A. R. P. R.

0? TEA VREMIICTIE ENCICLOPEDICA/TA DE NICHIFOR CRAINIC

N. IORGA

DREPTURI NATIONALE $1POLITICE IN DOBROGEA

TRADUCERE DEC. BRATESCU

ED /TURA FUNDATIE/ CULTURALEREGELE M IH A I

yd l;i

r.J.

---

//9 / 3

-5

JJ

-2745-

CARTEA VREMIIN. IORGA

DREPTURI NATIONALESI POLITICE IN DOBROGEA

23

COLECTIE ENCICLOPEDICA EDITATA DEFUNDATIA CULTURALA REGELE MIHAI I

4

3

't

CAPITOLUL

EPOCA CLASICA

Poate ca nu exist g. in vechea lume clasich ealtg! regiune, care sg fi reunit in chip mai uni-tar, $i mai armonios calitatile de initiative ele-flied cu soliditatea organizatoare a ordinei ro-

mane, ca Dobrogea, aceastg, veche Scythiaminor". Si nu exists, o a doua regiune in caretoata munca societatilor modern sg fi fostmai putin capabila de la face sa se uite acest'earaCter, greco-roman care, dace nu e reamin-tit de ruinele dela fata pamantului, de menu-mentele pgstrate in toata plenitudinea frumoa-selor for linii, este impregnat totugi pang giin aspectul acestui pamant, ce pare el insugi

creatiune a reprezentantilor anticbitgtii ci-vilizate.

Dobrogea a facut parte mai ntai din dome-mini de colonizare al Ellenilor gi anume diniacela care fu treat di prima migeare a aceleivieti active a Ioniei, care simtia nevoia de aiadia peste tot pgmantul. Callatis si Tomis re-

I

Drepturi Nationale $1 Politice in Dobrogea 4

iprezinli, in originea si desvoltarea lor, in ri-valitatea lor, fecunda, antagonismul creator alIonienilor si Dorienilor. Luarea in t Lipanire'a litoralului pornise dela Byzant si inaintaprin Odessos si Dionysopolis spre Olbia, pe

acelei lumi barbare, unde eerealee dininterior blanurile nordului asteptau punereafor in valoare de store negustorul calator. Is-

in apropierea gurilor Dunarei, ale caror.trine ea Area ca vine le sondeze, este ca oicoana a acelei neobosite curiozitati pentru carestiinta si comertur se infratiau intim intr'unaSi aceeasi impulsiune a sufletului. Si aceataexplorare' ce rgsplateste o -vedem urcandu-seprint Troesmis Iglita la AxiopolisCerna-modal) pentru a atinge, in sfarisit, la Durosto-:rul Romanilor (Silistra), al carui nume amin-teste originele 'sale celtice, un alt teritoriu de:colonisare, unde energia denied se opria in'fata permanentei indArAtnice 'a Thraeilor Wis-ftinasi si in fata inaintarii barbarilor din 'Alpi,asteptland opera cuceririi romane, creatoareaode orase in locuri cu insemnAtate militant,pe unde nu existau urmele vre-unui trecut.

LuerArile arheologilof roman, un TocilescuSutzo, un Parvan (in Analele Academiei

Roman, XXXIV, XXXV: XXXVI, XXXVII,XXXVIII) ne permit a eunoaste, de multe orbcu multA elaritate, aceasta viata de un cares-

1) Adaogiti Halmyris llinga lacul Razim si AegyasnaTulcea.

4

ss.

li-siera

, ei

tria,sä

1.1n

,

4 \

!Nary cultural cu totul superior, a carei continu-!are nu, poate fi de loe °entail{ in ratacirilehodelor, turanice si in asezarile trecatoare alesefilor de handl, totdeauna in asteptareauneiinouti prazi. Dues vechiul element grec, careicolonizase coasta, s'a risipit in timpul marilorT-artuni devastatoare ce au ceMetat aeeste re-,giuni, lasand eel mult acea populatie de limbaturca, darj de religie cresting., eard sunt

supusi de curand unei not desnationalizlridin partea statului bulgar contemporan1), cu!totul altfel s'a intamplat ru numerosii descen-'denti ai acelora earl reprezentaserl eivilizatiapolities. a Romanilor. Aicesti soldati %raninu simtiau ca Grecii, nevoia do a pares' otars al eltrei cornett cu totul decazut, nu maiputea imboglti pe intermediari. !Ca si in alteitinuturi, ei persistara in parasite si

Si constatarile precise! ale d-lui Parvan, incursul luerlrilor sale laborioasek pe care le-a in-trerupt un razboiu pustiitor, au ariitat dent l

ca dominatia romans, nu se margipia numaiin a stabili functional.' in bogatele °rase gre-cesti, care, autonome, pastraserl totul din ma-rele lor, trecut prosper: ordireaobieeiurile populare, arta, de un caractei 'asap

'de esne de recunoscut, limba decretelor si in-seriptiilor,sau in a *imite in ele exile ti ca.0vidius, desgustat de aceastl viata provincia-

1) Cf. Bulletin de l'lnstitut pour l'etude de liurope5ud-orientale» 11 p. 240 51 urm.

5 :

111

N. largo

saaeie.

munieipala,

ks

' A

Gegen-

Drepturi Nationale $1 Politice in Dobrogea 6

pe jumatate barbara, care-1 inconjura, dintoate partile, sau, in fine, a stabili posturituilitarc destinate a pazi frumoasele drumurimarl pe care le-a asternut; ci dominatia roma-

indeplinia fe3 i aceasta indoita functiune et-Inca: de a stabili mai intai colonisti sositi dindiferitele regiuni romane sau romanizate, ve-'terani, aventurieri, cautatori de noroc, asaiprecum se aflau totdeauna pe nrma armatelor,apoi de a atrage, prin posibilitatea' unui castig.superior precum si prin garantia unei protec-LW mai apropiate si mai erica. nu tre-bue sa uitam ca Valahia rasariteanadova erau pentru Imperiu teritorii de influen-la si nu teritorii de dominatiune, pe Daciimai mull sau mai putin romanizati de pe tarmul starg al fluviului. Acesti coloni de altfel'nu faceau altceva decat sa reia drumul pe care;urnaasera pe vremea glorioasei lor indepen-dente cuceritoare sub steagutile regelui Bure-bista, care le-a purtat pang, la tarmulla 1Dionysopolis.

Au Post deci, in acesti vici" si pagi", acestecentre rurale, avand existents continua, pecare sapaturile ne ingadue a le urmarji, trei'specii de Romani, dintre care cola cloud, dinurma trebuiau sa ramaie legate de pamantul;pc care-1 lucrau: functionary in misiune saumilitary in trecere, mai intai; apoi, in al doi-lea rand, colonisti ai Statului sau aventurieri

in al treilea-rand, aceSti munoitori, can nu,filOreau alteeva, decat sa paraseassa un tarm al

pit

/.

Mol-

Marii,

.

ei,.

11t,

at

7

1.

N. 'forget

marelui fluviu pentru celalalt. Acesta a fostsingurul aport fundamental de populatie ro-'maul sau romanizatA, eAci partea rasAriteanA.a Moesiei, mai mult greceascA *i mai favori-

zata chiar, *i de climb, nu oferia un prisos pen-tru expansiunea spre nordul rece, aspru sibarbar. Aceasta Scythie minors a geografilor,can igi reaminteau, numind-o astfel, pe vechil'regi seiti din see. III cu re*edinta prin pantiledela Callatis, ale error monezi studiat d-1,Sutzo cari au exercitat o stapanire Meet:toare,, cu totul exterioara, asupra cetatilor ele-'nice (Kanit'es, Tanusa, Charaspes, Across s,ISarias1), avea un parader diferit dupa cali-,tatea etnica a natiunilor amestecate in desvol-'tares sa: ea era, pentru rasa greaca, un inel:din eingatoarea de colonii in periplulIlnti Euxin; pentru Imperiu, o continuare aMoesiei spre nord; dar, pentru populatia ru-lrala, ea era numai celalalt farm al Dunarei!Practice, deja colonizat 5i romanizat.

Prin urmare, de o parte *i de alta a fluviu-gui se mentine, dealungul veacurilor tulburi,laceea.51 populatie indigence $1, prin aceasta

nestrAmutath, ai carei reprezentanti,,transformati prin civilizatia romans, care le-aanadstecat chiar si singele ei intr'un chip esential, dar rebel orickei alte influente eatenu s'ar fi oprit numai la suprafata politic&

I) Vezi «Bulletin de la section historique de l'Aca-demie Romaine) III, p. 263 *i urm.

le-a*i

.

"

Ponl

)elliar.

1

°

'

,

Drepturi Nationale Po in Dobrogea 8

sunt Romanii dQ astazi. Anterioara in forma!sa ibarbara, claim! $i Seitilor, ale carol', funda-itiuni regale sunt numai niste simple ineercarifart, trginicie °titre sud; nutritoare, prin raun-'ca sa, a Grecilor stabiliti pe coasts, pentru apune in cireulatie produsul manilor lost robus-le, ea a supravietuit, intgrita prin tot ceoace(Roma le-a putut da, chiar gloriei $i declinului

invaziile, care au distrus ora-isele, n'au filcut decal stt °earl., in trecere, tri-%butul i prada lor acestor sate, eterne pentruea puteau totdeauna sä se refack

0 0 0

1fi

Imperiului. Iar,'

k.

CAPITOLUL II

DOBROGEA IN EVUL-MEDIU PANA INEPOCA LUI DOBROT1CI

S'au gasit in tuinele centtelor odinioara in-tflotitoar-e- ale Dobrogei urine ale Invaziei sla-ye, care le-a distrus dupa o lungs rezistenta,de pare dl marturie stare zidutilor,.schimbarile ce li s'au adus pentru a le face'mai proprii apararii Dail pita, la sfamitulsec. VII, card apgru un non inamic, a caruiopera de devastate fu mai deplink, veohile ee-tati elentee, devenite simple castele protec-toare, rezistarg asalturilor, :gratis mai ales a-telor' masuri de zeconstructie pe care le-a luatJustinian. Si, pentru ca e chestiune de acesteluergal, rtrebue sa tinem seama de faptul caele s'au intins mai on seams pe cele doua la-'t'uti ale Dunarei I eä, prin urmare, Dobtogeaera cuprinsa Inch, ()data in aceasta unitate

1) Precopius : De sedificits, p. 283.

Y.

Inca

, I

Drepfuri Nationale c1 Po !like in Dobrogea 10

eografieg, etnografieg *i politica din careIn chip natural face parte.

Aceste intarituri nu puteau trai ca aceleacare le-au inlocuit mai tarziu, in alto locuri,

epoca Tarcilor,dacl o Intreagg, facie determ inconjurator nu fi servit pentru.aprovizionare. Trebue, prin urmare, sa admi-tern ea locuitori cu oeupatiuni rustle° se a-flau de jur imprejur, De uncle puteau venilack*ti tarani agricultori? Erau ei Slavi? Dartoemai inpotriva acestor Slavi, distrugatori*i navglitori, ridica Imperiul noua sa einga-toare defensive *i chiar in see. VII Wile Im-'pgratului Mauriciu treceau Dunarea ca sa -iloveaseg in campiile, bait& *I padurile ne-

aparatoriistrgbatute ale Valahiei vecine. Dacehotarului n'ar fi gasit o populatie statornicg.,de multi vreme fixate pe solul aoestei provin-

ei ar. fi luerat ca Turcii mai tarziu, carinu s'au marginit numai sa inzestreze fiecaredin cetAtile nor eu o zonal de sate cre*tine, of au:avut *i grija ca, acolo unde cre**tini lipsiau,sa stab leased colonii de supu*i credinciosi,pentru a le ineredinta paza drumutilor stra-tegiee care, $i in epoca lor, strabateau Dobro-gea. Cu atat mai mult, cu cat acesta era unsistem obigmuit la Bizantini, earl stabilira laPhilippopole, in mijlocul Grecilor *i Bulgarilorortodoe.si, Armeni eretici, eonstransi pa-rasi veehile for caminuri asiatice *i. earl fa-'curl, in schimb transplantari in massa, deSelavi mad intai, de Valahi mai apoi, in Recta

...

'inle-ar

i

,cii,

'

a -si

11 ?v. for a

Anatolie pe care razboaele aproape o despo-'pulasera.

Cu toate acestea nu gasim nici o infiltrarestreind in acest tinut trebue sg admitem,deci, ca vechii locuitori se mentineau, tari prindreptul lor si sprijiniti cpe o traditie de 'maimulte on secular&

Alaturi de aceasta, populatie consacratamuncii pamantului, se anti cu toate astea i oalts'). Cel putin o parte din Daei se compu-mean din pastori, pe cand congenerii Getiiforuse consacrau lucrarii campului si s'o spu-(nem in parantezdaceasta a fost poate cauzapentra care s'a Mout deosebirea intro cele,doug ramuri ale rasei tracice dela Dunarc si'din tCarpati. Din cele mai vechi timpuri pasto-rii aoestia, stramosi indepartati ai Mocanilorde astazi frati ai acelora cari an data, in ur-ma altui amestec, populatia aloha," din Rindjsi din Balcani, porniau, la date nestralnutate,de pe inaltele plaiuri carpatice pentru a Mute,in lunca acoperitA de balti a Dunitrei pasanilenecesare oilor lor. Ei se coborau, intrucat do-.cumentele istorice ne permit a-i urmari, si inaceasta Dobroge, pang la malurile Mann, undetrAtaciau in lunile de iarna, iar unii diatre'dansii inaintau si mai departe, pang pe tarmulChersonesului antic.

Dar, prin transhumanta lor, ei nu. fac decat

1) D-1 G. Murgoci ne aminteste in aceasti chestiunestudiile d-lui de Martonne.

$i

(

i

°

si

I

Drcpturi Nationale ;i Politice in Dobrogea 12

sa constate o alto infatisare a unitatii dintscele (Iona tarmuri ale Dunarei, care in aceasta,provincie este mai pronuntata, decal spre la-turea Bulgariei. Administratia imperials ii'trata, Tara indoiala, in acelas fe1 ea si pe eon-generii lore balcanioi, cerandu-le dijma delavite ceva daruri pentru functionari, impar-Vmdu-16 in schimb privilegii pentru sefii lor.Nu era nici un motiv ca aceasta oranduire,Priincioasa pentru ambele parti, sä fi avut unsfarsit, alai consideratiunile moderne, econo-mice, politice si nationale, care se India astaziimpotence transhumantei, nu existau.

