ANTOINSAINT-EX

E DEUPNNY

Jlb-,rX, n^,:,w,tt'CU ILUSTRATIILE AUTORULUI

rflr,

T?aducere din limba francez5"

IlpRNe CaNruurenr

-d

ANTOINE DE SAINT-EXUPERYIt Peit Pince

O RAO Distributie, 2015pentru versiunea in limba romAni

2017

ISBN 978-606-006- 13s-9

RAO Distribu$eStr. BArgiului, nr. 9-11, sector 1, Bucure;ti, RomAnia

www.raobooks.comw\4vr',rao. ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romi,nieiSAINT-EXUPf,RY, ANTOTNE DE

Micul print / Antoine de Saint-Exup6ry ; trad. din lb. francezi:Ileana Cantuniari. - Bucuregti : RAO Distribulie, 20iB

ISBN 978-606-006- I 3s-9

I. Cantuniari, Ileana (trad.)

821.131 _ 1

Lui Izon Werth

Le cer iertare copiilor c5. arn dedicat

aceaste carte unui orrr mare. Arn o scuz;

serioas5: acest om mare este cel mai bun

prieten pe care-l am pe lumea asta. Maiam incl o scuze: acest om mare poate

pricepe tot, chiar si cS"rtile pentru copii.

Am qi o a treia scluzd; acest om mare lo-cuieste in Franta unde ii este foame si

frig. Are cu adevS.rat nevoie si fie alinat.

Dac5" toate aceste scuze nu sunt de ajuns,

vreau atunci si dedic aceaste carte copi-

lului care a fost cAndva acest om mare.

Togi oamenii mari au fost mai intAi copii.

(Numai ci pulini dintre ei i;i mai amin-tesc.) Aqadar, imi corectez dedicatia:

Lui l-ion Werth

pe cdnd era bdityel

I

CAnd avearn qase ani, arnvdzut odati

o minunatd' pozd" intr-o carte despre Pi-

durea Virgini care se numea Poue;ti

Trdite. inf5f;a un ;arpe boa care inghilea

un anirnal sSlbatic. Iati copia desenului:

7

ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

Se spunea in carte: ,,$erpii boa i;i in-

ghit prada intreagd,, fdrd, s-o mestece.

Apoi nu se mai pot misca gi dorm vreme

de ;ase luni cAt iqi fac digestia".

M-am gAndit mult atunci la aventurile

din jungli qi, la rAndu-mi, arn izbutit, cu

un creion colorat, si fac primul meu de-

sen. Desenul meu numirul l. El arita asa:

Mi-am ardtat capodopera oamenilor

mari ;i i-arn intrebat daci desenul meu

ii speria.

Ei mi-au rispuns:

- De ce ne-ar speria o pil5rie?

8

Micul Priny

Desenul meu nu infifqa o P515rie. El

infigiqa un ;arpe boa care inghigise un

elefant. Am desenat atunci interiorul sar-

pelui boa, pentru ca oamenii mari sipoati

infelege. Ei au mereu nevoie de orplicagii'

Desenul meu numdfiil2 ardta astfel:

Oamenii rnari m-au sfbtuit si las deo-

parte desenele cu qerpi boa deschiqi sau

inchiqi;i si mi ocup mai curAnd de geo-

grafie, de istorie, de aritmetici qi de gra-

matic5.. Astfel am abandonat, Ia vArsta

de ;ase ani, o minunati carierS, de pictor.

Fusesem descurajat de insuccesul dese-

nului meu num5.rul unu 9i al desenului

9'--,5-

ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

meu numirul doi. Oamenii mari nu in-

leleg niciodatS. nimic singuri qi e obositor

pentru copii si le tot dea explicafii.

Am fost asadar nevoit s5. aleg o aLtd"

rneserie si am invilat si pilotez avioane.

Am zburat cam peste tot in lume. Iar geo-

grafia, e adev5.rat, rni-a ajutatmult. $tiamsi deosebesc, de la prima ochire, China

de Arizona. E un lucru tare folositor, daci

te-airdtdci cumva pe timp de noapte.

Arn avut astfel, in cursul viegii mele, o

sumedenie de contacte cu o sumedenie de

oameni seriosi. Am triit mult in preajma

oamenilor mari. I-am vdzut de aproape.

Asta nu m-a flcut si am o pirere mai

buni despre ei.

CAnd dideam peste cAte unul care mi

se pirea mai iste!, fd"cearn cu eI experi-

enfa cu desenul meu numirul l, pe care

10

Micul Prtn!

l-am pdstrat intotdeauna. Voiam sI qtiu

clacd.pricepea cu adevlrat. Dar imi ris-

1;undea mereu: ,,Asta e o pil5rie"' Atunci

nu-i mai vorbeam nici despre ;erpi boa,

nici despre piduri virgine, nici despre

stele. ir..r...n s5.-i vorbesc pe limba lui'

ii vorbeam despre bridge, despre golf,

despre politici qi cravate. Iar omul mare

cra foarte multumit cd.face cunostinti cu

cineva atAt de chitrzuit.

