F Bocsacult1 16 BC1 16.Pmd

8/18/2019 F Bocsacult1 16 BC1 16.Pmd

1/44

BOCªA CULTURALÃ ½ 1

REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃISSN 1582-9375 ANUL XVII. NR. 1 (92) / 2016

Duminicã, 24 ianuarie 2016, BibliotecaOrãºeneascã ”Tata Oancea” Bocºa, în colaborarecu Centrul de Tineret ”Vasiova”, a organizat unmoment dedicat scriitorului ºi protopopuluiMihail Gaºpar cu prilejul omagierii celor 135 deani de la naºterea importantului om de culturã.

Totodatã, au fost marcaþi ºi cei 157 de ani

de la Unirea Principatelor, important act istoricpentru România modernã, istoricul Mihai Viºansusþinând o succintã, dar importantã, lecþie deistorie publicului prezent, ºi, mai ales, tinerilorcare ºi de aceastã datã au fost prezenþi la slujbade duminicã oficiatã în Biserica lui Tata Oancea.

Evenimentul s-a vrut unul de suflet, cu atâtmai mult cu cât,la invitaþia pr.Doru Melinescu,Sfânta Liturghie afost sãvârºitã de

preotul IoanVâºcu , preotpensionar, care aslujit în bisericavasioveanã zeci deani, colaboratorimportant albibliotecii bocºeneºi drag prieten almultor vasioveni.

Organizatoriievenimentului –B i b l i o t e c aOrãºeneascã „TataOancea” Bocºa,

Centrul de Tineret ”Vasiova” ºi Consiliul LocalBocºa, reprezentat prin consilier Marian Bocºan –i-au oferit pãrintelui Vâºcu daruri preþioase:calendarul ”Bocºa, un oraº cât o poveste”( careîncepe cu evocarea protopopului Mihail Gaºpar,care este conceput de biblioteca bocºanã ºi finanþatde un vasiovean de frunte, cu care noi ne mândrim

– dl. Ionel Pau), revistele ”Bocºa culturalã” ºivolumul VIII ”Gânduri cãtre Dumnezeu”, douãdintre aceste proiecte fiind începute, dealtfel,împreunã cu pr. Ioan Vâºcu, cu ani în urmã.

Evenimentul s-a încheiat cu un scurt pelerinajla bustul lui Mihail Gaºpar.

Nu întâm-plãtor am alesz iua de 24ianuarie pentru aomagia douã

d int re perso -n a l i t ã þ i l eimportante aleculturii române:pro topopul º iscriitorul bãnãþeanMihail Gaºpar ºii s t o r i c u l ,d r ama t u r g u l ,omul po l i t i c ,p r o f e s o runivers i tar ºia c a d e m i c i a nromân, NicolaeIorga.

Mihail Gaºpar ºi Nicolae Iorga, militanþi aiidealurilor de unitate naþionalã

¬ 135 de ani de la naºterea protopopului ºi scriitorului Mihail

Gaºpar aniversaþi la Biserica Ortodoxã „Naºterea MaiciiDomnului” din Bocºa Vasiova

Gabriela ªerban


2/44

2 ½ BOCªA CULTURALÃ

Sunt douã dintre personalitãþile româneomagiate în 201 6, scriitorul ºi proto-popul BocºeiMontana Mihail Gaºpar la 135 de ani de la naºtere ºimarele istoric ºi scriitor Nicolae Iorga la 145 de anide la naºtere.

Între cei doi au existat legãturi personale,având, de asemenea, preocupãri ºi orientãri

asemãnãtoare. Aceºtia s-au cunoscut în 1906 ºi i-au unit multiple idealuri de unitate naþionalã. Aufost doi patrioþi care au propovãduit (fiecare lanivelul sãu) istoria naþionalã, satul românesc,tradiþia, având drept menire luminarea oamenilorde pretutindeni.

Mihail Gaºpar a vãzut lumina zilei la 12/ 24 ianuarie 1881 la Gãtaia, jud. Timiº. Aici ºi-apetrecut copilãria, perioadã pe care o va descrie înviitoarele sale scrieri. De asemenea, locul natal îlva descrie cu bune ºi rele, acest colt de þarãrãmânând impregnate în suflet viitorului scriitorbãnãþean.

Dupã ºcoala primarã din Gãtaia natalã, MihailGaºpar urmeazã cursurile liceului maghiar dinTimiºoara, dar studiazã ºi la Becicherecul Mare ºila Beiuº. Anii petrecuþi prin gimnaziile româneºtiîl ajutã sã-ºi perfecþioneze exprimarea în limbaromânã ºi o mai bunã cunoaºtere a istoriei naþionale.Era un cititor pasionat; stãpânind limba maghiarãºi germanã, reuºeºte sã se apropie de literaturauniversalã.

În anul 1900 este admis la Institutul Teologicdin Caransebeº, singura ºcoalã superioarã din Banat,avându-l diriginte pe ilustrul profesor Iosif I. Olariu,

director al Institutului. Aici a audiat cursurileunor dascãli precum: Patriciu Dragalina (istorie),Petru Barbu (cateheticã ºi omileticã), GeorgePetrescu (muzicã bisericeascã), Antoniu Sequens(muzicã vocalã ºi instrumentalã), Enea Hodoº (limbaromânã), etc. În aceastã perioadã a fost membruactiv al Societãþii de lecturã ”Ioan Popasu” astudenþilor, iar în 1902 a avut loc debutul literarprin citirea schiþei Moºu Dascãlu,care rememoreazãanii copilãriei.

Dupã absolvirea Institutului Teologic s-acãsãtorit cu Lavinia Blajovan, cu care a avut doi

copii: Titus (1904), militar de carierã ºi Ionel(1906), avocat.Între anii 1903 ºi 1911 audiazã câteva cursuri

la Facultatea de Drept din Budapesta, dar nufinalizeazã aceste încercãri.

În anul 1903 este ales diacon la Biserica„Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj, oraº care,la 1900, era centrul politicii naþionale româneºti.Aici dr. Valeriu Braniºte a fondat ziarul ”Drapelul”(1901, 1/14 ianuarie), ziar al cãrui scop era”solidaritatea naþionalã, politicã, socialã ºi culturalãa tuturor românilor din þãrile coroanei Sfântuluiªtefan. Vom apãra bisericile noastre, scutul istoric

al naþionalitãþii noastre ºi depozitarul credinþeinoastre strãmoºeºti în Dumnezeu. Vom propaga

pacea ºi buna înþelegere între bisericile noastre,ca întregul popor cu ambele sale biserici sã steeca un om în linia apãrãrii avutului nostrum national,al limbei, legii ºi moºiei strãmoºeºti.”

În scurt timp, Mihail Gaºpar a devenitcolaborator apropiat al ziarului ”Drapelul”, debutândîn 1902 cu legenda Stâlpii lui Alexandru Basarab

publicatã sub pseudonimul Sorin.În vara anului 1905, împreunã cu alþi colegide redacþie, Mihail Gaºpar publicã articole de fondde redeºteptare a conºtiinþei naþionale, iar pentruunele dintre aceste articole este condamnat laînchisoare: primul articol se intituleazã Ne trebuiesc fapte ºi este o istorie criticã a poporului român încomparaþie cu gloria de odinioarã a înaintaºilor; aldoilea se numeºte Care era þinta? Un comentariuasupra unui proiect de lege care îºi propuneamaghiarizarea românilor prin limbã ºi culturã. (Îmi imaginez cam cum ar fi arãtat articolele defond ale lui Mihai Gaºpar în zilele noastre…)

În anul 1906 scriitorul bãnãþean îl întâlneºtepe Nicolae Iorga la Bucureºti, iar din 1908 începesã ia parte la cursurile de varã de la Vãlenii deMunte, astfel cã între cei doi se leagã o afectuoasãprietenie pentru toatã viaþa.

Nicolae Iorga avea o excepþionalã intuiþie avalorilor. Nu avea niciun fel de prejudecãþi încercetarea literaturii, astfel cã a descoperit mulþiscriitori de talent. Niciun alt istoric literar nu ascos la luminã, nu a promovat atâþia scriitori, maimari sau mai mãrunþi, din toate zonele þãrii, aºacum a fãcut Nicolae Iorga. Fiecare colþ de þarã îºi

are rolul bine stabilit de Iorga în dezvoltareafenomenului literar. Astfel cã Mihail Gaºpar esteunul dintre cei mai preþuiþi scriitori ai Banatului,cel mai important prozator bãnãþean din prima jumãtate a sec. XX, îºi gãseºte locul în Istorialiteraturii româneºti contemporane a lui Iorga, însã,astãzi, nu este cuprins nici mãcar în Dicþionarulscriitorilor din Banat editat de Universitatea deVest din Timiºoara.

Mihail Gaºpar corespondeazã cu Nicolae Iorga(scrisori publicate de I.E. Torouþiu), este propagatorîn Banat al ideilor lui Nicolae Iorga (cãruia i se

adreseazã cu ”iubite maestre” devenind cel maiîndrãgit conferenþiar din Banat. La Lugoj eraadesea invitatul seratelor literare ale tineretului,conferinþele sale alternând cu cele ale lui ValeriuBraniºte.); în scrierile lui Mihail Gaºpar se simteinfluenþa lui Iorga, acestea clãdindu-se pe douãmotive fundamentale: satul bãnãþean ºi istorianaþionalã, relevând astfel o anume tendinþãsãmãnãtoristã.

Ca publicist, Mihail Gaºpar popularizeazãstudii istorice, cursuri, ale lui Iorga în preabãnãþeanã, inclusive în gazeta Drum Nou pe careo înfiinþeazã la Bocºa în 1923 ºi în care semneazã

colaboratori de prestigiu în frunte cu academicianulºi istoricul Nicolae Iorga.


3/44


De asemenea, câteva dintrenaraþiunile istorice ale lui MihailGaºpar sunt publicate în Neamulromânesc literar ºi în Sãmãnãtorul(ambele publicaþii fiind conduse deN. Iorga), iar în 1910, la Tipografia”Datina româneascã” de la Vãlenii

de Munte, îi apare primul volumdin romanul Din vremuri de mãrire.Pãstrând proporþiile, putem

spune cã acþiunile culturale ºipatriotice desfãºurate de cei doi auavut menirea de a lumina, de aeduca, de a ferici, de a hrãni spiritual,oamenii dornici de culturã, tradiþie,istorie, civilizaþie.

Mihail Gaºpar a fost unanimator al miºcãrii teatrale din Banat, a îndeplinitfuncþia de secretar al ”Reuniunii de cântãri ºi fondteatral” din Lugoj.

Dupã ce opt ani a fost diacon la Lugoj,Mihail Gaºpar vine la Bocºa. În martie 1911 sinodulprotopopesc al Bocºei Montane îl alege cu toatevoturile (81) protopresbiter tractual. Episcopal dr.Miron Cristea al Caransebeºului îl hirotoneºtepreot la 23 aprilie 1911, iar în 26 iunie estehirotesit protopop. Instalarea în scaun i-a fãcut-osecretarul consistorial Cornel Corneanu. Laeveniment au luat cuvântul dr. Valeriu Braniºte,Aurel Oprea ºi ªtefan Jianu.

La Bocºa Mihail Gaºpar nu a fost doar unpreot, ci ºi un activ om de culturã, scriitor ºi

publicist. Aici a fost vizitat de unii scriitoricontemporani: Camil Petrescu, Octavian Goga, Em.Bucuþa. A fost ”unul dintre cei mai vioi intelectualibãnãþeni, autor al mai multor romane ºi nuvele…” îlcaracteriza Camil Petrescu în 1921.

Mihail Gaºpar a desfãºurat o importantãactivitate bisericeascã, luând parte active laconducerea Episcopiei Caransebeºului, fiind întreanii 1912 – 1920 deputat sinodal.

La Bocºa a pus bazele publicaþiei Drum Noupe care a diriguit-o de la înfiinþare – 1923 – pânãla sfârºitul vieþii – 1929 – o gazetã în care erau

prezentate probleme sociale ºi culturale.N-a fost strãin nici de evenimentele politiceºi istorice ale vremii. La 1 Decembrie 1918 îlgãsim present la actul unirii de la Alba Iulia, ocãlãtorie cu peripeþii din cauza autoritãþilormaghiare.

Dupã divizarea administrativã a judeþuluiCaraº-Severin (1 ian. 1926) a fost ales preºedinteal organizaþiei judeþene a Partidului NaþionalÞãrãnesc ºi deputat din partea formaþiunii întreanii 1926 – 1929.