Nu trebue uitarn nioi pe pesoaii. Cei earlse indeletnicesc astAzi cu ackastit ocupatie indelta sunt Rush sectari, Lipovenii. Cu toateacestea se poate data instalarea lor, care esteen total reeenta, provocata de masurile luatedin vechea lor patrie contra rascolnicilor. Pre-decesorii lor cei mai veehi trebue fi fostpesearli greci, dar, ei disparura °data cu pros-peritatea cetatilor ai caror locuitori erau. Desigur ca locul for it luara agricultorii din in-terior, cee,ace era cu atilt mai cu ,putinta, cutat ei eran dunareni prin exoelenta, eumulandoele doug. ocupatii qi Mudd', o populatie depesoari, de origins tracica, apoi traeoromana,se intalneste in fiece epoca pe mainline mare-lui; fluviu; centre: de pescari dela Turtucaia,;compus aproape exelusiv din roman, pane lafundarea unui principal al Bulgariei, era un.,

N.

.

si

-

-

.

I

13 N. lorga

document inainte de ultimele evenimente si demasacrele si exodul pe care ele 1-au provocal.

Astfel deci, in satele ce ,continuau vechiiviol:, in asezarile trecatoare ale pastorilor delamunte, in colibele pescarilor de pe maluri

deopetiriva o populatie, care nu putea fi'deca romaneascg, in noua ei fizionomie et-nica pe care o luase in cursul desvoltarii sale.'Ea era complet despartitg de lumea cu totuldistincta a barbarilor stepei earl, amenintand'Imperiul, se numiau bulgari, apoi Pecenegi,

supravietuire a vechilor HuniAv 1, prin larga intindere de balti nestra-bat e ,ale Deltei. ,Dar, la; un moment dat, in,tery ntia bizantina., lupte intre horde si

facu ea Bulgarii, dung o infrangerebiz nting, sa treaca pe acest teritoriu roman _alDo rogei.

descris initeo lucretfe anterioara, aceastainc de prada in chipul urmItor:

sparuh vine sa jefueasca in Scythia mine-Imperialii incearca un .contraatac, trecan-

du-si infanteria prin regiunea ce se gasesteMire Ongl (Basarabia de sud, veehiul Bugeac)yi Dunare", deci prin. viitoarea Dobroge, in'Limp ce flota se indreapta. catre gurile Duna-roi. Ei tree fluviul, iar inamicul se ascunde prin

Retragerea Imparatului, cezut bolnav, tre-zeste panica in arier-gardg. Ini urinal Bi-zantini, Bulgarii vin pe tarmul drept si inain-teaza pan, la Varna. In loc de a se reintoartein locurile for din Bugeac, ei se opreso. im.pe-

.

ga-

I

Si

°

lm--Ain

trit:j

balti.

pee

Drepturi Nationale si Po !Pica in Dobrogea 14

riul incapabil de a-i goni, le recunoaste asezareaEl primeste pe nesuferitii vecini de alts dataea federati", fixati in pamant roman $i,- dupaun obicei statornic, le da suma de intretinereanuala care trece drept solda lor.

Situatia Bulgarilor nu era asemanatoare cuaceea a veohilor barbari colonizati in aceastitprovincie: Carpii, invinsi de Aurelian, Sayirilsi Sadagarii, precum si parte din Alani c, r),sub seful lor Chandax, fury stabiliti de Valensdupa marea trecere a Gotilor, pe la 375. In a-ceste din urma ca?uri nu e vorba dead de Iramente etaice, putin rumeroase, cars intrau nImperiu intr,un moment cand nu puteai gau imacar a-i pune o noun. forma barbara, in ti pce razboinioii lui 1.3.paruh au lost, Lela inceP tniste concurenti la dominatitta Au era su 1 u i inparatesc si aimic li c e vEt. 1) .

Mai tarziu imparatul Justinian Rhinotmeul va promite ,,seniorului" aerator Bulgarifiica sa, care cu toate acestea nu deveni nig.odata sotia acestui pagan. Urma un razboiin cursul carui avu loc o lupta la Anchialos;pierduta de Imperiali. 0 bucata de timp oaspe-tii acestia incomozi sunt intrebuintati in earth -rile inteme ale caror scop este stapanirea in

1) ObservArile unui istoric asupra evenimentelca.din Balcanip in Analele Academiei Romane XXXV p.116. Trad. franc. In Bulletin" francez, 1 p. 3.

Vezi §1 G. Popa Lisseanu; Drastorul (Silistra ,Bucuresti 1913, p. 51-66.

o'

:,

4

,

..

. ,

k -

-

N. lorga

Bizant. Cand subsidiile ce li se datoreaza in-tarzie, ei nu hezitg de a le cere chiar sub zi-durile acestui Constantinopol, care cu toateastea nu va fi nici °data prada lor.,

Dinastia bulgara se stinge ei atunci s'a pututerode cg self de religie ereetina ei de limbs, ro-mina vog inlocui linia Khaganilor, credincioeive'ehii traditii. Crum, eel mai strglucit 'repre-zeitant al reactiunii, ajungand la putere,luptiidi nou in fata capitalei Imperiului, dapa ceu se, in mijlocul infrangerii Roman.11(11." dino 'ent pe insusi basileus"-ul for (8Q) Urrna-$ 1 eel de-al doilea al sau, Boris, priveete sprev st, unde Franeii lui Carol eel Mare distru-s a area Avaria", de care Bulgarii s'au temuf.Mate timp; dar importanta sa istorieg consth

ai ales in adoptarea, cu totul politics., a cree-nismului, in forma greats..Aceasta insemna, cu toate acestea, a cere in-ei Imperiul pentru measta dinastie tura,:rvita de o armata de aceea$i rasa ei sprijinin--se pe o populatie slava, Simeon, un neofit

it culturii bizantine, dupg, cum fusese ei Theo-;dote gotul cu patru sute de ani inainte, se

HArezintg, in fata cetatii sfinte spre a fi procla-mat Cesar. Dar, cum el n'a reueit sä pltrundaI

f inauntru, insusi sensul aeestei creatiuni poli-tica dispgru.,Flul sau, nepotul sau, furl nevoitia se randui modest in clientela Imparatilor pepari nu i-au putut inloeui. In cele din llama cifurl indepartati gratie concursului Varegilor,ruei din Kiev, cari voisera un moment facerea

_

11

j

Dropturi Nationale ,si Politice in Dobrogea 16

in folosul lot a acestui soi de stat de cotton-rent& Cand si aoestia furs alungati din Sibs-tra, Bizantul, Roma -noun, reintra in drep'urilesale si anume pang la gurile Dunarei, sta rnicpraite, de altfel, in rastimpul celor, trei eeolede rAzboaie, de flota imperials, care ra ase,sestapana pe comunicatiile din Marea Neagra si/allot dealungul fluviului.

Se ved bine, prin urmare, care a' fost rac-terul invaziunii in regiunea ce ne internBulgarii patrunzand in lumea de civil zatiesuperioara a Bizantinilor, strabat ca prin zfunpule., prin aceasta ingusa, facie de tarn, din-t* Dungrea inferioarit si Marea Neagra, arenu le °feria decal cetati de decadent& tele'care n'au putut rezista ataeurilor, lor, esinimic nu se probeaza ca dominatia impe 'alape litoral ar fi dispgrut prin insusi estfapt, sate care nu oferiau nimie lacomie lortrezite de povestitile unor congeneri earl ca-pasera din armatele imparatului. N'a exis at,ea la Franci, ereatorii unei not &dine poll cesi mai tarziu nationale, dar cu ce intarzi re

dupl sate turburAril o luare in stapanin orase care, sub raportul industrial si comeralai, nu existau, de altfel, aproape de locruico distritutie de °goer°, partitio-agrorut4 a-ducand cu sine o colaborare agricola in sate.Ci a fost numai, ca si la Framed, in prima fazrta stsbilirii lor, existents, pe acest pamant decucerire, a unei tabere totdeauna gata a se de-piss/ pentru a Wita o prada in tinuturile mai

-4

ca

si

4

I

17.

N. lorgd

fericite. Iar aceasta nu e de ajuns pentru aafirma drepturi asupra unui teritoriu. Ca sane in,toarcem la exemplul Francilor, cu privirela earl documente abunda, el strabatusera multeprovincii inainte de a ajuge acolo unde s'aufixat si, in timpul trecerii, ei au fost stgpttniiacestor, teritorii; dar aceasta ajunge oare pen-Ittru ca urmasii lor si chiar, cum e cazul pentru

decendentii dupg nume numai, sgaibg calitatea de a is revendica pentru noilefor fundatiuni politice?

Se vorbessfe de un stat, intr'o vreme tendRhea de Stat, a unui Stat deosebit, national,lipsia acestor horde, servile imitatoare ale Bi-zantului, in unitatea &rule ele se straduiau ase confunda chiar a doua zi dupg o mare in-ghltitura de prada imbatatoare. Nici unul dinacesti Bulgari; cu infgtifare hunica, pagani sisalbateei, neavand despre Imperial de cat ovaga idee, pe care stramosii for le-o adusesedin vecingtgtea Chinei imperiale, nu visa ma-car o ordine politick denina do acest nume; eierau oamenii Khaganului lor,- proprietatea u-mana a acestui sta'pan de sclavi razboinici, sinimic mai mult. Se pomenesc capitalele forSliecesive, la Plisea si la Preslav, si s'au gasitresturi de palate si cate-va stele" comemora-live dupg moda turanica in sapg,tur"facute de Scoala arheologieg rust Coilstinopol, pe locul de asezare al cel ,t2tintili;, *rtoate acestea poarta, pe deoparte, ',caractelfulprovizoriu al unei invazii care intelege 5a 'nu

4!4'

1

-.."

' 4

Bulgarlii,

d. I!us

\k.

&Re/

)ksy,is-

,

Drepturi Nationale $i Po &lee in Dobrogea 18

se oprea,sca dealt mult mai departe si sa atin-ga un seop cu mult superior, acel Tarigrad alConstantinopolei, care a fost totdeauna capi-tala ideala a acestor razboinici ratacitoride alga, un caracter, straniu cu totul evident:nimic care sa nu fie grecese, care ad nu poartepecetea bizantina. Si, in ceea ce priveste Iron-tierele,ele erau nehotarite in aceasta lameschimbatoate dupa accidentele unui razboiupate, en toate tratatele, era aproape continuu;in orice caz, ele nu cuprind dealt teritoriul pecare streinul nu poate pasi, iar nu eel admi-nistrat, atunci clod insasi mijloacele de ad-ministrare lipsiau, si Inca mai putin eel colo-nizat si, prin urmare, castigat definitiv pentrupatrimoniul natiunii. Cele cateva mii de bar-bari din aceasta natiune abia ajungeau pentruraitele for de pradd sefii ion nici nu s'ai yigandit risipeasa peste ogoare pentru aindeplini munca campului, pe care rasa ;lor alasat-o totdeauna sclavilor, prizonierilor derazboi si populatiilor tributare.

Chiar, sub raportul militar in zadar s'ar cautaurma de prezenta Bulgarilor in regiunea caretrebuia sa fie Dobrogea. In toate sapaturile ces'au intreprins, nu s'a gasit nimic barbar a-poperind ruinele vechilor civilizatii care um-plu Cara. Nici una din acele stele" ce comemo-reaza faptele sefilot cu nume turanic, ale Kha-garalui, ale tarkhanilor" si looerilot din preaj-

*i.

sisa-i

,

19 N. forgo

ma sa 3). Chiar in ruinele palatului de re$edin-ta nu s'a gasit niei o inscriptie raportandu-sela aceasta tares. Silistra figureaza pcuna. din aceste ,,stele ", 2) dart aceasta insemnea-za asa de putin sub raportul unei dominatiuniteale, incest pe o alta gasim mentiunea uneilupte date pe malurile Tisei3).

Ora$ele litoralului n'au nimic care sa le legsde istoria bulgara; episeopatul de Tomis, odi-lnioara, a$a de infloritor"), cu left al carornume e inserts in paginile literaturii latine inprimele secole ale evuliii-mediu, inceteazi de

avea o importanta i noua ierarhie createprin actul de convertire al lui Boris-Mihailnu atinge prin niei o relatiune consemnata inistorie aceasta veche Scythie minora. ai eareicalugari nedisciplinati si flecari, pasionatipentru discutiile teologice si inclinati spre e-resii, iii dusera Inca din sec. VI, sub imparatulJustinian, certurile for de dogma nu numai infata Basilevs-ului din Constantiiiopol ci chiar$i in fata Papei, oglinda ortodoxiei.

La Galli cari primira numele Francilorexists sub vechiul' decor galo-roman, o nouaforty care ruineaza pentru a crea apoi, macar

1) S'a gasit la Balcic numai aceea a lui Bagaturfiul lui Bagain. Vezi Popa Lisseanu: «Cetati orasegreco-romane, Bucureati 1914 p. 54.

2) Izvestia a coalei ruse, X, 173, 175, 295.3) Ibidem, X, p, 19.4) Vezi Netzhammcr: Die christlichen Altentilmer

der Dobrogea, Bucureati 1806.

I]

Singura

p

,

,

§i

Drepturi Nationale $1 Po Mice in Dobrogea 20

si in formele bastarde pe care reusestk sa, ledescopere nativitatea sa vioaie. Aci, de altfelpe tot teritoriul eueerit de barbari, nimic nounu se va ridica; niei o urma din acea sponta-neitate etnicti, care reface o tarn dupt, chipulsau. Dar eel putin, pe malurile Dunarei cala Serdica, devenita °regal Sfintei Sof!' princatedrala sa, Sofia, la Odessos, care va fi mai 'apoi Varna, gasim contituitatea vechei vietigrecesti, debarasate de lustrul roman pentrua fi acopetta din! ce in ce mai milt de o nounpatura Bulgarul", de'ndata ce evorba putin de civilizatie, nu e Turcul cuceri-tor, ci de sigur Slavul supus, colonizatorulbarbar de data mai veche, pe oare credinta ores-ting, 1-a impacat de multa vreme cu veehiulstapan legitim. In aceasta Debroge; care fu,cu toate acestea, un drum frequentat si un li-teral favorabil Aavigatiei, fait a vorbi deacea incomparabilit regiune de pescarii caresa reaminteasell, chiar viata urbana de odini-oara, dupe ce eastelul a disparut, castelul pepare Bulgarul n'a inceroat sa-1 recladeasel infolosul salt Vedem bine$i nomenclaturageografica o probeaza destulol Sclavulseste aci ca $i Turanianul. Nu e dealt vechiullocuitor, niei Slav, nici Bulgar, care starueste

data e numai pesear s'au pastor, prezentasa nici n'are nevoie de a fi constatata prin no-menclatura, caci logioa situatiilor economicesingura ar ajunge.

Pupa plecarea Varegilor, Imperiul organize,

.

