RABOBANK: ESTE PUÞIN PROBABILÃ INVERSAREA CREªTERII ... · 3/21/2021 · REZILIENÞÃ /Proiecte...
1
GRAM AUR = 229,4042 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4229 RON EURO = 4,8858 RON DOLAR = 4,1067 RON 16 pagini n Confruntarea SUA-China intrã pe o nouã turnantã PAGINA 13 n Rezerva Federalã a SUA aduce bãncile americane în epoca post-pandemie PAGINA 14 n POLUARE/Consumãm peºti care conþin...plastic PAGINA 12 5 lei Luni, 22 martie 2021, nr. 56 (6836), anul XXX n PLANUL NAÞIONAL DE REDRESARE ªI REZILIENÞà /Proiecte de 41,14 miliarde euro, alocare de 30,5 miliarde euro PAGINA 3 n Theodor Aman, la a CXC-a sa aniversare PAGINA 15 DANIELA ILIESCU - DIRECTOR GENERAL PATRIA BANK: “Bãncile au fost parte din soluþie, în pandemie” Reporter: Cum a fost afectat sistemul bancar de pandemia de Covid-19? Daniela Iliescu: Marea provocare pentru sistemul bancar, ºi pentru noi, a fost sã asigurãm continuitatea activitãþii în condiþii de predictibilitate redusã, un sentiment al consumatorului în declin ºi crizã sanitarã cu restricþii de mobilitate. Noi am resimþit destul de acut ºi o altã provocare - fiind o bancã de talie micã, succesul nostru în piaþã depindea de con- tinuarea activitãþii comerciale, în special cea de creditare, iar asta într-un context cu grad ridicat de incertitudine. Pentru noi cel mai important obiectiv a fost sã deservim clienþii fãrã întrerupe- re, sã ne menþinem colegii sãnãtoºi ºi sã fim deschiºi sã creditãm ºi sã susþinem economia, antreprenorii ºi clienþii perso- ane fizice. ªi suntem bucuroºi cã am reuºit. Bãncile au fost ºi sunt parte din soluþie în pandemie ºi, împreunã cu autoritaþile, prin proiecte proprii ºi programe guver- namentale au oferit soluþii pentru a þine economia ºi antreprenorii în miºcare. Cred cã din anul 2020 tot sistemul bancar a ieºit mai întãrit ºi mai rezistent, chiar dacã pe alocuri eroziunea emoþionalã ºi financiarã s-au resimþit ºi se resimt încã. Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaþa bancarã? Care sunt perspecti- vele acesteia pentru 2021? Daniela Iliescu: Am început cu opti- mism anul 2021, optimism care vine atât din semnalele primite din piaþã, cât ºi ca urmare a energiei organizaþiei. Suntem angrenaþi într-o serie de proiecte noi în Patria Bank, de continuare a strategiei de digitalizare, ºi ne energizeazã faptul cã vom putea oferi clienþilor servicii banca- re superioare, atât prin accesibilitate, cât ºi prin flexibilitatea proceselor ºi produ- selor, precum ºi o mobilitate crescutã pentru agenþii de vânzãri. Vom facem paºi importanþi în noua re- alitate de tranzacþionare tot mai mult la distanþã, pãstrând apropierea umanã ºi suportul continuu, ºi aº menþiona câteva proiecte în acest sens: ü Online Customer Onboarding, cel mai important proiect al anului 2021, aºteptat a fi lansat în trimestrul al doilea, prin care clienþii noi vor putea solicita de- schiderea online a contului curent ºi pot achizitiona produse ºi servicii financiare personalizate: pachete de cont curent, car- duri de debit, internet si mobile banking ºi depozite, totul 100% online ºi la distanþã; de asemenea, pregãtim ºi accesarea de credite direct on-line, aplicaþie ce va oferi clientilor noi ºi existenþi posibilitatea de a contracta credite de consum online, printr-un proces 100% digital; A CONSEMNAT EMILIA OLESCU (continuare în pagina 13) ANALIªTI, DESPRE REDRESAREA ECONOMICÃ: China lasã pandemia în urmã, þintind o expansiune mai puþin dependentã de mãrfuri l Institutul pentru Finanþe Internaþionale: “China rãmâne o sursã majorã de cerere de materii prime, dar aceastã cerere va creºte mai