C6line Alvarez

Christophe Andrd

Catherine Gueguen

Ilios KotsouFr6d6ric LenoirCaroline Lesire

Fr€ddric Lopez

Matthieu Ricard

Despre ce ne aducemunii altora

TRANSMITEREA

taducere din limba francez| de

Doina Jela

Spanlugino

CU PRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

CE INSEAMNA NTNRNSU TZ

CAROLINE LESIRE, ILIOS KOTSOU, CHRISTOPIT RUORE

Suntem o specie care transmite

tansmitem ceea ce suntem

Puterea modelelor

Cine se aduni ajunge pAni la urmi si se 9i asemene

Transmi terea o rizo ntallTransmiterea, sursi de bucurie

Alegerea transmiterii P ozitive

incetinireaImpactul puternic al transmiterii

Un efect de contagiune

CAPITOLUL 2

COPILARIA: O ETAPA_CHEIE iN PROCESUL DETRANSMITERE AS

CATHERINE GUEGUEN

Importanga unei relagii binevoitoare gi empatice

Creierul sub lupa neuro;tiingelor afective ;i sociale

Pericolele maltratirii emotionale

Rezilienga

Citeva repere pentru a le transmite copiilor

ce este mai bun in noi

Calea de urmat

13

14

15

18

21

22

22

25

27

29

3o

35

38

43

46

47

56

279

CUPRINS

cAp,TottiL 3CREAREA U NU I CONTEXT FAVORABI L TRANSMITERII

CELINE ATVAREZ

Creierul se hrineste din noi si din lumea exrerioarS.

Doui legi fundamentale ale dezvoltirii ;i implinirii umaneO gcoali care interfereazS. cu mecanismele naturale

ale invitdriiO experientl stiintifici in mi,rime naturali+rIntr-un ambient mai potrivir cu natura lor,

inteligenta copiilor se dezvolti. vertiginosO personalitare armonioasi gi calitigi umane luminoase

cAptT$t_r.rN- 4ATRANSMITE CHEILE DEVENIRII DE SINE

FRTDERIC LENOIR

intruchiparea iubiriiFilosofarea si meditagia dezvoltl. cunoasrerea de sineCinci transmiteri esenliale

eAptTa!-uL 5TRANSM ITEREA SPI RITUALA: ATU NCI CAN D M ESAG ERU L

ESTE EL iNSUsl MESAJUL

MATTHIEU RICARD

Tiansmiterea prin exempluCoerenga

Sursa unei transformi.ri interioareSmerenia

Tiansmiterea dupi tradigia tibetaniTicerea

Deschiderea inimii

61

62

64

69

73

77

81

89

9o

92

97

CUPRI N5

eAplT0L{.,!- 6

CE AU SA NETRANSMITA POPOARELE DE LA CELALALT

CAPAT AL LUMII

FREDERIC LOPEZ

Modernitate si radilieintrajutorarea, viata laolaltiSobrietatea fericitiEmogiile sunt contagioase

cAplr0H,.,l- 7MOSTENTREA UNEI LUMI MAI SOLIDARE 5l MAI DURABILE

CAROLINE LESIRE, ILIOS KOTSOU, CHRISTOPHE ANDRE

Ridicini gi aripi

CAnd vrem ca o planti si creasci, o udimInventarea unor noi modele de transmitere

Gratitudine ;i angajament

NOUA MARI TEXTE DESPRE TRANSMITERE

- fragmente -Platon, Theaitetos, sau Despre cunoastere

Jalll ad-Din Muhammad RnmL Doudfeluri de inteligenyd

Michel de Montaigne, Eseuri

Molidre, Femeile sauante

Andrd Gide, Fructele PdrnkntuluiAlbert Camus, Scrisoare cd*e Louis Germain

Romain Gary, Prima drago*e, uhima dragosn

Simone Yeil, Snisoare cdtre Academia Francezd

Pascal Quignard, Tbate dimineyile lumii

131

133

138

143

146

153

154

156

162

17',1

184

189

191

195

198

200

203

207

210

115

116

117

121

122

124

125

126

28A 281

E-f

CU PRI NS

CAIET PRACTIC

Transmiterea si noiGhid de transmitere in viata de zi cu zi

Emergente

AUTORII

MULTUMtRT

215

217

227

262

2.68

276

282

CAPITOLUL 1

CE iNSEAMNA A TRANSMITE?