,

_

si

.

slava, caci

,

.

lip-

si,

21 N. forgo

dupe vechile norme, dat mai ales dupes nevoileprezentului aceasta provineje recastagat4.Sub raportul religios era un Mitropolit ce re-zida la Silistra, devenita, din nevoia de a sta-pani si tarmul stang al Dundrei, o adevar ttacapitala; sub raportul politic si minter, carese confundau in Roma tasaritului, era unstrateg al noii tome bulgare, dar, $i un comm.dant al oraselor dela Istru". Aceasta insem-neaza, fora indoiala, un *ef al Dobrogei. Eldispunea de o flats dun&reana, care putea nu-mara pand la o suta de corabii.

Dar au insemna sa ne imelara complet duelam admite es aceast& administratie bizantinaera asigurata *i ca, dispunea de toate mijloa-cele Carpi, Si sa mai addogim 1Ca, decK Imperiul,cu cadrele si ierarhia sa, nu era capabilexercita o autotiraie math, *i a folosi toate re-sursele ptovinciei,,cu atilt mai putin putea fiStatul de imitatie imperfect& si de con.traf a-cere grosoland al Bulgarilor.

Se vede bine nestabilitatea care se perpetnain aceste regiuni din aventura Pecenegilorcsta-pani mai de mult ai tarmului stang al Duna-rei, inainte de catastrofa for definitive. Kegen,unul dintre *efii hordel; se sidled impotrivahanului Tyra& si-lconstrange a se refugia inacele balti ale Dun&ret care mai serviserd delocuinta si Bulgarilor primitivi. Dar el nu sebucura de cat putina vreme de fructul vi3to-riei sale; in curand *i lui randul mu-te un refugiu in aceleasi balti dundrene *i in

'11 \]

..

,

, .

vent sa

a

Dreptari Nationale ci Polit lee in Dobrogea 22

urmd el trebui sit cedeze inaintea concentrdriiituturor fortelor natiunii face., trecdndpe pamdntul Imperluhii, ceea ce fAcuserd en,trei sute de ani mai inainte razboinicii luiAsparuh, a doua zr dupa o infrangere. El seadaposti in matle insule pe care le formeazii,Dunarea la. est de Silistra si, prin urmare, aiin Dobrogea vecind. Si ai sai erau poate mainumerosi ca Bulgarii de odinioara, diet cro-nica bizantind contemporana nu-i socoate lamai putin de 20.000.

Ca ai pentru nayalitorii din sec. VII, Bizan-itul acorda oaspetilor sai ealitate.a de federati"ai le distribui chiar pamanturi pentru hranit,fixand trei intarituri pentru apararea terito-riului ocupat, intArituri pe care trebue sit leAutdm pe langa delta Dunarei, pentru ca eletrebuiau hanului, care era hellcat' urm-reascd. rivalul pentru a-r distruge.

Cand horda se infatise spre a cere ca rebeliisit fie opriti in incursiunile for sau sit fie pre-dati stapanului for legitim, a trebuit sit se deao hiptd. Cum Kegen plecase sit primeasca bote-zul la Constantinopol, Comadantii impaAdteatipondusera rezistenta. Lipsa de provizii, bolileusurara opera lor. Tyrach insusi primi aceeaaiconditie ea inamicul sau ai barbariisai fury distribuiti printre coloniile din partiteSofiei $i ale Asiei Midi. Se stie el o rdseoalain potrjva acest6r dispozitiuni aduse

$i sa

ri

-

I -

aiaru

23 N. forgo

gerea, mai thrziu. a acestui popor aproape inintregime 1).

Avut-a imparatul de aci inainte la dispozitiasa aceste teritorii situate intre Silistra si Del-ta? Marturiile cronicilor ne arata, ceea ce a lost,Sefi pecenegi au supravietuit pedepsei inami-cului lor. Dar alaturi de acesti streini, Incapagani si condamnati de asemenea unei dis-paritii apropiate, ca toti barbarii can starniauin vechea lor credinta, exista $i o organizatiea populatiei indigene pe baza vechilor sale tra-ditii. Ea existase, fara indoiall, din secol insecol, dar a trebuit ca atentiunea sa fie ohema-ta in aceasta directie de care noile evenimentece se petrecura aci in see. XI, pentru ca sa a-vem stiri circumstantiate asupra vicisitudine-lor acestei modeste provincii. Cand o expedi-tie in contra Pecenegilor aduse la amarea dejos pe acel imparat soldat care fu primul din-tre Comneni, Isaac, apoi pe urmasul sau, Alexeei gash% in centre, al carol* nume, grec, dekomopolis corespunde anemia de dava al Daci-lor i numelor romane de vicus 8i pagus pen-tru asezarile rurale ale vechiului Imperiu delimbo Latin,,--seniorr, ekkritai", ea si ceidin Pindul romanesc, can sunt independenti,dispunand de un terj.toriu ale earti limite suntpeste putinta de fixat. Daca un oars care Ta-tos, avand rude aproape de el, era stapan in

1) Cedrenos, pp. 412-413, 465-483, 514-515, 582urm.

2

$i

brdp.furi Nationale si Politics in Dobrogea 24

Silistra, el avea in regiunea care se intindepang la Mare, in imprejurimile marei e,etattepisoopale de care va fi vorba mai tarzin, aVitzinei, aproape de gurile Dunarei, vecini tota$a de bine statorniciti ea $i el: °banal),Sestlav, Solomon, Satzas. Imparatut ii ataca;el constranse pe Tatos sg-$i parAseasca ceta-tea, dupg. cum Meuse 51 Sviatoslav rusul, sprea se refugia pe malul stang al fluviului, undeCumanii inlocuisera pe Pecenegii in HMO,.Dar acesti not stapani barbari ai Dunarei, a-cesti Turci ai celei din urng, naysaliri, fursdestul de puternici pentru ,a cauza

o mare infrangere care fu decisivA*2),luptele potriva Cumanilor se dau de aci incolo la 'apus, in spre Vidin. A trebuit s'a vie Ma-nuel Comnenul in mijlocul see. XII, pentru casä alb& loci in urea unei aliante incheiate cuprinoipii Rusiei-apusene, lupte in codrul dodinoolo de Dunare, in aeel Teleorman, Tenuor-mon" al Bizantinilor, ale Milli urine se gasescastazi, deoparte in Dobrogea meridionalA si dealta in Muntenia aproape de gura Oltului 3).

Numele senior cu care avu a face AlexeComnenul nu sunt eXclusiv slave, cu exceptiaaceluia al lui Sestlav sau Seslav; se stie, cuCoate acestea, chiar in ceea ce priveste pe ace-

1) Textul Annei Comnena pare cä face din acestnume o porecla a lui Tatos, ceeace e inadmisibil.

2) Anna Comnena, 1 pp, 166, 279-280, 328 si urm.3) Cinnamus, pp. 93-95.

imperiali-lor c.,c4,

1n

-

-

..

I ai

25 N. forget

sta din urma, ca nomenclatura selava fuseseprimith in evul-mediu de toate popoarele pe-ninsulei (numele voevozilor romani, ai Munte-niei, fac dovada). Solomon aminteste prefezin-ita pentru numele biblice, care e caracteristica,pang, in epoca moderna,_Romanilor dela munte.Chalis pare a fi numit dupa obiceiul peceneg(cf. turc. Hali). Cat despre Satza, Sacea si maiales Tatos care, debarasat de terminatia grea-ca, apace ea un Tatul, ei se arata a fi Romani.'

Descendentii sau urinasii for de alt sangevor fi pastrat puterea pang, in epoca de strain-

restaurare a imparatului Manuel, Dobro-gea revenind astfel la vechiul regim al terito-riilor autonome pe care insasi Roma itse dela Daci. Dace, ordinea romans a trebuitsa reapara pe la 1150, aceasta stare de lucturifu trecatoare. Caci indata dupa moartea mare-luilui Comnen desordinea patrunsa in afacerileImperiului, Constantinopolea fiind sfasiata delupte intre pretendenti. Si inainte de sfarsitulacestui secol de expeditii epice, o noun, forts aunor, raseulati victoriosi, plecand din Pind,se stabili la Dunare, aceea a Asanestilor ro-mani, cari imbracara haina vechilor Tari aiBulgariei.

Dupa distrugerea primului Imperiu bulgar,o revolts in potriva regimului bizantin izbue-nise, in sud-vestul peninsulei balcanice, inmijlocul unei rase noua care erau, de o parteAlbanezii, si.; de, alta, acei pastor' romani,spvalahr, pe cari char felul lord de a trai

_

to

. -

Jo

ti id=

primi-

Drepturi Nationale p: Politico in Dobrogea 26

cea mai apti cleat orice alts categoric natio-nal, la rascoale $i la incursiile de prada ce leinsotiau. Cum ea renal_ $i ajunse chiar sa area-ze un Stat de antagonism in contra Impitratu-lui legitim al Oreeilor, a ttebuit as se dea unnume acestei formatiuni politice: acela al Bul-gariei, eu amintirile luptelor in contra Bizan-tului se impose. Calugarii cunoseatori de lim-ba cari i$i forma,sera, noua for culturade derivatie bizantina, din timpul lui Simeon,Tarul, pretendentul la coroana imperials, aRomei orientale, nu se puteau ralia la o altstraditie deal aceea a imperiului din Pres lay.DaA centrul noului Tarat ramase Ohrida, $iluptele in contra Bizantinilor avura loc invaile Macedoniei $i ale Tesaliei vecine.

La sfar$itul aeestui nal doilea Imper bul-ged", intemeiat $i dominat de alte rase, intimp ce Bulgarii insist erau eu totulau mai fost in veeinatatea Adriatieei catevaincercari de a-1 reface. Ele nu reu$isea,. A fostnecesara o noun revolta, al carei caracters,vlah" este' de data aceasta, evident, aceea acelor trei frati: Petra, Asan Ionita, pentrua radio., in potriva Bizantului grec un Stat deeoneurenta care, si de aceasta data, se inspiradela traditiile imperiale bulgare, dela legiti-mitatea Tarilor din Pres lav, mai curand delaimitatorii for din Ohrida, pentru a da o formapolitica rezultatului unei victorii neasteptate.S'a ales ea centru un cuib de ciobani in Bal-cani, pe local unui °rang de maracini$uti,

I

slava,

istoviti,

si

si.br

.

27 N. lorga

Truovo, care avea avantajul de a domina dru-murile care, dela nord, duceau spre Constanti-nopole.

In ceea ce priveste viitoarea Dobroge, ean'are aid o important& in viata, de doug orisecularg, a acestui Tarat, care are drept scupprincipal ajungerea la capitala Orientului ro-man, prin Adrinopole, sau, eel putin, atinge-ilea, prin Macedonia si Tesalia, a Salonicului.Haulm Mien Valahi ajung in incursiunile lor,in prima faze, Inca rau consolidate, a miscareirevolutionare, la Anchialos si la Constanta,veehiul Tomis, tefdeut de Constantin eel Mare.Dar toad aceasta regiune nu-i poate fi decalde o valoare eu total neinsemnata. Ea ser-vesfe numai relatiilor, neintrerupte, cu aceiviteji Waxen Cumani, stapani ai stepei, alecAror cete joacg un rol insemnat in luptele pecore Ionitra le da icu Greeii bizantini, precumsi cu Latinii, cari reusisera a pune mana peConstantinopole. Chiar sub Joan Asan, puter-nicul Imptirat", a carpi stapanire se intindedela Adriatiea pang la Pontul Euxin, nu poatefi vorba de vre-o miscare indreptata spre nord-est, mi ?care care, de altfel, n'ar fi avut niciunstop. Nici o urmg, macar in toatil Dobrogea deo noun sapanire bulgara.

Cui apartine deci acest teritoriu in timpuldoug, secole ale Statului Asanestilor7

Mai intai, fart), indoiala, indigeni, urmasilor lui Tatos si lui Seslav, cari depindeau

suraid de Wanul mama de paste Maitre

.

,

,

dolorsefilon

mai

1 .1.

Dreptizri Nationale si Po Mice in Dobrogea 28

decat de Tarul bulgar din Tarnova. Ei urmauastfel traditia indepartata a regilor sciti dinvechime. Ace$ti seniors, cu o existents tot a.$ade obscura ca si a lui Kanites Charaspes, acarer existents este cunoscuta numai duphmonezile pe care le-au batut la Tomis, eraustapani pe teritorii vagi din interior. Nu Ve-dem pe demnitarul bulgar care sa fi impusautoritatea sa asupra ,aceleia a sailor, vietiilocale. Dar, era o alts autoritate pe care nuvenise nimic sa o distruga si care era, daed,se tine seama de calitatea tuturor cuceritorilorbulgari al carer avut atinsese aceste tinututri,indestructibila.

Inca din timpul lui Manuel Comnenul vedemflota bizantina a Marii Negre colaborand laexpeditiile pe care marele imparat le Intre-prinde in contra barbarilor in nordul Dundrel:Leon Batatzes, unul din comandantii armatelor imperials operand in aceste regiuni, pie-ease din orasele Pontului care apartineau Incabasilevs"-luici. stapanitor al Marii. In aceeasiepock, Andronic Comnenul cauta, dupesfcatastrof a sa, un refugiu in China", princare putea ajunge la Tauroscitr, la Rusii dinHalici, $1 care n'ar fi deei aceea a Bithyniei,ci Chilia-Lykostomo din insula cu acolae namea Duntirei. Acest easel era folosit de asemeneapentru internarea condamnatilor politici si sespun explicit ca el se afla spre partile Scyt-

i

-

iii -

si

29 N. /orgy

hiei cumane 1). La gura Nistrului, Vechiul cas-tel Maurocastro pare a fi continuat sa adapos-teaser,. o garnizoana

Din punctul de vedere al organizatiei.,reli-gioase, al ierarhiei, aceste concluzii se intaresctai mai mult. Pe tot litorarul Marii Negre, laVarna, la Gerania-Diapudae, lad Ecrene, La Ca-varna, la Chilia $i chiar la Silistra avem po-sesiuni de ale Patriarhului din Constantino-pole, care pastreaza veniturile acestor cetatide-alungul existentii celui de-al treilea Imperiubulgar, Pang la inceputul sec. XV. 2). i delaInceputul sec. XIV se intalnesc episcopi deVitzina aproape de gurile Dunayei (ai nu laMade.), Luca succesorii sal, cart dispun, evi-dent, nu numai de tannin drept al fluviuluiaproape de delta, ei ai de tarmul stung din fatb.cuprinzand Muntenia rasariteana. Avem a facedeci, cu un episcopat grec, de rivalitate, decencurenta, ridicat impottva soaunului me-tropolitan din Silistra, care era wain in pose-siunea Tarilor. bulgari. Episcopul de Vitzinaare relatiuni direote cu imparatul din Bizant,care -it mint in 1261 vechea sa capital& legiti-ma si el depinde, sub raportul religios; numaide Patriarii.

1) N. lorpa: Chilia si Cetatea p. 32 si urm.:Notes d'un histories, pp. 40-41. Cf. Cinnamus p. 602;Choniales pp. 171, 401-405.

