Practica Farmaceutica - 2019 - S fara reclameStimaţi cititori, Pe parcursul anului 2019, PRACTICA...

Redactor-Şef Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

CONSILIU EDITORIALProf. Dr. Farm. Robert ANCUCEANUProf. Dr. Victoria ARAMĂ Conf. Dr. Farm. Ionela BELUProf. Dr. Radu CĂPÂLNEANUProf. Dr. Emanoil CEAUŞU Prof. Dr. Adriana CIURBA Prof. Dr. Carmen CRISTESCUProf. Dr. G.A. DANProf. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCUŞef Lucr. Dr. Bogdan DUMITRESCUProf. Dr. Daniel GRIGORIE Conf. Dr. Farm. Mircea HÎRJĂU Conf. Dr. Dorin IONESCU Acad. Constantin IONESCU-TÎRGOVIŞTECercetător gr. II Lăcrămioara MEDRIHANConf. Dr. Farm. Dalia Simona MIRONProf. Dr. Farm. Simona NEGREŞProf. Dr. Farm. Florica NICOLESCUProf. Dr. Farm. Lăcrămioara OCHIUZProf. Dr. Farm. Cristina DINU PÎRVUProf. Dr. Farm. Iuliana POPOVICI Prof. Dr. Gabriel Ioan PRADAConf. Dr. Farm. Flavian Ştefan RĂDULESCUDr. Elena RUSUProf. Dr. Farm. Valentina SOROCEANUFarm. Pr. Maria-Gabriela SULIMANProf. Dr. Farm. Gabriel ŞARAMETDr. Delia TIMOFTEConf. Dr. Farm. Lavinia VLAIAConf. Dr. Farm. Vincenţiu VLAIAProf. Dr. Ana-Maria VLĂDĂREANUProf. Dr. Farm. Laura VICAŞ

Director EditorialDr. Mihai-Cristian POPESCU

Colegiul Farmaciştilor din România

Asociaţia Medicală Română

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

PRACTICA FARMACEUTICĂPeer Reviewed Journal

Vol. 12, Supliment (48), 2019ISSN 2066-5563 | e-ISSN 2069-6671

ISSN-L 2066-5563

Official Website: https://FARMA.com.roPublisher: Editura Medicală AMALTEA

PH

AR

MA

CE

UT

ICA

L P

RA

CT

ICE

PR

AC

TIC

E

RO

MA

NIA

N J

OU

RN

AL

OF

Stimaţi cititori,Pe parcursul anului 2019, PRACTICA FARMACEUTICĂ, revistă editată sub egida Colegiului Farmaciștilor din România, a Asociaţiei Medicală Română și a Agenţia Naţională a Medicamentului, vă propune o modalitate simplă și rapidă de a obţine 30 de credite de Educaţie Farmaceutică Continuă, reprezentând 75% din punctajul anual necesar:

• 10 credite EFC obţinute în urma achiziţionării unui abonament la revistă (include 4 apariţii consecuti ve);

• acumularea a 20 de credite EFC prin parcurgerea arti colelor publicate în 4 numere consecuti ve ale revistei şi completarea corectă a minimum 30 din cele 40 de întrebări conţinute în chesti onarele cu răspunsuri multi ple inserate în fi ecare număr (fi ecare chesti onar conţine 10 întrebări).

Așadar, pentru a beneficia de punctajul maxim menţionat, este necesară contractarea unui abonament la revista PRACTICA FARMACEUTICĂ (4 apariţii) și trimiterea, pe adresa de e-mail a redacţiei, [email protected], a chestionarelor completate (scanate sau fotografiate). Certifica-tul care atestă obţinerea a 20 de credite EFC se eliberează după completarea celor 4 chestio-nare consecutive, în care aţi răspuns corect la minimum 30 de întrebări.Mai multe detalii regăsiţi pe https://FARMA.com.ro.

Începând din 2019, Pharmaceutical Practice/Practica Farmaceutică este publicată bilingv (în limbile engleză și română). Acest lucru se datorează faptului că am început demersurilepentru indexarea revistei în baze de date internaţionale.

Editura Medicală AMALTEAEditori: Dr. M.C. Popescu, Dr. Cristian Cârstoiu

Director executiv: George StancaRedactori: Dr. Anca Haldan, Oana Cristina ŢăranuPrepress: AMALTEA TehnoPlusCoordonator DTP: Petronella AndreiTehnoredactor: Gabriela CăpitănescuMarketing: Corina Vâlceanu, Nicholas BolinteanuDifuzare: Mihaela Stanca, Alexandru Radu, Claudiu Stănescu

ABONAMENTE: [email protected]ŢIE ARTICOLE: [email protected]

https://FARMA.com.ro

CU

PRIN

S

https://FARMA.com.ro | PRACTICA FARMACEUTICĂ | 3

LUCRĂRI ÎN CADRUL CONFERINŢEI

CONSILIUL ȘTIINŢIFIC ........................................................................................................................ 6

PROGRAMUL ȘTIINŢIFIC ................................................................................................................... 7

LISTĂ LUCRĂRI ................................................................................................................................ 14

PREZENTĂRI ORALE ........................................................................................................................ 18

Vaccinurile Cantacuzino: Tradiţie, continuitate, viitor .............................................................. 17Viorel Alexandrescu, Marian Neguţ, Alexandra Născuţiu, Dana Alexandrescu

Virusul imunodeficienţei umane (HIV) – Trecut, prezent și perspective ................................... 19Andreea Arsene

Noi generaţii de medicamente antiosteoporotice: Ce ne rezervă viitorul? .............................. 19Mara Carșote, Adina Ghemigian, Ana Valea

Pacientul vârstnic – o provocare permanentă pentru farmacoterapie ..................................... 20Cornel Chiriţă, Cristina Daniela Marineci, Simona Negreș

Molecule cu beneficiu terapeutic în cancerul urotelial, evaluate de ANMDMR în vederea propunerii de rambursare ........................................................................................... 20Felicia Ciulu-Costinescu, Cristiana Suciu, Cristina Comșa, Alina Mălăescu

Deficitul de medicamente, provocare majoră pentru reţeaua autorităţilor de reglementare din UE – Demersuri în vederea îmbunătăţirii raportării și comunicării .............. 21Anca Crupariu, Titina Alina Iordache

Nutriţia în practica medicului de familie. Antioxidanţii, puterea vieţii? .................................... 22Cristina Anca Dăscălescu

Elemente de bază ale leadership-ului medical .......................................................................... 23Marius Adrian Alberti Dăscălescu

Serializarea medicamentelor .................................................................................................... 23Laurenţiu Mihai

Utilizarea testelor de cedare in vitro ca evaluări de performanţă pentru formele farmaceutice semisolide topice ................................................................................................ 24Dalia Simona Miron, Elisa Ţuţulea, Diana Stănicioiu, Dumitru Lupuleasa, Flavian Rădulescu

Formularea și caracterizarea unor microemulsii pe bază de surfactanţi neionici ca vehicule pentru eliberarea dermică a unor uleiuri esenţiale cu efecte antitumorale ............... 24Ana Maria Muţ, Lavinia Lia Vlaia, Ioana Viorica Olariu, Georgeta Hermina Coneac, Vicenţiu Vlaia, Dumitru Lupuleasa

Evoluţia indicaţiilor terapeutice ale toxinei botulinice .............................................................. 25Tiberiu Paul Neagu, Mirela Ţigliș, Ioan Lascăr

Probleme de terapie medicamentoasă a pacientului cu polipatologie și polimedicaţie. Cum putem consilia în farmacia de comunitate? ...................................................................... 25Simona Negreș, Cristina Daniela Marineci, Cristina Elena Zbârcea, Emil Ștefănescu, Anca Zanfirescu, Oana Cristina Șeremet, Cornel Chiriţă

Abordări terapeutice convenţionale și moderne în medicaţia topică a psoriazisului ............... 26Lăcrămioara Ochiuz

Erori de medicaţie din perspectiva activităţii de farmacovigilenţă ........................................... 27Emilia Pop, Alexandra Spurni, Roxana StroeSGLT2 inhibitors – „off-target“ effects and beyond their anti-hyperglycemic benefit .............. 28Iuliana Popescu

CU

PRIN

S

| PRACTICA FARMACEUTICĂ | Vol. 12, Supliment (48), An 20194

Abordarea UE a impurităţilor nitrozaminice în medicamentele de sinteză .............................. 28Marina Popescu, Anne-Marie Ciobanu, Raluca Iavorszky, Aura Cârloban, Cristina Stănciulică, Monica Pascal

Cânepa – substanţă activă cu rol important în preparate cosmetice ........................................ 29Anca-Daniela Raiciu

Evaluări dermatofarmacocinetice pentru demonstrarea bioechivalenţei medicamentelor topice ........................................................................................................................................ 29Flavian Ștefan Rădulescu, Horaţiu Viziteu, Alina Mînea, Dumitru Lupuleasa, Dalia Miron

Terapii biologice care vizează axa interleukina 23 (IL-23) / IL-17 pentru tratamentul psoriazisului moderat până la sever.......................................................................................... 30Ana Maria Alexandra Stănescu, Liviu Nicolae Ghilencea, Cristian Bejan, Ioana Veronica Grăjdeanu

O mare personalitate a farmaciei românești: Dumitru M. Ionescu .......................................... 30Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Marinescu Lucașciuc

Rolul produselor parenterale de fier în corectarea anemiei perioperatorii .............................. 30Mirela Ţigliș, Tiberiu Paul Neagu, Ioana Marina Grinţescu

Studiul influenţei unor uleiuri esenţiale asupra penetraţiei percutanate in vitro a clorhidratului de propranolol din geluri hidroetanolice ............................................................ 31Lavinia Lia Vlaia, Georgeta Hermina Coneac, Ioana Viorica Olariu, Ana Maria Muţ, Vicenţiu Vlaia, Dan Dragoș, Dumitru Lupuleasa

DIN PRESA ȘTIINŢIFICA INTERNAŢIONALĂ

Acute Effects of Heat-Not-Burn, Electronic Vaping, and Traditional Tobacco Combustion Cigarettes: The Sapienza University of Rome-Vascular Assessment of Proatherosclerotic Effects of Smoking (SUR-VAPES) 2 Randomized Trial ................................................................ 32Giuseppe Biondi-Zoccai, Sebastiano Sciarretta, Christopher Bullen, Cristina Nocella, Francesco Violi, Lorenzo Loffredo, Pasquale Pignatelli, Ludov ica Perri, Mariangela Peruzzi,Antonino G.M. Marullo, Elena De Falco, Isotta Chimenti, Vittoria Cammisotto, Valentina Valenti, Flaminia Coluzzi, Elena Cavarretta, Albino Carrizzo, Francesco Prati, Roberto Carnevale, Giacomo Frati

CO

NTE

NTS


CONFERENCE WORKS

THE SCIENTIFIC BOARD .................................................................................................................... 6

THE SCIENTIFIC PROGRAM .............................................................................................................. 7

WORKS LIST ................................................................................................................................... 14

ORAL PRESENTATIONS ................................................................................................................... 18

Cantacuzino vaccines: Tradition, continuity, future .................................................................. 17Viorel Alexandrescu, Marian Negut, Alexandra Nascutiu, Dana Alexandrescu

Human immunodeficiency virus (HIV) – Past, present and perspectives .................................. 19Andreea Arsene

New generations of antiosteoporotic drugs: What does the future hold for us? ..................... 19Mara Carsote, Adina Ghemigian, Ana Valea

The elderly patient – a permanent challenge for pharmacotherapy ........................................ 20Cornel Chirita, Cristina Daniela Marineci, Simona Negres

Molecules with therapeutic benefit in urothelial cancer, evaluated by ANMDMR for reimbursement proposal .......................................................................................................... 20Felicia Ciulu-Costinescu, Cristiana Suciu, Cristina Comsa, Alina Malaescu

Drug shortage, a major challenge for the network of EU regulatory authorities – Steps to improve reporting and communication ...................................................................... 21Anca Crupariu, Titina Alina Iordache

Nutrition in the practice of the family doctor. Antioxidants, the power of life? ....................... 22Cristina Anca Dascalescu

Basic elements of medical leadership ....................................................................................... 23Marius Adrian Alberti Dascalescu

Serialization of medicines ......................................................................................................... 23Laurentiu Mihai

Use of in vitro assay tests as performance assessments for topical semi-solid pharmaceutical forms ............................................................................................................... 24Dalia Simona Miron, Elisa Tutulea, Diana Stanicioiu, Dumitru Lupuleasa, Flavian Radulescu

Formulation and characterization of microemulsions based on non-ionic surfactants as vehicles for dermal release of essential oils with anti-tumor effects ................................... 24Ana Maria Mut, Lavinia Lia Vlaia, Ioana Viorica Olariu, Georgeta Hermina Coneac, Vicentiu Vlaia, Dumitru Lupuleasa

Evolution of therapeutic indications of botulinum toxin .......................................................... 25Tiberiu Paul Neagu, Mirela Tiglis, Ioan Lascar

Problems of drug therapy of the patient with polypathology and polymedication. How can we advise in the community pharmacy?.................................................................... 25Simona Negres, Cristina Daniela Marineci, Cristina Elena Zbarcea, Emil Stefanescu, Anca Zanfirescu, Oana Cristina Seremet, Cornel Chirita

Conventional and modern therapeutic approaches in topical psoriasis medication ................ 26Lacramioara Ochiuz

Medication errors from the perspective of pharmacovigilance activity ................................... 27Emilia Pop, Alexandra Spurni, Roxana Stroe

SGLT2 inhibitors – „off-target“ effects and beyond their anti-hyperglycemic benefit .............. 28Iuliana Popescu

CO

NTE

NTS


The EU’s approach to nitrosamine impurities in synthetic drugs .............................................. 28Marina Popescu, Anne-Marie Ciobanu, Raluca Iavorszky, Aura Carloban, Cristina Stanciulica, Monica Pascal

Hemp – an active substance with an important role in cosmetic preparations ........................ 29Anca-Daniela Raiciu

Dermatopharmacokinetic assessments for demonstrating the bioequivalence of topical drugs ......................................................................................................................... 29Flavian Stefan Radulescu, Horatiu Viziteu, Alina Minea, Dumitru Lupuleasa, Dalia Miron

Biological therapies targeting interleukin 23 (IL-23) / IL-17 for moderate to severe psoriasis treatment ................................................................................................................... 30Ana Maria Alexandra Stanescu, Liviu Nicolae Ghilencea, Cristian Bejan, Ioana Veronica Grajdeanu

A great personality of the Romanian pharmacy: Dumitru M. Ionescu ..................................... 30Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Marinescu Lucasciuc

The role of parenteral iron products in the correction of perioperative anemia ..................... 30Mirela Tiglis, Tiberiu Paul Neagu, Ioana Marina Grintescu

Study of the influence of some essential oils on the in vitro percutaneous penetration of propranolol hydrochloride from hydro-ethanol gels ................................................................. 31Lavinia Lia Vlaia, Georgeta Hermina Coneac, Ioana Viorica Olariu, Ana Maria Mut, Vicentiu Vlaia, Dan Dragos, Dumitru Lupuleasa

FROM THE SCIENTIFIC INTERNATIONAL JOURNALS

Acute Effects of Heat-Not-Burn, Electronic Vaping, and Traditional Tobacco Combustion Cigarettes: The Sapienza University of Rome-Vascular Assessment of Proatherosclerotic Effects of Smoking (SUR-VAPES) 2 Randomized Trial ................................................................ 32Giuseppe Biondi-Zoccai, Sebastiano Sciarretta, Christopher Bullen, Cristina Nocella, Francesco Violi, Lorenzo Loffredo, Pasquale Pignatelli, Ludov ica Perri, Mariangela Peruzzi,Antonino G.M. Marullo, Elena De Falco, Isotta Chimenti, Vittoria Cammisotto, Valentina Valenti, Flaminia Coluzzi, Elena Cavarretta, Albino Carrizzo, Francesco Prati, Roberto Carnevale, Giacomo Frati

CO

NSI

LIU

L ŞT

IINŢI

FIC


Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

Preşedinte

Acad. Constanti n IONESCU-TÎRGOVIŞTE

Copreşedinte

Prof. Dr. Viorel ALEXANDRESCU (Bucureşti)Prof. Dr. Farm. Robert ANCUCEANU (Bucureşti)Prof. Dr. Ştefan Sorin ARAMĂ (Bucureşti) Prof. Dr. Farm. Andreea ARSENE (Bucureşti) Șef Lucr. Dr. Cristian BEJAN (Bucureşti)Şef Lucr. Dr. Mara CARŞOTE (Bucureşti)Chim. Pr. Aura CÂRLOBAN (Bucureşti)Prof. Dr. Farm. Daniela CĂLINA (Craiova)Prof. Dr. Emanoil CEAUȘU (Bucureşti)Prof. Dr. Farm. Cornel CHIRIŢĂ (Bucureşti) Dr. Farm. Pr. Anne-Marie CIOBANU (Bucureşti) Dr. Farm. Felicia CIULU-COSTINESCU (Bucureşti) Dr. Cristina COMȘA (Bucureşti) Şef Lucr. Dr. Farm. Georgeta Hermina CONEAC (Timişoara)Psiholog Ileana COSTACHE (Bucureşti)Farm. Pr. Anca CRUPARIU (Bucureşti)Dr. Cristina Anca DĂSCĂLESCU (Braşov)Psiholog Marius Adrian DĂSCĂLESCU (Braşov) Șef Lucr. Dr. Farm. Anca Oana DOCEA (Craiova)Conf. Dr. Farm. Dan DRAGOŞ (Timişoara) Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU (Bucureşti)Şef Lucr. Dr. Cristian FUNIERU (Bucureşti)Conf. Dr. Adina GHEMIGIAN (Bucureşti) Șef Lucr. Dr. Liviu Nicolae GHILENCEA (Bucureşti)Șef Lucr. Dr. Ioana Veronica GRĂJDEANU (Bucureşti) Farm. Costel GRIGORE (Călăraşi) Prof. Dr. Ioana Marina GRINŢESCU (Bucureşti)Dr. Farm. Raluca IAVORSZKY (Bucureşti)Farm. Pr. Titina Alina IORDACHE (Bucureşti)Prof. Emerit Dr. Ioan LASCĂR (Bucureşti)Asist. Univ. Dr. Farm. Cristina Daniela MARINECI (Bucureşti) Ist. Antoaneta MARINESCU LUCASCIUC (Bucureşti) Farm. Leonard MAN (Bucureşti) Dr. Alina MĂLĂESCU (Bucureşti) Dr. Laurenţiu MIHAI (Bucureşti) Conf. Dr. Farm. Dalia Simona MIRON (Bucureşti) Farm. Alina MÎNEA (Bucureşti)Prof. Dr. Laurenţiu MOGOANŢĂ (Craiova)Asist. Univ. Dr. Farm. Ana Maria MUŢ (Timişoara)Prof. Dr. Dimitrie NANU (Bucureşti)