CAROLINE LESIRE

ILIOS KOTSOU

CHRISTOPHE ANDRE

CAROLINE LESIRE CONDUCE ASOCIATIA

turncrNcts TEMERGENTEI SlTlNE CURSURI DE

coNsTr ENTIzARE lrprt NA PENTRU vl lroRl I eAnt N1.

rLtos Korsou ESTE DocroR iN pstuoloclE 5l

crRcrrAron iN polrNtuL EMoTllLoR. MEDIc 5l

PSIHIATRU, CHRISTOPHT RNIRT ESTE UNUL DINTRE

pRrMl spECtALtSTt cARE AU tNTRoDus vrornTtn iN

PSIHOTERAPIE.

ransmiterea este un dar care trezegte. Fie cieste vorba despre cunostinge, valori, identi-

t5.gi, culturi, filiagii sau memorii, fie ci este

constienti" sau incongtienti, transmiterea se afli in mie-

zul condigiei nostre umane.

r5

Transmiterea

O triim de-a lungul experiengei bulversante a ve-

nirii pe lume a unui nou-ni.scut, cAnd auzim vorbele

intelepte ale unui bitrAn, o triim la ;coali, in relagiile

pe care le stabilim cu algii, la locul nostru de munci, inasociagii si in prietenie, in ritualuri colective, religioase

sau laice.

Dar ce vrea si spun5" cuvAntul ,,a transmite"? Si

cum si transmitem cel mai bine astfel incAt si benefi-

cieze cel care prime;te, cel care di", dar si societatea, inansamblul ei?

Suntem o specie care transmite

Etimologic, verbul ,,a transmite" vine din la-

tinescul transmittere si semnificd. literal ,,a trimite de

cealalti parte" sau ,,a depune dincolo"l. Este vorba, la

origine, de un demers prin care ceva ajunge la cineva.

in afarl. de acel ,,cevi' care este transmis, depus, trimis,ridicinile cuvAntului se referi la procesul respectiv, la

transmissio [transmisia], care in latind" inseamni. actiu-

nea de parcurgere, traversarea.

in acest sens, transmiterea poate fi priviti ca o tra-

iectorie apiruti dintr-o motivatie de a impirtisi altora

1 Dicgionarul explicativ al limbii romAne, 2009. [n. trad.]

CE INSEAMI{A A TRANSMITE?

ceva de preg, primit de noi insine. De-a lungul acestei

traiectorii, ne construim viaga, ne orientim destinele si

aclionr.m asupra societi.lii in care triim' Tlansmiterea

este astfel mijlocul de a face si dureze ceea ce ni se pare

esential, de a face in aga fel incAt acel ceva si supravie-

tuiasci, (sa ne supravietuiasci), dar gi si se transforme,

si sporeasci.

Transmitem ceea ce suntem

Tiansmiterea poate fi implicita sau expliciti. Din-

colo de con,tinuturile pe care vrem si le impartisim

copiilor nogtri sau celor apropiali, transmitem un mod

de a functiona, de a ne ataga de ceilalgi, o manieri de

a integra sau de a incilca interdicgiile, chiar daci, de

multe ori, nu suntem constiengi de acest lucru. Emo-

giile gi stirile noastre afective, oricare ar fi acestea, sunt

percepute de ceilalEi: este ceea ce se numegte contagiune

emofonali.

