote, cu citmai mare ar fi numarul activi§tilor care fac o munca dedetaliu in cadrul activitatii comune, cu atit mai deasä ardeveni reteaua noastra §i cu atit mai putine perturbariar provoca in rindurile noastre inevitabilele clderi.

Chiar §i numai functia de difuzare a ziarului (dad.' acestaar merita numele de ziar, adica ar aparea regulat, §i nu odata pe lung., cum apar revistele voluminoase, ci de vreopatru ori pe luna) ar incepe sà creeze o legatura efectivd.In prezent legaturile dintre ora§e pentru nevoile activi-tatii revolutionare sint un lucru foarte rar §i, in orice caz,o exceptie; pe cind atunci aceste legaturi ar deveni o regula§i ar asigura, bineinteles, nu numai difuzarea ziarului, ci§i (ceea ce este mult mai important) schimbul de experienta,de materiale, de forte §i de mijloace. Activitatea revolu-tionara ar deveni dintr-o data incomparabil mai ampla,iar succesul obtinut intr-o anumitä localitate ar incurajamereu spre noi perfectionari, ar trezi dorinta de a folosiexperienta dobindità de tovarl§ul care activeaza la celalaltcapat al Orli. Activitatea locala ar deveni mult mai bogata§i mai variati decit este acum: demascarile cu caracter

* Cx o retervel: dad cercul local simpatizcazil cu orients= ziarului i consider:1ci este in folosul cauzei sa devina colaboratorul lui, Intelegind prin accasta nu numaicolaborarea publicisticii, ci in general mice colaborare revolutionari. Noid poemRobot-go Delo": intre revolutionarii care pretuiesc munca, si nu jocul de-a democra-tismul, la care simpatia" implies% participates cea mai activi si mai vie, aceasti rezervieste de la sine Inteleasi.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 167

politic §i. economic, adunate din intreaga Rusie, ar oferihrana intelectuali muncitorilor de toate profesiunile §i.

aflati pe toate treptele de devoltare, ar da material §i. prilejpentru convorbiri §i. lecturi cu privire la cele mai variateprobleme, probleme ridicate prin aluzii §i. in presa legara,§i. in discutille din societate, si in pudicele" comunicateale guvernului. Fiecare izbucnire, fiecare demonstratie arfi apreciate §i. discutate sub toate aspectele in toate coltu-rile Rusiei, trezind dorinta de a nu famine in urma altora,de a face mai bine decit altii (noi, sociali§tii, nu respingemnicidecum, in general, orice intrecere, orice concurenta." 1),de a pregati in mod con§tient ceea ce prima oara s-a produsoarecum spontan, de a profita de imprejurarile prielnicedin localitatea respectiva sau ale momentului respectivpentru a modifica planul de atac etc. In acelgi timp, aceastainviorare a activitatii locale n-ar duce la desperata incor-dare suprema" a tuturor fortelor §i. la punerea in joc atuturor oamenilor, ga cum se intimpla adeseori in prezentla fiecare demonstratie sau la aparitia fiecarui numar de ziarlocal: pe de o parte, politiei ii este mult mai greu sa. desco-pere rldacinile" din moment ce nu §tie in ce localitatesà le caute; pe de aka parte, munca comuna sistematicai-ar invata pe oameni sä coordoneze forta atacului respectivcu starea respectivi a fortelor din cutare detgament alarmatei comune (astazi aproape nimeni nu se ginde§teniciodata la o astfel de coordonare, pentru ca in nouàcazuri din zece aceste atacuri se produc in mod spontan)§i an inlesni transportarea" din aka localitate nu numaia literaturii, ci §i. a fortelor revolutionare.

Acum, in cele mai multe cazuri, aceste forte se sleiescintr-o activitate locala ingusta, pe cind atunci s-ar ivi posi-bilitatea §i ar exista intotdeauna prilejuri de a deplasa peun agitator sau pe un organizator cit de cit capabil dintr-oparte a tsarii intr-alta. Incepind cu o scurta calatorie pentrutreburi de partid pe socoteala partidului, oamenii s-arobi§nui si fie intretinuti complet d.e partid, sa devinl revo-lutionari de profesie, sä se formeze ca adevarati conduca-tori politici.

dacà am reu§i intr-adevar sä facem ca toate comitetele,grupurile §i. cercurile locale, sau marea lor majoritate,

$i

www.dacoromanica.ro

168 V. I. LENIN

sa. porneasca in mod activ la munca comunk am puteaorganiza in viitorul cel mai apropiat editarea unui ziarsaptaminal care sa fie difuzat regulat in zeci de mii de exem-plare in intreaga Rusie. Acest ziar ar deveni o particicaa unor foale urige care ar preface fiecare scinteie a lupteide clasi §i a revoltei poporului intr-un incendiu general.In jurul acestei munci, care in sine este Inca foarte inofen-siva §i Inca foarte redusä, dar regulata qi comund in sensuldeplin al cuvintului, s-ar aduna §i s-ar instrui sistematico armata permanenta de luptätori incercati. Pe scheläriaacestei constructli organizatorice comune din rindurilerevolucionarilor no§tri s-ar urca §i s-ar evidentia curindJeleabovii social-democrati, iar din rindurile muncitorflorno§tri Bebe lii ru§i, care ar pa'§i in fruntea armatei mobi-li.zate §i. ar ridica intregul popor la lupta pentru a scapaRusia de blestemul §i ru§inea care apasi asupra ei.

lath.' la ce trebuie SA' visam 1 .*

* *

Trebuie sä visam 1" Am scris aceste cuvinte qi rn-aminsplimintat. Mi-am imaginat &à ma aflu la consfatuireade unificare" §i ca in fata mea stau redactorii qi colabora-torii revistei Rabocee Delo". i iata ca se ridica tovara§ulMartinov §i ma. apostrofeaza amenintltor: Dati-mi voiesa va pun o intrebare: o redactie autonoma mai are dreptulsa viseze lira a consulta in prealabil comitetele partidului?"Iar dupi el se ridica tovara§ul Kricevski §i. (aprofundindu-1filozofic pe tovarasul Martinov, care de multa vrerne 1-aaprofundat pe tovarasul Plehanov) continua pe un tonqi mai amenintator: Eu merg mai departe qi intreb: oare,in general, un marxist are dreptul sä viseze fall sa uiteca, potrivit spuselor lui Marx, omenirea i§i pune intot-deauna sarcinile pe care le poate realiza qi ea tactica este unproces de cre§tere a sarcinilor care cresc o data cu partidul?"

Numai la gindul acestor intrebari amenintatoare ma trecfiori reci qi ma gindesc unde a§ putea sa ma ascund. Amsi incerc sal ma ascund in spatele lui Pisarev.

Exista discordante §i discordance scria Pisarev inlegatura cu problema discordantei dintre vis §i realitate.Visul meu poate s-o ia inaintea mersului firesc al evenimen-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 169

telor sau poate s-o ia razna intr-o parte, intr-o directiepe care nici un mers firesc al evenimentelor n-ar putea-ourma vreodata. In primul caz visul nu pricinuigte niciun flu: el are chiar cIMul sa stimuleze i sà intensifice ener-gia omului muncitor . . . In aceste visuri nu exista nimicde natura si deformeze sau sä paralizeze puterea de munca.Ba chiar dimpotriva. Dacl omul ar fi cu totul lipsit decapacitatea de a visa in felul acesta, daca el n-ar putea dincind in cind s-o ia inainte i sä contempleze in inchipuireasa imaginea inchegati i desavir0ta a operei care abia incepesa se infiripe sub miinile sale, nu-mi pot nici cum inchipui cemobil 1-ar putea determina sä intreprinda i sl duca lacapat lucrari vaste i istovitoare pe tarimul artei, al stiintei0 al vietii. practice . . . Discordanta dintre vis i realitatenu pricinuie§te nici un flu daci cel care viseaza crede seriosin visul sau, daca, contemplind cu atentie viata, comparaconstatarile sale cu creatiile inchipuirii sale 0 in generalmunce0e con0iincios la realizarea fanteziei sale. Cindintre vis i viata exista un oarecare punct de contact, totule in ordine"

Din pacate, asemenea visari sint putin numeroase Inmi§carea noastrl. i cei mai vinovati de acest lucru sintreprezentantii criticii legale i ai codismului" ilegal, carese falesc cä sint lucizi, a le este la indemina" ceea ceeste concret".

c) CE TIP DE ORGANIZATIE NE TREBUIE?

Din cele spuse pini acum, cititorul poate vedea c tac-tica-plan" preconizat 'a. de noi consta in negarea chemdriiimediate la un asalt, In cerinta de a organiza un asecliu intoatà regula al fortaretei inamicului" sau, cu alto cuvinte,in cerinta de a depune toate eforturile pentru a aduna, aorganiza 0 a mobiliza o armata permanenta. Cind am luatin ris revista Rabocee Delo" pentru saltul ei de la eco-nomism" la urlete despre asalt (care au rasunat in aprilie1901 in nr. 6 din Listok <Rabocevo Dela »" 85), ea s-anapustit, bineinteles, asupra noasträ, acuzindu-ne de doc-trinarism", de neintelegere a datoriei revolutionare, deapel la prudenta etc. Din gura unor oameni lipsiti de orice

".

1

i

www.dacoromanica.ro

170 V. I. LENIN

principii §i care cred ca pot scapa enuntind prea-inteleaptalor tactica-proces", firqte, aceste invinuiri nu ne-au miratcitusi de putin, dupà cum nu ne-a mirat nici faptul CI acesteinvinuiri au fost repetate de Nadej din, care in generalmanifestä un dispret suveran pentru principiile progra-matice §i tactice stabile.

Se spune CI istoria nu se repeta. Dar Nadej din se strl-duieste din rasputeri s-o repete §i-1 copiaza cu mult zel peTkacev, facind una cu pamintul culturalismul revolu-tionar", strigind CI clopotul cel mare da alarma", voci-ferind despre un punct de vedere" deosebit al ajunuluirevolutiei" etc. Dupa cum se vede, el uita cunoscutamaxima potrivit clreia, daca originalul unui evenimentistoric este o tragedie, copia lui nu este decit o farsä 86.Incercarea de a pune mina pe putere incercare pregatitaprin cele propovaduite de Tkacev, care se realiza printeroare ca mijloc de infricopre" §i. care intr-adevar a infri-co§at a fost mareata, in timp ce teroarea ca mijloc deexcitare" preconizata de Tkacev cel mic este de-a dreptulridicoll §i devine deosebit de ridicola atunci cind e comple-tata cu ideea organizarii muncitorilor mijlocii.

Daca « Iskra» scrie Nadej din ar parasi sfera lite-raturismului pe care-I profeseaza, ea ar vedea cal acestea(manifestari de felul scrisorii unui muncitor, aparuta in« Iskra» nr. r etc.) sint simptome care arata cl in foartescurt timp va incepe «asaltul», §i a vorbi acum (sic !) despreo organizatie ale carei fire sa se intindi de la un ziar peintreaga Rusie inseamna a plasmui idei de cabinet §i. a facemunca de cabinet". Priviti ce confuzie inimaginabila: pe deo parte, teroare ca mijloc de excitare" §i organizareamuncitorilor mijlocii" alaturi de parerea ea e mult maila indemina" a se aduna in jurul unei activitati mai con-crete", cum ar fi ziarele locale, iar pe de aka parte afir-matia Ca a vorbi acum" despre o organizatie pe intreagaRusie inseamna sä plasmuie§ti idei de cabinet, adicl, vor-bind mai de-a dreptul, acum" este prea tirziu 1 Dar pentruorganizarea pe scarä larga a unor ziare locale" nu este preatirziu, stimabile L. Nadej din? Si comparati cu acesteapunctul de vedere §i tactica Iskrei": teroarea ca mijlocde excitare e un moft; a vorbi despre organizarea tocmai

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 171

a muncitorilor mijlocii §i despre infiintarea pe scard largela unor ziare locale inseamnä a deschide larg poreile eco-nomismului". Trebuie sa se vorbeasca despre o organi-zatie de revolutionari unica pe intreaga Rusie, §i. a vorbidespre ea nu va fi prea tirziu atita timp cit nu a inceputInca adevaratul asalt, iar nu un asalt pe hirtie.

Da, in privinta organizarii la noi, lucrurile nu stau de loc stralucitcontinua Nadejdin , da, « Iskra» are perfecta dreptate cind spune digrosul fortelor noastre de lupta 11 alcatuiesc voluntarii si insurgentii ...E bine ca priviti lucid situatia fortelor noastre, dar de ce uitati cd mulfimeanu-i de lye a noartrd §i ea de aceea ea nu ne va Intreba pe not cind sa inceapiactiunile de lupta si va porni la « rizmerita» ... and se va pune in milcaremultimea insasi cu forta ei distructivi spontana, ea pate O. dea peste cap,sa mature « armata regulata» in care ati tot avut de gind sa introduceti oorganizare cit se poate de sistematica, dar nu afi rewit". (Subliniat de noi.)

Curioasa logica 1 Tocmai pentru ca. multimea nu estea noastra", este nerational §i reprobabil sa vociferezi despreun asalt" imediat, cad asaltul este un atac dezlaneuit de oarmata regulata, §i. nu o izbucnire spontana a multimii.Tocmai pentru cä multimea poate sa dea peste cap §i. simature armata regulata, trebuie neaparat ca in munca noastrade introducere a unei organizari cit se poate de sistematice"in armata regulata sä reusim" sa einem pasul cu avintulspontan, cad cu cit mai mult vom reu§i" sä introducem oastfel de organizare, cu atit mai probabil este ca armataregulata nu va fi data peste cap de multime, ci va pa§i Infruntea multimii §i o va conduce. Nadej din se incurca,deoarece 10 inchipuie cà aceasta armatä sistematic organi-zatä are o Indeletnicire care o face sl fie rupta de multime,pe cind, in realitate, ea se indeletnice§te exdusiv cu oagitatie politica tnultilateralà §i. atotcuprinzatoare, adicatocmai o activitate care apropie fi contopefte intr-un Jingar totforta distructivä spontana a multimii §i forta distructivaconsiienta a organizatiei de revolutionari. Dumneavoastra,domnilor, nu faceei decit sä Invinuiti pe altii de propriilevoastre pacate, cad doar tocmai grupul Svoboda" esteacela care, introducind in program teroarea, cheama impli-cit la crearea unei organizatii de terori§ti; iar o astfel deorganizatie ar abate intr-adevar armata noastra de pedrumul apropierii de multime, care, din pacate, nu e Inca

www.dacoromanica.ro

172 V. L LENIN

a noastra, care, din pkate, nu ne intreabi Inca sau neintreaba In prea mica masura cind i cum sa inceapa acti-unile de lupta.

Noi vom scapa din vedere revolutia Insài continuaNadej din sä sperie Iskra" dupi cum am scapat dinvedere recentele evenimente, care ne-au cazut ca o cara-mida in cap". Pusa In legatura cu cele citate mai sus, aceastäfraza ne arata limpede toati absurditatea punctului devedere" deosebit al ajunului revolutiei" *, nascocit deSvoboda". Punctul de vedere" deosebit se reduce, dacae sä vorbim deschis, la ideea ca acum" este prea tirziusa discutam i sa facem pregatiri. Daca este asa, prea stimatedugnan al literaturismului", atunci ce nevoie a fost sascrii 132 de pagini de tipar despre problemele teoriei **

tacticii"? Nu gasiti ca, de vreme ce vorbiti de punctulde vedere al ajunului revolutiei", ar fi fost mult mai nimeritsa scoateti 132 000 de manifeste continind un scurt indemn:pc ei 1"?

Cel care risca mai putin deck oricine sa scape din vedererevolutia este tocmai acela care pune la baza intreguluisau program, la baza Intregii sale tactici ji a Intregii salemunci organkatorice agitatia politica in rIndurile intreguluipopor, asa cum face Iskra". Oamenii care se ocupa Inintreaga Rusie cu toarcerea firelor unei organizatii ce seintinde de la ziarul central nu numai ci n-au scapat dinvedere evenimentele din primavara, ci, dimpotriva, ne-audat posibilitatea de a le prevedea. Ei n-au scapat din vederenici demonstratiile, care sint descrise In numerele 1314 ale Iskrei" 87 : dimpotriva, au luat parte la ele, dinduji

Ajunul revolutiei", pag. 62.** De altfel, L Nadejdin, in a sa trecere In revisti a problemelor teoretice", n-a

adus aproape nirnic nou In problemele de teorie, exceptind urmitorul pasaj, foarteciudat din punctul de vedere al ajunului revolutiei": In momentul de fati bernstei-niada in ansamblu ii pierde pentru noi caracterul acut, tot asa cum este indiferentdaci d-1 Adamovici va dovedi SI d-1 Struve si-a meritat decoratia sau, dimpotrid,dad d-1 Struve 11 va dezminti pe d-1 Adamovici si nu va cousin.* deademisia, toate acestea sInt absolut lipsite de once interes din moment ce bate a ceasulrevolutiei (pag. 110). Ar fi greu sI Infltiiezi In chip mai sugestiv dezinteresul totalde care da dovadi L Nadejdin fad de problemele teoriei. Am proclarnat ajunul revo-

si de area° este absolut indiferent" dad ortodocsii vor vet* sau nu all alungedefinitiv pe critic/ de pe poziliilc lor I I $i Inteleptul nostru nu sesizead d tocrnalIn timpul revolutiei vom avea nevoie de rezultatele luptei teoretice impotriva criti-cilor, pentru a putea duce o luptil botiriti Impotriva pozitiilor Mr practical

si

sa-si

106",

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 173

imediat seama ca' datoria lor este de a veni In ajutorul ridi-cIrii spontane a multimii §i. ajutind in acela§i timp, prin inter-mediul ziarului, pe top tovar4ii ru§i sä ia cuno§tintl deaceste demonstratii §i. sI foloseasci experienta lor. Einu vor scipa din vedere, dacI vor fi In viatl, nici revolutia,care va cere de la noi, Inainte de toate §i mai presus deofice, experienta in materie de agitatie, priceperea de asprijini (de a sprijini in mod social-democrat) ofice pro-test, priceperea de a indruma miFarea spontanl, ferind-oatit de greselile prietenilor cit §i de cursele du§manilor 1

Am ajuns astfel la ultimul considerent care ne face s'ainsistAm in mod deosebit asupra planului unei organizariin jurul unui ziar pe intreaga Rusie cu ajutorul munciiin comun pentru ziarul comun. Numai o astfel de organi-zare va asigura elasticitatea necesari unei organizatii social-democrate de luptl, adicI capacitatea de a se adapta imediatla conditfile de lupta cele mai variate §i care se schimblrapid, priceperea, pc de o parte, si evite o blealie incimp deschis cu un du§man covir§itor prin fortele sale,atunci cind §i. le-a concentrat intr-un singur punct, iarpe de alti parte de a §ti sä profite de neindeminarea acestuidu§man §i sa-1 atace in locul §i in momentul cind se a§teaptacel mai putin" *. Ar fi cea mai mare gre§ealà 01 construimorganizatia de partid contind numai pe explozii §i pe luptede strada sau numai pe mersul progresiv al luptei märuntede zi cu zi". Noi trebuie O. ne ducem intotdeauna muncanoastrà de zi cu zi §i sä fim intotdeauna gata la ofice, pentrua de cele mai multe ofi este aproape imposibil sä prevezisuccesiunea perioadelor de explozie §i a perioadelor deacalmie, iar in cazurile cind acest lucru este posibil, n-amputea folosi aceastä prevedere pentru reconstruirea organi-

Iskra" nr. 4: Cu ce si Incepem?". ,ye culturalistii revolutionad care nuimptirtisesc punctul de vedere al ajunului revolutiei, faptul al munca are un caracterde lungi durati nu-i InspaimInti de loc", scrie Nadejdin (pag. 62). In legituri cuaceasta remarclim: dad nu vom sti sit fiurim o tactica politica si un plan organize-toxic care si fie neapirat calculate In vederea mei mund de fearle lungd Arad ni Inacelasi timp al asigure partidului nostru prin Innqi proceed nand mind capacitateade a se afla oricInd la postul du si de a-si Indeplini datoria In fata oricarei surprize,la mice precipitate a mersului evenimentelor, atunci nu vom fi altceva decit nistejalnici aveaturieri politici. Numai Nadejdin, care a Inceput de foarte curInd si-si zicisocial-democrat, poste uita al scopul social-democratiei este transformarea radicalla conditillor de viati ale Intregii omeniri tti ci de aceea unui social-democrat nu-i esteIngidult si se sperie" de faptul al munca arc un caracter de lungi durati.

www.dacoromanica.ro

174 V. I. LENIN

zatiei, caci intr-o taxa cu o orinduire absolutista aceastasuccesiune se desfa§oara uimitor de rapid, ea fund legataciteodata de o singura descindere nocturna a ienicerilortari§ti 88 Nici revolutia insa§i nu trebuie nicidecum säne-o inchipuim sub forma unui act unic (dupà cum i separe, pesemne, lui Nadej din), ci sub forma citorva suc-cesiuni rapide de explozii mai mult sau mai putin violente side stari de acalmie mai mult sau mai putin totalà. De aceeaprincipalul continut 4 activitatii organizatiei noastre departid, focarul acestei activitati trebuie sa fie o muncl careeste §i. posibila si necesara atit in perioada celei mai puter-nice explozii cit §i a celei mai depline acalmii, §i. anume muncade agitatie politica, unitä in cadrul intregii Rusii, care sareflecte toate laturile vietii §i. sa fie orientata spre maselecele mai largi. Iar munca aceasta nu poate fi conceputti inRusia de astazi fall un ziar central, care &à apara foarte des.Organizatia care se incheagl de la sine in jurul acestuiziar, organizatia colaboratorilor lui (in intelesul larg al cuvin-tului, adica organi7atia tuturor celor care muncesc la scoa-terea lui ) va fi o organizatie gata la orice, incepind cu sal-varea onoarei, a prestigiului §i. a continuitatii partiduluiin momentele de maxima asuprire" a revolutionarilor,§i sfir§ind cu pregatirea, fixarea datei §i. infaptuirea insu-recfiei armate a intregului popor.

Intr-adevar, inchipuiti-va cazul unei aided totale intr-unasau in citeva localitati, caz cit se poate de ob4nuit la noi.Intrucit nu exista o activitate sistematica comuna unithin toate organizatiile locale, aceste caderi sint adeseori inso-site de intreruperea activitatii pe timp de mai multe luni.Dacã insa ar exista o activitate comuna in toate organiza-pile, atunci chiar §i dupa caderea cea mai masiva, citevasaptamini de activitate depusa de 2-3 oameni energiciar fi suficiente pentru a lega de centrul comun noile cercuride tineret, care, dupa cum se §tie, apar foarte repedechiar §i. acum; iar atunci cind aceasta activitate comuna,care are de suferit de pe urma caderii, se afla in vlzul tutu-ror, cercurile noi pot räsari §i pot intra §i. mai repede inlegatura cu acest centru comun.

Pe de aka parte, inchipuiti-va o insure* populara.In momentul de fatl, toata lumea este, cred, de acord ea

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 176

trebuie sa ne gindim la ea i sb." ne pregatim in vederea ei.Dar cum sa ne pregatim? Doar nu se va apuca ComitetulCentral sä numeasca in toate localitàçile agenti pentru pre-gatirea insurectiei Chiar dacà am avea un Comitet Central,In conditilie care exista asthi in Rusia, el n-ar obtine absolutnimic prin asemenea numiri. Dimpotriva, reteaua de agenti *care se formeaza de la sine in munca de organizare i dedifuzare a ziarului comun n-ar trebui s1 stea i s astepte"lozinca insurectiei, ci ar desfasura tocmai o astfel de acti-vitate sistematica care i-ar garanta cele mai multe §ansede succes in caz de insurectie. Tocmai o astfel de activitatear intari legaturile atit cu cele mai largi mase de muncitoricit i cu toate paturile nemultumite de absolutism, lucru atitde important pentru insurectie. Tocmai printr-o astfel deactivitate s-ar putea forma capacitatea de a aprecia justsituatia politica generala §i, prin urmare, capacitatea de aalege momentul potrivit pentru insurectie. Tocmai o astfelde activitate ar deprinde Mate organizatiile locale sä reac-tioneze simultan la aceleni probleme, intimplari i eveni-mente politice care framinta intreaga Rusie, sä raspundàla aceste evenimente" cit se poate de energic, de uniform

de eficace; or, in fond, raspunsul" cel mai energic, celmai uniform §i cel mai eficace pe care intregul poporda guvernului este insurectia. in sfir§it, tocmai o astfelde activitate ar deprinde toate organizatiile revolutionaredin toate colturile Rusiei sä intretina cele mai permanente

In acela.si timp, mai conspirative legaturi, care sa creezeunitatea efectiva a partidului, iar ark' asemenea legaturieste imposibil ca planul insurectiei sä fie dezbatut in modcolectiv i in ajunul insurectiei &à se ia masurile pregatitoarenecesare, in privinta carora trebuie pastrat cel mai strict secret.

Vai, vai I Iar mi-a scipat ingrozitorul cuvint agent", care zgirie ark de neplicuturechea democrati a Martinovilor I Mi se pare foarte ciudat cI acest cuvint, care nusupira pe corifeii din deceniul al 8-lea, ii suparli pe mestesugarii primitivi din dece-niul al 10-lea. Mie imi place acest cuvint, pentru cI indicl clar si precis cauza comunddreia toti agentii ii subordoneazi gindurile i actiunile lor. i dacli trebuie sI inlo-cuim acest cuvint cu un altul, m-as opri numai la cuvintul colaborator", clacs1 acestan-ar avea un oarecare iz de literaturism i n-ar fi cam vag. Or, noi avem nevoie deo organizatie militarl de agenti. De altfel, numerosii Martlnovi (numerosi mai alesin strainatate) cirora le place sa se ocupe de gratificarea reciproci cu titlul de general"ar fi in stare ca, in loc de agent pentru pasapoarte", SI spuni director general alserviciului special pentru aprovizionarea cu pasapoarte a revolutionarilor" etc.

§i,

011

www.dacoromanica.ro

176 V. I. LENIN

Intr-un cuvint, planul unui ziar politic pe intreagaRusie" nu numai cä nu este o plIsmuire de cabinet a unoroameni molipsiti de doctrinarism §i de literaturism (cumli se pIrea acelora care nu 1-au aprofundat cum se cuvine),ci, dimpotrivI, este planul cel mai practic pentru a 1ncepedin toate pArtile 0 imediat pregatiri pentru insurectie,lad a uita in ace1a§i timp nici un moment munca necesaràde zi cu zi.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 177

INCHEIERE

Istoria social-democratiei ruse se Imparte in trei perioadedistincte.

Prima perioadi cuprinde vreo zece ani, aproximativ anii1884-1894. Aceasta a fost perioada aparittei §i. consoli-&Aril teoriei §i. a programului social-democratiei. Adeptiinoului curent in Rusia se numlrau pe degete. Social-demo-cratia exista fari o mi§care muncitoreascl, trecind, incalitate de partid politic, printr-un proces de dezvoltareutering. .

A doua perioadä cuprinde vreo trei, patru ani, anii1894-1898. Social-democratia i§i face aparitia ca mi§caresocialà, ca un avint al maselor populare, ca partid politic.Aceasta este perioada de copillrie O. de adolescentI. Cuiuteala unei epidemii se faspinde§te in rindurile intelec-tualilor pasiunea generall pentru lupta impotriva narod-nicismului §i. pentru activitatea In rindurile muncitorilor,precum §i. pasiunea generala a muncitorior pentru greve.Mi§carea face progrese uria§e. Majoritatea conducatorilorsint oameni foarte tineri; ei erau departe de a atinge vIrstade 35 de ani", pe care N. Mihailovski o considera un felde hotar natural. Din pricina tineretii lor, ei se dovedesca fi nepregItiti pentru munca practia §i. plrasesc uimitorde repede scena. Dar, In cea mai mare parte, ei au desfi-prat o activitate vastä. Multi dintre ei au inceput si gin-deascI In chip revolutionar ca narodovolti. In prima tinereteaproape toti s-au Inchinat, plini de admiratie, in fata eroilorterorii. Pentru a se elibera de farmecul exercitat de aceasta

www.dacoromanica.ro

178 V. I. LENIN

traditie eroici a fost nevoie de lupta si de ruptura cu oameniicare tineau cu orke pret sa ramina credinciosi curentuluiNarodnaia volea" si pentru care tinerii social-democratiaveau o inalta consideratie. Lupta ii silea sà invete, sa. citeascaliteratura ilegala a tuturor curentelor, 01 studieze foarteserios problemele narodnicismului legal. Social-democratiiformati in aceasta lupta intrau in miscarea muncitoreascafail a uita nici un moment" nici de teoria marxismului,a carei lumina stralucitoare s-a rasfrint asupra lor, nici desarcina de a dobori absolutismul. /nfiintarea partidului,in primavara anului 1898, a fost cea mai de seami si inacelasi timp cea din urmä actiune a social-democratilordin aceasta perioada.

A treia perioadä este pregatita, dupa cum am vazut,in 1897 si ia definitiv locul perioadei a doua in 1898 (1898 ?)Aceasta este o perioada de disensiuni ideologice, de destra-mare, de oscilari. /n timpul adolescentei i se schimbiomului vocea. Si social-democratiei din aceastä perioadaa inceput O. i se schimbe vocea, a inceput &à sune falspe de o parte in operele d-lor Struve si Prokopovici, Bul-gakov si Berdeaev, pe de altä parte la V. In si la R.M.,la B. Kricevski si Martinov. Dar cei care erau dezbinatisi mergeau inapoi erau numai conducatorii: miscarea con-tinua sa creasca si sa facä pasi uriasi inainte. Lupta proletaracuprindea noi paturi de muncitori si se raspindea in toataRusia, influentind in acelasi timp indirect si asupra invio-rarii spiritului democratic in rindurile studentimii si alealtar paturi ale populatiei. Dar constiinta conducatorilora capitulat in fata amploarei si fortei avintului spontan;in rindurile social-democratilor precumpanea acum aka'generatie, o generatie de militanti care s-au format aproapeexclusiv pe baza literaturii rnarxiste legale", iar aceastaliteratura era cu atit mai insuficienti, cu cit spontaneitateamasei reclama din partea lor un grad mai ?flak de constiintà.Conducatorii nu numai ca ramineau in urmi atit din punctde vedere teoretic (libertatea criticii") cit si din punctde vedere practic (metode primitive de muncV), darincercau sa-si apere starea de inapoiere prin tot felul deargumente emfatice. Si brentanistii in literatura legal sicodistii in cea ilegala au coborit social-democratismul la

www.dacoromanica.ro

CE-1 DE FACUT ? 1'79

nivelul trade-unionismului. Programul Credo"-ului a In-ceput sa fie inflptuit mai ales atunci cind metodele primitivede munca" ale social-democratilor au clus la o inviorarea curentelor revolutionare nesocial-democrate.

dad.' cititorul imi va reproça ca m-am ocupat preape larg de o Rabocee Delo" oarecare, Ii voi raspunde:Rabocee Delo" a capatat o insemnatate istorica" pentruca a oglindit in chipul cel mai plastic spiritul" acestei atreia perioade *. Nu consecventul R.M., ci nestatornidiKricevski i Martinov i cei de o seama cu ei puteau saexprime in modul cel mai pregnant confuzia i oscilarile,inclinarea de a face concesii i criticii", i economismului",

terorismului. Nu dispretul suveran pentru practica mani-festat de vreun adoratot oarecare al absolutului" estecaracteristic pentru aceasta perioada, ci tocmai imbinareapracticismului märunt cu o totalä nepasare Eta de teorie.Eroii acestei perioade se dedau nu atit la negarea directa avorbelor mafi", cit la vulgarizarea lor : socialismul §tiin-tific a incetat de a mai fi o teorie revolutionara unitaras-a transformat intr-un zni§ma§ diluat dupa plac", cuvorbarie extrasa din ofice nou manual german; lozincaluptei de clasa" nu a constituit un imbold pentru o acti-vitate tot mai larga, tot mai energieä, el a servit ca un mijloede 1in4tire, cad lupta economica este in mod indisolubillegata de lupta politica"; ideea de partid nu a servit dreptindemn la crearea unei organizatii combative de revolu-tionari, ci a justificat un fel de birocratism revolutionar"§i un joc copilaresc de-a formele democratice".

and va lua sfir§it perioada a treia i va Incepe cea de-apatra (pe care, in ofice caz, o prevestesc numeroase indicii)

nu stim. Din domeniul istoriei, noi trecem ad in domeniulprezentului, in parte in cel al viitorului. Dar sintem fermconvin§i ca perioada a patra va duce la consolidarea mar-xismului militant, Ca social-democratia rusa va ie§i dincriza intarita i maturizata, ca In locul" ariergarzii de

* A putea s rispund i prin ziatoarea germani: Den Sack schligt man, denEsel meint man, adici: bate aaua 85 priceapi iapa. Nu numai Rabocee Delo", ci macelarga a practicieailor # a teoreticienilor se pasiona pentru critica" la modi, se IncurcaIn chestiunea spontaneititii i aluneca de la intelegerea social-democrati la Intelegereatrade-unionisti a sarcinilor noastre politica i organizatorice.

si

si

www.dacoromanica.ro

180 V. I. LENIN

oportuni0i va veni detgamentul cu adevarat de avan-garciA al clasei celei mai revolutionare.

Ca un Indemn la aceastA Inlocuire" 0 rezumInd toatecele expuse mai sus, la Intrebarea ce-i de flcut? putem daun rAspuns scurt:

SA lichidAm perioada a treia.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 181

.Anexa 89

0 INCERCARE DE FUZIONARE A ISKREI"CU RABOCFR DELO"

Ne mai famine sà descriem tactica pe care Iskra" aadoptat-o i a aplicat-o in mod consecvent in relatiileorganizatorice cu Rabocee Delo". Aceasta tactica a fostexpusa in intregime Inca In nurnarul 1 al Iskrei", In arti-colul Sciziunea din rindurile Uniunii din strainatatesocial-democratilor ru§i"*. De la bun inceput noi ne-amsituat pe punctul de vedere ci adearata Uniune din strai:-natate a social-democratilor ru§i", care, la primul congresal partidului nostru, a fost recunoscuta ca reprezentant alpartidului in strainatate, s-a scindat in doua organizatii;ca problema reprezentarii partidului famine deschisa; findsolutionata doar in mod provizoriu i conditionat prinfaptul ca la congresul international de la Paris au fost ale§idin partea Rusiei doi membri in Biroul international socia-list permanent, i anume cite unul din partea fiecarei frac-tiuni a Uniunii" 9° scindate. Noi am declarat ca, in fond,Rabocee Delo" nu are dreptate ; din punct de vedere princi-pial ne-am pronuntat categoric in favoarea grupului Eli-berarea mundi", dar in acela§i timp am refuzat sa intramin amanuntele sciziunii §i am relevat meritele Uniunii"in domeniul activitatii pur practice**.

A§adar, intr-o anumita masufal, pozitia noastra era opozitie de expectativa: faceam o concesie parerii dominante

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politick 1961, eclitia a doua,pag. 375-376. Nom red.

**datele

Aceastii apreciere a sciziunii se baza nu numai pe cunoasterea literaturii, cicarepe pe care le-au adunat in striinitate unii membri al organizatiei noastre,

au fost acolo.

ei

www.dacoromanica.ro

182 V. I. LENIN

in rindurile majoritItii social-democratilor ru§i potrivitclreia §i adversarii cei mai hotariti ai economismului"pot si lucreze mina' in mink' cu Uniunea", deoarece Uni-unea" a declarat in repetate rinduri CI in ceea ce prive§teprincipiile este de acord cu grupul Eliberarea muncii",a n-ar avea pretentii la o fizionomie proprie in proble-mele fundamentale ale teoriei §i tacticii. Justetea pozitieiadoptate de noi a fost confirmad in mod indirect de fap-tul ca, aproape concomitent cu aparitia primului numiral Iskrei" (decembrie 1900), trei membri ai Uniunii" s-audespartit de ea, forrnind a§a-numitul grup de initiatori", §is-au adresat: 1. sectiei din sträinitate a organizatiei Iskrei",2. organizatiei revolutionare Sotial-demokrat" 91 §i 3. Uni-unii", oferindu-se ca mediatori pentru tratative in vedereaunei ImpacIri. Prime le doul organizatii s-au declarat imediatde acord; a treia a respins propunerea. E drept ca, atuncichid la congresul de unificare" care a avut loc anul trecutun orator a expus aceste fapte, unul dintre membrii admi-nistratiei Uniunii" a declarat 6:4 refuzul a fost provocatin mod exdusiv de faptul 6. Uniunea" nu era multumitide componenta grupului de initiatori. Socotind ca e dedatoria mea si mentionez aceastà explicatie, nu pot totu§isa nu relev ca, in ceea ce ma prive§te, o consider nesatis-fAcatoare: intrucit Uniunea" §tia cl celelalte doul orga-nizatii erau dispuse sa inceapa tratative, ea ar fi putut s'ali se acIreseze qi prin alti mediatori sau in mod direct.

In primävara anului 1901, atit Zarea" (in nr. 1 dinaprilie) cit §i Iskra" (in nr. 4 din mai) * au pornit o pole-mica deschisä impotriva revistei Rabocee Delo". Iskra"a atacat in special Cotitura istorica" a revistei RaboceeDelo", care in num'arul Om din aprilie, adica dupi eveni-mentele din prirnavara, a adoptat o atitudine §ovaitoarefata de pasiunea pentru teroare §i pentru indemnurilesingeroase". In pofida acestei polemici, Uniunea" aconsimtit la reluarea tratativelor In vederea unei impacari, §ianume prin intermediul unui nou grup de impAciuitori" 92.In iunie a avut loc o conferinti preliminarl a reprezentantilor

* Veal V. L Lenin, Opere complete, voL 5, Editura politick 1961, ediçia a doua,peg. 1-13. Note red.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FActrr ? 183

celor trei organi7atii mentionate mai sus, care a elaboratun proiect de acord pe baza unei intelegeri principiale"foarte amanuntite, pe care Uniunea" a pubficat-o in bro-sura Doul congrese", iar Liga in brosura Documenteale congresului « de unificare »".

Continutul acestei intelegeri principiale (sau al rezolu-tfilor conferintei din iunie, cum i se spune cel mai adesea)arata cit se poate de limpede ca am cerut, ca o conditieinclispensabila a unificarii, cea mai categorica condamnarea oricaror manifestari ale oportunismului in general siale oportunismului rus in special. Respingetn se spunein punctul 1 toate incercarile de a introduce oportu-nismul in lupta de clasa a proletariatului, incercari caresi-au glsit expresia in ap.-zisul «economism», in bern-steinism, in millerandism etc." In sfera de activitate asocial-democratiei intra . . . lupta ideologica impotriva tutu-ror adversarilor marxismului revolutionar" (4, c); innici un domeniu al activitatii organizatorice-agitatorice,social-democratia nu trebuie si piardl nici o clipa din vederesarcina imediata a proletariatului rus : rasturnarea abso-lutismului" (5, a); . . . agitatie nu numai pe terenul lupteide zi cu zi a mundi salariate impotriva capitalului" (5, b);. . . Cara a admite . . . un stadiu de luptä pur economici0 de lupta pentru revendicari politice partiale" (5, c); . . .

consideram importanta pentru miscare critica tendin-telor care ridic a. la rangul de principiu . . . primitivismul . . .

si ingustimea formelor inferioare ale miscarii" (5, d). Citindcu oarecare atentie aceste rezolutii, pita §i un om cutotal strain de miscare va vedea, chiar din felul cum sintformulate, ca ele erau indreptate impotriva celor care erauoportunisti si economisti", care uitau, fie si numai pentruun moment, de sarcina rasturnarii absolutismului, careadmiteau teoria stadiilor, care ridicau ingustimea la rangulde principiu etc. i cine cunoaste in cit de mica masurapolemica purtata de grupul Eliberarea munch", de publi-catiile Zarea" si Iskra" impotriva revistei RaboceeDelo" nu se va indoi nici un moment el aceste rezolutiiresping punct cu punct tocrnai erorile in care a cazut RaboceeDelo". De aceea, cind la congresul de unificare" un membrual Uniunii" a declarat ca articolele din nr. 10 al lui Rabocee

www.dacoromanica.ro

184 V. L LENIN-

Delo" n-au fost provocate de noua cotiturà istorica" aUniunii", ci de caracterul extrem de abstract" * al rezo-lutiilor, unul dintre oratori a luat, pe bunä dreptate, inderidere aceasta afirmatie. Rezolutiile nu numai ea nu sintabstracte, a raspuns el, ci, dimpotriva, sint cum nu se poatemai concrete: e destul sà arunci o privire asupra lor casa vezi intentia de a prinde pe cineva".

Aceasta expresie a servit drept prilej pentru iscarea unuiincident caracteristic la congres. Pe de o parte, B. Kricevskis-a legat de cuvintul a prinde", spunind ca este un lapsuscare tradeaza o rea intentie din partea noastra" (de a intindeo cursà"), §i a exclamat pe un ton patetic: Dar cine, cineanume urma sä fie prins?" Da, intr-adevar, cine?"a intrebat ironic Plehanov. Am sa-i dau o mina deajutor tovaraplui Plehanov, care nu banuie§te cine araispuns B. Kricevski , sa-i explic cl cea care urma sl fieprinsl era redaclia revistei ollabocee Delo» (ilaritate 4ene-rala). Dar noi nu ne-am lasat prin§i 1" (voci din stinga:cu atit mai rau pentru voi 1). Pe de aka parte, un membrual grupului Borba" (grupul impaciuitorior), pronuntin-du-se impotriva amendamentelor la rezolutii propuse deUniune" §i. dorind sä ia apararea oratorului nostru, adeclarat ea', probabil, acestuia i-a scalpat in focul pole-micii expresia a prinde".

In ceea ce ma prive§te, sint de parere ca o asemeneaaparare" reprezinta un prost serviciu adus oratoruluicare a folosit expresia amintità. Cred a fraza: se vede aidintentia de a prinde pe cineva" a fost spusa in gluma,dar a fost gindita serios"; noi am acuzat intotdeauna revistaRabocee Delo" de instabilitate §i oscilari, §i de aceeatrebuia, fire§te, sà cautam s-o prindem pentru a face ca peviitor aceste oscilari sa nu mai fie cu putinta. De reaintentie nici vorba nu putea fi, deoarece se avea in vedereinstabilitatea in principii. i am §tiut sal prindem" Uniunea"intr-un mod atit de tovararsc **, incit rezolutfile din iunie

* Aceasti afirrnalie este repetati in Doui congrese", pag. 25.** $i anume: am spus in introducerea la rezolutiile din iunie csl social-democratia

rusa In intregul ei s-a situat pe terenul principiilor grupului Elibcrarea muncii" sial meritul Uniunii" a constat in special In activitatea ei pe tirim publicistic si orga-nizatoric. Cu alte cuvinte, ne-am declarat gata al uitIm tot trecutul si si recunoastemceea ce a fast util (cauzei) in munca tovarilailor nostri din Uniune", cr corn/ilia Ca osci-

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 185

au fost semnate de B. Kricevski insusi si de Inca un membrual administratiei Uniunii".

Din articolele aparute in nr. 10 al revistei RaboceeDelo" (tovarasii nostri au vazut acest numar abia cindau venit la congres, cu citeva zile inainte de incepereasedintelor) reiese limpede ca din vara pink' in toamna inUniune" s-a produs o noua cotitura: din nou economistii"erau cei care dadeau tonul, iar redactia, care-si pleaca docilurechea la once adiere" noua, a inceput iar sa apere pebernsteinienii cei mai inveterati" i libertatea saapere spontaneitatea" i sa' predice prin gura lui Martinovteoria ingustarii" sferei influentei noastre politice (urma-rind, chipurile, sä Eel mai complexa influenta insasi).S-a confirmat 9 data mai mult cit de justa este observatialui Parvus cà e greu sa.-1 prinzi pe oportunist cu vreo for-mula oarecare: el va subscrie cu usurinta orice formula sicu aceeasi usurinta o va renega, deoarece oportunismulconsta tocmai in lipsa oricaror principii cit de cit precise siconsecvente. Astazi oportunistii resping orice incercare dea introduce oportunismul, resping orice mgustime i promitsolemn ca nu vor uita nici un moment de rasturnareaabsolutismului", cä vor face agitatie nu numai pe terenulluptei de zi cu zi a muncii salariate impotriva capitalului"etc. etc. Dar miine ii schimba limbajul i revin la cele vechi,aparind spontaneitatea, mersul progresiv al luptei maruntede zi cu zi, punerea pe primul plan a unor revendicaricare sa promità rezultate palpabile etc. Continuind sa sustinaacum ca in articolele din nr. 10, « Uniunea » nu a vazutsi nu vede nici un fel de abatere eretica de a principiilegenerale ale proiectului consfatuitii" (Douà congrese",pag. 26), prin aceasta Uniunea" nu face decit sa dovedeascaca este complet incapabill sau cl nu vrea sa inteleaga esentadivergentelor.

In urma aparitiei articolelor din nr. 10 al revistei RaboceeDelo", nu ne-a mai ramas decit sa facem urmatoarea Incer-

llrile care clutfun s1 le prindem" s inceteze cu desivirsire. Orice om impartialcare citeste rezolutiile din ionic nu poate s le tnteleagi deck In modul acesta. Dardad scum, dupa ce a prewar o rupturl prin noua sa codturi spre economism (inarticolele din numirul 10 si in amendamente), Uniunea" ne acuzi in mod solemnde mean*. (Douà congrese", pag. 30) pentru aceste cuvinte in legit-mil cu meriteleel, se intelege d o asemenea acuzatie nu poate deck si provoace zimbete.

criticii",

pe

www.dacoromanica.ro

186 V. I. LENIN

care: sa angajam o discutie general pentru a vedea dacaintreaga Uniune" este de acord cu aceste articole si curedactia sa. Uniunea" este forte nemultumita de noi dinaceasta cauza si ne acuza el am incercat sa semanam dis-cordie in rindurile Uniunii", ci ne-am amestecat in ches-tiuni care nu ne privesc etc. Aceste acuzatii sint vadit nein-temeiate, deoarece atunci cind ai de-a face cu o redactieeligibila si care o coteste" la cea mai usoarà adiere a vin-tului, ceea ce hotaraste totul este tocmai directia vintului, sinoi am definit aceasta directie in sedinte secrete, la care,in afari de membrii organizatiilor intruniti pentru a seuni, nu a asistat nimeni. Amendamentele prezentate innumele Uniunii" la rezolutiile din iunie au stins in noiultima licarire de speranta intr-o intelegere. Aceste amen-damente constituiau o mirturie documentara a unei noicotituri spre economism" si a solidarizarii majoritatiiUniunii" cu nr. 10 al revistei Rabocee Delo". Din sferaformelor de manifestare a oportunismului era eliminatasa-numitul economism" (sub pretextul sensului neprecis"al acestor trei cuvinte, desi din aceasta motivare nu rezuhadecit necesitatea de a se defmi mai exact esenta acestei eroriatit de raspindite); era eliminat si millerandismul" (desiB. Kricevski ii luase apararea in Rabocee Delo" nr. 2-3,pag. 83-84, si intr-un mod si mai fatis in Vorwarts"*).Cu toate ca rezolutiile din iunie aratau limpede care estesarcina social-democratiei a conduce toate manifestarileluptei proletariatului impotriva tuturor formelor de opri-mare politica, economith §i. social", cerindu-se deci impli-cit o sistematizare si o coordonare a tuturor acestor mani-festari de luptä , Uniunea" mai adauga aceste cuvintecu totul superfiue: lupta economica este un stimulentputernic al miscarii de masa" (aceste cuvinte ca atare sintindiscutabile, dar, atunci cind existä un economism"ingust, nu se putea ca ele SA nu dea loc la interpretari false).Mai mult, in rezolutiile din iunie se introducea chiar ovadita ingustare a politicii" atit prin inlaturarea cuvintelor:nici un moment" (nu se va uita telul de a rasturna abso-

In Vorwirts" s-a angajat, In Iegituri cu aceasta, o polemial Intre redactiaactuali a acestui zisr, Kautsky ai Zama". Vom avea grijä si informim pe cititorii maidespre aceasta polemici 93

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 187

lutismul), cit i prin adaugarea cuvintelor: lupta econo-mica este mijlocul cel mai larg ulili7abil pentru antrenareatnaselor la lupta politicä activa". Se intelege cl, dupi ces-au propus aceste amendamente, toti vorbitorii din parteanoastra, unul dupi altul, au renuntat la cuvint, considerindca este absolut inutil sà continue discutiile cu oameni carecoteau din nou spre economism" i care cautauasigure libertatea de a oscila.

Tocmai ceea ce « Uniunea» considera ca o conditiesine qua non * a trainiciei viitorului acord, anume ca « Rabo-cee Delo » sa-si pastreze fizionomia independenta si auto-nomia, «Iskra» a considerat-o drept o piedici in caleaintelegerii" (Douà congrese", pag. 25). Absolut inexact.La autonomia revistei Rabocee Delo" nu am atentat nicio-data **. Ideea ca Rabocee Delo" sa pästreze o fizionomieproprie, intr-adevar, am respins-o in mod categoric, dacaprin aceasta se intelege o fitionomie proprie" in problemeleprincipiale ale teoriei rezolutiile din iunie res-ping categoric tocmai o asemenea fizionomie proprie, deoarece,repetam, in practica aceasta fizionomie proprie" a insem-nat intotdeauna oscilari de tot felul i alimentarea prinaceste oscil5ri a disensiunilor ideologice care domnesc lanoi si care din punct de vedere partinic nu pot fi tolerate.In articolele din nr. 10 si in amendamente", RaboceeDelo" si-a aratat limpede dorinta de a pastra tocmai oasemenea fizionomie proprie; aceasta dorinta a provocat inmod firesc i inevitabil o ruptura i o declaratie de razboi.Dar am fost cu totii de acord sa admitem o fizionomieproprie" a revistei Rabocee Delo", in sensul de a-i fi rezer-vate anumite functii publicistice. 0 justa repartizare aacestor functii se impunea de la sine: 1. o revistä tiin-%iflcà; 2. un ziar politic si 3. culegeri i brosuri de popu-larizare. Numai consimtind la aceasta repartizare RaboceeDelo" ar fi dovedit dorinta sa sincerd de a termina definitivcu erorile impotriva carora erau indreptate rezolutiile diniunie; numai o asemenea repartizare ar fi inlaturat orice

absolut necesad. Nola trad." Bineinteles, dad nu slat considerate ca o ingddire a autonomiel consfituirile

redactionale in legituri cu inftintarea unui consiliu superior cornun al organizatiiiorreunite, consfAtuiri in privinta drora in iunie i Rabocee Delo" s-a declarat de acord.

sA-si

si tacticii:

www.dacoromanica.ro

188 V. I. LENIN

posibilitate de frictiune si ar fi asigurat cu adevarat traini-cia intelegerii, servind in acela§i timp ca bazal pentru unnou avint si pentru noi succese ale miscarii noastre.

Asealzi nici un social-democrat rus nu se mai poate indoia ruptura definitivl dintre curentul revolutionar si celoportunist nu a fost provocatä de cauze organizatorice",ci tocmai de dorinta oportunistilor de a consolida fizio-nomia proprie a oportunismului si de a continua si semeneconfuzie in mit* cu ajutorul rationa.mentelor unui Kri-cevski sau ale unui Martinov.

www.dacoromanica.ro

CE-I DE FACUT ? 189

RECTIFICARE LA ,,CE-I DE FACUT?" "

Grupul de initiatori" despre care vorbesc in brosuraCe-i de facut?", pag. 141 *, ma roaga sa fac urmatoarearectificare la cele expuse de mine in legatura cu participarealui la incercarea de a impaca organizatiile sorinl-democratedin strainatate: Dintre cei trei membri ai acestui grup,numai unul a iesit din « Uniune» la sfirsitul anului 1900,ceilalti doi au iesit din « Uniune » in 1901, dupà ce s-auconvins ca este imposibil sa obtina ca « Uniunea» sàconsimta la o conferinta cu organizatia din strainatate ao Iskrei» si cu «Organizatia revolutionari Sotial-Demokrat»,lucru pe care il propusese «Grupul de initiatori». Admi-nistratia «Uniunii» a respins la inceput aceasta propunere,motivind refuzul sau de a participa la conferinta prin « incom-petenta » persoanelor care alcatuiau «Grupul de initiatori»care incerca mediatia, si si-a exprimat totodata dorinta dea lua contact direct cu organizatia din strainatate a « Iskrei».Curind Ina. administratia «Uniunii» a anuntat «Grupulde initiatori» ca dupa aparitia prhnului numar al eIskrei»,in care era publicata notita cu privire la sciziunea ce a avutloc in rindurile «Uniunii», si-a schimbat hotarirea si numai vrea sa ia contact cu oIskra ». Cum se explica decideclaratia facuta de un membru al administratiei «Uniunii»,si anume cA refuzul « Uniunii» de a participa la conferintase datora exclusiv faptului ca nu era multumita de com-ponenta «Grupului de initiatori»? Ce-i drept, nu este deinteles nici faptul ca. administratia «Uniunii» a consirntit

Vezi volumul de &pi, pag. 182. Nota rod.

www.dacoromanica.ro

190 V. I. LENIN

participe la conferinta din iunie anul trecut: cad doarnotita apArutà in primul numAr al « Iskrei » a famas inpicioare, iar atitudinea enegativI» a «Iskrei » &O. de «Uniune »a reiesit si mai limpede in primul numär din « Zarea »in numArul 4 din «Iskra », care au aparut inainte de conferintadin iunie".

N. LeninIskra" nr. 19 din 1 sprilie 1902 Se lipireste dupe) lewd apeIrsa

In #artd Iskra"

si

si

www.dacoromanica.ro

191

MATERIALEPENTRU ELABORAREAPR OGRAMULUI P.M.S.D. R. 95

Stlif In ianuarieaprilie 1902

Publical pentru prima oard In 1929,In Culegeri din Lenin", vol. II

Se eipareite kW manutrris

www.dacoromanica.ro

193

OBSERVATII LA PRIMULAL LUI PL

TEXTUL LIII PLEHANOV

I. Principala particularitate econo-mica a societatii contemporane oconstituie dominatia nIalillor deproducfie capitaliste in cadrul ei,

adicl faptul a mijloacele de pro-ductie si circulatia mirfurilor apartinunei clase foarte putin numeroasede capitalifii,

in timp ce majoritatea populatieieste alatuita din proletari,

care nu pose& nimic in afari deforta lor de munci si care nu potsA-si duel existenta deck prin yin-zarea ei.

Din aceastä cauzl ei ajung intr-osituatie de dependentl, In situatiade salarialierare_creeazi, prin rnuncalor, venitul capitalistilor.

IL Sfera de dominalie a relafillorde producfie capitaliste se extinde totmai mull, pe misuri ce perfectio-narea neincetati a tehnicii

pauperize ma% Nom trad.

13 Vol. 6

PROIECT DE PROGRAMEHANOV

OBSERVATIILE LW LENIN

Pagina 1.Nr. 1 Capitalismul este

nu o particularitate" a socie-fatii contemporame, ci orin-duirea, formafiunea ei econo-mica etc.

Nr. 2 Mijloacele de pro-ductie nu apartin numaicapitali§tilor, ci §i. proprie-tarilor funciari §i. micilor pro-ducatori.

Nr. 3 In numeroase taxiproletariatul nu constituiemaj oritatea populatiei.

Nr. 4 Proletariatul po-sedà unele obiecte de con-sum (iar in parte §i. mijloacede productie).

Pagina 2.Nr. 5 + al proprietarilor

funciari.

La pagina 2.Nu perfectionarea tehni-

cii, ci proprietatea particu-lark' expropriaza §i verelen-det * pe micul producItor.

www.dacoromanica.ro

194 V. I. LENIN

face si creascl important.% econo-mica a marilor intreprinderiprin aceasta,

face sa sea& numarul micilor pro-ducatori independenti, restringe ro-lul lor in viata economica a socie-

iar pedreptulmarilor

alocuri Ii transforma de-ain vasali i tributari ai

III. Re latlile de productie capi-taliste apasd din ce in ce mai greuasupra clasei munciloare, Pe milsura ceprogresul tehnic, ficind sä creasciproductivitatea muncii, nu numaica oda capitalistilor posibilitatea mate-riga de a ridica nivelul de cxploa-tare a muncitorilor, dar si trans-formi aceasta posibilitate in reali-tate, pricinuind saiderca relativä a

Nr. 6 si prin aceasta" ??Dezvoltarea tehnicii ca atarenu poate face sd creased im-portanta economica a mari-lor intreprinderi. Dezvoltareatehnicii (+ o serie de trans-formari economice cum arfi conditiile de desfacere etc.)duce la inlaturarea micii pro-ductii de clue marea pro-ductie.

Nr. 6-7: Nu intotdeaunacapitalismul face sa sea&numdrul micior pro-ducatori" (numarul relativ,iar nu neaparat cel absolut,mai ales in Rusia).

Eli expropriaza si-1 duce laumilinta, la mizerie . . . ca-pitalismul pe micul pro-ducator.]

Nr. 7 Restringe rolulmicilor producatori = facesa creasca importanta eco-nomica a celor mari (unul

acelasi lucru).Nr. 8 de-a dreptul"

O. fie sten. Procesul sepa-rarii producatorului de mij-loacele de productie nu estearatat.

Pagina 3 a proiectului

Nr. 9 + i asupra micilorproducatori

[taranii, in general, trebuiementionati separat].

Nr. 10 provocind saudind nastere.

si,

ini-tial.

capkalisti.

§i.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL I DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 195

cererii de forta de munci concomi-tent cu cresterea relativi si abso-luta a ofertei ei.

IV. Dezvoltarea productivitatiimuncii nu numai ca nu ridica prelulforlei de muncd, dar, dimpotrivá,este foarte adeseori cauza directia scdderii lui.

Asadar, progresul tehnic, care in-seamna cresterea avuliei sociale, deter-mina in societatea capitalistfi cres-terea inegalildtii sociale, mdrirea di-stanfti dintre cei avail ,ri cei neavufi,accentuarea dependenlei economice amuncitorilor fag de capitalifti.

V. Data fiind accasta stare delucruri din societatea capitalista sidata fiind concurenta reciproca incontinua crestere dintre tarile capi-taliste pe piata mondial:a, derfacereamirfurilor famine, in mod necesar,in urma productiei lor, fapt carepricinuieste in mod periodic crizeindustriale mai mult sau mai putinacute, insotite de perioade mai multsau mai putin indelungate de stagnareindustriald, ceea ce

* sack. Nota red.

13*

Pagina 3 exprimat intr-un mod foarte nepopular,abstract. Mu lt mai bine inprogramul de la Erfurt 962, cres,te armata munci-torilor care sint de prisos",

existenta lor este din cein ce mai putin asigurata".

Pagina 4 prepil forteide munca" foarte adeseori< * (de asemenea foarte ab-stract exprimat; = crwereaexploatarii, a asupririi, a mi-zeriei, a oprimarii).

Apdar", determina cres-terea inegalitatii. Reiese CAcrqterea inegalitatii ar fideterminati numai de cre--terea (intensificarea) exploa-teirii muncitorului salariat, intimp ce ea este generata:1) de exproprierea miculuiproducator + 2) de pau-perizarea micului producä-tor + 3) de crqterea exploa-tarii + 4) de crwerea arma-tei de rezerva.

Pagina 5.E nevoie oare sa se arate

in program cauzele crizelor?Dad.' da, atunci este o lipsi

faptul ca sint aratate douacauze: 1) crqterea inega-litatii sociale (data fiind acea-sta stare de lucruri", pag.4) + 2) crwerea concurentei.

. .

www.dacoromanica.ro

196 V. I. LENIN

reduce si tnal mult numirulimportanta economici a micilorproducitori,

care face a creasca si mai multdependenta muncii salariate decapital

si care duce si mai rapid la Ara-relativd, iar pe alocuri csi

absoluld, a fituatiei proletariandui cia micilor producatori.

Nu este aratad principalacauza a crizelor = Planlosig-keit*, insu§irea privad, pro-ductia avind caracter social.

Paginile 5-6: reducereaimp o rtante i econ o-

e" a micilor produca-tori termen prea abstract.jExpropriaza (= reduce nu-Imarul?) i verelendet.

Pagina 6 muncii" sala-riate? N-ar fi oare mai binemuncitorilor ?

Pagina 6 urmarile crizeiinrautdlirea relativd ci abso-

lut e). a situafiei. N-ar fi oaremai bine sa se spuna direct:omajul, mizeria muncitorilor

a micilor producatori?

VI. Dar, in timp ce cresc si sedezvoltá aceste contradictii inevi-tabile ale capitalismului, creste sinemultumirea clasei muncitoare fati Pagina 7 in loc de ne-de stares de lucruri existenti, se multumire" revoltd.ascute lupta ei impotriva claseicapitalistilor si in rindurile ei capátao tot mai largi si mai rapidi rispin-dire constiinta faptului

* lipsa de planicitate. Note trad.

Pagina 7 raspinclirea con-§tiintei (y) este pusa pe ace-

plan cu cre§terea revoltei(a) §i. cu ascutirea luptei(13). Dar

a i 13 sint spontane, Intimp ce

y trebuie introdusa denoi.

clone

m i c

si

lafi

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL I DE PROGRAM AL LIM PLEHANOV 197

ca numai prin propriile sale efor-tun poate si scuture jugul depen-dentei economice care apasi peumerii ei si ca pentru scuturareaacestui jug este nevoie de revolufiesociald,

adici desflinlarea relatiilor de pro-ductie capitaliste, exproprierea ex-ploatatorilor, trecerea mijloacelorde productie si a circulatiei produ-selor In proprietatea sociald.

VII. Aceasta revolutie a proleta-riatului va insemna eliberarea in-tregii omeniri care este asupriti sisuferi, in prezent, deoarece ea vapune capit tuturor formelor deasuprire si exploatare a omului declue om.

VIII. Pentru a inlocui productiacapitalisti de mdrfuri cu organizareasocialisti a productiei de bunuri pen-tru satisfacerea nevoilor societAtiisi pentru asigurarea bunistirii tutu-ror membrilor ei, pentru a-si infip-tui revolutia, proletariatul trebuiesi aibil in miinile sale puterea politica,

Pagina 7 numai prinpropriile sale eforturi".

Mai bine o exprimare maigenerall: poate fi numai operaclasei muncitoare etc.

Paginile 7-8.1) desfiintarea relatiilor deproductie capitaliste?Inlocuirea* productieide mIrfuri cu productia so-cialistà **,2) exproprierea ex-

ploatatorilor,

3) trecerea mijloa-celor de produc-tie in proprietatesocialei

transfor-mareaproprie-tItii pri-

? vate inproprie-tatesociall

Pagina 9 pentru satis-facerea nevoilor societatii"((neclar)) §i pentru asi-gurarea bunastarii tuturormembrilor ei".

E pufin: (comparà progra-mul de la Erfurt maximumde bunAstare §i o perfec-tionare armonioasA multi-laterall").

Cum se ai spune la pagina 8-9.'" Trebuie si se explice ce este aceasti productie socialisti.

www.dacoromanica.ro

198 V. I. LENIN

care il va face stApin pe situatie sifi va permite sl zdrobeasca rarAcrutare toate piedicile pe care leva intimpina in calea spre scopulsAu marg. In acest sens, dictaturaproletariatului constituie o conditiepolitica necesari a revolutiei sociale.

IX. Dar dezvoltarea schimbuluiinternational si a pietei mondialea stabilit o legAtura atit de strinsiintre toate popoarele lumii civili-zate, filth acest scop maret poatefi atins numai prin eforturile uniteale proletarilor din toate tArile. Deaceea miscarea muncitoreasci dinzilele noastre a trebuit si devinäsi a devenit de mult o miscareinternalionala.

X. Social-democratia rusa se con-sideri a fi unul dintre detasamen-tele armatei mondiale a proletaria-tului, o parte a social-democralieiinternalionale.

XI. Ea urm'Areste acelasi stopfinal pe care si-1 propune social-democratia din toate celelalte 116.

Ea dezvAluie in fata muncitorilorcontradictia de neimpAcat dintreinteresele lor si interesele capita-listilor, le explici insemnAtatea isto-rid., caracterul si conditiile revo-lucid sociale pe care trebuie s-oinfiptuiasca proletariatul si orga-nizeazA fortele muncitorilor in ve-derea unei lupte neincetate impo-triva exploatatorilor lor.

nihil ninfic. Nato trad.** scop final. Nota trod.

Pagina 9 stapin pe si-tuatie", sI zdrobeascI ark'crutare", dictatura"??? (Neajunge revolutia social')

Pagina 10 . nil *.

Pagina 11 acela§i End-ziel **". De ce e nevoie deo repetare?

Pagina 11 acelgi End-ziel" §i chiar alIturi s a r-cina (n-o 01 dea loc lavreo confuzie?) partiduluisocial-democrat :

1) SI dezvIluie in fap(?)muncitorilor contradictia deneimpIcat dintre intereselelor §i interesele capitalistilor.

2) SI li se explice insem-nItatea, caracterul §i condi-tile revolutiei sociale [-I- ne-cesitatea revolutiei?].

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL I DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 199

XII. Dar scopurile ei imediatediferi considerabil prin faptul cinumeroasele rim4ite existente lanoi ale orinduirii sociale precapita-bste iobdgiste apasi ca un jugingrozitor asupra intregii populatiimuncitoare i constituie cea maiputernici dintre toate piedicile carefrineaza succesele mi9cirii munci-tore§ti ruse.

La germani e mai preg-nant : weisen naturnotwen-diges Ziel *.

3) SA organize= fortele lorin vederea unei lupte nein-cetate impotriva exploa-tatorilor lor (N.B.?+ impotriva guver-nului?) + ? sa con-duca lupta proletariatului.

1) intrà in 2).1) prea ingust.

Ar trebui:a) s'A se arate scopul

final,p) sA se creeze o orga-

nizatie de revolutionaripentru a conduce luptaproletariatului.

Pagina 12 rAmI§iteleorinduirii iobAgiste . . . apasAca un jug ingrozitor asupramtregiipopulatii muncitoare"

1

+ impiedicA dezvoltareafortelor de productie+ influtAte§te conditiilede trai+ tin in intuneric §i intr-ostare de oprimare intre-gul popor

cea mai puternica piedicA(= rarnAsitele)? (Ce sint acesterImAsite? Absolutismul +toate celelalte? Acest lucrueste spus mai jos.)

si se inclice scopul firesc necesar. Nota Ind.

-

www.dacoromanica.ro

200 V. I. LENIN

Social-democratii rusi trebuie abiaal lupte pentru obtinerea unorastfel de institutii juridice care,constituind o completare juridicifireasca a relatiilor de productiecapitaliste, exist:a in virile capita-liste inaintate

9i care shit necesare pentru dezvol-tarea deplind ii mullilalerald a lupteide clasi a muncii salariate impo-triva capitalului.

kr, intrucit absolutismul tarist, carereprezinta ratmisita cea mai impor-tanta si cea mai diunitoare pentrudezvoltarea sociall ulterioari a ye-chii orinduiri iobagiste, este absolutincompatibil cu aceste institutii juri-dice si intrucit, prin insisi naturalui, el este in mod necesar cel maiInrait si mai periculos dusman almiscarii de eliberare a proletarilor,social-democratii rusi isi propunca sarcini a lor politicit imediatiristurnarea monarbiei §i inlocuireaei cu o republied bazata pe o consti-tutie democratici .. .

Serie me mai Orzix de 8 (21)thnuarii 1902

12-13 trebuie sI ob-cinI astfel de (?) insti-tutii juridice care existii(?) in tarile inaintate.

[Trebuie numite mai direct.Nu este popular.]

Pagina 13 a muncii sala-riate ? a muncitorior, aluptei clasei muncitoare irn-potriva clasei capital4tilor,pentru completa sa eliberare.

Pagina 13. Absolutismuleste incompatibil cu acesteins titutii juridice

(cu libertatea politica' ? ?).

Pagina 14. Intrucitabsolutismul este in-compatibil rAsturnarea mo-narhiei ((neconcordantà)).

www.dacoromanica.ro

"et

[A]

4z. .01.4.1 :7,s,offirier.

of/ &797,0't 4 - 04-vtAc

.e4 7074C.9

Ur,

eetzw.,e..-r...y, 7741

.7gc4et 097.4, 4 ./,"..b*74e."044

lios,d,1.44424.L.sv

Prima pagini a manuscrisului lui V.I. Lenin"Proiect de program al Partidului muncitorcsc social-democrat

din Rusia". 1902

Migorat

, L z`

,...._..4.aoy, A..... ..-,^..,.4

.%./G....--------

,._.,4... . . . .,...do, * ...k. ,....

4,..ZC, 7-k.7.4,4'. evicA.7 /Ce..,,y..tao4 Z.'

..c-.

Oso.A. 4Z--04-s. . - / 1 0` ' 7 4 7726 . 7e_

..c.-, .r.. * e'.-4- '''°'.4.,IC. eC-41LAac' 117git4e*171454 04-....c,, 6, 4,

Z.,..,4.4.._44. A . 4 - = . 4i''..41ai/ ,'CAlS hc.-c., ba-e,...

.s,...l_.7--e.. ,_..e.,X-&, C4.acs...-,,,a,06e.

o

r41. aYe.a.du

www.dacoromanica.ro

201

PROIECT DE PROGRAMAL

PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIAL-DEMOCRATDIN RUSIA *

[A]

I. Productia de marfuri se dezvoltä tot mai rapid inRusia §i. dominatia modului de productie capitalist devinetot mai deplina.

II. Perfectionarea neincetata a tehnicii face ca micaproductie sa fie in masura din ce in ce mai mare inlaturatade marea productie. Cea mai mare parte a mijloacelor deproductie (paminturile §i fabricile, uneltele §i ma§inile,caile ferate §i celelalte mijloace de comunicatie) se concen-treaza in miinile unui numar relativ neinsemnat de capi-tali§ti §i. de mari proprietari funciari, ca proprietate privatia bor. Micii producatori independenti (taranii, me§tesugarii,meseria§ii) se ruineaza din ce in ce mai mult, pierzindmijloacele de productie §i. transformindu-se astfel in proletari,sau devenind slugi §i. tributari ai capitalului. Un numartot mai mare de oameni ai muncii sint nevoiti &à recurgala vinzarea fortei lor de muncl, &à devina muncitori salariati,care se afla intr-o stare de dependenta fata de proprietari,creindu-le bogatiile prin munca bor.

III. Cu cit tehnica progreseaza mai mult, cu atit cre§te-rea cererii de full de munca ramine mai mult in urmafata de creqterea ofertei ei, cu atit capitali§tii capata maimulte posibilitati de a ridica nivelul de exploatare a mun-citorilor. Nesiguranta zilei de miine §i. §omajul, jugulexploatarii §i injosirile de tot felul sint harazite unor paturitot mai largi ale populatiei muncitoare.

Partca principiali a acestui proiect reprezintil proiectul propus de unul dintremembrii redactici, Frei (: a fost intocmit de cl pc baza proiectului initial al lui G. V.Plehanov). Partea practici Iasi (de la pasajul indicat mai jos si pini la sfirsit) estepropusi de Intreaga comisie, adici de cei cinci membri ai redactici.

www.dacoromanica.ro

202 V. I. LENIN

IV. Acest proces este agravat si mai mult de crizeleindustriale pe care le provoaca in mod inevitabil contra-dicçiile ale capitalismului. Saracia i mizeriamaselor se imbina cu irosirea avutiei sociale ca urmare aneputintei de a gasi un debuseu pentru marfurile produse.

V. Asadar, gigantica dezvoltare a fortelor de productieale muncii sociale si care capata un caracter social din ce ince mai accentuat este insotita de faptul ca toate principaleleavantaje obtinute de pe urma acestei dezvoltari sint mono-polizate de catre o infung minoritate a populatiei. Para lelcu cresterea avutiei sociale creste inegalitatea social', seadinceste si se largeste prapastia dintre clasa proprietarilor(burghezia) i clasa 'proletiriatului.

[B]

VI. Dar, pc masura ce toate aceste contradictii inevitabileale capitalismului cresc si se dezvoltà, numarul i coeziunea,nemultumirea i revolta proletarilor cresc, lupta claseimuncitoare impotriva clasei capitalistilor se ascutecreste nazuinta de a se elibera de sub jugul de nesuportatal capitalismului.

VII. Eliberarea clasei muncitoare poate fi numai operaclasei muncitoare Insài. Toate celelalte clase ale societatiicontemporane sint pentru mentinerea bazelor orinduiriieconomice existente. Pentru eliberarea efectiva a claseimuncitoare este nevoie de o revolutie social pregatitade intreaga dezvoltare a capitalismului, adica de desfiin-tarea proprietatii private asupra mtjloacelor de productip,de trecerea lor in proprietate sociara si de inlocuirea productieicapitaliste de marfuri prin organizaren socialista a produc-Oei pe seama intregii societati, pentru a asigur2 o buna-stare deplina si o dezvoltare libera multilaterala a tuturormembrilor ei.

VIM Aceasta revolutie a proletariatului va desfiinta cudesavirsire impartirea societatii in clase, prin urmareofice inegalitate socialà i politica care decurge din aceastaimpartire.

IX. Pentru a infaptui aceastä revolutie sociala, prole-tariatul trebuie sä cucereasca puterea politica, care il vaface stapin pe situatie va permite sa mature toate piedi-

fundamentale

ai

ai

ai-i

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE PROGRAM AL P.M.S.D.R. 203

cile pe care le intimpina in calea spre maretul sau scop. Inacest sens, clictatura proletariatului constituie conditia poli-tica necesara a revolutiei sociale.

X. Social-democratia rusa isi propune ca sarcina sadezvaluie in fata muncitorilor contradictia de neimpacatdintre interesele lor i interesele capitali§tilor sa lamu-reascã proletariatului insemnatatea istorica, caracterulconditiile revolutiei sociale pe care va trebui s-o infaptuiasca

sa organizeze un partid de clasa revolutionar, in staresà conduci toate manifestarile luptei proletariatului.

XI. Dar dezvoltarea schimbului international i a pro-ductiei pentru piata mondiala a creat o legatura atit destrinsl intre toate popoarele lumii civilizate, incit miscarearnuncitoreasca contemporana trebuia sà devina §i a §i devenitde mult o mi§care internationali. Social-democratia rusase considera unul dintre deta§amentele armatei mondialea proletariatului, o parte a social-democratiei interna-tionale.

XII. Scopurile imediate ale social-democratiei ruse diferainsä considerabil datorita faptului c nurneroasele rama-§ite existente la noi ale orinduirii sociale precapitaliste,iobagiste, frineaza in foarte mare masurä dezvoltarea for-telor de productie, fac imposibila dezvoltarea deplinamultilaterala a luptei de clasi a proletariatului, fac sa scadlnivelul de trai al populapei muncitoare, atrage dupa sineforme asiatice-barbare de stingere treptata a multor milioanede tarani, tin intregul popor in ignorantà, lipsa de drepturi

oprimare.XIII. Cea mai importanta dintre aceste ram4ite ale

orinduirii iobagiste, cel mai puternic bastion al intregiiacestei barbarii este absolutismul tarist. El este cel maiinver§unat i mai primejdios dusman al mi§carii de eliberare

proletariatului i al dezvoltarii culturale a intreguluipopor.

[C]

De aceea *, Partidul muncitoresc social-democrat dinRusia i§i propune ca sarcina politica imediata rlsturnarea

* Incepind de aid, textul este adoptat de citre Intreaga cotnisie.

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

204 V. I. LENIN

absolutismului tarist i inlocuirea lui printr-o republiabazati pe o constitutie democratici, care sa". asigure:

1) puterea absoluti a poporului, adica concentrareaintregii puteri supreme de stat in mlinile unei adurfArilegislative alcAtuite din reprezentanti ai poporului;

2) drept de vot universal, egal i direct, atit In alegerilepentru adunarea legislativl cat si pentru toate organelelocale de autoadministrare, acordat tuturor cetAtenilorcare au implinit 21 de ani; vot secret in toate alegerile;dreptul pentru fiecare alegkor de a fi ales in toate adunIrilereprezentative; remunerarea reprezentantilor poporului;

3) inviolabilitatea persoanei i a domiciliului cefatenilor;4) libertatea neingradita a con§tiintei, a cuvintului, a

presei, a intrunirilor, a grevelor i asociatiilor;5) libertatea deplasIrilor i a indeletnicirilor;6) desfiintarea starilor i deplina egalitate in drepturi

a tuturor cetatenilor, indiferent de sex, religie i rasa;7) recunowerea dreptului la autodeterminare tuturor

natiunilor statului;8) dreptul oricArui cetatean de a da In judecati pe orice

functionar flea reclamatie pe cale ierarhicä;9) inlocuirea armatei permanente prin inarmarea generalA

a poporului;10) separarea bisericii de stat i a §colii de bisericA;11) invItamint general gratuit i obligatoriu pinI la

16 ani; asigurarea copiilor slraci cu brana, imbradmintematerial didactic pe socoteala statului.

[D]

In interesul protectiei clasei muncitoare §i al ridicIriicapacitAtii ei de lupta *, Partidul muncitoresc social-demo-crat din Rusia cere:

1) sl se limiteze ziva de muncA la 8 ore pentru top mun-citorii salariati;

2) SA se stabileascI prin lege repausul sIptaminal, decel putin 36 de ore lira intrerupere, pentru muncitorii

Propunerea lui Frci: inccputul acestui paragraf si se schimbe dupi cum urrneazi:Pentru a feri class munciroare de degcnerare fizici i morali, precum i pentru

a face Si creasal capacitatea sa de lupti in vcdcrea eliberirii sale ...".

si

l

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE PROGRAM AL P.M.S.D.R. 205

salariati, incliferent de sex, din toate ramurile economieinationale;

3) sà se interzica complet muncile suplimentare;4) sa se interzica munca de noapte (de 1a ora 9 seara

pinä la ora 5 dimineata) in toate ramurile economiei natio-nale, cu exceptia acelora unde, din considerente tehnice, esteabsolut necesara;

5) sa se interzica patronilor de a folosi munca salariataa copfilor sub virsta de 15 ani;

6) sa se interzica munca femeilor in ramurile unde eaeste deosebit de daunatoare pentru organismul femeii;

7) Si se stabileasca prin lege raspunderea dyed.' a patro-nilor pentru pierderea totala sau pat-tiara' de catre munci-tori a capacitatii de munca, pierdere surveniti de pe urmaaccidentelor sau din cauza conditiilor daunatoare de muncl;muncitorul sal fie scutit de obligatia de a dovedi ca pier-derea mentionata a avut loc din vina patronului;

8) si se interzica plata salariului in produse *;9) sa se acorde pensii de stat muncitorilor batrini, care

§i-au pierdut capacitatea de munca;10) sa se mareasca numarul inspectorilor de fabrici; sa

se numeasca inspectoare in ramurile in care predominamunca femeilor; &à se instituie un control asupra aplicariilegilor cu privire la reglementarea muncii in fabrici pririintermediul reprezentantilor ale§i de muncitori i salarizatide stat, precum i un control exercitat de delegatii munci-torilor asupra stabilirii tarifelor §i. rebutarii marfurilor;

11) sä se instituie un control al organelor de admini-stratie locala cu participarea unor delegati din partea mun-citorilor asupra starii sanitare a locuintelor rezervate decatre patroni muncitorilor, precum §i. asupra regularnen-tului interior al acestor locuinte i asupra conditiilor deinchiriere, in scopul apararii muncitorilor salariati impo-triva amestecului patronilor in viata §i. activitatea lor capersoane particulare §i. ca cetateni;

12) sa se instituie un control sanitar multilateralorganizat in mod just asupra conditiilor de munca in toateintreprinderile care folosesc munca salariata;

Propunerea lui Frei: si se tread aid (thiar la acest punct): s11 se stabileasciprin lege termene siptiminale de plati la toate contractele de angajare a muncitorilor".

0

www.dacoromanica.ro

206 V. I. LENIN

13) &A se extindä controlul inspecciei de fabricA asupraproductiei meserigilor, a industriei casnice §i. mqtqugA-re§ti, precum §i asupra intreprinderilor de stat;

14) sA se stabileascI rIspunderea penall pentru inal-carea legior cu privire la protectia muncii;

15) sA se interzicl patronilor s51 facà retineri din salariu,.indiferent sub ce pretext §i cu ce titlu le-ar face (amenzi,rebuturi etc.);

16) sA se instituie in toate ramurile economiei nationaletribunale de muncA alcAtuite din reprezentanti ai munci-torior §i. ai patronilor in numAr egal.

[E]In afarà de aceasta, in scopul democratizArii admini-

stratiei de stat a Rusiei, Partidul muncitoresc social-demo-crat din Rusia cere: desfiintarea tuturor impozitelor indi-recte §i instituirea unui impozit progresiv pe venit.

In scopul inlaturArii rAmAsitelor vechii orinduiri iobA-gist; el va lupta pentru a obtine *:

1) anularea ratelor de rascumpArare §i. a sumelor datoratecu titlu de dijmI, precum §i a oricaror prestatii care cadin momentul de fatà in sarcina taranimii ca stare socialAobligata sA plAteasca biruri;

2) desfiintarea rAspunderii solidare §i. a tuturor legilorcare ingradesc dreptul caranului de a dispune de pAmintulsAu;

3) sA se restituie poporului sumele de bath care i-aufost luate drept rate de rAscumparare sau cu titlu de dijm1;confiscarea, in acest scop, a averilor mAnAstirqd §i. a pAmin-turilor domeniale si fixarea unui impozit special asuprapaminturilor marilor latifundiari-nobili, beneficiari ai irnpru-muturilor de rAscumpArare; transformarea sumelor obti-nute pe aceastä cale intr-un fond popular special destinatnevoior culturale §i de binefacere ale obtilor sAte§ti;

* Propunerea lui Frei:Si se introduci aid cuvintele: ,,,i In interesul liberei dezvoldri a luptci de clasi

la sate",astfel Incir intregul paragraf ar suna:In scopul inliturildi ramasitelor vcchii orinduiri iobigiste si in interesul liberci

dezvoldri a luptei de clasi la sate, Partidul rnundtoresc sodal-dcmocrat din Rusia valupta pentru a obrine:".

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL P.M.S.D.R. 207

4) instituirea unor comitete tarane§ti:a) pentru a restitui ob§tilor satgti (prin expropriere

sau in cazul cind paminturile au trecut din mina inmina prin rascumparare etc.) paminturile ra§luite dinpäminturile taranilor cu prilejul desfiintarii iobagieicare servesc mo§ierilor drept mijloc de inrobire a Ora-nilor ;

b) pentru inlaturarea rama§itelor orinduirii iobagiste,care mai existä Inca in Ural, in Altai, in tinutul de vestsi in alte regiuni ale statului;5) investirea judecatorilior cu dreptul de a reduce aren-

zile exagerat de mati §i de a declara nule tranzactiile cucaracter inrobitor.

[F]

Tinzind atinga telurile politice i econornice ime-diate *, Partidul muncitoresc social-democrat din Rusiasprijina ofice m4care opozitionista i revolutionara indrep-tata impotriva orinduirii sociale i politice existente inRusia, respingind cu hotarire toate proiectele de reformain care orice extindere a tutelei politiste asupra maselorde oameni ai muncii este prezentata drept un pas sprerezolvarea problemei sociale **.

In ceea ce-1 priveste, Partidul muncitoresc social-demo-crat din Rusia este ferm convins cä infaptuirea deplina,consecventa i temeinica a transformarilor politice i socialearatate poate fi obtinuta numai pe calea rasturnarii abso-lutismului si a convocarii unei Adunari constituante alesein mod liber de intregul popor.

Stris 1ntre 25 ianuariefi 18 febritarie (2 februarie fi 3 martie) 1902

Propunerea lui Frei: sa se schimbe Inceputul paragrafului in felul urrnator:Luptind pentru cerintele aratate, Partidul muncitoresc social-democrat din

Rusia" etc.** Propunerca lui Frei: si se schimbe sfirsitul acestui paragraf in felul urmator:

...proiectele legate de orice fel de extindere sau intarire a tutelei polisiste-biro-cratice asupra rnaselor cdor ce muncesc".

si

sa-si

o

www.dacoromanica.ro

208

TREI AMENDAMENTELA PROIECTUL DE PROGRAM

Trei amendamente

Nr. 1. In paragraful (A) II, in locul cuvintelor: Perfec-tionarea neincetatä a tehnicii face ca mica productiefie in masurà din ce in ce mai mare inlIturatl de mareaproductie",

sI se puni urmItoarea propozitie:Perfectionarea tehnicii progreseaz1 necontenit, marea

productie ia o amploare tot mai mare, iar mica productieeste inlAturatä sau decade tot mai mult".

Nr. 2. In paragraful (B) VII, dupà cuvintele: Toatecelelalte clase ale societAii contemporane sint pentru men-tinerea bazelor orinduirii econornice existente",

sä se introduc1 cuvintele:iar micul producator, care piere sub jugul capitalismului,

devine cu adevArat revolutionar numai in mAsura in caredevine con§tient de situatia lui ark' ie§ire i trece pe pozitilleproletariatului",

iar mai departe s'a se inceapI un nou paragraf.Nr. 3. In paragraful (B) XII, in locul cuvintelor: atrage

dupl sine forme asiatice-barbare de stingere treptatä amultor milioane de tarani",

sl se punk' cuvintele:atrage dupä sine forme asiatice-barbare de exploatare

§i de chinuitoare stingere treptati a multor milioane detArani".

Snit nr mai drzir11118 febrstaris (3 martie) 1902

sa

www.dacoromanica.ro

209

OBSERVATIILA AL DOILEA PROIECT DE PROGRAM

AL LUI PLEHANOV

Observaiii la proiectul de program

Dupa mine, lipsa principall i cea mai generala a acestuiproiect, lipsä care-1 face inacceptabil, este intreg tipul pro-gramului, i anume: acesta nu este programul unui partidcare luptä in mod practic, ci un Prinzipienerklarung *;acesta este mai curind (indeosebi in capitolul principal,consacrat caracterizarii capitalismului) un program pentrucei care invalä, i Inca pentru cei de la un curs elementar,in care se vorbeste despre capitalism in general, si nici macarnu despre capitalismul rus. Aceasta lipsä fundamentalaatrage, de asemenea, dupa sine o multime de repetari,facind ca programul sä alunece spre un comentariu. Voi &lutasa dovedesc acest lucru analizindu-I punct cu punct, iarapoi voi trage o concluzie generala.

Dezvoltarea schimbului international" etc. pina la cuvin.-tele: a devenit de mult internationali" (§ I - pentru a fimai lesne de citat, voi numi paragraf fiecare alineat, nume-rotind in ordine).

in ceea ce priveste fondul, nu se poate obiecta nimic.Numai cuvintele mareata miscare de eliberare a timpuluinostru" sint de prisos, deoarece despre caracterul cUbe-rator al miscarii muncitoresti se vorbeste pe larg si con-cret mai jos.

Apoi, dupl parerea mea, acest alineat nu-si are locul aid.Programul Partidului social-democrat rus trebuia sà inceapacu caracterizarea (si acuzarea) capitalismului rus i abiadupa aceea si sublinieze caracterul international al miscarii,

* declaratie, enunrare de principii. Nota srad

www.dacoromanica.ro

210 V. I. LENIN

care prin forma sa ca sä folosim cuvintele Manifes-tului Comunist" la inceput este in mod necesar nationala 97.

§ II. Ca fi social-democralii din toate celelalte Pri, social-democralii ruii se situead fie o platformii internaiionald. Eiconsidera partidul lor drept unul dintre detasamentelearmatei mondiq le a proletariatului, o parte a social-demo-cratiei internationale".

Cuvintele subliniate de mine sint de prisos, caci ele nuadaugl absolut nimic la ceea ce s-a spus inainte si dupàaceasta. Aceste cuvinte de prisos nu fac decit sa slabeasCaideea exprimata absolut suficient si sugestiv prin cuvinteledetasament" 0 o parte".

§ III. Ei urmaresc acelasi scop final ca si social-demo-cratii din toate celelalte t'Ari".

aceste cuvinte sint de prisos, fiind repetate mai josde Inca doud ori in § XIII (scopul final al tuturoreforturilor social-democratiei internationale" etc.) si § XVII(unitatea scopului final comun"). Detasamentul" uneiarmate este detasament tocmai pentru ca urmareste acelasiscop.

§ IV. Acest scop final comun social-democratilor dintoate tarile" (din nou o repetare inutila) este determinatde caracterul si de mersul dezvoltarii societatii burgheze".

Iar cuvinte de prisos, cad mai departe se arata" tocmaiIn ce fel caracterul si mersul dezvoltarii societatii burghezedeterminl" acest scop final. Acest paragraf este un felde titlu, de denumire a capitolului. Dar titlurile, care inmanuale sau articole sint necesare, sint absolut inutileintr-un program. Alles, was im Programm iiberfltissig,schwacht es* (Engels In observatiile la proiectul progra-mului de la Erfurt) 99.

§§ V §i VI (precum si inceputul celui de-al VII-lea) deter-mina, in afara de observatiile formale, o obiectie generalasi fundamentall, indreptatà impotriva intregului tip deprogram trasat de proiect.

Voi expune mai intii aceasta obiectie generala (ceea ceva necesita uneori apararea contraproiectului), iar apoi voitrece la observatii formale.

a intr-un program, tot ceea ce este de prisos il face mai slab. Noia frad.

$it

www.dacoromanica.ro

[211

kQ yz.0942

me-07.414 941", iesty,y774) .44csce.e4ec .7

ftsa.te- 7,7e4Ac+1.-0*7'44- 7,-ysesaa.,e

9,e415-

7.744.0 4_

24,y tx..+frZvz....11

(rrfr.7-* ``--OCP .e.,eyr./ogy,t 7

9"7"271 7'72

Prima pagini a manuscrisului hti V I. Lenincu observatiile la al doilea proiect de program

al lui Plehanov. 1902.

Miciaral

.gcm9e,"

Aca+7,k+r/C.--...a..

t

"tem e..7t.,

GA.

t_ a.,_

.9-

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 213

§ V formuleaza definifia capitalismului dezvoltat" ingeneral; § VI vorbeste despre extinderea" relatiflor deproductie capitaliste pe masura progresului tehnicii ci acrecterii marilor intreprinderi in dauna celor mid (saupe seama celor mid), adica pe masura inlaturarii miciiproductii de catre marea productie.

Acest mod de expunere este nelogic i nejust.Este nejust pentru c proletariatul care hipa invata

ce este capitalismul nu din definitii (cum se invata dinmanuale), d ficind in practica cunostinta cu contradicliilecapitalismului, cu devoltarea societätii i urmarile ei.aceastä dezvoltare, noi trebuie s-o definim in programulnostru, sa spunem cit se poate mai concis si mai limpede

cum se petrec lucrurile. Iar orice explicatii in aceasta privinta:de ce se petrec tocmai aca, ci nu altfel, orice amanunte cuprivire la formele de manifestare a prindpalelor tendinte,trebuie sa le lasam O. fie cliscutate in comentarii. Ce estecapitalismul, aceasta va rezulta de la sine din caracterizareafacuti de noi cu privire la felul cum stau (resp. * se petrec)lucrurile.

Este nelogic pentru c procesul inlaturarii micii productiide atm marea productie (§ VI) si procesul diferentieriisocietatii in proprietari i proletari (§ V) constituie untilfi acelafi proces. Iar acest lucru nu reiese din formulareadata in proiect. Din proiect reiese: Prima teVi. Capitalismuldezvoltat consta in faptul cl mica productie de sine stall-toare este, in cea mai mare parte, inlaturatà de marea pro-ductie cu muncitori salariati. A doua tex.j. Dominatia capi-talismului se extinde pe masura ce mica productie esteinlaturata de marea productie . . .

Cred ea, din motivul aratat, aceste doua paragrafe artrebui contopite intr-unul singur, iar procesul sa fie exprimatin felul urmator: dezvoltarea tehnicii inlaturarea miciiproductii de catre marea productie concentrarea mijloa-celor de productie in miinile capitalistilor si proprietarilorfunciari ruinarea micilor producatori independenti: trans-formarea lor in proletari sau in persoane dependente decapital.

respective sau. Nola Irad.www.dacoromanica.ro

214 V. I LENIN

Imp otriva unei astfel de formulari (in contraproiect s-aIncercat sä se dea o altfel de formulare) se obiecteaza:

(1) Ea infatiseaza lucrurile In asa fel ca si cum ruinareataranimii ruse (resp. formarea marii proprietati funciarein Rusia etc.) ar depinde numai de dezvoltarea capitalismului.

Eu socot cà aceasta obiectie este inconsistenta. La loculrespectiv (si anume la sfirsitul programului) se spune citse poate de limpede ca la noi exista o sumedenie de räma-site ale iobagiei i cà aceste ramasite barbarizeazà" pro-cesul de dezvoltare. Dar, din moment ce noi consideramcá procesul de dezvoltare a capitalismului este procesulfundamental in evolutia economica-sociala a Rusiei, trebuiesa caracterizam chiar de la inceput acest proces, precumcontradictille i urmarile lui. Numai in felul acesta putemsl exprimam in mod pregnant ideea noastra ca procesulde dezvoltare a capitalismului, procesul inlaturarii tniciiproductii, al concentrarii proprietatii etc. se desfasoara si seva desfasura in pofida tuturor ramäsitelor iobagiei i printoate aceste ramasite.

(2) Se spune cä teza mica productie este tot mai multinlaturata de marea productie" este prea categorica",sablon" etc.

De aceea trebuie s explic ce considerente ma, fac sasocot aceasta formulate nu mai pulin jusa §i mull mai indicatiidecit formularea data in proiectul examinat: crestereaimportantei economice a marilor intreprinderi, scadereanumarului relativ al micilor intreprinderi, descresterearolului lor in viata social-economica a Orli".

Din punct de vedere pur teoretic, ambele formularisint absolut echivalente, i ofice incercare de a construi odeosebire in fond intre ele este absolut arbitrarl *. Crestereaimportantei marilor intreprinderi i descresterea roluluimicilor intreprinderi" este tocmai o inkiturare. In nimicaltceva nu poate sa constea inlaturarea. i caracterul complex,confuz al problemei inlaturarii mica productii de catremarea productie nu depinde nicidecum de faptul ca cineva

* Cehri care nu este de acord cu aceasta i-am propune at cite= sau micar si inven-teze un singur ezemplu de aremenea crgtere a importantei economice a marilor intre-prinderi §i de descreltere a rolului micilor intreprinderi care .rd nu fie un proms evi-dent pentru oricine de inkiturare a celor din urmi de citre cele dintii.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 216

a putut (fiind de buna credintal) sa. nu inteleagi cà inlaturareinseamnä cre§terea importantei intreprinderilor marl §i.

descre§terea rolului intreprinderilor mici", ci depinde inintregime # exclusiv de faptul ca este greu sa se ajunga laun acord in privinta alegerii indicilor ,ri criteriilor de inlatu-rare, resp. de cre§tere a importantei, resp. de descre§terea rolului. .

In forma cea mai generalä, procesul de dezvoltare acapitalismului, sub acest raport, poate fi exprimat astfel:

Perioada inifiaki.Intreaga productie = 100.Marea productie = a. Mica productie = 100 a.

Perioada urmatoare.Intreaga productie = 200.Marea productie = 2a + b. Mica productie = 200

2a b.Se poate garanta fad nici o teama cl orice fel de date cu

privire la corelatia clintre marea §i. mica productie se vorincadra in aceastä schema. Si nici un om care dore§te salinteleaga acest proces nu se poate indoi ca aceasta este tocmaiinhiturarea. In ceea ce prive§te volumul sail, 200 2a bva fi mai mare decit 100a (inlaturare relativa) sau maimic (inlaturare absolutä), in orice caz este inkiturare.Acest lucru poate sä nu-1 inteleaga" numai un critic"care nu vrea sa inteleaga, dar cu astfel de oameni nu oscoti la capat. De altfel, §i. in comentarii vor fi luate masuridirecte impotriva lor.

Toatal dificultatea problemei nu consta de fel in a inte-lege ca modificarea indicata este inlaturare", ci cum anumesa fie stabilite aceste marimi: 100, a etc. Iar aceasta este oprobleml concretà, o problemal de fapt, §i nu ne apropiemnici cu o iota de rezolvarea acestei probleme dad cuvintele sintdispuse astfel: cre§terea importantei §i descre§terea rolului".

De pilda, intreaga statistical industrialä europeanä deter-mina, in warm meiloritate a cazurilor, aceastä importanta".§i acest rol"prin numarul muncitorilor (iar statistica agraraprin suprafala de peimint). i nimeni Inca n-a incercat sapuna la indoiala cal micforarea procentului muncitorilor(resp. a paminturilor) este tocmai inkiturare. Dar toata greu-ratea consta in faptul ca foarte adeseori asemenea criterii

www.dacoromanica.ro

216 V. L LENIN

cum este numarul muncitorilor (resp. suprafata de pamint)nu sint suficiente. Inlaturarea micilor intreprinderi este posi-bill si paralel cu crefterea procentului muncitorilor (pamin-turilor) kr dacI, de pilda, acesti muncitori prelucreazi ma-terial strain, claci acest pamint este lucrat cu vite mai slabe,cu muncitori mai prost intretinuti, daca se lucreazA maiprost, daca solul este ingrasat mai prost etc. etc. Toadlumea stie ca argumentele critice" impotriva dogmei luiMarx" abundà tocmai in nedumeriri" de acest fel, daraceste nelamuriri" nu sint citufi de pufin elucidate prin kilo-cuirea expresiei inlaturare" cu expresia cresterea impor-tantei si descresterea rolului", caci in general se obis-nuieste" O. se exprime importanta" si rolul" prin numarulmuncitorilor si prin suprafata de pamint pur si simplu.

Nimeni nu se indoieste cA tocmai Inlaturarea micii pro-ductii de catre marea productie consta (in domeniul agricul-turii) din procese cum sint descompunerea taranimii,dezvoltarea utilizarii masinilor mai ales la marii proprie-tari, imbunatätirea efectivului de vite de munca la mariiproprietari si inrautatirea lui la midi proprietari (inlocuireacailor cu vaci etc.), pretentiile" crescinde ale salariatuluiin ma...rile intreprinderi si prelungirea zilei de munca, resp.micsorarea consumului de catre micul taran, imbunata-tirea ingrijirii solului marilor proprietari si ingrasarea lui,precum si inrautatirea ingrijirii solului micilor proprie-taxi, depasirea celor din urma de clue cei dintii in materiede credite, asociatii etc. etc. Nu este de kc greu dedemonstrat (de altfel nici nu este nevoie de demonstrat)el toate aceste procese inseamna inlaturare", greu dedemonstrat este ca tocmai acestor procese trebuie sa li seacorde atentie, ca aceste procese au lac intr-adevar. Cuvin-tele cresterea importantei si descresterea rolului" nuusureaza citusi de putin aceasta dificultate, ea poate fiusurata numai cu ajutorul comentariilor, numai prezen-tindu-se exemple de felul cum oamenii nu ftiu RI defineasca(nu vor sa defineasca) adevarata expresie a procesului deinlaturare ( = cresterea importantei si descresterea rolului).

Este o pura iluzie sa-ti inchipui el cuvintele crestereaimportantei si descresterea rolului" ar fi mai profunde,mai consistente, mai largi decit cuvintul inlaturare",

www.dacoromanica.ro

OBSERVATTI LA PROIEGTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 217

cuvint Ingust" i sablon". Aceste cuvinte nu expriniacitusi de putin o Intelegere mai profundi a procesului,

ele nu fac decit si exprime acest proces in mod mainebulos, mai nag. Dad m pronunt cu atita energie impo-triva acestor cuvinte este nu pentru cal ele ar fi gre§itedin punct de vedere teoretic, ci tocmai pentru ca ele dauun aspect de profunzime unei simple nebukitati.

Un om care a invatat la seminar" si care s tie ca inlatu-rarea inseamnä micsorarea procentului (i nu neaparat omicsorare absoluta) va vedea in aceasta nebulozitate dorintade a ascunde goliciunea dogmei lui Marx" * compromisede critici. Un om care nu a Invatat la seminar se va multuminumai sä ofteze gindindu-se cit de inaccesibill este trite-lepciunea fari margini" pe cind cuvintul inlaturare"sugereaza fiecarui muncitor i Oran zeci i sute de exemplecunoscute lui. Nu va fi nici o nenorocire chiar clacl el nuva intelege nici pe departe dintr-o data aceasta expresie intoatä largimea ei: selbst wenn einmal ein Fremdwort oderein nicht auf den ersten Blick in seiner ganzen Tragweitezu erfassender Satz vorkommt, schadet das nichts. Dermiindliche Vortrag in den Versammlungen, die schrift-liche Erklarung in der Presse tut da alles Midge, und derkurze, pragnante Satz befestigt sich dann, einmal verstan-den, fin Gedachtniss, wird Schlagwort, und das passiertder breiteren Auseinandersetzung nie **. (Engels in criticaproiectului de la Erfurt) 99.

Nici din punct de vedere al stilului nu este de dorit cacuvintele cresterea importantei i descresterea rolului"fie puse in, locul cuvintului inlaturare. Acesta nu este lim-bajul unui partid revolutionar, ci limbajul ziarului Rus-side Vedomosti". Nu este un termen indicat pentru pro-paganda socialista, ci un termen indicat pentru o culegere

0 astfel 4e interpretare a nebulozitatii este cu atit mai inevitabila, cu cit este mailarg cunoscuta, de pilda, formulates precisi a programului de la Erfurt:die Verdrangung dcr zersplittcrten Kleinbetricbe dutch kolossale Grossbetriebe ..."( ...are loc inlaturarea micilor intreprinderi firimitate de dare intreprinderilegigantice...". Nota /rad.).

** chiar daca se intilneve un cuvint strain sau o fraza complet ncimeleasi laprima vedere, riu este o nenorocire. Din expunerile verbale la adunari, din explica-ciile date in scris in presi se va intelege tot ce trebuie, i atunci o frazi concisa, expre-siva', 0niciodata

data imelcasi, se va &aampla.

in memorie, va deveni lozinci, ceea ce nu se intimplacu o expunere Nota grad.

sà

...geht

www.dacoromanica.ro

218 V. I. LENIN

statistica. Aceste cuvinte parca ar fi dinaclins alese pentrua produce cititorului impresia cä procesul caracterizat nueste un proces violent, cä nu este un proces care se terminalcu ceva precis, cä este un proces nedureros. Dar, in masurain care in realitate lucrurile stau tocmai invers, in aceastameisurd cuvintele respective sint de-a dreptul gresite. Noinu putem si nu trebuie sä alegem formularile cue mai ab-stracte, cad nu scriem un articol impotriva criticilor, ciprogramul unui partid de lupta, program care se adreseazimaselor de mestesugari si tarani. Cind ne adresam lor,trebuie sa spunem klipp und klar * ca capitalul ii trans-forma in slugi si tributari", li ruineaza", ii inlatura",impingindu-i In rindurile proletariatului. Numai o formu-lare de acest fel va constitui o reflectare justa a faptuluipe care ofice mestesugar si Oran il cunoaste din mii deexemple. i numai o astfel de formulare va duce in modinevitabil la concluzia: unica salvare pentru voi este aderareala partidul proletariatului.

Trecind la observatii formale cu privire la §§ V si W,voi releva urmatoarele:

In § V se vorbeste despre societatea burgheza intr-oforma' dezvoltata" si, in acelasi timp, se spune cal in aceastasocietate se mentine si patura meseriasilor", si micataranime". Este o inexactitate. Daca e sä intelegem cuvinteleformal dezvoltata" in sensul strict teoretic, intr-o astfel desocietate nu vor exista nici meseriasi, nici tarani cu gospo-darie mica. i chiar dad, am da acestor cuvinte intelesulcurent: tarile cele mai dezvoltate, si atunci se va vedeaca, de pilda, in Anglia mica taranime", ca patura socialàdeosebita, in fond aproape nu mai exista.

Dominatia productiei de marfuri pe baa relatiilor deproductie capitaliste". Este cam stingaci. Desigur ca oproductie de marfuri pe deplin dezvoltata este posibila numaiin societatea capitalista, dar productia de märfuri" ingeneral, si din punct de vedere logic, si din punct de vedereistoric, este prius ** in raport cu capitalismul.

Termenul relatii de productie capitaliste" nu este folo-sit in mod consecvent in proiect. Uneori este inlocuit cu

dar tii rispicat. Nota trail** premergitoare, primarl. Note irad.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATH LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 219

termenul modul de productie capitalist" (§ XI). Dupàmine, pentru a diminua greutatile de intelegere a progra-mului, ar trebui mentinut un singur termen, 0 anume celde-al doilea, cad primul este mai teoretic 0, dacà nu i seadauga cuvintele sistemul" etc. (relatiilor), nu indicanimic definitiv 0 intreg.

Perioada feudala-me§tesuglreasca . . ." Aid ai zice cadinadins a fost aleasa o expresie care este cel mai putinpotrività pentru Rusia, cad valabilitatea termenului feu-dalism" in ceea ce prive§te evul mediu la noi este contestata.Or, in esentd, caracterizarea societatii burgheze dezvoltate"este facuta tocmai in a§a fel incit sä fie valabila 0 pentru Rusia(se mentin" micii producatori de sine statatori 0 mica tare:-nime, i§i vind periodic sau permanent forta de munca"etc.). A§adar, el-liar prin felul cum este formulat, proiectuldezrninte parerea cä nu se poate face o caracterizare a dez-voltarii capitalismului avind in vedere direct 0 precis Rusia.

Midi producatori-meseria0 care lucreaza pe bazi decomenzi . . ." Comenzile consumatorilor sau comenzilenegustorflor ? Probabil ca este vorba de primii. Dar tocmaiin Rusia majoritatea micilor producatori din industrielucreaza nu pe baza de comenzi, ci pentru piata.

Cea mai insemnata parte a obiectelor de consum" . . .(de ce nu 0 a mijloacelor de productie" ?) . . . se producepentru schimbul pe pia/a interne' sau pe pia/a internafionald . . ."Cuvintele subliniate reprezintä o repetare inutill, cacicre§terea schimbului international este indicatä la § I.

.Mijloacele de productie fi de circulatie" a marfu-rilor. Parerea mea este el cuvintele subliniate ar trebuiscoase din program 0 trecute in comentarii, caci faptulca milloacele de circulatie se aflä in mina capitali§tilor poatefi dedus din faptul ca in societatea bazatä pe productia demarfuri mijloacele de productie apartin acestora.

. . . Din astfel de persoane care nu poseda nici un felde mijloace de productie §i de circulatie in afara fold lorde munc a . . ." A§a nu se poate spune.

Indicatia cu privire la vinzarea permanentl sau periodicain decurs de un an intreg sau numai de dteva luni" a

fortei de =Inca este un amanunt inutil, care ar trebuitrecut la comentarii.

. . .

www.dacoromanica.ro

220 V. I. LENIN

(§ VI) . . . Sporind importanta economica a marilorintreprinderi industriale", iar mai jos: descre§terea roluluimicilor producatori independenti in general. Oare intim-plator au fost omise marile intreprinderi agricole ? sau inten-tia a fost sa se spuni cä importanta economica a marilorintreprinderi cre§te numai in industrie, dar ca rolul micilorintreprinderi descre§te i in industrie, ci in agricultura?Daci am admite a doua ipoteza, ar fi absolut inexact.

in agriculturi cre§te importanta economica a marilorintreprinderi" (ar fi suficient sà indicam ca exemplu ma§i-nile, iar mai sus au fost citate i alte exemple). Se Intelegeca aid procesul este mult mai complex, dar despre aceastatrebuie sä se vorbeasca (§i trebuie sa se vorbeasca dindu-seexplicatii concrete) in comentarii.

.Dependenta mai mult sau mai putin deplina, maimult sau mai putin evidenta, mai mult sau mai putin grea . . "

acestea sint, dupi mine, cuvinte de prisos si care slabescsensul. Expresia din proiectul initial: slugi i tributari"este mai puternica §i mai pregnanta.

in § VII la inceput se face o repetare inutila, amintin-du-se Inca o data despre transformarea micilor producl-tori in proletari", de§i acest lucru a fost aratat In §§ V i VI.

In § VII se da. o explicatie ampla faptului cä cre§tereacererii de fortä de munci ramine in urma cre§terii oferteiei. Nu cred cà In acest caz expunerea ci§tiga de pe urmaamploarei" explicatiei. Oricum, procesul nu poate fi expli-cat pe deplin (de pilda, este amintitä folosirea crescindaa muncii femeilor §i a copiilor, dar nu este amintita cre§-terea intensitatii muncii etc.). Este mai just deci ca toateexplicaçiile (cu exemple concrete) O. fie trecute in comen-tarii, iar in program &à se formuleze numai in ce constacontradictiile capitalismului, care sint tendintele lui.

Se obiecteaza, cà daca s-ar spune: cu cit tehnica pro-greseaza mai mult, cu atit cre§terea cererii de forta de muncafamine mai mult In urma fata de cresterea ofertei lucru-rile iau un aspect gresit; cre§terea ofertei" nu depindenici pe departe numai de progresul tehnicii". Dar aceastaobiectie este inconsistenta, caci cuvintele cu cit cu atit"Ilu sint nicidecum echivalente cu dat fiind ca ca urmare".Ce anume provoaca cre§terea ofertei" este expus in para-

$i

ei",

www.dacoromanica.ro

OBSERVATH LA PROIECTUL 721 DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 221

graful anterior (ruinare" "turare" etc.) si va fi expli-cat mai concret in comentarii.

: . .Partea care revine clasei muncitoare din masa totalia avutiei materiale create prin munca sa descreste in per-manentä . . ." Aceste cuvinte se gIsesc In alineatul Incare este vorba despre cresterea gradului de exploatare(compara cu cele imediat anterioare cuvintelor citate).De aceea s-ar putea crede cà prin parte" se intelege raportuldintre v v p. Dar atunci este de prisos si nu corespundecuvintelor masa totala a avutiei".

Dacl insa masa totala = c c p, atunci, in primulrind, nu este tocmai potrivit sà fie numità parte" c -Fp(in raport cu c), cki prin parte" se intelege ceea ce propriu-zis se imparte, adica obiectele de consum. Apoi, prin con-tinutul ei, aceastà teza se referä la paragraful ulterior,in care este vorba despre cresterea avutiei sociale (c v p)si a inegalitatii sociale. De aceea este mai bine sä se renuntela cuvintele citate, deoarece ele constituie o repetare inutill.

In afarä de aceasta, prin formularea lor, cuvintele res-pective presupun o societate devoltatei, in care existl numaimuncitori salariati i capitahsti (cad i partea micilor pro-ducatori scade); or, aceasta nu corespunde alineatului V,in care se spune cä micii producatori se mentin si in socie-tatea dezvoltata".

§ VIII ar fi trebuit sa fie plasat dupti §§ IX si X, cadacestea trateaza despre crize, adica despre una dintre con-tradictiile capitalismului, in vreme ce § VIII face bilantultuturor contradictilior capitalismului i tuturor tendintelordezvolfarii sale.

La cuvintele cresterea productivitatii muncii" ar trebuisä se adauge: a muncii sociale si care capata un caractersocial din ce in ce mai accentuat". Proiectul se refera laprocesul de socializare a muncii intr-un loc nepotrivit(§ XI) si intr-o forma prea restrinsa (procesul de perfec-tionare a tehnicii uneste tot mai mult munca muncitorilor").Socializarea muncii de catre capitalism nu consta numaiin unirea muncii muncitorilor` .

Cuvintele cresterea distantei dintre cei avuti i cei nea-vuti" dupg. cuvintele cresterea inegalitatii sociale" repre-zintä o repetare inutilä. Iar referirea la adincirea prApastiei"

+ +

+ +

www.dacoromanica.ro

222 v I. LENIN

clintre proletariat .0 burghezie ar fi trebuit adaugata neaparatpentru caracterizarea principalei consecinte sociale a tutu-ror contradictiilor capitalisrnului, care au fost relevate,pentru trecerea la lupta de clasa.

In legaturä cu aceasta. Cu privire la caracterizarea conse-cintelor sociale ale capitalismului, trebuie spus el aidin special proiectul pacatuie§te prin caractertd Stitt abstract,limitindu-se la o teza absolut insuficienta: sporirea numa-rului greutatilor In lupta pentru existenta 0 a tuturor pri-vatiunilor §i suferintelor legate de ea". Socot ea este abso-lut necesar sa se indice mai precis tocmai consecintele socialecare apasa deosebit de greu atit asupra clasei muncitoarecit i asupra micilor producatori.

Impotriva felului cum aceste consecinte sint formulatein contraproiect se obiecteaza ca, de pilda, cuvintele injo-sirile de tot felul" nu sint juste. Eu cred ca ele sint juste,intrucit se refera la fenomene cum sint prostautia, trans-formarea intelectualilor" In simpli nirnii, transformareamuncitorului intr-un om care-0 vinde nevasta i copiii,supunerea &là de disciplina de fier a capitalului, folosireafortei economice in vederea asupririi politice, a presiuniiasupra libertatii de opinii etc. etc. De asemenea socot abso-lut necesar sa se vorbeasca despre saracia i mizeriamaselor" in capitalism. Eu nu propun &I se vorbeascadespre cre§terea absoluta a saraciei i mizeriei, dar irnpar-taFsc int= totul parerea lui Kautsky ca ein ausführlichess.-d Programm, welches nicht erkennen lasst, dass derKapitalismus naturnotwendig Massenarmut und Massen-elend erzeugt, das nicht als den Inhalt des Strebens derSd-tie den Kampf gegen diese Armut und dieses Elendbezeichnet, verschweigt die entscheidende Seite unsererBewegung und enthalt also eine empfindliche Lucke"(impotriva proiectului austriac).

Tot atit de necesar este, dupa parerea mea, &I se aratecä toate avantajele principale" (prin urmare nu absolut

* un program social-democrat aminuntit din care nu reiese c capitalismulgenercazi cu o necesitate fireasci sãr5cia i mizeria maselor, care nu indica lupta impo-triva acestei säthcii i mizerii ca fiind continutul actiunii social-democratici, unastfel de program trece sub ticere ceea cc cstc cel mai hotiritor In milcarea noastri

suferi astfel de o lipsi csentiall". No/a trad.

5i

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL Lill PLEHANOV 223

toate) ale procesului de dezvoltare a fortelor de productiesint monopolizate de catre o infima minoritate a populatiei".

in §§ IX 0 X se vorbe§te despre crize. In ceea ce privwefondul, aid nu e nimic de obiectat, intrucit formulareaeste schimbata. Dar ca forma aceste paragrafe sufera dincauza repetarilor (iar10 piata mondiall", iara0 relatiide productie capitaliste"). Ar fi mult mai bine clack' s-arscoate cu totul din program incercarea de a explica crizelemarginindu-ne la constatarea inevitabilitatii lor, iar expli-carea 0 dezvoltarea problemei s-ar rezerva pentru comen-tarii. Or, aid se vorbe§te, de pilda, 0 de criza 0 de perioadade stagnare", totu0 oricum nu poate fi cuprins intregulciclu al productiei capitaliste, in ansamblul lui.

In legatura cu consecintele sociale ale crizelor sint, deasemenea, uncle repetari (este suficient sa se vorbeascadespre ascutirea" procesului etc.) 0 din nou aceste conse-cinte sint aratate prea vag: crizele nu numai ca ingreuiazasituatia micilor producatori, nu numai ca duc la inrautatirearelativl 0 absolutä a situatiei acestora, ci de-a dreptul iiruineaza 0 ii inlatura, impingindu-i in rindurile proleta-riatului.

Impottiva §§ XI 0 XII am de facut o foarte importantáobiectie principalä: ele prezinta intr-o forma' absolW unila-terald ,ri grefitd atitudinea proletariatului fata de micii pro-ducatori (cad masa muncitoare 0 exploatata" este formatatocmai din proletariat 0 micii producatori). Ele contrazicdirect tezele fundamentale ale Manifestului Comunist"0 tezele Statutelor Internationalei 10° 0 ale majoritatiiprogramelor actuale ale social-democratiei 0 deschid largportile pentru patrunderea unor confuzii critice", narod-niciste 0 a tot felul de confuzii mic-burgheze.

. . . Cre§te nemultumirea maselor muncitoare si exploa-tate" aceasta este adevarat, dar este absolut gre0t sase identifice 0 sä se contopeasca nemultumirea proletaria-tului 0 nemultumirea micului producator, a§a cum s-afacut aici. Nemultumirea micului producator genereazafoarte adeseori (0 trebuie in mod inevitabil sl generezein rindurile acestora sau ale unei parti considerabile dintre ei)tendinta de (Ili apdra existenja de mic proprietar, adica de a aparabazele rinduielilor actuale 0 chiar de a le impinge inapoi.

www.dacoromanica.ro

224 V. L LENIN

. . . Se ascute lupta lor, 0 in primul rind lupta repre-zentantului lor inaintat proletariatul . . ." Se ascute,desigur, 0 lupta micului producator. Dar lupta" lui estefoarte adeseori indreptata impotriva proletariatului, deoareceinteresele micului producator prin insa§i situatia acestuia,sint in multe privinte net opuse intereselor proletariatului.Proletariatul au este nicidecum, in general vorbind, repre-zentantul inaintat" al micii burghezii. Si daci aceasta totu§ise intimpla, se intimplä numai atunci cind micul producatori§i dä seatna de inevitabilitatea pieirii sale, cind el r enun/ a"la punctul sau de vedere 0 adoptä punctul de vedereal proletariatului". Iar reprezentantul inaintat al miculuiproducator contemporan, care nu a renuntat Inca la punctulsau de vedere", este de cele mai multe ori antisemitul 0agrarianul, nationalistul 0 narodnicul, social-reformistul0 criticul marxismului". Si tocmai acum, cind ascutirealuptei" micilor producatori este insotita de ascutirealuptei" Girondei socialiste" impotriva Muntelui", lucrulcel mai putin indicat este de a pune pe ace1a0 plan toateaceste lupte care se ascut.

. . . Social-democratia internationala se afla in frunteami§carii de eliberare a maselor muncitoare fi exploatate . . ."Nu este nicidecum ga. Ea se afla numai in fruntea c/aseimuncitoare, numai a mifcarii muncitorefti, §i. dacl la aceastaclasä adera alte elemente, acestea sint elemente, 0 nu clase.Si ele adera pe deplin 0 in intregime numai atunci cindrenunta la propriul lor punct de vedere".

. . . Ea organizeaza fortele de luptä ale acestora . . ."Nici aceasta nu este adevarat. Nicaieri social-democratianu organizeaza fortele de luptä" ale micilor producatori.Ea organizeazä numai fortele de lupta ale clasei muncitoare.Formularea data in proiect este cu atit mai putin nimerita,cu cit se refera mai pufin la Rusia, cu cit este mai mult ingrii-ditä expunerea (comp. § V) prin expresia societatea burghezad ezvoltat 11".

Summa summarum *. /n proiect se vorbe§te in modcategoric despre spiritul revolutionar al micii burghezii(daca ea sprijina" proletariatul nu inseamnä oare aceasta

Total general. Nola Ind.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 226

ca este revolutknara?) si nu se spune nici un cuvint desprespiritul ei conservator (si chiar reactionar). Este absolutunilateral si nejust.

Noi putem (si sIntem datori) sa vorbim in mod categoricdespre spiritul conservator al midi burghezii. Iar desprespiritul ei revolulionar trebuie sa vorbim numai intr -oforma condi/ionard. Numai o astfel de formulareva corespunde intru totul spiritului teoriei lui Marx.De pilda, Manifestul Comunist" declarä in mod directca., dintre toate clasele care se contrapun In zilele noastreburgheziei, singur proletariatul este o clasa cu adevaratrevolutionara . . . micul industrias . . . mestesugarul, taxa-nul . . . nu sint revolutionari, ci conservatori. Mai mult inca,ei sint reactionari . . . Iar daca actioneaza in chip revolu-tionar (daca." 1), o fac in vederea trecerii kr apropiate inrIndurile proletariatului, . . . si pardsesc propriul kr punctde vedere ca si si-1 Insuseasca pe acela al proletariatului" 101.

8i si nu ni se spunä ca in jumatatea de secol care a trecutde la aparitia Manifestului Comunist" lucrurile s-au schimbatradical. Tocmai din acest punct de vedere nu s-a schimbatnirnic: si teoreticienii au admis intotdeauna si permanentaceastä teza (de pilda, In 1 894 Engels a combatut tocmaidin acest punct de vedere programul agrar francez. Ela afirmat direct ca, atita limp cit micul Oran nu va renulala punctul sau de vedere, el nu este de-al nostru, locul luieste alaturi de antisemiti, lasä sa.-1 slefuiasca ei, si cu cit11 vor insela mai mult partidele burgheze, cu atit mai sigureste cä va veni la noi 102), si de altfel, de-a lungul isto-riei, mergind pina in allele noastre, Orli la nos chers amis *,domnii critici", sumedenie de fapte vin sa confirme dinplin aceastä teorie.

In legatura cu aceasta. In proiect este omisa indicatiacare exista initial in legatura cu dictatura proletariatului.Chiar clack' este o omisiune intimplatoare, datoriti neaten-tiei, totusi este in afara de orice Indoiala ca notiunea dedictaturä" este incompatibila cu recunoasterea categoricda sprijinului strain acordat proletariatului. Daca noi intr-adevar am sti categoric ca mica burghezie va sprijini prole-

* prietenii noltri dragi Nola Ira.www.dacoromanica.ro

226 V. I. LENIN

tariatul atunci cind acesta va infaptui revolutia sa prole-tara, n-ar mai avea rost sä vorbim despre dictatura",cad am avea asigurata o majoritate atit de zdrobitoare,inch am putea foarte bine si ne lipsim de dictatura (asacum si vor sä ne convinga criticii"). Recunoasterea nece-sitatii dictaturii proletariatului este in modul cel mai strins# mai indisolubil legata de teza Manifestului Comunist"potrivit careia proletariatul este singura clasi cu adevaratrevolutionara.

(In paranteza fie zis, cit de gelos" era Engels peaceasta parte din proiect se vede din urrnatorul paragrafal criticii fkute de el proiectului de la Erfurt. Der Ruinweiter Volksschichten" * citeaza Engels proiectulremarca: statt dieser deklamatorischen Phrase, die aus-sieht als tate uns der Ruin von Bourgeois und Kleinbiirgernnoch leid (1 !), wiirde ich die einfache Tatsache erzahlen;die durch den Ruin der städtischen und landlichen Mit-telstande, der Kleinb urger und Kleinbauern, den Abgrundzwischen Besitzenden und Besitzlosen erweitern oder ver-tiefen" **.)

Mi se va obiecta c in contraproiect conservatorismulmicului producator este exprimat categoric (toate celelalte

Ruinarea rnaselor populare largi". Nota grad.** in locul acestei fraze declarnatorii, care di impresia ci noi n-am Inceta si

regretirn ruinarea burghezilor si a micilor burghezi ( I I), eu a releva un simplu fapt:ci, in urzna ruinirii piturilor rnijlocd ale populatiei de la orase si de la sate, a micilorburghezi si a micilor Otani, se lirgqte sau se adinceste pripastia dintre cei avutieei neavuti"1". Nola trad.

In proiectul programului de la Erfurt era urmitorul paragraf: In diesem Befrel-ungskarnpf verficht die Sozialdemokratie als die Verfechterin (sau Vertreterin NeueZeit". IX, 2, 789) nicht bloss der Lohnarbeiter, sondem der Ausgebeuteten und Later-driickten insgesamt, alle Forderungen, Massregeln und Einrichtungen, weld= dieLage des Volkes im allgemeinen und der Arbeiterklasse im besonderen zu verbesserngeeignet sind" (In aceasti lupti de eliberare, social-democratia se manifesti ca apirl-toarea (sau reprezentanta) nu numai a muncitorilor salariati, ci si in general a celorexploatati i asupriti, sustinind toate revendicirile, misurile i instirutiile In stare siImbunititeasci situatia poporului In general si a clasei muncitoare in special". Notagrad.). Engels a sfituit In mod categoric ca tot acest paragraf si fie scos si nu a pierdutocazia de bate joc de: des Volkes im allgemeinen (wer ist das?)" (popor ingeneral (eine este acesta?)". Nota trad.). $i, potrivit sfatului lui Engels, acest pars-graf a fost teat In latregimet paragraful in care se spune ei eliberarea claseimuncitoare poste numai opera clasei muncitoare, cici loate celeialte cluese situeazi pe pozitille proprieritii private asupra midoacelor de productie si au cascop comun mentinerea bazelor societitii contemporane", rub inlinenta directa alid Engels, acest paragraf a fost adoptat intr-o forma mull mai accentuate) decIt in pro-iectul initial.

;i

a-si

fi

si

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 227

clase ale sociefatii contemporane sint pentru mentinereabazelor orinduirii economice existente"), pe cind spiritulrevolutionar nu este exprimat nid macar in mod conditional.

Aceasta obiectie este cu totul neintemeiata. Spiritulrevolutionar conditional al micului producator este exprimatin contraproiect in singurul fel in care putea fi exprimat,adici prin formularea acntatiei impotriva capitalismtdui. Spi-ritul revolutionar conditional al micului producator esteexprimat:

(1) prin cuvintele cu privire la inlaturarea, ruinarea luide catre capitalism. Noi, proletariatul, acuzam capitalismulca duce la marea productie pe calea ruineirii taranului. Deaici concluzia directa a, d a c ti taranul va intelege inevi-tabilitatea acestui proces, va renunta la punctul sau devedere si il va adopta pe al nostru".

(2) prin cuvintele nesiguranta zilei de mline sisomajul, jugul exploatarii si injosirile de tot felul sint harazite"(nu numai proletariatului, ci si) unor paturi tot mai largiale populatiei muncitoare". Prin aceastä formulare esteexprimat tocmai faptul cä proletariatul repretinta intreagapopulatie muncitoare, si o reprezinta in asa fel, incit noichemam (si obligam) pe toti si renunte la punctul kr devedere si. sa adopte punctul nostru, si nu invers, noi nurenuntam la punctul nostru de vedere si nu contopimlupta noastra de clasä cu tot felul de elemente nestabile.

Tot asa este exprimata si ideea de reprezentanta.(3) grin cuvintele despre saracia si. mizeria maselor

(masele in general, si nu numai masele muncitoare).Partidul clasei revolutionare poate sa. exprime spiritul

revolutionar conditional al celorlalte clase numai inaceastd form a: sa expuna in fata lor felul cum intelegee I suferintele lor si mijloacele pentru a-i scapa de acestesuferinte, si declaratia s a de razboi capitalismului s-ofaca nu numai in numele lui, ci si in numele tuturor maseloraflate in saracie si. mizerie". De aid rezultä in mod firescca. cel care adopta aceasta teorie va trebui sa villa alaturide noi. Ar fi pur si simplu ridicol claca ne-am gindi sa maimentionam in mod expres acest lucru in program si. sadeclaram ca eked cutare elemente nesigure vor adopta punctulnostru de vedere, atunci si ele vor deveni revolutionare !

,

www.dacoromanica.ro

228 V. I. LENIN

Ar fi cel mai bun mijloc pentru a zclruncina incredereape care o inspiram tocmai acelor aliati inconsecventi§i. lipsiti de fermitate, care §i. a§a nu prea au increderein noi*.

/n afara de aceasta obiectie principiala impotriva §§ XI§i XII , mai am numai o mica remarca formala cu privirela § XI. Nu e locul sa se vorbeasca in acest paragraf despreposibilitatea materiald de a inldtura capitalismul": cadtocmai aid este vorba nu de pretnisele materiale, ci de premi-sele ideologice ale inlaturirii capitalismului. Dad. vorbimdespre premisele materiale, atunci trebuie sa. adaugam §i.premisele ideologice (morale etc.) Dar mult mai just arfi ca despre posibilitatea materiall" O. se vorbeasca nuin paragraful care se refers/ la lupta de clasà, ci in cel carese refer*/ la evolutia §i. tendintele capitalismului.

Nu este logic ca In § XII O. se vorbeasci despre viitoarearevolutie sociala §i abia in § XV despre aceastä revolu-tie §i necesitatea ei. Ordinea" trebuie &à fie inversa".

In § XIII, dup./ parerea mea, lnlocuirea cuvintelor nimi-cirea (sau desfiintarea) proprietatii private" prin expresiaexproprierea exploatatorilor" nu este reu§ita. Este maiputin limpede §i precis. Nu este reusit nici sfir§itul para-grafului: organizarea planificati a procesului de productiesocial pentru satisfacerea nevoilor atit ale intregii societaticit §i ale membrilor ei". Aceasta e putin. i trusturile potavea ca rezultat o astfel de organizare. Ar fi fost mai precissa se spuna pc seama intregii societati" (cad aceasta include§i planificarea §i indica §i cine dirijeazi planificarea), §i. nunumai pentru satisfacerea nevoilor membrilor, ci pentruasigurarea deplinei bunastari §i. a liberei dezvoltari multi-laterale a tuturor membrilor societatii.

§ XIV, dupà mine, este vag (nu §tiu Inca dacä vom eli-bera intreaga omenire" asuprita: de pilda, asuprireacelor care au un caracter slab de cltre cei care au un

* Cu eft manifestitm mai multi bunitate" fati de rnicul producitor (de pildi fatiide tiran) in partea practici a programului nostru, cu atit trebuie si fim mai severi"fati de aceste elernente sociale cu doui fete si nesigure in partea principiald a progra-mului si si nu renuntint nici cu o ioti la puncrul nosirm de vedere. Adicl, dad(adopti punctul nostru de vedere, te vei bucura de bunitate", iar daci nu-1 adopti,atunci si nu fie cu supirare I In conditiile dictatutii" vom spune referindu-ne la tine:ce si ne mai batem guns acolo unde trebuie si facem uz de putere, ..www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL DE II PROGRAM AL LUI PLEHANOV 229

caracter foarte ferm). Mai bine si luam formula propusade Marx in critica programului de la Gotha: desfiin-%area impartirii in clase i a inegalitatii care decurge dinaceasta 104 Engels, in critica programului de la Erfurt,a insistat asupra faptului Ca die Abschaffung der Klassenist unsere Grundforderung *, si, numai indicind exactdirect aceastä revendicare fundamentala", dam un sensbine determinat (§i nu exagerat) fagaduielilor noastrede a elibera pe to i de a scapa pe toti de toatecalamitatile.

§ XV in privinta ,sprijinirii proletariatului de catrecelelalte paturi ale popt;latiei" §i a faptului CI a fost omisidictatura proletariatului" am vorbit mai sus.

§ XVI este cit se poate de ciudat §i. nepotrivit. Edu-catia politica" a proletariatului constä tocmai in aceeaca noi 11 luminam, 11 organizam i conducem lupta duside el, dar despre acest lucru a fost vorba in § XII (undear mai fi trebuit sä se adauge numai ceva cu privire la con-ducerea luptei lui").

*i in § XVII mi se pare ca este multä vorbarie deprisos. De ce sa vorbim in general despre dependentasarcinilor imediate de deosebirile in ceea ce prive§te situatiasocial-politica? Si se scrie despre aceasta in tratate, noi insatrebuie sa declaram direct ca aceste particularitati (rama§iteale iobagiei, absolutismul etc.) modifica intr-un anumitfel sarcina noastra imediata.

§ XVIII: In Rusia, capitalismul devine din ce in ce maimult modul predominant de productie . . ." Aceasta este,fara indoiall, putin. El a §i devenit predominant ( clacaspun CA 60 predomina in raport cu 40 aceasta nu inseanmade fel ca 40 nu exista sau ca este redus la un fleac lipsitde importanta). La noi mai exista Inca atlt de multi narod-nici, liberali care fac pe narodnicii i critici" care se ros-togolesc rapid spre narodnicism, inch in aceasta privintanu se poate rasa nici cea mai mica imprecizie. i daca capi-talismul nu a devenit Inca nici macar predominant", atunci,poate, sa mai a§teptam i cu social-democratia.

desfiintarea claselor este revendicarea noastri fundamental'''. Nolaera.

