Aanei,MariaMădălina.2020.“Voluntariatul—Catalizatoruldezvoltăriipersonaleșialformăriipersonale.”Revistadesociologieaplicată,vol.4,nr.2,pag.1-22.www.sociologieaplicata.ro

Voluntariatul – Catalizatorul dezvoltării personale și al formării profesionale MARIA MĂDĂLINA AANEI, specializarea Resurse Umane, promoția 2019

ABSTRACT Voluntariatul este un fenomen interdisciplinar ce reprezintă un punct de interes atât pentru sociologie (interesată de raporturile voluntarului cu organizația, relații sociale), cât și pentru discipline precum psihologia (preocupată de motivațiile și percepțiile voluntarilor) sau economia (urmărind resursele implicate, componenta de formare profesională). Prezintă, de asemenea, importanță și dimensiunea juridică a acestui fenomen, legislația având un rol major în felul în care se articulează voluntariatul în societatea românească. Pentru a explora aceste fațete ale voluntariatului în rândul studenților la sociologie, au fost aplicate interviuri semistructurate unui eșantion de 10 respondenți, selectați printr-o metodă nealeatoare, fiind incluși în lot cei ce și-au manifestat dorința în acest sens. Rezultatele arată că principalele motivații de implicare ale voluntarilor se construiesc în jurul propriei persoane, aceștia urmărind dezvoltarea profesională și acumularea de capital social, în timp ce câștigurile sunt non-materiale și definite preponderent prin raportare la beneficiarii direcți și interacțiunea cu aceștia. Din perspectiva organizațiilor gazdă, este necesar a se face un pas înainte în consolidarea fenomenului voluntariatului pe scară largă prin emiterea unor certificate care să ateste competențele și activitășile desfășurate, dar și prin informarea voluntarilor despre posibilitatea de a primi un astfel de document. Cuvinte cheie: internship-uri, angajabilitate, abilități, benchmarking.

1. Introducere

Însocietateacontemporanăromâneascăînplinăglobalizareseresimtedinceîncemai

mult rolul societății civile în implementarea unor politici publice sustenabile cu impactsemnificativpetermenlung.Multedinfuncțiilestatuluiaufostpreluatetreptatsaucompletatede

REVISTA DE SOCIOLOGIE APLICATA

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

2

organizațiinon-guvernamentalecegestioneazăfonduripublicesauprivateînscopulsatisfaceriinevoilorunorcomunitățiparticularesaualesocietățiiîngeneral.Acesteorganizațiiaureușitsăprezinte opiniei publice povești de succes cu ajutorul implicării și devotamentului de carevoluntariiloraudatdovadăîndiverseocazii,darșicusprijininstituționalsaudinparteamediuluiprivat. Resursele umane sunt unul din marile atuuri de care ONG-urile se bucură înimplementareareușităaproiectelorpecareleau.

Alegereavoluntariatului ca temăpentruprezenta lucrarenuesteunaaleatorie, ci esteexpresiaunuiinterespersonalcares-amanifestatconstantînevoluțiapersonalășiprofesională,atâtdinrațiunicețindedezvoltareameacaindivid,câtșidindorințadeaaduceplusvaloarecomunitățilordincareamfăcutparte.Cuajutorulvoluntarilors-auimplementatproiectedelanivelmicro(inițiativelocale,lanivelulunorgrupurimici)pânălacelmacrosocial,alumanitățiiînansamblu(potfiamintiteaiciorganizațiiinternaționalecaGreenpeace,WorldVisionetc.).Aceastăactivitateantreneazăpersoanedetoatevârstele,carefacpartedindomeniivariate-educațieșicercetare, mediu, artă și sport, cultură, știință, drepturile omului și lista poate continua.Experiența voluntariatului presupune atât o componentă de dobândire și perfomare a unorcompetențe,câtșiunadesocializareînspiritulunorvaloriprecumimplicarea,egalitatea,ajutorulreciprocșialteleasemenea.

Lucrarea de față își propune să exploreze motivațiile individuale ale studențilorintervievațidealuapartelaacțiunidevoluntariat,precumșisădescriepelargavantajeleși,dupăcaz, dezavantajele percepute ale acestor experiențe. În plus, pentru o mai bună înțelegere asubiectului,estenecesarăprezentareareglementărilorinterneșiinternaționaleșimodalitateaîncare acestea se aplică, precum șimaniera în voluntariatul poate influența viața profesională.Principaleleîntrebărilacareaceastăcercetareurmăreștesărăspundăsunturmătoarele:conformdatelor culese, cum se prefigurează portretul voluntarului în societatea contemporanăromânească?Care suntprincipalelemotivații caredirecționeazăopersoanăcătrevoluntariat?Cadrul legal și cel instituțional sprijină implicarea în activități de voluntariat sau, dimpotrivă,îngreuneazăaccesullaanumiteactivitățisaubeneficii?Estevoluntariatulunfactorcefaciliteazădezvoltareapersonală,autocunoaștereasauchiarintrareaînpiațamuncii?

Demersuldecercetareconduspentruexplotrareaacestuisubiectafostcursiv,existândosuccesiune logică a etapelor de lucru, de la partea de încadrare conceptuală a temei până laprezentarearezultatelorșiaeventualelorrecomandărideimbunătățire.Subiecțiiintervievațiaupovestitcuentuziasmdespreactivitatealor,cuprecădereîncazurileîncarestatusuldevoluntareraceldominant,însăîntoatecazuriles-apututobservaatașamentulfațădeorganizațieșifațădecolegi.Concluziilepecareaceastălucrarelescoatelaivealăaratăcăvoluntariatulesteunpilonimportant în construirea personalității în perioada facultății, însă există o serie deficiențe lanivelulrecunoașteriișicertificăriicompetențelordobânditecuacesteocaziidecătreorganizații.

2. Cadru teoretic

Hustinx, Cnaan și Hardy (2010) observă că voluntariatul este un fenomen complex,

analizatprinlentilamaimultorștiințe,precumpsihologia,sociologiasaueconomia,dreptcareîșipropunsăformulezeoteoriehibridăavoluntariatuluiporninddelamultitudineadedefinitiișiexplicațiiexistenteînliteraturadespecialitatepentruaceastăactivitate.Pentrua-șiducelacapătdemersul, aceștia încep prin a trasa trei niveluri de complexitate în studiul voluntariatului:problema definiției (ce este și ce nu este voluntariatul), problema multidisciplinarității(importanța studierii fenomenului pentru economie, sociologie, psihologie și pentru șiintele

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

3

politice) și problema teoriei multidimensionale (teoria văzută ca explicație, narațiune sauinstruire).

PotrivitluiDiMaggio,teoriiledesprevoluntariatseîmpartîntreicategorii:existăteoriicareexplicăcineșidecefacevoluntariat,adicăseaxeazăpemotivațiișibeneficii,oaltăcategorieesteceaa teoriilornarativecaredescriuprocesul însineșiactivitățile, iarceledinurmăsuntteoriilecareexplicăvoluntariatulprinraportarelaconceptenoi.Aceastăclasificaresesuprapuneaproapeintegralpeniveluriledecomplexitateenumerateanteriordeautori,motivpentrucareexpunereaestegrefatăpeaceastăstructurătripartită.

Înceeacepriveștedefiniția,aceastaestederegulăoferităprineliminare,adicăsespunecenuestevoluntariatul,șianumemuncăplătită,ajutorspontan,sclaviesaumuncăforțată.CnaanșiAmrofell(1994)șiCnaan,Handy,șiWadsworth(1996)auanalizatpeste200dedefinițiialevoluntariatuluișiauidentificatpatruelementecomune:caracterulvoluntar,disponibilitateașinatura contraprestației, proximitatea beneficiarilor și agentitatea formală. Caracterul voluntarvariazăînpracticădelainițiativaproprieavoluntarului,pânălaimpunereaefecturăriiunuistagiude către unele școli ca și condiție de promovare. Între aceste situații, pe scala motivației, seinterpun și cele în care activitatea este realizată ca urmare a insistențelor unor prieteni saucunoscuți.Contraprestațiapoateluașieavaloridelazeropânălasumecaresăacoperecheltuielieefectuate,incluzândînunelecazurișitimpuldedicatdevoluntar.Agentitatea,privităcaintențiepremeditatădeimplicare,împartevoluntariatulînformalșiinformal.

2.1 Dimensiunea psihologică

Pentrupsihologicomportamentulprosocialareprezentatdintotdeaunauninteresmajor,acestafiindînțeleslaînceputdreptunajutorspontanoferituneipersoaneaflateîntr-unimpas.Studiile recente își îndreaptă însă atenția și asupra voluntariatul ca formă specifică decomportament prosocial (Omoto & Snyder, 2002). Spre deosebire de ajutorul spontan, careintervineîntr-osituațieexcepțională,voluntariatulpresupuneunprocesprealabildeliberativîncondițiinormale,ceeacepoateînsemnacătrăsăturiledepersonalitatesemanifestănatural,șinusubimpulsuluneistăriemoționaleputernicecauzatedeîmprejurărideosebite.

Principalulinteresalpsihologieiînstudiulvoluntariatuluiesteidentificareatrăsăturilordepersonalitatecaredistingvoluntariidenon-voluntari, iaracest lucrua fostposibil folosindmăsurătorile testuluiBigFive (Carlo,Okun,Knight,&deGuzman,2005) .Astfel, voluntarii sedovedescafiorientațicătrevalorisociale,grijăempatică,eficacitatepersonalăsaustimădesineridicată(Bekkers,2004).Lapolulopus,persoanecaremanifestăstărideanxietatesauauostimădesinescăzutăvormanifestaotendințădeevitareaactivitățilordevoluntariat(Handy&Cnaan,2007).

Întermenidefactoricestaulabazadecizieideafivoluntar,perspectivafuncționalistăseconcentrează preponderent pe motivațiile indivizilor. Clary & Snyder (1999) sunt autorireprezentativi ai acestei abordări și identifică șase funcții sociale și personale pe care leîndeplinește această activitate. Pe baza acestor șase funcții au dezvoltat Inventarul FuncțiilorVoluntariatului,uninstrumentfoarteutilizatpentruexplorareamotivațiilorvoluntarilor.

Primafuncțieidentificatădeautorisereferălavalori,însensulcăindiviziiaderălacauzesociale și fac voluntariat pentru a exprima sau performa un anumit set valoric reprezentativpentru ei. Cel de-al doilea rol al voluntariatului este înțelegerea, fiindcăprin aceste acțiuni serealizează învățarea în contexte non-formale, ceea ce le permite persoanelor în cauză sădescoperelucrurinoișisăexersezecompetențepecarelefolosescmairar.Dezvoltareapersonalăesteoaltăfuncțieavoluntariatului,potrivitcercetătorilor,datfiindfaptulcăimplicarearepetată

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

4

însituațiiprovocatoareconduce lacreștereașidiversificareaexperiențelorsociale.Aceste treifuncțiisuntinvocatecelmaidesdevoluntari,întimpceurmătoareletreiaparcamotivațiidoarînsubsidiar.

