Microbiologie Examen Stom 2015

8/21/2019 Microbiologie Examen Stom 2015

1/55

1)Regulile sanitaro-igienice şi regimul antiepidemic în laboratoarele microbiologice în raport curiscul infecţios.

Activitatea în laboratoarele de microbiologie implică riscul contractării unor infec ii , care pot fițagravate.Prevenirea infec iilor de laborator i răspîndirii lor eventuale în colectivitate impuneț șcunoa terea:*riscul poten ial reprezentat de microorganismele manipulate, *căilor prin care ele pătrund înș țorganism *metodelor corecte de limitare a accesului acestor organisme la căile de transmitere i por ile deș ț

intrare în organism.Organiza ia Mondială a Sănătă ii clasifică agen ii infec io i în grupe de risc infec iosț ț ț ț ș țindividual i pentru colectivitate.Primul grup reprezintă un risc individual redus i colectiv redus!microbiș șnepatogeni pentru adultul sănătos, posibil oportuni ti pentru gazda imunocompromisă:vaccinuri viișatenuate,"acillus subtilis,epidermidis.#$rupul doi reprezintă un risc individual moderat i colectivșredus!nematode,trematode,protozoare parazite pentru om, fungi dermatofi i sauțoportuni ti,bacterii,virusuri, gonococi,meningococi, bacilii tuberculozei, ric%etsii,virusul gripal,bacilșdifteric etc.#$rupul & reprezintă un risc individual mare i colectiv redus!ric%ettsii tifos,febre pătate,ș

bacilii tuberculozei,fungi dimorfi, virusurile 'epatitelor ",(,virusul (M), meningococ, ersinia pestisetc.# $rupul reprezintă un risc individual mare i colectiv mare!virusurile febrelor ș'emoragice:+unin,Marburg,)assa,bola, virusul encefalitei acariene de primăvară-vară#. n laborator este autorizat să manipuleze microorgaisme cu un anumit grad de risc numai in măsura în

care personalul este pregătit, are dotările necesare i poate aplica metodele de siguran ă pentru a preveniș ț

răspîndirea agen ilor infec io i în mediul unde sunt manipula i sau men inu i. Organiza ia Mondială aț ț ș ț ț ț țSănătă ii a stabilit niveluri de e/igen ă.0 i al 1-lea nivel-laboratoarele de bazăîn care se manipuleazăț ț șmicroorganisme cu risc de gradul 0 sau1, nivelul &-laboratoare cu regim restrictiv, în care se manipuleazămicroorganime cu risc de gradul &, nivelul -laboratoarele cu regim de ma/imă restric ie, în care sețmanipulează microorganisme cu risc de gradul , func ionează în regim de e/igen ă specială .ț ț )a fel în laboratoarele de microbiologie diferen iem & bariere neiinfec ioase:ț ț"ariere primare, care previn răspîndirea unui microb în laborator2"ariere secundare, care prote3ează personalul în cazul depă irii accidentale de către microorganisme aș

barierelor primare2"ariere ter iare , care previn răspîndirea în comunitate a microorganismelor care au depă it barierileț ș

primare i secundare.ș

2)Tehnica de prelevare, ambalare şi condiţiile de transportare a materialului recoltat în infecţiilesistemului respirator.

/udatul nazofaringian se prelevă pentru diagnosticul tusei convulsive, a unor pneumonii intersti iale i aț ș porta3ului de microbi patogeni cum sunt meningococii,streptococii piogeni, bacilii difterici etc.Mai u oarășeste prelevarea pernazală.Se utilizează tampon confec ionat pe ti3ă din sîrmă de crom 4nic'el cu lungimeațde 15 cm i grosimea de 0mm.na din e/tremită i este îndoită, înmuiată în colodiu i înfă urată strîns cuș ț ș șvată./trimitatea liberă este îndoită în buclă pentru a facilita manipularea.Aceste tampoane se pot ob inețdin sec ia de O6).(apul pacientului este imobilizat i tamponul introdus blînd în lungul plan eului nazalț ș ș

pînă atinge peretele posterior al nazofaringelui.ste lăsat cîteva secunde pe loc, apoi rotit u or , pentru a-lș

încărca cu e/udat, i retras.(antitatea de prelevat cre te cînd tamponul se retrage i se reînserează înș ș șaceea i pozi ie, prima tamponare stimulînd secre ia de mucus nazofaringian.ș ț ț Prelevarea pe cale bucală se face cînd abordarea pernazală nu este posibilă.Se utilizează un tamponobi nuit cu ti3ă de sîrmă.ș /tremitatea care poart tamponul este îndoită în ung'i drept in momentulscoaterii din tub. 7amponul, introdus prin gură in faringe, este trecut cu aten8ie in spatele palatului moale,

pentru a 9terge peretele posterion al nazofaringelui .)a introducere 9i la scoatere se va evita contaminareatamponului cu secre8ii faringiene 9i bucale. Moartea microbilor infectan8i poate fi cauzată de: razele solare directe2 des'idratare2 modificări de p2autoliză2 o/igenul atmosferic in cazul anaerobilor stric8i. ;e aceea, odată recoltate, probele trebuiee/aminate in cel mai scurt timp posibil sau conservate prin refrigerare 9i medii de transport adecvate.6efrigerarea. )a 5


2/55

Mediile de transport asigură supravie8uirea microorganismelor prevenind desicarea, varia8iile de p,o/idarea 9i autoliza. n indicator, cum este ro9u fenol, permite monitorizarea vizuală a p-ului c=ndaceastă condi8ie este critică pentru supravie8uirea unor microbi !e.g. virusuri#.Microbii care sunt izola8i pe culturi de celule sau embrioni de găină !ca virusurile 9i c'lamidiile# setransportă în medii cu antibiotice !penicilină, streptomicină, nistatină#.

!)"icroscopul optic. #rincipiile construcţiei şi tehnica microscopiei.

/amenul microscopic permite depistarea rapidă a microbilor, observarea morfologiei, reac8iilor deculoare 9i a unor detalii structurale necesare identificării lor. ;e aceea microscopul optic esteindispensabil oricărui laborator de microbiologie, iar microbiologul trebuie să cunoască te'nicile demicroscopie.Microscopul este format, in esen8ă, din două sisteme de lentile cuplate:B obiectivul, sistem de lentile cu distan8a focală de ordinul mm, situat către obiectul e/aminat2B ocularul, sistem de lentile cu distan8a focală de ordinul cm, situat către oc'iul e/aminatorului.Obiectivul formează imaginea primară, reală mărită 9i răsturnată a obiectului plasat imediat dincolo dedistan8a focală. Ocularul func8ionează ca o lupă: reia imaginea primară, formată imediat Cnăuntruldistan8ei sale focale, 9i o transformă in imagine virtuală, mult mărită, răsturnată 9i ob8inută la distan8aminimă a vederii clare a observatorului !15@1> cm#, care corespunde apro/imativ nivelului mesei

portobiect a microscopului .;escrierea microscopului opticOrice microscop are în compunere o parte mecanică, un sistem optic 9i un sistem de iluminare .;etalii

privind forma 9i amplasarea diferitelor componente ale acestor sisteme pot varia în raport cu firma producătoare.Partea mecanicăPiciorul suportă 9i asigură stabilitatea aparatului. Pe picior se articulează bra8ul microscopului care

poartă corpul cu tubul microscopului 9i masa portobiect .Mi9carea tubului în a/ul optic al microscopului este asigurată prin deplasarea corpului cu a3utoruldispozitivelor de focalizare grosieră 9i fină ac8ionate prin butoane.;omeniul de lucru al mi9cării fine este

limitat la cca 0, mm 9i este indicat prin două repere gravate pe corpul microscopului 9i un indicator peculisa mi9cării fine . Pentru a păstra capacitatea de deplasare a tubului în cele două sensuri, indicatorultrebuie adus la mi3locul cursei, marcată de cele două repere.(ondensorul este focalizat printr-un buton .Masa portobiect este prevăzută cu desc'idere centrală pentru luminarea obiectului, supor8i reglabili

pentru fi/area lamei portobiect 9i butoane care controlează mi9cările mesei pe direc8ie transversală 9ilongitudinală .Sistemul opticSistemul optic este purtat de tubul microscopului. Obiectivele se adaptează la partea inferioară a tubului

prin capul revolver , care, prin rotire, le aduce după dorin8ă în a/ul optic. n pinten ac8ionat cu un resortface să se perceapă un declic la pozi8ionarea corectă a fiecărui obiectiv in a/ul microscopului. Ocularelese adaptează prin telescopare la partea superioară a tubului. Microscoapele moderne sunt prevăzute cu cap

binocular, care adaptează ocularele la distan8a interpupilară a observatorului 9i permit corec8ii pentruametropiile interoculare.Sistemul de iluminareSursa de lumină. Pentru iluminarea preparatului se poate folosi lumina din sursă e/terioară diri3ată către

preparat prin desc'iderea mesei portobiect cu a3utorul unei oglinzi . )a microscoapele moderne sursa delumină 9i dispozitivele de diri3are a fascicolului luminos !diafragma de c=mp, oglinda 9i butoanele pentrureglarea oglinzii# sunt incluse în piciorul microscopului.(ondensorul de cîmp luminos este un sistem de lentile care focalizează lumina asupra preparatului,contribuind esen ial la luminozitatea imaginii.n bun condensor este acromat i adaptabil la aperturaț șnumerică a obiectivului.

$)"icroscopul cu fond întunecat. #rincipiile construcţiei şi tehnica microscopiei.


3/55

Microscupul cu fond întunecat este indicat pentru e/amen electiv pentru depistarea rapidă a spiroc'e8ilor,organisme foarte fine, pu8in refringente 9i mobile, care nu pot fi observate la preparate microscopiceuzuale.Principiu: Cn condi8ii de iluminare obi9nuită răm=n invizibile, c=nd se află în calea unei raze de lumină,care nu este direc8ională spre oc'iul observatorului !condi8ie a obscurită8ii#, devin vizibile prin luminadifractată 9i reflectată difuz pe suprafa8a lor, 9i indică astfel observatorului traiectoria acestei raze.(ondensorul pentru c=mp întunecat opre9te accesul spre obiectiv a razelor de lumină directe !creează

fondul Cntunecat# 9i iluminează oblic obiectul. Parte din razele difractate 9i reflectate de către obiectuliluminat oblic pătrund in obiectiv 9i formează imaginea luminoasă a obiectului pe fondul negru alc=mpului. Microscopia pe fond negru obiectul flotează intr-o peliculă de lic'id pentru a evita refle/iatotală a razelor Cnainte ca acestea să-l lumineze.%ecesar.1. &ondensor cu oglin'i sferice concentrice, care (nlocuieşte condensorul pentru cmp luminosla un microscop optic.2. *urs de lumin cu mare intensitate şi diafragma iris.!. +ame de microscop cu grosimea de 1, mm. %umai pe asemenea lame preparatul este plasat-in focarul condensorului distanţa focal de 1,2 mm).$. lei de cedru./.

