'119 C5I

" If u

7.t

LIP .

e Yin

,n"`.!:°n

LENINOPERE COMPLETE

www.dacoromanica.ro

Proletari din toate fdrile, uniti-vtil

LENINOPERE

COMPLETE

4

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA IN LIMBA RGMINAAPARE IN URMA HOTARIRII C. C.AL P. M. R. EA A FOST INT0ouTADUPA. ORIGINALUL /N LIMBA RUSA,

ED. A V-A

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I. LENINOPERE

COMPLETE

ED1TIA A DOUA

EDITURA POLITICABUCURE$TI-1961

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I. LEN INVOL.

4

1898 aprilie 1901

EDITURA POLITICABUCURE$T1-1961

www.dacoromanica.ro

VII

PREFATA

Volumul al patrulea al Operelor complete ale luiV. I. Lenin cuprinde lucrarile scrise de el in perioada1898aprilie 1901. Cele mai multe dintre aceste lucrari aufost scrise in timpul cit Lenin se afla deportat in Siberia,celelalte la Pskov sau in strainatate, in perioada organizariiziarului Iskra". In acqti ani, V. I. Lenin a desthprat oactivitate intensä pentru crearea unui partid proletar de tipnou, s-a ocupat de tlabararea bazelor programului partiduluig a dus o lupta sustinuta impotriva revizionismului din Rusiag a celui international.

Continuind sa lacreze la principala sa lucrare din aceaperioada Dezvoltarea capitalismului in Rusia", Leninpublica in revistele legale progresiste Naucinoe Obozrenie"

Jizn" articole indreptate impotriva marxi§tilor legali"P. B. Struve, M. I. Tugan-Baranovski, S. N. Bulgakov,P. Nejdanov, articole in care V. I. Lenin trateaza problemelegate de tema lucrarii sale caile de dezvoltare a econornieiRusiei. Aceasth polemica este duth in jurul unor problemeteoretice din domeniul economiei politice §i constituie o con-tinuare a luptei impotriva revizionismului, pe care Lenin ainceput-o in perioada de activitate din Petersburg.

In Insemnari cu privire la teoria pietelor", in artkoleleInca o data cu privire la teoria realizarii" §i Raspuns d-luiP. Nejdanov", Lenin apara economia politica marxista inipo-riva denaturarii ei de catre P. B. Struve, M. I. Tugan-Bara-

novski §i alti apologeti ai capitalismului, restabilqte teoriarealizarii a lui Marx, care duce in mod inevitabil la recu-

si

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATA

noasterea caracteruki istoriceste progresist al capitalismului...;prin aceasta ea nu numai cd nu estompeazä, ci, climpotriva,scoate in evidentá caracterul istoric trecdtor al capitalismului"(volumul de fatá, pag. 79). Lenin aratá ca marxismul revo-lutionar constituie o puternica arma de lupta impotriva apo-logeticii capitalismului, pe ale cdrei pozicii se situau ,,mar-xitii

Cele dota articole apkute sub titlul comun Capitalismulin agriculturl (Despre cartea lui Kautsky i despre articoluld-lui Bulgakov)" reprezintà prima lucrare a 1.ui Lenin indrep-tatà impotriva criticilor lui Marx" in problema agrarä. Inaceste articole Lenin demasca pe marxistul legal" S. N. Bul-gakov, care, sub forma unei critici a lucrárii lui Kautsky inproblema agrark a procedat la revizuirea principalelor tezeale lui K. Marx in problema agrarà.

Lenin arath inconsistenta afirmatiilor lui Bulgakov cuprivire la viabilitatea" micii gospodarii tárAnesti in condi-iile subliniazà superioritatea marii productii

in agricultura fatã de mica productie, ruinarea mereu cres-cindà a micilor producatori Orani, situatia lipsità de iesirea OrAnimii muncitoare in societatea capitalistä.

Mai drziu, in lucrarea Problema agrara i #critkii luiMarx*" (1901 si 1907), Lenin a supus unei critici nimicitoareconceptiile revizioniste ale lui S. Bulgakov, V. Cernov,E. David si F. Hertz, care s-au manifestat deschis ca apdrä-tori i apologeti ai rinduielilor agrare capitaliste.

Concomitent cu lupta dusa impotriva marxistilor legali",Lenin demascä o nouä incercare a narodnicilor liberali de afalsifica datele referitoare la dezvoltarea industriall a Ru-siei, intreprinsA de ei cu scopul de a-si fundamenta teoriacAii necapitaliste de dezvoltare a Rusiei. In articolul intitulatIn legatura cu statistica fabricilor i uzinelor din Rusia.Noile isprävi statistice ale prof. Karisev", V. I. Lenin, apli-cind cu mäiestrie metoda marxistà la cercetarea economieiRusiei, dernonstreazh cä concluzia narodnicului N. A. Karisevcu privire la descre§terea numarului fabricilor §i uzinelor, cuprivire la reducerea numarului muncitorilor ocupati in acesteintreprinderi constituie rezultatul unor grosolane erori demetodologie. Analizind materialul statistic cu care a operatN. A. Karisev, V. I. Lenin demonstreaza in mod convingatot

capitalismului,

legali".

www.dacoromanica.ro

PREFATA IX

procesul legic al cresterii industriei, al cresterii numerice aclasei muncitoare din Rusia.

Incepind din a doua jumatate a anului 1899, lupta impo-triva revizionismului capata o arnploare mai mare si uncaracter deosebit de ascutit. Articolele pe care E. Bernsteinle-a publicat in presa social-democrata germana si in care ela procedat la revizuirea tezelor fundamentale ale marxismu-lui devin steagul revizionistilor din toate partidele Interna-tionalei a II-a.

In anii aceia social-democratia din Rusia trecea printr-operioada de disensiuni si de oscilari ideologice. Primul Con-gres al P.M.S.D.R. (martie 1898) a proclamat crearea parti-dului, dar partidul ca organizatie unitara, centralizata nu afost creat.

Grupul oportunist, revizionist al economistilor", format insinul social-democratiei ruse, sprijinea ideile bernsteinismului,cerea ca lupta sä fie limitata la latura ei exclusiv economica,tagaduia necesitatea crearii in Rusia a unui partid proletarrevolutionar marxist. In aceste conditii Lenin pune in fatamarxistilor revolutionari rusi sarcina de a da o ripostáhotarita revizionismului din miscarea muncitoreasca in generalsi economismului", ca varietate rusa a oportunismului inter-national, in special.

Pe la mijlocul lunii iunie 1899, in timp ce se afla la $u-senskoe, Lenin este informat cd la Petersburg a inceput oreactie impotriva marxismului" ; peste o luna el primesteManifestul" economistilor" Credo", iar dupà aceeacartea lui E. Bernstein Premise le socialismului si sarcinilesocial-democratici", in care Bernstein revizuia teoria lui Marxsi declara Ca o mare parte, dad nu chiar cea mai mare partea social-democratilor care activeaza in Rusia ar fi in modcategoric de partea lui ; in septembrie apare Suplimentulspecial" la nr. 7 al ziarului Raboceaia Misl", in care sarci-nile misarii muncitoresti ruse sint reduse la organizarea degreve si de asociatii legale ; in sfirsit, Lenin primeste Pro-fession de foi" a Comitetului organizatiei P.M.S.D.R. Kiev,document care aparuse in primavara anului 1899 si carepropaga in mod fatis economisrnul".

Lenin a supus unei critici aspre toate aceste documenterevizioniste, oportuniste. Protestul social-democratilor din

www.dacoromanica.ro

X NIEVATX

Rusia", primul document colectiv al marxistilor revolutionariimpotriva revizionismului, document scris de Lenin si carea insemnat o lovitura data nu numai economistilor" dinRusia, ci i bernsteinienilor din Europa occidentala, a avut unrol important in lupta impotriva oportunismului. In acestdocument Lenin indemna pe social-democratii rusi sa de-clare un razboi hotarit intregului ansamblu de idei care si-augasit expresia in Credo" si sa se ridice in apkarea marxis-mului revolutionar.

Lenin arata ca bernsteinismul constituie o incercare de aingusta teoria marxismului, de a transforma partidul munci-toresc revolutionar intr-unul reformist" (pag. 163-164) sicerea sa 'se adopte o atitudine hotarita impotriva propagariiacestor idei oportuniste in Rusia. Lenin a dezvaluit toatafalsitatea afirmatiei economistilor" ca ar exista o criza amarxismului" si ca ar fi necesara o schimbare radicala aactivitatii practice a partidelor muncitoresti din Apus. Ten-dinta Credo"-ului de a separa lupta politica a clasei munci-toare de lupta ei economica a fost caracterizata de Lenin cao deviere vadita de la marxism ; el a aratat cá lupta declad a proletariatului trebuie in mod necesar sä imbine luptapolitica cu cea economica. Lenin a subliniat importanta sar-cinii care sta in fata proletariatului din toate çãrile dea crea partide politice muncitoresti de sine statatoare, alcaror scop principal este cucerirea puterii politice de catreproletariat si construirea societatii socialiste.

Lenin a aratat ca concluziile" autorilor Credo"-ului inceea ce priveste Rusia nu rezista criticii, ca, negind sarcinilepolitice ale clasei muncitoare din Rusia, necesitatea creariiunui partid politic muncitoresc de sine statator, ei dau dovadaca nu inteleg rolul istoric al clasei muncitoare din Rusia sisarcinile vitale ale social-democratiei ruse. Infaptuirea pro-gramului preconizat de Credo", care se reducea la ideea caclasa muncitoare din Rusia trebuie sa se limiteze la luptaeconomica, iar elementele liberale-opozitioniste" trebuie sälupte, cu participarea" marxistilor, pentru forme juridice",ar echivala, scria Lenin, cu sinuciderea politica a social-de-mocratiei ruse si ar atrage dupa sine o serioasä minimalizarea sarcinilor miscarii muncitoresti ruse, precum i o mareintirziere in infaptuirea lor.

www.dacoromanica.ro

PREFATA XI

In Protest" erau clar formulate sarcinile social-democra-tiei ruse. Aratind ea' sarcina irnediata a clasei muncitoare dinRusia este rasturnarea absolutismului, Lenin scria ca social-democratia trebuie sa devina un luptator de avangarda pen-tru democratic, sa stringa in jurul ski toate elementele de-mocratice ale Orli in vederea asaltului impotriva dusmanuluicomun. Lenin considera ca infringerea economismului" esteo conditie necesara pentru crearea si intarirea unui partidrevolutionar social-democrat in Rusia.

In articolul O orientare retrograda in social-democratiarusä", Lenin a aratat ca economistii", reprezentati prinredactia ziarului Raboceaia Misl", au facut un pas inapoifata de treapta de dezvoltare teoretica si politica deja atinsäde social-democratia rusa. Ignorind faptul 6 muncitorii dinRusia pasisera deja pe calea luptei politice si pusesera bazeleunui partid social-democrat, ca. in Rusia incepuse deja in-faptuirea unirii socialismului cu miscarea muncitoreasca,economistii" cereau ca miscarea muncitoreasca sa se intoarciinapoi pe pozitiile trade-unionismului, respingeau sarcina pri-mordiala a roletariatului sarcina de a lupta, sub condu-cerea nui partid muncitoresc revolutionar, pentru rasturna-rea absolutismului.

Redactia ziarului Raboceaia Misl" denatura conceptiamarxista a luptei de clash', nega necesitatea luptei revolutio-nare pentru socialism, proclamind ca socialismul poate fiinstaurat numai pe cale pasnica si reducind astfel socialismulla nivelul liberalismului burghez. Clasa muncitoare scriaLenin ar prefera, fireste, sa ia puterea in miinile sale pecale papicd..., dar a renunta la cucerirea puterii pe cale re-volutionara ar fi din partea proletariatului, atit din punct devedere teoretic cit si din punct de vedere politic practic, onesdbuinfd §i ar insemna doar o concesie rusinoasa facutaburgheziei" (pag. 258). Lenin a combatut cu indignare orien-tarea ziarului Raboceaia Misl" nu spre muncitorii inaintati,ci spre muncitorii inapoiati, inconstienti. Vorlyeste numai innumele durnitale, ...dar nu-ti aroga dreptul de a vorbi innumele muncitorilor rusi inaintati 1" spunea el, infierindu-ipe economisti" (pag. 244).

Marxistii revolutionari din Rusia, in frunte cu Lenin, isiindreptau privirile nu spre societatea" burgheza (cercurile

www.dacoromanica.ro

XII PREFATA

liberale), cum cereau economistii", ci spre muncitorii Inain-tati. In timp ce societatea cultà isi pierde interesul pentruliteratura onesta, ilegalä, in rindurile muncitorilor devine totmai puternica názuinta spre stiinta si socialism, din mijlocullor se ridica adevarati eroi, care, cu toate revoltatoarele lotconditii de trai, cu toata munca istovitoare si abrutizanta dinfabrica, gasesc in sine destulä fade de caracter si putere devointa pentru a invata mereu, cu perseverenta si pentru adeveni social-democrati constienti, formind astfel o #intelec-tualitate muncitoreascae scria Lenin in articolul O orien-tare retrograda in social-democratia rush.'" (pag. 262). Edu-cind pe acesti muncitori inaintati, Lenin educa viitoarelecadre de conducere ale partidului, care avea sa conducamasele populare la asaltul impotriva absolutismului si a ca-pitalismului.

De acelasi protest vehement impotriva economismului"este patruns si articolul lui Lenin In legatura cu #Professionde foie. In acest articol, Lenin a supus unei critica aspreafirmatia oportunistilor din Rusia cum cä in marea lor ma-joritate muncitorii rusi Inca nu s-au maturizat pentru luptapolitica. Lenin subliniaza rolul conducator al social-democra-tiei revolutionare, a carei sarcina este sa dezvolte constiintapolitica a muncitorilor, GA organizeze proletariatul, sà-1 chemela actiuni politice si la luptà politica.

Lucrarile lui Lenin din a doua jumatate a anului 1899tn-ceputul anului 1900, inctreptate impotriva incercdrilor de adenatura si ingusta marxismul, de a-1 reduce la un reformismde duzina, au dat marxistilor revolutionari din Rusia o armateoretica in lupta lor intransigenta impotriva bernsteinismuluisi a economismului", care nu era decit o varietate a celuidintii.

Fara aceasta lupta nu putea fi rezolvatä sarcina istoricatrasata de Lenin de a se crea in Rusia un partid revolutionarmarxist, intransigent fata de orice manifestari de oportunism,revizionism si conciliatorism, un partid proletar de tip nou,deosebit de partidele social-democrate din Internationala aII-a, care tolerau in rindurile lor pe oportunisti si reformisti.Partidul pentru a carui creare Lenin ii pregatea pe marxistiirevolutionari trebuia sa devina si a devenit un model pentru1ntreaga miscare socialista muncitoreasca internationala.

www.dacoromanica.ro

PREFATA XIII

Volumul al patrulea cuprinde lucrari in care V. I. Lenincontinua sa se ocupe de elaborarea programului partidului.Dintre aceste lucrari fac parte, In primul rind, articoleleProgramul nostru" si Proiect de program al partiduluinostru", in care Lenin arata necesitatea pentru fiecare social-democrat de a-si preciza pozitia, de a stabili carei tabereapartine el : taberei adeptilor revolutionari ai invatáturii luiMarx, sau taberei celor mai noi critici" ai marxismului. Noine situam in intregime pe terenul teoriei lui Marx" scrieel in articolul Programul nostru". Ea a aratat care esteadevarata sarcina a unui partid socialist revolutionar... orga-nizarea luptei de clasd a proletariatului fi conducerea acesteilupte, al ciirei scop final este cucerirea puterii politice de ceitrgproletariat ,si organizarea societiitii socialiste" (pag. 176-177).Lenin arata ca marxistii au datoria sfinta de a apara teoriamarxista impotriva incercarilor de a o denatura si aplatiza.Fara o teorie revolutionara care sa uneasca pe toti socialistiisi din care acestia sa-si traga toate convingerile, folosind-ototodata la stabillrea metodelor lor de lupta si a mijloacelorlor de actiune, nu poate exista un partid socialist puternic"(pag. 177). Lenin respinge in modul cel mai categoric acuza-tiile demagogice de dogmatism pe care tabara criticilor luiMarx" le arunca marxistilor revolutionari si subliniaza tot-odata necesitatea unei abordari creatoare a marxismului. Pen-tru (noi scria Lenin teoria lui Marx nu reprezinta cituside putin ceva incheiat si intangibil ; dimpotriva, sintem con-vinsi ca ea a pus numai piatra unghiulara a acelei stiinte pecare socialistii trebuie s-o dezvolte mai departe in toate di-rectiile" (pag. 177-178).

Elaborarea programului partidului ii obliga pe marxistiirusi sa-si insuseasca in mod critic documentele programaticeadoptate anterior de social-democratii rusi si vest-europeni si,in primul rind, programul grupului Eliberarea muncii" siprogramul de la Erfurt al social-democratiei germane.

Dind o inalta apreciere programului elaborat de grupulEliberarea munch", Lenin arata totodata a el a fost pro-gramul unui grup de revolutionari aflati in strainatate, carenu vedeau Inca in Rusia o miscare muncitoreasca cit de citlarga si de sine statatoare. Acum, spune Lenin, trebuie facutpasul urmator : trebuie elaborat un program al partidului

www.dacoromanica.ro

XIV PREFATA

muncitoresc intemeiat de o serie intreaga de organizatii ruse,in spatele carora se afla clasa muncitoare rusk angajata pecalea luptei revolutionare.

Studiind programul de la Erfurt, Lenin ajunge la conclu-zia ca folosirea acestui program este cit se poate de justifi-cata, intrucit in Rusia au loc aceleasi procese fundamentalede dezvoltare a capitalismului, iar in fata socialistilor si a cla-sei muncitoare din Rusia se pun aceleasi sarcini fundamentale,dar ea aceasta folosire in nici ua caz... nu trebuie sa fie osimpla copiere" (pag. 215). Avertizind impotriva ignorariiparticularitatilor dezvoltarii istorice a Rusiei, care trebuiausa-si &eased o expresie deplina in program, Lenin sublinia,in primul rind, necesitatea de a se defini in program sarci-nile politice ale clasei muncitoare, careia ii revenea sarcinade a rasturna absolutismul si de a cuceri libertatea politicain vederea continuarii luptei pentru socialism, si in al doilearind, necesitatea de a pune intr-un mod deosebit problemataraneasca.

Scris de Lenin in timp ce se afla in deportare si fundamen-tat printr-o serie de articole, proiectul de program a fostfolosit de el ulterior la elaborarea programului de catre re-dactia ziarului Iskra". In programul din 1899 a fost inclusadeosebit de importanta indicare a telurilor finale ale miscariimuncitoresti social-democrate, a nazuintei ei de a cuceri invederea infaptuirii acestor teluri puterea politica, precumsi indicarea caracterului international al miscarii.

Lenin a elaborat intr-un mod deosebit de amanuntit pro-blema atitudinii social-demooratiei fata de miscarea Ora-neasca, aratind necesitatea de a sprijini elementele revolutio-nare ale taranimii kin lupta lor pentru desfiintarea ramasiteloriobagiei, de a sprijini lupta pe care o ducea impotriva bur-gheziei satesti proletariatul satesc in curs de formare. Aoestecerinte, formulate de Lenin, reprezentau o nouà faza in dez-voltarea ideii aliantei dintre clasa muncitoare si taranime, aideii hegemoniei proletariatului in revolutie.

La sfirsitul anului 1899 Lenin scrie articole destinatecititorului de masa din rindurile muncitorilor : Despre tri-bunalele de munca", articol scris in legatura cu atribuireaunor functii politienesti inspectiei de fabrica, Despre greve".

www.dacoromanica.ro

PREFATA XV

Volumul de fata cuprinde lucrki in care Lenin si-a formu-lat genialul plan pentru crearea unui partid marxist, partidcentralizat, puternic prin unitatea, coeziunea si disciplina sa.Lenin socotea ca cea mai urgenta si mai arzatoare sarcina asocial-democratilor rusi este lichidarea izolkii si a metodelorprimitive in munca organizatiilor de partid. Principalul instru-ment pentru faurirea coeziunii ideologice si organizatorice afortelor partidului urma sä fie, in conceptia lui Lenin, ziarulmarxist ilegal pe intreaga Rusie.

In articolele Sarcina noastra imediata" si O problemavitala", Lenin chema pe marxistii revolutionari sa' procedezeimediat la fondarea si organizarea temeinica a organului depresa al partidului, deci si a partidului insusi. Un partidrevolutionar construit pe o asemenea baza si organizat dupàprincipii riguroase va Teprezenta in Rusia de astazi o fortapolitica de prim rang 1" scria Lenin (pag. 193).

Proiectul de declaratie a redactiei ziarului Iskra" si re-vistei Zarea" a Lost scris la Pskov, dupa ce problema editkiiunei reviste stiintifice-politice si a unui ziar politic pe in-treaga Rusie a fost hotkita in sens afirmativ si a Lost apro-bath' de marxistii din Rusia. In prima jumatate a anului 1900Lenin intreprinde o serie de actiuni concrete in vedereaasigurkii acestor organe de presa cu mijloace materiale si cumaterial publicistic, duce cu reprezentantii organizatiilor dinRusia tratative cu privire la trimiterea de corespondente,stabilirea de legaturi si adrese conspirative, cu privire laorganizarea transportkii etc.

In vederea aducerii la indeplinire a planului pentru edita-rea unui ziar politic ilegal, in iulie 1900 Lenin pleaca inElvetia. In aceasta perioada de organizare a aparitiei ziaruluiIskra" in strainkate, Lenin a intimpinat foarte mari greutki.

Insemnarea Cum era cit pe-aci sa se stinga dskraedescrie conflictul avut cu G. V. Plehanov in timpul tratati-velor cu privire la formele de colaborare la publicatiite Iskra"si Zarea". Plehanov cerea sä i se acorde un rol dominant incadrul redactiei, ceea ce excludea posibilitatea unei muncicolective normale. Atmosfera de ultimatumuri" creata de elameninta sa duca la zadarnicirea editarii Iskrei" si, deci, astringerii fortelor partidului in jurul ziarului. Numai datoritaperseverentei si principialitkii lui Lenin, conflictul cu Ple-

www.dacoromanica.ro

X VI PREFATA

hanov a fost aplanat, iar editarea Iskrei" a fost infaptuitapotrivit planului conceput de Lenin. Energia lui, experientalui conspirativä au asigurat aparitia primelor nurnere aleIskrei" la sfirsitul anului 1900 inceputul anului 1901,difuzarea kr reusita in Rusia si o mare afluenta de corespon-dente.

In articolul de fond al primului numar al ziarului Iskra",articolul Sarcinile vitale ale sniscarii noastre", Lenin a definitsarcinile partidului si a schitat planul organizatoric al creariiacestuia. In acelasi numar a frost publicat articolul Rázboiuldin China", in care Lenin indemna pe toti muncitorii con-stienti din Rusia sa se ridice impotriva politicii aventuroasede jaf si violenta pe care o duceau in China guvernele bur-gheze din Europa si guvernul absolutist din Rusia. Proble-mei deosebit de importante a elaborarii programului agraral P.M.S.D.R. ii este consacrat articolul Partidul muncitorescsi taranimea", publicat In nr. 3 al ziarului Iskra". In acestarticol Lenin a aratat ca atunci cind lupta muncitorilor de laorase se va contopi cu lupta taranimil revolutionare, dezvol-tarea revolutiei se va accelera enorm.

In acest volum au Lost incluse Insemnarea facuta la 29 de-cembrie 1900" si In legatura cu proiectul de acord cuStruve" (care se publica pentru prima oara) documentelegate de tratativele duse de redactia Iskrei" cu grupul opo-zitiei democratice" (P. B. Struve si M. I. Tugan-Baranovski).Aceste tratative au fost duse in decembrie 1900ianuarie1901. Dispunind de material publicistic, P. B. Struve propu-nea ca acest material sa fie folosit in ziarul Iskra" si in re-vista Zarea" in conditii de egalitate deplina in drepturi incadrul redactiei. El insista de asemenea asupra editarii unuisupliment la revista Zarea", supliment care, consacrat pro-blemelor de politica generala si purtind denumirea de So-vremennoe Obozrenie", sa apara paralel cu Iskra" siZarea", dar sa nu aiba legaturi fatise cu social-democratia.Lenin a respins categoric aceste propuneri, calificindu-ledrept o incercare de a folosi in interesul burgheziei liberaleorganele de presa ale social-democratiei revolutionare. Tra-tativele ulterioare cu privire la crearea unui organ comun aufost duse in urma insistentelor lui G. V. Plehanov, dar edi-

www.dacoromanica.ro

PREFATA XVII

tarea suplimentului Sovremennoe Obozrenie" nu a fostrealizata.

0 serie de articole incluse in volum constituie modele descrieri din publicistica demascatoare a lui Lenin, clreia elii atribuia o mare importanta in lupta pentru trezirea con-tiintei maselor largi populare. Aici intra articolele Bate-1

cit vrei, dar sa nu-I omori", De ce sa grabim vitregia vre-murilor ?" i O statistica obiectiva", aparute in revista Za-rea" sub titlul comun Note ocazionale", articolul Incorpo-rarea celor 183 de studenti", publicat in Iskra", precum iprefata la bropra Zile le de mai la Harkov".

*

* *

Materialele pregatitoare pentru cartea Dezvoltarea capi-talismului in Rusia", care urmau sa constituie volumul al4-lea al Operelor complete ale lui V. I. Lenin, vor fi tipariteintr-un volum aditional la sfigitul editiei.

Institutul de marxism-leninismde pe Ungd C. C. al P. C. U. S.

2

www.dacoromanica.ro

V I. LENIN1897

;

" '

r

s , °

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICAFABRICILOR 5I UZINELOR DIN RUSIA

NOILE ISPRAVI STATISTICE ALE PROF. KARISEV

Publicul nostru cititor manifesta un interes destul de viupentru problema statisticii fabricilor i uzinelor din Rusiapentru principalele concluzii care decurg din datele ei. Acestinteres este intru totul explicabil, data fiind legatura ce existaintre problema mentionata i aceea, mai largä, a destinelorcapitalismului in Rusia". Din Pacate insk asa cum se prezintala noi statistica fabricilor si uzinelor, ea este departe de a fila inaltimea interesului general manifestat fata de datele ei.Starea in care se aflä la noi aceasta ramura a statisticii eco-nomice este cu adevarat deplorabila i poate ca si mai deplo-rabil este faptul ca cei care activeaza in domeniul ei dauadeseori dovada de o uimitoare lipsa de intelegere In ceeace priveste caracterul cifrelor prelucrate de ei, veracitatea lor

posibilitatea de a trage din ele cutare sau cutare concluzii.Tocmai in felul acesta trebuie sa apreciem noua lucrare ad-lui Kanisev, publicata intli in Buletinul Institutului de agri-cultura din Moscova" (anul IV, nr. 1), iar apoi aparuta si inbrosura sub titlul rasunator : Materiale cu privire la econo-rnia nationala rusa. I. Industria noastra de fabrica la juma-ratea ultiinului deceniu al acestui secol" (Moscova, 1898).In aceastä lucrare, d-1 Karisev incearca sa traga uncle con-cluzii din materialele cuprinse intr-o publicatie recenta adepartamentului comertului si manufacturior cu privire laindustria noastra de fabrica *. In cele ce urmeaza ne pro-punem sa analizam in mod amanuntit atit concluziile

* ,,Ministerul de finante. Departamentul comertului si al manufacturilor.Industria de fabrie6 din Rusia. Lista f abricilor f & uzinelor" . Petersburg. 1897,63+VI+1.047 pag.

2*

si

si

www.dacoromanica.ro

2 V. I. LENIN

d-lui Kanisev cit i, mai ales, procedeele folosite de d-sa.Credem ca o asemenea analiza ne va permite sa stabiimnu nurrnai in ce maniera prelucreaza materialui cutare domnprofesor (pentru aceasta ar fi de ajuns i citeva rinduri dintr-orecenzie), ci i cit de veridice sint datele statisticii fabricilorsi uzinelor din Rusia, pentru care concluzii pot fi ele utilizate

pentru care nu, care sint principalele nevoi ale acestei sta-tistici si care sint sarcinile celor care o studiaza.

Izvorul de care s-a servit d-1 Karisev contine, dupa cum sevede si din tidu, o lista' a fabricilor i uzinelor existente peteritoriul imperiului in anul 1894/95. Publicarea unei listecomplete a rtuturor fabricilor i xzine1or (adica a intreprinde-rilor industriale relativ mai inari, Fara a se adopta insä uncriteriu unic pentru delimitarea acestei categorii de intreprin-deri) nu constituie ceva nou in publicistica noastra. D-nii Or-lov i Budagov scot Inca in 1881 un Indicator al fabrici-dor i uzinelor", a carui ultima editie (a 3-a) a aparut in 1894.Si chiar ou mult inainte, in 1869, in partea 1 a Artuaraluiministerului de finante", in adnotarile la tabelele statisticeprivind industria, a fost publicata o lista a fabricilor. Camaterial pentru toate aceste publicatii au fost folosite datelepe care proprietarii de fabrici si uzine sint obligati, conformlegii, &á le inainteze anual ministerului. Noua publicatie adepartamentului comertului si manufacturior se deosebestede publicatiile similare anterioare printr-un numar ceva maimare de date, dar are totodata i lipsuri grave, pe care publi-caiile nu le-au avut si care ingreuiaza enormfolosirea ei ca material pentru statistica fabricilor si uzinelor.In introducerea la Lista fabricilor i uzinelor" se vorbestein mod expres despre starea nesatisfacatoare in care se aflain trecut statistica acestei industrii, procizindu-se astfel lirn-pede scopul publicatki : de a servi nu ca un simplu indicator,ci tocmai ca material statistic. Ca publicatie statistica insa,Lista" te uimeste prin tlipsa totalä a oricaror cifre totaliza-toare, generale. Ne ingaduim sa speram ca aceasta publicatie,fiind prima de acest gen, va fi si ultima publicatie statisticafara totaluri generale. Pe de aka parte, pentru un indicator,masa imensa de material brut, dat sub forma de mormanede cifre, constituie un balast inutil. In introducerea la Listafabricilor si uzinelor" sint aspru criticate vechile situatii pe

anterioare

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICA FABR. SI UZINELOR DIN RUSIA 3

care proprietarii de fabrici le trimiteau ministerului, pe moth-vul c ele contineau mereu keleasi date confuze, care serepetau din an in an si nu permiteau sa se stabileasca cuprecizie nki mkar cantitatea de marfuri produsa. Or, ob-thnerea unor date cit mai complete si mai veridice cu privireIa intreprinderi constituie o necesitate imperioasr (pag. 1).Noi, desigur, nu vom rosti nici mkar un singur cuvint inapararea sisternului anterior, cu totul invechit, al statisticiifabricilor i uzinelor din Rusia, sistem care, atit prin organi-zarea cit i prin calitatea so, apartinea intru totul perioadeidinainte de reformä. Din pkate, insa, nici pina astazi aproapecd nu se observii vreo imbunatatire in starea lui. VoluminoasaLista" recent aparuta nu ne indreptateste Inca sa vorbimde vreo schimbare serioasa in acest sistem vechi, pe care toti

considera impropriu. Situatiile pe care le inaintau intre-prinderile nu permiteau sä se stabileasca ou precizie nici ma-car cantitatea de inkfuri produsa"... Da, dar iata Ca Lista"recent aparuta nu mai contine nici un fel de date cu privirela cantitatea de marfuri produsa, desi Indicatorul" d4ui Or-lov, de pilda, furniza asemenea date pentru un numar destulde mare de fabrici, iar in uncle ramuri de productie aproapechiar pentru toate fabricile, astf el incit si in tabeld totalizatorgkim date cu privire la cantitatea produselor (industria piela-riei, industria spirtului, productia de caramizi, de crupe, mora-rirul, productia de ceara, de untura, melitatul inului, pro-ductia de bere). Or, materialul Indicatorului" era alckuittocmai din aceste situatii vechi. Lista fabricilor 5i uzinelor"nu contine nici run fel de date cu privire la mecanismele execu-tive, desi Indicatorul" furniza pentru uncle ramuri industrialedate de acest fel. Introduoerea" descrie in modul urmatorschimbarea survenita in statistica fabricilor si uzinelor :inainte, fabricantii isi intocmeau situathile dupa un programsurnar si nu indeajuns de clar" 5i le inaintou prin intenmediulpolitiei, fara ca cineva sa le controleze. In felul acesta seobtinea un material din care nu se puteau trage nici un felde concluzii mai mult sau mai putin precise" (pag. 1). Acuma fost intocrnit un program nou, mult mai amanuntit, iarculegerea si verificarea datelor statistice referitoare la fabricisi uzine au fost date in sarcina inspectorilor de fabrici. Laprima vedere s-ar putea crede ca am fi indreptkiti sa con-

II

www.dacoromanica.ro

4 V. I. LENIN

tam scum pe date cu adevarat acceptabile, deoarece un pro-gram bine intoumit si asigurarea verificarii datelor constituieprincifpalele douà conditii ale unei statistici bune. In realitateinsa, din punctul de vedere al acestor doua conditii, statisticanoastra se afla si acum in aceeasi stare haotica primitiva incare se afla inainte. Introducerea" la Lista fabricior siuzinelor" nu cuprinde o expunere amánuntita a programului,insotita de lamuririle corespunzatoare, cu toate cä anetodologiastatistica cere publicarea programului dupà care au fost culesedatele. Din analiza ulterioara a materialului cuprins in Lista"vom vedea ca problemele esentiale referitoare la programulstatisticii fabricior si uzinelor ramin cu totul nedarificate.Cit despre verificarea datelor, este util sa citam apreciereaunnia care a efectuast-o in practica, si anume a d-lui Mikulin,inspectorief de fabrici al guberniei Herson, autorul unei carticare contine o prelucrare a datelor statistice culese, dupà siste-mul nou, in gubernia Herson.

O verificare efectiva a tuturor datelor cifrice cuprinse insituatiile inaintate de proprietarii de stabilimente industrialeera cu neputinta, si de aceea situatiile se restituiau sprecorectare numai in cazurile cind datele lor erau in vaditadiscordanta cu datele altor stabilimente similare sau cu celeinregistrate la inspectiile acute in aceste stabilimente. Inorice caz, rdspunderea pentru exactitatea datelor cifrice re-produse in liste pentru fiecare stabiliment revine in intregimecelor care le-au comunicat" (Industria de fabrica si indus-tria mestesugareasca din gubernia Herson". Odesa, 1897, pre-fat/ Subliniat de noi). Prin urmare, raspunderea pentruexactitatea datelor revine, ca si inainte, proprietarilor defabrici. Reprezentantii inspectiei de fabrica nu numai ca nuau putut verifica toate datele, dar nu le-au asigurat (dupàcum vom vedea mai jos) nici macar omogenitatea si corn-parabilitatea necesara.

Mai incolo vom enumera amanuntit toate deficientele Lis-ter si ale materialului cuprins in ea. Principala ei deficientaeste, dupa cum am spus mai sus, lipsa totala a oricaror cifretotalizatoare (persoanele particulare care scoteau Indicato-rur &dean cifre totalizatoare, pe care le largeau la fiecareeditie nou5). D-1 Karisev, care la intocmirea lucrarii sale afost ajutat de doi colaboratori, a avut fcricita idae de a

www.dacoromanica.ro

iN LEGATURA CU STATISTICA FARR. $1 UZINELOR DIN RUSIA 5

umpk anacar in parte aceastä lacuna si de a calcula cifreletotalizatoare ale industriei noastre de fabricS pe baza date-lor cuprinse in Lista". Este o treabA foarte folositoare, pen-tru a arei realizare toata lumea i-ar fi fost recunoscAtoaredacA... in primul rind dad d-1 Karisev ar fi dat intr-o formAcompletà macar o parte din cifrele totalizatoare obtinute ded-sa si, in al doilea rind, dacä in tratarea materialului nu arfi dat dovadà de o lipsA de spirit critic vecind cu lipsa dejenA. Fara a fi examinat cu atentie materialul si fAra a-I fiprelucrat cit de cit temeinic" * din punct de vedere statistic,d-1 Karisev s-a grAbit sa tragä concluzii" si, in felul acesta,a comis, fireste, o serie intreagA de greseli dintre cele maibizare.

SS incepem cu prima problemS, problema fundamentala astatisticii industriale, si anume : ce stabilimente trebuie in-

, chise in categoria fabricilor si uzinelor" ? D-1 Karisev nicinu-si pune macar aceastS problemA ; el considers, probabil, CAfabrica si uzina" reprezintA notiuni bine definite. In ceea cepriveste Lista fabricilor si uzinelor", d-sa afirmS cu o indrSz-nealà demnA de o cauzA mai bunA cA aceasta publicatie, spredeosebire de cele precedente, inregistreazA nu numai fabricilemari, ci toate fabricile. Aceastä afirmatie, pe care autorul orepetä de douà ori (pag. 23 si 34), este de-a dreptul grefitii.In realitate, lucrurile stau toomai invers. In comparatie cupublicatiile anterioare din domeniul statisticii fabricilor si uzi-nelor, Lista" inregistreazd numai stabilimentele mai marl.Vom explica indata cum a reusit d-1 Karisev sa nu observe"o asemenea bagatelà", dar mai intii trebuie sA dam cititoru-lui o Ilmurire cu caracter istoric. Piná pe la jurratatea pen-ultimului deceniu, in statistica fabricilor si uzinelor din Rusianu au existat nici un fel de definitii si reguli care sä limitezenotiunea de fabricA la stabilimentele industriale mai mari. Instatistica fabricilor si uzinelor" intrau toate stabilimenteleindustriale (si atelierele de imeseriasi) de orice fel, ceea cecrea, fireste, o adevarata harababurà de date dintre cele maidiferite, deoarec,e cu fortele si mijloacele existente (adicS WS

* /n opozitie cu parerea recenzentului de la Russkie Vedomosti(1898, nr. 144), care a fost, probabil, tot atit de incapabil de o atitudine cri-ticS WS de concluziile d-lui Karisev Ca si d-1 Karisev feta de cifrele dinListit".

" ,

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

un recensamint industrial bine organizat) inregistrarea corn-plea a tuturor stabilimentelor de acest fel este cu totul deneconceput, asa incit in unele gubernii sau in wide ramuri deindustrie erau inregistrate sute i mii de stabilimente dintrecele mai mici, iar in altele numai fabricile" mai mari. Deaceea era firesc ca autorii care au incercat pentru prima oaràs'à prelucreze in mod stiintific datele statisticii fabricilor siuzinelor din Rusia (in deceniul al 7-lea al secolului nostru)sa-si fi concentrat toatá atentia asupra acestei problemefi depus toate eforturile in scopul de a separa de industriilecu date absolut incerte industriile cu date mai mult sau maiputin certe, de a separa de stabilimentele prea mici ca sä sepoatà obtine in privinta lor date satisfaeatoare stabilimenteleindeajuns de mari pentru a se putea obtine in privinta lordate satisfackoare. Busen*, Bok** i Timireazev*** audat in toate aceste probleme indicatii atit de pretioase, incit,daca' ar Li fost riguros respectate si in mod consecvent dez-voltate de cdtre statisticienii industriei noastre de fabrica, amfi avut acum, probabil, date mai mult decit acceptabile. Inrealitate insà, toate aceste indicatii au rämas, ca de obicei,un glas care striga in pustiu, iar statistica fabricilor i uzine-lor a rImas in starea haotica de mai inainte. Din 1889 de-partamentul comertului si al manufacturilor a inceput säpublice Culegeri de date cu privire la industria de fabricAdin Rusia" (pe anul 1885 si urm.). In aceasa publicatie s-aacut un mic pas inainte : au fost lasate la o parte stabilimen-tele mici, adieà cele cu o productie in valoare sub 1.000de ruble. Se intelege de la sine cà acest plafon era prea scà-zut si reprezenta un criteriu prea primitiv : in conditiile cinddatele se culegeau prin intermediul politiei, nici vorbA nuputea &à fie de o inregistrare completd a tuturor stabilimen-telor industriale cu o productie de peste 1.000 de ruble. Casi inainte, unele gubernii i unele ramuri industriale inclu-deau numeroase stabilimente mici cu o productie in valoarede 2.000-5.000 de ruble, in timp ce alte gubernii i alte ra-

* Anuarul ministerului de finante". Partea I, Petersburg, 1869.** Analele statistice ale Imperiului rus". Seria a Il-a, vol. 6. Petersburg,

1872. Materiale pentru statistica fabricilor si uzinelor din Rusia europeara,intocmite sub Ingriiirea lui I. Bok.

*** Atlasul statistic al principalelor ramuri ale industriei de fabrici dinRusia europeana, cu lista nominali a fabricilor 4i uzinelor". Partea 1. 3,Petersburg, 1869, 1870 i 1873.

§i sA

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICA FABR. SI UZINELOR DIN RUSIA 7

muri industriale le omiteau. Exernple vom vedea mai jos. Insfir6it, sistemul recent al statisticii fabricilor i uzinelor dinRusia a introdus cu totul alte criterii pentru definirea notiuniide fabrica i uzina". Sint considerate ca fiind supuse inre-gistrarii toate stabilimentele industriale" (dintre cele a/latesub controlul" inspectiei de fabricii) care au cel putin15 muncitori, precum i cele care, avind sub 15 muncitori,poseda cazan cu aburi, ma6ina cu aburi sau alte motoare me-canice i masini sau instalatii de uzind si de labrice *.Aceasta definitie (partile ei deosebit de neclare sint sub-liniate de noi) trebuie examinata mai indeaproape, dar maiintii vom releva c, astfel definità, notiunea de fabrica §iuzina" reprezinta ceva cu totul nou in statistica fabricilor §iuzinelor : niciodata pina acum nu 6-a mai facut vreo incer-care de a limita notiunea de fabrica" la stabilimentele careau un anumit numar de muncitori sau un motor cu aburi etc.Vorbind in general, delimitarea riguroasa a notiunii de fa-brica j uzina" este absolut necesara, dar definitia reprodusamai sus sufera, din pacate, de o extrema lipsa de precizie 6iclaritate §i este mult prea vaga. Ea cuprinde urrnatoarelecriterii pentru stabilirea intreprinderilor care urmeaza sa fieinregistrate de statistica fabricilor 6i uzinelor" : 1) Stabili-mentul trebuie sa se afle sub controlul inspectiei de fabrica.Prin aceasta se exclud, dui:a cit se pare, stabilimentele careapartin statului etc., intreprinderile siderurgice etc. Dar inLista fabricilor i uzinelor" au intrat numeroase fabrici apar-tinind statului (vezi Tabelul alfabetic, pag. 1-2), 6i nu 6timdaca in toate guberniile au fost inregistrate fabricile statului,daca datele respective urmau sa fie verificate de catre inspec-tia de fabrica etc. In general, trebuie sa remarcim ca, atitatimp cit statistica fabricilor i uzinelor din Rusia nu se va fieliberat din paienjeni6ul diferitelor departamente" de caretin feluritele stabilimente industriale, ea nu va putea fi satis-fkatoare : adeseori limitele sferelor de activitate ale diferi-telor departamente se contopesc sau sufera modificari ;

* Circulara din 7 iunie 1895, publicata In lucrarea lui Kobeleatki (In-dreptar pentau uzul functionarilor inspectiei de fabricA etc.". Ed. a 4-a.Petersburg, 1897, pag. 35. Subliniat de noi). In introducerea" la Listafabricilor i uzinelor", aceasta eircularii nu a fost reprodusa, iar d-I Karisev,prelucrind materialele cuprinse in Liste, nu si-a dat osteneala sA afle cocontinut are, in cadrul Lister, notiunea de fabrici 91 mina" I I

www.dacoromanica.ro

8 V. I. LENIN

aplicarea de catre departamente diferite a unor programeidentice nu va fi niciodata identica. Organizarea rationala aacestei munci cere in mod necesar ca toate datele referitoarela toate stabilimentele industriale sa fie concentrate la o sin-gura institu0e cu caracter pur statistic, care sà asigure respec-tarea riguroasa a identitatii metodelor de culegere si de pre-lucrare a datelor. Atita timp cit acest lucru nu va fi infaptuit,va trebui sa folosim cu multa prudenta datele statisticii fabri-cilor si uzinelor, care dud include, cind exclude (in diferiteperioade si in diferite gubernii) stabilimentele altor depar-tamente". De pada, de multá vreme uzinele siderurgice seexclud mereu din statistica fabricilor si uzinelor ; cu toateacestea, Indicatorul" lui Or lov a inclus in ultima editie nu-meroase uzine siderurgice (aproape intreaga industrie pro-ducatoare de sine, uzinele Ijevski" si Votkinski" din gu-bernia Veatka etc.), neinregistrate de Lista fabricilor qiuzinelor", care in alte citeva gubernii rinregistreaza totuqiuzine siderurgice pina atunci neincluse in statistica fabricilorsi uzinelor" (de pilda topitoria de ararna Siemens" din gu-bernia Elisavetpol, pag. 330). In capitolul al VIII-lea al in-troducerii" la Lista fabricilor si uzinelor" gasim date el:privire la industria siderurgica, la turnatoriile de fonta si dearama etc. (pag. III), dar nu se dau nici un fel de lamuririasupra criteriului care a stat la baza separarii uzinelor side-rurgice de uzinele aflate in competenta" departamentuluicomertului si al manufacturilor. 2) Sint supuse inregistrariinurnai stabilimentele industriale. Acest criteriu nu este de locasa de clar cum pare la prima vedere : separarea stabilimen-telor agricole si a celor apartinind meseriasilor necesità reguliamanuntite si precise, intocmite pentru fiecare ramura indus-trialà. Mai incolo vom vedea numeroase exemple care ilus-treaza confuzia generata de inexistenta unor astfel de reguli.3) Stabilimentul trebuie sa alba cel putin 15 muncitori. Nuse precizeaza daca trebuie socotiti numai muncitorii din sta-biliment sau si muncitorii care lucreaza in afara lui ; nu searata dupa ce criteriu sa se faca deosebire intre unii si altii(nici aceasta nu e o problema usoara), nu se stie dad trebuiesocotiti muncitorii auxiliari etc. In cartea sa mentionata maisus, d-1 Mikulin citeaza exemple care ilustreaza confuzia ge-

www.dacoromanica.ro

IN LECATURA CU STATISTICA FABR. SI UZINELOR DIN RUSIA 9

nerata de aceasta lipsa de precizie. In Lista fabriciloruzinelor" gasim numeroase stabilimente care folosesc numaimuncitori ce lucreaza in afara stabilimentului. Se intelege dela sine ca, in cadrul sistemului actual de culegere a datelor,incercarea de a cuprinde toate stabilimentele de acest gen(adica toate magazinele care dau de lucru la domiciliu, petoti cei care dau de lucru in cadrul asa-ziselor mestesuguri etc.)nu poate decit sl stirneasca zimbete, iar datele fragmentareprivind unele gubernii sau ramuri industriale sint lipsite devaloare g nu fac decit sä creeze confuzie. 4) Din categoriafabrici i uzine" fac parte toate stabilimentele care au cazancu aburi sau rnasina cu aburi. Acest criteriu este cel maiprecis si cel mai fericit ales, deoarece folosirea aburului esteintr-adevar caracteristica pentru dezvoltarea marii industriimecanizate. 5) Din categoria fabrici i uzine" fac parte sta-bilimentele care au alte motoare mecanice" (fara aburi).Acest criteriu este extrem de neprecis si mult prea larg : pebaza lui pot fi incluse in categoria fabricilor stabilimenteactionate de roti hidraulice, de manejuri cu cai, de motoareeoliene i chiar de mecanisme primitive puse in miscare cuajutorul cailor. Intrucit nici nu poate fi vorba de o inregistrarecompletà a tuturor stabilimentelor de acest fel, se creeaza inmod inevitabil o confuzie, i vom vedea indata exemple inaceasta privinta. 6) In categoria fabrici si uzine" intra sistabilimentele care au instalatii de uzina sau de fabricr.Acest din urma criteriu, cu totul vag i lipsit de precizie,reduce la zero eficienta tuturor criteriilor precedente si faceca datele sa fie in mod inevitabil haotice si necomparabile.In gubernii diferite aceasta definitie va fi in mod inevitabilinteleasä in mod diferit. $i, la drept vorbind, ce fel de de-finitie este ea ? Uzina sau fabrica se numeste orice stabilimentcare are instalatii de fabrica sau uzina... Acesta este ultimulcuvint al noului sistem al statisticii fabricilor si uzinelor dinRusia. Nu-i de mirare ca aceasta statistica este atit de ne-satisfacatoare. Vom cita exemple din toate sectiunile Listeifabricilor i uzinelor" pentru a arata cum in uncle guberniisi in uncle ramuri industriale sint inregistrate stabilimentelecele mai mici, care incurca statistica industriei de fabrica,pentru ea de o enumerare a tuturor stabilimentelor de acest

si

www.dacoromanica.ro

10 V. I. LENIN

fel nici vorbä nu poate sä fie. lath' sectiunea I : prelucrareabumbacului". La pag. 10-11 6nti1nim cinci fabrici", situatein diferite sate din gubernia Vladimir, care vopsesc contraplata' fire §i pima aduse de clienti (sic 1). In locul valoriiproductiei figureazä plata pentru vopsit, de la 10 ruble (?) la600 de ruble ; numärul muncitorilor oscileazA intre 0 (in-seamni aceasta care ca nu existà date in aceastä privinti sauca nu existà muncitori salariati ?) §i 3. Motoare nu existà deloc in aceste stabilimente, care sint de fapt ni§te boiangeriitärane§ti, adicA stabilimente mqtqugäre§ti cu totul primi-tive, inregistrate intimplkor intr-o gubernie §i omise, firqte,in altele. In sectiunea a II-a (prelucrarea linii), tot in guber-nia Vladimir gäsim fabrici" manuale care darkesc linaadusä de clienti, realizind anual 12-48 de ruble i avind0-1 muncitori. Iatà intr-un sat o fabricä manualá de prelu-crare a matásii (sectiunea a III-a, nr. 2.517), cu 3 muncitori

o productie in sumá de 660 de ruble. WA, tot in gu-bernia Vladimir, alte boiangerii sàtqti manuale, avind0-3 muncitori §i realizind pentru prelucrarea pinzei 150-550de ruble (sectiunea a IV-a, prelucrarea inutui, pag. 141). Ingubernia Perm intilnim o fabricA" manualä de rogojini(sectiunea a V-a) cu 6 muncitori §i cu o productie in sumäde 921 de ruble (nr. 3.936). Se intelege cä §i in alte gubernii(de pita Kostroma) existä destule stabilimente de acest fel,dar de nu au Lost considerate fabrici. Iatà o tipografie (sec-tiunea a VI-a) cu 1 muncitor i cu o productie in suma. de300 de ruble (nr. 4.167) ; in uncle gubernii au Lost inregis-trate numai tipografiile marl, iar in altele tipografiile au fostcu desáVir§ire omise. Sau o fabricä" de cherestea cu 3 mun-citori, care realizeazä 100 de ruble pentru confectionareadoagelor (sectiunea a VII-a, nr. 6.274). Iatà o fabricä ma-nualä de prelucrare a metalelor (sectiunea a VIII-a), avind3 muncitori §i o productie in suma de 575 de ruble (nr. 8.962).In sectiunea a IX-a (prelucrarea produselor minerale) gAsimfoarte multe stabilimente dintre cele mai mici, mai cu searnAfabrici de cärämidä, de pildä, cu 1 muncitor qi cu o produc-tie in sutra de 48-50 de ruble etc. In sectiunea a X-a (pre-lucrarea produselor animate) intilnim mid stabilimente ma-

si cu

www.dacoromanica.ro

IN LECATURA CU STATISTICA FARR. $1 UZINELOR DIN RUSIA 11

nuale care produc luminki de seu, prelucreaza blani de oi,piei brute etc., avind 0-2 muncitori i o productie in sumade citeva sute de ruble (pag. 489, 507 si altele). Dar celemai multe stabilimente mici de tip pur mestesugaresc se aflain sectiunea a XI-a (prelucrarea produselor alimentare), inindustria uleiurilor vegetale i, mai cu seama, in industriamorkitului. Tocmai in aceastä din urma industrie este deose-bit de important sa se faca o distinctie need intre fabrici"

micile stabilimente, lucru care ansä nu a fost facut pinaacum si de aceea In toate publicatiile statistice referitoare laindustria noastra de fabrica domneste un haos total. Incer-carea de a pune ordine in statistica industriei morkitului detip mecanizat, intreprinsa de primul congres al secretarilor decomitete guberniale de statistica (din mai 1870) *, nu a datnici un kl de rezultate, si de atunci statisticienii industrieinoastre de fabrica parca nici nu se gindesc Ca datele publicatede ei sint cu totul inutilizabile. Lista" a inclus in categoriafabrici i uzine", de pilda, mori de vint cu 1 muncitor, careobtin pentru macinis jntre 0 si 52 de ruble etc. (pag. 587, 589si multe altele), mod de apa cu o singura roata i cu 1 munci-tor, care obtin pentru macinis 34-80 de ruble etc. (pag. 589

multe altele) etc. Se intelege ca o astfel de statistica" estepur i simplu ridicolä, cki daca s-ar proceda la inregistrareaunor asemenea mod s-ar putea umple Inca un volum sauchiar mai multe, fara ca enumerarea sa fie totusi completa.Pink' si in sectiunea industriei chimice (a XII-a) au fost in-registrate stabilimente mici, de pilda stabilimente taranestipentru distilarea rasinii, avind 1-3 muncitori i o productiein suma de 15-300 de ruble (pag. 995 si altele). Cu aseme-nea procedee s-ar putea ajunge la o statistica" asemanatoarecelei din cunoscuta Culegere de statistica militara", aparutacu vreo trei decenii In urma, care a inregistrat in Rusia euro-peana 3.086 de fabrici" pentru distilarea rasinii i prepara-rea dohotului, printre care 1.450 in gubernia Arhanghelsk (cu4.202 muncitori i cu o productie in surna de 156.274 deruble, revenind in medie la 1 fabrica" mai putin de 3 mun-

* Potrivit proiectului de norme pentru culegerea de date referitoare laindustrie, intocmit de congres, in catcgoria fabricilor nu intrau morile careaveau sub 10 pietre, cu exceptia morilor cu valturi. Ana le de statistice.Seria a II-a, partea a 6-a, introducere, pag. XIII.

si

si

www.dacoromanica.ro

12 V. I. LENIN

citori si ceva mai mult de 100 de ruble). Pared' dinadinsgubernia Arhanghelsk lipseste cu desavirsire din aceasta sec-tiune a Listei" : pesemne ca taranii de acolo nu mai disti-leaza rasina si nu mai prepara dohot 1 Este demn de semnalatca in toate exemplele citate de noi au fost inregistrate sta-bilimente care nu se incadreaza in prevederile circularei din7 iunie 1895. De aceea inregistrarea lor este pur intimplei-toare : in unele gubernii (poate chiar judete) ele au fost in-registrate, dar in majoritatea guberniilor au Lost omise.Statisticile anterioare (incepind din 1885) omiteau asemeneastabilimente ca avind o productie sub 1.000 de ruble.

Fara sa se lamureasca citusi de putin asupra acestei pro-.bleme fundamentale a statisticii fabricilor i uzinelor, d-1Karisev nu s-a sfiit totusi sa traga concluzii" din cifreletotalizatoare obtinute de d-sa. Prima dintre aceste concluziiafirma ca in Rusia numarul fabricilor scade (pag. 4 si altele).Pentru a ajunge la aceasta concluzie, d-1 Karisev a procedatfoarte simplu : a luat numarul fabricilor pe 1885 potrivitdatelor departamentului comertului si al manufacturilor(17.014) si a scAzut din el numarul fabricilor din Rusia eu-ropeana potrivit datelor cuprinse in Lista fabricilor i uzi-nelor" (14.578). Rezulta o scadere de 14,3% ; d-1 profesorcalculeaza pina si mirimea procentului, Fara a se sinchisi defaptul ca datele pe 1885 nu cuprind intreprinderile supuse laplata accizului ; el se multumeste sa remarce cà adaugareaacestor intreprinderi ar face ca scaderea" numarului fabrici-lot sa fie si mai accentuatä. $i autorul incearca sä stabileascain care parte a Rusiei se desfasoara mai rapid" acest procesde scadere a numarului stabilimentelor" (pag. 5). In realitate,nu are loc nici un proces de sadere, nunthrul fabricilor dinRusia nu scade, ci crefte, iar concluzia plasmuitä de d-1 Kari-sev se datoreste pur i simplu faptului ca doctul nostru pro-fesor compara date care in nici un caz nu pot fi comparateintre ele *. 5i aceasta incomparabilitate nu se datoreste citusi

* In 1889 d-1 Karigev a luat (Iuridiceski Vestnik" nr. 9) pentru anul1885 date extrase din rapoartele adresate personal tarului de catre d-nii gu-vernatori, date care cuprindeau mii de mori tariinegti, uleinite, cArAmidArii.olArii, tbàcürii, cojocArii i alte stabilimente megtelugAresti dintre cele mairnici, gi a evaluat num5rul fabricilor" din Rusia europeani la 62.801 I Nemirtl cS, stabilind In momentul de fall procentul scAderii" numdrului fabd-cilor d-sa nu 1-a calculat pornind de la aceastii. cifrA.

www.dacoromanica.ro

IN LECATURA CU STATIST1CA FAI3R. $1 UZINELOR DIN RUSIA 13

de putin faptului ca pe anul 1885 lipsesc datele referitoare laintreprinderile supuse la plata accizului. D-1 Karisev ar fiputut lua i cifre care cuprind aceastä categorie de intreprin-deri (din sus-mentionatul Indicator" al lui Or lov, intocmitdupa aceleasi situatii inaintate departamentului comertului sial manufacturilor) si in felul acesta ar fi putut evalua nu-marul fabricilor" din Rusia europeana la 27.986 in 1879,la 27.235 in 1884 si la 21.124 in 1890, astfel incit pe 1894/95(14.578) scaderea" ar fi aparut incomparabil mai accentuata.Din pacate, insa, toate aceste cifre nu pot fi comparate intreele, in primul rind, pentru ca. Lin publicatiile vechi notiunea defabrica" nu este identica Cu cea din publicatiile de acum alestatisticii fabricilor i uzinelor, si in al doilea rind, pentru cain categoria fabricilor" sint incluse in mod intimplätor sinesistematic (in uncle gubernii, pe anumiti ani) stabilimentedintre ode mai mici, a caror inregistrare completa, cu mijloa-cele de care dispune statistica amastra, este cu desavirsireexclusa. Daca si-ar fi dat osteneala sa analizeze, de pada,definitia data in Lista" notiunii de fabrica", d-1 Karisev arfi vazut ca, pentru a se putea compara numarul fabricilorcuprinse in aceasta publicatie cu numarul odor cuprinse inalte publicatii, trebuie luate numai stabilimente cu 15 fi maimulti muncitori, deoarece numai stabilimentele de acest lelau fost inregistrate in Lista" complet i fara nici un fel derestrictii, in toate guberniile si in toate ramurile industriale.Intrucit stabilimentele de acest fel fac parte din categoriastabilimentelor relativ mari, inregistrarea lor este facuta inconditii mai satisfacatoare si in publicatiile anterioare. Asi-gurind in felul acesta omogenitatea datelor supuse compa-ratki, sa calculam acum numarul fabricilor cu 16 * si maimulti muncitori potrivit Indicatorului" pe anul 1879 si po-trivit Listei" pe 1894/95 pentru Rusia europeana. Obtinemurmatoarele cifre instructive :

* Liam 16 si nu 15 muncitori, in parte pentru cii evaluarea numkuluifabricilor cu 16 si mai multi muncitori a fost facuta inert in Indicatorul" pe1890 (editia a 3-a, pag. X) si, In parte, pentru cii instructiunile ministerului definante iau uneori aceasta normil (vezi Kobeleatki, 1. c., pag. 14).

www.dacoromanica.ro

14 V. I. LENIN

Numirul fabricilor oi uzinelor din Rusia europeani

Izvoarele Cu 16 oi mai Sub 16Anii Total multi mune itori mune i tori

Indioatorul", editia 1 1879 27.986* 4.551 23.435

a 3-a 1890 21.124 6.013 15.111

Lista fabrioilor oi uzinelor" 1894/95 14.578 6.659,iar firi

tipografii

7.919

6.372

Asadar, compararea acestor cifre singurele care pot ficonsiderate aproximativ omogene, comparabile si complete

aratä ca in Rusia nunuirul fabricilor crefle, ci Inca destulde rapid : in 15-16 ani (1879-1894/95) el a crescut de la4.500 la 6.400, adica cu 40% (in 1879 si 1890 tipografiilenu erau considerate fabrici). Cit despre stabilimentele careau sub 16 muncitori, compararea numarului lor pe anii men-tion* ar fi de-a dreptul absurdei, pentru ca toate acestepublicatii definesc in chip diferit notiunea de fabrica"folosesc sisteme diferite pentru excluderea stabilimentelormici. In 1879 statistica nu excludea nici un fel de stabilimentemici ; de aceea in industriile care au contingenta cu agricul-tura si cu mestesugurile täranesti (moraritul, industria uleiu-lui, productia de caramizi, de pielarie, olaritul etc.) au fostinregistrate o multime de stabilimente dintre cele mai mici,care in editiile de mai tirziu au fost omise. In 1890 au fostomise deja uncle stabilimente mici (cu o productic sub 1.000de ruble) ; de aceea si numarul fabricilor" mici este mairedus. In sfirsit, in 1894/95 au fost omise o multime de sta-bilimente care aveau sub 15 muncitori, fapt datoritä caruianumárul fabricilor" mici a scazut dintr-o data aproape lajumatate fata de cel din 1890. Numarul fabricilor pe 1879si cel pe 1890 poate fi facut comparabil si printr-un alt pro-cedeu, i anume prin separarea stabilimentelor cu o productiede cel putin 2.000 de ruble. Intr-adevar, cifrele totalizatoaredin Indicator", citate de noi mai sus, cuprind toate stabili-mentele inregistrate, pe cind in lista notninalit a fabriciorIndicatorul" a trecut numai stabilimentele cu o productie decel putin 2.000 de ruble. Numárul stabilimentelor de acest

* Uncle date care lipsesc au fost completate cu aproximatic : vczi Indi-catorul", pag. 695.

si

. ,,

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICA FABR. SI UZINELOR DIN RUS1A 16

fel poate fi considerat aproximativ comparabil (desi in stareaactuala a statisticii noastre lista lor nu poate fi niciodatacompleta), cu exceptia celor din industria moraritului. Inaceasta industrie, inregistrarea are un caracter cu totul nesis-tematic, atit in Indicator" cit si in Culegerea" de date pediferite gubernii i pe diferiti ani, publicata de departatnentulcomertului si al manufacturilor. In unele gubernii sint consi-derate fabrici" numai morile cu aburi, in altele sint adaugatesi marile mori de apà, in altele sint inglobate in aceasta ca-tegoric sute de mori de vint, iar in altele chiar morile actio-nate de manejuri cu cai etc. Limitarea valorii productiei nuinlaturä nicidecum haosul din statistica morilor sistematice,pentru ca in locul valorii productiei se ia aici cantitatea defaina, care si la morile foarte mici reprezinta adesea peste2.000 de puduri pe an. De aceea numarul monitor inregistratede statistica industriei de fabrica descrie salturi extraordinarede la un an la altul, datorita faptului Ca procedeele de in-registrare sint diferite. De pilda, Culegerea de date" pe1889, 1890 si 1891 a inregistrat in Rusia europeana 5.073,5.605 si 5.201 mori. In gubernia Voronej numärul morilor acrescut brusc de la 87 in 1889 la 285 in 1890 si la 483 in1892, si aceasta datorita faptului Ca in mod intimplator aufost inregistrate i morile de vint. In tinutul Donului numarulmorilor a crescut de la 59 in 1887 la 545 in 1888 si la 976in 1890, iar apoi a scazut la 685 in 1892 (tot din cauza mo-rilor de vint, care uneori se inregistrau, alteori ba) etc. etc. Seintelege ca folosirea unor astfel de date este inadmisibila.De aceea luam numai morile cu aburi si, adaugind din cele-lalte ramuri industriale stabilimentele cu o productie in va-loare de cel putin 2.000 de ruble, obtinem numarul fabricilordin Rusia europeana : in 1879 circa 11.500, iar in 1890 circa15.500 *. $i in cazul de fata constatam, asadar, o creflere anunthrului fabricilor, si nu descresterea inventata de d-1 Kari-

* Obtinerea cifrei corespunzAtoare pe baza datelor cuprinse in Listafabricilor si uzinelor" este cu totul imposibilA, in primul rind, pentru cii"Lista" a omis o multime de stabilimente cu o productie de la 2.000 doruble in sus, pe motivul cS acestea aveau sub 15 muncitori. In al doilearind, pentru at Lista" lua in considerare valoarea productiei, filrA accize(spre deosebire de statistica anterionrA). In al treiloa rind, pentru ci Lista"lua uneori nu valoarea productiei, ci plata pontru prelucraroa materiel prime.

3 Opera complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

16 V. I. LENIN

§ev. Teoria d-lui Kari§ev cu privire la ;-,procesul descre§teriinumarului de stabilimente" in industria de fabrica din Rusiaeste o nascocire curata, bazata pe o cunoqtere mai mutt decitinsuficienta a materialului pe care el s-a apucat sa-lprelucreze.Inca in 1889 (Iuridiceski Vestnik" nr. 9) d-1 Kari§ev avorbit de numarul fabricilor din Rusia, comparind cifrele cutotul inutilizabile luate din rapoartele d-lor guvernatori catretar §i publicate in Culegere de date cu privire la Rusia peanii 1884-1885" (Petersburg, 1887, tabelul XXXIX) cucifrele curioase din Culegerea de statistica militare (parteaa IV-a. Petersburg, 1871), care a inglobat in categoria fa-bricilor" mii dintre oele mai mici stabilimente apartinindmeseriaWor §i mgte§ugarilor, mii de plantatii de tutun (sic 1vezi pag. 345 i 414 din Culegerea de statistica militara"cu privire la fabricile" de tutun din gubernia Basarabia), miide mori taranqti §i ruleinite etc. etc. Nu-i de mirare ca. in1886 Culegerea de statistica militara" a inregistrat in felulacesta peste 70.000 de fabrici" in Rusia europeana. Demirare este ca s-a gasit un om care sa alba o atitudine atitde neatenta §i de necritica fata de orice cifra tipáritä, incits-o ia drept baza pentru concluzii *.

Aici trebuie sa facem o mica digresiune. Din teoria sa cuprivire la descmterea numärului fabricior, d-1 Kari§ev de-duce existenta unui proces de concentrare a industriei. Seintelege de la sine 6, respingind teoria lui, noi nu tagaduimnicidecum aceasta concluzie, pe care insa d-1 Karisev o de-monstreaza intr-o manierà grqità. Pentru a demonstra exis-tenta acestui proces, este necesar sà scoatem separat stabi-limeade deosebit de mari. SA* luam, de pilda, stabilimentelecu 100 §i mai multi muncitori. Comparind numarul acestorstabilimente, numarul muncitorilor §i valoarea productiei lorcu datele privitoare la toate stabilimentele, obtinem urmato-rul tabel :

* D-1 Tugan Baranovski a arlitat deja, In 1egraur8 cu problema numi-rului muncitorilor de fabrici, ca datele Culegerii de statistica militara"sint cu totul inutilizabile (vezi cartea lui Fabrica" etc., Petersburg, 1898,nag, 338 psi urm., si

gMir Bofir 4, 1898, nr. 4), iar la provocarea lui directi

amined-zut N.on Karisev rdspund prm tticere. Intr-adevir, nu le maialtceva declt si taci.

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA. CU STATISTICA FABR. $1 UZINELOR DIN RUSIA 17

V ezi nota*

1 8 7 9 1 8 9 0 1 8 9 4/9 5

NumirulValoarea

produe tieiin mii de

ruble

Numfirul

ValoareaproduetieiM mii do

ruble

Numilrul

Valoareaproduetieiin mii de

ruble

I.

: Fr; t;2 .8

AI

.F. .1;I 11

Toate

uzinele"

Stabili-mentele on100 oi maimultioitori

mun-

27.986

1.238

763.152

509.643

1.148.134

629.926

21.121

1.431

875.764

623.146

1.500.871

858.588

14.578

1.468

885.555

655.670

1.345.346

956.233

0/0laid de_total 66,8% 54,8% 71,1% 57,2% 74% 70,8%

Din acest tabel se vede ca numarul stabilimentelor foartemari creste, dupa cum creste si numárul muncitorilor kr sivaloarea productiei, reprezentind o parte din ce in ce mai maredin numarul total al muncitorilor si din valoarea totala aproductiei in fabricile i uzinele" inregistrate in mod oficial.Unii vor obiecta, poate, ca din moment ce se produce o con-centrare a productiei inseamna Ca stabilimentele mari inlaturape cele mici i ca numärul acestora din urma scade ; in con-secinta, scade i numarul total al stabilimentelor. Dar, inprimul rind, aceasta din urma concluzie nu se refera la cate-goria fabricilor i uzinelor", ci la toate stabilimentele indus-triale, despre care nu avem dreptul sa vorbim, pentru ci lanoi 11U exista nici o statistica cit de cit veridica si completäa stabilimentelor industriale. In al doilea rind, nici din punctde vedere pur teoretic, apriori, nu se poate spune ca intr-osocietate capitalista in dezvoltare trebuie sa se producineaparat i intotdeauna o descrestere a numarului stabiimen-

* Izvoarelo sint aceleasi. Pentru anul 1879, dupii cum s-a mai aritat, uneledate au fost completate cu aproximatie. Datele generale din Indicatoare" gidin Lisa" nu stilt comparabile, dar aici compardin numat procentul feta denun:Lk-al total al muncitorilor i fatS de valoarea totali a productiei ; or, Incifrele totalizatoare aceste din urmi date sint mult mai veridice (dupi cumvom ardta mai jos) decit datele referitoare la numlrul total al fabricilor.Numirul stabilimentelor mari a fost luat dintr-o lucrare despre CapitalismulIn Rusia", pe care autorul acestor rinduri o pregiiteste pentru tipar

3*

00Oil.1

s.

www.dacoromanica.ro

18 V. 1. LENIN

telor industriale, caci paralel cu procesul de concentrare aindustriei are loc un proces de sustragere a populatiei de laocupatille agricole, un proms de crestere a micior stabili-mente industriale in regiunile inapoiate ale tarii, ca urmarea descompunerii gospodariei taränesti seminaturale etc.*.