A patra utilitate identificată este formarea profesională de care voluntarii beneficiazăatuncicândalegundomeniusimilarsauconexceluiîncarelucrează.Unaltargumentpentrucarecareoameniialegsăînceapășisăcontinuesăseimpliceînactivitățiînbeneficiulcelorlalțiesteceldenaturăsocialădeoreceprinparticiparealadiverseproiecteseconstruieșteuncapitalsocialcarenuarfilaîndemânăprinaltemijloace.Nuînultimulrând,existășiomotivațiemaiegoistă,careareonaturăprotectivăpentrucel implicat, însensul încareunelepersoanealegsă facăvoluntariatpentruaeradicasentimentepersonalenegativesaudevină,urmărindsăîșirezolveastfelpropriileprobleme.

2.2 Dimensiunea sociologică

Din perspectivă sociologică, voluntariatul este înțeles ca un ansamblu de relații șiinteracțiuniîntreindivizi,grupurișiorganizații,înglobândunsetdevalorisocialefundamentaleprecumgenerozitatea,compasiunea,grijafațădeceilalți,altruism(Wuthnow,1991).Implicareaîn astfel de acțiuni le oferă voluntarilor sentimente de apartenență la grup și de integrare încomunitățile încareajută.Sociologiiaufost interesațisă identificeatâtmotivațiile implicării înastfel de activități, cât și trăsăturile specifice ale celor care fac voluntariat, trasându-le astfelprofilul social (Wilson &Musick, 2008). Din punct de vedere cultural, interesul se îndreaptăasupra valorilor voluntariatului (Decker & Halman, 2003), precum și asupra identificăriidiferitelorviziuniculturaleasupranaturiișiroluluivoluntariatului(Handyet.Al,2000).

Unadinabordărileasupravoluntariatuluiîlexplicădreptoactivitateceaduceoseriedebeneficiiatâtcomunității,câtșivoluntarului,deoarecemuncaprestatădeaceștiaesteadeseadeînaltăcalitate,dat fiindbagajul lorbogatdecunoștințeșiabilități. Înegalămăsură,efectuareadiverselor sarcini impuse de munca voluntară implică în mod inerent și dobândirea unorcompetențe și reprezintă în unele cazuri o socializare anticipativă raportată la viitorul loc demuncă(Lubove,1965).

Oaltăorientareteoreticăînstudiulvoluntariatuluiesteinteresatădeparcursulpecareîlparcurgeopersoanăpentruadevenivoluntarsaudecategoriileîncarepotfi încadrateacestepersoanesauactivitatealor.Pearce(1993)distingeîntrevoluntaricentralișiperiferici,porninddelaoseriedecaracteristicistructurale(intensitateaimplicării)șiculturale(dedicareafațădeorganizație).Existăînliteraturășiodiferențiereastilurilordevoluntariat,realizatădeHustinxșiLammertin (2003) având la bază trei criterii. În primul rând, autorii susțin că însăși naturavoluntariatului este una multidimensională, fiind influențată de factori precum motivație,frecvențaimplicăriisautipuldeactivitate.Înaldoilearând,voluntariatulnecesităafiînțelescaun fenomenmultistratificat ce impune o analiză lamaimulte niveluri: pe de o parte la nivelculturalșistructural,iarpedealtăpartelanivelulvoluntarului,alorganizațieigazdă,precumșialcontextuluicadruîncaresedesfășoară.Celde-altreileacriteriudescrievoluntariaruldreptorealitate complexă, cepoate îmbrăca formevariate, în funcțiedeactorii implicați șidenaturaactivității.Astfel,pentruoînțelegereaprofundatăasuprafenomenului,estenecesarăexaminareaconcomitentăaacestorcriterii,precumșiaparticularitățilorspecificedelacazlacaz.

Înceeacepriveștecarieradevoluntar,Omoto&Snyder(2002)identificătreietapealecicluluideviațăalunuivoluntar :antecedente,experiențeșiconsecințe.Principalulneajunsalacesteiîmpărțiritripartiteconstăînfaptulcădescrieetapepreamari,carenusuntcaracterizate

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

5

deomogenitatepetoatăduratalorînceeacepriveștereprezentărilesubiectivealevoluntarului,undeaparmodificăricenecesităoanalizăadaptată.

Un alt model explicativ este VTSM - modelul tranziției și etapelor voluntariatului -formulatîn2008deHaski-LeventhalșiBargal,careprevedemaimulteetapedeevoluțiecuduratemaireduse.Astfel,autoriidelimitează5faze(candidat,nou-venit,implicatemoțional,stabilizareși retragere), 4 tipoogii de tranziție (intrare, acomodare, afiliere, actualizare), precumși douătipurideturnover(respingereatimpurieacandidațilorsauvoluntarilorsauplecareaprematurăa acestora din organizație). Cu alte cuvinte, prin turnover se înțelegemodificareaparcursuluicandidatuluiînsensuldiminuăriinumăruluideetapeparcurse,situațieceintervinefielainițiativavoluntarului,fieaorganizației.

Toate aceste abordări teoretice asupra voluntariatului își direcționează atenția cătreprocesînsine,respectivspremodulîncaresetransformăvoluntarulînurmăacesteiexperiențe,încercând să izoleze motivațiile, beneficiile, caracteristicile socio-economice sau alte aspecte.Aceste elemente se articuleazădiferitde la caz la caz, în funcțiede contextulmai larg în careinteracționeazăvoluntarii,deobiectivelepropusesaudeparticularitățilecadruluiorganizațional.Esteașadarutilsăfieexaminatîntregulcontextcarepermiterealizareaacțiunilordevoluntariat,având învederemaialesnaturadegrupaacestoractivități (Haski-Leventhal&Cnaan,2009).Caracterulcolectivalacțiunilorvoluntare,apreciazăautorii,influențeazăsemnificativmodulîncarevoluntarulpercepeexperiențapecareoare,grupulconstituindunmediupropicepentruexprimareadesineșidezvoltareapersonală.Acestemicro-unitățisocialesuntinclusedecelemaimulteori încontexteorganizaționalemaiample, care impununanumitgradde formalizarearelațiilor,datdestructurileierarhiceșidemanagement.

Studiile interesate în principal de contextul organizațional care permite desfășurareaacțiunilordevoluntariataupropusaplicareaunormetodedemotivarefolositepentruangajați,care însăs-audovedita fi ineficiente.Pecaledeconsecință, teoreticieniișipracticieniiacestuidomeniu au propus metode și etape specifice managementului voluntarilor, adaptate acesteicategorii(Brudney&Mejis,2009).

În ceea ce privește contextul macro-social al voluntariatului, există două orientăriteoreticeimportante:pedeoparte,teoriavariațieitransnaționaleavoluntariatului,iarpedealtăparteteoriileorientatecătreproces,careexplicăvoluntariatulînrelațiecucontextulîncaresedesfășoară.Primaabordareurmăreșteexplicareadiferențelorîntrețăriînceeacepriveșteratașitipul voluntariatului, ținând seama de diferențele politice (nivelul și stabilitateademocrației), economice (stadiul dezvoltării economiei naționale) și culturale (valori, religie)(Hodkinson, 2003). Cea de-a doua perspectivă, interesată preponderent de proces, descrievoluntariatulcatraversândoetapădeschimbare,ceaparecarezultatalproceselormacro-socialedemodernizareșiindividualizare(Eckstein,2001).

Inglehart(1997)distingedouădimensiunialeschimbăriiculturale:pedeoparteinteresulse mută de la valorile tradiționale spre cele raționale, iar pe de altă parte, exprimareapersonalitățiișia individualității începesă fievalorizată îndetrimentulsupraviețuirii. Înacestcontext,HustinxșiLammertin(2003)introducnoțiuneade„voluntariatreflexiv”,referindu-selafaptulcăvoluntariatulesteunuldinelementeledeidentitatealeindividuluimodern.Așadar,spredeosebiredemotivațiileșibeneficiiletradiționalealevoluntariatului,ancorateîncomportamentecolective,nouatipologieavoluntariatuluiarelabazămotivații individualiste, iarangajamentulfațădeorganizațieestemaidiminuat.

2.3 Dimensiunea economică

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

6

Din punct de vedere economic, oamenii întreprind activități care le maximizeazăbeneficiileșiimplicăunminimumdecosturi.Aceastăipotezăesteinfirmatătotușidevoluntariat,carepresupunecăoameniimaidegrabăcheltuiedecâtsăprimeascăcevașifacastadebunăvoie,fără constrângeri externe. Aceste persoane sunt numite altruiste (Andreoni, 1990; Freeman,1997),iarcomportamentulloresteexplicatdecâtevamodeleteoretice.Primateorie,numitășimodelulbeneficiilorprivate,statueazăcăindivziiobținavantajepersonaledinacesteactivități,întimp cemodelul investiției pune accentul pe obținerea de formare profesională și personală.Andreoni,1990șiRose-Ackerman,1996propunmodelulconsumuluișiidentificădreptprincipalbeneficiubucuriasau„strălucireacaldă”pecareoprimescvoluntariiînschimbultimpuluipecareîloferă.

Celde-aldoileamodelexplicativimportantestemodelulbunurilorpublice,caredescrievoluntariatul ca fiind făcut în scopul sporirii bunurilor și serviciilor pe care le apreciază însocietate.Acestmodel ia înconsiderarerațiuniși întențiipuraltruistealevoluntarilor,aceștiadonându-șitimpulpentrubunăstareaaltora(Duncan,1999;Unger,1991).Studiiledindomeniuaratăcăunnivelridicatalinvestițiilorstatuluiînbunăstareasocialăcoreleazăcuungradcrescutdeimplicareacetățenilorînactivitățidevoluntariat.

Avândînvedereceledouămodeleexplicativeimportante,majoritateaeconomiștiloralegcaleademijloc,descriindvoluntariica„altruiștiimpuri”careurmărescatâtbenficiipersonale,câtșisăaducăplusvaloareîncomunitateadincarefacparte(Andreoni,1990).

În 2011 Salomon, Sokoloski și Haddock propun o metodă de a cuantifica economicvaloareamunciidepusedevoluntarilanivelglobal.Autoriiestimeazăcăînlumeexistăaproapeun miliard de voluntari, incluzând atât persoanele care desfășoară activitatea în cadruorganizațional,câtșipecelecareajutăpersoaneaflateînnevoiedinproximitate.

