Ziarul FinanciarEDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL IX / NR. 2198 12+16+8 PAGINI VINERI, 10 AUGUST 2007 PRE}: 2,50 LEI WWW.ZF.RO

Ziarul Financiar

SUMAR INDEX CURS VALUTAR - 9.08.2007 BURSEARCOM 7BNP PARIBAS 8CITIBANK 6DEUTSCHE TELEKOM 11EASYJET 8EUROBANK PROPERTIES 2EXIMBANK 1FORD 7INVESTICA 5IPROEB 5

JTI 7MOL 8NEOGEN 11PANASONIC 11PREFAB 5RAIFFEISEN 6ROMBAT 12ROMCAR 7SENSIBLU 7STK EMERGENT 5

EEVVEENNIIMMEENNTT 22--33

BBUURRSSEE -- FFOONNDDUURRII MMUUTTUUAALLEE 44--55

BB~~NNCCII--AASSIIGGUURR~~RRII 66

CCOOMMPPAANNIIII 77

BBUUSSIINNEESSSS IINNTTLL.. 88

PPOOLLIITTIICC 99

EENNGGLLIISSHH SSEECCTTIIOONN 1100

BBUUSSIINNEESSSS HHII--TTEECCHH 1111

AANNAALLIIZZ~~ 1122

CUM PUTE}I CONTACTA REDAC}IA ZF: Pagina 8

Indici bursieri ||nncchhiiddeerree TTeennddiinn]]aa %%9.08.2007 puncte

EEVVOOLLUU}}IIAA BBEETT9.08.2007

1 Dolar australian 1,9743

1 Dolar canadian 2,1860

1 Franc elvetian 1,9282

1 Coroana ceha 0,1126

1 Coroana daneza 0,4260

1 Lira egipteana 0,4087

1 Lira sterlina 4,6831

100 Forinti maghiari 1,2676

100 Yeni japonezi 1,9371

1 Leu moldovenesc 0,1905

1 Coroana norvegiana 0,3986

1 Zlot polonez 0,8397

1 Coroana suedeza 0,3420

1 Lira turceasca noua 1,8067

1 gram Aur 49,6376

1 DST 3,5258

EEUURROO UUSS

DD

33,,11770022RROONN

22,,33003322RROONN

ZZFF 88..223322,,4477 ++00,,5544

BBEETT 1100..227733,,1100 --00,,1177

RRAASSDDAAQQ 55..339999,,5566 --22,,1188

⁄

ÿ

ÿ

INFO LINE GRATUIT: 0 8 0 0 8 8 9 3 9 3

ABONEAZ~-TE LA ZF

PAGINA 8w w w . z f . r o / a b o n a m e n t e

Robert Rekkers este unul dintre cei mai boga]ibancheri din Romånia, de]inånd un pachet de0,6512% din ac]iunile B`ncii Transilvania, carevaloreaz` circa 11,6 mil. euro. Pagina 5

50% ISTORIE, 50% BUSINESS

EVENIMENT

n Num`rul mare de aparate de aercondi]ionat [i ventilatoare m`re[tefacturile de electricitate cu 30 mil. euro.Pagina 2

n Eurobank Properties a semnatun acord pentru preluarea unei cl`diride birouri \n zona Pipera din Bucure[ti,pentru 36 mil. euro. Pagina 2

n Programul de stat privindconstruc]ia apartamentelor prin creditipotecar prin ANL ar putea fi oprit, aanun]at Laszlo Borbely. Pagina 2

BURSE - FONDURI MUTUALE

n Ac]iunile Iproeb Bistri]a audominat ieri pia]a RASDAQ,transferurile realizate pe acest emitenttotalizånd peste 1,6% din capitalulcompaniei. Pagina 5

n STK Emergent a stråns 42 mil. lei(13,2 mil. euro) de la 180 de investitori\n primele trei zile ale emisiunii privatede unit`]i de fond. Pagina 5

B~NCI - ASIGUR~RI

n Raiffeisen International a anun]atieri c` activele filialei locale au urcat cu6,4%, \n euro, de la \nceputul anului,pån` la 4,936 mld. euro. Pagina 6

n Administratorii de pensiiprivate obligatorii nu au voie s`desf`[oare activit`]i de publicitate [i demarketing pentru fondurile de pensii\nainte de 17 septembrie. Pagina 6

COMPANII

n Vånz`rile Ford pe pia]a local` auatins \n iulie cifra de 2.033 unit`]i, \ncre[tere cu 94% comparativ cu aceea[iperioad` a anului trecut. Pagina 7

n George Becali va putea controla \nmod direct \ntre 50 [i 60% din ac]iunileArcom \n luna septembrie. Pagina 7

n Hotelul Golden Tulip Sky Gate dinOtopeni \[i va m`ri capacitatea cu 50 decamere, urm`rind [i m`rirea num`ruluis`lilor de conferin]e. Pagina 7

BUSINESS INTERNATIONAL

n BNP Paribas se al`tur` b`nciloreuropene afectate de c`derea pie]eiipotecare din Statele Unite. Pagina 8

n MOL a anun]at un profit \nsc`dere cu 66% pe trimestrul doi dincauza sc`derii produc]iei, \nt`ririiforintului fa]` de dolar [i a impozitelormai mari. Pagina 8

n Compania aerian` low-costEasyJet va \ncepe s` opereze \nBulgaria din toamna acestui an.Pagina 8

BUSINESS HI-TECH

n iQuest Technologies a ob]inut\n primul semestru din acest an o cifr`de afaceri de 3,3 mil. euro, \n cre[terecu aproximativ 53%. Pagina 11

n Neogen a anun]at numirea{tefaniei Croitoru \n pozi]ia de directordivizie publicitate. Pagina 11

n Deutsche Telekom a intrat \n alcincilea trimestru consecutiv \n careraporteaz` sc`deri ale niveluluiprofitului. Pagina 11

POLITIC~

n Criza politic` din Polonia acunoscut o nou` dimensiune dup` cepremierul Jaroslaw Kaczynski l-a demispe ministrul de interne. Pagina 9

n Dac` vrea s` fie perceput caalternativ` la guvernare, PSD trebuie s`elimine perdeaua ambiguit`]ilor,sus]ine Vasile Pu[ca[. Pagina 9

n Gheorghe Barbu (PD) acuz`Guvernul c` \[i face reclam` electoral`publicånd flutura[i prin care pensionariisunt informa]i c` le-au fost m`ritealoca]iile lunare. Pagina 9

ANALIZ~

n Investi]iile str`ine \n segmentulautomotive au fost cele care, \ncepåndcu mijlocul anilor 90, au contribuit lacre[terea economic`. Pagina 12

Paguba zilei

Distrugerile produse pe Autostrada Soarelui A2 de la\nceputul sezonului estival au provocat pagube depeste un milion de euro numai pe tronsonul Lehliu -Cernavod`, a declarat [eful Direc]iei Regionale deDrumuri [i Poduri Constan]a, Jean-Paul Tucan.

ZF Pe scurt

MOL a pierdut 7% din cifra de afacerica urmare a schimbului cu Petrom

ROXANA PETRESCU

Filiala local` a grupului petrolier ungarMOL, a patra companie ca m`rimeprezent` pe pia]a petrolier` local`, a\ncheiat primele [ase luni ale anului cuo cifr` de afaceri de 255 de milioane de

euro, \n sc`dere fa]` de anul trecut, dar cu unprofit mai mare cu 6% fa]` de primul semestru din2006. Evolu]ia companiei se \nscrie \n acela[i trenddescris de Rompetrol, grupul petrolier condus deDinu Patriciu, care a raportat \n primele [ase luniafaceri \n sc`dere cu 8% pe pia]a romåneasc`pån` la un nivel de aproximativ 700 de milioane deeuro, dar care a reu[it s` treac` pe profit.Rompetrol Rafinare a consemnat un profit net de

11,4 milioane de euro. Spre deosebire de MOL [iRompetrol, ru[ii de la Lukoil, de exemplu, au avutafaceri cu 52% mai mari \n primul semestru alacestui an pån` la un nivel de 602 milioane deeuro. Petrom \nc` nu [i-a prezentat rezultatele la[ase luni, dar \n primul trimestru compania s-aconfruntat cu o sc`dere drastic` a profitului.

|n cazul MOL, sc`derea afacerilor a fostcauzat` de schimbul de benzin`rii realizat anultrecut cu Petrom, cea mai mare companieromåneasc` intrat` \n portofoliul grupului austriacOMV, prin care ungurii au våndut c`tre Petrom 30de sta]ii [i a cump`rat 11, primind o diferen]` debani pentru restul sta]iilor. Practic, sc`derea re]eleicu 19 sta]ii a echivalat cu renun]area la aproxi-mativ 14% din num`rul ini]ial de benzin`rii.

Potrivit raportului la [ase luni emis de MOLUngaria, cota de pia]` a filialei din Romånia s-adiminuat cu 1,2 puncte procentuale pån` la unnivel 11,7% din cauza schimbului cu Petrom. Deasemenea, compania a consemnat \n primul se-mestru o sc`dere de 3,8% a vånz`rilor de combus-tibili de pe pia]a romåneasc`, fa]` de perioadasimilar` din 2006, \n condi]iile diminu`rii re]elei.

Cu toate acestea, volumul mediu al vånz`rilorpe sta]ie a crescut cu 11,4% \n primele [ase luni aleanului, \n contextul \mbun`t`]irii eficien]ei re]elei.

Potrivit reperezentan]ilor MOL Romånia, unalt efect al eficientiz`rii re]elei de benzin`rii a fostcre[terea cu 6% a profitului net consemnat \nprimele [ase luni ale anului. Reprezentan]iicompaniei nu au precizat valoarea profitului net.

„|n 2007, MOL Romånia va investi 15,4milioane de euro pentru a-[i extinde re]eaua debenzin`rii cu 9 sta]ii, atåt prin investi]ii greenfield,cåt [i prin achizi]ii. |n perioada 2008-2010, MOLva p`stra un ritm sus]inut de cere[tere a inves-ti]iilor“, au declarat reprezentan]ii MOL Ro-månia.

Grupul ungar [i-a anun]at inten]ia de a-[idubla pån` \n 2010 re]eaua de benzin`rii de]inut`\n Romånia prin investi]ii de sute de milioane deeuro. Pia]a local` este a treia pia]` ca m`rime \nportofoliul ungurilor dup` Ungaria [i Slovacia.

Potrivit raportului MOL, vånz`rile de mo-torin` au crescut cu 9,1% \n perioada men]ionat`,dar avansul nu a compensat integral diminuareacu 19,2% a vånz`rilor de benzin`.

MOL Romånia a pierdut din cota de pia]` prin vånzarea a 30 de benzin`rii, dar a cå[tigat la profit.

Banca Central` European` a acordat ieri unor mari b`nci un credit f`r`precedent, de 94,8 miliarde de euro (130,2 mld. $) dup` ce cererea delichidit`]i pe pie]ele monetare europene a \mpins \n sus ratele dobånzii,scrie Bloomberg. Disponibilitatea din ce \n ce mai redus` a b`ncilor de aacorda \mprumuturi pe fondul problemelor cu care se confrunt` pia]aamerican` a creditelor ipotecare cu risc - subprime a \mpins ratele lacreditele overnight (pe o zi) \n euro pån` la 4,7% pe an ieri, comparativ curata de refinan]are a BCE de 4%. BNP Paribas, cea mai mare banc`francez`, a suspendat ieri retragerile din trei fonduri de investi]ii,declarånd c` lipsa lichidit`]ilor o \mpiedic` s` evalueze „corect“ valoareaportofoliului. „Nimeni nu [tie cu adev`rat cåt de grave sunt problemele de

pe pie]ele de credit“, a spus Charles Diebel din cadrul NomuraInternational din Londra. Aceasta a fost prima opera]iune de acest tip dinmomentul atacurilor teroriste din 11 septembrie. „Toate b`ncile suntsuspecte acum (de a fi afectate de criza de pe pia]a ipotecar` din SUA -n.red.) [i nimeni nu mai vrea s` acorde \mprumuturi“, este de p`rere InaSteinke, trader la banca NordLB. Pe pia]a valutar` de la Bucure[ti cota]iileau urcat cu circa 2% \n ultimele trei s`pt`måni, dup` ce investitorii str`iniau devenit mai reticen]i fa]` de plasamentele \n active cu risc mai ridicat.|n [edin]a de ieri euro a urcat cu aproape un punct procentual, de la 3,15la 3,18 lei, pe fondul tulbur`rilor de pe pie]ele interna]ionale. |n acela[itimp, cota]iile euro/dolar au coboråt brusc pe pie]ele externe la 1,36 dolari

pentru un euro de la 1,38 dolari/euro, cel mai sc`zut nivel de la \nceputullui iulie. Forintul ungar a [ters ieri cå[tigurile din ultimele trei zile fa]` deeuro. Aceea[i evolu]ie au avut-o [i coroana slovac`, lira turceasc` [i zlotulpolonez. CC`̀tt`̀lliinnaa AAppoossttooiiuu

n Principalele ac]iuni de la Bursa de la Bucure[ti au sc`zut ieri. SIF-urile au pierdut 1,8%, BRD 3%. Pagina 4

n Euro cre[te la 3,18 lei, \n ritm cu sc`derile regionale. Pagina 6n BNP a suspendat retragerile din trei fonduri ipotecare. Pagina 8n Bursele europene au sc`zut ieri, iar Bursa american` a avut o nou`

zi de pierderi. Pagina 8

Criz` de lichidit`]i pe pie]ele interna]ionale; BCE acord` \mprumuturi de urgen]`

Flamingo vinde activede 20 mil. euro, iar la[ase luni are pierderi

ADRIAN COJOCAR

RETAILERUL IT&C [i de electrocasnice FlamingoInternational a \nregistrat \n primele [ase luni pierderi de 4,8mil. euro, \n buget, [i o cifr` de afaceri de 67,9 mil. euro, \nsc`dere cu 7,4% fa]` de anul trecut [i cu 3,1% decåt bugetulasumat la [ase luni.

Rezultatul a mai fost salvat de controlul riguros al costu-rilor ca parte a procesului de restructurare, care s-a constituit\n diminuarea cu 2,2 mil. euro a cheltuielor aferente opera-]iunilor de la centru, respectiv o reducere a acestora cu 45%.

Vånz`rile \n sc`dere au fost cauzate de \ntårzierea des-chiderii a dou` magazine Flanco World [i de renun]area lacea mai mare parte a activit`]ilor pe care compania ledesf`[ura \n str`in`tate.

„Am hot`råt s` p`str`m doar filiala de distribu]ie dinOlanda, vånzarea celorlalte magazine [i re]ele de distribu]iedin str`in`tate fiind \n curs de perfectare. Decizia a fost luat`pentru c` nu ne-am permis s` investim mai mult \n afar`“,spune Drago[ Simion, vicepre[edintele Flamingo Interna-tional. Retailerul [i-a redus previziunile privind vånz`rilepentru anul curent cu circa 6-7% fa]` de cele estimate la\nceputul anului, pån` la circa 160 mil. euro.

Reprezentan]ii companiei se a[teapt` s` aib` un plus laprofit fa]` de cel prognozat de 0,4 mil. euro, datorit` scoateriila vånzare a unor active care nu au fost luate \n calcul ini]ial.Reprezentan]ii companiei au estimat valoarea activelor ceurmeaz` s` fie våndute la circa 20 mil. euro, cea mai mareparte a acestor tranzac]ii urmånd s` se realizeze \n trimestrulal treilea, compania primind deja oferte \n acest sens.

Henkel face o fabric` de 10 mil. € la Cåmpia-TurziiOVIDIU CORNEA - ZF TRANSILVANIA

C~T~LIN LUPOAIE

HENKEL Romånia, subsidiara local` agrupului german Henkel, va deschide \n lunaseptembrie o nou` fabric` de adezivi laCåmpia-Turzii, valoarea total` a investi]ieifiind de aproximativ 10 milioane de euro.

Grupul german face astfel primainvesti]ie \n provincie dup` ce a pompat circa10 mil. euro \ntr-o fabric` \n comunaPantelimon lång` Bucure[ti, unde produceadezivi pentru gresie [i faian]`, sistem dehidroizola]ii [i termoizola]ii, gleturi, produsede pardoseli [i chituri de rosturi.

Henkel va produce la Cåmpia-Turziiadezivi din gama Ceresit, de la gleturi pån` laadezivi pentru gresie [i faian]` [i, conformestim`rilor unor speciali[ti din domeniu,acolo se vor produce aproximativ 20.000 detone de adezivi pe lun`.

|n cadrul fabricii ar putea fi angaja]i circa100-200 de oameni, avånd \n vedere c` launitatea din Bucure[ti, care are o capacitatede produc]ie similar`, lucreaz` circa 260 depersoane, num`r care include [i angaja]ii dinadministra]ie.

Henkel a investit aproximativ 7 mil. euronumai \n construc]ia halei, care se va \ntindepe o suprafa]` de 29.800 mp, la aceasta

adaugåndu-se investi]ia \n utilajele aferenteprocesului de produc]ie, costurile totaleajungånd la aproximativ 10 mil. euro, potrivitlui Alexandru Murgu, [eful de [antier alviitoarei fabrici Henkel.

Henkel Romånia a ob]inut autoriza]ia deconstruc]ie pentru fabrica pe care o va des-chide la Cåmpia-Turzii \n noiembrie 2006,construc]ia efectiv` \ncepånd \n luna februa-rie a acestui an. Posibilitatea de extindere aactivit`]ii de produc]ie este indicat` [i defaptul c` autoriza]ia de construc]ie \n vigoareprevede un termen de finalizare a lucr`rilor\n termen de cinci ani de zile de la \nceperealor.

{i \n sus, [i \n josBNR se concentreaz` asupra „consolid`rii“

ratelor dobånzilor [i a situa]iei pe pia]a

monetar`, a declarat guvernatorul Mugur

Is`rescu. El a spus c` sunt [anse egale de

apreciere sau depreciere a leului. Pagina 3

Nori negriPre[edintele BCE Jean Claude Trichet adat ieri \mprumuturi de 94,8 mld. euro cas` evite criza de lichiditate de pe pia]`

UN CEO BOGAT

Pove[tile trecutului pot inspira un stil de via]`,dar [i o afacere. Citi]i \n Dup` Afaceri desprefarmecul unor locuri cu parfum interbelic.

FOTO: AFP/Mediafax

ROXANA PETRESCU

Consumatorii casnici vor pl`ti aproximativ30 mil. euro \n plus la facturile de electrici-tate din aceast` var`, fa]` de aceea[iperioad` a anului trecut din cauza aeruluicondi]ionat [i a ventilatoarelor utilizate \n

perioada caniculei. |n lunile iunie [i iulie, sumele suplimentare \ncasate

de cele opt filiale Electrica se ridic` la 65 mil. lei (20 mil.euro). }inånd cont de prognozelemeteo pentru luna august, „nota deplat`“ a popula]iei pentru aerulcondi]ionat consumat vara aceastase va ridica la 30 mil. euro.

Facturile de electricitate aucrescut la nivel na]ional cu 21% \niulie [i cu 14% \n iunie, comparativcu acelea[i perioade ale anuluitrecut, potrivit datelor Electricacalculate \n lei.

|n total, cei opt furnizori de electricitate au \ncasat\n lunile iunie-iulie ale anului acesta 433 mil. lei, fa]` decele 368 mil. lei \ncasate \n aceea[i perioad` a anuluitrecut. Jum`tate din aceste sume se vor reg`si \nconturile Electrica \n portofoliul c`reia se reg`sescElectrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Sud,Electrica Transilvania, precum [i Electrica MunteniaSud.

Cele mai mari cre[teri ale consumului au fost \nre-gistrate \n zona Bucure[tiului, unde \n luna iulie a fostatins recordul de consum, media de 700 de MWh fiinddep`[it` cu 50% datorit` utiliz`rii excesive a aparatelorde aer condi]ionat [i a ventilatoarelor.

„Realizånd o analiz` comparativ` a consumului deenergie electric` la consumatorii casnici \ntre lunile iunie2006-2007 [i iulie 2006-2007 s-a constatat o cre[tere aconsumului cu 5%, respectiv cu 12%“, spun reprezen-tan]ii Electrica. Calculele s-au f`cut aproximånd consu-mul casnic ca fiind 30% din consumul total pentru iunie[i pentru primele 26 de zile din iulie. Fa]` de 2006, pre]ulmediu luat \n calcul a fost de 0,2993 lei/kWh, cu 9% maimare. Consumul record de energie electric` va contribui\n mare parte la cre[terea afacerilor pe care Electrica le

estimeaz` pentru acest an.„Urmare a evalu`rilor f`cute se

poate aprecia c` societatea poaterealiza \n acest an o cifr` de afaceride 6,4 mld. lei (1,88 miliarde deeuro), \n cre[tere fa]` de anul pre-cedent cu 7%“, spun oficialii Elec-trica. Cea mai mare influen]` lacre[terea afacerilor Electrica suntveniturile din primul semestru.

Potrivit datelor furnizate de companie, diferen]adintre \ncas`rile realizate \n iunie 2007 fa]` de iunie 2006se ridic` la 28 mil. lei, iar \n iulie anul acesta fa]` de ace-ea[i lun` a anului trecut \ncas`rile s-au majorat cu 36,5milioane de lei la nivel na]ional.

Doar \n luna iulie, facturile la electricitate la nivelna]ional au avut o valoare de 207,6 milioane de lei (66,3mil. euro), cu 21% mai mult fa]` de aceea[i perioad` aanului trecut. |n luna iunie, consumul casnic a avut ovaloare de aproape 225 milioane de lei (70 mil. euro) lanivel na]ional, cu 14% mai mult fa]` de aceea[i lun` aanului trecut. Din aceste valori, jum`tate se reg`sesc \nconturile Electrica, restul intrånd \n conturile filialelorprivatizate. |n iunie s-au consumat 751.494 MWh pe

segmentul casnic la nivel na]ional, \n cre[tere cu 5% fa]`de aceea[i perioad` a anului trecut. |n iulie, consumulcasnic pe ]ar` a ajuns la 693.885 MWh, cu 12% fa]` deaceea[i lun` din 2006. „Pentru luna august nu se pot facepredic]ii asupra consumului real de energie electric` al

unui abonat casnic cu un consum mediu la nivel de ]ar`,acest consum fiind influen]at atåt de condi]iile meteo,cåt [i de gradul de dotare al abonatului cu aparateelectrocasnice“, mai spun reprezentan]ii Electrica.

roxana.petrescu@zf.ro

Consumatorii casnici pl`tesc cu 30 mil. euro \n plus la curent din cauza aerului condi]ionat

ANL ar putea renun]a la creditele ipotecareVICTOR ROTARIU

PROGRAMUL de stat privind construc]iaapartamentelor prin credit ipotecar prinAgen]ia Na]ional` pentru Locuin]e (ANL)ar putea fi oprit, a declarat ieri Laszlo Bor-bely, ministrul dezvolt`rii, lucr`rilor publice[i locuin]elor

„Trebuie s` analiz`m dac` ar fi o deciziebun` terminarea programului ANL [i por-nirea unui program de locuin]e cu pre]uriconvenabile, sub pre]ul pie]ei. ProgramulANL a fost pornit \n 1999, cånd creditulipotecar nu exista, acum \ns` majoritateapersoanelor pot avea acces la un astfel decredit“, a explicat Borbely.

Din 2001, cånd a \nceput efectiv progra-mul, pån` ast`zi, statul romån a construitprin ANL circa 2.000 de unit`]i locative

pentru tinerii sub 35 de ani, pentru achizi]io-narea prin credit ipotecar. |n acest momentse afl` \n execu]ie circa 900 de noi aparta-mente de acest tip, dintr-un total planificatde 1.781 de unit`]i locative.

Cealalt` parte a programului ANL, res-pectiv construc]ia de apartamente destinate\nchirierii, a totalizat \n perioada 2001-2007circa 18.500 de unit`]i locative, din care 821au fost finalizate \n prima jum`tate a lui 2007.

Referitor la decizia recent` de a acordachiria[ilor din apartamentele ANL posibili-tatea de a le achizi]iona dup` 5 ani, cu baniijos, ministrul a declarat c` fondurile rezul-tate vor fi folosite \n continuare pentrudezvoltarea de noi complexuri reziden]iale.

„Am f`cut un calcul empiric. Din celeaproape 20.000 de apartamente date \n chi-rie, circa 2.100 de proprietari locuiesc acolo

de mai mult de cinci ani, deci au dreptul s`\l cumpere. Dac` lu`m \n calcul un pre] me-diu de 35.000 de euro pe apartament, ar re-zulta un fond total de aproape 60 mil. euro“,a explicat ministrul.

|n acest moment se afl` \n stadiu de exe-cu]ie circa 6.000 de apartamente destinate\nchirierii de c`tre tineri, propunerea derecep]ie pentru anul \n curs fiind de 3.001,din care 821 au fost deja predate.

Borbely a anun]at c` guvernul a alocat osum` total` de 48 mil. lei pentru anul \n curs,\n vederea construirii de noi apartamente.Din total, 22,8 mil. lei sunt destina]i dezvol-t`rii de unit`]i locative pentru persoanele cucazuri sociale, restul fiind atribuit construc-]iei de apartamente pentru evacua]ii dincasele na]ionalizate.

victor.rotariu@zf.ro

Vile de 5 milioane de eurovåndute \n Str`ule[ti

CRISTI MOGA

UN NUM~R de 13 vile, cu suprafe]econstruite de 290 de metri p`tra]i, au fostvåndute \n ansamblul reziden]ial Rivieradin zona Str`ule[ti a Capitalei, pre]ul pl`titpentru preluarea locuin]elor fiind de apro-ximativ cinci milioane de euro.

Ansamblul Riviera, dezvoltat de com-pania Irish Holdings, este format din 23 delocuin]e, cele 10 vile disponibile avånd pre-]uri cuprinse \ntre 390.000 de euro [i460.000 de euro plus TVA, a anun]at com-pania de consultan]` imobiliar` Regatta,agentul exclusiv al proiectului. Terenurileaferente cl`dirilor au suprafe]e cuprinse \n-

tre 420 [i 750 de metri p`tra]i, acesta fiindprimul factor care determin` varia]ia depre] a locuin]elor.

Vilele sunt livrate cu buc`t`rii [idresinguri mobilate, precum [i cu garaj.

|ntregul complex are o suprafa]` con-struit` de 6.000 de metri p`tra]i, \n timp celotul de teren pe care este desf`[uratproiectul are o suprafa]` de 12.000 de metrip`tra]i.

Vilele din ansamblul Riviera sunt fina-lizate, iar reprezentan]ii Regatta estimeaz`vånzarea celor zece vile r`mase pån` lasfår[itul acestui an. Valoarea total` a inves-ti]iei \n acest proiect este de aproximativ 6milioane de euro.

2 EVENIMENTZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

Eximbank vinde credite cu dobånd`subven]ionat` pentru firme

Eximbank a lansat un credit destinat firmelora c`rui dobånd` este subven]ionat` cu cincipuncte procentuale, a anun]at ieri banca.„Fie c` este vorba de un credit de dezvoltarepentru IMM, un microcredit, un credit pentrucapital de lucru sau un credit necesarderul`rii unor activit`]i \n domenii prioritare,precum cele de dezvoltare regional`,cercetare-dezvoltare, protec]ia mediului,utilit`]i publice, ocupare [i formare personal,dobånda este subven]ionat` cu cinci puncteprocentuale“, spun reprezentan]ii b`ncii.Valoarea total` a subven]iei poate ajungepån` la echivalentul \n lei a 200.000 de euro,cumulat pe o perioad` de trei ani, creditelecu dobånd` subven]ionat` fiind scheme deajutor de stat sub pragul minim, peste careeste necesar` autorizarea ConsiliuluiConcuren]ei. Eximbank acord`, sub formaunor ajutoare de stat, credite \n lei, pe operioad` de pån` la cinci ani, cu dobånd`subven]ionat` [i o valoare care poate ajungepån` la echivalentul \n lei a 1,5 milioane deeuro. Banca de Export-Import (Eximbank) afost creat` pentru facilitarea accesului [imen]inerea exportatorilor romåni pe pie]eleexterne. |ncepånd cu anul 2005, obiectul deactivitate al b`ncii a fost extins dincolo desfera exporturilor, permi]ånd Eximbank s` seimplice \n sprijinirea financiar` a unordomenii na]ionale prioritare [i a\ntreprinderilor mici [i mijlocii. MMeeddiiaaffaaxx

Und` verde pentru fonduri UE de 330 mil. euro

Comisia European` a aprobat acordarea unuiavans de 2% din bugetul alocat MinisteruluiDezvolt`rii, Lucr`rilor Publice [i Locuin]ei(MDLPL), \n valoare total` de 330 mil. euro.„Ieri am primit informa]ii de la Bruxelles c` s-a aprobat virarea avansului de 2% pentruproiectele MDLPL“, a declarat Laszlo Borbely,ministrul dezvolt`rii. Acest avans reprezint`primul pas \n procesul de finan]are european`a proiectelor bazate pe finan]are UE, baniiurmånd s` fie acorda]i pån` la sfår[itulacestui an pentru \nceperea acestora.Urm`toarea etap`, care poate fi atins` \nfunc]ie de num`rul de proiecte care primescavizul de finan]are, este acordarea de c`treUE a \nc` 15% din valoarea total` a fiec`ruiproiect \n parte. |n momentul de fa]` MDLPLare preg`tite 90 de proiecte, \n diverse stadiide finalizare, \n valoare total` de peste 1,1mld. euro. Dintre acestea, 80 au studiul defezabilitate preg`tit, 57 de proiecte avåndfinalizate [i proiectele tehnice, putånd fiscoase la licita]ie \n cel mai scurt timp. VViiccttoorr RRoottaarriiuu

Turismul [i construc]iile au redus rata[omajului \n iulie

Rata [omajului la nivel na]ional a fost \n lunaiulie de 3,8 la sut`, cu 1,2 procente mai mic`fa]` de aceea[i perioad` a anului 2006 [i cu0,2 procente comparativ cu luna anterioar`,potrivit Agen]iei Na]ionale pentru OcupareaFor]ei de Munc` (ANOFM). |n luna iulie,

num`rul total de [omeri a fost de 343.163, cu11.551 mai mic fa]` de cel din lunaanterioar`. Din totalul [omerilor \nregistra]i,110.251 au fost indemniza]i [i 232.912neindemniza]i. Atåt num`rul [omerilorindemniza]i, cåt [i al celor neindemniza]i asc`zut cu 4.804, respectiv cu 6.747 depersoane. Cu toate acestea, ponderea[omerilor neindemniza]i \n num`rul total al[omerilor r`måne \n continuare ridicat`(67,8%), potrivit sursei citate. Reprezentan]iiANOFM precizeaz` c` sc`derea ratei[omajului \n luna iulie a acestui an fa]` deaceea[i perioad` a anului trecut poate fi

explicat` prin relansarea activit`]ilor sezoniere\n domeniul agriculturii [i construc]iilor,precum [i al prest`rilor de servicii. „|n lunaiulie, turismul estival a fost \n plin`desf`[urare, ceea ce a dus la angaj`riimportante \n hoteluri [i restaurante, comer]sau servicii. Un alt factor \l reprezint` num`rulde [omeri indemniza]i [i neindemniza]i carenu au mai solicitat re\nnoirea cererii de loc demunc`“, precizeaz` ANOFM. Potrivit aceleia[isurse, cel mai ridicat nivel al ratei [omajului afost \n jude]ul Mehedin]i (8,3%), urmat dejude]ele Teleorman [i Vaslui (6,1%), Gala]i(5,8%) [i Giurgiu (5,6%), la polul opus fiindjude]ul Timi[, unde [omajul a fost de 1,6%.MMeeddiiaaffaaxx

Datoriile bugetare ale firmelor micisunt \n cre[tere

Obliga]iile bugetare restante au crescut \n aldoilea trimestru cu 1,43%, pån` la 15,38 mld.lei (aproape 5 mld. euro), pe fondul uneimajor`ri cu 3,54% a debitelor \nregistrate defirmele mici [i diminu`rii cu 3,22% a datoriilorcontribuabililor mari. La sfår[itul lunii iunie,firmele mari aveau datorii bugetare de 4,57mld. lei, din care 3,33 mld. lei reprezint`obliga]ii restante pentru care au fost acordate\nlesniri la plat` (72,83%), potrivit Agen]ieiNa]ionale de Administrare Fiscal` (ANAF).Contribuabilii mari [i-au redus, \n perioadaaprilie - iunie, cu 5,88% restan]ele de plat` labugetul asigur`rilor sociale de stat (pensii), la2,44 mld. lei, [i cu 6,42% sumele datorate labugetul asigur`rilor de [omaj, la 291 mil. lei.Crean]ele bugetului de stat la societ`]ile mari\nsumeaz` 1,6 mld. lei, \n cre[tere cu 0,2%fa]` de luna martie. La bugetul de asigur`rilorsociale de s`n`tate, debitele au urcat cu8,19%, la 230 mil. lei. Firmele mici [i mijlociiau cumulat, la finalul primului semestru,

obliga]ii restante la bugetul general consolidatde 10,8 mld. lei, din care cele mai multe labugetul de stat - 6,25 mld. lei. MMeeddiiaaffaaxx

Sindicatele nu accept` pre]uri laenergie diferen]iate pe regiuni

Federa]ia Meridian inten]ioneaz` s`-i dea \njudecat` pe prim-ministrul C`lin Popescu-T`riceanu [i pe pre[edintele Autorit`]iiNa]ionale de Reglementare a Energiei (ANRE),Gergely Olosz, dac` ace[tia aprob` pre]uridiferen]iate la energie \n cele opt regiuni dedezvoltare din Romånia. „Decizia ANRE de apromova pre]uri diferen]iate pe cele optregiuni de dezvoltare din Romånia vadeclan[a o polarizare economic` [i social` cuefecte greu de prev`zut [i gestionat de c`treactualul Executiv“, potrivit Federa]ieiMeridian. Sindicatele solicit` Executivului [iANRE s` renun]e imediat la promovarea uneiastfel de decizii [i s` ia m`suri atåt \n planullegislativ primar, cåt [i secundar, \n vedereaasigur`rii unui pre] unic la nivel na]ional,precum [i accesul popula]iei \n modnediscriminatoriu la energia ieftin`. |n cazul \ncare se va promova aceast` decizie, Federa]iaMeridian amenin]` c` \i va ac]iona \n instan]`atåt pe prim-ministrul C`lin Popescu-T`riceanu, cåt [i pe pre[edintele ANRE, pentruanularea acesteia. Aceast` decizie vadetermina o cre[tere [i mai mare a pre]urilor\n zonele s`race, afectånd [i mai multdezvoltarea economic` [i social` a acestora,spun sindicali[tii. MMeeddiiaaffaaxx

Cel mai mare premiu din istoriaLoteriei: 7 mil. euro

Premiul la categoria I la tragerea Loto 6/49din 12 august a ajuns la aproximativ [aptemilioane de euro, fiind cel mai mare dinistoria Loteriei Romåne. Ultima dat`, premiulcategoriei I a fost ob]inut \n 6 mai 2007, \nurm` cu 13 s`pt`måni, de un colectiv formatdin zece juc`tori din Ploie[ti, valoarea

acestuia fiind de peste 5,6 mil. lei. Anul acestas-au cå[tigat la Loto 6/49 nu mai pu]in de 4 premii de categoria I. Un top 3 al celor maimari cå[tiguri la Loto 6/49 se prezint` astfel: 1 ianuarie 2006 - 17,7 mil. lei, premiu cå[tigatde un colectiv de juc`tori din Bucure[ti; 5 iunie 2005 - 17,3 mil. lei, premiu cå[tigat deun juc`tor din Gala]i; 18 iunie 2006 - 14,7 mil.lei, premiu cå[tigat de un juc`tor din jude]ulHarghita. MMeeddiiaaffaaxx

{tiri ZF

Proprietarii Bancpostcump`r` birouri de36 mil. € \n Pipera

CRISTI MOGA

COMPANIA imobiliar` elen` Eurobank Properties, diviziea grupului elen EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, asemnat un acord pentru preluarea unei companii care de]ineo cl`dire de birouri \n zona Pipera din Bucure[ti, a anun]atcompania.

Imobilul de birouri dispune de o suprafa]` \nchiriabil` depeste 23.000 de metri p`tra]i, precum [i de 120 de locuri deparcare.

Eurobank Properties a pl`tit deja [ase milioane de euro,restul sumei urmånd a fi achitat` dup` finalizarea [i predareaimobilului, a mai anun]at compania. Termenul de livrare,potrivit contractului, este sfår[itul lunii februarie a anuluiviitor.

Eurobank se afl` \n faze finale de negociere pentru\nchirierea \ntregii cl`diri c`tre companii din grupul EFG.Achizi]ia imobilului se face atåt prin fonduri proprii, cåt [iprin fonduri bancare, au precizat reprezentan]ii Eurobank.

Pia]a birourilor din Capital` cunoa[te o efervescen]`deosebit` \n ceea ce prive[te tranzac]iile, astfel c` de curåndchiar [i imobilul \n care Bancpost \[i are sediul central, PGVTower, a fost obiectul unei mut`ri pe pia]a de profil.

Imobilul, situat \n zona Pie]ei Vitan din Bucure[ti, a fostvåndut pentru 27,4 milioane de euro de c`tre fondul britanicEuropean Convergence Property Company (ECPC), de]inutde compania britanic` Charlemagne Capital.

Tranzac]ia a cuprins [i alte dou` imobile de birouri -Millennium Business Center [i Construdava I -, valoareatotal` a afacerii fiind de 110,5 milioane de euro. Cl`dirile autrecut \n proprietatea diviziei imobiliare a grupului germanAllianz.

Randamentele investi]ionale pe segmentul spa]iilor debirouri au sc`zut \n acest an spre nivelul de 6,5% [i chiar maijos, \n cadrul proiectelor de clasa A finalizate.

cristi.moga@zf.ro

Tranzac]ia zilei

Firma de audit [i consultan]`Mazars Hammelrath a \nchiriatde la \nceputul acestei luni ocl`dire de birouri cu o suprafa]`de 1.036 de metri p`tra]i \n zonaGroz`ve[ti, a anun]at companiade consultan]` imobiliar` Esop,intermediarul tranzac]iei.Imobilul are o structur` format`din demisol, parter [i dou` etaje,chiria lunar` pentru \nchiriereaimobilului fiind estimat` la15.000 de euro, ]inånd cont depre]urile practicate \n zon`.Cl`direa a fost \nchiriat` pentruo perioad` de trei ani. CCrriissttii MMooggaa

15.000€

chirie \n cl`dire debirouri din Groz`ve[ti

Cele mai mari cre[teri aleconsumului de energieelectric` au fost \nregistrate\n zona Bucure[tiului.

Retailerii de electrocasnice estimeaz`pentru acest an triplarea vånz`rilor deaparate de aer condi]ionat

FOTO: Silviu Matei

FOTO: Mediafax Foto

FOTO: Mediafax Foto

ALEXANDRA BOTEANU - MEDIAFAX

BANCA Na]ional` a Romåniei (BNR) se con-centreaz` asupra „consolid`rii“ ratelor dobån-zilor [i a situa]iei pe pia]a monetar`, \ntrucåt

infla]ia [i planurile Guvernului pentru def-citul bugetar se afl` sub control, a declaratguvernatorul BNR, Mugur Is`rescu, \ntr-uninterviu pentru Reuters.

El a promis \ns` c` „va ac]iona \n vedereacalm`rii st`rii de euforie legate de cheltuielile

guvernamentale“ \nainte de alegerile generaledin anul 2008 [i a avertizat c` riscurile asupraperspectivelor pentru infla]ie sporesc ca ur-mare a presiunilor salariale [i a politicii fiscale.„Deocamdat` suntem orienta]i c`tre conso-lidare \n ceea ce prive[te ratele dobånzilor,pie]ele monetare, mecanismele de trans-

mitere a politicilor [i credibilitatea“, a afirmatIs`rescu.

BNR a redus dobånda de politic` monetar` cu1,75 puncte procentuale de la \nceputul anului, la

7%, \ntrucåt infla]ia a \ncetinit [i a coboråt la 3,7%,cel mai sc`zut nivel \nregistrat dup` 1990, \n timp ceeconomia [i-a continuat avansul accelerat.

Respingånd criticile din partea Fondului MonetarInterna]ional (FMI), care este de p`rere c` Romånia

are nevoie de costuri de creditare mai mari pentru amen]ine infla]ia la un nivel sc`zut [i pentru a evita „oaterizare dur`“ a economiei, Is`rescu a afirmat c`ratele reale ale dobånzilor au crescut \n ultimul an.

„Riscul unei ateriz`ri dure nu este mai mare decåt\n cazul altor membri noi ai UE“, a spus Is`rescu,ad`ugånd c` nu exist` „rigidit`]i“ la nivelul sistemuluieconomic care s` atrag` probleme.

Guvernatorul a mai spus c` infla]ia se va men-]ine, cel mai probabil, \n intervalul ]intit deautorit`]i \n urm`torii doi ani.

FMI a aten]ionat Romånia asupra importan]eiimplement`rii unei politici monetare mai severe, cuobiectivul de a tempera cererea intern` [i de la limitaavansul deficitului de cont curent. Deficitul extern alRomåniei, care dep`[e[te 10%, este cauzat \n mareparte de avansul importurilor, \n condi]iile \n care con-sumatorii [i companiile locale tind spre standardeleeuropene.

Is`rescu sus]ine planul Guvernului de diminuare adeficitului bugetar la 2,7% din PIB \n 2008 fa]` denivelul ]initit pentru anul acesta, respectiv 2,8%.

El a avertizat \ns` Guvernul asupra riscului uneisupraestim`ri a veniturilor bugetare la realizarea pla-nurilor de buget pentru anul viitor. „Am observat ostare de euforie fa]` de cheltuielile de la bugetul Ro-måniei. Este timpul ca BNR s` ac]ioneze pentru cal-marea acestei euforii“, a mai spus guvernatorul b`nciicentrale, ad`ugånd c` riscurile \n sensul acceler`riiinfla]iei sunt mult mai accentuate decåt \n trecut.

Autorit`]ile au aprobat un plan privind majorareacu aproape jum`tate a pensiilor de stat \n urm`torii doiani [i au promis major`ri salariale pentru mai multecategorii de muncitori din sectorul public.

De asemenea, exist` presiuni salariale sporite \nsectorul privat, \ntrucåt rata [omajului a coboråt la celmai sc`zut nivel dup` 1991 [i cre[terea num`rului deemigran]i a condus la formarea unui deficit pe pia]afor]ei de munc` \n unele sectoare.

„Pensiile sunt o problem` minor` comparativ cusalariile“, a spus Is`rescu.

Banca central` a ar`tat c` aprecierea semnalat` deleu \n ultimele luni a reprezentat un factor cheie care acreat spa]iul necesar implement`rii m`surilor dereducere a dobånzii de politic` monetar` \n acest an.

Cre[terile recente au propulsat leul \n luna iulie lacel mai \nalt nivel \n raport cu euro din ultimii cinci ani,alimentånd specula]iile \n råndul anali[tilor privindposibile interven]ii ascunse ale b`ncii pentru limitareaaprecierii monedei. Is`rescu a refuzat s` comentezeaceste zvonuri. El a spus \ns` c` BNR este mai \ngri-jorat` de ritmul de apreciere a leului decåt de cre[te-rile efective. „|n ultimii doi ani, aprecierea leului a fost\n general prea rapid`“, a spus el.

Is`rescu a mai ad`ugat c` exist` [anse egale pentruo viitoare apreciere sau depreciere a monedei na-]ionale.

3EVENIMENT

ROXANA PRICOP

Raportat la luna iunie a anuluiprecedent, exporturile sesitueaz` aproximativ la ace-la[i nivel la valorile exprimate\n lei [i au crescut cu 9,2% la

valorile exprimate \n euro. Importurile aucrescut cu 11,8 % la valorile exprimate \n lei[i 22,2% la valorile exprimate \n euro.

Exporturile au sc`zut \n iunie pentru adoua lun` consecutiv, de la 8,1 miliarde delei (2,46 mld. euro) \nluna mai la 8 miliarde delei (2,48 mld. euro) cåt afost raportat \n lunaiunie, \nregistråndu-seastfel o stagnare a acestuiindicator pe ansamblulprimului semestru, potri-vit datelor InstitutuluiNa]ional de Statistic` (INS).

Deficitul comercial a fost de 32,21 mili-arde de lei (9,66 miliarde de euro) \n primele[ase luni ale anului, cu 11,56 miliarde de lei

(3,81 miliarde de euro), mai mult decåt \nacela[i interval din anului 2006 pe fondulmen]inerii unui ritm de cre[tere al impo-turilor de peste dou` ori mai rapid decåt celal exporturilor, potrivit informa]iilor fur-nizate de INS.

|n luna iunie, exporturile au fost de 8,06miliarde lei (2,4 mld. euro), \n timp ceimporturile au totalizat 1,3 miliarde lei (4,2mld. euro).

Fa]` de luna mai, exporturile din lunaiunie au sc`zut cu 0,6% la valori exprimate

\n lei, dar au crescut cu1,2% la valori exprimate\n euro. Importurile s-audiminuat cu 3,6% la valoriexprimate \n lei [i cu 1,9%la valori exprimate \neuro.

Cea mai ridicat` va-loare a exporturilor din

primul semestru al anului a fost \nregistrat`\n luna martie, cånd exporturile comunitare[i extracomunitare \nsumau 8,7 miliarde delei.

Exporturile realizate \n primele [ase luniale anului au fost de 47,07 miliarde de leii,mai mult cu 4,9 procente fa]` de primulsemestru al anului trecut.

Importurile din primul semestru au atins79,2 miliarde lei, \n cre[tere cu 21 de pro-cente fa]` de primele [ase luni ale 2006.Avansul \nregistrat de importul de bunuri \n

detrimentul exportului \n primele [ase luniale anului a fost determinat de sc`dereacantitativ` a exporturilor de produse petro-liere la aproape jum`tate fa]` de nivelul\nregistrat \n primul semestrul al anului2006, de continuarea evolu]iei descendentea opera]iunilor de prelucrare activ` (lohn),\n special pentru produsele textile, dar [i de\ncheierea \n 2007 a regimurilor vamale \n-cepute \nainte de data ader`rii pentru bunu-rile introduse temporar \n antrepozite vama-le [i zone libere.

|n comer]ul cu statele membre aleUniunii Europene a fost consemnat un soldnegativ de 7,03 miliarde de euro.

Valoarea schimburilor intracomunitarede bunuri \n primul semestru al acestui an afost de 33,92 miliarde de lei (10,18 miliardede euro) la expedieri [i de 57,33 miliarde delei (17,22 miliarde de euro) la introduceri,reprezentånd peste 72% din total exporturi[i, respectiv, importuri.

Anul trecut, deficitul comercial s-amajorat cu 44,4%, la 14,89 miliarde de euro,comparativ cu 10,31 miliarde de euro \n anul2005, potrivit datelor provizorii. Exporturileau ajuns la 25,85 miliarde de euro, \ncre[tere cu 16,2%, iar importurile au urcatcu 25,1%, la 40,74 miliarde de euro.

Comisia Na]ional` de Prognoz` aestimat c` deficitul balan]ei comerciale se vasitua \n acest an la 17,87 miliarde de euro, pebaza unor exporturi de 30,25 miliarde deeuro, \n cre[tere cu 17%, [i a unor importuride 48,12 miliarde de euro, cu 18,1% maimari decåt \n 2006.

roxana.pricop@zf.ro

Importurile \n exces urc` deficitulcomercial la 9,6 miliarde de euroExporturile au stagnat \n iunie fa]` de aceea[iperioad` din anul precedent, calculate \n lei, iarimporturile au crescut cu 12%. Ca urmare,deficitul comercial a crescut cu 65,2% \n primulsemestru, pån` la 32,21 miliarde de lei (9,66 miliarde euro).

ConsolidareaPalatului Victoriacost` 13,8 mil. euro

CIPRIAN MAILAT

REGIA Autonom` Administra]ia Patrimoniului Protocolu-lui de Stat (RAAPPS) va angaja un constructor cu o cifr`medie de afaceri pe ultimii trei ani de minim 20 milioane europentru consolidarea [i amenajarea Palatului Victoria, c`ruia \iva pl`ti o sum` estimat` la circa 13,8 milioane euro.

Pentru a putea participa la licita]ia restråns`, firmeletrebuie s` \ndeplineasc` mai multe criterii, printre care o cifr`medie de afaceri pe ultimii trei ani de minim 20 milioane euro[i s` fi cå[tigat \n ultimii cinci ani dou` licita]ii similare a c`rorvaloare s` fie de minim [apte milioane euro fiecare, audeclarat ieri surse din cadrul Regiei.

Totodat`, ofertan]ii va trebui s` prezinte o scrisoare debonitate [i s` aib` o lichiditate mai mare de 100%, iar solva-bilitatea patrimonial` s` dep`[easc` 30%. Potrivit surselor,licita]ia va fi organizat` cu maxim cinci ofertan]i.

Lucr`rile de extindere a Palatului Victoria vor fi proiec-tate de arhitec]ii olandezi Branimir Medic [i Pero Puljiz,membri ai firmei De Architekten CIE, al c`ror plan arhi-

tectural a fost selectat, la ju-m`tatea lunii iulie, de ocomisie format` din nou`exper]i, dintre care cincistr`ini, \n urma unui concursinterna]ional de proiecte.

Cå[tig`torii concursuluivor avea calitatea de pro-iectant general [i vor \ntocmistudiul de fezabilitate, pro-iectul tehnic [i de execu]ie.

De asemenea, vor aveaobliga]ia de a asigura asisten-]` tehnic` pe tot parcursulrealiz`rii lucr`rilor [i peperioada garan]iei de bun`execu]ie. Lucr`rile sunt pro-gramate s` \nceap` \n se-mestrul doi al anului viitor,urmånd s` fie finalizate pån`

\n 2009-2010. Surse oficiale au declarat, \n urm` cu o lun`, c`sumele totale necesare pentru consolidarea [i modernizareaPalatului Victoria au fost evaluate la 32,1 milioane euro.

Proiectul va \ncepe cu lucr`rile de consolidare a imobilu-lui, pentru care costurile au fost evaluate la 14,2 mil. euro in-clusiv TVA, [i va continua cu modernizarea palatului, care vanecesita alte fonduri estimate la 17,8 mil. euro, inclusiv TVA.

Fostul [ef al Cancelariei premierului, Aleodor Fråncu,care a ini]iat proiectul, declara anul trecut c` sediul Guver-nului va avea un nou corp de cl`dire \n care premierul [i cei-lal]i demnitari din Palatul Victoria vor fi muta]i pe perioada\n care imobilul va fi consolidat. El preciza c` \n spateleactualului sediu va fi ridicat un nou imobil, \n care premierul[i ceilal]i demnitari din Palatul Victoria \[i vor desf`[uraactivitatea \n intervalul \n care actualul sediu va fi consolidat.

Dup` finalizarea lucr`rilor, Guvernul va reveni \n vechiulsediu, iar \n noul corp de cl`dire vor func]iona alte institu]ii destat. Noua cl`dire va fi construit` pe un teren de 5.525,16metri p`tra]i situat \n spatele Palatului Victoria, aflat \ndomeniul public al statului, unde \n prezent se afl` alte treicorpuri de cl`dire.

La finalul lucr`rilor, Palatul Victoria va avea o ariedesf`[urat` de circa 43.000 metri p`tra]i, aproape dublu fa]`de suprafa]` actual` de 26.000 metri p`tra]i inclusiv anexele.

Pentru a puteaparticipa la licita]iarestråns`, firmeletrebuie s`\ndeplineasc` maimulte criterii, printrecare o cifr` mediede afaceri pe ultimiitrei ani de minim 20 milioane euro

ZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

11 mil. euro pentru extindereare]elelor de ap` din Covasna

Reabilitarea [i extinderea re]elelor decanalizare [i de ap` potabil` din ora[eleBaraolt [i Covasna va beneficia de investi]iide 36,8 milioane de lei (circa 11 mil.euroa) \n urm`torii trei ani. Pre[edinteleConsiliului Jude]ean Covasna, DemeterJanos, a declarat ieri c` cele dou` ora[e senum`r` printre localit`]ile care primesc,printr-un program de mediu [i gospod`rirea apelor, sprijin guvernamental pentruconstruirea [i reabilitarea re]elelor de ap`potabil` [i canalizare. Ora[ul Covasna vaprimi 17,3 milioane de lei, iar Baraolt 19,5milioane de lei. Potrivit lui Demeter,ministrul mediului, Korodi Attila va vizitajude]ul Covasna pentru a \nmånaautorit`]ilor locale contractele desubven]ionare, valoarea total` aproiectelor fiind de 36,8 milioane de lei,din care Ministerul Mediului finan]eaz` 85la sut`, diferen]a fiind suportat` dinbugetele locale ale celor dou` ora[e sauprintr-un parteneriat public privat. |n ora[ulBaraolt sunt probleme mari cu furnizareaapei potabile, iar conducerea APMCovasna a recomandat popula]iei s` eviteconsumul de ap` potabil` furnizat` de S.C.Goscom SA Baraolt, prin sistem centralizat.|n ceea ce prive[te ora[ul Covasna, potrivitautorit`]ilor locale [i jude]ene, dac` nu seinveste[te \n sistemul de ap` [i canalizare,dezvoltarea turistic` a sta]iunii ar putea fipus` \n pericol. Potrivit consilierului localdin ora[ul Covasna, Lorincz Zsigmond, \n

prezent doar circa 40 la sut` dintre str`zidispun de re]ea de canalizare. La oraactual`, circa dou` mii de turi[ti sunt \nsta]iunea Covasna.

Facturile emise de E.ON gaz pot fipl`tite [i prin BRD [i ING Bank

Compania E.ON Gaz Romånia a finalizatimplementarea sistemului informaticintegrat de facturare, procesul fiind \nceput\n luna noiembrie a anului trecut \njude]ele Mure[, Cluj, Bistri]a-N`s`ud [iHarghita. |n baza noului sistem informaticintegrat, \ncepånd cu aceast` lun` to]iclien]ii E.ON Gaz Romånia din cele 20 dejude]e din zona de responsabilitate acompaniei vor primi facturile \ntr-o nou`form`, mai explicit` [i mai detaliat`.Totodat`, to]i clien]ii E.ON Gaz Romåniapot opta s` foloseasc` solu]ii alternative laplata prin casierii prin intermediulmultiplelor solu]ii de plat` oferite de BRD -Groupe Société Générale [i ING Bank.

Mele[canu anun]` construirea unuinou spital militar

Ministrul ap`r`rii Teodor Mele[canu ((ffoottoo))a anun]at ieri lansarea unui proiect delocuin]e pentru militari \n zoneleAntiaerian` [i Ghencea [i de construire aunui nou spital militar central. Mele[canu aspus c` proiectul de locuin]e se va realizaprin reducerea unui num`r de unit`]imilitare [i a ad`ugat c` este avut` \n

vedere continuarea proiectului, niveluldiscu]iilor fiind avansat \n Timi[oara [i Cluj.„Au fost aprobate propunerile MAE cuprivire la concep]ia de reorganizare [imodernizare a sistemului medical dedicatmilitarilor. |n prezent, a[ vrea s` v`informez c` am f`cut demersuri inclusivpentru finan]area de la buget a unui nouspital militar central care s` fie dotat cutoate cele necesare“, a spus ministrul. El aprecizat c` nu cunoa[te valoareaproiectului de locuin]e, dar a explicat c`proiectul de pe Antiaerian` se va face\mpreun` cu ANL. „Noi vom pune practicla dispozi]ie terenul [i prin intermediul ANLse va realiza construirea de locuin]e.Proiectul din Ghencea va fi cu undezvoltator, probabil se va alege osocietate care va face pe baz` de creditipotecar asemenea locuin]e. Nu cunoscvaloarea“, a spus ministrul, \ntrebat despresuma alocat` proiectului. „|n leg`tur` cu

spitalul militar central, este un spital foartevechi, de tip pavilionar, compus din diversecl`diri. Nu are niciun fel de func]ionalitatedin punct de vedere al cerin]elor medicineimoderne. Propunerea pe care o avem \ndiscu]ie cu Ministerul de Finan]e [iMinisterul S`n`t`]ii este ca unul dintre celeopt spitale de urgen]` care vor fi finan]atedin programul special de finan]are alGuvernului, dintre care dou` spitale deurgen]` \n Bucure[ti, unul dintre acestea s`devin` Spitalul Central Militar. Noi amoferit terenul, care este pe Calea Plevnei“,a ad`ugat el. Teodor Mele[canu a precizatc` au existat discu]ii ca „\n momentul \ncare spitalul va fi gata s` se mute spitalulmilitar central \n noul sediu, iarpavilioanele vechiului spital militar central,care pot fi amenajate f`r` cheltuielideosebite, s` fie transformat \n a[ez`måntmedico-social \n care militarii pensionari,care nu au familii, care au boli cronice, s`poat` fi \ngriji]i contra unei p`r]i din pensiape care o primesc“. Unul dintre scopurileconstruirii unui nou spital militar centraleste ca [i spitalul militar central dinRomånia s` devin` un spital capabil s`trateze cazurile grave, pån` atunci toateacestea fiind tratate \n str`in`tate, a spusministrul.

Litoralul ofer` 20.000 de locuri decazare nedeclarate

Litoralul romånesc ofer` circa 20.000 delocuri de cazare nedeclarate, \n care se

practic` turismul „la negru“, lucru \ns`dificil de dovedit, a declarat ieri OvidiuSilaghi, ministrul pentru \ntreprinderi mici[i mijlocii, comer], turism [i profesiiliberale. „Este greu s`-i prinzi pe cei careprimesc turi[ti la negru. To]i declar` c` auoaspe]i din provincie sau rude venite \nvizit`. Noi cerem totu[i organelor fiscale s`\nt`reasc` controalele pe Litoral“, aafirmat Silaghi. El a ad`ugat c` a aflat deexisten]a celor 20.000 de locuri de cazarenedeclarate atunci cånd a aflat c` \n week-end-urile din iulie [i august gradul deocupare de pe Litoral a fost de 110%.„Cum 110%? Am \ntrebat [i mi s-a spus

c` mai sunt circa 20.000 de locuri decazare care func]ioneaz` la negru“, a spusministrul. El a men]ionat c` \n timpuls`pt`månii gradul de ocupare a hotelurilordin sta]iunile de pe Litoral a fost, \n medie,80%.

GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddiinn ssuurrssee MMeeddiiaaffaaxx

{tiri ZF

AUDIEN}E TV - 2-8 august - prime time

SURSA: TNS/AGB

puncte de vedere

Dac` Bulgaria nu ar fi intrat \n Uniunea European`odat` cu noi, indicatorul privind popularitatea Uniunii

ar fi fost \n Romånia la jum`tate fa]` de acum.De la 1 ianuarie \ncoace, de cånd s-a simplificat trecerea

la frontier`, Bulgaria este luat` cu asalt de turi[ti [icump`r`tori romåni care au descoperit uimi]i c` totul estemai ieftin la sud de Dun`re: hotelurile, apa mineral`, carneasau, mai nou, casele.

Toat` lumea ar fi pus pe seama intr`rii \n Uniunepre]urile mai mari de la noi, f`cånd leg`tura cu ceea ce s-a\ntåmplat imediat dup` ce a intrat Ungaria \n UE, \n 2004,cånd vecinii de la vest veneau s` se aprovizioneze \nsupermarketurile romåne[ti.

A[a \ns`, popularitatea UE, chiar dac` \n u[or declin, ar`mas solid`. Mai ales c` oamenii au posibilitatea s` vad`, \nvestul ]`rii, \n Ungaria, c` fondurile europene au adus o\mbun`t`]ire a infrastructurii.

S` spunem c` la noi e mai scump pentru c`,fundamental, Bulgaria are o economie mai „slab`“ decåt aRomåniei. Productivitatea muncii este mai redus`, salariilesunt mai mici cu circa 30%, companiile nu sunt atåt deputernice - este [i un decalaj economic datorat diferen]ei dedimensiune \ntre cele dou` ]`ri.

Ar fi o explica]ie plauzibil` pentru c` st` \n picioare [i \ncazul diferen]elor de pre]uri \ntre Romånia [i ]`rile vechi aleUniunii Europene - Germania, Fran]a sau Anglia.

Dar cum se explic` faptul c` [i \n Ungaria, undeproductivitatea [i salariile sunt mai mari decåt \n Romånia,pre]urile sunt mai mici decåt la noi? Salariul mediu net \niunie a fost \n Ungaria de circa 120.000 de forin]i, adic` 480euro, fa]` de 320 euro salariu mediu net \n Romånia, iarPIB-ul pe cap de locuitor (deci productivitatea), este dublufa]` de Romånia, unde anul acesta va fi \n jur de 5.400 euro.

|n acela[i timp, o mas` la restaurant \n Budapesta cost`50-75% fa]` de una din Bucure[ti, iar un apartament de treicamere de 100 mp \n centru nu dep`[e[te 150.000 de euro,fa]` de 250.000 -300.000 de euro \n centrul Bucure[tiului.

Cel mai bine se vede diferen]a la grani]a dintre Ungaria[i Romånia. Or`denii [i ar`denii cump`r` case \n ora[ele [icomunele de peste grani]`, merg s` se \ngrijeasc` \n spitalelede dincolo sau la distrac]ie \n water-park-urile ungare. Dece? Pentru c` sunt mai ieftine [i mai bine \ngrijite.

Explica]ia cu diferen]a de for]` a economiilor nu maifunc]ioneaz`. Bulgaria este mai slab` economic decåtRomånia [i pre]urile sunt mai mici, Ungaria este maiputernic` economic decåt Romånia, dar pre]urile sunt totmai mici decåt la noi. Ce se \ntåmpl`?

Cea mai la \ndemån` explica]ie suplimentar` \n acestmoment ar putea fi decalajul foarte mare la nivelul salariilormici din Romånia fa]` de cele din ]`rile puternice, cum esteUngaria.

Cu alte cuvinte, diferen]a mare la categoria „musc`“ asalariilor - adic` salariile mici sau entry-level - atrageinvesti]ii, ceea ce explic` cererea exploziv` de manageri [ispeciali[ti, care se reg`se[te apoi \n pre]urile mai mari lacase [i apartamente sau \n cele de la restaurant, la\mbr`c`minte sau \nc`l]`minte.

|ntr-adev`r, salariul minim \n Romånia este la doar 30-35% din cel mediu, pe cånd \n Ungaria salariul minimeste la 60% din cel mediu.

|n plus, aceast` cerere brusc` (de oameni [i de imobile),ap`rut` \n ultimii trei ani, nu-[i g`se[te ofert` pentru c` omare parte din activele romåne[ti (fabrici, terenuri,magazine, hoteluri) au fost mult` vreme sau mai sunt \nc`„\nghe]ate“ ca urmare a \ntårzierii privatiz`rilor, a falselorprivatiz`ri (cum e cazul SIF-urilor) sau a \ntårzieriiretroced`rilor.

Simptomul \nghe]`rii activelor se vede cel mai bine \nBucure[ti, care s-a dezvoltat \n nord-est ca o protuberan]`pentru c` acolo erau terenuri libere \ntinse [i u[or decump`rat (f`r` probleme cu drepturile de proprietate).

Pentru a vedea exact cåt mai au de crescut salariile \nRomånia [i ce diferen]` mai au de recuperat, cel mai bunindicator este ponderea salariilor brute \n PIB. |n Romåniaeste de circa 25%, unul dintre cele mai sc`zute niveluri dinEuropa, fa]` de ]`rile dezvoltate, unde se ridic` la peste60%.

Cu cåt sunt decalajele mai mari , cu atåt viteza deabsorb]ie a investi]iilor cånd barierele sunt ridicate este maiaccelerat`. Este exact ceea ce se \ntåmpl` de 3 ani \ncoace,de cånd nivelul investi]iilor str`ine este de peste 5 miliardeeuro pe an.

Sigur c`, odat` z`gazurile scoase, \n cå]iva ani nivelulapei din cele dou` „cuve“ se va egaliza. Vor scade pre]urilede la Oradea [i vor cre[te cele de la Sziget pån` cånd vadeveni irelevant dac` pe pl`cu]ele indicatoare scrie Utcasau Strada.

Politicile publice vor face \ns` \n continuare diferen]a.Romånia a ajuns acum \n situa]ia marilor ora[e americane -sunt bune de f`cut bani, dar nu sunt bune de locuit.

Sorin Påslaru este redactorul-[ef al ZF

De ce este mai scump\n Romånia decåt \nBulgaria [i Ungaria?

DE SORIN PÅSLARU

Is`rescu: Exist` [anse egale pentru o viitoareapreciere sau depreciere a leului

cre[terea \nregistrat`de deficitul comercial\n primul semestru alacestui an

65%

Am observat o stare de euforie fa]` de cheltuielile de la bugetul Romåniei. Estetimpul ca BNR s` ac]ioneze pentru calmarea acestei euforii.

SURSA: INS

Mugur Is`rescuguvernatorul BNR

Cum arat` primul semestruEExxppoorrttuurrii IImmppoorrttuurrii SSoolldd ((mmlldd.. eeuurroo))

VVaallooaarree ||nn %% ffaa]]`̀ ddee VVaallooaarree ||nn %% ffaa]]`̀ ddee SSeemm.. II SSeemm.. II((mmlldd.. eeuurroo)) sseemm.. II 22000066 ((mmlldd.. eeuurroo)) sseemm.. II 22000066 22000077 22000066

CCoommeerr]] iinnttrraaccoommuunniittaarr 10,1 +15,1 17,2 +36,4 -7,03 -3,77

CCoommeerr]] eexxttrraaccoommuunniittaarr 3,9 +2,3 6,5 +10,9 -2,6 -2.07

TTOOTTAALL 14,1 +11,3 23,7 +28,3 -9,6 -5,8

4 BURSE - FONDURI MUTUALEZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

DRAGO[ PRIOTEASARARE[ JITIANU

Pia]a de la Bucure[ti reintr` \nspirala sc`derilor dictate depie]ele externe, dup` ce ieriindicii s-au corectat mo-derat, pierderi substan]iale

suferind din nou cele cinci societ`]i deinvesti]ii financiare, \n medie 1,8%.Bursa a \nchis pe minus \n condi]iile \ncare pie]ele europene au \nregistratsc`deri, FTSE-ul londonez, spreexemplu, corectåndu-se puternic cupeste 2%. Americanii au deschis [i ei pero[u, iar la ora \nchiderii edi]iei DowJones Industrial Average pierdea peste1,5%. Banca Translvania a pierdut 2%,BRD - 3%, SIF-urile - 1,8%, iar Petroma stagnat.

„Corec]iile corelate“ vin \ntr-o pe-rioad` \n care pe pia]a romåneasc`b`ncile raporteaz` profituri record, iarcompaniile \[i men]in ritmuri bune decre[tere, prin prisma rezultatelor la [aseluni. „B`ncile \nregistreaz` cea maicrescut` profitabiliatte din ultimii treiani, iar aceasta va continua s` urce odat`cu cre[terea puterii de cump`rare [i aapetitului popula]iei pentru credite. Deaceea m` a[tept ca pe termne mediu [ilung trendul ascendent s` se p`streze \npia]`“, spune Adrian Danciu, analist laBroker Cluj.

Valoarea tranzac]iilor a sc`zut lajum`tate fa]` de [edin]a precedent`, pepia]a reglementat` perfectåndu-se tran-zac]ii de 11,5 mil. euro (36,6 mil. lei).

„Rulejele scad odat` cu cota]iilepentru c` atunci cånd au loc astfel deoscila]ii investitorii institu]ionali dinafar` nu mai cump`r` pachete. Ei devinmult mai pruden]i“, spune AdrianDanciu.

Lichiditatea la nivelul pie]ei decapital a fost salvat` de tranzac]iile \ncre[tere puternic` de pe segmentulRASDAQ. Aici rezultatele financiareale produc`torului de cabluri electrice [ioptice Iproeb au adus un plus de rulaj,numai pe acest simbol realizåndu-setranzac]ii de peste 1,8 mil. euro (5,7 mil.lei). Brokerii spun c` este normal` oastfel de evolu]ie pe emiten]ii careraporteaz` rezultate bune.

Bursa RASDAQ a \nregistrat olichiditate de 6,9 mil. euro (21,9 mil. lei),cu mult peste medie, ceea ce a dusrulajele de pe pia]a ac]iunilor la 18,4milioane de euro. Pe acest segment s-aumai realizat tranzac]ii deal (\n carep`r]ile negociaz` direct) cu titlurileProspec]iuni [i Romcarbon Buz`u.

„Pe termen scurt, vom asista laoscila]ii provocate de anumi]i factoriperturban]i cum sunt fondurile spe-culative“, spune Danciu, cu privire laa[tept`rile pentru perioad` apropiat`.

AC}IUNILE BROKER CLUJ (BRK) au pierdutieri 0,48%. Valoarea total` a tranzac]iilorcu titlurile societ`]ii de servicii de investi]iifinanciare s-a ridicat \n [edin]a trecut` la966.000 de euro (3,07 milioane de lei),reprezentånd al patrulea rulaj din pia]`.Conducerea societ`]ii [i-a propus cre[tereaveniturilor companiei cu circa 120% pån`\n 2010, potrivit prospectului de fuziune cuInvestco. Broker Cluj vizeaz` o majorare aveniturilor cu 26,6% \n 2007, cu 22% \n2008, cu 20% \n 2009 [i cu 18% \n 2010.Broker a realizat anul trecut venituri de35,3 milioane de lei (10 milioane de euro).Ultima tranzac]ie cu titlurile Broker Cluj s-a perfectat ieri la un pre] de 4,11lei/ac]iune.

AC}IUNILE OIL TERMINAL (OIL) aucrescut ieri cu 0,52%, pe fondul unuirulaj de circa 72.000 de euro (228.000 delei). Consiliul de Administra]ie al Burseide Valori Bucure[ti (BVB) a aprobatpromovarea ac]iunilor operatoruluiportuar de la categoria a II-a la primacategorie a BVB. Oil Terminal va debutala categoria I \n [edin]a detranzac]ionare de azi. Titlurileoperatorului portuar s-au dublat de la\nceputul lunii trecute, dup` anun]ulprivind transferul ac]iunilor la cea mai\nalt` treapt` a Bursei [i informa]iilor cuprivire la suprafe]ele de teren pe carecompania le de]ine \n centrul Constan]ei,evaluate de firm` la peste 400 mil. euro.

AC}IUNILE ZENTIVA (SCD) s-au apreciat iericu 1,27%. Valoarea total` a tranzac]iilor cutitlurile produc`torului de medicamente s-aridicat ieri la circa 450.000 de euro (1,43%),aflåndu-se printre primele zece rulaje dinpia]`. Compania farmaceutic` ZentivaRomånia, parte a grupului ceh Zentiva, a\nregistrat \n primul semestru (S1) ocre[tere cu 21,3% a vånz`rilor, la 1,33miliarde de coroane cehe (47,3 milioane deeuro), comparativ cu perioada similar` din2006. Portofoliul unit`]ii de produc]iede]inute \n Romånia a contribuit \npropor]ie de 66,9%, respectiv 890,5milioane de coroane cehe (31,7 milioane deeuro), la afacerile totale \nregistrate pepia]a autohton`.

AC}IUNILE IMPACT (IMP) au crescut ieri cu2,86%, pe fondul unor tranzac]ii \n valoarede circa 234.000 de euro (741.000 de lei).Conducerea BVB a admis la tranzac]ionaredrepturile de preferin]` emise de companiade dezvoltare imobiliar` pentru majorareade capital, valorile mobiliare urmånd s` fietranzac]ionate \n perioada 13 august - 21august. Drepturile vor fi tranzac]ionate \nsectorul Titluri de capital, la primacategorie. Ac]ionarii companiei au aprobat,\n prima parte a lunii iulie, majorareacapitalului social cu 23,5 milioane de lei(7,5 milioane de euro), la 123,5 milioanede lei. Ultima tranzac]ie cu titlurile Impacts-a perfectat ieri la un pre] de 1,08lei/ac]iune.

AC}IUNILE COMINCO BUCURE{TI (COBS)s-au apreciat ieri cu 6,38%. Valoarea total`a tranzac]iilor cu titlurile companiei s-aridicat \n [edin]a de ieri la aproximativ202.000 de euro (639.000 de lei), aflåndu-se printre primele zece rulaje de pe pia]aRASDAQ. Primul rulaj din pia]` a fost\nregistrat de ac]iunile Iproeb Bistri]a(IPRU), cu tranzac]ii \n valoare de 1,83 mil.euro (5,80 mil. lei). RASDAQ-C, principalulindice al pie]ei care include toatecompaniile listate pe RASDAQ, a pierdutieri 2,18%, sc`zånd pån` la 5.399,56puncte, pe fondul unor tranzac]ii totale de6,92 mil. euro (21,94 mil. lei). Ultimatranzac]ie cu titlurile Cominco s-a perfectatieri la pre]ul de 75 lei/ac]iune.

Cele mai bune ac]iuni scad din cauza pie]elor interna]ionale

PPIIAA}}AA MMOONNEETTAARR~~Depozite Tranzac]ii

VVooll.. mmeeddiiuu RRaattaa mmeeddiiee VVooll.. mmeeddiiuu RRaattaa mmeeddiiee PPeerriiooaaddaa zziillnniicc aannuuaall`̀ aa ddoobbåånnzziiii zziillnniicc aannuuaall`̀ aa ddoobbåånnzziiii

((mmlldd.. lleeii)) ((%%)) mmlldd.. lleeii ((%%))Iulie 2007 7.043,6 6,49 1.318,1 5,511 aug. - 8 aug. 7.993,3 6,20 1.643,6 5,018 aug. 2007 9.065,9 6,00 1.416,1 4,51

SURSA: BNR

NNiivveelluull mmeeddiiuu aall rraatteelloorr ddoobbåånnzziilloorr ppee ppiiaa]]aa iinntteerrbbaannccaarr`̀ 9 august 2007 la ora 11.00

TTeerrmmeennee BBUUBBIIDD BBUUBBOORR

ON 3.81 4.69

TN 3.88 4.97

SW 4.28 5.53

1M 5.68 6.68

3M 6.12 7.05

6M 6.36 7.18

9M 6.34 7.21

12M 6.32 7.21

Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 8 august: 1.416 mil.RON

8 august 2007 la ora 11.00

TTeerrmmeennee BBUUBBIIDD BBUUBBOORR

ON 4.06 5.09

TN 3.96 5.18

SW 4.44 5.75

1M 5.62 6.62

3M 6.15 7.09

6M 6.36 7.18

9M 6.34 7.21

12M 6.32 7.21

Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 7 august: 906 mil.RONBBUUBBIIDD - rata dobånzii la depozitele atrase; BBUUBBOORR - rata dobånzii la depozitele plasate

SURSA: BNR

PPiiaa]]aa FFuuttuurreess BBMMFFMMSS 8 august 2007CCoonnttrraacctt SSccaaddeenn]]`̀ PPrree]] VVaarriiaa]]iiee VVaallooaarree

((lleeii))DERRC Sep 07 0,1045 -0,0013 9.496,00DERRC dec.07 0,1077 0,0000 0,00DERRC Mar-08 0,1070 0,0000 0,00DERRC Jun-08 0,1070 0,0000 0,00DESIF1 Sep 07 0,0000 0,0000 0,00DESIF1 dec.07 0,0000 0,0000 0,00DESIF2 Sep 07 3,7400 0,1800 14.374.139,70DESIF2 dec.07 3,7997 0,1596 2.562.688,50DESIF2 Mar-08 4,0300 0,1050 51.779,60DESIF2 Jun-08 4,1952 0,1202 0,00DESIF3 Sep 07 2,4560 0,0945 580.140,00DESIF3 dec.07 2,5290 0,0810 1.703.058,80DESIF3 Mar-08 2,7000 0,0000 0,00DESIF3 Jun-08 0,0000 0,0000 0,00DESIF4 Sep 07 0,0000 0,0000 0,00DESIF4 dec.07 0,0000 0,0000 0,00DESIF5 Sep 07 4,4400 0,1230 14.483.439,70DESIF5 dec.07 4,5400 0,1200 2.370.471,80DESIF5 Mar-08 4,8000 0,0750 152.474,90DESIF5 Jun-08 4,8500 -0,1400 30.350,00DESNP Sep 07 0,5700 0,0200 1.690,50DESNP dec.07 0,5850 0,0050 4.095,00DESNP Mar-08 0,6280 0,0000 0,00DESNP Jun-08 0,0000 0,0000 0,00DETBM Sep 07 0,0000 0,0000 0,00DETBM dec.07 0,7749 -0,0201 0,00DETLV Sep 07 0,9450 0,0100 368.073,52DETLV dec.07 0,9625 0,0125 14.399,09DETLV Mar-08 1,0400 0,0078 0,00DETLV Jun-08 0,0000 0,0000 0,00RON/EUR Sep 07 3,2000 -0,0090 3.200,00RON/EUR dec.07 3,2000 0,0075 3.200,00RON/EUR Mar-08 3,2185 0,0000 0,00RON/EUR Jun-08 0,0000 0,0000 0,00RON/USD Sep 07 0,0000 0,0000 0,00RON/USD dec.07 0,0000 0,0000 0,00

n CCoottaa]]iiiillee ddoollaarruulluuii

Yenul japonez 118.9

Lira sterlin` 2.0333

Francul elve]ian 1.1945

Coroana danez` 5.4066

Coroana norvegian` 5.7782

Coroana suedez` 6.7345

Dolarul australian 0.8572

Dolarul canadian 1.0536

n CCoottaa]]iiiillee eeuurroo

Dolarul american 1.3764

Lira sterlin` 0.6769

Yenul japonez 163.66

Francul elve]ian 1.6441

Dolarul australian 1.6057

Coroana danez` 7.4418

Coroana norvegian` 7.9533

Coroana suedez` 9.2696

Dolarul canadian 1.4502

FFoonndduurrii mmuuttuuaallee 9 august 2007

DDeennuummiirree ffoonndd//aaddmmiinniissttrraattoorr VVaallooaarree VVaarriiaa]]iiee ddee llaa VVaarriiaa]]iiee VVaarriiaa]]iiee VVaarriiaa]]iiee NNuumm`̀rr AAccttiivv nneett((UUnniittaattee ffoonndd)) llaa zzii ((lleeii nnooii)) \\nncceeppuuttuull lluunniiii %% lluunnaa aanntteerriiooaarr`̀ %% \\nn 22000077 aannuull ttrreeccuutt iinnvveessttiittoorrii 3311 aapprr.. ((mmiill.. lleeii)) 3311aapprr..