Mihail Gaºpar a fost un om avut. A deþinutbani ºi teren agricol. La Bocºa Montanã a fondat

o Bancã de credit, iar în imediata vecinãtate,banca a construit o clãdire pe care a preluat-o

plãtind ratele pânã la deces.S-a stins la 48 de ani într-un

sanatoriu din Timiºoara în 27noiembrie 1929. Este înmormântat laBocºa Montanã, iar necrologul esterostit de preotul Petru Ieremia dinCâlnic.

În anul 1943, la 27 iunie, laBocºa Montanã a avut loc ceremoniadezvelirii bustului scriitorului MihailGaºpar realizat de sculptorul RomulLadea, iar publicaþia ”Curentul Nou”i-a dedicat un numãr omagial.

Mihail Gaºpar a rãmas înconºtiinþa contemporanilor ca unscriitor complex, abordând atât proza,cât ºi poezia, dramaturgia, dar ºi un

traducãtor foarte bun din limbile de circulaþieeuropeanã, precum ºi un journalist ºi scriitor defacturã ºtiinþificã. Un preot cu har care se exprimaîn limba simplã a þãranului, dar ºi un veritabilorator în limbajul erudit al avocatului, al dascãlului,al omului politic, al scriitorului erudit, cultivat, cuun pronunþat caracter modern.

Bocºa, 25 ianuarie 2016

Bibliografie: Mihail Gaºpar ºi Nicolae Iorga în fondurile

Bibliotecii ”Tata Oancea” Bocºa / volum întocmit deGabriela ªerban. Reºiþa: TIM, 2011(Bocºa – istorie

ºi culturã);Barbu, Dinu. Mic atlas al judeþului Timiº.Caleidoscop. Ed. a II.-a, revãzutã ºi adãugitã.Timiºoara: ArtPres, 2010, p. 76

Bârsescu, Alexandru. Nicolae Iorga cãlãtor în Banat în: Banatica I, Reºiþa, 1971, p. 373;

Bugariu, Valentin, pr.dr. Protopopul MihailGaºpar. Studio monographic. Timiºoara: Eurostampa,2007.

Cosma, Aurel,dr. Bãnãþeni de altãdatã. Vol. I.Timiºoara: Tipografia ”Unirea Românã”, 1933,p. 87-89;

Jurma, Gheorghe, Petrica, Vasile. Istorie ºiartã bisericeascã. Reºiþa: Timpul, 2000;ªerban, Gabriela. Biblioteca între datorie ºi

pasiune. 60 de ani de bibliotecã publicã la Bocºa.Reºiþa:TIM, 2013 (Bocºa – istorie ºi culturã);

Theodorescu, Barbu. Nicolae Iorga.Bucureºti:Editura Tineretului, 1968 (Oameni de seamã), p.209;

Torouþiu, I.E. Studii ºi documente literare,VII.Bucureºti, 1939, p. 237 – 238;

Viºan, Mihai, Crecan, Daniel. Istorie ºiadministraþie la Bocºa multisecularã. Timiºoara:Mirton, 2011.


4/44


EvenimenteEvenimenteEvenimenteEvenimenteEvenimenteCentrul de tineret„Vasiova” la ceas

aniversarDoi ani de existenþãºi activitate

Centrul de tineret ”Vasiova”ºi-a sãrbãtorit recent cei doi anide existenþã ºi activitate printr-un pelerinaj la locuri sfinþite ºiaducãtoare de bucurii din Banatulde Munte.

Duminicã, 28 februarie

2016, un grup de 20 de tineri aiCentrului de tineret ”Vasiova”,însoþiþi de preotul coordonatorDoru Melinescu, au participat laSf. Liturghie de la Mãnãstirea”Duminica Tuturor Sfinþilor”de la Piatra Scrisã, comunaArmeniº, lãcaº impresionant, cutradiþie, ºi izvorâtor de legendeºi miracole.

Pãrintele Doru Melinescua slujit alãturi de pãrinteleSerafim, împreunã oferind celor

prezenþi câteva ore de aleasãîncãrcãturã emoþionalã ºispiritualã, completaþi fiind demiraculoasa voce a pãrinteluiAtanasie. Momente înãlþãtoarela care au luat parte, dupãputerile lor, ºi tinerii Centruluide tineret ”Vasiova”, care au rostitîntr-un glas atât Crezul cât ºirugãciunea inimii, apoi au intonatdouã câtece religioase în aceastãcaldã ºi frumoasã mãnãstire, acãrei sculpturã în lemn, mai alesvasiovenilor, le aminteºte deiconostasele fãurite de TataOancea. O mãnãstire care se aflãîntr-un amplu proces de renovare,de la acoperiºul din þiglã înlocuitcu tablã de inox, pânã la interioareºi mici detalii. Un loc primitor,cu vieþuitori harnici ºi dedicaþi,un loc de poveste ºi smerenie.

Dupã un prânz gustos ºibinevenit oferit de gazde, peleriniiau vizitat ºi s-au închinat în

bisericuþa veche la icoana dinstâncã, pe care au privit-o cuuimire ºi sfialã.

Mulþumind pãrinþi lorSerafim ºi Atanasie pentrugenerozitate ºi clipe de neuitat,membrii Centrului de tineret”Vasiova” ºi-au continuatpelerinjul spre un alt locbinecuvântat de Dumnezeu:Schitul ”Sfântul IerarhNectarie Taumaturgul” de laFeneº, pãstorit cu grijã ºipricepere de stareþul IeromonahHristofor Abãlaºei. ªi aici au gãsito bisericã nouã, vie, frumoasã ºiprimitoare, iar pãrticelele dinmoaºtele Sfântului Nectarie, puse

la loc de cinste ºi fãcãtoare deminuni pentru cei cu credinþãputernicã, reuºesc sã adunecãlãtori ºi pelerini de pretutindeni.

Mulþumind pãrintelui stareþpentru primire ºi explicaþii,membrii Centrului de tineret”Vasiova” au încheiat acestpelerinaj sãrbãtoresc îmbujoraþide plãcere dar ºi de frigulsfârºitului de februarie. Unpelerinaj menit sã marcheze ceidoi ani de rodnicã activitate, dar

ºi sã stimuleze tinerii care vinla bisericã, slujesc în stranã, cântãîn cor ºi iau parte la diverseleactivitãþi ale Centrului.

Ia r pentru aceas tãminunatã zi se cuvine sãmulþumim lui Dumnezeu care afãcut posibilã aceastã cãlãtoriedãruindu-ne sãnãtate ºi voie bunã,dar ºi oameni aleºi care sã ducãla bun sfârºit intenþia noastrã:pãrintelui arhim. Constantin

Timiº, vicar eparhial,pãrintelui Serafim Tira,pãrintelui AtanasieAlboni , pãr inteluiHristofor Abãlaºei ºi,nu în ultimul rând,pãr in te lu i DoruM e l i n e s c u ,coordonatorul Centruluide tineret ”Vasiova” ºiîngrijitorul sufleteloracestor minunaþi tineri.

Gabriela ªerban


5/44


8 MARTIE

Sub cerul plumburiu Alerg cu trandafirul în mânãÎnspre iubita ce stãÎn grãdina unde primãvaraSe transformã în luminaCare þâºneºte din privirea ei.

Mãicuþa aºteaptã în poartã

EvenimenteEvenimenteEvenimenteEvenimenteEvenimente

Emoþie ºi culoare la Centrul detineret „Vasiova” din Bocºa

Marþi, 8 Martie 2016, începând cu ora 16.00,la Biblioteca Orãºeneascã ”Tata Oancea” Bocºa, însala Centrului de tineret ”Vasiova”, a avut loc uneveniment dedicat Zilei Femei ºi în special mameiintitulat ”Flori pentru mama”.

Membrii Centrului de tineret ”Vasiova”,coordonaþi de pr. Doru Melinescu ºi îndrumaþi deartistul plastic Nicolae Potocean, au expus cele maireuºite dintre desenele realizate în ultimele treiluni la Cercul de artã ºi creaþie din cadrul agendeide lucru a Centrului de tineret ”Vasiova”.

Dupã vernisarea expoziþiei de cãtre pr. DoruMelinescu ºi pictorul Nik Potocean, câþiva dintrecopiii ºi tinerii Centrului au dedicat mamelor unrecital de versuri sub bagheta magicã a dnei. prof.Loredana Melinescu.

Programul oferit cu mult drag ºi extrem demult suflet a reuºit sã stoarcã lacrimi de emoþie ºibucurie tuturor celor prezenþi.

Florile ºi dulciurile au fost ingredientele

finalului de eveniment, iar îmbrãþiºãrile au destinsatmosfera deja prea încãrcatã de emoþie ºi culoare.Gabriela ªerban

Cu un buchet de ani în plete Primãvara ce vine pe unroib albÎn timp ce din câmpiastropitã De roua dimineþiiSe aude ecoul timpului.

Iulian Barbu


6/44


„Rugãciune pentru bunici”

Joi, 11f e b r u a r i e2 0 1 6 ,începând cuora 11 .00 ,

Centrul deTineret ”Sf.Stelian” BocºaRomânã afãcut o vizitãbãtrânilor dela Cãminulp e n t r uP e r s o a n eV â r s t n i c eBocºa, pentru a le bucura sufletul.

Dupã rugãciunile de binecuvântare ºi sãnãtate sãvârºite

de preotul coordonator Silviu Ferciug, membrii Centrului deTineret ”Sf. Stelian”, îndrumaþi de dna. prof. Gianina Murã,au susþinut un recital de poezii ºi cântece religioase intitulat”Rugãciune pentru bunici”.

Întâlnirea s-a dovedit a fi una de suflet, bogatã înemoþii, atât rugãciunile preotului paroh cât ºi versurile copiilorfiind primite cu bucurie ºi pioºenie.

În final, managerul Cãminului pentru Persoane Vârstnice,dna. Anca Pascu, a invitat toþi participanþii la o sesiune defotografii, iar tinerii au dãruit bunicilor primii ghiocei dinacest an.

Au participat la aceastã minunatã ”Rugãciune pentrubunici” ºi colaboratori ai Cãminului pentru Persoane VârstniceBocºa, precum ºi ai Centrului de Tineret ”Sf. Stelian” BocºaRomânã, între care: pictorul Viorel Coþoiu, managerul biblioteciibocºene - Gabriela ªerban, consilierul local ºi parohial MarianBocºan, precum ºi voluntari ºi prieteni ai Parohiei ”Sf.Nicolae” din Bocºa Românã.

Pr. SILVIU FERCIUG

Flori ºi cântece laBiserica Ortodoxã „Sf.

Nicolae” din BocºaRomânã

Într-un martie capricios, în preajmazilei de 8 Martie, membrii Centrului detineret ”Sf. Stelian” Bocºa Românã,coordonaþi de harnicul ºi talentatul pr.Silviu Ferciug ºi îndrumaþi de dna. prof.Gianina Murã, au surprins credincioºiicu un inspirat moment literar-spiritual,constând în recital de poezii religioase,cântece de primãvarã ºi multe zâmbeteºi flori.

Duminicã, 6 martie 2016, dupã Sf.Liturghie, copiii ºi tinerii de la Centrulde tineret ”Sf. Stelian” Bocºa Românã

au dedicat câteva minute celei mai iubitefiinþe din viaþa lor: mama.Momentul intitulat sugestiv ”Te

iubesc, mama!”, pregãtit cu priceperede inimoasa Gianina Murã, a intensificatemoþia care deja plutea în aer în urmaunei slujbe înãlþãtoare ºi a unui cuvântde înþelepciune ºi binecuvântare bineconstruit ºi frumos expus de pr. SilviuFerciug, menit sã ajungã la sufletulcredincioºilor.

În final, pe fondul cântecelor

intonate de Corul ”Armonia”, copiii ºitinerii au împânzit biserica, oferind floriºi zâmbete tuturor femeilor, urându-le,în acelaºi timp, o primãvarã frumoasãºi binecuvântatã!

Gabriela ªerban

Din activitãþile desfãºurate cu copiii


7/44


Marius Manyov ºicontinuitatea muziciide calitate la Bocºa

(I)

Odatã cu dispariþia maestrului bas NicolaeFlorei, bocºenii s-au considerat într-un fel ”orfani”pe tãrâmul muzicii clasice de calitate. Iatã cã, decurând, în peregrinãrile sale prin Banat, basulMarius Manyov a poposit ºi la Bocºa ºi ”s-adestãinuit”, recunoscând cã se numãrã între bocºeniide seamã, el însuºi fiind fiu al Bocºei, continuatorimportant al basului Nicolae Florei ºi al muzicii

clasice.S-a nãscut în Caraº-Severin la Bocºa Montanã

în data de 2 iunie 1956, pe strada Ion Vidu nr. 46,casã în care ºi-a petrecut copilãria ºi adolescenþaalãturi de pãrinþi ºi bunici.

