, ..,t ";

ICK,E.:r

':,:')l

j i. li.

DAVID.:

ga? E} .A lr 7-rrTT Ar-rfll\)lrfti (trroirlr,]rti

Redactor: Lidia BuluIlustralia de pe copertd: Hilary Reed

Coperti: Gabriela PoPa

Traducere: Ionel Nedelcu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnier

ICKE, DAVIDCopiii matricei/ David Icke ; trad.: Ionel Nedelcu' -

Bucureqti : DakshE 2008

rsBN 978-973-88026-9-8

I. Nedelcu, Ionel (trad.)

821.11.L-97=135.L

CHILDREN OF fiIE MATRD(Copyright 02001 David Icke

Copyright O 2008 Editura DAKSHAToate Jrepturile asupra prezentei editii in limba romAnd

aparfin in exclusivitate editurii DAKSHA.

(

rsBN 978-973-88026-9-8

{

CuprinsViala tn afara bulei.... IMatricen....... ttP,roaocaren.... 12

Intriga.......... ........... ls

cAPIToLUL 1 Ndscut in temnitd 2l

ceptror,ur,2

captror,ur.3

capltor.ur,4

ceprror.ur,5

ceprror.ur,6

caprror,ur 7

ceprror,ur. S

ceprror,ur.9

ceprtor.ur.10

Renro del ares istoriei............................... 38

Cot rdtLgi de 2ei............

Atlnntida reaizitntd...... ..... 95

Fra[i de sfrnge ........ ... 131

Neutratn alianld ......... 163

in slujbn dragontrltri: trecutrLl ....... 2O7

Cei care tpi schinfud forma ............ 241

Reginele-dragon .....,...,......... ..... 2Gs

Multiplele fnlete ale culttLlui garpelui tQQ

ceprror,ur,11

cepItor,ur,12

caprror,ur, 13

ceprror,ur,14

CAPITOLUL 15

t

cnptror,ur.16

cRptror,ur,17

clprror,ur,18

ANEXA 1

ANEXA 2

nnux* 3

itr slujba drngonului: prezentul (1) .. 331

in slujba dragonului: prezentul Q) '.. 368

Chemarea demonilor ,. 405

Copii sacrificnli Ia fiecare minut . .. . . 448

in slujba drngontthLi: aiitorul......,. 469

Matriceq . 542

Pdzitorii porlilor 571

E doar o cdldtorie 615

Descendenla lluminalilor 624

Afost Hitler un Rothscltild? ........... 629

Vocea ersreiascd a raliunii . .. .. .... .. .. . 644

Descenden[ele care controleazd lumea gi viefanoastrd de astdzi sunt aceleaqi care au domnit inLemuria, Atlantida, Sumer, Egipt, Babilorl ImperiulRoman gi imperiile britanic qi europene. Ei sunt pre$e-dinlii Statelor lJnite, prim-minigtrii, familiile afacerig-tilor qi bancherilor de vArf, patronii trusturilor mass-media gi cei care controleazd armatele. Am fost con-dugi de acelaqi ,,trib" de hibrizi extrateregtri sauteregtri, Nefilimii, timp de mii de ani, gi astdzi trdimchiar in timpul desfiquririi din plin a planurilor lor.

A sosit vremea cAnd noi, oamenii, fie punemcapit acestei dictaturi ascunse, fie ne vom confruntain curAnd cu un stat fascist global.

Acesta a fost rezumatul a ceea ce se intAmplX demii de ani pe planeta noastr5. Acum sd vedem dovezi-Ie in detaliu...

1927

CAPITOLUL 1-

Ndscut in temnitn

Nitttrttri nu este nui sclaa decfrt acels care ctede cd este liber.