Șef Lucr. Dr. Andrei Codruţ NANU (Bucureşti)Dr. Alexandra NĂSCUŢIU (Bucureşti)Șef Lucr. Dr. Tiberiu Paul NEAGU (Bucureşti)Conf. Dr. Farm. Carolina NEGREI (Bucureşti)Prof. Dr. Farm. Simona NEGREŞ (Bucureşti) Acad. Dr. Marian NEGUŢ (Bucureşti) Șef Lucr. Dr. Maria NICA (Bucureşti) Prof. Dr. Farm. Lăcrămioara OCHIUZ (Iaşi) Asist. Univ. Dr. Farm. Ioana Viorica OLARIU (Timişoara)Chim. Farm. Pr. Monica PASCAL (Bucureşti)Dr. Brînduşa PETRUŢESCU (Bucureşti)Farm. Emilia POP (Bucureşti) Dr. Farm. Iuliana POPESCU (Kentucky, SUA) Ing. Chim. Sp. Marina POPESCU (Bucureşti)Prof. Dr. Gabriela RADULIAN (Bucureşti)Lector Dr. Farm. Anca-Daniela RAICIU (Bucureşti)Conf. Dr. Farm. Flavian RĂDULESCU (Bucureşti) Farm. Sp. Alexandra SPURNI (Bucureşti) Chim. Pr. Cristina STĂNCIULICĂ (Bucureşti) Șef Lucr. Dr. Ana Maria Alexandra STĂNESCU (Bucureşti) Farm. Diana STĂNICIOIU (Bucureşti)Dr. Roxana STROE (Bucureşti)Dr. Corina STOICA (Bucureşti) Dr. Cristiana SUCIU (Bucureşti)Farm. Pr. Maria-Gabriela SULIMAN (Bucureşti)Farm. Pr. Luiza SUPURAN (Bucureşti)Prof. Dr. Farm. Gabriel ŞARAMET (Bucureşti) Conf. Dr. Farm. Oana Cristina ȘEREMET (Bucureşti)Conf. Dr. Farm. Emil ȘTEFĂNESCU (Bucureşti)Şef Lucr. Dr. Radu TINCU (Bucureşti) Asist. Univ. Dr. Mirela ŢIGLIȘ (Bucureşti)Farm. Elisa ŢUŢULEA (Bucureşti)Şef Lucr. Dr. Ana VALEA (Cluj-Napoca)Farm. Pr. Anca VĂTĂŞESCU (Bucureşti)Prof. Dr. Farm. Laura VICAŞ (Oradea)Farm. Horaţiu VIZITEU (Bucureşti)Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA (Timişoara)Conf. Dr. Farm. Vicenţiu VLAIA (Timişoara)Şef Lucr. Dr. Farm. Anca ZANFIRESCU (Bucureşti) Conf. Dr. Farm. Cristina Elena ZBÂRCEA (Bucureşti)


PRO

GRA

MU

L ŞT

IINŢI

FIC

JOI,

14 n

oiem

brie

201

9

8

12.00 Deschiderea Secretariatului Conferinţei

12.00 – 14.00 Înregistrarea participanţilor

SESIUNEA 1 MODERATORI: Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU, Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ

14.00 – 14.20 Probleme de terapie medicamentoasă a pacientului cu polipatologie şi polimedicaţie. Cum putem consilia în farmacia de comunitate? Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ, Asist. Univ. Dr. Farm. Cristina Daniela MARINECI, Conf. Dr. Farm. Cristina Elena ZBÂRCEA, Conf. Dr. Farm. Emil ŞTEFĂNESCU, Şef Lucr. Dr. Farm. Anca ZANFIRESCU, Conf. Dr. Farm. Oana Cristina ŞEREMET, Prof. Dr. Farm. Cornel CHIRIŢĂ

14.20 – 14.40 Dyslipidemia and nonalcoholic fatty liver disease (Simpozion Sanience) Prof. Dr. Gabriela RADULIAN

14.40 – 15.20 Cum tratăm durerea viscerală în farmacia de comunitate (Simpozion Biofarm) Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ

15.20 – 15.45 Pasiune şi emoţie în promovarea farmaceutică (Simpozion Alfasigma) Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ

15.45 – 16.05 Nattokinaza – un nou orizont terapeutic în abordarea complementară și modernă a celor mai importante patologii cardiovasculare, cerebrovasculare și circulatorii (Simpozion Sanience) Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

16.05 – 16.25 Pacientul vârstnic - o provocare permanentă pentru farmacoterapie Prof. Dr. Farm. Cornel CHIRIŢĂ, Asist. Univ. Dr. Farm. Cristina Daniela MARINECI, Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ

16.25 – 16.40 Pauză de cafea

SESIUNEA a 2-a MODERATORI: Farm. Pr. Anca CRUPARIU, Farm. Pr. Maria-Gabriela SULIMAN

16.40 – 17.00 Deficitul de medicamente, provocare majoră pentru reţeaua autorităţilor de reglementare din UE – Demersuri în vederea îmbunătăţirii raportării și comunicării Farm. Pr. Anca CRUPARIU, Dr. Farm. Titina Alina IORDACHE (ANMDMR)

17.00 – 17.20 Erori de medicaţie din perspectiva activităţii de farmacovigilenţă Farm. Emilia POP, Farm. Sp. Alexandra SPURNI, Dr. Roxana STROE

https://FARMA.com.ro | PRACTICA FARMACEUTICĂ |

PRO

GRA

MU

L ŞT

IINŢI

FIC

JOI,

14 n

oiem

brie

201

9

9

17.20 – 17.40 Molecule cu beneficiu terapeutic în cancerul urotelial, evaluate de ANMDMR în vederea propunerii de rambursare Farm. Pr. Felicia CIULU-COSTINESCU, Dr. Cristiana SUCIU, Dr. Cristina COMȘA, Dr. Alina MĂLĂESCU (ANMDMR)

17.40 – 18.00 Microbiota și modularea ei – actualităţi și perspective Prof. Dr. Sorin ARAMĂ

18.00 – 18.20 Nutriţia în practica medicului de familie. Antioxidanţii, puterea vieţii? Dr. Cristina Anca DĂSCĂLESCU

18.20 – 18.40 Elemente de bază ale leadership-ului medical Psiholog Marius Adrian DĂSCĂLESCU

18.40 – 19.00 O mare personalitate a farmaciei româneşti: Dumitru M. Ionescu Farm. Pr. Maria-Gabriela SULIMAN, Ist. Antoaneta MARINESCU LUCAŞCIUC

19.00 – 19.20 Rolul colaborării medic-farmacist în prescrierea anticoncepţionalelor Prof. Dr. Dimitrie NANU

PRO

GRA

MU

L ŞT

IINŢI

FIC

VIN

ERI,

15 n

oiem

brie

201

9


SESIUNEA a 3-aMODERATORI: Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Prof. Dr. Farm. Lăcrămioara OCHIUZ

09.15 – 09.40 Importanţa reputaţiei în industria farma şi managementul reputaţiei Robert SIMILEA

09.40 – 10.05 Abordări terapeutice convenţionale și moderne în medicaţia topică a psoriazisului Prof. Dr. Farm. Lăcrămioara OCHIUZ

10.05 – 10.20 Asocierea eficientă a beneficiilor oferite de substanţele farmaceutice cu cele ale ingredientelor naturale – factor important în obţinerea efectului terapeutic pronunţat (Simpozion Laropharm) Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

10.20 – 10.40 Importanţa microbiotei şi a vitaminelor în starea generală de sănătate (Simpozion Montefarmaco) Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

10.40 – 11.05 Rinita alergică cronică (Simpozion GSK) Dr. Brînduşa PETRUŢESCU

11.05 – 11.35 Advanced via Pro-Argin Technology in the Approach of Pacients with Dentin Hypersensitivity (Simpozion Colgate Palmolive) Şef Lucr. Dr. Cristian FUNIERU

11.35 – 11.55 Contracepţia de urgenţă şi rolul farmacistului în consilierea femeilor (Simpozion AD Pharma – Ella One) Psiholog Ileana COSTACHE, Dr. Corina STOICA


SESIUNEA a 4-aMODERATORI: Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU, Prof. Dr. Farm. Robert ANCUCEANU, Prof. Dr. Farm. Laura VICAŞ

12.05 – 12.25 Apa de mare în patologia ORL (Simpozion AD Pharma – Humer) Farm. Pr. Luiza SUPURAN

12.25 – 12.40 Abordarea topică a tratamentului în durerea acută musculo-scheletală (Simpozion Reckitt Benckiser) Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

12.40 – 12.55 Despre durere (Simpozion Reckitt Benckiser) Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU

12.55 – 13.15 Managementul pacientului cu afecţiuni respiratorii de sezon (Simpozion Krka) Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU

13.15 – 13.35 Suplimentele nutritive. Implicaţii în stilul de viaţă sănătos la copii Prof. Dr. Farm. Laura VICAŞ

PRO

GRA

MU

L ŞT

IINŢI

FIC

VIN

ERI,

15 n

oiem

brie

201

9


13.35 – 13.55 Serializarea medicamentelor Dr. Laurenţiu MIHAI, Director General OSMR

13.55 – 14.15 O utilizare orfană a mexiletinei: Tulburările miotrofice nondistrofice Prof. Dr. Farm. Robert ANCUCEANU

14.15 – 14.35 Plantexir, din natură, pentru pacienţii dumneavoastră (Simpozion Sandoz) Prof. Dr. Farm. Robert ANCUCEANU

14.35 – 15.00 Pauză de prânz

SESIUNEA a 5-a MODERATORI: Prof. Farm. Dr. Dumitru LUPULEASA, Prof. Dr. Farm. Andreea ARSENE

15.00 – 15.20 Tratamentul onicomicozei (Simpozion AD Pharma – Excilor) Prof. Dr. Farm. Gabriel ŞARAMET

15.20 – 15.40 Vaccinurile Cantacuzino: Tradiţie, continuitate, viitor Prof. Dr. Viorel ALEXANDRESCU, Acad. Dr. Marian NEGUŢ, Dr. Alexandra NĂSCUŢIU, student Dana ALEXANDRESCU

15.40 – 16.00 Arta fină a suplimentelor (Simpozion Vavian Pharma) Conf. Dr. Farm. Emil ŞTEFĂNESCU, Farm. Leonard MAN

16.00 – 16.20 Suplimentele alimentare, prevenţia şi modul de viaţă sănătos (Simpozion Walmark) Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

16.20 – 16.50 Sindromul de burnout (Simpozion Secom) Şef Lucr. Dr. Radu TINCU

16.50 – 17.10 Virusul imunodeficienţei umane (HIV) – Trecut, prezent şi perspective Prof. Dr. Farm. Andreea ARSENE

17.10 – 17.30 Abordarea UE a impurităţilor nitrozaminice în medicamentele de sinteză Ing. Chim. Sp. Marina POPESCU, Dr. Farm. Pr. Anne-Marie CIOBANU, Dr. Farm. Raluca IAVORSZKY, Chim. Pr. Aura CÂRLOBAN, Chim. Pr. Cristina STĂNCIULICĂ, Chim. Farm. Pr. Monica PASCAL (ANMDMR)


SESIUNEA a 6-aMODERATORI: Prof. Farm. Dr. Dumitru LUPULEASA, Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA

17.40 – 18.00 Formularea şi caracterizarea unor microemulsii pe bază de surfactanţi neionici ca vehicule pentru eliberarea dermică a unor uleiuri esenţiale cu efecte antitumorale Asist. Univ. Dr. Farm. Ana Maria MUŢ, Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA, Asist. Univ. Dr. Farm. Ioana Viorica OLARIU, Şef Lucr. Dr. Farm. Georgeta Hermina CONEAC, Conf. Dr. Farm. Vicenţiu VLAIA, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

PRO

GRA

MU

L ŞT

IINŢI

FIC

VIN

ERI,

15 n

oiem

brie

201

9


18.00 – 18.20 Studiul influenţei unor uleiuri esenţiale asupra penetraţiei percutanate in vitro a clorhidratului de propranolol din geluri hidroetanolic Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA, Şef Lucr. Dr. Farm. Georgeta Hermina CONEAC, Asist. Univ. Dr. Farm. Ioana Viorica OLARIU, Asist. Univ. Dr. Farm. Ana Maria MUŢ, Conf. Dr. Farm. Vicenţiu VLAIA, Conf. Dr. Farm. Dan DRAGOŞ, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

18.20 – 18.40 Eficacitatea, siguranţa şi profilul farmaco-economic al noilor anticoagulante orale în fibrilaţia atrială. Evaluare sistematică Șef Lucr. Dr. Cristian BEJAN, Șef Lucr. Dr. Ana Maria Alexandra STĂNESCU, Șef Lucr. Dr. Liviu Nicolae GHILENCEA

18.40 – 19.00 Răspunderea profesională a farmacistului Şef Lucr. Dr. Andrei Codruţ NANU

19.00 – 19.20 Evoluţia indicaţiilor terapeutice ale toxinei botulinice Șef Lucr. Dr. Tiberiu Paul NEAGU, Asist. Univ. Dr. Mirela ŢIGLIȘ, Prof. Emerit Dr. Ioan LASCĂR

19.20 – 19.40 Rolul produselor parenterale de fier în corectarea anemiei perioperatorii Asis. Univ. Dr. Mirela ŢIGLIȘ, Șef Lucr. Dr. Tiberiu Paul NEAGU, Prof. Dr. Ioana Marina GRINŢESCU

PRO

GRA

MU

L ŞT

IINŢI

FIC

SÂM

BĂTĂ

, 16

noie

mbr

ie 2

019


SESIUNEA a 7-a MODERATORI: Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU, Conf. Dr. Farm. Carolina NEGREI

09.30 – 09.50 Siguranţa administrării fenobarbitalului la copiii cu convulsii febrile Conf. Dr. Farm. Carolina NEGREI

09.50 – 10.10 De la alopatie la medicina cuantică Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU

10.10 – 10.30 Evaluarea siguranţei utilizării nanoparticulelor de argint ca agenţi antimicrobieni Șef Lucr. Dr. Farm. Anca Oana DOCEA, Prof. Dr. Farm. Daniela CĂLINA, Prof. Dr. Laurenţiu MOGOANŢĂ

10.30 – 10.50 Noi orizonturi ale nanomedicinei în cancer: Nanocurcumina Prof. Dr. Farm. Daniela CĂLINA

10.50 – 11.10 SGLT2 inhibitors – „off-target“ effects and beyond their anti-hyperglycemic benefit Dr. Farm. Iuliana POPESCU, University of Kentucky, SUA

11.10 – 11.30 Evaluări dermatofarmacocinetice pentru demonstrarea bioechivalenţei medicamentelor topice Conf. Dr. Flavian RĂDULESCU, Farm. Horaţiu VIZITEU, Farm. Alina MÎNEA, Prof. Dr. Dumitru LUPULEASA, Conf. Dr. Dalia Simona MIRON

11.30 – 11.50 Utilizarea testelor de cedare in vitro ca evaluări de performanţă pentru formele farmaceutice semisolide topice Conf. Dr. Dalia MIRON, Farm. Elisa ŢUŢULEA, Farm. Diana STĂNICIOIU, Prof. Dr. Dumitru LUPULEASA, Conf. Dr. Flavian RĂDULESCU


SESIUNEA a 8-a MODERATORI: Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Prof. Dr. Emanoil CEAUŞU

12.00 – 12.20 Aspecte actuale privind rezistenţa bacteriilor la antibiotice Șef Lucr. Dr. Maria NICA, Prof. Dr. Emanoil CEAUŞU

12.20 – 12.40 Cânepa – substanţă activă cu rol important în preparate cosmetice Lector Dr. Farm. Anca-Daniela RAICIU

12.40 – 12.55 Noi generaţii de medicamente antiosteoporotice: Ce ne rezervă viitorul? Şef Lucr. Dr. Mara CARŞOTE, Conf. Dr. Adina GHEMIGIAN, Şef Lucr. Dr. Ana VALEA

12.55 – 13.10 Recomandarea farmacistului – punte între profesii pentru siguranţa pacienţilor noștri Farm. Costel GRIGORE, Preşedintele Colegiului Farmaciştilor Călăraşi

PRO

GRA

MU

L ŞT

IINŢI

FIC

SÂM

BĂTĂ

, 16

noie

mbr

ie 2

019


13.10 – 13.30 Terapii biologice care vizează axa interleukina 23 (IL-23) / IL-17 pentru tratamentul psoriazisului moderat până la sever Șef Lucr. Dr. Ana Maria Alexandra STĂNESCU, Șef Lucr. Dr. Liviu Nicolae GHILENCEA, Șef Lucr. Dr. Cristian BEJAN, Șef Lucr. Dr. Ioana Veronica GRĂJDEANU

13.30 Închiderea lucrărilor Conferinţei. Concluzii Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA

13.40 Înmânarea certificatelor de participare

LIST

A P

REZE

NTĂ

RILO

R O

RALE


1. Vaccinurile Cantacuzino: Tradiţie, continuitate, viitor

Prof. Dr. Viorel ALEXANDRESCU1,4, Acad. Dr. Marian NEGUŢ2, Dr. Alexandra NĂSCUŢIU1, Student Dana ALEXANDRESCU3

1INCDMM „Cantacuzino“, București, România 2Academia de Știinţe Medicale, România 3Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“,

București, România 4Universitatea „Titu Maiorescu“, București,

România2. O utilizare orfană a mexiletinei: Tulburările

miotrofice nondistrofice Prof. Dr. Farm. Robert ANCUCEANU Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“,

București, România3. Microbiota și modularea ei – actualităţi și

perspective Prof. Dr. Sorin ARAMĂ Disciplina de Fiziopatologie și Imunologie,

Facultatea de Medicină Dentară, UMF „Carol Davila“, București, România

Compartimentul de Endoscopie digestivă, Centrul Medical NEOLIFE, București, România

4. Virusul imunodeficienţei umane (HIV) – Trecut, prezent și perspective

Prof. Dr. Farm. Andreea ARSENE Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“,

București, România5. Eficacitatea, siguranţa și profilul farmaco-

economic al noilor anticoagulante orale în fibrilaţia atrială. Evaluare sistematică

Șef Lucr. Dr. Cristian BEJAN, Șef Lucr. Dr. Ana Maria Alexandra STĂNESCU, Șef Lucr. Dr. Liviu Nicolae GHILENCEA

Disciplina Medicină de Familie, UMF „Carol Davila“, București, România

6. Noi generaţii de medicamente antiosteoporotice: Ce ne rezervă viitorul?

Șef Lucr. Dr. Mara CARȘOTE1,2, Conf. Dr. Adina GHEMIGIAN1,2, Șef Lucr. Dr. Ana VALEA3,4

1UMF „Carol Davila“, București, România 2Institutul Naţional de Endocrinologie

„C.I. Parhon“, București, România 3UMF „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca,

România 4Spitalul Judeţean, Cluj-Napoca, România

7. Noi orizonturi ale nanomedicinei în cancer: Nanocurcumina

Prof. Dr. Farm. Daniela CĂLINA Departament Farmacie Clinică, Facultatea de

Farmacie, UMF Craiova, România Departament Farmacie, Spitalul Clinic

Judeţean de Urgenţă, Craiova, România8. Pacientul vârstnic – o provocare

permanentă pentru farmacoterapie Prof. Dr. Farm. Cornel CHIRIŢĂ,

Asist. Univ. Dr. Farm. Cristina Daniela MARINECI, Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ

Disciplina de Farmacologie și Farmacie Clinică, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

9. Molecule cu beneficiu terapeutic în cancerul urotelial, evaluate de ANMDMR în vederea propunerii de rambursare

Farm. Pr. Felicia CIULU-COSTINESCU, Dr. Cristiana SUCIU, Dr. Cristina COMȘA, Dr. Alina MĂLĂESCU

Direcţia Evaluare Tehnologii Medicale, ANMDMR

10. Deficitul de medicamente, provocare majoră pentru reţeaua autorităţilor de reglementare din UE – Demersuri în vederea îmbunătăţirii raportării și comunicării

Farm. Pr. Anca CRUPARIU, Dr. Farm. Titina Alina IORDACHE

ANMDMR11. Nutriţia în practica medicului de familie.