Pãrinþii, Ioan-Petru s-a nãscut la DudeºtiiVechi în judeþul Timiº, într-o familie de bulgaricatolici, stabilindu-se la Bocºa dupã cãsãtoria cuElisabeta, nãscutã la Bocºa Montanã, din pãrinþide naþionalitate germanã ºi religie catolicã. Dealtfel, rudele mamei s-au repatriat în Germania,la Ulm, dupã 1990.

Marius Manyov urmeazã cursurile ºcoliiprimare (1963 – 1967), gimnaziale (1967 – 1971) ºiliceale (1971 – 1975) în cadrul Liceului teoreticreal-umanist din Bocºa, iar primele contacte cumuzica le va avea în copilãrie, fiind crescut înspiritul educaþiei germane de cãtre bunicii materni.Aceasta însemna învãþarea unui instrument muzical,cel puþin, învãþarea limbii germane ºi educaþiareligioasã – servirea la Altar ca ministrant pânãla familiarizarea cu muzica bisericeascã apuseanã.

În lipsa unui pian, pe care nu ºi-l puteapermite oricine, Marius Manyov va studia înparticular mai multe instrumente: acordeon clasic(de la vârsta de 5 ani), apoi, pe la 9 ani, vioara,de prin clasa a VII-a, trompeta, iar în liceu, cl. AIX-a, trombonul.

Iatã cum îºi aminteºte maestrul Maryanovdespre aceastã perioadã: ”Existau, la marile sãrbãtoridin calendarul bisericesc, prezentãri de lucrãri dinrepertoriul clasicilor vienezi ºi nu numai, cu amatoricare aveau însã un anumit potenþial, greu deimaginat astãzi, în condiþii de informareincomparabile; privite cu ochii mei de copil, aveausã mã influenþeze ireversibil, fãcându-mã sã-midoresc ”calificarea” profesionalã, care sã-mi permitã

exprimarea la cel mai înalt nivel. Pãcat cã, întretimp, specializarea a devenit o chestiune

conjuncturalã ºi nu neapãrat cei mai calificaþisunt chemaþi s-o facã, ignorându-se complet faptulcã, pe lângã calificare – ºi ea în suferinþã, dealtfel– e nevoie de un profund izvor interior, numitgeneric har, care, de cele mai multe ori, nu esteluat în seamã (din interes sau necunoaºtere). Ceicare au un mesaj pentru public, dacã îl au, trebuiesã cadã de acord cu ei înºiºi, iar apoi, pornind dela ”trãirile” personajului interpretat, sã încerce sãconvingã ºi publicul despre acest lucru; din pãcate,majoritatea ”cântãreþilor” vin doar sã ”cânte”, iaracest lucru reprezintã, în opinia mea, foarte, foartepuþin.”

Nimeni din anturajul familiei nu a sesizatîn copilãrie calitãþile vocale ale maestrului Manyov,cu excepþia profesorului de vioarã Engelbert Kontur,dirijor al orchestrei UDR-ului, care a încercat –fãrã succes – schimbarea destinului.

Astfel, la îndemnul pãrinþilor, Marius Manyovva urma studii tehnice la Institutul Politehnic”Traian Vuia” Timiºoara, Facultatea deElectrotehnicã/ Maºini ºi aparate electrice, apoiUniversitatea de Vest Timiºoara, Facultatea demuzicã/ Canto. Urmeazã cursuri de mãiestrie înFranþa ºi Luxemburg ºi se înscrie la doctorat la

Academia de muzicã ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca . În anul 2005 obþine Titlul de Doctor înmuzicã, teza intitulându-se Dramaturgia oratoriului

Gabriela ªerban


8/44


romantic.În anul 2014 obþine Atestatul de abilitareºi a calitãþii de conducãtor de doctorat susþinândteza Excelenþa tehnicã ºi geometria fenomenului vocal – inovaþie ºi originalitate în construirea vocii cântatetot la Academia de muzicã ”Gheorghe Dima” dinCluj Napoca.

Nume de referinþã în domeniul muzicii clasicebãnãþene, Marius Manyov desfãºoarã o activitateºtiinþificã, didacticã ºi artisticã deosebitã ºiimpresionantã. Pentru cã anul 2016 este unulaniversar pentru maestrul Manyov, vom reveni înurmãtorul numãr al revistei noastre ºi vomstãrui asupra activitãþii acestuia. În rândurile ceurmeazã vom reda scrisoarea primitã, care cuprindecâteva dintre mãrturisirile acestui valoros fiu alBocºei:

Stimatã Doamnã,

Aºa cum v-am promis înainte de Sãrbatori,vã trimit in attachement câteva documente esenþialecu privire la cariera mea artisticã, didacticãºi ºtiinþificã!

Anul acesta voi implini 60 de ani de viaþã,din care ultimii 25 au fost dãruiþi muzicii!!! Anigrei, marcaþi de sacrificii, pe care nu le regret -spun asta cu toatã convingerea; sunt convins cadacã m-aº naºte din nou, tot muzicii m-aº dedica!Mã simt ÎMPLINIT ºi afirm cu toatã convingereacã ”mie mi-a dat Dumnezeu mai mult decât i-am

cerut”!!! Mulþumesc lui Dumnezeu cã mi-a permisîmplinirea tridimensionalã la un înalt standardde exigenþã profesionalã:

1. în plan artistic am avut imensa bucuriede a fi evoluat ca solist vocal - bas invitat petoate scenele de concert din þarã, dar ºi peimportante scene din strãinãte, alãturi de soliºti ºiansambluri vocal-instrumentale de prestigiu, subbagheta unor iluºtri maeºtri dirijori, abordândlucrãri de mare dificultate din genul operei,oratoriului ºi lied-ului, acoperind mai bine depatru secole de muzicã. Un repertoriu vast,cuprinzând aproximativ 60 de titluri (multe dintreele in primã audiþie, prezentate cu prilejul unorevenimente deosebite, cum ar fi: deschiderea / închiderea stagiunilor de concerte, dar ºi participareaîn festivaluri multianuale), stã mãrturie prinintermediul afiºelor, pliantelor, dar mai ales prinintermediul înregistrãrilor LIVE audio sau video;

2. în plan didactic , recompensa oreprezintã, în afara reuºitei merituoase a unui

important numar de studenþi ºi masteranzi laconcursurile de angajare în colectivele artisticeale Operei Nationale ºi Filarmonicii Banatul dinTimisoara, izbânda excepþionalã a unora care auavut curajul sã-ºi ia soarta în propriile mâini,reuºind la concursuri de angajare în instituþii deprestigiu din Europa (Viena, Graz, Oslo, Londra,Madrid, Budapesta, Paris etc, cele mai importantefiind prezentate în CV-ul detaliat);

3. în plan ºtiinþific „optimizarea suportuluitehnic vocal al cântãreþului”, indiferent de gen:

operã, oratoriu, lied, popular, rock, pop etc.reprezintã preocuparea esenþialã în afara orelorde curs ºi de studiu. O muncã de cercetare derulatã


9/44


de unul singur, de mai bine de 15 ani, pornind dela confruntarea cu dificultãþi uneori majoreîntâmpinate în pregãtirea unor partituri scrisepentru voci adiacente registrului meu, însoþitã denecesitatea gãsirii unor soluþii viabile, în bazaaccesãrii unor „resurse tehnice” speciale, au condus,în timp, la decantarea unor concluzii, menite sã

netezeascã drumul spre performanþã ºi, mai ales,datoritã investiþiei minime de efort, la evitareapatologiei.

Intenþionez sã scriu în viitorul apropiat ºio Metodicã, care propune Modelul matematic de construire a vocii cântate, î nsoþitã demãsurãtori ale efortului vocal (o analizãcomparativã!), care sã evidenþieze din ce motivefoarte mulþi tineri promiþãtori în faza incipientãsunt nevoiþi sã renunþe la câþiva ani dupa aceea!!!Aceºtia intrã în zona preocupãrilor mele.

O bucurie de proporþii marcheazã impactulinternaþional al cercetãrii în domeniul vocii cântate:de curând am fost contactat ºi am rãspuns pozitivunei edituri din Madrid care mi-a propus unproiect editorial vizând traducerea cãrþii ªtiinþã ºi pragmatism în arta muzicii vocale, iniþial în limbaspaniolã, apoi ºi în englezã (una dintre cele 3donate ºi Bibliotecii ”Tata Oancea”); suntem îndiscuþii avansate. Am trãit o vie emoþie citindmesajul venit din Spania, gândindu-mã la faptulcã cel ce m-a influenþat în gândire a fost tenorulspaniol Alfredo Kraus, în opinia mea, posesorulcelei mai performante tehnici de cânt practicate

vreodatã.Aceeaºi editurã ºi-a manifestat interesul ºipentru traducerea TEZEI MELE DE ABILITARE,cu titlul: Excelenþa tehnicã ºi geometria fenomenuluivocal - Inovaþie ºi originalitate în construirea vociicântate,susþinutã la Cluj în 21.02.2014.

Privitor la proiectele curente, în toamnã voiparticipa ca bas-solist invitat într-un proiect cuopera YCHTIS (Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu,Mântuitorul), operã de inspiratie biblicã, care va fiprezentatã în primã audiþie absolutã în septembrie2016 în Festivalul Zilele Internaþionale ale

Muzicii Noi de la Bacãu; de asemenea,opera YCHTIS este programatã în Festivalul George Enescu 2017 !!!

Mã limitez deocamdatã la aceste detalii,urmând ca D-voastrã sã decideþi dacã aveþi sau nudate suficiente, în vederea scrierii materialuluipentru revistã!

Cu aleasã preþuire,Marius Manyov

P.S. Ultimele 9 poze sunt de la „Galapremiilor UVT” ( 8 decembrie 2015, pe scena

Operei Nationale din Timisoara), spectacol lacare am fost si eu parte.

De Dragobete CITIM împreunã!Ziua internaþionalã a lecturii

cu voce tare (World Read AloudDay).

ªi de aceastã datã Biblioteca Orãºeneascã”Tata Oancea” Bocºa a devenit neîncãpãtoare! Putemafirma cu tãrie cã de Dragobete CITIM împreunã!

Azi, 24 februarie, am aniversat Ziuainternaþionalã a lecturii cu voce tare, marcând, înacelaºi timp, ºi personalitatea scriitorului, recentdispãrut, Umberto Eco. Tineri ºi vârstnici, împreunã,am citit cu voce tare din ºi despre Umberto Eco,am recitat din lirica eminescianã ºi am lecturatpoveºtile interesante ale cãutãtorilor de poveºti(Radu Paraschivescu, Cãtãlin ªtefãnescu, Irina Pãcurariu ºi Vlad Petreanu).

Deoarece evenimentul îºi propune sã aducã

împreunã tineri ºi vârstnici, sã-i motiveze sã citeascãîmpreunã cu voce tare, sã celebreze putereacuvintelor scrise, a poveºtilor împãrtãºite, mai alesa cititului în public, ºi de aceasã datã am apelat lapartenerii noºtri – dna. prof. Steluþa Boulescu dela Liceul Teoretic ”Tata Oancea” Bocºa ºi dna.Ancuþa Pascu, director al Cãminului pentru PersoaneVârstnice Bocºa – ºi am adus împreunã tinerifrumoºi, pasionaþi de lecturã, dar ºi vârstnici iubitoride cãrþi, aniversând împreunã aceastã zi a lecturiiºi a dragostei - de astã datã pentru lecturã –deoarece, astãzi românii sãrbãtoresc tradiþionalul

Dragobete.Un eveniment de suflet, menit sã ne apropieprin puterea cuvântului scris, menit sã promovezecãrþi ºi scriitori, dar ºi sã sublinieze, încã o datã,importanþa cãrþii ºi a bibliotecii în comunitate.

La Bocºa, evenimentul a fost cu atât maiimportant cu cât am aniversat ºi pe cel maiîndragit dascãl la împlinirea unei frumoase vârste.Doamna prof. Stela Boulescu s-a aflat la ceasaniversar, iar noi am fost onoraþi sã-i fim aproape,sã cântãm ºi sã citim împreunã cu voce tare.

Gabriela ªerban


10/44


Raport de activitateBiblioteca

Orãºeneascã „TataOancea” Bocºa

Anul 2015GABRIELA ªERBAN

I. IntroducereBiblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºa

este o instituþie publicã de lecturã, culturã ºiinformare, un centru educaþional care deþine variateinformaþii. Are caracter enciclopedic ºi este uncentru de informare ºi culturalizare care asigurãaccesul liber ºi gratuit la informaþie ºi lecturã.

Biblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºafuncþioneazã conform legislaþiei în vigoare, diniunie 2013 nu mai are personalitate juridicã (conformH.C.L. 105/ 25.07.2013 ºi H.C.L. 171/ 17.12.2013)ºi este subordonatã Consiliului Local ºi PrimãrieiOraºului Bocºa, fiind finanþatã exclusiv de la bugetulde stat.

Funcþioneazã dupã principiul autonomiei ºineangajãrii politice fãcând implicit ºi explicit doaro politicã a culturii, în beneficiul cetãþenilor ºi

fãrã nici un fel de discriminare.Biblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºaeste coordonatã de un bibliotecar responsabil ºiare în organigramã 3 (trei) posturi: de specialitate(din care unul vacant).

Sediul Bibliotecii Orãºeneºti “TataOancea” este situat în oraºul Bocºa pe stradaTudor Vladimirescu nr 11 A, o aºezare strategicã,în beneficiul elevilor, în special, fiind plasatã întreinstituþiile de învãþãmânt din Bocºa Montanã, lagraniþa cu Bocºa Vasiova; la câþiva paºi de LiceulTeoretic “Tata Oancea” unde învaþã elevi de pe

toatã raza oraºului ºi din toatã zona Bocºei.Biblioteca funcioneazã de luni pânãvineri, de la ora 9.00 – la ora 17.00. Programul cupublicul: luni, marþi, joi – de la ora 9.00 – la ora17.00; miercuri de la ora 14.00 – la ora 17.00, iarvineri de la ora 9.00 – la ora 13.00.

Structura spaþiilor existente.Biblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºa

are o suprafaþã totalã de 615 mp, însã doar pe320 mp existã clãdiri, iar acum spaþiul a devenitinsuficient. Este compusã din 9 (nouã) încãperidestinate cãrþilor ºi birourilor ºi un grup sanitar.Curtea este importantã deoarece aici sunt organizate,

pe vreme bunã, activitãþi culturale în aer liber(sãptãmâna lecturii, ºcoala altfel, 1 iunie, etc.), iar

o parte este destinatã activitãþilor gospodãreºti:lemne pentru foc (unele teracote funcþionezã culemne), depozitarea unor materiale, etc.Sala de primire este una destinatã cãrþilor pentrucopii, aceºtia având acces liber la raft. Cãrþile dinaceastã salã pot fi împrumutate la domiciliu.- Sala de lecturã destinatã studiului la sediul

bibliotecii, dispune de 15 locuri, cuprinde materialede referinþã: enciclopedii, dicþionare, albume, ediþiide lux, etc. Tot în aceastã salã se aflã ºi biroulbibliotecarului de la serviciul de prelucrare, estedotat cu un calculator destinat prelucrãriidocumentelor, precum ºi a unor materiale pentrupublicaþiile editate de bibliotecã.- Împrumutul pentru adulþi a fost împãrþit în douãsãli distincte – salã de literaturã românã ºiuniversalã ºi sala celorlalte domenii ( cu acces liberla raft)- O salã a fondului special , care conþine cãrþi ºireviste, lucrãri cu autograf, carte veche, materialeaudio-video; sala are 15 locuri destinate celoraplecaþi spre cercetare, deoarece acest fond nu seîmprumutã la domiciliu. A cestui fond i se acordã oatenþie specialã, i se asigurã temperatura constantã,periodicele sunt legate ºi în curs de legare, au fostconfecþionate rame pentru unele documente(tablouri, fotografii), plicuri de protecþie, alte obiectede protecþie.- O salã a fiºierelor – alfabetic ºi sistematic –devenitã Sala prof.dr. Vasile C. Ioniþã prindonaþia importantã de carte de specialitateprimitã din partea renumitului filolog.

- Biroul directorului dotat cu raftul de cãrþiaferent, computerul cu imprimantã ºi scanner;- Serviciul Biblionet – dotat cu 6 calculatoareconectate la internet, imprimantã, proiector.Este o salã multifuncþionalã aici desfãºurându-se ºi activitatea Centrului de Tineret Bocºa, darºi diverse activitãþi cultural-educative.

Depozitul de carte a fost mutat în Corpul2 al primãriei oraºului Bocºa, spaþiu care urmeazãsã fie amenajat pentru a fi functional.

Servicii specifice gratuite.- Înscrierea la bibliotecã a tuturor

categoriilor de beneficiari pe baza actuluide identitate;- Acces liber la raft;- Împrumut la domiciliu pe termen de

10 zile a documentelor (3 doc./ pers.);- Împrumut în regim de salã de lecturã;- Aces la Fondul special (doar în regim

de salã de lecturã ºi studiu);- Acces la documente de referinþã la

sala de lecturã;- Acces la internet;- Servicii de referinþã ºi bibliografii;- Rezervãri telefonice ºi on-line;

- Prelungiri de termene de restituire adocumentelor telephonic ºi on-line;


11/44


- Flexibil izarea termenelor deîmprumut (prin negociere cu utilizatorulºi în anumite condiþii);

- Servicii de împrumut pentru utilizatoriicu deficient (persoane asistate, etc.);

- Alocare de spaþiu exposiþional pentruelevi, studenþi ºi alte categorii de

expozanþi sau pentru diverse activitãþicultural-educative;- Cercetare bibliograficã;- Activitate editorialã (revista ”Bocºa

culturalã”, cataloage, monografii, etc.)- Servici i culturale – prin acestea

înþelegându-se totalitatea manifestãrilorculturale organizate/iniþiate/ de bibliotecãîn colaborare/parteneriat/sau individual/ prin care se pun în valoare colecþiilebibliotecii, fapte de culturã, personalitãþi,evenimente locale ºi naþionale.

Existã ºi servicii nespecifice, care nu suntgratuite ºi pe care biblioteca nu le oferãdecât în cazuri excepþionale:- Multiplicare extrase din cãrþi, printare

documente;- Inscripþionãri CD, scanãri, redactare

de bibliografii la cerere;- Tehnoredactare

Profilul beneficiarului actualBeneficiarul actual al Bibliotecii

Orãºeneºti “Tata Oancea” Bocºa poate ficaracterizat pe baza analizei datelor statistice

ale utilizatorilor înscriºi în noua perioada dereferinþã 2011 – 2015, având în vedere criteriilestatutului ocupaþional, al vârstei ºipreferinþelor de lecturã.

Utilizatorii înscriºi la Biblioteca “Tata Oancea”Bocºa sunt în numãr de 3679, din care în 2015 aufost activi 1578. (În 2015 s-au înscris 112 utilizatori)

Beneficiarul principal al serviciilorbibliotecii rãmâne cel din mediul educaþieiformale (elev/stud. cca 60%), de vârstã tânãrã(între 14 – 25 ani) ºi preferã lectura de informareºi documentare, în special bibliografie ºcolarã.

Serviciul Programului Biblionet a adus maimulþi utilizatori ºi a sporit numãrulevenimentelor culturale (în parteneriat cuinstituþiile ºcolare de pe raza oraºului suntorganizate diverse activitãþi de culturã ºieducaþie). De asemenea, parteneriatul cuEpiscopia Caransebeºului prin BisericaOrtodoxã Vasiova ºi înfiinþarea Centrului de Tineret Vasiova în spaþiul Bibliotecii Orãºeneºtia determinat creºterea utilizatorilor activi, afrecvenþei (vizitelor la bibliotecã), precum ºi aactivitãþilor cultural-educative ºi diversificareaacestora.

În cursul anului 2015 Serviciul Relaþii cu publicul a avut urmãtorii indici de performanþã:

- numãr utilizatori înscriºi – 3679- numãr utilizatori activi - 1578- utilizatorii noi înscriºi în 2015 - 112- numãr vizite la bibliotecã (frecvenþã) – 3108- numãr documente difuzate – 6486 ( din care5942 cãrþi; 219 documente audio-video; 177 altetipuri de documente; 147 periodice ’i 1 mns.)

- fond existent la începutul anului 2015 – 67281volume (33.202 titluri)- intrãri în cursul anului 1914 volume (1718titluri)- ieºiri în cursul anului -- total fond de carte existent la începutul anului2016 – 69195 volume (34.920 titluri)- total populaþie oraº – 14.307 locuitori

În 2015 au frecventat serviciul Biblionet 772utilizatori.

Parametrii principali care ilustreazãactivitatea cu beneficiarii pe anul 2015:Frecvenþa – 3108 din care 772 la serviciulBiblionetDocumente difuzate - 6486 din care: 697 consultatela sala de lecturã. ( 6424 în limba românã; 31 înlimba englezã; 18 în limba germanã; 11 în altelimbi ºi 2 în limba francezã).Au fost difuzate 4102 publicaþii pentru copii; În2015 au fost solicitate 2016 referinþe/ informaþii/ din care rezolvate 1953 ºi au fost solicitate 2022rezervãri de titluri din care au fost rezolvate1947. Cititori înscriºi – 3679 din care:2291 – elevi

425 – pensionari 401 – funcþionari 238 - alte categorii 203 – muncitori 85 - studenþi 36 - ºomeri1667 – utilizatori cu vârsta cuprinsã între 14 – 25ani 756 – sub 14 ani 488 – între 41 – 60 de ani 396 – peste 61 de ani 372 – între 26 – 40 de ani

Dupã naþionalitate:3632 utilizatori sunt români 47 sunt de altã naþionalitateDupã sex: 2309 – feminin 1370 - masculin 1578 – utilizatori activi în 2015 (112 nou înscriºi)

Colaborãri – prezentare succintãBiblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºa

îºi desfãºoarã activitatea preponderent în ariaoraºului, dar, prin colaborãri ºi parteneriateimportante, aria de activitate se extinde ºi în alte

locaþii, alãturi de alte instituþii care se adreseazãaceleiaºi comunitãþi în vederea informãrii ºi educãrii


12/44


non-formale.Cu instituþiile ºcolare din oraº sunt

realizate în permanenþã activitãþi de informare ºiconsiliere ºcolarã destinate preºcolarilor, precumºi elevilor din clasele I-VIII pe diverse teme:educaþie religioasã, educaþie pentru carierã, educaþiepentru cetãþenie democraticã, educaþie rutierã,

educaþie prin sport, educaþie pentru valorile culturale(Ziua Naþionalã a Culturii Române – MihaiEminescu; Unirea Principatelor; despre artã ºicreatorii ei; Tata Oancea; etc), educaþie pentrusãnãtate, diverse activitãþi literare, iar un exempluelocvent este concursul de creaþii literare ºi artisticepe temã religioasã – Gânduri cãtre Dumnezeu –derulat anual în parteneriat cu toate unitãþileºcolare din oraºul Bocºa.

Cu toate acestea, existã câteva Parteneriate educaþionale încheiate în mod oficial cu: LiceulTeoretic “Tata Oancea” Bocºa – prof. Stela Boulescu,înv. Damaschin Steluþa, înv. Iovãnel Narcisa;Grãdiniþa PN 2; ªcoala Gimnazialã nr. 1 – prof.Sorina Kovacs; Grãdiniþa Liceului Teologic Baptistsecþia Bocºa (Bocºa I ºi II).

Alte contracte ºi parteneriate au continuatºi au derulat diverse activitãþi prin care au fostpromovate instituþia, cartea, dar ºi calculatorul,având în vedere cã existã ºi funcþioneazã nesperatde bine Serviciul Programului Biblionet, salãmultifuncþionalã care gãzduieºte ºi recent înfiinþatulCentru de Tineret Bocºa Vasiova: ªcoala GimnazialãOcna de Fier, Colegiul Naional ”Mircea Eliade”Re’ia; ªcoala Gimnazialã de Muzicã “Filaret Barbu”

Lugoj; Librãria “Semn de carte” Reºiþa; Cãminulpentru Persoane Vârstnice Bocºa; EpiscopiaCaransebeºului ºi Biserica Ortodoxã Vasiova.