( irtcthe

Atunci cAnd doar o mAni de oameni vor sd obgind

lurrlrolul asupra tuturor celorlalfi, existi anumiterr,lirrli care treiuie urmate gi anumite condi-tii care este

n(,('('sar sd fie irrdeplinite. Ele sunt aceleaqi, fie cd este

vorl.ril de un singur individ sau o familie, fie de unorirg, o !ard, un continent ori chiar dacd se urmdreqte

rnirn ipularea intregii planete.Mai intAi trebuie stabilite ,,normele", ceea ce este

lorrsiderat bine qi r[u, posibil sau imposibil, normalrirlr,l illlorn1€Il. Cei mai muifi oameni le vor urma fdrd sd

h, t'orrteste, deoarece prin ei aclioneazd ,,spiritul de

Ir rrrr.rii" care a coplegit mintea umani colectivd din ulti-rrrt'lt'mii de ani.

irr etapa urrndtoare, viala trebuie fdcutd cAt mairrt'Pl;jgu15 pentru cei pulini care pun la indoialdrrorrnele impuse. Pentru aceasta, cea mai eficientirrrt'krcld este de a transforma aceastd diferen!5 intr-unlr.l rlt' delict. Prin urmare, cei care dau glas unei alte

lrilrtri despre ,,adevdr" sau unui alt stil de via!5 devinoilt' negre ale turmei umane. Acea turmd este deja

r'orrrlilionatd sd accepte cd normele impuse au devenitp,rrtc din viala lor qi deci sunt cAt se poate de reale 9i,rstlcl, prin aroganld gi ignoranld, ii ridiculizeazd sat

I

condamnd pe cei care aleg sd trdiascd altfel. Ei iipreseazi gi pe ceilalli sd se conformeze gi servesc dreptavertisment pentru cei care au de gAnd si se rupd deaceastd turm5. Existd un proverb japonez care spune:,,sd nu fi un cui care std deasupra tuturor, deoarece egtiprimul care este lovit". Astfel, cei pulini care iicontroleazi pe cei mul1i se folosesc de acest principiupentru a convinge rnasele sd se menlind pe aceeaqilinie. Oaia devine agadar cAine pentru resful turmei.Un exemplu aserndndtor este cel al prizonierului careincearcd sd evadeze in timp ce colegii de celuld se

reped sd-l opreascd. Firegte, ne grdbim si spunem cdprizonierii sunt nebuni. De ce nu-l lasi mdcar sh incer-ce sd-gi gdseascd libertatea? Este exact ceea ce oameniiigi fac unul altuia zTlric, cerAndu-le celorlal{i si se con-formeze normelor pe ei care le respecti orbeqte. Nueste nimic altceva decAt fascism psihologic - polifiagAndirii cu agenli in fiecare cdmiry pretutindeni injurul nostru. Agenlii sunt atAt de condilionali, incAt ceimai mulqi dintre ei nici n-au idee cX sunt poliligti fdrdsimbrie. ,,Fac ceea ce e bine pentru copiii mei", iiauzim justificAndu-se. Nu, ceea ce a[i fost programalisd credefi ci este bine pentru ei gi gtiu ci nu existdpractic niciun alt cuvAnt pentru astfel de oameni inafard de turnfi.

Este la fel gi in cazul in care ai convingerea cinumni tu qtlicel mai bine. imi amintesc discu-tia pe caream avut-o la un moment dat cu fostul rabin gef alMarii Britanii la Oxford Uniory cu privire la societate,in care el nu vedea diferen{a dintre educalie gi indoc-trinare. A fost un exemplu grditor.

Toate acestea nu sunt decAt cAteva exemple dinstrategia diaide et impera, atAt de esen(ial5 pentru suc-cesul operafiunii de autocontrol al furmei.

Fiecare are rolul sdu in procesul de intemnifarementalS, ernolional5 qi fizicd. Toli agenfii de control nu

22 23

,rrr irltceva de f5cut decAt sd tragd sforile potrivite larrrorncntul potrivit pentru a Pune p5puqile umane sX

rlirrrscze dupd cum le cAntd ei. Cum pot face asta?