Antioxidanţii, puterea vieţii? Dr. Cristina Anca DĂSCĂLESCU DR. CRISTIADAS SRL, Brașov12. Elemente de bază ale leadership-ului

medical Psiholog Marius Adrian Alberti DĂSCĂLESCU Trainer leadership ACL, FITODAS SRL, Brașov,

România

LIST

A P

REZE

NTĂ

RILO

R O

RALE


13. Evaluarea siguranţei utilizării nanoparticulelor de argint ca agenţi antimicrobieni

Șef Lucr. Dr. Farm. Anca Oana DOCEA1, Prof. Dr. Farm. Daniela CĂLINA2,3, Prof. Dr. Laurenţiu MOGOANŢĂ4

1Departament Toxicologie, Facultatea de Farmacie, UMF Craiova, România

2Departament Farmacie Clinică, Facultatea de Farmacie, UMF Craiova, România

3Departament Farmacie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Craiova, România

4Departament Histologie, UMF Craiova, România

14. De la alopatie la medicina cuantică Prof. Dr. Farm. Doina DRĂGĂNESCU Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“,

București15. Recomandarea farmacistului – punte între

profesii pentru siguranţa pacienţilor noștri Farm. Costel GRIGORE, Președintele

Colegiului Farmaciștilor Călărași16. Serializarea medicamentelor Dr. Laurenţiu MIHAI, Director General OSMR17. Utilizarea testelor de cedare in vitro ca

evaluări de performanţă pentru formele farmaceutice semisolide topice

Conf. Dr. Farm. Dalia Simona MIRON, Farm. Elisa ŢUŢULEA, Farm. Diana STĂNICIOIU, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Conf. Dr. Farm. Flavian RĂDULESCU

Centrul de Știinţele Medicamentului (CedS), Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București

18. Formularea și caracterizarea unor microemulsii pe bază de surfactanţi neionici ca vehicule pentru eliberarea dermică a unor uleiuri esenţiale cu efecte antitumorale

Asist. Univ. Dr. Farm. Ana Maria MUŢ1, Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA1, Asist. Univ. Dr. Farm. Ioana Viorica OLARIU1, Șef Lucr. Dr. Farm. Georgeta Hermina CONEAC1, Conf. Dr. Farm. Vicenţiu VLAIA1, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA2

1Facultatea de Farmacie, UMF „Victor Babeș“, Timișoara, România

2Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

19. Răspunderea profesională a farmacistului Șef Lucr. Dr. Andrei Codruţ NANU Disciplina Elemente juridice medicale și

malpraxis, Departamentul 14 Ortopedie/ATI, UMF „Carol Davila“, București, România

20. Rolul colaborării medic-farmacist în prescrierea anticoncepţionalelor

Prof. Dr. Dimitrie NANU UMF „Carol Davila“, București, România21. Evoluţia indicaţiilor terapeutice ale toxinei

botulinice Șef Lucr. Dr. Tiberiu Paul NEAGU1,2,

Asist. Univ. Dr. Mirela ŢIGLIȘ3,4, Prof. Emerit Dr. Ioan LASCĂR1,2

1Departamentul Nr. 11, UMF „Carol Davila“, București, România

2Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România


4Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România

22. Siguranţa administrării fenobarbitalului la copiii cu convulsii febrile

Conf. Dr. Farm. Carolina NEGREI Departamentul Toxicologie, Facultatea de

Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

23. Probleme de terapie medicamentoasă a pacientului cu polipatologie și polimedicaţie. Cum putem consilia în farmacia de comunitate?

Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ, Asist. Univ. Dr. Farm. Cristina Daniela MARINECI, Conf. Dr. Farm. Cristina Elena ZBÂRCEA, Conf. Dr. Farm. Emil ȘTEFĂNESCU, Șef Lucr. Anca ZANFIRESCU, Conf. Dr. Farm. Oana Cristina ȘEREMET, Prof. Dr. Farm. Cornel CHIRIŢĂ

Disciplina de Farmacologie și Farmacie clinică, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

LIST

A P

REZE

NTĂ

RILO

R O

RALE


24. Aspecte actuale privind rezistenţa bacteriilor la antibiotice

Șef Lucr. Dr. Maria NICA, Prof. Dr. Emanoil CEAUȘU

1UMF „Carol Davila“, București, România 2Spitalul Clinic de Boli Infecţioase și Tropicale

„Dr. Victor Babeș“, București, România25. Abordări terapeutice convenţionale și

moderne în medicaţia topică a psoriazisului Prof. Dr. Farm. Lăcrămioara OCHIUZ Facultatea de Farmacie, UMF „Grigore T. Popa“,

Iași, România26. Erori de medicaţie din perspectiva activităţii

de farmacovigilenţă Farm. Emilia POP,

Farm. Sp. Alexandra SPURNI, Dr. Roxana STROE Direcţia Farmacovigilenţă și Managementul

Riscului, ANMDMR27. SGLT2 inhibitors – „off-target“ effects and

beyond their anti-hyperglycemic benefit Iuliana POPESCU, PharmD, PhD Barnstable Brown Diabetes Center,

University of Kentucky, USA28. Abordarea UE a impurităţilor nitrozaminice

în medicamentele de sinteză Ing. Chim. Sp. Marina POPESCU1,

Dr. Farm. Pr. Anne-Marie CIOBANU1,2, Dr. Farm. Raluca IAVORSZKY1,

Chim. Pr. Aura CÂRLOBAN1, Chim. Pr. Cristina STĂNCIULICĂ1,

Chim. Farm. Pr. Monica PASCAL1 1ANMDMR 2Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“,

București29. Cânepa – substanţă activă cu rol important

în preparate cosmetice Lector Dr. Farm. Anca-Daniela RAICIU 1Facultatea de Farmacie, Universitatea

„Titu Maiorescu“, București, România 2S.C. Hofigal Export-Import S.A., București,

România

30. Evaluări dermatofarmacocinetice pentru demonstrarea bioechivalenţei medicamentelor topice

Conf. Dr. Farm. Flavian Ștefan RĂDULESCU, Farm. Horaţiu VIZITEU, Farm. Alina MÎNEA, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Conf. Dr. Farm. Dalia MIRON

Centrul de Știinţele Medicamentului (CedS), Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

31. Importanţa reputaţiei în industria farma și managementul reputaţiei

Robert SIMILEA, Personal Branding & Reputation Strategist

E-laborat: Laboratorul de Reputaţie32. Terapii biologice care vizează axa

interleukina 23 (IL-23) / IL-17 pentru tratamentul psoriazisului moderat până la sever

Șef Lucr. Dr. Ana Maria Alexandra STĂNESCU, Șef Lucr. Dr. Liviu Nicolae GHILENCEA, Șef Lucr. Dr. Cristian BEJAN, Șef Lucr. Dr. Ioana Veronica GRĂJDEANU


33. O mare personalitate a farmaciei românești: Dumitru M. Ionescu

Farm. Pr. Maria-Gabriela SULIMAN, Ist. Antoaneta MARINESCU LUCAȘCIUC

Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF), Societatea Română de Istoria Medicinei (SRIM)

34. Rolul produselor parenterale de fier în corectarea anemiei perioperatorii

Asist. Univ. Dr. Mirela ŢIGLIȘ1,2, Șef Lucr. Dr. Tiberiu Paul NEAGU3,4, Prof. Dr. Ioana Marina GRINŢESCU1,2


2Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România


4Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România

LIST

A P

REZE

NTĂ

RILO

R O

RALE


35. Suplimentele nutritive. Implicaţii în stilul de viaţă sănătos la copii

Prof. Dr. Farm. Laura VICAȘ Facultatea de Medicină și Farmacie,

Universitatea din Oradea, România36. Studiul influenţei unor uleiuri esenţiale

asupra penetraţiei percutanate in vitro a clorhidratului de propranolol din geluri hidroetanolice

Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA1, Șef Lucr. Dr. Farm. Georgeta Hermina CONEAC1, Asist. Univ. Dr. Farm. Ioana Viorica OLARIU1, Asist. Univ. Dr. Farm. Ana Maria MUŢ1, Conf. Dr. Farm. Vicenţiu VLAIA1, Conf. Dr. Farm. Dan DRAGOȘ1, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA2

1Facultatea de Farmacie, UMF „Victor Babeș“, Timișoara, România

2Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


Image: Freepik.com. This cover has been designed using resources from Freepik.com

1. Vaccinurile Cantacuzino: Tradiţie, conti nuitate, viitor

Prof. Dr. Viorel ALEXANDRESCU1,4, Acad. Dr. Marian NEGUŢ2, Dr. Alexandra NĂSCUŢIU1, Student Dana ALEXANDRESCU3

1INCDMM „Cantacuzino“, Bucureşti, România2Academia de Știinţe Medicale, România3Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, Bucureşti, România4Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucureşti, România

În anul 1921, prin decret al regelui Ferdinand I, ia fiinţă „Institutul Cantacuzino“, instituţie care avea să devină o emblemă naţională și un factor important în sănătatea publică naţională, regio-nală și internaţională.

Misiunea Institutului Cantacuzino, după cum declara fondatorul său, Profesorul Ion Cantacuzi-no, consta în „promovarea sănătăţii publice prin cercetare de înaltă calitate interdisciplinară și prin activităţi de supraveghere, prevenire și con-trol al bolilor transmisibile“.

În legea elaborată și aprobată de senatul Ro-mâniei, se stipulau activităţile principale ale Insti-tutului, pe care le-a dorit și le-a realizat ctitorul acestuia, Profesorul Ion Cantacuzino.

• „prepararea de seruri și vaccinuri necesare prevenirii și combaterii bolilor contagioase în România

• lucrări de laborator necesare pentru dia-gnosticul știinţific și profilaxia bolilor con-tagioase

• cercetări știinţifice pentru perfecţionarea metodelor tehnice necesare preparării de seruri și vaccinuri si diagnosticului bolilor contagioase

• analize medicale pentru populaţie• pregătirea de medici sanitari și bacterio-

logi• tipărirea de reviste și diferite publicaţiuni

în legătură cu activitatea știinţifică a aces-tui institut, precum și cu activitatea medi-cală și biologică din întreaga ţară“.

Foarte important, în această lege din 1921, este modul în care au fost identificate și cum au fost stabilite sursele de finanţare ale Institutului și ale activităţilor sale care ar putea fi luate în consi-derare și astăzi:

• „subvenţie anuală din bugetul statului• subvenţie acordată de diferite autorităţi

sau societăţi particulare• vânzarea serurilor și vaccinurilor preparate

în Institut• vânzarea diferitelor produse de laborator,

necesare reacţiilor biologice în raport cu diagnosticul bolilor contagioase

• taxele diferitelor analize executate în Insti-tut pentru particulari

• donaţii și legate“Legea, fiind formulată și propusă de însuși

Profesorul Ion Cantacuzino, are la bază crearea unei instituţii care să integreze activităţile esenţi-ale din sănătatea publică, integrare contestată de unii specialiști și decidenţi, dar promovată și menţinută și în prezent de instituţii similare de prestigiu din străinătate (Institutul Pasteur – Franţa,

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


CDC – Atlanta, SUA, SSI –Danemarca, Robert Koch – Germania).

După 1940, România și, implicit, Institutul Cantacuzino s-au confruntat cu două provocări majore, cu consecinţe dezastruoase: al doilea răz-boi mondial, când Institutul a fost evacuat, iar clă-direa bombardată, și regimul comunist, ultimul fiind o perioadă de izolare, persecuţii și imixtiuni brutale în activitatea institutului, ceea ce a repre-zentat și un pericol la adresa sănătăţii populaţiei.

În pofida multor lipsuri și a presiunilor, prin spiritul cantacuzinist perpetuat de către discipolii profesorului și prin efortul unor generaţii succesi-ve care au înţeles și au ales să slujească misiunea institutului în sănătatea publică, tradiţia știinţei și a sacrificiului, aprinsă de Ion Cantacuzino pentru binele oamenilor, a fost menţinută până în zilele noastre.

Așa se explică faptul că Institutul a asigurat și dezvoltat în condiţii foarte grele activităţile sale de cercetare, referinţă în microbiologie și imuno-logie, producţia de antigene și seruri de diagnos-tic și terapeutice, vaccinuri și, nu în ultimul rând, învăţamântul medical specific.

Urmând direcţiile fundamentate de ctitorul său, Institutul a răspuns necesităţilor impuse de sănătatea publică aplicând măsuri corespunză-toare care au inclus promovarea și producţia de vaccinuri și seruri terapeutice, la scurt interval după lansarea lor mondială.

O perioadă de peste 75 ani, Institutul a fost singura instituţie a Ministerului Sănătăţii care a coordonat supravegherea și controlul bolilor in-fecţioase cu impact major în sănătatea publică în România, prin susţinerea logistică a metodologii-lor de diagnostic, prepararea de vaccinuri și for-mare de specialiști performanţi în microbiologie și imunologie.

Eliminarea și eradicarea unor boli transmisibi-le cu mare potenţial epidemic, cum ar fi variola, difteria, poliomielita, febra tifoidă, tetanosul nou-născutului, precum și controlul prin vaccina-re al tuberculozei și rujeolei reprezintă alte inter-venţii esenţiale ale Institutului Cantacuzino în să-nătatea publică naţională și în participarea României la politica globală promovată de OMS.

Depășirea unor situaţii de criză epidemiologi-că – precum epidemiile de poliomielită, gripă (in-clusiv aviară și pandemică), focarele de holeră,

malaria, focarele de febră tifoidă, focarele de di-zenterie, focarele de febră West-Nile, epidemiile de rujeolă – a fost posibilă prin contribuţia sub-stanţială și intervenţia promptă a Institutului Can-tacuzino și a specialiștilor săi, dar și a generaţiilor de specialiști din toată ţara formaţi la școala Can-tacuzino.

Până în anul 1990, Institutul Cantacuzino avea o ofertă de vaccinuri care acoperea bolile cu im-pact în sănătatea publică cuprinse în EPI (progra-mul extins de vaccinări) al OMS.

Apariţia unor noi vaccinuri și, mai ales, pro-movarea unor noi reglementări de producţie care necesitau GMP și tehnologii de preparare extrem de costisitoare (culturi de celule, tehnologii mole-culare recombinante etc.), cu exigenţe crescute și perioade relativ mari de asimilare, dar și fenome-nul concurenţial determinat de implementarea economiei de piaţă (favorizată de integrarea în UE și de fenomenul de globalizare) au determinat Institutul să-și restrângă gama de vaccinuri și să se limiteze momentan la producţia de vaccinuri strategice, precum vaccinul gripal sezonier, cu ex-tindere la cel pandemic, vaccinul tetanic – consi-derat strategic naţional din cauza expunerii la in-fecţie prin traumatisme accidentale ori chirur -gicale precum și prin activităţi agricole – și BCG – din cauza ratelor înalte de morbiditate și mortali-tate ale tuberculozei în România.

„Epoca preparării de vaccinuri a IC“ nu a apus însă, pentru că, în controlul bolilor infecţioase se profilează era imunomodulatorilor, care ar putea a fi o nouă direcţie de dezvoltare, în care Institu-tul are deja tradiţie. În ceea ce privește noile vac-cinuri, acestea pot fi asimilate și produse prin par-teneriat cu mari producători, urmând ca acestea să aibă nu numai o destinaţie naţională, ci și una regională sau chiar internaţională.

În ultima vreme, asistăm la un atac fără prece-dent împotriva vaccinurilor și vaccinărilor, la care, din păcate, participă și medici, dar provocările emergenţei și reemergenţei unor agenţi infecţioși cu potenţial epidemic și pandemic impun dezvol-tarea acestora pentru a crește eficienţa și siguran-ţa unor măsuri care au salvat milioane de vieţi, au limitat disrupţiile sociale majore și pagubele eco-nomice importante în istoria omenirii.

Așa-zisa „competiţie“ între prevenirea și trata-mentul bolilor infecţioase s-a transformat în pre-

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


zent într-un management complex, integrat, care va asigura controlul din ce în ce mai eficient mai ales al bolilor cu impact major în sănătatea publică.

2. Virusul imunodefi cienţei umane (HIV) – Trecut, prezent și perspecti ve

Prof. Dr. Farm. Andreea ARSENE

Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) este urmată de dezvoltarea sindromului imunodeficienţei umane dobândite (SIDA). SIDA este ultimul rezultat al infecţiilor cu HIV, repre-zentând starea terminală pentru pacienţii infec-taţi cu HIV. SIDA este acea stare în care pacienţi HIV seropozitivi dezvoltă diverse complicaţii, cum ar fi infecţii oportuniste. SIDA a apărut în anii 1980 ca o nouă boală, cu un număr tot mai mare de victime, zi de zi. Organizaţia Mondială a Sănă-tăţii (OMS) consideră numărul deceselor datorate urmărilor acestei boli ca fiind de aproximativ 2,9 milioane, numărul celor infectaţi pe plan mondial de 39,5 milioane, anual infectându-se alte 4,3 mi-lioane de persoane. Pe plan mondial, numărul persoanelor infectate cu HIV se apreciază ca fiind de 1% în grupa de vârstă 15-45 de ani. În unele ţări din Africa, se consideră numărul celor infec-taţi cu acest virus în această grupă de vârstă ca fiind de până la 20% (și chiar mai mare în unele regiuni) din populaţie. Tratamentul antiviral redu-ce mortalitatea și morbiditatea infecţiei cu HIV, dar acești agenţi sunt costisitori, iar accesul de rutină la terapiile antiretrovirale nu este disponi-bil în toate ţările.

3. Noi generaţii de medicamente anti osteoporoti ce: Ce ne rezervă viitorul?

Șef Lucr. Dr. Mara CARȘOTE1,2, Conf. Dr. Adina GHEMIGIAN1,2, Șef Lucr. Dr. Ana VALEA3,4

1UMF „Carol Davila“, Bucureşti, România2Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon“, Bucureşti, România3UMF „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca, România4Spitalul Judeţean, Cluj-Napoca, România

Introducere. Osteoporoza este o boală dina-mică ce afectează din ce în ce mai multe persoa-ne, femei și bărbaţi, dar și legături cu patologii diverse, precum corelaţiile metabolice (1). Para-tirina (PTH) este un binecunoscut hormon impli-cat în reglarea metabolismului fosfocalcic (2). Aplicaţiile sale practice ajung la teriparatid, oste-oanabolic de secvenţă 1-34 (3,4).

Scop. Să introducem date generale despre noi clase de medicamente încă indisponibile în ţară.

Metode. Este o cercetare a literaturii.Date generale. Romosozumab este un anti-

corp monoclonal antisclerostină, cu aprobare FDA pentru osteoporoză severă. EMA încă nu și-a dat acordul din cauza unor potenţiale reacţii car-diovasculare. Sclerostina este un factor inhibitor natural al căii canonice Wnt-beta catenină.

Abaloparatidul face parte, ca și teriparatidul, din familia de osteoanabolice, ambele derivate din parathormon sau proteinele înrudite. Este secvenţa 1-34 N-terminală activă din PTHrP, cu rol de formare osoasă prin administrare zilnică subcutană, un timp limitat, de 18 luni, cel mai frecvent. Efectul este de reducere a fracturilor vertebrale. Are doar aprobare FDA.

Concluzie. Viitorul va aduce o provocare în ceea ce privește practica de zi cu zi antiosteopo-rotică.

Cuvinte cheie: osteoporoză, parathormon, ro-mosozumab, abaloparatid

Bibliografie1. Poiana C, Radoi V, Carsote M, Bilezikian JP. New clues that

may link osteoporosis to the circulating lipid profile. Bone Research 2013. 1, 260.

2. Radu L, Carsote M, Galateanu AAG, Preda SA, Calborean V, Stanescu R et al. Blood Parathyrin and Mineral Metabolism

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


Dynamics – A clinical analyze. Revista de chimie 2018. 69 (10), 2754-2758.

3. Radu L, Carsote M, Predescu AM, Cojan ST, Socea B, Baleanu VD et al. Biochemical Parameters in Patients Using Teriparatide. Rev. Chim. (Bucharest) 2018. 69, 3483-3485.

4. Carsote M, Ghemigian A, Radu O, Valea A. Teriparatide as option for severe osteoporosis. Romanian Journal of Medical Practice 2016.11(4).

4. Pacientul vârstnic – o provocare permanentă pentru farmacoterapie

Prof. Dr. Farm. Cornel CHIRIŢĂ, Asist. Univ. Dr. Farm. Cristina Daniela MARINECI, Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ

Disciplina de Farmacologie și Farmacie Clinică, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

Ca și copilul, vârstnicul se deosebește în pri-vinţa răspunsurilor la medicamente faţă de adult. Farmacistul care consiliază și monitorizează folo-sirea medicamentelor la vârstnic trebuie să ţină seama de aspectele specifice acestei vârste extre-me, care pot determina o sensibilitate crescută la efectele medicamentelor, atât a celor urmărite în terapie, cât și a celor adverse.

Particularităţile fiziologice ale vârstnicilor de-termină modificări ale profilurilor farmacocineti-ce, farmacodinamice și farmacotoxicologice ale medicamentelor. Procesul fiziologic de îmbătrâni-re aduce modificări în funcţionarea tuturor orga-nelor, aparatelor și sistemelor corpului. Consecu-tiv, apar modificări în absorbţia, distribuţia, metabolizarea și eliminarea medicamentelor.