lent” l Vânzãrile cu amãnuntul din þara asiaticã au sporit cu 33,8% în ianuarie - februarie 2021, în ritm anual E conomia Chinei dã semne bune de redresare într-un moment în care o mare parte a lumii încã se confruntã cu pandemia de corona- virus, iar unii analiºti susþin cã vârful re- cuperãrii þãrii asiatice chiar a fost depãºit deja. Potrivit unei analize CNBC, un semn cã “boom-ul” iniþial s-a încheiat este chiar evoluþia preþurilor materiilor pri- me. Spre exemplu, preþul cuprului a atins, la sfârºitul lunii trecute, cel mai ri- dicat nivel din ultimii nouã ani ºi jumãta- te, însã de atunci a scãzut cu aproximativ 6%, potrivit datelor London Metal Exchange. China este cel mai mare cum- pãrãtor de cupru din lume, conform date- lor pre-pandemie, din 2019, iar cererea din þarã influenþeazã preþurile acestui metal de bazã, la nivel global. Sursa mai spune cã ºi creºterile de preþ în cazul unor metale precum cobalt ºi li- tiu, utilizate în producþia de baterii pentru maºini electrice, s-au moderat. “China rãmâne o sursã majorã de ce- rere de materii prime, dar o cerere care va creºte mai lent”, conform unei note lan- sate sãptãmâna trecutã de Institutul pen- tru Finanþe Internaþionale, care menþio- neazã cã, spre deosebire de politicile care au contribuit la creºterea preþurilor mate- riilor prime sau au generat un “superci- clu” în urmã cu mai bine de un deceniu, acum Beijingul a folosit mãsuri de sti- mulare mai conservatoare pentru gestionarea efectelor pandemiei. Analiºtii se aºteaptã ca þara asiaticã sã foloseascã mai cumpãtat stimulentele de politicã monetarã/fiscalã ºi sã aibã o ex- pansiune mai lentã faþã de alþi ani, re- spectiv de 5-6%, care nu va stimula creºterea pe pieþele emergente la fel de mult ca în trecut. Autoritãþile chineze ar dori, de aseme- nea, ca expansiunea economiei þãrii sã se bazeze mai mult pe cheltuielile private ale persoanelor fizice, respectiv sã fie di- minuatã dependenþa de industriile tradi- þionale, cum sunt producþia, care ar nece- sita mai multe achiziþii de mãrfuri, potri- vit analizei. (A.V.) (continuare în pagina 16) Lumea ”arde”, sportul forþeazã porþile stadioanelor O menirea se luptã cu ”valul trei” al pandemiei, specialiºtii în me- dicinã nu sunt deloc optimiºti în privinþa viitorului imediat, dar lumea sportului are alte prioritãþi, dupã ce în 2020 a fost paralizatã de pandemie. Problema prezenþei spectatorilor pe are- ne a devenit una de maximã actualitate, în urmãtoarele zile urmând sã fie luate mai multe decizii în acest sens. Vaccina- rea reprezintã principalul argument al organizatorilor de mari competiþii spor- tive atunci când cer tot mai intens autori- tãþilor sã redeschidã porþile stadioanelor ºi sãlilor de sport. Cum creºterile ºi de- screºterile în ceea ce priveºte infectãrile se succed cu rapiditate, este evident cã nimeni nu poate garanta pentru ce va fi la varã. Conducerea UEFA este decisã sã for- þeze mâna autoritãþilor din 12 þãri, im- punând oraºelor co-organizatoare sã pro- mitã ceva ce nu poate fi promis în acest moment. UEFA nu acceptã ca meciurile de la EURO 2020 sã se dispute cu porþile închise ºi le cere celor 12 oraºe gazdã sã primeascã spectatori, a declarat preºedintele forului fotbalistic european, Aleksander Ceferin. Amânat un an din cauza crizei sanitare, EURO 2020 urme- azã sã se desfãºoare în aceastã varã, în perioada 11 iunie - 11 iulie, în 12 oraºe de pe continent, printre care ºi Bucureºtiul. Ceferin a indicat cã UEFA nu mai ia în calcul posibilitatea ca meciurile sã se jo- ace cu porþile închise. ”Fiecare oraº gazdã trebuie sã garan- teze cã la meciuri vor