Sirrrplul Ei dicteazd omenirii ce trebuie sd invele, prin('('(,ir ce numim cu mAndrie ,,edu.catie", sau ceea ce ei

r'orrsiderd cX trebuie sd qtim, prin ,,gtirile" fabricate de

ci in pr:opria lor mass-media. Astfel, ei dicteaz[ turmei,('(rr(' r-lll gAndegte qi nu contesti in niciun fel ce anumer;,1 r'rcadi despre sine, despre algi oameni, viald, istorieqii t'vcnimente curente. De indatX ce sunt stabilite nor-nrt'lc' societdfii, nu mai trebuie controla\i ziatiqtii,rr,lrortcrii sau oficialii guvernamentali. Fiecare igi ia,,,rtlt'viirul" chiar din acele norme gi astfel ridiculizea-z,t qri r'orrdamnd automat pe oricine oferd o alti viziunerr,upr'u realitdfii. Odatd ce se define controlul asupra a

( r,r'il ('('i:ste considerat,,normal", intregul sistem rulea-/,1 l)t',1ctic autOmat.

llurnina!iilramiliile elitei, nu mai mult de 13 in vArful pirami-

,lli, au creat gi manipulat acest sistem de controlplirrtr-o refea de societ5li secrete. Aceasti relea qi des-r lrrrlt.rrtele pe care le servesc au devenit cunoscute ca

llrrnrirrati, ,,Cei lluminali". Altfel spus, ei sunt ilumi-rr,r(i 1.r'in cunoagterea refuzath celorlalli. Iluminafii:,rrrrl o organizalie infiltrat5 in toate palierele socialerrrrpor'tante. Este asemdnitor unui cancer. Toate socie-l,ililt' sccrete se alimenteazd cu recruti atent alegi dinr,rrrrlurile Iluminafilor; ei se afld in poziliile de condu-r'r.l'(' dill intreaga lume gi infesteazd toate rasele, cre-,lirrlt'lc ai fdrile. Cei mai mulgi francrnasoni nu trecrrrr'iorlarti de primele grade, aga-numitele GradeAllr,rstre. Ei nu au nici cea mai micd idee cui servesc.( 'lriirr qi cei mai mulli dintre cei care ajung in aparen-lrrl virf, lradul33 al Ritului Scolian, gtiu relativ pufin.I )r rir r u rr nurndr restrAns, toli cu descendenld bine gtiu-

td qi anume aleqi, ajung in vArful societ5lii lor ,,indivi-duale" secrete, la gradele superioare. Acestea sunt

niveluri de unde se ,,aptovizioneaz6" marile societdli

secrete. Totugi, cel pulin 95% din mernbrii lor nu au

nici cea mai micd idee cf, aceste grade existS, indiferentcine face parte din ele.

DescendenfeleLiniile genealogice ale lluminalilor sunt toate con-

ectate genetic printr-un ADN hibrid, o fuziune geneti-

cd ce este oblinutd prin cornbinarea unei rase reptilie-

ne cu rasa extraterestrd nordicS. Aceastd combinare a

inceput in urmd cu mii de ani 9i continuS 9i astdzi'

Daci auzi asta pentru prima oar5, gtiu cd sund bizar 9i

absurd pentru viziunea condi{ionatd a realit6-tii' Dar

vei gdsi in paginile urmdtoare o multitudine de dovezi

care sprijind aceste afirmalii aparent ridicole 9i vei

vedea cum sunt explicate o serie de ,,mistere" antice 9i

moderne.Foarte multe fapte 9i concepte care pAnd nu cu

mult timp in urmd p[reau imposibile sau chiar nebu-

neqti, ajung sX fie considerate reale, autentice, credibi-

le. Primii care au afirmat cd PdmAntul este rotund au

fost considerali nebuni, deoarece se credea cX cei care

trdiesc in partea de jos a planetei ar fi c6zut. Criticii au

respins din start ideea, convinqi cd PdmAntul nu poate

fi decAt p1at. Totugi, odatd cu descoperirea legii gravi-

tatiei, ceea ce pirea nebunesc Ai de neconceput a deve-

nit credibil. La fel se va intAmpla qi cu adevdrul cd o

ras[ neumani controleazd qi manipuleazd omenirea

prin linii genealogice hibride - aceleagi care se afli la

putere din timpuri imemoriale. Dovezi existi peste tot,

hegi sunt doar pulini cei pregdtifi si-qi desch'idd rnin-

tea, dupi cum vei putea vedea in aceastS carte'

Reptilienii-Iluminali, din poziliile lor de lideripolitica gi oficiali guvernamentali, introduc ,,legile"