Sa revenim insä la d-1 Karisev. Datelor celor mai putincerte (si anume datelor referitoare la numarul fabriciloruzinelor"), d-sa 1e acorda aproape cea mai mare atentie. In-tr-adevar, d-sa grupeaza guberniile dupà numarul fabricior",intooneste o cartograma cu indicarea acestor grupuri i untabel special pentru guberniile cu cel mai mare numar defabrici" in fiecare ramura industriala (pag. 16-17) si cal-culeaza o mukime de cifre procentuale care exprima numarulfabricilor din fiecare gubernie, raportat la numarul lor total(pag. 12-15). D-1 Karisev a uitat aici un mic amanunt : auitat sa-si puna intrebarea daca cifrele care exprima numärulfabricilor pe diferite gubernii pot fi comparate intre ele.Raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi deck negativ,de aceea majoritatea calculelor, comparatilior i rationamen-telor d-lui Karisev trebuie calificate drept nevinovate exer-cidi de statistica. Daca d-1 profesor ar fi citit definitia fa-bricii i uzinei" asa cum c formulata in circulara din 7 iunie1895, si-ar fi dat numaidecit seatna ca o definitie atit devaga nu poate fi aplicati in mod identic in diferite gubernii ;la o concluzie similara ar fi putut sa-1 duca o studiere maiatenta a Lister propriu-zise. Sa dam citeva exemple. Luinddrept criteriu numarul stabilimentelor, in sectiunea a XI-a(prelucrarea produselor alimentare ; acest grup cuprinde celmai mare numar de fabrici) d-1 Karisev grupeaza aparteguberniile Voronej, Veatka si Vladimir (pag. 12). Dar abun-denta de fabrici i uzine" in aceste gubernii se explicä inspecial prin faptul ca aici au fost inregistrate, intr-un modpur intimplcitor, stabilirnente mid care in alte gubernii aufost omise. In gubernia Voronej, de pilda, numärul mare alfabricilor" se explica pur i simplu prin faptul a aid aufost inregistrate i motile mici (din 124 de mod numai 27

* De pada, recensilmintul mestesugurilor"reform5, cu

din 1894/95 tn gubernia Pennlaa aratat ci, in epoca de dupil fiecare deceniu se

asuprainfiinteani

sate tot mai multe stabilimente industriale. Vezi Privire linutululPerm. Studiu asupra stiirii industriel mestesugliresti din gubernia Penn".Penn, 1898 '.

fl

www.dacoromanica.ro

iN LEGATURX CU STATISTICA FABR. $1 UZINELOR DIN RUSIA 19

s.int cu aburi ; multe sint mod de apA cu 1, 2 sau 3 roti. Inalte gubernii morile de acest fel nu au fost inregistrate ; dealtfel nici nu ar fi Lost posibil sä le inregistrezi pe toate),precum si uleinitele (in majoritate actionate de manejuri cucai), care in alte gubernii au Lost omise. In gubernia Veatka,din 116 mod numai 3 sint cu aburi ; in gubernia Vladimirau fost inregistrate vreo 10 mod de vint si 168 de uleinite ;o mare parte dintre de sint actionate de forta vintului, demanejuri cu cai sau de mina omului. DacA in alte guberniisint mai putine stabilimente, aceasta nu inseamnA desigur cAacolo nu existA mod de vint, nici mod de apl etc., ci numaicA acolo ele nu au Lost inregistrate. Intr-o serie intreagh degubernii au fost inregistrate aproape exclusiv numai morilecu aburi (Basarabia, Ekaterinoslav, Taurida, Herson sialtele) ; or, industria morAritului cuprinde 2.308 fabrici"dintre cele 6.233 existente in Rusia europeanA in cadrul sec-tiunii a XI-a. Este absurd sA vorbesti despre repartizareafabricilor pe gubernii fárA sä stabilesti in prealabil neomoge-nitatea datelor. SA lu'am sectiunea a IX-a, prelucrarea mine-ralelor. lath, de pildA, in gubernia Vladimir 96 de fabrici decArAmida, iar in tinutul Donului 31, adicA de peste trei orimai putin. Potrivit Indicatorului" (pe 1890) situatia e in-versa : in gubernia Vladimir 16, iar in tinutul Donului61 de fabrici. Dupà cum reiese din Lista fabricilor siuzinelor", in gubernia Vladimir din 96 de fabrici numai 5 au16 si mai multi muncitori, pe cind in tinutul Donului 26(din 31). Este clar cà lucrurile se explica pur si simplu prinfaptul cA in tinutul Donului statisticienii au Lost mai zgirciticu incadrarea micilor cArAmidArii in categoria fabricilor"decit in gubernia Vladimir, si atita tot (toate cArAmidadilemici din gubernia Vladimir folosesc exclusiv muncA manuala).D-1 Karisev nu vede nimic din toate aoestea (pag. 14). Despresectiunea a X-a. (prelucrarea produselor animale) d-1 Katisevspune ea* numArul stabilimentelor este destul de redus aproapein toate guberniile si CA' numai gubernia Nijni Novgorod,cu cele 252 de fabrici ale ei, constituie o exceptie izbitoare"(pag. 14). Aceasta se datoreste in special faptului cA inaoeastä gubernie au fost reoenzate foarte multe stabilimentemid bazate pe munca manuala (uncle fiind actionate de ma-

www.dacoromanica.ro

20 V. I. LENIN

nejuri cu cai sau de forta vintului), care in alte gubernii nuau fost recenzate. De pildä, in gubernia Moghilev Lista fa-bricilor i uzinelor" inregistreazä in aceastá sectiune numai2 fabrici ; fiecare dintre ele are peste 15 muncitori. Cit despremicile stabilimente pentru prelucrarea produselor animale,ele ar putea fi numgrate cu zecile si in gubernia Moghilev,cum le-a i inregistrat Indicatorul" pe 1890, care arata inaceastA gubernie 99 de stabilimente pentru prelucrarea pro-duselor animale. Se pune intrebarea : ce rost mai au, dupàtoate acestea, calculele d-lui Karisev cu privire la repartiza-rea procentualá a fabricior", cind termenul fabricä" esteinteles intr-un mod atit de diferit ?

Pentru a arata mai pregnant modul diferit in care ter-menul fabricl" este inteles in diferite gubernii, vom luadouà gubernii invecinate : Vladimir si Kostroma. Dupä cumreiese din Lista fabricilor i uzinelor", in prima gubernieexistà 993 de fabrici", in a doua 165. In gubernia Vladimirau fost inregistrate in toate ramurile industriale (sectiunile)stabilimente dintre cele mai mici, care din punct de vederenumeric le coplesesc pe cele mad (numai 324 de stabilimenteau cite 16 si mai multi muncitori). In gubernia Kostroma aufost inregistrate foarte putine stabilimente mici (112 fabricidin 165 au cite 16 si mai multi muncitor4, desi oricine iidà seama ca i in aceastä gubernie ar putea fi inregistratemulte mod de vint, uleinite, mici intreprinderi pentru prepa-rarea scrobelii, pentru distilarea rasinii, mid caramidirii etc.etc. *.

Dezinteresul d-lui Karisev pentru veracitatea cifrelor folo-site ajunge la culme acolo unde el comparà, pe gubernii, nu-märul fabricilor" pe 1894/95 (dupà ListA") i pe 1885(dupà Culegere"), afirmind, cu aerul cel mai serios din lume,ca in gubernia Veatka numarul fabricilor a crescut, in gu-bernia Perm a scazut considerabil", iar in gubernia Vladimirs-a mArit simtitor etc. (pag. 6-7). Si aceasta denotä con-

* Iota Incfi un exemplu de stabilire arbitrarg a numirului fabricilor" Incadrul celui mai nou" sistem al statisticii fabricilor i uzinelor din Rusia.Pe 1894/95 Lista fabricilor i uzinelor" inregistreaz5 Sn gubernia Herson 47!de fabrici (d-1 !Carney, op. cit., peg. 5), iar pe 1896 d-1 Mikulin constatiiacolo deodat5 1.249 de stabilimento industriale" (op. cit., peg. XIII). dintrecare 773 cu motor mecanic 51 109 Mil motor mecanic, aylnd mai mult de 15muncitori. Cind notiunea de fabricr nu este Oar Precint5, asemenea salturiSint tntatdcaunq inevitabile,

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICA FABR. $1 UZINELOR DIN RUSIA

chide sententios autorul nostru cà mentionatul proces aldescresterii numarului fabricilor afecteaza in mai mica ma-sura regiunile cu o industrie mai dezvoltata, mai veche, decitregiunile cu o industrie mai tinara" (pag. 7). Aceasta conclu-zie sunä foarte savant" ; pAcat numai ca e cu totul absurcla.Cifrele cu care opereaza d-1 Karisev sint cu totul intimpla-toare. De pada, potrivit datelor publicate in Culegere", inanii 1885-1890 numarul fabricilor" din gubernia Perm aevoluat astfel : 1.001, 895, 951, 846, 917 si 1.002, pentruca in 1891 sa scada brusc la 585. Aceste salturi se datoresc,printre altele, i imprejurarii ca in categoria fabricilor" aufost incluse cind 469 de mod (1890), cind 229 (1891). DacaLista fabricilor si uzinelor" inregistreaza in aceasta gubernienumai 362 de fabrici, explicatia trebuie cautatä in aceea ca,spre deosebire de Culegere", ea nu include in categoriafabricilor" dealt 66 de mori. Daca in gubernia Vladimirnumarul fabricilor" s-a marit, trebuie sä ne aducem aminteCa in aceasta gubernie Lista fabricilor i uzinelor" a inre-gistrat o serie de stabilimente mici. In gubernia Veatka, peanii 1887-1892 Culegerea" indica succesiv 1-2-2-30-28-25de mori, in timp ce Lista" a inregistrat 116. Intr-un cuvint,comparatia intreprinsa de d-1 Kanisev nu face decit 01 do-vedeasca o data in plus totala sa nepricepere de a folosicifre provenite din izvoare diferite.

Dind numarul fabridlor existente in diferite sectiuni (gru-puri de intreprinderi) si calculind ce procent reprezinta fie-care dintre aceste cifre in raport cu numarul total al fabrici-lor, d-1 Karisev nici de data aceasta nu observa ca indiferite sectiuni a fost inclus un numar diferit de stabilimentemici (de pilda, in industria textila si in cea metalurgica,numarul lor este cel mai mic, reprezentind circa Vs din nu-marul total pe Rusia europeana, pe cind in industria deprelucrare a produselor animate si alimentare numarul lorreprezinta aproape 2/3 din numarul total). Se intelege ca infelul acesta el compara marimi eterogene, iar calculele pro-centuale (pag. 8) sint lipsite de orice sens: Intr-un cuvint, intot ce priveste problema numarului fabricilor" si a reparti-zarii kr, d-1 Karisev a dat dovada de o neintelegere totala acaracterului datelor folosite de d-sa si a gradului kr deveracitate.

21

www.dacoromanica.ro

22 V. I. LENIN

Trecind de la numarul fabricilor la numarul muncitorior,trebuie sa spunem in primul rind ca, in ceea ce prive§te nu-marul total al munciturilor, cifrele din statistica fabricilor §iuzinelor din Rusia sint mult mai veridice deck cele referitoarela numarul fabricilor. Desigur ca i aici sint destule confuzii,precum §i omisiuni §i cazuri de diminuare a numarului real.Dar datele nu sint aici atit de eterogene, iar oscilatiile preamari in ceea ce prive§te numärul micilor stabilimente cindincluse in categoria fabricior, cind excluse din ea afecteazaintr-o foarte mica masura numärul total al muncitorilor, dinsimplul motiv ch. chiar §i un procent foarte insemnat de sta-bilimente foarte mici cla un procent foarte mic din numarultotal al muncitorilor. Am vazut mai sus ca, in 1894/95, in1.468 de fabrici (10% din numarul total) erau concentrati74% din muncitori. Numarul fabricilor mid (cu mai putin de16 muncitori) reprezinta 7.919 din 14.578, adica mai multde jumatate, iar numarul muncitorilor din aceste fabrici re-prezinta ((lath' socotim in medic chiar cite 8 muncitori la1 stabiliment) vreo 7%. A§a se explica faptul ca, cu toatadiferenta enorma dintre numárul fabricilor in 1890 (dupaIndicator") i cel din 1894/95, deosebirea in ceea ce prive§tenumarul muncitorilor este neinsemnati : in cele 50 de guber-nii ale Rusiei europene, in 1890 numarul muncitorilor era de875.764, iar in 1894/95 de 885.555 (socotim numai munci-torii din stabilimente). Scazind din prima cifra numärul mun-citorilor ocupati in productia de §ine (24.445) g de sare(3.704), care nu au fost incluse in Lista fabricior §i uzine-lor", iar din cea de-a doua numarul muncitorilor din tipo-grafii (16.521) care nu au fost incluse in Indicator", obtinempe anul 1890 847.615 muncitori, iar pe 1894/95 869.034,adica cu 2,50/0 mai mult. Este clar ca acest procent nu poateexprima crqterea reala, intrucit in 1894/95 au fost omisemulte stabilimente mici, dar in general apropierea dintreaceste cifre arata cal datele generale privitoare la numárultotal al muncitorilor sint relativ certe §i deci relativ utiliza-bile. D-1 Kari§ev, de la care am luat cifra care indica numi-rul total al muncitorilor, nu stabileoe cu precizie care anumeindustrii au fost incluse in 1894/95 in comparatie cu publi-catiile precedente i nu mentioneaza ca Lista fabricilor siuzinelor" a omis multe stabilimente care inainte erau incluse

www.dacoromanica.ro

IN LEGATUAA CU STATISTICA PAWL $11 UZINELOA DIN RUSIA 28

in categoria fabricilor. Pentru a face o comparatie cu ceea cea fost inainte, el ia mereu aceleasi date absurde din Cu le-gerea de statistica militara" si repeta mereu aceeasi afirmatieabsurda ca, in comparatie cu populatia, numarul muncitorilors-ar fi redus, afirmatie a carei inconsistenta totala a fost dejadovedità de d-1 Tugan-Baranovski (vezi mai sus). Fiind maiveridice, datele referitoare la numarul muncitorilor meritauo prelucrare mai minutioasa deck cele referitoare la numa-rul fabricilor, dar d-1 Karisev a fácut exact contrarul. El nucla nici macar o grupare a fabricilor dupa numarul munci-torilor, ceea ce ar fi fost deosebit de necesar, dat fiind cain Lista fabricilor si uzinelor" numarul muncitorilor esteluat drept un indiciu esential al fabricii. Date le reprodusede noi mai sus arata 6' concentrarea muncitorilor este foartemare.

In lac sä grupeze fabricile dupa numarul muncitorilor, d-1Karisev s-a ocupat de calcule mai simple, si anume : a sta-bilit citi muncitori revin in medie la 1 fabrica. Intrucit da-tele referitoare la numarul fabricilor sint, dupa cum amvazut, deosebit de incerte, intimplatoare si neomogene, toateaceste calcule sint pline de greseli. D-1 Karisev compara me-dia muncitorilor calculata la 1 fabrica in 1886 cu cea din1894/95 si deduce ca tipul mediu de fabrica creste" (pag. 23si 32-33), fara a sti insa ca in 1894/95 au fost socotite nu-mai stabilirnentele mai mari, asa indt comparatia este gre-sitä. Cu totul curioasa este compararea mediei muncitorilorcalculata la 1 fabrica in diferite gubernii (pag. 26) ; d-1 Ka-risev ajunge, de pilda, la concluzia Ca in gubernia Kostromatipul mediu de intreprindere industriala este mai maredeck in toate celelalte gubernii", aici revenind 242 de mun-citori la 1 fabrica, fata de 125 in gubernia Vladimir depilda. Prea-invatatului profesor nici nu-i trece prin minte càaceasta se datoreste pur si simplu folosirii unor metode deinregistrare diferite, asa cum s-a explicat mai sus. Pierzinddin vedere deosebirea dintre numarul stabilimentelor marisi mici in diferite gubernii, d-1 Karisev a gasit un procedeufoarte simplu pentru a ocoli greutatile legate de aceasta pro-blerna. $i anume : el ia media muncitorilor calculatil la

www.dacoromanica.ro

24 V. I. LENIN

I fabricii in toatd Rusia europeand (iar apoi si in Po Ionia,si in Caucaz) si, inmultind-o cu numkul fabricilor din fie-care gubernie, trece pe o cartogramá specialä (nr. 3) grupu-rile obtinute. Intr-adevk, c doar atit de simplu 1 Pentru cesA mai grupezi fabricile dupä numkul muncitorior, pentruce sà examinezi numarul comparativ al stabilimentelor marisi mici din diferite gubernii, claca printr-un procedeu atitde simplu putem nivela in mod artificial proportiile medii"ale fabricilor in diferite gubernii g sa le aducem la o normacomunä ? La ce bun sA examinAm daca' in guberniile Vla-dimir sau Kostroma au fost incluse in categoria fabricilormai multe sau mai putine stabilimente mici si foarte mici,din moment ce putem lua pur si simplu" media muncito-rilor calculatã la 1 fabrica pe intreaga Rusie europeani si s-oinmultim cu numkul fabricilor din fiecare gubernie ? $i ce-idaca in urma folosirii unui asemenea proccdeu sute de moride vint si uleinite, inregistrate in mod intimplkor, vor fiechivalate cu fabricile mari ? Cititorul doar nu va observanimic si, cine stie, poate ca va lua drept bura statistica"nascocitä de d-1 profesor 1

In afarA de muncitorii care lucreazi in stabiiment, Listafabricilor si uzinelor" are si o rubrica specialä pentru mun-citorii din afara stabilimentului". Aici au fost inclusi nunumai muncitorii care lucreaZA la domiciiu, executind co-menzi primite din partea fabricii (Kanisev, pag. 20), ci simuncitorii auxiliari etc. Dar numärul acestor muncitori, asacum este indicat in Lista fabricilor si uzinelor" (66.460 inintregul imperiu), nu poate fi considerat nicidecum ca unindiciu al gradului de dezvoltare pe care I-a atins la noi asa-zisa sectie externä a fabricii" (Karisev, pag. 20), caci in ca-drul actualului sistem al statisticii fabricilor si uzinelor nicinu poate fi vorba de o inregistrare cit de cit complea aacestei categorii de muncitori. D-1 Karisev spune cu foartemultá usurinta : 66.500 de oameni pentru toati Rusia, cumilioanele ei de mestesugari si meseriasi, este putin" (ibid.).Pentru a putea scrie asemenea cuvinte, el trebuie &à fi uitat6, dupä cum constati toate izvoarele, o parte foarte maredin aceste milioane de mestesugari", clack' nu majoritatea

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICA FARR. SI UZINELOR DIN RUSIA 25

lor, lucreaza pentru scup§cici, adica sint §i ei rnuncitori dinafara". E de ajuns &à arunci o privire in paginile Listei"care se refera la regiunile cu industrii mqte§ugare§ti" cu-noscute, ca sa te convingi de caracterul cu totul intimplatori fragmentar al inregistrarii muncitorilor din afare. De

pilda, in sectiunea a II-a (prelucrarea linii), Lista fabricilor§i uzinelor" inregistreaza in gubernia Nijni Novgorod, §ianume in ora§ul Arzamas §i in suburbia Viezdnaia, numai28 de muncitori care lucreaza in afari (pag. 89), pe cind dinLucrarile comisiei pentru cercetarea industriei meoe§uga-re§ti din Rusia" (partile a V-a §i a VI-a) se §tie ca acolosint multe sute (pina la 1.000) de mestesugari" care lucreazapentru patroni. In judetul Semenov, Lista fabricilor §i uzi-nelor" nu arata de loc muncitori in afara, pe cind din statisti-cile publicate de zemstve se tie ca in productia de pisla i

de branturi sint aid peste 3.000 de mqtqugari" care lu-creaza pentru patroni. In productia de armonici din guberniaTula, Lista" inregistreaza o singura fabrica" cu 17 mun-citori in afara (pag. 395), pc cind din Lucrarile comisieietc." se vede ea Inca in 1882 existau acolo 2.000-3.000 demestesugari care lucrau pentru fabricantii de armonici (par-tea a IX-a). De aceea este limpede ca c pur §i simplu ridicolsa consideri cit de cit veridica cifra de 66.500 de muncitoriin afara i sa vorbe§ti despre repartizarea ei pe gubernii §ipe ramuri industriale, cum face d-1 Kar4ev, intocmind chiar

o cartograma. Menirea reala a acestor cifre nu este citu0de putin aceea de a stabili proportiile muncii capitaliste ladomiciliu (stabilirea acestora este posibila numai in cadrulunui recensamint industrial general, care sa inregistreze toatemagazinele §i celelalte stabilimente sau persoane particularecare dau de lucru la domiciliu), ci de a inregistra separat pcmuncitorii din cadrul stabilimentului, adica pe muncitorii defabrica in sensul strict al cuvintului, i pe muncitorii dinafara. Pina acum aceste categorii de muncitori erau foartedes confundate : pina §i in Indicatorul" pe 1890 intilnimin repetate rinduri exemple de asemenea confuzii. AcumLista fabricilor §i uzinelor" face o prima incercare de apune cap4t acestei confuzii,

si

www.dacoromanica.ro

28 V. I. LENIN

Cifrele din Lista" referitoare la productivitatea anuala afabricilor au fost prelucrate de d-1 Karisev in modul cel maimultumitor, in special pentru ca aici autorul, in loc sa re-curga la obisnuitele cifre medii", a procedat la grupareafabricilor dupa volumul productiei. Ce-i drept, autorul nuse poate debarasa totusi in intregime de aceste medii" (ma-rimile medii ale productiei calculate la 1 fabrica) i chiarcompara mediile pe 1894/95 cu mediile pe 1885, procedeucare, dupa cum am aratat in repetate rinduri, este cutotul gresit. Mentionam ca, din cauza ponderii reduse a sta-bilimentelor mici, cauza pe care noi am mai aratat-o, cifreletotale privind productivitatea anuala a fabricilor sint incom-parabil mai veridice decit cif rele totale care indica numarulfabricilor. De pilda, potrivit Listei fabricilor i uzinelor",in Rusia europeana rwmarul fabricilor cu o productie in va-loare de peste 1.000.000 de ruble nu trece de 245, adica re-prezinta 1,9 0/0, dar ele concentreaza 45,60/0 din intreaga pro-ductie anualä a tuturor fabricilor din Rusia europeana (Ka-risev, pag. 38), In timp ce fabricile cu o productie sub 5.000de ruble reprezinta 30,80I din numarul lor total, dar daunumai 0,60/0 din productia totala, adica o parte cu totul in-fima. Trebuie sä mentionäm insa cà, facind aceste calcule,d-1 Karisev pierde din vedere deosebirea dintre valoareaproductiei (= valoarea produsului) si plata pentru prelucra-rea matcriilor prime. In statistica fabricilor i uzinelor dinRusia, aceasta distinctie importanta se face pentru primaoara acum, in Lista fabricilor si uzinelor" *. Se intelegede la sine cd amindouà aceste marimi sint cu totul incompa-rabile si ca ele trebuiau separate una de alta. D-1 Kanisev nuface acest lucru, si se poate considera cã procentul atit descazut al productiei anuale a stabilimentelor mici se data-reste, in parte, faptului ca aici au fost incluse stabilimentecare au declarat nu valoarea produsului prelucrat de ele, ci

* Numai ca, din picate, nu avem nici o garantie ci Lista" a aplicataceasti distinctie in mod riguros 5i consecvent, indicind valoarea produsuluinumai la fabricile care Ii vind intr-adevir produsul, far plata pentru pre-lucrarea materiel prime numai la acelea care prelucreazti materialul altora.Este posibil, de pilda, ea in industria moraritului (tn care aus-aritata deose-bire se Intllnete eel mai des) proprictirii de mon sa fi indicit cu totulIntimolStor cind o cifrli chid alta. Accasta chestiune necesiia o analizaspecialS.

www.dacoromanica.ro

fN LEGATURA CU STATISTICA FARR. SI UZ1NELOR DIN RUSIA 27

numai plata obtinuta pentru prelucrarea lui. Mai jos vomda un exemplu de eroare savirsita de d-1 Karisev datoritaignorarii acestei imprejurari. Aceasta distinctie pe care Listafabricilor si uzinelor" o face intre plata pentru prelucrareaprodusului si valoarea acestuia si faptul cã ea nu include inpretul de productie si cifra accizului fac ca cifrele ei sa nufie comparabile cu cifrele din publicatiile anterioare. PotrivitListei fabricilor si uzinelor", productia tuturor fabricilordin Rusia europeana reprezinta 1.345.000.000 de ruble, iardupa Indicatorul" pe 1890 1.501.000.000 de ruble ; dar,daca am scadea din cifra a doua suma totala a accizelor(numai in industria spirtului accizele reprezinta aproape250.000.000 de ruble), prima cifra ar fi considerabil maimare.

Indicatorul" (editiile a 2-a si a 3-a) contine o repartizarea fabricilor si uzinelor dupa volumul productiei anuale (fara&à se arate partea fiecarui grup in productia totala), dar, dincauza sus-aratatelor deosebiri dintre metodele de inregistraresi de stabilire a volumului productiei anuale, aceasta repar-tizare nu poate fi comparata cu datele din Lista".

Ne mai famine sa examinam Inca un rationament gresit ald-lui KariKv. Dind, pe gubernii, datele referitoare la va-loarea productiei anuale a fabricilor si uzinelor, el nici aidnu s-a putut abtine de la comparatii cu datele pe anii 18851891, adica cu datele din Culegere". Deoarece insa acesteadin urma nu cuprind si cifrele referitoare la industriile su-puse la plata accizului, d-1 Karisev s-a limitat sä cercetezedaca nu exista gubernii in care valoarea productiei pe 1894/95sa fie mai mica decit in anii precedenti. Asemenea guberniisint in numar de 8 (pag. 39-40) si d-1 Karisev vorbeste cuacest prilej despre miscarea regresiva a industriei" in gu-berniile cu industrie mai putin dezvoltata", afirmind ea' acestlucru poate servi ca un indiciu al situatiei dificile a stabi-limentelor mici in concurenta lor cu stabilimentele mari" etc.Toate aceste rationamente ar fi fost, poate, foarte subtiledaca... daca nu ar fi in intregime profund gresite. Nici aicid-1 Karisev nu a observat ca incearca sa compare date cutotul incomparabile si eterogene. Vom demonstra aceasta in-

www.dacoromanica.ro

28 V. I. LENIN

comparabilitate, folosind datele referitoare la fiecare dintreguberniile indicate de d-1 Karisev*. In gubernia Penn, va-loarea productiei reprezenta in 1890 20.300.000 de ruble(Indicator"), iar in 1894/95 13.100.000, dintre care in-dustria moraritului in 1890 12.700.000 (la 469 de mon 1),iar in 1894/95 4.900.000 (la 66 de mori). Prin urmare,scaderea" aparenta se datoreste pur si simplu inregistrariiintimplátoare a unui numar diferit de mon. Cit despre nu-märul morilor cu aburi, de pilda, el a crescut de la 4 in 1890si 1891 la 6 in 1894/95. Tot asa se explica scaderea" pro-ductiei si in gubernia Simbirsk (1890 : 230 de mori cu4.800.000 de ruble ; 1894/95 : 27 de mori cu 1.700.000 deruble. Mori cu aburi : 10 si 13). In gubernia Veatka, va-loarea productiei reprezenta in 1890 8.400.000, iar in1894/95 6.700.000, deci cu 1.700.000 de ruble mai putin.Dar in 1890 au fost inregistrate acolo doua uzine siderurgice,uzinele Votkinski si Ijevski, a canon productie (luata la unloc) reprezinta tocmai 1.700.000 de ruble ; in 1894/95 acesteuzine nu au fost inregistrate, deoarece sint subordonate" de-partamentului minelor. Gubernia Astrahan : in 18902.500.000 de ruble, iar in 1894/95 2.100.000. Dar in 1890au fost incluse si intreprinderile producatoare de sare(346.000 de ruble), pe cind in 1894/95 ele nu au fost in-registrate, ca unele care fac parte din industria miniera".Gubernia Pskov : in 1890 2.700.000 de ruble, iar in 1894/952.300.000 de ruble ; dar in 1890 au fost inregistrate 45 destabilimente pentru melitatul inului, cu o productie in sumade 1.200.000 de ruble, pe cind in 1894/95 numai 4 torcii-tonii de in cu 248.000 de ruble. Se intelege de la sine castabilimentele pentru melitatul inului din gubernia Pskov nuau dispanut, ci pur si simplu n-au fost incluse in lista (poatedin cauza ca majoritatea lor folosesc exclusiv munca ma-nuala si au mai putin de 15 muncitori). In gubernia Basa-rabia, productia morilor de cereale a fost inregistrata in mod

* Luiim in acest scop nu datele furnizate de Culegere", ci pe acelea dinIndicatorul" pe 1890, sciizind industriile supuse la plata aceizului. Cu excep-tia acestor industrii, datele Indicatorului" aproape ci nu diferi do cele dinCulegere", pentru cis au la baza lor aceleasi situatii primite de departamentulcomertului si al manufacturilor. Or, pentru a descopori greseala d-lui Kartsev,avem nevoie de date aminuntite nu numai cu privire la diferitele industrii,ci si la diferitele fabrici.

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA. CU STATISTICA FABR. SI UZINELOR DIN RUSIA 99

diferit, desi atit in 1890 cit si in 1894/95 a fost constatatacelasi numar de mod (97) ; in 1890 cantitatea de faingmacinata a fost evaluata la 4.300.000 de puduri = 4.300.000de ruble, iar in 1894/95 majoritatea morilor n-a indicat decitplata pentru nilicinif, ap limit suma totalä a productiei lot(1.800.000 de ruble) nu rpoate fi comparata cu cifra din1890. Iata &ill exernple care ilustreaza aceastä deosebire.Mori le Levenzon, doua la numar, figureaza in 1890 cu oproductie in surna de 335.000 de ruble (Indicator", pag.424), iar in 1894/95 cu numai 69.000 de ruble, platii pen-tru nilicinif (Lista fabricilor si uzinelor", nr. 14.231-2).Dimpotriva, moara $vartberg figura in 1890 cu o productiede 125.000 de ruble (Indicator", pag. 425), iar in 1894/95cu 175.000 de ruble (Lista fabricilor si uzinelor", nr.14.214) ; din valoarea globala a productiei in intreaga in-dustrie a moraritului pe 1894/95, 1.400.000 de ruble repre-zinta valoarea produsului, iar 400.000 de ruble plata pentrumacinis. La fel si in gubernia Vitebsk : in 1890 figureazi241 de mod cu o productie in suma de 3.600.000 de ruble,iar in 1894/95 82 de mod cu o productie in suma de120.000 de ruble, majoritatea morilor indicind numai platapentru macinis (numärul morilor cu aburi era de 37 in 1890,51 in 1891 si 64 in 1894/95), asa incit din aceste 120.000de ruble mai mult de jumdtate reprezinta nu valoarea pro-dusului, ci plata pentru macinis. In sfirsit, in ultima gubernie,Arhanghelsk, miscarea regresivä a industriei" descoperitä ded-1 Karisev se explicä pur si simplu printr-o stranie eroarede calcul facuta de d-sa : in realitate, potrivit Listei fabri-cilor si uzinelor", valoarea productiei fabricilor din aceastagubernie reprezinta nu 1.300.000 de ruble, cum afirma dedoua ori d-1 Karisev (pag. 40 si 39 ; fatà de 3.200.000 deruble in 1885-1891), ci 6.900.000 de ruble, din care 6.500.000de ruble revine la 18 fabrici de cherestea (Lista fabricilorsi uzinelor", pag. 247).

Pe baza celor spuse mai sus, ajungem la concluzia ca inprelucrarea materialelor d-1 Karisev a dat dovada de o uimi-toare lipsa de atentie si lipsa de spirit critic si de aceca asavirsit o serie intreaga de erori dintre cele mai grosolane.Cit despre operatiunile de totalizare a cifrelor din Lista",

www.dacoromanica.ro

30 V. I. LENIN

pe care d-sa le-a efectuat impreuna cu colaboratorii sal, estecazul sa spunem ca valoarea lor statistica pierde mult de peurma faptului ca d-1 Karisev nu a publicat rezultatele com-plete, adica numarul fabricilor, numarul muncitorilor si va-loarea productiei in toate guberniile si in toate ramurile deproducde (desi se pare ca d-sa a facut aceste totalizari, sipublicarea lor integrala ar fi dat, pe de o parte, posibilitateaunei verificari, iar pe de altà parte, ar fi fost de mare folostuturor celor care se servesc de Lista fabricilor si uzinelor").Vedem, asadar, cA prelucrarea pur statistica a materialuluieste extrem de fragmentara, incompleta si nesistematica, iarconcluziile la care s-a grabit sa ajungl d-1 Karisev constituiein cea mai mare parte un exemplu de felul cum nu trebuiesa se opereze cu cifrele.

Trecind la problema, pusa mai sus, a starii actuale a sta-tisticii fabricilor si uzinelor din Rusia, trebuie sa spunem inprimul rind ca, daca este imperios necesar" sä avem datestatistice complete si veddice cu privire la intreprinderi" (asase spune in introducerea" la Lista", si acest lucru esteperfect adevkat), obtinerea lot poate fi asigurata numai prin-tr-un recensamint industrial bine organizat, care sa inregis-treze toate stabilimentele, intreprinderile si lucrarile indus-triale de orice fel si care sa se repete la anumite intervalede timp. Daca datele primului recensamint general din 28ianuarie 18977 referitoare la ocupatiile populatiei vor fi sa-tisfacatoare si vor fi prelucrate in mod temeinic, ele vor in-lesni simtitor efectuarea unui recensamint industrial. Atitatimp insä cit asemenea recensaminte nu exista, nu poate fivorba decit de inregistrarea unor stabilimente industrialemari. Actualul sistem de culegere si de prelucrare a datelorstatistice referitoare la asemenea stabilimente mari (fabricisi uzine", dupa terminologia curenta) trebuie considerat cafiind extrem de nesatisfacator. Prima lui deficienta este fad-mitarea statisticii fabricilor si uzinelor, repartizarea ei intrediferite departamente" si inexistenta unei institutii speciale,pur statistice, care sa centralizeze culegerea, verificarea siprelucrarea tuturor datelor referitoare la toate fabricile siuzinele. Cind prelucrezi datele statisticii actuale a fabricilorsi uzinelor din Rusia, te afli pe un teritoriu brazdat in toate

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICA FARR. $1 =NELDA DIN RUSIA 31

directiile de hotarele diferitelor departamente" (fiecare din-.tre acestea avind metode si procedee de inregistrare propriietc.). Uneori se intimplä chiar ca acest hotar sa despard indoua o anumità fabrica sau uzink asa indt o sectie auzinei (de pilda turnatoria de fond) sa fie subordonata de-partamentului minelor, iar alta (de pilda productia artico-lelor de fier) sa fie subordonata departamentului comertuluisi al rnanufacturilor. E lesne de vazut cit de dificila devineastfel folosirea datelor si ce greseli risca O. fad' (si fac) cerce-tatorii care nu acorda suficienta atentie acestei probleme corn-plexe. In ceea ce priveste indeosebi verificarea datelor, trebuiesa spunem ca inspectia de fabrica nu va fi, desigur, niciodatain stare sä verifice in ce masura corespunde realitatii fiecarecifra declarata de fiecare fabricant. In cadrul sisternului actual(adica atunci cind datele se culeg nu prin intermedivl unuirecendmint, efectuat de un corp special de agenti, ci printrimiterea de chestionare la fabricanti) este deosebit de im-portant ca institutia centrala de statistica sa fie in contactdirect cu toti proprietarii de fabrici si uzine, sii controlezesistematic uniformitatea datelor si sa urmareasca ca de säfie complete, sa ingrijeasca de trimiterea de chestionare intoate centrele industriale cit de cit irnportante, sa ia masuripentru a se evita includerea intirnplatoare a unor date etero-gene sau aplicarea si interpretarea diferita a programului. Adoua deficienta esentiala a sisternului actual este caracterulcu totul rudimentar al programului de culegere a datelor.Dad acest program va fi elaborat in cancelarii, fara sa fiesupus criticii specialistilor si (ceea ce este deosebit de impor-tant) unei dezbateri multilaterale in presa, datele nu vorputea fi niciodata cit de cit complete si uniforme. Am vazut,de pilda, cit de nesatisfacator se rezolva acum chiar problemafundamentala a programului : ce este o fabrick o uzina ?".In conditii cind nu se fac recendminte industriale, cind seaplica sistemul culegerii datelor chiar de la industriasi (prinintermediul politici, al inspectiei de fabrica etc.), notiuneade fabrici si uzina" trebuie sa fie definità cu o precizieireprosabila si limitata numai la stabilimentele indeajuns demari pentru a se putea spera Ca vor fi inregistrate toate ,sipretutindeni, Pei omisiuni. Elementele fundamentale ale de-

4 www.dacoromanica.ro

32 V. I. LENIN

finitiei stabilimentului de tipul fabricii si uzinei", adoptatain momentul de fata, par a fi fost alese destul de reusit :1) cel putin 15 muncitori care lucreaza in stabiliment (inlegatura cu aceasta trebuie clarificata problema delimitariimuncitorilor auxiliari de muncitorii de fabrica propriu-zisi,aceea a stabilirii numarului mediu anual al muncitorilor etc.)si 2) existenta unui motor cu aburi (chiar daca numarul mun-citorilor este mai mic). Din pacate, acestor criterii li s-aumai adaugat si altele, cu totul vagi ; or, extinderea acestei defi-nitii reclarna maximum de prudentä. Daca nu pot fi omise,de pilda, stabilimentele mari cu roata hidraulica, trebuiearatat cu toata precizia care anume stabilimente de acest felurmeaza sa fie Inregistrate (daca puterea rotii nu este infe-rioara unei anumite limite, daca numarul muncitorilor nucoboara sub o anumita cifra etc.). Daca in unele ramuri in-dustriale se considera necesar sa fie inregistrate si stabili-mente mai mici, aceste ramuri trebuie enumerate cit se poatede precis, indicindu-se totodata si alte criterii dare pentrudefinirea notiunii de fabrica sau uzina". 0 atentie deosebitatrebuie acordata ramurilor industriale in care stabilimentelede tipul fabricii sau uzinei" se confunda cu stabilimentelemestesugaresti" sau agricole" (productia de pisla, de dna-mizi, de pieldrie, moraritul, industria uleiului si fnulte al-tele). Noi socotim cã cele cicala criterii de mai sus pentrudefinirea notiunii de fabrica sau uzina" nu trebuie sà fieextinse in nici un caz, pentru ca in cadrul actualului sistemde culegere a datelor este problematic daca pink' si stabili-mentele relativ mari vor putea fi inregistrate fara vreo omi-siune. Or, modificarea acestui sistem se poate exprima fiein schimbari partiale si neesentiale, fie in introducerea unorrecensaminte industriale generale. Cit despre caracterul am-plu al datelor cerute, adica numarul de intrebari puse in-dustriasilor, trebuie sä facem si aici o distinctie need intrerecensamintul industrial si statistica de tipul celei actuale.Numai in primul caz este posibil si necesar sa se urmareascaobtinerea unor date cit mai ample (intrebari privind istoriculstabilimentului, legaturile lui cu stabilimentele si cu popu-latia din timprejurimi, latura comerciala a intreprinderii, ma-teriile prime si materialele auxiliare, cantitatea si felul pro-

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU STATISTICA FARR. $1 UZINELOR DIN RUSIA 33

dusului, salarii, ziva de munca, schimburi, muncá de noaptesi ore suplimentare etc. etc.). In cazul al doilea insà, trebuiesa se procedeze cu multa prudenta : este mai bine sä seobtina date putine, dar relativ certe, complete si uniforme,decit date numeroase, dar fragmentare, incerte i necompa-rabile. Absolut necesar este doar sa se adauge intrebäri cuprivire la numárul articolelor si la masinile de lucru.

Spunind ea statistica industriei noastre de fabrica este ex-trem de nesatisfacatoare, nu vrem citusi de putin sa afirmamcá datele ei nu ar fi demne de atentie sau ca nu ar merita safie prelucrate. Cu totul dimpotriva. Am analizat amanuntitdeficientele sistemului actual tocmai pentru a sublinia nece-sitatea unei prelucrari deosebit de minutioase a datelor.Scopul principal si fundamental al acestei prelucrari trebuiesa constea in separarea neghinei de griu, in separarea mate-rialului relativ utilizabil de cel neutilizabil. Dupà cum amväzut, principala greseala a d-lui Karisev (si a multor al-tora) consta tocmai in faptul ca el nu a facut aceasta sepa-rare. Cifrele care indica numärul fabrkilor i uzinelor" sintcele mai putin certe si in nici un caz nu pot fi folosite farao minutioasa prelucrare prealabila (separarea stabilimentelormai mari etc.). Cifrele care indica numarul muncitorilor sivaloarea productiei sint mult mai veridice in totalurile gene-rale (dar j aici trebuie verificat cu multa atentie care anumeramuri de productie au fost inregistrate, cum au fost inregis-trate cle, in ce mod a Lost stabilita valoarea productiei etc.).Daca luam insa' totalurile mai detaliate, s-ar putea ca datelesa fie necomparabile, iar folosirea lor sa duca' la greseli. Nu-mai prin ignorarea tuturor acestor imprejurari poate fi expli-cata aparitia basmelor despre descresterea numarului fabri-cilor in Rusia si a numarului muncitorilor de fabrica (incomparatie cu populatia), basme pe care narodnicii le-auraspindit cu atita zel.

Cit despre prelucrarea propriu-zisa a materialului statistic,la baza ei trebuie sa stea, Lath' doar i poate, datele referi-toare la fiecare fabricii in parte, adica datele din fise. Acestefise trebuie grupate, in primul rind, pe unitati teritoriale.Gubernia este o unitate prea mare. Importanta problemeirepartizarii teritoriale a industriei impune gruparea pe orase,

4*

www.dacoromanica.ro

84 V. I. tENINI

suburbii, sate si grupuri de sate care formeaza centre sauraioane industriale. Este necesarà apoi gruparea pe ramuriindustriale. In aceasta privintà, sistemul nou adoptat de sta-tistica fabricilor si uzinelor din Rusia a introdus, dupàparerea noastra, o schimbare regretabila, renumind cu desä-virsire la vechea impktire pe ramuri industriale, folositàinca din deceniul al 7-lea al secolului nostru (si chiar maiinainte). Lista fabricilor si uzinelor" a impktit intr-o ma-nierà nouà ramurile industriale, grupindu-le in 12 sectiuni :dacä lugm numai datele pe sectiuni, se obtine un cadru extremde vast, care cuprinde si amesteca laolaltá cele mai etero-gene industrii (industria postavului si industria pislei, in-dustria lemnului si industria mobilei, industria hirtiei si in-dustria poligraficA, productia de fontä si productia degiuvaericale, fabricile de ckamidà si fabricile de portelan,productia de piele si productia de cearg, fabricile de ulei sirafinkiile de zahk, fabricile de bere si de tutun etc.). Dacaam impärti insa amänumit pe ramuri industriale toate acestesectiuni, am obtine (vezi la Mikulin, op. cit.) grupuri extremde fractionate, al caror numk ar trece de 300 1 Sistemulvechi, care a avut 10 sectiuni si aproape 100 de ramuriindustriale (91 dupá Indicatorul" pe 1890), ni se pare a fimult mai izbutit. Apoi este necesar ca fabricile sA fie gru-pate dupã numárul muncitorilor, dupd felul motoarelor idupd volumul productiei. Aceastä grupare este deosebit denecesarà atit din punct de vedere pur teoretic, pentru stu-dierea stkii si a dezvoltkii industriei, cit si ca mijloc carene permite sä selectionàm materialul existent, separind datelerelativ utilizabile de cele inutilizabile. Inexistema unei astfelde grupki (care este necesarà in cadrul grupurilor teritorialesi al grupurilor pe ramuri industriale) constituie cea maiesentiald lips5 a actualelor noastre publicatii consacrate sta-tisticii fabricilor si uzinelor, care ne permit sa stabilim nu-mai cifre medii", de cele mai multe ori cu totul fictive sigeneratoare de erori grosolane. In sfirsit, gruparea stabili-mentelor potrivit tuturor acestor criterii nu trebuie sg selimiteze la stabilirea numarului stabilimentelor in fiecaregrup (si subgrup), ci trebuie sA fie neapkat insotità decalcularea numkului muncitorilor si a valorii productiei in

www.dacoromanica.ro

IN LECATURA CU STATISTICA FARR. SI UZINELOR DIN RUSIA 35

fiecare grup, atit in stabilimentele care folosesc forta aburu-lui dt si in cele care folosesc exclusiv munca manualã etc.Cu alte cuvinte, in afarà de tabelele pe grupuri mai sintnecesare si tabele combinate.

Ar fi gresit sa se creadä cá un asemenea mod de prelu-crare ar necesita o cantitate mult prea mare de mund. Bi-rourile de statistid ale zemstvelor, cu bugetul i personalullor modest, executà pe judete lucrki mult mai complicate,prelucrind 20.000, 30.000 si chiar 40.000 de fise individuate(or, in toatá Rusia numgrul stabilimentelor relativ mari, dincategoria fabricilor si uzinelor", nu va depási, probabil, cifrade 15.000-16.000). In afarà de aceasta, cuantumul datelordin fiecare fisa este incomparabil mai mare : culegerile destatistid ale zemstvelor au uneori sute de rubrici verticale,pe cind Lista fabricilor i uzinelor", de pada, are maiputin de 20. $i cu toate acestea, cele mai bune culegeri destatistid ale zemstvelor ofeth nu numai tabele in care intre-prinderile sint grupate dupa diferite criterii, ci si tabele corn-binate, adicã tabele care arata imbinki de criterii diferite.

0 astfel de prelucrare a datelor ar of eri, in primul rind,materialul de care are nevoie stiinta economid. In al doilearind, ea ar solutiona definitiv chestiunea separkii datelorrelativ utilizabile de odic inutilizabile. In cadrul unei asemeneaprelucthri ar iei indatà la ivealä caracterul intimplator aldatelor referitoare la unele ramuri industriale, gubernii, launele puncte din program etc. Ar deveni posibil sä se obtinäun material relativ complet, cert si uniform. S-ar obOne indi-catii pretioase asupra modului in care aceste calitàti ar puteafi asigurate pe viitor.

Saris in august inainte28 august (7 septembrie) 1898

Publicat in 1898in culegerea : Vladimir Ilin.

Studii fi articole economice".Petersburg

Se tiparefte dupd textulapdrut in culegera

de

www.dacoromanica.ro

36

RECENZIE

A. Bogdanov. CURS SCURT DE STUNT& ECONOMIC&Moscova. 1897. Editura A. Murinova. 290 pag. Pretul 2 ruble

Cartea d-lui Bogdanov reprezinta un eveniment remarcabilin literatura noastra econamica ; ea nu este nu.mai un ma-nual nesuperfluu" printre atitea altele (dupa cum sperl"autorul, in prefata), ci §i, farl doar §i poate, cel mai bundintre de. De aceea in rindurile ce urmeaza ne propunemsa atragem atentia cititorilor asupra meritelor remarcabileale acestei lucrari i sa relevam uncle puncte neinsernnate,carora, dupa parerea noastra, Ii s-ar putea aduce imbuna-tatiri in editiile urmatoare ; credem ca, dat fiind interesulviu pe care publicul cititor ii manifesta pentru problemeleeconomice, editiile urmatoare ale acestei carti folositoare nuse vor rasa prea mult a§teptate.

Principalul merit al cursului" d-lui Bogdanov este con-secventa deplina a orientarii, de la prima §i villa la ultimapagina a cartii, in care sint tratate probleme foarte nume-roase i foarte vaste. Chiar la inceputul drii. autorul arataclar §i precis ce este economia politica, definind-o ca stiintacare studiaza relatiile sociale de productie qi de repartitie indezvoltarea tor (3), §i Hu se abate nicaieri de la aceastaconceptie, adesea foarte prost inteleasä de doctii no§tri pro-fesori de economic politica, care confunda relatiile socialede productie" cu productia in general §i care i§i umplu vo-luminoasele cursuri cu un noian de banalitati qi exemple lip-site de continut, lipsite de orke legatura cu §tiinta sociala.Autorului ii este straina acea scolastica ce-i face adeseori pealcatuitorii de manuale sa se intreaca in definitii" §i inanaliza diverselor elemcine ale fiecarei definitii, iar claritatea

www.dacoromanica.ro

RECENZ1E LA CARTEA LUI A. ROGDANOV 37

expunerii nu numai ca nu sufera de pe urma acestui fapt, cichiar cistiga, asa incit cititorul isi va putea face o idee pre-cisa despre o categoric cum este, de pada, capitalul, atit insensul lui social cit si in cel istoric. Ordinea expunerii acesteistiinte in cursul" d-lui Bogdanav are la baza ei canceptiadespre economic politica ca stiinth o modurilor de productiesociala in dezvoltarea lor istorica. Dind la inceput o scurtaexpunere a notiunilor generale" despre aceasta stiinta(pag. 1-19) si inainte de a-si incheia cartea cu o succint5.istorie a doctrinelor economice" (pag. 235-290), in capi-tolul C. Procesul dezvoltarii economice" autorul infatiseazacontinutul propriu-zis al stiintei, pe care nu-1 expune in moddogmatic (cum se obisnuieste in majoritatea manualelor), cisub forma unei caracterizari a perioadelor succesive ale dez-voltarii economice, i anume : perioada comunismului &crankpfimitiv, perioada sclaviei, perioada feudalismului i a bres-lelor i, in sfirsit, perioada capitalismului. Tocmai asa i tre-buie sa fie expusa economia politica. Ni se va obiecta, poate,ca in felul acesta autorul este nevoit, prin forta lucrurilor, safarimiteze intre diferite gerioade expunerea uneia. ace-leiasi secTini teoretice (de pilda cea ref eritoare la bani),ceea ce Ii va obliga s'a se repete. Dar accst inconvenientpur formal se cornpenseazd pe deplin prin avantajele esen-tiale ale expunerii istorice. In genere insa, este oare acestaun inconvenient ? Itepetarile sint cu totul neinsemnate, utilepentru un incepator, deoarece in felul acesta el ii insusestemai temeinic tezele deosebit de importante. De pada, rapor-tarea diferitelor functii ale banilor la diferite perioade dedezvoltare economica arata cititorului in mod concret ca ana-liza teoretica a acestor functii nu se bazeaza pe speculatiiabstracte, ci pe studierea precisa a continutului real al dez-voltarii istorice a omenirii. Se obtine astfel o idee mai in-chegata despre diteritele sisteme de economic socialä, isto-riceste determinate. Or, menirea unui manual de economicpolitica este de a da celor care studiath aceasta stiinta no-tiuni de bath despre diferitele sisteme de economie socialäsi despre träsaturile fundamentale ale fiecarui sistem de aface ca cel care si-a insusit un curs elementar sã aiba inmina un fir calauzitor sigur pentru aprofundarea studiului

4

www.dacoromanica.ro

38 V. 1. LENIN

acestui obiect, ca el sã capete interes pentru un asttel destudiu, intelegind ca de problemele stiintei economice se leagain modul cel mai nemijlocit principalele probleme ale vietiisociale contemporane. In 99% din cazuri tocmai acest lucrulipseste manualelor de economic politica. Deficienta lor constänu atit in faptul cd de obicei ele se limiteazd la un singursislem de economie sociala i anume la capitalism), cit infaptul ca nu stiu sd concentreze aterqia cititorului asupra trd-saturilOr fundamerrtale- ate acestui sistem ; nu stiu sa defi-neasca cu precizie locul Iui istoric, sã arate procesul (si con-ditille) aparitiei lui, pe de o parte, si tendintele dezvoltkiilui in viitor, pe de altà parte ; nu stiu sá prezinte anumitelaturi si anumite fenomene ale vietii economice contempo-rane ca parti componente aFe unui anumit sistem de economiesociala, ca manifestäri ale trasaturilor fundamentale aleacestui sistem ; nu stiu sä dea cititorului o calAuza sigura,pentru ca de obicei ele nu urmeaza in mod- consecvent unasi aceeasi linie de orientare ; nu stiu, in sfirsit, sh trezeascainteresul cititorului, pentru ca inteleg extrem de ingust si deincoerent insemndtatea problemelor economice, plasind in-tr-o dezordine poetice factorii" economic, politic, moral etc.Numai conceptia materialistá a istoriei aduce lumina in acesthaos si oferd posibilitatea unei conceptii largi, coerente 5irationale asupra sistemului de economie sociald istoriceste de-terminat, ca fundament Of unei orinduiri istoriceste determi-nate a intregii vieti sociale a omului.

Un merit aosebit al cursuluia. d-lui Bogdanov este tocmaifaptul Ca' autorul se mentine in mod consecvent in cadrul ma-terialismului istoric. Caracterizind o anumitä perioada de dez-voltare economicA, el infa'tiseazá de obicei, in expunere", untablou surnar al rinduielilor politice, al relatiilor de familic, alprincipalelor curente ale gindirii sociale in legeitura cu tra-saturile fundamentale ale ortinduirii economice respective.Dupà ce stabileste cum respectiva orinduire economica agenerat o anumita impärtire a societiltii in clase, autorularata cum s-au manifestat aceste clase in viata politica, defamine, intelectualã din perioada istorica data, cum s-auoglindit interesele lor in teoriile unor anumite scoli econo-mice, cum, de pita, interesele dezvoltarii ascendente a capi-

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA Lill A. BOGDANOV 39

talismului au fost exprimate de Koala liberei concurente, iarinteresele acetelaji crase in perioada de mai tirziu au fostexprimate de icoala economistilor vulgari (284), scoafa. apo-logetica. Autorul arata foarte just legatura existenta intrepozitia unor anumite clase i coala istorica (284) si Koalareformatorilor de catedra (realista" sau istorica-etica"),care, pentru ideile ei false si inconsistente despre originea 5izoluldin afara claselor" af institutiilor juridice i politice(288) etc. trebuie sa fie considerata o Koala' a compromilsului" (287). Autorul pune in legatura cu dezvoltarea capita-lismului i teorille lui Sismondi si Proudhon, pe care con-sidera, pe buna dreptate, economisti mic-burghezi, aratind cáideile lor isi au radacina in interesele unei clase aparte asocietatii capitaliste, care ocupd in aceasta societate o pozitiede mijloc, de tranzitie" (279), si recunoscind fara ocol carac-terul reactionar al unor astfel de idei (280-281). Datoritaconsecventei conceptillor sale si priceperii de a cerceta dife-rite aspecte ale vietii economice in legatura cu trasaturilefundamentale ale orinduirii economice date, autorul a apreciatjust semnificatia unor fenomene ca participarea muncitorilorla beneficiile intreprinderii (una dintre forrnele salariului",care numai arareori poate sa convina intreprinzatorului"(pag. 132-133), sau ca asociatiile de productie, care, orga-nizate in cadrul relatiilor capitaliste", in fapt nu fac decit sainmulteascd mica burghezie" (187).

Stim ca tocmai aceste trasaturi ale cursului" d-lui Bog-danov vor stirni nenumarate reprosuri. Nemultumiti vor fa-mine, bineinteles, reprezentantii i adeptii scolii etice-socio-logice" din Rusia 8. Nemultumiti vor fi cei care cred ca pro-blema conceptiei economice a istoriei este o problerna puracademia` * si Inca multi altii... Dar pe lingä aceste nemul-tumid izvorite dintr-o atitudine, ca sa zicem asa, de partid,autorului i se va reprosa, probabil, ca marea amploare aproblemelor tratate a atras dupa sine o concizie extrema inexpunerea cursului scurt", care in numai 290 de pagini in-fatiseazä toate perioadele de dezvoltare economica, incepindcu comunitatea gentilica i cu salbaticii i terminind cu carte-

* Asa crede cronicarul revistei Russkaia MIsl" (1897, noiembrie, rubric&de bibliografie. pag. 517). Caraghiosi mai sint unii oaxneni I

II

I

www.dacoromanica.ro

40 V. I. LENIN

lurile si trusturile capitaliste, si descrie viata politicA si defamilie a lumii antice si a evului mediu, dind in incheiere sio istorie a doctrinelor economice. Expunerea d-lui A. Bog-danov este intr-adevAr extrem de concisa, dupA cum arat5el insusi in prefatA, numindu-si cartea conspect". Este certCA uncle dintre observatiile sumare ale autorului, care privescin cea mai mare parte fapte cu caracter istoric, iar uneorisi probleme mai detaliate ale economiei teoretice, vor fi deneinteles pentru incepatorul care doreste sA-si insuseasca no-tiunile de bazA ale economiei politice. Nona ni se pare insaea' aceasta nu constituie un motiv de reprosuri la adresa au-torului. Ba chiar, fArA teamA cA am putea fi tinvinuiti degoanä dupà paradoxuri, vom spune c5, dupa pArerea floastrA,existenta unor astfel de observatii constituie mai curind unmerit si nu o lipsa a cArtii pe care o recenzAm. Intr-adevAr,dacA autorul s-ar fi apucat sã expuna, s5 explice si sl funda-menteze amanuntit fiecare observatie de acest gen, lucrarealui ar fi luat proportii exagerate, cu totul necorespunzAtoarerostului unui manual scurt. De altfel, este de neconceput slexpui intr-un curs, fie cit de voluminos, toate datele stiinteicontemporane despre toate perioadele de dezvoltare econo-mica si despre istoria doctrinelor economice de la Aristotelsi pina la Wagner. DacA autorul ar scoate toate observatiilede acest fel, cartea ar pierde incontestabil de pe urma in-gustArii cadrului economiei politice si a diminuArii insemn5-tatii ei. In forma lor actualA insa, aceste observatii sumarevor aduce, credem, un mare folos atit celor care predau citsi celor care invatà dupA acest conspect. Despre cei dintii ede prisos sl mai vorbim. Cit despre ceilalti, ei vor vedea dinansamblul acestor observatii CA economia politica nu poatefi studiatà la nimerealà, mir nichts dir nichts *, Lath' nici un felde cunostinte prealabile, fat% cunoasterea a numeroase sifoarte importante probleme de istorie, statisticA etc. Cei carestudiazA se vor convinge ca problemele economiei sociale indezvoltarea ei si sub aspectul influentei ei asupra vietii so-dale nu pot fi insusite dintr-unul sau chiar din citeva ma-nuale si cursuri dintre acelea care se disting adeseori printr-o

* Dupl cum a observat, pe bunii dreptata, Kautsky in prefata la cunoscutaluI lucrare Marx's Oekonomische Lehren" (Invititura economicii a tutK. Marx". Nota trod.).

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI A. BOGDANOV 41

uimitoare usurinta a expunerii", dar in schimb si printr-ouimitoare lipsi de continut, prin baterea apei in piva ; cade problemele economice sint indisolubil legate cele maiarzatoare probleme ale istoriei si ale realitatii conteraporane

ca radacinile acestor din urma probleme se afla in relatiilede productie sociale. Tocmai aceasta este principala menirea oricarui manual : sa dea notiuni de baza in ceea ce pri-veste obiectul tratat, aratind totodata in ce directie trebuieintreprins studiul lui mai amanuntit si care este importantaacestui studiu.

Sa trecem acum la partea a doua a observatiilor noastre,la indicarea acelor pasaje din cartea d-lui Bogdanov care,clupa parerea noastra, necesita unele corectari sau completari.Nadajduim ca onoratul autor flu ne va lua in nume de raucaracterul marunt sau chiar chitibusar al acestor observatii :intr-un conspect, fiecare fraza i chiar fiecare cuvint are oinsemnatate incomparabil mai mare decit intr-o expunereampla i amanuntita.

D-1 Bogdanov foloseste in general terminologia colii eco-nomice al carei aderent.este d-sa. Dar, vorbind despre formavaloare, el inlocuieste acest termen Cu expresia : formula' deschimb" (pag. 39 si urm.). Aceasta expresie ni se pare ne-fericita ; termenul forma valoare" este, intr-adevar, ne-adecvat intr-un manual scurt, si in locul lui ar fi poate maibine sä se sputa : forma de schimb sau treapta de dezvoltarea schimbului, caci altfel se ajunge chiar la expresii ca domi-natia celei de-a 2-a formule de schimb" (pag. 43) (?). Acolounde vorbeste despre capital, autorul a omis, din pacate, for-mula generala a capitalului, care 1-ar fi ajutat pe cititor si-sidea seama de caracterul similar al capitalului comeraal si alcelui industrial. Caracterizind capitalismul, autorul a oralsproblerna aesterii populatiei comerciale j industriale peseama celei agricole si a concentrarii populatiei in oraselemarl aceasta lacuna este cu atit mai simtita, cu cit, vorbinddespre evul mediu, autorul a stáruit asupra raportului din-tre sat si oras (63-66), pe cind despre orasul modern a spusnumai citeva cuvinte in legatura cu faptul ca acesta si-asubordanat satul (174). Vorbind despre istoria industriei,autort41 dMara cit se poate de categoric ca sistemul produs.

si

-

-

www.dacoromanica.ro

42 V. I. LENIN

tiei capitaliste la domiciliu" * se aflä la jumatatea drumuluiintre meserie si manufactura" (pag. 156, teza a 6-a). Inaceasta problema, o astfel de simplificare a lucrurilor ni separe nu tocmai indicata. Descriind munca capitalista la domi-ciliu, autorul Capitalului" o plaseaza in capitotul referitorla industria niecanizata, considerind-o ca un rezultat directal actjunii transformatoare a acesteia din Alma asupra vechi-lor forme de munca. Intr-adevar, forme de munca la domi-ciliu ca acelea care domnesc, de pildk in industria confectiiloratit in Europa dt si in Rusia nu pot fi considerate nicidecum

s-ar afla Ia jumatatea drumului intre meserie si manu-facture. In dezvoltarea istorica a capitalismului, ele se situeazadincolo de manufacturk si despre acest lucru credem ca eracazul sä se spuna citeva cuvinte. 0 lacuna vizibilä, in capito-lul referitor la perioada masinista a capitalismului **, estelipsa unui paragrat despre. armata de rezerva 5i despre supra-populatie Iii societatea capitalistä, desPre procesuI de gene-rare a acestei suprapopulatii de ditre industria mecanizatä,despre rolul ei in nu§carea ciclica a industriei, despre prinet-patele ei forme. Ment'ionarea fugitiva a acestor fenomene,facuta de autor la pag. 205 si 270, este absolut insuficienta.

Afirmatia autorului ca in ultima jumatate de secol" pro-fitul creste mutt mai rapid decit renta" (I79) este prea bazar-data. Nu numai Ricardo (impotriva caruia este indreptataobservatia d-lui Bogdanov), dar si Marx constata tendintagenerala a rentei de a creste deosebit de rapid in orice con-ditii (este posibila chiar si o crestere a rentei in conditii cindpretul cerealelor scade). Scaderea preturilor la cereale (si, inanumite conditii, scaderea rentei), determinatä in ultimul timpde concurenta terenurilor virgine din America, Australia etc.,a capatat un caracter pronuntat abia cu incepere din deceniulal 8-lea al secolului nostru, iar remarca lui Engels din sectiu-nea ref eritoare la renta (Das Kapital", III, 2, 259-260 ***),remarca consacrata crizei agrare actuate, este formulata multmai prudent. Engels constata aici legea" cresterii rentei in

* Pag. 93, 95, 147, 156. Socotim cA prin acest termen autorul a fnlocuitcu nieces expresia : sistemul marii productii la domigiliu", introdusi fn lite-ratura noastri de Korsak.

** Impartirea strict:1 a capitalismului In dou5 perioade : nerloada manufac-turier5 51 perioada masinista constituie un merit deosebit al cursului" d-lul)3ogdanov

*** Capitalul", vol. III, partea 2-a, rag. 259-260 9, -- Note red.a

ad

www.dacoromanica.ro

RECENZIt LA CARTEA Lel A. BOGIDANOV 43

tarile civilizate, lege care explica uimitoarea vitalitate a cla-sei marilor proprietari funciari", iar mai jos el se limiteazasá arate ca aceasta vitalitate se epuizeaza treptat" (allmahlichsich erschopft). Paragrafele consacrate agriculturii sintele mutt prea succinte. In paragraful privitor la renta (adicala renta capitalista) se indica doar foarte fugitiv ca conditiaei o constituie agricultura capitalista. (In perioada capita-lismului, pamintul continua sa ramina proprietate privataapare in rolul de capital", 127, i atit 1). In legatura cuaceasta, pentru evitarea oricaror nedumeriri, ar fi trebuit sáse vorbeasca ceva mai amanuntit despre aparitia burghezieisätesti, despre situatia muncitorilor agricoli i prin ce anumese deosebeste ea de situatia muncitorilor de fabrica (un ni-vel de trebuinte si de trai mai scazut ; rimasitele legarii depamint sau ale diferitelor Gesindeordnungen * etc.). Esteregretabil, de asemenea, cã autorul nu a atins problema gene-zei rentei capitaliste. Dupa observatiile facute cu privire lacoloni n si la taranii dependenti, iar dupa aceea cu privirela conditiile in care taranii nostri iau in arencla pdmint, elar fi trebuit sa caracterizeze pe scurt mersul general al dez-voltarii rentei de la renta in munca (Arbeitsrente) la rentain natura (Produktenrente), apoi la renta in bani (Geldrente)

de la aceasta, la renta capitalista (comp. Das Kapital",III, 2, Kap. 47 **). Vorbind despre faptul ca productiacapitalista inlatura indeletnicirile auxiliare i ca din aceastäcauza gospodaria taraneasca devine lipsitä de trainicie, au-torul se exprima astfel : gospodaria taraneasca devine ingeneral mai saraca ; suma totala a valorilor produse de eascade" (148). Aceasta afirmatie este extrem de inexacta. Pro-cesul ruinarii taranimii de catre capitalism constä in inlätu-rarea ei de catre burghezia sateasca, care se formeaza dinrindurile aceleiasi taranimi. D-1 Bogdanov n-ar putea sadescrie, de pada, decaderea gospodariei taranesti in Germaniafarà sä vorbeascl de Vollbaueri***. In pasajul citat, autorulvorbeste despre tarani in general, dar indata dupa aceea daun exemplu din viata rusa ; or, a vorbi despre taranul rus

* acte legislative care stabilesc relatiile dintre proprietarii funciaritilranii iobagi. Nota red.

** Capitalul", vol. III,suipinesc

partealoturi

a 2-a, capitolul 47 11. Note red.*A* - Omni care de pamInt Intregi (nedivizate).

Note red.

5i

si,

Si

si

www.dacoromanica.ro

44 V. I. LENIN

in general" este ceva mai mult decit riscant. In aceeag pa-gind autorul spune : Taranul on se indeletniceste numaicu agricultura, ori se duce s'a lucreze intr-o manufacturl",adica, acraugarn noi, ori se transforma intr-un burghez rural,ori devine proletar (cu un petic de parnint). Acest procesbilateral ar fi trebuit mentionat. In sfirsit, ca o deficientägenerald a cartii trebuie mentionatà lipsa de exernple dinviata rusa. In foarte multe probleme (ca, de pildá, organi-zarea productiei in evul mediu, dezvoltarea productiei mecani-zate si a cailor ferate, cresterea populatiei urbane, crizele sisindicatele, deosebirea dintre manufacturà i fabrica etc.),asemenea exemple din literatura noasträ economicA ar fideosebit de folositoare ; intr-adevAr, pentru un incepAtor, insu-sirea rnateriei este mult ingreuiatà de lipsa unor exemple dinrealitatea inconjuratoare. Socotim cl inlaturarea lacunelormentionate nu ar mari decit intr-o mäsurà neinsemnatà carteape care o recenzam si nu ar ingreuia difuzarea ei larga, careeste cit se poate de dorit din toate punctele de vedere.

Sufis intre 7 54 14(19 pi 26) februarie 1898Publicat in aprilie 1898,

in reuista Mir Haiti" nr. 4Se Una-mote dupd textul

aparut in revist8

www.dacoromanica.ro

45

INSEMNARI CU PRIVIRE LA TEORIA PIETELOR(IN LEGATURA CU POLEMICA

DINTRE D-NII TUGAN-BARANOVSKI SI BULGAKOV)

Problema pietelor in societatea capitalista ocupa, dupa cumse stie, un loc deosebit de important in teoria economistilornarodnici in frunte cu d-nii V. V. si N.on. De aceea estecu totul firesc ca economistii cu atitudine negativä fata dcteoriile narodnicilor au gasit de cuviinta sa-si opreasca atentiaasupra acestei probleme i sa lamureasca inainte de toatepunctele esentiale, abstract-teoretice ale teoriei pietelor".0 incercare in aceastä directie a fost facuta in 1894 ded-1 Tugan-Baranovski in cartea sa Crizele industriale inAnglia contemporana", cap. I al partii a doua : Teoria piete-lor", iar anul trecut d-1 Bulgakov a consacrat aceleiasi pro-bleme cartea sa Pietele In sistemul de productie capitalist"(Moscova, 1897). Ambii autori sint de acord in ceea ce pri-veste conceptiile de baza ; la amindoi centrul de greutate iiconstituie expunerea splendidei analize a circulatiei si re-productiei capitalului social total", facuta de Marx in sectiu-nea a III-a a volumului al II-lea al Capitalului". Ambiiautori sint de acord cà teoriile d-lor V. V. si N.on desprepiata (in special despre piata interna) in societatea capitalistasint, fara doar i poate, gresite i bazate fie pe ignorarea,fie pe neintelegerea analizei facute de Marx. Ambii autoriconsidera ca productia capitalista in dezvoltare isi creeazasingura piata, mai ales pe linia mijloacelor de productie fi nua obiectelor de consum ; cà realizarea produsului in gene-ral si a supravalorii 14 in special poate fi foarte bine explicatasi fara introducerea pietei externe ; cä necesitatea pieteiexterne pentru o tara capitalista nu decurge nicidecum dinconditiile realizärii (cum credeau d-nii V. V. i N.on), ci din

www.dacoromanica.ro

46 V. I. LENIN

conditiile istorice etc. S-ar ;Area di, fata de acest acord atitde complet, d-nii Bulgakov si Tugan-Baranovski n-au motivde controversa sili pot consacra in comun fortele unei cri-tici mai amanuntite si mai aprofundate a doctrinei economicenarodniciste. In realitate insa, intre numitii autori s-a incinso polemica (Bulgakov, op. cit., pag. 246-257 passim * ;Tugan-Baranovski in Mir Bojii", 1898, nr. 6 : Capita-lismul si piata", in legaturä cu cartea lui S. Bulgakov). Dupaparerea noastra, atit d-1 Bulgakov cit si d-1 Tugan-Bara-novski au mers cam prea departe in polemica lor, imprimindobservatiilor lor un caracter prea personal. Sa incercam adeslusi daca intre ei exista o divergenta reala si, in caz afirma-tiv, care dintre ei are mai multa dreptate.