Pe lângã aceste contracte ºi parteneriate,biblioteca a mai avut bune colaborãri în anul 2015cu alte structuri instituþionale: Primãrie ºi ConsiliulLocal Bocºa, Consiliul Judeþean Caraº-Severin,Biblioteca Judeþeanã „Paul Iorgovici”, Direcþia pentruCulturã Caraº-Severin, Centrul de Creaþie ºiCivilizaþie Tradiþionalã Caraº-Severin, ForumulDemocratic al Germanilor Reºiþa ºi Bocºa, Editura“Tim” Reºiþa, alte edituri, Radio Reºiþa, Radio

Timiºoara, Jurnal de Caraº-Severin ºi alte publicaþii,Uniunea Scriitorilor din România Filiala Timiºoara,reviste ºi asociaþii culturale din judeþ ºi din þarã,Muzeul “Constantin Lucaci” (Bocºa) ºi Muzeul“Constantin Gruescu” (Ocna de Fier) etc.;

a.2. Participarea instituþiei în calitatede partener la programe ºi proiecte culturale –

În anul 2015 Biblioteca Orãºeneascã “TataOancea” a participat/organizat în calitate de partener52 proiecte culturale.

1. Animaþia culturalã. Animarea nonpublicului Programul de manifestãri culturale pe 2015 a

fost unul bogat ºi atractiv, iar în mare parte

realizat. Chiar dacã unele manifestãri culturale aufost omise, acestea au fost înlocuite cu altele, iarpe parcursul anului s-au ivit altele, noi, neincluseîn program. Calendarul cultural propus a suferitmodificãri în urma negocierii cu angajatorul ºi cuordonatorul principal de credit, iar unele manifestãriculturale au fost amânate sau chiar s-a renunþat

la ele. Pentru manifestãri culturale, biblioteciinu i s-au alocat bani de la bugetul local în 2015.ªi aici ne-au salvat sponsorizãrile ºi sprijinul acordatde prieteni ai bibliotecii (Ionel Pau, Mircea Grecu,Corina Marta, Marian Bocºan, Liubiþa Raichici,Clara Maria Constantin, Doru Melinescu, SteluþaBoulescu, “Humanitas” Bocºa ºi Crucea Roºie)

Statistic vorbind, în anul 2015 Bibliotecapublicã “Tata Oancea” a organizat un numãr de 53de manifestãri culturale (dintre care 37 încolaborare) ºi 15 expoziþii pe diverse teme, la careau participat aprox. 1741 persoane (potrivit tabelelornominale):

În cadrul manifestãrilor culturale au fostacordate diverse însemne simbolice drept mulþumireºi apreciere: diplome ºi premii. Iar pentru reuºitaacestor manifestãri culturale se cuvine sãmulþumim ºi sponsorilor: Trans Protector,Humanitas Bocºa, ANBPR Caraº-Severin,Direcþia pentru Culturã Caraº-Severin, BisericaOrtodoxã Bocºa Vasiova, Mãnãstirea Sf. Ilie dela Izvor. Sunt partenerii noºtri care aucontribuit financiar sau material la reuºitaacþiunilor culturale.

ªi Biblioteca “Tata Oancea” ºi managerulacestei instituþii, au obþinut câteva diplome înanul 2015.

- Diplomã din partea EpiscopieiCaransebeºului pentru participarea la Festivalul de poezie în grai bãnãþean “Credinþã ºi luminã” ed. aVI-a. Caransebeº, 25 aprilie 2015. Semneazã PSLucian, episcopul Caransebeºului, Ion Ghera, preº.ASGB ºi pr. Paroh al comunei Ohaba Mâtnic

- Diplomã din partea Direcþiei pentruCulturã Caraº-Severin, Primãria ºi Consiliul Local

Anina ºi Casa de Culturã Anina dnei. Gabrielaªerban pentru participarea ºi implicarea deosebitãîn cadrul Taberei de literature ”Colocvii Banatice”ediþia a II-a, 2-5 septembrie 2015, Anina-Mãrghitaº.Semneazã primar Gheorghe Românu, director dr.fil. Liubiþa Raichici, administrator Casa de CulturãMihai Chiper.

- Diplomã de Merit se conferã managerGabriela ªerban cu prilejul aniversãrii celor 140 deani de activitate neîntreruptã a Corului Bisericesc din Bocºa Românã. 1875 – 2015. Bocºa 19 septembrie2015. Semneazã PS Lucian, Episcopul Caransebeºuluiºi pr. Silviu Ferciug

- Certificat de Participare. Se certificã prin prezentul înscris participarea Doamnei Gabriela


13/44


ªerban la lucrãrile Simpozionului Internaþional SorinTitel – 80 desfãºurate în 16 octombrie 2015 la Institutul de Studii Banatice ”Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timiºoara. Semneazã Acad. Pãun Ion Otiman Preºedintele Filialei Timiºoaraa Academiei Române ºi prof. univ. dr. Criºu Dascãlu,directorul Institutului de Studii Banatice ”Titu

Maiorescu”, Filiala Timiºoara a Academiei Române.- Diplomã aniversarã din partea PrimãrieiOraºului Bocºa, Consiliului Local Bocºa, CasaOrãºeneascã de Culturã Bocºa… ca simbol alaprecierii pentru activitatea depusã în slujba actuluicultural, pentru promovarea spiritului românesc,dar ºi pentru pãstrarea identitãþii noastre culturalepe aceste meleaguri. …27 noiembrie 2015 laîmplinirea a 45 de ani de activitate a CaseiOrãºeneºti de Culturã din Bocºa. Semneazã primarEugen Cismãneanþu ºi ºef serviciu Ioan Liuþ.

- Diplomã de Mulþumire, se acordã Dnei.director Gabriela ªerban pentru susþinereaactivitãþilor Centrului de tineret Bocºa Vasiova. 4decembrie 2015. Semneazã PS Lucian, EpiscopulCaransebeºului.

a.3. Acþiuni de publicitare a proiectelorproprii ale instituþiei.

- Lansãri de cãrþi;- Întâlniri cu autori ºi editori;- Întâlniri cu presa- Expoziþii;- Realizare de tipãrituri: revista

“Bocºa culturalã”, pliante, afiºe, cãrþi (Gânduri

cãtre Dumnezeu vol. VIII)- Colaborãri la diverse publicaþii : Jurnalde Caraº – Severin (Reºiþa), „ Reflex” (Reºiþa);volumele “Cãrãºeni de neuitat” de Petru Ciurea ºiCtin. Falcã (Timiºoara), “Tãt Banatu-i fruncea”(Lugoj), “Arcadia” (Anina), “Suflet nou” (ComloºuMare), etc. sau prin realizarea unor prefeþe saualte articole incluse în diverse volume ºi publicaþii.

a.4. Acþiuni întreprinse pentru îmbunãtãþireapromovãrii/ activitãþi de PR/ de strategii media

ªi în anul 2015 activitãþile de mediatizare afondului de carte ºi a serviciilor bibliotecii au fost

permanente prin organizare de diverse manifestãriculturale, prin mass-media – presã, radio, TV, prinpublicaþii de specialitate, prin editare de publicaþii(revistã, cãrþi, pliante, afiºe, fluturaºi, etc), prinreþele de socializare (Facebook), prin deplasãri îninstituþii din localitate ºi în afarã.

În anul 2015 am organizat 53 manifestãriculturale (37 în colaborare) prilejuite deevenimente istorice ºi literare, aniversãri ºicomemorãri, materializate în: lansãri ºi editãri de cãrþi, întâlniri cu autori ºi editori, dezbateri,expoziþii , etc. (de care au beneficiat 1741participanþi). Toate acestea au fost mediatizate

prin intermediul mass-media – presã, radio sauteleviziune ºi prin reþele de socializare

(Facebook).Deplasãri în instituþii ºcolare ºi alte

tipuri de instituþii. S-au organizat expoziþii ºiprezentãri de carte în cadrul unor instituþii ºcolare,precum ºi alte tipuri de instituþii (biserici,Mãnãstirea Sf. Ilie, asociaþii, Uniunea ScriitorilorFiliala Timiºoara, cenaclul “Semenicul” (Reºiþa),

cenaclul “Virgil Birou” (Anina), Teatrul Vechi dinOraviþa, primãrii – Lugoj, Belinþ, librãrii, etc).Participãri la diverse evenimente. Prin

astfel de participãri se pot lega relaþii în beneficiulinstituþiei, poate fi promovatã instituþia ºi serviciilepe care le oferã într-un mod mai direct, maieficient, discuþiile fiind purtate de la om la om. În2015 angajaþii bibliotecii au participat la 52evenimente în afara instituþiei (ca invitaþi ºi/sauco-organizatori/parteneri).

Acordare de premii, diplome, însemne culturale. Este o altã modalitate de a promovainstituþia, de a stimula colaboratorii ºi utilizatorii,de a ne arãta recunoºtinþa pentru partenerii deactivitate. Aceºtia au fost recompensaþi ºi în 2015cu diplome ºi/sau însemne ale bibliotecii lamajoritatea dintre evenimentele culturaleorganizate. În acest fel au fost promovate: imagineabibliotecii, a oraºului, precum ºi acte culturaledeosebite.

a.5. Apariþii în presa de specialitateToate manifestãrile culturale au fost

semnalate în presa vremii: “Jurnal de CaraºSeverin”, mediatizate de cãtre Radio Reºiþa, unele

de Radio Timiºoara, România Actualitãþi. Dar acesteevenimente culturale sunt detaliate în revista “BocºaCulturalã” pentru a rãmâne în istoria culturalã aoraºului ºi pe site-ul “Banaterra”.

De asemenea, directorul bibliotecii a semnatarticole în presã ºi a redactat liste bibliografice ºicataloage (vezi volumul Bibliografia revistei “Reflex”, 2000 – 2014 sau lista publicaþiilor seriale Banatica din Biblioteca “Tata Oancea” Bocºa)pentrua veni în sprijinul utilizatorilor, cititorilor, dar ºimenite sã promoveze activitatea ºi imagineabibliotecii, a oraºului ºi a personalitãþiilor ºi

evenimentelor locale.Pentru o cunoaºtere cât mai realã abeneficiarilor s-au realizat ºi diverse sondaje deopinii, anchete cu ajutorul chestionarului, darpentru o bibliotecã de nivelul Bibliotecii OraºuluiBocºa, adicã medie, într-un oraº cu aprox. 14.307locuitori, cele mai importante instrumente suntrapoartele statistice, iar cea mai realã modalitatede cunoaºtere a beneficiarilor este observaþiadirectã, comunicarea bibliotecar – beneficiar. Atuncieste cel mai deschis ºi adevãrat rãspuns pe care-ldã beneficiarul, încât bibliotecarul îi poate conturaun profil individual, nivelul de cunoaºtere, de

pregãtire, precum ºi nevoile sale de informare.Din pãcate, existã ºi nemulþumiri, deoarece


14/44


sunt solicitate titluri “la modã”, iar bibliotecanoastrã nu-ºi permite achiziþionarea acestora: ex.vol. Fluturi de Irina Binder, Hoþul de cãrþi; celemai recente volume semnate de Dan Brown, deIleana Vulpescu, de James Clawel ºi alte astfel decãrþi. Menþionez cã în anul 2015 biblioteca nu aprimit bani pentru achiziþionarea de cãrþi. În

fondul de documente au intrat achiziþii princumpãrare în 2015 doar publicaþiile seriale despecialitate la care s-au efectuat abonamente.

De asemenea, din lipsã de fonduri nu ne-amalãturat concursului “Bãtãlia cãrþilor”, concursderulat de ANBPR, Biblioteca Judeþeanã “PaulIorgovici” ºi alte biblioteci din þarã. Totuºi, fiindcãproiectul e atractiv ºi util, am iniþiat o variantãproprie care s-a bucurat de succes în rândul elevilor:”Înfruntarea cãrþilor” ed. I.

Programe de achiziþii. În anul 2015 amavut o achiziþie mai slabã decât în anii precedenþi,bazatã doar pe donaþii. În 2015 au fostachiziþionate 1914 volume (1718 titluri), învaloare de 3718 lei.Dintre acestea, doar 24 volume(4 titluri) în valoare de 237 lei au fostachiziþionate prin cumpãrare. Restul de 1890vol. (1714 titl) în val. de 3481 lei provin dindonaþii.

Proiect pe temã religioasã Gânduri cãtre Dumnezeu – concurs de creaþii literare ºi artistice,iniþiat de bibliotecã, în anul 2015 s-a desfãºuratcea de-a VIII-a ediþie; la sediul bibliotecii s-auadunat lucrãrile celor peste 60 elevi participanþi;

tot la sediul bibliotecii a fost întrunit juriul –format din cadre didactice ºi preoþi – efectuând jurizarea; tot la sediul bibliotecii a fost redactatvolumul cu cele mai reuºite lucrãri, în vedereatipãririi. În anul 2015 a apãrut în acest proiectGânduri cãtre Dumnezeu vol. VIII cu sprijinulBisericilor Ortodoxe ºi al Centrului de TineretBocºa.

