De acelagi autor:

Splend,ida cetate a celor o rnie de sori

$i munlii au ecou

Vdnd,tori.i de zmeie - roman grafr.c

KIIALED HOSSEII\II

VANAronrr DE znlgrr.

Tradrrcere rfin fimba ea{jlern deMlhaela S. Oprea-Aron

NNICUTESCU

Valoar€a timbrului literar est€ de 2% din prequl de vanzar€ si se adaugnacestuia. Sumele se vir€a?-, la Uniunea Scditorilor din Romania, coft nr.R044 RNCB 5l0l 0000 0l7l 0001, sucu.sala BCR Unirea.

Descrierea CIP a Bibliotecii \ationale a RomenieiHOSSEIM, KIIALED

VArItorii dc meie / Khaled Hoss€ini ; trad din limba engl€z, de

Mihaela s. oprea-&on. - Bucur€lti : trditura Nicul€ru, 2020ISBN 978-60&38-0476-2

I. Oprea-Arcn, Mihaela (trad.)

821.1I I821.221.nr

@ 2003 by TKR Publicarions, LLCTitlu originar: rlil ,<i,r liuznr', by Khated Hosseini

P€nFu edilia in limba romanel

@ Editum NICULESCU, 2020Bd. Regiei 6D,06020a- Bucuretd, RomeniaT€lefon: 021 312 g7 82i Fax: 021 312 9? 83

E-mail: €ditura@nicutescu.roIntern€t: wr$v.niculescu.ro

Com€nzi online, www.niculescu.roConenzi €-rnail va.zari@niculescu.roConenzi telefonic€: 0724 505 385. 021 312 97 82

Coper.^. Cemm htaci

Tiperit la Tipo$afia REAL

ISBN 978-606-38-047&2

Toab drcpturo ro,€nate. llicio pano a acsal€i cad nu pato i rsoduri 3au baNmisa sub nicio

bfina $ pdn diiun rilloc, oloctMic sau tnocar$c, indusiv Fin lob(.dot?. iF €gistelo sau pdn odc8

slshm do sbcaB fl accssarc a dabk ft, pdrnidunoa Edll,i NICU{ESCU

Oics nsospeda$ a acodol prwod€d onduco in mod aubiul h dspund€ria p€nda hF d€ l€!il6

mlhnalo 9i inbfleFmh pfvind poptisblo. lnblocfrFA.

Lui Haris si Farah, noot a ochilor meili tuknor copi.ihr d.in Afganistan.

Decemhit 2001

La vdrsta de 12 ani, intr-o zi lntunecati Ei rece diniarna lui 1975, am devenit ceea ce sunt azi. Tin mintemomentul exact, cum stiteam ghemuit dupi un pe-rete dirimat, de chirpici Ei fixam cu privirea aleea dinapropierea golfulelului lngheFt. Se int6mpla cu multtimp in urmd, dar, aEa cum am aflat din proprie ex-perien,ti, e gregit ce se spune despre trecut, cd pogi siil ingropi. Pentru cA trecutul lgi face drum sprelumini cu ghearele. Privind in urmi, imi dau seama

ci de douizeci 5i Ease de ani incoace scrutez aleeaaceea Pustie.

intr-o zi din vara trecuti m-a sunat prietenul meu,Rahim Khan, din Pakistan. M-a rugat si md duc si-lvdd. Stdnd ln bucitirie, cu receptorul la ureche, am

Etiut ci nu era doar Rahim Khan pe fir. Era trecutul,cu picatele mele neispiEite. Dupi ce am inchis, m-amdus si f,ac o plimbare pe malul Lacului Spreckels,care mir:ginelte partea de nord a Parcului GoldenGate. Soarele amiezii strdlucea pe api, acolo undepluteau zeci de berci miniaturale, purtate de o brizerecoroasi. M-am uitat apoi in sus gi am zirit douizmeie ropii, cu cozi lungi, albastre, care se inilpu sprecer. Dansau pe deasupra copacilor din partea de vesta parcului, pe deasupra morilor de vint, plutind

5

I.