In primul rind, d-1 Tugan-Baranovski ii invinuieste ped-1 Bulgakov cã c prea putin original" si ca-i place preamult jurare in verba magistri ** (Mir Bojii", 123). Rezol-varea expusa de mine a problemei rolului pietei externe pen-tru o tarà capitalistä, rezolvare pe care d-1 Bulgakov o acceptAin intregime, nu este nicidecum luata de la Marx", afirmad-1 Tugan-Baranovski. Credem ca aceastä afirmatie este in-exacta, intrucit rezolvarea problemei este luata de d-1 Tugan-Baranovski tocmai de la Marx ; tot de acolo a luat-o, Cara'indoialà, i d-1 Bulgakov, asa incit discutia nu se poate purtaasupra originalitatii", ci asupra modului de a intelege cutaresau cutare teza a lui Marx, asupra necesitatii de a expuneideile lui Marx intr-un fel sau altul. D-1 Tugan-Baranovskiafirma ca in volumul al II-lea" Marx nu atinge de loc pro-blema pietei externe" (1.c.). Este inexact. In aceeasi sectiune(a III-a) din volumul al II-lea in care este expusa analizarealizarii produsului, Marx lamureste foarte precis ce lega-turi are cu aceasta problema comertul exterior, deci i piataexterna. MCA ce spune el in aceasta privinta :

Productie capitalista nu exist5 Fara comert exterior. Or,daca presupunem o reproductie anuala normala pe o scaradata, presupunem totodata, prin acest fapt, ca comertul exte-rior nu face decit sd inlocuiascd articole (Artikel marfuri)indigene cu articole avind altd forma de intrebuintare ci altiiforma naturald, fära a afecta raporturile de valoare, deci fara

* si eltele. Nota tract.** si jure pe cuvintele maestrului. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI CU PRIVIRE LA TEORIA PIETELOR 47

a afecta nici raporturile de valoare in care se efectueazaschimbul reciproc al celor douä sectoare : mijloace de pro-ductie si obiecte de consum, i nici raporturile dintre capitalulconstant, capitalul variabil i plusvaloarea, in care se scin-deazá valoarea produsului fiecäruia dintre aoeste sectoare. In-troducerea comertului exterior in analiza valorii produsuluireproduse anual nu poate deci decit sä provoace confuzie,fárà a furniza vreun element nou fie pentru problema insäsi,fie pentru solutionarea acesteia. Trebuie deci sa faoemabstractie de el cu totul..." (Das Kapital", III, 469 *. Sub-liniat de noi) 15 Rezolvarea problemei" la d-1 Tugan-Bara-novski : ...in fiecare tará care importà mArfuri din strAinä-tate poate exista un surplus de capital ; pentru o astfel detarä, piata externA este absolut necesarà" (Crizele industriale",pag. 429. Citat in Mir Bojii", 1.c., 121) este o simplO para-frazare a tezei lui Marx. Marx spune cä la analiza realizariinu trebuie luat in consideratie comertul exterior, deoarece elnu face decit sä inlocuiascA unele mArfuri prin altele.D-1 Tugan-Baranovski, analizind aceeasi problema a realizArii(Crizele industriale", cap. I al pártii a doua), spune c'à otara care importà Lmärfuri trebuie s'à i exporte mArfuri, adicasä aibà o piatä externA. Se pune Lintrebarea : se mai poatespune dupà aceasta cä rezolvarea problemei" la d-1 Tugan-Baranovski nu este nicidecum luatà de la Marx" ? D-1 Tugan-Baranovski spune apoi cà volumele al II-lea si al III-lea alecCapitalului» flU reprezinta deck un concept cu totul nefinisat"si cà din aceasta cauzä nu gasim in volumul al III-lea con-cluziile care decurg din excelenta analiza fAcutà in volumulal II-lea" (articolul citat, pag. 123). $i aceastá afirmatie esteinexacta. Pe linga unele analize referitoare la reproductiasocialà, curn este, de pildá, aceea in care Marx aratO (DasKapital", III, 1, 289) 16 in ce sens si in ce masura realizareacapitalului constant este independentà" de consumul indivi-dual, gäsim in volumul al III-lea" un capitol special (cap. 49.Cu privire la analiza procesului de productie") consacratconcluziilor care decurg din excelenta analizá infätisatà involumul al II-lea, capitol in care rezultatele acestei analizesint aplicate la rezolvarea problemei foarte importante a

* Capitalul", vol. II, editia 1, peg. 469. Nota tract.

5 Opere complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

48 V. I. LENIN

formelor venitului social in societatea capitalista. In sfirsit,la fel de inexactã trebuie socotità afirmatia d-lui Tugan-Baranovski 6' in volumul al III-lea al <Capitalului* Marxs-ar pronunta in aceastd chestiune cu totul altfel", cl in volu-mul al III-lea intilnim chiar asertiuni pe care aceasta analizAle infirmA intr-un mod categoric" (articolul citat, 123). Lapagina 122 a articolului au, d-1 Tugan-Baranovski citeazadoua asemenea asertiuni ale lui Marx, care, zice dinsul, contra-zic doctrina fundamentalä. S6 le examinam mai indeaproape.In volumul al III-lea, Marx spune : Conditiile exploatäriinemijlocite si acelea ale realizdrii ei (ale acestei exploatki)nu sint identice. Ele diferà nu numai in timp si loc, ci si canotiune. Prime le sint limitate numai de forta productiva asocietdtii, celelalte de proportionalitatea diferitelor ramuri deproductie si de puterea de consum a societAtii... Cu cit insAse dezvoltá mai mult forta productivä (a societätii), cu atitmai mult intra ea in conflict cu baza ingustá pe care sesprijinä relatiile de consum" (III, 1, 226. Trad. ruskpag. 189) 17 D-1 Tugan-Baranovski interpreteala aceste cu-vinte astfel : Proportionalitatea repartizArii productiei natio-nale singura inca nu garanteazä posibilitatea desfacerii pro-duselor. E posibil ca produsele sA nu-si &easel o piatá, chiardaca repartizarea productiei va fi proportionalà, acesta parea fi sensul cuvintelor lui Marx citate de noi". Nu, sensulacestor cuvinte este altul. Nu avem nici un temei pentru avedea in aceste cuvinte vreo rectificare adusä teoriei realizkii,expusa in volumul al II-lea. Marx se limiteaza s'd constateaici acea contradictie a capitalismului care a fost relevata siin alte pdrti ale Capitalului", si anume contradictia dintretendinta spre largirea nelimitatti a productiei si inevitabilitateaunui con sum limitat (ca urmare a stárii proletare a maselorpopulare). D-1 Tugan-Baranovski nu va contesta, desigur, 6aceastá contradictie este inerentd capitalismului ; si din mo-ment ce Marx o releva in acelasi pasaj, nu avem nici un dreptsa mai cAutAm si vreun alt sens in cuvintele lui. Putereade consum a societAtii" si proportionalitatea diferitelorramuri de productie" nu sint nicidecum niste conditii izolate,de sine stAtatoare, fArä legatura intre ele. Dimpotrivá, o anu-mita stare a consumului este unul dintre elementele propor-tionalitàtii. Intr-adevar, analiza realizärii a aratat 6 formarea

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI CU PRIVIRE LA TEORIA P1ETELOR 49

pietei interne pentru capitalism are loc nu atit pe linia obiecte-lor de consum, dt pe cea a mijloacelor de productie. De aicirezulth cá primul sector al productiei sociale (producerea mij-loacelor de productie) poate i trebuie sa se dezvolte mairepede decit cel de-al doilea (producerea obiectelor de con-sum). Insá de aid, bindnteles, nu rezultá nicidecum 6' pro-ducerea mijloacelor de productie ar putea sa se dezvoltecu totul independent de producerea obiectelor de consum §ilard nici o legdturd cu ea. In aceastà privintä Marx spune :Am vazut (cartea a II-a, sectiunea a III-a) cá are loc o circu-latie permanentà intre un capital constant §i altul, circulatiecare, pe de o parte, este independentà de consumul individualin sensul ea' nu e niciodatà cuprinsA in el, dar care este totu§ilimitatà in ultima analith (definitiv) de consumul individual,intrucit productia de capital constant nu are loc niciodataca scop in sine, ci numai fiindca. in ramurile de productieale ciror produse inträ in consumul individual existà o ceretemai mare de capital constant" (III, 1, 289. Trad. rusä,pag. 242) 18 A§adar, in ultimA analizA, consumul productiv(consumul de mijloace de productie) este intotdeauna legatde consumul individual, depinde intotdeauna de el. Dar capita-lismului ii este inerentà, pe de o parte, tendinta spre o lar-gire nelimitatä a consumului productiv, spre o largire nelimi-tata a acumulárii §i productiei, iar pe de altà parte proletari-zarea maselor populare, care pune Unite destul de ingustelArgirii consumului individual. Este dar cá aici avem de-aface cu o contradictie inerenta productiei capitaliste, iar infragmentul citat Marx nu face decit sà constate aceasta contra-dictie *. Analiza realizarii din volumul al II-lea nu infirmi

* Exact acelasi este st sensul unui alt pasaj citat de d-I Tugan-Baranovski(III, 1, 231, comp. S. 232 pinii la sfirsitul paragrafului) ", precum si al urmi-torului pasaj despre crize : Cauza ultimii a tuturor crizelor reale este intot-deauna Made si caracterul limitat al consumului maselor, care actioneaaIn sens contrar tendintei productiei capitaliste de a dezvolta fortele de pro-ductie in am fel

deca si cum limita dezvoltarii lor ar constitui-o numai capaci-

tatea absolutA consum a societAtir (Das Kapital", III, 2, 21. Trad. ruskpag. 395) ". Acelasi sens 11 are si urmAtoarea observatie a lui Marx : Contra-dictie In modul de productie capitalist : in calitate de cumparltori de mfirfuri,muncitorii au importantA pentru piatA,

apartinedar

forteIn ceeade

ce priveste calitateasocietatea

lor devinzAtori ai marfii ce le munch' capitalistAare tendinta de a-i limita impunind un minim de pret fortei de mina." (DasKapital", II, 303) 51. Despre felul gresit In care d-1 N.on interpreteazA acestpasaj am vorbit In Novoe Slovo" " din mai 1897. (Vezi

trad.).Opera complete,

vol. 2. Editura politicA, 1980, pag. 157-158. Nota Nu existA nici ocontradictie Intro toate aceste pasaje i analiza realizArii fAcutA in sectiunea aIII-a a volumului al II-lea.

5* www.dacoromanica.ro

50 V. I. LENIN

nicidecum aceasta contradictie (contrar parerii d-lui Tugan-Baranovski) ; dimpotriva, ea ne arata legatura dintre con-sumul productiv si consumul individual. Se intelege de lasine ca ar fi o greseala grosolana daca din aceasta contra-dictie a capitalismului (sau si din alte contradictii ale lui)s-ar deduce ca acesta nu este cu putinta sau ca nu ar aveaun caracter progresist in comparatie cu regimurile economiceanterioare (cum le place narodnicilor nostri sa deduca). Ca-pitalismul nu se poate dezvolta altfel cleat in cadrul uneiserii intregi de contradictii, iar indicarea acestor contradictiinu face decit sa ne lamureasca caracterul istoric trecator alcapitalismului, sa lamureasca conditiile si cauzele tendintei luide a trece la o forma superioara.

Rezumind toate cele spuse mai sus, ajungem la urmatoareaconcluzie : rezolvarea problemei rolului pietei externe, expusade d-1 Tugan-Baranovski, este luata de la Marx ; nu existanici o contradictie intre volumele al II-lea si al III-lea aleCapitalului" in ceea ce priveste problema realizarii (si teoriapietelor).

Sa mergem mai departe. D-1 Bulgakov il acuza pe d-1 Tugan-Baranovski 6 apreciaza gresit teoriile despre piece, formulatede economistii dinainte de Marx. D-1 Tugan-Baranovski ilacuza pe d-1 Bulgakov ea rupe ideile lui Marx de terenulstiincific pe care au crescut si ea prezinta lucrurile in asa felca si cum ideile lui Marx nu ar avea nici o legatura cuconceptiile predecesorilor sai". Aceasta ultim5 imputare estecu totul neintemeiata, deoarece d-1 Bulgakov nu numai ca nua exprimat o pärere atit de absurdä, ci, dimpotrivä, a arkatcare sint vederile exponentilor diferitelor scoli dinainte deMarx. Noi socotim ca, in expunerea istoricului problemei,atit d-1 Bulgakov cit si d-1 Tugan-Baranovski n-au procedatbine dind atit de putina atentie lui Adam Smith, asupracaruia este neaparat necesar sa te opresti in modul cel maiamanuncit atunci cind faci o expunere anume consacrata teo-riei pietelor" ; am spus neaparat", deoarece tocmai A. Smitheste parintele acelei teorii gresite cu privire la descompunereaprodusului social in capital variabil si supravaloare (salariu,profit si renta, dupl terminologia lui A. Smith) care a persis-tat pia. la Marx §i care fAcea cu neputinta nu numai rezol-varea problemei realizarii, dar nici macar justa ei formulare.

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI CU PRIVIRE LA TEORIA PIETELOR 51

D-1 Bulgakov arata, pe buna dreptate, ca, deoarece punctelede plecare erau gresite i insasi problema era formulatäintr-un mod gresit, aceste controverse" (iscate in literaturaeconomica in legatura cu teoria pietelor) n-au putut sà ducadecit la logomahii desarte i scolastice" (op. cit., pag. 21,nota). Cu toate acestea insa, autorul nu i-a consacrat luiA. Smith decit o singura pagina, lasind la o parte stralucitaanaliza detaliata a teoriei lui A. Smith, facuta de. Marx incap. 19 al volumului al II-lea al Capitalului" (§ II, S. 353383) 23, oprindu-se in schimb asupra doctrinelor unor teore-ticieni de mina a doua, lipsiti de originalitate, ca J. S. Millsi von Kirchmann. Intruoit II priveste pe d-1 Tugan-Bara-novski, d-sa 1-a ocolit cu totul pe A. Smith i, de aceea,expunind conceptiile economistilor de dupa el, a sapat dinvedere greseala lor fundamentald (repetarea sus-aratatei gre-seli a lui A. Smith). Ca in asemenea conditii expunerea nuputea fi satisfacatoare e de la sine inteles. Ne yam marginisa dam doua exemple. Expunindu-si schema nr. 1, careilustreaza reproductia simplä, d-1 Tugan-Baranovski spunc :Dar cazul reproductiei simple, presupus de noi, nu trezestenici o indoiala ; capitalistii, conform ipotezei noastre, isi con-suma tot profitul, si este de la sine inteles cà oferta de marfurinu va intrece cererea" (Crizele industriale", pag. 409).Inexact. Pentru economistii anteriori, acest lucru nu era cituside putin de la sine inteles", deoarece ei nu stiau sa explicenici macar reproductia simplä a capitalului social ; i nicinu poti s-o explici daca nu intelegi ca din punctul de vedereal valorii produsul social se imparte in capital constant -I- capi-tal variabil supravaloare, iar din punctul de vedere al for-mei materiale el se imparte in doua mari sectoare : mijloacede productie i obiecte de consum. De aceea lui A. Smith siacest caz i-a provocat indoieli", in care el, dupa cum aratiMarx, s-a i incurcat. $i dad economistii de mai tirziu aurepetat greseala lui A. Smith fara a impartasi indoielile lui,aceasta nu arata decit cä din punct de vedere teoretic ei aufacut in aceastä problema un pas inapoi. La fel de gresitaeste si afirmatia d-lui Tugan-Baranovski cä teoria Say-Ricardo este intru totul justà din punct de vedere teoretic ;daca adversarii ei si-ar fi dat osteneala sa calculeze in cifrecum se repartizeaza marfurile in cconomia capitalistä, ei ar

si

+

www.dacoromanica.ro

62 V. I. LENIN

fi inteles lesne ca negarea acestei teorii contine o contradictielogica" (1.c., 427). Nu, teoria Say-Ricardo este cu totul gre-sita din punct de vedere teoretic : Ricardo a repetat gresealalui Smith (vezi Ricardo, Opere", in traducerea lui Sieber,Petersburg, 1882, pag. 221), iar Say a dus pina la capataceasta greseala, afirmind ca deosebirea dintre produsul brut

produsul net al societatii este pur subiectiva. Si oricit arcalcula in cifre" Say-Ricardo si adversarii lor, ei nu vorajunge niciodata la vreun rezultat, pentru ca aici nu-i vorbacitusi de putin de cifre, dupa cum foarte just a observatBulgakov in legatura cu un alt pasaj din cartea lui Tugan-Baranovski (Bulgakov, 1.c., pag. 21, nota).

Am ajuns acum si la celalalt obiect al controversei dintred-nii Bulgakov i Tugan-Baranovski, i anume la problemaschemelor cifrice si a insemnatatii lor. D-1 Bulgakov afirmacä schemele d-lui Tugan-Baranovski, din cauza ca se in-departeaza de model" (adica de schema lui Marx), pierdin masura considerabila din puterea lor de convingere si nuexplica procesul reproductiei sociale" (1.c., 248), iar d-1 Tugan-Baranovski spune ca d-1 Bulgakov nu intelege limpede ins usirostul unor asemenea scheme" (Mir Bojii" nr. 6 din 1898,pag. 125). Dupà parerea noastra, in cazul de fata dreptateaeste in intregime de partea d-lui Bulgakov. Cel ce nu inte-lege limpede insemnatatea schemelor" este mai curindd-1 Tugan-Baranovski, care considera ca schemele de-monstreaza concluzia" (ibid.). Schemele ca atare nu potdemonstra nimic ; ele nu pot decit sâ ilustreze procesul, dadidiferitele lui elemente au lost elucidate din punct de vedereteoretic. D-1 Tugan-Baranovski a intocmit scheme proprii,care difera de schemele lui Marx (si sint incomparabil maiputin dare decit schemele lui Marx), omitind totodatä càlamureasca din punct de vedere teoretic elementele procesuluipe care trebuie sa le ilustreze schemele. Teza fundamentalaa teoriei lui Marx, care a aratat ca produsul social se des-compune nu numai in capital variabil supravaloare (cumcredeau A. Smith, Ricardo, Proudhon, Rodbertus i altii), ciin capital constant + partile indicate, aceastä teza d-1 Tugan-Baranovski n-a explicat-o de loc, desi a adoptat-o in schemelesale. Cititorul cartii d-lui Tugan-Baranovski nu este in mdsurtisã inteleagd aceasta tezI fundamentalä a noii teorii.

si

§i

+

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI CU PRIVIRE LA TEORIA PIETELOR 53

D-1 Tugan-Baranovski n-a motivat de loc necesitatea de adistinge in productia socialà douà sectoare (I : mijloace deproductie, si II : obiecte de consum), in timp ce, dupa cumobservA pe buná dreptate d-1 Bulgakov, singurà aceasta irn-partire contine mai mult sens teoretic decit toate logomahiileanterioare cu privire la teoria pietelor" (1.c., pag. 27). Iatàde ce la d-1 Bulgakov expunerea teoriei lui Marx este multmai clara si mai justà decit la d-1 Tugan-Baranovski.

In incheiere, oprindu-ne ceva mai amanuntit asupra cartiid-lui Bulgakov, trebuie sä remarcam urmátoarele. Aproximativo treime din cartea lui este consacratà problemei deosebiriidintre rotatiile diferitelor capitaluri" i celei a fondului desalarii". Paragrafele care poarta aceste titluri ni se par celemai putin reusite. In primul dintre paragrafele mentionate,autorul incearcd sa completeze (vezi pag. 63, notd) analizalui Marx si se cufunclá in calcule si scheme foarte complicatepentru a ilustra cum are loc procesul realizarii in conditiileexistentei unor deosebiri intre rotatiile dif eritelor capitaluri.Nola ni se pare cà concluzia finalà la care a ajuns d-1 Bulga-kov (CA pentru explicarea realizdrii in conditiile existentei uneideosebiri intre rotatiile diferitelor capitaluri trebuie presupusgexistenta unor rezerve la capitaliStii din ambele sectoare,comp. pag. 85) reiese de la sine din legile generale ale pro-ductiei i circulatiei capitalului i ca de aceea nu era de locnevoie sä se presupund diferite cazuri de rotatie a capitaluluiin sectoarele II si I si sá se faca o serie intreagA de grafice.Acelasi lucru trebuie spus i despre al doilea dintre para-grafele mentionate. D-1 Bulgakov relevA foarte just falsitateaafirmatiei d-lui Ghertenstein cA in aceastd problemä teorialui Marx ar contine o contrazicere. Autorul observa pe bunadreptate Ca, daca presupunem cä toate capitalurile au durataratatiei egala cu 1 an, la inceputul fieckui an capitalistii seaflá in proprietatea atit a intregului produs al productiei anu-lui trecut cit si a sumei de bani egale cu aceastà valoare"(pag. 142-143). El procedeazA insA foarte gresit atunci cindpreia (pag. 92 si urm.) de la economistii anteriori formulareapur scolasticä a acestei probleme (salariul se ia oare din pro-ductia curentà sau din productia perioadei anterioare demuncA ?) creeazä greut5ti de prisos, recuzind" indicatialui Marx, care pare a contrazice punctul ski de vedere fun-

§i-§i

www.dacoromanica.ro

54 V. I. LENIN

damental" atunci oind rationeaza a§a ca §i cum" salariuls-ar lua nu din capital, ci din productia curenta" (pag. 135).Marx nici nu pune in felul acesta problema. D-1 Bulgakova fost nevoit sa recuze" indicatia lui Marx, pentru ca d-saincearca sa aplice teoriei lui Marx un mod de a pune pro-blema care ii este cu totul strain. Din moment ce s-a stabilitcum se desfkoara procesul intregii productii sociale in lega-tura cu consumarea produsului de catre diferitele clase alesocietatii, in ce fel aduc capitali§tii banii necesari pentru circu-latia produsului, din moment ce toate au fost lamurite, pro-blema daca' salariul se ia din productia curenta sau din ceaprecedenta devine lipsita de orke insemnatate serioasa. Deaceea Engels, care a pregatit pentru tipar ultimele volume aleCapitalului", spune in prefata volumului al II-lea ca rationa-mentele lui Rodbertus, de pilda, in legatura cu problemadacd salariul se ia din capital sau din venit, tin de domeniulscolasticii §i au fost definitiv inlaturate prin continutulsectiunii a treia din aoeasta carte a doua a oCapitaluluie(Das Kapital", II, Vorwort, S. XXI *) 24

Saris la sfiretul anulut 1898Pub licat in ianuarie 1899, in revista

NaucinoeSemnat: Vladimir

Obozrenie" nr. /IlinSe ttpcire;te dumi textul andrut

in revistrl

* ,,Capitalul", vol. II, Prafati, pag. X.XI. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

55

RECENZIE 25

R. Gvozdea. CHIABURIE-CAMATARIE. INSEMNATATEA ElSOCIAL-ECONOMICA. Petersburg. 1899. Editura N. Garin

Cartea d-lui Gvozdev trage uncle concluzii pe baza dateloracumulate in literatura noastrà economica in legatura cu in-teresanta problema a chiaburiei-cAmkariei. Autorul dä o seriede lämuriri cu privire la dezvoltarea circulatiei de mdrfuri§i a productiei de märfuri in epoca de dinainte de reformd,dezvoltare care a determinat aparitia capitalului comercial §icamgtáresc. Dupà aceea el examineazá datele referitoare lacamataria existentä in productia de cereale, la chiaburime inlegatura cu migratiile, me§tqugurilc §i muncile sezoniere inalte localitàti, precum §i in legatura cu birurile §i creditele.D-1 Gvozdev aratà foarte just ca economi§tii narodnici aveauo conceptie gre§itA despre chiaburime, vazind in ea un fel deexcrescentä" pe organismul productiei populare", §i nu unadintre formele capitalismului, strins i indisolubil legata deintreaga orinduire social-economicä rush'. Narodnicii au igno-rat legatura dintre chiaburime §i diferentierea taranimii,apropierea existentá intre cAmatari-lipitorile satelor" etc. i

gospodarii cu stare", amti reprezentanti ai micii burgheziirurale din Rusia. Ratna§itele institutiilor medievale care apasäasupra satelor noastre (inchistarea medievalä a obtii tàrá-neti, legarea tAranului de lot, thspunderea solidarà, inegali-tatea sarcinilor fiscale pentru diferitele stari sociale) creeazAmari piedici pentru investirea capitalurilor mici in productie,

www.dacoromanica.ro

66 V. I. LENIN

pentru folosirea kr in agricultura §i industrie. Urmarea fi-reasca a acestei situatii este raspindirea excesiva a formelorinferioare, hidoase ale capitalului comercial §i camatäresc.Putinii tarani instariti, aflindu-se in mijlocul masei de tgranineinstariti", care duc o existentg de oameni pe jumatateflaminzi pe loturile lor mizere, se transforma inevitabil inexploatatori de cea mai rea speta, care inrobesc saracimeaprin imprumuturi, prin incheierea de invoieli agricole Incade cu iarna etc. etc. Aceste institutii invechite, frinind cre§tereacapitalismului atit in agricultura cit 0 in industrie, duc laingustarea cererii de brace de munca, fara ca prin aceastataranii sa fie citug de putin pug la adapost de cea mainerugnata §i neingradita exploatare §i chiar de moartea prininanitie. In cartea d-lui Gvozdev gasim reproduse calculeaproximative cu privire la sumele pe care taranimea neavutale plate§te chiaburilor §i cámátarilor ; aceste calcule aratä inmod concludent cit de gregta este pärerea curenta ca Ora-nimea rusa posesoare de pamint se deosebe§te radical deproletariatul vest-european. In realitate, masa acestei taranimieste pusa intr-o situatie mult mai rea decit aceea a proletaria-tului agricol din Occident ; in realitate, taranii nowi neavutinu sint decit n4te pauperi ; tot mai des se repeta anii in caree nevoie de rnasuri extraordinare pentru ajutorarea a milioanede tarani infometati. Daca institutiile fiscale n-ar lega laolaltain mod artificial taranimea instarità i sgracimea, taranii sa-raci ar trebui declarati in mod of icial pauperi, ceea ce ardefini mai exact §i mai veridic locul pe care-1 ocupa in socie-tatea contemporana aceste paturi ale populatiei. Cartea d-luiGvozdev este folositoare prin faptul ca sintetizeaza datelereferitoare la procesul sgracirii neproletare" * 0 define0e pebung dreptate acest proces ca forma inferioara, hidoasä adiferentierii taranimii. D-1 Gvozdev pare a fi un bun cu-noscator al literaturii economice ruse, dar cartea lui nu ar fiavut decit de ci0igat daca autorul acorda mai putin loccitatelor din diferite articole de revised §i claclea mai multi

* Parvus. Pieta mondiarti 51 crlza agrara. Petersburg, 1898, pag. 8, noti.

www.dacoromanica.ro

67

HIVIAJ10ZYPRAJII lifTEPATYPLI, IlAYffif I 110111111[R.

1899 r.

MAPTS.

C.-11ETEPEYPTI.Thnorpaigi I. R. Cz.opoxonee. (B utexpNntaz, 43).

1899.

Coporta revistei Nacealo°, fn care an fost nublicaterecenziilo lui V. I. Lenin. 1899

Ificforot

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI R. GVOZDEV 69

atentie prelucrarii de sine statatoare a materialului. Pre-lucrarea in maniera narodnica a materialului existent lasa deobicei in umbra aspectele cele mai importante din punct devedere teoretic ale acestei probleme. Apoi, parerile proprii aled-lui Gvozdev au adeseori un caracter prea general, preaglobal. Aceasta se refera in special la capitolul consacratme§te§ugurilor. Pe alocuri stilul carcii este afectat §i nebulos.

Sy:is intro30 lanuarie II 3 februarIe

(11 gi 15 fel:matte) 1899Publicat in martie 1899.

in revistaSemnat

Nacealo" nr. 3: V I. lit n

Se ttpdrette &pa textulapdrut in revista

www.dacoromanica.ro

60

RECENZIE

Parvu s. PIATA MONDIALA $1 CRIZA AGRARA. Studii economice.Traducere din limba germand de L. I., Petersburg, 1898. Editura0. N. Popova (Biblioteca de culturti generald, seria a 2-a, nr. 2). 142 pag.

Preful 40 de copeici

Cartea talentatului publicist german care scrie sub pseudo-nimul Parvus este aldtuid dintr-o serie de studii in care sintcaracterizate uncle fenomene ale economiei mondiale contem-porane, acordindu-se totodad o atentie deosebid Germaniei.Parvus cercetead in special dezvoltarea pietei mondiale sidescrie in primul rind stadiile prin care trece in ultimul timpaceastà dezvoltare, pe masud ce Anglia pierde hegemoniaindustriall Extrem de interesante sint observatiile autoruluicu privire la rolul pe care-I au Odle industriale vechi, ser-vind drept piatà pentru tArile capitaliste mai tinere : de pildá,Anglia absoarbe o cantitate din ce in ce mai mare de pro-duse industriale germane, in momentul de fatä de la 1/5 pinila 1/4 din exportul total al Germaniei. Bazindu-se pe datelestatisticii comerciale si industriale, Parvus aratä d exisd ooriginall diviziune a muncii intre diferite OH capitaliste,dintre care uncle produc mai cu seamd pentru pietele dincolonii, iar altele pentru cele din Europa. In capitolul Ora-sele si dile ferate", autorul face incercarea extrem de intere-sand de a caracteriza principalele forme de orase capitaliste"si insemnátatea Mr in structura generalá a economiei capita-liste. Restul, partea cea mai mare a cártii (pag. 33-142), esteconsacrat contradictiilor existente in agricultura capitalistäcontemporanä si crizei agrare. Parvus cerceteazä, in primulrind, influenta pe care dezvoltarea industrialä o exercidasupra preturilor la cereale, asupra rentei funciare etc. Dupäaceasta, el expune teoria rentei funciare, dezvoltad de Marxin volumul al III-lea al Capitalului", si explid din punctul

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI PARVUS 61

de vedere al acestei teorii principala cauzA a crizelor agraredin societatea capitalista. Completind analiza pur teoreticaa acestei probleme cu date referitoare la Germania, Parvusajunge la concluzia ca. cauza ultimá, principala cauzi a crizeiagrare o constituie nivelul ridicat exclusiv datoritä dezvol-farii capitaliste al rentelor funciare si al preturilor paraintu-lui corespunzkoare kr". Inlaturati aceste preturi spuneParvus , si agricultura europeana va fi din nou in stare siconcureze agricultura rush' si cea americana". Singurul eizemediu (adica singurul remediu al propriefatii private) impo-triva crizei agrare, dacä facem abstractie de o eventualà con-junctura favorabila a pietei mondiale, este scoaterea la mezata intregii proprietki funciare capitaliste" (141). Asadar, con-cluzia la care a ajuns Parvus coincide in linii generale cupkerea lui Engels, care in volumul al III-lea al Capitalului"a aratat cal actuala crizA agrarà face ca proprietarii funciarieuropeni sä fie pusi in imposibiitatea de a percepe rentelefunciare de mai inainte 26. Recomandam sfäruitor tuturor cid-torilor care se intereseazA de problemele mentionate mai sussá citeascA cartea lui Parvus. Ea of era argumente admirabileimpotriva pkerilor narodnice curente despre criza agraràactual5, pared care se intilnesc mereu in presa narodnicá sicare pacAtuiesc printr-o lipsa esentialä : criza este cercetatiin afara legaturii ei cu dezvoltarea generalà a capitalismuluimondial si nu din punctul de vedere al unor clase socialedeterminate, ci numai pentru a face sh reiasä morala mic-burgheza a vitalitätii micii gospodkii färkiesti.

Traducerea cártii lui Parvus poate fi consideratä in generalsatisfAckoare, desi pe alocuri se intilnesc intorsaturi de fraz5neizbutite si greoaie.

Scrissi 19)

intre 3 efebruarle

7(15 1899

Publicatyeast°Semnat

in martie 1899,in Narea lo" nr. 3

: V I. 1 linSe tiparecte clupd textul

apdrut in reuted

www.dacoromanica.ro

62

RECENZIE

RUSIA COMERCIALA SI INDUSTRIALA. lndreptar pentru comercianft,ri labricanfi. Intocmit sub ingrijirea lui A. A. Blau, 0.4;41 sectiei de sta-tisticd a departamentului comertului fi manulacturilor. Petersburg, 1899.

Pro:it 10 ruble

Editorii acestui volum de mari proportii §i-au propus sasumple o lacuna in literatura noasträ econornicä" (pag. I),gi anume sã ofere publicului atit adresele intreprinderilorcomerciale §i industriale din toatä Rusia cit i date desprestarea in care se afla' diferitele ramuri industriale". Impotrivaunei astfel de imbinari a materialului informativ §i a celui§tiintifico-statistic nu am avea nimic de obiectat dacA §i unul

celalalt ar fi prezentate sub o formä destul de completa.Din pacate insä, in volumul de care ne ocupdm, materialulreferitor la adresele intreprinderilor coplemte cu desavir§irematerialul statistic, care este §i incomplet i prelucrat intr-unmod foarte nesatisfackor. In primul rind, in comparatie cupublicatiile similare precedente, volumul recent apArut pre-zintä dezavantajul ea nu ofera date statistice pentru fiecarestabiliment §i intreprindere incluse in listä. Din cauza acesteilacune, lista stabilimentelor §i intreprinderilor, care cuprinde2.703 coloane mari culese cu cele mai mici caractere, thninelipsitA de orice valoare §tiintifia. Or, in starea handed' a sta-tisticii noastre comerciale §i industriale au o importantadeosebia tocmai datele referitoare la fiecare stabilimentintreprindere in parte, fiindd institutiile noastre oficiale destatisticä nu prelucreazA niciodatä intr-un mod cit de citacceptabil aceste date, marginindu-se s'd dea cifre globale, incare materialele relativ certe &int amestecate cu materialeintru totul inexacte. In cele ce urmeazA vom arAta cà aceastàdin urmä observatie este valabilà §i pentru volumul recenzat,dar mai intii tinem sa semnalám urmatorul procedeu original

si

si

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA RUSIA COMERCIALA $1 INDUSTRIALA" 63

folosit de alcatuitorii lui. Publicind adresele stabilimentelorsi intreprinderilor in fiecare ramura de productie, ei se limi-teaza sa reproduca numarul total al stabilimentelor si sumatotala, pe intreaga Rusie, a cifrei lor de afaceri, apoi calcu-leaza media cifrei de afaceri a unui stabiliment in fiecareramura industriala si noteaza printr-un semn distinctiv stabili-mentele in care volumul cifrei de afaceri e mai mare saumai mic decit cel mediu. Ar fi fost mult mai indicat (dacaera.intr-adevar imposibil sa se publice datele referitoare lafiecare stabiliment in parte) sa se stabileasca citeva categoriide stabilimente si intreprinderi (dupa volumul cifrei de afa-ceri, dupa numarul muncitorilor, dupa felul motoarelor etc.),aceleasi pentru toate ramurile comerciale si industriale, proce-dindu-se apoi la cepartizarea tuturor stabilimentelor pe acestecategorii. Atunci s-ar fi putut aprecia cel putin cit de completsi cit de comparabil este materialul pe gubernii si pe ramuriindustriale. Cit priveste statistica fabricilor si uzinelor, depada, este suficient sa citesti definitia fenomenal de nebuloasaa acestei notiuni in pag. 1 a acestei publicatii (nota) si sarasfoiesti listele de fabricanti din unele ramuri industriale casa te convingi de eterogenitatea materialului statistic publicatin aceasta carte. De aceea trebuie sa fim foarte prudenti cucifrele totalizatoare ale statisticii fabricilor si uzinelor, tiparitein sectiunea I a partii I a ascii Rusia comerciala si in-dustriala" (Privire istorica-statistica asupra industriei si co-mertului din Rusia"). Citim acolo ea' in 1896 (in parte in1895) existau in tot Imperiul rus 38.401 fabrici, cu o pro-ductie totall in suma de 2.745.000.000 de ruble si cu1.742.181 de muncitori, socotind si industriile nesupuse laplata accizului, si cele supuse, si cele miniere. Consideram cafara o verificare serioasa cifra aceasta nu poate fi comparatacu cifrele statisticii industriei noastre de fabrica pe anii tre-cuti. In 1896 au fost inregistrate o serie intreaga de ramuride productie care inainte (de 1894/95) nu erau incluse incategoria fabricilor si uzinelor" : brutarii, cherhanale, aba-toare, tipografii si litografii etc. etc. Valoarea productiei tutu-ror intreprinderilor miniere si metalurgice din imperiu a fostevaluata la 614.000.000 de ruble cu ajutorul unor procedeeoriginale, in privinta carora nu ni se spune decit ca valoareafontei pare a fi socotità de doul ori, fiind, probabil, inclusa

0 www.dacoromanica.ro

64 V. I. LENIN

in valoarea fierului si a otelului. Dimpotrivä, numärul munci-torilor din intreaga industrie minierä si metalurgica pare säfie micsorat : 505.000 de muncitori in 1895/96. Aici este sauo eroare, sau au fost omise multe subramuri din industriaminierä. Din cifrele risipite prin carte se vede cä numai inciteva dintre ramurile industriale incluse in aceastä sectiunenumärul muncitorilor ajunge la 474.000, fArà a socoti pemuncitorii ocupati cu extractia cárbunelui (circa 53.000), asarii (circa 20.000), pe cei ocupati in carierele de piaträ(circa 10.000) si in alte citeva subramuri ale industriei miniere(circa 20.000). In 1890 numärul muncitorilor din intreagaindustrie minierä si metalurgica a imperiului trecea de 505.000si se stie ea' in perioada urmätoare tocmai aceste ramuri auluat o dezvoltare deosebit de mare. De pildá, in cele cinciramuri industriale incluse in aceastá sectiune si despre carese dau in textul arta date istorice-statistice (productia defontä, productia de sirma, constructia de masini, productiade articole din aur si aramä) se numarau in 1890 908 uzine,cu o productie in surra de 77.000.000 de ruble si cu 69.000de muncitori, iar in 1896 1.444 de uzine, cu o productiein sunfal de 221.500.000 de ruble si cu 147.000 de munci-tori. Totalizind toate datele istorice-statistice risipite princarte si care, din pAcate, nu cuprind toate ramurile industriale,ci numai uncle dintre ele (prelucrarea bumbacului, industriachimicá si alte peste 45 de ramuri industriale), obtinem urmà-toarele cifre cu privire la intregul imperiu. In 1890 19.639de fabrici si uzine, cu o productie in sumA de 929.000.000de ruble si cu 721.000 de muncitori, iar in 1896 19.162de fabrici si uzine, cu o productie in suma de 1.708.000.000de ruble si cu 985.000 de rnuncitori ; adaugind cele douàindustrii supuse la plata accizului, si anume industria zaharu-lui si industria spirtului (1890/91 : 116.000 de muncitori ;1895/96 : 123.000), constatäm cä nurnárul muncitorior era,respectiv, de 837.000 si 1.108.000, ceea ce inseamnä o cresterede aproape o treinze in decursul acestor fase ani. Mentionämca micsorarea numArului fabricilor se datoreste modului dife-rit in care au fost inregistrate morile : in 1890 au fost inclusein categoria fabricilor 7.003 mod (156.000.000 de ruble,29.638 de muncitori), pe cind in 1896 numai 4.379 de mori(272.000.000 de ruble, 37.954 de muncitori).

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA RUSIA COMERCIALA $1 INDUSTRIALA" 6 6

Acestea sint datele care pot fi extrase din cartea recenzatä§i care ne permit sa ne facem o idee aproximativa despreavintul industrial al Rusiei in perioada de dupi 1890. 0 exa-minare mai amanuntità a acestei probleme va putea fi facutàatunci cind se vor publica datele statistice complete peanul 1896.

Saris in februarte,inatnte de 21 februarie

(5 mantic) 1899

Publicat in mantle 1899in reuista Nacealo" nr. 3

Semnat : V I. 1 lin

6*

Se Upeireite dup5 textulaplfrut in revista

www.dacoromanica.ro

66

INCA 0 DATACU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII

In numarul din ianuarie (1899) al revistei NaucinoeObozrenie" a fost publicat articolul meu Insemnari cu pri-vire la teoria pietelor (In legatura cu polemica dintre d-nii Tu-gan-Baranovski si Bulgakov)", iar dupa aceasta articolul luiP. B. Struve : Cu privire la problema piecelor in condiciileproducciei capitaliste (In legatura cu cartea lui Bulgakov sicu articolul lui Ilin)". Struve respinge in bunä parte teorialui Tugan-Baranovski, Bulgakov si Ilin" (pag. 63 din articolulsau) si isi expune parerea asupra teoriei realizarii a lui Marx.

Dupa parerea mea, polernica lui Struve cu autorii mencio-naci se datoreste nu atit existencei unei divergence de fond,oit faptului ca dinsul are o idee gresita despre concinutul teo-riei pe care o apara. In primul rind, Struve confunda teoriapiecelor fortnulatä de economistii burghezi, care suscin ca pro-dusele se schimba pe produse si a de aceea trebuie sa existeo concordanca intre produccie si consum, cu teoria realizäriia lui Marx, care in analiza sa a aratat in ce mod are locreproduccia si circulacia capitalului social total, adica reali-zarea produsului in societatea capitalista*. Nici Marx, niciautorii care au facut expunerea teoriei sale si cu care polemi-zeaza Struve nu numai ca nu au dedus din aceasta analizaexistenca unei armonii intre produccie si consum, ci, dimpo-triva, au subliniat energic contradicciile inerente capitalismu-lui, care nu pot sa nu se manifeste in cadrul realizarii capita-

* Vezi Studiile" mele, pag. 17 al allele (Opera complete, vol. 2, Edi-tura politica'. 1980, editia a doua, pag. 141 li altele. Nota trad.).

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 67

liste *. In al doilea rind, Struve confundä teoria abstractàa realizarii (singura despre care au vorbit oponentii sal) cuconditiile istorice concrete ale realizarii produsului capitalistintr-o tarà sau alta, intr-o epocA sau alta. Este ca si cumcineva ar confunda teoria abstractä a rentei funciare cu con-ditiile concrete ale dezvoltarii capitalismului in agriculturaunei tad sau alteia. Din aceste douä erori fundarnentale alelui Struve a rezultat o serie intreaga de incurthuri, pentrua caror limpezire este necesar sä analizam uncle teze dinarticolul

1. Struve nu e de acord cu pärerea mea cä in expunereateoriei realithrii este necesar sA ne oprim in special asuprateoriei respective a lui Adam Smith. DacA este vorba säincepem cu Adam scrie el , ar trebui s'à ne oprim nuasupra teoriei lui Smith, ci asupra celei a fiziocratilor 27 Nu,nu este asa. Adam Smith este acela care nu s-a limitat laconstatarea adevarului (cunoscut i fiziocratilor) cä produselese schimbá pe produse, ci s-a intrebat de asemenea cum seinlocuiesc (cum se realizeaza), ca valoare**, diferitele pärticomponente ale capitalului social si ale produsului social.Tocmai de aceea Marx care recunostea pe deplin cA doc-trina fiziocratilor, de pilda Tableau économique" *** al luiQuesnay, continea teze geniale pentru timpul lor"****, carerecuno§tea c2.4 in analiza procesului de reproductie Ad. Smitha fAcut in uncle privinte chiar un pas inapoi in comparatiecu fiziocratii (Das Kapital", 12, 612, Anm. 32 *****) 29 aconsacrat totusi fiziocratilor numai o paginä si jumkate in ex-punerea istoriei problemei realizarii (Das Kapital",S. 350-351)3°, pe cind lui Adam Smith i-a consacrat peste

* Op. cit., pag. 20, 27, 24 si altele. (Vezi Opera complete, vol. 2, Edi-tura politicil, 1960, editia a doua, pag. 145, 152-153 gi altele. Nota trad.)

** in treacia, mentionez cA In articolul meu din Naucinoe Obozrenie"termenul stoimost" a fost inlocuit pretutindeni cu termenul tennost".AceastA schimbare a fost flicutA de redactie gi nu de mine. FATS a atribui oInsemnAtate deosebitA folosirii unuia sau altuia din acegti termeni, considerIns& necesar sA relev cA am intrebuintat l lntrebuintez Intotdcauna termenulstoimost".

*** Tabloul economic". Nota trad.**** Fr. Engels : Herrn E. Diihring's Umvalzung der Wissenschaft",

Dritte Aufl. (Domnul Eugen Diihring revolutioneazA gtiinta" (Anti-D(ihring").Editia a tele. Note trod.), pag. 270 din capitolul scris de Marx ".

Capitalul", vol. I, editia a 2-a, pag. 612, nota 32. Nota trad.

säu.

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

30 de pagini (op. cit., 351-383) 31, analizind amanuntiteroarea fundamentala a lui Ad. Smith, care a fost preluatäde intreaga economic politica de mai tirziu. Reiese deci caexaminarea amanuntita a teoriei lui Ad. Smith este necesaratocmai pentru a larnuri teoria realizarii a economistilor bur-ghezi, care au repetat cu totii eroarea lui Smith.

2. In cartea sa, d-1 Bulgakov spune pe bunä dreptate caeconomistii burghezi au confundat circulatia simpla a marfu-rilor cu circulatia capitalista a marfurilor, pe cind Marx aaratat ca ele se deosebesc una de alta. Struve considera cáafirmatia d-lui Bulgakov se bazeaza pe o neintelegere. Dupiparerea mea, dimpotriva, de neintelegere cla dovada aici nud-1 Bulgakov, ci Struve. Intr-adevar, cum il combate Struvepe d-1 Bulgakov ? Intr-o maniera cit se poate de ciudata : II

combate repetind teza formulatä de dinsul. Struve spune :Marx nu poate fi considerat adept al acelei teorii a realizariipotrivit careia produsul poate fi realizat in cadrul societatiirespective, pentru cà Marx facea o distinctie neta intre circu-latia simpla a märfurilor i circulatia capitalista" (11 pag. 48).Dar e tocmai ceea ce a afirmat d-1 Bulgakov I Tocmai deaceea teoria lui Marx nu se reduce la repetarea adevaruluica produsele se schimbl pe produse. Tocmai de aceea, vor-bind de controversa dintre economi§tii burghezi si mic-bur-ghezi despre posibilitatea supraproductiei, d-1 Bulgakov a cali-ficat-o, pe buna dreptate, drept logomahie scolastica" :ambele parti litigante confunda circulatia simpla a marfurilorcu circulatia capitalista, ambele repeta gre§eala lui Ad. Smith.

3. Struve gre§e§te numind teoria realizarii teorie a reparti-zarii proportionale. Este o denumire inexacta, care genereazain mod inevitabil tot felul de incurcAturi. Teoria realizariieste o teorie abstracta *, care arata in ce mod are loc repro-ductia §i circulatia intregului capital social. Una dintre pre-misele necesare ale acestei teorii abstracte este, in primulrind, aceea ca se face abstractie de comertul exterior, de pie-tele externe. Dar, facind abstractie de comertul exterior,teoria realizarii nu afirma nicidecum ca a existat sau ea aputut exista vreodatà o societate capitalistä fara comert

* Vezi articolul meu din .,Naucinoe Obozrenio", peg. 37. (Volumul dofat4, pax. 45-46 Nota red.)

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 69

exterior *. In al doilea rind, teoria abstracta a realizariipresupune i trebuie sa presupuna o repartizare proportionalaa produsului intre diferitele ramuri ale productiei capitaliste.Dar, presupunind acest lucru, teoria realizarii nu afirma cituside putin ca in societatea capitalista produsele se repartizeazasau se pot repartiza intotdeauna in mod proportional**.D-1 Bulgakov compara foarte just teoria realizarii cu teoriavalorii. Teoria valorii presupune si trebuie sa presupuna ega-litatea cererii si a ofertei, dar ea nu afirma nicidecum ca insocietatea capitalista ar exista i ar putea sa existe intot-deauna o astfel de egalitate. Ca si oricare altà lege a capita-lismului, legea realizarii se inaptuieste numai prin neinfap-tuire" (Bulgakov, citat in articolul lui Struve, pag. 56). Teoriaratei mijlocii, egale a profitului presupune, in fond, aceeasirepartizare proportionala a productiei intre diferitele ei ra-muri. Dar pe aceasta baza d-1 Struve nu se va incumeta sädea acestei teorii denumirea de teorie a repartizarii pro-portionale

4. Struve nu e de acord cu mine ca Marx a avut dreptateacuzindu-1 pe Ricardo de repetarea erorii lui Ad. Smith.Marx n-a avut dreptate", scrie Struve. Dar Marx citeazatextual un pasaj dintr-o lucrare a lui Ricardo (II 1, 383) 32.Struve ignoreaza acest pasaj. Chiar in pagina urmatoareMarx citeaza parerea lui Ramsay, care sesizase si el aceastäeroare a lui Ricardo. Am indicat de asemenea un alt pasajdin lucrarea lui Ricardo in care se afirma categoric : In-tregul produs al solului si al muncii fiecarei tad se imparte

* Op. cit., pag. 38. (Vezi volumul de fata, pag. 48-47. Nota red.)Comp. ,,Studii", pag. 25 : ,,Nu cumva negam noi necesitatea unel pieta externepentru capitalism ? Desigur ca nu. Numai cA problema pietei externe nuare absolut nimic comun cu problema realizarir. (Opera complete, vol. 2,Editura politic& 1980, editia a doua, pag. 151. Notts red.)

** Nu numai produsele care inlocuiesc supravaloarea, ci 1 produsel.care inlocuiesc capitalul variabil... gi capitalul constant..., se realizeazi toatedeopotrivA numai in conditiile unor impasuri, fn conditiile unor oscilAri per-manente, care devin din ce in ce mai accentuate pe mAsurA ce se dezvoltAcapitalismul..." (Studii", pag. 27). S-ar putea ca Struve sA spuna el acestpasal este contrazis de alte pas*, de pilcIA la pag. 31 : .... capitalistii potrealiza supravaloarea" ?... Contradictia nu este decit aparentA. In mAsura fncare este vorba de teoria abstractA a realizArii (si cea forrnulati de narodnicieste tocmai teoria abstractA a imposibilitfitii de a realiza supravaloarea), inaceeasi mAsuri este inevitabill concluzia posibilitatii realizArii. Dar, expunindteoria abstract& trebuie sA arAtAm contradictiile inerente procesului efectiv alrealizArii. Tocrnai aceastA indicatie este f ScutA fn articolul meu. (Vezi Operecomplete, vol. 2, Editura politica. 1980, editia a doua. peg. 153. Nota red.)

I

www.dacoromanica.ro

70 V. I. LENIN

in trei parti : salariu, profit si renta" (aici a fost omis inmod gresit capitalul constant. Vezi Ricardo, Opere", tradu-cere de Sieber, pag. 221). Struve trece sub tacere si acestpasaj. El citeaza numai o singura nota in care Ricardo arataabsurditatea rationamentului lui Say cu privire la deosebireadintre venitul brut si venitul net. In capitolul 49 din volumulal III-lea al Capitalului", capitol in care sint expuse conclu-ziile ce decurg din teoria realizarii, Marx citeaza tocmaiaceasta nota a lui Ricardo si spune in legatura cu ea urma-toarele : De altfel, dupa cum vom vedea mai tirziu", estevorba, probabil, de volumul al IV-lea al Capitalului" 33,care Inca nu a fost publicat, nici Ricardo nu a combatutnicaieri analiza gresita a pretului marfurilor facuta de Smith,descompunerea acestui pret in suma valorilor veniturilor(Revenuen). Ricardo nu se gindeste la caracterul gresit alacestei analize si, in analizele sale, o accepta ca justa inmasura in care face «abstractio> de partea constanta a valoriimarfurilor. El revine din cind in cind la acest mod de aprivi lucrurile" (adica la modul de a vedea al lui Smith.Das Kapital", III, 2, 377. Traducerea rusa, 696) 34. Lasamcititorului sä aprecieze cine are dreptate : Marx, care spune6 Ricardo repeta eroarea lui Smith*, sau Struve, care spuneCa Ricardo intelegea foarte bine (?) ca produsul social totalnu se margineste la salariu, profit si mute, si 6 Ricardo afacut abstractie in mod inconstient (!) de acele parti ale pro-dusului social care alcatuiesc cheltuielile de productie". Potioare sa intelegi foarte bine §i in acelasi timp sa fad abstractiein mod inconftient ?

5. Struve nu ntimai 6 nu a reusit sa infirme afirmatia luiMarx ea' Ricardo a repetat eroarea lui Smith, dar a repetatel insusi in articolul sal.' aceeasi eroare. E ciudat... sa crezi

scrie Struve ca o impartire sau alta in categorii a produ-sului social ar putea sa aiba o insemnatate esentiala pentruintelegerea generala a realizarii, cu atit mai mult cu cit in-tr-adevar toate partile produsului realizat in procesul reali-

* Justetea aprecierii filcute de Marx reiese de asemenea eft se poate delimpede din faptul cl Ricardo impartiisea ideea gresitá a lui Smith despreacumularea capitalului individual. Ricardo credea &I partea acumulata dinsupravaloare se cheltuieste In Intregime pe salarii, pe cfnd fn realitate ea socheltuieste : I) pe capital constant si 2) pe salarii. Vezi Das Kapital". P.611-813, cap. 22, § 2 ". Comp. Studii", pag. 29, not.4 (Opere complete.vol. 2. Editura politia, 1960, editia a doua, pag. 156. Nota red.).

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 71

zarii iau forma de venit (brut) si clasicii le-au consideratdrept venituri" (pag. 48). Tocmai ca nu toate partile produ-sului realizat iau forma de venit (brut) ; tocmai aceasta esteeroarea lui Smith pe care a explicat-o Marx, aratind ca oparte din produsul realizat nu ia si nu poate lua niciodataforma de venit. $i anume, este vorba de acea parte din pro-dusul social care inlocuieste capitalul constant menit sa ser-veasca la producerea mijloacelor de productie (capitalulconstant din sectorul I, potrivit terminologiei lui Marx). Depilda, in agricultura, saminta nu ia niciodata forma de venit :carbuncle folosit chiar in extractia de carbune nu ia niciodataforma de venit etc. etc. Procesul reproductiei si al circulatieicapitalului social total nu poate fi inteles daca nu se consideraseparat partea din produsul brut care poate fi folosita nu-mai ca capital si care nu poate lua niciodata forma de venit *.Intr-o societate capitalista aflata in dezvoltare, aceasta partedin produsul social trebuie a creased, in mod necesar, mairepede decit toate celelalte parti ale acestui produs. Nurnaiprin aceasta lege poate fi explicata una dintre cele mai adincicontradictii ale capitalismului : cresterea avutiei nationale sedesfasoara cu mare repeziciune, in timp ce cresterea consu-mului popular se desfasoara (daca se desfasoara) intr-un ritmfoarte lent.

6. Struve nu intelege de loc" de ce distinctia facuta deMarx intre capitalul constant si capitalul variabil este ne-cesara in teoria realizarii" si de ce eu starui in mod deose-bit" asupra ei.

Accasta neintelegere de care cla dovada Struve este, pede o parte, rezultatul unei simple confuzii. In primul rind,Struve insusi recunoaste un merit al acestei distinctii, sianume ca in felul acesta este cuprins intregul produs, si nunumai veniturile. Un alt merit al ei consta in faptul ea' eastabileste o legatura logica intre analiza procesului realizariisi analiza procesului de productie a capitalului individual.Care este sarcina teoriei realizarii ? Sa arate in ce mod arebc reproductia si circulatia capitalului social total. Nu esteoare limpede chiar de la prima vedere ca in aceste conditiirolul capitalului variabil trebuie sa fie radical deosebit de

* Comp. Das Kapital", III, 2,venitul

375-376brut ".

(trad. rush', 698) despre deosebi-rea dintre produsul brut al

www.dacoromanica.ro

72 V. I. LENIN

rolul capitalului constant ? Produsele care inlocuiesc capitalulvariabil trebuie 01 fie schimbate in cele din urma pe obiectede consum pentru muncitori 5i sä acopere consumul obi5nuital muncitorilor. Produsele care inlocuiesc capitalul constanttrebuie &à fie schimbate in cele din urma pe mijloace de pro-ductie 5i intrebuintate in calitate de capital pentru o nougproductie. De aceea distinctia dintre capitalul constant 5icapitalul variabil este absolut necesara in teoria realizárii. Inal doilea rind, confuzia pe care o face Struve se datore5tefaptului ca prin teoria realizarii el intelege 5i aici, intr-un modcu totul arbitrar 5i gre5it, o teorie care aratà cä produsele serepartizeaza in mod proportional (vezi mai cu seamapag. 50-51). Am spus mai sus si repetäm din nou cl unasemenea mod de a intelege continutul teoriei realizärii estegre5it.

Pe de altà parte, neintelegerea de care da dovadä Struvese datore5te faptului cà el considerà necesar sä faca distinctieintre categoriile sociologice" 5i categoriile economice" inteoria lui Marx 5i formuleaza citeva observatii generale im-potriva acestei teorii. In aceastä privintá trebuie sa spun, inprimul rind, el toate acestea nu au nici o legatura cu teoriarealizárii ; in al doilea rind, cl, dupi parerea mea, distinctiafácutà de Struve este neclarl 5i ea' nu vad in ea nici un folosreal. In al treilea rind, consider nu numai discutabile, darchiar direct gre5ite afirmatiile lui Struve cum cá lui Marxinsu5i ii eras fard doar 5i poate, neclar raportul dintre bazelesociologice" ale teoriei sale 5i analiza fenomenelor pieei, cateoria valorii, a5a cum este expusä in volumele I 5i III ale#Capitalului» pAcatuie5te, indiscutabil, prin caracterul ei con-tradictoriu" *. Toate aceste afirmatii ale lui Struve sint cu

* Acestei ultime afirmatii a lui Struve fi vet opune cea mai recentAexpunere a teoriei valorii de cAtre K. Kautsky, care spune l arata cA legeareel mijlocii a profitului nu desfiinfeazA legea valorii, ci numai o mo-difici" (Die Agrarfrage", S. 67-68) (Problema agrarA", pag. 87-88.Note trad.). In legAtura cu aceasta relevAm urmAtorul pasaj interesant dinprefata lui Kautsky la remarcabila sa carte : DacA fn lucrarea de fati amreugit sA dezvolt idei noi i rodnice, mint recunoscAtor pentru aceasta inprimul rind celor doi marl frivAtAtori al mei ; e sint cu atit mai bucuros siisubliniez acest lucru, cu cit de la un timp fncoace pfnA si in cercurile noastrese aud voci care afirmA ca punctul de vedere al lui Marx gi Engels ar fiInvechit... DupA parerea mea, acest scepticism se datoregte mai curfnd parti-cularititilor proprif ale scepticilor deoft continutului teoriei contestate. LaaceastA concluzie am ajuns nu numai pe baza rezultatelor obtinute prin ana-liza obiectiilor formulate de acegti sceptici, ci l pe baza experientel metepersonale. La fnceputul... activitAtif mele am fest departe de a simpatiza mar-

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 73

totul gratuite. Acestea nu sint argumente, ci decrete. Elesint rezultatele anticipate ale acelei critici a teoriei lui Marxpe care se pregatesc s-o faca neokantienii*. Vom teai i vomvedea ce va da aceasta critica. Deocaindata insä constatamca in problema teoriei realizarii aceasta critica nu a dat nimic.

7. In problema insemnatatii schemelor lui Marx din sec-tiunea a III-a a volumului al II-lea al Capitalului", Struveafirma ca teoria abstracta a malizarii poate fi expusa foartebine cu ajutorul celor mai diferite procedee de impartire aprodusului social. Aceasta afirmatie uimitoare se explici inintregime prin eroarea fundamentall a lui Struve, care so-coate cá teoria realizarii se rezurna in intregime" (??1) laideea plata ca produsele- se schimba pe produse. Numai subimperiul acestei erori a putut el sa scrie o fraza ca aceasta :Pentru esenta teoriei realizarii este cu totul indiferent cerol au in productie, repartitie etc. aceste mase de märfuri"(care se realizeaza), daca ele sint capital (sic 11) si careanume : constant sau variabil" (51). Pentru teoria realizarii alui Marx, teorie care constä in analiza reproductiei i circu-latiei capitdului social total, este indiferent daca märfurile

xismul. Am avut fatA de el o atitudine tot atit de criticl si tot atit de putinincrezitoare ca si oricare dintre cei care privesc acum de sus, cu dispret,fanatismul meu dogmatic. Numai dupA oarecare Impotrivire am devenit marxist.Dar si atunci, ca si mai tfrziu, ori de cfte ori in mintea mea se nasteau in-doiell intr-o problema principiall sau alta, ping la urma ajungeam intotdeaunala convingerea ca nu InvAtAtorii mei, ci eu eram acela care nu aveam drep-tate. Studierea aprofundata a problemei mA fAcea sa constat ca punctul lor devedere e cel just. /n felul acesta, orice noul aprofundare a problemelor, oricefncercare de a-mi reexamina conceptiile imi intareau fermitatea convingerilor simA fAceau sii vAd din ce In ce mai limpede justetea doctrinel a carei rispIn-dire e aplicare devenise sarcina vietii mete".

* In treacat, a vrea sA spun doua cuvinte desure aceasta (viitoare) criticr,care II pasioneaza atit de mult pe Struve. Impotriva criticii in general nu vaobiecta, desigur, nici un om cu judecata sAnatoasa. Struve Ina repeta, evi-dent, ideea sa preferatA despre fecundarea marxismului cu ajutorul filozofieicritice". Nu am, fireste, nici dorinta, nici posibilitatea de a analiza aid con-tinutul filozofic al marxismului, si de aceea ma voi Militia la urmAtoareaobservatie. Acei cliscipoli ai lui Marx care ne cheamA Inapoi la Kant" nu audat pina acum absolut nimic care sA dovedeasca necesitatea unei asemeneaintoarceri si care sit arate in mod concret ce cistial teoria lui Marx de nourma fecundarii ei cu ajutorul neokantianismului ". Ei nu si-au indeplinit nicimazer obligatia, care le revenea Ion in primul rind, de a analizo si a infirmaaprecierea negativA a neokantianismului facuta de Engels. Spre deosebire deacestia, discipolii care au mers Inapoi nu la Kant. ci la materialismul filozoficdinainte de Marx, pe de o parte, 4i la idealismul dialectic, ye de RIM parte.au oferit o valoroasa exrnmore a materialismului dialectic, remireabila princaracterul ef armonios, ararind totodata ca acesta reprezinta procluxul legitim siinevitabil al Intregil dezvoltari a filozofiei si a stlintei sociale in timpurilemoderne. Este suficient sit ma refer la cunoscuta lucrare a d-lui Beltnv. in lite-ratnra rusa, st la Beitrage zur GeschIchte des Materldismus" (Stuttgart, 1898)ITS

,Ilteratura germara 0.

www.dacoromanica.ro

74 V. T. LENIN

sint capital 11 Este ca si cum cineva ar spune cä pentru esentateoriei rentei funciare este indiferent daa populatia rurallse imparte sau nu in proprietari funciari, capitalisti si mun-citori, intrucit aceasta teorie s-ar rezuma la indicarea

diferite a diferitelor terenuri.Nurnai sub imperiul aceleiasi erori a putut Struve sä

afirme cà raportul natural dintre elementele consumuluisocial schimbul social de substante poate fi demonstratcel mai bine" nu cu ajutorul impArtirii produsului in manierain care o face Marx, ci cu ajutorul urnatoarei impärcirimijloace de productie obiecte de consum plusvaloare(pag. 50). In ce constä schimbul social de substance ? Inprirnul rind, in schimbul de mijloace de productie pe obiectede consum. Dar cum poate fi infatisat acest schimb dacäplusvaloarea e consideraa separat de mijloacele de productiesi de obiectele de consum ? Se stie doar ca plusvaloarea seintruchipeaa fie in mijloace de productie, fie in obiecte deconsum 1 Nu este limpede oare Ca o astfel de impartire,inconsistentà din punct de vedere logic (deoarece confundaimpartirea dupà forma naturalä a produsului cu impktireadupà elementele valorii), ingreuiaza' intelegerea procesuluischfinbului social de substante ?*

8. Struve spune a i-am atribuit lui Marx teoria apologe-tia-burgheza Say-Ricardo (52) teoria armoniei dintreproduccie i consum (51) care se afli in flagranta contra-dictie cu teoria lui Marx despre evolutia si in cele dinurmá disparitia capitalismului (51-52) ; a de aceea afir-matia" mea foarte justä" cä in volumele al II-lea si al III-leaMarx a subliniat contradictia, inerentä capitalismului, dintrelärgirea nelimitatà a productiei si consumul limitat al maselorpopulare aruncl cu deavirsire peste bord acea teorie arealizärii... al arei apAator, in alte cazuri", sint.

Aceastä afirmatie a lui Struve este si ea la fel de gresitäsi se intemeiaa tot pe sus-mentionata sa eroare.

De unde a scos Struve a prin teoria realizàrii eu intelegnu analiza procesului reproductiei si circulatiei capitalului

* Amintim cititorului ci, din punctul de vedere al formei naturale aprodusului. Marx imparte Intregul produs social In cloud. sectoare I I) Mii-loace de productie ; II) obiecte de consum. Apoi,. in fiecare dintre acestesectoare, din punctul do vedere al valorii, produsul se imparte In trei ptirtil) capital constant ; 2) capital variabil ; 3) supravaloare.

fertili-tatii

:

+ +

:

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 75

social total, ci teoria care se limiteaza &á afirme ca produselese schimba pe produse si care proclarna existenta unei armoniiintre consum si productie ? Struve nu ar putea sa dovedeascaprintr-o analiza a articolelor mete ca eu as fi inteles teoriarealizarii in sensul al doilea, cad eu am spus clar si categoricca inteleg teoria realizarii numai in primul sens. In articolulCu privire la caracterizarea romantismului economic", inparagraful consacrat analizei erorii lui Smith si Sismondi, sespune : Problema care se pune aici este tocmai aceasta : cumare loc realizarea, adica inlocuirea tuturor partilor produsuluisocial. De aceea, in rationamentul asupra capitalului socialsi venitului sau ceea ce este acelasi lucru asupra realizariiprodusului in societatea capitalista, punctul de plecare trebuiesa fie impartirea... in mijloaze de productie si obiecte de con-sum" (Studii", 17) *. Problema realizarii consta tocmai ina analiza inlocuirea tuturor partilor produsului social subaspectul valorii si sub aspectul formei materiale" (op. cit.,26) *. Nu repeta oare Struve aceeasi idee, declarind cuaerul unui om care combate spusele mele ca teoria care neintereseaza arata mecanismul realizarii... in masura in careo astfel de realizare are loc in realitate" (Naucinoe Obozre-nie", 62) ? Ma aflu oare in contradictie cu acea teorie arealizdrii pe care o apar atunci cind spun 6' realizarea areloc numai in conditiile unor oimpasuri* in conditiile unoroscilari permanente, care devin din ce in ce mai concentratepe masura ce se dezvolta capitalismul, in conditiile unei con-curente inversunate etc." (Studii", 27) ? ** ; cind spun cateoria narodnicista nu numai ca denota neintelegerea acesteirealizari, dar pe deasupra mai cuprinde si o extrem de super-ficiald intelegere a contradictillor proprii acestei realiziiri"(26-27) ? ** ; cind spun ea' realizarea produsului, care are locnu atit pe linia obiectelor de consum, cit pe cea a mijloacelorde productie, reprezinta, desigur, o contradictie, dar o con-tradictie care exista in realitate, care decurge din insasi esentacapitalismului" (24) **, care corespunde intru totul omisiunii*istorice a capitalismului si structurii sale sociale specifice :prima" (adica misiunea) consta tocmai in dezvoltarea for-

* Vezi Opere complete, vol. 2. Editura politici, 1960, editia a doua, peg.142-152. Note red.

** Op. cit., pag. 153, 152, 149.

- -

--

www.dacoromanica.ro

76 V. I. LENIN

telor de productie ale socieedtii (productie pentru productie) ;a doua" (adia structura sociald a capitalismului) excludeutilizarea lor de clue masa populatiei" (20) *

9. In problema corelatiei dintre productie §i consum insocietatea capitalised se pare a nu existá divergente intremine §i Struve. Dar daa Struve spune cà teza lui Marx (carearati cà consumul nu este scopul productiei capitaliste)poared pecetea vddied a caracterului polemic al intreguluisistem al lui Marx, a este tendentioasi..." (53), eu contestin mod categoric oportunitatea §i justetea uaor asemeneaexpresii. Este fapt cert cá consumul nu constituie scopul pro-ductiei capitaliste. Contradictia dintre acest fapt §i faptul cd,in ultimä analizà, §i in societatea capitalisa productia estelegata de consum §i depinde de consum nu este o contradictiea doctrinei, ci a vietii reale. Marea valoare §tiintifica ateoriei realiarii a lui Marx constd, printre altele, tocmai inaceea a ea aa-atà cum se realizeazA aceasta contradictie, cio scoate pe primul plan. Sistemul lui Marx" are un caracterpolemic" nu pentru ca este tendentios" **, ci pentru careflectä cu precizie pe plan teoretic toate contradictiile careau loc in viatd. De aceea, de altfel, rdmin vi vor aminezadarnice toate incerarile celor care vor insweasasistemul lui Marx" 'Med aji insusi caracterul" lui po-lemic" : caracterul polemic" al sistemului nu este decit oreflectare fideld a caracterului polemic" al capitalismuluiinsu§i.

10. Care este semnificatia maid a teoriei realizarii ?", seintreabd Struve §i citeaa pdrerea d-lui Bulgakov, care afirmäcd posibilitatea lArgirii productiei capitaliste se realizeaa infapt, de§i prin intermediul unei serii de crize. Productiacapitalistä cre§te in lumea intreagd", spune d-I Bulgakov.Acest argument obiecteaa Struve este cu totul incon-sistent. Adevárul este a dargirea reall a productiei capita-liste* nu se infaptuie§te nicidecum in statul capitalist idealsau izolat pe care-I presupune Bulgakov §i care, potrivit ipo-tezei sale, are un caracter autarhic, ci pe arena economiei

Op. cit., pag. 145.** Exemplul clasic al unor domni de felul lui A. Skvortov, care gaseste

ca teoria marxista a ratei mijlocii a profitului are un caracter tendentios, arputea sa constitute un avertisment linpotriva folosirii unor astfel de expresii.

sa-si

A

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 77

mondiale, unde se intilnesc cele mai variate trepte de dez-voltare economica i diferite forme de viata economica" (57).

Asadar, obiectia lui Struve se rezuma la aceea ca in reali-tate realizarea nu are loc intr-un stat capitalist izolat, au-tarhic, ci pe arena economiei mondiale", adica prin desface-rea produselor in alte tari. E lesne de vazut ca aceastaobiectie se bazeaza pe o eroare. Se schimba oare citusi deputin problema realizarii daca, in loc de a ne limita la piatainterna (capitalism autarhic"), ne ref erim la cea externa ?clad in loc de o tara luarn citeva tari ? Din moment ce nupresupunem ca capita1itii Ii arunca märfurile in mare sau cale dau gratis strainilor, i daca nu luam cazuri sau perioadeizolate, exceptionale, este evident Ca' trebuie sa admitem unanumit echilibru intre export si import. Cind o tara exportaanumite produse, realizindu-le pe arena economiei mon-diale", ea importa in schimb alte produse. Din punctul devedere al teoriei realizarii trebuie sa admitem ca comertulexterior nu face deck sa inlocuiasca articole (Artikelmar-furl) indigene cu articole avind altà forma de intrebuintaresi alta forma naturala" (Das Kapital", II, 469 39. Citat demine in Naucinoe Obozrenie", pag. 38 *) Esenta procesuluirealizarii nu se schimba citusi de putin de pe urma faptuluicá luam o singura tara sau un complex de tad. In obiectiafacuta d-lui Bulgakov, Struve sepetä deci vechea greseala anarodnicilor, care legau problema realizIrii de problema pieteiexterne**.

In realitate, aceste probleme nu au nimic comun una cualta. Problema realizarii este o problema abstracta, care tinede teoria capitalismului in general. Indiferent daca luam osingura tara sau lumea intreaga, legile fundamentale alerealizarii, descoperite de Marx, ramin aceleasi.

Problema comertului exterior sau a pietei externe este oproblema istarica, o problema a conditiilor concrete ale dez-voltarii capitalismului intr-o tara sau alta, intr-o epoca saualta ***.

* Vezi volumul de fatii, peg. 46. Nota red.*4 Analiza acestei gresell a narodnicilor a fost fficuti de mine in Studii",

a doua,pag. 25-29. (Vezi Opera complete, vol. 2, Editura politici 1960, ediiiapag. 150-155. Nota red.).

*** Ibid. Comp. Naucinoered.)

Oborrenie" nr. 1, pag. 37. (Volumul de feta.Peg. 45-46. Nota

www.dacoromanica.ro

78 V. I. LENIN

11. SA ne mai oprim o clipä asupra problemei care ilpreocupá de (=WA vreme" pe Struve : care este valoareastiintificl realà a teoriei realizárii ?