Vârstnicii sunt mai sensibili la acţiunea unor medicamente comparativ cu adulţii și din cauza unor particularităţi farmacodinamice și farmaco-toxicologice. De exemplu, pe fondul scăderii func-ţiei colinergice centrale, caracteristică îmbătrâni-rii, medicamentele cu acţiune anticolinergică produc – mai frecvent decât la persoane mai tine-re – sedare, confuzie, dificultăţi de concentrare sau chiar delir.

Imunodeprimarea care apare cu înaintarea în vârstă, precum și faptul că vârstnicii au frecvent mai multe patologii cronice (pentru care iau mai multe medicamente) complică și mai mult utiliza-rea medicamentelor, deoarece crește astfel și ris-cul interacţiunilor medicamentoase.

Pentru folosirea optimă a medicamentelor la vârstnici, diferite asociaţii de profesioniști în do-meniul sănătăţii care se ocupă preponderent de vârstnici au elaborat seturi de criterii, actualizate periodic, pe baza cărora se întocmesc liste cu me-dicamente de evitat sau de monitorizat special la vârstnici. Exemple de astfel de criterii și liste sunt: criteriile Beers, criteriile STOPP (The Screening Tool of Older Person’s Prescriptions), lista FORTA (Fit FOR The Aged).

Lucrarea trece în revistă medicamente poten-ţial inadecvate sau care trebuie folosite cu preca-uţie pentru vârstnic, analizând versiuni recente ale unora dintre criteriile amintite. Pe de altă par-te, atragem atenţia și asupra pericolului provenit din faptul că această tendinţă de deprescriere poate lăsa netratate afecţiuni ale pacientului.

Bibliografie1. Spinewine A, Schmader KE, Barber N, Hughes C, Lapane KL,

Swine C, et al. Appropriate prescribing in elderly people: how well can it be measured and optimised? Lancet. 2007;370(9582):173-84.

2. American Geriatrics Society. 2019 Updated AGS Beers Criteria® for Potentially Inappropriate Medication Use in Older Adults. J Am Geriatr Soc. 2019 Apr;67(4):674-94.

5. Molecule cu benefi ciu terapeuti c în cancerul urotelial, evaluate de ANMDMR în vederea propunerii de rambursare

Farm. Pr. Felicia CIULU-COSTINESCU, Dr. Cristiana SUCIU, Dr. Cristina COMȘA, Dr. Alina MĂLĂESCU

Direcţia Evaluare Tehnologii Medicale, ANMDMR

Carcinomul urotelial este o tumoră malignă cu originea în celulele epiteliale tranziţionale care căptușesc tractul urinar de la calicele renale până la orificiul ureteral.

Localizarea în tractul urinar: peste 90% dintre tumorile tractului urotelial aparţin vezicii urinare, 8% își au originea în pelvisul renal, iar 2% provin de la nivelul ureterului și al uretrei.

Tumorile de vezică urinară au fost cel mai frec-vent raportate drept carcinoame uroteliale. S-a constatat că, în 20%-30% dintre cazuri, tumorile de vezică urinară infiltrează stratul muscular.

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


Carcinomul urotelial are o frecvenţă mai mare de apariţie la sexul masculin, cu un raport 3:1.

Cancerul urotelial prezintă o evoluţie agresivă, diagnosticarea acestuia în stadiul metastatic fiind asociată cu supravieţuirea la 5 ani de 5%.

Prognosticul este din ce în ce mai rezervat odată cu apariţia invaziei ganglionare sau metas-tazelor, mai frecvente la nivel hepatic, pulmonar sau osos.

Tratamentul este diferit în funcţie de localiza-re și stadiul evolutiv:

• Tractul urinar superior – tratament chirur-gical: nefroureterectomia totală (se elimi-nă nu doar rinichiul afectat, ci și ureterul, ostiul ureteral și joncţiunea vezico-urete-rală).

• Tumorile vezicale superficiale – rezecţie lo-cală transuretrală și/sau terapie intravezi-cală.

• Tumorile infiltrative – necesită frecvent cistectomie radicală cu limfadenectomie, însoţită de terapie adjuvantă, chimiotera-pie sau radioterapie.

• Chimioterapia sistemică prelungește su-pravieţuirea pacienţilor cu boală recurentă după cistectomie sau boală iniţial metasta-tică / inoperabilă.

Lucrarea prezintă terapiile de primă linie și de linia a II-a pentru pacienţii care prezintă cancer urotelial în diferite stadii ale bolii, recomandările Ghidului Societăţii Europene de Oncologie (ESMO), publicat în anul 2014, și ale Ghidului Asociaţiei Europene de Urologie, publicat în 2019 și intitulat „Carcinom urotelial de tract urinar su-perior“, care a evidenţiat că tratamentul de linia a II-a a rămas o provocare pentru pacienţii diagnos-ticaţi cu această afecţiune.

Pentru pacienţii trataţi anterior cu chimiotera-pie pe bază de săruri de platină, au fost aprobate de către Agenţia Europeană a Medicamentului și evaluate de Direcţia Evaluare Tehnologii Medicale 2 terapii: pembrolizumab (cu denumirea comer-cială Keytruda) și atezolizumab (cu denumirea co-mercială Tecentriq).

6. Defi citul de medicamente, provocare majoră pentru reţeaua autorităţilor de reglementare din UE – De mersuri în vederea îmbunătăţirii raportării și comunicării

Farm. Pr. Anca CRUPARIU, Dr. Farm. Titina Alina IORDACHE

ANMDMR

Grupul operativ al Uniunii Europene (UE), cre-at pentru a rezolva problemele legate de furniza-rea de medicamente, a publicat în iulie 2019 două documente:

• Ghid pentru deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă privind raportarea defici-tului de medicamente în UE

• Ghid de bune practici pentru comunicarea către public cu privire la disponibilitatea medicamentelor.

Grupul de lucru a fost creat de autorităţile de reglementare ale UE pentru a aborda problemele potenţiale legate de aprovizionarea cu medica-mente și pentru a dezvolta și coordona acţiuni care să urmărească facilitarea prevenirii, identifi-cării, gestionării și comunicării cu privire la dis-continuităţile pe piaţa farmaceutică.

Ambele documente pun bazele unei abordări îmbunătăţite și armonizate a UE în raportarea și comunicarea cu privire la deficitul și disponibilita-tea medicamentelor, o prioritate esenţială a să-nătăţii publice pentru reţeaua UE.

Primul document oferă îndrumări industriei farmaceutice, un actor-cheie în rezolvarea lipsei medicamentelor, pentru a facilita depistarea și notificarea timpurie către autorităţile competen-te. Ghidul se bazează pe o definiţie comună a ter-menului „deficit – shortage“, care ar trebui să permită o abordare mai armonizată și în timp util în detectarea și gestionarea problemelor legate de furnizarea de medicamente. În ghid, sunt in-cluse un model de notificare privind discontinui-tatea în aprovizionare de către companii. Ghidul și formularul vor fi implementate într-o fază pilot, planificată să înceapă în ultimul trimestru al anu-lui 2019.

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


Al doilea document, adresat autorităţilor competente naţionale ale UE și EMA, prezintă principii și exemple de bune practici pentru co-municarea către public pe acest subiect, inclu-zând pacienţii și profesioniștii din domeniul sănă-tăţii. Aceste categorii necesită informaţii opor-tune, exacte și actualizate cu privire la probleme-le de disponibilitate pentru a se asigura continui-tatea îngrijirii. Ghidul se bazează pe un sondaj realizat de grupul operativ în toate statele mem-bre ale UE pentru a colecta informaţii despre mo-dul în care problemele legate de lipsa și disponibi-litatea medicamentelor sunt măsurate și comu-nicate publicului.

Documentele sunt două produse cheie ale grupului de lucru și au fost supuse unei consultări ample cu grupurile de părţi interesate, inclusiv la un workshop cu mai multe părţi interesate, din noiembrie 2018. Sunt listate în programul de lu-cru 2018-2020, actualizat în 2019.

Problemele de deficit de medicamente și de disponibilitate sunt complexe, fără soluţii rapide. Autorităţile de reglementare în domeniul medi-camentului reprezintă doar unul dintre numeroșii actori implicaţi în problemele de disponibilitate; cu toate acestea, joacă un rol important în preve-nire și management.

7. Nutriţia în practi ca medicului de familie. Anti oxidanţii, puterea vieţii?

Dr. Cristina Anca DĂSCĂLESCU

DR. CRISTIADAS SRL, Braşov

Introducere. Societatea contemporană, teho-logizată și dependentă total de imagistică, mai sedentară și cu un aport alimentar deficitar, este caracterizată de o creștere alarmantă a maladiilor cardiovasculare, proliferative (cancere), boli de nutriţie și metabolism (gută, obezitate etc.). Me-dicul de familie și farmacistul au un rol cheie în prevenţia primară, secundară și terţiară, fiind pri-mii profesioniști abordaţi de pacienţi.

Motivaţia lucrării. În practica medicală, studi-ile știinţifice au demonstrat că pacienţii „mănân-că fără să se hrănească“, deoarece aportul zilnic, dar și comportamentul alimentar (dieta) nu le

oferă un aport corespunzător de fitonutrienţi, principii nutritive, vitamine, acizi grași polinesa-turaţi, minerale și antioxidanţi. Carenţa sau chiar lipsa unor factori biologic activi din alimente stau la originea unor patologii acute sau cronice infla-matorii, cardiovasculare, metabolice, oncologice. Antioxidanţii, acei donatori de electroni care pot rupe reacţia în lanţ a radicalilor liberi, sunt sub-stanţe nutritive care pot preveni sau întârzia de-gradarea celulară și permit organismului să se protejeze de atacul speciilor reactive de oxigen. Prezenţa acestor importanţi micronutrienţi pro-tejează organismul uman de stresul oxidativ și, implicit, de deteriorarea accelerată a organelor și ţesuturilor.

Rezultate. Lucrarea prezintă cei mai impor-tanţi antioxidanţi solubili în lipide sau în apă, ne-cesari organismului pentru protejarea celulelor împotriva radicalilor liberi și, implicit, împotriva stresului oxidativ, repararea moleculelor deterio-rate, stimularea activităţii anumitor gene sau a producţiei de antioxidanţi endogeni. Sunt prezen-tate studii medicale care arată acţiunile celor mai importanţi antioxidanţi, precum resveratrolul, glutationul, picnogenolii, acizii omega 3, vitami-nele C, E, carotenoizii, fitochimicalele, acidul al-fa-lipoic (ALA), anumite condimente, luteina, dar și sinergia alimentară sau cum antioxidanţii pot lucra în... echipă. Puterea antioxidantă totală a alimentelor, conform Tufts University din Boston, poate fi măsurată prin „capacitatea de absorbţie a radicalului oxigen“ (ORAC). Lucrarea prezintă și cele mai importante fructe și legume cu proprie-tăţi antioxidante.

Concluzii. Medicul de familie și farmacistul vor îndruma pacientul nu doar în prezentarea curcubeului sănătăţii, prin sursele sănătoase de antioxidanţi, dar și în schimbarea stilului de viaţă prin obiceiuri sănătoase de preparare a alimente-lor, evitarea fumatului și sedentarismului, a polu-ării ambientale și emoţionale, care, împreună, vor reforma un standard sănătos de obiceiuri și bune practici, pentru evitarea multor boli.

Cuvinte cheie: antioxidanţi, radicali liberi, stres oxidativ, prevenţie

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


8. Elemente de bază ale leadership- ului medical

Psiholog Marius Adrian Alberti DĂSCĂLESCU

Trainer leadership ACL, FITODAS SRL, Brașov, România

Introducere. Viteza cu care se derulează viaţa economică, socială și medicală din timpul nostru, precum și noile exigenţe legate de performanţă în orice domeniu de activitate determină companii-le să-și adapteze din mers leadership-ul în așa fel încât firmele să poată obţine noi clienţi și noi pie-ţe de desfacere a produselor și serviciilor. Din acest punct de vedere, nici domeniul medical, fie că este de stat sau privat, nu face excepţie. Fie că este vorba despre industria farma, de spitale și clinici sau de cabinete medicale, idealul este ace-la de a asigura o bună stare de sănătate a pacien-ţilor și un profit financiar, constant și crescător. Ce rol are în acest demers leadership-ul? Care sunt calităţile de bază ale liderilor de succes? Care sunt responsabilităţile liderului din domeniul me-dical?

Scopul și obiectivele cercetării. Scopul cerce-tării este acela de a realiza profilul liderului din domeniul medical, care poate îndeplini sarcinile stabilite de către companie. Obiectivele prezentă-rii sunt legate de identificarea elementelor de bază ale leadership-ului medical care pot asigura performanţa echipei și realizarea sarcinilor pro-puse, pentru binele pacienţilor și profitul firmei.

Motivaţia alegerii subiectului. Persoanele care deţin funcţii de conducere în sistemul medi-cal, alături de cunoștinţele din domeniul clinic sau academic, trebuie să fie echipate și cu abili-tăţi de coordonare, de negociere și comunicare, de rezolvare a conflictelor, de management al timpului și de încurajare a echipei. Liderul trebuie să cunoască analiza SWOT, obiectivele SMART, să aibă curajul răspunderii și să transmită încredere colegilor săi de echipă și că viziunea sa este clară, concisă și coerentă cu privire la managementul conducerii organizaţiei. Conform modelului de leadership ACL, descris de către John Adair, un li-der de succes trebuie să se implice în realizarea sarcinilor asumate, să creeze și să-și menţină echipa motivată, să ofere angajaţilor săi oportu-nităţi de formare și de avansare în carieră. În sis-

temul medical, un lider va avea bune relaţii cu furnizorii de echipamente, consumabile și servi-cii, va cultiva o comunicare eficientă cu autorităţi-le, cu mass-media și va fi mereu deschis pentru noi variante de dezvoltare a afacerii la nivel local sau naţional.

Perspective. Leadership-ul centrat pe acţiune oferă viziunea de care are nevoie o persoană cu funcţie de conducere pentru a-și ghida afacerea în așa fel încât aceasta să se dezvolte. Studiul de caz se referă și la „Profilul liderului din România“, realizat în anul 2017.

Concluzie. Firmele de azi din domeniul sănă-tăţii trebuie să aibă viziunea de a se adapta rapid nevoilor de dezvoltare și digitalizare a societăţii moderne, astfel încât să ofere servicii de calitate, la timp, cu preţuri rezonabile pentru pacient, care să genereze încredere tuturor părţilor implicate în actul medical.

Cuvinte cheie: leadership ACL, leadership me-dical, analiză SWOT, obiective SMART, încredere

9. Serializarea medicamentelorDr. Laurenţiu MIHAI, Director General OSMR

Î n cadrul expunerii, vor fi discutate teme pre-cum:

• Etapele importante ale implementării ope-raţionale a Sistemului Naţional de Verifica-re a Medicamentelor (SNVM);

• Imaginea de ansamblu a Utilizatorilor Fi-nali înscriși in SNVM și a produselor încăr-cate în SNVM;

• Gestionarea alertelor din SNVM;• Realizarea de către Utilizatorii Finali a tes-

telor în mediul de test – IQE.

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


10. Uti lizarea testelor de cedare in vitro ca evaluări de performanţă pentru formele farmaceuti ce semisolide topice

Conf. Dr. Farm. Dalia Simona MIRON, Farm. Elisa ŢUŢULEA, Farm. Diana STĂNICIOIU, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Conf. Dr. Farm. Flavian RĂDULESCU

Centrul de Știinţele Medicamentului (CedS), Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București

Ghidul preliminar emis de Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicine Agency, EMA; 2018) propune o nouă abordare în evalua-rea formelor farmaceutice semisolide topice. Conceptul de echivalenţă farmaceutică extinsă include similaritatea compoziţiei calitative și can-titative între o formulare generică și produsul re-ferinţă, prin analogie cu similaritatea Q1 și Q2, propusă de US Food and Drug Administration (FDA). Lucrarea prezintă ansamblul testelor fizi-co-chimice necesare pentru demonstrarea simila-rităţii microstructurale. Dintre acestea, studiile de cedare in vitro prin membrane artificiale iner-te reprezintă principala metodologie cu sensibili-tate adecvată pentru detectarea influenţei cumu-late a mai multor factori critici de compoziţie sau proces. Lucrarea prezintă etapele de dezvoltare și validare a metodologiei, precum și relaţii sau co-relaţii stabilite între parametrii procesului de ce-dare și microstructura sau performanţa in vitro (studii de permeaţie prin eșantioane de piele) sau in vivo.

11. Formularea şi caracterizarea unor microemulsii pe bază de surfactanţi neionici ca vehicule pentru eliberarea dermică a unor uleiuri esenţiale cu efecte anti tumorale

Asist. Univ. Dr. Farm. Ana Maria MUŢ1, Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA1, Asist. Univ. Dr. Farm. Ioana Viorica OLARIU1, Șef Lucr. Dr. Farm. Georgeta Hermina CONEAC1, Conf. Dr. Farm. Vicenţiu VLAIA1, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA2

1Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“, Timişoara, România2Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

Obiectivul acestui studiu experimental a fost formularea și caracterizarea unor noi microemul-sii (ME) topice pe bază de surfactanţi neionici bi-ocompatibili (SNB) și conţinând uleiuri esenţiale (UE) a căror activitate antitumorală a fost dovedi-tă știintific.

Au fost utilizate trei UE (de arbore de ceai, de rozmarin și de oregano) ca fază lipofilă, doi SNB (Solutol HS 15 și Brij 35) și etanol sau izopropanol (IZP) cu rol de cosurfactanţi. Din regiunile de ME ale diagramelor pseudoternare de fază, construi-te prin metoda diluţiei în microplacă, au fost se-lectate câte 6 formulări de ME conţinând 10, 15 și 20% ulei esenţial. Microemulsiile preparate au fost evaluate în ceea ce privește diferite caracte-ristici fizico-chimice.

Diametrul mediu al picăturilor, pH-ul și indice-le de polidispersie al ME cu UE au variat în urmă-toarele domenii de valori: 21,28-225,3 nm, 3,95±0,012 și 4,39±0,010, respectiv 0,046 și 0,731.

Pe baza acestor rezultate, se pot recomanda ca preparate dermice ME pe bază de Solutol HS 15-IZP (1:2), conţinând UE de arbore de ceai (10, 15 sau 20%) sau rozmarin (10 sau 15%), precum și ME cu 20% UE de oregano, pe bază de Brij 35-etanol 2:1.

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


12. Evoluţia indicaţiilor terapeuti ce ale toxinei botulinice

Șef Lucr. Dr. Tiberiu Paul NEAGU1,2, Asist. Univ. Dr. Mirela ŢIGLIȘ3,4, Prof. Emerit Dr. Ioan LASCĂR1,2

1Departamentul Nr. 11, UMF „Carol Davila“, București, România2Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România3Departamentul Nr. 14, UMF „Carol Davila“, București, România4Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România

Toxina botulinică (BTX sau BoNT) este produsă de Clostridium botulinum, o bacterie gram-poziti-vă anaerobă, și este formată dintr-un complex proteic ce conţine neurotoxina botulinică și dife-rite proteine nontoxice. Există 7 subtipuri diferite de neurotoxină botulinică, numite A, B, C, D, E, F și G, botulismul la oameni fiind cauzat în special de subtipurile A, B, E și, în rare cazuri, de F. Este binecunoscut faptul că toxina botulinică blochea-ză nu numai transmiterea nervoasă la nivelul joncţiunii neuro-musculare, ci și inervaţia auto-nomă a unor glande, precum cele sudoripare sau lacrimale.

În prezent, studiile arată creșterea semnifica-tivă a numărului de cazuri în care toxina botulini-că este folosită pentru tratamentul etiologic sau simptomatic al unei game diverse de patologii. A fost utilizată pentru prima dată în practica clinică oftalmologică pentru ameliorarea blefarospas-mului rezistent la terapiile medicamentoase con-venţionale. Ulterior, a fost folosită în neurologie pentru tratamentul spasmului hemifacial, disto-niilor regiunii cervicale și, în ultimii ani, pentru tulburările spastice de la nivelul membrelor și pentru mișcările patologice.