24

(',rr'(' scrvesc ce1 mai bine planului 1or de a menlineorrrcrrirea in servitute nesfArqit5. Aceste legi, la care

nrirst)le nu contribuie in niciun fel, sunt apoi aplicate 9iirrrPlrss de citre membrii aceloragi mase - soldali, poli-

fi;;li, agenfi de pazd etc. Aceqti oameni, qi in ultimullirnp clin ce in ce rnai multe femei, sunt carnea de fun,r sistcmului. Ei nu sunt incurajali sd gAndeascd, iarrl.rt'ii ar face-o, asta nu i-ar ajuta sd promoveze. Ei suntpliititi si facd ce li se sPune, sd indeplineasch ordine 9is,i,rlrlice litera,,legii" : Iegea familiilor de elitd. Tatdl

nrt'rr obignuia si spun[ cX regulile sunt pentru indru-nr,lrca celui inteligent gi suPunerea orbeascd a celuiitlioL.

l)ar cAli dintre cei din vArful puterii aplicd legea

rnlr-rrr1 mod sensibil, dupd merit? Foarte pufini.lioltlatii nlr cer justific5ri pentru ordinul de a impuqcalr,'irba{i, femei qi copii pe care nu i-au intAlnit niciodatd

5i tlcspre care nu gtiu nimic. Ei fac astfel pentru cd aga

li st' ordond, iar cei care comandd indeplinesc ordinele

l)rimite de la superiorii lor. in final, toatX ierarhia ducel,r ccle 13 familii gi ramificaliile lor care orchestteazd

Plurrurile de preluare a controlului planetei' Aceste

plirntrri necesitd un guvern mondial, o bancd central5,rrronedd unicS gi armat5 comun5, oameni cu cipuriirrrplantate, conectate la o relea de computere. O teorieritiir-'ol5 a conspirafiei? Da? Atunci privegte mai atentin jurul tXu gi vei vedea ce se petrece astdzi, ACUM.

TurmaAutosupravegherea turmei umane merge dincolo

,lt. oarnenii in uniforme sau oficialii guvernamentali.lnccpe cu pdrinlii condigionali care igi impun reguliler'opiils1 qi exercitd presiuni asuPra lor pentru a urmarrorrnele lor religioase, politice, economice gi culturale.NLr existd exemple mai elocvente decAt acelea in care

I'iirinlii insistd sd ia decizii cu privire la cdsdtoriile

25

copiilor lor, aranjate prin prisma religiei lor hilare; saucopiii Martorilor lui Iehova cdrora li s-au refuzat trans-fuzii de sAnge care le-ar fi putut salva viafa, deoarecepdrinfii lor au insistat sd trdiascd fiecare aspect al viefiiconform unor dictate contradictorii dintr-o carte ris-tdhndcitd. Crearea de norme mentale Ei emofionale,care inrobesc 99"h din omenire, continud fdrd incetarein rnodalitdfi din ce in ce rnai subtile. Ele se exercitd inaceeagi mdsurd asupra copiilor cregtinilor, evreilor,musulmanilor sau hindugilor. Mulgi copii nu acceptdreligi4 dar o urmeazd deoarece nu doresc sd-gi superefamiliile. Existd, de asemenea, teama aproape univer-sal6 de ceea ce ar spune oamenii despre o anumitd ver-siune a realitdqii sau despre un alt stil de via(d.

De remarcat cX teama celor care doresc sd se rupdde turmd nu este teama de ceea ce cred fainiliile elitei,cei Ilumina{i, despre ei. Cei mai mulfi nici mdcar nugtiu cd existd o astfel de refea. Nu, ei se tem de ceea ce

pot spune pdrinfii, prietenii gi colegii de muncd - exactoamenii care sunt condifionafi de sistem. Oile ii pds-treaz6, pe ceilalgi in rAnduri gi fac zile grele celor careincearcX sd evadeze. Este atAt de ugor pentru acest micgrup de descendenli hibrizi si dirijeze viefile - altfelspus minfile - miliardelor de oameni, de indat5 ce

institufiile-cheie ale,,informa[iei" sunt infiin!ate.Pentru cX num5rul celor care controleazd efeqtiv ome-nirea nu este suficient de mare pentru a supravegheaintreaga planetd, a trebuit creatd o structurd in careoamenii sd se controleze pe ei ingiqi prin impuneremental5 qi emofionalX.