fi spectatori”, a spus Ceferin. UEFA a negat informaþia potrivit cãreia va amâna decizia cu privi- re la care dintre cele 12 oraºe vor fi reþi- nute drept gazde. Forul european a indi- cat cã 7 aprilie rãmâne termenul limitã pentru ca oraºele sã prezinte numãrul de fani care vor avea acces pe stadioane. Practic, co-organizatorii sunt forþaþi sã deschidã porþile stadioanelor dacã vor sã nu piardã competiþia. Ministrul Tineretu- lui ºi Sportului din þara noastrã, Eduard Novak, a declarat cã pentru Campionatul European de fotbal din acest an va fi ne- cesarã o hotãrâre de Guvern conform cã- reia la meciurile de la Bucureºti vor fi prezenþi spectatori pe stadioane. O.D. (continuare în pagina 12) RABOBANK: ESTE PUÞIN PROBABILà INVERSAREA CREªTERII ACCELERATE A PREÞURILOR ALIMENTELOR A început coºmarul celor ºapte vaci slabe? M ãrfurile alimentare ºi furajele pentru animale transmit un singur mesaj pentru pieþe ºi instituþii, dupã cum se aratã în douã analize re- cente de la Rabobank, iar acesta este cã preþurile lor vor continua sã creascã. Dupã nouã luni de creºteri consecutive, indicele preþurilor agricole de la Standard & Poor’s, S&P GSCI Agriculture Index, a ajuns re- cent la cel mai ridicat nivel din 2014 (vezi graficul). În opinia analiºtilor de la Rabobank, avansul accelerat al preþurilor produselor agricole marcheazã intrarea într-o perioadã de “insecuritate alimentarã globalã”, iar aceasta se va manifesta mai ales pentru þã- rile cu venituri scãzute ºi care sunt impor- tatoare nete de alimente. Din pãcate, am- bele puncte sunt “bifate” de þara noastrã. Creºterea cu aproape 50% a preþurilor de la mijlocul anului trecut a fost determi- natã de mai mulþi factori, cum sunt relati- va depreciere a dolarului, condiþiile cli- matice nefavorabile la nivelul unor mari producãtori, cererea globalã, precum ºi speculaþiile de pe piaþã. În ceea ce priveºte condiþiile cli- matice, analiºtii de la Rabobank amintesc deficitul de umiditate în perioada sezonului de însãmânþare din Statele Unite ºi Rusia, dar ºi prelungirea perioadei de secetã din Brazilia ºi Argentina. Pe fondul reducerii prognoze- lor privind recoltele viitoare, cererea glo- balã a înregistrat un avans considerabil, iar unul dintre factorii majori a fost cere- rea pentru refacerea stocurilor, în condi- þiile creºterii îngrijorãrilor legate de stabilitatea lanþurilor de aprovizionare. Factorul pricipal a fost, ca de obicei, China. “Importurile Chinei au fost surprin- zãtor de ridicate, în condiþiile în care eco- nomia creºte puternic ºi sunt refãcute efec- tivele de porcine grav afectate de pesta porcinã africanã”, se aratã în raportul de la Rabobank, care subliniazã creºterea puter- nicã a importurilor de porumb ºi soia. (continuare în pagina 16) D in anul 2020 tot sistemul bancar a ieºit mai întãrit ºi mai rezistent, chiar dacã pe alocuri eroziunea emoþionalã ºi financiarã s-au resimþit ºi se resimt încã, este de pãrere Daniela Iliescu - Director General Patria Bank, care considerã cã bãncile au fost ºi sunt parte din soluþie, în pandemie. Domnia sa ne-a pre- cizat, într-un interviu: ”Împreunã cu autoritãþile, prin proiecte proprii ºi pro- grame guvernamentale, bãncile au oferit soluþii pentru a þine economia ºi antrepreno- rii în miºcare”. Alãturi de doamna Iliescu, ne-au mai rãspuns, la întrebãrile legate de piaþã ºi activitatea Patria Bank, Codruþ Nicolau, Director General Adjunct Business ºi Ele- na Nicodinescu, Manager Dezvoltare Produse în cadrul bãncii. CÃLIN RECHEA
Transcript of RABOBANK: ESTE PUÞIN PROBABILÃ INVERSAREA CREªTERII ... · 3/21/2021 · REZILIENÞÃ /Proiecte...