FFoonndduurrii mmoonneettaarreeSimfonia 1 - adm. SG Asset Manag. - BRD - 22.06 0.64% 0.46% 4.11% 5.63 4025 81051

Bancpost Plus - adm. Eurobank Mutual Funds Manag. - 10.9292 0.64% 0.49% 3.79% 5.36 209 39689

FFoonndduurrii ddee oobblliiggaa]]iiuunniiStabilo - adm. CA IB Asset Manag. - 7.3153 0.93% 0.46% 3.34% 6.69 479 1679

BCR Clasic - adm. BCR Asset Manag. - 17.12 0.88% 1.50% 3.63% 6.33 5181 25884

Europa Obliga]iuni* - adm. CA IB Asset Manag. - 33.5583 0.71% -7.53% -2.47% -3.51 18 18331

Fortuna Gold - adm. Target Asset Manag. - 14.46 2.12% 0.43% 5.01% 3.87 1704 0.378

Orizont - adm. Certinvest - 14.59 0.90% 0.91% 5.34% 12.33 438 7365

Tezaur - adm. Certinvest - 51.54 0.45% 0.33% 3.25% 6.15 759 5654

Vanguard Protector - adm. Vanguard Asset Manag. - 23.6148 0.51% 0.37% 3.37% 5.27 555 3117

FFoonndduurrii ddiivveerrssiiffiiccaatteeRaiffeisen Benefit - adm. Raiffeisen Asset Manag. - 116.879 1.30% 1.90% 5.52% 10.41 907 32857

FCEx - adm. SIRA - 7.24 3.43% 4.48% 8.92% 13.13 468 9901

Bancpost Active Balanced - adm. Eurobank MFM - 12.0694 1.88% 0.70% 15.17% 5.69 1908 33895

BT Clasic - adm. BT Asset Manag. - 12.8 -0.23% 1.91% 10.25% 11.10 216 15876

BCR Dinamic - adm. BCR Asset Manag. - 23.84 2.80% 4.93% 7.97% 7.42 2900 58272

Capital Plus (Credit Fond) - adm. Certinvest - 11.37 6.06% 4.69% 14.27% 12.34 9155 10211

Concerto - adm. SG Asset Manag. - BRD - 117.35 3.97% 3.03% 8.44% 8.24 378 15644

Star Focus - adm. Star Asset Manag. - 6.2 5.26% 5.18% 12.32% 9.40 39 5068

Fortuna Clasic - adm. Target Asset Manag. - 9.58 5.74% 7.99% 23.93% 13.35 22903 8845

Integro - adm. CA IB Asset Manag. - 4.6006 2.17% 3.38% 8.98% 11.28 9503 14025

Transilvania - adm. Globinvest - 47.3114 -0.43% 3.75% 5.02% 16.81 1127 40709

KD Optimus - adm. KD Investments - 12.1839 6.61% 5.04% 21.46% NA 9 1604

FFoonndduurrii ddee aacc]]iiuunniiActive Dinamic - adm. Swiss Capital Asset Manag. - 25.232 6.10% 2.55% 32.90% 30.28 1933 17704

BCR Expert - adm. BCR Asset Manag. - 120.65 5.09% 7.51% 15.94% 2.37 669 11397

BT Maxim - adm. BT Asset Manag. - 16.29 -3.27% 6.05% 19.69% 20.12 1293 36506

BT Index - adm. BT Asset Manag. - 11.09 5.52% 3.34% 10.46% 0.04 124 7713

FON - adm. Vanguard Asset Manag. - 63.2925 1.64% 3.98% 23.38% 17.25 517 4024

Intercapital - adm. Certinvest - 9.15 2.46% 6.18% 12.13% 16.74 2662 25935

Napoca - adm. Globinvest - 1.094 2.16% 9.77% 28.46% 20.82 1648 24031

Star Next - adm. Star Asset Manag. - 7.23 8.07% 8.25% 26.40% 13.40 55 6129

Premio - adm. CA IB Asset Manag. - 11.1745 2.33% 5.46% 4.40% 4.57 29 4084

Omninvest - adm. SIRA - 15.8 8.97% 9.43% 35.62% 20.95 4077 8249

Raiffeisen Prosper - adm. Raiffeisen Asset Manag. - 128.9549 2.80% 5.65% 9.11% 18.15 1909 65105

KD Maximus - adm. KD Investments - 21.4176 12.06% 9.99% 37.31% 13.48 772 30235

SURSA: Mediafax

RRaatteellee ddee sscchhiimmbb aallee pprriinncciippaalleelloorr vvaalluuttee

9 august 2007 la ora 12.00

SURSA: ZF

8.232,47 + 0,54 % ZF INDEX

ZZFF IINNDDEEXX,, este calculat zilnic [i sintetizeaz` evolu]ia celor mai importante ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti [i BursaElectronic` RASDAQ. Ponderile celor 18 ac]iuni incluse \n calcului valorii indicelui au fost stabilite \n fuc]ie de valoareatranzac]iilor din ultimele 12 luni. Valoarea indicelui corespunzånd ultimei [edin]e de tranzac]ionare din 2003 este de 1.000 de puncte.

n BVB

PETROM

BRD

BANCA TRANSILVANIA

SIF BANAT-CRI{ANA

SIF MOLDOVA

SIF TRANSILVANIA

SIF MUNTENIA

SIF OLTENIA

IMPACT BUCURESTI

ZENTIVA

ANTIBIOTICE

ROMPETROL RAFINARE

BANCA COMERCIAL~ CARPATICA

SOCEP CONSTAN}A

n RASDAQ

ROMPETROL (VEGA)

ARGUS CONSTAN}A

ARDAF CLUJ

BRAICONF BR~ILA

AACC}}IIUUNNIILLEE CCAARREE IINNTTRR~~ ||NN CCOOMMPPOONNEENN}}AA ZZFF IINNDDEEXX

SSiimmbbooll DDeennuummiirree ssoocciieettaattee PPiiaattaa IInncchhiiddeerree VVaarr ((%%)) MMiinniimm MMaaxxiimm MMeeddiiuu TTrraannzzaaccttiiii VVoolluummALBZ ALBALACT Alba Iulia RGBS 2.76 -1.08 2.75 2.84 2.8 318 659,300AMPL AMPLO PLOIESTI XMBS 7.4 4.96 7.4 7.4 7.4 1 500ARDF ARDAF. Cluj RGBS 0.16 0.63 0.16 0.162 0.16 14 76,700ARAX ARMAX GAZ Medias RGBS 0.63 0 0.63 0.64 0.635 62 166,900ARTE ARTEGO Tg. Jiu RGBS 11.5 0 11.2 12.3 11.6 36 9,300ASRA ASIGURAREA ROM. ASIROM Buc. RGBS 0.925 -3.65 0.925 0.935 0.925 6 6,800ATRD ATELIERELE CFR GRIVITA BUC. XMBS 45 -1.1 44.3 46.2 45.3 25 687ATGJ ATLAS GIP PLOIESTI XMBS 80 -1.11 80 83.5 80.7 25 561ATLK ATLAS GALATI RGBS 0.389 2.37 0.363 0.389 0.367 15 18,400AUCS AUTOMOBILE CRAIOVA CRAIOVA XMBS 33 -14.73 32.1 38.1 35.3 232 12,693AVZU AVICOLA BUZAU RGBS 0.0771 1.45 0.0755 0.0776 0.0764 10 112,700AVIO AVIOANE CRAIOVA XMBS 14 0.72 13.9 14 14 3 268BANE BANEA VOLUNTARI XMBS 4.3 -5.49 4.3 4.55 4.51 8 5,219BAME BAT MEDIAS XMBS 30.7 2.33 30.7 31.1 30.9 10 530BAZV BAZA ATELIERE SI TRANSPORT ARAD XMBS 13.8 14.05 12.3 13.9 13 50 32,336TEHO BEGA TEHNOMET TIMISOARA RGBS 19.1 -0.52 19.1 20 19.3 4 700BEGY BERE AZUGA AZUGA XMBS 10 0 10 10.5 10.1 8 2,990SPCU BOROMIR PROD BUZAU (SPICUL) RGBS 1.9 -0.52 1.9 1.95 1.91 15 13,400BIBU BTT BUC. XMBS 2.5 0 2.45 2.5 2.49 2 1,402BUCS BUCOVINA SUCEAVA XMBS 0.91 -4.21 0.91 0.92 0.91 9 3,887BUCU BUCUR OBOR BUC. XMBS 4.7 18.99 4.34 4.74 4.59 11 8,505BUTU BUC. TURISM BUC. XMBS 141.9 -14.62 141.9 180 160.1 11 91CARS CARS Tarnaveni XMBS 14.9 -7.45 14.9 19.9 16.9 3 361CEON CEMACON ZALAU RGBS 28.6 0.35 28.6 29.1 28.8 41 33,900CEOF CENTROFARM Buc. RGBS 15.5 1.97 15.5 15.5 15.5 1 200CEPO CEPROCIM BUC. XMBS 15 2.04 15 15 15 3 960CERE CERAMICA IASI RGBS 11.6 0.87 11.6 12 11.8 27 26,300CHOB CHIMCOMPLEX BORZESTI ONESTI XMBS 2.8 -6.67 2.8 2.8 2.8 2 1,021CIAC CIAC ORADEA XMBS 3.1 -7.19 3.1 3.1 3.1 2 4,200COKG COMALEX Alexandria RGBS 10.4 -24.64 10.4 10.5 10.4 3 300CCRL COMCEREAL Constanta RGBS 39 0 39 39 39 1 100COBS COMINCO Buc. RGBS 75 6.38 71 75 74.3 48 8,600COSC COMNORD BUC. XMBS 21.5 0.94 21 22.5 21.7 26 3,150COVG COMP. NAVROM Galati RGBS 7.2 -0.69 7 7.4 7.3 4 700REMO COMP. COREMAR Constanta RGBS 0.895 -2.72 0.895 0.94 0.925 12 11,300RCHI COMP. INTERCONTINENTAL BUC. RGBS 0.275 1.85 0.275 0.28 0.278 19 216,400CMVX COMVEX CONSTANTA RGBS 40 1.27 39 40 39.7 4 400COFI CONCEFA SIBIU XMBS 5 -1.96 5 5.05 5.05 20 4,930COLI CONCORDIA ALIMENTARA 4 BUC. XMBS 6.7 21.82 6.7 6.7 6.7 1 500COEC CONECT BUSINESS PARK BUC. XMBS 61.5 -0.97 60 63 61.1 7 229COVB CONFECTII Vaslui RGBS 0.211 -4.09 0.211 0.212 0.212 4 88,400COTE CONPET Ploiesti RGBS 49 2.08 47.9 49 48.6 14 4,000CONFMCONSTRUCTII FEROVIARE MOLDOVA RGBS 0.279 15.29 0.24 0.28 0.273 20 34,000CHIA CONSTRUCTII HIDROTEHNICE IASI XMBS 45 3.21 45 51 50.1 10 1,201DAFR DAFORA MEDIAS RGBS 0.92 -3.16 0.92 0.945 0.935 19 50,900DUCL DUCTIL BUZAU RGBS 1.8 -4.26 1.8 1.88 1.81 9 23,000AMCP ECOPACK GHIMBAV (fost AMCO ) XMBS 180 5.32 170 180 175 5 115EDIL EDIL CONSTRUCTII ARAD XMBS 3.6 10.43 3.32 3.95 3.64 176 165,038ELGS ELECTROARGES CURTEA DE ARGES XMBS 0.81 -3.57 0.8 0.84 0.82 14 70,347ELEL ELECTROCONSTRUCTIA ELCO XMBS 3 4.53 3 3.05 3.03 11 4,300ELMA ELECTROMAGNETICA BUC. RGBS 2.16 2.37 2.16 2.27 2.19 98 300,100ELJA ELECTROMONTAJ CARPATI Sibiu RGBS 42 5 36 42 38.5 5 600ELZY ELECTROPRECIZIA cele RGBS 20.2 4.12 20.2 20.2 20.2 1 200ENES ENERGOUTILAJ Buc. RGBS 4 0 3.98 4 3.99 4 1,000FMAR FAIMAR BAIA MARE XMBS 0.13 18.18 0.13 0.13 0.13 24 240,186RMAH FARMACEUTICA REMEDIA DEVA XMBS 7.3 24.79 6 7.3 6.95 63 34,342FERO FERONERIA ARAD XMBS 1.21 0 1.17 1.21 1.21 5 3,100FLAO FLAROS BUC. RGBS 43 0 43 43 43 2 200XFOA Fondul Oamenilor de Afaceri Buc. RGBS 5.8 -3.33 5.8 5.95 5.9 8 2,400FOSB FORAJ SONDE CRAIOVA XMBS 1.39 12.1 1.24 1.39 1.31 5 2,239FOSP FORAJ SONDE Tg. Mures XMBS 100 0 100 100.3 100.2 2 80FOND FORCONCID RAMNICU VALCEA XMBS 100 0.3 99.9 101 100.1 12 469RANT GRANITUL BUC. XMBS 7.7 -3.75 7.7 7.9 7.8 5 340IARV IAR Brasov RGBS 11 -2.65 10.9 11.3 11 15 3,000IASX IASITEX IASI RGBS 23 -11.54 23 25.5 24.2 7 900IAFR IASSYFARM IASI XMBS 2.46 11.82 2.25 2.6 2.53 39 19,558ICER ICERP PLOIESTI XMBS 88 7.98 80.7 88 81.6 3 326ICMR ICMRS Galati RGBS 0.77 5.48 0.7 0.775 0.73 46 42,300ICSI ICSIM BUC. XMBS 55 -3.51 55 55 55 5 358ARCV IMOTRUST ARAD (ARCONSERV) RGBS 4 0 3.98 4.19 4.09 276 288,400INTA INDEPENDENTA SIBIU XMBS 42 1.69 42 42 42 2 242INEM IND. LAPTELUI LACTA Giurgiu RGBS 0.88 2.92 0.86 0.92 0.885 35 56,500INOR INTFOR GALATI XMBS 15 -5.06 15 16 15.1 13 1,300IORB IOR BUC. XMBS 1.1 -4.35 1.1 1.15 1.13 4 5,500IPHI IPROCHIM Buc. RGBS 130 18.18 130 136.9 131.7 3 40IPRU IPROEB Bistrita RGBS 8.8 7.98 8.5 9.2 8.8 593 658,300IUBR IUS BRASOV XMBS 0.32 -5.88 0.3 0.32 0.31 10 10,530LACS LACTIS IASI RGBS 0.13 0.78 0.129 0.149 0.134 20 74,100AGEM LAFARGE AGREGATE si BETOANE RGBS 46 9.52 45.9 46 46 3 300LMRU LAMINORUL BRAILA XMBS 2.25 -13.13 2.25 2.65 2.41 10 4,103LIPO LIPOMIN LIPOVA XMBS 6.8 13.33 5.3 6.8 5.65 10 4,104MACO MACOFIL TG. JIU XMBS 138.5 -3.35 130 142 135.3 22 530MANG MANGALIA Mangalia RGBS 0.4 2.83 0.395 0.4 0.397 3 10,000MTCR MAT CRAIOVA XMBS 4.35 -6.45 4.1 4.61 4.39 15 2,639METY MECANICA ROTES Targoviste RGBS 1.24 -1.59 1.2 1.25 1.24 17 29,500MEAN MECANICA SIGHETUL MARMATIEI XMBS 19 4.4 19 20 19.9 6 466MEGY MECANPETROL GAESTI XMBS 36 2.86 35 36.5 35.6 17 1,738MEDU MEDUMAN Viseu de Sus RGBS 1.78 -1.66 1.78 1.95 1.81 13 13,800METV METAV BUC. XMBS 17 -3.95 17 17.1 17 4 324SIDG MITTAL STEEL HUNEDOARA XMBS 5 -4.76 5 5.05 5.05 17 3,217TPRO MITTAL STEEL IASI IASI XMBS 4.2 -0.94 4.2 4.5 4.32 4 597PTRO MITTAL STEEL ROMAN ROMAN RGBS 25.5 0.79 25.3 25.5 25.5 4 500MOIB MOARA CIBIN SIBIU XMBS 1.13 -0.88 1.13 1.14 1.14 6 13,845MOBD MOBAM BAIA MARE RGBS 1.25 5.93 1.2 1.3 1.25 8 4,000MOBG MOBEX TG.MURES RGBS 14.4 -4 14.4 14.5 14.4 2 800MBUH MOBILA BUHUSEANA BUHUSI XMBS 0.41 0 0.41 0.41 0.41 1 1,189,623

SSiimmbbooll DDeennuummiirree ssoocciieettaattee PPiiaattaa IInncchhiiddeerree VVaarr ((%%)) MMiinniimm MMaaxxiimm MMeeddiiuu TTrraannzzaaccttiiii VVoolluummMOTU MONDOTRANS Targoviste RGBS 1 -0.99 1 1 1 4 3,500NAPO NAPOCA CONSTRUCTII CLUJ XMBS 2.9 -7.94 2.9 3.2 3.07 35 22,339NEFE NEFERAL BUC. XMBS 0.26 -3.7 0.26 0.3 0.28 11 21,252NORD NORD BUC. XMBS 78 -2.99 77 81 79.1 14 1,048NUTE NUTRICOM OLTENITA XMBS 1.5 17.19 1.43 1.6 1.52 32 29,618OLIP OLIMP ESTIVAL Statiunea Olimp RGBS 1.12 13.13 1.07 1.12 1.09 5 2,500ONZV ONT CARPATI BUC. XMBS 33.1 10.33 32.5 33.1 32.7 3 509ROFU PETROM AVIATION Otopeni RGBS 0.27 0 0.255 0.278 0.271 24 248,200PRBU PRACTIC Buc. RGBS 270 10.66 245 270 255.7 4 70PREB PREBET AIUD RGBS 6.6 1.54 6.45 6.65 6.55 38 36,600PRBV PRECIZIA BUC. XMBS 37 18.59 35.5 39 37.3 25 1,020PREH PREFAB BUC. RGBS 22.9 -0.43 22.6 23.8 23.6 21 18,500PRAE PRODLACTA Brasov RGBS 3.56 1.71 3.56 3.59 3.57 3 1,500PROG PROGRESUL PLOIESTI RGBS 0.0095 -2.06 0.0095 0.01 0.0096 13 443,800PRSN PROSPECTIUNI BUC. RGBS 63.5 0.16 63 63.7 63.3 57 1,460PRON PROTAN BUC. XMBS 33.5 -1.76 32.9 33.5 33.1 22 1,981REGL REGAL GALATI XMBS 0.7 25 0.57 0.7 0.67 3 4,261RELE RELEE MEDIAS XMBS 23 -2.54 23 23.5 23 7 187RMAR REMAR PASCANI XMBS 21 0.48 20.1 22 20.5 87 5,163REFE REMARUL 16 FEBRUARIE CLUJ RGBS 96.7 0.83 95 97.8 95.8 15 1,800RTRA RETRASIB SIBIU XMBS 1.26 -7.35 1.24 1.4 1.25 10 143,102RORX ROMAERO BUC. XMBS 60 0 60 67 61.5 7 285ROVA ROMAN BRASOV XMBS 1.41 -9.62 1.4 1.46 1.43 24 21,282ROOF ROMANOFIR TALMACIU XMBS 7 2.94 5.8 7 6.1 13 1,896MCAB ROMCAB TG. MURES XMBS 3.27 24.81 2.2 3.27 2.26 6 1,311ROCE ROMCARBON BUZAU RGBS 1.4 -2.78 1.35 1.44 1.4 46 27,500VEGA ROMPETROL BUC. RGBS 0.208 -0.95 0.19 0.209 0.207 10 38,500ROMT ROMPORTMET GALATI RGBS 16 0 16 16.5 16.4 10 2,600BR B RADAUTI XMBS 17.5 0 17.5 17.5 17.5 15 1,381SE LCONSERV MEDIAS XMBS 1.2 41.18 0.9 1.2 1.06 8 3,545STNM NTIERUL NAVAL 2 MAI MANGALIA XMBS 9.2 10.84 8.1 9.2 8.8 5 359SEVE SEVERNAV DR. TR. SEVERIN RGBS 22.3 -4.7 22.3 23.5 22.7 3 300SIGS SIGSTRAT SIGHETU MARMATIEI XMBS 0.9 -3.23 0.9 0.95 0.91 9 24,279SIOB SIMBETON ORADEA XMBS 2.5 -5.66 2.5 2.54 2.51 8 2,325SIOR SIMCOR Oradea RGBS 16 3.23 15.5 16 15.7 3 2,100SIMF SIMEX SIMLEUL SILVANIEI XMBS 2.65 23.83 2.6 2.65 2.62 3 2,500SINU SIN BUC. XMBS 27.5 10 27.5 27.5 27.5 1 100TIMP TIMPURI NOI BUC. XMBS 43.6 -0.46 42 43.6 43 7 144TRAI TRANSCHIM BUC. XMBS 30 0 30 30 30 2 80COTR TRANSILVANIA CONSTRUCTII CLUJ XMBS 331 -1.37 331 345 337.3 7 14TRIL TRANSPORTURI AUTO FILARET BUC. XMBS 2.03 -24.81 2.03 2.03 2.03 3 5,234TUAA TURISM COVASNA COVASNA XMBS 6 -11.76 6 6.1 6.05 5 2,140TUSI THR PRAHOVA PLOIESTI XMBS 0.52 -8.77 0.52 0.6 0.55 8 24,765UNIO UNIO BAIA MARE XMBS 2.42 13.08 2.42 2.59 2.49 4 1,844UNISEM UNISEM BUC. RGBS 0.125 0 0.122 0.125 0.123 14 69,800UNVR UNIVERS Rm. Valcea RGBS 22.2 0.45 22.2 22.2 22.2 1 200UPET UPET TARGOVISTE RGBS 1.36 3.03 1.35 1.37 1.36 9 2,100UTRQ UTT TIMISOARA XMBS 40 -5.88 40 40 40 2 135UZIN UZINEXPORT BUC. RGBS 1.02 6.25 0.97 1.02 1 10 28,300VESY VES Sighisoara RGBS 0.282 -0.7 0.282 0.29 0.287 24 195,500VULC VULCAN BUC. XMBS 4.9 1.45 4.9 5 4.91 6 2,766VULT VULTURUL COMARNIC XMBS 10.2 -8.93 10.2 10.9 10.7 2 1,500ZARE ZAREA BUC. RGBS 1.89 -2.07 1.86 1.95 1.89 10 8,200

Categoria I SSiimmbbooll DDeennuummiirree PPrree]] IInncchh.. VVaarr.. ((%%)) PPrree]] MMaaxx.. PPrree]] MMiinn.. PPrreett MMeedd.. NNrr.. AAcctt.. 5522 MMaaxx 5522 MMiinnALR ALRO 10.4000 2.97 10.6000 10.2000 10.3986 34,822 11.5000 3.5500ATB ANTIBIOTICE 1.9300 -1.03 2.0400 1.9100 1.9783 253,523 2.1500 1.3300AZO AZOMURES 0.2210 -3.91 0.2330 0.2210 0.2250 3,101 0.2540 0.1300BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA 0.5450 -3.54 0.5650 0.5400 0.5479 621,400 0.6450 0.4970TLV BANCA TRANSILVANIA 0.9350 -2.09 0.9600 0.9250 0.9434 4,162,837 1.1600 0.7100BIO BIOFARM 0.8350 0.60 0.8500 0.8150 0.8305 947,162 0.9050 0.5500BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 28.7000 -3.37 29.6000 28.6000 29.1049 63,710 29.7000 16.9000TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 46.4000 0.87 46.5000 45.8000 46.0878 18,413 49.3000 22.8000IMP IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR 1.0800 2.86 1.1200 1.0600 1.0740 690,100 1.3400 0.4710OLT OLTCHIM RM. VALCEA 1.0600 4.95 1.0600 1.0200 1.0476 206,706 1.1500 0.3770SNP PETROM 0.5350 0.00 0.5400 0.5250 0.5336 2,720,679 0.6300 0.4980BRK S.S.I.F. BROKER 4.1100 -0.48 4.2800 4.1000 4.1784 733,708 4.3300 1.2400SOCP SOCEP 0.3000 -4.46 0.3200 0.3000 0.3070 686,884 0.3950 0.1700TBM TURBOMECANICA 0.7250 0.69 0.7250 0.7050 0.7183 524,500 0.8550 0.6800

Societ`]i de investi]ii SSiimmbbooll DDeennuummiirree PPrree]] IInncchh.. VVaarr.. ((%%)) PPrree]] MMaaxx.. PPrree]] MMiinn.. PPrreett MMeedd.. NNrr.. AAcctt.. 5522 MMaaxx 5522 MMiinnSIF1 SIF BANAT CRISANA 3.9500 -1.25 4.0700 3.9300 3.9931 599,855 4.3800 2.2600SIF2 SIF MOLDOVA 3.7000 -3.90 3.9000 3.6900 3.7766 1,368,577 4.0100 2.0100SIF4 SIF MUNTENIA 2.6300 -1.87 2.7600 2.6200 2.6825 683,980 3.0200 1.4200SIF5 SIF OLTENIA 4.3900 -2.44 4.6000 4.3900 4.4900 1,237,523 4.9600 2.5400SIF3 SIF TRANSILVANIA 2.6000 -0.38 2.6800 2.5800 2.6172 386,474 4.3500 2.0100

Categoria a II-aSSiimmbbooll DDeennuummiirree PPrree]] IInncchh.. VVaarr.. ((%%)) PPrree]] MMaaxx.. PPrree]] MMiinn.. PPrreett MMeedd.. NNrr.. AAcctt.. 5522 MMaaxx 5522 MMiinnARS AEROSTAR 20.1000 0.50 20.7000 20.1000 20.2047 3,109 22.5000 4.8700ASA AGRAS VIENNA INSURANCE GROUP 0.7500 -1.32 0.7600 0.7500 0.7581 1,600 0.9000 0.2720ALT ALTUR 0.1790 -1.65 0.1840 0.1780 0.1809 980,613 0.2940 0.1790ALU ALUMIL ROM INDUSTRY 7.5000 -1.32 7.5500 7.5000 7.5377 68,130 9.0000 6.6000ARM ARMATURA 0.7300 -2.67 0.7500 0.7000 0.7208 2,300 0.7800 0.4710BRM BERMAS 4.1000 -1.44 4.2100 4.1000 4.1598 86,667 4.4000 1.3000CMF COMELF 6.9500 0.00 7.0000 6.9000 6.9714 16,100 8.0000 1.5000CMP COMPA S. A. 1.7000 -2.86 1.7700 1.7000 1.7352 78,925 1.8900 0.9300ENP COMPANIA ENERGOPETROL 4.7900 8.86 4.7900 4.1600 4.4550 578 5.2500 1.9300COMI CONDMAG 2.2500 -0.88 2.2900 2.2400 2.2683 317,117 2.3400 1.9700ELJ ELECTROAPARATAJ 0.6300 -3.08 0.6300 0.6300 0.6299 6,934 1.0000 0.5050EPT ELECTROPUTERE 1.4000 8.53 1.4000 1.2500 1.3517 255,974 1.9400 0.2130FLA FLAMINGO INTERNATIONAL SA 0.3960 1.54 0.3970 0.3900 0.3941 51,200 0.4500 0.3200

ECT GRUPUL IND. ELECTROCONTACT 0.1340 -6.94 0.1440 0.1340 0.1351 29,774 0.1740 0.0961EXC KANDIA - EXCELENT 2.8100 -0.35 2.8100 2.8000 2.7982 6,727 3.7000 0.6200MECF MECANICA CEAHLAU 20.0000 3.63 20.5000 20.0000 20.2083 1,200 25.0000 5.1500COS MECHEL TARGOVISTE 7.5000 10.29 7.5000 7.5000 7.5000 600 8.8000 0.4990MEF MEFIN 2.5000 -3.85 2.5000 2.5000 2.5000 100 2.7500 1.6000MJM MJ MAILLIS ROMANIA 3.5800 14.74 3.5800 3.5800 3.5800 550 4.4000 3.1200OIL OIL TERMINAL 0.9750 0.52 1.0200 0.9750 0.9914 230,531 1.0600 0.2280PEI PETROLEXPORTIMPORT 109.0000 -0.91 109.0000 108.5000 108.7750 8 155.3000 100.0000PCL POLICOLOR 4.0000 0.00 4.0000 4.0000 3.9955 1,376 4.3500 1.7100PPL PRODPLAST 4.8000 -1.23 4.8700 4.8000 4.8357 4,527 5.1000 1.6900RRC ROMPETROL RAFINARE 0.1000 -0.99 0.1020 0.0997 0.1000 9,083,440 0.1160 0.0790PTR ROMPETROL WELL SERVICES 1.6000 0.00 1.6500 1.5800 1.6025 249,600 2.4400 0.3050SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA 21.0000 0.00 21.5000 21.0000 21.0782 2,300 22.5000 3.7500STZ SINTEZA 0.6450 0.00 0.6450 0.6450 0.6447 2,122 0.7500 0.4000SRT SIRETUL 0.0800 -1.23 0.0810 0.0800 0.0806 118,150 0.0905 0.0617ART T.M.K. - ARTROM 71.9000 -1.24 71.9000 70.6000 70.8223 1,666 76.0000 7.7000MPN TITAN 0.4740 1.94 0.4740 0.4650 0.4680 2,113 0.6800 0.3000TUFE TURISM FELIX BAILE FELIX 1.1900 -2.46 1.2100 1.1900 1.2000 41,400 1.9900 0.8950EFO THR MAREA NEAGRA 2.3000 2.22 2.3000 2.2000 2.2802 46,420 2.5000 0.3900UAM UAMT 1.3000 -6.47 1.3200 1.3000 1.3037 8,562 1.5000 0.5550APC VAE APCAROM 1.1900 -5.56 1.2100 1.1400 1.1786 24,400 1.3200 0.4900VNC VRANCART SA 0.2000 -0.99 0.2060 0.2000 0.2020 296,699 0.2250 0.0912SCD ZENTIVA 1.6000 1.27 1.6200 1.5900 1.6005 894,422 1.8400 1.5500

Ac]ionari semnificativi

SURSA: BVB

SSoocciieettaattee AAcc]]iioonnaarr PPrroocceennttaajj oobb]]iinnuutt

COMAT SA GALATI CHELU CATALIN CONSTANTIN 32.07%

ROCAB SA INTORSURA BUZAULUI BULARCA TEOFIL 0.00%

CEPROCIM SA BUCURESTI IMPULS COMPANY SRL 5.41%

ASIROM SA Bucuresti DAMROSCH TRADING LIMITED 9.48%

MED.COM.PROD SA MEDGIDIA SIF TRANSILVANIA 0.00%

FARMACEUTICA REMEDIA SA DEVA TARUS VALENTIN-NORBERT 80.11%

FERONERIA SA ARAD G.E.F. UNION SRL 22.69%

Top cre[teri EEmmiitteenntt UUllttiimmuull VVaarriiaa]]iiee VVaallooaarree

pprree]] ((lleeii)) ((%%)) ttrraannzzaacc]]iiii ((lleeii))

MJ MAILLIS ROMANIA S.A. 3.58 14.74 1,969.00MECHEL TARGOVISTE S.A. 7.5 10.29 4,500.00COMPANIA ENERGOPETROL S.A. 4.79 8.86 2,575.00ELECTROPUTERE S.A. 1.4 8.53 346,008.17OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 1.06 4.95 216,555.92

Top sc`deri EEmmiitteenntt UUllttiimmuull VVaarriiaa]]iiee VVaallooaarree

pprree]] ((lleeii)) ((%%)) ttrraannzzaacc]]iiii ((lleeii))

GRUPUL IND. ELECTROCONTACT S.A. 0.134 -6.94 4,023.82UAMT S.A. 1.3 -6.47 11,162.50VAE APCAROM S.A. 1.19 -5.56 28,758.00SOCEP S.A. 0.3 -4.46 210,898.44AZOMURES S.A. 0.221 -3.91 697.89

Top tranzac]ii EEmmiitteenntt UUllttiimmuull VVaarriiaa]]iiee VVaallooaarree

pprree]] ((lleeii)) ((%%)) ttrraannzzaacc]]iiii ((lleeii))

SIF OLTENIA S.A. 4.39 -2.44 5,556,549.33SIF MOLDOVA S.A. 3.7 -3.9 5,168,619.35BANCA TRANSILVANIA S.A. 0.935 -2.09 3,927,463.72S.S.I.F. BROKER S.A. 4.11 -0.48 3,065,770.72SIF BANAT CRISANA S.A. 3.95 -1.25 2,395,284.32

Pia]a RASDAQ

BBuurrssaa ddee VVaalloorrii

Iproeb: record de lichiditate dup` publicarea rezultatelorDRAGO{ PRIOTEASA

AC}IUNILE produc`torul de cabluri electrice [ioptice Iproeb Bistri]a (IPRU) au dominat ieri pia]aRASDAQ, transferurile realizate pe acest emitenttotalizånd peste 1,6% din capitalul companiei, unrecord pentru acest an. Cota]ia a s`rit pån` la final cu

8%, traducåndu-se \ntr-un cå[tig de 8,2 mil. euro \ncapitalizare bursier`. Valoarea tranzac]iilor a fost de1,8 mil. euro, iar valoarea companiei a ajuns la 113 mil.euro.

Efervescen]a transferurilor cu titlurile Iproeb vinela o zi dup` ce compania a anun]at un profit de 1,81mil. euro (6 mil. lei) pentru al doilea trimestru din2007, \n urcare cu 72% (\n euro) fa]` de aceea[i pe-rioad` a anului trecut. Afacerile au urcat [i ele cu 63%pe al doilea trimestru ajungånd la 13,7 mil. euro (45,3mil. lei). Pe primul semestrucifra de afaceri a companiei aurcat cu 74% la 28,4 mil. euro(93,8 mil. lei), iar profitul as`rit de 2,5 ori, la 4,33 mil. euro(14,3 mil. lei).

Compania a \nregistrat osc`dere a activit`]ii, dar [i aprofitului \n compara]ie cu pri-mul trimestru al acestui an, ex-plicat` de comenzile mai pu-]ine \n aceast` perioad`, \nopinia pre[edintelui companiei.

„Activitatea a fost mai slab` pe al doilea trimestru,din cauza comenzilor mai pu]ine [i a importurilor maiieftine care ne fac concuren]`. |n general economia amers mai slab \n al doilea trimestru“, a spus pentru ZFIoan Chiciudean, directorul general al Iproeb Bistri]a.

Compania [i-a propus pentru acest an afaceri \nurcare fa]` de anul trecut cu 12% pån` la aproape 50mil. euro, cifr` despre care Chiciudean spune c` va fidep`[it` pån` la sfår[itul lui 2007, dar mai adug` c`performan]ele companiei depind \n continuare depre]ul la materii prime cum sunt cuprul sau aluminiul.Profitul prognozat de 2,7 mil. euro a fost deja dep`[it.

Iproeb este interesant` [i pentru investitoriiinstitu]ionali, fondul de investi]ii olandez MEIRoemenie en Bulgarije Fonds (MEI-RBF) avånd \nportofoliu ac]iuni \n valoare de 3,6 mil. euro laproduc`torul de cabluri, conform unui raport emis defond pe luna iulie.

„Interesul investitorilor se vede \ntr-adev`r \ncre[terea lichidit`]ii de la Burs`. Iar o eventual`preluare din partea unui investitor strategic vadepinde [i de pre]ul oferit de acesta. Dac` ofer` un

pre] bun probabil va fi [i opreluare. Totul r`måne \ns` lalatitudinea ac]ionarilor“, adau-g` Chiciudean.

Compania este de]inut` deElectromontaj \n propor]ie de30,66%, dac` ]inem seama deultimele raport`ri, iar un altac]ionar important este SIFBanat-Cri[ana care \n martie2006 a ajuns la 5% din Iproeb.Restul de ac]iuni se afl` \n

måna investitorilor persoane juridice \n propor]ie de17,8%, \n timp ce persoanele fizice de]in 46,19% dincompanie.

Compania nu inten]ioneaz` s` efectueazemajor`ri de capital \n urm`toarea perioad`, conformreprezentan]ilor companiei, iar pentru acest an se vadistrubui un dividend de 0,098 lei/ac]iune, \n cre[terecu 122% fa]` de anul trecut.

Iproeb se afl` \n topul celor mai lichide zeceac]iuni de pe pia]a RASDAQ, de la \nceputul anuluitranzac]ionåndu-se peste 14 milioane de ac]iuni aleemitentului, reprezentånd 35% din capitalul social.

dragos.prioteasa@zf.ro

Compania a anun]at un profitde 1,81 mil. euro (6 mil. lei)pentru al doilea trimestru, \nurcare cu 72% fa]` de aceea[iperioad` a anului trecut.

ANDREI CHIRILEASA

Robert Rekkers, CEO al B`nciiTransilvania din Cluj-Napoca(TLV), este unul dintre cei maiboga]i bancheri din Romånia,de]inånd un pachet de 0,6512%

din ac]iunile b`ncii, conform raportului anualpe 2006 al b`ncii, care valoreaz` pe Burs`aproximativ 11,6 mil. euro.

Valoarea participa]iei lui Rekkers la BancaTransilvania a crescut de la \nceputul anului cu4 mil. euro, datorit` major`rii de capital cuac]iuni gratuite derulat` de banc` [i evolu]ieipozitive a ac]iunilor. Ac]iunile B`ncii Transil-vania au adus investitorilor un randament deaproape 50% de la \nceputul anului.

Rekkers nu a våndut de la \nceputul anuluiac]iuni, \n schimb a cump`rat circa 140.000 deac]iuni \n valoare de 40.000 de euro. El a cum-p`rat miercuri un pachet de 25.000 de ac]iuni,la pre]ul de 0,945 lei/ac]iune, dup` ce banca apublicat mar]i un profit net record, de 24 mil.euro pe primul semestru.

„Ca ac]ionar al b`ncii sunt foarte mul]umitde evolu]ia ac]iunilor [i voi continua s`cump`r“, a declarat Rekkers pentru ZF.

Robert Rekkers, 48 de ani, a preluatconducerea B`ncii Transilvania \n 2002, dup`ce anterior fusese pre[edinte al ABN AmroRomånia. Sub conducerea sa, BancaTransilvania a urcat de la o capitalizare de 50mil. euro la 1,79 mld. euro.

Activele b`ncii au crescut de la circa 260mil. euro la finele lui 2002, la 3,2 mld. euro, \niunie 2007, \n timp ce profitul net de 14 mil.euro pe care banca \l reporta \n 2002 a fostrealizat anul acesta \n trei luni (trimestrul aldoilea).

Un alt executiv al B`ncii Transilvania carede]ine o participa]ie \n cadrul b`ncii este Ionu]P`tr`h`u, directorul general adjunct, cu oparticipa]ie \n valoare de circa 550.000 de euro.El a venit la Banca Transilvania odat` cuRekkers, \n anul 2002.

Ac]iunile B`ncii Transilvania au pierdutieri 2%, \nchizånd [edin]a la cota]ia de 0,935lei/ac]iune. Capitalizarea b`ncii este de 1,79miliarde de euro, luånd \n considerare [imajorarea de capital derulat` \n acest an.

Robert Rekkers - cel mai bogat bancher de pe Burs`

FOTO: Victor Ciupulig`

Fondul STK Emergenta stråns 13,2 mil. €\n trei zile

ROXANA PRICOP

STK Emergent, fond de investi]ii private administrat desocietatea STK Financial, a stråns 42 mil. lei (13,2 mil. euro)de la 180 de investitori \n primele trei zile ale emisiunii privatede unit`]i de fond, peste estim`rile ini]iale de 30-40 mil. lei.

„|n urma emisiunii private de unit`]i de fond STKEmergent, s-au realizat subscrieri \n valoare de 42 mil. lei dela aproximativ 180 de investitori. Subscrierile au fost progra-mate pentru intervalul cuprins \ntre 1 [i 10 august, dar nece-sarul de lichiditate al fondului STK Emergent a fost acoperitprin subscrieri din primele trei zile ale emisiunii private detitluri“, spune Nicolae Pascu, pre[edintele societ`]ii STKFinancial din Cluj.

STK Emergent avea anterior un activ net de 84 mil. lei(26,5 mil. euro).

La sfår[itul lunii iunie, potrivit raportului lunar al UniuniiNa]ionale a Organismelor de Plasament Colectiv, investitoriila fondul STK Emergent erau \n num`r de 221, din care 15sunt persoane juridice. |n primele [ase luni ale anului, printreinvestitorii la fondul \nchis de investi]ii administrat de STKFinancial se num`rau fondul deschis de investi]ii FortunaClassic, administrat de societatea Target, fondul de ac]iuniIntercapital [i fondul cu plasamente diversificate Capital Plus,ambele administrate de societatea Certinvest.

„Am investit la STK Emergent aproximativ 7% dinactivele fondului Fortuna Classic, dar ne-am retras \n lunaiunie la cerin]ele CNVM. Dac` vor fi modificate prospectelede emisiune ale STK Emergent, vom lua \n calcul posibileinvesti]ii la fondul \nchis STK Emergent“, spune {erbanNa[cu, manager de portofoliu la Target Asset Management.

Legisla]ia \n vigoare stabile[te c` un fond de investi]iipoate investi \n alt fond doar dac` se men]ioneaz` \n prospec-tul de emisiune al celui de-al doilea c` respectivul fond nuinveste[te mai mult de 10% din active \n alte fonduri.

5BURSE - FONDURI MUTUALEZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

Profitul Condmag a crescut de [ase ori

C~T~LIN CIOCAN

CONSTRUCTORUL de conducte [i magistrale CondmagBra[ov (COMI) a ob]inut \n primul semestru al anului unprofit net de 1,9 mil. lei (0,57 mil. euro), de peste [ase ori mairidicat fa]` de cå[tigul din perioada similar` a anului trecut.

Compania a realizat o cifr` de afaceri de 49,5 mil. lei (15mil. euro), cu 0,35% mai mare fa]` de afacerile din primajum`tate a anului precedent.

Reprezentan]ii societ`]ii nu au fost disponibili ieri pentrucomentarii.

Condmag ob]inuse \n primul trimestru un profit net de129.000 de lei (circa 38.000 de euro), la o cifr` de afaceri de18,4 mil. lei (5,4 mil. euro).

Pentru acest an, societatea [i-a bugetat un profit de peste8,22 mil. lei (circa 2,6 mil. euro) fa]` de cå[tigul de un milionde euro raportat \n 2006.

Cea mai mare parte a profitului din primele [ase luni a fostob]inut din activitatea de exploatare, de baz` a firmei, undeCondmag a \nregistrat un profit de 2,05 mil. lei (0,6 mil. euro),de 4,6 ori mai ridicat fa]` de cå[tigul din perioada ianuarie-iunie 2006. Condmag are\ntre principalii clien]icompaniile controlate destat, Transgaz [i Romgaz.

Potrivit unui raporttransmis pe Burs` de con-ducerea societ`]ii Cond-mag, \n prima jum`tate aanului a \ncasat lucr`rilefacturate \n propor]ie de80%. Condmag \ncaseaz`lucr`rile executate \ntre 30[i 90 de zile de la facturare,societatea avånd garan]iide bun` execu]ie blocate\n b`nci de aproape 6 mil.lei, conform aceluia[iraport.

Conducerea Condmag a mai precizat c` societatea nu\ncaseaz` avansuri pentru construc]ii-montaj, astfel c` acontractat o linie de credit pentru activitatea de produc]iepentru capital de lucru [i pentru emiterea de scrisori degaran]ie bancar` \n valoare de 5,91 mil. lei, acordat` deVolksbank [i de 2,5 mil. lei, acordat` de UniCredit.

Compania avea la finalul lunii iunie datorii de 67,6 mil. lei(21,5 mil. euro), care trebuia s` fie pl`tite \ntr-o perioad` depån` la un an, \n timp ce datoriile scadente \ntr-o perioad`mai mare de un an se ridicau la 4,7 mil. lei (1,5 mil. euro).Crean]ele companiei erau de circa 26,7 mil. lei (8,5 mil. euro).

Condmag a fost transferat` \n acest an de pe pia]aRASDAQ la categoria a II-a a Bursei, dup` o serie deamån`ri cauzate de recomandarea Comisiei de Listare pentruaceast` categorie.

Reprezentan]ii societ`]ii au spus c` \ndeplinesc toatecondi]iile pentru a trece la categoria I, dar avizul a fost datpentru listarea \ntr-o prim` faz` la categoria a II-a, urmånd cadup` 6 luni s` treac` la categoria I.

Principalul ac]ionar al Condmag este societatea DaforaMedia[, cu afaceri \n principal din servicii de foraj petrol sigaze, care de]ine 43,66% din ac]iuni. Dafora a lansat o ofert`de preluare a restului de ac]iuni pe care nu le de]ine, ofertaurmånd s` se deruleze pån` pe 20 august inclusiv. |n cadrulofertei, Dafora ofer` investitorilor un pre] de 1,05 lei/ac]iune.Pe Burs` ieri, ultima tranzac]ie cu ac]iunile Condmag s-aderulat la un pre] de 2,25 lei/ac]iune, \n sc`dere cu 0,9% fa]`de [edin]a precedent`.

Dafora este controlat` de omul de afaceri GheorgheC`lburean, care [i-a exprimat inten]ia de a realiza \n viitor ofuziune dintre cele dou` societ`]i, aceasta urmånd s` creeze ocompanie integrat` pe partea de servicii pe pia]a de gaze.

Condmag are o valoare pe Burs` de 122,6 mil. euro.

Pentru acest an,societatea [i-abugetat un profit depeste 8,22 mil. lei(circa 2,6 mil. euro)fa]` de cå[tigul de unmilion de euroraportat \n 2006.

Investica a primitund` verde pentrufondul de ac]iuni

ROXANA PRICOP

INVESTICA, societatea de administrare a fondului \nchis deinvesti]ii Infinity, va \ncepe distribu]ia fondului deschis deinvesti]ii Altius cu plasamente \n ac]iunile lichide de pe Burs`,dup` ce fondul a fost autorizat de Comisia Na]ional` aValorilor Mobiliare (CNVM) la \nceputul acestei s`pt`måni.

„Drept obiectiv pentru primele luni de func]ionare alefondului Altius ne propunem s` atingem active deaproximativ 2 milioane de lei de la cåteva sute de investitori“,spune Leonard Vi[an, directorul general al societ`]ii deadministrare Investica.

Depozitarul fondului deschis de investi]ii Altius esteBanca Comercial` Romån`, distribu]ia unit`]ilor de fondurmånd a fi f`cut` la sediul societ`]ii de administrare.

Activ` \n prezent doar pe pia]a fondurilor \nchise deinvesti]ii [i a portofoliilor individuale, societatea InvesticaAsset Management a anun]at la \nceputul lunii iunie c` valansa o familie de trei fonduri de investi]ii. Primul din acestgrup este fondul deschis de ac]iuni Altius. Celelalte dou`fonduri de investi]ii programate de societatea Investica suntfondul de investi]ii Fortius cu plasamentete diversificate [ifondul de fonduri va purta numele de Citius.

Fondul deschis de investi]ii Altius este al doilea fond deinvesti]ii lansat anul acesta, societatea de administrare KDInvestements lansånd \n luna ianuarie fondul cu plasamentediversificate KD Optimus.

Raportat la anul trecut, industria fondurilor de investi]ii afost mai s`rac` \n nout`]i anul acesta. Dac` anul trecut au fostlansate cel pu]in opt fonduri de investi]ii pån` \n luna august,\n 2007 au ap`rut doar dou` fonduri.

Prefab Bucure[ti [i-a triplat profitul \n primul semestru

Veniturile produc`torului de materiale deconstruc]ii Prefab Bucure[ti (PREH) aucrescut cu 30% \n primele [ase luni, la57,5 mil. lei (17,4 mil. euro), iar profitul netal companiei s-a majorat de aproape treiori, la 4,6 mil. lei (1,39 mil. euro), fa]` denivelul de 1,7 mil. lei consemnat \n prima

jum`tate a anului trecut. Cifra de afaceri acompaniei a crescut cu 14,4% \n primulsemestru, la 47,6 mil. lei (14,4 mil. euro),potrivit raportului semestrial transmispie]ei RASDAQ. |n luna iunie, ac]ionariiPrefab au aprobat dublarea capitaluluisocial, de la 6,38 mil. lei la 12,76 mil. lei,prin aporturi \n numerar. Prefab Bucure[tia realizat anul trecut o cifr` de afaceri de91,4 mil. lei (26,1 mil. euro), \n cre[tere cu23%, \n timp ce profitul net a sc`zut cu36,6%, la 7,1 mil. lei. Companiacomercializeaz` produse de balastier`,BCA, grinzi [i tuburi de presiune folosite lacanaliz`ri [i la aliment`ri cu ap`.Ac]ionarul majoritar este RomericaInternational, care de]ine 75,6% dinac]iunile Prefab, principalul ac]ionarminoritar fiind SIF Muntenia cu 12,4% dinac]iuni. Ac]iunile Prefab au \nchis [edin]ade tranzac]ionare de ieri la pre]ul de 22,9lei/ac]iune, capitalizarea bursier` acompaniei fiind de 92 mil. euro, neluånd \ncalcul majorarea de capital aflat` \nderulare. MMeeddiiaaffaaxx

Inscut vinde active de 5,4 mil. europentru a investi \n str`in`tate

Compania Inscut Bucure[ti inten]ioneaz` s`vånd` dou` imobile din Capital` pentru unpre] minim de 5,4 mil. euro, \n vedereaachizi]ion`rii de participa]ii la firme dinstr`in`tate, decizia urmånd s` fie discutat`de ac]ionarii firmei la sfår[itul acesteis`pt`måni. Cele dou` imobile sunt compusedin teren [i construc]ie [i sunt \nproprietatea firmei. Unul dintre imobile esteevaluat la 1,9 mil. euro, \n timp ce valoareacelei de-a doua propriet`]i este estimat` la3,5 mil. euro, potrivit unei raport`ri c`treRASDAQ. Ac]ionarii companiei vor decide [iconversia aporturilor \n natur` la capitalulsocial reprezentate de cele dou` imobile, cuaporturi \n numerar reprezentåndechivalentul \n bani al valorii contabile aacestora. Opera]iunea urmeaz` s` fierealizat` dup` ce firma va \ncasa pre]ulpentru vånzarea celor dou` propriet`]i [i nuva reprezenta o majorare de capital alfirmei. |n urma vånz`rii imobilelor,compania inten]ioneaz` s` cumpere ac]iuni[i p`r]i sociale la firme din str`in`tatepentru un pre] care nu va dep`[i suma\ncasat` din cedarea celor dou` active.Ac]ionarul majoritar al firmei este companiagreac` Diekat International Limited, carede]ine 79,45% din ac]iuni, restul capitaluluifiind controlat de al]i ac]ionari persoanefizice [i juridice. Firma are un capital de 9,1mil. lei [i o capitalizare bursier` de 14 mil.euro. MMeeddiiaaffaaxx

Afaceri de 22 mil. euro dup` primulsemestru la Ductil Buz`u

Produc`torul de echipamente destinatesud`rii [i t`ierii metalelor Ductil Buz`u(DUCL), a \nregistrat o cifr` de afaceri de22,4 mil. euro (74 mil. lei) dup` primele[ase luni a acestui an, cu 11% mai multfa]` de aceea[i perioad` a anului trecut,

potrivit raportului semestrial transmisbursei RASDAQ. Profitul raportat desocietate a urcat cu 22% fa]` de primulsemestru al anului trecut, la 3,9 mil. euro(13,3 mil. lei). Pentru anul 2007 Ductil [i-a

bugetat venituri totale de 46 mil. euro(146 mil. lei), \n cre[tere cu 7% fa]` de anultrecut. Compania este controlat` de firmaFro Spa, care de]ine un pachet de 71,3%din ac]iuni. Un alt ac]ionar semnificativ esteBroadhurst Investment Limited cu oparticipa]ie de 10,8% din capitalul social.Ac]iunile Ductil Buz`u au \nregistrat ieri osc`dere de 4,26% fa]` de ziua anterioar`,o ac]iune fiind cotat` la finalul [edin]eibursiere la 1,8 lei. Capitalizarea companieise ridic` \n momentul de fa]` la 108 mil.euro. MMaarriiuuss MMoollddoovvaann

Tranzac]ie de un milion de euro cu 4,9% din Romcarbon

Un pachet de ac]iuni reprezentånd 4,9% dincapitalul produc`torului de pl`ci [i profiledin plastic Romcarbon Buz`u (ROCE) af`cut, joi, obiectul unei tranzac]ii deal pepia]a RASDAQ, pentru 3,1 mil. lei (circa988.000 de euro). Cele 2,5 milioane detitluri au fost våndute la un pre] de 1,25 lei,cu 13,2% sub cota]ia de referin]` din ziuaprecedent`. La jum`tatea lunii iulie,ac]ionarii au subscris, pentru majorareacapitalul social, titluri \n valoare de 13,6 mil.lei (4,3 mil. euro). Astfel, capitalul s-a

majorat la 18,7 mil. lei (5,66 mil. euro).Capitalul firmei din Buz`u este de]inut decompaniile taiwaneze Living Plastic Industry(32,9%) [i Unitai International Corp (19,7%)[i de fondul de investi]ii Eastern Eagle(22,4%). Romcarbon a \nregistrat \n primultrimestru un profit de 1,8 mil. lei (0,53 mil.euro), \n cre[tere cu peste 80% fa]` deperioada similar` a anului trecut. Cifra deafaceri a crescut de peste dou` ori, de la 9,6mil. lei \n primele trei luni ale anului 2006 laaproape 21,6 mil. lei (6,4 mil. euro).Ac]iunile Romcarbon au \nchis ieri la pre]ulde 1,4 lei/ac]iune, capitalizarea companieifiind de 22,6 mil. euro. MMeeddiiaaffaaxx

C`t`lin Chelu a mai våndut 130.000 de ac]iuni SIF Moldova

Omul de afaceri C`t`lin Chelu din Gala]i avåndut miercuri un pachet de 130.900 deac]iuni SIF Moldova (SIF2) la pre]ul de 3,7lei/ac]iune. El a \ncasat \n urma acesteitranzac]ii circa 153.000 de euro. C`t`linChelu este unul dintre cei mai importan]iinvestitori \n SIF-uri, de]inånd \mreun` cusociet`]ile la care este ac]ionar pachete deaproximativ 1% din fiecare SIF. El este [imembru \n Consiliul de Administra]ie al SIFMoldova. Chelu a mai cump`rat la\nceputul anului ac]iuni SIF Moldova \nvaloare de circa 190.000 de euro, dup` cevånduse la finele lui 2006 titluri \n valoarede 655.000 de euro. Ac]iunile SIF Moldovaau pierdut ieri 3,9%, fiind cotate la finele[edin]ei la 3,7 lei/ac]iune. AAnnddrreeii CChhiirriilleeaassaa

Investi]ii de 8,7 mil. euro laTranselectrica

Operatorul na]ional de transport alenergiei electrice Transelectrica (TEL) vreas` contracteze, prin licita]ie deschis`,lucr`ri de modernizare la 14 sta]ii de \nalt`tensiune, contract cu o valoare estimat`\ntre 13,8 mil. lei (4,3 mil. euro) [i 27,7 mil.

lei (8,75 mil. euro). Lucr`rile vor vizamodernizarea sistemelor de protec]ieaferent` sta]iilor de 220/110kV Munteni,Veti[, Alba Iulia, Ungheni, Ghizdaru,Mosti[tea, Teleajen, Gr`di[te, Calafat,Tårgu-Jiu, Arad, Baru Mare, Iaz [i Re[i]a,se arat` \n anun]ul de organizare alicita]iei. Ofertele pot fi depuse pån` la 8octombrie, iar contractul, cu o durat` dedesf`[urare de doi ani de la data atribuirii,va fi adjudecat pentru cel mai mic pre]oferit. Transelectrica va finan]a investi]iiledin surse proprii, iar plata se va face printransfer bancar. Compania va realiza, pån`\n anul 2020, investi]ii de pån` la 2 mld.euro \n modernizarea [i dezvoltarea re]elei,a declarat mar]i directorul pentru pia]a decapital al Transelectrica, R`zvan Purdil`.Ac]iunile Transelectrica au \nchis [edin]ade ieri la 46,4 lei/ac]iune, capitalizareabursier` a companiei fiind de 1,07 mld.euro. MMeeddiiaaffaaxx

Aromet Buz`u inten]ioneaz` s` cumpere 43% din Grup Romet

Consiliul de Administra]ie al companieiAromet Buz`u (ARMS), cu afaceri \nindustia metalurgic`, convoac` AdunareaGeneral` a Ac]ionarilor \n data de 14septembrie 2007, \n vederea aprob`riicump`r`rii unui pachet de 43,2% dinac]iunile societ`]ii Grup Romet Buz`u.Dac` se va aproba aceast` achizi]ie dec`tre ac]ionari, Aromet va pl`ti pentru unpachet de 431.000 de ac]iuni suma de1,08 mil. lei (0,34 mil. euro) firmei AgrosudRu[e]u. Grup Romet Buz`u activeaz` \nindustria de echipamente pentrupurificarea apei. Aromet a ob]inut o cifr`de afaceri de 107,8 mil. lei (33,1 mil. euro)\n anul 2006. Compania este controlat` deIoan Pohaci, care de]ine 61,8% din ac]iuni.O ac]iune Aromet Buz`u era cotat` la\ncheierea [edin]ei bursiere de ieri la pre]ulde 6 lei/ titlu. MMaarriiuuss MMoollddoovvaann

{tiri ZF

Robert Rekkers, CEO al B`ncii Transilvania

Ca ac]ionar al b`ncii sunt foarte mul]umit de evolu]iaac]iunilor [i voi continua s` cump`r.

FOTO: Silviu Matei

FOTO: AFP/Mediafax Foto

R~ZVAN VOICAN

Citibank Romånia va opera lasfår[itul acestui an cea maimare re]ea de distribu]iedintre filialele din regiune alegrupului american, cu excep]ia

celei din Polonia, \n condi]iile \n care vaajunge la 93 de unit`]i, afirm` ShahmirKhaliq, Citi Country Officer [i directorgeneral al b`ncii.

„Romånia a devenit o pia]` mare [ipentru noi [i investim sume semnificative pem`sur` ce filiala local` cre[te [i cap`t`vizibilitate la nivelul activit`]ii grupului \nregiune, m`rind interesul [efilor de laLondra care ne cer s` le ar`t`m mai mult“, adeclarat pentru ZF Khaliq, care conduce deun an [i jum`tate opera]iunile locale. |nregiune, pe lång` Polonia, Citi este prezent`\n Ungaria, Cehia, Bulgaria, Slovacia.

Khaliq spune c` 2007 va fi cel mai bunan de la venirea Citi \n Romånia, \n 1996.

„La sfår[itul primului semestru am\nregistrat ritmuri de cre[tere mult mai maridecåt \n perioadele anterioare: portofoliulde credite s-a majorat cu 40% fa]` de niveluldin decembrie 2006, veniturile din dobånziau crescut cu 34%, iar \ncas`rile dincomisioane s-au dublat“, afirm` Khaliq.

Conform proiec]iilor b`ncii pentrusfår[itul anului, 2007va marca o majorarecu 178% a portofo-liului de creditecomparativ cu anulprecedent, venitu-rile urmånd s` urcecu 232%, iar num`-rul clien]ilor cu circa72%.

„Suntem ambi]io[i pentru c` trebuie s`ar`t`m mai mult grupului cåt business sepoate face aici. Deja exist` un interes ridicat

pentru pia]a din Romånia, inclusiv dinpartea altor divizii ale Citi, [i se men]inedisponibilitatea evalu`rii unei oportunit`]ide achizi]ie, la un pre] adecvat [i cu condi]ias` existe un vånz`tor. Citi nu se fere[te s`fac` achizi]ii pentru extindere“, afirm`Khaliq.

|n prezent, Citi opereaz` prin 8sucursale corporate, 31 de agen]ii CitiFinan-cial specializate pe retail [i 35 de centre devånz`ri directe, cu peste 500 de agen]i. Pån`la finalul anului sunt programate a fideschise alte 8 agen]ii [i 11 centre de vånz`ridirecte, pån` la un total de 93 de unit`]i.

Khaliq spune c` unele unit`]iCitiFinancial vor \ncepe s` ofere [i serviciipentru clien]ii companii pentru a l`rgi ariade acoperire a ora[elor mari.

{eful Citi Romånia afirm` c` \nurm`toarele 3-4 luni oferta de consumerfinance promovat` prin CitiFinancial va fi\nt`rit` cu cel pu]in „un produs major“.„Avem infrastructura de vånz`ri necesar`,avem o baz` de 70.000 de clien]i peconsumer [i este natural s` venim cu maimulte produse. Avem \n vedere pia]acreditelor ipotecare, care au \n continuareun grad redus de penetrare, cardurile decredit [i produsele pentru IMM-uri.“

Khaliq sus]ine c` activit`]ile locale aleCitiFinancial sunt „cele mai performante“

din regiune, \n con-di]iile \n care au tre-cut pragul de renta-bilitate dup` trei anide la lansare [i auun ritm rapid decre[tere. La nivel degrup, CitiFinanciala fost inclus` \n

divizia de consumer banking.|n acela[i timp, Khaliq spune c` Citi nu

intr` \n competi]ie cu marile b`nci de retaildin Romånia, \ns` inten]ioneaz` s` se

pozi]ioneze printre primii juc`tori care auintrat pe pia]` prin investi]ii de la zero.

El nu consider` c` ar fi din ce \n ce maigreu de f`cut profit din activit`]i bancare \nRomånia, chiar \n contextul concuren]ialactual.

„Este un business \n care e bine s` fiiimplicat [i ar trebui s` po]i ar`ta \mbun`-t`]iri constante la nivelul contului de profit [ipierdere, \n ciuda cre[terii costurilor cu for]ade munc` sau cu chiriile. Dinamica pie]eieste de-a dreptul extraordinar`, singuraprovocare ]inånd de sustenabilitatea unor

asemenea ritmuri de cre[tere.“ Pe zonacorporate, Citi lucreaz` la dou`-treitranzac]ii noi care s-ar putea \ncheia pån` lasfår[itul anului [i våneaz` \nc` o companiemare pentru care s` administreze \ncasareafacturilor de la clien]ii de mas`.

De asemenea, Citibank Romåniaa[teapt` posibila intrare pe pia]a local` agigantului Ford prin privatizarea uzinei autode la Craiova.

„Suntem una dintre b`ncile globale aleFord, a[a c` au \nceput discu]ii \n StateleUnite \n privin]a modului \n care am putea

colabora \n Romånia“, afirm` Khaliq. Cåtprive[te interesul altor divizii ale Citi privindpia]a local`, el spune c` un fond de privateequity din grup evalueaz` dou`-trei variantede investi]ii recomandate de CitibankRomånia, dintre care cel pu]in dou` au[anse mari de concretizare.

„{i Citi Property (divizia de investi]iiimobiliare) ne solicit` recomand`ri pentruinvesti]ii, le-am ar`tat cåteva proiecte, \ns`discu]iile sunt mai avansate \n cazul fonduluide private equity.“

razvan.voican@zf.ro

Khaliq, Citi: Au \nceput discu]iile privindposibilit`]ile de colaborare cu Ford la Craiova

Reclama la pensiile private obligatorii,oprit` pån` pe 17 septembrie

ROXANA PRICOP

ADMINISTRATORII de pensii private obliga-torii nu au voie s` desf`[oare activit`]i de pu-blicitate [i de marketing pentru fondurile de pensii\nainte de 17 septembrie, Comisia de Suprave-ghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) asi-gurånd astfel condi]ii egale pentru to]i partici-pan]ii care se lanseaz` pe pia]a pensiilor privateobligatorii.

„Avånd \n vedere c` autorizarea companiilorde administrare a fondurilor de pensii private areloc treptat, legisla]ia trebuie s` asigure condi]iileegale \n startul pensiilor private obligatorii pentruto]i administratorii“, a explicat pentru ZF MirceaOancea, pre[edintele Comisiei de Supraveghere aSistemului de Pensii Private.

Data de la care \ncepe perioada de patru luni\n care se desf`[oar` procedura de aderare ini]ial`la fondurile de pensii pilonul II este 17 septembrie,iar activit`]ile de publicitate [i de marketingprivind fondurile de pensii obligatorii se vor puteadesf`[ura dup` acest termen.

Ipoteza c` interzicerea publicit`]ii [i aactivit`]ii de marketing pentru administratorii depensii private obligatorii ar putea afecta gradul de

informare al publicului despre sistemul de pensiiprivate obligatorii a fost luat` \n calcul de repre-zentan]ii Comisiei.

Cu toate acestea stadiul incipient de dez-voltare \n care se afl` companiile de administrarea fondurilor de pensii private obligatorii, care nuau \nc` \ntocmit` o strategie concret` de ad-ministrare a contribu]iilor care vor fi colectate dela popula]ie face inoportun` demararea activi-t`]ilor de publicitate [i marketing, este de p`rereOancea.

„|n locul campaniilor de marketing, ar fiexistat posibilitatea ca administratorii s` lansezecampanii de informare a publicului despre modulde func]ionare a sistemului de pensii private, \ns`acestea ar fi putut denatura \n campanii publi-citare pentru respectivele companii de admi-nistrare“, spune Oancea, pre[edintele CSSPP.

De asemenea, autoritatea de reglementare ainterzis administratorilor [i agen]ilor de marketings` transmit` informa]ii false, \n[el`toare sau carepot crea o impresie fals` despre fondul de pensii [iadministratorul acestuia.

Nu sunt permise nici afirma]iile sau previzi-unile despre evolu]ia unui fond de pensii altfeldecåt \n forma avizat` de CSSPP.

Euro se \ntoarce la 3,18 lei, pe un nouval de corec]ii regionale

LIVIU CHIRU

LEUL s-a depreciat sensibil \n a douaparte a [edin]ei de tranzac]ionare,cota]iile urcånd din nou spre 3,18 leipentru un euro, dup` ce sc`zuser` \nprima parte a zilei.

Inversarea tendin]ei a survenit pefondul unor tulbur`ri pe pie]elefinanciare interna]ionale. Dobånzile ladolar [i la euro au urcat ieri sensibil pepia]a londonez`, dup` ce lichiditatea asc`zut sensibil, \n condi]iile \n careinvestitorii au devenit foarte reticen]ifa]` de expunerile riscante. Evolu]ia deieri vine la numai o zi dup` ce oficialiib`ncii centrale a Statelor Unite au\ncercat s` calmeze pie]ele financiare,ar`tånd c` situa]ia tensionat` de pepia]a finan]`rilor ipotecare din SUA nuva avea un impact la nivelul \ntregiieconomii americane.

Euro a \nceput ziua la Bucure[ti \nsc`dere u[oar`, continuånd mi[careadin ziua precedent`. |n primele ore de

tranzac]ionare cota]iile au coboråt la3,1530 lei pentru un euro.

|n a doua parte a zilei au ap`rut \ns`\n pia]` ordine de cump`rare din parteaclien]ilor nereziden]i care [i-au \nchispozi]iile. Astfel, euro a urcat pån` la

3,1830 lei, pe pie]ele off-shore, dup`\nchiderea pie]ei de la Bucure[ti.

{i celelalte monede din regiune aupierdut teren \n fa]a euro.

Pe pia]a maghiar` cota]iile au urcatspre 251 de forin]i pentru un euro, cu0,7% peste nivelul din ziua precedent`.{i lira turceasc` a pierdut ieri peste 1%,cota]iile urcånd la 1,75 lire pentru uneuro.

Fa]` de minimul de 3,12 lei atins lasfår[itul lunii trecute, euro marcheaz`acum o apreciere cu circa 2% \n fa]aleului. Corec]iile au avut loc pe fondul\nchiderilor de pozi]ii operate de in-vestitorii str`ini, dup` deteriorareaapetitului pentru plasamentele riscante.

BNR a calculat ieri un curs de3,1702 lei pentru un euro, cu 0,18 banisub nivelul precedent. Dolarul a sc`zutcu 0,21 bani, pån` la 2,3032 lei.

Pe pia]a monetar` local` dobånzileau oscilat \n continuare la nivelurirelativ reduse, de 4%-5% pe an pentruscaden]ele scurte.

6 B+NCI - ASIGUR+RIZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

ZZiiaarruull FFiinnaanncciiaarr nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre ZZiiaarruull FFiinnaanncciiaarr a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor.IIttaalloo--RRoommeennaa:: * Dobånzile acordate la depozitele persoane fizice [i juridice sunt negociabile \n func]ie de sumele acestora.

persoanefizice

persoanejuridice

taxadeschidere

cont com

isio

n di

n su

ma

rest

itui

t` (%

)

la v

eder

e(%

/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

la v

eder

e(%

/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

|N V

ALU

T~

SUMA MINIM+ LA DEPOZITE

DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ LA DEPOZITE

la t

erm

en

la v

eder

e(%

/an)

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)

com

isio

n di

n su

ma

rest

itui

t` (%

)

1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni la

ved

ere

la t

erm

en

la v

eder

e(%

/an)

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)

1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni

NNOOTT~~:: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. PPrrooCCrreeddiitt:: * se acord` la contul de economii. Bancpost:*pentru solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pjIIttaalloo--RRoommeennaa:: * Dobånzile acordate la depozitele persoane fizice [i juridice sunt negociabile \n func]ie de sumele acestora.

BANCA BANCA

SUMA MINIM~ LA DEPOZITE

DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELORJURIDICE

|N LEI

s

s

DEPUNERI ALE PERSOANELORJURIDICE

Cursurile pie]ei valutare aannuunn]]aattee ddee BBNNRR -- 99 aauugguusstt 22000077

Valute \n cont Curs

1 Dolar australian 1,9743

1 Dolar canadian 2,1860

1 Franc elvetian 1,9282

1 Coroana ceha 0,1126

1 Coroana daneza 0,4260

1 Lira egipteana 0,4087

1 Euro 3,1702

1 Lira sterlina 4,6831

100 Forinti maghiari 1,2676

100 Yeni japonezi 1,9371

1 Leu moldovenesc 0,1905

1 Coroana norvegiana 0,3986

1 Zlot polonez 0,8397

1 Coroana suedeza 0,3420

1 Lira turceasca noua 1,8067

1 Dolar S.U.A. 2,3032

1 gram Aur 49,6376

1 DST 3,5258

BBNNRR FFAACCEE UURRMM~~TTOOAARREELLEE PPRREECCIIZZ~~RRII::1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor

bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.

2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n

tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.

SURSA: BNR

BBAANNCCAA TTEELLEEFFOONN

BBaannkk LLeeuummii RRoommaanniiaa 2067075; 08008454545 (free)

BBCCRR 08010801227

BBRRDD 0800803803 (free); 3026161

BBaanncc PPoosstt 3080901

RRaaiiffffeeiisseenn BBaannkk 08008020202 (free)

RRaaiiffffeeiisseenn BBaannccaa pptt.. LLooccuuiinn]]ee 021 2333000

CCEECC 3111119; 0800800848 (free)

BBaannccaa TTrraannssiillvvaanniiaa 0264/407150

OOTTPP BBaannkk 0800882288

BBaannccaa RRoommåånneeaasscc`̀ 3059000

AAllpphhaa BBaannkk 0800825742

MMKKBB RRoommeexxtteerrrraa BBaannkk 0800410310

LLiibbrraa 2088000

EExxiimmbbaannkk 3366162

AABBNN AAmmrroo 0801022622

IINNGG 2221600

HHVVBB--}}iirriiaacc BBaannkk 2032222

IIttaalloo--RRoommeennaa 3171311

PPiirraaeeuuss BBaannkk 3036920

PPrrooCCrreeddiitt BBaannkk 2016060; 2556825; 2121739

RRIIBB 3189515

SSaannppaaoolloo IIMMII BBaannkk 0257/308200

BBlloomm BBaannkk EEggyypptt 3027200/3027206

NNoovvaa BBaannkk 3360856

FFiinnaannssbbaannkk 3017100

CC..RR.. FFiirreennzzee RRoommaanniiaa 2011930; 0800800112 (free)

EEmmppoorriikkii BBaannkk 3103956

DOBÅNZI Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice

BBaannkk LLeeuummii RRoomm.. 300 100 - 0,25 3,25 3,75 4 4 4 10.000 1.500 0,25 3,25 3,75 4 4 4BBaannccppoosstt 500 depozitul pas cu pas 0,5 0,15 pån` la 7% - - - - - - - -

Depozit PRIM cu dobånd` fix`. Sum` minim` 500 USD- >5.000 0,5 0,15 4,55 4,7 4,8 - 4,9 - >35.000 0,15 4,55 4,7 4,8 - 4,9

BBCCRR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 3,1 3,5 3,75 3,9 4,25 3.000 3.000 0,5 3,1 3,5 3,75 3,9 4,25BBRRDD 500 1.000 0,5 0,25 3 3,1 3,3 3,4 3,5 5.000 10.000 0,25 2 3,05 3,25 3,25 3,5UUnniiCCrreeddiitt }}iirriiaacc BBaannkk 100 2.000 0,75 0,1 3,15 3,2 3,2 3,2 3,2 - - 0,1 3,15 3,2 3,2 3,2 3,2OOTTPP BBaannkk >150 >100 - 0,25 3,4 3,8 3,8 3,8 3,9 500 1.000 0,25 3 3 3,1 3,1 3,1AABBNN--AAMMRROO - 3.000 0,75 0,1 1,8 2 2,2 - 2,4 min. 20000$ - - - - - -IINNGG 200 1.000 0,25 2 2,1 2,2 2,3 2,4 0,25 2,7 2,8 2,9 3 3,1RRaaiiffffeeiisseenn 500 0,5 0,25 2,6 2,8 3 - 3,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3TTrraannssiillvvaanniiaa 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 3,5 4 4,25 4,5 4,5 1.000 0,5 3,5 4 4,25 4,5 4,5RRoommåånneeaasscc`̀ 300 - 0,9 5,1 5,25 5,2 5,15 5,1 1.000 1.000 0,9 5,1 5,25 5,2 5,15 5,1

Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4%AAllpphhaa BBaannkk - 0,1 3,25 3,5 3,5 3,5 3,5 - 0,1 3,25 3,25 3,25 3,25 3,25

Certificate de depozit nominative (pf) - USD: 3 luni - 3,5%, 6 luni - 3,5%, 9 luni -3,5%, 12 luni - 3,5%.IIttaalloo--RRoommeennaa 0 15.000$ 0,6 0,5 2,45* 2,55* 2,6* 2,6* 2,95* 0 15.000 0,5 2,45* 2,55* 2,6* 2,6* 2,95*LLiibbrraa - 100 - 0,5 4 4,25 4,5 4,75 5 - 300 0,5 4 4,25 4,5 4,75 5EEmmppoorriikkii BBaannkk 500 500 0,25 3,5 4 4 4,25 4,25 500 500 0,25 3,5 4 4 4,25 4,25PPiirraaeeuuss BBaannkk 500 500 0,5 0,3 3,5 4 4,1 4,3 4,5 500 500 0,3 3,5 4 4,1 4,3 4,5

Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dob“nd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)MMKKBB RRoommeexxtteerrrraa - 300 0,2 (min1$) 0,25 3,5 3,75 4 4,25 4,5 - 300 0,25 3,5 3,75 4 4,25 4,5PPrrooCCrreeddiitt BBaannkk <1.000 - 2* 3 3,3 4 - 4,1 - <1.000 1,5* 3 3,3 4 - 4,1SSaannppaaoolloo IIMMII 1.000 0,6 pf 0,5 3,5 4 4,5 4,6 4,75 10.000 0,2 3,5 4 4,5 4,6 4,75BBlloomm BBaannkk EEggyypptt - - 0,5 2,5 3 3,25 3,75 3,75 3,75 - - 0,5 3 3,25 3,75 3,75 3,75CCrreeddiitt EEuurrooppee BBaannkk 10.000 100 - 0,5 4,25 4,5 4,75 5 5,5 10.000 1.000 0,5 4,25 4,5 4,75 5 5,5CCEECC 50 100 0,5 0,25 3 3,25 3,5 - 3,75 100 0,5 3,25 3,75 4 4 4,25RRIIBB BBaannkk 0 100 - 0,25 3,75 4 4,25 4,75 5 0 1.000 0,25 3,75 4 4,25 4,75 5CC..RR.. FFiirreennzzee RRoommaanniiaa 5.000 500 - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 10.000 1.000 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4BBaannkk LLeeuummii RRoomm.. 300 100 - 0,25 3 3,25 3,5 3,75 3,75 10.000 1.500 0,25 3 3,25 3,5 3,75 3,75BBaannccppoosstt 500 - 0,5 0,15 pån` la 5,5% - - - - - - - -

Depozit PRIM cu dobånd` fix`. Sum` minim` 500 EUR- >5.000 0,5 0,15 2,65 2,7 2,75 - 3,1 - >35.000 0,15 2,65 2,7 2,75 - 3,1

BBCCRR 0,5 2,8 3 3,1 3,2 3,5 3.000 3.000 0,75 2,8 3 3,1 3,2 3,5BBRRDD 500 500 0,25 3 3,05 3,25 3,25 3,5 5.000 7.500 0,25 3 3,05 3,25 3,25 3,5UUnniiCCrreeddiitt }}iirriiaacc BBaannkk 100 2.000 0,75 0,1 2,10 2,2 2,3 2,35 2,4 - - 0,10 2,1 2,2 2,3 2,35 2,4OOTTPP BBaannkk 0 100-4.999 - 0 3,05 3,1 3,3 3,3 3,55 500 1.000 0,25 2,75 2,8 2,85 2,9 2,95

5.000-14.999 0 3,1 3,2 3,4 3,4 3,6>151 >15.000 - 0,25 3,5 3,75 3,75 3,75 3,9 500 1.000 0,25 2,75 2,8 2,85 2,9 2,95

AABBNN--AAMMRROO - 3.000 0,75 0,1 1,1 1,15 1,2 - 1,3 min. 20.000 - - - - - -IINNGG 200 1.000 0,25 1,25 1,25 1,25 1,3 1,3 0,25 1,6 1,61 1,62 1,63 1,65RRaaiiffffeeiisseenn ech. 500$ 0,5 0,25 2,3 2,5 2,5 - 2,5 ech. 5.0000,25 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5TTrraannssiillvvaanniiaa ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3,5 4 4,25 4,25 4,5 ech.1.000$ 0,75 3,5 4 4,25 4,25 4,5RRoommåånneeaasscc`̀ 300 - 0,3 3,8 4 4,1 4,2 4,25 1.000 1.000 0,3 3,8 4 4,1 4,2 4,25

Certificate de depozit nominative - EURO: 1 lun` - 2,3%, 3 luni - 2,3%, 6 luni - 2,4%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4%AAllpphhaa BBaannkk - 0,1 2,55 3,25 3,75 3,75 3,75 - 0,1 2,2 2,75 3,25 3,25 3,25

Certificate de depozit nominative - EURO (pf): 3 luni -3,25%, 6 luni - 3,75%, 9 luni - 3,75%, 12 luni - 3,75%IIttaalloo--RRoommeennaa 0 15.000 0,6 0,75* 1,85* 1,95* 2* 2* 2* 0 15.000 0,75 1,85* 1,95* 2* 2* 2*LLiibbrraa - 100 - 0,5 4 4,25 4,25 4,5 4,75 - 300 0,5 4 4,25 4,25 4,5 4,75PPiirraaeeuuss BBaannkk 500 500 0,5 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4 500 500 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4MMKKBB RRoommeexxtteerrrraa - 300 0,2 (min1€) 0,25 3,25 3,5 3,75 4 4,25 - 300 0,25 3,25 3,5 3,75 4 4,25PPrrooCCrreeddiitt BBaannkk <1.000 - 1,75* 3 3,25 5 - 5 - <1.000 1,25* 3 3,25 5 - 5SSaannppaaoolloo IIMMII 1.000 0,75 pj 0,5 3 3,5 3,75 3,85 4 10.000 0,2 3 3,5 3,75 3,85 4BBlloomm BBaannkk EEggyypptt - - 0,5 1,5 2,5 3 3,25 3,5 3,5 - - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 3,5CCrreeddiitt EEuurrooppee BBaannkk 10.000 100 - 0,5 3,75 4 4,25 4,25 4,75 10.000 1.000 0,5 3,75 4 4,25 4,25 4,75EEmmppoorriikkii BBaannkk 500 500 0,25 2,75 3,25 3,25 3,5 3,5 500 500 0,25 2,75 3,25 3,25 3,5 3,5CCEECC 50 100 0,5 0,3 2,5 2,75 3 - 3,5 100 0,5 3 3,5 3,75 3,75 4RRIIBB BBaannkk 0 100 - 0,25 3,75 4 4,25 4,75 4,9 0 1.000 0,25 3,75 4 4,25 4,75 4,9CC..RR.. FFiirreennzzee RRoommaanniiaa 5.000 500 - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 10.000 1.000 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4

Certificate de depozit nominative [i cu parol`: 3 luni - 3,25%; 6 luni - 3,5%; 9 luni - 4%; 12 luni - 4,25%

BBaannkk LLeeuummii RRoomm.. 200 1.000 - - 0,1 6,5 6,8 7 7,25 7,5 0,1 6,5 6,8 7 7,25 7,5

* detalii la banc` Cont curent cu dobånd` de depozit: 6% la LEI, 2% la EURO, card de debit sau de debit cu overdraft [i internet banking cu 30% reducere la comisioane. SSUUPPEERRRRRR!!!!!!