&amer obscur.Procedura:1.*e centrea' diafragma de cmp folosind condensorul de cmp luminos şi obiectivul 101.Se înlocuie9te condensorul de c=mp luminos cu cel pentru iluminarea cu fond negru.&.Se depune o picătură de ulei de cedru pe lentila superioară a condensorului, ridicată la nivelul mesei

portobiect..Se pune preparatul între lamă 9i lamelă peste picătura de ulei de cedru de pe lentila condensorului.>.Se e/aminează preparatul cu obiectivul 05D apoi, cu un obiectiv uscat mai puternic, după necesitate. (uc=t obiectivul are o apertură mai mare fondul c=mpului microscopic este mai pu8in întunecat. ;e aceea

pentru e/aminare cu imersia trebuie folosit un obiectiv prevăzut cu diafragma iris.;upă e/aminare, se depune preparatul într-un recipient cu solu8ie dezinfectantă. Microscopia pe fondîntunecat se folose te pentru eviden ierea în preparate native a agen ilor cauzali ai sifilisului,tifosuluiș ț ț

recurent, leptospirozei i altor boli ,precum i pentru studierea mobilită ii microorganismelor.ș ș ț

/) e demonstrat tehnica pregtirii preparatelor native din culturi pure de bacterii. "etodele destudiere. plicarea practicErotiul este materialul microbian !produs patologic, cultură# etalat în strat sub8ire pe suprafa8a unei lamespeciale de sticlă in vederea microscopiei. Pentru frotiuri folosim lame de microscop curate, degresate 9imarcate la o e/tremitate cu indicativul materialului microbian e/aminat. fectuarea frotiului cuprinde treitimpi :0.talarea. O ansă de produs microbian fluid este Cntinsă în strat c=t mai sub8ire 9i uniform pe o suprafa8ăde 0@1 cm pătra i in centrul lamei. Similar, o sec8iune dintr-o colonie bacteriană pe mediu solid,ț

prelevată cu acul, poate fi suspensionată într-o picătură de apă in centrul lamelei. )a etalare ansa 9i aculse manipulează cu mi9cări lente pentru a nu crea aerosoli contaminan8i la ruperi bru9te ale peliculei de

lic'id. (u fragmentele de 8esuturi se efectuează amprente: pe suprafa8a de sec8iune a probei se aplică lama

pentru ca în por8iunea ei centrală să răm=nă amprenta sub8ire a 8esutului.0.scarea frotiului se face la temperatura camerei, dar mai indicat este să fie grăbită in aer cald sau pe

platină încălzită la > secunde, prin flacăra unui bec de gaz.Pentru studiul protozoarelor este indicată fi/area cu alcool metilic. )a pregătirea frotiului din culturi bacteriene crescute în medii compacte pe lama răcită se aplică o

picătură de solu8ie izotopică de clorură de sodiu sau apă. prubeta cu cultură se fi/ează în mîna st=ngă cudegetul mare 9i cel indicator. Ansa bacteriologică se sterilizează în flacăra spirtierei. ;opul de vată sefi/ează cu mezinul de la mîna dreaptă, se e/trage din eprubetă 9i se păstrează în această pozi8ie. Marginileeprubetei se sterilizează prin flambare în flacăra spirtierei, apoi în eprubetă prin flacără se introduce ansa.Ansa răcită de suprafa8a internă a peretelui eprubetei se atinge de marginea mediului nutritiv la 'otar cu


4/55

sticla !în caz că ansa nu va fi îndea3uns de rece, va produce un trosnet u9or 9i va topi mediul#. (u ansarece se atinge cultura de microorganisme de pe suprafa8a mediului. Ansa apoi se e/trage, rapid margineleepmbetei se flambează, se astupă cu dopul trecut prin flacără 9i eprubeta se instalează în stativ. 7oateac8iunile descrise au loc numai deasupra flăcării. (ultura se introduce cu ansa într-o picătură de apă pelamă 9i se e/tinde uniform prin mi9cări de rota8ie pe o suprafa8ă cu diametrul 0-0,> cm !apro/imativ dedimensiunile monedei de 05-0> cop.#, apoi ansa se flambează.

3)e demonstrat tehnica pregtirii frotiurilor din culturi pure de bacterii şi colorarea prin metoda4ram.

Erotiul din sînge se prepară în modul următor. (u un ac steril se în- 8eapă degetul inelar de la mîna stingă,în prealabil dezinfectat. Prima picătură se înlătură cu vata uscată, apoi de picătura de sînge apărută seatinge suprafa8a lamei bine degresată. )ama imediat se a9ează pe masă fi/ind-o cu mina stingă, se atinge

picătura de sîge cu marginea altei lame 9lefuite 9i pu8in mai înguste, sub un ung'i de >< . (u o mi9careu9oară a lamei 9lefuite picătura se e/tinde în stingă, nea3ungînd 0-0,> cm de margine. Erotiul pregătitcorect este de culoare găl buie, u9or transparentă.5rotiuri-amprente se pregătesc din organele interne ale cadavre lor, din produse alimentare deconsistentă solidă !came, orna8i, 9uncă 9i altele#. Suprafa8a organelor 9i a produselor alimentare se arde cu

bisturiul incandescent 9i din acest secte se taie o por8iune de material. Eragmentul, cu suprafa8a tăiată seatinge de lamă în două-trei locuri. scarea 9i fi/area frotiului. Erotiuriie sub8iri se usucă rapid la temperatura camerei, iar cele mai groase seusucă în termostat sau prin încălzire deasupra flăcării.Pentru ceasta lama se fi/ează de margini cudegetele mare 9i indicator,iar cel mi3lociu se plasează sub lamă pentru a diri3a gradul de încălzire 9ievitarea coagulării proteinei bacteriene 9i modificarea structurii celulare.Erotiuriie uscate s=nt fi/ate în flacăra spirtierei pentru a inactiva 9i a fi/a bacteriile de lamă 9i a evitaelu8ia lor în procesul de colorare.Microorganismele omorîte au o capacitate mai pronun8ată de a asimila coloran8ii 9i, totodată, ele nu

prezintă pericol pentru cei care lucrează.

(olora ia $ramț . "etoda 4ram, propus în 166$, n-a pierdut importanta practic pîn în timpul

de faţ. ceast metod de colorare permite divi'area bacteriilor în gram-po'itive şi gram-negative,şi înlesneşte diagnosticul diferenţial al unor boli infecţioase.#regtirea soluţiilor da coloranţi pentru coloraţia 4ram. #entru aceast metod sînt necesariurmtorii coloranţi7 1-violat de genţian fenicat sau violet de metil, soluţie apoas8 1 - soluţia+ugol8 ! - sloool 93:8 - fucsin #faiffer.Solu8ia violet de genţian fenicatFiolet de genţian - 1 g Aloool G>? - 1 ml Eenol cristal - 2 g Apă distilat - 1 ml;ioletul de gen8iană, violetul de metil şi violetul cristal sînt coloranţi din seria trifenilmetanului, ceeace permite folosirea lor cu acelaşi succes în coloraţia 4ram.Fiolet de metil în solu8ia apoasă;iolet de metil - 5,1 g Apă destilat - 055 ml ceast solu8ie este mai stabil.Solu8ia )ugol

lodură de potasiu 4 1g, lod cristal 0 g p distilată - 1 ml+a început se pregteşte soluţia concentrat de iodur de potasiu, în care se di'olv iodul, apoi seadaug ap distilat.(olora8ia $ram are patru etape.0# Pe frotiul fi/at se aplică solu8ia apoasă a violetului de metil, timp de 0-1 min !la colora8ia prin metodaSinev frotiul se acoperă cu o 'îrtie de filtru, în prealabil îmbibată cu solu8ia violetului de gen8iană 9iuscat, pe care apoi se aplică 1 picături de apă#, apoi solu8ia se varsă.1#Erotiul se prelucrează cu solu8ia )ugol !0 mm# 9i ea se varsă fără a-l spăla cu apă.Erotiul se decolorează cu alcool G>? !5,>-0 min#, spălînd după aceasta resturile de alcool cu apă.#Erotiul se acoperă cu fucsină Pfaiffer 9i peste 0-1 min colorantul se varsă, preparatul se spală cu apă, seusucă cu 'îrtie de filtru 9i se e/aminează la microscopul imersic.Prin această metodă de colora8ie microorganismele gram-pozitive se colorează în violet, iar cele gram-negative - în ro9u-roz, ceea ce este determinat de particularită8ile de structură 9i compozi8ia c'imică acelulei microbiene.


5/55

. 3 ?(olora8ia Hie'l-Ieelsen se folose9te pentru eviden8ierea mico bacteriilor acidorezistente ale tuberculozei,leprei 9i unor actinomicete. Acidorezisten8a microorganismelor este condi8ionată de prezen8a lipidelor,cerii, o/iacizilor în celulele lor. Astfel de microorganisme se colorează greu cu solu8iile diluate de

coloran8i pentru a u9ura pătrunderea colorantului în celula microorganismului fucsina fenicată Hie'l,aplicată pe frotiu, se încălze9te la flacără.Microorganismele colorate nu se decolorează cu solu8ii slabe de acizi minerali 9i alcool.(olora8ia Hie'l-Ieelsen include următoarele etape:0.Erotiul fi/at se acoferă cu 'îrtie de filtru. Pe ea se toarnă fucsină fenicată Hie'l !se poate utiliza 'îrtiede filtru, preventiv îmbibată cu colorant 9i uscată .#Erotiul se încălze9te la flacără pînă la apari8ia va-

porilor, apoi se răce9te 9i se adaugă o por8iune nouă de colorant. Cncălzirea se repetă de 1-& ori. ;upărăcire 'îrtia de filtru se înlătură 9i frotiul se spală cu apă.1.Erotiul se decolorează cu solu8ie de >? de acid sulfuric 9i se spală de cîteva ori cu apă.&.Erotiul se recolorează cu alba9tru de metilen - solu8ie 'idroalcoolică - &-> min, se spală cu apă 9i seusucă"acteriile acido-rezistente colorate prin metoda Hie'l-Ieelsen capăJă un ro u aprins ,iar restulșmicroflorei se colorează în albastru desc'is.

6) e demonstrat tehnica pregtirii frotiurilor din culturi pure de bacterii şi colorarea prin metoda@urri-Ainss(nceputul de la e>. 3 ?(olora ia inss.ț Erotiul pregătit după "urri 9i uscat la aer se fi/ează, aplicînd 1-& picături de alcool, carese arde pe lamă. Pe lama răcită se aplică fucsina Pfaiffer - &-> min, se spală cu apă 9i se usucă. Kn acestcaz bacteriile se colorează în ro9u, iar capsulele incolore evident contrastează pe fondul întunecat alfrotiului. neori în 3urul bacteriilor colorate acapsulate se observă zone mici incolore - pseudocap sulate,care apar în urma uscării 9i fi/ării incorecte a frotiului.

9) e demonstrat tehnica pregtirii frotiurilor din culturi pure de bacterii şi colorarea prin metodauBes'CD(nceputul de la e>. 3 ?(olora8ia Au3esz%J. Se prepară un frotiu des din cultură, se usucă la aer, se mordează cu solu8ie de 5,>?acid clor'idric 9i se încălze9te pînă la apari8ia vaporilor. Pe urmă frotiul se spală cu apă, se usucă, sefi/ează în flacără 9i se colorează prin metoda Hie'l-Ieelsen. Sporii se colorează în ro9u-roz, iar celula - înalbastru.

1) e demonstrat tehnica pregtirii frotiurilor din culturi pure de bacterii şi colorarea prinmetoda %eisser .

(ncepînd de la e>.3? Metoda Ieisser. (olora8ia granula8iilor de volutină prin această metodă include următoarele etape.

0.Erotiul fi/at se colorează cu albastru de metilen acetat - 0 min, colorantul se înlătură 9i se spală cu apă.1.Se acoperă cu solu8ia )ugol - 15-&5 s.&.Eără a fi spălat, frotiul se colorează cu vezuvină - 0-& min, apoi se spală cu apă 9i se usucă.lbastru de metilen acetat %eisserlbastru de metilen - ,1 g lcool 9/: - 2 ml cid acetic glacial - / mi p distilat - 1 mlFezuvină;e'uvin - 12 g lcool 9/: - 3 ml p distilat - $ mlAmestecul se fierbe 9i după răcire se filtrează.

11. Noţiune de sterilizare. Obiectul şi regimul sterilizării

prin căldură umedă. Controlul efcienţii sterilizării.Sterilizarea este distrugerea sau indepartare tuturor microorganismelor,inclusiv a sporilor.Sterilizarea prin caldura umeda,se face cu ajutorul autoclavului prin vapori sub presiune,carerealizeaza 115C,la 0,5atmosfere,121C la o


6/55

atmosfera si 134c la 2 atmosfere.utoclavul este un cazan cu pereti rezistenti in care dupa inc!iderea cu un capacmasiv,presat cu buloane sau sistem cabestan,vaporii de apa secomprima la presiunea necesara sterilizarii.utoclavele cu peretele simplu pot " verticale si orizontale.Se sterilizeaza sticlaria pentruculturi de celule si aparatele de "ltrare.Procedura:

Se toarne apa in cazan,pina la 2#3 cm,prin incinta de sterilizare Se aseaza pe suport obiectele de sterilizat in ambalajul lor.$%acoane,eprubete,cosuri dinsirma,cutii,casolete...&cu capacele semidesc!ise Se inc!ide etans capacul autoclavului Se conecteaza sursa de caldura Se desc!ide robinetul pentru evacuarea aerului.dupa ce aerul este complet evacuat dinincinta de sterilizare... Se inc!ide robinetul de evacuare a aerului Cind presiunea ajunge la valoarea aleasa se regleaza sursa de caldura,pentru a mentine opresiune constanta,pe toata durata timpului desterilizare. Se intrerupe sursa de caldura,pentru a se raci aparatul,se desc!id lent robinetul devapori,apoi capacul.