Exact aceeasi ca si a tuturor celorlalte teze ale teorieiabstracte a lui Marx. Dacä pe Struve il deranjeazO impreju-rarea cä sealizarea perfecta este idealul productiei capita-liste, dar nicidecum realitatea ei", ii vom aminti ca si toatecelelalte legi ale capitalismului descoperite de Marx nu repre-zintà decit idealul capitalismului, si nicidecum realitatea lui.Ne propunem scria Marx sä infatisam organizarea in-ternA a modului de productie capitalist numai, ca sa zicemasa, in tipul lui mediu ideal (in ihrem idealen Durchschnitt".Das Kapital", III, 2, 367 ; trad. rusä, pag. 688)40. Teoriacapitalului presupune cO muncitorul primeste valoarea inte-gralä a fortei sale de muna. Acesta este idealul capitalismu--lui, si nicidecum realitatea lui. Teoria rentei presupune c6intreaga populatie agricola este pe deplin scindatO in pro-prietari funciari, capitalisti si muncitori salariati. Acesta esteidealul capitalismului, si nicidecum realitatea lui. Teoriarealizarii presupune o repartizare proportionalã a productiei.Acesta este idealul capitalismului, si nicidecum realitatea lui.

Valoarea stiintificä a teoriei lui Marx constä in faptul caea a explicat procesul reproductiei si circulatiei capitaluluisocial total. Apoi, teoria lui Marx a arAtat cum are loc inrealitate acea contradictie inerentä capitalismului care constäin faptul cd cresterea uriasd a productiei nu este nicidecuminsotitá de o crestere corespunzAtoare a consumului popu-latiei. De aceea teoria lui Marx nu numai ea' nu restabilesteteoria burghezi apologetica (cum i s-a názarit lui Struve), ci,dimpotrivá, furnizeazã o armii extrem de puternic'd impotrivaapologeticii. Din teoria lui Marx rezultA 6, chiar si in ipo-teza unei reproductii si circulatii ideal de line si de propor-tionale a capitalului social total, contradictia dintre crestereaproductiei si cadrul limitat al consumului este inevitabilO. Inrealitate insä, pe lingii aceasta, procesul realizkii nu se des-fAsoarl in conditiile unei proportionalitati ideal de line, cinumai in conditille unor impasuri", osciläri", crize" etc.

Apoi teoria realizärii a lui Marx oferä o anmä extrem deputernicä nu numai impotriva apologeticii, ci si impotrivacriticii reactionare mic-burgheze a capitalismului, adicO im-

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 79

potriva acelei critici a capitalismului pe care narodnicii nostriau cdutat s-o sprijine prin gresita lor teorie a realizarii.Teoria realizarii a lui Marx duce in mod inevitabil la recu-noasterea caracterului istoriceste progresist al capitalismului(dezvoltarea mijloacelur de productie, deci si a fortelor de pro-ductie ale societätii) ; prin aceasta ea nu numai ca nu estom-peaza, ci, dimpotrivA, scoate in evidentà caracterul istorictrecAtor al capitalismului.

12. Intr-o societate capitalistà autarhic6 idealá, sau izo-afirmä Struve, reproductia largita este imposibilà,

deoarece nu ai de unde lua muncitorii suplimentari absolutnecesari".

In nici un caz nu pot fi de acord cu aceastä afirmatie alui Struve. Imposibilitatea de a lua din armata de rezervAmuncitori suplimentari nu a fost dovedità de Struve si nicinu poate fi doveditä. Argumentului cã muncitorii suplimen-taxi pot fi luati din sporul natural de populatie, Struve iiopune afirmatia goala cA, din punct de vedere aritmetic,reproductia lArgia bazatà pe cresterea naturald a populatieipoate Ca nu este identicá cu reproductia simplk dar dinpunct de vedere capitalist-practic, adicA din punct devedere economic, coincide in intregime cu ea". Din-du-si seama cà teoreticeste nu poate fi doveditä imposibili-tatea de a gAsi muncitori suplimentari, Struve ocoleste pro-blema, invocind conditiile istorice si practice. Eu nu cred caMarx sa fi putut solutiona o problemã istoricA (?!) pe bazaacestei constructii intru totul abstracte"... Capitalismul au-tarhic este istoriceste (1) o limità de neconceput"... ...Sporulde intensitate a muncii care ppate fi impus muncitorului arenu numai in fapt, ci si din punct de vedere logic, limitefoarte strimte"... Cresterea neincetatà a productivitatiimuncii nu poate 61 nu slAbeasca insäsi constringerea de amuncii"...

Lipsa de logicä a tuturor acestor afirmatii este izbitoareNicdieri i niciodatà, nici unul dintre oponentii lui Struven-a spus absurditatea cá o problema istoricA ar putea firezolvatd cu ajutorul unor constructii abstracte. Dar in mo-mentul de fatá Struve insusi a pus o problemá care, departede a fi istorick are, dimpotriva, un caracter cu totul abstract,pur teoretic, i anume problema unei socieelti capitaliste

7 Opera complete, vol. 4

lata",

!

www.dacoromanica.ro

80 V. I. LENIN

ideale" (57). Nu este oare limpede ea' el ocolqte pur qisimplu problema ? Fire§te, nici prin gind nu-mi trece sacontest ca exista numeroase conditii istorice i practice (failsa mai vorbim de contradictiile imanente ale capitalismului)care duo si vor duce mult mai repede la pieirca capitalismuluidecit la transformarea capitalismului contemporan intr-uncapitalism ideal. Dar in problema pur teoretica a unei so-cietati capitaliste ideale", eu ramin la parerea mea ca nuexista nici un fel de temeiuri teoretice pentru a tagadui caintr-o asemenea societate este posibila o reproductie largita.

13. D-nii V. V. §i N.on au relevat contradictiile me-rente dezvoltkii capitaliste a Rusiei i piedicile care stau incalea acestei dezvoltki §i, ca raspuns Ia aceasta, li se arataschemele lui Marx si li se spune : capitalurile se schimba in-totdeauna pe capitalwri..." (articolul citat al lui Struve, 62).

Remarca este oit se poate de caustica. Pkat doar cá inrealitate lucrurile stau cu totul altfel. Oricine va citi Studiilede economic teoreticd" ale d-lui V. V. §i 5 XV din sectiuneaa doua a Studiilor" d-lui N.on va vedea ea amindoi acqtiautori s-au ocupat exclusiv de problema teoretica abstractäa realizkii, de problema realizkii produsului in societateacapitalista in general. Acesta este un fapt cert. Cert este deasemenea faptul 6, in opozitie cu ei, alti autori au gasit decuviinta sä lamureasca inainte de toate punctele esentiale,abstract-teoretice ale teoriei pietelor" (cum se arata chiar inprimele rinduri ale articolului meu din Naucinoe Obozre-nie"). In cartea despre crize a lui Tugan-Baranovski, teoriarealizarii este tratata in capitolul care poarta subtitlul :teoria pietelor". Bulgakolz dà cartii sale subtitlul :studiu toretic". E,ste cazul sa ne intrebarn, qadar, cine con-fun& problemele teoretice-abstracte cu cele istorice-concrete :oponentii lui Struve sau Struve insui ?

In aceeasi paging a articolului sail, Struve citeaza teza meaca necesitatea pietei externe docurge din conditiile istoricenu din conditiile realizkii. Dar obiecteazá Struve (esteun dar" foarte caracteristio I) Tugan-Baranovski, Bulga-kov i Ilin au arkat numai care sint conditiile abstracte alerealizkii, lasindu-ne nedumeriti asupra conditiilor ei istorice"(pag. 62). Faptul ca toti autorii mentionati aici nu auaratat care slat conditiile istorice ale cealizarii se explica"

ti-

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 81

tocmai prin aceea ca ei si-au propus sa examineze problemeteoretice-abstracte, si probleme istorice-concrete. In carteamea Cu privire la dezvoltarea capitalismului in Rusia"(Despre piata interna pentru marea industric si despre pro-cesul formarii acesteia In Rusia"), care In momentul de fata(martie 1899) * se afla in curs de aparitie, eu nu ma ocupde teoria pietelor, ci de problema pietei interne pentru capi-talismul rus. De aceea adevarurile abstracte ale teoriei auacolo doar rolul unor principii calduzitoare, al unor instru-mente pentru analiza datelor concrete.

14. Struve isi meili-ine in intregime" punctul" du devedere" asupra teoriei tertilor" expus de el in Note critice".La rindul meu, mentin in intregime cele spuse de mine inlegatura cu aceasta in momentul aparitiei Notelor critice" 41.

La pag. 251 a Notelor critice", Struve spune ca argumen-tarea d-lui V. V. se sprijina pe o intreaga teorie originalaa pietelor in societatea capitalista gata formata". Aceastateorie observa Struve este justa in masura in care constatafaptul ca plusvaloarea nu poate fi realizata nici prin consumulcapitalistilor, nici prin 'eel al muncitorilor, ci presupune con-sumul unor terte persoane". Prin aceste terte persoane Struveintelege in Rusia plugarimea rusa" (pag. 61 din articolulaparut in Naucinoe Obozrenie").

Prin urmare, d-1 V. V. formulead o intreaga teorie origi-nala a pietelor in societatea capitalista gata formata, i caraspuns la aceasta i se vorbeste despre plugarimea rusaNu inseamna oare aceasta sa confunzi problema teoretica-abstractA a realizarii cu problema istorica-concreta a capita-lismului in Rusia ? Apoi, dad Struve consided ca teoriad-lui V. V. este, in parte cel putin, justa, inseamna ca el trecepeste erorile teoretice fundamentale ale d-lui V. V. in pro-blema realizarii, peste ideea eronata cà dificultatile" reali-zarii capitaliste se limitead la plusvaloare sau se leagaindeosebi de aceasta parte a valorii produselor, peste con-ceptia gresita care leaga problema pietei externe de problemarealizarii.

* Lucrarea a aparut sub titlul : Dezvoltarea capitalismului fn Rusia.Procesul formarii pietei interne pentru marea industrie". Vezi Opere com-plete, vol. 3, Editura politica, 1961, editia a doua. biota red.

7*

u

I

www.dacoromanica.ro

V. /. LENIN

Constatarea lui Struve ca, prin diferentierea ei, plugarimearusa creeaza o piata pentru capitalisrnul nostru este foartejusta (in cartea sus-mentionata eu demonstrez amanuntitaceasta teza, analizind in acest scop datele statisticii zemstve-lor). Dar fundamentarea teoretica a acestei teze tine de teoriaformarii societatii capitaliste, nicidecum de cea a realizariiprodusului in societatea capitalised. Trebuie sa relevam deasemenea ca denumirea de terte persoane" data taraniloreste cit se poate de improprie i poate da loc la nedumeriri.Daca taranii sint terte persoane" pentru industria capita-lised, atunci producatorii industriali mici si mijlocii i fabri-cantii si muncitorii sint tette persoane" pentru agriculturacapitalista. Pe de altà parte, plugarii (tertele persoane")creeaza o piata pentru capitalism numai in masura in carese diferentiaza, dind nastere claselor societatii capitaliste(burghezie sateascd si proletariat satesc), adica numai in ma-sura in care inceteaza de a fi terfe persoane" si devin agentiactivi in sistemul capitalismului.

15. Struve spune Bulgakov remarca subtil ca nu sepoate stabili nici o deosebire principiala intre piata interna

piata externa pentru productia capitalised". Imi insusescintru totul aceasta remarca : intr-adevar, frontiera vamalasau politica este adesea cu totul impraprie pentru separareapietei interne" de cea externa". Dar, din motivele aratatemai sus, eu nu pot fi de acord cu Struve ca de aici rezulta...tearia care afirma nccesitatea tertelor persoane". In mod ne-mijlocit nu rezulta de aici decit cà in analiza problemeicapitalismului nu trebuie sä ne oprim in fata impártirii tradi-tionale in piata interna si piata externa. Inconsistenta dinpunct de vedere pur teoretic, aceasta impartire este deosebitde impraprie in tari ca Rusia. Ea ar putea fi inlocuita printr-oaltä impartire, deasebind, de pada', urmatoarele laturi in proce-sul dezvoltarii capitalismului : 1) formarea i dezvoltarearelatiilor capitaliste in cadrul unui teritoriu dat, complet oca-pat si populat ; 2) extinderea capitalismului in alte teritorii(in parte cu totul neocupate si in curs de a fi populate decolonisti proveniti din tara veche, in parte ocupate de triburiaflate in afara pietei mondiale si a capitalismului mondial).Prima latura a procesului ar putea fi denumita dezvoltarea

82

gi

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARH 83

capitalismului in adincime, a doua dezvoltarea capitalisrnu-lui in largime *. 0 astf el de impartire ar cuprinde intregulproces al dezvoltarii istorice a capitalismului : pe de o parte,dezvoltarea lui in Wile vechi, in care formele relatiilor capita-liste, inclusiv marea industrie mecanizata, s-au format indecursul secolelor ; pe de alta parte, puternica tendinta acapitalismului dezvoltat de a se extinde in alte teritorii, dea popula si a defrisa noi parti ale lumii, de a forma colonii,de a atrage triburile salbatice in circuitul capitalismului mon-dial. In Rusia, aceasta din urma tendinta a capitalismului s-amanifestat i continua sa se manifeste intr-un mod deosebitde vizibil in tinuturile noastre periferice, a caror colonizarea luat un avint atit de mare in perioada de dupa reforma,perioada capitalista a istoriei ruse. Sudul si sud-estul Rusieieuropene, Caucazul, Asia centralà, Siberia indeplinesc oare-cum rolul de colonii ale capitalismului rus asigura o dez-voltare uriasa nu numai in adincime, ci si in largime.

In sfirsit, impartirea propusä prezinta avantajul cà circum-scrie cu precizie sfera problemelor la care se limiteaza teoriarealizarii. Este limpede ca aceasta teorie se ocupa numaide prima latura a procesului, numai de dezvoltarea capita-lismului in adincime. Pentru constructiile ei, teoria realizarii(adica teoria care explica procesul reproductiei si al circu-latiei capitalului social total) trebuie sa ia neaparat o socie-tate capitalista inchisa, adica sa faca abstractie de procesulextinderii capitalismului in alte tad, de procesul schimbuluide marfuri dintre tari diferite, intrucit acest proces nu oferanimic pentru rezolvarea problemei realizarii, mutind doarproblema de pe teritoriul unei singure taxi pe teritoriul citorva.Este clar de asemenea ca teoria abstractä a realizarii trebuiesa ia ca premisa o societate capitalista dezvoltata in modideal.

Vorbind despre literatura marxista, Struve face urmatoareaobservatie generala : Rcfrenele ortodoxe mai continua sadomine, dar ele nu pot indbusi noul val de critica, pentrucà in problemele stiintifice adevarata forth' este intotdeauna

* S intelege de la sine ca, inlor

realitate, ambole laturi ale procesuluisint strins sudate, iar separarea nu este decit o abstractie, o metodilde cercetare a

mineunui proces complex. Cartea mentionatá mai sus a fost con-

VIIIsacratA de exclusiv primei laturi a procesului ; comp. acolo cap.§ V.

www.dacoromanica.ro

84 V. I. LENIN

de partea criticii §i nu a credintei". Din expunerea de pinaacum ne-am putut convinge ca noul val de critica" nu con-stituie o garantie impotriva repetkii unor gre§eli vechi. Intru-cit ne prive§te, preferam sa raminem sub semnul ortodoxiei" 1Nu trebuie sa darn crezare celor care afirmä cd ortodoxiapermite sa se creada ceva pe cuvint, ed ea exclude prelucrareacritica §i dezvoltarea mai &parte, 6' ea permite estompareaproblemelor istorice cu ajutorul unor scheme abstracte. Dacaexista discipoli ortodoc§i care se fac vinovati de asemeneapkate cu adevkat grele, vina cade in intreginie asupra acestordiscipoli §i nicidecum asupra ortodoxici, care se caracteri-zeaza prin träsaturi diametral opuse.

Scris in prima jurruitatea lunii manta 1899

Pub licat in august 1899,in revista Naucinoe

Obozrenie" nr. 8Semnat : V. Ilin

Se tipareste dupii textulaptirut in revistil

www.dacoromanica.ro

86

RECENZIE

Karl Kautsky. DIE AGRARFRAGE. Eine Uebersicht iiber dieTendenzen der modernen Landwirtschalt und die Agrarpolitik u.s.w.

Stuttgart, Dietz, 1899 *

Cartea lui Kautsky constituie, dupa volumul al 3-lea alCapitalului", cel mai remarcabil eveniment in literatura eco-nomica contemporand. Marxismului i-a lipsit pina acum olucrare care sa analizeze in mod sistematic capitalismul inagricultura. Acum, in sectiunea intii a voluminoasei sale carci(450 de pagini), sectiune intitulata : Dezvoltarea agricul-turii in societatea capitalista" (pag. 1-300), Kautsky a implinitaceasta lacuna. In prefata, Kautsky releva pe bund dreptateca in problema capitalismului in agricultura s-a acumulatenorm de mult" material statistic si economic descriptiv ;ceea ce se cere imperios acurn este de a descoperi tendintelefundamentale" ale evoluciei economice in acest domeniu aleconomiei nationale, pentru a prezenta fenomenele variateale capitalismului in agricultura ca manifestari parciale aleunui singur proces general (unitar)" (eines Gesamtprozesses).Intr-adevdr, formele de agricultua §i relatille existente inrindurile populatiei rurale din societatea contemporana sedeosebesc printr-o diversitate atit de uriasa, incit nimic maiusor decit sa spicuiesti din orke studiu un manunchi de indi-catii i faptc care sa confirme" conceptiile unui autor saualtuia. $i tocmai cu ajutorul acestui procedeu a fost construitao serie intreaga de rationamente in presa noastra narodnica,care cauta sa demonstreze viabilitatea micii gospodarii Ora-nesti sau chiar superioritatea ei fata de marea productie inagricultura. 0 teasatura distinctivä a tuturor acestor rationa-

* Problema agrard. Privire asupra tendintelor agriculturiiNota

modernetrad.

apolitica agrari etc. Stuttgart, editura Dietz", 1899.

www.dacoromanica.ro

86 V. T. LENIN

mente este ca se iau fenomene izolate, se citeaza cazuri izo-late, fara a se face macar incercarea de a le pune in legaturacu tabloul general al intregii orinduiri agrare a tarilor capita-liste in general si cu tendintele fundamentale ale intregii evo-lutii moderne a agriculturii capitaliste. Kautsky nu cade inaceasta greseala curenta. Ca unul care de peste 20 de anise ocupa de problema capitalismului in agricultura, el dispunede un material extrem de vast ; Kautsky isi Intemeiaza stu-diul in special pe datele ultimelor recensaminte si ancheteagricole efectuate in Anglia, America, Franca (1892) si Ger-mania (1895). Niciodata lush' el nu se pierde in noianul defapte, niciodata el nu scapa din vedere legatura unui feno-men, oricit de marunt ar fi el, cu structura generala a agri-culturii capitaliste si cu evolutia generala a capitalismului.

Kautsky nu-si propune sa cerceteze vreo problerna partiala,cum ar fi, de pilda, aceea a raportului dintre marea si micaproductie in agricultura ; pe el il preocupa problerna generaladaca capitalul pune stapinire pe agricultura, dacd transformain ea formele de productie si formele de proprietate si cumanume se desfasoara acest proces. Recunoscind pe deplin rolulimportant pe care il au in societatea contemporana formelede agricultura precapitaliste si necapitaliste si necesitatea dea lamuri raportul existent intre aceste forme si cele pur capita-liste, Kautsky isi incepe studiul cu o caracterizare deosebitde reusitä si precisa a gospodariei caranesti patriarhale si aagriculturii din epoca feudall Dupa ce stabileste in felulacesta punctele de plecare ale dezvoltärii capitalismului inagricultura, el trece la caracterizarea agriculturii moderne".La inceput, aceasta din urma este caracterizata sub raporttehnic (sistemul de rotatie a culturilor, diviziunea muncii,masinile, ingrasamintele, bacteriologia), si in faca cititoruluiapare tabloul viu al uriasei revolutii pe care capitalismul asävirsit-o in decurs de citeva decenii, transformind agriculturadintr-o indeletnicire rutinara intr-o giingi. Urmeaza apoianaliza caracterului capitalist al agriculturii moderne", ex-punere concisa si populara, dar extrem de fidela si de reusitia teoriei marxiste a profitului si rentei. Kautsky arata casistemul fermieratului si sistemul ipotecar nu sint decit douaforme diferite ale unuia si aceluiasi proces, relevat de Marx,

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LVI IC KAUTSILY PROBLEMA ACRARA" 87

al separarii intreprinzatorilor agricoli de proprietarii de pa-mint. Dupa aceea autorul examineaza raportul existent intremarea §i mica productie, constatind ea' superioritatea tehnicaa celei dintii asupra celei de-a doua este neindoielnicä.Kautsky demonstreaza temeinic aceasta teza, aratind totodatain mod amanuntit ca trainicia micii productii in agriculturanu se explica nicidecum prin aceea ca tehnica ei ar avea uncaracter rational, ci prin faptul ca taranii cu gospodarie micase spetesc muncind mai mult decit muncitorii salariati §i-§ireduc cerintele sub nivelul cerintelor §i nivelul de trai alacestora din urma. Date le citate de Kautsky in confirmareaacestei teze sint cit se poate de interesante §i de graitoare.Analizind problema asociatiilor in agricultura, Kautsky ajungela concluzia Oa' ele reprezinta un progres incontestabil, dar nuinseamna o trecere la productie in olpte, ci o trecere la capita-lism ; asociatiile nu diminueaza, ci accentueaza superioritateamarii productii in agricultura asupra celei mici. E absurd sate atepti ca in societatea contemporana taranul sa poata trecela productie in olNte. De obicei se invoca datele statisticii,care nu atesta inlaturarea micii agriculturi de catre mareaagricultura ; ele nu arata decit 6 in agricultura procesul dez-voltarii capitalismului este mult mai complex decit in in-dustrie. $i in aceasta din urma tendinta fundamentala a dez-voltarii se intretaie adeseori cu fenomene ca raspindireamuncii capitaliste la domiciliu etc. In agricultura insa, inlatu-rarea micii productii este timpiedicata in primul rind de faptulCa' suprafata de pamint este limitata ; achizitionarea de loturimici cu scopul de a forma unul mare este extrem de ane-voioasa ; o data cu accentuarea caracterului intensiv al agri-culturii, micwrarea suprafetei gospodariei este compatibilauneori cu sporirea cantitatii de produse obtinute (de aceeastatistica care opereaza exclusiv cu date ref eritoare la supra-fata de parnint a gospodariilor este prea putin concludenta).Concentrarea productiei se realizeaza prin achizitionarea maimultor domenii de catre un singur proprietar ; latifundiileformate in felul acesta servesc ca baza pentru una dintre for-mele superioare ale marii agriculturi capitaliste. In sfiqit,marii proprietati nici nu i-ar conveni o inlaturare completaa celei mici : aceasta din urma ii furnizeaza brate de munca IDe aceea adeseori proprietarii funciari si capitalistii fac sa

www.dacoromanica.ro

88 tt. t. LENtk

fie adoptate legi care sprijinA in mod artificial mica tär5nime.Mica agriculturi capàtà stabilitate numai atunci cind inceteazAde a fi o concurentä a marii agriculturi, cind se transformAintr-o furnizoare de fortA de muncà pentru aceasta din urma.Relatiile dintre marii proprietari funciari si proprietarii deloturi mici se apropie tot mai mult de relatiile dintre capita-listi si proletari. Kautsky consacrá procesului de proletari-zare a taranimii" un capitol special, bogat in date, mai cusearnA in ceea ce priveste problema indeletnicirilor auxiliare"ale täranilor, adicl a diferitelor forme de munch' salariati.

Dupd ce amureste traskurile fundamentale ale dezvoltäriicapitalismului in agricultura, Kautsky trece la demonstrareacaracterului istoric trecator al acestui sistem de economiesociall. Pe mAsura dezvoltkii capitalismului, dificultatile pecare le intimpinA agricultura produckoare de mArfuri devindin ce In ce mai mari. Monopolul proprietätii funciare (rentafunciarä), dreptul de suocesiune, majoratele 42 Impiedica ratio-nalizarea agriculturii. Tot mai crincená devine exploatareasatului de cdtre oras, care rapeste agricultorilor cele mai buneforte de munc:i si stoarce o parte mereu crescindd din bogatiaprodusl de populatia ruralà, care din aceasta cauzä pierdeposibilitatea de a restitui solului ceea ce se ia de la el. Ana li-zind deosebit de amanuntit problema depopularii satelor,Kautsky nu contestà câ gospodariile tAránesti mijlocase suferäcel mai putin de pe urma lipsei de muncitori, dar adaugape loc ca bunii biirgeri" (jar noi am putea spune : sinarodnicii rusi) jubileazä degeaba in legatura cu acest faptsi se strAduiesc zadarnic sä vadá in el inceputul unei renasteria tkänimii, renastere menitä sä demonstreze ca.' teoria luiMarx nu ar fi aplicabila agriculturii. DacA täranimea suferlmai putin decit celelalte clase agricole de pe urma lipsei demuncitori salariati, nu-i mai putin adevArat insä cä ea suferàmutt mai mult de pe urma c5m5tariei si a poverii fiscale, depe urma caracterului norational al micii gospodgrii, de peurma sleirii solului, de pe urma muncii excesive si a con-sumului insuficient. Ceea ce infirmA pArerea optimistá a econo-mistilor mic-burghezi este faptul ea' nu numai muncitorii agri-coli, ci si copiii de tarani... fug la orase 1 Dar ceea ce aprodus schimbäri deosebit de mari in conditiile agriculturiicuropene este concurenta cerealelor ieftine importate din

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI K. KAUTSKY PROBLEMA ACRARA" 89

America, Argentina, India, Rusia etc. Kautsky analizeaza inmod amanuntit semnificatia acestui f apt, generat de dezvol-tarea industriei care isi cauta piece. El arata cum sub influentaacestei concurente are loc un proces de scadere a productieide cereale in Europa, de scadere a rentei, si insista deosebitde amanuntit asupra industrializarii agriculturii", care semanifesta, pe de o parte, prin munca industriala salariata ataranilor cu gospodArie mica, iar pe de aka parte prin dez-voltarea industrializarii produselor agricole (fabricarea spirtu-lui, a zaharului etc.) si chiar prin eliminarea unor ramuri aleagriculturii de catre industria prelucratoare. Degeaba isiinchipuie economistii optimisti spune Kautsky ca acesteschimbari in agricultura europeana o pot salva de criza :criza se extinde mereu si nu se poate solda decit cu o crizigenerala a intregului capitalism. Evident, aceasta nu inseamna6 se poate vorbi de pieirea agriculturii, dar conservatismulei a disparut pentru totdeauna ; agricultura a intrat Intr-ostare de neconteniti.: transformare, stare care este in generecaracteristica modului de productie capitalist. Marile supra-fete de pamint pe care se desfasoará tnarea productie agricola,al carei caracter capitalist devine din ce in ce mai accentuat,extinderea arendarilor si a ipotocilor, industrializarea agri-culturii iata elementele care pregatesc terenul pentru sociali-zarea productiei agricole..." Ar fi absurd sa se creada, spuneKautsky in incheiere, ca o parte a societatii se dezvolta intr-odirectie, iar cealalta in directia contrara. In realitate, dezvol-tarea sociala se desfasoara in aceeasi directie atit in agricul-tura cit si in industrie".

Aplicind rezultatele analizei sale teoretice la probkmdepoliticii agrare, Kautsky se pronunta, fireste, impotriva oricarorincercari de sprijinire si de salvare" a gospodariei taränesti.Nici vorba, spune Kautsky, ca obstea skeasca sA poatä tracela marea agricultura in obste (pag. 338, paragraful : DerDorfkommunismus" * ; comp. pag. 339). Ocrotirea taranimii(Der Bauernschutz) nu inseamna ocrotirea persoanei taranului(impotriva unei asemenea ocrotiri nu va obiecta, desigur,nimeni), ci ocrotirea proprieatii sale. Or, tocmai proprietateataranului este principala cauzd a pauperizärii §i urnilirii lui.

* Comunismul rural". Nola trad.

www.dacoromanica.ro

90 V. I. LENIN

De pe acum muncitorii salariati din agricultura se afla adeseaintr-o situatie mai buna deck taranii cu gospodarie mica.Ocrotirea *anima nu inseamna ocrotirea ei impotriva mize-riei, ci ocrotirea catuselor care-1 leaga pe Oran de mizeria lui"(pag. 320). Procesul transformarii radicale a intregii agricul-turi sub actiunea capitalismului se afla abia la inceputul sau,dar el inainteaza cu repeziciune, determinind transformareataranului in muncitor salariat si exodul populatiei de la sate.Orke incercari de a frina acest proces ar fi reactionare sinefaste : oricit de grele sint urmarile acestui proces in socie-tatea actuala, urmarile frinarii procesului ar fi si mai relesi ar pune populatia muncitoare intr-o situatie si mai jalnica,lipsitä de orice iesire. Activitatea progresista in societateaactuala poate sa tincla numai la atenuarea efectelor nefastepe care le are asupra populatiei progresul capitalist, la ridi-carea nivelului de constiinta al acesteia din Liana si a capaci-tatii sale de autoaparare colectiva. De aceea Kautsky cereinsistent asigurarea libertatii deplasárii etc., lichidarea tutu-ror ramasitelor feudalismului in agricultura (de padaGesindeordnungen *, care pun pe muncitorii agricoli intr-ostare de dependenta personalä, de semiiobagi), interzicereamuncii copiilor sub 14 ani, introducerea zilei de munch' de8 ore, crearea unei politii sanitare severe, care sa supraveghezelocuintele muncitoresti etc. etc.

Sa speram ca cartea lui Kautsky va aparea si in traducererusa 43

Scris in martie inainte de 21 martie(2 aprilie) 1899

Pub licat in aprilie 1899in revista Nacealo" nr. 4

Semnat : V I. 1 1. i n

Se tipiireste clung testylapärut in revistd

* .. dispoziW legale care reglementau relatiile dintre proprietaril fun-dart gi taranbi iobagi. Nota red.

www.dacoromanica.ro

91

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA

(DESPRE CARTEA LUI KAUTSKYSI DESPRE ARTICOLUL D-LUI BULGAKOV) "

Scrts0

intre 4 (16) aprilie9 (21) mat 1899

Pubticat in fanuarie-februarie 1900,in reuista lizn"

Semnat : VI. llin ;I Vlad. limnSe tipare4te clupli textut

apiirnt in revista

www.dacoromanica.ro

(93

AeOpeke AMA. roroerntVbpfullutis mit xv_rxu ?owl.. A noun.

C Pajtoutn 4 rypeouvxAfpc,ar. e. npasno" (171.NA cz da44.

azotal. PaJCVin A Iknemonixpernthaualtruo d'uffla (ilepreeas c esa.

Amp...WOW. PlarKan, L Cine*amula.unalMOOtatectonte IureeNtu .m14)61,301,

0.4.1-6114111.41Y. 07tantu M. Anwoui.KaoctuovAIJAZ lb CrAayons Zomuartm,

(..aMbn BA. IPNIINCLeapo.), WpOP. Newt. N. Sepr..temse.Ka.erparm., ( nep ex a.... J

SanoiNteQum. A ax.cno flyv.apanim Dna/1110Ln. ft.

BL 1.Avany opazabxch... ClnarIblt 17 m4..14.Cnap "4.40. Com.....nlacopc,sla AI. Goal-

MOM

9rizz9- 1900 ?.

Conerta revistei Jizn" in carp a fost publicatagriculturit".articolul lui V. I. Lenin Capitalismul In 1900

Meow.

,

"."-.1xL

m.1

,iN.:01.1\k:24..... OA. a

TOMb I.5IHBAPL

ex!.

O

Po.yelo POIC.04

C. 114

,Stc7-t

iltrplfril 11

www.dacoromanica.ro

95

ARTICOLUL INTII

In numarul 1-2 al revistei Nacealo" (sectiunea a II-a,pag. 1-21) a aparut articolul d-lui S. Bulgakov Cu privirela evolutia capitalista a agriculturii", consacrat criticii lucrariilui Kautsky in problema agrara. D-1 Bulgakov spune, pe bunadreptate, ca lucrarea lui Kautsky reprezinta o conceptieinchegata", ca ea are o mare insemnatate teoretica $i practica.Cu drept cuvint se poate spune ca ea ne ofera primul studiusistematic i tiintific al unei probleme care a provocat $icontinua sa provoace in toate tarile controverse aprinse pina$i intre autori care sint solidari in conceptiile lor generale $icare se considera marxi$ti. D-1 Bulgakov se margine$te lao critica negativa", la criticarea unora dintre tezele formulatein cartea lui Kautsky" (al carei continut d-sa ii recla concis"

$i dupa cum vom vedea, mult prea concis $i prea putinfidel pentru cititorii revistei Nacealo"). D-1 Bulgakovspera Ca mai tirziu va face o expunere sistematica a proble-mei evolutiei capitalist.2 a agriculturii" $i in felul acesta iiva opune lui Kautsky tot o conceptie inchegata".

Nu ne indoirn ea $i in Rusia cartea lui Kautsky va provocanumeroase controverse intre marxi$ti, ca $i in Rusia unii din-tre ei vor fi impotriva lui Kautsky, iar altii de partea lui.In orke caz, autorul rindurilor de fata este in totala diver-genta de pareri cu d-1 Bulgakov, respingind tin mod categoricaprecierea pe care d-sa o face càrtii lui Kautsky. Aceastaapreciere de$i d-1 Bulgakov considera ca Die Agrarfrage" *este o lucrare remarcabila" te uime$te prin tonul violent,

* Problenaa agxarl". Nota trad.

8

-- --

www.dacoromanica.ro

96 v. I. LENIN

neuzitat intr-o polemica intre doi autori apropiati prin orien-tarea lor. lath' citeva mostre din expresiile folosite de d-1 Bulga-kov : extrem de superficial"... tot atit de putinä agronomicveritabilA, cit i economic veritabila" ...in fata unor serioascprobleme stiintifice, Kautsky incearcA sä se eschiveze prinIraze" (subliniat de d-1 Bulgakov ! !) etc. etc. SA examinamdeci indeaproape expresiile folosite de severul critic, infatisindtotodatA cititorului continutul cartii lui Kautsky.

Inca inainte ca d-1 Bulgakov sa-si inceapa atacul impotrivalui Kautsky, dinsul lanseaza In treacat citeva sAgeti la adresalui Marx. D-1 Bulgakov subliniazà, bineinteles, meritele uriaseale marelui economist, afirmind insA totodata ca la Marx seintilnesc, in parte", chiar si idei gresite..., pe care istoriale-a i infirmat pe deplin". Printre acestea se numarA, depilda, ideea cA si in agricultura capitalul variabil scade inraport cu capitalul constant, la fel ca in industria prelucra-toare, asa incit compozitia organica a capitalului agrar crestemereu". Cine greseste aici : Marx sau d-1 Bulgakov ? D-1Bulga-kov are in vedere faptul cA in agricultura progresul tehniciisi accentuarea caracterului intensiv al gospodariei duceadeseori la sporirea cantitatii de munch' de care e nevoie pen-tru cultivarea unei suprafete date. Acest lucru este incontes-tabil, dar de aici i pind la tagaluirea teoriei scAderii capitalu-lui variabil in raport cu capitalul constant mai e o distantAmare. Teoria lui Marx afirmA doar cà raportul ( v = capital

variabil, c = capital constant) are in general tendinta de ascadea, chiar daca v ar creste pe unitatea de suprafata ;infirmä oare asta teoria lui Marx, dacA in acelasi timp ccreste si mai repede ? In agricultura tArilor capitaliste, luatAin ansamblu, se constata cA v scade i c creste. Populatiarurala i numarul muncitorilor agricoli scad si in Germania,si in Franta, si in Anglia, in timp ce numärul masinilor folo-site in agricultura creste. In Germania, de pilda, in perioada1882-1895 populatia ruralA a scazut de la 19.200.000 la18.500.000 (iar numArul muncitorilor salariati agricoli de la5.900.000 la 5.600.000), in timp ce numarul masinilor folo-

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL TN AGRICULTURA. 91

site in agricultura a crescut de la 458.369 la 913.391 * ; nu-márul masinilor cu aburi folosite in agricultura a crescut dela 2.731 (1879) la 12.856 (1897), iar numarul total de cai-putere al masinilor cu aburi a crescut si mai mult. Numarultaurinelor a crescut de la 15.800.000 la 17.500.000, iar cclal porcinelor de la 9.200.000 la 12.200.000 (1883 si 1892).In Franta, populatia rurala a scazut de la 6.900.000 de oa-meni (de sine statätori") in 1882 la 6.600.000 in 1892, pccind numarul masinilor agricole a crescut dupa cum urmcaza :in 1862 132.784 ; in 1882 278.896 ; in 1892 355.795 ;numarul taurinelor : 12.000.000-13.000.000-13.700.000 ; nu-márul cabalinelor : 2.910.000-2.840.000-2.790.000 (seddereanumärului cabalinelor in perioada 1882-1892 este mai putinconsiderabila deck scaderea populatiei rurale). Rezulta deci ca,in linii generale, in privinta tarilor capitaliste moderne istorianu numai cà n-a infirmat, ci, dimpotriva, a confirmat ea legealui Marx este valabila si in agricultura. Greseala d-lui Bulga-kov constd in aceea ca el s-a grabit sa ridice la rangul de legieconomice generale unele fapte cu caracter agronomic, fara aexamina cu atentie semnificatia lor. Subliniem generale",pentru ca nici Marx, nici discipolii lui nu au vazut vreodatain aceasta lege altceva deck o lege care exprima tendintelegenerale ale capitalismului, si nicidecum o lege in care sa seincadreze toate cazurile particulare. Chiar si in ceea ce pri-veste industria, Marx insusi a aratat ca perioadele de trans-formari tehnice (cind raportul scade) alterneaza cu

perioade de progres pe baza tehnied data (cind raportulrämine neschimbat, iar in unele cazuri poate sa i creased.).In istoria industriala a tärilor capitaliste se cunosc cazuri cindin rarnuri tintregi ale industriei aceasta lege este incalcata.De pilda, cind marile ateliere capitaliste (gresit denumitefabrici) se destrama pentru a face loc muncii capitaliste ladomiciliu. Cit priveste insd agricultura, nu incape nici oindoiala Ca aici procesul de dezvoltare a capitalisrnului esteinfinit mai complex si ia forme incomparabil mai variate.

* Stilt socotite laolaltS diferite feluri de masini. Cind nu se specifier'sursa, cifrele sint luate din cartea lui Kautsky.

8*

e

www.dacoromanica.ro

08 v. t. LENIN

Sa trecem la Kautsky. Studiul asupra agriculturii feudale,cu care ii incepe el lucrarea, ar fi, pretinde d-1 Bulgakov,superficial i superfluu". Este greu sa intelegi motivele acestuiverdict. Sintem convinsi cà, daca d-1 Bulgakov va reu§i sa-sircalizeze cindva planul §i sa faca o expunere sistematica aproblemei evolutiei capitaliste a agriculturii, el va trebui ne-aparat sa zugraveasca principalele trasaturi ale economiei pre-capitaliste a agriculturii. Altfel nu poate fi inteles nici carac-terul economiei capitaliste, nu pot fi intelese nici formele detranzitie care o leaga pe aceasta din urma de economia feu-dalà. Chiar d-1 Bulgakov recunoate marea insemnatate aformei pe care agricultura a avut-o la inceputul (subliniatde d-1 Bulgakov) cursei sale capitaliste". Kautsky incepe toc-mai cu inceputul cursei capitaliste" a agriculturii europene.Dupa parerea noastra, studiul agriculturii feudale in lucrarealui Kautsky este intocmit excelent, cu acea remarcabila preci-zie i cu acea pricepere de a alege principalul i esentialul

fard a se pierde in detalii secundare care il caracterizeazain genere pe acest autor. Ir introducere, Kautsky formulcazamai intii cu toata precizia §i cit se poate de just problema indiscutie. El declara in modul cel mai categoric : Este inafara de orke indoiala sintem gata sa admitem acest lucruca dovedit apriori (von vornherein) ca agricultura nu sedezvolta dupa acelai ablon ca §i industria : ea este sub-ordonata unor legi speciale" (S. 5-6). Sarcina consta in acerceta dad capitalul pune stapinire pe agricultura §i cumanume pune stapinire pe ea, cum o transforma, cum face elca vechile forme de pioductie i vechile forme de proprie-tate sa devinh perimate si cum creeazd el necesitatea unorforme noi" (S. 6). Numai un asemenea mod de a pune pro-blema poate sa clued la o larnurire satisfacatoare a dezvol-Orli agriculturii in societatea capitaliste (titlul primului capi-tol, teoretic, al cartii lui Kautsky).

La inceputul cursei capitaliste", agricultura se afla in mii-nile Nranului, subordonat, de regula, unui regim feudal deeconomic sociala. $i Kautsky descrie mai intii structura gos-podariei taranesti, unirea agriculturii cu industria casnica, apoielementele descompunerii acestui paradis al autorilor mic-burghezi §i conservatori (a la Sismondi), rolul carnatariei,patrunderea" treptata a antagonismului de clasa la sate, in

www.dacoromanica.ro

ATNTALISMUL 2N AGRICULTURA 99

adincurile economiei tAranesti, antagonism care distruge strà-vechea armonie si comunitate de interese" (S. 13). Acest pro-ces a inceput Inca in evul mediu si nu s-a incheiat definitivnici pinä in momentul de fata. Socotim necesar s. subliniemaceste cuvinte pentru ca ele aratá din capul locului cit de gre-sità este afirmatia d-lui Bulgakov cum ca in lucrarea luiKautsky nici nu se pune macar problema cine a fost purtatorulprogresului tehnic in agricultura. AdevArul este cä autorul apus cit se poate de precis aceastd problemá si a dat la ea unrdspuns cit se poate de lamurit, asa incit oricine a citit cuatentie cartea lui i va insusi adevárul (pe care narodnicii,agronomii si multi a1ii II uita adeseori) ca purtatorul progresu-lui tehnic in agricultura moderná este mica si marea burghezierurald, cea din urma avind in aceastä privintá (dupd cum aardtat Kautsky) un rol mai important decit cea dintii.

II

Dupä cc descrie apoi (in capitolul al III-lea) trasaturilefundamentale ale agriculturii feudale domnia asolamentuluitrienal, acest arhiconservator sistem de cultura ; asuprireaexproprierea taránimii de catre marea nobilime funciard ;organizarea de gospodArii feudalo-capitaliste de catre aceastadin urmä ; transformarea tdranului, in cursul secolelor alXVII-lea si al XVIII-lea, intr-un pauper infometat (Hunger-leider) ; dezvoltarea tAranimii burgheze (Grossbauern, care nuse pot lipsi de muncitori agricoli si de zileri), careia nu-i con-veneau vechile forme de relatii in agricultura si de proprietatefunciarà ; suprimarea acestor forme, netezirea drumului pentruo agricultura capitalistà, intensivi" (S. 26), netezire realizatáde fortele clasei burgheze, care se dezvoltase in cadrul indus-triei i al oraselor dui:a ce zugráveste toate aoestea,Kautsky trece la caracterizarea agriculturii moderne" (capi-tolul al IV-lea).

In acest capitol gdsim o descriere remarcabila prinprecizia, claritatea i concizia ei a uriasei revolutii pe carea sävirsit-o in agricultura capitalismul, transformind indelet-nicirea rutinarä a taranimii abrutizate de mizerie i strivitede ignorantà intr-o aplicare stiintifica a agronomiei, invingindstagnarea secularl a agriculturii, dind (si continuind sä dea)

si

,

www.dacoromanica.ro

100 V. I. LENIN

imbold dezvoltarii rapide a fortei productive a muncii sociale.Asolamentul trienal a fost inlocuit cu sistemul de rotatie aculturilor, a fost imbunatatita intretinerea vitelor i cultivareasolului, au fost marite recoltele, a luat o mare dezvoltarespecializarea agriculturii, diviziunea muncii intre diferitelegospodarii. Uniformitatea precapitalista a fost inlocuità cu odiversitate mereu crescinda, insotità de progresul tehnic altuturor ramurilor agriculturii. A inceput si se dezvoltà rapidfolosirea masinilor in agricultura, folosirea fortei aburului ;incepc folosirea electricitatii, careia dupa cum arata specia-listii ii este dat sa indeplineasca in aceasta ramura de pro-ductie un rol si mai mare decit cel al aburului. S-a dezvoltatfolosirea callor de acces, a ameliorarilor, folosirea ingrasa-mintelor chimice potrivit cu datele fiziologiei plantelor ; inagricultura a inceput sa fie aplicata bacteriologia. Afirmatiad-lui Bulgakov ca in lucrarea lui Kautsky aceste date * nusint insotite de o analiza economice este cu totul lipsita detemei. Kautsky aratà precis ea' aceasta revolutie este legatade cresterea pietei (in special de cresterea ora5elor), de faptulcä agricultura &vine subordonata legilor concurentei, care adeterminat in mod necesar transformarea agriculturiispecializarea ei. Aceastd revolutie, care porneste de la capi-talul orasenesc, mareste dependenta agricultorului fatà depiata i, in afara de accasta, schimba necontenit conditiilepietei, care sint esentiale pentru el. 0 ramurd de productiecare a fost rentabila atita timp cit piata cca mai apropiataera legata de piata mondiala numai printr-un drum pietruitdevine nerentabila si trebuie inlocuita in mod neccsar cu oaka ramura de productic atunci cind regiunea respectiva estesträbatuta de o tale ferata. De pildà, daca pe aceasta caleferata sint aduse din alte parti cereale mai ieftine, productiade cereale devine nerentabilä, dar in acelasi timp se creeazaposibilitati de desfacere pcntru lapte. Cresterea circulatiei

* Toate aceste date socoate d-1 Bulgakov pot fi g5site in ofice(sic I) manual de cconomie agricola". Nu impdrta5im aceastS pdrere mult preaoptimista a domniei sale despre manuale". Sa lugm dintre aceste once"manuale cartile d-lor Skvortov (Transportul cu abort") 5i N. Kablukov (Pre-legeri", pe jumiltate retip mite in nowt" carte Cu privire la conditiile decinzvoltare a gospodarici tarane5ti in Rusia"). Nici la unul, niei la cell-daft,cititorul nu ar putea gSsi tabloul revolutiei savir5ite do capitalism in agri-culturk pentru cS nici unul dintre ei nu-5i proDune 'Mixer sii inratiseze untablou general al trecerii de la gospodaria feudal6. la cea capitalisti.

ei

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURX 101

marfurilor cid posibilitatea de a aduce in tara varietati deplante noi, ameliorate" etc. (S. 37-38). In epoca feudala

spune Kautsky nu a existat altä agricultura in afara decea mica, deoarece mosierul isi lucra ogoarele tot cu inven-tarul taranului. Capitalismul a creat pentru prima oara posi-bilitatea de a organiza in agricultura marea productie, careeste mai rationala din punct de vedere tehnic decit mica pro-ductie". Vorbind despre masinile agricole, Kautsky (care, intreacat fie zis, a stabilit tin mod precis care sint in aceastäprivinta particularitatile agriculturii) arata caracterul capita-list al folosirii lor, influenta lor asupra muncitorilor, insemna-tatea masinilor ca factor de progres, caracterul utopic sireactionar" al proiectelor de másuri pentru ingradirea folo-sirii masinilor agricole. Masinile agricole vor continua &Aliexercite actiunea transformatoare ; ele vor alunga la orasepe muncitorii agricoli, servind astf el ca un puternic instrument,pe de o parte, pentru marirea salariilor la sate, iar pe de akaparte pentru dezvoltarea continua a folosirii masinilor in agri-cultura" (S. 41). Trebuie sa aclaugam ca, in capitole speciale,Kautsky lamureste amanuntit atit caracterul capitalist al agri-culturii moderne, cit si raportul dintre marea productie simica productie, precum si procesul de proletarizare a taranimii.Afirmatia d-lui Bulgakov ca., in lucrarea sa, Kautsky nupune problema de ce au fost necesare toate aceste schimbarimiraculoase" este, dupa cum vedem, intru totul inexacta.

In capitolul al V-lea (Caracterul capitalist al agriculturiimoderne"), Kautsky expune teoria marxista a valorii, pro-fitului si rentei. Fara bani, productia agricola moderna estecu neputinta spune Kautsky sau, ceea ce este acelasilucru, ea este cu neputinta fdra capital. Intr-adevar, in condi-tile modului de productie actual, orke suma de bani care nuserveste pentru consumul individual poate fi transforrnata incapital, adica intr-o valoare care produce plusvaloare, si deregula intr-adevar se transforma in capital. Productia agricolamoderna este, prin urmare, o productie capitalista" (S. 56).Acest pasaj ne permite, de altfel, sa apreciem urmatoareaafirmatie a d-lui Bulgakov : Folosesc acest termen (agricul-tura capitalista) in sensul lui obisnuit (in acelasi sens ilfoloseste si Kautsky), adich in sensul de mare gospodärie inagricultura. In realitate insä (sic 1), in conditiile organizarii

www.dacoromanica.ro

102 V. I. LENIN

capitaliste a intregii economii nationale nu exista in genereagricultura necapitalista, deoarece toatci agricultura este de-terminatà de conditiile generale ale organizarii productiei, §inumai in cadrul ei trebuie sa' distingem marea agriculturd,practicatA de intreprinzatori, si mica agricultura. Pentru clari-tate este nevoie si aici de un termen nou". Reiese, asadar, Oad-1 Bulgakov 1-a corectat pc Kautsky... In realitate insia",dupà cum vede cititorul, Kautsky nu folosege de loc termenulagricultura capitalista" in sensul obisnuit", imprecis, in careil foloseste d-1 Bulgakov. Kautsky intelege foarte bine sispune foarte precis si limpede c'à in conditiile modului deproductie capitalist orke productie agricola este, de regulà",o productie capitalistá. In fundamentarea acestei pkeri se in-voch faptul simplu c'd agricultura contemporaná nu este po-sibila' fàfa bani ; or, in societatea actuald banii nedestinaticonsumului individual devin capital. Noi socotim ca aceastaformulare este mult mai clara decit corectivul" d-lui Bulga-kov si cä in lucrarea sa Kautsky a arätat pe deplin ca nu enevoie de nici un termen nou".

In capitolul al V-lea al thrtii sale, Kautsky afirmg, printrealtele, ca atit sistemul arendärii, care s-a dezvoltat atit deamplu in Anglia, cit si sistemul ipotecar, care se dezvolta cuo repeziciune uimitoare in Europa continentalà, exprimA defapt unul si acelasi proces, si anume : procesul separcirii agri-cultorului de pcimint*. In sistemul capitalist al fermieratului,aceastà separare este cit se poate de evidentä. In sistemulipotecar, ea este mai putin evidentà, si lucrurile nu stauchiar atit de simplu, dar in fond rezultatul este acelasi"(S. 86). Este limpede, intr-adevk, ea' ipotecarea pAmintuluiinseamna ipotecarea sau vinzarea rentei funciare. Prin urmare,atit in sistemul ipotecar cit si in cel al arendkii, beneficiariirentei (= proprietarii funciari) se separà de beneficiarii pro-fitului de intreprinzator (= agricultorii, intreprinzAtorii agri-coli). D-Iui Bulgakov ii este in genere prea putin clara semni-ficatia acestei afirmatii a lui Kautsky". Ma' indoiesc cA poate

* In volumul al III-leaa intra

al Capitalului", Marx a atras atentia asupraacestui proces (filth in analiza diferitelor lui forme in diferite tari)si a relevat ca aceastil separare a pamintului, ca conditie a productiei, deproprietatea funciara si de proprietarul funciar" este unul din rezultateleimportante ale modului de productie capitalist" (III, 2, S. 158-157. Tradu-cerea ma, 509-510) ".

www.dacoromanica.ro

CAPITALIsmtm frsi AGRICULTURA 103

fi considerata ca dovedita teza ca ipoteca ar exprima separa-rea pamintului de agricultor". In primul rind, nu se poatedovedi cä datoriile inghit toata. renta ; acest lucru este posibilnumai ca exceptie"... La aceasta raspundem : nu-i de loc ne-cesar sa se dovedeasca ca dobinzile datoriilor ipotecare inghittoatti renta, dupa cum nu este necesar sä se dovedeascd ca.'arenda realã coincide cu renta. Este suficient sa se demon-streze ca datoriile ipotecare cresc cu o repeziciune fantastica,cá proprietarii funciari cauta sa ipotecheze tot parnintul lor, catind sa vincla toata renta. Existenta acestei tendinte sianaliza economica teoretica poate in genere sa aiba de-a facenumai cu tendinte nu poate fi pusa la indoialà. Prin urinate,este neindoielnic si procesul separarii pamintului de agricul-tor. Imbinarea intr-o singura persoana a beneficiarului renteisi a beneficiarului profirului de intreprinzator este, din punctde vedere istoric, o exceptie" (ist historisch eine Ausnahme,S. 91)... In al doilea rind, in fiecare caz concret trebuieanalizate cauzele si sursele datoriilor, pentru a putea intelegecare este semnificatia lor". Aici trebuie sá fie o greseala detipar sau o scapare. D-1 Bulgakov nu poate sa pretinda ca uneconomist (care tratead problema dezvoltärii agriculturii insocietatea capitalised" in general) este obligat sau ar aveamacar posibilitatea sa analizeze cauzele existentei datoriilorin fiecare caz concret". Dad d-1 Bulgakov a vrut sa spunaca este necesar sa fie analizate cauzele existentei datoriilorin diferite tari si in diferite perioade, nu putem fi de acordcu d-sa. Kautsky are perfecta dreptate atunci cind arata cain problema agrara s-au adunat prea multe monografii, cain zilele noastre sarcina teoriei nu este nicidecum aceea de aadauga noi monografii la cele existente, ci de a cerceta ten-dintele fundamentale ale evolutiei capitaliste a agriculturii inansamblu" (Vorrede, S. VI *) Una dintre aceste tendintefundamentale este, fara indoiala, separarea pamintului deagricultor, care are loc sub forma cresterii datoriilor ipote-care. Kautsky a stabilit precis si limpede adevarata semni-ficatie a ipotecilor, caracterul lor istoric progresist (separareapamintului de agricultor este una dintre conditiile socializarii

* Prefati, pag. VI. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

104 V. I. LgNISI

agriculturii, S. 88), rolul lor necesar in evolutia capitalistd aagriculturii *. Toate consideratiile lui Kautsky in legatura cuaceasta problemd sint extrem de pretioase din punctul devedere al teoriei §i of era o arma puternica rimpotriva perora-tiilor burgheze cu privire la calamitatea" datoriilor §i lamasurile de ajutorare", peroratii care sint atit de raspindite(mai cu seama in tot felul de manuale de economie agri-cola")... In al treilea rind incheie d-1 Bulgakov pamin-tul dat in arencla poate sa fie ipotecat, la rindul sdu, §i inacest sens sa ajunga in situatia unui parnint nearendat".Straniu argument I Sa ne arate d-1 Bulgakov macar un singurfenomen economic, mkar o singurd categorie economica caresä nu se impleteasca cu altele. Cazurile de imbinare a aren-&aril cu ipotecarea nu numai ea nu infirma, dar nici mkarnu diminueaza valabilitatea tezei teoretice cà procesul se-pararii pamintului de agricultor i§i gasqte expresia in cloudforme : in sistemul arendkii i in existenta datoriilor ipo-tocare.

$i mai surprinzatoare" §i cu totul gre0.ta" este, dupapkerea d-lui Bulgakov, teza lui Kautsky ca Odle in careeste dezvoltat sistemul arendkii sint totodatä OH in carepredomina marea proprietate funciara" (S. 88). Kautsky vor-bqte aici despre concentrarea proprietkii funciare (in cadrulsistemului arenddrii) §i despre concentrarea ipotecilor (incadrul sistemului gospodaririi paminturilor chiar de catreproprietarii lor), conditii care inlesnesc lichidarea proprietkiifunciare private. In problema concentrarii proprietatii fun-ciare, continua Kautsky, nu exista o statistica care sa nepermita sa urmarim reunirea mai multor proprietki intr-osingura mina", dar in general se poate considera" ca inmul-tirea arendkilor §i cre§terea suprafetei de pamint arendatemerg paralel cu concentrarea proprietkii funciare. Tarilein care este dezvoltat sistemul arendarii sint totodata tari incare predomina marea proprietate funciara". Este limpedecá acest rationament al lui Kautsky se refera in intregime

* Cresterea datoriilor ipotecare este &parte de a fi intotdeauna un in-diciu cid agricultura s-ar afla intr-o stare de dectidere... Progresul si propil-siren agriculturii (ca 5i deciiderea ei) trebuie sl se exprime printr-o cres-tere a datoriilor ipotecare, fn primul rind, din cauza necesitiitilor crescindode capital ale agriculturii aflate in stare de progres ; in al doilea rind, dincauza cresterii rentei funciare, care face posibild kirgirea creditului agricol"(S. 87).

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL /N AGRICULTURA 106

numai la tarile in care este dczvoltat sistemul arendärii, pecind d-1 Bulgakov invoca cazul Prusiei orientale, unde elspera ca va putea sa arate" 6 procesul extinderii arenclarilorare loc paralel cu farimitarea marii proprietati funciare, sipretinde ca acest caz particular ar infirma teza lui Kautsky !Pacat doar ca d-1 Bulgakov uita sa comunice cititorului cainsusi Kautsky vorbeste despre farimitarea marilor mosii sidespre cresterea arendarilor taranesti in tinutul situat laräsarit de Elba, lamurind totodata, dupa cum vom vedea maijos, adevarata semnificatie a acestor procese.

Pentru a dovedi concentrarea proprietatii funciare in tä-rile cu datorii ipotecare, Kautsky invoca faptul concentrariiinstitutiilor de credit ipotecar. D-1 Bulgakov considera Caacest fapt nu este concludent. Se prea poatc socoate d-sa

ca sa aiba loc o desconcentrare a capitalului (prin actiuni)paralel cu concentrarea institutiilor de credit". Ei bine, inaceasta problema socotim de prisos sa polemizám cu d-1Bulgakov.

III

Dupa examinarea trasaturilor esentiale ale agriculturii feu-dale si capitaliste, Kautsky trece la problema marii si miciiproductii" (capitolul al VI-lea) in agricultura. Acesta este unuldintre cele mai bune capitole din cartea lui Kautsky. Elcerceteaza aici mai intii superioritatea tehnica a marii pro-ductii". Rezolvind problema in favoarea marii productii,Kautsky se fereste sa dea o formula abstracta care sä igno-reze imensa diversitate a relatiilor in agricultura (cum isiinchipuie, fara nici un temei, d-1 Bulgakov), ci, dimpotriva,arata precis si limpede Ca pentru a putea aplica in domeniulpracticii legea stabilita de teorie este necesar sa se tina seamade aceastá diversitate. In agricultura, superioritatea mariiproductii fata de mica productie este inevitabila, bine-inteles" numai atunci cind celelalte conditii sint egale"(S. 100. Subliniat de mine). Aceasta in primul rind. Se stiedoar Ca nici in domeniul industriei legea superioritatii mariiproductii nu este chiar atit de absoluta si atit dc simpla cumse crede uneori ; si in acest domeniu numai egalitatea celor-lalte conditii" (care nu intotdeauna are loc in realitate) asi-

www.dacoromanica.ro

106 V. I. LENIN

gura aplicabilitatea deplina a legii. In agricultura insa, carese deosebeste prin caracterul incomparabil mai complex simai variat al relatiilor, aplicabilitatea deplina a legii supe-rioritatii marii productii este in functie de conditii mult maistricte. De pilda, Kautsky observa foarte just ca la hotaruldintre gospoddria taraneasca mare si proprietatea mosiereascamica are loc o transformare a cantitatii in calitate" : ma-rea gospodarie taraneasca poate fi, daca nu din punct devedere tehnic, atunci din punct de vedere economic, supe-rioara" micii proprietati mosieresti. Intretinerea unui admi-nistrator cu o solicla pregatire profesionala (unul dintre marileavantaje ale marii productii) este prea impovaratoare pentruo mosie mica, iar administrarea ei chiar de catre proprietareste adesea doar o administrare de iuncher", si nicidecurnuna bazata pe folosirea cuceririlor stiintci. In al doilea rind,superioritatea marii productii in agricultura este valabila nu-mai in cadrul unor anumite limite. In continuarea expunerii,Kautsky arata amanuntit care sint aceste limite. Se intelege,de asemenea, ca in ramuri diferite ale agriculturii si in conditiisocial-economice diferite aceste limite nu sint identice. In altreilea rind, Kautsky nu ignoreaza citusi de putin faptul cadeocamdatii" mai exista ramuri de agricultura in care micaproductie este, dupa parerea specialistilor, capabila de concu-renta de pilda gradinäritul, viticultura, cultura plantelortehnice etc. (S. 115). Dar aceste culturi au o importanta cutotul secundara in comparatie cu ramurile principale (entschei-denden) ale agriculturii productia de cereale si crestereavitelor. In afara de aceasta, oi in domeniul legumiculturiisi al viticulturii exista deja mari exploatari destul de renta-bile" (S. 115). De aceea, daca vorbim despre agricultura ingeneral (im allgemeinen), nu este cazul sa luam in considera-tie acele ramuri ale ei in care mica productie este superioaramarii productii, asa incit se poate spune cu toata certitudineacà marea productie este categoric superioara micii productii"(S. 116).

Dupa ce dovedeste superioritatea tehnica a marii productiiin agricultura (o expunere mai arnanuntità a argumentelorlui Kautsky va fi facuta mai incolo, cu prilejul analizariiobiectiilor d-lui Bulgakov), Kautsky se intreaba : ce poatesa opuna mica productie avantajelor marii productii ?", si

www.dacoromanica.ro

OAPITALISMUL TN AGR1CULTWIA. 10

raspunde : sirguinta mai mare si grija mai mare a agricul-torului, care, spre deosebire de muncitorul salariat, muncestepentru el insusi, precum si faptul ca.' nivelul trebuintelor micu-lui agricultor de sine statator este extrem de redus, fiind chiarsub nivelul trebuintelor muncitorului agricol" (S. 106), siprintr-o serie intreaga de date elocvente referitoare la situa-cia caranilor in Franca, Anglia si Germania, Kautsky de-monstreaza fara putinta de tagada ca in mica productiemunca este excesiva, iar consumul insuficient". In sfirsit,Kautsky aratä ca superioritatea marii productii isi gäsesteexpresia si in tendinta agricultorilor de a se organiza in aso-ciatii : productia asociata este o productie mare". Se stiecita zarva fac in jurul asociatiilor de ink.' agricultori ideologiimicii burghezii in general si narodnicii nisi in special (sa'numim fie si cartea citata mai sus a d-lui Kablukov). Deaceea este cu atit mai mare insemnatatea excelentei analize arolului asociatiilor pe care o gasim in cartea lui Kautsky.Asociatiile de mici agricultori constituie, desigur, o veriga aprogresului economic, dar cle exprima trecerea la capitalism(Fortschritt zum Kapitalismus) ,si nicidecum spre colectivism,cum se crede si se afirma deseori (S. 118). Asociatiile nudiminueaza, ci accentueaza superioritatea (Vorsprung) mariiproductii in agricultura asupra celei mici, pentru ca agricul-torii cu gospodarie mare au mai multe posibilitati de a orga-niza asociatii si se folosesc intr-o masura mai mare de acesteposibilitati. C a marea productie colectiva, in obste, este supe-rioara marii productii capitaliste, acest lucru Kautsky iladmite, bineinteles, in modul cel mai categoric. El analizeazaexperimentele de agricultura colectiva: Intreprinse in Angliade adeptii lui Owen *, precum si comunitatile analoge dinStatele Unite ale Americii de Nord. Toate aceste experimente,spune Kautsky, dovedesc incontestabil ca organizarea pe bazecolective de catre lucratori a unei mari agriculturi moderneeste intru totul posibila, dar, pentru ca aceastá posibilitatesa devina realitate, e necesarä o serie intreaga de anumiteconditii economice, politice si intelectuale". Ceea ce Impie-dica trccerea micului producator (meserias sau taran) la pro-

* La pag. 124-128, Kautsky descrie comuna agricoll din Ilalabine, des-pre care, in treaciit fie zis, vorbeste cititorilor rusi 4i d-1 Dioneo in revista,Russkoe Bogatstvo" " nr. 2 din acest an.

www.dacoromanica.ro

108 V. I. LENIN

ductia colectiva este dezvoltarea extrem de slabá a solidari-tdtii si a disciplinei, izolarca sa, fanatismul sdu deproprietar", constatat nu numai la tdranii din apusul Europei,ci si ad'augam noi la taranii rusi, atasati obstii" (amin-titi-vA ce au scris in accastil privintd A. N. Engelhardt siGl. Uspenski). Este absurd sd ne asteptAm declarà inmod categoric Kautsky ca in societatea actualli taranul s'atreaca' la productia in obste" (S. 129).

Acesta este continutul extrem de bogat al capitolului alVI-lea al cktii lui Kautsky. D-1 Bulgakov este deosebit denemultumit de acest capitol. Kautsky ni se spune estevinovat de marele pkat" de a fi confundat notiuni diferite

superioritatea tehnica este confundatá cu superioritateaeconomicA". Kautsky porneste de la presupunerea gresita caun sistem de productie mai perfect din punct de vederetehnic este mai perfect, adicA mai viabil, si din punct devedere economic". Aceastà afirmatie categorica a d-lui Bul-gakov este cu totul neintemciatá, lucru de care credem càcititorul s-a si convins din expunerea in1ánuirii rationamen-telor lui Kautsky, fkuta" de noi in paginile precedente. Faräa confunda citusi de putin aspectul tehnic cu cel economic *,Kautsky procedeazA foarte just analizind problema raportu-lui dintre marca productie si mica productie in agricultura

celelalte condi(ii /find egale in conditiile economici capi-taliste. Chiar in prima frazei din primul paragraf al capito-lului al VI-lea, Kautsky aratã cu precizie aceastd legtiturti

* Singurul lucru pc care d-1 Bulgakov ar fi putut s.1-1 invoce in sprilinulstill este titlul pe care Kautsky 1-a dat primului paragraf al capitolului alVl-lea a) superioritatea tehnica a marii productii" , pc cind in reali-tate paragraful mentionat se ocupa atit de superioritatea tehnica cit si decea economica a marii productii. Rezulta insa oare de aici ca autorul cartiiconfunda aspectul tehnic cu cel economic ? Dar, la drept vorbind, mai ra-mine de vazut daca titlul dat de Kautsky este inexact. Intr-adevar, Kautskya vrut sa opuna continutul primului paragraf din capitolul al VI-lea conti-nutului paragrafului al doilea din acelasi capitol : in primul paragraf (a) sevorbeste despre superioritatea tehnicii a marii productii in agricultura capi-talista, i aici, alaturi de masini etc., figureaza, de pilda, creditul. Origi-nalii superioritate tabu/ea I" ironizeaza d-1 Bulgakov. Dar, rira Men qui rirale demier ! (cine ride la urma ride mai bine I Nota trod.). Uitati-va incartea lui Kautsky, si veil vedea ca el are in vedere mai ales acel progres intehnica creditului (iar mai departe si in tehnica comertului) care este acce-sibil numai unui agricultor cu gospodarie mare. Dimpotriva. in paragraful aldoilea (b), autorul compara cantitatea de munch i norma de consum a unuilucrator in marea si in mica productie ; prin urmare, aici sint analizatedeosebirile pur economice dintre mica productie si marca productie. Aspec-tat economic al creditului si al comertului este acelasi pentru amindoua, dartehnica este diferith.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN ACRICULTURA 109

dintre nivelul dezvoltdrii capitalisnmlui ,s1 gradul de aplica-bilitate generala a legii superioritatii "luau agriculturi : Cucit agricultura capata un caracter capitalist tot mai pronuntat,cu atit ea dezvolta intr-o masura mai mare deosebirea cali-tativa dintre tehnica micii productii si cea a marii productii"(S. 92). In agricultura precapitalista nu exista aceasta deose-bire calitativa. Ce sa spunem, deci, despre indrumarea severape care d-1 Bulgakov i-o da lui Kautsky : In realitate, pro-blema trebuie pusa in felul urmator : ce rol pot avea concu-renta dintre marea productie si mica productie in condifiisocial-economice date, cutare sau cutare particularitati alefiecareia din aceste forme de productie ?" Prin natura ei,aceasta rectificare" nu se deosebeste cu nimic de cca exa-minata de noi mai sus.