BBCCRR 100 200 4 0,5 0,25 6 6,1 6,5 6,75 6,95 0,25 5,5 5,75 6 6,25 6,5

Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2%

BBRRDD 150 func]. sucurs.: - 0,5 0,25 5,5 5,6 5,65 5,65 5,75 0,25 6 6,25 6,25 6,25 6,5

Depozite cu plata dobånzii la expirarea termenului: 0,25 5,5 5,7 5 5,75 5,75 6 0,25 4 4,25 4,25 4,25 4,5

Tran[a PREMIUM: \ncepånd de la 2.500 lei lunar - 5,75 5,85 5,9 5,9 6 - - - - - -

la exp.term. - 5,75 6 6 6 6,25 - - - - - -

Tran[a PREMIUM: \ncepånd de la 50.000 lei la exp.term. - 6,75 7 7 - 7,25 - - - - - -BBaannccppoosstt 500 depozitul pas cu pas - - 0,6 0 pån` la 10% - - - - - -

>5.000 RONSMART 50% depozit, 50% unit`]i de fond 0,6 0 - 10 - - - - - - - - -

Depozitul PRIM cu dobånd` fix`. suma minim` 500 RON.

>5.000 >35.000 - 0,5 0 7 7,3 6,65 - 6,85 0,5 4 5,5 5,75 - 5,75RRaaiiffffeeiisseenn 50 1.000 5.000 0,5 0,25 5 5,15 5,35 4,6 5,75 0,25 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5BBaannkk Carnete de economii - - 0,25 - 2,5 2,5 - 2,5 - - - - - -RRaaiiffffeeiisseenn Economisire - creditare pentru domeniul locativ destinat persoanelor fizice cu cet`]enie romån` [i domiciliul stabil \n Romånia. Dobånda 3% pe an

BBaannccaa ppeennttrruu acordat` la depuneri; prima anual` de la stat de 15% aplicat` la soldul economisit (prima se acord` pentru sumele economisite de c`tre client \n anul calendaristic respectiv, conform prevederilor legale

LLooccuuiinn]]ee aplicabile); comision deschidere de cont: 1% din suma contractat` la \ncheierea contractului; www.railoc.ro; info@railoc.ro

UUnniiCCrreeddiitt }}iirriiaacc BBaannkk echiv. 2.000$ - 0,5 0,1 5 5,25 5,75 6 6 0,1 5 5,25 5,75 6 6LLiibbrraa 150 1.000 franco pf/20pj - 0,5 7 7,25 7,5 7,75 8 0,5 7 7,25 7,5 7,75 8RRoommåånneeaasscc`̀ 50 1.500 1 fiz 0% 0,75 6,25 6,9 7,05 7,15 7,25 0,75 6,25 6,9 7,05 7,15 7,25TTrraannssiillvvaanniiaa 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0,25 6,5 6,5 6,5 6,75 6,75 0,25 6,5 6,5 6,5 6,75 6,75

10 jurid. 0,55 juridOOTTPP BBaannkk 100-4.999 1.000 - 0,5 jurid. 0 6,25 7 6,25 6 6 0,5 6 6,25 6,5 6,5 6,75

>=5.000 1.000 - 0,5 jurid. 0,25 6,75 7 6,5 6,25 6,25 0,5 6 6,25 6,5 6,5 6,75CCEECC 50 300 0 p fiz 0,5 0,25 7 7 7,25 - 7,5 0,25 5,5 5,75 6 6,25 6,5

100 15 p jurid

Contul Privilegiu: \ntre 300 [i 1.000 lei - 4%; \ntre 1.000,01 [i 5.000 - 6%; \ntre 5.000,01 [i 10.000 - 6,75%; peste 10.000,01 - 7,5% pe an.AAllpphhaa BBaannkk - - - 0,1 5,5 6 6,75 6,75 7 0,1 5 5,25 5,75 5,75 6

Certificate de depozit la termen (pf): 3 luni - 6,25%; 6 luni - 6,75%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7%

MMKKBB RRoommeexxtteerrrraa 50 1.000 - 0,35 0,1 6,75 7 7,25 7,5 7,75 0,1 6,75 7 7,25 7,5 7,75AABBNN--AAMMRROO 7.000 15.000 - 0,75 0,25-0,5 3,5 3,75 3,75 - 3,75 - - - - - -IINNGG 700 10.000 - - 6,40* 5,5 5,75 6 6,25 6,5 0,1 5,5 5,75 6 6,25 6,5

* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 1.000.000 de lei: 0,5%

EEmmppoorriikkii BBaannkk 300 500 0,5 6,75 7 7,25 7 7 0,5 6,75 7 7,25 7 7RRoommaanniiaa

IIttaalloo--RRoommeennaa 50.000 100.000 - 0,5 0 5* 5,25* 5,5* 5,55* 5,75* 0 5* 5,25* 5,5* 5,55* 5,75*PPiirraaeeuuss BBaannkk 100 100 - - 0,25 7 7,1 7,25 7,1 7,2 0,25 7 7,1 7,25 7,1 7,2PPrrooCCrreeddiitt BBaannkk *se acord` la contul de economii >3.500 15 pj/0pf - 6,5* 6,75 6,9 7 - 7,25 2* 6,75 6,9 7 - 7,25SSaannppaaoolloo 1.000 5.000 2 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 6 6,5 6,75 6,9 7 0,1 6 6,5 6,75 6,9 7IIMMII BBaannkk

BBlloomm BBaannkk EEggyypptt - - 50pj 0,5 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7CCrreeddiitt EEuurrooppee BBaannkk 300 2.000 - - 0,1 7,25 7,25 7,5 7,5 7,75 0,1 7,25 7,25 7,5 7,5 7,75RRIIBB BBaannkk 50 200 3 pf / 15 pj - 0,25 7 7,3 7,5 7,75 8 0,25 7 7,3 7,5 7,75 8CC..RR.. FFiirreennzzee RRoommaanniiaa 300 5.000 - - 0,1 6 6,25 6,5 6,75 7 0,1 4 4 4 4 4

Certificate de depozit nominative [i cu parol` \n RON: 3 luni - 6,5%; 6 luni - 6,75%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7,5%

SUPERRRUSD

EUR

Activele Raiffeisen au stagnat la 6 luni\n termeni reali

LIVIU CHIRU

AUSTRIECII de la Raiffeisen International au anun]at ieric` activele filialei locale au urcat cu 6,4%, \n euro, de la\nceputul anului, pån` la 4,936 miliarde de euro.

Cre[terea bilan]ului raportat` \n euro este mai mic` decåtaprecierea cursului leu/euro \n aceast` perioad`, de 7,3%.Astfel, exprimate \n lei, activele Raiffeisen Bank ar fi\nregistrat o sc`dere. La jum`tatea anului, bilan]ul RaiffeisenBank exprimat \n lei totaliza 15,4 miliarde de lei.

{i principalul urm`ritor, UniCredit }iriac, a raportat osc`dere u[oar` a activelor, cu 4% \n lei din iunie 2006 pån` \niunie curent, la 11,3 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro).

Comparativ cu iunie 2006, Raiffeisen vede de la Viena ocre[tere sensibil` a activelor de pe pia]a romåneasc`, cu 54%,de la 3,19 milioane de euro. Soldul include [i crediteleexternalizate de filiala local`. Grupul nu public` detaliat dateprivind profitul subsidiarelor sale.

Raiffeisen Bank Romånia \[i va publica rezultatele \ncursul s`pt`månii viitoare.

|n raportul pe primul semestru, Raiffeisen Internationalnoteaz` o cre[tere semnificativ` a veniturilor nete dincomisioane, \n special pe pie]ele din Romånia, Bulgaria [iAlbania. |n regiunea Europei Centrale [i de Est austriecii au\nregistrat venituri din comisioane de 173 de milioane deeuro, \n cre[tere cu 51% fa]` de primul semestru al anuluitrecut. Principalele surse pentru aceste venituri au fostcomisioanele aplicate la opera]iunile de pl`]i, dar [i latranzac]iile valutare.

Grupul consemneaz` de asemenea o majorare aplasamentelor interbancare, \n special pe fondul cre[teriiplasamentelor f`cute de Raiffeisen Romånia la BNR.

Potrivit datelor publicate de grup la Viena, filiala local`ajunsese la jum`tatea anului s` opereze o re]ea de 337 deunit`]i. Comparativ cu iunie anul trecut, re]eaua Raiffeisen acrescut cu 110 unit`]i. Totu[i, num`rul salaria]ilor a urcat cunumai 467 de oameni. Oficialii b`ncii au ar`tat recent c` pån`acum necesarul de personal presupus de extinderea re]elei afost acoperit prin redistribuirea personalului existent, o partedintre angaj]ii din back-office trecånd \n unit`]i. Potrivitplanurilor anun]ate la sfår[itul anului trecut, re]eaua de pepia]a romåneasc` ar trebui s` creasc` pån` la 420 de unit`]i,\n anul 2009.

|n ultimii doi ani Raiffeisen Romånia \[i dezvoltase mai\ncet re]eau, grupul fiind interesat \ntre timp de preluareaCEC, care ar fi asigurat o \mbun`t`]ire semnificativ` aprezen]ei. Dup` ce a pierdut cursa pentru CEC, Raiffeisen afost nevoit` s` \[i revad` planurile de extindere a re]elei, \ncondi]iile \n care ceilal]i juc`tori mari de pe pia]a de retail audemarat planuri agresive de deschideri de unit`]i.

Raiffeisen International a reu[it s`-[i majoreze activelede]inute \n regiunea Europei Centrale [i de Est cu 12% \nprimul semestru, pån` la 62,6 miliarde de euro. Cele maiimportante cre[teri au fost \nregistrate pe pie]ele din Ucraina(activele Raiffeisen Bank Aval au urcat cu 24%, la 5,29miliarde de euro) [i \n Rusia. Cele dou` filiale din Rusia alegrupului austriac cumuleaz` active de aproape zece miliardede euro. O dinamic` bun` a \nregistrat [i filiala din Ungaria,care [i-a majorat activele cu 12% \n prima jum`tate a anului,la 7 miliarde de euro.

Raiffeisen International a ob]inut \n primul semestru unprofit net de 477 de milioane de euro, \n cre[tere cu 43% fa]`de aceea[i perioad` a anului trecut.

Pe segmentul consumer, Citi se uit` la credite ipotecare [i carduri de credit.

Shahmir KhaliqCiti Country Officer

Romånia

Suntem una dintre b`ncileglobale ale Ford, a[a c` au\nceput discu]ii \n StateleUnite \n privin]a modului \ncare am putea colabora \nRomånia.

FOTO: Silviu Matei

Becali va putea prelua \n mod direct ArcomC~T~LIN LUPOAIE

OMUL de afaceri George Becali, patronulechipei Steaua, va putea controla \nmod direct \ntre 50 [i 60% din ac]iu-nile Arcom \n luna septem-brie, cånd ac]ionarii compa-niei au convocat o AdunareGeneral` Extraordinar` aAc]ionarilor (AGEA), pen-tru a modifica actul constitutival societ`]ii, potrivit reprezen-tan]ilor companiei.

Astfel, una din propu-nerile pentru AGEA este de arenun]a la dreptul de preem-]iune al actualilor ac]ionari,pentru ca ac]iunile s` poat` fivåndute liber. Dac` aceast`propunere va fi votat` deac]ionari, Becali va controla \nmod direct compania.

„Decizia de a putea vinde \nmod liber ac]iunile \ncepånd cu 7septembrie va da posibilitatea actua-lilor ac]ionari s` \nregistreze oficial \nRegistrul Ac]ionarilor participa]iilepe care le de]in indirect \n prezent“, a

declarat Doina Eni]`, vicepre[edintele Consi-liului de Administra]ie al Arcom.

Becali [i-a dublat \n ultima lun` participa-]ia direct`, pån` la 5.000 deac]iuni, circa 1,4% din total [iface parte dintre ac]ionariicare vor participa la AGEA,

care va avea loc pe 7septembrie.

Becali declara la sfår-[itul lunii iulie pentru ZFc` de]ine indirect circa56% din compania deconstruc]ii Arcom Bu-cure[ti prin ac]ionari care

cump`r` \n numele lui, pen-tru care ofer` un pre] de 105

euro pe ac]iune.|n prezent, cel mai mare

ac]ionar direct al Arcom esteSIF Muntenia care de]ine

circa 20%, \n timp cecompania de construc]iiSomaco de]ine indirect

circa 10%, potrivit ulti-melor informa]ii ob]inute.

Cea mai scump` ac-]iune våndut` pån` \n

prezent se ridic` la 160 deeuro (525 de lei), tranzac]ie

derulat` de SIFTransilvania, care

a cump`rat aproximativ 1.000 de ac]iuni. Sprecompara]ie, valoarea nominal` a unei ac]iunieste de circa 7,2 lei (2,1 euro).

Arcom a format \n ultimii ani mai multejoint-venture cu francezii de la Lafarge (pro-duc]ie de gips-carton), Gealan (pentru tåmpl`-rie din PVC), germanii de la Wittmann (pro-duc]ie de agregate) sau Omnico (pentru a intrape pia]a de pavele [i borduri).

Compania estimeaz` pentru acest an ocre[tere de 5-10% a cifrei de afaceri, pån` lacirca 47 mil. euro, pe fondul strategiei compa-niei de a consolida businessul. Arcom SA faceparte din holdingul de firme Arcom, care acti-veaz` pe pia]a construc]iilor [i a materialelorde construc]ii. Din holding mai fac parte alte10 companii, \n care Arcom SA de]ine pache-tul majoritar de ac]iuni, derulånd prin acesteaactivit`]i de construc]ii.

Arcom era \nainte de 1989 principalacompanie romåneasc` de construc]ii carederula contracte externe, dar ulterior s-a con-fruntat cu o sc`dere puternic` a comenzilordin str`in`tate [i pierderea unor pie]e deexport tradi]ionale din Orientul Mijlociu [inordul Africii.

De altfel, compania s-a reorientat c`trepia]a local` unde a construit primele blocuriprivate, pe Calea Plevnei din Capital`, iar \nprezent construie[te proiectul reziden]ialCarol Park Residence.

catalin.lupoaie@zf.roDESEN: Romeo R`ileanu

7COMPANIIZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

Coca-Cola Israel [i Mueller vor vindelactate \n Romånia

Coca-Cola Israel, filiala gigantului americande b`uturi r`coritoare, inten]ioneaz` s`comercializeze produse lactate pe pie]ele dinRomånia [i Bulgaria, \n cooperare cuproduc`torul german de lactate Mueller,potrivit ziarului israelian Yediot Aharonot.Reprezentan]ii companiei doresc deasemenea s` investeasc` \n construirea unorferme de lapte pe plan local [i \n ]ara vecin`,urmånd s` concureze cu un alt produc`torisraelian intrat recent pe pia]a lactatelor dinRomånia, Tnuva. Potrivit CEO-ului Coca-ColaIsrael, Ronny Kobrovsky, companiainten]ioneaz` s` devin` un juc`tor importantatåt \n pia]a lactatelor din Israel, cåt [i din\ntreaga lume. Coca-Cola Israel, care a intratpe pia]a lactatelor \n 2004 prinachizi]ionarea produc`torului israelian delactate Tara, a semnat un contract decooperare cu Mueller \n urm` cu [ase luniprin intermediul c`ruia Tara a \nceputproduc]ia lactatelor germane \n Israel.Mueller, liderul pie]ei de iaurturi din Anglia,are 5.400 de angaja]i \n \ntreaga Europ`, ocifr` de afaceri de 2,1 mld. dolari [i o rat`anual` de cre[tere de 5%. DDiiaannaa TTuuddoorr

RealTime are un nou director executivCorina Trandafir (foto), fost director decabinet \n Ministerul Culturii [i Cultelor, este

noul directorexecutiv alcompaniei deconsultan]`imobiliar`RealTime, aanun]atcompania.Trandafir areexperien]`juridic` [i a lucrat\n companii dinindustrie. |ncadrul RealTime,se va ocupa demanagementul [icoordonarea echipelor de suport [i a liniilorde business. RealTime ofer` servicii deconsultan]` pe toate domeniile pie]eiimobiliare, avånd birouri deschise la Madrid[i Barcelona. Pia]a local` de consultan]`imobiliar` este evaluat` la 50 de milioanede euro pentru acest an, printre cei mai marijuc`tori din pia]` reg`sindu-se numeinterna]ionale, precum Colliers, Cushman &Wakefield sau DTZ, precum [i firme localeca Eurisko, Regatta, Neocasa, Esop sauEuroest. CCrriissttii MMooggaa

Sensiblu a deschis un magazinL’Occitane \n Tomis Mall

Re]eaua de farmacii Sensiblu, partenerexclusiv al companiei franceze de

cosmetice L’Occitane, a inaugurat, ieri,primul magazin sub acest brand din ora[ul Constan]a, \n centrul comercialTomis Mall, avånd \n plan deschiderea,pån` la finele anului, a altor dou`unit`]i, \n Bucure[ti [i Cluj-Napoca.Magazinul este cel mai mare din cele treiexistente, avånd o suprafa]` de 64 metrip`tra]i, [i a necesitat o investi]ie deaproximativ 200.000 lei. Pe lång` nouaunitate de la Constan]a, re]eauaL’Occitane cuprinde alte dou` magazine\n Bucure[ti [i cinci spa]ii specialamenajate \n farmaciile Sensiblu dinBucure[ti, Timi[oara [i Oradea. |n 2006,L’Occitane a \nregistrat \n Romånia ocifr` de afaceri de 600.000 de euro [iestimeaz` pentru acest an un milion deeuro. |n primul trimestru, re]eaua defarmacii Sensiblu cuprindea \n total 213unit`]i \n 51 de localit`]i din Romånia. |nacela[i interval, Sensiblu a \nregistrat ocifr` de afaceri neconsolidat` de 26,9milioane de euro, \n cre[tere cu 37% fa]`de primul trimestru din 2006. Sensibluface parte, al`turi de distribuitorulMediplus, din grupul farmaceutic A&DPharma. La sfårsitul lunii octombrie din2006, A&D Pharma s-a listat pe pia]aAlternative Investment Market,administrat` de Bursa din Londra, printr-o ofert` public` ini]ial` \n cadrul c`reia avåndut 30% din ac]iuni, pentru 120 mil.de euro. MMeeddiiaaffaaxx

{tiri ZF

BOGDAN ALECU

Vånz`rile Ford pe pia]a local` au atins lanivelul lunii iulie cifra de 2.033 unit`]i, \ncre[tere cu 94% fa]` de nivelul \nregistrat\n aceea[i perioad` a anului trecut,potrivit datelor furnizate de Romcar,

reprezentantul companiei pe pia]a local`. Cumulat, \n primele [apte luni ale acestui an

vånz`rile s-au apreciat cu 62% \n raport cu perioadaianuarie-iulie din 2006, la 10.803 unit`]i. Cre[tere care adep`[it-o pe cea \nregistrat` de Volkswagen, care \nacela[i interval a notat o cre[tere de aproximativ 36%fa]` de perioada ianuarie-iulie din 2006.

Cre[tere apropiat` de cea Ford a fost \nregistrat` deOpel, care \n primele [apte luni a comercializat pe pia]alocal` 9.340 unit`]i, cu 65% mai mult decåt \n aceea[iperioad` a anului trecut, \ns` volumul total al vånz`riloreste mai sc`zut.

|n iulie, vånz`rile Opel au ajuns la 1.529 unit`]i, \ncre[tere cu 80,5% comparativ cu aceea[i lun` a anuluitrecut, ritm de cre[tere sub cel \nregistrat de Ford. Celmai bine våndut model al gamei s-a men]inut pentru cea

de-a doua lun` consecutiv Focus, modelul compact algamei, cu 746 de unit`]i, valoare de trei ori mai ridicat`decåt cea \nregistrat` \n iulie 2006. Pre]ul unui Focusporne[te de la 12.424 euro, TVA inclus`, pentru modelulde baz` [i poate ajunge pån` la 19.683 euro. Pe loculsecund s-a clasat Fiesta, modelul de clas` mic` alconstructorului, cu 622 unit`]i, \n cre[tere cu 100% fa]`de vånz`rile la nivelul lunii iulie a anului trecut. VWPolo, concurent direct pentru Fiesta pe pia]asegmentului mic a \nregistrat la nivelul lunii iulie vånz`ride 743 unit`]i, men]inåndu-[i pozi]ia de cel mai binevåndut model al gamei Volkswagen.

„Am \nceput cel de-al doilea semestru \n for]` [isper`m s` continu`m \n aceea[i direc]ie [i \n perioadaurm`toare. Noul Ford Mondeo a \nregistratperforman]e bune din punctul de vedere al vånz`rilor\nc` din prima lun` de comercializare“, a declaratC`t`lin Gavra, director general Romcar.

|n prima lun` de vånz`ri pentru cea de-a treia gene-ra]ie a lui Mondeo, reprezentantul Ford a \nregistratcomercializarea a 244 unit`]i. La nivelul aceleia[i luni,vånz`rile Volkswagen Passat, cel mai bine våndutmodel din clasa medie [i unul dintre principalii

concuren]i, au atins cifra de 472 unit`]i, atåt limuzina, cåt[i versiunea break.

|n luna iulie Romcar a lansat pe pia]a local` [i versiu-nea facelift a lui C-Max, monovolumul compact al gameirealizat pe platform` comun` cu Ford Focus. Chiar dac`modelul nu a beneficiat de o promovare la fel de agresiv`ca \n cazul lui Mondeo, \n prima lun` de comercializareC-Max s-a våndut \n 24 de unit`]i. |n primele [ase lunivånz`rile monovolumului compact au totalizat nou`modele. Principalele modific`ri \nregistrate de C-Max aufost la nivelul designului exterior pentru a-l intregra \nnoua strategie kinetic design adoptat` de Ford.

Vånz`rile Ford \n iulie au crescut cu aproape 100%

C`talin Gavra, director general Romcar

Am \nceput cel de-al doilea semestru \n for]` [i sper`m s`continu`m \n aceea[i direc]ie [i \n perioada urm`toare.Noul Ford Mondeo a \nregistrat performan]e bune dinpunctul de vedere al vånz`rilor \nc` din prima lun .̀

Hotelul Golden Tulip de la Otopeni \[i va m`ricapacitatea cu 50 de camere

ROXANA GRIGOREAN

HOTELUL Golden Tulip Sky Gate dinOtopeni \[i va m`ri capacitatea cu \nc` 50 decamere, urm`rind [i m`rirea num`rului s`li-lor de conferin]`, potrivit companiei austri-ece de dezvoltare imobiliar` WarimpexFinanz-und Beteiligungs, care a achizi]ionatde curånd unitatea hotelier`.

„|n prim` faz` vom construi \nc` 50 decamere prin reconversia spa]iilor de birouri,iar apoi vom realiza mai multe spa]ii desti-nate s`lilor de conferin]e. De asemenea,vom redenumi hotelul Airporthotel. Co-operarea cu Golden Tulip va continua“, auspus reprezentan]ii Warimpex. Hotelul

dispune \n acest moment de 108 camere [i3.000 de metri p`tra]i de birouri.

Warimpex a finalizat achizi]ia a 99,98%din hotelul Sky Gate \ntr-o tranzac]ie cares-a ridicat la circa 16 mil. euro, potrivit re-prezentan]ilor de pe pia]`. Companiaaustriac` a anun]at la sfår[itul lunii iulie c` apreluat 99,98% din ac]iunile hotelului depatru stele de la ac]ionarul majoritarRomanian American Enterprise Fund [ialte dou` firme. P`r]ile implicate nu au dorits` fac` public` valoarea tranzac]iei.

Warimpex anun]a la \nceputul acestuian investi]ii de peste 30 mil. euro pe pia]ahotelier` romåneasc`, fiind interesat` atåtde noi achizi]ii, cåt [i de proiecte greenfield.

Golden Tulip Sky Gate a fost deschis \n2001 [i func]ioneaz`, din 2005, sub marcaGolden Tulip, \n baza unui contract de fran-ciz`. Re]eaua Golden Tulip din Romåniainclude cinci hoteluri, respectiv Golden Tu-lip Times, Golden Tulip Sky Gate, GoldenTulip Bucharest [i Tulip Inn Bucharest City,Sunny Hill din Cluj-Napoca. Paul Mar`[oiu,reprezentantul companiei olandeze GoldenTulip \n Bulgaria [i Romånia, a declarat an-terior c` nu este interesat s` vånd` un althotel, ci urm`re[te deschiderea a trei noiunit`]i \n prim`vara anului viitor.

Potrivit Mediafax, investi]ia \n extin-derea hotelului se va ridica la peste unmilion de euro.

Delhaize, plus de 21% \n Romånia [i Indonezia

CRISTINA NEGRARU

GRUPUL belgian de retail Delhaize a \nre-gistrat \n cel de-al doilea trimestru al anuluivenituri de 40,3 mil. euro, \n cre[tere cu21,1% fa]` de aceea[i perioad` a anuluitrecut pe pie]ele din Romånia [i Indonezia.

Cele dou` ]`ri au \nregistrat de aseme-nea un profit opera]ional de 0,4 mil. euro.La nivel de grup, veniturile Delhaize peprimul semestru din 2007 s-au mic[orat cu0,4% la 9,52 mld. euro.

Profitul opera]ional al grupului acrescut cu 5,3%, la 478 mil. euro, \n timp ceprofitul net a sc`zut cu 11,2%, la 173 mil.euro.

Pe pia]a local`, Delhaize este repre-zentat` de compania Mega Image carede]ine 20 de supermarketuri \n Bucure[ti,Constan]a [i Ploie[ti.

|n iulie, oficialii Mega Image au anun]atc` doresc s`-[i m`reasc`, pån` \n 2010, depeste dou` ori re]eaua de magazine, la 50de unit`]i. Pån` la sfår[itul lui 2007, ace[tiainten]ioneaz` s` deschid` patru unit`]i, iarpe parcursul lui 2008 \nc` cinci . Delhaizeopereaz` pe pia]` din Romånia dou` for-mate de magazine: supermarketurile MegaImage, care au suprafe]e de aproximativ1.000 de metri p`tra]i, [i un format mai micMega Image City, cu suprafe]e de vånzarede pån` la 600 de metri p`tra]i.

JTI, cre[tere de 26,5% \n S1

ROXANA GRIGOREAN

COMPANIA Japan Tobacco International (JTI), unul dintreprincipalii juc`tori de pe pia]a local` a ]igaretelor, a \nregistrat\n primul semestru din acest an o cre[tere de 26,5% a cifrei deafaceri fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, pån` la 550mil. lei (165 mil. euro). |n acela[i timp, volumele våndute deJTI pe pia]a local` au crescut fa]` de aceea[i perioad` a anuluitrecut cu 3%, pån` la 658,3 milioane de unit`]i, marcånd orevenire fa]` de 2006, cånd \ntreaga pia]` a fost afectat` descumpirea ]ig`rilor.

,,Anul trecut \ntreaga industrie a avut de suferit prinintroducerea taxei de viciu, care a generat cre[teri bruste depre]uri de peste 30%, ceea ce a dus la sc`derea volumelorlegale cu 8% [i dezvoltarea contrabandei“, a spus GildaLaz`r, directorul corporate affairs al companiei.

Acciza total` pentru ]igarete este, de la 1 iulie, de 41,50euro/1.000 buc`]i. Pentru anul viitor, Codul Fiscal stabile[temajorarea accizelor la 50 euro/1.000 de ]ig`ri, urmånd ca pån`\n 2010 valoarea accizei s` ajung` la 74 de euro.

JTI a pl`tit \n primul semestru accize de 447 mil. lei,aproximativ o treime din aceast` sum` fiind constituit` dintaxa pe viciu. Taxa pe viciupl`tit` de JTI a fost \nprimul semestru de 133mil. lei, apropiindu-se detaxa pe viciu pl`tit` decompanie pe \ntreg anultrecut, de 148,7 mil lei.

Anul trecut, companiaa \nregistrat afaceri de950,6 mil. lei (270 mil. eu-ro). Portofoliul JTI inclu-de m`rcile Camel si Sa-lem, pe segmentul premi-um, iar pe segmentul eco-nomic compania este pre-zent` cu m`rci precumMore, Winchester [iMonte Carlo.

|n studiul realizat deAC Nielsen pe anul 2006 pe segmentul de retail, Winstonocupa locul [apte \n topul celor mai våndute ]ig`ri atåt ca vo-lum, cåt [i ca valoare, la un loc distan]` \n favoareaWinchester-ului.

JTI Romånia de]ine o fabric` de ]igarete la Bucure[ti, ac`rei produc]ie este destinat` atåt pie]ei interne, cåt [iexportului. Compania export` filtre \n Andorra [i Serbia,precum [i ]igarete \n Ungaria [i ]`rile baltice, iar pe viitorinten]ioneaz` s` \[i extind` exportul [i \n alte ]`ri dinregiune.

Japan Tobacco International a preluat, la sfår[itul anuluitrecut, produc`torul britanic de ]ig`ri Gallaher. Subsidiareledin Romånia ale celor dou` companii se afl` \n proces defuziune din luna aprilie.

Valoarea pie]ei ]ig`rilor din Romånia a fost \n 2006 decirca 1,5 miliarde de euro, principalii produc`tori de ]ig`ri depe pia]a local` fiind, pe lång` JTI, Phillip Morris Romånia, [iBritish American Tobacco Romånia.

Potrivit reprezentan]ilor JTi pia]a contrabandei de ]ig`ria ajuns la sfår[itul anului trecut la 15% din totalul pie]ei, fa]`de 5% \n 2005.

roxana.grigorean@zf.ro

George Becali [i-a dublat \n ultima lun`participa]ia direct` de]inut` \ncadrul Arcom , pån` la 1,4%

JTI Romånia de]ine ofabric` de ]igarete laBucure[ti, a c`reiproduc]ie estedestinat` atåt pie]eiinterne, cåt [iexportului. Companiainten]ioneaz` s` \[iextind` exportul.

|n ritm cu cre[terea pie]ei, Ford a \nregistrat \n luna iulie cele mai ridicate vånz`ri lanivelul acestui an.

Noul Ford Mondeo a \nregistrat vånz`ri de 244 unit`]i \n prima lun` de comercializare

C~T~LINA APOSTOIU

BNP Paribas, cea mai mare banc` dinFran]a, a suspendat retragerile ac]io-narilor din trei fonduri de investi]ii pemotiv c` nu poate evalua „\n mod corect“activele acestora, \n condi]iile \n care

pie]ele de credit sunt profund afectate de temerileprivitoare la pierderile ce ar putea fi generate de crizasegmentului subprime al pie]ei americane ipotecare,scrie Bloomberg.

„Evaporarea complet` a lichidit`]ii de pe anumitesegmente ale pie]ei americane de creditare face imposi-bil` evaluarea anumitor active,indiferent de calitatea sau ratingulde credit al acestora“, potrivitBNP Paribas.

BNP Paribas va suspendatemporar calcularea valorii nete aactivelor fondurilor respective de-numite Parvest Dynamic ABS,BNP Paribas ABS Euribor [i BNPParibas ABS Eonia.

„Pentru unele titluri nu exist`pur [i simplu pre]uri, iar f`r` pre-]uri nu putem estima valoarea fon-durilor“, a declarat Alain Pa-piasse, director al departamentu-lui de administrare de active dincadrul BNP Paribas.

Banca urmeaz` exemplulUnion Investment Management [iFrankfurt Trust \n sistarea retra-gerilor din acest gen de fonduri.

|n momentul \n care bancaraportase un profit net \n cre[terecu 20% pe trimestrul doi, CEO-ulacesteia anun]ase c` expunereab`ncii la criza american` este„absolut neglijabil`“.

Blocarea retragerilor „a reprezentat o decizie foartebun`, evitåndu-se \n acest fel un volum uria[ de r`scum-p`r`ri“, arat` Jean-Edouard Reymond din cadrul UnionBancaire Gestion Institutionelle SA din Paris.

Fondurile BNP Paribas de]ineau active \n valoare de2 miliarde de euro pe 27 iulie, incluzånd credite ipote-care riscante americane \n valoare de 700 de milioane deeuro. Activele fondului ABS Euribor au \nregistrat osc`dere de 18% pån` la 850 de milioane de euro \nperioada 24 iulie-7 august, \n timp ce activele totale aleABS Eonia au sc`zut cu 7% pån` la 73 de milioane deeuro \n aceea[i perioad`. Anun]ul BNP Paribas privitorla suspendarea celor trei fonduri a generat o sc`dere cu

4,5% a ac]iunilor b`ncii, a trasindicele european de referin]` \njos cu mai mult de un punctprocentual [i a contribuit la cre[-terea titlurilor americane de tre-zorerie pentru prima dat` \npatru zile.

Ac]iunile europene s-au aflat\n sc`dere pentru prima dat` \ntrei zile ca urmare a anun]uluiBNP Paribas. Ac]iunile b`ncii au\nregistrat cel mai dramatic de-clin din patru luni.

Indicele Dow Jones Stoxx600 a pierdut 1,9% pån` la 373,74puncte. Indicele a \nregistrat osc`dere de 5,7% din momentulatingerii celei mai ridicate valoridin ultimii [ase ani [i jum`tate \niunie pe fondul temerilor con-form c`rora problemele pie]eiipotecare americane vor afectacre[terea economic`, \ncetini rit-mul prelu`rilor [i reduce va-loarea investi]iilor.

„Investitorii vor r`måne \ngard` pån` cånd le va fi clar dac`

problemele de pe pie]ele de credit, care au afectat o seriede companii ca BNP, au consecin]e reale asupraeconomiei“, a declarat Richard Scott, din cadrul IimiaInvestment Group, Anglia.

Indicii na]ionali s-au aflat \n sc`dere pe toate cele 18pie]e vest-europene. Indicele britanic FTSE 100 a sc`zutcu 1,2%, indicele german a pierdut 1,3% [i cel francez

1,5%. Stoxx 50 a \nregistrat un declin de 0,9%, iar EuroStoxx 50 a sc`zut cu 1,2%.

Titlurile de trezorerie au \nregistrat prima cre[teredin patru zile \n condi]iile \n care NIBC Bank, o banc`olandez` de investi]ii, a anun]at la råndul s`u pierderi decel pu]in 137 mil. euro legate de investi]iile pe segmentulcreditelor ipotecare riscante din Statele Unite.

BNP Paribas a suspendatretragerile din trei fonduriCea mai mare banc` francez` se al`tur` grupuriloreuropene afectate de c`derea pie]ei ipotecare din SUA.

R E V I S T A P R E S E I

PRAGUE DAILY MONITOR, CCeehhiiaa

CEL MAI MARE PRODUC~TOR DE CARNE DE CURCAN DIN CEHIAINTR~ |N FALIMENT

Adex Agro, cel mai mare produc`tor de carne de curcan din Cehia, aintrat \n faliment, a spus directorul executiv Blahoslav Dolejsi.Compania care producea 8.000 de tone de carne [i 3.000 de tone deproduse din carne anual a intrat \n faliment din 3 august din cauzadatoriilor excesive, ducånd la concedierea a 120 de persoane.Compania nu a mai pl`tit de la \nceputul anului asigur`rile medicale[i sociale [i datoreaz` salariile pentru iulie. www.praguemonitor.com

THE SOFIA ECHO, BBuullggaarriiaa

BULGARIA IMPORT~ GRÅU PENTRU A REDUCE PRE}URILE

Ministrul economiei Petar Dimitrov a propus cabinetului s` foloseasc`importul de gråu pentru a normaliza pre]urile interne, scrie The SofiaEcho. Cantitatea sc`zut` de gråu produs` de Bulgaria, rezultatulcondi]iilor meteorologice nefavorabile, va fi acoperit` din import.Importurile din Ucraina sau Ungaria ar putea fi folosite pentru acombate deficitul de gråu. La un pre] de 204,66 euro pe ton`, pre]ulgråului s-a dublat \n Bulgaria fa]` de 2006. www.thesofiaecho.com

THE MOSCOW TIMES, RRuussiiaa

BELARUSUL {I-A PL~TIT TOATE DATORIILE FA}~ DE GAZPROM

Belarusul a pl`tit \n totalitate datoriile sale fa]` de Gazprom,compania rus` ridicånd amenin]`rile c` va reduce furnizarea de gazc`tre Minsk, scrie The Moscow Times. „Confirm`m c` Beltransgaz apl`tit ultima tran[` [i c` datoria este \n totalitate acoperit`“, a spuspurt`torul de cuvånt al Gazprom. Termenul limit` stabilit pentru platadatoriei de 331,41 milioane de euro de c`tre Belarus a trecut lasfår[itul lui iulie. www.themoscowtimes.com

8 BUSINESS INTERNA}IONALZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

Profitul MOLscade cu 66%

C~T~LINA APOSTOIU

MOL, cea mai mare companie de rafinare a petrolului dinUngaria, a anun]at un profit \n sc`dere cu 66% pe trimestruldoi din cauza sc`derii produc]iei, \nt`ririi forintului fa]` dedolar [i impozitelor mai mari, scrie Bloomberg.

Profitul net al MOL a sc`zut pån` la 25,4 miliarde deforin]i (146 milioane de dolari), de la 76,7 miliarde de forin]i\n perioada similar` a anului trecut. Media estim`rilor a nou`anali[ti intervieva]i de Bloomberg indicase o valoare aprofitului de 50 de miliarde de forin]i. Veniturile au sc`zutpån` la 607 miliarde de forin]i, de la 708 miliarde de forin]i cuun an \n urm`.

Profitul MOL a sc`zut \n condi]iile \n care guvernul ungara majorat taxa pe profitul companiilor ca parte a pachetuluide m`suri menite a genera o reducere a deficitului bugetar al

]`rii. Compania ungar`

a r`scump`rat ac]iunipentru a se proteja \m-potriva unei poten]ialeoferte de preluare ve-nite din partea compa-niei austriece OMV.

Oficialii OMV,compania austriac` de stat din sectorul petrolului [i gazelor,nu vor lansa o ofert` oficial` pentru MOL \mpotriva dorin]eimanagementului companiei ungare, a declarat CEO-ulOMV, Wolfgang Ruttenstrorfer, citat de Portfolio.hu.

„Ne dorim o combinare amiabil`, bazat` pe recoman-darea boardului MOL“, a declarat Ruttenstorfer. El a ad`u-gat c` OMV nu este presat` nici de timp, nici de propriiac]ionari \n vederea formul`rii unei oferte publice.

Ruttenstorfer a declarat c` OMV nu inten]ioneaz` s`-[ivånd` participa]ia de 18,6% \n cadrul MOL, pe care oconsider` \n continuare „o investi]ie bun`“. |n plus, aceasta vaopri alte companii s` lanseze o ofert` de preluare a MOL.

|n iunie, OMV [i-a majorat participa]ia \n cadrul MOL dela 10% la 18,6% [i a anun]at c` dore[te discu]ii amiabile,privitoare la o posibil` alian]` \ntre cele dou` companii. MOL[i guvernul maghiar au respins din start oferta, declarånd c`OMV dore[te, de fapt, s` preia controlul asupra MOL.

Compania combinat` ar avea sedii \n Viena [i Budapesta[i ar include manageri din cadrul ambelor companii. Fuziuneaar duce la reduceri de costuri cu 4 miliarde de euro \n decursde zece ani, a declarat CEO-ul OMV.

catalina.apostoiu@zf.ro

EasyJet intr` din toamn` pe pia]a dinBulgaria

Compania aerian` low cost EasyJet va\ncepe s` opereze \n Bulgaria din toamnaacestui an, scrie The Sofia Echo. Zborurile sevor desf`[ura \ntre Sofia [i Londra de trei oripe s`pt`mån`, mar]ea, joia [i såmb`ta\ncepånd cu 6 noiembrie. Un bilet dus vacosta 33,99 euro, iar unul dus-\ntors 75,77euro, pre]urile incluzånd [i taxele deaeroport, \n timp ce pre]ul unui bilet la ocompanie aerian` ce ofer` servicii complete\ncepe de la 200 euro. Reprezentan]iicompaniei au declarat c` noua rut` Sofia-Londra va oferi noi oportunit`]i pasagerilorbulgari, dar [i celor str`ini. EasyJet esteprima companie aerian` european` care adezvoltat serviciile de low cost. Rynair, oalt` companie aerian` low cost,inten]ioneaz` s` se extind` pe pia]abulgar`. Aceasta se afl` \n negocieri cuaeroportul din Plovdiv, cel de-al doilea mareora[ al Bulgariei. Deocamdat`, negocierilenu au fost finalizate, a declarat PlamenNikolov, directorul aeroportului din Plovdiv.CCiipprriiaann BBootteeaa

Murdoch vrea s` ofere cotidianul Wall Street Journal gratis pe Internet

Profitul News Corp pe cel de-al patruleatrimestru fiscal a crescut cu 4,5% datorit`veniturilor mai mari din publicitate, audeclarat reprezentan]ii companiei de]inut`de Rupert Murdoch ((ffoottoo)), scrie BBC News.News Corp analizeaz` cu aten]ie

posibilitatea accesului liber la site-ulcotidianului The Wall Street Journal, dar\nc` nu am luat o decizie final` cu privire laacest aspect, a declarat Murdoch. „Ne-arcosta foarte mult s` facem acest lucru petermen scurt. Pe termen lung \ns`, ar puteafi ceva extraordinar, dar \nc` analiz`m\ndeaproape aceast` posibilitate“, a maiad`ugat Murdoch. Profitul net pe cel de-alpatrulea trimestru din 2007 a crescut cu 38de milioane de dolari pån` la 890 demilioane de dolari (437 mil. euro) fa]` decele 852 de milioane de dolari \nregistrate

cu un an \n urm`. Veniturile canalului de[tiri Fox News [i num`rul mai mare deabona]i la serviciul de televiziune prin satelitSky Italia au contribuit, de asemenea, lacre[terea profitului. |n schimb, studioul defilme 20th Century Fox a \nregistrat sc`deriale veniturilor pe utimele trei luni, audeclarat cei de la News Corp, companiacare a cå[tigat luna aceasta b`t`lia pentruachizi]ionarea gigantului media american,Dow Jones. DDiiaannaa GGrr`̀ddiinnaarruu

{apte angaja]i ai Citigroup sunt acuza]ide implicare \n falimentul Parmalat

|n urma investiga]iilor preliminare,procurorii italieni din Parma au acuzat[apte angaja]i ai Citigroup de implicare \ncazul pr`bu[irii companiei produc`toare deproduse lactate Parmalat, scrieInternational Herald Tribune. Cei [apteangaja]i sunt acuza]i c` au fraudat cupeste 800 de milioane de euro (1,1miliarde de dolari) compania Parmalat.|ntr-o declara]ie a Citigroup, companiasus]ine c` nu exist` nicio dovad` clar` c`angaja]ii acesteia ar fi \nc`lcat legea [i, deasemenea, sus]in c` banca a fost afectat`de falimentul companiei italiene. Pe lång`acest proces, \nc` alte dou` se desf`[oar`\n Milan, unde luna trecut` Citigroup,Deutsche Bank, Morgan Stanley [i UBS aufost citate, fiind acuzate de falimentulParmalat prin manipulare ilegal` a pie]ei.Toate cele patru b`nci au respinsacuza]iile. Compania Parmalat a intrat \nfaliment \n 2003 cånd nu au putut dovediexisten]a unui cont \n valoare de 3,9miliarde de euro pe care aceasta sus]ineac` \l are. VVllaadd AAnnaassttaassiiuu

Zborurile spre SUA aduc profituri maimari pentru Air France-KLM

Profitul Air France-KLM, cea mai marecompanie aerian` din Europa, a crescut cu70% \n primul trimestru fiscal datorit`num`rului mare al cererilor pentru zboruritransatlantice, scrie Bloomberg. Profitul net

\n lunile aprilie-iunie a crescut la 415 mil.euro, adic` 1,34 euro pe ac]iune, fa]` de244 mil. euro sau 86 eurocen]i pe ac]iune\n perioada similar` a anului trecut.Vånz`rile au crescut cu 2,5%, ajungånd la5,95 mld. euro. Traficul de pasageri perutele spre America de Nord [i America deSud a \nregistrat o cre[tere de 6,5%, pestemedia general` a companiei care a fost de4%. Valoarea ac]iunilor Air France a\nregistrat o sc`dere de 1,77 euro sau5,5%, ajungånd la 30,45 euro. Profitul netal companiei a dep`[it estim`rile anali[tilorcare preconizau un profit de 297 mil. euro.CCiipprriiaann BBootteeaa

AIG are pierderi de 78 mil. dolari dingarantarea de credite ipotecare

American International Group (AIG), cel maimare asigur`tor la nivel mondial, aconsemnat un profit net de 4,28 miliarde dedolari \n trimestrul al doilea, \n cre[tere cu34% fa]` de perioada similar` din 2006, pefondul major`rii primelor din asigur`ri devia]` [i propriet`]i. Evolu]iile pozitive de pesegmentele asigur`rilor de via]` [i depropriet`]i au contrabalansat sc`dereaprofitului diviziei de credite de consum, \nurma pierderilor din domeniul crediteloripotecare riscante. „Suntem lini[ti]i, \ncontinuare, \n privin]a expunerii fa]` desectorul creditelor ipotecare din SUA, atåt \nprivin]a opera]iunilor, cåt [i a activit`]ilor deinvesti]ii“, a declarat, \ntr-un comunicat,directorul general al grupului, Martin

Sullivan, \ncercånd s` reduc` \ngrijorareainvestitorilor, \n condi]iile \n careopera]iunile de pe acest segment au\nregistrat pierderile semnificative.Activit`]ile de garantare a crediteloripotecare au raportat un rezultat negativ de78 de milioane de dolari \n intervalul aprilie-iunie, comparativ cu un profit de 110 demilioane de dolari \n trimestrul al doilea din2006. MMeeddiiaaffaaxx

Regele investi]iilor de pe Wall Street astråns 21,7 mld. dolari pentru achizi]ii

Blackstone a stråns 21,7 de miliarde dedolari \ntr-un fond de investi]ii, aceast`sum` fiind un record pentru industriafondurilor private de investi]ii, scrieFinancial Times. Reprezentan]ii fondului deinvesti]ii au declarat c` sunt preg`ti]i s`cheltuiasc` dou` treimi din bani pe achizi]iiprecum preluarea hotelurilor Hilton \nvaloare de 26 de miliarde de dolari, dar [i acompaniei Free-Scale Semiconductors.Potrivit surselor din pia]`, achizi]iileanun]ate presupun deschiderea unei noiperioade de subscrieri la unul dintrefondurile de investi]ii anul viitor. SteveSchwarzman, supranumit [i regeleinvesti]iilor de pe Wall Street, a declarat c`„voturile de \ncredere primite din parteainvestitorilor sunt foarte mul]umitoare“.Activele totale ale fondului Blackstone ledep`[esc pe cele ale unui fond al GoldmanSachs care a stråns \n luna aprilie 20 demiliarde de dolari. RRooxxaannaa PPrriiccoopp

{tiri ZF

Dest.: DDeeppaarrttaammeenntt AAbboonnaammeennttee OOPP 11 CCPP 886666 BBUUCCUURREE{{TTII

DDoorreesscc ss`̀ mm`̀ aabboonneezz llaa (bifa]i c`su]a corespunz`toare):

INFO LINE GRATUIT ABONAMENTE ZF: 0800 88 ZF ZF (0800 88 93 93)

ABONA}I-V~ la PE UN ANECONOMISI}I 61% FA}~ DE PRE}UL DE COPERT~Abonåndu-v` ave]i acces nelimitat (uti l izator [i parol`) pe site-ul www.zf.ro

Contravaloarea abonamentului se poate achita prin ordin de plat` la orice banca sau prinmandat po[tal la orice oficiu po[tal, \n contul PUBLIMEDIA INT’L -RO76INGB0001000180258927 deschis la ING BANK, sector 1, CIF RO 12530043.

Pre]ul include TVA [i taxele de distribu]ie.

Trimite]i acest talon \mpreun` cu dovada pl`]ii la adresa: Publimedia International -departamentul abonamente, PO. 1 - CP. 866, sector 1 Bucure[ti sau prin fax 0318.256.243

ALTE MODALIT~}I DE PLAT~

Pentru detalii ne pute]i contacta la

% 0318 256 242; 0318 256 332; 0318 256 244 • e-mail: abonamente@mpg.ro

Online

Intr` pe http://www.zf.ro/abonamente.php [icompleteaz` talonul de abonare.

La Oficiile Po[tale, filialele Rodipet [i firmele particulare

Publica]ie 1 lun` 6 luni 12 luni

ZIARUL FINANCIAR 29 RON 149 RON 249 RON

ZIARUL FINANCIAR - - 300 RON[i BUSINESS Magazin

ZIARUL FINANCIAR - - 320 RONBUSINESS Magazin[i TARGET

Publimedia International \[i asum` responsabilitatea trimiterii abonamentului c`tredumneavoastr`. Eventualele erori \n distrbu]ie nu cad \n sarcina noastr` dar trebuie imediatsemnalate pe adresa abonamente@mpg.ro.

Numele [i prenumele*: (pe care dori]i s` primi]i abonamentul)

Func]ia:

Persoana de contact: Func]ia: (se completeaz` doar \n cazul \n care nu dori]i s` fi]i contactat personal)

Firma/Compania:

Domeniul de activitate:

CIF: Reg. Com.:(se completeaz` pentru abonamentele pe persoan` juridic`)

Adresa*:(la care dori]i s` primi]i abonamentul: strada, nr, bloc, sc, et, ap, localitate, judet, sector)

Telefon*: Fax: E-mail:* cåmpuri de complectat obligatoriu

Abonamentele pl`tite pån` \n data de 20 a lunii, vor fi onorate \ncepånd cu data de 1 a lunii urm`toare.

Sunt de acord ca datele mele personale s` fie incluse \n baza de date cu cititorii produselor editate de PubliMedia International , coform Legii 677/2001

PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL S.A

n BBUUCCUURREESSTTII,, Str. B`r`]iei Nr. 31, sector 3Departamentul Abonamente, Tel. 0318.256.242, Tel/Fax 0318.256.243; 0318.256.244

FIRME PARTICULARE

n AALLIIBBRRIISS - BBuuccuurreessttii - Str. Academiei Nr. 7, et. 1, cam 10, sector 1 - Tel. 021/314.70.95 n AAPPEEXX --CClluujj-Napoca - Str. Gh. Laz`r Nr. 8 - Tel. 0264/596.213 n AAPPEEXX AABB CCOOMM - Cluj-Napoca - Str. Inocentiu Micu Klein Nr. 15 - Tel. 0264/439.120 n AARRTT AADDVVEERRTTIISSIINNGG - Rm. Valcea - Str. ReginaMaria Nr. 7, Bl. C1, sc.C, et. 2 - Tel. 0250/735.475 n AAVVAATTAARR -- BBAACCAAUU - Str. Bogdan Voievod Nr. 39 -Tel. 0234/580.054 n CCAALLLLIIOOPPEE SSRRLL - Ploiesti - Prahova - Str. Candiano Popescu Nr. 36 - Tel. 0244/514.052 n CCUURRIIEERR PPUUBBLLIICCIITTAARR - Iasi - BD. Nicolae Iorga NR. 27, BL. C1, cam. 314 - Tel. 0232/216.112 n CCUURRRRIIEERR PPRREESSSS - Brasov - Str. Traian Grozavescu Nr. 7, Tel 0268/470.596 nCCOONNSSTTAANNTT PPRREESSSS - Constanta - Aleea Garofitei Nr. 9, Bl. L61, ap. 17, Tel. 0722.254.124 n DDAAMMCCOO --ZZaallaauu - Str. Gheorghe Lazar Nr. 8A - Tel. 0260/612.867 n HHaacchheettttee DDiissttrriibbuuttiioonn SSeerrvviicceess IInnmmeeddiioo --BBuuccuurreessttii - Sos. Pipera nr. 44, sector 2 - Tel. 021/233.3980 n IINNFFOO EEUURROO TTRRAADDIINNGG -- BBuuccuurreessttii - Splaiulindependentei Nr. 101A - Tel. 021/316.30.57 n IInnaa KK PPrreessss -- BBaaiiaa MMaarree - Bd. Republicii Nr. 26/2 - Tel. 0262/224.217 n IINNTTEERR PPRREESSSS SSPPOORRTT - BBuuccuurreessttii - Str. Hristo Botev Nr. 6, parter, sector 3 - Tel. 021/313.85.07 n MMEEDDIIAA PPRREESSSS AABBOONNAAMMEENNTTEE -- BBuuccuurreessttii - Str. Izvor Nr. 78, et. 2, sector 2 - Tel. 021/411.42.41 n MMTT PPRREESSSS - BBuuccuurreessttii - Bd. Basarabia nr. 256, sector 3 - Tel. 255.48.15,255.48.16 n NNOOBBIILL -- BBuuccuurreessttii - Piata Presei Libere Nr. 1, sector 1 - Tel. 021/224.29.70 n RROOEESSTTAA --CCuurrtteeaa ddee AArrggeess - Str. Veleiasului Bl. P10, sc. B, ap. 18 - Tel. 0248/721.143 n TTIIPPOOLLIIAALLIISS IIMMPPEEXX --BBuuccuurreessttii - Str. Masina de Paine Nr. 20, sector 2 - Tel. 021/242.56.61 n UUNNIITTAATTEEAA -- AAllbbaa IIuulliiaa - Str. Decebal Nr. 13 - Tel. 0258/812.843 n ZZIIRRKKOONN MMEEDDIIAA -- BBuuccuurreessttii - Bd. Nicolae Grigorescu Nr. 29A,Bl. N22, Sc. B, Et. 2, Ap. 38, sector 3 - Tel 021/250.52.77

FILIALERODIPET

n AAllbbaa -- AAllbbaa--IIuulliiaa - Str. Luceafarului nr. 7, bl C2-C3, ap 1-3 - Tel: 0258/835.219 n AArraadd -- AArraadd - PiataGarii nr 6 - Tel: 0257/250.550 n AArrggeess -- PPiitteessttii - Bd. Republicii nr 88 - Tel: 0248/216.601 n BBaaccaauu --BBaaccaauu - Str. 9 Mai Nr.33 - Tel: 0234/581.520 n BBiihhoorr -- OOrraaddeeaa - Str. Roman Ciorogariu nr 12 - Tel: 0259/463.325 n BBiissttiittaa -- BBiissttrriittaa - Str. Liviu Rebreanu nr 48 - Tel: 0263/214.364 n BBoottoossaannii --BBoottoossaannii - Str. Primaverii nr 24, bl 24, sc A - Tel: 0231/586.993 n BBrraassoovv -- BBrraassoovv - Str. Transilvaniei nr 11A - Tel: 0268/419.181 n BBrraaiillaa -- BBrraaiillaa - Str. Danubiului nr 1 - Tel: 0239/613.955 n BBuuzzaauu -- BBuuzzaauu- Bd. Garii nr 4-6 - Tel: 0238/710.826 n CCaarraass -- RReessiittaa - Str. G.A. Petculescu nr 11, bl 11, sc 2, ap 2 -Tel:0255/220.022 n CCaallaarraassii -- CCaallaarraassii - Str. Eroilor nr 5 - Tel: 0242/311.090 n CClluujj -- CClluujj--NNaappooccaa - P-ta Garii nr 4-5 - Tel: 0264/433.620 n CCoonnssttaannttaa -- CCoonnssttaannttaa - Str. Crisana nr 29 - Tel: 0241/612.154n CCoovvaassnnaa -- SSff.. GGhheeoorrgghhee - Str. Ciucului nr 55 - Tel: 0267/351.126 n DDaammbboovviittaa -- TTaarrggoovviissttee - Str. C.Brancoveanu nr 38 - Tel: 0245/612.896 n DDoolljj -- CCrraaiioovvaa - P-ta Garii, bl G, parter - Tel: 0251/591.405 n GGaallaattii -- GGaallaattii - Str. Lahovary nr 5-7 - Tel: 0236/411.009 n GGiiuurrggiiuu -- GGiiuurrggiiuu - Bd CFR nr 10 - Tel:0246/216.120 n GGoorrjj -- TTgg--JJiiuu - Str 16 Februarie nr 27 - Tel: 0253/219.734 n HHaarrgghhiittaa -- MMiieerrccuurreeaa--CCiiuucc -Bd. Timisoarei nr 38/1 - Tel: 0266/310.617 n HHuunneeddooaarraa -- DDeevvaa - P-ta Garii nr 2 - Tel: 0254/213.007n IIaalloommiittaa -- SSlloobboozziiaa - Str. Matei Basarab nr 32, bl D4, parter - Tel: 0243/230.104 n IIaassii --IIaassii - Str.Pacurari nr 13, bl 541 - Tel: 0232/214.469 n MMaarraammuurreess -- BBaaiiaa--MMaarree - Str. Garii, bl 29, ap 5 - Tel:0262/224.915 n MMeehheeddiinnttii -- TTrr.. SSeevveerriinn - Str. Aurelian nr 46 - Tel: 0252/311.673 n MMuurreess -- TTaarrgguu--MMuurreess - Str. Papiu Ilarian nr 10A - Tel: 0265/236.752 n NNeeaammtt -- PPiiaattrraa NNeeaammtt - Str. Petru Rares nr 9 -Tel: 0233/213.740 n OOlltt -- SSllaattiinnaa - Str. Ecaterina Teodoroiu Nr. 7 - Tel. 0249/411.825 n PPrraahhoovvaa --PPllooiieessttii - Str. Meridiane nr 2 - Tel: 0244/512.351 n SSaattuu--MMaarree -- SSaattuu--MMaarree - Str. Grivitei nr 2 - Tel:0261/750.123 n SSaallaajj -- ZZaallaauu - Str. M. Viteazu nr 15, bl Horea, ap 3 - Tel: 0260/662.836 n SSiibbiiuu -- SSiibbiiuu- P-ta 1 Decembrie 1918 nr 6 - Tel: 0269/210.047 n SSuucceeaavvaa -- SSuucceeaavvaa - Str. Curtea Domneasca nr 9 -Tel: 0230/215.034 n TTeelleeoorrmmaann -- AAlleexxaannddrriiaa - Str. Libertatii, bl 1603, sc E, ap 62 - Tel: 0247/311.621 n TTiimmiiss -- TTiimmiissooaarraa - Str. General Dragalina nr 45 - Tel: 0256/490.966 n TTuullcceeaa -- TTuullcceeaa - Str. Victorieinr 52 - Tel: 0240/517.863 n VVaasslluuii -- VVaasslluuii Str Republicii nr 1 - Tel: 0235/318.587 n VVaallcceeaa -- RRmm..VVaallcceeaa - Bd Nicolae Balcescu nr 41, bl Socom - Tel: 0250/733.604 n VVrraanncceeaa -- FFooccssaannii - Str. Mare aUnirii nr 37, ap 1 - Tel: 0237/225.100 n BBuuccuurreessttii - FFiilliiaallaa 11- P-ta Presei Libere nr 1, sect 1 - Tel: 021/224.46.27

FFiilliiaallaa 22 - Str.Teiul Doamnei nr 1, sector 2 - Tel: 021/242.26.48FFiilliiaallaa 33 - Calea Serban Voda nr 266, sect 4 - Tel: 021/335.63.74FFiilliiaallaa 44 - Aleea Salaj nr 10, sector 5 - Tel: 021/423.24.45

CCOOMMPPAANNIIAA NNAATTIIOONNAALLAA „„PPOOSSTTAA RROOMMAANNAA““ PRIN TOATE OFICIILE POSTALE

Unde mai pute]i face abonamente pentru ZF

ZIARUL FINANCIAR

STRADA B~R~}IEI NR. 31, ET. 1, SECTOR 3, BUCURE{TI – ROMÂNIA; TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 n O.P.

37, C.P.65 BUCURE{TI; E-MAIL: ZF@ZF.RO n WWW.ZF.RO

DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.roREDACTOR-{EF - Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.roREDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican (0318.256.284); Vlad Nicolaescu(0318.256.279) ; Dana Ciriperu (0318.256.277)

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE:: COMPANII - Redactori: Alexandru Anghel; Bogdan Alecu; IoanaDavid; Roxana Grigorean; Cristiana Groza; C`t`lin Lupoaie; Cristi Moga; Delia Oniga;Roxana Petrescu; Mihaela Popescu; Roxana Pricop; Victor Rotariu; Diana Tudor B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - Redactori: Mihai Bobocea; Liviu Chiru; Lavinia MarinPIA}A DE CAPITAL - Redactori: Andrei Chirileasa; C`t`lin Ciocan; Adrian Cojocar; Drago[Prioteasa; BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286); Redactori: Ionu] Musta]`;Sabin PopescuBUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu; Rare[ Jitianu; Adriana Ro[oga; POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245); Redactori: Doina Anghel; Radu Burnete; Constantin Codreanu; Daniela Cuciureanu; EVENIMENT - EDITOR: Miruna Lebedencu (0318.256.287);ZF ENGLISH - EDITOR: Raluca Badea (0318.256.281) Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu;Daniela Stoican; ZF ONLINE - EDITOR: Vlad Nicolaescu, Redactori: Radu Racu, Ioana Badiu

SSUUPPLLIIMMEENNTTEE ZZFF:: DUP~ AFACERI - EDITOR: Raluca Badea (0318.256.281); Redactori: Stela Nadoleanu, Anca Negoi]`, Iulia StancuPPROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277)PROFESII - EDITOR: Alina Pahoncia (0318.256.277); ZIARUL DE DUMINIC~ - EDITOR: Ioan Es. Pop (0318.256.241)

RREEVVIISSTTEE ZZFF:: EDITORI Victor Kapra (go4it!) ; Eduard Dårvariu (ProMotor)

ART DIRECTOR: Mihaela Enciu; DTP: Mihaela Viciu, Bogdan Popa, Adriana T`n`sescu,Lucian P`tr`[escu, Mirela }urlan, Marcel Pomian, Monica B`sceanu; corectur`: CristinaTurcov, Sånziana Doman, Theodor Zamfir, Maria Alex`; foto: Sorin B`rbulescu, GeorgeToader, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu, Ioana Badiu; produc]ie: C`lin Chivu

VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Stan (0318.256.237); Mihaela Sm`du (0318.256.237);Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Gabriela Chirc`, Elena Nicolae (trafic)

BRAND MANAGER BUSINESS PRESS: Dana C`pitanu; PR&EVENTS MANAGER BUSINESS

PRESS: Anca P`un; PR&EVENTS EXECUTIVE BUSINESS PRESS: Elena Munteanu

ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1 TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; EDITOR-{EF: Doru POP;PUBLICITATE: Daniel Dinea - 0264.407.867 MARKETING: Diana Moldovan

ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` dewww.publimedia.ro / 0318.256.200

DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina NoagheaDIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc

DIRECTOR VÅNZ~RI PUBLICITATE: Nicoleta Nedea; DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache; DIRECTOR FINANCIAR: Sorin Dinu;DIRECTOR MARKETING: Daniela {erban; DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;DIRECTOR RESURSE UMANE: Elena {erban; IT: Bogdan Petre; FOTO: Marius Sm`du; ART&DTP: Radu Leonte

AABBOONNAAMMEENNTTEE:: Viorica Olteanu TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332; FAX 0318.256.243; DDIISSTTRRIIBBUU}}IIEE:: Dan Apostolache: 0721.102.086; dan.apostolache@mpg.roE-MAIL: abonamente@zf.ro; VÂNZ~RI-PUBLICITATE: 0318.256.237; 0318.256.238TTIIPPAARR && PPRREEPPRREESSSS:: COPRINT ; TEL. 021.490.82.41; FAX. 021.490.82.43 www.coprint.ro IISSSSNN 11445544--4411

SSCC PPUUBBLLIIMMEEDDIIAA IINNTTEERRNNAA}}IIOONNAALL SSAA eessttee oo ccoommppaanniiee aa MMeeddiiaaPPRROO

Compania de publishing a MediaPRO

reducerile de costuri\n urm`torii zece anidac` OMV [i MOLar fuziona

4mld.€ Cutremur pe burse

n BNP Paribas a anun]at suspendarearetragerilor din trei fonduri deinvesti]ii pe motiv c` nu poate evalua„\n mod corect“ holdingurile acestorape fondul problemelor din sectorulcreditelor ipotecare riscante dinStatele Unite.

n Ac]iunile BNP au \nregistrat cel maisemnificativ declin din patru luni.

n Ac]iunile europene s-au aflat \nsc`dere pentru prima dat` \n trei zile.

n Indicele Dow Jones Stoxx a sc`zut cu1,9% pån` la 373,74 puncte.

n Titlurile de trezorerie au crescut dup`anun]ul f`cut de BNP, realimentåndtemerile conform c`rora criza de pepia]a american` a creditelor ipotecareriscante ia amploare.

|n urm` cu cåteva s`pt`måni, CEO-ul BNP Paribas, Baudouin Prot,spunea c` expunerea b`ncii la criza

american` este „neglijabil`“. Acumapar pierderile, care sunt mari

FOTO: AFP/Mediafax Foto

FOTO: Guliver/Getty Images

9POLITIC+ZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

DOINA ANGHEL

FOSTUL ministru al muncii Gheorghe Barbu (PD)acuz` Guvernul c` \[i face reclam` electoral`,publicånd flutura[i prin care pensionarii sunt informa]ic` le-au fost m`rite aloca]iile lunare, \ns` actualulministru, Paul P`curaru, spune c` informareacet`]enilor este o m`sur` obligatorie.

Gheorghe Barbu sus]ine c` ordonan]a privindmajorarea pensiilor aprobat` de Guvern \n [edin]a demar]i cuprinde un alineat potrivit c`ruia cheltuielileefectuate pentru informarea popula]iei, respectivtip`rirea [i transmiterea unor informa]ii legate dedrepturile care se acord` \n temeiul Legii 19/2000, cumodific`rile [i complet`rile ulterioare, se suport` dinbugetul asigur`rilor sociale de stat.

Ordonan]a privind rectificarea bugetuluiasigur`rilor sociale, prin care se majoreaz` punctul depensie, nu a fost publicat` \nc` \n Monitorul Oficial.

„Prin acest alineat se creeaz` baza legal` pentrubani de campanie electoral`, din bugetul de pensii, dinbuzunarul pensionarilor“, a acuzat Barbu. „|n]elegemc` se vor expedia scrisori tuturor pensionarilor pentrua le spune c` s-a aprobat majorarea pensiilor,\ncepånd cu 1 ianuarie 2008, respectiv ianuarie 2009“,a mai spus liderul PD. Barbu sus]ine c` banii pentrupublicarea flutura[ilor vor fi lua]i din suma alocat`pentru majorarea pensiilor. El a mai spus c` a actulnormativ nu este \nso]it de sursele bugetare pentruacoperirea major`rii pensiilor. Ministrul muncii PaulP`curaru neag` \ns` acuza]iile lui Barbu. „Nici nu sepune problema c` vor fi trimise scrisori de campanie

electoral`“, a spus el. „Exist` obligativitatea deinformare, prin CNPAS - Casa Na]ional` de Pensii [ialte drepturi de Asigur`ri Sociale - a pensionarilor,dar Guvernul nu a ini]iat nicio campanie electoral` cubani din bugetul asigur`rilor sociale. Acest subiect esteo inven]ie pentru c` PNL nu a luat niciun euro [iniciun leu din banii pensionarilor“, a mai spusministrul. El a spus c` scrisorile care vor fi trimisepensionarilor \i vor informa despre majorareapensiilor [i despre introducerea pilonului doi depensie, iar costurile pentru expedierea lor vor fisuportate din bugetul CNPAS.

Totodat`, P`curaru a anun]at c` Guvernul vanegocia cu Po[ta Romån` valoarea comisionuluipentru expedierea pensiilor, \ntrucåt acesta a crescutodat` cu majorarea pensiilor de la 65 de milioaneRON \n 2006 la 82 milioane RON pentru 2007.P`curaru sus]ine c` dac` Po[ta nu va fi de acord cureducerea comisionului, Guvernul va face licita]iepublic` pentru al]i operatori.

Guvernul a aprobat mar]i print rectificareabugetului asigur`rilor sociale majorarea punctului depensie de la 396,2 RON la 416 RON, \ncepånd cu 1septembrie, |ncepånd cu 2008 punctul de pensieurmeaz` s` creasc` la 568 RON.

Legea privind majorarea punctului de pensie,ini]iat` de PSD, a fost aprobat` de Parlament \nunanimitate la sfår[itul sesiunii, dup` ce social-democra]ii au amenin]at Guvernul cu mo]iunea decenzur`, votul fiind urmat de o disput` \ntrepre[edintele Traian B`sescu [i Guvern, pe temasurselor de finan]are.

Guvernul condus de C`lin Popescu-T`riceanu s-amai aflat \n mijlocul unui scandal privind publicitateaelectoral` la mijlocul anului trecut, cånd Agen]ia deStrategii Guvernamentale a distribuit flutura[i \nvaloare de peste 3 mil. euro cu chipul primului-ministru, \n care se vorbea despre succesul integr`riieuropene.

Ieri, pre[edintele PD, Emil Boc, l-a acuzat pepremierul C`lin Popescu T`riceanu c` \[i cump`r`men]inerea \n func]ie cu bani publici, prin ajutorulpe care \l acord` administra]iilor PSD, UDMR [iPNL, aprobånd finan]area exclusiv` a acestorapentru [coli sau alte lucr`ri de canalizare, conformunei HG.

Liderul PD a vorbit despre o hot`råre de Guvernprivind finan]area [colilor, fiind alocate sume de baninumai unit`]ilor de \nv`]`månt din localit`]i condusede primari PNL, PSD [i UDMR.

„Este exact ce f`cea PSD. Domnul T`riceanu semen]ine la putere cump`rånd cu baniguvernamentali sprijinul PSD [i UDMR [imul]umirea clientelei PNL, ignorånd faptul c`cet`]enii Romåniei nu sunt vinova]i c` \ntr-un loc saualtul sunt primari de alt` culoare politic` decåt PSD,PNL sau UDMR“, a spus Boc. El a criticat [i deciziade \nlocuire a unor prefec]i, (5 din cei [ase prefec]i\nlocui]i fiind fo[ti membri PD).

„Au fost schimba]i prefec]i cu calificativul «foartebine» cu subprefec]i care avea calificativul «bine». Cemodernizare este aceasta? Este o r`fuial` politic` genPSD aplicat` de Guvernul T`riceanu“, a mai spuspre[edintele PD.

IULIAN ANGHEL

„Deocamdat` suntemdup` perdeauaacestei ambiguit`]i\n care to]i lideriiconstat` c` a ajuns

partidul. Situa]ia din prima parte aanului - ba suntem cu PNL, ba cu PD -a l`sat urme de ambiguitate foartepronun]ate. |n momentul de fa]` autrecut doi ani [i jum`tate de la alegeri.PSD trebuie s`-[i asume singuridentitatea pentru a fi perceput caalternativ` la guvernare“, a afirmatPu[ca[, \ntr-o discu]ie cu reporterul ZF.

Liderul PSD Mircea Geoan` nu aputut fi contactat pentru a-[i exprimaopinia. El se va \ntoarce din vacan]` lafinele s`pt`månii [i va \ncepe un turneuprin ]ar` pentru a lua pulsul filialelor -\ntr-o vreme \n care partidul se men]inela un scor mediocru \n sondajele deopinie.

Vasile Pu[ca[, unul dintre cei maicredibili oameni ai PSD, a demisionatdin func]ia de vicelider al deputa]ilorsocial-democra]i imediat dup` e[eculreferendumului pentru demiterea luiTraian B`sescu. Dou` luni mai tårziu,un alt clujean (Pu[ca[ este deputat deCluj, membru al a[a-numitului Grup dela Cluj), deputatul Vasile Dåncu a de-misionat [i el din pozi]ia de

vicepre[edinte al PSD. Nemul-]umirile celor doi (atåt cåt aufost ele f`cute publice) suntlegate de unele decizii aleconducerii partidului. Primadintre acestea este chiar \n-cercarea considerat` hazar-dat` de demitere a [efuluistatului care a \mpins \n josPSD [i a urcat PD la un ne-verosimil 40-45% \n sondaje.|ns`, a[a cum a afirmat recentDåncu, „cea mai maregre[eal`“ a partidului afost s` scape din mån`ac]iunea de majorare

a pensiilor, pro-movat` de PSD,dar arogat` de gu-vernul PNL.

|n ciuda succesului \nregistrat cumajorarea pensiilor, PSD se men]ine \nsondaje la un scor sc`zut (20-22%) cucare nu poate spera s` revin` laguvernare, dup` ce \n alegerile din 2004cå[tigase 37%.

„Au trecut doi ani [i jum`tate deatunci. PSD trebuie s`-[i asume pro-pria-i identitate. Ce va fi dup` alegeriledin 2008 (vom face alian]e sau nu)trebuie s` vedem atunci“, afirm`Pu[ca[. El spune c` partidul nu trebuies` dea impresia c` este la remorca cuivapentru c`, pån` la urm`, percep]ia ale-

g`torilor asuprapartidului este foarteimportant`.

„Evident c`, prin programul nostrupolitic, constituim o alternativ` laactuala guvernare. Dar opinia public`trebuie s` [i perceap` c` suntem cuadev`rat o alternativ` la guvernare.Dac` persist`m \n confuzie, nu vomreu[i“, afirm` Pu[ca[.

Guvernul T`riceanu II a fostinstalat \n func]ie cu ajutorul PSD, lucrucare a l`sat impresia c` exist` o cola-borare \ntre cele dou` partide - unacurioas` din punctul de vedere al

doctrinei avånd \n vedere diferen]a deprograme. La nivel public, colaborareapolitic` a fost infirmat`. Au existat \ns`mai multe ac]iuni \n care cele dou`partide au colaborat pe proiectepunctuale, a[a cum au existat, \nainteavacan]ei, \ntålniri \ntre liderii PNL [iPSD. Guvernul liberal a cedat unoradintre cererile social-democra]ilor,dar „laurii“ (majorarea pensiilor, depild`) i-a cules PNL, lucru care a

produs nemul]umire \n råndulsocial-democra]ilor. |n aceea[ivreme, au circulat [i specula]ii

potrivit c`rora anumi]i membri devaz` ai PSD ar dori o colaborare cu

PD (unul dintre cei „suspecta]i“ deaceast` viziune fiind chiar liderulGrupului de la Cluj, fostul ministru deinterne Ioan Rus, aflat \n rela]ii

cordiale cu unul dintre frunta[ii PD,Vasile Blaga).

„Este o problem` serioas`. Eu suntacum prin jude] (Cluj - n.n.) [i sunt\ntrebat despre aceast` ambiguitatecare \n opinia mea trebuie eliminat`“,afirm` fostul negociator al Romåniei cuUniunea European`.

El spune c` partidul trebuie s`-[irevizuiasc` principalul s`u program,

„Romånia social`“ - care trebuie s`se constituie \ntr-o ofert`electoral` alternativ` - [is` fac` o opozi]ie curat`promovåndu-[i cu vi-goare aceast` ofert`.Acest program a fostlansat la finele anuluitrecut, dar, potrivit luiPu[ca[, trebuie adus la zipentru c`, \ntre timp,unele lucruri s-au schim-bat - a ap`rut Cadrul

Strategic Na]ional (cel \nbaza c`ruia sunt aprobate Pro-

gramele Opera]ionale prin care UEaloc` fonduri Romåniei) [i ProgramulNa]ional de Reform` (care explic` pa[iipentru atingerea obiectivelor AgendeiLisabona).

Pu[ca[ spune c` este \n rela]iicorecte cu Mircea Geoan` [i infirm` unzvon care a circulat zilele trecute,anume c` va demisiona din partid. Eladaug` c` opiniile sale sunt personale:„Sunt membru simplu al partidului,sunt deputat PSD. Dar am plecat (de laconducerea deputa]ilor social-demo-cra]i - n.n.). Sunt liber-cuget`tor.“

Pu[ca[ cere PSD s` rup` rela]iile cuPNL [i PD [i s` mearg` singur \naintePSD se comport` ambiguu, iar dac` vrea s` fieperceput ca alternativ` la guvernare trebuie s` o rup`cu PNL [i PD, sus]ine Vasile Pu[ca[, deputat social-democrat, fost negociator al Romåniei cuUniunea European`.