Pentru a măsura valoarea pecuniară a acestui fenomen, sunt propuse două variantedistincte. Pe de o parte, se poate cuantifica input-ul, adică timpul alocat de voluntari pentruactivitățilelor,iarpedealtăpartesepoateestimavaloareaoutput-ului,adicăabunurilorprodusesau a serviciilor prestate. Indiferent de opțiunea aleasă însă, rămâne în continuare o altăproblematicădeevaluare.Pentrubunurileșiserviciileaflateîncircuituleconomicestefacildeidentificatprețul,pentrucăacestaarelimitelestabilitedepiață,iarpentruvoluntariatnuexistăîncăacesteirepere.Nicimuncadepusă,nicirezultateleobținutenuauonaturăfinanciară,fiindcădemulteorieleconstauînlucruriimateriale,precumsusținereauneicauze.

Pentruaestimavaloareamunciidepusedeunvoluntar,literaturadespacialitatepropunedouăopțiuni - ceaa costuluide substituție și ceaa costuluideoportunitate. Înprimul caz, seprocedeazălaidentificareaunuilocdemuncăcepresupuneatribuțiisimilarecualevoluntaruluișisepresupunecăvaloareamunciivoluntareeechivalentăcurespectivulsalariu.Încazulcostuluideoportunitate,valoareaseraporteazălasalariulcucareeplătitvoluntarullaloculsăudemuncă,considerându-se că în timpul dedicat voluntariatului ar fi putut câștiga la fel. Cea de-a treiaopțiuneestefondatăînbazaevaluăriicontingente,carestatueazăfaptulcăceicarefolosescbunurișiserviciiaflateînafaracircuituluieconomicsuntdispușisăplăteascăpentrueledacănuarmaifidisponibileînmodgratuit(Adamowicsetal.1998).

În ceea ce privește profilul socio-economic al voluntarilor, cercetările arată căvoluntariatulestemaipopularînrândulcelorcustatussocialmaiînalt(Wilson,2000).Pentruaînțelege acestă stare de fapt,mulți cercetători au avansat explicații variate, inclusivWilson șiMusickcareformuleazăîn1997teoriaintegratăavoluntariatului,urmărindsăidentificefactoriice pot influența participarea la activități voluntare. Aceștia pornesc de la următoarele treipremise:muncavoluntarăeste,înprimulrând,muncăproductivăcenecesităcapitaluman;înaldoilearândesteuncomportamentcolectivcenecesităcapitalsocial,iarceade-atreiapremisădescrie voluntariatul drept muncă ghidată etic ce necesită capital cultural. Cu alte cuvinte,

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

7

voluntariatul este o activitate complexă, ce implică interdependența acestor forme de capitaldescrisedeBourdieu.

Prin capital uman sunt desemnate cunoștine, aptitudini, abilități, competențe și chiartrăsături de personalitate de care beneficiază o persoană. Capitalul social descrie numărul șiintensitatealegăturilorsocialepecareunindividlearesau,altfelspus,aratăcâtdeconectatesteindividul la rețeaua socială din care face parte. Capitalul cultural se referă în forma sainstituționalizatălastudiilepecareopersoanăleare,iarînformăîncorporatădescriedispozițiilede lungă durată ale minții și ale corpului. Adaptând acest ultim concept la domeniulvoluntariatului, autorii teoriei integrate vorbesc despre o cultură a binevoinței în care uniimembriaisocietățiisuntsocializați.

Aplicândacesteconsiderațiiteoreticeunordatecedescriusocietateaamericană,ceidoicercetători au stabilit că voluntariatul formal corelează pozitiv cu capitalul uman și cuinteracțiunea socială informală.Pedealtăparte, voluntariatul informal, sauajutorul, estemaidegrabăinfluențatderasă,gensaudecondițiadesănătate. Înceeapriveșterelațiadintreceledouătipuridevoluntariat,celformalcontribuielaaparițiaunorcomportamenteprosociale(deajutor),însăreciprocanuestevalabilă.

Pentru științele politice voluntariatul este o expresie necesară a cetățeniei active și a

democrației,carecontribuiesubstanțiallabunafuncționareaunuistat.Îndesfășurareaacestoractivități, persoanele implicate își oferă cunoștințele și abilitățile, dobândind în același timpdiverseavantajepersonale(Olson,1965).

2.4 Voluntariatul în România - Dimensiunea juridică

ÎnRomâniaprimeleactivitățidevoluntariataudebutatlaînceputulanilor90,cânduneleorganizații nonguvernamentale au început să implice voluntari în proiectele pe care leimplementau.TotatunciorganizațiileinternaționaleauînceputsătrimităvoluntariînRomânia,odată cu aceștia fiind transferate și alte resurse și, bineînțeles, experiența și expertiza dejaacumulatedeacestepersoane.Treptat,aparșientitățijuridicecefinanțeazăproiectecareincludimplicarea voluntarilor, printre care Fundația Principesa Margareta sau Uniunea Europeană.Începând cu anul 1997 se înființează primele centre de voluntariat din țară - primul la Cluj-Napoca,apoilaBotoșani,Timișoara,BaiaMare.Înprezentsuntpeste25astfeldecentreîntoatăRomânia.

Anul 2001 a fost declarat de Organizația Națiunilor Unite Anul Internațional alVoluntariatului,reprezentândtotodatășimomentulîncareîncepereglementarealegalăaacesteiactivitățiprinLegeanr.195/2001.Acestactnormativrămâneînvigoareînaceastăformătimpde5ani,fiindmodificatîn2006.

În2009,ungrupdeorganizațiineguvernamentaledinRomâniaaulansatdezbateripetema neconcordanțelor și a carențelor legislative existente la acea vreme. Inițiatorul acestorconsultăripubliceîn2009afostProVobis-CentrulNaționaldeResursepentruVoluntariat.În2010se înființeazăFederațiaVolum,carepreiaprocesuldeadvocacypentrumodificarea legiivoluntariatului.Printreobiectiveleacesteiinițiativesenumăraucreareaunuicadrullegislativmaifavorabilșidelimitareaunormecanismedegestionareacereriișioferteidevoluntariat.Înplus,s-aurmăritîncadrareaacestoractivitățidreptexperiențăprofesională,precumșirecunoaștereauniformăainformațiilorșiabilitățilordobânditeînaceastămanieră.În2014seadoptăonouălegeavoluntariatului,careîndeplineșteobunăpartedinsolicitărileînaintedeFederațiaVolum.Acestactnormativeste înprezent legislațiacadruceguverneazătoateactivitățile încaresunt

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

8

implicațivoluntari,oferindatâtdefinițiilegalepentrutermenicavoluntariat,voluntar,contractde voluntariat, certificat de voluntariat, cât și principii generale sau direcții specifice ceguverneazăaceastăactivitate.

Potrivit legii menționate, prin voluntariat este înțeleasă „participarea voluntaruluipersoanăfizicălaactivităţideinterespublicdesfăşurateînfolosulaltorpersoanesaualsocietăţii,organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie,individual sau în grup”. Așadar, la relația juridică ce se naște cu prilejul unei activități devoluntariat participă voluntarul și organizația gazdă. Voluntarul este orice persoană care arecapacitatelegalădemuncă,adicăaîmplinitvârstade16ani,sau,dacăare15ani,aobținutacordulpărințilorpentruadesfășura respectivaactivitate.Organizațiagazdăpoate fi subiectdedreptpublic (agenții guvernamentale, instituții publice) saudedreptprivat (ONG), condiția fiind caaceastăsănuaibăscoplucrativ.

Relațiajuridicădintrepărțisematerializeazăprincontractuldevoluntariat,caretrebuiesăconținăînmodobligatoriu,printrealtele,descriereaactivitățilorpecareurmeazăsăleprestezevoluntarul, timpul și perioada de desfășurare a activității de voluntariat, precum și cerințeleprofesionale, abilitățile sociale, interesele de dezvoltare și a cele de sănătate stabilite cuvoluntarul.Contractulesteînsoțitdefișavoluntaruluișifișadeprotecțieavoluntarului,caanexeobligatorii. Primul document explică pe larg natura activităților ce urmează a fi prestate devoluntar,pentruaasiguraprevizibilitateaatâtpentruorganizație,câtșipentruvoluntar,darșipentrua-lajutapeacestasăstabileascădacăpoatesaunusăîndeplineascăobligațiileceîirevin.Fișadeprotecțieavoluntaruluiconțineinstrucțiunilederealizareaactivitățilorstabilite,avândunrolimportantînsănătateașisecuritateamuncii.

PrincipalulelementdenoutateadusdeLegeanr.78/2014estecertificatuldevoluntariat,careseelibeazădeorganizațielacerereavoluntaruluișiesteînsoțitobligatoriudeunraportdeactivitate. Recomandările Federației Volum prevăd faptul că este relevantă eliberarea acestordocumente după cel puțin 120 de ore de activitate. În certificat se precizează, printre altele,numărul de ore de voluntariat, iar în anexă vor fi menționate activitățile prestate, atribuțiileasumateșiaptitudiniledobândite.Înaintede2014,înurmaoricăreiactivitățivoluntariiputeauprimidoaroadeverințăcaresăatestemuncadepusă.Înprezent,certificatuldevoluntariatpoatesă fie chiar și odovadăa experiențeiprofesionale,dacă stagiuldevoluntariat este efectuat îndomeniul studiilor. Dacă cele două domenii nu au legătură, documentul certifică abilitățiledobânditeîncursulactivitățilorefectuate.

Existența unui sistem integrat de eliberare a documentelor doveditoare reprezintă unmarepasînainteînceeacepriveșteactivitateadevoluntariatîngeneralînRomânia.Acestdemerscreeazăuncadrulegalcomplet,carevalorificăbeneficiileulterioarealevoluntariatulînaceeașimăsurăîncarevalorificăactivitateaînsine,influențândsemnificativsatisfacțiașiangajamentulvoluntarilor. Pe de o parte, certificatul de voluntariat evidențiază componenta educațională aacestoractivități,iarpedealtăparteareunimpactsemnificativînangajabilitateastudențilorșiaabsolvenților.

2.5 Stadiul actual al cercetării fenomenului în România

ÎnceeacepriveștestudiulsociologicalvoluntariatuluiînRomânia,BogdanVoicu(2005)realizeazăoradiografieadezvoltăriisectoruluinon-profitînRomânia,raportatlacelelaltețărieuropene.AutorulprecizeazăcăînRomâniaexistaîn1999unnumărmediude1289depersoanepentruunONG,iarprinraportarelacelelatețărieuropene,valorimaiscăzuteseînregistreazădoarînțăriprecumMoldova,AlbaniasauAzerbaidjan.Înacelașian,10%dintreromânideclarau

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

9

căsuntvoluntariîncelpuținoorganizație,cuexcepțiapartidelorpoliticeșiasindicatelor,întimpcedoar7%erauvoluntariînalteorganizațiidecâtpartide,sindicatesauorganizațiireligioase.

Datemairecente,publicatedeEuropeanValuesSurveyîn2008aratăcăunprocentde12,8%dintreadulțifacvoluntariatînRomânia.Cutoateacestea,unraportpublicatdeComisiaEuropeanăîn2010aratăcădatelepentruRomâniatrebuieprivitecurezervedincauzacăelesuntrezultatulautoevaluăriișinuexistăaltemetodeobiectivedeverificare.