Injectările locale de toxină botulinică sunt fo-losite frecvent în tratamentul distoniilor și al spasticităţilor musculare refractare la alte forme de tratament și asociate cu simptomatologie ex-tremă, îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor și reducând consumul de analgezice.

Există numeroase patologii urologice și nefro-logice în care toxina botulinică și-a găsit utilitatea,

precum hipertensiunea reno-vasculară, îmbună-tăţirea fluxului la nivelul fistulelor de dializă, ame-liorarea durerii pacienţilor în programe de dializă peritoneală, disinergie sau hiperactivitate a de-trusorului, precum și ameliorarea simptomatolo-giei asociate hipertrofiei benigne de prostată sau disfuncţiilor erectile de cauză vasculară. Studiile arată că aceste acţiuni terapeutice sunt în special benefice pacienţilor cu afecţiuni ale măduvei spi-nării, posttraumatice, degenerative, tumorale sau genetice.

Toxina botulinică prezintă rezultate promiţă-toare în tratamentul fistulelor anale cronice și pa-tologiilor spastice gastro-intestinale, în special al acalaziilor. Studii recente demonstrează posibili-tatea utilizării toxinei botulinice în managemen-tul obezităţii, prin prelungirea golirii gastrice și inducerea senzaţiei de saţietate precoce.

În prezent, toxina botulinică este folosită pe scară largă pentru relaxarea musculaturii faciale, cu ameliorarea elasticităţii cutanate și reorganiza-rea fibrelor de colagen, pentru tratamentul dishi-drozelor de orice natură, tulburărilor vasospasti-ce periferice, ameliorarea aspectului și disfunc -ţionalităţii cicatricilor cheloide postoperatorii și îmbunătăţirea vascularizaţiei lambourilor cutana-te transferate.

13. Probleme de terapie medicamentoasă a pacientului cu polipatologie şi polimedicaţie. Cum putem consilia în farmacia de comunitate?

Prof. Dr. Farm. Simona NEGREȘ, Asist. Univ. Dr. Farm. Cristina Daniela MARINECI, Conf. Dr. Farm. Cristina Elena ZBÂRCEA, Conf. Dr. Farm. Emil ȘTEFĂNESCU, Șef Lucr. Anca ZANFIRESCU, Conf. Dr. Farm. Oana Cristina ȘEREMET, Prof. Dr. Farm. Cornel CHIRIŢĂ

Disciplina de Farmacologie şi Farmacie clinică, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, Bucureşti, România

Obiectiv. Pacienţii cu polipatologie prezintă o schemă terapeutică complexă, instituită pentru

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


comorbidităţile multiple. Aceasta poate conduce la interacţiuni (medicament – medicament, medi-cament – aliment, medicament – supliment nutri-tiv) semnificative din punct de vedere clinic.

Ne-am propus efectuarea unui studiu retros-pectiv asupra pacienţilor cu comorbidităţi multi-ple internaţi în regim de urgenţă pentru afecţiuni tromboembolice. În acest context, ne-am propus să realizăm analiza știinţifică a prescripţiei medi-cale și să elaborăm reguli de consiliere privind medicaţia fără prescripţie medicală ce poate fi recomandată în farmacia de comunitate.

Metodă. Studiul a evaluat retrospectiv fișele pacienţilor cu comorbidităţi multiple internaţi la urgenţă pentru afecţiuni tromboembolice. Am urmărit aspecte legate de patologiile asociate (boli cardiovasculare, diabet zaharat, dislipide-mie, neoplasm etc.), dar și de tratamentul ant-coagulant și/sau antiagregant plachetar anterior internării.

Rezultate. Rezultatele studiului au relevat o frecvenţă crescută a patologiilor cardiovasculare și a tulburărilor metabolice, dar și un control scă-zut al terapiei anticoagulante orale, monitorizată prin valoarea INR la internare. 56% dintre pacien-ţii internaţi au avut un INR în afara limitei terape-utice, aflându-se fie în zona de ineficacitate tera-peutică (INR mediu = 1,25), fie în zona de supradozare (INR mediu = 5,33).

Concluzii. Pentru pacienţii cu polipatologie și polimedicaţie, incluzând tratament anticoagu-lant/antiagregant plachetar, este necesară o con-siliere atentă în farmacia de comunitate, deoare-ce riscul interacţiunilor medicament – medicament, medicament – aliment, medicament – supliment nutritiv crește o dată cu complexitatea schemei terapeutice.

Bibliografie1. ESC Clinical Practice Guidelines, 2019 Guidelines on

Dyslipidaemias. https://www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/Dyslipidaemias-Management-of.

2. Harter K, Levine M, Henderson SO. Anticoagulation Drug Therapy: A Review. West J Emerg Med. 2015 Jan; 16(1): 11-17.

3. Gschwind L et al. Identification and weighting of the most critical “real-life” drug-drug interactions with acenocumarol in a tertiary care hospital. Eur. J Clin. Pharmacol. 2012. DOI 10. 1007/s00228-012-1358-7.

14. Abordări terapeuti ce convenţionale și moderne în medicaţia topică a psoriazisului

Prof. Dr. Farm. Lăcrămioara OCHIUZ

Facultatea de Farmacie, UMF „Grigore T. Popa“, Iași, România

Psoriazisul este o dermatoză inflamatorie au-toimună cu etiologie multifactorială și evoluţie cronică, având repercusiuni majore asupra calită-ţii vieţii pacientului. Principalul scop terapeutic în psoriazis este de a ameliora simptomatologia bo-lii, de a preveni recidivele și de a crește calitatea vieţii bolnavului. Managementul terapeutic al psoriazisului depinde de severitatea afecţiunii. Dacă în formele moderate și severe, terapia topi-că este ineficientă și nu este considerată fezabilă, în formele ușoare de psoriazis, cu puţine plăci, terapia topică este considerată tratament de pri-mă linie. Tratamentele topice pot fi indicate în timpul puseelor de psoriazis în condiţiile în care noi leziuni sunt pe cale de apariţie. În mod con-venţional, terapia topică indicată în cazul pacien-ţilor cu psoriazis include corticosteroizi, analogi ai vitaminei D (calcipotriolul), retinoizi, inhibitori de calcineurină, antralină și gudroane. Deși medica-ţia topică a acestei afecţiuni se bucură de o serie de avantaje dintre care menţionăm riscul redus de reacţii adverse și complianţă la tratament, to-tuși sunt de reţinut și dezavantajele acestei tera-pii, cea mai importantă fiind biodisponibilitatea fluctuantă determinată de funcţia de barieră a pielii. Conform datelor statistice publice, aproxi-mativ 80% dintre pacienţii diagnosticaţi cu psori-azis beneficiază de terapie topică, însă eficacita-tea formulărilor convenţionale este un subiect intens studiat de cercetătorii din domeniul medi-co-farmaceutic. Dezvoltarea formulărilor nano-farmaceutice în strânsă corelaţie cu influenţa nanotehnologiei în cercetarea farmaceutică des-chide perspective noi în optimizarea medicaţiei topice administrate în psoriazis. Odată cu cerce-tarea avansată a fiziopatologiei psoriazisului, nanoformulările topice sunt studiate ca sisteme de administrare atât a substanţelor medicamen-toase convenţionale, cât mai ales a agenţilor tera-peutici de ultimă generaţie incluși în medicaţia

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


genică. În prezent, sunt în curs de desfășurare o serie de studii clinice cu nanoformulări topice pentru a optimiza managementul terapeutic al psoriazisului.

Cuvinte cheie: psoriazis, medicaţie topică, nanoformulări

15. Erori de medicaţie din perspecti va acti vităţii de farmacovigilenţă

Farm. Emilia POP, Farm. Sp. Alexandra SPURNI, Dr. Roxana STROE

Direcţia Farmacovigilenţă și Managementul Riscului, ANMDMR

Farmacovigilenţa este știinţa care se ocupă cu activităţile legate de detectarea, evaluarea, înţe-legerea și prevenirea efectelor adverse sau cu ori-ce altă problemă legată de medicamente.

O problemă majoră pentru sănătatea publică și pentru sistemul medical o reprezintă erorile de medicaţie care generează un număr important de reacţii adverse (RA). În acord cu regulile de buna practică de farmacovigilenţă, o eroare de medica-ţie se referă la apariţia oricărei reacţii neintenţio-nate în prescrierea (transcrierea), eliberarea sau administrarea unui medicament de către un pro-fesionist din domeniul sănătăţii (medic, farmacist, asistent) sau de către pacient.

Cele mai frecvente cauze ale apariţiei erorilor de medicaţie sunt:

• Slaba comunicare între furnizorii de servi-cii medicale

• Slaba comunicare între medici și pacienţi• Denumiri comerciale ale medicamentelor

asemănătoare și abrevieri medicale• Reţete ilizibile sau recomandări confuze• P osologie incorectă (doză greșită, cale gre-

șită, frecvenţă greșită)• Monitorizarea inadecvată a terapiei În conformitate cu legislaţia UE, Comitetul de

evaluare a riscurilor în materie de farmacovigilen-ţă (PRAC – Pharmacovigilance Risk Assessment Committee) este responsabil pentru desfășurarea activităţilor de farmacovigilenţă, în special pentru furnizarea de recomandări în legătură cu detecta-

rea, evaluarea, minimizarea și comunicarea riscu-rilor de reacţii adverse, inclusiv a celor care de-curg din erori de medicaţie asociate cu utilizarea medicamentelor autorizate în UE, indiferent de procedura de autorizare [articolul 61a, alineatul (6) din Regulamentul (CE) 726/2004].

Minimizarea riscurilor asociate erorilor de medicaţie se poate realiza prin:

• – educarea și instruirea profesioniștilor și a pacienţilor pentru a preveni apariţia erori-lor de medicaţie. Un rol important îl au far-maciștii în educarea pacienţilor, întrucât aceștia furnizează servicii de îngrijire me-dicală dintr-o poziţie care le permite iden-tificarea mai rapidă a erorilor de eliberare și administrare; prin urmare, farmacistul poate minimiza mai eficient posibilele erori de medicaţie. Astfel, se îmbunătăţesc complianţa și aderenţa pacientului la tera-pia medicamentoasă, având rezultatele te-rapeutice dorite.

• – noi metode pentru a identifica și comuni-ca riscurile și monitorizarea implementării unei medicaţii adecvate. Atât pacienţii, consumatorii, cât și profesioniștii din do-meniul sănătăţii au la dispoziţie formate web de raportare, pe care autorităţile competente ale UE le furnizează pe si-te-urile lor naţionale.

• – folosirea mai bună a tehnologiei în siste-mele de prescriere și eliberare (de exem-plu, codul de bare).

• – comunicate de presă, măsuri de reduce-re la minimum a riscului, precum materia-lele educaţionale și comunicările directe către profesioniștii din domeniul sănătăţii.

În cadrul prezentării, sunt expuse câteva exemple concrete de erori de medicaţie cu un im-pact negativ major asupra pacienţilor. Acestea au fost dezbătute de către Comitetul de evaluare a riscurilor în materie de farmacovigilenţă și s-au luat măsuri importante de minimizare a erorilor de medicaţie (modificare RCP, atenţionări supli-mentare pe ambalajul primar, comunicări directe către profesioniștii din domeniul sănătăţii etc.).

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


16. SGLT2 inhibitors – „off -target“ eff ects and beyond their anti -hyperglycemic benefi t

Iuliana POPESCU, PharmD, PhD

Barnstable Brown Diabetes Center, University of Kentucky, USA

SGLT2 inhibitors (SGLT2i) (sin. the gliflozins) are an emerging class of oral anti-hyperglycemic drugs for adults with T2D prescribed as monothe-rapy or in combination with other antidiabetic medication. Recently, dapagliflozin and sotagliflo-zin (a dual SGLT1/2i), were approved in the EU as “add-on” treatments for certain adults with T1D whereas they were turned down by FDA due to the high risk of DKA.

Randomized controlled trials proved that SGL-T2i are simultaneously capable to also reduce the cardiovascular risk and slow CKD progression associated with diabetes, while other studies found positive outcomes related to the body wei-ght, blood pressure, fatty liver disease, beta/alpha-cell function for certain SGLT2i, albeit con-flicting or neutral effects were reported for others. Multifactorial complex mechanisms are involved, a part of which can be independent of SGTL2i impact on their renal target and on the glycemic control (“off-target” effects). These are related to SGLT2i interactions with extra-renal tis-sues, signaling pathways and molecules in the body (i.e. interaction with NHE1, metabolic swit-ch, glucagon, somatostatin signaling, etc.). The presentation will offer an overview of these new intriguing aspects and putative models of study.

17. Abordarea UE a impurităţilor nitrozaminice în medicamentele de sinteză

Ing. Chim. Sp. Marina POPESCU1, Dr. Farm. Pr. Anne-Marie CIOBANU1,2,Dr. Farm. Raluca IAVORSZKY1, Chim. Pr. Aura CÂRLOBAN1, Chim. Pr. Cristina STĂNCIULICĂ1, Chim. Farm. Pr. Monica PASCAL1 1ANMDMR2Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București

O problemă de actualitate cu care se confrun-tă atât industria farmaceutică, cât și agenţiile de reglementare este aceea a impurităţilor nitro-zaminice în medicamentele de sinteză. Nitrozami-nele sunt compuși potenţial carcinogeni pentru om, conform clasificării International Agency for Research on Cancer (IARC). Limitarea potenţialu-lui risc carcinogen al impurităţilor în medicamen-te este reglementată la nivel european prin Ghi-dul ICH M7(R1), în vigoare din februarie 2018.

Lucrarea prezintă date structurale despre ni-trozamine și identificarea acestora în procesul de fabricaţie a sartanilor, precum și cronologia a cţiu-nilor agenţiilor de reglementare în ceea ce priveș-te prezenţa acestor impurităţi în medicamentele hipotensive blocante ale receptorilor angiotensi-nei II, pornind de la „cazul valsartan“.

Această experienţă recentă cu care s-a con-fruntat industria farmaceutică a ridicat un semnal de alarmă în ceea ce privește posibila prezenţă a impurităţilor nitrozaminice și în alte medicamen-te, precum și o posibilă breșă în evaluarea profilu-lui de siguranţă a medicamentelor în etapa de sinteză chimică. De asemenea, s-a evidenţiat im-portanţa perfecţionării metodelor de analiză utili-zate în controlul impurităţilor.

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


18. Cânepa – substanţă acti vă cu rol important în preparate cosmeti ce

Lector Dr. Farm. Anca-Daniela RAICIU1Facultatea de Farmacie, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucureşti, România2S.C. Hofigal Export-Import S.A., Bucureşti, România

Cânepa este o plantă care face parte din genul Cannabis, familia Cannabaceae și sunt cunoscute 3 specii: Cannabis indica, Cannabis sativa și Can-nabis ruderalis.

Uleiul din seminţe de cânepă este un lichid limpede, incolor, extras de obicei din seminţele de cânepă industrială și este reglementat ca in-gredient cosmetic în majoritatea ţărilor. Utilizarea sa a devenit un trend în îngrijirea pielii și intră în compoziţia a numeroase produse comercializate sub formă de uleiuri, balsamuri, creme, loţiuni și seruri faciale.

În produsele cosmetice și de îngrijire a corpu-lui, uleiul din seminţe de cânepă are acţiune anti-inflamatoare, antiîmbătrânire, combate inflama-ţiile pielii, ajută la vindecarea leziunilor pielii prin conţinutul de antioxidanţi, previne leziunile tisu-lare, oferă o protecţie împotriva expunerii la soa-re UV și are proprietăţi de hidratare a pielii.

Uleiul din seminţe de cânepă: • reduce pierderile transepidermale de apă

și protejează pielea de deshidratare; • conferă fermitate și supleţe, contribuie la

menţinerea elasticităţii pielii; • este un bun calmant cutanat; • are rol antipruritic, antiacneic și reglator

de sebum. De asemenea, uleiul din seminţe de cânepă se

poate administra intern, conferind fermitate și supleţe, contribuind la menţinerea elasticităţii pielii. Are, de asemenea, proprietăţi antiinflama-toare unice care nu se găsesc în mod obișnuit în alte uleiuri. Aceste proprietăţi, adăugându-se la cele antioxidante, permit uleiului din seminţe de cânepă să contribuie la detoxifierea pielii și la menţinerea unui tonus corespunzător.

Cuvinte cheie: ulei de cânepă, cosmetice, su-plimente alimentare

Bibliografie selectivă1. Livadariu Oana, Raiciu Anca Daniela, Carmen Maximilian,

Elena Capitanu. Studies regarding treatments of LED-s emitted light on sprouting hemp (Cannabis sativa L.). Romanian Biotechnological Letters, June 2019 24(3):485-490.

2. Raiciu Anca Daniela, Mariana Popescu, Gabriel Calin Ivopol, Stefan Ovidiu Dima. Therapeutic applications of vegetable oils and GC-MS evaluation of ω-3, ω-6 and ω-9 amounts in six oleaginous plants. Revista de Chimie, December 2016, Bucharest- Original Edition, pg. 2449-2553.

19. Evaluări dermatofarmacocineti ce pentru demonstrarea bioechivalenţei medicamentelor topice

Conf. Dr. Farm. Flavian Ștefan RĂDULESCU, Farm. Horaţiu VIZITEU, Farm. Alina MÎNEA, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA, Conf. Dr. Farm. Dalia MIRON

Centrul de Știinţele Medicamentului (CedS), Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

Studiile dermatofarmacocinetice (tape/skin stripping) au fost propuse într-un ghid preliminar emis de US Food and Drug Administration în anul 1998. Eșantionarea stratului cornos prin benzi adezive poate oferi date cantitative referitoare la penetrarea substanţelor active după aplicare lo-cală sub formă de geluri, creme sau unguente. Ghidul emis recent de către Agenţia Europeană a Medicamentului sugerează utilitatea acestei me-todologii în demonstrarea bioechivalenţei. Se menţionează aplicarea a două tipuri de spoturi pentru produsul referinţă, formularea test și un control negativ (obţinut prin reducerea concen-traţiei entităţii active). Absorbţia și eliminarea sunt comparate prin calculul intervalelor de în-credere 90% aplicat cantităţiilor recuperate prin îndepărtarea aproape completă a primului strat din bariera biologică. Lucrarea prezintă particula-rităţile protocolului experimental, etapele de dez-voltare și validare a metodologiei, precum și exemple care ilustrează relaţia dintre datele der-matofarmacocinetice și rezultatele comparărilor fizico-chimice sau microstructurale.

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


20. Terapii biologice care vizează axa interleukina 23 (IL-23) / IL-17 pentru tratamentul psoriazisului moderat până la sever

Șef Lucr. Dr. Ana Maria Alexandra STĂNESCU, Șef Lucr. Dr. Liviu Nicolae GHILENCEA, Șef Lucr. Dr. Cristian BEJAN, Șef Lucr. Dr. Ioana Veronica GRĂJDEANU


Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică, mediată imun, care afectează 2-3% din populaţia generală, reprezentând o problemă la nivel glo-bal. Etiologia psoriazisului este complexă și impli-că atât factori declanșatori de mediu, cât și o vari-etate de factori de risc genetici. Studiile de asociere la nivelul genomului au asociat psoriazi-sul cu numeroase gene, multe dintre acestea re-glând sistemul imunitar înnăscut și adaptiv.

Un model patogenic actual de psoriazis afirmă importanţa activării celulelor dendritice dermice producătoare de IL-23. La rândul său, activează celulele Th17, care eliberează citokine cheie, in-clusiv interleukina (IL)-17 și factorul de necroză tumorală (TNF) α. Aceste citokine acţionează asu-pra keratinocitelor epidermice. Descoperirea im-portanţei IL-23 și IL-17 în patogeneza psoriazisu-lui a dus la dezvoltarea multor noi terapii biologice care vizează aceste citokine, inclusiv inhibitorul IL-12/23, ustekinumab, inhibitorii IL-17 secukinu-mab, ixekizumab și brodalumab și, cel mai recent, inhibitorii selectivi de IL-23 guselkumab, tildraki-zumab și risankizumab.