Majorarea pensiilor devine subiect de disput` electoral`\ntre liberali [i democra]i

Dan F`tuloiu, consilier laambasada SUA

{eful Inspectoratului General alPoli]iei Romåne, Dan ValentinF`tuloiu, pleac` de la conducereainstitu]iei, fiind nominalizat [ef alBiroului ata[atului afacerilor interne \nSUA , unde va avea rang de ministru-consilier. F`tuloiu a venit laconducerea Poli]iei Romåne \n anul2005, dup` ce \n prealabil a ocupatfunc]ia de director adjunct al Direc]ieiGenerale de Combatere a CrimeiOrganizate [i Antidrog din cadrulInspectoratului General al Poli]ieiRomånia. Din 2000 pån` \n 2004,F`tuloiu a fost [eful Poli]iei Capitalei,de unde a fost demis \n urmascandalului legat de Stelian Ogic`,care a pretins c` a cå[tigat la LOTO osum` fabuloas`. De numele luiF`tuloiu sunt legate mai multe ac]iunicontroversate, cum ar fi anun]ulprivind modificarea Codului Rutierastfel \ncåt poli]i[ti \n civil s`-i poat`fotografia pe participan]ii la trafic. Deasemenea, numele s`u a fost adus \naten]ia public` [i \n urma accidentelorde pe autostrada Soarelui, cånd auavut loc mai multe ciocniri \n lan] caurmare a incendiilor de pe miri[ti.

Anania face apel la politicieni s`lase Biserica \n pace

Mitropolitul Clujului, Albei, Cri[anei [iMaramure[ului, |PS Bartolomeu faceun apel c`tre clasa politic` \n carecere for]elor politice, „fie ele desuprafa]` sau oculte, s`-i respecteBisericii dreptul [i libertatea de a-[ialege singur` patriarhul, \nconformitate cu canoanele proprii,chiar dac` s-ar \ntåmpla ca vreunuldin candida]i s` le solicite sprijinul.Bartolomeu Anania sus]ine \ntr-uninterviu c` nu dore[te s` candideze la[efia BOR \ntrucåt este prea \n vårst`[i c` nu se va implica \n jocuri deculise pentru desemnarea viitoruluiPatriarh. „Nu m` consider a avea uncuvånt greu, dar \mi voi exercitaprerogativele statutare al`turi decolegii mei“, a spus Bartolomeu.Despre succesorul lui Teoctist,mitropolitul Clujului spune c` acestatrebuie s` aib` o biografie lipsit` devicii sau afilieri ascunse, referindu-sela colaborarea cu serviciile secrete,pentru a nu fi obiectul vreunui [antaj,[i ceva calit`]i de manager. Ananiaare o biografie controversat`, fiindacuzat c` a colaborat cu fostaSecuritate.

Eckstein: Tökes este o personalitate,dar nu are sprijin politic

Senatorul UDMR Peter EcksteinKovacs sus]ine c` episcopul LaszloTökes nu ar trebui s` emit` preten]ii\n cadrul negocierilor cu reprezentan]iiUDMR, pentru c` singura structur`organizatoric` recunoscut` pe scenapolitic` este UDMR [i c` episcopulreformat Laszlo Tökes, de[i este opersonalitate, nu are sprijin politic.„Episcopul Tökes este indiscutabil opersonalitate. El este sprijinit decåteva organiza]ii civice, dar nu areun sprijin politic. El este liderulConsiliului Na]ional Ardelenesc, oorganiza]ie nonguvernamental` caremiliteaz` pentru autonomie. Oricum,structura organizatoric` a maghiarilorrecunoscut` pe scena politic`romåneasc`, dar [i european`, esteUDMR“, a spus ieri Eckstein. „Eu credc` negocierile se duc pentru ca UDMRs`-[i deschid` por]ile cåt mai mult. Deasemenea, se urm`re[te [i ca deciziilecu privire la maghiari s` nu se mai iala nivelul conducerii UDMR, ci \ncadrul unui Consiliu consultativ, dincare s` fac` parte [i reprezentan]iiorganiza]iilor civice“, a declaratEckstein.

PN}CD cere alia]ilor sc`dereapragului electoral

PN}CD va cere Guvernului sc`dereapragului electoral la alegerile pentruParlamentul European, ei sus]inånd c`actualul prag, de 5%, poate eliminareprezentarea \n PE a unor forma]iunipolitice importante din Romånia.PN}CD a \ncheiat recent cu PNL,principalul partid la guvernare, [iAc]iunea Popular` - partidul lui EmilConstantinescu, o \n]elegere privindconstituirea unui pol de dreapta.PN}CD nu a mai trecut pragulelectoral din 2000, dup` ce, fiind laguvernare, a decis majorarea acestuiala 5%. Acum, liderii PN}CD ceraducerea pragului electoral la normade reprezentare, \n cazul alegerilorpentru PE. Actualul prag electoral de5% poate elimina reprezentarea \n PEa unor curente politice importante.Reducerea pragului electoral estebenefic` pentru competi]ia politic`,pentru o reprezentare parlamentar`mai larg` [i pentru cre[tereaparticip`rii electoratului la alegeri“, adeclarat Marian Milu], pre[edintelePN}CD.

GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddiinn ssuurrssee MMeeddiiaaffaaxx

{tiri interne ZF

Fiul lui Kadhafi recunoa[te c`infirmierele au fost torturate

Seif al-Islam, fiul liderului libianMuammar Kadhafi, a recunoscut \ntr-un interviu acordat Al-Jazeera c`infirmierele bulgare au fost torturate\n timpul deten]iei timp de opt ani \nLibia. „Da, au fost conectate laelectricitate [i amenin]ate c` familiilele vor fi persecutate“, a afirmat Seifal-Islam. Fiul liderului libian acatalogat procesul intentat cadrelormedicale drept o form` de [antajpolitic, negånd c` aceast` metod` afost ini]iat` de Tripoli. El sus]ine c`Europa a ini]iat „jocul imoral“, iarLibia s-a folosit de acest caz pentru a-[i rezolva problemele pe care leavea cu Occidentul. Al-Islam crede \nimpar]ialitatea sistemului judiciarlibian [i a mul]umit Qatarului pentrurolul jucat \mpreun` cu Fran]a \n cazulinfirmierelor. El a exclus posibilitateaca Libia s` fie tras` la r`spundere \njusti]ie pentru torturarea infirmierelor[i a respins declara]iile mediculuipalestinian Ashraf Al-Hadjudj despretimpul petrecut \n deten]ie. Ashraf Al-Hadjudj a povestit c` a fost ]inut \ntr-o celul` cu trei cåini [i a fost b`tut.Medicul sus]ine c` a fost legat pe obar` metalic` [i a fost \nvårtit \npozi]ia „rotisor“.

Canada intr` \n disputa teritorial`privind Oceanul Arctic

Premierul Canadei Stephen Harper aanun]at c` va efectua o vizit` de treizile \n regiunea arctic` \n cadruleforturilor de revendicare teritorial` azonei, la scurt timp dup` ce Rusia ainstalat drapelul na]ional pe fundulOceanului Arctic. SUA, Norvegia,Danemarca, Rusia [i Canada \[i disput`teritoriul. Pasajul nord-vestic reprezint`principalul subiect al disputei \ncontextul \nc`lzirii globale, fenomencare ar putea facilita exploatarearesurselor naturale abundente dup`topirea calotei glaciare. Studiileefectuate au dezv`luit c` regiuneaarctic` de]ine circa 25% din resurselede petrol [i gaze naturale din lume.Topirea calotei glaciare ar puteadeschide o alt` rut` de transport ce arscurta cu 6.500 de km distan]a dintrecontinentul nord-american [i celasiatic, renun]åndu-se la traversareaCanalului Panama. Harper s-aconfruntat cu o presiune enorm` dinpartea clasei politice \n urma expedi]ieiruse la Polul Nord, ceråndu-i-se s` deao replic` pe m`sur`. Harper a anun]at,luna trecut`, alocarea a 3,1 mld. CADpentru construirea a opt vase depatrul` capabile s` sparg` calota deghea]`.

Rusia acuz` Georgia c` recurge la\nscen`ri pentru a o discredita

Afirma]iile Georgiei c` Rusia ar fiaruncat o rachet` pe solul s`u suntmenite s` discrediteze Moscova, aapreciat joi [eful Statului Major alarmatei ruse, \n timp ce Statele Unitepar s` ia partea Georgiei \n acestconflict. Racheta cu greutatea de oton`, care a c`zut pe un cåmp lunisear` f`r` a exploda, a generat noitensiuni \n rela]iile dintre Rusia [iGeorgia prooccidental`, implicånd [iStatele Unite. Generalul Iuri Baluievski,[eful Statului Major al armatei ruse, asugerat c` autorit`]ile de la Tbilisi au\nscenat incidentul cu racheta pentru adiscredita Rusia. Purt`torul de cuvåntal Departamentului de Stat, SeanMcCormack, a declarat c` StateleUnite „condamn` atacul cu rachet`asupra Georgiei.“ Oficialii de laMoscova au sugerat chiar c` Georgiaar fi aruncat ea \ns`[i proiectilul,pentru a da na[tere unor tensiuni cuRusia. La Moscova, general-locotenentul Igor Hvorov, [eful StatuluiMajor al For]elor Aeriene, a negatorice rol al Rusiei \n incident. „Estefoarte greu s` discut`m despre lucruricare nu au avut loc“.

GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddiinn ssuurrssee MMeeddiiaaffaaxx

{tiri externe ZF

ANDREEA MAGRAON

Criza politic` din Polonia acunoscut o nou` dimensiunedup` ce premierul polonez

Jaroslaw Kaczynski l-a demis peministrul de interne Janus Kaczmarek,fiind suspectat c` ar fi dezv`luitinforma]ii confiden]iale, \mpiedicåndancheta \ntr-un caz de corup]ie.

Este vorba despre o anchet` \n careeste implicat fostul vicepremier,Andrzej Lepper, liderul forma]iuniiAutoap`rarea (Samobroova), unuldintre partidele coali]iei tripartite de laguvernarea Poloniei.

„Am decis s` \l demit pe ministrulde interne Kaczmarek. Am avut\ncredere \n el, dar el a abuzat de\ncrederea noastr`. Este o decizie grea[i nepl`cut`“, a declarat Kaczynski \ntr-o conferin]` de pres`.

Kaczmarek, care face parte dinpartidul Lege [i Justi]ie, condus de Ka-czynski, a negat orice acuza]ie,sus]inånd c` el nu e sursa acelor in-forma]ii. El va fi \nlocuit de WladyslawStasiak, fostul [ef al ConsiliuluiNa]ional de Securitate, dup` cum ahot`råt pre[edintele Lech Kaczynski.„Cred c` va fi cel mai bun ministru deinterne din 1989 \ncoace. Nu cred ca amgre[it de data asta“, a spus pre[edintelepolonez despre Stasiak.

Proasp`t demisul ministru fusesenumit acum [ase luni, \n urma demiteriipredecesorului s`u, Ludwik Dorn, careintrase \n conflict cu primul-ministru.

Anun]ul premierului vine pe fondulunei crize politice ce pare s` seacutizeze, care a \nceput luna trecut`cånd Andrzej Lepper a fost demis dinfunc]ie, fiind acuzat de luare de mit`. |nurma demiterii, Lepper a anun]at c` \[iva retrage partidul din coali]ia de laguvernarea ]`rii [i c` deputa]ii par-tidului Autoap`rarea nu vor maisus]ine politicile guvernului. Lepper afost acuzat c` a primit milioane dedolari pentru a folosi terenuri agricole\n scopuri comerciale, \ns` sus]ine c` nua fost implicat \n nicio afacere de acestgen.

F`r` sprijinul Partidului Autoap`-rarea, forma]iunea aflat` la guvernare,care are 155 de parlamentari, r`månef`r` majoritatea necesar` de 231. Dinaceast` cauz`, premierul polonez aanun]at c` se vor organiza alegeri anti-cipate \n toamn`. Alegerile la termen \nPolonia sunt programate \n 2009.

Coali]ia guvernamental` polonez`a fost format` \n anul 2005, din treiforma]iuni politice: Lege [i Justi]ie(PiS), partidul fra]ilor Kaczynski,Autoap`rarea (Samoobrova) [i LigaFamiliilor Poloneze (LPR). PiS are 155de locuri \n Parlament, Samoobrova -56, iar LPR, ultimul partid al coali]ieitripartite, doar 34. Scopul ei a fostasigurarea majorit`]ii parlamentare decare avea nevoie partidul fra]ilorKaczynski, principala for]` politic` dinPolonia.

„F`r` o majoritate parlamentar`,alegerile anticipate sunt inevitabile.

Sunt de acord cu organizarea unuiscrutin anticipat deoarece avem de-aface cu o opozi]ie distructiv`. Nutrebuie s` lungim lucrurile pentrumult timp“, a declarat premierulKaczynski.

Premierul a mai afirmat c` partiduls`u, Lege [i Justi]ie, se va \ntålni curånds` decid` data alegerilor. De asemenea,Parlamentul se va \ntålni pe 22 august,cånd se va termina vacan]a de var`, s`discute despre posibilele solu]ii pentruactuala criz` politic`.

Situa]ia din Polonia a n`scutdiferite reac]ii \n råndul oamenilorpolitici [i nu numai. Fostul pre[edintepolonez, Lech Walesa, sus]ine c`premierul Kaczynski trebuie \nlocuit cuo persoan` care [tie s` uneasc` ona]iune. „El nu este o persoan` care [ties`-i fac` pe oameni s` se \n]eleag`“, adeclarat Walesa.

Krysztof Chwedoruk, sociolog laUniversitatea de la Var[ovia [icomentator politic, este de p`rere c`alegerile anticipate nu vor avea loc preacurånd.

„Nu este stilul primului-ministruKaczynski. Aceast` situa]ie ar puteadura [i nu reprezint` sfår[itul gu-vernului“, a declarat sociologul.

Chwedoruk crede c` oamenii de\ncredere din jurul fra]ilor Kaczynski\ncearc` din greu s` remediezesitua]ia, utilizånd organizarea Cam-pionatului European de fotbal din2012 ca pretext pentru a lungimandatele celor doi.

Criza politic` din Poloniase acutizeaz`

Ministrul de interne Janus Kaczmarek (dreapta) a fost demis la doar [ase luni de la preluarea mandatului

R E V I S T A P R E S E I I N T E R N A } I O N A L E

LE FIGARO, FFrraann]]aa

PROIECTUL UMANIST AL LUI CHRISTINE BOUTIN

Ministrul locuin]ei din Fran]a, Christine Boutin, inten]ioneaz` s`mearg` \ntr-un turneu \n cartierele mai s`race din ora[ele francezepentru a evalua situa]ia locativ`. Fosta candidat` la preziden]iale, carea ob]inut \n 2002 1,2% din voturile francezilor, spune c` se bazeaz`pe buna rela]ie cu primarul socialist al Parisului Bertrand Delanoe,pentru a-[i duce la cap`t proiectele. www.lefigaro.fr

THE TIMES, MMaarreeaa BBrriittaanniiee

PARLAMENTARII CRITIC~ MINISTERUL DE INTERNE PENTRUTRATAMENTUL APLICAT IMIGRAN}ILOR

O comisie parlamentar` atratge aten]ia, \ntr-un raport, asupraatitudinii reprezentan]ilor ministerului de interne care au schimbatregulile \n ceea ce prive[te imigran]ii, deportånd muncitori califica]i,care aveau dreptul s` r`mån` \n Marea Britanie. Comisia spune c`noile reguli impuse de Home Office \ncalc` Conven]ia European` aDrepturilor Omului. www.timesonline.co.uk

DER SPIEGEL, GGeerrmmaanniiaa

COLEC}IA DE MUZIC~ A LUI HITLER, DESCOPERIT~ LA MOSCOVA

Colec]ia de muzic` a lui Adolf Hitler a fopst descoperit` zileletrecute \n mansarda locuin]ei unui fost ofi]er sovietic, la Moscova,unde fusese ascuns` de zeci de ani. Lui Hitler \i pl`cea s` ascultemuzica lui Beethoven, Wagner [i Liszt sau Brahms, dar [i muzicaru[ilor Ceaikovski, Borodin sau Rahmaninov.www.spiegel.de

USA TODAY, SSUUAA

ENDEAVOUR A FOST LANSAT~ CU SUCCES

Naveta spa]ial` american` Endeavour a fost plasat` cu succes peorbit`, avånd la bord [apte astronau]i, printre care [i prima\nv`]`toare care merge \n spa]iu. Acest zbor are [i o semnifica]ieemo]ional`, datorit` prezen]ei \n råndul membrilor echipajului aBarbarei Morgan, \nlocuitoarea Christei McAuliffe, ucis` \n explozianavetei Challenger, \n ianuarie 1986, [i care devine astfel prima\nv`]`toare care ajunge \n spa]iu. www.usatoday.com

Vasile Pu[ca[deputat PSD

Situa]ia din prima parte a anului - ba suntem cuPNL, ba cu PD - a l`sat urme de ambiguitatefoarte pronun]ate. |n momentul de fa]` autrecut doi ani [i jum`tate de la alegeri. PSDtrebuie s`-[i asume singur identitateapentru a fi perceput ca o adev`rat`alternativ` la guvernare.

FOTO: AFP/Mediafax Foto

DESEN: Romeo R`ileanu

ROXANA PETRESCU

The use at maximum capacity of airconditioning units and electric fans duringthe heat wave is expected to increaseelectricity bills by at least 30 million eurosthis summer. In June and July, the

additional sums collected by the eight Electricadivisions amounted to 65 million RON (20 millioneuros). If weather forecasts for August are correct, thepopulation’s air conditioning “bill” for this summercould amount to 30 million euros.

Electricity bills increased throughout the countryby 14% in June and 21% in July, against June and July2006, according to Electrica data calculated in RON.In total, the eight electricity suppliers collected 433million RON in the June-July period of this year,against 368 million RON collected in thecorresponding period of last year. Half of these sumswill go into the accounts of Electrica, which includeswithin its portfolio Electrica Muntenia Nord, ElectricaTransilvania Sud, Electrica Transilvania and ElectricaMuntenia Sud.

The biggest increases in consumption wereregistered in the Bucharest area, where record levelswere registered in July, with the average consumptionof 700 MWH being exceeded by 50% due to the exces-sive use of air conditioning units and electric fans.

“A comparative analysis of the electricityconsumption for household consumers in June 2007against June 2006 and in July 2007 against July 2006indicated that consumption had increased by 5% and12% respectively,” say Electrica representatives.Household consumption was estimated to account foraround 30% of June’s total consumption and of thefirst 26 days of July. The average price was 0.2993RON/kWh, 9% higher against the same period of2006.

The extremely high temperatures registered thissummer, which generated a record consumption ofelectricity, yielded a big part of the business increaseforecast by Electrica for this year.

“Following our evaluations, the company couldpost a 6.4 billion RON (1.88 billion euros) turnoverthis year, up 7% against last year,” stated Electricaofficials. Revenues collected in the first half of this

year account for the bulk of Electrica’s businessincrease.

“The increase in electricity consumption,following the rise in temperatures, is mainly due to theextensive, even non-stop use in most cases, of airconditioning units, electric fans and refrigerators, andto the simultaneous use of several electronic devicesand home appliances,” added the quoted sources.

According to data supplied by the company, thedifference between revenues collected in June 2007against June 2006 stands at 28 million RON, while inJuly 2007 compared with July 2006, national revenuesincreased by 36.5 million RON.

In July alone, electricity bills reached 207.6 millionRON (66.3 million euros) countrywide, 21% higheragainst the same time last year. In June, nationalhousehold consumption stood at almost 225 millionRON (70 million euros), 14% higher than in the samemonth last year. Half of these sums are destined forElectrica’s accounts, while the remainder will go to theaccounts of the privatised branches. In June, nationalhousehold consumption stood at 751,494 MWH, up5% against the same time last year.

Air conditioning pushes electricitybills up by 30m euros

Companies / Alina Pahoncia

Oracle set to hire 500 people within a yearORACLE Romania, the domestic armof the world’s biggest business softwarecompany, is set to hire approximately500 people within a year for itsBucharest-based services and supportcentres.

The move announced by Oracleadds to pressures on the Bucharestlabour market, which is the mostaffected by personnel shortages, and isalso expected to further disrupt theratio between supply and demand onthe segment of employers in theservices industry. The large level ofrecruitment on relatively short terms(1-2 years) announced by majormultinationals has a direct impact onsmall businesses in the services and ITsegments resulting in the loss ofemployees, who are lured by highersalaries and the possibility of workingfor a multinational.

Entry-level salaries for employeeswith various technical skills or speakingforeign languages start from 300 eurosand can go as high as 1,000 euros.

Oracle now has more than 1,000employees. “Last year, we saw agrowth rate of 100%. Practically, the

number of employees doubled from500 to 1,000 and this year we expect agrowth rate of 50%. Our plan is toexceed the 1,500 mark by the end of thenext financial year, in May 2008,”stated Simina Berceanu, HR seniormanager at Oracle Romania.

The pressure on the workforcemarket caused by the wave of recruit-ment announced by services providersis mounting, as specialists in certaindomains (IT, financial), speakers offoreign languages, are among the mostsought-after by employers.

“In terms of employment profiles,we compete with other companies,such as HP, IBM and Genpact.However, in terms of recruitment,there is no direct competition, as we arenot engaged in head hunting in order torecruit employees from other compa-nies on the market. Our main source ofrecruitment is the company’s website,”specified Berceanu.

Services and support centres areamong the most active employers inBucharest and have announcedhundreds and even thousands of jobsthis year.

In terms of salaries, the manager ofOracle says the level is above the mar-ket average and is comparable withother European countries.

From the company’s current 1,000employees, around 900 are employedat the Global Operations and ServicesCentre in Bucharest, which includes 12mini-centres with between 30 and 250employees. These carry activities suchas software development, contractrenewal, support for customers usingOracle services, etc. The company isdue to open its thirteenth mini-centreproviding telecommunications consul-ting services soon and is set to employaround 40 people.

Around 80% of the employeesworking in the operations and servicescentre are aged between 25 and 30.Oracle’s turnover in Romania doubledin 2005 to 20m euros, while incomeincreased 3 times to 4m euros.

Automotive / Anca Rif

Romania generates60% of ACEAutomotive’s turnoverACE Romania, the domestic division of the Spanishproducer of electric automotive components, accounted for60% of the group’s total turnover last year, which stood at 120million euros.

The group’s management forecasts a 150 million-euroturnover for this year, up 25% against 2006.

The management of ACE Automotive Groupannounced that the expansion of its Romanian subsidiarywould continue over the next few years, with the Spanishgroup currently seeking a location for the new plant.

At present, ACE Romania has 3 production facilities, inCluj-Napoca, Dej and Cåmpeni (Alba county), with the firsttwo being greenfield investments, while the third location isrented.

“Romania is a placewhere we want to bepresent for a for a longperiod, although lately,problems have started toarise, especially regardingthe workforce market. Thisis the reason why we arelooking for a new pro-duction location, in an areawhere it would be easier forus to find people,” said PilarBudé, president and CEOof the Spanish group ACEAutomotive, in her firstinterview with a Romanianpublication.

According to Budé,Romania is currently a“fashionable destination”for many investors, but thiswill not last for muchlonger, if the authorities fail to take steps to maintain theattractiveness of the local market.

“On the automotive market, expansion is very importantbecause there are several of us in this field. Under thecircumstances, production costs are decisive, this being one ofthe reasons why most companies have relocated their produc-tion facilities towards the East,” specified the president ofACE Automotive Group.

Last year, the management of the Spanish group decidedto sell part of the business to the Japanese group Fujikura,with a view to maintaining the company’s competitiveness.

10 ENGLISH SECTION

ING climbs to 7th place in retail banking Dutch-based ING announced a 27% increase ongross premiums underwritten for its Romanianinsurance unit and the bank also climbed to seventhposition in domestic retail banking. ING Bank hasinvested 53m euros in order to develop its retail unitnetwork since the project’s launch in 2004. INGcurrently operates a network of 123 Self’Bank units(agencies dedicated to retail, operated via afranchise system) through which it serves 351,000individual customers, according to data recentlypublished by the group in Amsterdam. At present,the group wants to develop operations in Ukrainefollowing the model used on the Romanian market.ING, which originally had a corporate bank profileon the domestic market, started its operations onthe retail market practically from scratch in 2004.Mi[u Negri]oiu, who came to the helm of theRomanian unit in 2006, has been given the task ofturning the bank into a universal player by 2009. InQ2, ING Asigur`ri de Via]` underwrote premiumsworth 37m euros, up 27% against the same periodlast year. ZZFF

NCH appoints new head at Libra BankUS-based NCH has appointed Emil Bituleanu as thenew head of Libra Bank. Bituleanu had previouslyheld the position of deputy chairman at the bank,since 2003. Bituleanu was appointed as chairman ofthe bank’s managing board on July 19. He hadtemporarily run the bank since last autumn, afterthe departure of the former chairman, the GermanAxel Hummel. Bituleanu’s appointment will “securethe further implementation of the strategy LibraBank has set for itself”, stated the bank’s officials.In recent years, Libra, a small player, has focused onthe niche area of financing freelancers and smallcompanies. The bank is owned by a series ofdomestic companies controlled by the US-basedNew Century Holdings (NCH) investment group. Thegroup holds investments worth $300m on thedomestic market. Bituleanu has held managementpositions in the banking system in the past 12 years,at Bancorex, BNP-Dresdner Bank and the formerFinansbank (the current Credit Europe). ZZFF

SW Umwelttechnik plans four plants in three years

Austria’s SW Umwelttechnik group in the first halfof the year generated turnover worth 3.7m euros onthe domestic market, double the level reachedduring the same period last year, of 1.8m euros,according to the half-year report. The company is setto invest over 30m euros to build 4 plantsmanufacturing technological devices forenvironmental protection within the next 3-4 years.The value of investments operated in Romania inH1, 2007 stands at 6.4m euros. According to thegroup’s officials, the future investments willprimarily target the Romanian market. The group’sactivities in Romania account for 9% of overallrevenues, compared to 5% in the first half of lastyear, the group’s first-half financial report states.“Sales of products for infrastructure increaseddomestically in the first half, but performancesregistered in the sector of water preservation fellbelow expectations, as projects were delayedbecause EU funds were inaccessible. This factor,doubled by the additional funds related to initialcosts, slashed consolidated EBIT by one millioneuros,” company representatives said. ZZFF

Euromedic borrows another 30m eurosEuromedic, a company specialised in providingmedical diagnosis services, expanded its 25m-euro credit line for investments from ING Bankby as much as 30m euros, according to datapublished in the Official Gazette. In late July 2005,the company signed another contract with ING Bankfor a credit line worth 61m euros for acquisitions,25m euros for capital expenditures and a revolvingcredit of 15m euros. Euromedic International is aDutch company operating diagnosis and dialysiscentres in Poland, Hungary, Romania, Bosnia andHerzegovina, Croatia, Greece, Turkey, the CzechRepublic and Russia. This year, the company targetsmarkets such as Italy, Portugal and Ireland,according to its website. In Romania, the companyowns diagnosis and treatment centres in Bucharest,Arad, Constan]a and Petro[ani. Investmentsoperated so far in Romania amount to 25 milliondollars, according to the company’s website. Themarket of private medical services is put at around200m euros and continues to be stronglyconcentrated in Bucharest. ZZFF

Cavaliere, 10m-euro sales planRomanian Distribution Group, the company owning the Cavaliere brand, one of the main players on the men’s clothing market, will invest0.3m euros within the next six months with a viewto opening 6 new stores. With these new locations,the company is likely to derive turnover exceeding10m euros in 2007 and 13m euros in 2008. “The stores will be opened within the next 6 months in B`neasa (Bucharest), Bra[ov, Cluj, Ia[i,Constan]a, Alba-Iulia. We will also startcollaborating, in a franchise regime, with the firststore of this type to be opened in Baia Mare, inAugust. The average cost related to opening a storestands at 50,000 euros, without the freight fund,”states Ada P\rvu, marketing coordinator atCavaliere. According to company data, the firstCavaliere store was opened in 2002 and there are21 stores at present. The area of each Cavalierestore will be enlarged in parallel with the expansionof the distribution network. ZZFF

Oriflame: profitability up 25% in H1Swedish-based cosmetics producer Oriflame saw itsprofitability rate increase by 25% in the first half ofthe year against the same period in 2006, companydata shows. During the same period, the turnovergenerated by Oriflame Romania soared by 8%. Thecompany’s representatives did not specify the valueof the financial results posted in the first six months.“Profitability was driven higher by the considerablereduction of shipment and warehousingexpenditures, the increased usage of modern salessystems (Oriflame virtual store), the implementationof the new customs code and the favourableevolution of the exchange rate,” specified GabrielaSasu, financial manager at Oriflame Romania. Thecompany does not own any production units inRomania, with the products currently beingimported. Oriflame Romania generated turnoverworth 28.6m euros (100.76m RON) last year, 20%higher than the value reported for 2005. Thecompany is the second-largest player operating onthe cosmetics market through direct sales. ZZFF

Briefs

Banks / R`zvan Voican

Bancpost targetsfifth spot on themarketBANCPOST is targeting the fifth position in terms ofdomestic banking assets, with 3 billion euros halfway throughthe year, while Banca Transilvania, currently ranked fifth,reached assets worth 3.15 billion euros.

“The rise in Bancpost’s total assets exceeded the targetsset for the first six months of the year, reaching 22.6%. For theentire year, our objective is to increase our operatingrevenues by 54%, as well as boost our assets by 56%, whichcould potentially help us reposition ourselves from sixth tofifth in the ranking,” Manuela Pl`pcianu, executive presidentof Bancpost and Country CEO of EFG Eurobank, the parentbank, told ZF.

Having taken over in February this year, Pl`pcianu says itwill require another year to bring Bancpost up to Eurobankstandards.

“This year, we will complete the restructuring of the bankboth in terms of the organisation and financialperformances.” Pl`pcianu says the bank will finish the yearwith “genuine profit”: “I cannot give an estimate at themoment, but we will make a profit, and not a symbolic onefrom accounting adjustments or from asset sales late in theyear.” In the first six months of the year, the profit reportedin Athens stood at 7.6 million euros.

“In the first six months of my term, I acted primarily as aproject manager. We have around 200 projects underwaywith a major impact on the service quality and on thecustomer satisfaction, with a large part targeting the retailsegment,” says Pl`pcianu.

The bank’s subsidiary network increased by 37 branchesin the first half of the year, to 226. The corporate image,modelled on that of the Greeks at Eurobank, has only beenintroduced throughout 70% of the network.

The growth strategy includes network expansion to over270 subsidiaries by the end of the year, to which 300 mobilesales agents will be added.

“Bancpost’s objective is to reach 370 subsidiaries by 2009,while at the same time developing its network of mobile salesagents and electronic channels,” says Pl`pcianu.

Manuela Pl`pcianu remains wary of branch networks,due to the high costs involved. She does, however, trust theeffectiveness of alternative distribution channels.

razvan.voican@zf.ro

Henkel Romania, the domestic unit of Germany’s Henkel group, is set to open a newadhesives plant in September in Cåmpia Turzii, with the total value of investments torevolve around 10m euros. The German group is thus operating the first investmentoutside Bucharest after having pumped some 10m euros in a plant in the locality ofPantelimon near Bucharest, where it produces adhesives for ceramic tiles, hydro-insulation and thermal insulation systems, sealants and flooring products. In CåmpiaTurzii, Henkel will manufacture adhesives for the Ceresit range and, according toestimates made by specialists, approximately 20,000 tonnes of adhesives per monthwill be produced. Around 100-200 people are likely to be hired at the plant, given that

the Bucharest unit, which has a similar capacity, employs around 260 people, includingadministration staff. Henkel has invested approximately 7m euros exclusively in theconstruction of the hall, which will cover an area of 29,800 square metres. Investmentsin equipment related to the production process are in addition to the 7m euros, takingtotal costs to around 10m euros, according to Alexandru Murgu, in charge of the siteof the future Henkel plant. Henkel has acquired a 40,000-sqm land plot in theindustrial area of Cåmpia Turzii and is considering an expansion of the productionactivity in the area. Henkel Romania officials have only specified that they plan toopen the unit by mid-September 2007.

PHOTO: Henkel

Henkel to build 10m-euro plant in Cåmpia Turzii

PHOTO: Laszlo Raduly

Manuela Pl`pcianu, executive president of Bancpost andCountry CEO of EFG Eurobank

Investments / Miruna Lebedencu

Private pensions and realestate draw record investments

THE SUM accounts for over 40% ofthe total capital increases operated byforeign companies during the first halfof the year.

Capital contributions in the realestate sector held the biggest weight,amounting to 61 million euros.

The Spanish-held Gran Viacompany is theleader on this seg-ment and in Juneadded 54.8m eurosto the capital of itstwo firms, namelyGran Via Ghenceaand Gran ViaLujerului Imobi-liare. The companyrecently paid 42meuros for the for-mer Tricodavaplant in the DrumulTaberei district ofBucharest, where itplans to build 2,100apartments.

Previously, theSpanish investor bought the land andbuilding of the former Frigocom plantin Drumul Taberei, which it intends todemolish in order to build 1,400homes.

The Spanish group wants to buildaround 14,000 housing units within thenext seven years in Romania,following overall investments wortharound 1bn euros.

In the other “star” industry, thebiggest capital injection was operatedby ATE Bank Greece (the Agri-cultural Bank), one of the top playerson the Greek market, which addedmore than 23m euros to the capital of

ATE Bank Romania, the formerMindbank.

The first licences on the segment ofprivately managed mandatory pensionsand voluntary pensions generated acapital flow towards companiesoperating in this field. In June, foursuch companies increased their share

capital by over 18meuros.

Interamerican, acompany managinga private pensionfund, benefited fromthe biggest capitalcontribution, namely6.2 million euros.

Pension compa-nies that operatedcapital increases inJune include Omni-asig Pensii, owned byIsrael’s TBIH, whichreceived a capitalinjection of almost5m euros, and PrimaPensie Fond de

Pensie, with the Slovenian Prva groupproviding 4.2m euros.

The value of foreign investments ascontributions to the share capital offirms registered in Romania in the firsthalf of this year amounted to 1.14bneuros, up 85% against thecorresponding period of last year, inline with Trade Registry (ONRC) data.

Foreign investments as capitalcontributions to Romanian firms inJune reached a value of 250 millioneuros, 28% higher than the valueregistered during the same period lastyear, namely 195.2 million euros, in linewith data released by ONRC.

Oracle in Romanian Intends to hire approximately 500

people in one year for its Bucharest-based services and support centres

n Oracle currently has more than 1,000employees

n The number of employees doubledfrom 500 to 1,000 last year and thisyear the company expects a50%growth rate

n Estimates to exceed the 1,500-employee mark by May 2008

n Is not engaged in head hunting inorder to recruit employees from othercompanies on the market - its primarysource of recruitment is its website

The value of foreigninvestments ascontributions to the sharecapital of firms registeredin Romania in the first halfof this year amounted to1.14bn euros, up 85%against the correspondingperiod of last year.

Financial services, in particular the private pensionssegment and the real estate industry, were the majorstars in terms of share capital increases operated byforeign-held companies in June, whose overall valueneared 106m euros, according to data released by theNational Office of the Trade Registry (ONRC).

ZIARUL FINANCIAR l F r i d a y , 1 0 A u g u s t 2 0 0 7

At present, ACERomania has 3production facilities,in Cluj-Napoca, Dejand Cåmpeni (Albacounty), with thefirst two beinggreenfieldinvestments, whilethe third location isrented.

ADRIAN SECELEANU

UPC Romånia, cel mai mareoperator de cablu TV(CATV) de pe pia]a local`, apierdut peste 51.500 declien]i CATV \n trimestrul al

doilea al acestui an, sc`derea fiind explicat`de operator prin gradul ridicat deconcuren]` de servicii video pe pia]a local`.

UPC a pierdut \n ]`rile din regiune circa80.000 de clien]i pe servicii video \n T2, circa60% din pierderi provenind din Romånia,]ar` \n care deconect`rile din re]ea au fostmai accentuate \n zonele \n care re]eaua nua fost \nc` actualizat`, conform datelorpublicate ieri de UPC Holding B.V, parte agrupului american Liberty Global -ac]ionarul majoritar al companiei.

La sfår[itul trimestrului doi (iunie 2007),UPC Romånia avea 1,273 milioane clien]ipe cablu TV (\nsc`dere cu 51.500),8.000 de clien]i pen-tru serviciile de ca-blu digital (\n cre[-tere cu 300) [i74.100 de clien]ipentru serviciile deteleviziune prin sa-telit (\n cre[tere cu 7.400). La sfår[itul T2,num`rul de clien]i pe servicii video (cablu [iTV prin satelit) era de 1,355 milioane, fa]`de 1,398 milioane la sfår[itul T1.

Evolu]ia este pus` pe seama concuren]eiputernice de pe pia]a local`. |n condi]iiledezvolt`rii „ofertelor de servicii din parteamai multor furnizori de produse video,migrarea clien]ilor de la un furnizor la altuleste un fenomen normal \ntr-o pia]`concuren]ial`“, a spus pentru ZF AndreeaN`stase, Corporate Communications Direc-tor al UPC Romånia. „Remarc`m o concu-ren]` crescut` pe toate cele trei servicii decomunica]ii: televiziune, internet, telefonie.|n timp ce pia]a de televiziune prin cablueste o pia]` matur`, \n care nu mai exist`foarte mult loc de cre[tere extensiv`, pia]aserviciilor de date este \n dezvoltare [i ritmulde cre[tere se men]ine accelerat. Pentruinternet, vom asista \n continuare la cre[te-rea vitezelor, sc`derea tarifelor, \mbun`t`-]irea parametrilor tehnici“, a ad`ugat ea.

UPC Romånia se confrunt` cu o con-curen]` puternic` din partea RCS&RDS,

care s-a dezvoltatputernic printr-opolitic` agresiv` depre]uri care ajungepån` la furnizareagratuit` a serviciuluide telefonie fix`.

C o n c u r e n ] aridicat` de pe pia]`,

sporit` anul trecut prin intrarea Rom-telecom pe pia]a de televiziune prin satelit,s-a acutizat \n prima parte a acestui an cåndUPC [i Romtelecom au lansat abonamente

cu convorbiri gratuite \n re]elele proprii sauchiar c`tre toate re]elele de telefonie fix`(cazul UPC) - ambele mi[c`ri fiind luatepentru a men]ine num`rul de clien]i pecablu [i, respectiv, telefonie fix`.

Conform datelor furnizate ZF de UPCRomånia, la data de 1 august operatorulrecuperase din sc`derea pe serviciilevideo, num`rul de abona]i la tele-viziunea prin satelit crescånd cu22.900 la 97.000 \n condi]iile \ncare clien]ii CATV au r`mas1,273 milioane. La 1 august,num`rul de clien]i pe ser-vicii video al companieiatinsese valoarea de 1,378mil. clien]i. UPC Romå-nia a f`cut anul trecut unprofit opera]ional de cir-ca 58 mil. euro, la veni-turi de 140 mil. euro.

Operatorul UPC a pierdut 50.000 declien]i pe cablu TV \n trimestrul doi

iQuest: afaceri de 3,3 mil. euro \n semestrul ILAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA

COMPANIA romåno-german` iQuestTechnologies, specializat` \n servicii dedezvoltare software, outsourcing, precum[i consultan]` [i furnizare de solu]ii IT, aob]inut \n primul semestru o cifr` deafaceri de 3,3 mil. euro, \n cre[tere cu circa53% fa]` de perioada similar` a anului tre-cut.

Oficialii iQuest estimeaz` pentru acestan realizarea unei cifre de afaceri de 7 mil.euro, \n cre[tere cu 37% fa]` de anul trecut.

„Sper`m ca pån` la finele acestui an s`ob]inem vånz`ri de 7 mil. euro, mizånd \ncontinuare pe dezvoltarea colabor`rii cuprincipalii no[tri clien]i, [i prin demarareade noi contracte cu firme din industriatelecomunica]iilor, servicii financiare, medi-

cin` [i farmacie, transport, media [i IT“, adeclarat pentru ZF Cornelius Brody, di-rector general [i pre[edinte al iQuest Tech-nologies.

Compania dezvolt` aplica]ii cu prepon-deren]` pentru export, outsourcingul repre-zentånd o propor]ie de 99% din totalulcifrei de afaceri al firmei.

Compania este furnizor de solu]ii ITpentru industria telecomunica]iilor, ser-viciilor financiare, tehnologiei informa]iilor,sectorului media, industriei farmaceutice,serviciilor po[tale [i bancare.

„Am derulat pån` \n prezent cåtevaproiecte pentru industria bancar` dinGermania [i Marea Britanie, urmånd ca \nperioada urm`toare s` ne adres`m [ifirmelor romåne[ti din acest domeniu,concomitent cu activit`]ile desf`[urate

pentru pie]ele vest-european` [i ameri-can`“, adaug` Brody.

Potrivit reprezentan]ilor iQuest Tech-nologies, pia]a de outsourcing pentru ser-vicii de dezvoltare software va \nregistra \nacest an o cre[tere de peste 15%, principalaproblem` competi]ional` fiind, \n conti-nuare, concuren]a venit` din partea firme-lor asiatice. Activitatea companiei se des-f`[oar` prin intermediul birourilor din Cluj-Napoca, Bra[ov [i Bucure[ti.

„Am deschis \n al doilea trimestru dinacest an un birou la Bucure[ti, prin inter-mediul c`ruia oferim firmelor medii [i mariconsultan]` de business \n domeniile finan-ciar-contabilitate, optimizare, aproviziona-re, vånzare, produc]ie, activit`]i de analiz`,implementare [i asisten]` pentru produseleOracle“, spune Cornelius Brody.

Neogen [i-a luat director depublicitate de la AdEvolution

IONU} MUSTA}~

NEOGEN, compania care de]ine cel maipopulat portal din Romånia, a anun]at nu-mirea {tefaniei Croitoru \n pozi]ia de direc-tor divizie publicitate.

Anterior, Croitoru a lucrat la NetBrid-ge, iar \ncepånd cu 2006 la AdEvolution, \ncalitate de manager re]ea publisheri.

„M-am al`turat echipei Neogen pentruc` poten]ialul oferit de cei peste 1,5 mili-oane de utilizatori activi este cu mult pesterealiz`rile actuale ale Neogen \n zonapublicit`]ii de brand“, a afirmat Croitoru.

Neogen de]ine, \n prezent, peste 1,5 mi-lioane de utilizatori \nregistra]i \n Romånia

[i peste 550.000 \n Bulgaria [i Serbia. |nurm` cu dou` luni, fondurile de investi]iiTiger Global Management [i Wouver auachizi]ionat un pachet minoritar la Neogen,a c`rui valoare a fost estimat` la aproxi-mativ 6 milioane de euro.

AdEvolution este una dintre cele maiimportante agen]ii de publicitate online dinRomånia, cu o re]ea format` din peste 120de site-uri.

Val Voicu, fondator [i manager generalAdEvolution, a afirmat anterior c` \nprimele [ase luni din acest an, compania saa rulat campanii online \n valoare de peste2 milioane euro.

ionut.mustata@zf.ro

ANRCTI oblig` RCS&RDS s` ofere servicii deinterconectare pe telefonia fix`

Autoritatea Na]ional` pentru Reglementare \nComunica]ii [i Tehnologia Informa]iei (ANRCTI) aobligat operatorul de telefonie RCS&RDS s` ofereservicii de interconectare la re]eaua sa public` detelefonie fix` \n vederea termin`rii la puncte fixe, latarife de maxim 1,15 eurocen]i pe minut cu TVA.Compania are obliga]ia de a publica pe pagina sa deinternet, \n termen de trei zile, informa]ii cu privirela tarifele de acces [i la facilit`]ile asociateinterconect`rii. De asemenea, RCS & RDS va aveaobliga]ia de a transmite ANRCTI o copie dup`fiecare cerere de interconectare, respectiv demodificare, completare sau retragere a cereriiini]iale, \n termen de dou` zile de la data primiriiacestora. IIoonnuu]] MMuussttaa]]`̀

Orange lanseaz` un blog de sport pentru a m`ri traficul de date

Orange [i Gazeta Sporturilor au lansat un blog desport accesibil de pe telefonul mobil, \n care clien]iioperatorului au posibilitatea de a citi [i comentaarticole postate de editoriali[tii publica]iei. Clien]iiOrange pot accesa blogul atåt direct, prin portalulwap Orange World \n sec]iunea Info/Sport, cåt [i dinsite-ul Gazetei Sporturilor, pe www.blogsport.ro, prinintermediul unei pagini speciale ce cuprinde inclusivcomentariile f`cute de pe telefonul mobil. Accesul laserviciu prin Orange World este gratuit, clien]ii pl`tescdoar traficul wap \n func]ie de pachetul de date ales.Lansarea face parte din strategia operatorilor detelefonie mobil` de a stimula cre[terea traficului dedate mobile. IIoonnuu]] MMuussttaa]]`̀

Noul Nokia Communicator, cu tehnologieHSDPA [i GPS, cost` 2.700 lei

Succesorul telefonului de businessNokia Communicator, modelulNokia E90, este disponibil\ncepånd din a doua parte a luniiiulie pe pia]a local` la un pre] deaproximativ 2.700 de lei. E90are modul GPS \ncorporat, sepoate conecta la re]ele wireless(Wi-Fi) [i suport` viteze detransfer de date de pån` la3,6 Mbps prin tehnologia3,5G (HSDPA). |n Romånia,operatorii Orange [i Vodafone au lansat servicii dedate 3,5G. Telefonul are conectitivitate prin USB,infraro[u [i bluetooth [i accept` carduri de memoriemicroSD. E90 are [i player multimedia [i radio\ncorporat [i include o camer` foto cu o rezolu]ie de3,2 megapixeli. Telefonul este disponibil din data de19 iulie \n re]eaua Vodafone Romånia la pre]ul de2.740 lei (pre] cu TVA, f`r` abonament).Reprezentan]ii Vodafone au declarat c` E90 „esteun telefon a[teptat pe pia]` [i care se bucur` de unsucces extraordinar“, f`r` a oferi detalii legate devånz`ri. Nokia E90 este disponibil de s`pt`månatrecut` [i \n re]eaua Germanos, la pre]ul de 2.799lei. AAddrriiaann SSeecceelleeaannuu

Click

Panasonic preg`te[te LCD-uri cu diagonala de 1mSABIN POPESCU

MATSUSHITA Electric Industrial, cel maimare produc`tor de electronice de consum dinlume, va lansa luna viitoare \n Japonia cel maimare televizor cu ecran de cristale lichide(LCD), \n \ncercarea de a ataca rivalii Sharp [iSony, scrie Bloomberg.

Matsushita, care de]ine brandul Panaso-nic, va comercializa un televizor LCD cudiagonala de 37 de inci (94 de centimetri), la unpre] de 300.000 de yeni (aproximativ 1.833euro), au anun]at ieri oficialii companiei.

Firma nipon`, de asemenea cel mai mareproduc`tor de televizoare cu plasm` din lume,a mai prezentat ieri cinci noi modele detelevizoare Viera, cu diagonalele cuprinse\ntre 42 [i 65 de inci (106,7 - 165,1 centimetri).Modelul de 42 de inci (106,7 centimetri) cost`350.000 de yeni (aproximativ 2.138 euro).

Afacerile sunt \n cre[tere pentru Sharp [iSony, cei mai mare comercian]i de televizoareLCD din Japonia, pe m`sur` ce vånz`rile detelevizoare LCD le dep`[esc deta[at pe celeale televizoarelor cu plasm`.

Potrivit firmei de cercetare DisplaySearch,num`rul de televizoare LCD cu diagonala decel pu]in 40 de inci (101,6 centimetri) våndute\n al doilea trimestru a fost de peste dou` orimai mare decåt cel al televizoarelor cu plasm`.„Matsushita adopt` o pozi]ie flexibil` pe

segmentul de televizoare“, a declarat Mitsu-hiro Osawa, analist la Mizuho InvestorsSecurities din Tokyo, ad`ugånd c` aceast`abordare a companiei ar putea fi valabil` [i \ncazul televizoarelor cu diagonal` mai mare,precum cele de 42 de inci (106,7 centimetri).Osawa acord` un rating netru ac]iunilorMatushita.

Compania are \ns` planuri m`re]e pentruviitor.

Oficialii Matsushita au declarat \n lunaianuarie a acestui an c`, pån` \n aprilie 2010,inten]ioneaz` s` vånd` circa 25% din num`rul

total al televizoarelor cu ecran plat, cu dia-gonala de minim 37 de inci (94 centimetri). Lasfår[itul lunii ianuarie a acestui an, Matsushitade]inea o cot` de 18% din pia]a global`.

„Pia]a modelelor cu diagonala de 37 deinci (94 centimetri) a devenit deja de larg con-sum“, este de p`rere Shiro Nishiguchi, directorde marketing al Panasonic Japonia.

Anali[tii de la DisplaySearch se a[teapt`ca televizoarele LCD s` se impun` \n fa]atelevizoarelor cu plasm` \n raport de cinci launul \n 2008.

Reprezentan]ii firmei de cercetare auoferit [i estim`ri de vånz`ri pentru anul viitor,preconizånd c` televizoarele LCD vor to-taliza venituri de 82 mld. dolari (59,45 mld.euro), \n timp ce vånz`rile televizoarelor cuplasm` se vor ridica la 17 mld. dolari (12,32mld. euro).

|n al doilea trimestru fiscal, s-au våndut 4,4milioane de televizoare LCD cu diagonala de40 inci (101,6 centimetri) sau mai mare, com-parativ cu num`rul de 2,1 milioane de unit`]ivåndute \n cazul televizoarelor cu plasm`, pre-cizeaz` un studiu realizat de DisplaySearch,publicat la sfår[itul lunii iulie.

Ecranele noilor modele de televizoareLCD ale companiei Matsushita vor fi furnizatede c`tre joint-venture-ul \nfiin]at de c`trecompania nipon` \mpreun` cu Hitachi [iToshiba.

Profitul Deutsche Telekom a sc`zut cu 40%SABIN POPESCU

DEUTSCHE Telekom (DT), cea mai marecompanie de telefonie din Europa, a intrat \nal cincilea trimestru consecutiv \n careraporteaz` sc`deri ale nivelului profitului, scrieBloomberg.

Declinul a fost \n mare parte determinatde c`tre pierderea unui num`r mai mare deabona]i ai serviciilor de telefonie fix` [i dec`tre recenta grev` \n råndul angaja]ilor.

Profitul net \n al doilea trimestru fiscal asc`zut la 608 mil. euro, de la 1,02 mld. euro.Vånz`rile companiei au crescut cu 2,9%, tota-lizånd 15,6 mld. euro.

|ns` nu toate rezultatele sunt negativepentru DT. Nivelul profitului \nainte de do-bånzi, impozite, deprecieri [i amortiz`ri(EBITDA) a \nregistrat prima cre[tere dinultimele cinci trimestre, urcånd cu 1,8% la 4,9mld. euro, comparativ cu estimarea de 4,71mld. euro a anali[tilor.

|n plus, acesta a reprezentat primul tri-mestru \n care vånz`rile interna]ionale au de-p`[it \n valoare nivelul vånz`rilor din Ger-mania. Acest lucru se datoreaz` faptului c` DTa pierdut 516.000 de clien]i ai serviciului detelefonie fix` pe pia]a local`, \n timp ceT-Mobile (divizia de telefonie mobil`) a cå[ti-gat peste 800.000 de abona]i \n Statele Unite.

Pierderea diviziei de telefonie fix` estecomparabil` cu cea din trimestrul fiscal prece-dent, atunci cånd 588.000 de abona]i au

renun]at la serviciile DT. Anul trecut,compania a mai pierdut o jum`tate de milionde clien]i. Prin contrast, Telefonica, al doileaoperator de telefonie din Europa, a pierdutmai pu]in de 15.000 de clien]i ai serviciilor detelefonie fix` anul trecut.

Directorul executiv René Obermann seconfrunt` cu o presiune sporit` din parteacompeti]iei. El \ncearc` s` apere cota de pia]`pe care compania o de]ine \n Germania princombaterea reducerilor de pre] oferite deTelecom Italia [i a planului de discounturipromovat de Royal KPN din Olanda.

Pentru a \ndeplini obiectivul de reducere acosturilor cu 2 mld. euro, Obermann a relocat50.000 de angaja]i ai departamentului deservice c`tre o nou` divizie, mic[oråndu-lesalariile [i dånd na[tere la probabil cea maimare grev` din ultimii zece ani.

„Greva a avut un impact considerabilasupra businessului din lunile mai [i iunie“, adeclarat Obermann, ad`ugånd c` DT a reu[its` dep`[easc` aproape complet efecteleprotestului.

Oficialii DT au confirmat faptul c` [i-aumic[orat estim`rile de profit pentru \ntreg anulfiscal, a[teptåndu-se ca nivelul EBITDA s`ating` 19 mld. euro \n 2007.

Divizia T-Mobile, care ofer` servicii wire-less \n 11 ]`ri europene [i \n Statele Unite, a \n-registrat o cre[tere de 16% a niveluluiEBITDA la 2,75 mld. euro, dep`[ind estima-rea de 2,65 mld. euro a anali[tilor. Subsidiara

din Statele Unite a contribuit la cre[terea nive-lului veniturilor companiei, dup` ce a cå[tigat857.000 de clien]i \n Statele Unite \n T2.

DT \ntåmpin` probleme pe segmentul deservicii de Internet broadband, anali[tii esti-månd c` operatorul s-ar putea confrunta cu osc`dere de 10% a cotei de pia]` pån` \n 2009.

Pre]ul ac]iunilor DT a crescut cu pån` la2% pe bursa din Frankfurt, \nchizånd la 13,33euro.

De la \nceputul anului, titlurile companieis-au depreciat cu 5,6%, comparativ cu cre[-terea de 15% a rivalului Vodafone, respectiv12% a operatorului Telefonica.

Profitul \n continu` sc`dere

n DT a intrat \n al cincilea trimestruconsecutiv \n care raporteaz` un declin alprofitului, pe fondul pierderii a peste500.000 de abona]i ai serviciilor detelefonie fix` [i a grevei din råndulangaja]ilor

n Trimestrul doi din 2007 este primul \n carebusinessul interna]ional dep`[e[te \nvaloare pe cel din Germania

n Profitul brut al diviziei T-Mobile a crescutcu 16% la 2,75 mld. euro, dup` cesubsidiara din Statele Unite a reu[it s`cå[tige peste 800.000 de clien]i noi

UPC a pierdut \n T2 80.000 declien]i pe serviciile video, 60%dintre ace[tia fiind din Romånia.

11BUSINESS HI-TECHZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

Num`rul de clien]iUPC Romånia, la datade 1 august

vviiddeeoo ((ccaabblluu TTVV))- 1.273.000ccaabblluu ddiiggiittaall - 8.000TTVV pprriinn ssaatteelliitt - 97.000iinntteerrnneett - 140.000tteelleeffoonniiee - 75.000

SURSA: UPC Romånia

Cre[terea puternic` de peteleviziunea pe satelit a redus dinpierderile suferite pe cablu TV deUPC Romånia \n T2

Vånz`rile de LCD au explodat

12 ANALIZ+ZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 0 a u g u s t 2 0 0 7

ALEXANDRU ANGHEL

Pia]a a fost impulsionat` pån` anultrecut mai mult de ma[inile noi.Acum la un nivel stabil, influen]atmai mult de importurile de ma[inisecond hand decåt de cele noi, care

manifest` o necesitate frecvent` de \nlocuire aconsumabilelor, segmentul prezint` un ritm dedezvoltare evaluat la aproximativ 30% de la anla an. „}inånd cont de cifra de afaceri ajuc`torilor de pe pia]a romåneasc` [i denum`rul de autovehicule din import \n-registrate, estim`m valoarea pie]ei pieselorauto din Romånia laun miliard de europentru anul 2008, fa]`de 800 milioane deeuro \n anul 2007“, adeclarat Gina Ior-dache, directorul im-portatorului de com-ponente auto Augs-burg.

Estimarea se ba-zeaz` [i pe datelepublicate de ]`ri din Uniunea European` undeconsumul mediu de piese per ma[in` este decirca 350 de euro pe an, comparativ cu Romå-nia, unde statisticile indic` un consum mult maimare. „De altfel, aceast` estimare corespunde[i cu opinia unor produc`tori auto din Ger-mania [i Italia care au analizat poten]ialul pie]eide componente auto sau de piese auto dinRomånia“, a ad`ugat Iordache.

De asemenea saltul pie]ei a fost alimentat,pe lång` cererea tot mai mare adus` decre[terea parcului auto, [i de cre[terea pre]uluicomponentelor, motivat` de cre[terea valoriiintrinseci a pieselor datorit` gradului decomplexitate tehnologic`.

„Nu avem date categorice, \ns` costurileproduselor sunt direct influen]ate de costulmateriilor prime, care din p`cate a avut \nultimii ani o cre[tere semnificativ`. Unexemplu elocvent este cel al acumulatorilor,pre]ul acestora urm`rind practic evolu]iapre]ului plumbului“, a spus Boldijar.

Pia]a acumula-torilor este consi-derat` de cele maimulte ori ca punctde referin]` \n pri-mul rånd datorit`faptului c` repre-zint`, cu o valoare depeste 40 de milioane deeuro, cea mai mare partea segmentului de piese auto.Pe de alt` parte efectul cre[teriipre]ului este mai u[or de cuantificat \ncazul acumulatorilor dat fiind c` unul dintre

componentele de baz`,plumbul, este cotat pebursele interna]ionaleale metalelor.

„|n ceea ce prive[tepia]a de acumulatoriauto, nu ne a[tept`m lacre[teri spectaculoasepentru c` parcul actualde ma[ini noi estetån`r, iar via]a unuiacumulator a crescut \n

ultimii ani, ajungånd s` reziste \n medie 5 ani“,a spus Iordache.

Chiar dac` cele mai mari investi]ii [i celemai multe unit`]i de produc]ie au fost realizatede c`tre produc`torii str`ini de componenteauto, care au luat cu asalt \n special ora[ele dinvestul ]`rii, ponderea individual` a acestorjuc`tori \n valoarea total` a pie]ei decomponente auto este redus` deoarece \npropor]ie de peste 80% produc]ia lor ia drumulexportului. De aceea spre exemplu pia]aintern` a acumulatorilor auto este dominat` deproduc`torul na]ional bistri]ean Rombat, carecomercializeaz`, potrivit propriilor estim`ri,circa 60% din volumul de baterii auto co-mercializat \n Romånia.

Aprecierea produc]iei de automobile peplan intern a fost \n 2007 principalul motor care,potrivit raport`rilor Eurobat, Asocia]ia Eu-ropean` a Produc`torilor de Baterii, a ridicatpia]a acumulatorilor din Romånia la peste 1,1 milioane de unit`]i.

„Pentru acu-mulatori auto apreciem un volumcu pu]in peste 1,1 milioane de unit`]i, \ncre[tere cu 9-10% fa]` de anul 2006. La un pre]mediu de 40 de euro per unitate ar rezulta unvolum de 44 -45 de milioane de euro“, adeclarat Boldijar.

De asemenea, reprezentan]ii Rombat auestimat o valoare apropiat`, apreciind c`segmentul de echipare ini]ial` a fost identificatca [i cauz` primar` a cre[terii, aducånd un sporde 12%, \n timp ce evolu]ia cererii de pe pia]ade schimb este \ntr-o u[oar` sc`dere, de pån` la5%.

„Pe ansamblu, ritmul de cre[tere al pie]eieste de 5-6%, dar se\nregistreaz` o sc`derepe segmentul „piese deschimb“ din cauza efec-tului cumulat a doifactori: \nnoirea masiv`a parcului auto [i cre[-terea calit`]ii de exe-cu]ie a bateriei, carecre[te durata de via]`“, a motivat Ioan Repede,directorul Rombat Bistri]a, reducereavånz`rilor de \nlocuire din Romånia.

Conform bilan]ului Rombat, 23% dinafacerile companiei sunt realizate dinlivr`rile pentru echipare original`, iar 44,2%din retail.

|n perspectiva atragerii unui num`r maimare de clien]i, Rombat a demarat \n 2007 unprogram de investi]ii care vizeaz` deopotriv`dezvoltarea capacit`]ilor de produc]ie [i

construc]ia uneiunit`]i de recuperare de com-ponente din acumulatori uza]i. Valoareaacestei investi]ii se cifreaz` la 9 milioane deeuro.

Investi]ii suplimentare, de 6 milioane deeuro, vor fi derulate pentru cre[terea produc]ieicu aproximaitv 50% [i a l`rgirii re]elei dedistribu]ie prin construc]ia de depozite \n Deva,Craiova, Ia[i, Råmnicu Vålcea, Bra[ov [iBucure[ti,

Conducerea companiei a estimat pentru2007 o cifr` de afaceride 38 de milioane deeuro, corelat` cu unvolum de vånz`ri deaproximativ 1,3 mi-lioane baterii auto,dup` ce \n primele treiluni ale anului Rombata våndut peste 290.000

de baterii auto, din care 135.000 au fost laexport, principala destina]ie fiind Fran]a.

Pe pia]a acumulatorilor din Romånia maiactiveaz` produc`torul Caranda, axat pesegmentul acumulatorilor low-cost, cu oproduc]ie estimat` la mai mult de 100.000 deunit`]i anual, potrivit ultimelor datedisponibile.

Caranda produce acumulatori pentrutrac]iune [i sta]ionare, cei auto fiind repartiza]i\n func]ie de pre]uri \n gama low cost, marca

Durabila, medium, marca Durabila Top, [imedium high, marca Maxima. Re]eauana]ional` a produc`torului include 11 centre devånzare, 6 distribuitori autoriza]i [i 76 de unit`]ide service.

Dezvoltarea rapid` \n intervalul de timp2008-2010 a industriei acumulatorilor auto arputea fi alimentat` de demararea investi]iilorFord \n urma finaliz`rii prelu`rii AutomobileCraiova, care ar dezvolta \n acela[i timpindustriile orizontale din regiune. Repre-zentan]ii Rombat au declarat c` este foarteposibil ca \n curånd Ford s` devin` unul dintrecei mai importan]i clien]i din portofoliu.

De asemenea, compania Bosch estimeaz`c` o astfel de investi]ie ar putea determinaaragerea unor investi]ii suplimentare alecompaniilor implantate deja \n Romånia, dar [ivenirea altor furnizori de profil. Cea mairecent` investi]ie de gen fiind cea aamericanilor de la Delphi. Compania va investi\n urm`torii cinci ani 100 de milioane de euro laIa[i [i va angaja aproximativ 1.000 de oamenipentru a produce componente pentru motoarediesel.

„|n general o investi]ie de asemeneaanvergur` este un semnal pozitiv datproduc`torilor din industria orizontal` de

componente care trebuie s`-[i revizuiasc`loca]iile de produc]ie, de regul` urmåndproduc`torul de automobile, cu atåt mai multcu cåt unul dintre angajamentele Ford a fost ca60% din componente s` provin` de pe pia]alocal`“, a declarat Boldijar.

alexandru.anghel@zf.ro

Explozia vånz`rilor de ma[ini noi, la care seadaug` cre[terea sus]inut` a celor second hand [iscumpirea pieselor de schimb, va determinacre[terea treptat` a valorii pie]ei pieselorauto pån` la nivelul de 800 mil. euro \n2007 [i 1 mld. euro \n 2008.

Pia]a intern` a acumulatorilorauto este dominat` deproduc`torul na]ional bistri]eanRombat, care comercializeaz`circa 60% din volum.

consumul mediu de piese per ma[in` \n UniuneaEuropean`.

350€

n Al doilea produc`tor na]ional de acumulatoriauto

n Re]ea: 11 centre de vånzare (4 \n Bucure[ti [i7 \n teritoriu), 6 distribuitori autoriza]i [i 76de unit`]i de service

n Primul produc`tor na]ional deacumulatori auto, cot` de pia]` de 60%

n Afaceri estimate la 38 de milioane deeuro \n 2007

n Aproximativ 100 de unit`]i de service lanivel na]ional

n Program de investi]ii de aproximativ 15milioane de euro \n 2007

n Afaceri estimate la 143,5 milioane de euro \n2007

n Program de investi]ii de 35 de milioane deeuro pentru urm`torii 3 ani

n 200 de angaja]i \n Romånia

n Afaceri estimate la 44 de milioane de europentru 2007

n Buget de investi]ii de 2,5 milioane de euro(include suplimentarea stocurilor [i investi]iilepentru depozitul zonal din Timi[oara [i cel dinBra[ov)

n Re]ea de opt puncte de vånzare \n Bucure[ti,Bra[ov, Ia[i, Arad [i Cluj-Napoca

CARANDA

ROMBAT

BOSCH

AUGSBURG

Explozia vånz`rilor de ma[ini [i scumpirea pieselor deschimb duc pia]a componentelor auto la 1 mld. euro

dup` afaceri

dup` afaceri

Gul

iver

/Get

ty Im

ages

VINERI, 10 AUGUST 2007 ANUL IX / NR. 2.205

TENDIN}E5500%% IISSTTOORRIIEE,, 5500%% BBUUSSIINNEESSSSPAG. 2-3

LA RESTAURANT CU PETER IMREUUNN CCAAPPRRIICCIIUU FFOOAARRTTEE

BBUUNN -- CCAAPPRRIICCCCIIOOPAG. 8-9

dup` afaceri2

de Iulia Stancu

Un magazin de piese auto a fosttransformat \ntr-un univers in-terbelic, cå]iva asocia]i au f`cutdintr-o patiserie \ntunecoas` ocafenea cu parfum de bitter [i

aer de consigna]ie, iar o domni[oar` conducedin fa]a laptopului o afacere cu rochii la atreia sau chiar a patra tinere]e. Putem spunec` Bucure[tiul vechi \nc` mai tr`ie[te pringalerii, cafenele sau chiar prin ]inutele doam-nelor de alt`dat` care le-au trecut pragul. Darmai ales prin aceia care au [tiut s` transformenostalgia \n ceva util (profitabil uneori), chiar[i f`cånd un modern compromis cu inter-netul.

Pe strada Covaci, \ntr-o lume care paredesprins` din cele mai bune filme noir, cutunele subterane, cu]itari, taxe de protec]ie [i(ca ultim` „glum`“) lucr`ri de repara]ie,supravietuie[te o galerie de art` de mod`veche.

Din acest loc (fosta redac]ie a ziaruluiTimpul, printre altele) unii oameni vin s` \[icumpere amintiri. Ca tån`rul c`ruia Sa[aConstantinescu, „na[a“ locului, i-a g`sit, lacerere, un portret al „bunicului“ imaginar.Al]ii vin s`-[i vånd` amintirile. Ca b`tråneledoamne, cånt`re]e sau actri]e, care \[i aducaici ultimul vas Rosenthal.

A[a c` a „guverna“ un loc ca acesta e omisiune delicat`, un mod original de a face„afaceri“. „M` str`duiesc s` negociez, \ncercs` \mi obi[nuiesc clien]ii str`ini c` nu le potface reduceri mari [i s` dau satisfac]ie [i celuicare \mi aduce obiectul“, admite Constanti-nescu. „Apoi, pentru ca un obiect s` fievåndut, cineva trebuie s` se \ndr`gosteasc`de el“. |n primul rånd „st`påna“ locului.

De aceea, unele lucruri (de la tablouri, lacle[ti de p`r) \[i g`sesc, \n mod inexplicabil,loc \n magazin, \n timp ce altele nu. Fiepentru c` „transmit ceva r`u“, fie pentru c`„nu a fost s` fie“. „Nu am regrete pentru c`

Unei afaceri nimic nu-i prinde maibine decåt o poveste. Cei mai mul]isunt nevoi]i s` inventeze, dar uniis-au folosit de istorie \ns`[i pentrua-[i construi mica afacere.Avantajul e evident, dezavantajeler`mån cumva \n clarobscur...

TENDIN}E

50% ISTORIE, 50% BUSINESS

FOTO: Adrian Stoicoviciu

Cafeneaua Festival ’39

Motociclet` de curierat din1941, folosit` de nem]i

dup` afaceri

am pierdut un obiect, \mi spun c` nu a fost s`fie“, adaug` ea.

„Magazinul Craii de Curtea Veche s-an`scut acum zece ani dintr-o fantezie a unuibun prieten care m-a adus aici [i mi-a spus s`fac o galerie de art`“, spune Sa[a Constan-tinescu. „De fapt, mi-a spus, lucru care m-acucerit definitiv, «joac`-te». Nu [tiam cum s`\ncep, a[a c` am luat, \mpreun` cu istoricul deart` Mihai Oroveanu, lucruri de la prieteni [iam construit o atmosfer`. Mai \ntåi de laDoina Levintza, apoi de la al]ii, de la p`rin]i,bunici, o tr`sur` de la un ]igan...Ideea a fost s`facem altceva decåt consigna]iile de pestrad`“. |n vitrin`, un cåntar imens st` al`turide un gramofon (imagine pu]in suprare-alist`), \n`untru un velociped de la 1800atårn` de tavan, deasupra unei motociclete decurierat de la 1940. Pe pere]i, icoane, „Biletelede papagal“ originale, ceasuri de por]elan, uncopac cu fotografii, cåteva vitrine cu c`r]i,oglinzi (unele de peste 100 de milioane de leivechi). {i multe samovare, care tr`deaz`pu]in din sl`biciunea „st`pånei“.

|n rest, mici „nimicuri“ de pre] : mono-grame (\nso]ite de povestea me[te[ugarului),un panou cu pl`cu]e. Ultimele obiecte l`satede oameni demult disp`ru]i [i våndute deurma[i tri[ti.

De[i exist` [i criterii obiective (de pild`,valoarea unui samovar e dat` de num`rul[tampilelor de pe el), cuvåntul afacere pareaici ...obscen. Chiria a crescut de 16 ori fa]` de1998, iar zona s-a deteriorat cam de tot atåteaori. |ns`[i supravie]uirea magazinului e ominune. „Lumea nu mai circul` pe aici,lucrurile stagneaz`“. Inevitabil, \ntre gazde [iexponate se dezvolt` o rela]ie special`. „Unobiect pe care \l iubesc \n mod special eoglinda asta Art Deco, ale c`rei desp`r]iturisunt \mbr`cate \n piele de Cordoba [i alam`“,m`rturise[te Constantinescu. „St` aici de doiani jumate: cred c` vrea s` r`mån` cu mine“...

Exist` [i afaceri c`rora istoria (combinat`cu tehnologia) le poart` noroc. Un siteamerican, o croitoreas` ca str`bunic` [i orochie de mireas` au stat la baza unei afaceridezvoltate de Oana Cre]u \n ultimii patru ani.Cuvåntul magic e „vintage“. Pasionat` demoda altor epoci, ea a g`sit un momentperfect pentru a-[i lansa site-ul care vinderochii vintage (gre[it catalogate de unii casimple haine vechi) exact atunci cånd acestatribut misterios f`cea furori. (Hainele vin-tage sunt vechi, dar \n bun` stare [i, cel maiimportant, au croieli deosebite, reprezentativepentru epoca lor). „Acum patru ani amdescoperit site-ul antique-fashion.com [i totatunci am cump`rat prima mea rochievintage, o rochie de mireas` din anii ’50“,spune Cre]u. „Am r`mas impresionat` decalitatea materialului [i de faptul c` era \n

\ntregime cusut` de mån`. A urmat o lung`perioad` de shopping [i documentare, iar laun moment dat a trebuit s` iau o decizie - orim` opresc din cump`rat (imposibil), ori \nceps` vånd din articole“. Astfel c` anul trecut afost inaugurat site-ul vintageboutique.ro.Ini]ial Oana Cre]u a investit 12.000 euro \nafacere. Cu ace[tia a cump`rat rochii, nasturi,panglici, fermoare din epoci diferite, apoic`r]i, tipare originale, un laptop [i o camer`foto performant`. Acum, cump`r` [i restau-reaz` rochii care deseori poart` semn`turicelebre (Liz Claiborne, John Bates, JonathanLogan sau chiar Jean Paul Gaultier), iar uneoriau [i pove[ti impresionante. De exemplu,rochia ro[ie din anii ’40 a unei doamne care opurta atunci cånd [i-a cunoscut so]ul [i deatunci a \mbr`cat-o la fiecare aniversare ac`s`toriei.

Astfel de obiecte de vestimenta]ie (din anii1920 pån` \n 1990, semnate Oleg Cassini, JohnCharles, Radley, Shelanna, A. Riechers, VeraMont) sunt luate de la colec]ionari str`ini [i depe site-uri ca eBay sau proxibid. Cea maiscump` rochie cump`rat` e una de mireas`din anii ’60 (din voal, cu tren`, cap` [i corsajde dantel`), care a costat 458 $. Rochia nu afost våndut` [i face parte din colec]iapersonal` a Oanei Cre]u, la fel ca [i cea maiveche rochie cump`rat`, care dateaz` din1902-1904. Site-ul vinde \ns` [i accesorii(po[ete, curele, p`l`rii, man[oane, bijuterii),juc`rii [i decora]iuni: vase, tablouri.

Rochiile de sear` din perioada 1930-1960,din materiale pre]ioase (brocart, chantung,tafta) [i cele de zi din anii ’70 sunt cele care sevånd cel mai bine. Cine le cump`r`? Fete de17-18 ani care au nevoie de o pies` unicat saudoamne nostalgice de peste 40 ani. Pre]urilemerg de la 50 RON la peste 80 RON, \n func]iede vechime, stare [i materiale, dar articolelevintage au avantajul obiectelor de art`: pem`sur` ce trece timpul, valoarea lor cre[te.

Cåt despre „vånzarea de amintiri“, Cre]uspune c` nu are nicio strångere de inim`, fiindsigur` c` obiectele ajung la oameni care le\ndr`gesc.

Dar [i \n cazul ei, sl`biciunile (sentimen-tele) \nving uneori \n fa]a r`celii specifice unuibusiness - „Periodic apar rochii de care pur [isimplu nu m` pot desp`r]i“, adaug` ea. Peviitor proprietara viseaz` la un salon de mod`asem`n`tor celor din perioada edwardian`,cu o croitoreas` care s` modifice dimensiunilehainelor, un loc unde s` se \ntålneasc` cuclientele la o cafea sau un ceai.

Deocamdat`, pentru o cafea \ntr-o atmos-fer` interbelic`, formula „Festival 39“ (alt`afacere bazat` pe istorie) func]ioneaz` ca oadres` \n timp. Pentru ca aceast` „cafenea aBucure[tiului de alt`dat`“ s` apar`, a fost \ns`nevoie de un bra[ovean de origine maghiar`,

care a combinat pu]in` istorie cu pu]in`imagina]ie, le-a ad`ugat cafea [i bitter [iapoi a adus re]eta [i la Bucure[ti, \n „buricultårgului“.

„Aveam nevoie de o imagine pozitiv`,a[a mi-a venit ideea cu interbelicul“,spune Fabian Laszlo, unul din propri-etari. „Degeaba faci produsul cunoscut,dac` nu \i atribui o imagine pozitiv`,aproape sigur gre[e[ti. Iar singurarecep]ionat` \n mod pozitiv de toat`lumea e perioada interbelic` - opoz` din acea perioad` \i inspir`oricui ceva“.

Brandul Festival 39 a fost creat\n jurul unui personaj special - \nparte real, \n parte fic]iune. Legen-da spune c` Leo Greif a inventatbitterul Festival 39. „|n realitatenu Leo Greif a inventat bitterul,eu l-am inventat pe Greif. Dar aexistat un farmacist cu acestnume, cel care i-a dat recoman-darea de angajare directoruluiVinalcool din perioada r`zbo-iului. Acum [i nora lui Greifsprijin` povestea cu docu-menta]ie autentic`, de[i la\nceput a venit s` cear`socoteal` pentru folosireanumelui“, poveste[te Laszlo.

Cåt despre bitterul res-pectiv, el e, de fapt, din 1965[i a fost f`cut de VinalcoolBra[ov pån` \n ’93, pe bazaunei re]ete italiene[ti („Fes-tival“ pentru c` s-a lansat\n perioada primei edi]ii aCerbului de Aur). „Amrealizat c` f`r` o istorienu po]i s` inventezi unprodus bun numai pebaza faptului c` el s-avåndut la un momentdat. A[a c` din ’96 amre\nceput produc]ia luipentru cafeneaua dinBra[ov“, spuneLaszlo, ac]ionar laVinalcool.

Cafeneaua dinBucure[ti, deschis`\n septembrie 2006,de zilele Bucure[tiu-lui, se afl` pe spa]iulunui local din cadrulHanului lui Manuc [i afost decorat` cu fotografii,scrisori, certificate de ates-tare [i obiecte originale, investi]iafiind de 500.000 de euro. „Adunareaunor lucruri autentice face ca omul s` se simt`pl`cut. Iar aici, cel pu]in 30-40 la sut` eistorie“. Chiar [i meniul (destul de modern \ncon]inut) vine \mpreun` cu un jurnal inter-belic.

Din septembrie anul acesta, Festival 39 vafi relansat` (poate \mpreun` cu un club aljurnali[tilor), iar meniul va fi completat cuproduse de patiserie [i celebrul bitter.Atmosfera nu are \ns` nevoie de revigorare -mesele sunt deseori pline, ca [i cum lumea arveni s`-[i caute str`mo[ii \n numeroasele fo-tografii de familie de pe perete. „S-a adeveritc` tot ce ]ine de istoria local` func]ioneaz`, a[ac` vom \ncerca s` facem o franciz` pe care s`o ducem [i \n Ungaria [i Slovacia“, spuneLaszlo.

A fi intermediar \ntre amintirile unora [idorin]ele altora a fost \ntotdeauna o misiunedelicat`, dar profitabil`.

3

Oglind` Art Deco de cristal

Rochie din tul anii ’40, decorat` cu dantel`[i

flo

ri de dantel`

cusu

tem

anua

l

TENDIN}E

dup` afaceri4

de Anca Negoi]`

Despre campania electoral`pentru alegerile americane din2008 se spune c` este cea mailung` din istorie. Electroratul \[icunoa[te atåt de bine candida]ii

\ncåt, pån` la Ziua Alegerilor, are toate[ansele s` fie deja plictisit [i reticent la atåtainforma]ie. Mai ales c` informa]ia vine petoate c`ile posibile.

Ce-i drept, branduirea candida]ilor lapre[edin]ie nu este o noutate. |n 1840, WilliamHenry Harrison era un erou de r`zboi \nb`t`lia de la Tippecanoe [i John Tyler era par-tenerul s`u. Acesta a folosit atunci sloganul„Tippecanoe and Tyler too“ pentru a se defini.Harrison a fost al nou`lea pre[edinte alStatelor Unite.

|n timp ce Barry Goldwater poate c` a e[u-at \n \ncercarea sa de a convinge majoritatea \n1964 c` „|n sufletul t`u [tii c` el este cel maipotrivit“, George W. Bush [i „conserva-torismul plin de compasiune“ din 2000 s-aucompletat atåt de bine \n acel moment, \ncåtfiul lui Bush senior a cå[tigat alegerile.