Proiect Bocºa – istorie ºi culturã – din2001, sub egida bibliotecii se desfãºoarã acestproiect de cinstire ºi omagiere a unor oameni ºifapte de culturã ale Bocºei. În urma acestui proiect

rezultã tipãrituri, plãci omagiale/comemorative, titluride cetãþeni de onoare, pliante, medalii, plachete,etc. Cercetãrile, întâlnirile cu diverºi scriitori,diverse personalitãþi, istorici, oameni cu aplecarespre lecturã, culturã, istorie localã, toate acestease întâmplã la sediul bibliotecii, doar uneori, încazuri excepþionale, în alt spaþiu. În anul 2015 aapãrut volumul Gânduri cãtre Dumnezeu vol.VIII ºi revista ”Bocºa culturalã”.

Proiect de promovare a activitãþiiinstituþiei – acest proiect de desfãºoarã, în general,în afara sediului bibliotecii; totuºi, conceperea ºirealizarea revistei Bocºa culturalã se face la

sediul bibliotecii; afiºe, pliante, fluturaºi, lucrãride specialitate, toate acestea sunt lucrate la sediul

bibliotecii, ca mai apoi sã fie promovate în afarã.În 2015 au apãrut: revista Bocºa culturalã (doartrei numere)

Întâlniri cu scriitori, cenacluri literare,oameni de culturã, membrii cenaclului “AurelNovac” – discuþii, recitãri ºi prezentãri de noicreaþii, ºezãtori literar-muzicale, etc.; de asemenea,

în 2015 biblioteca a fost vizitatã de câþiva oameniai Bocºei plecaþi în strãinãtate sau în alte locuridin þarã, care, aflându-se în vizitã în Bocºa, înRomânia, ºi-au petrecut mai multe ore ºi labibliotecã: Fredy Antzel (Germania), Vasile Barbu(Uzdin), Vasile Novac (Galaþi), Adalbert Gyuris(Germania), Peter Kneipp (Germania), Ioan Remelei(Germania), Ioan Cãrmãzan (Bucureºti); deasemenea, biblioteca a fost vizitatã de diverºituriºti din Germania, Spania ºi SUA.

Proiect de recuperare a unor manuscrise,documente, fotografii, etc. – necesare îmbogãþiriifondului de documentare Banatica- istorie ºi culturãlocalã. Proiectul se deruleazã ºi la sediul bibliotecii,deoarece aici se efectueazã trierea materialelordescoperite, dobândite, cercetarea lor, scanarea,prelucrarea, etc. pentru punerea lor în valoare ºila dispoziþia celor interesaþi.

Program de organizarea ºi conservareacolecþiilor

Sunt operaþiuni biblioteconomice deosebit deimportante. De calitatea acestora depinde, în maremãsurã, starea fizicã a colecþiilor, uºurinþa cu careele pot fi regãsite ºi comunicate, transmiseutilizatorilor. Din pãcate la Biblioteca Orãºeneascã

“Tata Oancea” Bocºa sunt probleme ºi greutãþi înacest sens, deoarece nu existã suficient spaþiupentru a asigura documentelor condiþii optime.

Deºi cam îngrãmãdite, colecþiile biblioteciisunt organizate sistematic- alfabetic, iar fondula fost reorganizat în 2013 odatã cu efectuarealucrãrilor de reparaþii ºi curãþenie.

Referitor la conservarea ºi procedeele derecondiþionare a documentelor, acestea au fostefectuate în mod permanent de cãtre tot personalulbibliotecii, dar ºi contra-cost de cãtre personalspecializat. Au fost legate ºi restaurate documente,

desprãfuite ºi verificate în vederea depistãrii agenþilorpatologici.În anul 2015 nu am eliminat nici un volum

de bibliotecã deoarece nu ne-a permis timpul ºispaþiul.

- Prelucrarea documentelor – se faceîn sistem tradiþional ºi se desfãºoarã destul delent deoarece nu existã personal suficient ºispecializat. Din pãcate nu putem vorbi încã despreinformatizarea serviciilor bibliotecii, pentru cã nuavem nici personal, nici spaþiu ºi nici bani.Documentele achiziþionate au fost luate în evidenþã,s-au atribuit 28 de poziþii în RMF, au fost prelucrate

biblioteconomic ºi predate spre împrumut sauaºezate la rafturile corespunzãtoare.


15/44


b. Participãri lafes t iva lur i , ga le ,saloane, concursuri,târguri, etc.

S-a înregistrat oparticipare susþinutã

la mani fes tãr i l eº t i in þ i f i ce a leprofesioniºtilor dindomeniu desfãºuratela Re ’ ia , Anina ,Timiºoara, Mehadia,Lugoj, Belin, Rãcãjdia,Caransebe’ , BãileH e r c u l a n e ,participarea la astfelde întâlniri fiind unbun prilej de discuþii,dezbateri ºi schimb de idei, precum ºi de promovarea instituþiei, a activitãþii acesteia, a fondului dedocumente ºi a unor oameni de seamã ai oraºului.Dintre cele mai importante participãri, care meritãreþinute, voi aminti :

1. Manifestãrile culturale organizate deBiblioteca Germanã “Alexander Tietz” Reºiþa ºiForumul Democratic al Germanilor Reºiþa ºi Bocºa,parteneriat care a debutat acum mulþi ani (vreo20) ºi continuã;

2. Manifestãrile cultural- ºtiinþifiice organizatede Consiliul Judeþean Caraº-Severin;

3. Festivitatea de înmânare al Titlului deCetãþean de Onoare al Judeþului Caraº-Severinregizorului Ioan Cãrmãzan, la iniþiative Bibliotecii”Tata Oancea” Bocºa ºi a unor cetãþeni ai oraºuluiBocºa;

4. Festivalul “Credinþã ºi luminã” organizatde Episcopia Caransebeºului;

5. Festivalul Internaþional de Poezie organizatde Direcþia pentru Culturã Caraº-Severin;

6. Colocviile “Reflex” (red. ºef. Octavian Doclin)7. Manifestãri socio-culturale ºi festivitãþi

ale Centrelor de Tineret organizate sub egida

Episcopiei Caransebeºului (Tabãrã de creaþie,premiere a participanþilor, concerte, activitãþicaritative ºi filantropice, etc.)

8. Tabãra de literaturã ”Colocvii banatice”ed. a II-a Anina;

9. Simpozionul ”Sorin Titel – 80” la FilialaTimiºoara a Academiei Române (pentru susþinereaunui material cu titlul ”Sorin Titel în fondurile dedocumente ale Bibliotecii ”Tata Oancea” Bocºa);

10. Simpozioane de literaturã, tradiii, folclorde la Belinþ ºi Rãcãjdia (pentru prezentarea revisteiºi a unui material In memoriam Ioana Cioancãº)

Personalul din bibliotecã În anul 2015 aulucrat în bibliotecã doi angajaþi acoperind toate

s e r v i c i i l ei n s t i t u þ i e i ,inclusiv cel nouînf i inþat – Biblionet.

P r o ie ct e

editorialeDin lipsãde fonduri, în anul2015 nu amreuºit decât sãm e n þ i n e mrevista “Bocºaculturalã” anulXVI de apariþie ºir e a l i z a r e avolumului VIII alc o n c u r s u l u i

Gânduri cãtre Dumnezeu: creaþii literare ºiartistice ale elevilor din Bocºa, cu binecuvântareaPS Lucian, Episcopul Caransebeºului, cuvânt înainteGabriela ªerban; pref. Stela Boulescu.- Reºiþa:TIM, 2015, (seria Bocºa – istorie ºi culturã – 34).

ªi în anul 2015 scopurile prioritare înbunul mers al activitãþii bibliotecii au fost: centrareaatenþiei asupra utilizatorului, asupra serviciilorbibliotecii, asupra construcþiei de bibliotecã, asuprasatisfacerilor cerinþelor utilizatorilor într-un modprofesionist, asupra manifestãrilor culturale ca modde promovare a cãrþii, a instituþiei, de cinstire a

unor personalitãþi ºi de atragere, mai ales atinerilor, spre lecturã. Iar metodele pentru a atingeaceste scopuri au fost variate, ele depinzând demijloacele financiare, de calitatea resursei umane,dar mai ales de imaginaþia coordonatorului ºiputerea acestuia de a atrage sponsori ºi donatori,toatã activitatea bibliotecii în 2015 bazându-sepe sponsori ºi donatori: achiziþia de carte,deplasãrile, materialele de curãþenie,deratizare, reparaþii la acoperiº, materialpentru restaurarea ºi legarea unor cãrþi,tipãriturile de promovare (felicitãri, calendare,

fluturaºi, invitaþii, afiºe), rechizitele (pix,hârtie, etc.) ºi manifestãrile culturale, toateacestea au fost realizate în 2015 cu sprijinulunor sponsori ºi donatori.

Încã ne ghidãm dupã sloganul: bibliotecapublicã - kilometrul zero al comunitãþii, iar,prin activitatea pe care biblioteca bocºanã odesfãºoarã, aceasta încã reuºeºte sã se menþinã întopul celor mai bune ºi frecventate instituþiiculturale din judeþ.


16/44


BIBLIOTECA ORÃªENEASCÃ „Tata Oancea”BOCªA ORGANIZEAZÃ

CONCURS DE CREAÞIILITERARE – PROZÃ SCURTÃ

REGULAMENT

Revista „Bocºa culturalã” organizeazãediþia a III-a a Concursului de creaþii literare – prozã scurtã: poveºti, povestiri, nuvele, sketch-uri,scenarii, eseuri.

Concursul se adreseazã bãnãþenilorde pretutindeni, care scriu în limba românã,care nu au debutat încã în volum propriu ºi acãror lucrare (lucrãri) se încadreazã în condiþiileprevãzute de prezentul Regulament.

Se vor atribui mai multe premii:

Premiul I în valoare de 500 leiPremiul II în valoare de 400 leiPremiul III în valoare de 300 leiMenþiunea I, II ºi III în valoare de 100 lei

fiecare.Vor exista premii speciale din partea unor

edituri, reviste, asociaþii ºi instituþii culturale,scriitori, parteneri.

Manuscrisul (lucrarea/ lucrãrile) trebuie sãîndeplineascã urmãtoateler condiþii:

- Sã fie trimis prin e-mail sau pe un

CD; - Sã fie scris cu caractere Times NewRoman, corp 12, redactat în Word, pagininumerotate (nu PDF) (lucrãrile nu conþin numeleautorului; sunt semnate cu pseudonim sau unmotto)

- Sã nu depãºeascã 15 pagini A4- Sã fie înscris în concurs în perioada 1

aprilie – 15 octombrie 2016, fie trimis la adresa de

mail [email protected] fie trimis prinpoºtã la adresa Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea”Bocºa, str. Tudor Vladimirescu nr. 11, Bocºa, Caraº-Severin, 325300, fie adus personal la sediul bibliotecii,persoanã de contact Gabriela ªerban.

Manuscrisul va fi însoþit de urmãtoarele

acte: - Un CV literar (dacã este cazul) saudate personale;

- O fotografie;- Date de contact: adresã, numãr telefon,

adresã email.

Jurizarea va avea loc în perioada - octombrie2016.

Premierea va avea loc în perioada - noiembrie2016 în cadrul unui eveniment cultural.

Nu sunt admise în concurs lucrãri:- care nu au semnele diacritice;- care au greºeli de ortografie,- care sunt scrise de un scriitor cunoscut

deja (cu volum propriu)- care au ajuns la bibliotecã dupã 15

octombrie 2016

Manuscrisele nu se înapoiazã, iar revistaare dreptul sã publice lucrãri sau fragmente dinlucrãri înscrise în concurs fie cã sunt sau nucâºtigãtoare.

Înscrierea în concurs confirmã acceptareacondiþiilor prezentului Regulament.

Gabriela ªerbanRedactor ºef Bocºa culturalã

17 februarie 2016 - lansarea unui nou volum alpoetului Octavian Doclin, la zi aniversarã

Eminescu - sãrbãtorit în luna ianuarie 2016


17/44


Curriculum Vitae

Subsemnatul, GUIMAN IULIUS-IONUÞ ,nãscut la data de 24 Mai 1976, în localitateaOraviþa, din pãrinþi creºtini ºi cu fricã deDumnezeu, din comuna Sasca-Montanã, judeþulCaraº- Severin. Am urmat clasele primare laªcoala generalã I-VIII, din comuna Sasca-Montanã,iar dupã absolvire liceul la Seminarul Teologic“Ioan Popasu”, din Caransebeº, absolvindu-l în

anul 1996. A urmat o perioadã de doi ani în caream activat ca ºi profesor de religie, în care amîncercat sã transmit cunoºtinþele mele elevilor.Începând cu anul 1998, am urmat cursurileuniversitare la Facultatea de ªtiinþe Economice ºiAdministrative, secþia Teologie-Istorie, din cadrulUniversitãþii “Eftimie Murgu”, din Reºiþa. În acestrãstimp de patru ani am participat la diferitesesiuni de comunicãri. Sunt cunoscãtor de limbãenglezã ºi italianã.