Edlturl NICULESCU €€l€ p€rl€n€r 9l disltibultc,r oficialOXfORD UI{I. RIIITY PREIIS ln Romenia

E-malt oxf ord@nlculslcu.roi ltl!!m.t rw.orfonl.nlcul.scr.to

alituri ca doi ochi care priveau in jos, spr-e SanFrancisco, oragul pe cale il numesc acum,,acasi". $ideodati am auzit vocea lui Hassan $optindu-mi ingdnd: Pentru tine, tle in,cd, o nie dc. oti. Hassan - bdiatulcu buzd de iepufe, vdnAnd un zmeu.

M-am alezat pe o bancd din parc, Idngi o salcie.M-arn gindit la ceva ce spusese Rahirn Khan chiar'inainte si inchidi, un lucru la care pirea ci se gindisemulti vleme: Exisld o cale de a fi din nou bu,n . Mamuitat iarigi in sus, la cele doud zmeie. M-am gAlrditla Flassan. La Baba. Ali. Kabul. M-am glndit la viaga

pe care o triisem pan; in iarna lui 1975, cea care a

st lrimbat totul. $i crre m-a llcut ccea ee sunt azi.

1

t

II.

( lind eram copii, Hassan si cu mine ne ulcarn cleseodirr plopii de pe aleea din faqa casei tatilui mcu qi nccrrellanr vecinii leflectAnd lumina soar-clui in caselclor', cu a-jutolul unui ciob dc oglindi. Obi,snuiam sisr,nlr fiecare pe cdte o ramur-i, sus, biiibininclu-nepir ioar ele goale 5i cu buzunarele pantalonikl' plinelu (lu(le uscate qi cu aLune. Ne jucam pe rAncl cur iolrul dc oglindi 5i miincarn clude qi ne bombarclamr rr cle, r-rizdnd qi chicotind. Inci il rnai vid pe Flassanr1.. ip 1,rp;r. cu sc,artlc cJtc 5c \tre(uta p|irrlrc

lr rrnzc 5i ii iicirea pc laqa apr-oape pe 'ect rotundio lit.1 ca a unei pipu5i chinczeqti sculptatc iltr-unIt nrn rle escntii tare, cu nastrl lui drcpt Ei turtit $i curx:lrii rnici. oblici, seminAnd cu fi-unzele de bambns,rxlri cale deveneau aulii. ver-zi sau de culoareas;rlilului, in lincqie de lurnini. inci ii mai zirescrrr echile micute 5i a;ezate in parte?r dejos a capului qi

lr;ir bia ascutiti, par-ci neterminati - un apendice.irnos care pdrea adiugat ulterior, dupi o matur'5t hibzuinlii. .'\i buza despicati, chiar la stinga liniei rne-rlianc a buzclor, ircolo unde unealta sculptonrluiqrziptrqii chinezeqti alunecase, probabil, sau poate ci,rlrosisc, pur- rsi sirnplu, dcvenind neatenti'.

LIneor-i, cum stiteam noi acolo sus, in copac, ilr onvingeam pe Ilassan si il bombartleze pe lupulgclman 5i chior al r'ecinului, Iblosindu-;i pragtia li

il

:rlunele dlcpt trtri[i1ie. llassan nLr e]-.1 rli( io.latii dcacrill. cla| clac:i i-o cet earr cu. claci ,rtnt i-o cctc;rtu.liu lr:i leirza. I lassan nu-rni t eluza niciochli nirnic.

!i ela mor-tal cu praltia aia a lui. -i\li, tatil lui Hassarr,

rre plrrrdea ,si sc inliu-ia, iLtet cal se putca irtfitr ia cinelaatit de blind ca AIi. Ne licea seurn i:u clcgetul,nrusLlliLor-, a1.roi ne rlirclca jos din copac. l-ua oglinclaqi lc sprrnea cc ii illvitase marra lui, ci cliavolulfolosc.stc ltinrirta soiu elui, r'cllcctatir in oglinzi, ca sd-i

distr irg:i 1le musulrlani clc lir t rtgiciunc. .,$i licle intiinp ce lircc asLa" adiruga el, nrustrindu-;i iirtl.

- Da, tirtii, mot miria Hassart. plivincl in.jos. Dal'nu t'. ;i piil:r nicioclatii. Nicioclati nu !Purlea ciog-lincla, cir;i lronrbirt-clatul cti alune;rl cliinclui lchiolriil vccinrrltri 1!seser-i icicca rlea.