Înceeacepriveșteprofilulvoluntarului,sepoateconfirmașiînRomâniafaptulcăaceștiasunttineri,cuunnivelridicatdeeducație,suntpersoanesociabileșiauadeseaunvenitmediusaupeste ( M. Și B. Voicu, 2003). De asemenea, un rol important în predicția comportamentuluivoluntarîlareorientareavaloricăapersoanei,ceeaceînseamnăcăceiinteresațidesatisfacereaunornevoisuperioarevorfimaipredispușisăseimpliceînastfeldeactivități(Voicu,2005).Deasemena,existămaimulțivoluntariînmediulurbandecâtîncelrural,datăfiindprevalențamairidicatăaoportunitățilordevoluntariatoferiteînorașe,comparativcusatele.

Caracteristicile voluntarilor au constituit obiect de studiu și pentru cercetarea„Voluntariatul înRomânia. Stareadomeniului” (2007) care a reușit să trasezeunprofil socio-demograficalvoluntarilor.Astfel,61%dintotalsuntfemei,aproximativ82%dintrerespondențisunt necăsătoriți, 75% sunt creștin-ortodocși, 51% au diplomă de bacalaureat, iar în ceea ceprivește statutulocupațional,22%suntangajați cunormă întreagă, iaraproximativ50%suntstudenți.Acelașistudiurealizeazășiuninventaralmotivațiilorpentrucareauoptatrespondenții:dorințadea-iajutapeceilalțiafostaleasăde51%,32%aumenționatposibilitateadea-șitestaviitoareameserie,38%aualesnevoiadea-șiîmbogățiCV-ul.Altemotivații identificateaufostnevoia de a dobândi experiență într-un anumit domeniu (52%), posibilitatea de a pleca înstrăinătate(40%)șiposibilitateadea-șifaceprieteni(49%).

Având în vedere faptul că prinicpalele motive invocate de respondenți satisfac nevoieducaționalesauprofesionale,RăzvanșiAncaAndronicremarcănecesitateaexistențeiunuicadrulegislativșiprofesionalcarepermităopracticăunificatăînlegăturăcurecunoaștereaexperiențeișiacompetențelordobândite.Înacestsens,laniveleuropeanexistăEuropass,uncertificatcarese acordă voluntarilor. Autorii mai observă că voluntariatul este practicat în special în cazulstudenților,înperioadadeformareprofesională,ceeacedenotăfaptulcăaceștiaînțelegșivorsăaibăpartedebeneficiileacestoractivități.

Implicarea studenților în activități de voluntariat în România este încă un subiect decercetare insuficient explorat. Printre demersurile conduse în acest sens se numără și cel alAndreeiBlaj(2012)careși-apropussăanalizezeratavoluntariatuluiînrândulstudențilordincadrulUniversitățiiAlexandruIoanCuza,utilizânduneșantionde533destudenți,raportatlaopopulațiede30000destudențiînmatriculațiîncicluriledelicențășimasterat.Rezultatelearatăcă78%dintrerespondenținusuntimplicațiînastfeldeactivități,12%desfășoarăactivitățidevoluntariatîncadruluniversității,iar8%înaltecontexte.Înceeacepriveștemotivațiile,studențiiauindicaturmătoareleopțiuni:pentruadobândiexperiență(27,4%),dorințadeaajuta(18.8%),pentrua-și îmbogățiCV-ul (aproximativ10%),deplăcere (9,8%) saupentru socializare (8,8).Domeniilede interes încarestudențiialegsă facăvoluntariat sunteducație (43%),drepturileomului (46,5%),mediu (40%), însă, sub acest aspect, studenții optează preponderent pentruorganizațiistudențești(aproximativ50%).

Particularizând participarea în activități de voluntariat pentru cazul studenților lasociologie, există foarte puține date în acest sens. Lucrarea „Traiectoriile absolvenților desociologiedupă1990”analizeazăpercepțiastudențilordespreceînseamnăafiunbunsociologșitratează,printrealtele,șiproblematicaactivismului(Lambru,2011).Studențiiînregistreazăastfelscoruripozitiveînceeacepriveștenecesitateaanagajăriisocialeșidezvoltăriiunuinivelridicatdetoleranță,considerândcăunbunsociologtrebuiesăaibăastfeldecaracteristici.Implicareaîn

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

10

cluburișiasociațiivoluntarepoateinfluențapercepțiastudentuluidespreprofesiadesociolog,motivpentrucareafostanalizatăîncercetare.Astfel,reiesefaptulcăstudențiicareconsiderăcăunbunsociologtrebuiesănuserezumelamuncalui,săeduceoamenii,săfietolerant,suntdepărerecăeimportantcaelsăfieșiactivsocial.

3. Metodologie

Cercetareași-apropussăidentificemotivațiilestudențilorlasociologiedealuapartela

activitățidevoluntariat,precumșisăschițezeunportetalacestorași,deasemenea,sădescrieinfluențapecarecadrullegalșicelinsitițuionaloauîndesfășurareaacestoracțiuni.Studiuldefață are la bază o abordare calitativă, exploratorie, valorificând experiențele și percepțiileindividuale ale subiecților. Pentru a răspunde la întrebările de cercetare formulate s-a folositmetodaancheteisociologicebazatăpeinterviusemistructurat.

Ghidulde interviucuprindeaproximativ20de întrebări,grupate înpatrudimensiuni-psihologică, socială, economică și juridică. Întrebările încadrate la dimensiunea psihologicăexplorează preponderent motivațiile, iar cele de natură socială urmăresc înțelegerea roluluiorganizației și relațiilor cu ceilalți colegi în comportamentul de voluntariat. Dimensiuneaeconomicăfacereferireatâtlaresurseleimplicate,câtșibeneficiiledenaturăprofesionalăpecarevoluntariilepotobține.Ultimacategoriedeîntrebări,celedetipjuridic,auavutroluldeaverificamanierașigraduldeimplementareaprevederilorlegalecuprinseînLegeaVoluntariatului.

Validitateainternăainstrumentuluideculegereadatelor,adicăproprietateaacestuiadea obține datele urmărite de cercetător, este asigurată prin acoperirea tuturor dimensiunilorfenomenului voluntariatului, așa cum reiese din structurarea ghidului de interviu. Validitateaconceptuală este dată în cazul de față de un cadru teoretic ce explică conceptele studiate -voluntariat,motivațiilevoluntarilor,profilulvoluntarului,cadrullegal,descriindșimodulîncareacesteasearticuleazăînfuncțiedecriteriispecifice.

Validitateadesemnificație,atributcuoimportanțădeosebităîncercetareacalitativă,areînvederefapulcăexistăfactoriexternicarenupotficontrolațidecercetătorșicarepotexercitao influențăasupraculegeriidatelor,precumpercepția și înțelegereasubiectivă întrebărilordecătre participanți sau interpretarea subiectivă a răspunsurilor subiecților în faza de analiză adatelor. Pentru a diminua influența acestor elemente, au fost puse întrebări de confirmare aînțelegerii încursul interviurilorsauau fostceruteexplicațiisuplimentare. Înceeacepriveșteinterpretarea rezultatelor, s-a urmărit respectarea ideilor principale a respondenților,prelucrarea constând mai degrabă in clasificarea și organizarea răspunsurilor, decât îninterpretarealorextensivă.Pentruaasigurafidelitateadatelor,întrebărileaufostformulateclar,punctual, specific, încercând să diminueze posibilitatea apariției subiectivității atât în cazulrespondenților, cât și în cazul celui care aplică interviul. Cu toate acestea, la o reaplicare ainstrumentului, răspunsurile vor fi cu siguranță diferite ca formă, însă vor reda conținuturisimilare.

Dintre bias-urile pe care această cercetare le-a luat în calcul se pot aminti cel de co-intervenție, cel de evaluator și cel demediu. În primul caz, există posibilitatea ca în perioadaaplicăriiinterviurilor,respondențiisătraversezeounepisodplăcut,fericitcaresăledeterminerăspunsurile și să nu fi menționat despre acesta. În cel de-al doilea caz, este vorba despresubiectivitateacercetătorului, iarpentruacombateacestefectamfolosit întrebărineechivoce,formulateînlimbajcomun.Ultimulbias,celdeterminatdediversitateacondițiilorfiziceîncareaufostaplicateinterviurile,afostcontrolatprinasigurareaunuicadruoptimpentrudiscuție,într-unmediufamiliarfiecăruirespondentînparte.

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

11

Populațiapecares-aefectuatcercetareaesteformatădinstudențiiFacultățiideSociologieșiAsistențăSocialădincadrulUniversitățiidinBucureșticarefacvoluntariat,iareșantionulextrascuprinde10respondenți.Acestaa fostobținutprintr-ometodăneprobabilistică, fiind folosităeşantionareadeconvenienţăsaupseudo-aleatoare,astfelcăaufostinclușiînlotceicareauavutdisponibilitatedearăspundeîntrebărilor.Dineșantionfacparte4bărbațiși6femei,9studențiînciclulde licențășiunul încicluldemasterat,avândvârstecuprinse între21și24deani. Înfuncțiedespecializarealacarestudiazăceidelalicență,distribuțiaeșantionuluiaratăcăsuntdoistudenți la Asistență Socială, 3 la Resurse Umane și 4 la Sociologie. Eșantionul nu estereprezentativ pentru populație sub niciunul din criteriile în funcție de care este distribuit,rezultatelecercetăriidescriindexclusivrespondenții.

Interviurile s-audesfășurat față în față, fie în facultate, fie în ceainării, fie ladomiciliulrespondenților,avândoduratămediede30-35deminute.Acesteaaufostînregistrarecuacordulstudenților, iarulterior transcriseselectiv înscopulanalizei. Încursulacestoraa fostmereuoatmosferă degajată și prietenoasă, respondenții au vorbit cu plăcere și cu mândrie despreactivitățilelor,limbajulnon-verbalconfirmândaceastăobservație.

Elementele de etică principale implicate de această cercetare sunt consimțământulinformat al participanților, confidențialitatea și anonimatul datelor. În acest sens, înainte deaplicareainterviurilor,respondențiiaufostinformațicuprivirelascopulșiobiectivelecercetării,precumși înlegăturăcumodulîncarevorfi folositedatele.Dateleobținutepeterennuvorfifăcutepubliceînformainițială,cisuntprezentatedoarrezultatelecercetării,așacumaureieșitele în urma analizei, fiind astfel îndeplinită condiția confidențialității. În ceea ce priveșteanonimatul, numele reale ale respondenților au fost înlocuite cu nume fictive, respondențiiputând fi identificați doar sub aspecte socio-demografice. În cursul interviurilor nu au existatsituațiiîncaresubiecțiisăfiepușiînsituațiidelicate,nuaufostadresateîntrebăriincomode,iarrelațiadecomunicarestabilităafostsincerășideschisă.