SA vedem acum in ce mod combate d-1 Bulgakov argu-mentele lui Kautsky in favoarea superioritatii tehnice a mariiproductii in agricultura. Kautsky spune : Una dintre celemai importante deosebiri dintre agricultura si industrieconsta in faptul ed aici productia in inte1esu1 propriu alacestui cuvint (Wirtschaftsbetrieb, intreprindere economich)este legata, de obicei, de gospodaria casnica (Haushalt), ceeace nu exista in industrie". Iar faptul ca marea gospodariecasnich e superioara celei mici in ceea ce priveste economi-sirea de munch' si materiale, abia daca mai trebuie dovedit...Cea dintii cumpara (1uati aminte ! V./.) petrol, cicoare,margarina in cantitati mari, iar cea de-a doua in cantitatimárunte etc." (S. 93). D-1 Bulgakov rectified" : Kautskynu a vrut sa spuna cii acest lucru este mai avantajos dinpunct de vedere tehnic, ci ca tin felul acesta produsul costamai putin" !... Nu este care limpede ca si in acest caz (casi ,in toate celelalte) incercarea d-lui Bulgakov de a-1 recti-fica" pe Kautsky este mai mult decit nefericita ? Acestargument continua severul critic este prin sine insusi deasemenea foarte indoielnic, pentru ca, in anumite conditii,valoarea caselor thranesti individuale poate sa nu intre deloc in valoarea produsului, pe cind valoarea unei case co-mune va intra in valoarea lui, si chiar cu dobinda. Aceastade asemenea depinde de conditiile social-economice, si peacestea din urma ar fi trebuit autorul sa le cerceteze, iar nupretinsa superioritate tehnica a marii productii asupra celei

www.dacoromanica.ro

110 V. I. LENIN

mici..." In primul rind, d-1 Bulgakov uita micul amanunt caautorul cartii, dupa ce examineaza mai intii insemnatateacomparativa a marii si micii rproductii, cind celelalte conditiisint egale, in expunerea ulterioara se ocupa amanuntit si deanaliza acestor conditii. D-1 Bulgakov vrea, asadar, sa ames-tece laolalta probleme cu totul diferite. In al doilea rind,cum ar putea valoarea caselor taränesti sa nu intre in va-loarea produsului ? Numai datorita faptului ca taranul nusocoteste" valoarea lemnului sau sau a muncii depuse pentruconstruirea si repararea casei. In masura in care gospodariataraneasca mai are un caracter natural, taranul poate, fireste,sa nu socoteasca" munca sa, §i d-1 Bulgakov uità, dinpacate, sa spunk' cititorului Ca Kautsky aratd acest lucru,foarte linzpede ,si precis, la pag. 165-167 ale cdrtii sale (ca-pitolul al VIII-lea, Proletarizarea taranului"). Dar ceea cene intereseaza aici sint conditiile social-economice" ale capi-talismului §i nu ale economiei naturale sau ale economieide marfuri simple. Or, in conditiile societatii capitaliste, anu socoti" munca ta inseamna s-o dai gratis (negustorului saualtui capitalist), inseamna sa muncesti in schimbul unei retri-butii incomplete a fortei de munca, inseamna sa-ti reducinivelul trebuintelor sub cel obisnuit. Kautsky, dupa cum amvazut, a relevat pe deplin si a apreciat in mod just aceastriparticularitate a micii productii. Contestind aceasta constatarea lui Kautsky, d-1 Bulgakov repeta procedeul ob4nuit si gre-seala ob4nuita a economistilor burghezi si mic-burghezi.Acesti economisti au asurzit lumea laudind pe toate cararileviabilitatea" taranului cu gospodarie mica, care, pretind ei,poate sa nu-si socoteasca munca, sä nu alerge dupa profit §irenta etc. Ei au uitat insa un singur lucru, si anume ca, ratio-nind astf el, ei pun in aceeasi oala conditiile social-economice"ale economiei naturale, ale productiei de marfuri simple siale capitalismului. Kautsky explica foarte bine toate acestegreseli, facind o distinctie netei intre diferitele f eluri de re-latii social-economice. Daca productia agricola a taranuluicu gospodarie mica spune el nu este atrasa in sfera pro-ductiei de marfuri, daca ea reprezinta numai o parte a gos-podariei casnice, ea ramine de asemenea in afara sferei deactiune a tendintelor centralizatoare ale modului de productie

- -

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 111

contemporan. Oricit 'cle nerationala ar fi gospodaria parcelaraa taranului, oricit de mare ar fi irosirea de forte in cadrulacestei gospodkii, el se agata de ea cu putere, tot ga cumfemeia lui se agata de skackioasa ei gospodarie casnickcare de asemenea nu 6' decit rezultate cu totul infime la ocheltuire imensa de forta de munck dar care reprezinta sin-gurul domeniu in care femeia nu este subordonata vointeialtuia si este libera de exploatare" (S. 165). Lucrurile seschimba atunci cind economia naturala este inlaturata deeconomia de marfuri. Taranul este nevoit sà vinda produse,sa cumpere unelte, RI' cumpere peimint. Atita timp oit taranulfamine un produceitor de milrfuri simplu,.el se poate mulcumicu nivelul de trai al muncitorului salariat ; el nu are nevoiede profit si de renta, el poate plati pentru pamint un pre%mai ridicat decit acela pe care 1-ar putea oferi un intreprin-zkor capitalist (S. 166). Dar productia de mkfuri simplaeste inlaturata de productia capitalisa. De pilda, daca untaran isi ipotecheaza pamintul, el trebuie sa obtina si rentä,care a fost vinduta creditorului. Pe aceasta treapta a dezvol-tkii, numai in mod formal taranul poate fi considerat unproducAtor de mkfuri simplu. De fapt el are de-a face dejacu capitalistul cu creditorul, cu negustorul, cu intreprinza-torul industrial, la care este nevoit sa caute indeletniciriauxiliare", adica sa-i vinda forta de munca. In acest stadiu

si Kautsky, repetam, compara marea si mica agricultura insocietatea capitalista posibilitatea de a nu socoti muncasa" inseamna pentru Oran un singur lucru : sa se speteascamuncind si sa-si restringa sub orice limita trebuintele.

La fel de inconsistente sint si celelalte obiectii ale d-luiBulgakov. Mica productie permite in limite mai restrinsefolosirea masinilor ; pentru micul gospodar creditul se obtinemai greu si costa mai scump, spune Kautsky. D-1 Bulgakovgasgte ca aceste argumente sint gresite si invocl.. asociatiiletkanesti 1 In acelasi timp insa, d-sa trece sub cea mai de-savirsita tacere dovezile aduse de Kautsky, care a apreciatin felul arkat de noi mai sus esenta acestor asociatii sisemnificatia lor. In problema masinilor, d-1 Bulgakov il do-jeneste din nou pe Kautsky, reprosindu-i ca nu a pus pro-blema economica mai generala : care este in genere rolul

9 Opere complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

112 V. I. LENIN

economic al masinilor in agricultura" (d-1 Bulgakov a siuitat de capitolul al IV-lea al cartii lui Kautsky !) si dacain agricultura masina este o unealtil tot atit de inevitabilaca in industria prelucratoare". In realitate insa, Kautskya aratat limpede caracterul capitalist al folosirii masinilor inagricultura moderna (S. 39, 40 si urmatoarele), a relevatacele particularitati ale agriculturii care creeaza dificultatitehnice si economice" pentru folosirea masinilor in aceastaramura de productie (S. 38 si urmatoarele), a citat date caredenota folosirea crescinda a masinilor (40), insemnatatea lortehnica (42 si urmätoarele), rolul aburului si al electricitatii.Kautsky a aratat ce proportii trebuie sa aiba o gospodarie,potrivit datelor stiintei agronomice, pentru a putea folosi dinplin tot felul de masini (94), a aratat a in Germania, potri-vit datelor recensamintului din 1895, procentul gospodariilorcare folosesc masini creste regulat si repede o data cu supra-fata de pamint a gospodariilor (2°/o in gospodariile care aupida la 2 ha ; 13,8% in gospodariile cu 2-5 ha ; 45,8°/o ingospodariile cu 5-20 ha ; 78,8°/o in gospodariile cu20-100 ha ; 94,2°/o in gospodariile cu 100 ha si mai mult).D-1 Bulgakov ar prefera, in locul acestor date, consideratiigenerale" pe tema daca masinile sint sau nu sint invin-cibile".

Referirea la faptul ca.' in conditiile micii productii revinela hectar un numar mai mare de vite de munca... este necon-cludenta... intrucit autorul nu cerceteaza in legatura cuaceasta... gradul de inzestrare cu vite a gospodariei", spuned-1 Bulgakov. Deschidem cartea lui Kautsky la pagina in carese face aceasta ref erire si citim : ...Numarul mai mare devaci in gospoddria mica" (socotit la 1.000 ha) depinde nuin mica masura si de faptul ca in mica gospodarie taraneascacresterea vitelor ocupa un loc mai mare decit in gospodariarnarelui agricultor, iar productia de cereale un loc mai mic ;dar deosebirea in ceea ce priveste numarul cailor tinuti ingospodarie nu poate fi explicata prin acest fapt" (pag. 96,in care sint citate date referitoare la Saxonia in 1860, laintreaga Germanie in 1883 si la Anglia in 1880). Amintimca si in Rusia statistica zemstvelor a constatat aceeasi lege,care exprima superioritatea marii agriculturi asupra celei

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 118

mici : marile gospodarii taranqti au mai putine vite i maiputin inventar pe fiecare unitate de suprafata *.

In articolul d-lui Bulgakov, expunerea argumentelor adusede Kautsky in dovedirea superioritatii marii productii asupramicii productii in agricultura capitalista este &parte de a ficompleta. Superioritatea marii agriculturi consta nu numai inpierderile mai mid de suprafata cultivabilk in economiile cese fac la inventarul viu §i mort, in folosirea mai completa ainventarului, in existenta unor posibilitati mai largi pentrufolosirea masinilor, in faptul cd creditul este mai accesibil,ci §i in superioritatea comerciala a rnarii gospodarii, in faptulca.' aceasta din urma foloseste administratori cu pregatireprofesionala (Kautsky, S. 104"). Marea agricultura folosestepe o scard mai larga cooperatia muncitorilor i diviziuneamuncii. Kautsky atribuie o insemnatate deosebit de mare pre-gatirii agronomice §tiintif ice a agricultorului. Un agricultorcu o buna pregatire prof esionala i§i poate gasi locul numaiintr-o productie car e. este suficient de mare pentru ca muncade conducere i de supraveghere a gospodariei sa ocupe pedeplin forta de munca a persoanei respective" (S. 98 : acesteproportii ale gospodariei'variaza, in functie de felul produc-tiei", de la 3 ha in ramura viticulturii la 500 ha in agricul-tura extensiva). Kautsky releva totodata faptul interesant §iextrem de caracteristic ch. raspindirea §colilor agricole ele-mentare §i medii aduce foloase nu taranului, ci marelui agri-cultor, furnizindu-i personalul necesar (acelai fenomen seobserva i in Rusia). Studiile superioare, care sint necesarepentru conducerea unei productii pe deplin rationale, sintaproape incompatibile cu actualele conditii de existenta aletaranilor. Aceasta inseamna un verdict de condamnare,firqte, nu impotriva studiilor superioare, ci impotriva con-ditiilor de viata ale taranilor. Aceasta inseamna doar ca pro-ductia taraneasca se mentine alaturi de marea productie nudatorita unei productivitati mai ridicate, ci datorita trebuin-telor mai scazute ale taranului" (99). Marea productie trebuiesa intretina nu numai fortele de munca taranqti, ci si fortele

* V ezi V. E. Postnikov : Gospodaria taraneascti din sudul Rusici". Comp.V. Ilin : Dezvoltarea capitalismulur, cap. II, § 1 (vezi Opere complete, vol. 3,Editura politica, 1961, editia a doua. Note red.).

** Xautsky, pag. 104. Nola trad.

9* www.dacoromanica.ro

114 V. I. LENIN

de munch de la orase, care au un nivel de trebuinte incornpa-rabil mai inalt.

Pentru d-1 Bulgakov, datele extrern de interesante si deimportante pe care Kautsky le citeaza in dovedirea munciiexcesive si a consumului insuficient in mica productie" nusint decit citeva (!) citate ocazionale (??)". D-1 Bulgakov1,se angajeaza" sa aduca tot atitea citate in sens contrar",

uitind ind sã ne spuna dad se angajeaza de asemenea shformuleze o afirmatie contrarg, pe care s-o demonstreze cucitatele in sens contrar". Dar tocmai acesta este miezulchestiunii ! Se incumetà oare d-1 Bulgakov sa afirrne cà insocietatea capitalista marea productie se deosebeste de pro-ductia taraneasca prin munca excesiva a lucratorului si princonsumul sail scazut ? D-1 Bulgakov este destul de prudentpentru a nu face o afirmatie atit de ridicolk Faptul cert almuncii excesive a taranilor si al scaderii nivelului trebuintelorlor, cksa consided posibil sa-1 ocoleasca, limitindu-se la ob-servatia ca in unele parti taranii au o stare materiala bunkiar in altele o stare materiala proasta 11". Ce ati spune despreun economist care, in loc sa sintetizeze datele referitoare lasituatia micii productii si a celei mad, s-ar apuca O. cercetezedeosebirea existentà in ceea ce priveste starea materiala"a populatiei dintr-un loc" sau altul ? Ce ati spune despreun economist care ar ocoli faptul muncii excesive si al con-su.mului scazut al mestesugarilor in comparatie cu muncitoriide fabrick limitindu-se la observatia ch.' in uncle parti mes-tesugarii au o stare materiala bunk iar in altele o staremateriala proastä" ? $i fiindca veni vorba de mestesugari :Kautsky scrie d-1 Bulgakov pare a fi facut in gind oparalela cu Hausindustrie*, unde munca excesiva nu arelimite tehnice" (ca in agricultura), dar aceasta paralela nuse potriveste aici". D-1 Bulgakov raspundem noi laaceasta pare a fi citit uimitor de neatent cartea ge care ocritick pentru 6 paralela cu Hausindustrie nu a Lost facutain gind de Kautsky", ci a lost ardtatel in mod expres si precischiar in prima pagind a paragralului consacrat problemeimuncii excesive (cap. VI, b, S. 106) : Ca si in industria mes-tesugareasca (Hausindustrie), munca copiilor in familie, in

* industria mestesugAreasat. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN ACRICULTURA 115

cadrul micii gospodarii taranesti, are efecte si mai nefastedecit munca salariatä la straini". Oricit de categoric ar de-creta d-1 Bulgakov cà aceasta paralela nu se potriveste aici,parerea sa famine totusi complet gresita. In industrie, muncaexcesiva nu arc limite tehnice, in timp oe pentru taran eaeste limitata prin conditiile tehnice ale agriculturii", afirmad-1 Bulgakov. Este cazul sa ne intrebam : cine este deci acelacare confunda aspectul tehnic cu cel economic Kautsky saud-1 Bulgakov ? Ce cauta aici tehnica agriculturii sau a indus-triei mestesugaresti, cind faptele arata 6' atit in agriculturäcit si in industrie micul producator isi mina la lucru copiiiInca de la o virsta frageda, munceste un numar mai mare deore pe zi, traieste mai economic" si-si restringe trebuintelein asa masura, incit intr-o tara civilizatä apare ca un ade-varat barbar" (expresia lui Marx) ? Oare poate fi tagaduitasimilitudinea economica a unor astfel de fenomene in agri-culturä si in industrie, pe motivul ca agricultura are o mul-time de particularitati (pe care Kautsky nu le uita citusi deputin) ? Taranul cu gospodarie mica, chiar daca vrea, nupoate munci mai mult decit necesita ogorul lui", spune d-1Bulgakov. Dar taranul cu gospodärie mica poate munci simunceste 14 ore pc zi, si nu 12 ; poate munci si munceste cuo incordare supranormala, care-i macina nervii si muschiimult mai repede deck ar fi normal. Dar, in afara de aceasta,ce abstractie gresità si exageratA este aceea care reduce laogor toate muncile taranului ! La Kautsky nu yeti gasi nimicascmanator. Kautsky stie foarte bine ca taranul lucreaza siin gospodaria casnica, lucreaza la construirea si reparareacasei, a grajdului, a undtelor etc., Pa' a socoti" toataaceasta munch suplimentara, pentru care muncitorul salariatcare lucrcaza intr-o gospodarie mare ar cere sa fie platitdupà cum se obisnuieste. Nu este oare limpede pentru orkeom Med' pareri preconcepute ca la taran la micul agricultor

munca excesiva are limite incomparabil nzai largi decit lamicul producator industrial, daca el este numai producatorindustrial ? Munca exoesiva a micului agricultor, ca fapt ge-neral, este dovedità in mod concret prin aceea ch.' toti autoriiburghezi atesta in mod unanim harnicia" si spiritul de

www.dacoromanica.ro

116 V. I. LENIN

economie" al taranului, acuzind pe muncitori ea' sint lenesi"si risipitori".

Taranii cu gospodarie mica spune un autor care a cer-cetat conditiile de trai ale populatiei rurale din Westfalia si

care e citat de Kautsky isi impovareaza coi cu munch'excesiva, ceea ce intirzie dezvoltarea lor fizica ; munca sa-lariata nu are laturi atit de rele. In fata comisiei parlamen-tare care a cercetat conditiile de trai ale populatiei agricoledin Anglia (1897), un Oran cu gospodarie mica din Lincolna declarat urmatoarele : Am crescut o familie intreaga siaproape am omorit-o cu munca". Altul spune : Muncim cucopiii cite 18 ore, in medic cite 10-12 ore". Al treilea :Muncim mai greu decit zilerii, muncim ca niste robi".D-1 Read caracterizeaza in felul urmator, in fata aceleiasicomisii, situatia taranului cu gospodarie mica in regiunile incare predomina agricultura in intelesul strict al cuvintului :Pentru el, singurul mijloc de a se mentine este sa munceascaoit doi zileri si sa cheltuiasca cit unul. Copiii lui sint maiistoviti de munch' si mai prost educati decit copiii de ziler"(Royal Commission on Agriculture final report", p. 34,

358 *. Citat la Kautsky, S. 109). Se va incumeta oare d-1Bulgakov sa afirme ca sint tot atit de frecvente cazurile cindzilerii muncesc cit doi tarani ? Deosebit de caracteristic esteiusa urmAtorul fapt, citat de Kautsky, care aratà cum artataranului de a flaminzi (Hungerkunst) poate sa' duca la osuperioritate economica' a micii productii" : procedindu-se lacompararea rentabilitatii a doua gospodarii taranesti dinBaden, s-a constatat la una dintre ele, gospodarie mare, undeficit de 933 de marci, iar la cealalta, de cloud ori maimica, un excedent de 191 de marci. Dar prima gospodarie,care folosea exclusiv muncitori salariati, trebuia sa-i hra-neasca cum trebuie, cheltuind aproape cite 1 marca pe zi defiecare om (circa 45 de copeici), in timp ce in gospodariamica lucrau exclusiv membrii familiei respective (sotia si

6 copii adult°, a caror intretinere era de cloud ori maimizerd : 48 de pfenigi pe zi de fiecare om. Daci familia tä-ranului cu gospodarie mica s-ar fi hranit tot atit de bine ca

* Raportill final aj cemisiel regale pentra agriculturi", pag. 34, 358..-- Nota trod.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 117

si muncitorii salariati ai gospodariei celei mari, taranul cugospodarie mica ar fi avut un deficit de 1.250 de marci 1Excedentul lui se datora nu hambarului plin, ci stomaculuigol". Asemenea exemple ar putea fi constatate cu duiumuldaca la compararea rentabilitatii" gospodariilor mad si miciin agricultura s-ar tine seama de consumul si de munca tarani-lor si a muncitorilor salariad *. Iata un alt exemplu derentabilitate mai mare a unei gospodarii mici (4,6 ha) incomparade cu o gospodarie mare (26,5 ha), aparut intr-orevista de specialitate. Dar cum se obtine venitul mai mare ?

se intreaba Kautsky. Reiese ca pe micul agricultor il ajutacopiii, il ajutd inca de la virsta cind incep sa mearga, pe cindmarele agricultor trebuie sa cheltuiasca cu copiii (la scoala,la liceu). In gospodaria mica, pina si batrinii de peste 70 deani mai inlocuiesc o forth' de munca deplina". Un zilerobisnuit, mai cu seama in marea productie, lucreaza si segindeste : mai c mult pina-n seara ?, pe cind taranul cugospodarie mica, cel putin la toate muncile urgente, se gin-deste : pacat ca ziva nu e macar cu vreo doua ore mailunga 1" Micii producatori ne dascaleste acelasi autor alarticolului aparut in revista de agronomie isi folosesc maibine timpul la muncile urgente : se scoala mai devreme, seculca mai tirziu, lucreaza mai repede, pe cind in mareagospodarie muncitorii nu vor nici sa se scoale mai devreme,nici sa se culce mai tirziu si nici sa munceasca mai repededecit in celelalte zile". Taranul stie sa scoata venit net du-cind o viata simpla" : locuieste intr-o casuta de lut, con-struità mai ales prin munca familiei ; in 17 ani de casnicie,soda a uzat o singura pereche de ghete, umblä mai multdesculta sau cu galenti si cu miinile ei coase imbracaminteapentru toata familia. Hrana lor se compune din cartofi,lapte ; rareori manincä si scrumbie. Barbatul fumeaza numaiduminica o pipa de tutun. Acesti oameni nu-si dadeauseama a traiesc deosebit de simplu si nu aratau a fi nemul-tumid de situatia lor... Traind atit de simplu, ei realizauaproape in fiecare an un mic excedent de pe urma gospoda-riei lor".

* Comp. V. Bin : Dezvoltarea capitalismului In Rusia", pag. 112, 175,editia201 (vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Editura politicii, 1961,

a dove, pag. 157, 235-236, 263-264. Noir; red.)

www.dacoromanica.ro

118 V. I. LENIN

IV

Dupa ce termina analiza raportului dintre marea productiesi mica productie in agricultura capitalista, Kautsky trece laexaminarea limitelor agriculturii capitaliste" (capitolul alVII-lea). Impotriva teoriei superioritatii marii agriculturispune Kautsky se ridica mai cu seama prietenii omenirii"(era cit pe ce sa spunem prietenii poporului...) din rindurileburgheziei, liber-schimbistii 47 de tip pur, agrarienii. In ulti-mul timp, numerosi economisti se pronunta in favoarea miciiagriculturi. Ei invoca de obicei statistica, care arata ca nuare loc un proces de inläturare a gospociariilor mici de catrecele mad. $i Kautsky citeaza datele statisticii : in Germania,intre 1882 si 1895, a crescut cel mai mult suprafata gospo-clariilor mijlocii ; in Franca, intre 1882 si 1892, a crescutsuprafata gospodariilor celor mai mici si a gospodariilor celormai mad ; suprafata gospodariilor mijlocii a scazut. InAnglia, intre 1885 si 1895, a scazut suprafata gospodariilorcelor mai mici si a celor mai mad ; cel mai mult a crescutsuprafata gospodariilor care au 40-120 ha (100-300 de acri),adica a gospodariilor care nu pot fi incadrate in categoriagospodariilor mici. In America, intinderea medie a fermeiscade : in 1850 203 acri ; in 1860 199 ; in 1870 153 ;in 1880 134 ; in 1890 137. Kautsky analizeaza maiindeaproape datele statisticii americane, i analiza sa, con-trar parerii d-lui Bulgakov, are o mare insemnatate princi-

Principala cauza a micsorarii intinderii medii a fermeieste farimitarea plantatiilor mad din sud dupa eliberareanegrilor ; in statele sudice, intinderea medic a fermei a sca-zut la mai putin de jumatate. Nici un om care se pricepenu va vedea in aceste cifre o victorie a micii productii asupramarii productii moderne" (=capitaliste). In general, analizadatelor statisticii americane pe regiuni cla la iveala o marediversitate de relatii. In zona centrala de nord, in principalelestate producatoare de griu", intinderea medic a fermei acrescut de la 122 la 133 de acri. Mica productie devineprecumpanitoare numai acolo unde agricultura se afla indeclin sau unde marea productie precapitalista intra in con-curcnta cu productia tardneascr (135). Aceasta concluzie alui Kautsky este foarte importanta, pentru cä ea ne arata

plaid.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN ACRICULTURA 119

conditiile fara care folosirea statisticii nu poate fi decit ofolosire abuzivii : trebuie sa se faca distinctie intre marea pro-ductie capitalista §i cea precapitalista. Cercetarea trebuie stifie diferentiatd pe regiuni, in functie de particulariatile lot:esentiale in ceea ce privqte formele agriculturii i conditiileistorice ale dezvoltärii acesteia din urma. Se spune : cifreledemonstreaze 1 Dar trebuie vazut ce anume demonstreazacifrele. Ele demonstreaza numai ceea ce spun direct. $i cifrelevorbesc direct nu despre proportille productiei, ci despresupr al ala gospodariilor. Or, este intru totul posibil, i inpractica ap se §i intimpla, ca o Triqie mica cu gospodarieintensiva sa fie o exploatare agricola mai mare decit o mo0eintinsa cu gospodarie extensive. Statistica in care nu ga-sim decit date referitoare la suprafata gospodariei nu nespune absolut nimic in chestiunea daca scaderea suprafeteigospodariei se datore§te unei mic§orari reale a proportiilorgospodariei sau cre§terii caracterului ei intensiv" (146). Gos-podaria forestiera §i folosirea pamintului ca pa5une, acesteprime forme de gospodarie capitalista mare, permit existentaunor mqii cu o suprafata mai mare. Cultura cimpului pre-supune o gospodarie cu suprafata mai mica. La rindul lor,diversele sisteme de cultura a cimpului difera sub acestraport : sistemul pradalnic, extensiv al agriculturii (care apredominat in America pina acum) adrnite existenta unorferme de mari proportii (uncle ferme ajung pina la 10.000 ha,ca bonanza farms * ale lui Dalrimple, Glenn §i ale altora.$i in stepele noastre suprafetele cultivate de tarani, inspecial exploatarile agricole ale negustorilor, ating proportiifoarte mari). Trecerea la folosirea ingrkamintelor etc. ducein mod necesar la miqorarea suprafetei gospodariilor, carein Europa, de pilda, sint mai mici decit in America. Trece-rea de la cultura cimpului la crqterea vitelor determina deasemenea o migorare a suprafetei gospodariei : in Anglia,in 1880, intinderea medic a gospodariilor pentru crqtereavitelor reprezenta 52,3 acri, iar a gospodarillor cu culturicerealiere 74,2 acri. De aceea trecerea care se produce inAnglia de la agricultura la crqterea vitelor trebuie sa ge-

* mari gospodarii capitaliste din America de Nord (mai cu seamápentru productie de grin), care imbinA gospodAria extensivil cu folosireacelor mai noi masini. Nota red.

www.dacoromanica.ro

120 V. I. LENIN

nereze o tendinta de scadere a suprafetei gospodariei. Darar insemna sa se judece foarte superficial daca de aici s-arconchide ea are loc o scadere a productiei" (149). In regiuneasituata la est de Elba (regiune pe care d-1 Bulgakov isipropune s-o studieze cindva, pentru a-si procura argumentecare sa infirme tezele lui Kautsky) are loc o trecere vaditàla agricultura intensiva ; marii agricultori spune Sering,pe care-I citeaza Kautsky sporesc productivitatea pärnin-tului lor, vinzind sau arendind taranilor partile indepartateale mosiilor, pentru ca in conditiile unei agriculturi intensivefolosirea rationala a acestor parti este greu de realizat. Prinurmare, marile mosii din regiunea situata la est de Elba semicsoreaza, alfituri de ele se creeaza mici gospodarii taranesti,dar nu pentru ca mica productie ar fi superioara celei mari,ci pentru ca vechile proportii ale mosiilor erau adaptate lanevoile agriculturii extensive" (150). In toate aceste cazuri,micsorarea suprafetei gospodariei duce, de obicei, la sporireacantitatii de produse (pe unitatea de suprafata), adeseori lacresterea numarului muncitorilor ocupati, adica la creftereain fapt a proportiilor productiei.

De aici se vede cit de putin concludente sint dateleglobale ale statisticii agricole cu privire la suprafata gospoda-riilor si cu citä prudenta trebuie sa' ne servim de ele. Se stiedoar ca, spre deosebire de statistica agricola, statistica Indus-triala ne ofera indicatorii directi ai proportiilor productiei(cantitatea de marfuri, valoarea productiei, numArul munci-torilor) si ca, in plus, avem posibilitatea de a separa usordiferitele ramuri de productie. Statistica agricola satisfacefoarte rar aceste conditii necesare, fara de care datele sta-tistice nu pot fi concludente.

Apoi, monopolul proprietatii funciare pune limite capitalis-mului in agricultura : in industrie capitalul creste prin acu-mulare, prin transformarea supravalorii in capital ; centrali-zarea, adica unirea citorva capitaluri mici pentru a forma uncapital mare, are un rol mai redus. Altfel stau lucrurile inagriculturd. Toata suprafata de pamint este ocupata (in tarilecivilizate), si de aceea largirea suprafetei unei gospodariipoate fi obtinuta numai prin centralizarea citorva terenuri, sianume in asa fel incit sa formeze o suprafata comund. Seintelege ca extinderea unei mosii prin cumparare de terenuri

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL AGRICULTURA 121

invecinate este foarte greu de realizat, mai cu searnd pentruca terenurile mici sint in parte ocupate de muncitori agricoli(de care marele proprietar nu se poate dispensa), iar in partede tdrani cu gospodarie mica., care poseda arta de a rezistarestringinduii trebuintele sub orke limità imaginabila.Aceasta constatare a unui fapt simplu §i cit se poate de clar,care arata limitele capitalismului in agricultura, i s-a parutd-lui Bulgakov nu se §tie de ce o fraza goala" (??!1) §ii-a dat prilejul unei jubilari prin nimic justificate : Ap-dar (!), superioritatea marii productii se prabumte (I) infata primului obstacol". D-I Bulgakov mai intii a inteles gre-§it legea superioritatii marii productii, atribuindu-i un sensmult prea abstract, de care Kautsky este foarte departe, iaracum transforrna. intelegerea sa grqità intr-un argument im-potriva lui Kautsky I Cit se poate de bizara este convingeread-lui Bulgakov ca, pentru a infirma teza lui Kautsky, i-ar fide ajuns sa invoce exemplul Irlandei (mare proprietate fun-ciara, dar fara mare productie). Din faptul cä marea proprie-tate funciara este una dintre conditiile marii productii nurezulta nicidecum cà ea ar fi o conditie suficientä. $i intr-olucrare despre capitalismul in agricultura in general Kautskynu putea, firqte, sa intre cin examinarea cauzelor istoricea celorlalte cauze care au determinat particularitatile Irlandeisau ale oricarei alte tari. Doar nimanui nu i-ar fi trecut prinminte sa-i ceara lui Marx ca, analizind legile generale alecapitalismului in industrie, sa explice de ce in Franta micaindustrie se mentine timp mai indelungat, de ce in Italiaindustria se dezvolta slab etc. Tot atit de inconsistentä esteafirmatia d-lui Bulgakov cä concentrarea ar putea" sA sedesfa§oare treptat : extinderea unei mo0i prin cumpárari deterenuri invecinate este ceva mai complicat decit construireade noi cladiri pe linga o fabrica pentru un numar suplimentarde mqini-unelte etc.

Invocind aceasta posibilitate pur fictivä a concentrarii trep-tate sau a luarii in arena' a unor terenuri pentru formareade gospodarii mari, d-1 Bulgakov nu a acordat destula aten-tie unei particularitati reale a agriculturii in procesul concen-trarii, particularitate relevata de Kautsky. Este vorba deformarea latifundiilor, de concentrarea mai multor proprietatimad intr-o singura Lula Statistica ia in considerare, de

flu

www.dacoromanica.ro

122 V. I. LENIN

obicei, numai proprietati izolate si nu ofera nici un fel dedate despre procesul concentrarii mai multor proprietati mariin miinile unor mari proprietari funciari. Kautsky citeazareferitor la Germania si la Austria exemple foarte caracte-ristice de astfel de concentrari, care duc la o forma aparte,superioara de mare agricultura capitalista, constind in unireacitorva proprietati mari intr-un singur tot economic, condusde un singur organ central. 0 asemenea intreprindere agricolagigantica face posibila imbinarea celor mai diferite ramuri aleagriculturii i folosirea cit mai larga a avantajelor mariiproductii.

Cititorul ii poate da seama cit de &parte este Kautskyde o intelegere abstracta, stereotipa a teoriei lui Marx",careia el ii ramine credincios. Pentru feri cititorii deposibilitatea unei asemenea intelegeri stereotipe, Kautsky aintrodus in capitolul de care ne ocupam chiar i un paragrafanume consacrat pieirii mica productii in industrie. El aratafoarte just ca nici in industrie victoria marii productii nu estede loc atit de simpla si nu are forme atit de invariabile cums-au obisnuit sa creada cei care sustin cä teoria lui Marx nueste aplicabila in agricultura. Este suficient sa mentionammunca capitalista la domiciliu, este suficient sa amintim ob-servatia, facuta inca de Marx, cu privire la caracterul extremde pestrit al formelor de tranzitie si al formelor mixte carevoaleaza victoria sistemului de fabrica. Si daca asa stau lu-crurile in domeniul industriei, cu cit mai complexa estesituatia in agricultura 1 Cresterea bogatiei si a luxului duce,de pildd, la faptul ca milionarii cumpärä mosii intinse i letransforma in terenuri de agrement. In Austria, in provinciaSalzburg, numarul vitelor cornute scade incepind din 1869.Cauza o constituie faptul ca Alpii au fost vinduti unor bogatiamatori de vinatoare. Kautsky spune pe bund dreptate ca,daca iei in mod global si fard discernamint datele statisticiiagricole, nu e greu sa ajungi la descoperirea cà modul deproductie capitalist are tendinta de a transforma popoarelemoderne in triburi de vinatori 1

In sfirsit, printre conditiile care pun limite agriculturii ca-pitaliste, Kautsky mentioneaza i faptul ca lipsa de muncitori

urmare a exodului populatiei de la sate ii determina pemarii proprietari tinda spre inzestrarea cu pAmint a mun-

a-si

sa

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL /N AGR1CULTURA 123

citorilor, spre crearea unei taranimi cu gospodarie mica, caresa furnizeze mosierilor brate de munca. Un muncitor agricolcare nu poseda absolut nimic este o raritate, pentru cà inagricultura gospodaria agricola, in sensul strict al cuvintului,este legata de gospodaria casnica. Categorii intregi de mun-citori salariati agricoli poseda sau au in folosinta parcele depamint. Cind mica productie este inlaturata intr-o masuraprea mare, nzarii proprietari cautã s-o inteireasai sau s-oreinvie, vinzind pamint sau dindu-1 in arena. In toate ta-rile europene spune Sering, pe care-I citeaza Kautskyse observa in ultimul timp tendinta... de a-i face stabili pemuncitorii agricoli, inzestrindu-i cu pamint". Rezulta deci ca,in cadrul modului de productie capitalist, nu se poate contape inlaturarea totala a micii productii in agricultura, pentrucã in§i§i capitali§tii §i proprietarii funciari cauta s-o reinvieatunci cind ruinarea taranimii a mers prea departe. Marx arelevat Inca in 1850, in Neue Rheinische Zeitung", aceastaalternare a concentrarii i farimitarii parnintului in societateacapitalistä 48.

D-1 Bulgakov gasqte ca aceste rationamente ale lui Kaut-sky contin o doza de adevar, dar §i mai multe erori". Ase-menea tuturor celorlalte sentinte ale d-lui Bulgakov, cea defata este §i ea extrem de slab §i de nebulos motivatä. D-1Bulgakov considera cà Kautsky a construit o teorie a miciiproductii proletare", Ca aceasta teorie este valabilä numaipentru o regiune foarte limitata. Noi sintem de aka parere.Munca salariata agricola a micilor agricultori (sau, ceea ceeste acelasi lucru, tipul muncitorului agricol si al zilerului culot) este un fenornen propriu, intr-o nilisurd sau alta, tuturorfãrilor capitaliste. Nici un autor care vrea sa infati§eze ca-pitalismul in agricultura nu poate läsa in umbra acest fe-nomen Med' a pacatui impotriva adevarului *. Ca in specialin Germania mica productie proletara este un fenomengeneral este un fapt pe care Kautsky 1-a demonstrattemeinic in capitolul al VIII-lea al cartii sale, intitulat Pro-letarizarea taranului". Indicatia d-lui Bulgakov ca despre

* Comp. Dezvoltarea capitalismului in Rusia", cap. II, § XII, pag. 120czi V. I. Lenin, Opere complete, vol 3, Editura politia, 1961, editia

a doua, pag. 167. Nota red.). Se considera eh in Franta circa 75% din mun-citorii agricoli au primint propriu. In acelasi pasaj se dau 1 alte exem-ple.

www.dacoromanica.ro

124 V. I. LENIN

lipsa de muncitori" au vorbit si alti autori, printre care sid-1 Kablukov, estompeaza esentialul : imensa deosebire prin-cipiala dintre teoria d-lui Kablukov si teoria lui Kautsky.Intr-adevar, d-1 Kablukov, in virtutea punctului de vederemic-burghez care-1 caracterizeaza, pornind de la lipsa demuncitori, construieste" teoria inconsistentei marii produc-0 si a viabilitkii celei mici. Kautsky insa caracterizeaza inmod precis faptele si arata adevarata lor semnificatiein actuala societate impartitä in clase : interesele de clasaale proprietarilor funciari ii obliga sa tincla spre inzestrareacu pamint a muncitorilor. Prin pozitia lor de clash', munci-torii salariati agricoli cu lot se situeaza intre mica burgheziesi proletariat, dar mai aproape de acesta din urma. Cu altecuvinte, d-1 Kablukov ia o singura latura a unui proces com-plex si o ridica la rangul de teorie a inconsistentei marii pro-ductii, pe cind Kautsky analizeaza formele specif ice de rela-tii social-economice pe care interesele marii productii lecreeaza, intr-ur anumit stadiu al dezvoltarii ei si in anumiteconditii istorice.

V

Trecem la capitolul urmator al cartii lui Kautsky, capitolal carui titlu 1-am mentionat ceva mai sus. Kautsky cerce-teaza aici, in primul rind, tendinta spre farimitarea pamin-tului", iar in al doilea rind formele de indeletniciri auxi-liare ale thranilor". Prin urmare, aici autorul ne infatiseazaacele extrem de importante tendinte ale capitalismului inagricultura care sint proprii imensei majoritati a tarilor capi-taliste. Farimitarea pamintului duce, spune Kautsky, la ocerere sporità de loturi mici din partea taranilor cu gospo-darie mica, care platesc pämintul mai scump decit marii pro-prietari. Acest din urrnd fapt a fost citat de unii autori insprijinul tezei ca mica agriculturä este superioara celei mari.La aceasta Kautsky raspunde foarte just, comparind pretulpamintului cu pretul locuintelor : se stie ca, socotite la uni-tatea de volum (1 stinjen cub etc.), locuintele mici si ief-tine revin mai scump decit locuintele mari si scumpe. Pretulmai ridicat al terenurilor mici nu se explica prin superiori-tatea micii agriculturi, ci prin starea deosebit de asuprita

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 125

a taranului. Ce puzderie de gospodarii pitioe au fost gene-rate de capitalism se vede din urmatoarele cifre : in Ger-mania (1895), din 5.500.000 de intreprinderi agricole4.250.000, adica peste 3/4, au sub 5 ha (iar 58°/o sub 2 ha).In Belgia, 78% (709.500 din 909.000) au sub 2 ha. InAnglia (1895), 118.000 din 520.000 au sub 2 ha. In Franta(1892), 2.200.000 (din 5.700.000) au sub 1 ha ; 4.000.000de gospodarii au sub 5 ha. D-1 Bulgakov crede cà rAstoarnaafirmatia lui Kautsky cu privire la caracterul extrem de ne-rational al acestor gospodArii pitice (lipsa de vite, de in-ventar si de bani, lipsa de brave de munca, care sint sus-trase gospodariei de cistigurile in afara ei) invocind argu-mentul ca de foarte multe ori" (??) pamintul este lucrat cucazmaua intr-un mod cit se poate de intensiv", desi... cuo extrem de nerationala cheltuire de forta de muncr. Seintelege de la sine cã aceasta obiectie este cu totul neinteme-iatà, ca acele cazuri izolate in care täranul cu gospodAriemica isi cultiyà excelent pamintul sint tot atit de putin inmasurá sO infirme caracterizarea generala fAcutá de Kautskyacestui tip de gospodarie pe cit de putin exemplul de ren-tabilitate mai mare a unei mici gospodarii, citat mai sus, nuinfirma teza superioritskii marii produccii. Or, autorul càriianalizate are perfecta dreptate atunci cind considera cO inlinii generale* gospodariile in cauza se incadreaza in cate-goria celor proletare ; acest lucru se vede clar din faptul,constatat de recensamintul german din 1895, ca foarte multegospodarii mici nu se pot lipsi de cistiguri in afara. Din nu-mArul total de 4.700.000 de persoane care traiesc din agri-cultura in mod de sine statator, 2.700.000, sau 570/a, au sicistiguri in afara. Din cele 3.200.000 de gospodarii care ausub 2 ha de pamint, numai 400.000, sau 13%, nu au cisti-guri in afara 1 In toata Germania, din cele 5.500.000 degospodarii agricole, 1.500.000 apartin muncitorilor salariatiagricoli si industriali (-F 704.000 de meseriasi). $i, dupatoate astea, d-1 Bulgakov se incumeta sa afirme ca tcoria

* Subliniem : In linit generale", pentru cl nu se poate tAgAdui, fireste,cA, In unele cazuri, si aceste gospodArii cu suprafaIA infimA pot da o can-titate mare de produse si tm venit mare (viile, grAdinile de zarzavat etc.).Dar ce ati spune closure un economist care, In dorinla de a combate referireala scAderea numArului de cai In gospoddriile IArAnesti din Rusia, ar Invoca,sA zicem, exemplul grAdinarilor din Imprejurimile Moscovei, care sl fArA caipot face uncori o agriculturA rationalii i rentabilA ?

www.dacoromanica.ro

126 V. I. LENIN

micii proprietáti agricole proletare a fost construità" deKautsky 1* Forme le proletarizarii *Anima (formele de in-deletniciri auxiliare ale tAranilor) au fost analizate de Kaut-sky cit se poate de temeinic (S.174-193). Din pacate, spa-tiul nu ne permite sá ne oprim in mod amAnuntit asupracaracterizdrii acestor forme (munca agricola salariatá, indus-tria mestesugäreasth Hausindustrie cel mai odios sistemde exploatare capitalistä" ; munca in fabrici si mine etc.).Mentionam doar cá, in lucrarea lui Kautsky, incleletnicirilesezoniere in alte sint apreciate la fel ca in lucrArileoamenilor de stiintá din Rusia. Muncitorii sezonieri venitide la sate, mai inapoiati i aviind cerinte mai reduse decitmuncitorii de la orase, exercita adeseori o influentá nefastäasupra conditiilor de trai ale acestora din urmä. Dar pen-tru localitdtile din care pleaea si in care se reintorc, ei sintpionerii progresului... Ei Ii insusesc noi trebuinte, idei noi"(S.192), trezesc constiinta i sentimerrtul demnitatii umane,trezesc in rindurile tArAnimii din satele indepartate increderein fortele proprii.

* /n nota de la pag. 15, d-I Bulgakov spune cA, fn lucrarca sa. Kautskyrepetti eroarea autorilor &rind asupra

populatieipreturilor

nu estecercalelor 4°, considerfnd

existentamajoritateataxe vamale

covirOtoare a rurale interesatA fn unoracord. Autoriila cereale. Nici cu aceastA pirere nu putem fi de

cártii asupra preturilor cercalelor au fficut numeroase greseli (de repetate orirelevate de mine in cartca amintitd mai sus), dar constatarea fantului ca masapopulatiei nu este interesatA in existenta unor preturi ridicate la cereale nueste citusi de putin gresitii. Gresit este doar procedeul acelora care, pornindde la acest interes al masei, conchid nemtilocit cA cl ar coincide cu interesulintregii dezvoltiiri sociale. D-nii Tugan-Baranovski si Struve au ardtat, peImmix dreptate, cI crttertul pentru aprecierea preturilor la cereale trebuie sAfie unnfitorul inlAturA ele oare mai mult sau mai putin rapid munca Indijma, fnlocuind-o prin capitalism, stimuleaza ele oare dezvoltarea sociala ?Aceasta este o chestiune de fapt, pe care eu o rezolv altfcl decft Struve. Euconsider cit incetinirca dezvoltArii capitalismului in agriculturil ca urmare apreturilor scazute nu este cftusi de putin doveditA. Dimpotriva. cregereadcoscbit de rapida a constructiei de masini ngricole si impulsul pe carescAderea preturilor la cereale I-a dat specializarii agriculturii area cif pre-Write seizure stimuleazd dezvoltarea capitalismului in agriculture rusii (comp.Dezvoltarea capitalismului tn Rusia", pag. 147, notl 2, in ,pnitolnl al TH-lea.

V) (vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Editura politicA, 1961, editia adoua, pag. 202 Note red.). ScAdcrea preturilor la cereale exercitd o actiuncprofund transformatoare asupra tuturor celorlalte rclatii din agricultura.

1)-1 Bulaakov spune : Una dintre principalele conditii pentru introduccreametodelor intensive de culturA este urcarea preturilor In cereale" tin acclaisens se pronuntii si d-I P. S. fn ,Cronica intenur, pag. 299 din acelani numiral revistei Nacealo"). Inexact. In sectiunea a VI-a din volumul al HI-lea alCapitalului". Marx aratA cit productivitatea dozelor de capital investite snpli-mentar fn pAmint poate sa scadti, dar poate sii i creased ; in cazul scAderiipreturilor la cereale, renta poate sit scadri, dar poate 8c1 $i creased". Prin ur-mare. introducerea metodelor intensive de culturti poate fi dcterminatil, fn pe-rioacle istorice diferite i fn (Sri diferite, de conditii cu totul diferite indepen-dent de nivelul preturilor la cereale.

localitãfi

cif

4

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN ACRICULTURA 127

In incheiere ne vom opri asupra ultimului atac, deosebitde vehement, al d-lui Bulgakov impotriva lui Kautsky. Kaut-sky spune ca in Germania, in perioada 1882-1895, cele maimari crested numerice au fast inregistrate in grupul gospo-dariilor celor mai mici (ca suprafata) si in grupul gospodariilorcelor mai mari (ceea ce -inseamna cà parcelarea pa-mintului se produce pe seama gospodkiilor mijlocii). In-tr-adevk, numkul gaspodariilor cu o suprafata pita la 1 haau crescut cu 8,80/o ; numarul gospodariilor care au intre5 si 20 ha cu 7,8°/o, iar cel al gospodkiilor care au de la1.000 ha in sus cu 110/o (categoriile intenmediare nu s-auschimbat aproape de loc, iar numkul total al gospodkiiloragricole a crescut cu 5,30/o). D-1 Bulgakov este profund in-dignat de faptul cà se iau raparturi procentuale in ceeace priveste gospodkiile foarte mari, al ckor numk esteinfim (515 si 572 in anii mentionati). Indignarea d-lui Bul-gakov este cu totul nejustificata. D-sa uità ca aceste intre-prinderi infime ca numar sint cele mai mari ca intindere, cáele ocupci aproape tot atita pdmint cit i cele 2.300.0002.500.000 de gospodarii pitice (sub 1 ha). Daca spun Canumarul marilor fabrici cu 1.000 si mai multi muncitori acrescut in tara, sa zicem, de la 51 la 57, adica cu 1113/o, intimp ce numärul total al fabricilor a crescut cu 5,30/o, nuarata oare aceasta o crestere a marii productii, cu toate canumárul marilor fabrici poate fi infim In comparatie cu nu-mkul total al fabricilor ? Faptul ca, in ceea ce priveste su-prafata ocupata, cresterea cea mai mare se inregistreaza incategoria gospodkiilor taranesti cu 5-20 ha (d-1 Bulgakov,pag. 18) ii este foarte bine cunoscut lui Kautsky, care ilanalizeaza in capitolul urmkor.

Kautsky ia apoi schimbarile in ceea ce priveste suprafata,intervenite in diferitele categorii in perioada 1882-1895.Rezulta ca cea mai mare crestere (-I- 563.477 ha) se inre-gistreaza in categoria gospodariilor taranesti cu 5-20 ha ;urmeaza apoi gospodariile cele mai mari avind peste1.000 ha (+ 94.014), in timp ce suprafata gospodariilor careau 20-1.000 ha a scrizut cu 86.809 ha. Gospodkiile sub1 ha si-au marit suprafata cu 32.683 ha, iar gospodariilecare au 1-5 ha cu 45.604 ha.

10

--

www.dacoromanica.ro

128 V. I. LENIN

$i Kautsky conchide : mic§orarea suprafetei in categoriagospodariilor cu 20-1.000 ha (compensata cu virf i indesatprin crqterea suprafetei in categoria gospodariilor cu peste1.000 ha) nu se datore§te unei decaderi a marii productii,ci trecerii ei la metode intensive de culturä. Mai sus am vazutcà aceasta trecere la metode intensive de cultura progre-seaza in Germania, impunind adeseori o mic§orare a supra-fetei gospodariei. Ca marea productie trece tot mai mult lametode intensive de cultura se vede din folosirea crescinclaa mainilor cu aburi, precum §i din crqterea enorma a nu-märului salariatilor agricoli, care in Germania sint folositinumai de marea productie. In perioada 1882-1895, numaruladministratorilor de moie (inspector°, al supraveghetorilor,al contabililor etc. a crescut de la 47.465 la 76.978, adicacu 62% ; procentul femeilor din aceasta categoric de salariatia crescut de la 120/0 la 23,40/0.

Toate acestea aratà limpede in ce mäsura a devenit maiintensiva §i mai capitalista marea productie agricola in pe-rioada de dupa 1880. Explicatia faptului ca., paralel cuaceasta, §i-a sporit atit de mult suprafata tocmai categoriagospodariilor taranqti mijlocii o vorn vedea in capitolul ur-mator" (S.174).

D-1 Bulgakov considera ca aceasta prezentare se afla inflagranta contradictie cu realitatea", dar argumentele lui nicide data aceasta nu indreptätesc citu§i de putin un verdictatit de categoric §i atit de hazardat §i nu zdruncina nicimacar cu o iota concluzia lui Kautsky. In primul rind, tre-cerea gospodariei la metode intensive de culturä, dacd s-arproduce, n-ar explica Inca scaderea, atit relativa cit §i ab-soluta, a suprafetei cultivate, scaderea intregii greutati spe-cifice a grupului de gospodarii care au 20-1.000 ha. Intin-derea suprafetei cultivate ar putea spori concomitent cucrqterea numarului gospodariilor ; acestea din urma ar tre-bui doar (sic 1) sa creasca intrucitva mai rapid, a§a incit su-prafata fiecarei gospodarii ar deveni mai mica" *.

*D-I Bulgakov reproduce date gi mai dotaliate, dar etc nu adaug5nimic nou la datele citate de Kautslcy, aratind aceeagi cregtere a nuMaruluigospodariilor la unul dintre grupurile marilor proprietari gi micgorarea supra-fetei de pfunint.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTUNA 129

Acest rationament, din care d-1 Bulgakov deduce cl mic-sorarea proportillor 1ntreprinderii sub influenta cresterii in-tensivitkii este o pura." fantezie" (sic 1), noi 1-am reprodus inintregime toomai pentru ca in el apare in mod pregnant aceagreseala a folosirii abuzive a datelor statistice" impotrivacdreia Kautsky a avertizat atit de stkuitor. D-1 Bulgakovare pretentii ridicol de exagerate fatá de statistica suprafe-telor ocupate de gospodkii, atribuindu-i o semnificatie pecare ea nu o poate avea niciodatl Intr-adevar, de unde re-zultd cà suprafata cultivatä trebuia intrucitva" sa' creased ?De unde rezultà ca trecerea gospodkiei la metode intensivede culturà (care, dupà cum am vkut, duce uneori la yin-zarea i la arendarea catre tkani a portiunilor de mosiesituate departe de centru) nu trebuia" sa determine tre-cerea unui anumit nurnk de gospodarii din categoria supe-rioarà in categoria inferioara ? De unde rezulta' ca ea nutrebuia" s'a dud: la micsorarea suprafetei cultivate in gos-podkiile cu 20-1.000 ha ? * In statistica industriali, oscadere a valorii productiei in marile fabrici ar vadi un declinal marii productii. Dar micsorarea cu 1,20/0 a supraletei mo-siilor mari nu spune si nu poate sit spund absolut nimicdespre proportiile productiei, care adeseori cresc paralel cumicsorarea suprafetei gospodkiei. $tim ca.' in Europa are locin genere acel proces de inlkurare a gospodkiilor cerealierede cAtre gospodkiile cresckoare de vite care este deosebitde pronuntat in Anglia. $tim Ca aceasta trecere reclamauneori o micsorare a suprafetei gospodkiilor, dar n-ar fioare cit se poate de bizar sà deducem din micsorarea supra-fetei gospodkiilor decaderea marii productii ? De aceeatabelul graitor" pe care d-1 Bulgakov il reproduce la pag. 20si care aratä o scklere a numarului gospodkiilor mari si mici

o crestere a numarului gospodäriilor mijlocii (cu 5-20 ha),care au vite pentru muncile cimpului, nu dovedeste Inca ab-solut nimic. Aceasta se poate datora_ i unor schimbki sur-venite in sistemul de gospodkie.

* In accastd categorie, suprafata plmintului cultivat scade de la 16,986.101ha la 16.802.115, adicii cu nu mai putin de... 1,2% I Nu-i asa ci aceasta de-monstreaza In mod convinglitor teza d-lui Bulgakov cu privire la agonia"marii productil

10*

si

P

www.dacoromanica.ro

130 V. I. LENIN

Ca marea productie agricola din Germania a apkat uncaracter intensiv si capitalist mai pronuntat, acest lucru se vede,in primul rind, din cresterea numkului masinilor agricole ac-tionate de locomobile : din 1879 pind in 1897 numkul lors-a incincit. In obiectia sa, d-1 Bulgakov invocä farà nici untemei faptul Ca' in micile gospodkii (sub 20 ha) numkul ab-solut al tuturor masinilor in general (0 nu al oelor actionatede locomobile) este mult mai mare decit in gospodariilemari, precum §i faptul c'à in America mainile sint folositein conditiile gospodariei extensive. Aici nu este vorba deAmerica, ci 4e Germania, in care nu exista bonanza farms.rata datele referitoare la procentul de gospodkii din Ger-mania care au pluguri si masini de treierat actionate delocomobile (1895) :

Procentul gospodiriilor

Gospodirii ou pluguritrase do

locomobile

ou masini dotreierat aotionate

do locomobilo

sub 2 ha 0,00 1,08cu 2 5 0,00 5,20

If 5 20 0,01 10,95

7, 20-100 0,10 16,60

/9 100 §i mai mutt 5,29 61,22

$i acum, dad in agricultura Germaniei numkul total almasinilor actionate de locomobile s-a incincit, nu dovedesteoare aceasta o crestere a caracterului intensiv al marii pro-ductii ? Numai cä nu trebuie s'a uitAm, asa cum face iarasid-1 Bulgakov la pag. 21, CA in agricultura cresterea propor-tiilor intreprinderii nu este intotdeauna identicA cu crestereasuprafetei gospodkiei.

In al doilea rind, cresterea numkului functionarilor agri-coli denotà si ea cä marea productie a cApkat un caractercapitalist mai pronuntat. Degeaba calificA Bulgakov dreptceva curios" acest argument al lui Kautsky : numkul ofiteri-lor creste, in timp ce armata se imputineazr, adicä in timp cenumarul muncitorilor salariati agricoli scade. Noi vom spune

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 131

iarasi : rira bien qui rira le dernier 1* Kautsky nu numai canu uitä fenomenul scaderii numarului muncitorilor agricoli,dar arata chiar amanuntit cá el are loc intr-o serie intreagade ; numai ca faptul acesta nu are absolut nici o lega-tura cu problema in discutie, deoarece se stie ca i intreagapopulatie rurala scade, pe cind numarul micilor agricultoriproletari creste. Sa presupunem cazul unui mare mosier caretrace de la productia de cereale la productia de sfecla dezahar si la prelucrarea ei in zahar (in Germania an fost pre-lucrate : in 1871-1872 2.200.000 de tone de sfecla dezahar, in 1881-1882 6.300.000, in 1891-1892 9.500.000,in 1896-1897 13.700.000). Partile indepartate ale mosieiel ar putea chiar sa le vincla saLt sa le dea in arenda Ora-nilor cu gospodarie mica, mai cu seama daca are nevoie defemeile si de copiii acestor tarani, ca zileri pe plantatiile desfeclà. SA presupunem ca el introduce plugul tras de loco-mobila, care inlatura pe muncitorii de la plug folositi inainte(in gospodariile saxone producatoare de sfecla model degospodarii cu cultura intensiva" ** plugurile trase de loco-mobile au intrat acum in uzul general). Numarul muncito-rilor salariati va scadea. Numarul functionarilor superiori(contabili, adiministratori, tehnicieni etc.) va creste in modnecesar. Se va incumeta oare d-1 Bulgakov sa tagaduiasca caaici avem de-a face cu o crestere a caracterului intensivcapitalist al marii productii ? Se va incumeta el oare sa afirmeca. in Germania nu are loc un asemenea proces ?

Pentru a incheia expunerca capitolului al VIII-lea al cartiilui Kautsky, capitol referitor la proletarizarea taranilor, estenecesar sa citam urmatorul pasaj : Ceea cc ne intereseazaaici spune Kautsky dupa pasajul citat de noi mai sus sireprodus de d-1 Bulgakov este faptul ca proletarizareapopulatiei rurale progreseaza. in Germania, ca si in alteparti, cu toate cá tendinta spre parcelarea mosiilor mijlocii aincetat sa actioneze in Germania. Intre 1882 si 1895 nu-márul total al gospodarillor agricole a crescut cu 281.000.

* Intr-adevfir, este curioasS remarca d-lui Bulgakov c cresterea numgrulu,functionarilor dovedeste, poate, dezvoltarea industriilor agricole, dar nicide-cum (I) o crestere a caracterului intcnsiv al marii productii. Binh actun amcrezut ci una dintre principalele forme de crestere a caracterului intensiv estecresterea industrializarii produselor agricole (desorisd in Mod detallat l came-terizatd de Kautsky in capitolul al X-lea).

** Karger, citat In cartea lui Kautsky, S. 45,

§i

tad

www.dacoromanica.ro

132 V. I. LENIN

Din aceastà cifrà, partea covirsitoare revine gospodäriilorproletare avind sub 1 ha. NumArul acestor gospodarii acrescut cu 206.000.

Dupa cum vedem, miscarea agriculturii se desfAsoarä in-tr-un mod cu totul aparte, cu totul deosebit de miscarea ca-pitalului industrial si comerdal. In capitolul precedent amarkat ca in agriculturà tendinta spre centralizarea gospoda-riilor nu duce la desfiintarea totalà a micii productii. Cindaceastá tendintà merge prea departe, ea genereazá o ten-dinta contrarã, asa incit tendinta spre centralizare si tendintaspre parcelare se succed reciproc. Acum vedem ea' ambeletendinte pot actiona si concomitent. Creste numärul gospoda-riilor agricole ai cáror proprietari apar pe piata de mArfurica proletari, ca vinzatori de forta de muncl.. Toate inte-resele vitale ale acestor mici agricultori, in calitatea lor devinzatori ai marfii fortä de muncA, coincid cu interesele pro-letariatului industrial, iar proprietatea lor funciarà nu gene-reazA nici un antagonism intre ei si acesta din urmA. PetAranul parcelar, pAmintul propriu il elibereaza intr-o care-care mAsura de negustorul de produse alimentare, dar nu-IelibereazA de exploatarea la care il supune intreprinzAtorulcapitalist, fie industrial, fie agricol" (S.174).

In articolul urmAtor vom expune restul artii lui Kautskysi vom face o apreciere generala asupra continutului ei, exa-minind totodatà obiectiile pe care d-1 Bulgakov le formu-leath in continuarea articolului sAu.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 133

ARTICOLUL AL DOILEA

I

In capitolul al IX-lea al cartii sale (intitulat Dificultàtilecrescinde ale agriculturii cu caracter comercial"), Kautskytrece la analiza contradic(idor inerente agriculturii capitaliste.Obiectiile d-lui Bulgakov impotriva acestui capitol, pe carele vom examina mai jos, aratá ea' criticul nu a inteles toc-mai bine semnificatia generalä a acestor dificultati". Existädificultki" care, constituind o piedicä" in calea dezvol-tárii depline a unei agriculturi rationale, dau totodatä impulsdezvoltdrii agriculturii capitaliste. De pildä, printre difi-cultati" Kautsky enumarä si depopularea satelor. Fgrä in-doiald SA plecarea de la sate a celor mai buni si mai pre-gatiti lucrAtori constituie o piedicä" in calea dezvoltáriidepline a unei agriculturi rationale, dar este tot atit de ne-indoios 6 agricultorii cautá sä invingä aceastä piedicAdezvoltind tehnica, de pilda introducind masini.

Kautsky analizeazä urmatoarele dificultati" : a) rentafunciark b) dreptul de succesiune, c) limitarea dreptului desuccesiune, majoratele (fideicomisele, Anerbenrecht) 51, d) ex-ploatarea satului de Satre oras, e) depopularea satelor.

Renta funciarä este partea din plusvaloare care rAminedupà scaderea profitului mijlociu la capitalul investit intr-ogospodarie. Monopolul proprietatii funciare da' proprietaruluifunsiar posibilitatea de a-si insusi acest surplus, iar pretulp'arnintului (= renta capitalizata) fixeazii nivelul atins alrentei. Se intelege ca. renta ingreuiaza" rationalizarea de-pliná a agriculturii : in sistemul arendárii slAbeste imboldulspre perfectionki etc., iar in sistemul ipotecar partea maimare din capital trebuie investitä nu in productie, ci in cum-

www.dacoromanica.ro

134 V. I. LENIN

parari de pamint. In obiectia sa, d-1 Bulgakov aratä, in pri-mul rind, ca cresterea datoriilor ipotecare nu e eine stie cenenorocire". El uita numai 6, in lucrarea sa, Kautsky arelevat deja, si nu in alt &ens", ci tocmai in sensul acesta,necesitatea cresterii ipotecilor si in perioadele de propdsire aagriculturii (vezi mai sus, articolul intii, II). In snomentul defata insa, pe Kautsky nu-1 intereseaza citusi de putin dadcresterea ipotecilor este sau nu o nenorocire", ci care anumedificultäti nu permit capitalismului saii indeplineasca inintregime misiunea. In al doilea rind, este putin probabil

socoate d-1 Bulgakov sa fie justa parerea ca cresterearentei e numai o piedica... Cresterea rentei, posibilitatea spo-ririi ei constituie pentru agricultura un stimulent de sine stä-tator, care indeamna la progres" (in textul articolului : pro-ces, probabil o greseala de tipar) tehnic si de orke alta na-tura". Stimulente ale progresului agriculturii capitaliste sint :cresterea populatiei, cresterea concurentei, dezvoltarea in-dustriei, pe cind renta este un tribut pe care proprietateafunciard il impune dezvoltarii sociale, cresterii tehnice. Deaceea este gresit sa spui 6 cresterea rentei ar fi un stimu-lent de sine stiitiitor" al progresului. Din punct de vedereteoretic, productia capitalised este pe deplin compatibila cuinexistenta proprietatii private asupra pamintului, cu nationa-lizarea parnintului (Kautsky, S. 207). In acest caz, renta ab-solutä ar disparea cu desavirsire, iar renta diferentiala arreveni statului ; in acelasi timp, stimulentul pentru progresulagronomic nu ar slabi, ci, dimpotriva, ar spori enorm.

Nimic nu poate fi mai gresit spune Kautsky decita crede ca umflarea (in die Höhe treiben) preturi1or mosiilorsau mentinerea lor artificiala la un nivel ridicat ar fi in inte-resul agriculturii. Aceasta este in interesul actualilor (augen-blicklichen) proprietari funciari, tin interesul barkilor de cre-dit ipotecar si al speculantilor de mosii, dar nicidecum ininteresul agriculturii si cu atit mai putin in interesul viito-rului ei, al viitoarei generatii de agricultori" (199). Or, pretulpamintului este renta capitalizata.

A doua dificultate de care se loveste agricultura cu carac-ter comercial este faptul ca ea presupune in mod necesarexistenta proprietatii private asupra pamintului, ceea ceinseamna ca, in cazul transmiterii prin mostenire, pamintul

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 135

on se färimiteaza (§i aceasta parcelare a pamintului duce pealocuri chiar la un regres tehnic), ori este grevat de ipoteci(cind mostenitorul care prime§te pämintul plate§te celorlalticomostenitori un capital banesc pe care-1 ia cu imprumut,ipotecindu-si pamintul). D-1 Bulgakov li reproseaza lui Kaut-sky 6, in expunerea sa, el scapd din vedere latura pozitiva"a liberei circulatii a pamintului. Acest repros este, f5ra in-doialà, neintemeiat, deoarece Kautsky, atit in partea isto-rich' a cartii sale (in special in capitolul al III-lea al secti-unii I, in care trateaza problema agriculturii feudale si cau-zele inlocuirii ei prin agricultura capitalista) cit si in parteapractica *, a aratat limpede cititorului latura pozitivä si ne-cesitatea istorica a proprietatii private asupra pamintului, asubordondrii agriculturii fata de legile concurentei §i, prinurmare, a liberei circulatii a parnintului. Cit priveste celálaltrepro§ pe care d-1 Bulgakov il face lui Kautsky, si anume caacesta din urma nu se ocupa de problema gradului diferit alcresterii populatiei in diferite regiuni", acest repro§ ne estecu totul de neinteles. Se astepta care d-1 Bulgakov sa ga-seasca in cartea lui Kautsky un studiu asupra problemeipopulatiei ?

Fara a ne opri asupra majoratelor, care (dui:CA cele spusemai sus) nu reprezinta nimic nou, trecem acum la problemaexploathrii satului de catre ora§. Afirmatia d-lui Bulgakovca.' in lucrarea lui Kautsky laturilor negative nu le-au fostopuse laturile pozitive, si in primul rind insemnatatea ora§uluica piata pentru agricultura", este in flagranta contradictie curealitatea. Insemnatatea ora§ului ca piatà pentru agriculturáa fost foarte limpede aratat5. de Kautsky chiar in prima pa-girth a capitolului consacrat agriculturii moderne" (S. 30u. ff. **). Tocmai industriei de la ora§e" (S. 292) ii atribuieKautsky un rol primordial in transformarea agriculturii, inrationalizarea .ei etc. ***

De aceea ne este cu neputinta sa intelegem cum a pututd-1 Bulgakov sa repete in articolul säu (pag. 32 din nr. 3 al

* Kautsky s-a pronuntat in termeni categorici impotriva tuturorthor medievale care stinjenesc 1ibera circulatie a pimintului, impotriva mato-ratelor (fideicomiselor si Anerbenrecht-ului), impotriva sprijinirii obstii taxa-nesti inedievale (S.

Seite 30332) etc

** und folgende pag. 30 si urm. Nota trad.*** Comp. 4i S. 214, in care Kautsky vorbeste despre rolul capitalurilor

orilsenesti in rationalizarea agriculturii.

ingradi-

_

www.dacoromanica.ro

136 V. I. LENIN

revistei Nacealo") aceleai idei, cu aerul unui orn care leopune lui Kautsky ! Acesta este un exemplu graitor care aratacit de inexact recla severul nostru critic continutul cartii cd-ticate. Nu trebuie sa ruitam" Ii clascale§te d-1 Bulgakov peKautsky ca o parte din valoare" (din valoarea care sescurge la ora§e) se reintoarce la sate". Oricine ar putea säcreada cà Kautsky uitA acest adevar elementar. In realitateinsa, Kautsky face distinctie intre refluxul de valori (de lasate la oraK) MCA contraechivalent §i cu contraechivalent, §iface aceastä distinctie mult mai clar decit incearca s-o fadd-1 Bulgakov. Kautsky examineaza mai intii refluxul devalori-marfa fara contraechivalent (Gegenleistung) de la satela oraK" (S. 210) (renta care se cheltuie§te la oraK, impo-zitele, dobinzile aferente imprumuturilor contractate la ban-cile oraKne§ti) §i vede in aceasta, pe buna dreptate, o ex-ploatare economica a satului de catre ora§. Apoi Kautskypune problema refluxului de valori cu contraechivalent, adicaa schirnbului de produse agricole pe produse industriale. Dinpunctul de vedere al legii valorii spune Kautsky acestreflux nu inseamna exploatarea agriculturii*, dar in practicael duce, paralel cu faptele mentionate mai sus, la exploatareaei din punct de vedere agronomic (stofflichen), la saraciceapamintului in ceea ce prive§te substantele nutritive" (S. 211).

Cit privqte aceasta exploatare agronomicA a satului decAtre oras, trebuie sA spunem cä i in west domeniu Kaut-sky impartamte una dintre tezele fundamentale ale teorieilui Marx §i Engels, §i anume ca opozitia dintre org §i satincalca concordanta necesara intre agricultura §i industrieinterdependenta dintre ele, i de aceea, o data cu trecereade la capitalism la o forma superioark aceasta opozitie tre-buie sa dispara **. D-I Bulgakov gase§te Ca parerea lui

* TI invitam pe cititor sI compare afirmatia precisA a lui Kautsky, repro-dusA fn text, cu urmAtoarea observatie criticii" a d-lui Bulgakov : DnaKautsky considerii drept exploatare In genere mice transfer de cereale de laproduclItorii lor directi la populatia neagricolO" etc. Nu ne vine a credem caun critic care a citit cit de eft atent cartea lui Kautsky sI fi putut scrie acestdeer I

** Se fntelege de la sine ca aceast5 piirere despre necesitatea lichiclArii opo-zitiei dintre orris si sat Intr-o societate de productitori asociati nu contrazicenicidecum recunoasterea rolului istoric progresist pe care-I are sustragerea popu-latiei de la agriculturl sore industrie. Despre acest lucru am avut prilejul s9vorhesc In altil parte (Studir, peg. 81, note 69) (vezi V. I. Lenin, Opere com-plete, vol. 2, Editura politicA, 1960, editia a doua, peg. 217, notA. Nota red.).

si

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 137

Kautsky despre exploatarea agronomica a satului de catreoras este bizara" si ca in orice caz Kautsky s-a situat aicipe terenul fanteziei pure" (sic 1 1 1). Ne mirà faptul ch.

d-1 Bulgakov ignoreaza identitatea ideilor lui Kautsky, cri-ticate de d-sa, cu una dintre ideile fundamentale ale lui Marxsi Engels. Cititorul este indreptatit sa creada ca d-1 Bulgakovconsidera drept pura fantezie" ideea lichidkii opozitiei din-tre oras si sat. Daca aceasta este intr-adevar pdrerea criti-cului, atunci sintem in total dezacord cu d-sa si ne situarnde partea fanteziei" (adica, in fapt, nu de partea fanteziei,ci a criticii mai profunde a capitalismului). Pkerea ca ideealichidarii opozitiei dintre oras si sat este o fantezie nu-i deloc noua. E parerea curenta a economistilor burghezi, pe careau preluat-o si unii autori cu conceptii mai putin superfi-ciale. De pilda, Diihring considera Ca antagonismul dintreoras si sat este inevitabil prin insasi natura lucrurilor".

Mai departe, d-1 Bulgakov este uimit" (I) de faptul ea,printre dificultatile agriculturii cu caracter comercial si alecapitalismului, Kautsky enumara si raspindirea tot mai free-yenta a maladiilor la plante si la animale. Dar ce vina areaici capitalismul...? intreaba d-1 Bulgakov. Oare necesi-tatea de a imbunatati rasele de vite ar putea fi suprimatade vreo organizare socialä superioara ?" Noi, la rindul nos-tru, sintem uimiti de faptul ca d-1 Bulgakov n-a fost in staresa inteleaga ideea foarte clara a lui Kautsky. Vechile specii deplante si rase de animale, create prin selectie naturala, sintinlocuite cu rase innobilate", create prin selectie artificiala.Plantele si animalele devin mai ginga,e, mai pretentioase ;in conditiile cailor de comunicatie moderne, maladiile se ras-pindesc cu o repeziciune uimitoare, in timp ce gospodariaamine individuala, farimitata, adeseori mica (taraneasca) silipsità de mijloace, de lumina cunotintelor. Capitalismul dela orase cauta sa puna in slujba dezvoltkii tehnicii agricul-turii toate mijloacele de care dispune stiinta moderna, darel lasa neschimbata mizera situatie sociala a producatorilor ;el nu transpune la sate in mod sistematic si rational culturaorasului. Necesitatea imbunatatirii raselor de vite nu va fisuprimata de nici o organizare sociala superioara (si esteevident cd lui Kautsky o aserrienea enormitate nici prin gindiu putea sa.-i tread), dar, pe masura dezvoltarii thiicii, pe

www.dacoromanica.ro

138 V. I. LENIN

masura ce rasele de vite si speciile de plante devin mai gin-gase, organizarea sociala actualä, capitalista, sufera tot maimult de pe urma lipsei unui control obstesc si a situatiei opri-mate a taranilor si muncitorilor *.

Ultima dificultate" de care se loveste agricultura cu caracter comercial este, dupa parerea lui Kautsky, depopulareasatelor", faptul ca orasele absorb cele mai bune, cele maienergice si mai bine pregatite forte de munca. D-1 Bulgakovconsidera ca, in forma ei generalä, aceasta teza este in orkecaz gresita", ca actuala dezvoltare a populatiei urbane peseama populatiei rurale nu exprima nicidecum o lege a dez-voltarii agriculturii capitaliste", ci faptul cã populatia agri-cola din *He industriale, din tarile exportatoare, pleaca din-.colo de ocean, in colonii. Eu cred ca d-1 Bulgakov grqeste.Cresterea populatiei urbane (mai generic : industriale) peseama populatiei agricole este nu numai un fenomen actual,ci i unul general, care exprima tocmai o lege a capitalismului.Pe plan teoretic, aceasta lege se fundamenteath, dupa cumam aratat in aka parte **, in primul rind prin aceea cà cres-term diviziunii sociale a muncii rupe de agricultura primitivadin oe In ce mai multe ramuri de productie ***, iar in al cloacarind prin aceea 6, in linii generale, capitalul variabil necesarpentru cultivarea unui teren dat scade (comp. Das Kapital",III, 2, S. 177. Traducerea in limba rusk pag. 526 52. Citat demine in Dezvoltarea capitalismului", pag. 4 si 444 ****). Amrelevat mai sus ca in unele cazuri si in uncle perioade seobservA o crestere a capitalului variabil necesar pentru cul-

* De aceea, in partea consacratil problemelor practice, Kautsky reco-mancIA instituirea unei inspectii veterinare care s5 controleze starea sanitard a5eptelului si conditiile lui de intretinere (S. 397).