Si

fi

www.dacoromanica.ro

230 V. I. LENIN

.punind social-democratia chiar fie prim"! loc. .."Capitalismul abia a inceput si fie predominant, iar noi neci punem chiar pe primul" loc . . . Eu cred a despreprimul loc nu e nevoie si se vorbeasci de fel: acest lucrureiese de la sine din intregul program. SA nu vorbim noiincine despre noi, ci O. vorbeascI istoria.

Proiectul, pe cit se pare, respinge expresia: vechea orin-duire sociall iobeigistei, considerind cA expresia iobagie" sepoate aplica numai la structura juridicii. Cred CA aceastAdiferentiere nu este intemeiatl: iobagia" a fost, desigur,o institutie juridick dar ea corespundea §i unui sistemdeosebit de economic mociereasci (0 taraneasca); ea ci-aglsit expresia intr-o multime de relatii de toate zilele carenu aveau o formi juridicA.". De aceea nu cred cA este cazulsl evitAm expresia: orinduire sociall iobAgistA, preca-pitalista".

La programul nostru, descrierea" ioblgiei (cu altecuvinte cä masele au fost o proprietate consfintitl prinlege) este absolut nelalocul ei 0 de prisos.

Despre influenta ramacitelor orinduirii iolAgiste nu estede ajuns sl se spunä cl ele apasI ca un jug greu asupramaselor muncitoare. Trebuie s'A se indice cà dezvoltareafortelor de productie ale tArii este frinatk precum §i alteconsecinte sociale ale iobagiei *.

§ XIX. Dupä mine, este absolut de prisos sä se aratea pentru noi democratia (resp.: libertatea politicA) esteo treaptA de trecere" (de trecere spre ce? despre republielam vorbit direct mai jos, ca despre o revendicare practiclimediatii), §i cA constitutia este o completare juridickfireascA (un bun", evident, greFall de transcriere) ** arelatiilor de productie capitaliste". Acest lucru este completdeplasat In program. Este absolut suficient sä spunem clabsolutismul intirzie sau impiedicl intreaga dezvol-tare sociall": prin urmare, nici dezvoltarea capitalismului nuse impaca cu el. AmAnunte in aceastä privintl trebuie säfie date In comentarii, cad altfel ele slabesc in program decla-

Printre altele. In contraproiect este o expresie nereusiti: forme asiatice-barbarede stingers treptata a ririnimii". Se poate spune: forme de disparitic sac ccva &semi-nitor.

' completare = dopolnenie, bun s dostoianie. Nota trad.

,

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 231

rata noasträ de razboi absolutismului, imprima programuluiun caracter livresc, abstract.

la ce bun aceste expresii generale cu privire la comple-tkile juridice ale capitalismului si la ordinea de drept"(§ XX), cind mai jos noi vorbim mult mai direct si maiprecis despre republici? (In legatura cu aceasta, in § XXfigureaza expresia vechea orinduire iobigista"; asta InseamnIca aid proiectul insusi atribuie cuvintului iobagie" un sensmai larg decit sensul pur juridic).

De asemenea n-are rost sl se vorbeasca despre incompa-tibilitatea absolutismului cu ordinea de drept, din momentce imediat urmeazi revendicarea rasturnarii absolutismuluisi a inlocuirii lui prin republicä. Mai bine ar fi si se exprimemai precis faptul a in conditilie absolutismului poporuleste lipsit de drepturi" etc.

. . . Absolutismul este cel mai inversunat dusman alnazuintelor de eliberare ale clasei muncitoare . . ."; artrebui sä se adauge: si al dezvoltärii culturale a intreguluipopor" sau ceva in genul acesta. Prin aceasta (i nu princuvinte despre reprezentantä") vom exprima noi faptula social-democratia reprezintä nu numai interesele claseimuncitoare, ci ale intregii dezvoltIri sociale.

Rezumind toate observatiile acute mai sus, socot aproiectul are patru lipsuri fundamentale, care, dupi mine,fac ca acest proiect O. fie inaplicabil.

1) caracterul extrem de abstract al multor formulairi, deparci ar fi destinate nu unui partid de luptl, ci unei seriide prelegeri;

2) inldturarea si estomparea problemei capitalismului rusin special este o lipsA deosebit de insemnatA, cad programultrebuie si constituie un indreptar si o ciläuzi in agitatiaimpotriva capitalismului rus. Noi trebuie si facem o apre-ciere fatisI a capitalismului si sl declarAm fatis azboi tocmaicapitalismului rus ;

3) prezentarea absolut unilaterall si gresiti a atitudiniiproletariatului fag de micii produceitori, fapt care ne lipsestede baz1 in razboiul atit impotriva criticilor" cit si impotrivamultor altora;

$1

www.dacoromanica.ro

232 V. I. LENIN

4) tenclinta de a da permanent in program explicareaprocesului. Oricum nu se reu§e§te sä se dea o explicate, iarexpunerea devine dezlinatl, repetarile abundi §i programulia in permanen0 aspectul de comentariu.

Scrir lnainte de 19 (27) mania1902

www.dacoromanica.ro

233

APRECIERE ASUPRACELUI DE-AL DOILEA PROIECT DE PROGRAM

AL LUI PLEHANOV

Intregul proiect este strabatut de patru lipsuri fundamen-tale, carel-1 fac, dupa pirerea mea, absolut inacceptabil:

1) Prin felul cum este formulati principala sectiune, carese refera la caracterizarea capitalismului, acest proiect nureprezinta un program al proletariatului care lupta impotrivaunor manifestari foarte reale ale unui capitalism foarte binedeterminat, ci un program de manual de economie consa-crat capitalismului in general.

2) Indeosebi acest program nu este indicat pentru par-tidul proletariatului rus, pentru Ca evolutia capitalismuluirus, contradictiile generate de capitalismul rus i calarni-tatile sociale sint aproape cu totul ocolite i puse in umbradatoritä aceluia§i sistem de a caracteriza capitalismul ingeneral. In programul sau partidul proletariatului rus trebuiesi condamne cit se poate de neechivoc capitalismul rus,sa declare razboi capitalismului rus. Acest lucru este cuatit mai necesar cu cit, in aceastä privinti, programul rusnu poate fi identic cu cele europene: acestea din urmavorbesc despre capitalism §i despre societatea burghezafarà sä indice ca aceste notiuni se refera §i la Austria, i laGermania etc., caci aceasta se presupune de la sine. Inceea ce prive§te Rusia, acest lucru nu poate fi subinteles.

A te margini sä spui cà in forma sa dezvoltatà" capita-lismul se deosebe§te In general prin cutare insu§iri, iar inRusia capitalismul devine dominant", inseamnà a te eschivade la o acuzare concreta §i de la declararea razboiului, lucrulcel mai important pentru un partid care lupta efectiv.

www.dacoromanica.ro

234 V. I. LENIN

De aceea, proiectul nu atinge unul dintre principaleleteluri ale programului: de a da partidului directiva pentrupropaganda §i agitatia zilnicA cu prilejul tuturor manifest5rilorvariate ale capitalismului rus.

3) Unor puncte foarte importante li se d'a in proiecto formulare atit de neprecisà, incit in mod inevitabil vorda nastere la o serie de nedumeriti dintre cele mai peri-culoase, ingreuindu-ne lupta teoreticA §i propaganda. Ast-fel, de pilc1A, cre§terea marii productii se limiteazA numaila intreprinderile industriale". Evolutia capitalismului agri-col fie ci este estompatl, fie cl este cu totul trecutA subtIcere. Apoi locul dictaturii proletariatului" 1-a luat revo-lupa pe care trebuie s-o sAvir§eascA proletariatul, sustinutde celelalte paturi ale populatiei care suferA de pe urmaexploatArii capitaliste", i chiar in locul luptei de clasi aproletariatului este pusi lupta maselor muncitoare qiexploatate". Aceastà formulare vine in contradictie cuprincipiul fundamental al Internationalei: eliberarea claseimuncitoare poate fi numai opera clasei muncitoare insà§i".In afarA de proletariat, o altA parte a maselor muncitoare

exploatate" (adici in special micii producatori) estenumai in park revolutionari in lupta ei impotriva burghe-ziei. i anume, ea este revolutionarà numai atunci cind,in vederea trecerii lor in rindurile proletariatului",insufesc punctul de vedere al proletariatului" (ManifestulComunist"). Caracterul reactionar al micilor producAtoriinsä nu este de loc scos in evidentI in proiect, a§a luck,in general, atitudinea proletariatului fatä de masamuncitoare i exploatati" este prezentatA grefit. (De pildA,in proiect se spune: se ascute lupta ei [a masei muncitoare

exploatate], §i in primul rind lupta reprezentantului eiInaintat: a proletariatului". Ascutirea luptei" micilor pro-ducAtori se exprimA i prin antisemitism, i prin cezarism,

prin uniunile tArAne§ti indreptate impotriva muncitoriloragricoli, i chiar prin lupta Girondei socialiste impotrivaMuntelui. Faptul cà proletariatul este reprezentantul intregiimase muncitoare i exploatate trebuie O. fie exprimat in-program prin aceea cA noi declardm capitalismul vinovat detnizeria m a selor [§i nu numai de mizeria clasei munci-

§i

Ili

§i

§i

www.dacoromanica.ro

APRECIERE LA PROIECTUL II DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV 236

toare], de ornajul unor päturi tot mai largi ale populatieimuncitoare" [i nu numai al clasei muncitoare].)

4) Proiectul aluneca permanent de pe linia unui programpropriu-zis, aducind mai mult cu un comentariu. Programultrebuie s'à ofere tev concise, care s1 nu continä nici un cuvintde prisos, lasind explica/iile pe seama comentariilor, abro§urilor, agitatiei etc. De aceea Engels a invinuit, pebunä dreptate, programul de la Erfurt ca, din pricinalungimii sale, a caracterului amanuntit 0 a repetärilor, aducemai mult cu un comentariu 106.

Iar in proiect aceastl lipsa este 0 mai accentuatl, repetArilesint extrem de numeroase 0 incercIrile de a introducein program explicarea procesului (in loc sä se dea numai ocaracterizare a procesului) in nici un caz nu-0 ating scopul,ci dezlineazI numai programul intr-un mod nepermis.

Seri, Inainte de 14 (27) marfie1902

www.dacoromanica.ro

236

AMENDAMENTLA PARTEA AGRARA A PROGRAMTJLUI I"

N.B. : AmendamentLa punctul al patrulea din programul nostru agrar propun

sa se facA urmItoarea schimbare:in locul mivintelor:instituirea de comitete tlrine§ti (a) pentru a restitui

ob§tilor s'ate§ti (prin expropriere sau, in caul cind primin-turile au trecut din mind in mind, prin raccumparare etc.)plminturile" etc.

sä se spuni:instituirea unor comitete tArane§ti (a) pentru a restitui

ob§tilor sIte§ti (prin expropriere) parninturile care" etc.,

adicl sd se scoata cuvintele subliniate.Consider a acest amendament trebuie fIcut din urmI-

toarele considerente:1. In programul agrar, noi formulIm maximul" nostru;

revendicArile" noastre social-revolutionare" (vezi comen-tariile mele 108). Or, admiterea fascumpärarii vine in contra-dictie cu caracterul social-revolutionar al intregii reven-dicki.

2. RIscumpArarea" are §i prin traditia istoricl (rascum-plrarea din 1861 109), §i prin continutul s'au (vezi celebrul:

rascumpIrare inseamnI tot o cumparare" 110) un izC,ific de mIsur5; banall onorabill §i. burghezl. Nu este impo-sibil ca unii, agltindu-se de rIscumpararea admisd de noi,

spe-

www.dacoromanica.ro

AMENDAMENT LA PARTEA AGRARX A PROGRAMULUI 237

sä improa§te cu noroi intreaga esenca a revendickii noastre(§i se vor ggsi destui nemernici pentru aceasta operatic) *.

3. N-avern nici un temei sg ne temem cà e nedrept"ca paminturile rä§luite 01 fie luate unor oameni care auplAtit banisori pentru ele. Noi oricurn am pus aceasta mAsurgde restituire a paminturilor rg§luite in functie de doug conditiistricte [(1) paminturile care au fost rg§luite In 1861" §i(2) care acum servesc drept instrument de inrobirel.Este cit se poate de just ca proprietatea care serve§te pentruexploatare iabeigista si fie confiscat g. flrg despggubiri.(Iar cumparatorul paminturilor rg§luite n-are decit sä sejudece cu vinzitorul asta nu e treaba noasträ.)

4. Admitind rAscumpärarea", noi impovArlm cu pratiIn bani pe tgrani, care, tocmai datorità muncii In clijmg,erau legati in cea mai mare mIsurg de economia naturall;trecerea bruscg la pkiii in bani poate sg. ruineze deose bit derepede pe tgrani, iar aceasta ar contrazice intregul spirital programului nostru.

5. Chiar dacg, cu titlu de excepfie, face sl fie recompensat"cumparatorul piminturilor rg§luite, acest lucru In ofice caznu trebuie sg se fac g. pe seama täranilor care au un dreptmoral i istoric asupra acestor pgminturi r41uite. Elpoate fi recompensat" rezervindu-i-se o bucad de pamIntcorespunzatoare undeva la margine etc.; aceasta nu ne maiprive§te pe noi.

Ii rog pe top sg se pronunte: pentru= Inseamnäpentru scoaterea cuvintelor cu privire la rIscumpArare,pentru §tergerea cuvintelor insemnate de mine.

J#zpo tr iv d= Inseamng a Ilsa In vechea forma.1) G.V.2) P.B.3) V.I.4) Berg5) A.N.6) Frei pentru.

Serie Winer de 22 mart!,(4 aprilie) 1902

Prin admiterea riscumpInirii not &grader'', restituires pirninturilor rislultenulsuri revolutionari imedisti Intr-o .reformr de dusini.

si

www.dacoromanica.ro

238

OBSERVATIILA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI m

TEXTUL PROIECTULUI COMISIEI OBSERVATIITF LUI LENIN

Semnul de intrebare in-seamnä dorinta de a se facecorectari stilistice.

1. Dezvoltarea schiznbului inter-national a stabilit o legAturi atitde strind intre toate popoarelelumii civiizate, Inch mAreatacare de eliberare a proletariatuluitrebuia sA devinA, si de mult adevenit, internationall.

2. De aceea social-democratii rusiconsiderl partidul lor a fi unuldintre detasamentele armatei mon-diale a proletariatului, o parte asocial-democratiei internationale,urmaresc acelasi scop final ca

social-democratii din toate celelalte

3. Acest scop final este deter-minat de caracterul si de mersuldezvoltarii societatii burgheze.

Ar trebui imbunatatit stilul.

Acest ca" nu este in spi-ritul limbii, este greoi dinpunct de vedere stilistic.Ei urmaresc acelasi scopfinal pe care si 1-au propus

social-democratii din cele-lalte tari" sau asa ceva.

Cuvintele de caracterulsi" sint de parere sa fiesterse, intrucit sint de prisos.Scopul fi n a / este de-terminat de merrul, si nu de

M4-

§i§i

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROMCTUL DE PROGRAM AL COMISIEI 239

Aceastä societate se caracterizeaAprin dominatia productiei de mAr-furl, relatiiie de productie fiindcapitaliste, adica prin faptul a ceamai mare si mai insemnati partea obiectelor de consum

se produc pentru a fi desflcute pcpigs internA sau internationalá, iarcea mai mare si mai importantiparte a mijloacelor

de productie si de circulatie aacestor obiecte de consum mar-futile

apart.in unei relafiv putin nume-roase

clase, V pe cind majoritatea popu-latiei este alcatuita in parte dinpersoane

varietatile tnersului" gene-ral, care se explica prin noti-unea: caracterul dezvolta-rii". Prin urmare, aceste cu-vinte de prisos nici nu sinttocmai exacte.

De ce numai a obiec-telor de consum"? Dar mij-loacele .de productie? Ar fimai bine: a produselor" etc.

Dupa mine, aceste cuvintetrebuie sterse. Este o repe-tare inutill.

Aceste cuvinte ar trebuisterse. Nu numai obiectelede consum sint marfuri.

(In loc de relativ putinnumeroase" poate fi infime,cad o limitare suficienta re-prezinta cuvintele: cea maimare si mai importantiparte". Dar aceasta nu esteimportant.)

V Ar trebui sa se adauge:a capitalistilor si proprieta-rilor funciari". Altfel reieseo abstractie, care este cutotal ne la locul ei, mai alesin comparatie cu cele ceurmeaza: tarani si. meste-sugari".

www.dacoromanica.ro

240 V. I. LENIN

care nu au nici un fel de mijloacede productie si de circulatie (pro-letarii),

parte din cei care dispun numai defoarte neinsemnate mijloace de pro-ductie, care nu le asigurá existenta(uncle pituri de mici produatori,de pildl mid tirani i mestesugari).Toate aceste persoane sint nevoite,datorita situatiei lor economice,

vincli permanent sau periodicforta lor de mundi, adid sa seangajeze ca salariati la posesoriimijloacelor de productie si de cir-culatie a mirfurilor i prin muncalor a le creeze venitul.

4. Dominatia relatiilor de pro-ductie capitaliste se extinde tot maimult, pe mAsurä ce continua perfec-tionare a tehnicii, ficind si creasalimportanta economica a marilorintreprinded. Inlâturá pe micii pro-ducatori de sine statatori, adialdetermini scklerea relativl a numi-rului lor, transformind o partedintre ei in proletari, face si des-creascl rolul celorlalti in viataeconomici-sodalli, iar pe alocuri Iipune intr-o dependenti mai multsau mai putin completa, mai multsau mai putin vidita, mai mult saumai putin grea fati de marii capi-talisti.

5. Transforrnind o parte dintremicii producltori independemi inproletari, aceeasi perfectionare atehnicii duce la o si mai marecrest= a ofertei fond de mum.%dind capitalistilor posibilitatea dea folosi Intr-o mitsurà tot mai maremunca femeilor si a copiilor in

de circulatie" trebuie§ters: proletarul cel mai au-tentic poate dispune §i dis-pune de mijloacele de cir-culatie" care se schimbä peobiecte de co nsu m.

1

Ar trebui imbunatatit sti-? lul 1 Mijloacele de produc-

tie" asigu r a (?) existenta.

De capital" nu numaide cel mare.

sà-si

$i

?

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI 841

procesul de productie ,1 de circa-latie a márfurilor. lar intrucit, pede aid part; acela0 proces deperfectionare a tehnicii (=lira)duce la o scAdere relativil a cereriide mundi vie a muncitorilor deditre capitaliqti, cererea de fortade munci rimine in mod necesarin urma ofertei ei, ceea ce face &Icreasa dependents muncii sala-riate de capital §i si se ridice nivelulexploatarii ei de clue capital. Parteace revine clasei muncitoare dinsuma totall a venitului social, creatde munca sa, scade in permanenta.

6. 0 astfel de stare de lucruriin cadrul soc. burghezeSupraproductia, care genereazii crizeindustriale mai mult sau mai putin

?

Aceste cuvinte ar trebuiscoase, deoarece sint o repe-tare inutilä a ideii expuse inteza anterioarä.

In general § 5 infati§eaz1deosebit de limpede lipsageneralä a proiectului: /un-gimea §i o expunere supl-rAtor de greoaie. Printre al-tele: aceasta di nwere laceea ce Engels a numit incritica proiectului de la Er-furt schiefe Nebenbedeu-tung" *. De pilda, reiese cafolosirea pe scarä tot mailarga a muncii femeilor §i.

a muncii copiilor este deter-minatä numai de transfor-marea" micilor producatoride sine stAtAtori in prole-tari; or, acest lucru nu esteexact, fenomenul respectivare loc §i inainte de aceastlt ra nsfo r mar e". Ince-putul § 5 este o repetareinutilà.

Omisiune.

' posibffitatea unot Interpredri grgite. Nota *AL

www.dacoromanica.ro

242 V. I. LENIN

ascutite, dupl care urmeazit pe-rioade de stagnare industriali maimutt sau mai putin indelungate,este urmarea inevitabilA a cresteriifortelor de productie in conditiileIn care dezvoltarea nu este planickfapt caracteristic productiei de mar-furi, si in conditiile relatiilor deproductie capitaliste, proprii socie-tAtii actuate. Crizele si perioadelede stagnate industriali ingreuiazA,la rindul kr, si mai mutt situatiamicilor producitori de sine stAta-tori, duc si mai rapid la inrAutatirearelativA, iar in uncle locuri si abso-luta a sittlatiei proletarilor.

7. Asadar, perfectionarea tehnicii,care InseamnA mArirea productivi-tatii muncii si cresterea avutiei soci-ale, determinA in societatea bur-ghezA cresterea inegalitatii sociale,mArirea distantei dintre cei avutisi cei neavuti, nesiguranta tot maimare a zilei de mike, crestereacomajului si a mizeriei sub toateaspectele.

8. Dar, pe mAsurA ce crese si sedezvolta toate aceste contradictii,proprii modului de productie capi-talist, creste si nemultumirea maselormuncitoare si exploatate fall derinduielik existente si se ascutelupta reprezentantului el inaintat

a proletariatului impotriva api-rAtoritor acestei ordini.

Din nou repetare 1 I

Aceasta este putin. Nunumai cA ingreuiaza situatialor", ci pur 0 simplu iiruineata' in masä.

Prima parte a § 6 arc4tiga mult clacI ar fi scur-tad..

Crefterea mizeriei sub toa-te aspectele" aceastà hn-prumutare din proiectul meunu este tocmai reu0t1.Eu nu am yorbit desprecrefterea mizeriei. Subtoate aspectele" cuprinde 0

absolut". De aceea men-tiunea cu privire la miteriamaselor ar fi trebuit formulatäaltfel.

§ 8 aratl perseverenta lipsdde doringsa comisiei de arespecta condi/ia precisä0 neechivoci care i-a fostpusa chiar la nwerea" ei.Pe bate: acestei condifii tre-buia si fie introdusi o inter-calare (pe care comisia a 0introdus-o in § 10),iar pink'

www.dacoromanica.ro

OBSERVATH LA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI 243

la intercalate trebuia si sevorbeasci nurnai despre lup-ta de clasi a proletariatuluisingur. Comisia nu a in-deplinit ultima conditie, ex-primati limpede in acordulde impkiuire, si considerdi sint indreptW: si insistasupra indeplinirii ei.

Nu este just si sevorbeasci despre nemultu-mirile intregii mase a oame-nilor muncii in general si0 se numeascl proletariatulreprezentantul" ei inaintat"inainte de cele spuse lasfirsitul § 10, deoarece acestlucru este adevirat numaicu conditia exprimatiin § 10, la sfirsit. Comisia didrept absolut ceea ce esteconclitionat. Inconsecventamicului producator, caracte-nil lui semireactionarnu au fost prin nimic expri-mate de conaisie: aceasta estecu desivirsire inadmisibil. Areiesit ci posibilitatea ca acestmic producitor (sauparfi dinaceasti piturl) si. se afleprintre apiritorii"principiallai acestei ordini" (aceeasifrazi si in § 811) este cude s Ivirsire nitatall Or,foarte adeseori aceastäposibilitate se transforml subochii nostri in realitate.

Pentru a avea dreptul dea vorbi despre miscarea pro-letariatului, despre lupta sa

www.dacoromanica.ro

244 V. I. LENIN

In acelasi timp, perfectionareatehnicii, socializind procesul munciihi interiorul atelierului gi concen-trind productia,

creeazA tot mai repede posibilitateaInaptuirii revolutiei sociale, careconstituie scopul final al intregiiactivitati a social-democratiei inter-nationale, ca exponentA congtientaa migcarii de clasi a proletariatului.

9. Aceasta revolutie socialA vaconsta in 'mlAturarea relatiilor deproductie capitaliste gi In kilo-cuirea lor cu relatii de productiesocialiste, adica in expropriereaexploatatorilor, pentru a trece mij-

de clasä 0 chiar despredictatura de clasd, trebuie nea-plrat ca mai intii sd fie deli-mitata -aceastä singurdclasI 0 numai dupa aceeasä se faci o completare cuprivire la rolul ei de repre-zentant. In caz contrar, pro-iectul este incoerent; § 8nu este legat in mod riguroslogic nici cu cele ce urmead(de ce nu dictatura maselormuncitoare" ??), nici cu in-.ceputul (dacI se ascut toatecontradictiile sociale, I n-seamnd cI se ascute totmai mult lupta celor do udclase; or, acest lucru comi-sia a uitat s1-1 spuna 1 !).Problema nu este dusA pink'la capat.

Socializarea muncii estedeparte de a se m'argininumai la ceea ce se petrecein cadrul atelierului: acestpasaj trebuie corectat.

+ 0 necesitatea" (revo-lutiei sociale).

?

Pentru confruntare. N.B.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI 246

loacele de productie si de circu-latie a produselor in proprietatesociala, si in organizarea planificataa procesului de productie social,pentru satisfacerea nevoior atit aleintregii sociefati cit §i ale diferi-tilor ei membri.

infaptuirea acestui scop va eliberaintreaga omenire asuprita, intrucitva pune capit tuturor formelor deexploatare a unei parti a societatiide catre cealalta parte.

10. Pentru a savirsi revolutia sasociala, proletariatul trebuie A cuce-reasca puterea politica (dictatura declaid), care 11 va face stapin pesituatie si ii va permite sa invingatoate piedidle. Organizindu-se invederea acestui scop Intr-un partidpolitic de sine statator, opus tuturorpartidelor burgheze,

proletariatul cheatna in rindurilesale toate celelalte pituri ale popu-latiei care sufera de pe urma exploa-Cara capitaliste,

contind pe sprijinul lor, intrucitde sint constiente de situatia lordesperata in societatea actuall §iadopta punctul de vedere al prole-tariatului.

Nu este exact. 0 astfelde satisfacere" dr §i capi,talismul, dar nu trituror mem-brilor societatii §i nu in egallimasura.

Am aratat care sint obi-ecciile mele N.B.*

?

Opus tuturor parti-delor burgheze", deci §i par-tidelor mic-burgheze, nu-ia§a?? Dar majoritatea rniciorburghezi constituie maselemuncitoare §i exploatate".Nu se leaga.

Social-democraila organizea-td §i cheamd. Proletaria-tul . . . cheama in rindurilesale (I) paturile" ganz un-moglich 1 **

Cuvintele contind pesprijinul lor" trebuie scoase.Sint de prisos (daca cheamkinseamnA cl conteazA pe ele)§i au schiefe Nebenbedeu-tung. Cheama pe cei care

' Vezi volumul de fati, pag. 229. Nato red.** absolut imposibil 1 Nota &ad.

www.dacoromanica.ro

246 V. I. LENIN

11. Partidul proletariatului careluptft, social-democrada, conducetoate manifestarile luptei sale declasi, demasci in fata tuturor mase-lor muncitoare si exploatate contra-dictia de nelmpicat dintre intereseleexploatatorilor si interesele celorexploatati si le explicit importançaistorica si condidile necesare desfa-guritrii viitoarei revolutii sociale.

12. Dar, cu toad, unitatea sco-pului lor final comun, determinatide dominatia aceluiasi mod de pro-ducde In toad lumea civilizatA,social-democradi din diferite tirihi propun sarcini imediate diferiteatit pentru cit acest mod nu esrepeste tot dezvoltat In acelasi gradcit si pentru al dezvoltarea hii sedesasoarg. in diferite tiri in diferiteconditii social-polidce.

shit con§tienti, intrucitAnt con§tienti, das genügt *.

Contradictia de neimpl-cat dintre interesele lor (ei)§i insa§i existenta capitalis-mului", sau o corectare infelul acesta. Nu toti oameniimundi se aflä intr-o situatieIn care interesele lor" sifie in mod de neimpacat"opuse intereselor exploata-torilor. Taranul muncitor are

c e v a, putin, a, comun cun

proprietarul funciar. Este ne-cesara o exprimare mai gene-rale', mai larga, cad altfelrezultä o inexactitate §i sealuneca pe panta fravologiei.

aceasta este suficient. Nota grad.

? Stilul I 1

§ 12 sfir§itul. Ar trebuisl se incerce sa i se dea oforma mai concisà. Ar fiextrem de util ca acest para-graf &à fie scurtat. Nu s-arputea oare ca prin particu-iaritati nationale" sau cevaasemanator zece cuvinte slfie comprimate in doua?

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI 247

13. In Rusia, allturi de capita-lism, a carui get% de dominatie seextinde rapid gi care devine din ceIn ce mai mult modul de productiecare domina, se intilnesc Inca lafiecare pas ramigite ale vechii noastreorinduiri sociale precapitaliste, carese baza pe inrobirea mascot munci-toare de dare mogieri, de atmstat sau de catre geful statului.Aceste ritnisite Impiedica Intr-ofoarte mare masuri dezvoltareafortelor de productie, nu permitdezvoltarea multilaterala a lupteide clasi a proletariatului, fac siscada nivelul de trai al populatielmuncitoare, determini forme bar-bare-asiatice de ruinare gi decadereamultor milioane de tarani gi tinIn intuneric Intregul popor, lipsitde drepturi gi oprimat.

14. Fund cea mai Insemnati dintretoate ramigitele orinduirii noastreiobagiste si cel mai putemic bastional intregii aceste barbarii, absolu-tismul tarist este absolut incompa-tibil cu libertatea politica gi civil.%care exista de mult In tarile Inain-tate cu productie capitalista ca ocompletare juridica naturaki a ace-steia.

Vex; volumul

§ 13 inceputul. Ma inclin§i. multumesc pentru micutu1pas flcut in directia mea.Dar care devine, care do-mini" . . . care . care .fui, fui 1

N.B.

? Stilul I

§ 13 sfiqitul. Este dedorit sa se corecteze: eu ammai propus cum anume(amendamentele acute demine la proiectul meu *),altfel reiese . . . formA bar-bara de ruinare §i decl-dere . .

? Stilul.

O completare juridica na-farad" o forma foarte ne-reu§iti de exprimare a uneiidei juste. Caracterul na-tural" al libertatii se compli-eà in condiciile capitalismu-lul cu 1 001 factori social-istorici, lucru pe care nu-1exprima cuvintul natural".Si miroase, duhne§te a un

de fati. Pag 208. Nota tad.

www.dacoromanica.ro

248 V. I. LENIN

Prin tugsl natura sa, el trebuie saInabuse orice miscare sociali sisi fie In mod inevitabil cel mai Inver-sunat dusman al tuturor nazuin-telor de eliberare ale proletaria-tului.

De aceea social-democratia rusihi propune ca sarcini politica irne-diati rasturnarea absolutismuluitarist i inlocuirea lui printr-o repu-blica bazata pe o constitutie demo-aatici, care si asigure

e t C.

fel de liberalism. SI se spunäcam in felul urmator: abso-lutismul este inevitabil con-damnat la moarte de intreagadezvoltare a capitalismului,care cere neaparat libertatecivila si politica pentru ex-primarea intereselor care secomplica" sau asa ceva,intr-un cuvint, sa se exprimeideea far a. ada nastere la confuzii prinincluderea acestei inevitabi-litati in rindul celor natu-rale".

Nu merge. Nu orice: bi-metalismul (si prerafaelis-mu]) 112 sint tot miscarisociale". Trebuie corectat.

In general, cu cit aprofundezi mai mult proiectul comi-siei, cu atit te convingi mai mult ca este, ca sà spunem asa,un proiect nerumegat. Eu prevad ca, clacl vom publicaproiectul in forma in care este acum, ni se vor aduce multeimputari, de akfel indreptatite, din pricina acestui carac-ter al proiectului. Toad lumea Ii va da seama ca nu estedecit o cirpacealr superficialà.

Daca tusk' pentru pacatele noastre domnul dumnezeune-a pedepsit, impumndu-ne necesitatea de a publica unproiect avorton", trebuie cel putin sà depunem toateeforturile pentru a släbi urmarile regretabile care ar rezulta.

inevitabilitafii

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII LA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI 249

De aceea sint complet gre§iti cei care se calluzesc mai alesdupl dorinta de a termina mai repede": se poate garantaca acum, in aceste conditii, de pe urma grabei nu va ie§inimic bun, §i proiectul nostru redactional va fi nesatis-falcAtor. Important nu este sã apara neaparat in nr. 4 alrevistei Zarea": II vom publica in nr. 5 §i vom scoate oeditie separata inainte de aparitia nr. 5. Daca vom procedaastfel, faptul ca va intirzia cu aproximativ o lunA nu vaaduce nici cel mai mic prejudiciu partidului. i zau cà arfi mai bine ca inalta comisie sà mai revadà, sà mai apro-fundeze, sä rumege bine de tot §i s ne dea un proiect al sat,fmit, §i nu o cirpAceali. Repet: daca aceastà sarcina esteirealizabila, atunci va fi mult mai util pentru cauza s'a" revenimla planul celor douI proiecte (§i vom putea foarte bine sAinflptuim acest plan farä nici sin fel de inabilitate": Ple-hanov II va publica sub semnatura sa in Zarea", iar euseparat", la Geneva, ca x, y, z). Cer in modul cel mairespectuos inaltului colegiu sa cintäreased cu atenlie toateaspectele chestiunii"

12.IV.1902 in vagon: cer iertare pentru mizglleaLLDaca voi reu§i, voi mai scrie, §i mai clar.

Seth la 30 "earth (12 aprIlis) 1902

www.dacoromanica.ro

250

OBSERVATII SUPLIMENTARELA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI

In completare la observatiile acute chiar pe proiect,voi mai relevi:

§ 3. Societatea (burgheza) se caracterizeaza prin domi-natia productiei de marfuri, relatiile de productie findcapitaliste, adia" . . . si mai departe sint descrise trasaturilefundamentale ale capitalismului. Aid este o discordanta:prin intermediul lui adicä" sint unite notiuni eterogene,inegale, i anume 1) forma modificatcli a productiei de mar-furi care este determinatà de dominatia relatilior de productiecapitaliste i 2) desfacerea produselor pe piaç i faptulca masa populatiei ii vinde forta sa de munca.

Aceasta discordanta, aceasta echivalare a trasaturiorcelor mai generale §i fundamentale ale productieide marfuri in general i ale capitalismului In general§i a formei modificate a productiei de marfuri bazate perelatiile de productie capitaliste (cind marfurile nu se maischimba pur simplu dupa valoare) dovedqte in modconcret cit de nefericitä este formularea lui G.V. (iar comisiaa adoptat §i s-a mult-umit numai sa parafrazeze aceastaformulare). In program, unde sint expuse numai cele maigenerale i mai fundamentale trasaturi ale capitalismului,untie nu este expusa aid macar teoria plusvalorii, ne vom apucadeodata sa facem aluzie" la Böhm-Bawerk, amintind caproductia de marfuri pe baza capitalismului" nu estetocmai acela§i lucru cu productia de marfuri simplä I Dacàeste ap, de ce sä nu se adauge in program §i aluzii specialela Mihailovski, Berdeaev etc.? Pe de o parte, intregii teorii

ji

www.dacoromanica.ro

OBSERV. SUPLIK LA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISMI 261

a lui Marx cu privire la exploatarea muncii de cAtre capitalii este consacrati numai o singurl expresie cu caractersocialist foarte general: prin munca lor le creeazi venitul"(§ 3 la sfir§it), iar pe de altà parte se relevä transformareaspeciall a plusvalorii in profit in conditiile produccieide ma'rfuri pe baza relatiilor de productie capitaliste".

G.V. are perfectä dreptate cind spune cI cuvintele pro-ductia de märfuri pe baza relatiilor de productie capita-Este" exprimä ideea fundamentali a volumului al III-lea 113.

Dar atit. Aceasta idee n-are rost sä figureze in program,asa cum n-are rost nici descrierea mecanismului realizariicare alcatuie§te ideea fundamentall a volumului al II-lea,§i cum n-are rost nici descrierea transformlrii profituluisuplimentar in rentl funciarà. In program este suficients a se releve exploatarea muncii de cAtre capital =formarea plusvalorii, iar despre diferitele feluri de trans-formare §i. modificare a formelor acestei plusvalori nu esteoportun si se vorbeasci (§i acest lucru e §i. imposibil inciteva teze scurte).

0 COMPLETARE LA PROBLEMA LUPTEI DE CLASA

Impartà§esc intru totul ideea V. Dm. in sensul a la noipoate fi atras1 in rindurile social-democratiei o parte multmai mare a micilor producatori §i. mult mai devreme (deckin Apus), a pentru a realiza acest lucru trebuie O. facem t o tceea ce depinde de noi, cä acest deziderat" trebuie sl fieexprimat in program impotriva" Martinovilor & Co. Cutoate acestea sint intru totul de acord. Faptul cI s-a adlugatceea ce se spune la sfir§itul §1 0 I / salut subliniez acestlucru pentru a se evita neintelegerile.

Dar nu trebuie sä indoim arcul in partea cealaltä, a§acum face V. Dm. I Nu trebuie confundat dezideratul"cu realitatea, §i. Inca cu realitatea imanent necesarä, careiaii este consacrat Prinzipienerklärung *-ul nostru. E dedorit sä atragem pe tot i micii producatori, desigur.Dar noi §tim a ace§tia constituie o clasa aparte §i, de§i estelegata de proletariat prin mii de fire §i trepte intermecliare,este totu0 o clasA aparte.

declaratie de principii. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

Este neaplrat necesar ca mai intii th ne delimitam deto0, sa desprindem numai proletariatul, singur fiexclusi v,iar abia dupti aceea sa declaram cä proletariatul Ii vaelibera pe top, ii cheamà pe top, ii invitä pe toti.

Eu sint de acord cu acest dupa aceea", dar inainte deaceasta cer un mai intii" 1

La noi, in Rusia, chinurile diabolice in care se thatmasele muncitoare i exploatate" nu au stirnit nici o mis-care populard pinA cind un manunchi" de muncitori dinfabrici i uzine n-a inceput lupta, lupta de clasa. i numaiacest manunchi" garanteaza desfasurarea, continuareaextinderea ei. Tocmai in Rusia, unde i criticii (Bulgakov)invinuiesc pe social-democrati de taranofobie", i soda-listii-revolutionari 114 tipi despre necesitatea de a inlocuinopunea de lupta de clasa prin nopunea lupta tuturorcelor ce muncesc i sint exploatati" (Vestnik RusskoiRevoliupi" nr. 2), tocmai in Rusia trebuie mai Mtii,printr-o definire foarte categorica numai a luptei de clasä,dug numai de catre proletariat, sä ne delimitam de toataaceastä adunatura, iar apoi sà declaram el noi chemiimpe tofi, vom lua totul, vom face totul, vom extinde asupratuturor. Pe cind comisia extinde", uitind sä delimitezefl

ma acuzä de ingustime pentru faptul cal eu cer ca extin-derea sei fie precedata de aceastä delimitare"? 1 Aceastaeste o mistificare, domnilor 1 1

Lupta impotriva criticilor uniti domnii mai de stingade la Russkie Vedomosti" i Russkoe Bogatstvo" 115

socialistii-revolutionari, lupta pe care miine va trebuis-o dam in mod inevitabil, ne va cere neaparat tocmaidelimitarea luptei de clasd a proletariatului de lupta" (luptasä fie oare?) maselor muncitoare i exploatate". Frazeledespre aceste mase constituie principalul atu al tuturorunsicheren Kantonisten *, iar comisia le face joculne ia arma de lupta impotriva inconsecventei, numai pentrua sublinia una dintre laturi 1 Dar nu trebuie sà uitati nicicealaltà latura 1frit la II:copula I,inii Ora 1902

cantoni§ti In care nu se poste avert Incredere. Nota

si

trail

si

Si

+

+

www.dacoromanica.ro

263

CU PRIVIRE LA BUGETUL DE STAT

Ca de obicei, ziarele noastre au publicat preasupusulraport asupra bugetului de stat pe anul 1902, prezentattarului de ministrul de finance. Ca de obicei, reiese duplasigurIfile ministrului - a totul e In regulI: finantelesint intr-o stare cit se poate de buni", bugetul e perfectechilibrat", constructia de cli ferate continua sI se dez-volte cu succes", §i chiar are loc o continua cre§tere abunIstIrii poporului" 1 Nu e de mirare cI la noi lumea seintereseaza atit de putin de problemele economiei de stat,cu toata importanta pe care o prezintI aceste probleme:interesul este atenuat din pricina proslavirii oficiale obli-gatorii, toatI lumea §tie ci hirtia rabdI ofice, cl publiculuioricum" ii este interzis accesul" in culisele scamatorieifinanciare oficiale.

De data aceasta insa sare indeosebi in ochi urmatorulfapt. Cu obi§nuita-i dibIcie, scamatorul aratà publiculuimiinile goale si, dupa o mi§care abilà, prezintI una dupaalta monede de aur. Publicul aplauda. Totu§i, scamatorul,din proprie initiativa, incepe sä se apere cu mult zel §i.

asigura aproape cu lacrimi in ochi ea nu face potlogarii,ea nu existI deficit, el are mai putine datorii decit avere.Publicul rus este atit de bine mu§truluit in ceea ce prive§tecomportarea cuviincioasi in institutiile de stat, incit, de§ieste vorba de un om strain, se simte oarecum jenat pentru el,§i numai cite unii i§i mormlie In barba zicala franceza:cine se scuza se acuzI".

SI vedem cum se scuzI" Witte al nostru. Enormelecheltuieli de aproape doui miliarde de ruble (1 946 000 000)

www.dacoromanica.ro

254 V. 1. LENIN

sint acoperite in intregime numai datorita faptului asuma de 144 000 000 a fost luatä din faimosul disponibilin numerar" al vistieriei statului, iar disponibilul in numerara fost completat cu imprumutul din anul trecut in sumade 127 000 000 de ruble cu dobindl de 4% (intregul irnpru-mut este de 148 000 000 de ruble, dar 21 000 000 n-aufost Inca primite). Va sä zica, un deficit acoperit cu Uflimprumut? Nici vorbi de asa ceva, ne asiguri magulnostril, contractarea imprumutului a fost determinata nude necesitatea de a acoperi cheltuieli neprevazute in buget",caci dupi acoperirea lor mai ra'rnine intru totul dispo-nibila" o suma de 114 000 000 de ruble, ci de dorinta dea construi noi linii ferate. Foarte bine, d-le Witte I Dar,in primul rind, prin aceasta nu dezminti existenta unuideficit, cad chiar cu cele 114 000 000 de ruble intru totuldisponibile" nu poti acoperi o cheltuiala de 144 000 000de ruble. In al doilea rind, in disponibilul in numerar(114 000 000 de ruble) au intrat cele 63 000 000 de rublereprezentind o depa§ire a incasirilor veniturilor othinare pe1901 fata de prevederile bugetului, iar presa noastra demult semnaleaza ca d-ta micioreti in mod artificial prevederileveniturilor din buget, pentru a urnfla in mod fictiv dis-ponibilul in numerar" qi a majora necontenit impozitele..Astfel, anul trecut au fost majorate taxele de timbru (noulregulament al taxelor de timbru), a fost ridicat pretul larachiul de monopol, de la 7 ruble la 7 ruble §i 60 de copeicivadra, a fost continuata perceperea taxelor vamale majo-rate (majorarea taxelor vamale a fost efectuati in 1900,chipurile, temporar", in legatura cu razbolul chinez 116)

altele. In al treilea rind, preamarind rolul civilizator"al callor ferate, treci cu modestie sub tacere obiceiul purrusesc i complet necivilizat de a jefui vistieria statului cuprilejul construirii de cal ferate (ca sa nu mai vorbim demodul scandalos in care sint exploatati muncitorii i taraniiinfometati de catre antreprenorii constructiei de calferate 1). Asa, de pilda, un ziar rusesc relata de curind cacostul constructiei caii ferate transsiberiene a fost stabilitinitial la 350 000 000 de ruble; in realitate insa s-au chel-tuit 780 000 000 de ruble, iar totalul cheltuielilor, probabil,va trece de un miliard (despre jaful care s-a facut cu prilejul

o

si

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA BUGETUL DE STAT 255

construirii dii ferate transsiberiene, Iskra" a mai scrissi aka' data cite ceva: veal nr.2 117). Veniturile, d-le Witte,le calculezi bine, farl nici o omisiune, dar incearca sa daisocoteall de tudrimea reald a cheltuielilorl

Apoi nu trebuie sa scapam din vedere ea constructiade cal ferate in 1902 este determinati in parte de scopurilemilitate ale guvernului nostru iubitor de pace" (marealinie Bologoe-Sedlet, cu o lungime de peste 1 000 de verste),in parte de necesitatea absoluta de a ajuta" macar citde cit industria aflatä in depresiune si in ale carei afaceriBanca de stat este direct interesata. Banca de stat nu nurnaiel a acordat cu darnicie imprumuturi diverselor intreprin-deri care se clatinau, dar a si luat in mod efectiv multe dinele sub deplina ei conducere. Falimentul intreprinderiorindustriale ameninta sa aducl dupa sine falimentul statului 1in sfirsit, nu trebuie sä uitam nici ea sub conducerea geni-alului" Witte are loc cresterea in permanenta a sumei impru-muturilor si a impozitelor, cu toate ca. capitalurile caselorde econornii sint folosite in intregime pentru sustinereacreditului de stat. Or, aceste capitaluri au si depasit 800 000 000de ruble. Luati in consideratie toate acestea, si yetiintelege ca Witte conduce o economie de jaf, a absolu-tismul merge incet, dar sigur spre faliment, cad impozitelenu se pot majora la infinit si doar nu intotdeauna burgheziafrancezi il va salva pe tarul rus.

Witte se apara de invinuirea de a fi facut sa creasca dato-ria statului cu argumente care te fac si rizi. E1 comparadatoria si bunurile", compara suma imprumuturior destat din 1892 si din 1902 cu valoarea cailor ferate ale statuluidin aceiasi ani si deduce de aid o reducere a datorieineto". Dar noi doar mai avem si alte bunuri: fortaretesi vase de razboi" (zau, chiar asa se si spune in raport 1),porturi si uzine de stat, venituri provenite din darea inarenda a terenurilor statului, paduri. Admirabil, d-leWitte 1 Dar nu-ti dai oare seama ca serneni cu un negustorcare, fiind chemat in fata justitiei pentru a fi declarat instare de faliment, incepe sa se dezvinovateasca in fata oameni-lor care sint gata sa-i puna sechestru pe bunurile sale?Doar atita timp cit intreprinderea sta, intr-adevar, solidpe picioare, nimanui nu-i va trece prin cap sa ceara.

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

o garantie speciall a imprumuturilor. Doar nimeni nu seindoie§te ci poporul rus are multe bunuri", dar cu citsint mai multe aceste bunuri, cu atit este mai mare vinaacelora care, cu toata abundenta de bunuri, gospodarescnumai prin sporirea imprumuturilor §i majorarea impo-zitelor. Doar d-ta nu demonstrezi altceva decit ca poporultrebuie sa izgoneasci cit mai repede pe rechinii care dispunde averea lui. Intr-adevar, dintre toate tarile europene, pinaacum numai Turcia s-a referit la bunurile speciale ale statu-lui drept garantie a imprumuturilor de stat. i urmareafireasea a fost ca creditorii straini au pus sub controld krgestiunea bunurilor care trebuie si asigure rambursareabanilor imprumutati. Economia marelui stat al Rusiei"sub controlul vatafilor lui Rothschild §i. Bleichröder: cestralucita perspectiva ne deschizi, d-le Witte 1 *

Nu mai vorbim cà nici un bancher nu va accepta ca garan-tie fortaretele §i vasele de razboi, cä acestea nu constituie tinplus, ci un minus in economia noastra nationall. Dar 0dile ferate pot servi drept garantie numai atunci c1nd aducvenit. Or, din acelgi raport al lui Witte aflam ca pink' inultimul timp toate caile ferate ruse au lucrat, in general,in pierdere. Abia in 1900 deficitul de la dile ferate siberienea fost acoperit §i. s-a realizat un mic profit net", atit demic ?licit Witte trece cu modestie sub dcere cuantumullui. El trece sub tkere §i faptul ca in primele doug treimiale anului 1901 incasarile cailor ferate din Rusia europeanaau scazut din cauza crizei. Care ar fi bilantul cailor noastreferate dad s-ar socoti nu numai sumele alocate in modoficial de stat pentru lucrarile de constructie, ci §i sumareali a banilor furati la lucrarile de constructie? Nu esteoare, intr-adevar, timpul ca aceste bunuri, cu adevarat depret, sa fie predate in miini mai sigure?

Despre criza industriala Witte vorbe§te, bineinteles, peun ton cit se poate de lini§titor: o dificultate vremelnica",care, fara. Indoiala, nu va atinge succesele industriale gene-

Witte si-a dat augur seama de stingacia rationamentelor sale cu privire labunuri", si de areal, in aid parte a raportului 81u, cauta s1 se corecteze", decla-

rind a cresterea valorii bunurilor statului nu are vreo importanti deosebid in cumce privte obligatiile vistieriei statului rus, deoarece creditul Rusiei n-are nevoie degarantii speciale". Fireste I Dar a fost totusi lasati, pentru mice eventualitate, o Estiamanuntiti cu enumerarea acestor garantii speciale 1

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA BUGETUL DE STAT 267

rale, iar dupg trecerea unui oarecare interval de timp vaincepe, probabil ( 1 1), o noul perioadä de Inviorare indu-strialà". FrumoasI consolare pentru milioanele de munci-tori care suferä de pe urma §omajului 0 a reducerii cisti-gului 1 In zadar ati incerca sa' gAsiti in lista cheltuielilorstatului vreo indicatie din care sg reiasl cite milioane §izeci de milioane a zvirlit vistieria statului pentru sprijinireaclirect5. 0 indirecti a intreprinderilor industriale care aude suferit" de pe urma crizei. Si cI in vederea acestui lucrustatul nu s-a dat in laturi nici de la cheltuirea unor sumefabuloase se vede din faptul relatat de ziare ca suma totalaa creditelor acordate de Banca de stat intre 1 ianuarie 1899§i 1 ianuarie 1901 a sporit de la 250 000 000 de ruble la449 000 000 de ruble, iar totalul creditelor industriale de la8 700 000 la 38 800 000 de ruble. Nici chiar dauna de4 000 000 de ruble suferita la creditele acordate industriein-a constituit nici cea mai mica greutate pentru vistierie.Pe muncitori insä, care au adus pe altarul succeselor indu-striale" nu continutul pungii lor, ci viata lor §i viata milioa-nelor de oameni care traiesc din ci§tigul lor, pe munci-tori statul i-a ajutat trimitindu-i cu miile, pc gratis" laurma, din orarle industriale in satele infometate !

Witte evita cu totul cuvintul foamete", dind asigurldin raportul siu cI consecintele grele ale recoltei proaste . . .

vor fi atenuate prin acordarea unui generos ajutor celorcare se afil in nevoie". Acest generos ajutor este, dupacum spune el, de 20 000 000 de ruble, in timp ce valoareadeficitului de recoltà de grine se evalueaz1 la 250 000 000de ruble (socotind la un pret foarte sc1zut, 50 de copeicipudul, fkind in schimb comparatie cu anii recoltelor bane).Nu-i a§a ca.' intr-adevar este generos"? Chiar clacã am presu-pune &á numai o jumAtate din acest deficit de recoltI alovit carinimea sa'raca, 0 tot va reie0 cl noi n-am §tiutsä apreciem indeajuns zgircenia guvernului rus atunci cindam scris (in legatura cu circulara lui Sipeaghin, vezi nr. 9al Iskrei") * cg guvernul reduce ajutorul de cinci on. TarulRusiei se arata generos nu atunci cind e vorba s1-1 ajute pe

' Vezi V. L Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politicl, 1961, editia a doua,pag. 277-285. Nom red.

www.dacoromanica.ro

268 V. 7. LENIN

%Iran, ci cind e vorba sa ia másuri politiene§ti impotrivaacelora care au vrut intr-adevar sà-i ajute pe infometati.Generos este §i. atunci cind e vorba se; zvirle cu milioanelepentru a in§faca o bucata cit mai grasä de la China. In doiani comunici Witte pentru razboiul chinez s-au cheltuit,din fondul alocat cheltuielilor extraordinare, 80 000 000 deruble §i, in plus, sume foarte importante au fost cheltuite dinbugetul ordinar". Deci, in total, probabil, pink' la o suta demilioane de ruble, daca nu mai mult 1 Muncitorul omer §itaranul infometat se pot consola cu gindul ca in schimbManciuria va fi cu siguranta a noastra . . .

Din pricina lipsei de spatiu sintem nevoiti sa ne referimnumai pe scurt la celelalte parti ale raportului. Witte seaparl §i. impotriva invinuirii ca guvernul este zgircit cusumele cheltuite pentru instructiunea publica: la cele36 000 000 de ruble din bugetul acestui minister el adaugacheltuielile acute pentru invatamint in cadrul tuturor celor-lake departamente §i. umfla" cifra pink la 75 000 000 de ruble.Dar chiar §i aceasta cifra (de o exactitate indoielnick) este ocifra cu totul mizera pentru intreaga Rusie §i. nu reprezintanici 5% din intregul buget. Faptul ca bugetul nostrude stat este bazat cu precadere pe sistemul impunerii indi-recte", Witte il considera o superioritate, repetind rasu-flatele argumente burgheze cu privire la posibilitatea de aface ca consumul obiectelor impuse sa fie proportional cugradul de bunastare". In realitate insi, dupi cum se §tie,impozitele indirecte, grevind obiectele pe care le consumimasele, sint cit se poate de nedrepte. Tot greul lor apasape umerii saracimii, creind un privilegiu pentru cei bogati.Cu cit omul este mai sarac, cu atit partea din venitul saupe care o da statului sub forma de impozite indirecte estemai mare. Masa celor neavuti qi saraci reprezinta 9/10 dinintreaga populatie, consuma 9/10 din totalul produselorimpuse §i plateste 9/10 din intreaga suma a impozitelorindirecte, in timp ce din intregul venit national ea capativreo doul-trei zecimi.

In incheiere un aminunt" interesant. La care capitolau crescut cel mai mult chekuielile intre 1901 §i 1902?Suma totala a cheltuielilor a crescut de la 1 788 000 000 deruble la 1 946 000 000 de ruble, adica mai putin decit cu o

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA BUGETUL DE STAT 269

zecime. Or, la doug capitole cheltuielile au crescut aproapecu un sfert: pentru intretinerea persoanelor familiei impe-riale" de la 9 800 000 de ruble la 12 800 000 de ruble§i . . . pentru intretinerea corpului special de jandarmi"de la 3 960 000 de ruble la 4 940 000 de ruble. lath.' raspunsulla 1ntrebarea: care sint cele mai imperioase dintre nevoilepoporului rus"? i ce unitate" mi§catoare intre tar §ijandarmil

lekra" nr. 15 din 15 lansarie 1902 Se tipirefte Ape, lewd apiredIn tiarxi Jrk.ra"

www.dacoromanica.ro

260

AGITATIA POLITICAPUNCTUL DE VEDERE DE CLASA"

SI incepem cu un exemplu.Cititorii isi amintesc, probabil, cita zarva a stirnit refera-

tul cu privire la necesitatea de a se recunoaste prin legelibertatea de eotiftiing tinut de maresalul nobilimii din guber-nia Orel, M. A. Stahovici, la congresul misionarilor. Presaconservatoare, in cap cu Moskovskie Vedomosti" 118, Willsi fulgera impotriva d-lui Stahovici, nestiind cu ce cuvinte sa-1mai ocarasca si mai mai ca acuza de inalta tradare pe totinobilii din gubernia Orel pentru faptul &I 1-au ales din noupe d-1 Stahovici ca maresal al bor. Or, aceastä alegere este,intr-adevar, un fenomen instructiv, care capata intr-o oare-care masurä caracterul unei demonstratii a nobilimii impo-triva samavolniciei si nelegiuirilor politienesti.

Stahovici ne incredinteaza ziarul Moskovskie Vedo-mosti" nu este atit maresal al nobilimii, cit Misa Staho-vici, un chefliu, sufletul societatii, un flecar.. . ." (1901, nr.348). Cu atit mai rau pentru voi, domnilor aparatori ai bitei.Dacä pina si mosierii-cheflii au inceput sa vorbeasca desprelibertatea de constlinta, inseamna ca intr-adevar mirsaviilela care se dedau popii nostri si politia noastri sint flranumar. . . . Ce o intereseazi pe usuratica noastra gloata« intelectuala », din rindurile careia se nasc oameni de teapad-lor Stahovici, oameni pe care ea ii aplauda, lucrurilenoastre sfinte, credinta noastra pravoslavnica si legaturilesacre care ne uneste cu ea?" . . . Repet: cu atit mai raupentru voi, domnilor aparatori ai absolutismului, ai credin-tei pravoslavnice, ai natiunii. Bune trebuie sa mai fie rin-duielile absolutismului nostru politist daca pina si religia

www.dacoromanica.ro

AGITATIA POLITICA SI PUNCTUL DE VEDERE DE CLASA" 261

a imbibat-o pink intr-atit cu spirit de pu§carie, incit Sta-hovicii" (care n-au nici un fel de convingeri ferme in pro-blemele religioase, ci sint interesati, dupl cum vom vedeamai departe, in trAinicia religiei) sint pltrun§i de o totaläincliferentä (dad, nu urI) &là de aceastä faimoasä sfintäcredintä a poporului"1 . . . Despre credinta noastrà eispun ca' este o ratkirell hi bat joc de noi pentru ci datoritäacestei « rAtkiri» ne temem de pkat §i fugim de el, neindeplinim fArà murmur obligapile, oricit de grele ar fiele, pentru cl gasim in noi aria §i curajul de a suporta dure-rea §i lipsurile §i nu ne infumuram cind avem succese §i cindsintem fericip" . . . Asta este miezul 1 De aceea le este scum-pi sfinta credintä pravoslavnicä; pentru cI ii invatä pe oa-meni &à suporte fArl murmur" durerea 1 Intr-adevAr, citde convenabilä este aceast k. sfintà credinta pentru claseledominante 1 Cind o societate este orinduitä astfel incit ominoritate infima huzure§te in bogatii §i se bucurä de putere,iar masa indurà mereu lipsuri" §i are de indeplinit obli-gatii grele", simpatia exploatatorilor pentru religie, care in-vata pe oameni sk. suporte ar k. murmur" iadul pe pimintcu gindul la raiul care se aft', chipurile, in ceruri, este cit sepoate de fireasci. tntrecindu-se in zelul &Au, ziarul Moskov-skie Vedomosti" lad sà-1 ia gura pe dinainte. Si in a§amasura 1-a luat gura pe dinainte, incit, ftird &Ili dea seama,a spur adearul. Ascultati mai departe: . . . Ei nici nu bAnu-iesc cI, datorità aceleiasi « rataciri», ei, d-nii Stahovici,mAnincl bine, dorm lini§tit §i duc o viatà veseli".

Sfintul adevar 1 Chiar a§a, chiar datorita imensei rAspindiriin masele populare a ratkirilor" religioase dorm lini§tit"§i Stahovicii, §i Oblomovii, §i toti capitali§tii no§tri, caretraiesc de pe urma muncii acestor mase, §i insu§i ziarulMoskovskie Vedomosti". Si cu cit se va raspindi mai multcultura in rindurile poporului, cu cit prejudecatile religioasevor fi in mai mare mksurä inaturate de constiinta socialisti,cu atit mai aproape va fi ziva victoriei proletariatului, careVa izbAri toate clasele asuprite de inrobirea in care traiescin societatea contemporanä.

Dar Moskovskie Vedomosti", pe care 1-a luat gura pedinainte cind a vorbit despre un punct, incearcl sà scapeprea u§or de o altä problemA interesand. Ziarul face vAdit o

www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

greseara cind crede ca Stahovicii nu banuiesc" importantaaratatä a religiei i cer reforme liberale dintr-o simplä usu-rintl". 0 asemenea explicatie a unui curent politic ostileste de o navitate intr-adevar pueri15.1 Iar faptul a in cazulde fall d-1 Stahovici nu este altceva decit un purtaltor decuvint al unui intreg curent liberal, lucrul acesta 1-adovedit cel mai bine chiar ziarul Moskovskie Vedomosti":altfel de ce era nevoie sä porneasca o intreaga campanieimpotriva unui singur referat? de ce era nevoie sal vorbea-sca nu despre Stahovici, ci despre toci Stahovicii, despregloata intelectuala"?

Aceasta greseala a ziarului Moskovskie Vedomosti"este, desigur, o greseall interesatà. Despre ziarul MoskovskieVedomosti", desigur, se poate mai curind spune cä nu vreadecit el nu se pricepe sl aplice punctul de vedere de clasäla analiza liberalismului care ii este oclios. Despre faptul cartu vrea nici nu mai e nevoie sà vorbim. Dar faptul ca nu sepricepe prezinta pentru noi un mare interes general, deoarecede acest pacat sufera foarte multi revolutionariSuferl de acest pacat i autorii scrisorii aparute in nr. 12 alIskrei", care ne invinuiesc cl am abandonat punctul devedere de clasa", clutind sä urmarim in ziarul nostru toatemanifestarile de nemultumire si de protest ale liberalilor;

autorii culegerii Lupta proletarr, i ai unor brosuri dinBiblioteca social-democrata." 119, care 10 inchipuie cà abso-lutismul nostru este dominatia absolutä a burgheziei; siMartinovii, care ne indeamna sà trecem de la campania de de-mascari sub toate aspectele (aclicl de la cea mai larga agitaciepolitica) impotriva absolutismului la lupta cu precaderepentru reforme economice (s1 dam ceva pozitiv" claseimuncitoare, si formullm in nurnele ei revendicari con-crete" de masuri legislative si administrative, care sal pro-mita anumite rezultate palpabile"); i Nadejdinii, carese intreabal nedumeriti in legatura cu corespondentele noa-stre despre conflictele cu statisticienii: doamne, dumnezeule,nu este oare acesta un organ pentru zemti?" 120.

To acesti socialisti uità ca interesele absolutismuluicoincid numai in anumite imprejurari i numai cu anumiteinterese ale claselor avute i, In plus, adeseori nu cu intere-sele tuturor acestor clase in general, ci cu interesele diferitelor

0 socialisti.

0

.

www.dacoromanica.ro

AGITATIA POLITICA g PUNCTUL DE VEDERE DE CLASA" 263

paturi ale acestora. Interesele celorlalte paturi ale burghe-ziei, precum §i interesele intelese mai larg ale intregii burghe-zii, ale intregii dezvoltari a capitalismului in general, gene-reaza in mod necesar o opozitie liberall Era de absolutism.Daca, de pilda, pe de o parte, absolutismul garanteaza burghe-ziei posibilitatea de a folosi formele cele mai brutalede exploatare, pe de altä parte el pune mil de piedici in caleaunei largi dezvoltari a fortelor de productie 0 a raspindiriiculturii, stirnind prin aceasta impotriva sa nu numai micaburghezie, ci uneori §i. marea burghezie; dad absolutismulgaranteaza (?) burgheziei ocrotire impotriva socialismului, pede altä parte aceastä ocrotire, in conditiile lipsei de drepturi apopulatiei, se transforma in mod necesar intr-o samavolniciepolitieneasca, care revoltà absolut pe toata lumea. Care esterezultatul acestor tendinte opuse, care este raportul dintrestarea de spirit sau orientarea conservatoare 0 cea liberaladin rindurile burgheziei in momentul de fata, aceastanu se poate deduce din citeva teze generale; aceasta depindede toate particularitatile situatiei social-politice in momentuldat. Pentru a stabili acest lucru trebuie sa cuno§ti aceasta.situatie in toate amanuntele ei, trebuie &I urmare§ti cu aten-tie toate ciocnirile de orice fel dintre guvern §i. oricarepaturl sociall, indiferent care ar fi ea. Tocmai in virtuteapunctului de vedere de clasa" unui social-democrat nu iieste permis sa. ramina nepasator fata de nemultumirea §iprotestele Stahovicilor".

Or, sociali§tii despre care am vorbit, atit prin rationa-mentele lor cit §i. prin activitatea lor, dau dovada de nepa-sare fata de liberalism, vadind prin aceasta a nu inteleg te-zele fundamentale ale Manifestului Comunist", aceastäevanghelie" a social-democratiei internationale. Gincliti-va, bunloara, la pasajul in care se spune a insa§i burgheziaofera material pentru educarea politica a proletariatului prinlupta ei pentru putere, prin ciocnirea dintre diferite paturi§i. grupuri din cadrul ei etc. 121 Numai in tarile libere dinpunct de vedere politic, proletariatul ajunge sa capete de lasine acest material (0 aceasta numai in parte). In Rusiainrobitä insà, noi, social-democratii, trebuie sal muncimactiv pentru a furniza clasei muncitoare acest material", cualte cuvinte trebuie sti lam asupra noasträ sarcina unei

www.dacoromanica.ro

264 V. I. LENIN

agitatii politice multilaterale, a unei campanii nationale dedemascare a absolutismului. i aceasta sarcinä este deosebitde imperioasa in perioadele de främintari politice. Nu tre-buie si uitam ca intr-un an de inviorare politica proletariatulpoate sa invete, in sensul educatiei revolutionare, mai multedecit In citiva ani de acalmie. Iata de ce tendinta sociali-§tilor despre care am vorbit de a ingusta, con0ient sau incon-§tient, amploarea 0 continutul agitatiei politice este deose-bit de daunatoare.

Mai departe, amintiti-v a. cuvintele cu privire la sprijinireade clue comuni0i a orictirei mi§cari revolutionare impotrivaregimului existent. Acestor cuvinte li se &à adeseori un sensprea ingust 0 nu sint extinse la sprijinirea opozitiei liberale.Dar nu trebuie &I uitam ea sint epoci in care orice ciocnirecu guvernul in jurul unor interese sociale progresiste, oricitde mica ar fi aceasta ciocnire ca atare, in anumite conditii(iar spryinul nostru constituie una dintre aceste condifii) poatesa se transforme intr-un incendiu general. Este de ajunssa reamintim cum s-a transformat In Rusia intr-o maremiKare sociali ciocnirea dintre studenti 0 guvern in jurulrevendicarilor studente0i, sau in Franta ciocnirea dintretoate elementele progresiste 0 clica militaristi in jurul unuiproces in care s-a dat o sentinta bazata pe falsuri 122 Iatade ce este de datoria noastri directa sa lamurim proletariatul,sa largim 0, prin participarea activi a muncitorilor, sa spriji-nim orice protest liberal 0 democratic, indiferent clack' varezulta dintr-o ciocnire intre zemti 0 ministerul afacerilorinterne, sau intre nobili 0 departamentul pravoslaviei politiste,sau intre statisticieni 0 pompaduri 123, intre tarani 0 zem-ski", intre sectanti 0 ureadnici etc. etc. Cine strimba dispre-tuitor din nas, invocind caracterul mizer al unora dintreaceste ciocniri sau zadarnicia" incercarilor de a le transfortnaintr-un incendiu general, acela nu intelege ca o agitatie po-litica multilaterali este tocmai focarul in care se intilnescinteresele vitale ale educatiei politice a proletariatului cuinteresele vitale ale intregii dezvoltari sociale 0 ale intre-gului popor in sensul tuturor elementelor sale democratice.Este o datorie directa a noastri &A ne amestecam in oriceproblemi liberala, sa ne stabilim atitudinea noastra proprie,social-democrata, fall de ea, O. luam masuri ca proletariatul

www.dacoromanica.ro

AGITATIA POLITICA $1 PUNCTUL DE VEDERE DE CLASA" 265

sa participe activ la rezolvarea acestei probleme i sa impunärezolvarea ei in sensul dorit de el. Cine se fere§te de acestamestec (indiferent care ar fi intentfile lui) capituleaza in fataliberalismului, dindu-i pe mini opera de educare politica'a muncitorilor, ceclind hegemonia luptei politice unor ele-mente care, in ultima instantl, sint conducltorii democra-tiei burgheze.

Caracterul de clasä al mi§carii social-democrate trebuiesi-§i gaseasca expresia nu in ingustarea sarcinilor noastrepina la nevoile directe i imediate ale unei mi§cari purmuncitore§ti", ci In conducerea tuturor aspectelor §i a tuturormanifestarilor marii lupte de eliberare a proletariatului,singura clasa cu adevarat revolutionara a societatii contem-porane. Social-democratia trebuie sa extindi intotdeauna §ineincetat influenta rni§carii muncitore§ti asupra tuturorsferelor vietii sociale i pofitice a societatii contemporane.Ea trebuie sl conduca nu numai lupta economica a muncito-riot, dar i lupta politica a proletariatului, ea nu trebuiesá piarcla nici un moment din vedere telul nostru final,trebuie sä propage intotdeauna, sa fereasca de denaturari

si dezvolte mai departe ideologia proletara teoria socia-lismului §tfintific, adica marxismul. Trebuie sà luptam nein-cetat impotriva oricarei ideologii burgheze, oricit ar fi destralucitoare i oricit ar fi la moda haina pe care ar imbraca-o.Sociali§tii despre care am vorbit se abat, de asemenea, dela punctul de vedere de clasä" i pentru ea sint indiferenti

in masura in care sint indiferenti fata de sarcina lupteiimpotriva criticii marxismului". Numai ni§te orbi pot sänu vada ca. aceasta criticl" a prins cel mai repede radacini inRusia §i a fost imbrati§ata in modul cel mai solemn de publi-cistica liberala rusk' tocmai pentru cã este unul dintre ele-mentele democratiei burgheze (astazi devenite con§tientburgheze), care in Rusia se afla In proces de formare.

In ceea ce prive§te lupta politica in special, tocmai punc-tul de vedere de clasä" este acela care cere ca proletariatulsä impingd inainte orice mi§care democratica. Din punctul devedere al revendicarilor ei politice, democratia muncito-reascl nu se deosebe§te principial de democratia burgheza, cinumai prin gradul acestor revendicari. In lupta pentru elibe-rarea economica, pentru revolutia socialista, proletariatul se

§i.

§i.

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

situeazI pe o bazI diferitl din punct de vedere principial §i.este singur (micul produator ii va veni in ajutor numaiin mIsura in care trece sau se pregIte§te sl treacI in rin-durile proletariatului). In lupta pentru eliberarea politicl insIavem multi aliati, fata de care nu ne este inglduit &à avem oatitudine de indiferenta. Dar, in timp ce aliatii no§tri dinrindurile democratiei burgheze, luptind pentru reformeliberale, vor privi intotdeauna inapoi, clutind sä aranjezelucrurile in a§a fel incit sä poata continua sä manincebine, sl doarmI linistit §i. sl ducI o viatI veselà" pe soco-teala altora, proletariatul va merge inainte, fIrI a aruncanici o privire inapoi, pinI la capIt. Qnd anumiti domniR.N.S. (autorul prefetei la memoriul lui Witte) 124 se vortirgui cu guvernul pentru drepturile unor zemstve investitecu putere sau pentru constitutie, noi vom lupta pentru orepublica democratici. SI nu uitam numai ea', pentru aimpinge pe cineva, trebuie intotdeauna sI tii mina pe umlrullui. Partidul proletariatului trebuie sI §tie sI prindI pe onceliberal tocmai in momentul cind e gata sä inainteze cu uncentimetru, §i. sI-1 facI sI inainteze cu un metru. Iar daciacesta se va inclpItina, vom merge inainte fIrà el §i peste el.

Lira" nr. 16 din 1 februarie 1902 Se Iipareile dupa lexted epdredIn tiarul jskra"

www.dacoromanica.ro

267

RASPUNS UNUI CITITOR"

Am primit urmatoarea scrisoare adresatä redactiei:

Referindu-se la problema agitatiei (dacii nu mi. insel, in nr. 13), « Iskra»se pronunti impotriva literaturii volante de agitatie (mid brosuri de doug-trei foi) pe teme politice. Dupi pirerea redactiei, aceasti literaturi este lido-cuiti cu succes de ziare. Ziarele sint, desigur, un lucru bun. Asta nu contestinimeni. Dar pot ele oare inlocui foile volante, care sint in mod special desti-nate si fie difuzate pe scari largi in mase? La redacde s-a mai primit o scri-soare din Rusia in care un grup de muncitori-agitatori isi spun pirerea inaceasti problemi. Raspunsul « Iskrei» la aceasti scrisoare videste o nein-telegere evidenti. Problema agitatiei este acum tot adt de importanta casi problems demonstradilor. De aceea ar fi de dorit ca redactia si puni dinnou aceasti problemi si, de data aceasta, si-i dea mai multi atentie.

Un eitifor".

Celui care 1.§i va da osteneala sa reciteasca cu atentie,o data cu aceasta scrisoare, §i. raspunsul nostru cat= Munci-torii din sud", aparut in nr. 13 al Iskrei" *, ii va fi usorsa se convinga el autorul scrisorii este acela care a vadito neintelegere evidenta. Nici vorba n-a fost ca Iskra" sa sepronunte impotriva literaturii volante de agitatie"; nimanuinu i-a trecut prin gind sa inlocuiasca' prin ziar foilevolante". Autorului i-a scapat faptul cä foile volante nusint altceva decit proclamatii. In privinta faptului ca unasemenea gen de literaturl ca proclamatiile nu poate fi inlocuitprin nimic §i. cà intotdeauna va fi absolut necesar, atit Mun-citorii din sud" cit §i Iskra" au fost intru totul de acord. Dar

* Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politick 1961, editia a doua,pag. 373 374. Note red.

www.dacoromanica.ro

268 V. I. LENIN

ei au fost de acord §i ca acest gen de literatura nu este sufi-cient. Daca vorbim despre necesitatea locuintelor confor-tabile pentru muncitori, fiind de acord cl ei n-au hranabunä in cantitate suficienta, aceasta, de buni seama, nu in-seamna cal sintem impotriva" hranei bune. Se pune deciintrebarea care este forma mai inalta de literatura de agitalie ?Punind aceasta intrebare, Muncitorii din sud" n-au pomenitnici un cuvint despre ziar. Aceastä trecere sub tacere putea,desigur, O. fie in functie de condipile locale, §i, fara a negindi citu§i de pupn sä combatem" pe corespondentiino§tri, noi nu puteam, fire§te, O. nu le =intim el §i. prole-tariatul trebuie sal infiinteze un ziar al sau, a§a cum au §i. facutalte clase ale populapei; ca nu este de ajuns sä se duelo munca flrimitata, ci este nevoie de o munca regulata,activa §i comuna a tuturor elementelor locale pentru editareaunui organ revolutionar.

In ceea ce prive§te insa bro§urile de 3-4 pagini", noinu ne-am pronunlat nicidecum impotriva" lor, ci am pusnumai la indoiala caracterul practic al planului de a face dinele o literatura regulatd, care si fie raspindità simultan inintreaga Rusie". Intrucit nu au mai mult de 3-4 pagini,ele vor fi, in fond, tot n4te proclamatii. Avem in toate col-turile Rusiei multe proclamatii §i studente§ti, §i munci-tore§ti foarte bune, care nu sint citu§i de puPn volu-minoase §i. echivaleaza chiar cu 6-8 pagini format mic.Or, o brosura cu adevarat de pop ularkare, in stare a Iiimu-reasai chiar §i unui muncitor cu totul nepregatit fie §i numai osingura problema oarecare, va fi, probabil, de un volum maimare §i nu va fi nici posibil §i nici necesar (avind in vedereca nu are o importanta vremelnica) sä fie raspindita simul-tan in intreaga Rusie". Admitind fara nici o rezerva absoluttoate formele de literatura politica, vechi §i noi, cu singuraconditie O.' fie intr-adevar o burial literatura politica, in cene prive§te, sfatul nostru ar fi si se lucreze nu la nascocireaunui tip intermediar intre foile volante §i. broprile depopularizare, ci la un organ revolutionar care sä meritein fapt numele de periodic (adica sa apara nu o data pelung, ci cel putin de 2-4 ofi pe lung) §i. pe intreaga Rusie.Iskra" nr. 16 din 1 februarie 1902 Se Iipdreste dor, foetal apdral

In xiarsd Iskra"www.dacoromanica.ro

269

SEMNELE FALIMENTULUI

Nu a trecut deck un an de cind glontul lui Karpovicidoborind pe Bogolepov, a curatat terenul pentru noulcurs" in domeniul politicii universitare a guvernului. Indecursul acestui an, noi am constatat in mod consecventcresterea neobisnuita a indignarii societatii, tonul neobisnuitde blind al cliscursurilor guvernantilor nostri, faptul preaobisnuit, din pacate, ca societatea, inclusiv o anumità parte astudentirnii, s-a lasat dusa de aceste noi discursuri si, in sfir§it, inurma indeplinirii promisiunilor pompoase ale lui Vannovski,o noul explozie de proteste ale studentilor. Pentru ceicare primavara trecuti a§teptau o noua era" §i credeau inmod serios ci feldwebelul tarist va realiza, fie §i intr-o dozamica, sperantele studentilor §i ale societatii, intr-un cuvint,pentru liberalii ru0 trebuie sa fie acum limpede cit de mults-au inselat acordind Inca o data credit guvernului, cit deputin indreptatiti au fost sä inceteze in primavarl mi§careain folosul reformei, mi§care care incepuse sa ia forme impu-natoare, §i sà se lase vrajiti de cintecele amagitoare alesirenelor guvernamentale. Dupà ce a fost calcatä promi-siunea de a reprimi in universitati pe toti cei care au avutde suferit anul trecut, dupà ce printr-o serie de nth masurireactionare a fost aruncati o provocare tuturor acelora carecereau o reformi reali a sistemului de invatamint, dupà oserie de noi rafuieli brutale cu demonstrantii, care au cerutfalitului fraudulos sl-§i indeplineasca obligatiile asumatefatä de ei, dupa toate acestea guvernul grijii parinte§ti"publica un regulament provizoriu" cu privire la organiza-tiile studentwi 125, plasmuit cu scopul impaciuirii", dar.. . .

www.dacoromanica.ro

270 V. I. LENIN

in locul implciuirii" li se infati§eaza tabloul incendiuluigeneral al dezordinilor" care a cuprins din nou toate insti-tutiile de invatämint.

Noi, revolutionarii, n-am crezut nici o clipa in seriozi-tatea reformelor promise de Vannovski. Noi n-am incetatsa spunem liberalilor ca circularele parintescului" general

rescriptele lui Nicolaie Obmanov * 126 nu constituie decit onoua manifestare a aceleia§i politici liberale in care absolu-tismul a devenit foarte iscusit in urma celor 40 de ani delupta impotriva du§manului dinauntru", adica impotrivatuturor elernentelor progresiste din Rusia. Noi am pus ingarda pe liberali impotriva visurilor absurde" pe aripilecarora au inceput &à se lase du§i dupl prirnele másuri luate deguvern in spiritul noului curs", noi am demascat intregulcaracter vadit mincinos al promisiunilor guvernamentale§i am spus societatii: dacà adversarul tau s-a zapacit la primulatac serios, nu pregeta sa-i dai noi lovituri, dublindu-leforta i frecventa . . . Revolutionarii au prezis aceasta cari-catura de drept de organizare, care este acordata astazi stu-dentilor ub forma de regulament provizoriu", chiar de lainceputul discutfilor cu privire la acest nou dar al guvernu-lui. Noi am §tiut la ce putem i la ce trebuie sa ne a§teptamdin partea absolutismului i a zadarnicelor lui eforturi refor-matoare. Noi am stiut cà Vannovski nu va impaciui" penimeni i nimic, el el nu va realiva nici un fel de speranteprogresiste i cl in mod inevitabil dezordinile" vor reincepeintr-o formà sau alta.

Anul a trecut, i societatea ** se afla la acela§i punct mort.Instituçiile superioare de invatamint, care e normal sä existeintr-un stat bine organizat, au refuzat din nou sl functioneze.Din nou zeci de mfi de tineri au fost sco§i de pe lagasulobi§nuit §i din nou se pune in fata societatii aceea§i probleml:ce va fi mai departe?"

Marea majoritate a studentilor refuza sa accepte regula-mentul provizoriu" i organizatille autorizate prin acesta.

Obrnanov mincinosul; joe de cuvinte: In loc de Nicolaie Romanov Nico-laic Obmanov. Nota trad.

** Aid, ca si In numeroase alte locuri din Reese volum, Lenin foloseste euvIntulsocietate nu in sensul obisnuit, ci Intr-un sens rnai restrins, intelegind prin acest termcapatura politiceste activi din rindurile claselor dominante (burghezia liberall, intelec-tuali, funccionari din aparatul de stat etc.). Note &ad.

si

i

www.dacoromanica.ro

SEMNELE FALIMENTULUI 271

Profesorii i§i exprima rnult mai limpede decit de obiceinemultumirea vial Eta de acest dar al guvernului. Si,intr-adevar, nu e nevoie sl fii revolutionar, nu e nevoiesa fii radical pentru a-ti da seama a o astfel de, scuzati,reforma" nu numai ca nu da. studentilor nimic care sa semenea libertate, dar nici nu e de loc indicati din punctul de vedereal introducerii in viata universitarl a unei cit de mid lini-§tiri. Oare nu reiese limpede, de la prima privire aruncataasupra acestui regulament provizoriu", el el creeaza dinainteo serie intreaga de prilejuri de ciocniri intre studenti §iautoritati? Oare nu e evident el aplicarea acestui regula-ment prezinta primejdia ca fiecare intrunire convocatalegal in cel mai pa§nic scop sä devina un punct de plecarepentru noi dezordini"? Incape oare vreo indoialà, de pilda,di, prin faptul ca prezideaza intrunirile, inspectia, cu ale eifunctii politiene§ti, va irita in permanentl pe unii, va provocaprotestul altora, va speria §i va reduce la tacere pe altii?Si nu este oare limpede el studentimea rusä nu va rabdaca la aceste intruniri continutul discutiilor sä fie determinatin mod grosolan a§a cum vor socoti de cuviintl" autori-facile ?

Or, dreptul" la intruniri §i. la organizatii daruit de guvernin forma absurda in care a fost conceput in regulamentulprovizoriu" este maximum din ceea ce absolutismul, rami-nind absolutism, poate da studentilor. Fiecare pas mai departein aceasta directie ar insemna o incalcare, egala cu sinuci-derea, a echilibrului care stä la baza relatiilor dintre putere§i supu§i". Sau O. se multumeasca cu acest maximum posi-bil pentru guvern sau sa intensifice caracterul politic, revolu-tionar al protestului lor aceasta este dilema pe care trebuies-o rezolve studentii. Si majoritatea lor opteaza pentru adoua solutie. in chemarile §i. in rezolutiile studente§ti, notarevolutionara rasuna mai categoric decit oricind. Politica dealternare a represiunilor bestiale cu saruturi de Iuda i§iface efectul §i revolutioneaza masa studenteasca.

Da, a§a sau altfel, studentii au rezolvat problema care lestatea in fati §i au declarat ca sint gata &I punä din noumina pe armele zvirlite (sub influenta cintecelor de sirena).Dar ce are de gind sl facà societatea, care s-a läsat, pe semne,adormitä de aceste cintece tradatoare? De ce continua ea

www.dacoromanica.ro

272 V. L LENIN

sl tacI i sa.' simpatizeze in tIcere"? De ce nu se aude nimicdespre protestele ei, despre sprijinul activ acordat de ea frl-mintarilor care reincep? SI fie ea oare hotIrità sl a§teptelini§titI" desa§urarea inevitabilelor evenimente tragice decare a fost insotità pina acum orice mi§care studenteascl?Se gindeqte ea Dare sä se limiteze la jalnicul rol de socotitoral jertfelor luptei §i de spectator pasiv al acestui tablou zgu-duitor ? De ce nu se aude glasul parintilor" acum, dndcopiii" au declarat farà echivoc cI sint gata sI aducl noijertfe pe altarul libertatii ruse? De ce societatea noastrInu sprijinI pe studenti cel putin a§a cum i-au sprijinit munci-torii? Doar nu fill i fratii lor, ai proletarior, invatl in insti-tutele superioare de InvItImint; or, i muncitorii din Kiev,

cei din Harkov, i cei din Ekaterinoslav §i-au manifestatfIt4 simpatia lor fatI de protestatari, fIrI a tine seama deseria de mIsuri preventive" luate de autoritItile politiene§ti§i in pofida amenintlrii acestora de a folosi impotriva demon-strantilor forta armatl. Oare aceastä manifestare a idealis-mului revolutionar al proletariatului rus nu va infiuentaasupra atitudinii societatii, pentru care soarta studentilorprezintä un interes vital i nemijlocit, i nu o va determinasä protesteze energic?

Dezordinile" studentwi din acest an incep sub auspiciidestul de bune. Simpatia gloatei", a strIzii" le este asigu-ratI. Ar fi o gre§eala de neiertat din partea cercurilor libe-rale dacl nu ar depune toate eforturile pentru ca prin sprijinulacordat la limp studentilor sI demoralizeze definitiv guvernul

sl-i smulgl concesii reale.Viitorul apropiat va arIta hi ce mIsurl cercurile noastre

liberale sint capabile de acest rol. Rezultatele mi§cIrii studen-te§ti actuale depind in mare mIsurà de rezolvarea acesteiprobleme. Dar, oricare ar fi aceste rezultate, un lucru estesigur: reinceperea dezordinilor studente§ti generale dupl operioada atit de scurtI de acalmie este un semn al falimentu-lui politic al orinduirii actuale. De trei ani viata universitarànu poate intra in normal, cursurile se tin cu hitreruperi,una dintre rotile mecanismului de stat inceteazi sa functio-neze §i, invIrtindu-se neputincios citva timp, se opre§te dinnou pentru o perioadà indelungatI. i acum nu incape nicio indoiall cá hi cadrul actualului regim politic nu existä

si

si

www.dacoromanica.ro

SEMNELE FALIMENTULUI 273

mijloace pentru vindecarea radicala a acestei boli. RaposatulBogolepov a incercat si salveze patria printr-un remediueroic", luat din arsenalul medicinei nicolaeviste, antedilu-viene. Se §tie care este rezultatul folosirii acestui remediu.Este evident cl in aceasth directie nu se poate merge maideparte. in prezent, politica de cochetare cu studentii asuferit un e§ec. Or, in afara de violentä §i cochetare, o atreia cale nu existl. Si fiecare noui manifestare a acestuifaliment neindoielnic al regimului actual va roade din ce ince mai adinc bazele lui, flcind ca guvernul sili piardaorice prestigiu in ochii cetatenilor indiferenti, marindnumarul persoanelor care i§i dau seama de necesitatea lupteiimpotriva lui.

Da, falimentul absolutismului este neindoielnic §i. abso-lutismul se grabe§te sa-1 aducä la cunmtinta intregii lurni.Oare nu este o declarare in stare de faliment introducereapazei intlrite" in nu mai putin de o treime a imperiului§i dezlantuirea ofensivei concomitente a autoritatilor localedin toate colturile Rusiei cu dispozitii obligatorii", careinterzic sub amenintarea unor pedepse mai drastice actiunicare §i a§a nu sint permise de legile ruse§ti? Orice dispo-Zitii exceptionale care anuleaza actiunea legion generalese presupune ca au, prin insi§i esenta lor, o actiune limitatain timp §i. spatiu. Se presupune ca conditii exceptionale ceraplicarea temporara in anumite localitati a unor masuriexceptionale pentru a restabili echilibrul zdruncinat, echi-libru in conditiile caruia este posibila actiunea nestingheritaa legilor generale. Acesta este rationamentul reprezentan-tilor regimului actual. Dar iata ca. sint 20 de ani §i mai binede cind a fost introdusa paza intarita. in cei 20 de ani de chideste ea in vigoare in principalele centre ale imperiului nus-a remit sa se ajungi la pacificarea" Orli, la restabilireaordinii sociale. Dupl 20 de ani de aplicare a acestui remediufoarte eficace se constatä ca boala subversivitatii", pentrucombaterea careia a fost creat, s-a extins atit de mult §i aprins radacini atit de adinci, incit aplicarea lui trebuie si fieextinsa asupra tuturor ora§elor §i centrelor industriale citde cit importantel Nu este oare aceasta o declarare in starede faliment pe care o fac falitii imi§i? Aparatorii convimiai actualei orinduiri (fall indoiali ci asemenea aparatori

www.dacoromanica.ro

274 V. I. LENIN

exista) trebuie sä se gindeasci cu groaza la faptul a incetulcu incetul populatia se obi§nuie§te cu acest remediu foarteeficace §i devine insensibili la injectarea unor noi doze.

In acelgi timp, de data asta ark' voia guvernului, iese laiveala falimentul politicii economice a acestuia. Economia de jafa absolutismului se baza pe exploatarea monstruoasä a Ora-nimii. Aceasta economic presupunea, ca pe o consecintainevitabila, epoci de foamete, care se repetau periodic pentrutäranii dintr-o localitate sau alta. /n aceste momente, statul-! ,,

mcercajefuitor O. pozeze in fata populatiei in rolul lutninosde binefIcator grijuliu al poporului pradat de el. Incepinddin 1891, foametea a atins proportii uria§e prin numarulvictimelor, iar din 1897 perioadele de foamete au inceput sase succeada aproape neintrerupt. /n 1892, Tolstoi spuneacu o ironic usturatoare ci parazitul se pregate§te sä hrInea-sea planta din a clrei seva se higne§te "127. Aceasta era, intr-adevar, o idee absurda. Astazi vremurile s-au schimbat,

o data cu transformarea foametei intr-o stare normala lasate, despre parazitul nostru se poate spune nu atit ca estepreocupat de ideea utopica de a da de mincare taranimiipridate, clt ci declara chiar aceasta idee drept o crima de stat.Scopul a fost atins: uriga foamete de azi are loc in conditiileunei taceri mormintale, neobi§nuite chiar la noi. Nu se audgemetele taranilor infometati, nu exista incercari de initiativaob§teasca in lupta impotriva foametei, ziarele nu sufla niciun cuvint cu privire la ceea ce se petrece la tara. Tacere deinvidiat, dar oare nu simt d-nii Sipeaghini cä aceasta lini§teaminte§te in foarte mare masurä de lini§tea dinaintea fur-tunii?

Orinduirea de stat care din cele mai vechi timpuri s-abazat pe sprijinul pasiv al milioanelor de tarani i-a adus peace§tia In situatia ca an de an sa nu fie in stare sà se hrineasca.Acest faliment social al monarhiei d-lor Obmanovi nu estemai putin semnificativ decit falimentul ei politic.

Cind va incepe, gadar, lichidarea afacerilor falitului nostrufraudulos? Va reu0 el oare mult timp sa traiasca de pe o zipe alta, peticinduli gaurile bugetului politic §i. financiarcu pielea de pe corpul viu al oganismului poporului? Duratamai mare sau mai mica a termenului pe care 11 va da istoriafalitului nostru va depinde de numeroi factori; dar unul

www.dacoromanica.ro

SEMNELE FALIMENTULUI 275

dintre cei mai importanti va fi gradul de activitate revolutio-nara de care vor da dovada oamenii care §i-au dat seamade falimentul complet al regimului actual. Descompunerealui a ajuns foarte departe, ea a luat-o cu mult inainteamobilkdrii politice a acelor elemente ale societatii care sintchemate sa fie groparii lui. In modul cel mai sigur, ceacare va realiza aceasta mobilizare politica va fi social-demo-cratia revolutionara, singura care va fi in stare sa dea abso-lutismului lovitura de moarte. Noua incaierare dintre stu-denti §i guvern ne &à tuturor posibilitatea §i ne obligl sa accele-ram aceasta actiune de mobilizare a tuturor fortelor socialeostile absolutismului. In viata politica, citeva luni de situa-tie de razboi echivaleaza cu ani intregi de istorie. Iar vremu-rile pe care le traim noi sint, intr-adevar, vremuri de razboi.

Idera" ar. 17 din 15 frbrmaris 1902 Se lip:Wile :hod Inelal :OralIn tiarid Iskra"

www.dacoromanica.ro

276

DIN VIATA ECONOMICA A RUSIEI

Sub acest titlu general intentionam A. publicam perio-dic, pe masuri ce vom aduna material, articole §i. noteconsacrate caracterizarii din punct de vedere marxist atuturor aspectelor vietii economice §i dezvoltarii economicea Rusiei. Acum, cind Iskra" a inceput si apara de douiofi pe luna, lipsa unei astfel de rubrici se resimte indeosebi.Totodata insa trebuie sa atragem in mod foarte seriosatentia tuturor tovar4ilor §i celor care privesc cu simpatiepublicatiile noastre ci, pentru ca aceasta rubrica sä apara(cit de cit regulat), este nevoie de un material deosebit debogat, iar in aceastä privinta redactia noastra se afla inconditii exceptional de nefavorabile. Un autor care scrielegal nici nu-§i poate imagina ce piedici elementare intim-pina uneori scriitorul ilegal" in realizarea intentiilor §istraduintelor lui. Si nu trebuie sä uitati, domnilor, ca noi nuputem sa mergem la biblioteca publica imperiala, undeziaristul are la dispozitia sa zeci §i. sute de publicatii despecialitate §i. de ziare locale. aci materialul pentru rubricaeconomica a unui ziar" cit de cit decent, adica cit de citviu, actual, care sa prezinte interes atit pentru cititor cit§i pentru scrlitor, acest material 11 gase§ti risipit tocmaiprin micile ziare locale §i prin publicatiile de specialitate,care in cea mai mare parte fie a sint inaccesibile din cauzapretului, fie cä nu sint puse de loc in comert (publicatiileguvernamentale, ale zemstvelor, publicatii medicale etc.).De aceea aparit.ia unei rubrici economice cit de cit accep-tabile poate fi asigurata numai cu conditia ca toil cititoriiziarului ilegal Si se comporte conform regulii: cu un

www.dacoromanica.ro

DIN VIATA ECONOMICA A RUSIEI 277

petic de la fiecare, saracul i§i face cama§a". Si, lasind la oparte once ru§ine, redactia Iskrei" trebuie si recunoascaci in aceasta privinta ea umbra' aproape complet dezbracata.Sintem incredintati ca masa cititorilor no§tri are posibili-tatea sI urmareasca §i urmare§te intr-adevar pentru sine"cele mai variate publicatii de specialitate §i locale. Numaiatunci chid fiecare cititor, de fiecare data cind intilne§teun material interesant, i§i va pune intrebarea: oare la redac-tia ziarului nostru exista acest material? ce am fIcut eu pentrua o pune la curent cu acest material? numai atunci vomreu§i ca toate fenomenele de seama din viata eeonomicaa Rusiei sä fie apreciate nu numai din punctul de vedereoficial, prin osanalele ridicate de cei de la Novoe Vremea" 128§i de Witte, nu numai de dragul tinguielilor traditionaleliberale-narodnice, dar §i din punctul de vedere al social-democratiei revolutionare.

Ei, §i acum, dupa aceste tinguieli neliberale, sa trecemla chestiune.

I. CASELE DE ECONOMII

Case le de economii au devenit in ultimul timp unuldintre cele mai preferate pretexte pentru inaltarea de osanale.Doar el de acest pretext se folosesc nu numai cei care inaltaosanale in stilul lui Witte, ci §i cei care inalta osanale en-tice". Alde David §i Hertz, Cernov §i Bulgakov, Prokopo-vici si Totomiant, intr-un cuvint top partizanii criticiimarxismului", devenitä la mod*/ (ca 51 nu mai vosbim deprofesori serio§i, cum sint alde Kablukov §i Kari§ev), tiplpe diferite tonuri §i voci: ace§ti ono doc§i vorbesc despreconcentrarea capitalului 1 Dar chiar §i numai casele deeconomii constituie o dovada a descentralizarii capitalului.Vorbesc despre cre§terea mizeriei I In realitate insi seconstata o cre§tere a micilor economii populare".

SI luam datele oficiale cu privire la casele de economiidin Rusia in 1899 129, pe care ni le-a trimis un om binevoitor,§i sa le examinam mai indeaproape. In 1899, in Rusiaerau in total 4 781 de case de stat pentru economii, numarin care intrau 3 718 case de la oficiile po§tale-telegrafi.ce. §i84 de case ale fabricilor §i uzinelor. In cinci ani (din 1895Ora in 1899), numarul caselor a crescut cu 1 189, adicI cu

www.dacoromanica.ro

278 V. I. LENIN

o treime. Numirul depunatorior a crescut in acelasi tirnpde la 1 664 000 la 3 145 000, adica cu aproape un milion

jumatate (cu 89%), suma depunerilor in bath a crescutde la 330 000 000 de ruble la 608 000 000 de ruble, adici cu278 000 000 de ruble, sau cu 84%. Asadar, dupä cum sevede, o crestere uriasa a economiilor populare"?

Dar iata ca, totodata, sare in ochi urrnatorul fapt. Dincele ce s-au scris despre casele de economii se stie ca, indeceniul al 9-lea si inceputul deceniului al 10-lea, suma depu-nerilor a crescut eel mai rapid in anii de foamete, 1891 si1892. Ateasta pe de o parte. Pe de altä parte, stim ca intoati aceasta perioada in general, in deceniile al 9-lea sial 10-lea luate la un loc, paralel cu cresterea economiilorpopulare" a avut loc un proces uimitor de rapid si de accen-tuat de saracire, de ruinare si de infometare a Oranimii.Pentru a intelege cum pot fi compatibile aceste fenomenecontradictorii, trebuie sä amintim ca principala caracteri-stica a vietii economice a Rusiei in perioada mentionata estedetvoltarea economiei bäneti. Cit despre cresterea depunerilorla casele de economii ca atare, acest lucru nu dovedestenicidecum cresterea economillor populare" in general, cinumai cresterea (uneori chiar numai concentrarea In insti-tutiile centrale) a economillor" bänesti. Pentru taranime,de pilda, In conditiile trecerii de la economia naturala lacea baneasca, este pe deplin posibil ca economiile banestisd creased, intreaga suma a economillor populare" redueindu-se.Taranul de modi veche ii tinea economiile la ciorap,cind avea econornii bänesti, dar in cea mai mare parteaceste economii erau alcatuite din griu, furaje, pinza,lemne i alte obiecte in natura". In prezent, taranul rui-nat si care continua sä se ruineze nu are economii niciin natura, nici in bath, iar o minoritate infima de taraniimbogatiti acumuleaza economii banesti, care incep sanimereasca la casele de economii ale statului. Asadar estecu totul explicabil de ce in acelasi timp cu cresterea foameteicresc i depunerile, fenomen care inseamni nu riclicareabunastarii poporului, ci inlaturarea vechiului Oran, de sinestatator, de catre noua burghezie sateasca, as:ha de citreOranii instariti, care nu pot sl-si duel gospodaria fàräa angaja muncitori agricoli sau

si

-zileri.www.dacoromanica.ro

DIN VIATA ECONOMICA A RUSIEI 279

0 interesantä confirmare indirecta a celor spuse o con-stituie datele cu privire la repartizarea depunatorflor dupiocupatii. Aceste date se referl la posesorii a aproape 3 000000(2 942 000) de carnete, insumind depuneri de 545 000 000 deruble. Suma medie depusa este de 185 de ruble dupa cumvedeti, aceastä suma arata limpede ci precumpanitorisint depunatorii care alcatuiesc o infima minoritate apoporului rus, noroco§ii" cu avere motenitä sau dobinditä.Cei care depun sumele cele mai mad sint clericii: 46 000 000de ruble la 137 000 . de carnete, adica cite 333 de ruble defiecare carnet. Dupa cum se vede, grija de mintuirea sufle-telor turmei nu este o afacere chiar atit de nerentabill . . .

Apoi vin proprietarii funciari: 9 000 000 de ruble la 36 000de carnete, adica. cite 268 de ruble de fiecare carnet; maideparte negustorii : 59 000 000 de ruble la 268 000 decarnete, adical cite 222 de ruble de fiecare carnet; apoiofiterii cite 219 ruble de fiecare carnet; functionariicivili cite 202 ruble. Numai pe al §aselea loc se afla agri-cultura §i alte indeletniciri de la sate": 640 000 de carnete,insumind 126 000 000 de ruble, adica cite 197 de rublede fiecare carnet; apoi servicii particulare" cite 196de ruble; diverse alte ocupatii" cite 186 de ruble;mestesugurile de la orq cite 159 de ruble; prestare deservicii" cite 143 de ruble; munca in fabrici fi in sOnecite 136 de ruble, §i. pe ultimul loc gradele militare inferioare"

cite 86 de ruble.Asada; muncitorii din fabrici §i. uzine ocupl, in fond,

ultimul loc in ceea ce prive§te marimea economiilor (cuexceptia soldatilor, pe care-i intretine statul)1 Chiar ser-vitorii au in medie economii mai mad (143 de ruble defiecare carnet, fall de 136 de ruble) si numarul depunatorilordin rindurile lot este mult mai mare. Anume: la servitori333 000 de carnete, insumind 48 000 000 de ruble, iar lamuncitorii din fabrici §i. uzine 157 000 de carnete, insumind21 000 000 de ruble. Proletariatul, care creeazä toate boga-tiile aristocratiei noastre ci ale magnatilor noctri, este pusin conditii mai proaste decit servitorii acestora 1 Din numarultotal al muncitorlior ruci din fabrici §i. uzine (nu mai putinde 2 000 000 de oameni), numai aproximativ a !area parte 1."are posibilitatea si faci depuneri la casele de economii,

www.dacoromanica.ro

280 V. I. LENIN

§i Inca depuneri cit se poate de neinsemnate, §i aceastacu toate ci intregul venit al muncitorilor este exclusivbanesc §i. a' adeseori ei sint nevoiti sa-§i intretina familia latara, ceea ce face ca depunerile kr, in cea mai mare parte,sä nu fie citu§i de putin economii" in sensul propriu alcuvintului, ci numai sume puse deoparte pina cind urmeazisa le expedieze acasa etc. Ca sa nu mai vorbim de faptulci in rubrica munca in fabrici §i uzine" au fost inclusi,probabil, functionari de birou, mai§tri, supraveghetori,intr-un cuvint, oameni care nu sint nicidecum muncitoripropriu-zi§i.

In ce prive§te taranimea daca consideram ca ea esteinclusi mai cu seami in rubrica agricultura §i alte indelet-niciri de la sate" reiese ca marimea medic a economiilorei este, dupl cum vedem, mai mare chiar decit a celorincadrati in servicii particulare, depa§ind considerabil eco-nomiile medii ale celor care au o ocupatie la orar (adicl,probabil, pravalia§i, meseria§i, portari etc.). Evident, ace§ti640 000 de tarani (la numarul total de aproximativ 10 000 000de gospodarii sau familii), avind 126 000 000 de rublela casele de economii, fac parte exclusiv din burghqia Pirii-neasc.i. La ace§tia §i, poate, §i la taranii care sint foarte apro-piati de ace§tia se refera datele cu privire la progresulagriculturii, la raspindirea ma§inilor, la ridicarea niveluluicultivarii pamintului §i. a nivelului de trai etc., date pecare le folosesc alde d-nii Witte impotriva sociali§tilor pentrua dovedi cresterea bunastärii poporului", iar d-nii libe-rali (§i critici") pentru a combate dogma marxista" cuprivire la pieirea §i. decaderea micii productii in agricul-tura. Ace§ti domni nu observä (sau se fac ea nu observa)ca decaderea micii productii i§i gase§te expresia tocmaiin faptul ca din rindurile micilor producatori se desprindeun numar infim care se imbogâte§te pe seama ruinariimaselor.

i mai interesante sint datele cu privire la repartizareanumarului total de depunatori dupi marimea depunerilorkr. In cifre rotunde, aceasta repartizare se prezinta astfel:din 3 000 000 de depunatori, 1 000 000 au depuneri pia /a25 de ruble. Ei au in total 7 000 000 de ruble (din 545 000 000de ruble, adica in total 12 copeici din fiecare 10 ruble

www.dacoromanica.ro

DIN VIATA ECONOMICA A RUSIEI 281

ale sumei totale a depunerilor 1). Marimea medie a depu-nerilor lor este de fapte ruble. Prin urmare, depunatoriiintr-adevar mid, care constituie o treime din numarultotal, poseda numai 1/83 parte din toate depunerile. Maideparte, depunatorii care au de la 25 ping la 100 deruble constituie a cincea parte din nurnarul total (600 000) §i.au in total 36 000 000 de ruble, in medie dte 55 de ruble.Unind aceste doui categorii, rezultä &à mai mull de jumd-tate din numarul depunatorilor (1 600 000 din 3 000 000)au numai 42 000 000 de ruble din 545 000 000, adicl1/12. Dintre ceilalti depunatori, instasiti, 1 000 000 au dela 100 ping' la 500 de ruble in total ei au 209 000 000 deruble, cite 223 de ruble de depunator. 400 000 de depung-tori au fiecare peste 500 de ruble; in total ei au 293 000 000de ruble, cite 7-62 de ruble de fiecare depungtor. Prin urmare,ace§ti oameni, in mod evident bogati, care constituie maipulin de 1/7 din numarul total al depunatorilor, detin maimull de jumatate (54%) din intregul capital.

A§adar, concentrarea capitalului in societatea contempo-rang', starea de napastuire a maselor populatiei se manifestadeosebit de puteynic chiar intr-o insthutie special adaptatgpentru fratele mai mic", pentru populatia putin instarità,deoarece limita maxima a depunerilor a fost fixati prinlege la 1 000 de ruble. i trebuie sa relevam di aceastgconcentrare a avutiei, proprie oricarei societati capitaliste,este §i mai accentuati in tgrile inaintate, cu toatä mareademocratizare" a caselor de economii de acolo. Depilda, in Franta, la 31 decembrie 1899 erau 10 500 000de carnete la casele de economii, insumind 4 337 000 000de franci (francul valoreazà ceva mai putin de 40 de copeici).In medie revin 412 franci de carnet, sau circa 160 de ruble,adica mai pa/in decit depunerea medie in casele de economiidin Rusia. Numarul micilor depunatori in Franca e, de ase-menea, relativ mai mare decit in Rusia: aproape o treimedintre depunatori (3 000 000 §i 1/3) au depuneri care seridica ping' la 20 de franci (8 ruble), in medic cite 13 franci(5 ruble). In total, ace§ti depunitori au numai 35 000 000de frand din suma totala de 4 337 000 000, adica 1/128.Depunatorii care au pina la 100 de franci alcatuiesc cevamai mult de jumatate din numarul total (5 300 000) §i au in

www.dacoromanica.ro

282 V. L LENIN

total 143 000 000 de franci, aclicl 1/33 din suma totalà adepunerilor. DimpotrivA, depunatorii care au 1 000 defranci si mai mult (400 de ruble si mai mult), alcAtuind maipu/in de a cincea park (18,5°/a) din numarul total al depunl-torilor, concentraz1 peste cloud treimi (68,70/o) din sumatotall a depunerflor, anume 2 979 000 000 de franci din4 337 000 000 .

In felul acesta, cititorul are acum in fata sa un oarecarematerial pentru a aprecia rationamentele criticilor" nostri.Unul si acelasi fapt: uriasa crestere a depunerflor in caselede economii si mArirea in special a numArului micilordepunatori este interpretat in diferite feluri. Criticul marxis-mului" spune: creste bunIstarea poporului, creste descen-tralizarea capitalului. Socialistul spune : economiile in natuel"se transformA in economii banesti, creste numArul Ora-nilor instArici, care se transform:4 in burghezie si care tran-sforml economiile lor in capital. Incomparabil mai repedecreste numArul taranilor impinsi in rindurile proletariatului,care traiesc din vinzarea fortei lor de munci si care depun(fie pentru un timp limitat) pArticele din minusculele lorvenituri la casele de economii. Marele numAr de mici depu-nätori demonstreazA tocmai marele numAr al sAracilor insocietatea capitalistA, deoarece in suma total:4 a depunerflorpartea acestor depunAtori este infiml.

Se pune intrebarea: prin ce se deosebeste un critic"de burghezul cel mai obisnuit?

SI mergem mai departe. SA vedem ce intrebuintare sedl si cum anume sint intrebuintate capitalurile caselorde economii. In Rusia, aceste capitaluri intAresc in primulrind puterea statului burghez politienesc si militar. Guyer-nul tarist (dupä cum am arAtat in articolul de fond dinIskra" nr. 15) * dispune de aceste capitaluri, fArA a fi supusunui control, la fel cum dispune de toate celelalte bogatiiale poporului care intri in miinile sale. El imprumutA"foarte linistit din aceste capitaluri sute de milioane pentruplata expeditiilor sale in China, pentru pomeni pe care leface capitalistilor si proprietarflor funciari, pentru reinar-marea armatei, marirea flotei si altele. Asa, de pildà, in

Vezi volumul de fail, pag. 253 259. Nola red.

www.dacoromanica.ro

DIN VIATA ECONOMICA A RUSIEI 283

1899, din suma totall de 679 000 000 de ruble aflate incasele de economii, 613 000 000 constituiau titluri purta-toare de dobind1, i anume: 230 000 000 imprumuturi destat, 215 000 000 titluri ipotecare ale bancilor agricole§i 168 000 000 titluri de imprumut ale clilor ferate.

Statul face un ghe§eft" foarte bun: in primul rind, elacoperä toate cheltuielile pentru casele de economiiobtine un profit net (care pina acum constituia un capitalde rezervI al caselor de economii); in al doilea find, elobligd pe depunItori s acopere deficitele econorniei noastrede stat obliga sI dea vistieriei statului bath cu imprumut).Intre 1894 §i 1899, cifra medie a värsaMintelor In caselede economii se ridica la 250 000 000 de ruble pe an, iar aplatilor la 200 000 000 de ruble. Prin urmare, se obtineacite cinckeci de milioane anual pentru a cirpi prin imprumuturi

pungii vistieriei statului, pe care numai cine nuvrea n-o jefuie§te. De ce sä se teamA de un deficit de peurma azvirlirii banilor pe räzboaie i pe danii fAcute camarileide la curte, mo§ierilor i fabricantilor 1 Din economiilepoporului" se poate acoperi oricind o suml frumusicl 1

In paranteza relevIm cä statul face un ghe§eft rentabilin parte pentru ca scade continuu dobinda la depuneri,iar aceasta dobinda este mai mica decit dobinda la titluri.De pilda, in 1894 dobinda la depuneri era de 4,12%, latitluri 4,34%; in 1899 3,92% §i 4,02%. Reducereadobinzii este, dupa cum se §tie, un fenomen care este comuntuturor cdrilor capitaliste i care demonstreazi cel maiconcret i mai pregnant cre§terea marelui capital §i a mariiproduciii pe seama celei mici, deoarece dobinda este deterrni-natl, in ultiml instanta, de raportul clintre suma totali aprofiturilor i suma totalã a capitalului investit in productie.De asemenea nu se poate trece sub tIcere nici faptul cávistieria statului exploateaza din ce in ce mai intens muncafunctionarilor de la po§tà i telegraf: la Inceput ei se ocupaunumai de operatille de po§tä, cárora li s-a adaugat apoitelegraful, iar acum le-au fost aruncate pe umeri i operapilede incasAri i plati la casele de economii (reatnintim ca, din4 781 de case, 3 718 sint pe lingä po§ta i telegraf). 0 ingro-zitoare intensificare a incordArii muncii, prelungirea zileipe munca iatä ce inseamni aceasta pentru masele de mici

0

(ii

glurile

www.dacoromanica.ro

284 V. I. LENIN

functionari de la po§t1 i telegraf. at despre plata lor,statul se zgirce9te asemenea celui mai cArpanos chiabur:celor de jos, functionarilor incepAtori, li se plAtesc lite-ralmente salarii de miterie, stabilindu-se i o nesfir§itA ierar-hie de gradatii cu majorari de cite 25 de copeici sau 50 decopeici, iar perspectiva unei pensii derizorii dupi 40-50 deani de jug este menitä sl inrobeasc a. mai tare pe acestautentic proletariat functionaresc".

Dar sA revenim la intrebuintarea capitalurilor caselor.Am vazut cal 215 000 000 de ruble sint depuse (din voiaguvernului rus) in titluri ipotecare ale bAncilor agricole,iar 168 000 000 de ruble in titluri de imprumut ale cailorferate. Acest fapt constituie un prilej pentru Inca o manifestarea profunzimii de gindire burgheze . . . pardon, critice", foarteraspinditA In ultimul timp. In fond, ne spun aide Bernstein,Hertz, Cernov, Bulgakov i altii de teapa lor, acest faptinseamnA CA micli depunatori ai caselor de economii devinproprietari ai thilor ferate, posesori ai ipotecilor asupra pamin-turilor. Intr-adevar, chiar intreprinderi pur capitaliste §i.

colosal de mari, cum sint caile ferate i bAncile, se descen-tralizeaza, pretind ei, tot mai mult, se fArimiteaza, trec inmina micilor proprietari prin cumpArarea de catre ace§tiaa actiunilor, a obligatiilor, a titlurior ipotecare etc., astfelincit in realitate cre§te numArul celor avuti, numarul pro-prietarilor, iar acesti marxisti ingu§ti fac caz de teoria inve-chita a concentrArii i de teoria pauperizArii. DacA, de pildA,muncitorii rusi din fabrici §i din uzine au, potrivit157 000 de carnete la casele de economii, insumind 21 000 000de ruble, circa 5 000 000 de ruble din aceastA sumi sintdepuse in titluri de imprumut ale cailor ferate §i. aproape8 000 000 de ruble constituie titluri ipotecare ale bAnciloragricole. Prin urmare, muncitorii rusi din fabrici §i. din uzinesint proprietari de cAi ferate in valoare de nici mai multnici mai putin 5 000 000 de ruble §i proprietari de pAmintin valoare de nici mai mult nici mai putin 8 000 000.Poftim de mai vorbiti de proletariat 1 Prin urmare, munci-torii Ii exploateazi pe proprietarii funciari deoarece primesc,sub forma' de dobinzi la titlurile ipotecare, o pArticicA dinrentA, adica. o pArticica din plusvaloare. Da, tocmai acestaeste modul cum rationeazA cei mai noi critici ai marxismului...

si

www.dacoromanica.ro

DIN VIATA ECONOMICA A RUSIEI 285

Si §titi ce? eu sint gata, poftim, sa accept aceastlparere larg raspindita potrivit careia critica" trebuiesalutata, deoarece a introdus mi§care in teorie, care, chipu-rile, ar fi stagnat, sint gata &à accept, dar cu o conditie.La timpul lor, sociali§tii francezi faceau exercitii pentruali perfectiona capacitatile propagandistice §i agitatoriceanali7ind sofismele lui Bastiat, cei germani dezlegIndsofismele lui Schultze-Delitsch, noul, sociali§tilor ru§i.,ne-a revenit deocamdata; dupi cum se vede, numai compa-nia critidlor". Iata, sint gata sa strig: traiasca critica I'eu condifia ca noi, sociali§tii, sa introducem pe o scardcit mai largii in propaganda noastra §i in agitafia in rindurilemaselor analiza tuturor sofismelor burgheze ale criticii"la moda. Sinteti de acord cu aceasta conditie? Atuncisä batem palma I in treacat fie zis, burghezia noastri pas-treaza din ce in ce mai mult tacerea, preferind aparariiteoreticienilor burghezi apararea arhanghefilor tari§ti, §i.

nouà ne va fi foarte comod &à folosim pe critici ca avocatiai diavolului".

Prin intermediul caselor de econornii, tot mai multimuncitori §i. mid producatori devin participanti la marileintreprinderi. Acest fapt este in afari de orice indoialà.Dar acest fapt dovede§te nu cre§terea numarului de pro-prietari, ci 1) cre§terea socializarii muncii in societatea capi-talista §i 2) subordonarea crescinda a midi productii facide cea mare. Sa luam pe depunatorul rus neavut. Cei careau pina la 100 de ruble constituie, dupa cum am vazut, maimult de jumatate, anume 1 618 000, cu un capital de 42 000 000de ruble, adica cite 26 de ruble de depunator. Prin urmare,acest depunator posedl" pentru vreo 6 ruble cai ferate,pentru vreo 9 ruble paminturi". Devine el oare de peurma acestui fapt avut" sau proprietar"? Nu, el famineun proletar, nevoit &Ali vindi forta de munca, adica. &Ise inrobeascI proprietarilor mijloacelor de productie. Iarparticiparea" lui la caile ferate §i. la bInd" nu dovede§tedecit ca capitalismul implete§te din ce in ce mai strins intreei pe diferitii membri ai societatii §i diferitele clase. Inter-dependenta diferitilor producatori era cu totul infima inconditiile economiei patriarhale; acum ea devine tot maimare. Munca caplet din ce in ce mai mult un caracter

www.dacoromanica.ro

286 V. I. LENIN

social, intreprinderile devin din ce in ce mai putin parti-culare", raminind totu§i aproape in intregime in miinile unorpersoane particulare.

Prin participarea sa la o mare intreprindere, micul depuna-tor se impletefte cu aceasta intreprindere. Cine trage foloasede pe urma acestei impletiri? Marele capital, care i§iextinde operatiile, platind micului depunator nu mai mult(adeseori chiar mai putin) decit oricarui creditor §i. fiindcu atit mai independent de micul depunator cu cit ace§ti depu-nitori sint mai mici §i. mai farimitati. Am vazut ca chiarpartea din capitalul caselor de economii care revine micilordepunatori este extrem de mica. i atunci cit de infimaeste partea care le revine din capitalul marilor magnati dela caile ferate §i de la band? Dind pe mina acestor magnatifarimita de capital de care dispune el, micul depunator estepus intr-o noud dependeng fata de marele capital. El nicinu se poate gindi sa dispunä de acest mare capital; pro-fitul" lui este ridicol de mic (la 26 de ruble cite 4% = 1rubli pe an !). In schimb, in caz de faliment, el pierde inintregime chiar §i aceste jalnice farimite. Numarul mareal acestor mid depunatori inseamnä nu farimitarea mareluicapital, ci intarirea puterii marelui capital, care dispune chiarde cele mai mid farimite ale economiilor populare". Prinparticiparea la o mare intreprindere, micul depunator nudevine un gospodar mai independent, ci o persoani §i. maidependentd de marele capitalist.

Din cre§terea numarului midlor depunatori rezultà nulini§titoarea concluzie filistini in sensul cre§terii numaruluicelor avuti, ci concluzia revolutionara in sensul accentu-arii dependentei celor mici de cei mari, cu privire la ascu-tirea contradictiei dintre caracterul tot mai social al intre-prinderilor si mentinerea proprietatii private asupra mij-loacelor de productie. Cu cit casele de economii se dezvoltamai mult, cu atit micii depunatori devin mai interesatiin victoria socialista a proletariatului, singura care ii vaface participanti" reali, §i nu fictivi la avutia sociala §i leva da posibilitatea sa dispunä de ea.

"Iskra" sr. 17 din 15 februarie 1902 Se 1ipareite dupel textuf aparn1In xiand Iskra"

www.dacoromanica.ro

287

RAPORTUL REDACTIEI ZIARULUI ISKRA"LA CONSFATUIREA (CONFERINTA) COMITETELOR

P.M. S.D.R. 181

5 martie 1902

Tovara§i 1 Abia alaltaieri am primit in§tiintarea cu pri-vire la convocarea consfatuirii pentru 21 martie, precum§i o cormmicare cu totul neasteptata a planul initial dea organiza o conferinta a fost inlocuit cu planul de a orga-niza un congres de partid. Cine a facut aceasta inlocuireneasteptata §i nemotivata, nu §tim. In ce ne prive§te,consicleram aceasta inlocuire extrem de nepotrivita, pro-testam irnpotriva unor astfel de schimbari rapide ale hota-ririlor cu privire la Masud deosebit de complexe §i de impor-tante pentru partid, §i sfatul nostru staruitor este de a sereveni la planul initial de organizare a unei conferinte.

Pentru a ne convinge cit de necesar este acest lucru,e suficient, dupa parerea noastra, si se analizeze mai atentordinea de zi (Tagesomlnung) a congresului, care deasemenea ne-a fost comunicata abia alaltaieri si desprecare noi nu §tim clack' este numai un proiect al Tagesord-nung-ului propus de o organizatie sau de mai multe. inlista sint inscrise nouà probleme, care urmeaza O. fie dis-cutate la congres in urmatoarea ordine (expun pe scurtcontinutul problemelor): A) Lupta economica; B) Luptapolitica; C) Agitatia politica; D) 1 Mai; E) Atitudineafata de elementele opozitioniste; F) Atitudinea fata de gru-purile revolutionare care nu fac parte din partid; G) Orga-nizarea partidului; H) Organul central §i I) Reprezentantadin sträinatate §i organizatiile de partid din straina'tate.

www.dacoromanica.ro

288 V. I. LENIN

In primul rind, prin arhitectura ei, precum 0 prin felulcum au fost redactate unele probleme, aceasta lista produceo puternica impresie de economism". Noi nu credem,desigur, a organizatia care a propus aceasta lista ar maiavea 0 acum conceptii economiste" (de0 pita /a un anumitgrad acest lucru nu este absolut imposibil), dar rugam petovara0 sa nu uite el trebuie &à se tina seama 0 de opiniapublica a social-democratiei revolutionare internationale 0de rann4ite1e economismului", care mai sint Inca raspin-dite la noi. Ginditi-va: partidul de avangardi al lupteipolitice convoaca un congres in momentul celei mai marimcordari a tuturor fortelor revolutionare 0 opozitionisteale %aril care au inceput asaltul direct impotriva absolutis-mului, 0 deodati pe primul plan este pusa lupta economica",0 abia dupd ea politica" I 1 Oare aceasta nu inseamni acopia traditionala eroare a econom4tilor" no§tri dupa careagitatia politica (resp. * lupta) trebuie el vina dupa ceaeconomica? Se poate oare concepe ca unui partid social-democrat din Europa intr-un moment revolutionar sa-ivini in mime ca dintre toate problemele sa Puna pe primulplan problema mi§carii sindicale? Sau si luam aceastiseparare a problemei agitatiei politice de problema lupteipolitice I Oare nu se vade§te aid obimuita eroare a celorcare contrapun agitatia politica luptei politice ca cevaprincipial deosebit, ca ceva care apartine unui alt stadiu?Sau, in sfir0t, cum si ne explicam faptul CI pe ordinea dezi demonstratiile figureaza in primul rind ca un mijloc delupta economical ??i doar nu trebuie sä uitim ciin prezent o serie intreaga de elemente straine social-demo-cratiei aduc acuzatii de economism" intregii social-demo-cratii: asemenea acuzatii aduc 0 Nakanune", 0 VestnikRusskoi Revoliutii", 0 Svoboda", ba chiar (chiar I) 0Russkoe Bogatstvo". Nu trebuie sä se uite ca, oricarear fi rezolutiile conferintei, insä0 ordinea de zi va ramineun document istoric pe baza caruia se va judeca niveluldezvoltatii politice a intregului nostru partid.

In al doilea rind, izbitor in ordinea de zi este faptul capune (cu citeva zile inainte de congres I) probleme care

respective sau. Note trati.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL REDACTIEI ZIARULUI ISKRA" 289

trebuie discutate numai dupa ce au fost pregatite subtoate aspectele, numai atunci cind este posibil sa se ia hod:-rid cu adevarat precise, cu adevarat dare, altfel este pre-ferabil O. nu fie discutate deocamdata. De pilda, puncteleE §i. F: atitudinea fad de curentele opozitioniste §i fati decelelalte curente revolutionare. Aceste probleme trebuie safie examinate dinainte din toate punctele de vedere, sä sealcatuiasca rapoarte pe aceasta tetra, si se lamureasca deo-sebirea dintre nuantele existente, §i numai atunci sa seadopte rezolutii care g aduca intr-adevär ceva nou, care sipoata servi ca un indreptar real pentru intregul partid §inu numai g repete traditionalele banalitati". Ginditi-va:putem noi oare in decurs de citeva zile si elaboram o hotä-tire fondad, motivata §i care sä %ink' seama de toate cerintelede ordin practic ale mi§carii, in problema atitudinii fagde grupul revolutionar-socialist «Svoboda »" sau fag departidul" nou ivit al sociali§tilor-revolutionari"? Nu maivorbim de impresia, cel putin stranie, pe care o va produceasupra 'tuturor faptul ca se vorbe§te despre grupurile revo-lutionare care nu fac parte din partid §i. ca se trece subtacere o problemi atit de importand cum este atitudinea fagde Bund §i. revizuirea paragrafelor din rezolutiile primuluicongres al partidului care trateaza problema Bundului?

In al treilea rind §i acesta este principalul , ordineade zi sufera de o lipsä de neiertat: este trecuta complet subtacere poilia principialii a social-democratiei contemporaneruse §i program/ ei de partid. Intr-un asemenea moment,cind intreaga lume tipa despre criza marxismului", iarintreaga publicistica liberala rusä chiar despre destramarea4-i disparifia lui, cind problema cu privire la cele doui curentein social-democratia rug" nu numai ci a fost pusa pe tapet,dar a reuqit chiar sä intre in tot felul de programe de lecturisistematice, in programele lectiilor propagandi§tilor §i alelectiilor din cercurile de studiu, intr-un astfel de momenta trece sub tacere aceste probleme este absolut imposibil.Si a§a, tovarl§i, du§manii no§tri ne ironizeaza in presä(vezi Ajunul revolutiei" de Nadejdin), spunind ca noisintem obi§nuiti sa raportam: totul este in ordine 1" . . .

Toate lipsurile din ordinea de zi mentionate constituie,dupg pärerea noastra, o dovadi convingatoare ca. planul

' 0www.dacoromanica.ro

290 v. 1. LENIN

de a transforma conferinta convocatä intr-un congres nueste rational. Noi intelegem, desigur, cit de puternic esteresimtit de toti faptul ca de la 1898 nu au mai avut loc con-grese de partid, cit de ispititoare este ideea de a folosi efor-turile facute in vederea organizarii conferintei pentru a punecapat acestei existence a partidului fari institutii de partid".Dar ar fi cea mai mare gre§eall ca din cauza acestor conside-rente de ordin practic sä uitam &I toti a0eapti acum de lacongresul Partidului muncitoresc social-democrat din Rusiahotäriri care si fie la inaltimea tuturor sarcinilor revolutio-nare actuale, ca daca noi vom da inapoi acum, in acest momentcu adevarat critic, atunci putem ingropa toate sperantelesocial-democratiei cu privire la hegemonia in lupta politica,cä este mai bine sa nu ne zgircim sà cheltuim citeva miide ruble 0 citeva luni de muncl organizatorici pregatitoare0 si ne folosim de aceasta conferinta pentru a pregatispre varà un adevarat congres al intregului partid, in stare särezolve definitiv toate problemele curente 0 in domeniulteoriei (programul principial), 0 in domeniul luptei politice.

Uitati-va la sociali0E-revolutionari care folosesc cutot mai multi iscusinta lipsurile noastre 0 fac progrese indauna social-democratiei. Nu de mult au format un partid",au infiintat un organ teoretic si au hotarit sa creeze un ziarpolitic lunar. Ce se va spune despre social-democrati daca ei,In urma unui astfel de eveniment, nu vor reu0 sa obtina lacongresul lor aid macar asemenea rezultate? Nu riscam noioare sa dam impresia ca, in ceea ce priveste precizia progra-mului 0 organizarea revolutionara, social-democratii nuau ajuns mai departe decit acest partid" care este §tiut cagrupeaza in jurul sail tot felul de elemente nedefmite, carenu s-au definit sau care nu se pot defini?

Avind in vedere toate acestea, noi credem ca actualulcongres al reprezentantilor cornitetelor trebuie sa fie numitnu al doilea congres ordinar al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia, ci o conferingi neoficiaki si trebuie sa sestabileasca ca sarcind principala # directä a acestei conferinteorganizarea 0 pregatirea pentru vara a unui adevaratcongres al Intregului partid, care sa fie in stare 0 sa confirmeprogramul de partid 0 01 organizeze definitiv un organpolitic saptaminal de partid 0 in general O. obtina unirea

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL REDACTIEI ZTARULUI TSKRA" '291

deplina §i. efectiva a tuturor comitetelor §i chiar a tuturorgrupurior (tipografice etc.) ale social-democratilor pe bazafermitatii principiale, a fidelitatii fata de principiile social-democratiei revolutionare §i a mobilizarii reale pentru acti-unile politice ofensive.

Pornind de la aceastä idee principall, ne vom permitesa propunem tovara§ilor spre examinare urmatorul Tages-ordnung al conferintei noastre:

1. Rqolutia principiala. In aceastä rezolutie trebuie sane pronuntam cu toatà precizia impotriva regretabilelorincercari, destul de raspindite in trecutul apropiat, de aingusta teoria noastra §i sarcinile noastre. Respingind prinexpresii hotärite ofice ingustare de acest fel, conferintade partid va aduce o contributie importanti la unirea prin-cipiali a tuturor social-democratilor §i va face sa creascaprestigiul, care a fost §tirbit, al marxismului revolutionar.Poate ca unii tovarl§i i§i vor exprima teama ea' analizarearezolutiei principiale ar putea si ne ia mult timp in daunarezolvarii problemelor practice? Noi nu impartasim citu§ide putin aceste temeri, cad credem ea' dezbaterile indelungatein presa ilegala au lamurit in masura suficienta problema §ivom cadea foarte repede §i lesne de acord asupra princi-piilor social-democratiei revolutionare. Dar este absolut cuneputinta sa renuntam la rezolutia principiall.

In afara de aceasta, scoaterea acestei probleme de peTagesordnung-ul conferintei oricum nu §i-ar atinge scopul,cad la analizarea rezolutillor cu privire la lupta econotnica, lalupta politica etc. s-ar pune in mod inevitabil aceea§iproblema, numai ca s-ar pune intr-o forma mai fragmen-tarà. De aceea ar fi mult mai rational sa terminam maiintii cu aceasta §i. sa nu farimitam rezolutiile noastre cu pri-vire la agitatia politica, la greve §i altele, ci O. ne expunemcoerent parerea asupra sarcinilor noastre fundamentale.

In ceea ce ne prive§te, vom incerca sa schitam proiectul. unei astfel de rezolutii §i. sa-1 publicam in suplimentul laacest raport (data vom reu§i sa facem aceasta).

2. Al doilea congres ordinar al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. Noi ne referim aid la rezolvarea pre-liminara (§i, desigur, pin*: la un anumit grad, presupusa)a problemei cu privire la data congresului (la vara, sau cel19* www.dacoromanica.ro

292 V. I. LENIN

mai tirziu la toamna, cad ar fi de dorit si se termine lainceputul sezonului" viitor), cu privire la locul unde se vatine (luindu-se in consideratie cu toad grija conditiile deconspirativitate), cu privire la fondurile necesare pentruorganizarea lui (in ceea ce o prive§te, Iskra" ar fi gata chiaracum sa aloce in acest scop suma de 500 de ruble dintr-odonatie speciala pe care a primit-o; este posibil ca in curindsi mai putem procura o sumà echivalenta sau chiar maimult. Trebuie sa examinam aproximativ de cite mii deruble va fi nevoie §i modalitatea de a ne procura suma carene mai lipse§te), in sfir§it, cu privire la criteriile generaleale reprezentarii §i la reprezentarea pe cit posibil deplina(adici sä fie reprezentate comitetele §i anumite grupuristabilite dinainte, poate §i cercurile social-democratilorru§i, ca O. nu mai vorbim de sarcina relativ u§oara de a luamasuri ca ambele organizatii social-democrate din straina-tate sa fie reprezentate; trebuie sä stabilim §i ordinea dediscutare a problemei convocarii la congres a organiza-tiilor care ar putea sä aparà in perioada dintre conferintit§i congres etc. etc.).