GRAM AUR = 229,4042 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4229 RON EURO = 4,8858 RON DOLAR = 4,1067 RON
16 pagini
n Confruntarea SUA-China intrã pe o nouã turnantã
PAGINA 13
n Rezerva Federalã a SUA aduce bãncile americane înepoca post-pandemie
PAGINA 14
n POLUARE/Consumãm peºti careconþin...plastic
PAGINA 12
5 lei Luni, 22 martie 2021, nr. 56 (6836), anul XXX
n PLANUL NAÞIONAL DE REDRESARE ªIREZILIENÞÃ /Proiecte de 41,14 miliardeeuro, alocare de 30,5 miliarde euro
PAGINA 3
n Theodor Aman, la a CXC-a saaniversare
PAGINA 15
DANIELA ILIESCU - DIRECTOR GENERAL PATRIA BANK:
“Bãncileaufostpartedinsoluþie,înpandemie”
Reporter: Cum a fost afectat sistemulbancar de pandemia de Covid-19?
Daniela Iliescu: Marea provocarepentru sistemul bancar, ºi pentru noi, afost sã asigurãm continuitatea activitãþiiîn condiþii de predictibilitate redusã, unsentiment al consumatorului în declin ºicrizã sanitarã cu restricþii de mobilitate.Noi am resimþit destul de acut ºi o altãprovocare - fiind o bancã de talie micã,succesul nostru în piaþã depindea de con-
tinuarea activitãþii comerciale, în specialcea de creditare, iar asta într-un contextcu grad ridicat de incertitudine.
Pentru noi cel mai important obiectiva fost sã deservim clienþii fãrã întrerupe-re, sã ne menþinem colegii sãnãtoºi ºi sãfim deschiºi sã creditãm ºi sã susþinemeconomia, antreprenorii ºi clienþii perso-ane fizice. ªi suntem bucuroºi cã amreuºit.
Bãncile au fost ºi sunt parte din soluþie
în pandemie ºi, împreunã cu autoritaþile,prin proiecte proprii ºi programe guver-namentale au oferit soluþii pentru a þineeconomia ºi antreprenorii în miºcare.Cred cã din anul 2020 tot sistemul bancara ieºit mai întãrit ºi mai rezistent, chiardacã pe alocuri eroziunea emoþionalã ºifinanciarã s-au resimþit ºi se resimt încã.
Reporter: Cu ce sentiment a începutanul piaþa bancarã? Care sunt perspecti-vele acesteia pentru 2021?
Daniela Iliescu: Am început cu opti-mism anul 2021, optimism care vine atâtdin semnalele primite din piaþã, cât ºi caurmare a energiei organizaþiei. Suntemangrenaþi într-o serie de proiecte noi înPatria Bank, de continuare a strategiei dedigitalizare, ºi ne energizeazã faptul cãvom putea oferi clienþilor servicii banca-re superioare, atât prin accesibilitate, câtºi prin flexibilitatea proceselor ºi produ-selor, precum ºi o mobilitate crescutãpentru agenþii de vânzãri.
Vom facem paºi importanþi în noua re-alitate de tranzacþionare tot mai mult ladistanþã, pãstrând apropierea umanã ºisuportul continuu, ºi aº menþiona câtevaproiecte în acest sens:ü Online Customer Onboarding, cel
mai important proiect al anului 2021,aºteptat a fi lansat în trimestrul al doilea,prin care clienþii noi vor putea solicita de-schiderea online a contului curent ºi potachizitiona produse ºi servicii financiarepersonalizate: pachete de cont curent, car-duri de debit, internet si mobile banking ºidepozite, totul 100% online ºi la distanþã;de asemenea, pregãtim ºi accesarea decredite direct on-line, aplicaþie ce va ofericlientilor noi ºi existenþi posibilitatea de acontracta credite de consum online,printr-un proces 100% digital;
A CONSEMNATEMILIA OLESCU
(continuare în pagina 13)
ANALIªTI, DESPRE REDRESAREA ECONOMICÃ:
China lasã pandemia înurmã, þintind o expansiunemai puþin dependentã demãrfuril Institutul pentru Finanþe Internaþionale: “China rãmâne o sursãmajorã de cerere de materii prime, dar aceastã cerere va creºtemai lent”l Vânzãrile cu amãnuntul din þara asiaticã au sporit cu33,8% în ianuarie - februarie 2021, în ritm anual
Economia Chinei dã semne bunede redresare într-un moment încare o mare parte a lumii încã seconfruntã cu pandemia de corona-
virus, iar unii analiºti susþin cã vârful re-cuperãrii þãrii asiatice chiar a fostdepãºit deja.