Pkrpii mirr-gincair aleea tle ciriurticli lo;ie, carc du-cea h por-tilc dir fiel lbt jat. La r-litrclrtl lot-, accstea se

rleschideau sprc o pr cirrnuit e a alcii de pe pr-opr-ic-tatea t:rtatlLri nI.ru. alasa el-a llc par-lea steDfl:r a accsteialci, cultea Ja capiitul ci.

'['oati lumca cra clc acoltl ci tati:il rnt'rr.,.B:rba" alrlr:u. constrrrisr: cea mai Ii-unoasii c:rs:i clin carticrrrl\'\'lrzil ALbal Khan, o zoni rtott.l gi luxoasi clin par-tcack: nor-cl :r IiabulLrlrri. t,nii ct-edeart chiat cd cr-a cea

rnli [i-urnoasi r::rsi clin tot KabulLrl. ])in eicca ltlin-cipal:i se rlespr-inclca ?rlta, n)irginitar dc trttt de tran-daliri, car-c clrrcea spt-e casa irucrtsi, crt podelc de tlat -

rnurir 5i cri {er-estr-e rnali. Mozaicul. alcs cle llaba cuurina iui, de la lspah:ur, l'cirma noclele conplicatecare acopcr-ci-ru rlrr5umelele crlor 1)atru bii. -[ aPiseriibrodatc cu lir-clc aur-, cunp.lrate tlc llaba cle la(ialcutta, ilcopereau peretiir dirr tavanul inalt alirn:run caldelabt n cle ctistal.

Srrs erau camcr-:t rnea, tlot rnitor-ul lui l}:rba gi ca

nrer_a dc luclu. cunoscuti ca ,,funroat_u1", utrcle

rDilosea tot tilrpul a lutlrn 5i a scor-Li|oal d. Baba qi

8

plietenii lui se tolireau acolo, irr lbLoliile de piclcrrt aglir, clulrii ce Ali le scr-r,ire cina. i.si urnpleatr pipclt:

rurrrai tata zicca cii ,.i.si inglaSi pipa' ,si discuiari

1r' romele lor fil,olite: politici, afacer i. lbtbal. tr ncoliil iit|ebam pc llaba daca pot si stau ;i eLr cu ei, ilar-

ljrrba irni zicer din pr-ag: ,.Aculna lasi-ne, disrlactia;rstl e pentr oamcnii trra].i. I)e i:e nu Lc (llrci ltt s:i

i itt qti una clin cir'1iJe alea alc talc?' Apoiitrciidce tt1a,

i.,r (rr rrrJ irrtttLr.rm rlt ,t irnr :l,lll', J ll!(1,r,,.r r( list r actic penlr-lr oarneuii r[irIi. StiteaII liugii ttsli, cuqlrrrnchii g..hemuiti la piept. I-ineor-i. stattcirtn acolor;rlc o or-il, altcori cloui, ztsctiltlitrclrtle Iisetelc .ri

1 r;i lrillirgeala.

l.ilingul cle la etaj ar,ca un Perefe cul-llat" cu\ ilrillc [ifLrte pe conrantlir. h intet-ior-et-au tirlogtalii,k lrrmilie inr-inrate: o pozi vechc, ccnrr.sie. r'tt brtniculrrrcrr ;i cu lcgele Nadir-Shah, ficuti in l!)lll, ctr ctoi

,rrri irrzrintc clc asasiuatea accstuia dirr rLltn:i. iu cat_c

\rltcau irplecati cleasupr_a rrtei c,tPai()ar-c rll()aItc;

l)ur tirl (:izlrlc lurrgi pilnir la gctrutrchi, ier puStile le

r{imau pc Lllll:1r. Alti pozi ct-it de la ntrnta pirr-ingilor-

rrrci - IJaba, stl_?i]uciLrn ill costutnrtl ncFrll, ii nrlrma., r plintesii tlinili 5i zAmbitoare, invegnriutati iu alb.

l:rti I,si pe B:rba cu ccl rtriri bulptictctr1i Parlellt'-l .le.rt.,,, r i, R.rlrrrn hlr.rl. 'trrll irr Lrt; ,.rrr'i rr',.,.t L .

s.r io;i, ia| eu \rint m jcLrt ;i liaba lnir {itrc iir l)r:11er

:r ata olnsii ,si intunccat. Sr.rut Ia el in bt atc, clar'