2) Miklosich si Muller: Acta Patriarchatus, I pp.76, 528; Hurmuzachi, XIV, p. 1,

3) Pachymeres, II, pp. 268 si urm. 307 VI urm. 377.

_

r

bizantina.

,

,

3), ''5i

Alba,

Dre2turi Nationale si Politico in Dobrogea 30

Cine iii da seama de importanta formelor side legaturile de ierarhie in eval-media, va in-telege insemnatatea aeestui f apt. Dar mai sunt,tot in aceasta ordine, fapte care vin sa,-1 corm-boreze. Daca la sfarsitul see. XIII un,Myltzes,bulgar, ginerele lui Joan Asan, ajunse senior.de Mesembria $i Anghialos, el depindea deimparat, a carui fiica o luase in easatorie fiulsau; dupe, moartea sa aceste orase maritimese intone la corpana bizantina.1). Daca maitarziu aceste erase sunt alipite momentan laTarat, e numai ea zestre a printesei grece carese mgrita- cu Constantin Well. Doca, in fine, insee. XIV, se intalneste la Cavarna un sef, un,senior" (aoesta e sensul cuvantului ;bizantin,archon") Balica, al canal nume e romanese,el functiona, fare, indoiala, ea nasal al Impa-ratUlui din Constantinopole, intr'o epoca candCaliaera si chiar Mesembria, Emona, Cozea-cn, erau locuri bizantine.

Si, numai ea ofiter bizantin, ca rude, a im-paratului grec, al canal fiu luase in easatoriepe flea sa, ea demnitar, al Imperiului in call-latea sa de despot"titlu acordat numai ru-

, dolor ,,basilevs"-ului Dobrotici, pe in 1350,stapanitorul aeestui Moral caruia ii dete pen-tru totdeauna numele sau.

Lasam sa urmeze in rezumat acele randuri

1) N. lorga: Notes d'un histories, pp. 38-39. DeptPachymeres, II pp. 210-211, 343, 349 si urm. Cf.Jireeek ; Gesell. der Serben I p. 323.

'

,

.

-

31 N. lorga

'grin care, cu alt sehitam, cariera sa, dupaisvoare grecesti ri venetiene contemporane.

Dobrotici mai intai e un simplu capitan cusolda, in tovaraeia fratelui sau Teodor, a luiBalica, seniot de Cavarna" (Karbona), indiocesa Varna, reunite o bucata de vreme cuacea a Mesembriei ei. Anchialos formand laun loc o provincie eclesiastica a Patriarhuluidin; Constantinopole. La 1346 stapanul for ii;1.rimite cu o mie de soldati alesi" in ajutorulregentei Anna, mama Paleologului Ioan V,

. contra, ext.ia se ridicase vechiul sau tutor,Joan, ,VI Cantacuzen. Aceasta arata ea Balicanu poseda numai acest eastel, ci ei o bung, par-!te din fieful, din apanajul pe care imparatiidin Constantinopole it incredintau aliatilor eirudelor lot pe care le impodobiau cu titlul dedespot. Reueind in misiunea for de -a supuneImpaittesei orasele rebele ale litoralului, Do-brotici primeste ca recompense mana ficeiputernicului Apokaukos, dare hotara totdea-una in sfaturile regentei; el e numit in acelastimp generalism al armatei imperiale. Dar elcade, impreuna cu cavalerii sal, in fata Selim-briei ale dice]. imprejutimi nu le cunoaetem.

Teodor se intaarce la Cavarna, fnsa fratelesau pastreaza pentru sine locurile pe can le-adicer% intro altele Midia. El nu voeete a lepreda chiar duper reconcilierea celor doi impa-rati. Cantacuzen it trateaza ca pe un isef debriganzi ei-1 ataca, fare a putea cu toate aces-tea sa-1 distruga. El (*death numai Midia

prilej,

I

*i

.

1

I

*i.

Dreptizrl Nationale ci Po Mice in Dobrogea 32

pastreazd restul, ca fief al Imperiului. In Tunic1357 it vedeml in posesiunea castelelor Cozea-con $i Emona, aproape de Mesembria; el le su-pusese scaunului metropolitan din Varna.fiindicA, find. la Caliacra, in apropierea a-cestui ora$, capitala pe care Balica o avusesemai aproape, la Cavarna.

Putin dui% aceea Dobrotici pare ea s'a aliatou vechiul Tar de Tarnova in contra Bizantinilor pentru a le sustrage toata laturea Mora.lului. Alexandria pune mana pe Provata, Emo-na, Mesembria $i chiar Anchial, deal isi padtreaza pentru sine cucerirea. Pentru a pedepsipe despot, Amedeu de Savoia, pe care loanPaleologul it chemase in ajutor, asedie Varna.'In -orT ce caz, it vedem in acest an, 1366, nego-Mind cu printul italian, la Caliacra. Imparatulbizantin, arestat de noul Tar bulgar, Sisman,alesese acest loc pentru a se imbarea $i a seintoarce la Constantinopol. Conte le Amedeu

Bulgarilor oracle pierdute ale vechiuluifief al Mill Negro.

Cand izbucni razboiul intre imparatul loansustinut de Venetieni, fiul eau mai mare,

revoltat cu sprijinul Genovezilor, ace$tia, dinanal, cari voiau sa alba monopolul graului inMarea Neagra, pusera manna pe Licostomo-Chilia, posesiunea lui Dobrotici, care aparede asemenea $i in socotelile cruciadei dela 1366sub numele castrum Aquila". RAzboiul conti-nua in 1375-76, $i seniorul spera saPonta stabili la Trebizonda pe Mihail, fiul lui

.

101

,

relua

V, $i

-

-litoralului

33 N. lorga

loan V, cu care isi nadritase fica. El sustinumai tarziu, in intelegere cu imparatul, pe rudasa, Jean Muazzo, ofiter venetian, care refuelsit evacueze Tenedos, pentru ca el voia sä in-troducd acolo pe Bizantini. Conflictul cu Ve-netienii dura Inca la 13831). Dobrotci intrasein razbai cu o altd putere care, dela Constanti-nopole War, tindea la stapanirea gurilor'Axel. In 1204, cand Latinii se stabilisers. inCapitala rdsdritului bizantin, ei nu gdsird de-cat rdmasitele jalnice ale flotei imperiale, careera odinioara stapana apelor Marti Negre si aintregului litoral, exercitand o influents maimult sau mai putin profunda asupra intregiivieti politice care subsista in interiorul tdrilor.Imparatii din Trebizonda, niste bieti preten-denti totdeanuna in cautare de bani, nu erascapabili a reinoi aceastd putere maritima cu untrecut atat de glorios. Nu e nevoie sit mai +or-bim de imparatii de Nicea, destinati cu toateacestea a goni din Constantinopole pe usurpa-tori, died ei nu ajungeau coasts cleat prinintermediari. Corabille Venetiei inlocuira pe^1e ale Imperiului si, cand Paleologii isi fa-

curd intrarea in vechea capita% liberate deFrame, ei an trebuit sa se sprijine, in ce pri-

1) Isvoarele suet, in afara de documentele venetienep ublicate la urm a memoriului roman citat, CantacuzenII, p. 584 §i urm.; Acta Patriarchatus de Miklosich giMiller, 1, p. 367 si urm.; Bollati di Sa;n Pierre:Spedizione in Oriente di Amadeo VI, Turin, 1901 ; N.lorga: Notes et Extraits, I, pp. 9, 10.

3

.

_

Du-

l'

lu.

.Mre,eturi Afa(ionale Politice in Dobrogea 34

ve$te flota, pe Genovezi, rivali naturali ai Ye-netienilor. Prin tratatul dela Nymphaion, elle-au cedat, $i inch fare eonditii, drepturileimperial& in Marea Neagra $i, duph victorie,noii stapani italieni avura propria for capital?bizantina in fats aceleia, a basilevs"-ului res-tituit la Pera. Colonii infloritoare se ridicarhpe aceasta coastit nordich a Pontului Euxin,care servise de literal vechilor Goti Cazari-lor, ale caror mime s'au pastrat in Gothia" si..Gazaria" date in epoca genoveza chiar hinter-landului, Crimeei actuale, unde, in timpul-scurtei durate a Imperiului latin", Tatariidevenisera stapani necontestati. Era vorbaacum de a le ch$tiga prin acte de vasalitate,prin sume de ritscumparare si daruri periodice.exploatandu-le decadenta for vizibila $i rapi-da. Cacti venise momentul de a le inlocui, delagape lui Phasis, in Caucaz, pana la accea aNiprului, unde vegeta Tana venetiana, $1 la,,ilmanul" Nistrului, unde vame$ii tater). stran-geau Inca, pe la 1350, drepturile de trecere pen-tru Han.

S'au stabilit dcci, dintr'o necesitate inerentasituatiei create in 1261, Genovezi la Mauro-kastron. devenit Moncastro, apoi la cetatea in-sulara numith acum Chilia, careia acesti colo-nizatori de data mai recenth restituira ye-

shu nume elenic de Lykostomon, Licos-tomo. Et-reu$ira a sf drama puterea trecatoarea printului Dimitrie (princeps Demetrius),poate un Tatar convertit la cretinism, mai

tef

$1

$i

$i-

.

.

ii'ohiul

35 N. forgo

curand un Timer, cu vechiu nume pagan, caree mentionat la 1368 intr'un privilegiu de co-mert al regelui Ungariei, ca avand posesiunispre gurile Dunarei 1), In provincia vecina eiintalnira pe Dobrotici, care-si consolidase si-tuatia prin rolul ce-1 jucase de curand in cer-turile dintre imparatul loan V si fiul sau rebelAndronic, sustinut de Genovezi.

Documentele genoveze mentioneaza in timpulacestui razboiu dela Tenedos sau Chioggia eiconflictul cu Dobrotici, guerre Dobordize".Se pare ca despotul" nu reusi sa-i puns unsfarsit. El it lass mostenire fiului si succesoru-lui sau Ivanco.

Acesta n'a mostenit totalitatea posesiunilortatalui sau,, caci Sisman, Tarul din Tarnpva,care stapanea Silistra, unde Dobrotici n'a po-runeit deloc, era stapan la Varna, dupa cum seconstata in 1366, precum si pe o parte din Mo-ral deasupra acestui port principal.

Si Imperiul nu-1 recunostea, dupa cum o fa-puse cu tatal sau, caci el nu era despot". IA-ceste drepturi Incetaserd, prin singer acestf apt.

Totusi el avea o teats de razboinici in jurnilui si stapania si cateva puncte pe Moral. Pen-tru aceea Genovezii din Pera gasira ea e folo-sitor a se intelege cu acest dominus", acestsimplu senior caruia nu i se acorda alt titlu.

1) ZimmermannWernerMfiller: Ui kundenbuch,II, p 315 No, 117; Hurmuzaki A1V In acest an.

. ,

7

r

t

repluri Nationale ,s.1 Politice in Dobrogea 36

Reprezentantii lei Ivanco lila cloud' persona-gii dintre earl nici unul nu poarta nun-16 tulgiiresc: Cost} un tree. si (ltd

ortografia genovezaCiolpan, an ro-man. Cenventia din. 24 Mai 1387 priveste pe totisupusii acestui mie potentat Greer in primaRule acestia lard indoiala sunt stramoF,41iGagautilor Bulgari sau, altii, on earl ar fiEa pgiveste numai drepturile consulului dinChina, care apare, asa precum era dealtfelgula in expansiunea colonials genoveza, casef al orasului in care resida.

In acest moment Romanii din Muntenia aparea stapani ai

S'a discutat asupra anului sand s'a pri-vilegiul lui .Mircea, Voevodul muntean care,in afara de iitlugile sale transilvanene, poartAsi pe acela de stapan de amandoud malurileDullard, .pane la Marea cea mare si Domn alcetatii Silistra". Dar, in orice caz, primaluare in stapanire trebuie sd fie anterioaraacestei date, 1388-1389, cand, dupa ce Munteniiau ocupat, trectind Dunarea, aceste eastele daceste coati, Tureii lui Iacsibeg, fiul celebru-lui Timurtas, pusega mama pe; vechea forth,-reata romans si bizantina. In 1389-90, dupttlupta dela Cosovo si dupe moartea sultanulaiMurad, Muntenii se intoarsera in ea pentru afi scoot din nou, in 1391-1392, noul sef al otma.nilor, Baiazid, putand trece DunArea dupiiplat la 1394, pentru a so ritzbuna de aceasta

,,Iholpanui'. --dupa.

ie-

dattArii.

37 N. lorgtr

Uziirpare. Abia inainte de lupta dela Nicopole,.sand cruciatii erau stapani pe toata. linia Du-narei, reaphru Mircea in fata Silistrei; totu$iTivoli pun din nou stiipanire pe oetate la1397..La 1399 Voevodul roman stapaula din nou am--bele maluri ale fluviului. Putin dupa acme,.lupta dela Angora, infrangerea lui Baiazialuat in captivitate de invingatorul sau, Timur-lenk, ingadui lui Mircea sa devie arbitru intrefiii Sultanului $i. sa contribue esential la stabi-lirea lui Musa ca Sultan in Europa; in tot timpul guvernarii amicului situ el va fi stApan alacestor ora$eprecum si al Nieopoleica feu-datar al Sultanului, i el le va numi deci inprivilegiile sale cetati turcesti". La 1413 bi-ruinta seniorului din Asia, Mohammed, fratelelui Musa, pose captit nu numai acestei domi-until de dincolo de Dmiate, dar posesluaiioraselor de pe tarmul stang chiar, Giurgiu,Severin, de care Romani. 1).

Stapanirea Silistrei depindea de relatiunilecu Tamil, caci Sisman le daduse for Cara sa,complet supua la 1393; iar stapanirea Dobro-gei, a mostenirei lui Dobrotici (Dobrugi-illi,provincia Dobrugi pentru Turd) nu avea le-caturi cleat cu. Numai basilevs--ul avea dreptul sa erotic despot: $i numai

1) Dupa cronicile turcesti, Ivachi, in primul randtraducere Latins- de Leunclavius, germanii de Noldeke,in Zeitschrift der der deutschen morgenlandischeuGesellschaft XV, sau traducerea ungureassA ele Thug'(4Tdrilk Ttirtanitirek).

si

Bizantinii.din-

-

Drepturi Nationale $1 Politics En bobrogea 38

e propriile sale rude, de sange sau grin alian-t6; si el nu putea sa. le -dea decal, pamlinturide ale Imperiului. ivanco n'avea nisi o lega-turn cu Paleologii: izantul 1-a ignorat. DarMircea era fiul unci prhitese al carei cuing deCalinichia ii arata origina, Ca si despotul See-biei, ca si eel din Lesbos, italianul Gattilusia.el In agregat personal la familia imperialit$1ca print, la: acest complex de State pe care ul-timii Paleologi, nutriti cu amintiri glorioase,'c'autau a le reface sub autoritatea lor, iii mo-mentul sand faceau din episcopul de Vitzina,un grec, pe care it gasim odata in fruntea co-lonilor Alain", adeett Valahi, primul mitro-polit al Valahiei. Acest din urma fapt se pe-trecuse, de altfel pe la 1359, si ne intrebArndace, nu cumva de pe ((fund. chiar Vitzina, ye-chea capitals. a Dobrogei in see. XI, uu erasupusli principatului Muntean, de care era, inmice caz, asa de intim legate..