Potrivit unei analize CNBC, un semncã “boom-ul” iniþial s-a încheiat estechiar evoluþia preþurilor materiilor pri-me. Spre exemplu, preþul cuprului aatins, la sfârºitul lunii trecute, cel mai ri-dicat nivel din ultimii nouã ani ºi jumãta-te, însã de atunci a scãzut cu aproximativ6%, potrivit datelor London MetalExchange. China este cel mai mare cum-pãrãtor de cupru din lume, conform date-lor pre-pandemie, din 2019, iar cerereadin þarã influenþeazã preþurile acestuimetal de bazã, la nivel global.
Sursa mai spune cã ºi creºterile de preþîn cazul unor metale precum cobalt ºi li-tiu, utilizate în producþia de baterii pentrumaºini electrice, s-au moderat.
“China rãmâne o sursã majorã de ce-rere de materii prime, dar o cerere care va
creºte mai lent”, conform unei note lan-sate sãptãmâna trecutã de Institutul pen-tru Finanþe Internaþionale, care menþio-neazã cã, spre deosebire de politicile careau contribuit la creºterea preþurilor mate-riilor prime sau au generat un “superci-clu” în urmã cu mai bine de un deceniu,acum Beijingul a folosit mãsuri de sti-mulare mai conservatoare pentrugestionarea efectelor pandemiei.
Analiºtii se aºteaptã ca þara asiaticã sãfoloseascã mai cumpãtat stimulentele depoliticã monetarã/fiscalã ºi sã aibã o ex-pansiune mai lentã faþã de alþi ani, re-spectiv de 5-6%, care nu va stimulacreºterea pe pieþele emergente la fel demult ca în trecut.
Autoritãþile chineze ar dori, de aseme-nea, ca expansiunea economiei þãrii sã sebazeze mai mult pe cheltuielile privateale persoanelor fizice, respectiv sã fie di-minuatã dependenþa de industriile tradi-þionale, cum sunt producþia, care ar nece-sita mai multe achiziþii de mãrfuri, potri-vit analizei. (A.V.)
(continuare în pagina 16)
Lumea ”arde”, sportulforþeazã porþile stadioanelor
Omenirea se luptã cu ”valul trei”al pandemiei, specialiºtii în me-dicinã nu sunt deloc optimiºti înprivinþa viitorului imediat, dar
lumea sportului are alte prioritãþi, dupãce în 2020 a fost paralizatã de pandemie.Problema prezenþei spectatorilor pe are-ne a devenit una de maximã actualitate,în urmãtoarele zile urmând sã fie luatemai multe decizii în acest sens. Vaccina-rea reprezintã principalul argument alorganizatorilor de mari competiþii spor-tive atunci când cer tot mai intens autori-tãþilor sã redeschidã porþile stadioanelorºi sãlilor de sport. Cum creºterile ºi de-screºterile în ceea ce priveºte infectãrilese succed cu rapiditate, este evident cãnimeni nu poate garanta pentru ce va fila varã.
Conducerea UEFA este decisã sã for-þeze mâna autoritãþilor din 12 þãri, im-punând oraºelor co-organizatoare sã pro-mitã ceva ce nu poate fi promis în acestmoment. UEFA nu acceptã ca meciurilede la EURO 2020 sã se dispute cu porþileînchise ºi le cere celor 12 oraºe gazdã sãprimeascã spectatori, a declaratpreºedintele forului fotbalistic european,
Aleksander Ceferin. Amânat un an dincauza crizei sanitare, EURO 2020 urme-azã sã se desfãºoare în aceastã varã, înperioada 11 iunie - 11 iulie, în 12 oraºe depe continent, printre care ºi Bucureºtiul.Ceferin a indicat cã UEFA nu mai ia încalcul posibilitatea ca meciurile sã se jo-ace cu porþile închise.