4. Interpretarea rezultatelor

4.1 Dimensiunea psihologica

Dupăcumreiesedinrăspunsurileprimite,voluntariatulrăspundelanevoidintrecelemaivariate,delaobținereaunuiloclaofacultatesauaunuilocmaibunîncămin,pânăladezvoltarepersonală sau satisfacerea datoriei morale de implicare socială. Motivațiile care stau la bazavoluntariatului,așacumaufosteleindicatederespondenți,potfiîmpărțiteîndouăcategorii:celedenaturăegoistășiceledenaturăaltruistă.

Motivațiileașa-numiteegoisteaulegăturăcuobținereaunuiavantajdenaturăpersonalăîn urma prestării unor activități voluntare, precum dezvoltarea și transformarea personală,îndeplinireaunuicriteriuîncazulunuiconcurssauinteracțiuneacuanumitepersoane-cheie.Înacestsens,Alexandrapovesteștecăștiamcăprimulpaserasăgăsescoasociație încaresăpotaducecontribuțiișisămăpotdezvolta,darmaiconcret,pentruabifacriteriulesențialaldosaruluideadmitere,iarMihaiafirmăcăunuldinprimiifactoricarem-audeterminatsămăimplicafostobținereaunuiloc(maibun)încămin.Totaiciseîncadreazășialterăspunsuriprecummi-amdoritsăscapdetimiditate;îmidoreamsăîmiocuptimpulcucevașisăcunosccâtmaimultepersoanesaudorințadeamădezvoltapeplanpersonalșideaaflacâtmaimultelucruri.

Lapolulopus,seaflărațiunilealtruistecei-audeterminatperespondențisăiapartelaproiectedevoluntariat,caresereferăînprincipalladorințadeafiparteactivăauneischimbări

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

12

pozitivesaulaintențiadeaajutapurșisimplu.Pentruaceastăcategoriesuntrelevanterăspunsuriprecumdindorinţadea-mipuneamprentaacoloundeeranevoiedenişteabilităţipecareleputeamidentificaînpropriapersoană;pentrucăammultmaimulteoportunitățipentruaajutasocietateasaudindorințadeacontribuiîntotdeaunaundeestenevoiedeoameni.

Indiferentdemotivelecareaugeneratacestcomportamentprosocial,toțisubiecțiisuntdeacordcufaptulcăpersonalitatealor,precumșimoduldeavedealucrurileîngeneral,ausuferitîmbunătățiri semnificative. Un punct comun pentru mai mulți respondenți a fost depășireatimidității sau friciideavorbi înpublic, însăa fostmenționatășiperfecționareaunorabilitățiprecum capacitatea de organizare, de a lucra în echipă, de a duce la îndeplinire obiective.Interacțiuneacunumeroasepersoane,intrareaîncontactcunormeșiobiceiuridiferitei-aufăcutpevoluntarisădevinămaiflexibili,săîmbrățișezeschimbareacândaceastaapareșisăcapetemaimultăîncredereîneișiînceilalți.

Înacestsens,Ioanaspunecăînaintedeafacevoluntariatnum-amgânditniciodatăcăpotsă fiu atât de implicată, nu puteam nici să vorbesc în public. Toate training-urile la care amparticipatm-auînvățatînprimulrândsăamîncredereînmineși înforțelemeleșicăpotsămădezvolt atât pe plan profesional, cât și pe plan social. Un exempludemnde a fi prezentat esteAlexandra,careaminteafaptulcă la început îierateamăsă îșiexprimeopiniași încercasănuatragăatențiaasupraei,însădupătreianiactiviînapărareadrepturilorșiintereselorstudențești,devin„ușorsensibilă”atuncicândobservanumitederapajeînnerespectareaacestorașinudoresccaeusauceidinjurulmeusăînchidemochii,cașicumnimicnus-arfiîntâmplat.

Andreiînțelegeimpactulpecareaceastăactivitatel-aavutîndezvoltarealuispecialprinnatura colectivă a voluntariatului -m-a învăţat şi ce înseamnă cu adevărat responsabilitatea.Atunci când faci parte dintr-o echipă, ajungi să conştientizezi faptul că felul în care îţi duci laîndepliniretask-urileafecteazăînmoddirectmuncaîntregiiechipe,darşidinamicaacesteia.

În ceea ce privește domeniul de activitate, reiese o predilecție a orientării cătreorganizațiile studențești, aceastea fiindmai la îndemână și reușind să își facă astfel oferta devoluntariatmaivizibilă.Maimultdecâtatât,organizațiastudențeascăaremembriceconstituiedeseoripersoane resursăpentrunoii recruți, avândocazia înacest fel săobțină răspunsuri șibeneficiipentruparcursulloracademic.Înplus,existășirespondențicareaualessăîșidesfășoareactivitatea îndomeniul încarestudiază(asistențăsocială)sauauoptatpentruacțiunicuscopcaritabil.

Direcțiaîncarestudențiialegsăîșiconcentrezeeforturileprezintă,maialespentruunii,oimportanțămajoră-pentruadarandamentmaxim,simtcătrebuiesărezonezcuscopulactivităţiipecareodesfăşorşisăamconvingereacăamcapacitateadeacontribuilafinalizarearespectiveiacţiuni;alegsăparticiplavoluntariatealecărorobiectiveșiscopleînțelegșisusțin,știindcăînacestfelniveluldeimplicaredevarevoidadovadăvafide100%.Așadar,acestedeciziisuntunelementdeidentitate,implicareaînanumiteproiectespunedesprevoluntaricăeirezoneazăînmodrealcucauza,esteoetichetăpersonalăpecareeioafișeazăsocietățiicumândrie,aspectcereieseșidinlimbajulnonverbalcareînsoțeșterăspunsurile.

Poatefiafirmataicișifaptulcădinceizecerespondențidoartreiaufăcutvoluntariatșiîntimpul liceului, restul debutând în această activitate doar odată cu intrarea în ciclul de studiisuperior.DoidintreauabsolvitunliceudinBucurești,iarunulînPloiești,întimpceceilalțiprovinde la liceedin restul țării.Aceste răspunsuripot indica fie odistribuție inegală a ofertelordevoluntariatlanivelnațional(aspectindicatdeunrespondent),fieunaccesîngreunatlainformații,fieolipsădeinteresdinparteaelevilor.

Beneficiile obținute de voluntari au fost încadrate tot în dimensiunea psihologică avoluntariatului,fiindînțeleseînaceastăcercetarecapercepțiisubiectivealevoluntarilor,caresearticulează în funcțiedecontextul specific încareapar.Răspunsurileprimiteauscos la iveală

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

13

tipuridiferitedeavantajeobținuteînurmaalocăriiresurselorpersonaledetimpșideenergieînsprijinul cauzei alese. Astfel, se pot observa trei categorii diferite în care se încadreazărăspunsurile: beneficii de natură personală (momentul în care unul dintre participanții la unevenimentîțistrângemânașiîțimulțumeștepentruimplicareesteprimullucrucaremi-avenitînminte),denaturăsocială(oamenifoartedragicucareîmiplacesăpetrectimpul;prieteniilepecarele-amlegatșisuntstabile)șidenaturăprofesională(amobținutcunoștințe,abilități,experiențecarecusiguranțămăvorajutaînviitor).Datăfiindșiperioadastudenției,marcatădeodorințămaimaredeexperimentareșidesocializare,avantajelecețindeaugmentareacapitaluluisocialaufostcelmaifrecventenunțate.

4.2 Dimensiunea socială

Unuldinaspecteleabordateîncadrulacesteidimensiuniîlreprezintăaccesulstudențilorla ofertele de voluntariat, fiind identificate astfel mai multe canale prin intermediul cărorainformațiilesuntdiseminate.Afostîncadrataiciacestsubiectdeoareceampornitdelapremisacăacesttipdeinformațiicirculăînrețeauasocialăarespondentului.Aceastăîntrebareîmparterespondențiiîndouămariclase-ceicareseimplicăactivînacăutaproiecteșiorganizațiișiceicareaflăînmodneintenționatdeacesteoportunitățidindiversesurse.Esteimportantdeobservato disproporționalitate numerică între cele două tipuri de voluntari, în prima categorieîncadrându-sedoardoirespondenți-amcăutat,deoarecemereumi-aplăcutsămăimplicinoricefeldeactivități;amînceputsăcautpenetdiferiteONG-uridinBucurești,amcăutatșidupăcuvintecheieșiașaamdatpesteANOSRșiulteriorpesteasociațiadinfacultatealacareurmasăstudiez,AS-SAS.

Ceicareauaflatdesprediverseactivitățifărăsăleficăutatînmodexpresindicăpedeopartesurseonline(postăriîngrupuri,evenimente,postărialeprietenilordeperețelelesociale),iar pe de altă parte surse offline (cunoștințe, profesori). Astfel, Mihaela explică faptul că înperioada liceului, aceste oportunităţi de voluntariat erau anunţate de către profesorii carecoordonau respectivele proiecte, situație semnalată și de alți respondenți. Un grup distinct destudențivoluntarisuntceiimplicațiînasociațiastudențească,aceștiaavândposibilitateadea-șiconstrui propriile activități - Dat fiind faptul că fac parte din asociația studenților, astfel deoportunitățieraucreatechiardenoiînșine.Adicăseprezintăactivitateaîncadruldepartamentuluidin care fac parte sau a întregii echipe, urmând ca persoanele dornice să se implice să aibăposibilitateadeaseînscrie.

Unaltelementfundamentalavutînvederelaniveluldimensiuniisocialeesterelațiacuorganizațiagazdă, fiindcolectatedatecuprivire la integrareaînorganizație,relațiile lanivelulechipeișiraporturilestabilitecuconducereaasociației.

Perioadadeînceputcavoluntarîntr-oasociațieesteputernicmarcatădetrăsăturiledepersonalitatealenouluirecrut,dupăcumreiesedinmajoritatearăspunsurilor.Studențiiremarcăexistența unor reguli procedurale prestabilite menite să faciliteze intercunoașterea șiarmonizareaechipei-atrebuitsăcompletezunformular,dupăamfostchematălainterviu,ulterioramluatpartelaprimaAdunareGenerală,jocuridecunoaştereîncaretrebuiasănespunemnumeleşiunlucrucarenedefineştesauchiaroinformaţieamuzantădesprepropriapersoană.Alexandraidentificădouăetapeînacestparcurs,dupcumurmează:înprimulrândîncepeprintr-ointegrareînculturaorganizațională,ălaarfiprimulpas,pentrucăoricevoluntardoreștesăvadăcaresuntvalorile,scopul,principiileîncareorganizațiașioameniicarefacpartedineaseghideazășiulterior,vine etapa de implicare în activități. Cu toate acestea, unii respondenți explică integrareamairapidăsaumailentăprininermediultipuluidepersonalitate,Nicoletajustificândcăindiferentde

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

14

voințaindividuluideaseintegra,personalitățilediferitepotîmpiedicaacestlucruîncădintr-ofazăincipientă,cadeexempluopersoanăretrasăsauopersoanăcareatragetoatăatențiaasuprasa.