Având în vedere creștere rapidă a numărului noilor terapii biologice pe piaţă, există o nevoie tot mai mare de a compara eficacitatea și siguran-ţa acestor terapii pentru a dezvolta recomandări bazate pe dovezi pentru clinicieni.

21. O mare personalitate a farmaciei româneşti : Dumitru M. Ionescu

Farm. Pr. Maria-Gabriela SULIMAN, Ist. Antoaneta MARINESCU LUCAȘCIUC

Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF), Societatea Română de Istoria Medicinei (SRIM)

Anul acesta, s-au împlinit 50 ani de la moartea farmacistului gen. de brigadă onorific în retrage-re, veteran de război, Dumitru M. Ionescu (1878-1969). Datorită prestigiului său profesional, a fost ales președinte al Cercului Farmaciștilor din Bucu-rești și secretar al Asociaţiei Generale a Farmaciști-lor din România; membru în Comisia chimico-far-maceutică, Consiliul de igienă și salubritate publică a municipiului București, comitetul Societăţii de Balneologie, Consiliul Sanitar Superior, Comisia Administrativă din Ministerul Sănătăţii, Comisia pentru Redactarea Farmacopeei Române, preșe-dinte al Colegiului Farmaceutic (până în 1940). A făcut parte din Comitetul Central al Federaţiei In-ternaţionale Farmaceutice (FIP), ca reprezentant al României, participând la toate manifestările orga-nizate de aceasta, a fost redactor responsabil al Revistei Farmacia (1925-1940) și senator din par-tea Frontului Renașterii Naţionale (1939).

22. Rolul produselor parenterale de fi er în corectarea anemiei perioperatorii

Asist. Univ. Dr. Mirela ŢIGLIȘ1,2, Șef Lucr. Dr. Tiberiu Paul NEAGU3,4, Prof. Dr. Ioana Marina GRINŢESCU1,2

1Departamentul Nr. 14, UMF „Carol Davila“, București, România2Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România3Departamentul Nr. 11, UMF „Carol Davila“, București, România4Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă, București, România

Prevalenţa anemiei în perioada perioperato-rie variază între 26% și 75%, putând ajunge până la 90% după intervenţiile chirurgicale majore.

PREZ

ENTĂ

RI O

RALE


Studiile recente arată faptul că anemia cauzată de deficitul de fier complică evoluţia a aproximativ o treime dintre pacienţii chirurgicali, devenind ast-fel o problemă de sănătate publică. Această situ-aţie este provocatoare în special din cauza timpu-lui scurt disponibil pentru corectarea acestui deficit pe cale orală, fiind bine cunoscut faptul că anemia este un factor de risc independent de morbiditate și mortalitate la pacientul chirurgical.

În prezent, există numeroase produse de fier pentru administrarea parenterală, cu profiluri far-macologice diferite, folosite în mod curent în practica clinică pentru a restabili depozitele de fier și a ameliora statusul funcţional al pacienţilor. Iniţial, aceste formule farmacologice erau rezer-vate pacienţilor care prezentau intoleranţă diges-tivă la produsele orale sau la care nivelul de he-moglobină nu reușea sa fie corectat. În ultimii ani, produsele de fier parenteral și-au arătat benefi-ciul în perioada perioperatorie, fiind folosite ori de câte ori este nevoie de o corectare rapidă a nivelului de fier pentru a îmbunătăţi hematopoie-za și, astfel, nivelul hemoglobinei și a reduce, tot-odată, necesarul transfuzional și riscurile asociate acestuia. Din punctul de vedere al structurii chi-mice, formulele de fier intravenos sunt suspensii coloidale cu un nucleu de hidroxid de fier și un strat extern stabilizator reprezentat de un carbo-hidrat. Dimensiunea nucleului influenţează stabi-litatea complexului de fier, moleculele mici fiind cele mai stabile. Există numeroase produse de fier parenteral disponibile pe piaţă, acestea având nuclee similare, dar cu structuri chimice și greu-tăţi moleculare ale straturilor externe diferite, precum și legături diferite între nucleu și învelișul extern. Astfel, după administrare, moleculele de fier disociază din complexul cu învelișul carbohi-drat și se leagă de proteine specifice pentru a fi transportate și utilizate la ţesuturi.

Noile produse de fier parenteral sunt mult mai stabile, prin legarea puternică a moleculei de fier în învelișul carbohidrat, diminuând cantitatea de fier care se eliberează în timpul perioadei de infu-zie. Astfel, este posibilă administrarea unor doze mai mari comparativ cu formulele anterioare și diminuând riscul de apariţie a reacţiilor de hiper-sensibilitate. Principalele produse de fier paren-teral disponibile la momentul actul sunt: Mono-fer® (fier izomaltoză), Ferinject® (carboximaltoză ferică), Venofer® (complex de fier III-sucroză), Cosmofer® (dextran cu greutate moleculară

mare), Ferrlecit® (complex gluconat feric de so-diu). Nu există în momentul actual recomandări standardardizate pentru folosirea preparatelor de fier intravenos.

23. Studiul infl uenţei unor uleiuri esenţiale asupra penetraţiei percutanate in vitro a clorhidratului de propranolol din geluri hidroetanolice

Conf. Dr. Farm. Lavinia Lia VLAIA1, Șef Lucr. Dr. Farm. Georgeta Hermina CONEAC1, Asist. Univ. Dr. Farm. Ioana Viorica OLARIU1, Asist. Univ. Dr. Farm. Ana Maria MUŢ1, Conf. Dr. Farm. Vicenţiu VLAIA1, Conf. Dr. Farm. Dan DRAGOȘ1, Prof. Dr. Farm. Dumitru LUPULEASA2

1Facultatea de Farmacie, UMF „Victor Babeş“, Timişoara, România2Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, București, România

Studii publicate re cent au dovedit că administra-rea topică a propranolului clorhidrat (PRHCl) este eficientă și lipsită de efecte adverse în tratamentul hemangioamelor infantile superficiale, chiar și la prematuri sau copii cu leziuni extinse sau numeroa-se. În prezenta lucrare, a fost studiată comparativ posibilitatea de mărire a penetraţiei percutanate a PRHCl din geluri hidroetanolice (GEH) de către patru uleiuri esenţiale (UE): de mentă (MNT), eucalipt (ECL), lemongrass (LMG) și ghimbir (GMB).

Noile geluri hidroetanolice cu PRHCl 3%, pe bază de 1,5% hidroxipropilceluloză (HPC) și 5% UE au fost evaluate privind proprietăţile fizico-chimi-ce și permeaţia in vitro a PRHCl prin piele excizată de pe urechea de porc, utilizând celule de difuzie Franz. Toate GEH testate au prezentat curgere pseudoplastică, vâscozitate, consistenţă și pH adecvate, specifice preparatelor semisolide. To-tuși, dintre UE testate, cel de mentă a prezentat cea mai mare capacitate de mărire a permeaţiei in vitro a PRHCl prin piele. Noul GEH topic, pe bază de HPC, cu 3% PRHCl și 5% UE MNT, poate fi considerat o bună alternativă la alte preparate utilizate în terapia hemangioamelor infantile.

Acute Effects of Heat-Not-Burn, Electronic Vaping, and TraditionalTobacco Combustion Cigarettes: The Sapienza University of Rome-Vascular Assessment of Proatherosclerotic Effects of Smoking (SUR-VAPES) 2 Randomized TrialGiuseppe Biondi-Zoccai, MD, MStat;* Sebastiano Sciarretta, MD, PhD;* Christopher Bullen, MD; Cristina Nocella, PhD; Francesco Violi,MD; Lorenzo Loffredo, MD; Pasquale Pignatelli, MD; Ludovica Perri, MD; Mariangela Peruzzi, MD, PhD; Antonino G.M. Marullo, MD, PhD;Elena De Falco, PhD; Isotta Chimenti, PhD; Vittoria Cammisotto, MSc; Valentina Valenti, MD; Flaminia Coluzzi, MD; Elena Cavarretta, MD;Albino Carrizzo, PhD; Francesco Prati, MD; Roberto Carnevale, PhD;† Giacomo Frati, MD, MSc†

Background-—Little clinical research on new-generation heat-not-burn cigarettes (HNBC) in comparison with electronic vapingcigarettes (EVC) and traditional tobacco combustion cigarettes (TC) has been reported. We aimed to appraise the acute effects ofsingle use of HNBC, EVC, and TC in healthy smokers.

Methods and Results-—This was an independent, cross-over, randomized trial in 20 TC smokers, with allocation to different cyclesof HNBC, EVC, and TC. All participants used all types of products, with an intercycle washout of 1 week. End points were oxidativestress, antioxidant reserve, platelet activation, flow-mediated dilation, blood pressure, and satisfaction scores. Single use of anyproduct led to an adverse impact on oxidative stress, antioxidant reserve, platelet function, flow-mediated dilation , and bloodpressure. HNBC had less impact than EVC and TC on soluble Nox2-derived peptide (respectively, P=0.004 and 0.001), 8-iso-prostaglandin F2a-III (P=0.004 and <0.001), and vitamin E (P=0.018 and 0.044). HNBC and EVC were equally less impactful thanTCs on flow-mediated dilation (P=0.872 for HNBC versus EVC), H2O2 (P=0.522), H2O2 breakdown activity (P=0.091), soluble CD40ligand (P=0.849), and soluble P-selectin (P=0.821). The effect of HNBC and, to a lesser extent EVC, on blood pressure was lessevident than that of TC, whereas HNBC appeared more satisfying than EVC (all P<0.05).

Conclusions-—Acute effects of HNBC, EVC, and TC are different on several oxidative stress, antioxidant reserve, platelet function,cardiovascular, and satisfaction dimensions, with TCs showing the most detrimental changes in clinically relevant features.

Clinical Trial Registration-—URL: http://www.clinicaltrials.gov. Unique identifier: NCT03301129. ( J Am Heart Assoc. 2019;8:e010455. DOI: 10.1161/JAHA.118.010455.)

Key Words: flow-induced dilation • oxidative stress • platelet • platelet aggregation • smoking

I t is estimated that cigarette smoking explains almost 90%of lung cancer risk in men and 70% to 80% in women and

is responsible for �140 000 premature deaths annually from

cardiovascular disease.1,2 Among the different harmful effectsof smoking, oxidative stress plays an important role. Indeed,smoking may impair oxidative balance by inducing the

From the Department of Medico-Surgical Sciences and Biotechnologies, Sapienza University of Rome, Latina, Italy (G.B.-Z., S.S., M.P., A.G.M.M., E.D.F., I.C., V.V., F.C.,E.C., R.C.); Mediterranea - Cardiocentro, Napoli, Italy (G.B.-Z., M.P., E.D.F., I.C., E.C., R.C.); IRCCS NEUROMED, Pozzilli, Italy (S.S., C.N., A.C., G.F.); National Institutefor Health Innovation, School of Population Health, Faculty of Medical and Health Sciences, The University of Auckland, New Zealand (C.B.); Department of InternalMedicine and Medical Specialties, Sapienza University of Rome, Italy (F.V., L.L., P.P., L.P., V.C.); Division of Cardiology, San Giovanni Addolorata Hospital, Rome, Italy(F.P.); Centro Per La Lotta Contro L’Infarto, Rome, Italy (F.P.).

Accompanying Data S1, Table S1, and Figures S1 through S14 are available at https://www.ahajournals.org/doi/suppl/10.1161/JAHA.118.010455

*Dr Biondi-Zoccai and Dr Sciarretta equally contributed to this work.†Dr Carnevale and Dr Frati are co-senior authors.

Correspondence to: Giuseppe Biondi-Zoccai, MD, MStat, Department of Medico-Surgical Sciences and Biotechnologies, Sapienza University of Rome, Corso dellaRepubblica 74, 04100 Latina, Italy. E-mail: [email protected]

Received July 27, 2018; accepted December 18, 2018.

ª 2019 The Authors. Published on behalf of the American Heart Association, Inc., by Wiley. This is an open access article under the terms of the Creative CommonsAttribution-NonCommercial License, which permits use, distribution and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited and is not used forcommercial purposes.

DIN PRESA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ

Sursa: Journal of the American Heart Association. DOI: 10.1161/JAHA.118.010455 Publicat cu permisiunea Journal of the American Heart Association

production of reactive oxygen species and by weakening theantioxidant defense systems. Moreover, smoking promotesatherothrombosis by inducing platelet activation, and wepreviously demonstrated that chronic smokers displayeddifferent levels of biomarkers of oxidative stress and plateletactivation compared with nonsmokers, and also respondeddifferently to different types of cigarettes.3,4

Electronic vaping cigarettes (EVCs), modern technologicalsurrogates of traditional tobacco combustion cigarettes (TCs),were introduced in 2004.5,6 They are battery-operatedaerosolizing devices using liquids that entail a mixture ofglycerol and propylene glycol, flavors, and, most commonly,nicotine ranging from 1.6 to 19 mg/cartridge.7 EVCs areconsidered a relatively less harmful alternative to TCs giventhat no combustion occurs, and indeed several patentapplications describe EVCs as electronic atomization cigar-ettes that contain only nicotine without tobacco tar.8

However, their long-term safety remains largely uncertain,especially in patients with established clinical disease.9

A new-generation heat-not-burn cigarette (HNBC) has beenrecently introduced.10 This device heats a disposable tobaccostick with a thin metallic blade. The stick is maintained at acontrolled heating temperature up to 350°C, without com-bustion, fire, ash, or smoke. In addition, in contrast to EVCs,HNBCs do not vaporize liquid-containing flavorings, propyleneglycol, and vegetable glycerol. However, this new deviceneeds to be fully examined in clinical studies, particularly inthe cardiovascular system.11

Recently, we and others highlighted the acute adverseeffects in vivo and in vitro of EVCs on vascular function,

oxidative stress, and platelet activation, which are recognizedas pathophysiological factors for atherosclerosis developmentand progression and, ultimately, vascular disease.12–14

Specifically, we found that EVCs had less impact than TCson oxidative stress, flow-mediated dilation (FMD), and plateletaggregation. Moreover, Nabavizadeh et al demonstrated that,in rats, acute exposures to HNBC aerosol impairs endothelialfunction, assessed by FMD.15 However, no independentcomparative data on the acute impact of HNBCs on vascularfunction, oxidative stress, and platelet activation are availablein chronic TC users.

We thus aimed at comparing HNBCs, EVCs, and TCs,focusing on acute effects on oxidative stress, FMD, plateletfunction, blood pressure, and satisfaction.

MethodsThe data, analytical methods, and study materials of this trialwill be made available to other researchers for purposes ofreproducing the results or replicating the procedure, uponwritten request.

DesignThis was an independent, randomized, cross-over studyconducted in 2017 at Sapienza University of Rome, Latina,Italy. All participants provided written informed consent. Thestudy was approved by the ethics committee of SapienzaUniversity of Rome (06-27-2014, protocol number 813/14)and conducted in accord with the Declaration of Helsinki. Nofunding, directly or indirectly, was received from any HNBC,EVC, or TC manufacturer or supplier, or affiliatedorganizations.

ParticipantsWe recruited apparently healthy subjects, on the basis of thefollowing: (1) no acute or chronic organic, metabolic, andinflammatory disease; (2) no fever or infection within3 months; (3) no cardiovascular symptoms; (4) no allergies;and (5) normal blood pressure levels and heart rhythm atscreening. Women were not pregnant and not menstruatingwhen the experiment was performed. In the month precedingthe study and subsequently, none of the participants tookvitamin E, other antioxidant supplements, or other drugsknown to affect or modulate oxidative stress, FMD, plateletfunction, or blood pressure. A 1-week washout from anytobacco product was recommended at study entry and beforeeach experimental cycle, and smoking history (time whensmoking had begun) and intensity (ie, number of dailycigarettes) was self-reported.

Clinical Perspective

What Is New?

• Limited comparative research on new-generation heat-not-burn cigarettes, electronic vaping cigarettes, and traditionaltobacco combustion cigarettes (TCs) has been reported.

• We performed a cross-over, randomized trial in 20 TCsmokers, with allocation to different cycles of heat-not-burncigarettes, electronic vaping cigarettes, and TCs, withoutany funding from tobacco or electronic vaping cigarettecompanies.

What Are the Clinical Implications?

• We found that acute effects of heat-not-burn cigarettes,electronic vaping cigarettes, and TCs are different onseveral oxidative stress, antioxidant reserve, platelet func-tion, cardiovascular, and satisfaction dimensions, with TCsshowing the most detrimental changes in clinically relevantfeatures, thus suggesting that these modified risk productsmay indeed prove as a useful tool to quit TCs.



ProceduresParticipants were previously tutored on how to use the differentdevices correctly by means of standardized videos. They werethen randomly allocated to 6 different cycles of using a singleHNBC, EVC, and TC. Participants either smoked a single TCfrom a leading brand (Marlboro Gold; Philip Morris Interna-tional, Neuchatel, Switzerland) with a mean nicotine content of0.60 mg per cigarette according to the package label, vaped 9puffs from a leading tobacco-flavored EVC (Blu Pro, Fontem,Netherlands), charged with a nicotine cartridge with a meannicotine content of 16 mg, equivalent to 250 puffs according tothe package label, thus yielding 0.58 mg of nicotine content in9 puffs, or used a leading HNBC (THS2.2 IQOS with Heets;Amber Label, Philip Morris International) having a meannicotine content of 0.50 mg per stick according to themanufacturer. Two investigators (who were past smokers orcurrent users of all the devices) directly supervised all sessionsto prevent incorrect product use or hyperventilation.

The randomization list was computer generated, andsubjects were unaware of the assignment until each smokingsession commenced. Participants eventually used all 3products, with an intercycle washout period of 1 week. Bloodsamples were drawn just before and immediately after usingeach allocated product and analyzed for markers of oxidativestress, antioxidant reserve, platelet function, and cotininelevels. Endothelial dysfunction (as assessed by FMD) andcardiovascular parameters were analyzed, as previouslyreported.12

A 7-question product satisfaction questionnaire wasadministrated after each smoking session, posing the follow-ing questions: “was the cigarette satisfying?”; “was thecigarette enjoyable?”; “did you experience a bad taste?”; “didyou suffer from unexpected cough?”; “did smoking make youfeel sick?”; “did smoking give you energy?”; and “soon aftersmoking did your desire for another cigarette decrease?”.Each feature was scored using a visual analogue scale,spanning from 0 (no effect) to 100 (maximum effect)according to Shiffman and Terhorst.16

All measurements were conducted by personnel blinded tothe actual product used by the participant during eachexperimental session.

Laboratory AnalysisAll materials for laboratory tests were from Sigma-Aldrich (St.Louis, MO), unless otherwise specified. Blood obtained fromsubjects was collected in blood collection tubes with orwithout anticoagulant and centrifuged at 300g for 10 minutesto obtain supernatant. Serum and plasma samples wereinstantly stored at �80°C until use with the antioxidantbutylated hydroxytoluene at a final concentration of20 mmol/L.

Ultrasound assessment of basal brachial diameter andendothelial-dependent FMD of the brachial artery wereinvestigated according to current guidelines.16,17 Briefly, thestudy was performed in a temperature-controlled room(22.8°C) with subjects in a resting, supine state. All evalua-tions were performed between 8 and 10 AM; brachial arterydiameter was imaged using a 7.5-MHz linear array transducerultrasound system (Vivid S6; GE Healthcare, Little Chalfont,UK) equipped with electronic callipers, vascular software for2-dimensional imaging, color and spectral Doppler, andinternal ECG. The brachial artery was imaged at a location 3to 7 cm above the antecubital crease. In order to create aflow stimulus in the brachial artery, a sphygmomanometriccuff was placed on the forearm. The cuff was inflated at least50 mm Hg above systolic pressure to occlude artery inflowfor 5 minutes. All vasodilatation measurements were made atthe end of diastole. FMD was expressed as change inpoststimulus diameter evaluated as percentage of the base-line diameter.18

Serum levels of soluble Nox2-derived peptide, a marker ofNADPH oxidase activation, were detected by an ELISA methodas previously described by Carnevale et al.19 Intra- andinterassay coefficients of variation were 8.9% and 9%,respectively. Values are expressed as pg/mL.