** Dezvoltarea capitalismului in Rusin", cap. I, § 2, si cap. VIII, § 2(vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Editura politica', 1961, editia a doua.

Nota red.).* * Referindu-se la accast5 impreiurare, c1-1 Bulgak.ov spune

agricoli poate sI scada relativ (subliniat de dinsul) 5i in cazul uneiagriculturi prospere". In societatea capitalistii nu numai ea poate", dartrebufe sd scadd in mod necesar... Scaderea relativa (a populatiei agricole)denotil aici doar (sic I) faptul dezvoltdrii unor noi ramuri ale muncii poporu-lui", conchide d-1 Bulgakov. Acest doar" este foarte bizar. Toc.mi node ra-muri industriale sint acelea care sustrag agriculturii cele mai energice 5i maibine pregatito forte de muncii". Prin urmare, este de ajuns acest simplu con-siclerent pentru a conchide cii teza generalii a lui Kautskv este pe ciPn/in iusta :fusteica acestei te7e generale (capitalismul riipeste agriculturii cele mai enercsiee5i mai bine pregiltite forte de muncii) este pe deplin doveditii do scaderea rein-tivii a moulatiei rurale.

**** Vezi V. I. Lenin, ()mire complete, vol. 3, Editura politica', 1961, editiaa doua, pag. 24 si 552 Nota red,

c6.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN ACRICULTURA 139

tivarea unui teren dat, dar aceasta nu infirmA justetea legiigenerale. Lui Kautsky, desigur, nici prin gind nu i-ar trecesA conteste cA nu in toate cazurile particulare scAderea rela-tiva a populatiei agricole se transforma intr-o scAdere abso-luta, cà proportiile acestei scAderi absolute depind si de dez-voltaréa coloniilor capitaliste. In pasajele corespunzAtoare dincartea sa, Kautsky a arAtat cit se poate de limpede aceastAdezvoltare a coloniilor capitaliste care inundA Europa cucereale ieftine. (Acelasi exod al populatiei rurale (Land-flucht) care duce la depopularea satelor europene aduce mereunu numai la orase, ci si in colonii noi mase de vigurosi locu-itori rurali..." S. 242). Faptul ca industria sustrage agricul-turii pe cei mai vigurosi, mai energici si mai bine pregatitimuncitori constituie un fenomen general nu numai in tArileindustriale, ci si in cele agricole, nu numai in Europa occi-dentalà, ci si in America si in Rusia. Contradictia dintrecivilizatia oraselor i barbaria satelor, contradictie generatàde capitalism, duce in mod inevitabil la acest rezultat. D-1Bulgakov considerA evident" considerentul" cA, in con-ditiile unei cresteri generale a populatiei, scAderea populatieiagricole este de neconceput fArA un import masiv de cere-ale". DupA pArerea mea, acest considerent nu numai cä nue evident, dar este de-a dreptul gresit. Putem foarte bineconcepe o scAdere a populatiei agricole concomitent cu o cres-tere generala a populatiei (cresc orasele) i fArä un importde cereale (creste productivitatea muncii agricole, ceea cepermite ca un numAr mai mic de muncitori sA producA acoeasicantitate de produse ca inainte sau chiar una mai mare).Putem concepe de asemenea o crestere generala a populatieiconcomitent cu scAderea populatiei agricole i cu descresterea(sau cresterea neproportionala) a cantitAtii de produse agricole,

anume ca urmare a inrAutAtirii alimentatiei poporului dato-rita capitalismului.

D-1 Bulgakov afirma cA cresterea gospodariilor tArAnestimijlocii din Germania in perioada 1882-1895 fapt stabilitde Kautsky si citat de el in legatura cu imprejurarea cAaceste gospoddrii suferä cel mai putin de pe urma lipsei demuncitori poate sä zdruncine intreaga constructie" a luiKautsky. Sà examinAm mai indeaproape afirmatiile luiKautsky.

si

www.dacoromanica.ro

140 V. I. LENIN

Potrivit datelor statisticii agricole, intre 1882 si 1895 acrescut cel mai mult suprafata gospodariilor cu 5-20 ha. In1882 aceasta' suprafata reprczenta 28,8°/o din suprafata to-tala, iar in 1895 29,9°/o. Aceasta crestere a gospodariilortaranesti mijlocii a fost insotità de o scadere a suprafeteimarilor gospodarii taranesti (20-100 ha ; 1882 : 31,1%,1895 : 30,3%). Aceste cifre spune Kautsky umplu debucurie inimile tuturor bunilor bilrgeri, care vad in taranimecel mai trainic rcaLem al orinduirii existente. Asadar, ex-clama ei triumfator, aceasta agricultura nu se misca, ei nu ise aplica dogma lui Marx". Cresterea gospodariilor taranestimijlocii este interpretata ca inceputul unei noi propasiri ataranimii.

Dar aceasta propasire isi are radacinile intr-o mocirle,raspunde Kautsky acestor buni biirgeri. Propasirea rezultanu dintr-o bundstare a taranimii, ci din starea de depresiunein care se afla intreaga agriculture (230). Ceva mai susKautsky spunc ca, cu tot progresul tehnic, pe alocuri (sub-liniat de Kautsky) a inceput i acest lucru este neindoiel-nic un declin in agriculture (228). Acest declin duce, depilda, la reinvierea feudalismului, la incercari de a lega pemuncitori de pamint si de a le impune anumite servituti. Ede mirare oare ca pe terenul acestei depresiuni" prind dinnou viata formele inapoiate de gospodarire ? Ca taranimea,care se deosebeste in genere de muncitorii din snarea pro-ductie prin nivelul mai scazut al trebuintelor ei, prin faptulca e mai priceputa in arta de a fldminzi si de a se spetimuncind, e capabila de o rezistenta mai indelungata in peri-oada de criza ? * Criza agrara se extinde asupra tuturor

* Midi agricultori spune Kautsky intr-un alt loc rezistA un timpmai Indelungat Intr-o situatie desperata. Avem toate motivele 51 ne Indoimcl aceasta ar constitui un avantaj al micii productii" (S. 134).

IvIentionam in treacat datele citate de Koenig, care, In cartea sa (DieLage der englischen Landwirtschaft etc.", Jena, 1896, von Dr. F. Koenig), adescris arnAnuntit situatia agriculturii engleze in citeva comitate dintre celemai tipice, date care confirmil pe deplin pArerea ui Kautsky. Datele referi-toare la munca excesivit si la consumul insuficient al micilor agricultori incomparatie cu muncitorii salariati sint aici extrem de numeroase, pe cinddate in sens contrar lipsesc. Rentabilitatea micilor gospoddrii, citim de pildl,se creeazA printr-un mare (ungeheuer) efort de sirguinta si de cumpAtare"(88) ; locuintele micilor agricultori sint mai proaste (107) ; micii proprietaride pamint (yeoman farmer) trAiesc In conditii mai proaste decit arendasii(149) ; situatia micilor proprietari de pAmint este foarte Oink& (in Lincoln-shire) ; locuintele ler sint mai proaste decit cele ale muncitorilor de la fer-mele mari, iar unele sint chiar Intr-un hal de nedescris. Ei muncese maigreu ai mai mult decit muncitorii de rind, dar cistig8 mai putin ; trliesc mai

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN ACRICULTURA 141

claselor care produc marfuri in cadrul agriculturii ; ea nu-iocoleste pe taranii m;jlocasi" (S. 231).

S-ar parea ca aceste teze ale lui Kautsky sint atit de dare,incit este imposibil sa nu le intelegi. Cu toate acestea, dupacum se vede, criticul nostru nu le-a inteles. D-1 Bulgakov nune spune care este parerea d-sale : intr-un fel sau altul elexplica aceasta crestere a gospodariilor taranesti mijlocii, darlui Kautsky Ii atribuie parerea ca dezvoltarea modului deproductie capitalist duce la pieirea agriculturii". $i d-1 Bul-gakov izbucneste : Afirmatia lui Kautsky cu privire la dis-trugerea agriculturii este gresità, arbitrara, nedovedita, contra-zice cele mai fundamentale fapte ale realitatii" etc. etc.

In legatura cu aceasta remarcam cá d-1 Bulgakov redd ex-trem de grefit ideile lui Kautsky, care nu numai ca nu afirmaca dezvoltarea capitalismului ar duce la pieirea agriculturii,ci, dimpotriva, spune lucruri diametral opuse. Numai un omcare a citit in modul ccl mai neatent lucrarea lui Kautskypoate sa deduca din cuvintele acestuia despre starea de de-presiune (= de criza) in care se afla agricultura, despreregresul tehnic care se produce pe alocuri (nota bene), cã elar vorbi de distrugerea", de pieirea" agriculturii.In capitolul al X-lea, anume consacrat problemei concuren-tei din partca tarilor de dincolo de ocean (ad:ca principaleiconditii a crizei agrare), Kautsky spune : Viitoarea criza,fireste (natiirlich), nu trebuie neaparat (braucht nicht) sa dis-truga industria lovita de ea. Ea face acest lucru numai incazuri extmn de rare. Ca regula generald, criza duce doar la

prost si maninca mai putina fiii si fiicele lor lucreaza fail plata sisint prost Imbracati" (157) . Micii ferraieri lucreaza ea robii, vara adeseori dela 3 dimineata pina la 9 seara" (comunicare facuta de Chamber of Agriculture(Camera agricoll. Nota trad.) din Boston, S. 158). Este nelndoielniespune un mare fermier Ca micul cultivator (der kleine Mann), care dispunede putin capital si care executti toate muncile cu bratele membrilor familieisale, fsi poate reduce eel mai user cheltuielile casei. fn timp ce marele fer-mier trebuie sa-si hraneasca muncitorii agricoli la fel de bine atit In uniibuni cit si fn cei ill" (218). Micii fermieri (din Ayrshire) sint extrem (unge-heuer) de sfrguinciosi ; nevestele si copiir lor muncesc tot alit si adeseorichiar mai mult decit zilerii ; se spune ca doi dintre ei muncese frar-o zieft trei muncitori tocmiti" (231). Viata micului arendas, care trebuie sa munceasca cu familia sa, este o adevarata yiata de rob" (253). , In linii generale...micii fermieri par a fi suportat criza mai bine decit cei mari, dar aceasta nudoyedeste ea fermele mici ar fi mai rentabile. Duna parerea noastra, explicatiatrebuie cautata fn faptul ca micul cultivator (der kleine Mann) primeste aju-torul gratuit al familiei sale... De obicei... Intreaga familie a micului ferrniermunceste fn gospodaria Copiii primesc Intretinerea i numai arareoricapatii o anumita plata pentru zilele lucrate" (277-278) etc. etc.

www.dacoromanica.ro

142 V. I. LENIN

transformarea in sens capitalist a relatiilor de proprietateexistente" (273-274). Aceasta remarca, fäcuta in legaturacu criza productiei de plante tehnice, arata limpede opiniagenerala a lui Kautsky despre semnificatia crizei. In acelasicapitol, Kautsky exprima din nou aceeasi opinie referitor laintreaga agricultura : Cele spuse mai sus nu ne dau Incanicidecum dreptul de a vorbi despre pieirea agriculturii (Manbraucht deswegen noch lange nicht von einem Untergang derLandwirtschaft zu sprechen). Dar, acolo uncle modul de pro-ductie modern s-a incetatenit definitiv, caracterul conserva-tor al agriculturii a disparut pentru totdeauna. Raminerea larutina veche (Das Verharren beim Alten) inseamnä pentruagricultor o pieire sigura ; el trebuie sa urmareasca neince-tat dezvoltarea tehnicii, trebuie sa-si adapteze necontenit pro-ductia la noile conditii... Si la sate viata economica, care sedeslasura pina acum cu o severa monotonic pe acelasi vesnicneschimbat ragas, a ajuns intr-o stare de permanenta revolu-tionare, stare caracteristica modului de productie capita-list" (289).

D-1 Bulgakov nu intelege" cum se impaca tendintele dedezvoltare a fortelor de productie in agricultura cu tendintelede crestere a dificultatilor agriculturii cu caracter comercial.Dar ce-i de neinteles aid ?? Atit in agricultura cit si in in-dustrie, capitalismul da un impuls urias dezvoltarii fortelorde productie, dar tocmai aceasta dezvoltare, cu cit merge maideparte, cu atit ascute mai mult contradictiile capitalismului,creindu-i noi dificultati". Kautsky dezvoltä una dintre ideilefundamentale ale lui Marx, care a subliniat in mod categoricrolul istoric progresist al capitalismului in agricultura (ratio-nalizarea agriculturii, separarea pamintului de agricultor, elibe-rarea populatiei rurale de relatiile de dominatie si de robieetc.), relevind totodata la fel de categoric pauperizarea pro-ducatorilor directi, starea de asuprire in care se gasesc, in-compatibilitatea capitalismului cu cerintele unei agriculturirationale. Este cit se poate de straniu ca d-1 Bulgakov, caredeclarä ea are aceeasi conceptie social-filozofica generala casi Kautsky"*, nu observa ca aid Kautsky dezvolta o idee

* In ceea co priveste conceptia filozoficI despre lume, nu stim deer'aceste cuvinte ale d-lui Bulgakov

filozofieicorespundcritice, ca

realititii. Kautsky, dung cite stim,nu este un partizan al d-I Bulgakov.

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 143

fundamentala a lui Marx. Cititorii revistei Nacealo" nu potdecit sä earning nedumeriti asupra atitudinii d-lui Bulgakovfata de aceste idei fundamentale ; pe ei nu poate sa nu-imire faptul ca d-sa, avind aceea5i conceptie generala caKautsky, declara totodata : De principiis non est disputan-dum" *11? Ne permitem sa nu dam crezare acestei declaratiia d-lui Bulgakov ; controversa d-sale cu ceilalti marxi;ti oconsideram posibila tocmai in virtutea comunitatii acestorprincipia". Spunind ca capitalismul rationalizeaza agricultura,Ca industria inzestreaza agricultura cu mijloace tehnice etc.,d-1 Bulgakov nu face decit sa repete unul dintre acesteprincipia". Degeaba insa spune el in legätura cu aceasta :ba dimpotriva". Cititorii ar putea sä creada a Kautsky ede aka parere, pe cind in realitate, in cartea sa, el dezvoltain termeni categorici si cit se poate de consecvent tocmaiaceste idei fundamentale ale lui Marx. Industria spuneKautsky este aceea care a creat conditiile tehnice si ;tiin-tifice ale agriculturii noi, rationale ; ea a revolutionat agricul-tura cu ajutorul masinilor si al ingrasamintelor chimice, cuajutorul microscopului 5i al laboratorului, generind astf elsuperioritatea tehnica a marii productii capitaliste fata demica productie taraneasca" (S. 292). In felul acesta Kautskynu cade in contradictia pe care o intilnim la d-1 Bulgakov :pe de o parte, d-sa admite Ca capitalismul" (adica productiacu ajutorul muncii salariate, deci nu productia taraneasca,ci marea productie ?) rationalizeaza agricultura", iar pe deaka parte afirrnä a aici purtatoarea acestui progres tehnicnu este nicidecum marea productie" 1

II

Capitolul al X-lea al cartii lui Kautsky este consacrat pro-blemei concurentei din partea tarilor de dincolo de ocean 5ia industrializarii agriculturii. D-1 Bulgakov vorbe;te despreacest capitol in termeni plini de desconsiderare : Nimicdeosebit de nou sau original, fapte elementare mai mult saumai putin cunoscute" etc., lasind in umbra problema funda-mentala a modului de a intelege criza agrara, esenta 5i semni-

* Principiile nu se discutA". Nota trad.

I 1 Opera complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

144 V. I. LENIN

ficatia ei. Or, aceasta problema are o mare insemnatateteoretica.

Din teoria generala a evolutiei agriculturii, formulata deMarx si amanuntit dezvoltata de Kautsky, rezultä in modinevitabil §i teoria crizei agrare. Dupa parerea lui Kautsky,esenta crizei agrare consta in faptul cä, cliir cauza concurenteitarilor care produc cereale extrem de ieftin, agricultura Eu-ropei a pierdut posibilitatea de a arunca pe umerii maselorde consumatori poverile pe care proprietatea privata asuprapamintului §i productia de marfuri capitalista le impun agri-culturii. De aci inainte agricultura Europei trebuie sei suportesingurii (aceste poveri) i in aceasta constd criza agrardactuald" (S. 239, subliniat de Kautsky). Dintre acestea, princi-pala povara este renta funciara. In Europa, datorità dezvol-tärii istorice de pina acum, renta funciara (atit renta dife-rentiala cit i cea absolutd) s-a urcat enorm §i s-a fixat inpreturile pamintului *. In colonii (in America, in Argentinaetc.), in masura in care ele ramin colonii, vedem, dimpotriva,ca existä paminturi disponibile, pe care coloni§tii noi le ocupàfie cu totul fara plata, fie platind un pret derizoriu, i Incapaminturi virgine, a caror rodnicie reduce la minimum chel-tuielile de productie. Nimic mai firesc decit faptul ca pinaacum agricultura capitalista a Europei arunca pe umerii con-sumatorilor (prin preturile urcate ale cerealelor) renta enormde umflata ; acum insa povara acestei rente cade asupraagricultorilor i proprietarilor funciari inii, ruinindu-i **. Infelul acesta, criza agrara a tulburat §i continua sa tulbureprosperitatea de pina acum a proprietatii funciare capitalistesi a agriculturii capitaliste. Pina acum proprietatea funciaracapitalista impunea dezvoltarii sociale un tribut Tnereu crescind

fixa in pretul pamintului nivelul ridicat al aoestui tribut.

* in legiiturII cu acest proces al umflSril rcntei si al Tharii ci, vezi ob-servatiile foarte judicioase fficute de Parcus in lucrarea Piata mondiali sicriza agrar3". Parvus este de acord cu Kautsky in ceea ce priveste concep-tine fundamentale asupra crizei si asupra problemei agrare in general.

** Patina, op. cit., pag. 141. Citat in Nacealo" nr. 3, pag. 117, recenziala cartea lui Parvus (vezi volumul de feta', pag. 60-61. Nota red.). Men-tiondm CS i celelalte dificulati" ale agriculturii cu caracter comercial carestinjenesc dezvoltarea ei in Europa impovareazil coloniile intr-o mitsurA in-comparabil mai mid.

gi

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA 145

Acum ea este nevoita sa renunte la acest tribut *. Agriculturacapitalista a fost aruncata acum in aceeasi stare de instabili-tate care este inerenta industriei capitaliste si ea este nevoitasa se adapteze la noile conditii ale pietei. Criza agrara, ca siorke alta criza, ruineaza mase dc gospodari, genereaza unproces larg de sfarimare a relatiilor de proprietate statornicite,duce pe alocuri la regres tehnic, la invierea unor relatii siforme de economic medievale, dar in linii generale greibegeevolutia sociala, alunga stagnarea patriarhala din ultimele eirefugii, creeaza necesitatea specializarii continue a agriculturii(ceea cc constituie unul dintre principalii factori ai progresuluiagriculturii in societatea capitalista), a folosirii tot mai largia masinilor etc. In linii generale si acest lucru a fost aratatde Kautsky in capitolul al IV-lea al cartii sale pe baza date-lor ref eritoare la citeva tad nici chiar in Europa occidentalanu se constata o stagnate a agriculturii in perioada de dupa1880 si pina acum ; dimpotriva, vedem ca in cadrul ei areloc un progres tehnic. Spunem nici chiar in Europa occiden-tala, pentru ca in America, de pada, acest progres este §imai evident.

Intr-un cuvint, nu avem motive sa' vedem in criza agraraun fenomen care sä frineze capitalismul si dezvoltareacapitalista.

* Bente absolutil este un rezultat al monopolului. Din fericire, creSte-rea rentei absolute 1'0 are limitele ei... Pinii nu de mutt, in Europa rentsabsolutil a crescut necontenit, ea gi renta diferentiala. Dar concurenta tfirilorde dincolo de ocean a subminat fn mare misurA acest monopol. Nu avernnici un motiv O. credem ci, cu exceptia citorva districte din Anglia, fn Europalentil diferentiali sil fi avut de suferit de pe urrna concurentei tarilor de din-cob de ocean... Dar renta absolutil a scizut, 0. acest lucru a adus foloase(zu gute gekommen) in primul rind clasei muncitoare" (S. 80. Comp. gi S. 328).

11* www.dacoromanica.ro

146

RECENZIE

Robso n. EVOLUTIA CAPITALISMULUI CONTEMPORAN. Traduceredin limbo englezd. Petersburg, 1898. Editura 0. N. Popova. Pretul 1 rubld

50 de copeici

Cartea lui Hobson reprezinta propriu-zis nu un studiuasupra evolutiei capitalismului contemporan, ci o serie deschite despre dezvoltarea industriald contemporanä, bazate inspecial pe date referitoare la Anglia. De aceea titlul cartiieste cam prea larg : de problema agriculturii autorul nu seocupá de loc, si chiar economia industriald este departe dea fi tratatá in intreaga ei amploare. Prin orientarea sa, Hob-son apartine, impreunA cu cunoscutii scriitori sotii Webb,unuia dintre curentele progresiste ale gindirii sociale engleze.El are o atitudine critici fatä de capitalisrnul tontemporan",recunoscind pe deplin necesitatea inlocuirii lui printr-o formasuperioara de economic sociali si abordind problema acesteiinlocuiri intr-o manierà practic-reformatoare tipic engleza. Laconvingerea ca reforma este necesarà el ajunge mai mult pecale ernpirick sub influenta evolutiei contemporane a legis-latiei muncii in Anglia, a misckii muncitoresti engleze, aactivitAtii municipalitàtilor engleze etc. Hobson nu are con-ceptii teoretice armonioase si unitare care sá serveasca dreptbaza pentru programul s'Ati reformator si sd purià-n lumina'problemele concrete ale reformei. De aceea Hobson este maitare acolo unde e vorba de gruparea si descrierea celor mairecente date statistice si economice. Dimpotrivä, acolo undee vorba de problemele teoretice generale ale economiei poli-tice, Hobson se dovedeste a fi foarte slab. Cititorului rus iipare chiar straniu faptul ea' un autor cu cunostinte atit devaste si cu tendinte practice care meritá toatá simpatia sc

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI HOBSON 147

zbate neputincios in cautarea unui raspuns la problema ceeste capitalul", care este rolul economiilor" etc. Aceastalaturä slaba a lui Hobson se explica indeajuns prin faptulpentru dinsul, J.St. Mill este in materie de economie politicao autoritate mai mare decit Marx, pe care, desi 11 citeaza odata sau de doua ori, este evident totusi ca nu-I intelege saunu-1 cunoaste de loc. Este, desigur, regretabil ca Hobsoncheltuieste un mare volum de munca' neproductiva pentru ase descurca in noianul de contradictii ale economiei politiceburgheze si de catedra. In cazul cel mai bun, Hobson nu facedecit sä se aprapie de solutiile pe care Marx le-a dat de mult ;in cazul cel mai rail, el imprumuta conceptii gresite, care seafla in flagranta contradictie cu atitudinea lui fatà de capita-lismul contemporan". Capitolul eel mai putin izbutit al dadeste capitolul al saptelea : Masinile i stagnarea industrialr.Hobson cincearca aid sa se lamureasca asupra problemelorteoretice referitoare la crize, capital social si venit in socie-tatea capitalista, la acumularea capitalista. Ideile juste desprediscordanta dintre productie i consum in societatea capita-lista, despre caracterul anarhic al economiei capitaliste sepierd intr-un noian de rationamente scolastice despre econo-misire" (Hobson confunda acumularea cu economisirea"),exemplificata cu fel de fel de robinsonade (sa presupunemea un om care lucreaza cu unelte primitive inventeaza ounealtä noua... economiseste din hrana so" etc.) etc. Lui Hob-son ii plac foarte mult diagramele, si in majoritatea cazurilorel le foloseste cu multa pricepere, ilustrindu-si expunerea cuajutorul lor. Dar ideea despre mecanismul productiei", asacum a exprimat-o Hobson in figura de la pag. 207 (capitolulal WI-lea), nu poate decit sa stirneasca zisnbetele unor cititoricare cunosc cit de cit mecanismul" real al productiei" capita-liste. Hobson confunda aici productia cu structura sociala aproductiei, vadqte o cunoa§tere extrem de \raga' a ceea ceeste capitalul, care sint partile lui componente, care sint claselein care se imparte in mod necesar societatea capitalista. Incapitolul al VIII-lea, Hobson reproduce date interesantedespre compozitia populatiei dupà indeletniciri si desprevariatia acestei compozitii de-a lungul timpului, dar conside-

ci,

www.dacoromanica.ro

148 V. I. LENIN

ratiile sale teoretice despre masini si cererea de brate demunca" au o lacuna serioasä, constind In faptul ca el igno-reaza teoria suprapopulatiei capitaliste", sau a armatei derezerva. Printre capitolele mai reusite din cartea lui Hobsonsint si acelea in care el cerceteaza situatia femeilor in industriacontemporana si rolul oraselor moderne. Reproducind datestatistice cu privire la extinderea folosirii muncii femeilor sidescriind conditiile extrem de proaste ale acestei munci, Hob-son arata pe bunä dreptate ca imbunatätirea acestor conditiipoate fi obtinuta numai prin inlaturarea muncii la domiciliusi inlocuirea ci cu munca in fabrici, care duce la relatiisociale mai strinse" si la organizare". La fel si in problemainsemnatatii oraselor, Hobson se apropie de conceptiile gene-rale ale lui Marx, recunoscind ca opozitia dintre oras si satcontrazice orinduirea unei societati colectiviste. Concluziilelui Hobson ar fi fost mult mai convingatoare daca el nu ar fiignorat si in aceasta chestiune invatatura lui Marx. In acestcaz, Hobson ar fi subliniat, probabil, mai pregnant rolul isto-rk progresist al oraselor mari si necesitatea unirii agriculturiicu industria in conditiile unei organizari colectiviste a econo-miei. Ultimul capitol al cartii lui Hobson Civilizatia sidezvoltarea industrialà" e poate si cel mai bun ; printr-oserie intreaga de argumente reusite, autorul demonstreaza aicinecesitatea unei reforme a actualei orinduiri industriale inspiritul intaririi controlului din partea societatii" si al sociali-zarii industriei". Pentru a putea aprecia cum se cuvine vede-rile putin cam optimiste ale lui Hobson asupra modului deinfaptuire a acestor reforme", este necesar sa se tina seamade particularitatile istoriei engleze si ale vietii engleze : inaltadezvoltare a democratiei, inexistenta militarismului, fortauriasa a trade-unionurior organizate, cresterea plasamentelorde capital englez in afara Angliei, ceea ce atenueaza antago-nismul dintre intreprinzatorii si muncitorii englezi etc.

In cunoscuta sa carte despre miscarea sociala din secolulal XIX-lea, prof. W. Sombart releva, printre altele, tendintaspre unitate" (titlul capitolului al VI-lea), adica tendinta spreuniformitate a miscarii sociale din diferite tad sub diferiteleei forme si nuante, iar paralel cu aceasta si o tendinta spre

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI HOBSON 149

raspIndirea ideilor marxismului. In Anglia, considera Sombart,aceasta tendinta se manifesta In faptul ca trade-unionurileengleze parasesc din ce In ce mai mult punctul de vederepur manchesterian". In legatura cu cartea lui Hobson putemspune ca, sub presiunea cerintelor vietii, care confirma totmai mult pronosticul" lui Marx, autorii englezi Inaintati Incepsa-si dea seama de inconsistenta economiei politice burghezetraditionale si, eliberindu-se de prejudecatile ei, se apropie,Fara sa vrea, de marxism.

Traducerea cartii lui Hobson sufera de lipsuri esentiale.

Saris in apritte 1899

Publicat in mai 1899,in reuista Nacealo" nr. 5

Semnat : V. 1. 11 InSe ttparelte dupa textul

apdrut in rectstii

www.dacoromanica.ro

150

RASPUNS D-LUI P. NEJDANOV

In nr. 4 al revistei Jizn", d-1 P. Nejdanov se ocupa dearticolul meu asupra teoriei pietelor si de articolele altor autoriin legatura cu aceasta problema 53. As vrea si raspund numaila o singura afirmatie a d-lui P. Nejdanov, si anume ca,prin cele sustinute in articolul meu din nr. 1 al revisteiNaucinoe Obozrenie" din acest an, autorul a denaturat con-tinutul luptei sale impotriva teoriei tertilor". Cit despre cele-lake chestiuni pe care d-1 P. Nejdanov le ridica in legaturacu teoria pietelor si in special in legatura cu pareriled-lui P. B. Struve, ma voi margini sä ma refer la articolulpe care 1-am scris ca raspuns lui Struve (Inca o data cu pri-vire la teoria realizarii" ; publicarea acestui articol inNaucinoe Obozrenie" a intirziat din motive independente devointa autorului).

D-1 P. Nejdanov afirma ca productia capitalista nu suferide nici un fel de contradictie intre productie si consum". Deaici, spune d-sa, rezulta ca, admitind aceastä contradictie,Marx a dat dovada cä sufera de o serioasa contradictieinterioara" si ca eu repet eroarea lui Marx.

Consider cu totul gresitä (sau izvorita dintr-o neintelegere)parerea d-lui P. Nejdanov si nu vad nici o contradictie inconceptiile lui Marx.

Afirmatia d-lui P. Nejdanov cä in capitalism nu exista nicio contradictie intre productie si consum este atit de bizara,incit poate fi explicata numai prin sensul cu totul deosebitpe care d-sa il cla notiunii de contradictie". Intr-adevar,d-1 P. Nejdanov socoate ca, dna existä intr-adevar o contra-

www.dacoromanica.ro

RASPUNS D-LUI P. NEJDANOV 151

dictie intre productie si consum, aceasta contradictie trebuiea genereze in mod sistematic un surplus de produs" (pag. 301 ;aceeasi asertiune se repeta si in tezele finale, pag. 316). Esteo interpretare cu totul arbitrara si, dupa parerea mea, cu totulgresita. Criticind afirmatiile mele cu privire la contradictiadintre productie si consum in societatea capitalista,d-1 P. Nejdanov ar fi trebuit (cred eu) sa arate cititoruluifelul cum inteleg eu aceasta contradictie si sa nu se margi-neasca la expunerea parerii d-sale asupra esentei si semnifica-tiei acestei contradictii. Miezul chestiunii (care a prilejuit cri-tica d-lui P. Nejdanov impotriva mea) consta tocmai in aceeaca eu inteleg contradictia de care e vorba cu totul altfel decitvrca s-o inteleaga d-1 P. Nejdanov. Eu n-am spus nicaierica aceasti contradictie trebuie sa genereze in mod sistematic*un surplus de produs ; eu nu sustin asa ceva, si nici dincuvintele lui Marx nu poate fi dedusa o asemenea parere.Contradictia dintre productie si consum, inerenta capitalismu-lui, consta in faptul ea productia creste cu o repeziciune extra-ordinati, 6 concurenta ii imprima tendinta de a se largi ne-limitat, in timp ce consumul (individual), chiar claca creste,creste foarte incet ; starea proletara a maselor populare nupermite consumului individual sa creasca rapid. Cred 6' ori-cine a citit cu atentie pag. 20 si 30 din Studiile" mele (artico-lul despre sismondisti, citat de d-1 P. Nejdanov) si pag. 40din Naucinoe Obozrenie" (1899, nr. 1) ** si-a dat seamaca acesta este din capul locului unicul sens pe care eu 1-amdat contradictiei dintre productie si consum in societateacapitalista. De altfel, cine adopta riguros teoria lui Marx nicinu poate da acestei contradictii vreun alt sens. Contradictiadintre productie si consurn, inerenta capitalismului, constanumai in faptul 6' avutia nationala sporeste paralel cucresterea mizeriei poporului, ca fortele de productie ale socie-tatii cresc fara ca sa creased in mod corespunzator si consumulpoporului, fara ca aceste forte de productie sa fie folositepentru binele maselor muncitoare. Inteleasa in felul acesta,

* Subllniez ezpresia : In mod sistematic, caci producerea nesistematiaa unui surplus de produs (crizele) fn societatea capitalista este inevitabila

industriei.din Matt fncalcaril proportionalitatii dintre diferitele ramuri aleOr, un anumit nivel al consumului este unul dintre elementele proportio-nalitatii.

** Vezi Opere complete, vol. 2, Editura politica. 1960. edItia a doua. Dag.144-145, 156-157, 4i volumul de feta, peg. 48. Note red.

www.dacoromanica.ro

152 v. I. LENIN

contradictia amintied este un fapt care nu poate fi pus laindoiald si care este confirmat de experienta zilnicd a milioanede oarneni, si tocmai constatarea acestui fapt ii face pe munci-tori sd ajungd la convingeri care si-au gdsit o expresie de-plina, stiintified in teoria lui Marx. Aceased contradictie nuduce nicidecum in mod necesar la producerea sistematica aunui surplus de produs (cum vrea sd creadd d-1 Nejdanov).Ne putem lesne imagina in societatea capitalista (vorbind inmod pur teoretic despre o societate capitalista ideala) reali-zarea intregului produs färà nici un fel de surplus de produs,dar nu ne putem imagine un capitalism fdrä discordanta intreproductie si consum. Aceastà discordantà (dupa cum aratälimpede Marx in schemele sale) isi &este expresia in faptulcã productia mijloacelor de productie poate si trebuie sa de-pdseascd productia mijloacelor de consum.

Reiese, deci, c'd d-1 Nejdanov greseste profund atunci cindajunge la concluzia ca contradictia dintre productie si con-sum trebuie sd genereze in mod sistematic un surplus de pro-dus, si din aceastà greseard a lui a rezultat acuzatia de in-consecventä pe care i-o aduce pe nedrept lui Marx. Dimpo-trivd, Marx rämine riguros consecvent atunci cind aratà :

1) ca produsul poate fi realizat in societatea capitalised(bineinteles, in ipoteza proportionaliedtii intre diferitele ramuriale industriei) ; cà pentru explicarea acestei realizdri ar figresit sA se recurgh la comertul exterior sau la teoria tertelorpersoane" ;

2) c'd teoriile economistilor mic-burghezi (a la Proudhon)cu privire la imposibilitatea realizarii supravalorii au la baz5o total5 neintelegere a procesului realizArii in general ;

3) c5, chiar in cazul unei realizdri pe deplin proportionale,ideale, nu ne putem inchipui capitalismul fded contradictiadintre productie si consum, färä ca cresterea uriasä a pro-ductiei sd fie insotitä de o crestere extrem de inceatä (sauchiar de o stagnare sau scädere) a consumului poporului.Realizarea are loc intr-o masued mai mare pe linia mijloacelorde productie decit pe linia mijloacelor de consum acestlucru rezulta clar din schemele lui Marx ; de aici insa, larindul sAu, rezuled in mod necesar 6, cu cit se dezvolt5 maimult forta productivä, cu atit mai mult inted ea in conflictcu baza ingustä pe care se sprijind." relatiile de consum"

www.dacoromanica.ro

RASPUNS D-LUI P. NEJDANOV 153

(Marx) 54. Din toate pasajele din CapItalul" care sint consa-crate contradictiei dintre productie i consum * se vede clarcà numai in acest sens a inteles Marx contradictia dintre pro-ductie i consum.

Remarcam in treacat d-1 P. Nejdanov socoate cad-1 Tugan-Baranovski tagaduieste contradictia dintre productiesi consum in societatea capitalista. Nu stiu daca acest lucrue adevarat. In cartea sa, insusi d-1 Tugan-Baranovski infati-seaza o schema care arata posibilitatea cresterii productieiconcomitent- cu scaderea consumului (si acest lucru esteintr-adevar posibil si se intimpla in conditiile capitalismului).Se poate contesta care ca aici avem o contradictie intre pro-ductie i consum, cu toate ca nu exista surplus de produs ?

Acuzind pe Marx (g pe mine) de inconsecventa,d-1 P. Nejdanov uitä de asemenea Ca, pentru a-si fundarnentapunctul de vedere, el ar fi trebuit sa explice ce anume trebuiesa intelegem prin independenta" productiei mijloacelor deproductie fata de productia articolelor de consum. Duca Marx,aceastä independenta" se limiteazd la aceea cà o anumitàparte mereu crescinclà din produsul care consta din mijloacede productie se realizeazd prin schimburi in cadrul sub-diviziunii respective, adica prin schimburi de mijloace de pro-ductie pe mijloace de productie (sau prin intrebuintarea innatura a produsului obtinut, in vederea unei noi productii) ;dar in ultimei analizti productia mijloacelor de productie estein mod necesar legata de productia obiectelor de consum,caci mijloacele de productie nu constituie un scop in sine,ci se produc numai pentru ea' in ramurile industriale produca-toare de obiecte de consum se cer tot mai multe mijloace deproductie **. Asadar, deosebirea dintre conceptiile economisti-lor mic-burghezi i conceptiile lui Marx nu constä in aceeacä cei dintii ar fi recunoscut in general legatura dintre pro-ductie i consum in societatea capitalista, pe cind Marx ar fitagacluit in general aceasta legatura (ceea ce ar fi fost o

* Aceste pasaje au fest citate in articolul meu din Naucinoe Obozrenic"nr. I din 1899 si repetate in capitolul I al cIrtii Dezeoltarea capitalismu-lui In Rusia", pag. 18-19 (vezi volumul de fall, pag. 48 si urm. ; Opera com-plete, vol. 3. Editura politick 1961, editia a doua, peg. 44-45. Note red.).

** Das Kapital", III, 1, 289 (CapitIlul", vol. III, partea I, nag. 289.Nolo red.)5'. Citat de mine In Naucinoe Obozrenio", pag. 40, si in Dez-

voltarea capitalismului", 17 (vezi volumul de fall, pag. 49, si Opere complete,vol. 3, Editura politieti, 1961. cditia a doua, pag. 40. Nota red.).

i:

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

absurditate). Deosebirea consta in aceea ct economistii mic-burghezi considerau ca aceasta legatura dintre productie siconsum este nemijlocitei §i credeau ca productia urmeavi con-sumul. Marx Ina a aratat ca aceasta legatura este doar in-directri, ci ea se manifesta numai in ultinth analiza; pentru6' in societatea capitalista consumul urmeazii productia. Dar,desi indirecta, legatura exista totusi ; in ultima analiza, con-sumul trebuie sa urmeze productia si, daca fortele de pro-ductie tind impetuos spre o crestere nelimitata a productiei,iar consumul este restrins din cauza starii proletare a maselorpopulare, avem aici o contradictie incontestabila. Aceaseacontradictie nu inseamna imposibilitatea capitalismului*, darea inseamna necesitatea trecerii de la capitalism la o formasuperioara : cu cit aceasta contradictie devine mai adinca,cu atit mai mult se dezvolta atit conditiile obiective ale acesteitreceri cit si conditiile ei subiective, adica oglindirea acesteicontradictii in constiinta oarnenilor munch.

Se pune acum intrebarea ce pozitie ar putea sa adopted-1 Nejdanov in problema independentei" mijloacelor deproductie fata de obiectele de consurn ? Una din doul oriva fagadui cu desavirsire orke raport de dependenta intre ele

va sustine posibilitatea realizarii mijloacelor de productie,care in conceptia d-sale nu slat de loc legate de obiectele deconsum, nu sint legate nici macar in ultima analiza", siatunci va ajunge in mod inevitabil la absurd ; sau va admite,impreuna cu Marx, ca in ultima analiza mijloacele de pro-ductie sint legate 'de obiectele de consum, si atunci vatrebui sa recunoasca justetea felului in care inteleg eu teorialui Marx.

In incheiere voi da un exemplu care va ilustra cu dateconcrete rationarnentele abstracte. Se stie ca in orke societatecapitalistä folosirea masinilor este deseori impiedicata de nive-lul prea scazut al salariilor (=nivelul scazut al consumuluimaselor populare). Mai mult : se intimpla chiar ca masinileachizitionate de intreprinzatori sa rImina nefolosite, pentrus

* Studii", pag. 20. Naucinoe Obozrenie" nr. 1, pag. 41 ; Dezvoltareacapitalismului", pag. 19 (vezi Opere complete, vol. 2, Editura politick 1960,rditia a (lona, pag. 145 ; volumul de fall, pag. 49-50 ; vol. 3. Editura politick1961, peg. 44-45, Nola rcd.). Dccii accasta contradictie ar duce la existentasistematicl a unui surplus de produs", ea or tnsemna in fond imposibilitateacapitalismului.

si

:

:

www.dacoromanica.ro

RXSPUNS D-LUI P. NEJDA140V 165

ca pretul miinii de lucru scade in ap mäsura, incit patronuluiii este mai convenabil ä foloseasca munca manuala !*Existenta contradictiei dintre consum §i productie, dintre ten-dinta capitalismului de a dezvolta nelimitat fortele de pro-ductie i limitarea acestei tendinte ca urmare a stärii proletarea maselor populare, a mizeriei §i §omajului de care suferá ele,este in cazul de fatà limpede ca lumina zilei. Dar tot atit delimpede este cá din aceastä contradictie va fi just si tragemo singura concluzie, i anume ca ins4i dezvoltarea fortelorde productie trebuie sä duck' in mod irezistibil la inlocuireacapitalismului printr-o economic a producátorilor asociati.Dimpotrivä, ar fi cu totul gre§it dac:i din aceasta contradictieam trage concluzia ca capitalismul trebuie sà dea in modsistematic un surplus de produs, ca, cu alte cuvinte, capita-lismul in general nu poate realiza produsul ci de aceea nupoate avea nici un rol istoric progresist etc.

Serie in mai(10

inainte de 29 mai{units) 1899

Publicat in decembrie 1899in review ..lizn"Semnat: Vladimir Ilin

So tipareite dupä textulopiirtst in revisal

* In Dczvoltarea capitalismului in Rusia", pag. 165 (vezi Operc complete,vol. 3, Editura politicä, 1961, editia a doua, pag. 223-224. Note red.) am datun exemplu de fenomen de acest fel in domcniul agriculturii capitaliste dinRusia. Asemenca fenomene nu sint cazuri izolate, ci o urmare obisnuitii siinevitabild a trlsiturilor fundamentale ale capitalismului.

www.dacoromanica.ro

157

PROTESTUL SOCIAL-DEMOCRATILORDIN RUSIA 56

Sorts in augustinainte de 22 august(3 septembrie) 1899

Publicat pentru prima oathin

decembriestrainatate,

in 1899, ca extrasdin revista Rabocee Delo"

nr. 4-557

Se tiptirene dupd textul manta-scrisului, care s-a piistrat in par-te ; sfinitul documentuluidupci textul apitrut in tirajui se-parat din nr. 4-5 al revisteiRabocee Delo", confruntat ciztextul aparut in cartea lulG. V. Plehanov Vademmicum

pentru redactia revistei.tRabocee Delon"

www.dacoromanica.ro

lbU

ADUNAREA SOCIAL-DEMOCRATILOR DINTR-0 LOCALITATE *.LA CARE AU PARTICIPAT $APTESPREZECE PERSOANE,

A ADOPTAT IN UNANIMITATE URMATOAREA REZOLUTIE,HOTARIND SA FIE PUBLICATA SI PUSA IN DISCUTIA

TUTUROR TOVARASILOR

In ultimul timp se observä in rindurile social-democratilorrug anumite devieri de la principiile fundamentale ale social-democratiei ruse, care au fost proclamate atit de intemeietoriiei §i de luptAtorii ei inaintati membrii grupului Eliberareamuncii" 58 cit §i de publicatiile social-democrate ale organi-zatiilor muncitorqti ruse din ultimul deceniu al secoluluinostru. Credo"-ul ** reprodus mai jos, menit sa' exprimevederile fundamentale ale unor (a§a-zig tineri") social-democrati rug, reprezinta o incercare de a expune in modsistematic §i precis noile conceptii". Iatä textul integralal acestui credo".

Perioada breslelor §i a manufacturii a lasat in Occident urme adinciin intreaga istorie ulterioara, §i mai ales in istoria social-democratiei.Necesitatea pentru burghezie de a cuceri forme libere, tendinta ei de ase elibera de reglementarile de breasla, care incatqau productia, au facutca burghezia sà devina un element revolutionar ; pretutindeni in Occidentea incepe cu liberté, fraternité, egalité (libertate, fraternitate, egalitate),cu cucerirea unor forme politice libere. Prin aceasta cucerire insa, ea adat antipodului ei, dasei muncitoare, dupa cum spune Bismarck, o politiasupra viitorului. Aproape pretutindeni in Occident, clasa muncitoare, caclasa, nu a cucerit institutiile democratice, ci s-a folosit de ele. Ni s-arputea obiecta ca ea a luat parte la revolutii. Datele istoriei infirma aceastaparcre, intrucit in 1848, cind a avut loc in Occident statornicirca consti-tutiilor, clasa muncitoare nu reprezenta deck elementul me§te§ugaresc dela ()raw, democratia mic-burgheza ; proletariatul din fabrici cra aproapcinexistent, iar proletariatul din marea productie (tesatorii din Germania

Haupttnann, tesatorii din Lyon) reprezenta o masa nedisciplinata, capa-

* In textul aplaut In ttrajul separat din revista Rabocee Delo" s-aadiiugat : (din Rusia)". Nota red.

** crez, program, expunere a conceptiei despre lume. Nota trad.

II

--

-www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

bill doar sh se rAzvrAteascA i nicidecum sA formuleze revendicAri politice.Se poate afirma cu toatA Oda cA constitudile de la 1848 au fost cuceritede burghezie si de mica burghezie, de mestesugari. Pe de aka parte, clasamuncitoare (mestesugarii i muncitorii din manufacturi, dpografii, tesh-torii, ceasornicarii etc.) s-a deprins incA din evul mediu sA participe ladiferite organizatii, case de ajutor reciproc, asociatii religioase etc. Acestspirit de organizare persistA i azi la muncitorii instruiti din Occident,deosebindu-i in mod izbitor de proletariatul din fabrici, care se organi-zeazA anevoie, incet si care poate crea doar asa-zisele lose Organisation(organizatii vrernelnice), si nu organizadi trainice, cu statute si regula-mente proprii. Aceiasi muncitori instruiti in manufacturi au alcAtuit nucicelepartidelor social-democrate. Situatia se prezenta deci astf el : usurinta rela-tiva i posibilitatea deplinA a luptei politice, pe de o parte, iar pe dealta posibilitatea organizidi metodice a acestei lupte cu ajutorul munci-torilor educati de perioada manufacturierk Pe acest teren a crescut inOccident marxismul teoretic i practic. Punctul sAu de plecare a fost luptapoliticA parlamentark cu perspectiva cuceririi putcrii, pe de o parte, si aZusammenbruch-ului (catastrofei), pe de altA parte, perspectivA care numaiin aparentA se aseamAnd cu blanquismul, dar care prin originea sa arcun caracter cu totul diferit. Marxismul a fost expresia teoreticA a practi-cii dominante : lupta politick care prevala asupra celei economice. i inBelgia, si in Franta, dar mai ales in Germania, muncitorii au organizatcu o uimitoare usurintA lupta politicA i cu foarte mare greutate, cu multefrictiuni, lupta economicA. PinA in ziva de azi, in comparatie cu organi-zatiile politice, organizatiile economice (cu exceptia celor din Anglia)suferA de o extraordinarA slAbiciune i instabilitate i pretutindeni laissentA desirer quelque chose (mai lash' de dorit). Cit timp lupta politicA nuepuizase intreaga energie a miscArii, Zusammenbruch-ul fusese un Schlag-wort (cuvint de ordine) organizator necesar, menit sa joace un mare rolistoric. Legea fundamentalA pe care o putern deduce din studierea miscAriimuncitoresti este aceea a liniei rezistentei minime. In Occident, o astfelde linie a fost activitatea politick si marxismul, asa cum a fost formulatin Manifestul Comunist", era o forma' cit se poate de reusitA pe caretrebuia s-o imbrace miscarea. Cind insA activitatea politicA a epuizat in-treaga energie, cind miscarea politicA a atins un grad de incordare acArui depAsire era grcu sau aproape imposibil de realizat (crestereainceatA a voturilor in ultimul timp, apatia publicului la intruniri, tonuldeprimat al literaturii), iar pe de alth. parte ineficacitatea activitAtii parla-mentare i aparitia in arerai a gloatei, a proletariatului din fabrici, caree neorganizat i aproape refractar orichrei organizAri, toate acestca augenerat in Occident ceea ce poartA in momentul de fatA dcnumirea debcrnsteiniadA, de crizA a marxismului. Ar fi greu de imaginat un mersmai logic al lucrurilor decit perioada dezvolthrii mischrii muncitoresti dela Manifestul Comunist" la bernsteiniadA, i studierea atentA a acestuiproces in ansamblul sAu poate stabili cu o precizie matematicA deznoda-mintul crizei" amintite. Aid este vorba, bineinteles, nu de infringereasau de victoria bernsteiniadei, asta intereseazA prca putin : e vorba deschimbarea radicalA a activitAtii practice, care se produce treptat, de multAvreme, in rindurile partidului,

www.dacoromanica.ro

PROTESTUL SOCIAL-DEMOCRATILOR DIN RUSIA 161

Aceasa schimbare va avea Mc nu numai In directia unei mai energicedesfalurki a luptei economice, a consolidarii organizatiilor economice, ci$i ceea ce este esential in directia schimbkii atitudinii partiduluifata de celetalte partide opozitioniste. Marxismul intolerant, marxismulcare neaga, marxismul primitiv (care opereazA cu idei prea schematicedespre impartirea societkii in clase) va ceda locul marxismului demo-cratic, iar pozicia sociall a partidului in cadrul societkii actuate va tre-bui sa se schimbe radical. Partidul va recunoafte societatea ; sarcinile luicu caracter corporativ ingust, de cele mai multe ori sectare, se vor lArgi,devenind sarcini obitesti, iar nAzuinta lui spre cucerirea puterii se vatransforma intr-o nazuinta spre schimbarea, reformarea societatii actuateintr-un sens democratic, adaptat starii de lucruri din zilele noastre, invederea unei aparki cit mai eficace, cit mai depline a drepturilor (a tutu-ror drepturilor) claselor de oameni ai muncii. Continutul notiunii poli-tica" se va largi i va cApata o semnificatie cu adevarat socialk iarrevendickile practice de moment vor capata mai multa greutate, vor puteaconta pe mai mutat atentie decit pinA acum.

Din aceastä scurta descriere a mersului dezvoltkii micàrji muncitoreltidin Occident nu este greu sa tragem concluzii valabile pentru Rusia.La noi, linia rezistentei minime nu va fi indreptatit niciodata in direqiaactivitkii politice. Crincena asuprire politica va forma obiectul a numeroascdiscutii I sc va situa in centrul atentiei, dar nu va determina niciodatao actiune practica. Dacit in Occident fortele slabe ale muncitorilor, fiindantrenatc in activitatea politica, s-au intkit $i s-au inchegat in cadrulacestei activitati, la noi, dimpotrivA, aceste forte slabe se lovesc de zidulasupririi politice $i nu numai el nu au cli practice pentru a lupta irnpotrivaacestci asupriri, i deci pentru propria lor dezvoltare, dar sint chiar siste-made in'abu$ite de aceasta asuprire $i de aceea nici nu pot incolti macar.Daca la aceasta adaugam faptul el clasa noastrA muncitoare nu a mo$tenitacel spirit de organizare prin care se deosebeau luptkorii din Occident,obtinem un tablou deprimant, in stare sa descurajeze $i pe marxistul celmai optimist, care crede ca fiecarc co$ de fabricA in plus, prin simplutfapt al existentei lui, constituie o mare binefacere. Grea, nespus de greae i lupta economica, dar ea este posibila, in sfir1it, o practica maseleinseli. Desfkurind aceasta lupta i deprinzindu-se in cadrul ei cu organi-zarea, lovindu-se in fiecare clipa de regimul politic, muncitorul rus va creain cele din urmA ccea ce s-ar putea nurni forma mi§carii muncitoresti,va crea organizatia sau organizatiile cele mai potrivite in conditiile reali-tatii ruse$ti. In momentul de fata se poate afirma cu certitudine cä mi--carea muncitoreascA din Rusia se aftà Inca in stare embrionará i CA nua crcat inca nici o forma. Mi$carea grevista, prezentA in orice forma. deorganizarc, Inca nu poate fi considerata drept forma cristalizatA a mi--cArii din Rusia, iar organizatiile ilegale, chiar i numai din punct devedere numeric, nu merità vrco atentie (nu vorbesc de utilitatea lor inconditiile actuate).

Aceasta este situatia. $i dacA la toate acestea mai adAugarn foametea$i procesul ruinkii satelor, care favorizeaza ivirea spargatorilor de grevA,ingreuind astfel $i mai mutt ridicarea maselor rnuncitorelti la un nivelcultural mai acceptabil, atunci... ce-i famine de fkut marxismului rus ?!Discutiile pe tema crearii unui partid politic muncitoresc de sine statkor

1 2* www.dacoromanica.ro

162 V.-I. LENIN

nu sint decit produsul transplantfirii unor sarcini strAine, a unor rezultatestrAine pe solul nostru. Marxistul rus oferA deocamdatA o priveliste trist&Sarcinile lui practice sint in prezent infime, cunostintele lui teoretice, inmAsura in care le foloseste nu ca instrument de cercetare, ci ca o schemade actiune, sint lipsite de valoare din punctul de vedere al indepliniriichiar si a acestor sarcini practice infime. In plus, schemele acestea, luatede pe un calapod strain, sint dAunatoare din punct de vedere practic.Uitind cA in Occident clasa muncitoare a intrat in luptA pe un cimp deactivitate politicA deja curAtit, marxigtii nogtri manifestA prea mult dis-pret fatA de activitatea radicalà sau liberala-opozitionista a tuturor celor-lalte paturi, nemuncitoresti, ale societAtii. Cele mai mici incercAri de aconcentra atentia asupra manifestArilor obstesti cu caracter politic liberalprovoacA protestele marxistilor ortodocsi, care uitA cA o serie intreaga deconditii istorice ne impiedicA sa fim marxisti in felul celor din Occidentgi cer din partea noastrA un alt marxism, potrivit i necesar in conditiiledin Rusia. Lipsa de simt politic a cetfiteanului rus nu poate fi compensatàprin discutii politice sau prin apeluri la o for. inexistentA. Acest simtpolitic poate fi dobindit numai prin educatie, adica prin participarea laviata (oricit ar fi de nemarxistA) pe care o oferA realitatea rusA. Pe citde la locul ei a fost (vremelnic) in Occident atitudinea de negate",pc atit de dAunAtoare este ea la noi, deoarece una este negarea carepornegte de la ceva organizat si care dispune de o fortd efectivA, i altaeste negarea care pornegte de la o masa' informA de indivizi rAzleti.

Pentru marxistul rus nu existA decit o singurA iegire : sfi participe, adicisA contribuie la lupta economicA a proletariatului si sA participe la activi-tatea opozitionista liberals& Ca exponent al atitudinii de negate", mar-xistul rus s-a ivit prea devreme, i aceasta negate a slAbit doza de ener-gie pe care el trebuia s-o dezvolte pe fagasul radicalismului politic.DeocarndatA, toate acestea nu sint prea primejdioase ; dar dacA schemade clasA Ii va impiedica pe intelectualul rus sa participe activ la viat5

va indepArta prea mult de cercurile opozitioniste, aceasta va aduceun prejudiciu serios tuturor acelora care sint nevoiti sA lupte pentru formejuridice fArA a avea alAturi de ei clasa muncitoare, care nu a formulatincA sarcini politice. Candoarea politica a intelectualului marxist rus,ascunsA in dosul speculatillor abstracte pe teme politice, i-ar putea jucao festA uritA.

Nu tim daca se vor gasi multi social-democrati ru§i caresa impartkeasca aceste conceptii. Cert este insä cä in generalideile de acest fel au aderenti, §i de aceea socotim de datorianoastra sà protestám categoric impotriva unor asemenea con-

punind in garda pe toti tovafkii impotriva pericoluluica social-democratia rusa sa fie abatuta de pe calea pe caresi-a trasat-o, §i anume : crearea unui partid politic muncitorescde sine statator, care sa fie nedespartit de lupta de clasä aproletariatului §i sa-§i propuna ca sarcina imediata cucerirealibcrtatii politice.

si-I

ceptii,

www.dacoromanica.ro

PROTESTUL SOCIAL-DEMOCRATILOR DIN RUSIA 163

Credo"-ul pe care 1-am reprodus mai sus contine, in primulrind, o scurta descriere a mersului dezvoltarii mi§carii mun-citoresti din Occident" §i, in al doilea rind, concluzii valabilepentru Rusia".

Inainte de orke trebuie sa relevam caracterul cu totul gre-sit al ideilor pe care autorii credo"-ului si le-au formatdespre trecutul mi§carii muncitoreW din Europa occidentala.Nu-i adevarat ca clasa muncitoare din Occident n-a partici-pat la lupta pentru cucerirea libertafii politice si la revo-lutiile politice. Istoria cartismului, revolutia de la 1848din Franca, G ermania, Austria dovedesc contrarul. Este cutotul gre§it sa se spunä Ca marxismul a fost expresia teore-tica a practicii dominante : lupta politica, care prevala asupracelei economice". Dimpotriva, marxismul" a aparut intr-ovreme cind domina socialismul apolitic (owenismul, fourie-rismul", adevaratul socialism" etc.), iar Manifestul Comu-n ist" s-a ridicat din capul locului impotriva socialismuluiapolitic. Chiar si atunci cind marxismul s-a prezentat pe de-plin inarmat din punct de vedere teoretic (Capitalul") si aorganizat vestita Asociatie Internationala a Muncitorilor 59,lupta politica era departe de a fi fost practica dominanta(trade-unionismul ingust in Anglia, anarhismul si proudho-nismul in farile romanice). In Germania, marele merit istorical lui Lassalle este eh el a transformat clasa muncitoare, din-tr-o clash' care se tira in coada burgheziei liberale, intr-unpartid politic de sine statator. Marxismul a irnbinat intr-untot indisolubil lupta economica §i lupta politica a claseimuncitoare, iar tendinfa autorilor credo"-ului de a separaaceste forme de lupta constituie una dintre cele mai nefericitesi mai regretabile abateri ale lor de la marxism.

Cu totul gre§ite sint de asemenea ideile pe care autoriicredo"-ului §i le-au format despre situafia actuala a miscariimuncitore§ti din Europa occidentala si despre teoria marxistasub al carei steag pamte aceasta mi§care. A vorbi despre ocriza a marxismului" inseamna a repeta frazele neghioabeale scribilor burghezi, care se stracluiesc sa exagereze orkecontroversä dintre sociali§ti §i s-o prezinte ca o sciziune apartidelor socialiste. Faimoasa bernsteiniada" 6° in sensulin care o inteleg in mod obisnuit marele public in general i

autorii credo"-ului in special constituie o incercarc de a

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

ingusta teoria marxismului, de a transforma partidul munci-toresc revolutionar intr-unul reformist, si aceasta incercare,cum si era de asteptat, a fost condamnata cu hotarire demajoritatea social-democratilor germani. Nu o data s-au mani-festat in cadrul social-democratiei germane curente oportu-niste, si de fiecare data ele au fost respinse de partid, carepastreaza cu sfintenie principiile social-democratiei revolutio-nare internationale. Sintem convinsi ca orke incercare de atransplanta in Rusia conceptiile oportuniste va intimpina oriposta tot atit de hotarita din partea imensei majoritati asocial-democratilor rusi.

De asemenea, contrar parerii autorilor credo"-ului, nicivorba nu poate sa fie de vreo schimbare radicala a activi-tatii practice" a partidelor muncitoresti din Europa occiden-tala : marea importanta a luptei economice a proletariatuluisi necesitatea acestei lupte au fost de la inceput recunoscutede marxism, si Inca in deceniul al 5-lea al secolului nostruMarx si Engels s-au pronuntat impotriva punctului de vedereal socialistilor utopisti, care negau importanta acestei lupte 61.

Cind, cu vreo 20 de ani mai tirziu, a luat fiinta Asociatiainternationala a muncitorilor, chestiunea importantei sindicate-lor muncitoresti si a luptei economice a fost ridicata chiar laprimul congres, tinut la Geneva in 1866. Rezolutia acestuicongres a aratat cu precizie importanta luptei economice,punindu-i in garda pe socialisti si pe muncitori, pe de o parte,impotriva exagerarii importantei acestei lupte (exagerare carese observa pe atunci la muncitorii englezi), iar pe de altaparte impotriva subaprecierii importantei ei (ceea ce sc observala francezi si la germani, in special la lassalleeni). Rezolutiadeclara ca, in conditiile capitalismului, sindicatele muncito-resti sint nu numai un fenomen firesc, dar si unul necesar,aratind totodata cã die sint extrem de importante pentruorganizarea clasei muncitoare in lupta ei de zi cu zi impotrivacapitalului si pentru desfiintarea muncii salariate. Rezolutiadeclara ca sindicatcle muncitoresti trebuie sa acorde atentienu numai luptei directe impotriva capitalului", cä ele nutrebuie sa stea la o parte de miscarea generala politica sisociala a clasei muncitoare ; telurile lor nu trebuie sä fieinguste", ci trebuie sa tinda spre eliberarea generala a mili-oanelor de muncitori asupriti. De atunci in fata partidelor

www.dacoromanica.ro

PROTESTUL SOCIAL-DEMOCRATILOR DIN RUSIA 165

muncitoresti din diferite tad s-a pus nu o data si se va maipune, desigur, de multe ori problema daca in cutare saucutare moment n-ar trebui sa se acorde ceva mai multà sauceva mai putina atentie luptei economice sau luptei politicea proletariatului ; dar problema generala sau principiala seprezinta si astazi asa cum a fost pusä de marxism. Convin-gerea ca lupta unitara de clasa a proletariatului trebuie saimbine in mod necesar lupta politica i cea economica aintrat in carnea si singele social-democratiei internationale.Apoi, experienta istorica dovedeste fara putinta de tagadaca lipsa de libertate politica sau restringerea drepturilor poli-tice ale proletariatului duc intotdeauna la necesitatea de apune pe primul plan lupta politica.

Cu atit mai putin ar putea fi vorba de vreo schimbareesentialä in atitudinea partidului muncitoresc fata de celelaltepartide de opozitie. $i in aceasta privinta marxismul a indicatpozitia justa, care e tot atit de departe de exagerarea impor-tantei politicii si de complotism (blanquism etc.), ca si denesocotirea politicii sau de reducerea ei la o cirpeala socialareformistä, oportunista (anarhismul, socialismul utopic i mic-burghez, socialismul de stat, socialismul de catedra etc.).Proletariatul trebuie sä dna la intemeierea unor partide poli-tice muncitoresti de sine statatoare, al caror scop principaltrebuie sa fie cucerirea puterii politice de catre proletariatin vederea organizarii societatii socialiste. In celelalte clase

partide, proletariatul nu trebuie nicidecum sa vada o sin-gura masa reactionare 62 : dimpotriva, el trebuie sa participela intreaga viata politica si sociala, sä sprijine clasele si parti-dele progresiste impotriva celor reactionare, sa sprijine odcemiscare revolutionara indreptata impotriva regimului existent,sa fie aparatorul oricarei nationalitati sau rase asuprite, al ori-carei credinte persecutate, al sexului lipsit de drepturi etc.Consideradile facute pe aceasta tema de catre autoriicredo"-ului vadesc doar tendinta de a estompa caracteralde clasa al luptei proletariatului, de a slabi aceasta luptaprintr-o absurda recunoastere a societatii", de a reduce mar-xismul revolutionar la nivelul unui curent reformist de duzinl.Sintem convinsi cä imensa majoritate a social-democratilorrusi vor respinge cu hotarire aceasta denaturare a principiilorfundamentale ale social-democratiei. Premise le gresite referi-

si

www.dacoromanica.ro

166 V. I. LENIN

toare la mi§carea muneitoreasca din Europa occidentala iiduc pe autorii credo"-ului la §i mai gre§ite concluzii pentruRusia".

Afirmatia 6 clasa muncitoare rusä nu a formulat Incasarcini politice" dovede§te doar o necunowere a mi§cariirevolutionare ruse. Uniunea de nord a muncitorilor ru§i" 63,intemeiata in 1878, §i Uniunea muncitorilor din sudulRusiei" 64, intemeiata in 1875, au formulat in prograrnul lorrevendicarea libertatii politice. Dupa anii de reactiune dinpenulthnul deceniu al secolului nostru, clasa muncitoare aformulat de repetate ori aceea§i revendicare in deceniul incurs. Afirmatia ca discutiile pe tema crearii unui partid poli-tic muncitoresc de sine statator nu sint decit produsul trans-plantarii unor sarcini straine, a unor rezultate straine pe solulnostru" dovede§te doar o totala neintelegere a rolului istorical clasei muncitoare ruse §i a celor mai arzatoare sarcini alesocial-democratiei ruse. Programul propriu al autorilorcredo"-ului cinclina, evident, spre ideea ca clasa muncitoare,mergind pe linia rezistentei minime", trebuie sa se limitezela lupta economica, in timp ce elementele opozitioniste libe-rale" vor lupta, cu participarea" marxi§tilor, pentru formejuridice". Infaptuirea unui asemenea program ar echivala cusinuciderea politica a social-democratiei ruse, ar insemna ocolosala frinare §i minimalizare a miKarii muncitore§ti ruse§i a miKärii revolutionare ruse (pentru noi aceste doua dinurma notiuni coincid). Insug faptul ca a fost posibila aparitiaunui asemenea program ne arata cit de intemeiate au fosttemerile unuia dintre luptatorii de frunte ai social-democra-tiei ruse, P. B. Akselrod, care la sfir§itul anului 1897 a scrisurmatoarele cu privire la posibilitatea unei asemeneaperspective :

Miscarea muncitoreascl nu depaseste cadrul strimt al conflictelor pureconomice dintre muncitori si patroni si In sine Ins AO ea este In liniigenerale lipsitA de caracter politic, pe dud In lupta pentru cucerirea liber-tAtil politice pAturile Inaintate ale proletariatului urmeazA cercurile sifractiunile revolutionare din rindurile ala-numitei intelectualitAti" (Aksel-rod. In problema sarcinilor actuale si a tacticii social-democratilor rusi".Geneva, 1898, pag. 19).

www.dacoromanica.ro

PROTESTUL SOCIAL-DEMOCRATILOR DIN RUSIA 167

Social-democratii rusi trebuie sa declare un razboi hotarittuturor ideilor care si-au gasit expresia in credo", deoareceaceste idei duc de-a dreptul la infaptuirea unei asemeneaperspective. Social-democratii rusi trebuie sa depuna toateeforturile pentru a realiza cealalta perspectiva, pe careP. B. Akselrod a formulat-o in urmatoarele cuvinte :

CealaltA perspectivA : social-democratia va organiza proletariatul rusintr-un partid politic de sine stAtAtor, care va lupta pentru libertate,in pane alcituri fi in aliantd cu fractiunile revolutionare burgheze (inmAsura * in care vor exista asemenea fractiuni), iar in parte atraginddirect in rindurile lui sau antrenind dupA sine elementele cele mai insufle-tite de dragoste pentru popor si cele mai revolutionare din rindurile inte-lectualitAtii" (ibid., pag. 20).

In momentul cind P. B. Akselrod scria aceste rinduri,declaratiile social-democratilor din Rusia aratau clar ca, inmarea lor majoritate, ei au acelasi punct de vedere. E dreptca un ziar al muncitorilor din Petersburg, Raboceaia Misl" 65,parea sa incline spre ideile autorilor credo"-ului, exprimind,din pacate, in articolul sari de fond cu caracter programatic(nr. 1, octombrie 1897) ideea cu desavirsire gresità si contrarasocial-democratismului ca baza economica a miscarii" arputea fi pusa in umbra de tendinta de a nu uita nici o clipaidealul politic". In acelasi timp insa, un alt ziar al muncitorilordin Petersburg, S.Peterburgski Rabocii Listok" " (nr. 2,septembrie 1897), se pronunta hotarit in sensul ca. numaiun partid muncitoresc numeros si bine organizat... va putearästurna absolutismul", ca, organizindu-se intr-un partidputernic", muncitorii se vor elibera pe ei insisi si vor eliberaintreaga Rusie de orice asuprire politica si economica". Unal treilea ziar, Raboceaia Gazeta" 67, scria in articolul saride fond din nr. 2 (noiembrie 1897) : Lupta impotriva gu-vernului absolutist, pentru libertate politica este o sarcina ime-diata a miscarii muncitoresti din Rusia". Miscarea munci-toreasca rusä isi va inzeci fortele daca va actiona ca un totunitar, bine inchegat, avind o denumire comuna si o organi-zatie bine inchegata...". Cercurile muncitoresti izolate trebuiesä se uneasca si sa formeze un singur partid, care sä le cu-

* Aid se termini partea din rnanuscris care s-a pistrat. Nola red.

www.dacoromanica.ro

168 V. I. LENIN

princlà pe toate". Partidul muncitoresc rus va fi un partidsocial-democrat". Ca imensa majoritate a social-democrati-lor rug impárthwa in totul aceste convingeri ale ziaruluiRaboceaia Gazeta" se vede §i din faptul ch congresul social-democratilor rug 68, care a avut loc in primdvara anului 1898,a intemeiat Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia",publicind manifestul acestuia §i recunoscind RaboceaiaGazeta" drept organ oficial al partidului. Autorii credo"-uluifac, apdar, un mare pas inapoi in comparatie cu treapta dedezvoltare atinsh de social-democratia rush §i consfintith inManifestul Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia".Dach prigoana shlbatich a guvernului rus a fAcut ca in mo-mentul de fath activitatea partidului sh slAbeasch vremelnic,iar organul lui oficial shli inceteze aparitia, sarcina tuturorsocial-democratilor rusi este sh depunä toate eforturile pentruconsolidarea definitiva a partidului, pentru elaborarea pro-gramului sau §i asigurarea reaparitiei organului sail oficial.Data fiind nestatornicia de idei pe care o invedereazh posi-bilitatea aparitiei unor programe in genul credo"-ului anali-zat de noi mai sus, considerhm deosebit de necesar sh sub-liniem urmätoarele principii fundamentale care au fost expusein Manifest" §i care sint de o enormh importanth pentrusocial-democratia rush. In primul rind, social-democratia rushvrea sh fie i sh räminh o mi§care de clash a maselor munci-tore§ti organizate". De aici rezulth eh social-democratia tre-buie sh aibh ca devizA sprijinirea muncitorilor nu numai inlupta lor economich, ci §i in cea politica ; agitatia nu numaipe tema nevoilor economice imediate, ci §i in leghturä cutoate manifestärile asupririi politice ; propagarea nu numaia ideilor socialismului §tiintific, ci §i a celor democratice.Steagul mi§chrii de clash a muncitorilor poate fi numai teoriamarxismului revolutionar, iar social-democratia rush trebuiesh se preocupe de dezvoltarea mai departe a acestei teorii ide traducerea ei in fapt, ferind-o in acela§i timp de aplati-zarile i denaturárile la care sint supuse atit de des teoriilela modh" (iar in Rusia succesele social-democratiei revolu-tionare au facut ca marxismul sa §i devinii o teorie lamode). Concentrinduli in prezent toate fortele asupra acti-

www.dacoromanica.ro

PROTESTUL SOCIAL-DEMOCRATILOR DIN RUSIA 169

vitkii in mijlocul muncitorilor din uzine, fabrici §i mine,social-democratia nu trebuie sa' uite ca, pe m5sura lArgiriimiKärii, in rindurile maselor muncitore§ti organizate de eavor trebui sA intre i lucrAtorii casnici, §i me§tqugarii, imuncitorii agricoli, §i milioanele Ale tarani ruinati ,i muritoride foame.