3. .Alegerea Comitetului de organkare. Sarcina acestui C.O.ar fi, in general vorbind, aducerea la indeplinire a hotaririlorconferintei, pregatirea §i organizarea congresului, stabilireadefinitiva a datei §i locului unde se va tine, organizarealui practici, pregatirea unor functii cum este transportul,organizarea tipografiilor partidului in Rusia (cu sprijinulIskrei", in Rusia au aparut doui grupuri tipograficelocale, care privesc cu simpatie publicatiile noastre §i careau reu§it ca in cele doui tipografii ale lor sà publice nr. 10§i 11 din Iskra" §i broprile: Ce va urma?", Aniversareaa 10 ani de la greva de la intreprinderile Morozov", Dis-cursul lui Piotr Alekseev", Actul de acuzare In procesulObuhov" §i multe altele, precum §i o serie de manifeste.Speram cà reprezentantii acestor grupuri locale vor reu§isA participe la lucarile conferintei i c vor sprijini prin toatemijloacele inaptuirea sarcinilor generale ale partidului 132),apoi sprijinirea tuturor organizatiilor locale, sindicale (mun-citore§ti), studente§ti etc. etc. In 3-4 luni, acest C.O.,sprijinit de toate organizatiile, ar putea foarte bine s'à pregl-teasel terenul pentru formarea unui adevärat C. C.,

5

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL REDACTIEI ZIARULUI ISKRA" 293

capabil de facto O. conduca intreaga lupta politica a parti-dului nostru.

Avind in vedere complexitatea i varietatea sarcinilorC.O., acesta ar trebui, dupä parerea noastrk g fie alcatuitdintr-un numar nu prea mic de persoane (5-7 oameni),propunindu-i-se sà aleaga un birou, si repartizeze functiile§i, pina la congres, g se intruneasca de citeva ori.

4. Alegerea comisiei pentru elaborarea proiectului de programal partidului. Dat find ca redactia Iskrei" (inclusiv grupulEliberarea muncii") lucreag de mult la aceasta problemlgrea, ne-am permite sà propunem tovara§ilor urmatorulplan. Noi am terminat intregul proiect al partii practicea programului, inclusiv proiectul de program agrar, §i, inafara de aceasta, au fost Intocmite doug variante ale 'Anilprincipiale a programului. Reprezentantul nostru va aducela cuno§tinta conferintei aceste proiecte, daca acest lucruva fi socotit necesar i clack in ceea ce-1 priveste, nu vaintimpina piedici. Din aceste dou1 variante noi alcatuimacum un proiect general, dar, bineinteles, n-am vrea sä-Ipubliclm in ciornk adica inainte de a termina aceastälucrare. Daca conferinta ar alege citiva oameni care &à sealature redactiei noastre in scopul elaborarii programului,aceasta ar fi, poate, cea mai practica rezolvare a problemei.

In ceea ce ne priveste, noi putem in orice caz sa ne luamchiar acum angajamentul categoric in fata tovag§ilor de aprezenta peste citeva saptamini un proiect defmitiv deprogram al partidului, pe care am vrea sa-1 publicam inprealabil in Iskra" pentru a-I face cunoscut tuturor tova-rasilor §i pentru a primi observatiile kr.

5. Organul central. Avind in vedere uria§ele greutati pecare le prezintä munca de organizare a unui organ periodiccu aparitie regulatä i suficient de bine dotat sub aspectpublicistic i tehnic, conferinta se va opri, probabil, dupàexemplul primului congres al partidului, la unul dintreorganele existente. Fie ca aceasta problema va fi rezolvatain felul acesta, fie ca se va hotari organizarea unui organcu totul nou, in orice caz o comisie specialk sau, §i maibine, tot Comitetul de organizare va fi insarcinat cu pre-Fatirea acestui lucru i cu discutarea lui sub toate aspecteleImpreuna cu redactia actuala sau cu redactia nou aleag.

www.dacoromanica.ro

294 V. I. LENIN

Dupa parerea noastra, la aceasta discutare ar trebui safie atras grupul Eliberarea muncii", flea participarea siconducerea clruia nu ne putem imagina o organizare justaa unui organ politic consecvent din punct de vedere prin-cipial si care sa satisfaci in general toate necesitatile miscarii.

Dat fiind ca Inca inainte de conferinti s-au facut incercaride a infiinta un organ bilunar, partidul ar trebui sa trasezeca sarcina imediata organizarea unui ziar seiptiiminal; acestlucru ar fi pe deplin posibil cu conditia ca tofi social-demo-cratii rusi sa lucreze intr-adevar in comun la un astfelde organ.

6. Pregatirea ordinii de ti a congresuhd de partid fi a rapoar-telor la congres. Conferinta ar trebui in parte sa elaboreze ea1110.'0, in parte s'a insarcineze Comitetul de organizare 0' intoc-measca aceasta ordine de zi si sa numeasca (resp. sa gaseasca)neaparat raportori pentru fiecare problema. Numai desetn-nindu-se in prealabil raportori se poate asigura discutareacu adevarat sub toate aspectele a problemelor (unele rapoartear putea fi publicate dinainte, in intregime sau in parte,si supuse cliscutillor in presa: de pilda, noi speram sa publi-cam in curind un referat, care este aproape terminat, alunuia dintre membrii redactiei cu privire la programulagrar al social-democratiei ruse* etc.) si justa lor rezolvarela congres.

7. Problemele practice curente ale miicarii, de pilda a) discu-tarea si adoptarea manifestului de 1 Mai (resp. discutareaproiectelor de manifest prezentate de Iskra" si de alteorganizatii);

b) demonstratia de 1 Mai data si mijloacele deorganizare;

c) insarcinare datfa Comitetului de organizare de a con-tribui la organizarea boicoturilor, a demonstratiilor etc.,precum si la pregatirea treptata, atit pregatirea spiritualia membrilor de partid cit si a fortelor si mijloacelor parti-dului in vederea insurectiei generale;

d) diferite probleme financiare cu privire la cheltuielilepentru Comitetul de organizare etc.

' Vezi volumul de faPI, pag. 297-340 Noea red.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL REDACTIE/ ZIARULUI ISKRA" 296

Incheind cu aceasta raportul meu cu privire la problemelesarcinior §i a Tagesordnung-ului congresului nostru, tinerndoar sa relevam cä ne este cu totul imposibil sa intocmimun raport amanuntit despre activitatea Iskrei" din cauzica timpul ne este extrem de limitat. De aceea sintem nevoitisà ne marginim la a schita pe scurt cele ce urmeazi in anexa.

(N. B ) CIORNA REZOLUT1EI

1. Conferinta respinge cu hotarire toate incercarile deorice fel de a introduce oportunismul in mi§carea revolu-tionara de clasa a proletariatului, incercari care §i-au gasitexpresia in a§a-numita critica a marxismului", In bern-steinism §i in economism". In timp ce faimoasa crizaa socialismului" face si jubileze burghezia din toate tärile,conferinta i§i exprima, in numele Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia, solidaritatea cu social-democratiainternationala revolutionara §i convingerea ei fermasocial-democratia va ie§i din aceasta criza §i mai puternica§i gata sa dea o lupta necrutatoare in vederea infaptuiriimarilor ei idealuri.

2. Conferinta declara cl se solidarizeaza cu ManifestulPartidului muncitoresc social-democrat din Rusia §i con-firma ca ea considera rasturnarea absolutismului ca fiindsarcina politica imediata a partidului. Conferinta declara cape primul plan al activitath sale indreptate spre infdptuireaacestei sarcini irnediate, ca §i a scopului sau final, social-democratia pune agitatia politica multilaterall in rindurileintregului popor, agitatie care cheama proletariatul lalupta impotriva tuturor manifestarilor de asuprire econo-mica, politica, nationala. §i sociala, indiferent care parte apopulatiei sufera de pe urma acestei asupriri. Conferintadeclara cä partidul va sprijini orice mi§care revolutionara§i orice mi§care de opozitie progresista indreptata impo-triva orinduirii politice §i sociale existente. Ca mijloc practicde lupta, conferinta recomanda in special organizareaboicoturilor, a manifestatiilor in teatre etc., precum §idemonstratii de masa organizate. Conferinta recomandatuturor comitetelor §i grupelor de partid sä acordeatentie necesitatii unor masuri de pregatire in vederea

ca

www.dacoromanica.ro

296 V. I. LENIN

insurectiei armate a intregului popor impotriva absolutis-mului tarist.

3. Conferinta declara a social-democratia rusa va con-duce ca i pina acum lupta economici a proletariatului, seva ingriji de extinderea si de dezvoltarea ei in profunzime,de intarirea legaturilor ei ideologice i organizatorice cumiscarea muncitoreasca social-democratl, se va stradui safoloseasca orice manifestare a acestei lupte pentru dezvol-tarea constiintei politice a proletariatului i pentru atragerealui in lupta politica. Conferinta declara cä nu este de locnecesar ca agitatia sa fie dusa la inceput numai pe tarimeconomic sau sä se considere in general agitatia economicica fiind mijlocul cel mai larg aplicabil in vederea atrageriimaselor in lupta politica.

[N.B.: foarte important inca o data s el prindemaici Rabocee Delo"11]

4. (In ceea ce priveste taranimea, poate in spiritul pro-gramului nostru agrar?

Voi cluta sa elaborez i SI trimit ulterior.)

Piblical penirx prima oari In 1923In Operele lid N. Lenin(V. Manor), vol. V

S. lipelrefit dotpd mannuris

§i

www.dacoromanica.ro

297

PROGRAMUL AGRARAL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 1"

Seth In _Ontarioprima jmmitate a &nil mania 1902

Path/iced pentru prima GardIn august 1902

In revista Zarea" nr. 4Semnat: M. Lenin

S. apirette dirpri manureris

www.dacoromanica.ro

,

crzf

res. f:;t frb 71.47

*..7,/*P7,.,sVO.tra. e4As...& Ca.Gr,

/40..c.v.AOaa/4 Ofte-x...../ "

00702..4"b." 45f144',

"IC17-4

e.ft.,:';77t.e-+:4,"7.vuo.L7...er-

Vf;

c4e.

Prima paging din manuscrisul lui V. I. Lenin..Programul agrar al social-democratici ruse".-1902

Migaral

,Kar=rA+.-07. 4:3

=0104

aPIA- j#,c^....w.***->171.

17*--

www.dacoromanica.ro

299

Nu cred cI mai este nevoie s demonsteam pe largpartidului social-democrat din Rusia ii este necesar unprogram agrar". Prin program agrar intelegem definireaprincipiilor cilauzitoare ale politicii social-democrate inproblema agrari, adica in ceea ce priveste agricultura, dife-ritele clase, pituri, grupuri ale populatiei rurale. Intr-o tarlcdraneasca" curn este Rusia, programul agrar al socialistiloreste, desigur, in deosebi, daci nu exclusiv, un model deprogram cdranesc", program care determina atitudineafatà de problema tkaneasci. Marii proprietari funciari,muncitorii agicoli salariati i Wane sint cele trei pArticomponente principale ale populatiei rurale din orice tar .capitalistI, inclusiv Rusia. 1 pe cit de precisi i limpedeeste prin sine insIsi atitudinea social-democratilor fail deprimele doul dintre cele trei parti componente indicate(fatà de proprietarii funciari si de muncitori), pe atit de nepre-cisl este pink' i notiunea ins'asi de taranime", i cu atit maimult politica noasträ in ceea ce priveste problemele funda-mentale ale modului ei de viatà si ale evolutiei ei. Daci inApus intregul miez al programului agrar al social-democra-tilor II althuieste tocmai problema taraneascr, pentruRusia acest lucru este valabil intr-o misura rnult mai mare.0 definire lipsità de orice echivoc a politicii noastre inproblema tarineasca este cu atit mai necesarà pentru noi,social-democratii rusi, cu cit in Rusia curentul nostru esteInca foarte tinlr, cu cit tot socialismul rus vechi a fost, Inultimä instanta, un socialism tdranesc". Este drept càmasa radicalilor" rusi, care se cred pastratorii mosteniriilAsate de socialistii-narodnici de toate nuantele de la noi,nu a plstrat aproape nimic socialist. Dar ei toti pun cu atit

ci

www.dacoromanica.ro

300 V. I. LENIN

mai bucuros pe primul plan divergentele dintre noi in pro-blema tlraneascI", cu cit le este mai plAcut sA ascundifaptul a pe avanscena vietii social-politice din Rusia a apArutproblema rnuncitoreascA", cI in ceea ce priveste aceastAproblema ei nu au nici un fel de baze solide, iar nouX zecimidintre ei sint, in fond, social-reformatori burghezi de duzing.In sfirsit, numerosi critici ai marxismului", care in aceastAultimä privintà s-au contopit aproape complet cu radicaliirusi (sau cu liberalii?), se strAduiesc qi ei sA insiste tocmaiasupra problemei tArAnesti in care marxismul ortodox"ar fi fost fkut de rusine mai ales prin cele mai noi lucrari"ale Bernsteinilor, Bulgakovilor, Davizilor, Hertzilor si chiar...ale Cernovilor 1

Mai departe, in afarà de confuzfile teoretice si de rlzboiuldintre curentele inaintate", in ultimul timp nevoile purpractice ale miscArii insIsi pun pe primul plan sarcina propa-gandei §i agitatiei la sate. Iar o organizare cit de cit serioasI§i pe scarl largI a acestei actiuni nu este posibila fArI un pro-gram consecvent din punct de vedere principial §i rationaldin punct de vedere politic. Chiar din momentul aparitieilor ca un curent aparte, social-democratii ru§i si-au datsearna de intreaga importanta a problemei tAranesti".Tinem sà amintim cä in proiectul de program al social-demo-cratilor rusi, intocmit de grupul Eliberarea muncii " sipublicat in 1885, este inscrisä revendicarea revizuirii radicalea relatiilor agrare (conditiile de rAscumpArare si de improprie-tArire a täranilor)" *. In brosura Despre sarcinile soda-listilor in lupta impotriva foametei din Rusia" (1892),G. V. Plehanov a vorbit §i el despre politica social-demo-crati in problema cirineascA.

De aceea este un lucru foarte firesc a §i Iskra", intr-unuldintre primele sale numere (aprilie 1901, nr. 3), a publicat oschità de program agrar, precizind in articolul Partidul mun-citoresc si caranimee** atitudinea sa fatI de bazele politiciiagrare a social-democratilor rusi. Articolul a stirnit nedume-rire in rindul naultor social-democrati rusi; la redactie am

' Veal suplimentul la brolura lui P. B. Akselrod: Cu privire la problem& sard-rdlor actuale §i a tacticii social-democratilor ru§i". Geneva, 1898.

** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politicl, 1961, editia a doua,pag. 421-429. Nota red.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 301

primit o serie de observatii. §i scrisori in legatura cu acestarticol. Principalele obiectii au fost provocate de punctul cuprivire la restituirea paminturilor ra§luite §i ne propuneam saincepem o discutie in Zarea" in legatura cu aceasta pro-blemä, cind tocmai a aparut nr. 10 din Rabocee Delo" cuarticolul lui Martinov, care analiza, printre altele, §i pro-grarnul agrar al Iskrei". Intrucit Rabocee Delo" face unrezumat al multora dintre obiectiile care se aduc in mod curent,speram a corespondentii no§tri nu se vor plinge de faptulca deocamdata ne limitam sa-i raspundem numai lui Martinov.

Iati ce motive ma fac sa subliniez cuvintul deocamdatd.Articolul din Iskra" a fost scris de unul dintre rnembriiredactiei, iar ceilalti membri ai redactiei, care in ceea ceprive§te modul general de a pune problema sint solidari cuautorul, ar putea fi, desigur, de pared diferite in ceea ceprive§te amlnuntele, in ceea ce prive§te anumite puncte.Or, intregul nostru colegiu de redactie (adica inclusiv gru-pul Eliberarea rnuncii") era ocupat cu elaborarea unuiproiect de program colectiv, redactional, al partiduluinostru. Aceasta elaborare a durat mult timp (in parte dincauza diferitelor treburi de partid §i a unor imprejurari deordin conspirativ, in parte din cauza cI era nevoie sa seconvoace un congres special pentru a analiza sub toateaspectele programul) §i a fost terminata abia nu de mult.Atita timp cit punctul cu privire la restituirea paminturilorra§luite raminea parerea mea personala, nu m-am grabit sa-1sustin, cad pentru mine era mult mai important modulgeneral de a pune problema politicii noastre agrare decitacest punct izolat, care putea fi inca respins sau schimbatradical in proiectul nostru comun. Acum voi sustine acestproiect comun. Iar pe cititorul-prieten", care a avut buna-vointa sa ne faca cunoscuta critica facutI programului nostruagrar, il vom ruga sa se ocupe acum de critica proiectuluinostru comun.

II

°tam in intregime partea agrara" a acestui proiect.In scopul inlaturarii rarna§itelor vechilor rinduieli ioba-

giste §i in interesul liberei dezvoltari a luptei de clasa lawww.dacoromanica.ro

802 V. T. LENTN

sate, Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia va luptapentru a obtine:

1. anularea ratelor de riscumpirare §i a sumelor datoratecu titlu de dijmi, precum §i a oriciror prestatii care cad inmomentul de fati in sarcina tirinimii ca stare sociali obli-gati 0 priteasci biruri;

2. desfiintarea rispunderii solidare §i a tuturor legi-kr care ingradesc dreptul tAranului de a dispune depimintul siu;

3. restituirea cAtre popor a sumelor de bani care i-au fostluate drept rate de riscumpArare sau cu titlu de dijma;confiscarea in acest scop a averilor ministire§ti §i a pimin-turilor domeniale, precum i fixarea unui impozit specialasupra plminturilor marilor latifundiari nobili, beneficiariai imprumuturilor de riscumpirare; transformarea sumelorobtmute pe aceasti cale intr-un fond popular special destinatnevoilor culturale §i de binefacere ale ob§tilor site§ti;

4. instituirea unor comitete tirine§ti:a) pentru a restitui ob§tilor site§ti (prin expro-

priere sau in cazul cind piminturile au trecut dinmini in mini prin riscumpirare etc.) plminturileri§luite din pirninturile tiranilor cu prilejul desfiin-tarii iobigiei §i pe care mo§ierii le folosesc ca mijlocde inrobire a tiranilor;

b) pentru inraturarea rim4itelor iobigiei, caremai existi inci in Ural, in Altai, in Tinutul de vest§i in alte regiuni ale statului;

5. investirea tribunalelor cu dreptul de a reduce arenzileprea mari si de a anula tranzactiile cu caracter inrobitor".

Cititorul se va mira, poate, ci in programul agrar" nuexisti nici o revendicare in favoarea muncitorilor agricolisalariati. In legitura cu aceasta vom releva cL revendicirilede asemenea naturi au fost incluse in sectiunea precedentaa programului, care cuprinde revendicirile partiduluinostru pentru a feri clam muncitoare de degenerare fizicimoralà, precum i pentru a face si creasci capacitatea sade lupti in vederea eliberirii sale". Cuvintele subliniate denoi cuprind pe toti muncitorii salariati, inclusiv pe cei de lasate, §i toate cele 16 puncte ale acestei sectiuni a programuluise referi fi la muncitorii de la sate.

si

www.dacoromanica.ro

PROCIRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DFMOCRATIEI RUSE 803

Faptul a muncitorii industriali 0 cei de la sate sint cuprin0intr-o singura sectiune, in partea agrarl" a programuluiraminind numai revendicarile tarane0i", prezinta, ce-idrept, neajunsul ci revenclicarile in favoarea muncitorilorde la sate nu sar in ochi, nu se impun de la prima vedere.La o examinare superficiala a prograrnului, unii ar puteachiar ajunge la ideea cu totul gre0ta ca. noi in mod inten-tionat am pus in umbra revendicarile in favoarea muncitoriorsalariati de la sate. Nici nu mai e nevoie sä spunemca o asemenea idee ar fi fundamental gre0ta. In fond,neajunsul aratat are un caracter pur aparent. El poate fiu§or inläturat printr-o cercetare mai atenti a prograrnului,precum 0 a comentariilor la program (iar programul parti-dului nostru, bineinteles, nu va fi raspindit in rindurilepoporului" decit insotit nu numai de comentarii tiparite,ci ceea ce este mult mai important 0 de comentariiverbale). Daca vreun grup va dori 01 se adreseze in modspecial muncitorilor de la sate, el va trebui si extraga dintoate revendicarile in favoarea muncitorilor in special peacelea care sint mai importante pentru muncitorii agricoli,zileri etc. 0 sa le expuni intr-o bropra., intr-un manifestsau intr-o serie de comunicari verbale.

Din punct de vedere principial, singura redactare justaa sectiunilor programului pe care le-am analizat este tocmaiaceea de a expune impreuni toate revendicarile in favoareamuncitorilor salariati din toate ramurile economiei nationale0 de a separa cu rigurozitate intr-o sectiune aparte revendi-carile in favoarea taranilor", cici principalul criteriu al celorce putem 0 trebuie sa cerem in primul 0 in al doilea caznu este nicidecum acela,ri. Deosebirea principiali dintre celedoua sectiuni analizate ale programului este exprimati,potrivit proiectului, in cuvintele introductive ale fiecareisec tiuni.

/n favoarea muncitorilor salariati, noi cerem reformecare sa-i fereasca de degenerare fizica 0 moralä 0 O. faca sacreasci capacitatea lor de lupta"; in favoarea taranilor insa,noi luptam numai pentru transformari care sä contribuie lainlaturarea rama0te1or vechilor rinduieli iobagiste 0 ladezvoltarea liberi a luptei de clasa la sate". De aid se vedeca revendicarile noastre in favoarea taranilor sint mult mai

www.dacoromanica.ro

304 V. I. LENIN

restrinse, cà in legatura cu ele sint prevazute conditii mult maimodeste, ca sint cuprinse intr-un cadru mai restrins. In ceprive§te pe muncitorii salariati, noi ne asumam aparareaintereselor lor ca clad in societatea contemporana; noi facemacest lucru intrucit socotim cl mi§carea lor de clasi esteunica mi§care cu adearat revolutionara (compara in parteaprincipiala a programului cuvintele cu privire la atitudineaclasei muncitoare fata de celelalte clase) §i ne straduim säorganizam tocmai aceasta mi§care, s-o conducem §i sa ras-fringem asupra ei lumina con§tiintei socialiste. Or, in ceeace prive§te taranimea, noi nu ne asumam citusi de putin apl-rarea intereselor ei ca clasä de mid proprietari de pamint iide agricultori din societatea contemporand. Nicidecum. Elibe-rarea clasei muncitoare poate fi numai opera clasei muncitoa-re insa§i", §i de aceea social-democratia reprezinta nurnaidirect §i. in intregime interesele proletariatului 0 numaicu mi§carea de clasa a acestuia tinde sa se contopeasca intr-untot indisolubil. Toate celelalte clase ale societatii contem-porane sint insä pentru mentinerea bazelor orinduirii eco-nomice existente, §i de aceea social-democratia poate sa iaasupra ei apararea intereselor acestor clase numai in anumiteimprejurari O. cu anumite conditii, bine determinate. Depilda, clasa micilor producatori, inclusiv a micilor agricultori,in lupta ei impotriva burgheziei se manifestä ca o clasa reac-lionard, §i. de aceea a incerca sa salvezi taranimea prinmasuri pentru ocrotirea micii gospodarii §i a micii proprietatiimpotriva asaltului capitalismului ar insemna O. frineziinutil dezvoltarea socialà, sä-1 amage§ti pe Oran cu iluziaCa bunastarea lui ar fi posibila §i in conditiile capitalismului,&à dezbini clasele de oameni ai muncii, creind minoritatii osituatie privilegiata in dauna majoritatii" (Iskra" nr. 3) *.Iatä de ce prezentarea revendicarilor tarane§ti" in proiectulnostru de program este pusl in functie de cloud condiiiiextrem de restrinse. Legitimitatea prezentei revenclicarilortairane§ti" intr-un program social-democrat noi o subordo-nam conditiei ca acestea sa duel, in primul rind, la Intl-turarea rama§itelor rinduielilor iobagiste §i, in al doilea

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politick 1961, edllia doua,pag. 423 424. Nola red.

a

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 805

rind, sa. contribuie la dezvoltarea liberl a luptei de clasila sate.

Sà ne oprim mai pe larg asupra analizei fiecareia dintreaceste conditii, care au fost schitate pe scurt Inca In nr. 3al Iskrei".

In satul nostru, rama§ite ale vechilor rinduieli ioba-giste" sint Inca lngrozitor de multe. Acesta este un faptindeob§te cunoscut. Munca in dijma i inrobirea, fipsa dedrepturi a taranului i ca stare sociala, i ca cetatean, supu-nerea lui fata de proprietarul funciar privilegiat, inarmatcu vergi, viata de umilinti, care face din Oran un adevaratbarbar, toate acestea nu sint o exceptle, ci o regula gene-rala in satul rus, fiind, in ultima instanti, o rama§ita directaa rinduielilor iobagiste. In cazurile §i in relatule In caremai domnesc aceste rinduieli §i in masura in care domnesc,intreaga Ardnime ca un tot este du§manul lor. Fail de iobagie,fata de mo§ierii-iobagi§ti i fata de stat, care se alia in slujbalor, tarinimea continua Inca si ramina o elastic i anume nu oclasa a societatii capitaliste, ci a societatii iobagiste, adica oclasà-stare sociala i in masura in care in satul nostru semai mentine Inca acest antagonism de clasa, propriu socie-tatii iobagiste, intre taranime" i proprietarii funciari pri-vilegiati, In aceasta masuril partidul muncitoresc trebuie sifie, indiscutabil, de partea taranimii", trebuie si sprijinelupta ei i s-o impinga /a lupth impotriva tuturor rami§iteloriobagiei.

Punem in ghilimele cuvintul taranime pentru a relevaexistenta in acest caz a unei contraclictii care este in afarade ofice indoiali: in societatea contemporanl, tarinimea numai este, desigur, o clasa unitara. Dar cel pe care aceastacontradictie II tulbura uita ca ea nu este o contridictie aexpunerii, a doctrinei, ci o contradictie a vietii ins4i. Nu

Se vie el in societatea sclavaght i in cea feudali deosehirea clintre clase erafixat i prin impirtirea populatici in tMri, fiind insotiti si de stabilirea unui loc juridicspecial in stet pentru fiecare clad. De aceea, clasele din societatea sclavagisti si dinsocietatea feudal (precum V din cea iobigisti) au fost, de asemenea, i sari socialedeosebite. In societatea burghell, capitalist, dimpotriva, din punct de vcdere juridictop cetitenii sint egali, imparcirea in add este desfiintati (eel putin in principiu),de aceea clasele au incetat dc a mai fi add sociale. Impartirea socieditii in clase estecomuni i societitii sclavagiste, i celei feudale, i celei burgheze, dar in primele dotalau existat clase-stari, iar in cea din urma clase care nu sint

20 Vol. 6

stari.

I

so

www.dacoromanica.ro

806 V. T. LENIN

este o contradictie inventata, ci o contradictie dialecticavie. in nasura in care in satul nostru societatea iobagistaeste inlaturata de societatea contemporana" (burgheza), inaceeafi Rasura taranimea inceteaza de a fi o clasa, descom-punindu-se in proletariat satesc si burghezie sateasca (bur-ghezie mare, mijlocie, mica si foare mica). In masura incare se mai mentin relatii iobagiste, in aceeafi ma-surd tall-nimea" continua sa fie o clasa, adica, repetam, nu o clasaa societatii burgheze, ci a societatii iobagiste. Acest inmasura in care in aceeasi masura" exista in realitate subforma unei extrem de complexe impletiri intre relatiile iobagistesi cele burgheze in satul contemporan rus. Ca &à folosimtermenii lui Marx, renta in munca, renta in natura, rentaIn bath si renta capitalista se impletesc la noi in modulcel mai bizar. Noi subliniem aceasta im?rejurare, constatataIn toate studiile economice din Rusia, mdeosebi pentru aIn mod necesar ea constituie, inevitabil, izvorul complexi-tatii, confuziei, caracterului artificial, daca vreti, al unoradintre revendicarile noastre agrare", care la prima vederemultora li se par surprinzatoare. Cel care in obiectiilepe care le aduce se limiteaza la nemultumirea generala cuprivire la aceasta complexitate si ingethozitate" a revendi-carilor propuse, acela uita ca in probleme atit de incurcateo rezolvare simpla nici nu poate exista. Noi avem obligatiasä luptam impotriva tuturor ramasitelor relatiilor iobagiste

in aceasta privinta pentru un social-democrat nu incapenici o indoilaa , si dat fiind ca aceste relatii se impletescIn modul cel mai complex cu relatiile burgheze, sintemnevoifi O. patrundem, daca ne este permis sa ne exprimamastfel, in insusi miezul acestei incurcaturi, flea sa ne speriemde complexitatea sarcinii. 0 rezolvare simpla" a ei n-arputea fi decit una singard: sa ne descotorosim de ea, s-oocolim, sa lasam elementul spontan" sä descurce tot acesttalmes-balmes. Dar o astfel de simplitate", indragita deabsolut top adeptii spontaneitatii din rindurile burghezilorsi ale economistilor", nu este demna de un social-democrat.Partidul proletariatului trebuie nu numai si sprijine, dar sisa impinga inainte taranimea in lupta ei impotriva tuturorramasitelor iobagiste, iar pentru a impinge inainte nu estesuficient sa ne limitam la deziderate generale, trebuie sa.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 307

dkm o directivk revolutionark precisk, trebuie sä tim se).contribuim la descurcarea confuziei care exista In relatiileagrare.

Pentru ca cititorul sk-§i dea mai limpecle seama de faptulck rezolvarea problemei agrare este in mod inevitabilcomplexI, 11 vom ruga sk compare sub acest raport sectiuneacu privire la muncitori §i cea cu privire la %Irani a progra-mului. rn prima sectiune toate solutiile shit extrem desimple, de limpezi, chiar i pentru un om foarte putin initiat§i care n-a aprofundat de loc aceste probleme, sint fire§ti",apropiate, u§or de inlaptuit. In a doua sectiune, dimpotriva,majoritatea solutiilor sint la prima vedere extrem de corn-plexe, de neinteles", artificiale, putin probabile, greu deinfaptuit. Prin ce se explick aceasta deosebire? Oare prinfaptul ci cei care au alcktuit programul au gindit rezonabil§i practic in primul caz, iar in al doilea caz s-au incurcat,s-au dezorientat, au cazut in romantism §i frazeologie? 0astfel de explicatie, ca si spunem drept, ar fi fost extraordinarde simpla", pueril de simpla, §i nu ne mirkm a Martinovs-a agatat de ea. El nu s-a gindit cä insk§i dezvoltareaeconomick a inlesnit qi a simplificat pink la extrem rezot-varea practick a problemelor muncitore§ti mkrunte.

sociale-economice din domeniul marii productii capi-taliste au devenit (§i devin din ce in ce mai mult) atit destrAvezii, de limpezi, de simple, incit urmAtorii pa§i inaintesint trasati de la sine, se impun dintr-o data §i de la primavedere. Dimpotriva, la sate, inlIturarea iobagiei de cItrecapitalism a incurcat §i a complicat intr-o asemenea mksurkrelatiile sociale-economice, incit la rezolvarea (in spiritulsocial-democratiei revolutionare) a sarcinilor practice ime-diate trebuie sk ne gindim foarte bine, cit despre o rezolvaresimpla" se poate spune dinainte cu toatà convingereaea nu va putea fi nkscocità.

In legAtura cu aceasta, din moment ce am inceputcomparkm sectiunea cu privire la muncitori i cea cu privirela tkrani din program, sà mai relevam Inca o deosebireprincipialà dintre ele. Pe scurt, aceasti deosebire ar putea2 0*

Re la-tiile

sa

Bit

www.dacoromanica.ro

808 V. I. LENIN

fi formulata in felul urmator: in sectiunea cu privire lamuncitori, noi nu avem dreptul sä depa§im cadrul reven-,dicarilor social-reformiste, in sectiunea cu privire la tarani,noi nu trebuie sä ne oprim nici chiar in Eta revendicarilorsocial-revolutionare. Sau cu alte cuvinte: in sectiunea cuprivire la muncitori, noi sintem fara doar i poate ingraditi'de cadrul, prograinului minimal, in sectiunea cu privire latarani noi putem i trebuie sà dam un program maximal*.SI ne lamurim.

In ambele sectiuni, noi expunem nu scopul nostru final,ci revendicarile noastre imediate. De aceea, in ambelesectiuni noi trebuie sa raminem pe terenul societatii con-,temporane (= burgheze). In aceasta consta asemanarea,dintre cele douà sectiuni. Dar deosebirea fundamentaladintre ele consta In faptul cä sectiunea cu privire la muncitoricontine revendicari indreptate impotriva burgheiei, pe cindsectiunea cu privire la %Irani revenclicari indreptateimpotriva mofierilor-iobagifti (impotriva feudalilor, a spuneeu, dica problema aplicarii acestui termen la nobilimeanoastra agrara nu ar fi atit de controversatl**). /n sectiunea.cu privire la muncitori, noi trebuie sa ne limitam la imbu-natatiri pezrliale ale orinduirii actuale, burgheze. In cea cuprivire la tarani, noi trebuie sà tindem spre curatirea totakia acestei orinduiri date de toate rama§itele iobagiei. Insectiunea cu privire la muncitori, noi nu putem formularevendicari a caror semnificatie s. echivaleze cu sfarimareadefinitivi a dominatiei burgheziei; cind vom atinge acestscop final al nostru, pe care in Alta parte a programului1-am subliniat indeajuns i pe care nu-1 piefdem din vederenici pentru un moment" in lupta pentru revendicarileimediate, atunci noi, partidul proletariatului, nu ne vommai limita la probleme cu privire la nu §tiu ce responsabi-

Obiectia ci revendicarea restituirii piminturilor risluite este dcparte de a fimaximul revendicirilor noastre imediate in favoarea tirinimii (resp. al revendicidlornoastre agrare in general) si al de aceea ea nu este consecventsl o vom analiza maideparte, cind vom vorbi despre punctele concrete ale programului pe care 11 sustinem.Noi afirmim i ne vorn stridui si dovedim ci revendicarea restituirii piminturilorrisluite" este maximul a cees ce putem formula chiar acum in programul nostru agrar.

*" Eu personal India Si rezolv aceasti problemi in sens afirmativ, dar in cazul defati, se intelege, nu este nici locul, nici timpul si fundamentim i nici chiar si ceremaceasti rezolvare, deoarece acum este vorba de sustinerea proiectului de program agrarcolectiv, al intregii redactii.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 309

litate a patronilor sau la nu §tiu ce locuinte date de fabria,ci vom lua in miinile noastre intreaga conducere i vomdispune de intreaga productie socialà, prin urmare §i derepartitia ei. in sectiunea cu privire la %Irani, dimpotrivä,putem i trebuie sl formullm revencliclri a caror semni-ficatie sä echivaleze cu sfarimarea definitivä a dominatieimo§ierilor-iobagi§ti, pentru a curata complet satul nostrude toate urmele iobagiei. In sectiunea cu privire la muncitorinu putem formula revendicIri social-revolutionare ca reven-diciri imediate intrucit revolutia socialä care rastoarnAdominatia burgheziei este revolutia proletariatului, careinfAptuie§te scopul nostru final. In sectiunea cii privire lata'rani, noi formulIm i revendickri social-revolutionare,deoarece revolutia socialä care rIstoarn1 dominatia

(adicl tot o revolutie sociali a burghezieicum a fost i marea revolutie francezà) este posibill §i.pe baza orinduirii existente, burgheze. in sectiunea cuprivire la muncitori rAminem (deocamdati i conditionat,mentinind perspectivele i intentfile noastre independente;dar raminem totu§i) pe tàrimul reformei sociale, cad noicerem aid numai ceea ce burghezia poate (in principiu) 0ne dea farl piardl Inca dominatia (§i ceea ce, din aceastAcauzl, Sombarti, Bulgakovi, Struve, Prokopovici & Co.o sfatuiesc din timp sà dea in mod rezonabil §i de bunAvoie).In sectiunea cu privire la %Irani, noi, spre deosebire de social-reformatori, trebuie sä cerem §i ceea ce mo§ierii-iobagi§tinu ne vor da niciodati i nici nu pot O.' ne dea nonä (sautaranilor), si cerem §i. ceea ce mi§carea revolutionara ataránimii poate 0.-§i ia numai cu forta. .

IvIatà de ce simplul" criteriu al posibilitatii de realizare"

cu ajutorul càruia Martinov a falcut praf" atit de u§orprogramul nostru agrar este insuficient i impropriu.Acest criteriu al posibilitatii" directe i imediate de rea-lizare" 11 aplicam, in general, numai la sectiunile i punctelevldit reformatoare din programul nostru, i nicidecum laprogramul partidului revolutionar in general. Cu altecuvinte, apliclm acest criteriu la programul nostru numaicu titlu de exceptie, i nicidecum ca o regulä generala.

mosie-rilor-iobagisti

sd-sid-nii

www.dacoromanica.ro

810 V. T. LENIN

Programul nostru trebuie sa fie realizabil numai in sensullarg, filozofic al acestui cuvint, in a§a fel incit nici o literadin program sä nu contrazica directia intregii evoludisociale-economice. i, o data ce am stabilit in mod just(in general 0 in amAnunte) aceastä directie, trebuie, innumele principfilor noastre revolutionare 0 al datoriei noastrerevolutionare, sa luptam din toate puterile, intotdeauna 0neaparat pentru maximul revendicArilor noastre. A incercainsa sa stabile0i anticipat, inainte de deznodamintul defi-nitiv al luptei, in timpul luptei, ca, eventual, nu vom obtinein intresdme maximum inseamna sal cadern in cel mai purfilistinism. Considerentele de acest fel duc intotdeauna laoportunism, chiar dad cei care emit astfel de considerentenu o doresc.

Intr-adevir, nu inseamna oare filistinism rationamentullui Martinov, care a vazut in programul agrar al Iskrei"romantism" pentru ca incadrarea masei lardneiti inmiicarea noastrel In conditiile actuale este foarte problematicer(R.D." nr. 10, pag. 58, subliniat de mine)? Aceasta esteo mostra frumu0cA de rationamente foarte plauzibile" 0foarte ieftine cu ajutorul carora social-democratismul russ-a simplificat pina la economism". Dar aprofundad maibine 'acest rationament plauzibil" 0 ved constata ca nueste decit un balon de sIpun. Mi§carea noastra" este mi§careamuncitoreasca social-democratA. Masa taraneasca nu poate,intr-adevar, sä se incadreze" in aceasta mipare: nu esteun lucru problematic, ci imposibil, 0 despre aceasta nicin-a fost vreodata vorba. Dar masa taraneasca nu poate scinu se incadrete in mi§carea" impotriva tuturor rama0teloriobagiste (inclusiv impotriva absolutismului). Prin expresiami§carea noastrA", Martinov a incurcat lucrurile fara sase gindeasca la caracterul in esenta diferit al mi§drii impo-triva burgheziei 0 al mi§drii impotriva iobagiei *.

tn ce misuri Martinov MI a aprofundat problema despre care s-a apucat siscrie reiese deosebit de 'impede din urmitoarea frazi din ardcolul sfiu: Avind in vederecs1 partea agntri a programului nostru va amanita Ina mai limp a aibd o smporlanfdpractied re/ails mird. ea ofcri un larg cimp de actiune pentru frazeologia revoludonara".Cuvintele subliniate contin tocmai confuzia despre care s-a vorbit in text. Martinova auzii al in Apus programul agrar este formulat nurnai in cazul cind miscarea munci-toreasal este foarte dezvoltatii. La noi, aceasti miscare se aril abia la inceputul ei.Prinurmare, va condnua !nal mult timp" I se gribeste a. conchidi publicistul nostru.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 311

Incadrarea masei caranesti in miscarea impotriva raml-sitelor iobAgiei nu poate fi nicidecum considerad ca pro-blematia, ci, cel mult, meisurd in care ea se incadreazg; lasate relatiile iobagiste sint strins impletite cu cele burgheze,iar tarAnimea agricultori) in calitate de clasI a socie-tätii burgheze este intr-o mult mai mare mIsurl un elementconservator decit unul revolutionar (in special datoritgfaptului a la noi evolutia burgheza a relatiilor agrare seaf1à abia la inceput). De aceea, in epoca transformIrilorpolitice, guvernului ii va fi mult mai usor sl dezbine pe%Aran' (decit, de pildà, pe muncitori), II va fi mult mai usorca, prin concesii mici i lipsite de importantd acute unuinumar relativ mic de mid proprietari, sI slIbeasci (sauchiar, in cazul cel mai räu, sI paralizeze) spiritul lorrevolutionar.

Astea toate-s bune. Dar ce rezult1 de aici? Cu cit ii estemai usor guvernului si se inteleagI cu elementele conser-vatoare din rindurile taxànimii, cu mit mai multe eforturitrebuie sa depunem i cu atit mai repede trebuie si ajungemnoi sA ne intelegem cu elementele revolutionare ale acesteia.Datoria noastrà este de a stabili, cu cea mai mare preciziestiintificl posibilà, in ce directie anume trebuie sä sprijinimaceste elemente, iar apoi sà le indemndm la o lupta hotäritl

neconditionata impotriva tuturor ram'asitelorle indemnAm mereu si in toate imprejudrile, folosind toatemijloacele accesibile. i nu inseamnä oare filistinism incer-carea de a preciza" anticipat gradul de reuyitti al indemnuluinostru? Acest lucru ii va rezolva viata va consemna

El a scipat din vedere un am.inunt: In Apus programele agrare urmirese atragereasemildraniler, temimaneitorilor in miscarea rocird-democratil lmpotriva burAbeziei, La nol

atragerea mare! tirinevi in miscarea demaeralied impotriva reimatilelor iolnigige. Deaceea, in Apus programul agrar va capita o importanti cu atit mai mare, cu cit capita-lismul in agricuhuri se dezvold mai malt. Programul nostru agrar va avea, in ceea cepriveste ma,oritatea revendicirdor lui, o importanti practica cu atit mai micd, cu citcapiralismul in agricultud se dezvolti mai mull, dci rimasitele iobAgiei, impotrivadrora este indreptat aceat program, dispar V de la sine, si sub influenta politicii guver-nului. De aceea programul nostru agrar este valabil in mod practic mai ales pentruviitorul foarte apropiat, pentru perioada dinainte de alderea absolutismului. Revolutiapolitici din Rusia va educe dupi sine in mice caz i inevitabil asemenea transformitiradicale a celor mai inapoiate rinduieli agrare de la noi, incit vs trebui neapArat i revi-zuim programul nostru agrar. Iar Martinov un lucru vie sigur: ci cartea lui Kautskveste buni (asta C adevirat) i ci este suficient si reped i si-I copiezi pe Kautsky,as te gindesti la caracterul radical deosebit al Rusiei sub rapoctul programului agrar(aceasta nu denod nicidecum inteligenpI).

iobàgiei, sal

IM

firi

(micii

1

si

si-I

www.dacoromanica.ro

812 V. I. LENIN

istoria, dar acum datoria noasta este in ofice caz de alupta, §i de a lupta pina la capIt. Oare va indrazni un soldatcare a pornit la atac sI mai'stea sä reflecteze cà s-ar puteasi nu nimicim intregul corp de armatl dusman, ci numaitrei cincimi din el? Oare in sens martinovist nu este pro-blematicI", de pildg, §i o asemenea revendicare cum esterevendicarea republicii ? Guvernului ii va fi mai u§or sascape plitind o particicä din aceastä politä decit plItindpolita revendickrilor tlrane§ti de lichidare a tuturor urmelorioblgiei. Dar ce ne prive§te asta pe noi? Noi, bineinteles,vom pune in buzunar aceastà pIrticicl din plata', fAriincetAm totu§i nicidecum lupta noastrà inver§unatä pentrua obtine ca polita O. fie plititi in intregime. Trebuie si ras-pindim pe o scarà mai largI ideea cä numai in republicipoate avea loc bàt1iri hoaritoare dintre proletariat §iburghezie, trebuie sai cream * §i sI consolidäm traditia repu-blicanl in rindurile tuturor revolutionarflor ru§i §i in rindurilemaselor cit mai largi ale muncitorlior ru§i, trebuie slexprimAm prin lozinca: republid." faptul a, id luptapentru democratizarea orinduirii de stat, vom merge pink'la caplt, Para' sa-ne uitäm inapoi, dminind ca insa§i lupta

hotarascl ce parte din aceastä platl, cind anume §i cumanume vom reu§i .s1 obtinem. Ar fi o prostie sä incerclmsI calculam cit de mare va fi aceasti parte inainte de a-1face pe dusman sä simta toati puterea loviturilor noastre§i inainte, de a simti pe pielea noastrl toatà puterea lovitu-rilor lui. A§a §i in ceea ce prive§te revendicIrile tarine§ti,datoria noastri este de a stabili, pe baza de date §tiintifice,maximul acestor revendicAri §i de a ajuta tovarl§ilor si luptepentru acest maximum, §i apoi n-au decit si ridi de carac-terul lui problematic" lucizii critici legali §i codi§tii"nelegali, indrAgostiti de caracterul palpabil al rezultatelor 1**

Spunem: si creim", cici vechii revolutionari rusi nu au acordat nicioclati oatentie serioasi problemei republicii, niciodati nu au considerat-o ca Sind o problemipractici", narodnicii, rizvrititii si altii pentru ci priveau politica cu dispretul anar-histilor, narodovoltii pentru ci voiau si sari direct de la absolutism hi revolutia soda-lista. Noui (dad nu vorbim de ideile republicane de rank uitate ale decembristilor),social-democratilor, ne revine sarcina de a rispindi in mase revendicarea republiciisi de a crea o traditie republicani in rindurile revolutionarilor rusi.

** Poste ci In legituri cu problema posibilititii de realizare" a revendicirilorprogramului social-democrat ar 6 util si amintim polemica dusi in 1896 de K. KautskyImpotriva Rose/ Luxemburg. R.. Luxemburg scria ci revendicarea restabilirii Poloniei

sa

sa

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 313

V

SI trecem la a doua tezI generals care determinI carac-terul tuturor revendiclrior noastre cu privire la tIrani §icare este exprimatI in cuvintele: .. . in interesul libereidevioltdri a luptei de dead la sate . . ."

Aceste cuvinte sint extrem de importainte i pentrumodul principial tie a pune problema agrarl in general, §ipentru aprecierea diferitelor revendicIri agrare in special.Revendicarea lichidrii rImI§itelor ioba'giei este o revendicarecomunI atit social-democratilor cit §i tuturor liberalilorconsecventi, narodnicilor, social-reformatorilor, criticilormarxismului in problema agrarl etc. etc. Formulind aceastIrevendicare, noi ne deosebim de top ace§ti domni nu prin-cipial, ci numai sub raport cantitativ; §i in acest plinct eise vor mentine intotdeauna i inevitabil in limitele reformei,pe cind noi nu ne vom opri (in sensul arätat mai sus) nicichiar in fata revenclicarilor social-revolutionare. Dimpotrivl,prin faptul c cerem sI se asigure libera dezvoltare a luptei

nu-si are locul in program!i practic al social-democratilor polonezl, dat fiind ci accastirevendicare este irealizabili In societatea actuali. K. Kautsky obiecta, spunind ci acestargument se bazcazi pe o ciudati neintelegere a esentei programului socialist. Reven-diddle noastre practice, fie a sint exprimate direct in program, fie ci reprerinti 5 postu-late a adoptate tacit, nu trebuie si fie In functie (werden . darnach bemessen) decaracterul lor realkabil in conditiile raportului de forte dat, ci dc eampatibililatea lor cuorinduirea sociali existenti si de misura in care Infiptuirea tor contribuie la Inlesnirealuptei de clasi a proletariatului, di un imbold dezvoltirii ei (fordern) si netezeste(ebnen) calca proletariatului spre dominatia politici. In acest caz, noi nu tinem citulide putin seams de raportul de forte dat. Programul social-democrat este scris an pentrumomentul dat (a dens) el trebuie si constituie, pe cit posibil, o directivi (ausrei-chen) In odce conjuncturi a societitii contemporane. El trebuie si serveasci nu numaiactiunii practice (der Aktion), dar i propagandei, el trebuie si indice sub forma revert-dicirilor concrete, mai pregnant deck o pot face rationamentele abstract; linia pe carenoi intentionim si mergern inainte. Cu cit ne putem trasa teluri practice mai indepir-tate firi si ne pierdern in speculatii utopice, cu nth mai bine. Cu atit va fi mai limpedepentru mase cbiar i pentru acele mase care nu sint in stare si finch:28i (erfassen)rationamentele noastre teoretice linia pe care o urmirn. Programul trebuie si aratecc term noi de la societatea actuali sau de la statul actual, si nu ceca ce arteplane dela el. Si luirn, de pildi, programul social-democratiei germane. El cere ea functionariisi fie alesi de popor. Aceasti revendicare, &al am misura-o cu misura Rosei Luxem-burg, este tot atit de utopici ca i revendicarea de a crea un stat national polon. Nimeninu-si face iluzia ci revendicarea alegerii de clue popor a functionarilor publici Inimperiul german poste fi considerati realizabili in condkfile actuale. Cu acelasi temeicu care se poate admite ci statul national polon poate fi realizat numai dupi cucerireaputeril politice de citre proletariat, cu acelasi temei se poate afirma :west lucrudespre revendicarea respectivi. Dar este oare acesta un motiv suficient pentru a nu0 include in programul nostru practic?" (Neue Zeit", XIV, 2, SS. 513 u. 514 (Tirn-puri nor, XIV, 2, pag. 513 §i 514. Nola trod.). Subliniat de K. Kaursky.)

si

www.dacoromanica.ro

314 V. I. LENIN

de clasá la sate", se na§te o contradictie principiala intre noi0 top ace0i domni i chiar top revoluponarii i sociali0iinesocial-democrati. Ace§tia din urma. nu se vor opri nidei in Eta revendicarilor social-revoluPonare in problemaagrara, dar nu vor voi sa subordoneze aceste revendicaritocmai unei conditii cum este libera dezvoltare a luptei declasa la sate. Aceastä conditie este punctul central 0 funda-mental al teoriei marxismului revolutionar in domeniulproblemei agrare *. A recunowe aceasta conditie inseamnaa recunowe ca i evolutia agriculturii, cu toate ca esteatit de incurcata 0 de complexa, cu toata varietatea aspec-telor ei, este tot o evolutie capitalista, ca 0 ea genereazi(ca i evolutia industriall) lupta de clasa a proletariatuluiimpotniva burgheziei, ca tocmai aceasta lupta de clasatrebuie sa fie esentiala 0 prima noastra grija, trebuie safie piatra de incercare a problemelor principiale 0 a sarci-nilor politice, a metodelor de propaganda, de agitatiede organizare. A recunowe aceasta conditie inseamna a teobliga sa te situezi pe un punct de vedere de clasa ferm0 in problema deosebit de spinoasa a participarii miciitaranimi la mi§carea social-democrati, a nu renunta cunimic la punctul de vedere al proletariatului in favoareaintereselor micii burghezii, ci, dimpotriva, a cere ca miculOran, ruinat i asuprit de intregul capitalism contemporan,sa renunte la punctul seiu de vedere de clasi i sA adoptepunctul de vedere al proletariatului.

Formulind aceasta conditie, ne delimitam astfel hotarit0 categoric nu numai de duimanii noitri (adica de adepPidirecti sau indirecti, conctienti sau incomtienti ai burghezieicare sint aliatii noctri vremelnici i partiali in lupta impo-triva rama0telor orinduirii iobagiste), ci 0 de acei prieteninesiguri care prin modul lor inconsecvent de a pune pro-blema agrara pot &A aduca aduc de fapt) mult ran miccariirevolutionare a proletariatului.

Formulind aceasta conditie, noi dam implicit un fir

In fond, mate erorile i rtrciri1c criticilor" marxismului In problems' agrarise rcduc tocmai la neintelcgcrea acestui punct, i ccl mai curajos, cel mai consccvent(i deci eel mai cinstit) dintre ci, d-I Bulgakov, declari pe fatä in studiur lui cá tends"luptei de clad este absolut inaplicabili la domcniul relatillor agrare (Capitalismulsi agriculture", vol. II, pag. 289).

(si

si

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 316

calauzitor, pe care, urmindu-1, un social-democrat, chiardaci este zvirlit intr-un sat oarecare dintr-un fund deprovincie, chiar daca este pus in fata celor mai incilciterelatii agrare, care pun pe primul plan sarcinile general-democratice, poate sä impuna §i sä sublinieze, la rezol-varea acestor sarcini, punctul sau de vedere proletar, tota§a cum noi riminem social-democrati §i in rezolvareasarcinilor politice genered-democratice.

Formulind aceasta conditie, noi raspundem implicit laobiectia pe care mult.i o ridica dupa ce au luat cuno§tintain mod sumar de revendicarile concrete ale programuluinostru agrar Si se restituie sumele de rascumparareci paminturile ra§luite obitilor seltegi" I? dar unde este aidspecificul nostru proletar §i caracterul de sine statator alproletariatului? oare, in fond, aceasta nu va constitui undar facut burgheziei satecti??

Desigur ca da, dar numai in sensul in care insi§i prabu-circa ioblgiei, adica eliberarea din lanturile §i de ingradirilefeudale tocmai a dezvoltarii burgheze, §i nu a vreunei altedezvoltari, a fost un dar ficut burgheziei". Proletariatulse deosebecte de celelalte clase asuprite de catre burghezie

opuse ei tocmai prin faptul ca el i§i pune sperante nuin frinarea dezvoltirii burgheze, nu in tocirea sau atenuarealuptei de clasa, ci, dimpotriva, in cea mai deplina §i mailiberi dezvoltare a ei, in accelerarea progresului burghez *.In societatea capitalista in dezvoltare, rama§itelecare ii stinjenesc dezvoltarea, nu pot fi desfiintate fad aintri §i a consolida prin aceasta burghezia. A te lisa tul-burat" de aceasta inseamna a repeta gre§eala acelor socia-li§ti care sustineau ca noul libertatea politica nu ne folosectela nimic, intrucit ea intarecte §i consolideazi dominatiaburgheziei.

VI

Dupa ce am examinat partea generala" a programuluinostru agrar, vom trece la analiza diferitelor revendicari

Binelnteles c proletariatul nu sustine mice mlisuri care gribesc progresul bur-ghez, ci numai pc acelea care influenteanl direct &supra erestera capacititii darei munci-toare de a lupta pentru eliberarea ea. lar panes ncavur 5i apropiati de proletariat agrinimii resin= malt mai purecnic .munca in dami" i aservirea decit partea iutritL

iobagiei,

www.dacoromanica.ro

816 V. I. LENIN

formulate aid. Totodata, ne vom permite s incepem nucu primul punct, ci cu punctul patru (despre paminturilerasluite), caci tocmai acesta este punctul central, punctulcel mai important, care imprima un caracter special -pro-gramului agrar i este, in acelasi timp, cel mai vulnerabil(cel putin dup./ parerea majoritatii celor care s-au pronuntatdespre acest articol in nr. 3 din Iskra"). Arnintim ca con-tinutul acestui punct este ale/tuit din urmatoarele particomponente: 1. El cere instituirea unor comitete taranestiimputernicite g reglementeze din nou acele relatii agrarecare constituie o ramasita directà a iobagiei. Expresia:comitete preinefti" este aleag pentru a arata limpedein opozitie cu reforma" de la 1861, cu cornitetele ei denobili 135, noua reglementare trebuie O. fie efectuata detarani, i nu de mosieri. Cu alte cuvinte: lichidarea definitiväa relatiilor iobagiste urmeazI g fie facutà nu ae asupritori,ci de partea populatiei care este oprimata de aceste relatii,urmeaza sa fie facuta nu de o minoritate, ci de majoritateacelor interesati. In fond aceasta nu este altceva decit reel.zuirea tlemocratial a reformei lardneiti (adica tocmai ceea cecerea primul proiect de program intocmit de grupul Elibe-rarea muncii"). i daca noi n-am ales aceasta ultima expresieeste numai pentru el este mai putin precisI, pentru cIindica mai putin sugestiv caracterul real i continutulconcret al acestei revizuiri. De aceea, de pilda, Martinov,in cazul cind ar fi avut intr-adevar ceva de spus in ceea.ce priveste problema agrara, ar fi trebuit O. declare precisdacä respinge insài ideea unei revizuiri democratice areformei taranesti, i dacä nu, cum anume reprezinti el *

Releviim inconsecvenca (sau reticenca?) lui Nadejdin, care In schica progra-nmlui agrar faced de el si-a Insusit, pare-se, ideea Iskrei" In ceea ce priveste comite-tele tirinesti, dar a formulae aceasti idee intr-un mod foarte nereusit, spunInd: creareaunei instance judecitoresti speciale formate din reprezentanci ai poporului pentru exa-minarea redamafillor ciranilor i a declaratiilor cu privire la toate operaeille care auInsocit c eliberarea s" (Ajunul revolueiei", pag. 65, subliniat de mine). Do rodantatse poate reclama numai laralcarea unci legi. Eliberarea" din 19 februarie cu toateoperseille" ei este ea ins3i o lose. Crearea unor instante judedtoresti speciale pentruexaminarea reclamatiilor cu privire la caracterul nedrcpt ci unei anumite legi nu areaid un sens atita timp cit accasci lege nu este abrogatl, atita timp cit tn locul ei (saupentru ceea ce este partial abrogat) nu sine date noi norme legislative. Instant.' jude-catoreasci" trebuie tS fie Investiel nu numai cu dreptul de a primi reclamatiile" cuprivire la luarea imasurilor, ci i cu dreptul de a rescind (resp. de a riscumpira etc.),aceste imasuri, i atunci, In primul rind, instanta judecatoreasce Imputernicid si.

el,

si-o

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCWIEI RUSE 817

Mai departe, 2. Comitetelor tarane§ti li se da dreptulde a expropria i de a riscumpara pamintul mo§ieresc, dea efectua schimbul de pamint etc. (punctul 4, b), acestdrept fiind limitat numai la cazurile de mentinere fati§a arelatiilor iobagiste. Anume (3) dreptul de exproprierede rascumparare se acorda numai pentru paminturile care,in primul rind, au fost ra§luite din paminturile taranilorcu prilejul desfiintarii iobagiei" (aceste paminturi aparti-neau, prin urmare, din timpuri strivechi gospodariflortarane§ti, faceau parte integranta din aceste gospodariiau fost luate in mod nefiresc prin jaful legalizat care a fostmarea reforma taraneasca) §i, in al doilea rind, servescmo§ierilor drept mijloc de inrobire a taranilor".

Aceasta a doua conditie ingrade§te §i mai mult dreptulde räscumparare §i de expropriere, extinzind acest dreptnu asupra tuturor otrezkilor" (paminturflor ra§luite. Notatrad.), ci numai asupra acelora care rimin i acum o armade inrobire, prin intermediul carora dupi cum a formulatacest lucru « Iskra >> a fost menfinufd munca silit, inrobitä,boierescul, adica in fapt tot munca de iobag" *. Cu altecuvinte: acolo unde, datorid caracterului inconsecvent alreformei noastre tArInesti, s-au mentinut pmn acum, cuajutorul paminturflor ra§luite de la tarani, forme iobagistede economic, acolo se acorda taranilor dreptul de a Uchidadintr-o data §i definidv aceste rami§ite ale iobagiei fie §ipe calea exproprierii, acolo se acorda dreptul de a se restituipdminturile nifluite".

De aceea putem sa-1 lini§tim pe bunul nostru Martinov,care intreba foarte alarmat: ce se va intimpla cu acelepaminturi ra§luite aflate fie in mina mo§ierilor, fie in minaraznocintilor pe baza unui act de cumparare §i care sintexploatate acum dupa metode capitaliste model?" Nudespre aceste paminturi ra§luite, care reprezinta cazuriizolate, este vorba, stimabile, ci despre acele paminturi

emiti legi nu ye mai fi instant:1 judecitoreascii, iar In al doileit rind trebuie Si se arateprecis ce anume drepturi de expropriere, de riscumpirare etc. are o astfel de instantiijudecitoreasci". Dar, oricit de nereusiti ar fi formularea lui Nadejdin, el SI inteles multmai just deck Martinov necesitatea revizuirii democratice a reformei Virinesti.

Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politici, 1961, editia a doua,pag. 426. Nola red.

www.dacoromanica.ro

818 V. I. LENIN

ra§luite tipice (§i foarte numeroase) care pink in prezentmai servesc ca baza rama§itelor ce continua CA existe aleeconomiei iobagiste 186

In sfir§it, 4. Punctul 4, b, investe§te comitetele tarane§ticu imputernicirea de a inlatura rama§itele iobagiei cares-au mai mentinut in anumite regiuni ale statului (servituti,operatii neterminate de improprietarire §i. de delimitare apaminturilor etc. etc.).

A§adar, pentru simplificare, intregul continut al punc-tului 4 poate fi exprimat in douà cuvinte: restituireapaminturilor ralluite". Se pune intrebarea cum a aparutideea unei astfel de revendicari. Ca o concluzie directa atezei generale §i. fundamentale potrivit careia noi trebuiesa-i ajutám pe tarani §i sa-i impingem la o lichidare, pecit posibil, mai deplina a tuturor räml§itelor iobagiei. Cuacest lucru toata lumea este de acord", nu-i a§a? Ei bine,dad sinteti de acord sa pa§iti pe aceasta cale, atunci facetibine sa inaintati pe aceastä cale in mod de sine statator, nune siliti sa. VA tragem dupa noi, nu va inspaimintati deaspectul neobi§nuit" al acestei cal, nu vi lasati tulburatide faptul ca in multe- locuri nu veti gasi o cale batatorita,ci va trebui §i sä va tiriti pe marginea prapastiei, §i. sa VIfuripti prin hatiluri, §i. sä sariti peste gropi. Nu va vaitatica drumul este prost: ar fi o vaicareala inutila, caci ar fitrebuit sa §t.iti dirminte ca 1111 porniti pe o cale batatoritä,netezitä §i nivelata de toate fortele progresului social, cipe cararuile fundaturilor O. fundurilor de provincie, careau o ie§ire, dar nici voi, nici noi, nici nimeni altcinevaniciodata nu va gasi o ie§ire directa, simpla §i u§oaraniciodata", aclica in general atita timp cit vor exista acestefunduri de provincie §i. fundaturi care pier, §i care pier intr-untimp chinuitor de lung.

Iar clacã nu vreti si va viriti prin aceste fundaturi, atuncispuneti direct cà nu vreti, §i. nu cautati sa và eschivatiprin fraze goale*.

De pilat, Martinov Invinuieste de Jrazeologie° Tskra", care i-a dat si bazelegenerale ale politicii sale agrare (introducerea luptei de clad la sate"), si rezolvareapractici a problemei revendidrilor prograrnatice concrete. Finl a propunii aim prin-cipii in load accstor principii generale, fiti a aprofundeze chiar de loc aceste prin-cipii, Uri 811 incerce a lucreze la aldtuirea unui anurnit program, Martinov se eschi-vead prin urmiltoarea frad superba: ...Noi trebuie el cerem apararea lot (a ;Ara-

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIET RUSE 319

Sinteti de acord &A luptati pentru lichidarea raml§iteloriobagiei? Bine. Atunci nu uitati ca nu exista nici o insti-tutie juridica unica care O. exprime sau sa determine acesterama§ite, vorbesc, desigur, despre rama§itele iobagieiexclusiv din domeniul relatiilor agrare, de care ne ocupamacum, §i 1111 despre cele din domeniul legislaciei financiare,corporatiste etc. Rama§itele directe ale gospodariei bazatepe claca, constatate de nenumarate ori in toate studiileeconomice din Rusia, se mentin nu datoriti unei legi carele ocrote§te in mod special, ci in virtutea relatiilor agrareexistente de fapt. Acest lucru este atit de adevarat, incitIn fata cunoscutei comisii Valuev 137 martorii spuneau fati§:este in afara de orice indoiala ca. iobagia ar rena§te daciea nu ar fi fost interzisa printr-o lege expresa. Prin urmare,una din doua.: sau nu ne ocupam de loc de relatiile agraredintre tarani §i mo§ieri, §i in acest caz toate celelalteprobleme se rezolvi foarte simplu", dar atunci nu viocupati nici de principalul izvor al tuturor rama§iteloreconomiei iobagiste la sate, atunci lasati pur §i. simplu"la o parte aceasta problemi foarte arzatoare, problemacare atinge cele mai profunde interese ale mo§ierilor-iobagi§ti §i ale taranimii aservite, problema care miine saupoimiine poate u§or deveni o problema social-politica dintrecele mai actuale in Rusia. Sau vreti O. va ocupati §i. deizvorul formelor inapoiate de aservire economica" pecare-I constituie relatilie agrare, §i atunci trebuie satineti seama de caracterul complex §i incurcat al acestorrelatii, care pur §i simplu nu permite o rezolvare u§oara§i simpla. Atunci, voi, hind nernulturniti de rezolvareaconcreta pe care o propunem noi referitor la aceasta pro-blema incurcata, nu ave/i dreptul sa VA eschivati printr-ovalicareala" generali in legatura cu caracterul incurcat, ci

nilor In calitatea lor de mid proprietan)... Impotriva diferitelor forme inapoiate deaservire economici...". Nu va E oare prat ieftin? N-ati vrea 83 incercati voi sii neindicati natar an simper caz de apirare he si numai impotriva sami singure (si nu a dife-ritelor"1) forme inapoiate de aservire? (probabil di mai sint si forme" neinapoiatede ascrvire" I I). aci si micul credit, si intovirisirile pentru desfacerea produselorlactate, si asociaiiile de imprumut Id pistrare, si uniunile micilor patroni, si banca Ori-fices* si agronomii zemstvelor mate acestea inseamni si de apirare irnpotrivadiferitelor forme inapoiate de aservire economici". Prin urmare, presupuncti a noitrebuie si CCIVED" toate acestea?? Trebuie el vi ginditi mai intii, stimabile, si apoi siIvrbiti despre programe I

www.dacoromanica.ro

820 V. I. LENIN

&elude si incercati sä vi descurcati singuri In aceasta pro-blerna, a propuneti o aka' rezolvare concretà.

Importanta pe care o au paminturile ra§luite in gospodariatlraneasca actuall este o problem a. de fapt. Si este semnificativca., oricit de adinca este prapastia dintre narodnicism (insensul larg al cuvintului) §i marxism in ceea ce prive§teaprecierea finduielilor economice §i. a evolutiei economicea Rusiei, in aceasta problema nu exista divergente intrecele douà doctrine. Reprezentantii ambelor curente sint deacord ca in satul rus existä numeroase raml§ite ale iobagiei§i. ca' (nota bene) sistemul de gospodarie bazat pe proprie-tate privata, sistem dominant in guberniile centrale dinRusia (sistemul de gospodarie bazat pe munca in dijma"),este o rama§iti directä a iobagiei. Mai departe, ei sint deacord §1 cá paminturile taranilor rasluite in folosul movie-rilor adica §i páminturile ra§luite in sensul direct, nemij-locit, §i privarea taranilor de dreptul la ima§, de folosirea padurii, a adapatoarei, a pa§unilor etc. etc. sint unadintre principalele (eked nu principala) baze ale sistemuluide munca in dijma. Este suficient si amintim ca, dupacele mai noi date, sistemul gospodariei mo§ierwi bazatepe munca in dijmi este considerat dominant in cel putin17 gubernii din Rusia europeand. SI incerce sä conteste acestfapt cei care vad in punctul cu privire la piminturile ra§luiteo nascocire pur artificiali, fortata", ingenioasa 1

Sistemul de gospodarie bazat pe munca in dijma inseamn1urmatorul lucru. De fapt, adica nu in virtutea dreptuluide proprietate, ci a modului cum sint folosite, paminturile§i terenurile mo§ierilor .§i ale taranilor nu sint impartitedefinitiv, ci continua sa ramina laolalta: o parte din pamintultaranilor serve§te, de pilda, pentru intretinerea vitelornecesare pentru lucrarea pamintului mo§ierilor, §i nu altaranilor; o parte din pamintul moOeresc este absolutnecesar, in conditiile acestui sistem, pentru gospodariataräneasta invecinata (adapatoare, pa§uni etc.). Si aceastaimpletire de fapt In folosirea pamintului genereaza in modinevitabil (mai exact: mentine aceleasi relatii carora le-a datna§tere o istorie milenara) acelea§r relatii intre Oran §iboier ca §i in conditiile iobagiei. De facto, taranul rarnineiobag, lucrind, ca §i pina acum, cu inventarul sau strivechi,

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 321

dupa metoda straveche a asolamentului trienal, pentrustravechiul stapin-mosier". Ce nevoie mai este de altedovezi cind pretutindeni taranii insisi numesc munca indijmal eked sau boieresc"? clnd insisi mosierii, descriindgospodaria lor, spun: pamintul mi-1 lucreaza fostii mei..."(deci, nu numai fosti, ci O actuali 1) . . . tarani" cu inven-tarul lor pentru irnasul pe care-1 inchiriaza de la mine?

Cind se rezolva o problema social-economica oarecarecomplexa si incurcata, o regula elementara cere ca maiintii sä se ia cazul cel mai tipic, cel mai liber de orice influentesi imprejurari secundare care 11 complica si numai dupaaceea, pornindu-se de la rezolvarea acestui caz, sä se meargamai departe, luindu-se treptat In consideratie imprejurarilesecundare care 11 complica. Luati si aici, deci, cazul celmai tipic": copiii fostilor iobagi muncesc pentru fiii fostuluiboier, pentru imasul pe care il inchiriaza de la acesta. Muncain dijma determina stagnarea tehnicii si stagnarea tuturorrelatiilor social-economice de la sate, deoarece munca indijml constituie o piedica in calea dezvoltarii economieibanesti si a diferentierii taranimii, 11 fereste (comparativ)pe mosier de influenta concurentei, care il sileste si lucrezemai bine (in loc sä dezvolte tehnica, el reduce partea dijma-sului; in legatura cu aceasta trebuie O. spunem ca o astfelde reducere este constatata intr-o serie intreag a. de loca-litati de-a lungul unui Or de ani din perioada de duplreforma), leaga pe Oran de pamint, impiedicind prin aceastaca stramutarile si indeletnicirile sezoniere in alte localitat.ietc. si ia amploare.

Se pune intrebarea: exista oare un social-democrat caresà se indoiasca ca in acest caz pur" exproprierea partiirespective a pämintului mosieresc in folosul taranilor esteabsolut fireasca, de dorit si realizabila.' ? Aceasta expropriereil va scutura pe Oblomov si il va obliga sa treaca la o gospo-dine mai perfectionatä pe o intindere mai mica din pamintulsax, aceasta expropriere va submina (nu spun va desfiinta, citocmai va submina) sistemul de munca in dijma, va dezvoltaindependenta si spiritul democratic in rindurile taránimii,va ridica nivelul ei de trai, va da un impuls puternic dezvol-tarii continue a economiei banesti si unui progres capitalistcontinuu in agricultura.www.dacoromanica.ro

322 V. I. LENIN

in general: din moment ce este Indeob0e recunoscuta paminturile ra0uite constituie unul dintre principaleleizvoare ale sistemului muncii in dijmi, iar acest sistem esteo rania0ta directi a iobagiei, care frineaza dezvoltareacapitalismului, cum se poate pune la indoialä faptul arestituirea paminturilor ra0uite va submina munca indijma 0 va grabi dezvoltarea social-economica?

vIITotu0 foarte multi s-au indoit de acest lucru, 0 noi

vom trece acum la analiza argumentelor pe care le-au aduscei care se lndoiau. Toate aceste argumente pot fi incadratein urmAtoarele rubrici: a) corespunde oare revendicarearestituirii päminturilor raVuite bazelor teoretice ale marxis-mului 0 principiilor programatice ale social-democratiei?b) este oare rational din punctul de vedere al utilitapi politicede a revendica repararea unei nedreptati istorice a careiimportanta slabgte cu fiecare pas al dezvoltarii economice?c) oare aceasta revendicare este practic realizabila? d) dacase recunowe ca noi putem 0 trebuie sa formulam o reven-dicare de acest fel 0 O. dam In programul nostru agrar numinimum, ci maximum, este oare logica din acest punctde vedere revendicarea restituirii paminturilor ra0uite? Oareaceasta revendicare reprezinta intr-adevar maximum?

Dupi cum judec eu, kate obiectiile impotriva pamin-turilor ra0uite" se incadreaza intr-unul sau altul din acestepatru puncte, iar majoritatea celor care au ridicat obiectii(inclusiv Martinov) au raspuns negativ la toate cele patruintrebAri, considerind cà revendicarea restituirii pamintu-rilor risluite este 0 gre0ed din punct de vedere principial,0 inutili din punct de vedere politic, 0 irealizabila dinpunct de vedere practic, 0 inconsecventa din punct devedere logic.

Si examinam deci, in ordinea importantei, toate acesteprobleme.

(a) Revendicarea restituirii paminturilor ra§luite esteconsiderata o revendicare gresita din punct de vedereprincipial din doua motive. in primul rind, se spune ca.aceasta va leza" agricultura capitalised, adici va opri sauva intirzia dezvoltarea capitalismului; in al doilea rind, se

Si

-

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 323

spune cl ea nu va face numai sa se intareasca mica proprie-tate, dar o va face sa i creasca. Primul dintre aceste argu-mente (subliniat in mod special de Martinov) este absolutnefondat, caci, climpotriva, paminturile ra0uite tipice frineazadezvoltarea capitalismului, pe cind restituirea lor va inten-sifica aceasta dezvoltare; in ceea ce privqte cazurile netipice(nu mai spunem ca exceptiile sint posibile oricind i oriunde

cà ele nu fac decit si confirme regula) s-a facut o rezervi0 in Iskra", 0 in program ( paminturile care au fostr4luite ... i servesc drept mijloc de inrobire ..."). Aceastäobiectie se bazeaza pur i simplu pe necunowerea impor-tantei reale a paminturilor rasluite 0 a sistemului de munclin dijml in economia satului rus 138.

Al doilea argument (expus foarte pe larg in uncle scrisoriparticulare) este mult mai serios i in general este cel maiputernic argument impotriva programului sustinut de noi.In general vorbind, a dezvolta, a sprijini, a intari i cuatit mai mult a face O. creasca mica gospodarie 0 micaproprietate nu este nicidecum sarcina social-democratiei.Aceasta este foarte just. Dar fapt este ca aici avem in fatanoastrà nu un exemplu general", ci tocmai un exempluexceplional de mica gospodarie, i acest caracter exceptionaleste clar exprimat in introducerea la programul nostruagrar: lichidarea rama0telor orinduirii iobagiste i liberadezvoltare a luptei de clasä la sate". In general vorbind,sprijinirea micii proprietati are un caracter reactionar, criciea este indreptata impotriva marii gospodarii capitaliste,impiedicind, prin urmare, dezvoltarea sociall, estompindatenuind lupta de clasa. In cazul de fatä insä noi vremtocmai sà sprijinim mica proprietate nu impotriva capita-lismului, ci impotriva iobagiei, in cazul de fata, prinsprijinirea micii taranimi noi dam un uria impuls dezvol-tarii luptei de clasa. /ntr-adevar, prin aceasta noi facem,pe de o parte, o altima incercare de a atita ramksitele du--maniei de clasl (de stare sociala) a taranilor impotrivamo0erilor-iobag4ti, pe de altä parte netezim drumul pentrudezvoltarea antagonismului de clasl burghez la sate, caciacest antagonism este eamuflat astazi prin starea de asuprire,chipurile, generali i egalá a tuturor taianilor, creatà derama0tele iobagiei.

§i...

O.

www.dacoromanica.ro

324 V. I. LENIN

Ofice lucru are doul laturi. Taranul proprietar din Apus0-a i jucat rolul in mi§carea democratic i i0 apara situatiaprivilegiata in comparatie cu aceea a proletariatului. Taranulproprietar din Rusia se afla Inca in ajunul unei mi§caridemocratice, hotarite 0 a intregului popor, cu care el nupoate sä nu simpatizeze. El Inca prive0e mai mult inaintedecit inapoi. El Inca lupta mult mai mult impotriva privi-legiilor de casta, iobagiste, care mai sint Inca atit de puternicein Rusia, decit pentru aji apara situatia privilegiata. Intr-unasemenea moment istoric datoria noasträ directa este de asprijini taranimea 0 a &luta sä canalizam nemultumirea ei,inch' vaga i incon0ienta, impotriva adevaratului ei dupnan.

nu ne vom contrazice de loc daca in urmatoarea perioadaistorica, cind vor disparea particularitatile acestei con-juncturi" social-politice, cind taranimea, sa spunem, se vamultumi cu pomeni neinsemnate din partea unei partiinfime dintre proprietari i va incepe sl miriie" hotaritäimpotriva proletariatului, dacä vom scoate atunci din pro-gramul nostru lupta impotriva rama0telor iobagiei. Atunci,probabil, va trebui si scoatem din program 0 lupta impo-triva absolutismului, pentru el in nici un caz nu se poatepresupune c taranimea se va elibera de cel mai respingator0 mai greu jug iobagist inainte de a exista libertate politica.

In conditiile dominatiei gospodariei capitaliste, micaproprietate frineaza dezvoltarea fortelor de productie, legindpe tarani de micul säu petic de pamint, legalizind tehnicarutinarä, creind greutati In calea atragerii pamintului incircuitul comercial. In conditiile dominatiei gospodarieibazate pe sistemul de muncl In dijma, mica proprietatede pamint, eliberindu-se de munca in dijma, impinge infelul acesta inainte dezvoltarea fortelor de productie, eli-bereaza pe Otani de lancurile care-I tin legat de un anumitloc, elibereaza pe mo0eri de slugile gratuite", inlaturaposibilitatea de a se inlocui imbunatatirile tehnice printr-ointensificare nelimitata a exploatärii patriarhale", inlesnindatragerea parnintului In circuitul comercial. Intr-un cuvint,situatia contradictorie a micii taranimi la hotarul dintreeconomia iobagista i economia capitalista justifica pedeplin aceastä sprijinire exceNionala i vremelnica a miciiproprietati de atm social-democratie. Repetam inca o data:

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 325

aceasta nu este o contradictie in redactarea sau in formulareaprogramului nostru, ci o contradictie a vietii insa§i.

Ni se va obiecta: oricit de greu ar ceda gospodariabazata pe munca in dijma asaltului capitalismului, ea totusiii cedeaza, ba mai mult: ea este condamnata la disparitietotala; marea gospodarie bazata pe munca in dijma cedeaza§i va ceda locul in mod nemijlocit marii gospodarii capi-taliste. Voi insa vreti sa grabiti procesul de lichidare aiobagiei printr-o masura care in fond inseamnä farimitarea(de§i partialà, dar totu§i farimitare) marii gospodarii. Oareprin aceasta nu sacrificati interesele viitorului de dragulintereselor prezentului? Pentru o posibilitate problematicade rascoala a taranilor impotriva iobagiei intr-un viitorapropiat, voi creati greutati in calea rascoalei proletariatuluide la sate impotriva capitalismului intr-un viitor mai multsau mai putin indepartat 1"

Acest rationament, oricit de convingator ar parea laprima vedere, pacatuie§te printr-o pronuntata unilateralitate:in primul rind, §i mica täranime cedeaza, de§i greu, darcedeaza, asaltului capitalismului, §i ea este condamnata, inultima instal*, la o inlaturare inevitabill; in al doilea rind,§i marea gospodarie bazata pe munca in dij ma cedeaza loculmarii gospodarii capitaliste nu intotdeauna in mod nemij-locit", ci in cele mai multe cazuri creind paturi de semide-pendenti, semimuncitori agricoli, semiproprietari; or, oasemenea masura revolutionarä cum este restituirea pamin-turior ra§luite ar fi de un uria§ folos tocmai prin faptulel cel putin o data ar inlocui metoda" transformarii treptate§i pe neobservate a dependentei iobagiste in dependentaburgheza. prin metoda" transformarii revolutionare fat*:aceasta nu ar putea sa nu alba cea mai profunda' influengasupra spiritului de protest §i de lupta independenta inrindurile intregii populatii muncitoare de la sate. In altreilea rind, §i noi, social-democratii rusi, vom cauta safolosirn experienta celor din Europa §i ne vom ocupa deatragerea lumii satelor" in mi§carea muncitoreasca socialistä,§i aceasta mult mai devreme, mult mai staruitor decit aureu§it s-o faca tovara§ii no§tri din Apus, care dupl ce §i-aucucerit libertatea politica au mai cautat Inca mult timppc bijblite" dile spre mi§carea muncitorilor industriali:

www.dacoromanica.ro

326 V. I. LENIN

in acest domeniu noi vom lua multe de-a gata de la germani",in domeniul agrar insl vom elabora poate §i. ceva nou.Si pentru a inlesni in viitor muncitorior agricoli §i. semi-muncitorilor agricoli de la noi trecerea la socialism, estefoarte important ca partidul socialist sI inceapa chiar acumsI apere" mica taranime, fIcind pentru ea tot ce-i stIin putintl", fIrà a renunta si participe la rezolvarea pro-blemelor straine" (neproletare), spinoase si incurcate,deprinzind intreaga mas1 muncitoare §i exploatatà sa vadàin el pe conducItorul §i reprezentantul sau.

SI trecem mai departe. (b) Revendicarea restituirii pamin-turilor rI§luite este consideratl inutilI din punct de vederepolitic: este o nechibzuintà ca atentia partidului sl fieorientatl in directia indreptarii tuturor nedreptatilor istoricecare 4i pierd importanta actualI, distrIgind-o de la pro-blema fundamentall, §i care devine tot mai actualI, a lupteidintre proletariat §i. burghezie. S-au gindit cu o intirzierede 40 de ani sI reelibereze tkanii" ironizeazI Martinov.

Si acest rationament pare plauzibil numai la prima vedere.Dar vezi ca nedreptItile istorice sint de mai multe feluri.Existä nedreptati istorice care rImin, ca sI spunem a§a, lao parte de principalul torent istoric, fIrà sI-1 opreascI,fIrà &à impiedice cursul lui, fIrl sl impiedice adincirea silargirea luptei de clasI a proletariatului. Asemenea nedreptatiistorice ar fi intr-adevIr stupid sä te apuci sI le indrepti.Vom da ca exemplu alipirea de cItre Germania a .Alsaciei§i Lorenei. Nici un partid social-democrat nu se va gindisI includI in progratnul sau indreptarea unei asemeneanedreptIci, de§i, totodatI, nid un partid social-democratnu se va da inapoi de la datoria sa de a protesta impotrivaacestei nedreptati §i de a infiera pentru sIvirsirea ei toateclasele dorninante. Si dad noi am motiva revendicarea restitu-irii pIminturilor rasluite prin faptul §i. numai prin faptul cI afost comisä o nedreptate §i de aceea trebuie s-o indreptam,ar insemna cI recurgem la o frazeologie democraticl sforli-toare. Dar noi motivIm revendicarea noastrI nu vlid-rindu-ne in legIturI cu nedreptatea istoricI comisä, ci prinnecesitatea de a lichida raml§itele iobIgiei §i. de a netezidrumul pentru lupta de clasI la sate, adicä printr-o nece-sitate foarte practicl" §i foarte imperioasI pentru proletariat.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 827

Avem de-a face aici cu un exemplu de nedreptate istoricade altif natura, i anume: o nedreptate care in mod nemylocitcontinua sa frinete dezvoltarea sociala i lupta de clasa. Arenunta la incercarea de a indrepta asemenea nedreptatiistorice ar insemna SI aperi biciul pentru motivul el esteun bid istoric". Problema eliberarii satului nostru de subjugul ramasitelor vechiului regim" este una dintre pro-blemele de cea mai mare actualitate a vremurilor noastre,problema ridicata de toate curentele i partidele (in afarade cel al mosierilor-iobagisti), asa incit referirea la intirziereeste in general nelalocul ei, iar in gura lui Martinov estede-a dreptul amuzantà. Burghezia rusa a intirziat" cusarcina care este propriu-zis a ei de a matura toate ramasitelevechiului regim, i noi sintem cei care trebuie sa in-dreptam aceastä lipsa, i o vom face atita timp cit ea nu vafi indreptata, atita timp cit nu vom avea libertate politica,atita timp cit situatia taranimii va alimenta nemultumiriledin rindurile aproape ale intregii mase a societatii burghezeculte (asa cum vedem In Rusia), i 1111 vom alimenta in masesentimentul de automultumire conservatoare privitor laindestructibilitatea" celui mai puternic, chipurile, reazemimpotriva socialismului (asa cum vedem In Apus, undeautomultumirea despre care am vorbit se observa la toatepartidele ordinii, incepind cu agrarienii i conservatorii pursapg *, continuind cu burghezii liberali i liberii cugetatori

terminind chiar si nu le fie cu supärare domnilorCernovi i celor de la Vestnik Russkoi Revoliutii" 1. . .terminind chiar cu criticii" la moda ai marxismului" inproblema agrata). Ei, i apoi au mai intirziat", desigur,acei social-democrati rusi care din principiu se tirasc incoada miclixii, ocupindu-se numai de problemele carepromit rezultate palpabile": prin intirzierea lor de a dao directivi precisa si in problema agrara, acesti codisti"nu fac decit sã dea curentelor revolutionare nesocial-demo-crate o arma foarte puternica i sigurd.

In ceea ce priveste (c) caracterul irealizabil" in senspractic al revendicarii de restituire a paminturiloraceasta obiectie (in mod special subliniati de Martinov)

put singe. Nola grad.

si ...

rasluite,

www.dacoromanica.ro

828 V. 1. LENIN

este una dintre cele mai slabe. In ceea ce prive§te problemain care cazuri anume §i cum anume sa se efectueze expro-prierea, rascumpararea, schimbul, delimitarea etc., comi-tetele tarane§ti s-ar fi descurcat in conditiile existenteilibertatii politice de zece ori mai u§or decit comitetelede nobili, alcatuite din reprezentanti ai minoritatii §i careactionau in interesul minoritatii. Numai oamenii obi§nuitisa aprecieze prea putin activitatea revolutionara a maselorpot si acorde importanta acestei obiectii.

Aid se ridica a patra §i ultima obiectie. Daca este vorbasi contam pe activitatea revolutionara a taranimii §i. saelaboram pentru ea nu un program-minimal, ci un program-maximal, atunci trebuie sa fim consecventi §i sa cerem fieimpartirea paminturilor" (cernii peredel") in favoareataranilor, fie nationalizarea burgheza a pamintului 1 Dacaam vrea scrie Martinov sa gasim o lozinca cu adevarat(sic 1) de clasa pentru masele taranimii cu pamint putin,ar trebui sa mergem mai departe, ar trebui sa formulamrevendicarea qimpartirii päminturilor», dar atunci am finevoiti sa paräsim programul social-democrat".

Acest rationament tradeaza intr-o forma foarte evidentape economist" §i ne aminte§te proverbul despre oameniicare, daca sint pu§i sa se inchine lui dumnezeu, i§i spargfruntea de podea.

Voi v-ati pronuntat pentru una dintre revendicarilecare duc la realizarea anumitor interese ale unei anumitepaturi de mid producatori: prin urmare, voi trebuie särenuntati la punctul vostru de vedere §i sä adoptati punctulde vedere al acestei paturi 11 Nu-i de loc a§a; a§a judecanumai codi§tii", ce confunda elaborarea unui programcare sä corespunda intereselor de clasa intelese in senslarg cu servilismul fata de aceasta clasa. In calitatea noastrade reprezentanti ai proletariatului, noi vom condamna,totu§i, de-a dreptul aceasta prejudecata a proletarilor ina-poiati, potrivit careia lupta trebuie dusä numai pentrurevendicari care promit rezultate palpabile". Vom spri-jini interesele §i revendicarile progresiste ale taranimii, darvom respinge cu hotarire revendiclrile ei reactionare.at despre impartirea plminturilor", care este una dintrecele mai concrete lozinci ale vechiului narodnicism, ea

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 329

reprezintà tocmai Impletirea momentului revolutionar §ia celui reactionar. i social-democratii au afirtnat dezed de on ca: ei nu arunci citu§i de putin peste bord intregulnarodnicism, cu rigiditatea caracteristica unei anumite pasarilipsite de inteligentI; ei desprind din narodnicism elementelelui revolutionare, elementele lui general-democratice, pecare le consideri ca fund ale lor proprii. In revendicareaimpartirii paminturilor, reactionara este utopia de a gene-raliza §i a eterniza mica productie taraneasca, dar ea are(in afara de ideea utopia. a faranimea" ar putea fi purta-torul revolutiei socialiste) si o laturi revolutionara, §i. anume:dorinta de a mAtura prin rascoall tAraneasca toate ram4ite1eiobagiei. Dupa parerea noastra, dintre toate revendicarilecchivoce §i contradictorii ale caranilor revendicarea restitu-irii paminturilor ra,luite desprinde tocmai ceea ce poatesa actioneze in mod revolutionar numai in directia dezvoltariisociale in ansamblu, §i. de aceea merita sa fie sprijinit deproletariat. Invitatia lui Martinov de a merge mai departe"duce in fond doar la absurditatea ca noi sä defmim lozincacu adevdrat" de clasa a taränimii din punctul de vederecu adearat al prejudecatilor taranimii, 0 nu al intereselorproletariatului cu adevdrat inlelese.

Altceva este nationalizarea pamintului. Aceasta reven-dicare (dacA este inteleasa in sensul burghez, §i. nu socialist)intr-adevar merge mai departe" de revendicarea restituiriipaminturilor ra§luite, §i. in principiu noi sintem intru totulde acord cu aceasta revendicare. /ntr-un anumit momentrevolutionar nu ne vom da in lAturi, bineinteles, de a formulaaceastä revendicare. Dar noi intocmim actualul nostruprogram nu numai §i. chiar nu atit pentru o epoci de insu-rectie revolutionara, cit pentru o epocA de sclavie politica%pentru epoca premergatoare libertatii politice. Iar intr-oastfel de epoci revendicarea nationalizarii pamintului exprimämull mai slab sarcinile imediate ale mi§carii democraticein sensul luptei impotriva iobagiei. Revendicarea alcA-tuirii comitetelor taranqd si a restituirii paminturilorra§luite atita nemijlocit actuala lupta de clasa de la sate,§i de aceea ea nu poate da loc la nici un fel de experimentin spiritul socialismului de stat. Dimpotriva, revendicareanationalizarii pamintului distrage in anumità masura aten-

www.dacoromanica.ro

330 V. I. LENIN

Oa de la cele mai sugestive manifestari §i de la cele mai puter-nice rama§ite ale iobagiei. De aceea programul nostruagrar poate i trebuie si fie promovat imediat ca unul dintremijloacele care sa dea imbold mi§carii democratice dinrindurile taranimii. A formula ins a. revendicarea nationa-lizarii nu numai in conditiile absolutismului, dar chiarin conditiile unei monarhii serniconstitutionale ar fi de-adreptul gre§it, cad neexistind institutii politice democraticebine statornicite i adinc inradacinate, aceasta revendicaremai curind ar sugera ideea unor experimente stupide desocialism de stat deck ar da un imbold dezvoltarii liberea luptei de clasa la sate" *.

Iati de ce socotim noi ca In cadrul orinduirli socialeactuale maximul programului nostru agrar nu trebuie sämearga mai departe de revizuirea democratica a reformeitarane§ti. Revendicarea nationalizarii plmintului, ffind intrutotul justa din punct de vedere principial i intru totulpotrivitä in anumite momente, nu este oportuni din punctde vedere politic in momentul actual.

Este interesant de relevat faptul ca Nadejdin, in strà-duinta sa de a ajunge tocmai la un astfel de maximum cumeste nationalizarea parnintului, s-a impotmolit (in partesub intluenta hotaririi lui de a se limita in program la reven-dicari care shit fie inftlesul i sint necesare taranului").Nadej din formuleaza revendicarea nationalizarii astfel: trans-formarea paminturilor statului, a paminturilor domeniale,biserice§ti §i a celor mo§iere§ti In proprietate a poporului,intr-un fond national care sä fie dat in arenda pe timpindelungat In conditiile cele mai avantajoase taranimiimuncitoare". Aceasta revendicare va fi, fara indoial, peintelesul taranului", dar cu siguranta nu pe intelesulunui social-democrat. Revendicarea nationalizarii pamintuluidin punct de vedere principial este o revendicare justaa programului social-democrat numai ca masura burgheza,

Foarte just a remarcat Kautsky Intr-unul din articolele sate lmpotriva lui Vollmar:In Anglia muncitorii inaintari pot cere nationalizarea pamintului. Dar la ce rezuhats-ar ajunge dad intregul pamint al unui stat militar i policist cum este Germania ardeveni proprietatea statului (eine Domine)? Inflptuirea unui atare socialism de statgasim cel putin, intr-o mare misurii, in Mecklenburg" (Vollmar und der Staatssozia-limns", Nene Zeit", 1891-1892, X, 2, S. 710 (Vollmar i socialismul de stat",Timpuri noi", 1891-1892, X, 2, pag. 710. Notes Ira));

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 831

§i nu ca masuri socia1ist, cid in sens socialist noi ceremnationalizarea tuturor mijloacelor de productie. Rarninindinsa in cadrul societätii burgheze, noi nu putem sä ceremdecit ca renta funciari sà treacá in miinile statului,aceasta trecere ca atare nu-nurnai ca nu ar Impieclica, dar,dimpotriva, ar grabi chiar evolutia capitalista a agriculturii.De aceea un social-democrat, sprijinind nationalizareaburgheza a pamintului, ar trebui, In primul rind, sa nuexcluda de fel paminturile taranilor, a§a cum a fkut Nadejdin.Daca mentinem gospodarirea privata" a pamintului, desfiintinddoar proprietatea privata asupra pamintului, ar fi de-adreptul reactionar ca in aceastä priving sa se faca o exceptiepentru micul proprietar. In al doilea rind, in cazul uneiastfel de nationalizari, un social-democrat s-ar manifestacu hotarire impotriva faptului de a se da pamintul nationa-lizat In arenda taranimii muncitoare" cu precadere fatide intreprinzatorii-capitali§ti din agricultura. Aceasta pre-cadere ar fi reactionara 0 in conditiile de dominatie saude mentinere a modului de productie capitalist. Dad s-argasi o tara democratica care O. savir§easca o nationalizareburgheza a pamintului, proletariatul acestei tari nu artrebui sa dea precadere nici micilor, nici marior arenda0,ci sa ceara categoric ca orice arenda sà respecte regulilestabilite prin lege cu privire la protectia mundi (cu privirela ziva de munca maxima, la respectarea regulilor sanitareetc. etc.), precum i cu privire la folosirea rationala a patnin-tului 0 a vitelor. Binetnteles el de fapt aceasta atitudine aproletariatului in cazul nationalizarii burgheze ar echivalacu accelerarea victoriei marii productii asupra micii productii(a§a cum legile cu privire la reglementarea muncii in fabriciaccelereaza aceastä victorie in industrie).

Tendinta de a fi cu orice pret pc intelesul taranului" 1-atirit pe Nadej din in -labirintul utopiei reactionare mic-burgheze *.

Dupl analizarea articolului la consfituirea de la Zarich a redactiei IskrerV. I. Lenin a omis ultimele doui alineate, inlocuind acest text CU urmitoarea noti lasubsol: In cat* ce-1 priveste pe Nadejdin, in schita lui de program agrar a dat dovadi,dupi pixerea noastni, de multi inconsecventi cerind transformarea tuturor pimintu-rilor, cm exteplia re/or preingtio cm proprietate a poporului* i dares in arendi a 5 fon-dului (funciar) oaçional a pe termen indelungat fdrinimil munriloare*. Un social-democrat n-ar puma si excludi din nationalizama genera a pamintului piminturile

www.dacoromanica.ro

832 V. I. LENIN

A§adar, analizind obiectiile riclicate impotriva revendicariide restituire a paminturilor ra§luite, ne convingem de incon-sistenta acestor obiectii. Noi trebuie sa ,cerem revizuireademocratica a reformei tarane§ti, si anume a transformarilorei agrare. Iar pentru a stabili exact §i. caracterul, 0 limitele,§i. modul de efectuare a acestei revizuiri, noi trebuie sicerem instituirea unor comitete tarane§ti cu drept de aexpropria, de a rascumpara, de a schimba etc. acele otrezki"(paminturi ra§luite. ATota trad.) prin intermediul carorase mentin rama§itele economiei iobagiste.

VIII

In strinsa legaturà cu punctul patru al proiectului nostrude program agrar este punctul cinci, care cere investireajudecatoriilor cu dreptul de a reduce arenzile exageratde mad §i de a declara nule tranzactiile cu caracter inrobitor".Ca §i. punctul 4, §i. acest punct este indreptat impotrivainrobirii; spre deosebire de punctul 4, el nu cere o revizuire§i transformare a rinduielilor agrare in cadrul unei singureactiuni, ci revizuirea permanentä a relatiilor juridice civile.Aceasta revizuire este pusi in sarcina judecatoriilor", avin-du-se in vedere, bineinteles, nu o asemenea jalnica parodie dejudecltorie de felul institutiei" zemski nacealnicilor (sauchiar a judecatorilor de pace ale§i de clasele avute dintrepersoanele avute), ci acele judecatorii despre care se vor-be§te in § 16 al sectiunii precedente a proiectului nostrude program. In acest § 16 se cere instituirea de tribunale demunca in toate ramurile economiei nationale . . ." (prinurrnare §i in agricultura) . . . formate dintr-un numaregal de reprezentanti ai muncitorilor §i patronilor". 0astfel de cornpozitie a tribunalelor ar asigura §i caracterullor democratic, 0 exprimarea libera a diferitelor interesede clasä ale diferitelor paturi ale populatiei de la sate. Anta-gonismul de clasa nu s-ar acoperi cu frunza de vita a unui

tarinesti, aceasta In primul rind. Iar In al doilea rind, el ar face propaganda Infavoarea nationalizarii pamintuhii numai pentru a se trece la mares gospodarie comu-nista, ai nu pentru a se trece la mica gospodarie individuall. Gre*eala lni Nadejdin estedeterminati, probabil, de hotarirea lui de a se limita in program la 4 revendicari careslot pe Inifelesed (subliniat de mine) si sint necesare tiranuluis". Nero red.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 833

birocratism putred acest mormint infrumusetat al rImi-§itelor libertAtii populare ci ar ie§i la ivealà flti§ §i lim-pede in fata tuturor §i. a fiecaruia, trezind totodatà pe locui-torii satelor din lincezeala lot patriarhalà. Cunoa§tereadeplinA a conditiilor de trai la sate in general §i a particu-laritAtilor lor locale in special ar fi pe deplin asiguratiprin alegerea judecitorilor din rindurile populatiei locale.In ceea ce prive§te masele de tIrani care nu ar putea fiincadrati numai in categoria muncitori" sau nutnai in.categoria intreprinzItori", s-ar stabili, fireste, reguli spe-ciale pentru a se asigura prezentarea egala a tuturor elemen-telor populatiei de la sate, iar noi, social-democratii, aminsista categoric in ofice conditii, in primul rind, ca sl fiereprezentati in mod special muncitorii agricoli salariati,oricit ar fi ei de putini, §i, in al doilea rind, pentru ca, dupi

Oranirnea &Arad. §i cea instlritä sI fie repre-zentate separat (cAci amestecul acestor categorii duce nunumai la falsuri de ordin statistic, ci §i la asuprirea §i inli-turarea, in toate domeniile vietii, a prirnei categorii decatre cea de-a doua).

Aceste tribunale ar avea o competentä dubll: in primulrind , ele ar avea dreptul sa reducei arenzile dacà acesteasint exagerat de mafi". Chiar §i numai aceste cuvinte dinprogram exprimi recunoa§terea indirectä a faptuluiacest fenomen este larg räspindit. Dezbaterile publice §iin contradictoriu care ar avea loc in judecItorii cu privire laproblema proportiilor arenzii ar aduce un uria§ folos,indiferent chiar de hofarirea judecAtorilor. Reducerea area-zii (chiar dad.' aceste reduceri nu s-ar face prea des) §i-arjuca rolul in inlAturarea faml§itelor iobagiei: se §tie cain satul nostru arendarea are adeseori un caracter mai multiobigist decit burghez, iar arenda reprezintä mai multrenta in bani" (adici rentä feudala transformatà) deckrenta capitalistä (adicI un surplus la profitul intreprinzl-torului). Reducerea arenzii ar contribui, prin urmare, directla inlocuirea formelor iobIgiste ale economiei prin formecapitaliste.

Mai departe, in al doilea rind, judecAtoriile ar aveadreptul de a declara nule tranzactiile inrobitoare". Aidnotiunea de inrobire" nu este definita, caci n-ar fi de loc

cà

www.dacoromanica.ro

834 V. I. LENIN

de dorit si-i stingherim pe judecatorii ale§i in ceea ce pri-ve§te acest punct. Ce este inrobirea, taranul rus o §tie preabine 1 Din punct de vedere §tiintific insa, .aceasta notiunecuprinde toate acele tranzactii in care existä elementul ninth"-kiresc (angajarea de cu iarni etc.) sau kbagist (munca indijma pentru striciciuni pricinuite de vite etc.).

Un caracter intrucitva diferit are punctul 3, care serefera la necesitatea de a se restitui poporului ratele deriscumparare. Acest punct nu trezeste indoielile cu privirela mica proprietate carora le &A na§tere punctul 4, in schimb'fink' se ridici obiectii §i. in legaturä cu caracterul ireali-zabil din punct de vedere practic al acestei revenclicariqi cu lipsa de legatura logica dintre aceastä revendicare §i.partea generala a programului nostru agrar ( = inlatu-rarea rama§itelor iobagiei §i. libera dezvoltare a luptei declasä la sate"). Totu§i nimeni nu va nega ca tocmai räml-§itele iobagiei, in totalitatea lor, determina o foamete per-manenta in rindurile a milioane de tarani, fapt care deose-be§te de la bun inceput Rusia de toate celelalte natiunicivilizate. De aceea chiar §i absolutismul este nevoit O.creeze din ce in ce mai des un fond" special (cu totul mizer,bineinteles, din care partea cea mai Insemnata nu era intre-buintatl in folosul infornetatilor, ci era sustrasi de delapi-datori §i birocrati) fondul pentru nevoile culturale§i de binefacere ale ob§tilor sate§ti". Este firesc ca §i. noisa cerem, printre alte transformari democratice, creareaunui astfel de fond. Nu cred ca cineva sä aiba de facut vreoobiectie impotriva acestui lucru.

Acum se pune intrebarea: din ce sursa &à fie luate sumelepentru crearea acestui fond? Dupa cite putem noi aprecia,aid ni s-ar putea indica impozitul progresiv pe venit:si se mareasca in mod special cota impozitelor pe veniturileoamenilor bogati §i. sa se intrebuinteze aceste sume pentruacest fond. Ar fi cit se poate de just ca cei mai avuti membriai statului sa. participe cel mai din plin la ajutorarea info-metatilor §i. la cheltuielile pentru inliturarea pe cit posibil acalamitatilor pricinuite de foamete. Noi nu am aveanimic impotriva unei atari masuri, despre care nu este nevoie&I se vorbeasca in mod special in program, cad ea estecuprinsa in Intregime in revendicarea impozitului progresiv

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 335

pe venit, care este mentionat in mod special in program.Dar de ce s ne limitäm la aceasta sursk? De ce sä nu incer-cam, pe lingä aceasta, sä restituim poporului macar o partedin acel tribut pe care il luau si continua sa-1 ia de la.taranifostii proprietari de sclavi cu ajutorul statului politist?Oare intre acest tribut i foametea actuald nu exista o foartestrinsi legatura? i oare revenclicarea de a restitui acesttribut nu ne va face cel mai mare serviciii In actiunea delargire si de intensificare a indignarii revolutionare a Ora-nilor impotriva tuturor mosierilor-iobagisti i impotrivaoricarei iobagii?

Dar acest tribut nu poate fi restituit in intregime ni seobiecteazà. Acest lucru este just (afa cum nu pot fl resti-tuite in intregime nici paminturile reifluite). Dar daca nuputem obtine sa ni se plateasca intreaga datorie, de ce n-amaccepta si primim o parte din ea? Ce obiectii se pot aduceimpotriva unui impozit special asupra paminturilor marilorlatifundiari nobili care s-au folosit de imprumuturile derascumparare? Numarul acestor proprietari de latifundii(transformate uneori chiar in mosii inalienabile i indivizibile)este foarte mare in Rusia, i ar fi just ca acestia si fie trasila raspundere speciali pentru foametea pe care o indurätaranii. i mai justä va fi confiscarea totala a averilor man' à-stiresti si a paminturilor domeniale, ca fiind proprietatiin care traditiile iobagiei sint cel mai mult inradkinate,care servesc la imbogatirea celor mai reactionari si maidlunatori paraziti ai societatii, care sustrag totodata osuprafata destul de mare de pamint din sfera tranzactiilorcivile i comerciale. Confiscarea acestor mosii ar fi, prinurmare, intru totul in interesul intregii dezvoltari sociale *;aceasta ar fi tocmai o nationalizare burgheza partiala apamintului, care, desigur, nu ax putea duce la hocus-pocusulsocialismului de stat"; ea ar avea o importanta politicanemijlocita i uriasa pentru intarirea institutiilor democraticedin noua Rusie; i totodata ar procura i fondurile supli-mentare pentru ajutorarea infometatilor.

In cazul cind accste mosii confiscate u fi date tn a rendi, social-democratia artrebui si promoveze chiar de pe scum nu o politica specific tirineasci, ci politica pecare noi am schitat-o mai sus atunci cind i-am dat replica lui Nadejdin.

www.dacoromanica.ro

336 V. L LENIN

Ix

In ceea ce prive0e, in sfir0t, primele doul puncte aleprogramului nostru agrar, flu va fi nevoie sa insistim prearnult asupra lor. Anularea ratelor de rascumpArare 0 asumelor datorate cu titlu de dijml, precum 0 a oricArorprestatii care cad in mornentul de fati In sarcina tàránirniica stare sociarg obligatä s plAteascl biruri" (punctul 1)este ceva de la sine inteles pentru ofice social-democrat.Dupä cite putem noi aprecia, nu se ivesc, de asemenea,nici un fel de nedumeriri In ceea ce prive0e infaptuireapracticl a acestei msuni. Al doilea punct cere: desfiin-tarea rIspunderii solidare 0 a tuturor legilor care ingrà-desc dreptul taranului . . ." (notati: al táranului", §i nual tkanilor") . . de a dispune de pAmintul slu". Aidtrebuie sà spunem citeva cuvinte despre faimoasa 0 depomina okrte". De fapt, se intelege, desfiintarea rispunderiisolidare (cit prive0e aceastä reforml, s-ar putea ca d-1Witte s-o inaptuiascl Ina Inainte de revolutie), desfiin-tarea impärtirii in stari sociale, libertatea de deplasarelibertatea pentru fiecare Oran de a dispune de p'amintuls'au vor duce la desfiintarea inevitabilá i rapidä a poveriifiscale-iobágiste pe care o constituie, in proportie de treisferturi, ob0ea tadneascI de astazi. Dar un astfel de rezultatnu va face decit sI demonstreze justetea conceptiilor noastrecu privire la obste, va dovedi cA ea este incompatibilI cuintreaga dezvoltare social-economicI a capitalismului. Acestrezultat nu va fi nicidecum provocat de vreo masuraoarecare impotriva mAsura recomandatä de noi,cad noi nu am sustinut 0 nu vom sustine niciodatä nici omama indreptati nemijlocit impotriva vreunui sistem derinduieli agrare carangti. Mai mult: noi vom apAra indiscu-tabil ob0ea, ca organizare democraticä a administratieilocale, ca asociatie tovara§easa sau de vecini, impotrivaorickor atentate ale birocratilor atentate care sint atitde indragite de du0nanii ob0ii din lagarul ziarului Mos-kovskie Vedomosti". Noi flU vom ajuta niciodatä pe nimenisI distrugl ob0ea", dar vom lupta fàr nici o rezervipentru desfiintarea tuturor institutfilor care vin in contradic-tie cu democratismul, oricare ar fi influenla acestei desfiinPri

obstii",

si

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 337

as/0ra imparfirilor radicale parfiale ale pdmintului etc.: inaceasta consta deosebirea esentiala dintre noi i narodniciifatisi i ascunsi, consecventi i inconsecventi, timizi i indraz-neti, care, pe de o parte, sint, desigur", democrati, iar pe deaka' parte se tem &Ali precizeze hotarit i fàrä echivoc atitu-dinea fata de revendicari democratice elementare, cum sintdeplina libertate de deplasare, deplina desfiintare a irnpartiriiobstii taranesti in stari sociale, prin urmare i deplina des-fiintare a raspunderii solidare, desfiintarea tuturor legilor careingradesc dreptul taranului de a dispune de pamintul &au *.

Ni se va obiecta: tocrnai ultima masura, care consfintestevointa individuala a fieclrui Oran in parte, va distrugeobstea nu nurnai ca sistetn de irnpartire etc., ci chiar caasociatie tovaraseasca de vecinatate. Fiecare Oran in parteva avea dreptul sã ceara, In pofida vointei rnajoritatii, sai se dea pamintul lui ca parcela separata. Nu contraziceoare aceasta tendinta general a tuturor socialistilor de acontribui la extinderea, si nu la restringerea drepturilorcolectivitatii fata de individ?

La aceasta vona raspunde: din formularea noastra nureiese Inca dreptul fiecarui %Iran de a cere neaparat sepa-rarea pamintului intr-o parcela aparte. Din formulareanoastra reiese numai libertatea de a-si vinde pamintul,fara ca acestei libertati sà i se opuna dreptul de prioritate-al membrilor obstii la cumpararea pamintului care se vinde.Desfiintarea raspunderii solidare trebuie sa transforme petoti membrii obstii taranesti In coproprietari liberi ai uneianumite parcele de parnint, iar felul in care vor dispune deaceasta parcelä Ii priveste, aceasta fiind in functie de legilecivile generale si de intelegerile speciale dintre ei. In ceeace priveste insä extinderea drepturilor colectivitatii fatäde individ, socialitii o apara nutnai atunci cind este ininteresul progresului tehnic si social **. In aceastä forma,

Accasta si este piatra de incercare pentru verificarea numeroailor radicali dinRusia chiar a revolutionarilor de la Vestnik Russkoi Revoliutii"), care in aceastiproblemi

** Desint Indlinai s stea in doui luntri.pildi, Kautsky consideri justi revendicarea drepturilor proprie-

tiii particulare in interesul: I) delimitildi i desfiintirii fiaiilor intercalate;2) ridicidi nivelului cukurilor agricole; 3) prevenirii epidemillor" (Die Agrarfrage",S. 437) (Problema agrari", pag. 437. Nola trad.). Asetnenea revendiciri intra totulfondate nu sint de fel legate ai nu trebuie si fie legate de obitea tirineasca.

fi

Iimitirii

()

Mud.

www.dacoromanica.ro

338 V. I. LENIN

bineinteles c i noi am apära ofice lege corespunzatoare,cu conditia sa se refere nu numai la micii proprietari, nunumai la tarani, ci la toil proprietarii de pamint in general.

In incheiere vom rezuma tezele fundamentale care austat la baza programului nostru agrar. Oricine a avut ocaziasà lucreze la intocmirea unui program sau sä cunoascaamanuntele intocmirii lui in alte tari stie cà aceeasi idee poatefi formuiat In cele mai diferite feluri, pentru noi esteimportant ca toil tovarlsii carora le supunem spre apreci-ere proiectul nostril sa fie intru totul de acord In primulrind si mai ales in ceea ce priveste principiile fundamentale.Cit despre diferitele deosebiri de amanunt in ceea ce privesteformularea, acestea nu au o importanta hotaritoare.

Noi consideram cà lupta de clasä este un fapt centralsi in domeniul rinduielilor agrare din Rusia. Noi construimintreaga noastra politica agrara (deci i programul agrar)pe baza recunoasterii ferme a acestui fapt si a tuturor con-secintelor care rezulta din el. Principalul nostru scop ime-diat este de a netezi drumul liberei dezvoltari a luptei declasa la sate, a luptei de clasä a proletariatului, indreptataspre infaptuirea scopului final al social-democratiei mon-diale, spre cucerirea puterii politice de catre proletariat sispre crearea bazelor societa'tii socialiste. Declarind cà luptade clash este firul nostru calauzitor in toate problemeleagrare", implicit noi ne delimitam in mod hotarit i definitivde adeptii atit de numerosi in Rusia ai teoriilor inconsecvente

vagi: teoria narodnica", etic-sociologica", critica",social-reformist a. si mai stiu eu cum le zice

Pentru a netezi drumul liberei dezvoltari a luptei de clasàla sate trebuie sa fie inlaturate toate ramasitele rinduieliloriobagiste, care acoperd acum germenii antagonismelorcapitaliste din rindurile populatiei rurale si nu le permitsa se dezvolte. i noi facem iillima incercare de a ajutataranimea sa mature dintr-o singura lovituri hotaritoaretoate aceste ramasite, ultima", pentru cà insusi capi-talismul rus In dezvoltare face in mod spontan acelasi lucru,se indreaptà spre acelasi scop, dar merge pe o cale proprie

x

si1

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 339

lui, calea violentei si a asupririi, a ruinei si a mortii prininfometare. Transformarea exploatarii iobagiste in exploa-tare capitalistä este inevitabila, si a incerca s-o opresti saus-o ocolesti" at fi o iluzie daunatoare i reactionarä. Daraceasta transforrnare poate fi conceputa si sub forma la's-turnarii prin violenta a acelor urmasi ai iobagistilor care,sprijinindu-se nu pe puterea banilor", ci pe traditiileputerii anterioare a sclavagismului, sug acum ultimelepicaturi de vlagI ale taranimii patriarhale. Aceasta taranimepatriarhall, care traieste din munca bratelor ei in sistemuleconomiei naturale, este condamnata la pieire, dar nu estenicidecum condamnata in mod obligatoriu" si nu legeaimanentà" a evolutiei social-economice o condamnä lachinurile stoarcerii birurilor" si la bataia cu vergi, la chi-nurile lente ale mortii prin infometare, moarte ingrozitoareprin durata ei.

ark' sà ne facem iluzii in legatur a. cu posibilitateainfloririi sau chiar a unei existente suportabile a micilorproducatori in societatea capitalista (cum devine Rusiadin ce in ce in mai mare masura), noi cerem lichidareanimicirea dep]in i neconditionata, si nu o lichidare refor-mista, ci una revolutionara a ramasitelor iobagiei, noiconsideram c sint ale taranilor paminturile ce le-au fostrasluite de guvernul nobililor, care continua si pinä in zivade azi sa-i tina intr-o adevarata robie. Noi devenim, asadar,

cu titlu de exceptie i datorita unor imprejurari istoricedeosebite aparatorii micii proprietati, dar noi o aparamnumai in lupta ei impotriva a ceea ce a ramas din vechiulregim" i numai cu conditia desfiintarii institutilior careimpiedica transformarea oblomovismului patriarhal, inchis-tat in nemiscarea, abrutizarea i vegetarea sa; cu conditiacrearii unei depline libertati de deplasare, a libertatii decirculatie a pamintului, a totalei desfiintari a impartirii instari sociale. Noi vrem sà completam revizuirea democraticaa legilor civile si de stat ale Rusiei cu o revizuire democratica,revolutionara a faimoasei reforme taranesti".

Calauzindu-se dui:a aceste principii in politica agrara,un social-democrat rus va sti, in cazul cind va nimeri latara, sa se descurce in reteaua complexa a relatiilor de acolo,va sti sa adapteze" la aceste relatii propaganda si agitatia sa

si

www.dacoromanica.ro

340 V. I. LENIN

revolutionarl riguros consecventa. 0 eventualà miFaretlraneascl (care pe alocuri se pare a a §i inceput) nu-1 vaglsi nepregatit. El nu se va limita la revendicari in aplrareamuncitorilor agricoli salariati, revendicAri expuse amlnun-tit in programul nostru in sectiunea in care sint formulaterevendiarile muncitore§ti" imecliate §i pe care, bineinteles,le va sustine intotdeauna §i. pretutindeni. El va fi in staresä impingI inainte §i. in rindurile tIrinimii mi§carea general-democratica, care va incepe (clad ii va fi dat sà dep5.§easciin satul nostru limitele starii embrionare) cu lupta impotrivamo§ierilor-iobàgi§ti de la sate §i. se va sfir§i printr-o rAs-coalã impotriva celei mai puternice §i mai odioase ram'a§itea iobIgiei care se nume§te absolutismul tarist.

***P.S. Articolul de fatà a fost scris inainte de inceputul

fascoalelor tkane§ti din sudul Rusiei, care au avut kcin primIvara anului acesta 1". Tezele principale ale arti-colului au fost pe deplin confirmate de aceste evenimente.Cit despre sarcinile tactice, care se pun acum cu deosebitàdrie in fata partidului nostru in ceea ce prive§te muncalui la sate", speram sl vorbim cu altä ocazie.

www.dacoromanica.ro

341

SCRISOARE CATRE ZEMTI

Reproducem in intregime scrisoarea hectografiata adre-sati zemtilor, scrisoare care in timpul ukimei sesiuni aadunirilor zemstvelor a trecut din mini in mini (noui,din peicate, scrisoarea ne-a cizut in mini abia in ultimultimp):

Stimate domn ICondidile grele in care se afla in prezent Rusia, poporul rus si zemstvele

ruse ne indeamn sá ne adresam, prin prezenta scrisoare, Durnneavoastra,stimate domn, in speranta ca yeti intimpina cu simpatie intentiile si gindu-rile expuse aid.

0 serie nesfirsita de fapte triste i revoltatoare, la care am asistat inultima vreme fara sà cricnim, apas a. ca un nor negru asupra constiinteisociale, si in Eta fiecarui intelectual se pune categoric o probletni fatall:putem noi oare sa raminem in aceasta stare de inactivitate pofitidi si s.asistam pasivi la siracirea si coruperea tot mai mare a patriei?

Recoltele proaste cu caracter cronic c povara birurilor peste puteri,care imbraci forma platilor de rascumparare si a taxelor speciale, au ruinatliteralmente poporul, ducind la degenerarea lui fizica.

Privarea de fapt a taranimii de odce organe de administratiemarunta tutel exercitata de reprezentantii oficiafi i voluntari ai <puteriiferme», precum si artificiala infometare intelectuala in care este tinut poporulde catre pazitorii nedorid ai o principiilor legale si traditionale» ii slabescforta morala, inidativa si energia.

Fortele de productie ale Orli sint jefuite cu nerusinare de oamerti deafaceri autohtoni c1 straini, cu sprijinul binevoitor al aventurierilor care sejoadi cu soarta tànii. Zadarnic se straduieste o guvernul binefacitor siinlocuiasca printr-o scrie de masuri contradictorii c nascocite la repezealalupta vie si sistematica a grupurilor economice din tara. o Sprijinul» ocro-titor c hotaddle luate, dupd apredereo, sint neputincioase in fata precurso-rilor funesti ai falimentului economic si financiar al Rusiei: crizele agri-cola, industriall si financiara acestea sint stralucitele rezultate ale poll-

i

i

i

lomat,

www.dacoromanica.ro

842 V. I. LENIN

ticii de halrd i aventura. Presa este inibu§ita i lipsiti de posibilitateade a arunca lumin mkar asupra unei parti din crimele savir§ite ceas deceas de aparatorii ordinii impotriva libertatii i onoarei cetitenilor ru.0.Numai samavolnicia stupida i cruda i§i inalta autoritar glasul i domne§teasupra intregii intinderi de necuprins a ruinatului, umilitului i obijdui-tului pamint al patriei, Era si intimpine nicaieri riposta cuvenita.

Data fiind aceastä stare de lucruri, este foarte fireasca suspiciunea siste-matica a guvernului fata de cele mai neinsemnate manifestari ale initiativeiparticulate sau sociale, fata de activitatea asociatiilor pubfice de orice fel 0in special fata de institutiile zemstvelor, aceasta piatra pe care Rusia dinperioada 1860-1870 a sperat ci se va ridica o noua imparatie. Prin triumfulbirocratiei institutiile zemstvelor sint condamnate la o moarte lend, 0fiecare an aduce o noua loviturá activitatii lor vitale, importantei i presti-giului lor In ochii societatii i poporului, care nu fac aproape nici o deose-bite intro zemstve i administratia functionareasca. Adunarile zemstvelorsint transformate, in pofida protestului el= manifestat de toate grupurileprogresiste din tara, in consfatuiri birocratice-de casta i i-au pierdut oricelegatura cu masa poporului rus. Consiliile zemstvelor se transformi in ni§teanexe ale cancelarfilor guvernatorilor ci, pierzind din independenta, ajung säaiba treptat toate lipsurile unei institutii oficiale. Adunarile alese ale zem-stvelor sint reduse la un fel de comedie. Numkul mic al alegatorilor i impar-tirea acestora in grupuri dupà stare sociala fac ca aceste adunari sa nu poataservi, prin delegatii ale§i, drept mijloc de exprimare a diferitelor interesesociale, transformindu-se intr-o arena de lupta pentru ambiii meschine0 personale.

Sfera de competenta a institutiilor zemstvelor este limitata treptat, darnecontenit. Problema aprovizionarii a fost scoasa din competenta zemstvelor.In chestiunea aprecierii zemstvele au fost transformate intr-un executant aldispozitiilor functionarilor. In domeniul invatamintului public, rolul zemstve-lor a fost redus aproape la zero. Statutul de organizare sanitara intocmit deguvernul Goremikin nu a fost anulat in mod formal 0 atirna ca sabia 11.14Damocles asupra asistentei medicale a zemstvelor. Spectrul negru al mandatuludat consiliilor §colare se pare c-a fost inlaturat. Dar zemstvele nu au nici ogarantie ca acest spectru nu va aparea din nou, de data aceasta sub formade lege, 0 ea, drept urmare, §coala primara a zemstvelor nu va pieri definitiv.Legaturile reciproce dintre institutfile zemstvelor din diferite gubernii, acaror necesitate a devenit un adevar banal, intimpina noi piedici in urmaultimei circulate a ministerului afacerior interne cu privire in aceasta pro-blema. Fiecare pas al zemstvei ca institutie sociala se incurca in paienje-nicul numeroaselor circulare ale diferitilor minictri, i pentru a aplica o masurisau alta, un membru al zemstvei trebuie sa piarda multi vreme i energie0 sà dea dovada de multi ingeniozitate in munca ingrata de descurcarea acestui paienjeni§. Faimosul articol 87 din Regulamentul zemstvelor,0 in special punctul 2, pune intreaga activitate a zemstvelor la discretiaguvernatorului. Reviziile pe care guvernatorii le fac consiliilor zemstvelordevin tot mai frecvente; prin membrii permanenti ai departamentelor guber-niale pentru problemele zemstvelor, guvernul exerciti, fara nici o jena,o supraveghere faá asupra zemstvelor. Prin publicarea legii cu privirela limitarea plafonului de impuneri facute de zemstve, guvernul i§i recu-noacte pe fata extrema sa neincredere fata de principalul drept al zemstvei

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE ZFMTI 343

dreptul la autoimpunere. Datorita amestecului departamentului politiei,cei mai buni militanti ai zemstvelor, ale.si i salariati, sint fortat inlaturatidin activitatea zemstvelor. Intr-un viitor apropiat, proiectele ministerialecu privire la controlul operatiilor financiare ale zemstvelor de clue orga-nele controlului de stat i la reglementarea activitatii comisiilor consulta-tive ale zemstvelor vor capita, probabil, putere de lege.

Cererile zemstvelor nu numai cá nu sint satisfacute, dar nici macar nusint examinate in conformitate cu regulile stabilite in acest scop i sintrespinse cu nepisare de ministri, dupa bunul lor plac. In asemenea conditiieste o imposibilitate sA activezi in zemstve i si crezi serios in eficacitateaacestei activititi. Sub ochii nostri se desfasoari un proces de diminuaretot mai mare a zemstvelor i in special a organelor executive ale zemst-velor consiliile. Plead. din zemstve oameni profund devotki cauzeizemstvelor, dar care si-au pierdut increderea in eficacitatea activititii aces-tora In conditEle actuale. i Irs locul lor yin zemti de formatie noui, yinoportunisti, care trernurA cu lasitate pentru numele, pentru forma institu-Odor zemstvelor si care le injosesc definitiv printr-un servilism odios fatide administratie. Rezultatul este descompunexea interioara a zemstvei, ceeace este mult mai ran decit desfiintarea forrnala a administratiei locale. Cam-pania fatisi a guvernului impotriva ideii insisi de zemsrva ar putea ducela o frarnintare sociala pe scara largA, de care se teme atit de mult biro-cratia. Dar sub ochii nostri are loc un proces de nimicire deghizatil a prin-cipiului administradi locale, proces care, din nefericire, nu intimpina oriposta organizata.

In aceasta. situatie, rezultatele materiale relativ neinsemnate ale activi-tatii zemstvelor nu slat compensate &Iasi de putin prin importanta educa-tivi a acestora, i munca de aproape patruzeci de ani dusa de institutiilezemstvelor in sensul dezvoltarii simtului civic, a constiintei sociale si ainitiativei poate O. se piardi fail a Lisa nici o urmA in viitorul apropiat. Dinacest punct de vedere asteptarea calmA, docila a zemtilor oportunisti nuface decit sa contribuie in moartea lipsita de glorie i finial a maretei ideia institutlilor zemstvelor. Zemstvele nu pot fi scoase din irnpasul in careau fost aduse de sistemul tutelkii decit luptind cu energie impotriva ideiistupide ca examinarea problemelor care depisesc cadrul problemelor marunteale vietii locale constituie o primejdie pentru popor. Impotriva acesteisperietori care, desigur, nu pentru popor i pentru securitatea statului estede temut, impotriva acestei idei a card stupiditate o recunosc in mod cinicinii sustinitorii ei (vezi nota confidentiala a lui Witte « Absolutismul sizemstvele»), zemstvele pot lupta numai prin examinarea fatisa i curajoasiin adunkile zemstvelor a problemelor de importanca generala de stat, strinslegate de nevoile i folcasele populatiei locale. Si cu cit adunarile zemst-velor vor examina mai multilateral, mai deplin si mai energic asemeneaprobleme, cu atit va deveni mai limpede cA discutarea in public a relelorde care suferi poporul nu constituie o primejdie pentru popor, ci, dimpo-trivA, preintimpina aceasta primejdie, cA starea de asuprire in care se gAse.stein prezent presa nu este utill decit dusmanilor poporului, ca ideile i cuvintulaflate in subordinea politiei nu pot crea cetateni cinstiçi, ca intre legalitateci libertate nu existA nici o contradictie. Limurirea publici a unor asemeneaprobleme, care si se faca simultan In citeva adunki guberniale ale zemst-velor, va fi intimpinati, incontestabil, cu cea mai mare simpatie din partea

-

www.dacoromanica.ro

344 V. T. LENIN

tuturor pâturior popomlui i va determina o activitate energicit a con-stiintei sociale. Daci insi zemstvele nu reactioneazi in nici un fel impotrivaactualei situatii critice din Rusia, atunci, desigur, d-nii Sipeaghini si Witte,privindu-le de rolul de reprezentant al intereselor munch, nu vor ezita sile punâ definitiv in « concordantà» cu structura generali a institutiilor impe-riului. Avind In vedere profunzimea de gindire si inventivitatea actualilorconducatori ai tisii, ne este foarte greu si ne imaginm ce forme va luaaceasti « concordanti». Cid domnul ministru al afacerior interne a fostin stare de atita nerusinare si de o desconsiderare atit de uluitoare fati de« prima» stare a imperiului, incit si acorde alesior ei maresalii nobi-limii rolul mirsav de spioni care si supravegheze pe cei ce citesc i siurmareascil ce citeste poporul.

Din considerentele expuse, socotim ca inactivitatea noastri i conti-nuarea atitudinii noastre de supunere docilà fati de toate experimentelela care birocratia supune zemstvele i Intreaga Rusie reprezinti nu numaiun fel de sinucidere, ci i o crimi gravi fatii de tara noastri. Viata ne-adovedit indeajuns cit de inconsistenti si de nebuneascii este tactica opor-tunismului aceasti vinzare a e dreptului de prim nascut» pentru un« bfid de linte» birocratia absolutismului, insusindu-si la inceput dreptulprimului niscut, ne-a luat acum i « blidul de finte». Pas cu pas ne-au fostluate aproape toate drepturile cetatenesti, i cele patru decenii care au trecutde la Inceputul « marior reforme» ne-au adus la acelasi punct de la caream pornit cu 40 de ani in urmi, cind am pisit la infaptuirea acestor reforme.Mai avem oare mult de pierdut, si ce va putea justifica continuarea taceriinoastre, cum va putea ea fi expficati daci nu printr-o lasitate rusinoasiprintr-o totari lipsi de constiinti a indatoririlor noastre cetatenesti?

Ca cetiteni rusi, i Inca din cei care se afli « sus», sintem datori sá apirimdrepturile poporului rus, sintem datori si dim riposta cuveniti birocra-tiei absolutiste, care tinde si inabuse cea mai mica manifestare de libertatesi de independenti in viata poporului i sa transforme intregul popor rusintr-un sclav supus. Ca zemti sintem indeosebi datori si aparim dreptu-rile institutiilor zemstvelor, &I le apirim de arbitrarul i asuprirea biro-cratiei, si le apirim dreptul la independenti si la satisfacerea pe scari largia nevoior tuturor piturilor poporului.

Si nu mai ticem, deci, ca niste scolari vinovati: sa dovedim, in sfirsit,ci sintem cetiteni maturi i sl cerem ceea ce ni se cuvine de drept, dreptulnostru de « prim niscut», drepturile noastre cetatenesti.

Birocratia absolutisti nu da niciodati nimic de bunivoie, ea di numaiceea ce este nevoiti sI dea, desi cauta si fad impresia ci ruimai din miri-nimie renunta la « drepturile» sale. Iar dad '. i se intimpli si dea mai multdecit a fost nevoid.' si dea, ia imediat inapoi tot ceea ce a cedat in plus, asacum s-a intimplat cu « marile» noastre «reforme». Guvemul nu s-a pre-ocupat de muncitori pina cind nu s-a aflat in fata unei serioase « miclrimuncitoresti», sub forma demonstratiilor unor mase muncitoresti de multemii; atunci s-a gribit si treaci la « legiferarea muncitoreasci», desi destulde fitarnica, dar care totusi era menita sI satisfaci macar unele revendiciriale muncitorilor ci sI linisteasci aceste mase amenintatoare. Timp de zecide ani guvernul a schilodit tineretul nostru studios, pe surorile, fratii sicopiii nostri firi a admite nici cea mai mica critica a « sistemului de invi-timint» niscocit de el si hiabusind cu cruzime dezordinile» studentesti.«

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE ZEMTI 345

Dar kid ca aceste cdezordinh> s-au transformat intr-o grey" de rues",masina universitari s-a oprit, i birocratia s-a vlzut cuprinsi deodati desentimentul cald de e ocrotire parinteasc"» a tineretului studios, si aceleasirevendiclri care pin" mai ieri nu primeau alt rIspuns decit cuierul nagaiciicazacilor, asazi sint proclamate program guvernamental de « reform" ainvatamintului».

Desigur, i in aceasta metamorfozi exist" o mare dozi de fatirnicie,totusi . Totusi nu incape Indoial cii <<birocraçia>> este nevoità si recu-noasc" pe fat" opinia public" si sl-i fedi o concesie destul de insemnat

noi, ca i intreaga societate rusk ca i intregul popor rus, putem contapc recunoasterea i regli7area drepturilor noastre numai in cazul cind vomcere aceste drepturi cu curaj, deschis, solider si insistent.