(l($ctele nrei. il t-iu strins de clcgctul cel ntir: pel{ehirrr lihau.

l)creLele .ul-bat (lar(lca inu'-o suli-agct-ic itr rlijloculr lileia sc alla {) mas:r cle ulalloll la care Puteau nlellra

1x: pulin tleizcci de oaspe(i- li, alall(til vc(lele qus-

IrLl tetei peulr-u petreceri extra\':rga rt le. esfai se illtani-

Il.r .'1'rua1,- itr Iir,.rt, .rrPt ln-'r:'. irr ',1'l '1 ,:'1'rral striiagcriei era un lcrnillett nrare, de nlal-rlllrlii.

luminat intotdeauna, pe timp de iarni, de strilucireaportocalie a focului.

O imensi uqi culisanti de stich se deschidea spreo terasi semicirculari, de unde se puteau admira ceidoi acri de curte !i Eirurile de ciregi. Baba gi Ali incro-piserd o rnici gridini de legume de-a lungul pere-telui estic: rogii, menti, ardei gi un rind de porumb,car-e nu apucase niciodati sd se coacd. Hassan qi cumine il botezasem ,,Peretele porumbului bolnav". incapitul de sud al gridinii, in umbra unui mosmonjaponez, se gisea locuinla servitorilor, o cisuti mo-dest5, de pimAnt, in cale locuiau Hassan gi tatil lui.

in cocioaba aceea mititicd se niscuse Hassan, iniarna lui 1964, la un an dupi ce mama murise la nag-terea mea.

Puteam si numSr pe degetele de la o mAni de c6teori intrasem in locuinla lui Hassan gi a lui Ali in ceioptsprezece ani cAt am tldit in acea cisi. CAnd soarelecobora in spatele dealurilor 5i rroi terminam cujoaca.eu gi Hassan ne despirteam. Eu o luam pe ldngdtufele de trandafiri spre vila lui Baba, iar Hassan, sprecocioaba de pimAnt unde se niscuse 5i unde triisetoati viata lui. imi amintesc cd era curate, serici-cioasi, luminati slab de doui limpi cu cherosen.Doud saltele erau agezate in colluri opuse ale inci-perii, un covor Herati - ros pe la margini - intre ele,un scaun cu trei picioare qi o masi de lemn, in col;ulin care igi 6cea Hassan desenele. Goliciunea peregilorera salvati de o singur6 tapiserie pe care erau cusutecuvintele', Allah-u-akbarl. Baba o cumpdrase pentruAli intr-una din ciletoriile lui la Mashad.

in coliba aceea micuti mama lui Hassan, Sanaubar,il adusese pe el pe lurne, intr-o zi fiigrlroasd din iarnalui 1964. Daci mama mea murise la nattere datorid

i Mare este Allah (i,i arabd tn otig.).

unei hemoragii, Hassan iqi pierduse mama la nici cr

siptimini dupi ce se niscuse. $i o pierduse datoritdunor imprejuriri pe care cei mai mulli dintre afganile consideri cu mult mai grave decAt moartea: fugisecu o tlupi ambulanti de candreli gi dansatori.

Hassan nu vorbea niciodati de mama lui, de parcinici nu ar fi existat. intotdeauna m-am intrebat dac;.se gindegte la ea - cum arati, unde este; mi intrebdaci visa si o intilneasca. il chinuia dorul de ea, aqa

t rrm mi chinuia pe min^e dorul de mama pe care nuirpucasem sd o cunosc? lntr-o zi. am plecat de-acas5.ca si mergem la cinematograful Zainab, si vedem unIilm nou, irakian, Ei am luat-o pe scurtetura, printrebardcile militare de lAngi gcoala Istiqlal - Baba neinterzisese s-o luim pe acolo, dar in acel moment elcra in Pakistan, cu Rahim Khan. Ne-am citerat pegaldul care imprejmuia baricile, am sirit peste unrnic izvor gi am ieEit pe maidanul murdar, undetancurile abandonate se umpleau de praf. Un gruprlc soldagi tiiffsuiau la umbra unuia dintre tancuri,lirrnau gijucau cirgi. Unul dintre ei ne-a vizut $i i-arlat un cot vecinului, strigAndu-i lui Hassan:

- Hei, tu, a zis el, te cunosc!Noi nul mai vdzuserim niciodatd. Era un omule!

indesat, cu capul ras Si tuleie pe fa!i. Felul cum a

linjit la noi m-a speriat. ,,Nu te opri", i-am mormditIr ri Hassan.