Se lasa materialele pentru uscare in autoclava desc!isa'entru controlul functionarii sterilizatorului cu vapori intre obiectele ce sesterilizeaza se pune un tub de sticla sudat,care contine o substanta cu punctul detopire cunoscut $benzonaftol#110C,acid benzoic#120C& si o cantitate mica decolorant anilinic praf.(a topirea acestor substante are loc colorarea lor uniforma.Tyndalizarea#este sterilizarea fractionara pentru substantele care se degradeaza sidenatureaza usor la temperatura de )0C$serurile,vitaminele&.*ncalzirea se repetatimp de 5#) zile in aparate speciale cu termoreglatoare sau in baile de apa obisnuitala temperatura de 5)#5+C cite o ora.Pasteurizarea#se foloseste pentru distrugerea formelor asporulate alemicroorganismelor in special a speciilor patogene.'rin pasteurizare are locasanarea diverselor produse printr#o singura incalzire la 50#)5C timp de )0 min sau

la 0#+0C 5#10 min.(aptele se pasteurizeaza cu scopul inactivarii bacteriiloracidolactice si patogene$tifo#paratifoidice,streptococilor,sta"lococilor&.1.Noţiune de sterilizare. Obiectul şi regimul sterilizăriiprin căldură uscată. Controlul efcienţii sterilizăriiSterilitate este distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor, inclusiv al sporilor.!terilizarea cu aer ferbinte"cald#:Indicatii- biecte din sticla $eprubete, %acoane, pipete& sau din portelan $mojare, pistile&,seringi (uer din sticla, instrument c!irurgical, substante grase, pulberi termostabile.Se realizeaza in etuva la temperature de 1)0#1+0 grade Celsius timp de o ora. Suplimentarinca o ora in cazul ambalajelor voluminoase sau obiectelor care se incalzesc greu. /tuva e oincinta cilindrica cu pereti dubli din table termoizolati.n t!ermostat care mentinetemperature. nsistem de ventilare care uniformizeaza temperature.Procedura: biectele sterilizarii se pun pe rafturi cu spatii intre ele pentru libera circulatie alaerului cald. Se inc!ide etuva. Se desc!id ori"ciile de ventilare si se conecteaza la retea. Semarc!eaza timpul de sterilizare. biectele se scot numai dupa racirea aparatului.Controlul efcientei sterilizarii: 3 tipuri de indicatori "zici $manometru, termometru&,c!imici $%oare de sulf $autoclave& se topeste la 115 grade C, acid benzoic$autoclava& setopeste la 121#122 grade C, tiouree $etuva& se topeste la 1+0 grade& si biologici- tuburi cu"re de bumbac cu spori, dupa sterilizare se insemanteaza.

1$. Noţiune de sterilizare. !terilizarea c%imică. Obiecteleşi regimul sterilizării. Controlul efcienţii sterilizării

'entru sterilizarea c!imica se folosesc gaze.ai cunoscut este oidul de etilen,ungaz incolor,usor solubil in apa si im%amabil.oicitatea e moderata.*ndicatii- Sterilizarea ec!ipamentului de plastic termosensibil se efectueaza inlaboratoarele de microbiologie.ai larg este folosit in serviciile de


7/55

endoscopie$sterilizarea cateterelor si componentelor termosensibile aleendoscoapelor&,de c!irurgie sau stomatologie.Se utilizeaza in amestec cu 15 C2$pentru a preveni eplozii&.*n incinte etanse,la55#)0C si 40 umiditatea relativa,in concentratie de 450#+00 mg 6l oidul de etilenasigura sterilizarea in interval de 2,5#3!.Controlul efcientei sterilizarii: 3 tipuri de indicatori "zici $manometru, termometru&,c!imici $%oare de sulf $autoclave& se topeste la 115 grade C, acid benzoic$autoclava& se

topeste la 121#122 grade C, tiouree $etuva& se topeste la 1+0 grade& si biologici- tuburi cu"re de bumbac cu spori, dupa sterilizare se insemanteaza.

1&. 'ediile de cultură. Cerinţele (aţă de medii.Clasifcarea. 'ediile uzuale) electi*e) di(erenţial+diagnostice) de ,mbogăţire. - plicarea practicăediile de cultura 7sunt solu8ii care asigura nutrientii si conditiile "zico#c!imice necesarecresterii si multiplicarii bacteriilor.Cerinţele (aţă de 'ediile de cultura:a. necesit98ile nutritive :i energetice bctb. umiditate optimal9

c. p; optimal $,2#,4& :i constant $caracter de tampon&d. poten8ial de oido#reducere optimal $anaerobi # r;210&e. izotonic $0,5 ?aCl&f. steril :i transparentClasifcarea 'ediilor de cultura:++upă pro*enienta nutrientilor Empirice, naturale. u la baz9 produse de origine animal9 sau vegetal9 $s@nge, ser, lapte,ou9, cartof, etracte din carne, cord, creier,"cat, pe:te, levuri, etc&. Compozi8ia c!imic9precis9 nu poate " controlat9. Sintetice = includ ingrediente c!imice pure, compozi8ia c!imic9 este cunoscut9 cueactitate-- upă consistenta Lichide $bulion&= utilizate pentru ob8inerea biomasei bacteriene :i a produselor lor

$bulionul peptonat,glucozat,cu singe si biliat,apa peptonata si laptele& Solide = con8in 10#15 gelatin9 sau 2#3 agar#agar $poliza!arid etras din alge ro:ii, tAtopire = +0#100AC, solidi"care = 42AC&. 'laca de geloz9 Bn cutii 'etri si izolarea culturilor puregeloza Bnclinat9 $Bn pant9& si acumularea culturilor pure. Semilichide = 0,2 = 0,5 agar#agar. Se utilizeaz9 pentru studierea activit98ii bioc!imicesau a mobilit98ii bacteriilor.-- upă compozitia c%imică: Medii uzuale $universale, simple&-- Apă peptonată $ap91 pepton90,5 ?aCl&- Bulion peptonat = D' $etract apos din carne 1 pepton90,5 ?aCl&- Geloza nutritivă $D' 2#3 agar#agar&- Gelatina nutritivă $D' 10#15 gelatin9&Sunt utilizate pentru cre:terea bacteriilor nepreten8ioase la cultivareSterilizarea prin autoclavare- 120AC, 20 min'edii comple/e: elective selective- - pe mediu solid #pe mediu lic!id 7 mediu de imbogatire diferential#diagnostice $EE&- - izolare cultura pura - multitest, pt acumulare cultura pura si identi"care preliminara - identi"care "nala speciale de transport

Medii elective = formate din medii simple cu adaos de componente care permit cre:tereami6o eigente nutritiv $bulion#ser, bulion glucozat,geloz9#s@nge = streptococi, neisserii sercoagulat = corinebacterii, etc&


8/55

Mediile de îmbogăţire reprezint9 medii selective lic!ide, utilizate pentru Bmbog98irea %oreipatogene :i in!ibarea %orei de asocia8ie dintr#un prelevat plurimicrobian $e- materii fecale&a. ediul uller $D'(ugolCaC3!iposul"t&b. ediul FauGmann $mediul ullerbil9verde de briliant& = Salmonellac. Dulion cu selenit = Shiella, Salmonellad. p9 peptonat9 alcalin9 $p;7+& =!ibrio choleraee. Fitt#arrozzi $D'0,5 glucoz9buc98i de "cat& = pentru anaerobi

Medii diferenţial-diagnostice ) = permit diferen8ierea speciilor bacteriene Bn bazaactivit98ii lor bioc!imice $za!arolitice, proteolitice,lipolitice, de oido#reducereH&Sunt construite dup9 urm9toarea sc!em9- Daz9 nutritiv9substratindicator $la necesitate&

1/. 'ediile de cultură. Cerinţele (aţă de ele. 'ediileselecti*e şi di(erenţial+diagnostice. Componenţa)aplicarea practică.

ediile de cultura 7sunt solu8ii care asigura nutrientii si conditiile "zico#c!imice necesarecresterii si multiplicarii bacteriilor.Cerinţele (aţă de 'ediile de cultura:a. necesit98ile nutritive :i energetice bctb. umiditate optimal9c. p; optimal $,2#,4& :i constant $caracter de tampon&d. poten8ial de oido#reducere optimal $anaerobi # r;210&e. izotonic $0,5 ?aCl&f. steril :i transparent

Medii selective = medii solide cu adaos de componente sau cu condi8ii "zico#c!imiceparticulare care stimuleaz9 cre:terea unor specii :i in!ib9 cre:terea altor specii $gelozasalin9 # sta"lococi, geloza alcalin9 # vibrioni, mediul 'losIirev # Salmonella, Shiella, etc#

Medii diferenţial-diagnostice (DD) = permit diferen8ierea speciilor bacteriene Bn bazaactivit98ii lor bioc!imice $za!arolitice, proteolitice,lipolitice, de oido#reducereH&

Sunt construite dup9 urm9toarea sc!em9- Daz9 nutritiv9substratindicator $la necesitate&$%edii && pentru izolarea culturii pure Studierea propriet98ilor za!arolitice-/ndo $geloz9lactoz9fucsin9!iposul"t de ?a&(evin $geloz9lactoz9eozin9albastru metilen&'losIirev $geloz9lactoz9ro:u neutrus9ruri de acizi biliariverde de briliant&Coloniile lactozo#pozitive vor " colorate $ro'ii pe /ndo, 'losIirev, albastru$violete pe (evin& Studierea propriet98ilor de oido#reducere-ediul cu sul"t de Di = pentru Salmonella $colonii nere = reducerea sul"tului Bn sulfura deDi&ediul Flauberg $geloz9#s@nge cu telurit de F& =pentru (or)nebacterium diphtheriae Studierea propriet98ilor lipolitice-Jeloza cu g9lbenu: de ou = bacteriile cu lecitinaz9 formeaz9 un !alou opac Bn jurul coloniei

Studierea propriet98ilor !emolitice-Jeloza#s@nge $geloza5#15 s@nge de"brinat& = in cazul !emolizei Bn jurul coloniilor apare ozon9 clar9$%edii && multitest pentru acumularea culturii pure 'i identi"care preliminarăFligler = identic Kusselsulfat de Le $detectarea ;2S&lIeni8Ii = identic Fligler1 za!aroz9uree*ndicatorul ndrede = fucsin9?a; Scindarea glucidelor $acid # , acid :i gaz # J& duce la modi"carea p; :i virajul culoriimediului din ro:u Bn galben. Mn pant9 se apreciaz9 lactoza6za!aroza $oidare&, Bn coloan9#glucoza $fermentare&.$%edii && pentru identi"carea "nalăNirul pestri8 ;iss $lic!id sau semisolid&- tuburi ce con8in solu8ii 0,5 de diferite glucide :iindicator. precierea = dup9 modi"carea culorii $acid #& :i apari8ia bulelor de gaz $acid :i gaz

# J&


9/55

13. e selectat mediile de cultură şi de descris proprietăţilebioc%imice ale microorganismelor.

ctivitatea za!arolitic9 $:irul ;iss, coagularea laptelui, etc&ctivitatea proteolitic9Eegradarea proteinelor native $lic!e"erea gelatinei sau a serului coagulat, peptonizarealaptelui, etc&/viden8ierea enzimelor speci"ce $ureaz9, decarboilaze, dezaminaze, etc& prin detectareaprodusele "nale ale reac8iilor- ;2S, ?;3, indolHo Eepistarea producerii ;2S- formarea sulfurii de fer de culoare neagr9 Bn mediile multitest =Fligler, lIeni8Ii, etc plasarea unei benzi de !@rtie de "ltru Bmbibat9 cu acetat de 'bdeasupra Bn care cre:te cultura studiat9 $formarea sulfurii de 'b Bnnegre:te !@rtia&o Eepistarea indolului $produs al metaboliz9rii triptofanului& = benzi de !@rtie Bmbibate cuacid oalic. Mn prezen8a indolului indicatorul vireaz9Bn roz.o Eepistarea amoniacului $ureaza& = !@rtia de turnesol se coloreaz9 Bn albastru.o Eepistarea catalazei $;22 .... ;2 2&- cultura se amestec9 cu o pic9tur9 de ap9oigenat9 = apari8ia bulelor de gazo Eepistarea oidazei $detectarea prezen8ei citocromoidazei din lan8ul respirator&Keactiv = di *tetra#metil$para+enilen$diamină $benzi sau rondele de !@rtie Bmbibate cureactiv, creioane, etc&

idarea reactivului = culoare violet9#neagr9idazo - ?eisseria, Oibrio, 'seudomonasidazo# - /nterobacteriaceaeo Eepistarea lecitinazei = mediu cu g9lbenu: de ou 10 # formarea unui !alou opac Bn jurulcoloniiloro Eepistarea lipazei = mediu cu Pin +0 1= !alou opac Bn jurul coloniilor $precipitareaacizilor gra:i&o Eepistarea !emolizinei = geloz9#s@nge 5#10 # zon9 clar9 Bn jurul colonieio Eepistarea E?azei, fosfatazei, etc'robele sunt incubate la 3Q C, 1+#24 !