,,Tot ce putem face cr un sfat bun este sil dimmai departe. Celui care-l primqte, sfatul nu-i folosegte

niciodati. la nimic", ne spune Oscar \[ilde. itttt. ...ace vrem noi si transmitem gi ceea ce transmitem fbri

si vrem se interpun adesea obstacole, sau, cel pulin, o

anumiti distanti. De unde vine acest hiatus? Este sim-

1A

Transmiterea

plu. Dim mai multi importangi continudui a ceea ce

transmitem decAt felului in care o facem. Or, gtiinga de

a transmite, cum spune Fr6d6ric Lenoir in capitolul lui,

vine din ceea ce suntem noi ingine, in profunzime.? - r. .tw . rlnca din copilarie, inviram imitAnd. Si ne punem

deci intrebarea: este firesc si-i cerem unui copil si se ex-

prime cuviincios, daci pe noi ingine ne aude injurAnd?

ii pnt.- oare cere si pronunge, la fiecare doui vorbe,

cuvintele magice ,,multumesc" si ,,te rog", daci noi nu

le folosim atunci cAnd vorbim cu el, in mod obisnuit?

Atitudinile ;i comportamentele pe care le observim cel

mai des sunt acelea care ne vor fi ffansmise, in primulrAnd. Putem deci deduce de aici ci" daca existi o con-

tradictie intre conginutul mesajului gi felul in care este

el ransmis, ceea ce va fi inregistrat va fi exact aceasti

contradictie, in detrimentul fondului. Este ceea ce ne

aminteste poetul Emerson, atunci cXnd ne spune: ,,Fap-

tele tale vorbesc aga de tare ci, nu mai aud ce spui." $iatunci, cum si invitim si transmitem ceea ce flnem cel

mai mult si. transmitem?

lqa cum pe buni dreptate spune psihiatrul si ma-

estrul zen Edel Maext: ,,Tin6.ndu-i predici despre res-

1 Prezent in fiecare anlaZllele Emergenle, Edel Maex este pionierin introducerea metodei con;tientizirii depline in Belgia. Este inprimul rAnd autorul cdrgii Mindfulness: Appriuoiser le stress par la

CE INSEAMNA A TRANSMITE?

pect, nu-l invegi pe copil respectul, ci il inveti si gina

predici la rAndul lui. Copiii invagi respectul atunci cAnd

le arigi respect. Tiansmiterea consti in atitudine. Dacivrem si transmitem ceva, intrebarea Pe care trebuie sine-o punem e simpli: cum ne comportim? ii tratim noi

pe ceilalti, mediul, viaga cu respect, sau doar predicam

respectul? in primul caz avem de-a face cu respectul, incel de-al doilea, cu predica."l

Transmiterile invizibileAtitudinile 9i comportamentele nu se transmit

doar prin prezenla persoanei in carne 9i oase:

filmele, emisiunile televizate gijocurile video ne

influenleazd 5i ele. Un studiu efectuat pe tineri

copii (intre 5 ti 1 1 ani) a dovedit cd rata conduitelor

agresive se multiplic; de gapte ori dupd vizionarea

unui serial de televiziune violent2. Matthieu Ricard

pleine conscience l,A controla stresul prin constientizare deplini](2011), Louvain-la-Neuve, De Boeck gi lci et Ailleurs. Zen, mind-

fulness et compassion [Aici 9i in alti parte. Zen, mindfulness - con-

stientizare deplini si compasiune], (2016), Louvainla-Neuve, De

Boeck.1 Vezi textul lui Edel Maex, postat pe blogul siu Leuen in de maal-

s tr o o m, wwv. levenindemaalstroom. be/nl/blo g/wat-transmissie'

'z Liddel C., Kvalsig J., Qotyana P., Shabalala A . (1994),,,Commu-

nity, violence and young south african children's involvment inagression", In ternati o na I Jo urn a I of B e h au i o ra I D e u e lop m ent, 17 (4),

pp.6t3-628.

16 11

Transrnitsrea

ffi arad, in special in Plaidoyer pour lbltruisme

ffi [Pledoarie pentru altruism] cd tinerii americani sunt

m expugi, inainte de a implini v6rsta de 20 de ani, la

ffi aproximativ 40 000 de scene fictive de asasinat la

ffi televiziune, dintre care B 000 inainte de vdrsta de l

ffi 12 anil.lar aceasta in condiliile in care violenia

* reald, in lume, scade continuu.

ffi Jocurile video violente influenleazd negativ

* comportamentele jucdtorilor, in timp ce jocurile

* prosociale au un efect benefic asupra relaliilor 5i in

ffi ajutorarea reciprocd. Sa ne gAndim la acest aspect

ffi atuncic6nd ii punem pe copiiin fala ecranelor.