- 'fu! Hazara! Uite-te la mine cdnd iti vorbesc!

Litrd soldatul. ii didu gigara tipului de ldngi el, Iicurrn cerc din degetul mare gi cel arititor de la o m6ni,apoi igi tlecu degetul mljlociu de la cealalti mAni printcrcul improvizat. incepu si-l bage gi sd-l scoatd,inLr'-o migcare de du-te-vino.

- Am cunoscut-o p€ mama ta, ltiai? Amr rrnoscut-o bine de tot!Am luat-o pe la spate, chiar laizvorul de colo.

Soldaqii rdseri. Unul dintre ei scoase un chigiit.Eu i-am spus lui Hassan sa nu se opreascd. si meargimai departe.

- Ce fundulel dulce Ei bombat avea! mai zise

soldatul, dAnd mdna cu ceilalp gi rdnjind. Mai tArziu,in intuneric, l-am auzit pe Hassan scdncind lAngimine. ii giroiau lacrimile pe obraji. M-am intins peste

bralul scaunului meu, l-am luat pe dupi umeri gi l-amtras lingi mine. $i-a culcat capul pe umirul meu.,,Te-a confundat", i-am murmurat. ,,Te-a confundat."

Mi s-a povestit cd nimeni nu s-a mirat cAnd a fugitSanaubar. Oamenii ridicaseri din sprAncene cAnd Ali,un birbat care gtia Coranul pe de rost, s-a cdsitorit cuSanaubar, o femeie cu nouisprezece ani mai tdniri,frumoasi, dar cunoscuti ca fiind lipsiti de scrupulegi care igi merita cu prisosinti reputa,tia dezonorantd.Ca Ei Ali, era o mahomedand Eiiti de etnie hazari.in plus, era verigoara lui primard, deci o alegerematrimoniald fireasci. Dar dincolo de aceste potriviri,Ali Ei Sanaubar aveau puline lucruri in comun, iaraspectul fizic - cel mai pulin dintre toate. in timp ce

ochii ca smaraldele qi chipul de dricugor neastam-pdrat al lui Sanaubar puteau duce mulli birbagi inpicat (ba chiar, zvonurile spuneau ce se 9i intAm-plase), Ali avea o paralizie congenitali a mu5chilorinferiori ai fegei, care il impiedica si zAmbeascd 5i ilIicea sd pari mereu posomorAt. Nu aveai cum si i1i

dai seama daci AIi - cu chipul lui impietrit- era fericitsau trist, pentru ci numai ochii oblici se increleau a

zdmbet sau se ingreunau a tlistete. Se spune cd ochiisunt ferestrele sufletului. Ei bine, in cazul lui Ali nimicnu putea fi mai adevirat, pentru ci ochii erau sin-gurul lucru prin care se putea dezvil,ui.

Mi s-a spus ci mersul lasciv al lui Sanaubar gi 5ol-durile ei unduitoale ii {dcuseri pe mul$ birbagi siviseze la inhdelitate. Pe Ali, in schimb, poliomielita

12

il ldsase cu piciorul drept atrofiat qi sucit, cu pieleallascd, intinsi pe os qi cu o musculaturd subgire ca foi;ade tigari. imi amintesc ci intr-o zi, pe cAnd aveamopt ani, Ali m-a dus la bazar si luim nigte naanr.Mergeam in spatele lui. fredonind, incercind sd liimit mersul. il priveam cum i5i leagini piciorulschilodit intr-un soi de arc tirEAit gi ii vedeam corpulaplecAndu-se nehresc spre dreapta, de fiecare datdcdnd infigea piciorul acela in pimAnt. Pirea un micrniracol ci reuEeqte si-qi mengini echilibrul. Cdnd am?ncercat gi eu, aproape cI am cizut in Eanlul de larnarginea drumului, Asta m-a Ecut si chicotesc. Alis-a intols gi m-a surprins maimu,tirinduJ. Nu a spusrrimic. Nici atunci, nici alti dati. A mers mai departe.

l-a1a tui Ali gi mersul lui bigau groaza in cdtivacrpilagi din imprejurimi. Dar adeviratul necaz era cur r:i mai miriqori. il urmireau pe strizi 9i iqi bdteaujoc<lc el, cdnd trecea Eontdciind. Unii ii spuneau ,,Babalu"sau ,,dansatorul de Doogy".