Avind in vedere toate aceste considerente, am hotarit s ne adresimprin aceastä scrisoare Dumneavoastri, stimate domn, precum i multoraltor membri ai zemstvelor din toate zemstvele guberniale, cu rugaminteade a contribui ca in actuala sesiune a adunarilor guberniale ale zemstvelorO. fie ridicate, analizate i adoptate hotiriri corespnn7itoare in leglturicu urtratoarele probleme:

I. Despre revizuirea Regulamentului zemstvelor i despre modificarealui in sensul:

a) de a se acorda drepturi electorale egale tuturor grupurilor populatiei,far" nici un fel de deosebire de stare social", in conditille reducerii consi-derabile a censului electoral de avere; b) de a se inlätura din zemstve repre-zentantii starilor sociale ca atare; c) de a se elibera zetnstvele de sub tutelaadministratiei in toate actiunile lor, de a se acorda o depliri independent"zemstvelor in toate problemele locale, cu conditia supunerii fat" de legiletirii pe baze egale cu toate celelalte persoane c1 institutii; d) de a se extindecompetent" zemstvelor, acordindu-li-se depling independent"' In preocu-piffle lor in ceea ce priveste toate foloasele c nevoile locale, in mAsura incare acestea nu incala interesele generale de stat; e) de a abroga legea cuprivire la limitarea plafonului de impuneri &cute de zemstve; f) de a seacorda cele mai largi drepturi zemstvelor in rispindirea prin toate mijloa-cele a invátamintului public, rezervindu-li-se, in afar"' de chestiunile deadministratie care cad in grija lor, dreptul de a supraveghea invitamintulsi a-i aduce imbunatatiri; g) de a se abroga statutul de organizare sanitarimentionat mai sus, statut care ameninta drepturile zemstvelor in ceea cepriveste asistenta medical"; h) de a se trece din nou in miinile zemstvelorproblema aprovizionArii si de a li se acorda deplin" independent" in orga-nizarea si conducerea actiunilor de estimare statistic" a zemstvelor; i) dea se efectua toate actiunile zemstvelor exclusiv prin delegati ai zemstvelor,care s" nu fie supusi confirmarii administratiei, si cu atit mai mult s'a nufie numiti peste capul adunirilor zcmstvelor; j) de a se acorda zemstvelordreptul de a angaja functioned ai zemstvelor exclusiv la aprecierea zemstvei,far" confirmarea administratiei; lc) de a se acorda zemstvelor dreptul de adezbate liber toate problemele generale de stet legate de foloasele si nevoilelocale, cererile inaintate de zemstve trebuind sä fie in mod obligatoriu exami-nate de institutiile guvernamentale superioare intr-un termen determinat;1) de a se acorda tuturor zemstvelor dreptul de a comunica intre ele, precumsi de a organize congrese ale reprezentantilor zemstvelor in vederea dezba-terii problemelor care se refeti la toate zemstvele sau la uncle dintre ele.

Si c

www.dacoromanica.ro

346 V. I. LENIN

Despre revizuirea i modificarea Regulamentului cu privire la tarani,in sensul de a li se acorda drepturi absolut egale cu drepturile celorlaltestai sociale.

Despre modificarea sistemului de impunere in sensul repartiziriiin mod egal a poverii impozitelor prin impunerea progresival a veniturilorprovenite din avere, anumite venituri minimale fiind scutite de impunere.

De asemenea este foarte de dorit ca in adunaile zemstvelor si fie ridi-cate i dezbitute urmitoarele probleme:

IV. Despre reinftintarea peste tot a judecitoriilor de pace, precamdespre abrogarea tuturor legilor care limiteazi competenta carpi cu jun.

V. Despre acordarea unei mai marl libertai presei, despre necesitateadesfiintafi cenzurii preliminare, despre modificarea statutului cenzurii insensul indicaii precise 0 exacte a ceea ce este permis i ceea ce nu estepermis si fie publicat, despre desfiintarea arbitrarului administrativ in prac-tica cenzurii i despre judecarea tuturor delictelor de presi exclusiv in§edinte publice de care instantele ordinare.

VI. Despre revizuirea legilor i dispozitiilor ministeriale existente refe-ritoare la maurile pentru asigurarea sigurantei statului, despre inlaturarea

urmairii» administrative secrete in acest domeniu i despre dezbatereapubfici a tuturor proceselor de acest fel in instantele judecatorqd ordinate.

Considerind ci Dumneavoastri nu yeti refuza si contribuin in adunareaDumneavoastri guberniall la ridicarea problemelor generale mentionate,avem onoarea a vi ruga si comunicati eventuala hotarire a adunaii zemst-vei, in misura posibilului, tuturor zemstvelor prin delegatii cunoscuti sau0iuti dc Dumneavoastri. Sperim de asemenea ci in cea mai mare partea zemstvelor se vor gisi destui oameni curajo0 i energici care vor ti sifaci ca aceste revendicari si fie adoptate de adunaile zemstvelor.noi toti, in mod unanim, deschis i intr-o formi categorial, vom formularevendicarile noastre juste, birocratia va fi nevoiti si cedeze a§a cum cedeaziintotdeauna cind intimpini o forti uniti i convienta.

Mai mu4i vecbi vvi".

Scrisoarea aceasta este foarte instructiva. Ea arati c'àchiar pe oamenii care nu prea sint capabili de luptäsint absorbiti mai mult decit de orice de munca practicamarunta, viata mnsi ii obliga sä se ridice impotriva guver-nului absolutist. i daca am face o comparatie intre aceastäscrisoare i o asemenea opera cum este, de pilda, prefatad-lui R.N.S. la memoriul lui Witte, scrisoarea produce, dupgparerea mea, o impresie mai bung..

E drept ca in scrisoare nu exista generalizari politice citde cit largi", dar autorii ei nici nu vin cu declaratiiprogramatice", ci cu un sfat modest cu privire la modulin care trebuie sà inceapa din punct de vedere practic agi-tatia. Ei sint pina intr-atit de lipsiti de avintul gindirii",incit nici macar nu vorbesc direct de libertatea politica,

i dart

II.

DI.

si

§i

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE ZEMTI 847

si nu &esti la ei nici fraze despre persoane apropiate tronuluicare sá poata, eventual, sa influenteze pe tar. Nu exista laei nici preaslavirea falsa a inflptuirilor" lui Alexandru alII-lea, ba, dimpotriva, se simte ironia la adresa marilorreforme" (in ghilimele). Ei au, in schimb, suficientà franchete

curaj pentru a se ridica cu hotarire impotriva zemtilor-oportunisti", fad a se teme &I declare razboi lasitatiirusinoase", fara a auta sa facà pe placul liberalilor deosebitde inapoiati.

Pina acum nu stim ce succes a avut apelul vechilor zemti,dar credem ca in orice caz initiativa lor merità sprijin deplin.Inviorarea prin care trece in ultimul timp miscarea zemst-velor reprezinta in general un fenomen extrem de interesant.Autorii scrisorii arata ei insisi cum a luat proportii miscareainceputa de muncitori, care s-a extins asupra studentilorsi care cuprinde acum i pe zernti. Toate aceste trei ele-mente sociale sint dispuse, asadar, in ordinea justa, in masurain care descreste forta lor numerica, mobilitatea lor sociala,radicalismul lor social-politic si hotarirea lor revolutionara.

Cu atit mai rau pentru dusmanul nostru. Cu cit elementemai putin revolutionare se 6:Heft' impotriva lui, cu atit maibine pentru noi, dusmanii hotariti ai absolutismului i aiintregii orinduiri economice actuale.

SI trimitem deci un salut noilor protestatari i prinurmare i noilor nostri aliaçi. Sa-i ajutam.

Vedeti: ei sint saraci; ei nu scot decit un mic manifest,tiparit In conditii mai proaste decit manifestele muncitorilor

studentilor. Noi sintem bogati. publicam in presa.SI dam publicitatii noua palma data tarilor-Obmanovi *.Aceasta palma este cu atit rnai interesanta, cu cit skit maiseriosi" oamenii care o dau.

Vedeti: ei sint slabi; au atit de pune legaturi cu poporul,incit scrisoarea lor trebuie sä treacà din mina in mina,de parca intr-adevar ar fi copia unei scrisori particulare.Noi sintem puternici, noi putem i trebuie sa raspindimaceasta scrisoare in popor", si in primul rind in rindurileproletariatului gata de lupta si care a si inceput lupta pentrulibertatea intregului popor.

* joc de cuvinte: Obmanov provine de la cuvintul rua obmanivar" = aNota grad.

si

si SI-1

InFla.

www.dacoromanica.ro

348 V. I. LENIN

Vedeti: ei sint timizi, abia incep sa-si largeascI agitapaprofesionala de zemstva. Noi sintem mai curajosi decit ei,muncitorii nostri au si trecut prin staidiul" (stadiu care

fost impus) agitatiei numai profesional-economice. SIle dam deci un exemplu de lupta. Cki daca muncitorii auluptat pentru o asemenea revendicare cum este desfiintareaRegulamentului provizoriu" pentru exprima pro-testul impotriva absolutismului un motiv nu mai putininsemnat 11 poate constitui i batjocorirea de catre admini-stratie a autoadministrärii", care oricum ar fi este totusiautoadministrarel

Dar aid ne opresc tot felul de adepti fatisi i camuflap,constienti i inconstienti ai economismului". Cui iifoloseste sprijinul dat de muncitori zemplor? ne intreaba.ei. Nu foloseste oare numai zerntior? Nu unor oameni caresint nemultumiti, poate, numai de faptul ca guvernul Iirasfata mai mult pe industriasi decit pe intreprinzatorii agri-coli? Oare nu foloseste numai burgheziei, ale carei dezi-derate nu merg mai departe de lupta vie a grupuriloreconomice ale tarii"?

Cui ii foloseste? Dar in primul rind si cel mai mult folo-seste elasei muncitoare Insãji. Aceasta singura clasI cu ade-varat revolutionara" a societatii contemporane n-ar fi cuadevarat revoluPonara dacI nu ar profita de orice prilejpentru a da o noua lovitura dusmanului salu de moarte.cuvintele despre agitatia politica i lupta politica din decla-ratiile i programele noastre nu ar fi decit niste vorbe goaledad.' am scapa acest prilej favorabil pentru lupta cind cudusmanul nostru incep sä se certe chiar aliatii lui de ieri(anii 1860-1870) si in parte si aliapi lui de astazi (zemtii-oportunisti i mosierii-iobagisti).

Sà urmarim deci cu atentie viata zemstvelor, crestereaextinderea (sau descresterea i ingustarea) noului val de

proteste. Sã ne straduim ca clasa muncitoare sà cunoascalmai bine istoria zemstvelor, concesiile acordate de guvernsocietatii intre 1860 si 1870, vorbele mincinoase ale tarilor.s,i tactica kr: la inceput sa dea blidul de linte" pentrudreptul de prim nascut", iar apoi (sprijinindu-se pe faptulCI au pastrat dreptul de prim nascut") sà ia i blidul delinte. Muncitorii sa invete sä cunoasca aceasta straveche

le-a

a-si,

Si

si

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE ZEMTI 849

tactica politieneasca In toate manifestarile ei. Aceasta cunoa§-tere este necesara i luptei noastre pentru dreptul" nostrude prim nascut", pentru libertatea luptei proletariatuluiimpotriva oricarei asupriri economice i sociale. SI vorbimmuncitorilor In adunarile cercurilor despre zemstve §idespre atitudinea lor fata de guvern, sa publicam msnifestein legatura cu protestele zemstvelor, sI ne pregatim ca laonce ofensä adusa de guvernul tarist micrii zemstvelorcit de cit cinstite, proletariatul sl poatä rIspunde prindemonstratii impotriva guvernatorilor-pompaduri, jan-darmilor-ba§buzuci i cenzorilor-iezuiti. Partidul prole-tariatului trebuie sa invete sa urmäreasc i sa hartuiascaonce sluga a absolutismului pentru orice violenta i excesmanifestate &fa' de once patura socialà, indiferent de natio-nalitate sau rasa.

Jam" nr. 18 Sr tipdrefie dupe1 lextrd aparutdin 10 martis 1902 ln ziarid Irkra"

www.dacoromanica.ro

360

DESPRE GRUPUL BORBA"

K.N. intrebi ce reprezinta grupul Borba"? Am cunoscutdin acest grup citiva colaboratori la Zarea" (douà articole)§i la Iskra" (3 corespondente, 2 articole §i 1 noel). Une ledintre articolele tritnise de ei nu au fost publicate. Acumau scos o declaratie", in care se pling de nedemocratismul"nostru si se pronuntä chiar . . . impotriva Personenkultus * 1Pentru d-ta, ca om cu experienta, este suficient chiar §inumai acest cuvintel fad pereche §i incomparabil pentrua-ti da seama care este fondul problemei. Si atunci cindBorba" va publica articolul salt despre care ei spun indeclaratie ca nu a fost acceptat impotriva articoluluiCu ce sa incepem?", chiar §i tovara§ii cei mai neexperi-mentati in problemele de partid vor intelege de ce nu i-amintimpinat noi pe ace§ti colaboratori cu bratele deschise.

Ot prive§te democratismul", vezi Ce-i de facut?"IV, e) **: ceea ce s-a spus acolo despre Rabocee Delo"este valabil §i. pentru Borba".

Iskra" nr. 181902

Se tithirefte clod textrd (spireddin 10 mortis in #ared Itkra"

cultul petsonalitalii. Noia trod.** Vezi volumul de fati, pag. 131-140. Nom red.

www.dacoromanica.ro

361

SCRISOARE CATRE UNIUNEA DE NORDA P.M.S.D.R.`c 140

Scrisoarea lui N. N. cdtre Uniunea de nord"(Observatii la programul" Uniunii de nord")

Trebuie sä relevIm in primul rind principala lipsI aprogramului" din punct de vedere formal, §i anume:confundarea tezelor principiale fundamentale ale socialis-mului stiintific cu sarcinile concrete inguste nu numai aleunui moment, ci §i ale unei localitIti. Aceastl lips1 va ie§ila ivealà de indatI ce vom examina continutul tuturor celor15 paragrafe ale programului. S. le examinIm.

§ 1 scopul mi§cIrii muncitoresti in general.§ 2 principala conditie pentru realizarea acestui scop.§ 3 sarcina politicI imediatà a social-democratiei ruse.§ 4 atitudinea social-democratiei ruse fatI de liberali

§i. altii.§ 5 ibid.§ 6 notiunile de clasa" §i. partid" (clivergenta par-.

Pall cu economi§tii").§ 7 sarcinile practice ale agitatiei.§ 8 importanta propagandei.§ 9 despre demonstratii §i manifestatii.§ 10 despre sIrbItorirea zilei de 1 Mai.§ 11 manifestele §i demonstratiile de la 19 februarie 141.§ 12 lupta economicI §i reformele sociale.§ 13 necesitatea luptei nu numai defensive, ci §i.

ofensive a muncitorilor.§ 14 rolul activ, nu numai pasiv, in ceea ce prive§te

grevele.

www.dacoromanica.ro

352 V. I. LENIN

§ 15 grevele ca cel mai bun mijloc de luptä.Se poate lesne vedea cà ni§te paragrafe atit de cliferite

prin continutul lor ar fi trebuit impartite in diferite sectiuni(altfel se pot ivi numeroase neintelegeri in rindurile publi-cului, care nu va fi in stare sà deosebeasca principiilefundamentale de sar inile practice ale momentului). Nunumai ca nu este nimerit, dar este chiar de-a dreptul gre§it§i echivoc O. se puna alaturi indicatia cu privire la scopulfinal al socialismului si explicatia cu econorni§tii" sau defi-nirea importantei grevelor. Ar fi trebuit sl se delimitezelimpede declaratia de principii in ceea ce priveste convinge-rile noastre in general, apoi indicarea sarcinilor politiceale partidului a§a cum le intelege Uniunea de nord` ,in al treilea rind, dintre aceste teze programatice in sensulpropriu al cuvintului sä se separe rezolunile organizatiei(Uniunii de nord") in problemele mi§carii practice (§§7-11 §i 13-15). § 6 ar fi trebuit pus separat, ca unul caredefine§te atitudinea Uniunii de nord" Eta de divergenteledin rindurile s.-d. ru§i. Iar § 12 ar fi trebuit sà fad.' partedin declaratia de principii (caci raportul dintre actualalupta pentru imbunatatiri marunte §i reforme §i lupta pentruscopul final este o problemä generala, §i nu o problemaspecial-rusa).

Dupl aceasta remarca de ordin general voi trece la ana-lizarea diferitelor paragrafe.

§ 1 traseaza telurile generale ale social-democratiei ingeneral. Aceste teluri sint indicate foarte succint §i fragmen-tar. E drept cl in programul unei organizatii locale nu sepoate intra in amanuntele, care sint necesare In programulpartidului. Recunoscind intru totul acest lucru §i considerindfoarte folositoare §i importanta hotarirea Uniunii de nord"de a nu trece sub tkere principiile de baza ale social-demo-cratiei nici chiar in programul uneia din organizatfile eilocale, a§ considera doar necesar sà se adauge in acest cazindicatia cu privire la o expunere mai ampla a principfilorfundamentale. Adica ar trebui, de pilda, &à se arate, cäUniunea de nord" se situeaza.' pe pozitfile socialismului§tiintific internafional (despre caracterul international almiscarii nu se vorbe§te nicaieri in program) §i cà imparta-§este teoria marxismului revolutionar". Pe lingi o asemenea

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE UNIUNEA DE NORD A P.M.S.D.R." 353

indicatie generala de principii s-ar fi putut insera o teza defelul § 1, dar asa, luat aparte, el ( 1) este insuficient.

Ca organizatie care face parte din Partidul muncitorescsocial-democrat din Rusia, Uniunea de nord" ar fi tre-buit sa se declare solidara cu Manifestul" lui si totodataar fi fost util ca Uniunea de nord" sä se declare solidaramacar cu proiectul de program al s.-d. ru§i intocmit indeceniul al 9-lea de catre grupul Eliberarea muncii".Aceastä indicatie, de§i nu ar fi hotarit dinainte problemamodificarilor necesare in acest proiect, ar fi definit mai precispozitia principiall a Uniunii de nord". Una din doua:ori trebuie sa intocmeasca ei in§i§i expunerea completa atuturor principiilor fundamentale ale social-democratiei(adica sa intocmeasca ei insisi partea principiala a programuluis.-d.), ori trebuie sa declare categoric ca Uniunea denord" adopth principiile stabilite, mai mult sau mai putincunoscute. Cea de-a treia cale care a fost aleasä de program

indicarea cu totul fragmentara a scopului final nueste buna.

§ 2 incepe cu o declaratie extrem de neprecisa, echivocasi periculoasä: considerind socialismul interesul de clasaal proletariatului". Aceste cuvinte identifica parca socialismulcu interesul de clasä al proletariatului". Or, aceastä iden-.tificare este absolut grefitii. Tocmai acum cind interpretareaextrem de ingustri a intereselor de clasa ale proletariatului"a luat o extindere neobisnuit de mare este de-a dreptulinadmisibil sä se foloseasca o formula care, chiar dacà debine, de rau ar putea fi admisa, aceasta s-ar putea face numaicu conditia unei intelegeri foarte largi a expresiei interesulde clasà". Interesul de clasa" ii determina pe proletarisa se uneasca, sä lupte impotriva capitalistilor, sa se gindeascala conditiile eliberarii lor. Interesul de clasä" ii face recep-tivi Ia socialism. Dar socialismul, fiind ideologia luptei declasa a proletariatului, se supune conditiilor generale deaparitie, de dezvoltare si de consolidare a ideologiei, adicase bazeaza pe intregul material al cuno§tintelor omene§ti,presupune o inalta dezvoltare a stiintei, necesitä o munclstiintifici etc. etc. In lupta de clasä a proletariatului, luptacare se dezvolta spontan pe terenul relatiilor capitaliste,socialismul este introdus de ideologi. Iar formularea paragra-

23 vol. 6 www.dacoromanica.ro

864 V. I. LENIN

fului al 2-lea expune in mod absolut gre§it raportul realdintre socialism §i lupta de clasa. De altfel, § 2 nici nit, vor-be§te despre lupta de clasa. Aceasta este a doua lipsa a lui.

In § 3 se face o caracterizare insuficienta a absolutismului(nu se arata, de pilda, legatura lui cu rama§itele iobagiei),in parte prin vorbe goale (nemarginit") §i vag (ignorarea"personalitätii). Mai departe, cucerirea libertatii politice (trebuiesa relevam cA Uniunea de nord" traseaza aceastä sarcinaintregului partid) este necesara nu numai pentru deplinadezvoltare a luptei de clasä a muncitorilor; trebuie sä searate intr-o forma sau alta CA ea este necesara §i. in interesulintregii dezvoltari sociale.

Absolutismul reprezinta exclusiv interesele claselor domi-nante". Aceasta este inexact sau gre§it. .Absolutismul satis-face anumite interese ale claselor dominante, mentinindu-se,in parte, datorita imobilitatii maselor taranimii §i. alemicilor producatori in general, in parte, datorita crearii unuiechilibru intre interesele contradictorii §i. reprezentind, inanumita masura, o fortà politica organizata, de sine stata-toare. Formularea paragrafului al 3-lea este indeosebi inad-misibila, deoarece la noi este foarte raspindita identificareaabsurda a absolutismului rus cu dominatia burgheziei.

Incompatibil cu principiul democratiei". La ce bunaceasta fraza din moment ce despre democratie nu s-a spusinca nimic? i oare revendicarea rasturnarii absolutismului§i a cuceririi libertatii politice nu exprima tocmai prin-cipiul" democratiei? Fraza aceasta nu merge. In locul eiar trebui sä se indice mai precis consecventa noastra §ihoteirirea noastra (in comparatie cu democratia burgheza)in ceea ce prive§te intelegerea principiului democratiei",de pilda, sa se descrie intr-un fel sau altul notiunea ii can-tinutul constitutiei democratice" sau sa se vorbeasca desprerevendicarea noastra principiala" republica democraticd.

§ 4 este cit se poate de nesatisfacator. In loc sä sevorbeasca despre deplina" folosire a large libertati(acestea sint, in fond, fraze vagi, care pot fi pedeplin inlocuite §i trebuie sa fie inlocuite cu indi-catia precisa cu privire la republica democratica §iconstitutia detnocratica, cad deplinatatea" consta tocmaiin democratismul consecvent), trebuia neaptirat sa se vor-

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE UNIUNEA DE NORD A P.M.S.D.R." 355

beasca despre faptul ca libertatea politica' este nu numaiin interesul clasei muncitoare. A trece sub tacere acest lucruinseamna a deschide larg usile celor mai nefaste forme deeconomism" si a uita sarcinile noastre general-democratice.

.E.ste cu totul inexact ca infaptuirea (?? obtinerea, cucerirea)libertatii politice este la fel" de necesara proletariatuluica si cresterea salariului si reducerea zilei de lucru. Tocmaica n u este la fel: aceastd necesitate este de altd naturd, de onatura muit mai complexa decit necesitatea cresteriisalariului etc. Deosebirea dintre necesitatea" de o naturäsi necesitatea de aka natura reiese limpede si, de pilda, dinfaptul ca absolutismul este gata sa ofere (ii uneori intr-adevdroferd) anumitor paturi sau grupuri ale clasei muncitoare oimbunatatire a situatiei, numai ca aceste paturi sa se impacecu absolutismul. Fraza analizatä este cu desavirsire inadmi-sibila, intrucit ea exprima o vulgarizare crasa a materialis-mului economic", precum si o coborire a conceptiei social-democratiei /Dina la conceptia trade-unionista.

Mai departe. Din aceasta cauza" . . . urmeaza sa fieinlaturata din calqa celor spuse mai sus . . . in lupta careurmeaza sà se desfasoare" . . . (adica, in lupta impotrivatarismului, probabil?) . . . s.-d. au formulat un programde clasa si revendicari bine determinate . . ." Caracterul declash' al programului nostru politic §i al revendicarilor politiceeste exprimat tocmai in caracterul deplin si consecvent aldemocratismului. Dacl insä vorbim nu numai de revendi-carile politice, ci de intregul nostru program in general,caracterul lui de clasa trebuie sa rezulte de la sine din con-tinutul programului nostru. Nu are rost sa vorbim despre unprogram de clasa bine determinat", ci trebuie noi insine adetermindm, sa expunem, sà exprimam si sa formulam directsi precis, acest program de clasá.

. . . Fara a subordona programului liberal . . ." Asta echiar ridicol. Ne manifestam ca un partid democratic progre-sist si deodata ne apucam sa spunem ca. nu subordonam" 1 1

Para am fi niste copii care de-abia au iesit din subordonare" 1Nesubordonarea" noastrl fata de liberali trebuie exprimati

nu prin vorbe despre nesubordonare, ci prin intregul carac-ter al programului nostru (ii, bineinteles, al activitafii noastre).Tocrnai intelegerea sarcinilor politice care identifica (sau

2 3. www.dacoromanica.ro

366 V. I. LENIN

macar echivaleaza) necesitatea libertatii cu necesitatea ridi-carii salariului e xp rim el subordonarea fala de liberali asocial-democratiei.

Sfir0tul paragrafului 4 de asemenea nu merge; tot ceeace am spus pini acum contine o critica a acestui paragraf.

§ 5 reduce atitudinea noastra generall fall de intreagademocratie numai la colaborarea cu alte partide in chestiunilepractice. Este prea ingust. Daca ar exista asemenea particle,ar trebui (nu in program, ci intr-o rezolutie speciala acongresului) sa fie numite exact, 0 sa fie definita exact atitu-dinea fati de socia1i0ii-revolutionari, fata de Svoboda" etc.Daca insl nu este vorba de anumite partide, ci in generaldespre atitudinea &fa' de alte curente revolutionare (fiopRifioniste),_ atunci acest lucru trebuia formulat mai pelarg, repetind intr-o forma sau alta teza Manifestului Comu-nist" cu privire la faptul cä noi sprijinim orice mi§care revolu-tionara impotriva orinduirii existente "a.

§ 6 nu-0 are locul in program. El ar trebui formulatintr-o rezolutie separata in care sa se spuna de-a dreptulca este vorba despre divergentele (sau de douà curente)din rindurile social-democratiei ruse. Aceasta este mai maltdeck numeroase neintelegeri". Formularea clivergenteloreste prea ingusta, cad divergentele sint departe de a se reducela confundarea clasei cu partidul. In ceea ce priveste aceastateza trebuia sa existe o atitr 4ine mai hotarita, mai precisäimpotriva criticii marxismului" impotriva

`lui ,economismu-

impotriva ingustarii sarcinilor noastre politice.Cit priveste partea a doua a paragrafului 6, dat fiind cà

ea este explicatd de celelalte paragrafe (7, 14 etc.), criticaacestor paragrafe se refera 0 la aceastä parte.

§ 7, ca i toate cele care urmeaza (in afara de § 12), tre-buie sä constituie obiectul unei rezolutii separate, 0 nu safaca parte direct din program.

§ 7 formuleaza ingust sarcina" activitatii sale. Noi tre-buie nu numai sa dezvoltam con§dinta de sine a proletaria-tului", ci i sa-1 organkeim intr-un partid politic,iar apoi sä conducem lupta cea economicl, i ceapolitica).

Indicatia ca proletariatul este pus in anumite conditiiconcrete" este de prisos. Trebuie sau sa se scoata aceasta

lui (si

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE IJNIUNEA DE NORD A P.M.S.D.R." 857

indicatie, sau sd se defineascd aceste conditii (dar acest lucrutrebuie facut in alte pasaje din program).

Nu este adevarat ca agitatia este singurul" mijloc deinfaptuire a sarcinilor noastre. Ea este departe de a fi singurulmijloc.

Nu este suficient sä se defineasca agitatia ca influentareapaturilor largi de muncitori". Trebuie sa se vorbeasca desprecaracterul acestei influentari. Trebuie si se vorbeasca maidirect, mai hotarit, mai precis §1 mai amanuntit despre agita-tia politica': altfel programul trecind sub tacere agitatiapur politica §i vorbind in doul paragrafe intregi (14 §i 15)despre agitatia economica aluneca (fara sa vrea) pepanta economismului". Trebuia sa se sublinieze in specialnecesitatea agitatiei cu privire la toate manifestarile asupririipolitice §i. economice, nationale §i legate de viala de fiecarezi, indiferent ce clase sau pdturi ale populafiei au de suferit depe urma acestei asupriri necesitatea (pentru s.-d.) de a fiin fruntea tuturor in orice ciocnire cu guvernul etc. , §iapoi sa se indice mijloacele de agitatie (verbala, ziare, mani-feste, manifestatii etc. etc.).

§ 8. Inceputul este o repetare inutill.Admite propaganda numai in masura in care" etc. Aceasta

nu este adevarat. Propaganda are nu numai aceasta insemnä-tate, nu numai pregatirea agitatorilor", ci 0 ridicarea nivelu-lui de constiinta in general. Programul indoaie prea multarcul in cealalti parte. Daca trebuia sa se pronunte impotrivapropagandei pe care unii prea o rup de sarcinile agitatiei,era mai bine sa se spuna: in desfa§urarea propagandeitrebuie mai ales sa nu pierdem din vedere sarcina pregatiriiagitatorior", sau ceva in genul acesta. Dar nu se poatereduce intreaga propaganda la pregatirea unor agitatoriexperimentati §i priceputi", nu se poate nega" pur §i simplupregatirea numai a unui numar restrins de muncitori con-.§tienti". Noi consideram ca acest lucru este insuficient, darnu-1 negam". De aceea partea a doua a paragrafului 8 (dela cuvintele: avind o atitudine negativa") trebuie completinlaturata.

§ 9. In ceea ce prive§te fondul sint intru totul de acord.Poate ar fi bine O. se adauge: cu prilejul celor mai diferitefapte ale vietii sociale §i masuri ale guvernului . . . "

www.dacoromanica.ro

858 V. I. LENIN

In loc de cel mai bun mijloc", mai exact ar fi: unuldintre cele mai bune mijloace".

Numai sfigitul paragrafului este nesatisfacItor. Demon-stratiile i manifestatiile unesc i trebuie sI uneascI nu numaipe muncitori (de altfel nu este suficientI unirea" prin mani-festatii, din moment ce vrem sI unim ci din punct de vedereorganizatoric, direct i pentru totdeauna, iar nu in vedereaunui singur eveniment) . Dezvoltindu-le prin aceasta...".Aceasta este ori inexact: numai prin manifestatii nu dez-volti con§tiinta, ori de prisos (s-a mai spus cl este unuldintre cele mai bune mijloace).

N-ar fi rIu sI se mai adauge ceva despre necesitatea orga-nirii a pregItirii i descl§urIrii lor etc.

In general, faptul cl in program nu existà nici o indicatiecu privire la necesitatea de a se acorda o deosebità atentieorganizeirii revolufionare organizatie de lupta pe intreagaRusie constituie o mare lacuna'. Din moment ce se vorbe§tedespre agitatie, propaganda, greve etc., este de-a dreptulde neiertat ca organizarea revolufionarei SA fie trecutI subtacere.

§ 10. Ar fi trebuit O. se adauge CI la noi 1 Mai trebuie sadevinI i o demonstratie impotriva absolutismului, revendicin-du-se libertatea politica. Nu este suficient sä se arate impor-tanta internationala a sIrbItorii. Ea trebuie sa fie imbinatIcu lupta pentru revenclicIrile politice nafionale cele mai actuale

§ 11. Ideea este foarte bunl. Dar este exprimata prea ingust.SI se spunI, poate, printre altele", ca i cu prilejul aniver-slrii Comunei i cu multe alte prilejuri trebuie sI se organi-zeze demonstratii. Sau sa se spuna indeosebi", caci altfelreiese cI cu alte prilejuri n-ar fi necesar.

Mai departe. La 19 februarie nu se poate sa ne adresam(prin manifeste) numai muncitorilor. Ca sI nu mai vorbimde faptul cI in general prin demonstratii i prin manifestelelegate de acestea ne adresam intotdeauna intregului popor

chiar intregii lumi, iar la 19 februarie trebuie sä ne aclresImneapar at i Iärnimii. Iar a te adresa tIranimii inseamn1 aelabora o politica social-democratI in problema agrarl.Programul nu atinge aceastà problema, i noi ne dam foartebine seama cI se prea poate ca organizatia localä &I nu aibatimp sau forte care sä se ocupe de aceastI chestiune. Dar ar

manifestatiilor,

si

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE UNIUNEA DE NORD A P.M.SID.R.a 369

fi trebuit neaplrat macar sl se vorbeascI despre aceasta intr-oformä sau alta, in 1egltur5. cu o incercare sau alta de a for-mula aceastä problemä in literatura social-democrata rusl0 in practica micrii noastre *.

Sfir0tul § 11 nu merge (numai forta clasei" a cAreiclase ? numai a clasei muncitoare?) At trebui scos.

§ 12. Prin orice mijloace", noi nu putem contribuinu vom contribui la imbunItAtirea situatiei muncitorilorin conditille existente. De pildá, noi nu putem contribuiin mod zubatovist, i nici chiar in conclitiile pervertirii zuba-toviste nu vom contribui. Noi luptam numai pentru oimburatAtire a situatiei muncitorior care sá facd sã creascdcapacitatea lor de a desf4ura lupta de clasà, adicI pentru oimbunItatire a conditiilor care sà nu se impleteascci cu coru-perea con0iintei politic; cu tutela politiei, cu legarea de unanumit loc de domiciliere, cu inrobirea de atm binella-tori", cu injosirea demnitätii umane etc. etc. Tocmai in Rusia,unde absolutismul väde0e o asemenea inclinatie aceastiinclinatie devine tot mai puternica) de a se ra: rcumptira de revo-lutie prin diferite pomeni i pseudoreforme, sintem datorisa ne delimitAm de orice reformi0i". i noi luptam pentrureforme, dar nu prin orice mijloace", ci luptam pentrureforme numai in mod social-democrat, numai in modrevolutionar.

5 13 este scos in urma hotaririi congresului. De altfeltrebuia scos.

in § 14 continutul i sarcinile agitatiei economice sintformulate prea ingust. Agitatia economia nu se rezumI lagreve. De conditii mai bune" avem nevoie nu numai pentrudezvoltarea culturaa, ci tocmai pentru dezvoltarea revolu-tionarà a proletariatului. Rolul activ" al s.-d. in cadrulgrevelor nu se limiteazA la imboldirea la lupta pentru imbund-thfirea situafiei economice. De greve (ca 0 de agitatia econo-mica in general) trebuie sa' ne folosim intotdeauna i in vedereaimboldirii la lupta revolufionarti pentru libertate 0 socialism.De greve trebuie sä ne folosim 0 in vederea agitatieipolitice.

De pild, incercirile demonstratiilor muncitore§ti in legituri cu Utak cu biciuIs care aka supuli taranii etc.

(i

www.dacoromanica.ro

860 V. 1. LENIN

§ 15 de asemenea este foarte nesatisfacator. Greve le nureprezinta cel mai bun" mijloc de lupta, ci nutnai unuldintre mijloace, si nici macar nu intotdeauna neapärat unuldintre cele mai bune. Trebuie sa recunoastem importantagrevelor si O. le folosim intotdeauna, sa le conducem; dareste cu atit mai periculos sa le supraestimam cu cit econo-misrnul" a facut mai mult acest lucru.

Ceea ce se spune mai departe despre greve este de prisos:s-a spus si in § 14. Ar fi suficienta o indicatie cu privire laconducerea luptei economice in general. Uneori aceastäconducere 10 poate gasi expresia si in abtinerea de la greva.Programul se expriml intr-un mod prea absolut si tocmaide aceea prea ingust. Trebuia sa se vorbeasca in generaldespre sarcina de a conduce lupta economica a proletaria-tului, de a o face mai organizata si mai constienta, de acrea sindicate muncitoresti si de a tinde spre transformarealor in uniuni pe intreaga Rusie, de a folosi orice greva,orice manifestare a asupririi economice etc. pentru ceamai larga agitatie si propaganda socialista si revolutionara.

Sfirsitul paragrafului 15 ingusteazd sarcinile acestei agitatii,punind parca folosirea agitatiei politice in functie de inter-ventia politiei etc. In realitate insä trebuie O. cautam säfolosim agitatia politica (i cu conducatori cit de cit priceputiacest lucru este foarte posibil) si inainte de interventia arhan-ghelilor", si independent de interventia lor. Trebuie 01 sespuni mai general: sa se foloseasca mice prilej pentru agita-Oa politica" etc.

Sfirsitul paragrafului 15 este de asemenea gresit. Cu atitmai putin se cuvine sä vorbim despre grevele generale",cu cit la noi in Rusia exista mai putine posibilitati de a lepregati. i in genere nu are sens ea se vorbeasca in programin mod special despre grevele generale" (amintiti-va destupida greva generala" despre care este vorba in brosuraCine va savirsi revolutia politica?". Se pot doar ivi si ase-menea neintelegeri). A declara grevele cel mai bun mijlocde dezvoltare a conitiin/ei" este de asemenea gresit.

In general ar fi foarte de dorit o prelucrare serioasa aprogramului. Si ar mai fi de dorit ca in genere Uniunea denord" sa ia parte activa atit la actiunea unirii intr-un partida social-democratiei revoluflonare cit si la actiunea de elabo-

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE UNIUNEA DE NORD A P.M.S.D.R." 361

rare a programului partidului. In ceea ce o priveste, redactiarevistei Zarea" §i ziarului Iskra" sperl sä comunice in scurttimp Uniunii de nord" proiectul Om (care in mare parteeste gata) 0 speri ea' Uniunea de nord" va participa lainclreptarea, la rAspindirea §i la pregatirea lui, pentru a fiadoptat de intregul partid.

N. N.

Seri, In aprilie 1902

Pablicat pelmet prima oarel In 1923In reels/a Letopir Revolimlii" am. 1

BerlinPetersbargMorcosaSe tiparerte dapei manarcrir

www.dacoromanica.ro

862

INTRODUCERE LA PROCLAMATIA COMITETULUIORGANIZATIEI DIN REGIUNEA DONULUI AL

P.M.S.D.R. CATRE CETATENII RUSI "143

Reproducem in intregime mai jos admirabila proclamatiea Comitetului din regiunea Donului al partidului nostru.Din aceastä proclamatie se vede CA social-democratii §tiusa aprecieze eroismul Bahnasevilor, fArà sä cadl insä ingre§eala pe care o fac sociali§tii-revolutionari. Pe primulplan social-democratii pun miFarea muncitoreascl (§i Orá-neasca). Ei prezintä guvernului revendiari in numele claseimuncitoare §i al intregului popor, §i. nu amenintind cl vorcontinua atentatele §i. asasinatele. Ei privesc teroarea cape unul dintre mijloacele accesorii posibile, iar nu ca pe ometodi speciaki de tacticI, care sä justifice separarea desocial-democratia revolutionara.

Serif &pi 9 (22) mai 1902

Pub Kral pentrte prima mid In 1931,In eartea: V. Pleskot.

In anii tinere/ii tie impM.Tinereta In ajand primei revolulii".

Editura Molodaia gvardiia"

So t parefle impel seanufcris

www.dacoromanica.ro

363

DE CE TREBUIE SOCIAL-DEMOCRATIA SADECLARE UN RAZBOI HOTAR IT SI NECRUTATOR

SOCIALISTILOR-REVOLUTIONARI?

1) Pentru ca.' curentul gindirii noastre sociale cunoscutsub numele de socialist-revolutionar", in realitate se inde-parteaz1 §i s-a indepartat de singura teorie internadonalà asocialismului revolutionar care exista in momentul de fatà,adicä de marxism. in cadrul marii scindAri a social-democra-tiei internationale in oportunistà (sau bernsteinista") §i.

revolutionara, acest curent s-a situat pe o pozitie cu totulneprecisl §i. inadmisibil de inconsecventä, in douà luntre,decretind ci marxismul a fost zdruncinat" (Vestnik Rus-skoi Revoliutii" nr. 2, pag. 62) pe baza exclusivä a criticiiburghezo-oportuniste, promitind, in ceea ce-1 prive§te,sI revizuiascl" din nou §i. in felul sg.0 marxismul §i nefAcindabsolut nimic pentru a duce la indeplinire aceastä teribilipromisiune.

2) Pentru a curentul socialist-revolutionar capituleazIneputincios in fata acelei orienfari dominante in gindireasocial-politicà rusk' care trebuie denumitä liberal-narodnici-sta. Repetind greseala organizadei Narodnaia Volea" §i aintregului socialism rus vechi, in genere, sociali§di-revolu-tionari nu vAd cit de mole§it a. este aceastà orientare, nu vIdcontradictia ei internA, §i in ceea ce prive§te creatia lor inde-pendentä in domeniul gindirii revolutionare ruse se multu-mesc sä adauge o frazeologie revolutionarà vechiului testa-ment al intelepciunii liberal-narodniciste. Marxismul rus afost cel dindi care a subminat bazele teoretice ale orientariiliberal-narodniciste, a dezValuit continutul de clasa burghez§i mic-burghez al acesteia, a pornit un flzboi impotriva ei0-1 duce fall a se sinchisi de faptul a o sumedenie de marxi§ti

www.dacoromanica.ro

364 V. I. LENIN

critici (=oportuni§ti) au trecut In tabara adversarior. /n totacest razboi, sociali§tii-revolutionari Ina' se situau i sesitueaza pe o pozitie (In cel mai bun caz) de neutralitate ostila,a§ezindu-se iarl§i in doul luntre, intre marxismul rus (dela care nu au luat decit ni§te jalnice &rime) i orientarealiberal-narodnicista pseudo-socialista.

3) Pentru cà sociali§tii-revolutionari, din cauza totaleilor lipse de principialitate in problemele socialismului inter-national i rus, lips1 despre care s-a vorbit mai sus, nu intelegsau nu admit principiul luptei de clasd, singurul cu adevaratrevolutionar. Ei flU inteleg ca In Rusia de astazi nu poate ficu adevarat revolutionar decit un partid care contopeftesocialismul cu mifcarea muncitoreasca rusd, mi§care pe carecapitalismul rus in dezvoltare o genereaza tot mai intenspe o scara tot mai larga. Atitudinea sociali§tilor-revolutionarifata de mi§carea muncitoreasca rusa a fost intotdeauna oatitudine de spectatori-diletanti, i cind, de pilda, aceastami§care s-a molipsit (din pricina cre§terii uimitor de rapide)de economism", sociali§tii-revolutionari, pe de o parte,jubilau, vazind gre§elile oamenilor care indeplineau noua

greaua munca de de§teptare a maselor muncitoare, iar pede alta parte puneau bete in roate marxismului revolutionar,care a pornit §i care a dus la un sfigit victorios lupta impo-triva acestui economism". 0 atitudine inconsecventa Eta demi§carea muncitoreasca duce inevitabil la indepartarea efec-tiva de ea, O. din cauza acestei indepärthi partidul sociali-§tilor-revolutionari este lipsit de ofice bazi socialà. El nuse sprijina pe nici o clasi socialà, deoarece nu pot fi numiteclase grupurile de intelectuali nestatornici care numesc ve-deri largi" lipsa lor de preciziune i de principialitate.

4) Pentru ca, desconsiderind ideologia socialist i vrindsä se sprijine in acela§i timp i In egall m'asurà i pe intelec-tuali, l pe proletariat, §i pe tarInime, partidul sociali§tilor-revolutionari duce in mod inevitabil prin aceasta (indepen-dent de vointa lui) proletariatul rus la inrobire politiciideologicI faci de democratia burghezI rusl. Desconsiderareateoriei, atitudinea de eschivare i de oscilari fati de ideo-logia socialist g. fac inevitabil jocul ideologiei burgheze.Intelectualitatea rusk' §i Oränimea rug., ca plturi socialeconsiderate in raport cu proletariatul, nu pot constitui un

si

si

si

www.dacoromanica.ro

DE CE TREBUIE SOC.-DEM. SA DECLARE RAZBOI SOC.-REV. 365

sprijin decit pentru mi§carea burgbezo-democratica. Aceasta nueste numai un considerent care rezultá in mod necesar dinintreaga noastrà teorie (potrivit clreia, de pildà, miculproducator nu este revolutionar deck in masura in care orupe complet cu societatea economiei de mIrfuri §i a capita-lismului §i-§i insu§e§te punctul de vedere al proletariatului)nu, aceasta mai este, in plus, §i un fapt vldit, care incepe sise facI simtit chiar de pe acum. Iar in momentul revolutieipolitice §i a doua zi dupa aceastä revolutie, acest fapt se vaface in mod inevitabil §i mai mult simçit. Social-revolutio-narismul este una dintre manifestkile inconsecventei ideo-logice mic-burgheze §i ale vulgarizkii mic-burgheze a soda-lismului, impotriva cArora social-democratia trebuie sI duce:§i va duce intotdeauna un r5zboi hotkit.

5) Pentru cä chiar §i acele revendicki de ordin practic-programatic pe care sociali§tii-revolutionari au reusit nuspun: sä le formuleze, ci cel putin sä le schiteze au arAtatcit se poate de limpede ce prejudiciu uria§ aduce in practicllipsa de principii a acestei orientki. De pildà, programulminimal agrar, schitat in numkul 8 al revistei Revoliution-naia Rossiia" 144 (poate a mai exact ar fi sä spunem: risipitprintre premisele rasuflate ale narodnicismului nostru?), inprimul rind, induce in eroare atit taranimea, intrucit Iipromite ca pe un minim" socializarea $mlntului, cit §iclasa muncitoare, intrucit sade§te in rindurile ei idei absolutgresite despre adevkatul caracter al mi§carii tarane§ti. Ase-menea promisiuni u§uratice nu fac decit sà compromitäpartidul revolutionar in general §i in special invatatura soda-lismului §tiintific despre socializarea tuturor mijloacelor deproductie ca scop final al nostru. In al doilea rind, incluzindin programul lor minimal sprijinirea §i dezvoltarea coope-ratiei, sociali§tii-revolutionari plrIsesc prin aceasta cu desà-vir§ire terenul luptei revolutionare §i coboarà a§a-zisul lorsocialism la nivelul unui reformism mic-burghez de cea maiordinarä speta. In al treilea rind, ridicindu-se impotrivarevendiclrii social-democratiei de a desfiinta toate lanturilemedievale, care incitu§eazà ob§tea noastrà, leagI pe tarande lotul sAu, 11 lipsesc de libertatea de deplasare §i in modinevitabil Ii determinl o situatie de stare sociarasociali§tii-revolutionari au arltat prin aceasta ca n-au fost in

injosità,

www.dacoromanica.ro

366 V. I. LENIN

stare nici macar sa se fereasca de teoriile reacjionare ale narod-nicismului rus.

6) Pentru ci, prin faptul el includ in prograrnul lor teroarea0 o propovaduiesc ca mijloc de lupta politica in forma eiactuala, socia1i0ii-revo1utionari aduc prin aceasta un foartemare prejudiciu mi§carii, distrugind legatura indisolubila aactivitatii socialiste cu masa clasei revolutionare. Nici unfel de asigurari verbale 0 nici un fel de juraminte nu potdezminti faptul neindoielnic ca teroarea de astazi, a§a cum ofolosesc 0 o propovaduiesc sociali0ii-revo1utionari, n-arenici o legiitura" cu activitatea in rindurile maselor, pentrumase 0 impreunä cu masele, ci organizarea de catre partid aactelor teroriste sustrage extrem de putinele noastre forteorganizatorice de la sarcina lor grea 0 Inca departe de a fiindeplinita de organizare a unui partid muncitoresc revolu-tionar, ca in realitate teroarea socialistilor-revolutionari nueste altceva decit o luptei de unu singur, intru totul condam-nata de experienta istoriei. Pini 0 sociali0ii de peste hotareincep sa se simta §ocati de propaganda galagioasa in favoareaterorii pe care o fac acum socia1i0ii no0ri revolutionari.Iar in rindurile maselor muncitoare ruse aceastä propagandapur 0 simplu sade§te iluziile daunatoare ca teroarea ar obli-ga pe oameni sa cugete politice0e, fie chiar 0 impotrivavointei lor" (Revoliutionnaia Rossiia" nr. 7, pag. 4), cl eaar fi in stare, mai curind decit luni de propaganda verbalà,sl schimbe conceptiile.. . . a mii de oameni despre revolutio-nari 0 despre sensul ( I I) activitatii lor", ca ea ar fi in stares1 insufle noi force celor care §ovaie, celor descurajati,infrinti de sfir0tu1 trist pe care 1-au avut numeroase demon-stratii" (ibid.) etc. Aceste iluzii daunatoare nu pot sa dueldecit la o grabnica dezamagire 0 la slabirea muncii de prega-tire a asaltului maselor impotriva absolutismului.

Serif la sfIrlita la iunieialie 1902Publirat pentra prima oath In 1923

In nada Projektor" nr. 14So 4iimits dapel manumit

www.dacoromanica.ro

367

AVENTURISM REVOLUTIONAR

I

Noi trecem printr-o perioada furtunoasa, cind istoriaRusiei pa§e§te inainte cu pa§i de urias, cind fiecare an inseam-na uneori mai mult decit decenii in perioadele de pace. Se facebilancul epodi de o jumatate de veac care a trecut de la refor-ma, se pun pietrele de temelie pentru constructilie social-politice, care timp indelungat vor determina destinele intregiiOH. Mi§carea revolutionara continua si creasca cu o repezi-ciune uirnitoare, 0 orientarile noastre" se coc (§i seve§tejesc) cu o repeziciune neobi§nuita. Orientarile care aubaze solide in orinduirea de clasä a unei tari capitaliste carese dezvoltà atit de rapid cum se dezvolta Rusia i§i gasêscaproape de la ,inceput locul lot" 0 dibuiesc clasele cu caresint inrudite. Un exemplu: evolutia d-lui Struve, caruiarevolutionarii-muncitori nu mai departe decit cu un an 0jumatate in urma propuneau &à i se smulga masca" demarxist 0 care acum §i-a scos el singur masca, aparind ca unconducator (sau sluga?) al mo§ierior liberali, mindri de carac-terul lor autohton 0 de luciditatea lor. Dimpotriva, orientä-rile care nu exprima decit tradicionala instabilitate a concep-tiilor paturilor intermediare 0 nedefinite ale intelectualilorcautä sä inlocuiasca apropierea de anumite clase printr-omanifestare cu atit mai zgomotoasa, cu cit mai räsunatoaresint evenimentele. Facem zarvä, fratioare, facem zarva. "aceasta este lozinca multor persoane cu stare de spirit revo-lutionara, prinse de viltoarea evenimentelor, 0 care sint lip-siti 0 de baze teoretice 0 de baze sociale.

www.dacoromanica.ro

868 V. I. LENIN

Dintr-o asemenea orientare gälagioasl" fac parte sisocialistii-revolutionari", a cIror fizionomie se contureazIdin ce in ce mai limpede. i e timpul ca proletariatul sI cer-ceteze cu atentie aceastà fizionomie, dea bine seama cereprezintI in realitate oamenii care ii cauta prietenia cuatit mai insistent cu cit pentru ei devine mai palpabillimposibilitatea de a exista ca orientare aparte, dacI nustabilesc o strinsI apropiere de o clasI socia1 cu adevIratrevolutionarà.

Trei imprejurIri au contribuit cel thai mult la lImurireaadeväratei fizionomii a socialistilor-revolutionari. In primulrind, sciziunea produsl intre social-democratia revolutio-narà i oportunism, care ridicI capul sub steagul criticiimarxismului". in al doilea rind, uciderea lui Sipeaghin decatre Balmasev i o noul cotiturà spre teroare In starea despirit a unora dintre revolutionari. In al treilea rind si maiales noua miscare din rindurile rànimii, miscare care afIcut pe oamenii deprinsi sl stea in douI luntre si care n-aunici un fel de program sä vinI post factum macar cu un simu-lacra de program. SI examinam toate aceste trei imprejurari,mentionind CI intr-un articol de ziar principalele puncteale argumentlrii pot fi doar schitate pe scurt i cI, pentru aexpune mai pe larg argumentarea noastra, va trebui, proba-bil, sI mai revenim intr-un articol de revistI sau intr-obrosurI. 145

Socialistii-revolutionari s-au hotIrit sl facl o declaratieteoretici principiala abia in nr. 2 al revistei Vestnik RusskoiRevoliutii", intr-un articol redactional nesemnat: Dezvolta-rea pe scarà mondialà i criza socialismului". RecomandlmstIruitor acest articol tuturor celor care vor sà-si facI oidee concretà despre totala neprincipialitate i instabilitateteoreticl (precum i despre arta de a ascunde acest lucrusub un torent de cuvinte). Intreg continutul acestui foarterernarcabil articol poate fi redat in doui cuvinte. Socialismula crescut, devenind o fortl mondialà, socialismul (= mar-xismul) se scindeazI acum datoritä rIzboiului dintre revo-lutionati (ortodocsii") i oportunisti (criticii"). Noi, soda-listii-revolutionari, n-am simpatizat, desigur", niciodatlcu oportunismul, dar critica", care ne-a eliberat de dogma,ne face sI skim in sus de bucurie; noi pornim de asemenea

sb-si

3

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 369

la revizuirea dogmei, i de0 n-am facut Inca nici un fel decritics (in afara de cea burghezo-oportunista), de0 n-amrevizuit Inca absolut nimic, tocmai aceastä libertate a noastrafati de teorie trebuie sa ne fie recunoscuta ca un meritspecial. Cu atit mai mult acest lucru trebuie sa ne fie conside-rat ca un merit, cu cit, in calitate de oameni liberi de teorie,noi sintem cu trup i suflet pentru unificarea generalà, noicondamnam cu vehementa orice controverse teoretice princi-piale. O organizatie revolutionara serioasa ne incredin-teaza cu un aer grozav de serios V.R.R." (nr. 2, pag. 127)ar trebui sä renunte la rezolvarea problemelor controversateale teoriei sociale, probleme care duc intotdeauna la dezbi-nare, ceea ce, bineinteles, nu trebuie sa impiedice pe teore-ticieni sà caute rezolvarea lot", sau, mai direct: publicistuln-are deck sä scrie, cititorul sä tot citeasca, iar noi, pinguna, alta, sa ne bucuram de eliberarea unui loc goL

Nu este cazul, bineinteles, sa analizam in mod serios acea-sta teorie a devierii (in legatura cu controversele propriu-zise) de la socialism. Dupl parerea noastra, criza socialismu-lui obliga pe socialith cit de cit serio0 tocmai sà acorde omai mare atentie teoriei, sa se situeze cu mai multa fermi-tate pe o pozkie strict determinata, sä se delimiteze mai cate-goric de elementele §ovlielnice i nesigure. Dupa parereasociali0ilor-revo1utionari insa, de vreme ce chiar 0 lagermani" exista sciziune i disensiuni, inseamna ca noul,ru0lor, dumnezeu insu0 ne-a poruncit sä fim mindri ci nu§tim nici noi singuri incotro mergem. Dupa parerea noa-stra, o orientare revolutionara lipsita de teorie nu are dreptulla existenta, 0, mai devreme sau mai tirziu, este condamnatain mod inevitabil la un faliment politic. Dupà parerea socia-li§tilor-revolutionari insa, lipsa teoriei este un lucru foartebun, deosebit de comod pentru unificare". Dupa cum vedeti,nu ne putem intelege cu ei, deoarece pina 0 de vorbit, vorbimlimbi diferite. Avem o singura speranta: poate ca-i va face

bage mintile in cap d-1 Struve, care vorbe0e 0 el (numaica mai serios) de inllturarea dogmei 0 de faptul ca treabanoastra" (ca i treaba oricarei burghezii care se adreseazaproletariatului) este nu sa dezbinam, ci sa unim. Oare cuajutorul d-lui Struve nu vor vedea o data i o data socia-li0ii-revolutionari care este adearata semnificafie a pozkiei

sali

www.dacoromanica.ro

8 70 v. T. LENIN

lor de eliberare de socialism in vederea unifickii si. de unifi-care prin eliberarea de socialism?

SI trecem la al doilea punct, la problema terorii.Aparind teroarea, a carei inutilitate a dovedit-o atit de

limpede experienta misckii revolutionare ruse, scrip listii-revolutionari se intrec pe ei insisi, declarind 6 ei nu admitteroarea decit imbinata cu munca in mase si a, de aceea,argumentele cu care social-democratii rusi au combatut(si au reusit Si combata pentru multa vreme) utilitatea acesteimetode de lupta nu se refera la ei. Aid se repetà o povestefoarte asemanatoare cu atitudinea lot fall de critica". Noinu sintem oportunisti striga socialistii-revolutionari, dindin acelasi timp la arhivä dogma socialismului proletar avind cabaza numai critica oportunista, si nu alta. Noi nu repetamgreseala teroristilor, noi nu ne abatem de la munca in maseafirma socialistii-revolutionari, si in acelasi timp recomandistaruitor partidului acte de felul uciderii lui Sipeaghin decatre Balmasev, desi oricine stie si vede foarte bine cl acestact n-a avut nici o legatura cu masele si, avind in vederemodul cum a fost savirsit, nici nu putea sa alba, Ca ceicare au savirsit acest act n-au sperat si n-au asteptat nicio actiune precisi sau sprijin din partea multimii. Socialistii-revolutionari, in naivitatea lor, nu observa ca inclinatia lorspre teroare este unita.' prin cea mai strinsa legatura cauzallde faptul ca.' chiar de la inceput au stat si continua O. steade o parte de miscarea muncitoreasca, fara sâ tinda macarsä devini partidul clasei revolutionare, care-si duce luptade clasa. and dneva se jura cu atita foc, foarte adeseori ititrezeste banuieli si te face sa pui la indoiala veridicitatea spuse-lor lui, care au nevoie de condimente tari. Si adeseori cindcitesc afirmatiile socialistilor-revolutionari: prin teroare noinu dam in laturi munca in mase, imi vin in minte cuvintele:cum de mm le-o fi lene si se jure atit de mult? Cad doar acesteafirmatii le fac aceiasi oameni care s-au si indepartat demiscarea muncitoreasca social-democrata, miscare careintr-adevar ridica masele, aceiasi oameni care continuaO.' se indeparteze de ea, cramponindu-se de frinturileorickor teorii.

0 admirabila ilustrare a celor spuse o poate constituiproclamatia din 3 aprilie 1902 publicata de partidul socia-

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 371

listilor-revolutionari" 146. Acesta este izvorul cel mai viu,cel mai autentic, cel mai apropiat de militantii directi. Dupipretioasa marturie a revistei Revoliutionnaia Rossiia"(nr. 7, pag. 24), modul de a pune problema luptei teroriste"in aceasta proclamatie coincide intru totul" i cu conceptiapartidului " *.

Proclamatia din 3 aprilie copiaza cum nu se poate maifidel sablonul celei mai noi" argumentlri a teroristilor. Dela inceput içi sar in ochi cuvintele: noi chemam la teroarenu in locul muncii in mase, ci tocmai In vederea acesteixnunci i concomitent cu ea". Iar cuvintele acestea sar inochi fiinda sint culese cu caractere de trei ori mai marldecit restul textului (procedeu pe care-I repeta, desigur,Revoliutionnaia Rossiia"). Este doar atit de simplu, intr-adevär 1 SI tiparesti cu caractere aldine nu in locul, ci laun Mc" i toate argumentele social-democratilor, toateinvatamintele istoriei sint dintr-o data respinse. Incercatiinsa sl Citili intreaga proclamatie i yeti vedea ca juramintelescrise cu caractere aldine iau in desert numele maselor.Vremurile cind poporul muncitor va iesi din bezna"puternicul val popular va sfarima in bucati portile defier" din pacate 1" (asa scrie textual: din pIcate 1) nuvor veni prea curind i te inspaiminti dacà te gindesti citde mare va fi atunci numarul victimelor 1" Oare acestecuvinte: din pacate, nu prea curind" nu expriml o completàneintelegere a miscarii de masa i neincredere in ea? Oaren-au nascocit ei dinadins acest argument pentru a-si batejoc de faptul ca poporul muncitor se pune chiar de pe acumIn miscare? Si, in sfirsit, chiar clack' acest argument rasuflatar fi tot atit de temeinic pe cit este in realitate de absurd,din el ar rezulta cit se poate de pregnant inutilitatea terorii,

E drcpt ci Revoliutionnaia Rossiia" face ai In legituri cu acest punct un felde ecbilibristici. Pe de o parte coincide intru totul", pe de alta o aluzie la exa-genie. Pe de o parte, Revoliutionnaia Rossiia" declara ci aceasti proclamatie esteopera numai a unui grup" de socialisti-revolutionari. Pe de alti parte existi foptulci pa proclamatie figureazi sematura: publicat de par/id:di socialist-revolutionar"

in safari de aceasta, este repetat epigraful aceleiaii Revoliutionnaia Rossiia" (prinii estelupti iti vei dolga dreptul"). Intelegem ci revistei Revoliutionnaia Rossiia"

neplicut si atingi acest punct delicat, credem insa a in asemenea cazuri este pursimplu necuviincios si te joci de-a v-ati-ascunselea. i social-democratiei revolutio-nate i-a fost neplicutil ezistenta economismului", dar ea 1-a demascat fatji. firi ciIncerce si induca vreodati pe cineva In eroare.

si,

si

si

www.dacoromanica.ro

372 V. I. LENIN

deoarece fdrii poporul muncitor orice bombe sint neputin-cioase, evident neputincioase.

Ascultati mai departe: Fiecare lovitura terorista smulgeparcl absolutismului o parte din forta lui si stramuta ( 1)toatA aceasta forta ( 1) de partea luptatorilor pentru libertate".i de vreme ce teroarea va fi organizata in mod sistematic( 1),este evident cä in cele din urmi balanta se va inclina departea noastra". Da, da, este evident pentru oricine cal avernm fata noastra, intr-o forma. cum nu se poate mai brutala,cea mai cras1 prejudecata a terorismului: asasinatul politicca atare stramutl forta" 1 Iata, pe de o parte , teoria stramu-aril fortei, iar pe de aka parte nu in locul, ci la un loc . . . "Cum de nu le-o fi lene sä se jure?

Dar acesta-i numai inceputul. Ce este mai importantabia urmeazi. in cine &A lovim?" se intreaba partidulsocialistilor-revoluponari si raspunde: in ministri, si. nuin tar, deoarece tarul nu va impinge lucrurile la extrem"( 1 1 de unde or fi aflat ei acest lucru??), si apoi este si maiusor" (asa scrie textual I): nici un ministru nu se poaterefugia in palat ca intr-o cetate". i aceasta argumentare seincheie cu urmatorul rationament, care merita sa fie eternizatca model de teorie" a socialistilor-revolutionari. Impotrivamultimii absolutismul dispune de soldati, impotriva organi-zatiilor revolutionare de politie secreta si nesecreta, darce-1 va salva . . ." (pe cine? absolutismul? fara sa-si deaseama, autorul a si identificat absolutismul cu ministrul,in care e mai usor sa lovesti 1) . . . de persoanele sau decercurile mici care in permanenta, fara macar sä stie unclede altele ( 1 1) se pregatesc pentru atac si ataca? Nici o fortinu poate fi de folos impotriva a ceea ce este insesizabil.'Asada; sarcina noastra este limpede: si inlaturam pe oriceasupritor investit cu putere de catre absolutism prin singurametoda pe care ne-a lasat-o ( 1) absolutismul, prin moar-te". Oriciti munti de hirtie ar scrie socialistii-revolutio-nari incercind sã ne convinga ca prin propovaduirea teroriinu pun pe al doilea plan munca in mase, ea nu o dezorgani-zeaza, prin torentele de vorbe ei nu vor putea dezmintifaptul ca tocmai proclamatia pe care am citat-o reda in modjust adevarata psihologie a teroristului . de astazi. Teoriastramutarii fortei se completeaza in mod firesc cu teoria

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 373

insesizabilitAtii, teorie care rIstoarna' in mod definitiv cususul in jos nu numai intreaga experientà a trecutului, ci§i orice bun simt. C singura sperantà" a revolutiei estemultimea", cá impotriva politiei poate lupta numainumai o organizatie revolutionarA, care conduce (in fapt,iar nu in vorbe) aceastA multime, este un lucru elemen-tar. Este i ru§inos sl se mai demonstreze aceasta. i numaini§te oameni care au uitat totul i n-au invAtat absolut nimicau putut s hotArascl invers", mergind pink' la afirmatiade o absurditate fantasticA, strigAtoare la cer, cA soldatiipot salva" absolutismul de multime, poliçia de organi-zatiile revolutionare, Pe cind, de indivizii izolati care vineazIpe mini§tri, nimic nu-1 va salvall

Acest rationament fantastic, care, sintem siguri, este sortitsA devinA celebru, nu este nicidecum o simplA ciudAtenie.Nu, el este instructiv prin faptul cA, ducind cu indrAznealAlucrurile pinA la absurd, demascA gre§eala fundamentall aterori§tilor, gre§ealA pe care o fac deopotrivA i economi§tii"(poate cA ar fi cazul sA spunem: fo§tii reprezentanti ai rApo-satului economism"?). A§a cum am mai arAtat in repetaterinduri, aceastA gre§eall constA in neintelegerea fundamentaleilipse a mi§carii noastre. DatoritA cre§terii neobi§nuit derapide a mi.scArii, conducAtorii au rAmas in urma maselor,organizatiile revolutionare s-au dovedit a nu fi la inAltimeacombativitatii revolutionare a proletariatului, s-au dovedita fi incapabile de a merge inaintea maselor §i de a le conduce.Nici un om cinstit care cunoa§te cit de cit mi§carea nu se vaindoi cA o asemenea neconcordantA existA. Or, de vremece a§a se prezintA situatia, este evident cA terori§tii de astazisint adevArati economi§ti" pe de-a-ndoaselea, cazind incealaltA extremitate, la fel de stupidl. A chema la acte deteroare de felul organizarii de clue indivizi izolati i decAtre cercuri care nu se cunosc unul pe altul a atentatelorimpotriva mini§trilor intr-o vreme cind revolutionarii nu audestule forte i mijloace pentru a conduce masa care se §iridicA, inseamnA nu numai a intrerupe prin aceasta muncain mase, ci §i a introduce in aceasti muncI o dezorganizareevidentA. Noi, revolutionarii, ne-am obi§nuit sA ne strin-gem timizi toti gramadi cithn in proclamatia din 3 aprilie§i chiar (N. B.) suflul nou, indrAznet, care a adiat in ultimii

si

www.dacoromanica.ro

374 V. I. LENIN

2-3 ani, a creat deocamdata mai mult un avint hi stareade spirit a multimii deck a indivizilor". Aceste cuvintecontin mult adevar spus farà voie. i tocmai acest adevarda o lovitur a. nimicitoare propovaduitorilor terorii. Oricesocialist care ginde§te trage de aid conduzia: trebuie saactionam cu totii laolalta mai energic, mai indraznet §imai uniti. Pe cind soriali§tii-revolutionari conchid: trage,individ insesizabil, cad, din pacate, grupurile nu se vorpune prea curind in mi§care, ba mai exista §i soldati impo-triva actiunii in grup". Prea este prostesc, domnilor

Nu lipse§te din proclamatie nici teoria terorii ca mijloc deexcitatie. Ni se spune c fiecare lupta a eroului de unu contraunu treze§te hi toti un spirit de lupta. §i de vitejie". Din trecutnoi §tim insä §i vedem §i In prezent ca numai noi forme alemi§carii de masa sau trezirea la lupta de sine statatoare aunor noi paturi ale masei treze§te intr-adevar in toji un spiritde lupta §i de vitejie. Pe cind luptele de unu contra unu aleBalma§evilor stirnesc in mod direct, tocmai In masa= in careele ramin lupte de unu contra unu, numai o senzape trecatoare,iar indirect duc chiar la apatie, la o a§teptare pasiva a urml-toarei lupte de unu contra unu. Ni se spune mai departe cäfiecare fulger de teroare lumineaza mintea", ceea ce, dinpacate, noi n-am observat la partidul sociali§tilor-revolu-tionari, care propovaduie§te teroarea. Ni se serve§te teoriamuncii importante §i a muncii marunte: Cine dispunede mai multe forte, cine are mai multe posibilitäçi i estemai hotarit, acela si nu se multumeasca cu o munca marunta( 1); sa caute §i sä se consacre unei activitati importante,

propagarii terorii In mase ( 1), pregatirii unor actiuni te-roriste complexe"(teoria insesizabilitatii a §i fost data uitarii !).cit de surprinzator de inteligent e, nu-i a§a: sä jertfe§tiviata unui revolutionar pentru a te razbuna impotriva cana-liei de Sipeaghin, in locul caruia va veni canalia de Pleveaceasta este o munca importantä. Ian sa pregate§ti, de pikki,masa pentru o demonstratie armati este o munca marunta.

Revoliutionnaia Rossiia", in nr. 8, lamureste tocmaiacest lucru, declarind ca despre demonstratii armate e u§orsa scrii §i sä vorbe§ti ca despre un lucru de domeniul unuiviitor foarte departat", dar toate aceste discutii au avutpina hi prezent numai un caracter teoretic" 147 Ce bine

lati cá

I

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 875

cunoa§tem noi acest limbaj al unor oameni care 1111 se simtstingheriti de convingeri socialiste ferme, de experientaimpovaratoare a tot felul de mi§cari populare 1 Ei confundacaracterul palpabil nemijlocit §i. elementul senzational alrezultatelor cu spiritul practic. Cairo de a te situa ferm pepunctul de vedere de clasa §i de a pastra caracterul de masaal mi§carii constituie pentru ei o teoretizare" neprecia".Precis inseamna pentru ei a urma servil fiecare cotitura sur-veniti in starea de spirit §i . . . §i neputinta, inevitabilldin aceastä cauza, in Eta fiecarei cotituri. Cind incep demon-stratiile, ace§ti oameni revarsa fraze pline de groaza, vorbescdespre inceputul sfir§itului. and inceteaza demonstratiile, eicad prada desperärii §i, inainte de a fi apucat macar sa rupio pereche de cizme, exclama: poporul, din pacate, nu se vapune atit de repede in mi§care . . ." and se produce onoui mir§avie a asupritorilor tari§ti cerem sa ni se indiceun mijloc precis" care sa serveasca drept reispims complettocmai la acest act de violenca, un mijloc al carui rezultatsä fie o imediata stramutare a fortei", §i promitern plinide mindrie aceasta stramutare 1 Ace§ti oameni nu intelegcl chiar §i numai aceasta promisiune de stramutare" afortei constituie un aventurism politic §i ca. aventurismullor e in functie de lipsa lor de principialitate.

Social-democratia va atrage intotdeauna atentia impotrivaaventurismului §i va demasca fari crutare iluzi.ile, care sesoldeaza inevitabil cu o totall dezamagire. Nu trebuie sluitam ca un partid revolutionar isi merita numele numaiatunci cind conduce in mod efectiv miscarea clasei revolutio-nare. Nu trebuie sl uitlm cà orice mi§care populara ia formeinfinit de variate, ebaborind necontenit forme noi, inlaturindpe. cele vechi, modificindu-le sau facind noi combinatiiintre formele vechi §i cele noi. i datoria noasträ este saparticipam activ la acest ?roces de elaborare a metodelor§i mijloacelor de lupta. Cmd nli§carea studenteasca a luatforme mai acute, noi am chemat muncitorimea in ajutorulstudentior (Iskra" nr. 2) *, fara a ne apuca sa prezicemforme noi de demonstratii, farl a promite ca ele vor avea ca

Vezi V. I. 1.4flin, Opere complete, voL 4, EcUtura politick, 1961, ediçia a doua,pag. 382-387. Nola red.pg:

www.dacoromanica.ro

876 V. I. LENIN

rezultat stramutarea imecliata a fortei, nici luminareanici ci revolutionarii nu vor putea fi prin§i. Cind demon-stratiile s-au statornicit, noi am inceput sa chemam la organi-zarea lor, la inarmarea maselor, am trasat sarcina pregatiriiinsurectiei poporului. Fara a nega nicidecum in principiuviolenta ci teroarea, noi am cerut sa se activeze in vedereapregAtirii unor forme de violentA care sä necesite partici-parea directi a masei i sa asigure aceasta participare. Noinu ne facem el nu vedem cit de grea este aceasta sarcina,dar vom munci cu fermitate §i perseverenta la realizarea ei,fAra sa ne sinchisim de obiectiile c acest lucru este de dome-niul unui viitor foarte indepartat". Da, domnilor, noisintem i pentru formele de viitor, nu numai pentru formeledin trecut ale miccarii. In locul unei repetari lesnicioase"a ceea ce trecutul a condamnat, preferam o munca indelun-gata i grea pentru ceea ce are viitor. Vom demasca intot-deauna pe oamenii care in vorbe duc razboi impotriva cabloa-nelor dogmei, iar In fapt nu prezinta altceva decit cabloaneale celor mai invechite i mai daunatoare teorii, cum esteaceea a stramutarii fortei, a deosebirii dintre munca impor-tanta i munca marunta, §i, desigur, i aceea a luptei deunu contra unu. Aca cum odinioara, in luptele dintrepopoare, rezultatul btàllei 11 hotarau conducatorii, luptindunu contra unu, tot aca i terorictii, in lupta de unucontra unu cu absolutismul, vor cuceri Rusiei libertatea" acase incheie proclamatia din 3 aprilie. Pentru a combateasemenea fraze e de ajuns sa le reproduci.

Cine i§i desfacoara intr-adevar activitatea revolutionara inlegatura cu lupta de clasa a proletariatului, acela ctie foartebine, vede i sirnte cit de multe dintre cerintele nemijlocite

clirecte ale proletariatului (i ale paturior populare in staresa-1 sustina) ramin nesatisfkute. Acela ctie cA in foarte multelocalitati, in regiuni intregi, foarte marl, poporul muncitorliteralmente arde de dorinta de a se arunca in lupta ci elanu-rile lui se pierd in zadar din pricina a nu are publicatii, nuare conducatori, din pricina cá organizatiilor revolutionare lelipsesc fortele ci mijloacele. i ne pomenim ne dam seamade acest lucru , ne pomenim in acelaci blestemat cerc vicioscare ca o fatalitate a planat atita timp asupra revolutiei ruse.Pe de o parte, se irosecte In vint elanul revolutionar al mul-

mintii,

si

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 377

timii, neorganizata §i insuficient de luminata. Pe de aka' parte,se irosesc in vint focurile trase de indivizii insesizabili",care nu mai cred in posibilitatea de a se incadra in rinduri,de a munci mina in mina cu masele.

Dar lucrurile mai pot foarte bine fi indreptate, tovara§i 1Pierderea increderii in adevarata actiune nu este decit o raraexceptie. Pasiunea pentru teroare nu este decit o stare despirit trecatoare. SI se stringa, gadar, in rinduri mai strinsesocial-democratii §i. noi vom uni intr-un singur tot organi-zatia de lupta a revolutionarilor §i. eroismul de mask alproletariatului rus 1

In articolul urmator vom analiza programul agrar alsociali§tilor-revolutionari.

ri

Un deosebit interes prezinta atitudinea sociali§tilor-revo-lutionari fata de miscarea caraneasca. Tocmai in problemaagrara se considerau intotdeauna deosebit de tad atit repre-zentantii vechiului socialism rus .0 succesorii lor liberalo-narodnici§ti, cit §i acei partizani ai criticii oportuniste innumar mare in Rusia care striga cit ii tine gura ca, in ceeace prive§te acest punct, marxismul a fost in mod definitiv scosde pe pozitii de critica". i soc.-rev.-ii notri critica mar-xismul, de-I fac praf, nu alta: prejudecati dogmatice . . .,dogme perimate pe care viata de mult le-a spulberat . . .,intelectualitatea revolutionara nu se sinchiswe de sat, orto-doxia interzice activitatea revolutionara in rindurile tarard-mii" §i multe altele. Astazi este o moda sa dai cu copitain ortodoxism. Dar din care subspecie fac parte cei dincategoria celor ce dau cu copita, care, inainte de a incepem4carea in rindurile taranimii, n-au reufit nici macar sa schi-teze un program agrar propriu? and Iskra", inca in nr. 3 *,a infati§at programul sau agrar, Vestnik Russkoi Revoliutii"n-a gasit ceva mai bun de facut decit 0 mormaie: intrucit

Vezi V. L Lenin, Opere complete, voL 4, Editura politick 1961, editia a doua,pag. 421-429. Nan red.

www.dacoromanica.ro

878 V. 1. LENIN

problema este pusä in acest fel, se atenueaza simtitor Incauna dintre divergentele noastre " 148; numai ca redactieirevistei Vestnik Russkoi Revoliutii" i s-a intimplat o micanenorocire, §i. anume ea nu a inteles de loc tocmai felul incare Iskra" punea aceasta problema (introducerea luptei declasa la sate"). Acum Revolintionnaia Rossiia" se referapost factum la bropra O problema la ordinea zilei", cutoate ca nici in aceasta nu este expus nici un fel deprogram, ci numai preamarirea unor celebri" oportuni§tide teapa lui Hertz".

Si iata el tocmai acqd oameni, care inainte de a incepemi§carea erau de acord §i cu Iskra", §i cu Hertz, a doua zidupa rascoala taraneasca publica manifestul din parteauniunii tarane§ti (1) a partidului socialist-revolutionar", mani-fest in care nu yeti gasi nici o buche care sa proving intr-ade-var de la tarani, yeti gasi doar repetarea cuvint cu cuvint aceea ce de sute de ofi ati citit la narodnici, liberali §i critici". . .

Se zice ca indrazneala cucere§te cetati. Asta a§a e, domnilorsociali§ti-revolutionari, dar reclama aceasta grosolan mizga-litä nu este dovada unei asemenea indrazneli.

Am vazut ea principala superioritate" a sociali§tilor-revo-lutionari consta in faptul ca ei sint liberi de teorie, iar prin-cipala lor arta in faptul el §tiu sä vorbeasca fall a spunenimic. Dar ca sa formulezi un program trebuie sa te pronuntiintr-un fel sau altul, trebuie, de pilda, sä arunci peste borddogma social-democratilor rusi de la sfir§itul deceniuluial 9-lea §i. inceputul celui de-al 10-lea al secolului trecutpotrivit careia nu exista aka forta revolutionara in afara deproletariatul ora§enesc". Ce vorbulita comoda: dogma" 1E de ajuns sä denaturezi putintel o teorie adversa, sä acoperiaceasta denaturare cu sperietoarea dogmei" , §i s-a facut I

Intreg socialismul contemporan, incepind cu ManifestulComunist", se bazeaza pe adevarul incontestabil ca singuraclasa cu adevdrat revolutionara a societatii capitaliste esteproletariatul. Celelalte clase pot fi §i. sint uneori revolutio-nare numai in parte §i numai in anumite conditii. Se puneintrebarea: ce trebuie sa crezi despre ni§te oameni careau transformat" acest adevar intr-o dogma a social-demo-cratilor ru0 dintr-o anumità epoci §i incearca sã incredintezepe cititorul naiv ca aceasta dogma ar fi fost bazata in intre-

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 379

gime pe credinta c lupta politica fati§a se va desfa§ura intr-unviitor indepartat"?

Invätaturii lin Marx potrivit careia In societatea contempo-rana exista o singura clasa cu adevarat revolutionara, soda-14tii-revo1utionari Ii opun trinitatea: intelectualitate, pro-letariat, taranime", vadind prin aceasta o iremediabili con-fuzie de notiuni. A opune proletariatului i taranimii inte-lectualitatea inseamna a intelege prin intelectualitate o anu-mita patura sociala, un grup de persoane care ocupà o pozitiesociall tot atit de bine determinata pe cit de bine detertni-nata este pozitia socialä a muncitorilor salariati i a taranilor.Dar ca o atare patura, intelectualitatea rusä este tocmai ointelectualitate burgheza §i mic-burgheza. In ceea ce prive§teaceasta patura, d-1 Struve are perfecta dreptate cind denu-me§te ziarul sau organ al intelectualitatii ruse. Daci insavorbiti de intelectualii care n-au ocupat Inca nici o pozitiesociall bine determinatà sau pe care viata i-a i scos de pepozitia lor normala i ei trec de partea proletariatului, estecu totul absurd ca ace§ti intelectuali sà fie opu§i proletaria-tului. Ca i orice altà clasl a societatii contemporane, prole-tariatul nu numai creeaza o intelectualitate proprie, darisi recruteaza i partizani din rindurile tuturor oamenilorinstruiti. Campania socialitilor-revolutionari impotriva dog-mei" fundamentale a marxismului nu face decit sä dove-deasca o data mai mult cà intreaga fortä a acestui partid oreprezinta acel manunchi de intelectuali ru§i care s-au rupt deceea ce este vechi fara a se fi alaturat la ceea ce este nou.

Cit prive§te rationamentele sociali§tilor-revolutionari cuprivire la taranime, ele sint §i mai confuze. Cit face numaiacest mod de a pune problema: care clase sociale in general( 1) sustin intotdeauna ( H) ordinea existenta . . . (numai ceaabsolutista? sau in general burgheza?) . . . o pazesc i nupot fi revolutionate? ". La drept vorbind, la aceasta intre-bare nu se poate raspunde decit tot printr-o intrebare: careelemente dintre intelectuali in general sustin intotdeaunahaosul de idei existent, 11 pazesc i sint refractari la influentaunei conceptii socialiste precise despre lume? Dar la o intre-bare neserioasl socialistii-revolutionari vor sà dea un ras-puns serios. Ei considera ca. din aceste" clase face partein primul rind burghezia, deoarece interesele" ei sint

ca-§i

www.dacoromanica.ro

880 V. L LENIN

satisfacute". Aceasta prejudecata veche, a interesele burghe-ziei ruse ar fi in a§a masura satisfacute incit la noi nu existä0 nici nu poate exista o democratic burghezi (comp. Vest-nik Russkoi Revoliutii" nr. 2, pag. 132-133) este astaziun bun comun al economi0ilor" 0 al sociali§hlor-revolu-tionari. Inca o data: oare nu-i va face d-1 Struve sali bagemintile-n cap?

In al doilea rind, ei includ in aceste close paturile mic-burgheze", ale caror interese sint individualiste, nu sintdeterminate din punct de vedere de clasa 0 nu sint for-mulate intr-un program social-politic reformator sau revolu-tionar". De unde or fi scos asta, Allah stie. a mica burghezienu numai ca nu stä in general 0 intotdeauna de paza ordiniiexistente, ci, dimpotriva, adeseori actioneaza in modrevolutionar chiar impotriva burgheziei (0 anume: cindse alaturi proletariatului), foarte des impotriva absolu-tismului 0 aproape intotdeauna formuleazi programe social-reformatoare, aceasta o stie oricine. Autorul nostru put §i.simplu a fleclrit ceva mai zgomotos" impotriva miciiburghezii, urrnind acea regula de viata" pe care a expus-oTurgheniev intr-una din ale sale Poezii in proza" prin guraunui pezevenghi batrin": sl tipi cit mai tare impotrivaviciilor pe care 0ii ca le ai 0 tu 149. Si iata: deoarece sociali0ii-revolutionari §tiu ca singura baza socia1à a pozitiei lot indoui luntre nu pot fi decit unele paturi mic-burgheze aleintelectualita'tii, de aceea ei scriu destne mica burgheziein a§a fel de parca acest termen nu ar msemna o categoriesociall, ci pur 0 simplu o expresie polemica. Ei ar vrea deasemenea sä ocoleascl punctul neplacut ca nu inteleg faptulca taranimea contemporana, luata ca un tot, face parte dinpaturile mic-burgheze". N-ati vrea oare sl incercati &à neraspundeti la acest punct, domnilor socialisti-revolutionari?N-ati vrea oare sa ne spuneti cum se face ca, repetind frinturide teorii ale marxismului rus (de pilda despre insemnatateaprogresista a faptului Ca' taranii parasesc satele 0 a vagabon-dajului tarinimii), voi VA faceti ca nu §titi ea' acela0 marxisma demonstrat ca economia taraneasca rusa este o formatiemic-burgheza? N-ati vrea oare sa ne lamuriti cum se poateca proprietarii 0 semiproprietarii" din societatea contem-poranä sa nu facl parte din paturile mic-burgheze?

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 381

Nu, sä nu va faced sperante 1 socialistii-revolutionari nuvor raspunde, nu vor spune i nu vor lamuri nimic in fond,deoarece ei (iarasi ca i economistii") 0-2.11 insusit temeinictactica ca, in materie de teorie, sä straluceasci prin absentia.Revoliutionnaia Rossiia" arata spre Vestnik RusskoiRevoliutii" asta, vezi dumneata, e treaba lor (comp.nr. 4, raspuns revistei Zarea"), iar Vestnik RusskoiRevoliutii" vorbeste cititorului despre ispravile criticiioportuniste si tot ameninti, ameninta i iar amenintä civor face o critica si mai drastica. Asta e cam putin, domnilor 1

Socialistii-revolutionari si-au pastrat puritatea in fatainfluentei pervertitoare a teoriilor socialiste contemporane.Ei au pastrat neatinse bunele metode vechi ale socialismuluivulgar. Avem in fata noasträ un nou fapt istoric, o nouamiscare in rindurile unei anumite paturi a poporului. Einu cerceteaza situatia acestei paturi, nu-si propun ca scopexplicarea miscarii ei prin caracterul acestei paturi i prinraportul ei fata de orinduirea economica in dezvoltare aintregii societati. Toate acestea nu sint pentru ei decit odogma lipsitä de continut, un ortodoxism perimat. Eifac acest lucru mai simplu. Despre ce vorbesc reprezen-tantii Inii ai paturii care se ridica? Despre pamint, adaugiride loturi, reimpartire. Ei, iata, asta-i tot. Iatl programulsemisocialist", principiul absolut just", ideea lurninoasa",idealul care intr-o forma embrionara traieste de pe acumin capul taranului" etc. Nu trebuie decit sa purifici i sidezvolti acest ideal", sa deduci ideea pura a socialismului".Nu crezi, cititorule? Ti se pare neverosimil ca aceste vechi-turi narodniciste sä fie din nou scoase la lumina de nisteoameni care repeta cu atita indrazneall ceea ce le spuneultima carte citita? Dar aceasta este realitatea, i toate vor-bulitele pe care le-am citat sint luate din declaratia dinpartea uniunil taranesti" publicata in nr. 8 al revisteiRevoliutionnaia Rossiia".

Socialistii-revolutionari acuza Iskra" ca, spunind despremiscarea taraneasca ca este ultima razvratire a taranimii,ea a inceput prea devreme sa-i cinte prohodul: taranimea,ne invatä ei, poate sa ia parte si la miscarea socialista a prole-tariatului. Aceasta acuzare vadeste in mod concret intreagaconfuzie de idei care exista in rindurile socialistilor-revolu..

www.dacoromanica.ro

882 V. I. LENIN

tionari. Ei n-au inteles nici macar ca una este mi§careademocraticä impotriva rama0telor iobagiei, 0 alta mi§careasocialista impotriva burgheziei. intrucit n-au inteles nicimi§carea taraneasca insa0, ei n-au putut intelege nici eacuvintele care i-au speriat ale Iskrei" se refera numai laprima mi§care. Despre faptul ca micii producatori, care sintpe cale de pieire (inclusiv taranii), pot 0 trebuie sa participela mi§carea socialista a proletariatului, Iskra" nu numaica a vorbit in programul sau, dar a 0 stabilit cu precizieconclitiile acestei participari. Dar mi§carea taraneasca deastazi nu este nicidecum o mi§care socialistä indreptataimpotriva burgheziei 0 a capitalismului. Dimpotriva, eagrupeaza elementele burgheze 0 cele proletare ale taranimii,care intr-adevar sint unite in lupta impotriva rama0te1oriobagiei. Mi§carea taraneasca de astazi duce 0 va duce

nu la statornicirea la sate a unei formatii socialiste sausemisocialiste, ci a unei formatii burgheze, curatind decatu§ele iobagiste temeliile capitaliste gata pregatite alesatului nostru.

De altfel, pentru sociali§tii-revolutionari toate acesteareprezinta o carte ferecata cu §apte peceti. Ei incredinteazachiar cu toata seriozitatea Iskra" Ca curatirea drumului pentrudezvoltarea capitalismului este o dogma lipsità de continut,deoarece reformele" (din deceniul al 7-lea) au 0 dat(1) cimp pe deplin liber (11) dezvoltarii capitalismului".Iata ce ajunge sa scrie un om indraznet care se lasä furatde o pana indrazneata 0 care 10 inchipuie cl din parteauniunii täranesti" se poate inghiti orice: taranul nu-si vada seama 1 Dar faceti bine 0 gincliti-va putin, amabileautor: oare niciodata n-ati auzit ca rama0tele iobagieifrineaza dezvoltarea capitalismului? n-aveti oare impresiaca aceasta este aproape o tautologie? 0 oare niclieri n-aticitit despre rama0tele iobagiei in satul rusesc de astazi?

Iskra" spune Ca viitoarea revolutie va fi o revolutieburgheza. Sociali§tii-revolutionari obiecteaza: ea va fi inprimul rind o revolutie politica 0 intr-o anumità masurademocratica.". N-ar vrea oare autorii acestei obiectii dräga-la§e sa incerce &à ne explice dacà a existat vreodata in istorie,daci se poate, In general, concepe o revolutie burghezacare sa nu fi fost Intr-o anumita masura democratica"? Doar

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 383

nici chiar programul socialistilor-revolutionari insisi (folo-sirea egalitara a pamintului trecuta in proprietatea socie-fatii) nu depaseste cadrul unui program burghez, deoarecementinerea productiei de marfuri si admiterea gospodarieiparticulaxe, fie 0 pe un pamint proprietate comunl, nuinlatura citusi de putin relatiile capitaliste din agricultura.

Cu cit mai u§uratic privesc socialistii-revolutionari celemai elementare adevaruri ale socialismului contemporan,cu atit mai u§or nascocesc ei deductiile cele mai elementare",raindrindu-se chiar cu faptul ci programul" lor se reduce"la acestea. SI analizam toate cele trei deductii ale lor, care,probabil, mult timp vor famine un monument al agerimiimintii 0 al profunzimii convingerilor socialiste ale soda-listilor-revolutionari.

Deductia nr. 1 : Inca de pe acum cea mai mare partedin teritoriur Rusiei apartine statului trebuie ca intregulteritoriu sl apartira poporului". Inca de pe acum" ne-amsaturat ca de mere padurete de induiosatoarele refeririintilnite in lucrarile narodnicilor politisti (a la Sazonov0 altii) si ale diversilor reformatori de catedra la posesiuneapamintului de catre stat existenta in Rusia. Trebuie" ca incoada acestor domni sl se tirasca cei care-si zic socialisti,ba Inca si revolutionari. Trebuie" ca socialistii sl subliniezepretinsa atotputernicie a statului" (uitind pina 0 faptul acea mai mare parte a paminturilor statului este concentratala periferille nelocuite ale Orli), iar nu opozitia de clasadintre taranimea semiiobaga 0 un manunchi privilegiatde marl latifundiari, care stapinesc o suprafata imensl dincele mai bune paminturi cultivate 0 cu care statul" s-ainteles intotdeauna de minune. Inchipuindu-si ca deducideea purl a socialismului, socialistii nostri revolutionarinu fac in realitate decit sa intineze aceasta idee printr-oatitudine necritica fata de vechiul narodnicism.

Deductia nr. 2: Inca de pe acum pamintul trece de laposesorii de capital la cei ce muncesc trebuie ca acestproces sa fie desavirsit de catre stat". Cu cit te afunzi inpadure, cu atit dai peste mai multe lemne. Sa mai facemun pas spre narodnicismul politienesc, sa indemnam sta-tul" (bazat pe impartirea in clase 1) sä largeasca posesiuneade pamint a taranilor In general. E ceva grozav de socialist

www.dacoromanica.ro

884 V. I. LENIN

§i uimitor de revolutionar. Dar ce putem sal ne a§teptamdin tpartea unor oameni pentru care cumpararea §i arendareapamintului de catre tarani nu inseamni trecerea pamintuluide la mo§ierii-iobagi§ti la burghezia sateasca, ci trecereade la posesorii de capital la cei ce muncesc". SI amintimacestor oameni fie macar datele referitoare la repartizareaefectivi a paminturilor care trec la cei ce muncesc": dela 6 pink' la 9 zecimi din intreg pamintul taranesc cumparat§i de la 5 pina la 8 zecimi din totalul pamintului arendateste concentrat in mina unei eineimi din totalul gospoddriilor,adica in mina unei neinsemnate minoritati de tarani instariti.Apreciati dupi aceste date cit adevar contin cuvintelesociali§tilor-revolutionari care afirma el nici nu contain"pe laranii instariti, ci doar pe paturile pur muncitoare"?

Deductia nr. 3: Taranul are §i acum pamint §i-1 folosestein majoritatea cazurilor pe baza de repartitie egalitara,aceasta folosire a pamintului de catre cei ce muncesc trebuieO. fie dusl pink la capat . . . §i desavir§ita, prin dezvoltareaa tot felul de cooperative de productie agricola colectiva".

Zgiriati putin pe socialistul-revolutionar, §i yeti da ded-1 V. V. 1 De indata ce se ajunge la fapte, toate vechileprejudecati ale narodnicismului, excelent pastrate sub para-vanul frazelor dibace, ies la iveall. Posesiunea pamintului decatre stat desavir§irea de catre stat a trecerii pamintului inmina taranimii ob§te cooperatie colectivismin aceastaminunata schema a d-lor Sazonov, Iuzov, N. on, a socia-li§tilor-revolutionari, a lui Hofstatter, Totomiant etc. etc.,in aceastä schema lipse§te numai un foarte mic amanunt. /nea nu existä nici capitalismul in dezvoltare, nici lupta declasa. Si de altfel cum s-ar fi putut ca acest arnanunt sa-§igaseasca locul in capetele unor oameni al caror intreg bagajideologic este alcatuit din zdrente de narodnicism §i dinpeticele elegante ale criticii la moda? Oare n-a spus ins:0d-1 Bulgakov ca la sate nu e loc pentru lupta de clasi? Oareinlocuirea luptei de clasä prin tot felul de cooperative"nu va satisface §i pe liberali, §i pe critici", §i in general petoti aceia pentru care socinlismul nu este altceva deck ofirma traditionala? Si oare nu se poate incerca de a lini§tipe naivi asigurindu-i: noi, bineinteles, sintern straini deorice idealizare a ob§tei", de§i alaturi de aceasta asigurare

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 885

yeti gasi colosala frazeologie despre colosala organizarea taranilor care fac parte din obstii` , ea sub anumite rapor-turi nici o clasa din Rusia nu este atit de mult imboldita lalupta pur (1) politica cum este taranimea", cà prin limitele

competenta ei, autoadministrarea ( !) taraneasca este multmai larga decit cea a zemstvelor, c aceastà imbinare a uneilargi" . . . (pina hat, la marginea satului?) activitati" .

cu lipsa celor mai elementare drepturi cetatenesti" a fostnascocita parca intr-adins pentru . . . a destepta si exersa ( !)instinctele politice i deprinderea luptei sociale1`. Cui nu-iplace sa n-asculte, dar. . . .

Numai un orb ar putea sa nu vada ca este mult mai usorsa treci la ideea socializarii parnintului de la traditiile folo-sirii in obste a pamintului` . Nu cumva e tocmai invers,domnilor? Nu cumva orbi i surzi fará scapare sint aceiacare nu stiu nici pina astàz cà tocmai inchistarea medievalaa obstii semiiobage, care farimiteaza taranimea in uniuniminuscule si ieaga de miini si de picioare proletariatul sitesc,mentine traditiile de anchilozare, abrutizare i salbaticire?Nu cumva prin faptul el recunoasteti utilitatea parasiriisatelor de catre taran, fenornen care a si desfiintat pe treisferturi faimosul egalitarisrn al traditiilor de obste 0 aredus aceste traditii doar la zizanii politienesti, va dativoi insiva la cap?

Programul minimal al socialistilor-revolutionari, ffindbazat pe teoria anali7ata mai sus, este o adevarata ciudatenie.Acest program" cuprinde doua puncte: 1) socializareapamintului, adica trecerea lui in proprietatea intregii socie-tati si in folosinta oarnenilor muncii"; 2) dezvoltarea inrindurile taranimii a tot felul de uniuni sociale si de coopera-tive economice . . . (in vederea luptei « pur » politice?) . . .in vederea eliberarii treptate a taranimii de sub stapinireacapitalului banesc . . . (sub stapinirea celui industrial?) . . .

si in vederea pregatirii viitoarei productii agricole colective".Intregul spirit al social-revolutionarismului" se reflectain aceste doua puncte ca soarele intr-o picatura de apa. Inteorie frazeologie revolutionara in locul unui sistem deconceptii bine chibzuit i unitar, in practica. cramponareneputincioasa de un mijloc sau altul la modà in locul parti-ciparii la lupta de clasa, iati tot ce pot oferi ei. Ca sa pui

25 vol: 6

gi

www.dacoromanica.ro

886 V. T. LENIN

allituri in prograrnul minimal socializarea pamintuluicooperatia, pentru aceasta a fost nevoie, trebuie sa recunoa§-tem, de un rar curaj civic. Prograrnul nostru minimal este,pe de o parte, Babeuf, pe de aka parte d-1 Levitski. Cevaunic in felul sau.

Daca acest program ar putea fi luat in serios, ar trebuisa spunem ca, lasindu-se in§elati de eufonia propriilor lorcuvinte, sociali§tii-revolutionari in§ala i pe Oran. Este ominciuna cà cooperatia de tot felul" ar juca un rol revolutio-nar in societatea contemporana i ar pregati colectivismul,§i nu intarirea burgheziei de la sate. Este o minciuna ca s-arputea pune in fata Pranimii" socializarea pamintului ca unminimum", ca o revendicare tot atit de irnediata ca §icooperatia. Orice socialist ar putea explica soc.-rev. no§trica desfiintarea proprietätii private asupra pamintului nu poatefi acum decit preludiul direct al desfiintarii proprietatiiprivate in general, cl numai trecerea pamintului in folosintaoamenilor muncii" n-ar fi Inca suficienta pentru a satisfaceproletariatul, deoarece milioane i zeci de milioane de taraniruinati nu mai sint in stare &Ali exploateze parnintul chiarin ipoteza ca 1-ar avea. Iar inzestrarea cu unelte, vite etc.a acestor milioane de Omni ruinati ar insemna sociali7areatuturor mijloacelor de productie, pentru reali7area careiaar fi nevoie de o revolutie socialista a proletariatului, iarnu de o mi§care taraneasca impotriva rama§itelor iobagiei.Sociali§tii-revolutionari confunda socializarea pamintuluicu nationalizarea burgheza a pamintului. Daca vorbim inmod abstract, aceasta din urma poate fi conceputa i pe bazacapitalismului, fara desfiintarea muncii salariate. Dar tocmaiexemplul acelora§i sociali§ti-revolutionari constituie o con-firmare elocventi a adevarului ca a revendica nationalizareapamintului intr-un stat politienesc inseamna a estompa sin-gurul principiu revolutionar, principiul luptei de clasa, §ia da api la moara birocratiei de tot felul.

Nu numai atit, sociali§tii-revolutionari coboara i pinala reactionarism direct atunci cind se ridica impotriva reven-clicarii din proiectul nostru de program: desfiintarea tuturorlegilor care ingradesc dreptul taranului de a dispune de pamin-tul sau". In numele prejudecatii narodniciste cu privire laprincipiul ob§tii" §i principiul egalitar", ei refuza taranului

www.dacoromanica.ro

AVENTURISM REVOLUTIONAR 387

un clrept civil dintre cele mai elementare" cum este dreptulde a dispune de pamintul sau, ei inchid cu seninatate ochiiasupra inchistarii de casta a adevaratei ob§ti, devin aparatoriai interdictiilor politiene§ti, stabilite i sprijinite de sta-tul" . . . zemski nacealnicilor 1 Socotim ca nu numai d-1Levitski, dar nici d-1 Pobedonostev nu se va speria preatare de revendicarea socializarii pamintului in vederea folo-sirii lui egalitare, din moment ce aceasta revendicare spformuleaza ca un minimum, alaturi de care figureazacooperatia i sustinerea legarii politiene§ti a taranului de lotulprimit de la stat, lot menit sa-i asigure existenta.

Programul agrar al sociali§tilor-revolutionari trebuie saserveasca ca o lectie i un avertisment pentru toti sociali§tii,ca exemplu concret din care se vede unde duce lipsa de idei§i de principii, pe care unii oameni superficiali o numesclibertate fata de dogme. De indata ce s-a ajuns la fapte,ie§it la iveala ca la sociali§tii-revolutionari nu exista niciuna dintre cele trei conditii necesare pentru a prezenta unprogram socialist consecvent: nici o idee limpede desprescopul final, nici o intelegere justa a call care duce la acestscop, nici o idee precisa despre situatia reall din momentulactual §i despre sarcinile imediate ale acestui moment. Ein-au facut decit sa estompeze scopul final alsocialismului,confundind socializarea pamintului cu nationalivarea burghe-za a pamintului, confundind ideea taraneasca primitiva afolosirii egalitare a pamintului pe scara mica cu teoria socialis-multi.' modern cu privire la trecerea tuturor mijloacelor deproductie in proprietatea sociala §i la organizarea productieisocialiste. Felul cum vad ei calea care duce la socialism estecaracterizat de minune prin faptul ca ei inlocuiesc lupta declasd prin dezvoltarea cooperatiei. In aprecierea momentuluiactual al evolutiei agrare din Rusia, ei au uitat un amanunt:rama§itele iobagiei care apasa asupra satului nostru. Fai-moasa trinitate care exprima conceptiile lor teoretice: inte-lectualitate, O. proletariat, i taranime, a fost completata cuo nu mai putin faimoasa trinitate programatica": sociali-zarea pamintului cooperatia legarea de lot.

Comparati cu aceasta programul Iskrei", care indicaintregului proletariat care lupta scopul final unic, fara a-Ireduce la minimum", fara a-I cobori, de dragul adaptarii,

25.

a

www.dacoromanica.ro

888 V. I. LENIN

la ideile unor plturi nedezvoltate ale proletariatului saude mici producatori. Ca lea pentru atingerea acestui scopeste una singura atit la ora§ cit §i la sat lupta de clasä aproletariatului impotriva burgheziei. Dar in afará de aceastalupta de clasa, in satul nostru mai continua si fie dusa §i oaltà lupta: lupta intregii taranimi impotriva rama§itelor ioba-giei. $i In aceastei lupta partidul proletariatului promite spri-jinul sau intregii taranimi, cautind sa-i arate care este adeva-ratul scop spre care trebuie sa-§i indrepte avintul revolu-tionar, sa-i Indrumeze rascoala impotriva adevaratului eidu§man, considerind necinstit §i nedemn sä-1 trateze pe %Aranca §i cutn acesta ar fi sub tutela, sa-i ascunda a in momentulde Eta §i imediat el poate obtine numai inlaturarea compleda tuturor urmelor §i. rarra§itelor iobigiei, numai curdtireadrumului In vederea unei lupte mai ample §i mai grele aIntregului proletariat impotriva intregii societati burgheze.

Jrkra" nr. 23 din 1 august Se 11'1)&0 dupd lextul apart'ssi nr. 24 din 1 reptembrie 1902 In tido.

www.dacoromanica.ro

389

NOUL PROIECT DE LEGECU PRIVIRE LA GREVE

Ne-a parvenit un nou document secret: memoriul mini-sterului de finance cu privire la revizuirea articolelor delege referitoare la pedepsele aplicate in caz de greve §i. larezilierea inainte de termen a contractelor de angajare,precum §i cu privire la oportunitatea infiincarii unor orga-nizacii muncitorqti de ajutor reciproc". Avind in vedereproportiile memoriului, precum §i faptul cit este necesarca paturi cit mai largi ale clasei muncitoare sa ia cuno§tintade continutul lui, il publicam intr-o bro§ura separata 15°,Acum insa ne vom multumi sa expunem pe scurt continutulacestui document interesant, aratind totodata care estesemnificatia lui.

Memoriul incepe prin a face un scurt istoric al legiornoastre cu privire la reglementarea muncii in fabrici, men-tionind legile din 3 iunie 1886 §i din 2 iunie 1897 15% §itrece apoi la problema desfiintarii pedepselor penale pentrupArasirea lucrului §i pentru greve. Ministerul de financesocoate ca amenintarea cu arestul sau inchisoarea pentruparasirea samavolnica a lucrului de catre un muncitor saupentru incetarea lucrului potrivit unei intelegeri intre maimulti muncitori nu-§i atinge scopul. Dupa cum a aratatexperienta, prin aceasta nu se asigura mentinerea orcliniipublice; aceasta amenintare nu face decit sa intarite pemuncitori, intrucit ii convinge ca legea este nedreapta.Este foarte greu ca aceste legi sa fie aplicate din cauzadificultatii de a intenta sute §i uneori mii de procese" pentruplecarea de la lucru a fiecarui muncitor, precum §i. din cauzi

www.dacoromanica.ro

890 v. T. LENTN

cI fabricantului nu-i convine sl rAmina ark' muncitori incazul cind ace§tia vor fi Inchi0 pentru grevA. Considerareagrevei drept un delict aduce dupa sine amestecul excesivde zelos al politiei, care aduce mai multe prejudicii decitfoloase §i pricinuie0e fabricantilor mai multe greutAti0 bätaie de cap decit inlesniri. Memoriul propune desfiin-%area compled a oricIror pedepse pentru plecarea samavol-nicA din fabricl a unui muncitor 0 pentru participarea lao grevA papica (care nu este insotità nici de acte de violentA,nici de incilcarea ordinii publice etc.). Pedepsele trebuie slfie stabilite, dupA modelul legilor strAine, numai pentruacte de violend,amenintari sau defdimare(0 sAvirsite de cinevadintre patroni sau muncitori fad de persoana sau avutulaltuia, 0 care au drept scop, In pofida intentiilor libere 0legale ale acestuia, sl-1 constringa sau sà-1 impiedice" dea lucra in cutare sau cutare conditii. Cu alte cuvinte, inlocul pedepsei penale pentru greve, se preconizeaz1 pedeapsapenalA pentru impiedicarea celor ce vor sA lucreze".

Ot prive0e asociatiile de ajutor reciproc, ministerulde finante se plinge de debandada administrativl din acestdomeniu (care, dupä cum afirmi el, s-ar manifesta in specialla Moscova, unde asociatia muncitorilor mecanici 152 aavut chiar pretentii la rolul de mediator" intre muncitori iadministratie) 0 cere introducerea pe cale legislativa a unuistatut normal al acestor asociatii 0 inlesnirea organizArii lor.

A§adar, caracterul general al noului memoriu al minis-terului de finante este, fArA indoialA, liberal, iar punctulcentral 11 constituie propunerea de a desfiinta pedepselepenale pentru greve. Nu ne vom apuca aici sA analizAm inamanuntime continutul intregului proiect de lege" (e maibine sA facem acest lucru dupà ce memoriul va fi publicatIn intregime), ci vom atrage atentia cititorului asupra carac-terului 0 sernnificatiei acestui liberalism. Propunerea dea acorda muncitorilor o oarecare libertate a grevelor 0libertatea de organizare nu este o noutate nu numai inpublicistica noastrI liberalA, dar nici in preconizIrile comi-siilor oficiale, guvernamentale. La inceputul deceniului al7-lea comisia Stackelberg, care a revizuit statutul de functio-nare al fabricilor 0 cel al meseriilor, a propus sA se instituietribunale de munca din delegati ai muncitorilor 0 ai patronilor

www.dacoromanica.ro

NOUL PROTECT DE LEGE CU PRIVIRE LA GREVE 891

sa se acorde muncitorilor o anumita libertate deorganizare. In deceniul al 9-lea comisia insarcinata cuintocmirea proiectului unui nou cod penal a preconizatdesfiintarea pedepselor penale pentru greve. Actualul proiectal ministerului de finante insa se deosebe0e esential decele precedente, i chiar in cazul cind propunerile cuprinsein noul proiect vor fi puse la dosar ca i toate cele precedente,aceasta deosebire va ramine un semn extrem de importantal timpului. Deosebirea esentiala consta in faptul c noulproiect se caracterizeaza printr-o baza" incomparabil mailarga : in el se simte nu numai glasul citorva frunta0 teo-reticieni i ideologi ai burgheziei, ci glasul unei intregipaturi de industria0 practicieni. Acesta nu mai este numailiberalismul unor functionari i profesori umanitari", acestaeste liberalismul primitiv, autohton al negustorilorindustrigilor moscoviti. Faptul acesta, marturisesc sincer,imi umple inima de un inalt sentiment de mindrie patriotica:liberalismul de trei copeici al unui negustor inseamna multmai mult decit liberalismul de cincisprezece copeici al unuifunctionar. i lucrul cel mai interesant din acest memoriu11 constituie nu plicticoasele rationamente despre libertateacontractului i despre folosul statului, ci considerentelepractice ale fabricantilor care strabat prin argumentareatraditional juridica.

Nu se mai poate rabda 1 Ne-am saturat Nu te baga 1iata ce spune fabricantul rus politiei ruse prin gura autoruluimemoriului ministerial. i, intr-adevar, ascultati urmatoarelerationamente:

Potrivit conceptiilor organelor politiene0i, conceptiicare se sprijind pe caracterui neprecis i confuz al legii Invigoare, orice grevä este privita nu ca un fenomeneconomic natural, ci neaparat ca o incalcare a ordiniilinitii publice. Or, clack' ar exista o atitucline mai calmafata de cazurile de incetare a lucrului in fabrici i uzinedacl grevele n-ar fi identificate cu incalcarea ordinii publice,ar fi mult mai u§or sa se lamureasca adevaratele cauzeale acestor greve, sa se Eck' o deosebire intre motivelelegale i juste i cele ilegale i neintemeiate i sa se ia masuricorespunzatoare pentru ca partile sä ajunga la o Intelegerepapica. Daca s-ar proceda astfel, mai normal, masurile

0

0

1

0

0

www.dacoromanica.ro

892 v. r. LENIN

de curmare 0 de reprimare s-ar lua numai atunci cind arexista fapte care sa invedereze existenta unor dezordini".Policia nu cerceteaza cauzele grevei, ci are grijA nukai säpuna copal grevei, recurgind la unul din cele doua procedee:sau constringindu-i pe muncitori (prin arestari, deportAri0 alte misuri care merg pina la a face uz de forta armatainclusiv") sA reia lucrul, sau indemnindu-i pe patroni safaca concesii. Despre nici unul din aceste procedee nu sepoate spune ca este indicat" pentru d-nii fabricanti: primulprovoaca o stare de intAritare in rindurile muncitorilor",al doilea face sa se intareasca convingerea extrem de dau-natoare a muncitorilor cal greva constituie in toate cazurilemijlocul cel mai sigur de a obtine satisfacerea doleantelorlor". Istoria grevelor care au avut loc in cursul ultimuluideceniu ofera numeroase exemple de daune rezultate depe urma tendintei de a reprima rapid §i cu ofice pret corn-plicatiile ivite. Arestarile acute in pripl provocau uneori oatare intaritare in rindurile muncitorilor care pina atuncierau foarte lini§titi, incit trebuia O.' se recurga la cazaci,-dupa care, desigur, nici vorbi nu putea fi de satisfacereachiar §i. a revendicarilor legitime ale grevi§tilor. Pe de akaparte, cazurile de satisfacere rapida a revendicArilor nele-gitime ale muncitorilor prin presiunea exercitata asuprafabricantilor determinau neaparat greve analoge in alteintreprinderi industriale, care erau puse in situatia de aaplica nu sistemul concesiilor, ci forta armata, lucru ce nupoate fi nicidecurn inteles de muncitori §i le insufla con-vingerea el atitudinea Eta de ei este nejusta §i ci autori-facile procedeaza in mod samavolnic . . ." Afirmatia capolitia ar fi satisfacut vreodata, prin presiunea exercitataasupra fabricantilor, ping. §i revendicarile nelegitime alemuncitorilor este, desigur, o exagerare a dornnilor capi-tali§ti, care vor sa spuni ca uneori ei singuri, tocmindu-se cugrevi§tii, le-ar fi dat mai putin decit smt nevoiti sa le deasub presiunea spectrului mfricosator al Incalcarii ordiniide stat §i. a lini§tii". Memoriul da o intepatura ministeruluiafacerilor interne, care in circulara din 12 august 1897,publicata fara a se fi pus de acord cu ministerul de finante"(aicea-i buba!), dispune sa se faca atit arestari cit §i deportariori de cite ori are loc o greva, iar procesele in legatura cu

www.dacoromanica.ro

NOUL PROTECT DE T.EGE CU PRIVIRE LA GREVE 893

grevele sa fie judecate ca procese pentru infractiuni impo-triva ordinii publice. Autorititile administrative superioare

continua memoriul sa expuni plingerile fabricantilormerg §i mai departe (decit legea) i atribuie tuturor (subli-that in original) cazurilor de greva de-a dreptul o impor-tanta de stat . . . Or, in fond, mice greva (bineinteles dacanu este insotita de acte de violenta) este un fenomen pureconomic, cit se poate de natural §i care nu ameninta citu§ide putin orclinea i lin4tea publici. Asigurarea ordinii inaceste cazuri ar trebui sa ia forme de felul celor care sepractici cu prilejul serbarior populare, al festivitatilor,al spectacolelor §i in alte cazuri asemanatoare".

Acesta este un limbaj de adevarati liberali-manchesteri-eni 163, care declara lupta dintre capital i munci drept unfenomen pur natural, echivaleaza cu o admirabila franchetinegotul cu marfuri" cu negotul cu munca" (in aka partea memoriului), cer neamestecul statului, reduc rolul acestuistat la acela de paznic de noapte (§i de zi). i, ceea ce estedeosebit de important, cei care i-au silit pe fabricantii ru0sa se situeze pe acest punct de vedere liberal nu sint nimenialtii deck muncitorii no§tri.-Mi§carea muncitoreasca a CAVA-tat o asemenea amploare, inch grevele au devenit intr-adevarun fenomen economic natural". Lupta muncitorilor aluat forme atit de indirjite, inch amestecul statului politi-enesc, care interzice once manifestare a acestei lupte, adevenit intr-adevar dlunator nu numai pentru muncitori(lor acest amestec nu le-a adus niciodata altceva decit rau),ci chiar i pentru fabricantii in favoarea carora se amestecapolipa. Muncitorii au facut ca interdictiile poliPene§ti säfie de fapt ineficace, politia insi a continuat intr-unEtat absolutist nici nu putea sa nu continue) sa se amestece §i,simtinduli neputinta, dadea din colt in colt: cind recurgeala forta armata, cind la concesii, cind la represiunisalbatice, cind la cochetare. Cu cit amestecul politiei pierdeadin importanta, cu atit fabricantii resimteau mai acut sama-volnicia politiei, cu atit se convingeau mai mult ca nu esteconvenabil pentru ei sa sprijine aceasta samavolnicie. Con-flictul dintre o anumita parte a marilor industria§i i atot-puternicia politiei se ascutea tot mai mult, luind formedeosebit de acute la Moscova, uncle sistemul de cochetare

(si

www.dacoromanica.ro

894 V. I. LENTN

cu muncitorii era in floare. Memoriul cuprinde o plingeredirectà impotriva adrninistratiei din Moscova, care s-aangajat intr-un joc periculos prin faptul cA sta.' de vorbIcu muncitorii §i cu asociatia de ajutor reciproc a munci-torilor din industria mecanicI. Pentru a ademeni pe munci-tori, a fost nevoie sä se dea consiliului acestei asociatii unanumit drept de mediator, §i fabricantii au sArit imediatca ar§i. Mai intii scrie in memoriu, aqa cum au dictatfabricantii, acest consiliu se adresa organelor inspec-tiei de fabricA, apoi, insd, vAzind cA acestea nu recunosccompetenta lui in ceea ce prive§te rolul de mediator pecare §i 1-a asumat in mod samavolnic, a inceput sA se adre-seze §efului politiei, care nu numai CA prime§te cererile cei se prezintA, dar le §i dà curs legal, sanctionind prin aceastadrepturile pe care §i le-a insu§it consiliul". Fabricantii pro-testeazi impotriva dispozitfilor administrative particulare§i cer stabilirea unor noi rinduieli pe cale legislativa.

Ce-i drept, deocamdatà liberalismul fabricantilor nu depl-§e§te cadrul profesional foarte ingust, atitudinea kr ostill&O.* de samavolnicia politieneasca nu vizeazA decit unclema nifestAri exagerate care nu le convin, arà sa fie indrep-tate impotriva bazelor fundamentale ale despotismuluibirocratic. Dar de intensificarea acestei ostilitati, de extin-derea prilejurilor pentru manifestarea ei, de adincirea eise va mgriji dezvoltarea econornicl a Rusiei §i a intregiilumi, ascutind antagonismele de clasi din tArile capitaliste.Forta proletariatului constA tocmai in faptul cl numArul§i unirea lui devine tot mai mare in virtutea insu§i a pro-cesului de dezvoltare economicA, in timp ce in rindurilemarii §i micii burghezii dezbinarea §i farimitarea intereselorcreste tot mai mult. Pentru a putea tine seama de aceastasuperioritate naturalA" a proletariatului, social-democratiatrebuie sA urnareasci cu atentie toate ciocnirile de interesedin rindurile claselor dominante, folosind aceste ciocniri nunumai pentru a obtine un avantaj practic in favoarea unorpaturi sau a altora ale clasei muncitoare, ci §i pentru a luminaintreaga clasI muncitoare, pentru a trage invAtAmintefolositoare din fiecare nou episod social-politic.

Avantajul practic pe care-1 prezinta pentru muncitorimodificarea propusi de fabricantii liberali pentru a fi adusi

www.dacoromanica.ro

NOUL PROIECT DE LEGE CU PRIVIRE LA GREVE 895

legii este prea evident ca O. mai fie necesar sa insistam preamult asupra lui. Aceasta este o concesie neindoielnica facutaunei forte in cre§tere, o parasire de clue inamic a uneiadintre pozitiile sale, care de fapt a 0 fost cucerita de prole-tariatul revolutionar 0 pe care conducatorii mai clarvazatoriai armatei du§mane nu vor s-o mai apere. Aceasta concesie,ce-i drept, nu-i prea mare: in primul rind, e ridicol 0 sa negindim macar la posibilitatea unei adevdrate libertati, alibertatii grevelor, de vreme ce nu exista libertatea politica.Policia i0 mentine dreptul de a proceda la arestari 0 laexpulzari fara judecata 0 11 va mencine atita timp cit vaexista absolutismul. lar mentinerea acestui drept inseamnamencinerea a noua zecimi din toate intrigile, faradelegile0 samavolnicia policieneascal care pina 0 fabricantilorincep sä le repugne. In al doilea rind, 0 in domeniul ingust allegilor industriale propriu-zise ministerul de finance face unpas foarte timid inainte, imitind proiectul de lege germanpe care muncitorii germani 1-au poreclit draconic"154,intrucit prevede pedepse speciale pentru acte de violenta,amenintari 0 defaimari" savir0te in legatura cu contractulde angajare, ca 0 cum n-ar fi existat legi penale generalecare sa sanccioneze aceste delicte I Dar muncitorii ru0 vor§ti sä se foloseasca 0 de o concesie neinsemnata pentruali intari pozitia, pentru a intensifica 0 extinde mareataMr luptä pentru eliberarea omenirii muncitoare din robiasalariata.

In ceea ce prive0e invatätura folositoare pe care o putemtrage din noul memoriu, trebuie sa relevam, in primul rind,faptul cä protestul fabricantilor impotriva legii medievalecu privire la greve ne dovede0e, pe baza unui exemplumic 0 izolat, neconcordanta generala existenta intre inte-resele burgheziei in dezvoltare 0 cele ale absolutismuluipe cale de disparicie. Asupra acestui lucru. ar trebui säreflecteze oamenii care (asemenea sociali0ilor-revolutionari)au inchis pink' acum cu teama ochii asupra elementeloropoziciei burghee din Rusia, sustinind, dupl vechiul obicei,ci interesele" (in general I) burgheziei ruse sint satisfacute.Reiese ca despotismul policienesc intra in conflict cind cuunele interese, cind cu altele, chiar 0 ale acelor paturi aleburgheziei pe care policia tarista le ocroteite cit se poate

www.dacoromanica.ro

896 V. I. LENIN

de direct, pentru care orice slabire a friului in care estetinut proletariatul constituie o ameninpre directa de pre-judicii materiale.

Reiese ca o miscare cu adevarat revolutionara dezorgani-zeaza guvernul nu numai in mod direct, prin faptul calumineaza, imboldeste si uneste masele exploatate, ci siindirect, prin aceea ci face ca legile invechite sa-si piardaorice baza, ca pina si acolitii legati, s-ar parea, cu trup sisuflet de absolutism sa-si piarda creclinta in acesta, ca cer-turile de familie" dintre acesti acoliti O. devini tot maifrecvente, ca in tablra dusmanilor discordlile si oscilarile0 ia locul fermitatii si unirii. Dar pentru a obtine acesterezultate, este necesara o conditie, pe care socialistii-revolu-tionari de la noi n-au putut niciodata s-o inteleaga: pentruaceasta este necesar ca miscarea sa fie cu adevarat revolutio-nara, adica sa trezeasca la o viata nouà paturi din ce in cemai largi ale clasei cu adevarat revolutionare, sa trans-forme efectiv profilul spiritual si politic al acestei clase, iarprin ea si al tuturor acelora care vin in contact cu ea. Dadar intelege acest adevar, socialistii-revolutionari si-ar daseama ce prejudiciu practic aduce lipsa lor de idei si de prin-cipii in problemele fundamentale ale socialismului, si-ar daseama a nu fortele guvernamentale, ci cele revolutionaresint dezorganizate de oamenii care propovaduiesc ca impo-triva multimii absolutismul dispune de soldati, impotrivaorganizatiilor de politic, in timp ce teroristii care actio-neaza de unu contra unu, inlaturind pe ministri si guvernatori,sint intr-adevar insesizabili.

Din noul pas" facut de departamentul fabricantilor semai poate trage Inca o invatatura folositoare. Aceastiinvatatura constä in aceea ci trebuie 0 stii sa folosesti oriceliberalism in fapt, fie el chiar si de trei copeici, si in acelasitimp trebuie sa fii cu ochii in patru" ca acest liberalismsa nu perverteasca masele populare prin modul lui fals dea pune problema. Un exemplu ni-1 oferi d-1 Struve. Noiam intitula convorbirea cu acesta: cum vor liberalii sd-iinvete pe muncitori §i cum trebuie muncitorii sa-i invetepe liberali". Incepind sa publice in nr. 4 al revistei Osvo-bojdenie" 155 memoriul pe care 1-am analizat, d-1 Struvespune acolo, printre -altele, ca noul proiect este expresia

www.dacoromanica.ro

NOUL PROIECT DE LEGE CU PRIVIRE LA. GREVE 397

ratiunii de stat", si ca este greu de presupus a aceastaratiune va putea strabate zidul arbitrarului si al lipsei deratiune. Nu asa stau lucrurile, d-le Struve. Noul proiect delege cu privire la greve a fost depus nu dintr-o ratiune destat", ci a fost depus de fabricanti. Acest proiect a aparutnu pentru ca statul a recunoscut" principiile fundamentaleale dreptului civil (libertatea si egalitatea" burghez1 apatronilor si a muncitorilor), ci pentru ci desfiintareapedepselor pentru greve a devenit avantajoasti pentru fabri-tanli. Formularile juridice si expunerile de motive pe deplinconvingatoare pe care le prezinta acum insasi" (Osvo-bojdenie" nr. 4, pag. 50) ministerul de finance pot fi intilnitede foarte mult timp in literatura rusa si chiar in lucrarilecomisiilor guvernamentale, dar toate acestea au fostpuse la dosar pina nu si-au spus cuvintul stapinii industriei,carora muncitorii le-au demonstrat in mod pracfic absurdi-tatea vechilor legi. Subliniem aceasta insemnatate hotari-toare a avantajelor si intereselor fabricantilor nu pentru ca,clupi parerea noastra, aceasta ar diminua importanta celorpreconizate de guvern, ci, dimpotrivi, noi considerdm CAacest lucru, asa cum am mai spus, face sä le creasclimportanta. Dar in lupta lui impotriva intregii orinduiricontemporane, proletariatul trebuie inainte de toate sainvece sA priveascà lucrurile drept in fata si lucid, säclescopere adevaratele mobile ale inaltelor infaptuiri alestatului" si sa demaste larl sovaire mincinoasele frazesforlitoare despre ratiunea de stat" etc., lansate din calculde politistii abili si din miopie de liberalii invatati.

Mai departe, d-1 Struve ii sfatuieste pe muncitori O. fieretinuci" in agitatia lor cu privire la desfiintarea pedepselorpentru greve. Cu cit ea (aceasta agitatie) va fi mai retinutaca forma propovaduieste d-1 Struve , cu atit impor-tanta ei va fi mai mare". Muncitorul trebuie sa mulcumeasclfrumos fostului socialist pentru aceste sfaturi. Aici se vadestetradicionala intelepciune molcealinista" a liberalilor sapropovaduiasca recinerea tocmai atunci cind guvernul abiaa inceput sa sovaie (in legaturä cu vreo problemi oarecare).

molcealinism servilism fatil de superior, lipai de principialitate, carie-rism. De la Molcealin personaj din comedia Prea multi minte arnica" de Gnboedov

Nom Ira.

www.dacoromanica.ro

398 V. I. LENIN

Trebuie s fii mai retinut pentru a nu impiedica infiptuireareformei incepute, pentru a nu speria, pentru a profita demomentul favorabil cind primul pas a §i fost ficut (memo-riul a fost intocmit 1) §i cind faptul ci un departamentrecunogte necesitatea reformelor constituie o dovadiincontestabili (?) atit pentru guvernul insu§i cit §i pentrusocietate ( 1) a caracterului just §i oportun" (?) al acestorreforme. A§a rationeazi d-1 Struve in legituri cu proiectulpe care-I analizam, ga au rationat intotdeauna liberalii dinRusia. Nu ga rgioneazi insi social-democratia. Priviti, vaspune ea, pink §i unii dintre fabricanti au inceputdea seama ci formele europene ale luptei de clasi sint maibune decit samavolnicia asiatici a politiei. Pini §i pe fabri-canti i-am silit prin lupta noastrà dirzi si puni la indoialk.atotputernicia opricinicilor absolutismului. Si mergem decicu mai mult curaj inainte 1 Räspincliti cit mai larg vesteabuni despre nesiguranta iviti in rindurile du§manului,profitati de orice sovliali cit de mica a lui nu pentru oretinere" molcealinistà in lupta pentru revendicirile voastre,ci pentru intensificarea acestei lupte. In contul datoriei saleEta' de popor, guvernul vrea sä vi restituie o copeicipentru o suti de ruble. Folositi-va de faptul ci ati primitaceasti copeici pentru a cere din ce in ce mai hotirit intreagasuml datorati, pentru a discredita in mod definitiv guvernul,pentru a pregati fortele noastre In vederea loviturii had-ritoare pe care i-o veil da.

,Jekra" ter. 24 Se liparefte dupe; textul aparNIdin 1 replembrie 1902 In ;kind .Iskra"

sä-si

www.dacoromanica.ro

399

MATERIALEPREGATITOARE

www.dacoromanica.ro

401

MATERIALE PENTRU ELABORAREAPROGRAMULUI P.M.S.D.R. 1611

SCHITA DIFERITELOR PUNCTE ALE PARTIIPRACTICE A PROIECTULUI DE PROGRAM

1 3. I. 0 2p. 11. Din partea organelor locale de autoad-

ministrare O. se instituie un control, cu parti-ciparea unor delegati ai muncitorilor, asuprastarii sanitare a locuintelor destinate de patroni

S:afa2lut cazArii muncitorilor, precum i asupra regula-mentului interior al acestor cldliri i a concli-tiilor in care sint inchiriate, in vederea ocrotiriimuncitorilor salariati impotriva amestecului pa-tronilor in viata i activitatea lor ca persoaneparticulare i ca cetateni.

p. 12. SI se instituie un control sanitar multi-lateral §i bine or4ani2at asupra conditiilor demuncI in toate intreprinderile care folosescmunca salariatl.

13. Sa se extind1 controlul inspectiei defabrica asupra intregii productii a meseria§ilor,industriei me§te§ugare§ti i casnice, precumasupra intreprinderilor de stat §i a intreprin-derilor agricole care folosesc muncitori salariati.

14.etc.

Secliunea agrard. In interesul lichidarii tuturor rä-ma§icelor vechilor noastre rinduieli

26 vol. 6

1

www.dacoromanica.ro

402 V. I. LENIN

iobIgiste, partidul muncitoresc social-democrat cere:

1) anularea ratelor de räscumplrare2) libertatea de a iqi din ob§te3) reducerea prin justitie a arenzilor4) otrezki (pIminturi rà§luite. Nota trad.)

1

I(Akselrod §i Berg: inlesnirea luptei duse de In a seleidranefti impotriva relatillor capitaliste (sau a anumitortendinte ale capitalismului)".

Se tiprireire penirm prima ogre; dapdmasuseru

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 403

2

CONSPECTUL PRIMULUI PROIECT DE PROGRAMAL LUI PLEHANOV CU UNELE AMENDAMENTE

Paragrafele:I. Dominatia relatiilor capitaliste : mijloacele de pro-

ductie in rniinile capitalistilor i proletarii lipsiti de mijloace.salariati 2 *.

II. Extinderea sferei de dominatie a capitalului : crestereaimportantei economice a intreprinderior mad si reducereaimportantei economice a celor mid I.

III. Relatiile capitaliste apasa tot mai greu asupra claseimuncitoare, facind sa scada relativ cererea concomitent cucresterea ofertei 4.

IV. Scaderea pretului fortei de munca. Cresterea inega-litatii sociale 3.

asadar (capitalismul provoaca ??) cresterea inega-litatii sociale, sporirea distantei dintre cei avuti i ceineavuti ( ?).

V. Crizele 5.VI. Cresterea nemultumirii clasei muncitoare, ascutirea

luptei cresterea constiintei Ca revolulia sociaa estenecesard, adicd

(explicarea ei) 6.VII. Revolutia sociala e in interesul Intregii omeniri

asuprite 7.VIII. Pentru a inlocui productia de marfuri prin pro-

ductia socialistä, proletariatul trebuie sa detina putereapolitics dictatura proletariatului 8.

* In manuscris cifreie sint scrise co creion albastru 1 aratii, pate-se, ordinea Incare dorea Lenin la fte schimbare paragrafele.Nota red.

94

+

+

www.dacoromanica.ro

404 V. I. T.P.NIN

IX. Miscarea muncitoreascl a devenit o miscare inter-nationa1 1 10.

X. Social-democratia rusI este o parte a social-demo-cratiei internationale 11.

XI. Social-democratia rusI urm'areste acelasi scop final.Sarcina social-democratiei ruse este

Isä dezvaluie caracterul de neimpIcat al intereselor 1sl LimureascA importanta revolutiei sociale 1 9.sl organizeze fortele muncitorilor I

XII. Scopul imediat diferà din pricina rImAsitelor orinduiriiiobAgiste (jugul care apasI asupra intregii populatii munci--toare + principala piedicI in calea miscArii muncitoresti).

XIII. Trebuie sI se dud lupta pentru obtinerea unor insti-tutii juridice care sä constituie o completare a capitalismului.

XIV. Absolutismul este o rämasità a orinduirii iobagiste,dusmanul de rnoarte, deci, sarcina imediatl este rAstur-narea monarbiei.

AMENDAMENTELE LA PROIECTUL DE PROGRAMAL LUI PLEHANOV

III. (Relatiile de pro-ductie capitaliste apasätot mai greu asupraclasei muncitoare pem'asurä ce) progresultehnic, (fkind sà creas-a productivitatea mun-cii) nu etc.

(in loc de pricinuindprovocind)

+ Cresterea soma-jului, a tnizeriei, a in-josirii si a asupririiconstituie un rezultatinevitabil al acestei ten-dinte fundamentale acapitalismului.

Propus la 21.1.02.III. Progresul tehnic

(fkind sä creascI pro-ductivitatea rnuncii?)nu numai cä dä capi- permite"talistilor posibilitateamaterialà de a ridicanivelul de exploatare amuncitorilor, dar sitransformi aceastä po-sibilitate in realitate,provocind scIderea re-lativI a cererii de fortide muncI concomitentcu cresterea relativä siabsoluti a ofertei. Cres-terea somajului, a mi-zeriei, a asupririi si a

1

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PF.NTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 406

SI se fad § 5.

'Inexact'nu toate.

SA se fad § 4.

producAtorivitabil de

injosirii este rezultatul (al tendin-inevitabil al acestei telor fun-tendinte fundamentale dame nt al ea capitalismului. mentionate)

IV. Dezvoltarea fortelor de productieale muncii sociale este insotita, asadar, defaptul cä toate avantajele obtinute de peurma acestei dezvoltAri sint monopolizatede o infitnA minoritate, iar cresterea avutieisociale merge minA in minA cu crestereainegalitatii sociale, cu sporirea distanteidintre cei avuti i cei neavuti, precumcu adincirea i lArgirea prApastiei dintreclasa proprietarilor i clasa proletarilor.