”Fiecare oraº gazdã trebuie sã garan-teze cã la meciuri vor fi spectatori”, aspus Ceferin. UEFA a negat informaþiapotrivit cãreia va amâna decizia cu privi-re la care dintre cele 12 oraºe vor fi reþi-nute drept gazde. Forul european a indi-cat cã 7 aprilie rãmâne termenul limitãpentru ca oraºele sã prezinte numãrul defani care vor avea acces pe stadioane.Practic, co-organizatorii sunt forþaþi sãdeschidã porþile stadioanelor dacã vor sãnu piardã competiþia. Ministrul Tineretu-lui ºi Sportului din þara noastrã, EduardNovak, a declarat cã pentru CampionatulEuropean de fotbal din acest an va fi ne-cesarã o hotãrâre de Guvern conform cã-reia la meciurile de la Bucureºti vor fiprezenþi spectatori pe stadioane.
O.D.(continuare în pagina 12)
RABOBANK: ESTE PUÞIN PROBABILÃINVERSAREA CREªTERII ACCELERATE APREÞURILOR ALIMENTELOR
A început coºmarul celorºapte vaci slabe?
Mãrfurile alimentare ºi furajelepentru animale transmit unsingur mesaj pentrupieþe ºi instituþii, dupã
cum se aratã în douã analize re-cente de la Rabobank, iar acestaeste cã preþurile lor vor continuasã creascã.
Dupã nouã luni de creºtericonsecutive, indicele preþuriloragricole de la Standard & Poor’s,S&PGSCI Agriculture Index, a ajuns re-cent la cel mai ridicat nivel din 2014(vezi graficul).
În opinia analiºtilor de la Rabobank,avansul accelerat al preþurilor produseloragricole marcheazã intrarea într-o perioadãde “insecuritate alimentarã globalã”, iaraceasta se va manifesta mai ales pentru þã-rile cu venituri scãzute ºi care sunt impor-tatoare nete de alimente. Din pãcate, am-belepuncte sunt“bifate”de þaranoastrã.
Creºterea cu aproape 50% a preþurilorde la mijlocul anului trecut a fost determi-natã de mai mulþi factori, cum sunt relati-va depreciere a dolarului, condiþiile cli-
matice nefavorabile la nivelul unor mariproducãtori, cererea globalã, precum ºi
speculaþiile de pe piaþã.În ceea ce priveºte condiþiile cli-
matice, analiºtii de la Rabobankamintesc deficitul de umiditate înperioada sezonului de însãmânþaredin Statele Unite ºi Rusia, dar ºiprelungirea perioadei de secetã dinBrazilia ºi Argentina.
Pe fondul reducerii prognoze-lor privind recoltele viitoare, cererea glo-balã a înregistrat un avans considerabil,iar unul dintre factorii majori a fost cere-rea pentru refacerea stocurilor, în condi-þiile creºterii îngrijorãrilor legate destabilitatea lanþurilor de aprovizionare.
Factorul pricipal a fost, ca de obicei,China. “Importurile Chinei au fost surprin-zãtor de ridicate, în condiþiile în care eco-nomia creºte puternic ºi sunt refãcute efec-tivele de porcine grav afectate de pestaporcinã africanã”, se aratã în raportul de laRabobank, care subliniazã creºterea puter-nicã a importurilor de porumb ºi soia.
(continuare în pagina 16)
Din anul 2020 tot sistemul bancar a ieºit mai întãrit ºi mai rezistent, chiar dacãpe alocuri eroziunea emoþionalã ºi financiarã s-au resimþit ºi se resimt încã,este de pãrere Daniela Iliescu - Director General Patria Bank, care considerãcã bãncile au fost ºi sunt parte din soluþie, în pandemie. Domnia sa ne-a pre-cizat, într-un interviu: ”Împreunã cu autoritãþile, prin proiecte proprii ºi pro-
grame guvernamentale, bãncile au oferit soluþii pentru a þine economia ºi antrepreno-rii în miºcare”. Alãturi de doamna Iliescu, ne-au mai rãspuns, la întrebãrile legate depiaþã ºi activitatea Patria Bank, Codruþ Nicolau, Director General Adjunct Business ºi Ele-na Nicodinescu, Manager Dezvoltare Produse în cadrul bãncii.
CÃLINRECHEA