La 1390, in tratatul sau en Polonia, Mirceais titlul de despot al farilor (terrarum) luiDobrotici", inainte de a mentiona en estedown" numai (dominuS) al Dratr-ei, Silistrei.La 1391 apare acest din urma titlu. La 1392 evorba numai de o dominatie care se intindedela munti pans, la hotarele tataresti", primaIneereare de a eanfunda posesiunile sale introsingura stkAnire. 1),

1) N. tome: Notes d'un histories, pp. 42-43 (Diplo-stele se gisese In Hurmuzaki si in SbornigulSofia). 4 1396 Licestomo era muntenese,

__. . . ;:

1- ;., ""

, ..

,.-

. -

;-

iii

39 N. lorga

Dupe 1406 Bizantul, invins si umilit, "de alt-fel inutil, e dat la o parte Si locurile Dobrogeitree printre cetatile turcesti". Mohamed I vaajunge, de altfel, in opera sa de restituire, Pangla Ienisala.

Daca intalnim vechiul titlu al lui Mircer,,cu mentiunea Silistrei si a color douti maluriale Dunarei pans, la Marea cea mare", dar Taraaceea a aespotului lui Dobrotici, intr'un docu-ment al lui Mihail, fiul, co-regent $i succesoral lui Mircea, nu trebue s vedem in aceastacaci documentul este, de altfel, autentic decatreaparitia fora semnificatie resin si aetualtia unei veohi formule de cancelarie.

Cu toate acestea Kellia, devenita pentru Ro-mani China; r4mAsese in posesiunea Domnu-lui Munteniei. In curand se ridica chiar in fataei, pe tArmul stang, o alts Chilies moldove-neasca. Ea intrecu la urm6, si inghiti pe cealalta Incredintate mai intai pazei soldatilormarelui apargtor al crestinatatei rasaritene.loan Huniadi, contra Turcilor, ele furl cuce-rite printeun atac 'combinat al SultanulutBaiazid II ai al Hanului Tatarilor, la 1484.

0 0 0

'

10.

CAPITOLUL III

TURCII IN DOBROGEA

Intemeerea Chiliei not pc celalat mal al Du-nArei se explicit prin stabilirea dominatiei tur-cesti in Dobrogea.

Chiar Mohamed I construise- fortarete, dede caracter evident barber, cum este aceea alecard ruine se vAd la est de Babadag. Acest Sul-tan a fost in acelas timp si un colonizator,care a cautat sä dea no n cared. turcesc, rail-car cat de putin vizibil, provinciilorlui sail. El incepu cu tinuturile dela grant%ydranii ski, iuructii (ciobanii) anatolieni, bur-ghezi din Caramania se intainese mai alai in\Idle Macedoniei si dealungul tAnmului ManiiNegre, care fusese atata vreme grecese, subvechiu aspect elenic ca si sub noul aspect bi-zantin. Constantia si-a pastrat veehiul situ ca-racter, o gasim in portulanele venetiene casi in descrier. lui Wavzin, dupa informatiieulese in 1445, sub acest name roman putinitalienizat. De asemenea Mange. in care

Imperiu-si

si

N. /orgy

trebue sa recunoastem pe vechea Kallatis, pas-treaza un nume ce apartine vacabularului grecdin epoca decadentei, daces insemneaza. cu unradical turn, depozite de mangal, de carbuni.In,colo, intalnim sate cu nume turcesc in jurul`cetatilog: Esehi- si Ieni-Sarai (resedinta yethe gi noua), Hissarlae (cetatuia) langa liar-soya, vechiul Casium, care-si pastreaza de alt.fel numele sau slavo-roman (femeninul slaydela Harm, nume cunoscut in istoria Imperiu-lui AsaneStilor, greceste: Chryses), Alma-latt, ,Dervent, Bugeac (acestea doua din urinainseamna accidente de teren), in jurulAlto localitati intemeiate mai tarziu, se insiradalungul marelui drum turceso care, urmandsemnele celui roman, duce dela vechiul Abrit-tus, devenit Abtat-Kalessi (prin urmare se'Astra amintirea veohei kale, kalessi a inain-tasilor de glorioasa amintire) spre vadurileDunarei de jos: se vede bine aceasta din fap-tul ca numele insemneaza, adesea ocupatia lo-cuitorilor si de aceea gasim sate de azapi(Azaplar), de cavaci (Cavaclar), de chirigli saucaratasi (Cheragi), de odagii, ieniceri, nalbanti(potcovari), arabagii etc., etc. (cf. Sofular,Murfatlar, Oroslar, Chioseler, Cicaracci). A-proape de Constanta s'a intemeiat un sat deA natolieni (Anadolchioi) si o maim*, ouLazi (Lazmahale), odinioara Lazchizoi, satulLazilor". Satul Caramanchioi_ (Caramancea)apyoape de gurile fluviului merits, de asemeneaa fi seainalai. Allele, pomenind filatini: (I-

41

in

Silistr i.

brepturi Nationale Po Mice in Dobrogea

mam-Ce*me, Cismeaua imamului, a preotului),Ac-bunar (Fantana alba), vai: (Caildere), final-itimi (BesTepe), preeum si eateva mentiuni deeagle, locuri uncle iernau turmele *i vitele, par,a indica prozenta unor ciobani asiatici ca *icei ai Macedoniei, in timp ce numele care seterming in chioi (=sat; Cernavoda eramai inainte Bogas- chioi. iar OstrovulAda-chioi) ar arata a*ezgrile rurale supuse unuispahiu.

Faptul c un oarecare numar de elementedin aceasta nomeclatura desemneaza laeurighiol" (Tekir-ghiol, Moru-ghiol, Sari-ghiol)ne-ar indemna sa admitem ea peseari moha-medani ar fi pus stapanire pe aceste ape asade bogate in pesti. Dand de gara Sf. Gheorghe,i-au tradus numele in Catarlez.

Dar nomeclatura Deltei intregi a ramas sla-vo-romana; Dunavatul, ,,Dungrea-mica ", carefigureaza in portulane ea Dunavici", se pas-treazg pang, astazi; Prislava nici nu si-a schini-bat numele; Sulina, aminteste in turceste ve-chile saline, pe care autorii de harti geogra-flee italiene nu uita sg le mentioneze si carefigureaza tneg, in eronicile venetiene din sec.XV. Dace Tulcea pare a veni dela un radicalturcesc Tul (ca si Casimcea dela Casim, nume

_ de persoana), am sta la indoiala sa vedem inIsaccea apanajul unui isac dintre cuceritori,si mai curand ne am gandi la Sacea din sec.XI, care-si avea voevodatul sau aroape de vesti-ta Vicina, disparuta astazi, Etimologianului nu poate fi stabilita.

$t

.

.

.,

/

1,

MAO-%

".7. -

t

42-

48 N. lorgez

Dar in tot lungul Dunarei gasim o serie in-treagti de nume romanesti: Vacareni (locuitoridin Vacari), Bisericuta, Greet, Sarbi, Lipoveni,Taita Iglita (iglita insemneaza Qi ao de im-pletit), Turcoai forma feminine foarte veche,dela Turc), Peceneaga, Dragaioa (numele uneisarbatori populace), Tiganca,,, Ca lica, Satu-eon; Valea-Hogii, Groapa Ciobanului, Daenii(originari din Data, jud. Vlasca), Stelnicani(stelnitaplosnita) Tichilesti, Asanesti, PAPAL'gesti (sufixul esti, caraeteristiq pentru sa-tele romane de colonizare, amintind numelevechiului intemeetor) Allman, care cuprindeamintirea ciobanului mocanului care I-a fun-dat, Seimenii-Mari (Simeni, trupa din armatatuilca a sec. XVII), Marleanu, Perjoaia (numeromanesti de persoane), Cetatea Patulului,Oltina, (avand corespondentul si dineoloi inMuntenia) i chiar Vlahchioi, cu ,nume burrcesc, satul Vlahilor", caruia ii corespunde unVlahlar (Valahii), localitate asezata la nerd-vest de Varna, Numele, foarte dese in spreOltenia si Serbia, in--ova se intalnesc numaila Harsova, Rasova Mulciova,,) la sud: deasemenea la Ciucurova.

Aceasta ne duce desigur la o concluzie. Darnaceste localitati de pe tarmul drept al Dunareiar fi fost de provenienta mai recenta ele arpurta nume saueni, obisnuite pentrunoile fundatiuni. Din potriva gasim nu-me care, ca Turcoaica Peceneaga, Maid in

1

si

si

si

, insa,

I

inesti

si

Deep furl Nationale fl Pol like In Dobrogea 44

ele notiuni vechi sau forme linguistics chant*din uz; apoi altele, cum sunt cele terminate in-ina $i -ova, care apartin celui mai vechiufond de asezari rurale din tinutul romanesc,dintr'o epoch cand exista vechea populatieslava, $i cand nume, care in graiul comun numai au sens, aveau o intrebuintare generals.Trebue sa admitem, prin urinals, cu neoesitateca, in afar% de rata cetatilor, $i-au des-°his prin mijlocul provinciei o treeere pentruarmatele lor si ca au stabilit acolo conationalicu caracter militar, cu pazitord, inpingand peRomani spre Dunare dineolo de care se gasiau marile masse ale neamului lor.

Cat despre Bulgari, nimic in izvoare, nimicin logics istoriei, nimic ih nonienclaturacare ar trebui sa ofere desinente precumanti,iti,ati, afara de Oblucita langa Isaccea. cucare se si confunda, nu ne semnaleaza prezenta

Pentru Domnii romani din see. XV, canstapaniau Inca Chilia, aceasta Dobroge dovenise un teritoriu strein de preoeuparile lor,obisnuite, Ceea ce era, de altfel foarte natural,din moment ce cucerirea turea le rapise ohiarsi cetatile de pe malul Wing, cu vadurila lornegustoresti 'si vamile, eerie aduceau venituria,sa de insemnate tesaurului. Singura Brailadintre aceste locuri, odinioara bogate mai pre-sus de on care altele, ramasese in puterea lor,dar si pe aceasta an trebuit s'o piarda inaintede jumatatea sec. XVI,

-

- Tamil

t

. I or.

45 N. lorga

A trece Dunarea in aceasta parte insemnapentra daneii a jefui ei a wide in tarn. tur-ceasca, fara nisi o consideratie. Dan II o facupe la Silistra; trmaeul sau, Vlad Tepee, nunumai pe linia Dunarei bulgaresti, pang la Ra-hova spre apus, ci ei in Dobrogea pang, la Ob-lucita, deci la Isaccea ei pang la Gurile Duna-rei. Si aceste expeditii pustiitoare, indreptatein contra catatilor tureeeti care cauzasera Mun-teniei atatea nefericiri, se repeta mai ales lasfarethul sec. XVI, cand Romanii, Cazacii, Ar-delenii, Sarbii lui Mihai Viteazul, care pareaca personifier,- revolta ereetinatb,tii 'rcisaritenecontra Islamului, se aruncara- asupra vechikrcuiburi de jefuitori ei, neputand sa le distruga,detera eel putin foc oraselor, ce le inconjurau.

Turcii nu indrtznira Asa apere "%,Dobrogea,Hareova In area gi, dupa ciocniri cu taraniiromani, trupele lui Radu Serban putura inain-ta .nestanjenite pang, in imprejurimile Bazar-gicului, unde se retrasesera Turcii 1). A fost,mai mult cleat pe timpul lui Mihai Viteazul,o adevarata cucerire a provincial.

Dar Turcii luara masuri ea o noun invaziesa fie cu neputinta. Tatarii din Dobrogealua-rit parte el ei la expeditia lui Skender-Paea,in 1620, care sfararna in Moldova incereareade cucerire a Polonilor. Ei aveau un eef per-manent in persoana acestui Page al Dobrogei,

1) Hurmuzaki IV, p. 272, No. 48; Sponfeni Historicdela Transilvania, p. 216,

Brepturi. Nationale $1 Politice i7 Dobrogea

al gurilor Dunarei si al vechei regiuni de a-venturi si jafuri t6alneeti, care se intindeadela gura Nistrului pang la imbucatura Nipru-ilui si la cuiburile Cazacilor. Skenden insusiluase aceasta calitate si, pang in epoca Chin-priurilor, acest paeallic dela Dunarea de jos,avandu-si capitala in Silistra puternic fortifi-

garanta chiar ei contra Tatarilor dinBugeac, cari dela 1630 erau, sub Warm,- Cante-mir in state de revolts, linistea acestor, locuri.

Urmarea a trebuit sa fie o mai puternicaafirmare a elementului turco-tatar in Dobro-geain aceasta epoca fu intemeiat satul Sei-meni in fata camplei Baraganului, cgzi erea-itiunea acestei trope apartine marelui Sultancucentor Murad IV, maniat contra ambitieivesnic nelinistite a ienieerilor spahiilor, ve-aif apAratori ai Imperiului,- Provincia deve-nia din ce in ce mai mult o tabard fortificatg,gata a porni in once moment contra dusma-nului cretin sau contra rasculatilor.

Marturille calgtorilor suet rare, dar nu lip-sesc. Incepand cu Paul Giorgio, propagandistde cruciade, un Raguzan, scrlind pe la sfarsi-tul sec. XVI, el constit'a crestini la Balcie siCavarna, absolut crestine, la Mangalia, la Con-tantase 'Astra deci veehiul numeapoi Turci,

Babadag, ila Cara-su, ete.1). Dar nu gasimacele mentiuni precise care singure pot servi

1) Makuscev: Monumenta historica Slavorum meri-dionalium If, p. 243.

,.4%4

41

'catA,

Fji

.-

la

7.

47 N. lorga

sa elucideze chestiuni de etnografie ds alt-fel, scriitorul care se lauda ca a cuno,cut Do.brogea ani de-a randul", pare ea culesinformatiile sale numai din contactul in tam-pig-tor ca persoane care cunostcau mai mullsau mai putin provincia. Thomas Alberti, annegustor din Bologna, Mentioneaza in 1612 Ba-zargicul ea cite. dei Turchi". oras apartinandTurcilor; satele ,ce each de asemeneanume Cure-esti: Saragea (acestia aunt jandar-mil turci), Biulbiul (Privighetoarea), Caragic.Ajungem apoi la un al doilea Daeni, in inte-rior, un sat foarte mare, locuit in cea maimare parte- de Romani" (villa grandissimaabitata la piu parte da Valacchi), pe care el itnumeste Straja, Straggia"1). Nu se face uicio mentiune de Bulgari. Ca sa ajungli la MAcin,calatorul trece inch prin doug. sate turcesti:Cavacei si Sohaali 2).