Prin vrerea lui Dumnezeu m-am cãsãtorit,iar din aceastã cãsãtorie a rezult naºterea unuibãiat. Iar începând cu anul 2000 am fost hirotonitdiacon la Parohia Dezeºti, iar preot la ParohiaBuchin pe seama Parohiei Ciuta, din ProtopopiatulCaransebeº, pânã în anul 2003 când cubinecuvântarea P.S. Dr. Laurenþiu Streza, EpiscopulCaransebeºului, este transferat pe seama ParohieiSasca Montanã, din Protopopiatul Oraviþa.

În anul 2002 am terminat facultatea cuspecialitatea în teologie ºi istorie; ºi am pregãtitla examenul de licenþã lucrarea intitulatã“Theocentrismul în Legea Veche ºi Legea Nouã.Istorie ºi Exegezã”, la catedra de Studiul VechiulTestament. În urma revizuiri lucrãrii, s-a ajuns la

modificarea titlului „Theocentrismul în timp ºispaþiu”, lucrare care vãzu-se lumina tiparului înanul 2005. Pe lângã publicarea acestei lucrãri amparticipat la diferite simpozioane, trimiþând diferitearticole la diferite reviste: Confluenþe, FoaiaDiecezanã, precum ºi interviuri la diferite ziare,cuprinzând o gamã largã de subiecte.

În, Parohia Sasca Montanã, începând cuanul 2003 ºi pânã în prezent am cãutat cu ajutorullui Dumnezeu sã aduc turma lui Hristos încredinþatãla apropierea de Dumnezeu ºi dobândirea valorilorcreºtineºti. În paralel cu activitatea pastoral-

misionarã, cu ajutorul unor credincioºi inimoºi ºidornici sã ajute, am reuºit sã înfrumuseþez lãcaºulde cult, lucru concretizat, mai ales prin vizita

Prea Sfinþitului Episcop Lucian Mic, alCaransebeºului, târnosind locaºul de cult, prinpunerea moaºtelor în prestrolul Sfântei Mese,precum ºi celelalte lucrãri efectuate.

În urma înscrierii la cursurile de masterat,de doi ani,terminând în anul 2007, la Facultateade Teologie „Andrei ªaguna” din Sibiu, SecþiaPractice: Liturgicã, ºi am pregãtit lucrarea dedisertaþie intitulatã „Sacerdoþiul – SlujireaPreoþeascã”, la catedra de Liturgicã, avându-l caºi coordonator pe Î.P.S. Dr. Laurenþiu Streza,

Arhiepiscopul ºi Mitropolitul Ardealului. În anul2007 ziua 13 luna septembrie am urmat cursurilepentru obþinerea gradelor profesionale, în urmacãruia mi s-a acordat gradul didactic II. Începândcu anul 2008, bucuriile au fost tot mai intense,odatã cu naºterea unei fetiþe, vizita Prea SfinþituluiPãrinte Lucian, Episcopul Caransebeºului, ºi nu înultimul rând prin publicarea lucrãrii de disertaþie:„Sacerdoþiul – Slujirea Preoþeascã”, la EdituraTipo Art din Oraviþa.

Cu binecuvântarea Preasfinþitului PãrinteLucian, am fost numit coordonatorul Centrului

Misionar Sasca Montanã, iar cu anul 2009 dupã oselectare amãnunþitã s-a ajuns la un buchet depoezii intitulat „Trandafir Roºu- Iubirea”, laEditura Tipo Art din Oraviþa. Din dorinþa cacredincioºii sã se îmbogãþeascã duhovniceºte prinmãrinimia unor credincioºi cu anul 2009, s-a reuºittipãrirea unei reviste parohiale „CENTRULMISIONAR SASCA MONTANÃ, NIHIL SINEDEO, PAROHIA ORTODOXÃ ROMÂNÃ SASCA MONTANÃ”, cu un tiraj de 100 de exemplare acâte patru numere pe an.

Începând cu anul 2011 am obþinut unCertificat de Absolvire de Muzeograf, organizat de

Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional –Centrul de Pregãtire Profesionalã în Culturã, avândurmãtoarele competenþe: dezvoltarea ºi gestionareaBunurilor Culturale, evaluarea ºi protejareapatrimoniului ºi efectuarea cercetãrii de Muzeu,realizarea de expoziþii ºi programe educative,dezvoltarea colaborãrilor cu alte organizaþii implicateîn satisfacerea nevoilor socio-culturale alecomunitãþii.

În prezent sunt înscris la gradul I profesionalla Timiºoara, la catedra de Dogmaticã avândul caºi coordonator pe Pr. conf. univ. dr. Nicolae Morar,

cu lucrarea „THEOS – RELAÞIE ªI FILIAÞIE.EDUCAÞIA RELIGIOASÃ ÎN CONTEXTULLUMII MODERNE”.

Revista „Bocºa culturalã” organizeazã ediþia a III-a a Concursului de creaþii literare – prozãscurtã: poveºti, povestiri, nuvele, sketch-uri, scenarii, eseuri.

Concursul se adreseazã bãnãþenilor de pretutindeni, care scriu în limba românã, care nuau debutat încã în volum propriu ºi a cãror lucrare (lucrãri) se încadreazã în condiþiile prevãzutede Regulamentul concursului.

În paginile ce urmeazã vom reda un fragment din lucrarea unui concurent la cea de-a II-aediþie a concursului, 2015, GUIMAN IULIUS-IONUÞ.


18/44


ÎNTÂMPLÃRI REALE DINSATUL MEU

Iulius Cezar

De vrei sã înþelegi ceea ce se-ntîmplã în jurul tãu trebuie sã mergi la izvorul nesecat decunoºtinþe – satul cu tradiþia ºi oamenii sãi.

Ca un copil sã priveºti cerul înstelat veiînþelege întregul univers, susurul izvoarelor îþioferã liniºtea interioarã alimentându-te cu apavieþii, cântecul doinit îþi alungã întristarea redându-þi veselia pe chipul plãpând, horele, tradiþiile îþideschid o nouã dimensiune, un alt tãrâm undesatul românesc þi se destãinuie þie – omule înþelept– aºa vedeau strãmoºii noºtri relaþia lor cu natura,tradiþia ºi sãtenii.

Acelaºi orizont, aceeaºi dimensiune mirificãbogatã în trãiri duhovniceºti ºi cânturi doiniteeste ºi satul meu natal strãjuit de dealuri ºisusurul izvoarelor alimentând continuu albia râuluiNera. Satul copilãriei strãjuit de râul Nera, cuoamenii lui trecuþi prin diferite etape de formareºi durere cauzatã de evenimentele timpului.

Cele ºapte tunele sãpate în stâncã de armataromanã, drumul Cameniþa pietruit de armataromanã, cele douã turnuri care se înalþã falnice :turnul mare purtând numele turcului ucis desãteni, denumit ºi Turnul Beg, ºi turnul mic caredãdea în livezile de fân de pe marginea Nerei, cucetatea Mariei Theresia, îþi oferã un tablou mirific

rupt parcã dintr-un basm – aºa cum imortaliza înpicturile sale Grigorescu – dar totuºi real, caredacã stai sã-l înþelegi þi se descoperã încetul cuîncetul la fel ca ºi filele de istorie scrise de mariiistorici ai neamului românesc.

Din istoria Banatului, aºa cum este eaînfãþiºatã de istorici aflãm cã satele bãnãþene cusãtenii ei suferiserã mult de pe urma stãpânirilorstrãine, dar ceea ce-i þineau uniþi ºi-i fãceau sãuite de necazuri era Biserica ºi horele, cum îiplãcea sã spunã la taifas cu noi: moaºa, babaMãria soþia lui Gheorghe Dumitru ºi sora lui moºLazãr Pãunel.

Modul de viaþã nu era diferit faþã de celelaltezone ale Banatului, ci doar sãrãcia era cea caretrasa o linie invizibilã între unii ºi alþii.

Moº Lazãr Pãunel se trãgea dintr-o familiemodestã dar cu un caracter moral dezvoltatpunându-se pe sine pe ultimul loc în privinþaajutorului acordat semenului, într-un cuvânt, unaltruist desãvârºit.

Era un om de cuvânt, de o bunãtate ieºitãdin comun, calculat în tot ceea ce fãcea. Când eraîntrebat de ce face cutare lucru asemenea unuiceasornicar, rãspundea cã a învãþat cât timp a fostîn oastea austro – ungarã. Avea o staturã impozantã,cu o gândire largã,dar ºi un naþionalism convins,cu ochii cãprui ºi pãr ºaten.

Deprinse obiceiul sã stea în cindã privindcerul, îþi era drag sã-l priveºti cum stã ºi priveºteîn zare dându-þi senzaþia cã te poartã într-o cãlãtorie

mirificã. Toþi care-l priveau se întrebau: Oare aºade mult l-a marcat rãzboiul? lucru care încerca sã-l evite atunci când stãteai la taifas cu el. Îþi eramai mare dragul sã-l asculþi, cãci poveºtile rostiteprindeau viaþã. Avea o voce caldã, plãcutã auzului,îndeosebi a copiilor care-l împresurau.

- Ofta, spunând: hei … hei … ! ce vremurigrele am trãit, cum o fi oare când veþi ajunge ºi

voi la vârsta mea.- Nu ºtim taicule, îi rãspundeam noi.- Vaiºamar de voi ; dar …! sã nu vã speriaþi

cãci Bunul Dumnezeu ºtie ce face cu fiecare, îi …dã sã ducã atât cât poate el, nimic mai mult.

Noi nu înþelegeam mai nimic din ceea ce nespunea el la momentul respectiv, dar cu timpultot ceea ce ne-a spus a început sã se desluºeascãîncetul cu încetul. Lumea s-a schimbat, oameniide asemenea atât în gândire cât ºi în simþire ºicugetare. Ni se deschidea în faþa noastrã un noutablou cu o altã faþã a lumii cu percepte noi ºiideologii care mai decare, dar cum spunea moºLazãr: Dumnezeu e cel care-þi deschide calea ºi pe

aceea trebuie sã o urmezi, iar de nu vei fii singurºi nu are nimeni sã te ajute. Lucruri adeveriteîntru-totul,iar omul tinde tot mai mult spre neguraneputinþelor sale.

La noi în casã era un obicei foarte frumos.Dupã ce luam cina fiecare la locul lui, primãvara ºivara ne adunam la olaltã în cindã, iar toamna ºiiarna în sobã lângã cuptori la lãmpaº ascultândpoveºtile spuse de taica Noe: cu gãleata plinã cugalbeni la fântâna din geal, cu balaurul de cearã ºifioros de la castelul Mariei Theresia ºi multe altepoveºti care aveau farmecul lor chiar dacã erauscurte sau înspãimântãtoare uneori pentru noi.

Nu ºtiu cum era în alte case ale frãtuþilordar la noi era numai veselie. Era o atmosferã debasm numai de pus pe hârtie, dar pe noi înmomentul acela nu ne preocupa astfel de lucruri,erau prea captivante, prea firave sã fie trecute pehârtie, apoi lãsate sã se punã praful pe ele, îºiamintea cu drag moº Lazãr.

Vântul îºi fãcuse simþitã prezenþa, bãtea înrafale. Moº Noe ne spunea:

- Iar bate vântul mare de la N-V ºi aduceploaie.

Noi începeam sã râdem ºi-l necãjeam,dar elnu se supãra pe noi, spunându-ne:

- O sã ajungeþi ºi voi ca mine ºi atunci sãvã vãd,o sã râd eu dã voi. Mã copii în zonanoastrã bace dã douã ori prã an vântul: într-oparce dã la N-V bace vântul mare, iar dã al doileaS-V bace Coºava. Pânã acum câþiva ani nu o bãtutaºa dã tare, dar s-au gângit cã e mai bine sã taiecopaºii îi mãi mari puºi dã strãmoºii ºi moºiinoºtri, dar alþii în loc nu ar pune dãfel.

Muma Paraschiva îl liniºtea spunându-i defiecare datã:

- Lasã moºule, cã… dãjeaba ce chinuieºciatât, îþi faºi sânze rãu. Nu poþi sã faºi nãmica …dãjeaba … !Ori ci - ai gângit sã þe rãscoli împotrivastãpânilor?