De indatd ce turma igi aplicd sieqi mentalitateaproprie, se trece la o a treia fazdin aceastd incdtugare aconqtiinfei umane. Sunt create facfiuni in interiorulturmei qi sunt provocate apoi dispute intre ele. $i astaprin crearea de sisteme de credin!5 ,,diferite" (care defapt nu sunt deloc diferite) qi provocarea stXrilor con-

26 27

llir'lrralc intre ele. Aceste sisteme de credin!5 sunt('llnoscute ca religii, partide politice, teorii economice,(,iri, ctrlturi etc. Ele sunt percepute ca ,,op)Ltse" cAnd, de

l,rPl, s11n1 aceleagi, a$a cum am subliniat in cartea mea,

l,rrttl t'tt itrsumi, sunt liber. Viziunea realiteqii gi a posibi-lrt,itii clin interiorul bulei sociale este atAt de limitati,rrrr'ill rru conline elemente opuse. Elita trebuia agadar

1,,'r ('r'(,LrZ€ viziunea proprie gi sd fabrice disensiuni care

:;,i i 1'x'ppi15 sd dezbine qi sd conducd. De exemplu, in, r' t'onstd diferenla dintre un episcop creqtin gi unr,rlrirr cvreu sau preot musulmary hindus ori vreunrlir;r'ilrol al lui Buddha, care igi impun credinla asuPrar rrlriiltr"lor gi ai altora? Niciuna, deoarece credinla pe{,rr'('(.i urrndresc sd o inrdddcineze poate fi ugor diferi-l,r, ,rt't'.rsti diferenld fiind deseori chiar imperceptibild;r l,r l lcnra generald este mereu aceeagi - impunerea cre-,lirr{r,i sau a convingerilor unuia asuPra altuia. Sd

vr.tlt'nr ctrm aratd aceastd strategie in politic5. Extrema:;l,rrrgi, cum a fost cea a lui Iosif Stalin in Rusia, presu-

1'nr)('ir control centralizat, dictafurX militard gi lagiretlr, r'orrcrentrare. ,,Opusul" era extrema dreaptd a luir\tloll' Hitler. In ce consta? Control centralizat, dictatu-r,r rrrilitari gi lagdre de concentrare. $i totugi acestea se

,rll,rrr irr conflict, conform propagandei care suslinea,rr r':;l lucru. Singura diferen!5 dintre Uniunea Sovietic5:ri rrSir-rrumitul ,,Occident" pe durata R5zboiului Rece

r,r',r t'ri Uniunea Sovieticd era la vedere controlatd de cei

I'rrlini. AjungAnd in vArf, intAlnim aceeaqi imagine aI'i r';r rrr idei Manipuldrii.

l,ir cel mai inalt nivel, toate institufiile politice,Irn,rrrt:iarre gi ale mass-mediei sunt guvernate dellrrrrrirrrrtii care controleazd ambele,,tabete". Aceeagilr irl,i, care opereazh, prin Wall Street gi City of London,,r lirrirnti.rt toate ,,taberele" din cele douh rdzboaie mon-, li,rlr., f'apt deja dovedit (vezi ...$i adeadrul ad aa elibern).

Iluminatii

Piramida manipuldrii

Niveluri de cunoagteregi ierarhie din cadrul institufiilorde exemplu:

- de la casierul din institutiabancard p6nd la pregedinteleconsiliului de administratie

Figura 1: Piramidele hrtrepdtrunse cnre permit celor plLlini si tnanipule-ze aietile celor mtlti. La cel nai tnalt nitsel, toate instittt[iile politice,

financinre gi nle nnss-mediei sunt gul)erflate de lluninn[i.

