Cercetare de Mk Lia Basoc

8/18/2019 Cercetare de Mk Lia Basoc

1/44

Universitatea „Transilvania” din Brașov

Facultatea de Știinte Economice și Administrarea Afacerilor

Pro gram de studii: Afaceri Internaț ionale

Efectul reclamelor online asupra utilizatorilor de

internet.

Profesor: Ovidiu Tierean

Student: Lia Basoc, AI. gr.8431.


2/44

2

CuprinsIntroducere .............................................................................................................................................. 3

1.Obiectivele si ipotezele cercetarii ........................................................................................................ 3

1.1.Ipotezele generale ......................................................................................................................... 3

1.2. Ipotezele statistice........................................................................................................................ 3

1.3. Stabilirea obiectivelor cercetarii................................................................................................... 4

2. Metodologia cercetarii ........................................................................................................................ 5

2.1. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii si structurarii chestionarului ................ 5

2.1.1. Tipuri de intrebari utilizate .................................................................................................... 5

2.1.2 Ordinea de aranjare a intrebarilor ......................................................................................... 5

2.1.3 Legaturile dintre intrebari ...................................................................................................... 5

2.1.4 Tipuri de scale folosite pentru intrebari ................................................................................. 5

2.2 Metoda de cercetare ..................................................................................................................... 6

2.3 Populatia cercetata ....................................................................................................................... 6

2.4 Stabilirea marimii esantionului...................................................................................................... 6

2.5 Descrierea succinta a unitatii de obsevare, de esantionare si de analiza ..................................... 7

2.6 Alegerea metodei de esantionare ................................................................................................. 7

3. Rezultatele cercetarii ........................................................................................................................... 7

3.1. Analiza si interpretarea datelor primare si secundare ................................................................. 7

3.2. Testarea ipotezelor pentru medii si procente ............................................................................ 30

3.3. Analiza legaturilor dintre variabilele cercetarii .......................................................................... 32

3.3.1. Tabelele de contingenta ...................................................................................................... 32

3.3.2. Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelordintre procente (Testul Student) ....... 34

3.3.3 Testul Chi patrat ................................................................................................................... 35

4.Concluzii si propuneri ......................................................................................................................... 39

Bibliografie: ........................................................................................................................................... 40

Anexa 1 .................................................................................................................................................. 42


3/44

3

Introducere

Numele temei pe care am ales sa o abordez in aceasta cercetare este „Efectul

reclamelor online asupra utilizatorilor de internet”.

Ideea conceperii unei cercetari de marketing pe aceasta tema, mi-a venit cand am citit

mai multe articole ce citau nemulțumirile a zeci de consumatori, nemulțumiri privind virușii

pe care unele din reclame le generează sau încetinerea dispozitivelor utilizate. Scopul acestei

cercetari este de a observa cat de multumiti sau deranjați sunt persoanele care petrec destul de

mult timp pe internet, dacă iau măsuri împotriva acestor reclame și, in general, dacă aceștia

reacționează la acest tip de promovare a unor bunuri sau servicii. Rezultatele acestei cercetari

ar putea fi de ajutor firmelor în elaborarea unor strategii de promovare a produselor.

1.Obiectivele si ipotezele cercetarii

1.1.Ipotezele generale

1. O mare parte dintre membrii esantionului considera ca publicitatea in mediul onlineeste enervanta.

2. Majoritatea membrilor esantionului nu sunt determinati sa incerce noi produse, dupavizualizarea reclamelor online.

3. In general, persoanele care fac parte din esantion recurg la instalarea unor extensii pentru blocarea reclamelor.

4. Majoritatea utilizatorilor care au raspuns nu găsesc binevenită publicitatea online, datfiind ca aceasta afecteaza si ingreuneaza timpul de incarcare a paginii.

1.2. Ipotezele statistice

1. H0: 70% dintre respondenți consideră enervantă publicitatea în mediul online.

H1: Procentul celor care consideră că publicitatea în mediul online este enervantă estediferit de 70%.

2. H0: 65% din respondenți nu sunt influențați de reclamele online în vederea încercăriide produse noi .

H1: Procentul celor care nu sunt influențați de reclamelor online în vederea încercăriide produse noi este diferit de 65%.

3. H0: 90% dintre respondenți recurg la instalarea unor extensii pentru blocareareclamelor .


4/44

4

H1: procentul respondenților care recurg la instalarea unor extensii pentru blocareareclamarelor este diferit de 90%.

4. H0: 80% dintre respondeți găsesc nebinevenite reclamele online pentru că acesteaîncetinesc dispozitivele utilizate.

H1: procentul respondenților care găsesc nebinevenite reclamele online pentru căacestea încetinesc dispozitivele utilizate e diferit de 80%.

1.3. Stabilirea obiectivelor cercetarii

Aspecte de baza Intrebarile cercetatorului Obiectivele cercetarii

Care sunt atitudinile

utilizatorilor cu privire la

desfasurarea publicitatii inmediul online

1. Consideraţi reclameleonline ca fiind:

2. Găsiţi nebinevenitereclamele online, fiindcă: 3. Găsiţi binevenitereclamele online, deoarece:

4. Cum vi se par

următoarele tipuri dereclame?

5.Cât de mult vă deranjeazăreclamele care implică

pornirea unor elemente de

sunet fără o acţiune

explicită din partea dvs

1. Identificarea factorilor care

determină respondenții să vadă

publicitatea online ca un mod pozitiv de promovare.

2. Identificarea principalilor

factori care determina

nemultumirea respondenților .

Cum influenteaza

reclamele din mediul

online decizia de

cumparare;

1. Găsiţi binevenitereclamele online, deoarece:

2. Aţi fost, vreodată,tentant/ă să încercaţi

produse după vizualizareaunei reclame online?

1. Identificarea gradului de

influență a publicității online înachiziționarea/încercarea de noi

produse.

Cum evita expunerea la

reclamele din mediul

online respondentii;

1. Aţi activat vreodată oextensie pentru blocarea

reclamelor?

2. Cât de des accesaţireclamele online?

1. Identificarea mijloacelor prin

care majoritatea respondențilorevită reclamele online. 2. Determinarea masurii în care

membrii eșantionului evităaccesarea acestora.