Nitric oxide bioavailability was measured in serum by acolorimetric assay kit (Arbor Assays, Ann Arbor, MI). Intra- andinterassay coefficients of variation were 4.4% and 6.8%,respectively. Values are expressed as lmol/L.

Quantification of isoprostanes was performed measuringserum 8-iso-PGF2a-III (8-iso-PGF2a-III) by enzyme immunoas-say method (DRG International, Springfield, NJ). Intra- andinterassay coefficients of variation were 5.8% and 5.0%,respectively. Values are expressed as pmol/L.

H2O2 was evaluated by a colorimetric detection kit (ArborAssays) and is expressed as lmol/L. Intra- and interassaycoefficients of variation were 5.9% and 7.3%, respectively.

Serum H2O2 breakdown activity (HBA) was measured withan HBA assay kit (Aurogene, Rome, Italy). Briefly, serumsample (2.5 lL) was incubated with H2O2 and sample diluentat 37°C for 30 minutes. At the end of 30 minutes, stopsolution was added and samples were then centrifuged at3000 g for 5 minutes. Finally, the supernatant was read at230 nm by a UV-visible single-beam spectrophotometer(A380; AOE Instruments Shangai Co, Shangai, China).Percentage of HBA was calculated according to the followingformula: % Of HBA=[(Ac�As)/Ac]9100 where Ac is theabsorbance of H2O2 1.4 mg/mL and As is the absorbance inthe presence of the serum sample.

To measure vitamin E, serum samples (100 lL) weresupplemented with tocopheryl acetate (internal standard),deproteinized by the addition of methanol, and centrifuged at3000g for 10 minutes, as previously described.20 The

Sursa: Journal of the American Heart Association. DOI: 10.1161/JAHA.118.010455



collected upper phase was analyzed using an Agilent 1200Infinity series high-performance liquid chromatography sys-tem (Agilent Technologies, Santa Clara, CA) equipped with anEclipse Plus C18 column (4.69100 mm). Vitamin E levels arepresented as the ratio (lmol/mmol) between a-tocopherolconcentration (lmol/L) and serum total cholesterol concen-tration (mmol/L).21

Platelet levels of soluble CD40L and P-selectin weremeasured in citrated blood samples centrifuged 15 minutesat 3000g. sCD40L levels were evaluated by a commercialimmunoassay (Diaclone, Besancon, France), and values areexpressed as ng/mL; intra- and interassay coefficients ofvariation were 4% and 6.8%, respectively. Soluble P-selectinlevels were evaluated by a commercial immunoassay (Dia-clone), and values are expressed as ng/mL; intra- andinterassay coefficients of variation were 5.6% and 7.5%,respectively.

Serum levels of cotinine, a metabolite of nicotine and theprimary biomarker for the determination of tobaccoexposure,22 were evaluated by a commercial immunoassay(Origene, Rockville, MD), and values are expressed as ng/mL;intra- and interassay coefficients of variation were <10%.

Finally, we also measured systolic, diastolic, and meanblood pressure with an automated sphygmomanometer,averaging 3 measurements taken 3 minutes apart.

Notably, blood draws and blood pressure measurementswere performed on the dominant arm (with blood drawspreceding blood pressure measurements), whereas FMD wasmeasured on the nondominant arm of each participant(Figure S1).

End Points and AnalysesEnd points were blood levels of soluble Nox2-derived peptide,nitric oxide (NO) bioavailability, H2O2, HBA, 8-iso-PGF2a-III,vitamin E, CD40 ligand, P-selectin, cotinine FMD, bloodpressure, and subjective satisfaction scores.

Statistical AnalysisContinuous variables are reported as means (SD) andcategorical variables as counts (percentage). The maininferential analysis was based on a multilevel mixed-effectslinear model, with an identity covariance matrix, forcing in themodel each end point value, timing of sampling, product type,and their interaction as fixed effects, with participant andorder as random effects (Data S1), similar to the modelalready used for the SUR-VAPES (Sapienza University ofRome-Vascular Assessment of Proatherosclerotic Effects ofSmoking) 1 trial.12 Additional analyses were run solely fordescriptive purposes subgrouping by product type. Multilevelmixed-effects linear analyses are reported as point estimates

of effect (95% CIs) and corresponding P values. In addition, weperformed nonparametric analyses with Wilcoxon signed-ranks test for satisfaction scores, with reporting based onmedian (first–third quartile). Although no formal sample-sizecomputation was performed, the study was originallydesigned to include 20 nonsmokers and 20 smokers toachieve adequate statistical power, in keeping with a previousstudy from our group.12 Because of issues in enrollingnonsmokers and have them use 3 different types of tobaccoproducts, the nonsmoker arm of the study was discontinuedat the beginning of the trial. Statistical significance was setat the 2-tailed 0.05 level, without multiplicity adjustment.Computations were performed with Stata software (version13; StataCorp LP, College Station, TX).

ResultsThe study was conducted between September and December2017. Notably, as many as 30 subjects had to be excludedafter initial screening either because unwilling to refrain fromsmoking for the required washout period or for theconcomitant presence of a clinical condition which qualifiedthem for study exclusion. Table 1 shows baseline character-istics of study subjects: In particular, 70% were women andmost usually smoked between 11 and 30 TCs per day.Moreover, 2 women were on oral contraceptives during theexperiment.

Oxidative Stress ProfileTo evaluate oxidative stress profile, we analyzed the levels ofsNox2-dp, a small peptide released after platelet activation,which is ameasure of Nox2 activation. As shown in Figure 1 andTables 2 and 3, we observed an increase of sNox2-dp releaseafter smoking each device (19.9�9.9 versus 36.5�6.8 pg/mL,P<0.001 for EVC; 23.1�8.4 versus 44.1�17.1 pg/mL,P<0.001 for TC; 22.8�7.6 versus 29.9�5.0 pg/mL, P<0.001for HNBC; Table S1). Moreover, we evaluated the production ofH2O2, a nonradical oxygen species which permeates throughcell membranes which is chemically stable. The results showeda significant increase of H2O2 for each smoking device (7.4�3.4versus 14.8�2.9 lmol/L, P<0.001 for EVC; 7.6�4.5 versus19.5�13.9 lmol/L, P<0.001 for TC; 6.3�3.5 versus12.8�3.6 lmol/L, P<0.001 for HNBC; Figure S2; Tables 2and 3).

Finally, we analyzed 8-iso-PGF2a, an isoprostane producedby the nonenzymatic peroxidation of arachidonic acid inmembrane phospholipids, which is a reliable biomarker ofoxidative damage in vivo. We observed a significant increaseof 8-iso-PGF2a production after smoking (151�18 versus231�31, P<0.001 for EVC; 152�20 versus 276�29,P<0.001 for TC; 158�23 versus 207�36, P<0.001 for HNBC;Figure S3; Tables 2 and 3). Furthermore, as reported in


Table 2, we observed that levels of oxidative stress biomarkersreturned to baseline before each exposure given the adequatewashout period.

Antioxidant StatusAntioxidant systems,which include enzymatic andnonenzymaticantioxidants, play a role in blocking harmful effects of reactiveoxygen species. In this study, we evaluated levels of vitamin E, apowerful endogenus nonenzymatic antioxidant, and HBA, whichis ameasure of H2O2 neutralized by cellular enzymes. The resultsshowed a significantly decrease of vitamin E levels after usingEVC and TC (4.27�1.30 versus 2.71�1.07 lmol/mmol,P<0.001 for EVC; 3.95�1.62 versus 2.55�0.91 lmol/mmol,P<0.001 for TC; Figure S4; Tables 2 and 3). No changes wereobserved for vitamin E levels after using HNBC (4.11�1.09versus 3.81�1.37 lmol/mmol, P=0.422; Figure S3; Tables 2and 3). As regards HBA measurement, we observed a significantreduction in the ability to detoxify H2O2 after EVC and TC(54.5�18.4% versus 37.3�7.6%, P<0.001 for EVC; 54.1�17.1%versus 25.3�13.0%, P<0.001 for TC; Figure S5; Tables 2 and 3).A similarly significant reduction was observed for HBA afterHNBC (55.4�9.9% versus 47.0�10.2%, P=0.006; Figure S3;Tables 2 and 3).

Biomarkers of antioxidant status returned to baselinelevels before repeat exposure to each smoke device (Table 2).

Platelet Activation AssessmentTo evaluate the role of different devices on platelet function,we analyzed 2 markers of platelet activation: sCD40L andsoluble P-selectin. Results showed a significant increase insCD40L levels with each device (3.20�1.16 versus4.25�2.12 ng/mL, P=0.047 for EVC; 3.10�1.22 versus5.26�1.97 ng/mL, P<0.001 for TC; 3.00�1.22 versus4.18�1.56 ng/mL, P=0.007 for HNBC; Figure S6; Tables 2and 3) and similar findings for soluble P-selectin (6.45�1.07versus 7.97�1.65 ng/mL, P<0.001 for EVC; 6.76�1.28versus 11.58�3.56 ng/mL, P<0.001 for TC; 6.63�1.22versus 8.03�1.40 ng/mL, P<0.001 for HNBC; Figure S7;Tables 2 and 3). Biomarkers of platelet activation returned tobaseline levels before repeat exposure to each smoke device(Table 2).

Endothelial DysfunctionWe evaluated the impact of smoking on endothelial dysfunc-tion analyzing FMD, NO bioavailability, and blood pressure.FMD analysis showed a significantly reduction after usingeach device (6.14�3.17% versus 3.72�3.14%, P<0.001 forEVC; 6.20�3.26% versus 2.40�1.89%, P<0.001 for TC;6.10�3.01% versus 3.79�2.68%, P<0.001 for HNBC;Figure 2; Tables 2 and 3). Similar results were observed forsystolic blood pressure (121.7�6.5 versus 130.6�6.5 mm Hg, P<0.001 for EVC; 121.5�8.3 versus 132.4�6.2 mm Hg, P<0.001 for TC; 122.8�6.2 versus 129.7�6.4 mm Hg, P<0.001 for HNBC; Figure S8; Tables 2 and 3),diastolic blood pressure (72.2�4.4 versus 78.0�4.8 mm Hg,P<0.01 for EVC; 73.3�4.8 versus 80.2�5.2 mm Hg, P<0.01for TC; 73.3�4.7 versus 76.9�5.0 mm Hg, P<0.01 for HNBC;Figure S9; Tables 2 and 3), and mean blood pressure(88.7�3.6 versus 95.5�3.6 mm Hg, P<0.001 for EVC;89.4�4.7 versus 97.6�3.4 mm Hg, P<0.001 for TC;89.8�4.4 versus 94.5�4.1 mm Hg, P<0.001 for HNBC;Figure S10; Tables 2 and 3).

Focusing on NO bioavailability, we observed a significantreduction after EVC and TC (24.9�13.6 versus17.0�5.4 lmol/L, P=0.006 for EVC; 25.8�18.9 versus12.7�6.6 lmol/L, P=0.006 for TC; Figure S11; Tables 2and 3). Conversely, NO bioavailability did not changenonsignificantly with HNBCs (24.4�16.5 versus19.8�6.6 lmol/L, P=0.206; Tables 2 and 3). Finally, param-eters of endothelial dysfunction returned to baseline levelsbefore each repeat exposure (Table 2).

Compliance AnalysisTo evaluate smoking compliance, we analyzed serum levels ofcotinine, a metabolite of nicotine and the primary biomarkerfor the determination of tobacco exposure, before and after

Table 1. Baseline Features

Subjects 20

Age, y 35�13

Male sex 6 (30%)

Height, cm 171�8

Weight, kg 70�18

Body mass index, kg/m2 24�5

Waist-hip ratio 0.92�0.10

Time since beginning smoking, y 15�12

Cigarettes smoked per day

<10 9 (45%)

11 to 20 9 (45%)

21 to 30 2 (10%)

Systolic blood pressure, mm Hg 116�15

Diastolic blood pressure, mm Hg 75�10

Total serum cholesterol, mg/dL 181�12

Family history of cardiovascular disease 10 (50%)

Previous cardiovascular disease 0

Concomitant pharmacologicaltherapy (contraceptives,antiepileptics, or thyroid replacement therapy)

5 (25%)



smoking. The results showed that all tobacco productsincreased significantly cotinine levels (P<0.001 for all;Tables 2 and 3).

Head-to-Head Comparisons of HNBC, EVC, and TCHNBC and EVC were equally less impactful than TC for HBA,soluble CD40 ligand, and soluble P-selectin (both P<0.05versus TC, P>0.05 for HNBC versus EVC). Similar trends werefound for FMD (P=0.872 for HNBC versus EVC; P=0.048 forHNBC versus TC; P=0.074 for EVC versus TC), H2O2 (P=0.522for HNBC versus EVC; P=0.042 for HNBC versus TC; P=0.092for EVC versus TC), systolic blood pressure (P=0.122 forHNBC versus EVC; P=0.002 for HNBC versus TC; P=0.121 forEVC versus TC), diastolic blood pressure (P=0.106 for HNBCversus EVC; P=0.046 for HNBC versus TC; P=0.532 for EVCversus TC), and mean blood pressure (P=0.053 for HNBCversus EVC; P=0.009 for HNBC versus TC; P=0.306 for EVCversus TC). Conversely, HNBC were significantly less impact-ful than EVC and TC on soluble Nox2-derived peptide(respectively P<0.001 and P=0.004) and vitamin E (respec-tively P=0.044 and 0.018). Conversely, we found no nominally

significant interaction effects for NO bioavailability orcotinine.

Satisfaction ScoresExploratory analysis of satisfaction scores (Table 4) sug-gested that TC were more enjoyable than both HNBC and EVC(both P<0.05; Figure S12). In addition, EVC proved lesssatisfying than both TC (P=0.017) and HNBC (P=0.038),without significant differences between these 2 (P=0.239;Figure S13). Similarly, EVC were rated as less likely todecrease desire for another cigarette than TC (P=0.019) andHNBC (P=0.031), without significant differences betweenthese 2 (P=0.581; Figure S14).

DiscussionIn the present cross-over randomized trial comparing theacute effects of HNBC, EVC, and TC, we found that use of anyof these products was associated with acute detrimentaleffects on oxidative stress, antioxidant reserve, plateletfunction, FMD, and blood pressure.

Figure 1. Impact of using electronic cigarette (EVC), traditional tobacco cigarette (TC), and heat-not-burncigarette (HNBC) on blood levels of soluble Nox2-derived peptide. Box plots represent median, first quartile,third quartile, fifth percentile, 95th percentile, and outliers.



The validity of the chosen end points is well established.Indeed, systemic oxidative stress plays a fundamental role invascular damage and in atherogenesis.23 Reactive oxygenspecies are mostly generated by Nox2, an isoform fromNADPH oxidase, that acts as an important regulator of

platelet-activation–associated thrombosis.24 Indeed, Nox2has been shown to be associated with several cardiovascularrisk factors, such as hypercholesterolemia25 and metabolicdiseases,26,27 and in patients with peripheral artery disease.28

Moreover, 8-iso-PGF2a and H2O2 production and endhotelial

Table 2. Descriptive Analysis*

Feature

Before Smoking After Smoking

EVC TC HNBC EVC TC HNBC

Soluble Nox2-derived peptide, pg/mL 19.9�9.9 23.1�8.4 22.8�7.6 36.5�6.8 44.1�17.1 29.9�5.0

Nitric oxide bioavailability, lmol/L 24.9�13.6 25.8�18.9 24.4�16.5 17.0�5.4 12.7�6.6 19.8�6.6

H2O2 production, lmol/L 7.4�3.4 7.6�4.5 6.3�3.5 14.8�2.9 19.5�13.9 12.8�3.6

H2O2 breakdown activity, % 54.5�18.4 54.1�17.1 55.4�9.9 37.3�7.6 25.3�13.0 47.0�10.2

8-iso-prostaglandin F-2a-III, pmol/L 151�18 152�20 158�23 231�31 276�29 207�36

Vitamin E, lmol/mmol 4.27�1.30 3.95�1.62 4.11�1.09 2.71�1.07 2.55�0.91 3.81�1.37

Soluble CD40 ligand, ng/mL 3.20�1.16 3.10�1.22 3.00�1.22 4.25�2.12 5.26�1.97 4.18�1.56

Soluble P-selectin, ng/mL 6.45�1.07 6.76�1.28 6.63�1.22 7.97�1.65 11.58�3.56 8.03�1.40

Flow-mediated dilation, % 6.14�3.17 6.20�3.26 6.10�3.01 3.72�3.14 2.40�1.89 3.79�2.68

Systolic blood pressure, mm Hg 121.7�6.5 121.5�8.3 122.8�6.2 130.6�6.5 132.4�6.2 129.7�6.4

Diastolic blood pressure, mm Hg 72.2�4.4 73.3�4.8 73.3�4.7 78.0�4.8 80.2�5.2 76.9�5.0

Mean blood pressure, mm Hg 88.7�3.6 89.4�4.7 89.8�4.4 95.5�3.6 97.6�3.4 94.5�4.1

Cotinine, ng/mL 31.6�16.6 34.4�19.3 30.4�12.0 64.4�11.1 65.5�10.2 61.0�16.7

EVC indicates electronic vaping cigarette; HNBC, heat-not-burn cigarette; TC, traditional tobacco cigarette.*Reported as mean�SD.

Table 3. Main Inferential Analysis*

Feature

Before vs After Smoking P Value Interaction P Value

EVC TC HNBC EVC vs TC EVC vs HNBC TC vs HNBC

Soluble Nox2-derived peptide <0.001 <0.001 <0.001 0.318 0.004 0.001

Nitric oxide bioavailability 0.006 0.006 0.206 0.308 0.470 0.093

H2O2 production <0.001 <0.001 <0.001 0.092 0.522 0.042

H2O2 breakdown activity <0.001 <0.001 0.006 0.038 0.091 <0.001

8-iso-prostaglandin F-2a-III <0.001 <0.001 <0.001 <0.001 0.004 <0.001

Vitamin E <0.001 0.001 0.422 0.768 0.018 0.044

Soluble CD40 ligand 0.047 <0.001 0.007 0.046 0.849 0.071

Soluble P-selectin <0.001 <0.001 <0.001 <0.001 0.821 <0.001

Flow-mediated dilation <0.001 <0.001 <0.001 0.074 0.872 0.048

Systolic blood pressure <0.001 <0.001 <0.001 0.121 0.122 0.002

Diastolic blood pressure <0.001 <0.001 0.009 0.532 0.106 0.046

Mean blood pressure <0.001 <0.001 <0.001 0.306 0.053 0.009

Cotinine <0.001 <0.001 <0.001 0.782 0.722 0.935

EVC indicates electronic vaping cigarette; HNBC, heat-not-burn cigarette; TC, traditional tobacco cigarette.*Reported as P values, whereas point estimates of effect (95% CIs) are reported in Table S1.



dysfunction are associated with cardiovascular events.28–31

Regarding physiological antioxidant capacity, the downregu-lation of the antioxidant system, such as vitamin E or enzymesdevolved to H2O2 detossification, is associated with anincreased cardiovascular risk.32,33

Focusing in detail on our results, a hierarchy of effects wasapparent for some measures, with HNBC and EVC lessimpactful than TC on some dimensions of oxidative stress,antioxidant reserve, platelet function, and blood pressure. Inaddition, HNBC had less acute effects on soluble Nox2-derived peptide, 8-iso-PGF2a-III, and vitamin E, and appearedmore satisfying and capable of decreasing desire for contin-uing smoking than EVC.