Haide sd facem un rezumat:(a) Mai intAi trebuie sd intemni{ezi mintea umane

intr-o credinle rigidd gi un sim! limitat al reahtelii, gi

oblii astfel turma. Nu are prea mare importanfd caresunt credinfele, atAt timp cAt ele sunt rigide qi descura-jeaz6, gindirea liberd qi intrebdrile de bun-sim!.Cregtinismul, iudaisrnul, islamul, hinduismul gi cele-lalte religii contribuie gi ele la inrobirea uman; in timpce proclamd,,adevdruri" diferite.

(b) Ii incurajezi pe cei care urmeazd aceste credin-

!e rigide sd le impund celorlalli gi sd le facX viala foar-te dificild gi neplXcuti celor care nu se conformeaz5.

(c)Aduci aceste credinte in conflict, asigurAndu-teastfel de existenta disensiunilor gi de uglrrinta in con-trolul lor. tn fimp ce oamenii sunt preocupali sd luptepentru a-gi impune credintele gi opiniile lor asupracelorlalli, ei nu sesizeaz6 cd Iluminafii ii manipuleazdprecum pdpuqarii. Oamenii sunt ca moliile carebdziie

28

rrr irrrtrl luminii, fermecali de credinla lor religioasd, de

r;r'orrrrilc la fotbal, de ultimele episoade ale unei tele-

rrovt'lt' sau de prelul unei beri, incAt nu observl adev[-r,rlt'lt' schimbdri din jur care ii surprind ca o lovituri,ll lritri.

l'irarnide in piramide sau pipuga ruseascillrrminalii au creat o structurd piramidali pentru

rrrlrt,irga societate, structurd ce le Perrnite sd pund in,rplit'lrc un plan mondial despre a cdrui existenld gtiu

lo,rrlt, pr-rlini. Ea se aseamind cu pdpuqile rusegti aqe-

r,rll rrrta intr-alta, din care cea mai mare le cuprinde pe

lu,rlr'. Iluminalii inlocuiesc ,,pdpugile" cu piramide{fiiylrrla 1). Fiecare organizalie de azi este o piramidX.(

'.r l)utirli din vArf gtiu ce reprezintd de fapt orga-

rrrr,r(iir gi care sunt scopurile ei. Cu cAt se coboard spre

l,,rz,,r l-riramidei, qi cu cAt numhrul celor care lucreazd in,rt'r',r organizalie este mai mare/ cu atAt mai pulini suntr |i ('ir'o cunosc planurile reale ale acesteia' Ei qtiu

nrrrrrrri sarcinile zilnice Pe care le au de indeplinit, fdrd,r ,rv('ir habar de contribufia lor sau a celorlalli angajali,lirr r'irclrul firmei. Cunoaqterea este compartimentatX,r,llt'l irrcAt fiecare nu poate gti mai mult decAt un sin-

lirrr lrrcru. Aceste piramide mai mici, asem[ndtoare

',rr,'rrrsitk-'lor locale de banc5, intrd in piramide din ce

rrr r't'rrai mari, pAni cAnd se ajunge la cea care ler rl)r'inr'lc pe toate. Acelaqi principiu se aplic6 in egal5

nr,ir;trrri corporafiilor transnalionale (cum ar fi cartelulgrr,llolicr), partidelor politice, societdlilor secrete. Larrrvcl inailt, toate acestea, la care se adaugi imperiilerr,r:;r; rncdiei gi armata (NATO, de exemplu), sunt con-

Irol,rlt' cle aceleagi piramide gi aceiagi oameni aflali inr,.rr'lrrI piramidei.

irr ccle din urm5, avem de-a face cu o piramidd

1',lrrlrirlii care le luprinde pe celelalte, ,,pePr1a" cea

rrr,rrt', rlaci vrei. ln vArful acestei ierarhii se regdsegte

29

elita Iluminafilor, mai precis ,,cele mai pure" linii ge-nealogice. Astfel, ei coordoneazd aceleaqi politici prinfire aparent separate, chiar ,,opuse". Aga au oblinutcentralizalea global5 in fiecare aspect al vielii: guvern,finanfe, afaceri, mass-media, atmatl. Nicidecum acci-dental, ci prin planuri calculate la rece.