Când le este solicitat să vorbească despre echipa sau echipele cu care au lucrat,respondenții au adoptat aproape în unanimitate o atitudine de recunoștință și mulțumire.Trăsătura principala a colegilor de echipă, care se remarcă printre toate răspunsurile, esteimplicarea,dorințadeafacelucrurilesăseîntâmple,dedicareafațădecauză.Deasemenea,existășirespondențicareaupusaccentulpecomunicaredeschisă,peînțelegereafiecăruimembruînpartesaupeeficiențaoperativăaechipei.

Odovadăînpluspentrucalitatearelațiilorsocialenăscutecuocaziadiverseloractivitățide voluntariat o reprezintă faptul că aceștia păstrează legătura cu colegii lor chiar și dupăfinalizareaproiectului.Astaseîntâmplăfieînmediulonline,acoloundelipsaproximitățiifizicenupermiteuncontactpersonal, fie înmediul real, întâlnindu-seocazional saudevenindchiarprieteni.Adrianaafirmăînacestsenscălafiecareproiectsaudinoriceechipaampăstratcâtevarelațiicaremis-aupărutcaimiprindbineșimăfacsămăsimtbineșimăbucurdeacestlucru,iarIoanaremarcășiutilitateaprofesionalăaacestorrelații-păstrezlegăturacupersoanelecucarem-am înțeles bine, cel puțin cu una dintre aceste persoane am ajuns să am o prietenie foartefrumoasă,daratunci cândamnevoiede îndrumareapelez și la celelaltepersoane, strict înplanprofesional.

Manieraîncareechipadeconducereaorganizațieigestioneazăprocesuldecomunicareinfluențeazăîntr-omaremăsurăsatisfacțiavoluntarilorcuactivitateadesfășuratășicuclimatuldelucru.Înaceastăprivință,mareamajoritatearăspunsuriloraratăcămanagementulasociațiilora creatun cadru incluziv șideschis, încercândpe câtposibil să lase loc relațiilor informale îndetrimentul celor formale, prevăzute în regulamente. A fost apreciată de mulți respondențidisponibilitateamembrilordinconduceredearăspundeoricândla întrebări,deaoferiajutor,sfaturi sau feedback.Cu toate acestea, aceasta e întrebarea la care au fost fie spusedirect, fiesugerate anumite inconveniente - cu actuala conducere pot spune că sunt mari probleme decomunicare,însensulcălaunmomentdatvenisemcuoideeșilecomunicasemmaimultormembridinconduceredespreea,știindu-secineacreeat-o,însă(…)apoisăconstatcăparțialsautotalideeameaa fost folosită fărăa fimenționatautorul.Astfelde împrejurăripot apăreadinmaimultemotive, precum o interpretare greșită a unor cuvinte, omisiuni făcute în grabă, comunicaredeficitară, șinuneapăratdintr-orea-credințăaconducerii, însă înacestcazrămânerelevantăpercepțiasubiectivăavoluntaruluimaicurânddecâtcircumstanțeleceauconduslaformareaei.Răspunsulconcisal Ioaneisumarizeazăcelmaibine informațiileprimite -relațiilecuConsiliulDirectoraufostcusuișurișicoborâșuri,aufostșisuntîncontinuarepersoanecucarenumăpotînțelegedincauzapunctelordevederediferite,daramtrecutpesteșiamlucratcaoechipăînciudaacestorlucruri.

Interacțiunea cu beneficiarii este o altă latură a dimensiunii sociale explorată și sedovedeșteaficeacareînsumeazăpracticîntreagarațiunedeafacevoluntariat-credcăcuvintelesuntinutileșinupotexprimacuadevăratcesatisfacțieimensăaișicesimțiînmomentulîncareîiajutipeceilalți,interacţiuneacubeneficiariicoincidecupunctulîncareintervinesatisfacţiafaţădetoată activitatea desfăşurată şi munca depusă. Subiecții au subliniat caracterul emoționant alcontactuluidirect cubeneficiarii, unii apreciind căde fiecaredatăbeneficiarii auacordat timpspecialdiscuțiilorfinalecuvoluntariișimulțumirilor.Studențiiauurmăritstabilireaunorraporturisocialededuratăcuceipecarevorsăîiajute,Alexandraexplicândcăamfostfoarteimplicatăînrelațiacutoțibeneficiarii,nuamavutoproblemăsăcomuniccueișipostproiectsauoridecâteoriauavutnevoiesaunudeceva.

Contactulcubeneficiariiesteconsideratașadardinpieselederezistențăatuncicândvinevorbademotivația de implicare îndiverse activități de voluntariat. Cu toate acestea, niciunul

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

15

dintrerespondenținumenționeazăcăs-aimplicatșiactivitățidevoluntariatdirect,adicănuauajutat înmodneintermediataltepersoane.Acest lucrureiesedin faptulcăatuncicândau fostîntrebațidacăs-auimplicatșiînafaracontextuluiorganizațional,răspunsurileaufostorientatecătreactivitățidetipulorganizăriiunorevenimentesaustrângeridefonduri.Cualtecuvinte,deșinuexistăoorganizațiegazdăcaresăfimediatraporturilecubeneficiarii,existătotușiostructurăfărăpersonalitatejuridicăceaavutacestrol-fieprofesoriiînliceu,fieechipedecoordonarealeproiectelor,fiealtestructuri.

4.3 Dimensiunea economică

Abordarea din punct de vedere economic a voluntariatului presupune în cazul acesteicercetări explorarea resurselor alocate atât de voluntari, cât și de organizații în scopuldesfășurăriiactivității.Deasemenea,uninteresaparteesteacordatșicompetențelorformatedevoluntari,respectivimpactulpecareacesteal-arputeaaveaînviitoareacarieră.

În ceea ce privește contribuția voluntarilor, răspunsurile au indicat la unison aceeașiresursă pusă la dispoziția organizației - timpul. Doar două răspunsuri au oferit valoricuantificabile-amalocat20deorepesăptămână,acâte4orepezi,respectivînprezentaloc2orepe săptămână pentru proiectul în care sunt implicată, observându-se astfel că intervalul dedisponibilitateavoluntarilorvariazăfoartemult.Majoritateastudențilorsuntdeacordcufaptulcărenunțaumaialeslatimpulliber,însă,înspecialmembriiorganizațieistudențești,declarăcăîșisacrificauunelecursurisautimpuldedicattemelor-nuștiusăaproximezneapăratuntimp,darcasăîțipoțifaceoidee,programulpecaretrebuiasăîlpetreclafacultateîlpetreceamînasociație.Unuldintrerăspunsuri,reprezentativpentrumaimulteprimite,dovedeștefaptulcăînlocuireaactivităților academice cu cele de voluntariat este o practică răspândită -Ohoo… Știi că era opostare pe net:Mamămai lasă și tu asociațiile alea șimai vino pe acasă! Toți colegiimei dinasociațiene-amregăsitînreplicaaia.Erauzilelarândcândeuteoreticeramlafacultate,practiceramînsediulasociațieișimăocupamdediverseproiecte.

Pentrubunulmerslucrurilor,organizațiileaupusladispozițieunspațiufizicdeîntâlnire,sediulasociației,carepermitevoluntarilorsălucrezelaproiecteleîncaresuntimplicați.Înceeacepriveșteorganizațiastudențească,toțimembriiaufostdeacordcăexistențaunuispațiuîncarepot desfășura ședințe și alte activități a reprezentat un ajutor foartemare - sediul, locul carereușeștesăneaducăzâmbetulpebuzechiarșiînzileleîncarenuavemostarepreabunășiloculîncarene-ampusamprentașilapropriușilafigurat.Acestspațiuestevăzutcafiindmaimultdecâtunsimplubirou,esteun„acasă”pentrumembri,personalizatcuamintiridindecursulproiectelor,reprezentânduneoriloculîncareprieteniiîșidauîntâlnire-sediul,deoareceareputereadeareunivoluntariișideasimțicăaparțincuadevăratdeorganizațiarespectivă.

Totîncategoriaresurse,uniivoluntariaumenționatteambuilding-ul,costurileînacestcazfiindsuportatedeasociație-teambuilding-ul,nerupeamderealitateșilocuiamînaceeașicasătimpde două zile, participam la training-uri specializate. În plus, voluntarii aubeneficiat și deoportunitățideformareînacordcuintereselelorșideparticiparealaevenimenteregionaleșinaționale,fiinddecontatetoatecheltuielile-beneficiamdeanumitetrainingurisauposibilitateasăparticipămladiferiteactivitățișievenimentedințară,ceeaceafostsuperșim-aajutatenormsămă dezvolt. De asemenea, tot în sarcina organizațiilor se regăsesc și cheltuielile cumaterialepublicitare, birotică și papetărie pentru activitatea curentă și pentru proiecte sau alte costuriocazionatedediverseinițiativeinterne.

O componentă importantă a dimensiunii economice o reprezintă dezvoltareapersonală și formarea profesională a voluntarilor în urma participării la anumite proiecte.

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

16

Răspunsurileprimitearatăpreponderentoachizițieaunorabilitățișicompetențetransversale,așa-numitele soft skills precum vorbitul în public, leadership, comunicare, flexibilitate,organizare,gândirecritică,managementultimpului,gândirecreativă-competențemanagerialeșicomunicaționaleașziceînmareparte;ceamaiimportantăcompetenţăesteaceeadecolaborarecupersonalităţi diferite. Partea de competențe tehnice sau hard skills este amintită doar de doirespondenți, unul menționând abilitatea de a lucra în Photoshop, iar celălat spunând că și-aperfecționattehnicaderealizareafotografiilor.Deasemenea,sepoateobservașioevoluție lanivelpersonal,voluntariidevendindmairesponsabili,toleranți,raționali,extrovertiți-amlucratfărăsă îmidauseamalaresponsabilitate, lamodalitatea încaremăraportez laceidin jur ;amdevenitmaistăpânăpeceștiușidacănuștiumi-amdezvoltatsimțuldeacăutașiaafla.