Compara]ia dintre candida]ii lapre[edin]ie [i ni[te simple produse c`rora li seface reclam` a fost subiectul principal al „Pre-sidential ImagePower Study“ publicat decurånd de firma de promovare LandorAssociates [i de firma de cercetare Penn,Schoen and Berland. |n tratat este vorbadespre alegerile din 2004. Conform studiului,Bush era un brand asociat unor m`rci ca IBM(\n tehnologie), Folgers (cafea) [i BusinessWeek (media). |n aceea[i manier`, Kerry a fostasociat cu Dell, Starbucks [i revista People.Potrivit lui Mike Berland, partener la firmacare a f`cut cercetarea, „ambii sunt deseoriasocia]i cu ni[te nume puternice ale industrieiamericane. Nu mai este de mult vorba desprebine [i r`u, cåt, mai ales, despre pro [i contra.

La fel ca \n cazul unei compara]ii \ntre Mars [iSnickers, s` zicem“.

Branduirea candida]ilor din 2006 este dejao opera]iune de rutin`. Un document interndin campania lui Mitt Romney ob]inut depublica]ia Boston Globe demonstreaz` c`niciun detaliu nu este neglijat. Prezentarea \n77 de slide-uri \ncepe cu „Primal Code forBrand Romney“. Documentul se adreseaz`unor posibile vulnerabilit`]i ale candidatului,indiferent c` acestea sunt de fond sau...de

form`. De exemplu - „P`rul s`u arat` preaperfect, nu este un lider agresiv, [i-a cå[tigatreputa]ia de „Slick Mitt“ sau „Flip-FlopMitt“!!!“

Candida]ii lui 2008 au suficient timp s` seinventeze [i reinventeze [i au [i uneltelenecesare la \ndemån` - cele mai mari [i maiperformante companii de promovare le staula picioare. |n timp ce internetul a jucat un roldecisiv \n campania din 2000-2004, este [i azio arm` strategic`. Bine\n]eles c` to]i candida]iiimportan]i au deja adrese de e-mail, paginipersonale, chiar bloguri. Dar, de curånd, au [ipagini pe „re]eaua de prieteni virtuali“MySpace sau filmule]e pe YouTube (Broad-

casting Life...). John Edwards a fost primul peYouTube, \n martie 2006. |n 1960 televiziuneaa fost cea care a jucat un rol istoric \ncampania Kennedy-Nixon. Acum, internetuleste cel care apropie candida]ii de electorat.

Din p`cate pentru „preziden]iabili“, liber-tatea de expresie presupune c` unii dintre eivor avea nevoie de mult curaj pentru a facefa]` comentariilor deloc pozitive care le suntadresate pe internet. |n martie 2007, deexemplu, a \nceput s` circule pe net o reclam`

„big brother“ cu Hillary Clinton \n rolul prin-cipal. Acest gen de sabotaj online neprev`zutface brandurile politice aproape imposibil decontrolat \n zilele noastre. {i totu[i...

Internetul este calea cea mai sigur` de aajunge la consumatori/electorat. Iar viitoriiposibili pre[edin]i o [tiu. Hillary Clinton [i-aanun]at candidatura pe un website, iar BarackObama a lansat o nou` versiune personalizat`a propriului website, „MyBarackObama“.

Obama a lansat o strategie de brandingfoarte inteligent`: un „O“ care surprindeculorile [i elementele steagului american esteomniprezent - pe printurile electorale, pe pa-nourile outdoors, pe site-ul s`u, la eveni-

mentele care \l includ. Nici ceilal]i candida]inu au neglijat importan]a imaginii grafice.Campania Clinton \nseamn` „Hillary forPresident“, NU „Clinton for President“.

„Hillary“ apare scris cu un font mare, cuserif, alb pe un fond albastru, sub care se afl`un banner colorat \n ro[u, alb [i albastru(singura reminiscen]` din vechea campanie aso]ului s`u). John Edwards a adoptat un„look“ curat - „JOHN“ [i „08“ scrise cu ro[u,f`r` serif, dar \ngro[at, [i „EDWARDS“ scriscu albastru. O mic` stea albastr` cu coadaverde \ncheie logo-ul.

De partea republican`, Rudy Giuliani vinecu un „RUDY“ \n alb pe fundal bleu. Numelealb \ncadrat cu ro[u pe fond albastru ar puteapromova un candidat la pre[edin]ie sau, la felde bine...o bomboan`. Website-ul MittRomney este dominat de o fotografie a sa careare \n spate steagul american. John McCain aales s` fie alb-negru. Numele „McCAIN“ st`scris cu alb pe negru lång` o stea militar` cuepole]i. Puternic [i disciplinat, ar putea s` fielogo-ul Generalului Patton.

Dar branduirea candida]ilor la pre[edin]ienu ]ine doar de imaginea grafic`, filmule]e peYouTube sau website-uri colorate. Un brandde viitor posibil pre[edinte ar trebui s` vor-beasc` despre proiecte, promisiuni, programe.{i la acest capitol, ace[tia sunt de mult pre-g`ti]i. Edwards a fost pe prima pagin` aziarelor cånd a anun]at c`, de[i so]ia sa arecancer, el va continua campania. Suporterii auv`zut asta ca pe un act de curaj.

Criticii au spus c` este complet deplasat.McCain a uimit tot electoratul \n aprilie 2007cånd a declarat c` este de acord cu r`zboiuldin Irak. Din nou, suporterii au v`zut asta cape un act de curaj, criticii au spus c` estecomplet deplasat. Abia cånd va r`måne unsingur candidat de la fiecare partid se vavedea cu adev`rat dac` americanilor le placgeneralii sau bomboanele.

Politica unui... brand

„RUDY“ seam`n` cu o marc` de bomboane,„McCAIN“ scris \n alb-negru este decorat custele [i epole]i, Hillary Clinton este „BigBrother“, iar Obama r`spånde[te „O“-uricolorate oriunde/oricånd are ocazia. Toate facparte din strategia de campanie pentrualegerile americane din 2008.

Guliver/Getty Images

5dup` afaceri

BUSINESS TEST DRIVE

GRUPAJ REALIZAT DE ANCA ARSENE

Culorile din natur` nu se reg`sesc numai \n tablouri.Designerii de la Sony Ericsson au decis s` le includ` [i \nmodelul S500i, un telefon cu slide care este disponibil \ndou` variante de culoare - Mysterious Green [i SpringYellow. Astfel c` este foarte posibil ca telefonul s` nu semai potriveasc` oric`rui gen de utilizatori, fiind dedicat \nprincipal pasiona]ilor de stil [i fashion, care au nevoie deun telefon bogat \n func]ii, prin intermediul c`ruia s`r`mån` conecta]i \n permanen]`.

Noul telefon Sony Ericsson nu este o revolu]ie \ntehnologie, avånd \n vedere c` este un simplu mobilEEGE, dar se remarc` de la distan]` prin dimensiunileextrem de reduse. Mai exact, are 1,4 centimetri \ngrosime, ceea ce este foarte pu]in avånd \n vedere c` esteun telefon cu slide, 9,9 centimetri \n lungime [i 4,7centimetri \n l`]ime. Totodat`, greutatea de 94 de grameface ca S500i s` poat` fi foarte u[or strecurat \nbuzunarul de la hain`.

Sony Ericsson S500i \[i poate schimba automat temelede pe ecran sau din meniu [i culoarea sau efecteleluminilor de pe tastatur`, atunci cånd este programat, \nfunc]ie de schimbarea anotimpului, \nceperea unei noi

zile sau a weekend-ului, spre exemplu. Totodat`,iluminarea ascuns` apare pentru a atrage aten]ia

utilizatorului atunci cånd telefonul trebuie s` anun]eun anumit eveniment.

„Detaliile diferen]iaz` aceste telefoane“,explic` Steve Walker, Head of Product Marketing

\n cadrul Sony Ericsson. „Designerii s-au inspirat dinnatur` [i din lumina nordic` pentru a crea modelul S500i,care se adreseaz` celor cu personalit`]i foarte puternice.“

Telefonul este dotat cu o camer` foto de 2 megapixeli.Func]ia Picture Blogging permite trimiterea pozelor stocate\n memoria de 12MB a telefonului sau pe cardul dememorie direct pe blog [i, totodat`, S500i permite

trimiterea fotografiilor sau clipurilor video c`tre alt telefonmobil sau c`tre o adres` de mail.

Pe lista func]ionalit`]ilor de care dispune telefonul dela Sony Ericsson poate fi trecut [i playerul audio-video [iconectivitatea cu alte echipamente similare sau cu uncomputer prin Bluetooth sau USB.

Telefonul Sony Ericsson S500i este disponibil \nmagazinele EuroGSM, Flamingo sau Flanco la un pre] de900 de lei (aproximativ 285 de euro).

Ciocolat` multimediaLa seria Chocolate a produc`torului de telefoane mobile

LG, serie care a f`cut furori \n råndul femeilor pasionate atåtde fashion, cåt [i de tehnologie, a fost ad`ugat recent unnou terminal - Chocolate Multimedia, sub nume de codKU580.

Noul model este un telefon care \ncorporeaz` tehnologia3G [i care urmeaz` principiul deja \ntålnit \n cazul celorlalteterminale din serie: este de tip slide [i are ecranul tactil. Darceea ce ar putea p`rea diferit \nc` de la prima vedere estefaptul c` ecranul cu cristale lichide este unul panoramic,asemenea playerelor multimedia portabile. De altfel, \ntreg

telefonul se aseam`n` cu un player de melodiidigitale [i clipuri video. Chocolate Multimediaare un design fashion, pornind de la carcasaneagr` glossy [i pån` la ecranul cudiagonala de 2 inci (aproape 5,1 centimetri),cu 262.000 de culori [i o rezolu]ie de 320 x240 de pixeli.

O alt` diferen]` fa]` de predecesoriiChocolate este dimensiunea. ModelulMultimedia m`soar` aproximativ 9,4centimetri \n lungime, atunci cånd slide-uleste deschis, 5,3 centimetri \n l`]ime [i 1,6centimetri \n grosime, iar greutatea estede 100 de grame.

Altfel, a[a cum \i spune [i numele,modelul LG KU580 este dedicatmultimedia.

Astfel c` vine dotat cu o camer`foto de 2 megapixeli cu care pot fif`cute nu numai poze la o rezolu]ie de1.600 x 1.200 de pixeli, ci [i clipurivideo. Pentru a putea urm`ri acestescurte filmule]e pe ecran, telefonul

este dotat cu un player video care recunoa[teformatele MPEG4, WMV [i QVGA. Iar \n cazul \ncare vre]i s` folosi]i telefonul pentru apelurivideo, acesta are o camer` VGA extern`.

Playerul de melodii digitale poate redasunetul la o calitate foarte bun` [i recunoa[temai multe formate audio, printre care senum`r` MP3, AAC, eAAC+ sau WMA.

|n timp ce red` o melodie, ChocolateMultimedia afi[eaz` pe ecran copertaalbumului din care face parte aceasta sau,\n cazul \n care nu exist` \n memoriatelefonului, cel pu]in vor fi afi[ate cåtevadetalii precum numele forma]iei care ointerpreteaz`, numele melodiei [i durataacesteia.

Totodat`, pentru a varia pu]in,melodiile redate pe telefon pot fiascultate la radio, terminalul avåndfunc]ia de radio FM. Melodiile, pozele[i clipurile video pot fi stocate fie pememoria intern` a modelului LGKU580, care \ns` nu este suficient de\nc`p`toare pentru un volum foartemare de astfel de con]inut, avånd \nvedere c` este de doar 45MB. |nschimb, exist` posibilitatea extinderiimemoriei prin intermediul unui cardmicroSD.

LG Chocolate Multimedia este deg`sit [i \n Romånia, \n magazineleVodafone, unde cost` aproximativ 910lei f`r` abonament sau 675 de lei cuabonament.

Re]ele: GSM/GPRS/EDGE850/900/1.800/1.900

Ecran: TFT 262.144 de culori, diagonala 2 inch,240 x 320 de pixeli

Camer` foto: 2 megapixeli, 4x zoom digital

Multimedia: player audio (MP3, AAC, AAC+,eAAC), player video

Conectivit`]i: Bluetooth 2.0, USB 2.0

Memorie: 12MB - intern`, card de memorieMemory Stick Micro

Autonomie: 9 ore convorbire, 370 de ore standby

Culori: Mysterious Green, Spring Yellow

Dimensiuni: 99 x 47 x 14 mm

Greutate: 94 grame

Galben sau verde?

Re]ele: UMTS, Tri-band GSM900/1.800/1.900

Ecran: LCD panoramic tactil,diagonala 2 inci, 262.000 deculori, 320 x 240 de pixeli

Camer` foto: 2 megapixeli,1.600 x 1.200 de pixeli

Memorie: 45MB - intern`, cardde memorie microSD

Multimedia: player audio(MP3, AAC, eAAC+, WMA,WAV), player video (MPEG4,WMV, QVGA), radio FM

Conectivit`]i: 3G, GPRS.Bluetooth 2.0, USB 2.0

Autonomie: 280 min. convorbire,300 min. standby

Dimensiuni:93,9 x 52,9 x16,45 mm

Greutate: 100g

Galben sau verde?

Pån` \n 1990 to]i arhitec]iilucrau \n institutele deproiectare, unde arhitectul eraanonim iar responsabilitateaera colectiv`.

6 dup` afaceri

DIN VORB~ |N VORB~ CU... dorin [tefan

de Victor Rotariu

Dup` 17 ani, num`rulproiectan]ilor din Ro-månia a ajuns de lacirca 1.500 la 6.000,evolu]ia spectaculoa-

s` a pie]ei construc]iilor f`cånd \ns`ca aceast` cre[tere s` par` insigni-fiant`.

Pu]ini arhitec]i au reu[it \ns`, \nciuda avantajului de a semna \nnume propriu, s`-[i impun`numele pe pia]a de profil prinlucr`rile lor, majoritatea dintre eipreferånd parteneriatele cu firmelemai mari. Dorin {tefan este unadintre acele excep]ii.

„Am deschis biroul imediat du-p` 1990. Era visul oric`rui arhitectatunci s` aib` propriul birou“, \[iaminte[te Dorin {tefan, 57 de ani, ac`rui semn`tur` se afl` pe proiec-tele unor cl`diri ca Opera Centersau Cascade Office Building.

Dup` terminarea facult`]ii, lamijlocul anilor ’70, tån`rul absol-vent a avut de ales \ntre munca lacatedra de Arhitectur` a Universi-t`]ii de Arhitectur` „Ion Mincu“ [ipostul de arhitect \n cadrul unuiadintre institutele de proiectare deatunci.

„Pån` \n 1990 nu exista no]iu-nea de arhitect ca profesie indepen-dent` pentru c` to]i lucrau \n insti-tutele de proiectare, unde arhitec-tul era anonim, iar responsabilita-tea era colectiv`“, spune el.

Proiectele trebuia s` primeasc`avizul unor comisii de specialitate,de unde ie[eau, de cele mai multeori, modificate sau trunchiate.

Dorin {tefan a preferat activita-tea la catedr`, devenind asistentuniversitar la „Ion Mincu“, catedrade proiectare, lucrånd \n acela[itimp [i \n cadrul centrului deproiectare al universit`]ii.

A devenit profesor la aceea[icatedr` acum cinci ani, dup` ce aparcurs etapele necesare, respectivcalificarea de lector [i de con-feren]iar, traseu greu de parcurs\nainte de ‘90 din cauza dificult`]iiob]inerii titlului de doctor \nmediul academic de atunci.

D.S.B.A. (Dorin {tefan Birou deArhitectur`) a \ncheiat anul trecutcu o cifr` de afaceri de circa unmilion de euro, pentru anul \n cursfiind estimat un rezultat similar.„Cre[terile din ultimii ani s-audatorat evolu]iei pie]ei construc]i-ilor. Am preferat s` men]in aface-rea la un nivel care s` \mi permit`s` am timp [i de familie, [i depredat la facultate“, spune el.

Lucrarea care a atras cel maimult aten]ia publicului, specializatsau neofit, a fost Opera Center (vis-à-vis de Opera Na]ional` Bucure[ti,lång` sta]ia de metrou Eroilor, n.r.),proiect finalizat \n 1999, care a adusla acea vreme un vånt proasp`t \npånzele obosite ale peisajului ur-ban bucure[tean [i care \nc` maieste considerat de mul]i un

„milestone“ al evolu]iei proiect`riidin Romånia.

„Pentru mine nu este preareprezentativ` Opera Center. Eaeste o lucrare de specula]ie imobi-liar`. Este foarte important \ns` caarhitec]ii s` se implice \n proiectede acest tip, pentru c` \n astfel decazuri ei au posibilitatea de a ridicacl`diri care s` aduc` ceva noupeisajului urban, esteticii urbane“,a spus el zåmbind.

Prima lucrare de care Dorin{tefan \[i aminte[te cu mare pl`cereeste \ns` sediul BCR din Ghencea,proiect pe care spera s`-l poat`transforma \ntr-o adev`rat` imagi-ne a sucursalelor respectivei b`nci.

Pasionat, pe lång` tot ceea ce]ine de arhitectur`, [i de filme, delectur` sau de schi, Dorin {tefan nua ezitat s` proiecteze unul dintrecele mai cunoscute cluburi dinBucure[ti, Twice, el fiind de p`rerec` unul dintre pilonii profesiei dearhitect este ineditul unui imobil,pl`cut sim]ului estetic, \n cadrulpeisajului urban.

Privind din nou spre momentul1990, el poveste[te transformareape care a suferit-o profesia de arhi-tect atunci: „Atunci a avut loc oschimbare foarte important`. Audisp`rut aproape to]i fo[tii arhi-tec]i, pentru c` marea lor majoritateau fost implica]i \n proiectele luiNicolae Ceau[escu. A fost o reac]ienegativ`, de respingere, fa]` de ceicare au fost pån` atunci \n prim-

plan, de cele mai multe ori fiindvorba despre [efii de proiecte. Eusunt unul dintre cei mai \n vårst`din genera]ia care a prins aceast`schimbare“.

Viitorul profesiei este, dup`cum spune el, destul de bun: „Suntun optimist. |ntr-o perioad` detranzi]ie este normal s` apar` [irateuri.

Dac` am fi avut un lider na]i-onal luminat (un [ef de stat, n.r.),care s` imprime suficient` for]` [i

rapiditate \n schimbarea sistemu-lui, poate ar fi fost altfel“.

No]iunea de arhitect este foartediferit` de cea de constructor,spune profesorul universitar.

Dac` \n cazul contruc]iei estevorba despre „un r`spuns utilitarla o necesitate de spa]iu \nchis“,arhitectura este „calificarea“ aces-tui spa]iu \n peisajul public, devalori universale. Imobilul aredincolo de valoarea de proprietateprivat` [i una integrat` \n estetica

La \nceputul anilor ’90,cånd arhitectura, la fel caavocatura sau camedicina, a devenit oprofesie liberal`, aproapeto]i arhitec]ii [i-au deschispropriul birou.

CCAASSAA NNUU EE AA TTAA,,

„Dup` democratizarea acestei profesii, predarea ei s-a mutat dinatelierul de lucru \n universit`]i. Acest lucru nu este neap`rat unulfoarte bun din punctul de vedere al calit`]ii preg`tirii profesionale,mai ales din cauza pierderii acelui contact direct cu maestrul“.

„Sunt un optimist. |ntr-o perioad` de tranzi]ie este normal s`apar` [i rateuri. Dac` am fi avut un lider na]ional luminat (un [ef de stat, n.r.), care s` imprime suficient` for]` [i rapiditate\n schimbarea sistemului poate ar fi fost altfel“.

7dup` afaceri

PROFIL

Adev`ratul „Captain Planet“

Anul acesta Steven Strong (56 de ani) a fost inclus de revista Timepe lista oamenilor care au schimbat acest secol, dup` ce, \n urm` cu8 ani, aceea[i publica]ie \l numise Eroul Planetei. |n America de Nord([i nu numai), Strong e o autoritate \n domeniul energiei alternative,fiind constructorul a zeci de cl`diri alimentate cu energie solar` \nultimii 25 de ani.

Cu un nume predestinat, Strong a terminat studiile de inginerie \nanii ’70, apoi s-a angajat la Trans-Alaska, o companie care a creatun sistem de conducte de 1.287 de kilometri care se \ntinde din GolfulPrudhoe (\n nordul statului Alaska) pån` \n Valdez, cel mai nordicport al SUA. Parte din responsabilitatea sa era s` verifice dac` suntpierderi de c`ldur`, iar el descoperea o mul]ime. Cå]iva ani maitårziu [i-a dat seama de poten]ialul solar al unor cabluri detelecomunica]ii care traversau un de[ert camerunez [i a[a a \nceputaventura sa „verde“.

Firma sa de consultan]`, Solar Design Associates, din Harvard(Massachusetts) a construit cubul de 12 etaje al Discovery ScienceCenter din Los Angeles, dar printre clien]ii s`i s-au num`rat [i LucentTechnologies, Disney, Na]iunile Unite (Geneva), stadionul Giants [iCasa Alb` (unde a instalat trei sisteme solare). Pentru actorul RobinWilliams, a realizat un sistem de colectare a energiei solare subforma unui cåmp uria[ de floarea-soarelui.

Prima sa lucrare spectaculoas` a fost \n 1984, cånd a creatprimul cartier din lume care se bazeaz` \n \ntregime pe energiasolar` (\n Massachusetts). A urmat complexul Natatorium \n 1996,cånd a lucrat cu arhitec]ii satului olimpic din Atlanta pentruconstruirea celui mai mare acoperi[ solar.

Dar panourile sale solare pot fi g`site [i \n locuin]e particulare.Ele nu sunt simple pl`ci ad`ugate pe acoperi[, ci alc`tuiesc acoperi[ul\nsu[i. |n zilele senine apa circul` printr-un sistem de tuburi aflat pejum`tate din acoperi[, \nc`lzindu-se pe m`sur` ce \l str`bate. Tot cenu e folosit ajunge \n rezervoarele de la subsolul casei. Strongdescrie sistemul ca fiind „elegant“, pentru c` resursele nu se pierd,sunt refolosite.

Strong e reprezentantul Statelor Unite \n Agen]ia Interna]ional` aEnergiei, autor al lucr`rilor „The Solar Electric House“ [i „SolarElectric Buildings“, iar \n prezent face turnee prin America pentru aconvinge oamenii s` foloseasc` energie alternativ`.

Despre „Eroul Planetei“ s-au scris numeroase articole \n diversereviste de arhitectur` sau afaceri, iar \n 2001 Societatea American` aEnergiei Solare i-a oferit cea mai mare distinc]ie, premiul CharlesGreeley Abbot. Din 2000 se poate l`uda c` e pe lista inovatoriloracestui secol, \n calitatea sa de „constructor al unei lumi mai „verzi“(Time). IULIA STANCU

ora[ului, care apar]ine tutoror, ac`rui imagine este de fapt un colaj,mai mult sau mai pu]in armonios,\ntre toate propriet`]ile private [icele publice.

Mediul universitar, leag`nul deformare a noilor genera]ii de arhi-tec]i, este forma modern`, r`spunsulmodern, la rela]ia maestru-ucenicdin antichitate, cånd profesia era \n-v`]at` prin puterea exemplului per-sonal, \n mod tradi]ional, din tat` \nfiu, de la maestru la ucenic. „Dup`democratizarea acestei profesii, pre-darea ei s-a mutat din atelierul delucru \n universit`]i. Acest lucru nueste neap`rat unul foarte bun dinpunctul de vedere al calit`]ii preg`-tirii profesionale, mai ales din cauzapierderii acelui contact direct cumaestrul“, a declarat Dorin {tefan.

|n ciuda renumelui pe care \l arepe pia]a de profil, el spune c` foartepu]ini clien]i au venit la biroul s`u,\n primul rånd din cauza numelui

lucr`rilor din portofoliu. Un brandeste c`utat pe pia]a de arhitectur`atunci cånd se caut` un anumit stilpentru proiectul imobilului respec-tiv sau cånd se dore[te promovarearespectivei cl`diri prin asociereadesignului ei cu numele unui arhi-tect celebru. |n Romånia brandul,numele de arhitect, nu are acela[iimpact \ns`, mai ales din cauza di-namicii foarte ridicate a pie]ei con-struc]iilor.

„|n momentul \n care oferta estenet dep`[it` de cerere, poten]ialii cli-en]i \[i coboar` standardele. |n cazulimobilelor reziden]iale de exemplu,principiul care primeaz` este pose-sia acelui spa]iu, condi]iile pe care leasigur` fiind mai pu]in importante.Cånd diferen]a dintre cei doi factoriva mai sc`dea, oamenii vor \ncepes` ridice preten]ii privind designul[i condi]iile pe care le ofer` unapartament, ceea ce va determina [iproiecte mai bune“, spune el.

Am preferat s` men]inafacerea la un nivel care s`\mi permit` s` am timp [i defamilie, [i de predat lafacultate.

EE AA OORRAA{{UULLUUII

Cristina Nichitu[

8 dup` afaceri

LA RESTAURANT CU PETER IMRE

Un capriciu foarte bun - C

e straniu [i trist sun`c` trebuie s` formulezla trecut ceva desprecineva care nu poate fipus la trecut. Florian

Pitti[ poate fi doar la prezent sau laviitor. Asta chiar dac` Maestrulspune c` „se [tie c` azi nu e decåtamintirea lui ieri, \n timp ce måine evisul clipei de fa]`“. Pitti[ e atem-poral, are vårsta tinere]ii, a bun`-t`]ii, a naivit`]ii [i a idealurilor.

Cu aceste gånduri \n mintem-am hot`råt s` povestesc totu[idespre un restaurant, dar nu pot s`nu-mi aduc aminte c` Mo]u, price-påndu-se la toate, avea nu doarcuno[tin]e, ci [i un sim] foarte bun albucatelor. Dar \i pl`ceau foarte mult[i lucrurile simple - [orici, slan` [ihorinc` de Maramure[.

Apropo de lucruri simple, [i euam ales un restaurant simplu s`p-t`måna aceasta - Ca-priccio. |n interior se afl`doar cåteva mese, pere]iialbi sunt aproape nuzi [i,\n general, decora]iunilesunt men]inute la unnivel minim.

Pentru c` se opriseploaia, noi am \ndr`znits` mergem pe teras`, carenici ea nu e vreun mi-racol al curentului decorativ mo-dern, dar vegeta]ia face atmosferafoarte pl`cut`. Mi-a pl`cut [i buc`-t`ria deschis`, cu vasele de alam` [icuptorul de pizza.

|n mod cert, Capriccio nu e unrestaurant care vrea s` cå[tige Ma-rele Premiu de Design, dar se vedec` se ocup` de el o familie de oa-meni buni, care se str`duiesc s` fac`ceva simplu [i gustos.

Totu[i restaurantul ar putea aveao [ans` s` intre \n Cartea Recor-durilor, ca posedånd cea mai mare [imai \nalt` umbrel` de reclam` dinlume. E atåt de mare, \ncåt brandulla care face reclam` se pierde peundeva printre kilometrii de ma-terial.

E important` ciuperca \n sinecare a crescut, uria[` [i verde, pån`aproape de nori. Probabil c` e un fel

de reeditare modern` a vrejului defasole. Sigur e un obiect de reclam`gåndit de vreo comisie sau de echi-pa creativ` de la vreo agen]ie, careau tot atåta leg`tur` cu realitateaprecum are un pui de aligatorneeclozat cu magazinul de lux de peFifth Avenue.

Dac` vrem neap`rat s` facem oleg`tur`, putem spune c`, la unmoment dat, aligatorul ar puteaavea [ansa de a deveni un pantof delux våndut \n boutique-ul de peFifth Avenue.

Cåt despre umbrel` [i marca debere, leg`tura nu prea mai exist`,dar ce mai conteaz` cånd e atåt demare... {tiu c` exist` vreo dou`cl`diri mari \n lume: Casa Poporului[i Pentagonul, care, dup` ce a fostpu]in ciobit de Usama, nu se maipoate l`uda cu dimensiunile saleimpresionante. Legenda spunea c` e

vizibil de pe Lun`, a[a c`, p`stråndpropor]iile, a[ spune c` umbrelanoastr` se vede foarte bine dinavion. Cånd zbori cu aeronava de400 de locuri deasupra Gr`diniiIcoanei \n u[or picaj [i fiind oarecumstresat de ceea ce se va \ntåmpla \ncåteva secunde, te ui]i pe geam [izici: „Dom’le, asta e berea pe care os` mi-o comand dac` nu pic`avionul!“

Revenind la ale noastre, din feri-cire, måncarea de la Capriccio estecu mult mai bun` decåt ar l`sa s`ghiceasc` aspectul restaurantului.Am \nceput cu un carpaccio debresaola care imediat mi-a \nseninatdispozi]ia. Bresaola t`iat` feliu]esub]iri este atåt de aromat` cumn-am mai måncat pån` acum [i,a[ezat` pe frunzuli]ele de rucola cuun miros de verde proasp`t, e irezis-

tibil`. Buc`tarul ad`ugase [i feliu]esub]iri de parmezan care miroase abrånz` matur`, cåteva pic`turi del`måie, ni[te ulei de m`sline [i pu]inpiper, a[a c` a fost un antreuproasp`t [i delicios, perfect pentru odup`-amiaz` de var`.

Tot la antreu, am l`sat de totgarda \n jos cånd a venit focaccia cusalumi - aluat f`cut \n cas`, binefr`måntat [i servit fierbinte, fin [icrocant, acoperit cu felii de salamuriatåt de diverse [i felurite din multeregiuni italiene[ti, \ncåt cred c` nicimama lor nu mai [tie cum senumesc. Unele sunt mai mici, bineuscate, aromatizate cu boia saupiper, iar altele vin \n rotocoale maimari [i parc` sunt mai c`rnoase.

E o varietate de mezeluri cum numai g`se[ti decåt \ntr-un mic ma-gazin artizanal dintr-un or`[el dinsudul Italiei sau poate prin Toscana.

Foarte bun [i a[a-numitul antipastoitaliano, unde, pe lång` tot felul desalamuri, bresaola, mortadella [ijambon, se g`sesc [i buc`]ele debrånz` cu mai mult sau mai pu]inmucigai, cu boia sau piper, maidulce sau mai pi[c`cioas`, cum eun-am crezut c` se afl` prin Bucu-re[ti.

Dup` ce te \nfrup]i din minun`-]iile astea, \ncepi s` te gånde[ti oarece-]i r`måne din via]` \n afar` de odup`-amiaz` pl`cut` de var` cumåncare bun`, un moment cu copi-lul t`u, o clip` de dragoste cu p`rin-]ii, locurile pe care le vizitezi cunevasta...

Un frate de-al nostru, la cata-falcul lui Pitti[, povestea c` Alexan-dru Macedon, cu pu]in timp \naintede a muri, le-a ordonat generalilors`-l pun` \n sicriu cu måinile \ntinse

„Ce straniu [i trist sun` c` trebuie s` formulez la trecut cevadespre cineva care nu poate fi pus la trecut. Florian Pitti[ poatefi doar la prezent sau la viitor.“

Scriu articolul de ast`zi pentru c`, de[i e o zi trist`, eu [tiu sigur c` Mo]u ar fide acord s` ne a[ez`m la o mas` bun` \n amintirea lui.

dup` afaceri 9

\n afar`. Sidera]i, ace[tia l-au\ntrebat de ce.

„Ca s` vad` lumea c` nu am luatnimic cu mine“, a r`spuns cel ce eracåt pe ce s` devin` st`pånul lumii.Tocmai asta m` face s` m` bucur pedeplin de o mas` bun` [i de o dup`-amiaz` pl`cut` de var`. Probabil c`sunt pu]ine locuri \n Bucure[ti care\ntr-o perioad` trist` s` te ajute s`-]ireg`se[ti lini[tea.

Dup` p`rerea mea, o felie defocaccia garnisit` cu ni[te feliu]earomate de salam este \ndeajuns s`te fac` s` exclami, precum Candide,„Via]a e bun`!“. Iar eu cred c`, dac`apreciem lucrurile simple, nu avemcum s` gre[im. V`d c` acum e omod` s` se agite oamenii [i s`filosofeze despre principii, desprecum trebuie s` salvezi lumea etc.,dar eu sunt convins c`, dac` o lu`mpas cu pas, dac` ne iubim copilul,nu ne omoråm nevasta [i nu neviol`m vecina, suntem deja pe caleacea bun` pentru a face p`måntul unloc mai bun.

Trebuie s` facem totul cu suflet,a[a cum e f`cut` [i måncarea de laCapriccio. Doar umbrela de reclam`e f`cut` f`r` suflet [i f`r` creier, dar,dup` ce måncasem atåt de bine, a\nceput s` mi se par` simpatic` [iea. A[ sta totu[i de vorb` cucreatorul.

Tot gåndindu-m` la Pitti[,mi-am dat seama c` omul are osingur` [ans` s` \nving` timpul - s`nu-l bage \n seam`.

Noi am b`gat totu[i de seam` c`la Capriccio ne-au adus måncareadestul de repede. {i chiar dac` norinegri [i mari \ncepeau s` se adune,nou` nu ne era deloc team` pentruc` aveam umbrela. Cum o fi - os`pt`mån` canicul` de de[ert afri-

can, iar alta frig [i inunda]ii? Oarecu cine ar trebui s` vorbim ca s` sefac` o medie mai ponderat`? |nmod cert, nici cu Guvernul, nici cuprimarul. Bine c` [tim cu cine NUtrebuie s` vorbim. Deja func-]ioneaz` prin eliminare.

A venit [i felul doi - o s` \ncep cugarnitura pentru c` niciodat` nurezist la cartofiorii rotunjori, cur`-]a]i, fier]i, apoi tra[i prin tigaie [iasezona]i cu buc`]ele crocante de[unculi]`. Sunt cartofi ]`r`ne[ti de]`rani boga]i, neinunda]i [i nesece-ta]i.

Eu i-am combinat cu ni[te pulpede pui dezosate, f`cute pe jar,suculente \n interior [i foarte cro-cante la exterior. O minun`]ie. De omie de ori mai bune decåt pieptulfad de pui pe care toate restauran-tele se \nc`p`]åneaz` s`-l serveasc`\n detrimentul picioru[elor a[a debune.

Colega sigur c` nu a r`bdat s`comande la mu[chiule]ul ei demånzat ni[te c`p`cele de ciuperci cucrem` de brånz` albastr` [i usturoi.Eu cred c` pe colega am putea s` o]inem numai cu ciuperci. Problema ec` e foarte preten]ioas` la ciuperci,care trebuie s` fie foarte bine g`tite.Ciupercile astea mi-au adus amintede povestea cu omul care apare \nfa]a tribunalului, pentru c` avusesetrei neveste care-i muriser` toate \n\mprejur`ri mai mult sau mai pu]insuspecte. Judec`torul \l pune s` spu-n` ce s-a \ntåmplat cu consoartele.

„P`i cu prima nevast`“, ziceomul, „m-am dus \n p`dure, ne-amplimbat, am cules ciuperci, am mersacas`, am g`tit ciupercile, am måncatciupercile, iar ea a decedat. Cu adoua nevast`, din p`cate, lucrurileau stat la fel“.

„{i cu a treia so]ie ce s-a\ntåmplat?“, \l \ntreab` judec`torul.

„P`i cu a treia a fost pu]in diferit,pentru c` ea n-a vrut s` m`nånceciupercile“.

Cu colega, problema nu e asta,pentru c` ea vrea s` m`nånceciupercile. V` da]i seama ce u[or arfi pentru b`rbatul ei - trebuie doars` se duc` \n p`dure [i s` culeag`ni[te ciupercu]e din acelea cup`l`rie ro[ie [i cu buline albe.

Mu[chiul de månzat are o form`care aduce cu un pe[te, a[a c` ai sen-za]ia c` m`nånci månzat de p`str`vsau ceva de genul `sta. Sincer, este \n

topul fripturilor måncate de mineprin Bucure[ti. Fabuloase [i rigatoniquattro formaggi - pastele \noat`\ntr-un sos consistent de gorgonzola[i sunt acoperite cu un munte debrånz` ras` [i cu buc`]i consistentede parmezan. De ce oare nu am [tiutpån` acum de restaurantul `staitalienesc, c` nu-mi mai pierdeamvremea prin alte locuri. Måncarea eperfect`. Mo]ule, \n cinstea ta ammåncat. Vezi [i tu ce e mai bun acolola måncare [i, cånd ne-om \ntålni,mai \mp`rt`[im din experien]elenoastre gastronomico-ezoterice.

Eu m-am relaxat pe teras`, subumbreloi, remarcånd c` omul [i-af`cut un cuibu[or pe lång` {coalaCentral`. E pl`cut s` stai afar` lamas` [i s` vezi cum se d`råm` zi-durile vecinilor. Dar e [i mai pl`cuts` m`nånci un sorbet de l`måiedulce-acri[or [i foarte cremos, untort krantz cu mult` crem` [i untiramisu \nsiropat.

Locul prime[te 4Imre [i, dac`vor s` nu fie retrograda]i, ar fi in-dicat s` ia piticul decojit [i suferindde vitiligo de la intrare [i s`-l as-cund` \n depozitul de materialecare nu vor fi scoase niciodat` lautilizare. Sper c` vizita mea s` fi fostultima zi \n libertate a piticuluiCipiche.

P.S. Un cititor, c`ruia pe de oparte \i mul]umesc c` cite[te arti-colele \n loc s` se plictiseasc` cu ne-vasta, \mi sugereaz` s` scriem [idespre pre]uri. Pare obscen s` vor-be[ti despre pre]uri \n restaurant.Parc` domnul Ford spunea c` „dac`\ntrebi cåt cost`, \nseamn` c` nu ]i-lpermi]i“. La Matache e deschispentru toat` lumea - sunt destulemagazine [i tarabe. Restaurantul nue obligatoriu. Dar, dac` tot venivorba, la Capriccio pre]urile suntconvenabile.

peter.imre@zf.ro

Str. Icoanei nr. 18-20.

Rezerv`ri la:021/211.12.35

- Capriccio

„Foarte bun antipasto italiano, unde, pe lång` tot felul de salamuri, bresaola,mortadella [i jambon, se g`sesc [i buc`]ele de brånz` cu mai mult sau mai pu]inmucigai, cu boia sau piper, mai dulce sau mai pi[c`cioas`.“

Cristina Nichitu[

dup` afaceri

de Stela Nadoleanu

Ceea ce face japonezul YoshinoriNiwa este cunoscut drept„physical performance art“ -art` performativ` \n care seimplic` mai ales pe sine. Unora

le-ar fi greu s` cread` c` arta se poate rezumala o idee (uneori nebuneasc`) pus` \n practic`\n mijlocul str`zii. Al]ii, \ns`, \l privesc ca peunul dintre cei mai \ndr`zne]i arti[ti de acestgen.

Artistul japonez are 25 de ani [i a \nceputs` performeze din anul 1999, chiar dac` de-abia acum doi ani a absolvit Artele \n Tokio.Pe lång` performance-uri, Niwa este cunoscut[i datorit` implic`rii \n Festivalulinterna]ional „Artistul ca activist“ care are loc

\n Tokio. Performance-urile sale nu se reducdoar la propria persoan`, artistul „lucrånd“\mpreun` cu animalele, plantele, cu stradasau chiar cu \ntreg mediul urban.

S`pt`måna aceasta Yoshinori Niwa a venitla Bucure[ti s` \nal]e zmeie. Acela[i lucru l-amai f`cut [i \n cåteva ora[e din Germania. |ns`performance-ul s`u aduce de fiecare dat` unelement nou. Asta pentru c` zmeiele suntconfec]ionate din de[eurile fiec`rui ora[ \nparte. Iar pentru Bucure[ti japonezul a alespungile ca element definitoriu.

Evenimentul care a avut loc mar]i (pe ovreme prea pu]in prielnic` pentru \n`l]atzmeie) \n fa]a Teatrului Na]ional dinBucure[ti face parte din proiectul „Kite flyingwith local people“ (|n`l]ånd zmeie culocalnicii). A[a cum a f`cut [i \n celelalte

ora[e, artistul japonez a petrecut mai \ntåi untimp pe str`zile capitalei nu doar pentru a g`sigunoaiele din care avea s` construiasc` zme-iele, ci [i pentru a vedea „ce spune gunoiuldin Bucure[ti“.

Pentru c` ploua, Niwa a ales s` con-fec]ioneze cele cåteva zmeie \ntr-o sal` dininteriorul Centrului Na]ional al Dansului. Afost nevoie doar de r`bdare - ca s` lipeasc`pungile din plastic (dungate, negre sau cusigle publicitare), de o rol` de scoci [i desfoar`.

|n cåteva minute zmeiele descriau hartagunoaielor de pe str`zi, chiar dac`, povesteaartistul, nu pungile din plastic sunt neap`ratdefinitorii pentru „ceea ce arunc` bucure[-tenii“, acesta m`rturisind c` a fost surprins s`vad` cåt` måncare se arunc` la noi \n ora[.

Yoshinori Niwa a ales zmeele pentrusimbolistica pe care acestea o au \n Japonia,acolo unde de Anul Nou localnicii \nal]`zmeie din hårtie cu forme inspirate dinmitologie. Dar [i pentru c` a dorit s` \mbinesemnifica]ia lor cu „specificul local“, artistulpropunåndu-[i odat` cu acest proiect s`\ntemeieze o rela]ie de comunicare \ntrecultura japonez` [i cea romån`.

Finalul performance-ului de la Bucure[ti,eveniment premerg`tor Bienalei de Art` Con-temporan` de anul viitor (BB3), s-a desf`[uratchiat pe treptele de la TNB. Se oprise ploaia.Dar \nc` mai b`tea våntul.

Astfel c` zmeiele nu rezistau prea mult \naer. {i nici prea mul]i trec`tori nu erau prinpreajm` ca s` \nal]e zmeie realizate dingunoaiele din Bucure[ti.

10

S` \]i alc`tuie[ti o trup` rock, iar colegi s` \]i fie ni[te plante. Sau s` stai legat \ntr-o zon`industrial` ca [i cånd cineva te-ar fi sechestrat. Dar s` nu ceri nim`nui ajutorul. {i s` nuvorbe[ti opt ore \ncontinuu. Sau s` \nal]i zmeie realizate din gunoaiele ora[ului. S` ieitrec`torii p`rta[i la aceste experimente. S` performezi, apoi s` observi reac]ia celor din jur.

URBAN

Arta se poate \n`l]a din gunoaie

Cristina Nichitu[

Pe vremea cånd Cezar nu era decåtconsul, iar Antoniu [i Brutus ni[te tinerei,ultimii doi f`ceau pereche la bridge\ncercånd de fiecare dat` s` \l biruie pevestitul lor protector. |n ochii lor Caius IuliusCezar citea r`d`cinile unui complot [i segåndea cum s`-i dezbine de mici. Nu [tia,s`rmanul,c` ei se vor separa oricum, iarpericolul va veni de la Brutus. |ntr-odiminea]` de var`, pe o teras` a castelului,jucau \n formula obi[nuit`: Antoniu [i Brutuspe Est-Vest iar Cezar [i cancelarul s`u peNord-Sud.

Cezar ajunsese \ntr-un contract de 3 FAdup` ce r`spunsese cu dou` cupe la unStayman. Cu distribu]ia de mai sus avea optlevate la vårful spadei. Antoniu atac` Damade trefl`. Brutus r`spunde cu 7.

Antoniu continu` cu 5 de trefl`. Brutuslu` cu Asul. Apoi \ntoarse 6 de cup`. Cezar\l privi fix [i observ` \n privirea fiului s`uadoptiv o sclipire deopotriv` viclean` [iasasin`. El \n]elese atunci de unde va venipumnalul. {i spuse ca pentru sine: „{i tu,Brutus!?“

Marele strateg citea \n fiecare mi[care adu[manului ca \ntr-o carte deschis`. Brutus\ncerca o \nv`luire. Dac` ar fi avut As-[aptede trefl`, ar fi luat prima trefl` cu Asul, ar fi\ntors [apte [i Antoniu ar fi avut patru levatela rånd doboråndu-l pe Cezar.

|nseamn` c` Brutus minte: el mai are otrefl`, doiul, iar Antoniu are Rig`-Dam` \npatru.

- Brutus [tie din licita]ie c` am patrucupe, gåndi Cezar. A atacat cu 6 ca s` credc` e a patra [i are cupele peste 6 la el. A[face impasul la cup` [i a[ fi pierdut. Deci

adio impas cu 9 de cup`. Impasul imediat lapic` cu 10 sau 8 duce de asemenea lamoarte. Acest [mecher a \n]eles c` dac` vacontinua trefl` voi juca ni[te carale ca s`testez dac` sunt 3-3 [i, dac` el are doardou`, \l voi schiza pe majore cu al treileacaro. {i a \ncercat o diversiune.

Judecånd astfel, Cezar lu` [ase de cup`cu Asul [i \i d`du imediat lui Antoniu Valetulde trefl`.

Dac` el va lua [i va mai trage o trefl`,schiza va func]iona asupra lui Brutus.

Dac` nu trage ultima trefl`, dup` oriceretur al s`u, Cezar va putea ceda impasul depic` lui Brutus, pentru a continua cu aceea[ischiz`. Iar dac` pica ar sta 3-3, a patrapic` din mas` ar fi mare, schiza nu ar mai finecesar`.

Astfel, Cezar trecu \nc` o dat`Rubiconul, \[i lu` cele nou` levate zicåndvesel: „Alea jacta est!“. Antoniu \l privi cuadmira]ie, dar Brutus se \ncrunt` [i morm`icu ur`: „Las` c` vin ele Idele lui Marte“.

BRIDGE CU HORIA GÅRBEA

de Raluca Badea

Cu (mult) timp \n ur-m`, o coleg` mi-adeclarat c` se bucurafoarte mult de com-pania mea pentru c`

zåmbeam des [i, din cåte-[i d`deaea seama, din toat` inima. Fast-forward vreo 8-9 ani [i \n loculpersoanei zåmb`re]e [i etern veseleg`sim varianta feminin` a perso-najului Grinch, \ncruntat` [i gatamereu nu s` rosteasc` o vorb`bun`, ci s` o ]ipe cåt o ]ine gura lafiecare nemul]umire.

{i nemul]umirile sunt multe.De ce? Pentru c` am \n]eles \nsfår[it, la vreo 12 ani dup` primalectur`, ce voia Sartre s` spun` cufraza „L’enfer, c’est les autres“. {i,din p`cate pentru Bucure[ti, nusunt eu nebun` cånd spun c` numai suport oamenii infernali dincapital`.

Dup` ce am f`cut un sondajprin cercul meu de prieteni [i cu-no[tin]e, 99,99% au afirmat c` arfugi din ]ar`, cu riscul de a sfår[i lo-cuind \ntr-un sens giratoriu, numai[i numai din cauza bucure[tenilor.

Care \mping, transpir`, \njur`,se bag`, \]i taie calea, conduc canebunii, nu respect` limita dediscre]ie la banc`, mint, nu respect`normele de igien`, sunt arogan]i,nepolitico[i, obseda]i de bani (dar

nu \n sensul bun, antreprenorial)nu-i intereseaz` ce se \ntåmpl` cuora[ul lor, \[i parcheaz` ma[inile \ncurbe etc.

|nainte s` primesc mailuriinjurioase de la bucure[teni, ]in s`specific c` [i eu sunt cåt se poate debucure[teanc` [i iubesc ora[ul `stachinuit [i murdar. Dar, dup` cumspune zicala, p`cat c` e locuit.

S` lu`m de pild` o \ntåmplarecare mi-a \nseninat ziua s`pt`månatrecut`. {i \nc` e una destul de„soft“, pentru c` cele mai cumplitenu pot totu[i fi relatate \ntr-un ziarrespectabil.

Pentru c` \nc` mi-e lene s`pl`tesc factura de mobil cu cardul,m-am obi[nuit s` m` duc la oanumit` banc`, \n drum spre re-dac]ie. Dar cum sucursala res-pectiv` este situat` \ntr-o zon` carearat` zilele astea cam cum cred c`ar`ta Hiroshima acum 62 de ani,m-am gåndit s` m` privez de pl`-cerea de a c`dea \n tran[ee, a[a c`m-am deplasat la o alt` sucursal` aaceleia[i b`nci, aflat` \n apropiere.

Intru [i, \ncercånd s`-mi dauseama dac` trebuie s` o iau \nstånga sau \n dreapta, urmez unindicator care declara c` pentrupl`]i facturi persoane fizice trebuias` merg \n sala din dreapta. M`a[ez la coad` [i, cånd ajung laghi[eu, doamna \n]epat` \mi spunede parc` m` f`ceam vinovat` de

cine [tie ce transgresiune: „A, darpentru plata facturilor de telefoniemobil` merge]i \n stånga, nu ave]ice c`uta aici!“.

La care paznicul b`trån [i preasf`tos care se plimba pe acolo \mispune cu imens` satisfac]ie: „P`ivede]i, domni[oar`? Dac` m` \ntre-ba]i pe mine v` spuneam din primac` e \n stånga [i nu mai st`tea]idegeaba la coad`...“ Eu, oarecumsatisf`cut` c` mi-a spus domni[oa-r` (asta \n s`pt`måna \n care remar-casem cu oroare apari]ia primuluifir de p`r alb), \l iert [i \l scutesc deremarca ucig`toare pe care i-a[ fiaruncat-o \n condi]ii normale. M`duc \n stånga, stau la coad`, iardoamna de la ghi[eu, cånd vedefactura spune (din nou cu acela[iton acuzator): „Ce c`uta]i cu facturipentru telefonul mobil aici?! Noinu le mai primim! Duce]i-v` cu elela sucursala X“ - adic` exact cea si-tuat` \n zona de conflict, unde stra-tul de praf e atåt de gros, \ncåt aisenza]ia c` e[ti pe plaj`. Evident c`nu am plecat zåmbind, ci tråntindu[a (foarte imatur, [tiu), iar pe stra-d` m-am surprins vorbind singur`.

Morala - de acum pl`tesc cucardul. {i \ncep s` m` gåndescserios la ce am aflat de la o bun`prieten` fugit` prin ]`ri str`ine - unapartament la Bruxelles cost` doar150.000 de euro.

raluca.badea@zf.ro

VEST ´ J 2™ J 8 2© J 9 8 2® K Q 10 5

SUD´ 7 5 3™ A K Q 9© K Q 3® J 8 6

NORD´ A K 10 8™ 7 3© A 7 5 4® 9 4 3

EST´ Q 9 6 4™ 10 6 5 4© 10 6® A 7 2

dup` afaceri 11

Bridge antic. Complot contra lui Cezar

Pentru investitorii care nu dispun de resurse importantesau nu au timp [i informa]ii pentru a evalua mai mul]iemiten]i, dar care totu[i vor s` investeasc` pe Burs`, oalternativ` viabil` o reprezint` investi]iile \n companii carela råndul lor de]in participa]ii \n cadrul altor companii, pelång` clasicele fonduri de investi]ii.

Pe pie]ele mature, acest sistem ia forma fondurilor deinvesti]ii sau a fondurilor de fonduri. Str`inii apreciaz`aceste instrumente financiare deoarece le permit, princump`rarea unor unit`]i de fonduri, ob]inerea unorrandamente peste medie \n condi]iile unui portofoliudiversificat [i ale unui risc mai sc`zut.

Pe pia]a autohton` sunt listate cåteva societ`]i careprin participa]iile lor ofer` posbilitatea de a de]ine practicac]iuni la mai multe companii. Cele cinci societ`]i deinvesti]ii financiare (SIF), societatea de servicii de investi]iifinanciare Broker Cluj [i, mai nou, compania MecanicaRotes, controlat` de omul de afaceri C`t`lin Chelu, \ncheiescurta list` a companiilor listate la Burs` care ofer`participa]ii \n cadrul altor companii prin simplaachizi]ionare a ac]iunilor emise de acestea.

„Aceste tipuri de ac]iuni \]i dau indirect acces la altetitluri din pia]`. Ai ocazia s` \]i diversifici portofoliul [i s` \]idiminuezi riscul“, spune Mihai Piscan, director generaladjunct al societ`]ii de servicii de investi]ii financiareIntercapital Invest.

Broker Cluj, unul dintre cei mai dinamici emiten]i dinultimii ani de pe Bursa romåneasc`, a ajuns prin achizi]iisuccesive de-a lungul anilor s` administreze un portofoliude circa 88 de companii, din care 75 sunt listate pe Bursade Valori Bucure[ti, pe diferite sec]iuni ale pie]ei.Rezultatele companiei au fost peste a[tept`ri anul acesta,la sfår[itul primelor [ase luni societatea raportånd un profitde 7,3 mil. euro (24,22 mil. lei), ceea ce reprezint` peste87% din ce a prognozat pentru \ntreg anul. De altfel, ratade rentabilitate a societ`]ii este de circa 20%, conformreprezentan]ilor Broker Cluj.

„Broker Cluj este un exemplu de administrare a unuiportofoliu [i cred c` de aici ar avea de \nv`]at chiar [isociet`]ile de investi]ii financiare care dispun de fonduriimportante, dar aduc ni[te randamente reduse. Veniturileacestui intermediar provin \n mare parte din tranzac]iile

«on house» [i din administrarea portofoliului de ac]iuni“,spune Mihai Piscan.

Performan]a ac]iunilor Broker Cluj de la \nceputulanului este de peste 120%. Compania a preferat de-alungul timpului s` \[i capitalizeze profitul [i a oferit ac]iunigratuite ac]ionarilor \n loc de dividende.

Investitorul care cump`r` o ac]iune la una dintre celecinci societ`]i de investi]ii financiare (SIF) achizi]ioneaz`practic p`r]i din ac]iunile a peste 100 de companiiromåne[ti, din diverse domenii de activitate.

SIF au mo[tenit de la stat portofolii impresionante \ncare sunt cuprinse \ntre 100 [i 200 de companii,majoritatea listate.

SIF de]in participa]ii diferite \n cadrul acestor societ`]i,iar \n ultimii ani au \nceput o ac]iune de restructurare aportofoliilor.

Se dore[te p`strarea companiilor profitabile [i la careparticipa]ia este una semnificativ`.

SIF sunt adesea criticate de investitori [i de brokeripentru modul \n care \[i administreaz` portofoliile [i pentrurandamentele mici oferite \n ceea ce prive[te activul net, un

factor decisiv \n evaluarea cota]iilor titlurilor unui fond deinvesti]ii.

|n ciuda acestor lucruri, multe dintre rapoartelediviziilor de analiz` ale societ`]ilor de brokeraj consider`ac]iunile SIF \nc` subevaluate. Anali[tii se bazeaz` pefaptul c` multe dintre companiile din portofoliu au poten]ialde cre[tere [i de valorificare a unor active, dar [i peparticipa]ia pe care fiecare o are la BCR. Fiecare dintrecele cinci SIF de]ine circa 6% din BCR, aceste titluri fiindevaluate \n calculul activului net la valoarea lor contabil`,

cu mult mai jos decåt pre]ul pe care l-au ob]inut angaja]iiBCR pentru acelea[i titluri, spre exemplu.

Mecanica Rotes a \nceput \n ultima perioad` s`capete tr`s`turile unui vehicul de investi]ii. De]inut` deomul de afaceri C`t`lin Chelu \n propor]ie de peste 19%,Mecanica Rotes a \nceput \n ultima perioad` s`achizi]ioneze pachete importante la diferi]i emiten]i dinpia]`. Astfel \n portofoliul s`u se reg`se[te un pachet de28,04% din titlurile produc`torului de piese auto AlturSlatina, cump`rat luna trecut`, dar [i ac]iuni la SIFMoldova. Valoarea achizi]iilor pe acest emitent a fost la

sfår[itul lunii trecute de aproape 500.000 de euro.|n plus, anul trecut profitul financiar al companiei a

dep`[it profitul din exploatare, principalul obiect deactivitate al societ`]ii fiind produc]ia de robinet`rie.Portofoliul Mecanica Rotes mai cuprinde ac]iuni ca Petrom,BRD, Banca Transilvania sau Transelectrica.

STK Emergent, un fond de investi]ii de tip \nchis, [i-aanun]at inten]ia de a se lista pån` la sfår[itul anului peBursa de la Bucure[ti. STK este administrat de societateaSTK Financial din Cluj. Cele mai recente achizi]ii alefondului sunt un pachet de 7% din produc`torul de bereBermas Suceava [i ac]iuni la Construc]ii Bihor si EcopackGhimbav. De[i este un fond \nchis, ceea ce \nseamn` c`nu mai vinde unit`]i de fond, posibila listare din toamn` arda [ansa investitorilor de cump`ra ac]iuni la un fond careare mai multe companii \n portofoliu [i care pe primele[ase luni a adus un randament de peste 34%.

KD Multifond este o alternativ` pentru cei care prefer`fondurile de investi]ii. Administrat de KD Investments,acesta este un fond de fonduri, de]ine unit`]i de fond laalte fonduri de investi]ii. Foarte r`spåndite \n afar` pentruc` ofer` o diversificare puternic` a portofoliului, la noi KDMultifond a fost doar lansat, dar nu este func]ional dincauza lipsei de alternative de investire din pia]`.

Pe pia]a de capital activeaz` \n prezent 39 de fonduride investi]ii, din care 33 sunt deschise, acestea din urm`emi]ånd \n orice moment unit`]i de fond care dau maitårziu dreptul la randamentul realizat de acestea. Din cele33 de fonduri deschise, 13 sunt fonduri specializate \ninvesti]iile pe ac]iuni. Acestea folosesc banii de la investitoripentru a achizi]iona titluri ale diverselor companii listate.Limita maxim` de expunere a fondurilor pe pia]a decapital este \n Romånia de 90%, iar cele mai multe dintrefondurile de ac]iuni au \n portofoliu titluri financiare:societ`]i de investi]ii financiare [i b`nci.

„Pentru cei care vor un portofoliu diversificat [i un risccåt mai redus, exist` \ns` [i alte variante decåt ac]iunileacestor companii sau unit`]ile de fond. Se vor crea noiindici, fonduri de investi]ii care vor copia structura acestora[i exist` deja conturi administrate pe indicele BET oferitede societ`]ile de administrare a investi]iilor“, mai spuneMihai Piscan. DRAGO{ PRIOTEASA

DESPRE LUME {I VIA}~

Od` Capitalei

Cum s` \]i diversifici portofoliul cump`rånd o singur` ac]iune

Zece \ntr-o mån`

dup` afaceri

de Anca Negoi]`

Conrad Moffat Black, „BaronBlack of Crossharbour“, s-a n`s-cut pe 25 august 1944 \n Mont-real, Canada. A fost, de-a lungulvremii, om de afaceri, magnat

media [i autorul cåtorva dintre cele maielocvente articole autobiografice scrisevreodat`. De[i s-a n`scut \n Canada, a ales s`renun]e public la cet`]enia canadian` \n 2001\n favoarea celei britanice [i a „carnetului“ demembru al British House of Lords. Acum estec`s`torit cu Barbara Amiel, o bine-cunoscut`jurnalist` britanic`.

Pe 13 iulie 2007 s-a \ncheiat unul dintrecele mai importante procese din via]a sa. Cei12 jura]i l-au g`sit vinovat de fraud` [i obs-truc]ionarea justi]iei. |l a[teapt`, pe 30 noiem-

brie 2007, o sentin]` de maximum 35 de ani de\nchisoare.

Primul mariaj al lui Black a fost cu JoannaHishon, secretar` la firma de brokeraj afratelui s`u. Cuplul a avut doi fii, Jonathan-David Conrad [i James Patrick Leonard Black,[i o fiic`, Alana Whitney Elizabeth Black. |n1991, Joanna [i Conrad s-au desp`r]it. Di-vor]ul s-a finalizat \n 1992. |n acela[i an, Blackavea s` se c`s`toreasc` din nou, de dataaceasta cu Barbara Amiel. Ziarele s-au gr`bitatunci s` scrie despre eveniment. Chiar [iBlack a trebuit s` recunoasc`: „Barbara estecea care m-a adus pe scena glamour bri-tanic`“.

Black este cunoscut pentru averea sauimitoare [i stilul de via]`. N`scut \ntr-ofamilie deja \nst`rit`, Black a mo[tenit de lap`rin]ii s`i casa \n stil georgian \n care

locuie[te, dar [i cåteva hectare de p`månt \ncartierul de lux Bridle Path din Toronto. Nu afost \ns` de ajuns. A ad`ugat casei sale imenseo bibliotec` [i o cupol`. Charles Moore,redactorul-[ef de la Daily Telegraph [i cel maiaprig critic al lui Conrad Black, sus]ine c`so]ia sa, Amiel, a fost cea care l-a \mpins celmai mult spre via]a plin` de opulen]` - sute demii de euro cheltuite pe bilete la oper`, gen]i,abonamente la cele mai luxoase s`li degimnastic`, ]inute [ic pentru evenimente sauchiar pentru apari]iile la tribunal. Mul]i l-aucondamnat pentru extravagan]ele sale.Singurul mod \n care a ales Black s` se apere afost la procesul finalizat anul acesta - „|nc`din timpuri biblice, cei boga]i au fost invidia]i[i condamna]i“, a spus Conrad Black.

Barbara Amiel l-a sus]inut pe tot parcursulprocesului. Nu a r`spuns acuza]iilor din pres`

conform c`rora ea ar fi cea care l-a \mpins sprefraud` decåt cu „Conrad este so]ul meu. Unb`rbat ideal c`ruia \i place s` tr`iasc` intens,s` se \mbrace bine, s` frecventeze cele maifrumoase locuri [i s` poarte discu]ii cu cei maiinteresan]i oameni“. Ceea ce este cåt se poatede adev`rat. Black a profitat cåt de mult a pu-tut de condi]ia sa. Chiar [i atunci cånd a mersla tribunal, magnatul a fost impecabil - costu-me scumpe semnate Armani, asortate perfectcu accesorii [i mai scumpe. Black ador` costu-mele uni, \n nuan]e calde cum este bejul saualbastrul deschis [i cravatele vesele, cu impri-meu. Deseori a fost v`zut \n combina]ii decrem-bleu, cu cåteva accente discrete, colora-te, date de accesorii. „Este elegant, distins [ijuc`u[ \n acela[i timp. Nu te plictise[ti dac` \iurm`re[ti garderoba“, scria fashion-editorulElle \n edi]ia britanic` a revistei anul trecut.

12

Conrad Black este fermec`tor, miliardar, acuzat c` a furatmilioane de la propriul conglomerat, Hollinger International, [idat \n judecat` de aproape toat` lumea.

STIL

Black se \mbrac` \n culori

Guliver/Getty Images

FILM

de {tefan Dobroiu

„Van Wilder 2: The Rise of Taj“ estegenul acela de film pe care unproduc`tor de[tept ezit` multpån` s`-l fac`, \n speran]a (destulde improbabil`) c` o menajer` cu

bun-sim] \i va rezerva scenariului soarta pe careacesta o merit` cu prisosin]`: co[ul de gunoi. Darcum produc`torii nu au fost atåt de de[tep]i, me-najera n-a avut bun-sim], iar regizorul cu numeciudat Mort Nathan a acceptat s` aduc` n`zdr`-v`nii cu studen]i pe marele ecran, bucura]i-v`:dup` un an de la lansarea \n State, „Aventurilelui Taj“ ajung [i \n Romånia.

S` presupunem c` afar` plou`, c` oferta defilme din Bucure[ti se reduce la 11 filme diferitecu zombie [i c` oribila s`pt`mån` de lucru caretocmai s-a \ncheiat v` oblig` s` vede]i o comedie

relaxant`. |n aceast` situa]ie, aventurile acesteasunt o solu]ie viabil`, \n ciuda tonelor de glumeproaste.

Despre ce este vorba? Continuare a relati-vului succes din 2002 „Van Wilder: PartyLiaisons“ (adic` „Bal cu scandal“), \n care peparcursul a dou` ore afl`m totul despre cum e s`fii cool \n colegiul american Coolidge,„Aventurile“ sunt de aceast` dat` nu ale n`-b`d`iosului Van Wilder (de atunci tot mai cu-noscutul Ryan Reynolds), ci ale aghiotantuluis`u din primul film, Taj Mahal Badalandabad(mda, numele este unul dintre cele maiamuzante aspecte ale filmului). Acesta, foartecoolizat de colaborarea cu maestrul distrac]iilorVan Wilder, \[i \ncearc` norocul \ntr-un colegiubritanic, Camford, unde, ca \n orice comedie culiceeni, cå]iva tocilari le arat` ce pot unor tipiprea cool ca lumea s`-i mai \ncap`. {i cumva

reu[esc s` transforme aceast` „Pl`cint` ameri-can`“ \ntr-un succes de critic`. Dac` nu a]i maiv`zut comedii \n ultima vreme, sunt toate[ansele ca \n timpul filmului s` zåmbi]i de cåtevaori, de[i nu con]ine nimic nemaiv`zut sau f`cut.Mesajul este cam acela[i din toate peliculele degen: fii tu \nsu]i, ai \ncredere \n tine [i-ai s` vezicum universul va conspira ca s` te transforme\ntr-o bestie cu imens succes la sexul opus, curåuri de bere curgånd pentru a-]i face fiecare ziun rai pe P`månt.

Bine\n]eles [i sfår[itul este extrem deprevizibil: tocilarii cå[tig` prestigioasa cup`Hastings a colegiului, b`ie]ii cool sfår[esc uråt,iar prietena celui mai „cool“ dintre personajelenegative, Pip Everett (Daniel Percival), provenitdin scor]oasa aristocra]ie britanic`, \[i d` seamac` nu poate supravie]ui f`r` entuziasmul extremde proactiv [i glumele f`r` perdea ale lui Taj (nu-

i mai d`m numele complet, ca s` nu umplempagina). Pån` la urm`, totul \n acest film st` subsemnul improviza]iei, iar actorii \]i las` impresiac` s-au distrat atåt de bine \n timpul film`rilor,\ncåt parc` treci cu vederea valul de glumi]einsipide [i devii dispus s` scotoce[ti dup`lucrurile bune.

Iar Kal Penn (adic` Taj) a prins atåt de binegustul comediilor de gen, \ncåt acum preg`te[teceva asem`n`tor, \n regia aceluia[i Mort Nathan.Bine\n]eles, Penn nu mai e atåt de tån`r ca s` fac`un Van Wilder 3 (probabil cu ni[te cursuri dedoctorat?), a[a c` se dezl`n]uie \n „Under NewManagement“, unde joac` rolul unui angajatcare-[i trimite [eful s` fac` ceva turism sexual\ntr-o croazier`. Relaxa]i de absen]a rigiduluiboss, angaja]ii o vor ]ine \ntr-o petrecere, ceea ceva avea un efect pozitiv asupra profitului firmei.Sun` destul de asem`n`tor, nu?

Taj Mahalageal`

Adaptare a romanului de Katherine Patersonap`rut \n 1977 (fiul acesteia, Daniel, a participatla scrierea scenariului), „Drumul c`tre Terabithia“e mai pu]in comercial decåt ultimele succesepentru copii (Harry Potter, Charlotte’s Webb),poate [i pentru c` e mai profund decåt s-ar crede.Jess e un b`iat talentat la desen care nu-[i g`se[tenic`ieri locul (nici acas`, \ntre patru surori, nici la[coal` \ntre colegii care råd de el). A[a c` nou-venita Leslie e o nesperat` prieten` cu care aremulte \n comun, inclusiv un talent special (\n cazulei, la scris). Iar cånd cei doi ajung din \ntåmplare

(printr-o lian` misterioas`) \ntr-un ]inut fantastic,totul se schimb`. Dar de[i aici cei doi se simt regi[i au la dispozi]ie o cas` \n copac, nu totul eminunat. Ba chiar atmosfera devine \ntunecat` pealocuri (roz`toare, o uria[` uråt`), punåndu-i pecei doi \n dilem` - oare nu e de preferat via]a„civil`“, cu tot cu r`ut`]ile colegilor? Aici intervininteligen]a [i sensibilitatea filmului, a c`rui lec]ieeste c` imagina]ia [i prietenia sunt salvatoaredac` tr`ie[ti \ntr-o lume departe de ideal. Nulipsesc efectele speciale, dar nici micile cli[ee dinfilmele despre copil`rie (teroarea colegilor,profesoara fermec`toare).

Filmul e o fantezie pl`cut` chiar [i pentruadul]i, iar cei care simt nevoia s`-[i scuze„sl`biciunea“, se pot folosi de expresia maipreten]ioas` „realism magic“...Pl`cut` e [ire\ntålnirea cu cei doi actori - Josh Hutcherson(din Polar Express, Zathura) [i Annasophia Robb(Violet din „Charlie [i fabrica de ciocolat`“).IULIA STANCU

Van Wilder 2: Rise of Taj/Van Wilder 2: Aventurile lui Taj;R: Mort Nathan;

D: Kal Penn, Daniel Percival, Lauren Cohan, Glen Barry,Anthony Cozens, Holly Davidson

Din 10 august

HHIII

dup` afaceri 13

HHHII

Din 3 augustRegia: Gabor Csupo;

Cu: Josh Hutcherson, Annasophia Robb

STOP-CADRU

Drumul c`tre Terabithia

dup` afaceri14

de Sorin Påslaru

Amplasat \ntr-o vale rotund` la 19km nord-est de Budapesta,circuitul adun` \n fiecare an circadou` sute de mii de spectatori.Dup` cum stau zecile de mii de

oameni \n[ira]i pe coline, cu „lanurile“ de ma[ini\n spatele lor, ar putea fi dou` armate care se\nfrunt`. Sau cel mai mare stadion - cu cå]ivakilometri diametru.

Nu. Este „marele circ“. Circuitul de Formula1 din Ungaria adun` \n fiecare an, \n august, nunumai unguri, germani, austrieci, polonezi,finlandezi sau spanioli - vizitatorii clasici, ci [i totmai mul]i romåni [i ru[i. Anul acesta num`rulspectatorilor a crescut cu 25% fa]` de anul trecut,pån` la 190.000, conform site-ului BudapestTimes.

„ZZZUMMM, ZZZZZZUUUUUMMMM“.Din minut \n minut, trebuie s`-]i pui dopurile \nurechi. Bolizii de Formula 1 trec ca ni[te ...bolizide Formula 1. Ce reper mai bun po]i g`si pentrucele mai mari viteze de pe P`månt?

Este duminic`, iar Szudlikowski este depatru zile \n camping, lång` circuit. Cåt \l cost`toat` excursia, cå]i bani a cheltuit pån` acum?„Habar n-am. Am credit card [i n-am stat s`calculez“. Probabil cåteva sute de euro.

Cel mai ieftin bilet pentru str`ini, care nuasigur` loc pe scaun, ci pe coline, este 100 europentru cele trei zile de circuit, iar cel mai ieftinpentru unguri, \n acelea[i condi]ii, este de 15euro. Cel mai scump bilet, la TribuneleSupergold, amplasate vizavi de boxe, de-alungul liniei de start, este de 360 de euro, pentrutoate cele trei zile de circuit.

Cel mai scump bilet nu ofer` [i cel mai bunloc.

„Cel mai bun loc acolo este“, spuneSzimonetta Biroczky, 27 de ani, de la un standcare vinde programul oficial al cursei (nu preaare clien]i - cost` 12 euro), ar`tånd spre o colin`din care se vede ultima turnant` \nainte deintrarea pe linia de start-finish.

„De acolo po]i vedea [i startul, [i boxele [icum vin ma[inile spre ultima turnant`. Oameniivin acolo de la [ase diminea]a \n ziua cursei“,explic` Biroczky.

Colega ei vorbe[te romåne[te, ca dealtfel mul]iunguri din Budapesta: [oferul de taxi, vånz`toride suveniruri, o fat` de la un stand promo]ional \naeroport.

„Sunt n`scut` \n Romånia. Bunicii mei suntacolo, lång` Tårgu Mure[, [i merg la ei. Vin totmai mul]i romåni \n fiecare an la Formula 1“,spune Ananás Annamàni, 21 de ani, colegaSzimonettei.

Annamàni spune c` prime[te 10.000 deforin]i (40 de euro, 120 lei) pe zi pentru munca lastand, dar nu [tie pentru ce firm` lucreaz`.„Ni[te prieteni mi-au spus s` vin. |i ceva firm`,dar nu [tiu de ea“, spune Ananas \n ardelene[te.

Oaza de capitalismCircuitul, construit \n 1986, era unul dintre lo-

curile din Ungaria (unde socialismul nu a fost atåtde crunt), \n care respira capitalismul. Odat` curetragerea sponsorului Philip Morris, ca urmare arestric]iilor Uniunii Europene, Hungaroring treceacum prin dificult`]i financiare, conform ziaruluieconomic ungar Vilaggazdasag. Guvernul ungar

trebuie s` pl`teasc` \n fiecare an companiei luiBernie Ecclestone, care de]ine drepturile F1, circa16,5 milioane $ (13 mil. euro). Toate veniturile dinpublicitate, marketing [i televizare revin luiEcclestone, iar organizatorul ungar prime[te doarbanii de pe bilete, care anul acesta sunt \n sum` decirca 8 milioane de euro.

Ecclestone, care voia s` se extind` [i dincolode Cortina de fier \n anii ‘80 [i a negociat cuchinezii [i cu ru[ii, a fost convins de un prietenungar s` vin` la Budapesta, conform BudapestBusiness Journal, un s`pt`månal ungar.

Circuitul a fost construit \n locul unor lanuride cartofi. 200.000 de fani ai Formula 1 auparticipat la prima curs`, \n august 1986.

Szimonetta Biroczy crede c` \n timpulFormulei 1 vin de 3-4 ori mai mul]i turi[ti \nUngaria decåt \n restul timpului. |ntr-adev`r,trebuie s` te treze[ti diminea]` s` nu stai la coad`pentru micul dejun \n hotel, iar \n centrulora[ului, pe Vaci Utca, strada de shopping aBudapestei, este plin.

Conform Biroului de Turism al Ungariei,citat de ziarul Budapest Sun, jum`tate din turi[tii

str`ini care vin la Formula 1 stau \n general lahoteluri de 3 [i 4 stele \n Budapesta, cåte 3-5nop]i pe sejur.

|n m`runtaiele Formulei 1„Pentru cå[tigarea unei curse sunt patru

factori esen]iali: motorul, cåt de aerodinamic` ema[ina, cauciucurile (care conteaz` \n propor]iede 60%) [i [oferul“, explic` Renato Bisigniani,care lucreaz` \n cadrul departamentului demarketing al Renault, responsabil pentru For-mula 1, prezentånd boxele echipei ING Renault.

|nainte de calific`ri, cele trei ma[ini aleechipei - dou` de alergare [i una de rezerv` -sunt testate. Zeci de monitoare, metri de cabluri,stive de cauciucuri. Caroseriile a[teapt` \n fa]aboxelor ca ni[te armuri.

Din tavan coboar` \n fiecare din cele treima[ini cåte un cablu de 7-8 centimetri grosime.„Noi \i spunem cordonul ombilical. Pe acolo setransmit [i sunt colectate toate informa]iiledespre starea motorului [i a celorlalte compo-nente ale ma[inii“, explic` Bisigniani.

Ma[ina este f`cut` \n propor]ie de 80% dinfibr` de carbon, la care se mai adaug` titan [ialuminiu.

Fiecare ma[in` de curse are 14 oameni care o\ngrijesc direct, mecanici [i electricieni. Toat`echipa num`r` circa 90 de persoane. BritaniculPete Duffy, 48 de ani, unul dintre supervisoriima[inii lui Giancarlo Fisichella din boxeleechipei ING Renault, lucreaz` de 18 ani \n

„|n Anglia plou`, toat` ziua ceai, cafea, \n Germania nu-mi place. Cel mai bine e la Hungaroring. Oamenii suntdr`gu]i, vremea e frumoas`, sunt fete peste tot“. Tomasz Szudlichowski, 26 de ani, economist la sucursala dinPolonia a grupului financiar german AWD, cånt` \mpreun` cu un grup de polonezi \n tribunele Hungaroring, celmai mare spectacol \n aer liber din estul Europei.

Hungaroring, cel mai mare TURISM

Guliver/Getty Images

Formula 1 [i de doi ani pentru Renault. Cumtrebuie s` fie ma[inile ca s` cå[tige \n Formula 1?„Strong and light“ (puternice [i u[oare -n.red.),r`spunde el. „Cåt mai puternice [i cåt maiu[oare“.

Majoritatea mecanicilor din echipele de F1provin din facult`]ile de aeronave.

„Iat`“, spune Duffy ar`tånd o arip` din fa]`,\n func]ie de condi]iile meteo, de circuit, aripapoate fi fixat` la un unghi \ntre 8 [i 22 de grade.

De ce iube[te F1? „E[ti tot timpul la frontier`,trebuie permanent s` dep`[e[ti limitele devitez`, limitele tehnologice“.

Cum e via]a mereu pe drum, \n turnee?„Dac` vrei s` cå[tigi, trebuie s` munce[ti, doar s`munce[ti“.

Un mecanic de la Formula 1 cå[tig` sub50.000 lire sterline pe an (75.000 euro), \n timp cepilo]ii pot ajunge la milioane de euro.

De ce nu este nicio femeie [ofer \n Formula 1? „Sunt peste 3 milioane de [oferi sportivi \n

toate tipurile de curse - karting, GT2, Fia GT,Formula 2000, Formula 3000 - care \ncearc` s`ajung` pilo]i de Formula 1, [i sunt numai 22 depozi]ii. Cum majoritatea sunt b`rba]i, este foartegreu, este practic imposibil ca o femeie s` ajung`printre cei 22 de pilo]i“, spune britanicul PerryMcCarthy, fost pilot de Formula 1.

Noii sponsoriFormula 1 are \n 2007 17 Grand Prix din toat`

lumea.

|n fiecare an sunt schimb`ri: unele circuiteintr` (cum este cazul Grand Prix-ului japonez),altele ies [i sunt folosite pentru alte competi]ii,altele revin. Circuitele sunt \n cele mai dezvoltatestate din lume, iar \n ultimii ani interesul ]`rilorcu economii emergente este tot mai mare. Chinaare deja un circuit de Formula 1, iar alte state dinAsia, precum [i Rusia, sunt gata s` intre \n joc.

La \nceputuri, grand prix-urile erauorganizate pentru a testa noi ma[ini. Acum,veniturile din publicitate [i din bilete sunt miza.

Sunt 11 echipe, fiecare cu cåte doi pilo]ititulari [i un al treilea pe post de test driver, careau bugete de la cåteva zeci pån` la cåteva sute demilioane de euro.

Toat` afacerea F1 dep`[e[te 2,5 miliarde deeuro. Scuderia Ferrari are un buget de peste 500de milioane de euro pe an. Cele mai tari echipesunt, \n afar` de Ferrari, McLarren-Mercedes-Vodafone, ING Renault, BMW Sauer, Honda,Toyota [i Red Bull.