5/44

5

2. Metodologia cercetarii

2.1. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii si structurarii

chestionarului

2.1.1. Tipuri de intrebari utilizate

Intrebari inchise:

Intrebari simple, cu raspuns de tipul „Da” sau „Nu”: 7, 9.

Intrebari care presupun o alegere unica: 1, 10, 11, 12.

Intrebari de opinie: 2, 3, 4, 5, 6, 8.

Intrebari factuale: 1, 7, 9.

Intrebari de caracterizare a subiectilor: 10, 11, 12.

2.1.2 Ordinea de aranjare a intrebarilor

Am inceput chestionarul cu intrebarisimple, de acomodare a subiectului cu tematica

chestionarului, concepute in scopul dezvoltarii interesului de a raspunde in continuare.

Intrebarile cu un rol fundamental pentru cercetarea avuta in vedere sunt plasate in a doua parte

a chestinarului cu scopul de a evita obosirea subiectului si oferirea de informatii de slaba

calitate.Am incheiat chestionarul cu 3 intrebari de caracterizare a populatiei legate de sexul,

varsta si ocupatia individuala a subiectilor, acestea ajutandu-ma sa interpretez raspunsurile la

celelalte intrebari, corelandu-le cu acestea.

2.1.3 Legaturile dintre intrebari

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Schema acestui chestionar este liniara, fiind 12 intrebari in linie dreapta, neavand nici o

intrebare filtru care sa duca la vreo ramificatie.

2.1.4 Tipuri de scale folosite pentru intrebari

Scala nominala:

Scala nominala dihotomica: 7, 9.

Scala nominala cu alegere unica: 1, 10, 11, 12.

Scala ordinala:

Scala semantica: 2, 6, 3.

Scala Likert: 4

Scala interval:

Scala interval cu adjective bipolare de sens opus: 5, 8


6/44

6

2.2 Metoda de cercetare

In cazul de fata avem o cercetare cantitativa care are ca scop cuantificarea opiniilor si

atitudinilor respondentilor in ceea ce priveste reclamele online.

In vederea obtinerii datelor necesare acestei cercetari am ales ancheta pe baza de sodaj,

instrumentul de baza cu ajutorul carui am cules bazele primare, fiind chestionarul.

2.3 Populatia cercetata

In cazul acestei cercetari de marketing am considerat ca populatie de cercetat populatia

orasului Brasov, in numar de 253 200, dintre care 120 643(47,64%) barbati si 132 557

(52,36%)femei.

2.4 Stabilirea marimii esantionului

Pentru a determina marimea esantionului, utilizand esantionarea nealeatoare, am luat in

considerare un nivel de incredere de 95% si o eroare admisa de ± 5% pentru care „z” ia

valoarea 1,96. Cu ajutorul acestor date am determinat marimea „n”a esantionului in cazul procentelor, aplicand formula:

= Unde: E = eroarea admisă, exprimată în procente;

z = valoarea din tabelul distribuţiei normale ce corespunde nivelului de încredere avutîn vedere;

p = estimarea în caz de succes sau a celor care spun „Da”;

q = (100 – p) – estimarea procentelor în caz de insucces sau a celor care spun „Nu”.

În situaţia noastră, nu avem informaţii anterioare despre „p”. Prin urmare adoptam nivelulmaxim pe care acesta il poate atinge: p=50% => q=50%.

N=384 de persoane, locuitori ai orasului Brasov, de ambele sexe.

Nu am putut lua in considerare un esantion format din 384 de persoane si am ales o marime

fixa a esantionului de 55 persoane.

In acest caz eroarea va fi:

Intervalul de incredere va fi:


7/44

7

√ 2.5 Descrierea succinta a unitatii de obsevare, de esantionare si de analiza

Unitatea de esantionare pentru aceasta cercetare este persoana, individul. In acest caz unitateade esantionare este identicacu unitatea de analiza.

Unitatea de observare este reprezentata de locuitorii din orasul Brasov.

2.6 Alegerea metodei de esantionare

Pentru a obtine rezultatele pentru tema cercetata am ales ca metoda de esantionare,

esantionarea nealeatoare (empirica, la intamplare). Aceasta tehnica de stabilire a esantionului

presupune necunoasterea probabilitatii de includere in esantion a indivizilor colectivitatii.

Selectia are un caracter arbitrat, subiectiv si se bazeaza, in primul rand, pe judecata personala

a cercetatorului. Dintre metodele esantionarii nealeatoare am ales esantionarea din aproape inaproape („bulgare de zapada”). Motivul pentru care am ales aceasta esantionare a fost lipsa detimp.

Chestionarul a fost conceput online pe platforma ‚,Quicksurveys”, iar link -ul catre chestionarl-am distribuit in cadrul retelei de socializare Facebook, de aici a fost redistribuit de prietenii

din lista catre alte persoane.

3. Rezultatele cercetarii

3.1. Analiza si interpretarea datelor primare si secundare

1.Statistics

1 : Cel mai des vedeţi reclame pe:N Valid 55

Missing 0Mode 1

1 : Cel mai des vedeţi reclame pe:

Frequency Percent Valid Percent CumulativePercentValid retele de socializare 45 81,8 81,8 81,8

bloguri 2 3,6 3,6 85,5site-uri de divertisment 4 7,3 7,3 92,7site-uri de stiri 4 7,3 7,3 100,0Total 55 100,0 100,0

Modul este egal cu 1, ceea ce inseamna ca au fost mai multe raspunsuri pentru ,,retele de

socializare,,. Dupa cum se poate observa, cei mai multi dintre respondenti au raspuns pe

,,retele de socializare” (81,8%), apoi urmeaza cei care au raspuns pe „site-uri de divertisment”si ,,site-uri de stiri,, (7,3%), cei mai putini au raspuns pe ,,bloguri,, (3,6%).