Cutoatecămeritelevoluntariatuluiînceeacepriveșteformareaprofesionalăsuntunanimrecunoscutedestudenți,doarunsingurrespondentafirmăcăîșipropunesăurmezeocarierăînacelași domeniu în care a făcut voluntariat, adică acela al asistenței sociale a copiilorinstituționalizați,acestafiindșidomeniulstudiilor.Ceilalțirespondenținuurmărescsăîșicauteunlocdemuncăînacelașisectordeactivitate,însăsuntcutoțiideacordcăindiferentdedomeniu,voluntariatul constituie o experiență importantă și utilă ulterior în piațamuncii -nu există oasocieredirectăîntreviitoareacarierăşiactivitateadevoluntariatdesfăşurată,însăexistăaspectecomunecaresuntindispensabile,precumempatia,ascultareapro-activă,atenţialanevoilecelordinjurşicapacitateadea-imotivapeceicucarecolaborezi.Unadintrestudentesubliniazăimpactulpecarevoluntariatulîlareînsituațiideangajare-recrutoriipunfoartemareaccentpeactivităţiledeaceastănatură,înspecialîncazultinerilorabsolvenţi,fărăvechimeînmuncă,întrucâtdenotăimplicareacandidaţilorînproiectedelungăduratăşicapacitateaacestoradefuncţionareîntr-unmediuorganizat.Așadar,înviziuneastudenților,inserareavoluntariatuluiînCVestevăzutăcaunavantajcompetitivpepiațamuncii,prinraportarelastudențiifărăvechimecarenuauoastfeldeexperiență,indiferentdenaturaactivitățiidesfășurate.

4.4 Dimensiunea juridică

Dinpunctdevederejuridic,aceastăcercetareafostinteresatădemăsurașimanieraîncarelegeavoluntariatuluiseaplicăînsituațiiledinpractică,respectivdeimpactulpecarecadrullegalîlareasuprafenomenuluivoluntariatului.Astfel,existențaunuicontractdevoluntariatesteunadinprevederilerespectateîntoateîncazurile.Câțivadintrerespondențirecunoscfaptulcănuaudatimportanțăacestuidocument,necitindu-lînaintedeasemna,însămajoritateasusțincăaucititșiînțelescontractul.

Fișa voluntarului, anexa obligatorie a contractului ce conține îndatoririle și atribuțiilevoluntarului,afostpusaladispozitiedeorganizațieînmajoritateacazurilor,însănuîntoate.Unsingur respondent a făcut mențiune despre aceasta fără a fi întrebat - am semnat la începutcontractul de voluntariat și am citit cu atenție fiecare punct, inclusiv fișa voluntarului sau fișapostului pentru pozițiile de coordonare.Acolo unde aceasta anexă nu există efectiv alături decontract,rolulacesteiaestesuplinitdeinformațiitransmiseîncadrulîntâlnirilor-numi-afostprezentatăfișavoluntarului,însăs-afăcutuninstructajîncadrulfiecăruidepartamentșiacoloamdiscutatdesprerolulasociațieișiimplicitalnostru,almembrilor.

Una din prevederile legii voluntariatului face referire la instructajul de sănătate șisecuritate înmuncă ce trebuie săpreceadăorice activitate, însă răspunsurileprimite arată căaceastaesteceacareestecelmaipuținrespectată.Unsingurrespondentaoferitunrăspunslaîntrebarealegatădeacestsubiect,întimpcerestulaurecunoscutcăacestanuaexistat-nuambeneficiatdeniciuninstructajşinuauexistatnicimăcardiscuţiigeneralecuprivirelaposibileleaccidenteşimodulîncaresăpreîntâmpinămproblemeledinaceastăcategorie.Cutoateacesteaau

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

17

existattreirespondențicareaudeclaratcăauavutlocdiscuțiiînacestsens:amfostatenționațicuprivire la lucrurile pe care nu trebuie să le facem în timpul activităților pentru a nu ne punesănătateaînpericol.

Certificatul de voluntariat este unul din elementele de noutate introduse de ultimarevizuire legislativă, răspunzând la nevoia de a exista un context unitar de recunoaștere acompetențelordobânditeprinactivitățiledesfășurate.Cutoatecătoțivoluntariiîșicunoscdreptuldeasolicitaunastfeldedocument,mulțidintreeinuaufăcutacestlucrudincauzăcănuauavutnevoie.Maimult,înunelecazuris-aobservatoneîncredereprofundăînvaloareaacestuia-nuamsolicitatniciuncertificatpentrucănumi-a fostde folosnicăieri,nu îți cerenimenicertificatdevoluntariat. A existat și un respondent care a povestit că deși a înaintat către organizație oasemeneacerere,eanuafostsoluționată.Încazurileîncareacesteaaufostșieliberate,uneleauavut înscrise toatemențiunilenecesare(amsolicitatșimi-a fosteliberat lacereresauoferit înurmaactivitățiidesfășurate.Mi-aufostdescriseactivitățileșirolurilepecarele-amavut,iarlafinalcompetențeleșiabilitățiledobândite),întimpcealtelecuprinddoarînformațiidesprenumăruldeoreefectuate.Existăprintrerespondențiungraddestulderidicatdeincertitudineatâtcuprivirelaceinformațiiartrebuitrecuteînacestcertificat,câtșiînceeacepriveșteutilitateaefectivăînpiața muncii a acestui document. Este recomandat ca acest aspect să fie îmbunătățit prinimplicarea activă a organizațiilor în informarea voluntarilor lor, dar și prin eliberareadocumentelorînformasolicitatădelege,astfelîncâtbeneficiilesăaibăovaloaremaimarepentruvoluntari.

Cheltuielilepresupusededesfășurareaactivitățilorceimplicăvoluntarirevinpotrvitlegiiorganizației gazdă, aspect care de celemaimulte ori se verifică și încazul studenților care aurăspunslainterviuri.Existăînsășicazuricareauraportatîncălcărialeacesteinorme-cheltuielileprecum transportul sau îndeplinirea nevoilor esențiale precum apa sau mâncarea nu au fostîntotdeaunasuportatedeorganizație.

5. Concluzii

Așa cum reiese din interviurile susținute, voluntarii sunt persoane responsabile civic,

empaticeșiatentelanevoilecelordinjur,dedicatecauzeipecareosprijină,avândorezistențăscăzutălaschimbareșicăutândmereunoul.Înperioadastudențieiuniidintreeialocăocantitatedetimpechivalentăcuunjobparttimesauchiarfulltime,motivațifiinddeaaduceplusvaloarecomunității încare îșidesfășoarăactivitatea.Pedeoparte,portretulsocialalacesteicategoriireiesechiardinautocaracterizăriledirecte,cescot la ivealaatributeprecumambițios,curajos,implicat,devotat,organizat,maturemoțional,creativ,iarpedealtăparteacestapoaterezultadindescrierilepecarerespondențiileatribuievoluntarilorcucareauinteracționat.Încelde-aldoileacaz,aplicândprincipiulsimilarității,sauvecheazicalăromânească„cineseaseamănă,seadună”,sepoateajungelaconcluziacăviziuneaasupraechipeiîncarestudentulalucratseaplicăînegalămăsurășipentruacesta,elfăcândpartedingrupulpecareîldescriecafiindtolerant, lipsitdeprejudecăți,interesatdeproblemelesocialeimportantelaunmomentdat.

Motivațiilecarestaulabazaimplicăriiînproiectedevoluntariatînrândulstudențilorauonaturăpreponderentegoistă,urmărindsădepășeascăastfeltrăsăturidepersonalitateprecumtimiditateasauperioadedetranziție,precumetapaintegrăriiînnoulmediuacademic,astfeldefinalități fiind vizate mai degrabă pe termen scurt. Este interesant de menționat că printrerăspunsuri nu s-au regăsit și rațiuni ce țin de o absorbție mai facilă pe piața muncii sau deprocurareaunuiavantajînsituațiideangajare.Cutoateacestea,înunelecazuriînprincipal,iarîn

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

18

majoritatea în subsidiar, estemenționată și omotivație altruistă, de a contribui în funcție deposibilitățilaunbinecomun,deaoferitimppentruaîmbunătățirealitateaaltorsemeni.

Întermenidebeneficii,seremarcăcelecețindedezvoltareapersonalăprinîmbunătățireaunortrăsăturidecaracterșicelebazatepeformareaprofesionala.Astfel,voluntariitraverseazăpracticînperioadastudențieiunparcursinițiaticcepresupuneformareaunorabilitățisocialeșiaunorcompetențetransversaleșiuneorichiartehnice,necesareînviațadeadultșiînactivitateaprofesională.Existășioaltăcategoriedebeneficii,deordinmaipuținpractic,ceafostindicatădetoțistudenții,celecarețindesatisfacțiaresimțităînurmaobțineriirezultatelorurmăriteșidebucuriainteracțiuniicubeneficiariidirecțiaiactivităților.

Reglementarea legală a acestui fenomen, tot mai răspândit în rândul tinerilor și alpopulațieiîngeneral,creeazăuncadrudesecuritatejuridicăatâtpentruorganizațiilegazdă,câtșipentruvoluntari,înspecialprinexistențaunuicontractdevoluntariat.Îngeneral,organizațiilepunladispozițiavoluntarilorinformațiileșiresurselenecesaredesfășurăriioptimeaactivitățilorplanificate.Unuldintreaspecteledeîmbunătățitidentificatedeaceastăcercetareesteinstructajulde sănătate și securitate înmuncă, absent înmajoritatea cazurilor, reieșind astfel o implicaredeficitarăaorganizațiilorînacestsens.OposibilăsoluțieestestabilireaunorparteneriatecuONG-uricareoferăgratuitacesteserviciide instructajpentrudiversetipurideproiecte,acest lucruconsolidând atât calitatea muncii voluntarilor, cât și relațiile și parteneriatele formaleinterorganizaționale.

Pasul următor în dezvoltarea și promovarea voluntariatului, atât la nivel formal, aldocumentelor, cât și la nivel informal, al relațiilor sociale efective, este creșterea gradului deinformareînlegăturăcucertificatuldevoluntariat,cumențiunilecetrebuieincluse,precu m șicuprivirelautilitateaacestuiaînparcursulprofesional.Pentruvoluntariestefoarteimportantfaptulcă înurmatimpuluialocatreușescsădobândeascăanumiteabilitățișicompetențe, însărareoriaceștiasolicităsăexisteșiundocumentcaresăatesteformalacesteachiziții.Corelativ,organizațiile adoptă un comportament pasiv, astfel că nu există inițiative de informare avoluntarilorînacestsensșiîncelemaimultecazuricertificateledevoluntariatfienusuntemise,fie sunt incomplete. Aplicarea prevederilor legale pentru eliberarea acestor documente arconduce la crearea unui sistem unitar de recunoaștere a competențelor dobândite prinintermediulvoluntariatului,ceeacearînsemnacăpetermenlungacesteaarcăpătalegitimitateșipotdeveniunavantajmajorpepiațamuncii.