F1 are o audien]` de 850 milioane despectatori \n toat` lumea \n fiecare an (160 demilioane de spectatori pe curs`), iar restric]io-narea sponsorilor tradi]ionali - companiile de]ig`ri, a f`cut loc pentru alte firme. Mari com-panii de telefonie mobil` cum este Vodafone saugigan]i financiari ca ING au decis s` se asociezecu F1 din acest sezon.

Ma[inile nu au numere vizibile, ci sedeosebesc prin culoare [i numele sponsorilor.Practic, pe circuit nu-i vezi alergånd peGiancarlo Fisichella (Renault), Fernando Alonso(McLaren) sau Ralf Shumacher (Toyota), ci pe

ING, Vodafone, Shell, Petronas (sponsor pentruBMW Sauer), Panasonic (sponsor Toyota), RedBull (sponsor pentru echipa cu acela[i nume) sauLenovo (produc`torul chinez de calculatoare,sponsor pentru echipa Williams).

|n afar` de sponsorizarea echipelor,sponsorii mai pot cump`ra panouri vizibile pecircuit [i \n transmisiile televizate.

Secundele \n care camera r`måne pe logo-urisunt vitale.

Spre exemplu, ING afirm` c` dup` cele 10curse de anul acesta, brandul ING a avut oexpunere total` de 9.618 secunde (2,6 ore), lamic` diferen]` fa]` de Vodafone, cu 9.889secunde, fiind urmat de Bridgestone (7.989secunde) [i Shell (4.328 secunde).

O miz` mare a sponsorului este ca \nrelat`rile despre Formula 1, jurnali[tii s` scrie nudespre echipa Renault, ci despre ING Renault

sau nu despre McLaren-Mercedes, ci despreMcLaren-Mercedes-Vodafone, ceea ce nu se\ntåmpl` deocamdat`.

„|ntr-adev`r, deocamdat` nu s-au obi[nuitcu noile nume, dar se vor \nv`]a“, se arat`\ncrez`toare Isabelle M. Corner, ING Renault F1Programme Managing Director.

Fostul pilot de Formula 1 Perry McCarthyexplic` secretul popularit`]ii curselor.

„Oricine are o ma[in` se simte un picShumacher la volan. Ma[inile [i circuitul deFormula 1 vor fi mereu o fascina]ie“, explic`McCarthy.

De aceea, interesul pentru Formula 1 va fi \ncontinuare tot mai mare, mai ales \n ]`rile \ndezvoltare, unde cre[te num`rul de ma[ini cu40-50% pe an, cum este cazul Rusiei, Chinei sauEuropei de Est.

sorin.pislaru@zf.ro

15dup` afaceri

stadion din estul EuropeiCircuitul are circa 4,3 km lungime [i este recunoscut ca fiind, dup` cel de la Monte

Carlo, cel mai greu de efectuat dep`[iri, astfel \ncåt calific`rile sunt foarte importante. Lungimea liniei de start-finish este de circa 700 m, aici ma[inile putånd ajunge la

viteza maxim` de circa 320 km pe or`.

Guliver/Getty Images

UNDE MERGEM

DJ

CU

LTU

RE

de Stela Nadoleanu

S` te duci la Point Blankdac` \]i place zona Izvor.{i Schitu M`gureanu.Dac` \]i place Bulandra.Decorul cu influen]e

orientale. {i mai ales dac` plou` afar`.Chiar dac` la \nceput mi-am spus

c` Point Blank lite/nite trebuie s` fie,dup` nume, un local „rece“, decorulcare se z`rea de la intrare m-a\mblånzit. Am primit o mas` undeva\n stånga, situat` vizavi de Bulandra.M-a surprins senza]ia de intimitate,c`ci nu-mi plac ferestrele cåt unperete. {i nici cafenelele-vitrin`. |ns`,privind afar`, puteam urm`ritrec`torii alergånd gr`bi]i de ploaie,dar [i turnul teatrului. Se vedea parc`altfel strada, a[a c` mi-am imaginat c`locul e bun nu numai pentru sear`, ci[i pentru o \ntålnire matinal`, la ocafea pentru c` ferestrele cåt un perete\]i permit s` prive[ti \ntreg peisajul,f`r` s` te sim]i neap`rat privit.

Decorul localului m-a surprinsprin compara]ie cu numele [i mai alescu logoul firmei - cu O-ul g`urit ca de-

un glonte. Sunt dou` spa]ii diferite,dar aflate \n aceea[i \nc`pere. |ndreapta u[ii, se deschide un fel delounge cu scaune solide, cu bra]emasive din lemn. Acestea p`streaz`„motivul“ locului, adic` O-ul decupat.Mesele (vreo 5) aliniate \n zona aceastadispun de scaune grupate \n perechi.Se poate sta doi cåte doi \n aceast`zon`. Sau chiar zece - deoarece lång`perete, \n dreptul acestui [ir de mesese afl` o canapea foarte lung`,comun`. Aranjarea acestui col] delocal pare s` fi fost gåndit` specialpentru grupuri re\ntregite.

Point Blank este situat cumva pecol]ul cl`dirii, cu ie[ire atåt \n Schit, cåt[i \n strada Gutenberg. Ferestrele caredau \n aceast` strad` sunt voalate deperdele vaporoase cu motive la fel de„cercuite“. Textura à la anii ‘60-’70 \nnuan]e maronii [i aurii ascunde destulde bine mesele din`untru de priviriletrec`torilor.

Mai sunt doar cåteva mese \n totlocalul. De parc` Point Blank ar figåndit pentru grupuri restrånse. Saupentru cei de-ai casei. Fapt care mi-afost confirmat pu]in mai tårziu, atunci

cånd, \ncercånd s` descop`r drumulc`tre toalet`, am ajuns \ntr-o alt`\nc`pere. Am b`nuit c` e un separeu albarului. Dar m-am trezit \ntr-orecep]ie de hotel, poate chiar unboutique hotel, am presupus eu. {i nunumai datorit` dimensiunilor cl`dirii,ci [i datorit` chelnerului care a fostfoarte „s`ritor“ cåt timp am stat acolo.A fost atent la fiecare ]igar` dinscrumier` [i chiar la lipsa acestora -c`ci s-a oferit s` mearg` prin ploaie lamagazinul de vizavi s` ne cumpere. {is-a \ntors \ntr-o clip`.

Ferestrele termopan de pe parteacu Schitu M`gureanu sunt „\ndulcite“cu ajutorul unor draperii cu falduriatent r`sucite de jur \mprejur, astfel\ncåt dau senza]ia de scen` sau dedecor oriental. De fapt asta estesenza]ia din cea de-a doua zon` alocalului: elemente destul de coloratepentru un nume atåt de... blank. Pepere]i sunt mici l`mpi cu abajur [iornamente de aceea[i factur`.

Mesele din lemn de dou` sau treipersoane se asorteaz` ideii orientale,de[i ar fi fost bine ca piciorul mesei -din metal - s` nu inspire atåta r`ceal`.

Scaunele cu sp`tar \nalt, u[or arcuit \nexterior, \mbr`cate [i ele \ntr-un soi decatifea ro[iatic`, aduceau \ns` senza]iade confort. Ideea era \ntregit` [i demuzica ambiental`, foarte pl`cut`pentru vremea ploioas`, care c`p`tauneori influen]e electro.

La Point Blank ceaiul nu seserve[te \n ce[ti, ci \n recipientespeciale cu infuzor. Iar dac` nu [tiiprea bine s` jonglezi cu strecur`toarea,chelnerul vine s` te ajute, din nou.

|n meniu se g`seau [i o serie decafele, dar [i vinuri sau b`uturi tari.Printre cocteilurile obi[nuite(Grandmother, Grandfather, White [iBlack Russian, Kaipiroshka [i

Kaipirissima, Mojito, Cosmopolitan -la 18 ron), am descoperit unul cu unnume neobi[nuit: Boo Room. De[i nul-am \ncercat, am b`nuit c` trebuie s`fie dulce acri[or pentru c` avea vodcacitron, Bacardi [i bitter lemon.

Cånd am plecat din Point Blank,mi-am mai aruncat o dat` privirea lafirma localului. Dar ploua prea tareafar` ca s` stau \n contemplare. |ns`chelnerul s-a oferit s` cheme un taxi. {iatunci mi-am zis, \ntr-adev`r: „punctochit“.

Str. Schitu M`gureanu nr. 6. Tel: 031 805 42 80

O ]int` cu accenteorientale

CCAALLEENNDDAARREXPOZI}IIAMSTERDAM

MMiittcchh EEppsstteeiinn -- AAmmeerriiccaann WWoorrkk.. Expozi]iacuprinde o serie de lucr`ri semnate de acest fotografcontemporan. „American Power“, una dintre lucr`rilesale, surprinde rela]ia dintre resursele de energieamericane (semn al puterii) [i peisajele\nconjur`toare. Foam, pån` pe 19 septembrie.

BERLIN

AA 2211sstt CCeennttuurryyTTaappeessttrryy ooff TTeennTThhoouussaanndd FFlloowweerrss -o expozi]ie detapiserie din EvulMediu, inspirat`de ideile artistuluitextil Ursel Arndt.Piesa de rezisten]`este o tapiserieimens` (13X2,2metri). MuzeulEuropaischerKulturen, pån` pe9 septembrie.

BUCURE{TI

EExxppoozzii]]iiee ddee aarrtt`̀ ccoonntteemmppoorraann`̀ rroommåånneeaasscc`̀ laAnaid Art Gallery, pån` pe 31 august.

AArrttii[[ttii rroommåånnii ddiinn DDiiaassppoorraa,, la Galeria Apollo,pån` pe 18 august.

SSaannccrraaii,, expozi]ie de grup (fotografie), laGaleria Fotografa.ro, pån` pe 1 septembrie.

AArrtt PPaarrtt TTwwoo,, lucr`ri semnate de 34 de arti[ti interna]ionali, la 115 Galeria de Art` Digital`.

IIppoossttaazzee - Daniela Chirion (pictur`), la GaleriaLuchian 12, pån` \n octombrie.

CCuulloorriillee AAvvaannggaarrddeeii (pictur`), la Muzeul Na]ionalde Art` al Romåniei, pån` pe 2 septembrie.

DUBLIN

WWiilllliiaamm HHooggaarrtthh PPrriinnttss ffrroomm tthhee MMaaddeenn AArrnnhhoottzzCCoolllleeccttiioonn - 50 de printuri de la unul dintre cei maicelebra]i arti[ti ai Angliei (1697-1764). Irish Museumof Modern Art, pån` pe 9 septembrie.

FRANKFURT

AA..RR.. PPeenncckk RReettrroossppeeccttiivvee - 130 de picturi \nformat mare, c`r]i, sculpturi [i obiecte din 1961 [ipån` \n prezent. Schim Kunsthalle Frankfurt, pån` pe16 septembrie.

HELSINKI

VVuuookkkkoo NNuurrmmeessnniieemmii--FFaasshhiioonn DDeessiiggnn - Oretrospectiv` a operei designerului finlandez, n`scut\n 1930. Designmuseo, pån` pe 23 septembrie.

LONDRA

HHooww WWee AArree -- PPhhoottooggrraapphhiinngg BBrriittaaiinn.. Expozi]iaofer` o incursiune \n istoria fotografiei britanice prinintermediul fotografiilor lui Lewis Carroll, Bill Brandt,David Bailey [i al]ii. Tate Britain, pån` pe 2septembrie.

DDaallii aanndd FFiillmm - peste 100 de lucr`ri ale artistuluispaniol (1904-1989): picturi, fotografii, desene [ifilme, cu scopul de a explora rolul cinematografiei \nmunca sa. Tate Modern, pån` pe 9 septembrie.

PARIS

FFrroomm CCeezzaannnnee ttoo PPiiccaassssoo,, MMaasstteerrppiieecceess ffrroomm tthheeVVoollllaarrdd GGaalllleerryy - Ambroise Vollard (1866-1939) a

jucat un rol decisiv \n arta modern`, prin expozi]iilepe care le-a organizat [i sus]inut de-a lungul vie]ii.Musée d’Orsay, pån` pe 16 septembrie.

ROMA

EErrooss este dedicat` zeului ce reprezint`re\ncarnarea iubirii. Piesele sunt sculpturi ale lui Eros,realizate de Lypsippus pentru sanctuarul din Thespiae.Colosseum, pån` pe 16 septembrie.

SIBIU

AArrhhiitteeccttuurraa ffoorrttiiffiiccaatt`̀ ss`̀sseeaasscc`̀ ddiinn TTrraannssiillvvaanniiaa,,la Turnul de nord al Bisericii din incinta Cet`]iiCisn`die, pån` pe 29 septembrie.

VIENA

EExxpprreessssiivvee!! TThhee AArrttiissttss ooff DDiiee BBrruucckkee -- TThheeCCoolllleeccttiioonn ooff HHeerrmmaann GGeerrlliinnggeerr:: 260 de opere alearti[tilor din grupul Die Brucke (Podul). Albertina,pån` pe 26 august.

FESTIVALURILONDRA

NNeeww CCrroowwnneedd HHooppee -- AA FFeessttiivvaall bbyy PPeetteerr SSeellllaarrss.. Unfestival de muzic` contemporan`, dans, film, art` [idiscu]ii inspirat de opera lui Mozart. Festivalul include [ipremiera filmului „La Passion de Simone“, semnat deKaija Saariaho. Barbican Hall, pån` pe 12 august.

ROMA

CCaarraaccaallllaa FFeessttiivvaall.. Festivalul care se desf`[oar` lab`ile Caracalla va pune \n scen` anul acesta „Nabucco“de Verdi [i „Turandot“ de Puccini. Pån` pe 14 august.

SFÂNTU GHEORGHE (DELTA DUNÃRII)

Festivalul Interna]ional de Film IndependentAAnnoonniimmuull,, edi]ia a IV-a, 13-19 august.

OPERET~

BUCURE{TI

OOppeerreettaa ddee jjooii sseeaarr`̀,, \n fa]a Teatrului Na]ional deOperet` „Ion Dacian“, \n fiecare joi sear` de la ora21.00.

EVENIMENT

RReeggaattttaa MM`̀rriiii NNeeggrree lleexxuuss.. |ntre 17 [i 19 augustla Ana Yacht Club din Eforie Nord.

CONCERT

CCoonncceerrtt JJeetthhrroo TTuullll.. Pe 30 august \n Pia]a Maredin Sibiu

Cristina Nichitu[

DESEMNAREA Sibiului drept capita-l` cultural` european` a \nsemnat unexcep]ional prilej de a \ncerca recolo-nizarea acestor meleaguri prin art`.Ideea am g`sit-o clar expus` \n proiec-tul Societ`]ii de Concerte Bistri]a,condus` de Gavril }ermure: interven]i-ile artistice au fost astfel gåndite \ncåts` „ocupe“ spa]iile conven]ionale dinora[ul vechi, dar [i cele ale cet`]ilor [ibisericilor din Biertan, Cisn`die [iCisn`dioara.

Cele [ase microproiecte au urm`ritpromovarea patrimoniului culturallocal, sublinierea elementelor de spe-cificitate [i de identitate a zonei, apro-pierea publicului larg de artele vizuale

[i de spectacolul artistic. Ideea de con-struc]ie a fiec`rui subproiect a fost ceade interdisciplinaritate [i de ofensiv`artistic`, adic` de ie[ire a artei dinspa]iile conven]ionale (ateliere, mu-zee, s`li de art` sau de concerte) \nspa]iile publice. Astfel, pictorii [i-aua[ezat atelierul \n aer liber [i au pututfi urm`ri]i de c`tre oamenii prezen]i -obi[nui]i sau preocupa]i de art` - de lafaza de idee pån` la \ntruparea ei \n lu-cr`ri cu cazuistic` [i simbolistic` me-dieval`, ca o invita]ie la rememorarea,pas cu pas, a propriei istorii.

CCoonnssttaannttiinn SSttaann

B I B L I O M A N I A l C O N F E S I U N I l I S T O R I E l { T I I N } ~ l A R T E l M E N T A L I T ~ } I

|ntåmpl`ri la marginea

lumii

10 AUGUST 2007 APARE VINEREA, |MPREUN~ CU ZIARUL FINANCIAR NR. 31 (363)

Sub acest titlu s-a desf`[urat, pre] de 3s`pt`måni, la Mån`stirea Dervent din jude]ulConstan]a, a doua edi]ie a unei insolite taberede crea]ie. Arti[ti din patru filiale ale UAP,al`turi de plasticieni din Fran]a [i Bulgaria, aupictat pånze cu tematic` religioas` [i aucioplit blocuri de piatr` aduse de la cariereledin zon`. |n ziua de 31 iulie, la sfår[itulperioadei de „atelier“, a avut loc vernisajulexpozi]iei ce a reunit crea]iile n`scute \n acesttulbur`tor ambient monahal.

|N IANUARIE 2006 \ns`, revista TheSmoking Gun a descoperit c` auto-biografia de succes este \n mare m`-sur` contraf`cut`.

|ntre altele, James Frey nu s-a b`-tut, sub efectul drogurilor, cu maimul]i poli]i[ti, cum afirma, [i a petre-cut \n \nchisoare doar cåteva ore, [inu 87 de zile. Frey a recunoscut c` ainventat multe pasaje, dar s-a str`duits` se justifice.

|n Statele Unite, autobiografiilesau memoriile intr` \n genul „nonfic-]iune“, cel mai c`utat de cititori.Dac` ar fi trimis editurii manuscrisulsub eticheta „roman“, nu l-ar fi luatnimeni \n seam`.

Cum nu descria nimic „tr`it“,mass-media [i, dup` ele, cititorii nus-ar fi interesat deloc de carte. Carenu s-ar mai fi våndut.

|n ciuda m`rturisirii, Frey n-a fostcru]at. Impresarul s`u l-a p`r`sit, de[ia dat o declara]ie prin care \i recu-no[tea autorului talentul literar. Edi-tura a refuzat s` mai tip`reasc` noicontinu`ri de tiraj, pån` nu se modi-ficau pasajele incriminate. Iar citito-rii care se sim]eau p`c`li]i puteau ce-re s` fie desp`gubi]i, dup` ce prezen-tau bonul de cas`, p`r]i din carte [isemnau o declara]ie potrivit c`reiacump`raser` cartea doar pentru c` lise spusese c` e o autobiografie.

|ntåmplarea aceasta ridic` maimulte \ntreb`ri. E vinovat autorul c` amin]it? E de vin` sistemul editorial [ide marketing? Sunt de vin` cititoriidespre care Baptiste Liger spunea \nLire c` sunt „vampiri avizi deadev`r“? Probabil toate la un loc, dar,adunate, \ntr-o m`sur` mai mic` decåtgoana nebun` a autorului dup` noto-rietate.

Mass-media colc`ie de personajeinsipide, incompetente, incoerente,care ob]in o celebritate efemer`pentru c` apar]in unei forma]ii, apar\n vreo emisiune TV [.a.m.d. Mul]i vors` fac` la fel. Din ce \n ce mai mul]ivor s` lase, [i ei, o urm` a existen]eilor. Multora scrisul li se pare o caledestul de u[oar`. Ast`zi autobiografianu mai este apanajul scriitorilor sau aloamenilor de valoare recunoscut`.Oricine a trecut printr-o \ncercaretraumatizant` \[i poate povesti via]a [ipoate ob]ine succes. Iar dac` nu s-a\ntåmplat mare lucru \n via]a lor,inventeaz`. E destul s` intre pe urm`\n joc ma[in`ria de promovare [i to]icei implica]i se umplu de bani. Pe unfals. Probabil c` multe dintre „vie]iletr`ite“ despre care scriu cu emfaz`,aici [i aiurea, atå]ia neaveni]i seaseam`n` cu cele ale lui James Frey.

N-ar fi nicio problem` dac` ar recu-noa[te dintru \nceput c` fac literatur`.

James Christopher Frey, scriitoramerican n`scut \n 1969, adevenit celebru \n prim`vara lui2003, cånd [i-a publicatautobiografia A Million LittlePieces; doi ani mai tårziu, aap`rut continuarea - My FriendLeonard. Ambele c`r]i s-auvåndut foarte bine. Prima ar`mas pe lista de bestseller-uria ziarului New York Times timpde 44 de s`pt`måni,vånzåndu-se \n peste 4,5 milioane de exemplare.

Dun`rea [iDobrogeacre[tin`

RecolonizareaSibiului prin art`

|n bazilica fortificat` din Cisn`dioara nu s-a slujit de decenii. Pån` la ora Exodus-ului

Stelian }urlea

REPORTAJ

EVENIMENTUL desf`[urat la m`n`stirea Der-vent (care dore[te s` \[i p`streze periodicitateaanual`) repune \n discu]ie valorile perene ale

sentimentului religios, la o distan]` respectuoas`,dar cu nuan]` polemic`, fa]` de direc]iile deexpansiune ale artelor vizuale actuale.

Parte integrant` a unui proiect transfrontalier,aceast` \ntålnire interna]ional` vizeaz` valorificareaunor simboluri cre[tine preluate de pe pieselearheologice descoperite \n cetatea bizantin` de laP`cuiul lui Soare [i \n vechile biserici dobrogene.Ini]iat` de artistul ceramist Ernest Bude[, sus]inut`de p`rintele stare] Andrei de la M`n`stirea Dervent[i de directorul Muzeului Dun`rii de Jos, MarianNeagu, manifestarea s-a bucurat [i de prezen]aPreafericitului Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului.

Operele participan]ilor la ambele edi]ii au fostreunite \ntr-un catalog de expozi]ie unde ceiinteresa]i pot urm`ri particularit`]ile stilistice [ipreocup`rile ideatice ale fiec`rui participant.

AAnnaa AAmmeelliiaa DDiinncc`̀

Via]` de parad`

pagina 8pagina 5

CCoonnttiinnuuaarree \\nn ppaaggiinnaa 33

CCoonnttiinnuuaarree åånn ppaaggiinnaa 33

Prima parte a interviului nostru cu Mircea Iorgulescu, \ncare distinsul critic literar dezvolta ideea din titlu, se\ncheia cu o concluzie sever`: „Istoria real` a ]`rilor [isociet`]ilor din «Vest» e aproape cu des`vår[ire ignorat`\n «Est» [i viceversa“. Ce anume \ndrept`]e[te afirma]iainterlocutorului nostru afla]i \n continuare.

Moartea \n [apte acte Actul VII: LegeDomnule Oprea, prin prezenta v`inform`m c` moartea exist`. {i nu \ndoar [apte acte, cum sus]ine]idumneavoastr`, autorul oarecum confuz[i pe alocuri inexact al acestor rånduri.Noi o cunoa[tem ca atare [i vrem de labun \nceput s` v` explic`m c` acestecuvinte nu ne apar]in doar nou`; dar nebucur`m de locvacitatea lui Petre }u]ea,a domnului Noica sau a profesoruluiM`rgineanu. A multor oameni de baz`...

Marius Oprea

INTERVIU

BASTIONUL

O fic]iune: Europa de Est (II)

- S` nu compar`m totu[i nivelul de trai al Occidentului,\nainte de 1989, cu cel al Europei de Est [i, \n special, cu celal romånilor!

- Pentru cå]i romåni s`r`cia [i lipsurile din ]ara lor din anii1945-1955 nu se datoreaz` exclusiv comunismului?! Pentrucå]i sunt ele m`car \n parte de pus [i \n seama r`zboiului, unr`zboi despre care mult prea rar se men]ioneaz` c` a fost unulpierdut [i la sfår[itul c`ruia Romånia, fost` aliat` a Germanieinaziste, a avut statut de ]ar` \nvins` [i ocupat`?! Ce, cåt, cumi-au interesat pe „estici“ c` Spania [i Portugalia au f`cuttranzi]ia de la dictaturi (necomuniste, dar dictaturi, totu[i!) lademocra]ie abia dup` jum`tatea anilor ‘70 ai secolului trecut?Dramele, tragediile, convulsiile economice, traumatismelepolitice [i sociale de mare anvergur` n-au fost deloc absente\n partea de apus a continentului [i n-au fost deloc „zestrea“exclusiv` a p`r]ii de r`s`rit.

IInntteerrvviiuu rreeaalliizzaatt ddee MMaarrcceellaa GGhheeoorrgghhiiuu

Dezastrul economic, social [ipolitic ce f`cuse din Romåniaanilor ‘80 o ]ar` \n care era greus` tr`ie[ti i-a \mpins pe sa[iidin zona Sibiului s`-[ip`r`seasc` locuin]ele, vecinii,teritoriul pe care sestatorniciser` cu sute de ani \nurm` [i s` ia calea exilului.L`sau \n urm` imaginidezolante: sate, comune,a[ez`ri alt`dat` pline de unfarmec neasemuit deveneaupustii, inerte, tragice. {i cutoate c` pu]ini dintre ei s-au\ntors dup` 1989, zestrea lorcultural` [i de civiliza]ie e \nc`vie, prezent` [i fizic, [i \nmemoria celor r`ma[i.

PATUL \n care se afla Noimann \ncepus` se \nvårt` cu o vitez` ame]itoare, antre-nånd dup` el toate lucrurile din jur. Me-dicului i se f`cu grea]`, stomacul se strån-se ca un pumn [i din`untrul lui ]å[ni unlichid galben-verzui, amar ca fierea, \m-pro[cånd pere]ii. |n \nc`pere se r`spåndiun miros nepl`cut, care-l f`cu pe medic s`vomite din nou. La fiecare spasm alstomacului, stomatologul \[i revenea \nsim]iri. R`ul din`untrul s`u se rev`rs` \nafar`. Da, acum, Noimann se sim]ea maibine. Patul \[i \ncetini rota]ia, iar tavanulreveni la locul lui. Noimann \ntinse måna [ic`ut` \n dreapta sa o bucat` de cear[afcurat, cu care s`-[i [tearg` murd`ria de pefa]` [i de pe abdomen. Dar pretutindenidegetele d`deau de umezeal` lipicioas`.Tot båjbåind cu måna, doctorul descoperi\n dreapta sa, sub pern`, un loc[or ce p`reas` nu fi fost afectat de boråtur`. Degetelesale albe \ncepur` s` scormoneasc` febril,r`v`[ind salteaua, pån` ce d`dur` de cevatare. F`r` s` deschid` ochii, Noimann \[id`du seama c` era vorba de o iconi]`, cuIisus [i Maica Domnului, ferecat` \n argint.Sub ea, descoperi o alta. Un pic mai mare,reprezenta aceea[i scen`. {i, pe m`sur` cedegetele sale se \nfundau \n cål]i [i arcuri,stomatologul d`dea peste icoane din ce \nce mai mari, pe care le scotea de sub el [i lea[eza pe noptier`. Stiva de icoane cre[teaodat` cu groapa ce ap`rea \n saltea.Noimann \[i \nfunda bra]ul pån` la um`r [iscotea din groap` mereu un alt sul, care \ncontact cu aerul se pietrifica, acoperin-du-se de o pojghi]` de aur. ChipulN`sc`toarei [i al pruncului Iisus str`luceau\n \ntuneric. Medicul rosti \n gånd orug`ciune. Dar icoana nu se destr`m` \nmåna lui, ci dimpotriv`, chipurile \ncepur`s` str`luceasc` [i mai tare. Noimann oa[ez` pe podea [i scormoni cu cealalt`mån` \n groapa ce se c`sca sub el. De dataasta, degetele sale d`dur` peste un obiectale c`rui dimensiuni se \ntindeau de la uncap`t la altul al patului. Noimann tres`ri,deschizånd larg ochii [i atunci v`zu c`trupul s`u z`cea \ntins pe o icoan`...Primul gånd care-i trecu prin minte fulegat de Bikinski: „Nu cumva, \[i spuse el,pictorul a trecut \n lipsa mea pe-aci [i [i-af`cut mendrele?!“. Icoanele stivuite \ndreapta sa p`reau f`cute de o alt` mån`.Apoi de unde ar fi avut atå]ia bani Bikinskica s`-[i \mpodobeasc` „scåndurelele“ \naur [i argint? Icoanele ce se aflau \npreajma sa aveau amprenta unor altevremuri. Medicul se scul` \n capul oaselor.Tåmplele \i våjåiau, camera continua s` se\nvårteasc`. |ns` ritmul „tangajului“ eraacuma destul de lent. Stomatologul Paulse gåndea chiar s` pun` picioarele \npodea, \ncercånd s` se deplaseze pån` lamas`, unde se vedeau resturile unei cine\ncropite \n grab`. Acolo se afla [i o sticl`de coniac Alexandrion, cu trei degete delichid ar`miu ce se balansa ispititor\n`untrul ei. Drumul era totu[i riscant.Medicul nu se sim]ea \nc` pe deplinrestabilit. C`sc` [i se \ntinse, pocnindu-[i\ncheieturile degetelor. |nf`[urat pejum`tate \n cear[af, st`tea \n bra]eleSfintei N`sc`toare, acoperind cu [ezutuls`u nemernic chipul zugr`vit cu atåtaging`[ie al Måntuitorului. Oare ce ar fi zisBikinski, care de felul lui era un habotnic,dac` l-ar fi v`zut \n astfel de postur`? „He,he, suråse el cu am`r`ciune, f`cånd haz denecaz, iat`-te [i pe post de prunc sfånt...“„Pruncul care duce biberonul de Alexan-drion la gur`“, i-ar fi replicat, dac` ar fi fostde fa]`, Bikinski. {i poate l-ar fi pictat[ezånd cu sticla la gur` pe icoana cetrepida sub el. Bikinski \ns` nu era de fa]`,el h`l`duia acum pe alte meleaguri, pa[iis`i, tåråndu-se prin Pia]a Unirii, se\ndreptau spre Casa Podgor, a[a c`Noimann fu nevoit s`-[i dea singur replica:„Vom tr`i [i vom vedea“.

FOILETON

CCoonnttiinnuuaarree \\nn ppaaggiinnaa 22

LLOOCCOOMMOOTTIIVVAANNOOIIMMAANNNN

Nichita Danilov

EEPPIISSOODDUULL 22

Costumele

CCoonnttiinnuuaarree \\nn ppaaggiinnaa 66

CCoonnttiinnuuaarree \\nn ppaaggiinnaa 33

pagina 7

FractureUn duel al min]ilor

AVANPREMIER~Cålnic: o cetate dinpatrimoniul

UNESCO

Muzica de la

miezulnop]ii

pagina 7

Aurelian Bolea, Heruvimul

MMiihhaaii CCuuccuu

2 BIBLIOMANIA 10 august 2007

Totu[i, urmele unui oarecare Bikinski sevedeau prin \nc`pere. Cineva c`lcase de ici-colo, purtåndu-[i adida[ii murdari de noroisau de vom` de la mas` la pat [i de la pat la[ifonierul ce trona cu u[ile deschise \nl`turi, \n`untrul c`ruia, um`r lång` um`r,st`teau cele o sut` dou`zeci de costumeale medicului, c`lcate [i periate cu grij`,ar`tånd ca ni[te solda]i alinia]i unul lång`altul, ce-[i umfl` pieptul [i \[i \ndreapt`spatele dinaintea comandantului, preg`-tindu-se s` strige din to]i r`runchii: „Ura!“.Nu era cazul. Acum, comandantul (colo-nelul sau generalul Noimann) st`tea \n[ezut cu picioarele sub el, \n pozi]ia se-milotus, ]inåndu-se cu måinile de cap.Generalul suferea. De aceea, costumelep`strau o t`cere respectuoas`. Ridicåndu-[i måna dreapt` spre tavan, Noimann d`ducomanda: „Pe loc repaus!“ [i \ntregregimentul se destinse, adoptånd o pozi]iede a[teptare. „Vax, spuse Noimann, azi n-am chef de voi...“. |[i netezi p`rul, c`utåndprin acest gest s`-[i pun` \n ordinegåndurile ce-i roiau prin capul n`cl`it dealcool [i s`-[i alunge durerea ce-i n`p`disetåmplele. |ntre timp, setea \i cre[tea. Do-rin]a de a ajunge pån` la mas` nu-i d`deapace. Noimann \[i a]inti ochii \nspre sticl`.{i sticla \ncepu s` se clatine. Apoi sepetrecu un fenomen straniu. Sub presiu-nea privirii sale fixe, masa se r`suci de ladrepta la stånga, \n`l]åndu-se cåteva de-gete de la podea... |n gånd, medicul \[ifrec` måinile de bucurie. Masa se apropiade pat, cl`tinåndu-se \n aer. Medicul \n-chise ochii [i num`r` pån` la zece... Cånd \i\ntredeschise din nou, observ` c` distan]adintre el [i sticl` se mic[orase considerabil.F`cu un efort, \ntinzåndu-[i bra]ul \n di-rec]ia mesei. Mai trebuiau cå]iva centi-metri [i efortul s`u ar fi fost r`spl`tit dinplin. Tremura de ner`bdare. Masa p`rea c`vine \nspre el [i totu[i distan]a dintre ea [ipat nu se mic[ora, ci, parc` dimpotriv`,cre[tea. Masa luneca spre pat, dar patulluneca [i el, retr`gåndu-se din calea ei.Noimann \nchise din nou ochii. Era \ntr-ositua]ie f`r` ie[ire. Masa [i patul p`reaulegate \ntre ele de fire nev`zute. Cånd semi[ca una, se mi[ca [i cel`lalt. P`reau dou`animale care execut` un dans ciudat,cånt`rindu-[i for]ele, prinse \ntr-un ritualde \mperechere. |ntre timp, senza]ia desete atinse o limit` de nesuportat. Noi-mann num`r` din nou pån` la zece, apoipån` la dou`zeci, apoi pån` la cincizeci.Nici cånd ajunse la num`rul cinci sute, ceicå]iva centimetri nu fuseser` parcur[i. Ceera de f`cut? Masa \nainta, iar patul totd`dea \nd`r`t. Noimann \ncerc` s` seridice, dar picioarele nu-l ascultau. |ntre-deschizånd pleoapele, medicul v`zu c` osticl` de pe mas` disp`ruse [i c` \n loculfarfuriei cu resturi se afla acum o p`l`rie depai, cu boruri largi, plin` cu buc`]i deprescur` stropite din bel[ug cu ulei [i vin.Acum masa \nainta spre el cu pa[i hot`rå]i.Picioarele ei erau \nc`l]ate cu adida[i Nike,destul de jerpeli]i. |nc`l]`mintea \i aduceaaminte de cea purtat` de Bikinski. Numaic` pictorul purta de obicei doi adida[i, oraici se mi[cau \ncolo [i \ncoace patru. Poatec` v`d dublu, \[i spuse medicul. Scenap`rea desprins` din tablourile lui Bosch. Omas` \nc`rcat` cu resturile festinului sedeplasa prin camer` \nc`l]at` ca un om. Nucumva se pitise vreun mu[teriu sub ea [i,ca s`-l sperie pe Noimann, umbla ciucit \npatru labe, avånd o pereche de adida[iprin[i pe måini? Sau poate c`, \n loc deunul, se ascundeau sub mas` doi oameni?Sau poate c`, din pricina be]iei, Noimannavea din nou halucina]ii?! Medicul st`tea\n pozi]ie lotus pe marginea patului,uitåndu-se prostit \n jur. Pe genunchii s`ise leg`na c`ma[a de noapte a lui Lilith.Dinspre [ifonier se auzi un zumzet. Costu-mele se mi[cau, fo[nind ca ni[te copaci\mbr`ca]i \n frunze moarte \n b`taia vån-tului... Noimann \ntinse måna [i lu` dinp`l`rie o prescur`. Cånd o duse la gur`,aceasta scoase un chi]c`it u[or [i, f`cåndslalom prin a[ternut, disp`ru sub pat.Atunci, medicul \[i d`du seama c` e ceva \nneregul` cu el [i, f`cånd un efort supremde voin]`, se d`du jos din pat.... Acum numai visa. De fapt, se trezise de mult. Masa[i sticla de coniac se aflau la locul lorobi[nuit. Noimann se repezi, cl`tinåndu-sepe picioare [i tremurånd din tot corpul,puse måna pe sticl`, \[i turn` o jum`tatede pahar [i \l d`du pe gåt. La \nceput sim]io senza]ie de r`u, de grea]`. Dup` careconiacul \[i f`cu efectul. Noimann mai \ntåitranspir`. Apoi, \ncetul cu \ncetul, \[i reveni\n sim]iri. Transpira]ia \[i f`cu efectul. Oparte din r`ul ce se afla \n el fuseseeliminat. Tåmplele \ncetar` s`-i zvåcneas-c`. Ritmul b`t`ilor inimii deveni mai re-gulat. Medicul \[i arunc` halatul pe umeri[i, luånd o pozi]ie mar]ial`, se \ndrept`spre dulap s`-[i inspecteze „trupele“.Pauza de respiro durase prea mult.Costumele se aflau \n dezordine. „Solda]i,drep]i!“, f`cu Noimann. Dup` care le d`duun ordin ale c`rui comenzi se b`teau cap \ncap: „Pe loc repaus, mar[!“. Costumele \[iumflar` pieptul, apoi se destinser`. Dup`care \ncepur` s` m`r[`luiasc` pe loc,mi[cåndu-[i umerii \n sus [i \n jos.Mul]imea de pantofi afla]i \n debara le ]inuisonul. |mb`rb`tat de ordin, stomatologulPaul se \ndrept`, \ntr-un mar[ triumfal,spre acvariu. Pe[ti[orii nu-[i primiser` \nc`doza obi[nuit` de alcool [i st`teau cubur]ile \n sus, cl`tinåndu-se u[or deasupraapei. „Drep]i!“, f`cu Noimann. Cei doi pe[ti\l privir` cu nedumerire cu ochii bulbuca]i,r`månånd \n aceea[i pozi]ie. „Curånd ve]iprimi [i tainul“, murmur` medicul turnånddou` dege]ele de coniac din sticl` \nacvariu. Pe[ti[orii d`dur` veseli din coad`[i \ncepur` s` \noate, f`cånd tot felul devolute \n apa care prinsese o culoare ar`-mie. Noimann puse \n func]iune aculgramofonului [i \n \nc`pere r`sunar` into-na]iile unui vals de Johann Strauss. Strån-gånd sticla [i måinile la spate, Noimannp`[ea triumf`tor, m`surånd podeaua \nlung [i-n lat. Umerii s`i se \ndreptaser`.Pa[ii \i devenir` mai elastici. Iar glasul\ncepu s`-ngåne, tam-taram-taram, acor-durile valsului. |nghesuite \n dulap, cos-tumele \l acompaniau. Cravatele p`reau s`intre \n acela[i ritm. „|n sfår[it, \[i spusemedicul, criza a fost dep`[it`... Am puteaie[i...“. „Desigur, continu` el s`-[i derulezefirul gåndurilor, de ie[it putem ie[i, pro-blema e \ncotro ar trebui s` ne avånt`mpa[ii!“. Primul gånd care-i trecu prin mintefu: „Corso!“. Nu, \n nici un caz. „Oriunde,dar la Corso, nu...“.

BOOK.COMPOEZIA DE AZI

PE AL~TURICRONIC~

CARTEA |N 100 DE CUVINTE - SELEC}IA Z.D.

Irina Mavrodin

UUiimmiirree// ÉÉttoonnnneemmeennttEditura Minerva

O EDI}IE bilingv` de poeziitraduse de autoarea \ns`[i \n limbafrancez`. „a[ vrea s` fiu aici/ [i a[vrea s` fiu dincolo/ suferin]a de a terupe/ de un loc pe care \nc`/ nu l-aicunoscut// cum s` spui/ cum s`-itorni cuiva direct/ \n cap un trup//aceste st`ri ale tale/ \ntålnirea [idesp`r]irea ta“. „Avåndtransparen]a [i concentrareaaforismului, poemele IrineiMavrodin se nasc sub teroarealucidit`]ii care str`bate,descompune [i analizeaz` totul,v`zånd dincolo de aparen]a\n[el`toare“ (Vasile Igna).

Nichita St`nescu

IInnvviizziibbiilluull ssooaarreeEditura Corint

ANTOLOGIA cuprinde o selec]iedin crea]ia poetic` antum` a luiNichita St`nescu. A fost intitulat`Invizibilul soare dup` titlul poezieiomonime din volumul |n dulcelestil clasic. |n vederea alc`tuirii ei,au fost consultate toate volumelede versuri ale autorului, inclusiv oserie de antologii, albume omagiale[i alte lucr`ri de aceea[i natur`. Daredi]ia r`måne una de „poezii alese“,adic` una care \l reprezint`, desigur,pe Nichita St`nescu, dar [i gustulcelui care a alc`tuit aceast`antologie, prefa]a [i nota asupraedi]iei - adic` Ion Mircea.

Nora IugaSS`̀ppuunnuull lluuii LLeeooppoolldd BBlloooommEditura Polirom

EDI}IA a doua. Un volum desprecare critica sus]ine c` apar]inepostmodernismului, textul s`umustind de citate [i aluzii ce trimit cugåndul la autori [i opere celebre.„Fidel` textualismului, autoareamut` accentul din exterior spre ceeace se \ntåmpl` \n imediata noastr`apropiere, recurge la relatarea prinprocedeul dicteului automat asuccesiunii de gånduri, vise tr`ite,obsesii, speran]e, nelini[ti culturale [iexisten]iale. La fel ca \n celebraplimbare a lui Leopold Bloom, celedou` planuri se deruleaz` \n paralel.De cele mai multe ori, un elementexterior modific` radical direc]iagåndurilor.“

Linda Fairstein

DDaannssuull mmoorr]]iiiiEditura Tritonic

LINDA Fairstein a condus timp de20 de ani departamentul deinfrac]iuni sexuale al procuraturii dinManhattan. Din 1994 \ncepe o serie deromane poli]iste \n care o aduce \naten]ia cititorilor pe AlexandraCooper, procuror, un alter ego alautoarei. |n romanul de fa]`, obalerin` faimoas`, Natalya Galinova,dispare \n timpul unei reprezenta]ii dela Metropolitan Opera. Cadavrul eieste descoperit curånd \n sistemul deaerisire al Operei. Suspec]ii nu suntpu]ini: agentul balerinei,produc`torul, fiica acestuia [idirectorul artistic al Operei. Traducere [i note de Irina Popa [iGeorge Manu.

Jeannette AngellMMaaddaammEditura Quality Books

N~SCUT~ \n Fran]a, JeannetteAngell se stabile[te \n Statele Unite la21 de ani, devine licen]iat` \n istorie [idoctor \n antropologie. P`r`sit` deiubit, care-i gole[te contul personal,ajunge, dup` cum singur` declar`, s`practice prostitu]ia de lux. Cariera ei \nindustria pl`cerii dureaz` aproape treiani [i constituie materia prim` pentruvolumele Call girl. Memoriile uneidame de companie [i Madam. Via]a[i afacerile unei matroane dinBoston. A publicat pån` \n prezent[ase c`r]i, cea de fa]` fiind ultima,chiar \n acest an. Subiectul: o tån`r`crescut` \ntr-o familie aristocratic` dinsudul tradi]ionalist ajunge matroanauneia dintre cele mai populare agen]iide call-girl din Boston. Traducere dinlimba englez` de Vlad Ionu] Ursachi.

COLEC}II

|N FIECARE num`r eu reproduc odeclara]ie de dragoste (imaginar`), iardvs. trebuie s` ghici]i cine anume ar fiputut s` o fac`. Este vorba de perso-nalit`]i foarte bine cunoscute de dv. dinvia]a public`. Le-a]i auzit adeseori vor-bind la televizor. Dac` le ghici]i pe toatetrei, ve]i avea din partea mea drept pre-miu un exemplar din Istoria literaturii ro-måne contemporane (2,950 kg, 196 lei!)cu autograf. Iat` prima declara]ie.

V` cer s` m` accepta]i \ntru dum-neavoastr`

{ti]i prea bine, doamn`, cåt de de-gradat` e societatea romåneasc` \n mo-mentul de fa]`... V` cer imperios s` ave]icon[tiin]a responsabilit`]ii dumneavoas-tr` [i s` nu m`ri]i aceast` degradare,aruncånd \nc` un om \n neantul dez-n`dejdii.

Omul sunt eu. Sistemul meu de iluziia func]ionat perfect \nainte de a v`cunoa[te. Acum e \n plin` dezagregare.{i totul pleac` de la o dezastruoas` lips`de reciprocitate a dragostei pe care v-oport. Sinele meu e \ndr`gostit de sineledumneavoastr`. Dar sinele dumneavoas-tr` nu e \ndr`gostit de sinele meu. Dum-neavoastr` m` ignora]i [i m` mai [itraduce]i cu virtuozitatea cu care l-amtradus eu pe Heidegger. Erosul, v` rog s`citi]i cu luare aminte aceast` propozi]ie,

are nevoie de un ethos. Nu m` deza-m`gi]i!

Eu sunt, oricum, revoltat \mpotrivacondi]iei umane. M-am n`scut f`r` s` fiu\ntrebat dac` vreau s` m` nasc. {i am s`mor f`r` s` fiu \ntrebat dac` vreau s`mor. Practic, m` aflu sub efectul unuicontract pe care nu se [tie cine l-a semnat\n locul meu. Nu m` trata]i [i dumnea-voastr` cu aceea[i indiferen]` cosmic`!

Preten]ia mea e minim` [i \n con-formitate cu normele stilului de via]` eu-ropean. Vreau s` m` accepta]i \ntru dum-neavoastr`, ca s` des`vår[esc ceea ce s`-vår[esc numai \n imagina]ie.

Pentru mine, \n momentul de fa]`,sunte]i un edificiu, pe care scrie cu literemari „intrarea interzis`“. Aceast` inter-dic]ie \mi provoac` o stare de prostra]ie,m` face s` m` simt, pur [i simplu, \n-cremenit \n proiect.

Un proiect \n care am \ncremenit \n ul-tima vreme este acela de a trimite scrisorideschise. Reda]i-mi, doamn`, capacitateade a le \nchide!

Eu sunt preg`tit pentru \ntålnirea cudumneavoastr`. De cåteva s`pt`månicitesc [i fi[ez c`r]ile lui Bebe Mih`escu,singurul b`rbat din Romånia care [tie cetrebuie f`cut \ntr-o asemenea situa]ie.Acum [tiu [i eu. V` rog s`-mi da]i voies` experimentez ceea ce am \nv`]at!Ajuta]i-m` s` m` transform dintr-un teo-retician \ntr-un practician!

INTELIGEN}A poetei preia cli[eelerostirii artizanale [i, translåndu-le fo-nic-alegoric, f`r` a le rupe cu totul deinteligibilul limbii romåne (verbele [isubstantivele - chiar inventate - \[i p`s-treaz` termina]iile conjug`rilor [i, res-pectiv, declin`rilor, conjunc]ii, prepo-zi]ii, adverbe, apar cånd [i cånd ca ata-re, topica este cea a limbii romåne), leexpune ridicolului unui con]inut apro-piat de zero. {i parc` nefiind de ajunsdemolarea limbajului, poeta \[i exersea-z` ironia [i pe seama formelor genuluiliric (balad`, rondel, sonet), creånd fan-tasmagorice [iraguri de vocabule carene readuc \n minte - ca-ntr-o anamor-foz` buf` - autori [i stiluri, cu tot ar-senalul poeziei clasice, toate str`b`tutede unda de cinism ghidu[ cu care co-piii deseneaz` barb` [i must`]i distin-selor portrete dintr-un dic]ionar.

Dac` Mircea C`rt`rescu \n Levantula reinventat o epoc` prin mimetismvoit al formelor [i con]inutului, badi-najul fiind inclus \n proiectul \nsu[i alvolumului (a[a cum nu te mai po]i aziscufunda \ntr-o min` f`r` echipamentmodern), Nina Cassian, neinten]io-nånd exhaustivul, se joac` \ntr-un modmai radical, renun]ånd complet la con-]inut, demonstråndu-ne doar goliciu-

nea formelor [i a limbajelor sau, dim-potriv` (subtilitate [i a lui IsidoreIssou), t`ria de nezdruncinat a forme-lor. S` te joci inventånd un dialect-mu-tant, o limb` romån` proiectat`-n gro-tescul cine [tie c`ror bolgii (supra)(infra)terestre, iat` o aventur` la carepu]ini s-ar \ncumeta. {i ce este re-marcabil \n acest adev`rat tur de for]`e recunoa[terea instantanee a „formeica deformare“ [i, drept urmare, råsulperplexat, asem`n`tor celui ce rea-lizeaz` brusc c` \mp`ratul e gol. Iat`cum e c`inat eroul \nvins de destinulnendur`tor: „F`ligat`-i craia vend`./F`ligat` foarte mult./ Lane, lane, gorsde bend`,/ unde ]i-e corinul ult?“. F`-ligat` foarte mult, la limita specula]iei,vrea s` semnifice c` „situa]ia e camalbastr`“ [i-atunci eroul, cåtu-i el de„gors de bend`“, de dat dracului, a\ncurcat-o \ntrucåt [i-a pierdut pentrutotdeauna „corinul ult“, cel care-ichez`[uia puterea. Stratul alegoric alstructurilor unei limbi e scos la iveal`ca o component` substan]ial` a ori-c`rei crea]ii lingvistice (deci [i lite-rare), iar asta este partea „construc-tiv`“ a acestor jocuri \n oglinzi defor-mante. Un sonet e construit cu n`s-tru[nica rim` diminutival` „a[i“, a[a

c` miza de caraghios a buc`]ii e asi-gurat`: „Au \nmorit drumatice mi-loave/ sub rocul catinat de nitura[i/Atå]ia venizei de bori m`rga[i.../Atåtea alne str`m`tånd, estrave...//Nicicånd guluiul arfic, bunura[i,/ n-atof`rit atåtea nerucoave./ Era, pe cåndcu veli [i alibave,/ Cozimiream pe-o[ait` de gopa[i.// Dar azi mai tum-n`rie-mi pare stena/ cu care goltulferic m-a cl`uns/ [i zura-i ned`, multelenteena...// Doar vit [i astrichie-n te-lehuns./ |mi zurnuie, sub noafe, me-lidena/ [i linful zurnuie, r`uns,pr`uns...“ Aspectul de [arad`, ori celde [arj`/a-da-cu-tifla (la Arghezi? laIon Barbu?) \ntregesc bogata zestrehermeneutic` a textelor. Bufonada euna a nisipurilor ori noroiurilor mi[-c`toare care te prind [i nu-]i mai daudrumul. R`un[i, pr`un[i, cozimirimcu to]ii printre atå]ia bori m`rga[i [itof`rim atå]ia gului arfici \ncåt, lasfår[itul acestui karaoke lingvistic, eclar c` mai tumn`rie ne pare tuturorstena [i nu [tim cum s` ne ferim s` nune zurnuie prea r`u, sub noafe, me-lidena.

*) Nina Cassian, Avangarda nu moare[i nu se pred`, Editura Vinea, 2007

FOILETON

Desenuldin covorACESTA este titlul uneia dintre co-lec]iile noii edituri Art, \n care au ap`-rut deja mai multe volume. O colec]iecare porne[te de la supozi]ia c` ideeadesenului din covor nu putea s` nuapar` \n mintea romancierilor, inventa-tori ai atåtor vie]i paralele. Colec]ia deproz` contemporan` coordonat` decriticul literar Mircea Martin propunepropriile ei covoare [i desene. Au ap`-rut: Alfred Jarry - Superfemeia (tra-ducere, prefa]` [i note de Luca Pi]u);Alfred Jarry - Suprab`rbatul (traducere[i note de Mady Solomon); precum [ic`r]ile prezentate pe larg mai jos.

ALBERTO MORAVIA - CUM S~TR~IE{TI CU O SO}IE NECREDIN-CIOAS~. Traducere din italian` deGeorge Popescu. Cartea con]ine 16 nu-vele [i povestiri [i este ultimul volumde proz` al scriitorului, publicat chiar\n anul mor]ii sale. Majoritatea acestorproze au \n centru iubirea \n diverselesale ipostaze: dragostea domestic` [iamorul extraconjugal, iubirea aflat` lagrani]a cu ura, exaltarea adolescentin`[i pasiunea neortodox`. |n viziunea au-torului, femeile sunt, \n general, maivulnerabile, dac` nu chiar predispusela rela]ii adulterine, \n timp ce b`rba]ii,dac` nu le urmeaz` exemplul, pl`nu-iesc r`zbunarea ori r`mån \ntr-o expec-tativ` vindicativ`. Nuvela Vila devineri a fost ecranizat` \n 1992.

JULIEN GREEN - LEVIATHAN. Tra-ducere din francez` de Modest Mo-rariu. Un b`rbat cu o c`snicie nefericit`urm`re[te o tån`r` sp`l`toreas`, se\ndr`goste[te de ea de la distan]`, iar \nmomentul culminant al apropierii olove[te, desfigurånd-o. O poveste \ncare infernul nu mai \nseamn` „cei-lal]i“, ci fiecare pentru sine.

JIRI MAREK - UNCHIUL MEU ULISE.Traducere din ceh` [i note de JeanGrosu. O satir` a societ`]ii central-eu-ropene de \nceput de secol XX, im-pregnat` cu umor. Scriitorul regizeaz`o odisee \n care rolul Ulise este atribuitunui tån`r, fiu de negustor de cai de-venit antreprenor de pompe funebre.Titlul [i \mp`r]irea pe cånturi trimit laprecedentul homeric, ca [i identificareapersonajelor din societatea praghez` [ivienez`. ((SS..}}..))

VVaa uurrmmaa

UUrrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 11

Dragi cititori (f`r` \ndoial`inteligen]i [i cu sim]ulumorului, din moment cesunte]i cititorii mei!), v`propun, \n spa]iul rubricii Pe al`turi, un joc literar (peparcursul a trei s`pt`måni).

Alex. {tef`nescu

Elogiu femeilor scheletice

Joc literar de vacan]` (I)Power to the Author?

APOI, Ordinea este manifestarea vizibil` aPuterii - sau, mai exact, a de]in`torilor ei; \nfine, Jocul nu este, \n acest angrenaj, o simpl`

for]` de sens contrar, care urm`re[te instaurarea dezor-dinii sau sl`birea Puterii. Mai degrab`, Jocul este Or-dinea ascuns`, ocult`, acea surs` de instabilitate carene reaminte[te c` Puterea nu se poate concentra nicio-dat` \n måinile unui singur individ. Sau, \n orice caz,c` o asemenea coagulare a Puterii st` sub regimulprovizoratului, ea nefiind altceva decåt un preludiu alanarhiei iminente. {i, implicit, al unei noi Ordini.

A[ putea urm`ri un asemenea proces \n Saludos(1995), Sigma (2002) sau Ordinea (2005). |ns` pro-babil c` el transpare cel mai clar \n volumul Sta-]iunea*, reeditat de curånd la Editura Polirom. |nesen]`, cartea este o utopie negativ` care colecteaz`toate elementele genului: mai \ntåi, o lume fic]ional`indeterminat` (Sta]iunea), o enclav` subzistånd \n in-teriorul unui Regat imaginar; apoi, o umanitate gene-ric` (personajele se numesc Magistratul, Romancierul,Filosoful, Actorul, Eroul, Eremitul, Doctorul [.a.m.d.),pentru care psihologia este doar un condiment alideologiei; \n fine, o Ordine particular`, identificat` -cel pu]in \n aparen]` - cu persoana Magistratului, ade-v`ratul st`pån al Sta]iunii. De altfel, Ordinea ([i mizaimplicit` a acesteia, adic` Puterea) se afirm` de la bun\nceput ca tem` central` a romanului. O face chiarMagistratul: „Trebuie instituit` Ordinea; \n parte, amreu[it! Pentru asta m-am opus, mereu, Legilor venitede Sus! Mormanelor de hårtii; kilograme, tone, dac`]in seama de nesfår[itele instruc]iuni [i dispozi]iianexe! Birocra]iei, care aiure[te [i mai mult ace ([...)|nseamn` c` am putere, trebuie s-o exercit“. Cåt pri-ve[te Jocul, acesta \i angajeaz` pe to]i aceia care do-

resc Puterea. Adic` pe toat` lumea. |ns` cei maipericulo[i indivizi sunt (\n ordine cresc`toare)Actorul, Filosoful [i Romancierul. {i asta pentru c` einu joac` dup` regulile Jocului. Sau, mai bine zis,pentru c` ei arat` c` Ordinea Magistratului nu e decåto p`rticic` a unui Joc mai amplu [i cu reguli mult maicomplexe. Astfel, Actorul pl`nuie[te diverse specta-cole care denun]` iluzia ideologic`; la råndul lui,Filosoful pritoce[te de vreo 16 ani un experimentscandalos: \[i hr`ne[te iepurii cu carne crud`, vrånd s`demonstreze c` „iepuritatea“ - ca [i umanitatea, de alt-fel - nu e decåt un efect secundar al program`rii socia-le; nu \n ultimul rånd, Romancierul scrie o „Cronic`infam`“ a Sta]iunii, care erodeaz` autoritatea Magis-tratului prin for]a subversiv` a parabolei. {i totu[i, cuadev`rat interesant` nu e existen]a unei opozi]ii fa]` deOrdine, cåt dependen]a reciproc`, rela]ia decomplicitate care \i leag` pe de]in`torii Puterii de ceicare aspir` la ea. |n fond, acesta e motivul pentru care,\n ciuda numeroaselor sale bravade, Magistratul nunumai c` nu-i suprim` pe cei trei, ci chiar le recu-noa[te utilitatea, de vreme ce prezen]a lor \i legiti-meaz` propria Putere.

Situa]ia se complic` (dar se [i simplific`) o dat` cuinterven]ia Autorului \n fic]iune. Se complic`, pentruc` Jocul pe „orizontal`“ (\ntre Magistrat [i cei trei„disiden]i“ ai Sta]iunii) se subordoneaz` acum unuiJoc pe „vertical`“ (Autorul contra Personajelor sale).Or, \n acest caz, confruntarea este din capul loculuiinegal`. Sau, cel pu]in, asta-[i \nchipuie Autorul. |nrealitate, Jocul func]ioneaz` la fel [i pe „orizontal`“ [ipe „vertical`“. De altfel, exist` dou` pasaje-cheie careconfirm` o atare intui]ie. |n primul dintre ele, Autorul\[i \ncordeaz` mu[chii pe seama Romancierului: „l-ai

asmu]it pe romancier \mpotriva Magistratului; va faceorice pentru a-l distruge. |n cartea lui, personajele suntla discre]ia ta. Pentru Romancier e[ti VOCEA, acum \]iplace s` crezi asta. Raisonneur, m`car, \ntr-unmegascenariu“. |n cel`lalt, Autorul face ciocu’ mic,dåndu-[i seama c` el \nsu[i nu este altceva decåt omarionet` \n måna personajelor sale - sau, de ce nu?,\n måna Autorului s`u: „Po]i s`-l distrugi pe magistrat\ntr-o mie de feluri. VOCEA \]i spune c` nu are cums` scape. Vrei s` te sustragi, nu mai supor]i nimic dejahot`råt. Imposibil: iluzia c` vei schimba ceva \ndestinul personajelor nu e decåt efectul unui joc \n joc,suma unor mici abateri, ireale, de la REGUL~“.

De altfel, acest principiu al ambiguit`]ii Puterii [i alcontinuit`]ii \ntre lumea fic]ional` [i cea „real`“ severific` pe tot parcursul romanului. Cele dou` lumicomunic` deplin [i se oglindesc reciproc. S` lu`mcåteva exemple: Romancierul amu[in` ceva [i coace orevolt` \mpotriva Autorului; experimentele cu ure-chea]i ale Filosofului primesc o confirmare \ntr-un co-tidian pe care-l cite[te acela[i Autor; existen]a Auto-rului e invadat` de personaje [i obiecte inventate chiarde el; vrånd s` experimenteze via]a \ntr-un Lazaret,Autorul se interneaz` (o va p`]i [i Romancierul), dare luat de nebun, tot a[a cum i se va \ntåmpla [i me-dicului care \l trateaz` [.a.m.d. Treptat, cartea devineun fel de Luna Park romånesc.

Sta]iunea e un roman captivant, care, de[i nu iesedin parametrii prozei lui Alexandru Ecovoiu, dep`-[e[te vizibil nivelul mediu al prozei noastre actuale.

*) Alexandru Ecovoiu, Sta]iunea, edi]ia a II-a,prefa]` de Lumini]a Marcu, Editura Polirom, Ia[i,2007, 208 p.

Trei elemente definesc, din punct de vedere tematic, prozalui Alexandru Ecovoiu: Puterea, Ordinea [i Jocul. De altfel,leg`tura dintre acestea iese \ndat` la iveal`: Puterea esteobsesia [i miza tuturor romanelor postdecembriste aleprozatorului, iar gestionarea acesteia de c`tre personaje ([i,nu mai pu]in, de c`tre autorul \nsu[i) atinge adeseapropor]ii demen]iale.

Andrei Terian

SE VINDEA bini[or dar, de cånd av`zut-o cineva pe nevasta lui Beckhamcu ea \n mån`, tirajul a luat-o, efectiv,razna. |n fond, chiar dac` e intitulat`Skinny Bitch, nu e decåt \nc` o cartedespre o diet`...

David Beckham s-a transferat, dup`o mare tevatur` mediatic`, de la RealMadrid la Los Angeles Galaxy. Evi-dent, e vorba de bani foarte mul]i, \njur de 200 de milioane de dolari, darmai important` decåt dorin]a celui maicarismatic fotbalist englez de a se rataca sportiv a fost, se pare, dorin]a ne-vestei lui de a lua cu asalt Hollywood-ul. Drept urmare, prin mai, pe cånds`rmanul David \nc` mai dribla pentruechipa din capitala Spaniei, VictoriaBeckham, ex-Posh Spice, deja d`deatårcoale prin locurile selecte dinCalifornia. Chipurile, pentru a c`uta ocas` [i a se familiariza cu atmosfera,dar, practic, pentru a fi v`zut`, pozat`,tabloidizat`. Ei bine, \ntr-o bun` zi,b`ie]ii de la pres` au prins-o \ntr-unbutic cu o carte \n mån`. Slav` Dom-nului, nu era - ca \n cazul lui Mutu - unvolum de Dostoievski. Anorexica div`plimba dup` ea manualul de sl`bitsugestiv intitulat Skinny Bitch, scris deRory Freedman (fost impresar de ma-nechine, \n prezent activist` pentrudrepturile animalelor) [i Kim Bar-nouin (fost model). Dup` cum aflu dinrecenzia lui Motoko Rich de pewww.nytimes.com, cartea era ap`rut`deja din decembrie 2005. Primul tirajfusese de 10.000 exemplare, dar pån`\n prim`vara aceasta se vånduser` dejacåteva zeci de mii. Acum, sunt la tiparaproape un sfert de milion de exem-plare, tiraj nou realizat pe baza unorcomenzi ferme. Iar cartea e deja pelocul 3 \n topul de carte non-fiction dinNew York Times! Toat` aceast` ev-olu]ie tardiv`, dar teribil de specta-

culoas` are la baz` un singur lucru:Mrs. Beckham a fost v`zut` cu ea \nmån`! Ce mai conteaz` c` respectivadoamn` nu avea nevoie de ea, talia eiajungånd la dimensiunile unei fete de12 ani? Sau c`, \ntr-un interviu acordat\n anul 2005 revistei spaniole Chic, earecuno[tea c` nu a citit \n via]a ei ocarte?

Dincolo de fericita \ntåmplare, pare-seneregizat`, cartea \n sine, folositoaresau nu, e o produc]ie destul de amu-zant` din zona chick-lit. E scris` vioi,pe alocuri provocator, uneori violentireveren]ios: „Sifonul este Diavolullichid!“. |]i mai vine s` bei ap` cu buledup` ce cite[ti asta? Sau s` m`nåncipas`re (ce scårbos!) dac` ai aflat c`„\n abatoare, puilor li se decupeaz`ciocul \nainte de a se procesa carnea“?Volumul, ap`rut la Running Press (unimprint al Perseus Books), abund` \nastfel de formul`ri ludice (sau, dup`caz, scabroase), referitoare la alcool(„Berea e pentru b`ie]i gr`sani, nupentru scårbe scheletice“), cafein`,aditivi chimici, zah`r rafinat, unt,småntån`, carne. |]i pui, firesc, \ntreba-rea dac`, \n aceste condi]ii, chiar mair`måne ceva pentru care merit` cu ade-v`rat s` tr`ie[ti?!?

Cert e c`, \ncurajate de recentulsucces, cele dou` autoare - nici una cubackground [tiin]ific sau medical - ausemnat un contract pentru \nc` dou`c`r]i „de specialitate“: una se va ocupade dieta femeilor \ns`rcinate, iar cea-lalt`, programat` pentru apari]ie \n de-cembrie, \naintea tradi]ionalei cr`pel-ni]e de Cr`ciun, va fi o carte de bucate„s`n`toase“ [i va fi intitulat` SkinnyBitch in the Kitch. Poft` bun`, dac` sepoate spune a[a, la o frunz` de salat` [io sticl` de ap` plat`!

DDaann--SSiillvviiuu BBooeerreessccuu

Gabrielle WittkopNNeeccrrooffiilluullEditura Trei

TRADUCERE din francez` deDoru Mare[. Prefa]` de Vasile Dem.Zamfirescu: „Gabrielle Wittkop - deunde [tie o femeie atåtea despre necrofilie, aceast` perversiunea b`rba]ilor? - reu[e[te cu excelentemijloace literare s` ne introduc` \ntr-o lume \n care macabrul,grotescul, dezgust`torul, dar [isuspansul [i sentimentele cele maiginga[e ne \ntåmpin` la tot pasul. Transformat \n observator al vie]iinecrofilului, cititorul care va reu[i s`treac` de [ocul primelor cinci paginiva fi supus unei succesiuni de st`riemo]ionale neobi[nuite. (...)Autoarea ne sugereaz` c` destinul tragic al personajului a fost hot`råt de o \ntåmplare dincopil`rie“.

Cursuri de limba sparg`...ne d` poeta exilat` \n SUA*:jocuri neinocente c`ci, dincolo de aspectul lettrist-permuta]ional, au oclar` coloratur` polemic` laadresa vetustului \n poezie, ap`[unismului, neao[ismului,melodramatismului intimist...

Constantin Ab`lu]`

INTERVIU

UUrrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 11

ESTE RU{INOS [i este neru[inat s` totpretinzi c` ai stat \n calea nenorocirilor,r`månånd \ns` perfect opac, r`månåndtotal indiferent la nefericirile altora.

Alt` constatare simpl`. Pentru ]`rile dinfosta „Europ` de Est“, al doilea r`zboimondial a fost ultimul r`zboi pe care l-aucunoscut, \n vreme ce destule ]`ri dinvestul continentului - Fran]a, Portugalia,Marea Britanie, de pild` - au fost angajateani de-a råndul \n conflicte militare trau-matizante pentru societ`]ile din acele ]`ri.R`zboiul francez din Indochina, r`zboiulSuezului, r`zboiul franco-algerian, r`zboa-iele din fostele colonii africane ale Portu-galiei... Ori: s-au tradus [i \n romåne[te maimulte romane ale britanicului JonathanCoe, romane sociale sau cu substrat socialdin care nu lipse[te umbra atentatelor IRA,s-au tradus romane ale portughezului An-tonio Lobo Antunes, care a fost de altfel [iinvitat la Neptun acum cå]iva ani, romaneobsedate de amintirea dictaturii salazariste,lectura lor chiar deschide larg fereastrac`tre alte p`r]i ale Europei.

Fiindc` o literatur` european` a existat\nc` \nainte de marea fractur` de dup` aldoilea r`zboi mondial. A existat, apoi, [idincolo, [i mai presus de aceast` separare,[i \mpotriva ei. Politic, Europa era divizat`,literar era \ns` una singur`.

- Aceast` fractur` politic` a dus [i la unaliterar`?

- Literatura european` ca unitate a exis-tat de altfel cu multe secole \nainte de a sefi \nceput construc]ia acestei organiza]iieconomico-politice care este actuala Uniu-ne European` [i care s-a n`scut din ruinelecelui de-al doilea r`zboi mondial. Ceea cese uit`, ceea ce pare s` se fi uitat: c` spi-ritul european a ren`scut [i s-a \ntrupat \naceast` institu]ie f`r` precedent [i unic` \nlume care este Uniunea European` pentrua se face imposibil r`zboiul pe continent.O revolu]ie \n istoria omenirii, reamintearecent un istoric de profesie \ntr-o revist`francez`: „Pentru prima dat` \n istorie,dup` cuvintele lui Jean Monnet, aveau s`fie uni]i oamenii, nu coalizate statele“. Iarcine este acest istoric e iar`[i interesant -este Elie Barnavi, israelian, fost amba-sador al ]`rii sale la Paris, originar dinRomånia, de unde a plecat \n adolescen]`...Or, literatura, tocmai ea, biata literatur`,c`reia uneori chiar litera]i de faim` \i cånt`prohodul, afirmånd f`r` s` le tremurevocile c` este o marf` ca oricare alta [i f`r`s` li se sperie gåndul de enormit`]ile pecare le debiteaz`, a fost [i este una dintrefor]ele vii ale unit`]ii continentului.

- A]i afirmat la Neptun c` nu a existat oliteratur` a Estului comunist.

- Dac` exist` o „literatur` a Estului“?Da, fire[te, \n sensul \n care exist` [i unascandinav`, [i una a Sudului, din Cata-lonia, Provence, Calabria [i Sicilia pån` \nGrecia [i Turcia sau, \n Romånia, una aardelenilor, una a muntenilor [.a.m.d. |n \n-]eles tipologic, eventual, nu \n sens valoric.Iar complexe balcanice nu am avut nicio-dat`. Dimpotriv`, am avut cåndva inten]ias` scriu un „elogiu al spiritului balcanic“,trebuia s` fie un eseu polemic. Nu l-amscris. Nu pentru c` m-au \mpiedicat \mpre-jur`rile desigur vitrege etc., mai degrab`fiindc` nu am fost \n stare s` trec de lainten]ie la fapt. Asta nu \nseamn` c` n-artrebui scris ori c` nu se va scrie cåndva.Semne sunt. La Neptun am vorbit despre ocarte extraordinar` a unui polonez,Andrzej Stasiuk, tocmai ap`ruse traduce-rea \n francez`, se nume[te Sur la route de

Babadag. {i am aflat c` s-ar preg`ti [i oedi]ie romåneasc` - sunt foarte curios ceecou va avea. E o carte despre partea der`s`rit a continentului.

- O lume de tr`nc`neal` f`r` sfår[it, deautoritarism [i de abuz, de prostie [i corup-]ie, aceasta este caracterizarea pe care a]i f`-cut-o societ`]ii romåne[ti \n excep]ionaluleseu despre lumea lui Caragiale. Nu ne-amschimbat deloc de la Caragiale \ncoace?

- A[ spune mai degrab` c` nu s-aschimbat Caragiale... de[i depinde cum ner`sfrångem \n mi[c`toarea lui oglind`.Cånd lumea lui Caragiale va fi perceput`ca una pur fictiv` [i nu ca un „reper“ esen-]ial pentru \n]elegerea lumii romåne[ti,cånd va fi doar literatur`, atunci, da, se vaputea vorbi de o schimbare adånc` a vie]ii[i societ`]ii romåne[ti.

- Cu ce a]i \ncepe dac` ar fi s` ave]iputerea de a schimba/trata societatea ro-måneasc`?

- Netr`ind \n Romånia, mi se pare necu-venit s` scriu ori s` vorbesc despre o lume,\n fond, necunoscut .̀ Tocmai pentru c`sunt romån. Romånia \n care am tr`it eu numai exist`, slav` Domnului, s-a dislocat \ndecembrie ‘89, cea de ast`zi e alta. Vor fitotu[i \n curånd 18 ani de cånd destinul ]`riimele de origine s-a schimbat radical, dar [ide cånd cursul vie]ii acolo e unul la care eunu am participat. Nu e, bine\n]eles, decåt oconduit` personal`, [tiu bine c` sunt destui„pleca]i“ \nainte de decembrie ‘89 care vor[i chiar reu[esc, nu conteaz` cum, s`„trateze“, cum spune]i, societatea romå-neasc` de azi. Nu am asemenea veleit`]i.

- Ce [i cåt au reprezentat pentru dvs.Radio Europa Liber` [i Radio France In-ternational?

- Mari experien]e, [i profesionale, [iumane. Cum au fost [i cele din Romånia,eu, [ti]i, m` consider \n primul rånd jurna-list, iar \n meseria asta ai de \nv`]at pån`mori. {i mori cånd crezi c` nu mai ai nimicde \nv`]at. |n Romånia am lucrat la uncotidian, am fost apoi \n redac]ia de-acum„istoric`“ a Romåniei literare, din anii ‘70[i ‘80. Pe urm` am apucat ultimii aproapetrei ani din existen]a Biroului din Paris alEuropei Libere, unde am avut norocul s`v`d ce formidabili jurnali[ti erau MonicaLovinescu [i Virgil Ierunca. Biroul acestas-a desfiin]at la jum`tatea anului 1992, m-am dus pe urm` la München, unde, lafel, am tr`it ultimii trei ani din existen]a \nGermania a istoricului post de radio care afost Europa Liber`, \n treac`t fie spus totun produs al consecin]elor celui de aldoilea r`zboi mondial [i al diviz`rii Euro-pei. Fiindc` Europa Liber` a fost altcevadecåt au fost [i sunt RFI, BBC, DeutscheWelle sau Vocea Americii.

- Ve]i mai veni \n Romånia? - Vin rar, o dat`, uneori de dou` ori pe

an, cånd [i cum d` Dumnezeu. Am fostacum invitat la colocviul de la Neptun,fusesem ultima oar` cånd s-a ]inut„sommet“-ul Francofoniei, \n septembrietrecut. Alt` experien]` extraordinar`, amvenit atunci \ntr-o echip` a RFI \n careerau mul]i colegi de la serviciul \n limbafrancez`, dar [i cå]iva din alte redac]ii \nlimbi str`ine. M-am bucurat s` v`d c`bunii [i foarte tinerii jurnali[ti de la RFIRomånia, filiala noastr` din Bucure[ti,erau profesional perfect compatibili cu ceiveni]i de la Paris, am fost \ncåntat s` v`dcum, eram un fel de „interfa]`“ pentru co-legii parizieni, se descoper` un Bucure[ticare nu e „micul Paris“, asta e o prostie, ciun ora[ cu propria lui identitate, captivant,viu, o capital` european`, altfel decåt cele-lalte, bine\n]eles.

REPORTAJ

10 august 2007 CONFESIUNI 3

IA{II |N BUCURE{TI

Un Faptce merit`semnalat Am participat, \n ultimiicincisprezece ani, la o serieconsiderabil` de proiecte [iini]iative culturale pornite cuentuziasm [i cu planuri de b`taieadmirabile, care au sucombat\ns` uneori chiar \n momentulprimului obstacol major.

Lucian DanTeodorovici

DEMOTIVAREA a avut cauze dintrecele mai diverse, de la lipsa mijloacelorfinanciare [i ne[tiin]a de a accesa fon-duri pån` la lipsa pårghiilor necesarepentru a face cunoscute, \n special \nmass-media culturale, ac]iunile respecti-velor grupuri.

A[a se face c`, \n momentul de fa]`,trebuie s-o m`rturisesc, am destule re-zerve atunci cånd primesc invita]ia de am` al`tura unor alte asemenea grupuri,fie ele oricåt de entuziaste.

S-a \ntåmplat \ns`, \n urm` cu cevatimp, s` particip, f`r` vreo implicareconsistent`, la una dintre \ntålnirile uneiastfel de asocia]ii de ini]iativ` cultural`\n Ia[i. Este vorba de „Fabrica de Art` [iProduc]ie Teatral`“, pe scurt, CompaniaFaPt. {i, \n ciuda reticen]elor despre caream amintit, contaminarea mea cu entu-ziasmul bine temperat [i bine sus]inut cuargumente de diferite tipuri s-a produs.Prin urmare, am sim]it nevoia s` m`al`tur acestei ini]iative, dac` nu printr-oimplicare direct`, m`car prin semnalareaaici a unora dintre proiectele deja ini]iatesau aflate \nc` la nivel de idee. Pentru c`,spre deosebire de alte situa]ii de acela[igen, Compania FaPt ofer` garan]ii dup`numai cåteva luni de la \nfiin]are [i, maimult, ofer` \ncredere prin calitatea cul-tural` a membrilor grupului.

Compania a fost \nfiin]at` \n martie2007, sub patronajul Funda]iei Culturale„Timpul“, la ini]iativa a trei arti[ti:actri]a Petronela Grigorescu, cu nume-

roase roluri pe scena Teatrului Na]ional„Vasile Alecsandri“ din Ia[i [i \n pro-duc]ii independente, care a debutat [i \ncalitate de regizoare cu un spectacolprezentat \n Fran]a, artistul vizual DanAcostioaie, cu expozi]ii de grup [i per-sonale \n ]ar` [i str`in`tate [i, totodat`,membru al Asocia]iei Vector, desprecare am scris pe larg aici, [i ValentinPle[, medic [i actor amator, \n aceast`din urm` calitate participånd cu diverseproiecte \n ]ar` [i str`in`tate [i fiindpremiat pentru performan]ele artistice.Lor li s-au al`turat, ca ini]iatori ai proiec-tului, al]i 11 arti[ti profesioni[ti, absol-ven]i sau studen]i ai Academiei de Arte„George Enescu“ din Ia[i.

A[a cum o afirm` de la bun \nceput \nproiectul-program, scopul CompanieiFaPt este de a „contribui la redefinireaidentit`]ii culturale ie[ene, oferindu-iIa[iului tradi]ionalist o imagine nou`, decontemporaneitate capabil` s`-l conec-teze la trendurile artistice actuale, na]io-nale [i interna]ionale“. Atrag aten]ia \nmod special, \n realizarea acestui scop,dou` dintre obiectivele \nsu[ite de grup,anume promovarea dramaturgiei con-temporane ie[ene prin adoptarea unorteme actuale, precum [i ini]ierea dialo-gului cultural [i realizarea unor proiectecomune \ntre arti[tii care s-au format la[coala ie[ean` de arte: cei care au ales s`r`mån` \n Ia[i [i cei care [i-au dezvoltatcariera \n capital` sau pe plan inter-na]ional. Toate acestea, prin comunica-rea a patru domenii artistice: teatru,muzic`, dans [i arte vizuale.