1


10/55

1.Dulionul peptonat si geloza cu glucoza si cu alte glucide#'entru preparareabulionului si gelozei glucozate la bulionul peptonat sau geloza lic!e"ata se adaugade la 0,5 pina la 1 glucoza.ediile ,,glucozateRR se sterilizeaza cu vapori %uenti 3zile la rind cite 30 min sau sub presiunea de 0,4 atm$110C#15min.'entrucultivarea streptococilor la bulionul peptonat sau geloza sterila se adauga solutie deglucoza 10 in apa distilata,proaspat pregatita si "arta.(a 5ml de mediu se adauga0,5 ml solutie glucoza.'entru controlul sterilitatii bulionul se introduce in termostatpe 24 ore la 3C.Dulionul cu 2#5 glicerina se prepara analog cu bulionul glucozat,in el se cultivaagentul tuberculozei si alte bacterii.

14. e selectat mediile de cultură şi de descris etapele deizolare a culturilor pure de bacterii aerobe.'relevatul este supus eamenului macroscopic * modi"carea aspectului, a mirosului, etc& #orientare Bn diagnosticEup9 necesitate, probele sunt supuse preg9tirii pentru investiga8ie $diluare, omogenizare,centrifugare, etc&Eaminarea microscopică $preparate native, Jram, ie!l#?eelsen, Durri#;inss...& = prezen8a

mi6o, forma, cantitatea, J6#.I etapă = *(K/ C(K*(K 'K/Scopul izol9rii # de a ob8ine o cultur9 pur9 dintr#un melanj de celule bacteriene sau dintr#unprodus patologic. e!nici utilizate-o 'rin epuizarea inoculului pe suprafa8a gelozei din cutia 'etri $Bns9m@n8are Bn striuriparalele, Bns9m@n8are Bn cadrane, etalarea consecutiv9 pe trei cutii&.o etoda dilu8iilor logaritmice a inoculului Bn geloz9 topit9 :i r9cit9 la 50Q C apoi turnate Bncutii 'etri sau eprubete.*ncubare Bn termostat la 3Q C, 1+#24 ! .etode speciale de izolare Bn culturi pure- bct sporulate- Bnc9lzirea prealabil9 a prelevatului+0Q C = 20 min bct acido#rezistente- tratarea prealabil9 cu acid a prelevatului :ineutralizarea ulterioar9 cu o baz9 bct din asocia8ii cu num9r minim de mi6o patogene- Bmbog98irea prealabil9a %orei patogene utiliz@nd medii de Bmbog98ire bct cu virulen89 Bnalt9 :i preten8ioase lacultivare- inocularea la animalele de laborator sensibileII etapă = C(K/ C(K** 'K//aminarea macroscopic9 a coloniilor crescute $form9, culoare, dimensiuni, etc&/aminarea microscopic9 $frotiu Jram& a coloniilor suspecte si con"rmarea purit98ii culturiiKepicarea coloniilor suspecte pe geloz9 Bn pant9 si acumularea culturii pure ermostat, 3Q C, 1+#24 oreIII etapă = *E/?*L*CK/ C(K** 'K/Oeri"carea purit98ii culturii $frotiu Jram&Identi"carea culturii pure const9 Bn eviden8ierea unor caractere speci"ce ale acestei culturipentru a o include Bntr#o familie, gen, specie, variant9

Se studiaz9 caracterele- orfologice inctoriale Ee cultur9 Biochimice- ntigenice$seroidenti"carea& Ee patogenitate Sensibilitatea la bacteriofagi $fago#identi"carea&Sensibilitatea la DIV etapă = /O(K/ K/(/(K, LK(K/ S* /(*D/KK/ KTS'?S(*Compararea rezultatelor ob8inute cu caracterele speciilor bacteriene cunoscute pentru a g9siasem9n9ri.

5.e demonstrat metodele de creare a condiţiilor deanaerobioză pentru culti*area bacteriilor anaerobe./U/?( DC/K*(J*C '/?K C(K* ?/KD/ $clostridiene, neclostridiene&Condi8ia principal9 = cultivare Bn absen8a oigenuluitilizarea mediilor anaerobe $Fitt#arrozzi regenerat # 100Q C, 20 min, r9cit, acoperit cu

vazelin9 Bns9m@n8area Bn geloz9 Bn coloan9&Crearea condi8iilor de anaerobioz9%etoda "zică = utilizarea anaerostatului


11/55

%etoda chimică = Bn eicator se Bntroduc substan8e ce "eaz9 oigenul $pirogalolbaz9&utilizarea gas#pac!etelor%etoda bioloică Lortner = cultivarea concomitent9 a aerobilor :i anaerobilorKecoltarea = cu precau8ie, evit@nd contactul cu aerul $Bn seringi, utiliz@nd medii speciale&I etapă = MDJTV*K/ ?/KD*(KMns9m@n8area prelevatului Bn 2 eprubete cu mediul Fitt#arrozzi regeneratMnc9lzirea unui tub la +0Q C, 20 min = distrugerea %orei nesporogene

*ncubarea la 3Q C, 24#4+ ! $va avea loc Bnmul8irea anaerobilor&II etapă # *(K/ C(K** 'K/ E/ ?/KD*Studierea caracterelor de cultur9 = tulburarea mediului, descompunerea buc98ilor de "cat,etc*zolarea culturii pure de anaerobi prin metoda eissler $Bns9m@n8area a 0,1 ml din mediul F#pe 3 cutii cu geloz9#s@nge glucozat9consecutiv&. *ncubarea Bn anaerostat6eicator6gas#pacI, 24#4+ !etoda Weinberg = dilu8ii succesive a culturii Bn geloz9 glucozat9 lic!e"at9 :i aspirarea Bntuburi lungi :i Bnguste, Bnc!ise ermetic. *ncubarea Bntermostat, 24 !III etapă # C(K/ C(K** 'K/Studierea macroscopic9 a coloniilor/aminarea microscopic9 $frotiu Jram& a coloniilor suspecte

Kepicarea Bn mediul F# regenerat pentru acumularea culturii pure*ncubarea Bn termostat, 24 !IV etapă # *E/?*L*CK/ C(K** 'K/ E/ ?/KD*Oeri"carea purit98ii culturii pure $frotiu Jram&Studierea caracterelor culturii pure izolate $cu respectarea condi8iilor de anaerobioz9&V etapă # /O(K/ K/(/(K, LK(K/ N* /(*D/KK/ KTS'?S(*

21.e selectat mediile de cultur şi de descris etapele de i'olare a culturilor pure de bacteriianaerobe.

M( L solu8iisubstrate solide, asigură nutrien8ii 9i condi8iile fizico-c'imice pt cultivarea bct.Pot fi utilizate pt: cultivarea !izolarea# bacteriilor2 testarea sensibilită8ii la A"2 stocarea sau transportul culturilor bacreiene.&erinţele faţ de "&7a. necesită8ile nutritive 9i energetice bct b. umiditate optimalăc. p optimal !,1-,# 9i constant !caracter de tampon#d. poten8ial de o/ido-reducere optimal !anaerobi - r1N>, aerobi 4 r105#e. izotonic !5,>? Ia(l#f. steril 9i transparent

&lasificarea "&7 ;upă provenien8ă

• Empirice, naturale. Au la bază produse de origine animală sau vegetală !s=nge, ser, lapte, ouă, cartof,e/tracte din carne, cord, creier, ficat, pe9te, levuri, etc#. (ompozi8ia c'imică precisă nu poate ficontrolată.

• Sintetice 4 includ ingrediente c'imice pure, compozi8ia c'imică este cunoscută cu e/actitate• Semisintetice

;upă consisten8ă• Lichide !bulion#4 utilizate pentru ob8inerea biomasei bacteriene 9i a produselor lor !A", , to/ine#• Solide 4 con8in 05-0>? gelatină sau 1-&? agar-agar !poliza'arid e/tras din alge ro9ii, t< topire 4 5-

055? Ia(l#


12/55

Bulion peptonat 4 "P !e/tract apos din carne Q 0? peptonăQ5,>? Ia(l# Geloza nutritivă !"P Q 1-&? agar-agar# Gelatina nutritivă !"P Q 05-0>? gelatină#

Sunt utilizate pentru cre9terea bacteriilor nepreten8ioase la cultivareSterilizarea prin autoclavare: 015? glucozăQbucă8i de ficat# 4 pentru anaerobi

Medii diferenţial-diagnostice (DD) 4 permit diferen8ierea speciilor bacteriene în baza activită8ii lor bioc'imice!za'arolitice, proteolitice, lipolitice, de o/ido-reducere#Sunt construite după următoarea sc'emă: "ază nutritivăQsubstratQindicator !la necesitate# Medii $$ pentru izolarea culturii pure

Studierea proprietă8ilor za'aroliticendo !gelozăQlactozăQfucsinăQ'iposulfit de Ia#)evin !gelozăQlactozăQeozinăQalbastru metilen#Plos%irev !gelozăQlactozăQro9u neutruQsăruri de acizi biliariQverde de briliant#(oloniile lactozo-pozitive vor fi colorate !ro%ii pe ndo, Plos%irev, albastru&violete pe )evin#

Studierea proprietă8ilor de o/ido-reducereMediul cu sulfit de "i 4 pentru Salmonella !colonii negre 4 reducerea sulfitului în sulfura de "i#Mediul Rlauberg !geloză-s=nge cu telurit de R# 4pentru 'or(nebacterium diphtheriae

Studierea proprietă8ilor lipolitice$eloza cu gălbenu9 de ou 4 bacteriile cu lecitinază formează un 'alou opac în 3urul coloniei

Studierea proprietă8ilor 'emolitice$eloza-s=nge !gelozaQ>-0>? s=nge defibrinat# 4 in cazul 'emolizei în 3urul coloniilor apare o zonă clară Medii $$ multitest pentru acumularea culturii pure %i identificare preliminară

6ussel 4gelozăQ0? lactoză, 5,0? glucoză, indicator Rligler 4 identic 6usselQsulfat de Ee !detectarea 1S#Ol%eni8%i 4 identic RliglerQ0? za'arozăQureeKndicatorul Andrede 4 fucsinăQIaO

Scindarea glucidelor !acid - A, acid 9i gaz - A$# duce la modificarea p 9i vira3ul culorii mediului dinro9u în galben. Cn pantă se apreciază lactozaza'aroza !o/idare#, în coloană-glucoza !fermentare#.

Producerea 1S 4 înnegrirea mediului Medii $$ pentru identificarea finalăTirul pestri8 iss !lic'id sau semisolid#: tuburi ce con8in solu8ii 5,>? de diferite glucide 9i indicator. Aprecierea 4după modificarea culorii !acid - A# 9i apari8ia bulelor de gaz !acid 9i gaz - A$#Medii cu AA !lizină, arginină, ornitină# 9i indicatori

Medii speciale 4 pentru izolarea unor anumite bacterii !Einn, Popescu, )oUenstein-+ensen 4 pentru agen!iituberculozei, Sabouraud 4 fungi#

Medii de transport 4 transportarestocare material !prelevat#. Men8ine în via8ă bacteriile, fără a favorizamultiplicarea lor. Mediul cu glicerină &5?2 Solu8ie tampon-fosfat2 Solu8ie Ia(l &?2 Mediul (arJ-"lair2 MediulStuart !Ia(l, 5,>? agar, tioglicolat de Ia, albastru de metilen# 4 pentru anaerobi, neisserii, etc


13/55

Pentru cultivarea bacteriilor o cantitate mică de material ce con8ine bacterii !inoculum# se întroduce într-un mediu decultură !însăm=n8are, inoculare#, care ulterior va fi incubat în termostat !pentru asigurarea temperaturii optime#.Cn timpul incubării !0-1- ore..# bacteriile cresc 9i se divid, form=nd o cultură bacteriană totalitateabacteriilor acumulate prin multiplicare intr&un mediu). M"tuberculosis 4 &-> săptăm=ni#"cholerae 4 V-01 ore

(ultură pură 4 formată din bacterii de aceea9i specie !indispensabilă identificării#(ultură mi/tă 4 compusă din bacterii de specii diferite7ulpină 4 popula8ie microbiană constituită din descenden8ii unei singure izolări în cultură pură, care va fi studiatăulterior. (lonă 4 popula8ie care rezultă din multiplicarea unei singure celule

Manifestarea cre9terii 9i multiplicării bacteriilor• Cn mediu lic'id

*urbiditate uniformă +ormarea unei pelicule la suprafa8a mediului !vibrioni, Jersinia - agentul pestei# +ormarea unui sediment la fundul tubului sau pe pere8i !streptococi, Bacillus anthracis#