Diaconul -arab Paul din Alep, care a insotitpe Patriarhul Macarie de Antiohia in priori-najul sau facut cu scopul de a aduna

va numi, e adevarat, Telita ,,un sat de cres-tini bulgari", dar tine -hi da seama de situatiede vecingtatea *i trecutul aoestui loc. intelege catextul sirian trebue sg. spue: ,crestini din Bul-garia", Altcum ar trebui sa admitem ca si Mild-

1) Ideutificarea ml-a fost propusa de d. V. Bogrea.2) Viaggio aConstaniinopoli di 7'ommaso Alberti,

publicato da Alberto Bacclli della Lega, Bologna 1889,p. 21 si urm. (Cf. Cavaclar, la slid).

t-

si,

-

:

'.-

miloste-nii,

. .. . .

2": ' '

Y

..- I

.

si-a

Drepturl Nationale Po !lace in Dobrog-ca 48

nul insusi, in fata Brill, lei, romaneasca din veacin veac, ar fi avut 420 case de crestini bulga-ri" 1). Patin timp dapa aceea, un episcop cato-lie, care era el insusi un bulgar, Filip Stanis-lavici, numara la Babadag 1700 ease turcesti;cat despre celelalte 300, cu aproape 2000 locui-/tot, ele all fi apartinut Bulgarilor' Grecilor

Valahilor shismatici": e de ajuns sa gasimmentiunea grecilor, neexistenti de fapt, afarade cat-va negustori, pentru ca sa ne dam sea-ma de sensul acestui pasaj. Dealtfel populatia,asa de numeroasa pe atunci, a Gagauti lor nuse mentioneaza de loe 2).

Cornelia Magni, alt calator italian, care ainsotit intro expeditie contra Poloniei pe Sul-tanul Mohamed IV, nu cunoa5te in Dobrogeade cat cetati turcesti, venituri inchinate fun-datiunilor religionse ale Islamului, sate tail-resti, ai caror locuitori datorau serviciu reli-gios Sultanului.31. Palatinul de Cu lm, trimisde regele Poloniei la Poarta, gaseste, la 1677,La, Isaccea cloud moschei yi uu castel, iar catpriveste nationalitatea locnithrilor, el nu dis-tinge decat imperfect Greci. Armeni, Bulga-

) Traducerea gresitA se datorestelui Balfour (Travelsof Macarius, I p. 42). Bulgarii din Ismail (la 1650)trebue sa fie interpretati la fel.

2) Monumenta spectantia historiam Slavorum meri-dionalium, XVIII, p. 264, Cf. A. B. Arbore in ArhivaDobrogel Bucaresti 1916 p. 25.

3) Quanto din piu curioso etc. Parma 1678, pp. 338§i urm. 450 si urm.

$1

-

si

,-

-

INO

49 N. feign

riens" (sic) Evrei ei Turei, La Babadag popu-latia e mohamedank Aci,i, zice el, Inc epe Do-brogea: sunt o sutd de sate pe care le locumTatarii; sunt o sutd. cincizeci de boeri, pe care-Inumese timari; sunt totdeauna cate-va miipentru a face prazi si. a prinde robi",PanIlaBazargicul eel cu trei moschei se intalnese nu-mai sate tureesti (Mouftikichlassi, Imamchari,Karassou, Ouzoun-Alimaie, Kotuale, Fadschi-m ousli).

Intamplarea ne-a pastrat chiar mentiuneaimprejurarilor in care a fost fundat until dinaceste sate, mentiune ce dateaz6. din. 1603, anulincursiunii facute in Dobrogea de DomnulRadu Serban, care; rAzboinie intreprinzator $iindraznet, a fost adevaratul succesor, al lui Mi-hai Viteazul. El trece Dungrea, dar nu-1 maiintampina vechea primire amicala din parteacrestinilor doritori de o soartA mai bunA subsceptrul unui congener sau coreligionar eelputin. El e reprezentantul serbiei si lumea a-pucA mai curand armele ea sa se apere de cuce-rirea lui. Rezistenta se eonstata, fa satul Daeni,Inca existent, un adevarat oral, locuit de Ro-mani earl se adunasera acolo ca sb.-$.1a.pere

for amenintate. Nu erau alti locui-tori pe malul Dunarei", serie martorul ocular,un Raguzan, decat in satul ce se chiama.eni, care se poate compare, cu un adevarat oral,unde se adunaserA mii de'Romani cu familiilelor, ea sti scape de tirania Domnilor din Mol-dova qi Muntenia" (non essendo altri abita-

Dli-

bertatile

prep lurl Nationale Po Mice in Dobrogea 50

tori sula ripa del Danubio sino ,che ilvilagioohesi chiama Daiani, the si po agualiereune bonna citta, dove si sono ricolti molte mi-gliare di Valachi, con le loro fameglie fugendola tiranide delli principi pasati di Moldavia etWalachia" 1).

Si, cat pentru restul provinciei, in earn delinia Dnnarei, acest Alvise Radibrati, cu toatef!cestea un Slav, nu gaseste cleat Turei $ichiar Mari, pang. la Bazargicul locuit in in-tregime" de acesti musulmani (,abitata tuttada Turehi e Tartari").

Dar, din aoeste exeursiuni Domnii aduceau,dupg, cum se spun lamurit in izvoare, mci decrestini earl preferau sa trgascit sub un stgpan de legea for si, in acela$ timp, in condi-tiuni de o perfects, libertate sociala, cazi ''agileromane nu cunosteau incapang pe la 1570--1G00 Serbia. Trebue sa admitem ca. Dobrogeaa oferit un numgr eel putin tot asa de mare decolonisti romani cat $1 acela de colonisti bul-gari oferiti de vechile provincii ale Moesiei.

De si oiobanii mocani vor fi continuat ssstrabata eampial si vale in timpul iernii, to-tusi s'a produs fang. indoiala o despopulare,care a favorizat predomnirea etnica a Turcilor.Se vede bine ea se face un gol in aceastg, re-giune. Si, cum trebuia sg, se intgreaseg orga-nizarea de aparare in potriva voevozilor tri-butari, earl avuseserg indrazneala de a-si Seal-

1) Studit §i documente, 1V, p. 117.

.1*

a

e

ti

$1

P

51 N. forget

tura jugul, Tatari din Crimea, dar mai alesdin Bugeaeul unde ei patrunsesera char intimpul razboaelor provocate de hotarirea luiMihai Viteazul, fury stabiliti in Dobrogeapentru a umple golurile. Insa si taranul romanisi pierduse pamantul, mostenirea sa Manta siin:eurand el trebuia sa ajunga un obieet alboierului. Insusi Mihai intari normele acesteiserbii, mate de vechiul plugar liber care fu-sese si eel mai bun soldat al tarii.

Se porni un puternic eurent de emigrarecum aceeasi schimbare socials se petrecealsi inMoldova, oamenii treceau de cealalta parte aDunarei, uncle spahiul -Lure nu cerea decat dij-ma si unde se aflau destule locuri fard, nici o.autoritate superioara si' fara nici un drept an-terior.

at a

-

$i,

10'

1:1

CAPITOLUL IV

ROMANI): BULGARII IN DOBROGEA

La inceputul see. XVIII Tatarii din Dobto-gea erau o simplg populatie pasnica, in stin-gere vizibila; in bordeele for subpamantene,spate in pamant, nevgraite, ei continuau via-ta vechilor Trogloditi de carl vorbese izvoare-le grecesti. Insasi Silistra, mult mai mica de-cat Rusciucul populata de Turci, Greci, Arrmeni Evrei 1). era in complectg decadentA,iar resedinta Pasei, a serdar"-ului sefulmilitar dela Dungi lea de jos, se afla acum laBabadag, orasul slant al batranului -Baba Sal-tuc Dede, un ora$ ,,mare si frtamos" multecase bune. :Acest inalt demnitar -turc, asistatde un locotenent, de o ,,kehaia ", cheltuia multyi primia solemn pe solii streini in trecere peaci 2). Talcea, Isaccea, nu erau cleat niste ce-

1) Povestirea lui Bay Rapai In Szazadok, tradusain Arhiva Dobrogei I, p. 90.

2) La Mottraye. Voyages, II, pp. 9-10. Trad. InArhiva Dobrogei I, p. 93 Stirea dateazA ln,anul 1714,

$i

si cu

ti I

*si

si

53 N. lorga

tureNti &Maps ruinate, inconjurate deo populatie amestecata de mica importanta.Ca Morn mentioneaza si satele turcesti" Ca-ra-su, Alibei-chioi Cogealae. Chiustengea,al cares nume vechiu de Constantia" nimeninu $i-1 mai amintia, are o insemnatate, dupgmarturia unui arheolog francez, prea cueasutele sale rustice, afara de eateva locuinteturee$ti cu o mai bung infati$are. Crawl ye-chiu, Palaiochora al indigenilor, Kallatis deodinioara, nu arata decat ruine si popi greci"ca sa dea o lamurire naive t).

Cat despre locuitorii actuali, prea putin nu-merosi, din satin vecin ei erau Greer ca re-jigie dar, ca nationalitate mai ales Moldova-ni sau Bulgari", primii deciadeca Romaniihind pue in prima linie 2). -

Ateest proms de deeadenta merse aceentuandu-se. Dace, Tumid eereetau drumul Dobrogei,rare vazuse cele din urma armate victorioase,acelea ale lui Ahmed Chiupriuliu la 1673 $i a-celea ale lui Moldovangi-Ali la ,1711, aceasta oMacau numai in scurtele for campanii de apa-rare. Dupe o lunar era de pace, in 1761-1762,un erudit raguzan, abatele Boseoviei, treeandgrin Moldova in Polonia, ggse$te Turd ames-tecati cu ceva Bulgari, traind despartiti, laCara-su, la Lefze", lad Baltagi-choi, la. Ta$2burun, localitatile de prea mica importanta,

1) La Mottrage: op. cit., II, pp. 9-10, 205-210,2) Ibid.

si

.

'mut

Drepturi Nationale ci PolPice in Dobrogea -54

rare disprtrurg in =rand 1), Dela 1769, Cresti-nii, ,,Moscovitii" cei blestemati, earl von multi.Bugeacul de populatia sa tAtrireasoti, veniraaci caute.

Un an mai inainte, un negustor Vienez, carevenia sa organizeze un non comert la gurileDuntirei, incercand a 'stabili un comptuar ger-man la Chilia-noun, ,,Kilianova", pe care _Rusiio vor ocupa in 1771gasi la Silistra Turci incea mai mare parte", insa abia o biatA plebede decadentA, temuta din cauza ValhArillor$1 cruzimei sale ", la ll'arsova un mic tfirgusor,ce inconjui% cetatea, la Isaccea vechiul motel),

Scriitorii bulgari moderni vorbese de uncurent de emigrare spre nord, acele colonil e care Rusia le deschisese Sr. sec. XVIIIpentru conationalii for ca si pentru Sarbi siMohloveni dincolo de Nipru 41 ei fixeaza datade 1752-1754 pentru primul transport care a-

guvernului colonisti din avast main),N'am avut posibilitatea unui control. Dar,data e vorba de grape ce s'au oprit in drumulfor pentru a colonize Dobrogea, nici un docu-ment contemporan nu ni le mentioneaza.

Astfel se vor petrece lucrurile dept intrarenRusilor in Dobrogea, unde rgmasertt ani,

1) Viaggio da Constantinopoli to Polonia. Bassano1734.

2) Reisen von Wien bis Kilianova, Leipzig 1773;Trad rom. in Arhiva Dobrogei I, p. JCO si urm.

3) Cf. Arbore, loc. cit. p. 47 (dupii Skalu-kowski).

1

(Fuse

trei

gi_

.

`sA-i

55 N. lorga

pang, la vestita pace dela 1774 care fulncheiatachiar in cuprinsul provinciei noastre, la Chiu-eine-Cainargi, ceva mai la sud de Silistra. Ellasard in urma lor tinuturi ai caror locuitorimusulmani se imprastiasera in parte. Cu atatmai mult cu cat insusi Turcii organizaserg, paacesti locuitori ai Dobrogei, o tare intre Du-nare si muntele Haemus", in numar de 40.000,dupe izvorul diplomatic pe care-1 folosim, pen-tru a forma trupe oe trebuiau sa alunge, lasfarsitul anului 1769, pe Rusii din Prjncipatet).Cei ce luara parte la ea au fost pentru prima°aril Bulgari in numar mai mare, nazi slabi-rea autoritatii centrale aduse in cUrand pe toa-ta laturea dreapta a Dunarei o stare de vesniciinesiguranta, care era suparatoare in deosebipentru crestini. Fugand de regimul aspru alaianilor usurpatori, stabiliti in veehilesi de jafurile periodiee ale Carjaliilor, de ban-dele de soldati liberati cari exploatau tarnpentru a trai, precum si de tirania ienicerilordecadentei, can se stabiliau definitiv in mijlo-cul satelor de crestini ai caror fruntasi deve-niau (acestia din urma se numesc si azi cior-bagii, ofiteri de ienicerii"), Bulgarii trecurain Muntenia ea O. se stabileasca printre Ro-mani, unde formara populatia numita gre-

1) Raportul ministrului prusac la Coustanti. opole'3 Ian. 1770, in N, lorga : ,Acte si fragmentea, II, p'23. In schimb Rusii distruserl intreaga populatitura; itogfilniceanu, Latopisete, III, p. 268.

I

.

,-

catati

';4, I

1

Drepturi Nationale ,s1 Politice in Dobrogca 56

benti" sau cinch"), sau in satele pustii aleDobrogei.

Un mare numar de rapoarte diplomaticefranceze constatk, cu toate exestea, ca, in cur-sul razbol-alui ruso-ture, dela( 1806 --1812,mii deBulgari furs transplantati oficial de generaliilui Alexandru I in Basarabia, unde loculMalmo inca nu era ocupat si ehiar pe coastaMardi pans la Odesa 2). Trebue sa tinem seama,pentru a explica aceasta maul* de faptul ea,cele doua Principate fusesera formal anexate,in intelegere cu Napoleon, de catre Tar si ea seluera astfel pentru repopularea unei regiuni acard. stapanire parea cup totul asigurata.