Scriam mai sus c` FaPt ofer` garan]iichiar [i la atåt de pu]in timp de la\nfiin]are. M` refeream, \n primul rånd,la un proiect aflat deja \n derulare, inti-tulat „Culturmedia“, proiect ce bene-ficiaz` de o finan]are din partea Prim`-riei Ia[iului [i care urm`re[te cre[tereaconsumului cultural \n råndul tinerilor.Pornind de la rezultatele unor chestio-nare aplicate unui grup-]int` format din3.200 de elevi \ntre 15 [i 19 ani, „Cultur-media“ urm`re[te ini]ierea unor platfor-me de dialog \ntre ace[tia [i diver[i oa-meni de cultur` ie[eni, desf`[urat \n pe-rioada mai-decembrie 2007. De aseme-nea, tot \n derulare se afl` produc]ia apatru spectacole de teatru, ale c`rorpremiere vor avea loc \ncepånd cu lunaoctombrie 2007 [i care se vor desf`[ura\n sala de spectacole a Ateneului ie[ean,cu care compania a \ncheiat un parte-neriat. |n fine, un alt proiect, mai amplu,aflat deocamdat` la nivelul taton`rilor cuautorit`]ile locale, dar care merit` men-]ionat, este organizarea unui festival im-portant de jazz, intitulat „Ia[i NewJazzFestival“. Sigur, lucrurile nu se opresc laceea ce am amintit, \ns` am vrut s`punctez doar ini]iativele deja \n desf`-[urare sau cu [anse mari de realizare.

Revin la ce afirmam de la \nceput:Compania FaPt este, deocamdat`, ea\ns`[i un proiect, chiar dac` \n scurt timpa reu[it s` organizeze evenimente cu im-pact pe plan local. Uneori \ns` proiectelenecesit` nu doar o semnalare mediatic`pe baza succeselor ob]inute, ci [i unsprijin, fie el [i simbolic, \n momentul celmai dificil, adic` \n momentul \n careobstacolele de diferite tipuri sunt aug-mentate de rezervele cu care este primit`orice nou` ini]iativ .̀ N-a[ fi scris \ns`dac` n-a[ fi avut convingerea personal`c` FaPt se anun]`, realmente, fermentulunor manifest`ri extrem de favorabileIa[iului [i nu numai.

UUrrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 11

NE-AU |NV~}AT pe aceast` lume a oaselor s`tr`im [i s` iubim mai mult cuvintele pe care le-am fiputut spune. Dar eram prea mici. V` scriem \ns`acum pentru a v` explica cum c` moartea nu e \m-br`cat` \n negru (a[a se cunoa[te din pove[tile pecare to]i subsemna]ii le [tim). Ci \n hårtii multe, pli-curi, toate ag`]ate \ntre ele cu capsatorul. Ele devin opelerin`.

S` v` explic`m. De pild`, prin adresa 79/1410/P/1995, Serviciul Romån de Informa]ii are cea maifrumoas` [tampil`. Apoi spune c` „fondurile dearhiv` ale fostului Departament al Securit`]ii Statuluice privesc siguran]a na]ional` nu pot deveni publicedecåt dup` trecerea unei perioade de 40 de ani de laadoptarea Legii 14/1992“. Legea lor spune deci c`moartea noastr` e secret de stat pån` \n 2032.

Apoi, un mare [ef, conformåndu-se legii lor, scrie:„V` trimitem al`turat dosarele...“ (multe, cele despreoasele noastre) „pentru a se adopta solu]ii de neur-m`rire penal`“.

Apoi, acel procuror c`ruia i-au scris to]i ai no[tri aredactat r`spunsul conform cu ordinul: „V` facemcunoscut c`, prin rezolu]ia nr.1140/P/1995 a acestuiparchet militar, s-a dispus clasarea cauzei“. Cum spu-neam, hårtii. Le-am v`zut, le-am citit de aici, de sus.Unde st`m nu sunt nori, cum [i-ar putea \nchipuilumea, ci ne-au cazat deocamdat` \ntr-o claie de fån,dar \ntr-una de atå]ia ani tot proasp`t cosit. Ne juc`m,tineri [i b`tråni, adunåndu-ne de pe picioarele obositede atåta mers acei gåndaci ai istoriei la care le spu-neam acas` Vaca Domnului. Aici ne sfiim s`-i numima[a, c`ci Domnul nu credem s` aib` vaci [i nu maivrem s` sup`r`m pe cineva iar`[i. Poate [i numaipentru c` gåndim a[a suntem ]inu]i doar \n aceast`claie de fån...

Dar s` v` spunem cu actele, domnule Oprea. Noile vedeam peste um`r, chiar cånd ele erau scrise, pu-se pe hårtie, cånd se lipea plicul [i le lua registratorul.Le-am v`zut [i \n lumina ochilor alor no[tri, atuncicånd au deschis scrisoarea de la care a[teptauadev`rul m`car. Adev`rul despre moartea noastr`.C`ci am avut cea mai crud` moarte - cea despre care

nu s-a putut vorbi, despre care se [tie doar cåte ceva[i restul tr`ie[te \n imagina]ie.

Adeverin]e, formulare, adrese, tipizate. Toate[tampilate. Cum v` spuneam, Haina Mor]ii. Ele \nc`ne \mbrac`. Se dovede[te, \n unele, c` unii dintre noinu exist`, sau \n altele se spune c` nu am murit. Suntmulte [i le ave]i pe toate [i v-a]i \nfiorat ca noi, ceide aici, c`ci \ndeob[te ceea ce se face dup` lege, cu[tampil`, e moartea [i noi, mor]ii, suntem mai mul]idecåt cei ce sunt vii. Acum s` v` explic`m, dvs.domnule Oprea [i cititorilor dumneavoastr`, c`ci nesunte]i simpatic. Atunci cånd ea vine dintr-o eroare,ca \n cazul acelui b`ietan pe care l-a]i g`sit la Sighetla 24 de ani dup` ce fusese lovit de ma[ina tovar`-[ului Nastasiu [i i s-a f`cut autopsia corect, t`indu-secraniul \n dou` ca un pepene pentru a se dovedi c` atrecut strada pe loc nemarcat, i se aplic` tot o [tam-pil`. C`ci legea r`måne. E legea, iar ea v-a spus totuldespre noi. Cu to]ii am murit legal. C`ci ce e moar-tea, dac` nu o adeverin]`? Iar noi, o eroare?

Drept care semn`m subsemna]ii:{apte.

O fic]iune: Europa de Est (II)

Moartea \n [apte acte Actul VII: Lege

BASTIONUL

Recolonizarea Sibiului prin art`

UUrrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 11

APOI, \n cetatea Cisn`dioarei, arti[tiiplastici Florin Ciubotaru, Napoleon Tiron[i Vasile Tolan [i-au expus lucr`rile, con-tinuånd \ntr-un anume fel proiectul de grup\nceput de mai mult` vreme: „8+“. |ntr-unalt microproiect, s-a ref`cut o zi din via]acomunit`]ii medievale din Cisn`dioara princonceperea unui traseu ini]iatic sprebiserica fortificat` (datånd din secoleleXII-XIII), cu scene de carnaval, de procese[i procesiuni, de dansuri [i teatru popular,c`l`torii familiarizåndu-se, printr-o expo-zi]ie de art`, [i cu bestiarul Evului Mediu.

|ntr-un altul, elevi din Sibiu au studiatviet`]i microscopice din natur` [i apoi aureprezentat lumea descoperit` prin desenepe care le-au expus la galeria de art` dinora[, \nso]indu-le de un material filmat cuetapele de lucru.

O trup` profesionist` de muzic` [i dan-suri din Besancon (Fran]a) a propus inter-feren]e ale artei contemporane cu arta me-dieval` \n cetatea Biertan.

Gåndit ca un \ntreg, proiectul a avutpuncte de plecare pe aceste trasee \n ni[teconstruc]ii de mare vizibilitate. Erau punc-te de plecare \n c`l`toria artistic`, dar [ipuncte de \ntoarcere sau de „etern` re-\ntoarcere“.

„Exodus“ s-a dezvoltat pe ideea reme-mor`rii momentului dramatic al emigr`riisa[ilor din zon`, cuprinzånd proiec]ia a omie de imagini cu expresii ce sugerausuferin]a, dezn`dejdea, bucuria clipei, \n-grijorarea, iluminarea, spaima, speran]a,practic inepuizabila gam` a sentimentelorfiin]ei umane obligate - de vicisitudini is-torice sau de condi]ia sa de fiin]` trec`-toare - s` se dezr`d`cineze dintr-un spa]iu,dintr-un timp, dintr-un sentiment. MarcelBunea a ambi]ionat - [i cei care au v`zutimaginile au c`zut de acord c` a [i reu[it -

s` redimensioneze arta portretului foto-grafic. |n timp ce imaginile se proiectau peperetele imens al bisericii fortificate dinCisn`dioara, fondul muzical - asigurat deexcep]ionalii Mircea Tiberian, Liviu Butoi[i Maurice de Martin - cu inflexiuni me-dievale, dar [i de recviem p`rea s` expri-me tragismul exodului. Ion Mure[an („Eiduc \n mån` obiecte stupide/ Ei infuzeaz`\n aer nepotrivirea: nimic nu se potrive[tecu nimic/ Pe o raz`, hai s` zic, de zecemetri \n jurul lor/ e un soi de stång`cieam`ruie,/ un strat de stupiditate“) [i IoanEs. Pop („ne-am bulucit din bun` dimi-nea]`/ de-a lungul ei, pentru c` nu se \n-tåmpl`/ prea des ca unul precum el s` trea-c`/ pe o [osea ca asta de la noi.// ne-ampreg`tit de s`pt`måni \ntregi/ pentruaceast` unic`-ntålnire,/ zile [i seri [i nop]i[i zile iar./ cum s` nu treac` dac-a zis c`trece?/ doar nu l-am a[teptat atåta-n van“)au intervenit cu lecturi din versurile lorspre a coagula [i a face de ]inut minteistoria.

Sibiul a polarizat anul acesta aten]ia\ntr-un proiect care a necesitat imagina]ie,organizare [i fonduri \nsemnate. Linia nuse va trage \ns` prin bilan]ul, s` zicemanual, al \ncheierii momentului s`u decapital` cultural` european`. Ceea ce s-aprodus trebuie s` aib` continuitate spre anu se genera o nou` depopulare, de dataaceasta prin exodul artei din zon`.

La Cisn`dioara, \n zilele \n care am statacolo, nu puteai afla nici m`car un loc decazare. Nic`ieri, nici m`car la gospodari.Ceea ce \nseamn` c` una dintre ]inte - re-inventarea poten]ialului turistic al zonei - afost atins`. Succesul \l vom m`sura la anul[i la anul ce vine [i la cel`lalt. Ceva dintemeinicia, a[ezarea cump`tat` [i solidi-tatea construc]iei, specifice sa[ilor, trebuiec` se va p`stra chiar dac` ei mai sunt atåtde pu]ini.

EFOARTE interesant cum m-am l`sat eudomesticit`, acceptånd cu atåta pl`cere s`-mifac o familie. De acea nebun` aventur` de

care aminteam, ca s` fiu sincer`, nu prea am avutparte, \n primul rånd pentru c` am tr`it \ntr-unregim \n care aventura nu era posibil`. Totul eratern, monoton, uniform, fiecare zi era aidomaceleilalte, era exclus s` po]i a[tepta neprev`zutuliar acesta s` [i vin`, decåt, eventual, \n r`u. Dar cea fost \ntr-adev`r, zic eu, de nepre]uit \n via]a mea- [i pu]ini oameni au parte de bucuria aceasta - afost familia. Crescut`, de mic`, \n acea atmosfer`boem` despre care am vorbit deja, boema avånd[i ea romantismul ei, \n mine exista, dac` vrei, [icealalt` jum`tate a romantismului, nu aceea tu-multuoas`, nebun`, r`zvr`tit`, ci romantismul idi-lic, a[ezat, cald, blånd, serile cånd, \nainte de cul-care, mi se spuneau pove[ti, sfaturile bunicii [i alemamei... Sfaturi de care ast`zi \mi vine s` råd [icare, toate, se \nvårteau \n jurul unor principiiconform c`rora o femeie trebuie s` fie demn` [imåndr`, pentru c` numai astfel va g`si b`rbatulcare s-o pre]uiasc`. Erau atåt de ridicole acestepove[ti! |ntre ce am devenit eu [i acele sfaturi esteo distan]` ca de la cer la p`månt, pentru c` eu suntextrem de modern` [i de liber` \n concep]ii. Acelesfaturi \ns` au prins mici r`d`cini \n mine. {iatunci mi se pare normal ca prima mare iubire pecare am \ntålnit-o s` fi fost influen]at` de acelecli[ee; b`rbatul visat, b`rbatul cu care s` comunici

perfect, un preludiu cåt mai lung... |n fine, laturaplatonic` \ntotdeauna cånt`rea mai greu [i numaio iubire platonic` d`dea m`sura iubirii pe care nicimoartea nu o poate distruge. P`cat c` \n acestarticol nu putem reda accentul [i tonalitatea frazei,dar eu sunt ironic` atunci cånd spun aceste lucruri.

Ei bine, am g`sit un asemenea b`rbat, este vor-ba despre so]ul meu George Almosnino, care, spremarea mea bucurie, era [i poet, [i \nc` unul defactura poeziei mele. Mai precis, era un poet rafi-nat [i de o mare subtilitate, exact poetul care \mipl`cea nu doar ca om. Admiram foarte mult la elamprenta de artist \n tot ce f`cea [i mai ales \n cescria. Ne-am iubit foarte mult [i am fost \ngrozitorde s`raci, de o s`r`cie cumplit`.

Ne-am cunoscut la cenaclul literar „Magda Isa-nos“. El nu avea serviciu, pentru c` tat`l lui, LeonAlmosnino, era schizofrenic, iar boala \i explo-dase \n \nchisoare. A fost \nchis pe nedrept vreunan [i [ase luni, dup` care a fost eliberat cu scuzelede rigoare. A fost \ns` mult prea tårziu, pentru c`omul a f`cut schizofrenie. Nu a mai putut lucra,de[i nici nu \mplinise 50 de ani. Pentru b`rbatulmeu, asta a fost o nenorocire, l-a marcat foartetare.

A[adar, eram s`raci-lipi]i. Din cauz` c` tat`l s`ufusese arestat, b`rbatul meu a fost dat afar` dinfacultate \n ultimul an, \nainte de examenul destat, nu [i-a mai g`sit serviciu nic`ieri [i a lucratpe un [antier de construc]ii, ca fierar-betonist [i

apoi vopsitor. Cam asta era perioada cånd noi ne-am cunoscut la cenaclul „Magda Isanos“...Iubirea a \nceput atunci cånd mi-a povestit de nop-]ile pe care le petrecea \n blocurile din jurul ve-chiului imobil al Operei din Bucure[ti, pe lång`Ci[migiu. Blocurile acelea, \nainte de a fi predatepersoanelor care urmau s` se mute \n ele, erausupuse la verific`ri [i expertize care durau cåteo-dat` [i s`pt`måni. Ca s`-[i g`seasc` lini[tea, Nino,cum \i spuneam b`rbatului meu, \nnopta \n came-rele care erau deja terminate [i \nc`lzite, dar com-plet goale. Dormea pe saci de ciment, citea Platon[i \mi povestea c`, uneori, avea cåte o aventur`amoroas` cu cåte o ]ig`ncu[` care lucra \nconstruc]ii. Evident c` toate lucrurile astea m-aucucerit teribil [i, iat`, ne-am \ndr`gostit. Ne-amiubit mult. Noi nu am tr`it ca to]i oamenii. Cred c`nu am \mp`r]it altceva decåt patul [i poezia, [iamåndou` au fost minunate. Curånd s-a n`scut Ti-beriu care, crescånd [i el \n aceast` atmosfer` depoezie [i cunoscåndu-ne prietenii, a primit o pu-ternic` amprent` artistic`, mo[tenit` [i de la mama- nu [tiu acum dac` prin gen` sau datorit` faptuluic` ea \i povestea fel de fel de cancanuri de laOper`. A f`cut o pasiune [i, la vårsta de nou` ani,mi-a spus: „Nora, s` [tii c` nimic altceva pe lumeaasta nu vreau s` m` fac decåt balerin“. {i cum noii-am l`sat lui Tiberiu toat` libertatea, pentru c` a[al-am crescut, ne-am zis c`, de vreme ce a[a simtecopilul, probabil c` [tie el mai bine. |ntr-adev`r, a

[tiut mai bine decåt oricine, pentru c` a tras carteacå[tig`toare, ajungånd prim-balerin la Opera Ro-mån`. Pentru cineva care nu a ales exilul, fire[te,acest post a reprezentat o culme.

**AM TR~IT 35 de ani al`turi de Nino f`r` ca el s`-mi fi dat vreodat` vreun motiv de repro[. {itotu[i, pesemne c` o parte din mine, aceea carem` distingea de majoritate, aceea care purta \n eanebunia [i neasem`narea, trebuia l`sat` s` seexprime. Probabil c` cineva care [tie mult maimult decåt noi \n[ine sau poate chiar un \ndemnnecunoscut i-a spus lui Nino s` se retrag` discret,cum a fost toat` via]a, din calea mea [i s`-mi fac`loc. {i el a ascultat. A murit \n 1994, la 58 de ani,iar eu, \n 2000, \n pragul vårstei de 70, am \nceputo via]` nou`. Invita]iile repetate, bursele, lecturilepe care le-am ]inut \n spa]iul germanic mi-au datposibilitatea s` fiu curånd remarcat` [i apreciat`,a[a c`, \ntre 2003 [i 2007, mi-au ap`rut dou` vo-lume de poezie: Der Autobus mit den Buckligen,Ed. Solitude, [i Gefarliche Launen, Klett Cotta,Stuttgart, \n traducerea lui Ernest Wichner. |nspecial cea de a doua, o antologie din toat` operamea poetic`, s-a bucurat de un succes nea[teptat.|n decurs de dou` luni de la apari]ie am avut 17cronici, \n care majoritatea recenzen]ilor m-au nu-mit fie „ultima mare suprarealist` european`“, fie„o mare poet` european`“, fie „Nora Iuga, prin in-

ventivitatea ei, aduce un timbru nou \n limbajulpoeziei actuale“.

Anul 2002 a fost, poate, unul dintre anii mei ceimai fa[ti: mi s-a decernat Premiul FriedrichGundolf, de c`tre Akademie der Sprach undDichtung, pentru promovarea culturii germane \nlume. Dar nu [tiu dac` aceste nesperate realiz`rim` bucur` cel mai mult pe mine. Ceva m` contra-riaz` [i m` face s` m` gåndesc tot mai mult ladestin. Spuneam pe parcursul acestui lung interviuc` mi-am dorit mereu, cu ardoare, aventura, scena,aplauzele, nop]ile \n hoteluri, atingerea irezistibil`a neprev`zutului [i iat` c` nu numai aspira]iapoetic` mi s-a \mplinit. Mi s-a \mplinit, de fapt, ceam poftit eu mai mult: am reu[it s` fiu eu \ns`mi[i \n lumea cea mare s` fiu v`zut` [i apreciat` a[acum sunt. Nu \n]eleg \ns` de ce, la mine \n ]ar`,sunt foarte pu]ini cei care [tiu s`-mi intuiasc`adev`rata fa] .̀ P`cat. |n momentul \n care, \n lume,]i se acord` un statut \nalt, e normal s` te gånde[tic`, poate, la tine \n ]ar` ar trebui s` fii v`zut` unpic mai mult sau m`car s` fii privit` cu ceva maimult` aten]ie. Nu spun asta pentru c` m-ar durea.

{i nu ]in deloc s` mi se decerneze MarelePremiu Na]ional de Poezie de la Boto[ani. |nmomentul \n care acest premiu se acord` deja devreo dou`zeci [i ceva de ani \ncoace [i l-au luatenorm de mul]i poe]i pån` \n prezent, imensa meadorin]` - jur c` spun adev`rul - este s` fiu no-minalizat` ca s`-l pot refuza!

„Ideea am g`sit-o clarexpus` \n proiectul

Societ`]ii de ConcerteBistri]a, condus` de

Gavril }ermure:interven]iile artisticeau fost astfel gåndite

\ncåt s` «ocupe»spa]iile conven]ionaledin ora[ul vechi, dar [i

cele ale cet`]ilor [ibisericilor din Biertan,

Cisn`die [iCisn`dioara.“

„Unde st`m nu sunt nori, cum [i-ar putea\nchipui lumea, ci ne-au cazat deocamdat`\ntr-o claie de fån, dar \ntr-una de atå]ia ani

tot proasp`t cosit. Ne juc`m, tineri [i b`tråni,adunåndu-ne de pe picioarele obosite de

atåta mers acei gåndaci ai istoriei la care lespuneam acas` Vaca Domnului.“

„Noi, poe]ii, suntem de fapt ni[te fecund`tori, unfel de t`ura[i de mont` cu pedigree. |i consider`mcantit`]i neglijabile pe cititori, dar suntem gata s`ne d`m peste cap, s` ne punem tichia de claun cuclopo]el ca ei s` ne aud`, s` ne accepte invita]ia,s` ne vin` \n pat, s` se iubeasc` cu noi“... E multadev`r \n ce spune laureata Premiului Gundolf \nacest fragment dintr-o conferin]` sus]inut` laNeptun. Poetul tr`ie[te pentru a fi citit [i admirat.Privind \ns` destinul poetic al Norei Iuga, nu pots` nu citez cuvintele Måntuitorului: „Nici unprofet nu e primit \n ]ara sa“. ((MMaarrcceellaa GGhheeoorrgghhiiuu))

V. Nora Iuga

Patul [i poezia Nino,

Nora [iTiberiu

PoetulGeorgeAlmosnino

Mure[an,Tiberian,Pop

Cl`direaAteneuluiT`t`ra[i

CARTE LA FRONTIERA ISTORIEI

4 ISTORIE 10 august 2007

FOTOISTORIEFULGURA}II

Revan[a istoric` a periferieiA{A CUM fiecare genera]ie vine cu un aport nou de aspira]ii [iun bagaj diferit de gusturi [i manifest`ri, tot a[a [i civiliza]iile, \ndecursul epocilor, au disp`rut ori s-au transformat \n altceva, \ntr-o singur` genera]ie adesea, atunci cånd au ignorat seismele hr`-nite de periferii. Adesea subteranul social scap` controlului insti-tu]ional deoarece el cunoa[te alte tipuri de manifest`ri \n istorie.Pentru a ne lini[ti nu este nevoie de control, ci de cunoa[tere. |nspa]iul diurn ne-am obi[nuit s` numim \n cuvinte potrivite doarnou` aisberguri ale c`ror vårfuri se pot vedea fragmentar ase-menea unor accesorii sociale nepotrivite lumii ordonate: cer[e-torie, vagabondaj, delincven]`, alienare, vr`jitorie etc. Nu suntoare toate aceste realit`]i sociale forme de manifestare ale noctur-nului pentru a avertiza spa]iul diurn de necesitatea unui dialog, aunei cunoa[teri l`sat` de izbeli[te?

Cele mai serioase avertiz`ri \n istorie au pornit de la periferii.Oricånd, printr-o bizar` inversare de roluri, din subteranul fecundtranziteaz` diurnul un ne\n]eles, un marginal, care devine st`pånabsolut. Un refuzat \n spa]iul normalului, care \l preseaz` s` se\ntoarc` de unde a venit, ajunge s` guverneze [i s`-[i r`zbune pe-depsa milenar` [i suferin]ele semenilor din mocirla social`. Ro-månii au fost condu[i de un electrician ceferist [i, apoi, de un ciz-mar cu patru clase primare, timp de aproape 50 de ani. |n urm`cu dou` sute de ani, un bragagiu a st`pånit zeci de zile Bucure[-tiul, incendiind parte din el, pentru a-l copia pe Nero, profitånd deinexisten]a unei autorit`]i aplecate spre \n]elegere [i cunoa[tere.

La \nceputul anilor ‘40, s`racii Bucure[tiului num`rau zeci demii de suflete, cea mai mare parte a lor disp`rånd noaptea \n spa-]ii care nu au fost cartografiate vreodat`. O parte dintre ei tr`iaula periferiile mahalalelor din ce d`dea Dumnezeu. Marginaliza]ide semenii lor [i for]a]i s` tr`iasc` \ntr-o lume pe care [i-o doreauschimbat`, majoritatea acestor suferinzi sociali vor c`uta r`zbu-nare \n timpul regimului puterii populare. Aceast` s`r`cime so-cial` mai \nseamn` pe lång` pu]in`tate cultural` [i neputin]` co-tidian`. Pe sprijinul lor a contat noul regim popular cånd a pro-movat „originea social` s`n`toas`“, iar refuza]ii seculari au de-vastat sistematic, manipula]i cu u[urin]`, vechea societate romå-neasc` construit` cu greu timp de dou` sute de ani \n osmoz` cuOccidentul. Particularitatea comunismului romånesc a constattocmai \ntr-o particularitate social`: lipsa de eficien]` a progra-melor institu]ionale privind asanarea social`, igienizarea [i cultu-ralizarea \ntregului angrenaj al nocturnului social. Pr`bu[irea dinistorie a unei societ`]i \n particular [i a unui popor \n general estecauzat` pe de o parte de ignorarea deliberat` [i agresiv` a perife-riilor sociale, de la s`raci la infirmi, iar pe de alt` parte, de indife-ren]a fa]` de cre[terea demografic` a pauperiz`rii sociale, lucrucare determin` popularea pån` la refuz a subteranelor sociale.Rezultatul va fi un nou cataclism social, a c`rui for]` poate m`turaf`r` opreli[ti regimuri politice, sisteme sociale aparent armoniosarticulate, dar [i valori culturale construite cu greu.

S`r`cia progresiv` care se extinde \n multe straturi socialecontemporane se manifest` [i prin demoralizarea fa]` de propriulviitor, scepticismul fa]` de rezolvarea unei probleme f`r` [pag`sau pile etc. Multitudinea problemelor sociale urc` \n progresiegeometric` pe scara indiferen]ei oficiale.

AAddrriiaann MMaajjuurruu

DECLASIFICAT

Regele Carol I la PlevnaREGELE bulgar Ferdinand I (1887-1918) l-a vizitat pe RegeleCarol I, \n 1898, la castelul Pele[. La data respectiv` suveranulromån a promis c` \i va \ntoarce vizita omologului s`u bulgar.Abia la 29 octombrie 1902, Regele Carol I [i-a onorat promi-siunea. A fost a[teptat de suveranul bulgar la Ruse (Rusciuk),ora[ situat la 11 km de Giurgiu. „Aceast` vizit` - apreciau gaze-tarii cotidianului Balgaria - va fi \ntåmpinat` cu bucurie sincer`de \ntregul popor bulgar, nu numai c` ea va fi o dovad` pentrurela]iile pe deplin normale [i amicale care exist` \ntre Principat [iRegatul vecin, dar \nc` [i pentru aceea c` \n sufletul fiec`ruibulgar se p`streaz` o amintire afectuoas` [i ne[tears` din trecut,cånd na]iunea romån` [i statul romån ne-au dat atåtea dovezi desimpatiile lor pentru noi [i de comp`timirea lor pentru suferin]elenoastre.“ La vremea respectiv`, bulgarii \nc` apreciau implicareaRomåniei \n r`zboiul ruso-turc (1877-1878), soldat, printrealtele, [i cu independen]a Bulgariei.

Cei doi suverani s-au urcat \ntr-un tren special, oprindu-se laPlevna unde au vizitat toate localit`]ile \n care au luptat militariiromåni. Ministerul de interne bulgar a asigurat o paz` sporit`celor doi suverani. |n acest scop, Raceff, prefectul jude]ului Plev-na, primise instruc]iuni \nc` de la 20 octombrie 1902. De ase-menea, prefectul poli]iei din Sofia s-a deplasat la Plevna \nso]itde 30 de jandarmi.

Unul dintre momentele vizitei s-a desf`[urat la Poradim, loculunde a fost amplasat, \n anii 1877-1878, cartierul general alregelui Carol I. Suveranul romån a constatat c` bulgarii au trans-format \n muzeu casa \n care a locuit principele Nicolae. Mirat, a\ntrebat ce s-a \ntåmplat cu fosta sa locuin]`. Nu numai c` bul-garii nu au transformat-o \n muzeu, dar au [i l`sat-o \n paragin`.Jenat, regele Ferdinand I a ordonat ca autorit`]ile locale s` reno-veze construc]ia [i s` \i asigure destina]ia de muzeu. Ion I.C. Br`-tianu a fost informat prin Nota cu nr. 1104/ 25 decembrie 1903c` bulgarii au cump`rat locuin]a de la Poradim pentru a o trans-forma \ntr-un muzeu \n care s` expun` \mbr`c`minte [i obiecteale Regelui Carol I. Ferdinand I al Bulgariei a anun]at pe RegeleCarol I despre proiect printr-o scrisoare remis` de un ofi]er bul-gar, rugåndu-l s`-i doneze, pentru muzeu, cåteva obiecte. A[a aprocedat statul bulgar [i cu ]arul Nicolae al II-lea, „care a [i trimisobiectele cerute \ntr-o cantitate enorm`, printr-un ofi]er rus“.

CC`̀tt`̀lliinn FFuudduulluu

„„AAssaassiinnaattee ddiipplloommaattiiccee““CELE MAI riscante [i mai condamnabile opera]iunidesf`[urate de „diploma]ii-spioni“ au fost cele legate desuprimarea unor oameni politici, prin racolarea [isprijinirea operativ` a ac]iunilor unor asasini. Din motivelesne de \n]eles, asemenea opera]iuni au fost extrem desecretizate, dezv`luiri [i controverse legate de elecontinuånd s` fie exprimate pån` ast`zi, f`r` \ns` caasemenea cazuri s` poat` fi elucidate pån` la cap`t. Auexistat \ns` [i situa]ii \n care diploma]ii au fost ]inta unorasemenea ac]iuni cauzate de anumite interese politice,n`scute \n atmosfera tensionat` a R`zboiului Rece.

„„||nnttåållnniirree ccuu mmooaarrtteeaa““POTRIVIT investiga]iilor care au stat la baza realiz`rii dec`tre Wilfried Huismann a filmului documentar de in-vestiga]ie |ntålnire cu moartea. 6.500 de dolari, pre]ulmor]ii unui pre[edinte, dup` o anchet` minu]ioas`, depeste trei ani, Lee Harvey Oswald ar fi primit sprijinfinanciar [i logistic din Cuba pentru a-l asasina pe John F.Kennedy. |n aceast` ac]iune ar fi fost implicat` AmbasadaCubei \n Mexic, unde Oswald s-ar fi \ntålnit cu emisari dinHavana care i-ar fi \nmånat 6.500 de dolari. {aptes`pt`måni mai tårziu, pre[edintele american era \mpu[catmortal la Dallas. La baza acestei ipoteze stau m`rturiile luiOscar Marino, un fost agent cubanez. Dar poate cea maitulbur`toare informa]ie pe care o scoate la lumin`documentarul este prezen]a luiFabian Escalante, [eful ser-viciilor cubaneze, la Dallas, \nziua asasinatului.

Dup` moartea lui Kennedy,Laurence Keenan, agent FBI,a fost trimis \n Mexic pentru aancheta o eventual` „filier`cubanez`“ implicat` \n asasi-narea pre[edintelui Kennedy.|n mod ciudat \ns`, el a fostrechemat \n SUA dup` treizile, iar ancheta a fost blocat`.Fostul agent FBI crede c`Lyndon Johnson, succesorullui Kennedy la Casa Alb`, aavut aceast` ini]iativ`, deoa-rece orice dovad` \n favoareaamestecului cubanezilor ar ficreat presiuni asupra Admi-nistra]iei \n favoarea uneiinvazii \n Cuba. Or, la doar un an de la criza rachetelor,care adusese Washingtonul [i Moscova \n pragul unuir`zboi nuclear, o asemenea ac]iune era exclus`.

O alt` variant` de preg`tire a asasinatului cu „implicarediplomatic`“ este expus` de Ion Mihai Pacepa, de dataaceasta fiind vorba de Ambasada URSS \n Mexic. Oswalds-ar fi deplasat \n dou` rånduri \n Mexico City spre a-lconvinge pe ofi]erul s`u de leg`tur`, Valeri Kostikov(nume de cod „Kostin“), din Departamentul XIII al KGB,\ns`rcinat cu asasinatele din str`in`tate, de realizareaasasinatului.

|n toamna lui 1963, cånd Oswald a vizitat Mexico City,el s-ar fi \ntålnit [i cu un alt agent KGB, Neciporenko,care mai tårziu a publicat o carte despre aceste eveni-mente. Nereu[ind s` ob]in` aprobarea de la ace[ti „ofi]eriKGB-diploma]i“, Oswald s-a adresat \ntr-o scrisoareAmbasadei sovietice din Washington. Potrivit lui Neci-porenko, generalul Saharovski din conducerea KGB i-arfi spus: „Oswald nu a prezentat interes pentru serviciulnostru de spionaj“. Aceea[i opinie a fost exprimat` [i degeneralul Vladimir Semiciastni, care era [eful KGB \nanii \n care Oswald tr`ia \n Uniunea Sovietic`. Semi-ciastni ar fi fost, bine\n]eles, vinovatul principal pentruasasinarea pre[edintelui Kennedy \n situa]ia \n care s-ar fidovedit implicarea KGB-ului.

Generalul Ion Mihai Pacepa sus]ine totu[i c` a aflatdespre implicarea KGB \n asasinat, la dou` zile dup`eveniment, de la generalul Saharovski, venit la Bucure[tica s` antreneze SIE \n vederea desf`[ur`rii „Opera]iuniiDragonul“, menit` s` distrag` aten]ia de la KGB pentruaceast` crim`.

AAcccciiddeenntt ssaauu aassaassiinnaatt??|N SEPTEMBRIE 1961, avionul \n care se afla diplo-matul suedez Dag Hjalmar Agne Carl Hammarskjöld(1905-1961), secretar general al ONU, s-a pr`bu[it \napropiere de localitatea Ndola din Rhodesia de Nord(actualmente Zambia). Delega]ia din care f`cea parteHammarskjöld avea drept scop negocierea \ntreruperiiostilit`]ilor \n care erau angajate trupele de men]inere a

p`cii ale ONU [i cele dinKatanga, la conducerea c`-rora se afla Moise Tshombe.|n conformitate cu conclu-ziile exper]ilor, a fost vorbade un accident, datorat altitu-dinii prea joase la care zburaaparatul.

Misiunea era secret`, iar \nresturile aparatului pr`bu[itnu au fost identificate urmede proiectile sau bombe, decise p`rea c`, \ntr-adev`r, a fostvorba de un accident.

Dispari]ia lui Hammarskjölda fost regretat`, cel pu]inoficial, de cea mai mare partea comunit`]ii interna]ionale (is-a acordat post mortem Pre-miul Nobel pentru Pace), iarapoi peste acest caz s-a a[ter-

nut t`cerea, pån` cånd, \n 1992, oficiali ONU au declaratc` avionul fusese doboråt de mercenarii care ac]ionau \nzon`, angaja]i ai companiilor belgiene, americane [i en-gleze.

Cazul a reintrat \n actualitate \n august 1998, cånd ar-hiepiscopul Desmond Tutu, pre[edintele Comisiei pentruadev`r [i reconciliere din Africa de Sud, a f`cut publicfaptul c`, pe baza examin`rii unor documente pån` atuncisecrete, se poate formula supozi]ia dup` care moartea luiHammarskjöld s-ar fi datorat, \n realitate, unui complot \ncare au fost implicate serviciul secret britanic MI5, CIA [i

serviciul secret din Africa de Sud. Pr`bu[irea avionului s-ar fi datorat unei bombe plasate la bordul s`u care a fostdetonat` cu pu]in` vreme \nainte de aterizare.

Dar “lovitura de teatru“ a fost cauzat` de declara]ia din29 iulie 2005, cånd se \mplineau o sut` de ani de lana[terea fostului secretar general al ONU, a fostului ofi]ernorvegian Björn Egge, publicat` \n ziarul Aftenposten.Acesta fusese prima persoan` care examinase aparatuldup` pr`bu[ire [i identificase corpul lui Hammarskjöld, ac`rui pozi]ie indica un atentat din interiorul aparatului.Pozi]ia indica [i faptul c` Hammarskjöld supravie]uise pemoment pr`bu[irii avionului. Moartea lui Hammarskjöldar fi survenit dup` accident \n urma r`nirilor grave pe carele suferise. O alt` pies` la „dosarul Hammarskjöld“ \lconstituie chiar volumul s`u Repere, ap`rut postum, \n1963, \n care se pare c` el \[i prevede moartea ca urmarea unor „r`niri interne“.

Revenind la declara]ia arhiepiscopului Tutu, trebuie s`ar`t`m c` el recunoa[te c` era imposibil, \n august 1998,s` mai fie g`site dovezi directe ale implic`rii serviciilorsecrete men]ionate.

Ministerul de Externe al Marii Britanii a negat categoricc` serviciul secret din aceast` ]ar` ar fi participat la oeventual` asasinare a lui Hammarskjöld [i nu exclude caaceste alega]ii s` aib` la baz` [i o opera]ie de dezin-formare a KGB. Unii comentatori au relevat faptul c` po-litica conciliatorie a lui Hammarskjöld nu ar fi corespunsintereselor Marilor Puteri care f`ceau eforturi pentru ade]ine influen]` [i control asupra acestei zone a Africii, cumari bog`]ii naturale.

AAssaassiinn ppeennttrruu CCIIAA |N CURSUL unei anchete desf`[urate de agen]ia „UnitedPress International“ (UPI), privind rela]iile lui SaddamHussein cu SUA, au fost folosite m`rturiile datorate nunumai unor istorici [i ofi]eri de informa]ii din cadrul CIA,ci [i cele provenind de la fo[ti diploma]i americani, ceeace probeaz` faptul c` leg`turile dintre fostul dictator ira-kian [i Agen]ie se realizau adesea prin intermediul amba-sadelor SUA.

Aceast` anchet`, ale c`rei rezultate nu au fost contestatede nicio parte, demonstreaz`, \ntre altele, c` Hussein a fostcontactat de CIA [i folosit \n unele ac]iuni \nc` \n anul1959, cånd el a fost recrutat de spionajul american pentrua face parte din echipa de [ase asasini profesioni[ti pe careamericanii i-au antrenat ca s`-l asasineze pe primul-minis-tru (de stånga) din Irak, generalul Abdel Karim Kasim, da-torit` apropierii sale de URSS [i includerii \n guvern a unorcomuni[ti, a[a cum au men]ionat [i o serie de fo[ti diplo-ma]i americani \n cursul anchetei. Tot ace[tia au atestatfaptul c` Saddam era pl`tit de ata[atul militar de la Am-basada Egiptului. Dup` e[uarea asasinatului \n octombrie1959, Saddam s-a refugiat la Cairo, unde se \ntålnea curegularitate la Ambasada SUA din Cairo cu agen]i ai CIA,fiind de asemenea monitorizat de diploma]i americani.

ESTE memoria \n alb [i negru a unuidezastru c`ruia i-a c`zut victim`cl`direa mai sus amintit`. M-a impre-sionat pentru c` ar fi fost de dorit s`\nfrunte timpul pån` \n zilele noastre.Era o construc]ie special`, cu persona-litate, cu dimensiuni suficient de maripentru a fi considerat` „palat“. La par-ter exista o sal` de expozi]ii. La primuletaj, o sal` de spectacol \n care au

rulat primele filme din istoria cinema-tografiei, chiar \n anul apari]iei lor.Urm`toarele dou` etaje serveau re-dac]iei [i tipografiei. Pe fa]ad`, lång`acoperi[ se afla un ceasornic adus dinMetz, al optulea de acest fel din ora[,care, privit dup` num`rul orologiilor,avea un pronun]at aer medieval. Cånd,la sugestia lui Frederic Dame, prin]ulGhica i-a comandat sculptorului Ettore

Ferarri un doroban] de bronz, i-a fostadus din Italia unul de tuci. Aceast`„oper`“ nu a mai putut fi a[ezat` \nhol, \ns` a fost ata[at` orologiului.Acest ansamblu [i ultimele dou` etajeau fost nimicite de incendiu, cum ve-dem [i \n aceast` fotografie luat` de peacoperi[ul Hotelului Frascatti.

EEmmaannuueell BB`̀ddeessccuu

ACUM, vorba lui fu trimis` ba prin scriere pe afi[e, ce astupar`vremelnic rånjetele candida]ilor la prim`rii, ba prin difuzoarelespurcate de maneli[ti. Potop de oameni, mul]i cu muierile,g`tite de strad`, se \nv`lm`[i \n buricul Capitalei, la SalaPalatului, un fel de c`min cultural, l`b`r]at peste \nchipuire (s`tot \ncap` \n burta uria[` o comun` \ntreag`!), cu luministr`lucitoare de-]i orbeau c`t`tura. Becurile se stinser` domol,nu dintr-o dat`, [i pe scen` p`[ir` ap`sat patru feciori, care sepornir` s` cånte ca pe la ei, la Jii, de-]i s`lta inima de bucurie.{i-a[a, \n timp ce l`utarii-vr`jitori, despre care aflar`m c` au [inepo]i, mångåiau [i ciupeau duios instrumentele fermecate, seivi [i Tudor Gheorghe, zarif ca un haiduc, cu musta]a lui deas`[i fo[nitoare, c`-mi aminti de z`voaiele de s`lcii din Calnov`].Mam``, ce aplauze, ce primire! Ne f`cu semn s` t`cem [i ziseemo]ionat - ce vre]i, era \n gårliciul spectacolului! - c` odinioa-r`, pe vremea vaporului cu batoz`, str`mo[ii no[tri beau ]uicadirect din butoi [i h`uleau dumnezeie[te. (Batoza am prins-o [ieu, \n acela[i fabulos Islaz. Sub sat, \n valea ce da \n Dun`re [iOlt, vara, se tåra, ca o libarc` greoaie, batoza ridicånd ]åråna lacer. Fugeam de-mi sfåråiau picioarele zdrelite pe miri[tea]epoas`, ce aducea cu o ]east` abia tuns`, [i m` pro]`peam,tremurånd de curiozitate, lång` ciudata ma[in`rie ce umpleav`zduhul cu un uruit asurzitor, cåt s`-]i sparg` timpanele, nualta. Cå]iva ]`rani vånjo[i [i noduro[i, coco]a]i pe spinarea har-dughiei nervoase, o biruiser` [i-i \ndesau \n gura metalic` sno-pii de gråu. Fier`tania se zb`tea duduind [i scuipa \n rafale pa-iele secerate [i praf cu nemiluita. |ntors de la treierat, tata-mare,cu obrajii månji]i de o n`du[eal` n`moloas`, cobora t`cut \n

beci [i bea ]uic` cu cinzeaca. |n beci era r`coare, nu se sim]eaudogoarea de afar` [i lumina cotropitoare a amiezii. Bunicul se[tergea pe fruntea br`zdat` cu dosul palmei, scotea cepul de labutoi, l`sa s` cad` clipocind sticlu]a spånzurat` de-o a]` [iscotea lichidul limpede [i rece, cu arome de dude, mo[moane[i zarz`ri coapte, pe care-l \nghi]ea cu nesa]. A doua cinzeac`o sorbea cu r`gaz, f`r` repezeal`, cåt s`-[i odihneasc` sufletultoropit de pripeala soarelui [i de istovirea ogorului muncit. Aco-lo, \n beci, unde era r`coreal` [i mirosea a ceap` [i-a usturoi,tata-mare, cred eu, \[i piept`na gåndurile [i cl`dea planuri; acolohot`ra, \n sinea lui aspr`, cånd trebuie s` coseasc` lucerna, s`måne oile \n b`t`tura casei sau s` stropeasc` via, ca \ntr-untemplu p`gån, \n care Dumnezeu era p`rta[ la o cinzeac`.)

{i minunea se s`vår[i, dup` harul, dup` geniul actoruluicånt`tor, ai c`rui ochi adånci [i scånteietori se \nrourar` pe loc,la pogorårea, u[oar` [i grea, a r`sufl`rii lu` „nea M`rin“ dinB`ile[ti. Tulburat de propria-i sensibilitate, de dorul mistuitor aldep`rt`rii pierdute \n imensitatea mor]ii, artistul se piti \nd`r`tulcortinei [i reveni cu lacrimile uscate. Privindu-l \n \nfiorarea cer`scolise puhoiul de spectatori, avui senza]ia c` \n fa]a mea sear`t` chiar Dumnezeu, senin, iubitor [i \mp`ciuitor. {i nespusde \n]eleg`tor. Creatorul lu`, pentru o clip` atins` de gra]ie,chipul lui Tudor Gheorghe. Dar, mai presus de toate, lu` glasullui mi[c`tor [i rostirea grav` a aleanurilor simple, originare.

Trimise vorb` Tudor Gheorghe, tocmai cånd prim`vara d`-dea \n pårg, c` ne a[teapt` cu tarafu, \ns` eu nu b`nuiam c`, defapt, \ntålnirea era cu divinitatea, cu sacralitatea. C`ci ce altcevaeste artistul, dac` nu iscoada [i umbra bunului Dumnezeu?

Trimise vorb` Tudor Gheorghe

Petre }urlea

PPaarrttiidduull NNaa]]iioonnaall}}`̀rr`̀nneessccTentative de re\nfiin]are dup` 1947Editura Historia

PARTIDUL Na]ional }`r`nesc a fostdesfiin]at \n vara anului 1947. Autorit`]ilecomuniste a[teptau un pretext pentruanihilarea principalului oponent alregimului. L-au g`sit \n \ncercarea unorlideri na]ional-]`r`ni[ti de a fugi \nstr`in`tate. Aveau girul lui Iuliu Maniu.|ncerc`ri de men]inere a leg`turilor dintrena]ional-]`r`ni[ti, dup` dizolvarea din1947, v`zute ca o prim` faz` \n drumul sprere\nfiin]area Partidului Na]ional }`r`nesc,au fost mai multe. Au fost, astfel, maimulte nuclee, unele formate pe bazafostelor grupuri existente \n partid \nperioada interbelic` [i p`strånd rivalit`]iledin acel moment; altele aveau la baz`leg`turile de prietenie vechi \ntre membriilor sau afinit`]i intelectuale. Despre toateaceste \ncerc`ri vorbe[te cartea de fa]`, pebaza documentelor de arhiv`. |n jum`tatedin volum sunt publicate acestedocumente. Din cercetarea lor se poateconcluziona c` aspira]ia spre refacereaPartidului Na]ional }`r`nesc a fost opermanen]` \n gåndirea unora dintrefrunta[ii acestui partid, dup` dizolvarea din 1947.

Lucian Boia

SSffåårr[[iittuull lluummiiiiO istorie f`r` sfår[itEditura Humanitas

DE MII de ani \ncoace, sfår[iturile lumii sesucced f`r` \ncetare: potop sau incendiuuniversal, Apocalips` urmat` de Judecata de Apoi, comete devastatoare,pr`bu[iri ale scoar]ei terestre, invazii aleextratere[trilor, r`zboi nuclear, dezastruecologic, deregl`ri climatice... Toate, dinfericire, s-au petrecut doar \n imaginar,oferind de fiecare dat` omenirii o nou`[ans`. Lucian Boia, cunoscut specialist \nistoria imaginarului, propune o interpretareistoric` a multiplelor sfår[ituri fictive alelumii. Traducere din francez` de WalterFotescu.

Deun`zi, pe cånd „salcåmii \nnebuniser`“ de-a binelea, iar iasomia se destr`b`la prin pålcurilede rai p`måntean cu miroasele ei smintite, trimise vorb` Tudor Gheorghe, artistul chiznovatdin Podarii Olteniei, c` ne a[teapt` cu tarafu’ la sala a mare din Bucure[ti. („Trimise vorb` ...“,ce mai expresie, ce mai tålc!)

Marian Nazat

Ambre Bartok

MMooddaa ppssyycchhooCei mai celebri creatori cu toate secretele lorPro Editur` [i Tipografie

PRINTRE anecdote [i pastile de umor,Ambre Bartok \ntoarce pe toate fe]ele 50 depersonalit`]i adorate \n toat` lumea; CocoChanel, Yves Saint Laurent, Ralph Lauren,Jean-Paul Gaultier, Agnes B., Calvin Klein,John Galliano. To]i sunt pu[i \n luminareflectoarelor, cu toate secretele lor.Traducere de Raluca Mateescu.

Dr. Alexandru Popescu

Diploma]ii [i spionajul (IX)

CONTRIBU}II

Dup`incendiu

Dintre fotografiile carereprezint` cl`direacunoscut` sub numelede L’IndépendenceRoumaine aflate \ncolec]iile BiblioteciiAcademiei, una m-aimpresionat deosebit.

„Generalul Ion Mihai Pacepasus]ine totu[i c` a aflat despreimplicarea KGB \n asasinat, la

dou` zile dup` eveniment, de lageneralul Saharovski, venit la

Bucuresti ca s` antreneze SIE \nvederea desf`[ur`rii

«Opera]iunii Dragonul», menit`s` distrag` aten]ia de la KGB

pentru aceast` crim`.“

A fost secretarul general al ONU, DagHammarskjöld, asasinat?

A colaborat Saddam Hussein cu „ambasadele“?

{I DAC~ BISERICILE de lemndin Maramure[ sau mån`stirilecu fresc` exterioar` din nordul Moldovei, aflate [i ele pe aceea[i

list` onorant`, sunt asaltate de turi[ti [inu mai au nevoie de nici o prezentarepentru a le spori faima, pe lång` miculs`tuc transilv`nean risca]i s` trece]if`r` m`car s` b`nui]i c` acolo se afl`unul dintre monumentele de arhitec-tur` cele mai interesante din Romånia,o construc]ie medieval` s`seasc` atipi-c`, combina]ie insolit` \ntre re[edin]`nobiliar` [i, ulterior, fortifica]ie acomunit`]ii s`te[ti libere.

DDee llaa rree[[eeddiinn]]`̀ nnoobbiilliiaarr`̀ llaa cceettaattee ddee rreeffuuggiiuuPRIN SECOLUL al XIII-lea, una dintrefamiliile s`se[ti ale locului se impunepe plan politic, ajutånd \n lupt` petån`rul {tefan, viitorul rege al Unga-riei, {tefan al V-lea. Drept mul]umire,acesta d`ruie[te comitelui Chyl deKelling mai multe p`månturi, pe careacesta \[i ridic` o re[edin]` cu aspectde cetate. Consemnat documentar la1269, edificiul a fost conceput dup`toate regulile unei construc]ii care ur-ma s` g`zduiasc`, dar [i s` apere, fa-milia nobiliar`. |n mijloc avea un ma-siv turn-donjon de plan rectangular, lo-cuin]` fortificat` \nalt` de 14 metri, cuo pivni]` boltit`, o sal` de locuit la pri-mul etaj [i camere de dormit la etajulal doilea. Turnul era protejat de o in-cint` oval`, fortificat` cu un turn deap`rare spre sud [i un turn al por]ii \npartea nordic`. Sistemul de ap`rare era\ntregit de un [an] de ap` care \nconju-ra cetatea. La 1300, toate aceste con-struc]ii erau terminate [i, cu excep]ia[an]ului, se p`streaz` [i ast`zi.

Dup` un secol [i mai bine, la 1430,cetatea este våndut` de ultimiidescenden]i ai familiei nobiliare co-munit`]ii ]`ranilor din Cålnic, care\ncep s` o transforme \n cetate s`-teasc`: \nal]` o a doua centur` deziduri, fortific` turnul por]ii cu obarbacan`, iar \n curtea interioar`, pefunda]ia unei construc]ii mai vechi,ridic` o capel`. Tot aici, de-a lungulzidurilor, construiesc c`m`ri pentruprovizii \n caz de asediu. Donjonul \[ipierde func]ia de locuin]`, devinesimplu turn de ap`rare [i este \n`l]atla 20 de metri, pentru ca armele defoc s` poat` lovi ]inte dincolo de celedou` ziduri exterioare.

|n secolul al XVI-lea, cetatea Cålni-cului era terminat` [i \i ap`ra pe locui-torii satului de atacuri. Nu pentru mul-t` vreme, \ns`. Perfec]ionarea armelorde foc avea s`-i dea lovitura de gra]ie.La 1599, cetatea nu face fa]` tehniciide r`zboi a armatei lui Mihai Viteazulcare, dup` b`t`lia cå[tigat` la {elim-b`r, se \ndrepta spre Alba Iulia. Dinacel moment, zidurile de piatr` de laCålnic nu se mai opun n`v`litorilor, cir`mån s` str`juiasc` doar un spa]iu cufunc]ie confesional` [i comunitar` asa[ilor. Trec secolele, ele \ncep - firesc- s` se n`ruiasc` [i doar restaurarea dinanii 1961-1964 a Direc]iei Monumen-telor Istorice, sub conducerea arhitec-tului {tefan Bal[ avea s` le redea cevadin m`re]ia de odinioar`.

DDaacc`̀ vveeii dd`̀rruuii,, vveeii ddoobbåånnddii!!DAR CUM casa nelocuit` se d`råm`singur`, impozanta cetate risca s` seruineze iar`[i, odat` cu exodul popu-la]iei s`se[ti din zon` \n Germania. |nlips` de enoria[i, biserica se \nchide,casa parohial` a[i[derea. Acesta estemomentul \n care intervine Institutulde Arheologie [i Istoria Artei din Cluj,readucånd la via]` complexul de laCålnic. Pentru a avea independen]`administrativ` [i libertate de ac]iune,ia na[tere un ONG sub numele de ArsTranssilvaniae - Romånia [i lucrurile\ncep s` se mi[te. Proiectul clujenilorviza preluarea \n folosin]` a unor ase-menea monumente, pentru a le folosica spa]iu de organizare a unor activi-t`]i [tiin]ifice sau culturale. Acad. Ma-rius Porumb, directorul Institutului,\mpreun` cu episcopul lutheran Cris-toph Klein convin c` propriet`]ile bise-ricii de la Cålnic (cetate, biseric`, ci-mitir, cas` parohial`) r`spund perfectunor asemenea scopuri [i semneaz` unacord de concesionare pe o perioad`de 49 de ani. Era 1995 [i din acel mo-ment, odat` cu \nfiin]area CentruluiCultural Interna]ional, destinul Cål-nicului s-a schimbat.

Chiar \n toamn` a fost organizataici un Simpozion romåno-german peteme de patrimoniu [i un concert demuzic` bizantin` \n biserica luthera-n`. |n anii ce au urmat, ac]iunile s-au\nmul]it prin eforturi locale, ca [i prinproiecte sprijinite financiar de ter]i:\ntåmpl`ri artistice \n spa]iul circularal cet`]ii, audi]ii de muzic` medieva-l`, renascentist` sau baroc`, o expozi-]ie de art` contemporan` - proiect rea-lizat \mpreun` cu Funda]ia Soros,amenajarea muzeului din interioruldonjonului - proiect \n valoare de unmiliard de lei de la Banca Mondial`,o tab`r` romåno-francez` de restaura-re, o alta de cerceta[i care a reunit 40de copii din Belgia, Fran]a, Germania[i Romånia, stagii de practic` pentrustuden]i. Din 2000, \n fiecare an, de|n`l]are, aici se deschid Serb`rile Cål-nicului, patru zile de petrecere popu-lar`, dar [i de concerte de org`, verni-saje de expozi]ii, lans`ri de carte...

Cultura nu doar consum` bani, ci [iproduce. Ciprian Firea, cercet`tor laInstitutul de Arheologie [i Istorie aArtei din Cluj-Napoca, directorulCentrului Cultural, \mi spune c` aangajat dou` persoane care se ocup`de primirea vizitatorilor, vånzareabiletelor [i a materialelor promo]io-nale [i c` acestea sunt pl`tite acumdin banii \ncasa]i din activit`]ileprestate. La Cålnic s-a deschis opensiune ecologic` rural` a unuiromån \ntors din Germania, o a doua\[i anun]` [i ea inaugurarea.

Cålnicul \ncepe s` fie cunoscut \nlume. Noile edi]ii ale ghidurilorMichelin [i Routard \l consemneaz`,num`rul turi[tilor ajunge, la sfår[it des`pt`mån`, la cåteva sute. Acad.Marius Porumb \mi arat` o inscrip]ie\n german` \n muzeul din turnuldonjon: Dac` vei d`rui, vei dobåndi!De peste un deceniu, ei d`ruiesc per-manent. Acum \ncep s` dobåndeasc`.

CCee ssee ppooaattee vviizziittaa llaa CCåållnniicc|N APROPIEREA cet`]ii se afl` fostacas` parohial` evanghelic`, edificiu ri-dicat la sfår[itul secolului al XV-lea [im`rit \n 1779. Cl`direa se afl` \n cursde restaurare. Aici va func]iona biblio-teca Centrului Cultural Cålnic, carenum`r` peste 5.000 de volume [i pe-riodice de istorie [i istoria artei.

Urcånd pe aleea de lång` casa paro-hial`, se ajunge la biserica mare a sa[i-

lor, amplasat` \n mijlocul cimitirului.Construit` \n secolul al XV-lea de co-munitatea s`seasc`, „Biserica din deal“a fost mult transformat` \n secolul alXIX-lea, avånd acum o \nf`]i[are neo-gotic`. |n cor se p`streaz` cåtevaelemente de sculptur` din faza ini]ial`:dou` tabernacole [i portalul sacristiei,precum [i coloane care sus]ineau obolt` (acum disp`rut`). Pe pere]ii devest [i nord ai navei, sprijinit` pe stålpimasivi de zid`rie, se ridic` o tribun`

de lemn. Tot aici se afl` dou` stranebaroce pictate, din a doua jum`tate asecolului al XVIII-lea, precum [i OrgaHesse.

Interiorul vechilor biserici s`se[tiera \mpodobit cu covoare orientale. |nbiserica evanghelic` din Cålnic suntexpuse lucr`ri de tapiserie apar]inåndartistei Zoe Vida Porumb.

TTuurrnnuull ppoorr]]iiii.. Cu cei 24 de metri ais`i, el reprezint` una dintre dominante-le verticale ale ansamblului. Intrarea \n

curtea interioar` se face pe la parterulacestui turn, acoperit cu o bolt` semi-cilindric`. Accesul \n interior se faceprintr-o scar` de piatr` care conduce laetajul \ntåi. De aici, pe sc`ri de lemn,se urc` pån` la galeria de ap`rare de laultimul etaj, protejat` de un acoperi[ \npatru ape. Aici se afl` patru clopotecare sunt trase \n fiecare duminic`,precum [i cu prilejul s`rb`torilor orto-doxe [i lutherane. Clopotul mare, celmai vechi, dateaz` din 1781, fiindturnat la Cluj de me[terul Andraschof-ski, dup` cum atest` inscrip]ia lati-neasc` \n relief.

TTuurrnnuull ddoonnjjoonn.. Primul ca vechimedin cetate. |n epoca romantic`, acestimpresionant vestigiu medieval a fostsupranumit „turnul Siegfried“. De plandreptunghiular (9X13 m), cu zidurilegroase de cca 1 m, turnul are 27 m\n`l]ime (20 m zid`ria, 7 m acoperi[ul\n patru ape). Parterul s`u este o pivni-]` amplu boltit` care ad`poste[te unmuzeu al vinifica]iei. Impresionantepentru vizitatori sunt butoaiele de stejarde mare capacitate (5.000-6.000 litri).Vinurile de Cålnic sunt cunoscute \nc`din Evul Mediu, primele men]iuni do-cumentare fiind din secolul al XVI-lea.|n prezent, la Cålnic se cultiv` soiurinobile de vi]` de vie pe o suprafa]` de116 ha, ponderea cea mai important`fiind de]inut` de Feteasca regal`, Ries-ling, Pinot noir [i Neuburger.

Etajul \ntåi, fosta camer` de locuit,p`streaz` urmele unui [emineu gran-dios [i e luminat` de deschideri ample.Ancadramentele ini]iale de piatr` s-aup`strat \ntr-un singur caz: o fereast`trilobat` de pe fa]ada estic`, \n manier`romantic tårzie-gotic timpurie. |n don-jon a fost amenajat` o expozi]ie de art`medieval` [i popular` (icoane pe sticl`

[i lemn, ceramic`, mobilier, costumepopulare, covoare [i textile, gravuri,vechi tip`rituri romåne[ti [i germane,sculptur` \n lemn), cea mai mare partea pieselor provenind din colec]iilefamiliei Marius Porumb [i Zoe VidaPorumb.

TTuurrnnuull ssll`̀nniinniiii.. Turnul de ap`raredin partea de S-E a incintei are form`prismatic` [i un acoperi[ piramidal.Diviziunile pe vertical` ale interioruluiau disp`rut, \ns` ansamblul se poatereconstitui pe baza urmelor l`sate. Lacele dou` niveluri superioare, turnulp`strez` metereze \nalte [i \nguste.Dup` pierderea rostului militar al ce-t`]ii, \n acest turn aerat [i rece se p`strasl`nina comunit`]ii s`te[ti. Din acestmotiv, mai este cunoscut [i sub numelede Turnul sl`ninii.

CCaappeellaa.. Situat` \n interiorul cet`]ii,este o construc]ie de tip sal`, cu unportal de piatr` gotic. |n interior, otribun` de lemn datat` 1733, situat` peperetele vestic, are un superb parapetcu panouri pictate cu motive florale.Tribuna este sprijinit` \n interior cudoi stålpi lucra]i din trunchiuri destejar. Se p`strez` [i urme de pictur`veche. Capela g`zduie[te, \n prezent,reuniunile [tiin]ifice organizate deCentrul Cultural.

FFåånnttåånnaa.. Unul dintre punctele pito-re[ti ale incintei cet`]ii, locul unde seaprovizionau cu ap`, \n urm` cu 500de ani, s`tenii asedia]i. Vechea fåntån`medieval` a fost reamenajat` [i \mpo-dobit` cu o sculptur` din bronz a Sfån-tului Ioan Botez`torul, semnat` deartistul Vitalie Le[anu.

Pagin` realizat` de Radu Constantinescu

De la Biserica din deal la Turnul sl`ninii:

Cetatea CålnicDac` sunte]i cu ma[ina [i a]i p`r`sit Sibiul pentru a c`l`tori spre Alba Iulia, [i, mai departe,spre Cluj sau Arad, dup` ce a]i dep`[it zona M`rginimii, nu v` gr`bi]i s` intra]i \n ora[ul Sebe[.La 49 de kilometri de Capitala European` a anului 2007, un drum asfaltat se desprinde din[oseaua na]ional` [i \ncepe s` [erpuiasc` printre dealurile \mp`durite. Nu ve]i rata bifurca]ia,pentru c` un panou v` avertizeaz` din vreme: Cetatea Cålnic - 4 kilometri. V` afla]i la numaicå]iva pa[i de unul dintre cele 30 de monumente istorice [i de art` din Romånia aflate pe listaPatrimoniului Mondial UNESCO.

OOrrggaa HHeessssee|n patrimoniul bisericii evanghelice din Cålnic seafl` [i orga realizat` \n 1867, \n stil neogotic, cutrei arce frånte \ncoronate cu frontoanetriunghiulare [i fleuroane aurite, de cunoscutulconstructor de orgi Carl Hesse din Viena. Dincele aproximativ 130 de orgi construite deHesse, opt se p`streaz` \n Transilvania, \ntrecare [i cea de la Cålnic. Restaurat` \n 1924 deCarl Einschenck din Bra[ov, orga are dimensiunimodeste, doar zece registre. Ea func]ioneaz` [i\n prezent, anual aici avånd loc concertesus]inute de maestrul Felician Ro[ca, profesorla Universitatea din Timi[oara. |n toamna anului trecut, orga de la Cålnic aadunat \n jurul s`u cadre didactice [i cercet`toriai domeniului cu prilejul unui colocviu dedicatRepertoriului Orgilor din Romånia, inclus \nprogramul finan]at de Consiliul Na]ional alCercet`rii {tiin]ifice. Acela[i program prevedeorganizarea \n luna august 2007 a unei taberede restaurare la Cålnic, la care vor participaspeciali[ti [i studen]i de la clasele de org` aleConservatoarelor din ]ar`. Orga Hesse va firestaurat` cu acest prilej, tab`ra \ncheindu-secu un concert extraordinar.

IInnffoorrmmaa]]iiii uuttiilleePPrrooggrraamm ddee vviizziittaarree:: permanent. Dac` poarta cet`]ii este \nchis`,supraveghetorii pot fi g`si]i la casaparohial` evanghelic`, 50 de metripe aleea de pe malul påråului.

PPrree]]uull bbiilleettuulluuii:: 2,5 lei - adul]i. 1 leu - elevi, studen]i, pensionari.

CCeettaatteeaa ssee aaffll`̀la 4 kilometri de la intersec]ia [oseleieuropene E 81 (Bucure[ti-Pite[ti-Sibiu-Sebe[-Alba Iulia/Arad) cu drumuljude]ean Cålnic-Reciu. Ora[ele cele maiapropiate: Sebe[-13 km, Sibiu - 49 km.

AAllttiittuuddiinneeaa \n centrul satului: 328 m.

10 august 2007 REPORTAJUL LUNII 5Cetatea Cålnic,vedere de ansamblu

Turnul por]ii, capela [i fåntåna Pivni]a de vinuri

Tribuna din capel`, pictat` la 1733Fereastra trilobat` a turnului donjon

Casa parohial`

TEATRU

SPECTACOLUL |N 100 DE CUVINTE

UNDERGROUND

LICITA}II

Revenirealui Luchian{TEFAN LUCHIAN a revenit \n topu-rile pie]ei de art` dup` ani \n care a fostrefuzat de colec]ionari sau \n care nicim`car nu i s-a rostit numele la licita]ii.De acum \nainte, \n cazul lucr`rilor im-portante ale lui {tefan Luchian, negocie-rile vor \ncepe de la 30.000 de euro.

La sfår[itul lui 1995, o pånz` a lui Lu-chian atingea un pre] ce p`rea greu dedep`[it: }`rani pe cåmp a fost adjudeca-t` cu 20.000 $ (plus taxe). Anul urm`tor,tot Luchian schimba topul vånz`rilor.Pentru pånza G`lbenele s-au pl`tit aproa-pe 30.000 $ (plus taxe), pre] ce nu a maifost dep`[it decåt de o lucrare a luiAndreescu [i de mai multe uleiuri ale luiGrigorescu. De la un an la altul, \ns`,Grigorescu a devenit preferatul colec]io-narilor [i aproape a monopolizat topul.Apoi au venit pe pia]` serii de lucr`risemnate Pallady, Petra[cu [i Tonitza, ca-re, \n cele din urm`, s-au impus. |n 2003,Luchian a ie[it din topul celor mai binevåndute lucr`ri de art` de pe pia] .̀

Au fost ani, 2002, 2004 [i 2005, \n ca-re nu a fost cump`rat` la licita]ie niciolucrare a pictorului de la Boto[ani. |n2003 s-a våndut doar o pictur`, cu12.200 euro. Luchian a r`mas \ntr-un felde anonimat de pia]`. Practic, \ntre 1995[i 2005 s-au mai scos la licita]ie doar treiuleiuri, trei acuarele, dou` pasteluri [icåteva desene. La mod` au fost Cheller,Schweitzer Cump`na, Baba... Posesoriide Luchian sunt probabil conservatori [inu renun]` nici \n ruptul capului la lu-cr`rile lor. Pe de alt` parte, nici comer-cian]ii nu au antrenat pia]a \n jurul aces-tui nume. |n mod ciudat, lucr`ri impor-tante ale lui Luchian, cu provenien]` de-clarat`, au fost refuzate: pastelul Crizan-teme, din colec]ia Max Manolescu,evaluat la 16.000 euro, nu a fost cum-p`rat \n februarie 2005. A fost refuzat`[i o serie de patru schi]e pentru Bisericadin Alexandria, cu \nsemn`ri olografe.Cuvintele colec]ionarului Al. BogdanPite[ti, citate de Zambaccian, nu mai auprea mare greutate probabil: „|n colec]iamea nu vei g`si Grigore[ti, ci Luchieni,Re[i, Pallazi, Iseri...“. Era måndru c` a

descoperit [i al]i arti[ti, mai tineri, pecare \i \ncuraja. Pe vremea cånd vernisa-jele Tinerimii Artistice deveniser` uneveniment monden foarte important,picturile lui Luchian erau la mare cinste.Erau atåt de pre]uite \ncåt se vorbea [idespre lucr`ri dubioase, „prelucrate“ desamsari, mai ales dup` 1916, cånd artis-tul a fost r`pus de boal`. 2006 a fost unan mai interesant pentru Luchian: s-auscos la vånzare cinci lucr`ri din care s-au cump`rat trei, dou` pasteluri sepia(Dealul Hanganilor [i Peisaj rural) [i undesen \n c`rbune (Peisaj), cu sumatotal` de 15.874 euro. O sum` modest`totu[i, \n raport cu anvergura artistului.

Florile \n ulcica de p`månt, un pastelelaborat, lucrat pe carton, semnat, aufost lansate \n licita]ie cu 44.000 de lei.{i a urmat o cre[tere ce p`rea c` nu semai opre[te. Colec]ionarii admirau zgo-motos tabloul, iar cei cu dare de mån`ridicau cartona[ele. {i a fost o licita]iegrea, cu multe ispite: un portret Tonitza[i un Arlechin al lui Corneliu Baba. Toa-te aceste trei lucr`ri au ajuns \n topul res-pectivei case de licita]ii. Dar cea maispectaculoas` ofert` a fost pentru paste-lul lui Luchian, care a s`rit de la 44.000la 102.000 lei (31.000 euro). O sum` nusuficient de mare pentru a-l readuce peLuchian [i \n „Top 10 general“ al vånz`-rilor. Poate c` nici nu e important acesttop: licita]iile sunt interesante fie [i nu-mai prin expozi]iile care se organizeaz`,pentru c` scot la lumin` pentru cåtevazile lucr`ri bine p`strate \n colec]ii per-sonale, care apar pe simeze.

AAnnddrreeii IIoonn

6 ARTE 10 august 2007

METROUL apar]ine, prin defini]ie, teritoriului un-derground, drept care am [i scris despre el, de cåtevaori, \n cadrul acestei rubrici. Dar dac` dimensiuneasubteran` la propriu ar fi dublat` de una la figurat?

Avånd \n vedere num`rul foarte mare de cazuri \ncare oamenii fac blatul pe tren, respectiv pe vapor,nu pu]ini vor fi fiind cei care [i-au pus insistent\ntrebarea dac` se poate face blatul [i pe avion oripe metrou. Eu, recunosc, m-am \ntrebat.

|n al doilea caz, nu m` refer, fire[te, la gol`na[iicare, profitånd de neaten]ia casierei, sar peste poartade acces. Nu-nu-nu, nimic atåt de grosolan nu m`intereseaz`, ci blatul elegant, cu „na[ul“. Un blat

f`cut cu toat` familia ar fi genial. Ei, bine, l-amf`cut! O istovitoare c`utare de parchet ne dusesepa[ii pån` \n Valea Cascadelor. Era zi de week-end[i transportul \n comun era sufocat de cele vreo 40de grade din aer la umbr`, c` la sol la soare n-a \n-dr`znit nimeni s` ia temperatura. Un tramvai r`t`citne-a tåråt spre cap`tul liniei de metrou. Am coboråt- r`coare \n fine!, dar [i pustietate. Nimeni denimeni. N-aveai de la cine s` cumperi o cartel`. Pån`la urm` a ap`rut un b`trånel (badigard!?) care ne-aexplicat c` n-au cartele [i, de altfel, e [i casieraplecat`. Sau bolnav`. Sau sup`rat`. Ceva. A[a c` ne-a deschis o porti]` s` trecem. P`i [i cåt s` v`

d`m? P`i da]i-mi doi lei. P`i i-am dat. |n sta]iea[tepta un tren-fantom`, gol, acoperit integral degrafitti, interior [i exterior. Ne-am suit oarecumsperia]i. Dup` o vreme a plecat. Nu eram siguri dac`nu mergea singur, c` mecanic nu v`zuser`m. Ori-cum, am supravie]uit.

O s`pt`mån` mai tårziu am f`cut blatul - negru,de data asta - \ntr-o parcare cu plat`. Nu, n-am fugitmi[ele[te. Pur [i simplu, femeia aceea n-a avut s`-midea rest nici cånd am parcat, nici cånd am plecat, ojum`tate de or` mai tårziu, \ncåt - cu un gest delehamite - mi-a f`cut semn s` plec naibii de-acolo.Ceea ce am [i f`cut.

Cele dou` \ntåmpl`ri m-au f`cut s` cad pegånduri. Acum sunt sigur c`, \n Romånia, se poateface blatul [i pe avion - de fapt, mi-am amintit c` am[i v`zut asta, [i anume \n aeronava preziden]ial`, cuani \n urm`.

{i mai unde? Dac` m` gåndesc cå]i vånz`toriadormi]i am v`zut prin magazinele care vånd varabl`nuri de nurc` - mai exact, le expun, c` de våndutnu prea se arat` - a[ zice c` [i \n comer].

Dar \n institu]iile de stat?Oare \n Parlament, de pild`, se poate face blatul?

TTuuddoorr CC`̀lliinn ZZaarroojjaannuu tczarojanu@yahoo.com

Cum am f`cut blatul pe metrou

CARTE

EXPOZI}II

Reflexii Pus` recent \n scen` pe malullacului Techirghiol, unde omulse simte \nc` subordonatcadrului natural [i undeinstruirea spiritual` [i ceaartistic` se \mbin`, expozi]iaReflexii a sculptorului GeorgeCulea [i a fotografului MirceaStoian va fi reluat` \nseptembrie 2007 la Institutulde Cercet`ri Eco-Muzeale dinTulcea, iar \n ianuarie 2008, laMuzeul Jude]ean de Istorie dinBra[ov.

IDEEA principal` a expozi]iei vernisatepe data de 5 august pe malul laculuiTechirghiol, spa]iu mistic dobrogean ce\nc` mai p`streaz` amintirea timpurilorancestrale, a fost g`sirea unui punct deconfluen]` a contrariilor unde apa se\ntretaie cu piatra.

|nsu[i cadrul ales pentru expozi]ie esteo lucrare de art`, \ntruchipat` de dansularmonios al formelor discrete de pemalul lacului, dealuri [i ape t`cute [iinerte, ce amintesc de \n`l]`rile spiritului[i de lini[tirea sufletului. Spa]iul sacra-lizat care g`zduie[te Reflexiile este tri-unghiular, menit s` aminteasc` de SfåntaTreime. Arta este adus` la rang de reli-gie, expozi]ia, la nivel de ritual. Astfel c`evenimentul \ncepe \n ap`, elementul

primordial, cu un moment care aduce \ncentrul aten]iei sculpturile plasate chiar\n mijlocul valurilor, [i continu`, pe mal,cu celelalte exponate, dispuse pe flan-curile unui triunghi echilateral.

Reflexiile, la limita fin` dintre piatr`[i ap`, sunt un omagiu adus splendoriiincoruptibile a Naturii. Pe marginea unuitimp etern, \n \mp`ra]ia intangibilului, sena[te lumea din materia primordial` ahaosului [i esen]ele umane complemen-tare - masculin [i feminin. Jocul forme-lor aduce zbucium [i lini[te, scåntei [isclipiri, fante de lumin` [i umbre mis-tice, c`ldura lemnului, pasiunea mistui-toare a metalului [i vechimea pietrei. Ca

sacrament, haosul acvatic repune \n lu-crare for]ele originare ale apei, primor-dialul formei [i al vie]ii. |mp`ratul, mas-culinul, st`pånul, gåndul, b`rbatul des`-vår[it. Acesta este l`sat \n fa]a atotputer-niciei divine s` domine restul simbolu-rilor. Pentru \ncheierea sacramentului,for]ele naturii se \ntorc \n haosul acvatic,\n sånul mamei eterne, la starea delini[te suprem`. Din maiestuosul edificiual zeilor, ce leag` planul teluric de celdivin, coboar` mesageri ai cerului... Toa-te acestea, captate pe pelicul`, vor fi pre-zentate pe fundalul evenimentelor viitoa-re, pentru a \ntregi atmosfera de medi-ta]ie impus` de exponate.

AAlleexxaannddrruu AAnngghheell

AAnnoonniimmuull,, ccuu nnoottoorriiiiFILMUL Interview, \n regia lui SteveBuscemi, a fost selec]ionat pentrucompeti]ia oficial` a celei de a IV-aedi]ii a Festivalului de Film Indepenent„Anonimul“, care se va desf`[ura,pån` pe 19 august, la SfåntuGheorghe, \n Delta Dun`rii. Intervieweste un remake \n englez` al filmuluicu acela[i nume al controversatuluiregizor de origine olandez` Theo VanGogh [i face parte din proiectul „TripleTheo“, ini]iat dup` moartea prematur`a regizorului. La \nceputul anului,filmul regizat de Steve Buscemi s-abucurat de aprecieri extrem deelogioase dup` proiec]iile de lafestivalurile de film Sundance [i Berlin.Filmul \i are \n distribu]ie pe SiennaMiller (Casanova, Alfie) [i pe SteveBuscemi (Fargo, Reservoir Dogs),urmånd a fi distribuit \ncinematografele romåne[ti de c`treTransilvania Film, \ncepånd cu lunaoctombrie 2007.