8/44

8

2.Statistics

2.a. : Consideraţi reclamele online ca fiind: EficienteN Valid 55

Missing 0Mean 2,75Median 3,00Mode 3Skewness ,405Std. Error of Skewness ,322Kurtosis ,920Std. Error of Kurtosis ,634

2.a : Consideraţi reclamele online ca fiind: Eficiente

Frequency Percent Valid PercentCumulative

Percent

Valid in foarte mare masura 5 9,1 9,1 9,1in mare masura 14 25,5 25,5 34,5asa si asa 30 54,5 54,5 89,1in mica masura 2 3,6 3,6 92,7in foarte mica masura 4 7,3 7,3 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 2,75, ceea ce indica faptul ca se afla intre „asa si asa” si „in maremasura”, respondentii inclinand mai mult spre „asa si asa”. Modul si mediana sunt egale intreele si au valoarea 3, adica raspunsul „asa si asa” are frecventa cea mai mare si este valoareacentrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea

respondentilor apreciaza reclamele online ca fiind eficiente cu „asa si asa” (54,5%), doar3,6% au raspuns cu „in mica masura” la aceasta intrebare. Oblicitatea distributiei este

6543210

2 : Consideraţi reclamele online ca fiind: Eficiente

30

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,75

Std.Dev.=0,947

N=55


9/44

9

negativa, Skewness fiind egal cu 0,405, deci distributia are o coada mai lunga spre stanga, iar

boltirea este pozitiva, Kurtosis fiind egal cu 0,920, rezulta ca avem o distributie leptocurtica.

Statistics

2.b. : Consideraţi reclamele online ca fiind: Tentante

N Valid 55Missing 0

Mean 3,11Median 3,00Mode 3Skewness ,026Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,588Std. Error of Kurtosis ,634

2.b. : Consideraţi reclamele online ca fiind: Tentante


PercentValid in foarte mare masura 4 7,3 7,3 7,3

in mare masura 12 21,8 21,8 29,1asa si asa 20 36,4 36,4 65,5in mica masura 12 21,8 21,8 87,3in foarte mica masura 7 12,7 12,7 100,0Total 55 100,0 100,0

6543210

2 : Consideraţi reclamele online ca fiind: Tentante

20

15

10

5

0

F r e q

u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=3,11

Std.Dev=1,117

N=55


10/44

10

Scorul mediu este de 3,11, ceea ce indica faptul ca se afla intre „asa si asa” si „in maremasura” si ,,mica masura,, respondentii inclinand mai mult spre „asa si asa”. Modul simediana sunt egale intre ele si au valoarea 3, adica raspunsul „asa si asa” are frecventa ceamai mare si este valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea

de mijloc. Majoritatea respondentilor considera tentante reclamele online ,,asa si asa,,

(36,4,%), 7,3% dintre respondenti au apreciat cu „in foarte mare masura”. Oblicitateadistributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,026, deci distributia are o coada mai lungaspre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,588, rezulta ca avem o

distributie platicurtica.

Statistics

2 .c.: Consideraţi reclamele online ca fiind: EnervanteN Valid 55

Missing 0Mean 2,27Median 2,00

Mode 2Skewness ,854Std. Error of Skewness ,322Kurtosis ,074Std. Error of Kurtosis ,634

2.c. : Consideraţi reclamele online ca fiind: Enervante



in mare masura20 36,4 36,4 65,5asa si asa 11 20,0 20,0 85,5

in mica masura 4 7,3 7,3 92,7in foarte mica masura 4 7,3 7,3 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 2,27, ceea ce indica faptul ca se afla intre „in mare masura” si „in foartemare masura”, respondentii inclinand mai mult spre „in mare masura”. Modul si mediana suntegale intre ele si au valoarea 2, adica raspunsul „in mare masura” are frecventa cea mai maresi este valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc.

Majoritatea considera enervante reclamele online enervate ,,in mare masura” (36,4%). 29,1%

au raspuns cu „in foarte mare masura”, 20,0% au raspuns cu „asa si asa”, 7,3% dintrerespondenti au raspuns cu „in mica masura” si ,,in foarte mica masura,,.Oblicitatea distributieieste pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,854, deci distributia are o coada mai lunga spre

dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu 0,74, rezulta ca avem o distributie

leptocurtica.


11/44

11

Statistics

2 .d: Consideraţi reclamele online ca fiind: PlictisitoareN Valid 55

Missing 0Mean 2,55Median 2,00Mode 2Skewness ,461Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,681Std. Error of Kurtosis ,634

2 .d: Consideraţi reclamele online ca fiind: Plictisitoare



in mare masura 16 29,1 29,1 52,7asa si asa 14 25,5 25,5 78,2in mica masura 7 12,7 12,7 90,9in foarte mica masura 5 9,1 9,1 100,0Total 55 100,0 100,0

6543210

2 : Consideraţi reclamele online ca fiind: Enervante

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,27

Std.Dev=1,178

N=55


12/44

12

Scorul mediu este de 2,55, ceea ce indica faptul ca se afla intre „in mare masura” si „asa siasa”, respondentii inclinand mai mult spre „in mare masura”. Modul si mediana sunt egaleintre ele si au valoarea 2, adica raspunsul „in mare masura” are frecventa cea mai mare si estevaloarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc.

Majoritatea apreciaza reclamele online ca fiind plictisitoare „in mare masura” (29,1%). 25,5%au raspuns cu „asa si asa”, 23,6% au raspuns cu „in foarte mare masura”, 12,7% dintrerespondenti au raspuns cu „in mica masura” si 9,1% au raspuns cu ,,in foarte micamasura,,.Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,461, deci distributia

are o coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,681,

rezulta ca avem o distributie platicurtica.

3.Statistics

3.a: Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Aflaţi de noi produse şi serviciiN Valid 55

Missing 0Mean 2,49Median 2,00Mode 2Skewness ,258Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,502

Std. Error of Kurtosis ,634

6543210

2 : Consideraţi reclamele online ca fiind: Plictisitoare

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,55

Std.Dev=1,245

N=55


13/44

13

3.a : Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Aflaţi de noi produse şi servicii


PercentValid foarte des 9 16,4 16,4 16,4

des 20 36,4 36,4 52,7

uneori 17 30,9 30,9 83,6rar 8 14,5 14,5 98,2foarte rar 1 1,8 1,8 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 2,49, ceea ce indica faptul ca se afla intre „des” si ,,uneori”, respondentiiinclinand mai mult spre „des”. Modul si mediana sunt egale intre ele si au valoarea 2, adica

raspunsul „des” are frecventa cea mai mare si este valoarea centrala in ordine crescatoare avalorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au raspuns ca ,,des,, afla de noi produse si servicii (36,4%). 30,9% au raspuns cu „uneori”, 16,4% au raspuns cu „foarte des”,14,5% dintre respondenti au raspuns cu „rar ” si 1,8% au raspuns cu,, foarte rar,,.Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,258, deci

distributia are o coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu

-0,502, rezulta ca avem o distributie platicurtica.