V. * La o inrautatire si mai accentuataa situatiei clasei muncitoare si a micilor

duc crizele industriale, provocate in mod Me-contradictiile mentionate ale capitalismului,

data fiind lipsa unuicontrol obstesc asu-pra productiei, con-curenta reciprocA incontinua cresteredintre Wile capita-Este pe piata mon-diala **.

de lipsa unei plani-ficAri a productiei,de cresterea concu-rentei dintre çarilecapitaliste pe piatamondialà. Saracia simizeria maselor secompleteazA cu iro-sirea avutiei socialeca urmare a imposi-bilitatii de a gAsi undebuseu pentru mar-furile produse.

Serie an mai IIrtinde 8 (21) ianuarie 1902

Pub NW peenru prima ovaIn 1924, In Culeseri din Lenin", vol. II

Data fiind exis-tenta acestei stari delucruri In societate,data fiind lipsa uneiplanificAri a pro-ductiei, data fiindconcurenta in conti-nua crestere dintretArile capitaliste pepiata mondialà, des-facerea mArfurilorrAmine, in mod ne-cesar, in urma pro-ductiei lor *.

S. Ilkley,* dapel manure,*

- tn manuscris, inceputul paragrafului: La o ascutire si mai mare a acestor contra-dicte este seers. Nola red.

"'" In manuscris aceasti variant:I este Itearsi. Nola red.

si

www.dacoromanica.ro

406 V. I. LENIN

3

INSEMNARE CUPRINZ IND PARAGRAFELE I SI IIALE PRIMULUI PROIECT DE PROGRAM AL LUIPLEHANOV SI SCHITA PRIMULUI PARAGRAF AL

PARTII TEORETICE A PROGRAMULUI

I. Baza economica a societitii burgheze moderne o constituie modulde productie capitalist, in conditiile druia cea mai important . parte a mijloa-celor de productie si de circulatie a produsclor produse sub forms de mArfuriconstituie proprietatea privati a unei clase relativ putin numeroase, in timpce majoritatea populatiei nu poate sa-si dud existenta decit din vinzareafortei sale de mund. Ca urmare a acestui fapt, ea se afli in situatia dedependenta, in situatia de muncitori salariati (proletari), care prin muncalor creead venitul proprietarilor mijloacelor pe productie si de circulatiea rdrfurilor (capitalistii si marii proprietari funciari).

II. Sfera de dominatie a modului de productie capitalist se cxtinde perdsurl ce perfectionarea neincetati a tchnicii face sä creasci importantaeconomid a marilor intreprinderi si, prin aceasta, restringe rolul micilorproducitori independenti in viata economic:3 a societitii, flcind sl scadanivelul lor de trai, pe unii impingindu-i in rindurile proletariatului si pealtii transformindu-i de-a dreptul sau in mod indirect in slugi si tributariai capitalului.

*ft *

I (?). Dezvoltarea economiel a Rusiei duce la o extin-dere tot mai mare §i o dominaie tot mai accentual a rela- il NIciilor de productie capitaliste In cadrul ei.

Scrir an mai Inainte Se iiparefie pentra prima aurasde 8 (21) ianaarie 1902 dupd mama*

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 407

4

PLAN DE COMUNICARECU PRIVIRE LA MERSUL ELABORNRII

PROIECTULUI DE PROGRAM

1. Relatarea situatiei in care se prezintà problema elabo-rIrii programului §i. pregAtirea acestuia de clue comisie.

2. Proiectul initial al lui G.V.3. Proiect de amendamente (cu unele motivari ale

acestora).

Snit nee mai lnaintede 8 (21) iangarie 1902

Pub &al pentru prima oar8 In 1924,in Cu legal din Lenin", val. II

Se liparege dupd manmerit

www.dacoromanica.ro

408 V. I. LF.NIN

5

VARIANTA INITIALA A PARTII TEORETICEA PROIECTULUI DE PROGRAM

FORMULAREA INITIALA FORMULAREA CORECTATA

A.I. Dezvoltarea econo-

mica a Rusiei §i. atragereaei tot mai mare (maiintensa) in schimbul co-mercial international ducela o extindere tot mai marein cadrul ei a moduluide productie capitalist §i.la dominatia tot mai depli-nä a acestuia.

I. Atragerea mai in-tensä a Rusiei in schimbulcomercial international §i.

1

fie cre§terea productiei demarfuri in interiorul taxa

mataltfe

duc la o dominatie totl mai deplina in cadrul ei

a modului de productiecapitalist, care se carac-terizeaza prin urmatoa-rele particularitati prin-cipale.

III. Perfectionarea nein-cetata a tehnicii face sicreaseä tot mai mult numa-rul, proportiile §i importantaeconomica a marilor intre-prinderi, face sl scacia ni-velul de trai al micilor pro-ducItori independenti (tara-

II *. Perfectionarea neince-tad a tehnicii face sä creascatot mai mult importanta eco-nomici a marilor intreprin-deri, restringe rolul micilorproducatori independenti(taranii, me§te§ugarii, mese-ria§ii etc.) in viata economica

. /n znanuscris se indici o schimbare a locului paragrafelor: cifra II" estestearsa cu orlon albastru si in locul ei este pus ,,III", si inyers. Nola red.

expri-

s.

www.dacoromanica.ro

MATERIALS PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 409

a tarii, facind s scada nive-lul lor de tra.i, transformin-du-i pe unii in mod directsau indirect In slugi i tri-butari ai capitalului, impin-gindu-i pe a1ii in rindurileclasei celor saraci, lipsitäde mijloace de productie(proletariatul).

nii, me§te§ugarii, meseria0i),transformindu-i pe unii inslugi i tributari ai capi-talului, impingindu-i pe altiiin rindurile clasei celor saraci,lipsiti de mijloace de pro-ductie (proletariatul).

Partea cea mai importanta a mijloacelor de productie0 de circulatie a märfurilor se concentreaza tot mai rnultIn miinile unei clase relativ putin numeroase, in timp cemajoritatea populatiei, in continua cre§tere, poateduce existenta deck prin vinzarea fortei sale de rnunca.Ca urmare a acestui fapt, ea ajunge in situatia de dependenta,in situatia de muncitori salariati (proletari), care creeazaprin munca lor venitul proprietarilor mijloacelor de pro-ductie 0 de circulatie a marfurilor (capitali0ii i mariiproprietari funciari).

IV. Progresul tehnic, facind sa creasca productivitateamuncii, permite capitali0ilor sa ridice nivelul de exploatarea muncitorilor, provocind o scadere relativa a cererii deforta de munca (adicà o cre§tere a cererii care nu e propor-tionala cu (care ramine in urma fatä de) cre§terea capitalului)concomitent cu cre§terea relativa i absoluta a ofertei ei.Aceasta tendinta, precum §i tendintele fundamentalementionate mai sus ale apitalismului duc la cre§terea§omajului, a mizeriei, a exploatarii, a asupririi 0 ainj osirii.

V. La o inrautatire 0 mai accentuata a situatiei claseimuncitoare 0 a micilor producatori duc crizele industriale,provocate in mod inevitabil de contradictiile fundamentalementionate ale capitalismului, de lipsa, inerenta lui, a uneiproductii planificate (lipsa pe care nu o pot inlatura niciun fel de uniuni ale capitali0ilor), de cre§terea concurenteireciproce dintre *He capitaliste pe piata mondialà. Saracia§i mizeria maselor se completeaza cu irosirea avutiei sociale

nu-§i

www.dacoromanica.ro

410 V. I. LENIN

ca urmare a imposibilitatii de a gäsi un debuseu pentrumArfurile produse.

VI. Asadar, dezvolta- s.a. fie VI. Asadar, giganticarea fortelor de productie expri_ dezvoltare a fortelor deale muncii sociale este in- mat productie ale muncii socia-sotiti altfel le si care capltä un carac-

ter social din ce in ce maiaccentuat este insotità

de faptul d toate principalele avantaje obtinute de pe urmaacestei dezvoltIri sint monopolizate de cAtre o infimäminoritate a populatiei, iar cresterea avutiei sociale mergeminI In mini cu cresterea inegalitaçii sociale, cu sporireadistantei dintre cei avuti i cei neavuti, precum i cu adin-cirea i largirea prApastiei dintre clasa proprietarilor (bur-ghezia) i clasa proletarilor.

VII. Dar, in timp ce toate aceste contradictii inevitabileale capitalismului cresc si se dezvoltk

creste de asemenea i ne- numArul i coeziunea, ne-multumirea i revolta cla- multumirea i revolta pro-.sei muncitoare, creste coe- letarilor cresc,ziunea ei in virtutea con-

insesi ale moduluide productie capitalist,

lupta clasei muncitoare impotriva clasei capitalistilor seascute i creste nazuinta de a se elibera de sub jugul denesuportat al capitalismului.

VIII. Eliberarea claseimuncitoare poate fi numaiopera clasei muncitoare in-

Pentru listurnarea ju-gului capitalismului estenevoie de o revolutie so-ciali, adici

VIII. Eliberarea claseimuncitoare poate fi numaiopera clasei muncitoare in-

deoarece toate cele-lalte clase ale societatii con-temporane sint pentru men-tinerea bazelor orinduirileconomice existente.

diçiilor

sasi. sasi,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUT P.M.S.D.R. 411

Pentru eliberarea efectiväa clasei muncitoare este ne-voie de o revolutie socialkcare rezulta in mod firesc dinintreaga dezvoltare a moduluide productie capitalist, adica

de desfiintarea proprietatii private asupra mijloacelor deproductie, de trecerea lor in proprietate obsteasca si deinlocuirea productiei capitaliste de marfuri prin organizareasocialista a productiei pe seama intregii societati, pentru aasigura o bunastare deplina si o dezvoltare libera multila-terala a tuturor membrilor ei.

IX. Pentru a infaptui aceasta revolutie socialk prole-tariatul trebuie sä cucereasca puterea politica', care il vaface stapin pe situatie si-i va permite sa inlature toate pie-dicile pe care le intimpina in calea spre maretul sau scop.In acest sens, dictatura proletariatului constituie conditiapolitic a. necesarl a revolutiei sociale.

X. Revolutia proletariatului va insemna eliberarea intregiiomeniri care este asuprita si sufera in prezent, deoareceea va pune capat tuturor formelor de asuprire si exploatarea omului de catre om.

XI. Social-democratia rusa isi propune ca sarcina O.dezvaluie in fata muncitorilor contradictia de neimpacatdintre interesele lor si interesele capitalistilor sa lamu-reascal proletariatului semnificatia istorick caracterul siconditiile revolutiei sociale pe care va trebui s-o infap-tuiasca , sa organizeze un partid de clasi revolutionar,in stare sà conduca toate manifestarile luptei proletariatuluiimpotriva intregii orinduiri sociale si politice de astazi.

XII. Dar dezvoltarea schimbului international si a pro-ductiei pentru piata mondiall a stabilit (creat) o legaturaatit de strinsa intre toate popoarele lumii civilizate (?),incit maretul tel al luptei de eliberare a proletariatuluipoate fi atins numai prin eforturile unite ale proletariatuluidin toate tarile. De aceea * miscarea muncitoreasca contem-

In manuscris cuvintele maretul tel al luptei de eliberare a proletariatului poatefi atins numai prin eforturile unite ale proletariatului din toate tirile. De aceea" sintdilate. Nota red.

www.dacoromanica.ro

412 V. I. LENIN

porana trebuia si devina §i a §i. devenit de mult o mi§careinternationala, iar social-democratia rusi se considera unuldintre deta§amentele armatei mondiale a proletariatului, oparte a social-democrailei internafionale.

B.

I. Scopurile imediate ale social-democrapei ruse diferaIna' considerabil datoritä faptului a numeroasele rama§iteexistente la noi ale orinduirii sociale precapitaliste, iobagiste,frineaza in foarte mare masura dezvoltarea fortelor deproductie, fac sa scadi nivelul de trai al populatiei munci-toare, atrag dupä sine forme asiatice-barbare de stingeretreptata a multor milioane de tarani, tin intregul poporIn ignoranta, lipsa de drepturi §i. oprimare. Social-demo-cratia rusa trebuie abia sa lupte pentru a obtine institutiilecivile §i politice care exista de pe acum In tarile capitalisteinaintate §i care sint absolut necesare pentru dezvoltareadeplina §i multilaterala a luptei de clasl duse de proletariatImpotriva burgheziei *.

II. Absolutismul tarist re-prezinta rama§ita cea maiimportantl a orinduirii io-bagiste §i cel mai puternicbastion al intregii barbarii9i al tuturor calamitatilor decare au scapat tarile liberedin punct de vedere politic;el este dusmanul cel maiInver§unat §i mai primejdiosal mi§carii de eliberare aproletariatului.

Cea mai importanta dintreaceste ram4ite ale orin-duirii iobagiste, cel mai pu-ternic bastion al intregii aces-tei barbarii este absolu-tismul tarist. El este cel maiinver§unat §i mai primejcliosduFnan al mi§carii de eli-berare a proletariatului §i aldezvoltarii culturale a intre-gului popor.

In manuscris accasti frazi este dila. Note red.

www.dacoromanica.ro

MATERTALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUT P.M.S.D.R. 413

De aceea social-democratia rug 10 propune ca sarcinapolitia imediatà rIsturnarea absolutismului tarist §i inlo-cuirea lui printr-o republica bazatá pe o constitutie demo-cratick care O. asigure:

1) puterea absoluta a poporului, adia . ..

Sffil Intre 8' fi 25 langarle(21 ianxarie fi 7 febraarie) 1902

Publical pentrx prima oard In 1924,In Cideseri dix Lenin", vol. II

Se tipdre,rie 414 maxaterit

www.dacoromanica.ro

414 V. T. LENTN

6

SCRITE DE PLANALE PROIECTULUI DE PROGRAM

IVI. A) Dezvoltarea economicI a Rusiei §ii trIsaturilefundamentale ale capitalismului.

VII XII. B) Lupta de clasA a proletariatului §i sarcinilesocial-democratiei.

C) Scopurile imediate ale social-democratilorru§i 0 revendicIrile lor politice.

D) Reforme sociale (pentru reglementarea munciiin fabrici).

E) Reforma financiarä 0 revendicArile in vederealichidArii r1m5.§itelor societalii iobIgiste.

F) Incheiere (coadà").

A) Dezvoltarea economid. a Rusiei §i sarcinile generaleale social-democratiei.

B) Sarcinile pofitice speciale §i. revendidrile politice alesocial-dernocratiei.

C) Reforme sociale.D) Transform Ari (reforme) financiare §i agrare.

Serie Intro 8 ,ri 25 ianuarie(21 ianuarie ,ri 7 februarie) 1902

Publirat penerw prima oard In 1924,In Cerlegeri din Lenin", sal. II

S. Wm* &of manurerir

www.dacoromanica.ro

MATERTALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUT P.M.S.D.R. 415

7

VARIANTA INITIALAA PARTII AGRARE 1 A INCHEIERII

PROIECTULUI DE PROGRAM

In afari de aceasta, Partidul muncitoresc social-democratdin Rusia cere:

a) in interesul organizirii democratice a administratiei destat desfiintarea tuturor impozitelor indirecte si insti-tuirea unui impozit progresiv pe venit

b) in interesul inliturärii tuturor rimisitelor vechilornoastre rinduieli iobigiste

1) anularea ratelor de riscumpirare si a sumelordatorate cu titlu de dijmi, precum si a oriciror prestatiicare cad in momentul de fati in sarcina tarinimii castare socialä obligati O. pliteasci biruri;

2) desfiintarea rispunderii solidare si a tuturorlegilor care ingradesc clreptul tiranului de a dispunede pimintul siu;

3) si se restituie poporului sumele de bath carei-au fost luate drept rate de riscumparare sau cutitlu de dijmi. Confiscarea, in acest scop, a averilorministiresti si a piminturilor domeniale si fixareaunui impozit special asupra paminturilor marilorlatifundiari nobili, beneficiari ai imprumuturilor deriscumpirare. Transformarea sumelor obtinute peaceasti cale intr-un fond popular special destinatnevoilor culturale si de binefacere ale obstilor sltesti;

4) instituirea de comitete tirinesti(a) pentru a restitui obstilor sitesti (prin

expropriere sau in cazul cind pimin-turile au trecut din mini In mini prin

www.dacoromanica.ro

4,16 V. I. LENIN

rascumparare etc.) paminturile ra§luite dinpaminturile taranilor cu prilejul desfiintariiiobagiei §i care servesc mo§ierilor dreptmijloc de inrobire a Oranilor;

b) pentru inlaturarea ramA§itelor orin-duirii iobagiste, care s-au mai pastrat Incain Ural, in Altai, In Tinutul de vest §i inalte regiuni ale statului;

5) Investirea judecitorilor cu drepturi de a reducearenzile exagerat de mari §i de a declara nule tran-zactiile cu caracter Inrobitor.

Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia consideraa infaptuirea deplina, consecventl §i temeinica a transfor-marior politice §i. sociale aratate poate fi obtinuta numaipe calea rasturnarii absolutismului §i. convocarii unei Adunariconstituante alese in mod liber de Intregul popor.

Serie nu mai &tile eft Se tipe1re f le Mira prima ear'25 ianuarie ( 7 februarie) 1902 dupd Avanarcris

www.dacoromanica.ro

4

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 417

8

SCHITE DE PROIECT AL PROGRAMULUI

PRIMA VARIANTA

In Rusia productia de marfuri se dezvolta tot mai rapid,participarea ei la schimbul comercial international devinetot mai intensä*, dominatia modului de productie capitalistdevine tot mai deplina.

Majoritatea populatiei, in continua cre§tere, nu-si poateduce existenta decit prin vinzarea fortei sale de munca.Ea ajunge astfel intr-o situatie de dependenta, in situatiade muncitori salariati (proletari), fatà de clasa relativ putinnumeroasa a capitali§tilor §i a marilor proprietari funciari,care concentreaza in miinile lor partea cea mai importantaa mijloacelor de productie §i de circulatie a marfurilor **.

Partea cea mai importanta a mijloacelor de productiese concentreaza in miinile unui numar neinsemnat de capi-tali§ti §i de mari proprietari funciari, fiind proprietatea lorprivata. Un numar tot mai mare de muncitori, pierzindmijloacele de productie, sint nevoiti sa recurga la vinzareafortei lor de munca. Ei ajung astfel intr-o situatie de depen-denta, in situatia de muncitori salariati (proletari), careprin munca lor creeaza venitul proprietarilor.

Dezvoltarea capitalismului face sa creaseà tot mai multnumarul, proportfile §i. importanta economica a marilorintreprinderi, face sa scada nivelul de trai al micilor pro-ducatori de sine statatori (taranii, me§te§ugarii, meseria§ii),

In manuscris cuvintele participarea ei la schimbul comercial internationaldevine tot mai intense' sint Ware. Nota red.

** in manuscris acest alineat este dist. Note red.

27 Vol. 6 www.dacoromanica.ro

418 V. I. LENIN

transformindu-i pe unii dintre ei in slugi si tributari aicapitalului, impingindu-i pe altii in rindurile proletariatului.

Cu cit tehnica progreseaza mai mult, cu atit capitalistiicapItà mai multe posibilitati de a ridica gradul de exploatarea muncitorilor, cu atit cresterea cererii de fortl de munafamine mai mult in urmi fatà de cresterea ofertei ei.

Cresterea mizeriei, a so-majului, a exploatdrii, a asu-pririi si a injosirii constituieun rezultat inevitabil al ten-dintelor fundarnentale alecapitalismului.

Nesiguranta zilei de miinesi somajul, jugul exploafarlisi injosirile de tot felul sinthArazite unor paturi tot mailargi ale populatiei munci-toare.

Acest proces este agravat si mai mult de crizele indus-triale, pe care le provoacA in mod inevitabil contradictiilementionate ale capitalismului. SArAcia si mizeria maselorse imbinA cu irosirea avutiei sociale ca urmare a neputinteide a gAsi un debuseu pentru märfurile produse.

Asadar, gigantica dezvoltare a fortelor de productie alemuncii sociale si care capatà un caracter social din ce ince mai accentuat este insotità de faptul ea toate principaleleavantaje obtinute de pe urma acestei dezvoltAri sint mono-polizate de o infima minoritate a populatiei. Para lel cucresterea avutiei sociale creste inegalitatea socialk se adin-ceste si se lArgeste prapastia dintre clasa proprietarilor(burghezia) si clasa proletarilor.

(A) § III. Mica productie este in mAsurA din ce in cemai mare inlAturata de marea productie. Micii producAtoride sine stAtAtori (tAranii, mestesugarii, meseriasii) se trans-formai fie in proletari, fie in slugi si tributari ai capitalului.

Perfectionarea neincetatà a tehnicii face ca mica productiesl fie in mAsura din ce in ce mai mare inlAturatà de mareaproductie. Cea mai mare parte a mijloacelor de productie(pAmintul si fabricile, uneltele si masinile, cAile ferate sicelelalte mijloace de comunicatie) se concentreazA in miinileunui numAr relativ neinsemnat de capitalisti si de mafiproprietari funciari, ca proprietate privatà a lor. Miciiproducatori de sine stAtAtori (tAranii, mestesugarii, meseriasii)

www.dacoromanica.ro

MATERIALE 'PENTRU ELABORAREA PROGRAMITLUT P.M.S.D.R. 419

se ruineaz1 din ce in ce mai mult, pierzind mijloacele deproductie §i transformindu-se astfel in proletari, sau devenindslugi §i tributari ai capitalului. Un nurnAr tot mai marede oameni ai muncii sint nevoiti si recurga la vinzareafortei lor de muncl.

Ei devin astfel muncitorisalariati, care se afld intr-ostare de dependentA Eta.' deproprietari, creindu-le bogi-tiile prin munca lor.

Ace§ti muncitori salariati(proletarii) ajung astfel intr-ostare de dependenta fatal deproprietari, creindu-le venituri prin munca lor.

VARIANTA A DOUA

In Rusia, productia de m'arfuri se dezvoltà tot mai rapid,dominatia modului de productie capitalist devine tot maideplina.

Cea mai mare parte a mijloacelor de productie (pArnin-turile §i fabricile, uneltele §i ma§inile, dile ferate §i celelaltemijloace de comunicatie) se concentreazd in miinile unuinumar relativ neinsemnat de capitali§ti §i. de mari proprietarifunciari, ca proprietate privata a lor.

Un numar tot mai marede oameni ai muncii, pier-.zind mijloacele de productie,sint nevoiti sd recurgA lavinzarea fortei lor de muna.Ace§ti muncitori salariati(proletarii) ajung astfel intr-ostare de dependentà fata deproprietari, creindu-le veni-turi prin munca lor.

Un nurna'r tot mai mare deoameni ai muncii sint nevoitis'a recurgA la vinzarea for-tei lor de munck O.' devinAmuncitori salariati, care seaflä intr-o stare de depen-dentà fail de proprietari,creindu-le bogatifle prinmunca bor.

Dezvoltarea capitalismului face sä creasca tot mai multnumarul, proportiile §i importanta economici a mariorintreprinderi, inrautate§te situatia micilor produckori desine stlatori (tAranii, me§tqugarii, meseriasii), transfor-mindu-i pe unii dintre ei in slugi §i tributari ai capitalului,impingindu-i pe altii in rindurile proletariatului.

27. www.dacoromanica.ro

420 V. I. LENIN

Cu cit tehnica progreseazI mai mult, cu atit capitali§tiicapItà mai multe posibilitati de a ridica gradul de exploatarea muncitorilor, cu atit cre§terea cererii de fortä de mundrAmine mai mult in urml fati de cre§terea ofertei ei. Nesi-guranta zilei de mfine i omajul, jugul exploatIrii §i injo-sirile de tot felul sint harazite unor pituri tot mai largiale populatiei muncitoare.

Acest proces este agravat i mai mult de crizele industrialepe care le provoaci in mod inevitabil contradictiile funda-mentale ale capitalismului. Säräcia i mizeria maselor seimbina cu irosirea avutiei sociale ca urmare a neputinteide a gAsi un debu§eu pentru mArfurile produse.

A§adar, gigantica dezvoltare a fortelor de productie alemuncii sociale i care capAtä un caracter social din ce Ince mai accentuat este insotità de faptul cä toate principaleleavantaje obtinute de pe urma acestei dezvoltari sint mono-polizate de o infimA minoritate a populatiei. Para lel cucre§terea avutiei sociale cre§te inegalitatea socialà, se adin-ce§te §i se large§te prApastia dintre clasa proprietarilor(burghezia) i clasa proletariatului *.

Seth hare25 ianuarie /1 18 februarie

(7 februath fl 3 mariie) 1902

Publical pentru prima oarj In 1924,In Codegeri din Lenin", vol. II

S. hyllireilt dupd mansucrit

Pe verso rnanuscrisului se gaseste urmitoarea Insemnare ficuti cu creionul:...respingind cu hotirire toate proiectele dc reform5 legate de orice extindere sau

intirire a tutelei politiste si functionaresti asupra masclor de oamcni ai muncii ..."Aceastt formulare a fost propusi de V. I. Lenin ca amendament la incheierea Proiec-tului de program al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia" (vezi volumulde fapi, pag. 207). NUM red.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 42t

9

COMPLETARI LA CAPITOLUL AGRARLA CEL CU PRIVIRE

LA PROBLEMELE MUNCH IN FABRICA

In scopul inaturaril rama§itelor vechii orinduiri iobagiste,el va lupta pentru".

N-ar fi oare cazul sa se adauge §i in interesul libereidezvoltari a luptei de clasa la sate".

In favoarea acestei adaugiri pledeaza faptul ca §i aidtrebuie sa ne diferentiem in mod hotarit de democrafia burghe0,care, in toate nuantele ei, va subscrie, desigur, bucuros numaiprima motivare.

* *

N.B.: in capitolul cu privire la problemele muncii fn fabriasa se adauge:

Sd se stabileascd prin lege termene sdptdminale de platd inkate contractele de angajare a muncitorilor.

Seri: Intre25 ianuarie p 18 februarie

(7 fthruarie # 3 martie) 1902Se iiparefir penirm prima awl,

(km manumit

www.dacoromanica.ro

422

RASPUNSURI LA OBSERVATTILE LUI PLEHANOVAKSELROD IN LEGATURA CU ARTICOLUL

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEIRUSE" 157

4. instituirea unor comitete taranesti:a) pentru a restitui obstilor satesti (prin expro-

priere sau in cazul cind pdminturile au trecut dinmina in mina prin rascumparare etc.) paminturilerà§luite din päminturile taranilor cu prilejul desfiin-Orli iobagiei i pe care mosierii le folosesc ca mijlocde inrobire a tAranilor. . ." *

Plehanov. N.B. Rog a se Nr. 1 din moment celua noti de urmitoarele; expro- in program se spune pa-prierea (nr. 3) nu exclude rdscumpd- minturile", daci am punerarea ; rdscumpdrarea nu excludeexproprierea (dovezile sint de prisos); intre paranteze parnintul",riscumpArarea etc." (nr. 2) este am contraveni regulilor gra-pur i simplu riscumpirare. etc." maticale.trebuie scos. lar fraza luati intre

siparanteze poate inlocuitg prin Nr. 2 etc." includeurmitoarea; (prin rIscumpárare, in schimbul de pamint, si ser-cazul cind pimintu/ [si nu [Amin- vitutea asupra pamintului,turile] (nr. 1) dupi 1861 a trecut §i o nouà parcelare etc. Deprin vinzare in alte miini). Atunci

seva limpede a, in cciclalte cazuri, aceea e complet gresit sa.restituirea pimintului se va face scoata acest cuvint.finl ca actualii lui posesori si Nr. 3 in mod obisnuit,primeascli despigubiri. In cazul exproprieree presupunehisà cind pimintul a trecut in alte privarea de proprietate, adicimimi prin mofienire, sau prin donatie,sau prin scbimb, riscumpfirarea nu deposedarea flea nici o des-trebuie s aibá loc. Cred cd vom pagubire. De aceea a o opunereusi s facem aceasti modificareIn timp .util rascumpararii nu este nid-

Vezi volumul de fall, pas. 302. Noss red.

fi

fi

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURT LA OBSERVATHLE LTA PLEHANOV St AKSELROD 423

Akselrod. Md rdie.t amidpdreri. P. A.

decum un lucru atit de ciudatcum i se pare autorului obser-vatiilor.

Noi avem obligatia sI lupfam impotriva tuturor ramg-sitelor relatiilor iobagiste in aceastä privintä pentru unsocial-democrat nu incape nici o indoialä , si, dat fiindca aceste relatii se impletesc in modul cel mai complexcu relatiile burgheze, sintem nevoili sI pAtrundem, dacI neeste permis sa ne expriMdm astfel, in insusi miezul acesteiincurcaturi, farl sl ne speriem de complexitatea sarcinii" *.

Pleh a n o v. Este de prisos sise mai ceari permisiunea pentru aOa care este miezul. ? ?

... sectiunea cu privire la muncitori contine revendickiindreptate impotriva burgheziei, pe cind secciunea cu privirela Omni revendicdri indreptate impotriva mofierilor-iobti-gifti (impotriva feudalilor, as spune eu, dacà problemaaplicdrii acestui termen la nobilimea noastri agrara nu arfi atit de controversati 1) ).

1) Eu personal inclin sI rezolv aceastl problemi insens afirmativ, dar in cazul de fatà, se intelege, nu estenici locul, nici timpul sä fun&mentdm si nici chiar slcerem aceastä rezolvare, deoarece acum este vorba desustinerea proiectului de program agrar colectiv, al intregiiredactii"**.

A k selro d. N.B. Drept e aIntr-o bro§uri program este mai bineO. nu existe asemenea aluzii ladivergence.

A incerca ins51 sI stabilesti anticipat, inainte de dezno-dImintul definitiv al luptei, in timpul luptei, cI, eventual,nu vom obtine in intregitne maximum inseamnä si cklemin cel mai pur filistinism" ***.

Vezi volumul de fati. pag. 306. Nola red.. Vezi volumul de fat,i, pag. 308. Nota red.

*** Vezi volurnul de fapl, pag. 310. Nola red.

www.dacoromanica.ro

424 V. I. LENIN

Plehano v. A incerca ... elstabilesti" cä nu vom obtine inintregime maximum etc. esteexprimat foarte stingaci. Propun caaceasta frazA sa fie inlocuitá cufraza scrisi de mine in text*. Rogca accasta propunere sd fie pusd lapot. Motivarea: teama de a nu neexpune la ironii din partea adver-sarilor.

Propun, de asemenea, sd fie pusdla rot propunerea mea de a se scootsdin text consideratiile autorului cuprivire la feudalismul rus. Moll-sarea : asemenea rationamente sintnelalocul lor intr-un articol redac-fional cu caracter, ca si zicem asa,general. Rezervele autorului nu facdeck sg sugereze ideea cli in cadrulredactiei existã divergente.

A kselr o d. Eu rn-am pronun-tat mai sus in acest sens.

DacA ar fi avut putinteltact, autorul observatiilor arfi putut sA se gindeascA cA estecu totul deplasat sl insisteasupra p unerii la vota schimbArilor (nu cumva inmai rlu?) de ordin stilisticdorite de el. De asemenea,este riclicolä teama ci o che-stiune neinsemnatA ca cea ajeudalismului" ii va face peunii (Martinovi?) si facizarvA pe tema divergente-lor". M-am exprimat intr-unmod cit se poate de general.

« Mi§carea noastrl» este mi§carea muncitoreascl social-democratl. Masa taraneascI nu poate intr-adevär « sA seincadreze» in aceasta miicare: nu este un lucru problematic,ci imposibil, §i despre aceasta nici n-a fost vreodatà vorba.Dar masa larineascA nu poate sel nu se ineadrev in « m4carea»impotriva tuturor rImA§itelor iobAgiste (inclusiv impotrivaabsolutismului)" **.

Plehanov. Propun (in fraza Vezi 28 pe verso***.cu privire la lncadrare) Cit In localcuvintelor masa tirineasci" si sepun.i.: masa tirineasca Iliad caatare, adia ca stare sociald, si, inafara de aceasta, prività ca un singurlot etc.

Rog ca aceasti propunere si fiepusA la vot.

Akselro d. Ma raliez acesteipropuneri. P. A.

Plehanov a propus ca aceasti frazi sit fie schimbati in felul urmitor:A te opri kid inainte de deznodamintul final al luptei, chiar in cursul luptei, dinconsiderentul ...". Nota red.

** Vezi volumul de fati, pag. 310. Nota red.*** Vezi rispunsul precedent la ohservatia lui Plehanov. Nota red

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURI LA ORSERVATTILE LUI PLEHANOV SI AKSELROD 426

Trebuie sa raspindim pe o scarl mai larga ideea canumai in republica poate avea loc Walla hotaritoare dintreproletariat §i burghezie, trebuie sä cream i sa consolidamtraditia republicana in rindurile tuturor revolutionarior ru§i§i in rindurile maselor cit mai largi ale muncitorilor ru§i,trebuie sa exprimam prin lozinca: « republich faptulin lupta pentru democratizarea orinduirii de stat, vommerge pita la capat, fárà si ne uitam inapoi ..." *

P1 ehano v. Cuvintele: trebuierispindim ideea c numai in repu-

blici poate avea loc bitilia hota-ritoare dintre proletariat §i bur-ghezie sint de pirere sa fie scoase(rog sd fie fiord la vol arearld propa-nere). Nu sint de loc convins cáIn Anglia, de pildg, dezvoltareapolitici trebuie sg treaci prin repu-

E putin probabil co monarhiava constitui acolo o piedici pentrumuncitori, §i de aceea inlAturareaei poate fi nu o condi fie prealabild,ci o rooming a triumfului socialis-mului.

Akselro d. Ma declar pentruaceasti propunere. P. A.

Exemplul Angliei nu preaeste potrivit avind in vederetocmai situatia ei excep-tionall, §i a face astazi ocomparatie intre RusiaAnglia inseamnä a semanao sumedenie de confuzii inrindurile publicului. Obser-vatille lui Marx (1875) §iEngels (1891) cu privire la re-vendicarea republicii in Ger-mania 158 arata tocmai ca re-publica este necesara",iarexceptii sint posibile ori-unde.

A§adar, pentni simplificare, intregul continut al punc-tului 4 poate fi exprimat in doul cuvinte: « restituireapaminturilor ra§luite». Se pune intrebarea cum a aparutideea unei astfel de revendicari. Ca o concluzie directaa tezei generale §i fundamentale potrivit careia noi trebuiesa-i ajutam pe tarani §i sa-i impingem la o lichidare, pecit posibil, mai deplina a tuturor rama§itelor iobagiei. Cuacest lucru « toata lumea este de acord», nu-i a§a? Ei bine,daca sinteti de acord sa pa§iti pe aceasta cale, atunci facetibine sa inaintati pe aceasta cale in mod de sine statator,nu ne siliti sà va tragem dupa noi, nu VA' inspaimintati deaspectul « neobi§nuit» al acestei cai, nu VA' lasati tulburatide faptul ca In multe locuri nu yeti gasi o cale batatorita,

a Veal volumul de fati, pag. 312. Nora red.

ca,

Mica.

sl

si

www.dacoromanica.ro

426 V. I. LENIN

ci va trebui i sä va tiriti pe marginea prapastiei, i sava furimi prin hati§uri, i sä sariti peste gropi. Nu vavaitati ca drumul este prost: ar fi o vaicareali inutila,caci ar fi trebuit sa §titi dinainte cà nu pornivi pc o calebatatorita, netezita i nivelata de toate fortele progresuluisocial, ci pe cararuile fundaturilor i fundurilor de provincie,care au o ie§ire, dar nici voi, nici noi, nici nimeni altcinevaniciodata nu va gasi o iesire directl, simpla i u§oara« niciodata adica in general atita timp cit vor exista acestefunduri de provincie i fundaturi care pier, §i care pierintr-un timp chinuitor de lung.

lar dacd nu vreti sà va viriti prin aceste fundaturi, atuncispuneti direct cà nu vreti, §i nu cautati sä va eschivati prinfraze goale" *.

Plebano v. Pun la vot ches-dunes scoaterii acestei pagini. EaimprimI un caracter oarecum defoileton unui rationament care caatare este clar i consecvent. Pentrua formula revendicarea cu privirela restiruirca pfiminturilor asluite nu

nevoie te tiráti pe margineaprapastiei" etc. Acest sdl figurat teface sl te gindesd c nici chiarautorul nu a coordonat pe deplinproblema paminturilor risluite" cuvederile lui ortodoxe.

.A kselro d. Propun O. se scoatiaceast.á pagina, incepind de la cuvin-tele: Cu acest lucru" Ord lasfirsittil paginii urmAtoare (47). P. A.

Propunem sa se puna lavot chestiunea dacá ase-menea observatii pe ton decancan sint potrivite Eta deun coleg de redactie §i undevom ajunge daca ne vomapucact4 totii sànetratämin felul acesta unul pealtuP ?

Ramasitele directe ale gospodariei bazate pe clack con-statate de nenumdrate ori in toate studiile economice dinRusia, se mentin nu datorità unei legi care le ocrote§te inmod special, ci in virtutea relatiilor agrare existente de fapt.Acest lucru este atit de adevdrat, incit in faca cunoscuteicomisii Valuev martorii spuneau 144: este in afara deorice indoiala ca iobagia ar rena§te daca ea nu ar fi fostinterzisa printr-o lege expresa. Prin urmare, una din doua:sau nu ne ocupam de loc de relaciile agrare dintre tarani

Veal volumul de fail, pag. 318. Nola red.

-

e sa

0

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURI LA OBSFIWATTILE LUI PLFMANOV ST AKSELROD 427

mo§ieri, §i in acest caz toate celelalte probleme se rezolvafoarte «simplu», dar atunci nu và ocupgi nici de principalulizvor al tuturor rama§itelor economiei iobagiste la sate,atunci anti « pur i simplu» la o parte aceasta problemäfoarte arzatoare, problema care atinge cele mai profundeinterese ale mo*rilor-iobagi§ti §i ale taranimii aservite,probleml care miine sau poimiine poate u§or deveni oproblema social-politica dintre cele mai actuale in Rusia.Sau vreti sa Va ocupati §i de izvorul « formelor inapoiatede aservire economica », pe care-1 constituie relatiile agrare,

§i atunci trebuie sa tineti seama de caracterul complexincurcat al acestor relatii, care pur i simplu nu permite o

rezolvare wad i simpla. Atunci, voi, fiind nemultumiti derezolvarea concreta pe care o propunem noi referitor la acea-sta.' problema incurcata., nu avefi dreptul sa và eschivati prin-tr-o « vaicarealã » generala in legatura cu caracterul incurcat,ci trebuie sA incercati sa vá descurcati singuri in aceastä pro-blema, sa' propuneti o aka' rezolvare concretà.

Importanta pe care o au paminturile ra§luite in gospo-daria taraneasca actuall este o problema de fapt" *.

Plehano v. .As recomanda sise !coati toate rationamentele cuprivire la simplitate" i nesimpli-tate" si si se continue articolulIncepind de la cuvintele: Impor-tanta pe care o au piminturile rls-luite etc.". Articolul ar avea decisugat de pe urma acestui lucru,cAci intregul pasaj indicat ii strica,Sind Ingrozitor (??) de prolix. Pro-

pun sl se Ufl 1a yot.

Munca in dijma determina stagnarea tehnicii i stagnareatuturor relatfilor social-economice de la sate, deoarece muncain dijma constituie o piedica in calea dezvoltarii economieibane§ti §i a diferentierii taranimii, 11 fere§te (comparativ)pe mo§ier de influenta concurentei, care il sile§te sa lucrezemai bine (in loc sa dezvolte tehnica, el reduce partea dijma§u-lui; in legatura cu aceasta trebuie sa spunem cà o astfel de

Rationamentul cu privirela simplitate, ca un bilantal celor spuse mai inainte(i ca raspuns la o sume-denie de observatii aduse chiar§i de persoane care simpa-tizeaza cu noi), nu este nici-decum de prisos, i de aceeaparerea mea este sa fie lasat.

Vezi volumul de fati, pag. 319 320. Nota red.

www.dacoromanica.ro

428 V. I. LENIN

reducere este constatata intr-o serie intreaga de localitatide-a lungul unui §ir de ani din perioada de dupa reforma),leaga pe Oran de pamint, impiedicind prin aceasta ca stri-mutarile §i indeletnicirile sezoniere in the localitati etc.si ia amploare" *.

Pl eh a no v. Propun sa sesteargi cuvintele: si a diferentieriigranimii"; in mintea cititorului depot da nastere unei idei preconcepute

Impotriva unei misuri care, caatare, merita sa fie aprobati dintoad inima. Tar daci vreti si landaceste cuvinte, atunci completati-le,explicati (fie micar intr-o noti) ceIntelegeti prin ele. Rog a se punela vot.

Mai departe: ce inseamni ferestecomparativ? Cuvintul comparativ"nu e potrivit aid.

Ce fel de idee preconce-putä? in mintea cui ? de ce?

mare mister.

Foarte simplu. Asta in-seamna: fereste comparativ cusituatia actuala din Rusia (inu in comparatie, bunaoara,cu America).

4i in general: din moment ce este indeob§te recunoscutca paminturile ra§luite constituie unul dintre principaleleizvoare ale sistemului muncii in dij ma, iar acest sistem esteo rama§ità directa a iobagiei, care frineaza dezvoltarea capi-talismului, cum se poate pune la indoiala faptul cà restituireapaminturilor ra§luite va submina munca in dijma §i. va grabidezvoltarea social-economicl?" **

Plehano v. Tocmai de aceeanu e nevoie ca acest lucru si fiedernonstrat atit de amplu.

Concluzie pripita. Vezisfir§itul acestei pagini (55) §iinceputul celei urmatoare***.

Dupa cum judec eu, toate obiectiile «Impotriva parnIn-turilor rasluite» se incadreaza intr-unul sau altul din acestepatru puncte, iar majoritatea celor care au ridicat obiectii(inclusiv Martinov) au raspuns negativ la toate cele patru

* Vert volumul de fati, pag. 321. Nola red.*. IsreTi volumul de fart, pag. 322. Nota red.

*** V. I. Lenin se referi la Inceputul capitoltdul al VII-lea al articolului au(vezi volumul de fati, pag. 322).Na/a red.

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURI LA OBSERVATIME LUI PLEHANOV SI AKSELROD 429

intrebIri, considerind a revendicarea restituirii pAminturilorrà§luite este §i gre§ita din punct de vedere principial,inutila din punct de vedere politic, §i irealizabill din punctde vedere practic, i inconsecventi din punct de vederelogic" *.

Plehano v. Propun s e scosMartinov: prea mult este bagatpeste tot.

A ks elro d: Da, des Guten,tuba Martinov, mehr als zu viel**.P. A.

Vezi pag. 28 pe verso ***.Martinov a adus argu-

mente pe care le-au repetatfoarte multi dintre prieteniino§tri. Ar fi o mare lipsa detact s'a: l'asAm aceste argu-mente farà faspuns i sä nune referim la Martinov atuncichid el ataca fondul proble-mei.

4i flU ne vom contrazice de loc dad in urmAtoarea peri-oadl istorick cind vor dispArea particularitatile acestei

conjuncturi » social-politice, cind tafanirnea, sä spunem,se va multumi cu pomeni neinsemnate din partea unei partiinfime dintre proprietari i « va incepe sà mirlie » hogritaimpotriva proletariatului, dad vom scoate atunci din pro-gramul nostru lupta impotriva rAml§itelor iobagiei. Atunci,probabil, va trebui s scoatem din program §i lupta impo-triva absolutismului, pentru d in nici un caz nu se poatepresupune d tAranimea se va elibera de cel mai respingAtormai greu jug iobagist inainte de a exista libertate politica"****.

Plehanov. Propunsdsercoaldpasajul care incepe cu cuvintele:Si nu ne vom contrazice" si seterming cu: de a exista libertatepolitica", care, in loc rd Mtdrearcd,rldbefte caracterul convingátor alpasajului precedent.

Akselro d. Sint pentru. P. A.

Nu e cazul ca aceste cuvin-te sä fie scoase, ele fiinddictate de o prudenta nece-sard. Altfel mai tirziu amputea s fim cu usurintimvinuiti de imprudentl.

Vezi volumul de fati, nag. 322. Nota red.** Da, si de prea mult bine, adia de Martinov, si se apleaci. Noia grad.

** Este vorba de rispunsul lui V. I. Lenin la observatia lui G. V. Plehanovde ia pag. 424 din volumul de Iasi. Nota red.

oo.a Vezi volumul de &II, pag. 324. Nora red.

o

si

www.dacoromanica.ro

430 V. I. LENIN

Ni se va obiecta: « oricit de greu ar ceda gospodariabazata pe munca in dij ma asaltului capitalismului, ea totu§i iicedeaza, ba mai mult: ea este condamnata la disparitie totala;marea gospodarie bazata pe munca in dijma cedeaza §i vaceda locul in mod nemijlocit marii gospodarii capitaliste. VoiInsa vreti sa grabiti procesul de lichidare a iobagiei printr-omasura care in fond inseamnal fdrimitarea (de§i partiala, dartotu§i farimitare) marii gospodarii. Oare prin aceasta nusacrificati interesele viitorului de dragul intereselor prezentu-lui ? Pentru o posibilitate problematica de rdscoala a tarani-lor impotriva iobagiei intr-un viitor apropiat, voi creaci greu-tati in calea rdscoalei proletariatului de la sate impotriva capi-talismului intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat 1».

Acest rationament, oricit de convingator ar parea laprima vedere, pacatuie§te printr-o pronunpta. unilaterali-tate . . ." *

Plehano v. Chiar de la primavedere este foarte putin convingator.Are un asemenea iz de bucherismstupid, inch ar fi mai bine sa insi-aim dit mai putin asupra Iui: itieste rusine pentru social-democrati.E o ru§ine mai ales in momentul defata, cind taranii rusi re rdrcoald cumiile pentru a lichida vechile rin-duieli. Rog a se pune la vot propu-nerea de a se declara ca acest argu-ment este neconvingator chiar dela prima vedere.

Akselro d. Dupi parerea mea,trebuie scos complimentul ficutadversarilor a la Martinov. P. A.

Dupa parerea mea, e ri-dicol sa consideri acesta uncompliment facut adver-sarilor" (este gresit §i dinpunct de vedere faptic, deoa-rece acest argument a fostrepetat in scrisorile unoradintre cei mai apropiati pri-eteni ai Iskrei") cind sintcombatuti. Iar othrile pe carele aduce adversarilor autorulobservapilor nu au nici unrost.

.aceasta nu ar putea sa nu alba cea mai profunda influentäasupra spiritului de protest §i de lupta independenta inrindurile intregii populatii muncitoare de la sate" **.

Plehano v. Ce inseamni luptaindependenta"?

Vezi Belgia in aprilie1902159. Va constitui un ras-puns la aceasta intrebaregrea".

* Vezi vulumul de fatk Pag. 325. Nota rod** Ibid.

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURI LA ORSERVATITLE LUT PLEHANOV ST AKSELROD 431

pentru a inlesni in viitor muncitorilor agricolisemimuncitorilor agricoli de la noi trecerea la socialism,este foarte important ca partidul socialist sä inceapà chiararum « sa apere» mica tkrInime, facind pentru ea « tot ce-istà in putinta», lark a renunta sà participe la rezolvareaproblemelor « strkine» (neproletare), spinoase i incurcate,deprinzind intreaga mask muncitoare i exploatatà sa vadàin el pe conducktorul i reprezentantul &du" *.

Plehano v. Pentru ce cuvin-tele tot ce-i sti in putind" sintpuse intre semnele citãrii (ghili-mele")? Nu e clar. Totodad, pro-blema situatiei semirramcitoriloragricoli" nu este de loc strtini deproletariat. Este cit se poate denepolitic si folose§ti astazi acestcuvint, fie chiar i intre ghilimele.

Nu este chiar atit de greude inteles ci fiecare ii aremaniera lui de a folosi ghi-limelele. Sau autorul obser-vatiilor ar vrea sd pund/a v o t" i ghilimelele? Dinpartea lui te poti asteptasi la asta

Burghezia rusk' «a intirziat» cu sarcina care este propriu-zis a ei de a mktura toate rAmasitele vechiului regim,noi sintem cei care trebuie sl indreptlm aceastà lipsk, i ovom face atita timp cit ea nu va fi indreptatl, atita timpcit nu vom avea libertate politick, atita timp cit situatiatarknimii va alimenta nemultumirile din rindurile aproapeale intregii mase a societatii burgheze culte (asa cum vedemin Rusia), i nu vom alimenta in mase sentimentul de auto-multumire conservatoare privitor la « indestructibilitatea»celui mai puternic, chipurile, reazem impotriva socialismu-lui (asa cum vedem in Apus, unde automultumirea desprecare am vorbit se observd la toate partidele ordinii, incepindcu agrarienii i conservatorii pur sang **, continuind cuburghezii liberali i liberii cugefatori i terminind chiar. . . .sk nu le fie cu supIrare domnilor Cernovi i celor de la« Vestnik Russkoi Revoliutii I . . . », terminind chiar cu« criticii » la modi ai « marxismului» In problema a-grara)" ***.

* Vezi volumul de fattl, pag. 326. Nola red.pur

Vezi volumulsinge. Nom !rad.

.." de fail, pag. 327. Nola red

I

www.dacoromanica.ro

432 V. I. LENIN

Plehanov. Sfatuiesc In modinsistent si se scoati cuvintele:Vestnik Russkoi Revoliutii". Ala-turi de de se afl1 numele lui Cernov,ci putem fi invinuiti de a fi fAcuto apropiere imprudentl, o aluzie,daal nu chiar de a fi divulgat unpseudonirn. Acest lucru trebuieevitat cu orice pret.

Sint de acord, dar prefersa, scot Cernov".

Altceva este nationalizarea pamintului. Aceasta revendi-care (dacà este inteleasa in sensul burghez, si nu socialist)intr-adevar «merge mai departe » de revendicarea restituiriipaminturilor ra§luite, §i in principiu noi sintem intru totulde acord cu aceasta revendicare. Intr-un anumit momentrevolutionar nu ne vom da in laturi, bineinteles, de a formulaaceastä revendicare" *.

Pleha no v. Ma raliez Intrutotul la aceast1 observatie 150 . Toc-mai aid e intregui miet" al pro-blemei.

A k selr o d. Nu prea Inteleg:mai sus, dv. ad definit admirabilcaracterul social-revoludonar al pro-gramului agrar; in afari de aceasta,ci ca o lozinca a rdscoalei nationali-zarea pimintului este astazi o reven-dicare antirevolutionari. La propu-nerea lui Berg ml raliez §i eu.

Pacat numai a cel carese raliazi" a uitat ca ob-servatia se referea la un ar-ticol necorectat. Putina aten-tie 1-ar fi scutit de aceastägre§ealä amuzanta.

Dar noi intocmim actualul nostru program nu numai §i.chiar nu atit pentru o epoca de insurectie revolutionara, citpentru o epoci de sclavie politica, pentru epoca premergä-toare libertatii politice. Iar intr-o astfel de epoca revendicareanationalizarii pamintului exprimä mule' mai slab sarcinileimediate ale mi§carii democratice in sensul luptei impo-triva iobagiei" **.

Plehano v. Mai Inainte s-aspus tocmai ca programul nostruagrar este un program social-revo-lu tionar.

Vezi volumul de fati, pag. 329. Nota red." Ibid.

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURT LA OBSF.RVATIILE LUT PLET-TANOV ST AKSELROD 433

Nationalizarea pamintului Intr-unstat politienesc ar insemna o noul,o colosala rnirire a acestui stat.De aceea nu ne este permis siformullm astfel: exprimi multmai slab" etc. 0 mlsuri este reaolu-fionard, iar cealalti reactionard.

Akselrod. Propunerea luiPlehanoy coincide cu sensul obser-vatiilor lui Berg ai al observatiel&cute de mine la pagina precedenti.

Nu-i adevarat. Nu intot-deauna §i nu orice nationa-lizare este react.ionarl".Aceasta inseamnA a saripeste cal".

Dad: autorii observatiilornu vor vrea nid chiar laa do ua citire a articoluluisa-si dea osteneala for-muleze precis indreptarile(desi aceastä cerintl a fostadoptatä in mod exprescomunicatà tuturor), tergi-versArile prin punerea la vota refacerii" in general (sidupl aceea a textului in-dreparilor??) vor fi farasfirsit. N-ar fi räu dacäv-ati teme mai putin defaptul cl autorul care setn-neazI articolul se exprima infelul sau.

Iatä de ce socotim noi ca, in cadrul orinduirii socialeactuale, maximul programului nostru agrar nu trebuie sämeargI mai departe de revizuirea democraticl a reformeitArAnesti. Revendicarea nationalizàrii plmintului, fiind Iñtrutotul justa din punct de vedere principial i intru totul po-trivitá in anumite momente, nu este oportuni din punct devedere politic in momentul actual" *.

Plehanov. Md raliet laobser-vatia lui Berg 01. Dar propun caindreptarea si fie formulati in

Vezi pag. 75 pe verso **

Vezi volumul de fati, pag. 330. Nola red.** Este sorbs de rispunsul lui V. I. Lenin la observatia lui G. V. Pleluno de

Is lug. 432 din volumul de &O.Nem red.

28 Vol. 6

sà-si

si

www.dacoromanica.ro

434 V. I. LENIN

felul urmItor: Intr-un stat politic-nesc, nationalkarea pimintului estediunatoare, pe cItA vreme intr-unstat constitutional, ea se va integraea o parte in revendicarea nationali-zarii tuturor mijloacelor de productie.Rog sd se pund la rot.

Akselro d. Mra1iezIaaceastäobservatie. P. A.

O astfel de compozitie a tribunalelor ar asigura §icaracterul lor democratic, §i exprimarea liberl a diferitelorinterese de clasä ale diferitelor paturi ale populatiei" *.

Plehano v. Stilul acestei frazeeste groaznic. Rog si se puni la votpropunerea de a fi corectat.

Akselrod. In ce fel?

Groaznica" conceptie des-pre jocul de-a votarea" 1Nu mai avem aka treaba defacut 1

. se tie a in satul nostru arendarea are adeseoriun caracter mai mult iobagist decit burghez, iar arenda repre-zinta mai mult renta <<In bani » (adicl rend feudala transfor-niata) decit renta capitalista (adica un surplus la profitulintreprinzatorului). Reducerea arenzii ar contribui, prinurmare, direct la inlocuirea formelor iobagiste ale economieiprin forme capitaliste" **.

Plehano v. Autorul a fagi-duit ea nu va vorbi despre feuda-lismul rus (vezi mai sus), dar nu9i-a tinut figaduiala. Picat. Rogsd se pund la vot propunerea de a seInlitura aid cuvintul feudald (renta).

Nu-i adevarat. Tocmai càacela care se va uita mai sus"va vedea a autorul nu afagaduit" a§a ceva. i, dinmoment ce autorul a facutinadins rezerva ca aceastanu este parerea generala, §icanelesint aid cu totul lipsite detact.

De aceea chiar i absolutismul este nevoit sa creezedin ce in ce mai des un « fond » special (cu totul mizer,bineinteles, din care partea cea mai insemnata nu era intre-

Vezi volumul de fati, Pag. 332. Nota red." Vezi volumul de fall, Pag. 333. No/a red.

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURI LA OBSERVATIILE LUI PLEHANOV $1 AKSELROD 436

buintata in folosul infometatilor, ci era sustrasa de delapi-datori i birocrati) « fondul pentru nevoile culturalede binefacere ale ob§tilor sate§ti ». Este firesc ca i noisa cerem, printre alte transforrnari democratice, creareaunui astfel de fond. Nu cred ca cineva sa aiba de facut vreoobiectie impotriva acestui lucru" *.

Plehano v. Acest pasaj inlegitura cu absolutismul" este sitse poate de nerentit. i intrucit nepoate servi noui absolutismul dreptexemplu? Ca si cum noi n-amputea face o propunere fir% si neluim dupi el.

Restituirea cAtre tarani trebuiesA fie motivad prin faptul Ca ea arfi o mAsuri revolutionara, ce arinlAtura o nedreplate" care nunumai ca este vie in memoria tuturor,dar a i contribuit in mare mAsurila ruinarea piranimii ruse (comp.Martinov).

P. S. Cind emigrantii francezi aucerut mifiardul lor (in timpul restau-ratiei) 162, ei n-au vorbit de bine-facere. Ei intelegeau mai bine impor-tanta luptei de clasi.

Rog si se puni la vot propunereade a se reface in mod radical acestpasaj.

A k selro d. Comp. observatialui Plehanov la pag. 90 163. Ciriti cuatentie observatfile de fatA si obser-vatia aceea i dv. singur yeti fide acord cu ele. P. A.

Este u n fap t cl chiarabsolutismul este nevoit

sä inceapa o activitate debinefacere (mizera), i teamade a te referi la acest lucrueste destul de ciudatä. Iara considera ca 1-am luatdrept exemplu" este o nas-cocire de prost gust" a unuiom care dore§te sà faca §icane.

,Dar acest tribut nu poate fi restituit intregime ni seoblecteaza. Acest lucru este just (aia clita 1111 pOt fi resti-hdle in intregime nici paminturile räfluiter ** .

P1 eha no v. De ce nu pot firestituite in intregime pAminturilerAsluite? Despre acest lucru nu sespune nimic in program.

Atrag atentia tuturor asupra fap-

28.

Absolut gre§it. Adaosullui Lenin nu schimbi i nicinu poate schimba in arti-colul sau sensul celor spuse

Vezi volumul de fati, pag. 334. Nota red.** Vezi volumul de fask pag. 335. Nota red.

§i

fi

in

www.dacoromanica.ro

436 V. I. LENIN

tului cl aid a fost schimbat sensulparagrafului adoptat de noi.

Akselro ci. Pentru ce limitaçiatenuati prin acest adaos o hod-

tire

in program. Autorul obser-vatlilor a uitat adevarul ele-mentar ca trebuie apli-cata legea, si nu expunereade motive a legii".

De fapt, se Intelege, desfiintarea raspunderii solidare(cit priveste aceasta reforma, s-ar putea ca d-1 Witte s-oinfaptuiasci Inca inainte de revolutie), desfiintarea imparpriiIn stand sociale, libertatea de deplasare i libertatea pentrufiecare titan de a dispune de pamintul sau vor duce adesfiintarea inevitabila i rapida a poverii fiscale-iobagistepe care o constituie, in proportie de trei sferturi, obsteataräneasca de astazi. Dar un astfel de rezultat nu va facedecit sa demonstreze justetea conceptiilor noastre cu privirela obste, va dovedi ca ea este incompatibila cu intreagadezvoltare social-economica a capitalismului" *.

Plehano v. In momentul defail se vorbe§te despre desfiintareael. De aceea pasajul care se referala aceasti chestiune trebuie schimbat.

In loc de capitalismului" propunal se punk aid: cu intreaga dezvol-tare social-economick a timpuluinostru. Motirarea: prin aceasta se vaevita critics demagogici" cu carevor veni apirAtorii

De aceea" n-are absolutnici un rost. Se vorbeste"de multa vreme, i chiardacii se va ajunge la fapte;tot nu trebuie schimbatnimic.

Consider ca aceasta tearnade demagogie" este cu totulnejustificata, deoarece acestidomni oricind pot veni cuo critica" la fel de proasai".

La aceasta vom raspunde: din formularea noastra nureiese Inca dreptul fiecarui Oran de a cere neaparat separareapamintului intr-o parcelä aparte. Din formularea noastrareiese numai libertatea de a-si vinde parnintul, farl ca acesteilibertati sä i se opunä dreptul de prioritate al membrilorobstii la cumpararea pamintului care se vinde" **.

Plehano v. Ma raliez Intrutotul la aceasti observatie 164 sipropun a fie pug la vot.

Akselro d. Pentru.

Ma raliez" la o obser-vape care se feferea la unpasaj scos?? 1 1?? Buna pro-

VeziVeal

volumulvolumul

de FAO, pag. 336. NoteNola

red.red .** de feta, pag. 337.

principiali?

'

obutii.

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURI LA OBSERVATTILE LUT PLEHANOV I AKSELROD 437

punere pentru a fi pug lavot".

O asernenea obiectie ar fi fost neintemeiata. Revenclicarilenoastre flu desfiinteaza asociatia tovaraseasel, ci, dimpotriva,in locul puterii arhaice (de facto semiiobage) a obstii asuprataranului, ereeazi puterea asociatiei tovarasesti modernsasupra membrilor care intra de bunavoie in ea. In special,bunaoara, formularea noastra nu vine in contradictie nicicu revendicarea de a se recunoaste in anumite conditiidreptul de prioritate al membrilor obstii la cumparareapamintului pe care-I vinde un coleg de-al lor".

Plehano v. Nu sint de acordcu asta. Acest drept n-ar face decitca valoarea pAminturilor tArine§tisA scadA.

at despre rAspunderea solidarl,In parte a §i fost desfiintatA, hirIn parte va fi desfiintata azi, Milnede d-1 Witte.

0 contradiclie. Nu Inte1eg: pe deo parte, intru de bundvoie in asociatiatovArAleascA i ies de bundvoie din ea.lar pe de aka parte ol4tea aredreptul de prioritate la cumparareapAmintului meu. Aici este o contra-dicfie.

Autorul observatillor in-trece masura in ura lui impo-triva obstii. Aid trebuie safii cit se poate de prudentpentru a nu te pomeni (cumi se intimpla autorului obser-vatiilor) in bratele d-lorSkvortovi & Co. In anumitecondifii este posibil ca dreptulde prioritate la curnparareapamintului sa nu scada, cisa ridice valoarea acestuia.Eu intentionat m exprirnintr-o forma mai generala0 mai Iarga, iar autorul ob-servatiilor degeaba se gra-beste sä taie nodul gordian.Prin negarea" imprudenta' aobstii (ca asociafie tovara)reas-cd) putem lesne sa compromi-tenn toata bunatatea" noas-tra fata de tarani. Doar ob-stea este legata si de modulobisnuit de afevre a popu-latiei taranesti etc., si nurnaialde A. Skvortov in proiectelelor modifier acest lucru

www.dacoromanica.ro

438 V. I. LENIN

dintr-o singura trasatura decondei.

Pentru a netezi drumul liberei dezvoltari a lutotei declasa la sate trebuie sa fie inlaturate toate rama§itele rmduie-lilor iobagiste, care acoperci acurn germenii antagonismelorcapitaliste din rindurile populatiei rurale 0 nu le permitsá se dezvolte" *.

Plehano v. Pentru prima oat%vitcl cá cuvintul antagonism estefolosit la plural.

Autorul observatiilor sein§ala dad. crede cà nu maiexista nimic pe care 1-arputea vedea pentru primaoara.

*

Din observatiile autorului observatiilor" reies cum nuse poate mai limpede numai urmatoarele. 'Jack' el §i-a propusca scop sa faca in a§a fel incit sa fie imposibila cola-borarea in cadrul redactiei a tovara§ilor care nu sint de acordcu el, fie 0 in problemele lipsite de importanta, se poatespune ca inainteaza foarte repede i sigur spre acest nobilscop. Dar tot el sa trag i consecintele dacl i§i va atingescopul.

(1) Observatiile sint scrise atit de neglijent, incit nicinu s-a confruntat vechiul text, a§a cum era inainte de in-dreptare, cu ceea ce a devenit dupl aceea.

(2) Lista cu Indreptarile a fost pur i simplu aruncatillNu te-ncontra cu mine".

(3) Aproape la nici una din modifi cdrile propusede autorul observatiilor, el nu a prezentat o fortnulare asa contrar condipei precise, care fusese adop-tata din necesitatea de a se evita tergiversari inadmisibile.

(4) Tonul observatiilor este intentionat jignitor. Dad§i eu voi analiza" pe acelasi ton articolul lui Plehanovin legatura cu programul (adica tocmai articolul"lui personal, §i nu un proiect de declaratie comunl, de pro-gram comun etc.), aceasta ar insemna sfir§itul imediat alcolaborarii noastre. i pun la vot": se poate oare permite

Vezi volumul de fati, pag. 338. Nota red

*

www.dacoromanica.ro

RASPUNSURI LA OBSERVATIIIE LUI PLEFIANOV $I-AKSFLROD 439

unor membri ai redactiei st provoace pe alci membri ai eila acest lucru?

(5) Tendinta de a interveni prin vo t are pinä §i inmodul de a se exprima al membrilor redactiei constituieo culme a lipsei de tact.

Autorul observatiilor imi amintwe de vizitiul care credepentru a mina bine caii, trebuie sa tragi hâturile cit mai

des §i cit mai tare. Eu nu sint, desigur, decit ununul dintre cai, vizitiul fiind Plehanov, dar vezi ca.' se intimplica i calul cel mai tinut in friu s trinteascä pe vizitiul pestemIsurä de zelos.

So* h 1 (14) mai 1902Pishlical pentra prima yard In 1925,

la Cdegeri din Lenin", vol. IIIS. aping. AO mama*

cI,cal",

www.dacoromanica.ro

441

ANEXE

www.dacoromanica.ro

442

CATRE DIRECTORUL MUZEULUI BRITANIC

1

Sir,I beg to apply for a ticket of admission to the Reading

Room of the British Museum. I came from Russia in orderto study the land question. I enclose the reference letterof Mr. Mitchell.

Believe me, Sir, to be Yours faithfully

April 21. 1902.

30. Holford Square.Pentonville. W. C.

Jacob Richter

To the Director of the British Museum.

230. Holford Square.Pentonville. W. C.

4 332Sir,In addition to my letter and with reference to Your

information N 4 332 I enclose the new recommendationof Mr. Mitchell.

24 April 1902.

Pablirat pentra prima card In 1957,In nada

Inmerannaia Literature /W. 4

Yours faithfullyJacob Richter

S. liklrefIe dupe' mamma*

www.dacoromanica.ro

443

CAME DIRECTORUL MUZEULUI BRITANIC

30. Holford Square.Pentonville. W. C.

Sir 1Ma adresez Dv. cu ruga'mintea de a-mi elibera un permis

de intrare In sala de lecturà a Muzeului britanic. Am sositdin Rusia pentru a studia problema agrarã. AlAtur o scri-soare de recomandare din partea d-lui Mitchell.

Primiti asigurarea profundului meu respect, sir,Jacob Richter

Aprilie 21.1902

atre Directorul Muzeului britanic

2

4 332Sir 1Ca urmare la scrisoarea mea §i

Dv. nr. 4 332, vá prezint o nouàMitchell.

24 aprilie 1902

Public:a pentrx prima cord In 1957,In rerata

Inartrannaia Literaiura" ter. 4

30. Holford SquarePentonville. W. C.

ca raspuns la in§dintarearecomandatie din partea

Cu respect,Jacob Richter

Se kix1reete (boa man:aerieTraducers din limba englevi

d-lui

www.dacoromanica.ro

445-

LISTA LUCRARILOR LUIV. I. LENIN

CARE N-AU FOST GASITE

ADNOTARI

INDICI

DATE DINVIATA 1 ACTIVITATEA LUI

V. I. LENIN

www.dacoromanica.ro

447

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENINDIN IANUARIEAUGUST 1902

CARE N-AU FOST GASITE PINA IN PREZENT

SCRISORI CATRE FAMILIE

Despre scrisorile adresate de V. I. Lenin mamei sale, M. A. Ulianova,si surorii sale A. I. Ulianova-Elizarova, care pinl in prezent nu au fostgasite, se vie din scrisorile lui cltre M. A. Ulianova din 13 (26) februarie,20 martie (2 aprilie), 25 aprilie (8 mai) si 25 mai (7 iunie) 1902 (veziV. I. Lenin, Opera, vol. 37, Editura politica, 1958, pag. 286, 290, 293 si295), prccum i dintr-un raport al agentului ohranei A. Garting din 31 martie(13 aprilie) 1902 (Arhiva istorica centrall de stat din Moscova).

SCRISOARE CATRE ORGANIZATIA DIN RUSIA A ZIARULUIISKRA"

Mai &zit, cle 30 ianuarie (12 februarie) 1.902

A fost scrisl in leglturl cu constituirea organizatiei din Rusia a Iskrei",la consfltuirea iskrivilor de la Samara, care a avut loc la sfirsitul lunii ianuarie1902. Un fragment din aceasta scrisoare este citat in raportul organizatieiIskra" prezentat Congresului al II-lea al P.M.S.D.R. Initiativa voastriscria Lenin ne-a bucurat grozav de mult. Ura I Asa si trebuia I porniti-ocu mai multi indciznealäl i activati mai independent, cu mai multi. initia-tivi voi sinteti primii care ati inceput cu atita curaj, deci si in continuareva merge bine I" (Rapoartele comitetelor social-democrate prezentateCongresului al II-lea al P.M.S.D.R.", MoscovaLeningrad, 1930, pag. 41)

SCRISOARE CATRE L. I. GOLDMANdoua jumeltate a lunii februarie Inceputul lunii triadic 1902

ScrisA lui L. I. Goldman, organizatorul tipografiei din Rusia (Chi1iniu)a ziarului Iskra", in legatura cu descinderile i aresdrile in masi efectuateIn rindurile social-democratilor din Kiev in noaptea spre 9 (22) februarie1902. Am scris la Munchen despre olden si am cerut sä ni se dea indicatiica sl vim ce avem de flout, precum si legituri cu tovarlsii care au scapat,

www.dacoromanica.ro

448 LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU POST GASITE

lar eu am plecat la Kiev... ti aminteste Goldman. Curind dup5.Inapoierea mea la ChisinAu s-a primit din partea lui Lenin o scrisoare i manus-crisul unei brosuri voluminoase pentru tipar. Lenin ne recomanda si nu/ntreprindem nimic i ne anunta Ca redactia ne va pune in legatura cu « ceidin Samara » *, Ca nu ne trimite nici o adresà, pentru cli «cei din Samara*vor veni la noi..." (L. I. Goldman. Organizatia i tipografia din Rusia atiarului Iskra* (Din amintiri personale)". Moscova, 1928, pag. 39).

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOV

Inainte de 16 (29) martie 1902

Scrisoarea lui V. I. Lenin se refetea, se pare, la planurile in legaturl cumutarea redactiei ziarului Iskra" de la Munchen la Londra. ,Am primitchiar scum scrisoarea d-tale Ii scria la 16 (29) martic 1902 Potresov luiLenin. Bineintcles, dacd trebuie sd aleg Intre Geneva fi Londra, fdrd doarpools cd o voi alege pc arearta din urmd. Singura nenorocire este depirtarea...Dar ati chibzuit bine cind açi ajuns la concluzia ca Bruxelles-ul nu prezintisiguranta?" (Culegeri din Lenin", vol. III, 1925, pag. 288).

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOV

24 martie (6 aprilie) 1902

La 26 martie (8 aprilic) 1902, Potresov ti scria lui V. I. Lenin. Chiarscum am primit scrisoarea d-tale din 6... Din scrisoarea lui G.V. vad ci eInfuriat la culme si incepe si aibi tendinte separatiste... Scrisoarea d-tale deastazi rn-a fa'cut si-mi pierd complet echilibrul noi trebuie sa ne

poftim iarái diese alte Geschichte, care amine tot neu 1**" (Culegeri dinLenin", vol. IV, 1925, pag. 96 si 97).

SCRISOARE CATRE N. A. ALEKSEEV!mints de 30 martie (12 aprilie) 1902

In martie 1902, social-democratul rus N. A. Aleksecv, care locuia peatunci la Londra, a fost instiintat a in scurt timp redactia ziarului Iskra"se muta la Londra. Despre acelasi lucru mi-a scris si V. I. Ulianov, pe carepini atunci nu-I cunoscusem personal Ii aminteste el. Vladimir HidImi scria cli pe adresa mea vor veni scrisori pentru un oarecare Jacob Richter

ca aceste scrisori vor fi pentru el" (N. A. Alekseev. V. I. Lenin la Londra(1902-1903)". In cartea: Atnintiri despre Vladimir Rid Lenin", partea 1.E.S.P.L.P. 1957, pag. 259).

* eel din Samara" biroul organizatiei din Ruda a Ultra (G. M. viZ. P. Krjijanovski i altii), care se a& i2 Samara. Nota red.

**aceasta istorie veche care amine tot mull Noia rd.

fi

imam,ai

si

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCRARILOR LUI V. L LENIN CARE N-AU FOST GASITE 449

DOUA SCRISOIU CATRE I. 0. MARTOV

Nu mai drziu de 30 marlie (12 aprilie) 1902

'Daci Berg se afli la d-ta, roag1-1 si-mi scrie citeva cuvinte in legituricu planurile sale... ii scria V. I. Lenin lui P. B. Akselrod la 5 (18) aprilie1902. i principalul: dad a primit cele doui scrisori pe care i le-am expediatsimbiti (12) dimineata prin pova ora.,eneasci" (Culegeri din Lenin",vol. III, 1925, pag. 406).

LISTA CU /NDREPTARI LA ARTICOLUL PROGRAMUL AGRARAL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE"

lntre 10 ,ri 20 aprilie (23 aprilie fi 3 mai) 1902

Dupi cum reiese din Raspunsuri la observatiile lui Plehanov §i Akselrodin legituri cu articolul « Programul agrar al social-democratiei ruseV. I. Lenin a trimis impreuni cu manuscrisul articolului, trimis la 20 aprilie(3 mai) 1902 lui P. B. Akselrod ci G. V. Plehanov pentru o a doua citire, olisti de indreptiri (vezi volumul de fati, pag. 438-439).

SCRISOARE PENTRU K."

Inainte de 20 aprilie (3 mai) 1902

La 20 aprifie (3 mai ) 1902, V. I. Lenin i-a scris lui P. B. Akselrod: DragiP. B. I Zilele trecute ti-am trimis o « scrisoare pentru K.», fina si adaug unrind pentru d-ta, pentru ca cram extrem de ocupat" (Opere, vol. 34,E.S.P.L.P. 1958, pag. 84).

SCRISOARE CATRE G. D. LEITEIZEN

21 aprilie (4 mai) 1902

La 22 aprilie (5 mai) 1902, V. I. Lenin i-a comunicat lui G. D. Leiteizenca in ajun i-a expediat la Paris o scrisoare foarte importanti pc adresa: 130Mont Parnasse 130 §i 1-a rugat si dud la indeplinire insarcinarea urgentidespre care este vorba in aceasti scrisoare (Arhiva Institutului de marxism-leninism de pe lingi C.C. al P.C.U.S.).

SCRISORI CATRE V. V. KOJEVNIKOVAAprilie-innie 1902

Plecind la Londra, scrie In amintirile sale V. V. Kojevnikova, ,,VladimirIlici mi-a dat Insircinarea sa scot la Munchen citeva numere din u Iskra »ca sa nu se produci o intrerupere in aparitia ziarului pini cind va fi organizati

29 vol. 6

--

www.dacoromanica.ro

460 LISTA LUCRXRILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE

tipografia la Londra. Pentru aceasti muncii am fost land numai eu la Win-chen... Ii scriam lui Vladimir llici despre toate greutatile de care ma loveam.

el imi raspundea punctual in ficcare zi la fiecare problerni in parte; aproapecu fiecare posta sositi de la Londra, adica adeseori de 4 ori pe zi, primeamindicatii de la el. Rispunsurile erau precise, limpezi, in toad aceasti perioada(citeva luni) Vladimir Bid n-a lint nici o intrebare Fara rispuns... Nuvoi uita o mica intimplare survenita in legatura cu numarul din aprilie 1902al 4C Iskreis... Numirul este gata tiparit, trimit primcle exemplare 1ui Vla-dimir Ilici si-1 intreb cum il &este. Vladimir Biel imi raspunde: 4 Numiruleste admirabil, se vede mina corectorului*, apoi imi rispunde la o sumedeniede intrebäri in legatura cu celilalt numir si cu diverse probleme, iar ca P.S.adauga: « Numai ca nu se scrie Aprela" a" (V. Kojevnikova. Din perioadavechii « Iskre» (1901-1902)". Proletarskaia Revoliutiia", 1924, nr. 3,pag. 136 0 137).

SCRISORI CATRE A. M. KALMIKOVAAprilie-iulie 1902

In serisorile adresate lui V. I. Lenin si N. K. Krupskaia la 22 aprilie(5 mai), 29 aprilie (12 mai) si 12 (25) iulie 1902, A. M. Kalmikova ii instiintaa a primit scrisori de la ei (Arhiva Institutului de marxism-leninism de pclingi C.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOV

1 (14) mai 1902

Scrisoarea a fost scrisa, dupi cum se vede, in legatura cu primirea decitre V. I. Lenin a observatiilor lui G. V. Plehanov si P. B. Akselrod laarticolul sau Programul agrar al social-democratiei ruse" . La 3 (16) mai1902 Potresov ii scria lui Lenin: Am primit chiar acum scrisoarea d-taledin 14, dar articolul nu mi-a parvenit Inca. Il wept cu nerabdare" (ArhivaInstitutului de marxism-leninism de pe lingi C.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOVInainte de 26 mai (8 iunie) 1902

La 26 mai (8 iunie) 1902, A. N. Potresov ii scria lui V. I. Lenin: AmIntirziat cu rispunsul la scrisoarea d-tale, VI. II., si te rog si ma kill: amavut o perioada In care nu cram in stare si scriu nici macar o scrisoare calumea..." (Culegeri din Lenin", vol. IV, 1925, pag. 104).

coma e ,..Aprelea' ... apilk. Neta trod.

Si

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE Oa

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOV

Nu mai ttrziu de 1 (14) iunie 1902

Aceasta scrisoare in legAtud cu unele divergence serioase ivite in redactitziarului Iskra" si a revistei Zarea" a fost trimisa de V. I. Lenin prinL. I. Akselrod-Ortodox, careia el ii scria la 1 (14) iunie 1902: Mu lt stimataL.I. 1 Fiti buna si transmiteti sau expediati lui Arseniev (L. Gr). scrisoareaalaturata" (Culegeri din Lenin", vol. XI, 1931, pag. 334).

in scrisoarea de rispuns (16 iunie 1902) Potresov ii comunica hii Lenin:Am primit chiar acum scrisoarea d-tale. Eu propun urmitoarele: sa setrimid in numele nostru, al celor trei redactori, sin ultimatum sau articolulmerge fari modificari, rezerve si obiectii din partea hii Plehanov, sau sifie sistata tiparirea acestui numar al revistei « Zarea s, si noi sA punem pro-blems sckiunii, a despartirii. Daca procedam in felul acesta, este si mai rational,si ni se pot aduce mai putine obiectii din punct de vedere formal decit dadam face o obstructie la articolul lui Plehanov asa cum propui d-ta" (Culegeridin Lenin", vol. IV, 1925, pag. 118).

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOV

lnainte de 5 (18) iunie 1902

/ntr-o scrisoare adresad lui V. I. Lenin la 6 (19) iunie 1902, A. N. Potresovli scria: Imi place foarte mult proiecrul d-tale, Vladimir Ilici, si 11 accept.In acest sens li scriu si lui I. 0-ci, care degeaba se teme sa ia asupra lui odium,unei rupturi". Ceea ce propui d-ta mi se pare lucrul cel mai practic. Prat mult,de pierdut nu avem: cu «Zarea a, oricum, lucrurile nu prea mergeau, iarscum, cel putin, va prospera c lskra »" (Culegeri din Lenin", vol. IV, 1925,,pag. 122).

DOUA SCRISORI CATRE I. 0. MARTOVNu mai Iltzitt de_5 (18) iunie 1902

Despre aceste scrisori se stie dintr-o scrisoare a lui A. N. Potresov din8 (21) iunie 1902 adresata lui V. I. Lenin: Am primit chiar acum scrisoaread-tale cu data de 18. De asemenea am primit si una din scrisorile d-talecatre lulii (cu proiectul), cealaltA deocamdad nu mi-a parvenit" Culegeridin Lenin", vol. IV, 1925, pag. 127).

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOV

5 (18) Untie 1902

Atn primit chiar acum scrisoarea d-tale din 18... scria A. N. Potresovla 8 (21) iunie 1902. Dupa cum ti-am mai scris, stilt cu totul de acordcsproiectul d-tale; intr-adevar, solutia propusa de d-ta este mai buna &tit

rispunderea neplkuti pent= zupturi. Nola trad.www.dacoromanica.ro

462 LISTA LUCRARILOR LUI V. L LENIN CARE N-AU FOST GASITE

ultimatumul propus de mine. Ii vom lisa « Zarea» lui Plehanuv... Aiperfecti dreptate in ceea ce priveste lipsurile de care sufert « Zarea», faptuldi este uimitor de greoaie i al mai curind se poate spune a este intocrnitiIn mod mecanic decit ca este redactath etc. Cit despre solutia propust de

st inrgim «Iskra» i st scoatem brosuri, este cea mai bunt pe care amputea-o gAsi" (Culegeri din Lenin", vol. IV, 1925, pag. 127).

SCRISOARE CATRE A. N. POTRESOV

2 (21) iunie 1902

Am primit chiar acum scrisoarea d-tale din 21. Sper st scriu mlineScrisoarea de care vorbesti" Ii scria A. N. Potresov lui V. I. Lenin la.10 (23) iunie 1902 (Culegeri din Lenin", vol. IV, 1925, pag. 131).

SCRISOARE CATRE P. B. AKSELROD

!wink de 9 (22) iunie 1902

In aceasti scrisoare, dupt cum se vede, V. I. Lenin 1-a rugat pe P. B.Akselrod st-i comunice dad exista posibilitatea si se organizeze la Berlintinerea referatului säu. Raspunzind lui V. I. Lenin la 10 (23) iunie, acesta Iistria: Ieri am primit scrisoarea d-tale, dragi V. I.... Dupt parerea mea,finerea referatului aid comporta o oarecare primejdie. Dupi unclepolitia locall intentioneazi st porneasca un atac impotriva rusilor i si maicurete Berlinul de cite unii din ei" (Arhiva Institutului de marxism-leninism.de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

REFERAT IMPOTRIVA ESERILOR TINUT LA PARIS,LA 0 ADUNARE A EMIGRANTILOR POLITICI RUSI

14 (27) iunie 1902

SCRISOARE CATRE I. 0. MARTOV!wink de 29 iunie (12 iulie) 1902

V. I. Lenin pomeneste despre aceastä scrisoare intr-o scrisoare adresatilui G. V. Plehanov la 29 iunie (12 iulie) 1902: Dupt pirerea mea, nu mai estecazul scum s ne aliem cu « unionistii»*: ei au o atitudine insolend i 1-« aujignit» profund pe Berg la Paris. Poate ca el iti va transmite scrisoarea mea,in care motivez aminuntit necesitatea de a fi seven i foarte precauti cu ei"(Culegeri din Lenin", vol. IV, 1925, pag. 139-140).

unionistii" membri ai Uniunii sodal-demoeratilor rusi" din striinttate.Nota red.

'd-ta,

indicii,

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCRARILOR LUI V. L LENIN CARE N-AU POST GASITE 453

SCRISOARE CATRE V. A. NOSKOV

Nu !mink de 3 (16) iulie 1902

,Am primit scrisorile Dv., V. I. §i L. G. scria V. A. Noskov luiV. I. Lenin O. L. G. Deutsch. Tntr-adevAr, este evident ca s-au adunattot felul de neintelegeri... Cit despre consfituirea de care am vorbit (Dv.scriti aceasta), ea este ConsfAtuirea tovati§ilor iskriiti din Rusia desprecare am discutat impreunä" (Arhiva Institutului de marxism-leninism de pelingi C.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE CATRE N. K. KRUPSKAIA

Inainte de 8 (21 iulie) 1902

La 8 (21) iulie 1902 N. K. Krupskaia ii scria lui A. N. Potresov: Volodeanu s-a inapoiat Inca, va mai sta vreo 10 zile, scrie el se intremeazi, ceea cenu e rAu, cad in ultima vreme s-a simtit foarte prost" (Miicarea social-demo-crati din Rusia". Materiale. Vol. I, Moscova-Leningrad, 1928, pag. 97).

SCRISOARE CATRE V. A. NOSKOVInainte de 20 ill& (2 august) 1902

Despre aceasta scrisoare se §tie dintr-o scrisoare a lui Noskov altre Lenindin 20 iulie (2 august) 1902 (Arhiva Institutului de marxism-leninism de pelingi C.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE CATRE F. I. $CEKOLD1NInainte de 22 iulie (4 august) 1902

Din scrisoarea lui V. I. Lenin clue V. A. Noskov datata 22 iulie (4 august)1902: DragA B. N. I Am primit ambele dumitale scrisori §i am fost foartebucuros si aflu §i si-mi dau seama din ele cl pretinsele « neintelegerb) nusint in realitate decit niite baloane de sdpun, a§a cum i-am §i scris Bucatarului *(i-am scris a slut convins de acest lucru)" (Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958,pag. 96).

SCRISOARE CATRE L. G. DEUTSCH g V. A. NOSKOVSfkritul lunii iulie Inceputul lunii august 1902

,Am sosit chiar scum de la L.G., unde am citit scrisoarea d-tale referitoarela mine §i, Inapoindu-ml la Zurich, am putut citi aproape aceea.gi scrisoareadresatA mie ii scria V. A. Noskov lui V. I. Lenin. Despre « problema

F. I. §cekoldin. Nola red.

www.dacoromanica.ro

464 LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU POST GASITE

extrem de conspirativi*, despre care d-ta a considerai absolut inutil si infor-mezi fie chiar si un singur om in plus* n-am comunicat... « Nu atiu ascrii d-ta, pe cine voi reusi si pun mina pentru Rusia, Intrucit cele citevaorase le-am stribatut In goana, cum se spune..." (Arhiva Institutului demarxism-leninism de pe lingi C.C. al P.C.U.S.)

SCRISOARE CATRE I. H. LALAIANT6 (19) augur! 1902

La 6 (19) august 1902 V. I. Lenin li scria lui P. B. Akselrod: In clipaasta am primit telegrama din care am eat ca Columb * este la d-ta. Milde salutiri vechiului meu prieten I Anexez o scxisoare pentru el" (Culegeridin Lenin", vol. IV, 1925, pag. 155).

SCRISOARE CATRE V. A. NOSKOVSfirlitul hinii augurt Inceputuf lund septembrie 1902

Despre aceasta scrisoare a lui V. I. Lenin In legAturi cu proiectata plecarea lui P. B. Akselrod la Munchen, la congresul Partidului social-democrat dinGermania, se sue din scrisoarea de rispuns a lui V. A. Noskov (Arhiva Insd-tutului de maxxism-leninism de pe linga CC. al P.C.U.S.).

L H. Lakiant. Nola rat

www.dacoromanica.ro

465

LISTA PUBLICATIILOR $1 DOCUMENTELORLA A CAROR REDACTAREA PARTICIPAT V. I. LENIN

ZIARUL ISKRA"

Nr. 14 1 ianuarie 1902Nr. 15 15 ianuarie 1902Nr. 16 1 februarie 1902Nr. 17 15 februarie 1902Nr. 18 10 martie 1902Nr. 19 1 aprilie 1902Nr. 20 1 mai 1902Nr. 21 1 iuMe 1902Nr. 22 iulie 1902Nr. 23 1 august 1902Nr. 24 1 septembrie 1902

PROIECTUL DE ACORD CU PRIVIRE LA INTOCMIREA DE CATRECOMISIE A PROIECTULUI DE PROGRAM AL P.M.S.D.R.

Proiectul de acord a fost scris de V. I. Zasulici la mijlocul lunii manic1902, dupi ce redactiei ziamlui Iskra" i-au fost prezentate doui proiectede program al P.M.S.D.R. : proiectul lui V. L Lenin si al lui G. V. Plehanov.Acest proiect de acord a fost propus de partea de la Miinchen a redactielziarului Iskra" (V. I. Lenin, V. I. Zasulici, I. 0. Martov) celorlalti membriai redactiei (G. V. Plehanov, P. B. Akselrod si A. N. Potresov) ca bazi pentruintoonirea de catre comisie a unui proicct de program comun pe baza pro-iectului lui Lenin si cel al lui Plehanov. Velika Dmitrievna ti-a tritnis pro-gramul Itii G. V. si proiectul nostru « de aranjare a chestiunii printr-o corni-sic P, adica prin intermediul unei comisii de arbitraj sui-generis", li scria Leninlxii Akselrod la 9 (22) martie 1902 (Opere, vol 36, Editura politica, 1958, pag.85). Despre acelasi lucru Zasulici ii scria hil Plehanov: Ai primit sau veiprimi iniine de la Pavel propunerea colectivi de aranjare a chestiunii cu pro-gramul" (din arhiva Casei-muzeu Plehanov). In conformitate cu acest acorda fost elaborat proiectul de program al comisiei.

www.dacoromanica.ro

466 LISTA PUBLICATIILOR $1 DOCUMENTELOR

PROIECTUL DE PROGRAM AL P.M.S.D.R., ELABORAT DEREDACTIA ZIARULUI ISKRA" g A REVISTEI ZAREA"

Publicat in Iskra" nr. 21 din 1 iunie 1902 si In Zarea" nr. 4 din august1902; ulterior a fost publicat in brosuri.

Nr. 4 august 1902.

REVISTA ZAREA"

www.dacoromanica.ro

467

ADNOTARI

1 Cartea ,,Ce-i de Pact ? Problemele acute ale m4cdrii noastre" a fost proiec-tati de V. I. Lenin inci in primivara anului 1901; articolul ,,Cu ce siincepem?", scris in mai, a fost, dupi spusele sale, o ciorni a planului pecare ulterior 1-a dezvoltat pe larg in Ce-i de ficut?" (vezi Opere complete,vol. 5, Editura politica, 1961, editia a doua, eag. 9). Lenin s-a apucattemeinic si scrie aceasti carte abia in toamna anului 1901. in decembriea apirut in nr. 12 al Iskrei" articolul lui Lenin De vorbi cu apiritoriieconomismului", pe care ulterior 1-a numit conspectul lucririi Ce-i deficut?"; In acest articol Lenin scria: ... N-am putut atinge aici decitin treacat problemele controversate. 0 analiza a kr aminuntiti va fificuti intr-o brosuri speciali, care, sperim, va vedea lumina tiparuluicam peste o luni si jumitate" (op. cit., pag. 367). In ianuarie 1902, Lenintermini de scris cartes, in februarie scrie prefata, iar la 10 martie, InIskra" nr. 18, apare instiintarea ci lucrarea a iesit de sub tipar.

Cartea Ce-i de ficut?" a jucat un rol de seami In lupta pentru creareaunui partid revoludonar marxist al clasei muncitoare din Rusia, in izbindaobtinuti de curentul leninist-iskrist in cadrul comitetelor si organiza-dilor P.M.S.D.R., iar ulterior, in 1903, la Congresul al II-lea al partidului.

In 1902-1903 cartea aceasta s-a bucurat de o largi rispindire inorganizadile social-democrate din Intreaga Rusie; la perchezidile siarestirile social-democratilor din Kiev si Moscova, din Petersburg siNijni-Novgorod, din Kazan, Odesa si alte orase se giseau exemplaredin aceasti carte. e Ce-i de ficut?» exerciti... o influenti puterniciasupra activistilor nisi se releva in raportul organizatiei Iskra" laCongresul al II-lea al P.M.S.D.R. , o serie intreagi de oameni, asacum au declarat chiar ei, devin partizanii e Iskrei» datoriti influenteiexercitate de aceasti carte" (Rapoartele comitetelor social-democratela Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.", Moscova-Leningrad, 1930, pag. 44).Cartea captiva mai cu seami pe cei care erau indeaproape legad deactivitatea din Rusia", 10 aminteste N. K. Krupskaia (Amintiri despreLenin", Editura politici, 1960, pag. 55). Secretara biroului organizatieidin Rusia a Iskrei", Z. P. Krjijanovskaia-Nevzorova, a ficut redactieiziarului Iskra" urmitoarea comunicare din Samara: Despre e Ce-i deficut ?D... deocamdati nu auzim deck aprecieri elogioase", cartea e

g.6F0

www.dacoromanica.ro

468 ADNOTARI

said admirabil, concret i tonul este minunat" (Proletarskaia Revo-liutiia", 1928, nr. 6-7, pag. 149). I. I. Radcenko, un agent al Iskrei",scria din Petersburg: Pretutindeni lucrez cu plugul leninist, care esteuncalta cea mai bunk de prelucrare a terenului. El smulge de minunescoarta rutinei, afineazi pimintul, care promite al va da roade. Daci neiese in cale neghina, semanata de cc Rabocee Delo», en acest plug o smul-gem pentru totdeauna din radacina. Minunat I" (Arhiva Institutului demarxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.). Comitetul din Moscovaal P.M.S.D.R. s-a adresat redactiei ziarului Iskra", exprimindu-i mul-cumiri lui V. I. Lenin pentru Ce-i de &cut?". In raspunsul lui la aceastascrisoare, Lenin scria Comitetului din Moscova: Multumirile pe carele aduceti pentru « Ce-i de facut ?a noi le-am inteles i, desigur, nici nule puteam intelege altfel decit in sensul cA voi açi gasit in aceasti carteraspunsuri la proprille voastre probleme, di din cunoasterea directd a milcarilvoi Insivd v-ati convins de necesitatea unei activitici mai indraznete, deo mai mare amploare, mai unificate, mai centralizate, mai strins unite injurul unui ziar central, convingere formulati si in aceasti carte" (Opere,vol. 6, Editura politica, 1959, pag. 193).

In redactia ziarului Iskra" s-au ivit divergente in aprecierea clIriIlui Lenin. La consfatuirea de la Munchen a redacciei, care a avut loc inianuarie 1902, G. V. Plehanov a criticat unele tcze ale ascii, In timp ceA. N. Potresov a trimis consfatuirii o recenzie entuziasta. Dar acestedivergence nu au depasit cadrul redaccid ziarului Iskra". Teza funda-mentalA a cartii Ce-i de facut?": raportul dintre elementele constientecele spontane ale miscarii muncitoresti i rolul conducitor al partiduluiin lupta de clasi revolutionad a proletariatului, a fost formulata Inproiectul de program al P.M.S.D.R., claborat de redaccia ziarului ,,Iskra"cu aprobarea generall a tuturor membrilor redacciei. Prin urmarescria Lenin mai tirziu, cu prilejul reedidrii carpi, in 1907 , nici vorbanu putea fi de vreo deosebire principialA in aceasta problemi intre proiec-tul de program si « Ce-i de &cut? a" (Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957,pag. 95). La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., antiiskristii (Martinov,Akimov) si-au intemeiat cuvintarile impotriva proiectului de programelaborat de redaccia ziarului Iskra" pe critica lucrarii Ce-i de facut?";dar majoritatea congresului, iskritii (inclusiv Plehanov si Martov), s-ausolidarizat cu cartes lui Lenin, cu felul in care pune ea problema roluluielementului constient", adica al social-democratiei in miscarea revolu-cionara a proletariatului. DupA Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., cindmensevicii au inceput revizuirea sistematica a tuturor ideilor funda-mentale ale vechii lskre", Plehanov si-a asumat sarcina combaterii"conceptiilor lui Lenin expuse in Ce-i de facut?", facind o declaratie ante-datati cu privire la divergentele principiale dintre el si Lenin in problemsconstiintei i spontaneitatii. Articolul lui V. V. Vorovski Roadele demago-giei" (Vpered" nr. 11 din 23 (10) martie 1905), redactat i completat deLenin, a constituit raspunsul dat lui Plehanov.

Cartes Ce-i de ficut?" a fost reeditad de V. I. Lenin in culegereaIn 12 ani" (noiembrie 1907; pe coperta pe coperta interioara esteindicat anul 1908). Pentru aceasta editie, Lenin a prescurtat putin cartea,scotind uncle amanunte si mid observatii polemice. Totodad, nouaeditie a fost completati cu cinci note de subsol.

i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 469

In volumul de fall, Ce-i de facut?" se publicA dupg textul editiei din1902 confruntat cu textul editiei din 1907. 1.

jskra" (Scinteia") primul ziar marxist ilegal pe intreaga Rusie, afost infiintat de V. I. Lenin in 1900 si a jucat un rol hotaritor in creareapartidului revolutionar marxist al clasei muncitoare.

Intrucit, din cauza prigoanei politienesti, nu era posibill in Rusiascoaterea unui ziar revolutionar, Lenin, Inca de pe cind se afla deportatin Siberia, a elaborat in mate amanuntele planul editArii unui asemeneaziar in strainAtate. La expirarea termenului de deportare (ianuarie 1900),Lenin a trecut fara intirziere la infiptuirea acestui plan. In februarie 1900,la Petersburg, el a dus cu V. I Zasulici, care venise clandestin din strii-nitate, tratative cu privire la participarea grupului Eliberarea muncii"la editarea unui ziar marxist pe intreaga Rusie. La sfirsitul lunii martieinceputul lunii aprilie 1900 a avut loc asa-zisa ConsfAtuire de la Pskov"a lui V. 1. Lenin, I. 0. Martov, A. N. Potresov, S. I. Radcenko cu

legali" P. B. Struve si M. I. Tugan-Baranovski, la care a fost discu-tat proiectul de declaratie a redactiei, intocmit de Lenin, cu privire laprogramul i sarcinile unui ziar pe intreaga Rusie (Iskra") si ale uneireviste politice-stfintifice (Zarea"). Lenin a cutreierat o serie de orasedin Rusia (Moscova, Petersburg, Riga, Smolensk, Nijni-Novgorod,Ufa, Samara, Sizran), unde a stabilit legaturi cu grupuri social-democratesi cu diferiti social-democrati, care s-au angajat si sprijine viitoareaIskrA". In august 1900, dupl sosirea lui Lenin in Elvetia, a avut loc oconsfAtuire a lui V. I. Lenin si A. N. Potresov cu membrii grupuluiEliberarea muncfi", in cadrul careia au fost discutate programulsarcinile ziarului si ale revistei, lista eventualilor colaboratori, compo-nents i sediul redactiei. La un moment dat aceste tratative erau citpe-aci sA se termine cu o rupturi (Vezi Opere complete, vol. 4,Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 326-344), dar pIni laurnd s-a ajuns la un acord cu grupul Eliberarea muncii" in toateproblemele litigioase.

Primul numir al Iskrei" leniniste a apirut in decembrie 1900, laLeipzig; numerele urmatoare au aparut la Munchen; incepind din iulie1902, ziarul a aparut la Londra, iar din primavara anului 1903 la Geneva.La organizarea editirii ziarului Iskra" au dat un ajutor pretios social-democratii germani C. Zetkin, A. Braun si altii, revolutionarul polonezI. Marchlevski, care traia pe atunci la München, si H. Quelch, unuldintte conducitorii Federatiei social-democrate din Anglia. Din redactiaziarului Iskra" facesu parte V. I. Lenin, G. V. Plehanov, I. 0. Martov,P. B. Akselrod, A. N. Potresov si V. I. Zasulici. Secretar de redactie afost la inceput I. G. Smidovici-Leman, iar mai tirziu, din primivaraanului 1901 N. K. Krupskaia, care purta i intreaga corespondenta aIskrei" cu organizatiile social-democrate din Rusia.

In centrul atentiei ziarului Iskra" se aflau problemele luptei revolu-tionare a proletariatului si a tuturor oamenilor muncii din Rusia impo-triva absolutismului tarist; o atentie deosebiti se atribuia celor mai impor-tante evenimente din viata internationala, si mai ales a miscarii munci-toresti internationale. Lenin a fost redactor-sef i conducatorul de fapt xiIskrei". In coloanele Iskrei", el a publicat articole in toate problemele

I

mar-xistii

si

3

www.dacoromanica.ro

460 ADNOTARI

fundamentale kle constructiei de partid si ale luptei de clasa a proleta-riatului din Rusia.

Iskra" a devenit un centru in jurul cAruia se grupau fortele partidulul,un centru de adunare si educare a cadrelor partidului. serie deorase din Rusia (Petersburg, Moscova, Samara etc.) au fost create grupurl

comitete ale P.M.S.D.R. cu orientare iskristl-leninista, iar in ianuarie1902, la congresul de la Samara al iskristilor, a fost creati organizatiadin Rusia a Iskrei". Organizatiile iskriste se creau i activau sub condu-cerea directi a discipolilor si tovarasilor de luptii ai lui V. I. Lenin: N. E.Bauman, I. V. Babuskin, S. I. Gusev, M. I. Kalinin, P. A. Krasikov,G. M. Krjijanovski, F. V. Lengnik , P. N. Lepesinski, I. I. Radcenko c.a.

Din initiativa lui Lenin si cu participarea lui direct% redactia Iskrei"a elaborat un proiect de program al partidului (publicat in nr. 21 alIskrei") si a ficut pregatirile necesare pentru Congresul al II-lea alP.M.S.D.R., care a avut loc in iulie-august 1903. in momentul convo-cArii congresului, majoritatea organizatiilor social-democrate locale dinRusia s-au aliturat Iskrei", aprobind tactica, programul i planüi eiorganizatoric i recunoscind-o drept organul lor conducitor. Intr-orezolutie speciain, congresul a subliniat rolul exceptional al Iskrei" inlupta pentru crearea partidului si a declarat-o Organ Central al P.M.S.D.R.Congresul al II-lea a stabilit ca redactia Iskrei" va fi formata din Lenin,Plehanov i Martov. In pofida hotaririi adoptate de congresul partidului,Martov, insistind ca toti cei case redactori care au lucrat pin atuncisA fie mentinuti, a refuzat sl faci parte din noua redactie; numerele 46 51ale Iskrei" au aplrut sub ingrijirea lui Lenin si Plehanov. Ulterior Pleha-nov a trecut pe pozitiile mensevismului si a cerut si fie inclusi in redactiaIskrei" toti vechii redactori mensevici, care fuseserl respinsi de congres.Neputind accepts o asemenea pretentie, la 19 octombrie (1 noiembrie)1903, Lenin s-a retras din redactia Iskrei"; el a fost cooptat in C.C.,in cadrul caruia a dus lupta impotriva oportunistilor mensevici. Numarul52 al Iskrei" a aparut sub ingrijirea exclusivA a lui Plehanov. La 13 (26)noiembrie 1903, Plehanov, cu de la sine putere, incalcind vointa congre-sului, a cooptat in redactia Iskrei" pe fostii ei redactori mensevicl. Ince-pind cu nr. 52, mensevicii au transformat Iskra" intr-un organ al lor.-3.

3 In primAvara si in vara anului 1901, intre organizatiile social-democratedin strainitate (Uniunea social-democratilor rusi", Comitetul din strli-nAtate al Bundului, organizatia revolutionari Solial-Demokrat" sisectia din striinitate a organizatiei Iskra" si Zarea"), cu ajutorilldin initiativa grupului Borba", au avut loc tratative in vederea stabiliriiunui acord si a unificarii. In scopul pregatirii congresului, la care trebuia siaibl loc unificarea, in iunie 1901 a fost convocati la Geneva o conferintla reprezentantilor acestor organizatii (de aici provine denumirea ei deConferinta din iunie" sau de la Geneva"). La aceasta conferin0 a fostelaborata rezolutia (acordul principial") prin care se recunostea necesi-tatea unificarii tuturor fortelor social-democrate din Rusia si, in special,a unificarii tuturor organizatiilor social-democrate din strainAtatesi secondamna oportunismul in toate manifestarile si nuantele lui: .ecOno-rnismul", bernsteinismul, millerandismul etc. (Vezi Rezolutiile ci hot:addlecongreselor, conferintelor Partidului Comunist ai Uniunii Sovietide si

Intr-o

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 461

ale plenarelor CC.", partea I, Editura pentru literatura politick 1954,pag. 22-24). Totusi, noua cotitura a Uniunii social-democratilor rusi"si a organului ei Rabocee Delo" spre oportunism (articolul lui B. Kricev-ski Principii, tacticä si lupta" si al lui A. Martinov Literatura de demas-care si lupta proletara", publicate in nr. 10 al revistei Rabocee Delo",septembrie 1901, precum si amendamentele oportuniste adoptate deCongresul al III-lea al Uniunii" la rezolutia Conferintei din iunie) audeterminat insuccesul incercarilor de unificare.

Congresul ,Ae unificare" al organizatiilor din strainatate ale P.M.S.D.R.a avut loc In zilele de 21-22 septembrie (4-5 octombrie) 1901, la Zurich.La congres au participat 6 membri ai sectiei din strainitate a organizatiei.Iskra" ci Zarea" (V. I. Lenin, N. K. Krupskaia, I. 0. Martov si situ),8 membri ai organizatiei revolutionare Sotial-Demokrat" (dintre care 3membri ai grupului Eliberarea muncii": G. V. Plehanov, P. B. Akselrodsi V. I. Zasulici), 16 membri ai Uniunii social-democratilor nisi" (dintrecare 5 membn ai Comitetului din strainatate al Bundului) si 3 membriai grupului Borba". La prima problema de pe ordinea de zi: Acordulprincipial si instructiuni pentru redactii", V. I. Lenin, care participa lacongres sub pseudonimul Frei", a tinut o cuvintare striluciti (vezi Operecomplete, vol. 5, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 271-275).Aceasta a fost prima cuvintare publici tinuta de V. I. Lenin in mijloculsocial-democratilor rusi din strainitate. La congres s-a dat citire amen-damentelor i adaugirilor oportuniste la rezolutia din iunie, adoptate deCongresul at III-lea al Uniunii social-democratilor Tinind seamade aceasta, elementele revolutionare participante la congres membriiorganizapei Iskra" i Zarea", precum i ai organizatiei Sotial-Demo-krat" au declarat ca unificarea este imposibila si au parisit congresul.Din initiativa lui V. I. Lenin, in octombrie 1901, aceste organizatii s-auunit in Liga din strainatate a social-democratiei revolutionare ruse. 3.

Rabocee Delo" (Cauza Muncitoreasca") revista, organ al Uniuniisocial-democratilor nisi din strainitate". A aparut la Geneva din aprilie1899 pina in februarie 1902 sub ingrijirea lui B. N. Kricevski, P. F. Teplov(Siberianul), V. P. Ivansin, iar mai tirziu si a lui A. S. Martinov. Au aparut12 numere, dintre care 3 duble. Redactia revistei Rabocee Delo" era centruldin strainatate al economistilor". Rabocee Delo" sprijinea lozinca bern-steiniana a libertatii criticii" Marxismului, se situa pe pozitii oportunistein problemele de tactica si in problemele organizatorice ale social-demo-cratiei ruse, nega posibi1itale revolutionare ale taranimii etc. Raboce-delpi" propagau ideea oportunista ca lupta politica a proletariatului trebuiesi fie subordonata celei economice, se ploconeau in fata spontaneitatiimiscarii muncitoresti i negau rolul conducator al partidului. Unul dintreredactorii de la Rabocee Delo", V.P.Ivansin, participa la redactarea revisteiRaboceaia Misl" organ al economistilor" fatisi pe care RaboceeDelo" 11 sprijinea. La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., rabocedeltii"au reprezentat aripa de extrema dreapta, ultraoportunista, a partidului. 3.

3 Raboceaia Gazeta" (Gazeta muncitoreasca") organ ilegal al grupuluisocial-democrat din Kiev. A aparut la Kiev cu participarea si sub ingri-jirea lui B. L. Eidelman, P. L. Tuceapski, N. A. Vigdorcik etc. In total

rusi".

4

www.dacoromanica.ro

462 ADNOTARI

au apirut doui numere: nr. 1 In august 1897 0 nr. 2 in decembrie(datat noiembrie) acela0 an. P. L. Tuceapski, In timp ce se afla In strii-nitate, din insircinarea redactiei, i-a aritat lui G. V. Plehanov ci celor-Iald membri ai grupului Eliberarea muncii" primul numir al ziaruluiRaboceaia Gazers" 0 a obtinut din partea lor consinnimintul de acolabora la ziar. Intr-o scrisoare adresati membrilor redacdei ziaruluiRaboceaia Gazeta", G. V. Plehanov a apreciat pozitiv aparida acestuiziar ca organ socialtdemocrat pc intreaga Rusie i a aritat ci este necesarsi se acorde mai multi atende problemelor legate de lupta politici aproletariatului. Ca urmare a legiturii stabilite cu grupul Eliberareamuncir, nr. 2 al ziarului Raboceaia Gazeta" a avut un caracter politicmai pronuntat. Social-democradi grupati in jurul organului RaboceaiaGazeta" au desfieurat o activitate suscinuti In vederea pregitirii Con-gresului I al P.M.S.D.R.

Primul Congres al P.M.S.D.R. (martie 1898) a recunoscut RaboceaiaGazeta" drept organ oficial al partidului. Dupi congres, ca urmare aarestiril membrilor Comitetului Central ei ai redacdei ziarului RaboceaiaGazeta", precum 0 a devastirii tipografiei de citre politie, nr. 3 al ziarului,care fusese pregitit pentru tipar, nu a mai apirut. In 1899 s-a ficut /ricer-carea de a se relua editarea ziarului Raboceaia Gazeta"; despre aceastiincercare vorbeete Lenin in puncrul a" din capitolul al cincilea al cirtiiCe-i de ficut?" (vezi volumul de fati, pag. 155). 4.

Lamalleienii p eisenacbienii doui partide in miecarea tnuncitoreascigermani din deceniul at 7-lea ei inceputul deceniului al 8-lea al secoluluitrecut. Imre aceste partide s-a dus o lupti invereunati In special in pro-blemele de tactici, ei mai ales in problema cea mai arzitoare a viedi politkea Germaniei din acea vreme: problema cailor de unificare a Germaniei.

Lassalleienii partizanii i discipolii socialistului mic-burghez germanF. Lassalle, membri ai Uniunii generale a muncirorilor germAni, inte-meiati la Leipzig, In 1863, la congresul uniunilor muncitoreeti, pentrua contracara acdunile progresietilor burghezi care tindeau si supuniclasa muncitoare infiuentei lor. Primul preeedinte al Uniunii generale amuncitorilor germani a fost Lassalle, care a formula programul eibazele tactice ale Uniunii. Lupta pentru votul universal a fost proclamatiprogramul politic al Uniunii generale a muncitorilor germani, iarinfiintarea unor asociadi muneitoreeti de producde subvenfionate dcstat programul ei economic. In activitatea sa practica, Lassalle, parti-zanii i urmacii sii, obienuindu-se cu ideea hegemoniei Prusiei, sustineaupolitica de mare putere a lui Bismarck; obiectiv scria F. Engels luiK. Marx la 27 ianuarie 1865 , aceasta a fost o ticiIoie i o tridare Infolosul prusienilor a intregii mieciri muncitoreeti" (vezi K. Marx eiF. Engels. Opere, vol. XXIII, 1932, pag. 232). in repetate rinduri,K. Marx 0 F. Engels au criticat cu vehementi principiile teoretice, tacticesi organizatorice ale lassalliaanismului, pe care-1 considerau un curentoportunist in miecarea muncitoreasca germani.

Eisenacbienii membrii Partidului muncitoresc social-democrat dinGermania, intemeiat in 1869, la Congresul de constituire de la Eisenach.Conducitorii eisenachienilor au fost A. Bebel ei W. Liebknecht, care seafiau sub influenta ideologici a lui K. Marx 0 F. Engels. In programul

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 463

de la Eisenach se arlta ci Partidul muncitoresc social-democrat dinGermania se consideri ca o sectie a Asociatiei Internationale a Munci-torilor i impartriseste nizuintele ei". Datorita sfaturilor i criticii primitein permanenta din partea lui Marx si Engels, eisenachienii au dus o poli-Atica revolutionara cu mult mai consecventi decit Uniunea generali amuncitorilor germani, condusi de Lassalle; indeosebi in problemeleunificiirii Germaniei, ei sustineau calea democratici i proletari, luptindimpotriva celor mai mici concesii ficute prusacismului, bismarckis-mului, nacionalismului" (V. L Lenin. Opere, vol. 19, E.S.P.L.P.1957, pag. 288).

Crearea imperiului german in 1871 a inliturat principala divergencitactica dintre lassalleieni i eisenachieni, iar in 1875, sub infiuenta avin-tului miscarii muncitoresti si a intensificiirii represiunilor guvernamentale,ambele particle s-au unit, la Congresul de la Gotha, intr-un partid unicPartidul muncitoresc socialist din Germania (ulterior Partidul social-democrat din Germania). Cu privire la programul adoptat la Congresulde la Gotha, vezi adnotarea 37. 6.

Guesdipii p posibili1lii curent revolutionar i curent oportunist dinmiscarea socialista franceza, care au dat nastere In doui partide in 1882,in urma sciziunii produse in cadrul Partidului muncitoresc din Francala Congresul de la Saint-Etienne.

Guesdiftii adeptii lui J. Guesde si P. Lafargue curent marxistde stings, care a suscinut politica revolutionari independenta a proleta-riatului. Guesdistii au pistrat denumirea de Partidul muncitoresc dinFranca" si au rimas credinciosi programului partidului adoptat la Hitvrein 1880, a carei parte teoreticii a fost scrisa de K. Marx. Ei se bucuraude o mare influenta in centrele industriale din Franca si grupau elementeleinaintate ale clasei muncitoare.

Posibilioii (P. Brousse, B. Malon curent mic-burghez,reformist, care tindea s abata proletariatul de la metodele revolutionarede lupta. Posibilistii au inflintat Partidul social-revolutionar munci-toresc"; ei respingeau programul revolutionar i tactica revolutionaria proletariatului, estompau celurile socialiste ale miscarii muncitorestipropuneau sã limiteze lupta muncitorilor in cadrul posibilului" deaici vine si denumirea acestui partid. Posibilistii se bucurau de influentain regiunile inapoiate din punct de vedere economic ale Frantei si inpiturile putin dezvoltate ale clasei muncitoare.

La sfircitul secolului al X1X-lea inceputul secolului al XX-lea,In urma intrarii socialistului" Millerand in guvemul burghez, in rindurilesocialismului francez a avut kc o noul regrupare a fortelor: adepciiluptei de clasi revolutionare, in frunte cu J. Guesde, au intemeiat In1901 Partidul socialist din Franca (ai alrui membri s-au numit guesdisti,dupa numele conducatorului kr); reformistii, adeptii colaborarii cuburghezia i ai participarii In organele de conducere ale statului burgh=(ministerialistii") au intemeiat in 1902 Partidul socialist francez, infrunte cu J. Jaures. In 1905, ambele particle s-au unit, formind un singutpartid, Partidul socialist francez. In timpul rAzboiului imperialist din1914-1918, conducerea acestui partid (Guesde. Sembat tridindcauza clasei muncitoare, au trecut pe pozitiile social-sovinismului. 6.

i sick)

i altii),

www.dacoromanica.ro

464 ADNOTARI

a Fabienii membrii SocietAtii fabiene, organizatie reformista englethintemeiata in 1884 si denumiti astfel dupa numele conducitorului de ostiroman din secolul al III-lea i.e.n., Fabius Maximus, poreclit Cunctator"(Incetinitorul"), cunoscut prin tactica lui de expectativi, prin eschi-varea de la lupte decisive in rizboiul cu Hanibal. Societatea fabianii eraformata in special din reprezentarni ai intelectualitiii burgheze oamenide stiinta, scriitori, oameni politici (ca, de pild, S. si B. Webb, B. Shaw,R. Macdonald etc.). Ei negau necesitatea luptei de clasi a proletariatuluisi a revolutiel socialiste si aflrmau c trecerea de la capitalism la socialismeste posibili numai pe calea micilor reform; a transformirilor treptateale societatii. Ostila marxismului, Societatea fabian.l. a jucat i joaci rolul depurtator al influentei burgheze in rindurile clasei muncitoare, de pepinieri aideilor oportuniste i social-soviniste hi miscarea muncitoreascii englezl.V. I. Lenin a caracterizat fabianismul drept un curent al oportunismuluiextrem" (Opere, voL 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 352). In 1900, Socie-tatea fabiani a intrat in partidul laburist. Socialismul fabian" este unuldintre izvoarele ideologice ale laburistilor.

Social-democrafi. Lenin se referil la membrii Federatiei social-democrate din Anglia, fondata tot in 1884. Allturi de reformisti (Hyndmansi anarhisti, din Federatia social-democrata fiicea parte si grupulde social-democrati revolutionari, adepti ai marxismului (H. Quelch,T. Mann, E. Eveling, Eleonora Marx si altii), care formau aripa de stingaa miscarii socialiste din Anglia. F. Engels a criticat cu vehementi Fede-ratia social-democrati pentru dogmatism si sectarism, pentru cä s-arupt de miscarea muncitoreascA de masi din Anglia si ignoreazi parti-cularitatile ei. In 1907, Federatia social-democrata a primit denumireade Partid

stinga alesocial-democrat; in 1911, acest partid impreuni cu elementele

de Partidului muncitoresc independent au intemeiat Partidulsocialist britanic; in 1920, majoritatea membrilor acestui partid a luatparte la innintarea Partidului Comunist al Marii Britanii. 6.

Narodovolfii membrii organizatiei politice secrete Narodnaia voles."(Libertatea poporului"), a narodnicilor teroristi, care a luat fiinta inaugust 1879, in urma scindarii organizatiei narodnice Zemlea i volea"(Pimint si libertate"). In fruntea organizatiei Narodnaia volea" seafla un Comitet executiv format din A. I. Jeleabov, A. D. Mihailov,M. F. Frolenko, N. A. Morozov, V. N. Figner, S. L. Perovskaia, A. A.Kveatkovski si altii. Riminind pe poziçiile socialismului utopic narod-nicist, narodovoltii isi puneau, totodata, ca sarcini cucerirea libertatiipolitice. Programul lor prevedea organizarea unei reprezentante popularepermanente", aleasi pe baza votului universal, proclamarea Iibertàçilordemocratice, trecerea pamintului in miinile poporului c elaborarea unormisuri in vederea trecerii fabricilor c uzinelor in miinile muncitorilor.Scopul imediat al organizatiei Narodnaia volea" era risturnarea abso-lutismului tarist. Dar, pornind de la teoria gresita a eroilor activi" 10 agloatei pasive", narodovoltii considerau cá vor putea obtine trans-formarea societAtii fari participarea poporului, prin propriile lor forte,pe calea terorii individuale.

Dupi 1 martie 1881 (and a fost omorit Alexandru al II-lea), guvernula reusit prin executii, provocari si csincene persecutii sä zdrobeasci

altii) i

i

i

1.021

B.02g.P,

-402 u E

2,419gi-51V Alt

.11A1.P.1111141

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 465

organizada Narodnaia voles". Repetatele incercari de a reinvia organi-zatia Narodnaia volea", acute in cursul deceniului al 9-lea, n-au datnici un rezultat. Astfel, in 1886 a luat Etinta un grup condus de A. LUlianov (fratele lui V. I. Lenin) si de P. I. Sevirev, care continua tradi-pile Narodnaia volea". In urma unei incercari nereusite dea organiza un atentat impotriva lui Alexandru al HI-lea, in 1887, grupula fost descoperit, iar membrii sal activi au fost executad.

Criticind programul gresit, utopic al narodovoltilor, V. I. Leninvorbea, totodati, cu foarte milt respect de lupta plini de abnegatie pecare au dus-o membrii organizatiei Narodnaia volea" impotriva tads-mului. In 1899, In Protestul social-democratilor din Rusia" el a aritatcâ milirandi vechii Narodnaia volea Y) au stiut si joace un rol de seamiin istoria Rusiei, cu toad ingustimea piturior sociale care ii sprijineaupe pudnii eroi i cu toate el nu teoria revolutionara a fost steagul acesteimiscari" (Opere complete, vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua,pag. 169). 6.

1° Bernsteinienii reprezentand ai curentului antimarxist din social-demo-crada germana i internationala; a aparut la sfirsitul secolului al XIX-lea,find denumit astfel dupi numele social-democratului E. Bernstein, expo-nentul cel mai fads al tenclintelor oportuniste de dreapta din Partidulsocial-democrat din Germania.

in anii 1896-1898, Bernstein a publicat in revista Die Neue Zeit",organul teoretic al Partidului social-democrat din Germania, o aerie dearticole sub tidul comun Problemele socialismului", in care sub steagullibertatii criticii" a incercat si procedeze la revizuirea bazelor filozofice,economice i politice ale marxismului revolutionar i si le inlocuiascicu teoriile burgheze de impiciuire a contradictiilor de clasi si de cola-borare intre clase. El a atacat invatitura lui Marx despre pauperizareaclasei muncitoare, despre cresterea contradictillor de rI, despre crize,despre pribi4irea inevitabila a capitalismului, despre revoluda soca-lista si dictatura proletariatului si a lansat programul social-reformis-mului, exprimat in formula miscarea este totul, scopul final nu estenimic". In 1899, articolele lui Bernstein au aparut in volum sub titlulPremisele socialismului i sarcinile social-democratiei". Cartea a fostprimita favorabil de aripa dreapti a social-democratiei germane si deelementele oportuniste din celelalte partide ale Internationalei a II-a,inclusiv de economistii" din Rusia.

La congresele Partidului social-democrat din Germania de laStuttgart (occombrie 1898), Hanovra (octornbrie 1899) si Lubeck (sep-tembrie 1901) bernsteinismul a fost condamnat, dar partidul, situin-du-se pe o pozide impaciuitorista, nu s-a delimitat de Bernstein. Bernstei-nienii au continuat si propage fads ideile revizioniste in revista Sozia-listische Monatshefte" si in organizatiile de partid.

Numai partidul bolsevic, in frunte cu V. 1. Lenin, a dus o lupta eon-secventa i hotarita impotriva bernsteinismului si a adeptilor lui dinRusia. Lenin s-a afirmat ca adversar al bernsteinienilor inci din 1899,in Protestul social-dernocratilor din Rusia" si in ardcolul Programulnostru" (vezi Opere complete, vol.. 4, Editura politica, 1961, editia adoua, pag. 157-170 si 176-180). De asemenea, lucririle sale Marxism

50 vol. 6

«

,

www.dacoromanica.ro

466 ADNOTARI

11

ci revizionism" (vezi Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 17-27),Divergentele din sinul miscarii muncitoresti europene" (vezi Opere,vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 345-350), precum i altele au fost con-sacrate demascarii revizionismului. 6.

Jupiter fi Minerva zei din panteonul Romei antice. Jupiter zeulcerului, luminii, ploii i trasnetului; ulterior, zeul suprem al statuluiroman. Minerva zeita razboiului i protectoarea meseriilor, stiintelor

artelor. In mitologia romanA, Jupiter si Minerva sint identici cu zeiigreci Zeus si Atena; la ei se refer" toate miturile despre Zeus si Atena,inclusiv mitul despre Atena, care s-a nascut din capul lui Zeus, inarmatapinA in dinti. 7.

11 V. I. Lenin citeazi in traducere proprie un extras din prefata lui Engelsia editia a treia in limba germanA a luciarii lui K. Marx Optsprezecebrumar al lui Ludovic Bonaparte" (vezi K. Marx si F. Engels. OpereRiese in doul volume, vol. 1, E.S.P.L.P. 1955, ed. a II-a, pag. 241). 8.

Uniunea social-demoerafilor rufi din strdindtate" a fost intemeiatii in 1894,din initiativa grupului Eliberarea muncii", pe baza recunoasterii pro-gramului grupului de dare toti membrii ei. Grupul Eliberarea muncii"a fost insArcinat cu redactarea publicatfilor uniunii", iar in martie 1895el a cedat acesteia folosinta tipografiei sale. In vara anului 1895, In timpulsederii lui V. I. Lenin in strlinitate, s-a hotlrit ca Uniunea" SI editezeculegerea Rabotnik", iar social-democratii rusi, in urma propuneriicarora se hotarise aceastA pubficare, au cerut ca respectiva culegere slfie redactor" de grupul Eliberarea muncii". Uniunea" a scos 6 numeredin Rabotnik", 10 numere din Listok « Rabotnika »" a editat lucrarealui V. 1. Lenin Expficarea legii amenzilor" (1897), lucrarea lui G. V.Plehanov O noul campanie impotriva social-democratiei ruse"(1897) etc.

Congresul I al P.M.S.D.R. (martie 1898) a recunoscut Uniunii"calitatea de reprezentant al partidului in strainatate. Ulterior, in cadrulUniunii" au inceput sl precumpineasca elementele oportunisteeconomistii", sau asa-zisii tineri". Majoritatea oportunistA de la primulcongres al Uniunii social-democratilor nisi din striinAtate", care a avutloc la Zurich in noiembrie 1898, a refuzat si se declare solidara cu Mani-fesail" Congresului I al P.M.S.D.R. In noiernbrie 1898, la primul Congresal Uniunii", grupul Eliberarea muncii" a declarat cI refuzA sa redactezepublicatfile Uniunii", cu exceptia numirului 5-6 al culegerii Rabotnik"si a brosurilor lui V. I. Lenin Sarcinile social-democratilor rusi" c Nomlege pentru reglementarea muncii in fabrici", a ciror editare si-o asutnase.Din aprilie 1899, Uniunea" a inceput si editeze revista Rabocee Delo",in a nisei redacPe au intrat economistii" B. N. Kricevski, V. P. Ivansin(care a colaborat la redactarea ziarului Raboceaia Misl") si P. F. Teplov.Uniunea" a ficut declaratii de simpatie la adresa lui E. Bernstein, amillerandistilor etc. Lupta din cadrul Uniunii" a continuat pini la celdeal II-lea Congres al ei (aprilie 1900, Geneva) si in cadrul congresului.Ca urmare a acestei lupte, grupul Eliberarea muncii" si adeptii lui s-auretras de la congres si au creat organizaPa de sine stAtAtoare Sotial-demokrat".

1L3

i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 467

La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., reprezentantii Uniunii" auadoptat o pozitie ultraoportunista i s-au retras de la congres dupa ceacesta a recunoscut Liga din strainatate a social-democratiei revolutionareruse drept singura organizatie din strainatate a partidului. Congresul alII-lea a hotarit dizolvarea Uniunii social-democratilor rusi" (vezi Rezo-lutiile i hotaririle congreselor, conftrintelor Partidului Comunist alUniunii Sovietice si ale plenarelor C.C.", partea I, Editura pentru litera-tura politica, 1954, pag. 57). 10.

" Zarea" revista stiintifica-politica marxista; a apirut in 1901-1902la Stuttgart, editata de redactia Iskrei". In total au aparut patru numere(dintre care unul dublu): nr. 1 in aprilie 1901 (de fapt a aparut la 23martie stil nou); nr. 2 3 in decembrie 1901; nr. 4 in august 1902.

Sarcinile revistei Zarea" au fost stabilite in proiectul de declaratieal redactiei ziarului Iskra" i revistei Zarea", scris de V. I. Lenin inRusia (vezi Opere complete, vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua,pag. 315-325). Intrucit la discutarea problemei editarii acestor dougorgane in strainatate, impreuna cu grupul Eliberarea muncii", s-a hotaritca Zarea" si apari legal, iar Iskra" ilegal, in declaratia redactiei ziaruluiIskra", publicata in octombrie 1900 revista Zarea", nu a mai fastpomenitL

Revista Zarea" a adoptat o atitudine critica fati de revizionismulinternational si fata de cel rus si a aparat bazele teoretice ale marxismului.Acestei probleme i-au fost consacrate lucririle lui Lenin aparute inZarea": Note ocazionale", Prigonitorii zemstvelor i Hanibalii libera-lismului", D-nii « critici o in problema agrari" (primele patru capitoleale luctarii Problema agrara i « criticii lui IVIarx »"), Cronica internV,Programul agrar al social-democratiei ruse", precum i

Struve inlucrarile lui

G. V. Plehanov: Critica criticilor nostri. Parma I. D-1 rolulde critic al teoriei dezvoltirii sociale a lui Marx", Cant impotriva lui Kant,sau testamentul spiritual al d-lui Bernstein" etc. 10.

Muntele iri Gironda denumirea celor doua grupari politice ale burghezieidin perioada revolutiei burgheze franceze de la sfirsitul secolului alXVIII-lea. Muntele iacobinii sub aceasti denumire erau desemnatireprezentantii cei mai hotariti ai clasei revolutionare din acea vremeburghezia , care sustineau necesitatea lichidarii absolutismuluifeudalismului. Spre deosebire de iacobini, girondinii au oscilat intrerevolutie i contrarevolutie si au pisit pe calea tranzactiilor cu monarhia.

Gironda socialisti" denumea V. I. Lenin curentul oportunist dincadrul social-democratiei; Munte" iacobini-proletari pe social-democratii revolutionari. Dupi scindarea P.M.S.D.R. in bollevicimensevici, Lenin a subliniat adcseori faptul cA mensevicii reprezintiicurentul girondin in miscarea muncitoreasca. 10.

" Bezzaglarlf" grup semicadet i semimensevic al intelectualilor burghezidin Rusia (S. N. Prokopovici, E. D. Kuskova, V. I. Bogucearski, V. V.Portugalov, V. V. Hijneakov infiripat in perioada inceputuluide declin al revolutiei din 1905-1907. Grupul a primit denumirea de lasiiptiminalul politic Bez Zaglaviia" (Fari titlu"), care a apirut la Peters-

30*

i altii),

ne

www.dacoromanica.ro

468 ADNOTARI

burg din ianuarie pina in mai 1906 sub ingrijirea lui Prokopovici; maitirziu, bezzaglavtii" s-au grupat in jurul ziarului cadet de stinga Tova-risci". Camuflindu-se sub neapartenenta lor formala la nici un partid,bezzaglavtii" erau in fapt promotorii ideilor liberalismului burghez

oporrunismului i sustineau pe revizionistii social-democratiei ruse siinternationale. 10.

" Legea excepfionald Impotriva socialittilor a fost introdusa in Germaniain 1878 de guvernul lui Bismarck in vederea luptei impotriva miscariitnuncitoresti i socialiste. Prin aceasta lege au fost interzise toate organi-zatfile partidului social-democrat, organizatfile muncitoresti de masa,presa muncitoreasca si se confisca literatura socialista; in anii cind afost in vigoare legea exceptionali au fost dizolvate circa 350 de orga-nizaçii circa 900 de social-democrati au fost expul-zati din Germania, 1 500 aruncati in inchisori i sute de gazete, reviste

publicatii neperiodice au fost interzise. Dar persecutiile i represiunilenu au distrus partidul social-democrat, a carui activitate a fost reorga-nizati si adaptata conclitfilor existentei in ilegalitate: a fost organizataaparitia in strainitate a Organului Central al partidului, ziarul Sozial-Demokrat", iar congresele partidului s-au tinut regulat (in 1880, 1883si 1887); in Germania au fost rapid refacute, in conditii de ilegalitate,organizatfile i grupurile social-democrat; in fruntea carora se aflaC.C. ilegal. Activind in ilegalitate, partidul a folosit pe scari larga posi-bilitatile legale pentru a intari legaturile cu masele. Influenta lui a =scutneincetat, numarul de voturi intrunite de social-democrati in alegerilepentru Reichstag a crescut din 1878 pina in 1890 de peste trei ori. Unmare ajutor primeau social-democratii germani din partea lui K. Maritsi F. Engels. Sub presiunea miscarii muncitoresti de masa, care deveneadin ce in ce mai puternica, in 1890 legea exceptionall impotriva socia-listilor a fost abrogati. 11.

la La 27-29 mai (st. n.) 1877 a avut loc la Gotha congresul ordinar alPartidului muncitoresc socialist din Germania. La congres, discutindu-seproblema presei de partid, au fost respinse incercarile unor delegati (Most,Vahlteich) de a aduce imputari organului central al partidului, ziarulVorwarts" (Inainte"), pentru publicarea articolelor lui Engels impo-triva Ku Diihring (aparute in 1878 in cartea intitulati Anti-Duhring.Domnul Eugen Diihring revolutioneazi stiinta") i lui Engels pentruvehementa tonului polemic. Totodati, din considerente practice, con-gresul a hotarit sa continue discutarea problemelor teoretice nu in ziar,ci in suplimentul lui stfintific. 11.