MMoossttrraa,, llaa 7755 ddee aanniiFILMUL Isp`[ire, \n regiabritanicului Joe Wright, va deschide,pe 29 august, cea de-a 64-a edi]ie acelebrului Festival de Film de laVene]ia. Coproduc]ie Marea Britanie-Statele Unite, Isp`[ire \i are\n distribu]ie pe Keira Knightley,James McAvoy [i Vanessa Redgrave.Scenariul peliculei este inspirat dinbestseller-ul scriitorului englez IanMcEwan (tradus [i \n romåne[te, \ncolec]ia „Biblioteca Polirom“),cå[tig`tor al prestigioaselor W.H.Smith Literary Award (MareaBritanie), National Book Critics CircleFiction Award (SUA), DeutscherBücherpreis (Germania),Commonwealth Writers Prize. |nRomånia, filmul Isp`[ire va rula\ncepånd cu data de 19 octombrie2007. Festivalul de la Vene]ia, care se va desf`[ura \n perioada 29 august - 8 septembrie, \mpline[teanul acesta 75 de ani de existen]`.

|NTREBAREA cap`t`, fire[te, r`spunsuridiferite \n func]ie nu doar de condeiul omu-lui, ci [i de ceea ce (crede el c`) urm`re[te

scriind pe tema dat`. Face un rezumat al eve-nimentelor? |ncearc` s` deosebeasc`, \n ma-teria dezordonat` pe care a „parcurs-o“ de-alungul sezonului teatral, linii de for]`, puncte deconcentrare, direc]ii de ac]iune? Efectueaz` oanaliz`? O sintez`? Amåndou`? |n beneficiulpracticienilor scenei, al cititorilor, al colegilor? Iat`, a[adar, o suit` deinteroga]ii c`rora, din capul locului, trebuie s` li se fixeze factorulcomun: indiferent care ar fi „abordarea“ comentatorului, ea va aveafatalmente un caracter par]ial; iar contrariul par]ialit`]ii nu este, \n cazulde fa]`, im-par]ialitatea, ci totalitatea. Acesta este, de altminteri,du[manul ascuns al tuturor celor ce n`zuiesc c`tre emiterea de opiniigeneralizante \n cåmpul teatrului, c`ci, atåta timp cåt nu au v`zut toatemont`rile produse, \n toate institu]iile de spectacol, pe durata uneistagiuni - ori m`car 70-80 la sut` dintre ele -, nu vor putea pretinde c`aprecierea lor e altfel decåt personal`, restrictiv`, cum ziceam, par]ial`.(A se nota c` ocolesc cu grij` epitetul obiectiv, care, \n materie decomentariu critic - orice fel de comentariu, de fapt -, mi se pare unnonsens: cum s` fii obiectiv cånd, prin \nsu[i statutul t`u existen]ial,e[ti subiectiv? |n ceea ce-i prive[te pe cronicari, eu, una, m-a[ limitas` le cer corectitudine [i onestitate \n locul obsedantei „obiectivit`]i“,care apar]ine, cel mult, Creatorului.) Or nimeni nu se poate l`uda cu oasemenea performan]`, fiindc` nimeni nu are la dispozi]ie timpul fizicnecesar pentru a o atinge: nici m`car c`l`torind \n permanen]` cineva

nu ar putea „bifa“ atåtea spectacole cåte sejoac` \ntr-o stagiune. |n plus, \nregistr`rilenu au decåt valoare strict documentar`,c`ci, spre deosebire de toate celelalte arte,teatrul nu poate fi degustat decåt in situ;altfel spus, live. Pe de alt` parte, \ns`, eva-lu`rile periodice mai cuprinz`toare decåtcele exercitate \n mod curent, \n cronici laspectacolele individuale, au utilitatea lor:

chiar dac` nu ofer` decåt „radiografierea“ unei felii \nguste din actua-litatea teatral` recent`, ele permit celor interesa]i s`-[i fac` o idee de-spre aspectul de ansamblu al fenomenului, dup` principiul pic`turii cep`streaz` \n sine oceanul de origine; \n fond, ochiul exersat [tie s`descopere poetul fie [i dintr-un singur vers...

O alt` „chichi]`“ ce pare s` descurajeze panoram`rile de acest geneste observa]ia c`, \n curgerea fireasc` a vie]ii teatrale, \mp`r]irea pestagiuni este la fel de conven]ional`, de artificial` ca [i \mp`r]irea vie]iiomene[ti \n ani, luni etc. A[a este - ceea ce nu \nseamn` \ns` c`, tot„ca-n via]`“, \n`untrul unora dintre aceste intervale de timp nu pot fiidentificate anumite caracteristici care le diferen]iaz`; nu \n toate,desigur, [i nu \ntotdeauna, dar, de pild`, cåte-o mod` mai mult sau maipu]in pasager` e capabil` s` dea cåte unei stagiuni un „aer“ special,lesne sesizabil [i identificabil, care, chiar dac` va adia [i ulterior, \nsezoanele urm`toare, va marca respectiva stagiune ca deschiz`tor dedrum pentru cutare sau cutare tendin]` dramaturgic`, regizoral` sauactoriceasc`. |n fine, ce s` mai lungim discu]ia? O retrospectiv` prindebine, o dat` pe an, la casa omului de teatru.

...Om de teatru care, \n Romånia anului scenic 2006-2007, nu a avuto existen]` tocmai netulburat`. Reforma care, \n alte compartimente alevie]ii sociale s-a instalat, mai mult sau mai pu]in temeinic, \nc` demult[i-a fålfåit aripa, cu un plus de vigoare parc`, [i deasupra scenelor.Chiar dac`, teoretic, e activ` \nc` de-acum vreo doi-trei ani (de fapt,din cauza nenum`ratelor formul`ri [i reformul`ri, promulg`ri [i dez-promulg`ri, retrageri, ad`ugiri etc., nimeni nu [tie nimic precis [i,\ntrebånd, cape]i doar r`spunsuri aproximative), Legea Teatrelor s-af`cut oarecum sim]it` abia \n stagiunea care s-a \ncheiat [i uneleprevederi ale ei, referitoare la contracte de munc`, retribu]ii, pension`ri[i alte chestiuni financiar-administrative, au \nceput abia acum s`func]ioneze. Cåteodat`, spre \mbucurarea arti[tilor scenei, mai ales acelor afla]i, cum se zice, la \nceput de drum. Alteori, spre nedumerirea[i \ngrijorarea lor, mai ales a celor afla]i, tot cum se zice, pe ultima sut`de metri (\n profesiune) [i prea pu]in l`muri]i, \nc`, asupra faptului c`pentru un actor, de pild`, ie[irea la pensie nu \nseamn` [i ie[irea dinteatru, renun]area la scen`, decesul profesional, ci poate \nsemna,dimpotriv`, sporirea „indicelui de folosin]`“ [i, prin urmare, aveniturilor. (E drept, cåt` vreme unele paragrafe ale LT vor continuas` se bat` cap \n cap cu acelea ale Codului Muncii nimeni nu va puteafi acuzat c` sufer` de paranoia [i mania persecu]iei.) |n schimb, nimicdin stipul`rile Legii Teatrelor cu privire la institu]iile de spectacol [itipologia lor (teatre de repertoriu, de proiecte [i teatre-gazd`) nu a maifost pus pe tapet (nici) \n 2006-2007, l`sånd ca, \n aceast` zon`,lucrurile s` r`mån` \ncremenite. Cu efect paralizant [i deloc paradoxalasupra competi]iei - [i competen]ei - din zonele exclusiv artistice. De-spre acestea, \n s`pt`månile ce vin.

CORESPONDEN}E

Mircea Cruceanu,Claudiu-Viorel

S`vulescuRReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaaGhid turistic

Editura Vremea

UN GHID care v` spune, pe scurt, tot cetrebuie s` [ti]i la plecarea spre RepublicaMoldova. Ve]i g`si \n el informa]ii culturale [iistorice, sfaturi practice de c`l`torie, adreseutile, h`r]i. „O vacan]` dincolo de Prut maiprezint` o particularitate - [i anume aceea c`po]i face cuno[tin]` cu o civiliza]ie oarecumaparte, f`r` a avea dificult`]i de comunicarecu gazdele.“

Vara, cånd stagiunea e „moart`“, iar majoritatea teatrelor sunt \n vacan]`, parevremea ideal` pentru retrospective. (Sau, cum zic unii, ignorånd \n]elesuletimologic al cuvåntului, priviri retrospective; ba chiar priviri retrospective \n urm`.Filologia omoar` Romånia.) Tot vara \ns`, cronicarul, ca tot omul, sufer` [i el dec`ldur` [i se simte grozav de departe de realitatea scenic` pe care a abandonat-oacum doar cåteva s`pt`måni. Privirea lui \n urm` va fi, de aceea, blånd`, \ndulcindcontururile, ori, dimpotriv`, månioas`, asprindu-le?

Alice Georgescu

RReeccoommaannddaatt mmiinnoorriilloorrMINISTRUL francez al Educa]ieiNa]ionale, Xavier Darcos, a decis,s`pt`måna trecut`, c` filmul lui CristianMungiu, 4 luni, 3 s`pt`måni [i 2 zile,cå[tig`torul Palme d’Or 2007, poate fidifuzat \n [colile gimnaziale [i \n liceeledin Fran]a. Ministrul francez a dat curs,astfel, recomand`rii formulate deComisia de clasificare a operelorcinematografice, care a decis s` includ`DVD-ul pedagogic cu produc]iaromåneasc` \n categoria „Pentru toatetipurile de public“, dar cu unavertisment. Ministerul Educa]iei a decisc` DVD-ul, editat \n 1.500 de exemplare,va fi „\nso]it de un document pedagogic,care s` con]in` avertismentul comisiei [icare s` urm`reasc` ajutarea profesorilor\n activitatea din clas` referitoare laaceast` oper`“. La FestivalulInterna]ional de Film de la Cannes,pelicula lui Mungiu a cå[tigat nu numaiPalme d’Or, ci [i Premiul Educa]ieiNa]ionale.

FFiillmmeellee LLuummiiiiECRANIZAREA Un secret,semnat` de regizorul francez ClaudeMiller, dup` cartea cu acela[i nume ascriitorului Philippe Grimbert, va \ncheiaFestivalul Filmelor Lumii (Festival desFilms du Monde), care se va desf`[ura,\ntre 23 august [i 3 septembrie, laMontreal, \n Canada. Un secret, care seafl` \n competi]ia oficial` a festivalului,va rula \n avanpremier` mondial` laMontreal, \n prezen]a regizorului ClaudeMiller [i a actri]ei Cécile de France.Filmul lui Claude Miller, cel de-al treilealung-metraj al s`u, dup` Delir\ntunecat (1998) [i Micu]a Lili (2003),reconstruie[te universul unei familiifranceze, povestind istoria acesteia dinanii 1930 [i pån` \n prezent. Dindistribu]ie fac parte, al`turi de Cécile deFrance, Patrick Bruel, Ludivine Sagnier,Mathieu Amalric, Julie Depardieu.Romanul Un secret a fost lansat [i \nRomånia, de c`tre Editura TREI, \nprezen]a autorului.

UUrrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 11

A{A CUM spunea, \n catalogul expozi]iei recent verni-sate, Alice Dinculescu: „M`n`stirea Dervent este loculales s` relanseze starea special` de puritate [i \ncredere acelui care creeaz`, iar semnalul pe care \l transmite so-ciet`]ii romåne[ti actuale nu este deloc \ntåmpl`tor. Acu-mul`rile spirituale ale acestui spa]iu atåt de special con-tinu`, iar amintirea locului \n care autohtonii au devenitcre[tini e tot atåt de vie ca la \nceputuri. Faptul c` \ntr-unmileniu cu demaraj tulburat comunitatea monahal` a Der-ventului \[i \ndreapt` aten]ia c`tre arta plastic` a creatorilorcontemporani demonstreaz`, iar`[i, calit`]ile de adpatare,dar [i taina locului“.

|n cele ce urmeaz`, vom \ncerca s` prezent`m, sumar,cåteva dintre produc]iile arti[tilor reuni]i la m`n`stirea delång` crångurile Dun`rii.

Modul de interpretare a crucii-relicvar [i a celei de mira r`mas la Alexandru Nicolae Ispas \n domeniul unuifigurativ epurat, esen]ializat. Spre a-i evoca pe cei 12 apos-toli, Noemi Kusztos din Alba-Iulia a realizat, pe suprafa]aunor vechi olane g`site \n curtea m`n`stirii, picturi-obiect,adic` un comentariu vizual profund personal la nevoia decredin]` a omului contemporan. Folosind alt mijloc tehnic,cel al uleiului pe pånz`, artista a a[ezat heruvimii \nferestrele unor l`ca[uri sacre abia sugerate, \nconjurate deforme-cheie ale ortodoxismului, cum sunt ochiul divin,pe[tele [i aripa de \nger.

Coloana ca axis mundi a unit lumea material` cu sferaimaterial` \n op]iunea plastic` a Dianei Br`iescu. C`-lug`rul interpretat \n atitudinea de smerenie, cu spateledescris de o curb` ampl`, cu accent pe petele mari deculoare, sunt caracteristicile ce atrag aten]ia asupra acesteicompozi]ii care mai p`streaz` efectul bizantin al formelorlongiline.

Lucr`rile constructiviste ale Iuliei Radu, intitulate Armap`cii, pornesc de la aceea[i simbolistic` a crucii f`c`toare

de minuni de la m`n`stirea Dervent. Ritmate de joculliniilor [i culorilor cu efect expresionist, tablourile salesunt de fapt o serie de studii care supun amintitul simbolcre[tin unor interpret`ri [i descompuneri grafice exprimatecu o vitalitate paroxistic`.

Sorin Ienulescu evoc` a istorie a lumii cre[tine. |nPomul cunoa[terii, m`rul, råul Iordanului, capul SfåntuluiIoan Botez`torul, måna lui Iisus binecuvåntånd, clopotuldin curtea m`n`stirii, pe[tele, preluat dup` o piatr` desco-perit` la P`cuiul lui Soare, ne \ndeamn` la o familiarizarecu lumea sacrului. Acest itinerar biblic \l situeaz` pe SorinIenulescu \n matricea stilistilistic` [i ideatic` a picturiibizantine, dar [i, stilistic, \n prelungirea discursurilor plas-tice actuale.

Elena Dinu se concentraz` asupra C`r]ii sfinte. Obiectde perpetu` provocare plastic`, aceasta a fost \ntruchipat`cu mare rafinament cromatic, amintind de factura fresceimedievale [i de aurul enluminurilor.

Horea Cristina ne familiarizeaz` cu obiectele vestigio-nare arheologice [i ne \ndeamn` s` le investig`m ca peni[te exponate. Expresivitatea deplin` [i spa]iul spectral al\ntinderii de alb, ro[ul simbolic din jurul obiectului desacrificiu comport` un anumit grad de afectivitate stabilit\ntre creator [i crea]ia sa.

Tina Popa, prin compozi]ia Tumul, evoc` \ntoarcereaomului la materia constitutiv` a lutului, atingånd temadezolant` a lui vanitas vanitatum..., dar [i pe aceea asacrificiului sfånt, atunci cånd aminte[te p`måntul dobro-gean plin de mormintele martirilor.

O parte dintre arti[tii prezen]i \n tab`r` [i-au constituitde mul]i ani \n propriile proiecte o viziune particular`despre abordarea simbolurilor cre[tine. Gelu Costea, bun`-oar`, recurge la citate sacre, folosind elemente grafice dincrucile bisericilor de calcar din ]inutul Dobrogei. LucrareaTopos, panou esen]ial al seriei de compozi]ii Drum, este omatc` geografic` a spa]iului de origine al cre[tinismuluiortodox romånesc.

Din repertoriul cre[tin, Mariana Constantinescu redis-cut`, cu o solar` vitalitate, semne tradi]ionale ale credin]eiabsorbite \n cotidian, precum opai]ul, crucea [i roata dec`ru]` asociat` discului solar. Pictorul bulgar IordanKissov, precum alt`dat` Malevitch, a \ncercat s` extrag`toate sugestiile posibile din culoarea alb. Roman Kissov,fiul pictorului de la Silistra, a reprezentat icoana MaiciiDomnului pe fondul unui text biblic.

Aurelian Bolea a scos din marmur`, lång` izvorul cuap` t`m`duitoare, imaginea Sfåntului Andrei, cioplit mo-numental, [i a Teodorei de la Sihla, care se roag` \n pe[teraaflat` sub protec]ia divin` prin aripile \ngerului care\nconjoar` partea superioar` a volumului.

Ascetul lui Ioan Bogdan are chipul bine studiat, apropiatde spiritul academic al expresiei plastice. Trupul ca ocopaie, concav [i sublimat, sugereaz` golirea corpului decele lume[ti. Troi]a lui Mircea Iepure este gåndit` subforma unei mandorle, suprapus` paralelipipedului ce su-gereaz` crucea.

Cele dou` icoane mari \n marmur` ale lui DoruDr`gu[in, reprezentåndu-i pe Iisus [i Fecioara cu Pruncul,i-au impresionat \n egal` m`sur` pe speciali[ti [i pesfintele fe]e biserice[ti. Heruvim-ul a c`rui figur` arhaic`este sus]inut` de un stålp sculptat cu motivul vi]ei de vierecupereaz` arhaicitatea [i spiritul decorativ al arhitecturiibizantine.

T-ul Marei Vålceanu a atras aten]ia prin acolada deempatie fa]` de spa]iul grecesc. Stilul de cioplire a aripilorde \nger care delimiteaz` registrul superior al compozi]ieiconcentreaz` eterna tånjire a lumii de jos c`tre \naltulparadisiac.

Sculptorul Alexadru Paraschiv, care tr`ie[te [i activeaz`\n Fran]a, valorific` bogatul repertoriu antropomorf alciviliza]iilor Gumelni]a [i Cucuteni, prin transpunerea [iregåndirea lui \n materialul dur al marmurei. Autoportretulgotic [i Medita]ia ne vorbesc depre un artist original,constant preocupat de r`d`cinile sale profunde.

Dun`rea [i Dobrogea cre[tin`

Privire \n urm`

{tefan Luchian, Flori \n ulcic` dep`månt, pastel/carton

Edward dup` Chr.

Marlowe, TNTimi[oara,

regia: IstvánK. Szabó

Måinilor tale dup` F. Garcia Lorca,cu proaspe]i absolven]i UNATC

Mihai Ciuc` \n Pu[lamaua de P. Chesnot,„Teatrul Pensionarilor“, r: George Motoi

1155 ppeennttrruu VViieennaaPÅN~ pe 19 august, lacinematograful \n aer liber dinAugarten, la Viena, se desf`[oar`festivalul de film balcanic intitulat„Via]a e un miracol“. Ca o replic` laomniprezentele filme hollywoodiene,festivalul \[i propune s` prezinte [i s`promoveze lumea [i valorilecinematografiei balcanice, punåndaccentul, pe de o parte, pe filme dinRomånia [i Bulgaria, iar pe de alt` parte,pe crea]iile regizorilor ex-iugoslavi EmirKusturica [i Dusan Makavejev. Ofertaromåneasc` nu se limiteaz` \ns` laultimele produc]ii de succes, prezenteanul trecut la mai toate reuniunileimportante, ci aduce \n fa]a publiculuivienez [i filme mai vechi precumP`durea spånzura]ilor (Liviu Ciulei) sauBalan]a (Lucian Pintilie). |ntre 20 august[i 14 octombrie festivalul se va muta lacinematograful Metrokino, unde, timpde trei luni, vienezii vor putea vedeapeste 15 filme romåne[ti.

LLUUNNII llaa NNYYTEATRUL LUNI de la Green Hoursparticip`, \ntre 10 [i 26 august, laprestigiosul New York FringeInternational Festival (FringeNYC), cudou` spectacole: The Sunshine Play [iBucharest Calling, ambele scrise dePeca {tefan, dramaturgul „casei“, [iregizate de Ana M`rgineanu. Trupa deactori - format` din Daniel Popa,Isabela Neam]u, Cosmin Sele[i, KatiaPascariu [i Lauren]iu B`nescu - va juca(\n limba englez`), cåte cincireprezenta]ii ale ambelor piese. Aflat laa 11-a edi]ie, FringeNYC este cel maimare festival multi-arts din America deNord (peste 200 de companii, peste 70.000 de spectatori, anual) [i unul dintreprimele trei din lume, al`turi deEdinburgh Fringe [i Adelaide Fringe, darsingurul din top 3 \n care produc]iilesunt supuse unei selec]ii prealabile.Teatrul LUNI este singura companie dinEuropa de Est care are dou` produc]iiparticipante la edi]ia din 2007.

MERIT~ S~ {TII

Måndrie [i judecat`|N 1996, regizorul Gregory Hoblitdebuta cu Primal Fear, un „legalthriller“ (sub-genul \n care sunt \nca-drate la Hollywood deja sutele de filmea c`ror intrig` este concentrat` \n spa-]iul tribunalului) care ie[ea din råndprin scenariul inteligent, desf`[urareaalert` [i finalul spectaculos [i carearunca pe firmament un tån`r actor demare for]`, Edward Norton - nomi-nalizat, de altfel, la Oscarul pentru rolsecundar pentru superba sa evolu]ie -,\n dialog cu un Richard Gere aflat [i el\ntr-o form` excelent`. |n Ruptura/Fracture, Hoblit uzeaz` de aproximativacela[i procedeu, opunånd dou` min]istr`lucite de-a lungul unui proces maicomplicat decåt pare. Un b`trån [ifoarte bogat inginer de aeronave, spe-cializat \n depistarea fisurilor infinite-zimale ale celor mai sofisticate aparatede zbor, pune la cale cu minu]ie crimaperfect`, \n momentul \n care afl` c`mult mai tån`ra lui so]ie \l \n[al`. Ime-diat ce o \mpu[c`, el anun]` poli]ia [ise pred`, cerånd s`-[i construiasc` sin-gur ap`rarea, pe care o sus]ine str`-lucit, fiind rapid eliberat. Numai c` tå-n`rul procuror care instrumenteaz`cazul, un fost student s`rac, ambi]ios [istr`lucit, transform` umilirea sa publi-c` la proces, de c`tre criminal, \n pre-misa unei curse \ndårjite pentru dejuca-rea planului s`u diabolic. Chiar dac` dedata aceasta temperatura filmuluiscade, fiindc` scenariul are totu[i cå-teva puncte neplauzibile, Fracture are

un atu imbatabil: impresionantul duelpsihologic, sus]inut excep]ional de jo-cul protagoni[tilor: Anthony Hopkins[i relativ necunoscutul (cel pu]in lanoi) Ryan Gosling. Cei doi reu[esc s`sus]in` cu brio trecerea de la un cazaparent simplu de deschis [i \nchis la odisput` mult mai subtil`, pe teritoriulmoralei. Treptat, procurorul cel tån`r,aflat pe picior de transfer de la pr`fosultribunal de stat, care \i ofer` acest ultimcaz, la o corpora]ie privat` cu perspec-tive generoase, se implic` \n c`utareaadev`rului [i drept`]ii, renun]ånd lamåndria nem`surat` [i la dorin]a de as-censiune social`. Exist` aici un spe-ctacol uman [i actoricesc ce dep`[e[temult chiar premisa filmului, umplåndgolurile [i stång`ciile din scenariu. Jo-cul celor doi cople[e[te am`nuntele defundal (printre care [i neverosimilaidil`, monocrom [i gr`bit schi]at`, \ntreprocuror [i viitoarea lui [ef` de la fir-ma de avocatur`, jucat` de o Rosa-mund Pike stilat` [i sexy). Hopkins [iGosling [tiu s` construiasc` din detaliifine aceast` \ncordat` partid` de [ah,iar confruntarea lor \n desf`[urare facedeliciul spectatorului. Cei mai scepticicritici au spus c` primul se joac` dinnou de-a Hannibal Lecter cu noulnovice care i se afl` \n fa]`. |ns`, a[acum Jodie Foster f`cea din ClariceStarling o prezen]` uluitoare, RyanGosling reu[e[te s`-i ]in` piept acestuicolosal Hopkins, capabil s` evite ex-ploatarea ostentativ` a mingilor ridi-cate la fileu de uria[ul succes anterior[i s` nu-l reconstituie fidel pe Lecter -de[i realizatorii a[teptau, implicit, acestlucru -, ci s` construiasc` alt personajcare cople[e[te ecranul. Dac` pån`acum Gosling a str`lucit la Hollywood\n The Believer (2001), \n rolul dificilal unui evreu convertit la antiiudaism,care i-a adus numeroase premii, iaranul trecut a fost ocolit de Oscarul pecare se spune c` l-ar fi meritat din plinpentru Half Nelson doar pentru c` s-aaflat \ntre Peter O’Toole [i ForestWhitaker, aici se afl` momentul lui dedetent`, pentru care merit` urm`rit de-acum \ncolo. Al`turi de Hopkins, eltransform` acest Fracture \ntr-un pa-sionant duel al min]ilor periculoase [istr`lucitoare.

AAnnddrreeeeaa CChhiirriiaacc

Ruptura/Fracture. Produc]ie SUA,2007. Regia: Gregory Hoblit. Cu:Anthony Hopkins, Ryan Gosling,David Strathairn, Rosamund Pike,Embeth Davidtz, Billy Burke, CliffCurtis, Fiona Shaw. Premiera: 3 augustDistribuit de: InterComFilm Romånia.

FILM

10 august 2007 ARTE 7

ARTELE VIZUALE DUP~ ‘90

FFoollcclloorr ffllaammaanndd llaa \\nn`̀ll]]iimmeeUNUL dintre cele mai cunoscute grupuri de arti[ti pe picioroange din Belgia - KoninklijkeSteltenlopers Merchtemn - va sus]ine måine, 11 august, la Sibiu, o reprezenta]ie \n aer liber, cupiese din folclorul flamand. Manifestarea are loc \n cadrul programului „Capital` Cultural`European` 2007“. Parada va reuni muzicieni [i al]i 40 de arti[ti pe picioroange \nalte de pån` lapatru metri. Reprezenta]ia se va da pe strada Nicolae B`lcescu [i \n Pia]a Mare din Sibiu. Grupularti[tilor cu picioroange a fost \nfiin]at \n anul 1945. Crearea lui \[i are originile \ntr-un vechiobicei din Merchtem, acela de a utiliza picioroange pentru traversarea råurilor adånci [i aterenurilor inundate sau ml`[tinoase.

BBeessttsseelllleerr ddee llaa CCoorriinnttAPARI}IA volumului Convorbiri cu Octavian Paler de Daniel Cristea-Enache la EdituraCorint este unul dintre evenimentele majore ale anului editorial 2007. De la lansarea c`r]ii, la\nceputul lunii iunie, la Tårgul de Carte Bookfest, [i pån` \n prezent s-au våndut peste 13.000de exemplare, fapt ce \nscrie Convorbirile cu Octavian Paler \n categoria bestseller-urilor.Editura Corint a scos mai multe tiraje succesive, ajungånd, la \nceputul lunii august, la 15.000de exemplare. |n prim`vara anului 2008, aceea[i editur` va ini]ia o serie de autor OctavianPaler, \n cadrul c`reia vor fi reeditate toate c`r]ile marelui scriitor. Seria va fi coordonat` deGeorgeta Naidin-Dimisianu.

TTrreeii ffeelluurrii ddee ddeesscciiffrraarree aa ssiinneelluuii AUTOPSIE, Chipuri [i asem`n`ri, {amanism sunt titlurile a trei expozi]ii care pot fivizitate la Palatul Mogo[oaia. Sub mai vechea deviz` de loc al \ntålnirilor esen]iale, palatul ainvitat \n luna august cinci tineri plasticieni cu preocup`ri comune: cercetarea sinelui [idescifrarea mesajelor sale ascunse circulånd pe diferite canale, \n variate moduri. Autoriiacestor introspec]ii extreme vin de la Miercurea Ciuc (Zsolt, Antal [i Csongor, fondatorii uneigrup`ri artistice, Kokem, ai unui muzeu [i ai unei reviste de art` contemporan`, Atelierdeschis), de la Cluj, Kudor István Duka, promotorul unui fel special de portret, de tipradiografie supradimensionat`, [i de la Craiova, via Geneva, Livia Balu.

LLaa pprriimm`̀vvaarr`̀,, ppeennttrruu Guinness BookMUZICIANUL A.G. Weinberger inten]ioneaz` s` stabileasc` un record Guinness Book, \ncadrul unui proiect ce se va desf`[ura \n prim`vara anului viitor [i care vizeaz` reunirea celuimai mare num`r de chitari[ti care s` cånte aceea[i pies` simultan. Locul de desf`[urare aevenimentului va fi fixat \n aceast` toamn`, manifestarea urmånd s` aib` loc \n afaraBucure[tiului. Melodia care va fi interpretat` nu a fost \nc` stabilit`, \ns` va apar]inerepertoriului clasic de rock sau blues [i va avea acorduri simple, astfel \ncåt oricine s` le poat`\nv`]a u[or.

OOpptt ssccrriiiittoorrii ppeennttrruu FFrraannkkffuurrttMINISTERUL Culturii [i Cultelor va organiza singur participarea Romåniei la cel mairenumit tårg de carte din lume, cel de la Frankfurt (10-14 octombrie), dup` ce la ultimele dou`edi]ii standul romånesc, realizat de Asocia]ia Editorilor din Romånia (AER), a fost considerat unsucces. Bugetul MCC pentru organizarea standului Romåniei va fi de 160.000 lei, iar temastandului va fi Sciitori romåni citesc \n Frankfurt. |n acest sens, Ministerul va duce la Tårg optscriitori romåni - George B`l`i]`, Adrian Popescu, Petru Cimpoe[u, Matei Vi[niec, RuxandraCesereanu, Andrei Codrescu, Ion Pop [i Dan Cristea - care vor prezenta lecturi bilingve.

CommonplaygroundO EXPOZI}IE inedit` de graffiti, Commonplayground, care are drept scop reestetizareaspa]iului urban, este deschis` pån` pe 31 august la Centrul Na]ional al Dansului din Bucure[ti.Expozi]ia este realizat` de arti[tii Ripo, Sinboy [i Obes [i vorbe[te despre faptul c` spa]iul publiccomun, „locul de joac`“ al tuturor, poate fi \nfrumuse]at chiar [i \ntr-un mod efemer.

DDiicc]]iioonnaarree pprraaccttiiccee OPT dic]ionare bilingve \ntr-un singur CDpentru urm`toarele limbi de circula]ieinterna]ional`: englez`, francez`, italian`,german`. DCD-ul Dic]ionarelor practice faceparte din colec]ia de carte electronic` aEditurii Litera Interna]ional. El le esteextrem de util celor care folosescpermanent calculatorul, punånd rapid ladispozi]ie traducerea cuvintelor. |n plus,ofer` posibilitatea de a g`si rapid odefini]ie, printr-o simpl` ap`sare de tast`,\n timp ce utilizatorul lucreaz` \n altprogram. ((SS..}}..))

MMuuzzwweeeekk..nneett,, 55 aannii ddee mmuuzziicc`̀ oonnlliinnee WWW.MUZWEEK.NET a \mplinit recent cinci ani de activitate [i implicare \n muzicaromåneasc`. Printre noile proiecte pe care le aduce aceast` aniversare se num`r`www.cartinoi.ro - un magazin online care ofer` amatorilor de lectur` titluri de carte nou-ap`rute \n Romånia; www.librarieonline.ro - libr`rie virtual` care pune la dispozi]ie c`r]i,CD-uri, filme, jocuri [i juc`rii; www.prescolar.ro - portal pentru copiii de vårst` pre[colar`.

FFiillmmee \\nn ppaarrcc UN EVENIMENT cultural intitulat „Muzica \n alb-negru. Sibiu Film Fest“ va avea loc \nperioada 12-16 august. |n prima parte a evenimentului, „Muzica \n alb-negru“, vor rula cincifilme mute din perioada expresionismului german, acompaniate live de trio-ul AljoschaZimmermann din Germania, iar \n a doua parte, „Sibiu Film Fest“, vor fi prezentate cinci filmecontemporane europene . „Muzica \n alb-negru“ se va desf`[ura \n perioada 12-15 august, \naer liber, \n Parcul Astra, proiec]iile \ncepånd \n fiecare sear` la ora 21.00.

IIooaann EEss.. PPoopp

PRIN tem`, Potirul, care domin` pictura lui din ultimavreme, tem` deliberat [i evident religioas`, {ulea se plasea-z` pe o direc]ie clar afirmat` de recuperare a religiosului(ceea ce a [i prilejuit un doct comentariu teologic dinpartea lui Mircea Oliv \n catalogul ultimei expozi]ii de laTårgu-Mure[ a artistului). Prin modurile vizuale de apro-priere a temei, Ion {ulea este ancorat la fel de limpede \ncontemporaneitatea estetic`. Dup` cum [i utilizarea galerieide art` ca vehicul al prezent`rii operei semnific` de aseme-nea apartenen]a la cåmpul artistic actual, cu toate deter-min`rile sale. Fire[te c` Ion {ulea nu este singurul aflat \naceast` dilem`, pe care a[ considera-o una fertil`. Ion {uleatr`ie[te o experien]` religioas` pe care o transleaz` [iexprim` \n cåmpul artistic de care apar]ine prin forma]ie [iexerci]iu profesional. Notez c` aceast` ultim` faz`, sinte-tic`, vine dup` ce, anterior, pictura de icoane [i pictura pro-fan` se manifestau pentru el \n planuri paralele. {ulea asim]it nevoia s` unifice dubla orientare a demersului s`u, s`dep`[easc` acest paralelism \nspre o formulare plastic` \nm`sur` s` topeasc` \n sine determin`ri contradictorii. Cuise adreseaz` aceast` pictur`? Au credincio[ii \n contact cu

ea o experien]` mai adånc` a religiosului? Este ea pentrunecredincio[i un prilej de a-[i pune \ntreb`ri incomode? Arfi nevoie de o cercetare sociologic` pentru a avea o imaginecorect` asupra modului \n care credinciosul [i necre-dinciosul recepteaz` o astfel de pictur`.

O alt` \ntrebare pe care o ridic` pictura lui {ulea este \nce m`sur` arta cre[tin` este posibil` \n afara spa]iuluibisericii?

Pictura religioas` a avut \n ultimul secol un destin ingrat.Izgonit` din art` \n numele modernit`]ii care a redefinitdomeniul prin refuzul dependen]ei ei de biseric`, exprima-rea sacrului a \ncetat s` mai domine produc]ia artistic`.Totu[i, \n forme difuze, adeseori mai conving`toare, sensulsacrului se afirm` imprevizibil. Reg`sirea sacralit`]ii \n [iprin gestul pictural este o tem` a postmodernit`]ii, care, \npictura romåneasc`, s-a ilustrat cu anvergur` \ncepånd deprin anii ‘80, cu prelungiri semnificative dup` 1990. Ion{ulea intervine cu o vibra]ie cert`, personal`, \n acest con-cert cu numero[i instrumenti[ti. Posibilit`]ile sale picturalesunt incontestabile [i slujesc conving`tor dificila \ntreprin-dere \n care s-a angajat.

Editori seniori: Nicolae Manolescu,

Stelian }urleaDirector artistic: Mihaela Enciu

Editor-[ef: Ioan Es. PopEditor executiv: Daniel Nicolescu

Editor SCENA: Alice GeorgescuRedactori: Marcela Gheorghiu,

Daniel Cristea-Enache, Andreea ChiriacEditor foto: Sorin B`rbulescu

DTP: Lucian P`tr`[escu,Monica B`sceanu, Marcel Pomian

ZIARUL DE DUMINIC~ apare vinerea, \mpreun` cu Ziarul Financiar

Tel: 0318.256.241, Fax: 0318.256.309Site: www.zf.ro; E-mail: duminica@zf.ro

IT: Bogdan Petre, Sebastian HandocaVånz`ri: Cosmin Nichifor, Elena Nicolae (Traffic)

Abonamente: Viorica Olteanu; Tel: 0318.256.242; Fax: 0318.256.243

Tel: 01-490 82 41, Fax: 01-490 82 438www.coprint.ro; e-mail: vanzari@coprint.ro

Difuzare: NDC s.r.l. Tel./Fax: 01-205.72.00ISSN 1454– 41

Publica]ie editat` de S.C. PUBLIMEDIA INTERNATIONAL S.A. -o companie a MediaPRO

Director Publishing: Cosmina NoagheaDirector Editorial: Cristian Hostiuc

Conform art. 205-206 Cod Penal, r`spunderea pentrucon]inutul articolelor publicate revine exclusiv autorilor

TIPAR & PREPRESS :

CoPrInt

SIMEZE

REVENIND la titlu, vizitatorul se poate \ntreba ceanume a ap`rut „din nimic“, viziunea artistului,\nchegarea comunic`rii cu privitorul, lumea \ns`[i?Evident, r`spunsul este cel din urm`. O seam` de lu-cr`ri, mai ales cele care cocheteaz` cu arta abstract`,cum ar fi Arhitectura luminii sau Lumina, poart`vizibil referirea autorului lor la o viziune cosmo-gonic`, spa]iul neprecizat fiind ritmat de spiralacentrifug` care \i confer` identitate, \n prima pies`,respectiv de structur`rile lineare negre, cu o pat` dero[u ce se cons-tituie \n centrulimaginii. |n plus,ideea de construc-]ie, de instaurare ami[c`rii ce na[teforme este servit`de rapelul la ges-tualism. Artistula[az` culoarea \ntu[e nervoase, ur-månd declaratmi[carea måinii, fie c`este vorba despre suprafe]elelargi (Iluzia \n`l]`rii) saudespre tu[ele fragmentate (Dan-sul p`s`rilor). Tot mi[c`rii \i ser-vesc [i altern`rile de intensitate, deprofunzime a zonelor cromatice saufigurarea elementelor mai curånd prin

urma pe care o las` \n spa]iu trecerea lor,decåt prin definire precis`, ca \n cazul Ac-variului, de exemplu.

Una dintre caracteristicile artei lui DorinBaba, care a stårnit, pe rånd, admira]ia saucritica, este transformarea tabloului clasic \npictur`-obiect, prin formele nonconformisteale ramelor. Ovoidul, Gemenii sau Iluzia \n`l-]`rii, de exemplu, au o dubl` figurare: rama ova-l`, cele dou` rame \n oglind`, ce pot fi plasate \n

pozi]ie simetric`sau asimetric`, for-ma trapezoidal` acadrului [i pånzeicon]in, accentuån-du-le, structurilepicturale, care re-iau sau se opundesenului obiectu-lui. Tehnica aduceun plus de suges-tie [i o dimensiu-

ne decorativ` \n acela[itimp. Dorin Baba, st`pån pe me[-

te[ugul picturii, pare s`-[i gån-deasc` fiecare pånz` pentru un

spa]iu anume, pe care s`-l modeleze\n func]ie de capacit`]ile sale expre-

sive. Arta pictorului ie[ean pare s` se

revendicedin cel pu]in

dou` direc]ii: capa-citatea artistului de construc]ie a lumii \n culoare, oculoare profund`, cu str`luciri [i opacit`]i relevante(direc]ie care \l leag`, de altfel, de [coala pictural`moldav`) [i dorin]a lui de a \nc`rca imaginea cu osemnifica]ie filosofic`. Formele lui Dorin Babadevin semne plastice menite s` echivaleze un discursintelectual despre rosturile lumii, despre na[terea [idevenirea ei. {i, de cele mai multe ori, reu[e[te. |nacela[i timp, peisajele, florile sale m`rturisesc o sen-sibilitate discret`, delicat`.

V`zut` \n ansamblu, expozi]ia de la Galeria Sensoeste incitant` pentru privitor prin pluralitatea nivelu-rilor de lectur` [i fastuoas` prin s`rb`toarea croma-tic` cu care artistul ne-a obi[nuit \nc` de la debut.

VViiccttoorriiaa AAnngghheelleessccuu

CHIAR dac` se aplauda \n picioare pån` tårziu dup`miezul nop]ii, aceste concerte \n nocturn` de la sfår[ituls`pt`månii s-au bucurat [i, cu siguran]`, vor beneficia [ila edi]ia din septembrie 2007 de o popularitate deosebit`.De aceast` dat` sunt programate de la ora 22.30 (pentruca publicul concertelor simfonice de la Sala Palatului, dela 19.30, s` aib` posibilitatea de a ajunge [i la acestea) [i\ncep pe 7 septembrie. Dac` urm`rim repertoriul celoropt concerte programate \n aceast` serie, vom descoperi,chiar dac` tema nu este declarat`, efectiv, c` toate au catem` central` muzica veche. Exist` o singur` contribu]ieromåneasc` la aceast` linie de concerte [i anume pe 9septembrie, Arta fugii de Bach (orchestra]ia lui ErichBergel) \n interpretarea Orchestrei de camer` a Filarmo-nicii „George Enescu“ dirijat` de Cristian Mandeal.

Primul invitat str`in de prestigiu este ansamblul Euro-pa Galante dirijat de Fabio Biondi, care va sus]ine con-certele din 7 [i 8 septembrie, cu un program cuprinzåndselec]iuni din opera Narciso de Domenico Scarlatti (\nprima sear`) [i concerte [i simfonii de Geminiani, Vi-valdi, Sammartini [i Corelli (\n a doua sear`).

Un alt cuplu de concerte \i revine celebrului dirijor [isolist Jordi Savall (diskant [i viola da gamba, vezi foto),care vine la Bucure[ti \mpreun` cu ansamblul HesperionXXI. |n seara de 14 septembrie programul propus pu-blicului de la Ateneul Romån este grupat sub genericulFolias & passacalles, Tonos Humanos & Variacionesinstrumentals, iar pe 15 septembrie sub titlul Encuentrode musicas de fuego & ayre de la Iberia antigua al NuevoMundo, la acest al doilea concert participånd [i LaCapella Reial de Catalunya. Un concert de atrac]ie, spredeosebire de concertele lui Jordi Savall cu un programfoarte cunoscut, este cel sus]inut duminic`, 16 septem-brie, de Münchener Bachsolisten - dirijor Gerd Schaller,cu bine cunoscutele suite Muzica apelor [i Focuri deartificii de Handel. Ultimele dou` concerte ale seriei, pro-gramate pe 21 [i 22 septembrie, de la 22.30, ne propun\ntålnirea cu Freiburger Barok Orchester dirijat` deGottfried von der Goltz, \n prima sear` cu un program demuzic` baroc` german` (Pisendel, Zelenka, Telemann),iar cea de a doua un program de muzic` baroc` francez`(Desmarest, Rameau, Lully).

Vom continua recomand`rile noastre pentru FestivalulInterna]ional „George Enescu“ care se deschide la Bu-cure[ti la 1 septembrie \n aceast` rubric`, dar ceea ce v`suger`m este s` v` gr`bi]i s` v` lua]i bilete la concertelecele mai c`utate (cum sunt acestea de la miezul nop]ii,de la Ateneul Romån) pentru c` abonamentele [i bileteles-au pus deja \n vånzare de la 1 august.

FESTIVAL

Pictura [i sacrul:Ion {ulea

Pictura recent` a lui Ion{ulea, situat` \ntr-unteritoriu de frontier` \n careproblematici diverse sesuprapun [i se confrunt`, areo relevan]` aparte tocmaiprin ambiguitatea ei.

Ioana Vlasiu

Enescu de lamiezul nop]ii

Lumea fastuoas` a lui Dorin BabaGaleria Senso a g`zduit expozi]ia pictorului ie[ean Dorin Baba, intitulat` Ex nihilo. Artistul nu este la prima personal` \n Bucure[ti, expozi]ia de anultrecut, de la galeria Artis, suscitånd p`reri diverse, nu \ntotdeauna laudative.

La edi]iile anterioare ale Festivalului „Enescu“eram \ncånta]i de ini]ierea concertelor de la miezulnop]ii, care se dovedeau o ini]iativ` de succes aorganizatorilor. C` a fost Bach sau Mozart „bymidnight“ Ateneul a fost arhiplin.

Oltea {erban-Påråu

Pariul artistului cu el \nsu[i|N SPA}IUL foarte generos al unei foste t`b`c`rii [i

pil`rii din preajma noii Politehnici ie[ene [i a unuimegacentru comercial, „Julius Mall“, \ntr-o zon` de

seduc`toare forfot` studen]easc`, cel evocat mai sus a\ndr`znit o afacere pe cont propriu - un club-bar de jo-curi, muzic` bun` [i petrecere a timpului liber pentruclientela juvenil` din „cartier“. Proiect ambi]ios, costisitor[i desigur necesar, cu o poten]are a polivalen]ei activi-t`]ilor de perspectiv`, pe potriva cerin]elor \n materie de„loisir“ ale popula]iei preponderent tinere din proximitate.

|n prima faz`, dup` degajarea halelor de utilajele [idot`rile de mult ie[ite din uz (unele cu cert` valoaremuzeistic`!), [i amenajarea primelor incinte potrivitscopului urm`rit, ideea unor solu]ii de ambientare auria[elor suprafe]e parietale s-a \nfiripat de la sine. Deaici \ncepe aventura creatoare a lui Drago[ P`tra[cu.Puzderia de ro]i, axe, tije, articula]ii, angrenaje, tubula-turi [i de alte componente mecanice [i de forme des-cinse parc` dintr-un arsenal ad-hoc de vestigii ale unui„manual practic de istorie a designului industrial“, l-auinspirat pe artistul contemporan. Oricum, el s-a afirmatca un pasionat de arta asamblajelor bricolate din variifragmente sau obiecte „ready-made“, n`scocind un soide metainstala]ii fantastice, cu evident` patin` supra-realist`, dar \ntr-o viziune ce propunea invariabil alter-native postmoderne ale unor recognoscibile repere ex-

trase din cultura vizual` a omenirii. Acesta a [i fostpariul artistului cu el \nsu[i [i cu moderatele lui principiiestetice. Primele trei compozi]ii, inaugurate cu vreopatru ani \n urm`, au fost preludiul experimental, ex-plicit pån` la didacticism, a ceea ce avea s` urmeze du-p` aceea, \ntr-o a doua faz` a conceptului de ambien-tare, cu cerbicie sus]inut de patronul localului. Capitalulde \ncredere pe care acesta l-a acordat, ca un cec \n alb,artistului, \n acest al doilea „spectacol vizual“, orches-trat de-a lungul a mai bine de un an de zile de trud`inventiv` [i constructiv` ([i, evident, investi]ional`), afost esen]ial \n reu[ita de ast`zi a monumentalei ima-gerii plastice g`zduit` de reziden]a clubistic` de la„Motor“, cum i se spune oficial.

|n ce const` performan]a acestei laborioase [i fericite,zicem noi, simbioze dintre ini]iativa privat` [i cutezan]acreativ` superior [i inteligent asumat` de doi adev`ra]i„profesioni[ti ai entuziasmului“? |n primul rånd, estel`udabil` \n]elegerea nevoii de a mobila un spa]iu public,fie el [i destinat destinderii [i reuniunilor frivole, cuopere de art` solide, dar adecvate locului [i, deopotriv`,ambian]ei subiective [i sensibile a celor ce-l frecven-teaz .̀ Grandios f`r` a cople[i, pre]ios f`r` a epata, subtilf`r` a brava, decorativ [i incitant f`r` a deranja sau com-plexa, proiectul a prins, s-a \mplinit [i a fost unanimreceptat [i \nsu[it drept ceva natural. Opera de art` devine

astfel, prin spiritul ei ludic [i echilibrul dintre armoniacompozi]ional` [i ingeniozitatea versatil` a formelor [ireprezent`rilor simbolice, ca [i prin calitatea lipsit` deorice striden]` a finisajului [i a admirabilei scenografieria detaliilor (adev`rate [i spectaculoase pove[ti baroce \nregie suprarealist` se spune acolo), un secondant cordial,un compagnon discret [i jovial al oric`rui tip de clubist.Propor]iile [i amploarea spectacular` a celor dou`compozi]ii sunt, probabil, printre cele mai impozanterealizate la noi \n ultimii 20-30 de ani \n domeniu. Dac`una dintre ele este o amplificare, la scar` monumental`,cu puternice interven]ii specifice altoreliefului bricolat, aunui concept grafic ce poart`, evident, marca Drago[P`tra[cu, cealalt` pies` exalt` valorile sculpturale aleformei [i ale expresivit`]ii plastice, \n general. Pornind dela un motiv consacrat de marea civiliza]ie asiro-babilo-nian` (celebrele zeit`]i \naripate de pe portalul cet`]iiNinive, de exemplu), artistul polemizeaz` subtil cu moti-vele ancestrale prin \ncorporarea \n oper` a unor seg-mente insolite (instrumente muzicale, de pild`) de ofermec`toare elegan]` [i sugestivitate, montate \n cheiecomic-parodic`, f`r` aluzii blasfematorii. O lucrare mi-g`loas` pe care artistul, ajutat de studentul s`u AndreiPetrea, a gåndit-o [i a realizat-o \ntr-un spa]iu atipic, cape o „Sixtin`“ sui-generis a sa, ca s` folosim o conven]iemetaforic` de circumstan] .̀

Drago[ P`tra[cu este unredutabil artist grafician [iprofesor de specialitate laFacultatea de arte din Ia[i.|ntåmplarea a f`cut ca, prin anul2000, un cunoscut al s`u,aproape prieten de savuroasetaclale culturale, AlexandruCiobanu -“Nucu“, cum \l r`sfa]`apropia]ii -, s`-l provoace la on`stru[nicie „ce n-a v`zutParisul!“, vorba romånului.

Corneliu Antim

TOP GALERII

EEppiissoodduull IIII ||nn ccaarree AAxxiinnttee ssee aannggaajjeeaazz`̀ mmeerrcceeoolloogg\\nn HHaarraann

- Cåine e[ti tu? \ntreb` b`rbatul \n negru. - Nu, sunt \nv`]`cel, spuse b`rbatul \n zdren]e. - Ba mie nu-mi semeni a \nv`]`cel, mai

degrab` a cåine, spuse b`rbatul \n negru. - Ba nu, sunt \nv`]`cel, spuse b`rbatul \n

zdren]e. Deasupra lor luna tocmai intrase \n cel de-al

treilea p`trar [i-[i \ntindea razele \n jos ca oscar` alburie pån` \n colbul drumului. B`rbatul\n zdren]e st`tea \ntr-o rån` la marginea [an]ului,iar b`rbatul \n negru, c`lare pe-un cal ce se totsmucea [i forn`ia, \i d`dea ocol [i p`rea c`-lprive[te de sub gluga tras` pe cap.

- Da’ tu oi fi vreo cium`, sau poate vreun drac\mpieli]at de-]i salt` pintenii cu atåta r\vn` \n ju-rul meu, spuse omul \n zdren]e.

- A, nu, eu sunt astrolog, spuse b`rbatul \n ne-gru [i calul se ridic` pe picioarele din spatenechezånd ner`bd`tor.

- Astrolog cu sabie la bråu [i cu perciuni atåtde la]i ca ai t`i pån` acum n-am mai v`zut, spusegånditor b`rbatul \n zdren]e.

- Nici eu cåine care s` vorbeasc` pe nas pån`acum, spuse omul \n negru [i se f`cu nev`zut \ntropotul calului. (...)

Cånd se trezi, Axinte se a[ez` \n fund [i-[i tra-se o palm` \n mijlocul frun]ii atåt de tare, \ncåtzgomotul se auzi \n noapte la o distan]` de cåte-va sute de metri. Ei, na, mare pagub`-n ciuperci,spuse Axinte [i-[i lu` zborul imediat, ca unl`stun, cam \n aceea[i direc]ie \n care o pornise[i a[a-zisul astrolog. {i cum zbura el a[a, zgri-bulit de frig, mai mult plictisit decåt avåntat, \ip`ru tare r`u lui Axinte c` la plecarea din Aruknu smulsese [i plopul cu r`d`cini cu tot [i s`zboare pe el, c`ci, zicea, le-ar fi ar`tat el atunci`lora ce \nseamn` de fapt zicala „S` fii \n plop[i plopul \n aer“. Era o noapte lung` [i ap`s`toa-re [i parc` [i norii erau mai jos decåt de obicei,semn sigur de ploaie, sau poate dansau vr`jitoriipe nori, [i nici o a[ezare pe \ntinsul cåmpiei nuse vedea, decåt ni[te forme negre [i unduite, cani[te dealuri sau dune de nisip. Dar nu puteai finiciodat` sigur \n pasta cleioas` a nop]ii c` nu-ichiar burta vreunui uria[ adormit pe care nu ebine s`-l superi. A[a c` Axinte \[i \ncetini zborulni]el, \[i \ncrunt` privirea [i privi direct prinnoapte ca printr-un ochean [i v`zu c` \n fa]` apa-re exact ceea ce trebuia s` apar`, ora[ul Haran,la cinci ora[e dup` Tamal [i la [ase dup` Aruk,cas` a unora dintre cei mai temu]i vr`jitori [i acelor mai cruzi dintre oameni.

Era totu[i destul de departe [i zburånd cam cudou` sute de verste pe or` mai avea ceva pån`acolo. A[a c` se l`s` pe spate [i-[i aminti cum afost el prima oar` la o m`n`stire [i n-avea ceface pe-acolo [i avea chef s` trag` o lulea cu ma-horc` [i tocmai cånd [i-a umplut-o mai bine [id`dea s` [i-o aprind`, cånd era pofta mai mare,sare un \nger mic, cåt un lat de mån`, [i unde numi ]i-l ia pe Axinte la palme [i mi ]i-l spurc` [i-id` cu luleaua de p`månt de ]`nd`ri se f`cu. {i ces` fi f`cut? Tare sup`rat a fost Axinte, da’ nicimahorc` n-a mai pus \n gur` de-atunci.

O diminea]` pl`cut`, cu lic`riri roz se ar`tadrept \n fa]` [i norii erau a[eza]i pe rånduri cani[te solda]i care m`r[`luiau \mpreun` spre vest[i o mare c`ldur` r`zb`tea dintre ei. Haranul sevedea deja cu ochiul liber, Axinte zbura c`tinel,leg`nåndu-se ca o frunz`, [i \ntr-un scurt mo-ment de luciditate \[i aminti c` de fapt el nu estenici \nv`]`cel, cum pretinde, nici vr`jitor, doarun biet nebun care zbur`t`ce[te de colo-colo [i omare triste]e \l cuprinse pe loc. {i se hot`r\ ca deacum s` spun` [i el c` e merceolog, poate a[a l-ocrede lumea mai bine [i n-o da de b`nuit.Oricum, s` fii merceolog e lucru mare [i e omeserie mai mult decåt onorabil` [i respectabil`pentru un om cu scaun la cap. Dar gåndul acesta\l p`r`si chiar cånd ateriz` dåndu-se peste cap,mai s`-[i rup-un picior, \ntr-o gr`din` cuzarzavaturi de la marginea Haranului.

- Ce e[ti tu? - Eu, eu sunt merciolog, \i spuse Axinte plin

de måndrie b`bu]ei care \ncremenise de uimirecu sapa ridicat` deasupra capului la cåtevastraturi de varz` mai \ncolo. Nici nu apuc` s` sedezmeticeasc` bine b`tråna, c` Axinte p`[ea]an]os peste straturile de ridichi c`tre ie[irea dincurte. Spre marea lui bucurie, tårgul din Haranera mult mai mare decåt cel din Aruk, a[a c`,ie[ind pe poart`, se pomeni drept \n mijloculforfotei de negustori, oameni, fiin]e ale p`durii [ivr`jitori. Tocmai \n fa]a lui se \ntindea o mic`tarab` de postavuri [i Axinte, uitåndu-se o clip`la hainele lui ponosite, o porni \ntr-acolo voios,uitånd c` nu are nici o le]caie \n buzunar. Dedup` tarab` \l iscodi un spiridu[ verde burtos,destul de ne\ncrez`tor.

- Ce e[ti tu, \ntreb` spiridu[ul? - Eu sunt merceolog, spuse Axinte, da’ tu ce

e[ti? - Eu sunt spiridu[ verde burtos, spuse spiridu-

[ul verde burtos [i-[i vår\ capul \ntre postavuriu[or ru[inat.

Nu se [tie cum, dar Axinte cånd \[i scotocibuzunarele scoase, pån` [i spre uimirea lui, unteanc de bancnote nou-nou]e de o sut` de drah-me. F`r` s`-[i bat` capul prea mult, \[i alese unpostav ro[u-rubiniu, cum nimeni nu purta prinp`r]ile acelea, [i-l rug` pe spiridu[ s`-i fac` peloc din el o pereche de pantaloni cu tiv, dubli lagenunchi pentru uzur`, [i o c`ma[` cu månecilargi, s` nu transpire.

Astfel g`tit, Axinte, cu pas egal, \ncepu s`str`bat` tårgul [i s`-[i holbeze ochii oricum hol-ba]i pe la tarabele tårgove]ilor [i-n poala decol-tat` a zånelor de p`dure care st`teau pe marginecu cer[itul. La un moment dat \i veni o idee [i-l\ntreb` pe primul trol ie[it \n cale cam pe undeo fi breasla merceologilor \n ora[ul acesta. {i p`-rånd c` pricepe din morm`itul nervos al acestuiacam pe unde ar fi, o porni \ntr-acolo cu pas\ntins [i cu nasul pe sus.

- Ce e[ti tu? \l \ntreb` pe Axinte un b`rbat\nalt [i slab chiar la intrarea \n cl`direa pe carescria cu litere mari de tipar FRIZERIE, unde erabuluc de lume ascunzånd u[a dosit` din stånga,deasupra c`reia st`tea scris cu creta CentrulMerceologilor Amatori din Haran.

- Eu sunt merceolog, r`spunse Axinte. - Ha-ha, [i eu sunt merceolog, spuse b`rbatul

lunguie] cu o v`dit` bucurie. - Nu ai nevoie de un tovar`[? \l \ntreb` Axinte

cu o figur` curioas`. - Nu, nu am nevoie, r`spunse b`rbatul lungu-

ie] cu o figur` suspicioas`, dar dac` vreineap`rat...

- A, excelent, spuse Axinte, undemergem acum?

- Nu [tiu, haide s` mergem lagrajdurile lui Ta, unul dintre Paznici.Am auzit c` tocmai [i-a cump`rat oherghelie de cai-fantom`. Dar s` aigrij` pe-acolo, Ta e colec]ionar, are totfelul de obiecte magice, s` nu te pun`Sfåntul care-cumva s`-]i alunece ochiipofticio[i pe ele, c` ne ia naiba [iacolo ne r`mån le[urile, hran` pentrucerberii lui.

- A, nicidecum, stai lini[tit, \i spuseAxinte str`inului pe care, pe drum,afl` c` \l chema Vicinius [i era dintr-un sat de pe lång` Teba, iar ve[måntullui purpuriu str`lucea \n soare ca unochi de cåine turbat.

Ta era un b`rbat \nalt, bine f`cut, cuspråncenele groase [i pome]ii ie[i]i \nafar`. Nu era foarte b`trån, s` fi totavut vreo 60 de ani. Cånd \i v`zu pecei doi din dep`rtare se opri o clip`,de[i p`rea prins de treburi, [i-i privi\ngåndurat. |håm, spuse Ta ca pentrusine, [i se \ntoarse \n grajdurile maride lång` locuin]`, de unde tocmaiie[ise.

- Salut, Vicinius, iar`[i \mi tulburiapele, spuse Ta f`r` s` se uite la ei \nmomentul \n care cei doi se ivir` laintrarea \n grajduri.

- Nu, departe de mine gåndulacesta, st`påne, Doamne fere[te, doaram venit s` v`d ce mai face]i [i dac`ave]i trebuin]` de ceva ajutor, s` v`d de vi-s bunicaii, spuse Vicinius mieros.

- {i tu cine e[ti? se repezi Ta la Axinte cu oc`ut`tur` månioas`.

- Eu, eu sunt merceolog, spuse Axinte. - Aha, merceolog carevas`zic`, spuse Ta, [i ce

ai la tine? - Am broa[te, r`spunse prompt Axinte. - Broa[te ai, remarc` indignat Ta, ce fel de

broa[te ai? - Uite de astea, spuse Axinte [i chiar \n mo-

mentul acela o sumedenie de broa[te ro[ii, verzi,aurii, negre ca funinginea [i albastre ca agata ie-[ir` cu sutele din månecile largi ale lui Axinte [ise \mpr`[tiar` pe podeaua grajdului, s`rind [ior`c`ind sup`r`tor \n toate p`r]ile. Vicinius ar fiputut s` jure c` la un moment dat v`zuse cumunele broa[te \i ie[eau lui Axinte pån` [i din gu-r` \n timp ce pleosc`ia mul]umit de ce vedea \njur.

- E nebun! url` Ta s`rind [i el de colo-colo descårba broa[telor. Iar Axinte, la aceste cuvinte,se sim]i pe loc profund jignit. Asta se \ntåmplatocmai cånd \n grajd ap`ru nedumerit un vr`jito-ra[ mic [i obez. Acesta era Ruruk, rud` de de-parte a lui Ta, care \l primea \n cas` din comple-zen]`, nu lipsit de oarece grea]`. Ruruk era unvr`jitor de rangul al doilea, fiul lui Rurukan [inepotul lui Rurukin din ora[ul Rur, \nrudit cuora[ul Ruk, care la råndul s`u era \nrudit cu ora-[ul Aruk. Avea o fa]a buc`lat` [i ochi inexpresivicare p`reau a se afla \ntr-o continu` uimire, iarbra]ele scurte [i groase [i le agita mereu, de par-c` \l incomodau sau nu avea altceva mai bun def`cut cu ele.

- Ce se \ntåmpl` aici? \ntreb` autoritar Ruruk.Ei, mai nimic, ni[te broa[te, spuse supus [i tem`-tor Vicinius, care-[i blestema zilele c`-l adusesepe Axinte cu el, \n timp ce Ta, cu un gest al måi-nii \n aer, f`cu s` dispar` toate broa[tele pe dat`,ca [i cum nici n-ar fi fost.

Nu se [tie cum, dar \n buluceal`, dup` ce aintrat, Ruruk a r`sturnat din gre[eal` un vas marede por]elan, cam cåt un stat de om, ce se afla du-p` u[`. Nu era un vas oarecare, ci un vas chine-zesc de mii de ani, \n care erau \nchi[i caii-fan-tom` ai \mp`ratului Kim Dun, pe care Ta \i achi-zi]ionase cu mari sacrificii pecuniare [i tocmaise preg`tea s`-i a[eze \n staule de sticl` specialamenajate. Vasul s-a spart cu un zgomot puter-nic, de tunet, [i caii fantom`, v`zåndu-se liberi,o luar` la goan` direct pe u[` [i apoi \n v`zduh.Nici nu s-ar putea descrie jalea lui Ta [i figurape care o f`cu v`zånd acestea. Mai apuc` doars` \njure zdrav`n \ntr-un dialect al piticilor dep`dure [i o zbughi [i el \n zbor pe urmele cailor.

- Vai de mine [i de mine, vai de mine, sigurm` ucide de nu-i prinde, vai de mine [i de zilelemele, se tånguia Ruruk \ncontinuu, rotindu-se decolo-colo prin grajd, \n timp ce Vicinius, de spai-m`, se furi[` tiptil afar` din curtea vr`jitorului.

- Ei, na, las`, c` doar n-o fi foc, spuse Axinte,haide cu mine de vrei.

- Auleu, da’ unde, \ntreb` Ruruk? - Prin lumea larg`, spuse Axinte. - A[ veni, a[ veni oriunde, numai s` nu m`

prind`, dar eu nu [tiu \nc` s` zbor decåt pe m`tu-r`, iar m`tura mea e acas` [i pån` m` duc dup`ea sigur m` prinde, se tångui Ruruk.

- Ei, na, ]ine asta, \i spuse Axinte [i \i \ntinseo osie de car pe care o g`si la \ndemån`. Pe astasigur po]i s` zbori, pe osie e cel mai bine, asta etehnica vr`jitorului modern, ascult`-m` pe mine,\i mai spuse el.

{i uite a[a, cei doi se \n`l]ar` \n zbor, Axintemai mult pe spate, ca de obicei, iar Ruruk c`larepe osia de car cu care \nc` nu se obi[nuise [i maiavea mici probleme cu direc]ia, \ns` zbura bini-cel. |nainte de a pleca, Axinte v`zuse lång` urnaspart` o micu]` oglinjoar` de cristal pe care opiti grijuliu \n buzunar. S` fie, nu [tii cånd ]i-o fide folosin]`, de lucrurile mici trebuie s` ai grij`,nu [tii niciodat`, \[i spuse Axinte \n gånd. {icum zburau ei a[a, \n tånguielile lui Ruruk celbondoc, Axinte scoase oglinjoara [i o privi.

- Auleu [i vai de mine, exclam` Ruruk, ce-aif`cut, nefericitule, acuma sigur ne omoar`. Astae oglinjoara magic` a lui Ta, nu trebuie decåt s`te gånde[ti la un loc [i s` te ui]i \n oglind` [i aco-lo ajungi, spuse Ruruk, pentru asta sigur ne taie.

- Fii f`r` grij`, replic` Axinte, nu ne mai g`-se[te el pe unde ne-om duce noi, dar \[i \nte]i to-tu[i zborul cu \nc` vreo sut` de verste pe or`, deabia mai putea Ruruk pe osia lui s` se ]in` dup`el.

Dup` vreo cåteva ceasuri bune de mers,Axinte tot cu gåndul la oglinjoar` era, \n timp ce

Ruruk se-nro[ise [i transpira abundent, ]inån-du-se \n echilibru pe osie. Axinte cobor\ \nceti-[or pe-un delu] mai ferit tr`gåndu-l c-o mån` [ipe Ruruk dup` el. Nici nu ajunser` bine jos c`spuse Axinte: oare chiar a[a s` fie cu oglindaasta, ia s-o-ncerc`m. Ruruk, vin’ lång` mine. {iscoase oglinda [i se uit` direct \n ea. Nimeni nu[tie exact ce i-a trecut lui Axinte prin cap sau lace s-a gåndit, cert e c`, \mpreun` cu rotofeiulRuruk, s-a trezit \ntr-o \ntunecime groas` [iumed`.

- Acuma ce-i de f`cut? \ntreb` Ruruk. - Hai [i-om vedea, spuse Axinte. Nu ai [i tu

un briceag la tine? - Ba da, cum s` nu, spuse Ruruk, stai numai

s`-l scot. {i luånd briceagul \n mån`, Axinte sepuse s` spintece bezna cu mi[c`ri sigure [i din-tr-o dat` se pomenir` amåndoi izbi]i de p`månt[i o blan` mare [i cald` se pr`bu[i peste ei. Ie[i-ser` din burta unui m`gar care acum era peste ei[i \n jurul lor se \ntindea un cåmp plin de ciulini.

- N-avem vreme de asta, spuse Axinte dåndm`garul la o parte [i b`gånd oglinjoara la loc \nbuzunar.

- Cam pute m`garul `sta, o fi b`trån, spuseRuruk cu jum`tate de voce, ca pentru el. {iuitåndu-se-n jur, nedumerit cum era, \l \ntreb` peAxinte: {i acuma, acuma ce?

- Acuma st`m, \i r`spunse Axinte. Nu [tiauunde sunt [i nici \n ce vreme. Vedeau doar uncåmp plin de ciulini \n jurul lor [i un m`gar mort\n spate.

- Hai s` facem ceva, spuse Ruruk. Hai, spuseAxinte, dar ce?

- Am putea face ni[te iepuri, c`-i tare gola[cåmpul `sta, spuse Ruruk.

- Am putea, spuse Axinte. - {i apoi am putea s`-i vån`m, c` tare ne

plictisim. - Am putea face [i asta, spuse Axinte din nou.

{i \ncepur` s` pocneasc` din degete ca la joc [ila fiecare pocnitur` din degete a lui Ruruk, treiiepuri ie[eau din p`månt, [i la fiecare pocnitur`din degete a lui Axinte, al]i trei iepuri, s`n`to[itun, ie[eau din p`månt [i st`teau drep]i, cu fa]ala ei. {i poc-poc [i poc-poc pån` cånd toat`cåmpia, pe o raz` de cel pu]in opt sute de metri,fu \mpånzit` de iepuri care st`teau drep]i, unul\n spatele celuilalt, formånd un evantai cu liniiperfecte.

- {i acuma ce? \ntreb` Axinte. - Acuma hai s`-i scuip`m, spuse Ruruk. - P`i cum? \ntreb` Axinte. - A, p`i f` a[a, spuse Ruruk [i slobozi un

scuipat cu bolt` drept \n coada evantaiului, undeavu efectul unei mici bombe, stårnind praful [iaruncånd \n aer ciulini [i iepuri deopotriv`. {i sepuser` s` scuipe mai abitir ca birjarii. {i lafiecare scuipat al lui Ruruk trei iepuri mureau, [ila fiecare scuipat al lui Axinte doar cåte unul [i\nc` trei de sub p`månt.

{i tot scuipånd ei a[a \n iepuri, \ncepu s` selase seara [i o dung` ro[iatic` se ivi la orizont.Ruruk se opri [i oft`: Eu nu mai pot, mi s-a uscatgura. {i eu m-am cam am`råt, spuse Axinte [iv`zu \n zare \nc` vreo [apte iepuri r`ma[isingurei [i nu-l l`s` inima s`-i lase a[a. {i cånd\[i umfl` bojocii o dat`, scuip` cu atåta for]`,\ncåt pe to]i [apte deodat` \i pr`v`li [i nu numaiatåt, o popåndauc` gestant` aflat` la doikilometri distan]` numai cånd auzi våjåitulscuipatului venind c`tre ea [i, de spaim`, slobozito]i cei patru mici popånd`i, care s`rir` afar` dinpåntec [i o luar` la fug` care-ncotro.

- Ehei, spuse Axinte, ce bine era dac` eram [ieu vr`jitor. Acuma nu ne-am fi plictisit.

- Da, mare p`cat, spuse Ruruk, ai fi putut fi unvr`jitor pe cinste. Poate \n cå]iva ani de exerci]iuajungeai aproape la fel de bun ca mine.

- Hehe, nenicule, mai rar ca ‘mneata, nu-ichiar a[a u[or, spuse Axinte, c`zut pe gånduri.

O sear` ro[iatic` acoperi cåmpul cu ciulini [iumbrele norilor pe deasupra sem`nau cu ni[tefoci grase plutind \n deriv`. |nceti[or, plictisi]is` mai zboare, cei doi, nebunul [i vr`jitorul, oluar` pe jos prin cåmpie mergånd alene [isporov`ind f`r` rost. Agale trecea [i våntul pelång` ei [i e drept c` nu [tiau unde sunt, dar [imai drept e c` nu l`sau nimic \n urm`, decåt uncåmp cu ciulini [i un hoit de m`gar care se tot

\mpu]ina \n timp ce Ruruk [i Axinte \naintauleg`nat pe un drum colbuit, care nu duceanic`ieri.

EEppiissoodduull IIIIII

||nn ccaarree FFaattiimmaa eerraa ccåått ppee ccee ss`̀ddeevviinn`̀ mmeettrreessaa vvrr`̀jjiittoorruulluuiimm`̀rriiii

O ap` mare [i neagr`, plin` de pe[tistr`vezii, gelatino[i, plutind lasuprafa]`, iar ea, c`lcånd printre ei [i\naintånd lini[tit` tot mai \n larg, totmai departe, cu balele gelatinoase alepe[tilor str`vezii lipite de fusta-clopot,alb`-alb`, care \ncepea s` semene totmai mult cu o meduz` uria[` avånd uncap negru \n mijlocul ei, lini[tit, f`r`lacrimi [i f`r` vedere.

Trei zile [i trei nop]i a umblat Fati-ma pe sub ape. {i nu umbla a[a, denebun`, ci \mpins` din spate de ostrångere de inim` [i de o spaim` cumniciodat` nu mai tr`ise. {i \n spaima [i\nd`r`tnicia ei nici de aer nu aveanevoie, de fapt, de mult nici nu se maigåndea la asta. {i chiar dac` mersulprin ap` \i era mai mult s`ltat [i nicip`måntul nu era ca afar`, Fatima erala fel de sprin]ar` ca oricånd. Un pasmic \nfipt \n fundul målos [i un saltu[urel o propulsa pre] de cåteva zecide metri, iar cånd \i oboseau picioa-rele \nota mai mult cu måinile [i cåndobosea [i a[a se tr`gea de alge sau destånci [i tot \nainta.

Trei zile a mers Fatima [i-n asteatrei zile pe[tii se uitau la Fatima cumse uita [i Fatima la pe[ti, cu aceea[iuimire [i nepricepere. Din cånd \n

cånd, ca s`-i mai treac` plictiseala, mai intra \nvorb` cu cåte vreun pe[te care p`rea mai de\ncredere, iar Fatima nu avea \ncredere \n pe[tiilunguie]i sau viu colora]i, ci doar \n cei rotofei,parc` mai a[eza]i.

- Salut, pe[te, spunea Fatima. - Salut, Fatima, spuneau pe[tii.

{i sporov`iau ei a[a din mers, c`ci Fatimanicio clip` nu se oprea, pån` cånd pe[tele \[iamintea c` are ceva treab` sau c` luat de vorb`a mers pe drumul gre[it. Dar niciodat` nu le-ap`rut r`u pe[tilor c-au \nso]it-o pe Fatima, dincauza pielii ei ar`mii [i-a vorbelor calde. Darnici Fatima, nicio clip`, niciunui pe[te nu i-aspus ce caut` acolo jos, printre ei, [i nici nu i-a\ntrebat altceva, ca s` nu-i supere [i s` nu dea deb`nuit.

Cea mai interesant` i s-a p`rut Fatimei o dis-cu]ie lung` cu un calmar uria[ pe care l-a\ntålnit pe o stånc` unde st`tea [i se smiorc`iacu lacrimi de calmar uria[.

- Ce e, calmarule, \ntreb` Fatima, iar calma-rul, bucuros ca nicicånd de companie \[i uit` på-n` [i tabieturile de uciga[, oricum nu l-ar fi l`satinima s` se ating` de o femeie atåt de dr`gu]`,fiind \nc` burlac, [i se apuc` s`-i povesteasc`Fatimei o istorie plin` de triste]e [i tålc.

Calmarul era unicul fiu la p`rin]i [i copil`risesingur. O via]` grea [i plin` de primejdii pefundul m`rii, pentru c`, pe vremea aia, spuneael, era plin de bestii marine primprejur, iarbie]ii calmari erau doar ni[te uciga[i de måna adoua, oricånd \n pericol s` fie månca]i chiar ei.U[or nu i-a fost, asta e clar. De abia maiprindea [i el cåte o coad` de crap sau cåte-ospinare de cod, s`-i ajung` cåt pe-o tentacul`,c` la alte gust`ri nici nu visa. De se-ntåmplacumva, din gre[eal`, s` mai \nghesuie [i el vreocorabie mai pric`jit` sau vreun vas de pescari,pe dat` se \nfiin]au lång` el doi, trei mon[trimarini cu [apte capete care-[i cereau partealeului. {i ce s` fi zis? {i ce era o ciozvårt` dematelot pentru un calmar \n cre[tere?

Odat` \ns` era s` o p`]easc` r`u, r`u de tot.Nici sentimental nu o ducea prea bine pe vremeaaia, cine era s`-l iubeasc` pe el, un calmar care\nc` nu era nici m`car uria[? |[i g`sise totu[i oprieten`, mai mult o consoart` spiritual`, spuneael, c`ci pån` la urm` doar i se confesa, [i t`ceauore \n [ir \mpreun` [i ce mai oftau amåndoi. {inici nu era or[ice fat`, era o siren`, nu una dintrecele foarte rafinate, dar o siren` oricum. Ore \n-tregi petrecea calmarul cu toate tentaculele pe-trecute \n jurul ei [i ea d`dea din coad` u[or, caun clipocit, iar el, din nervozitate, \[i f`cea tenta-culele fundi]e \n jurul ei [i-i scuipa \n ureche je-turi mici, foarte mici, de cerneal` dulce-am`ruie.

Asta pån` cånd, \ntr-o sear`, \n \ntunecimeafundului m`rii, i-a surprins un [arpe de maredungat. Cu ̀ [tia nu era de glum` pe-atunci, camcin[pe tone avea unul mai pric`jit, iar acestap`rea foarte bine hr`nit. Calmarul atunci, degroaz` [i de ru[ine, \nghi]i sirena cu totul pe loc[i se pref`cu dezinteresat. Mult a regretat el peurm` ce a f`cut, dar atunci numai la asta nu s-agåndit. {arpele, nici una, nici alta, s`-l \nghit` [iel pe calmar. Dar chiar atunci, din ape tulburi,]å[ni un plesiozaur de mai mare frumuse]ea [i-itrånti [arpelui dou` cozi peste bot de-i pu[car`lacrimile ca la ]åncii de lapte. A urmat [i un micdiscurs moralizator, ceva de genul: Noi \ntre noiar trebui s` ne iubim [i s` ne protej`m, nu s` nemånc`m unii pe al]ii ca animalele, dar nimeninu-l mai auzea, nici [arpele, de durere, [i nicicalmarul, din pur` emo]ie.

O mare prietenie se leg` de atunci \ntrecalmar [i vajnicul plesiozaur. Erau mai ceva cadoi fra]i. Totul mergea strun`. Pån` cånd,\ntr-o bun` zi, vr`jitorul apelor a stråns toatebestiile la el [i le-a \mp`r]it pe c`pr`rii [i le-azis c` fiecare dintre ele are un lac sau o marepreg`tite anume unde trebuie s` mearg` [i s`preia controlul apelor din lumea \ntreag`, darf`r` s` atrag` aten]ia, ceråndu-li-se discre]ietotal`. Numai calmarii mai aveau voie s`r`mån` aici, iar restul, prin lume hai-hui. Detrei zile se \ntåmplase asta, [i de trei zilecalmarul plångea dup` prietenul lui, trimis\ntr-un lac dintr-o ]ar` din nord, de undescrisori cu greu ajungeau. {i apoi, el, calmarul,cu tentaculele [i cu cerneala lui mai putea s`scrie, dar plesiozaurul ce s` fi f`cut? O maretriste]e era \n jur [i apa era cenu[ie de la atåtaplånset [i jale.

Fatima, auzind acestea, se måhni [i eanevoie mare. B`tu cu compasiune calmarul peo tentacul` care se strånse \nceti[or amul]umire [i-i spuse c` las`, c` m`car de-acum se poate sim]i \n largul lui, [i apoi undes-a mai v`zut plesiozaur care s` nu apar` \nvis? A[a \i spuse [i calmarul o petrecu pre] decåteva clipe cu ochii umezi [i zåmbetul tåmp.|ntr-adev`r, se gåndi Fatima, nu prea v`zuseea pe aici bestii marine. {i apoi se gåndi c``sta este un lucru bun.

Fragmente din Cosmin Per]a, |ntåmpl`ri lamarginea lumii. Aventurile lui AxinteAbramovici Papadopulos \n pustie, \n curs deapari]ie la Editura Cartea Romåneasc`

8 AVANPREMIER~ 10 august 2007

|ntåmpl`ri la marginea lumii. Aventurile lui Axinte Abramovici Papadopulos \n pustiea fost conceput ̀ca un fantasy original, mizånd pe trama fantastic`, dar [i pepitorescul personajelor [i pe umorul absurd al situa]iilor. Se pot reg`si aici uneleformule [i toposuri ale genului: nara]iunea picaresc`, cele dou ̀lumi careinterfereaz ̀(lumea oamenilor [i a vr`jitorilor), lupta dintre bine [i r`u,personajele duble, care apar]in ambelor lumi [i care c`l`toresc prin amåndou`, \nc`utarea adev`rului despre ele \nsele, dar [i pentru a salva lumea, mister, spa]ii [ifiin]e stranii, amestecate cu acelea reale, situa]ii dintre cele mai nea[teptate,schimb`ri spontane de cadru, dar [i de tonalitate, simplitate stilistic`.

Cosmin Per]a, n. 1982, este secretar general de redac]ie al revistei Cuvåntul,autor pån` \n prezent al volumelor de poeme Zorovavel (2002) [i Santinela delut (2006). |ntåmpl`ri la marginea lumii este ilustrat cu [ase desene semnate deartistul Vlad Fischer.(...) Cu vr`jitori, \nv`]`cei, animale vorbitoare [i un soi de zån` ce poatemerge pe sub ap`, povestea se rostogole[te ca un boule de neige epic,acumulånd rapid episod dup` episod, fiecare perfect st`pånit stilistic [i cu oremarcabil` [tiin]` a creion`rii, din dou`-trei tu[e, a caracterelorpersonajelor. (IIooaann GGrroo[[aann)

|ntåmpl`ri la marginea lumii

Cosmin Per]a

AAvveennttuurriillee lluuii AAxxiinnttee AAbbrraammoovviiccii PPaappaaddooppuullooss \\nn ppuussttiiee