- Hei, Babalu, pe cine ai mai mdncat astizi? li-Ilau intr-un cor de rAsete. Pe cine ai mai mdncat,liabalu-cu-nas-turtit?

ii sprlnea,, ,,nas turtit" pentru ci Ali gi Hassanirvcau trisiturile mongoloide caracteristice celor dintlibul Hazara. Timp de patru ani, asta a fost tot ce am

ltirrt despre hazari, cd sunt descenden,ti din moguli gi

cir arati ca niqte chinezi. Manualele de qcoaH abia daciii pomeneau, referindu-se la strimogii lor doar intrecere. Apoi, intr-o zi, mi aflam in biroul lui Baba qi iitrrnblam prin lucruri, cind am gdsit o carte veche deistorie, de-a mamei. Fusese scrisi de un iranian perrune Khorami. Am suflat praful de pe ea, am inceputs<r citesc in acea noapte, in patul meu, gi am fost uimitsir descopir un capitol inreg despre istoria hazarilor.

I Paiir€ (n.rr'.).

l3

Acolo am citit cd strimo;ii mei din tribul pa5tun iaupersecutat gi i-au oprimat pe hazari. Scria ci hazarii au

incercat se se riscoale impotriva paqtunilor, in secolul

al XIXJea, dar ci pa;tunii,,i-au reprimat cuo violenqide nedescris", In carte se sPunea cd al mel l-au ucls

pe hazari, fiindci vroiau si le ia piminturile, de aceea

le-au dat foc la case gi le-au vindut femeile. Mai scria

ci. in parte. molivul penrru r are paStunii i-au t primatpe hazari era ci paqtunii erau musulmani suniti, intimp ce hazarii erau 5ii1i. ln.atle mai erau scrise o

mulqime de informatii pe care nu le 5tiam, informatiide care nici invilitorul meu, nici Baba nu pomeniserinimic. Mai scria qi despre unele lucruri pe care le qtiam,

cum ci hazarii sunt porecliti ,,mancitori de qoareci",

,,nasuri turtite" sau ,,rnigari de corvoadi". li auzisem

pe unii dintre copiii din vecini strigAnduJ a5a pe Hassan.

Siptimana urmitoare, dupi ore, i-am aritat inve-

letorului meu cartea, deschizdnd-o la capitolul despre

hazari. A rasfoit vreo doui pagini in grabi, a strAmbatdin nas qi mi-a dat caltea inapoi: ,,Asta-i un lucru pe

care qiiqii il fac foarte bine", a zis, ludndu-gi hArtiile,

,,$tiu sA pozeze in martiri." A strdmbat din nou dinnas, cAnd a pronunqat cuvAntul ,,5iiti", de parci ar fifost un soi de boali.

Dar. in ciuda muitenirii etnice comune ;i a unei pu-

ternice legdt uri de sange. Sanaubar pactiza cu vecinii.

bdtindu-qijoc de Ali. Am allat cf, nu {icea nici un secret

din dispregul pe careJ simgea pentru infitiSarea lui.

- .Asta-i sot? goptea ea insinuant. Am vizut mi-gari bitrini care erau mai Potrivili sI fie so!i.

in cele din urmi, cei mai mulgi au susPectat cifusese o cisitorie aranjar.a intre Ali qi unchiul sdu,

tatil lui Sanaubar. Ziceau ci Ali se ifisurase cu veri-

Eoara lui ca si ,,spele" rePuta{ia Pdtati a unchiului siu,degi, pe de alti parte, Ali, rimas orfan de la vdrsta de

cinci ani, nu avea nici un fel de avere.