Cand eel putin Basarabia intra, in urma tra-tatului din 1812, in stapanirea Rusiei, miseareaaceasta se continua; eolonistii cautau in nouapatrie acele privilegii religioase pe care erainutil a le care dela Turci. Nu era nevoie deviolenta pentru a atrage pe malul sting sateintregi; lumea se grabia sa apuce inaintea

sari se pregatiau si ei sa emigreze. A seopri in Dobrogea saracita, ale carei fortaretefurs din nou ocupate de armatele Tarului, tn-semna a nu avea simtul situatiei. Cad se pu-teau astepta not invazii in duelul de doug on

1) D-1 Arbore, a adunat aceste mArturii In articolulsau citat pp. 29-30.

2) St. Romanskg: _Carte etnographique de la nou-velle Dobrodja Roumain (extrait de la Revue del'Aeadentie des sciences bulgares ", XI) Sofia 1915.,

al-tora

TA-

57 N. lorga

secular ce se puita, intre Impetul slay din o-rient si Bizantul Otomanilor.

In adevar, Rusii se Intoarserd la 1828. Dedata aceasta mersul armatelor avu loc intr'omare masura dealungul Negre., deciprin Dobrogea, care fu cu totul pustiitd. Laincheierea Oen nu mai erau in Babadag decal500 case, la Isaccea 150, iar in vechiul cuibrdsit al Chiustengei abia 681). Se parea chiarca Rusii urmariau scppul de a face din aceastaprovincie vecind, pe carte nu se gandiau s'oanexeze, un pustiu. Nu trebue sa uitam ca ineurand dupa 1821 Delta intteagd fu castigatdde Rusia, in urma unor dibace negocieri.

Represiunea turceasca impotriva acestorBulgari, careen Rusii le treziserA constiintanationalksd ne reamintim serviciile pe canele aduse Venelin, ofiter in armata de operatii,eauzei ler pr:n publiearea veehilor documentein limba bulgarda lost grazova. Guvernatio-rul malrlui crept al Dunarei, Mahmud dinScutari, fu de o inexorabila asprime razbun{rare. I i curand ineepu o puternica ethigrerc.Locuitorii din Silpstra,: minute can Greed siRomani, Stan Triful, cereau Domnului Munte-niei, Alexandra Ghica, invoinea a se stabiliin orasul romanesc din fatd, Caldrasi, din careei credeau ca vor face un port tot asa de in-

1) G. Villsan, in Buletinul Soc. renter de geografie,1912, p. 225.

Mdrii

pia

-

Drepturl Nationale $1 Polit'ee in Dobrogea 58

semnat ca $i Braila 1). La 1830 Poarta cern Pa-triarhului din Constantinopole sa-ei trimitaun arhidiacon eu un firman de amnestie laTarnova, pentru a impiedica miscarea 2).

Emigrantii earl se stabilira in Muntenia nu-si mai phrasing none' for locuinte; insa ceiearl, mult mai numerosi, isi cautasera un ada-post in Rusia si mai ales in Basarabia, unclenoul oral Bolgrad, cu institutiile sale scolarele apartinea, nu intarziara a simti povara uneiadministratii meticuloase, cu care ei nu erauobisnuiti, mai ales ea, si termenul libertatilorfor totale trecuse si nu voiau sa se suputia ser-viciului militar. Putin cite putin aimerdestul de mare dintre ei trecu in Dobrogea,nude regimul turc se induleise simtitor. Etno-graful bulgar Miletici recunoaste $i el ell eeamai mare paste din acesti emigranti s'au sta-bilit in Bulgaria dunareana" 3).

Si not vom adaugi pe temeiul unor taptestabilite cu metoda, ca aceasta e originea a-proape a tuturor Bulgarilor ce loeuese judetulde nord al Tulcei. Cat despre cei din judetulConstanta, ei sunt in cea- mai mare parte Tur-laci, vechi eiobani din Cotel, fixati in sate caagrieultori, in acelas fel ea si mocanii romani.

insg$1 stiinta bulgara, reprezentata priu

1) N. forge : Studii si documente, XI, cap. I.2) Acte si fragmente, II, p. 730.3) Staroto bulgarsko, p. 14, trod. rom. de Ap. Culea

in «Dobrogea Nona, din Constanta.

. ,

,

.

e

ji

N. lOtgel

si prin J. Ev. Ghesov, autorul unuistudiu asupra acestor ciobani 1), reennoa*teacest fapt in ceia ce priveste rjegiunea Dobrici-Bazargic si partea corespunzatoare din Do-brogea romaneasca, preoizand chiar, ca abiaun sat la zece daca n'are contigentul sau devechi pastori veniti dela sud mai eurand. Bul-garii",scria la 1850, lute° vreme mind nioio preocupare politics sau nationals nu puteasä-1 influenteze, agronomul roman Ion Ionescu,au venit in Dobrogea de vre-o 20 de ani, pa.-rasind ogoarele for ingrate pentru altele multmai fertile", pe care le-au gasit in aceasta tarn.Numarul familiilor bulgare (2214) este aproapeegal cu aoela al Tatarilor (2225) 2). i chiarpentru sudul provinciei, pentru teritoriul ane-xat de Romania in 1913, d-1 Miletici putea scrieprecum umneazit: ,,Din valea Provadiei, luandcalea ferata actuala ca frontiers, si dela MareaNeagra, in apropiere de satul Imrihor, pans inDunare spre nord, n'am putut gasi un singurloc cu populatie bulgara indigena 3). In fine,

1) In Periodicestvo Spisan'e, 1890, pp. 311-212 ;Cf. Arbors, op, cit. p. 36 si urm.

2) Excursion agricole dans la Plaine de Dobrodja,Constantinopole 1850, p. 82.

3) Bulletin de 1'Institut pour l'etude de l'Europesud - orientate. III, p. 234. Si d-1 Rornansky insusiscrie: Cresterea numArului Bulgarilor in timpulcelor treizeci de ani din urmil se datoreste mai alesfaptului ca bulgarii originari din alte tinuturi aleBulgariei u'au lncetat de a inlocui pe Turcii carienigma Deck se are in vedere faptul ca emigratiunea

59

(.- -

Miletici

,

,

.

Drepturl Nationale 1 Politice in Dobrogea 60

despre Dobrogea romaneasca; insasi: a credocit in Dobrogea se and, exceptand orasele, opopulatie bulgareasca veche, e a ne insela penot insine"1). Insusi Balcicul era mai inainte,dip Jirecek, un orasel locuit de GlAgauti, faranisi o cash bulgareasca".

Dar era aci o altA populatie. Fara a socotipe agricultorii roman can ocupau tot maluldrept al Dunarei, mai erau Mocanii dinTransilvania, ale caror privilegii an fost con-firmate de toti Domnii Munteniei din seaXVII si XVIII. Dovada prezentei for trebuecautata si in bogata oulegere de cantece popu-late ce se rapoarta la Dobrogea, pe sand nimicdin balada bulgarit nu-i corespunde. In eleeste vorba de ,,latini" bogati, adeca Raguzaniloeuind in orase, de Barbi delicati de Mime,de Turd dela Baba (Babadag), de reizul ce(rage la harm, de hoti ce yin dela Braila, deciobani saigii", de locuitori romani din China,

cea mai importanta de acest soiu a avut loc inaintede 1881, anume imediat dupA riizboiul de eliberaredin 1877-78, and o mare parte din populatia turd.a emigrat lAsand loc nollor veniti originari din Traciatureeaseil (regiunea Adrianopolei), din Dobrogea cedatAatunci Romanic], si din Basarabia, atunci e clar cainainte de eliberare in aceast5 regiune, ca si in toatABulgaria de nord-vest, Bulgarii vor fi fost si mai putinnumerosi, pAstrandu-si superioritatea numerics pelitoral, ca si de alungul Dunareia. Harta etnograficAcitata mai sus.

1) Op. cit , p. 168; Das Ostbulgarich, p. 19 ; ambeleIn Arbore loc. cit. p. 58 si nota 1,

_

si

61 N. lorgei

de Domnul Constantin din Macin" (asemeneavechilor voevozi dela Vicina see. XI) si chiarde voevozi ca Than (vre-o veche amintire alui Ivanco ?) carom li se cere sa tread. la isla-mism si earl reuses° a insela pe Sultan, peImparatur insusi ft; i a-1 romaniza", strecu-rand purceii huliti de Islam in sacul care pur-tase aurul adus ca prat al convertirii. Aianiidin Chiustengea" stau alaturi de buiexpli tho-brogei" I).

Alte canteee, pentru marile sarbatori ale a-nului, pomenese de Braila si de loealitatileDobrogei, care erau indisolubil legate de refre-nul popular. Se pomenesc in ele, pentru a afir-ma si mai clan caraoterul local al acestor ver-suri, obiceiuri speeiale precum este haragiul,apoi stole orientale cum ar fi postavurile dinpar de camila, imbracamintea chiar pe care ,oindrageste cea mai mare parte din locuitori,scene cum ar fi acelea ale Turcilor cart rapes°fete crestine etc. Caci trebue sa tinern; seamade faptul ea in Dobrogea numai Romani auputut avea un contact asa de intim si asa deintins cu lumea turceasea, de eari ei oinguridintre crestini erau en totul deosebiti princhiar conditiile vietii lor,

Nu numai ca aceasta populatie era cti ori-

1) Se pomenesc chiar gi mhfuri aenegti gi domnegti"Teodor Burada: 0 callitorie in Dobrogea, leaf 1880,p. 127; ibid. p. 125 ; code Candor* gi ale ,,Imptiratuluia.Se vorbegte gi de beglii, ea panda satiric i (p. 128).

,..

-

-

politica-

Drepturt Nationale Po Mice Dobroge3 62

gine i ombna, dar ea mai era, capcpu'alie cresting, sub influenta ierarhiireligioase care funotiona pe tarmul stang, laBraila. Si eine cunoaste cat de putin Orientulpoate aprecia importanta acestor relatiuni, ca-re dadeau preotilor educatia lor, bisericilorcartile de sluja, poporului norme literare. E

de ajuns sa amintim ca, data %rile romane anavut in evul-mediu slavona ca limb& liturgicssi chiar ca limbs a Statului, aceasta o datoresefaptului ca. episcopii mitropolitii bulgari gisarbi de pe malul drept aveau regiunile roma-nest' din fate sub autoritatea lor. Dela stabi-lirea dominatiei otomane asupra vadurilor,

Turcii se gandira sa le izoleze si subraportul religios de %rile din care furs desfa-elite. Braila, anexata putin inainte de juma-tatea sec. XVI, ajunse resedinta Mitropolitu-lui al carui titlu era numele grecese al acestuiorao: Proilavon, Proilava. Dela sfarsitul aces-tui secol gasim un sef eclesiastic al raialelor.Cucerirea trecatoare a lui Mihai Viteazul oi aaliatilor sai Moldoveni incearca opue epis-cepatul de Hue, care in curand fu redus lacateva districte ale Moldovei si la anumepartidin Bugeacul colonizat de Mari.

La 1644 eel care ocupa azest scaun ius.3tnnat,din mila sfapanului sau, Demirel 114oldovciVasile Lupu, a fort marele teolog constantino-politan Meletie Siriacul.

Autoritatea acestui Mitropolit se intindea&supra Silistrei care e bueatit *imp it'a

$i In

uriei

si

Dunitr,ei,I.

_

-

sh-i,,

,

gi el

enlialta

N. lorga

avut un cap religios al cre$tinilor in vecinii-tatea puternicului Pa$abeglerbeg. Cu toate a-cestea, cand acest Page alese Babadagul care$edinta, dupa cum am mai spus, unul dintreclericii bogatului voevod muntean ConstantinBraneoveanu,_ doctorul loan Comnen, deveniTerothei Mitropolitul de Dristra (Silistra). Dar°Kasai era extrem de saracit si in puterea ienicerilor, de care trebuia sa to pazesti fugindchiar $i de prelat, dupa cum ne-o spune el in-susi in scrisorile sale ce ni s'au pastrat.

Dupa moartea lui Ierothei a trebuit, prinurmare, sa se revie la Braila, unde gasim pemitropolitul Ioanichie la 1716. Unul dintre ur-masii ski, Calinic, originar din partile apusene ale peninsulei Balcanice, ajunse in 1743 Pa-triarh de Constantinopole. Intre 1765 si 1771 laBraila se afla epiScop Daniel, sub care diocesefu impartial. de Rani intre' episcopii vecini; luiii mama Ioaehim Chiril.

La 1814 gasim deasemenea un mitropolit curesedinta in Braila, un alt Calinic.1) Dar dela1821-1822 prelatul care purta titlul de Dristra$i Proilov locuia la Silistra, a carei importan-tg crescuse, intre altele prin numirea Pasei a-cestui ora$ ca sef al armatelor turcesti victo-rioase in Principate, contra revolutiei grece4ti.Mesta. era Antim -om energic $i savant", careprimi la 1822, inainte de trecerea Dunarei, pe

1) Am reznmat cereethrile noastre in aceastA pri-NaIl in Istoria Bisericii, II, pp, 174, 127.

63. - I :

isi

.

si

Drepturi Nationale fi Polities ira Dobrogea 61

noii Domni de Tara, pe earl Poarta ii numisoin Muntenia si Moldova 1), In 1829, de altfel,la pacea dela Adrianbpole, Turcia isi pierducetatile de pe malul Wing. Pang, atunci auto-ritatea Mitropolitului, care locuise peste treisecole in Braila, se intindea asupra intregiiDobroge, ca aceea a Pasei care-i corespun-dea 2).

Prin urmase este foarte natural sa, se gasea-sca in biserica mai veche dela Mein, AzaclAu,etc.... unde am Mout cercetari west sena,cArti. care sunt adesea date la o epoch mai re-1-3entil, de piosi ciobani roman, gi care suntiesite din tipografiile manastiresti ale Munte-niel vecine.

Imprejurarile ne-au flout sa intarziem dinneferioire publicarea importantului manus-cris pe care 1-am descoperit la Azaclaufats Galatilor. Din el se vad sfortarile untilcleric care nu urmase cursurile nici unei scull

pentru a scrie inainte de 1860 in limba roma-mama prin numele, cu grije notate, ale lo-cuitorilor diverselor sate ale Dobrogei caromel le ceruse ajutorul pentru ridicarea unei bi-

1) Jurnalul &Materiel lor, In Kogalniceenu: Letopiseteed. II p. 447.

2) Peste toate locurile stapanite de Turd, atat pemalurile Dundrei, cat si inauntrul Basarabiei si chiardincolo de Nistru".

3) Un studio asupra acestui manuscris s'a publicat,mai tarzlu in Neamul Romanesc din 13 si 15 Februarie.reprodns In Analele Dobrogei An. III No. 1 pag. 25-33

si

in

in

gi,

6 5 Drepturi Nationale Po lake in Dobrogea

serici noun, el ne introduce in viata fiechreicomunitati I crestine, asa incat putem vedeacaracterul hotnrit romaneso a uumeroase l'o-oalitAti, care fusesera atribuite BulgariloA inurma unei oereetnri superficiale.