Puterea modelelor

Modelele cu care suntem confruntagi cel mai ade-

sea sau sunt valorizate cel mai mult de mediul nostru

social gi cultural au un impact decisiv asupra noastri.

Atunci cind vrem sa influengim pozitiv pe cei din ju-

rul nostru, este foarte important ca noi insine si in-

truchipim esenlialul din ceea ce vrem si transmitem.

Tlansmiterea trece deci prin exemplu gi prin coeren;i,

dar gi prin emulagia declangati de comportamentele pe

care le admiri.m.

1 Ricard M. (2013), Plaidoyer pour l'abruisme. La force de la bien-

ueillance [Pledoarie pentru altruism. Fo4a bunivoinlei], Paris, Nil.

CE IN5IAMNA A TRANSMITEI

in capitolul 5, Matthieu Ricard subliniazS. de alt-

fel faptul ci diferigii sii maegtri de viagi intruchipau atAt

de bine propriul lor mesaj de generozitate, de ribdare,

de limpezime, incAt aceste exemple in sine au avut un

efect profund si durabil asupra propriului siu angaja-

ment gi, in cele din urmi, asupra existentei sale.

Manifestirile de generozitate;i de curaj la care

asistim ne motiveazi si ne comportim in mod similar.

Un studiu efectuat asupra unor tinere mame arat| cL

cele care erau expuse la un exemplu moral inspirator

(era vorba de imagini video foarte impresionante in care

un muzician ii mulgumea profesorului siu c5.l-a aju-

tat si se smulga din mediul bandelor de infractori gi al

violengei in care tri"ia), se dovedeau mai afectuoase cu

sugarii lor gi ci emogia pozitivi. declan;ati de acest mo-

del sporea producgia de ocitocini" gi posibilitatea lor de

a alilptal.

* O personalitate politici care inspiri

* ,Tataia"Jose Mujica2 a petrecut mai bine de

ffi treisprezece ani in inchisorile dictaturii, dintre care

I Silvers J.A., Haidt J. (2008), Moral Eleuation Can Induce Nursing

Emotion, S (2), p.291.2 Fost guerrillero, Jos6 Mujica a fost pregedinte al Uruguayului(20 10-20 I 5) ; ln prezent este senator.

18 1q

Transrniterea

noua complet izolat. Pregedinte nonconformist pe

durata mandatului, s-a remarcat prin consecvenlS

atat la nivelul stilului sdu de viala (era numit pe

buna dreptate ,,pre5edintele cel mai sarac din

lume"), cAt 9i prin acliunea politica. De-a lungul

mandatului, a continuat sd traiasca in ferma lui cu

o singurd incdpere gi cu acoperiS de zinc. Foarte

preocupat de oamenii f5r5 adSpost, a vandut

cladiri publice (dintre care o regedinla oficialS

la Punta del Este, celebrd staliune balneard din

Sud-estul !arii), pentru a construi locuinle sociale.

Redirecliona de asemenea 90o/o din indemnizalia

lui de pregedinte in contul planului de locuinle

al guvernului numit ,impreuna'i Pe site-ul

pregedintelui, profesia lui oficiala a rimas aceea

de agricultor. A adoptat de asemenea legi de

pionierat, cum ar fi cdsdtoria intre homosexuali 9i

autorizarea avortuluir. El considerd ca ,,din fiecare

etapd a istoriei umane, trebuie sd incerci sd inveli

ceva gi sd transmili celor care vor veni."2

CE INSEAMNA A TRANSMITE?