• Cn mediu solid 4 formarea coloniilor

'olonie 4 o aglomerare de bacterii care se dezvoltă dintr-o singură celulă sau un grup de celule !E( - unitateformatoare de colonii# pe suprafa8a unui mediu solid. Eiecare specie bacteriană formează colonii specifice !caracterutil în identificare#.(aracteristica coloniilor

a. ;imensiuni 4 colonii mici !5,0-0mm#, medii !0-1mm#, mari !1-&mm# b. (ontur !margini# 4 neted, ondulat, zim8at, lobat, etcc. Suprafa8ă 4 plată, bombată, conve/ă, ombilicată, etcd. Eormă 4 punctiformă, circulară, filamentoasă, neregulatăe. (uloare !pigmenta8ie# 4 albă, galbenă, aurie, etcf. ;ensitate 4 opacă, transparentă, etcg. (onsisten8ă 4 cremoasă, untoasă, uscată, mucoidă

7ipurile de colonii: (olonii S !smout'# 4 rotunde, netede, umede, lucioase2 (olonii 6 !roug'# 4 margini neregulate,suprafa8a uscată, rugoasă

(aracterele de cultură ale bacteriilor L e/igen8ele nutritive !medii, temperatură, p, aerare, etc#, viteza 9imanifestarea cre9terii pe medii lic'ide 9i solide

;inamica multiplicării bacteriilor în culturiCn func8ie de modul de dezvoltare a culturilor bacteriene se disting:

(ulturi discontinue (ulturi continue (ulturi sincrone

'ulturile discontinue se ob8in la cultivarea bacteriilor în volum limitat de mediu. Astfel de culturi sunt ob8inute 9iutilizate în laboratorul microbiologicEazele dezvoltării unei culturi discontinueK. Eaza de lag 4 faza de adaptare la condi8iile mediului, bacteriile sunt active metabolic, cresc în dimensiuni, dar nu se divid . ;urata este variabilă !1- ore#2 depinde de starea bacteriei, condi8iile mediului, etcKK. Eaza logaritmică 4 bacteriile cresc 9i se divid cu viteză ma/imală constantă, curba evoluează e/ponen8ial."acteriile sunt foarte sensibile la agen8i antimicrobieni !culturi utile pentru testarea sensibilită!ii la antibiotice#.;urata 4 -05 ore.KKK. Eaza sta8ionară 4 rata celulelor care se multiplică scade treptat, numărul celulelor vii răm=ne constant mai multeore. (auza 4 consumarea nutrien8ilor, acumularea metaboli8ilor to/ici. Morfologia bacteriilor este tipică speciei, apar incluziuni, spori !culturi utile pentru identificare#. Sensibilitatea la agen8ii antimicrobieni scade. ;urata 4 05-01 ore.KF. Eaza de declin !letalitate# 4 bacteriile mor progresiv. 'ultura continuă 4 se realizează c=nd mediul de cultură este continuu reînnoit 9i îmbogă8it cu o/igen cu evacuareaunei cantită8i de cultură. Se realizează în chemostate sau turbidostate, cultura afl=ndu-se permanent în fazae/ponen8ială. Se utilizează în microbiologia industrială. Cn intestin 4 culturi continue.'ulturi sincrone 4 culturi în care bacteriile se divid în acela9i timp. WWW

22.e descris tehnica de infectare, i'olare, indicare a virusurilor în culturi celulare şi oulembrionat de gin.


14/55

Eul embrionat de gin !>-0& zile# reprezintă un mediu de celule nediferen8iate, cu multiplicare activă, steril 9ilipsit de mi3loace de apărare antiinfec8ioasă. Se utilizează în prepararea unor vaccinuri virale !e/.: gripal#- Kni8ial se verifică viabilitatea embrionului la ovoscop în camera obscură.- Prelevatul se inoculează steril cu seringa în cavitatea amniotică sau alantoideană, sau pe membrana

c'orioalantoideană !utiliz=nd metoda desc'isă sau înc'isă#.- Orificiul se parafinează 9i se incubează la &>-&-& ( timpde -1 ore(ulturile de celule. (elulele provenite din 8esuturi adulte sau embrionare, normale sau tumorale, plasate într-unmediu adecvat !nutrien8i, p, t# răm=n viabile 9i se multiplică. Pentru cultivarea virusurilor se utilizează culturile înmonostrat celular.7ipurile de culturi de celule:(ulturi primare !primar tripsinizate#. Sunt ob8inute din 8esuturi adulte sau embrionare de origine animală sau umană.Suportă -V pasa3e !subcultivări#

(ulturi diploide. Ob8inute din 8esut embrionar !M6S>, fibroblaste umane#. Pot fi subcultivate 5->5 genera8ii)inii continui de celule. Ob8inute din 8esut tumoral. Pot fi subcultivate nelimitat.

Ebţinera culturilor de celule primar tripsini'ate7Prelevarea 8esutului !e/.: rinic'i de maimu8ă#Eragmentarea 9i spălarea cu sol fiziologică;ezagregarea tisulară cu enzime proteoliticeSepararea celulelor prin centrifugare;ozarea suspensiei 05> 4 05V celulemlCntroducerea celulelor în mediu nutritiv 9i repartizarea în recipiente sterileKncubarea p=nă la formarea monostratului celular !in'ibi8ie de contact#Monostratul poate fi infectat cu virus sau serve9te drept sursă de celule pentru o nouă cultivare !pasa3#

Mediile de cultură pentru culturi de celule con8in AA, Fit, factori de cre9tere, săruri minerale !agle, an%s, 0GG,

'idrolizat de lactalbumină, etc#, ro9u fenol pentru monitorizarea p !virează în galben în mediu acid#Mediile de cre9tere sunt îmbogă8ite cu ser sangvin !uman, animal# 4 pentru cultivarea ((Mediile de între8inere se utilizează pentru men8inerea monostratului în procesul reproducerii virale. Iu con8in ser.(( reprezintă sistemul virus-gazdă predilect în virologia clinică 9i cercetare.Knocularea ((2 Se aleg tuburi cu monostrat bine format2 Se înlătură mediul de cre9tere, se spală cu sol. an%sSe inoculează 5,0 4 5,1 ml de prelevat2 Peste &5-V5 min în tuburi se toarnă c=te 2 0 ml mediu de între8inereSe întroduc în termostat la t adecvată &- zile

2!.&omponentele şi t ehnica determinrii &"F a antibioticelor prin metoda diluţiilorsuccesive. e interpretat re'ultatele.Metoda dilu8iilor

Cntr-un 9ir de tuburi cu 0 ml "P se efectuează dilu8ia A" !1>V A, 01, V, &1, 0V, , , 1, 0, 5,>, etc#. Se adaugă înfiecare tub !cu e/cep8ia celui martor# 5,0 ml de suspensie bacteriană 05>ml. 7ermostat - 1'.)ectura 4 cea mai mică doză de A" care in'ibă cre9terea culturii după 1' de incubare !mediu clar# constituie(oncentra8ia Minimă de Kn'ibi8ie !(MK# a A" pentru tulpina testată. (MK măsoară efectul bacteriostatic.


15/55

(oncentra8ia Minimă "actericidă !(M"# 4 cantitatea minimă de A" care omoară GG,G? din inoculum după 0' deincubare. ;eterminarea (M" 4 din ultimele tuburi fără cre9tere se repică 5,0 ml de mediu pe placa cu geloză. ;upă1' se compară numărul celulelor ce au supravie8uit cu nr ini8ial de bacterii !05>ml#.(orela8ia dintre studii in vitro 9i rezultate in vivoCn studii in vitro parametrii !densitatea suspensiei bacteriene, concentra8ia A", etc# nu se modifică în timp. Kn vivo,la pacien8i, concentra8ia A" variază în timp 9i în func8ie de 8esut.Pentru a stabili dacă tulpina izolată este sensibilă sau rezistentă la un A" se cere cunoa9terea (oncentra8iei

7erapeutice !(7# !cantitatea de A" prezent în focarul infec8ios în cursul tratamentului cu doze terapeutice# a fiecăruiA" testat.7ulpini Sensibile 4 (MK(7 N0, e/.: 1, 10V - efect terapeutic posibil cu doze uzuale7ulpini 6ezistente 4 (MK(70, e/.: 1, efect terapeutic imposibil7ulpini Kntermediare 4 (MK(7L0, efect terapeutic imprevizibil. Pot fi utilizate doze ma/ime de A" sauadministrarea lor locală7estarea (MK (M" este indicată în tratamentul infec8iilor grave : meningite, septicemii, endocardite, infec8iicronice sau la persoane cu imunosupresie.

2$.&omponentele şi t ehnica determinrii sensibilitţii bacteriilor la antibiotice prin metodadifu'imetric. Fnterpretarea re'ultatelor.Metoda difuzimetrică !rondelelor#.tilizată uzual în infec8ii banale.

(ondi8ii: mediu standard, concentra8ie standardă de mio !05>ml#, rondelediscuri !comprimate# cu ? standarde deA", condi8ii standarde.Mediul este inoculat cu suspensia bacteriană. ;upă uscare în termostat se aplică rondelele 4 1', &V A, 01, V, &1, 0V, , , 1, 0, 5,>, etc#. Se adaugă înfiecare tub !cu e/cep8ia celui martor# 5,0 ml de suspensie bacteriană 05>ml. 7ermostat - 1'.

)ectura 4 cea mai mică doză de A" care in'ibă cre9terea culturii după 1' de incubare !mediu clar# constituie(oncentra8ia Minimă de Kn'ibi8ie !(MK# a A" pentru tulpina testată. (MK măsoară efectul bacteriostatic.(oncentra8ia Minimă "actericidă !(M"# 4 cantitatea minimă de A" care omoară GG,G? din inoculum după 0' deincubare. ;eterminarea (M" 4 din ultimele tuburi fără cre9tere se repică 5,0 ml de mediu pe placa cu geloză. ;upă1' se compară numărul celulelor ce au supravie8uit cu nr ini8ial de bacterii !05>ml#.(orela8ia dintre studii in vitro 9i rezultate in vivoCn studii in vitro parametrii !densitatea suspensiei bacteriene, concentra8ia A", etc# nu se modifică în timp. Kn vivo,la pacien8i, concentra8ia A" variază în timp 9i în func8ie de 8esut.Pentru a stabili dacă tulpina izolată este sensibilă sau rezistentă la un A" se cere cunoa9terea (oncentra8iei7erapeutice !(7# !cantitatea de A" prezent în focarul infec8ios în cursul tratamentului cu doze terapeutice# a fiecăruiA" testat.7ulpini Sensibile 4 (MK(7 N0, e/.: 1, 10V - efect terapeutic posibil cu doze uzuale7ulpini 6ezistente 4 (MK(70, e/.: 1, efect terapeutic imposibil

7ulpini Kntermediare 4 (MK(7L0, efect terapeutic imprevizibil. Pot fi utilizate doze ma/ime de A" sauadministrarea lor locală7estarea (MK (M" este indicată în tratamentul infec8iilor grave : meningite, septicemii, endocardite, infec8iicronice sau la persoane cu imunosupresie.

23.eterminarea concentraţiei antibioticelor în umorile organismului snge, urin etc.).Fmportanţa practic.

ndica!ii- - tilizarea unui A" to/ic

- Cn caz c=nd bolnavul suferă de deficien8e metabolice sau e/cretoare !renale, 'epatice#

Se compară concentra8iile ob8inute cu (MK a antibioticului testat !sau cu (7#.. Studiul activită8ii in'ibitorii a lic'idelor biologice !IK#Kndica8ii: infec8ii grave care nu răspund rapid la tratament.


16/55

fectuarea: la dilu8ii duble !01, X...# ale lic'idului e/aminat !ser, )(6, urină# se adaugă suspensia bacteriană !dintulpina izolată de la bolnav#.)ectura: după 1' de incuba8ie la &< ( se apreciază dilu8ia ma/imă cu efect bacteriostaticcid.%GF H176 reflectă eficien8a antibioticoterapiei . Fmportanta practica : se foloseste pentru monitorizarea tratamentului cu A" si pentru verificarea eficienteiantibioterapiei.

2


17/55

7oate bacteriile pot fi infectate de către bacteriofagi.Kn ma3oritatea cazurilor, un fag anume infectează doar celulele unui singur gen, unei anumite specii sau a uneitulpini - specificitatea fagului prezen8a 6 pt acest fag la suprafa8a bct-gazdă.

*tructura bacteriofaguluiStructura fagilor corespunde regulilor generale ce se referă la structura virusurilor.

. Acid nucleic !A;I sau A6I, mai frecvent dublucatenar#.

>. Knveli9 proteic L capsidă

protec8ie a materialului genetic. Poseda 6 la suprafa8ă

infec8ia gazdei.(apsida este constituită din subunită8i proteice, capsomere, aran3ate simetric într-o ordine distinctă,conferind forma fagului.