Si, in timp ce aceste relatiuni religioasoorientau Dobrogea spre tarmul stang at Du-nkrei, conditiile economice lucrau in acelasens din aceasta provincie o simple dependen-tn. a Munteniei. In adevar, porturile Mnrii Ne-gre incetasera de mull de a funetiona: abiasate -va corabii paUerabile Mclean serviciul deeabotaj. Nu ise mi luau din mostenirea lui Do-brotiei cereale pentru hrana Constantinopolei.Oate nevoile capitate& fiind satisfacute subacest raport de graul romfinesc ce se earedla Galati Braila. Nu poate fi vorba de un co-rned ou centrele, cazute in barbarie, ale Base-rabiel meridionale. Principalul produs de ex-port care era lana, nu putea gasi deei alte de-buseuri decat acela al Munteniei.

Gnsim, in adevar, gura Ialomitei in fataHarsovei, un veohiu targ de lane, Targul-de-Floci. Acesta exista, avand cel putin dour'.bisertci si case de carnmidn la finele sec. XVIIsi not am °Asa ocolo pietre mormantale de ofrumoasn executie, dintre care, una,. de marmu-ra, pomeneste pe un bogat negustor grec. Ora-sul decazut in secolul urmator poate in folosulSilstrei a enrol Mitropolie era intretinutn cudanii din visteria Munteniei. Dar caracterulMocanilor pastor', stransele relatii economice

3

fl

si.

la

N. lorga 66

ale lor, nu cu indeptirtata Transilvanie de undeerau ogiginari, ci cu aceastti Muntenie, de undeveniau tovarAoii lor romani in Dobrogea, nufurg schimbate. Una din bisericile din vechiul()easel de pastori Viilenii-de-Munte aminte*tein inscriptia sa numele logofacului Filip, a eh-rui oratiune funebra, oe s'a pitstrat, it prezintiica patronul perpetuu al acestor, ciobani ratA-citori pang in vane Dobrogei in primii ani aisec. XIX.

4

O D D

CAPITOLUL V

DOBROGEA DELA RAZBOIUL CRIMEII.ULTIME CONSIDERATIUNI

Razboiul din Crimea aduse in Dobrogea uncorp de expeditie, comandat de insusi Canto-bert, care fu oprit in imprejurimile Constan-tei de pustiirile holerei. Dar tentativa aceasta,care n'al izbutit, aduse in aceastA regiune, InafarA de ofiteri, card nu ne-au Bleat dead bu-letinele lor, ingineri, scriitori, cArora le dato-rAm stiri pretioase asupra populatiei aoestelprovincii.

Camille Allard, care a inceput prin a publi-ca o parte din notele sale in Illustration" I),pentru a le reuni mai tiirziu in volum 2), men-tioneazg in mudirat-ul" Chiustengea 19 sateturcesti, 9 tataresti si 5 romanesti, marginin-du-se a vorbi vag, in altA parte, de sate bul-

1) No. din 1 Martie 1856.2) Souvenirs d'Oriont : la Dobroudseha, Paris

Souvenirs d'Orlent : La Bulgarie orientale, Paris 1q64.

Wrf

lar

.

1859

N. lorga 68

garesti". E voilba de Cara-nasuf, Casap-chioi*1 de Ceamurlia, in timp ce Rasova, Ieni-chioi*i Cernavoda, Chiuciue Seimeni *i

sunt exclusiv romanesti, iar Ostrovulcu o populatie bulgaro-romans. Pe malul Du-narei sunt ciobani Tatari si Romani, in timpce populatia bulgareasea e putin numeroase.La Babadag sunt Turci, la 'pukes mahalaleleapartin Bulgarilor *i Rukfilor, dar sunt si Ro-mani, atat din Moldova cat si din Muntenia;comertul apartine Evreilor polonezi, Greciior*i Armenilor.

El a vazut pe Romani, nu numai la ei acasa,dar muncitori harnier intrebuintati laconstructia soselelor si, sand ne va deseri pe-trecerile acelei lumi pestrite ce se afla sub or-dinele sale, el va incepe eu dansurile nationalsromanesti pentru a ajunge la betia obi*nuitita celorlalti chiar a stupidului bulgar" *i lapermanentele preocupari de calstig ale Green-lui, Armeanului si Evreului, apoi laindiferen-ta imperturbabila a Turco-Tatatilor. Costumulantic al Romanului cu fisionomia lui intere-santa atrage in special atentia sa la Rasova,unde populatia de pescari, supusa unui ciorba-giu, este in intregime romaneasca si se maimentioneaza ca ea este si aci, ca pretutindeni,piing de area inteligenta care o caracterizeazainterns grad alp: 'de inalt St. Allerd adaogala acest elogiu constatarea urmatoare, cares'a impus oricarui dilator care a Intalnit indrumul sau rasa Romanilor! Trebue ss existe

ButheSeimeni

$i ca

si

$i

r.

1

69 Drepturi Nationale Politice in Dobrogeo

in ei o for% de resort foarte remarr_telilil ewsg fi putut rezista aeestei vieti de filed si demizerie pare i-a fast partea de atata limp".luginerul francez, care avea pe topograful ro-man AnimAeanu ca coleg, pevot,Ptie figurile aproape celtioe" ale oaspetilor sairustici, asa de primitori rid de ,,eea mai grabitaindatorire"; el le urmare*te joeurile lor ase-mAn.dtoare cu dansurile Frantei, ceea, ce-i a-minteste satele patriei sale indepartate.

Aproape de clopotnita bisericii ortodoxe,drapelul franeez proteja cdsutele romanesti;*i locuitorii din ele, cdrora li s'a dat o serbareCu prilejul luarii Sevastopolei, se intrebau cuneliniste care va fi soarta lor dupa plecarea acestor streini binefdcatori cart voiau sä pre-faca intr'un adevdrat oral bietul for eaten sa-rac. Spre Constanta, aceeasi lucrIto-ri

blanzi si indolenti", slabiti de mizerie, darpastrandu:*i ,,puritatea tipului italian" si o-chii ai femeilor care tes in horde-ele for dupa traditille seculare.

keeasta populatie se intinde la apus, deasu-pra Cernavodei, pang la cele (loud sate Seimeni.La, Harsova aunt CosaciLipoveni, peseari,can ()mpg malul pima la Mein avand in fatscolonii noun tadre*ti, cum este aceea delaMegidiape locul vechiului Cara-su, distrusin 1829,numita astfel dupa Sultanul Abdul-Megid (Cf. Mahmudia dupd, Mahmud, Panel.bratul Sf. George). Dar Mocanii din Transil-vania strabateau aceste tinuturi si ei se ase-

Fl

en nirapa-

pasni-ci,

melancolici

.

.

N. lorga 70

zasera ehiar si in satul bulgaresc Celebi-chiol.Ei se ocupti si cu cresterea porcilor. Razboiul,care crutase pe pescari printre cari sunt 5iBulgari Mira a indica teritoriul asezarilor,dar Oltina ne apare ca sat bulgarese) a pus cutoate acestea piedici grave vesnicilor drumetiai transhumantei ancestrale. 0 burghezie ro-inaneasca se gaseste chiar si la Silistra, undeAllard admira frumosul costum caracteristical femeilor.

In rezumat pentru a intrebuinta propriilevorbe ale calatorului, nu sunt Bulgari deeatspre Mangalia $i in cate-va sate din interiorintre Constanta; si Tulcea; dar, observatie foarteimportanta, deoarece Romanii sunt priviti cuechi rai de care Turci, ei se dau drept Bulgarisi vorbesc de preferinta turceste, fart, a se pu-tea ascunde, cu toate acestea, unui oohiu maideprins, caci se recunosc dupa tipul for italie-nese.

Dupe, constatarile lui Ion Ioneseu, eitat maisus, un observator foate real 4i atent, se aflau200 familii bulgaresti in cazaua (subprefeetu-ra) Tulcei, 92 in a Constantei, 5 in a Mangaliel,pe cand spre Baltic erau 482 si spre Bazargie538. Pentru a vedea eeeace putea insemna chiar02 aceasta epoch, statistics nationals" bul-gard, vom observa eä o soeotealg, publicata inTarigradski Veastnic, rift cifrele aproape in-doite pentru fiecare din aceste circumscriptii.Si en toate acestea eel mai adane cunocator alluerurilor balea.niee, Lejean, seria in fruntea

; -

si

I n 1111 ni I

71 Drepturi Nationale i Po'itice to Dobrogea

Etnografiei" sale ca rasa bulgareasea n'aredealt o slab, minoritate in Dobrogea".

Geologul Peters nu admite la 1865-67, decat25.000 Bulgari pentru intreaga Dobtoge si a-eestia adesea nu aveau o1 asezare definitive,cad li se parea mai avantajos a emigra fareincetare, spre nord sau spre sud, dope pers-peetivele ce le aveau de a obtine ogoare pen-tru ocupatiile for agricole.

*

Romania obtinand dela Europa la 1878 Do-brogea nordica. oa pret al sacrificiilor sale inrazboiul ruso-ture si in sehimbul color trei ju-dote ale Basarabiei meridionale care se in-toarsera la Rusia, a gasit in judetui 'Diktatnumai 3446 familii bulgaresti (25.84% din po-pulatia totals) iar in Constants aproape 8000(dintre care 5000 in coltul din spre Silistra,uncle o colonizare recent& avusese be in pagu-ba Musulmanilor). De atunci aceste cifre s'aumentinut astfel: in judetul de nord ceva maimult ea 12.000 suflete, in eel de sud ceva maiputin de 30.'000. Profesorul Isireov o recunoasteel lame! in studiul sau Dobrogea romaneas-ea", publicat in vol. II al revistei BlgarskiPregled", tend spune compatriotilor sai in-chinati spre exagerari acest crud adevar: acredo ca 'exista mai mult de 50.000 Bulgari iiiDobrogea, ass. cum se face adesea, inseamnaa ne insela in mod grosolan.

-

1 ;z,

.

**

N. lorga 72

EPILOGMu lt mai numerosi astazi, Romani' au de

partea for caacterul autohton in mare parte,dupe cum-s'a dovedit in aceste pagini amin-

neintrerupte ale .trecutului. care, dads acunoscut invaziile altora, n'a clintit deloc per-sistenta sa inclaratnica, care.este unul din ca-raeterele distinctive ale rasei sale. Dace a lostaci o dominatie, ea nn era decal. continual eaImperiului a carui creatiune suntGenovezii, stapanii °hind: i ai gurilor Du-narei, veniau aci ca auxiliari si clierrti ai Pa-

si succesorul for a fost un print ro-man caruia Bizantul ii treeuse, cu titlul dedespot, posesiunea E; '11 parasi inmana Turcilor pentru ca, dupe chid sute deani, urmasul situ A-1 tecuceteascl dela acteasiTurci. Aceasta e in putine euvinte toata is-toria aoestei provincii, pamant roman al Im-periului, sub raportul politic $i, sub raportuletnografic, teritoriu dunarean, intrand in razaexpansiunii roman.

in fine, data natura a creiat solul situ.inteligenta si mithea Romanilor, a adaogit totcameo se afla eri Inca, Inainte de opera de distrugere a Bulgarilor liberatori". Cad iata ceera Dobrogea in momentul cand stapanirea,turceasca se ispravi. Cand am calatorit ininteriorul Dobrogei", sonic un ceroetator alprovineiei, si mai ales in judetul Constanta,am lost adano intristat vazand ealamitatoile..;

o."

Belle

,

Romanii.

Litt,ralutai.

Si,

.

gi

leologilor

73 N. forgo

i pustiirile cauzate de ultimfil razboiu: orasedistruse, sate in intregime spulberate a$0, cnabia mai cunosteai el. aci an locuit oameni,riot numai pietrele eimitirelor an mai ramasca sa arate calatorulni el. odinioara au lost lo-cuinte omenesti in vecinatatea lor. Cea maimare parte dintre locuitori suet, adusi la sapade lemn-si totul le lipseste, Pima, si hrana zil-nica".

Cei can ,eer, Dobrogea astazi nu vov prrl---opune eivilizatiei infloritoare pe care an afla-t-o aici deck ruinele pe care le-au ingramaditin trecerea lor: suntem de parere ca, acest dinurmii titlu de stapanire nu pretueste mai multca toate eeleialte 1).

1) Trail. de C. BrateseiL

'

,

.

- n ' .!

0

AU APARUT :

1.2.

EMANOILCHARLES

BUCUTAMAURRAS

LEGATURA ROME nuoele.VIITORUL INTELIGENTII

In rom. cu o introducere de T PlanaS. ION PILLAT SATUL MEU-VERSURI

cu smart In lemn de Teedoreacu-Sion.

FENOMENULI. LUCIAN BLAGA ORIGINARstud)? Illosofice.

5. B. iBSEN PEER OYNT)red. In minim! de Adrian Mania

6. MIHAI BALSA INTRODUCERS IN SOCIOLOGIE.7. D. IANCOVICI SOCIETATEA NATIUNILOR.8 ST. ZELETIN NATIONALIZAREA $COALELO. L. PIRANDELLO FIENRIC IV

CUtrail de Al Mama.

10. V. VOICULESCU POEMS INGERI11.12.

N. DA$COVIC1 DUNAREA NOASTRA.FRANCIS JAMMER POEZ1I ALES!,

In ronanegte de Ion Fillet al N. 1.Herescu.

POVESTIRI18. RAINER MARIA RILKE DESPRE BUNUL D-ZEUtrad. de Nichijor CratnIc.

11 ION GORUN A. VLAHUTA, OMUL 81 OPERA0 reprivire

METAMORFOZE13 ION MARINSADOVEANU $1 ANNO DOMINI.Teatru.

18.17.18.

EMANOlL BUCUTA CRESCATORUL DE $0IMIAL. BAD AurA NOTE LITERARE

AUGUSTINERNESTO BUONAIUTI SFANTUL19. JOAN LUPU POVESTITOR1 UNCURL ARDELEMI20. ZAHARIA STANCU POEME SIMPLE21. OKAKURA HARM° CARTEA CEAI(ILUI

trad. de Emanoll Bucuta.22 LUCIAN BLAGA PASTA Joc dramatic.

to ronnineste de Alexandra Mama

VOR APAREA :

D. SUCHIAEUBUCURA DUMBRAVAVILLIERS DE LISLE ADAM

OCTAVIAN COCASHAKESPEARE

$T1INTE ECONOMICECEASURI PAMANTE$T1 (postume)

POVESTIRI DUREROASEtrail de N. Daeldeacu.

CATEVA ESSEURLRICHARD III

trad. de Ion Mann Sadoveanu.

PRETUL 20 L E/

-

ti

f

J