Plante Medicinale Diverse

8/17/2019 Plante Medicinale Diverse

1/63

Dorin Dragos spunea ca „in esenta, boala este doar o convingere falsa, adancinradacinata in fiinta celui bolnav. Atat de adanc, incat ajunge sa ia forme materiale si sa semanifeste la nivelul corpului fizic. Esenta tratamentului este inlaturarea acestei convingerigresite. Un pacient care ajunge sa creada cu toata fiinta lui ca boala poate fi invinsa sieliminata este ca si vindecat – procesul in sine nu mai este decat o chestiune de timp; conditia,cei drept, ca modificarile din planul fizic sa nu fie prea severe !si, deci, ireversibile".#

„$atura – spunea %alennus – este cel mai bun medic; vindeca trei sferturi dintre bolnavi si, in plus, nusi barfeste colegii.#

Dupa baza actiunii terapeutice, plantele medicinale se clasifica in&

1. 'lante medicinale recomandate in bolile aparatului cardiovascular

Aparatul cardiovascular

Aparatul cardiovasculator(circulator este un sistem care cuprinde urm)toarelecomponente& inima, arterele mari *i arteriole, ramnific+nduse n re-eaua capilar) prin care seirig) -esuturile *i organele. eg)tura dintre vene *i artere se face prin capilare,care constituiesectorul circulator al schimburilor de gaze *i substan-e nutritive dintre s+nge *i -esuturi.

/nima, n greutate de 012 grame la un adult, are forma unui con cu v+rful ndreptat n jos, iar baza corespunde marilor vase !venele cave, artera pulmonar), aorta". Este un organmuscular ai c)rui pere-i au trei straturi& miocardul !mu*chiul inimii", c)ptu*it n interior deendocard, iar la e3terior de o membran) seroas), epicardul. 'ompa cardiac) are patru camere&

atriul drept *i st+ng cu pere-ii sub-iricamerele de primire *i ventriculul drept *i st+ng cu pere-ii mai gro*i, care constituie pompa efectiv). 4ntre cavit)-i e3ist) orificii de comunicaredotate cu valvule, ca *i la ie*irea din inim) !artera pulmonar) *i aorta". 5una func-ionare aaparatelor valvulare favorizeaz) umplerea cu s+nge a inimii n perioada de repaos !diastol)" *i

propulsarea dup) contrac-ie n marea *i mica circula-ie. /nima este singurul organ muscular care se contract) ritmic, f)r) ntrerupere, din via-a embrionar) p+n) la moarte. Automatismulcardiac este asigurat de un centru specializat !nodul sinusal",de la care porne*te stimululcardiac.

6unc-iile aparatului circulator sunt multiple& aprovizionarea organismului cu o3igen,

substan-e nutritive, vitamine, hormoni *i eliminarea bio3idului de carbon, ndep)rtareadiverselor reziduuri metabolice spre ficat !deto3ificare" sau rinichi !e3cre-ie".

/n grupa plantelor medicinale care au tropism cardiac !afinitate pentru inima" vom prezenta cateva specii de plante utilizate in&

Afectiuni cardiace cu substrat nervos – e3. flori, frunze si fructe de paducel; flori de

levantica si radacini de valeriana Afectiuni vasculare – e3. frunze de salvie si vasc, fructe de maces, radacina de

tataneasa

Anghina pectorala – e3. flori, frunze si fructe de paducel Ateroscleroza – e3. frunze de vasc si mesteacan, papadia

1


2/63

Endeme datorate insuficientei circulatorii – e3. coada calului, frunze de mesteacan 7ipertensiune arteriala – e3. frunze de vasc, traista ciobanului, sulfina, anghinare 7emoragii – e3. frunze de patlagina, urzica si tataneasa, flori si radacini de ciubotica

cucului'8/9UA :66//$A/< – /U5:=/A UUU/

iubotica cucului este o planta mica, inalta de >202 cm, vivace. /n pamant are unrizom foarte scurt din care pornesc numeroase radacini dese si subtiri. 8izomul se terminaintrun mugure din care apare primavara o rozeta de frunze. Din mijlocul acestei rozete, inluna aprilie se ridica o tulpina ierboasa, catifelat paroasa, goala la interior din si care setermina la partea superioara cu o umbela de flori. 6runzele sunt ovale, ingustate brusc introcodita aripata, cu limbul ondulat pe margini, de culoare verde pe fata superioara, mai alburii

pe cea inferioara, din cauza perilor desi ce se afla asezati pe reteaua de nervuri. 6lorile suntregulate avand 1 sepale unite intrun tub care formeaza caliciul. aliciul este usor umflat, deculoare verdegalbuie, acoperit cu peri. 'etalele sunt de asemeni in numar de 1, unite intre elein forma de palnie, formand corola. /nfloreste in lunile apriliemai. iubotica cucului creste

prin poiene si pasuni din regiunea dealurilor si a muntilor.

8izomii si radacina contin saponine triterpenice, glicozide ale unor derivati salicilati,ulei volatil, amidon si alte glucide, enzime, tanoizi, flavonoide, saruri minerale. 6lorile contin

saponozide, flavone, etc., iar fructele contin vitamina , βcaroten, etc.

iubotica cucului ii ajuta sa iasa din starea de impotmolire afectiva, de inertie pe ceicare sau scufundat in deznadejde, mai ales dupa pierderea unei fiinte dragi, ramanand blocatiani de zile in aceeasi stare de tristete iremediabila. /i smulge din cufundarea dureroasa intrecut si ii readuce in prezent, ajutandui sa se gaseasca pe ei insisi, sa se deschida afectiv

daruind celorlalti iubire, intelegere si iertare.

/n mod caracteristic, pacientul va descrie o senzatie trenanta de apasare, presiunedifuza in piept, adesea cu greutate in respiratie, eventual cu e3pectoratie seroasa sau mucoasa.

'lanta este folosita si in suferinte digestive si urinare. Dupa un parcurs dureros,solicitant, epuizant, dupa o truda indelungata ajuta fiinta sa iasa la liman, sa se aseze linistita,sa se retraga in sine, sa se concentreze asupra momentului prezent. Aduna gandurile, potolestesi alina mintea !este considerata sedativa si calmanta", o readuce in matca ei. ibera de oricegand, ea devine o adevarata forta& purifica, controleaza, coordoneaza intreaga fiinta, induce

armonie si definire launtrica.

2


3/63


4/63

8A=AE%U< 9:$:%?$A


5/63

9E/


6/63

9E/:=U< :66//$A/< – 122 m. 6lorilede sulfina si levantica se pun intre haine si rufe pentru a le transmite un miros placut si aalunga moliile.

ontine cumarine, saponozide triterpenice pentaciclice, flavone, alantoina, acid alantoic,

colina, poliholozide !mucilagii", tanin, acizi fenolici.

6avorizeaza curgerea fluida lina si rapida a energiilor, fara impotmoliri ori smucituri,ordonata, directionata si eficienta in toate directiile. /n plan fizic, aceasta se reflecta inactiunea diuretica cu eliminarea e3cesului hidrosalin !flavone si saponozide" si mai ales inefectul fluidizant si chiar anticoagulant, cu cresterea debitului venos si limfatic si indepartareastazei. /mpiedica baltirea in plan emotional, energetic si fizic !scade permeabilitatea capilara

prin cumarine si taninuri".

inisteste mintea !este sedativa" prin ordonarea curentilor mentali, creste coerenta

gandurilor, atenueaza bruschetea si zdruncinaturile, se muleaza eludand obstacolele. /nlaturadiscrepantele si inegalitatile, e3cesele sau deficitele, izbucnirile, navalnicia, dar si inertia,staza, vascozitatea. $etezeste asperitatile, domoleste, tempereaza – aduce ideea de lin,

progresiv, gradat. urata cu blandete, rela3eaza, inlatura tensiunile !este antispastica princumarine si flavonoide, hipotensiva si vasodilatatoare prin colina", inlatura ardoarea, patosul!este antiinflamatoare prin alantoina", inlatura spasticitatea si blocajele de la nivelul tuturor canalelor subtile, dar mai ales de la nivelul vaselor de sange.

Aduce astfel un aflu3 de sange si energii subtile cu efecte regeneratoare& indeparteazaca este mort !stimuleaza sistemul macrofagic mononuclear, crescand activitatea enzimelor

proteolitice ale macrofagelor" si reconstruieste !creste sinteza de A8$, favorizeazaregenerarea hepatocitelor".


7/63

este folosita in tulburari ale somnului, stari de agitatie, ca diuretic si antiinflamator insuferintele urinare !infectii, inflamatii ale tractului urinar, litiaza urinara", genitale !uretrite" sicele particulare !boala artrozica, guta". a nivelul tractului respirator este valorificata mai alesca antiinflamator atat intern, cat si e3tern !laringite, traheite". /n hipertensiune suntvalorificate actiunile diuretica si vasodilatatoare. Are si actiune antiseptica.

Actiunea antiinflamatoare si cea astringenta o fac utila in aplicatii e3terne, leziuni ale pielii !rani, contuzii, ulceratii, abcese, furuncule" si mucoaselor& bucala !glosita, afte, abcesedentare, gingivite" si faringoamigdaliana !faringite, amigdalite". =ot in aplicatii e3terne sefoloseste pentru articulatiile dureroase si pentru bai !in suferinte reumatice, ca sedativ in staride agitatie, de insomnie".

2. 'lante medicinale recomandate in bolile aparatului digestiv

Aparatul digestiv

Aparatul digestiv este alcatuit din totalitatea organelor in care are loc transformareaalimentelor in substante simple asimilabile de catre cellule.

Aparatul digestive este alcatuit din doua parti&tubul digestiv si glandele ane3e.

=ubul digestiv este alcatuit din mai multe segmente&cavitatea bucala, faringele,esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Aceste segmente sa inlantuie subforma unui tub continuu de calibru diferit, incepand de la orificiul bucal pana la orificiul anal.

/n drumul sau de la orificiul bucal pana la orificiul anal,tubul digestiv strabate craniul

viscerial,gatul,toracele!mediastinul",cavitatea abdominala,marele si micul bazin.ea mai mare partea tubului digestiv este in cavitatea abdominala ,care este delimitata de partea superioara demuschiul diafragm,iar in cea inferioara comunica cu ca vitatea pelviana,de unde si denumirea decavitatea abdominopelviana.

/n tubul digestiv se gasesc numeroase glande,unele in peretii sai,altele constituind organeglandulare ane3e.%landele ane3e din peretii tubului digestiv sunt raspindite indeseobi in tunicamucoasa si in unele segmente!esofag si duoden",acestea patrund pana in tunicasubmucoasa.%landele mari dinafara peretilor tubului digestiv,numite glande ane3e,comunica cucavitatea segmentului digestivrespectiv prin conducte e3cretoare./n aceasta categorie intra glandelesalivare ,ficatul si pancreasul.%landele salivare sunt& %landele salivare mici,%landele salivaremari!%landa parotida,%landa submandibulara,%landa sublinguala".

Aparatul digestiv are ca functie principala digestia si absortia substantelor alimentare,deci joaca un rol esential in nutritia organismului.

Alaturi de aparatul circulator si respirator,aparatul digestiv asigura organismului materialulnecesar functiilor vitale ,acopera pierderile energetice,inlocuieste materialul uzat si produceelementele necesare dezvoltarii organismului.

/n acest grup intra plantele utilizate&

7


8/63

'entru segmentul bucofaringian& in gingivite, stomatite, abcese dentare, afte si

amigdalite, ca dezinfectante si antiinflamatorii se recomanda florile de musetel,sunatoare, frunzele de salvie, busuiocul, frunzele de nuc, patlagina

'entru segmentul gastrointestinal& in anore3ie se recomanda radacinile de ghintura,

papadia, coada soricelului a antivomitive si calmante avem menta, cerentelul /n anaciditate !acidoza" si hipoaciditate se recomanda salvia, pelinul /n gastritele hiperacide – e3. florile de galbenele, sunatoare, musetel, sucul de varza

alba /n enterocolite – e3. flori de musetel si coada calului, fructele de ienupar, cimbrisorul /n constipatie – e3. frasinul, cicoarea, crusinul, semintele de in si de mustar alb /n diaree – e3. coaja de stejar, fructele si frunzele de afin, fructele de porumbar /n disfunctii hepatobiliare – e3. matasea de porumb, macesul, brusturele a stimulente ale functiei hepatice – e3. cimbrul, cimbrisorul, lichenul de piatra


9/63

gastric si duodenal, enterocolite, hemoragii digestive – datorita taninurilor este si antidiareicasi antihemoragica", respiratorii !hemoptizii, bronsite – este si e3pectoranta", urinare !fara a fiun produs frecvent folosit in afectiunile tractului urinar, se poate valorifica efectul cicatrizantmai ales al alantoinei". ,1 m, cu flori mici si ascutite, deculoare lila. Acestea dau fructe de culoare cafenie, paroase, asemanatoare unor pastai, carecontin 0 sau seminte.

8adacina de lemn dulce coboara sub pamant cca. > m si formeaza o retea e3tinsa derizomi care sunt recoltati dupa 01 ani de la plantare. 8adacina si rizomii sunt curatati,terciuiti si apoi fierti; fiertura este dupa aceea concentrata prin evaporare, obtinanduse

condimentul numit lemn dulce.ontine saponozide triterpenice !glicirizina este componentul dominant", flavone,

chalcone, cumarine. =oti compusii triterpenici sunt caracterizati structural de prezenta grupariicetonice la >>, asemeni hormonilor corticosteroizi, ceea ce se repercuteaza asupra efectuluilor farmacodinamic. 9ai contine fitosteroli, o cantitate importanta de glucide simple saucomple3e, imprimand gustul dulce al produsului !glucoza, zaharoza, manitol, amidon,glicirizan", asparagina, rezine, substante minerale, compusi volatili, proteine, substante amare!glicinomarin".

Emotional, alina si regenereaza, farmacodinamic, planta fiind balsamica si emolienta!prin glucide", antiinflamatoare de tip cortizonic !glicirizina si steroli", cicatrizanta si

9


10/63

antiulceroasa !glicirizina, acid gliciretic, flavonozide", antialgica. 7raneste, sustine, da forta,vitalitate si incredere, destindere, inlatura crisparea !planta este antispastica prin cumarine siflavone".

Actiunea emolienta face util acest produs pentru o varietate de conditii asociate cu

leziuni ale mucoaselor !mai ales ale tractului digestiv& bucala, orofaringiana, gastrica,duodenala, incluzand gastroduodenitele si ulcerul gastric sau duodenal", semimucoaselor !suferinte hemoroidale, prurit vulvar" si ale tegumentului !eritem solar, dermita seboreica,intepaturi de insecte", in multe cazuri eficienta fiind amplificata de actiunea corticoida, care ilrecomanda in reumatoida, iar in asociere cu cea mineralcorticoida si in boala Addison. Deasemenea, este utilizat drept corector de gust cu actiune edulcoranta.

onsumul abuziv poate determina aparitia de edeme, hipertensiune, hipoFaliemie si,consecutiv, anomalii cardiace si tulburari ale contractilitatii musculare !simptome dehiperaldosteronism induse de activitatea mineralcorticoida a acidului gliciretic".

/$UA 7EE$/U9 – /A85A 9A8E

/arba mare creste spontan prin fanete umede, la marginea padurilor din regiunile de sessi dealuri. 'opular, aceasta planta se mai numeste oman, ochiul boului, lacrimileElenei.

ontine ulei volatil !predomina fie lactonele sesJuiterpenice, fie esterii", inulina,sesJuiterpene, derivati triterpenici, stigmasterol, cumarine, acizi polifenolcarbo3ilici !:D'uri".

'lanta aduce ardoare, dinamism focalizate ferm si constant spre un scop bine definit!stimuleaza activitatea mentala, actiune tonica generala, in particular tonica digestiva, pulmonara si chiar renala", punand in valoare aspectele polare ale gustului picant fiedescendent fie ascendent. Elimina tensiunea launtrica !colagogacoleretica prin :D'uri,lactonele au si proprietati hipotensive de tip colinergic", atasamentul, implicarea, scufundareain concret si crisparea !este spasmolitica".

'atrunde pretutindeni si dizolva tot ceea ce este grosier. Armonizeaza secretiile.Depurativ incisiv fie usuca, fie fluidizeaza si mobilizeaza, inlaturand astfel orice e3ces,reziduu, deseu; curata to3inele, acumularile nocive, dezinfecteaza !este antibacteriana,

inclusiv antituberculoza si fungistatica prin lactonele sesJuiterpenice pentru tractul respirator si digestiv in primul rand, dar si urinar, antihelmintica prin alantolactona, posibil si antivirala",sustine imunitatea.


11/63

parenchimului pulmonar !utila in emfizem, tuberculoza". /n suferintele gastrice si biliare esteutila mai ales pentru varianta hipotona !este stomahica si respectiv colereticacolagoga", dar are si actiune antispastica. 2 in verticile /a subtioara frunzelor de /a nodurile superioare.

ontine ulei volatil !predomina aldehidele", un principiu amar, taninuri.

'urifica, eleveaza si hraneste. reeaza un spatiu de clarificare si autodefinire !efectulastringent, corelat cu prezenta taninurilor, favorizeaza interiorizarea". Estompeaza doar conflictul cu e3teriorul !antiseptica, cicatrizanta" si imblanzeste valtoarea de staricontradictorii launtrice !efect negativant, sedativ, antispastic". onfera claritate mentala,amplifica memoria, centreaza fiinta, favorizeaza cristalizarea ideilor.

Este utila pentru acceptarea si asimilarea realitatilor e3terioare, in corelatie cusubstratul subtil al afectiunilor gastrice !stomahica, este utila pentru digestia dificiladeterminata de hipoaciditate; cicatrizanta si calmanta – se foloseste pentru gastrite, ulcer sisenzatii de greata de diverse cauze" si intestinale !antispastica, carminativa, antiseptica". Esteutila in colici, meteorism si diaree. Este indicata pentru manifestarile digestive cu substratnervos !tulburari an3iosdepresive cu somatizare".

$E'E=A A=A8/A – A=U


12/63

avantand faptura in zborul vietii !sre efect tonic amar, aperitiv si stomahic". Echilibreazaemotiile aprinse !este coleretica si antiinflamatoare", desprinde de rutina nefolositoare.

Este considerata antivirala !folosita in herpes" si litolitica !folosita in litiaza biliara".Unele surse ii atribuie si efect tonic uterin si emenagog !utila in amenoree". 'rincipala

utilizare insa o constituie tulburarile an3iosdepresive cu manifestari somatomorfe, mai alesde tip spastic la diferite niveluri& digestiv !colici digestive, meteorism, flatulenta", respirator !tuse spastica", genital !dismenoree spastica", cefalee de suprasolicitare !determinata decontractia muschilor scalpului", dureri toracice fals angioase !mimand o suferinta cardiaca, defapt de natura functionala sau legate de structurile musculoligamentare ale cutiei toracice".a tonic amar, stomahic si aperitiv este utilizata in hipotonia si hiposecretia digestiva !maiales gastrica", cu sau fara anore3ie, de multe ori somatizare a unei tulburari depresive. Unelesurse mentioneaza utilizarea in tuberculoza si dureri de dinti.


13/63

'reparatele din radacina de cerentel au efect astringent, antiseptic, antidiareic, calmant.a remediu fitoterapeutic, cerentelul este folosit in stomatite, amigdalite, gingivite, sangerariale gingiei, diaree, enterocolite.

/ntra in compozitia ceaiului antidiareic, a ceaiului pentru gargara si a e3tractului

alcoolic =iciverol.

:/9U9 5A


14/63

6itoterapia cu preparate din fructe de chimen se bazeaza pe actiunea lor carminativa,stomahica, galactogoga si stimulenta asupra intregului organism.


15/63

oaja contine principii antrachinonice cu actiune purgativa, care au avantajul fata dealte purgative de origine vegetala ca se pot folosi multa vreme fara a produce obisnuinta

pentru organism.

8acoreste, pune in miscare, revolutioneaza.


16/63

ontine principii amare de tipul sescviterpenelor !absintina, artabsina, anabsintina sialtele", ulei volatil. el mai important component al acestuia este tuiona. 'e langa acestea, incompozitia uleiului volatil se mai gasesc felandren, alfa si beta pinen, sabinen.

'rincipiile active din pelin au efect tonic amar, stomahic, colagog, vermifug,

antibacterian si antimicotic. 'reparatele din pelin sunt utile in anore3ie, gastrite cronice sicolite, o3iuraza, gripa si alte afectiuni respiratorii acute.

/ntra in compozitia ceaiului tonic aperitiv.

Administrarea in doze mari poate sa duca la aparitia unor fenomene to3ice datoratetuionei. $u se administreaza la femeile insarcinate si nici la mame in perioada de alaptare.

6:E$/UU9 HU%A8E – 6E$/UU

6eniculul este o planta perena, cultivata annual; atinge inaltimea de >,1 C,1 m.


17/63

ginecologie!amenoree, olgomenoree, dismenoree, tulburari de premenopauza si menopauza",renale!litiaza", cadiace!mai ales de natura functionala, cu palpitatii si dureri precordiale falsatribuite ischemiei coronariene", neuropsihice!tulburari neurovegetativede multe oridiagnostificate drept spasmofilie, paraliziimai ales de natura isterica, functionala", algiidiverse si hipogalactie.

/n doze mari, uleiul volatil este to3ic la nivelul sisemului nervos central!crizeconvulsive, halucinatii, somnolenta". Este contraindicat sugarilor, copiilor si femeilor gravide.

'/9'/$EA A$/


18/63

dureri colicativeaerofagie, aerocolie, meteorism, colopatie spastica, dar si pentru parazitozeintestinale, inclusiv in colici digestive la sugari", tulburari cardiace!mai ales de naturafunctionala, cu palpitatii si dureri precordiale, mimand dureri anginoase",respiratorii!functionaledispnee psihogena, spasticeastm, bronsita astmatiforma, tusespastica", neuropsihice!tulburari neurovegetative, inclusiv cele catalogate!cel mai eronat"dreptspasmofilie, paraliziimai cu seama false paralizii cu substrat functional", secretie lactatadeficitara!hipogalactie" si dureri cu variate localizari.

'E=Aori mai activa decat papaverina" si convulsiilor sesJuiterpenici inruditi si se e3ercita asupra musculaturii netede de la diferite niveluri& esteuila in astmul bronsic!inclusiv in crize", tusea convulsiva, tulburari disFinetce

digestive!biliare, esofagiene, gastrice, intestinale", colici!biliare, intestinale, renale". asedativ se foloseste in tulburarile nevrotice!an3iosdepresive, hipere3citabilitate,

18


19/63

hiperemotivitate" cu somatizari diverse!respiratorii, digestive, cardiacedureri mimand angina pectorala", inclusiv in cele asociate hipertiroidismului!folosit si in boala 5asedov".

A8=E9/ m, tulpinile fiind sugtiri si elastice, de culoare verdemaroniu.


20/63

oada racului creste pe langa rauri, in poieni umede si prin locuri necultivate. / se maispune iarbagastelor, scrantioare, prescura.

ontine 1>2 taninuri galice si elagice, flavone, amine!colina, steroli, oze, mucilagii,substante amare, ulei volatil, saruri minerale".

Detaseaza de problemele mici centreaza asupra aspectelor esentiale ale vietii.=aninurile ii imprima o actiune astringenta, antidiareica, antihemoragica. / se atribuie si

proprietatile antispastice, de aceea este folosita in tratarea colicilor intestinali si renouretralecare apare in litiaza urinara. ombinarea efectelor astringent si antispastic o fac utila inafectiuni diareicesi hemoragice asociate cu dureri colicative& digestive!gastrite, duodenite,ulcer gastric si duodenal, mai ales cand se asociaza hemoragie digestiva, enterocolite, colitaulcerohemoragica", genitale!meteoragii, menoragii, dismenoree". Este utilizata si in durerilearticulare!artrita, guta". /n apliatii e3terne se utilizeaza pentru leziuni ale mucoaselor&

bucala!afte, stomatite, gingivite" si vaginala!leucoree".

?=8U9 O taninuri galice, antocianozide, flavone, mucilagii, acizi grasi, ceruri,fitosteroli, ulei volatil, caretenoide, vitamina , glucoza, fructoza, fier.

onformeaza personalitatea, o structureaza si ii da contur. Este util pentru cei care semobilizeaza cu lentoare. =aninurile ii imprima o actiune astringenta, antidiareica,antihemoragica, hemostatica. Este folosita in tratamentul diareei si alhemoragiilor!meteoragii, hemoragii digestive", iar in aplicatii e3terne in ulcerul varicos,contuzii, dermatite, hemoroizi.

A%8/9:$/A EU'A=:8/A – =U8/=A 9A8E

=urita mare are tulpini obtuz costate sau rotunde cu diametrul de ma3. mm, simplesau ramificate spre varf, moi, paroase, indesuit foliate. 6runze de O>K cm, late de O cm, cu1L foliole mari intre care sunt adesea K>2 foliole mici.

ontine taninuri catehice, flavonozide, izocumarine, cantitati mici de ulei volatil,gume, saponozide tuterpenice pentaciclice, substante amare, acid nicotinic, vitamine!,R",dio3id de siliciu.

20


21/63

Deblocheaza manifestarile interioare, are actiune colereticacolagoga si stomahica,stimuleaza secretiile digestive si creste apetitul, psihoemotional, planta reduce pofta de viata.Are efect diuretic si uricozuric datorat sinergismului dintre flavonoide si saponine.


22/63

Are florile zigomorfe *i de culoare albastr), ntreaga plant) este acoperit) cu perilungi, aspri *i rigizi. Este o buruian) de p+rloage *i fine-e, bun) melifer).

ontine alcaloizi!consolidina, cinoglosina", mucilagii, taninuri, alantonina, rezine,saruri de potasiu si calciu.

'rotejeaza de agresiunile e3terioare. Este antibiotica, cu efect demonstrat asuprastafilococilor si enterobacteriilor si vindeca leziunile!cicatrizanta prin alantoina si taninuri".Datorita asocieri de efecte, principala utilizare o constituie diareea infectioasa!enterocolite,dizenterii". E3tern, este folosita pentru stomatite, faringite, plagi, furuncule. Actiunea

purificatoare se e3ercita atat in plan subtil, cat si la nivel fizic prin efectele depurativ, diureticsi sudorific. /n plus, este emolienta prin mucilagii, atribuinduise si proprietati e3pectorantecare o fac utila!alaturi de efectul antibiotic" in infectiile respiratorii. Unele surse ii atribuie siefect atitumoral datorita alantoinei.

3. 'lante medicinale recomandate in bolile aparatului genital

Aparatul genital feminin

abiile mari sunt doua pliuri cutanate care marginesc vulva, fiind delimitate in sus si

inainte de pubis; in jos si inapoi ele se subtiaza pina la polul inferior al vulvei. ungimea siforma labiilor mari variaza de la o femeie la alta.

abiile mici, situate spre interior fata de cele mari, sunt netede si de culoare roz.

litorisul are o forma cilindrica, portiunea sa interna fiind situata sub pubis. Este unorgan erectil care isi mareste dimensiunea in stare de e3citatie.

:rificiul vaginal este delimitat de himen, o membrana elastica, vizibil atunci candlabiile mici sunt departate.


23/63

orpul uterului este un organ muscular, foarte elastic, cesi poate mari lungimea de Bori la sfarsitul sarcinii. 8olul lui este de a gazdui oul fecundat si de a permite dezvoltareafatului si e3pulzia sa la nastere.

=rompele uterine fac legatura intre uter si ovare, avand o lungime de >C>0 cm, fiind

mai largi catre ovare. Ele conduc ovulul, produs de ovar, in cavitatea uterina. 6ecundatia se produce in treimea e3terna a trompei.

:varele sunt doua, situate in abdomen, in greutate de KO gr cu o lungime de cm.8olul ovarului este de a produce ovulele si hormonii se3uali feminini. /nca de la nastereovarele contin foliculii ovarieni !apro3imativ 22 mii" care incepand de la pubertate !candraman doar C22 mii", vor elibera ovulul in momentul fiecarai ovulatii. : femeie are de la

pubertate pana la menopauza circa O2 de ovulatii. :vulele sunt produse alternativ de fiecaredintre cele doua ovare. 7ormonii serecretati de ovare sunt estrogenii si progesteronul.

Aparatul genital masculin

a barbat, organele de reproducere toate sunt , n principal e3terne. 8olul lor nse3ualitate este at+t evident, nc+t aproape uitam ca anatomia lor raspunde n primul r+nde3igentilor reproducerii si perpetuarii speciei.

Aparatul genital masculin cuprinde glande se3uale sau testicule, care producspermatozoizi destinati fecundarii ovulelor feminine, cai genitale, care permit transportarealor si care sunt nsotite se organe ane3e, ca si un organ copulator, penisul.


24/63

Dupa ce ram+n un timp n epididim, spermatozoizii trec ntrun alt conduct& canaluldeferent. ung de 2cm, acesta se termina printro umflatura, la nivelul careia primestesecretiile unei mici vezicule seminale. El se continua apoi prin canalul ejaculator, care sedeschide n uretra. Ansamblul conductului format de canalul epididimului, canalul deferent sicel ejaculator este denumit si spermiduct.

a barbat aparatul genital si cel urinar sunt asociate. De fapt uretra este un conductcare colecteaza urina n vezica si o evacueaza la e3terior. Ea traverseaza prostata, o glandamica n forma de castana. 4n momentul ejacularii, refle3 provocat de stimularea se3uala.analul ejaculator deverseaza n uretra un lichid seminal n care se afla spermatozoizi.'rostata secreta un lichid acid care contine zinc, acid citric si albumina si care se amesteca culichidul seminal pentru a forma sperma.

Uretra se prelungeste pe apro3imativ O cm n penis pentru a se deschide lae3tremitatea glandului. Este inserata n tesut spongios si ncadrata de doua tuburi lateraledenumite corpi cavernosi. 'roprietatile corpilor cavernosi confera penisului proprietati deerectie. Acest mecanism de origine vasculara are loc sub controlul nervos, n general n cursulstimularii se3uale. Arterele penisului se dilata si s+ngele aflueaza n corpul cavernos, care seumfla si se ntareste. 4ntreruperea erectiei se poate produce c+nd stimularea nceteaza saudupa ejaculare. 4n cele doua cazuri, s+ngele reflueaza si se rentoarce n circulatia generala.

/n aceasta categorie intra plantele utile in&

/n dismenoree !traista ciobanului, urzica, salvia, galbenelele, coada soricelului" /n leucoree !flori de urzica moarta, rachitanul, galbenelele" /n tulburari de menopauza !flori, frunze si fructe de paducel, flori de urzica moarta,

frunze de vasc, matasea de porumb" /n prostatite !radacinile de tataneasa, busuiocul, ghimpele"

A'


25/63

'rintre substantele cu activitate biologica descoperite in traistaciobanului se gasesc&amine biogene, colina, acetilcolina, tiramina, histamina, flavone de tipul diosminei, rutozine siacid fumaric. /n radacina sau pus in evidenta substante peptidice.

6lavonele, mai ales rutinozidul, scad permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare.

Aceasta planta purifica sfera genitala, este vasoconstrictoare la nivelul uterului sivasodilatatoare la nivelul inimii. Este usor diuretica prin flavonoide si sarurile de potasiu,astringenta prin taninuri. /n planta uscata intalnim si principiile hemostatice, care nu e3ista in

planta proaspata.

'lanta impiedica scurgerea in afara a fluidelor subtile, energetice si fizicein cazulhemoragiilor actioneaza vasoconstrictor si hemostatic!prin substante tanante", in particular asupra uterului!in menometroragii". Este antidiareica. a diuretic se recomanda in afectiunileurinare. Are o atiune reglatoare asupra tensiunii arteriale fiind utila atat in hipotensiuneaarteriala, cat si in hipertensiunea arteriala. Este utila in ateroscleroza. Unele surse mentioneazaefecte antitumorale, atribuite acidului fumaric.

'roprietatea despre care se aminteste cel mai des in legatura cu traistaciobanului esteactiunea hemostatica si casoconstrictoare. Aceasta actiune se manifesta in mod deosebitasupra uterului. Desi cercetarile mai recente au demonstrat actiunea hemostatica certa,eficacitatea preparatelor nu a fost constatata.


26/63

A9/U9 A5U9 – U8I/A 9:A8=A A5A

Urzica moarta este o planta perena erbacee, inalta de C212 cm, cu tulpini aerieneerecte sau ascendente, se dezvolta de pe stoloni, are muchii evidente si este paroasa, ingeneral neramificata, goala la interior; frunze& dispuse opus, limb triunghiular – ovat lung deB cm si lat pe jumatate, margine serata cu dinti mari, peri pe ambele fete; petiol lung lafrunzele inferioare !aproape cat limbul", la cele superioare redus; flori dispuse in cime asezatela subsoara frunzelor, cu 0K flori albe, mari, corola avand pana la C cm, cu baza superioara informa de coif, iar cea inferioara in forma de lingura.

ontine iridoide!dominanta fiind lamiozida", mcilagii, flavonoide, saponine, tanin,ulei volatil, acizi polfenolcarbo3ilici!acid rozmarinic", amine biogene!histamina, tiramina,metilamina", glicozide, vitamnele si R, carotenoide, saruri minerale!mai ales de potasiu".Unele surse mentioneaza prezenta alcaloizilor.

Aduce liniste si bucurie avand efect usor sedativ, util in insomnii si pentru starile denervozitate ale femeilor in timpul menopauzei. Este cicatrizanta prin tanin si carotenoide siantiinflamatoare prin lamiozida. Este depurativa, iar mucilagiile ii dau proprietati emoliente.Are actiune e3pectoranta datorita saponinelor. Are efect diuretic, rezultat al sinergismuluidintre flavone, triterpene si sarurile de potasiu si efect astringent prin taninuri. Are actiune

antidiuretica si vasoconstrictoare!la care contribuie si tiramina".

Este folosita in inflamatii respiratorii!bronsite, digestive, gastrite enterocolite",genitourinare!pelonefrite, cistite, hipertrofia de prostata, leucocee", cutanate!plagi, ulceratii,inclusiv ulcer varicos, furunculoza", varice, tulburari de menopauza si metroragii, guta siinsomnii.

':?%:$U9 7/D8:'/'E8 – '/'E8U 5A=//

'lanta nu este o specie ornamentala; este o iarba anuala zvelta, rasfirata, cu aspectelegant. /n lumina soarelui pare roscata; la soare este verde. 6lorile sunt albverzui, micute, in

buchete rasfirate. $u are nevoie de polenizator pentru a produce seminte viabile; acestea suntmate, maroniu inchis pana la negru. =ufa poate ajunge la o inaltime de K2 cm, si la undiametru similar. 'rivite de aproape, frunzele au margini franjurate. Au pana la >2 cm

lungime, sunt inguste, cu varf ascutit si inodore.

26


27/63

ontine flavonoide, taninuri mi3te, ulei volatil!adeona si tadeonal, avand gust iutearzator si efect iritant", oze, fitosteroili, vitamina R, acizi organici!formic, malic, valerianic".

Arde orice reziduuri!este diuretic prin flavone si depurativ". reste pofta de mancare.onfera voiciune, pofta de viata, stimuleaza, mobilizeaza secretiile lacrimara, salivara,

digestiva, bronsica si sangele stagnant. Este rubefiant in aplicatii e3terioare.Decongestioneaza, aduce sentimentul de a intreprinde, sacrificand comoditatea. %rosierulimpur si amorf este sublimat alchimic, cristalizat si innobilat. Are actiune hemostatica! prinflavonoide, vitamina R, taninuri", antihipertensiva!flavonoide". Este folosit in hemoragiiuterine prin atonie!uneori asociat pentru sinergism de actiune cu e3tract fluid de 7drastidis,rhizoma sau de


28/63

@A$=7/U9 m, cilindric), cu peri paten-i, uneoriamesteca-i cu peri glandulo*i, scur-i. 5aza tulpinii are l)stari scur-i. 6runze ngust – lanceolate, m)runt *i ascu-it – din-ate, cele inferioare *i mijlocii opuse, rareori alterne sauverticilate c+te trei.

ontine acizi polifenolcarbo3ilici!:D'uri& acid cafeic", flavonoide si antociani,tanituri!acid elagic, etc.", saponine titerpenice si steroidice, ulei volatil, glucide, aminoacizi

esentiali, vitamina , saruri minerale.'lanta permite clarificarea unei ordini si a unor repere fundamentale proprii, rezultatul

fiind siguranta de sine. Este depurativa, colereticacolagoga!:D'uri", diuretica!flavone,tuterpene", diaforetica, astringenta si hemostatica!tanin", dezinfectanta, antiinflamatoare,decongestionanta, regeneratoare tisulara!ulei volatil, tanin, saponine". Actiunea regeneratoarese e3ercita mai ales la nivelul rinichiului, ficatului, prostatei, stimuleaza functiile digestive,hepatobiliare si pancreatice. ompusii sterolici au actiune hipocolesterolemianta. Este utilain hepatopatiile cronice!hepatita si ciroza", in afectiunile prostatei!prostatita, adenom, incancer are efect adjuvant", digestive!ulcer gastroduodenal, enterite", urinare!rinichi, uretere,

vezicadar mai ales de tip inflamator, infectios".

28


29/63

=8/5UU< =E88E


30/63

cavit)-ile pleurale, n care pl)mnii, n dezvoltarea lor, se acoper) de mezoteliul celomic, ce vada na*tere seroaselor respective.

/n aceasta categorie de plante avem plante utilizate in&

/n tusee de diverse etiologii in faza initiativa se utilizeaza specii emoliente !flori sifrunze de nalba, tei,podbal, flori de lumanariche, frunze de patlagina", iar cae3pectorante se recomanda flori si radacini de ciubotica cucului, muguri de pin, fructede ienupar"

/n bronsite in faza incipienta – specii emoliente, iar in continuare fluidifiante ale

secretiei bronsice !radacini de ciubotica cucului, ungurasul, fenicul, fructe de anason" a ajutator in pneumonii !flori si radacini de ciubotica cucului, iar e3tern – cataplasma

cu faina de mustar negru" /n astmul bronsic pentru efectele antispasmice !cimbrul si cimbrisorul, valeriana, talpa

gastii, iar ca emoliente patlagina si podbalul" a ajutatoare in empizemul pulmonar si in silicoza !flori si frunze de podbal" /n gripa si guturai !flori de soc, tei, frunze de frasin, coaja de salcie" /n laringite si traheite !radacini de nalba mare, petale de mac rosu da camp"

'A$=A%/$/< 6:/U9 – 'A=A%/$A

'atlagina este de forma alungita, lanceolate, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung,

cu nervuri paralele mai vizibile pe partea inferioara, lungi de cca C2 cm si late pana la cm,cu marginea intreaga sau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiol lanat paros de obicei. De culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in proportie dema3imum >2. 6ara miros specific, cu gust acrisor amarui.

ontine mucilagii formate in special din 3iloza, acid poliuronic, pentozane etc.;aucubina sau aucubozid care prin hidroliza da aucubigenina si o molecula de glucoza; otrioza, planteoza, tanin, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice,carotenoizi, filochinona, vitaminele A, si R, substante antibiotice etc.


31/63

6runzele de patlagina sunt utile in tratarea intepaturilor de insecte, a plagilor superficiale, afurunculelor si a inflamatiilor cailor urinare. Unii autori mai recomanda preparatele de

patlagina in tratamentul adjuvant al ulcerului gastric si duodenal precum si in tratamentule3tern al hemoroizilor. ercetarile facute la laboratorul de farmacognozie au aratat ca actiuneaantiinflamatoare in cazul furunculelor se datoreaza mucilagiilor. /nmuierea pielii favorizeazafenomenul de macerare a acesteia sub actiunea enzimelor proteolitice si astfel continutulfurunculelor este eliminat mai usor.

Din semintele de patlagina se poate obtine un e3tract uleios cu proprietati speciale,care are o actiune antiinflamatoare si protejeaza pielea fata de actiunea razelor ultraviolete.

=7?9U<


32/63

Este o plant) scund), care nu atinge mai mult de C202 centimetri n n)l-ime. imbrul prefer) verile lungi, calde, secetoase, iar iarna supravie-uie*te la temperaturi sc)zute. 6lorilecimbrului sunt mici *i au o culoare alb) sau rozpalid. 6runzele au forma lanceolatoval), suntnetede *i au un miros specific. imbrul se aseam)n) ntruc+tva la nf)-i*are cu rozmarinul.

'artile aeriene ale cimbrului de gradina contin ulei volatil in a carui compozitie intratimol, carvacrol, terpinen, cineol, pinen, linalcool, borneol, geraniol. /n afara de uleiul volatil,in planta se mai gasesc tanin, acid cafeic, flavonoizi, principii amare, triterpene, acizi grasi,saruri de litiu.

Aplicatiile in fitoterapie ale cimbrului de gradina se bazeaza pe actiunea sa antiseptica,antitusiva, diuretica, coleretica, colagoga, antihelmintica. 'reparatele din cimbru se folosescin infectiile respiratorii acute cum ar fi bronsitele, traheitele, tusea convulsiva, gripa.


33/63

e3clusiv" functionala, corelate cu nevroze, tulburari an3ioase si depresive, stari dehipere3citabilitate, insomnie!intervine decisiv efectul sedativ".

Antireumatic, analgetic, sedativ nervos, tonic, astringent, coagulant si usor hemostatic./ntern& in tratamentul nevralgiilor, al reumatismului si al gutei; in raceli scade febra datorita

proprietatilor antinevralgice; combate insomnia, si starile de tristete. E3tern& se foloseste subforma de bai in ulceratii ale pielii si hemoroizi; sub forma de gargara in afectiuni ale gitului sigurii.

6//'E$DUA U9A8/A – 8E=U


34/63

Este un arbore cu tulpina nalt) *i dreapt), cu ramuri sub-iri verticale, cu frunze late,lungi, pe-iolate *i cu flori dispuse n amen-i pleca-i, folosit n scopuri industriale.

ontine derivati ai saligenolului, flavone, tanin, ulei volatil, rezine, saponozide, ceruri.

9ugurii de plop favorizeaza e3pectoratia la nivelul tracului respirator si diureza lanivel urinar!prin flavonoide". 9ugurii de plop sunt unul dintre cele mai eficiente remediivegetale, avand actiune dubla de protectie fata de agresiune si de refacere a integritatiitesuturilor afectate!cel mai adesea epitelii&tegumente sau mucoase", au actiuneantiseptica!prin componentele volatile", antiinflamatoare, astringenta si cicatrizanta!datoritataninutilor", analgezica, antipiretica, diaforetica!prin salicozida si derivati". /n acest sensamintim ca mugurii de plop sunt una dintre cele mai importante surse pentru fabricarea

propolisului.


35/63

6armacodinamic, are actiune antiinfectioasa!antibacteriana cu spectru larg, incluzandgermenii %ram si %ram, antivirala, antifungica, antiparazitara", tonica!eletropozitivant" sistimulanta generala!la nivel nervos, uterin, vascularcreste tensiunea arteriala, se3ualafrodisiaca", cauterizanta cutanat si dentar, antitumorala. Este insa si antiinflamatoare,analgezica, parasimpaticomimetica.

umulul de actiuni antisepticaantiinfectioasa, antiinflamatoare si antalgica facuisoarele utile in inflamatii, mai ales de cauza infectioasa, la nivel digestiv!cavitate bucaleinclusiv pentru igienizare, probleme dentare, enterocolite virale sau bacteriene, inclusiv cumanifestari spasticecolicative, dizenterii amoebiene, holera, hepatite virale", genitourinare!salpingite,metrite, cistite", respirator!amigdalita, sinuzita, bronsita, gripa,tuberculoza", cutanat!parazitoza, acnee suprainfectata, furuncule, scabie", nervos!nevriteviraleinclusiv zoster, nevralgii, poliomielita, scleroza in placi", articular!poliartritareumatoida". Efectul tonicstimulent este valorificat in suferinte neuropsihice!astenie fizica si

intelectuala, epuizare", vasculare!hipotensiune".


36/63

contractandusi peretele muscular si uretra, conduct separat de vezica prin colul vezical, care permite evacuarea urinei pe care o contine in afara corpului; ea este inconjurata de un sfincter,zis uretral, care se inchide in timpul umplerii vezicii si se deschide in timpul mictiunilor. a

barbat, uretra este lunga si inconjurata de prostata si se deschide la e3tremitatea glandului penian. a femeie, ea este mult mai scurta si se deschide in vulva.

/n aceasta grupa intra plantele folosite&

/n cistite !flori de coada soricelului, frunze de merisor, frunze de plamanariche" /n colica renala !rizomi de pin, matasea de porumb, iar ca dezinfectante urinare –

fructe de ienupar, frunze de afin, flori de galbenele, musetelul" 'entru inflamatiile rinichilor si a cailor urinare !frunze de mesteacan, macesul,

anghinarea"8:


37/63

Anghinarea este o plant) care arat) ca un ciulin s)lbatic *i este cultivat) att pentrusolzii c)rno*i ai inflorescen-ei *i receptaculii florali consuma-i ca legume, ct *i pentru florilesale utilizate n farmacologie.

6runzele de anghinare contin polifenoli !cinarina si alti produsi clorogenici",flavonoizi !cinarozida, scolimozida", un principiu amar !cinaropicrina", cinaratriol, compusi

sterolici !tara3asterol, pseudotara3asterol, stigmasterol si βstigmasterol".'reparatele din anghinare au actiune coleretica, colagoga, antito3ica hepatica,

hipolipemianta, diuretica, stimuleaza e3cretia colesterolului prin bila, scad nivelul de

colesterol din sange si stimuleaza pofta de mancare. E3tractul de anghinare stimuleazasecretia de bila, precum si regenerarea celulelor hepatice, ajutand la neutralizarea sieliminarea substantelor to3ice de catre ficat si avand un efect asemanator cu cel al silimarinei.Efectul coleretic al e3tractului de anghinare a fost confirmat prin studii clinice dubluorb./nfuziile din frunze de anghinare pot duce la ameliorarea durerilor din crizele hepatice, ladiminuarea senzatiei de greata si la reducerea balonarii.

Administrarea de preparate din anghinare in diferite forme de icter duce la o crestere aeliminarii urinare cu disparitia sarurilor si pigmentilor biliari din urina, scaun si piele. Desiactiunea hipocolesterolemianta este cunoscuta de mult timp si dovedita prin studii, totusimecanismul de actiune nu este inca destul de bine clarificat. inarina, una dintre substantelecareia i se atribuie efectul de scadere a colesterolului sanguin, spre deosebire de acidulnicotinic, folosit si el pentru limitarea nivelului de colesterol din sange, dar cu importanteefecte adverse, nu da nastere la fenomene secundare nedorite.


38/63

9esteacanul este un arbore cu un aspect deosebit, av+nd coaja alba, QpictataQ cu dungi

verticale de culoare nchisa, aproape de negru. De la acesta se folosesc n special frunzeleculese primavara si puse la uscat.

6runzele de mesteacan contin saponine, flavonoizi, ulei volatil, taninuri, rasini,substante glucidice, vitamina , betulazida

ea mai importanta proprietate a produselor din frunze de mesteacan este ceadiuretica.


39/63

ontine ulei volatil, substante rezinoase, flavone, heterozide fenolice, un principiuamar, component al fractiunii rezinoase!pinipicrozida", acid ascorbic, pinitol!meto3iinozitol".6runzele contin compusi fenolice, steroli!Ssitosterol, dihibrido Ssitosterol", alcoli superiori,acizi reznici, acizi grasi, hidrocarburi, compusi azotati!arginina,histidina, adenina,guanozina", vitamina .

Ajuta la umanizarea fiintei, la ruperea de rutina. /nsufla forta interioara siincredere!neurotonica", vointa si vitalitate. Aceasta este si premiza subtila a actiunilor de

protectie fata de factorii e3terni nocivi, planta fiind antiseptica, antiinflamatoare, cortizonica,antifungica si este utilizata in infectii respiratorii!sinuzite, bronsite, gripa, acutizari infectioaseale astmului" si urogenitale!cistite, pielonefrite, uretrite" si in afectiuni reumatismale. Este sidiuretica.

6. 'lante medicinale recomandate in afectiuni dermatologice /n acnee !trei frati patati, radacini de brusture, flori de galbenele, cicoare, pentru

comprese – musetel, coada soricelului, galbenele, sapunarita, frunze de nuc" /n furunculoza !brusture, volbura, comprese din faina de in" /n arsuri !flori de musetel si coada soricelului, galbenele" Antiseptice pentru rani !arnica, musetel, levantica" a cicatrizante !rostopasca, sunatoarea, roinita"

A8=/U9 A''A – 58U


40/63

din semintele de brusture pot contracara actiunea factorului activator al agregariitrombocitelor sanguine.

'rintre indicatiile clasice ale preparatelor de brusture se numara afectiunile renale,afectiunile pielii !eczeme, seboree, acnee", furunculoza, guta, reumatismul.

A7/EA 9/E6:/U9 – :ADA


41/63

evantica se simte cel mai bine in soluri cu nicip si calcar. Are nevoie de spatiideschise pentru a se dezvolta si de mult soare.

6lorile contin ulei volatil, principalul component fiind linalcoolul. 9ai contine altialcooli – cum este geraniolul, nerolul, lavandulolul, borneol, tanin, cumarine, principii amare,rasini, pectine.

'rodusele fitoterapeutice din levantica au actiune calmanta, diuretica, coleretica,antiseptica si cicatrizanta. Uleiul volatil de levantica are proprietatea de a normaliza functiacardiaca, moderand e3citabilitatea unor receptori interni.

6itoterapia cu preparate din levantica este indicata in neurastenie, surmenaj, stari deiritabilitate nervoasa, migrene si alte dureri de cap, boli de rinichi si ficat.

Uleiul de lavanda este folosit in farmacii pentru mascarea mirosului neplacut al unor preparate medicamentoase, si pe scara si mai mare in industria cosmeticelor, la fabricareaunor produse pentru intretinerea fetei si mainilor, a sapunurilor si detergentilor. Efectulinsecticid al florilor de lavanda poate fi util in gospodarie pentru combaterea moliilor. /n acest

scop, planta se aseaza intre haine, acestea avand in plus si un miros placut.Este o planta nervina, cu efecte globale de liniste si armonizare. Echilibreaza, atat insens receptiv, cat si emisiv, actionand ca un filtru in calea avalansei de stimuli emotionali.

7?'E8/U9 'E86:8A=U9 –


42/63

flavone, tanin si carotenoide; antialgica, chiar antinevralgica; antipruriginoasa prin uleivolatil; antiinflamatoare, dar si fotosensibilizatoare prin hipericina si derivatii ei;antihemoragica".

=endintele reziduale sunt eliminate din planurile atat subtile cat si grosiere !colereticacolagoga prin acizii cafeic si clorogenic, diuretica prin flavone", redand fluiditate flu3urilor subtile, reflectata farmacodinamic in afectiunea capilaroprotectoare a flavonelor.

'rotejeaza fata de agresiuni subtile !emotionale" sau grosiere, este antimicrobiana fatade stafilococul auriu prin hiperforina si ulei volatil, datorita hipericinei este antivirala fata deretrovirusuri, inclusiv 7/H – >, virusuri gripale si herpetice.

Efectele astringent, antiinflamator, antihemoragic favorizeaza vindecarea leziunilor cu pierdere de substante de la nivelul mucoaselor !mai ales digestive& ulcer gastric sau duodenal,colita ulceroasa" sau tegumentelor !ulceratii cutanate, inclusiv ulcerul varicos, arsuri, plagi" casi vindecarea oricarui tip de inflamatii, mai ales la nivelul mucoaselor tuturor celor treitracturi& respirator !in bronsite", digestiv !stomatite, gastrite, duodenite, enterite, colite,

hemoroizi, leziuni perianale" si biliar, in care intervine favorabil si efectul colereticcolagog!colecistite" si urogenital.


43/63

Abstrage in constiinta trecutul si ambientalul aducand impacare si acceptare.ontureaza farmecul aparte al unei vieti traite constient.

Are actiune purgativa, coleretica, cicatrizanta. Este utilizata in onstipatie si afectiuni biliare. ontinutul de tanoizi o face utila pentru rani, arsuri, furuncule.

7. 'lante medicinale utilizate in boli de nutritie si metabolism /n diabetul zaharat !frunze de afin, salvie, nuc, urzica" /n guta !soc, frasin" /n obezitate !crusin, volbura, papadie" a tonice generale !nuc, catina" a reminalizante !coada calului, plamanariche" Depurative si sudorifice !soc, porumbar, cicoare"

HA/$/U9 9?8=/U< – A6/$U

Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. 6runzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete.6lorile sunt verzui rosietice, dispuse cate >C la subtioara frunzelor. /nflorestein maiiunie.

6ructul este o baca albastra cu suc violaceu. reste in regiuni montane, in paduri deconifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la C122 m altitudine.

6runzele de afin contin flavonoizi, acizi triterpenici, taninuri, neomirtilina. /n fructe segasesc coloranti de natura glicozidica !mirtiline", taninuri, caroten vegetal, pectine, vitaminele si 5, glucide si acizi organici, precum si vitaminele '', E si saruri minerale.

'reparatele din frunzele si fructele de afin au actiune antidiaretica, antiseptica,antiemetica, antiinflamatoare, diuretica, usor coronarodilatatoare si hipoglicemianta,antiaterogena, de activator al regenerarii retinei. =aninurile ajunse in tubul intestinalaglutineaza bacteriile si opresc procesul de fermentatie.


44/63

ercetarile e3perimentale au aratat ca flavonoizii continui in e3tractul apos de afinereprezinta un puternic factor protector care previne o3idarea colesterolului, putand juca astfelun rol in prevenirea aterosclerozei. Actiunea acestor flavonoizi pare sa fie mai intensa decat aacidului ascorbic !vitamina ". 'roprietatea antiaterogena a flavonoizilor din afin estee3ploatata de industria farmaceutica.

'reparatele fitoterapeutice din afin sunt recomandate in diaree, dispepsie, enterocolite,arterite ale membrelor inferioare, ateroscleroza cerebrala, hipertensiune arteriala, sechele dupainfarct miocardic, diabet zaharat, tulburari ale metabolismului si grasimilor, in special incresterea trigliceridelor, tulburari vasculare la persoanele varstnice si la diabetici, guta,reumatism, infectii urinare.

/ntra in compozitia comprimatelor Difabiol, Difebiom, 6itodiab, $ormodiab, acomprimatelor naturale antidiareice !'lantavorel".

U8=/A D/:/A – U8I/A

Este o planta erbacee, perena, cunoscuta inca din antichitate pentru proprietatilemedicinale si alimentare. /n sol are un rizom subtire, tarator. =ulpina aeriana este inalta de 12>12 cm, erecta, paroasa si urticanta. 6runzele sunt puternic urticante datorita perisorilor rigizicare contin substante vezicante pentru piele !acid formic si o to3albumina". Au forme ovale,lanceolate sau cordate, dintate pe margini. 6lorile au culoare verzuie; sunt dioice, dispuse pe

plante diferite !mascule si femele".Urzica contine substante proteice si glucidice, steroli, ulei volatil, acid acetic, acidformic, vitaminele A, 5C, si R, saruri minerale. Urzicile contin histamina, urme de acidformic si o to3ina inca incomplet identificata despre care se stie totusi ca este responsabila

pentru efectul urticant la nivelul pielii.Urzica are valoroase proprietati diuretice. E3tractele de urzica favorizeaza transferul

acidului uric din tesuturi in circulatia sanguina si cresc eliminarea acidului uric prin urina.E3ista studii care sugereaza ca e3tractele din frunze de urzica au proprietati antialergice. /nfitoterapia traditionala se considera ca urzica are proprietati hemostatice, astringente,antidiareice, antiinflamatoare, cicatrizante, hipoglicemiante antianemice si remineralizante.

Efectele amintite isi gasesc aplicatia terapeutica in afectiunile metabolice, afectiunilereumatismale, in special guta, precum si in unele cazuri de litiaza renala.


45/63

Urzicile sunt o materie prima importanta pentru obtinerea industriala a βcarotenului

!provitamina A" si clorofilei. 'rin prelucrarea ulterioara, aceasta din urma este utilizata pescara larga ca dezodorizant in diverse preparate medicamentoase si cosmetice.

68A@/$U< E@E


46/63

'orumbarul este un arbust spinos, inalt de >0 m, cu tulpini bine ramificate. 6runzelesunt ovale, glabre, uneori paroase, dintate pe margini. 6lorile apar inaintea frunzelor,acoperind in intregime ramurile. 'edunculii florali sunt glabri sau rar parosi. 6loarea prezinta1 sepale, lanceolate, lungi de >C mm, adeseori glabre, dintate pe margini, prezentand glande.'etalele sunt albe, ovale, lungi de 1>2mm.


47/63

6runzele superioare sunt fin divizate, cele inferioare sunt late si trilobate.

oriandrul se inmulteste prin seminte, in conditii de climat uscat si cald. 'entrurecoltarea de seminte este semanat primavara si nu are nevoie de multa ingrijire.


48/63

carbo3ilici!cafeic, ferulic, clorogenic, liber si glucozidat", acid malic, taninuri, saponozide, poliuronide, mucilagii, saruri minerale, vitamina .

'lanta actioneaza precum o spuma efervescenta care impinge spre e3terior tot ce estegreu si stagnant. Are actiune e3pectoranta datorata saponozidelor si sudorifica,

decongestionanta si diuretica atribuita flavonozidelor, saponozidelor, acizilor polifenolcarbo3ilici si nitratului de potasiu, de asemenea sunt la3ative. Este considerata antalgica, utilain nevralgia de trigemen, sciatica, periartrita scapulohumecala. Este galactogoga siemolienta.

ombinatia de efecte diaforetic!si prin aceasta febrifug", antitusiv!prinsambunigrozida", e3petorant, emolient, antiseptic!prin compusii volatili",imunostimulator!prin poliholozide sau lectine" recomanda florile de soc pentru tratamentulvirozelor respiratorii!rinite, faringite, laringite, traheobronsite, adenoviroze, gripa". adiuretic, sunt folosite in afectiunile aparatului urinar si la retentiile hidrosaline de diversecauze!cardiace, renale, etc." si in afectiuni reumatice.


49/63

Acizii amari au rol important n industria berii, cu efecte aromatizante, conservante *iantiseptice, d+nd gustul specific *i spuma berii. ea mai mare putere amar) se g)se*te n aciziialfa *i beta, n timp ce ultimele C tipuri de acizi de-in doar 2,CC din masa conurilor uscateacumul+nduse, mai mult, n condi-ii necorespunz)toare de uscare *i p)strare.

Este util n reglarea tulbur)rilor nervoase au efecte n caz de insomnie, nevroze, st)ride e3cita-ie, ame-eli, depresie psihic), st)ri de nelini*te *i de panic), fobii, melancolie,an3ietate, delirium tremens, 'arFinson, tulbur)ri emo-ionale legate de pubertate *i dematurizare se3ual); n bolile aparatului digestiv ac-ioneaz) pentru vindecarea urm)toarelorafec-iuni& gastrite prin stimularea secre-iilor gastrice, steatoz) hepatic), insuficien-) biliar),indigestii, crampe stomacale, balon)ri cu gaze intestinale, lipsa poftei de m+ncare *i parazi-iintestinali; n bolile genitale *i renale, hameiul intervine benefic n cazurile de vaginit),leucoree, blenoragie, spermatoree, polu-iuni nocturne, cicluri menstruale dureroase,hipere3cita-ii se3uale, incontinen-) urinar) !enurezis" la copii *i b)tr+ni, bufeuri de c)ldur) la

debut de menopauz). Dup) instalarea menopauzei, curele succesive de c+te 0 s)pt)m+ni cuinfuzie de hamei contribuie la prevenirea osteoporozei, fiind un fitoestrogen e3trem deeficient. 4mpiedic) formarea calculilor renali *i a infec-iilor la nivelul vezicii *i a canalelorurinare. 'rin efectul antispastic, ajut) la dilatarea c)ilor de evacuare a calculilor renali. Un rolesen-ial l are n combaterea protozoarului =richomonas vaginalis; la bolile pulmonareac-ioneaz) contra tusei spastice, bron*ite *i, mai ales, tuberculoz), distrug+nd bacteria9cobacterium tuberlosis; contra reumatismului *i poliartrozelor, hameiul ac-ioneaz) ca un

puternic antiinflamator articular, cu efecte similare cu ibuprofen un antiinflamator de sintez)destul de nociv, folosit contra durerilor articulare. 'rin calmarea sistemului nervos central sereduce senza-ia de dureri la bolnavii de reumatism *i gut).

=ot pentru tratamente interne, hameiul poate fi folosit n scopul de a combatealcoolismul, obezitatea, anemia, atonia general), avitaminozele !ndeosebi scorbutul",rahitismul *i starea de convalescen-).

4n uz e3tern este eficace n tratarea diferitelor afec-iuni dermatologice !dermatoze,acnee, eczeme, herpes, pecingine, seboree, cancer de piele" precum *i n masaje n caz dedureri reumatice *i gut).

5erea din hamei se bea zilnic c+te o can) ca stimulent hormonal pentru nt)rirea

s+nilor, care se ung suplimentar cu spum) de bere.

9aceratul din hamei previne c)derea p)rului.

)starii tineri, ap)ru-i prim)vara, sunt consuma-i ca legume introduse n supe sausalate cu rol aperitiv, digestiv *i depurativ. De asemenea, conurile, e3tractele *i uleiul etericsunt utilizate, ntro m)sur) mai redus), la aromatizarea p+inii, a sosurilor, tutunului *i a

b)uturilor nealcoolice, precum *i la intensificarea savoarei condimentelor.

Este utilizat n hrana vacilor, cre*te produc-ia de lapte.

4n parfumerie, hameiul este utilizat pentru compozi-ii de tip tabac, fougere *i chpre.

49


50/63

4n zootehnie *i medicin) veterinar), conurile se administreaz) n hrana cabalinelor bolnave de icter.

9ugurii servesc la hrana bovinelor cu indigestie sau balon)ri.

'ropriet)-ile terapeutice ale conurilor de hamei, stabilite n decursul timpului, vizeaz)o mare diversitate de afec-iuni maladive, care pot fi ameliorate sau t)m)duite cu preparateledin hamei; neurosedative, somnifere, hipnotice, calmante la nivelul sistemului nervos, datorit)uleiului eteric *i a substan-elor amare; stomahice, antibacteriene, antiseptice, bacteriostaticeasupra germenilor grampozitivi; antivomitive, antispastice; vermifuge, antihelminticeantitusive; hipotensive, regeneratoare sanguin, depurative ale s+ngelui; diuretice *i calmanten eritemul genital; antiafrodisiace; tonicamare, eupeptice *i aperitive; vitaminizante,antiscorbutice, rela3ante, aromatizante; mineralizante *i fortifiante.

/n scopuri vindecatoare, de la hamei se folosesc doar conurile, care, alaturi de aroma

placuta, contin si un bogat depozit de minerale si vitamine. onurile de hamei e3ercita asupraorganismului uman actiuni calmante, rela3ante, antiseptice si diuretice.


51/63

Aspectul maghiranului este de tufa, cu o tulpina puternic ramificata, cu frunze mici de>C cm, cu petiolul foarte scurt. 6runzulitele sunt foarte aromate datorita continutului de uleieteric.

ontine ulei volatil !mai ales esteri si alcooli monoterpenici", :D'uri !acid

rozmarinic", flavone, βsitosterol, ntriacontan, lipide, acid ascorbic, glucide, pectine.

'rieten de nadejde, care ne sustine in viata in toate actiunile in fiecare moment, gata sadestinda in momentele de tensiune !este antispastic si carminativ, sedativ, tranchilizant,indeparteaza cefaleea de stres, este parasimpaticomimetic, determinand vasodilatatie cuscaderea tensiunii arteriale si chiar anafrodisiac datorita efectului electronegativant al esterilor monoterpenici". Da o senzatie de hranire, cu o savoare consistenta, nutritiva, apetisanta!stomahic, condiment alimentar, tonicaperitiv" si sustine energic intreaga fiinta !actiuneneurotonica, corelata cu prezenta alcoolilor monoterpenici", dar nu este indicat pentru

momente de ma3ima slabiciune sau depresie, pentru incercari majore, epuizante.'rotejeaza fata de agresiuni !inclusiv la nivel fizic, uleiul volatil fiind antiseptic, mai

ales antibacterian, dovedit pe coci %ram pozitivi si colibacili; in plus este antalgic" sifavorizeaza buna intelegere cu cei din jur !diuretic prin flavone si compusii volatili".

Este utilizat, mai ales sub forma de ulei volatil, in afectiuni digestive !hipotonie,hiposecretie digestiva, anore3ie, meteorism, colopatii functionale, enterocolite, stomatite",respiratorii !bronsite, tuse spastica, rinofaringosinuzite, inclusiv otite" si mai alesneuropsihice& psihoze, tulburari obsesivconvulsive, an3iosdepresive !insomnie, agitatie,suprasolicitare, neurastenie", uneori cu manifestari somatomorfe de tip neurovegetativcardiovasculare !palpitatii, salturi tensionale, dureri pseudoanginoase, inclusiv asazisanevroza cardiaca sau eretismul cardiovascular – in particular cand acestea sunt conditionatede o hipertiroidie", respiratorii !dispnee psihogena", digestive !colici, balonari, dureriepigastrice cu senzatie de crampa sau arsura atribuita unei hiperaciditati", dureri nevralgicesau reumatismale, manifestari neurologice !convulsii, vertij, paralizii, cel mai adesea denatura functionala".


52/63

partii superioare frunzele sunt des albicios – paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le conferaun aspect general verde – argintiu.

6runzele de salvie contin un ulei volatil reprezentat prin substante terpenice, tuiona,tuiol, salven, sabinol. 9ai contin taninuri, principii amare, glicozide, polifenoli, rasini.


53/63

elulele nervoase sunt foarte diferite, dar structura lor de baza este identica cu un nucleuaflat in centrul corpului celulei; din corpul celulei se intinde o prelungire mai mare, numitaa3on care la capat se imparte in multe ramuri, fiecare ramura terminanduse cu o QmaciucaQterminala. 'entru sustinerea sistemului nervos central este nevoie de mult o3igen si substantenutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. reierul si maduva spinarii sunt aparate detrei straturi de pielita fibroasa numita meninge. avitatile interioare ale creierului si alemaduvei spinarii sunt umplute cu un lichid lichidul cefalorahidian, care are rol de a amortizatraumatismele provocate din e3terior.

12 cm, cu un rizom scurt, gros, din care pornesc numeroase radacini ce prezinta un miros caracteristic. =ulpina este dreapta, fistuloasa

!goala la interior", cilindrica, brazdata si acoperita cu frunze opuse. 6runzele sunt adancdivizate, cu segmentul terminal mai mare. 6lorile sunt de culoare albroz, placut mirositoare,asezate la varful tulpinilor si al ramurilor.

ontine ulei volatil !derivati monoterpenici si sesJuiterpenici", valepotriati !compusiiridoidici de tip valtrat, etc.", alcaloizi actinimidici, glucide, acizi polifenolcarbo3ilici !cafeic,clorogenic", alti acizi organici, acizi grasi, taninuri, steroli, protide, enzime, rezine.

/n doze mici, favorizeaza interiorizarea si meditatia. elor agitati sau inversunati le dastabilitate si ii ancoreaza launtric. /n doze mari are o actiune grea, descendenta. :pacifiaza

claritatea mentala, blocheaza aferentele.

Haleriana readuce echilibrul emotional, da stabilitate si greutate constiintei, readuceechilibrul mental si afectiv.

Halepotriatii si compusii volatili ii imprima actiune sedativa generala !in particular manifestata la nivelul cordului", tranchilizanta, an3iolitica sau antidepresiva, timoleptica,spasmolitica musculotropa, anticonvulsivanta si hipotensiva, anesteziclocala, antipiretica sinarcotica.

Este utilizata in insomnii, tulburari an3ioase si depresive, inclusiv cu variatesomatizari, la nivel digestiv !spasme, colici, varsaturi, balonari, manifestari disFinetice diverse

53


54/63

gastrice, intestinale si biliare", respiratorii !dispnee psihogena, spasm bronsic conditionat psihic" si mai ales cardiac !palpitatii, dureri functionale", tulburari menstruale !dismenoree" side menopauza, nevralgii.

,1 – C cm grosime.


55/63

A$%E/A A87A$%E/A – A$%E/A

ontine cumarine simple, furanocumarine !cu actiune fotosensibilizatoare",flavonoide, ulei volatil !predomina monoterpenele", esteri ai unor acizi organici, lactonemacrociclice !cu miros de ambra", acizi polifenolcarbo3ilici !cafeic, clorogenic", glucide,steroli, rezine.

urata si purifica prin energia focului !este analgezica si antiinflamatoare princumarine". 9obilizeaza, incita catre actiune in forta, elimina inertia !stomahica prin lactone,e3citant cerebrala in doze mici, dar stupefianta si depresiva in doze mari prin uleiul volatil,revulsina tot prin uleiul volatil", fiind utila pentru cei scufundati in malul evenimentelor marunte si care au renuntat sa spintece valurile vietii, fiind in pericol ca apa sa treaca deasupracrestetului !elimina apa e3cesiva, fiind sudorifica si diuretica". /nlatura teama si crisparea!elimina aerul e3cesiv, fiind carminativa si antispastica, mai ales la nivel uterin". Este utilizata

pentru hipotonia si hipoaciditatea gastrica, inclusiv cu senzatie de plenitudine, greutategastrica !din cauza stazei", greata si varsaturi !este tonicamara, eupeptica", anore3ie, dar si

flatulenta, meteorism, eructatii, colici !dureri spastice intestinale sau gastrice". Unele sursementioneaza utilizarea in astenie, isterie, nevralgii, reumatism, eruptii tegumentare.

NU$/'E8U< :99U$/< – /E$U'A8U

/enuparul este o tufa conifera sau un arbore columnar. /n America de $ord creste ca otufa ce ce se intinde pe pamant, de C2 cm inaltime si C202 cm intindere. /n Europa, creste subforma unui arbore.

6runzele sunt ascutite, tari si grupate in forma de pana, asemanator coniferelor, cumiros puternic. u cat frunzele sunt mai tinere, cu atat sunt au o forma mai ascutita, ca un ac.ele mature au o forma mai lata.

oaja ienuparului este subtire, solzoasa, adesea e3foliinduse in fasii subtiri. 6ructelearata ca niste bobite rosii care, la coacere, vireaza spre o nuanta negrualbastruie.

55


56/63

„6ructele# de ienupar contin ulei volatil, substante glucidice, acizi organici, flavonoizi, pectine, rasini, taninuri, principii amare !iuniperina".

'reparatele medicinale din ienupar au actiune diuretica, sudorifica.


57/63

6runzele de menta contin o cantitate mare de uleiuri volatile, substante polifenolice,taninuri, flavonoizi si principii amare. Uleiul volatil din menta este compus din mentol,mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Datorita continutului sau in uleiuri volatile este multfolosita nu doar ca medicament, ci si ca aromatizant in industria cosmetica si alimentara.

9entolul produce o usoara anestezie a mucoasei gastrice, motiv pentru care preparatele din menta au actiune antiemetica. 9enta stimuleaza secretia si eliminarea bileidatorita prezentei compusilor flavonoizi. 9enta mai are proprietati antifermentative,dezinfectante – datorate in principal taninurilor – precum si proprietati spasmolidice.9entolul aplicat local are efect antiseptic, analgezic si decongestionant al cailor respiratorii.E3ista unele studii care arata ca mentolul din menta are proprietati anticancerigene.

'reparatele fitoterapeutice din menta sunt utilizate un boala diareica, bolile vezicii biliare, pentru combaterea greturilor sau colicilor inclusiv in cazul colonului iritabil. 9entolulin solutie diluata poate fi administrat ca antiseptic, analgezic si decongestionant in afectiunileinflamatorii ale nasului, sinusurilor si cailor respiratorii. Este recomandat in migrene, deasemenea.

Uleiul de menta si preparatele de uz e3tern derivate din acesta nu se aplica in zonaochilor, deoarece pot duce la fenomene iritative ale mucoasei oculare. Uleiul volatil de mentase va folosi cu prudenta deoarece supradozarea poate duce la aparitia unor fenomene nedoriteca greata, varsaturi sau alte fenomene to3ice.

eaiul de menta nu este indicat in doze mari in ulcerul gastric sau duodenal si nu se vafolosi permanent sau pe perioade indelungate deoarece produce obisnuinta.

Datorita gustului aromat, racoritor, menta a ajuns arhicunoscuta intrand in compozitiagumei de mestecat. 9enta mai este folosita pentru fabricarea apei de gura, a unor lotiunicosmetice si intra in componenta unor concentrate pentru bai medicinale antireumatice.

10. 'lante medicinale utilizate in cosmetica 'entru ten uscat !flori de galbenele si musetel" 'entru ten gras, seboriceu !musetel, frunze de nuc, salvie" 'entru ten iritat, inrosit !musetel, papadie" 'entru ten palid !arnica"

'entru ten ridat !radacini de nalba mare, flori de podbal" 'entru igiena oculara !petale de trandafir, musetel, galbenele" 'entru cosmetica mainilor !galbenele, faina de mustar negru si in"

AE$DUA :66//$A/< – %A5E$EEE

57


58/63

ontine saponozide, alcooli triterpenici, steroli, flavonozide, carotenoide, compusi poliinici, cumarine, derivati fenolcarbo3ilici !acid clorogenic, cafeic, vanilic, siringic, 2cumaric", taninuri, substante amare, urme de ulei volatil !sesJuiterpene o3igenate", rezine,esteri ai colesterolului cu acizi grasi, poliholozide omogene, vitamina , substante proteice,saruri minerale !mangan".

%albenelele sunt unul dintre cele mai eficiente remedii pentru orice fel de leziuni careafecteaza integritatea pielii sau a mucoaselor. Date fiind actiunile antiinflamatoare !datoratesaponozidelor", trofica, protectoare, cicatrizanta !saponozide, carotenoide, flavone" suntutilizate in afectiuni cutanate !plagi, degeraturi, arsuri, intepaturi de insecte, eritem, eczeme,fisuri, fistule, acnee, ulcer varicos, este valorificat si efectul antipruriginos", digestive!inflamatii bucale, faringiene, gastrice, duodenale, enterale si colonice, ulcer gastric siduodenal, inclusiv hemoroizi", genitale !vulvovaginite, leucoree, tricomonaza – intervine siun efect specific antitricomonazic".

Actiunea antispastica este valorificata in tulburarile functionale biliare si in colecistite

!intervine si efectul coleretic", de asemenea in dismenoree !se adauga actiunea estrogena",fiind de ales pentru persoanele iritabile !inflamabile", agitate, nelinistite, slabite, eventualfriguroase – de aici recomandarea pentru dismenoreea femeilor anemice sau depresive.

'rotejeaza de influiente nocive subtile sau grosiere, din punct de vederefarmacodinamic avand o recunoscuta actiune imunostimulatoare !prin poliholozide",antiinfectioasa !antibacteriana, antifungica, antivirala, antitricomonazica" si antitumorala.

%albenelele au efect coleretic si colagog !prin esterii cafeilchinici" si efect emenagogsi estrogenic !steroli". /n plus, sunt utilizate ca depurativ si sudorific in bolile de piele, ca

hipolipemiant !saponozide" si spremicid !saponozide".

Asadar, galbenelele sunt un remediu de reactie la agresiunile e3terioare, indiferentdaca fiinta reactioneaza prin foc !iritabilitate, inflamatie" sau prin aer !teama, spasm". Agentiiagresori pot sa fie sau nu dotati cu un corp fizic& agenti infectiosi !determinand infectii virale,

bacteriene, fungice" si, respectiv, energii eterice !genereaza tumori" sau astrale joase !emotiiinferioare".


59/63

!maculopapule eritematoase pruriginoase, dureroase, acnee", eventual diaree. =oate acestesimptome se amelioreaza odata cu declansare ciclului menstrual si se accentueaza lamenopauza, cand flu3ul menstrual este suspendat. 6lorile de galbenele vor interveni nu numaifavorizand declansarea ciclului !emenagoge, actiune estrogenica datorata sterolilor", dar siameliorand prin actiune directa fiecare dintre celelalte manifestari.

A:E

ontine derivati antracenozidici !glucozide ale aloeemodol antronei, majoritara fiindaloina – o glucozida denumita capoloina", rezine, derivati ai γ cromonei !aloesona si glucozidele acesteia& aloerezineTaloezine", derivati ai KfenilpiranConei !aloemina", derivatiai naftoWC,0cXfuranului, saruri minerale, urme de ulei volatil, apa !1>2 ". E3udatulmucilaginos contine mono si poliholozide, tanin, enzime, steroli, acizi organici, saponozide,vitamine.

Absoarbe fiinta in interior !prin gustul astringent corespunzator taninurilor", o ridicadeasupra incrancenarii si a incordarii !prin gustul amar" si o oblojeste !prin gelul dulceag cuefect emolient.

Efectele subtile corespund administrarii plantei proaspeta si neprelucrata !frunze taiatefelii", eventual sub forma de gel, in doze mici !2.2> – 2.2C gr" la care, farmacodinamic, areactiune tonica, stomahica, colagoga, emolienta si cicatrizanta, fiind utilizata in suferintegastrice !atat hipotonii cat si gastrite si ulcere", hepatobiliare si colonice !colite". Devinela3ativa la doze de 2.>2 – 2.C1 gr si purgativa drastica la doze de 2.C1 – > gr !stimuleaza

peristaltismul intestinului gros prin antracenozide" fiind utilizata in constipatii. /n dozecrescute este ocitocic.

'entru evitarea reactiilor secundare se recomanda utilizarea produsului derezinat.

E3tractul de aloe !incorporat in gel" sau aloina sunt folosite pentru tratamentul ranilor, bolilor de piele si ochi, parodontoze, prin aplicatii pe piele sau subcutan. Este mult utilizata incosmetica.

=A8A@AU9 :66//$AE – 'A'AD/A

59


60/63

8adacina papadiei contine tara3acina, un principiu amar si substante triterpenice. /ntulpina, frunze si flori se gasesc flavonoizi si carotenoide, a caror culoare galbena este atat decaracteristica.


61/63

6runzele de nuc contin taninuri, derivati de naftochinone !juglona si hidrojuglone",flavone, acid cafeic si cumaric, vitamina si substante minerale.

6runzele de nuc au proprietati antiinflamatoare, antiseptice, astringente si toniceamare. Actiunea hipoglicemianta pare sa fie combinata cu o actiune hiperglicemianta.

Datorita proprietatilor amintite mai sus, preparatele din frunze de nuc sunt folosite intratamentul inflamatiilor mucoasei bucale si gastrointestinale, dispepsii si afectiuni diareice.Desi actiunea asupra glicemiei nu este inca pe deplin clarificata, frunzele de nuc sunt folosite

pentru reglarea nivelului glicemiei la bolnavii diabetici. De asemenea, preparatele din frunzede nuc sunt folosite in tratarea unor boli ale pielii cum ar fi unele eczeme, dermatite decontact, micoze, dermatite cronice, etc.

/n stomatite se poate folosi sub forma de gargara, in tratamentul diabetului zaharat sefoloseste ca mijloc adjuvant infuzia din frunze de nuc, iar pentru stimularea poftei de

mancare, se bea infuzia indulcita cu miere de albine. /n cosmetica fetei, pentru tenurile grase,seboreice, se pot folosi comprese cu infuzie de nuc.

6runzele de nuc intra si in compozitia ceaiului dietetic, utilizat in indigestii ocazionalesi tulburarile digestive cronice.


62/63

datorita proprietatilor sale antispastice. Unele e3perimente au pus in evidenta ca actiunea bisabololului este comparabila cu cea a papaverinei.

Actiunea antispastica se manifesta si asupra muschilor netezi ai uterului, ceea ce afacut ca musetelul sa fie indicat si in tratamentul anumitor afectiuni ginecologice cum ar fi

durerile menstruale, precum si pentru scurtarea perioadei de lauzie.

9usetelul este indicat in tratamentul unor stari inflamatorii acute sau cronice alemucoasei gastrice. El ajuta pe de o parte la prevenirea aparitiei ulcerului gastric, iar pe de alta

parte poate sa grabeasca vindecarea leziunilor ulceroase. 5isabololul are un efect favorabil siin cazul colitelor care insotesc de cele mai multe ori afectiunea ulceroasa.

/n cazul aparitiei disbacteriilor intestinale dupa tratament cu antibiotic, preparatele demusetel se dovedesc superioare administrarii de comple3 vitaminic 5 sau iaurt, realizand omai buna regenerare a florei microbiene normale. 9usetelul este indicat in sezonul rece

pentru prevenirea racelilor sau gripei.

/nfuzia de musetel este indicata in gastrite, ulcer gastric si duodenal, diaree, colite,enterocolite, rectocolite, infectii urinare, acnee, pentru stimularea functiei hepatice, a poftei demancare, pentru combaterea durerilor abdominale de natura spastica, pentru durerile

premenstruale, pentru prevenirea gripei si guturaiului, etc. 'entru uz e3tern, se recomandacataplasmele, care constau din comprese imbibate intro infuzie concentrata, aplicate pe pieleaafectata. ataplasmele cu musetel sunt indicate in ulcere varicoase, hemoroizi e3terni,conjunctivite, eritemele fesiere simple ale sugarilor si copiilor mici.

Uleiul volatil din musetel serveste ca materie prima in industria cosmetica si parfumerie.

BIBLIOGRAFIE

>. 9aria =reben – „ sanatate din farmacia Domnului#, Ed. 7unga'rint, 5udapesta @/H,9isFolci u. >10, >LLK

C. 6anicaHoinea Ene – „=erapie naturista. %hidul turistului.#, Ed. 5/ A, 5ucuresti,C22B

62


63/63

0. %heorghe %rigore, orina %rigore – „%hidul plantelor medicinale si al bolilor tratatecu plante#, Ed. 5/ A, 5ucuresti, C22B

. LBBK. 'arvu onstantin – „Universul plantelor. 9ica Enciclopedie#, Ed. Enciclopedica,

5ucuresti, >LLBB. Anton >. http&((PPP.PiFipedia.ro>C. http&((PPP.terapiinaturiste.com

>0. http&((PPP.pravaliata.ro>. http&((lari3.ro>1. http&((PPP.medicinanaturista.ro>K. http&((PPP.eplante.ro>B. http&((PPP.gradinamea.ro>O. http&((ro.PiFipedia.org>L. http&((PPP.sanatateata.roC2. http&((PPP.mariplant.ro
http://www.pcfarm.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.terapiinaturiste.com/http://www.pravaliata.ro/http://larix.ro/http://www.medicina-naturista.ro/http://www.eplante.ro/http://www.gradinamea.ro/http://ro.wikipedia.org/http://www.sanatateata.ro/http://www.mariplant.ro/http://www.pcfarm.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.terapiinaturiste.com/http://www.pravaliata.ro/http://larix.ro/http://www.medicina-naturista.ro/http://www.eplante.ro/http://www.gradinamea.ro/http://ro.wikipedia.org/http://www.sanatateata.ro/http://www.mariplant.ro/

Plante Medicinale Diverse

Documents

Transcript of Plante Medicinale Diverse