V. nii fagi pot con8ine 9i enzime !e/.: lizozim, neuraminidaza#./istă & forme morfologice principale de fagi: +ag icosaedric- formă sferică, 15 fe8e triungiulare, &5 muc'ii 9i 01 v=rfuri !simetrie cubică a capsidei#. +ag cilindric- bastona9e proteice formate din capsomere, asamblate într-o structură tubulară !simetrie

'elicoidală a capsidei#. +ag comple.- constituit din cap icosaedric ata9at la o coadă helicoidală. (oada este formată din doua tuburi

concentrice, un tub intern rigid - canalul a.ial , care este incon3urat de teaca cozii, un man9on contractil.Gulerul cozii !colul# se află la 3onc8iunea capului cu coada. )a partea distală a cozii se află o placă'e/agonală, placa bazală, la fiecare ape/ fiind ancorate c=te un cro%et 9i o fibră. le reprezentă sistemul defi/are a fagului pe bacteria receptoare 9i contribuie la in3ec8ia materialului genetic în celulă.

Iu to8i fagii au o astfel de morfologie. nii au coadă lunga 9i non-contractila, al8ii - coada scurtă, sau farăcoadă. /istă 9i fagi filamento9i.

KI;K(A6A "A(76KOEA$K)O6 "etoda ETTE. Pe placa de geloză din cutia Petri se însăm=n8ează în gazon suspensia de bacterii omologe fagului.Cn continuare se aplică o picătură de filtrat care con8ine fag !cutia poate fi înclinată ca picătura să se prelingă#. (utiase incubează la &< ( timp de 1 ore. Aprecierea: dacă în filtrat se aflau fagi omologi culturii bacteriene, în locul aplicării filtratului se observă o zonă deliză !colonie negativă de fag#."etoda 5RT. Eiltratul ce con8ine fagi se amestecă cu geloză topită 9i se toarnă în cutia Petri. Suprafa8a cutiei seîmparte în sectoare. Cn fiecare sector se însăm=n8ează în striuri culturi cunoscute de diferite bacterii. Kncubare la&


18/55

G. nii fagi pot con8ine 9i enzime !e/.: lizozim, neuraminidaza#./istă & forme morfologice principale de fagi: +ag icosaedric- formă sferică, 15 fe8e triungiulare, &5 muc'ii 9i 01 v=rfuri !simetrie cubică a capsidei#. +ag cilindric- bastona9e proteice formate din capsomere, asamblate într-o structură tubulară !simetrie

'elicoidală a capsidei#. +ag comple.- constituit din cap icosaedric ata9at la o coadă helicoidală. (oada este formată din doua tuburi

concentrice, un tub intern rigid - canalul a.ial , care este incon3urat de teaca cozii, un man9on contractil.

Gulerul cozii !colul# se află la 3onc8iunea capului cu coada. )a partea distală a cozii se află o placă'e/agonală, placa bazală, la fiecare ape/ fiind ancorate c=te un cro%et 9i o fibră. le reprezentă sistemul defi/are a fagului pe bacteria receptoare 9i contribuie la in3ec8ia materialului genetic în celulă.

Iu to8i fagii au o astfel de morfologie. nii au coadă lunga 9i non-contractila, al8ii - coada scurtă, sau farăcoadă. /istă 9i fagi filamento9i.

AP)K(A6A P6A(7K(Y A EA$K)O6 (n domeniul terapeutic7ratamentul 9i profila/ia maladiilor infec8ioase(n domeniul diagnostic +ago&identificarea 4 identificarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu a3utorul fagilor omologi !metoda Otto, Eurt,etc# Lizotipizarea !fagotipa3ul#. Permite diferen8ierea unor tulpini din cadrul aceleea9i specii !subdivizarea speciei în

lizotipurifagovaruri#. ste utilizat pentru tulpini de Staph(lococcus aureus, Salmonella 7Jp'i, 9.a.)izotipul reprezintă un mar%er epidemiologic.5agii repre'int un model de studiu pentru geneticieni, fagii temperaţi se utili'ea' în ingineria genetic eipot asigura transferul de material genetic prin transducţie).

!.e descris etapele metodei biologice de diagnostic şi de demonstrat tehnica necropsieianimalelor de laborator e>perimental infectate.

biologic !e/perimental# inoculare produs patologic la animale de laborator, provocare maladietipica

Metoda biologica de e/aminare consta in infectarea animalelor pentru obtinerea

!izolarea#culturilor de microorganism ,agenti cauzali ai bolilor cu studierea uterioara a patogenitatii si virulentei lor.tapele:0.Alegerea animalelor.e/perietele se fac doar pe animale sanatoare cu blana neteda silucioase,active mobile si cu alimentatie buna .Se recomanda de a folosi animale de aceeasivirsta ,se/,greutate.1.Marcarea.(onsta in colorarea diverselor sectoare ale blanii cu solutii de coloranti anilinici ,acid

picric sau prin aplicarea semnelor de marcare la urec'i.Iumarul si marcarea fiecarui animal seindica in protocol .&.Ei/area animalelor.Kmpobilizare animalelor in timpul e/perientei se face cu dispozititve special,masa de fi/are,cutii sau ,manoperi ,prin care asistentul fi/eaza animalul in pozitia necesara.

.Knocularea.se face cu seringi si ace de marimi adecvate ,sterile ,dupa prealabila antiseptizare ategumetului cu alcool.)a infectarea e/perimentala a animalelor materialul de studiat se inoculeaza pe diferite cai 4 cutanata,subcutanata,intadermica,intramusculara,intravenoasa,per os si in diferite organe sitesuturi-in encefal,membrane mucoasa,prin caile respiratorii.>.Iecropsia.Animalele trebuie necropsiate in ma/im o ora dupa moarte sau sacrificate ,pentru avita invadarea tesuturilor cu flora de putrefactive.%ecesar77ava de tabla cu margini perforate ,pentru fi/area cobaielor sau iepurilor 2mica planseta de lemn

pentru fi/area soarecilor2Knstrumente sterile 2&bisturie,foarfece,pense anatomice ,cleste mic pentru oasele craniului,daca

se impune accesul la creer2Pipete Pasteur2cutii Petri,ieprubete sterile ,lame de microscop2Placi si tubii cu medii de cultura adecvate.


19/55

#rocedura 71.se fi/eaza animalul cu fata ventral in sus ,iar pu accesul la creer cu fata vetrala in 3os1.se badi3oniaza insistent toata fata ventral a animalului cu o solutie & ? de dezinfectantafenolic .animalele mici ,pot fi cunfundate complet in solutie dezinfectanta&.cu un rind de instrumente sterile se face o incizie tegumantara sub mentopubiana prelungitaspre radacina fiecarui membru,si se decoleaza pielea pina la flancuri.

.se inspecteaza tesutul cellular subcutanat ,masele musculare si ganglionii limfatici in regiuneade inoculare.>.cu un nou rind de instrumente sterile se desc'ide cavitatea ,periotoniala si se reflecta lateral

planul,musculoaponevrotic.(u foarfece sterile adecvate se sectioniaza prin 1 incizii laterale cartila3ele costale,apoidiafragmul si se indeparteaza plastronul sternal.V.pentru 'emocultura se punctioniaza cordul cu o pipeta Pasteur prevazuta cu tetina decauciuc .;aca necropsia este ingri3ita nu este necesara cauterizarea suprafetei punctionale .seinsaminteaza single e/tras in medii de cultura adecvate ..cu un nou rind de intrumente sterile se preleva si se depune in cutii Petri sterile ,pue/aminarea ,splina ,ficatul,rinic'ii si pulmonii ,atentie la prelevare pu a nu desc'ide tubul

digestive..Se e/amineaza macroscopic,se sectioneaza cu instrumente sterile organelle prelevate,seinseminteaza in medii adecvate mici fragmente de tesut si se efectueaza amprente pu microscop.G.Se acopera carcasa animalului cu o bucata de 'irtie igienica imbibata cu solutiedezinfectanta.Se autoclaviaza carcasa impreuna cu tava apoi se incinereaza carcasa animalului.

05.Se dezinfecteaza prin fierbere sau c'imic instrumentarul in vederea splarii.(adavreleanimalelor pierite de infectii e/treme de contagioase se supun autopsiei in incaperi special curespectarea regulilor de Securitate.

!1 Reacţia de aglutinare pe lam şi în tuburi cu scop de seroidentificare.Fngredientele necesare, tehnica efecturii, citirea şi interpretareare'ultatelor.K/CX* E/ J(*?K/K/CX* E/ J(*?K/Ein latin9Ein latin9 alutinatio $ /ncleiere alutinatio $ /ncleiereKeacYia g#c se poate manifesta prinKeacYia g#c se poate manifesta prin alutinarealutinare atunci c@nd determinantele antigenice suntatunci c@nd determinantele antigenice suntpurtate depurtate de particule fgurateparticule fgurate $g insolubile, corpusculare&, iar$g insolubile, corpusculare&, iar -c-c speci"ci suntspeci"ci sunt compleţicompleţi $cel$celpuYin bivalenYi&.puYin bivalenYi&.

glutinarea este determinat9 de formarea unei reYele Bntre g :i c, ce permite apropierea unui num9rglutinarea este determinat9 de formarea unei reYele Bntre g :i c, ce permite apropierea unui num9rsu"cient de particule "gurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc!iul liber. c *g cu 10su"cient de particule "gurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc!iul liber. c *g cu 10epitopi potenYiali aglutineaz9 mai activ dec@t c *gJ.epitopi potenYiali aglutineaz9 mai activ dec@t c *gJ.Clasifcarea reacţiilor de aglutinareClasifcarea reacţiilor de aglutinare

glutinare Zglutinare Z

acti*ăacti*ă

[ sau Z[ sau Z

directădirectă

[, Bn care particula "gurat9 $g corpuscular& este el Bnsu:i[, Bn care particula "gurat9 $g corpuscular& este el Bnsu:i

purt9tor de determinante antigenice speci"ce $!ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi,purt9tor de determinante antigenice speci"ce $!ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi,bacterii&bacterii&glutinare Zglutinare Zpasi*ăpasi*ă[ sau Z[ sau Zindirectăindirectă[, Bn care particula serve:te doar de suport pentru un[, Bn care particula serve:te doar de suport pentru undeterminant antigenic solubil "at arti"cialdeterminant antigenic solubil "at arti"cial pepe suprafaYa sa. Lrecvent sunt utilizatesuprafaYa sa. Lrecvent sunt utilizate ca suportca suport!ematii formolate, particule de late sau microcristale de colesterol.!ematii formolate, particule de late sau microcristale de colesterol.6eacti6eactiii ddee aglutinaaglutinarere acti*acti*aa "direct"directaa##

Aspect Aspect ccalitatialitativ.v. KKeactieactiaa ppoateoate "" efectuefectuataata pepe lamlamaa dede sticlasticla sau isau in tubn tuburiuri..6eacţia de aglutinare pe lamelă- pe lamela degresat9 se aplic9 cu pipeta 'asteur cBtevapic9turi de ser Bn diluYii mici $1-10 = 1-20& :i o pic de sol izotonic9 de clorid de natriu pentru control.Mn "ecare pic9tur9 de ser, Bnclusiv Bn cea de control se introduce o ans9 de cultur9 vie demicroorganisme de 24 ore de pe suprafaYa mediului solid sau se adaug9 cu pipeta 'asteur cBte opic de suspensie de microorganisme omorBte $diagnosticum&. Cultura aplicat9 se amestec9minuYios pentru a obYine o suspensie tulbure omogen9. KeacYia decurge la temperatura camerei.Kezultatul ei se cite:te cu oc!iul liber peste 5#10 min, uneori este folosit9 lupa. Eac9 lamele seintroduc Bn camera umed9 Bnc!is9, pentru a evita uscarea pic9turilor rezultatul reacYiei se cite:te :ipeste 30#40 min.

(a reacYia pozitiv9 Bn pic9tura de ser apar %ocoane $mari sau mici&, u:or vizibile la cl9tinarealamei. (a reacYia negativ9 lic!idul r9mBne tulbure omogen. Eac9 cantitatea de microorganisme


20/55

este mic9 :i citirea rezultatului reacYiei este di"cil9, pic9tura de ser cu amestecul de cultur9 seusuc9, preparatul se "eaz9se coloreaz9 cu fuin9 'faiGer si se eamineaz9 la microscop. (areacYia pozitiv9 toate cBmpurile de vedere sunt libere. ceasta este reacYia de microaglutinare.