Vorwarts" Onaintel cotidian, organul central al social-democratieigermane; a aparut la Leipzig cu incepere din 1876, sub ingrijirea luiW. Liebknecht s.a.; dupa o intrerupere, provocati de introducerea in1878 a legii exceptionale impotriva socialistilor, aparitia ziarului Vor-warts" a fost reluata la Berlin in 1891. In coloanele acestui ziar, F. Engelsa combitut diversele manifestari de oportunism. Incepind din a douajumatate a ultimului deceniu al secolului trecut, dupe). moartea lui F. Engels,redactia ziarului Vorwarts" a inciput pe rrainile aripii drepte a parti-

social-democrate,

11)

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 469

dului si a publicat regulat articole scrise de oportunisti. Prezentind Inmod tendentios lupta care se ducea in cadrul P.M.S.D.R. impottivaoportunismului i revizionismului, Vorwarts" i-a sprijinit pe econo-misti", iar mai tirziu, dupi scindarea partidului, pe mensevici.reactiunii, Vorwarts" a publicat articole calomnioase scrise de Trotki,fari a da lui Lenin si bolsevicilor posibilitatea de a le dezminti si de ainfatisa in mod obiectiv stares de lucruri din partid. In perioada primuluirazboi mondial, Vorwarts" s-a situat pe pozitiile social-sovinismului;dupi Mares Revolutie Socialista din Octombrie a devenit unul dintre cen-trele de propaganda antisovietici. In 1933 ziarul si-a incetat aparitia. 11.

" Soda Ufa de catedrd reprezentantii unuia dintre curentele din economiapolitica burgheza din deceniile al 8-lea si al 9-lea ale secolului trecut.De pe catedrele universitatilor reprezentantii acestui curent propovi-duiau drept socialism un reformism burghezo-liberal. Aparitia soda-lismului de catedri a fost determinati de teama claselor exploatatoarein fata rispindirii marxismului si a cresterii miscarii muncitoresti, precumsi de tendinta ideologilor burghezi de a gasi noi mijloace pentru a-imentine in stare de supunere pe oarnenii muncii.

Reprezentantii socialismului de catedra (A. Wagner, G. Schmoller,L. Brentano, W. Sombart i altii) afirmau cä statul burghez se situeazadeasupra claselor, este capabil de a impica clasele vrijmase si de a intro-duce in mod treptat socialismul", fari a prejudicia interesele capita-lismului i inind pe cit posibil seama de revendicarile oamenilor muncii..Ei propuneau legalizarea reglementarii policienesti a muncii salariate

reinvierea corporanilor medievale. Esenta reactionari a socialismuluide catedra a fost demascata de Marx si Engels. Lenin ii numea pe

de catedri plosnitele stiintei universitare politiste-bargheze"(Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 24), care urisc teoria revolu-tionari a lui Marx. In Rusia, conceptiile socialistilor de catedri erau,propagate de marxistii legali". 11.

" V. I. Lenin se refera la rezolutia Congresului de la Hanovra al Partidufulsocial-democrat din Germania, care a avut loc intre 9 si 14 octombrie(st. n.) 1899, rezolutie intitulati Atacurile impotriva conceptiilor funda-mentale §i a tacticii partidului". In rezolutie au fost condamnate incer-carile aripii oportuniste a social-democratiei germane. al carei conducitorideologic era E. Bernstein, de a revizin tezele fundamentale ale marxis-mului si de a obtine schimbarea tacticii partidului social-democrat,transformarea lui intr-un partid al reformelor democratice. Raportuloficial in aceasta problemi a fost prezentat de A. Bebel. Cuvintarilelui impotriva oportunistilor rostite la congresele de la Hanovra i Dresdaale partidului a scris Lenin vor rãmine pentru multi vreme unmodel de apirare a conceptiilor marxiste si de luptii pentru caracteruicu adevarat socialist al partidului muncitoresc" (Opere, vol. 19, E.S.P.L.P.1957, pag. 290). Cunoscutul oportunist E. David si-a asumat sarcinade a-I apara pe Bernstein si bcrnsteinismul. Cu o majoritate covirsitoare,congresul a aprobat rezolutia propusa de Bebel, in care se spunea:Dezvoltarea societatii burgheze pina in zilele noastre nu ofen1 parti-dului nici un motiv de a renunta la conceptiile sale fundamentale cm

anii

pi

sodaRani

www.dacoromanica.ro

470 ADNOTARI

privire la aceasta societate, sau de a si le schimba. Partidul continuasi se situeze pe terenul luptei de clasi, potrivit careia eliberarea claseimuncitoare poate fi numai propria sa opera. De aceea, partidul consi-dera el sarcina istorica a clasei muncitoare este cucerirea puterii politicepentru ca, cu ajutorul ei, si asigure o cit mai mare prosperitate generaliprin socializarea mijloacelor de productie i introducerea modului socia-list de productie si de schimb". Para a respinge blocurile provizoriicu partidele burgheze in scopul realizarii unor anumite rezultate prac-tice, ...partidul ii pastreaza in toata activitatea sa deplina libertatede actiune si independents si consideri orice succes obtinut ca un pascare-1 apropie de telul final". i in incheiere: ...partidul n-are niciun motiv modifice principalele sale revendicari i conceptiile funds-mentale, sau tactica, sau denumirea sa...; partidul respinge cu hotarireorice inccrcare de a voala sau schimba atitudinea fata de orinduireade stat i sociala existenta, cit i fati de partidele burgheze".

Asadar, Congresul de la Hanovra din 1899 a condamnat revizuireabazelor teoretice i tactice ale social-democratiei; dar faptul Ca rezolutiilecongresului nu contineau o critica riguroasa a revizionismului si a expo-nentilor sai concreti a provocat nemultumirea social-democratilor destinga (R. Luxemburg si altii). Partizanii lui Bernstein au votat pentruaceasta rezolutie. 12.

a V. I. Lenin se refera la rezolutia Congresului de la Lubeck al Partiduluisocial-democrat din Germania (22-28 septembrie (st. n.) 1901) mndrep-tatá lui E. Bernstein, care dupa Congresul de la Hanovradin 1899 nu numai ca nu si-a incetat atacurile impotriva programului

tacticii social-democratiei, ci, dimpotrivi, le-a intetit si le-a transpusintr-un mediu dinafara partidului. In cursul discutiilor si in rezolutiapropusi de Bebel i adoptata cu o majoritate covirsitoare de catre congres,lui Bernstein i s-a dat un avertisment direct. Congresul recunoaste,fari indoiala, necesitatea autocriticii pentru continua dezvoltare spiri-tuala a partidului nostru. Dar caracterul extrem de unilateral al criticiipracticate de tov. Bernstein in ultimii ani, Earl o critica a societatiiburgheze si a reprezentantilor ei, 1-a pus intr-o situatie dubioasä si aprovocat nemultumirea majoritatii tovarisilor. In speranta cá tov.Bernstein va recunoaste acest lucru va schimba in mod cores-punzator atitudinca, congresul trece la problemele urmitoare de peordinea de zi". A fost respinsa contrarezolutia propusa de oportu-nistul Heine, care cerea libertatea criticii" i trecea sub tacereproblems lui Bernstein. Cu toate acestea, Congresul de la Lubeck n-apus in mod principial problema incompatibilitatii revizuirii marxis-mului cu raminerea in rindurile partidului social-democrat. 12.

Congresul de la Stuttgart al Partidului social-democrat din Germania, carea avut loc intre 3 si 8 octombrie (st.n.) 1898, a discutat pentru primaoara problema revizionismului din rindurile social-democratiei germane.La congres s-a dat citire unei declaratii trimise special de E. Bernstein,care se afla in emigratie, declaratie in care el ii expunea i apara concep-tiile oportuniste, exprimate anterior in seria de articole Problemelesocialismului", publicate in revista Die Neue Zeit". La congres n-a

impotriva

si ca-si

I

s1-si

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR1 471

existat o unitate in rindurile adversarilor lui Bernstein: unii, in fruntecu Bebel si Kautsky, s-au straduir si irnbine lupta principiala impotrivabernsteinismului cu tactica prudenta din cadrul partidului, temindu-sede o sciziune in partid. Altii (R. Luxemburg, Parvus), care formauminoritatea, s-au situat pe o pozitie cu mult mai hotariti, cautind sise ajunga la o extindere si o adincire a discutiei, fari si se teama de oeventuali sciziune. Congresul CM a adoptat nici o hotirire in aceastaproblema, dar din desfasurarea discutiilor, precum si din alte hotaririreiesea limpede cii majoritatea congresului rimasese credincioasi ideiormarxismului revolutionar. 13.

" Este vorba de articolul lui A. N. Potresov (Starover) Ce s-a intimplat?",publicat in revista Zarea" nr. 1 din aprilie 1901. 14.

25 Porestea unui scriitor cdruia i s-au urcat fumuri In cap" titlul uneia dintrepovestirile lui A. M. Gorki (vezi M. Gorki. Opere complete, vol. 5,E.S.P.L.A. 1960, pag. 352-362). 15.

" V. I. Lenin se referi la articolul slu Continutul economic al narodni-cismului si critica lui in cartea d-lui Struve (Oglindirea marxismuluiin literatura burgheza)", publicat in 1895 in culegerea Materiale pentrucaracterizarea dezvoltirii noastre economice" si inclus in 1907 in cule-gerea de articole ale lui Lenin !xi 12 ani" (vezi Opere complete, vol. 1,Editura politica, 1960, editia a doua, pag. 335-510), si la prefata la culegereaIn 12 ani" (vezi Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 82-101), undesint caracterizate conditiile si istoria aparitiei acestui articol.

Culegerea Matertale pentru caradcrizarea dezvoltdrii noastre economics",care, in afari de articolul lui Lenin, cuprindea si articolele lui G. V. Ple-hanov Pesimismul ca reflectare a realitatii economice" si Citeva cuvinteadversarilor nostri (Materiale pentru istoria civilizatiei in literaturarusa)", al lui P. Struve Criticilor mei" si altele, a fost publicati inaprilie 1895, intr-o tipografie legala; tirajul a fost de 2 000 de exem-plare; guvernul tarist a oprit difuzarea acestei culegeri, a tinut-o tinan intreg sub interdictie, a confiscat-o si, pina la urmi, a ars-o. N-auputut fi salvate decit vreo 100 de exemplare, care au fost difuzate peascuns printre social-democratii din Petersburg si din alte orase. 15

" Cartes lui E. Bernstein Die Voraussetzungen des Sozialismus unddie Aufgaben der Sozialdemokratie" (Premisele socialismului si sarci-nile social-clemocratiei") a fost editata in limbs rusi, in 1901, sub diferitedenurniri: 1) Materialismul istoric". Traducere de L. Kantel. Petersburg,Znanie"; 2) Probleme sociale". Traducere de P. S. Kogan, Moscova;3) Problemele socialismului si sarcinile social-democratiei". Traducerede K. I. Butkovski, Moscova, editura Efimov. 17.

In scrisoarea adresata redactiei ziarului Iskra" Despre zubatovism"se facea cunoscuti recomandarea data de Zubatov muncitorilor de aciti cartile lui Bernstein si Prokopovici. Aceasta scrisoare a fost folositide Martov in articolul Inca o data despre coruptia politica din zilelenoastre" (Iskra" nr. 10 din noiembrie 1901). 17.

se

www.dacoromanica.ro

472 ADNOTARI

29 Este vorba de Prote.rtul sorial-demotratilor din Rusia", scris de V I. Leninin august 1889, dupi ce a primit din Petersburg, prin A. L Ulianova-Elizarova, documentul pe care ea 1-a denumit Credo-ul tinerilor" (veziOpere complete, vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 157170). Proiectul Protestului" impotriva Credo"-ului bernsteinienilordin Rusia a fost discutat la o adunare tinuti in satul Ermakovskoe (loculde deportare al lui A. A. Vaneev, P. N. Lepesinski, M. A. Silvin s.a.),la care au participat 17 social-democrati deportati in districtul Minu-ssinsk. Protestul" a fost adoptat in unanimitate si semnat de V. I. Lenin,N. K. Krupskaia, V. V. Starkov, A. M. Starkova, G. M. Krjiianovski,Z. P. Krjijanovskaia-Nevzorova, F. V. Lengnik, E. V. Baramzin, A. A.Vaneev, D. V. Vaneeva, M. A. Silvin, V. K. Kurnatovski, P. N. Lepe-sinski, 0. B. Lepesinskaia si de muncitorii petersburghezi 0. A. Engberg,A. S. apovalov si N. N. Panin. La ,,Protest" s-au raliat si 1. L. Pro-minski, M. D. Efimov, Cekalski 0 Kovalevski, care nu luaseri partela adunare, precum 0 colonia de deportati din Turuhansk (I. 0. Martov0 altii). /mpotriva Credo"-ului economistilor" a luat, de asemenea,atitudine si colonia celor saptesprezece social-democrati deportati dinorasul Or lov, gubernia Veatka (V. V. Vorovski, N. E. Bauman, A. N.Porxesov 0 altii). 18.

0 Bike" revisti istorica consacrati mai ales istoriei narodnicismuluisi miscarior sociale anterioare, fondati de V. L. Burtev. In 1900-1904a aparut la Londra; in 1906-1907 la Petersburg, sub ingrijirea lui V. I.Bogucearski si P. E. $cegolev, cu concursul lui Burtev. In 1907, guvernultarist a interzis editarea revistei Biloe", si in locul nr. 11 si 12 s-a scosculegerea de articole cu caracter istoric, Nasa Strana". In 1908, inlocul revistei Biloe" a aparut revista Minuviie Godi", iar in 1908culegerea istorica Mirmvsee". In 1908, Burtev a reluat cditarea revisteiBiloe" in strainatate (la Paris), care a continuat pia in 1912. In Rusia,editarea revistei Biloe" a fost reluati in 1917 si a continuat pina in1926. Dupi Mares Revolutie Socialisti din Octombrie, ea a aparut subingrijirea lui P. E. cegolev. 18.

ri Raboceaia Mid" (Gindirea muncitoreasca") ziar, organ de presaal economistilor"; a aparut din octombrie 1897 pina in decembrie 1902.Au apirut 16 numere. Primele doui numere s-au tiparit la mimeograf,la Petersburg; numerele 3-11 au aparut in strainatate, la Berlin; nume-rele 12, 13, 14 si 15 au fost tiparite la Varsovia; ultimul nurnir, nr. 16,a apirut in strilinitate. Ziarul era redactat de K. M. Tahtarev 0 eta.

Critics conceptlilor propagate de ziarul Raboceaia Misl", ca variantarug a oportunismului international, a fost lama de Lenin in articolul

c) orientare retrogradi in social-democratia rusi" (vezi Opere complete,vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 235-267), intr-o seriede articole publicate in ziarul Iskra" si in cartea Ce-i de ficut?". 18.

32 Vademecum pentru redatlia revistei oRabocee Delon. Culegere de materialeeditate degrupul n Eliberarea munch am o prefald de G. V . Plebanov" (Geneva,februarie 1900) era indreptat impotriva oportunismului din rindurileP.M.S.D.R., mai ales impotriva economismului" Uniunii social-

1

F.:

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 473

democratilor ru§i" din striinitate si a organului acestela revistaRabocee Delo". 18.

" Profession de for (Profesiune de credinti") foaie volanti care expuneaconcemiile oportuniste ale Comitetului din Kiev al P.M.S.D.R.; a fostintocmiti in sfir§itul anului 1899. Continutul acestei foi volante In multeprivinte este identic cu cunoscutul Credo" al economistilor". Lenina criticat acest document in articolul slu legituri cu c Professionde foi a" (vezi Opere complete, vol. 4, Editura politick 1961, editiaa doua, pag. 304-314), care a fost difuzat in foi volante scrise de minisau dactilografiate. 18.

" Grupul ,,Eliberarea muncii" primul grup marxist rus, intemeiat deG. V. Plehanov in 1883. in Elvetia. Afari de Plehanov, din acest grupau facut parte P. B. Akselrod, L. G. Deutsch, V. I. Zasulici, V. N. Ignatov.

Grupul Eliberarea munch" a desfisurat o vasti activitate de pro-pagate a marxismului in Rusia, traducind in limba rusa, editind In strii-nitate si difuzind in Rusia diferite lucrari ale lui K. Marx si F. Engels:Manifestul Partidului Comunist",Munci salariati si capital",Dez-voltarea socialismului de la utopie la stiinti" etc. si popularizind marxismulin publicatiile sale. Grupul Eliberarea munch" a dat o serioasi loviturinarodnicismului, care constituia principala piedici ideologici in calearispindirii rnarxismului si a dezvoltirii miscirii social-democrate inRusia. In lucririle sale Socialismul i lupta politica" (1883), Diver-gentele noastre" (1885) etc., Plehanov a supus unei critici marxiste teoriilcnarodnice cu privire la calea necapitalisti de dczvoltare a Rusiei, con-ceptia subiectiv-idealisti a narodnicilor asupra rolului personalitithIn istorie, negarea rolului de avangardi al proletariatului in miscarearevolutionara etc. Cele doui proiecte de program al social-democratilorru§i (din 1883 si 1885) scrise de Plehanov i publicate de grupul Elibe-rarea muncii" au constituit un pas important in directia pregitirii sicreirli unui partid social-democrat in Rusia. Un rol deosebit de importantin rispindirea conceptiilor marxiste, in fundamentarea si apirarea mate-rialismului dialectic si a materialismului istoric a avut cartes lui Plehanov(N. Beltov) Contributil la dezvoltarea conceptiei moniste asupra istoriei"(1895), care a educat o intreagi generatie de marxisti rusi" (V. I. Lenin.Opere, vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 266). Grupul a editat si a rispinditin Rusia 4 numere din culegerea Sotial-Demokrat", precum si o seriede brosuri de popularizare pentru muncitori.

F. Engels a salutat aparitia grupului Eliberarea muncii", care aadoptat cu sinceritate §i firi rezerve miretele teorii economice si istoriceale lui Marx" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXVII, ed rusi, 1935,pag. 461). G. V. Plehanov si V. I. Zasulici au intretinut relatii de prieteniecu F. Engels si ani de-a rindul au fost in corespondenti cu el. GrupulEliberarea muncii" a stabiit legituri cu miscarea muncitoreasci inter-nationali si, incepind cu primul Congres xi Internationalei a II-a, din1889 (Paris), a reprezentat, in tot cursul existentei sale, social-democratiadin Rusia la toate congresele Internationalei. Grupul Eliberarea muncii"a avut insi i greseli serioase: supraaprecierea rolului burgheziei liberalesi subaprecierea capacititii revolutionare a lArinimii ca rezervi a revo-

In

www.dacoromanica.ro

474 ADNOTARI

lutiei proletare. Aceste greseli au constituit germenele conceptiei men-sevice de mai tirziu a lui Plehanov si a altor membri ai acestui grup.V. I. Lenin a afatat cil grupul Eliberarea muncii" a fondat doar teore-ticeste social-democratia si a facut primul pas in intirnpinarea miscariimuncitoresti" (Opere, vol. 20, Editura politica, 1959, pag. 275).

In 1894, din initiativa grupului Eliberarea muncii", a fost intemeiataUniunea social-democratilor rusi din strainitate". In 1900, membriigrupului Eliberarea muncii" i partizanii lor au iesit din Uniune"si au intemeiat organizatia revolutionara Sotial-demokrat". Membriiacestui grup, G. V. Plehanov, P. B. Akselrod si V. I. Zasulici, au facutparte din redactia ziarului Iskra" si a revistei Zarea". La Congresulal II-lea al P.M.S.D.R., care a avut loc in august 1903, grupul Elibe-rarea muncii" a declarat cäji inceteaza existenta.

Declaratia cu privire la reluarea pub/kislice a grupului « Elibe-rarea mancii»", scrisi de Aksclrod in decembrie 1899, a fost publicataca foaie volanti la inceputul anului 1900, precum si in Vademecumpentru redactia revistei « Rabocee Delo »". Programul activitatii publi-cistice a grupului Eliberarea muncii", expus in Declaratie", a fostrealizat numai atunci cind a inceput editarea revistei Zarea" si a ziaruluiIskra". 22.

35 Congresul al III-lea al Uniunii social-democralilor rug" a avut loc in adoua jumitate a lunii septembrie 1901, la Zurich; hotaririle congresuluiau dovedit victoria definitivi a oportunismului in rindurile Uniunii".La congres au fost adoptate amendamentele i completarile la proiectulde intelegere principiala si de acord al organizatiilor din strainitate alesocial-democratilor rusi, elaborate la Conferinta de la Geneva din iunie1901, care aveau un caracter oportunist fatis; aceasta a hotirit insuccesulCongresului de unificare" a organizatiilor din striinitate ale P.M.S.D.R.,intrunit la citeva zile dupa Congresul al III-lea al Uniunii". La congresau fost sanctionate i Instructiunile pentru redactia revisei « RaboceeDelo p", instructiuni care in fapt incurajau pe revizionisti prin aceeacil lupta dintre tendinta revoluçionar i cea oportunisti din rindurilesocial-democratiei internationale si a celei ruse, prccum i necesitateade a critica revizionismul si de a fundamenta esenta revolutionara amarxismului erau trecute sub ticere. 22.

36 K. Marx. Critica programului de la Gotha", Editura politica, 1959,editia a II-a, pag. 8. 23.

37 Programul de la Gotha programul Partidului muncitoresc socialistdin Germania, adoptat in 1875 la Congresul de la Gotha, cu prilejulfuzionirii celor doui partide socialiste germane, care pink' atunci fiin-taseri in mod separat: eisenachienii (care erau condusi de Bebel i Lieb-knecht si se aflau sub influenta ideologica a lui Marx si Engels) si lassal-leienii. Programul acesta suferea de eclectism si era oportunist, pentruca in problemele cele mai importante eisenachienii au cedat lassalleienilorsi au acceptat formulirile prezentate de el. K. Marx si F. Engels ausupus unei critici nimicitoare proiectul de program de la Gotha, consi-derind ca el prezinta un mare pas inapoi chiar in comparatie cu pro-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 475

gramul din 1869 de la Eisenach (vezi K. Marx. Critica prograrnului dela Gotha", Edirura politica, 1959, editia a II-a, pag. 5-45, 60-64). 23.

38 Este vorba de brosura lui P. B. Akselrod Despre sarcinile actualedespre tactica social-democratilor rusi", Geneva, 1898. 23.

2° V. I. Lenin reproduce In traducere proprie un extras din prefatalui F. Engels la lucrarea sa Razboiul tarinese german" (veziF. Engels. Razboiul tarinesc german", E.S.P.L.P. 1958, editia a III-a,pag. 24-26). 26.

Vorbind despre vestitul rekbei industrial din Petersburg din anul 1896",V. I. Lenin se refera la greva de masa a muncitorilor textilisti care aavut loc la Petersburg in mai-iunie 1896. Aceasta greva a fost provocatide refuzul fabricantilor de a pliti in Intregime muncitorilor salariilepentru zilele declarate neluctatoare cu ocazia incoronarii lui Nicolaieal II-lea. Greva a inceput la Manufactura rusi de flare a bumbacului(Kalinkinskaia) si a cuprins repede toate filaturile i tesatoriile de bumbacdin Petersburg, iar dupa accea i marile uzine constructoare de masini

alte intreprinderi. Proletariatul din Petersburg s-a ridicat pentruprima oara in front larg la lupti impotriva exploatatorilor. La greviau participat peste 30 000 de muncitori. Greva s-a desasurat sub con-ducerea Uniunii de lupti pentru eliberarea clasei muncitoare" dinPetersburg, ce scotea manifeste In care muncitorii erau indemnati sa-siapere cu fermitate i strins uniti drepturile. Uniunea de lupta" a tiparitsi a difuzat principalele revendicari ale grevistilor (Ce cer muncitoriide la filaturile de bumbac din Petersburg"): reduccrea zilei de muncila 10 ore si jumatate, majorarea tarifelor, achitarea la timp a salariilor etc.Grevele din Petersburg au contribuit la dezvoltarea miscarii grevistein intreaga Rusie si au silit guvernul tarist si accelereze revizuirea legis-latiei pentru reglementarea muncii in fabrici i sa emiti legea din 2(14)iunie 1897 cu privire la reducerea zilei de mundi in fabrici i uzine la11 ore si jumatate. Grevele, dupa cum a scris mai tirziu Lenin, au deschiscra miscarii muncitoresti miscare care a crescut apoi continuu"(Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 82). 28.

41 Broptra Despre agitalie" a fost scrisi In 1894, la Vilno, de A. Kremer(ulterior unul dintre organizatorii Bundului) i redactati de I. 0. Martov;la inceput a fost rispindita in copii scrise de mini sau hectografiate,iar la sfirsitul anului 1897 a fost tiparita la Geneva cu o prefati sit o post-fata de P. B. Akselrod. Brosura, generalizind experienta activitatii social-democrate de la Vilno, a exercitat o influenta puternici asupra social-democratilor rusi, intrucit ea cuprindea chemarea de a renunta la pro-paganda dusi in cercuri inchise si de a trece la agitatia in masi inrindurile muncitorilor, luindu-se ca baza nevoile i revendicarile lorde zi cu zi. Dar exagerarea rolului i insemnatitii luptei pur economiceIn detrimentul agitatiei politice, pe baza revendicarilor general-demo-cratice, a constituit germenele viitorului economism". In postfataeditiei de la Geneva a brosurii, P. 13. Akselrod a relevat caracterul uni-lateral al economismului de la Vilno". In articolul Incii o data despre

'°

www.dacoromanica.ro

476 ADNOTARI

socialism si despre lupta politica" (Zarea" nr. 1 din aprilie 1901, pag.1-32), G. V. Plehanov a supus unei analize critice brosura Despreagitatie". 30.

42 Uniunea a /tepid pentru eliberarea dasei munciloare" a fost organizatide Lenin in toamna anului 1895; ea cuprindea vreo 20 de cercuri mun-citoresti marxiste din Petersburg. Intreaga munci a Uniunii de lupta"avea la bazi principiile centralismului si ale unei discipline severe. infruntea Uniunii de lupti" se afia un Grup central, format din V. I. Lenin,A. A. Vaneev, P. K. Zaporojet, G. M. Krjijanovski, N. K. Krupskaia,I. 0. Martov, M. A. Silvin, V. V. Starkov i altii. Conducerea nemillocitaa intregii munci era concentrata in miinile a cinci membri din acest grup,in frunte- cu Lenin. Organizatia era impartiti in grupuri raionale. Mun-citorii constienti i inaintati (I. V. Babuskin, V. A. $elgunov i altii)fineau legatura hare aceste grupuri i intreprinderile industriale. Inuzine existau organizatori insircinati cu stringerea informatiilorraspindirea publicatiilor; in marile intreprinderi au fost create cercurimuncitoresti.

/n activitatea ei, Uniunea de lupta" a inceput si inciptuiasca, pentru.prima oara in Rusia, unirea socialismului cu miscarea muncitoreasca,.trecind de la propaganda marxismului in cadrul unui mic grup de mun-citori inaintati, organizati in cercuri, la agitatia politica in rindurilemaselor largi ale proletariatului. Uniunea de lupti" a condus miscareamuncitoreasca, legind lupta muncitorilor pentru revendicari economicecu lupta politica impotriva tarismului. In noiembrie 1895, Uniuneade lupta" a organizat greys de la fabrica de postav Thornton". Subconducerea Uniunii" s-a desfasurat, in vara anului 1896, vestita grevaa textilistilor din Petersburg, la care au luat parte peste 30 000 de mun-citori. Uniunea de lupti" a tiparit manifeste i brosuri pentru muncitori.Redactorul publicatiilor Uniunii de lupta" a fost V. I. Lenin, sub acarui conducere s-au ficut pregatirile pentru scoaterea ziarului political muncitorilor Rabocee Delo". Influents Uniunii de lupta" se Intindeadincolo de cadrul orasului Petersburg. Exemplul ei a fost urmat decexcurile muncitoresti din Moscova, Kiev, Ekaterinoslav si din alteorase i regiuni ale Rusiei.

In decembrie 1895, guvernul tarist a dat Uniunii de lupti" o grealovituri: in noaptea de 8 spre 9 (20 spre 21) decembrie 1895 au fostarestati o mare parte dintre activistii Uniunii", in frunte ai V. I. Lenin;a fost confiscat p primul numar al ziarului Rabocee Delo", care fusesepregatit pentru tipar.

La prima adunare tinuta de membrii grupului la citeva zile dupiefectuarea arestarilor s-a hotarit ca organizatia social-democratilor dinPetersburg si poarte denumirea de Uniunea de lupta pentru eliberareaclasei muncitoare". La 15 (27) decembrie 1895, ca raspuns la arestarealui Lenin si a altor membri ai Uniunii de lupta", membrii rimasi Inlibertate au lansat o foaie volanti cu tema politic:1, scrisi de muncitori.

Affindu-se in inchisoare, V. I. Lenin a continuat sa conduca acti-vitatea Uniunii", ajutind-o cu sfaturi, trimitind tovarasilor aflati inlibertate scrisori p manifeste cifrate; tot acolo a scris el brosura Despregreve" (care Inca n-a fost gasita) i Proiect de program al partidului

I

In

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 477

social-democrat si explicarea programului" (vezi Opere complete, vol. 2,Editura politica, 1960, editia a doua, pag. 81-109).

lmportanta Uniunii de lupti pentru eliberarea clasei muncitoare"din Petersburg consta in aceea ca Uniunea", dupi cum a spus Lenin,a constituit germenele unui partid revolutionar, care se sprijini pecares muncitoreasca si conduce lupta de clasi a proletariatului.

Vechii membri ai Uniunii" care au reusit si scape de arestare auparticipat la pregatirea i desfasurarea Congresului I al P.M.S.D.R.si la elaborarea Manifestului", editat in numele congresului. Dar absentaindelungata a intemeietorilor Uniunii de lupti", care se aflau in depot-tare in Siberia, si in primul rind absenta lui V. I. Lenin, a inlesnit pro-movarea politicii oportuniste a tinerilor" economise, care in 1897,prin intermediul ziarului Raboceaia Misl", propagau in Rusia ideiletrade-unionismului i bernsteinismului. Incepind din a doua jumitatea anului 1898, Uniunea de lupti" a incaput pe miinile celor mai Nisieconomise adeptii ziarului Raboceaia Misl". 30.

" Articolul de fond Cat= muncitorii rusi", scris de V. I. Lenin pent=gazeta Rabocee Delo", nu a fost gasit pina in momentul de fati.

Russkaia Starina" revisti istorica, fondata de M. I. Semevski;a aparut lunar la Petersburg din 1870 pini in 1918. In revista RusskaiaStarina", un loc de seami ii ocupau amintirile, jurnalele, insemnarile,scrisorile barbatilor de stat ai Rusiei i reprezentantilor culturii ruse,precum i diferite materiale documentare. 31.

" Este vorba de reprimarea din 27 aprilie (9 mai) 1895 a muncitorilorgrevisti de la Marea manufacturi din Iaroslavl. Greva, la care au parti-cipat peste 4 000 de muncitori, a izbucnit din cauzi ca administratiaa introdus un tarif nou care facea si scada cistigul muncitorilor. Pentruinabusirea grevei au fost chemate 10 companii din regimentul Fana-goria; s-a ficut uz de arme. Rezultatul a fost un muncitor mort si 14raniti. Pe raportul ce i-a fost prezentat de comandantul regimentuluicu privire la reprimarea muncitorilor de la Marea manufacturi, Nicolaieal U-lea a scris: Exprim multumiri bravilor ostasi ai regimentuluiFanagoria pentru comportarea lor fermi in timpul dezordinilor munci-toresti de la laroslavl".

Pini in momentul de fati nu a fost gasit articolul scris de V. I. Lenindespre greva de la Iaroslavl din 1895. 31.

as S.-Peterburgskii Rabocii Listok" organ al Uniunii de lupe{ pentrueliberarea clasei muncitoare" din Petersburg. Au aparut doul numexe:nr. 1 in februarie (datat ianuarie) 1897, tiparit in Rusia la mimeografintr-un tiraj de 300-400 de exemplare, i nr. 2 in septembrie 1897,la Geneva, tipirit la tipografie.

Ziarul a trasat sarcina de imbinare a luptei economice a clasei munci-toare cu revendicarile politice largi, subliniind, totodata, necesitateacrearii unui partid muncitoresc. 31.

40 Este vorba de Manifestul Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia",publicat in 1898 din insircinarea Congresului I al P.M.S.D.R. i in

mis-

-

www.dacoromanica.ro

478 ADNOTARI

numele Comitetului Central al P.M.S.D.R. (vezi Rezolutiik i hotaririlecongreselor, conferintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovieticeale plenarelor C.C.", partea I, Editura pentra literaturi politica, 1954,pag. 11-14). Manifestul" punea drept sarcini principala a social-democratiei din Rusia lupta pentru libertatea politica si risturnareaabsolutismului, legind lupta politica de sarcinile generale ale misciriimuncitoresti. 31.

47 Este vorba de consfatuirile batrinilor" intemeietorii Uniunii delupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg: V. I. Lenin,A. A. Vaneev, G. M. Krjijanovski, 1. 0. Martov i alii cu repre-zentantii noii componente a Uniunii de lupti", consfatuiri care auavut loc la Petersburg, in locuintele lui S. I. Radccnko i I. 0. Martov,intre 14 si 17 februarie (26 februarie si 1 martie) 1897, chid vechii membriai Uniunii de lupta." au fost eliberati din inchisoare, inainte de a fi trimiiin deportare in Siberia. La aceste consfatuiri s-au ivit divergente serioasein problemele organizatorice i tactice. A. A. Iakubova, care intre 18930 1895 facca parte din grupul batrinilor", la consfatuiri a sustinutpunctul de vedexe al economismului" ce lua nastere; in acclasi timp,tinirul" membru al Uniunii de lupta" B. I. Gorey (Goldman) 1-asustinut pe V. I. Lenin, pe bitrini". Despre acest fapt a scris V. I. Leninin nota la Scrisoarea catre redactie", semnata Un Petersburghez (I( : M.Tahtarev) i publicata in Iskra" nr 40 din 15 mai 1903: anume:lipsa de precizie in impirtirea facuta de mine consti in aceea Ca « tinarul»,dupi cum s-a vazut, i-a sustinut atunci (in discutie) pe o bitrini», iarunul dintre « bitrini» pe « tineri»". 33.

" Listok «Rabotnika»" publicatie neperiodica a Uniunii social-demo-cratilor rusi din strainatate"; a fost editata la Geneva din 1896 pini in1898. Au aparut 10 numere din Listok", dintre care nr. 1-8 sub ingri-jirea grupului Eliberarea muncii". Din cauzi ca majoritatea membrilorUniunii" cotiseri spre economism", grupul Eliberarea munch"a refuzat O. mai redacteze publicatiile Uniunii". Numarul 9-10 dinListok" (noiembrie 1898) a apirut sub ingrijirea economistilor". 33.

" Die Neue Zeit" (Timpuri noi") revista teoretica a Partidului social-democrat din Germania; a aparut la Stung= din 1883 pina In 1923.Pina in octombrie 1917 a aparut sub ingrijirea lui K. Kautsky, iar dupiaceea sub ingrilirea lui H. Cunow. in Die Neue Zeit" au fost publicaiepentru prima oari unele lucrari ale lui K. Marx si F. Engels: Criticaprogramului de la Gotha" de K. Marx (in nr. 18 din 1890-1891), Con-tributii la critica proiectului programului social-democrat din 1891"de F. Engels (in nr. 1 din 1901-1902) etc. Engels ajuta in permanentacu sfaturile sale redactia revistei i o critica adeseori pentru abaterileei de la marxism. La Die Neue Zeit" au colaborat militanti de seamaai miscarii muncitoresti germane 0 internationale de la sfirsitul secoluluial XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea: A. Bebel, W. Liebknecht,R. Luxemburg, F. Mehring, C. Zetkin, G. V. Plehanov, P. Lafargue,V. Adler etc. Incepind din a doua jumatate a ultimului deceniu al seco-lului trecut, revista a publicat sistematic articole scrise de revizionisti,

si

$i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 479

printre care i seria de articole scrise de E. Bernstein, Problemele socia-lismului", care a netezit calea pentru ofensiva impotriva marxismului.In anii primului razboi mondial, revista s-a situat pe pozitii centriste,

. kautskiste, sprijinind in fapt 37.

" La Congresul de la Viena al Partidului social-democrat din Austria, carea avut loc intre 2 si 6 noiembrie (st.n.) 1901, a fost adoptat noul programal partidului in locul vechiului program de la Hainfeld (1888). In proiectulnoului program, pregatit de o comisie speciali (V. Adler si altii), dinInsircinarea Congresului de la Briinn din 1899, s-au fácut concesii impor-tante bernsteinismului, ceea ce a provocat o serie de observatii critice;in special K. Kautsky, in articolul Die Revision des Programms derSozialdemokratie in Osterreich" (Revizuirea programului social-demo-cratiei din Austria"), publicat in revista Die Neue Zeit", 1901-1902,nr. 3, s-a pronuntat pentru pIstrarea pIrtii principiale a programuluide la Hainfeld, intrucit acolo este exprimat mai complet si mai justmodul in care intelege social-democratia desfasurarea generala a pro-cesului istoric i sarcinile clasei muncitoare. 37.

u V. I. Lenin se referl la cartea lui S. N. Prokopovici Miscarea munchtoreasa din Occident. Studiu asupra unei cercetari critice. Vol. I. Ger-mania si Belgia", Petersburg, 1899, si la articolele publicate in revistaArchiv für soziale Gcsetzgebung und Statistik", XIV Band, Berlin,1899 (Arhiva legislatiei i statisticii sociale", vol. XIV, Berlin, 1899),P. B. Struve Die Marxsche Theorie der sozialen Entwicklung" (Teorialui Marx cu privire la dezvoltarea sociali"), recenzia scrisi de Struvela cartea lui E. Bernstein Premise le socialismului i sarcinile social-democratiei" si K. Kautsky Bernstein si programul social-democrat".

Pentru cartea lui Prokopovici, patrunsI de spirit reformist, estecaracteristica studierea superficiall a materialului, precum i o atitudinedustnanoasI fata de socialismul stiintific si de activitatea social-demo-cratiei revolutionare; el a incercat sá demonstrcze in cartea sa el inmiscarea muncitoreasca din Germania i din Belgia lipsesc conditiilenecesare pentru o lupti revolutionara i pentru politica revolutionaria social-democratiei. In articolele sale, Struve a incercat, de asemenea,sI combatI de pe poziiile bernsteinismului teoria generala a marxis-mului i prcmisele lui ftlozofice, negind caracterul inevitabil i necesaral revolutiei sociale si al dictaturii proletariatului. 40.

Sindicatele hirscb-dunckeriste organizatii sindicale reformiste din Ger-mania, intemeiatc in 1868 de M. Hirsch si F. Duncker, militanti ai parti-dului burghcz progresist. Propovaduind ideea de armonie" intre inte-resele munch i cele ale capitalului, organizatorii sindicatelor hirsch-dunckeriste considerau admisibili primirea in sindicate nu numai amuncitorilor, ci si a capitalistilor, negau utilitatea luptei greviste. Eisustineau ci salvarea muncitorilor de jugul capitalist este posibiLi incadrul societitii capitaliste cu ajutorul legislatiei statului burgh= sial organizatici sindicale; ei considerau ci principala sarcini a sindicateloreste de a fi mediatori intre muncitori i patroni si de a stringe fonduri.Atitudinea negativa fata de greve transforma sindicatele hirsch-duncke-

social-sovinismul.

www.dacoromanica.ro

480 ADNOTAFU

nate in organizatii de spirgitori de grevi; activitatea lor se limita maiales la casele de ajutor reciproc i la organizatiile cultural-educative.Sindicatele hirsch-dunckeriste, care au fiintat ping in mai 1933, nu aureprezentat niciodati o forta importantii in mi§carea muncitoreascgdin Germania, cu toate eforturile burgbeziei i cu tot sprijinul dat deorganele guvernamentale. La 1933, militantii oportuni§ti din sindicatelehirsch-dunckeriste au intrat in frontul de munci" fascist. 40.

" Grapul autoeliberdrii clam" mancitoare" mic grup de economi§ti"care a luat fiinta la Petersburg in toamna anului 1898 0 a fiintat citevaluni. Grupul a publicat o chemare in care 10 expunea telurile (chemaredatati manic 1899 0 tiparita in iulie 1899 in revista Nakanune"), statutul

citeva proclamatii citre muncitori. 42.

" Nakanune" (In ajun") cronici social-revolutionari", revisti lunaricu orientare narodnicista; a fost editata in limba rusi la Londra dinianuarie 1899 ping in februarie 1902 sub ingrijirea lui E. A. Serebreakov.Au aparut 37 de numere. In jurul revistei, care propaga conceptii general-democratice, se grupau reprezentanti ai diferitelor partide i curentemic-burgheze; caracteristic pentru Nakanune" era atitudinea sa dupla-noasi fata de marxism in general 0 fall de social-democratia revolu-tionari in special. 42.

65 Polemics dintre grupul Eliberarea muncii" i redactia revistei RaboceeDelo" a inceput cu pubhcarea in Rabocee Delo" nr. 1 din aprilie 1899a recenziei la bropira lui V. I. Lenin Sarcinile social-democratilor ni§i"(Geneva, 1898). Negind caracterul oportunist al Uniunii social-demo-cratilor ru§i din striinatate" ci influenta crescindg a economictilor"in organizatiile social-democrate din Rusia, redactia revistei RaboceeDelo" afirma in aceasta recenzie ca expanerea menlei broturii coincide pede-a-ntregal cu programa' redaclional al revistei «Rabocee Delo»", ciredactia nu vie despre care tovara§i tineri» vorbelte Akselrod" inprefata la brocurg.

In Scrisoarea adresati redactiei revistei cRabocee Delos", scrisiin august 1899, P. B. Akselrod arati netemeinicia incercgrilor revisteiRabocee Delo" de a identifica pozitia social-democratiei revolutionare,expusi de Lenin in brocura Sarcinile social-democratilor ruci", cupozitia economi§tilor" din Rusia 0 din striinitate. In februarie 1900,grupul Eliberarea muncir a publicat culegerea Vademecum pentruredactia revistei « Rabocee Delo*" cu o prefati de G. V. Plehanov.Publicarea acestui Vademecum" a fost determinata de aparitia post-fetei scrise de redactia Rabocee Delo" la Protestul social-democratilordin Rusia" (impotriva Credo"-ului ,,economist"), scris de V I Leninpe cind se afla in deportare in Siberia 0 publicat in Rabocce Delo"nr. 4-5 din decembrie 1899 (vezi Opere complete, vol. 4, Editurapolitica, 1961, editia a doua, pag. 157-170). In aceasta postfata, redactiarevistei Rabocee Delo" afirma ca Credo" nu reprezinta altceva deckpirerea unor persoane izolate" p ca teama ci social-democratia rusis-ar putea dezvolta in directia luptei pur economice nu ar avea o baziserioasi in dezvoltarea reala a milcirii muncitore§ti ruse". Prin publi.

t

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 481

se

carea In Vademecum" a Räspunsului" lui S. N. Prokopovici, carecircula sub forma de manuscris, la brosura lui Akselrod Despre sarci-nile actuale i tactica social-democratilor rusi", cit si a unor scrisoriparticulare" cu continut politic ale lui E. D. Kuskova i Grisin (T. M.Kopelsohn), Plehanov a dezmintit afirmatiile redactiei Rabocee Delo"si a demonstrat dominatia efectivi a elementelor i ideilor oportunisteale economismului" in rindurile emigrattei social-democrate ruse grupateIn jurul Uniunii social-democratilor rusi" si al revistei Rabocee Delo".

Rtspunsul redactiei revistei « Rabocee Delo» la n Scrisoarea* luiP. Akselrod si la a Vademecum a al lui G. Plehanov", scris de B. Kri-cevski in februarie-martie 1900, a dezvaluit cit se poate de limpedeoportunismul rabocedeltilor". Ulterior, polemica impotriva revisteiRabocee Delo" a fost continuatil. In paginile ziarului Iskra" gi alerevistei Zarea". 43.

Este vorba de ziarul Der Sozialdemokrat" (Social-democratul")organul central al Partidului social-democrat din Germania in timpulcind era in vigoare legea exceptionall impotriva socialistilor; a apirutla Zurich de la 28 septembrie 1879 pint la 22 septembrie 1888 si la Londrade la 1 octombrie 1888 pint la 27 septembrie 1890. Ziarul a lost redactatintre 1879 si 1880 de G. Vollmar, iar din ianuarie 1881 de E. Bernstein,care pe atunci se afla sub puternica influenta a lui Friedrich Engels. Dato-rita conducerii ideologice a lui Friedrich Engels, ziarul Sozialdemo-krat" a avut o orientare marxisti. Starea de spirit combativt a maselormuncitoare din Germania, care au invins prima deruti provocati deaplicarea legii exceptionale, a fost de o mare insemnttate pentru activi-tatea ziarului. Ziarul Sozialdemokrat", cu toate greselile acute, a apiratferm tactics revolutionart si a jucat un rol de seami in unirea i organi-zarea fortclor social-democratiei germane. Dupa abrogarea legii excep-tionale impotriva socia1itiLor, ziarul Sozialdemokrat" si-a incetat apa-ritia. Organul central al partidului a devenit din nou Vorwirts". 47.

" Este vorba de poezia satirica Imnul socialistului rus modern", publicattin Zarea" nr. 1 din aprilie 1901, sub semnatura Narcis Tuporilov".In aceasta poezie erau ridiculizati economistii", cu adaptarea lor Iamiscarea spontant. Autorul poeziei era 1. 0. Martov. 49.

18 Unianea generale* a muncitorilor evrei din Lituania, Polonia ,ri Rusia" (Banda!)a fost organizati in 1897, la congresul de constituire a grupurilor social-democrate evreiesti Onus la Vilno; aceastã uniune grupa in special ele-mentele semiproletare ale meseriasilor evrei din regiunile apusene aleRusiei. La primul Congres al P.M.S.D.R. (1898), Bundul a intrat InP.M.S.D.R. ca organizatie autonoml, de sine statatoare doar in proble-mele care privesc proletariatul evreu" (Rezolutiile i hottririle congre-selor, conferintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si ale pie-narelor C.C.", pattea 1, Editura pentru literatura politict, 1954, pag. 14).

Bundul era purtatorul nationalismului 0 al separatismului In rindurilemiscarii muncitoresti din Rusia; in cele mai importance probleme alemiccarii social-democrate se situa pe pozitii oportuniste. In aprilie 1901,la Congrcsul al 1V-lea, Bundul s-a pronuntat pentru destiintarea relatiilor

61 vol. 6 www.dacoromanica.ro

482 ADNOTXRI

organizatorice stabilite la primul Congres al P.M.S.D.R. si a adoptat orezolutie prin care autonomia era inlocuita cu federatia; in rezolutiaDespre mijloacele luptei politice" a Congresului al IV-lea al Bunduluise spunea cã cel rnai bun mijloc pentru a atrage masele largi in miscareeste lupta economica".

Dupi ce Congresul al 11-lea al P.M.S.D.R. a respins cererea Bunduluide a 5 recunoscut drept singurul reprezentant al proletariatului evreiesc,Bundul a iesit din partid. In 1906, pe baza unei hotarin a Congresului al1V-lea (De unificare), Bundul a intrat din nou in P.M.S.D.R.

In cadrul P.M.S.D.R., bundistii au sprijinit intotdeauna aripa opor-tunista a partidului (economisti", mensevici, lichidatori), au dus luptaimpotriva bolsevicilor si a bolsevismului. Revendicarii prograrnatice abolsevicilor cu privire la dreptul natiunilor la autodeterminare, BundulIi opunea revendicarea autonomiei culrural-nationale. In perioada reac-Iiunii Bundul s-a situat pe pozitii lichidatoriste si a participatactiv la crearea Blocului antipartinic din august. In timpul primuluirizboi mondial, din 1914-1918, bundistii s-au situat pe pozitii social-soviniste In 1917 a sprijinit Guvernul provizoriu contrarevolutionar,a luptat de partea dusmanilor Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.In anii interventiei militare straine i ai razboiului civil, conducereaBundului s-a unit cu fortele contrarevolutiei. In acelasi timp, printremembrii de rind ai Bundului s-a conturat o cotiturt in favoarea colabo-rani cu Puterea sovietici. In 1921, Bundul s-a autolichidat; o parte dintremembrii sai au intrat in P.C. (b) din Rusia pe bath de cereri de primireindividuate. 57.

" Svoboda" revista editati in Elvetia de grupul revolutionar-socialist"Svoboda" (intemeiat in mai 1901 de E. 0. Zelenski (Nadejdin)); intotal au aparut doui numere: nr. I in 1901 si nr. 2 in 1902.V. I. Lenin considers grupul Svoboda" ca ficind parte dintre acele gm-puloare lipsite de once bazi" care nu aveau nici idei serioase, solide, niciprogram, nici tactica, nici organizare i nici raciacini in mase" (Opere,vol. 20, Edirura politica, 1959, pag. 358, 359). In publicanile sale (inafari de revista Svoboda", grupul a mai editat i Ajunul revolutiei.Cronica neperiodica a problemelor de teorie i tactica" nr. 1, gazeta-revista Otkliki" nr. 1, brosura-program Renasterea revolutionaris-mului in Rusia", scrist de Nadejdin etc.), grupul Svoboda" apropagat ideile terorismului i economismului". Formind un bloccu economistii" din Petersburg, s-a ridicat impotriva lskrei" si aComitetului organizatiei din Petersburg a P.M.S.D.R. Grupul si-a/nectar existenp in 1903.

V. 1. Lenin a caracterizat grupul i publicatiile sale in notele Desprerevista c Svoboda »" (Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961,eclitia a doua, pag. 358-359) si Despre grupul a Svoboda »" (vezi Opere,vol. 6, Editura politica, 1959, pag. 270-271). 71.

" Este vorba de actiunile revolutionare de masa ale studentilor i munci-torilor: demonstratii politice, intruniri studentesti i greve care au avutloc in februane-martie 1901 la Petersburg, Moscova, Kiev, Harkov,Kazan, Tomsk st in aim orase din Rusts.

stolipiniste,

1

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 483

Miscarea studenteasai din anul scolar 1900-1901, care a luat nasterein legatura cu revendicarile studentesti si care a dobindit caracterulunor actiuni politice revolutionare impotriva politicii reactionare aabsolutismului, a fost sprijinid de toti muncitorii constienti si a avutrisunet in toate paturile societatii din Rusia. Ca prilej direct pentru demon-stratiile si grevele din februarie-rnartie 1901 a servit faptul ci 183 destudenti de la Universitatea din Kiev au fost incorporati pe motivul cáau luat parte la o intrunire studenteasal (vezi articolul lui V. I. LeninIncorporarea celor 183 de studenti", Opere complete, vol. 4, Edirurapolitia, 1961, editia a doua, pag. 382-387). Guvernul s-a nipustitasupra participantilor la actiunile revolutionare; politia i cazacii auirnprastiat demonstratiile si au molestat pe participanti, sute de studentiau fost arestati i exclusi din institutiile de inv5timint superior; deusebitde cruntA a lost represiunea impotriva participantilor la dernonstratia din4 (17) martie 1901 care a avut loc in Piata catedralei Kazan din Peters-burg. Evenimentele din februarie martie 1901 au constituit o dovadia cresterii avintului revolutionar in Rusia; o insemnAtate uriasi a avutparticiparea muncitorilor la miscarea desfisurata sub lozinci politice. 75.

K. Marx si P. Engels. Opere, vol. 4, Editura politici, 1958, pag. 500. 80.

ea In ziarn1 Iskra" nr. 7 din august 1901, la rubrica Cronicamuncitoresti si scrisori primite din fabrici 5i uzine", a lost publicata seri-soarea unui muncitor tesitor din Petersburg, care dovedea uriasa influenplpe care o exercita lskra" leninista asupra muncitorilor inaintati.

... Am aritat multor tovarisi t Iskra » 5i tot numarul s-a facutferfenita, dar mi-e scump... scria autorul. In el se vorbeste desprecauza noastri, despre cauza intregii Rusii, care nu poate evaluati nidIn cupeici, nici in ore; cind citesti ziarul acesta, intelcgi de ce se temjandarmii 5i pulitia de noi, muncitorii, 5i de intelectualii pe care ii urmim.Si, intr-adevar, ei sint de teniut 5i pentru tar, 5i pentru patroni, 5i pentrutoti, nu numai pentru buzunarele patronilor... Acum poporul muncitorpoate lua usor foc, totul mocneste in piturile de jos, nu este nevoie deckde o scinteie ca sA izbucneasal un incendiu. Gt de bine s-a spus cA dinscinteie va izbucni flacara I... /nainte fiecare greva era un eveniment,dar acum oricine vede ca o singura grevi nu inseamn4 nimic, acumtrebuie sã luptim pentru a obtine libertatea, s-o cucerim cu piepturilenoastre. Acum, toad lumea, si bdtrini si tineri, cu totii ar clod s.1 citeasal,dar, din nenorocire pentru noi, nu existi carci. Duminica trecuta amadunat 11 oameni i le-am citit « Cu ce si incepem?»; am star pina noapteatirziu. Or de just sint spuse toate, cit de bine au fost intelese toate...Vrem at scriem o scrisoare acestei « Iskra » a dv., ca ea at ne invete flunumai cum sa incepem, dar si cum sa traim murim". 86.

63 P. B. Akselrod. Despre sarcinile actuale i tactica social-clemocratilorrusi". Geneva, 1898, pag. 16-17. 89.

44 Este vorba de articolul lui P. B. Struve Absolutismul i zemstvele",publicat in lskra" nr 2 si 4 din februarie si mai 1901. Publicarea inlskra" a articolului lui Struve, precum i publicarea in Zarea" a memo-

31*

41

milcirii

6

i sa

.

www.dacoromanica.ro

484 ADNOTARI

riului confidential" al lui S. I. Witte Absolutismul i zemstvele", cu oprefata de Struve (R.N.S.), a devenit posibili in urma intelegerii incheiatein ianuarie (1901) intre redactia ziarului Iskra" si a revistei Zarea",pe de o parte, §i opozitia democraticr (reprezentati de Struve), pe deaka parte. Accasta intelegere cu Struve, incheiata de P. B. AkselrodV. I. Zasulici, cu sprijinul lui G. V. Plehanov, irnpotriva votului dat deV. I. Lenin, a tost de scurta durata: in primavara anului 1901 s-a vadital este cu desavirsire imposibil sa continue colaborarea intre social-democrati i democratii burghezi, asa incit blocul incheiat cu Struves-a clestramat. 89.

" Rossiia" cotidian liberal-moderat; a apirut la Petersburg in anii1899-1902, sub ingrijirea lui G. P. Sazonov i cu colaborarea foile-tonistilor A. V. Amfiteatrov si V. M. Doro§evici. Acest ziar s-a bucuratde o larga raspindire in cercurile burgheze ale societatii ruse. In ianuarie1902, ziarul a fost interzis de guvern din pricina foiletonului lui Amfi-teatrov Gospoda Obmanovi" (Domnii care mint"). 92.

" Este vorba de articolul lui V. I. Zasulici Pe marginea unor evenimenteactuale" §i de cronica tulhuririlor studente*ti din rubrica ,,Din viatanoastra socialr (lskra" nr. 3 din aprilie 1901), precum si de articolullui A. N. Potresov lluzii absurdc" si de nota Atacul politienesc impo-triva publicisticii" (Iskra" nr. 5 din iunie 1901). 92.

" Este vorba de notele Incidentul din zemstva Ekaterinoslav" si « Spar-gatorii de greva* de la Veatka" (lskra " nr. 7 si 9 din august si octom-brie 1901). 92.

88 S.-Peterburgskie Vedomotti" Aar; a aparut incepind din 1728 laPetersburg ca o continuare a primului ziar rus Vedomosti", care apireain 1703. Din 1728 pina in 1874, ziarul S.-Pererburgskie Vedomosti"a aparut sub ingriiirca Academici de stiinte, iar din 1875 a ministe-rului instructiunii publice. Ziarul a aparut pini la sfigitul anului 1917.-94.

I. Russkie Vedomosti" (Analele ruse") cotidian; a aparut la Moscovadin 1863; el exprima conceptiile intelectualitatii liberale moderate. /nultimelc doui deccnii ale secolului trecut au colaborat la acest ziar oseama de scriitori din tabara democrata (M. E. Saltikov-Scedrin, G. I.Uspenski, V. G. Korolcnko totodati, ziarul a publicat i luceariale narodnicilor liberali. Incepind din 1905, ziarul a devenit organularipii drepte a partidului burghez al cadetilor. Lenin a aratat a ziarulRusskie Vedomosti" imbina in felul sau cadetismul de dreapta cu ooarccare doza de narodnicism" (Opere, vol 19, E.S.P.L.P. 1957, pag.119). In 1918, ziarul Russkie Vedomosti" a fost interzis o data cu cele-lake ziare contrarevolutionare. 94.

" Comeplia bremanistd cu privire la lapea de clad, brentanism" doc-trina burghczo-liberala care recunowe lupta « de clasaa nerevolutionaria proletariatului" (V. 1. Lenin. Opere, vol. 28, Edirura politica, 1959,pag. 221), propagind posibilitatea rezolvarii problemei muncitoresti in

si altii);

pi

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 485

cadrul capitalismului prin legislatia de fabric:1 si organizarea muncitorilorin sindicate. Denumirea acestui curent vine de la numele lui L. Brentano,unul dintre reprezentantii de semi ai socialismului de catedra in economiapolitica burghezi. 94.

n Este vorba de Grupul muncitorese pentru lapta Impotrira eapitalului",organizat la Petersburg in primavara anului 1899 de V. A. Gutovski(ulterior cunoscutul mensevic E. Maevski); grupul era alcatuit dintr-unnumar restrins de muncitori si intelectuali si nu avea legaturi trainice cumiscarea muncitoreasca de la Petersburg si curind dupi arestarea aproapea tururor membrilor sai, in vara anului 1899, a fost lichidat. Prin con-ceptiile sale, acest grup era apropiat de economism". El a tiparit mani-festul Programul nostru", care insi n-a putut fi difuzat din cauza caderiimembrilor grupului. 100.

" Este vorba, probabil, de prima intilnire dintre V. I. Lenin si A. S. Mar-tinov, care a avut loc in 1901. In amintirile sale, Martinov descrie aceasta1ntilnire dupi cum urmeaza: Am stat de vorba cu Lenin despre program,despre sarcinile politice ale partidului si despre tactica politica, si sepirea ca intre noi nu exista nici un fel de divergence. lata insi ca, la sfir-situl convorbirii noastre, Lenin imi adreseaza urmatoarea intrebare:« Si care este atkudinea dv. fata de planul meu de organizare?» Cind amauzit aceasta intrebare, dintr-o data rn-am zbirlit: c In ceea ce privesteacest punct, nu sint de loc de acord cu dv... » Vladimir Ilici a zimbit,mijindu-si ochii, si mi-a paspuns: « Dv. numai in ceea ce priveste acestpunct nu sinteti de acord cu mine, dar punctul acesta este esential, asaca nu mai avem ce discuta », si ne-am despartit... pentru ani indelungati"(A. Martinov. Marcie conduator al proletariatului", Moscova, 1924,pag. 8-9). 108.

" V. I. Lenin se referi la cercul social-democratilor din Petersburg(batrinii") condus de el; acest cerc a servit ca baza pentru infiintarea,in 1895, a Uniunii de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare". 124.

" Organizatia narodnicilor revolutionari Zem/ea i volea" (Pamint si liber-tate") a fost intemeiata in toamna anului 1876, la Petersburg; la inceputs-a numit Grupul narodnic-revolutionar din Nord", incepind din 1878este cunoscut sub numele de asociatia Zemlea i volea". Din aceasta orga-nizatie ficeau pane Mark si Olga Natanson, G. V. Plehanov, 0. V. Aptek-man, A. D. si A. F. Mihailov, A. A. Kveatkovski, M. R. Popov,S. M. Kravcinski, D. A. Klement, A. D. Obolesev, S. L. Perovskaia sialti revolutionari de seama din deceniul al 8-lea al secolului trecut. Farasa renunte la socialism ca scop final, organizatia Zemlea i volea" isipunea ca scop imediat infiptuirea revendicarilor ,ri dezideratelor poporuluiasa cum se prezinta ele in momentul de fata", adici revendicarile depamint si libertate". Se intelege de la sine se spunea in programulacestei organizatii a aceasta formula 1111 poate fi pusa in practica decitprints-0 rdsturnase riolenid", pentru pregatirea careia se punea ca sarcinaatitarea nemultumirii poporului" si dezorganizarea fortelor statuluo".Pentru agitacia in rindurile taranilor, zemlevoltii au organizat asezari"

www.dacoromanica.ro

486 ADNOTARI

indeosebi in guberniile agricole din regiunea Volgai si in Regi-unea centrall cu cernoziom. De asemenea, ei au dus o mund de agitatiein rindurile muncitorilor i studentilor si au sprijinit miscarea grevisd.La 6 (18) decembrie 1876, zemlevoltii au organizat vestita demonstratiedin Piata Kazan din Petersburg.

Spre deosebire de grupurile narodnice din prima jumAtate a dece-niului al 8-lea al secolului trecut, zemlevoltii au creat o organizatie inche-gata, la baza dreia stateau principiile unei centralizari si discipline rigu-roase. Organizatia era aldtuid din cercul principal" si din grupuri ten-toriale i speciale (pentru munca In rindurile taranimii si ale muncitorilor,de dezorganizare" etc.); in fruntea cercului principal" se afla adminis-

tratia" (comisia"), care controla activitatea grupurilor, le aprovizionacu literatud, cu fonduri etc. Statutul asociatiei, adoptat in iarna anului1876-1877, cerea ca minoritatea sA se supuna majoritatii; ca fiecare membru

consacre neconditionat in folosul organizatiei toate fortele sale,milioacele i legiturile sale, simpatiile i antipatiile sale, ba chiar i viatasa"; si pAstreze secretul deplin al tuturor chestiunilor interne ale orga-nizatiei etc. In 1878-1879, zemlevoltii au publicat 5 numere din revistaZemlea i voles".

In 1879, sub influenta insuccesului agitatiei socialiste printre dranisi a intensificiiiii represiunilor din partea guvernului, majoritatea zemle-voltilor au inceput sa incline spre considerarea terorii politice ca principalametocia de lupd pentru realizarea programului lor. Divergentele ivite?nue partizanii vechii tactici (in frunte cu G. V. Plehanov) si partizaniiterorii (A. I. Jeleabov si situ) au dus la sciziunea care a avut loc la Con-gresul de la Voronej (iunie 1879) al organizatiei Zemlea i volea"; parti-zanii vechii orientari au organizat asociatia Ciornii peredel", ceilalçiNarodnaia volea" (vezi adnotarea 9).

Ciorniiperedelti (G. V. Plehanov, M. R. Popov, P. B. Akselrod, L. G.Deutsch, I. V. Stefanovici, V. I. Zasulici, 0. V. Aptekman, V. N. Ignatov,iar mai tirziu si A. P. Bulanov si altii) in revendicarile lor programatice,ei sustineau in fond platforma organizatiei Zemlea i volea". In Rusiasi in strainAtate, unde au ernigrat in 1880, Plehanov, Deutsch, Zasulici,Stefanovici si altii au editat revista Ciornii Peredel" si ziarul Zerno". Ul-terior, o parte din ciorniiperedelti au evoluat spre marxism (Plehanov,Akselrod, Zasulici, Deutsch i Ignatov au infiintat in 1883 prima orga-nizatie marxistA rusA grupul Eliberarea muncii"), ceilalti, dupl 1martie 1881, au aderat la narodovolii. 131.

" Este vorba de articolele lui E. Lazarev Sciziunea din Partidul social-democrat din Rusia" (Nakanune" nr. 15 si 16 din aprilie si mai 1900)si Pe marginea unei sciziuni"(Nakanune" nr. 17-18 din iunie 1900). 137.

76 Este vorba de brosura Raportul =pre: micdrii social-democrate ruse pre-venal la Congresul socialist international de la Parir din 1900", editatit deUniunea social-democratilor rusi", Geneva, 1901. Raporrul a fost scrisde redactia revistei Rabocee Delo" din insArcinarea Uniunii". 141.

77 V. I. Lenin se referi la observatia polemid din articolul lui R. M. Reali-tatea noastd", publicat in Suplimentul special la e Raboceaia Mist*"

sitesti,

www.dacoromanica.ro

ADNOTART 487

(septembrie 1899), pe care o citeazá in paragraful b" din capitolul alIII-lea (vezi volumul de fati, pag. 65-66). 146.

V8 jujnli Rabocii" (Muncitorul din sud") ziar social-democrat editatin mod ilegal de grupul cu acelasi nume incepind din ianuarie 1900 pimain aprilie 1903. In total au apirut 12 numere. Iujnii Rabocii" a avut indiferite perioade urmatorii redactori i colaboratori: I. H. Lalaiant,A. Vilenski (Ilia"), 0. A. Kogan (Ermanski), B. S. Teitlin (Baturski),E. I. si E. S. Levin, V. N. Rozanov etc.

Aparut ca ziar muncitoresc din Ekaterinoslav" (subtidul primelordoui numere), Iujnii Rabocii" devine curind un influent ,,organ almiscarii muncitoresti din sudul Rusiei". Tipografia ziarului li schimbamereu sediul, care s-a aflat pe rind la Ekaterinoslav, Smolensk, Chisinau,Nikolaev si in alte orase.

Grupul Iujnii Rabocii" a luptat impotriva economismului" i tero-rismului si a sustinut necesitatea dezvoltarii miscarii revolutionare demasa. Dar, in opozitie cu planul iskristilor de a crea in Rusia un partidmarxist centralizat in jurul unui ziar politic pe intreaga Rusie, grupulIujnii Rabocii" a susdnut planul de refacere a P.M.S.D.R. prin inteme-ierea unor uniuni social-democrate regionale. Incercarea de realizarepractica a acesrui plan a constimit-o convocarea congresului comitetelor

organizadilor P.M.S.D.R. din sudul Rusiei in decembrie 1901; lacongres a fost intemeiati Uniunea din sud a comitetelor i organizadilorP.M.S.D.R ", avind ca organ ziarul .Iujnii Rabocii". Aceasta incercares-a dovedit Irma a fi neviabilA (ca i intregul plan de organizare promovatde Iujnii Rabocii"), asa ca, dupi caderile in masa din prindvara anului1902, Uniunea" s-a destramat. In august 1902, membrii redactiei ziaruluiIujnii Rabocii" care nu fuseseri arestati au intrat in tratative cu redactiaIskrei" in legatura cu activitatea comurd in vederea refacerii unitatiisocial-democradei ruse. Declaratia de solidaritate a grupului lujniiRabocii" cu Iskra" (publicati in ziarul Iskra" nr. 27 din 1 noiembrie1902 si in Iujnii Rabocii" nr. 10 din decembrie 1902) a avut o mareinsemnatate pentru consolidarea fortelor social-democrate din Rusia.In noiembrie 1902, grupul Iujnii Rabocii" impreuna cu organizatia dinRusia a Iskrei", cu Comitetul din Petersburg al P.M.S.D.R. i cuunea din Nord a P.M.S.D.R." participi. la infiintarea Comitetului deorganizare pentru convocarea Congresului al II-lea al partiduluiparte la activitatea acestui comitet.

Grupul Iujnii Rabocii" a desfasurat o importanta activitate revolu-tionara in Rusia; torodati tusk. grupul a vadit tendinte oportuniste Inrezolvarea problemelor cu privire la atitudinea fata de burghezia liberalasi de miscarea tarineasca si a conceput tin plan separatist de infiintare aunui ziar pe intreaga Rusie care si apara paralel cu Iskra".

La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., delegatii grupului Iuinii Rabocii"s-au situat pe o pozitie de centru" (Lenin ii numea pe reprezentantlicentrului" oportunisti de centru"). Congresul al II-lea a hotarit sádizolve grupul Iujnii Rabocii", precum i toate celelalte grupuri i orga-nizatii social-democrate separate (vezi Rezoludile i hotaririle congre-selor, conferintelor Partidului Comunist al Uniunii Soviedce si ale plena-relor C.C.", partea I, Editura pentru literaturá politica, 1954, pag. 57).-147.

Uni-

i ia

gi

www.dacoromanica.ro

488 ADNOTAR1

" V. I. Lenin se referli la foaia volantit Intrebari cu privire la situatia claselmuncitoare din Rusia" (1898) si la brosura-chestionar IntrebAri in vede-rea culegerii de date cu privire la situatia clasei muncitoare din Rusia"(1899), editate de redactia ziarului Raboceaia Misl". Foaia voland cuprin-dea 17 intrebiri, iar brosura 158, cu privire la condithle de muncAde viata ale muncitorilor. 149.

Miscares grevistil din 1895 a cuptins numeroase fabrici de textile dinVladimir, Moscova, Tver si din alte gubernii din Centrul industrial.Cea mai cunoscuti a fost greva muncitorilor de la manufactura dinNikolskoe a lui Savva Morozov din ianuarie 1885. Principalele reven-clic:hi ale muncitorilor erau reducerea amenzilor, reglementarea conditiilorde angajare etc. Greva a fost condusl de muncitorii inaintati P. A. Moi-seenko, L. lvanov si V. S. Volkov. Aceasti grevA de la Morozov, lacare au luat parte aproximativ 8 000 de muncitori, a fost inAbusiti cuajutorul trupelor tariste; 33 de muncitori participant; la greva au fostdeferiti justitiei, iar unui nurnis de peste 600 de muncitori ii s-a interzissA mai ramina in localitate. Sub influents miscarii greviste din 18851886, guvernul tarist s-a vazut silit sA promulge legea din 3 (15) iunie1886 (asa-numita lege cu privire la amenzi"). 149.

al V. I. Lenin se refer5 la urmitoarele fapte din istoria P.M.S.D.R.:Primed fay. In vara anului 1897, Uniunea de lupta pentru eliberarea

clasei muncitoare" din Petersburg s-a adresat lui Lenin, care se afla peatunci in deportare in Siberia (in satul Susenskoe), propunindu-i sA cola-boreze la infiintarea unei biblioteci muncitoresti speciale, pentru careLenin a scris brosurile mentionate in text (ambele au fost publicate laGeneva: Sarcinile social-democratilor rusi" in 1898, si Noua legepentru reglementarea muncii in fabrici" in 1899).

Al doilea fay. In 1898, L. Martov (1. 0. Tederbaum), care se aflain deportare la Turuhansk, din insircinarea C.C. al Bundului, a scrisbrnsura Problema muncitoreasca in Rusia" (publicatA la Geneva in1899).

Al freilea fapt. In 1899, din initiativa C.C. al Bundului, s-a fAcutincercarea de a se relua editarea ziarului Raboceaia Gazeta". Articolelementionate au fost scrise de Lenin pentru nr. 3 din Raboceaia Gazeta".

Al pairsdea fay. La incepurul anului 1900, din initiativa Comitetuluidin Ekaterinoslav al P.M.S.D.R. i cu sprijinul Bundului si al Uniuniisocial-democratilor rusi din strAinAtate", s-a fAcut tentativa de a se con-voca Congresul al II-lea al P.M.S.D,R., de a restabili C.C. al partiduluisi de a se relua editarea organului central Raboceaia Gazeta". Infebruarie 1900 a venit la Moscova, pentru a duce tratative cu V. I. Lenin,un membru al Comitetului din Ekaterinoslav, 1. H Lalaiant, care in 1893fAcuse parte din cercul marxistilor din Samara, condus de Lenin; Lalaianta propus grupului Iskra" Lenin, Martov i Potresov sA participeIs congrcs i sA is asupra lot redactarea ziarului Raboceaia Gazeta".Lenin si membrii grupului Eliberarea munch" considerau cA convocareacongresului nu este oporruna (vezi Opere complete, vol. 4, Editurapolitica, 1961, editia a doua, pag. 317-319), dar grupul Eliberareamuncii" n-a putut refuza invitacia de a participa la congres i 1-a insarcinat

4;

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 489

pe Lenin sa-1 reprezinte, trimit/ndu-i mandatul din striinatate. Din pricinaarestarilor in masa efectuate de politic in aptiliemai 1900, congresul nua avut loc; la Smolensk, unde in primivara anului 1900 trebuia sa-siInceapa luerarile congresul, s-au Intrunit numai reprezentantii Bundului,ai redactiei ziarului lujnii Rabocii" si ai Uniunii social-democratilornisi" d;11 strainatate.

Asadar, faptele au fost mentionate de Lenin exact in ordinea In cares-au petrecut in realitate. 159.

Este vorba de Liga din strdindtate a sorial-demorraliei rendulionare rum",intemeiath in octombrie 1901, din initiativa lui V. I. Lenin. Din ea faceauparte sectia din strainitate a organizatiei Iskra" §i organizatia revolu-tionara Sotial-demokrat" (care cuprindea §i grupul Eliberarea munch").Liga si-a pus ca sarcini s raspindeascä ideile social-democratiei revo-lutionare si si sprijine formarea unei organizatii de lupti social-demo-crate. Liga (conform statutului ei) era sectia din strainitate a organizatieiIskra". Ea recruta partizani ai Iskrei" din rindurile social-democratilorru§i din strainatate, acorda sprijin material ziarului, organiza transportullui in Rusia si edita literaturi marxista de popularizare. Gongresul alIl-lea al P.M.S.D.R. a confirmat Liga ca unica organizatie de partid dinstrainitate cu drepturi statutare de comitet si i-a trasat sarcina de a activasub conducerea si controlul C.C. al P.M.S.D.R.

Dupa Congresul al 11-lea al P.M.S.D.R., in Liga din strainitate s-auconsolidat mensevicii, care au dus de aici lupta impotriva lui Lenin,Impotriva bolsevicilor. La cel de-al doilea Congres al Ligii din straina-tate, care a avut loc in octombrie 1903, mensevicii au adoptat noul Statutal Ligii, indreptat impotriva Statutului partidului adoptat la Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. Din acel moment Liga a devenit un bastion almensevismului; a dainuit ping in 1905. 155.

83 In Raportul prezentat de organizatia ic Iskra a la Congresul al II-lea alP.M.S.D.R.", scris de N. K. Krupskaia, se spunea: Or, pretutindeni s-arecunoscut, intr-o forma mai mult sau mai putin limpede, necesitatea dea extinde cadrul munch locale. a Stau ca intr-o vigiuni fan sa vie nimicdin ceca ce se petrece in alta parte a, scria un corespondent despre Comi-tetul din Kiev. Nu viu in ce masura aceasti observatie era intemeiataIn ceea ce priveste Comitetul din Kiev, dar, in general vorbinci, pentruacel moment « sederea in vagauna a era mai mult decit suficienta" (Rapoar-tele comitetelor social-democrate la Gongresul al 11-lea al P.M.S.D.R.",MoscovaLeningrad, 1930, pag. 31). 165.

" V. I. Lenin citeaza articolul lui D. I. Pisarcv Greselile unei gindiri necoap-te" (vezi D. 1. Pisarev. Opere, vol. 3, 1956, pag. 147, 148 si 149). 169.

Listok Rabocevo Dela)," - supfiment neperiodic la revista RaboceeDelo", editat la Geneva din iunie 1900 ping in iulie 1901; in total auaparut 8 numere din Listok". In articolul Cu ce si incepem?", V. I.Lenin numea eclectism lipsit de principii indemnurile redactiei revisteiRabocee Delo" cuprinse in articolul O cotituri istorica" (Listok

Rabocevo Dela a" nr. 6 din aprilie 1901) de ,,a schimba radical tactica"

"

uan

www.dacoromanica.ro

490 ADNOTARI

social-dernocratiei in legaturá cu demonstratille politice de mad alemuncitorilor i studentilor care au avut loc in numeroase orase din Rusiain februariemartie 1901 si de a participa la asaltul impotriva absolu-tismului care, chipurile, incepea (vezi Opere complete, vol. 5, Editurapolitica, 1961, editia a doua, pag. 5-8). Redactia revistei RaboceeDelo" a rispuns criticii &cute de V. I. Lenin prin articolul lui B. Kricevs-Id Principiile, tactica i lupta" (Rabocee Delo" nr. 10 din septem-brie 1901). 169.

" V. I. Lenin se refera la urmatorul pasaj din lucrarea lui K. Marx ,,Opt-sprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte":

Hegel face undeva observatia ca toate marile evenimente i perso-nalitati care au o importanta istorith mondiali apar, ca sA zicem asa, dedoua ori. El a uitat sa adauge: prima oara ca tragedie, a doua oath cafarsa." (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 8, Editura politica, 1960,pag. 119). 170.

87 In noiembriedecembrie 1901, Rusia a fost cuprinsi de un val de demon-stratii studentesti, sustinute de muncitori. Corespondentele despre demon-stratiile de la Nijni-Novgorod (in legatura cu expulzarea lui MaximGorki), de la Moscova (cu un protest impotriva interzicerii comemorariilui N. A. Dobroliubov), de la Ekaterinoslav, precum i despre intrunirilesi tulbuthrile studentesti de la Kiev, Harkov, Moscova si Petersburgau fost publicate in Iskra" nr. 13 din 2Q deccmbrie 1901 si in nr. 14din 1 ianuarie 1902 la rubrica Din viata noastra sociala"; acestor demon-strata le-au fost consacrate, de asemenea, i articolul lui V. I. LeninInceputul demonstratiilor" (Iskra" nr. 13 vezi Opere complete,vol. 5, Editura politica, 1961, pag. 369-372) si al lui G. V. PlehanovIn legatura cu demonstratiile" (Iskra" nr. 14). 172.

" infanteria regulata din Turcia sultanilor, inftintata in secolulal XIV-lea. Ea constituia principala forth politieneasca a regimului sul-tanilor. Ienicerii se caracterizau printr-o cruzime nemaipomenita. Regi-mentele de ieniceri au fost desfiintate in 1826. V. I. Lenin asemuia poliçiatarista cu ienicerii. 174.

Cu prilejul retiparirii lucrarii Ce-i de facut?" in culegerea In 12 ani"din 1907, V. I. Lenin nu a inclus aceasti anexa. 181.

" Biroul international socialist (B.S.I.) organ executiv i informativ per-manent al Internationalei a II-a. Hotarirea cu privire la infiintarea Birouluiinternational socialist din reprezentantii partidelor socialiste din matetarile a fost adoptath la Congresul de la Paris al Internationalei a H-a(septembrie 600). Ca reprezentanti ai social-dernocratilor rusi in B.S.I.au fost alesi G. V. Plehanov si B. N. Kricevski. Din 1905 V. I. Lenin afacut parte din B.S.I. in calitate de reprezentant al P.M.S.D.R. B.S.L

incetat activitatea in 1914. 181.

Organizatia revolutionard a Solial-demokrate a, fost crest./ de membriigrupului Eliberarea muncii" si de tovarisii lor de idei in mai 1900, dupa

lenicerii

"

pi-a

.1

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 491

sciziunea care a avut loc in rindurile Uniunii social-dernocratilor rusidin strainatate" la cel de-al II-lea Congres al ei. Intr-o foaie-manifest,organizatia Sotial-demokrat" a declarat Ca Ij pune ca scop sa ajutemilcarea socialista din rindurile proletariatului rus" i si lupte impotrivatuturor incercarilor oportuniste de denaturare a marxismului. Organi-zatia a scos o traducere rusi a Manifestului Partidului Comunist",citeva brosuri scrise de G. V. Plehanov, Kautsky etc. La propunerea luiV. I. Lenin, aceasta organizatie s-a unit, in octombrie 1901, cu sectiadin strainatate a organizatiei Iskra", formind Liga din strainatate asocial-democratiei revolutionare ruse. 182.

°a V. I. Lenin se refera la grupul social-democrat din strainatate Borba",din care ficeau parte D. B. Reazanov, I. M. Steklov (Nevzorov) si E. L.Gurevici (V. Danevici, E. Smirnov), format la Paris in vara anului 1900si care in mai 1901 a luat numele de Grupul « Borba o". Incercind siimpace tendinta revolutionara cu cea oportunista din rindurile social-democratiei ruse, grupul Borba" a luat initiativa de a convoca la Genevao conferinta a reprezentantilor organizatiilor social-democrate din straini-tate: redactia ziarului Iskra" vi a revistei Zarea", organizatia Sotial-demokrat", Comitetul din strainitate al Bundului i Uniunea social-democratilor rusi" (iunie 1901) si a participat la lucrarile congresuluide unificare" (octombrie 1901). In noiembrie 1901 a lansat Comuni-

catul cu privixe la publicatiile grupului social-democrat « Borba »",comunicat care avea caracter de program. in publicatfile sale (Materialepentru elaborarea programului de partid", partea IUI,Foaia volantaa grupului « Borba »" etc.), grupul denatura teoria revolutionarl a marxis-mului, interpretind-o in spirit scolastic-doctrinar, i avea o atitudineostill fata de principiile leniniste de organizare a constructiei de partid.Tinind seama de abaterile de la conceptille §i tactics social-democrati,de actiunile de dezorganizare si de lipsa de legatura cu organizatillesocial-democrate din Rusia, grupul nu a fost admis la Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. Potrivit botaririi Congresului al II-lea, grupul Borba"a fost dizolvat (vezi Rezolutlile i hotaririle congreselor, conferintelorPartidului Comunist al Uniunii Sovietice si ale plenarelor C.C.", parteaEditura pentru literaturã politica, 1954, pag. 57). 182.

" Polemica dintre redactia organului central al Partidului social-democratdin Germania, Vorwarts" (Inainte"), K. Kautsky i Zama" a izbucnitin legatura cu articolul lui Martov (Ignotus) Congresul de la Liibeckal social-democratiei germane" (Zarea" nr. 2-3 din decembrie 1901),in care se releva caracterul tendentios al corespondervelor lui B. N.Kricevski de la Paris, aparute in Vorwarts". In aceste corespondentc,Kricevski dadea informatii denaturate despre stares de lucruri din mis-carea socialista franceza, Ii ataca pe partizanii lui Guesde i ducea o pro-paganda sistematica in favoarea lui Millerand si a jauresistilor, care-1sprijineau. Redactia ziarului Vorwärts" 11 apira pe Kricevski, invinuindu-1pe Martov de rea-credinta. La polemica incinsa in ziarul Vorwirts"in legatura cu aceasta a participat si K. Kautsky, care arata redactieiziarului ca ea denatureaza sensul articolului lui Martov. In ziarul Vorwarts"au publicat articole i Martov i Kricevski (caruia redactia ziarului Vor-

I,

www.dacoromanica.ro

492 ADNOTARI

warts" i-a oferit posibilitatea de a scrie cuvintul de incheiere). Dar pole-mica a depagit cadrul ziarului Vorwarts": in apirarea revistei Zarea"s-au ridicat C. Zetkin, cu un referat tinut la o intrunire muncitorcascadin Berlin, organul Partidului muncitoresc francez, Le Socialiste" (nr. 55din 20-27 ianuarie 1902), si Parvus, in articolul Millerand i « Vorwarts ».Pentru caracterizarea psihologiei oportunismului", articol retiparit deZarea" nr. 4 din august 1902.

In Iskra" nr. 18 din 10 martie 1902 a fost publicati, la rubrica Dinvista partidului", nota Polemica revistei « Zarea » cu redactia ziarului$.( Vorwartsa", in care era expus punctul de vedere al redactiei ziaruluilskra" si al revistei Zarea" cu privire la aceasta polemica. 186.

" Rectifirare la c Ce-i de Prue ?a" a aparut in Iskra" nr. 19 din 1 aprilie1902, la rubrica Din viata partidului". 189.

" Programul partidului adoptat la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., in1903, a lost elaborat de redactia ziarului leninist Iskra" la sfirsitul anului1901 prima jumatate a anului 1902. Un rol de seami in elaborareaproicctului de program al P.M.S D R. l-a avut V. I. Lenin.

Inca in 1895-1896, pe cind se afla in inchisoare, Lenin a elaborat unproiect de program al partidului social-democrat si explicarea progra-rnului (vezi Opere complete, vol. 2, Editura politica, 1960, editia a doua,pag. 81-109); la sfirsitul anului 1899, aflat in deportare in Siberia, el aelaborat un nou proiect de program (vezi Opere complete, vol. 4, Editurapolitica, 1961, editia a doua, pag. 207-234). Pornind la cditarea ziaruluiIskra", Lenin considers ci principala sarcina a ziarului este lupta pentrurealizarea i consolidarea unitatii ideologice a social-democratiei dinRusia, pentru consfintirea acestei unitati in programul partidului: Discu-tarea problemelor teoretice i poultice scria Lenin va fi legatide elaborarea programului partidului..." (Opere complete, vol. 4,Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 319).

Deosebit de scut se punea problema elaborarii unui project de programal partidului in vara anului 1901: Din Rusia ni se scrie ca se vorbestetot mai insistent despre congres ii comunica V. I. Lenin lui P. B.Akselrod la 9 iulie (st. n.) 1901. Asta ne obliga si ne gindim iarasiiarigi la program. Publicarea proiectului de program este extrem denecesara i ar ayes o enormi importanta" (Opere, vol. 36. Editura politica,1958, pag. 64). La propunerile lui Lenin, partea teoretica a proiectuluiinitial al programului a lost elaborati de G. V. Plehanov.

Lenin a supus proiectul de program al lui Plehanov unei critici vehe-mence la consfituirea redactiei Iskrei" care a avut loc la München inianuarie 1902; el a facut peste 30 de observaiii la acest proiect, in carearata CA o serk intreaga de teze sint gresite din punct de vedere principial(vezi volumu) de fact, pag. 193-200). Sub influents criticii facute deLenin si de alti membri ai redacciel, Plehanov a prelucrat primele doulalineate de la inceput ale proiectului siu (vezi pag. 406), clan cu majori-tatea celorlalte observacii i propuneri nu a fost de acord. Cu prilejuldiscutarii proiectului IW Plehanov s-au ivit divergente importance incadrul redaqiei Iskrei"; una dintre cele mai serioase divergence a fostprovocaci de propunerea lui Lenin ca programul sA inceapi cu conside-

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 493

rata referitoare la dczvoltarea capitalismului In Rusia; in Insemnirileacute dupa conslatuire, Lenin releva: A Limas deschisi (3 voturi pentruoi 3 contra) problema daa nu ar fi bine sa' se inceapi cu consideratii refe-ritoare la Rusia" (Culegeri din Lenin", vol. 11, 1924, pag. 15).

Concomitent ea proiectul pãrçii teoretice a programului, la consfi-tuirea de la München a redactiei ziarului Iskra" au fost discutateproblemele legate de elaborarea proiectului pàrtii practice a programului.0 duvadi in acest sens o constituia Schita diferitelor puncte ale pirtiipractice a proiectului de program", scrisi de V. I. Lenin pe o micA foaiede hirtie (vezi pag. 401-402). La sfiroitul lunii ianuarie inceputullunii februarie 1902 a lost scrisd varianta initiala a partii practice a proiec-tului de program al P.M.S.D.R.; autorul pirtii agrare oi al incheierii afost Lenin (vezi pag. 415-416).

Convingindu-se cã partea teoretica a proiecrului de program scrislde Plehanov este inacceptabill, V. I. Lenin a pornit sA intocmeasal elun proiect. Varianta initialã a proiecrului lui Lenin cu privire la parteateoretica a programului P.M.S.D.R. (in corespondenta dintre membriiredactiei ziarului Iskra" este numit proiectul lui Frei") a fost scrisi la25 ianuarie (7 februarie) 1902 (vezi pag 408-413); definitiv Lenin oi-aterminat munca la accst proicct la 18 februarie (3 rnartie) 1902 (vezi pag.201-207 oi 208). In acelaoi (imp a lucrat i Plehanov la cel de-al doileaproiect al siu de program al P.M.S.D.R. Lenin a supus i acestproiect unei serioase analize cririce (vezi pag. 209-232 oi 233-235).Pentru a coordona proiectul de program al lui Lenin oi cel al luiPlehanov oi a alcatui un proiect comun de program al P.M.S.D.R.,redactia Iskrei" a constiruit o comisie de coordonare".

La elaborarea proiectului de program, comisia a luat ca bazA proiec-tul lui Plchanov. Dar, datoriti cererilor insistente ale lui Lenin, in pro-iecrul comisiei au fost incluse o serie de teze importante: teza cu privirela inlaturarea micii productii de came cea mare a inlocuit formularea vagi

dezlinata a lui Plehanov; s-a dat o definitie mai precisi decit in proiectulde program al lui Plehanov caracterului pur proletar al partidului; unpunct foarte important din program a devenit teza cu privire la dictaruraproktariatului ca o conditie necesari a revolutiei socialism. Lenin a luatcunootinta de proiecrul de program al comisiei la 12 aprilie (st. n.) 1902,In timp ce se mum de la Munchen la Londra, i pe drum oi-a scris obser-vatiile la proiect (vezi pag. 238-249).

La consfituirea redactiei ziarului Iskra" care a avut loc la Zurichla 14 aprilie (st. n.) 1902 oi la care Lenin nu a participat a fost aprobatproiectul de program al intregii redacrii: partca teoretia1 (proiecrul comi-siei) i partea practica (pusi de acord cu toti membrii rcdactiei ziarului)skra" Inca la inceputul lunii manic 1902). In aidrul discutarii proiec-tului de program la consfatuirea de la Zurich, cei care I-au intocmit autinut seama in cea mai mare parte de observatiile, rectificarile i comple-thile propuse de Lenin.

Proiecrul de program al Partidului muncitoresc social-democrat dinRusia, elaborat de redactia ziarului Iskra" oi a revistei Zarea", a fostpublicat In Iskra" nr. 21 din 1 iunie 1902. Congresul al 11-lea alP.M.S.D.R., care s-a tinut intre 17 iulie oi 10 august (30 iulie 23 august)

si

www.dacoromanica.ro

494 ADNOTARI

1903, a adoptat, cu mid schimbari, proicctul iskrist al programuluipartidului.

Programul P.M.S.D.R. a dainuit ping in 1919, cind la Congresul alVHI-lea al Partidului Comunist (b) din Rusia a fost adoptat un nouprogram Partea teoretica a programului P.M.S.D.R., care definescaracterul legic general si tendinta dezvoltarii capitalismului, a fostinclusi. potrivit propunerii acute de V. I. Lenin, in noul programal P.C. (b) din Rusia. 191.

" Programul de la Erfurt al Partidului social-democrat din Germania a fostadoptat In octombrie 1891, la Congresul de la Erfurt. Acest program areprezentat un pas inainte in comparatie cu programul de la Gotha (1875).La baza programului a fost pusa teoria marxista a inevitabilitatii pieiriimodului de productie capitalist si inlocuirii lui cu modul de productiesocialist; programul sublinia necesitatea pentru class muncitoare de aduce lupta politick, arita rolul partidului ca conducator al acestei lupteetc. Dar si programul de la Erfurt continea o serie de concesii serioaseacute oportunismului. F. Engels a ficut o critic§ ampla proiecrului deprogram de la Erfurt (Contributii la critica proiecrului de programsocial-democrat din 1891". Vezi K. Marx si F. Engels. Opere. vol.XVI, partea a II-a, ed rusk 1936, pag. 101-116); aceasta era de fapto critica la adresa oportunismului intregii Internationale a 11-a. pentrupartidele careia programul de la Erfurt era ca un fel de model. Dar con-ducerea social-democratiei germane a ascuns maselor de partid criticaficuta de Engels. iar principalele lui observatii n-au fost luate in consi-derare la elaborarea textului definitiv al programului. V. I. Lenin siG. V. Plehanov socoteau c principala lipsa a programului de la Erfurt,o concesie laI facuta oportunismului, este faptul a in program nu sespune nimic despre dictatura proletariatului. 195.

" Este vorba de urrnatoarea tezi din Manifestul Partidului Comunist":Chin daci nu prin continut, totusi prin forma, lupta proletariatuluiImpotriva burgheziei este mai intii o lupta nationall. Proletariatul dinfiecare tad trebuie sa termine, fireste, in primul rind cu propria sa burghe-zie" (K. Marx si F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Editurapolitica, 1960, editia a VIl-a, pag. 44). 210.

" K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, ed. rug, 1936,pag. 104. 210.

" K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, ed. rusi., 1936,pag. 103. 217.

1" Este vorba de Statutul provizoriu al Asociatiei Internationale a Mun-citorilor", scris de K. Marx i adoptat in sedinta Consiliului General alInternationalei I la I noiembrie 1864 (vezi K. Marx si F. Engels. Opere,vol. XIII, partea I, ed. rusl, 1936, pag 13-16) si Statutul general alAsociatiei Internationale a Muncitorilor", adoptat in septembrie 1871la Conferinta de la Londra a Internationalei 1, la baza caruia statea Statutulprovizoriu" al Internationalei (vezi K. Maix si F. Engels. Opere alese indoul volume, vol. I, E.S.P.L.P. 1955, editia a 11-a, pag. 397 401).-223.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 496

1" K. Marx si F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Editura1960, editia a VII-a, pag. 43. 225.

102 Este vorba de articolul lui F. Engels Problema tarineasca In Franca§i Germania", in care a criticat programul agrar al Parridului muncitorescfrancez adopt= la Congresul din Marsilia din 1892 §i completat la Con-gresul de la Nantes din 1894 (vezi K. Marx si F. Engels. Opere alese indoui volume, vol. II, E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 458-480). 225.

"3 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, ed. rusk 1936,pag. 106. 226.

104 K. Marx. Critica programului de la Gotha", Editura politia, 1959,editia a II-a, pag. 26. 229.

105 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, ed. rusa,1936,pag. 106. 229.

"6 V. 1. Lenin se refera la pasajul urmator din articolul lui F. Engels ,,Con-tributii la critica proiectului de program social-democrat din 1891":In general, lipsa de care sufera proiectul este ca incearcii si imbine ceeace nu poate fi imbinat: si fie si program, si comet:emia la program...Oamenii se tern di, daci scriu scurt §i convingitor, lucrurile nu vor fidare, de aceea introduc lArnuriri in text, ceea ce face ca expunerea s.4

fie prolix i greoaie" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea aII-a, ed. rusa, 1936, pag. 103). 235.

Amendament la parlea agrard a proiectului de program" a fost scris deV. I. Lenin pe paginile goale ale manuscrisului articolului Programulagrar al social-democratiei ruse" §i se referi la proiectul partii practicea programului elaborat de comisie, adicii de cinci dintre membrii redactieiziarului Iskra", inc1 in perioada dnd i§i desfi§ura activitatea la Munchen.La consfAtuirea de la Zurich a membrilor redactiei ziarului lskra" din1-4 (14-17) aprilie 1902, la care Lenin nu a lust parte, Amenda-mentul" a fost respins. 236.

Comemaria la partea agrarei a programula partidului. V. I. Lenin Isi inti-tuleaza astfel articolul sdu Programul agrar al social-democratiei ruse"(vezi volumul de fat.i, pag. 297-340). 236.

In conformitate cu Regulamentul cu privire la riscumpirarea párnin-tului de catre tiranii iesiti din stares de iobagie ...", sanctionat la 19februarie 1861. taranii erau obligati s pliteasca rnosierilor o sumil debani drept rascumpIrare pentru loturile de pamint cc le-au fost repar-tizate. La incheicrea tranzactiei de rascumpArare, guvernul tarist achitarno§ierilor preiul de räscumparare, care era considerat ca o datorie con-tractatã de tarani si urma s5 fie achitat statului in decurs de 49 de ani.Surnele pe care tiranii le virsau anual in contul acestei datorii se numeaurate de riscumplrare. Impuviratoare i prea mari in raport cu putereade plata a faranilor, ratele de riscurnparare au dus la ruinarea i paupe-

109

politick

www.dacoromanica.ro

496 ADNOTARI

rizarea in mad a drinimii. Numai dranii care apartinused mosierilorau plitit guvernului tarist circa 2 miliarde de ruble, in Limp ce pretulde piata al pamintului rascumpirat de tarani nu trecea de 544 000 000de ruble. Deoarcce iiscumpararea putea fi facuta pina in 1883, plataratelor de rascumpatare trebuia sl se termine abia in 1932. Dar miscareataraneasca din perioada primei revolutii ruse din 1905-1907 a silitguvernul tarist sa anuleze ratele de riscumparare cu incepere dinianuarie 1907. 236.

1" Rdscumpdrare tnseamnd tot o cumpdrare" cuvintele lui Volghin, unuldintre eroii romanului lui N. G. Cernisevski Prologul", care exprimauatirudinea lui N. G. Cernisevski insusi fad de cliberarea" dranilorin 1861 (vezi N. G. Cernisevski. Opere complete, vol. XIII, ed. rusk1949, pag. 188). 236.

Observatiile (lane de V. I. Lenin la partea teoretica a proiedului deprogram al comisiei au fost scrise pe marginea paginilor i printre rin-durile manuscrisului proiectului de program al comisici, precum i peverso paginilor manuscrisului. Unele teze ale proiectului comisiei careau fost scoase in evidend de Lenin (prin sublinieri, paranteze, semnepe marginea paginii etc.) situ subliniate cu linii subtiri. 238.

us Bimelalism sistem monetar In care etalonul monetar al drii este siaurul i argintul, ambele metale servind ca mijloc de plata legal pe bazeegale; acest sistem a fost dspindit pe scari larga in Europa occidentallincepind din secolul al XVI-lea pina in secolul al XIX-lea.

Prerapelism curent romantic reactionar in cultura engleza, aparutla jumkatea secolului al XIX-lea. Pictorii prerafaeliti proclamau caideal al lor arta italians de la inceputul Renasterii (inainte de Rafael,de unde i denumirea de prerafaelism"), arta pe care ei o luau in modgresit drept arta religioad medievala. Caracteristic conceptiilor lor esteutopismul social si spiritual de razvritire romanrica mic-burghed.Scriitorii prerafaeliti considerau drept model literar pentru ei roman-tismul eroic al vcchilor legende i balade populare, lirica medievalireligioask creatia lui Dante si a realistului englez din prima perioadiG. Chaucer. Prerafaclismul este un fenomen caracteristic al crizei jiinceputului de dedin al cukurii burgheze. 248.

112 Este vorba de volumul al HI-lea din Capitalul" lui K. Marx. Mai departeeste vorba despre volumul al U-lea al Capicalului". 251.

114 Socialiftii-revolutionori (eserii) partid mic-burghez din Rusia; a luatfiinta pe la sfirsitul anului 1901 inceputul anului 1902 prin conto-pirea diferitelor cercuri i grupuri narodnice. Ziarul RevoliutionnaiaRossiia" (1900-1905) si revista Vestnik Russkoi Revoliutii" (19011905) au devenit organele lui ofidale. Conceptiile socialistilor-revolu-tionari reprezentau un amestec eclectic de idci narodniciste i revizioniste.Eserii, dupa cum s-a exprimat Lenin, se straduiau sa cirpeasca gaurilenarodnicismului cu peticile a criticii* oportuniste la moda a mantis-

(vezi Opere, vol. 9, E.S.P.L.P. 1955, pag. 301). Ei nu vedeaumein.

www.dacoromanica.ro

ADNOTART 497

deosebirile de clad dintre proletariat si tarinime, estompau diferen-tierea i contradictiile de clasA din sinul taranimii, negau rolul conducAtoral proletariatului in revolude. Tactica de teroare individuala, pe careeserii o propagau ca principala metoda de lupta impotriva absolutis-mului, aducea serioase prejudicii miscArii revoludonare, crea greutatiin organizarea maselor in vederea luptei revolutionare.

Programul agrar al eserilor prevedea desfiintarea proprietatii privateasupra pamintului i trecerea lui la dispozitia obstilor pe baza princi-piilor de folosire egalitara, precum i dezvokarea diferitelor forme decooperatie. Acest program, pe care eserii incercau sA-1 prezinte ca peun program de socializare a pamintului", nu avea nimic comun cusocialismul, intrucit, dupa cum a aratat Lenin, desfiintarea proprietatiiprivate numai asupra pimintului nu poate lichida nici dominatia capi-talului, nici mizeria maselor. Elementul real, progresist din punct devedere istoric, pe care-I continea programul agrar al eserilor era luptapentru lichidarea proprietatii funciare mosieresti; aceastA revendicareexprima in mod obiectiv interesele i nAzuintele taranirnii in perioadarevolutiei burghezo-democratice.

Partidul bolsevic a demascat incercarile eserilor de a se deghiza insocialisti, a dus o luptit indirjita impotriva lor, pentru cucerirea influenteiasupra Pranimii, a dezvAluit prejudiciile pe care le implicA tactica lorde teroare individualA pentru miscarea muncitoreasci. Totodati, bolse-vicii au consimtit s incheie, in anumite condidi, acorduri vremelnicecu eserii in lupta impotriva tarismului.

Caracterul de class neomogena al tikänimii a determinat, in ultimitinstantA, lipsa de fermitate politica si ideologicA, precum i haosul orga-nizatoric din partidul eserilor, oscilarile permanente ale acestui partidintre burghezia liberalA si proletariat. Chiar in rimpul primei revolutiiruse, din partidul eserilor s-a desprins aripa dreapta, care a formatPartidul socialist-populist al muncii" (enesii), partid legal, care, princonceptiile sale, se apropia de caded, 9i aripa stingl, care a format uniuneasemianarhista a maximalistilor". In perioada reactiunii stolipiniste,partidul eserilor a ajuns la o totalA descompunere ideologicA i orga-nizatorial. In anii primului rizboi mondial, majoritatea eserilor s-ausituat pe pozidile

Dupa victoria revoludei burghezo-democratice din februarie 1917,eserii au constituit, impretmA cu mensevicii i cadetii, principalul sprijinal Guvernului provizoriu burghezo-mosieresc contrarevolutionar, iarliderii partidului (Kerenski, Avksentiev, Cernov) au Rein parte dinaccst guvern. Aripa stingi a eserilor, sub influenta cresterii spirituluirevolutionar al taranimii, a format, la sfirsitul lunii noiembrie 1917,partidul de sine statator al eserilor de stinga. audnd sa-si mendnAinfluenta in rindul maselor taranesti, eserii de stinga recunosteau inmod formal Puterea sovieticA si au incheiat un acord cu bolevicii, darcurind au pasit pe calea luptei impotriva Puterii sovietice. In anii inter-ventiei militare strAine i ai razboiului civil, eserii au desfAsurat o activitatecontrarevolutionard de subminare, au dat un sprijin activ interventio-nistilor i generalilor albgardisti, au participat la comploturile contra-revoludonare si au organizat acte teroriste impotriva conducatorilorStatului sovietic i ai partidului comunist. Dupa terminarea rizboiului

32vol. 6

1

sotial-aovinisieuhd.

www.dacoromanica.ro

498 ADNOTARI

115

civil, eserii si-au continuat activitatea dusinAnoasi impotriva Statuluisovietic atit in interiorul tarii cit si in tabara emigratiei albgardiste.

Vestnik Russkoi Revoliufii. Sofialno-polificeskoe obotrenie" revisdilegala, a aparut in strainitate (Paris Geneva) in 1901-1905; au apirutpatru numere. Incepind cu nr. 2, a devenit organul teoretic al eserilor.La aceastä revista au colaborat: M. R. Got (A. Levitki), I. A. Rubanovici,V. M. Cernov (I. Gardenin), E. K. Brqko-Breskovskaia i altii. 252.

Rtuskoe Bogatstvo" revistä hmaril; a aplrut la Petersburg din 1876pini in 1918. La inceputul ultimului deceniu al secolului al XIX-leaa trecut In miinile narodnicilor liberali, in frunte cu N. K. Mihailovski;principalul organ de presi al narodnicilor, care, incepind din 1893,a pornit o campanie impotriva social-democratilor din Rusia. Denaturindsi falsificind marxismul,Russkoe Bogatstvo" s-a sprijinit pe revizionistiidin Europa occidentall. In jurul revistei Russkoe Bogatstvo" s-augrupat publicisti care ulterior au devenit membri marcanti ai partidelorsocialist-revolutionar i socialist-populist", precum i ai grupurilortrudovice din Dumele de stat. La rubrics literari a acestei reviste iipublicau lucririle scriitorii progresisfi V. V. Veresaev, V. M. Garsin,A. M. Gorki, V. G. Korolenko, A. I. Kuprin, D. N. Mamin-Sibireak,G. I. Tispenski i altii.

Incepind din 1906, Russkoe Bogatstvo" a devenit organul partiduluisemicadet al socialistilor-populisti". Russkoe Bogatstvo" si-a schimbatde citeva ori denumirea (Sovremenniie Zapiski", Sovretnennosti",Russkie Zapiski"; in aprilie 1917 revista si-a reluat vechea denumirede ,,Russkoe Bogatstvo"). 252.

115 Este vorba de interventia slvirsitil de statele imperialiste (Germania,Japonia, Italia, Anglia, S.U.A., Franca, Rusia tarista i Austro-Ungaria)in China pentru a iniibusi riscoala popularä antiimperialisti I-he-tuandin 1899-1901. 254.

117 In Iskra" nr. 2 din februarie 1901, la rubrica Din viata noastria aparut nota La « mares magistrala siberianii » (Scrisoare din Siberia)",in care era descrisl coruptia i venalitatea ce domneau la constructiamagistralei de cale feral siberiani. 255.

115 Moskovskie Vedomosti" unul dintre tele mai vechi ziare rusesti; afost editat, din 1756, de Universitatea din Moscova (sub forma uneimid foi). Intre 1863 si 1887, redactor-editor al ziarului MoskovskieVedomosti" a fost M. N. Katkov, ultrareactionar i ovinist, adversaral oricaror manifestari de gindire socialä progresista; el a transformatziarul intr-un organ monarho-nationalist, promotor al conceptiilorpiturilor celor mai reactionare ale mosierilor i derului; incepind din 1905,ziarul Moskovskie Vedomosti" a devenit unul dintre principalele publi-catii ale ultrareactionarilor. La sfirsitul anului 1917 a fost interzis. 260.

us Biblioteca muncitoreascd social-democrater serie de brosuri editate in1900-1901 de un grup de social-democrati din Petersburg si Vilno.Grupul Biblioteca muncitoreasci social-democrati", care s-a format

sodali",

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 499

in vara anului 1900, gi-a pus ca scop mutarea centrului de greutate alagitatiei social-democrate de la lupta economici la cea politica prineditarea unor broguri corespunzatoare. Membrii din Petersburg aigrupului gi-au luat asupra lor partea publicisticii-redactionali a muncii,iar cei din Vilno partea tehnici. Grupul a stabilit legaturi cu Moscova,Harkov, Odesa i alte orale; la Petersburg gi in regiunea Petersburg,publicatiile sale erau difuzate prin grupul Scotia list". Hind tridat deprovocatorul M. Gurovici, grupul Bibliotecii muncitoregti social-democrate" a fost zdrobit de politie in noaptea spre 30 ianuarie (12 februa-de) 1901; toate persoanele care au ficut parte din acest grup au fostarestate. Biblioteca muncitoreasca social-democrata" a editat urmi-toarele broguri: Din partea redactiei « Bibliotecii muncitoregtiTransvaalul gi China. Doua cuvintari ale lui Keir-Hardie gi Lieb-knecht", Trisaturile fundamentale ale legislatiei ruse" 0 altele. Iskra"(nr. 2 din februarie 1901) a ficut o apreciere pozitiva sarcinilor Biblio-tecii muncitoregti social-democrate" preconizate in brogura Din partearedactiei", totodati insi a considerat uncle teze cuprinse In brogurica, de pildi, deocamdaid burghezia rusi nu-gi mai poate clod nimic",burgheziei i s-a &mit o oarecare libertate politica, degi o libertatepolitica jalnici" ca ftind gregite, adica se releva aceeagi gregeall desprecare vorbea V. I. Lenin. Conceptiile acestea gregite si-au gasit reflectareagi in brogura Trasiturile fundamentale ale legislatiei ruse". 262.

IN V. I. Lenin di un citat din brogura Ajunul revolutiei. Cronica neperio-dica a problemelor de teorie gi tactica", aparuti sub ingrijirea lui L. Nadej-din (E. 0. Zelenski) gi editata de grupul Svoboda" in 1901, pag. 129.Intrebarea retorica a autorului cronicii" a fost provocati de aparitiain ziarul Iskra" a doul note consacrate luptei statisticienilor din zemstveimpotriva samavolniciilor administrative: Incidentul din zemstva dela Ekaterinoslav" (nr. 7 din august 1901) gi « Spargatorii de grevi*de la Veatka" (nr. 9 din octombrie 1901). 262

121 Vezi K. Marx gi F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Editurapolitica, 1960, editia a VII-a, pag. 42.

Mai departe, V. I. Lenin se referi la urmitoarea tezi din capitolulal IV-lea al Manifestului Partidului Comunist": sprijinipretutindeni orice migcare revolutionara impotriva orinduirii socialeIi politice existente" (op. cit., pag. 70). 263.

122 V. I. Lenin se refera la ala-numita afacere Dreyfus", un ofiter de stat-major francez, de nationalitate evreu, condamnat, in 1894, de Tribu-nalul militar la inchisoare pe viata pe baza unei acuzatii vidit false despionaj gi inalta tridare. Condamnarea lui Dreyfus, inspirata de clicamilitaristi reactionara, a fost folosita de cercurile reactionare ale Franteipentru a instiga la antisemitism gi pentru a porni ofensiva impotrivaregimului republican gi a libertatilor democsatice. In 1898, cind soda-ligtii gi reprezentantii inaintati ai burgheziei democratice (printre careE. Zola, J. Jaures, A. France etc.) au pornit campania pentru revizuireaprocesului lui Dreyfus, aceasta campanie a capitat de la inceput uncaracter net politic 0 a dus la itnpartirea tarii In doui tabere: republicanii

32*

...comunisdi

www.dacoromanica.ro

600 ADNOTARI

democratii, pe de o parte, si blocul monarhistilor, clericalilor, anti-semitilor i nationalistilor, pe de aka parte. In 1899, sub presiunea opinieipublice, Dreyfus a fost gratiat i eliberat; dar abia in 1906, In urma uneihotAriri a Curtii de casacie, a fost considerat nevinovat i reintegratin armata. 264.

1" Pompadurii personaje satirice tipice create de M. E. Saltikov-$cedrinIn scrierea Pompaduri i pompadurc", in care marele scriitor satiricrus a infierat pe inaltii demnitari taristi, pe ministri i pe guvernatori.Aceasta expresie, atit de plastica, a lui Saltikov-Scedrin a intrat definitivin lirnba rusA pentru desemnarea arbitrarului i despotismului. 264.

124 Este vorba de prefata Absolutismul i zemstvele", editati de revistaZarea" in 1901, la Stuttgart, scria de P. B. Struve (sub pseudonimulR.N.S.) la memoriul confidential" al ministrului de finance S. I. Witte.In lucrarea sa Prigonitorii zemstvelor i Hanibalii liberalismului"(vezi Opere complete, vol. 5, Editura politicA, 1961, editia a doua, pag.388-394), Lenin a supus aceasti prefata unei critici aspre. 266.

126 Este vorba de Regulamentul provizoriu pentru functionarea organizatillorstudentesti In institutille de !nod/dr/Int superior aflate In competentarului instructiunii publice", aprobat la 22 decembrie 1901 (4 ianuarie 1902)de catre ministrul instructiunii publice, Vannovski. Studentii, nemul-tumiti de Regulamentul provizoriu", care punea organizatiile lor subsupravegherea permanenta a administratiei, au protestat impotrivaacestui nou act de samavolnicie a guvernului, refuzind sis recunoasciiacest regulament". Chiar i profesorii liberali au protestat impotrivaRegulamentului provizoriu", prin care li se impunea functia de supra-veghere politieneasca a studentilor. 269.

126 Nikolai (Nika-Milusa) Obmanov personaj din foiletonul lui A. V. Amfi-teatrov Domnii Obmanovi", publicat in ziarul Rossiia" la 13 (26)ianuarie 1902. In foileton se fAcea, intr-o formA voalata, caracterizareasatiricl a ultimilor Romanovi: Nicolaie I, Alexandra al 11-lea, Alexandraal 111-lea si a sotiei sale, Maria Fedorovna, precum si a tarului Nicolaieal 11-lea, care se afla atunci pe tron. Ca urmare a publicArii foiletonului,ziarul a lost interzis, iar Amfiteatrov deportat la Minusinsk. FoiletonulDomnii Obmanovi" s-a bucurat de o larga rispindire in Rusia In editiiRegale in copii scrise de mina. 270.

122 V. I. Lenin citeazi articolul lui L. N. Tolstoi Despre foamete" (veziL. N. Tolstoi. Opere complete, vol. 29, ed. rusi, 1954, pag. 104). 274.

128 Vorbind despre osanalele ridicate de eel de Ia « Novae Vremea»", V. I. Lcninse referA la orientarea reactionarl a presei din Rusia tarista, intruchipatiIn ziarul Novoc Vremea" (a aparut la Petersburg din 1868 pini Inoctombrie 1917).

Prin Novovremenstvo" se intelegea reactionarism, venalitate,slugarnicie. 277.

nunisse-

.si

l

1

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 601

12° V. I. Lenin se referi la Dares de seam'a a caselor de stat pentru economilpe anul 1899", editata de Directia caselor de stat pentru economii (fariindicatia anului de aparitie). 277.

180 In acest calcul s-a strecurat o inexactitate: 157 000 nu reprezinti a saseaparte, ci aproximativ a douisprezecea parte din numarul de 2 000 000de muncitori din fabrici i uzine. 279.

131 Raportul redactiei ziarului Iskra", scris de V. I. Lenin, era destinatconferintei comitetelor i organizatiilor P.M.S.D.R. care a avut locla Belostok Intre 23 si 28 manic (5 si 10 aprilie) 1902. La aceasti con-ferind au fost reprezentate Comitetele P.M.S.D.R. ale organizatiei Peters-burg si Ekaterinoslav, Uniunea comitetelor i organizatiilor din sudale P.M.S.D.R.", C.C. al Bundului i Comitetul siu din strainatate,Uniunea social-democratilor rusi din strainatate" i redaccia ziaruluiIskra" (reprezentantul ei, F. I. Dan, avea mandat de la Liga din strai-n:11am a social-democratiei revolutionare ruse). Din vina organizatorilorconferintei economistii" delegatul redactiei ziarului Iskra" avenit dupi inceperea conferintei, iar reprezentantul organizatiei dinRusia a ziarului lskra", F. V. Lengnik, nu a ajuns de loc la conferind,desi la Belostok a sosit la timp; reprezentantul comitetului organizatieiNijni-Novgorod (de orientare iskrista), A. I. Piskunov, care a sosit laBelostok inaintea lui Dan, a protestat impotriva faprului ca lipsesc dela conferind reprezentantii organizatiilor de orientare iskrist i curinda parasit conferinta. Economistii" i bundistii, care ii sprijineau, aveauintentia sa transforme conferinta in cel de-al II-lea Congres al P.M.S.D.R.,sperind ca in felul acesta vor putea sa-si consolideze pozitia in rindurilesocial-dcmocratiei ruse si si paralizeze influenta crescinda a Iskrei".Dar acest lucru nu le-a reuit, atit din pricina componencei relativ restrinsea conferintei (nu erau reprezentate decit patru din organizatiile P.M.S.D.R.care activau in Rusia) cit si din pricina profundelor divergence princi-piale care au iesit la iveala la conferind; in special cel care a obiectatcel mai vehement impotriva transformarii conferintei intr-un congresde partid a fost delegatul Iskrei", care a demonstrat ca un aserneneacongres nu ar avea nici competenta i nici pregatirea necesari.

La Conferints de la Belostok au fost adoprate rezolutia de consti-tuire i rezolutia principiala, propusi de delegarul C.C. al Bundului,cu amendamentele aduse de reprezentantul Uniunii comitetelororganizatiilor din sud ale P.M.S.D.R." (delegatul Iskrei", care a propusun proiect al sau de rezolucie principiald, a votat impotriva); de asemeneaa fost confirmat tcxtul rnanifestului de 1 Mai, la baza caruia se afla proiecrulelaborat de redactia ziarului Iskra" (vezi Rezolutlile i hodririle con-greselor, conferintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovictice si aleplenarelor C.C.", partea I, Editura pentru literatud politica, 1954, pag.28-31). Conferinta a ales un Comitet de organizare pentru pregatireacelui de-al 11-lea Congres partidului. Din Comiterul de organizareficeau pane reprezentantul Iskrei" (F I. Dan), al Uniunii comitetelor

organizatiilor din sud ale P.M.S.D.R." (0. A. Errnanski) si al C.C.al Bundului (K. Portnoi). Curind dupa conferinca, majoritatea dele-gacilor, printre care si doi membri ai Comiterului de organi7are, au

al

si

www.dacoromanica.ro

502 ADNOTARI

fost arestati de politic. Noul Comitet de organizare pentru pregatireacelui de-al II-lea Congres al P.M.S.D.R. a fost format in noiembrie 1902,la Pskov, la consfatuirea reprezentantilor Comiterului organizatiei dinPetersburg al P.M.S.D.R., ai organizatiei din Rusia a Iskrei" ci aigrupului Jujnii Rabocii". 287.

132 Este vorba de tipografiile din Baku si Chisinau ale Iskrei".Tipografia din Chisiniu a fost organizata de L. N. Goldman in

aprilie 1901 si a &Inuit pina in 12 (25) martie 1902. In aceasti tipo-grafie au fost tiparite: articolul lui G. V. Plehanov Ce va urma?" (extrasdin nr. 2-3 al revistei Zarea"), brosura Femeia muncitoare" deN. K. Krupskaia, Actul de acuzare in procesul tulburarilor din maide la uzina Obuhov" (extras din Iskra" nr. 9, avind ca supliment arti-colul lui V. I. Lenin Un nou macel"), articolele lui V. I. Lenin Luptaimpotriva infometacilor" (extras din nr. 2-3 al revistei Zarea")Inceputul demonstratiilor" (extras din Iskra" nr. 13), precum i oserie de apeluri i manifeste. In tipografie s-a retiparit i nr. 10 dinIskra".

Tipografia din Baku (numita in corespondenta conspirativa Nina")a fost organizata in septembrie 1901 de grupul de iskristi din Baku(V. Z. Kethoveli, L. B. Krasin, L. I. Galperin, N. P. Kozerenko,V. Sturua etc.) cu sprijinul Comitetului organizatiei din Tiflis al P.M.S.D.R.Pica in martie 1902, cind tipografia Nina" si-a Intrerupt pentru untimp activitatea, s-au tiparit acolo urmatoarele brosuri: W. LiebknechtNianjenii i mustele", S. Dickstein Fiecare cu preocuparile lui",Discursul lui Petr Alekseev", Zece ani de la greva de la intreprinderileMorozov", proclamatii i manifeste in limba rusä i gruzini. In tipo-grafia de la Baku s-a retiparit nr. 11 al Iskrei" si se tiparea ziarul marxistilegal gruzin Brdzola" (Lupta"). Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.,tipografia din Baku a devenit tipografia centrala a partidului, lucrinddin insarcinarea C.C. al P.M.S.D.R. In decembrie 1905, tipografia afost lichidata in urma hotaririi C.C. al partidului. 292.

as Articolul Pragramul agrar al social-democratiei run", pe care V. I. LeninI-a numit comentariu la partea agrath a proiectului de program alP.M.S.D.R., a fost scris in februarie prima jumatate a lunii martie1902 si publicat, in august 1902, in revista Zarea" nr. 4. Cu prilejuldiscutirii acestui atticol in cadrul redactiei Iskrei" au ie.* la ivealdivergence serioase: impotriva unora dintre cele mai importante teze(nationalizarea pamintului etc.) s-au ridicat G. V. Plehanov, P. B. Aksel-rod si alti membri ai redactiei.

La 2 (15) aprilie 1902, articolul a fost discutat in cadrul consfituiriimembrilor redactiei Iskrei" la Zurich; la aceasta consfatuire, Leninnu a participat. Observatiile participantilor la discutie au fost scrisede Martov pe verso paginilor din manuscrisul articolului. Primind inapoilucrarea dupa ce a fost discutati la Consfituirea de la Zurich, Lenina introdus unele schimbari. La 20 aprilie (3 mai) 1902, el a trimis articolullui Plehanov c Akselrod pentru a fi examinat a doua oath. Plehanova ficut numeroase noi observatii i modificari, sustinute de Akselrod.Aceste observacii au fost formulate foarte vehement, intr-o forma jigni-

si

i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 603

toare si au dus la ivirea unui conflict acut In cadrul redactiei ziaruluiIskra". Raspunsurile lui Lenin la observatiile lui Plehanov i Akselrodse publica in volumul de tati la pag. 422-439. La tipirirea lucririi Pro-gramul agrar al social-democratiei ruse" in revista Zarea" au fost omiseo serie de pasaje, printre care toate acele pasaje care se refereau la problemsnationalizArii plmintului.

In actuala editie a Operelor lui V. I. Lenin, lucrarea se tiparestedupà manuscrisul initial. Cele mai importante dintre schimblrile acutede Lenin sint indicate in adnotari.

In manuscris, postscriptumul nu exista; se tipareste dupi textulaparut in revista Zarea". 297.

134 Este vorba despre cartea lui K. Kautsky Die Agrarfrage. Eine Ilber-sicht fiber die Tendenzen der modernen Landwirtschaft und die Agrar-politik der Sozialdemokratie" (Problema agrari. Trecere in revistia tendintelor din agricultura modermi si politica agrati a social-democra-tiei"), eclitatil in 1899 la Stuttgart. 311

Lenin se refera aici la comitetele guberniale, Inftintate in 1857-1858 intoate guberniile din Rusia europeani (cu exceptia guberniei Arhanghelsk)in vederea elaborärii proiectelor de eliberare a taranilor din iobigie.Comitetele erau alaltuite din delegati ai nobililor (de aici si denumircade comitete ale nobilimii) i principala lor functie era de a gisi fonduri

pentru efectuarea reformei taranesti" in asa fel inch nobilimeasä traga cit mai multe foloase de pe urma el. 316.

136 Ultimcle trei alineate (de la cuvintele: Mai departe" pins la cuvintele:ramAsitelor ce continu s existe ale economiei iobigiste") au suferitschimbari in cursul discutirii articolului. Dupà Consatuirea de la ZUricha redactiei ziarului Iskra", V. I. Lenin a schimbat prirnele rinduri alecelui de-al cloaca alineat (a sters cuvintele: Aceasti a doua conditieramin i acum o armi de inrobire", inlocuindu-le cu cuvintele: Aicieste vorba, prin urmare, de acele paminturi rasluite cele mai larg rs-pindite") si a scos in intregime alineatul urmitor.

La tipárirea lucrarii in revista Zarea" a fost omis tot alineatul aldoilea, precum i urmatoarele cuvinte din primul alineat: acest dreptfiind limitat numai la cazurile de mentinere ROO a relatiilor iobagiste.Anume". 318.

135

117 Comiria Values, Comisia pentru cercetarea situatiei agriculturii dinRusia", avind In frunte pe ministrul tarist P. A. Valuev. In anii 18721873, comisia a adunat un vast material cu privire la situatia agriculturiiIn Rusia de dupi reform.i: rapoarte ale guvernatorilor, declaratiidepozitii strinse de la mosieri, de la maresalii nobilimii, de la diferiteconsilii ale zemstvelor, administratii de plasi, comercianti de cereale,preoti de tara, chiaburi, societati de statistica, societati agricole i altediferite institutii legate de agricultura. Aceste materiale au fost publicatein cartea Raportul comisiei instituite printr-un inalt decret pentrucercetarea situatiei actuale a agriculturii si a productivitatii agricoledin Rusia", Petersburg, 1873. 319.

www.dacoromanica.ro

504 ADNOTXRI

138 A doua jurnitate a acestui alineat a fost schimbad de V. 1. Lenin dupiConsfatuirea de la Zurich a redactiei ziarului Iskra": ultinna frad afost omisi, iar sfirsitul celei precedente (incepind de la cuvintele: inceea ce priveste") a fost inlocuit cu cuvintele: cazurile netipice nu potfi previzute de nici o lege generalà, i rezolvarea lor trebuie si fie lAsatala aprecierea comitetelor locale (care pot O. splice ori dscumpArarea,ori preschirnbarea pamintului etc.)". In aceastft formi a aparut pasajulrespectiv in revista Zarea". 323.

138 Este vorba de miscarea tarAneascl din guberniile Poltava si Harkovcare a avut loc la sfirsittil lunii martie inceputul lunii aprilie 1902si care a constituit prima mare actiune revolutionad a dranilor dinRusia de la inceputul secolului al XX-lea. Cauza acestei actiuni revo-lutionare a fost situatia extrem de grea a dranilor din aceste gubernii,care se indutitise si mai mult spre primivara anului 1902 in urma recolteiproaste din 1901 si a foametei care i-a urmat. In general, dranii cercauo noui impartire a pimintului, dar in miscarea din 1902 ei s-au limitatmai ales sA punA mina pe rezervcle de alimente i de furaj din gospodariilemosicresti; dranii au atacat in total 56 de gospodArii mosieresti dingubernia Poltava si 24 de gospodArii mosieresti din gubernia Harkov.Pentru inibusirea dscoalei dranilor au fost trimise trupe; in urrna repre-siunii puse la cale de guvernul tarist, numerosi ;Irani au lost ucisi,populatia unor §ate intregi a fost supud la bataia cu biciul, sute de draniau fost condamnati la inchisoare pe diverse termene; taranii trebuiau8.1 plAteascA despagubiri pentru pierderile" de 800 000 de ruble suferitede mosieri de pe urma tulbudrilor dranesti. V. 1. Lenin a fAcut analizascopurilor, a caracterului si a cauzelor infringerii micànii dranilor dinguberniile Harkov si Poltava in brosura CAtre sárAcimea satelor" (veziOpere, vol. 6, Editura politica', 1959, pag. 411-416). 340.

Unhmea de nerd a P.M.S.D.R." sau Uniunea muncitoreasel din nord"uniune regionala a organizanilor social-dcmocrate din guberniile Vladi-mir, laroslavl i Kostroma. Uniunea a luat fiind in 1900-1901 dininitiativa lui 0. A. Varentov si V. A. Noskov, expulzati din laroslavl

lvanovo-Voznesensk, mre locuiau la Voronej si care au infiintat acolo,impreunA cu alti social-democrati exilati (A. I. Liubimov, L. I. Karpov,A. A. §i N. N. Kardasev, A. V. Kosterkin), un grup cu orientare iskrista;din organizatia Uniunii de nord" fAceau parte, de asemenea, si M. A.Bagaev, muncitor din Ivanovo-Voznesensk, N. N. Panin, muncitorla Putilov, dcportat in Siberia pentru al era membru al Uniunii delupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, A. P. Dolivo-Dobrovolski i altii. Intre anii 1901 si 1905, Uniunea" a condus miscareamuncitoreasca din aceasta regiune industriali. Activitatea Uniunii"s-a intensificat considcrabil dupa consfatuirea reprezentantilor comi-tetelor social-democrate din lvanovo-Voznesensk, Vladimir, laroslavl

Kostroma care a avut loc in august 1901, la Kinesma. La congresulUniunii" linut la Voronej intre 1 si 5 (14 si 18) ianuarie 1902, aceastas-a constituit definitiv: a fost ales Comiterul Central (Bagaev, Varentuva,Panin etc.) si a fost adoptat programul pe care 1-a criticat V. 1. Leninin scrisoarea clue Uniunea de nord".

110

di

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 606

Din primele zile ale existentei sale, Uniunea de nord" a intretinutlegaturi cu lskra" si a impartasit linia ei politica i planul ei organi-zatoric (in raportul prezentat de organizatia lskra" la Congresul alII-lea al P.M.S.D.R. se mentiona c, dintre toate comitetele de partid,numai «Uniunea de north) a avut de la bun inceput relatii prietenesticu «Iskra »"). In scrisoarea deschisa publicati la 15 februarie 1903 innr. 34 al ziarului Iskra", Uniunea", declarind ca este pe deplin solidaracu programul ziarului Iskra" si al revistei Zarea" i cu cartea lui LeninCe-i de facut?", a recunoscut Iskra" i Zarea" ca organe conducatoareale P.M.S.D.R. In primivara anului 1902, Uniunea" a fost nimicitade ohrana, dar curind a fost reficuta i reprezentantii ei (V. A. Noskov,F. 1. Scekoldin, A. M. Stopani, A. 1. Liubimov) au luat parte activila pregatirea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R. Delegatii Uniunii"la Congresul al II-lea (L. M. Knipovici si A. M. Stopani) au aderat lamajoritatea leninista.

Dutra Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Uniunea de nord" a fosttransformata in Comitetul din nord al P.M.S.D.R., iar comitetele localein grupuri ale Comitetului din nord. In iulie 1905, la conferinta organi-zatiilor din nord ale P.M.S.D.R. care a avut loc la Kostroma, Comitetuldin nord a fost lichidat si s-au format comitete independence ale orga-nizatiilor: Ivanovo-Voznesensk, Iaroslavl i Kostroma. 351.

in Este vorba de organizarea de demonstratii in ziva aniversarii reformei;Ara:nese din 1861. In manifestele lansate cu acest prilej, se spuncain paragraful II din programul Uniunii de nord", trebuie sa se aratemuncitorilor ca nu au nimic de asteptat din partea cirmuirii autocrate"

ca trebuie sa dna si spulbere iluzia cã eliberarea s-ar datora taruluipersonal, ca ar fi un act de bunavointa din partea sa". 351.

142 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politica, 1958,pag. 500. 356.

143 Proclamatia Comitetului organizatiei din regiunea Donului a P.M.S.D.R.Catre cetatenii rusi", editata la 9 (22) mai 1902, a fost difuzati printremuncitori intr-un tiraj de 2 000 de exemplare. Singele IW Balmasev,executat pe baza sentintei Tribunalului militar pentru uciderea ministruluiSipeaghin, spunea proclamatia, deschide ochii burraverzimii oarbeca si vadi oroarea de nedescris a absolutismului rus. Si vada Ca luptanoastra impotriva absolutismului se largeste si creste. Taranii vin in masa'intru ajutorarea muncitorilor si a micului pumn de intelectuali devotati.Primele rindunele s-au si aritat: la Tula, soldatii au refuzat sa traga ingrev4ti, in gubemiile Poltava si Harkov a izbucnit rascoala tarineasca.Veacuri de-a rindul a rnuncit taranul in folosul boierului sau, veacuri de-arindul a indurat asuprirea si mizeria, pina cind, in cele din urmi, si-apierdut ribdarea". Guvernul tarist, ca de obicci, s-a grabit s vina inajutorul mosierilor, si a inceput rifuiala sa cumplita. Dar desrul curusinoasa rabdare de rob, destule jertfe spunea proclamatia. Rusinecelui care se opreste las la jumatatea drumului, care uita de datoria sacetateneasca sau renunti la ea in schimbul unei bunastari imbuibatede porc care se ingrasa. Numai o lupta necrutatoare ii poate risturna

1

qi

www.dacoromanica.ro

606 ADNOTARI

pe tirani... Cetateni I Curmati acest potop groaznic si nesfir0t desinge, rasturnati absolutismul 1" 362.

141 Revoliutionnaia Rossiia" (Rusia revolutionatl") ziar ilegal al soda-listilor-revolutionari ; a fost editat de la sfirsitul anului 1900 (nr. 1, datat1900, a aparut de fapt in ianuarie 1901) In Rusia de Uniunea socialistilor-revolutionari". Din ianuarie 1902 pini In decembrie 1905 a aparut instrainatate (la Geneva) ca organ oficial al partidului eserilor. 365.

145 Intentia lui V. I. Lenin de a reveni Intr-un arlicol tie revistd sau Intr-o brofurd"la expunerea mai aminuntita a argumentelor impotriva conceptiilorprogramatice si tacticii eserilor nu a fost infiptuita. Materialele prega-titoare pentru brosura proiectata sint: Fragment dintr-un articol indreptatimpotriva eserilor" (decembrie 1902) (vezi Opere, vol. 6, Editura politica,1959, pag. 272-273), Conspectul brosurii impotriva eserilor" (prima-vara anului 1903) (vezi Proletarskaia Revoliutiia", 1939, nr. 1, pag.22-28) 0 Planul articolului impotriva eserilor" (prima jumatate a luniiiulie 1903) (vezi Opere, vol. 6, Editura politica, 1959, pag. 451 452).-368.