Înrândulstudenților,deciziadeafivoluntarvinecarăspunslanevoiadeintegraremaifacilă în comunitatea academică sau într-un grup de referință, urmărind în același timptransformareapersonalăpozitivă.Înaproapetoatecazurileacesteobiectivesuntatinse,bachiarsuntobținuteșialtebeneficiiîntermenidecapitalsocialsaucapitaluman.Astfeldefinalitățisunturmăritepetermenscurtșimediuatâtdevoluntari,câtșideorganizație, însăpetermenlungașteptărilevoluntarilordelaactivitatealorșidelaorganizațiisuntadesealăsateînplansecundar.În acest punct este o oportunitate pentru organizații să depună un efort suplimentar pentrurecunoaștereaformalăacompetențelordobânditedevoluntariîncursulactivității,acestaspectcontribuindatâtlabunăstareaindividualăavoluntarului,câtșilalegitimareașipromovareapescarălargăafenomenuluiînrândulsocietății.

6. Bibliografie

AdamowicsW.,BoxallP.,andLouviereJ.,(1998),Statedpreferenceapproachesformeasuring

passiveusevalues:choiceexperimentsandcontin-gencyvaluation,AmericanJournalofAgriculturalEconomics,80,1,64–75.

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

19

Andreoni,J.1990.Impurealtruismanddonationstopublicgoods:atheoryofwarm-glowgiving.TheEconomicJournal,100(401),464–77.

Andronic,L.,R.VolunteeringandcontinuallearninginRoumania,[Online]Disponibilpe:

<http://iec.psih.uaic.ro/ciea/file/2010/32%20Razvan%20Lucian%20Andronic,%20Anca%20Andronic.pdf>[Accesatladatade05.05.2019]

Bekkers,R.2004.GivingandvolunteeringintheNetherlands:Sociologicalandpsychological

perspectives.Utrecht:UtrechtUniversity(Diss.Doct.)Blaj,Andreea,"VOLUNTARYWORK.AFEWREMARKSABOUTSTUDENTS'SOCIAL

REPRESENTATIONSOFANDOPINIONSONVOLUNTEERING".RevistadeEconomieSocială3:153-164

Brudney,J.L.,&Meijs,L.C.P.M.2009.Itain’tnatural:Towardanew(natural)resourceconceptualizationforvolunteermanagement.NonprofitandVoluntarySectorQuarterly,38(4),564–81.Carlo,G.,OkunM.A.,Knight,G.P.,&GuzmanM.R.T.de.2005.Theinterplayoftraitsand

motivesonvolunteering:Agreeableness,extraversionandprosocialvaluemotivation.PersonalityandIndividualDifferences,38(6),1293–1305.

Clary,E.G.,&Snyder,M.1999.Themotivationstovolunteer:Theoreticalandpractical

considerations.CurrentDirectionsinPsychologicalScience,8(5),156–59.Cnaan,R.A.,&Amrofell,L.M.1994.Mappingvolunteeractivity.NonprofitandVoluntarySectorQuarterly,23(4),335–51.Cnaan,R.A.,Handy,F.,&Wadsworth,M.1996.Definingwhoisavolunteer:Conceptualand

empiricalconsiderations.NonprofitandVoluntarySectorQuarterly,25(3),364–83.ComisiaEuropeana,(2010),StudyofVolunteeringintheEuropeanUnion.CountryReport

Romania,[Online]Disponibilpehttp://ec.europa.eu/citizenship/eyv2011/doc/National%20report%20RO.pdf.

Dekker,P.,&Halman,L.2003,Eds.Thevaluesofvolunteering:Crossculturalperspectives.New

York:KluwerAcademic/PlenumBooks.Dimaggio,P.1995.Commentson“Whattheoryisnot?”AdministrativeScienceQuarterly,40(3),

391–97.Duncan,B.1999.Modelingcharitablecontributionsoftimeandmoney.JournalofPublic

Economics,72(2),213–42.Eckstein,S.2001.Communityasgift-giving:collectivisticrootsofvolunteerism.AmericanSociologicalReview,66(6),829–51.Freeman,R.B.1997.Workingfornothing:Thesupplyofvolunteerlabor.JournalofLaborEconomics,15(1),S140–67.Handy,F.,Cnaan,R.A.,Brudney,J.L.,Ascoli,U.,Meijs,L.C.M.P.,&Ranade,S.2000.Public

perceptionof“WhoisaVolunteer”:Anexaminationofthenet-costapproachfromacross-culturalperspective.Voluntas,11(1),45–65.

Handy,F.,&Cnaan,R.A.2007.Theroleofsocialanxietyinvolunteering.NonprofitManagement

andLeadership,18(1),41–58.

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

20

Haski-Leventhal,D.,&Bargal,D.2008.Thevolunteerstagesandtransitionsmodel:

Organizationalsocializationofvolunteers.HumanRelations61(1),67–102.Haski-Leventhal,D.,&Cnaan,R.A.2009.Groupprocessesandvolunteering:Enhancing

recruitmentandretention.AdministrationinSocialWork,33(1),61–80.Hodgkinson,V.A.2003.Volunteeringinglobalperspective.InP.Dekker&L.Halman(Eds.),The

ValuesofVolunteering(pp.35–53).NewYork:KluwerAcademic/Plenum.Hustinx,L.,Cnaan,R.,Handy,F.(2010),Navigatingtheoriesofvolunteering:ahybridmapfora

complexphenomenon,JournalfortheTheoryofSocialBehaviour40:4Hustinx,L.,&Lammertyn,F.2003.Collectiveandreflexivestylesofvolunteering:Asociological

modernizationperspective.Voluntas,14(2),167–87.Inglehart,R.F.1997.ModernizationandPostmodernization:Cultural,Economic,andPolitical

Changein43Societies.Princeton:PrincetonUniversityPress.Lubove,R.1965.ProfessionalAltruist:TheEmergenceofSocialWorkasaCareer,1880–1930.MA:HarvardUniversityPress.Musick,M.A.,&Wilson,J.2008.Volunteers:Asocialprofile.Bloomington,IN:Indiana,University

Press.Olson,M.1965.Thelogicofcollectiveaction:Publicgoodsandthetheoryofgroups.Cambridge,MA:HarvardUniversityPress.Omoto,A.M.,&Snyder,M.2002.Considerationsofcommunity:Thecontextandprocessof

volunteerism.AmericanBehavioralScientist,45(5),846–67.Pearce,J.L.1993.Volunteering:Theorganizationalbehaviorofunpaidworkers.NewYork:Routledge.Provobis,(2007)„VoluntariatulînRomânia:Stareadomeniului”[Online]Disponibilpe

http://www.voluntariat.roRose-Ackerman,S.1996.Altruism,nonprofits,andeconomictheory.JournalofEconomicLiterature,34(2),701–728.Salamon,L.,Socolowski,S.,Haddock,M.(2011)Measuringtheeconomicvalueofvolunteerwork

globally:concepts,estimatesandaroadmaptothefuture,AnnalsofPublicandCooperativeEconomics82:32011,pp.217-252

Unger,L.S.1991.Altruismasamotivationtovolunteer.JournalofEconomicPsychology,12(1),

71–100.Voicu,BogdansiVoicu,Malina,2003,„VolunteeringinCEE:oneofthemissinglinks?”.I�nB.Voicu

siH.Rusu(ed.).Globalization,Integration,andSocialDevelopmentinCentralandEasternEurope(pp.57-66),EdituraPsihomedia,Sibiu.

Voicu,Bogdan,(2005),„Voluntariatul”,ınB.Voicu,Penuriapseudo-modernăapostcomunismului

românesc.VolumulI.Schimbareasocialășiacțiunileindivizilor(pp.121-136),EdituraExpertProjects,Iasi.

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

21

Voicu,B.Etal.(2011),Traiectoriileabsolvențilordesociologiededupă1990,[Online]Disponibilpe:<https://sociolog-pe-piata-muncii.ro/pdf/Raport-de-cercetare-Absolventii-de-sociologie-si-piata-muncii.pdf>[Accesatladatade05.05.2019]

Wilson,J.2000.Volunteering.AnnualReviewofSociology,26,215–40.Wilson,J.,&Musick,M.A.1997b.Whocares?Towardanintegratedtheoryofvolunteerwork.AmericanSociologicalReview,62(5),694–713.Wuthnow,R.1991.Actsofcompassion.Princton,NJ:PrincetonUniversityPress

7. Anexă - Ghid de interviu

GhiddeinterviuBunăziua!NumelemeuesteMădălinaAanei și realizezo cercetaredesprevoluntariat

pentrulucrareadelicență.Dacăeștideacord,tevoirugasăîmirăspunzilacâtevaîntrebărișisăînregistrezdiscuțianoastră.Dateletalepersonalevorrămâneconfidențiale,iarînscopdidacticvei primi un nume fictiv atunci când vor fi citate răspunsurile tale în timpul prelucrăriirezultatelor.Vorfifăcutepublicedoarrezultatelecercetării,nușirăspunsuriletale.

Cumte-aidescriecapersoană?Pânăînprezent,ațiluatpartelaactivitățidevoluntariat?Detaliați.Dimensiuneapsihologică3. Care au fost factorii care v-au determinat să vă implicați? Dacă au fost activități și

motivațiidiferite,v-așrugasăledescriețiperând.4. Cum v-a influențat această experiență personalitatea și modul de a vă raporta la

realitate?5. În ce măsură cauza aleasă este reprezentativă pentru convingerile dumneavostră

personale?Explicați.6.Cebeneficiiațiobținutînurmacontribuțieiaduse?Dimensiuneasocială7.Cumațiaflatdeoportunitățiledevoluntariatlacareațiaplicat?8.Cumațidescrieechipaalăturidecareați lucrat?Aexistatunparcusde integrare în

organizație?9.Careaufostrelațiilecumanagementulorganizației?10.Păstrațilegăturacupersoanelepecarele-ațicunoscutcuacesteocazii?11.Cumafostinteracțiuneacubeneficiarii?12.Înafaradevoluntariatulîncadruluneiorganizații,aidesfășurataceastăactivitateșiîn

altecontexte?Dimensiuneaeconomică13.Cuceresurseconsiderațicăațicontribuitdumneavostră?Câtde frecvent,cât timp

alocat?14.Careafostaportulorganizațieidinperspectivaresurselorpuseladispoziție?15.Cecompetențeconsidericăți-aiformatînperioadaîncareaifăcutvoluntariat?

REVISTADESOCIOLOGIEAPLICATĂ20171(1):

22

16. Activitatea desfășurată coincide cu opțiunile de carieră viitoare? Crezi că trecereaacestorexperiențeînCVîțivaaduceunplusînraportcualțicandidațiîntr-osituațiedeangajare?Dece?

Dimensiuneajuridică17. Ai semnat un contract de voluntariat înainte de a începe activitatea? L-ai citit?Au

existatnelămuriri?18. La începutul activității, ți-a fost prezentată fișa voluntarului? Ți-au fost clare

îndatoririletale?19.Aexistatuninstructajdesănătateșisecuritateînmuncă?20.Aisolicitatuncertificatdevoluntariat?Afosteliberat?Cemențiunierauînscriseîn

document?21.Dacădesfășurareaactivitățiiapresupusanumitecheltuieli,acesteaaufostsuportate

deorganizație?Desprececheltuielievorba?