6eacţia de aglutinare ,n tuburi se folose:te pentru determinarea serogrupului :i serovaruluimicroorganismelor. oate ingredientele se repartizeaz9 succesiv Bn eprubete. Serul este diluat BnproporYiile 1-100, 1-200, 1-400 etc. Mn "ecare tub cu serul diluat se adaug9 1#2 pic9turi de antigen$suspensie de 1#2mlrd de microorganisme la 1ml&, se agit9 energic :i se incubeaz9 Bn termostat la3AC#2 ore, apoi se citesc rezultatele prealabile ale reacYiei, BncepBnd cu cele de control$al serului :i

antigenului&. bsenYa aglutin9rii Bn tuburile de control :i prezenYa de %ocoane suspendate Bntuburile de eperienY9 se apreciaz9 ca reacYie pozitiv9. uburile se menYin la temperatura camerei1+#20 de ore :i dup9 aceea se constat9 rezultatul de"nitiv al reacYiei. *ntensitatea reacYiei seeprim9 prin semne de plus. (a aglutinarea complet9 $& lic!idul este absolut transparent, iarla fundul tubului se depune sediment din %ocoane de microorganisme aglutinate. Cu cBt mai puYinemicroorganisme sBnt aglutinate, cu atBt este mai tulbure lic!idul :i cu atBt mai puYin sediment%oconos se Bnregistreaz9 la fundul eprubetei $, , &. (a reacYia negativ9 $#& sedimentullipse:te, suspensia r9mBne uniform tulbure :i dup9 aspect nu difer9 de conYinutul de control alantigenului. 6- se utilizează pentru diagnosticul serologic al bolilor infecYioase = febrelor tifo#paratifoide $reacYia Widal&, brucelozei $reacYia Wrig!t, ;uddleson&, tularemiei :i altor boli.-precierea-precierea- cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin- cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin 3 Z[ $3 Z[ $&& se numestese numeste titrultitrul aanticorpilor aglutinanti nticorpilor aglutinanti (titrul serului aglutinant)(titrul serului aglutinant)..glutinaglutinarearea directdirectaa estestee utiliutilizatazata ppententrruu determindeterminaarreaea grupegrupelorlor sangsangvvininee sasauu inin diagnosticdiagnosticulul unorunor maladimaladiii infectiinfectioaoase $seroidenti"carea g sau depistarea :i titrarea c din serul bolnavilor& .se $seroidenti"carea g sau depistarea :i titrarea c din serul bolnavilor& .

6eacti6eactilele ddee aglutinaaglutinarere pasi*pasi*aa "indirect"indirectaa##glutinaglutinarearea pasivpasivaa constconstaa inin ""aarreaea ununuiui g solubg solubiil $l $sasauu alal unuiunui c&c& pepe un suportun suport corpuscularcorpuscular inertinert,,care nucare nu intervinterviinnee inin reactireactiaa g#c.g#c. *n calitate de suport inert pot servi !ematiile, particule*n calitate de suport inert pot servi !ematiile, particule de late,de late,ccristaristalele de colesterol.de colesterol. SSuspensiuspensiaa de particulede particule sensibilizate cu g sau csensibilizate cu g sau c estestee pusa inpusa in contactcontact ccuuseruserull imun $imun $respectivrespectiv cucu g&,g&, ca si in cazul aglutinarii directe.ca si in cazul aglutinarii directe.

vantajelevantajele reactireactiilorilor indirecteindirecte-- facilitfacilitatateeaa lecturlecturiiii sisi sensibilitsensibilitatateea inaltaa inalta..

!2 Reacţia de aglutinare pe lam şi în tuburi cu scop de serodiagnostic.Fngredientele necesare, tehnica efecturii, citirea şi interpretareare'ultatelor.K/CX* E/ J(*?K/K/CX* E/ J(*?K/Ein latin9Ein latin9 alutinatio $ /ncleiere alutinatio $ /ncleiereKeacYia g#c se poate manifesta prinKeacYia g#c se poate manifesta prin alutinarealutinare atunci c@nd determinantele antigenice suntatunci c@nd determinantele antigenice suntpurtate depurtate de particule fgurateparticule fgurate $g insolubile, corpusculare&, iar$g insolubile, corpusculare&, iar -c-c speci"ci suntspeci"ci sunt compleţicompleţi $cel$celpuYin bivalenYi&.puYin bivalenYi&.

glutinarea este determinat9 de formarea unei reYele Bntre g :i c, ce permite apropierea unui num9rglutinarea este determinat9 de formarea unei reYele Bntre g :i c, ce permite apropierea unui num9rsu"cient de particule "gurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc!iul liber. c *g cu 10su"cient de particule "gurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc!iul liber. c *g cu 10epitopi potenYiali aglutineaz9 mai activ dec@t c *gJ.epitopi potenYiali aglutineaz9 mai activ dec@t c *gJ.Clasifcarea reacţiilor de aglutinareClasifcarea reacţiilor de aglutinareglutinare Zglutinare Zacti*ăacti*ă[ sau Z[ sau Zdirectădirectă[, Bn care particula "gurat9 $g corpuscular& este el Bnsu:i[, Bn care particula "gurat9 $g corpuscular& este el Bnsu:ipurt9tor de determinante antigenice speci"ce $!ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi,purt9tor de determinante antigenice speci"ce $!ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi,bacterii&bacterii&glutinare Zglutinare Zpasi*ăpasi*ă[ sau Z[ sau Zindirectăindirectă[, Bn care particula serve:te doar de suport pentru un[, Bn care particula serve:te doar de suport pentru undeterminant antigenic solubil "at arti"cialdeterminant antigenic solubil "at arti"cial pepe suprafaYa sa. Lrecvent sunt utilizatesuprafaYa sa. Lrecvent sunt utilizate ca suportca suport!ematii formolate, particule de late sau microcristale de colesterol.!ematii formolate, particule de late sau microcristale de colesterol.6eacti6eactiii ddee aglutinaaglutinarere acti*acti*aa "direct"directaa##

Aspect Aspect ccalitatialitativ.v. KKeactieactiaa ppoateoate "" efectuefectuataata pepe lamlamaa dede sticlasticla sau isau in tubn tuburiuri..

6eacţia de aglutinare pe lamelă- pe lamela degresat9 se aplic9 cu pipeta 'asteur cBtevapic9turi de ser Bn diluYii mici $1-10 = 1-20& :i o pic de sol izotonic9 de clorid de natriu pentru control.Mn "ecare pic9tur9 de ser, Bnclusiv Bn cea de control se introduce o ans9 de cultur9 vie demicroorganisme de 24 ore de pe suprafaYa mediului solid sau se adaug9 cu pipeta 'asteur cBte opic de suspensie de microorganisme omorBte $diagnosticum&. Cultura aplicat9 se amestec9minuYios pentru a obYine o suspensie tulbure omogen9. KeacYia decurge la temperatura camerei.Kezultatul ei se cite:te cu oc!iul liber peste 5#10 min, uneori este folosit9 lupa. Eac9 lamele seintroduc Bn camera umed9 Bnc!is9, pentru a evita uscarea pic9turilor rezultatul reacYiei se cite:te :ipeste 30#40 min.

(a reacYia pozitiv9 Bn pic9tura de ser apar %ocoane $mari sau mici&, u:or vizibile la cl9tinarealamei. (a reacYia negativ9 lic!idul r9mBne tulbure omogen. Eac9 cantitatea de microorganismeeste mic9 :i citirea rezultatului reacYiei este di"cil9, pic9tura de ser cu amestecul de cultur9 seusuc9, preparatul se "eaz9se coloreaz9 cu fuin9 'faiGer si se eamineaz9 la microscop. (areacYia pozitiv9 toate cBmpurile de vedere sunt libere. ceasta este reacYia de microaglutinare.

6eacţia de aglutinare ,n tuburi se folose:te pentru determinarea serogrupului :i serovaruluimicroorganismelor. oate ingredientele se repartizeaz9 succesiv Bn eprubete. Serul este diluat BnproporYiile 1-100, 1-200, 1-400 etc. Mn "ecare tub cu serul diluat se adaug9 1#2 pic9turi de antigen$suspensie de 1#2mlrd de microorganisme la 1ml&, se agit9 energic :i se incubeaz9 Bn termostat la


21/55

3AC#2 ore, apoi se citesc rezultatele prealabile ale reacYiei, BncepBnd cu cele de control$al serului :iantigenului&. bsenYa aglutin9rii Bn tuburile de control :i prezenYa de %ocoane suspendate Bntuburile de eperienY9 se apreciaz9 ca reacYie pozitiv9. uburile se menYin la temperatura camerei1+#20 de ore :i dup9 aceea se constat9 rezultatul de"nitiv al reacYiei. *ntensitatea reacYiei seeprim9 prin semne de plus. (a aglutinarea complet9 $& lic!idul este absolut transparent, iarla fundul tubului se depune sediment din %ocoane de microorganisme aglutinate. Cu cBt mai puYinemicroorganisme sBnt aglutinate, cu atBt este mai tulbure lic!idul :i cu atBt mai puYin sediment%oconos se Bnregistreaz9 la fundul eprubetei $, , &. (a reacYia negativ9 $#& sedimentul

lipse:te, suspensia r9mBne uniform tulbure :i dup9 aspect nu difer9 de conYinutul de control alantigenului. 6- se utilizează pentru diagnosticul serologic al bolilor infecYioase = febrelor tifo#paratifoide $reacYia Widal&, brucelozei $reacYia Wrig!t, ;uddleson&, tularemiei :i altor boli.-precierea-precierea- cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin- cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin 3 Z[ $3 Z[ $&& se numestese numeste titrultitrul aanticorpilor aglutinanti nticorpilor aglutinanti (titrul serului aglutinant)(titrul serului aglutinant)..glutinaglutinarearea directdirectaa estestee utiliutilizatazata ppententrruu determindeterminaarreaea grupegrupelorlor sangsangvvininee sasauu inin diagnosticdiagnosticulul unorunor maladimaladiii infectiinfectioaoase $seroidenti"carea g sau depistarea :i titrarea c din serul bolnavilor& .se $seroidenti"carea g sau depistarea :i titrarea c din serul bolnavilor& .6eacti6eactilele ddee aglutinaaglutinarere pasi*pasi*aa "indirect"indirectaa##glutinaglutinarearea pasivpasivaa constconstaa inin ""aarreaea ununuiui g solubg solubiil $l $sasauu alal unuiunui c&c& pepe un suportun suport corpuscularcorpuscular inertinert,,care nucare nu intervinterviinnee inin reactireactiaa g#c.g#c. *n calitate de suport inert pot servi !ematiile, particule*n calitate de suport inert pot servi !ematiile, particule de late,de late,ccristaristalele de colesterol.de colesterol. SSuspensiuspensiaa de particulede particule sensibilizate cu g sau csensibilizate cu g sau c estestee pusa inpusa in contactcontact ccuuseruserull imun $imun $respectivrespectiv cucu g&,g&, ca si in cazul aglutinarii directe.ca si in cazul aglutinarii directe.

vantajelevantajele reactireactiilorilor indirecteindirecte-- facilitfacilitatateeaa lecturlecturiiii sisi sensibilitsensibilitatateea inaltaa inalta..

!! Reacţia de hemagluinare indirect. Fngredientele necesare, tehnicaefecturii, citirea şi interpretarea re'ultatelor.

neori g folosite Bn reacYia de aglutinare sunt atBt de microdispersate c9 compleul aglutinogen#aglutinin9 nu se observ9 cu oc!iul liber. 'entru ca aceast9 reacYie s9 poat9 " v9zut9 s#au propusdiferite c9i de absorbire a acestor g pe particule mai mari cu aglutinarea lor ulterioar9 cu c speci"ci.Ca adsorbanYi se folosesc diferite specii de bacterii, corpuscule de talc, dermatol, colodii, coalin9,carmin9, late :.a. ceast9 reacYie a c9p9tat denumirea de reacYie de aglutinare indirect9 sau pozitiv9. capacitate mai pronunYat9 de adsorbYie au eritrocitele. KeacYia Bn care se folosesc eritrocitele senume:te !emaglutinare indirect9 sau pasiv9 $K;* sau K;'&. 'entru efectuarea K;* se folosesceritrocite de berbec, cal, iepure, g9in9, :oarece, om :.a. care Bn prealabil sunt prelucrate cu formalin9sau glutaralde!id9. Capacitatea de adsorbYie a eritrocitelor cre:te la prelucrarea lor cu soluYie de

tanin9 sau clorid de crom.Mn K;* ca antigene pot servi g poliza!aridice, etractele vaccinurilor bacteriene, g virusurilor :iricIettsiilor :i alte substanYe de natur9 proteic9.

/ritrocitele sensibilizate cu antigene se numesc diagnosticumuri eritrocitare. 'entru preparareadiagnosticumurilor eritrocitare se folosesc frecvent eritrocite de berbec, care au o capacitate mare deadsorbYie.