The adverse impact of TC on health is well established, andsmoking remains a leading preventable cause of morbidityand mortality worldwide.34 Despite the lack of combustionand while less detrimental than TC, EVC cannot be consideredharmless.9,12,35–38 The manufacturer of HNBC claims thatthey largely avoid pyrolysis and thus the generation of severalharmful molecules, at least in relative terms, although thisaspect may warrant additional study by independent

investigation.10 It is also very likely that the acute detrimentaleffects of HNBC are mediated, at least in part, bynicotine.39,40

Our findings expand and refine knowledge on the acutecomparative effects of HNBC, EVC, and TC and builds uponour recent work comparing EVC and TC for oxidative stressand FMD.12 The fact that oxidative stress, platelet activation,and blood pressure are less impacted by HNBC and EVC thanby TC suggests that they might be less detrimental, whereassome similarities between HNBC and TC, in terms ofsubjective satisfaction, might make HNBC more suitable thanEVC as a risk-reduction product. Thus, these products cannotbe considered equivalent in terms of risk, yet many opinionleaders, advocacy groups, and agencies call for completeabstinence from all products.41 Others have suggested that amore-pragmatic risk-reduction strategy could be more fruitful,at least in the short term.42 Our study provides information toguide future research on this topic, especially in light of thesimilar capacity of these products to deliver nicotine, asdemonstrated by the nonsignificant interaction P values forcotinine.43

Figure 2. Impact of using electronic cigarette (EVC), traditional tobacco cigarette (TC), and heat-not-burncigarette (HNBC) on flow-mediated dilation (FMD). Box plots represent median, first quartile, third quartile,fifth percentile, 95th percentile, and outliers.



Our work has, however, several limitations. The first isgeneralizability: we recruited from a homogeneous nonsmok-ing white population without overt clinical conditions, thus ourfindings cannot be directly applied to subjects with differentfeatures.44 We eventually avoided the enrollment of non-smokers in the study given difficulties in having them smoke 3types of tobacco products, and also in order to avoid anypossible incentive versus EVC or HNBC from the studyfindings. Indeed, the actual aim of the SUR-VAPES 2 trial is toprovide preliminary data for subsequent longitudinal trials onthe use of HNBC and EVC for smoking cessation in smokerswith established cardiovascular disease. Conversely, we didnot want to provide background for use of EVC or HNBC as alower-risk surrogate of TC in nonsmokers. Indeed, exposure toEVC advertisements has been shown to cause increases insmoking impulses among adults who were former smokers ordid not smoke at all, reduce teenagers’ perceived risks of TC,and be associated with increased odds of EVC and TC use inboth cross-sectional and longitudinal studies.45–47 Second, thesmall sample size and exposure period limited to 1 product persession prevent us from providing very precise effect estimatesor understanding how strongly the observed trends in oxidativemarkers are correlated with smoking as opposed to statisticalnoise. Third, our focus on acute effects of a single smokingsession of HNBC, EVC, and TC after an adequate washoutcannot inform the chronic comparative impact of theseproducts, and it remains unclear whether these chronictobacco users may lead to more persistent vascular changesand biochemical profiles that do not represent the directinfluence of each exposure. Accordingly, the study lackslongitudinal exposure and follow-up, decreasing our ability tounderstand whether the observed advantages of HNBC or EVCover TC from an oxidative standpoint are maintained withrepetitive use of these smoking devices, or whether, forexample, they lose significance in the long run. Fourth, we didnot focus on other important health dimensions, in particular

those of pulmonary function and carcinogenesis, which requirefurther investigation. Fifth, given the levels of cotinine atbaseline assessments, compliance to washout recommenda-tions was suboptimal. Nevertheless, this did not appear toaffect between-device comparisons. Sixth, we did not adjust formultiplicity, but the mixed-effect design can be consideredrelatively robust formultiple inferential estimates. Nonetheless,the risk of type 1 error persists and should be borne in mind byreaders. In addition, the mechanistic impact of HNBC and EVCon oxidative stress, FMD, and platelet function was notaddressed in detail in our work, which was designed with apragmatic scope.45,46 Details on satisfaction scores, whileinteresting given their important implications on the use ofthese approaches as a risk-reduction strategy, are limited bytheir exploratory scope and require additional analyses.47–49

Finally, the absence of a control group not receiving any tobaccoproduct or an experimental group using a pure nicotine inhalerdid not allow us to provide external baseline and repeatedmeasures, nor focus specifically on the effect of selectivenicotine administration on oxidative stress, FMD, and plateletactivation.

In conclusion, while our findings should be regarded aspreliminary and needing confirmation in other similar exper-iments, we found that use by a group of healthy adult smokersof HNBC, EVC, and TC, based on equivalent nicotineconsumption, was associated with acute multidimensionaladverse effects on a range of biological and physiologicalmarkers. The finding that HNBC is less impactful than bothEVC and TC for some end points, while intriguing, requiresfurther corroboration in larger studies with cohort design,long-term follow-up, and clinically relevant end points.

Author ContributionsBiondi-Zoccai, Sciarretta, Pignatelli, Carnevale, and Fraticonceived and designed the study; Bullen participated in

Table 4. Satisfaction Scores*

Feature

Median (First–Third Quartile) P Value

EVC TC HNBC EVC vs TC EVC vs HNBC TC vs HNBC

Was the cigarette satisfying? 0 (0–50) 63 (38–75) 50 (25–75) 0.017 0.038 0.239

Was the cigarette enjoyable? 25 (0–50) 75 (50–88) 50 (25–75) 0.007 0.073 0.038

Did you experience a bad taste? 0 (0–50) 0 (0–50) 25 (0–75) 0.895 0.353 0.435

Did you suffer from unexpected cough? 0 (0–0) 0 (0–0) 0 (0–0) 0.970 0.361 0.305

Did smoking make you feel sick? 0 (0–0) 0 (0–0) 0 (0–0) 1 0.564 0.317

Did smoking give you energy? 0 (0–25) 0 (0–25) 0 (0–25) 0.882 0.910 0.471

Soon after smoking did your desire for another cigarette decrease? 25 (0–50) 75 (25–100) 75 (25–75) 0.019 0.031 0.581

EVC indicates electronic vaping cigarette; HNBC, heat-not-burn cigarette; TC, traditional tobacco cigarette.*Scored on a subjective scale from 0 (no effect) to 100 (maximum effect).



study design, data interpretation, and manuscript drafting;Nocella and Cammisotto performed platelet analysis; Lof-fredo, Perri, and Pignatelli performed FMD assessment; DeFalco, Carrizzo, and Chimenti performed NOX analysis;Marullo, Cavarretta, and Peruzzi performed patient enroll-ment; Valenti and Coluzzi provided questionnaires; Prati andVioli participated in data interpretation and manuscriptdrafting; Biondi-Zoccai performed statistical analysis; Biondi-Zoccai, Carnevale, Sciarretta, and Frati drafted the manu-script; all authors critically revised and approved the manu-script; Biondi-Zoccai acts as guarantor of the study.

Sources of FundingThis work was supported in part by grants from SapienzaUniversity of Rome to Prof Frati (RM11715C7852D47E) andProf De Falco (RM11715C7CCE6251), without any direct orindirect support from tobacco company.

DisclosuresProf Biondi-Zoccai has consulted for Abbott Vascular andBayer. The remaining authors have no disclosures to report.

References1. Walser T, Cui X, Yanagawa J, Lee JM, Heinrich E, Lee G, Sharma S, Dubinett

SM. Smoking and lung cancer: the role of inflammation. Proc Am Thorac Soc.2008;5:811–815.

2. Stallones RA. The association between tobacco smoking and coronary heartdisease. Int J Epidemiol. 2015;44:735–743.

3. Carnevale R, Loffredo L, Pignatelli P, Nocella C, Bartimoccia S, Di Santo S,Martino F, Catasca E, Perri L, Violi F. Dark chocolate inhibits plateletisoprostanes via NOX2 down-regulation in smokers. J Thromb Haemost.2012;10:125–132.

4. Loffredo L, Carnevale R, Perri L, Catasca E, Augelletti T, Cangemi R, AlbaneseF, Piccheri C, Nocella C, Pignatelli P, Violi F. NOX2-mediated arterialdysfunction in smokers: acute effect of dark chocolate. Heart.2011;97:1776–1781.

5. Hahn J, Monakhova YB, Hengen J, Kohl-Himmelseher M, Sch€ussler J, Hahn H,Kuballa T, Lachenmeier DW. Electronic cigarettes: overview of chemicalcomposition and exposure estimation. Tob Induc Dis. 2014;12:23.

6. Tabuchi T, Kiyohara K, Hoshino T, Bekki K, Inaba Y, Kunugita N. Awareness anduse of electronic cigarettes and heat-not-burn tobacco products in Japan.Addiction. 2016;111:706–713.

7. Chen J, Bullen C, Dirks K. A comparative health risk assessment of electroniccigarettes and conventional cigarettes. Int J Environ Res Public Health.2017;14:E382.

8. Dinakar C, O’Connor GT. The health effects of electronic cigarettes. N Engl JMed. 2016;375:2608–2609.

9. National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine. Public HealthConsequences of E-Cigarettes. Washington, DC: The National AcademiesPress; 2018. DOI: 10.17226/24952. https://www.nap.edu/read/24952/chapter/1. Accessed December 13, 2018.

10. Schaller JP, Keller D, Poget L, Pratte P, Kaelin E, McHugh D, Cudazzo G, SmartD, Tricker AR, Gautier L, Yerly M, Reis Pires R, Le Bouhellec S, Ghosh D, HoferI, Garcia E, Vanscheeuwijck P, Maeder S. Evaluation of the Tobacco HeatingSystem 2.2, part 2: chemical composition, genotoxicity, cytotoxicity, andphysical properties of the aerosol. Regul Toxicol Pharmacol. 2016;81(Suppl 2):S27–S47.

11. Auer R, Concha-Lozano N, Jacot-Sadowski I, Cornuz J, Berthet A. Heat-not-burntobacco cigarettes: smoke by any other name. JAMA Intern Med.2017;177:1050–1052.

12. Carnevale R, Sciarretta S, Violi F, Nocella C, Loffredo L, Perri L, Peruzzi M,Marullo AG, De Falco E, Chimenti I, Valenti V, Biondi-Zoccai G, Frati G. Acute

impact of tobacco vs electronic cigarette smoking on oxidative stress andvascular function. Chest. 2016;150:606–612.

13. Nocella C, Biondi-Zoccai G, Sciarretta S, Peruzzi M, Pagano F, Loffredo L,Pignatelli P, Bullen C, Frati G, Carnevale R. Impact of tobacco versuselectronic cigarette smoking on platelet function. Am J Cardiol.2018;122:1477–1481.

14. Hom S, Chen L, Wang T, Ghebrehiwet B, Yin W, Rubenstein DA. Plateletactivation, adhesion, inflammation, and aggregation potential are altered in thepresence of electronic cigarette extracts of variable nicotine concentrations.Platelets. 2016;27:694–702.

15. Nabavizadeh P, Liu J, Havel CM, Ibrahim S, Derakhshandeh R, Jacob Iii P,Springer ML. Vascular endothelial function is impaired by aerosol from a singleIQOS HeatStick to the same extent as by cigarette smoke. Tob Control.2018;27:s13–s19.

16. Shiffman S, Terhorst L. Intermittent and daily smokers’ subjective responsesto smoking. Psychopharmacology. 2017;234:2911–2917.

17. Corretti MC, Anderson TJ, Benjamin EJ, Celermajer D, Charbonneau F,Creager MA, Deanfield J, Drexler H, Gerhard-Herman M, Herrington D,Vallance P, Vita J, Vogel R; International Brachial Artery Reactivity TaskForce. Guidelines for the ultrasound assessment of endothelial-dependentflow-mediated vasodilation of the brachial artery: a report of the Interna-tional Brachial Artery Reactivity Task Force. J Am Coll Cardiol.2002;39:257–265.

18. Loffredo L, Marcoccia A, Pignatelli P, Andreozzi P, Borgia MC, Cangemi R,Chiarotti F, Violi F. Oxidative-stress-mediated arterial dysfunction in patientswith peripheral arterial disease. Eur Heart J. 2007;28:608–612.

19. Carnevale R, Silvestri R, Loffredo L, Novo M, Cammisotto V, Castellani V,Bartimoccia S, Nocella C, Violi F. Oleuropein, a component of extra virgin oliveoil, lowers post-prandial glycaemia in healthy subjects. Br J Clin Pharmacol.2018;84:1566–1574.

20. Aust O, Sies H, Stahl W, Polidori MC. Analysis of lipophilic antioxidants inhuman serum and tissues: tocopherols and carotenoids. J Chromatogr A.2001;936:83–93.

21. Traber MG, Jialal I. Measurement of lipid-soluble vitamins—further adjustmentneeded? Lancet. 2000;355:2013–2014.

22. Benowitz NL. Cotinine as a biomarker of environmental tobacco smokeexposure. Epidemiol Rev. 1996;18:188–204.

23. Bernhard D, Wang XL. Smoking, oxidative stress and cardiovascular diseases—do anti-oxidative therapies fail? Curr Med Chem. 2007;14:1703–1712.

24. Fuentes E, Gibbins JM, Holbrook LM, Palomo I. NADPH oxidase 2 (NOX2): akey target of oxidative stress-mediated platelet activation and thrombosis.Trends Cardiovasc Med. 2018;28:429–434.

25. Loffredo L, Martino F, Carnevale R, Pignatelli P, Catasca E, Perri L, CalabreseCM, Palumbo MM, Baratta F, Del Ben M, Angelico F, Violi F. Obesity andhypercholesterolemia are associated with NOX2 generated oxidative stressand arterial dysfunction. J Pediatr. 2012;161:1004–1009.

26. Del Ben M, Polimeni L, Carnevale R, Bartimoccia S, Nocella C, BarattaF, Loffredo L, Pignatelli P, Violi F, Angelico F. NOX2-generated oxidativestress is associated with severity of ultrasound liver steatosis inpatients with non-alcoholic fatty liver disease. BMC Gastroenterol.2014;14:81.

27. Angelico F, Loffredo L, Pignatelli P, Augelletti T, Carnevale R, Pacella A,Albanese F, Mancini I, Di Santo S, Del Ben M, Violi F. Weight loss is associatedwith improved endothelial dysfunction via NOX2-generated oxidative stressdown-regulation in patients with the metabolic syndrome. Intern Emerg Med.2012;7:219–227.

28. Loffredo L, Carnevale R, Cangemi R, Angelico F, Augelletti T, Di Santo S,Calabrese CM, Della Volpe L, Pignatelli P, Perri L, Basili S, Violi F. NOX2 up-regulation is associated with artery dysfunction in patients with peripheralartery disease. Int J Cardiol. 2013;165:184–192.

29. Pignatelli P, Pastori D, Carnevale R, Farcomeni A, Cangemi R, Nocella C,Bartimoccia S, Vicario T, Saliola M, Lip GY, Violi F. Serum NOX2 and urinaryisoprostanes predict vascular events in patients with atrial fibrillation. ThrombHaemost. 2015;113:617–624.

30. Lambeth JD. NOX enzymes and the biology of reactive oxygen. Nat RevImmunol. 2004;4:181–189.

31. Violi F, Sanguigni V, Carnevale R, Plebani A, Rossi P, Finocchi A, Pignata C,De Mattia D, Martire B, Pietrogrande MC, Martino S, Gambineri E, SoresinaAR, Pignatelli P, Martino F, Basili S, Loffredo L. Hereditary deficiencyof gp91(phox) is associated with enhanced arterial dilatation: results of amulticenter study. Circulation. 2009;120:1616–1622.

32. Carnevale R, Nocella C, Pignatelli P, Bartimoccia S, Stefanini L, Basili S, NovoM, D’Amico A, Cammisotto V, Pastori D, Violi F. Blood hydrogen peroxidebreak-down activity in healthy subjects and in patients at risk of cardiovas-cular events. Atherosclerosis. 2018;274:29–34.



33. Vardi M, Levy NS, Levy AP. Vitamin E in the prevention of cardiovasculardisease: the importance of proper patient selection. J Lipid Res.2013;54:2307–2314.

34. Jha P, Peto R. Global effects of smoking, of quitting, and of taxing tobacco. NEngl J Med. 2014;370:60–68.

35. Goniewicz ML, Knysak J, Gawron M, Kosmider L, Sobczak A, Kurek J,Prokopowicz A, Jablonska-Czapla M, Rosik-Dulewska C, Havel C, Jacob P III,Benowitz N. Levels of selected carcinogens and toxicants in vapour fromelectronic cigarettes. Tob Control. 2014;23:133–139.

36. Moheimani RS, Bhetraratana M, Peters KM, Yang BK, Yin F, Gornbein J, AraujoJA, Middlekauff HR. Sympathomimetic effects of acute E-cigarette use: role ofnicotine and non-nicotine constituents. J Am Heart Assoc. 2017;6:e006579.DOI: 10.1161/JAHA.117.006579.

37. Moheimani RS, Bhetraratana M, Yin F, Peters KM, Gornbein J, Araujo JA,Middlekauff HR. Increased cardiac sympathetic activity and oxidative stress inhabitual electronic cigarette users: implications for cardiovascular risk. JAMACardiol. 2017;2:278–284.

38. Glasser AM, Collins L, Pearson JL, Abudayyeh H, Niaura RS, Abrams DB, VillantiAC. Overview of electronic nicotine delivery systems: a systematic review. AmJ Prev Med. 2017;52:e33–e66.

39. Liu X, Lugo A, Spizzichino L, Tabuchi T, Pacifici R, Gallus S. Heat-not-burntobacco products: concerns from the Italian experience. Tob Control.2019;28:113–114.

40. Davis B, Williams M, Talbot P. iQOS: evidence of pyrolysis and release of atoxicant from plastic. Tob Control. 2019;28:34–41.

41. Avdalovic MV, Murin S. POINT: does the risk of electronic cigarettes exceedpotential benefits? Yes. Chest. 2015;148:580–582.

42. Middlekauff HR. COUNTERPOINT: does the risk of electronic cigarettes exceedpotential benefits? No. Chest. 2015;148:582–584.

43. Fairchild AL, Lee JS, Bayer R, Curran J. E-cigarettes and the harm-reductioncontinuum. N Engl J Med. 2018;378:216–219.

44. Mastrangeli S, Carnevale R, Cavarretta E, Sciarretta S, Peruzzi M, MarulloAGM, De Falco E, Chimenti I, Valenti V, Bullen C, Roever L, Frati G, Biondi-Zoccai G. Predictors of oxidative stress and vascular function in anexperimental study of tobacco versus electronic cigarettes: a post-hocanalysis of the SUR-VAPES 1 (Sapienza University of Rome-Vascular Assess-ment of Proatherosclerotic Effects of Smoking) Study. Tob Induc Dis.2018;16:11.

45. Calvieri C, Tanzilli G, Bartimoccia S, Cangemi R, Arrivi A, Dominici M,Cammisotto V, Viceconte N, Mangieri E, Frati G, Violi F. Interplay betweenoxidative stress and platelet activation in coronary thrombus of STEMIpatients. Antioxidants (Basel). 2018;7:E83.

46. Carnevale R, Loffredo L, Nocella C, Bartimoccia S, Bucci T, De Falco E, PeruzziM, Chimenti I, Biondi-Zoccai G, Pignatelli P, Violi F, Frati G. Epicatechin andcatechin modulate endothelial activation induced by platelets of patients withperipheral artery disease. Oxid Med Cell Longev. 2014;2014:691015.

47. Biondi-Zoccai G, Peruzzi M, Frati G. E-cigarettes, incentives, and drugs forsmoking cessation. N Engl J Med. 2018;379:991–992.

48. Auf R, Trepka MJ, Selim M, Ben Taleb Z, De La Rosa M, Cano M�A. E-cigarettemarketing exposure and combustible tobacco use among adolescents in theUnited States. Addict Behav. 2018;78:74–79.

49. King AC, Smith LJ, McNamara PJ, Cao D. Second generation electronic nicotinedelivery system vape pen exposure generalizes as a smoking cue. Nicotine TobRes. 2018;20:246–252.



Practica Farmaceutica - 2019 - S fara reclameStimaţi cititori, Pe parcursul anului 2019, PRACTICA...

Documents

Transcript of Practica Farmaceutica - 2019 - S fara reclameStimaţi cititori, Pe parcursul anului 2019, PRACTICA...