Jim Shaw, fost mason de gradul 33, dezvdluie,,megtequgul" in cartea sa, The Deadly Deception(n.tr. IngeldcitLnea mortald) (Huntington House Inc.,Lafayette, Louisiana, 19BB). El descrie cum masoneriase bazeazd pe aceleagi piramide compartimentate. Labazi sunt cele 3 grade cunoscute drept GradeleAlbastre de care cei mai mulli masoni nu trec nicioda-t5, ca gi de cele 33 de grade ale Ritului Scofian sau cele10 grade ale Ritr-rlui de York.. Chiar cei care defin celemai inalte astfel de grade nu gtiu care sunt adevdrate-le secrete, decAt dacd fac parte din pufinii alegi (liniilegenealogice hibride). Shaw afirmd cX a fost surprinscAnd un mason de gradul 33 i-a spus cd ,,promova",dupi care a pdrdsit templul pe o ,,altd u1d" .r

Oficial nu exist5 un grad superior celui 33. Doaroficial. Nivelurile superioare ale societd{ilor secretesunt reprezentate qi deci cunoscute nurnai de cdtre ceiafla(i in vArful pirarnidei. Aceste grade ascunse suntcuprinse de o piramidd gi mai rnare care include toatesocietiqile secrete gi sunt oferite doar inilialilor de ceamai ,,purd" descendenfd hibridd. Dar, chiar gi la acestnivel, cunoagterea este cornpartimentatd. Aceastd re(eade societdfi secrete cuprinde milioane de membri intoatd lumea care cred cd gtiu in ce sunt implicafi, darde fapt numai pulini au idee de ceea ce se petrece, gimai pulini sunt cei care, de fapt, iau deciziile.

Albert Pike, decedat in 1891, a fost una dintre cele

* Cele 33 de grade ale Ritului Scofian gi cele 10 grade ale Ritului deYork includ qi Gradele Albastre.

30

rrr,ri .lt'scartni personaje ale masoneriei mondiale. Cele

nr,ri rtlcbre tituluri ale sale erau acelea de Suveranl\4,rrr'('omandor al Consiliului Suprem al gradului 33

1r lir1P11'11Pontif al Masoneriei Universale. In cartea sa

Alrttulii gi Dogmd, scrisi pentru masonii cu grade supe-

no;111,, cl arati cum sunt induse in eroare nivelurilerr r lt't'ioit re:

,,Gradele Albastre nu sunt decAt curteat'rlt'rioard sau porticul Templului. Inifiatului ?i

r;rrrrt infiligate o parte din simboluri, dar el este

i r r lt'rr tionat indus in eroare de false interpretXri. Nut'rilt' cazul ca el sd le inleleagd, ci doar sd creadd cd

lc intelege... AdevXrata lor semnificatie estert'zt'rvatI doar Adepfiloa PrinliiIrr , r rrcmasoneriei."

f im Shaw spune cd existd dou6 categorii de fran-( nrirs()r-ri. Unii doar participd la intruniri gi nu se obo-r,t'r;r' sii inleleagd rifualul, iar ceilalfi fac toat[ mlll1ca,,l,rl sc mullumesc sd citeascd fdrd sd inleleagi exact,,r,rrsrrl cuvintelor; dar mai existi tofugi un al treilea

1it,rr: cci pulini care gtiu adevdrul gi care controleazd de

l,r1rl 111ns6t'teria gi cunosc ce ritualuri gi inilieri trebuierrrlr irrlevdr realizate. Shaw mai confirmd din expe-rrt'rrla sa cum francmasonii igi manipuleazd confraliirrrrli{r'rent de poziliile pe care le aleg. La serviciu,tlirt'ctorul sdu de departament, un confrate masory l-ar;l,iluit sd candideze pentru un anume Post. Shaw nu se,;irrrtt'a calificat pentru slujba respectivd gi credea cH nu\',r tr'('ce de testul scris.3 Numai insistenlele gefului sdunr,lri()n l-au convins. La examen, a vizut cu uimire cir,i,ri ,'rati doar doi alli candidali pentru postul dorit.lirrlrit'ctele de pe foaia lui erau foarte ugoare gi le-a ter-rrrirrat repede, dar a observat cd celorlalgi doi li se

p,irt'iru mult mai dificile qi prin urmare nu au terminat

37