- Ba, babo fier dã aºa lucru. Zâc ºâ eu aºa,cã … doar vãd ºâ eu, cãºi nu-s chior.

- Da …! da …! doar vorba multã, îþi faºe rãu

nu numai þâie dar ºâ nouã. Vai ge dã noi dã aºacomegie. ªâ-º fãcu cruºe dã trei ori apoi îº ºchipãîn sân.


19/44


- O fii cum zâºi tu! cã baº girept ai rãspuns.- Hai, nu ce mânia prã mine cã nu þ-am

fãcut nãmica. ªi venii la taica meu în sobã dupãvro zãºe minuce cu o oalã dã pãmânt ºâ cu o jumãtace dã olbã cu rãchie punându-i prã masa dãlângã ei. Era înainte de cinã, cãci moºul meuobiºnuia sã bea câta rãchie înainte de a mânca.Cicã aºa se obiºnuieºte înainte de masã, cãºi

mãnânºi mai cu poftã. A … erau doar poveºcipãntru noi, numai ca taica sã se ogineascã ºi sãstea la zbor gând be jumãtacea dã rãchie. Altãdatãni sã lãsa ºi nouã, ºi atunci ne punea câta rãchiecu þucãr ºâ apã, spunându-ne cu zâmbetul pe buzeca-ntr-o joacã:

- Haida, beþi ºâ voi cãºi a-þi munºit astãzi lasãpat ºâ vreu sã vã ºinstãsc ºâ prã voi cu ºeva.Apoi rãdea de mutrele pe care fãceam noi cândluam ºolu în care aveam rãchia. Pe noi nu neinteresa „savurarea” de care era cuprins taicanostru, nouã ne era oricum foame cãci eramfrânþi de obosalã cauzatã de mersul pe jos pânã lalitrã ºi de greutatea sapei care o aveam în mânã.

Niciodatã nu a fost ceartã chiar dacã uneorierau pãreri diferite, dar mai târziu s-au adeverita fii întrutotul adevãrate ºi credibile.

În întregul Banat erau forfote, oamenii eraunemulþumiþi de regimul impus de imperiul austro– ungar. Nu numai cã fiecare sãtean trebuia sã-ºischimbe numele de familie din românesc înmaghiarã, ci ºi faptul cã copii bãnãþenilor erauobligaþi sã înveþe limba maghiarã în ºcoalã, dupãlegea iniþiatã de cãtre contele Appony.

Bãtrânii satului adunaþi la cârciuma lui Þambusarã de sarã stãteau ºi fãceau comentarii pemarginea acestui lucru. Unii erau prea speriaþi sãmai glãsuiascã ceva, dar alþii erau înverºunaþicum ar fii: moº Vasile, învãþãtorul Ioan ºi alþii cucuget aprig ºi naþionalism „care le curgea prinvene”.

- Vaiºamar unde vom ajunge, le spunea moºVasile. Eu îs în vârstã dãcât voi, am trecut prinmulce dar niºiodatã nu am întâlnit ca în zonanoastrã a Banatului ca bãnãþeanul sã fie dã lapustã sau dã la munce sã treacã prân aºa ºeva.Limba noastrã ºea strãbunã nu ni-o poace luanima.

- Aºa-i moº Vasile, cum zâºi … dar sã ºcicã situaþia nu o sã ºadã aºa. Toþi s-au oprit cãcinu ºtiau cine a grãit asemenea vorbe de aprobarela tot ce a spus moº Vasile. S-au întors spre uºãºi l-au zãrit pe învãþãtorul Ioan, chipeº la înfãþiºaredar cu o minte sclipitoare.

- Bine Ioane, cã zâsãºi aºa dã frumos, dartaºi sã nu ce audã vreunul cã faºi puºcãrie.

Învãþãtorul Ioan aruncã o privire asprã celu-i care-i adresase asemenea vorbe, ceea cel amuzã,afirmând:

- Sã ºci cã câce zâle mo lãsa Bunul Dumnezeuo sã apãr cu propria-mi viaþã glia ºi neamul, aºasã ne … se opri din vorbit ºi cu privire trecu înrevistã crâºma lui Þambu dintr-un colþ într-altul,apoi cu zâmbetul pe buze rosti:

- În astã sarã vom petreºe cu toþii laolaltã,aºa se caghe bãnãþeanului dã frunce sã petreacãcu ortaºii lui la bine ºâ la greu.

ªi dintr-odatã forfota cârcimei îºi reluã cursulfiresc. Horele ºi doinele îi fãceau pe frãtuþi sã uitede necazurile lor. Cu toþii petreceau dar fiecare-ºi

pãstra pentru el suferinþa, indignarea privind legileºi decretele anunþate de stãpânirea austro-ungarã.

Într-o searã dupã cinã moº Lazãr, aºa cumobiºnuia sã stea în cindã la taifas era tare posomorât.Noi credeam cã am fãcut ceva rãu, l-am fi supãratcu ceva.

- Moºule … moºule … nu zici nimic, s-aîntâmplat ceva?

- Nu dragii mei, doar … cã mi-am adusaminte de clipele grele ale învãþãmântului, undenoi trebuia sã ne chinuiam sã învãþãm ungureºte,pentru cã nu vroiam nicidecum acest lucru.Învãþãtorul nostru, Dumnezeu sã-i dea odihnãveºnicã, pe furiº ne învãþa dulcea noastrã limbãvorbitã de strãmoºii noºtri.

Noi de fiecare datã când era supãrat îl luamîn braþã ºi-l pupam de mama focului cã uita deîntristarea care-l apãsa, apoi se juca cu noi.

Aºa treceau zilele rând pe rând cu bunele ºirelele, dar cel mai mult nouã ne plãcea faptul cãeram foarte fericiþi cã suntem în aceastã casãîncãpãtoare, cu sobe multe dar ºi primitoare prin

învãluirea dragostei celor din jurul nostru.Iarna îºi fãcuse simþitã prezenþa, noi eramcurioºi la fulgii de zãpadã ce cãdeau rãzleþ formândun covor alb imaculat. În sobã focul ardea, lemneletrosneau când ºi când iar flacãra cea roºiaticã –gãlbuie se mãrea. Soba era luminatã de lampa dintavan, întregul decor amintind de poeziile poetuluiGeorge Coºbuc.

Ca de fiecare datã noi ne-am adunat unullângã altul ascultând cu luare aminte poveºtilerostite, cântecele cântate de muma Paraschiva, desora mea Maria, apoi de taica Noe.

Nu ne mai trebuia absolut nimic, eu ºi soramea Mãria eram în al nouãlea cer. Ni se pãrea cãfulgii de zãpadã ºi plapuma albã imaculat netranspunea într-o altã dimensiune, într-o altã zonãa globului, la Polul Nord lângã casa lui MoºNicolae. Aºteptam cu nerãbdare sã vinã seara deajun a zilei de Sfântul Nicolae, unde numultitudinea cadourilor conta ci dragostea celordin jurul tãu. Aºa ne spunea taica nostru cãspuneau cei bãtrâni când era el copil cã : dragosteafamiliei este cel mai mare cadou pe care-l poateprimi vreun copil, cã toate-s trecãtoare dardragostea se sãdeºte în fiinþa copilului ºi va dãinuiveacuri dea-rândul.

Primeam câte o bucatã mare de colac fãcutcu drag pentru noi ºi ieºeam bucuroºi afarã jucându-ne în zãpada moale ºi fãcând om de zãpadã. Luamdân obor fãrã sã ne vadã muma, mãtura denuiele, un morconi, trei –patru gloz dã cucuruziar prã cap puneam o oalã dã pãmânt. O stat aºavro trei zâle pânã când muma o avut nevoie dãoalã pãntru a fierbe în ea pãsulea. Am crezut cãîn momentul aºela ne luam scãrmãneala dânparcea ei. În momentul aºela era tare nervoasã,dar taica o potolit-o spunându-i:

- Lasã-i Paraschivo, cã aºa am fost ºâ noi dãbezmetiºi, doar ce-oi mânia cã þ-o luat oala. Dacãsã spãrjea luam alta cã doar nu-i vro avere. Iarvoi fuga în sobã ºâ sã vã vãd ºãjând prã scamnfãrã vro vorbã. Înþesa-þi voi, ori ba!

- Da … taicule. ªi o luarãm la fugã cã era

s-o strâncim prã muma prã scãri.- Unge fujiþi mãi, strigã muma dupã noi.Aºa cum ni-o spus taica aºa am ºi fãcut.


20/44


Stãteam ca douã statui do parce ºâ dã alta acuptorului, mâþele ºe sã foiau în jurul nostru. Noine gângeam cã ele trebuie sã plãteascã cã nu nedãgeau paºe. Taica ºi muma se uitau la noi ºârâgeau pe înfundace. Atunºi taica vãzându-nemutrele spusã:

- Dar voi ºe staþi aºa ca douã mãmâi dor nusunceþi la mormântare.

- Ba … niºidãcum, dar …- Ia veniþi voi la taica vostru.Noi abia am aºteptat ca sã ne cheme la el,

eram cuprinºi de o stare plinã de bucurie cã numai eram pedepsiþi ºi ne puteam juca iar.

Iarna era iarnã cu zãpadã multã, vedeai înzare numai fumul care ieºea pe coºurile caselor,dar nouã nu ne pãsa de frigul de afarã. Nedãdeam cu sania, eram roºii în obraji ºi cu nasulroºu, lucru crea nu mai conta, eram fericiþi.Muma ne aºtepta cu colac ºi o canã de lapte cald.Abia aºteptam sã treacã sara ºi sã vinã ziuaurmãtoare sã ieºim iarãºi afarã jucându-ne înzãpadã. Însã visul nostru se nãruia cãci în primul

rând trebuia sã mergem la ºcoalã apoi sã ieºim îndrum în faþa casei sã ne jucãm cu alþi copii devârsta noastrã.

La ºcoalã învãþãtorul Ioan ne învãþa multe.Avea o voce caldã, plãcutã transmitea la fiecarelecþie un sentiment aparte, dar în ceea ce priveºtenaþionalismul era cuprins de sentimentalism ºiînverºunare în acelaºi timp. Dacã nu înþelegeaiceva îþi explica cu bunãtatea-i caracteristicã. Dacã-l supãram ne certa ca un pãrinte iubitor care-ºiceartã copii, mustrarea s-a dovedit a fii folositoarelucru constatat mai târziu de cãtre noi „copii luicei dragi”, cum ne alinta el. Printre cele învãþateprecum ºi poveºtile citite de învãþãtorul Ioan cumult patos se numãra cea a „Haiducului AdamNeamþu”. De multe ori noi bãieþii ne jucam deahaiducii, învãþãtorul ne sfãdea sã avem grijã sãnu ne audã stãpânirea maghiarã, dar vedeam pefaþa lui cã era bucuros de ceea ce realizase cunoi. Reuºise sã ne insufle dragostea de neam ºilimbã, ceea ce l-a costat viaþa mai târziu.

- He … hei … ce vremuri grele dar totodatãfrumoase.

Dintr-odatã liniºtea îºi fãcuse simþitã prezenþa,doar vântul care bãtea în rafale aduna zãpadaunde ºi unde formând troiene. Aºa a durat camtrei zile fapt ce ne-a întristat foarte mult cãci nuputeai sã ieºi afarã din casã ca sã te joci. Stãteamþintuiþi lângã sobã ca ºi mâþele zgribulite de frig.

Într-una din zile moº Lazãr ne spunea cãcinãr fiind ºãgeam ºi eu la taifas cu cei bãtrâni încindã. Cãutam sã ies în evidenþã dar totdeaunaeºuam cãºi taica meu îmi spusã dã fiecare datã:Mãi Lazãre ºãz prã scamn ºâ nu mai zâºe nãmiccãºi eºci prea cinãr sã-nþãleji ãºce lucruri. Maibine pune mâna prã bãfel ºi învaþã, apoi om vigeanoi dã ºe eºci în stare.

Ca un copil ascultãtor m-am aºezat pescãunelul dã lângã uºã uitându-mã îngândurat lamâþele care se jucau cu ghemul de aþã a luimuma. M-am gândit : n-ar fi oare frumos sã fiumãcar odatã ca una dintre mâþe ºi sã stau tolãnittoatã ziulica fãrã problem, fãrã ºcoalã ºi fãrã

teme. Apoi iar m-am gândit la ce a spus taicameu.- Da … e mai bine copil decât mâþã. ªi am

început sã zâmbesc uitându-mã

F Bocsacult1 16 BC1 16.Pmd

Documents

Transcript of F Bocsacult1 16 BC1 16.Pmd