In al doilea rind : Pe umerii sai puternici, muncitorul rustrebuie sa clued' i va duce la bun sfirsit cauza cuceririi liber-tAtii politice". Puninduli ca sarcina imediatà rásturnareaabsolutismului, social-democratia trebuie sá fie luptAtorul deavangardl pentru cauza democratiei i, chiar numai in virtu-tea acestui fapt, trebuie sa dea tot sprijinul tuturor elemen-telor democratice ale populatiei ruse, atragindu-le de parteasa ca aliati. Numai un partid muncitoresc de sine statátorpoate fi un reazem solid in lupta impotriva absolutismuluii numai in aliantä cu un asemenea partid, numai prin spri-

jinirea lui se pot manifesta activ ceilalti luptAtori pentrudobindirea libertAtii politice.

In sfirsit §i in al treilea rind : Ca mi§care i curent socia-list, Partidul social-democrat din Rusia este continuatoruloperei §i traditiilor intregii mi,eari revolutionare anterioaredin Rusia ; stabilind ca principala sarcinä imediatä a parti-dului in intregul lui este cucerirea libertatii politice, social-democratia pämte spre telul care a fost clar indicat Inca degloric*i militanti ai vechii oNarodnaia volea# 69" Traditiileintregii mi§cArii revolutionare anterioare din Rusia cer casocial-democratia s'alli concentreze in prezent toate forteleasupra organizArii partidului, intáririi disciplinei in rindurilesale §i dezvoltärii tehnicii conspirative. Daca militantii vechiiNarodnaia volea" au §tiut sa joace un rol de seamà in istoriaRusiei, cu toata ingustimea pkturilor sociale care ii sprijineaupe putinii eroi §i cu toate ca nu teoria revolutionara a foststeagul acestei miKki, social-democratia, sprijinindu-sepc lupta de clasä a proletariatului, va §ti sa' devinä de ne-invins. Proletariatul rus va scutura jugul absolutismului,pentru a continua cu §i mai multä energie lupta impotrivacapitalului §i a burgheziei, pinä la victoria deplinä a socia.,listnului",

www.dacoromanica.ro

170 V. I. LENIN

InvitArn toate grupurile social-democrate §i toate cercurilemuncitore§ti din Rusia si discute credo"-ul reprodus maisus, precum §i rezolutia noastrá, i sa-§i exprime fárá echivocatitudinea in problema ridicatä, pentru a inikura orke diver-gente i a grAbi organizarea i consolidarea Partidului munci-toresc social-democrat din Rusia.

Rezolutiile adoptate de diferite grupuri §i cercuri ar puteafi comunicate Uniunii social-democratilor ruW 70 din strAi-nAtate, care, potrivit prevederilor punctului 10 al hotäririicongresului social-democratilor rug din 1898, constituie oparte integrantä a Partidului social-democrat din Rusia i estereprezentantul lui in strainatate *.

* /11 textill publicat In Vademecum", alineatul 4Itim it pseste.Nota red.

www.dacoromanica.ro

171

ARTICOLE PENTRURABOCEAIA GAZET A" 11

Scris nu mat deuremedecit in octombrie 1899

Pub Heat pentru prima oar5in 1925,

in Cu lager{ din Lenin", vol. III

Se tiparepte duplt manuscrisin transcrierea lui

N. K. Krupskaia

www.dacoromanica.ro

173

SCRISOARE CATRE GRUPUL REDACTIONAL

Dragi tovarasi 1Ca raspuns la rugamintea voastra, trimit trei articole pentru

ziar si consider necesar sa spun citeva cuvinte in ceea cepriveste colaborarea mea, in general, si relatiile dintre noi,in special.

Pe baza comunicarii voastre anterioare, crezusem ca vretisa infiintati o editura si sa-mi incredintati sarcina redactariiunei serii de brosuri social-democrate.

Vad acum ca lucrurile se prezinta altfel, ca voi ati creat oredactie proprie, care porneste editarea unui ziar si ma invitasa colaborez la el.

Accept, fireste, cu placere si aceasta propunere, dar trebuiesä precizez ca, dupa parerea mea, o colaborare rodnica esteposibila numai in urnatoarele conditii : 1) existenta unorrelatii corecte intre redactie si colaborator ; colaboratorul siitie initiin(at de soarta tuturor manuscriselor (acceptare,respingere, modificari) si sii i se comunice tot ce public?"editura voastrei ; 2) articolele mete sa apara sub un pseudo-nim special (daca nu-1 mai aveti pe cel trimis de mine, ale-geti singuri un altul) ; 3) intre redactie si colaborator nutrebuie sa existe divergente in conceptiile fundamentale asu-pra problemelor teoretice, asupra sarcinilor practice imediatesi asupra orientarii pe care este de dorit s-o aiba ziarul (sauseria de brosuri).

Sper ca redactia va accepta aceste conditii si, pentru agrabi stabilirea unui acord intre noi, voi vorbi chiar acumpe scurt despre problemele legate de cea de-a treia conditie,

www.dacoromanica.ro

174 V. I. LENIN

Dupl cum mi se scrie, voi sinteti de parere ca vechiulcurent are pozitii trainice" i ca o polemicä impotriva bernstei-niadei si a ecourilor ei din Rusia nu este chiar atit de ne-cesara. Cred ca este o parere prea optimista. Afirmatiapublica facuta de Bernstein in sensul cà majoritatea social-democratilor rusi sint de acord cu el 72 ; sciziunea dintretinerii" social-democrati rusi din strainatate i grupul Eli-berarea munch" 73, care este intemeietorul i reprezentantulvechiului curent" i pazitorul sau cel mai fidel ; sfortarileziarului Raboceaia Misl" de a spune ceva nou, tendinta luide a se ridica impotriva sarcinilor politice largi", de a ridicain slávi lucrurile mici i metodele de munca mestesugäresti,de a face ironii ieftine pe tema teoriilor revolutionare"(nr. 7, In treacat") ; in sfirsit, dezmätul total din literaturamarxista legala i inversunarea cu care numerosii ei repre-zentanti se agata de critica" bernsteiniana la moda, toateacestea arata clar, dupa parerea mea, ca restabilirea vechiu-lui curent" si apararea lui energica sint, evident, o problemala ordinea zilei.

Din articolele trimise yeti vedea care este parerea mea inceea ce priveste sarcinile ziarului si planul lui de activitatesi as dori foarte mult sä stiu in ce masura sintern solidari inaceasta problema (din pacate, articolele au fost scrise camin pripa ; in general, este foarte important pentru mine sastiu care este ultimul termen de trimitere a articolelor).

Impotriva ziarului Raboceaia Misl" este necesar, cred, sáse porneased o polemicti iar pentru aceasta v-as rugasa-mi procurati nr. 1-2, 6 si de la 7 in sus, precum si cule-gerea Lupta proletani"74. Aceasta din urma brosura imieste necesara i pentru a face o recenzie in ziar.

In ceea ce priveste dimensiunile, imi scrieti ca nu trebuiesa ma restring. Cred ca atita timp cit existä ziarul e prefe-rabil sa trimit articole de ziar i sa tratez in ele chiar si temede brosura, rezervindu-mi dreptul de a prelucra ulterioraceleasi articole si de a le dezvolta in mici brosuri. Temelede care imi propun sa ma ocup in viitorul apropiat sinturmatoarele : 1) un proiect de program pe care vi-1 voitrimite in curind 75 ; 2) problemele de tactica si de organi-rare care urmeaza si fie dezbatute la viitorul congres al

Idtird,

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE GRUPUL REDACTIONAL 175

Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia 76 ; 3) obrosurà despre regulile de comportare a muncitorilor si so-cialistilor in libertate, in inchisoare si in deportare. Dup5modelul brosurii poloneze (reguli de comportare" pe carev-as ruga sa mi-o procurati, dacá se poate) ; 4) despre greve(I insemnkatea lor, II legile privitoare la greve ; III oscurtä privire asupra unor greve din ultimii ani) ; 5) o bro-pea.' pe tema Femeia si cauza muncitoreasca" etc.

As dori sä stiu aproximativ de ce materiale dispune re-dactia, pentru a evita repetarile si pentru ca sa nu ma ocupde probleme care au fost deja epuizate".

Astept raspunsul redactiei prin aceeasi instantà interme-diara 77. (In afard de aceastii cale, nu am avut ,si nu am altmijloc de legliturci cu grupul vostru).

13 Opera complete, vol. 4

F.P.

www.dacoromanica.ro

176

PROGRAMUL NOSTRU

Social-democratia internationala cunoaste astazi o perioadade sovaieli ideologice. Pina acum doctrina lui Marx si Engelsera considerata drept temelia trainica a teoriei revolutionare.Astazi insa se ridica din toate partile glasuri care pretind caaceasta doctrina este insuficienta i invechitä. Cine se de-clara social-democrat si intentioneaza sa editeze un organsocial-democrat trebuie sa-si fixeze cu precizie atitudinea inaceasta problema, care e departe de a framinta numai pesocial-democratii germani.

Noi ne situam in intregime pe terenul teoriei lui Marx :ea a fost prima care a transformat socialismul din utopie instiinta, a asezat pe baze trainice aceasta stiinta si a trasatcalea pe care trebuie s-o urmam pentru a dezvolta aceastastiinta si a o elabora in toate amanuntele ei. Ea a descoperitesenta economiei capitaliste contemporane, explicind modulin care angajarea muncitorului, cumpararea fortei lui demunca mascheaza robirea milioanelor de dezmosteniti decatre o mina de capitalisti proprietari ai pamintului, aifabricilor, ai minelor etc. Ea a demonstrat ca intreaga dez-voltare a capitalismului contemporan tinde spre eliminareamicii productii de catre marea productie, creeaza conditiicare fac posibila si necesara orinduirea socialista a societätii.Ea ne-a invatat ca sub invelisul obiceiurilor adinc inrada-cinate, al intrigilor politice, al legilor complicate si al teoriilorsavante sä vedem lupta de clath, lupta dintre diferitele claseavute si masa celor neavuti, dintre clasele avute si proletariat,care se afla in fruntea tuturor celor neavuti. Ea a aratat care

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL NOSTRU 171

este adevarata sarcina a unui partid socialist revolutionar :nu plasmuirea unor planuri de reorganizare a societatii, nupredici prin care sa se ceara capitalistilor si slugilor lor im-bunatatirea situatiei muncitorilor, nu organizarea de complo-turi, ci organizarea luptei de clasii a proletariatului ,s1 con-ducerea acestei lupte, al direi scop final este cucerirea puteriipolitice de ceitre proletariat fi organizarea societiifii socialiste.

$i acum sa ne fie ingaduita intrebarea : ce au adus nou inaceasta teorie galagiosii ei inovatori", care fac astazi atitazarva, grupindu-se in jurul socialistului german Bernstein ?Absolut nimic : ei n-au facut sa avanseze nici macar cu unpas stiinta pe care Marx si Engels ne-au lasat porunca s-odezvoltam ; ei nu au dat proletariatului nici o metoda nouade lupta ; ei n-au facut decit sà mearga inapoi, preluindfrinturi de teorii inapoiate 5i propovaduind proletariatului nuteoria luptei, ci teoria concesiilor a concesiilor fata de ceimai inversunati dusmani ai proletariatului, fata de guvernesi fata de partidele burgheze, care cauta neincetat noi mij-loace pentru prigonirea socialistilor. Plehanov, unul dintreintemeietorii si conducatorii social-democratiei ruse, a avutperfecta dreptate supunind unei critici necrutatoare cea mainoua critica" a lui Bernstein 78, ale carui conceptii le-aurespins acum si reprezentantii muncitorilor germani (la Con-gresul de la Hanovra) 79.

5tim ca aceste cuvinte vor atrage asupra noastra o ava-lansa de acuzatii : unii vor incepe sa tipe ea' vrem sa trans-f ormam partidul socialist intr-un ordin al ortodocsilor", carepersecuta pe eretici" pentru orke abatere de la dogma",pentru orke parere independenta etc. Cunoastem noi acestesforaitoare fraze la moda. Ele nu contin nici un strop deadevar si sint complet lipsite de sens. Fara o teorie revolu-tionara care sa uneasca pe toti socialistii si din care acestiasa-si traga toate convingerile, folosind-o totodata la stabilireametodelor lor de lupti si a mijloacelor lor de actiune, nupoate exista un partid socialist puternic ; a apara o astf elde teorie, pe care din ferma convingere o consideri adeva-rata, impotriva atacurilor neintemeiate si incercarilor de a odenatura nu inseamnä citusi de putin a fi adversarul oricdreicritici. Pentru noi teoria lui Marx nu reprezinta citusi deputin ceva incheiat si intangibil ; dimpotriva, sintem convinsi

13* www.dacoromanica.ro

1/8 V. I. LENIN

ca ea a pus numai piatra unghiulara a acelei stiinte pe caresocialistii trebuie s-o dezvolte mai departe in toate directiile,daca nu vor sa ramina in urma vietii. Noi credem cä pentrusocialistii rusi este deosebit de necesara prelucrarea de sinesateitoare a teoriei lui Marx, deoarece aceasta teorie nu dadecit principii ceilduzitoare generale, care in conditiile concretedin Anglia se aplica altfel decit in cele din Franta, in Francaaltfel deck in Germania, in Germania altfel deck in Rusia.De aceea vom publica bucuros in coloanele ziarului nostruarticole privitoare la probleme teoretice si invitam pe totitovarasii la o discutie publica asupra punctelor controversate.

Care sint, asadar, principalele probleme care se pun atuncicind e vorba de a aplica in conditiile Rusiei programul comuntuturor social-democratilor ? Esenta acestui program consta,dupa cum am mai spus, in organizarea luptei de clasä aproletariatului si in conducerea acestei lupte, al carei scopfinal este cucerirea puterii politice de catre proletariat si orga-nizarea societatii socialiste. Lupta de clasa a proletariatuluise imparte in lupta economica (lupta impotriva diferitilorcapitalisti sau impotriva diferitelor grupuri de capitalisti invederea imbunatatirii situatiei muncitorilor) si lupta politica(lupta impotriva cirmuirii, pentru largirea drepturilor poporu-lui, adica pentru democratie, si pentru largirea puterii politicea proletariatului). Unii social-democrati rusi (printre care senumara, dupa cum se vede, si cei de la conducerea ziaruluiRaboceaia Misl") considera ca lupta economica este incom-parabil mai importanta deck lupta politica, pe care sint gatas-o amine pentru un viitor mai mult sau mai putin indepartat.Aceasta parere este cu totul gresita. Toti social-democratiisint de acord 6 trebuie sa organizam lupta economica a claseimuncitoare, ca trebuie sä desfäsuram in rindurile muncitoriloro munca de agitatie pe terenul acestei lupte, adica sa-i ajutampe muncitori in lupta lor de zi cu zi impotriva patronilor,sa le atragem atentia asupra tuturor formelor si cazurilor deimpilare, explicindu-le astfel necesitatea de a se uni. A uitainsa lupta politica din cauza luptei economice inseamna arenunta la principiul fundamental al social-democratiei mon-diale, inseamna a da uitarii toate invätamintele care decurgdin istoria miscarii muncitoresti. Partizanii inveterati ai bur-gheziei si ai guvernului aflati in slujba ei au incercat chiar,

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL NOSTRU 179

in repetate rinduri, &à organizeze asociatii muncitoreti cucaracter pur economic, pentru ca in felul acesta sa-i indepar-teze pe muncitori de politica", de socialism. Este foarteposibil ca §i guvernul rus sa reu§easca sa injghebeze cevaasemanator, caci el a cautat intotdeauna sa azvirle poporuluimici pomeni, sau mai bine zis pretinse porneni, doar il vaface sa nu se gindeasca la lipsa sa de drepturi si la asuprireacareia ii este supus. Nici o lupta economica nu poate aducemuncitorilor o imbunatatire trainica §i nici macar nu poatefi desfaprata pe o scara larga atita timp cit muncitorii nu voravea dreptul sa organizeze in mod liber intruniri, sindicate,sa aiba ziare proprii, sa trimita reprezentanti in adunarilenationale, a§a cum fac muncitorii din Germania §i din toatecelelalte tari europene (cu exceptia Turciei §i a Rusiei).Aceste drepturi pot fi obtinute numai prin luptei politica'. InRusia, nu numai muncitorii, ci toti cetätenii sint lipsiti dedrepturi politice. Rusia este o monarhie autocrata, absoluta.Numai tarul emite legi, numai el nume§te §i supravegheazape functionarii statului. De aceea se creeaza aparenta ca inRusia tarul si guvernul tarist nu ar depinde de nici o clasa§i ca ar purta de grija tuturor deopotniva. In realitate, insä,toti functionarii sint recrutati exclusiv din rindurile claseiproprietarilor i sint cu totii supu§i influentei rnarilor capita-14ti, care ii joaca pe degete pe ministri si obtin de la ei totce le trebuie. Clasa muncitoare din Rusia poarth un dublujug : pe ea o despoaie §i o jecmanesc capital4tii i moierii,§i pentru ca sa nu poata lupta impotriva lor, o leaga de miiniqi de picioare politia, care-i astupa gura gi reprima oriceincercare de a apara drepturile poporului. Orke greva im-potriva unui capitalist sau altuia atrage dupa sine trimitereade trupe §i de forte politiene§ti impotriva muncitorilor. Orkelupta economica se transforma in mod inevitabil intr-o luptapolitica, §i social-democratia trebuie sa le lege indisolubilpe amindoua intr-o luptei unica' lupta de clash' a proletaria-tului. Primul si principalul scop al acestei lupte trebuie sa fiecucerirea drepturilor politice, cucerirea liberatii politice. Dacamuncitorii din Petersburg, ajutati intrucitva de social4ti, auputut ei singuri in scurt timp sa smulga guvernului uneleconcesii promulgarea legii cu privire la reducerea zilei de

-

www.dacoromanica.ro

180 V. I. LENIN

munca 80 , inseamna ca intreaga clasa muncitoare rusä,condusa de un partid unic, Partidul muncitoresc social-de-mocrat din Rusia", va putea obtine printr-o lupeá dirZa con-cesii incomparabil mai importante.

Clasa muncitoare rusa ar putea sa clued si singura lupta eieconomica si politia chiar daca n-ar primi ajutorul nici uneialte clase. Dar in lupta lor politica muncitorii nu sint singuri.Totala lipsa de drepturi a poporului si samavolnicia neingrä-dità a basbuzucilor-cinovnici stirnesc indignare si in rin-durile oamenilor culti si cit de cit cinstiti, care nu se potimpka cu prigonirea oricarui cuvint liber si a oricarui gindliber, stirnesc indignare in rindurile polonezilor, finlandezilor,evreilor, ale sectantilor rusi, care suferä cu totii de pe urmaprigoanei, in rindurile micilor negustori si industriasi si inrindurile taranilor, care nu gasesc nicaieri ocrotire impotrivaabuzurilor savirsite de cinovnici si de politic. Toate acestegrupuri de populatie, luate in parte, nu sint capabile sä dudo lupta politica sustinutk dar atunci cind clasa muncitoareva ridica steagul unei asemenea lupte, i se va intinde dintoate partile o mina de ajutor. Social-democratia rus'a se vasitua in fruntea tuturor luptkorilor pentru drepturile poporu-lui, a tuturor luptatorilor pentru democratie, si atunci va fide neinvins 1

Acestea sint conceptiile noastre fundamentale, pe care levom dezvolta in mod sistematic si sub toate aspectele incoloanele ziarului nostril. Sintem convinsi ca.' in felul acestavom merge pe calea trasatà de Partidul rnuncitoresc social-democrat din Rusia" in Manifestul" publicat de el.

www.dacoromanica.ro

181

SARCINA NOASTRA IMEDIATA

Mi§carea muncitoreasca rusä se afla in prezent intr-o pe-rioada de tranzitie. Inceputul stralucit prin care si-au marcataparitia organizatiile social-democrate ale muncitorilor dinTinutul de vest, Petersburg, Moscova, Kiev i din alte ormea fost incununat prin crearea Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia" (in primavara anului 1898). Facindacest mare pas inainte, social-democratia rusa pared i-aepuizat pentru un timp toate fortele i a revenit la muncafarimitata de mai inainte a diferitelor organizatii locale.Partidul nu a incetat sa existe, el s-a inchis doar in sineinsu§i pentru ali aduna fortele §i a awza pe o temelie trainicacauza unirii tuturor social-democratilor ru§i. A realiza aceastaunire, a elabora pentru ea o forma potrivita, a se debarasadefinitiv de ingustimea §i farimitarea locala iata sarcinaimediata §i cea mai arzatoare a social-democratilor rui.

Sintem cu totii de acord Ca sarcina noastra consta in aorganiza lupta de clasa a proletariatului. Dar ce este lupta declasa ? Cind muncitorii de la o fabrica oarecare, dintr-unme§te§ug oarecare intra in lupta cu patronul sau cu patroniikr, este oare aceasta o lupta de clasa ? Nu, in acest cazavem doar germeni slabi ai luptei de clasa. Lupta muncitorilordevine lupta de clasa numai atunci cind toate elementeleinaintate ale intregii clase muncitoare din intreaga tara devincon§tiente de faptul ca fac parte dintr-o clash* muncitoareunica i incep sä duca lupta nu impotriva unui patron saualtuia, ci impotriva intregii dare a capital4tilor §i impotrivaguvernului, care sprijina aceasta clasa. Numai atunci cind

www.dacoromanica.ro

182 V. I. LENIN

muncitorul devine con§tient de faptul ca el este un membrual intregii clase muncitoare §i cind in lupta sa marunta dezi cu zi impotriva diferitilor patroni §i impotriva diferitilorcinovnici el vede o lupta impotriva intregii burghezii §i im-potriva intregii cirmuiri, numai atunci lupta lui devine luptade clasa. Ar fi grqit ca cuvintele orice lupta de clasa esteo lupta politica" 81 aceste celebre cuvinte ale lui Marx safie intelese in sensul ca orice lupta a muncitorilor impotrivapatronilor este intotdeauna o lupta politica. Ele trebuie in-telese in sensul ca lupta muncitorilor Impotriva capitali§tilordevine in mod necesar lupta politica pe nuisurd ce ea devinelupta de clath. Sarcina social-democratiei este tocmai ca, prinorganizarea muncitorilor, prin propaganda §i agitatie in rin-durile lor, sei transforme lupta lor spontana impotriva asu-pritorilor intr-o lupta a intregii clase, in lupta unui partidpolitic cu fizionomie proprie, pentru idealuri politice §i soda-liste bine precizate. Aceasta sarcina nu poate fi realizatanumai prin activitate pe plan local.

Activitatea social-democrata locala a atins la noi un nivelde dezvoltare destul de ridicat. Saminta ideilor social-demo-crate a fost aruncata pretutindeni in Rusia ; foile volanteadresate muncitorilor aceasta prima forma a literaturiisocial-democrate au ajuns sä fie cunoscute de toti munci-torii ru§i, de la Petersburg pina la Krasnoiarsk §i din Caucazpind in Ural. Ceea ce ne lipse§te acum este tocmai unireaintregii activitati locale in cadrul activitatii unui partid unic.Principala noastra deficientä, spre a cárei inlaturare trebuiesä ne indreptam toate fortele, este caracterul ingust, pri-mitiv" al activitatii locale. Din cauza acestui primitivism,numeroase manifestari ale mi,carii muncitorqd din Rusiaramin evenimente pur locale §i cl§i pierd mult din insemna-tatea pe care o au ca model pentru intreaga social-democratierusa, ca stadiu al intregii miKari muncitoresti ruse. Dincauza acestui primitivism, muncitorii nu se patrund in sufi-cienta masurä de con§tiinta comunitatii intereselor lor in totcuprinsul Rusiei, nu leagä indeajuns, de lupta lor ideea so-cialismului rus §i a democratiei ruse. Din cauza acestuiprimitivism, opiniile diferite pe care diferiti tovarag le auin problemele teoretice §i practice nu sint discutate deschis

-

www.dacoromanica.ro

SARCINA NOASTRA IMEDIATX 183

in coloanele unui organ central, nu servesc la elaborarea unuiprogram comun al partidului si a unei tactici comune, ci sepierd in cadrul ingust al cercurilor sau dm la exagerareanemasurata a unor particularitati locale si intimplatoare.Ajunge cu acest primitivism ! Sintem suficient de maturipentru a trece la o activitate comund, la elaborarea unuiprogram comun al partidului, la discutarea in comun a tae-ticii si organizkii partidului nostru.

Social-democratia rusa a fkut mult in ceea ce privestecritica vechilor teorii revolutionare si socialiste ; ea nu s-alimitat la critica si la teoretizare ; ea a dovedit ca programulei nu atirna in aer, ci vine in intimpinarea unei largi miscarispontane care are loc in rindurile poporului, si anume inrindurile proletariatului din fabrici si uzine ; ii mai famineacum sa faca pasul urmator, deosebit de dificil, dar si deose-bit de important : sa elaboreze pentru aceasta miscare oorganizare corespunzatoare conditiilor noastre. Social-demo-cratia nu se reduce la o simpla slujire a miscarii muncitoresti :ea este unirea socialismului cu miKarea muncitoreascii" (casä folosim definitia lui K. Kautsky, definitie care reda ideilefundamentale ale Manifestului Comunist") ; sarcina ei estede a introduce in miscarea muncitoreasca spontani idealurisocialiste precise, s-o lege de convingeri socialiste care trebuiesa fie la nivelul stiintei moderne, s-o lege de lupta politicasistematica pentru democratie ca mijloc de infaptuire a so-cialismului, intr-un cuvint sa contopeasca aceasta miscarespontana intr-un singur tot indisolubil cu activitatea parti-dului revolutionar. Istoria socialismului si a democratiei dinEuropa occidentala, istoria miscarii revolutionare din Rusia,experienta miscarii noastre muncitoresti iata materialul pecare trebuie sa ni-I insusim ca sa putem elabora pentru parti-dul nostru o organizare si o tactica adecvata. Prelucrarea"acestui material trebuie sä fie insa de sine stkatoare, deoarecenu avem unde gasi modele gata confectionate : pe de oparte, miscarea muncitoreasca din Rusia este pusa in cu totulalte conditii deck cea din Europa occidentala. Ar fi foarteprimejdios sa ne facem vreo iluzie in aceasta privinta. Iar pede alta parte, social-democratia rusa se deosebeste in modulcel mai esential de partidele revolutionare de altadata din

www.dacoromanica.ro

184 V. L LENIN

Rusia, astfel incit necesitatea de a inväta de la vechii corifeirusi ai tehnicii revolutionare si conspirative (necesitate pecare o recunoastem fdrà ezitare) nu ne scuteste nicidecum deobligatia de a avea o atitudine criticá fatá de ei §i de a ela-bora in mod de sine stAtator o organizare proprie.

Dota probleme principale se pun cu deosebitä ark larezolvarea acestei sarcini. 1) Cum sà imbinam necesitatealibertOtii depline a activitatii social-democrate locale cunecesitatea crearii unui partid unitar si, prin urmare, centra-list ? Social-democratia isi va trage toatä forta sa din mis-carea muncitoreascA spontank care se manifestà in moddiferit si neconcomitent in diferite centre industriale ; acti-vitatea organizatiilor social-democrate locale constituie bazaintregii activitAti a partidului. Dar dacO aceasta va fi activi-tatea unor mestesugari" izolati, care folosesc metode primi-tive de munch', atunci, strict vorbind, ea nici nu va putea finumitä activitate social-democratä, pentru cá nu va constain organizarea si conducerea luptei de chisel a proletariatului.2) Curn sá imbinam tendinta social-democratiei de a deveniun partid revolutionar, care isi propune drept scop principallupta pentru libertate politicä, cu faptul ea' social-democratiarefuzä categoric sä organizeze comploturi politice, refuza ca-tegoric sa.' cheme pe muncitori pe baricade" (dupä expresiareusità a lui P. B. Akselrod) si in genere sA impunä munci-torilor cutare sau cutare plan" de atac impotriva guvernului,plasmuit de un grup de revolutionari ?

Social-democratia rusä are tot dreptul si considere cá peplan teoretic ea a dat acestor problerne rezolvarea corespun-zátoare ; a starui asupra acestui lucru ar insemna sä repeamcele spuse in articolul Programul nostru". Acum este vorbade rezolvarea acestor probleme pe plan practic. Aceastä re-zolvare nu poate fi opera unei persoane izolate sau a unuigrup izolat, ea poate fi numai rezultatul activiatii organizatea intregii social-democratii. Noi consideräm cä rezolvareaacestor probleme constituie in momentul de fata sarcina ceamai arzátoare, pentru a drei infäptuire trebuie sA ne fixärndrept obiectiv imediat crearea unui organ de presel al parti-dului care sd aparii regulat fi sa" fie strins legat de toategrupurile locale. Socotim de asemenea ca asupra acestui obiec-

www.dacoromanica.ro

SARCINA NOASTRA IMEDIATX I 83

tiv trebuie sa' fie concentrata in tot cursul viitorului apropiatintreaga activitate a social-clemocratilor. Fara un astfel deorgan, munca locala va famine o munca ingusta, bazatä pemetode mqte§ugamti". Crearea partidului daca flu vafi organizata exprimarea justa a punctului sail de vedereintr-un ziar anumit va famine in buna parte o vorba goalà.Lupta econamica, daca nu este coordonata prin intermediulunui organ central, nu poate sa devina o lupta de clasii aintregului proletariat rus. Desfkurarea luptei politice esteposibila numai atunci cind intregul partid se pronunta in toateproblemele politice §i dirijeaza diferitele manifestari aleluptei. Organizarea fortelor revolutionare, disciplinarea lor §idezvoltarea tehnicii revolutionare nu sint posibile Fara discu-tarea tuturor acestor probleme intr-un organ central, faraelaborarea colectiva a unor anumite forme fi reguli de activi-tate, MCA stabilirea prin intermediul unui organ central arcispunderii fiecarui membru de partid in fata intregului partid,

Cind spunem ca toate fortele partidului toate fortelepublicistice, toate capacitatile organizatorice, toate mijloacelemateriale etc. trebuie concentrate in vederea intemeieriiunui organ de presä al intregului partid i a conducerii luijuste, nu ne gindim citu§i de putin sa punem pe planul aldoilea celelalte forme de activitate, ca, de pada, agitatialocala, manifestatiile, boicotul, urmarirea spionilor, campaniileimpotriva unor anumiti reprezentanti ai burgheziei §i guver-nului, grevele demonstrative etc. etc. Dimpotriva, sintemconviki ca toate aceste forme de activitate constituie bazaactivitatii partidului, dar, daca nu vor fi unite prin interme-diul unui organ de presa al intregului partid, toate acesteforme de lupta revolutionara pierd nouci zecimi din insemnii-tatea lor, nu duc la crearea unei experiente comune a parti-dului, la crearea unei traditii §i continuitati de partid. Or-ganul de presa al partidului nu numai ca nu va concuraaceasta activitate, ci, dimpotriva, va contribui enorm la extin-derea §i consolidarea ei, la transformarea ei intr-un sistem.

Necesitatea de a concentra toate fortele asupra intemeieriiunui organ de presa al partidului, care sa apara i sa fiedifuzat in mod regulat, este determinata de situatia speci-flea a social-democratiei ruse, situatie deosebita de aceea asocial-dernocratiei din alte tari europene qi a vechilor partide

www.dacoromanica.ro

186 V. I. LENIN

revolutionare ruse. Muncitorii din Germania, Franta etc. au,in afara de ziare, o multime de alte mijloace de manifestarepublica a activitatii lor, o multime de alte mijloace de orga-nizare a miscarii. Ei pot folosi si activitatea parlamentara, siagitatia electorala, si intrunirile populare, si participarea laactivitatea institutiilor publice locale (provinciale si munici-pale), si activitatea legala in cadrul uniunilor mestesugaresti(prof esionale, de breasla) etc. etc. La noi insa, atita timp citnu am cucerit Inca libertatea politica, locul tuturor acestorforme de activitate, subliniem al tuturor acestor forme, tre-buie sa-1 tina ziarul revolutionar, fara care nu este posibilala noi nici o organizare larga a intregii miscari muncitoresti.Noi nu credem in comploturi si nu intelegem sa recurgem laactiuni revolutionare izolate in vederea rasturnarii guvernu-lui ; lozinca practica a muncii noastre o constituie cuvinteleveteranului social-democratiei germane, Liebknecht : Studie-ren, propagandieren, organisieren" sa invatam, sa facempropaganda, sa organizam si punctul central al acesteiactivitati poate si trebuie sa fie numai organul de presii alpartidului.

Dar este oare posibila si in ce conditii este posibila orga-nizarea justa si cit de cit temeinica a unui astfel de organ ?Despre aceasta vom vorbi data viitoare.

www.dacoromanica.ro

187

0 PROBLEMA VITALA

Spuneam in articolul precedent 6 sarcina noastrà ime-diatA este sA cream un organ de presA al partidului, organcare sd aparA regulat si sa fie difuzat in mod regulat, sipuneam problema dacA este posibila si in ce conditii este posi-bilä realizarea acestui obiectiv. SA examindm aspectele esen-tiale ale acestei probleme.

Ni s-ar putea obiecta, In primul rind, cA pentru realizareaacestui obiectiv ar trebui sä dezvoltdm mai intii activitateagrupurilor locale. Socotim LA aceastA pArere, destul de as-pindità, este gresità. Intemeierea si organizarea trainicA aunui organ al partidului, si deci a partidului insusi, constituieo sarcinA de a cArui infAptuire trebuie sà ne apucAm imediat.Conditiile necesare pentru a face acest pas existA : activitatealocalà continua sA se desfasoare, si este clar 6' a prinsrAclAcini adinci, caci cAderile, tot mai frecvente, nu provoacAdecit mici intreruperi ; in locul celor cAzuti in luptà se ridicArepede forte noi. Partidul dispune de mijloace editoriale side forte publicistice nu numai in strAinAtate, ci si in Rusia.Problema se pune deci in felul urmAtor : trebuie Dare säcontinuAm a duce cu metode mestesugaresti" activitateacare se ,ri desfd,soara- in prezent, sau, dimpotrivA, trebuie s-oorganizAm ca activitate a unui singur partid si sA facem inasa fel incit ea SA* se oglindeascA in intregime intr-un singurorgan central ?

Ajungem aid la problema vitalà a miscArii noastre, lapunctul ei nevralgic organizarea. ImbunAtAtirea organizArii

www.dacoromanica.ro

188 v. I. LENIN

si disciplinei revolutionare, perfectionarea tehnicii conspira-tive sint imperios necesare. Trebuie sa recunoastem deschisCa in aceasta privinta am ramas in urma vechilor partiderevolutionare ruse si trebuie sa depunem toate eforturile casa le ajungem din urma si sa le intrecem. Fara o imbunatatirea organizarii nu este posibil nici un progres al misckii noastremuncitoresti in general, nu este posibill in special creareaunui partid activ cu un organ de presä care sa apara in modregulat. Aceasta, pe de o parte. Pe de aka parte insa, actua-lele organe ale partidului (organe atit in sensul de institutiisi grupuri, cit si in sensul de ziare) trebuie sa acorde maimultä atentie problemelor de organizare si sa influenteze inacest sens grupurile locale.

Activitatea localk primitivä duce intotdeauna la o preamare abundenta de relatii personale, la crearea unei atmosferede cerc, pe cind noi am depasit deja faza organizärii incercusi, care devin prea inguste pentru munca de astäzi sinecesita o prea mare risipa de forte. Numai contopirea in-tr-un singur partid ne va da posibilitatea sa aplicam in modsistematic principiul diviziunii muncii si al economisirii for-telor, ceea ce este absolut necesar pentru a se putea mic-sora numarul jertfelor si pentru a se crea un reazem maimult sau mai putin trainic impotriva apaskii crunte dinpartea guvernului absolutist si impotriva prigoanei lui sal-batice. Impotriva noastrk impotriva micilor grupuri de so-cialisti, raspindite pe terenul vast al miscarii ilegale" dinRusia, se ridica mecanismul urias al unuia dintre cele maiputernice state contemporane, care isi incordeaza toate for-tele pentru a strivi socialismul si democratia. Sintem con-vinsi ca in ode din urma vom reusi sa sfarimarn acest statpolitienesc, deoarece toate paturile sankoase si in plina dez-voltare ale intregului popor sint de partea democratiei sisocialismului ; dar pentru a duce o lupta sistematica impotrivacirmuirii trebuie sa' ridicam la cel mai inalt grad de perfec-tiune organizarea, disciplina si tehnica conspirativä revolu-tionara. Este necesar ca membrii de partid sau grupuri diferitede membri de partid sa se specializeze in domenii diferite

www.dacoromanica.ro

0 PROBLEMA VITALA 189

ale muncii de partid : unii sà se ocupe cu tiparirea publica-tiilor, altii cu aducerea lor din sträinatate, altii cu transpor-tarea lor in diferite localitäti din Rusia, alii cu difuzarea lorla orase, altii cu organizarea de case conspirative, alii cuorganizarea de colecte bänesti, altii cu trammiterea corespon-dentelor si a tuturor informatiilor referitoare la miscare,altii cu intretinerea legaturilor etc. etc. $tim foarte bine cao asemenea specializare cere mult mai multà fermitate, multmai multa pricepere de a te concentra; asupra unei muncimodeste, obscure, prozaice, mult mai mult eroism adevaratdecit obisnuita activitate de cerc.

Dar socialistii rusi i clasa muncitoare din Rusia si-audovedit deja capacitatea de eroism si, in general vorbind,ar fi pacat sa ne plingem de lipsa de oameni. In rinduriletineretului muncitoresc se observa o nazuinta fierbinte, nesta-villa' spre ideile democratiei si ale socialismului, iar dinrindurile intelectualilor continua afluxul de elemente in aju-torul muncitorilor, cu toate ca inchisorile i locurile de de-portare sint arhipline. Daca printre toti acesti recruti aicauzei revolutionare va fi larg propagata ideea necesitatiiunei organizari mai riguroase, planul organizarii unui ziar alpartidului, care sa apara regulat si sa fie difuzat in modregulat, va inceta de a mai fi un vis. Sa luam una din con-

necesare pentru reusita unui astfel de plan : asigurareaprimirii regulate de corespondente i materiale de ziar dintoate colturile tarii. Oare istoria nu ne arata ca, in toateperioadele de inviorare a miscarii noastre revolutionare, acestscop se dovedea a fi perfect realizabil chiar si pentru orga-nele din strainatate ? Daca social-democratii care activeazain diferite localitati vor privi ziarul partidului ca pe ziarullor qi vor considera ca principala lor sarcina este de a intre-tine legaturi permanente cu el, de a discuta in coloanele luiproblemele ce-i intereseaza, de a face in asa fel 'lack el saoglindeasca intreaga lor miscare, atunci asigurarea ziaruluicu informatii complete asupra miscarii va fi perfect realiza-

cu conditia respectarii unor procedee conspirative nuprea complicate. Un alt aspect al chestiunii : transportarea

di.tiile

bilk

www.dacoromanica.ro

190 V. I. LENIN

regulata a ziarului in toate localitkile din Rusia este multmai anevoioasä, mai anevoioasä decit a fost sarcina corespun-zatoare in cadrul formelor anterioare ale miscärii revolutio-nare din Rusia, cind ziarele erau in mai mica másurä desti-nate maselor populare. InsA destinatia ziarelor social-demo-crate usureazà difuzarea lor. Principalele puncte in careziarul trebuie s'a fie transportat in mod regulat si intr-unmare numär de exemplare sint centrele industriale, satele siorasele cu fabrici, cartierele industriale din rnarile orase etc.In asemenea centre, aproape toatà populatia este alcatuitädin muncitori ; aici muncitorul este de fapt stäpin pe situatie,avind sute de posibilitati de a insela vigilenta politiei ; legà-turile cu centrele industriale invecinate sint cit se poate devii. In perioada legii exceptionale impotriva socialistilor (din1878 pita in 1890) 82, politia politici germana a lucrat totatit de bine ca si cea din Rusia, ba poate chiar si mai binedecit ea, dar cu toate acestea muncitorii germani, datoritaspiritului lor de organizare si de disciplinä, au reusit saasigure aducerea regulatä a ziarului ilegal, care aparea sap-tárninal in strainkate, si distribuirea lui la domiciliul tuturorabonatilor, incit pinä si ministrii nu se puteau abtine sä nuadmire posta social-democratä (posta rosie"). La un ase-menea succes nici nu ne putem gindi, desigur ; dar daca vomdepune toate eforturile in aceasta directie, avem toatä posi-bilitatea sa facem ca ziarul partidului nostru sa apara celputin de 12 ori pe an si sd fie transportat in mod regulat intoate centrele principale ale misckii si difuzat in toate cercu-rile muncitoresti accesibile socialismului.

Revenind la problema specialithrii, trebuie sä arätdm deasemenea cà lipsa acestei specializki se explicl in parteprin precumpAnirea muncii mestesugAresti", iar in parte siprin faptul c'a' ziarele noastre social-democrate acordä deobicei prea putin spatiu problemelor de organizare.

Numai crearea unui organ al intregului partid poate dafiecarui activist partial" al cauzei revolutionare constiintafaptului 6 päseste in front", ca munca sa este nemijlocitnecesará partidului, cA el este una din verigile lantului care

www.dacoromanica.ro

0 PROBLEMA VITALA 191

il va sugruma pe dusmanul de moarte al proletariatului russi al intregului popor rus oirmuirea absolutista rusà. Numaiinfäptuirea riguroasä a unei asemenea specializki ne va per-mite s'a' economisim fortele : in felul acesta nu numai ca fie-care sector de activitate revolutionarä va necesita un numärmai mic de persoane, dar se va crea si posibilitatea de asepara, ca legale, o serie de sectoare de activitate din pe-rioada actual5. 0 astfel de legalizare a activitAtii noastre, oasemenea asezare a ei intr-un cadru legal a fost Inca de multrecomandatä socialistilor rusi de catre Vorwärts" 83, organulcentral al social-democratiei germane. La prima vedere, sfatulacesta te uimeste, in realitate insä el meritá o atentie se-rioas1 Aproape fiecare dintre cei care au activat intr-un cerclocal dintr-un oras oarecare isi va aminti lesne ca, printremultiplele si variatele treburi cu care s-a ocupat, erau unelecare prin ele insele erau perfect legale (de pildá strin-gerea de informatii cu privire la situatia muncitorilor, stu-dierea literaturii legale intr-o serie intreag5 de probleme,urmArirea unui anumit gen de publicatii straine si intocmireade referate asupra materialelor citite, un anumit gen delegaturi, sprijinirea muncitorilor in probleme de cultura ge-neralà, in studierea legilor pentru reglementarea muncii infabrici etc. etc.). Separarea acestor activitáti si transformarealor in functii speciale ale unei anumite categorii de activistiar duce la micsorarea efectivului armatei revolutionare active,aflate sub focul inamicului" (fara a-i diminua citusi de putincapacitatea de luptä") si la sporirea rezervelor, din rindurilethrora se completeaza golurile rämase in urma pierderilorin morti si rániti". Acest lucru este posibil numai atuncicind atit membrii activi cit si rezerva isi va'd oglinditä acti-vitatea intr-un organ al intregului partid si simt legAtura lotcu el. Desigur, oricit de departe am merge cu specializarea,adunkile muncitoresti locale si ale grupurilor locale vor fiintotdeauna necesare, dar, pe de o parte, numarul adunkilorrevolutionare cu participare numeroasä (care sint deosebitde riscante sub raport politienesc si ale cAror roade adeseanici pe departe nu justificä riscul tinerii lor) se va reduce

14 www.dacoromanica.ro

192 v. I. LENIN

simtitor, iar pe de aka parte, faptul cg diferite sectoare deactivitate revolutionara vor fi separate si transformate infunctii speciale va crea mai multe posibilitati pentru camu-flarea acestor adunari sub aparenta unor adunari legale :reuniuni distractive, adunari ale unor asociatii ingaduite delege etc. Au stiut doar rnuncitorii francezi sub Napoleon alIII-lea si rnuncitorii germani in perioada legii exceptionaleimpotriva socialistilor sa inventeze tot felul de mijloace pen-tru camuflarea adurarilor lor politice si socialiste. Vor sti s-ofaca si muncitorii rusi.

Apoi, numai irnbunatatirea organizarii si crearea unuiorgan al intregulul partid ne vor da posibilitatea sa largimsi sa adincim insusi continutul propagandei si agitatiei social-democrate, lucru de care avem neaparata nevoie. Activitatealocala duce aproape in mod inevitabil la exagerarea particu-laritatilor locale, la ... * acest lucru este imposibil fara unorgan central, care sa fie in acelasi timp si un organ de-mocratic inaintat. Numai atunci ndzuinta noastra de a trans-forma social-democratia intr-un luptator de avangarda pen-tru democratic va deveni realitate. Numai atunci vom puteaelabora si o tactica politica precisa. Social-democratia a re-nuntat la teoria gresità ca celelalte clase ar forma o singuramasa reactionara". Ea considera ca una dintre cele mai im-portante sarcini politice este aceea de a dobindi sprijinulclaselor progresiste irhpotriva celor reactionare. Cind organi-zatiile si organele au un caracter local, aceasta sarcina nu seindeplineste aproape de loc : totul se limiteaza la legaturicu uncle persoane din rindurile liberalilor" si la obtinereaunor servicii" din partea lor. Numai cu ajutorul unui organcentral care sa aplice in mod consecvent principiile lupteipolitice si sa tina sus steagul democratismului, partidul va fiin stare sa atraga de partea sa toate elementele democraticecombative si sa foloseasca toate fortele progresiste din Rusiain lupta pentru libertate politica. Numai atunci ura surcla amuncitorilor impotriva politiei si autoritatilor va putea fi

* 0 parte din manuscris s-a pierdut. Nota red.

www.dacoromanica.ro

0 PROBLEMA VITALA 193

transformata intr-o ura con§tienta impotriva cirmuirii absolu-tiste §i intr-o hotarire nesträtnutata de a lupta cu indirjirepentru drepturile clasei muncitoare §i ale intregului poporrus I $i un partid revolutionar construit pe o asemenea baza§i organizat dupa principii riguroase va reprezenta in Rusiade astazi o forta politica' de prim rang I

In numerele viitoare vom publica un proiect de programal Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia i vomincepe discutarea mai amanuntita a unor probleme organiza-torice.

14* www.dacoromanica.ro

194

RECENZIE

K a r / Ka utsk y. BERNSTEIN UND DAS SOZIALDEMOKRATISCHEPROGRAMM. Eine Antikritik*

...In introducere, Kautsky enunta citeva idei extrem de.pretioase si foarte juste despre conditiile pe care trebuie saje satisfaca o critica serioasa si constiincioasa, claca autoriiei nu vor sã se inchida in cadrul strimt al pedantismului sisavantlicului arid, daca nu vor sa piarda din vedere legaturastrinsa si indisolubila care uneste ratiunea teoretica" curatiunea practice, si anume nu cu ratiunea practica a unorpersonalitati izolate, ci a maselor populatki, care sint puse inconditii speciale. Fireste, adevarul mai presus de orke, spuneKautsky, si daca Bernstein a ajuns la convingerea sinceracà conceptiile sale de mai inainte sint gresite, datoria lui estesa-si exprime cit se poate de precis aceasta convingere. Ne-norocirea insa este ca lui Bernstein ii lipsesc tocmai fran-chetea si precizia : brosura lui este uimitor de enciclopedica"(cum se exprima Antonio Labriola intr-o revista franceza),ea atinge o multime de probleme, dar in legeiturei cii nici unadin de criticul nu face o expunere inchegata si precisa anoilor sale conceptii. El se limiteaza sa-si formuleze indoie-dile, abandonind Fara vreo elaborare de sine statatoare pro-blemele dificile si complexe de care abia s-a atins. Tocmaiasa, observa cu sarcasm Kautsky, se explica faptul ciudat caadeptii lui Bernstein ii inteleg cartea in modul cel mai diferit,pe cind adversarii sai o inteleg cu totii intr-un singur fel.Or, principala obiectie pe care Bernstein o face adversariorsai este ca ei nu-1 inteleg, cä nu vor sa-1 inteleaga. Nume-

* Karl Kautsky. Bernstein si programul social-democrat. 0 anticritici.Moto trad.

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI K. KAUTSKY 195

roasele articole de revista si de ziar in care Bernstein araspuns adversarilor sal nu au lämurit citusi de putin conti-nutul conceptiilor sale pozitive.

Kautsky isi incepe anticritica cu problema metodei. Elexamineaza obiectiile lui Bernstein impotriva conceptiei ma-terialiste a istoriei si arata ea Bernstein a confundat notiuneade determinism" cu aceea de mecanicism", a confundatlibertatea vointei cu libertatea de actiune, a identificat Faranici un tenwi necesitatea istorica cu situatia in care, neavindalta iesire, oamenii sint nevoiti sa procedeze intr-un anumitfel. Rasuflata acuzatie de fatalism, pe care o repeta siBernstein, este infirmata de insesi premisele fundamentale aleteoriei istorice a lui Marx. Nu poti reduce totul la dezvoltareafortelor de productie, spune Bernstein. Trebuie sa tinemseama" si de alti factori. Foarte bine, raspunde Kautsky,dar aceasta este obligatia oricarui cercetator, indiferent deconoeptia sa asupra istoriei. Cine vrea sà ne determine sarenuntam la metoda lui Marx, a carei justete a fost confir-mata in practica intr-un mod atit de stralucit si continua safie confirmatk acela trebuie sa urmeze una din urmatoareledoua cal : ori sà renunte in general la ideea ca procesulistoric are un caracter legic, necesar, ceea ce inseamna aarunca peste bord toate incercarile de a da sociologiei o fun-damentare stiintifica. OH sa arate in ce mod poate fi dedusdin alti factori (de pada, din concepOe etice) caracterulnecesar al procesului istoric, sà arate acest lucru printr-oanaliza care sa se poata compara macar pe departe cu analizafacuta de Marx in Capitalul". Bernstein nu numai cã nuintreprinde vreo incercare in acest sens, ci, limitindu-se lafraza comuna si lipsità de continut Ca trebuie sa se tinaseama" si de alti factori, continua sa foloseasca in cartea savechea metoda materialistà, ca si cum nu ar fi declarat-oinsuficienta 1 Pe alocuri chiar, arata Kautsky, Bernsteinaplica aceasta metoda intr-o maniera nepermis de grosolanasi unilaterala 1 Apoi, acuzatiile lui Bernstein sint indreptateimpotriva dialecticii, care, pretinde el, duce la constructiiarbitrare etc. etc. Bernstein repeta aceste fraze (de care s-aasaturat pina-n git si cititorii rusi), Para a incerca macar saarate in ce consta caracterul gresit al dialecticii si cine a

www.dacoromanica.ro

196 V. I. LENIN

comis greseli metodologice (i care anurne greqeli) Hegelsau Marx §i Engels. Singura sa incercare de a-§i motiva §isprijini parerea este afirmatia ca unul din alineatele finaleale Capitalului" (cu privire la tendinta istorica a acumu-lath capitaliste) ar avea un caracter tendentios". Acuzatiaeste arhirasuflata : au formulat-o §i Eugen Daring, §i Ju-lius Wolf, i multi altii in Germania, au formulat-o (adau-gam noi) §i d-1 I. Jukovski in deceniul al 8-lea, qi d-1 N. Mi-hailovski in deceniul in curs, acela§i domn Mihailovski carepentru aceeqi acuzatie 1-a invinuit cindva de acrobatic ped-1 I. Jukovski. Dar ce argumente aduce Bernstein in spri-jinul acestei ineptii rasuflate ? Niciunul, in afara de urma-torul : incepinduli studiul", Marx avea deja concluziilegata pregatite, Intrucit Capitalul" ajunge in 1867 la aceea§iconcluzie pe care Marx o formulase Inca in deceniul al 5-lea.Acest argument" echivaleaza cu o denaturare, raspundeKautsky, caci Marx si-a bazat concluziile nu pe un studiu, cipe doua, lucru pe care el 1-a aratat cu precizie in prefata laZur Kritik"* (vezi traducerea in limba rusä : Critica unorprincipii ale economiei politice") 84. Prirnul studiu a Lost facutde Marx in deceniul al 5-lea, dupa ce a plecat din redactiaGazetei renane" 85 Plecarea lui din aceasta redactie sedatora faptului ca el era nevoit sa vorbeasca despre intere-sele materiale, dar i§i dadea seama ca nu are pregatirea ne-cesara in aoest scop. Din arena publica, scrie Marx despresine insuA m-am retras in cabinetul de studiu. Prin urmare(subliniazä Kautsky cu o aluzie vadita la adresa lui Bern-stein), atunci cind s-a indoit de justetea parerilor sale despreinteresele materiale, de justetea conceptiilor dominante peatunci in legatura cu aceasta problerna, Marx nu a gasit caindoielile sale sint atit de importante incit sä merite sà fieexpuse intr-un volum special, sa fie aduse la cuno§tinta in-tregii lumi. Nu, Marx a inceput sa studieze, pentru a trecede la indoielile asupra conceptiilor vechi la noi conceptii po-zitive. El a inceput sa studieze teoriile sociale franceze §ieconomia politica engleza. El s-a apropiat de Engels, carepe vremea aceea studia in amanuntime starea de fapt a eco-

* Zur Kritik der politisehen Oekonomic" Contributii la criticaeconomiei politice". Note tract.

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI K. KAUTSKY 197

nomiei nationale in Anglia. Din aceasti conlucrare, dinaceastà prima cercetare au rezultat cunoscutele concluziipe care cei cloi autori le-au expus la sfirsitul deceniuluial 5-lea in termeni cit se poate de clad ". In 1850Marx s-a stabilit la Londra, si conditiile de trai dela Londra, favorabile studiilor stiintifice, 1-au determinat sireia de la capeit studierea acestui obiect si sà prelucreze inmod critic noul material" (Critica unor principii", editia I,pag. XI. Subliniat de noi) 87 Roadele acestui al doilea studiu,care a durat un lung sir de ani, au fost lucrarile : ZurKritik" (1859) si Das Kapital" (1867). Concluzia la care aajuns Capitalul" coincide cu concluzia anterioara, din de-ceniul al 5-lea, pentru Ca studiul al doilea a confirmat rezul-tatele celui dintii. Conceptiile mele, indiferent de felul cumvor fi judecate, constituie rezultatul unor studii indelungatesi constiincioase", scria Marx in 1859 (ibid., pag. XII) 88Nu-i asa, intreaba Kautsky, ca aceasta nu prea seamanä aconcluzii gata pregatite cu mult inainte de inceperea studiului ?

De la problema dialecticii Kautsky trece la problemavalorii. Bernstein sustine ca teoria lui Marx nu este inche-gata, Ca ea lasa nurneroase probleme care sint departe de afi pe deplin elucidate". Kautsky nici nu se gindeste sa con-teste acest lucru : teoria lui Marx nu este tiltimul cuvint alstiintei, spune el. Istoria aduce cu sine si fapte noi, si noimetode de cercetare, care implica dezvoltarea continua ateoriei. Daca Bernstein ar fi incercat sa foloseasca faptelenth si noile metode de cercetare pentru a dezvolta mai de-parte teoria, el ar fi avut dreptul la recunostinta generala.Dar Bernstein nici nu s-a gindit la asa ceva ; el s-a limitatla atacuri ieftine impotriva discipolilor lui Marx si la obser-vatii extrem de confuze, pur eclectice, in genul aceleia cateoria utilitatii finale a scolii Gossen-Jevons-Bohm nu estemai putin justa decit teoria marxista a valorii bazate pemunca. Ambele teorii ramin valabile pentru_ scopuri diferite,spune Bernstein, caci Böhm-Bawerk are apriori acelasi dreptde a face abstractie de proprietatea marfurilor de a fi pro-dusul muncii ca si Marx de proprietatea lor de a fi lucruriutile. Kautsky arata ca este o ineptie sa consideri ca douiteorii diametral opuse, care se exclud reciproc, ar fi bune

www.dacoromanica.ro

198 V. I. LENIN

pentru scopuri diferite (de altfel, Bernstein nu spune pentrucare scopuri este bund o teorie sau cealaltà). Ceea ce neintereseazA aici nu este nicidecum sä stim de care anumeproprietate a mArfurilor sintem apriori (von Hause aus) indrept sA facem abstractie, ci cum sa explicAm f eno-menele fundamentale ale societatii actuale, bazatà peschimbul de produse, cum ea explicAm valoarea mArfurilor,functia banilor etc. DacA teoria lui Marx mai lasA 'Inca ne-lAmurite o serie de probleme, in schimb teoria valorii a luiBernstein este o problema cu totul nelAmurità. Bernstein ilciteazA si pe Buch, care a construit notiunea de intensitatemarginale a muncii ; dar citindu-1 pe Buch, Bernstein nicinu face o expunere completA a conceptiilor acestuia, nici nu-siexprimA precis pArerea sa in aceastA problemA. Buch insi seincurcA in contradictii vadite, punind valoarea in functie desalariu, iar salariul in functie de valoare. Dindu-si seama citde eclectice sint observatiile sale cu privire la valoare, Bern-stein incearca sA apere eclectismul in general. El il calif icAdrept razvrAtire a ratiunii lucide impotriva tendintei de acomprima gindirea intr-un cadru strimt, tendintà inerentàoricarei dogme". Dach Bernstein ar cerceta istoria gindirii,räspunde Kautsky, el ar vedea cA marii rAzvrAtiti impotrivacomprimArii gindirii nu au Lost niciodatA eclectici, ci ei s-aucaracterizat totdeauna printr-o tendintA spre unitatea con-ceptiilor. Eclecticul insA este prea timid pentru a cuteza sAse razvrAteascA. CAci, dacA faci o reverentà politicoasa infata lui Marx si in acelasi tirnp faci o reverentà politicoasA siin fata lui Böhm-Bawerk, esti Inca foarte departe de a fi unrAzvrAtit 1 SA mi se indice, spune Kautsky, in republica gin-dirii un singur eclectic care sA fie demn de numele de rdz-vrAtit 1

Trecind de la metocIA la rezultatele aplicArii ei, Kautskyse opreste asupra asa-zisei Zusammenbruchstheorie, teoriaprAbusirii subite a capitalismului in Europa occidentalà, prà-busire pe care Marx ar fi considerat-o inevitabill si ar filegat-o de o crizA economicA de proportii uriase. KautskyafirmA si demonstreazA ca. Marx si Engels nu au formulatniciodatà o teorie specialà a Zusammenbruch-ului si nulegau Zusammenbruch-ul neapArat de o crizA economica.

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI K. KAUTSKY 199

Aceasta este o denaturare din partea adversarilor, care expunin mod unilateral teoria lui Marx, luind la intimplare pa-saje izolate din diferite lucrari, pentru a putea combate apoicu un aer triumfator unilateralitatea" si primitivismul" te-oriei. In realitate, Marx si Engels considerau Ca in Europaoccidentala transformarea relatiilor economice este in func-tie de maturitatea si de forta claselor pe care istoria mo-derna a Europei le-a adus in arena. Bernstein a incercat säsustina ca aceasta nu este teoria lui Marx, ci interpretareape care i-o da Kautsky, largind-o, dar acesta din urma, cuajutorul unor citate textuale din operele lui Marx din dece-niile al 5-lea si al 7-lea, precum si printr-o analiza a ideilorfundamentale ale marxismului, a spulberat in intregime acesttertip cu adevarat chitibusaresc al lui Bernstein, care nu sejeneaza sa arunce discipolilor lui Marx epitetul de apolo-geti si chitibusari". Acest pasaj din cartea lui Kautsky estedeosebit de interesant, cu atit mai mutt cu cit unii autorirusi (de pilda d-1 Bulgakov in revista Nacealo") s-au grabitsa repete acea denaturare a teoriei lui Marx pe care Bern-stein a servit-o sub forma de critica" (si pe care o repeta sid-1 Prokopovici in cartea sa Miscarea muncitoreasca dinOccident". Petersburg, 1899).

Kautsky analizeaza in mod deosebit de amanuntit tendin-tele fundamentale ale dezvoltarii economice actuale, pentrua respinge parerea lui Bernstein ca aceasta dezvoltare nus-ar desfasura in directia aratata de Marx. Se intelege de lasine ca capitolul Mama productie si mica productie", pre-cum si celelalte capitole din cartea lui Kautsky care sint con-sacrate analizei economice si care contin un material cifricdestul de vast nu pot fi expuse aici, si de aceea trebuie sane marginim a le reda pe scurt continutul. Kautsky subli-niaza Ca este vorba tocmai de directia dezvoltärii in liniileei generale, si nicidecurn de cazuri particulare si de feno-mene de suprafata, pe care nici o teorie nu le poate imbra-tisa in toata diversitatea lor. (Acest adevar simplu, daradesea dat uitarii, i-1 atninteste cititorului si Marx in capito-lele respective din Capita lull. Printr-o analiza amanuntitaa datelor recensamintelor industriale din 1882 si 1895 inGermania, Kautsky demonstreaza Ca aceste date au confir-

www.dacoromanica.ro

200 V. I. LENIN

mat in mod stralucit teoria lui Marx si au pus in afara ori-caror indoieli procesul concentrarii capitalului si al eliminariimicii productii. Nu mai departe decit in 1896, Bernstein in-susi (cind si el apartinea Inca, observa cu ironic Kautsky,tagmei apologetilor si chitibusarilor) recunostea fall ezitareacest fapt, iar acum s-a apucat a exagereze paste masuraforta si insemnätatea micii productii. De pilda, Bernsteinevalueaza la citeva sute de mii numarul intreprinderilor cumai putin de 20 de muncitori, adaugind, se vede, in zelulsau pesimist un zero in plus", caci in Germania existä numai49.000 de astfel de intreprinderi. Apoi nu trebuie sa uitam6 in categoria micilor intreprinzatori statistica include celemai eterogene elemente : birjari, comisionari, gropari, vinza-tori ambulanti de fructe, cusatorese, chiar daca lucreaza ladomiciliu pentru capitalist etc. etc. 1 In legatura cu aceastatrebuie sa relevam observatia lui Kautsky, deosebit de im-portanta din punct de vedere teoretic, a in societatea capita-lista micile intreprinderi comerciale si industriale (de felulcelor mentionate mai sus) constituie adesea doar una dinformele de existenta a suprapopulatiei relative : mici pro-ducatori care se ruineaza, muncitori care nu gasesc de lucrudevin (uneori pentru scurt timp) mici negustori, vinzatoriambulanti, incearca sa-si scoata piinea dind cu chide cameresau paturi (tot intreprinderi", pe care statistica le inregis-treaza alaturi de tot felul de alte intreprinderi 1) etc. Supra-aglomerarea acestor profesii, departe de a demonstra vitali-tatea midi productii, denota, dimpotriva, cresterea mizeriei insocietatea capitalista. Dar Bernstein subliniaza si exagereazainsemnatatea micilor intreprinzatori" atunci cind, dupa pa-rerea lui, acest lucru pledeaza in favoarea sa (in problemamarii productii si a micii productii), trecindu-i sub taoereatunci cind acest lucru pledeaza impotriva sa (in problemacresterii mizeriei).

Bernstein reia argumentul, de mult cunoscut si publiculuirus, ca societatile pe actiuni permit" o farimitare a capita-lului si fac inutila" concentrarea lui, prezentind in lega-tura cu aceasta unele cifre (comp. revista Jizn" nr. 3 din1899) cu privire la numarul micilor actiuni. Kautsky ras-punde Ca aceste cifre nu dovedesc absolut nimic, pentru ca

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI K. KAUTSKY 201

micile actiuni ale diferitelor sociedti pot fi proprietatea unormad capitalisti (ceea ce trebuie sã recunoasd si Bernstein).In sprijinul afirmatiei ca socieddle pe actiuni sporesc nu-ndrul oelor avuti, Bernstein nu aduce si nici nu poate aducevreo dovadä, dci societatile pe actiuni servesc in realitate laexproprierea publicului credul, posesor de mijloace modeste,in folosul marilor capitalisti si speculanti. Cresterea numà-rului actiunilor aratä doar cä bogAtia tinde d imbrace formade actiuni, dar nu ne spune absolut nimic cu privire la re-partizarea bog5dei. In general, in problema cresterii nurra-rului celor avuti, a numarului proprietarilor, Bernstein a datdovadá de o superficialitate uimitoare, ceea ce nu i-a impie-dicat pe adeptii di burghezi d ridice in slavä tocmai aceastaparte a drtii sale si s'a declare ca ea se intemeiazä pe unvast material citric". Bernstein s-a dovedit a fi atit de iscu-sit, observa cu ironie Kautsky, incit a reusit d inghesuie indouà pagini intreg acest vast material ! El face o confuzieintre cei avuti si capitalisti, cu toate ca nimeni nu a tAgacluitcresterea numarului acestora din urmä. El ia datele referi-toare la impozitul pe venit, ignorind faptul ca ele au uncaracter fiscal si d veniturile din proprietati sint puse la-olald cu venitul din salarii etc. El compad, pe diferite peri-oade, date obtinute pe di diferite (de pildà referitor la Pru-sia) si care de aceea nu sint susceptibile de comparatie. Elmerge pind acolo incit, pentru a demonstra d in Angliacreste numArul celor avuti, el imprumutä cifre (pe care letipkeste chiar cu caractere grase, adtind astfel cl ele con-stituie principalul du atu 1) dintr-un foileton publicat intr-ofituid bulevardied care prosláveste jubileul reginei Victoriasi opereaza cu datele statisticii intr-o maniera extrem de usu-ratid ! Sursa acestor date nu este cunoscuta ; de altfel, ase-menea date nici nu pot fi obtinute pe baza cifrelor referitoarela impozitul pe venit tin Anglia, deoarece aceste cifre nuofed posibilitatea de a stabili numArul contribuabililor sivenitul global al fiecarui contribuabil. Kautsky ia din cartealui Kolb datele referitoare la impozitul pe venit In Angliape anii 1812 si 1847 si aratä CA ele, intocmai ca si datelepe care Bernstein le-a imprumutat din foiletonul pomenitmai sus, dovedesc (chipurile) cresterea numkului celor avuti,

www.dacoromanica.ro

202 V. I. LENIN

si aceasta intr-o perioada cind in Anglia mizeria cumplita apoporului a crescut ingrozitor 1 Analizind in mod amanuntitdatele citate de Bernstein, Kautsky ajunge la conduzia caBernstein nu a adus nici o cifra care sa dovedeasca intr-a-devar cresterea numarului celor avuti.

Bernstein incearca sa deduca acest fenomen si pe caleteoretica : doar nu pot capitalistii, spune el, sa consume sin-guri intreaga plusvaloare, care creste in proportii atit deuriase ; inseamnii, asadar, Ca creste numarul oamenilor avuticare o consuma. Kautsky rastoarnä cu usurintä acest ratio-nament comic, care ignoreazA cu desavirsire teoria realizariia lui Marx (in literatura rusa aceasta teorie a fast expusain repetate rinduri). Este foarte interesant ca acest rationa-ment Kautsky il rästoarna nu numai cu ajutorul unor argu-mente teoretice, ci si cu ajutorul unor date concrete caredovedesc cresterea luxului si a risipei in *He Europei occi-dentale, influenta modei repede trecatoare, care agraveazaatit de mult acest proces, existenta unei mase de someri, cres-terea uriasa a consurnarii productive" a plusvalorii, adicainvestirea capitalului in intreprinderi noi, in special investireacapitalului european in constructii de cai ferate si in alteintreprinderi in Rusia, in Asia, in Africa.

Bernstein declara ea' teoria mizeriei" sau teoria pauperi-zarii" a lui Marx a fost abandonata de toata lumea. Kautskyarata cà si aici avem de-a face cu o denaturare grosolanadin partea adversarilor lui Marx, pentru ca el nu a formulato asemenea teorie. Marx vorbeste despre cresterea mizeriei,a umilirii etc., relevind totodata atit existenta unei ten-dinte opuse, cit si fortele sociale reale care sint singurele instare sa genereze aceastä tendinta. Realitatea confirma intotul justetea cuvintelor lui Marx cu privire la cresterea mi-zeriei : in primul rind, vedem intr-adevar ca capitalismul aretendinta de a genera si a adinci mizeria, care atinge proportiiinspaimintatoare atunci cind nu intervine tendinta contraramentionata mai sus. In al doilea rind, mizeria creste nu insensul fizic al cuvintului, ci in sensul lui social, adica' insensul ca exista o discordanta intre nivelul mereu crescind altrebuintelor burgheziei si ale intregii societati si nivelul detrai al maselor muncitoare. Bernstein ironizeaza acest mod de

www.dacoromanica.ro

RECEN2IE LA CARTEA LUI K. KAUTSICY 203

a concepe mizeria", calificindu-1 drept conceptie a la Pick-wick. Drept raspuns la aceasta, Kautsky arata ca oameni caLassa lle, Rodbertus si Engels au declarat in mod categoricca mizeria trebuie sä fie inteleasa nu numai in sensul ei fizic,ci si in cel social. In clubul Pickwick", pareaza el ironia luiBernstein, se aduna, dupa cum vedeti, o societate destul dealeasa 1 In sfirsit, in al treilea rind, cuvintele cu privire lacresterea mizeriei isi pdstreaza intreaga valabilitate in regiu-nile periferice" ale capitalismului, intelegind termenul peri-feric" atit in sensul geografic al cuvintului (tarile in care ca-pitalismul abia incepe sa patrunda, generind deseori nu numaio stare de mizerie fizica, ci si infometarea directa a maselorpopulatiei), cit si in sensul lui economic (industria mestesu-gareasca si in general ramurile economiei nationale in carese mai mentin sisteme inapoiate de productie).