146 V. I. Lenin se refera la proclamatia Citre toti supusii tarului rus",editata la 3 aprilie 1902 in tipografia partidului eserilor, 0 la apreciereafacuti acestei proclamatii in ziarul Revoliutionnaia Rossiia" nr. 7 diniunie 1902 (la rubrica Din activitatea partidului"). 371.

val V. I. Lenin da citate din apelul Uniunii tarinesti a partidului socialistilor-revolutionari Catre toti militantii socialisrnului revolutionar din Rusia"(Revoliutionnaia Rossiia" nr. 8 din 25 iunie 1902, pag. 6). 374.

Ng V. I. Lenin citeazi notita bibliografica consacrata primelor trei numere dinIskra" (Vestnik Russkoi Revoliutil" nr. 1 din iulie 1901, pag. 85). 378.

145 Este vorba de una dintre Poemele in prozi" ale lui I. S. TurghenievO regula a vietii" (vezi I. S. Turgheniev. Opere complete, vol. 8, 1956,pag. 464). 380.

155 V. I. Lenin se referi la brosura Absolutismul 0 grevele. Memoriulministrului de finance cu privire la permiterea grevelor", editati in 1902,la Geneva, de clue Liga din strainatate a social-democratiei revolu-tionare ruse. 38.9.

551 Legea din 3 (15) iunie 1886 (Despre supravegherea organizaril munciiin intreprinderile industriale si despre relatfile reciproce dintre fabri-canti 0 muncitori") a fost adoptata sub influenta mi§carii muncitorectidin guberniile Moscova, Vladimir si Iaroslavl, 0, indeosebi, a renumiteigreve de la fabrica Morozov din 1885. Trisatura principala a legii din3 iunie 1886 era o oarecare ingradire a samavolniciei patronilor si fabri-camilor la incasarea amenzilor de la muncitori (de aceea era 0 cunoscutica lege a amenzilor"). V. I. Lenin a supus aceastã lege unei analizesi critici amanuntite in brosura Explicarea legii amenzilor aplicabilemuncitorilor din fabrici 0 uzine" (vezi Opere complete, vol. 2, Editurapolitica, 1960, editia a doua, pag. 15-61).

Legea din 2 (14) iunie 1897 (Despre durata 0 repartizarea timpuluide muncii in intreprinderile industriale") a introdus pentru prima oath

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 507

162

in istoria Rusiei o limitare prin lege a zilei de mune:" pentru o parte amuncitorilor din industria grea; ca i legea din 3 iunie 1886, ea a fostadoptata sub influenta miscarii muncitoresti din ultimul deceniu al seco-lului trecut, i indeosebi sub influenta grevelor de masa ale muncitorflordin Petersburg din 1895-1896. In brosura Noua lege pentru regle-mentarea muncli in fabrici" (Vezi Opere complete, vol. 2, Editura poli-tic', 1960, editia a doua, pag. 253-305), V. I. Lenin a analizat si a criticatlegea din 2 iunie 1897. 389.

Asocialla muncitorilor mecanici" (oficial: Asociatia de ajutor reciproca muncitorilor din industria de constructii mecanice") a luat fiinta laMoscova, in mai 1901, cu participarea politiei secrete; statutul ei a fostaprobat de guvernatorul general din Moscova la 14 (27) februarie 1902.Infiintarea asociatiei a constituit una dintre incercarile de a rAspindisocialismul politienesc" (zubatovismul) si de a abate pe muncitoride la lupta revolutionara. Cochetarea demagogici a politiei cu muncitorii

indeosebi incercarile agentilor zubatovisti, adica ale capilor Asociatieimuncitorilor mecanici", de a-si asuma dreptul de mediere In conflicteleivite intre patroni i muncitori au stirnit nemultumiri in rindurile fabri-cantilor din Moscova i proteste din partea ministerului de finante,care reflecta interesele acestora. Din 1903, sub influenta miKarii munch-toresti crescinde, rolul Asociatiei", ca si al celorlalte organizatii zuba-toviste s-a redus la zero. 390.

153 Mancbesterienii tot una cu reprezentanti ai unuicurent in politica economici a burgheziei care cerea libertatea comertuluisi neamestecul statului in activitatea economic:" a particularilor; acestcurent a aparut a sfirsitul secolului al XVIII-lea. In patria liber-schim-bismului, in Anglia, in deceniul al 4-lea si al 5-lea, bastionul liber-schim-bismului a fost burghezia industriali din Manchester; de aceea, fiber-schimbistilor li se spunea i manchesterieni sau Koala manchesterianA".in fruntea manchesteriene" se aflau Cobden si Bright. Funda-mentarea teoreticii a acestui curent a fost ficutA de A. Smith si D. Ricardoin lucrarile kr. In epoca capitalismului premonopolist, tendintele liber-schimbiste au capItat teren, in afar.' de Anglia, si in Germania, Franca,Rusia i in alte tiri capitaliste. 393.

164 Este vorba de asa-zisul proiect de lege draconic" (Zuchthausvorlage),prezentat in 1899 in Reichstagul german la insistentele cercurilor patronalesi ale irnparatului Wilhelm al II-lea; acest proiect de lege ameninta cuinchisoarea pe termen de la 1 an pinA la 5 ani sau cu o amen& pina la1 000 de march pe cel care, prin acte de violenta, amenintAri, insulte

defaimari", ii influenta pe muncitori sa participe la asociatii sau acorduri,ii indemna la greve sau incerca si contracareze actiunile spargatorilorde greva. Sub presiunea miKArii muncitoresti, proiectul de lege dra-conic" a fost respins de Reichstag la 20 noiembrie (st.n.) 1899, datoritavoturilor partidelor de stinga si de centru. 395.

1" Osvobojdenie" (Eliberarea") revistA bilunara care a aparut in strAi-nitate din 18 iunie (1 iulie) 1902 pinA in 5 (18) octombrie 1905 sub ingri-jirea lui P. B. Struve. Revista Osvobojdenie", care a luat nastere in

liber-schimbistii

scolii

si

Si

www.dacoromanica.ro

508 ADNOTARI

158

sinul miscarii opozitioniste a zemsrvelor, a fost de fapt organul ilegalal burgheziei liberale ruse 0 a promovat cu consecventa ideile unuiliberalism monarhist moderat. In 1903, in jurul revistei s-a grupat (0in ianuarie 1905 s-a constituit) Uniunea de cliberare", care a dainuitpina in octombrie 1905. Impreunl cu zemtii constitutionalisti, osvo-boidentii" au constituit nucicul partidului cadetilor, Infiintat In 1905,principalul partid burghez din Rusia. 396.

Materialele pregatimare pentru elaborarea programului P.M.S.D.R. se referala perioada din ianuarie-februarie 1902; in aceste documente sint reflec-tate momentele cele mai importante din isturia elaborarii proiectuluide program al P.M.S.D.R. de catre redactia ziarului Iskra": studiereade catre V. 1. Lenin a primului proiect de program elaborat de G. V.Plehanov, munca depusi de Lenin la propriul lui project al partii teore-tice a programului i participarea la elaborarea proiectului colectiv alWO practice a programului P.M.S.D.R. Toate aceste materiale se tipirescdupa manuscris; variantele unui paragraf sau ale altuia (sau ale uneiparti a paragrafului) se tiparesc paralel, pentru a fi mai concludent. 401.

1" Observatiile lui G. V. Plehanov si P. B. Akselrod la articolul lui V. 1. LeninProgramul agrar al social-democratiei ruse" au fost scrise pe versopaginilor de manuscris ale acestui articol intre 20 aprilie si I mai (314 mai) 1902. RAspunsurile lui Lenin la aceste observatii au fost scrise(tot pe verso paginilur de manuscris) la 1 (14) mai 1902, in acelasi timpcu o scrisoare dare Plehanov (vezi Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag.88); partea finali a rispunsurilor lui Lenin (vezi volumul de fata, pag.438-439) a fost scrisa pe alte pagini, anexate la manuscrisul articolului.

Rdspunsurile la observatiile lui Plebanor i Akrelrod In legoturd cu articoldProgramul agrar al mcial-dernocratiei ruse»" se tiparesc dupa manuscris;

inaintea fiecarui raspuns" este pus fragmentul din lucrare la care sereferA observatiile respective. Sublinicrile facute de Lenin in rextul luiPlehanov sint redate prin linii subtiri. 422.

V. 1. Lenin se referl la lucrarea lui Marx Critica programului de laGotha" (vezi K. Marx. Critica programului de la Gotha", Editurapolitica, 1959, ediria a 11-a, pag. 22) 0 a lui F. Engels Contributii lacritica proiectului de program social-democrat din 1891" (vezi K. Marx siF. Engels. Opere, vol. XVI, partea a 11-a, ed. rusa, 1936, pag. 109). 425.

In In aprilie 1902 a fost declarati in Belgia greva generala In sprilinulrevendicarii votului universal, revendicare prezentata in parlament dereprezentandi partidelor muncitoresc, liberal si democrat. La greys%au participat peste 300 000 de muncitori ; in intreaga tara au avut locdemonstratii muncitoresti. Dar, dupa ce parlamentul a respins proiectulde lege cu privire la reforma electotala, iar trupelc au tras in demonstranti,conducerea oportunista a partidului muncitoresc (Vandervelde etc.) acapirulat si, sub presiunea aliatilor" ei din lagarul burgheziei liberale,a revocat greva generala. Infringerea clasei munciroare din Belgia inaprilie 1902 a fost o lectie pentru miscarea muncitoreasca din intreagalume. Proletariarul socialist i§i vs da seama scria lskra" in nr. 21din 1 iunie 1902 l.a ce rezultate practice duce tactica oportunisti,

158

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 509'

care jertfeste principiile revolutionare in speranta obtinerii unui succesimediat. Proletariatul se va convinge Inca o data ca nici un mijloc folositde el pentru a exercita o presiune politica asupra dusmanului nu-si poateatinge scopul daci nu este gata sa dual acest mijloc pina la sfirsirullogic". 430.

160 G. V. Plehanov se refera la urmitoarea observatie facuta de I. 0. Martovla Consfatuirea de la Zurich a redactiei ziarului Iskra" la 2 (15) aprilie1902: Trebuie sá mentionam mai mult si mai pregnant caracterul reac-tionar pe care-I are in momentul de fata in Rusia revendicarea nationa-lizarii pamintului".

Dupa Consfatuirea de la Zurich, V. I. Lenin a facut uncle modificarila capitolul al VH-lea, in care este vorba de revendicarea nationalizariipamintului (vezi volumul de Eta, pag. 331). 432.

161 G. V. Plehanov se referi la urmatoarea observatie a lui I. 0. Martov:In loc de aceasta trebuie si spunem ea nu admitem nationalizarea pamin-

tului decit ca pe un prolog direct la socializarea tuturor mijloacelor deproductie". 433.

152 Este vorba de despagubirea acordati de guvernul regelui Frantei Carolal X-lea fostilor emigranti ale caror paminturi, in timpul revolutieiburgheze franceze de la sfirsirul secolului al XVIII-lea, au fost con-fiscate si vindute ca proprietate nationala; asa-zisa lege a despagubirilor",adoptata la 27 manic 1825, prevedea o recompensi baneasca in sumide 1 091 360 000 de franci (,,miliardul emigrantilor"). Cele mai marlsume au fost acordate intimilor regelui. Pentru a-si procura aceastisuma mare de bard, guvernul a sporit impozitele si a efectuat o conver-siune a rentei de stat, reducind-o de la 5% la 3%. 435.

"3 P. B. Akselrod se referi la observatia lui G. V. Plehanov la pasajulurmator al articolului: Dar de ce si ne limitim la aceasta sursa? Dece sa nu incercam, pe linga aceasta, si restituim poporului macar o panedin acel tribut pe care il luau si continua sa-I ia de la tarani fostii pro-prietari de sclavi cu ajutorul statului politist?" (vezi volumul de fat.%pag. 335). Plehanov scria: Numai aceasta trebuie si se propuna,iar nu sa se faca filantropie. Iar sumele le pot inapoia numai cei carele-au primit: nobilimea". 435.

1" G. V. Plehanov se refera la urmatoarea observatie a lui I. 0. Martov:Aceasta texa este gresita. Libertatea revendicarii de a se repartiza unlot decurge tocmai din libertatea de a dispune de pamint. tn loc de aceastaeste suticient sa se arm ca transformarea puterii de care se bucura obsteaasupra individului intr-o putere a unei asociatii tovarasesti asupra mem-brului intrat de bunavoie in aceasta asociatie nu este exclusi prin reven-dicarile noastre".

Dupa Consfituirea de la Zurich, V. I. Lenin a sters din manuscris.ambele fraze, inlocuindu-le cu cuvintele: O asemenea obiectie ar fifost neintemeiata..." si mai departe, terminind cu cuvintele: pe care-1vinde un coleg de-al lor" (vezi mai departe, pag. 437). 436.

www.dacoromanica.ro

510

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARECITATE SAU MENTIONATE

DE V. I. LENIN

Absolutismul fi grevele. Memoriul ministerului de finance cu privire la Incu-viintarea grevelor. Supliment articolul: ,p noun victorie a munci-torilor rusi" de L Martov. Publicatie a Ligii social-democratiei revo-lutionare ruse. Geneva, tip. Ligii, 1902, pag. 68, [2], XXVI. (P.M.S.D.R.).

389-396.

Activitatea caselor de economii ale statului In 1897. Vestnik Finansov,Promislennosti i Torgovli", Petersburg, 1898, nr. 26 din 28 iunie (10iulie), pag 779-780. 277.

Add de acuzare in procesul tulburc1rilor care au avut kc In mai laazina Obubov". Cu o postfati din partea redactiei Iskra". Edituratipografia Iskrei". [Chisiniu], noiembrie 1901. 15 pag. (P.M.S.D.R.Extras din nr. 9 al Iskrei"). 293.

Ajunul revolutiei. Cronicl neperiodica a problemelor de teorie i tactici[Geneva], Grupul socialist-revolutionar. Svoboda", 1901, 132 pag.151, 153, 157 172, 173, 262, 289, 316, 330 331.

Aleselrod P. Ins/an/are cu privire la reluarea editdrii grupului Eli-berarea munch". Geneva, Uniunea social-democratilor rusi", 1900,8 pag. 22.

Despre sarcinile actuale ,ri despre lactica social-democratikr ru,ri. Geneva,publicatie a Uniunii social-democratilor ru§i", tip. Uniunii social-democratilor rusi", 1898, 34 pag. 23, 43, 63, 78, 89, 103, 300.

Prefalc1 [la brosura mi V. I. Lenin. Sarcinile social-democratilor nai].cartea: [Lenin, V. I.] Sarcinile social-democratilor rusi". Cu o pre-

fati de P. Akselrod. Publicatie a Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia. Geneva, tip. Uniunii social-democratilor rusi", 1898,pag. 1-5. 43.

Prima scrisoare. Noiembrie 1897. In cartes: Akselrod, P. Despresarcinile actuale i despre tactica social-democratilor rusi ". Geneva, pu-blicatie a Uniunii social-democratior rusi". Tip. Uniunii social-demo-cratilor rusi", 1898, pag. 16-17. 89.

In

Ii

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 611

A dorm scrisoare. Decembrie 1897. In cartea: Akselrod, P. Despresarcinile actuate si despre tactica social-democratilor rusi". Geneva,publicatie a Uniunii social-clemocratilor rusi". Tip. Uniunii social-democratilor rusi", 1898, pag. 18-29. 23, 73.

[Alekseev, P. A. Cuy lntare reified la 10 (22) martie 1877 In fala tribunaluluispecial al Senatului oc1rmuitor. Baku, 1901]. 292.

[Amfiteatrov, A. V.] Domnii Obmanovi. (Impresii din provincie). ,,Rossiia",Petersburg, 1902, nr. 975 din 13 (26) ianuarie, pag. 2. Semnat: OldGentleman. 270, 274, 347.

Apelul grupului de autoeliberare a muncitorilor. Petersburg, martie 1899.Nakanune", Londra, 1899, nr. 7, iulie, pag. 79-80.-42, 44, 52, 58, 137.

A.P.G. Cine rdspunde pentru d-I Stabovici 1 Moskovskie Vedomosti",1901, nr. 348 din 18 (31) decembrie, pag. 2. 260-262, 266.

[Articol de fond]. Raboceaia Misl", Petersburg [1897, nr. 1], octombrie,pag. 1-4. Mimeograf. 34-35, 37, 41, 42.

Atacul polilienesc Impotriva publicisticii. Iskra", [Miinchen], 1901, nr. 5,iunie, pag. 3. 92.

Belton, N. vqi Plehanov, G. V.

Bernstein, E. Materialismul istorie. Trad. de L. Kantel. Petersburg. Znanie",tip. Klobukov, 1901. 332 pag. 17.

Problems sociale. Trad. din limbs germaná de P. Kogan. Moscova.Asociatia tip. A. Mamontov, 1901. V. 312 pag. 17.

Problemele socialirmului fi sarcinile social-democraliei. Trad. din limbagermani de K. Butkovski, Moscova, editura D. Efimov (1901),360 pag. 17. .

Blloe", Petersburg, 1906, nr. 10, octombrie, pag. 320-330. 18.

B. K. yeti Kricevski, B. N.

Bulgakov, S. N. Capitalirmul # agricultura, vol. II. Petersburg, tip. Tihanov,1900. V si 458 pag. 20, 252.

Bv yeti Savinkov, B. N.

Cdtre cetdjenii Rusiei. [Manifest]. Firá indicarea locului aparitiei, publicatiea Comitetului de pe Don al P.M.S.D.R., fArá indicarea anului aparitiei,1 pag. 362.

Cdtre to# muncitorii din Rusia. [Manifest de 1 mai.] Firi indicarea loculuiaparitiei, tip. Iskrei", [1902]. 2 pag. (P.M.S.D.R.). 295.

www.dacoromanica.ro

512 INDTCE DE LUCRARI SI IZVOARE

Cdtre toti supufii tarului Rusiei. Publicatie a partidului socialistilor-revolu-tionari. [Manifest]. Fir* indicarea locului aparitiei, 3 aprilie 1902, 1 pag.370, 371-375, 376, 377.

Ce cer muncitorii tesatori din Petersburg. [Manifest]. Publicatie a Uniuniide luptii pentru eliberarea clasei muncitoare". [Petersburg], 30 mai1896, 1 pag. 149.

Cebov, A. P. Tdrdgdnare. 217.

CernIfevski, N. G. Prologul. 236.

(Cernov, V. M.] 0 problemd la ordinea #lei a revolullei. Londra, Liga agrarásocialist.% 1900. 28 pag. 378.

Cervantes, Miguel. Don Quijote. 141, 144.

Ce vet urma yeti Plehanov, G. V. Ce va urma?

Cine va sdvIrli revolutia politicd Tn revista: Lupta proletara", nr. 1. Faritindicarea locului aparitiei, 1899, Pag. 1-38. 101 102.

Cine va sdvlrfi revolutia politicd [Kiev]. Publicade a Comitetului din Kiev,1899, 28 pag. (P.M.S.D.R. Extras din Lupta proletad"). 101, 108,359 360.

Circulara ministrului-adjunct conducdtor provizoriu al ministeruluipublice cdtre inspectorii fcolari regionali (11 martie 1901, nr. 6 713).

Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1901, nr. 58 din 14 (27) martie,pag. 1. 269.

Circulara nr. 1 230 din 12 martie 1901 a d-lui ministru al afacerilor internepentru departamentul de politie, cdtre d-nii guvernatori, primari fi fefi depolitic Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1901, nr. 57 din 13 (26)martie, pag. 1. 272.

Circularele ministrului instructiunii publice cdtre inspectorii fcolari regionali (24aprilie 1901, nr. 10 516 si 10 517). Pravitelstvennii Vestnik",Petersburg, 1901, nr. 91 din 26 aprilie (9 mai), pag. 2. 270.

Codul de legi at Imperiului rus. Partea a 3-a. Vol. I. Petersburg, 1885, publicatsub nr. 350, pag. 261-266. 273.

Colectia de boar/1-i i dispotitii ale guvernului, publicald sub lngrijirea SenatuluiocIrmuitor", Petersburg, 1886, nr. 68 din 15 iulie, apiruta sub nr. 639,pag. 1 390-1 405. 389.

1897, nr. 62 din 13 iunie, apiruti sub nr. 778, pag. 2 135-2 139.-389.

instruc-fiunii

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI I IZVOARE 613

[Comunicatul guvernului cu privire /a grevele din yard de la tntreprinderile textiledin Petersburg]. Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1896, nr. 158din 19 (31) iulie, pag. 1-2. 98.

Congresul al IV-lea al Uniunii generale a muncitorilor evrei din Lituania,Polonia Kuria. Fifa' indicarea locului aparitiei, iulie 1901. 21 pag.(P.M.S.D.R.). 57.

Congresul extraordinar de la Harkov al industriafilor Iujnii Rabocii",[Smolensk], 1900, nr. 3, noiembrie, pag. 4-8. 147.

Congresul de la Hanovra al Partidului muncitoresc social-democrat german.Rabocee Delo", 1899, nr. 4-5 din septembrie-decembrie, pag. 25-37,in sectiunea: Miscarea rnuncitoreasca din strainatate. 13.

Congresul Partidului social-democrat german. Rabocee Delo", Geneva,1899, nr. 2-3, august, pag. 65-72, In sectiunea: Miscarea munci-toreasci din striiratate. 13.

Credo brosura: [Lenin, V. I.] Protestul social-democratilor din Rusia".Cu o postfati din partea redactiei revistei Rabocee Delo". Publicatiea Uniunii social-democratilor rusi". Geneva, tip. Uniunii", 1899,pag. 1-6. (P.M.S.D.R. Urma sä apara in nr. 4-5 al revistei RaboceeDelo", dar a fost scos In tiraj separat). 17-18, 37, 39, 78, 92,94, 127, 179.

Culegere de cugetdri ,ri aforisme, extrase din corespondenfa parliculard a lui L. N.Tolstoi. Intocmita de Kudreavtev. Geneva, Elpidin, 1896, pag. 207270. (Spice coapte. Vol. 4). 274.

Darea de seamd a caselor de economic ale statului pe anul 1899. Petersburg, tip.Narodnaia pclza", fãrà indicarea anului, XXXI si 129 pag. 276-286.

Despre agitalie yeti Kremer, A. I. Despre agitatie.

Despre durata ,ri repartizarea limpului de muncd In Intreprinderile industriale.2 iunie 1897. Colectia de hotiriri i dispozitii ale guvernului, publicatasub ingrijirea Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1897, nr. 62 din 13iunie, publicat sub nr. 778, pag. 2 135-2 139. 389.

Despre supravegherea Intreprinderilor industriei de fabricd ,ri despre dintrefabriranli ,ri muncitori, precum ,ri despre mdrirea numdrului de funclionari aiinspecliei de fabricd. 3 iunie 1886. Colectia de hotariri i dispozitiiale guvernului, publicatá sub ingrijirea Senatului ocirmuitor", Petersburg,1886, nr. 68 din 15 iulie, publicat sub nr. 639, pag. 1 390 1405.-389.

Dezvoltarea pe scard mondiald ,ri criza socialismului. Vestnik Russkoi Revo-liutii", Geneva, 1902, nr. 2, februarie, pag. 39-87, in sectiunea I. r-363, 368-369.

Din activitatea partidului. Revoliutionnaia. Rossiia", [Geneva], 1902,nr. 7, iunie, pag. 23-24. 371.

33 vol. 6

mined.

In

relafille

no

www.dacoromanica.ro

514 INDICE DE LUCRAIU I IZVOARE

Din partea ministerului it:strut-lira:II publice. S. Peterburgskie Vedomosti",1901, nr. 10, 11 (24) ianuarie, pag. 1. 70.

Din partea redacliei. Rabocee Delo", Geneva, 1899, nr. 1, aprilie, pag.1 10. 41, 44 45, 55, 95, 179.

Din partea redacliei muncitoresii". nri indicarea locului aparitiei,tip. Bibliotecii muncitoresti", 1900. 25 pag. (Biblioteca muncito-teasel social-democrata, nr. 1). 262.

Din partea uniunii Icirdnesti a partiddui socialistilor-revolulionari cdtresocialismului-revolulionar din Rusia. Revoliutionnaia Rossiia",

[Geneva], 1902, nr. 8 din 25 iunie, pag. 5-14. 365-366, 374 375.377, 378, 379-380, 381-387.

Din viala noastrd sociald. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 2, februarie, pag,2-4. 368.

Din viaja noastrgi sociald. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 3, aprilic, pag.2-6. 9/.

Din viaja noastrd sociald. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 13, 20 decembrie,pag. 1-2. 172.

Din viaja noastrd sociald. Iskra", [Munchen], 1902, nr. 14, 1 ianuarie,pag. 1-2. 172.

Documentele congresului de unificare". Publicatie a Ligii social-democratieirevolutionare ruse. Geneva, tip. Ligii, 1901. IV, 11 pag. 3, 92, 183,184, 185, 186, 187.

Doud congrese. Congresul al III-lea ordinar al Uniunii i congresul de uni-ficare". Publicatie a Uniunii social-democraPlor rusi". Geneva, tip.Uniunii, 1901. 34 pag. (P.M.S.D.R.). 19-20, 22,49, 54, 56, 57, 58,81, 83, 87, 92, 93, 105, 113, 130, 134-135, 137, 138, 139, 153,154, 183, 184-185, 187, 295.

Elementul terorist In programul nostru. Revoliutionnaia Rossiia", [Geneva],1902, nr. 7, iunie, pag. 2-5. 365-366.

Foaia volantd a grupulni oBorba»", firi indicarea locului aparipei, 1902,nr. 1, iunie, pag. 1. 350.

Fonvkin, D. I. Neisprdvitul. 219.

Gogol, N. V. Mo,rieri de aladatd. 112-113.

Suflete moarte. 12.

Goncearov, I. A. Oblomov. 136, 261, 321, 339.

Gorbunov, I. P. Scene din viala negustorilor. Vedere ,ri Iogodnd. 438.

Gorki, M. Povestea unui icriitor cdruia i-au intrat fumuri In cap. 15.

Bibliosecii

Soli mill-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI I IZVOARE 515

Griboedov, A.S. Prea multd minte stricd. - 49, 367, 397.

* [Gurevici, E. L.] Scrisori din Fran Scrisoarea intii - a treia. - Iskra",[München], 1901, nr. 6, iulie, pag. 6-7; nr. 8 din 10 septembrie,pag. 5 - 6 ; nr. 9, octombrie, pag. 6-7. - 350.

HotdrIrile congresului.- In foaia volanta: Manifestul Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia". Fara indicarea locului apariPei, tip. partidului,[1898], pag. 2. - 287.

Ilin, VI.; Ilin, Vladimir - vezi Lenin, V. I.

Incidentul din Zemstva Ekaterinoslay. - Iskra", [Munchen], 1901, nr. 7,august, pag. 3-4. - 92,

Jskra", [Leipzig - Munchen - Londra - Geneva]. - 3, 9, 10, 27, 28.45, 48, 50, 52, 54, 55, 56, 59, 60, 61, 65, 66, 70, 78, 82, 84, 88,89, 104-105, 113, 131, 134, 151-152, 153, 155, 156, 158, 162,163, 164, 170, 172, 181, 183, 276, 277, 292, 293, 294, 295, 361,381-382, 430.

* - [Leipzig], 1900, nr. 1, decembrie. 8 pag. - 45-46,47,113,162,181,182

- [Munchen], 1901, nr. 2, februarie, pag 1, 2-4, 6. - 10, 70, 90, 91,254-255, 367, 375.

*- 1901, nr. 3, aprilie, pag. 90, 91, 300, 304-305, 310, 316,317-318, 319, 323, 330, 377-378.

- 1901, nr. 4, mai, 6 pag. -158-159,

3-5, 45, 50, 85-86, 89-90, 91, 104,350.150, 151, 152, 157, 160, 162, 164, 170,172,175,181,

*- 1901, nr. 5, iunie, pag. 1-2, 3. - 62, 92, 270.

*- 1901, nr. 6, iulie, pag. 1, 6-7, 8. - 62, 92, 350.

*- 1901, nr. 7, august, pag. 3-4. - 86, 92, 154, 157, 171.

*- 1901, nr. 8, 10 septembrie, pag. 1-2, 3, 5-6. - 81, 155, 157, 350.

*- 1901, nr. 9, octombrie, pag. 1, 3, 4, 6-7. - 61, 92, 257, 350.

*- 1901, nr. 10, noiembrie. 4 pag. - 17, 61, 292-293.

- [Ch4inlu], 1901, nr. 10, noiernbrie. 4 pag. [Retip'arire]. - 293.

*- [Munchen], 1901, nr. 11, 20 noiembrie. 4 pag. - 293.

- [Baku], 1901, nr. 11, 20 noiembrie. 4 pag. (Retiplrire). - 293.

Cu asterisc ant notate cartile, ziarele i articolele pe care exista Insemnari Manede V. I. Lenin. Aceste cirti se pastrami la Arhiva Institutului de marzism-leninismde pe lingi C.C. al P.C.U.S.

33

1-7,-

www.dacoromanica.ro

616 INDICE DE LUCRARI g IZVOARE

[Lrlere] [Munchen], 1901, nr. 12, 6 decembrie, pag.21, 33, 37, 39, 41, 52, 88, 89-91, 94, 102, 159-160,

2-3.260,

4,262,

19,263,

264, 265.

* 1901, nr. 13, 20 decembrie, pag. 1, 6. 172, 267-268.* 1902, nr. 14, 1 ianuarie, pag. 1. 172.

* 1902, nr. 15, 15 ianuarie, pag. 1. 282.

* 1902, nr. 18, 10 martie, pag. 5-6. 187.

1902, nr. 21, 1 iunie, pag. 1-2. 293, 300 301, 361,382-383,387.Iskra". Partidul muncitoresc social-democrat din Kuria. Nr. 1-3. [Recenzie].

Vestnik Russkoi Revoliutii", Geneva, 1901, nr. 1, iulie, pag. 80-85,in sectiunea a III-a. 377, 378.

Iujtdi Rabocii", Ekaterinoslav etc. 147.

1900, [Smolensk], nr. 3, noiembrie, pag. 4-14. 147.

[Ivanfin, V. P. K.ecen.zie :] Raboceaia MIsr, organul muncitorilor din Petersburg,nr. 1 3 . Listok « Rabotnika »", Geneva, 1898, nr. 9-10, noiem-brie, pag. 47-53. Semnat I-i, V. 34, 42, 43.

Initiinfare cu privire la publicaliile grupului social-democrat Borba". Fara indi-carea locului 0 a anului aparitiei. 12 pag. 350.

110in/erre cu privire la reluarea editdrii publicafillor grroului Eliberarea muncii"vezi Akselrod, P. B. iti§tiintare cu privire la reluarea editarii publi-catiilor grupului Eliberarea muncii".

Intrebdri cu privire la situalia clasei muncitoare din Rusia. Nr. 1. [Manifest.]Fara indicarea locului aparitiei. Ed. Raboceaia Misl", fail indicareaanului aparitiei. 4 pag. 149.

Intrebdri In vederea culegerii de date cu privire la situalia clasei muncitoare dinRusia. Publicatie a Uniunii de lupti pentru eliberarea clasei munci-toare" din Petersburg. Farä indicarea locului aparitiei, tip. RaboceaiaMisl", 1899. VI, 31 pag. (Biblioteca Raboceaia Misl". Nr. 4). 149.

[Kopelson, T. M. Scrisoare cdtre B.]. in cartea: Plehanov, G. V. Vademecumpentru redactia revistei o Rabocee Delo »". Culegere de materiale editatide grupul Eliberarea muncii". Cu o prefata de G. Plehanov. Geneva,tip. Grupului vechilor narodovolti, 1900, pag. 35-36. 19.

Scrisoare cdtre d. G. In cartea: Plehanov G. V. Vademecum pentruredactia revistei « Rabocee Delo »". Culegere de materiale editata degrupul Eliberarea muncii". Cu o prefata de G. Plehanov. Geneva,tip. Grupului vechilor narodovolti, 1900, pag. 27-35. 19.

[Kremer, A. I.] Despre agitafie. Cu o postfata de P. Akselrod. Publicatia Uni-unii social-democratilor rusi". Geneva, tip. Uniunii social-democra-tilor rusi", 1896. 43 pag. 30.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 617

Kricevski, B. N. Lupta economicd 1i politicd In miicarea muncitoreascd din Rusia. -Rabocee Delo", Geneva, 1900, nr. 7, august, pag. 1-22. - 44-45,56-57.

- Moment Ingrijordlor In Franta. - Rabocee Delo", Geneva, 1899, nr.2-3, august, pag. 76-85, in sectiunea: Mi§carea muncitoreascii dinstrainkate. Semnat: B.K. - 12, 186.

- Principiile, tactica ,ti lupta. - Rabocee Delo", Geneva, 1901, nr. 10,septembrie, pag. 1-36. - 10-14, 20, 21, 22, 23, 27-28, 31,36-37, 40, 44-46, 47-48, 50-52, 59, 62, 81-82, 90, 95,102-105, 109-110, 132, 139, 150-153, 157, 160, 170, 175, 183,184, 188.

Krtlov, I. A. - Doud butoaie. - 9.- Motanul Bucdtarul. - 227.

[Kuskova, E. D.] [Recenzie la cartea :] F. Dan. Din istoria mi,ccdrii muncitorestia social-democratici In Rusia." 1900 -1904. Ed. Donskaia Red. - Biloe",

Petersburg, 1906, nr. 10, octombrie, pag. 320-330. Semnat: E. Kus-kova. - 18.

- Scrisoare care Akselrod, din partea unuia dintre autorii broptrii Impotrivagrupului E. M.". - In cartea: Plehanov, G. V. Vademecum pentruredactia revistei « Rabocee Delo o". Culegere de materiale editat i. degrupul Eliberarea muncii". Cu o prefatä de G. Plehanov, Geneva,tip. Grupului vechilor narodovolti, 1900, pag. 17-27. - 18.

Lazarev, E. Pe marginea unei sckiuni. - Nakanune", Londra, 1900, nr. 17§i 18, iunie, pag. 208-210. - 137.

- Sckiunea din partidul social-democrat din Rusia. (Scrisoare ditre redactie).- Nakanune", Londra, 1900, nr. 15, aprilie, pag. 183-184; nr. 16, mai,pag. 194-196. - 137.

Legea cu privire la mdsurile Ic apdrare a ordinii de Vat ,ri a lini,clil publice.14 august [1881]. - In cartea: Codul de legi al Imperiului rus". Parteaa 3-a. Vol.I, Petersbing, 1885, publicat sub nr. 350, pag. 261-266. - 273.

Legislatia rusd ,ri muncitorul. - Osvobojdenie", Stuttgart, 1902, nr. 4, 2 (15)august, pag. 50-53. - 397-398.

Lenin, V. I. Ce-i de fdcut ? Problemele acute ale miscarii noastre". Stuttgart,Dietz, 1902, VII, 144 pag. Autor: N. Lenin. - 3 -5,. 189, 350, 376.

- Congresul zemstvelor. - Iskra", [München], 1901, nr. 8, 10 septembrie,pag. 2, la rubrica: Din viata noastri sociali". - 91.

- Continutul economic al narodnicismula ,ri critica lui In cartea d-lui Struve.(Pe marginea càrçii lui P. Struve: Note critice cu privire la problemadezvoltarii economice a Rusiei". Petersburg, 1894), - In cartes: Mated-ale pentru caracterizarea dezvoltirii noastre economice". Culegere de

i

81

www.dacoromanica.ro

518 INDICB DE LUCRARI I IZVOARE

articole. Petersburg, tip. Soikin, 1895, pag. 1-144, in partea a II-a.Semnat: K. Tulin. 16.

Continund economic al narodnicismului critica lui In cartea d-lui Struve.(Oglindirea marxismului in literatura burghezA). (Pe marginea cartiid-lui Struve. Note critice cu privire la dezvoltarea economica a Rusiei".Petersburg, 1894.). In cartea: [Lenin, V. I.] Ilin, VI. In 12 ani".Culegere de articole. Vol. I. Doul curente in marxismul din Rusiasocial-democratia rusi". Petersburg, tip. Bezobrazov §i Comp. 1908,pag. 3-125. 16.

Cronica interner. Zarea", Stuttgart, 1901, nr. 2 3, decembrie,pag. 361-403. Semnat: T.H. 62.

* Cu ce sd Incepem ? Iskra", [Munchen], 1901, nr. 4, mai, pag. 1.3-5, 45, 50, 85-86, 104, 151, 152, 153, 157, 158, 160, 161, 164,169, 172, 175, 182, 350.

Cu privire la bugetul de slat. Iskra", [München], 1902, nr. 15, 15ianuarie, pag. 1. 282.

[Declaratia redactiei ziarului Iskral. Din partea redacliei. [Manifest.Leipzig], 1900. 2 pag. 22.

De vorbd cu apdrdtorii economismultd. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 12,6 decembrie, pag. 2-3. 33, 88, 94.

Dezvoltarea capitalismului In Rusia. Procesul formArii pietei interne pentrumares industrie. Petersburg, ed. Vodovozova. 1899. IX, IV, 480 pag..Autor: Vladimir Ilin. 319, 384.

Inceputul demonstraliilor. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 13, 20 decem-brie, pag. 1. 172.

Incorporarea celor 183 de studenti. Iskra" [Munchen], 1901, nr. 2,februarie, pag. 6. 69, 90, 375.

In 12 ani. Culegere de articole. Vol. I. Doul curente in marxismul dinRusia si in social-democratia rusi". Petersburg, tip. Bezobrazov §iComp., 1908. XII, 471 pag. Autor: VI. Ilin. 15-16.

In legdturd cu Profession de foi". Manuscris1. 18.

[In legiiturd CU o scriroare a muncitorilor din sudi. Iskra", [Munchen],1901, nr. 13 din 20 decembrie, pag. 6. 267-268.

* lobdriftii la lucru. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 8, 10 septembrie,pag. 1.-91.La ce se gIndese mini,rInu milli Manuscris 1. - 32.

Publicat pentru prima oari In Culegeri din Lenin", vol. VII, 1928, pag. 6-15.Publicat pentru prima oarg in ziarul Petrogradskaia Pravda", 1924, nr. 22,

27 lanuarie.

si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI g IZVOARE 519

Lupta Impotriva Infometatilor. - Iskra", [Munchen], 1901, nr. 9, octom.brie, pag. 1. - 62, 257-258.

- Lupta Impotriva lnfometatilor. (Extras din nr. 2-3 al revistei Zarea".)Stuttgart, Dietz, [1901]. 18 pag. - 62.

- .Noua lege pentru reglementarea muncii In fabrici. Editat de Partidul mun.citoresc social-democrat din Rusia. Geneva, tip. Uniunii social-demo.cratilor ru§i", 1899. 52 pag. - 154.

- Observalii la [al dollar] proiect de program [al lui Plebanov]. Manuscris1. -245.

-*_.

-

Observatii la proiectul de program al comisiei. Manuscris5. - 250.

0 mdrturisire pretioasd. - Iskra", [Munchen], 1901, nr. 6, hille, pag.1. - 92.

0 problemd vitald. Manuscris 3. - 4, 155, 156.

* -Partichd muncitoresc ,ri tdrdnimea. - Iskra", [München], 1901, nr. 3, aprilie,pag. 1-2. - 90, 91, 300, 304-305, 309, 310, 316, 317-318, 319,320, 323, 328-329, 330, 377-378.

- Prefati [la bro§ura Documentele congresului o de unificare »"]. Incartea: Documentele congresului o de unificare»". Publicatie a Ligiisocial-democratiei revolutionare ruse. Geneva, tip. Ligii, 1901,pag. I-IV. - 3, 184.

- Prefald [la culegerea: In 12 ani]. - In cartea: [Lenin, V. I.] Ilin, VI.In 12 ani. Culegere de articole. Vol. I. Doui curente in marxismuldin Rusia §i in social-democratia nisi", Petersburg, tip. Bezobrazov §iComp., 1908, pag. III- XII. - 16.

- Programul agrar al social-clemocratiei ruse. - Zarea", Stuttgart, 1902nr. 4, august, pag. 152-183, in sectiunea 2. Semnat: N. Lenin; N. L. -236, 294, 422, 439.

- Programul nostru. - Manuscris4. - 154-155, 156.

- Project de program al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia.Manuscris5. - 208, 210, 214, 220, 222, 224, 226-227, 231, 236-237,242, 246, 249, 293, 297, 301, 302-305, 306, 307, 308-310, 313-315,317, 318, 322-323, 326, 332-334, 336, 421, 422, 435.

' Publicat pentru prima oari in Culegeri din Lenin", vol. II, 1924, pag.65-87.

' Publicat pentru prima oars1 tn Culegeri din Lenin", vol. II, pag. 118-130.' Publicat pentru prima oari in Culegeri din Lenin", vol. III, 1925,

pag. 25-30.' Publicat pentru prima oars in Culegeri din Lenin", vol. III, pag. 14-18.' Publicat pentru prima oari In Culegeri din Lenin", vol. II, 1924, pag.43-50.

_

www.dacoromanica.ro

520 INDICE DE LUCRARI I IZVOARE

[Lenin, V. I.] Protestul social-democrafilor din Rusia. Cu o postfata dinpartea redactiei revistei Rabocee Delo". Publicatie a Uniunii social-democratilor rusi". Geneva, tip. Uniunii", 1899. 15 pag. (P.M.S.D.R.Urma sa apari in nr. 4 5 al revistei Rabocee Delo", dar a fost scosin tiraj separat). 18, 44.

Sarcina noastrd imediatd. Manuscrisl. 4, 155, 156.

* Sarcinile vitale ale miircdrii noastre. Iskra", [Leipzig], 1900, nr. 1,decembrie, pag. 1. 45, 47.

Sarcinile social-democrailor rusi. Cu o prefati de P. Akselrod. Publicatiea Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. Geneva, tip. Uniuniisocial-democratilor rusi", 1898, 34 pag. 43, 44, 132, 154.

Sciziunea din rindurile Uniunii din strdindtate a social-democralilor rugIskra", [Leipzig], 1900, nr. 1, decembrie, pag. 8, la rubrica: Viata

de partid". 181.

Trei amendamente [la Proiectul de program al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusial. Manuscriss. 246.

* Un noumdcel. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 5, iunie, pag. 1-2. 61.

* Un regulament draconic o sentinld draconicd. Iskra", [Munchen], 1901,nr. 10, noiembrie, pag. 1. 62.

Lermontov, M. I. Demonul. 162.

Rugdciune (In clipa grea a vietii"). 135-136.

Levilki, A. Note fugitive. Vestnik Russkoi Revoligii", Geneva, 1902,nr. 2, februarie, pag. 123-158, in sectiunea I. 369, 380.

[Lista de probleme (Tagesordnung) a congresului]. 13 (26) februarie 1902. Manus-scris3. 287-290.

Listok «Rabocevo Dela»", Geneva, 1901, nr. 6, aprilie, pag. 1-6. 50,169, 182, 183.

Listok «Rabotnikaa", Geneva, 1898, nr. 9-10, noiembrie, pag. 46-53..33, 34, 42, 43, 113.

Lucrdrile comisiei pentru revizuirea regulamentului fabricilor fi al mefte,rugurilor.Parte« 1, 3. Petersburg, 1863-1864. 2 volume. 390.

Manifestul Partidului muncitoresc social-democrat din Ruda. [Manifest.] FAAindicarea locului aparitiei, tip. partidului, [1898]. 2 pag. 31, 289, 295, 3 53.

Publicat pentru prima oarl in Culegeri din Lenin", vol. 111, 1925, pag. 19-24.Publicat pentru prima oari in Culegeri din Lenin", vol. II, 1924, pag. 51Publicat pentru prima oari in Culegeri din Lenin", vol. VIII, 1928, pag. 227.

'

a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 621

Mart lnov, A. Literatura de demarcare i lupta proletard. (Iskra", nr. 1-5). -Rabocce Delo", Geneva, 1901, nr. 10, septembrie, pag. 37-64. -6-7, 45, 51-52, 55, 58-61, 62, 63-67, 68-69, 70-71, 72-73,74, 75-76, 77-79, 81, 82-84, 86, 87, 88, 89, 91, 92, 95, 96, 101,102, 103, 104, 105-106, 108, 109, 110, 119, 126, 132, 133, 150,151, 152, 155, 160, 161, 174, 175, 183, 184, 185, 188, 262, 307, 309,310, 316-317, 318, 319, 322, 327, 328, 329, 429.

- Probleme la ordinea zilei. - Rabocee Delo", Geneva, 1901, nr. 9, mai,pag. 42-75. - 63.

- Social-democralia ,ri clam muncitoare. - Doug curente in social-democratiaru A. Geneva, tip. Uniunii, 1901. 32 pag. (P.M.S.D.R. Supliment lanr. 11 al revistei Rabocee Delo"). - 54, 74.

* [Martov, L.] Blirtuie foameteal - Iskra", [Munchen], 1901, nr. 6 diniulie, pag. 8. - 62.

- Imn socialistului rut modern. - Zarea", Stuttgart, 1901, nr. 1, aprilie,pag. 152-153. Semnat: Narcis Tuporilov. - 45, 49, 61, 113.

* - 1nc1 daM despre coruplia politicd din zilele noastre. - Iskra", [Munchen],1901, nr. 10, noiembrie, pag. 1-2. 17.

M4carea muncitoreascd din Rusia. Publicatie a Uniunii social-democra-tilor ru§i". Geneva, tip. Uniunii", 1899. 90 pag. (P.M.S.D.R.). - 154.

- Miicarca muncitoreascd din Rusia. Ed. a 2-a prelucratl. Publicatie a Ligiisocial-democratiei revolutionare ruse. Geneva, tip. Ligii social-democratiei revolutionare ruse, 1903. 104 pag. (P.M.S.D.R.). - 155.

- [Notd cu privire la eel de-al patrulea Congres al Bundului]. - Iskra",[Munchen], 1901, nr. 7, august, pag. 6. - 155, 157.

- Raport asupra grupului Irkra", Intocmit In vederea Conferinleide la Belostok din 1902. Manuscrisi. - 294.

- Rdscoala gar:ease-4 - Iskra", [Munchen], 1902, nr. 21, 1 iunie,pag. 2. - 382-383.

- Rada contemporand. Publicatie a Uniunii social-democratilor ru§i".Geneva, tip. Uniunii social-democratilor ru§i", 1898, 66 pag. - 154.

- Vorwdrts" ji Zarea". - Zarea", Stuttgart, 1902, nr. 4, august,pag. 101-104, in sectiunea a 2-a. Semnat: Ignotus. - 186.

Martov, L. - yeti Ignotus.

Marx, K. Capitalul. Critica economiei politice. Vol. II, 1885. - 251.

' Publicat pentru prima oari In cartea: Rapoartele comitctelor social-democrateatre Congresul al U-lea al P.M.S.D.R.", Moscova-Leningrad, 1930, pag. 86-90.

o --

d010144u

www.dacoromanica.ro

622 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

[Marx, K.] Capita MI. Critica economiei politice. Vol. III, partea 1 §i a2-a, 1894. 215, 306.

Statutul general al Asocialiei Internalionale a Muncitorilor. Septembrie1871. 223, 234, 303.

Datumi provizoriu al Asocialiei. 21-27 octombrie 1864. 223, 234, 303.

Marx, K. ,ri Engels, F. Manifesto! Partidului Comunist. Decembrie 1847ianuarie 1848. 80, 210, 223, 224, 225, 226, 234, 263-264, 348,356, 378.

Materiale pentru caracterizarea dezvoltdrii noastre economice. Culegere de articole.Petersburg, tip. Soikin, 1895. Pag. 232, 259 si UI. 16.

Materiale pentru reviznirea legislafiei noastre penale. Publicatie a ministeruluijustitiei. Petersburg, tip. Senatului ocirmuitor, 1880-1881. 4 vol.390-391.

Miicarea muncitoreascd din Kuria yeti Martov, L. Miscarea muncitoreascadin Rusia.

Mifcarea grdneascd. Revoliutionnaia Rossiia", [Geneva], 1902, nr. 8,25 iunie, pag. 1-5. 381-382, 383.

Moskovskie Vedomosti". 260, 261, 366.

1901, nr. 348, 18 (31) decembrie, pag. 2. 260-262, 266.

Nadejdin, L. Ajunul revoluliei vezi Ajunul revolutiei.

Nakanune", Londra. 137, 289.

1899, nr. 7, iulie, pag. 78-80. 42-43, 44, 52, 58, 137-138.

1900, nr. 15, aprilie, pag. 183-184. 137.

1900, nr. 16, mai, pag. 194-196. 137.

1900, nr. 17 §i 18, iunie, pag. 268-210. 137.

Narcis Tuporflov vezi Martov, L.

Nekrarov, N. A. Safa. 381.

Nevzorov, I. Social-democralia Ca exponentd a eliberdrii nalionale. Zarea",Stuttgart, 1901, nr. 2-3, decembrie, pag. 156-179. 350.

[Observes/ iile Parte de redaclia revistei Rabocee Delo" la articolul lui B. N. SavinkovMiscarea din Petersburg fi sarcinile practice ale social-democralieil.Rabocee Delo", Geneva, 1900, nr. 6, aprilie, pag. 28. 102, 127.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 623

o cotiturd istoricd. Listok < Rabocevo De la »", Geneva, 1901, nr. 6, apriie,pag. 1-6. 49, 170, 182, 183.

o problemd la ordinea zilei a revolufiei vezi Cernov V. M. 0 problema laordinea zilei a revolutiei.

Organizalia. Svoboda", Geneva, 1901, nr. 1, pag. 61-80, in secti-unea a 3-a. 71, 101, 117-118, 119-123, 128-129, 130, 139,143-146, 147, 163, 167, 171.

Orlovskii Vestnik", 1901, nr. 254 din 25 septembrie, pag. 2-3. 260.

Ostrovski, A. N. Vinovali fdrd vind. 164.

Osvobojdenie", Stuttgart, 1902, nr. 4 din 2 (15) august, pag. 49-53. 396, 397.

Parvus. Oportunismul In practicd. Zarea", Stuttgart, 1902, nr.. 4, august,pag. 1-39, in sectiunea a 2-a. 185.

Pe marea magistrald siberiand". (Scrisoare din Siberia). Iskra", [Munchen],1901, nr. 2, februarie, pag. 4. 254 255.

Proiect de program al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. (Elaboratde redactia ziarului Iskra" si a revistei Zarea"). Iskra", [Munchen],1902, nr. 21, 1 iunie, pag. 1-2. 293, 300, 361, 382, 387, 388.

Project de program al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. (Elaboratde redactia ziarului Iskra" si a revistei Zarea"). Zarea", Stuttgart,1902, nr. 4, august, pag. 1-20, in sectiunea A. 245-246, 361,387, 388.

Proiect de program al social-democralilor rufi vezi Plehanov, G. V. Proiectde program al social-democratilor rusi.

[Prokopovici, S. N.] Rdrpuns la brofura lui Akselrod Despre sarcinile actual,,ri despre tactica social-democrafilor mfr. in cartea: Plehanov, G. V.Vademecum pentru redactia revistei « Rabocee Delo »". Culegere demateriale, editati de grupul Eliberarea muncii". Cu o prefati deG. Plehanov. Geneva, tip. Grupului vechilor narodovolti, 1900, pag.37 60. 18, 104.

Mifcarea muncitoreascd din Occident. Studiu critic. Vol. I. GermaniaBelgia. Petersburg, Panteleev, 1899. Pag. II, 212 si 120. Autor:

S. N. Prokopovici. 17, 41.

Proletarrkaia borba. Nr. 1. Fari indicarea locului aparitiei, 1899. 199 pag.101-102, 262.

Petersburg. Iskra", [Leipzig], 1900, nr. 1, decembrie, pag. 8, la rubrica:Viata de partid". 113.

pi

www.dacoromanica.ro

624 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Pisarev, D. I. Grefelile und glndiri necoapte. 168.

Plebanov, G. V. Al doilea proiect de program al P.M.S.D.R. Manuscris 1.209-235, 241, 250, 293.

- Ce va urma? Publicatie a ziarului Iskra", [Chisiniu], tip. Iskrei",septembrie 1901. 37 pag. (P.M.S.D.R. Extras din nr. 2 al revisteiZarea"). 292.

Contributii la dezvoltarea conceptiei monide asupra istoriei. RIspuns d-lorMihailovski, Kareev & Comp. Petersburg, 1895. 287 pag. Autor:N. Beltov. 49.

Despre sarcinile socialistilor In hota Impotriva foametei din Rusia. (Scrisoareditre tovarisii tineri.) Geneva, tip. Sotial-demokrat", 1892. 90 pag.(Biblioteca socialismului contemporan. Nr. 10). 64-65, 300.

* In legdturd cu demonstratiile. Iskra", [Munchen], 1902, nr. 14, 1 ianua-rie, pag. 1. 172.

In pragul recolului doudzeci. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 2, februarie,pag. 1. 10, 224, 235.

Proiect de proram al Partidului muncitoresc social-democrat din Rvsia.Zarea", Stuttgart, 1902, nr. 4, august, pag. 11-39 in sectiuneaA. 438.

Proiedul initial al programului P.M.S.D.R. Manuscris a. 201, 220,225, 229, 407.

Project de program al social-democratilor rug. cartea: Akselrod, P.Despre sarcinile actuale i despre tactica social-democratilor rusi",Publicatie a Uniunii social-democratilor rusi". Geneva, tip. Uniuni.social-democratilor rusi", 1898, pag. 29-34. 103, 300, 316, 352.

Vademecum pentru redactia revidei «Rabocee Deloo". Culegere de mate-riale, editatä de grupul Eliberarea rnuncii". Cu o prefatà de G. Plehanov.Geneva, tip. Grupului vechilor narodovolti, 1900, LII, 67 pag.19, 104, 107.

Polemica revistei Zarea" CU redadia ziarului Vorwarts". Iskra".[Munchen], 1902, nr. 18, 10 martie, pag. 5-6, in rubrica: Viatade partid". 186.

* [Potresov, A. N.] Ce s-a Intimplat Zarea", Stuttgart, 1901, nr. 1,aprilie, pag. 47-74. Semnat: Starover. 13.

Publicu pentru prima oart in Culegeri din Lenin", vol. 11, 1924, pag. 57-61.Publicat pentru prima oari in Culegeri din Lenin", vol. II, 1924, pag. 15-19.

?

'

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI x IZVOARE 625

T1u<ii absurde. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 5, iunie, pag. 1.81, 270.

Pravitelstvendi Vestnik", Petersburg, 1896, nr. 158, 19 (31) iulie, pag. 1-2.98.

1899, nr. 165, 31 iulie (12 august), pag. 1. 347.

1901, nr. 57, 13 (26) rnartie, pag. 1. 272.

1901, nr. 58, 14 (27) martie, pag. 1. 270.

1901, nr. 68, 25 martie (7 aprilie), pag. 1. 269-270.

1901, nr. 74, ; (18) aprilie, pag. 2-3. 269.

1901, nr. 91, 26 aprilie (9 mai), pag. 2. 270.

1901, nr. 283, 30 decembrie (12 ianuarie, 1902), pag. 2-3. 271-272.

1902, nr. 1, 1 (14) ianuarie, pag. 1-4. 253 254, 280.

Pro domo sua. (Nod bibliografici cu privire la nr. 1 V.R.R." In Zarea"nr. 2-3). Vestnik Russkoi Revoliurii", Geneva, 1902, nr. 2, februa-rie, pag. 99-104, in sectiunea a 252.

Profession de foi a Comitehdui din Kiev al P.M.S.D.R. 1899. Manuscris 1.18.

[Program de Pirá indica= locului si a datei aparitiei. 10 pag. 289.

Program de pentru cercuri. Párä indicarea locului si a datei aparitid.29 pag. 289.

Program de lecture?. Alcituit de Iim. Fad indicarea locului si a datei apari-tiei. 22 pag. 289.

Programul organului periodic al Uniunii social-democrafilor ru,ri Rabocee Delo".Publicape a Uniunii social-democratilor rusi". Geneva, tip. Uniunii",1899, 9 parr. (P.M.S.D.R. Extras din nr. 1 al revistei Rabocee Delo").21-22, 40, 43-44, 95, 179.

Programa' Uniunii de lupta din Petersburg pentru eliberarea clasei muncitoare.[Manifest, Petersburg], octombrie 1900, 2 pag. 110, 113-115, 140.

Programul [Uniunii din nord a P.111.S.D.R.1. Manuscris 2. - 351-361.

' Publicat pentru prima oari in Culegeri din Lenin", vol. VII, 1928, pag. 16-18.Publicat pentru prima oani in =vista Proletarskaia Revoliutiia", 1922, nr. 9,

pag. 231-234.

lectii].

kaki

www.dacoromanica.ro

526 INDICE DE LUCRARI 1 IZVOARE

Proiectul comisiel pentru elaborarea proiectului de program. Manuscris I. - 250-252, 292.

Raboceala Gazeia", Kiev. - 31, 131, 140.

Raboceak Gavle:" (seria 1899 nerealizati). - 4, 155-156, 157, 160, 294.

Raboceak Misr, Petersburg -Berlin -Varsovia -Geneva. - 18, 33, 34-36,37, 41, 42, 43, 54, 58, 70, 90, 93, 101, 105, 117, 131, 144, 149,150, 155, 162.

- [1897, nr. 1], octombrie. 5 pag. Mirneograf. - 33, 34-35, 37,41,42,113.

Rabocee Delo" (seria 1895 nerealizati.). - 30-31, 36.

Rabocee Delo", Geneva. - 5, 13, 14, 15, 18, 19, 22, .28, 34, 37, 40, 41,42, 43, 44, 45, 49, 50, 51, 52, 54, 55, 58, 63, 70, 71, 74, 80, 84,92, 93, 96, 101, 104, 105, 112, 120, 131, 133-134, 136, 137, 140,151, 153, 162, 165, 168, 169, 179, 181, 182, 183, 184, 187, 296.

- 1899, nr. 1, aprilie, pag. 1-10, 139-142. - 40, 43, 44, 56, 132,179.

- 1899, nr. 2-3, august, pag. 65-72, 76-85, in sectitmea: Miscareamuncitoreascii din striinatate. - 12-13, 187.

- 1899, nr. 4-5, septembrie-decembrie, pag. 25-37, in sectiunea: Miscareamuncitoreasa din strainkate. - 13.

- 1900, nr. 6, aprilie, pag. 28-42. - 71-72, 99-100, 101-106, 124,125-126, 127, 128, 134, 143.

- 1900, nr. 7, august, pag. 1-22. - 44, 56-57.

- 1901, nr. 9, mai, pag. 42-75. - 63.

- 1901, nr. 10, septembric. 136, 46 pag.- 3, 6-7, 10-14, 17, 18, 21,22, 23, 24, 27-28, 30, 36-37, 40, 44-46, 48, 49, 50-53, 55,58-61, 62, 63-67, 68-69, 70-71, 73, 74, 75-76, 77-79, 80,81-84, 86, 87, 88, 89, 90, 91-92, 95, 96, 101,102,105,106,108,109, 110, 111, 120, 126, 131, 132, 133, 140, 151-154, 155, 156,160-161, 169, 174, 175, 183, 184, 185, 187, 262, 301, 307, 309-310, 316-317, 318, 319, 320, 322, 326, 327, 328, 429.

Riispunsul redacjid revistel Rabocee Delo" la Scriroarea" la P. Akselrod.In cartea: RIspunsul redactiei revistei « Rabocee Delo » la Seri-soarea » lui P. Akselrod si la « Vademecum » al lui G. Plehanov". Publicatde Uniunea social-democratilor rusi". Geneva, tip. Uniunii", 1900,pag. 1-27 (P.M.S.D.R.). - 43, 63, 103-104.

Publicat pentru prima dad in Culegeri din Lenin", vol: II, 1924 ,pag. 114-117.

-«

a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI i IZVOARE 527

Rerspunsul redacfiei revistei Rabocee Delo" la Scrisoarea" lui P. Akselrodla Vademecum" al lui G. Plebanov. Publicat de Uniunea social-demo-cratilor rusi". Geneva, tip. Uniunii", 1900. 81 pag. (P.M.S.D.R.).92, 43, 63, 101, 103, 104.

Rdspunsul redacfiei revistei Rtzbocee Delo" la Vademecum" at lid G. Plebanov.Itn cartea: Rispunsul redactiei revistei « Rabocee Delo » la « Seri-soarea lui P. Akselrod si la « Vademecum al lui G. Plehanov". Publicatde Uniunea social-democratilor rusi". Geneva, tip. Uniunii", 1900,pag. 28-69. (P.M.S.D.R.).. 42, 101.

Rdspuns revi.dei Zarea". Revoliutionnaia Rossiia", [Geneva], 1902, nr. 4,februarie, pag. 4-5. 381.

Raportul asupra miscdrii social-democrate ruse prezentat la congresul socialistinternalional de la Paris din 1900. Istoria mifcdrii munchoresti evreiestidin Ruda fi Polonia. Publicat de Uniunea social-democratilor rusi".Geneva, tip. Uniunii, 1901. 134 pag. (P.M.S.D.R.). 141.

[Reazanov, D. B.] Arbeologia Iskra", [Munchen], 1901, nr. 8din 10 septembrie, pag. 3. 350.

Observatii la programul revistei Rabocee Delo". Zarea", Stuttgart,1901, nr. 1, aprilie, pag. 118-136. 182, 350.

* Olanda. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 9, octombrie, pag. 7. 350.

* Tavernd farista. Iskra", [Munchen], 1901, nr. 8, 10 septembrie,pag. 1-2. 350.

[Recenzie la carlea: Lenin, V. I.] Sarcinile social-democrafilor rusi". Cu oprefata de P. Akselrod. Geneva, 1898. Rabocee Delo", Geneva,1899, nr. I, aprilie, pag. 139-142. 43, 44, 132.

Regulament provizoriu pentru prestarea serviciului militar de cdfie fineriidin scolile sgerioare pentru dezordini seifirsite In grup. 29 iulie 1899.Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1899, nr. 165, 31 iulie (12 august),pag. 1. 348.

Regulament provizoriu pentru funclionarea organizafiilor studetdesti In ins/du-iile de InveydmInt superior dilate In compete* ministerului instrucfiunii

publice. 22 decembrie 1901. Pravitelstvennii Vcstnik", Petersburg,1901, nr. 283, 30 decembrie (12 ianuarie 1902), pag. 2-3. 269 270.

Renasterea revolutionarismului In Ruda. Geneva, Grupul socialistilor-revolu-tionari Svoboda", 1901. 80 pag. 73-74, 101-102, 118, 121, 134,163, 170, 171, 374.

Rescriptul imperial adresat ltd Vannovski, membru al Consiliuhd de slat. 25 martie1901. Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1901, nr. 68, 25 martie(7 aprilic), pag. 1. 269-270.

li

;1 911it]..

116916646

www.dacoromanica.ro

628 INDICE DE LUCRARI 51 IZVOARE

[Revendicdri lmormite cu consimpinthitul general al muncitorilor]. RusskieVedomosti", Moscova, 1886, nr. 144, 29 mai, pag. 3, in art. Despredezordinele muncitoresti de la fabrica de textile din Nikolskoe. 149.

Revoliutionnaia Rossiia", [Geneva]. 290.

1902, nr. 3, ianuarie, pag. 1. 369.

1902, nr. 4, februarie, pag. 4-5. 381.

1902, nr. 7, iunie, pag. 2-5, 23-24. 365-366, 371.

1902, nr. 8, 25 iunie, pag. 1-14. 365 366, 374 375, 377 378,379-380, 381-388.

Rileev, K. F. Celdleanul. 124.

Rossisa", Petersburg. 92.

1902, nr. 975, 13 (26) ianuarie, pag. 2. 270, 275, 347.

R.M. Realitatea noastrd. (Miscarea muncitoreasci, absolutismul, societateasi paturile ei (nobilimea, marea si mica burghezie, taranii si muncitorii)si lupta obsteascl). Supliment special la ziarul Raboceaia Misl".Publicatie a Uniunii" din Petersburg. Petersburg, 1899, pag. 3-16.21, 46, 62, 66, 105, 106, 145.

R.N.S. vezi Struve, P. B.

Russkaia Starina", Petersburg. 30.

Russkie Vedomosti", Moscova. 94, 217, 252.

1886, nr. 144, 29 mai, pag. 3. 149.

Russkoe Bogalstvo", Petersburg. 252, 288.

Salt1kov4cedrin, M. E. Dincolo de hotare. 129.

inmormintare. 15.

Nimicurile vietii. 301.

Pompaduri si pompadure. 264.

Scrisori pestrite. 369.

Sub semnul cumpitarii si al acuratetii. 93.

Un an incheiat. 15.

[Savinkov, B. N.] Mitcarea din Petersburg iri sarcinile practice ale social-demo-craliei. Rabocee Delo", Geneva, 1900, nr. 6, aprilie, pag. 28-42.-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRART T IZVOARE 629

Semnat B -v. - 71-72, 99-100, 101-103, 124, 125-126, 127,128, 134, 144.

Scrisoare ceitre organele social-democrate ruse. - Iskra", [München], 1901,nr. 12 din 6 decembrie, pag. 2, in articolul: [Lenin, V. I.] De vorbicu aparltorii economismului". - 19, 20, 32, 37, 39, 41, 52, 88,89- 91, 94, 102, 160, 260, 262, 263, 264, 265.

[Scrisoarea Comitetului Central al Uniunii generale a muncitorilor evrei din Lituania,Polonia ,ri Rusia.] 29 august (11 septembrie) 1901. - Iskra", [Munchen],1901, nr. 8, 10 septembrie, pag. 6, in rubrica: Viata de partid". -155, 156.

[Scrisoarea unui muncitor jeseitor din Petersburg]. - Iskra", [Munchen], 1901,nr. 7, august, pag. 4 in rubrica: Cronica mi§carii muncitorelti i scrisoriprimite din fabrici i uzine". - 86, 170.

Serebreakov, E. A. ln hgeiturd ca apelul grupului Autoeliberarea muncito-rilor". - Nakanune", Londra, 1899, nr. 7, iulie, pag. 78-79. -137, 138.

Spiirgeitorii de greyer de la Veatka. - Iskra" [MUnchen], 1901, nr. 9, octorn-brie, pag. 3. - 92.

Stabovici, M. A. Referat citit la Congresul misionarilor de la Orel. - OrlovskilVestnik", 1901, nr. 254, 25 septembrie, pag. 2-3. - 260.

Starover - yeti Potresov, A. N.

Statutul casei muncilorefti, rlaborat la Petersburg de muncitori. (Din nr. 1 alziarului Raboceaia Misl"). - Listok « Rabotnika >>", Geneva, 1898,nr. 9-10, noiembrie, pag. 46-47. - 33, 113.

Statutul casei muncitoretti, elaborat de muncitorii din Petersburg. Petersburg.Iulie 1897. - Raboceaia Misl", Petersburg, [1897, nr. 1], octombrie,pag. 4-5. - 33, 41, 113.

Statutul organizaliei sindicale muncitorefti. - foaia: Programul Uniuniide lupta pentru eliberarea clasei muncitoare din Petersburg". [Petersburg],octombrie 1900, pag. 1-2. - 110, 113-115, 139.

S.-Peterburgskii Rabocii Listok", [Petersburg-Geneva]. - 31.

S.-Peterburgskie Vedomosti". - 94.

- 1901, nr. 10 din 11 (24) ianuarie, pag. 1. - 70.

Stehlov, I. M. - vezi Nevzorov, I.

* [Struve, P. B.]. Absolutismul 1 zemstvele. - Iskra", [Munchen], 1901,nr. 2, februarie, pag. 2; nr. 4, mai, pag. 2-3. - 89-90, 91.

34 - voL

In

www.dacoromanica.ro

530 INDICE DE LUCRARI I IZVOARE

[Struve, P. B.] [Articol de fond]. Osvobojdenie", Stuttgart, 1902, nr. 4din 2 (15) august, pag. 49-50. 396, 397.

* Din partea redactorului. [Extras din revista Osvobojdenie" nr. 1].Stuttgart, [1902]. 6 pag. 369-370.

Prefald [la cartea lui S. I. Wine Absolutismul ,ri zemstvele"]. In cartea:Witte, S. I. Absolutismul i zemstvele". Memoriu confidential alministrului de finante, secretar de stat, S. I. Witte (1899). Cu o prefatasi adnotari de R.N.S., Stuttgart, Dietz, 1901, pag. VXLIV. Semnat:R.N.S. 266,1346.

Suplintent special al ziarului Raboceaia Publicatie a Uniunii" dinPetersburg. Petersburg, 1899, 36 pag. 22, 41, 46, 52, 62, 66, 105,106, 146.

Svoboda", Geneva, 1901, nr. 1. VIII, 72, 87, IX, 80 pag. 71, 101,107,117-118, 119-123, 126, 128-129, 130-131, 139, 144-146, 147,158, 163, 167, 170, 188.

Vesternin, S. P. Zece ani de la greva care a avut loc la Intreprinderile Morozov.Editia a doua a organizatiei ziarului Iskra", [Baku], tip. Iskrei", 1901.31 pag. (P.M.S.D.R.). 292.

Pmajul. Iujnii Rabocii", [Smolensk], 1900, nr. 3, noiembrie, pag. 9-14.T.H. vezi Lenin, V. I. 147.

Tolstoi, L. N. Scrisori despre foamete. 1892. In cartea: Culegere dccugedri i aforisme extrase din corespondenta particulad a lui L. N.Tolstoi". Intocmid de Kudreavtev. Geneva, Elpidin, 1896, pag.226-270. (Spice coapte. Vol. 4). 274.

Trarstiturile fundamentale ale legislaliei ruse. Mei indicarca locului aparitiei,tip. Bibliotecii muncitotesti", 1901. 60 pag. (Biblioteca muncitoreascisocial-democrad. Nr. 4). 262.

Tulin, K. vezi Lenin, V. I.

Turgbenev, I. S. Poems In proza. 0 reguld a 380.

Unificarea. Foaia voland a grupului «Borba»", fad indicarea loculuiaparitiei, 1902, nr. 1, iunie, pag. 1. 350.

V.Z. vezi Zasulici, V. I.

Vannovski, P. S. Ordonanta ministrului insfructiunii publice [a lui Vannovski].(Din 2 aprilie 1901, nr. 2). Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg,1901, rir. 74, 5 (18) aprilie, pag. 2-3. 269.

Vestnik Finansov, PromIllennosti i Torgovli", Petersburg, 1898, nr. 26, 28iunie (10 iulie), pag. 779-780. 277.

Meld.

MOP.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 631

Vestnik- Russkoi Revo Geneva. - 288, 289, 327, 337, 381.1901, nr. 1, iulie, pag. 80-85, in sectiunea a - 377-378.

- 1902, nr. 2, februarie,sectiunea

pag. 39-87, 123-158, in sectiunea I; pag.99-104, in a III-a. - 252, 363, 368-369, 380.

frebb, S. si B. Teoria fi practica trade-unionismului engkz. (Industrial demo-ctacy). Trad. din limba engleza de V. Bin. Vol. 1-2. Petersburg, editura

biroul ed. Popova, 1900. (Biblioteca economica. Redactor ad. P.Struve). - 59, 138, 146.

Vine, S. I. Absolutismul ,ci zemstvele. Memoriu confidential al ministruluide finance, secretar de stat, S. I. Witte (1899). Cu o prefaç i adnotiiride R.N.S. Tipirit de Zarea". Stuttgart, Dietz, 1901. XLIV 0 212 pag. -266, 346.

- Raportul ministrului de finanle[IVitte] asupra bugetu1ui de Vat pc anu11902. -Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1902, nr. 1 din 1 (14) ianuarie,pag. 1-4. - 258,280.

Zarea", Stuttgart. - 13, 22, 27, 28, 50, 55, 183, 186, 249, 301, 361.

- 1901, nr. 1, aprilie, 283 pag. - 13, 45, 49, 61, 113, 182, 350.

- 1901, nr.404-424.

2-3, decembrie, pag. 156-179, 349-354, 361-403,- 62, 134, 186-187, 350.

- 1902, nr. 4, august. IV, 39, 87 0 251 pag. - 185-187,236,248-249,295, 361, 387-388, 422-439.

Zasulici, V. I. Pe marginea unor evenimente as/gale. - Iskra", [Munchen],1901, nr. 3, aprilie, pag. 6-7. - 91.

- Proiect de acord. Manuscris - 242-243, 407.

- [Recenzie] Renasterea revolusionarismului In Rusia". Publicatie a grupuluirevolutionar-socialist Svoboda". Svoboda". Revistá pentru muncitori.Editata de acela0 grup. - Zarea", Stuttgart, 1901, nr. 2-3, decembrie,pag. 349-354. Semnat: V.Z. - 134.

Zece ani de la greva care a avut kc la Intreprinderile Morozov - vets, Sesternin, S. P.Zece ani de la greva care a avut loc la intreprinderile Morozov.

Abwehr. [Antwort der Redaktion des Vorwarts" auf den In N 2-3 der russi-schen Zeitschrift Sarja" erscbienenen und von Ignotus unterzeicbneten Artikelfiber den Lfibecker Parteitag]. - In: Vorwarts", Berlin, 1902, N 1, 1.Januar, S. 3. - 186.

Publicat pcntru prima oari In Culegeri din Lenin", vol. II, 1924, pag. 91-92

34*

1,

III..

www.dacoromanica.ro

632 INDICE DE LUCRARI I IZVOARE

[Anmerkung der Redaktion zu dem Artikel Kautskysj. - In: Vorwirts",Berlin, 1902, N 6, 8. Januar, S. 3. - 186.

Archie ftlr soziale Gesetzgebung stud Statistik", Bd. 14. Berlin, 1899. VII,754 S. - 40.

Bemerkung der Redaktion. - In: Vorwirts", Berlin, 1902, N 46, 23. Februar,1. Beilage, S. 3. - 186.

Bernstein, E. Problem, der Sozialismur. - In: Die Neue Zeit", Stuttgart,1896-1897, Jg. XV, Bd. I, N 6, S. 164-171; N 7, S. 204-213; N 10,S. 303-311; N 25, S. 772-783; 1896-1897, Jg. XV, Bd. II, N 30,S. 100-107; N 31, S. 138-143. - 7, 17, 59.

- Das realistische und das ideologiscbe Moment im Sozialismus. Probleme desSozialismus, 2. Serie II. - In: Die Neue Zeit", Stuttgart, 1897-1898,Jg. XVI, Bd. II, N 34, S. 225-232; N 39, S. 388-395. - 7, 17, 59.

- Die Voraussetzungen des Sozialismus und die Aufgaben derStuttgart, Dietz, 1899. X, 188 S. - 7, 17, 59.

Bulletin de l'Office du travail", Paris, 1901, N 10, octobre,281-282.

Deutsch-Franzesiscbe Jahrblicher", Paris, 1844, Lfg. 1-2, S.

Engels, F. Die Bauernfrage in Frankreicb and Deutschland. -Zeit", Stuttgart, 1894-1895, Jg. XIII, Bd. I, N 10,225-226.

Sozialdemokratie,

p. 711-712. -

71 - 85. - 326.

In: Die NeueS. 292-306. -

- Herrn Eugen Daring! Unnedlzung der Philosophic. - In: VorwArts",Leipzig, 1877, N 1, 3. I, S. 1; N 2, 5. I, S. 1-2; N 3, 7.1, S. 1-2; N 4,10.1, S. 1-2; N 5, 12.1, S. 1; N 6, 14.1, S. 1-2; N 7, 17.1, S. 1-2;N 10, 24.1, S. 1-2; N 11, 26.1, S. 1-2; N 17, 9.11, S. 1-3; N 24,25.11, S. 1-2; N 25, 28.11, S. 1-3; N 36, 25.111, S. 1-2; N 37, 28.111,S. 1-2; N 44, 15.IV, S. 1-2; N. 45, 18.1V, S. 1-2; N 49, 27.IV, S.1-2; N 50, 29.IV, S. 1-2; N 55, 11.V, S. 1-2; N 56, 13.V, S. 1-3;Vissenschaftliche Beilage des Vorwarts": N 1 und 2 zu N 87, 27.VII,S. 1-3; N 3 zu N 93, 10.VIH, S. 1; N 4 zu 96, 17.VIII, S. 1; N 5 zuN 105, 7.IX, S. 1; N 6 zu N 108, 14.IX, S. 1; Beilage des Vorwarts";zu N 127, 28.X, S. 1-2; zu N 130, 4.XI, S. 1; zu N 139, 28.XI, S.1-3; zu N 152, 30.XII, S. 1-3; Beilage des Vorwirts", 1878: zuN 52, 5.V, S. 1-2; zu N 61, 26.V, S. 1-2; zu N 64, 2.V1, S. 1-2;zu N 75, 28.VI, S. 1-2; zu N 79, 8.VII, S. 1-2. -

- Vorbemerkung [zur Arbeit : Der Deutsche Bauernkrieg]. 3-ter Abdr. Leipzig,Genossenschaftsbuchdruckerei, 1875, S.3-19. - 25-27, 52.

Vorrede zur dritten Auflage [der Arbeit : Marx, K. Der acbtzebnte Brumairedes Louis Bonaparte]. - In: Marx, K. Der achtzehnte Brumaire desLouis Bonaparte. 3-te Aufl. Hamburg, Meissner, 1885, S. III-IV. -

11.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI 1 IZVOARE 533

Zur Kritik des sozialdemokratische,: Programmentwurfes 1891. In: DieNeue Zeit", Stuttgart, 1901-1902, Jg. XX, Bd. I, N 1, S. 5-13. 8.

Zur Kritik der sozialdemokratiscben Programmentwurfes 1891. In: DieNeue Zeit", Stuttgart, 1901-1902, Jg. XX, Bd. I, N 1, S. 5-13.217, 226, 229, 235, 425.

Der Entwurf des neuen Parteiprogramms. III. In: Die Neue Zeit", Stuttgart,1890-1891, Jg. IX, Bd. II, N 51, S. 780-791. 226-227.

Der .Entwurf eines Gesetzes turn Scbutte des gewerblichen Arbeitsverheginisses,N 347. Berlin, den 26. Mai 1899. In: Stenographische Berichte iiberdie Verhandlungen des Reichstages, 10. Legislaturperiode. I. Session1898/1900. 3-ter Anlageband. Berlin, Sittenfcld, 1899, S. 2238 2239.-395.

Gesetz gegen die gemeingefahrlichen Bestrebungen der Sozialdemokratie. Vom 21.Oktober 1878. In: Reichs-Gesetzblatt", Berlin, 1878, N 34, S.351-358. 11, 26, 47.

[Hochberg, K., Schramm, K., Bernstein, E.] Rickblicke auf die sozialistischeBewegung in Deutschland. Kritische Aphorismen. In: Jahrbuch fürSozialwissenschaft und Sozialpolitik. Hrsg. von Richter, Jg. I. Hft.1. Zurich, 1879, S. 75-96. 47.

!gnats:. [Marton, L.] In Sacben Vorwarts" gegen Sada". In: Vorwarts"Berlin, 1902, N 46, 23. Februar, I. Beilage, S. 3. 186.

Jahrbuch ftir Sozialwissenschaft und Soia1po1iiik. Hrsg. von Richter. Jg. I.Hft. 1. Zurich Oberstrass, Korber, 1879, S. 75-96. 47.

Kautsky, K. Die Agrarfrage. Eine llbersicht fiber die Tendenzen der modernenLandwirtschaft und die Agrarpolitik der Sozialdemokratie. Stuttgart,Dietz, 1899. VIII, 451 S. 310, 337.

Finis Poloniae In: Die Neue Zeit", Stuttgart, 1895-1896, Jg.XIV, Bd. II, No. 42, S. 484-491; N 43, S. 513-525. 312-313.

Die Intelligent und die Sozialdemokratie. In: Die Neue Zeit", Stuttgart,1894-1895, Jg. XIII, Bd. II, N 27, S. 10-16. 119.

Nocbmals die Sarja" und der VorwOrte. In: Vorwarts", Berlin,1902, N 6, 8. Januar, S. 3. 186.

Der Parlamentarismus, die Volksgesettgebung und die Sozialdemokratie.Stuttgart, Dietz, 1893. 139 S. 139-140.

Die Revision des Programms der Sozialdemokratie in Osterreicb. In: DieNeue Zeit", Stuttgart, 1901-1902, Jg. XX, Bd. I, N 3, S. 68-82.37-38, 222-223.

?

- - -- - -

--

---

-

- -

-- -- - -- -- -- - -

www.dacoromanica.ro

534 mrncE DE LUCRARI $1 IZVOARR

[Kantsky, K.1 Die Scnja" und der Vorwc In: Vorwarts", Berlin,1902, N 4, 5. Janua r, S. 3. 186.

Vol lmar und der Staatssozialismut. In: Die Neue Zeit", Stuttgart,1891-1892, Jg. X, Bd. II, N 49, S. 705-713. 330.

Kongress der Sozialdemokraten Deutscblands. (Schluss). In: Vorwärts",Leipzig, 1877, N 65, 6. Juni, S. 1-2. 11.

Kritschewsky, B. Die Beweise tier Sarja". In: Vorwirts", Berlin, 1902,N 52, 2. März, 4. Beilage, S. 1. 186.

Ein letztes Wort der Abwebr zur Diskussion mit Genossen Liebknecbt.In: Vorwirts", Berlin, 1899, N 190, 16. August, S. 3. 186.

Die Sozialisten und die Dreyfus-Affaire. In: Vorwirts", Berlin, 1899,N 181, 5. August, S. 2-3. 186.

Tatsachen beweisen. Antwort an W. Liebknecht. In: Vorwirts",Berlin, 1899, N 185, 10. August, S. 2-3. 186.

Uber die Situation in Frankreicb. In: Vorwirts", Berlin, 1899, N146, 25. Juni, S. 3. 186.

Lassalle, F. (Brief an K. Marx.) 24 Juni 1852. In: Lassalle, F. Briefe anK. Marx u. F. Engels. 1849 bis 1862. Stuttgart, Dietz, 1902, S. 52-54.(In: Aus dem litcrarischen Nachlass von K. Marx, F. Engels undF. Lassalle". Hrsg. von F. Mehring, Bd. IV). 1.

Briefe an K. Marx und F. Engels. 1849 bis 1862. Stuttgart, Dietz, 1902,S. 52-54. (In: Aus dem literarischen Nachlass von K. Marx, F. Engelsund F. Lassalle". Hrsg. von F. Mehring, Bd. IV). 1.

Luxemburg, R. Neue Stromungen in der polnischen sozialistischen Bewegung inDeutschland mud Osterreicb. In: Die Neue Zeit", Stuttgart, 18951896, Jg. XIV, Bd. II, N 32, S. 176-181; N 33, S. 206-216. 312.

Der Sozialpatriotismus in Polen. In: Die Neue Zeit", Stuttgart, 18951896, Jg. XIV, Bd. II, N 41, S. 484-491. 312.

Marx, K. Der acbtzebnte Brumaire des Louis Bonaparte. 3-te Aufl. Hamburg,Meissner, 1885, VI, 108 S. 8, 169.

[Brief an Bracke]. 5. Mai 1875. In: Die Neue Zeit", Stuttgart, 18901891, Jg. IX. Bd. I, N 18, S. 562. 22-23, 59.

Zur Kritik der Hegelscben Recbts-Pbilosophie. Einleitung. In: Deutsch-Franzosische Jahrbiicher", Paris, 1844, Lfg. 1-2, S. 71-85. 326.

Zur Kritik des sozialdemokratischen Parteiprogramms. In: Die NeueZeit", Stuttgart, 1890-1891, Jg. IX. Bd. I, N 18, S. 561-575.229, 925.

--- - -

---

- --- --- --- -

--

--

- -- - -

-- - -- - -- - -

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRART I IZVOARE 635

Mebring, F. Gescbicbte der deutschen Sozialdemokratie. T. 2. Von Lassa Ilesoffenem Antwortschreiben bis zum Erfurter Programm. 1863 bis 1891.Stuttgart, Dietz, 1898. VI, 568 S. (In: Die Geschichte des Sozialismusin Einzeldarstellungen von E. Bernstein, C. Hugo, K. Kautsky, P. Lafar-gue, F. Mehring, G. Plechanow. Bd. 3, T. 2). 15, 47.

Most und Genon-en.[Antrag von Most turd Genossen auf dem Parteitag der Sozial-demokratiscben Partei Deutsch lands, polemiscbe Artikel, wie Engels contreDfibring, in Zukunft int Votiviirts" nicbt mebr zu veroffentlicben. 29. Mai1877]. In: Vorwarts", Leipzig, 1877, N. 65, 6. Juni, S. 2, im Pro-tokoll: Kongress der Sozialdemokraten Deutsch lands. 11.

Mouvement geniral de l'ipargne en 1899. Bulletin de l'Office du travail",Paris, 1901, N 10, octobre, p. 711-712. 281-282.

Die Neue Zeit", Stuttgart, 1890-1891, Jg. IX, Bd. I, N 18, S. 561-575.22-23, 59, 229, 425.

1890-1891, Jg. IX, Bd. II, N 51, S. 780-791. 226-227.

1891-1892, Jg. x, Bd. II, N 49, S. 705-713. 330.

1894-1895, Jg. XIII, Bd. I, N 10, S. 292-306. 225-226.

1894-1895, Jg. XIII, Bd. II, N 27, S. 10-16. 118.

1895-1896, Jg. XIV, Bd. II, N 32, S. 176-181; N 33, S. 206-216;N 41, S. 459-470. 312.

1895-1896, Jg. XIV, Bd. II, N 42, S. 484-491; N 43, S. 513-525.312-313.

1896-1897, Jg. XV, Bd. I, N 6, S. 164-171; N 7, S. 204-213; N 10,S. 303-311; N 25, S. 772-783; Bd. II, N 30, S. 100-107; N 31, S.138-143. 7, 16, 59.

1897-1898, Jg. XVI, Bd. II, N 34, S. 225-232; N 39, S. 388-395.7, 16, 59.

1901-1902, Jg. XX, Bd. I, N 1, S. 5-13. 210, 217, 226-227,228, 235, 241, 245, 425.

1901-1902, Jg. XX, Bd. I, N 3, S. 68-82. 37-38, 222-223.

Old Gentleman vezi Amfiteatrov, A. B.

Organisation der Sozialdemokratiscben Partei Deutscblandr, bescblossen auf demParteitag zu Halle 1890. In: Protokoll iiber die Verhandlungen desParteitages der Sozialdemokratischen Partei Deutsch lands. Abgehaltenzu Erfurt vom 14, bis 20. Oktober 1891. Berlin, Vorwarts", 1891,,S. 7-10. 135.

www.dacoromanica.ro

636 INDICB DB LUCRĂRI ŞI IZVOARB

Program11l Jer Sozialde11lokralisţhm Arbeilerparlei in Osierniţh. (Beschlossen am Parteitag zu Wien 1901). - In: ProtokoJJ iiber die VerhandJungen des Gesammtparteitages der Sozialdemokratischen Arbeiterpartei in Osterreich. Abgehalten zu Wien vom 2. bis 6. November 1901. Wien, Wiener VolksbuchhandJung Ignaz Brand, 1901, S. 3-5. - J7.

Program11l Jer Sozialde11lokraliuhen Pariei Dellluhlands, heuhlossen atg tle11l Parleilag Z" Erftlrl 1891. - In: ProtokoJJ iiber die Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemokratischen Partei Deutschlands. Abgehalten zu Erfurt vom 14. bis 20. Oktober 1891. Berlin, "Vorwărts", 1891, S. 3-6. - 195, 197, 198, 217, 227, 2J5.

Prolokoll liber tiie Verhantilllngen ties Gesam11llParieiiages tier Sozia/Jemokrati­.uhen ArheiterparJei in OsJerreiţh. Abgehalten zu Wien vom 2. bis 6. November 1901. Wien, Wiener VolksbuchhandJung Ignaz Brand, 1901, 204 S. - J7.

Prolokol/ liber tiie Verhantilllngen ties Parleilages tier Sozialdemokraliuhn Pariei. Dellluhlands. Abgehalten zu Erfurt vom 14. bis 20. Oktober 1891. Berlin, .. Vorwărts", 1891. 368 S. - 136, 195, 197, 198, 217, 227, 2J5.

Prolokol/ liber tiie Verhantilllngen ties Parlei/agu tler Sozialtlemokraliuhen Pariei Deuluhlands. Abgehalten zu Hannover vom 9. bis 14. Oktober 1899. Berlin, .. Vorwărts", 1899. 304 S. - 12, 19.

Prolokol/llber tiie Verhandllingen des Parleilages der SozialMmokraliuhen Pariei Deli/sţhlands. Abgehalten zu Liibeck vom 22. bis 28. September 1901. Berlin, .. Vorwărts". 1901, 319 S. - 12, 19 •

.. R4iţhs-GeselzblaU", Berlin, 1878, N 34, S. 351-358. - 12, 26, 47.

Rlsolli/ion Bebels {angeno11l11lm am IJ.Oklober 1899 alif tlem Parleilag tier Sozial­tle11loţf'aliuben Pariei Deulublands Zll Hanno/ler]. - In: Protokoll iiber die VerhandJungen des Parteitages der Sozialdemokratischen Partei Deutschlands. Abgehalten zu Hannover vom 9. bis 14. Oktober 1899. Berlin, "Vorwărts", 1899, S. 243-244. - 12, 19.

ReJollilion Bebelr Ztlr Bernslein-Dehalle [angeno11l11len alif dem Parleilag Jer SoZial­tie11lokraliuhen Pariei Deliluhlands. Abgehalten zu Liibeck vom 22. bis 28. September 1901]. - In: Protokoll iiber die Sozialdemokratischen Partei Deutschlands. Abgehalten zu Liibeck vom 22. bis 28. September 1901. Berlin, .. Vorwărts", 1901, S. 99. - 12, 19.

"Der Sozialde11lokral", Ziirich-London. - 47.

Sienographiuhe Beriţhle liber tiie Verhantillingen tles Reiţhslages, 10. Legislatur­periode. 1. Session 1898/1900. 3-ter Anlageband. Berlin, Sittenfeld, 1899. IV, 1703-2512 S. - J95.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI ŞI IZVOARE 637

SI'II"', P. Die MlITxuh, Tbeori, tier so!(ialm Entwifklllng. Ein kritischer Ver­such. - In: "Archiv fiir soziale Gesetzgebung und Statistik". Bd. 14. Berlin, 1899, S. 658-704. - 40.

[&zension tier Blleher:} Bernstein, Eduard. DiB VorallSsetZllngen ties Sozia­IiSll/1IS und die Aufgaben tler SoziaJdcl1/okralie. Stuttgart, 1899. X u. 188 S. Kalll.rky, Karl. Bernslein IIM dos sozialde11lokraJiuhe Progrl111l11l. Stuttgart, 1899, VIII u. 195 S. - In: .. Archiv fur soziale Gesetzgebung und Statistik". Bd. 14. Berlin, 1899, S. 72:3-739, in der Rubrik: Literatur.-10.

Vahlteich. [Di.rkllssionsbeiJrag ValJeichs auf tie11l Parleilag tier So!(Jaldemokra­liuhen PlITlei Dettlschland.r liber tii, Alifnah11l' tier po/el1/iuhen Arlikel IJOn Engels in den "Vorwiirls". 29. Mai 1877}. - In: "Vorwărts", Leipzig, 1877, N 65, 6. Juni, S. 2, in der Rubrik: "Kongress der Sozialdemo­kraten Deutschlands". - 11-12 •

.. Vorwiirls", Leipzig-Berlin. - 95.

- Leipzig, 1877, N 1, 3. Januar. S. 1; N 2, 5. Januar, S. 1-2; N 3, 7. Januar, S. 1-2: N 4, 10. Januar. S. 1-2: N 5, 12. Januar, S. 1-2; N 6, 14. Januar, S. 1-2; N 7, 17. Januar, S. 1-2; N 10, 24. Januar, S. 1-2; N 11, 26. Januar, S. 1-2; N 17, 9. Februar, S. 1-3: N 24, 25. Februar, S. 1-2; N 25, 28. Februar, S. 1-3: N 36, 25. Mătz, S. 1-2: N 37, 28. Mărz, S. 1-2; N 44. 15. April, S. 1-2: N 45, 18. April, S. 1-2: N 49, 27. April, S. 1-2; N 50, 29. April, S. 1-2: N 55, 11. Mai, S. 1-2; N 56, 13. Mai, S. 1-3; N 65, 6. Juni, S. 1-2. - 11- 12.

• - Wissenschaftliche Beilage des "Vorwărts" ,1877, N 1 u. 2 zu N 87,

27. Juli, S. 1-3; N 3 zu N 93, 10. August, S. 1; N 4 zu N 96, 17. August, S. 1; N 5 zu N 105, 7. September, 5 1; N 6 zu N 108, 14. September, S. 1. - 11- 12.

- Beilage des "Vorwărts", 1877: zu N 127, 28. Oktober, S. 1-2; zu N 130, 4. November, S. 1; zu N 139, 28. November, S. 1-3; zu N 152, 30. Dezember, S. 1-3. - 11- 12.

- Beilage des "Vorwărts",1878: zu N 52, 5. Mai, S. 1-2; zu N 61, 26. Mai, S. 1-2: zu N 64, 2. Juni, S. 1-2; zu N 75, 28. Juni, S. 1-2; zu N 79, 8. Juli, S. 1-2. - 11- 12.

- Berlin, 1899, N 164,25. Juni, S. 3; N 181, 5. August, S. 2-3; N 185, 10. August, S. 2-3; N 190, 16. August, S. 3. - 186.

- 1902, N 1, 1. Januar, S. 3; N 4, 5. Januar, S. 3; N 6, 8. Januar, S. 3; N 46, 23. Februar, 1. Bei1age, S. 3; N 52, 2. Mărz, 4. Beilage, 5.1. - 186.

www.dacoromanica.ro

638

INDICE DE NUME

A

A.N. - IIt:("i Potresov, A.N.

AJmlrod, P.B. (1850-1928) - unul dintre liderii menşevismului; in 1870-1880 a fost narodnic, iar după scindarea organizaţiei "Zemlea i volea" a aderat la grupul "Cernîi peredel"; în 1883 a luat parte la crearea grupului "Eliberarea muncii". începind din 1900 a făcut parte din redacţia ziarului "Iskra" şi a revistei "Zarea"; de la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. s-a situat de partea menşevicilor. în 1905 a lansat ideea oportunistă a convocării unui larg congres muncitoresc, pe care-l opunea partidului proletariatului. în anii reacţiunii a fost unul dintre conducătorii lichidatorilor şi a făcut parte din J:edacţia ziarului "Golos Soţial-Demokrata", organul menşevici1or­fichidatori; in 1912 a participat la Blocul din august, bloc antipartinic. în timpul primului război mondial s-a situat pe poziţii centriste; a luat parte la Conferinţele de la Zimmerwald şi Kienthal, unde a aderat la aripa dreaptă. După Revoluţia din februarie 1917 a fost membru al Comitetului Executiv al Sovietului din Petrograd şi a susţinut Guvernul provizoriu burghez. Faţă de Revoluţia Socialistă din Octombrie a avut o atitudine ostilă şi, in timp ce se afla in emigra ţie, a propagat ideea intervenţiei armate impotriva Rusiei Sovietice. - 23, 43, 63, 73, 89, 237, 300, 402, 422-436.

Altkmll, P.A. (1849-1891) - cunoscut revoluţionar din deceniul al 8-lea al secolului trecut, de profesiune ţesător. în 1873 a făcut parte din cercul muncitoresc revoluţionar organizat la Petersburg, dincolo de bariera "Nevskaia"; începind din noiembrie 1874 a participat activ la propaganda revoluţionară care se desfăşura in rindurile muncitorilor din Moscova. In aprilie 1875 a fost arestat şi, după o detenţiune de doi ani, a fost judecat in cadrul "procesului celor 50". La proces a refuzat să recurgă Ia serviciile unui apărător şi la 10 (22) martie a rostit o cuvintare care a devenit celebră şi pe care a incheiat-o prevestind căderea inevitabilă a absolutismului ţarist. Cuvintarea lui Alekseev, di1uzată ulterior in numeroase publicaţii ilegale, a exercitat o puternică influenţă asupra mişcării revoluţionare din Rusia. V. 1. Lenin spunea că ea constituie "profeticele cuvinte ale muncitoru1ui revoluţionar rus" (Opere complete, voI. 4, Editura politică, 1961, ediţia

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 639

a doua, pag. 368). La 14 (26) martie 1877, Alekseev a fost condamnat la 10 ani muncă silnică; in 1884 i s-a fixat domiciliul in regiunea lakută, unde la 16 (28) august 1891 a fost ucis de nişte răufăcători. - 10J.

Alexandru al II-lea (Rol1/anOll) (1818-1881) .!... impărat al Rusiei (1855-1881). - J47.

Amr, 19no:(. (1846-1907) - militant de vază al social-demOcraţiei germane. de profesiune muncitor şelar. Incepînd din 1874 a fost secretar al partidului eisenachienilor, iar după unirea acestora cu lassalleienii in 1875 - secretar al Partidului muncitoresc socialist din Germania. In 1877 -1878 a fost redactor al ziarului social-democrat "Berliner Freie-Presse" ("Presa liberă din Berlin"); in repetate rînduri a fost ales deputat in Reichstag. Pe măsură ce s-a adincit lupta din cadrul partidului, el s-a situat pe poziţiile reformismului şi a devenit unul dintre liderii aripii oportuniste a social-democraţiei germane. - lJO.

B

B-, - 118:(.; Savinkov, B.N.

Bab�uf, Grauhur (numele adevărat Franc;ois NoeI) (1760-1797) - revo­

luţionar francez, reprezentant de seamă al comunismului egalitarist utopic. A elabotat un program de transformare comunistă a societăţii; el cerea desfiin­ţarea proprietăţii private, stabilirea egalităţii economice şi politice pentru toţi oamenii, şi considera că fiecare om are datoria de a munci şi de a lua parte la conducerea societăţii. In timpul reacţiunii termidoriene a organizat o societate secretă (aşa-numitul "complot al celor egali"), care pregătea insu­recţia armată in vederea instaurării dictaturii revoluţionare pentru apărarea intereselor maselor largi populare. Babeuf şi partizanii lui, babuviştii, îşi propagau concepţiile prin organele periodice scoase de ei "Tribun du Peuple" ("Tribunul poporului") şi ,.L'Eclaireur" ("Aducătorul de lumină"). "Com­plotul" a fost descoperit, şi la 27 mai (st. n.) 1797 Babeuf a fost executat. - J86.

Mun;n, M.A. (1814-1876) - ideolog al anarhismului. Incepind din 1840 a trăit in străinătate; el a criticat cu vehemenţă regimul absolutist­iobăgist din Rusia; in 1844 Senatul ţarist i-a retras titlul de nobil, precum şi toate drepturile de proprietate şi l-a condamnat in contumacie la deportare. In 1848 a participat la răscoala de la Praga, in mai 1849 a condus insurecţia de la Dresda; a fost arestat şi extrădat in 1851 guvernului ţarist. Pe clnd se afla in inchisoare la Petropavlovsk. iar apoi in fortăreaţa Schliisselburg. Bakunin a scris un memoriu intitulat "Mărturisiri", pe care l-a inaintat lui Nicolaie 1, şi o scrisoare de căinţă către Alexandru al II-lea, in care se dezicea de concepţiile sale revoluţionare; în 1857 a fost deportat pe viaţă in Siberia, de unde in 1861 a fugit in străinătate. El a sprijinit răscoala de eliberare a Poloniei din 1863-1864; din 1864 a participat la activitatea Internaţionalei 1, în cadrul căreia a organizat o alianţă secretă a anarhiştilor (,,Alianţa democra­ţiei socialiste"); a incercat să opună Internaţionalei această Alianţă şi să pună mîna pe conducerea Consiliului General, fără să se dea în lături "de la nici un fel de mijloace. de la nici o perfidie; minciuna, calomnia, intimidarea.

www.dacoromanica.ro

540 INDICE DE NUMB

atacul prin surprindere toate acestea Ii sint proprii in egall misuri" (K.Marx si F. Engels, Opere, vol. XIII, partea a 2-a, 1940, pag. 539). Pentruactivitatea lui dezorgani,atoare in 1872, la staruintele lui Marx, a fost exdusdin Internationala.

La Bakunin stria Engels gAsim o teorie originala, un amestec deproudhonism si de comunism..." (K. Marx si F. Engels, Scrisori alese,1953, pag. 277). Ideea proprietatii colective asupra mijloacelor de productiese imbina la el cu ideea anarhista a libertalii absolute" a individului. Expri-mind interesele lurnpenproletariatului si ale micii burghezii, el era pentrunirnicirea statului, vIzind in el, si nu In capital, principalul räu al societatiiburgheze. Negind rolul istoric mondial al proletariatului, Bakunin era deplrere cal ç.riie inapoiate in care precumpineste taranimea sint cele maipotrivite pentru revolutia socialá anarhista. Revolutia trebuie sä dudi In onivelare a claselor", la o unire de asociatii libere". K. Marx si F. Engelsau dus o lupta hotarita impotriva lui Bakunin, au dezviluit esenta reactionaria bakunismului, care, dupa cum 1-a definit V. I. Lenin, nu este altceva deckconceptia despre lume a unui mic-burghez care a pierdut radejdea in sal-varea sa" (V. I. Lenin, Opere, vol. 18, E.S.P.L.P. 1957, pag. 11). In 18731874 Bakunin a participat la insurectiile din Spania si Italia, iar in ultimiiani ai vietii a parasit activitatea revolutionari. 25.

Balborn, Johann editor german din secolul al XVI-lea. 65.

Balma,rev, S.V. (1882-1902) student la TJniversitatea din Kazan, apoila cea din Kiev, participant activ la miscarea studenteasca. /n ianuarie 1901a fost arestat i incorporat printre cei 183 de studenti ai Universitatii dinKiev. In vara anului 1901 a luat parte la activitatea cercurilor revolutionaredin Crimeea i Harkov; in septembrie s-a Inscris din nou la Universitateadin Kiev, unde continuat activitatea revolutionari; a intrat in legaturien socialistii-revolutionari i s-a incadrat in Organizatia de luptii" a acestora.La 2 (15) aprilie 1902, in sernn de protest impotriva cruntelor represalii aleguvernului care urmAreau si inabuse miscarea sociaLl din tari, Balmasev 1-aimpuscat pe ministrul afacerilor interne, Sipeaghin. Uciderea lui Sipeaghin afast primul act terorist al Organizatiei de lupta" a socialistilor-revolutionari.Conform sentintei Tribunalului districtual din Petersburg, Balmasev a fostexecutat la fortareata Schliisselburg la 3 (16) mai 1902. 362, 368, 370, 374.

Bastiat, Frediric (1801-1850) economist vulgar francez. El considerarelaçiile dintre clasele societatii burgheze ca fiind un schimb de servicii,iar reiaçiile capitaliste ca relatii firesti" intre oameni; el propoviduia armoniaintre interesele muncii si ale capitalului i incerca si demonstreze cá, pemisura ce progreseazi tehnica, creste partea din venitul national care revineclasei muncitoare. K. Marx 1-a caracterizat pe Bastiat ca fiind reprezentantulcel mai plat si deci cel mai reusit al apologeticii vulgar-economice" (K. Marx,Capitalul", vol. I, Editura politial, 1960, editia a 1V-a, pag. 50). De teoriilelui se servesc aparitorii contemporani ai capitalismului. Prindpalele saleiucxri sint Sofisme economice" (1846) si Armonii economice" (1849).-285.

Bebel, Augur" (1840-1913) unul dintre cei mai seamI militanti aipartidului social-democrat gexman i ai Internationalei a II-a. De profesie

si-a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 641

strungar. In activitatea politica a intrat In 'prima jumatate a deceniului al7-lea al secolului trecut. A fost membru at Internationalei I. In 1869 a ?rite-meiat impreuria cu W. Liebknecht Partidul muncitoresc social-democratdin Germania (eisenachienii"); a fost ales in repetate rinduri deputat inReichstag; a luptat pentru calea democratici de unificare a Germaniei; de latribuna Reichstagului el a demascat caracterul reactionar al politicii interne

externe a guvernului kaiserului. In timpul rizboiului franco-prusian s-asituat pe pozitii internationaliste. A sprijinit Comuna din Paris. in ultimuldeceniu al secolului trccut si la inceputul acestui secol a luat atitudineirnpotriva reformismului i revizionismului din rindurile social-democratieigermane. V. I. Lenin considera cuvintArile lui Bebel impotriva bernsteinieni-lor un model de apArare a conceptiilor marxiste si de lupti pentru caracterulcu adevarat socialist al partidului muncitoresc" (V.I. Lenin, Opere, vol. 19,E.S.P.L.P. 1957, pag. 290). Publicist talentat si bun orator, Bebel a exercitato puternica influenta asupra dezvoltarii miscarii muncitoresti germane sieuropene.

in ultima perioada a activitAtii sale, Bebel a comis o serie de greseli cucaracter centrist (lupti insuficientl impotriva oportunistilor, supraapreciereaformelor parlamentare dc lupta ctc.). 13, 65, 118, 130, 168.

Be lintki, V.G. (1811-1848) mare democrat-revolutionar rus, criticliterar si publicist, filozof materialist. /n perioada 1833-1836 a colaboratla revista Telescop"; in 1838-1839 a fost redactor la revista MoskovskiiNabliudater si a condus rubrica de critic:1 literari a revistei OtecestvenniieZapiski" (1839-1846); incepind din 1847, a devenit colaborator i conducitorideologic al ziarului Sovremennik". La 3 iulie 1847 a scris din strainatatecelebra Scrisoare cam Gogol", care ,,a fost una din cele mai bune scrieridemocrate ilegale, pastrind o vie si imensa insemnatate pima in zilele noastre"(V. I. Lenin, Opere, vol. 20, Editura politica, 1959, pag. 241). In dezvoltarea saideologica de la idealism la materialism si de la iluminism la democratismulrevolutionar, Belinski a strAbatut un drum greu i plin de contradictii. Ela fost socialist, ideologul maselor tarinesti, care se ridicau la lupta impotriva

dar socialismul lui avea un caracter utopist. Belinski a pus bazeleesteticii si ale criticii literare democratice revolutionare. In lucririle saledespre Puskin, Lermontov, Gogol, in articolele cu privire la literatura rusidin 1840 Orli in 1847, Belinski a relevat caracterul original si miretia litera-turii ruse, a dezvaluit realismul i caracterul ei popular. Activitatea lui Belinskia exercitat o covirsitoare influenta asupra dezvoltarii ulterioare a gindiriisociale i asupra cresterii miscarii de eliberare din Rusia. 24.

Beltov, N. vett Plehanov, G.V.

Berdeaev, N.A. (1874-1948) filozof idealist reactionar i mistic. Inultimul deceniu al secolului trecut a sprijinit Uniunea de lupti pentru elibe-rarea clasei muncitoare" din Kiev i, hind implicat in procesul acesteia,in 1900 a fost deportat in gubernia Vologda. Chiar in primele sale lucraripublicistice, Berdeaev a aderat la marxismul legal" si a purees la revizuireainvitaturii lui Marx de pe pozitiile neokantiene, devenind apoi dusmanfilis at marxismului. In 1905 a aderat la partidul cadetilor. In anii reactiuniia fost until dintre reprezentantii curentului filozofic-religios al cautarii de

si

c

iobagini,

www.dacoromanica.ro

542 1NDICE DE NUMB

dumnezeu; a colaborat la thlegerea contrarevolutionari Vehi". DupiRevolutia din Octombrie s-a manifestat ca apologet al feudalismului si alscolasticii medievale, in care vedea singurul mijloc de scapare a omeniriide comunismul in continua crestere. in 1922 a fost expulzat din U.R.S.S.pentru activitate contrarevolutionara, a continuat g propage In strainatatemisticisrnul filozofic si a fost unul dintre ideologii contrarevolutiei. 178, 250.

Berg vezi Martov, L.

Bernriein, Eduard (1850-1932) lider al aripii oportuniste a social-democratiei germane i a Internationalei a II-a; teoretician al revizionismuluisi reformismului. A participat la miscarea social-democrata incepind din adoua jumatate a deceniului al 8-lea; era sub influenta lui Diihring. Din1881 pini in 1889 a fost redactor al organului central ilegal al Partiduluisocial-democrat din Germania, Der Sozialdemokrat". In anii 1896-1898a publicat in revista Die Neue Zeit" o serie de articole sub titlul comunProblemele socialismului", care au fost apoi editate intr-un volum intitulatPremisele socialismului i sarcinile social-democratiei" (1899), in care aprocedat deschis la revizuirea bazelor filozofice, economice i politice alemarxismului revolutionar. Bernstein contesta valabilitatea teoriei marxistea luptei de clasa, a teoriei inevitabilitatii pribusirii capitalismului, a teorieirevolutiei socialiste si a dictaturii proletariatului. at priveste revolutiaproletariatului, oportunistul s-a dezvatat pita si se si gindeasca la ass ceva",spunea V. I. Lenin referindu-se la Bernstein (V. I. Lenin, Opere, vol. 25,E.S.P.L.P. 1956, pag. 425). Bernstein considera Ca singura sarcini a miscariimuncitoresti este sa lupte pentru reforme menite si imbunitateasci" situatiaeconomig a muncitorilor in societatea capitalista, el a lansat formula opor-tunista: miscarea este totul, scopul final nu este nimic".

Conceptiile teoretice i activitatea oportunisti practica ale lui Bernsteinid ale adeptilor sal au dus la tradarea directi a intereselor clasei muncitoare

ca urmare, la falimentul Internationalei a II-a. In anii care au urmat,Bernstein a continuat lupta impotriva marxismului, chemind la sustinereapoliticii burgheziei imperialiste. 7, 8, 12, 17, 19-20, 97, 61, 289, 300.

Bogolepov, N.P. (1846-1901) ministru al invatamintului public din1898. Din initiativa lui, la 29 iulie 1899 in institutele de invitimint superiora fost introdus Regulamentul provizoriu", pe baza caruia ministrul invita-mintului public avea dreptul de a incorpora pe studentii care s-au facut vino-vati de a fi participat la tulburari. Bogolepov a organizat un sistem de urmariresi de supraveghere politica a studentimii. Pe baza ordinului emis de el, in1901 au fost incorporati la inceput 183 de studenti de la Universitatea dinKiev si ulterior 28 de studenti de la Universitatea din Petersburg. Acestemasuri au stirnit in rindurile studentilor mari nemultumiri i ura impotrivacrganizatorului lor. La 14 (27) februarie 1901, studentul Karpovici a savirsitun atentat impotriva lui Bogolepov, care a fost gray ranit i curind dupaaceea a murit. 269, 273.

Bibm-Bawerk, Eugen (1851-1914) economist burghez, unul dintrereprezentantii asa-numitei scoli austriece" in economia politiCa. In lucrarilesale indreptate impotriva teoriei marxiste a plusvalorii, el afirma ca profituldecurge din diferenta dintre evaluarile subiective" ale bunurilor prezente

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 643

si viitoare i ca nu este rezultatul exploatarii clasei muncitoare. Musamalizindcontradictiile capitalismului, asuprirea muncii de aitre capital, Böhm-Bawerks-a striduit s distraga atentia clasei muncitoare de la lupta revolutionarä.Conceptiile lui reactionare sint folosite de burghezie pentru apararea capi-talismului. 250.

Bulgakov, S. N. (1871-1944) economist burghez, filozof idealist.In ultimul deceniu al secolului trecut era niarxist legal", la inceputul primuluideceniu al secolului al XX-lea a revizuit teoria lui Marx in problema agrara,cautind s explice pauperizarea maselor populare prin asa-zisa lege a ferti-litatii descrescinde a solului". Dupa revolutia din 1905-1907, Bulgakova aderat la cadeti; el a fost un propavAduitor al misticismului filozofic si acolaborat la culegerea contrarevolutionara Vehi". Din 1918 preot ortodox,in 1922 a fost exilat pentru activitate antisovietica; in strainAtate a desfasurato propaganda' dusminoasa impotriva U.R.S.S. 20, 178, 252, 277, 284,300, 309, 314, 384,

Cernlievski, N. G. (1828-1889) mare democrat-revolutionar rus, omde stiinta, scriitor, critic literar, until dintre precursorii de seam'a ai social-democratiei ruse. Cernisevski a fost inspiratorul i indrumatorul ideological misarii democrate revolutionare din deceniul al 7-lea al secolului trecutdin Rusia. Ca socialist utopist, el considera a este posibila trecerea la socialismprin intermediul obstii tarinesti; dar, in acelasi timp, ca democrat-revolutionar,a stiut sa exercite o influentA in spirit reNolutionar asupra tuturor eveni-

mentelor politice ale epocii sale, ...a propagat, trecind peste obstacolelebarierele cenzurii, ideea revolutiei taranesti, ideea luptei maselor pentruristurnarea tuturor vechilor autoritalp" (V. I. Lenin. Opere, vol. 17, E.S.P.L.P.1957, pag. 104). Revista Sovremennik" (Contemporanul"), care apireasub ingrijirea lui, era purtatorul de cuvint al fortelor revolutionare din Rusia.Cernisevski a demascat cu vehementa caracterul iobagist al reformeinevi" din 1861 si a chemat pe tarani la rascoali. In 1862 a fost arestat deguvernul tarist i intemnitat in fortiireata Petropavlovsk, unde a stat aproapedoi ani, iar dupa aceea a fost condamnat la 7 ani muncii silnicä i deportarepe viati in Siberia, de unde a fost eliberat abia pe la sfirsitul vietii sale. Ela ramas pina in ultima clipa un luptator inflacirat impotriva inegalitatii sociale,irnpotriva tuturor formelor de nianifestare a asupririi politice economice.

Deosebit de mari sint meritele lui Cernisevski in dezvoltarea filozofieimaterialiste ruse. Conceptiile lui filozofice reprezinta o culme a intregiifilozofii materialiste premaixiste. Materialismul lui a avut un caracter revo-lutionar, eficient. Cernisevski a criticat cu toata taria diferitele teorii idealistesi s-a striduit s prelucreze in spirit materialist dialectica lui Hegel. In domeniuleconomiei politice, al esteticii i criticii literare si al istoriei, Cernisevski a datexemple de abordare dialectica a realitatii. K. Marx, care a studiat operele luiCernisevski, le-a acordat o inalti pretuire si a spus despre el di este un maresavant rus. Lenin a scris despre Cernisevski cá este singurul scriitor rus cuadevirat mare care, incepind din al saselea deceniu al secolului trecut i piniin 1888, a stiut O. se mentini la nivelul unui materialism filozofic integral ...Cernisevski n-a reusit insi, sau, mai bine zis, n-a putut, datoriti starii de ina-

tlri-

si

www.dacoromanica.ro

644 INDICE DE NUME

poiere a viedi din Rusia, sa se ridice pita la materialismul dialectic al lui Marxsi Engels". (V. I. Lenin, Opere, vol. 14, Editura politica, 1959, pag. 354).

Cernisevski este autorul unei serii intregi de hicrin stralucite in domeniulfilozofiei, economiei politice, istoriei, eticii i esteticii. Lucian le lui de criticitliterari au avut o uriasi influenta asupra dezvoltarii artei i literaturii ruse.Romanul lui Cernisevski Ce-i de facut?" (1863) a contribuit la educareamultor generatii de revolutionari din Rusia si din strainatate. 24.

Cernov, V. M. (1876-1952) unul clintre liderii i teoreticienii partidululeserilor. A publicat in revista Russkoe Bogatstvo" o serie de articole indrep-tate impotriva marxismului, in care incerca si demonstreze Ca teoria lui Marxnu poate fi aplicata la agricultura. In 1902-1905 a fost redactor al ziarululsocialist-revolutionar Revoliutionnaia Rossiia". Dupi revoluda din febru-arie 1917 a fost ministru al agriculturii in Guvernul provizoriu i organiza-torul unor crunte represiuni impotriva taranilor care trecusera la ocupareapaminturilor mosieresti. La 5 (18) ianuarie 1918 partea contrarevolutionaraa Adurarii constituante 1-a ales ca presedinte. in anii razboiului civil, el a fostorganizatorul unor rebeliuni antisovietice; in 1920 a emigrat in strainatate,unde a continuat sa desfasoare activitate antisovietici.

In lucririle teoretice ale lui Cernov, idealismul subiectiv i eclectismulse imbina cu revizionismul i cu ideile utopice ale narodnicilor. Pe cind seafla in emigratie a incercat sa opuni socialismului stlintific un socialism con-structiv" burghez reformist. 277, 284, 300, 327, 432.

Danielson, N. F. (N.on) (1844-1918) autor rus de lucrid de eco-nomic, unul dintre ideologii narodnicismului liberal in, anii 1880-1900;in deceniile al 7-lea si al 8-lea Danielson a avut legaturi cu cercurile tinerilorraznocinti revolutionari. El a terminat prima traducere in limba rusa aapitalulni" lui K. Marx, care fusese inceputa de G. A. Lopatin. in timp celucra la traducerea Capitalului" a purtat corespondenta cu K. Marx siF. Engels, iar in scrisorile sale a atins i probleme legate de dezvoltareaeconomica a Rusiei. El n-a inteles Insi esenta marxismului si mai tirziu a luatpozitie impotriva lui. In 1893 a publicat cartes sa Studii asupra economieinoastre sociale de dupi reforma", care, impreuna cu lucrarile lui V. P Vo-rontov, a servit la fundamentarea teoretial a narodnicismului liberal. intr-oserie de lucrari ale sale, V. I. Lenin a criticat en asprime concepdile luiDanielson. 384.

David, Eduard (1863-1930) until dintre liderii aripii de dreapta asocial-demoeratiei germane, de profesiune economist. In 1894 a ficut partedin comisia de pregatire a programului agrar al partidului; el s-a situat pepozida revizuirii teoriei marxiste in problema agrara si a cautat si dovedeasaltrainicia" micii gospodarii tirinesti in epoca capitalismului. A fost unuldintre fondatorii revistei revizioniste Sozialistische Monatshefte" (Revistasocialista lunari"). In 1903 a publicat o carte, Socialismul si agricultura",pe care Lenin a calificat-o drept principals lucrare a revizionismului inproblema agrarit". In, 1903 a fost ales deputat in Reichstag. In timpul pri-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 645

mului razboi mondial David a fost sociallovinist; in 1919 a flcut parte dinprimul guvern de coalitie al Republicii Germane, in 1919-1920 a fostministru al afacerilor interne, iar in 1922-1927 reprezentant al guvernuluiin Hessen; David a sustinut tendintele revansarde ale imperialismului german,el a fost un dusman al U.R.S.S. V. I. Lenin 1-a caracterizat ca pe un oportu-nist a carui intreagi viati este consacrata coruperii burgheze a miscarii munci-toresti" (V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Editura politica, 1959, pag. 262).13, 277.

Daring, Eugen (1833-1921) filozof si economist german. Conceptiilefilozofice ale lui Diihring reprezentau un amalgam eclectic de pozitivism,materialism metafizic si idealism. Sistemul utopic reactionar al unei economiisocialitare" conceput de el idealiza formele de economie semifeudale dinPrusia. Conceptiile daunitoare i confuze ale lui Diihring in problemele defilozofie, economie politica si socialism erau sustinute de catre unii membri aisocial-democratiei germane, ceea ce reprezenta o mare primejdie pentruacest partid, care nu era Inca consolidat. De aceea, Engels a luat atitudineimpotriva lui Dühring, criticind conceptiile lui in cartea Anti-Diihring.Domnul Eugen Diihring revolutioneaza stiinta" (1877-1878). Li cartea saMaterialism i empiriocriticism" (1909) si intr-o serie de alte lucrari,V.I. Lenin a criticat in repetate rinduri conceptiile eclectice ale lui Diihring.

Principalele lucrari ale lui Diihring sint: Istoria critica a economieinationale si a socialismului" (1871), Curs de economie nationala i social:4"(1873), Curs de filozofie" (1875). 11.

Engels, Friedricb (1820-1895) unul dintre intemeietorii comunismuluistiintific, conducitor i dascal al proletariatului international, prieten i tovarasde luptá al lui K. Marx (vezi articolul lui V. I. Lenin Friedrich Engels",in Opere complete, vol. 2, Editura politica, 1960, editia a doua, pag. 1-14).8, 11, 21, 24, 26, 29, 52, 78, 210, 217, 225, 226, 229, 235, 241, 425.

Fourier, Charles (1772-1837) mare socialist utopist francez. Fouriera facut o criticá aspra i profunda orinduirii burgheze si a infatisat un tabloual viitoarei societati omenesti armonioase", care urma sà fie construiti pebaza cunoasterii pasiunilor omenesti. Fourier era impotriva revolutiei violente,considerind cä trecerea la societatea viitoare, socialista, se poate infiptuiprin propagarea pasnica a ideii trarii unor falanstere (asociatii de muncl)model, in care munca, devenita o munca de bunivoie i atrigatoare, va fio necesitate pentru om. Dar Fourier, dupa cum a aratat F. Engels, era incon-secvent: potrivit conceptiilor lui, in societatea viitoare trebuie si se mentinaproprictatea privati, sa éxiste bogati i saraci, capitalisti i muncitori.

Principalele lucrari ale lui Fourier sint: Teoria celor patru miscari si adestinelor generale" (1808), Noua lume industriall i societara..." (1829)etc. 25.

Frei mi Lenin, V. I.

35 vol. www.dacoromanica.ro

546 INDICE DE NUME

G. V. vezi Plehanov, G. V.

G. V ei vezi Plehanov, G. V.

Guesde, Jules (Basile, Mathieu Jules) (1845-1922) unul dintre organi-zatorii i conducatorii miscarii socialiste din Franca i ai Internationalei a1I-a. Si-a inceput activitatea politica in a doua jumitate a deceniului al 7-leaal secolului trecut; el a sprijinit Comuna din Paris din 1871 si a fost nevoitsa emigreze. In 1876 s-a inapoiat in Franca, unde, sub influenta lucrarilor luiK. Marx si F. Engels, a trecut pe pozitii marxiste; in 1877 a fost unul dintrefondatorii ziarului L'Egaliti" (Egalitatea"), ziar care in 1879 a avut un rolhotaritor in organizarea Partidului muncitoresc din Franca primul partidpolitic independent al proletariatului francez. Cu concursul lui Marx si Engels,Guesde irnpreuni cu Lafargue au elaborat programul partidului adoptat laCongresul de la Havre (1880). Guesde a contribuit mult la raspindirea ideilormarxismului si la dezvoltarea micárii socialiste in Franca; a fost ales de maismite on deputat in parlament. In 1904 Lenin I-a caracterizat pe Guesdeca pe cel mai consecvent si mai hotarit reprezentant al social-democratieiinternationale.

Dar, luptind impotriva politicii socialistilor de dreapta, Guesde a facutgreseli sectariste atit in problemele teoretice cit i in cele tactice; el a subes-timat rolul partidului in lupta clasei muncitoare; s-a situat pe o pozitie nejustaIn problema atitudinii proletariatului fati de rizboi. Ond a inceput primulrizboi mondial, Guesde, in numele patriotismului", a tradat intereselemuncitorilor, a trecut de partea burgheziei si a intrat in guvernul burghez.Lenin stria: Invatati din exemplul intregii vieti a lui Guesde, vom spunenoi muncitorilor, In afard de vidita lui tridare a socialismului sivirsita in1914" (V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Editura politica, 1959, pag. 109). Guesdenu a inteles importanta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, nu a urmatmajoritatea Congresului de la Tours al Partidului socialist din Franca (1920),care a hotarit afilierea la Internationala Comunista. 65.

Halturin, S. N. (1857-1882) unul dintre primii muncitori revolu-tionari rusi, de profesiune timplar de mobile. incepind din a doua jumitatea deceniului al 8-lea al secolului trecut, a luat parte activa la miscarea munci-toreasci, a facut parte din organizatia narodnica Societatea prietenilor".incercind sa uneascii cercurile muncitoresti din Petersburg. Dar, spre deosebirede narodnici, Halturin considera ca lupta politica este principala sarcinaa miscarii revolutionare i socotea proletariatul care se nastea ca fdnd fortadecisivi in aceasta lupta. Impreuni cu lacatusul V. P. Obnorski, un alt mun-citor revolutionar de seama, Halturin a organizat in 1878 Uniunea din norda muncitorilor rusi", organizatie ilegala, si a dus munca de pregatire pentrueditarea unui ziar muncitoresc de sine statator. In 1879, majoritatea membrilorUniunii" au fost arestati. Halturin, rimas in libertate, s-a apropiat de par-tidul Narodnaia voles" si de A. 1. Jeleabov, unul dintre conducitorii acestui

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 547

partid. Sub influenta narodovoltilor, Halturin, care lucra pe atunci ca timplarla Palatul de iarna, a organizat un atentat la viata tarului; la 5 (17) februarie1880 a avut loc o explozie in curtea palatului, dar nici tarul, nici familialui n-au avut nimic de suferit. Urmarit de politie, Halturin continuatactivitatea revolutionara in sudul Rusiei. In 1882, impreuna cu tovarisulsau N. A. Jelvakov, a organizat la Odesa un atentat la viata generalului Strel-nikov, procuror militar, cunoscut prin cruzimea sa. Cu prilcjul sáviririiatentatului au fost arestati amindoi i condamnati la moarte de curteamartiala. 103.

Home/mann, (n. 1844) social-democrat german, ulterior anar-hist. A fost militant de seami al organizatiei lassalleiene, Uniunea generalla muncitorilor germani, redactor al organului acestei organizatii Der NeueSozialdemokrat" (Noul social-democrat"), in coloanele caruia a dus luptiimpotriva 1W K. Marx gi F. Engels gi a adeptilor lor din Germania; in 1875 afost unul dintre initiatorii unirii lassalleienilor cu eisenachienii. Dupa unirea refuzat sa lucreze in redactia ziarului Vorwarts", noul organ al partidului,0 a inceput sa scoata un ziar Die Rote Fahne" (Steagul rogu"), in careataca vehement politica partidului. In perioada cit a fost In vigoare legeaexceptionala impotriva socialigtilor s-a situat fatig pe pozitii anarhiste, a rupt-oefectiv cu partidul 0 la Congresul din Wieden (1880) a fost exclus impreunicu Most; mai tirziu a emigrat in S.U.A. gi s-a retras din migcarea munci-toreasca. 47, 119.

Hegel, Georg, Wilbelm-Friedrich (1770-1831) mare filozof german,idealist obiectiv, ideolog al burgheziei germane. Filozofia lui Hegel reprezintipunctul culminant al idealismului german de la sfirgitul secolului al XVIII-kagi inceputul secolului al XIX-lea. Meritul istoric al lui Hegel consta in elabo-rarea profundi i multilaterala a dialecticii idealiste, care a constituit unulclintre izvoarele teoretice ale materialismului dialectic. Potrivit doctrinei luiHegel, intreaga lume natural.% istoric i spiritualg se *Ilia in necontenitamigcare, schimbare, transformare i dezvoltare; el consideri insa ca lumeaobiectiva, realitatea, este un produs al spiritului absolut", al ideii absolute".V. I. Lenin a calificat ideea absoluta" drept o nascocire teologica a idea-listului Hegel. Ceea ce caracterizeazi filozofia lui Hegel este contradictiaprofunda dintre metoda sa dialectici i sistemul sau conservator, metafizic,care in fond cerea incetarea dezvoltarii. Prin conceptiile sale social-politice,Hegel era reactionar.

K. Marx, F. Engels gi V. I. Lenin, prelucrind in mod critic metoda dia-lectica a lui Hegel, au creat dialectica materialist.% care reflecti legile cele maigenerale ale dezvoltarii lumii obiective gi ale gindirii omenegti.

Principalele opere ale lui Hegel sint: Fenomenologia spiritului" (1806);Stiinta logicii" (1812-1816); Enciclopedia gtiintelor filozofice" (1817);Filozofia dreptului" (1821). Opere postume: Prelegeri de istorie a filo-zofiei" (1833-1836) gi Prelcgeri de estetica, sau filozofia artelor" (18361838). 25.

Herten, A. I. (1812-1870) mare democrat-revolutionar rus, filozofmaterialist, publicist gi scriitor; intemeietor al socialismului rus". Hertena intrat in migcarea de eliberare ca un revolutionar din rindurile

35.

07i/helm

nobilimii,

www.dacoromanica.ro

648 INDICE DE NUME

continuind traditiile decembristilor. In anii 1829-1833, clnd a fost student laUnivessitatea din Moscova, s-a aflat In fruntea unui cerc de tineri progesiati,cu stare de spirit revolutionara, care studian doctrinele politice i teoretice aleginditorilor revolutionari din secolul al XVIII-lea 0 ale socialiatilor utopiati.In 1834 a fost arestat impreunA cu al membri ai acestui cerc, iar in 1835a fost deportat la Perm ai apoi la Veatka, Vladimir 0 Novgorod. In 1842 s-aintors din deportare, stabilindu-se la Moscova. Luctirile filozofice pe carele-a scris In aceastA perioadA, Diletantismul in atiintl" (1842-1843) 0Scrisori despre studiul naturii" (1844-1846), au avut un rol important indezvoltarea filozofiei materialiste ruse. V. I. Lenin 1-a caracterizat pe Hertenca pe un ginditor remarcabil, care s-a apropiat nemiflocit de materialismuldialectic, oprindu-se in fat:a materialismului istoric. In ianuarie 1847 a emigratdin cauza persecutidor guvernului tarist; s-a stabilit la Paris, apoi la Nisa, iarin 1852 s-a mutat la Londra, unde a infiintat o tipografie rusi, creind in stri-inAtate o presA rusA liberl. In 1855, dupl ce publicase citeva manifeste, brocuri

articole cu caracter revolutionar, a inceput sA editeze almanahul PolearnaiaZvezda", iar in 1857 a Inceput si editeze impreunA cu N. P. Ogarev gazetaKolokol". Neintelegind esenta burghezo-democratici a miacarii din 1848ai a socialismului premarxist, Herten n-a putut si inteleaga caracterul burghezal revolutiei ruse 0 a oscilat Imre democratism ai liberalism. In anii 18601870 Herten a rupt-o hotarit cu liberalismul i, situindu-se de partea demo-cratiei revolutionare, ai-a indreptat privirile spre Internalionald, spreInternationals pe care o conducea Marx". Intr-o scrisoare adresati. lui Ogarev,Herten saluta trmducerea in limba rusi a lucrArilor lui Marx.

In articolul In memoria liii Herten" (1912), V. I. Lenin a caracterizatrolul pe care 1-a jucat Herten in istoria miacArii de eliberare din Rusia (veziV. I. Lenin, Opere, vol. 18, E.S.P.L.P. 1957, pag. 9-16). 24.

Hertz, Friedrich Ono (n. 1878) economist austriac, social-democrat,revizionist. In cartea Die Agrarischen Fragen im VerhAltnis zum Sozialismus"(Problemele agrare din punctul de vedere al socialismului"), aparuta in 1899,Hertz a luat atitudine impotriva invitAthrii marxiste in problema agrarl,incercind sA dovedeasca trAinicia" micii gospodArii taranecti, capacitatea eide a rezista concurentei marii gospodArii. Cartea lui Hertz, tradusA in limbarusA, a fost folosita In larga mAsura de Bulgakov, Cernov i alti apologetiai burgheziei in lupta lor impotriva marxismului. 20, 277, 284, 300, 378.

Hirsch, Max (1832-1905) publicist ci economist burghez german,membru al partidului progresist, deputat in Reichstag. In 1859 a infiintato editurA proprie, iar in prima jumatate a deceniului al 7-lea al secoluluitrecut a inceput sa activeze in cadrul tmiunilor muncitoresti culturale. In1868, dupA o calAtorie in Anglia, a pus bazele, impreuni cu Franz Duncker,citorva uniuni sindicale reformiste (aaa-numitele sindicate hirsch-dun-ckeriste"). In lucrarile sale a promovat ideea armoniei" intre munca cicapital, s-a ridicat impotriva tacticii revolutionare a proletariatului ai asuscinut reformismul. 35.