Statistics

3.b : Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Vă tentează să faceţi noi achiziţiiN Valid 55

Missing 0Mean 3,31

6543210

3 : Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Aflaţide noi produse şi servicii

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,49

Std.Dev=0,998

N=55


14/44

14

Median 3,00Mode 3Skewness -,116Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,419

Std. Error of Kurtosis ,634

3.b: Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Vă tentează să faceţi noi achiziţii


PercentValid foarte des 3 5,5 5,5 5,5

des 8 14,5 14,5 20,0uneori 22 40,0 40,0 60,0rar 13 23,6 23,6 83,6foarte rar 9 16,4 16,4 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 3,31, ceea ce indica faptul ca se afla intre „uneori” si ,,rar”, respondentiiinclinand mai mult spre „uneori”. Modul si mediana sunt egale intre ele si au valoarea 3, adicaraspunsul „uneori” are frecventa cea mai mare si este valoarea centrala in ordine crescatoare avalorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au raspuns ca ,,uneori,, sunt tentati

sa faca achizitii (40,0%). 23,6% au raspuns cu „rar”, 16,4% au raspuns cu „foarte rar”, 14,5%dintr e respondenti au raspuns cu „des” si 5,5% au raspuns cu ,, foarte des,,.Oblicitateadistributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu -0,116, deci distributia are o coada mai lunga

spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,419, rezulta ca avem odistributie platicurtica.

6543210

3 : Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Vă

tentează să faceţi noi achiziţii

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c

y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=3,31

Sdt.Dev=1,086

N=55


15/44

15

Statistics

3.c : Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Găsiţi pagini noi de socializare, divertismentN Valid 55

Missing 0

Mean 3,53Median 4,00Mode 4Skewness -,427Std. Error of Skewness ,322Kurtosis ,039Std. Error of Kurtosis ,634

3.c: Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Găsiţi pagini noi de socializare, divertisment

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

PercentValid foarte des 2 3,6 3,6 3,6des 5 9,1 9,1 12,7uneori 19 34,5 34,5 47,3rar 20 36,4 36,4 83,6foarte rar 9 16,4 16,4 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 3,53, ceea ce indica faptul ca se afla intre „rar ” si ,,uneori”, respondentiiinclinand mai mult spre „rar ”. Modul si mediana sunt egale intre ele si au valoarea 4, adicaraspunsul „rar ” are frecventa cea mai mare si este valoarea centrala in ordine crescatoare avalorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au raspuns ca ,,rar,,gasesc pagini

6543210

3 : Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Găsiţipagini noi de socializare, divertisment

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=3,53

Std.Dev=0.997

N=55


16/44

16

noi (36,4%). 34,5% au raspuns cu „uneori”, 16,4% au raspuns cu „foarte rar”, 9,1% dintrerespondenti au raspuns cu „des” si 3,6% au raspuns cu ,, foarte des,,. Oblicitatea distributieieste negativa, Skewness fiind egal cu -0,427, deci distributia are o coada mai lunga spre

stanga, iar boltirea este pozitiva, Kurtosis fiind egal cu 0,039 rezulta ca avem o distributie

leptocurtica.

4.Statistics

4.a : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: De cele mai multe ori vă distrag atenţiaN Valid 55

Missing 0Mean 2,53Median 2,00Mode 2Skewness ,703

Std. Error of Skewness ,322Kurtosis ,775Std. Error of Kurtosis ,634

4.a: Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: De cele mai multe ori vă distrag atenţia


PercentValid acord total 6 10,9 10,9 10,9

acord 23 41,8 41,8 52,7nici acord, nici dezacord 20 36,4 36,4 89,1dezacord 3 5,5 5,5 94,5

dezacord total 3 5,5 5,5 100,0Total 55 100,0 100,0

6543210

4 : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Decele mai multe ori vă distrag atenţia

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,53

Std.Dev=0,959

N=55


17/44

17

Scorul mediu este de 2,53, ceea ce indica faptul ca se afla intre „acord” si ,,nici acord, nicidezacord”, respondentii inclinand mai mult spre „acord”. Modul si mediana sunt egale intreele si au valoarea 2, adica raspunsul „acord” are frecventa cea mai mare si este valoareacentrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au

raspuns ca sunt de acord (41,8%). 36,4% au raspuns cu „nici acord, nici dezacord”, 10,9% auraspuns cu „acord total”, 5,5% dintre respondenti au raspuns atat cu „dezacord” si,,dezacordtotal,,. Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,703, deci distributia are

o coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este pozitiva, Kurtosis fiind egal cu 0,775 rezulta

ca avem o distributie leptocurtica.

Statistics

4.b : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Vă încetinesc dispozitivele utilizateN Valid 55

Missing 0Mean 2,04

Median 2,00Mode 2Skewness ,963Std. Error of Skewness ,322Kurtosis 1,356Std. Error of Kurtosis ,634

4.b: Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Vă încetinesc dispozitivele utilizate


PercentValid acord total

18 32,7 32,7 32,7acord 21 38,2 38,2 70,9nici acord, nici dezacord 14 25,5 25,5 96,4dezacord total 2 3,6 3,6 100,0Total 55 100,0 100,0

6543210

4 : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Vă încetinesc dispozitivele utilizate

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,04

Std.Dev.=0,962

N=55


18/44

18

Scorul mediu este de 2,04, ceea ce indica faptul ca se afla intre „acord” si ,,acord total”,respondentii inclinand mai mult spre „acord”. Modul si mediana sunt egale intre ele si auvaloarea 2, adica raspunsul „acord” are frecventa cea mai mare si este valoarea centrala inordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au raspuns ca

sunt de acord (39,2%). 32,7% au raspuns cu „acor d total”, 25,5% au raspuns cu „ niciacord,nicidezacord”, 3,6% dintre respondenti au raspuns atat cu,,dezacord total,,. Nu s-ainregistrat nici un raspuns cu ,,dezacord,,. Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal

cu 0,963, deci distributia are o coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este pozitiva,

Kurtosis fiind egal cu 1,356 rezulta ca avem o distributie leptocurtica.

Statistics

4.c : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Vi se par o pierdere de timpN Valid 55

Missing 0Mean 2,36

Median 2,00Mode 2Skewness ,333Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,435Std. Error of Kurtosis ,634

4.c : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Vi se par o pierdere de timp



12 21,8 21,8 21,8acord 19 34,5 34,5 56,4nici acord, nici dezacord 17 30,9 30,9 87,3dezacord 6 10,9 10,9 98,2dezacord total 1 1,8 1,8 100,0Total 55 100,0 100,0


19/44

19

Scorul mediu este de 2,36, ceea ce indica faptul ca se afla intre „acord” si ,, nici acord,nicidezacord”, respondentii inclinand mai mult spre „acord”. Modul si mediana sunt egale intreele si au valoarea 2, adica raspunsul „acord” are frecventa cea mai mare si este valoareacentrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au

raspuns ca sunt de acord (34,5%). 30,9% au raspuns cu „ nici acord, nici dezacord”, 21,8% auraspuns cu „acord total”, 10,9% dintre respondenti au raspuns cu,,dezacord ,, si 1,8% au raspunscu ,,dezacord total,,. Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,333, deci

distributia are o coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu-0,435 rezulta ca avem o distributie platicurtica.

Statistics

4.d : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Le consideraţi periculoase şi înşelătoareN Valid 55

Missing 0Mean 2,56Median 3,00Mode 2(a)

Skewness ,274Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,436Std. Error of Kurtosis ,634

a Multiple modes exist. The smallest value is shown

4.d : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Le consideraţi periculoase şi înşelătoare



9 16,4 16,4 16,4acord 18 32,7 32,7 49,1

6543210

4 : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Vi separ o pierdere de timp

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,36

Std.Dev=1,007

N=55


20/44

20

nici acord, nici dezacord 18 32,7 32,7 81,8dezacord 8 14,5 14,5 96,4dezacord total 2 3,6 3,6 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 2,56, ceea ce indica faptul ca „acord” si ,, nici acord,nici dezacord”,auaceiasi varianta, respondentii inclinand mai mult spre ambele variante. Modul si mediana sunt

egale intre ele si au valoarea 3, adica raspunsul „acord”/,,nici acord, nici dezacord,, aufrecventa cea mai mare si sunt valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate,

adica valoarea de mijloc. Majoritatea au raspuns ca sunt de acord/nici acord,nici dezacord

(32,7%). 16,4% au raspuns cu „acord total”, 14,5% au raspuns cu „dezacord”si 3,6% dintrerespondenti au raspuns cu,,dezacord total ,,. Oblicitatea distributiei este negativa, Skewness

fiind egal cu 0,274, deci distributia are o coada mai lunga spre stanga, iar boltirea este

negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,436 rezulta ca avem o distributie platicurtica.

5.Statistics

5 : Cât de des accesaţi reclamele online?N Valid 55

Missing 0Mean

2,33Std. Error of Mean ,142Median 2,00Mode 2Variance 1,113Skewness ,377Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,626Std. Error of Kurtosis ,634

6543210

4 : Găsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă: Leconsideraţi periculoase şi înşelătoare

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,56

Std.Dev.=1,05N=55


21/44

21

5 : 5. Cât de des accesaţi reclamele online?


PercentValid foarte rar 14 25,5 25,5 25,5

2 18 32,7 32,7 58,2

3 15 27,3 27,3 85,54 7 12,7 12,7 98,2foarte des 1 1,8 1,8 100,0Total 55 100,0 100,0

Valoarea medie a masurii in care respondentii acceseaza reclamele online este de 2,3 pe o

scala de la 1 (foarte rar) la 5 (foarte des). Modulul si mediana sunt egale intre ele si iau

valoarea 2. Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,377, deci distributiaare coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,626,

rezulta ca avem o distributie platicurtica.

6.Statistics

6 .a: Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? VideoN Valid 55

Missing 0Mean 1,51Median 1,00

Mode 1Skewness ,329

6543210

5 : 5. Cât de des accesaţi reclamele online?

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,33

Std.Dev=1,055N=55


22/44

22

Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -1,146Std. Error of Kurtosis ,634

6 .a: Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? Video


PercentValid eficiente 28 50,9 50,9 50,9

asa si asa 26 47,3 47,3 98,2ineficiente 1 1,8 1,8 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 1,51, ceea ce indica faptul ca se afla intre „eficiente” si ,, asa si asa”,respondentii inclinand mai mult spre „eficiente”. Modul si mediana sunt egale intre ele si auvaloarea 1, adica raspunsul „eficiente” are frecventa cea mai mare si este valoarea centrala inordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au raspuns ca

reclamele video sunt ,,eficiente,, (50,9%). 47,3% au raspuns cu „ asa si asa”, 1,8% au raspunscu „ineficiente”, 10,9% . Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,329,deci distributia are o coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind

egal cu -1,146 rezulta ca avem o distributie platicurtica.

3,532,521,510,5

6 : Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? Video

50

40

30

20

10

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=1,51

Std.Dev=0,54

N=55


23/44

23

Statistics

6.b : Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? AudioN Valid 55

Missing 0Mean 2,16

Median 2,00Mode 2Skewness ,016Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,023Std. Error of Kurtosis ,634

6.b : Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? Audio


Percent

Valid eficiente 5 9,1 9,1 9,1asa si asa 36 65,5 65,5 74,5ineficiente 14 25,5 25,5 100,0Total 55 100,0 100,0

Scorul mediu este de 2,16, ceea ce indica faptul ca se afla intre „asa si asa” si ,, ineficiente”,respondentii inclinand mai mult spre „asa si asa”. Modul si mediana sunt egale intre ele si au

3,532,521,510,5

6 : Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? Audio

40

30

20

10

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=2,16

Std.Dev=0,57

N=55


24/44

24

valoarea 2, adica raspunsul „asa si asa” are frecventa cea mai mare si este valoarea centrala inordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea au raspuns ca

reclamele audio sunt ,,asa si asa,, (65,5%). 25,5% au raspuns cu „ ineficiente”, 9,1% auraspuns cu „eficiente”, . Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,016,deci distributia are o coada mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind

egal cu -0,023 rezulta ca avem o distributie platicurtica.

Statistics

6.c : Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? ImagineN Valid 55

Missing 0Mean 1,71Median 2,00Mode 1

Skewness ,492Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,878Std. Error of Kurtosis ,634

6.c : Cum vi se par următoarele tipuri de reclame? Imagine


PercentValid eficiente 24 43,6 43,6 43,6

asa si asa 23 41,8 41,8 85,5ineficiente 8 14,5 14,5 100,0

Total 55 100,0 100,0

3,532,521,510,5

6 : Cum vi se par următoarele tipuri de reclame?Imagine

30

20

10

0

F r e q u e n c

y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=1,71

Std.Dev=0,712

N=55


25/44

25

Scorul mediu este de 1,71, ceea ce indica faptul ca se afla intre „eficiente” si ,,asa si asa”,respondentii inclinand mai mult spre „eficiente”.Majoritatea au raspuns ca reclamele imaginesunt ,,eficiente,, (43,6%). 41,8% au raspuns cu „ asa si asa”, 14,5% au raspuns cu„ineficiente”, . Oblicitatea distributiei este negativa, Skewness fiind egal cu 0,492, decidistributia are o coada mai lunga spre stanga, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu

-0,878 rezulta ca avem o distributie platicurtica.

7.Statistics

7 : Aţi fost, vreodată, tentant/ă să încercaţi produse după vizualizarea unei reclame online?N Valid 55

Missing 0Mode 0

7 : Aţi fost, vreodată, tentant/ă să încercaţi produse după vizualizarea unei reclame online?


PercentValid Da 39 70,9 70,9 70,9

Nu 16 29,1 29,1 100,0Total 55 100,0 100,0

Modul este 0 ceea ce inseamna ca au fost mai multe raspunsuri cu „Da”. Dintre subiectii

intervievati 70,9% au raspuns Da si 29,1% persoane au raspuns Nu.

N

D

7 : Aţi fost, vreodată, tentant/ă să încercaţi produse după vizualizarereclame online?


26/44

26

8.Statistics

8. Cât de mult vă deranjează reclamele care implică pornirea unor elemente de sunet fără o acţiune explicită dinpartea dvs?N Valid 55

Missing 0

Mean 3,85Std. Error of Mean ,165Median 4,00Mode 5Variance 1,497Skewness -,719Std. Error of Skewness ,322Kurtosis -,664Std. Error of Kurtosis ,634

8. Cât de mult vă deranjează reclamele care implică pornirea unor elemente de sunet fără o acţiune

explicită din partea dvs?


PercentValid foarte putin 2 3,6 3,6 3,6

2 8 14,5 14,5 18,23 9 16,4 16,4 34,54 13 23,6 23,6 58,2foarte mult 23 41,8 41,8 100,0Total 55 100,0 100,0

Valoarea medie a masurii in care respondentii sunt deranjati de reclamele care implica

pornirea unor sunete 3,85 pe o scala de la 1 (foarte putin) la 5 (foarte mult). Oblicitateadistributiei este negativa, Skewness fiind egal cu -0,719, deci distributia are coada mai lunga

6543210

8. Cât de mult vă deranjează reclamele care implicăpornirea unor elemente de sunet fără o acţiune

explicită din partea dvs?

25

20

15

10

5

0

F r e q u e n c y

Mean =Std. Dev.

N =5

Histogram

Mean=3,85

Std.Dev=1,224

N=55


27/44

27

spre stanga, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,664, rezulta ca avem o

distributie platicurtica.

9.Statistics

9 : Aţi activat vreodată o extensie pentru blocarea reclamelor?N Valid 55Missing 0

Mode 0Variance ,244

9 : Aţi activat vreodată o extensie pentru blocarea reclamelor?


PercentValid da 33 60,0 60,0 60,0

nu 22 40,0 40,0 100,0

Total 55 100,0 100,0

Modul este 0 ceea ce inseamna ca au fost mai multe raspunsuri cu „Da”. Dintre subiectii

intervievati 60,0% au raspuns Da si 40,0% persoane au raspuns Nu.

10.Statistics

10 : Vârsta dvs este curpinsă între:N Valid 55

Missing 0Mode 2Variance ,418

10 : Vârsta dvs este curpinsă între:

n

d

9 : Aţi activat vreodată o extensie pentru blocarea reclamelor?


28/44

28


PercentValid sub 20 6 10,9 10,9 10,9

20-25 41 74,5 74,5 85,526-30 5 9,1 9,1 94,5peste 30 3 5,5 5,5 100,0Total 55 100,0 100,0

Cei mai multi dintre respondenti au varsta cuprinsa in intervalul 20-25 ani – 74,5% . 10,9% au

varsta sub 20, 9,1% au varsta intre 26-30 si 5,5% au varsta peste 30.

11.Statistics

11 : Sexul dvs:N Valid 55


11 : Sexul dvs:


PercentValid F 39 70,9 70,9 70,9

M 16 29,1 29,1 100,0Total 55 100,0 100,0

pest

26-3

20-2

sub

10 : Vârsta dvs este curpinsă între:


29/44

29

Modul este 1 ceea ce inseamna ca au fost mai multe raspunsuri cu „feminin”. Dintre subiectiiintervievati 70,9% sunt persoane de sex feminin si 29,1% persoane de sex masculin.

12.Statistics

12 : Ocupaţia dvsN Valid 55


12 : Ocupaţia dvs

Frequency Percent Valid Percent CumulativePercentValid elev 3 5,5 5,5 5,5

student 37 67,3 67,3 72,7salariat 14 25,5 25,5 98,2somer 1 1,8 1,8 100,0Total 55 100,0 100,0

Modul este 2 ceea ce inseamna ca au fost mai multe raspunsuri cu „student”. Dintre subiectiiintervievati 67,3% sunt studenti, 25,5% sunt salariati, 5,5% sunt elevi si 1,8% sunt someri.

M

F

11 : Sexul dvs:

som

sala

stud

elev

12 : Ocupaţia dvs


30/44

30

3.2. Testarea ipotezelor pentru medii si procente

1.Respondenții consideră enervantă publicitatea în mediul online.

H0: µ=70%

H1:µ≠70% One-Sample Statistics

N Mean Std. DeviationStd. Error

Mean2 : Consideraţi reclameleonline ca fiind: Enervante 55 2,27 1,178 ,159

One-Sample Test

Test Value = 0.7

t df Sig. (2-tailed)Mean

Difference

95% Confidence Intervalof the Difference

Lower Upper2 : Consideraţi reclameleonline ca fiind: Enervante 9,903 54 ,000 1,573 1,25 1,89

Nivelul de semnificatie este mai mic decat 0,05, deci se respinge ipoteza nula si se accepta

ipoteza alternativa, conform careia procentul celor care considera publicitatea in mediul

online ca fiind enervanta este semnificativ diferit de 70%. Analiza intervalului de incredere

duce la aceeasi decizie deoarece acesta include valoarea „0”, intrucat capetele lui sunt ambele pozitive: 1,25 si 1,89

2.Respondenții nu sunt influențați de reclamele online în vederea încercării de produse noi .

H0: µ=65%

H1:µ≠65%

One-Sample Statistics


Mean7 : Aţi fost, vreodată,tentant/ă să încercaţiproduse dupăvizualizarea uneireclame online?

55 ,29 ,458 ,062


31/44

31

One-Sample Test

Test Value = 0.65


Difference


Lower Upper7 : Aţi fost, vreodată,tentant/ă să încercaţiproduse dupăvizualizarea uneireclame online?

-5,810 54 ,000 -,359 -,48 -,24


ipoteza alternativa, conform careia procentul respondenților care nu sunt influențați dereclamele online în vederea încercării de produse noi este semnificativ diferit de 65%. Analiza

intervalului de incredere duce la aceeasi decizie deoarece acesta nu include valoarea „0”,intrucat capetele lui sunt ambele negative: -0,48 si -0,24.

3. Respondenți recurg la instalarea unor extensii pentru blocarea reclamelor .

H0: µ=90%



Mean

9 : Aţi activat vreodatăo extensie pentrublocarea reclamelor?

55 ,40 ,494 ,067

One-Sample Test

Test Value = 0.9


Difference


Lower Upper9 : Aţi activat vreodatăo extensie pentrublocarea reclamelor?

-7,500 54 ,000 -,500 -,63 -,37


ipoteza alternativa, conform careia procentul respondenților care recurg la instalarea unorextensii pentru blocarea reclamelor este semnificativ diferit de 90%. Analiza intervalului de

incredere duce la aceeasi decizie deoarece acesta include valoarea „0”, intrucat cape tele luisunt ambele negative: -0,63 si -0,37.


32/44

32

4.Respondeții găsesc nebinevenite reclamele online pentru că acestea încetinesc dispozitiveleutilizate.

H0: µ=80%



Mean4 : Găsiţi nebinevenitereclamele online,fiindcă: Vă încetinescdispozitivele utilizate

55 2,04 ,962 ,130

One-Sample Test

Test Value = 0.8


Difference


Lower Upper4 : Găsiţi nebinevenitereclamele online,fiindcă: Vă încetinescdispozitivele utilizate

9,536 54 ,000 1,236 ,98 1,50


ipoteza alternativa, conform careia procentul respondenților care găsesc nebinevenite

reclamele online pentru că acestea încetinesc dispozitivele utilizate este semnificativ diferit de80%. Analiza intervalului de incredere duce la aceeasi decizie deoarece acesta include

valoarea „0”, intrucat capetele lui sunt ambele pozitive: 0,98 si 1,50.

3.3. Analiza legaturilor dintre variabilele cercetarii

3.3.1. Tabelele de contingenta

1. Aţi fost, vreodată, tentant/ă să încercaţi produse după vizualizarea unei reclameonline?Sex*

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent7 : Aţi fost, vreodată,tentant/ă să încercaţiproduse după vizualizareaunei reclame online? * 11 :Sexul dvs:

55 100,0% 0 ,0% 55 100,0%


33/44

33

7 : Aţi fost, vreodată, tentant/ă să încercaţi produse după vizualizarea unei reclame online? * 11 : Sexuldvs: Crosstabulation

11 : Sexul dvs:

TotalF M7 : Aţi fost, vreodată,

tentant/ă să încercaţiproduse dupăvizualizarea uneireclame online?

Da Count 28 11 39

% of Total 50,9% 20,0% 70,9%

Nu Count 11 5 16

% of Total 20,0% 9,1% 29,1%

Total Count 39 16 55% of Total 70,9% 29,1% 100,0%

Persoanele de sex feminin au fost tentate sa incerce produse noi dupa vizulizarea reclamelor

online aproape de 3 ori mai mult decat persoanele de sex masculin(50,9% si 20,%).

2. Cel mai des vedeți reclame pe? Sex*

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent1 : Cel mai desvedeţi reclame pe: *11 : Sexul dvs:

55 100,0% 0 ,0% 55 100,0%

1 : Cel mai des vedeţi reclame pe: * 11 : Sexul dvs: Crosstabulation

11 : Sexul dvs:

TotalF M1 : Cel maides vedeţireclame pe:

retele de socializare Count 31 14 45% of Total 56,4% 25,5% 81,8%

bloguri Count 1 1 2% of Total 1,8% 1,8% 3,6%

site-uri de divertisment Count 3 1 4% of Total 5,5% 1,8% 7,3%

site-uri de stiri Count 4 0 4% of Total 7,3% ,0% 7,3%

Total Count 39 16 55% of Total 70,9% 29,1% 100,0%

Femeile petrec mai mult timp pe retele de socializare decat barbatii, fapt pentru care procentul

vizualizarile de reclame online pe retele de socializare e mai mare- 56,4% fata de 25,5%. La

bloguri, situatia este egala 1,8% la ambele sexe. Pe site-uri de divertisment, procentul femeile

este la fel mai mare 5,5% fata de 1,8%. Barbatii care au completat nu au observat deloc

reclame pe site-urile de stiri, pe cand femeile 7,3%.


34/44

34

3.3.2. Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelordintre procente (Testul Student)

1. Găsiţi binevenite reclamele online, deoarece: Găsiţi pagini noi de socializare, divertismentSex*

H0: µ=µ

H1:µ≠µ

Group Statistics

11 : Sexul dvs: N Mean Std. Deviation

Std. Error

Mean3 : Găsiţi binevenitereclamele online,deoarece: Găsiţi pagininoi de socializare,divertisment

F39 3,54 ,969 ,155

M16 3,50 1,095 ,274

Independent Samples Test

Levene'sTest for

Equality ofVariances t-test for Equality of Means

F Sig. t df

Sig.(2-

tailed)Mean

DifferenceStd. ErrorDifference

95%ConfidenceInterval of the

Difference

Lower Upper3 : Găsiţibinevenitereclameleonline,deoarece:Găsiţi pagini noide socializare,divertisment

Equalvariancesassumed

,183 ,670 ,129 53 ,898 ,038 ,299 -,561 ,638

Equalvariancesnotassumed

,122 25,156 ,904 ,038 ,315 -,610 ,687

Din cauza faptului ca nivelul de semnificatie Sig. este mai mare decat 0,05 se accepta

ipoteza nula in cazul testului Levene de egalitatea a variantelor celor 2 grupuri, deci se vor

analiza datele de pe primul rand, unde variantele sunt asumate ca fiind egale.

In acest caz avem nivelul de semnificatie Sig. (2-tailed) este mai mare decat 0,05 si se accepta

ipoteza nula a inexistentei unei diferente intre media pe sexe, privind opiniile subiectilor cu

privire la cat sunt de binevenite reclamele online in cazul gasirii de pagini noi de socializare si

divertisment.. La aceeasi decizie ajungem si daca analizam intervalul de incredere, deoarece

acesta contine valoarea „0”.


35/44

35

2. Aţi activat vreodată o extensie pentru blocarea reclamelor? Sex* H0: µ=µ

H1:µ≠µ

Group Statistics

11 : Sexul dvs: N Mean Std. DeviationStd. Error

Mean9 : Aţi activat vreodatăo extensie pentrublocarea reclamelor?

F 39 ,41 ,498 ,080

M 16 ,38 ,500 ,125

Independent Samples Test

Levene'sTest for

Equality ofVariances t-test for Equality of Means

F Sig. t df

Sig.(2-

tailed)Mean

DifferenceStd. ErrorDifference

95%Confidence

Interval of theDifference

Lower Upper9 : Aţi activatvreodată o

extensiepentrublocareareclamelor?

Equalvariances

assumed

,256 ,615 ,238 53 ,813 ,035 ,148 -,262 ,332

Equalvariancesnotassumed

,238 27,887 ,814 ,035 ,148 -,269 ,339

Din cauza faptului ca nivelul de semnificatie Sig. este mai mare decat 0,05 se accepta

ipoteza nula in cazul testului Levene de egalitatea a variantelor celor 2 grupuri, deci se vor

analiza datele de pe primul rand, unde variantele sunt asumate ca fiind egale.

In acest caz avem nivelul de semnificatie Sig. (2-tailed) este mai mare decat 0,05 si se accepta

ipoteza nula a inexistentei unei diferente intre media pe sexe, privind atitudinea subiectilor cu

privire la activarea de extensii pentru blocarea reclamelor. La aceeasi decizie ajungem si daca

analizam intervalul de incredere, deoarece acesta contine valoarea „0,,

3.3.3 Testul Chi patrat

Testul 1

H0: Nu exista legatura intre sex si faptul ca respondentii apeleaza la extensii de blocare a

reclamelor.

H1: Exista legatura intre sex si faptul ca apeleaza la extensii de blocare a reclamelor.


36/44


37/44

37

Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig.

(2-sided)Exact Sig.(2-sided)

Exact Sig.(1-sided)

Pearson Chi-Square ,051(b) 1 ,821

ContinuityCorrection(a)

,000 1 1,000

Likelihood Ratio ,051 1 ,822Fisher's Exact Test 1,000 ,532Linear-by-Linear Association ,050 1 ,823

N of Valid Cases 55

a Computed only for a 2x2 tableb 1 cells (25,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 4,65.

Testul este invalid in acest caz, deoarece procentul de celule cu valori asteptate este mai

mare de 20%.


38/44

38


39/44


40/44

40

Bibliografie:1. Constantin, C. – Cercetari de marketing. Curs pentru invatamant la distanta;2. Constantin, C. – Sisteme informatice de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2006;3. Lefter, C. – Cercetari de marketing, suport de curs pentru doctoranzi, Brasov, 2007.


41/44

41


42/44

42

Anexa 1

Calitatea serviciilor de taximetrie din Braşov

Bună ziua! Mă numesc Basoc Lia şi sunt studentă la Universitatea "Transilvania" din Braşov, Facultatea

de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor. Realizez o cercetare de marketing despre“Efectul reclamelor online asupra urilizatorilor de internet”. Vă rog să alocati câteva minutedin timpul dumneavoastră pentru a completa chestionarul.Informaţiile obţinute vor rămâneconfidenţiale!Vă mulţumesc !

Question 01 - Choice

QCel mai des vedeți reclame pe:

Rețele de socializare

Bloguri

Site-uri de divertisment

Site-uri de știri

Question 02 - Matrix/Cross

QConsideraţi reclamele online ca fiind:

În foarte maremăsură

În maremăsură

Aşa şiaşa

În micămăsură

În foarte micămăsură

Eficiente

Tentante

Enervante

Plictisitoare


QGăsiţi binevenite reclamele online, deoarece:

Foarte des Des Uneori Rar Foarte rar

Aflaţi de noi produse şi servicii

Vă tentează să faceţi noi achiziţii


43/44

43

Găsiţi pagini noi de socializare, divertisment


QGăsiţi nebinevenite reclamele online, fiindcă:

A

Acordtotal

AcordNici acord, nicidezacord

DezacordDezacordtotal

De cele mai multe ori vădistrag atenţia

Vă încetinesc dispozitivele

utilizate

Vi se par o pierdere de timp

Le consideraţi periculoase şi înşelătoare

Question 05 - Rating

5.

Cât de des accesaţi reclamele online?

Foarte rar Rar Uneori Des Foarte des


QCum vi se par următoarele tipuri de reclame?

Eficiente Aşa şi aşa Ineficiente

Video

Audio

Imagine

Question 07 - Choice

QAţi fost, vreodată, tentant/ă să încercaţi produse după vizualizarea unei reclame online?

Da


44/44

Cercetare de Mk Lia Basoc

Documents

Transcript of Cercetare de Mk Lia Basoc