Cine se aduniajunge pini la urmi si se si asemene

,,Cine se aseaminS" se aduni', spune vorba din

popor. Se pare ci si contrariul este valabil. Persoanele

pe care le frecventim regulat ne transmit pina la urma

atitudinile si comportamentele lor. Cercetirile au ari-

tat, de exemplu, ci atunci cAnd un copil sti la gcoala, in

banci, alS.turi de un coleg care trigeazl, va fi la rAndu-i,

cu vremea, mai inclinat si copieze de la vecin, cu ocazia

urmltorului examen. La nivel statistic, cel mai puternic

prognostic in legituri cu delincvenga unui subiect este

delincvenga in rindul celor mai buni prieteni ai lui1.

in r.rr invers, din fericire, faptul de a asista la

atitudini de intrajutorare tnlesne;te reproducerea unor

comportamente similare2. De unde importanla capitali

a bunavoingei in educagie, dupi cum o subliniazi. atAt

Catherine Gueguen, cAt gi C6line Nvarez.

1 Sherril D., Horowitz B., Friedman S.T., Salisbury J.L. (1970)'

,,Seating aggregation as an index of contagion', Educational and

Psy c h o lo gi c a I M e as ure m ent, 30 (3), p p. 663-658'2 Bryan J.H., Test M.A. (1957),,,Models and helping naturalistic

studies in aiding behavior", Journal of Personality and Social Pry-

chology,6,400.

1 Pires C., ,,Josd Mujica: eroul necunoscut alAmericiiLatine", Cour-

rier International, 28 decembrie 2012.

'zAFP, ,,nViata extraordinari, a lui Jos6 Mujica, pregedintele Uru-guayului", 11 lrlJie 2074.

2A

Trsnsmiterea

Transm iterea orizontali

Tiansmiterea este adesea asociata cu ideea de ver:ticalitate, chiar cu o anumiti ierarhie: se transmite de

sus in jos: dinspre profesor spre elerr, dinspre pS.rinte

spre copil, dinspre expert spre profan, Regisim aceasti

atitudine in centrul multor ritualuri religioase, dar chiarsi in viata de zi cu zi, in ;coli, in familii, schema aceas-

ta verticali este inci foarte prezenta. Totugi, imediat ce

li.rgim cercul atenliei, percepem volumul mare a ceea

ce ne este transmis, in permanengi, de togi ;i de toate:

transmiteri intre egali in mediul profesional, schimburiintre copii, in clasi sau in familie. lJneori, de altfel, ceea

ce ni se transmite pe orizontal5. este mai pretios decAt

ceea ce ni se transmite de sus tn jos.

Transm iterea,surse de bucurie

A transmite constituie o sursi de bucurie, atAt

pentru cel care di, cAt si pentru cel care primeste, iar bu-curia aceasta este contagioasi. A ne simgi legati de cei-

lal$ inseamni" a recunoagte, dupa cuvintele lui LaurentBdgue, cd" viaga noastri depinde direct de solul social

in care si-a fixat ridicinilel. Suntem alcituiti din aceste

1 Bdgue L. (2OlI), Psychologie du bien et du mal fPsihologia bineluigi a riuluil, Paris, Odile Jacob.

CE INSEAMI\lA A TRANSMITE?

schimburi dintre care unele ne transformi in chip du-

rabil viata.

Experienta ne arati ca cel care transmite, daci

este deschis si atent, are la rAndu-i multe de primit de

la cel aflat in faga lui. in aceasti ipostazi, existi mulgi

,,invigitori" care atesti bog5"lia a ceea ce primesc de la

elevii lor, cum noteaza Maria JoSo Pires.

Transm ite rea la Com pa nioniiDatoriei ;i ai Turului Frantei

Companionajul este de mai bine de opt secole un

loc central al transmiterii pentru arlizani.Termenul

desemneaza un sistem tradilional de transmitere

a cunogtinlelor, competenlelor 9i modului de

viala ancorat intro comunitate de companioni.

El cuprinde practici multiple care merg de la

transmiterea de competenle artizanale la ritualuri

de iniliere, trecAnd prin episoade itinerante ca

Turul Franlei. Transmiterea in com pa n ionaj incl ude

at6t lucrul asupra materiei, cAt gi pe acela asupra

spiritului gi asupra omului.

la Companionii Datoriei 5i ai Turului Franfei,

transmiterea este v;zut; ca un angajament moral.

Companionul trebuie sa-5i transmitd me5teSugul,

72