II

Am triit astfel singur, frrd' a avea pe

cineva cu care sI stau de vorbi cu ade-

vdrat,pAni cAnd am avut o Pani in de-

sertul Sahara, acum sase ani' Se stricase

ceva la motor. $i cum n-aveam cu mine

11

ANToINE DE SAINT-EXUPERY

nici mecanic, nici pasageri, md. pregi_team s5. incerc si fac, de unul singur, oreparatie dificili. Era pentru mine o pro_

blemi de viagi ;i de moarte. Abia maiaveam api de biut pentru opt zile.

+In pnma sear5. am adormit pe nisip, lao mie de mile de orice tinut locuit. Erammult rnai izolat decAt un naufragiat pe opluti in mijlocul oceanului. Vi inchipu_

iti atunci surpriza mea, in zori, cAnd m_a

trezit un glas firav si ciudat. Zicea:

- Te rog... deseneazd-rni o oaie!

- Poftim?* Deseneazd"-rni o oaie...

Am sirit in picioare de parci a; fi fostlovit de tr5.snet. M-am frecat la ochi.M-am uitat cu atenti.. $i am vizut unprichindel cu totul extraordinar caremi privea cu gravitate. Iati. cel rnai bun

Iatd cel mai bun portret pe care am ilbutit, mat

tdrliu, sd i-lfac.

r2

ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

portret pe care, rnai tdrziu, arrl izbutit si.i-l fac. ins5. desenul meu, desigur, estemult mai putin fermecitor decAt mode_lul. Nu-i din vina mea. Fusesem descu_rajat in cariera rrrrea de pictor de citreoamenii rnarir la vArsta de sase ani, sin-am invdgat sd. desenez nirnic, in afard"

de serpi boa deschli ;i inchisi.M-am uitat asadar la acea aparipie fi_

cAnd ochii mari de uimire. Nu uitati cimd giseam la o mie de mile de orice ti_nut locuit. Oq omuletul meu nu mi se

pdrea a fi nici riti.cit, nici mort de obo_seal5., nici mort de foame, nici mort desete, nici mort de frici. Nu avea deloc in_fitisarea unui copil pierdut in rnijloculdesertului,la o mie de mile de orice tinutlocuit. CAnd am izbutit in cele din urmdsi vorbesc, i-am spus:

- Dar... ce faci aici?

t4

Micul prin!

Iar atunci el imi repetS, foarte blAnd,('iL pe un lucru foarte serios:

- Te rog... deseneazd-rni o oaie...

CAnd misterul este prea impresionant,

nu te incumeti si nu-i dai ascultare.

OricAt de absurd mi s-ar fi p5"rut acest

I'irpt,la o mie de mile depS.rtare de orice

linut locuit si in primejdie de moarte, am

scos din buzunar o foaie de hArtie si unstilou. Mi-am amintit ins5. atunci c5" stu-

rliasem indeosebi geografia, istoria, arit-rnetica si grarnatica si i-am spus (cam

prost dispus) omulegului ci nu prea stiu

si desenez. El imi rS.spunse:

- Nu-i nirnic. Deseneazd-rni o oaie.

Cum nu mai desenasem niciodatS"

vreo oaie, arrt refr"cut pentru el unul din<:cle doui desene pe care eram in stare siIt: fac. Cel cu sarpele boa inchis. $i am

li rst uluit s5.J aud pe omulet spunAndu-mi:

15

ANToINE DE sAINT-EXUPERY

- Nu! Nu! Nu

! J,..-" ,- o-g"1ri ,, \Sl intr-un boa. Un'i ,l ;l*- i'. .a'

f .;i. ,l :'- -q: boa e foarte pericu-

.,,"1,.; ; i {i.rlr"' 1-1, los, iar un elefant

ocupi prea multloc. La mine acasi e totul foarte mic. Amnevoie de o oaie. Deseneazl"-rni o oaie!

Atunci am desenat.

S-a uitat cu atentie, apoi a zis:

- Nu! Asta e deja foarte 3 {bolnav5.. Fi alta! 'i '* '- " J '* '

., t.l

Am desenat:

Prietenul meu a zdrnbit

arnabil, cu indulgentS.

-Yezi;i tu... asta nu e oaie, e berbec.

Are coarne...

Mi-am refEcut, asadar, desenul.

Dar a fost refuz at ca si celelalte.

Micul prinl

- Asta-i prea bitrAni. Vreau o oaie

t:are si triiascd mult.

Atunci, nemaiavAnd ribdare, cum migribeam si incep demontarea motoru-

lui, am zmAngilit desenul Ssta.

]! $ ..,. ,.'-

.!.

: ...

| ..

$i i-am spus, intr-o doari:

-Astaeolad5".Oaia pe care o vrei

tu e iniuntru.

Am fost ins5. foarteI tt.{,' surprins vdzdnd cum se

lumineazi chipul tAnirului meu critic.

- Exact asa o voiam! Crezi ci oaia asta

are nevoie de multd.iarbd?

De ce?

Pentru cd, la mine

acasi e totul foarte mic...

- O si ajungd cu siguranli. Ji-am dat

o oaie foarte rnici.

t7

I c d' ! iit liL-- --'*,.,., -..^-!'