Höcbberg, Karl (1853-1885) social-democrat de dreapta german,ziarist, fiul unui comerciant bogat. A ajutat materialiceate partidul, a editatrevistele Die Zukunft" (Viitortd") (Berlin, 1877-1878), Jahrbuch fur

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE NUMB 549

Sozialwissenschaft und Sozialpolitik" (Anuar al stiintei si al politicii sociale")(Zurich, 1879-1881) si 'Staatswirtschaftliche Abhandlungen" (Studiipolitice-economice") (Leipzig, 1879-1882). Dupi adoptarea legii excep.:tionale impotriva socialistilor, a publicat un articol scris impreuni cu Schrammsi Bernstein, intitulat Cronica fetrospectiva a miscarii socialiste din Ger-mania", in care condamnau tactica revolutionara a partidului. Autoriiarticolului chemau la alianti cu burghezia si la subordonare fata de ea, consi-derind cà clasa muncitoare nu este in stare dobindeasca eliberarea cupropriile sale miini". Aceste conceptii oportuniste au determinat protestulvehement al lui K. Marx si F. Engels, care pe drept cuvint le considerau cape o tradare a partidului. 47.

Hofsidtter, I. A. (n. 1863) reprezentant al narodnicismului liberal;se considera adept al lui V. P. Vorontov. Invinuindu-i pe marxisti c tindsa introduca" capitalismul i si grabeasca deposedarea de pamint a tati-nimii i ruinarea micilor proprietari", Hofstatter nidajduia ca guvernultarist va duce o politica inteleapti, care, dupa parerea lui, printr-un sistemjust de impozite si de credite, trebuia si contribuie la deivoltarea tnicii pro-ductii pe seama celei mari. Hofstitter expus parerile in brosura Doctri-narii capitalismului" (1895), indreptata impotriva cartii lui P. B. StruveNote critice cu privire la problema dezvoltarii economice a Rusiei". 384.

1lovedski, D. I. (1832-1920) istoric si publicist cu o orientate aristo,cratica-monarhistä, autor de manuale oficiale de istorie pentru colile ele-mentare i secundare din Rusia prerevolutionarl. In aceste manuale istoriase reducea indeosebi la activitatea tarilor si a conducatorilor de osti. In 1854,Bovaiski a absolvit Universitatea din Moscova, unde apoi a fast un timpprofesor. Mai tirziu a desfasurat o activitate literar i publicistica. Princi-palele sale lucrari sint: Istoria principatului Reazan" (1858), Cercetari asuprainceputurilor Rusiei" (1876), Istoria Rusiei" (1876-1905). 11.

luzov (Kablij 1.1.) (1848-1893) publicist narodnic. In deceniul al8-lea al sccolului trecut a fost printre aceia care au mers in popor"; in urmi-toarele doui decenii a devenit ideolog al narodnicismului liberal; a colaboratla Nedelea", ziar narodnic liberal. Principalele sale lucrari sint: Bazelenarodnicismului" (1882), Intelectualitatea i poporul in viata sociala aRusiei" (1885). 384.

Ivan,rin, V.P. (V.1i) (1869-1904)social-democrat, unul dintre lideriieconomismului", de profesiune statistician. In 1896 a activat in cadrulUniunii de lupti pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, afost arestat, in 1898 a emigrat. Fiind unul dintre redactorii revistei RaboceeDelo", organ al Uniunii social-democratilor ruci din strainAtate", a intre-tinut de asemenea legaturi strinse cu ziarul economictilor" din PetersburgRaboceaia Misl". In articolele sale, el opunea intereselor economice nemij-locite ale muncitorilor sarcinile politice ale social-democratiei. In octombrie1901 a fficut parte dintre reprezentantii Uniunii social-democratilor ruci"la congresul ,,de unificare" a organizatiilor social-democrate din sträinitate.

54-si

si-a

www.dacoromanica.ro

550 INDICE DE NUMB

La inceputul anului 1903 a rupt-o cu rabocedeltii 0 a intrat in Liga din straini-tate a social-democratiei revolutionare ruse; diipa Congresul al II-lea alP.M.S.D.R. a aderat la mensevici. 34, 42, 43, 178.

J

Jeleabov, A.I. (1850-1881) revolutionar rus de seamI, organizatorsi conducator al partidului Narodnaia voles". Jeleabov a fost unul dintreprimii narodnici care au intelcs necesitatea luptei politice impotriva tarismului,lupta care nu poate fi dusa cu mimes cleat de o organizatie speciala de revolu-tionari. Organizator talentat, Jeleabov a cautat si uneasci in jurul partiduluiNarodnaia voles" pe toti cei nemultumiti de politica taristii, sa creeze grupuriconspirative in rindurile studentimii, ale armatei si ale flotei. Jeleabov a acor-dat o mare importanta muncii revolutionare in rindurile muncitorilor de laorase; din initiativa lui a fost creat pentru prima oari in Rusia un ziar pentrumuncitori; el a fost unul dintre autorii Programului muncitorilor membriai organizatiei eNarodnaia volea*". Dar Jeleabov nu intelegea Inca sarcinaistorici a clasei muncitoare, era departe de socialismul stiintific si atribuiatacticii terorii individuale rolul hotaritor in lupta impotriva absolutismuluitarist. Sub conducerea lui au fost organizatc o serie de atentate impotrivalui Alcxandru al II-lea. Fiind arestat cu doui zile inainte de atentatul dinI martie 1881, Jeleabov, dupa ce tovarasii sal au fost arestati, a declarat al aparticipat la organizarea atentatului impotriva tarului. La tribunal, Jeleabova renuntat la aparare, folosind cuvintarile sale in scop de agitatie revolutionara.Ca urmare a sentintei tribunalului, Jeleabov impreuni cu tovarasii sail narodo-volti Pcrovskaia, Kibalcici, Mihailov si Risakov au fost spinzurati la 3 (15)aprilie 1881, in Piata Semenov din Petersburg. 103, 168.

IC

K.N. corespondent al redactiei ziarului Iskra". 350.

Kablukov, N.A. (1849-1919) economist 0 statistician, partizan alnarodnicismului liberal, profesor la Universitatea din Moscova. tri anii1885-1907 a condus sectia de statistica a zemstvei guberniale din Moscova.Sub conducerca lui a fost intocmita Culegerea de date statistice cu privirela gubernia Moscova" (1877-1879). A colaborat la mai multe ziare si reviste.In lucririle sale a sustinut ideea trainiciei" micii gospodarii tarinesti, ideali-zind obstea taraneasci, pe care o considera in stare si preintimpine diferentiereataranimii. A combitut marxismul si in problema rolului si insemnatatiiluptei de clasa, propoviduind pacea intre clase. Intr-o serie de lucriri, siin special in Dezvoltarea capitalismului in Rusia", V. I. Lenin a criticatcu asprime conceptiile lui Kablukov. In 1917 Kablukov a participat la lucririleComitetului agrar general de pe linga Guvernul provizoriu burghez. DupaM area Revolutie Socialista din Octombrie a lucrat la Directia centrali destatistica, fiind in acelasi timp profesor si publicist. Principalele sale lucrariaim: Problema muncitorilor in agricultura" (1884), Prelegeri de economicagricoli" (1897), Cu privire la conditiile de dezvoltare a gospodariei tari-nevi in Rusia" (1899), Economia politica" (1918) 0 altele. 277

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 551

Karoo, N.I. (1850-1931) istoric si publicist de orientare burghezo-liberali, until dintre reprezentantii coiii sociologice subicctive, idealist-eclectic. Incepind din 1879 a fost profesor la Universitatea din Varsovia,iar mai tirziu la Universitatea din Petersburg. Din 1905 a facut pane dinpartidul cadet. Incepind din ultimul deceniu al secolului trecut a dus olupta indirjita impotriva marxismului. A publicat un mare numir de lucrari,cele mai importante dintre ek fiind cele referitoare la istoria tarinimii franceze:Taranii i problema taraneasca in Franca in ultimul patrar al secolului alXVI1I-lea" (1879), lucrare care a fost apreciata pozitiv de Marx, si Studiicu privire la istoria tiranilor francezi " (1881). De asemenea, a publicat oserie de lucrari in legatura cu istoria Poloniei. Foarte cunoscuti a fost lucrareasa Istoria moderth a Europei occidentale" (7 volume) (1892-1917). in 1910a fost ales membru corespondent al Academiei de 5tiinte din Petersburg,iar in 1929 membru de onoare al Academiei de 5dinte a U.R.S.S. 49.

Karliev, N.A. (1855-1905) economist si statistician, a activat Incadrul zemstvelor. Incepind din 1891 a fost profesor la Universitatea dinluriev (Tartu), iar apoi la Institutul agronomic din Moscova. A colaboratla ziarul Russkie Vedomosti" si la revistele Zemsrvo", Russkoe Bogatstvo"etc. Autor al multor carti i articole de revista consacrate economiei gospodarii-lor taranesti din Rusia, el a apirat conceptiile narodnicilor liberali. Intr-oserie de lucrari si cuvintari ale sale, V. 1. Lenin a criticat cu asprime con-ceptiile reactionare ale lui Karisev. 277.

Karpovici, P. V. (1874-1917) socialist-revolutionar. A studiat laUniversitatea din Moscova, apoi la cea din Iuriev (Tartu), de unde afost eliminat pentru vina de a fi participat la miscarea studenteasca; in decem-brie 1899 a plecat in strainatate ca sa-si continue studiile. In februarie 1901a venit la Petersburg cu intentia de a-I ucide pe Bogolepov, ministrul invata-mintului public, in semn de protest impotriva cruntelor represalii la care erasupusi studentimea revolutionara. La 14 (27) februarie 1901 a sãvirlit unatentat, rinindu-I gray pe Bogolepov; a fost condamnat la 20 ani de munthsilnica; in 1907 a fost eliberat din inchisoare i deportat. Curind dupa aceastaa fugit in strainatate, unde a aderat la Organizatia de lupta" a eserilor. In1908 a luat pane la organizarea atentatului nereusit impotriva lui Nicolaieal II-lea, dupi care s-a retras din Organizatia de lupta". In 1917, cindse inapoia in Rusia, a pierit In Marea Nordului, vaporul pe care se afla cifind aruncat in aer de un submarin german. 269.

Katkov, M.N. (1818-1887) publicist reactionar. inceput activi-tatea politica ca partizan al liberalismului moderat al nobililor; intre 1851si 1855 a fost redactor la ziarul Moskovskie Vedomosti", ulterior a fostunul dintre editorii revistei Russkii Vesmik". in timpul primei perioadede avint democratic din Rusia (inceputul deceniului al 7-lea al secolului alXIX-lea) a cotit spre nationalism, sovinism i ultrareactionarism furibund"(V. 1. Lenin, Opere, vol. 18, E. S. P. L. P. 1957, pag. 261-262). Intre1863-1887 a fost redactor-editor al ziarului Moskovskie Vedomosti", care adevenit purtitorul de cuvint al reactiunii monarhiste. Katkov spunea singurdespre el ca este un credincios dine de path al absolutismului". Numele luiKatkov a devenit simbolul celei mai desantate reactiuni monarhiste. 86.

Si-a

a

www.dacoromanica.ro

562 INDICE DE NUMB

Kanisky, Karl (1854-1938) unul dintre lidera social-democratiei ger-mane si ai Internationalei a II-a; la inceput a fost marxist, iar mai tirziu adevenit un renegat al marxismului, ideolog al centrismului (kautskismului)unul dintre curentele oportuniste din miscarea muncitoreasca , redactoral revistei teoretice a social-democratiei germaneDie Neue Zeit" (Timpurinoi").

Din 1874 Kautsky a inceput sä participe la miscarea socialista. Conceptiilesale din aces vreme reprezentau un amestec de lassalleanism, neomalthusia-nism i anarhism. In 1881 a lacut cunostintA cu K. Marx si F. Engels i, subinfluenta lor, a trecut la marxism, dar Inca din acea perioadi a dat dovadide soviieli i inclinatii spre oportunism, lucru pentru care K. Marx siF. Engels 1-au criticat cu asprime. In anii 1880-1900 Kautsky a scris o seriede lucrari in legatura cu uncle problerne ale teoriei marxiste: Doctrinaeconomica a lui Karl Marx" (1886), Problema agrarA" (1898) etc., care, cutoate greselile ce le contin, au jucat un rol pozitiv in propagarea marxismului.Mai tirziu, cind miscarea revolutionara a lust o mare amploare, Kautskys-a situat pe pozitiile oportunismului; in ajunul primului razboi mondial,el devine centrist, iar in timpul rizboiului trece in tabara dusmanilor fatisiai marxismului revolutionar, camuflindu-si social-sovinismul sAu cu fraze,ologie internationalista. Kautsky a emis teoria ultraimperialismului, a cardesenta reactionari a fost demascati de Lenin in lucarile Falimentul Interna-tionalei a II-a" (1915), Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului"(1916) si in alte lucrAri ale sale. Dupa Revolutia SocialistA din Octombrie,Kautsky s-a ridicat fatis impotriva revolutiei proletare si a dictaturii prole-tariatului, impotriva Puterii sovietice.

In lucrarile sale Statul i revolutia" (1917), Revolutia proletarlrenegatul Kautsky" (1918) si intr-o serie de alte lucrAri, V. I. Lenin a supusunei critici nimicitoare teoriile kautskiste. Aratind primejdia pe care o repre-zinti kautskismul, el scria: Class muncitoare nu-si poate indeplini rolulsAu revolutionar mondial dad: nu duce un rizboi necrutator impotrivaacestei atitudini de renegare, impotriva acestei lipse de caracter, impotrivaacestei slugarnicii fatA de oportunism i impotriva acestei nemaipomenitetrivializari teoretice a marxismului" (V. I. Lenin, Opere, vol. 21, EditurapoliticA, 1959, pag, 306). 37, 38, 65, 139, 186, 222, 310, 312, 330, 337.

Knight, Robert militant de searna al miscarii sindicaliste din Anglia,in anii 1871-1899 a fost secretar al trade-unionului cazangiilor si al trade-unionului unit al cazangiilor si al constructorilor navali, membru al parla-mentului (1875-1882, 1896-1900). Knight a fost un reprezentant tipic altrade-unionismului clasic, care se mArginea si ducA luptA impotriva patronilorpentru revendicAri legate de imbunitatirea situatiei materiale a muncitorilor.Knight considera ci principalul mijloc pentru realizarea acestui scop constàin aplanarea pe cale pasnica a conflictelor, in intelegerea cu patronii. Knighta luptat energic pentru unificarea sindicatelor engleze si a fost unul dintreinitiatorii infiintarii, in 1899, a Federatiei generale a trade-unionurilor dinMares Britanie. 78-79.

Kricevski, B.N. (1866-1919) social-democrat rus, publicist, unul dintreliderii economismului". Pe la sfirsitul deceniului al 9-lea a inceput sa participela activitatea cercurilor social-democrate din Rusia; dupi 1890 a emigrat;

a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 553

In strainatate a aderat la grupul Eliberarea muncii" §i a colaborat la publi-catiile sale. Curind dupi aceea a ie§it din grupul Eliberarea muncii", Inultimul deceniu al secolului trecut a devenit unul dint= conducatorii Uniuniisocial-democratilor ru§i din strainatate", in 1899 a fost redactor la revista

Rabocee Delo", organul Uniunii", in coloanele careia a promovat ideilereformismului §i bernsteinisrnului. Dupi Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.s-a indepartat de miscarea social-democrata. 10, 12, 44, 48, 62, 79,102,109-110, 132, 145, 150, 161, 168, 178, 179, 181, 184-185, 186, 188.

Kuskova, .E.D. (1869-1958) pub1icist nis, militanta burgheza petarim social. La jumatatea ultimului deceniu al secolului trecut, pe cind seafla in strainatate, a luat cunostinta de marxism i s-a apropiat de grupul

Eliberarea muncir, curind lug, sub influenta bernsteinismului, a pornitpe calea revizuirii marxismului. Documentul scris de Kuskova in spiritulbernsteinismului, care a primit numele de Credo", exprima cit se poatede pregnant esenta oportunista a economismului" si a provocat un protestenergic din partea unui grup de marxisti ru§i, in frunte cu V. I. Lenin. Inajunul revolutiei din 1905-1907, Kuskova a facut parte din Uniuneade eliberare". In 1906 a scos impreuni cu S.N. Prokopovici revista semi-cadeta Bez Zaglaviia" si a colaborat activ la ziarul cadetilor de stinga,Tovarisci". Kuskova ii indemna pe muncitori sà renunte la luptarevolutionari §i tindea si subordoneze miscarea muncitoreasca fata de con-ducerea politica a burgheziei liberale. Dupa Revolutia din Octombrie, Kuskovaa luat atitudine irnpotriva bolsevicilor, in 1921 a facut parte din Comitetulpublic pentru ajutorarea infometatilor", incercind impreuna cu alti conduca-tori ai acestei organizatii s-o foloseasca in lupta impotriva Puterii sovietice.In 1922 a fost expulzatã §i in striinatate a devenit o militanta activi a emi-gratiei albe. 18.

Lafargue, Paul (1842-1911) militant de seami al miscarii muncitorestiinternationale; impreuna cu Guesde, a fondat Partidul Muncitoresc dinFranca; publicist talentat, unul dintre primii adepti din Franca ai comunis-mului stiintific; prieten apropiat si tovaras de lupti al lui K. Marx si F. Engels.

A participat activ la miscarea muncitoreasca incepind din 1866, cind adevenit membru al Internationalei I si 1-a cunoscut indeaproape pe K. Marx,sub a carui influenta a trecut pe pozitii marxiste. In timpul Comunei dinParis, Lafargue a organizat ajutorarea Parisului revolutionar in departamenteledin sud ale Frantei §i a venit ilegal la Paris. Lafargue II informa pe Marx despreevenimentele care au loc in Franca. Dupa infringerea Comunei din Paris,a emigrat in Spania, apoi in Portugalia, unde a dus o lupta energica impotrivabakunismului. In 1880, Lafargue, impreuni cu Guesde §i cu concursul luiMarx si Engels, au elaborat programul partidului muncitoresc; dupa amnis-tierea comunarzilor s-a intors in Franca, unde a devenit redactor la ziarulL'Egalite" (Egalitatea"), organul partidului muncitoresc. Lafargue a luato atitudine energica impotriva oportunismului din Internationala a II-a; ela salutat prima organizatie marxisti rusa grupul Eliberarea muncii"iar mai tirziu §i-a manifestat sirnpatia fsta de bolsevici. In numeroasele salelucriri, Lafargue a propagat §i a sustinut ideile marxismului in domeniul

www.dacoromanica.ro

664 INDICE DE NUME

economiei politice, al filozofiei, istoriei i lingvisticii; el a luptat impotrivareformismului i revizionismului, criticind incercarile bernsteinienilor dea face o sinteza" a marxismului i kantianismului. Lenin a relevat importantalucririlor filozofice ale lui Lafargue in ceea ce priveste critica adusa idealis-mului i agnosticismului. Dar in lucrarile lui Lafargue exista i teze teoreticegresite, mai ales in problems tarineasca si in cea nationala, precum i Inproblema sarcinilor revolutiei socialiste.

Considerind ca la batrinete omul nu mai poate fi util luptei revolutionare,Lafargue i sotia sa, Laura (a doua fiica a lui K. Marx), s-au sinucis. La fune-raliile lor, V. I. Lenin a luat cuvintul din partea P.M.S.D.R., spunind cáLafargue a fost unul dintre cei mai talentati si mai profunzi propagandistiai ideilor marxismului" (V. I. Lenin, Opere, vol. 17, E.S.P.L.P. 1957, pag.289). 65.

La/aianf, I. H. (1870-1933) participant activ la miscarea social-demo-crati din Rusia. In 1888-1889 a fost membru al cercului marxist al luiN. E. Fedoseev din Kazan, iar in 1892 a dcsfasurat propaganda revolu-tionara in rindurile muncitorilor uzinei Sormovo" din Nijni-Novgorod.In 1893, la Samara a intrat in cercul marxist grupat in jurul lui V. I. Lenin.In 1895 a fost deportat la Ekaterinoslav, unde a luat parte la crearea Uniuniide lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din localitate si la pregatireaprimului Congres al P.M.S.D.R. In prindvara anului 1900 a fost editat, cucolaborarea lui Lalaiant, primul numir al ziarului social-democrat ilegalIujnii Rabocii" si a fost facuta incercarea de a se convoca Congresul al II-lea

al partidului. In aprilie 1900 a fost arestat, iar in manic 1902 dcportat inSiberia risariteand, de unde. dupa doui luni, a fugit in strainatate. A Rentparte din Liga din strainatate a social-democratiei revolutionare ruse si acondus tipografia Iskrei" la Geneva. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.a fost bolsevic, agent al C.C. al partidului in Rusia. In 1905 a ficut partedin C.C. unificat ca reprezentant al bolsevicilor, in 1906 a participat la Confe-rinta de la Tammerfors a organizatillor militare de lupta ale P.M.S.D.R. Curinda lost arestat i, dupa o detentiune preventivi de doi ani, a fost condamnat la6 ani munca silnica. La sfirsitul anului 1913, dupi executarea pedepsei, a fostdeportat pe viata in Siberia rasariteana i s-a retras din activitatea politica.Din 1922 a lucrat la Directia generala a invátamintului politic al Comisa-riatului poporului pentru invadmint din R.S.F.S.R.; scris amintirilesub titlul La izvoarele bolsevismului". 155.

Larsalle, Ferdinand (1825-1864) socialist mic-burghez german, inte-meietorul lassalleanismului o varietate a oportunismului in miscareamuncitoreasci germana.

Lassalle a fost unul dintre fondatorii Uniunii generale a muncitorilorgermani (1863). Crearea acestei Uniuni a avut o insernnitate pozitiva pentrumiscarea muncitoreasca, dar Lassalle, in calitatea sa de presedinte, a indreptat-ope o cafe oportunista. Limitindu-se la lupta pentru activitate parlamentaripasnica, lassalleienii socoteau ci prin agitatia legala pentru dreptul de votuniversal, prin crearea de cooperative muncitoresti de productie, subven-tionate de statul iuncherilor, se va ajunge la crearea unui stat popular liber".Lassalle a sprijinit politica de unificare de sus" a Germanici sub hegemoniaPrusiei reactionare. Politica oportunista a lassalleienlior a constituit o piedica

si-a

www.dacoromanica.ro

INDUCE DE NUME 666

pentru activitatea Internationalei I si pentru czearea unui adevirat partidmuncitoresc in Germania, a intirziat formarea constiintei de clasi a munci-torilor.

Conceptiile teoretice i poultice ale lassalleienilor au fost aspru criticatede clue clasicii marxism-leninismului (vezi K. Marx, Critics programuluide la Gotha"; V. I. Lenin, Statul i revolutia" i alte lucriri). - 1, 12, 39.

Lanrov, P. L. (1823-1900) - ideolog de vazi al narodnicismului, repre-zentant al scolii sociologice subjective; autor al clink Scrisori istorice"(1868-1869), care a exercitat o puternici influenti asupra intelectualititiinarodniciste ruse, si al unei serii de cirti de istorie a gindirii sociale si a miscariirevolutionare, precum si de istorie a culturii (Propagandistii narodnici dinanii 1873-1878", Studii de istorie a Internationalei" etc.). Lavrov esteparintele teoriei narodniciste reactionare a eroilor" i gloatei", care neagilegile obiective ale dezvoltirii societitii i consideri progresul omenirildrept un rezultat al activititii personalititilor care gindesc critic".

Lavrov a ficut pane din asociatia Zemlea i voles", care a devenit apoipartidul Narodnaia voles". In timpul cit a fost in emigratie, incepind din1870, a scos revista Vpered l" (Ziirich-Londra, 1873-1876), a fost redactoral revistei Vestnik Narodnoi Voli" (1883-1886), a luat parte la redactareaculegerii narodovoliste Materiale pentru o istorie a miscirii social-revo-lutionare ruse" (1893-1896); a fost membru al Internationalei I; i-a cunoscutpe Marx si pe Engels, cu care a purtat corespondenta. - 132.

Lenin, V. I. (Unarms', V. I., N. Lenin, K. Tulin, Frei, N. N., JacobRichter) (1870-1924) - date biografice.- 3, 5,16, 18, 21, 30, 33, 34, 43,50, 62, 70, 86, 90, 91, 104, 105, 108-109, 124, 126,130-131,132, 149,151, 153, 154, 155, 179, 181-182, 184, 185-186, 189, 201, 204-207,236, 237, 242-243, 245, 246-247, 249, 257, 267, 282, 294, 300, 304,308, 340, 351, 361, 368, 423, 433, 434, 435, 438.

Levi lski, N. V. (n. 1859) - narodnic liberal, economist, a colaborat laziarul Russkie Vedomosti", a lost secretar la un consiliu de zemstvi, a prac-ticat avocatura. In ultimul deceniu al secolului trecut a organizat in guberniaHerson o serie de arteluri agricole, in jurul cirora narodnicii au ficut multizarvi, considerindu-le drept un mijloc de preintimpinare a capitalismului.In realitate ele n-au ficut deck si contribuie la diferentierea tirinimiicurind de tot, s-au destrimat. - 386, 387.

Liebknecbt, ['iamb's (1826-1900) - militant de seami al miscirii munci-toresti germane si internationale, unul dintre intemeietorii i conducitoriiPartidului social-democrat din Germania. A luat pane activii la revolutiadin 1848-1849 din Germania; dupi infringerea ei a emigrat mai ?nth in Elvetia,iar apoi la Londra, unde s-a imprietenit cu K. Marx si F. Engels. Sub influentslui Marx si Engels, Liebknecht a devenit socialist, iar dupi intoarcerea sa,in 1862, in Germania si dupi infiintarea Internationalei I - unul dintre ceimai ferventi propagandisti ai ideilor revolutionare ale Internationalei siorganizator al sectiilor ei din Germania. Din 1875 si pini la sfirsitul vietiisale, Liebknecht a fost membru al Comitetului Central al Partidului social-democrat din Germania si redactor responsabil al Organului Central - Vor-warts" (Inainte"). Din 1867 si pina in 1870 a fost deputat in Reichstagul

pi,

www.dacoromanica.ro

666 INDICE DE NUMB

Confederatiei Germaniei de nord, iar incepind din 1874 a fost ales in repetaterinduri deputat in Reichstagul german; a folosit cu pricepere tribuna park-.mentad pentru a demasca politica interni i externa reactionad a iuncherilorprusaci.

Pentru activitatea sa revolutionad a fost condamnat in repetate rindurila inthisoare. A luat parte activi la organizarea Internationalei a Il-a. Marx.si Engels il pretuiau pe Liebknecht, ii indrumau in activitatea lui, criticindtotodatá foarte aspru politica lui impaciuitorista fad de elementele oportu-niste. 47, 78-79, 118.

Luxemburg, Rosa (1871-1919) militand de seand a miscarii munci-toresti internationale, unul dintre liderii aripii stingi a Internationalei a II-a.In miscarea revolutionad a inceput sä activeze in a doua jumatate a dece-niului al 9-lea al secolului trecut, a fost unul dintre intemeietorii miscariisocial-democrate poloneze, a luptat impotriva nationalismului din rindurileacestei miscAri. Incepind din 1897 a participat activ la miscarea social-demoncrad germaid, a combitut bernsteinismul i millerandismul. A luat parte laprima revolutie rusa (la Varsovia), in 1907 a participat la Congresul al V-lea(de la Londra) al P.M.S.D.R., uncle i-a sprijinit pe bolsevici. Chiar de lainceputul razboiului imperialist s-a situat pe pozitii internationaliste. A fostunul dintre initiatorii creàrii grupului lnternationala", care dupi un timpci-a schimbat denumirea in Spartacus", iar mai tirziu in Uniunea Sparta-cus"; a scris (in inchisoare) sub pseudonimul Junius brosura Criza social-democratiei" (vezi articolul lui Lenin Despre brosura lui Junius". Opere,vol. 22, Editura P.M.R., 1952, pag. 299-314). Dupi Revolutia din noiembriedin Germania a participat la Congresul de constituire a Partidului Comunistdin Germania, congres la care a avut un rol conduclitor. In ianuarie 1919a fost arestat i asasinati din ordinul guvernului Scheidemann. Lenin, careo aprecia foarte mult pe R. Luxemburg, a criticat in repetate rinduri greselileei (in problema rolului partidului, a imperialismului, in problems national-coloniali, in probkma drineasca, in problema revolutiei permanente etc.),ajutind-o astfel sä adopte o pozitie jusd. 312, 313.

Mardnoo, A. (Piker, A. S.) (1865-1935) unul dintre liderii econo-mismului", militant de searrd al mensevismului, mai tirziu membru atP.C.U.S. La inceputul penultimului deceniu al secolului trecut a activat incadrul cercurilor narodovoltilor, in 1886 a lost arestat i deportat in Siberiaeasiriteani; in deportare a devenit social-democrat. In 1900 a emigrat;a facut parte din redactia revistei economistilor", Rabocee Delo"; el acombitut cu mult zel Iskra" leninista. La Congresul al 11-lea al P.M.S.D.R.a fost antiiskrist; dupi congresmensevic, iar in anii reactiuniilichidator,In timpul primului rizboi mondial s-a situat pe o pozitie centristi, dupiRevolutia din februarie 1917 a fost mensevic internationalist. Dupa Revo-lutia din Octombrie a rupt cu mensevismul; in 1918-1920 a fost invIdtorIn Ucraina. /n 1923, la Congresul al XII-lea al P.C.(b) din Rusia a fost primitin rindurile partidului; a lucrat la lnstitutul K. Marx si F. Engels"; incepinddin 1924 a fost membru in redactia revistei Internationala Comunisd". 45,51-52, 54, 56, 58, 59-66, 69, 70, 76, 78, 79, 82, 83, 88, 89, 102, 106,

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 657

110, 150, 161, 168, 179, 185, 188, 251, 262, 301, 307, 310, 316, 318, 322,326, 327, 328, 329, 424, 429.

Martov, L. (Tederbaux I. 0., Berg, Narcis Tuporilov) (1873-1923)unul dintre liderii mensevismului. In cadrul miscarii social-democrate a

inceput sä activeze in ultimul deceniu al secolului trecut. In 1895 a participatla organizarea Uniunii de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" dinPetersburg. In 1896 a fost arestat i deportat pe termen de 3 ani la Turuhansk.In 1900, dupl expirarea termenului deportarii, a luat parte la pregatirea edi-tarii ziarului Iskra", a facut parte din redactia ziarului. La Congresul alII-lea al P.M.S.D.R. s-a situat in fruntea minoritatii oportuniste si de atuncia fost unul dintre conducatorii institutiilor centrale ale mensevicilorredactor la publicatii mensevice. In anii reactiunii a fost lichidator, a redactatziarul Golos Sotial-Demokrata", a luat parte la conferinta antipartinicidin august" (1912). in perioada primului razboi mondial s-a situat pe pozitii

centriste, a participat la Conferinta de la Zimmerwald i Kienthal; dupiRevolutia din februarie 1917 a fost in fruntea grupului mensevicilor inter-nationalisti. Dupi Revolutia din Octombrie a trecut in tabara dusmanilorfatisi ai Puterii sovietice. In 1920 a emigrat in Germania i, stabilindu-se laBerlin, a infiintat i redactat publicatia mensevica contrarevolutionariSotialisticeskii Vestnik". 49, 61, 155, 237, 402.

Marx, Karl (1818-1883) intemeietor al comunismului stiintific, gin-ditor genial, corifeu al stiintei revolutionare, conducator i invatator alproletariatului international (vezi articolul lui V. I. Lenin Karl Marx (scurtaschita biografica i expunere a marxismului)". Opera, vol. 21, Editurapolitica, 1959, pag. 29-77). 306, 379, 425.

Mebring, Franz (1846-1919) militant de seams al miscarii muncito-testi din Germania, unul dintre liderii i teoreticienii aripii de stinga a social-democratiei germane; istoric, publicist si specialist in literaturi. De la sfir-situl deceniului al 7-lea publicist radical burghez-democrat; in 1876-1882s-a situat pe pozitiile liberalismului burghez, apoi a evoluat spre stinga;a fost redactor al ziarului democrat Volks-Zeitung" (Ziarul poporului")si a luat atitudine impotriva lui Bismarck pentru apararea social-democratiei.In 1891 a intrat in Partidul social-democrat din Germania. A fost colaboratoractiv i unul dintre redactorii organului teoretic al partidului, Die NeueZeit" (Timpuri Noi"), iar mai tirziu redactorul ziarului Leipziger Volks-zeitung" (Ziarul poporului din Leipzig"). In 1893 a aparut in editie separatacartes lui Legenda lui Lessing", iar in 1897 Istoria social-democratieigermane" in patru volume. Mehring a lucrat mult la publicarea operelorpostume ale lui Marx, Engels si Lassalle; in 1918 a apirut cartea lui despreviata i activitatea lui K. Marx. Lucrarile lui Mehring contin o serie de abateri.de la marxism, aprecieri gresite in legatura cu unii militanti cum au fostLassalle, Schweitzer si Bakunin, neintelegerea revolutiei sivirsite de Marx§i Engels in filozofie. Mehring a luptat activ impotriva oportunismuluirevizionismului din rindurile Internationalei a II-a si a condamnat kauts-kismul, dar s-a facut si el vinovat de greselile celor de stinga din Germania,care s-au temut si =pi din punct de vedere organizatoric cu oportunistil.Nehring a aparat cu consecventa internationalismul si a salutat RevolutiaSocialista din Octombrie; el a inteles just importança pacii de la Brest.

g

si

www.dacoromanica.ro

668 INDICE DE NUMB

Incepind din 1916 el a fost until dintre conducAtorii organizatiei revolu-tionare Uniunea Spartacus" 0 a avut un rol de searni in infiintareaPartidului Comunist din Germania. 47.

Meicerski, V. P. (1839-1914) publicist reactionar. A fost functionarIn politic si in ministerul afacerilor interne; din 1860 a colaborat la RusskiiVestnik" si la Moskovskie Vedomosti"; intre 1872 si 1914 a editat revistaultrareactionark Grajdanin", iar in 1903 a fondat revistele reactionareDobro" si Drujezkie Reci". In publicatiile sale, subventionate cu larghetede guvernul tarist, Mescerski s-a ridicat impotriva oricaror concesii facutede catre guvern nu nurnai muncitorilor, dar si burgheziei liberate. 86.

Mi bailey, N. N. (1870-1905) medic dentist, provocator ; in urma denun-tului acut de el, in decembrie 1895 au fost arestati V. 1. Lenin si alti condu-catori ai Uniunii de luptA pentru eliberarea clasei muncitoare" din Peters-burg (vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 2, Editura politick, 1960,editia a doua, pag. 116-117); incepind din 1902, Mihailov a fost functionaral departamentului politiei; in 1905 a fost ucis de eseri in Crimeea. 34.

Mibailovski, N. K. (1842-1904) teoretician de vazA al narodnicismuluiliberal, publicist, critic literar, filozof pozitivist, unul dintre reprezentantiiFolii sociologice subiective. Si-a inceput activitatea publicistick in 1860; in1868 devine colaborator, apoi unul dintre redactorii revistei OtecestvennieZapiski". Intre 1870 si 1880 a participat la intocmirea si redactarea diferitelorpublicatii ale partidului Narodnaia volea". In 1892 a devenit redactoral revistei Russkoe Bogatstvo", in paginile careia a dus o luptk indirjitaimpotriva marxistilor. Conceptiile lui Mihailovski au fost criticate deV. 1. Lenin in lucrarea Ce sint a prietenii poporului * si cum lupta ei impo-triva social-dernocratilor?" (1894) 0 in aim lucrkri. 49, 177, 250.

Millerand, Alexandre-ntienne (1859-1943) orn politic francez; Inpenultimul deceniu al secolului trecut radical mic-burghez, in ultimuldeceniu a aderat la socialisti si a fost in fruntea curentului oportunist dinmiscarea socialist:I franceza. In 1899 a intrat in guvernul burghez reactionaral Frantei condus de Waldeck-Rousseau, in cadrul cAruia a colaborat cu gene-ralul Galliffet, caliul Comunei din Paris. V. 1. Lenin a demarcat millerandis-mul, calificindu-1 ca o tradare a intereselor proletariatului ca o expresiepractick a revizionismului, si a scos la iveala rAdicinile lui sociale.

Dupl excluderea lui, in 1904, din partidul socialist, Millerand a format,impreunk cu o serie de fosti socialisti (Briand, Viviani), partidul sociali--tilor independenti". In anii 1909-1910, 1912-1913, 1914-1915 a ocupatdiferite posturi ministeriale. Dupi Marea Revolutie Socialistk din Octombrie,el a fost unul dintre organizaturii interventiei antisovietice; in anii 1920-1924a fost presedinte al Republicii franceze. In iunie 1924, dupi victoriain alegeri a partidelor burgheze de stinga care au refuzat O. colaboreze cu el,a fost nevoit sa-si dea dernisia. In anii 1925 si 1927 a fost ales senator. 7, 8.

Mil cliell, Isaac (n. 1867) militant activ al miscarii sindicale din Anglia.membru al Partidului muncitoresc independent; la infiintarea Federatieigenerale a trade-unionurilor, in 1899, a fost ales secretarul ei general. 442.

www.dacoromanica.ro

INDIO:7, DE NUME 569

"kin, I. N. (1848-1885) militant de seama al miscarii narodniciste,de profesiune tipograf. In 1873 a deschis la Moscova o tipografie legala,in care se tipArea pe ascuns literatura interzisa in 1875 a facut o incercarede a elibera din deportare pe N. G. Cernisevski, aceasta incercare a esuat;el a fugit, dar a fost arestat i deferit tribunalului, care 1-a judecat in procesulcelor 193". La sedinya tribunalului a rostit un discurs revoluyionar inflacarat, afost condamnat la 10 ani munca silnica i la deportare in Siberia. Pe drum, intoamna anului 1881, Miskin a rostit o cuvintare la funeraliile revoluyionaruluinarodnic L.A. Dmohovski, fapt pentru care a fost condamnat la 'Inca 15 animuna silnica. In 1882 a evadat din inchisoarea din Kariisk, dar a fost arestatla Vladivostok. Ulterior, Miskin a fost transmutat la fortareaya Petropavlovsk,iar in 1884 la Schliisselburg, unde a fost impuscat la 26 ianuarie (7 februarie)1885 pentru ultragiu adus unui supraveghetor al inchisorii. 103.

Most, Johann Iosi f (1846-1906) social-democrat german, apoi anarhist,de profesiune legator de caryi. In deceniul al 7-lea al secolului trecut a aderatla miscarea muncitoreasca, s-a apropiat de social-democrayie si a devenitziarist; in anii 1874-1878 a fost ales deputat in Reichstag. In domeniul teoriei,Most a fost adept al lui Diihring, in cel al politicii a promovat ideea anar-hista de ,,propaganda prin actiune", considerind ca este posibila o revoluyieproletara imediati. Dupa aparitia, in 1878, a legii excepyionale impotrivasocialistilor, Most a emigrat la Londra, unde a editat ziarul anarhist Freiheit"(Libertatea"), despre care Marx scria: Invinuirea pe care noi i-o aducemlui Most este nu ca o Freiheit» al lui este prea revolulionar. Noi II invinuim Ca

in acest ziar nu exista nici un fel de confinut revolulionar, ci numai frazeologierevolutionard" (K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XXVII, 1935, pag. 63).In coloanele acestui ziar, Most indemna pe muncitori la teroare individuala,pe care o considera mijlocul cel mai eficient al luptei revoluyionare. In 1882Most a emigrat in S.U.A., unde a continuat sa scoata ziarul Freiheit". inanii care au urmat s-a retras din miscarea muncitoreasca. 11, 47, 119.

Mttlberger, Arthur (1847-1907) publicist mic-burghez german, adeptal lui Proudhon, de profesiune medic. In 1872 a publicat in organul centralal Partidului muncitoresc social-democrat din Germania, Der Volksstaat"(Statul popular"), o serie de articole in problems locuintelor, care au provo-cat o critica acerba din partea IW F. Engels. A colaborat la revista oportunistaa lui Hochberg ppie Zukunft" (Viitorul") si a scris o serie de lucrari cu pri-vire la istoria gindirii sociale in Franya si Germania; a criticat marxismul.-11.

N.N. Lenin, V. I.N.N. vezi Prokopovici, S. N.

N.on vezi Danielson. N.F.

Nadejdin, L. (Zelenski, E. 0.) (1877-1905) inceput activitateapolitica ca narodnic, in 1898 a intrat in organizatia social-democrata dinSaratov. In 1899 a fost arestat i deportat in gubernia Vologda; in 1900a emigrat in Elveyia, unde a organizat grupul socialist-revolutionar" Svo-boda" (1901-1903). In revista Svoboda", In brosurile Ajunul revoluyier

www.dacoromanica.ro

660 INDICE DE NUMB

(1901), Reinvierea revolutionarismului in Rusia" (1901) etc. i-a sustinutpe economisti" si totodati a propovAduit teroarea ca mijloc eficace detrezire a maselor", a combAtut Iskra" leninisti. Nadejdin i grupul lui n-auexercitat o influenti cit de cit serioasi asupra miscArii revolutionare ruse.Dupà Congresul al 1I-lea al P.M.S.D.R. a colaborat la publicatiile mensevice.

151, 153, 157, 159, 160, 162, 163 164, 170 174, 262, 289, 316,330 331, 335.

Narcis Tuporilov vezi Martov, L.

Nicolaie al II-lea (Romanov, Nicolaie Obmanov") (1868-1918) ultimulimparat al Rusiei, a domnit din 1894 pini in 1917. La 17 iulie 1918 a fostimpuscat la Ekaterinburg (Sverdlovsk), in urma unei hotAriri a Sovietuluiregional din Ural al deputatilor muncitorilor i soldatilor. 270, 274, 347.

Nicolaie Obmanov vezi Nicolaie al II-lea (Romanov).

0Owen, Robert (1771-1858) mare socialist utopist englez; el a supus

unei critici aspre bazele orinduirii capitaliste, dar n-a stiut sa dezviluie ade-väratele ridAcini ale contradictiilor capitalismului. Owen considera ci principala cauzi a inegalitatii sociale rezica in insuficienta faspindire a instruc-tiunii, si nu in insusi modul de productie capitalist, cA ea poate fi inlAturatiprin rAspindirea cunostintelor i prin reforme sociale; el a formulat un ampluprogram in acest sens. Owen a luptat pentru limitarea prin lege a durateizilei de muncii, pentru protectia muncii, pentru educarea obsteasca a copiilor.

Owen isi imagina viitoarea societate rationala" ca o federatie liberA demici comune (cu cel mult 3 000 de membri), care sA se autoadministreze. Darincercarile lui Owen de all pune ideile in practici au suferit un esec. In anii1830-1850 a luat parte activA la miscarea sindicala i cooperatista si a con-tribuit in mare Inasurà la luminarea muncitorilor. Vorbind despre importantape care a avut-o pentru miscarea muncitoreasa engleza din secolul al XIX-leaactivitatea desfasurati de Owen, Engels scria: Toate miscarile sociale, toateprogresele reale care s-au realizat in Anglia in interesul muncitorilor sintlegate de numele lui Owen" (F. Engels, Anti-Diihring", E.S.P.L.P. 1955,editia a III-a, pag. 291).

Principalele lucrari ale lui Owen sint: Despre formates caracteruluiomenesc" (1813), Referat adresat Comitatului Lanark cu privire la tin plande atenuare a calamitatilor sociale" (1820), Carte despre noua lume morale(1836 1844) etc. 25.

Ozerov, I. H. (1869-1942) economist burghez; profesor la Universi-tatea din Moscova si la cea din Petersburg. in 1901-1902 a sprilinit activsocialismul politienesc" al lui Zubatov, a tinut prelegeri la adunarile orga-nizatiei zubatoviste Societatea de ajutor reciproc a muncitorilor din industriade constructii mecanice" de la Moscova. In lucririle sale a incercat si demon-streze Ca guvernul trebuie sä acorde muncitorilor cele mai elementare libertatipolitice, si-i uneasci in asociatii profesionale din care ar face parte si patronii,sá realizeze in fapt politica de colaborare intre clase si posibilitatea de a con-trola activitatea organizatiilor muncitoresti. Guvernul tarist a apreciat In

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 6 61

feltil sau meritele lui Ozerov: in 1909 Ozerov a fost ales membru ar Consi-liului de stat din partea Academiei de Stiinte si a universitatilor. DupiRevolutia din februarie 1917, Guvernul provizoiu 1-a indepArtat pe Ozerovde la catedra pe care o avea la Universitatea din Moscova; incepind dindeceniul al 4-lea al secolului nostru a trait la Caminul oamenilor de stiintiin virstA de la Leningrad. 111a.

P.B. yeti Akselrod, P.B.Parvur (Gbelfand, A. L.) (1869-1924) men§evic, in ultimul deceniu

al secolului trecut i in primul deceniu al secolului al XX-lea a participat laactivitatea Partidului social-democrat din Germania, aderind la aripa luistingl; a fost redactor al ziarului Sächsische Arbeiter-Zeitung". A scriso serie de luciari in problem& de economie mondialá. Dupi Congresul alII-lea al P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In perioada primei revolutii rusese afla in Rusia, unde a colaborat la ziarul men§evic Nacealo", a preconizat

' participarea la alegerile pentru Duma lui Bulighin si a sprijinit tactica micilortranzactii cu cadetii etc. Parvus a formulat teoria antimarxistA a revolutieipermanente", pe care Trotki a transformat-o ulterior intr-o armi de luptäimpotriva leninismului. in anii reactiunii s-a indepartat de social-democratie;in timpul primului razboi mondial a fost sociallovinist, agent al imperia-lismului german, s-a ocupat cu specula de mad proportii i s-a imbogatitdin livrIrile de razboi. Din 1915 a editat revista Die Glocke", organ ,,a1renegixii §i al lacheismului murdar in Germania" (V. I. Lenin. Opere, vol.21, Editura politica, 1959, pag. 418). 185.

Pisarev, D. L (1840-1868) democrat-revolutionar rus de seami,publicist si critic literar, filozof materialist. Dupà absolvirea Universitatiidin Petersburg, in 1861, a fost conducAtorul de fapt al revistei progresistedin acea vreme Russkoe Slovo". La 2 (14) iulie 1862 a fost arestat pentruun articol in care chema la rasturnarea absolutismului (articolul urma sI fietipirit intr-o tipografie ilegali). Timp de 4 ani i jumatate a stat inchis infort:Arcata Petropavlovsk, unde a scris o serie de articole in probleme de lite-raturi, de stiintele naturii i de filozofie. Dupi ce, in noiembrie 1866, a fostpus in libertate, a colaborat la revistele Delo" i Otecestvennie Zapiski".In lucthrile sale, Pisarev a demascat atit iobagia cit i capitalismul vest-euro-pean; a propagat idei socialiste, a pledat pentru calea revolutionara de trans-formate a societatii, totodatà insi a subestimat rolul maselor populare i s-aabStut de la democratismul revolutionar. In lucririle sale literare, Pisareva criticat filozofia idealists, a demascat estetica reactionarl si a subliniat insem-nAtatea sociali a literaturii si a artei.

Pisarev a luptat cu perseverenti impotriva liberalismului; articolele luiinflAcarate au exercitat o mare influenta asupra formArii conceptiilor revo-lutionare ale elementelor inaintate din societatea rusk'. 168.

Plebanov, G. V. (Beltov, N., G.V., G.V-ci) (1856-1918) militantde selimi al tnivirii muncitore§ti ruse i internationale, primul propagator almarxismului in Rusia; luptAtor intransigent pentru conceptil materialistadespre lume. in 1875, Inca pe cind era student, Plehanov a intrat in legituricu narodnicii, cu muncitorii din Petersburg 1i s-a incadrat In activitatea revolu-

36 vol. 6. www.dacoromanica.ro

662 1NDICE DE NUME

tionati: In 1877 a intrat in organizatia narodnicA Zemlea i volea" (Pämintgi libertate"), iar in 1879, dupà scindarea acesteia, s-a siruat in fruntea organi-zatiei nou create a narodnicilor Cernii peredel" (ImpArtirea paminturilor").In 1880 a emigrat in Elvetia; dupa aceea a rupt cu narodnicismul i in 1883a creat la Geneva grupul Eliberarea muncii", care a fost prima organizatiexnarxista rusl. La inceputul secolului al XX-lea Plehanov, impreuna cuV. I. Lenin, a redactat ziarul lskra" i revista Zarea", a participat la ela-borarea proiectului de program al partidului si la pregAtirea Congresuluial 11-lea al P.M.S.D.R. Plehanov a scris numeroase lucrari de filozofie, deistoric a doctrinelor social-politice, de teorie a artei si a literaturii, care cons-tituie un aport pretios la tezaurul socialismului stiintific.

Principalcle sale lucrari teoretice sint: Socialismu1 i lupta politici"(1883), Divergentele noastre" (1885), Contributii la dezvoltarea conceptieimoniste asupra istoriei" (1895), Contributii la istoria materialismului"(1896), Fundamentarea narodnicismului in lucrArile d-lui Vorontov (V.V.)"(1896), Despre concepcia materialista a istoriei" (1897), Cu privire la pro-blems rolului personalitAtii in istorie" (1898) si altele. In decurs de 20 deani, 1883-1903 scria V. I. Lenin , el a dat o multime de lucriri exce-lente, indreptate mai ales impotriva oportunistilor, machistilor, narodnicilor"(V. I. Lenin, Opere, vol. 20, Editura politicA, 1959, pag. 360). V. 1. Leninspunea cä lucrarile filozofice ale lui Plehanov sint cele mai bune din literaturamarxisd internationalA.

Plehanov a avut insA chiar i in vremea aceea greseli serioase, care auconstituit germenele conceptiilor lui mensevice de mai tirziu. El subapreciarolul revolutionar al taranimii i vedea in burghezia liberall un aliat al claseimuncitoare; admitind In vorba ideea hegemoniei proletariatului, in realitateel era impotriva esentei acestei idei.

Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Plehanov s-a situat pe o pozitieImpaciuitorista fatA de oportunism, iar mai tirziu s-a allturat mensevicilor.In perioada primei revolutii ruse din 1905-1907 s-au ivit profunde diver-gence intre el si bolsevici in problemele fundamentale ale tacticii. In anfireactiunii, Plehanov a lust atitudine impotriva revizuirii machiste a mantis-mului i impotriva lichidatorismului, situindu-se in fruntea grupului men-gevicilor-partiiti". In timpul primului razboi mondial din 1914-1918 s-asituat pe pozitiile social-sovinismului. Dupi Revolutia burghezo-democraticadin februarie 1917, Plehanov s-a intors in Rusia si a adoptat o pozitie de spri-jinire a Guvernului provizoriu burghez; fatA de Mama Revolutie SocialistAdin Octombrie a avut o atitudine negativa. 43. 49, 63 64, 65, 79, 102,103, 104, 137, 168, 184, 193 200, 201, 211 231, 233 235, 237,249,250, 251, 300, 403 905, 406, 407, 422 438.

Pleve, V. K. (1846-1904) om de stat reaccionar din Rusia tarista, In1881-1884 director al departamentului politiei, iar dupA ce a fost ucisSipeaghin in aprilie 1902 ministru al afacerilor interne. In timpul cit a fostel ministru au fost inibusite cu cruzime miscArile tirinesti din guberniilePoltava si Harkov, iar o serie de zemstve au fost distruse; Pleve a incuraiatpolitica reactionarA de rusificare a periferiilor Rusiei. El a contribuit Ia dez-lantuirea razboiului ruso-japonez cu scopul de a distrage masele de la luptaimpotriva absolutismului; in acelasi scop a organizat pogromurile evreiesti§i a incurajat xubatovismul". Prin politica dusA, el a stirnit impotriva sa

-

- -- - -- --- -

www.dacoromanica.ro

INDTCE DE NUME 663

ura celor mai largi pituri ale societatii ruse. La 15 (28) iulie 1904 a fost ucisde eserul E. S. Sazonov. 374.

Pobedonoslev, K. P. (1827-1907) om de stat reactionar din Rusia tarista,procuror general al sinodului, seful efectiv al guvernului i principalul inspi-rator al desantatei reactiuni iobigiste din timpul domniei lui Alexandru alIII-lea; a continuat si joace un rol important si in timpul domniei lui Nicolaieal De-a lungul intregii sale vieti a dus o lupta inversunara imputrivamiscarii revolutionare. A fost un adversar hotarit al reformelor burghezedin deceniul al 7-lea al secolului trecut, partizan al monarhiei absolute, dusmanal stfintei i cukurii. In perioada de avint al revolutiei burghezo-democraticedin octombrie 1905 a fost nevoit si-si dea demisia i si se retraga din viata

387.

Potremv, A.N. (A.N., Starover) (1869-1934) unul dintre liderii men-sevismului. In ultimul deceniu al secolului trecut a aderat la marxisti. Pentruparticiparea la activitatea Uniunii de lupta pentru el iberarea clasei muncitoare"4in Petersburg a fost deportat in gubernia Veatka. In 1900 a plecat in stri-imitate, unde a luat parte la fondarea ziarului Iskra" si a revistei Zarea".Dura Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. mensevic. In anii reactiuniiideolog al lichidatorismului, a avut un rol conducator in organele de presimensevice Vozrojdenie", Nap Zarea" v.a. In timpul primului rizboimondial sociallovinist. Dupi Revolutia Socialisti din Octombrie aemigrat in strainatate, unde s-a dedat in presa la atacuri impotriva Puteriisovietice. 14, 237.

Prokopovici, S.N. (N.N.) (1871-1955) economist si publicist burghez,reprezentant de seami al economismului", unul dintre primii propagatoriai bernsteinismului in Rusia. Membru activ al organizatiei monarhiste liberaleUniunea eliberirii". In 1906 membru al C.C. al partidului cadet, redactoral revistei Bez Zaglavia" (Fira titlu"), colaborator activ al ziarului cadetilorde stinga Tovarisci". Autor al unor carti despre problema muncitoreasci,scrise de pe pozitii bemsteinist-liberale. In 1917 ministru al aprovizionariiin Guvernul provizoriu burghez. In 1922 a fost expulzat din U.R.S.S. pentruactivitate antisovietici. 17, 39, 40, 61, 107, 178, 277, 309.

Proudhon, Pierre-Joseph (1809-1865) publicist, economist si sociologfrancez, ideolog al micii burghezii, unul dintre intemeietorii anarhismului;de profesiune zetar. In 1840 a publicat cartea Ce este proprietatea?" Elvisa la eternizarea micii proprietati private si critics de pe pozitii mic-burghezemares proprietate capitalista, propunea sa se organizeze o banca populara"speciala, care prin acordarea de credit grave sã ajute pe muncitori sa-siprocure mijloace de productie proprii i si devina meseriasi. Acelasi caracterreactionar avea i proiectul lui utopic, care prevedea crearea unor bandde schimb" speciale, cu ajutorul carora oamenii muncii ar putea sa-si asiguredesfacerea echitabill" a produselor muncii lor si in acelasi timp si nu seatinga de proprietatea capitalista asupra uneltelor i mijloacelor de productie.Considerind statul ca izvor principal al contradictiilor de dui, Proudhona propus proiecte utopice de lichidare" pasnica a Statului" si a propovaduito atitudine negativa fata de lupta politica. In 1846 a aparut cartea sa Siste-mul contradictfilor economice, sau Filozofia mizcriei", in care sint expuse

36*

II-lea.

politica.

www.dacoromanica.ro

664 INDICE DF. NENE

conceptiile sale filozofice i economice mic-burgheze. In lucrarea sa Mizeriafilozofiei", Marx a facut o critica nimicitoare cartii lui Proudhon, demonstrindinconsistenta ei stiintifica. Ales, in perioada revolutiei din 1848, in Adunareaconstituanti, Proudhon a condamnat actiunile revolutionare ale clasei munci-toare. El a aprobat lovitura bonapartista de la 2 decembrie 1851, dupa carea urmat instaurarea, in Franca, a regimului celui de-al doilea Imperiu. 38.

R.M autorul articolului Realitatea noastra", tiparit in Suplimentulspecial al ziarului sItaboceaia Misl »" (din septembrie 1899), in care sint expusefalls conceptiile oportuniste ale economistilor". 46, 61, 66, 105, 178, 179.

R.N.S. yeti Struve, P.B.

Richter, Jacob yeti Lenin, V.I.Rittingbausen, Mork (1814-1890) democrat german, in 1848 a cola-

borat la Neue Rheinische Zeitung" (Noua gazed renana"), editata deK. Marx si F. Engels; mai tirziu a aderat la eisenachieni, a fost membru alInternationalei I, a fost ales deputat in Reichstag. In lucrarile sale Organi-sation der Staatsindustrie" (Organizarea industriei de stat") (1848) si Diedirekte Gesetzgebung durch das Volk" (Legiferarea directa de catre popor")(1850) a dat dovadi de o intelegere primitivi a democratiei; aceste lucrariau fost criticate de Kautsky in cartea Parlamentarism, legislatie si social-clemocrasie" (1893). Intr-o scrisoare catre Bebel din 10 mai 1883, Engelsscria: Inca din 1848 Rittinghausen nu reprezenta nimic, el a devenitsocialist numai de forma, pentru ca, cu ajutorul nostru, sa-si realizeze lozincasa: «puterea directi a poporului» (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXVII,1935, pag. 311). In 1884 Rittinghausen a fost exclus din Partidul social-demo-crat din Germania pentru ca nu s-a supus hotaririlor cu privire la disciplinade partid ale Congresului de la Copenhaga. 139.

Saint-Simon, Henri-Claude (1760-1825) mare socialist utopist francez;el a criticat orinduirea capitalista si a formulat un program de inlocuire aacesteia printr-o societate bazata pe principiul asocierii. Saint-Simon consi-dera a in noua societate toti oamenii trebuie s munceasca, iar rolul fiecaruiatrebuie sa corespunda succeselor obtinute de el in munca; el a emis ideeacolaborarii dintre industrie i tiinta, ideea unei productii centralizateplanificate. La Saint-Simon insi, scria Engels. alituri de orientarea prole-tari pastrat inca o oarecare insemnitate orientarea burgheza" (F. Engels,Anti-Diihring", E.S.P.L.P. 1955, editia a Ill-a, pag. 26). El presupuneaa in societatea viitoare proprietatea privata i dobinda la capital vor amineneatinse i avea o atitudine negativa fata de lupta politica si fata de revolutie;neintelegind misiunea istorica a proletaritului, el considera. Ca contradictiilede clasi vor fi lichidate prin reforme infiptuite de guverne i prin educareamorala a societatii in spiritul noii religii i Ii punea sperantele in propovidui-rea dragostei pentru popor in rindurile celor bogati.

Principalele lucriti ale lui Saint-Simon sint: Scrisorile unui locuitordin Geneva catre contemporani" (1802), Introducere la lucrarile stiintifice

si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 665

din secolul al X1X-lea" (1807 1808), Catehismul industriasior"(1823-1824), Noul crestinism" (1825) etc. 25.

SalefkovScedrin, M. E. (1826-1889) mare scriitor satiric rus, democrat-revolutionar. In scrierile sale a supus unei critici nimicitoarc regimul absolu-tist-iobigist din Rusia; el a creat o intreaga galerie de figuri de mosieri cuapucaturi despotic; de reprezentand ai birocratiei tariste si de liberali dmo-rad si a zugravit, pentru prima oath in literatura rusi, tipuri de exploatatoriburghezi. Pentru primele sale povestiri Contradicrii" (1847) oi O povesteincurcata" (1848), in aprilie 1848 a lost exilat la Veatka, unde a stat mai binede 7 ani. Dupd ce s-a intors, la inceputul anului 1856, la Petersburg, Saltikovpublica Schite din provincie", iar mai tirziu, prin anii 1860-1890, a publicato serie de scrieri mai mad: Povestea unui oras" (1869-1870), Vorbe leale"(1872-1876), Domnii Golovlev" (1875-1880) si altele. Despre luduskaGolovlev, personajul principal din romanul Domnii Golovlev", Leninspunea ca este un personaj nemuritor, si nu o data a folosit acest personaj,ca i alte figuri din romanele lui Saltikov-$cedrin, in lucririle sale in caredemasca grupurile sociale i partidele politice vrajmasz poporului. K. Marspretuia deosebit de mult operele lui Saltikov-$cedrin. In anii 1863-1864Saltikov-5cedrin devine principalul colaborator al revistei democrat-revolu-tionare Sovremennik" i incepind din 1868 face parte din redactia revisteiOtecestvennie Zapiski". Dupa moartea lui Nekrasov, in 1878, devine redac-tor responsabil al acestei reviate i adeviratul conducator spiritual al intelec-tualhatii democrate, continuind maretele traditii ale democratiei revolutionaredin dcceniul al 7-lea. 129.

Savinkov, B.N. (B-v) (1879-1925) militant de seaml al partiduluieserilor, unul dintre conducatorii Organizatiei de lupta" a acestui partid;dupa Revolutia din Octombrie, dusman declarat al Puterii sovietice. $1-ainceput activitatea politica in timp ce era student la Universitatea din Peters-burg, a lost apropiat de economisti" adepti ai ziarului RaboceaiaMi 1', a facut propaganda in cercurile muncitoresti si a colaborat la RaboceeDelo". In 1901 a fost arestat, apoi deportat in gubernia Vologda, de undea emigrat. In strainitate a intrat in partidul eserilor, luind parte activa laactele teroriste ale Organizatici de lupti" a eserilor. Dupa Revolutia dinfebruarie 1917 a fost adjunct al ministrului de razboi (al lui Kerenski), peurmã guvernator militar general al Petrogradului; din initiativa lui a fostintrodusa pe front pedeapsa cu moartea. Dupa Revolutia din Octombrie afost organizator al unei serii de rebeliuni contrarevolutionare si al interventieimilitare impotriva Republicii sovietice. In 1924 a venit ilegal in U.R.S.S.,dar a fost arestat. Colegiul militar Al Tribunalului Suprem al U.R.S.S. 1-acondamnat la moarte prin imp4care, dar printr-o hotarire a C.E.C. alU.R.S.S. pecleapsa capitala a fost comutati in inchisoare pe termen de 10ani. In 1925, pc cind se afla in inchisoare, s-a sinucis.

Savinkov (sub pseudonimul A. Ropsin) a scris citeva romane pitrunsede misticism i autobiografia Amintirile unui terorist". 99,102,124 126,127, 129, 135.

Sanov, G.P. (n. 1857) reprezentant al narodnicismului reactionar,unul dmtre narodnicii politigi", cum ii numea Lenin; autor al lucrarilor:

www.dacoromanica.ro

666 INDICB DE NUMB

Inalienabilitatea paminturilor taranesti in legated cu programul economicde stat" (1889), Si fie sau si nu fie obste?" (1894) etc. Din 1899 pita In1902 Sazonov a fost redactor al ziarului Rossiia", care avea o orientareliberali moderati si se tiparea cu banii industriasilor din Moscova. Dupi17 octombrie 1905 a devenit membru al organizatiei ultrareactionare Uniuneapoporului rus". 383, 384.

Schramm, Karl August economist german. si-a inceput activitateapolitica ca liberal, la inceputul deceniului al 8-lea al secolului trecut a aderatla miscarea social-democrati. Impreuni cu Hochberg i cu Bernstein apublicat In Jahrbuch far Sozialwissenschaft und Sozialpolitik" (Anuaral stiintei 0 al politicii sociale") articolul Cronica retrospectivi a miscariisocialiste din Germania". Condamnind tactica revolutionara a partidului,autorii articolului chemau la alianta cu burghezia si la subordonarea fadde ea a intereselor proletariatului. K. Marx si F. Engels au combater acesteconceptii oportuniste. !nue 1884 si 1886 Schramm a criticat marxismul inpaginile revistei Die Neue Zeit" (Timpuri Noi") i in cartea Rodbertus,Marx, Lassalle"; ulterior s-a retras din miscarea social-democrati. 47.

Scbuke-Delitzscb, Herman (1808-1883) economist vulgar german,militant social, in anii 1867-1883 deputat in Reichstag. A propovaduitarmonia de interese dintre class capitalistilor si a muncitorilor; din 1849 adesfasurat in rindurile muncitorilor i mestesugarilor gerrnani o campaniepentru infiintarea de societati cooperatiste si de case de economii i impru-mut pe care el le considera ca fiind calea spre realizarea pica sociale in cadrulsocietatii capitaliste. K. Marx 0 F. Engels au criticat in repetate rinduriconceptiile reactionare ale lui Schulze-Delitzsch. 39, 285.

Schweitzer, Johann Baptist (1833-1875) militant social si scriitor german,adept al lui F. Lassalle, de profesiune avocat. inceput activitatea politicaca liberal, sub influenta lui F. Lassalle a aderat la miscarea muncitoreasci.Din 1864 a redactat riarul Der Sozial-Demokrat" (Social-democratul"),organul central al Uniunii generale a muncitorilor germani; in 1867 a fostales presedinte al Uniunii. Schweitzer a sustinut tactica oportunisd lassalle-ana de intelegere cu guvernul prusian in speranta cA astfel se va obtine intro-ducerea votului universal, statul va acorda subventii pentru cooperativelede productie etc. A fost partizanul caii iuncheriste-prusiene de unificarede sus" a Germaniei. K. Marx si F. Engels au supus unei critici vehemente

socialismul guvernamental regal-prusian" al lui Schweitzer. In cadrulUniunii, Schweitzer a promovat o politica de dictated personali, fapt carea provocat nemultumirea membrilor Uniunii. In 1871 Schweitzer a fostnevoit sa pariseasca postul de presedinte si dupi aceea s-a retras din activi-tatca politica. 47.

Serebreakor, E.A. (1854-1921) revolutionar-narodnic rus. In 1871,tn timp ce era elev al scolii de marina, s-a apropiat de cercurile revolutionaresecrete din cadre] flotei; in 1879, impreuna cu un grup de ofiteri de marina,a aderat la partidul Narodnaia volea", a activac in organizatia militara" aacestui partid, a difuzat literatura ilegall si a fost un propagandistactiv. In 1883 Serebreakov si-a parisit slujba 0 a fugit in strainatate. Ia

$i-a

I

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 567

emigratle s-a ocupat de publicistica si a editat la Londra revista Nakanune"(1899-1902). Dupa revolutia din 1905 s-a inapoiat in Rusia, unde a culaboratla o serie de reviste. Ulterior Serebreakov s-a apropiat de partidul eserilor,dupa Revolutia din fcbruarie 1917 a aderat la grupul vechilor socialisti-revolutionari defensisti", a redactat ziarul acestui grup, Narod". DucaMarea Revolutie Socialists1 din Octombrie, Serebreakov a lucrat la istoriaorganizatiei Narodnaia volea", a scris Amintiri despre P. L. Lavrov". Deasemenea, a mai scris o serie de articole si brosuri cu privire la istoria miscariirevolutionare din Rusia, printre care si Schiti a istoriei partidului s Zemlea ivoleae (1902), Revolutionarii rusi din flora. Amintiri" (1907) etc. 137.

Sipeaghin, D.S. (1853-1902) din 1899 ministru al afacerilor internesi set- al jandarrneriei; a reprimat fira crutare orice manifestare de democratism,a prigonit zemstvele, a dus o lupta crunti impotriva miscirii de eliberare dinRusia, fapt care i-a atras ura piturilor largi ale societatii ruse. Organizatiade lupte a eserilor a organizat un atentat impotriva lui Sipeaghin, care afost ucis de S. V. Balmasev la 2(15) aprilie 1902. 257, 274, 368, 370, 374.

Skvolov, A. I. (1848-1914) economist burghez, agronorn, profesorla Institutul de agricultura si silviculturi de la Novo-Aleksandria; a scriso serie de lucrari de economic politica si de economie agrara. Conceptiilelui au fost criticate in repetate rinduri de V. 1. Lenin in scrierile sale. Princi-palele lucrari ale lui Skvortov sint: lnfluenta transporturilor cu aburi asupraagriculturir (1890), Studii economice" (1894), Bazele economiei politice"(1898) etc. 437.

Sombart, Verner (1863-1941) economist burghez vulgar german,unul dintre principal ii ideologi ai imperialismului german. Profesor la Uni-versitatea din Breslau, apoi la cea din Berlin. La inceputul actividtii sale,Sombart a fost unul dintre ideologii tipici ai social-liberalismului . . . careare o usoari spoiall de marxism" (V. 1. Lenin, Opere, vol. 18, E.S.P.L.P.1957, pag. 54). Ulterior a dcvenit dusman ROI al marxismului, prezentindcapitalismul ca un sistem economic armonios. In ultimii ani ai vietii sale atrecut pe pozipile fascismului, proslavind regimul hitlerist. Principalele salelucrari sint: Socialismul si miscarea sociali in secolul al X1X-lea" (1896),

Capitalismul contemporan" (1902) etc. 309.

Stackelberg, A.F. (1808-1865) functionar la ministerul afacerilorinterne, din 1859 s-a aflat in fruntea comisiei de revizuire a regulamentelorcu privire la fabrici si mestesuguri. Pe baza materialelor adunate de el instrainatate a scris lucrarea Organizarea atelierelor si libertatea industrieiIn Europa occidentala" (1864). 390.

Stahorid, M. A. (1861-1923) liberal moderat, in anii 1895-1907 afost maresal al nobilimii in gubernia Orel. A jucat un rol important in miscareazemstvelor; deputat in Duma 1 si a 1 l-a de stat, membru al Consiliului destat. La inceput a aderat la partidul cadetilor, iar dupa aceea a fost unul dintreorganizatorii partidului octombristilor (Uniunea de la 17 octombrie").Dupa Revolutia din februarte 1917 a fost nunlit guvernator general in Finlanda,apoi reprezentant al Guvernului provizoriu in strainatate. 260-262, 263.

a

www.dacoromanica.ro

668 MICE DE NUMB

Staraver yeti Potresov, A.N.

Struve, P.B. (R.N.S.) (1870-1944) economist si publicist burgh= rus, inultimul deceniu al secolului trecut a fost unul dintre reprezentantii cei maide seama ai marxismului legal"; colaborator si redactor al revistelor NovoeSlovo" (1897), Nacealo" (1899) si Jizn" (1900). Inca in prima sa lucrareNote critice cu privire la problema dezvoltarii economice a Rusiei" (1894),

Struve, comEitind narodnicismul, a procedat la o critica" a tecniei econo-mice si filozofice a lui k. Marx, careia i-a adus unele completari"; s-a solida-rizat cu reprezentantii economiei politice burgheze vulgare si a propagatmalthusianismul. Mare le maestru al renegarii", asa 1-a numit V. I. Leninpe Struve (V. I. Lenin, Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 488). Struvea fost unul dintre teoreticienii i organizatorii Uniunii eliberarii", organi-=tie liberala burghezi (1904-1905), si redactor al organului ei ilegalOsvobojdenie" (1902-1905). 0 data cu Mfiintarea, in 1905, a partiduluicadetilor, el devine membru al Comitetului Central al acestui partid. Dupiinfringerea revolutiei din 1905-1907 il gasim pe Struve lider al aripii dreptea liberalilor; 'Inca de la inceputul prirnului rizboi mondial din 1914-1918devine unul dintre ideologii imperialismului rus agresiv. Dupa MareaRevolutie Socialista din Octombrie, Struve a fost un dusman inversunatal Puterii sovietice, membru al guvernului contrarevolutionar al lui Vranghel

in cele din urmi, emigrant alb. 15, 39, 40, 61, 178, 266, 309, 367,369-370, 379, 380, 396-397.

,Scedrin yeti Saltikov4cedrin, M.E.

Tkacev, P. N. (1844-1885) unul dintre ideologii narodnicismuluirevolutionar ; publicist si critic literar. Incepind din 1861 a luat parte activila miscarile studentesti, a colaborat la o serie de reviste progresiste, a fostprigonit de clue guvemul tarist. Din 1873 a trait in emigratie. Un timpoarecare a colaborat la =vista Vpered !" a Jui P. L. Lavrov, in anii 18751881, impreuni cu un grup de emigranti polonezi, a editat revista Nabat", iarin 1880 a colaborat la ziarul Ni Dieu, ni Maitre" al lui A. Blanqui.

Tkacev a fost promotorul unei noi orientari in narodnicismul revolutionar,inruditi cu blanquismul, considerind lupta politica o conditie necesara arevolutiei, dar subapreciind rolul hotaritor al maselor populare. Dupa pirerealui Tkacev, minoritatea revolutionari trebuie si puna mina pe puterea poli-tica, si intemeieze un stat nou i sa infiptuiasca prefacerile revolutionare ininteresul poporului, caruia nu i-ar amine decit si se foloseasci de rezul-tatcle obtinute de-a gata. El avea parerea gresita ca statul absolutist nu areo bazi sociali in Rusia i ci nu exprima interesele vreunei clase. Critica revolu-tionarismului mic-burghez al lui Tkacev a fost ficuta de F. Engels in articoleleLiteratura din emigratie" (vezi K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XV, 1935,pag. 241-264). Tkacev petrecut ultimii ani ai vietii sale intr-un spitalde boli mintale din Paris, unde a i murit. 170.

si,

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 669

Tolstoi, L. N. (1828-1910) genial scriitor rus, unul dintre cei mariscriitori ai lumii, care a exercitat o infiuenta covitsitoare asupra dezvoltariiliteraturii ruse si universale. In operele sale, Tolstoi a zugravit viata dinRusia de dinainte de revolutie, a oglindit conditiile complexe si contradic-torii din vremea aceea, care determinau psihologia diferitelor clase si alediferitelor paturi ale sodetatii ruse in epoca de dupi reforma i atitudinealor in timpul revoludei din 1905-1907.

Prin originea si educatia sa, Tolstoi ficea pane din cea mai inalta aristo-cratie mosiereasca, din clasa guvernanta a Rusiei. Dar el s-a lepadat de con-ceptille mediului sau i s-a manifestat ca un aprig demascator al orinduiriide stat i social-economice bazate pe inrobirea i exploatarea maselor munci-toare; el a stigmatizat cu minie clasele dominante si a demascat .nedreptatilesivirsite de justitia tarista i fatarnicia moralei burgheze etc. Tolstoi si-aindreptat critica sa acerbi impotriva bisericii, care consfintea rinduielile absolu-tismului, sprijinea i °luta si justifice asuprirea i exploatarea, fapt pentrucare a fost excomunicat. V. I. Lenin spunea despre Tolstoi ca este o oglinclaa revolutiei ruse". Scotind in evidenta marea personalitate a scriitorului,miiestria lui geniala, insemnatatea lui covirsitoare pentru literatura rug sicea universala, Lenin a aratat ca conceptia despre lume a lui Tolstoi a expri-mat in mod pregnant particularitatile istorice ale primei revoludi ruse, ca orevolutie burgheza tdrineasca; ea oglindea contradictiile acestei revolutii,laturile ei tad si slabe.

Demascind samavolniciile absolutismului, Tolstoi, in loc sa cheme lalupta impotriva iobigiei si a statului absolutist politienesc, a propovaduitneimpotrivirea la tau prin violence, abtinerea de la activitaterenuntarea la revolutie, autoperfectionarea; in locul luptei impotriva religieiel pleda pentru neceskatea de a inlocui religia veche cu una noua. El n-aputut sa inteleagi nici miscarea muncitoreasca, nici cauzele revoludeiinevitabilitatea ei. Invatatura lui tulstoismul" a avut un caracter utopic

reactionar si a adus un mare prejudiciu milcãrii revolucionare. V. I. Lenina consacrat caracterizarii conceptiei despre lume a lui Tolstoi si aprecieriiintregii lui activitad o scrie de lucrari: Lev Tolstoi, oglincla a revolutieiruse" (V. 1. Lenin, Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 192-199), L. N.Tolstoi",L. N. Tolstoi si miscarea muncitoreasca contemporane, Tolstoi

lupta proletara" (V. 1. Lenin, Opere, vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag.320-324, 327-329, 351-352) etc. 274.

Totomiant, V. F. (n. 1875) economist burghez rus, in 1899 a colaboratla revista Nacealo" organul marxistilor legali"; in 1903-1904 a rcdactatEkonomiceskaia Gazeta" (Gazeta economice), revistä liberali, si a condussectiunea economica a revistei Obrazovanie"(Cultura"). In timpul revolutieidin 1905-1907 s-a apropiat de mensevici, a colaborat la ziarul legal al men-sevicilor Nacealo", apoi s-a retras din activitatea

Incepind din 1912 privat-docent al Universititii din Moscova, unde acinut un curs despre cooperatie, si in acelasi timp a predat si la Instirutul decomert. Autor al unei serii de card despre situatia economica din Europa,despre cooperatie i gospodaria municipala. Dupa Revoluda din Octombriea emigrat. 277, 384.

Tulin, K. ve# Lenin, V. 1.

Si

Si

poliPM.

www.dacoromanica.ro

570 INDICE DE NUMB

Tursbeniev, I. S. (1818-1883) mare scriitor rus; a avut o contributieimportand la dezvoltarea limbii literare rusc. In lucrarile sale sint infitisatenizuintele spre nou 0 este dezvaluita psihologia societatii ruse din anii 18301880. In opera sa, el a oglindit contradictiile caracteristice vietii sociale ruse;a cleat o galerie dc tipuri ale oamenilor de prisos", care ii dadeau seama capicirea societatii aristocratice este inevitabili, dar care in mod practic nu eraucapabili sa intreprinda ceva pentru schimbarea ei; pentru prima oara in lite-ratura el a infitisat pe reprezentantul generatiei noi democratul-raznocinetrevolutionar Protestul vehement impotriva iobagiei se impleteala Turgheniev cu revendicirile liberale moderate. Dupa expresia lui Lenin,Turgheniev se simtea atras spre o moderata constitutie monarhica i aria-tocratica avea aversiune pentru democratismul taranesc al lui Dobroliu-bov i Cernisevski" (V. I. Lenin, Opere, vol. 27, Editura politica, 1959, pag.258). 380.

V

V. Dm. ve# Zasulici, V. I.

V. I. treti Zasulici, V. I.

V. I-i yeti Ivansin, V. P.

V. V. ve# Votronov, V. P.

V. Z. yeti Zasulici V. I.

Vablleich, Karl Juliur (1839-1915) social-democrat de dreapta german,de profesiune cizmar. Si-a inceput activitatea politica ca partizan al luiWeitling, a luat parte la asociatiile muncitoresti culturale, a fost unul dintreintemeietorii i primul secretar al organizatiei lassalleiene Uniunea generalaa muncitorilor germani. A luat atitudine impotriva cochetariilor lui Lassallecu reactiunea prusiana i impotriva tendintelor dictatoriale ale acestuia incadrul Uniunii; in urma conflictului avut, a parasit postul de secretar i curinddupi aceea a fost exclus din Uniune. Ulterior a devenit membru al parti-dului eisenachienilor, a facut propaganda socialista la Chemnitz, a colaboratla redactarea ziarului Chemnitzer Freie Presse" (Presa libera din Chemnitz")si a fost ales deputat in Reichstag. Dupi adoptarea legii exceptionale impo-triva socialistilor a emigrat in S.U.A., uncle a participat la activitatea miscariimuncitoresti si a ficut parte din redactia unei serii de ziare. 11.

Vaneev, A. A. (1872-1899) social-democrat. In 1892 a facut partedin cercul marxist din Nijni-Novgorod; in 1893 s-a inscris la Institutul teh-nologic din Petersburg, a aderat la cercul marxist al studentilor-tchnologi./n 1894 a luat parte la tipirirea (la hectograf) a lucritii lui V. I. Lenin Cesint prietenii poporului» si cum lupta ei impotriva social-democratilor?".In 1895 a participat activ la infiintarea Uniunii de lupti pentru eliberareaclasei muncitoare" din Petersburg, a fost propagandist in cercurile munci-toresti social-democrate si a condus lucririle tehnice in vederea editiriirevistei Rabocee Delo". A fost arestat in acelasi timp cu V. I. Lenin, G. M.Krjijanovski i MO in proccsul Uniunii de lupta" si in 1897 a fost deportatin Siberia risariteana. La sfirsitul lunii august inceputul lunii septembrie

(nihilisrul").

.

a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 671

1899 Vaneev a semnat impreuni cu alti 16 social-democrati Protestul social-demouatilor din Rusia", intocmit de V. I. Lenin irnpotriva Credo"-uluieconomistilor". 30, 33.

Vannovski, P. S. (1822-1904) general in armata tarisd, In anii 18811898 ministru de rizboi. In 1899 a fost prqedinte al comisiei de anched in-sarcinate si stabileasca cauzele tulbudrilor studentesti din institutiile de invi-timint superior. Dupa uciderea lui Bogolepov a fost numit, In 1901, ministrual instructiunii publice. El a recurs la o frazeologie fitarnica, in care era vorbade o induiodtoare solicitudine fad de scoalá". Limitindu-se la reforme nein-semnate in domeniul invãçâmintului, Vannovski a continuat politica de repre-siuni impotriva micãrii studentesti revolutionare. Intrucit in misiunea sa de

pacificator" a dat cu totul grq, in 1902 Vannovski dat demisia.269 270.

Vasiliev, N. V. (n. 1855) colonel de jandarmi; Incepind din 1900seful directiei jandarmeriei guberniale din Minsk, partizan al socialismukipolitienesc" zubatovist. 111.

Vollmar, Georg Henricb (1850-1922) unul dintre liderii aripii opor-tuniste a Partidului social-democrat din Germania, ziarist. La jumatateadeceniului al 8-lea al secolului trecut a aderat la social-democratie, in anii1879-1880 a redactat organul partidului, Der Sozialdemokrat" (Social-democratul"), care aparea ilegal la Zurich. A fost ales In mai multe rindurideputat in Reichstag si in Landtagul din Bavaria. Dupi abolirea legii excep-tionale impotriva socialistilor in 1891, Vollmar a rostit dowl cuvindri laMunchen, in care propunea ca activitatea partidului si se limiteze la luptapentru reforme i indemna la o intelegere cu guvernul. Impreuna cu Bernstein,Vollmar a devenit ideologul reformismului si al revizionismului. El s-a ridicatimpotriva ascutirii luptei de clad., demonstrind superioritatea socialismuluidc stat i indemnind social-democratia sã incheie aliand cu liberalii; la ela-borarea programului agrar al partidului, el a sustinut interesele micilor pro-prietari funciari. In timpul primului rizboi mondial, Vollmar s-a situat peo pozitie social-sovinisd; in ultimii ani ai vietii sale s-a retras din activitateapoliticL 8, 330.

Vorms, A. E. (1868-1937) jurist, privat-docent, apoi profesor laUniversitatea din Moscova; libetal. In anii 1901-1902 a tinut prelegeri laadunarile organizatiei zubatoviste Socictatea de ajutor reciproc a munci-torilor din industria de constructii mecanice". In 1911, impreuni cu un grupde profesori liberali, Vorms dat demisia de la Universitatea din MoscovaIn semn de protest impotriva represiunilor la care se deda ministrul instruc-tiunii publice. In 1917 s-a intors la Universitatea din Moscova, unde a fottprofesor pini In 1928. El este autorul unei sera de lucdri in probleme dedrept dranesc si civil. 111.

Voronfov, V. P. (V.V.) (1847-1918) economist si publicist rus, unuldintre ideologii narodnicismului liberal din anii 1880-1900, autorul lucdrilor;Destinele capitalismului in Rusia" (1882), Curentele de la noi" (1893),Studii de economie teoreticá" (1895) si altele, in care sustinea a in Rusianu exisd conditii pentru dezvoltarea capitalismului i in acelali timp proslavea

si-a

si-a

www.dacoromanica.ro

672 INDICE DE NUMB

mica pioductie de marfuri si idealiza obstea tarineasca. Vorontov a pledatpentru necesitatea impicarii cu cirmuirea tarista si a combitut cu hotiriremarxismul. Conceptiile lui au fost aspru criticate de V. I. Lenin In multe dinlucririle sale. 35, 42, 48, 384.

W

Webb, Beatrice (1858-1943) si Sidng (1859 1947) cunoscuti mili-tanti englezi pe tarim social, reformisti. Au scris impreuni o serie de lucraride istorie si teorie a miscarii muncitoresti engleze. Traducerea in limba rusia arch lor Industrial Democracy" (1897) a apirut in anii 1900-1901 subtitlul Teoria si practica trade-unionismului englez"; primul volum a fosttradus de V. I. Lenin, iar traducerea volumului al doilea a fost redactatide el. Ideologi ai micii burghezii si ai aristocratiei muncitoresti, sotii Webbau cautat sa demonstreze in lucririle lor ca problema muncitoreasca poateñ rezolvata in mod pasnic in cadrul societitii capitaliste. In anii primului rizboimondial, ei s-au situat pe o pozitie social-sovinisti. Sidney Webb a fost unuldintre intemeietorii organizatiei reformiste Societatea fabienilor; a fficutparte din primul (1924) si din cel de-al doilea guvern laburist (1929-1931).Sotii Webb au avut o atitudine de simpatie fata de Uniunea Sovietica; in1932 au ficut o calitorie prin U.R.S.S. 59, 138.

reitling, Vilbelm (1808-1871) militant de frunte al miscaxii munci-toresti germane la inceputurile ei, unul dintre teoreticienii utopicului comu-nism egalitar; de meserie croitor. Membru activ al Ligii celor drepti".Conceptiile lui Weitling au avut, dupa cum spune Engels, un rol pozitivca cea dintii miscare teoretici de sine statatoare a proletariatului german",dar, dupa aparitia comunismului stiintific, de au inceput si frineze dezvol-tarea constiintei de clasi a muncitorilor. K. Marx si F. Engels au supus uneicritici severe conceptiile lui Weitling. Dupa revolutia din 1848-1849 dinGermania, Weitling a emigrat in S.U.A., unde a editat intre 1850 si 1855revista Republik der Arbeiter" (Republica muncitorilor"), iar mai dr/1us-a indepartat de miscarea muncitoreasca. 38.

Wilhelm al II-lea (Hobentollern) (1859-1941) imparat al Germanieisi rege al Prusiei (1888-1918). 95.

Witte, S. I. (1849-1915) om de stat rus de la sfirsitul secolului alXIX-lea si inceputul secolului al XX-lea; exponent al intereselor imperia-lismului militar feudal" din Rusia tarista; partizan convins al absolutismului.A cautat O. mentini monarhia, ficind concesii si promisiuni neinsemnateburgheziei liberale si recurgind la crunte represiuni irnpotriva poporului.A fost unul dintre organizatorii inibusirii revolutiei din 1905-1907. Incalitate de ministru al cailor de comunicatie (februarie-august 1892), ministrude finance (1892-1903), presedinte al Consiliului de Ministri (octombrie1905-aprilie 1906), Wine, prin misurile luate in domeniul finantelor, al poli-ticii vamale, al constructiilor de cii ferate, al legislatiei pentru reglementareamunch in fabrici, prin favorizarea pe toate caile a capitalului strain, a contri-buit la dezvoltarea capitalismului in Rusia si la accentuarea dependentei eide puterile imperialiste. Ministru-misit", agent de bursa", asa 1-a caracte-rizat V. I. Lenin. 91, 253-259, 266, 280, 336, 346, )136.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 673

frolimann, Ludwig (1871-1907) antropolog si sociolog reactionargerman. Intr-o serie de lucrari a incercat sa demonstreze cil filozofia maraistaeste identici cu kantianismul; el considera cil principala sarcina a miscariimuncitoresti este lupta economica. Aplicind teoria lui Darwin la dezvol-tarea sociall, afirma ca structura de dna a societatii ar fi conditionata nunumai de cauze istorice, dar si de inegalitatea naturala dintre indivizi. A fostun sustinator al teoriei rasismului, considerind particularitatile rasiale celmai important factor al dezvoltArii politice si economice. In lucrArile sale, casi in Politisch-Antropologische Revue" (Revista politica-antropologica"),intemeiatA in 1902, a cAutat sà demonstreze ideea superioritatii natiuniigermane; conceptiile hii Wohmann au devenit o parte integranta a ideologieifascismului german. 45.

Zasulici, V. I. (V. Dm., V. Z., V. I.) (1851-1919) militanta de seamaa miscArii narodnice, iar mai tirziu a miscirii social-democrate din Rusia.In miscarea revolutionara a inceput sa activeze in 1869. A fost membraa organizatiilor narodnice Zemlea i volea" si Cernii peredel". in 1880a emigrat. iar in strainAtate a rupt curind cu narodnicismul si a trecut pe pozi-dile marxismului. In 1883 a luat parte la crearea grupului Eliberarea muncii",prima organizade marxistA rusa. In ukimele douA decenii ale secolului trecutZasulici a tradus in limba rug Mizeria filozofiei" de K. Marx, Dezvoltareasocialismului de la utopie la stiinti" de F. En Os, a scris O schitA de istoriea Asociatiei Internationale a Muncitorilor" si alte lucrari; a colaborat la publi-catiile grupului Eliberarea muncii", la revistele Novoe Slovo" si NaucinoeObozrenie", in care a publicat o serie de articole de critica literarl. incepinddin 1900 a &cut parte din redactia ziaruhli Iskra" si 'a revistei Zarea".

Dupl Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Zasulici a devenit unul dintreliderii mensevismului si a ficut parte din redactia Iskrei" mensevice. /n1905 s-a intors in Rusia, In perioada reactiunii s-a alAturat lichidatorilor, iarin timpul primului razboi mondial (1914-1918) s-a situat pe pozidile social-sovinismului. Fata de Marea Revolutie Socialista din Octombrie a avut oatitudine negativa. 134, 237, 251.

Zubatop, S. V. (1864-1917) colonel de jandarmi, inspirator si orga-nizator al socialismului politienesc" (asa-zisul zubatovism"). In ultimuldeceniu al secolului trecut a fost numit sef al sectiei ohranei din Moscova,a organizat pe scara larga sistemul de spionaj politic si a infiintat pentru luptaimpotriva organizadilor revolutionare asa-zisele echipe volante de filare";in 1902 a devenit sef al sectiei speciale din departamentul politiei. In anii1901-1903 a organizat asodatii muncitoresti politienesti Societatea deajutor reciproc a muncitorilor din industria de constructii mecanice" de laMoscova si Uniunea muncitorilor nisi din fabricile si uzinele orasului Peters-burg" etc. cu scopul de a abate pe muncitori de la lupta revolutionara.Dupi falimentul politicii sale de provocare, Zubatov a fost conccdiat si s-aretras din viata politica. In primele zile ale Revoludei din februarie 1917si-a pus capat zilelor. 17, 39, 112.

www.dacoromanica.ro

674

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEALUI V. I. LENIN

lanuarieaugurt

13 ianuarie (st. a.)

Inceputul anuled

Nu mai itrziu8 (21) ianuarie

lanuarie, 8 (21)

(lanuarie-august 1902)

Lenin locuieste la Munchen (ianuarie-martie), apoila Londra. Conduce munca redactlei ziarului Iskra".ElaboreazS proiectul de program al partidului.

Lenin face o schitA a diferitelor puncte ale pArtii prac-tice a proiectului de program al P.M.S.D.R.

Lenin face extrase din revista Die Neue Zeit"(Timptiri noi") si din ziarul Vorwirts" (Inainte").Uncle extrase au fost folosite In cartea Ce-i de fAcut?"si la elaborarea proiectului de program al P.M.S.D.R.

de Lenin conspecteazA primul proiect de program alPartidului muncitoresc social-democrat din. Rusia,Intocmit de G. V. Plehanov, face uncle modificarisi scrie observatiile sale critice.

Nu mai devreme dt8 (21) ianuarie

bare 8 fi 25 ianuarit(21 ianuarie ,ti7 februarie)

lanuarie, 15 (28)

Woad luniiianuaris

Lenin ia cuvintul la consfAtuirea de la Munchen aredactiei ziarului Iskra", el face critica primuluiproiect de program, intocmit de G. V. Plehanov,si prezinta modificarile si completarile sale.

Lenin intocmeste planul comunicArii cu privire ladesfasurarea elaborArii proiectului de program alP.M.S.D.R. in redactia ziarului Iskra".

Lenin Intocmeste varianta initials a proiectului slude program al P.M.S.D.R.: partea teoretica, parteaagrara si incheierea.

.Articolul lui Lenin Cu privire la bugetul de stai"spare in nr. 15 al ziarului lskra".

Lenin termini cartea Ce-i de fAcut? Problemele acuteale miscarii noastre", inceputS in mai 1901.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 576

Mai devreme eh25 ianuarie (7 fe-bruarie)

lanuarie, 25(februarie, 7)

Intre 25 ianuarie18 februarie

(7 februarie ii 3martie)

Nu mai &the de30 ianuarie (12februarie)

Mai eleziu de 30ianuarie (12 fe-bruarie)

Februarie, 1 (14)

Februarie, 5 (18)

Februarie, 13 (26)

Februarie, 15 (28)

Cartea lui Lenin Ce-i de ficut?" este discutati incadrul redactiei ziarului Iskra".

Intr-o scrisoare adresati lui G. V. Plehanov la Geneva,Lenin 11 instiinteazi CA i-a trimis proiectul sAu deprogram al P.M.S.D.R. cu modificarile ficute deI. 0. Martov, precum i ca lucrarea Ce-i de ficut?"este la tipar; II intreabl despre articolul pe care Pleha-nov urma sA-1 scrie pentru revista Zarea".

Lenin termini de lucrat proiectul de program alP.M.S.D.R.; scrie completari la sectia agrari si la ceacu privire la problemele muncii in fabrici ale proiectului.

Din initiativa i potrivit indicatiei lui Lenin esteinfiintati organizatia din Rusia a Iskrei" la congresuliskristilor care a avut loc la Samara.

Lenin trimite o scrisoare citre G.M. i Z.P. Krjijan-ovski la Samara, in care saluti infiintarea organizatieidin Rusia a ziarului Iskra". Initiativa voastriscria Lenin ne-a bucurat grozav de mult. UraAsa si trebuia I Porniti-o cu mai multi IndraznealA I

activad mai inclependent, cu mai multi iniiativAvoi sinteti primii care ati inceput cu atha curaj, decisi in continuare va merge bine 1"

In nr. 16 al ziarului Iskra" apare articolul lui LeninAgitatia politica i « punctul de vedere de clasio"

Raspuns Unui cititor

Intr-o scrisoare citre L. I. Akselrod-Ortodoks laBerna, Lenin o roagi si trimiti articolul la care lu-creazi, Despre uncle exercitii filozofice ficute deunii « »", i o magi ca in aceasti lucrare siconsacre citeva rinduri i criticirii lui Cernov.

Lenin ii scrie mamei sale, Maria Aleksandrova Ulianova,la Samara, anuntind-o a a primit cArtile trimise desora sa, Maria Ilinicina Ulianova; totodati, o roagisi transmiti salutiri 1W A. A. Preobrajenski (careavea o proprietate in apropierea satului Alakaevka,gubernia Samara, unde Lenin si-a petrecut verile inanii 1889-1893), promitind va scrie o scrisoaredetaliati.

In nr. 17 al ziarului Iskra" apar articolele lui LeninSemnele falimentului" si Din viata economici aRusiei".

ca-i

fi

Si

si

www.dacoromanica.ro

576 DATE DIN VIATA I ACTIViTATEA LUI V. I. LENIN

Nu mai tIrtiu18 februarie(3 martie)

Februarie, 18(martie, 3)

de Lenin face trei modificari la proiectul de program alpartidului elaborat de el.

Nu mai devreme de18 februarie(3 martie)

Februarie

Februarie primajumeitate a luniimartie

A doua jumdiate aIuffii februarieincepulul lunii mar-tie

lnceputul luniimartie

Martk, 5 (18)

Intre 5 ,ri 821) mortis

Martie, 9 (22)

Intr-o scrisoare adresata lui P. B. Akselrod la Zurich,Lenin II anunta ca a terminat lucrul la proiectul siude program al P.M.S.D.R. reproduce textul celortrei modificari acute de el la acest proiect.

Lenin intocmeste lista cartilor in lirnbile germana,engleza i francezA aflate in Biblioteca de la Geneva,in legatura cu diferite problesie.

Lenin scrie prefata la cartea Ce-i de facut?"

Lenin scrie lucrarea Programul agrar al social-demo-cratiei ruse", pe care o numeste un comentariu lapartea agrara a programului P.M.S.D.R.

lntr-o scrisoare adresata lui L. I. Goldman, Leninii promite sa puna in legatura pe lucratorii tipografieiilegale din Chisiniu, condusA de Goldman, cu centruliskrist din Samara.

La Stuttgart iese de sub tipar, in editura Dietz",cartea lui Lenin Ce i de ficut? Problemele acute alemiscarii noastre". Cartea este semnata cu pseudonimulN. Lenin."

Lenin pregateste pentru Conferinta P.M.S.D.R. de laBelostok Raportul redactiei ziarului « lskra» la con-sfatuirea (conferinta) comitetelor P.M.S.D.R." i ciornaschitei de rezolutie.

(18 Lenin participa la consfatuirea redactiei i dA instruc-tiuni delegatului Iskrei" care plead. la Conferintade la Belostok.

Intr-o scrisoare adresati lui P. B. Akselrod, Lenin seintereseazA ce parere are despre eel de-al doilea proiectde program al P.M.S.D.R. elaborat de Plehanovsi ii anunta ca a trimis proiectul de coordonare propusde partea din München a redactiei ca bazi pentruelaborarea proiectului general de program; de asemeneaii scrie Ca nu este de dorit ca proiectele de program safie transmise Ligii din strainitate a social-democratieirevolutionare ruse pentru a fi discutate.

Mai devreme do 10 Lenin Ii scrie lui G. D. Leiteizen la Paris, rugindu-I(23) mortis si controleze dad.' este adevarat zvonul ci B. N.

ji

si-i

www.dacoromanica.ro

DATE DIN wATA I ACTIVITATEA LUI V. L LENIN 677

Martie, 10 (23)

Martie, 11 (24)

Mai devreme de 14(27) martie

Martie, 14 (27)

Intre 15 martie ,ri6 aprilie (28 martie,ri 19 aprilie)

Mai devreme de(29) martie

Martie, 20(aprilie, 2)

37 vol. 6

Kricevski a primit o scrisoare de multumire din partealui Millerand pentru corespondenta trimisi ziaruluiVorwärts" in apararea aripii reformiste a social-democratiei franceze (in funte cu Jaures i Millerand)

sa-i comunice ce a allat, data find polemica ce seincinsese intre Zarea" i Vorwirts".

Articolul lui Lenin Scrisoare citre zemti" i notadespre grupul Borba" au aparut in nr. 18 al ziaruluiIskra".

Lenin ii scrie mamel sale, M. A. Ulianova, inte-resindu-se despre chestiuni privind familia, §i Ii comuni-ca impresiile lui despre nuvela lui Veresaev La cod-tura", aparuti in revista Mir Bojii".

Lenin scrie observatiile sale critice i o recenzie lacel de-al doilea project de program al P.M.S.D.R.claborat de G. V. Plehanov.In legaturl cu urmirirea de catre polide a organi-zatiei Iskra" din Germania, partea din Munchena redactiei, in frunte cu Lenin, hotar4te O. mute edi-tarea Iskrei" de la München la Londra.

Intr-o scrisoare adresati lui P. B. Akselrod, Leninin§tiinteazi ca se propune ca redactia ziarului Iskra"

O. fie mutati la Londra; ii figaduie§te si-i trimitiobservatille la eel dc-al doilea proiect de program allui Plehanov; consideri ca-i prematur si se convoaceconsfituirea membrilor redactiei ziarului Iskra" pentrua discuta proiectul de program.

Consfatuirea a avut loc la Zurich intre 1 §i 4 (14ci 17) aprilie; Lenin n-a participat.

Intr-o scrisoare adresati secretarului grupului depublici§ti exilati la Vologda, A. A. Bogdanov, Lenincomunica Ca accepti propunerea facuti de acestade a scoate impreuni cu redactia ziarului Iskra" oserie de browri de popularizare, dar ca socoate Caconditiile de redactare, propuse de grupul respectiv,sint inacceptabile; Lenin comunica observadile salela articolul trimis.

16 Lenin ii scrie lui A. N. Potresov cu privire la mutarearedactiei ziarului Iskra" de la München la Londra.

Lenin ii scrie mamei sale, M. A. Ulianova, find ingri-jorat de sanatatea ei; ii multumeve Mariei llinicinapentru sortarea cartilor sale trimise din Siberia; oroaga ca, atunci cind va primi noua sa adresi (in lega-

II

www.dacoromanica.ro

578 DATE DIN VIATA $.1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Mai devreme de 22martie (4 aprilie)

Martie 22 ,ri 23(aprilie, 4 ,ri 5)

Mantic, 24(aprilie, 6)

Martie, 28(aprilie, 10)

Mai devreme de 30martie (12 aprilie)

Martie, 30(aprilie, 12)

Mai tirziu de 30mortis (12 aprilie)

.Aprilie, 1 (19)

Inceputul luniiaprilie

tad cu faptul cA urma &A se mute la Londra), si-i tri-carti ruse§ti, printre care publicatii referitoare la

statisticl.

Lenin scrie o modificare la partea agrari a proiectululde program al P.M.S.D.R.

Intr-o scrisoare adresata liii G. V. Plehanov, Lenin11 instiintead ca-i trimite articolul sau Programulagrar al social-democratiei ruse", 11 roaga sa-i scriece parere are despre observatiile acute pe marginiletnanuscrisului de V. I. Zasulici i sa trimita urgentproiectul comisiei de program al P.M.S.D.R.

/ntr-o scrisoare adresati lui A. N. Potresov, Lenin11 pune in curent cu divergentele din cadrul redactieiin legaturi cu propunerea 1W G. V. Plehanov de allasuma redactarea revistei Zarea" i a o edita laGeneva.

Lenin ii scrie surorii sale Anna Ilinicina Elizarovala Berlin, instiintind-o CA plead. la Londra si-i co-munica adresa pentru a-i trimite corespondenta.

/ntr-o scrisoare adresata lui N. A. Alekseev la Londra,Lenin ii comunica ca in curind va sosi redactia ziaru-lui Iskra", 11 previne ca scrisorile pentru el vor venipe numele Jacob Richter.

V. I. Lenin si N. K. Krupskaia plead de la Munchenla Londra. In tren Lenin scrie observatiile la proiectulde program al partidului elaborat de comisia de coor-donare a redactiei ziarului Iskra".

In drum de la Munchen spre Londra, V. I. Leninsi N. K. Krupskaia se opresc la Colonia, unde vizi-teaza catedrala i, in trccere, fac o scurta vizitala Liege,apoi la Bruxelles.

In nr. 19 al ziarului Tskra" apare rectificarea lui Leninla cartea Ce-i de facut?".

V. I. Lenin si N. K. Krupskaia sosesc la Londra.Lenin scrie observatii suplimentare la proiectul deprogram al P.M.S.D.R. elaborat de comisia de coordo-nare a redactiei ziarului Iskra".

Lenin ii scrie secretarei tehnice a redactiei ziaruluiIskra", V. V. Kolevnikova, rimasa provizoriu laMünchen pentru a scoate citeva numere ale ziaruluipink' la rezolvarea problemei unei tipografai la Londra;

mita

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA T ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 679

el aprobA in linii mad nr. 19 al Iskrei", care tocmaifusese cules, i rispunde la o serie de intrebari in legaturacu scoaterea nurnarului viitor al ziarului.

Nm mai devreme de Lenin organizeaza tiparirea ziarului Iskra" la Londra.4 (17) aprilie Duce tratative cu Harry Quelch, redactorul orga-

nului central al Federatiei social-dernocrate din Anglia,ziarul ,Justice" (Dreptatea"), referitor la tipirireaziarului Iskra" in tipografia federadei.Lenin scrie o nod a redactiei la foaia volanta Despregindaci i intretinuti", in legatura cu uciderea minis-trului afacerilor interne Sipeaghin de cat= S. V. Bal-rnasev.

!nu-0 scrisoare adresata liii P. B. Akselrod, Lenin ilinformeaza despre actiunile intreprinse in vedereaorganizarii redactiei ziarului lskra" la Londra; seintereseaza de articolul lui Akselrod pentru nr. 4 alrevistei Zarea".

Lenin adreseaza o scrisoare directorului Muzeuluibritanic in care roagi s i se elibereze un permis deintrare in sala de lectura a muzeului pentru a studiamateriale referitoare la problema agrara. La scrisoarea anexat recomandarea secretarului general al Fede-radei generale a trade-unionurilor, I. Mitchell.

(23) Intr-o scrisoare adresata lui P. B. Akselrod, LeninIi comunica adresa sa de la Londra (in scopuri conspi-rative ii maga si n-o difuzeze pe scari larga) si se ince-reseaza daca G. V. Plehanov a scris articolul de fondpentru nr. 20 din Iskra".Lenin introduce uncle modificari in articolul Progra-mul agrar al social-democratiei ruse", in urma discu-tarii lui de catre membrii redactiei ziarului Iskra"

G. V. Plehanov, P. B. Akselrod, V. I. ZasuliciI. 0. Martov la Consfatuirea de la Zurich din 2(15)aprilie.

Lenin adreseaza o a doua scrisoare directorului Muzeu-lui britanic, incunostintindu-1 ca-i trimite o noulrecomandare din partea lui 1. Mitchell.

Lenin semneaza in foaia de inregistrare a salii de lecturaa Muzeului britanic ca a luat cunostinta de regulilesalii de lectura i Ii indica adresa.

Aprilie, 5 (18)

Aprilie, 8 (21)

Aprilie, 10

Intre 10 fi 20 apri-lie (23 aprilie ji3 mai)

Aprilie, 11 (24)

Aprilie, 16 (29)

Net mai devreme de16 (29) aprilie1902 nie mai11rziu de aprilie1903

87 *

Lenin lucreaza in sala de lectura a Muzeului britanicdin Londra; cerceteaza studii statistice de specialitatecu privire la situatia agriculturii din Germania, Olandasi Franca. El face extrase din lucrarile; C. Hubach.Ein Beitrag zur Statist& der Verschuldung des

www.dacoromanica.ro

580 DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Aprilie, 20(mai, 3)

ländlichen Grundbesitzes in Nieder-Hessen" (Con-tributii la statistica datoriilor agricole din Hessa deJos"); H. Grohmann. Die niederländische Land-.wirtschaft im Jahre 1890" (Agricultura in Olanda inanul 1890"); Th. Goltz. Die agrarischen Aufgabender Gegenwart" (Problemele agrare ale timpurilornoastre"); P. Turot. L'enquere agricole de 18661870" (Rezultatele anchetei agricole din 1866-1870")etc.

Lenin face extrase din raportul anual al inspectorului-sef de fabrici din Marea Britanie: Annual Report ofthe Chief Inspector of Factories and Workshops forthe year 1900", publicat la Londra in 1901, face unscurt rezumat al acestei carti i intocmeste o lista dealte publicatii parlamentare aparute in 1901.Lenin intocmeste in limba engleza o lista de cacti,revisre i ziare tratind diferite probleme si face uneleinsemnari pe marginile acestei liste.

Intr-o scrisoare adresata. lui P. B. Akselrod, Leninil incunostintead ca proiectul de program al P.M.S.D.R.a fost pregatit pentru a fi publicat in nr. 21 al ziaruluiIskra", ca a introdus uncle modificari in articolul sats.Programul agrar al social-democratiei ruse", potrivitpropunerilor facute la Consfatuirea de la Zurich aredactiei ziarului Is lua", i ca a trimis acest articol luiPlehanov.

De asemenea 11 instiintead a la Voronej i la Ufaau avut loc arestari.

Ntt mai devreme de Lenin cercetead darea de scami a depozitului de carti20 aprilie (3 mai) al zemstvei din Herson pe 1900 si face unele calcule;

studiad cartea lui V. F. Arnold Trisiturile generaleale agrotehnicii si ale economici agricole a gospoda-riilor tad:nevi din judetul Herson", publicata la Hersonin 1902, fficind uncle insemnari pe aceasti carte.

Aprilk, 21 (mai 4) Lenin adresead o scrisoare Uniunii social-democra-tilor rusi din strainatate" i una lui A. Kremer, reprezen-tantul la Paris al Comitetului din strainatate al Bundului,in care ii roage: comunice numele i adresa mem-brilor Comitetului de organizare pentru convocareaCongresului al II-lea al P.M.S.D.R., alesi la Confe-rinta de la Belostok, intrucit presupunea Ca delegatulziarului Iskra" a fost arestat; propune sa se ia masuripentru ca manifestul de 1 Mai sa fie distribuit comi-tetelor locale; recomancla sa se tina legatura prinG. D. Leiteizen, reprezentantul ziarului Iskra" laParis.

sa-i

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LU7 V. I. LENIN 581

Aprilie, 22 scrisoare adresad lui G. D. Leiteizen, Lenin fi(mai, 5) spune ca trebuie sA caute scrisoarea importand pe care

i-a trimis-o la 21 aprilie (4 mai) si sA duci la indepliniresarcina urgenta despre care este vorba acolo.La scrisoarea adresata de N. K. Krupskaia lui P. N.Lepesinski si I. I. Radcenko la Pskov, Lenin adaugAca trebuie sa se organizeze la Vardoe (Norvegia) unpunct prin care sA se transporte literatura ilegall inRusia i cá la Voronej i la Iaroslavl au avut loc arcs-dri ; tot acolo comunici Ca a primit cArtile de statistic:Asi-i roaga sA-i trimid materiale publicate in 1901 cuprivire la evaluarea paminturilor din gubernia Vladimir.

Aprilie,(mai, 6)

23 Intr-o scrisoare adresad lui G. M. Krjijanovski, laSamara, Lenin ii comunicA despre arestarea lui F. I. Dan,delcgatul ziarului lskra" la Conferinta de la Belostok,

despre crearea la aceastA conferinta a unui Comitetde organizare pentru convocarea Congresului al II-leaal P.M.S.D.R.; el traseaza ca sarcinA cucerirea comi-tetelor locale, indeosebi din Centru, Ural si Sud si-ipropune lui Krjijanovski sa treaca in ilegalitate.

Aprilie, 25 Lenin ii scrie mamei sale M. A. Ulianova, exprimin-(mai, 8) du-si speranja cã in curind se vor intilni in striinAtate,

si-i recomanda ruta cea mai indicata pentru aceastAcalAtorie.

Aprilie, 27 Lenin publica un anunt in siptAminalul londonez(mai, 10) The Athenaeum. Journal of English and foreign

Literature, Science, the fine Arts, Music and theDrama" (Ateneum. RevistA de literatud, stiinta, arta,muzicA i teatru, engleze si straine"): Doctor in dreptrus i sotia lui doresc sa ia lectii de limba engleza cuun englez (sau englezoaica) in schimbul unor lectii delimba rusl. Scrisorile se vor adresa d-lui J. Richter30, Holford Square, Pentonville, W. C."

Aprilie Lenin scrie observatii critice la 'programul Uniuniide nord a P.M.S.D.R.".

Mai, 1 (14) Lenin scrie rAspunsurile la observatiile fAcute deG. V. Plehanov si P. B. Aksclrod cu prilejul celei de-adoua examiniri a articolului Programul agrar alsocial-democratiei ruse".

Intr-o scrisoare adresatA lui G. V. Plehanov, Leninprotesteazi impotriva caracterului i tonului inadmi-sibil al observatiilor facute de Plehanov la articolulProgramul agrar al social-democratiei ruse".

Lenin ii scrie lui A. N. Potresov in legatura cu obser-vatiile acute de G. V. Plehanov la articolul Programulagrar al social-democratiei ruse"; ii trimite articolul.

§i

Intr-o

www.dacoromanica.ro

682 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Mai artist de 9 Lenin scrie introducerea din partea redactiei ziarului(22 mai) Iskra" la proclamatia Cfitre cedtenii rusi", scoast

de Comitetul din regiunea Donului al P.M.S.D.R., InlegAturi cu executarea lui S. V. Balmasev, care 1-aimpu§cat pe ministrul afacerilor intern; Sipeaghin.

Mai,10 (23) La scrisoarea adresad de N. K. Krupskaia liii F. V. Leng-nik la Samara, Lenin adauga ci trebuie restabilit Comi-tetul de organizare pentru convocarea Congresului alII-lea al partidului si c un numir cit mai mare decomitete locale ale P.M.S.D.R. trebuie a fie subor-donate influentei acestui comitet.

Mai, 24 (iunie, 6) Lenin face unele modificiri la textul scrisorii adresatede N. K. Krupskaia 1W I. I. Radcenko, la Petersburg,in care erau limurite probleme referitoare la tacticaBundului si a Uniunii social-democratilor ru§i dinstriinátate", la rezultatele Conferintei de la Belostoksi la infiintarea partidului eserilor.

Mai, 25 (iunie, 7) Lenin ii scrie mamei sale M. A. Ulianova cã o asteapdsi vini in strdinAtate, ii confirma primirea artilor luiGorki §i Skitalet §i promite sa trimid o adresa la caresi i sc expedieze cartile pe viitor.

Nu mai devreme de Lenin scrie introducerea din partea redactiei ziarului30 mai (12 iunie) Iskra" la proclamatia: Artistii §i lupta pentru liber-

tate (Document din trecutul apropiat)", scos la Peters-burg dc Uniunea artistilor liberi" in legatura cudemonstratia fixad pentru 3 (16) martie 1902. Procla-matia i introducerea au fost publicate in nr. 22 alziarului Iskra", iulie 1902.

lunie, 1 (14) In nr. 21 al ziarului Iskra" este publicat proiectul deprogram al P.M.S.D.R., elaborat de redactia ziaruluiv,Iskra" §i a ievistei Zarea", din initiativa ci cu parti-ciparea activá a lui Lenin.

5 (18) iunie Intr-o scrisoare adresad lui A. N. Potresov, Leninpropune sã se extindl ziarul Iskra", si se creeze supli-mente la acest ziar §i sa se publice brocuri; redactarearevistei Zarea" si fie transmisi lui G. V. Plehanov(la Geneva).

Mai devreme de 9 intr-o scrisoare adresad lui P. B. Akselrod, Lenin 11(22) iunie rough' sä-i comunice daci existi posibilitatea a organi-

zeze la Berlin tinerea unui referat.

lunie, 9 (22) Intr-o scrisoare adresad lui I. I. Radcenko la Peters-burg, Lenin ii propune si organizeze, 1mpreuna cu

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. L LENIN 683

lunie, 10 (23)

Intre 12 fi 14fi 27) iunie

lunk, 14 (27)

Bundul i cu Biroul organizatiei din Rusia a ziaruluiIskra", Comitetul de organizare pentru pregatireacongresului al II-lea al P.M.S.D.R. i sl ia asupralui secretariatul Comitetului de organizare i conducerea activitAtii acestui comitet, si se insircineze Bundulcu pregatirea congresului in rindurile organizatiilorlui.

Intr-o scrisoare adresatii lui G. V. Plehanov, LeninIi comunici ea accepti propunerea acestuia de a lichidaconflictul ivit intre ei in legatura cu redactarea arti-colului Problcma agrara a social-democratiei ruse";ii propune sà-i trimiti corectura articolului sin; iispune ca socoate necesar si se urgenteze aparitia nr. 4al revistei Zarea".Intr-o scrisoare cAtre L. I. Akselrod-Ortodoks, Lenino in5tiinteaza el din cauza starii sanatatii sale nu poatetine in fata coloniei ruse de la I3erna conferinta despreeseri; promite ca va veni la toamni.

(25 Lenin sose5te la Paris.

doua junuitate aluau iunie-12 (25)iulie

Iunie, 19 (julie, 2)

Intre 26 iunie3 Mlle (9 fi 16iulie)

Lenin prezinta la adunarea emigrantilor politici ruidin Paris un referat impotriva eserilor.

V. I. Lenin locuie5te la Longuivy (coasta de nord aFrantei) impreuna cu mama sa, M. A. Ulianova,cu sora sa A. I. Elizarova.

Intr-o scrisoare adresata lui G. V. Plehanov, Leninii in5tiinteazi ci a sosit in Bretagne pentru a se odihni5i a se intilni cu rudele sale, despre divergentele salecu I. 0. Martov 5i V. I. Zasulici in problema impor-tantei terorii (in legaturA cu nota publicata in nr.21 al ziarului Iskra" despre atentatul lui G. I. Lekkertimpotriva guvernatorului din Vilna, von Val); ii reco-mandl lui Plehanov refacil articolul semnatVeteran" pentru a fi publicat ca articol de fond innr. 22 al ziarului Iskra".

Intr-o scrisoare adresata lui I. I. Radcenko, Lenin,la rugamintea acestuia, Ii traseaza un plan concretal sarcinilor practice imediate in munca organizatieiPetersburg a P.M.S.D.R.; Ii roagá sA urgenteze venireala Londra a reprezentantilor Uniunii de lupta" dinPetersburg 5i ai Organizatiei muncitore5ti.

Iunie, 29 (iulie, Intr-o scrisoare adresata lui G. V. Plehanov, Leninin5tiinteaza ca a primit articolul lui Critica criticilor12)

fi

11

I

Asi

st-si

www.dacoromanica.ro

684 DATE DIN VIATA T ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

nostri" pentru nr. 4 al revistei Zarea" si se intereseazide ce nu a plecat la Bruxelles la conferinta Birouluisocialist international; ii comunica 0 el consideraca planul lui Deutsch de a convoca in Elvetia un con-gres al iskristilor-practicieni este inadmisibilpropune o intilnire la Londra cu Plehanov i cutovarasii veniti din Rusia.

Sfirfilul lunii iunie- Lenin scrie articolul De ce trebuie social-democratiaiulie 0 declare un rizboi hotarit i necrutator socialistilor-

revolutionari?"

lulie, 3 (16) Intr-o scsisoare catre N. K. Krupskaia la Londra,Lenin ii comunica ca el considera imposibili convo-cares congresului iskristilor-practicieni in Elvetia,intrucit acest congres este complet nepregatit; roagisa se introduca o modificare in corectura articoluluisiu Programul agrar al social-democratiei ruse"care urtna sa apari in nr. 4 al revistei Zarea".

Intr-o scrisoare adresata lui I. I. Radcenko, Lenin ilroaga sa-i comunice parerile muncitorilor despre carteaCe-i de facut?", considera necesar si se stabileasca oIcgamra directa intre organizatia muncitoreasca dinPetersburg si redactia ziarului lskra", se intereseazade relatiile cu Comitetul organizatiei Petersburg aP.M.S.D.R., propune un proiect de infiintare a Comi-tetului de Organizare pentru convocarea Congresuluial II-lea al partidului.

lulie, 9 (22) Intr-o scrisoare adresata lui I. I. Radcenko, Leninii arata 0 este necesar 0 se duci o lupti necrutatoareirnpotriva oscilatiilor comitetului in directia econo-mismului" i, totodata, si se intensifice munca pentrua cuceri de partea lor Organizatia muncitoreasca dinPetersburg, folosind in acest scop cercul condus deRadcenko.

Julie, 11 (24) Intr-o scrisoare adresata lui G. D. Leiteizen, Lenin iicomunica cã locuieste la Longuivy i cã o serie decomitete din Rusia, inclusiv comitetul organizatieiPetersburg, au trecut pc pozitiile Iskrei".

Julie, 12 (25) Lenin pleaca din Longuivy la Londra.

Julie, 15 (28) Intr-o scrisoare adresati lui G. V. Plehanov, Leninii invita sa vina mai curind la Londra instiinteazacã i-a trimis bani de drum.

Julie, 16 (29) Intr-o scrisoare adresati lui V. G. Sklearevici inCrimeea, Lenin il roaga sã punk' in legatura redactia

sid

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 686

ziarului Iskra" cu organizatia rnuncitoreasci social-democrata din sudul Rusiei (din Crimeea).

Julie, 20 (august, 2) Intr-o scrisoare adresatA lui P. G. Srnidovici, Leninii d explicatii in legaturA cu capitolul V al cartii Ce-ide facut?", punctul Organizatie de muncitoriorganizatie de revolutionari".

lulu 22 (august, 4) Intr-o scrisoare adresatA lui V. A. Noskov la Zurich,Lenin ii face cunoscute greutatile pe care le intimpinlla alegerea de agenti ai Iskrei" pentru Rusia si inconducerea din strainkate a muncii lor; consided caorganizatia din Rusia a ziarului Iskra" trebuie slconduci in mod practic munca agentilor; propunesa se stabileascA o legit-Lira mai strinsA intre Uniuncadin nord a P.M.S.D.R." i redactia ziarului Iskra".La scrisoarea adresati de N. K. Krupskaia unuia dintremembrii Comitetului organizatiei Kiev a P M.S.D.R.,Lenin face uncle modificki; in post-scriptum la aceastascrisoare roaga pe cei ce yin din partea comitetuluisA ia in mod direct legAtura cu redactia ziarului Iskra",si nu prin membrii Ligii din strAinkate a social-demo-cratiei revolutionare ruse.

Julie, 25 (august, 7) La o scrisoare adresata de N. K. Krupskaia lui I. I.Radcenko, Lenin adauga ca este necesar ca accstasA piece din Petersburg, avind in vedere ea este urmaritde politie.

Julie, 26 (august, 8) Intr-o scrisoare adresata lui G. V. Plehanov, Lenin ilinstiinteazA ca a sosit un membru al Uniunii de luptipentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg,V. P. Krasnuha, si-1 sfAtuieste pe Plchanov sä asteptesosirea acestuia la Geneva.

Julie, 30 (august, Intr-o scrisoare adresati lui I. I. Radcenko, Lenin ii12) comunicA ca el considerA necesar ca in Organizatia

muncitoreascA si fie cooptati noi membri. din rindurilemuncitorilor, il sfatuieste si piece in sud, la Harkovsau Kiev, pentru a evita arestarea.

Ix lie-august Lenin scrie articolul Aventurismul revolutionar".Articolul este publicat in nr. 23 si 24 ale ziarului Iskra"(1 august si 1 septembrie), iar apoi apare ca brosuriseparad.

a

Mai tliziu ele luna Lenin examineazA brosura lui A. Martinov Muncitoriiiulie §i revolutia", publicatA la Geneva in 1902, si face insem-

nari in paginile ei.

gi

www.dacoromanica.ro

686 DATE DIN VIATA T ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

.Augurt, 2 (15) Lenin tine o consfituire la Londra cu reprezentantiiComitetului organizatiei Petersburg a P.M.S.D.R., aiorganizatiei din Rusia a ziarului Iskra" i ai Uniuniidin nord a P.M.S.D.R." In cadrul acestei consfAtuiria fost creat nucleul iskrist al Comitetului de organizareIn vederea convocarii congresului al 11-lea al partidului.

August, 3 (16) Lenin face uncle modificiri la scrisoarea adresatide N. K. Krupskaia carte I. I. Radcenko cu privirela rezultatele consfltuirii de la Londra din 2(15)august 1902.

August, 6 (19) Intr-o scrisoare adresati lui P. B. Akselrod, Lenin Ilsatuieste si piece la Munchen la congresul Partiduluisocial-democrat din Germania si anexeaza o scrisoarepentru I. H. Lalaiant.

Augur!, 9 (22) Lenin trimite o scrisoare la Harkov carte membriiredactiei ziarului Iujnii Rabocii", in care aprobahotarirea luata de ziar de a colabora cu Iskra," seintereseaza despre planurile practice imediate ale ziaru-lui i Ii comunica adresa pentru corespondenta.

August, 11 (24) Lenin scrie o scrisoare catre Comitetul organizatieiMoscova a P.M.S.D.R. in legi.tura cu declaratiaComitetului di se solidarizeazi cu conceptiile expusein cartea Ce-i de fAcut?".

Nu mai &zit; de Lenin facet? schiti de prefata la editia a II-a a brosuriiluna august Sarcinile social-democratilor rusi".

August Lenin scrie prefata la editia a II-a a brosurii Sarcinilesocial-democratilor rusi".

Articolul lui Lenin Programul agrar al social-demo-cratiei ruse" apare in nr. 4 al revistei Zarea".

Septembrie, 1 (14) In nr. 24 al ziarului Iskra" este publicat articolul defond al lui Lenin Noul proiect de lege cu privirela grove".

www.dacoromanica.ro

687

CUPRINS

Pag.

Prefati VII

1902

CE-I DE FACUT? Problemele acule ale mitcririi noartre . . 1-190

Prefati 3

I. Dogmatism si alibertatea criticii» 6-27

a) Ce inseamna' « libertatea criticii» ? 6b) Noii aparitori ai e libertatii critice» 10c) Critica in Rusia 14d) Engels despre insemnitatea luptei teoretice 21

IL Spontaneitatea maselor si constiintasocial-democratiei 27-51

a) Inceputul avintului spontan 28b) Ploconirea in fata spontaneititii. a Raboceaia Misl» .. 32c) e Grupul autoeliberariio si u Rabocee Delo» 42

III. Politica tracle-unionisti ci politicasocial-democrati 51-96

a) Agitatia politica i ingustarea ei de catre economisti 52Poveste despre felul cum 1-a aprofundat Martinovpe Plehanov 63

e) Demascarile politice i cultivarea combativitatii revo-lutionare» 66

d) Ce are comun economismul cu terorismul? 72

bJ

.....

....

www.dacoromanica.ro

688 CUPRINS

a) Clasa rnuncitoare, luptator de avangarda pentru demo-cratic

f) Inca o data K calo mniatori u, Inca o data a mistifi-catori »

75

92

IV. Metodele primitive ale economistilorsi organizatia de revolutionari 96-150

a) Ce Inseamni metode primitive? 97b) Metodele primitive si economismul 100c) Organizatie de muncitori si organizatie de revolu-

tionari 108d) Amploarea muncii organizatorice 124a) Organizatie « complotista » si a democratismv 131f) Activitatea locala si activitatea pe Intreaga Rusie 140

V. aPlanulv unui ziar politic pe intreagaRusie 150-176

a) Cine s-a suparat pentru articolul «Cu ce 0 Incepem?»? 151b) Poate oare un ziar si fie un organizator colectiv? 157c) Ce tip de organizatie ne trebuie? 169

Incheiere 177

0 lncercare de fuzionare a a lskrei» cu a Rabocee Delo)) 181

Rectificare la a Ce-i de ficut?* 189

MATERIALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 191-252

OBSERVAllI LA PRIMUL PROIECT DE PROGRAM AL LUIPLEHANOV 193-200

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI MUNCITORESCSOCIAL-DEMOCRAT DIN RUSIA 201-207

TRE1 AMENDAMENTE LA PROIECTUL DE PROGRAM 208

OBSERVATII LA AL DOILEA PROTECT DE PROGRAM AL LUIPLEHANOV 209-232

APRECIERE ASUPRA CELUI DE-AL DOILEA PROIECT DEPROGRAM AL LU1 PLEHANOV 233-235

AMENDAMENT LA PARTEA AGRARA A PROGRAMULUI 236-237

OBSERVATII LA PROIECTUL DE PROGRAM AL COMISIEI 238-249

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 689

OBSERVATII SUPL1MENTARE LA PROIECTUL DE PROGRAMAL COMISIEI 250-252

0 completare la problems luptei de clasi 251

CU PRIVIRE LA BUGETUL DE STAT 253-259

AGITATIA POLITICA $1 PUNCTUL DE VEDERE DE CLASA 260-266

RASPUNS a UNUI CITITOR. 267-268

SEMNELE FALIMENTULUI 269-275

DIN VIATA ECONOMICA A RUSIEI 276-286

I. Case le de economii 277

RAPORTUL REDACTIEI ZIARULUI ISKRA* LA CONSFATUIREA(CONFERINTA) COMITETELOR P.M.S.D.R. ...... . ....... 287-296

(N.B.) Ciorna rezolutiei 295

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI RUSE 297-340

299301307

IV. 309V. 313

VI 315VII. 322

VIII. 332IX. 336X. 338

SCRISOARE CATRE ZEM71 341-349

DESPRE GRUPUL c BORBA..... ......... ........... ....... ....... 350

SCRISOARE CATRE UNIUNEA DE NORD A P.M.S.D.R.* 351-361

INTRODUCERS LA PROCLAMATIA COMITETULUI ORGANIZA-TIEI DIN REGIUNEA DONULUI AL P.M.S.D.R. CATRE CETATENIIRug» .......... . ...................... ................DE CE TREBUIE SOCIAL-DEMOCRATIA SA DECLARE UN RAZBOIHOTARIT g NECRUTATOR SOCIALISTILOR-REVOLUTIONARI? 363-366

362

a

v

...... ..........

....... ..................... ...........

IIL

www.dacoromanica.ro

590 CUPRINS

AVENTURISM REVOLUTIONAR ...... ...... ......... 367-388

I. 367377

NOUL PROIECT DE LEGE CU PRIVIRE LA GREVE. 389-398

MATERIALE PREGATITOARE

MATERIALE PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI P.M.S.D.R. 401-421

1. SCHITA DIFERITELOR PUNCTE ALE PARTII PRAC-TICE A PROIECTULUI DE PROGRAM................ 401-402

2. CONSPECTUL PRIMULUI PROTECT DE PROGRAM ALLUI PLEHANOV CU UNELE AMENDAMENTE 403 405

3. INSEMNARE CUPRINZIND PARAGRAFELE I SI II ALEPRIMULLI PR OIECT DE PROGRAM AL LUI PLEHANOV51 SCHITA PRIMULUI PARAGRAF AL PARTII TEORE-TICE A PROGRAMULUI 406

4. PLAN DE COMUNICARE CU PRIVIRE LA MERSULELABORARII PROIECTULUI DE PROGRAM. 407

5. VARIANTA INITIALA A PARTH TEORETICE A PRO-IECTULUI DE PROGRAM ................ ............ 408-413

6. SCHITE DE PLAN ALE PROIECTULUI DE PROGRAM.., 414

7. VARIANTA INITIALA A PARTII AGRARE 51 A INCHE-IERII PROIECTULUI DE PROGRAM ......... ......... 415-416

8. SCIIITE DE PROIECT AL PROGRAMULUI ...... 417-420

Prima varianti 417

Varianta a doua 419

9. COMPLETARI LA CAPITOLUL AGRAR 51 LA CEL CUPRIVIRE LA PROBLEMELE MUNCH IN FABRICA...... 421

RASPUNSURI LA OBSERVATIILE LUI PLEHANOV 51 AKSELRODIN LEGATURA CU ARTICOLUL PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRAT1EI RUSE ............. ..... . 422-439

.....

II.

........ ............. ...... ...

a................... ......

www.dacoromanica.ro

CUP1UNS 691

ANEXE

CATRE DIRECTORUL MUZEULUI BRITANIC 442

Lista lucarilor lui V. I. Lenin din ianuarie-august 1902 caren-au fost gasite pia in prezent 447-454

Lista publicatiilor 0 documentelor la a cAror redactare a participatV. I. Lenin 455-456

AdnotAri 457 509

Indice de lucrki 0 izvoare citate sau mentionate de V. L Lenin 510-537

Indice de nume 538 573

Date din viata 0 activitatea lui V. I. Lenin 574-586

ILUSTRATI ICoperta cartii lui V. I. Lenin « Ce-i de flcut?» 1902 2-3

Prima pagini a manuscrisului lui V. I. Lenin e Proiect de programal Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia» 1902 200-201

Prima pagini a manuscrisului lui V. I. Lenin cu observatiile la aldoilea proiect de program al lui Plehanov 1902 211

Prima pagini din manuscrisul lui V. I. Lenin « Programul agraral social-democratiei ruse» ;.- 1902 298-299

Prima paginA a manuscrisului hii V. I. Lenin 4C Schite de proiect alprogramului». Varianta a doua 1902 416-417

.

www.dacoromanica.ro

Dar Ia cules ILI:09.1961. Bun de dPar 23.11.1961. APdrut 196/.Thai 15.220. Hirtie t elind de 65 /dm 540X840/16. Coll edi-tonale 37.92. Coll de tipar 38. A 001215/1961. C.Z. pentru

bibluxeci 3C2=1?..

Tiparul exevutat la IntreprInderea nr 4.Calea $erban Voda 133. Bucuteg1. R.P.R.

Comanda nr. 507211080

poligrifieL

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro