MARJORIE WARBY

Surorile Gregory

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

IOANA PATRICHI

ALCRISRomance

giannijollys

Capitolul 1

Doctorul cel nou scutur` termometrul, \[i \ncheie servieta [i se\ntoarse spre Kate, care a[tepta \ngrijorat`.

– Sora dumitale poate s` se ridice din pat pentru masa de prânz[i s` mearg` la [coal` mâine.

Kate p`ru deopotriv` u[urat` [i surprins`.– |nseamn` c`... nu e nimic grav, domnule doctor?– Absolut nimic, r`spunse acesta dur, privind dezaprobator

pisica mare, gri, \ncol`cit` lâng` un picior al patului.Kate a coborât sc`rile \n urma lui. Ajun[i \n vestibul, mai f`cu o

\ncercare de a afla mai multe.– Dar care crede]i c` a fost cauza, domnule doctor? De

diminea]`, când am intrat \n camera ei, se zvârcolea de durere.Doctorul Clive Rogers o privi sardonic.– Diagnosticul meu este: acces acut de chiulangeal`.Kate era pur [i simplu [ocat`.– Vre]i s` spune]i s` se pref`cea?– Domni[oar` Gregory, spuse doctorul, \ntorcându-[i capul

spre ea chiar \nainte de a ie[i din cas`. Sunt o persoan` foarte ocu-pat`. Muncesc mai mult decât trebuie [i sunt pl`tit mai pu]in decât

giannijollys

trebuie. Te rog s` nu m` mai chemi pentru fleacuri. {i, apropo:sunt total \mpotriva admiterii pisicilor \n dormitor. Este cât sepoate de neigienic. La revedere.

Dup` care a str`b`tut aleea pavat` cu dale [i m`rginit` de lalele[i flori nu-m`-uita, a p`[it peste poarta mic` alb`, f`r` s` se maichinuie s-o deschid`, s-a urcat la volanul ma[inii sale [i a plecat.

Kate nu [tia dac` s` râd` sau s` se \nfurie. Era prima dat` când apela la noul doctor. Vechiul lor medic de

familie ie[ise de curând la pensie [i doctorul Rogers \i preluaseactivitatea. Categoric, acesta nu avea nimic din felul de a fi atât deagreabil [i de cald al b`trânului doctor Fuller, care probabil c` ar fib`tut-o u[or pe um`r, p`rinte[te, [i i-ar fi spus cu blânde]e: „Nu ainici un motiv de \ngrijorare, draga mea.“

Pe când b`rbatul acesta! S` spun` c` Emma s-a pref`cut bolnav`pentru c` nu voia s` mearg` la [coal`, s` fie \mpotriv` ca pisica s`fie l`sat` s` intre \n dormitor, s`-i repro[eze c`-l cheam` pentrufleacuri...

– Foarte bine! rosti cu voce tare spre ma[ina care pleca. Poates` fiu pe jum`tate moart` ca s` v` mai chem, domnule doctor CliveRogers!

A \nchis u[a [i s-a dus sus, \nc` având \n fa]a ochilor figura doc-torului: \nalt, purtând un costum gri elegant; avea nas acvilin, ochireci cenu[ii, buzele strânse. Auzise deja unele nemul]umiri \nleg`tur` cu noul doctor, atât de diferit fa]` de cel dinainte, atât debun [i prietenos cu toat` lumea [i care nu se sup`ra niciodat`,indiferent de câte ori era chemat [i la ce or`. Doctorul Rogers erao figur` nou` \n satul Oakham Green [i dac` a[a avea de gând s` sepoarte cu bolnavii, nu va deveni prea popular, hot`r\ Kate.

Când a intrat \n camer`, Emma o privi plin` de speran]`.– Trebuie s` iau medicamente? Sper ca noul doctor s` fie la fel

de cumsecade ca domnul Fuller.

6 MARJORIE WARBY

– A spus c` nu e[ti deloc bolnav`.Emma p`rul extrem de surprins`.– Dar am avut ni[te dureri de stomac cumplite când m-am trezit

de diminea]`, de[i acum mi-au trecut.– Emma, \ncepu Kate cu blânde]e, a[ezându-se pe marginea

patului. De ce n-ai vrut s` mergi la [coal` ast`zi?Feti]a \[i \ntoarse capul \ntr-o parte, morm`ind ceva.– Vorbe[te, nu m` sup`r. Vreau doar s` [tiu de ce n-ai vrut s`

mergi. – Nu [tiu s`-mi fac tema la aritmetic`, spuse Emma abia auzit.– Dar, draga mea, dac` \i vei explica situa]ia domni[oarei

Harper, te va ajuta, spuse Kate plin` de \n]elegere, \ntrucât nici eanu era bun` la matematic`.

Emma \[i scutur` cu putere capul cu p`r ro[cat.– Nu e adev`rat. Spune c` sunt lene[`. Dar eu nu \n]eleg cum

se fac adun`rile astea noi [i mi-a spus c`, dac` [i ast`zi le fac gre[it,m` mut` de la locul meu de la fereastr` ori eu nu vreau s` m`mute.

– Da, dar nu se poate s` nu te duci la [coal` din acest motiv,spuse Kate ridicându-se de pe pat. Pân` la urm`, trebuie s` \nve]is` faci calculele acelea. Dar voi merge s` discut cu domni[oaraHarper [i s`-i explic c` nu e[ti lene[`, dar c` nu \n]elegi. Sunt sigur`c` va \n]elege [i te va ajuta.

– Domni[oara Harper e un porc.– Emma drag`, nu trebuie s` vorbe[ti a[a.– Este un porc; un porc b`trân [i nesuferit.– Draga mea, nu este b`trân`, nu este nesuferit` [i \n nici un caz

nu e un porc. Trebuie s` fie ferm` ca s` men]in` disciplina.– Po]i s` mi-l aduci [i pe Byron, aici sus, ca s` fiu [i cu el [i cu

Shelley?Byron era cocherul spaniol negru, cam prea gras ca s` mai poat`

fi considerat ca având o linie elegant`, dar tare iubit. Kate i-a spus

SURORILE GREGORY 7

c` doctorul Rogers nu era de acord s` se ]in` pisici \n dormitor [icu siguran]` nici câini, dar ea i-a permis s` ]in` pisica \n continuare,din spirit de frond` fa]` de acesta.

– Nici acum nu m` simt prea bine, spuse Emma care acum ar`tanormal, dar se str`duia s` nu arate acest fapt, de[i era prea târziupentru a fi trimis` la [coal`. Pot s` stau \n pat pân` la oraprânzului?

– Dac` vrei, da. Dar eu am o mul]ime de treburi de f`cut, a[a c`nu voi putea s` stau cu tine s` ne juc`m.

– Voi citi cartea luat` de la bibliotec`. Este foarte intersant`.Emmei \i pl`cea enorm s` citeasc` [i s` viseze, [i ar fi preferat s`

se refugieze toat` via]a \ntr-o lume imaginar`, cu c`r]ile ei, juc`riile,pisica [i c`]elul. Kate trebuia s` fie \ntotdeauna atent` s-o deter-mine s` mearg` la [coal`, sau la biseric`, sau la culcare, sau chiar s`fac` baie. Emma era dintre cei c`rora le place s` stea [i s` priveasc`\n gol, timpul neavând nici o importan]` pentru ea.

Cele patru surori Gregory locuiau \n casa Clematis din satulOakham Green, \n Essex, de [apte ani, de când Emma, mezina, eradoar un bebelu[ [i Kate, cea mai mare, avea paisprezece ani.Surorile mijlocii erau Angela [i Sara.

Tat`l lor, Grant Gregory, fusese scriitor de c`r]i SF pentru b`ie]i[i, \ntr-un acces de entuziasm, cu banii primi]i ca drepturi de autorpentru una din povestirile sale, a cump`rat casa Clematis, captivatde farmecul ei rural [i [i-a multat so]ia [i pe cele patru tinere fiice dela Londra, la ]ar`. A[a era Grant – impulsiv, exuberant, debordândde fericire, dup` care se scufunda brusc \n adâncurile disper`rii.

So]ia lui, o femeie \ncânt`toare care nu se plângea niciodat`,trecuse cu u[urin]` peste aceast` schimbare. |[i adora so]ul pe care-lconsidera un geniu [i-i trecea cu vederea, cu m`rinimie, oricesl`biciune.

Dup` pu]in timp, lui Grant i s-a p`rut c` noua cas` este preamic`, prea ne\nc`p`toare pentru evolu]ia \n paralel a muncii [i a

8 MARJORIE WARBY

familiei lui, a[a c` a cump`rat o rulot` pe care a instalat-o \ntr-omic` livad` \n cap`tul gr`dinii, continuând s`-[i scrie c`r]ile acolo,\n lini[te, singur.

Averea lui când se m`rea, când se mic[ora, dar familia erafericit`. Apoi, \ntr-o zi, când Kate avea nou`sprezece ani [i Emmacinci, [i-a anun]at fiicele c` o duce pe mama lor \ntr-o a doua lun`de miere la Majorca. Totul fusese aranjat: s-au rezervat bilete deavion, camere de hotel.

Mama trebuia r`sf`]at`: o merita din plin. Restul familieir`mânea acas`, \n grija lui Kate.

Kate a fost foarte mândr` de responsabilitatea care-i revenea.Mergând pe urmele tat`lui, la vremea aceea [i ea scria – c`r]i pen-tru fete cu elemente de mister [i suspans, urm`rind destine [icariere interesante. Nu se ocupa de pove[ti de dragoste – nici \nvia]`, nici \n scrierile ei. |n momentul respectiv, era total satisf`cut`de existen]a [i de munca ei.

Apoi se \ntâmpl` tragedia.Grant Gregory [i so]ia lui au plecat ferici]i \n ceea ce numeau o

a doua lun` de miere, condu[i de toate cele patru fiice; dar la\ntoarcere, avionul s-a pr`bu[it \n mod misterios [i n-a existat niciun supravie]uitor.

Kate era con[tient` c` responsabilitatea pe care [i-o asumasepentru dou` s`pt`mâni avea s`-i revin` pân` când Emma vatermina [coala, a[a c` era exclus s`-[i fac` vreun plan de c`s`torie.

Numai c` ea nu putea s` se retrag` \n lini[tea rulotei pentru a-[iscrie c`r]ile, a[a cum f`cuse tat`l ei [i nici nu se putea \nchide \ndormitorul ei, cum obi[nuia când tr`ia mama. Acum, trebuia s`se ocupe de \ntreaga gospod`rie, scriindu-[i c`r]ile printrepic`turi. Dar le scria mai silitoare ca oricând pentru c`, dup` cetrecuse primul [oc paralizant, fetele au continuat rutina vie]ii:Angela [i Sara [i-au terminat liceul la Carchester, acesta fiindora[ul cel mai apropiat, dup` care [i-au g`sit de lucru, Angela la

SURORILE GREGORY 9

biblioteca din Carchester, iar Sara ca dactilograf` \n biroul unuiavocat din localitate, \n timp ce Emma era \nc` la [coala din sat.

Kate scria con[tiincioas` la masa din buc`t`rie, s`rind din când\n când s` mai \nvârteasc` \n crati]`, s` r`spund` comis-voiajorilorcare sunau la u[`, s` aduc` rufele \n`untru când \ncepea s` plou`.Ar fi fost mul]umit` s` aib` m`car dou` ore ne\ntrerupte de scris pezi, dar rareori se \ntâmpla acest lucru. |n diminea]a aceasta, pretinsadurere de stomac a Emmei o \ntârziase, dar dup` ce a [tiut-o \n sigu-ran]`, cu c`r]ile ei, un pahar cu lapte [i un biscuit, s-a a[ezat [i eala mas` s` scrie. Se gândi c` nu-i stric` Emmei o diminea]` lini[tit`,dac` se fr`mânt` atât din cauza aritmeticii, iar mai târziu va mergeca s` discute cu Madge Harper.

Kate \ncepuse deja s` scrie, dornic` s` recupereze timpulpierdut, uitând pentru o clip` de problemele casnice, când, pepragul u[ii din spate deschise ap`ru o umbr`, iar Byron, caremo]`ise pân` atunci sub mas` la picioarele ei, \ncepu s`mârâie.

Când \[i ridic` privirea, Kate v`zu un str`in: un tân`r cu p`rlung, blugi strâm]i, pulover \mpletit [i o rani]` pe spate.

Vara, veneau adesea la u[a casei drume]i care cereau fie ap`, fiepermisiunea de a fotografia casa, a[a c`, acum spuse aproape \nmod automat:

– Dac` vrei s` bei ap`, e un robinet \n fa]a garajului [i g`se[tiacolo [i o can`.

– Mul]umesc, dar nu asta doream de fapt.Avea o voce pl`cut` [i vorbea ca un om instruit. Kate l-a mai

privit o dat`, mai bine.– Dac` dore[ti s` fotografiezi casa, n-am nimic \mpotriv`. Dar te

rog s` m` scuzi, sunt foarte ocupat`.– |mi pare r`u c` te \ntrerup, dar am venit s` m` interesez \n

leg`tur` cu rulota.Kate i-a spus c` este o rulot`veritabil` de ]igani.

10 MARJORIE WARBY

– Po]i s-o fotografiezi [i pe aceasta, dac` vrei.– Doream s` \ntreb dac` se poate \nchiria.Kate puse deoparte pixul [i se rezem` de sp`tarul scaunului,

privindu-l de data aceasta cu toat` aten]ia.– Nu ne-am gândit niciodat` s` \nchiriem rulota, spuse ea \ncet.

Dar nu v`d de ce n-am face-o. Te intereseaz`?– Da. Chiar foarte mult.– Intr` [i ia loc s` discut`m. |i indic` un scaun de buc`t`rie

lâng` u[`. Când tr`ia tat`l meu, folosea rulota ca birou. Acum,]inem \n ea [ezlonguri [i obiecte de gr`din`rit, dar, desigur, acesteapot fi scoase.

|n timpul sezonului estival, turi[tii veneau adesea la OakhamGreen, localitatea fiind renumit` pentru farmecul ei rural. Unelecase ofereau pensiune, a[a c` de ce n-ar \nchiria [i ele rulota? Oricevenit suplimentar era bine venit. Numai c` nu [tia cât s` cear`.

Se ridic`, \ncercând s`-[i ia un aer de expert` \n afaceri.– Poate c` ar fi mai bine s` vezi mai \ntâi locul, \nainte de a dis-

cuta mai am`nun]it. Dup` cum am spus, exist` un robinet \n fa]agarajului [i o toalet` afar`. Condi]iile nu sunt grozave. Pot s` pun\n stare de func]iune un primus [i pot pune la dispozi]ie câtevaustensile de buc`t`rie, dar nu pot s` asigur masa.

– Este \n regul`. Pot s`-mi preg`tesc singur ceva de mâncare.A urmat-o \n gr`din`, p`[ind \ncet, cu elegan]`. Kate a descuiat

u[a albastr` a rulotei vopsite \n tonuri vesele, de sub meri, [i i-af`cut loc s` intre.

– Miroase pu]in a mucegai. N-a mai fost folosit` de mult timp.Tân`rul privi de jur-\mprejur: erau un pat de cazarm` \n cap`tul

\ndep`rtat, o banc` lateral` [i o mas` pliant`. – |mi convine.– Perdelele nu sunt foarte curate, dar le voi sp`la dac` r`mâi.

De fapt, ar fi necesar` o cur`]enie general`, dar m` tem c` n-amtimp \n aceast` diminea]`.

SURORILE GREGORY 11

– Este foarte bine a[a, nu-]i face griji. Voi face eu cur`]enie. Cât cost`?Kate era foarte \ncurcat`. |l privi cu aten]ie.– E[ti \n vacan]`?– S-ar putea spune [i a[a. M` odihnesc.– Te odihne[ti?– Sunt actor [omer, explic` el cu un zâmbet.– |mi pare r`u.Visele ei de câ[tig s-au spulberat. N-ar avea inima s` ia bani de

la un b`iat care n-are de lucru.– Am un contract pentru var`, la o companie din Anglia de Est,

care are mai multe piese \n repertoriu. Dar stagiunea se deschideabia de Rusalii, a[a c`, pân` atunci, \ncerc s` g`sesc câte ceva delucru pe unde pot.

Apoi, privind gr`dina de un pitoresc cam s`lbatic, spuse:– Poate c` so]ul t`u nu mai are timp s` se ocupe de gr`din`

dup` ce vine de la lucru; a[ putea s` m` ocup eu pu]in, dac` vrei.– Nu sunt c`s`torit`, râse Kate. Locuiesc \mpreun` cu cele trei

surori ale mele. Angela [i Sara lucreaz` \n Carchester, iar Emmaeste \nc` la [coal`.

– {i tu, ca [i tat`l t`u, e[ti scriitoare?– Scriu pove[ti pentru fete. Cum ]i-ai dat seama?– Elementar, dragul meu Watson. Manuscrise \mpr`[tiate pe

toat` masa.– Sigur, trebuia s`-mi dau seama. M` numesc Kate. |n general,

cei de aici ne spun surorile Gregory. Cum te cheam`?– Adam. Am... am o rud` \ndep`rtat` aici... o anume

domni[oar` Harper.– Madge Harper? Ce surpriz` pl`cut`! O cunoa[tem pe Madge

foarte bine. Este \nv`]`toarea surorii mele. Uite: dac` \mi aranjezigr`dina, po]i locui \n rulot` gratis. Aici, gr`dinarii se pl`tesc cuaproximativ [apte [ilingi pe or`, a[adar, dac` lucrezi câteva ores`pt`mânal, voi considera c` astfel te-ai achitat de chirie.

12 MARJORIE WARBY

– De acord.Kate p`rea mul]umit`.– Nu-mi place s` v`d cum gr`dina se degradeaz`. Arat` frumos

prim`vara, dar de \ndat` ce cresc bururienile, cap`t` un aspectne\ngrijit. Tundem iarba pe rând, dar cred c` livada trebuie cosit`.{tii s` mânuie[ti o coas`?

– Sunt gata s` \ncerc.– Bine, dar fii atent s` nu-]i tai un picior; asta e o munc` \n care

\]i trebuie calificare.Era frumoas` când zâmbea \n timp ce vorbea; avea p`rul casta-

niu, ca suflat cu bronz [i ochii de culoarea chihlimbarului.Adam s-a aplecat s` mângâie c`]elul care-i urmase \n gr`din`.– Cum \l cheam`?– Byron. {i mai avem [i o pisic` persan` gri pe care o cheam` Shelley.– Col]ul poe]ilor, nu? râse Adam.– Angela le-a pus aceste nume. E pasionat` de poezie [i lucreaz`

la biblioteca din Carchester.– {i cealalt`?– Sara are [aptesprezece ani [i lucreaz` \ntr-un birou de

avocatur`. Madge [tie c` e[ti \n Oakham Green?Adam [i-a dat jos rani]a [i a aruncat-o pe banc`.– Nu ]inem leg`tura unul cu cel`lalt. Ea nu vrea s` [tie nimic

despre mine.– Dar acum, c` e[ti aici, crezi c` ar vrea s` te vad`?– Am dat numele ei ca punct de referin]`, nu pentru a relua

leg`tura de rudenie. A[ preferea s` nu aranjezi o \ntâlnire \ntre noi,dac` nu te superi.

Kate nu mai insist`.– Ei, acum trebuie s` plec.– Dac` \mi dai cele necesare pentru cur`]enie \n rulot`, \ncep

lucrul chiar acum, spuse tân`rul [i o urm` pe Kate \napoi la cas`,pentru a lua o g`leat` [i o m`tur`.

SURORILE GREGORY 13

Capitolul 2

Kate se a[ez` din nou la masa de scris, mul]umit` de \ntors`turape care au luat-o lucrurile.

Adam p`rea un b`iat simpatic [i, \n plus, un b`rbat puternic erafoarte util \ntr-o gospod`rie ca a lor.

Tocmai se gândea cum s` rezolve problema eroinei sale carec`zuse \ntr-un pu] de min` dezafectat din Cornwall, când auzizgomotul unor tocuri \nalte.

– Hei! E cineva acas`?Kate puse pixul jos, oftând. Betty! Betty Travers, o dr`gu]` [i

prietena ei cea mai bun`, care da buzna la orice or`, vesel` [i pri-etenoas`, a[teptându-se s` fie bine primit`, indiferent de la cetreab` o \ntrerupea pe Kate. Singura problem` cu Betty era c`,pentru ea, scrisul lui Kate nu era decât o form` inofensiv` denebunie [i nu un mijloc necesar de suplimentare a veniturilorfamiliei.

– Draga mea, nu pot s` stau mult. Am l`sat copiii cu bona, dartrebuie s` plece din minut \n minut, a[a c` trebuie s` m` gr`besc.

S-a a[ezat pe scaunul cel mai apropiat. Blond` [i cu o \nf`]i[arepl`cut`, Betty purta fuste foarte scurte [i bluze foarte strâmte, ceea

ce f`cea ca trecerea ei prin via]` s` fie punctat` de fluier`turileadmirative ale tuturor b`rba]ilor pe lâng` care se \ntâmpla s`treac`. Primea aceast` reac]ie – care a fi stânjenit-o \ngrozitor peKate – cu pl`cerea cu care orice stea de cinema ar fi primit mani-fest`rile de simpatie ale admiratorilor s`i.

– Te deranjeaz` dac` las copiii la tine dup`-amiaz`? Douglas atelefonat acum o or` s` m` anun]e c` aduce la mas` un importantpartener de afaceri. Am f`cut deja preg`tirile pentru mas`, darscumpa mea... p`rul! Trebuie neap`rat s` ajung \n Carchester s`-miaranjez coafura. Te rog, vrei s` fii atât de bun` s`...

Kate a v`zut risipindu-se orice [ans` de a-[i salva eroina. Mai\ntâi Emma care a r`mas acas`, apoi necesitatea de a merge s` dis-cute cu Madge Harper, acum perspectiva de a avea grij` de copiiilui Betty toat` dup`-amiaza... Putea foarte bine s` pun` deopartemanuscrisul pentru restul zilei.

– Sigur c` da, Betty, r`spunse ea resemnat`.– Mul]umesc din suflet. Se ridic` [i privi atent pe fereastr`.

Cine-i b`rbatul?– |nchiriaz` rulota noastr` pentru urm`toarele câteva

s`pt`mâni.– Da? Asta este ceva nou pentru tine – s` prime[ti \n gazd`

turi[ti pe perioada verii.Kate a explicat cum tân`rul ap`ruse ca din senin. Betty asculta

fermecat`, cu ochii ei alba[tri larg deschi[i.– {i l-ai l`sat s` se instaleze, a[a, pur [i simplu, f`r` s` [tii nimic

despre el? Draga mea, poate fi un maniac sexual sau un criminalcare s` v` omoare pe toate \n timp ce dormi]i.

– Pare destul de inofensiv, spuse Kate râzând. Este de profesieactor [i este rud` \ndep`rtat` cu Madge Harper.

– Adev`rat? Nu mi-o pot imagina pe Madge a noastr` \nrudit` cuun actor.

SURORILE GREGORY 15

– A[a a spus.– {i cum e?– Lini[tit, pl`cut.– Pl`cut! spuse Betty pe un ton dispre]uitor. Pe mine m`

intereseaz` dac` e sexy.– M` tem c` n-am observat. Mi-a l`sat impresia c` este cam

neglijent [i [lamp`t.– E[ti incorigibil`. Mi-a[ da seama dac` un b`rbat este atr`g`tor

[i dac` [i-ar fi luat hainele de la o sperietoare de ciori [i nu s-ar firas de o s`pt`mân`. Dar tu, niciodat` nu vezi.

– Ce s` v`d?– Cum arat` un b`rbat, ce altceva! Cum po]i s` fii atât de imun`?

De[i am un mariaj fericit, niciodat` nu sunt indiferent` fa]` de al]ib`rba]i, dac` arat` bine. Desigur, nimic serios... doar un flirt care s`m` tulbure \n mod pl`cut. Apropo, diminea]` am v`zut \n fa]apor]ii voastre ma[ina noului doctor; sper c` nu e nici una dintre voibolnav`.

– Emma a avut o u[oar` durere de stomac.– Nu-i a[a c` e un scump?– Cine, noul doctor? N-a[ putea spune c` mi-a f`cut aceast`

impresie.– Vai! Ce figur` sever` [i ce ochi ca ni[te ghe]ari care te sfrede-

lesc! Ne-am \ntâlnit cu o sear` \nainte la familia Larson [i mi s-ap`rut minunat. Atât de irezistibil!

– Mie mi s-a p`rut \ngrozitor. Dar eu n-am aceast` fascina]iefatal` pentru b`rba]i. }ie \]i plac to]i, chiar [i doctorii cu nas acvilin,figur` sever` [i reci ca ghea]a.

– Râzi de mine. Dar nu e cazul s`-]i iei acest aer de superiori-tate, pentru c` \ntr-o bun` zi ai s-o p`]e[ti [i tu, chiar mai r`u decâtnoi. Acum trebuie s` plec. |]i aduc copiii pe la ora dou`, bine?

Kate a \nso]it-o pân` la ma[ina parcat` \n fa]a por]ii.

16 MARJORIE WARBY

– Ah, apropo; [tiai c` s-a \ntors Roderick Mowbray? Va renun]ala serviciul lui din Londra [i va administra mo[ia mamei sale. Separe c` administratorul lor le-a tocat banii. A fost concediat. Pa.

Ma[ina mic` ro[ie f`cu un salt [i se \ndep`rt` pe alee, cu vitezainfernal` cu care Betty conducea \ntotdeauna.

Vestea despre Roderick Mowbray era interesant` [i Kate se\ntreba dac` \ntoarcerea acestuia va \nsemna ceva pentru ea.

|n ultimii cinci ani, Mowbray ap`ruse doar fugitiv la conac – deobicei, \nso]it de o tân`r` sclipitoare – mereu alta. Avea un aparta-ment la Londra [i un serviciu despre care Kate nu [tiuse niciodat`mare lucru. Se spunea c` \n domeniul publicitar.

De[i aveau titlu de noble]e, cei din familia Mowbray nu erauboga]i [i mama lui Roderick, v`duv`, care locuia singur` la conac,cu un personal mai \n vârst`, \[i dorea foarte mult ca fiul ei s` se\nsoare cu o tân`r` frumoas` [i, de preferin]`, bogat`.

Pân` acum, Roderick nu p`rea s` dea semne s` se gr`beasc`.Era timpul, \ns`, s`-[i \ntrerup` visarea [i s` se gândeasc` la ce

va preg`ti pentru cin`; din resturile de friptur` de duminic`, va faceo pl`cint` cu carne. La prânz, ea [i Emma puteau mânca brânz`,salat`, fructe.

La ora dou` [i jum`tate, Betty a venit. Un copil dormea \nc`ruciorul l`sat pe paji[tea din spate, sub dud. Cel`lalt, Terry, \nvârst` de patru ani, intr` \mpreun` cu Kate, purtând o \nvelitoarede ceainic \n chip de p`l`rie.

– Te rog s`-l scuzi, spuse Betty, dar nu doarme f`r` asta [i atrebuit s`-l las s` vin` a[a, pentru c` ast`zi nu am mai avut timppentru el.

– Ar`]i minunat, Terry, spuse Kate zâmbindu-i b`ie]elului.– Ba este absurd, r`spunse Betty. Pe Douglas \l enerveaz`

cumplit fazele prin care trece Terry, dar eu cred c` lucrul cel maibun este s` te faci c` nu observi. La revedere, Kate [i mul]umesc

SURORILE GREGORY 17

foarte mult \nc` o dat`. William ar trebui s` doarm` pân` la ora[ase, dar dac` se treze[te [i-i e foame, i-am adus biberonul [i o cutiecu lapte praf. Instruc]iunile de preparare sunt scrise pe cutie...Terry, s` fii cuminte [i s-o ascul]i pe Kate. {i-a adus câteva juc`rii [ic`r]i... Cred c` asta este totul... Doamne! Ce târziu e! Trebuie s` fug.

{i-a s`rutat fiul [i a plecat.Emma era \nc` \n pat, pierdut` \n lectura povestirii pe care

Angela i-o adusese de la bibliotec`, nesocotind astfel recomand`riledoctorului Rogers care spusese c` se poate da jos din pat la prânz.Lui Kate \i f`cea oarecum pl`cere s` nu ]in` seama derecomand`rile lui.

Terry [i-a sprijinit capul plin de \ncredere, de bra]ul lui Kate,cum sta al`turi de ea pe canapeaua din living.

– Cite[te-mi o poveste.– Sigur c` da. Pe care o vrei! Scufi]a Ro[ie? – Asta \mi place cel mai mult, spuse Terry \ntorcând paginile

pân` ajunse la povestea celor Trei ursule]i. Tata nu vrea s` mi-omai citeasc` pe asta – spune c` s-a plictisit.

– Atunci, vom citi Cei trei ursule]i, spuse Kate st`pânindu-[i râsul.|n timpul dup`-amiezii, l-a v`zut pe Adam plecând. Era ciudat s`

vad` rulota ocupat` [i se \ntreba care va fi reac]ia surorilor ei.Angela a fost cea dintâi care a ajuns acas`. |nalt`, frumoas`,

brunet`, avea o fire practic` [i serioas`.– Vai, Kate, iar trebuie s` stai cu copiii familiei Travers! Spuneai

c` inten]ionezi s` scrii toat` ziua.– Da, numai c` soarta a decis altfel. Betty a trebuit s` mearg`

urgent \n Carchester s` se coafeze. N-am putut refuza.– Betty dispune de tine cum vrea. Apoi, pe un ton schimbat:

Cine naiba este \n livad`?– Vrea s` \nchirieze rulota pentru una sau dou` s`pt`mâni. Nu

crezi c` e o idee bun`?

18 MARJORIE WARBY

– S` \nchirieze, spui? Cât pl`te[te?– {tii, de fapt este actor [omer. N-am putut cere bani cuiva care

nu are de lucru, dar se va ocupa de gr`din` \n schimb, a[a c` mi s-ap`rut o afacere bun`. {tii cât este de greu s` g`sim pe cineva carem`car s` tund` iarba.

– Hmm. {i cum a ajuns aici? Cum \l cheam`?– Adam. Nu cred c` [i-a spus numele de familie, dar este o rud`

\ndep`rtat` a lui Madge Harper.– Da, cred c` nu e o idee rea, dac` e dispus s` ne ajute. Apropo,

cum se simte Emma? Ce a spus doctorul?Kate i-a explicat.– {i cum ]i s-a p`rut?– Doctorul? Nu mi-a pl`cut. E foarte arogant. Cel mai bun lucru

pe care-l putem face este s` sper`m c` nu ne vom \mboln`vi.– E chiar atât de r`u?Dar Angela nu p`rea prea preocupat`. |n via]a ei nu exista decât

un singur b`rbat, prietenul ei, David Emery, un tân`r func]ionar lao banc` din Carchester.

– Mâncare! Mâncare! Mor de foame! intr` Sara ]ipând.Brunet`, cu p`rul lung [i ochii verzi, aceasta avea \nf`]i[area

unei nimfe, dar pofta de mâncare a unui c`pc`un..|ncol]it`, Kate admise c` va trebui s` \ntârzie pu]in masa lor.– Betty trebui s` se fi \ntors deja din Carchester, dar presupun

c` s-a dus mai \ntâi acas` pentru a pune la punct ultimele am`nunteale cinei.

– Asta spun [i eu; Betty profit` de tine, spuse Angela.– Este un b`rbat \n livada noastr`, ]ip` Sara. Unul tân`r. St` pe

treptele rulotei [i cite[te un ziar. Ce nostim! Cine este?A[a c` povestea venirii lui Adam a fost repetat` [i, pentru c`

fetele \nc` mai comentau evenimentul, Kate hot`r\ s` duc` ea copiiiacas` la ei.

SURORILE GREGORY 19

– Nu \ntârzii. |ntre timp, una din voi poate s` a[eze masa.Imediat ce Kate a ie[it pe u[a din fa]`, Sara s-a strecurat [i ea

afar` pe cea din spate, vrând s`-l cunoasc` pe acel tân`r numitAdam, mai ales c` detesta orice form` de activitate casnic` [i seeschiva de câte ori avea ocazia.

Surorile Gregory mâncau \n jurul orei [ase; masa nu era sufi-cient de consistent` pentru a fi considerat` prânz [i era preadevreme pentru a fi considerat` cin`.

Angela [i Sara mâncau \ntr-o cafenea din Carchester, Emmamânca la prânz la [coal`, iar Kate se mul]umea cu o gustare.

Când Kate s-a \ntors, Angela a[eza masa lâng` fereastra salonu-lui care da spre paji[te.

– Sara \ntotdeauna trage chiulul. Cum ai plecat, s-a [i dus \ngr`din` la b`iatul acela. Dac` e ceva treab` de f`cut, po]i fi sigur`c` dispare imediat.

– De ce n-ai strigat-o?– Am strigat-o, dar n-a vrut s` vin`. S-a f`cut c` nu aude.– Betty arat` superb, schimb` Kate subiectul, a[ezând \n

mijlocul mesei un vas cu primule. {i-a dat p`rului o tent` blond` [i[i-a cump`rat o rochie de ocazie, bleumarin cu fire argintii, de laacel magazin unic select [i foarte scump de pe Strada Hight dinCarchester.

– S-ar potrivi mai degrab` pentru un dineu la Savoy, decât pen-tru o cin` obi[nuit` \ntr-o cas` de la ]ar`, spuse Angela, \nc`sup`rat` din cauza sustragerii Sarei de la datorie.

– Dar nu e nici pe departe o cin` obi[nuit`. Au p`str`v afumat,suprême de pui [i bezele glasate, vin alb sec [i cafea.

– Cine m`nânc` toate aceste bun`t`]i, noi?– Asta nu se va \ntâmpla \n veci, râse Kate. Nu noi, ci familia

Travers; au un invitat important \n seara aceasta la cin`.

20 MARJORIE WARBY

– Dar noi, ce mânc`m?– Pl`cint` cu carne.– V` ajut cu ceva? \ntreb` Sara candid.– |ntotdeauna te oferi când nu mai este nimic de f`cut, i-o

\ntoarse Angela.– Scuza]i-m`, dar discutam cu Adam.– Am observat [i eu. Te-am strigat de câteva ori.– |mi pare r`u, n-am auzit. Nu fi urâcioas`, Angela, spuse ea

râzând. Am s` sp`l vasele.– S` te vedem.Emma ap`ru \n halat; \[i terminase cartea [i se plictisise s` mai

stea \n pat.– Te sim]i mai bine? \ntreb` Kate cu blânde]e.– De fapt, nici n-ai avut nimic, spuse Angela.Emma ro[i.– Nu este drept. Am avut ni[te dureri \ngrozitoare de stomac

când m-am trezit de diminea]`.– Am \n]eles c` noul doctor a spus c` n-ai nimic.– A fost \ngrozitor. A spus c` pisicile n-au voie \n dormitor.Surorile ei au râs.– Ei bine, spuse Sara, dac` doctorul e \ngrozitor, \n schimb

b`iatul din rulot` nu e. |mi place. L-am invitat \n seara aceasta s`ascult`m discuri. |ntorcându-se spre Kate, spuse: aproape c` l-aminvitat la cin`, de[i nu eram sigur` c` avem suficient` mâncarepentru to]i.

– Sara, abia a venit, protest` Kate.{i Angela era de acord c` nu era \n]elept s` gr`beasc` lucrurile.– Bine, dar numai \n seara aceasta, totu[i. A spus c` i-ar face mare

pl`cere s` vin`. A promis c` \mi poveste[te cum este s` joci \n piese.Pare amuzant. Este cu totul altfel decât b`ie]ii de aici, \n majoritatealor fermieri, func]ionari, sau cam a[a ceva. El este diferit.

SURORILE GREGORY 21

Kate a spus c`, mai târziu, trebuie s` mearg` la Madge s` discute\n leg`tur` cu Emma; Angela, c` are \ntâlnire cu David. Singur`Emma, stând la mas` la locul ei [i privind admirativ pl`cintaaburind`, a asigurat-o:

– Fii f`r` grij`, Sara. Eu voi sta aici.– Tu? Dar, copila mea drag`, n-avem nevoie de tine. Vei merge

la culcare imediat dup` ce m`nânci. Doar e[ti bolnav`.– Nu mai sunt [i m-am plictisit s` stau \n pat. Kate, am voie s`

stau [i eu s` ascult discuri?– Ai voie s` stai pân` m` \ntorc eu.– Kate! Ai pu]in suflet! strig` Sara, privind cu dispre] mica

f`ptur` hot`rât`, \mbr`cat` cu halatul acela albastru ponosit. Nuavem nevoie tocmai de ea!

– Da, dar o s` ave]i. Ce-ar spune b`iatul acela s` te g`seasc`singur` chiar \n prima sear` \n care vine aici?

– Probabil c` ar fi mul]umit, morm`i Sara. }ii minte c` tu \ns`]iai spus c` patru fete \ntr-o familie pot da senza]ia de cople[itor [ic` b`rba]ii s-ar putea speria dac` ap`rem toate deodat`.

– Asta e altceva.– Nu \n]eleg de ce.– Cu b`trâna doamn` Toster care mereu spioneaz` aici, lâng`

noi, [tii c` trebuie s` fim atente, interveni Angela.– Nu cred c` ne spioneaz`, spuse Kate, ci doar este sincer

interesat` de soarta noastr`. Dar Angela are dreptate: a[a cumlocuim noi singure, trebuie s` avem grij` de reputa]ia noastr`.

– Nu trebuie ca acest Adam s`-[i fac` o idee gre[it`, continu`Angela. Este important s` ne respecte de la bun \nceput.

– Ah, mai scute[te-m`! spuse Sara.Emma se opri din mâncat [i o privi pe Kate, [ocat`.– Dac` eu a[ fi spus a[a ceva, m-ai fi certat.– Prin asta, Sara tocmai a dovedit c` este \nc` un copil.

22 MARJORIE WARBY

– Când am s` cresc mare, am s` fiu cum e Kate, adic` nu voiavea niciodat` un iubit, anun]` Emma.

– {i ce te face s` crezi c` nu va avea niciodat` un iubit? \ntreb`Angela, amuzat`.

– Nu poate, din cauza mea. Nu-i a[a c` nu te vei c`s`toriniciodat`, ca s` nu fii nevoit` s` m` p`r`se[ti?

– Am auzit \n autobuz când veneam spre cas`, c` RoderickMowbray s-a \ntors definitiv la conac, spuse Sara, apoi continu`,privind-o cu r`utate pe Emma. Kate a fost \ndr`gostit` de el cândva,nu-i a[a, Kate?

– Când aveam vreo doisprezece ani.– Aveai cincisprezece, rectific` Angela, [i tata te tot dojenea c`

te plimbai visând prin gr`din` \n loc s`-]i faci temele. |]i f`ceaimereu de lucru prin fa]a por]ii, sperând ca el s` treac` pe acolo. |]iaminte[ti?

Kate \[i amintea foarte bine, dar n-avea de gând s` recunoasc`.– N-am [tiut asta; n-am [tiut c` a avut o pasiune pentru cineva,

spuse Emma trist`, gata s` izbucneasc` \n lacrimi.– Nu da aten]ie la ce spun Angela [i Sara. Vor doar s` m`

nec`jeasc`. Asta s-a \ntâmplat cu mult timp \n urm` [i, pentru con-solarea ta, afl` c` el nu mi-a acordat nici cea mai mic` aten]ie, a[ac` nici nu m-am mai gândit.

Emma nu era deloc convins`. A re\nceput s` m`nânce, darpl`cinta \[i pierduse gustul. Cuvintele aruncate \n glum`, cu atâtau[urin]` de Sara, au s`pat adânc \ndoiala \n mintea feti]ei.Considerase ca pe un lucru de la sine \n]eles c` niciodat`, dar abso-lut niciodat`, Kate nu avea s-o p`r`seasc`. |n ceea ce o privea pe ea,Angela [i Sara puteau foarte bine s` se c`s`toreasc`, atâta timp câtea o avea pe Kate. Aceasta \i da un sentiment de siguran]`. Dar,dac` vreodat` Kate ar pleca [i ar p`r`si-o, cu siguran]` c` ar muride sup`rare.

SURORILE GREGORY 23

Capitolul 3

Dup` cin`, Kate a pornit pe biciclet` acas` la Madge. Vecheama[in` a lui Grant Gregory era \n garaj, dar Kate nu mai consideraacel vehicul antic ca prezentând siguran]`, a[a c` hot`r\ s` nu-i maire\nnoiasc` autoriza]ia de circula]ie anul acela. De[i toate cele treisurori mai mari aveau permis de conducere, nu-[i permiteau s`investeasc` \ntr-o nou` ma[in` [i nici Angela, nici Sara nu voiau s`contribuie la \ntre]inerea celei vechi. Prin urmare, ma[ina ruginise\n garaj, având un aer p`r`sit [i plin de repro[, ca [i cum [i-ar fiamintit de zilele fericite când ducea patru feti]e vesele la mare.

To]i membrii familiei aveau biciclete, iar autobuzele spreCarchester circulau regulat; cu toate acestea, cump`rarea uneima[ini noi era o prioritate pe lista de ambi]ii a lui Kate. Numai dac`ar putea s` scrie – [i s` vând` – mai multe c`r]i... |n minte \i revenieroina ei pe care nimeni n-o salvase \nc` din fundul pu]ului demin`.

„Mâine, \[i promise Kate \n timp ce pedala, cu Byron alergândfericit al`turi. Trebuie s` m` apuc serios de treab`.“

Madge era acas` [i p`rea c`-i face pl`cere s-o vad`. Locuia \ntr-unbungalou foarte nou, construit lâng` vechea [coal` din sat.

– Intr`, o pofti ea. Ce s-a \ntâmplat cu Emma?Madge era o femeie corect`, capabil`, trecut` de dou`zeci [i

cinci de ani. Chiar dac` elevii ei n-o iubeau, \n orice caz o respec-tau [i avea o bun` reputa]ie profesional`. Purta ochelari cu ram` decorn, cu un coc bine strâns la spate, fuste simple, bluze sau pulo-vere simple, era \ntotdeauna sobr` atât \n \mbr`c`minte, cât [i \nfelul de a fi [i p`rea total dedicat` profesiei sale.

De[i o [tia pe Madge de când prealuase func]ia la [coala din satacum câ]iva ani, Kate avea impresia, totu[i, c` \nc` n-o cuno[teabine. Madge p`rea s`-[i fi sacrificat via]a personal` pentru muncasa, exact ca [i Kate, dar \n cazul ei, o f`cuse fiindc` a[a dorea, pecând la Kate era o necesitate. Kate spera s` se c`s`toreasc` [i s` aib`copii \ntr-o bun` zi, dar Madge nu tr`dase niciodat` nici cea maimic` inten]ie sau dorin]` de a se c`s`tori.

A condus-o pe Kate \n micul living care era tot atât de ordonatca [i ea, f`r` nimic din harababura care f`cea din camerele caseiClematis o imagine atât de diferit` fa]` de interioarele idealeilustrate \n reviste. Salonul lui Madge ar fi putut ap`rea cu cinste,la orice or` din zi [i din noapte, ca model: nici un co[ cu sculuri delân` [i andrele, nici o revist`, nici o les` de c`]el, nici o pern` pen-tru pisic`, nici o ma[in` de scris, nici o ma[in` de cusut, nimic.

– Ah, nu te superi, spuse Madge v`zându-l pe Byron c` \nain-teaz` al`turi de Kate, dar a[ prefera ca el s` r`mân` afar`; poate arelabele murdare, sau poate \i cade p`rul pe noile mele huse descaune...

Repede, Kate l-a dus pe Byron afar`.– Iart`-m`, dragul meu, [opti ea la urechea lui lung` [i

m`t`soas`, nu \ntârzii mult.– |l tratezi ca pe un om.– Da, dar fiind atât de mult timp singur` cu el, \mi este ca un

adev`rat prieten.

SURORILE GREGORY 25

– Dup` p`rerea mea, nu merit` s` ai un animal, cu toat` b`taiade cap pe care ]i-o d`. {i acum, te rog s` iei loc. Presupun c` aivenit s`-mi spui de ce Emma n-a fost azi la [coal`.

– Da. Respir` adânc, \nainte de a continua. Nu s-a sim]it bine dediminea]`; a durut-o stomacul... Am chemat doctorul [i acesta a pusaceast` tulburare pe seama stresului.

– Stres! La vârsta ei?Kate \ncerc` s`-i explice despre temerile Emmei de a fi mutat`

de la locul ei de lâng` fereastr`, dac` mai gre[e[te la tema de lamatematic`, [i \ncheie cu toat` sinceritatea:

– Vezi tu, Madge, nu e un copil prost, numai c` n-a \n]eles cums` fac` adun`rile acelea. Eu o \n]eleg, pentru c` nici mie nu mi-apl`cut matematica.

– Problema este c` sora ta viseaz` tot timpul cu ochii deschi[i.|n timp ce eu explic, ea prive[te pierdut` pe fereastr`. A[a c`, firesc,când trebuie s` aplice teoria, habar n-are.

– M-am gândit c`, dac` \mi explici mie, a[ putea s-o ajut acas`.Metodele se schimb` repede, chiar de când eram eu elev`, [i n-a[vrea s-o z`p`cesc [i mai tare, ajungând la rezultat printr-o alt`metod`.

– Sau neajungând deloc la rezultat. Oricum, nu sunt de acordcu ideea ajut`rii sau medita]iei copiilor acas`. Dac` Emma e atent`la or`, nu va avea nici un fel de problem`. Mâine o voi re]ine pu]indup` program pentru a-i explica suplimentar [i a m` asigura c` a\n]eles. Dar, pe viitor, dac` mai continu` s`-[i petreac` jum`tate dintimp privind pe fereastr`, m` tem c` nu am de ales [i va trebui s-omut \ntr-o banc` exact sub nasul meu.

– Emma este de o sensibilitate excesiv` [i se descurajeaz` u[ordac` simte c` e \n dizgra]ie. Pierderea p`rin]ilor ne-a afectat petoate, dar cred c` Emma a suferit cel mai mult.

26 MARJORIE WARBY

– {tiu [i ]in cont de acest lucru. Dar cred c` \]i faci prea multegriji din pricina ei, Kate. E o feti]` absolut normal`, cu o tendin]`mai pronun]at` de a nu fi atent` [i nu trebuie \ncurajat` s` cread`c` are nevoie de un tratament special sau c` \l merit`.

– Poate c` ai dreptate.– {tiu c` am dreptate. Materia la care Emma se descurc`

str`lucit este compunerea. Sper ca \ntr-o zi s` devin` [i ea scriitoareca tine [i ca tat`l vostru. Apropo, n-ai fost la cocteilul dat de familiaLawson \n onoarea noului doctor, pentru ca acesta s` cunoasc`personalit`]ile locale. Eu am fost invitat` \n calitatea mea de\nv`]`toare la [coala din sat; eram sigur` c` te voi \ntâlni acolo,având \n vedere c` e[ti scriitoarea noastr`.

– M` tem c` nu una foarte cunoscut`, râse Kate. Oricum, noi nucunoa[tem foarte bine familia Lawson. O cunosc pe Lucilla de laclubul de tenis, dar nu suntem \n rela]ii de vizit`.

– De fapt, dac` m` gândesc mai bine, nu m` surprinde chiaratât de mult c` n-a]i fost invitate. Voi, surorile Gregory, ar`ta]ifoarte bine [i nu cred c` Lucilla e prea dornic` de competi]ie. Ea [icu mine eram singurele femei nec`s`torite de acolo. Cred c` a pusochii pe Roderick Mowbray.

– B`nuiesc c` a fost o sear` pl`cut`, spuse Kate ca [i cum n-ar fiauzit observa]ia referitoare la Roderick. Cel pu]in, Betty Travers s-asim]it foarte bine.

– Destul de pl`cut`. Familia Lawson nu este chiar genul meu,dar sunt ni[te gazde foarte bune [i noua lor cas` este fantastic` –numai ferestre pictate [i efecte de perspectiv` la parter, covoare pecare calci parc` plute[ti [i cea mai extravagant` combina]ie deculori portocaliu [i roz, fucsina [i violet, tot acest aranjament,realizat se pare de un decorator de lux londonez, foarte scump.Sunt \ngrozitor de boga]i, de[i n-a[ spune c` sunt tipul de intelec-tuali. N-am v`zut nici o carte la ei. Privi satisf`cut` la biblioteca ei

SURORILE GREGORY 27

din micul living. Nu pot s` suport camerele f`r` c`r]i. Ele \]i dau oidee despre oamenii respectivi [i, dac` nu vezi nici una, po]i credec` ace[tia nu citesc.

Familia Lawson se stabilise de curând acolo: George Lawson, unbogat agent de burs`, so]ia lui, Marion [i unica lor fiic`, Lucilla, ofat` de aceea[i vârst` cu Kate, atractiv` [i plin` de via]`, care s-a eri-jat rapid \n conduc`toarea tinerilor locali.

– Nu cred c` doctorul Rogers s-a l`sat impresionat, continu`Madge. Nu-i este pe plac acest gen de ostenta]ie. Un om pe gustulmeu, ceea ce nu se \ntâmpl` prea des. Complet dedicat muncii sale[i nu suport` deloc prostia. Presupun c` ipohondrii din OakhamGreen care au fost pân` acum cocolo[i]i vor avea un adev`rat [oc.

Râsul ei avu o not` de satisfac]ie r`ut`cioas`.– Mie mi s-a p`rut prea aspru. |n orice caz, este foarte diferit de

doctorul Fuller, care era atât de blând [i de \n]eleg`tor.– Dar trebuie s` recuno[ti c` era complet dep`[it. Nu f`cea

decât s`-[i bat` u[or pacientul pe um`r, \n mod \ncurajator, s`-i[opteasc` vorbe de alinare [i s`-i prescrie mereu acelea[i palia-tive. Dac` era cineva cu adev`rat r`u bolnav, \l trimitea la spital,f`r` s`-[i asume nici o responsabilitate.

– Am ]inut foarte mult la el [i acum m` simt pierdut` f`r` el. Seridic`. Trebuie s` plec. I-am promis Emmei c` nu \ntârzii. Ah, s` nuuit... \n rulota noastr` va locui o rud` de-a ta. Un tân`r actor penume Adam... nu-i [tiu numele de familie.

Madge p`ru surprins`.– Adam, aici, \n Oakham Green? De ce?– Este angajat \n cadrul companiei teatrale Shingleton-on-Sea [i

are câteva zile libere pân` la \nceperea stagiunii.– Nu-mi asum nici o responsabilitate pentru el. Dac` \ncearc` s`

\mprumute bani, s` nu-i da]i. Nu pute]i spune c` nu v-am prevenit.

28 MARJORIE WARBY

– A[a face? Pare un b`iat bun.– Desigur. Are mult farmec, dar nici un pic de sim] al

r`spunderii. Nu-i ofer g`zduire la mine acas`, pentru c` n-a[ maisc`pa de el. Nu e decât un milog, Kate, [i nu doresc s`-l v`d.

– A[a a spus [i el, c` nu p`stra]i leg`tura unul cu cel`lalt, dar adat numele t`u ca referin]`. De fapt, nici el nu dorea s` te vad`.

– Nici nu m` mir`. |mi datoreaz` cinci lire.Tot drumul spre cas`, Kate a fost obsedat` de ceea ce spusese

Madge despre Adam: un milog, unul care nu-[i pl`te[te datoriile,mult farmec, dar nici un pic de responsabilitate. {i ea, care-l l`sasesingur pe acest cuceritor de inimi cu sora ei, la fel de iresponsabil`,dar extrem de dr`gu]`! Intrând brusc \n panic`, pedal` cât putu derepede, gândindu-se cu groaz` c`, \n \ncercarea de a rezolvaproblemele emo]ionale ale Emmei, o l`sase pe Sara \n pericol.

Când a intrat \n cas` ca o furtun`, Sara [i Adam ascultau lini[ti]imuzic` clasic` \n salon, Sara ghemuit` pe canapea [i Adam, pe jos,la picioarele ei. Kate observ` imediat c` acesta se b`rbierise, \[ipiept`nase p`rul cu grij` [i purta o c`ma[` curat`.

Ar`tau atât de inocen]i [i \nduio[`tori a[a cum erau, transporta]ide muzic`, \ncât lui Kate i se f`cu ru[ine de temerile eimelodramatice.

Adam vru s` se ridice.– Nu te ridica. Unde e Emma?– Era aici, r`spunse Sara. Presupun c` a urcat \n camera ei. S-a

\nfuriat când am pus Beethoven.Kate o g`si pe Emma stând la fereastr` \n semi\ntuneric, privind

trist` spre gr`dina cuprins` de umbre, cu Shelley ]inându-i com-panie, \ncol`cit` \n bra]e.

– Doamne! strig` Kate aprinzând lumina. Am uitat c` nu ]i-amf`cut patul. De ce stai aici singur` \n \ntuneric?

– A fost o zi lung` [i sunt trist`. M-am plictisit de Sara [i deAdam [i am plecat.

SURORILE GREGORY 29

– |n curând, e ora de culcare. Mâine va trebui s` te scolidevreme ca s` mergi la [coal`. I-am explicat domni[oarei Harper c`n-ai \n]eles cum se rezolv` acele exerci]ii [i te va ajuta. Mi-a spus c`visezi prea mult [i prive[ti pe fereastr` \n timp ce ea explic`. Darmâine dup` ore, te va ajuta s` \n]elegi ce a predat... Emma, ce-i cutine?

Emma plângea. Lacrimile i se rostogoleau pe obraji, sc`pate desub control.

– Emma, nu plânge, draga mea. Se va rezolva totul. Domni[oaraHarper s-a ar`tat foarte \n]eleg`toare.

– Nu pentru asta plâng.– Atunci, de ce?– Sunt nefericit`.– Mâine diminea]` te vei sim]i mai bine, o \ncuraj` Kate

mângâind-o pe p`r.– M` tot gândesc ce m` fac dac` te c`s`tore[ti.– }i-am spus c` nu te voi p`r`si niciodat`, a[a c` de ce \]i faci

griji?– Nu se [tie. Poate te r`zgânde[ti. Poate c` \ntr-o zi vei vrea s`

te c`s`tore[ti.– Atunci, te voi lua cu mine. Ce zici?– Poate c` b`rbatul cu care te c`s`tore[ti nu m` va vrea.– Atunci, nici eu nu-l voi vrea.– Sincer?– Sincer. A s`rutat-o u[or pe cap. Fruntea sus, nu exist` nici un

so] \n perspectiv`.– Roderick Mowbray s-a \ntors.– Chiar c` m` sup`r dac` mai aud prostiile astea. E rece aici.

Dup` ce termin de f`cut patul, mergem jos [i-]i fac o ciocolat`fierbinte.

30 MARJORIE WARBY

SURORILE GREGORY 31

– Cred c` Sara [i Adam sunt nebuni unul dup` cel`lalt. Au totvorbit, f`r` s`-mi dea nici o aten]ie.

Sara [i Adam! Nu este o persoan` de \ncredere, dac` este s` deacrezare spuselor lui Madge. Sigur, Madge putea s` nu fie obiectiv`,dar oricum, nu trebuia s` \ncurajeze o prietenie \ntre un str`in [iSara.

Spera s` g`seasc` pu]in timp s` scrie, acum c` rezolvaseproblema matematicii, dar teama Emmei o \mpov`ra cu o nou`grij`. |n plus, asta mai lipsea, ca Sara s` se \ndr`gosteasc` tocmai decine nu trebuie.

Ah! se gândi Kate, brusc enervat`, de ce i-am permis lui Adam s`\nchirieze rulota [i... de ce a trebuit ca Roderick Mowbray s` se\ntoarc` la Oakham Green?

Capitolul 4

|n diminea]a urm`toare, Kate a trebuit s` mearg` lacump`r`turi. Nu avea deloc timp, dar [i frigiderul [i c`mara eraupractic goale.

Emma plecase la [coal` vesel`, Angela [i Sara se ridicaser` de la mas`\n mare grab` s` prind` autobuzul, iar Kate, dup` ce f`cuse pu]in`ordine [i-a luat co[ul [i, cu Byron \n les`, o porni spre strada principal`.

Era o diminea]` luminoas` de aprilie care o f`cea s` se simt`optimist`.

|ntoarcerea tân`rului st`pân al conacului n-avea cum s-oafecteze \n vreun fel, iar Adam va sta la ele doar o s`pt`mân` saudou` [i deja o prevenise pe Sara \n leg`tur` cu p`rerea lui Madgedespre caracterul v`rului ei, de[i sora ei nu s-a ar`tat deloc impre-sionat` de ce aflase.

Când Kate a plecat, Adam, \mbr`cat cu un [ort foarte scurt,tundea iarba.

– Ia-o \ncet, \l sf`tui Kate. Nu exagera.– |mi place.Byron adora plimb`rile [i alerga nebune[te. De fapt, da mare

b`taie de cap \n magazine, \ncurcând cump`r`torii sau scâncind

plin de repro[ când se \ntâmpla s` fie c`lcat. Dar era atât denefericit dac` nu i se \ng`duia s` vin`, \ncât Kate nu avea inimas`-l lase acas`.

Oakham Green era un loc \ncânt`tor, jum`tate sat, jum`tateor`[el de provincie, dominat de o biseric` uria[`. Existau un hotelde trei stele Clinchetul clopo]elului, foarte pitoresc, datând dinsecolul al [aptesprezecelea [i un han, la fel de vechi, dar mai pu]inimpun`tor, Fermierul cel vesel, al c`rui client fidel fusese GrantGregory, care obi[nuia s` vin` \n fiecare zi \nainte de prânz, pentrua se relaxa dup` o diminea]` de concentrare. De fiecare dat` cândtrecea pe acolo, Kate \[i aducea aminte de tat`l ei. Numai c` elfusese \ntr-adev`r norocos, pe când ea nu va reu[i niciodat` s` aib`o diminea]` \ntreag` \n care s` scrie lini[tit`.

Mai erau, de asemenea, o m`cel`rie, o brut`rie plin` deturi[ti care nu puteau rezista mirosului de pâine cald` [i unmagazin cu delicatese [i vinuri, Stedmans, la vitrinele c`ruia,\nc`rcate cu bun`t`]i, Kate privea \ntotdeauna cu mare pl`cere.De[i f`cea cump`r`turile obi[nuite de la magazinul Gabbs, cândse \ntâmpla s` aib` mai mul]i bani, \[i permitea mici extrava-gan]e culinare de la Stedmans. Cocheta [i acum cu aceast` idee.Apoi, \[i \nchise portofelul, parc` trezit` brusc la realitate [i se\ntoarse din fa]a u[ii magazinului, hot`rât` s` plece. Tocmaiatunci ie[ea cineva, prinzându-l pe Byron \n u[`. B`rbatul \[iceru scuze [i se aplec` s` consoleze c`]elul, apoi, ridicându-se,o privi pe Kate.

– Te cunosc! E[ti una din surorile Gregory!Era Roderick Mowbray. Purta o canadian`, pantaloni din stof`

cu ]es`tura \n diagonal` [i o p`l`rie stil Robin Hood. Ar`ta grozav\mbr`cat a[a, sport, cu un aer dezinvolt [i non[alant. Dar \ntot-deauna ar`tase a[a, dup` cum \[i amintea Kate. Avea p`rul negru [iochii de un albastru intens. O privea zâmbind prietene[te.

SURORILE GREGORY 33

– Stai, nu-mi spune. Trebuie s` fii Sara.Zâmbindu-i [i ea, Kate scutur` din cap.– Nu? Dar auzisem c` Sara e cea frumoas`!– Lingu[irile nu-]i sunt de nici un folos. Sunt Kate; cea mai mare

[i cea mai [tears`.– Nu pot s` cred! Dac` e adev`rat, \nseamn` c` sunte]i toate de

o frumuse]e r`pitoare. Vino s` bem o cafea la hotel [i pune-m` lacurent cu ce este nou pe aici.

Prietenia lui a surprins-o, având \n vedere cât de pu]in interesmanifestase pentru ea \n trecut.

Voia s` accepte invita]ia lui [i se lupta s` aib` t`ria s` refuze.Roderick era renumit pentru cuceririle sale [i, \n ciuda acelei iubiride [col`ri]`, sau poate tocmai din aceast` cauz`, Kate nu voia s`devin` o victim` a farmecului s`u.

– Este foarte amabil din partea ta, dar nu cred c ̀am timp. Am de lucru.– Lucru?– Unii mai lucreaz`.– Este o aluzie la mine? râse el. Crezi c` eu nu lucrez!– Trebuie s` termin o carte la un anumit termen.– |nc` mai scrii basme?– Nu scriu basme, ci povestiri de aventuri pentru fete.– Apropo, s-ar putea s` am nevoie de tine! Uite, trebuie s` vii s`

bem o cafea. Vreau s`-]i propun ceva. |n leg`tur` cu lucrul, ad`ug`el. Inten]ionez s` deschid conacul pentru vizitare, la sfâr[it des`pt`mân`, dar am nevoie de cineva care s` scrie prezentareaistoric` a acestuia. Crezi c` ai putea s` faci asta?

– Nu [tiu... ezit` Kate, flatat` dar nesigur`. Trebuie s` m` gândesc.A luat-o de bra] [i a condus-o la hotel. Localul, pu]in cam

\ntunecos dup` lumina de afar`, avea covoare groase, grinzi destejar, plafonul jos, mobilier [i perdele frumoase, aranjamenteflorale peste tot. Kate s-a a[ezat la masa de lâng` fereastra pe care[i-a ales-o, apoi \i arunc` lui Roderick o privire disperat`.

34 MARJORIE WARBY

– N-ar trebui s` fac acest lucru. Biata mea eroin` se afl` \nfundul unui pu] de min` \ncepând de ieri diminea]`. Ast`zi trebuies`-mi fac neap`rat timp s-o salvez.

– Las-o \n pace pe biata ta eroin`. Tu m` interesezi mai mult.Dup` cum am auzit, cea mai mare din surorile Gregory esteaproape imposibil de abordat pentru o \ntâlnire. Este a[a sau nu?

– Cam a[a.– De ce? Nu-]i plac b`rba]ii?– Sunt foarte ocupat`.– Cu scrisul? Nu te distrezi niciodat`? Cele mai multe fete nu se

gândesc decât la asta.– Cele mai multe fete pe care le cuno[ti tu. Eu sunt altfel.O raz` de soare p`truns` pe fereastr` \i \nconjur` capul cu un

nimb luminos; p`rul ei era moale, curat, lucios [i m`t`sos, f`r`nimic din artificiile folosite de majoritatea fetelor. P`rea s` invite s`fie atins [i mângâiat. Interesul lui spori.

– Cred c` e[ti diferit`. – Poate c` nu, dar situa]ia mea este diferit`, asta e tot.– |n ce sens?{i-a pus fri[c` \n cafea, apoi, dup` câteva clipe de t`cere, spuse

\ncet, alegându-[i cu grj` cuvintele:– De când ne-am pierdut p`rin]ii \n acel accident de avion acum

cinci ani, am r`mas capul familiei. Acum, Angela [i Sara sunt destulde mari s`-[i poarte singure de grij`, dar Emma n-are decât zece ani[i, pân` \[i termin` [coala trebuie s` m` ocup de ea. A[a c`, având\n vedere aceast` situa]ie, cred c` este mai bine s` nu m` implic \nnici o rela]ie.

– Poate c` e mai bine, dar ce trist!– Nu. Sunt foarte fericit` a[a.– Nu cred. {tii c` ochii [i gura ta cer s`rut`ri?Neobi[nuit` cu acel fel de conversa]ie, Kate ro[i, ne[tiind cum

s` reac]ioneze [i schimb` subiectul.

SURORILE GREGORY 35

– |ntr-un minut, trebuie s` plec.– Chemarea datoriei?– Am o mul]ime de treburi de f`cut.– Ai grij`, spuse el nedezlipindu-[i privirea de pe fa]a ei \mbu-

jorat`. Continuând s` te spete[ti a[a cu munca, \n curând nu veimai [ti c` pe lume mai exist` izvoare care murmur` [i p`s`ri carecânt` [i vei ajunge s` crezi c` totul se reduce la o cocoa[` spetit`.

– Ce perspectiv` \ngrozitoare! Dar s` [tii c` \nc` mai \mi places` ascult murmurul izvoarelor [i cântecul p`s`rilor. Doar pentru\ntâlniri cu diver[i tineri n-am timp.

– Am \n]eles aluzia!– Mul]umesc pentru cafea. |[i lu` geanta, co[ul [i lesa. A fost minunat.– Te rog, mai stai o clip`. Cred c` ai o mul]ime de respon-

sabilit`]i, dar nu exist` nici un motiv pentru care s` nu putem fiprieteni, a[a e?

– Da, spuse ea str`duindu-se s` priveasc` ochii aceia de unalbastru intens, cu calm. Absolut nici un motiv.

– Bine. Atunci, cum r`mâne cu bro[ura despre m`n`stire? E[tide acord s-o faci?

Propunerea o atr`gea. Cuno[tea foarte bine istoria conaculuiMowbray, construit pe locul unei vechi m`n`stiri ale c`rei ruine\nc` mai existau, \mpreun` cu fantoma unui c`lug`r.

– Când o vrei [i câte mii de cuvinte vrei s` cuprind`?– Vino acas` la noi mâine [i vom discuta am`nuntele. Vino la

ceai. Te iau pe la ora patru. E bine?Nu, nu era. Cartea ei! Trebuia s-o termine \nainte de a \ncepe s`

lucreze la altceva, dar Roderick era atât de insistent [i conving`tor,\ncât se trezi c`-i mul]ume[te pentru invita]ie.

– Inten]ionez s` m` stabilesc la conac. Poate c` ai auzit. Voi pre-lua administrarea casei, pentru c` individul care s-a ocupat deaceasta ne-a excrocat. Decât s` mai angajez pe altcineva, prefer s`fac eu munca respectiv`.

36 MARJORIE WARBY

– Crezi c`-]i va pl`cea?– Este o provocare [i provoc`rile mi-au pl`cut \ntotdeauna. Privirea lui \i f`cu inima s` tresar`. Acest interes brusc pe care-l

manifesta pentru ea era tot o provocare? Auzind c` este greu abor-dabil`, voia s` demonstreze c` pentru el nu era nici o dificultate?Kate constat` cu v`dit` nepl`cre c` simte [i ea acea tulburare decare vorbea Betty. S-a ridicat, gata de plecare, [i Byron a s`rit [i el\n picioare.

– |mi amintesc de b`trânul vostru câine; \l cheam` Burns, sauBrowning, sau cam a[a ceva.

– Byron. {i nu e chiar a[a b`trân.– Atunci, e prea gras. |ngrozitor de r`f`]at, presupun. Femeile

\ntotdeauna stric` linia animalului pe care-l au. S` vezi noul meuseter ro[cat – o frumuse]e.

Dup` care l-a mângâiat pe Byron prietenos, dar cu condescenden]`.– Nu m-a[ desp`r]i de Byron pentru to]i seterii din lume.– Foarte bine! rosti el.Când au ie[it din hotel, doctorul Rogers tocmai cobora din

ma[ina parcat` la bordur`. A aruncat o privire p`trunz`toare spreea [i spre \nso]itorul ei [i i-a salutat f`r` s` zâmbeasc`.

– Noul doctor.– L-am cunoscut la familia Lawson. Cu totul diferit fa]` de

b`trânul doctor Fuller.– |ntr-adev`r!– Spui asta ca [i când nu ]i-ar pl`cea, remarc` el, privind-o

amuzat.– Nu, nu-mi place. O fi un doctor bun – asta r`mâne de v`zut –

dar este cât se poate de distant [i arogant.Roderick râse [i o lu` de bra].– Te conduc acas` cu ma[ina.Abia când a ajuns \n fa]a por]ii casei, [i-a dat seama c` nu

cump`rase nimic.

SURORILE GREGORY 37

38 MARJORIE WARBY

Intr` ca s`-[i adune gândurile pu]in. Se privea \n oglinda dinvestibul de parc` vedea o str`in`.

|i spusese: „{tii c` ochii [i gura ta cer s`rut`ri?“.B`rbatul acesta era o amenin]are. Dar nu se va l`sa p`c`lit` de

cuvintele lui mieroase. Probabil c` a[a vorbea cu toate prietenelelui.

Ar fi ca o relaxare s` scrie despre m`n`stire. F`r` s` vrea, la gân-dul c` a doua zi Roderick va veni s-o ia la ceai, la conac, pulsul i seacceler`. Se cam temea de mama lui, dar inten]iona totu[i s`mearg`.

Deodat`, se sim]i ridicol de vesel` [i cu inima u[oar`, ca [i cândar fi avut din nou cincisprezece ani, numai c`, de data aceasta,sc`pase de acea infatuare tipic adolescentin`.

|l chem` pe Byron care p`ru extrem de surprins, \[i lu` co[ul [io porni din nou. Adam terminase de tuns iarba [i disp`ruse, dinfericire, f`r` s-o vad` \ntorcându-se acas` f`r` s` fi adus nimic \nco[. De data aceasta, intr` direct la Stedmans [i, con[tient` deextravagan]a nebuneasc` pe care o face, dar pl`cându-i senza]ia pecare aceasta i-o d`dea, cump`r`, f`r` s` se mai uite la bani creve]icu sos tartar [i o delicioas` tart` cu fructe ornat` cu rozete dinfri[c`. Din nou acas`, \[i f`cu un ceai [i un sandvi[ cu [unc` [i sea[ez` la masa de lucru, pentru a-[i scoate eroina din pu]ul de min`.

Dar ironia sor]ii f`cu s` nu fie \n stare s`-[i adune gândurile, toc-mai acum, când avea \n sfâr[it trei ore la dispozi]ie, \nainte de\ntoarcerea surorilor ei.

Vocea lui Roderick continua s`-i sune \n urechi, iar albastrulochilor lui se interpunea mereu \ntre toc [i foaia de hârtie.

|n cele din urm` renun]` [i \ncepu s` schi]eze istoria conaculuiMowbray.

Aceasta \i ie[i de minune.

Capitolul 5

Cina din seara aceea a fost un succes absolut. Angela se interes`dac` nu cumva Kate câ[tigase la loterie.

– Pot s`-l invit [i pe Adam? Te rog, Kate, se rug` Sara. Nu creds` fi avut o mas` cum trebuie de când a venit [i a tuns ambele paji[ti[i spunea c` mâine va cosi iarba din livad`.

– I-am spus c` nu-i pot asigura masa, ezit` Kate.– {i dac` \ncepem s`-l hr`nim pe gratis, ne vom vuina. |n plus,

Madge spunea c` e un profitor, complet` Angela.– Sunt sigur` c` Madge nu este obiectiv`. El nu spune nimic r`u

despre ea.– Dar el \i datoreaz` cinci lire.– Asta n-are nimic comun cu noi. Chiar dac` nu are nici un ban,

mie \mi place; este cu totul altfel... Te rog, Kate, doar de data asta...– Bine, bine! accept` \n cele din urm` Kate, hot`rând s` desfac`

[i ni[te cutii cu sup`, pentru c` por]iile de creve]i urmau s` fie maimici.

– Te \nduio[ezi prea repede, \i repro[` Angela.– Poate c` da. Dar nu-mi place ideea ca bietul b`iat s` fac`

foame \n timp ce noi ne r`sf`]`m cu bun`t`]i aici. De asemenea,

dac` \ncerc`m s-o ]inem pe Sara departe de el, asta n-o va opri dea-l pl`cea, ci dimpotriv`. Dac` tot s-au \mprietenit, m`car s` fie aici,sub supravegherea familiei.

Adam accept` imediat invita]ia [i, \n timpul mesei, Kate povesti,str`duindu-se s` par` cât mai nep`s`toare, \ntâlnirea cu Roderick,punând accent pe rug`mintea acestuia de a scrie istoria conacului[i amintind doar \n treac`t, la sfâr[it, c` va merge a doua zi la eiacas` la ceai pentru a discuta proiectul.

– S` deschid` casa pentru public! Angela era foarte intrigat`.Cred c` este un fel de degradare pentru ei.

– Am, auzit c` sunt la fel de strâmtora]i ca [i noi, desigur,p`strând propor]iile, spuse Kate.

– Ceea ce la ei \nseamn` s`r`cie, probabil c` pentru noi ar fi un lux.– Dac` este ceva de lucru la conac, interveni Adam, spune-i c`

[tii un tân`r chipe[ care face orice fel de munc`.Emma t`cea. Brusc, \i disp`ruse [i pofta de mâncare.Kate observ` acea schimbare [i [tia [i cauza. Emma \i va face

greut`]i; nu va accepta cu u[urin]` faptul c` se va vedea mai des cuRoderick, dar va trebui s` se \mpace cu acest gând. Continu` s` dis-cute cu ceilal]i pe acela[i ton vesel, ignorându-i sup`rarea.

Dup` cin`, Kate, Sara [i Emma, urmate de Byron [i de pisic`, aumers \n gr`din` s` vad` ce realizase Adam. Str`daniile [i rezultatelelui au fost c`lduros apreciate. |n sfâr[it, florile se vedeau \n toat`splendoarea lor, dând locului un farmec tulbur`tor.

Sara [i Adam au hot`rât s` mearg` s` se plimbe, Angela era \ncamera ei [i-[i croia o rochie; se pricepea la cusut [i, pentru c` totnu se \ntâlnea cu David \n seara aceea, profita ca s`-[i re\nnoiasc`garderoba de var`.

Emma [i Kate mai z`boveau \n gr`din`.– Cum a fost azi la [coal`? }i-a exlicat domni[oara Harper cum

s` rezolvi exerci]iile?

40 MARJORIE WARBY

– Da.– {i acum ai \n]eles?– Da.Nu schi]a nici m`car un zâmbet la toate giumbu[lucurile pisicii

cuprinse de un acces de ]op`ial`, la \ntrecere cu Byron.– Hei, p`pu[`, ce-i cu tine?– Nu vreau s` mergi mâine la conacul Mowbray.– Nu fi prostu]`! {tii bine c` mi se \ntâmpl` foarte rar s` ies

undeva. Risc s` uit c` pe lume mai exist` [i altceva decât cocoa[amea spetit` de munc`.

Emma râse.– Cine ]i-a spus asta?– Roderick Mowbray.Emma se \ntrist` din nou.– Nu vreau s` te \mprietene[ti cu el.– M` tem c` va trebui s` te \mpaci cu gândul acesta. M-a rugat

s`-i fac acea prezentare istoric` [i-mi face pl`cere s` mai fac oschimbare \n ceea ce lucrez. Asta este tot.

Emma o prinse pe Kate de bra] [i se lipi de ea.– Am o presim]ire c` se vor \ntâmpla tot felul de lucruri urâte.

Te rog, Kate, nu aduce nici o schimbare \n via]a noastr`. |mi placea[a cum suntem acum. Vreau \n continuare cocoa[a ta spetit` demunc`... Vreau ca totul s` r`mân` a[a cum este...

– Acest lucru, draga mea, este cu neputin]`. Totul se schimb`,chiar dac` nu ne d`m seama \ntotdeauna. Gânde[te-te la anotim-puri, la faptul c` \mb`trânim, oricât nu ne-ar pl`cea. Nimeni nupoate opri schimbarea. Nu pot s`-]i promit c` totul va r`mâneneschimbat, dar \]i promit c` nu te voi p`r`si atâta timp cât vei aveanevoie de mine. Ah! Prive[te! continu` ea pe un ton schimbat.Doamna Foster a pus o veioz` \n fereastra buc`t`riei. Asta \nseamn`c` vrea ceva. Vii?

SURORILE GREGORY 41

Emma, \ns`, prefer` s` mearg` \napoi [i s` se uite la televizor.Doamna Foster constituia un alt subiect de \ngrijorare pentru

Kate. V`duv`, abia putând s` se deplaseze din cauza artritei, locuiasingur` \n bungaloul de al`turi, construit pe un teren careapar]inea cândva tot de casa Clemetis. |n timpul uneia din deselecrize financiare, Grant Gregory vânduse parte din gr`din`, iar dom-nul Foster, pe vremea aceea proasp`t ie[it la pensie, a cump`ratterenul, a construit o c`su]` [i a tr`it fericit pân` când, acum un an,a murit \n somn.

Mary Foster, de[i cu o constitu]ie firav`, nu s-a descurajat. Nuavea copii, rude [i nici nu voia s` fie o povar` pentru nimeni, daravea o team` cumplit` ca nu cumva s` fie dus` la azilul deb`trâni.

Pe m`sur` ce boala doamnei Foster avansa, ar fi fost bine s` aib`cineva grij` de esa, dar spunea c` nu-[i poate permite [i c` se des-curc` [i singur`. Dac` avea nevoie de Kate, a[eza o anumit` veioz`la fereastra buc`t`riei.

Casa se \n`l]a pe locul \n care fusese un mic crâng, un grup decopaci de care [i acum Kate \[i amintea cu nostalgie ca fiind parteas`lbatic` a gr`dinii lor. Pasiunea domnului Foster fusesegr`din`ritul [i era acum \ngrozitor de trist s` vezi cum gr`dina sedegradeaz`.

Când Kate a intrat, b`trâna doamn` sta ca de obicei pe scaunulde lâng` fereastra livingului.

– |mi pare r`u c` te deranjez, draga mea...– |mi pare r`u c` nu m-am uitat mai devreme.– Nu-i nimic. Nu vreau s`-]i devin o povar`, te rog s` nu te sim]i

obligat` s` treci pe la mine \n fiecare zi, de[i \mi face \ntotdeaunapl`cere s` te v`d, pe tine sau pe surorile tale. Noul doctor vinemâine diminea]` s` m` consulte [i voiam s` te rog dac` po]i s` fii [itu aici.

42 MARJORIE WARBY

– Sigur c` da. La ce or` vine?– Tocmai asta este problema. Pân` la zece [i jum`tate este la

cabinet, a[a c`, oricând dup` aceea. M-am gândit s` vii s` bem ocafea [i s` a[tept`m pân` sose[te.

Kate \[i lu`, resemnat`, r`mas bun de la ideea de a scrie vreopagin` a doua zi.

– V` deranjeaz` artrita mai mult ca de obicei?– Am \nv`]at s` tr`iesc cu ea. Sper, totu[i, ca acest doctor tân`r

s` vin` cu idei noi. Dragul nostru doctor Fuller nu-mi recomandadecât s` stau la c`ldur` [i s` iau calmante. Dar vizitele lui erau \ntot-deauna o bucurie pentru mine. Era atât de vessel, jovial [i\n]eleg`tor.

A r`mas privind cu nostalgie \n gol, \nduio[at` la amintireaacelei figuri atât de dragi.

– A[adar, nu artrita v` sup`r`?– Nu. Am un fel de palpita]ii. Acum câteva zile abia puteam s`

respir. Poate fi din cauza inimii [i, fiind singur`, acest lucru m`\ngrijoreaz`. Când George a ie[it la pensie [i am venit aici, am fostcam retra[i. Nu e u[or s`-]i faci noi prieteni, dar uite c` acumGeorge a murit [i eu nu am pe nimeni.

– Ne ave]i pe noi.– {tiu, draga mea [i sunte]i foarte bune. Dar nu e drept s` v`

stea pe cap o b`trân` ca mine.– V` pot ajuta acum cu ceva? O cea[c` cu ceai... sau o cafea...

sau un pahar cu lapte cald?– Nu, draga mea, astea sunt lucruri pe care pot s` le fac [i sin-

gur`. Dar a[ fi recunosc`toare dac` ai putea s` mai r`mâi pu]in s`discut`m; zilele sunt foarte lungi când e[ti singur.

A[adar, Kate a mai r`mas [i a pus-o la curent pe b`trâna doamn`cu ultimele nout`]i: inten]ia lui Roderick Mowbray de a-[i deschidecasa publicului spre vizitare, tân`rul care sta \n rulot`...

SURORILE GREGORY 43

– Crezi c` ar vrea s` vin` s`-mi aranjeze [i mie gr`dina? Desigur,i-a[ pl`ti.

Doamna Foster a re]inut-o pe Kate pân` dup` ora zece. Când \nsfâr[it, Kate a ajuns acas`, a g`sit-o pe Angela \nc` lucrând la rochiape care voia s` [i-o fac`, pe Emma dormind deja, iar pe Sara plim-bându-se \nc` \mpreun` cu Adam.

– Cred c` s-au \ntors, spuse Angela, aud voci \n rulot`. Ce naibaai f`cut atâta timp?

– A insistat s` mai r`mân. Simte nevoia s` discute cu cineva.Sunt \ngrijorat` \n privin]a ei, e singur` [i nu se simte preabine.

– Bine, dar ce a vrut, de fapt, de la tine?– Vine doctorul mâine diminea]` [i m` roag` s` fiu [i eu acolo.

O sup`r` inima.– Biata de ea. Trebuie s` fie \ngrozitor s` fii b`trân [i singur.

Asta \nseamn` c` mâine nu po]i scrie.– M` tem c` nu.– Doctorul Clive Rogers este cel care va veni?– Din nefericire, da.– Fii tare. Nu te l`sa intimidat`.– Asta [i inten]ionez.– Ce p`rere ai? \ntreb` Angela, \ntinzând materialul la care

lucra.– Când te va vedea David \mbr`cat` cu rochia asta, te va cere

imediat \n c`s`torie.– Abia a[tept s` vin` vara [i s-o port! |n seara aceasta, m` voi

culca devreme.– {i eu. Cobor s` \ncui.– Nu uita c` Sara e tot afar`.– Nu, cum s` uit? S`-]i aduc un ceai?– Kate, e[ti un \nger. Adu-]i [i tu unul [i mai st`m de vorb`.

44 MARJORIE WARBY

SURORILE GREGORY 45

Kate a deschis u[a de la intrare; se vedea o lumin` slab` \n rulot`.– Sara! Dup` o pauz`, strig` din nou, Sara! Sara!– Vin! Vin! Nu e necesar s` m` strigi de parc` a[ fi pisica, spuse

Sara cu un aer demn când ap`ru. Dac` vrei s` mergi la culcare, sunt[i eu \n stare s` \ncui.

– Nu inten]ionez s` merg la culcare pân` când nu m` asigur c`toat` lumea e \n siguran]`. Vrei un ceai?

– Nu, mul]umesc.Sara trecu repede, cu obrajii \mbujora]i [i rujul de pe buze

\ntins. Era clar c` tocmai fusese s`rutat`.Kate o privi gânditoare cum urc` \n fug` sc`rile spre camera ei.

Ieri, probabil c` ar fi mustrat-o. Acum \ns`, se sim]ea legat` de eaprin firele nev`zute ale unei solidarit`]i tainice.

A umplut ceainicul [i s-a dus \n camera Angelei.– Ei, acum spune-mi. Ce ai sim]it când te-ai \ntâlnit cu Roderick?

Capitolul 6

– Presupun, spuse doctorul Rogers \n diminea]a urm`toare,privind-o cu ochii s`i cenu[ii [i reci, c` \]i dai seama c` aceast`doamn` n-ar trebui s` locuiasc` singur`.

O rugase pe Kate s`-l \nso]easc` pân` la poart`, astfel \ncâtpacienta s` nu-i poat` auzi.

– Sunt doar vecina doamnei Foster. Fac [i eu ce pot.– Nu are nici o rud` sau prieten` care ar putea avea grij` de ea?– Spune c` nu. De ce? Are ceva grav? Am \n]eles de la dum-

neavoastr` c` este vorba de dispepsie nervoas`.– Inima ei este s`n`toas` din punct de vedere organic.

Problema ei este mai mult una psihic` decât fizic`.– {tiu c` st` singur` prea mult [i artrita \i provoac` mult`

suferin]`.– Va urma un tratament \mpotriva artritei la Spitalul Cottage. Va

veni o ambulan]` s-o ia [i o va aduce apoi acas`. Dar \ncearc` s` faci\n a[a fel \ncât s` nu fie prea mult timp singur`. La revedere.

Se \ndep`rt`, cu aceea[i nep`sare caracteristic`.Doamna Foster p`rea mai fericit`; \n ochii ei lipsi]i de via]`

sclipea o lumin`.

– }i-a spus doctorul, draga mea? Voi face un tratamentambulatoriu, fizioterapie, la spitalul din Carchester. N-am mai fost\n Carchester de mai bine de un an... de când n-am mai pututc`l`tori cu autobuzul. {i nu e nimic \n neregul` cu inima mea... amceva probleme cu digestia! Mi-a prescris o re]et`. Ai putea s` mergis` mi-o faci, draga mea? Mul]umesc mult.

Kate s-a dus acas` s`-l ia pe Byron [i la sta]ia de autobuz l-a\ntâlnit pe Adam.

– S` nu crezi c` trag chiulul. Voi cosi iarba din livad` dup`-amiaz`.

– Stai lini[tit, nu sunt st`pân` de sclavi. Dar, dac` te intereseaz`s` faci aceast` munc` pe bani... [i i-a spus despre oferta doamneiFoster.

|n fa]a farmaciei, Kate a \ntâlnit-o pe Betty.– Chiar persoana pe care doream s-o \ntâlnesc! strig` Betty.|mpingea c`ruciorul \n care se afla William, iar Terry mergea

lâng` ea, purtând ca de obicei, \nvelitoarea ceainicului pe cap.– De-acum, cei din Oakham Green s-au obi[nuit cu el [i nu mai

comenteaz`, dar Douglas este de p`rere c`, totu[i, n-ar trebui s`-lmai las s-o poarte.

– De ce nu ceri p`rerea doctorului Rogers?– Ce idee bun`! spuse Betty luminându-se la fa]`. S` nu uit s`

discut cu el despre asta data viitoare când ne vedem. Te duci sprecas`? Putem merge \mpreun`.

– A[tept o re]et`.– Sper c` Emma nu e iar bolnav`.– Nu, nu Emma. De data aceasta, doamna Foster, dar nu e nimic

grav.– M` bucur.Dup` acest schimb de cuvinte de polite]e, Betty trecu la subiect.– Kate drag`, vrei s` fii atât de bun` s` stai cu copiii disear`? Acel

partener de afaceri al lui Douglas care a cinat la noi ne-a invitat la

SURORILE GREGORY 47

Londra – cin` [i spectacol de cabaret. A[ dori foarte mult s` acceptinvita]ia. M-am bazat pe bon`, dar pe urm` mi-a spus c` este searaei de bingo [i n-ar renun]a pentru nimic \n lume. A[a c`, dac` nu tesuperi, te rog pe tine sau pe Angela... A[ fi foarte recunosc`toare.

Kate accept`, iar Betty se \ntoarse s`-[i continue drumul,atr`gând privirile tuturor b`rba]ilor cu fusta ei foarte scurt`. Terry,pe care-l târa dup` ea privea peste um`r, \n spate, spre Kate. |nclipa urm`toare, aerul se umplu de r`cnetele lui: se ciocnise de unstâlp.

Kate alerg` imediat spre el.– Ah, Terry, de ce nu te ui]i pe unde mergi? spuse Betty

sup`rat`, apoi, când \i v`zu fa]a plin` de sânge, p`li.|n acea z`p`ceal` general`, se auzi scrâ[netul frânelor unei

ma[ini de sub ro]ile c`reia Byron sc`pase ca prin minune.– Este câinele dumitale? \ntreb` o voce devenit` de-acum familiar`.Kate trebuia s` fac` din nou fa]` privirii acelor ochi ca de ghea]`.– De ce n-ai grij` de el? L`sa]i liberi s` alerge pe [osea, câinii pot

provoca accidente grave. Apoi, pe un ton schimbat: ce-a p`]it copilul?– S-a ciocnit de stâlp [i-i sângereaz` nasul. De aceea l-am

neglijat pe Byron.Doctorul Rogers examina deja b`ie]elul.– Mai bine am merge la cabinetul meu.Casa doctorului era la cap`tul str`zii principale, \ntr-o gr`din`

\nconjurat` de ziduri.– |l duc cu ma[ina, spuse el [i-l ridic` pe Terry \n bra]e.– Mergi [i tu, \i spuse Kate lui Betty. Am eu grij` de cel mic pân`

te \ntorci.– Din cauza acestei \nvelitoare nenorocite de ceainic! N-a v`zut

pe unde merge.– Ai acum ocazia s` discu]i cu doctorul Rogers despre aceasta.– Gata, amice. Totul e \n regul`, \l lini[ti doctorul Rogers pe

Terry cu o voce atât de blajin`, \ncât Kate, care sta pe trotuar ]inând

48 MARJORIE WARBY

cu o mân` c`ruciorul [i cu alta lesa lui Byron, r`mase uluit` deschimbare, nevenindu-i s` cread` c` era vorba despre aceea[i vocecare-i vorbise [i ei.

Kate privi ma[ina \ndep`rtându-se, revizuindu-[i impresiiledespre doctorul Clive Rogers; se ar`tase foarte \n]eleg`tor fa]` dedoamna Foster [i de Terry. Probabil c` \n diminea]a \n care-lchemase pentru Emma trebuia s` fie liber, altminteri \nseamn` c`avea ceva personal \mpotriva ei, ceva ce nu suporta la ea. Când i-avorbit lui Terry, vocea [i ochii lui erau cu totul altfel. Era \ncuraja-tor de [tiut c` putea fi [i amabil cu unii.

Când Betty [i Terry ap`rur` din nou, acesta avea un plasture penas [i obrazul umflat.

– Asta este o bomboan` pe care doctorul i-a dat-o pentru c` afost atât de curajos [i cuminte, râse Betty. A fost o lovitur` urât` [idoctorul a spus s` stea lini[tit toat` ziua. A spus, de asemenea, c`nu trebuie s` m` \ngrijoreze fixa]ia lui Terry pentru \nvelitoarea deceainic, c` majoritatea copiilor \[i g`sesc diferite feti[uri [i c` \n niciun caz nu este vorba de vreo tulburare psihologic`. Dar Terry i-apromis doctorului c` n-o va mai purta afar`. Douglas va fi bucuros.|i era team` c` oamenii vor crede c` fiul lui e nebun. Când i-amspus asta doctorului Rogers, a râs.

– A râs? se mir` Kate. Poate s` [i râd`?– Vai, Kate... nu fi a[a. Sigur c` doctorul Rogers poate s` [i râd`.

Este un scump, când \l cuno[ti mai bine [i face pur [i simpluminuni cu copiii.

Au mers \mpreun` spre cas`. Kate a l`sat medicamentul acas` ladoamna Foster, apoi s-a dus s` se preg`teasc` pentru vizita la casaMowbray.

A ales noul taior crem, [i-a prins \n rever o bro[` mare cu topazemontate \n argint, apoi s-a privit \n oglind` cu un ochi critic: fustaera destul de scurt`, iar picioarele ei ar`tau bine. Pantofii noi cremcompletau tabloul. Pantofii erau principala extravagan]` a lui Kate;avea picioare elegante...

SURORILE GREGORY 49

Sunetul claxonului anun]` sosirea lui Roderick. Kate privi pefereastr` [i-l v`zu la volanul ma[inii, la fel de bine \mbr`cat [i dedegajat ca \ntotdeauna. Pe locul din spate sta un seter ro[cat cualur` aristocratic`.

– Bun`, frumoaso! \i spuse când veni. F` cuno[tin]` cu Melody.– Ce nume frumos. {i ce fiin]` \ncânt`toare!Dup` ce Roderick i-a deschis portiera [i Kate a urcat, conversa]ia

ajunse \ntr-un punct mort. Kate c`uta cu disperare un subiectspiritual [i amuzant, când Roderick spuse pe nea[teptate:

– Cine este individul care locuie[te \n rulota voastr`?– Ai, ai auzit despre Adam?– Sunt atent la ce se vorbe[te. A[adar, tot te intereseaz` b`rba]ii.

Aproape c` m-ai f`cut s` cred c` e[ti imaginea \ntruchipat` a suroriicelei mai con[tiincioase, care nu face altceva decât s` munceasc`.

– Dar a[a [i este. Sau a[a a fost pân` ieri. Apoi, m-ai pus pe gânduri[i poate c` ai avut dreptate. Ghici ce-am f`cut dup` ce ne-am desp`r]it?

– Ai fost s` te plimbi cu tân`rul numit Adam.– Gre[it.– Dar nici nu te \nvinuiesc. Sunt fericit s` constat c` e[ti, totu[i,

uman`. Nici nu m` \ndoiam c` pretinsul t`u puritanism este doar oam`gire.

– Las` prostiile [i ascult`-m`. Ceea ce am f`cut nu are nici oleg`tur` cu b`rba]ii. M-am dus [i am cheltuit nebune[te banii demas` [i am preg`tit un adev`rat regal: creve]i, cartofi pr`ji]i, sostartar, tart` de fructe cu fri[c`.

Roderick \ncepu s` râd`, cu capul dat pe spate.– De ce nu m-ai invitat [i pe mine? A[ fi adus o sticl` cu vin.– Nu ]i-ar fi pl`cut.– De unde [tii?– Tr`im foarte simplu. Nu \n stilul cu care e[ti obi[nuit.– De unde [tii \n ce stil sunt obi[nuit?– {i eu sunt atent` la ce se vorbe[te. Spionii mei spun c`

frecventezi restaurantele elegante [i scumpe, \nso]it de creaturi

50 MARJORIE WARBY

superbe [i nu mi te pot imagina stând la mas` \n livingul nostru, \ncompania a patru fete care vorbesc toate deodat`.

– Da, imaginea descris` m` cam sperie. Dar n-a[ putea venicând e numai o sigur` fat` t`cut`? Surorile tale nu merg niciodat`la plimbare?

– Ba da, desigur.– Cu prieteni?– Fire[te.– {i te las` singur` cu Adam. Asta e ideea?– Adam este prea tân`r pentru mine. {i momentan, se pare c`

este proprietatea Sarei.– Foarte bine! Când pot veni?– Nu [tiu, Roderick, spuse ea tulburat`. E greu de spus. Adic`...

nu, mai bine uit` de povestea asta.Ajunseser` pe aleea cu castani care ducea spre conacul

Mowbray [i Roderick opri cu un scrâ[net de frâne.– Nu, n-am de gând s` uit. Dac` nu m` invi]i, am s` vin nepofit.Apoi cobor\ din ma[in`, deschise [i portiera [i o ajut` s`

coboare. Kate, tratat` ca o prin]es`, se sim]ea z`p`cit`.„Trebuie s` fii cu capul pe umeri! Doar are reputa]ie de don-

juan. S` nu m` las \ncântat`!“.Lady Mowbray o primi pe Kate \n micul salon, care era de fapt

cât \ntregul parter al casei Clematis.– Ce bine \mi pare c` te v`d, draga mea! De ce nu vii s` m` vezi

mai des?„Pentru c` nu sunt invitat`“, r`spunse Kate \n sinea ei, dar cu

voce tare apel` la obi[nuita scuz` c` e ocupat`.Conacul Mowbray nu era genul de cas` unde s` vii nepoftit,

ceea ce [i Lady Mowbray [tia foarte bine. Dar acesta era farmeculrecunoscut al familiei Mowbray, o not` de nesinceritate. Spera \ns`ca Roderick s` nu fie tot atât de superficial ca mama lui. LadyMowbray o privea cu ni[tea ochi de un albastru la fel de intens ca

SURORILE GREGORY 51

al fiului ei. Avea p`rul negru [i des strâns elegant \n jurul capuluimic pe care [i-l ]inea mândr`, pe gâtul lung [i fin. Era o femeiefoarte frumoas` [i Kate se sim]i brusc stânjenit`.

S-a a[ezat pe marginea unei canapele, rec`p`tându-[i pu]in\ncrederea \n sine doar când Roderick a venit s` stea lâng` ea.

Ceaiul a fost adus pe o m`su]` rulant` de o doamn` de com-panie mai \n vârst`, domni[oara Thomas, sau Tommy cum \ispuneau cei ai casei, care, cu o figur` sever`, o salut` pe Kate destulde rece [i formal. Era mai mult ca o prieten` [i Millient Mowbray sebazase pe ea din ce \n ce mai mult de la moartea so]ului ei.

Tommy cuno[tea bine ambi]ia [i speran]a st`pânei sale \n ceeace-l privea pe fiul acesteia, precum [i disperarea ei la gândul c`nu-[i \ntemeiaz` o familie, pentru a deveni un mo[ier respectabil,a[a cum fusese [i tat`l lui.

Tommy o privi cu r`ceal` pe Kate. O fat` destul de dr`gu]` darf`r` bani, f`r` o familie cunoscut`. „Nu, decret` ea retr`gându-se \nt`cere, nu este una din lumea noastr`“.

Lady Mowbray turn` ceaiul dintr-un ceainic din argint \n ce[tilede por]elan fin.

– Mi-a spus fiul meu c` vei scrie despre conac, spuse ea, dându-ilui Roderick cea[ca pentru ca acesta s` i-o dea ei. Nu pot s` spunc` sunt \n totalitate pentru ideea de a deschise casa publicului. Darfamilii mai ilustre decât a noastr` au ajuns s` fac` lucrul acesta, a[ac` de ce s` m` plâng? Zâmbi cu triste]e. Roderick spune c` trebuies-o facem dac` vrem s` mai putem \ntre]ine casa a[a cum se cuvine.Este o cas` minunat`. Desigur, mic` \n compara]ie cu multe altele,dar are o personalitate puternic`.

– {i o fantom`, spuse Kate zâmbind. |mi amintesc c` am pândit-oo dat`, cu Angela, când eram mici. Ne-am ascuns \n tufi[urile delâng` ruine [i tremuram de fric` [i de emo]ie. Era lun` plin` [ideodat` am v`zut mi[cându-se ceva. Nu era decât o vac` r`t`cit`...dar noi am fugit \ngrozite [i niciodat` de atunci n-am mai avutcurajul s` merg la vân`toare de fantome.

52 MARJORIE WARBY

– Vino cu mine \ntr-o noapte. De[i este fantoma noastr`, n-amv`zut-o niciodat`! Tu ai v`zut-o, mam`?

– Acesta nu este un subiect despre care s` vorbe[ti \n glum`,Roderick. Dac` se arat` unui membru al familiei, preveste[te omoarte. Nu vreau s-o v`d [i sper c` nici tu.

– Totu[i, e un subiect de publicitate. Kate poate scrie o povestepe aceast` tem`. Pe unde se presupune c` se plimb` fantoma [icând? P`cat c` nu este vorba despre o tân`r` dr`gu]` cu rochie cucrinolin`. C`lug`rul acela \n vârst` nu are atât de mult farmec.

– Roderick! Vocea mamei lui avea un ton de repro[. Kate, dragamea, mai vrei un ceai?... {i te rog s` te serve[ti cu pr`jituri.

Dup` ceai, lady Mowbray [i Roderick i-au ar`tat toat` casa [iKate a f`cut \nsemn`ri. Apoi au ie[it pu]in, dar când Roderick apropus s` mearg` la ruine, pe o movil` cu iarb` la mic` dep`rtarede cas`, lady Mowbray s-a scuzat, spunând c` se teme s` nur`ceasc`.

– N-am [tiut niciodat` c` mama are o aversiune fa]` de fantom`.– Dac` aceasta preveste[te moarte, nici nu m` mir`.– Prostii! Nu cred a[a ceva! Dar povestea aceasta sperie [i

perechile de \ndr`gosti]i, altminteri ar trebui s` se plimbe omul]ime pe aici.

Erau arcade cu piatr` m`cinat`, ziduri sparte cenu[ii, martorit`cu]i ai unor vremuri de mult trecute. Pe alocuri, urzicile ajungeaupân` la \n`l]imea umerilor, iar ferigi [i plante ag`]`toare ie[eau princr`p`turile zidurilor.

– Este deopotriv` romantic [i trist, spuse Kate, privind cu ochivis`tori. {i de aici, de sus, se vede \ntreaga regiune, \ntregulOakham Green cuib`rit \n vale. Uite strada principal`... [i hotelul...[i paji[tea... ah, uite, aproape c` disting casa Clematis [i autobuzulde Carchester care se opre[te \n fa]a Fermierului vesel. Se \ntoarsespre el, cu fa]a str`lucind de bucurie. N-am mai fost aici de ani dezile... Uitasem cât de minunat` este priveli[tea.

SURORILE GREGORY 53

– Uitasem cât de minunat` este Kate Gregory, spuse Roderick [io s`rut`... mai \ntâi u[or, apoi strângând-o \n bra]e [i strivindu-ibuzele cu pasiune.

Luat` prin surprindere, abia dup` câteva clipe Kate se trase u[ordin bra]ele lui.

– Nu, te rog!– De ce? Nu-]i place?– Ba da. Nu. Nu [tiu.– Sigur c`-]i place, spuse el s`rutând-o din nou. |]i repet, gura

[i ochii t`i cer s` fii s`rutat`, numai c` e[ti prea ocupat` ca s`-]i daiseama.

– Vai, Roderick!A luat-o de mân` [i au coborât panta alergând ca doi copii.

** *

Din nou acas`, Kate parc` tr`ia un vis. Roderick o s`rutase.Acum \n]elegea perfect de bine ce sim]ise Sara cu o sear` \nainte.

O condusese acas` cu ma[ina, \[i luase r`mas bun cu un aerdegajat, apoi plecase. Angela \i ie[i repede \n \ntâmpinare.

– Ai \ntârziat. Betty sun` \nnebunit`.– Oh, Doamne! Uitasem.– Ai ochii plini de stele.– Da? Roderick m-a dus la ruine. E minunat, acolo sus. B`tea un

vânt atât de r`coros [i proasp`t... [i ce priveli[te! Uitasem cât deminunat se vede totul de pe deal. |ntregul Oakham Green se\ntinde ca o hart`.

– Trebuie s` merg [i eu cu David.– Neap`rat. Merit` s` urci pân` acolo.– M-a[ fi dus eu la Betty, dar a fost o oarecare agita]ie aici. Adam

s-a t`iat la picior cu coasa.

54 MARJORIE WARBY

– Ah, nu! {i l-am avertizat s` fie atent. E grav?– Nu e nici foarte r`u, nici foarte bine. I-am dat eu primul ajutor

[i acum st` pe canapea \n living, cu Sara lâng` el.– S` chem`m doctorul?– El spune c` nu e necesar. Vom vedea mâine diminea]`.Kate ezit`, dar nu mai era timp s` z`boveasc`.Betty deschise larg u[a, \nc` de când Kate era pe aleea din fa]a casei.– |n sfâr[it! Vai, Kate, credeam c` nu mai vii. Douglas se plimb`

ca un leu \n cu[c`. Spune c` dac` nu plec`m \n clipa asta, pierdemtrenul spre Londra. L`s`m ma[ina \n gara Carchester. M` tem c` nevom \ntoarce destul de târziu, dar Douglas te va conduce acas`. Ah,\nc` un lucru: nu g`sesc \nvelitoarea de ceainic a lui Terry. M` tems` n-o fi l`sat la cabinetul doctorului... Sper s` nu-]i creeze... dardac`-i cite[ti, \n mod normal adoarme imediat. Am scris pe acestcarne]el instruc]iunile de preparare a laptelui \n cazul \n careWilliam se treze[te mai târziu.

– Vii? strig` Douglas de la u[`.– Da, da. Of, Doamne. |mi place s` ies din când \n când, dar este

a[a o nebunie \nainte de a pleca, \ncât uneori m` \ntreb dac` merit`.Merse pe tocurile ei \nalte pân` la ma[ina \n care so]ul ei,

nervos, claxona.– |nceteaz`! |l treze[ti pe William! Douglas, ar`t bine? Sper c`

i-am spus lui Kate tot ce trebuia. Dac` a[ mai avea un minut s` m`gândesc... Sper s` nu fi uitat nimic.

– Dac` ai uitat, ghinionul t`u! r`spunse Douglas nemilos, accelerând.Au ajuns tocmai când trenul pleca. Douglas a tras cu putere de

u[a unui vagon, [i-a ridicat so]ia \n bra]e [i a urcat-o, apoi a s`rit [iel \n`untru. Betty s-a pr`bu[it pe scaun, aproape plângând.

– Nu merit`. Categoric, nu.{tia \ns` c`, ajuns` acas` dup` ce petrecuse o sear` minunat`,

se va sim]i altfel [i va fi gata s` ia totul de la \nceput. |ntotdeaunaf`cea a[a.

SURORILE GREGORY 55

Capitolul 7

Casa lui Betty, de[i spa]ioas` [i pl`cut`, era adesea \n dezordine.Când Kate a intrat, \n tot livingul erau \mpr`[tiate juc`rii.Trenule]ul montat cu g`ri [i depouri, ocupând o treime din spa]iulpodelei, ar`ta clar c` Douglas se jucase cu Terry \nainte s` plece.Un tanc cu juc`riile copilului era lâng` u[ile cu geamuri cared`deau spre teras`. O triciclet`, un c`lu] [i o cole]ie de ma[ini dejuc`rie ocupau restul \nc`perii.

– Scuz`-m`, n-am avut timp s` strâng, \i spusese Betty; arunc`totul pe balcon dup` ce adoarme Terry. A[a fac [i eu.

Kate s-a jucat cu b`ie]elul timp de o jum`tate de or`, apoi i-af`cut baie [i l-a preg`tit de culcare.

– Cite[te-mi o poveste!Kate i-a citit pove[ti [i poezii, de câteva ori fiecare [i, când [i-a

dat seama c` e pe punctul de a adormi, l-a \nvelit, l-a s`rutat [i sepreg`tea s` verifice dac` [i bebelu[ul din camera de al`turi estebine, \nainte de a cobor\ \n salon.

Abia a[tepta s` aib` câteva clipe de lini[te \n care s` retr`iasc`tot ce se \ntâmplase \n timpul vizitei ei la conacul Mowbray. Kateera convins` c` nu va uita toat` via]a momentul \n care privise

Oakham Green \n b`taia vântului de prim`var`, al`turi de Roderick.Peisajul, atât de familiar, ap`ruse \ntr-o lumin` cu totul nou`, iarprezen]a lui \l f`cuse de neuitat. Voia s` retr`iasc` fiorul buzelorlui, s`-i reaud` vocea: „Uitasem cât de minunat` e[ti“.

Tr`ise un moment de vraj`. Toat` dup`-amiaza, de altfel, fuseseminunat`, acceptând, poate, lipsa de sinceritate, plin` de farmec, aladyei Mowbray [i de dezaprobarea t`cut` din partea lui Tommy.

Tocmai când a stins lumina \n camera lui Terry, se auzi voceasomnoroas` a acestuia:

– Vreau boneta.– Ce vrei, dragul meu? [opti Kate, cu mintea \nc` plin` de vise

romantice.– Boneta, spuse Terry \ncercând s` se ridice.– Nu te ridica din nou, scumpul meu. Aproape adormise[i. Am

s` mai stau pu]in lâng` tine,– Vreau boneta, insist` Terry, scâncind.Of, Doamne! se gândi Kate. |ncepe necazul.– Boneta este \n siguran]` la domnul doctor Rogers. Domnul

acela bun care ]i-a dat bomboana. |]i aminte[ti?– Vreau boneta, anun]` Terry, pe deplin treaz acum, cu buzele

tremurând.– Nu plânge, dragul meu, te rog! |l treze[ti pe William. Uite, am

s`-]i dau alt` bonet`.Privi cu disperare \mprejur [i apuc` un fular tricotat.– Uite, Terry, uite ce bonet` grozav`.Terry a luat fularul [i l-a aruncat. Nu putea \n]elege. Avea \ntot-

deauna boneta când se culca [i acum, f`r` ea, nu se putea lini[ti. |ipierise somnul [i acum zbiera cât putea.

Kate era disperat`. Alerga prin toat` casa, oferindu-i tot felul dejuc`rii sau obiecte tricotate, \n speran]a de a g`si un \nlocuitor. DarTerry arunca furios orice obiect pe care ea i-l aducea.

SURORILE GREGORY 57

Bebelu[ul \ncepu [i el s` scânceasc`, dar, din fericire, Kate reu[is`-l lini[teasc` repede. Apoi, \l lu` pe Terry \n bra]e.

– Nu mai plânge, dragul meu, te rog. |l treze[ti pe William. Hais` mai citim o poveste.

– Vreau boneta, suspin` Terry.Nu mai r`mânea decât un singur lucru de f`cut. Era nevoie de

curaj, dar nu putea l`sa b`ie]elul \ntr-o asemenea stare. A coborâtcu el \n bra]e, de[i nu era deloc u[or. Telefonul era \ntr-o camer`mic` de lucru unde Betty de obicei cosea. |l a[ez` \ntr-un fotoliu [itelefon` la Informa]ii s` afle num`rul de telefon al doctorului.Terry se opri din plâns, urm`rind-o cu interes.

– Doctorul Rogers nu este de serviciu \n seara aceasta. Vre]i s`v` fac leg`tura cu doctorul Curtis din Carchester?

– Nu, mul]umesc. Este o problem` personal`.– Foarte bine. Atunci, v` fac leg`tura.Kate sim]ea deja fiori de spaim`. Probabil c` se va \nfuria pe ea.

{i, pe deasupra, mai \ncepuse [i s` plou`.– Alo! Rogers la telefon.– Domnule doctor Rogers... \mi cer scuze c` v` deranjez...– Cine este la telefon? Vocea lui era t`ioas`. Nu sunt de serviciu

\n seara aceasta, a[a c`, dac` ave]i nevoie de \ngrijire medical`...– Nu, n-am. V` rog, domnule doctor Rogers. Sunt Kate Gregory.

Am grij` de copiii doamnei Travers. V` aminti]i de Terry care s-aizbit de un stâlp de diminea]`? Voiam s` v` \ntreb dac` nu cumva[i-a uitat \nvelitoarea de ceainic la dumneavoastr` \n cabinet.

– Habar n-am despre ce vorbi]i. Ce s`-[i lase \n cabinetul meu?– O \nvelitoare veche de ceainic – o hus` tricotat`, cu un cap de

p`pu[`. Plânge \ngrozitor pentru c` n-o are [i nu vrea s` se culcef`r` ea.

– A[tepta]i pu]in... Alo!– Da?– Am g`sit-o. Era sub un scaun \n cabinet.– Ah! Mul]umesc lui Dumnezeu!

58 MARJORIE WARBY

– Trimite]i pe