14

Ali nu diduse niciodatd replica detractorilor sdi,poate pentru ci, in par-te, nu rcugea niciodatd si iialerge cu piciorul lui schilod, pe care il trigea dupicl, dar mai ales pentru ci era imun la insultele riuvo-itolilor. Iqi gisise bucuria, antidotul, cand Sanaubaril ndscuse pe Hassan. Fusese o treabi simpli: fdriobstetricieni, ffri anestezigti, firi aparate complicateqi monitoare performante, doar Sanaubar, zicind pesalteaua firi cuverture 9i plini de pete, cu Ali 5irnoaga lAngi ea. Nici nu avusese prea mare nevoie deajutor, pentru cd nici micar in momentul naqteriiIJassan nu-.si dezminlise felul lui de-a fi: era incapabilsi rdneasci pe cileva. CAteva contlactii, vreo doudirnpingeri Ei hopa, apiruse Ei Hassan. Sosise z6mbind.

l)ul)a (um se confesase moa;a serritoarei unuivccin, care avusese apoi griji si spund mai departeolicui voia sd o asculte, se pare cd Sanaubar aruncaseo privire copilului din bratele lui Ali, ii zdrise buza deicpure qi mAriise, cu un fel de rAs amar: ,,Ia te uiti!",zisese ea. ,,Acum ai propriul tiu idiot, ca si zimbeasci.\i pentru tine!" Refuzase si-l ia in braqe pe Hassan1i. dupa cinr i zile. dispiruse flri urm5.

llaba angajase aceeaqi femeie care rni hrinise qi

;rc rnine, ca si il alipteze pe Hassan. Ali ne-a zis cd erao limeie hazari cu ochi albaqtri, venitd din Bamiyan,rrlagul statuilor gigantice care il in{XtiEau pe Buddha.,,(lu ce voce dulce cinta!", ne spunea el, de fiecare dati.

- gi ce canta? intrebam $i eu qi Hassan de liecare

(l,rtd, cu toate ca $tiam deja - ne spusese de nenumA-r rrl.e^ ori, clal voiarn sd il auzim pe Ali cint6nd-

lgi dregea vocea qi incepea:

Pe u.n nunte 'inaLt an. stat

$i-an strigat rutmele lai Ali, Leul Lui Dunmezeu,Oh' ALi, Leu al Lui Dumne.zeu, Rege al oatnenilar,Adu bucurie ininilor noastre intfistate!

15

Apoi ne spunea ci existi o legdturi fiigeascd intrecei care au supt acelagi lapte, o legituri pe care nicimdcar trecerea timpului nu o poate lterge,

Hassan qi cu mine am supt lapte de la acelaEi sin.Am llcut primii pagi in aceeali curte gi sub acelagi aco-periE am rostit amdndoi primele noas$e cuvinte.

Al meu a fost -Baba.

Al lui - lmir, numele meu.Privind acum ln urme, cetre vremea aceea, cred

ci temelia a ceea ce avea si se intimple in iarna lui1975 - 9i a tot ce a urmat dupi aceea - a fost pusdodati cu acele prime cuvinte.

III.

Se spune ce tatil meu s-a luptat odati cu mAinilegoale cu un urs negru, in Baluchistan, Dace povesteaar fi avut drept erou pe oricine altcineva, ar {i fostcategorisiti drept kal- tendinga aceea de a exageratipicd afganilor, ridicati, din picate, la rang de,,calitate nalionali"; daci cineva se liuda ci fiul luieste medic, exista posibilitatea ca odrasla si fi trecut,c6ndva, cu bine un test la biologie, in liceu. Darnimeni nu se indoise vreodati de adevirul vreuneipovegti despre Baba gi, chiar daci ar fi ficur-o. ei bine,Baba avea drept dovadd acele trei cicatrici paralelecare ii brdzdau spinarea. Mi-l imaginasem de nenu-mtrrate ori pe Baba lupt6ndu-se, ba chiar ll Ei visasem.

$i in aceste vise Baba al meu gi ursul se contopeau,incdt nu puteai spune care e unul Ei care-i celilalt.

Rahim Khan i se adresase pentru prima oari cuceea ce avea si devini porecla binecunoscuti a luiBaba: ,,Toophan aga", adicd ,, Domnul Uragan". Erao porecli destul de potrivite. Tata era o fortii a ria-turii, un gigant reprezentant al pa{tunilor, cu o barbideasd, o claie de pir castaniu ctrlionfat, la fel de ne-domolit ca gi stipinul lui, miini care pireau capabilesd scoati Ei o salcie din ridicini qi o privire intunecati,care ,,ar fi lngenuncheat Ei un diavol, cergind lndu-rare", aga cum zicea Rahim Khan. La petreceri, cindlgi frcea aparigia, cu cei doi metri ai lui, atenlia rururor

r7