K;* se efectueaz9 mai u:or Bn micropanourile aparatului acaci, folosind pentru diluYia materialuluimicrotitratorul. Serurile de eaminat se Bnc9lzesc 30min la temperatura de 5)AC, pentru a Bnl9tura!emaglutininele nespeci"ce, se prepar9 diluYii duble Bn serie Bn soluYie stabilizant9 :i cBte o pic9tur9 desuspensie de 1 de eritrocite sensibilizate, Bn rBndul 2 = aceea:i cantitate de eritrocite de control.'l9cile se agit9 minuYios :i se introduc Bn termostat pentru 30#40 min la temperatura 3AC.

Kezultatele reacYiei se citesc dup9 prezenYa !emaglutin9rii. /a este pozitiv9 $umbrel9 inversat9 deculoare brun9 la fundul godeurilor& Bn cazul, c9 titrul de !emaglutinare cu eritrocite de eperienY9predomin9 cel puYin de 4 ori faY9 de titrul cu eritrocitele de control. / obligatoriu controlul cueritrocitele sensibilizate pentru ecluderea aglutin9rii spontane.$conform compendiului&

Conform la cartea mic9 neagr9$CerIes&-\ etodica- serul cercetat se Bnc9lze:te 30 min la t 5)AC, se dilueaz9 consecutiv Bn coraport de 1-10

= 1-12+0 :i se toarn9 cBte 0,25ml Bn eprubete sau alveole, unde apoi se adaug9 cBte 2 pic9turi dediagnosticum eritrocitar. Mn calitate de control servesc- suspensia de diagnosticum eritrocitar cu serimun suspensia de diagnosticum cu ser normal suspensia de eritrocite normale cu serul cercetat. Mnprimul control urmeaz9 s9 aib9 loc aglutinarea, iar Bn controalele doi :i trei aglutinarea va lipsi.

Cu ajutorul la K;* poate " determinat g necunoscut, dac9 pe suprafaYa eritrocitelor vom adsorbianticorpii deja cunoscuYi.

KeacYia de !emaglutinare poate " efectuat9 :i Bn volume mai mici = 0.025ml = $micrometoda&,folosind microtitratorul caci.[

!$ Reacţia de hemagluinare indirect inversată. Fngredientele necesare,

tehnica efecturii, citirea şi interpretarea re'ultatelor.neori g folosite Bn reacYia de aglutinare sunt atBt de microdispersate c9 compleul aglutinogen#aglutinin9 nu se observ9 cu oc!iul liber. 'entru ca aceast9 reacYie s9 poat9 " v9zut9 s#au propusdiferite c9i de absorbire a acestor g pe particule mai mari cu aglutinarea lor ulterioar9 cu c speci"ci.


22/55

Ca adsorbanYi se folosesc diferite specii de bacterii, corpuscule de talc, dermatol, colodii, coalin9,carmin9, late :.a. ceast9 reacYie a c9p9tat denumirea de reacYie de aglutinare indirect9 sau pozitiv9. capacitate mai pronunYat9 de adsorbYie au eritrocitele. KeacYia Bn care se folosesc eritrocitele senume:te !emaglutinare indirect9 sau pasiv9 $K;* sau K;'&. 'entru efectuarea K;* se folosesceritrocite de berbec, cal, iepure, g9in9, :oarece, om :.a. care Bn prealabil sunt prelucrate cu formalin9sau glutaralde!id9. Capacitatea de adsorbYie a eritrocitelor cre:te la prelucrarea lor cu soluYie detanin9 sau clorid de crom.

Mn K;* ca antigene pot servi g poliza!aridice, etractele vaccinurilor bacteriene, g virusurilor :i

ricIettsiilor :i alte substanYe de natur9 proteic9./ritrocitele sensibilizate cu antigene se numesc diagnosticumuri eritrocitare. 'entru preparareadiagnosticumurilor eritrocitare se folosesc frecvent eritrocite de berbec, care au o capacitate mare deadsorbYie.

K;* se efectueaz9 mai u:or Bn micropanourile aparatului acaci, folosind pentru diluYia materialuluimicrotitratorul. Serurile de eaminat se Bnc9lzesc 30min la temperatura de 5)AC, pentru a Bnl9tura!emaglutininele nespeci"ce, se prepar9 diluYii duble Bn serie Bn soluYie stabilizant9 :i cBte o pic9tur9 desuspensie de 1 de eritrocite sensibilizate, Bn rBndul 2 = aceea:i cantitate de eritrocite de control.'l9cile se agit9 minuYios :i se introduc Bn termostat pentru 30#40 min la temperatura 3AC.

Kezultatele reacYiei se citesc dup9 prezenYa !emaglutin9rii. /a este pozitiv9 $umbrel9 inversat9 deculoare brun9 la fundul godeurilor& Bn cazul, c9 titrul de !emaglutinare cu eritrocite de eperienY9predomin9 cel puYin de 4 ori faY9 de titrul cu eritrocitele de control. / obligatoriu controlul cueritrocitele sensibilizate pentru ecluderea aglutin9rii spontane.$conform compendiului&

Conform la cartea mic9 neagr9$CerIes&-

\ etodica- serul cercetat se Bnc9lze:te 30 min la t 5)AC, se dilueaz9 consecutiv Bn coraport de 1-10= 1-12+0 :i se toarn9 cBte 0,25ml Bn eprubete sau alveole, unde apoi se adaug9 cBte 2 pic9turi dediagnosticum eritrocitar. Mn calitate de control servesc- suspensia de diagnosticum eritrocitar cu serimun suspensia de diagnosticum cu ser normal suspensia de eritrocite normale cu serul cercetat. Mnprimul control urmeaz9 s9 aib9 loc aglutinarea, iar Bn controalele doi :i trei aglutinarea va lipsi.

Cu ajutorul la K;* determin9 c necunoscut, iar pe suprafaYa eritrocitelor se adsorb g dejacunoscuYi.

KeacYia de !emaglutinare poate " efectuat9 :i Bn volume mai mici = 0.025ml = $micrometoda&,folosind microtitratorul caci.[

!/ Reacţiile de co-aglutinare, late> aglutinare. Fngredientele necesare, tehnica

efecturii, citirea şi interpretarea re'ultatelor.KeacYia Bn care se folosesc eritrocitele se nume:te !emaglutinare indirect9 sau pasiv9 $K;* sauK;'&. Reacţia de late-aglutinare este utilizata in identi"carea factorului reumatoid la bolnavi suspecti depoliartrita reumatoida, in bacteriologie pentru identi"carea rapid9 a mi6o sau g lor Bn prelevate, sauidenti"carea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecYii.reacţia de latex-aglutinare reacţia de latex-aglutinare Ac sau Ag Asunt fixaţi pe particule de latex. Reacţiase efectuează pe lama de sticlă.Reacţia de !o-aglutinare. (a baza acestei reacYii se a%9 proprietatea unei bacterii = Staph)lococcusaureus $tulpina (o0an& # ce are Bn componenYa peretelui celular proteina # s9 "eze *g J prinintermediul fragmentului Lc. stfel se formeaz9 diagnosticuri cu c, cu ajutorul carora pot "identi"care g respective necunoscute. KeacYia se efectueaz9 pe lam9.

!3 Reacţia antiglobulinic &oombs. #rincipiul. &omponentele. Tehnicaefecturii. &itirea şi interpretarea re'ultatelor.nii c $monovalenYi& nu sunt aglutinaYi Bn condiYii normale, "ind monovalenYi $e. c anti#K!,responsabili de incompatibilitatea maternofetal9 Bn sistemul K!&. /i pot " depistaYi graYie testelorCoombs. sunt posibile 2 te!nici, Bn funcYie de prelevat- sBnge de la nou#n9scut sau de la femeiagravid9.Te%nica Coombs directă: la un nou#n9scut se caut9 prezenYa c materni anti#K! "aYi pe !ematii,dac9 mama este K!# . (a aceste !ematii suspecte se adaug9 un ser anti#*g uman9. cest ser nuaglutineaz9 !ematiile normale, din contra, el provoac9 aglutinarea !ematiilor pe care sunt "aYi canti#K!.Te%nica Coombs indirectă: la o femeie gravid9 K!# c anti#K! sunt prezenYi Bn ser. *niYial la acestser se adaug9 !ematii K! $ptr formarea compleului g#c&, apoi se aplic9 serul anti#*g.Eemonstrarea prezentei de imunoglobuline sau a complementului pe suprafata !ematiilor sustinediagnosticul de distructie eritrocitara mediata imun. /ista doua clase majore de anticorpi care reactioneaza cu eritrocitele. nticorpii completi sau saliniaglutineaza eritrocitele suspendate in solutie salina acestia sunt de obicei de tip *g $cel mai buneemplu de aglutinare salina la temperatura camerei este cea utilizata in grupajul D&. Invivo anticorpii *g "eaza complementul si produc !emoliza imediata intravasculara. nticorpii care


23/55

nu reactioneaza vizibil in mediu salin si produc reactii de aglutinare numai prin utilizarea de te!nicispeciale sunt numiti aglutinine incomplete si sunt de obicei de tip *gJ $cel mai bun eemplu suntanticorpii anti#K!, care, daca sunt prezenti in serul primitorului de sange incompatibil, produc o reactie!emolitica transfuzionala intarziata, etravasculara&.'entru a certi"ca faptul ca !ematiile unui pacient sunt invelite $sensibilizate& cu imunoglobuline,complement sau ambele, se adauga la o suspensie de eritrocite provenite de la pacient antiser cureactivitate fata de moleculele de *g si6sau complement umane, care va determina aglutinareaacestora. *nitial testarea se face cu antiseruri polispeci"ce, care contin anti#*gJ, anti#C3d si ocazional si

activitate anti#lant usor. Keactivii monospeci"ci diferentiaza in continuare intre *gJ, C3d, eistand siseruri monospeci"ce pentru C3b, C4b, C4d si lantul greu al *gJ. ntiseruri speci"ce pentru *g sau *gsunt rar utilizate, deoarece *g nu mai sunt gasite de obicei inca atasate pe suprafata celulara, iar *gsunt foarte rar intalnite pe suprafata eritrocitelor.tilizand sange recoltat pe /E sau pe citrat activarea in vitro a complementului de catreautoanticorpii la rece benigni este in!ibata. Spalarea eritrocitelor indeparteaza globulinele solubile sauatasate nespeci"c, ceea ce permite detectia imunoglobulinelor si factorilor complementului speci"clegate de eritrocite in vivo. Se foloseste metoda de !emaglutinare pe lama. !pecimenrecoltat # sange venos. !tabilitate proba # testul se efectueaza imediat, daca acest lucrunu este posibil, proba se pastreaza 4+ ore la 2#+ o C. Prelucrare necesara duparecoltare # o parte din eritrocite se spala de trei#patru ori cu solutie salina normala, urmatade prepararea unei suspensii eritrocitare in ser "ziologic steril 5 .

!< Reacţiile de inhibare a hemadsorbţiei RFAds) şi hemaglutinrii RFA).&omponentele. Gvaluarea şi interpretarea re'ultatelor.

*n practica de laborator se BntrebuinYeaz9 dou9 tipuri de reacYii de !emaglutinare $K;&, care sedeosebesc dup9 mecanismul de acYiune.'rima K; face parte din reacYiile serologice. *n aceast9 reacYie eritrocitele se aglutineaz9 lainteracYiunea cu anticorpi corespunz9tori $!emaglutinine&. ceast9 reacYie se aplic9 pe larg pentrudeterminarea grupelor de sBnge. doua K; nu este serologic9. *n aceast9 reacYie aglutinarea eritrocitelor e condiYionat9 nu deanticorpi, ci de substanYe deosebite, formate Bn cazul infecYiei virotice. Ee eemplu, virusul gripeiaglutineaz9 eritrocitele de g9in9 :i cobai, iar virusul poliomielitei ] eritrocitele de berbec. ceast9reacYie permite de a constata prezenYa unui sau altui virus Bn materialul de cercetat.%etodica. KeacYia se efectueaz9 Bn eprubete sau pe pl9ci speciale cu adBncituri. aterialul de cercetatse dilueaz9 Bn soluYie izotonic9 de la 1-10 pBn9 la 1-12+0 0,5 ml din "ecare diluYie se amestec9 cu

volum egal de suspensie de l]2 de eritrocite. *n control, 0,5 ml suspensie de eritrocite se amestec9cu 0,5 ml de soluYie izotonic9 /prubetele se amplaseaz9 Bn termostat pe 30 min, iar pl9cile se Yin latemperatura camerei timp de 45 min.Eviden1a rezultatelor. *n cazul rezultatului pozitiv al reacY

Microbiologie Examen Stom 2015

Documents

Transcript of Microbiologie Examen Stom 2015