Este de asemenea extrem de interesant si foarte instructivpentru noi, rusii, capitolul despre noua stare de mijloc".Daca Bernstein ar fi vrut sa spuna doar ca in locul micilorproducatori care se ruineaza apare o noua stare de mijloc

intelectualitatea, el ar fi avut dreptate, spune Kautsky siarata ca el a semnalat Inca in urma cu citiva ani insemna-tatea acestui fenomen. Capitalismul determina o cresterefoarte rapida a numarului functionarilor in toate domeniilemuncii nationale, o sporire neincetata a cererii de intelec-tuali. Acestia din urma ocupa o situatie specifica printrecelelalte clase, apropiindu-se in parte de burghezie prin rela-tiile, prin conceptille lor etc., iar in parte de muncitorii sala-riati, pe masura ce capitalismul rapeste tot mai mult intelec-tualului situatia lui de sine statatoare, transformindu-1 intr-unsalariat dependent si amenintind sa coboare nivelul lui detrai. Situatia intermediara, instabila, contradictorie a acesteipaturi sociale isi &este expresia in faptul 6 in rindurileei se raspindesc pe scara deosebit de larga acele conceptiihibride, eclectice, acel mismas de principii si puncte de ve-dere contradictorii, acea tendinta de a se ridica in vorbe insferele inalte si de a cocolosi prin fraze conflictele dintregrupurile istorice ale populatiei, pe care Marx le-a biciuitcu un sarcasm atit de necrutator acum o jumatate de veac.

www.dacoromanica.ro

204 V. I. LENIN

In capitolul despre teoria crizelor, Kautsky arata ca Marxnu a formulat nici o teorie" a ciclului decenal al crizelorindustriale, ci s-a limitat sa constate un fapt. Modificareaacestui ciclu in ultimul timp a fost relevata chiar de Engels.Se spune ca cartelurile de intreprinzatori pot preveni crizele,limitind si reglementind productia. lea insd ca in America,tara eartelurilor, in loc de o limitare a productiei, constatamo crestere uriasa a ei. Apoi, limitind productia pentru piatainterna, cartelurile largesc productia pentru piata externa,pe care ei ii And marfurile sub pretul de cost, stordnd inschimb de la consumatorii dinauntrul tarii preturi de Trio-nopol. In conditiile protectionismului, acest sistem este inevi-tabil, si nu avem nici un motiv sa ne asteptam la inlocuireaprotectionismului prin sistemul liberului schimb. Inchizindmicile fabrici, concentrind si monopolizind productia, introdu-cind perfectionari, cartelurile inrautatesc considerabil situatiaproducatorilor. Bernstein i§i inchipuie cä specula genera-toare de crize slabeste pe masura ce conditiile pietei mondialeinceteaza de a fi indeterminabile si se transforma in condi-tii determinabile si cunoscute ; el uità insä ca tocmai condi-tiile indeterminabile" din tarile noi dau un impuls uria§speculei in tarile vechi. Kautsky arata pe baza de date sta-tistice cresterea speculei indeosebi in ultimii ani, precum siinmultirea sirnptomelor care prevestesc o criza intr-un viitornu prea indepartat.

Din restul cartii liii Kautsky mentionam pasajele in careel lamureste eroarea celor care (asemenea d-lui $. Prokopo-vici in lucrarea citata) confunda forta economica a unor anu-mite grupuri cu organizatiile lor economice, atrage atentiaasupra faptului ca Bernstein ridica la rangul de lege generalaconditiile pur temporare ale unei situatii istorice date, in-firma conceptiile gresite ale lui Bernstein asupra esentei de-mocratiei, explicA eroarea de statistica a lui (Bernstein, carea comparat numarul muncitorilor industriali din Germaniacu numarul alegatorilor, uitind micul amanunt ca nu totimuncitorii din Germania se bucura de drept de vot (ci numaibarbatii care au implinit 25 de ani) si ca nu toti participa la

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI K. KAUTSKY 206

alegeri. Cititorului pe care-I intereseazä semnificatia cArtii luiBernstein ,si polemica stirnitá de ea nu putem decit sa-i re-comandám insistent sd se documenteze direct din literaturagermaná gi in nici un caz sá nu dea crezare aprecierilorpartinitoare si unilaterale ale adeptilor eclectismului, careprecumpAnesc in publicistica rusá. Am auzit cd se proiecteazAtraducerea in rusqte a unei parti din cartea mai sus ana-lizatä a lui Kautsky 89. Ar fi ceva cit se poate de dorit, darcare nu va putea inlocui cunoasterea originalului.

Scris la sfilitul anulta 1899Publicat pentru prima oath'

in 1928,in Culegeri din Lenin", vol. VII

Se tiptirepe dupd manuscris

www.dacoromanica.ro

207

PROJECT DE PROGRAMAL PARTIDULUI NOSTRU °°

Scris la stirFitul onului 1899

Publicat pentru prima oardin 1924,

in editia intii a Ope,elorItit V. I. Lenin, column! I

Se tipareste dupd manuscris

www.dacoromanica.ro

V),

rk1,

\CI

\"-x. 1I,\I

1,(\)k1

4

LI

Kk

,1' 4,ii

1

m\,iq,;,

NN

',.'N

).iJ

1

1)

\ii

.(662n't

'

1 4\1

,\".\a

jiII

i

k,

1.1

\\1

\c,4

1\

kqI

X1

\

\,q°

ck,

$\

,N '1

A4,11

144.I

IN1

i\''

1

\1'

1.

li;,.

''`',,,.

k,-1 \'\!\4

1

N.1

°,.k

'

K 1

tk

1f

14

www.dacoromanica.ro

209

Trebuie sa.' incepem, cred, cu intrebarea daca social-demo-cratii rki au intr-adevdr nevoie imperioasA de un program.De la unii tovarki care activeazá in Rusia am avut prilejulsä auzim pArerea cá alckuirea unui program nu este in mo-mentul de fatà neapárat necesara, ca la ordinea zilei se punesarcina de a dezvolta §i intAri organizatiile locale, de a or-ganiza mai temeinic agitatia, precum §i transportarea litera-turii, 6 elaborarea unui program este mai bine s'à fie ami-nata pind in momentul cind mi§carea va fi cApAtat temeliimai trainice §i 6 in momentul de fatá programul ar puteafi ceva lipsit de bazä.

Noi nu impartkim aceastà pArere. Fire§te, fiecare pasfacut de mi§carea realá este mai important decit o duzinade programe" 91, a spus Karl Marx. Dar nici Marx, nicivreun alt teoretician sau militant practic al social-democra-tiei nu a tagaduit marea insemnAtate pe care o are progra-mul pentru activitatea inchegata §i consecventà a unui partidpolitic. Social-clemocratii ru§i au trecut deja prin perioadapolemicii inver§unate cu sociali§tii de alte orientki §i cu ne-sociali§tii, care nu voiau &á inteleagA social-democratia rusä ;ei au strAbAtut de asemenea stadiile initiale ale mi§carii,cind munca era ràzletità in cadrul micilor organizatii locale.Necesitatea unirii, necesitatea cregrii unei literaturi comune,a aparitiei unor ziare muncitore§ti ruse a fost determinatà deviata insasi, §i intemeierea, in primavara anului 1898, aPartidului muncitoresc social-democrat din Rusia", care adeclarat ca'-§i propune sà elaboreze intr-un viitor apropiat

15* www.dacoromanica.ro

210 V. I. LENIN

programul partidului, a dovedit in mod concret ca cerintaalcatuirii unui program izvorAste chiar din nevoile misckiiins;asi. In momentul de fatk problema arzátoare a miseariinoastre nu mai este dezvoltarea muncii mestesugäresti" Fa-rimitate de pin'd acum, ci unirea, organizarea. Programul estenecesar tocmai in vederea acestui pas ; programul trebuie sa"formuleze conceptiile noastre fundarnentale, sd stabileasca cuprecizie sarcinile noastre politice imediate, sA indice reven-dicarile imediate care trebuie sa.' determine sfera muncii deagitatie, sa imprime agitatiei un caracter unitar, s-o lArgeascäsi s-o adinceasck ridicind-o de la nivelul unei agitatii par-tiale, fragmentare, pentru revendicari márunte, izolate, la ni-velul unei agitatii desfAsurate in jurul intregului ansamblu alrevendicArilor social-democrate. Acum, dnd activitatea social-democratà a cuprins deja un cerc destul de larg de intelec-tuali-socialisti si de muncitori constienti, ste imperios nece-sar sá consolidAm printr-un program legatura dintre ei sisA le dam astfel tuturor o baza trainicA (in vedcrea conti-ntarii activitatii pe o scará rnai largk In sfirsit, programuleste imperios necesar si din motivul eã de foarte multe oriopinia publica rusd are idei esentialmente gresite despreadevAratele sarcini si metode de activitate ale social-demo-cratilor rusi ; in parte, aceste idei gresite apar in mod firescin mocirla stagrarii politice a vietii de la noi, iar in partesint generate in mod artificial de adversarii social-democra-tiei. In orice caz, trebuie sä tinem seamã de acest fapt. Mis-carea muncitoreasck contopindu-se cu socialismul si cu luptapolitick trebuie sii dea nastere unui partid care sa spulberetoate aceste idei grqite, clacá vrea sa treaca in fruntea tutu-ror elementelor democratice ale societatii ruse. Ni s-ar maiputea obiecta cii si dintr-un alt motiv momentul actual estenepotrivit pentru alcdtuirea unui program, si anume din mo-tivul ca chiar in rindurile social-democratilor se ivesc diver-gente si incepe sä se desfasoare o polemick Mie mi se pareCa aceasta constituie, dimpotrivk un argument in plus pentrunecesitatea unui program. Pe de o parte, din moment ce po-lemica a inceput, se poate spera ca' la dezbaterea proiectuluide program vor fi exprimate toatc opiniile si toate nuantelede opinii, se poate spera ca dezbaterea programului va fi

www.dacoromanica.ro

PROIEGT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 211

multilateralä. Polemica denota Ca in rindurik social-demo-cratilor rug s-au pus din nou pe tapet problemele vaste re-feritoare la telurile miscarii noastre, la sarcinile ei imediatesi la tactica ei, i tocmai aceasta punere pe tapet este neoe-sara pentru discutarea proiectului de program. Pe de altàparte, pentru ca polemica sa nu ramina sterila, pentru ca eas'à nu degenereze intr-o disputa personala, pentru ca sa nuduca la o confuzie de conceptii, la confundarea dusmanilorsi a tovaraglor, este absolut necesar ca in aceasta polemicasa fie introdusa problema programului. Polemica va aducefoloase numai in cazul cind va liimuri in ce anume constaudivergentele, cit sint ele de adinci, dad sint divergente inprobleme de fond sau in chestiuni de amanunt, daca acestedivergente impiedica sau nu munca cot la cot in rindurileaceluiasi partid. Numai introducerea in polemica a problemeiprogramului poate da raspuns la toate aceste intrebari, carecer imperios un raspuns ; numai formularea Fara' echivoc,de catre ambele parti participante la polemica, a conceptiilorkr programatice. Fireste, elaborarea unui program generalal partidului nu trebuie nicidecum sa puna capat oricareipolemici, dar ea va stabili ferm acele conceptii fundamen-tale asupra caracterului, telurilor i sarcinilor miscarii noastrecare trebuie sa serveascd drept steag al partidului aflat inlupta, partid care ramine inchegat si unit, indiferent de faptulca in rindurile membrilor sai exista divergente partiale inchestiuni de amanunt.

Asadar, sa trecem la subject.Cind se vorbege despre programul social-democratilor rusi,

privirile tuturora se indreapta, foarte firesc, spre membriigrupului Eliberarea muncii", care au intemeiat social-de-mocratia rusa si au facut atit de mult pentru dezvoltarea eiteoretica i practia. Tovarasii nostri mai vechi nu au intir-ziat Là raspunda la cerintele miscarii social-democrate ruse.In primavara anului 1898, aproape in acelasi timp in care sepregatea congresul social-democratilor rug care a pus ba-zele Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia",P. B. Akselrod publicat brosura In problema sarciniloractuale si a tacticii social-democratilor rug" (Geneva, 1898 ;prefata este datata martie 1898), si intr-o anexa la ea a re-

ri-a

www.dacoromanica.ro

212 V. 1. LENIN

produs Proiectul de program al social-democratilor rusi",publicat de grupul Eliberarea muncii" Inca in 1885.

Sa incepem cu discutarea acestui project. Desi publicatacum aproape 15 ani, in linii generale, el ii rezolva sarcinaintr-un mod pe deplin satisfacator, dupa parerea noastra,se afla intru totul la nivelul teoriei social-democrate contem-porane. In acest proiect este aratatä cu precizie clasa, sin-gura clasa, care poate fi in Rusia (ca si in alte tar) un luptä-tor de sine statator pentru socialism clasa muncitoare,proletariatul industrial" ; este aratat telul pe care trebuiesa si-1 propunä aceasta clash' trecerea tuturor mijloacelor

obiectelor de productie in proprietate obsteascr, inlatu-rarea productiei de marfuri" i inlocuirea ei printr-un sistemnou de productie sociala" revolutia comunista" ; esteindicata conditia prealabila necesare a transformarii rela-tiilor sociale" : cucerirea puterii politice de catre clasamuncitoare" ; este relevata solidaritatea internationall aproletariatului i necesitatea elementului diversitatii in pro-gramele social-democratilor din diferite state, potrivit cuconditide sociale ale fiecaruia dintre ele" ; este subliniatspecificul Rusiei, uncle masele rnuncitoare se afla sub dubluljug al capitalismolui, care se dezvoltà, si al economiei patriar-hale, pe cale de disparitie" ; este aratata legatura dintremiscarea revolutionara rush' si procesul de creare (datorita ca-pitalismului ce se dezvoltà) a unei clase noi, clasa proletaria-tului industrial mai receptiva, mai putin sedentara i avindun orizont mai larg" ; necesitatea formarii unui partidmuncitoresc revolutionar", precum si prima lui sarcina po-litica" rasturnarea absolutismului" ; sint indicate mij-loacele de lupta politica" si formulate principalele revendicariale acestui partid.

Toate aceste elemente din program slut, dupa parereanoastra, absolut necesare in programul unui partid muncito-resc social-democrat ; toate formuleaza teze care de atuncisi-au gasit mereu noi confirmari atit prin dezvoltarea teorieisocialiste cit si in dezvoltarea miscarii muncitoresti din toatetarile, iar in particular, in dezvoltarea gindirii sociale rusesi a miscarii muncitoresti ruse. De aceea socotim ca la bazaprogramului partidului muncitoresc social-democrat rus so-

si

si

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 213

cial-democratii rusi pot si trebuie sä puna tocmai proiectulgrupului Eliberarea muncii", project care necesità doarunele modificAri de amAnunt in ceea ce privesre formularea,unele corectAri si completäri de arnAnunt.

SA incercAm a infAtisa aid modificArile de arnAnunt careni se par necesare si in jurul cArora ar fi de dorit sA pro-vocam un schimb de Oreri intre toti social-democratii si mun-citorii constienti din Rusia.

In primul rind, intr-o anumitä mAsurA, trebuie sä seschirnbe, desigur, felul cum e construit programul : in 1885el reprezenta programul unui grup de revolutionari din strA-inAtate, care au stiut sa defineascA just singura cale de dez-voltare promitAtoare de succes a miscArii, dar care pevremea aceea nu aveau Inca in fata lor, in Rusia, o miscaremuncitoreascA cit de cit larga si de sine stAtAtoare. In 1900este vorba deja de programul unui partid muncitoresc inte-meiat de o serie intreagl de organizatii social-democrateruse. In afarà de schirnbArile de formulare care sint necesarein virtutea acestui fapt (si asupra cArora nu este nevoie slinsistdm mai amanuntit, pentru Ca sint de la sine intelese),deosebirea semnalatA face sA fie necesar sA se punA pe primulplan si sl se sublinieze cu tArie procesul economic de dezvol-tare care genereath conditiile materiale si spirituale ale mis-carii muncitoresti social-democrate, precum si lupta de clash'a proletariatului, a carei organizare si-o propune ca sarcinApartidul social-democrat. Caracterizarea trasAturilor princi-pale ale orinduirii economic& actuale din Rusia si ale dezvol-tArii ei ar trebui pusa la inceputul programului (vezi inaceastä privintà programul grupului Eliberarea muncii" :De la desfiintarea iobágiei, capitalismul a fAcut in Rusiaprogrese imense. Vechiul sistem al economiei naturale cedeazAlocul productiei de mArfuri..."), dupA care ar trebui arAtatàin citeva cuvinte tendinta fundamentalA a capitalismului :scindarea poporului in burghezie si proletariat, crestereamizeriei, a asupririi, robiei, degenerArii, exploatArii" 92 Acestedin urmA celebre cuvinte ale lui Marx sint repetate in ali-neatul al doilea al programului de la Erfurt al partidului so-cial-democrat german 93 ; in ultimul timp, criticii care segrupeazi In jurul lui Bernstein au atacat cu 0 deosebiti furie

www.dacoromanica.ro

214 V. I. LENIN

tocmai acest punct, repetind vechile obiectii pe care le ridicaimpotriva teoriei pauperizarii" liberalii burghezi i adeptiipoliticii sociale. Dupa parerea noastra, polemica desfasuratacu acest prilej a dovedit pe deplin inconsistenta totald aacestei critici". Iinsusi Bernstein a recunoscut justetea sus-mentionatelor cuvinte ale lui Marx, in sensul ca ele carac-terizeaza o tendintei a capitalismului, tendinta care setransforma in realitate atunci cind proletariatul nu duce olupta de clasa irnpotriva acestei tendinte, cind nu exista legipentru ocrotirea muncitorilor, cucerite de clasa muncitoare.Tocmai in Rusia vedem in prezent cum tendinta aratata semanifesta cu deosebita vigoare in rindurile taranilor si alemuncitorilor. Apoi Kautsky a aratat ca cuvintele crestereamizeriei etc." taint juste nu numai in sensul cã ele caracteri-zeaza o tendinta, ci si in sensul ca de denota crestereazeriei sociale", adica cresterea discordantei dintre situatiaproletariatului i nivelul de trai al burgheziei, nivelul trebuin-telor sociale, care cresc o data cu cresterea uriasa a producti-vitatii anuncii. In sfirsit, aceste cuvinte sint juste si in sensulca in regiunile periferice" ale capitalismului (adica in ta-rile si in ramurile economice in care capitalismul abia senaste, intilnindu-se cu rinduieli precapitaliste) crestereamizeriei si nu numai a mizeriei sociale", ci si a odd maiingrozitoare mizerii fizice, inclusiv foamea i moartea deinanitie ia proportii de masa. Oricine stie ca acest lucrueste valabil pentru Rusia intr-o masura de zece ofi mai maredecit pentru oricare altà ará europeana. Ca atare, socotim cacuvintele cresterea mizeriei, a asupririi, robiei, degenerarii,exploatarii" trebuie sa fie incluse neaparat in program, inprimul rind, pentru ca ele caracterizeaza foarte just trasäturilefundamentale si esentiale ale capitalismului, caracterizeazätocmai procesul care se desfasoara sub privirile noastrecare constituie una din principalele conditii ce genereazamiscarea muncitoreasca i socialismul in Rusia ; in al doilearind, pentru ca aceste cuvinte oferl un vast material de agi-tatie, rezumind o serie intreaga de fenomene care apasa inmod deosebit asupra maselor muncitoare, dar care in acelasitimp le si revolta in gradul cel mai inalt (somajul, salariile$cazute, subalimentatia, foamea, disciplina draconica impusa

mi-

si

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 216

de capital, prostitutia, inmultirea personalului casnic etc.etc.) ; in al treilea rind, pentru Ca, prin aceasta caracterizareprecisa a efectelor nefaste ale capitalismului si a inevitabili-tatii revoltei muncitorilor, noi ne vom delimita de oameniineconsecveki, care, simpatizind" cu proletariatul si cerindreforme" in favoarea lui, cauta sä adopte calea de mijloc

cale de aur" dintre proletariat si burghezie, dintre gu-vernul absolutist si revolkionari. 5i tocmai in momentul defata delimitarea de acesti oameni este deosebit de neoesara,daca tindem spre un partid muncitoresc unit si inchegat, caresa duca o biped' hotarità si intransigenta pentru libertatepolitica si pentru socialism.

Aici este necesar sal spunem citeva cuvinte despre atitu-dinea noastra fata de programul de la Erfurt. Din cele demai sus, cititorul s-a putut convinge Ca, dupa pkerea aloastra,proiectul grupului Eliberarea muncii" trebuie modificat inasa fel incit sä apropie programul social-dernocratilor rusi deprogramul social-democratilor gerrnani. Nu ne temem cituside putin sa declararn ca vrem sä imitam programul de laErfurt : nu este nimic rail sa vrei sa imiti ceea ce este bun,si tocmai acum, cind se aud atit de des critici oportuniste siinconsecvente la adresa acestui program, socotim de datorianoastra sa ne pronuntam fatis pentru el. In nici tin caz, insa,imitarea nu trebuie sa fie o simpla copiere. Imitatia si impru-mutul sint pc deplin legitime in masura iin care constatam siin Rusia accleasi procese fundamentale ale dezvoltarii capi-talismului, aceleasi sarcini fundamentale ale socialistilor siale clasei muncitoare, dar de nu trebuie sa duca in nici uncaz la ignorarea particularitkilor Rusiei, care trebuie sa-si&eased o expresie depling in particularitkile programuluinostru. Anticipind, mentionam aici ca aceste particularitkiprivesc, in primul rind, sarcinile noastre politice si mijloacelenoastre de lupta politica ; in al doilea rind, lupta impotrivatuturor ramasitelor regimului patriarhal, precapitalist, si spe-cificul problemei tareinefti, determinat de aceasta lupta.

Dupa aceasta specificare necesara, reluam firul expuneriinoastre. Pasajul referitor la cresterea mizerier trebuie sa fieurmat de o caracterizare a luptei de clash' a proletariatului,&pa' care este nocesar sa se arate telul acestei lupte (tre-

www.dacoromanica.ro

216 it I. LENIN11.1.1.111.,

cerea in proprietate obsteasca a tuturor mijloacelor de pro-ductie i inlocuirea productiei capitaliste cu productissocialised), &à se sublinieze caracterul international al miscariimuncitoresti, &á se releve caracterul politic al luptei de clasasi telul ei imediat (cucerirea libertatii politice). Este deosebitde necesar ca lupta impotriva absolutismului, pentru libertatipolitice sa fie declarata sarcina politica primordiala a parti-dului muncitoresc, dar pentru explicarea acestei sarcini tre-buie, dupd parerea noasted, aratat caracterul de clasa alabsolutismului rus din zilele noastre si necesitatea rasturnariilui nu numai in interesul clasei muncitoare, ci i in interesulintregii dezvoleari sociale. Aceastä indicare este necesarä sidin punct de vedere teoretic, pentru ca, din punctul de ve-dere al ideilor fundamentale ale marxismului, interesele dez-voltarii sociale sint mai presus de interesele proletariatului,

interesele intregii miscari muncitoresti sint mai presus deinteresele unei anumite paturi de muncitori sau de intereseleunor anumite momente ale miscarii ; ea este necesaradin punct de vedere practic pentru a preciza punctul centralla care trebuie sa se reduca si in jurul caruia trebuie sa segrupeze intreaga activitate variata a social-dernocratiei, acti-vitatc care consta in propaganda, agitatie i organizare. So-cotim th in alard de aceasta ar mai trebui sa consacram inprogram un alineat special indicatiei ca partidul muncitorescsocial-democrat ii propune ca sarcing sprijinirea oricareimiscari revolutionare indreptate impotriva absolutismului,precum i lupta impotriva tuturor incercarilor guvernului ab-solutist de a perverti si de a intuneca constiinta politica apoporului prin intermediul tutelei birocratice si al falselorpomeni, prin politica demagogica pe care tovarasii nostrigermani o numesc Peitsche und Zuckerbrot" (girbaci §i turtadulce). Turta duke = micile pomeni pentru cei care, inschimbul unor izolate si partiale imbunatatiri in situatia lormateriala, renunta la revendicarile lor politice si ramin robisupusi samavolniciei politienesti (pentru studenti amineetc., pentru muncitori e de ajuns sa amintim proclamatiileministrului de finante Witte in timpul grevelor de la Peters-burg din 1896 si 1897 94 sau cuvintarile rostite in aparareamuncitorilor de catre reprezentantii ministerului afacerilor

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 217

interne in comisia pentru intocmirea legii din 2.VI.1897).Girbaciul = prigoana salbatica impotriva acelora care, Faraa se lam influentati de aceste pomeni, ramin luptatori pen-tru libertate politica (incorporarea studentilor 95 ; circularadin 12.VIII.1897 cu privire la deportari de muncitori in Si-beria ; intetirea prigoanei impotriva social-dernocratiei etc.).Turta duke este o rnomeala pentru cei slabi, un mijloc pen-tru coruperea §i pervertirea lor ; girbaciul este menit sa-iintimideze i sa-i facà inofensivi" pe luptatorii cinstiti §i con-stienti care s-au devotat cauzei muncitorilor i cauzei poporu-lui. Cit timp exista absolutismul ( i in momentul de fataprogramul nostru trebuie sa tina neaparat seama de existentaabsolutismului, caci prabu§irea lui va determina o schimbareatit de considerabila in ansamblul conditiilor politice, incitpartidol muncitoresc va trebui sa faca schimbari substantialein formularea sarcinilor sale politice imediate) cit timp existaclod absolutismul, trebuie sa ne weptam la o continua re-innoire §i intensificare a acestor actiuni demagogice ale guver-nului, i, prin urmare, trebuie sa le combatem in mod sistema-tic, demascind ipocrizia ocrotitorilor politienqti ai poporului,aratind legatura dintre reformele guvernamentale i luptamuncitorilor, invatind proletariatul sa se serveasca de fie-care reforma pentru aii intari pozitiile de lupta, pentru alargi §i a adinci miKarea muncitoreasca. Cit despre spriji-nirea tuturor luptatorilor impotriva absolutismului, indicareaei in program este necesara, deoarece social-democratia rusä,indisolubil sudata cu elementele inaintate ale clasei munci-toare din Rusia, trebuie sa inalte steagul general-democratic,pentru a grupa in jurul ei toate paturile §i elementele capabilesa lupte pentru libertate politica sau cel putin sã sprijine in-tr-un fel sau altul o astfel de lupta.

Acestea sint, dupa parerea noastra, cerintele pe care trebuiesä le satisfaca partea principiald a programului nostru qi tezelefundamentale pe care programul trebuie sa le exprime cit sepoate de precis i de pregnant. Din proiectul de programal grupului Eliberarea muncii" trebuie scoase, dupa parereanoastra (in partea principiala), 1) pasajul referitor la formaproprietatii funciare taranqti (despre problema taraneascävom vorbi mai jos) ; 2) cel referitor la cauzele instabilitatii"

www.dacoromanica.ro

218 V. I. LENIN

etc. a intelectualitatii ; 3) punctul referitor la inlaturareaactualului sistem de reprezentare politica si inlocuirea luiprin legiferarea directa de catre popor" ; 4) punctul referi-tor la mijloacele de lupta politica". Ge-i drept, in acest punctnoi nu gasim nimic care sa fie invechit sau gresit ; dimpo-triva, socotim eà mijloacele trebuie sa fie chiar tele indicatede grupul Eliberarea muncii" (agitatie, organizare revolu-tionara, trecerea ,An momentul oportun" la un atac hotarit,cind in principiu poate fi folosita si teroarea), dar noicredem eà in programul unui partid muncitoresc nu au cecauta indicatiile referitoare la mijloacele de activitate, indi-catii care au fost necesarc in programul grupului de revolu-tionari din strainatate in 1885. Programul trebuie sd lasedeschisa chestiunea mijloacelor de lupta, alegerea lor raminindla latitudinea organizatiilor care lupta si a congreselor parti-dului, care stabilesc tactica aoestuia. Este indoielnic dadproblemele tacticii pot fi introduse in program (cu excep-tia problemelor mai esentiale si principiale, cum este aceea aatitudinii fata de ceilalti luptatori impotriva absolutismului).Pe masura ce se vor ivi, problemele tacticii vor fi dezbatutein ziarul partidului si rezolvate in mod definitiv la congre-sele lui. Tot aici se incadreaza, dupa parerea noastra, siproblema terorii : social-democratii trebuie sa puna neaparatin discutie aceasta problema fireste, nu sub aspectul eiprincipial, ci sub aspectul tactic , deoarece cresterea mis-carii duce de la sine, in mod spontan, la cazuri tot mai frec-vente de ucideri de spioni, la accentuarea sentimentului deindignarc profunda in rindurile muncitorilor si ale socialis-tilor, care vad ca tot mai multi tovaräsi de-ai lor sint omo-riti in torturi in inchisorile cu regim celular si in locurile dedeportare. Pentru a evita orice nedumeriri, specificam de peacum ea, dupa parerea noastra personala, teroarea este inmomentid de hod un mijloc de lupta nepotrivit, ca partidul(ca partid) trebuie s-o respinga (atita timp cit in ansamblulconditiilor nu va interveni o schimbare de natura sa deter-mine si o schimbare a tacticii) si sa-si concentreze toate for-tele asupra imbunatatirii organizarii si asupra difuzarii regu-late a publicatiilor. Nu este aici locul sa vorbim mai ama-nuntit despre aceasta.

www.dacoromanica.ro

PECHECT DE PROGRAM AL PAE11DULUI NOSTRD 219

Cit priveste legiferarea directa de catre popor, kni se parecà in momentul de fata ea nu trebuie de loc introdusa inprogram. Victoria socialismului nu poate fi legata principialde inlocuirea parlamentarismului prin legiferarea directa dedire popor. Acest lucru 1-au dovedit, dupa parerea noastra,dezbaterile in legatura cu programul de la Erfurt si cartea luiKautsky despre legiferarea de catre popor. Kautsky admite(pe baza unei analize istorice si politice) cà legiferarea decatre popor poate prezenta anumite avantaje in urmatoareleconditii : 1) inexistenta opozitiei dintre oras si sat sau pre-cumpanirea oraselor ; 2) existenta unor partide politice cu uninalt nivel de dezvoltare ; 3) inexistenta unei puteri de statexcesiv de centralizate, in mod de sine statator opusa re-prezentantei populare". In Rusia, conditiile sint diametralopuse, §i pericolul ca ,ilegiferarea de catre popor" sa dege-nereze in plebiscit" imperialist ar fi la noi deosebIt de acut.Daca referindu-se la Germania si Austria, Kautsky a spusin 1893 ca pentru noi, cei din Europa orientalà, legiferareadirectá dc catre popor este de domeniul #statului viitoru-lui»", cu atit mai mult se poate spunc Ca acelasi lucru evalabil si pentru Rusia. De aceea credem ca in prezent, cindin Rusia domneste absolutismul, trebuie sa ne limitam larevendicarea unei constitutii democratice" si sa preferamprimele doua puncte ale partii practice a programului ela-borat de grupul Eliberarea muncii" primelor doua puncteale 'Arta practice a programului de la Erfurt".

Trecem la partea practica a programului. Aceastä parte sesubdivide, dupa parerea noastra, daca nu prin felul expu-nerii, cel putin prin fondul ei, in trei capitole : 1) revendicarireferitoare la transformari cu caracter democratic general,2) revendicari referitoare la masuri de ocrotire a muncito-rilor si 3) revendicari referitoare la masuri in interesul 'A-

ranilor. In ceea cc priveste primul capitol, nu credem sa' fienevoie de schimbari esentiale in proiectul de program" algrupului Eliberarea muncii", care revendica 1) votul uni-versal ; 2) salarii pentru reprezentanti ; 3) invatamint ge-neral, laic, gratuit si obligatoriu etc. ; 4) inviolabilitatea per-soanei si a domiciliului cetatenilor ; 5) libertatea neingraditàa constiintei, a cuvintului, a intrunirior etc. (aici ar trebui,eventual, sa se adauge in mod expres : libertatea grevelor) ;

www.dacoromanica.ro

g20 tr I. LENIN

6) libertatea deplaskilor si ocupatiilor [aici ar trebui, poate,sA se adauge : libertatea strAmutArilor" si desfiintarea totalãa pasapoartelor interne] ; 7) deplina egalitate in drepturia tuturor cetatenilor etc. ; 8) inlocuirea armatei perma-nente prin inarmarea intregului popor ; 9) revizuirea intre-gii noastre legislatii civile si penale, suprimarea impktirii instar sociale, precum si a pedepselor incompatibile cu demni-tatea omului". Aici ar trebui adAugat : stabilirea deplineiegalitati in drepturi a femeii cu barbatul". In acelasi capitoltrebuie inclusä si revendicarea reformelor fiscale linlätu-rarea actualului sistem al dArilor si introducerea impozituluiprogresiv pe venit", revendicare formulatá in programulgrupului Eliberarea muncii" printre revendicgrile pe carele va formula partidul muncitoresc, sprijinindu-se pe acestedrepturi politice fundamentale". In sfirsit, tot aici ar trebuisa figureze si revendicarea alegerii de catre popor a func-tionarilor de stat, acordindu-se totodatà fiecarui cetateandreptul de a urmari in fata justitiei pe orice functionar destat, Fara plingere pe cale ierarhice.

In cel de-al doilea capitol al revendicarilor practice, gásimin programul grupului Eliberarea muncii" revendicarea ge-nerald ca relatiile dintre miuncitori si intreprinzdtori (la orasesi la sate) sá fie reglementate prin lege, organizindu-se tot-odatä o inspectie corespunzatoare, in care sä fie reprezen-tati si muncitorii". Noi socotim cä partidul muncitoresctrebuie sä expunA mai pe larg si mai amkuntit revendicarilereferitoare la acest punct, cerind (1) ziva de muncl de 8 ore ;(2) interzicerea muncii de noapte, interzicerea muncii copiilorsub 14 ani ; (3) repaus neintrerupt de cel putin 36 de orepe saptdmind pentru fiecare muncitor ; (4) extinderea le-gilor pentru reglementarea muncii in fabrici, precum si ainspectiei de fabricá asupra tuturor ramurilor industriei siagriculturii, asupra fabricilor statrului, asupra stabilimentelormeseriasilor si asupra mestesugarilor care lucreazA la domi-ciliu. Muncitorii "sà aibA dreptul de a alege inspectori-adjuncti,care sä fie egali in drepturi cu inspectorii ; (5) infiintareade tribunale industriale si agricole in toate ramurile indu-striei si ale agriculturii, cu judecAtori alesi in numAr egal atitdin partea patronilor cit si a muncitorilor ; (6) interzicereaabsoluti si generala a platilor in marfuri ; (7) stabilirea

-

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 221

prin lege a raspunderii fabricantilor pentru toate accidentelede munca si vatamarile suferite de muncitorii industriali siagricoli ; (8) stabilirea prin lege ca in toate cazurile de muncasalariata plata salariului se face cel putin o data pe sapta-mina ; (9) abrogarea tuturor legilor care incalca egalitateain drepturi a partilor in contractul de angajare (de pildalegile care stabilesc raspunderea penala a muncitorilor indu-striali si agricoli pentru parasirea lucrului ; legile care acordapatronilor mult mai multe posibilitati de desfacere a contrac-tului de angajare decit salariatilor etc.). (Se intelege de lasine ca noi nu facem decit sa schitam revendicarile de dorit,fara a le da formularea definitiva, necesara pentru a fiincluse in proiect). Acest capitol din program trebuie (inlegatura cu capitolul precedent) sa ofere principii fundamen-tale, calauzitoare pentru agitatie, fara a stinjeni, bineinteles,citusi de putin libertatea agitatorilor din diferite localitati,ramuri de productie, fabrici, de a formula diferite alte re-vendicari, intrucitva modificate, mai concret, cu caracter maiparticular. De aceea, la tintocmirea acestui capitol din pro-gram trebuie sa ne stracluim sä evitam ambele extreme : pede o parte, nu trebuie si omitem nici una dintre revendica-rile principale, fundamentale, care au o insemnatate esentialapentru intreaga clash' muncitoare, iar pe de aka parte nutrebuie sa intram in prea multe amanunte, care n-au cecauta in program.

Revendicarea ajutorului de stat pentru asociatiile deproductie", care figureaza in programul grupului Eliberareamuncii", trebuie, socotim noi, on totul scoasa din program.Atit experienta altor tari cit si considerente de ordin teore-tic, ca si particularitatile vietii de la noi (tendinta liberalilorburghezi si a guvernului politienesc de a cocheta cu artelu-rile" si cu protectia" industriei populare" etc.) totul ple-deaza impotriva introducerii acestei revendicari. (Evident,acum 15 ani lucrurile se prezentau in multe privinte altfel,si pe vremea aceea includerea de catre social-democrati aunei astfel de revendicari in programul lor era pe deplinjustificata).

Ne famine capitolul ultim al treilea al partii practicea programului : revendicarile in problema taraneasca. In pro-gramul grupului Eliberarea muncii" gasim o singura reven-

www.dacoromanica.ro

222 V. I. LENIN

dicare de acest fel, si anume revendicarea revizuirii radicalea relatiilor noastre agrare, adica a conditiilor de rascurnpararea pamintului si de trecere a acestuia in miinile obstilor tara-nesti. Dreptul pentru tarani de a renunta la lot si de a seretrage din obste atunci cind gasesc de cuviinta sa procedczeastfel etc."

Eu cred ca ideea fundamentala exprimatä aici este foartejusta si ca partidul muncitoresc social-democrat trebuie in-tr-adevar sa formuleze in programul sail o revendicare co-respunzatoare (spun corespunzatoare, pentru ca uncle modi-ficari ni se par de dorit).

Eu vad lucrurile in felul urmator. In Rusia, problema Ora-neasca se deosebeste in mod esential de problema taraneascaasa cum se pune ea in Occident, dar se deosebeste numaiprin laptul ca in Occident este vorba aproape exclusiv detaranul din societatea capitalistä, burgheza, pe cind in Rusiaeste vorba mai ales de tin Oran care sufera nu mai putin(daca nu chiar mai mult) de pe urma institutiilor si relatiilorprecapitaliste, de pe urma reimiifirelor iobeigiei. In Occident,rolul taranimii ca clasa care furnizeaza luptätori impotrivaabsolutismului si impotriva ramasitelor iobagiei este deja epui-zat, pe cind in Rusia Inca nu. In Occident, separarea de sat aproletariatului industrial dateaza de multa vreme si are uncaracter net cristalizat, fiind consfintita prin institutii juridicecorespunzatoare. In Rusia, prin elementele lui constitutive siprin conditiile lui de existenta, proletariatul industrial este Incaintr-o foarte mare miisura legat de sat" (P. B. Akselrod, bro-sura citata, pag. 11). Este adevarat ca la noi procesul de dife-rentiere a taranimii in mica burghezie si muncitori salariati sedesfasoara cu o forta uriasa, cu o repeziciune uimitoare, daracest proces este &parte de a se fi incheiat, si esentialulse desfasoara Inca in cadrul institutiilor vechi, iobagiste, care-ileaga pe toti taranii cu lantul greu al raspunderii solidare sial obstii cu caracter fiscal. Iata de ce social-democratul ruschiar daca este (ca si autorul acestor rinduri) un adversar ho-tarit al ocrotirii sau sprijinirii micii proprietati sau a miciigospodarii in societatea capitalised, adica chiar daca si in pro-blema agrara se situeaza (ca si autorul acestor rinduri) departea marxistilor pe care burghezii si oportunistii de totsoiul ii taxeaza de preferinti drept dogmatici" §i ortodocsi",

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 223

poate i trebuie, fara trada in vreun fel convingerile,ci, dirnpotriva, tocmai in virtutea acestor convingeri, saceara staruitor ca partidul muncitoresc sa inscrie pe steagulsau sprijinirea taranimii (nicidecum ca clasa de mici proprie-tari sau de mici producatori), intrucit aceastd teirlinime estecapabild sã dual o luptei revolutionard impotriva rdmasi(eloriobdgiei in general ,si impotriva absolutismului in special. Setie doar ca noi toti, social-democratii, declaram cal sintem

gata sá sprijinim §i marea burghezie in mdsura in care eaeste capabild sà clued o lupta revolu(ionard impotriva fenome-nelor mentionate, atunci cum am putea refuza un astfel desprijin clasei micii burghezii, care numara multe milioane deoameni si care prin treceri treptate se contopeste cu proleta-riatul ? Dacá sprijinirea revendicarilor liberale ale mariiburghezii nu inseamnä sprijinirea marii burghezii, este cu atitmai adevarat ca sprijinirea revendicarilor democratice alemicii burghezii nu inseamna nicidecum sprijinirea micii bur-ghezii : dimpotriva, tocmai dezvoltarea care va avea loc inRusia datorità libertatii politice va duce cu deosebitä puterela pieirea micii gospodärii sub loviturile capitalului. Eusocot ca asupra acestui punct social-democratii nu vor aveanici o controversa. Toata problema se reduce deci la urma-toarele : 1) cum sa elaboram revendicari care RI nu poatd fiinterpretate ca o sprijinire a micilor proprietari in societateacapitalista ? si 2) este oare taranimea noastra capabila, inparte macar, sa duca o lupta revolutionard impotriva rama-sitelor iobagiei si impotriva absolutismului ?

Sa incepem cu intrebarea a doua. Este de presupus canimeni nu va tagadui cá in rindurile *anima ruse existaelemente revolutionare. Se cunosc i in perioada de dupareforma cazuri de razvratiri ale taranilor impotriva

impotriva administratorilor lor, impotriva cinovnicilor,care apara pe mosieri §i pe slugile Ior, se cunosc cazuri deucideri §i rascoale agrare etc. Se tie a in rindurile taranimii(in care pina i saracacioasele farimituri de cultura au inceputsa trezeasca sentimentul demnitatii omenesti) creste revoltaimpotriva samavolniciei neingradite a haitei de nobili zdren-Wog care sub titlul de zemski nacealniki au fost asmutitiasupra taranilor. Se §tie cä tnilioane de oameni din poporfläminzesc tot mai des, si acesti oameni nu pot sa rámini

16

R-M

mosieri-kr,

www.dacoromanica.ro

224 V. I. LENIN

spectatori indiferenti la asemenea dificultati de aprovi-zionare". Se $tie ca in rindurile taranimii se dezvolta sectele$i rationalismul ; or, manifestarea protestului politic sub uninveli religios este un fenomen propriu tuturor popoarelorintr-un anumit stadiu al dezvoltarii lor, $i nu numai Rusiei.Existenta unor elemente revolutionare in rindurile taranimiieste, apdar, in afara de orice indoialà. Noi nu exageramcitu$i de putin forta acestor elemente, nu uitam inapoierea$i ignoranta politica a taranilor, nu qtergem citu$i de putindeosebirea dintre lupta revolutionara i razvratirea rusä,oarba $i necrutatoare", nu uitam citu$i de putin ca guvernuldispune de o sumedenie de mijloace pentru a imela $i aperverti politice$te pe tarani. Din toate acestea, insa, flurezultà decit cã ar fi o nechibzuinta sa proclamam taranimeadrept purtritoare a mi$carii revolutionare, ca ar da dovada denesocotinta partidul care ar conditiona revolutionarismul mi$-carii sale de starea de spirit revolutionara a taranimii. Niciprin gind nu ne trece sa propunem a$a ceva social-democratilorru$i. Noi spunem numai ca fara a incalca principiile fundarnen-tale ale marxismului $i fara a savirg o imensa gre$eala poli-tica, partidul muncitoresc nu poate sã treacii cu vederea ele-mentele revolutionare care exista $i in rindurile taranimii,nu poate sä nu acorde sprijin acestor elemente. Vor $ti oareaceste elemente revolutionare din rindurile taranimii ruse sase manifeste cel putin a$a cum s-au manifestat taranii vest-europeni cu prilejul rasturnarii absolutismului, aceasta esteo intrebare la care istoria nu a dat Inca raspuns. Daca nuvor $ti, bunul renume al social-democratiei i miscarea einu vor fi intru nimic $tirbite de pe urma acestui fapt, in-truOit nu va fi vina social-democratiei ca taranimea nu a ras-puns (poate nu era in stare sä raspuncla) la chemarea eirevolutionara. MiKarea muncitoreasca merge $i va continuasa mearga inainte, indiferent de tradarile marii sau miciiburghezii. Daca vor $ti, atunci social-democratia care nuar acorda sprijin taranimii in aceasta lupta $i-ar pierde pen-tru totdeauna bunul renume i dreptul de a se consideraluptatorul de avangarda pentru democratie.

Cit prive$te prima intrebare pusa mai sus, trebuie sä spu-nem ca revendicarea revizuirii radicale a relatiilor agrare"Ili se pare lipsit4 de precizie : ea putea fi multumitoare acum

www.dacoromanica.ro

PROIECT OE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTEU 2 25

15 ani, dar este problematic ca ne-ar putea satisfaoe acum,cind, pe linga ca trebuie sa dam materiale calauzitoare pentrumunca de agitatie, trebuie sa ne si delimitam de aparätoriimicii gospodarii, care sint atit de numerosi in societatea ruside astazi si care gasesc partizani atit de influenti" ca d-niiPobedonostev, Witte si nenumarati cinovnici de la ministerulafacerilor interne. Ne ingaduim sa supunem tovaräsilor sprediscutare urmatoarea formulare aproximativa a capitolului altreilea al partii practice a programului nostru :

Sprijinind orice miscare revolutionara indreptata impo-triva actualei orinduiri sociale si de stat, Partidul muncitorescsocial-democrat din Rusia declara cä va sprijini taranimeain masura in care aceasta, ca clasa care sufera cel mai multde pe urma lipsei de drepturi a poporului rus si de pe urrnaramasitelor iobagiei in societatea rusd, este capabila sa cluedo lupta revolutionara impotriva absolutismului.

Plecind de la acest principiu, Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia cere :

1) Anularea ratelor de rascumparare si a sumelor ce seplatesc cu titlul de dijma, precum si a oricaror prestatii carecad in momentul de fata in sarcina taranimii ca stare socialaobligata sa plateasca biruri.

2) Restituirea catre popor a banilor pe care guvernulmosierii i-au stors de la tarani sub forma ratelor de ras-cumparare.

3) Desfiintarea raspunderii solidare si a tuturor legilorcare ingradesc dreptul taranului de a dispune de pamintulsari.

4) Lichidarea tuturor ramasitelor dependentei feudale ataranilor fata de mosieri, indiferent daca ele decurg din legi

institutii speciale (de pilda situatia taranilor i muncito-rilor din districtele siderurgice ale Uralului) sau din faptulca paminturile taranilor si cele ale mosierilor nu au fost Incadelimitate (de pilda raimasitele de servituti din Tinutul devest 96), sau din imprejurarea ca, ciuntind pamintul taranilor,mosierii i-au pus de fapt pe acestia in situatia lipsità de iesirepe care au avut-o fostii tarani clacasi.

5) Acordarea dreptului pentru tarani de a cere prin jude-cata reducerea arenzilor prea mari si de a urmari in fatajustitiei, pentru delictul de amatarie, pe mosierii si pe toti

1 6*

si

si

www.dacoromanica.ro

226 V. I. LENIN

cei care, profitind de mizeria taranilor, incheie cu ei invo-ieli inrobitoare".

Motivarea acestei propuneri necesita o expunere deosebitde amanuntità, dar nu pentru ca aceasta parte din programar fi cea mai importanta, ci pentru ca e cca mai controversata

pentru ca nu se afla decit in cea mai indepartata legaturacu adevarurile unanim statornicite si recunoscute de totisocial-democratii. Propozitia introductiva cu privire la spri-jinirea" (conditionata) a taranimii ni se pare necesara, pen-tru ca, in general vorbind, proletariatul nu poate si nutrebuie asume apararea intereselor clasei micilor pro-prietari ; el poate numai s-o sprijine in nthsura in care eaeste revolutionara. Si deoarece absolutismul intruchipeaza Inmomentul de fata toata starea de inapoiere a Rusiei, toateramasitele iobagiei, ale lipsei de drepturi si ale asupririipatriarhale", este necesar sa aratam ca partidul muncitorescsprijina taranimea nurnai &n masura in care ea este capabilasa duca o lupta revolutionara impotriva absolutismului.Aceasta teza pare a fi contrazisa de urmatoarea teza dinproiectul grupului Eliberarea muncii" : Principalul reazemal absolutismului ii constituie tocmai indiferenta politica sistarca de inapoiere intelectuala a taranimii". Dar aceastaeste o contradictie a vietii iflsài, i nu a teoriei, caci tarl-nimea (ca i In genere clasa micilor proprietari) se deosebesteprintr-o serie de duble trasaturi. Fara a mai repeta cunos-cutele argumente din domeniul economiei politice care de-monstreaza situatia launtric contradictorie a taranimii, rea-mintim urmatoarea caracterizare fäcuta de Marx taranimiifranceze de la inceputul deceniului al 6-lea al secolului carese incheie :

...Dinastia Bonaparte nu reprezinta pe taranul revolutionar,ci pe taranul conservator ; nu pe taranul care tinde sá sesmulga din conditiile sale sociale de existenta determinatede parceld, ci pe acela care, dimpotriva, vrea sa consolidezeaceste conditii i aceasta parcela ; nu populatia rurala care,in unire cu orasele, vrea sa rastoarne prin propria ei energievechea ordine, ci, invers, aceea care, apatic inchistata inaccastä ordine veche, vrea sa se vada salvata i favorizata,impreuna cu parcela sa, de catre fantoma imperiului. DinastiaBonaparte nu reprezinta taranimea luminata, ci superstitia

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 227

tAranului ; nu judecata, ci prejudecata lui ; nu viitorul, citrecutul lui ; nu Cevenii lui moderni, ci Vendeea lui mo-dernA" (Der 18. Brumaire", S. 99*). Partidul muncitoresctrebuie sd sprijine tocmai acea tArAnime care tinde sa rAs-toarne vechea ordine", adicA in Rusia in primul rind i maimult ca orke absolutismul. Social-democratii rui au admisintotdeauna necesitatea de a desprinde din doctrina i orien-tarea narodnicismului latura revolutionarà a acestuia i de ao prelua. In programul grupului Eliberarea muncii", acestlucru este exprimat nu numai In sus-citata revendicare arevizuirii radicale" etc., ci i in urmAtoarele cuvinte : Dealtfel, se intelege de la sine cA, chiar §i in momentul de fatà,oamenii care yin in contact direct cu taranimea ar putea sAaducA, prin activitatea desfApratA in rindurile ei, importanteservicii miKArii socialiste din Rusia. Social-democratii nunumai ca nu vor respinge asemenea oameni, dar vor depunetoate strAduintele pentru a se intelege cu ei asupra principiilori metodelor fundamentale ale activitAtii lor". Acum 15 ani,

cind mai erau Inca vii traditiile narodnicismului revolutionar,o astfel de declaratie era suficientà ; acum insA noi ininetrebuie sA incepem discutarea principiilor fundamentale aleactivitatii" in rindurile taranimii, dacA vrem ca partidul mun-citoresc social-democrat O. devina luptAtorul de avangardapentru democratie.

Dar nu duc oare revendicArile propuse de noi la spriji-nirea proprietAtii tAranilor, i nu a persoanei lor ? la intArireamicii gospodArii ? corespund ele oare intregului mers al dez-voltArii capitaliste ? SA examinAm aceste probleme, care sintdeosebit de importante pentru un marxist.

In legatura cu revendicArile de la pct. 1 §i 3 este putinprobabil sä poata exista intre social-democrati divergente defond. A doua revendicare va provoca poate divergente i inceea ce privqte fondul. In favoarea ei pledeazA, dupà pa-rerea noastrA, urmátoarele argumente : (1) este cert cA ratelede rAscumpArare au insemnat pur i simplu jefuirea Caranilorde cAtre moOeri, cA ele reprezentau nu numai plata pentrupAmintul taranesc, ci i pentru iobAgie, cA guvernul a adunatde la tArani mai mult decit a plAtit moierilor ; (2) cA noi

* Optsprezece brurnar al Iui Ludovic Bonaparte", pag. 99 ",Nota Ad.

www.dacoromanica.ro

228 V. I. LENIN

nu avern nici un temei sä vedem in aceasta un fapt pe deplinconsumat si dat la arhiva istoriei, pentru 6 nu astfel privescreforma taraneasca insisi exploatatorii de origine nobila, caretipa acum despre sacrificiile" pe care le-ar fi facut atunci ;(3) tocmai acum, cind pentru milioane de drani foameteadevine un fenomen cronic, cind guvernul, risipind milioanepentru daruri destinate mosierilor si capitalistilor, pentru opolitica externa aventuroad, se tocmeste pentru fiecare bandat in ajutorul infometatilor, tocmai acum este oportun sinecesar sa amintim cit de scump a platit poporul gospodarireacirmuirii absolutiste, care slujeste interesele claselor privile-giate ; (4) social-democratii nu pot famine spectatori indife-renti la flaminzirea dranimii si la ravagiile pe care foameteale face in satele noastre. Asupra necesitatii unui ajutor citmai larg pentru infometati nu au existat niciodata doua pa-reri in rindurile social-dernocratilor rusi. $i nu credem sase gaseasca vreunul care sa afirme 6 un ajutor serios esteposibil fad masuri revolutionare ; (5) exproprierea dome-niilor coroanei si cresterea circulatiei paminturilor nobilimii,adica urmarile infaptuirii revendicarii formulate, ar aducenumai foloase intregii dezvoltari sociale a Rusiei. Impotrivarevendidrii propuse s-ar invoca, probabil, in special carac-terul ei irealizabil". Dad in sprijinul unei asemenea pareri vorfi aduse doar fraze generale impotriva revolutionarismului"§i ,,utopismului", vom spune dinainte ca asemenea frazeoportuniste nu ne sperie citusi de putin si nu le vom danici o atentie. Dar dad in sprijinul ei vor fi aduse argumentetrase din analiza conditiilor economice si politice ale mis-carii noastre, vom recunoaste pe deplin necesitatea unei dis-cutari mai amanuntite a acestei probleme si folosul uneipolemici in legatura cu ea. Mentionam doar ca aceasta revendi-care nu figureaza ca un punct de sine stätator, ci constituie oparte a revendicarii de a sprijini taranimea in nasura in careea este revolutionad. Cum anume si cit de viguros se vormanifesta aceste elemente ale taranimii, aceasta este o intre-bare la care va raspunde istoria. Dad prin caracterul reali-zabil" al unor revendicari am intelege nu concordanta lorgenerala cu interesele dezvoltärii sociale, ci concordanta lorcu actuala conjunctura economica si politica, ar insemna saadoptam un criteriu cu totul gresit, dupa cum a aratat in

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 229

mod convingätor Kautsky in polemica sa cu Rosa Luxemburg,care invoca caracterul irealizabil" (pentru partidul muncito-resc polonez) al revendickii referitoare la independenta Po-loniei. Kautsky s-a referit atunci (dacä memoria nu ne in-salà) la exemplul acelei revendicAri din programul de laErfurt care proclama cà functionarii statului trebuie sl fiealesi de popor. Caracterul realizabil" al acestei revendicarieste mai mult decit indoielnic in Germania de astäzi, darnici un social-democrat nu a propus ca revendicarile parti-dului muncitoresc sA fie limitate la cadrul ingust a ceea ceeste posibil la un moment dat si in conditii date.

Mai departe, in ceea ce priveste punctul 4, este de pre-supus cfi in principiu nimeni nu va contesta ca social-demo-cratii trebuie neapárat sA punä in program revendicarealichiclárii tuturor ramasitelor dependentei feudale. Discutiase va purta probabil numai in jurul formulkii acestei reven-dicari si al amploarei ei, adica daca este cazul ca ea s'acuprinda, de pildá, si revendicarea unor masuri care si in-lAture dependenta feudalà efectivà a täranilor, creatä princiuntirea pamintului tArAnesc in 1861 ? Dupä pärerea noas-tea., ráspunsul la aceastá intrebare nu poate fi deck afirmativ.Faptul cä gospodAria bazatà pe clack' (pe munca in dijma) asupravietuit in fapt pe o scará enormá este pe deplin stabilitde literatura, ca si faptul cä aceastà supravietuire determinfio mare intirziere in dezvoltarea noastrà socialá (si in dezvol-tarea capitalismului in tara noastrà). Desigur, dezvoltareacapitalismului duce si va duce piná la urmä de la sine, pecale &eased.", la inlaturarea acestor ramasite, dar, in primulrind, aceste ramAsite sint exceptional de trainice, asa incitnu se poate conta pe o foarte rapicla disparitie a lor, iar inal doilea rind i aceasta este esentialul calea fireascä"nu inseamnA altceva decit stingerea lentA a taranimii, care(datorità muncii in dijmA etc.) este in fapt legata de pAmint

aservità mosierilor. Bineinteles ca in asemenea conditiisocial-democratii nu pot sä treacä sub täcere aceastà problemäin programul lor. Unii vor intreba : dar cum ar putea fiinfaptuita aceasta revendicare ? Noi socotim cl nu este ne-voie sh" vorbim despre aceasta in program. Fireste, inaptuireaacestei revendiari (care, ca i infaptuirea aproape a tuturor

§i

www.dacoromanica.ro

230 V. I. LENIN

revendickilor din acest capitol, depinde de forta elementelorrevolutionare ale taranimii) va necesita o examinare multila-terala a conditiilor locale din partea unor comitete taranetilocale alese, in opozitie cu comitetele de nobili care si-ausavirsit jaful legal" in cel de-al 7-lea deceniu al acestui secol ;revendickile democratice din program indica indeajuns declar institutiile democratice care ar fi necesare in acest scop.Accasta ar fi tocmai revizuirea radicala a relatiilor agrare"despre carc vorbeste programul grupului Eliberarea muncii".Dupa cum s-a aratat mai sus, in principiu sintem de acordcu acest punct din proiectul grupului Eliberarea muncii"am dori doar (1) sa fie expres specificate conditiile in careproletariatul poate lupta pentru interesele de clasa alc Ora-nimii ; (2) sa fie precizat caracterul revizuirii : lichidarea ra-masitelor dependentei feudale ; (3) revendickile sa fie expri-mate intr-o maniera mai concreta Ni s-ar putea ridica si oaltä obiectie : revizuirea problemei paminturilor rasluite de latkani etc. trcbuic sä duca la restituirca acestor paminturitkanilor. Acest lucru este limpede. Dar nu se va intki oarcastfel mica proprietate, mica parcela ? Ar putea oare dorisocial-democratii ca marea gospodarie capitalista, bazatapoate pe exploatarea paminturilor jefuite de la tkani, sa fieinlocuita prin mica gospodkie ? N-ar fi oare aceasta o ma-sura reactionara ? Raspundem : nu incape indoiala ca in-locuirca marii gospodkii prin mica gospodarie este reac-tionara, si noi nu trebuie sa militam pentru aa ceva. Darrevendicarea in cauza este conditionatii de scopul lichidariirâmasitelor dependentei feudale" si de aceea rill poate saduca la fkimitarea marilor gospodarii ; ea priveste numai ve-chile gospodkii de tipul celor bazate, in fond, pe cea maiautentica claca, si in raport cu ele gospodkia taraneascaeliberata de orke ingradiri medievale (comp. punctul 3) nueste reactional-1i, ci progresistli. Fireste, o linie de demarcatiee greu de tras aici, dar socot Ca nimeni dintre noi nu-si in-chipuie ch vreo revendicare din programul nostru ar fi usor"de realizat. Datoria noastra e sa trasám principiile funda-mentale si sarcinile fundamentale ; cit priveste problemele deamanunt, de ele vor sti sa se ingrijeasca aceia care vor tre-bui sä rezolve in practica aceste sarcini.

$i

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 231

Ultimul punct urmáreste acelasi scop ca i punctul precedent:lupta impotriva tuturor rämhsitelor modului de productieprecapitalist (atit de numeroase in satul rusesc). Duph cumse stie, in Rusia luarea de pAmint in arendh de dtre taranimascheaza foarte des rhmasitele relatiilor bazate pe cladIdeea acestui din urinh punct am luat-o de la Kautsky, care,dupä ce arath ca in ccea ce priveste Irlanda Inca guvernul li-beral Gladstone a facut sh se voteze in 1881 o lege prin carese acordä justitiei dreptul de a reduce arenzile prea ridicate,include printre revendidrile de dorit urmatoarea : Reducereaarenzilor excesive de catre instante judechtoresti anumccreate in acest scop" (Reduzierung ilbermassiger Pachtzinsendurch dazu eingesetzte Gerichtshbfe). In Rusia, o asemeneamAsurd ar fi deosebit de folositoare (fireste, in cazul uneiorganizAri democratice a acestor instante judechtoresti), insensul cà ar contribui la eliminarea relatiilor bazate pe clad.Credem eh la aceasta ar mai putea fi adaugata i revendi-carea ca legile contra cametei &à fie extinse asupra invoielilorinrobitoare : in satul rusesc relatiile de inrobire sint atit delarg rAspindite, ele apasa atit de greu pe umerii taranului incalitatea lui de orn al muncii i frineaza intr-o mäsurá atitde mare progresul social, incit lupta impotriva lor este de-osebit de necesati. Cit priveste stabilirea caracterului inro-bitor, amathresc al unei invoieli, pentru instanta judechto-reasch acest lucru nu ar comporta, fireste, greutati mai maridecit stabilirea caracterului excesiv al unei arenzi.

In ansamblu, revendidrile propuse de noi urmAresc, soco-tim noi, douh obiective principale : 1) lichidarea tuturor insti-tutiilor si relatiilor precapitaliste-, feudale la sate (completareaacestor revendidri este cuprinsä in primul capitol al pártiipractice a programului) ; 2) imprimarea unui caracter maifatis si mai constient luptei de clasa la sate. Sintem de pa-rere cä tocmai aceste principii trebuie sh stea la baza progra-mului agrar" al social-democratiei din Rusia ; noi trebuiesh ne delimithm in modul cel mai categoric de tendintele, atitde rhspindite in Rusia, de a atenua lupta de clash la sate.Orientarea narodnicistä-liberalà dominanta se distinge tocmaiprin acest caracter, dar, respingindu-1 cu hothrire [cum s-a

fäcut In Anexa la raportul prezentat de social-democratiiru§i la Congresul international de la Londral, nu se cuvinesi

www.dacoromanica.ro

232 V. 1. LENIN

&a uitam 6 trebuie sa separam de narodnicism continutul sat'revolutionar. In masura in care narodnicismul era revolu-tionar, adica in masura in care se ridica impotriva statuluimedieval birocratic si impotriva formelor barbare de exploa-tare si asuprire sprijinite de el a maselor populare, elnarodnicismul trebuia sa intre, cu modificarile corespunza-toare, ca element component in programul social-democratieiruse" (Akselrod : In problema sarcinilor actuale si a tacticiisocial-democratilor rusi", pag. 7). In satul rusesc se impletescin momentul de fata doua forme principale ale luptei declasa : 1) lupta taranimii impotriva proprietarilor funciariprivilegiati si impotriva ramasitelor iobagiei ; 2) lupta prole-tariatului satesc, in curs de aparitie, impotriva burghezieisatesti. Pentru social-democrati, aceasta din urma luptä pre-'zinta o importanta mai mare, dar ei trebuie neaparat sasprijine si lupta mentionata la punctul 1, in miesura in careacest lucru nu contravine intereselor dezvoltärii sociale. Nueste intimplator faptul ca problema taräneasca a ocupat siocupà un loc atit de important in societatea rusa.si in misca-rea revolutionara rush' : aceasta nu este deck o reflectare afaptului ca si lupta taranimii impotriva mosierimii si a rama-sitelor iobagiei continua sa aiba o mare insemnatate.

In incheiere, trebuie sä prevenim o eventuala neintelegere.Am vorbit despre chemarea revolutionara" adresata de so-cial-democratie taranilor. Nu inseamna oare aceasta sa neimprastiem eforturile, sa prejudiciem concentrarea necesara afortelor pentru munca in rindurile proletariatului industrial ?Nicidecum ; necesitatea unei astfel de concentrari este recu-noscuta de toti social-democratii rusi, ea este indicata si inproiectul din 1885 al grupului Eliberarea muncii", si inbrosura Sarcinile social-democratilor rusi", aparutä in 1898.Prin urmare, nu exista absolut nici un motiv sä ne temem casocial-democratii isi vor imprastia fortele. Programul doar nureprezinth niste instructiuni : el trebuie sa imbratiseze in-treaga miscare, iar in practica, fireste, urmeaza sä fie pusa peprimul plan cind o latura a miscarii, cind alta. Nimeni nu vatagaclui necesitatea de a se vorbi in program nu nurnai despremuncitorii industriali, ci si despre cei agricoli, desi, inacelasi timp, in actuala stare de lucruri, nici un social-democrat rus nu s-a gindit &Ali indemne tovarasii sa

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 233

se duca la sate. Dar chiar si Fara forturi din parteanoastra, miscarea muncitoreasca va duce de la sine, in modinevitabil, la raspindirea ideilor democratice la sate. Agitatiain legatura cu interesele economice va aduce inevitabil cer-curile social-democrate nemijlocit in fata faptelor care de-nota n chip vadit cea mai strinsa solidaritate de interesedintre proletariatul nostru industrial si masele taranesti"(Akselrod, ibid, pag. 13), si tocmai de aceea un Agrarpro-gramm" (in sensul anitat : pentru 6, strict vorbind, acestanu-i nicidecum un program agrar") constituie pentru social-democratii rusi o necesitate imperioasà. In propagandasi in agitatia noastra, noi ne izbim mereu de muncitori-tarani, adica de muncitori de fabrica si de uzina care pas-treaza legaturile cu satul, au acolo rude, familie, pe care leviziteaza din cind in cind. Problema ratelor de rascumparare,a raspunderii solidare, a arenzii adeseori 11 intereseaza in modviu chiar si pe muncitorul din capitala (fara ca sa mai vorbim,de pita, de muncitorii din Ural, in rindurile carora de ase-menea a inceput sa pätrunda propaganda si agitatia social-democrata). Noi nu ne-am face datoria daca nu am cautasa dam o calauza precisa social-democratilor si muncitorilorconstienti care nimeresc la sate. Apoi nu trebuie sä uitamnici intelectualitatea de la sate, de pilda invatatorii, care sintasa de umiliti atit din punct de vedere material cit si dinpunct de vedere spiritual, care \rad atit de aproape si simt pepropria lor piele lipsa de drepturi a poporului si starea luiasuprita, incit (pe masura cresterii miscarii) raspindirea sim-patiei fata de social-democratism in rindurile lor nu poate fipusa nici o clipa la indoialà.

asadar, care ar trebui sa fie, dupa parerea noastra,partile constitutive ale programului Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia : 1) indicarea caracterului funda-mental al dezvoltarii economice a Rusiei ; 2) aratarea rezul-tatului inevitabil al capitalismului : cresterea mizeriei si cres-terea revoltei in rindurile muncitorilor ; 3) relevareafaptului cä lupta de clasa a proletariatului constituie baza mis-carii noastre ; 4) indicarea telurilor finale ale miscarii mun-citoresti social-democrate, a nazuintei ei de a cuceri putereapolitica in vederea realizarii acestor teluri, a caracterului in-ternational al miscarii ; 5) sublinierea caracterului politic

Iata,

www.dacoromanica.ro

234 V. I. LENIN

necesar al luptei de clasa ; 6) indicarea faptului cà absolu-tismul rus, determinind lipsa de drepturi si asuprireapoporului 5i protejind pe exploatatori, constituie principalapiedica in calea miscarii muncitoresti, si de aceea cucerirealibertätii politice, necesara si in interesul intregii dezvoltarisociale, constituie o sarcina politica imediata a partidului ;7) mentionarea faptului cà partidul va sprijini toate partidele5i paturile populatiei care lupta impotriva absolutismului, càva duce razboi impotriva uneltirilor demagogice ale cirmuiriinoastre ; 8) enumerarea principalelor revendicari democratice,

apoi 9) a revendicarilor in favoarea clasei muncitoare si10) a revendicarilor in favoarea taranilor, lamurind totodatacaracterul general al acestor revendicari.

Pe deplin constienti de faptul ca, fàrä o serie de consfa-tuiri cu tovarasii, o formulare indeajuns de satisfacatoare aprogramului este o sarcina anevoioasa, socotim totusi necesarsa incepem infaptuirea acestei sarcini, fiind de parere Ca(din motivele aratate mai sus) ea nu poate fi aminata i spe-rind cà in ajutorul nostru vor veni atit toti teoreticienii par-tidului (in frunte cu membrii grupului Eliberarea muncii"),cit si toti socialistii care desfasoara munca practica in Rusia(si nu numai social-democratii : ar fi cit se poate de doritsa auzim parerea socialistilor din celelalte fractiuni si nu amrefuza sa le publicam parerile), precum si toti muncitorii con-stienti,

www.dacoromanica.ro

236

0 ORIENTARE RETROGRADAIN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA

Redactia ziarului Raboceaia Misl" a scos un Suplimentspecial la «Raboceaia Misl»" (septembrie 1899), cu scopulde a risipi numeroasele nedumeriri si confuzii existente inprivinta orientarii ziarului «Raboceaia Misl» (de pada ca noi«am nega» «politica*". (Din partea redactiei). Ne bucurafaptul ca Raboceaia Misl" pune, in sfirsit, deschis proble-mele programatice, pe care pina acum se parea ca le igno-reaza, dar protestam cu hotarire impotriva afirmatiei caorientarea ziarului «Raboceaia Misl» este" (dupa cum declaratot acolo redactia) orientarea muncitorilor rusi inaintati".Nu, daca redactia ziarului Raboceaia Misl" vrea sa meargape calea schitata (deocamdata numai schitatd) in publicatiamentionata, aceasta inseamna ca ea intelege gresit programulelaborat de intemeietorii social-dcmocratiei ruse si urmat pinaacum de toti social-democratii rusi care au activat in Rusia ;aceasta inseamnä ca ea face un pas inapoi in comparatie cutreapta de dezvoltare teoretica si practica deja atinsa de social-democratia rusa.

Orientarea ziarului Raboceaia Misl" este expusa in artico-lul de fond al Suplimentului special" : Realitatea noastra"(semnat R.M.). Acest articol ne propunem sa-1 analizam acumcit se poate de amanuntit.

Chiar de la inceputul articolului se constata ca R. M. pre-zinta intr-o lumina de-a dreptul gresitii realitatea noastra"in general si miscarea noastra muncitoreasca in special, dinddovada de o intelegere mult prea ingusta a miscarii muncito-resti si de tendinta de a inchide ochii asupra formelor ei

www.dacoromanica.ro

28S V. I. LE NI N

superioare, deja făurite de ea sub conducerea social-democraţi­lor ruşi. Intr-adevăr: "mişcarea noastră muncitorească -afirmă R. M. chiar la începutul articolului - poartă în ea germenii celor mai variate forme de organizare", începînd de la asocierile pentru greve şi terminînd cu asociaţiile legale. - Numai atit? - va intreba nedumerit cititorul. Oare R. M. nu a observat în Rusia nici un fel de forme superioare, mai avansate, de organizare a mişcării muncitoreşti? Probabil că nu vrea să le observe, pentru că chiar în pagina următoare afirmaţia de mai sus este repetată Într-o formă mult mai cate­gorică : "In momentul actual - spune R. M. -, sarcinile miş­cării, adevărata cauză muncitorească a muncitorilor ruşi se rezumă la lupta lor pentru a-şi îmbunătăţi :prin toate miiloa­cele posibile situaţia", şi enumerarea acestor mijloace cuprinde iarăşi numai organizaţiile de grevă şi asociaţiile legale 1 Se pretinde, aşadar, că mişcarea muncitorească rusă s-ar reduce doar la greve şi la asociaţiile legale 1 Dar acesta este un neadevăr vădit 1 Mişcarea muncitorească rusă a creat încă acum 20 de ani o organizaţie mai largă şi a formulat sarcini mai largi (ceva mai jos vom vorbi mai amănunţit despre aceasta). Mişcarea muncitorească rusă a creat organizaţii ca "Uniunile de luptă" de la Petersburg 98 şi Kiev 99, Uniunea muncitorilor evrei 100 şi altele. R. M. spune, ce-i drept, că mişcarea muncitorilor evrei are un "caracter politic aparte", constituind o excepţie. Dar nici acest lucru nu este adevărat, căci, dacă Uniunea muncitorilor evrei ar avea o poziţie "aparte", ea nu s-ar fi unit cu o serie de organizaţii ruse şi nu ar fi participat la crearea "Partidului muncitoresc social­democrat din Rusia". Intemeierea acestui partid reprezintă un pas deosebit de important al mişcării muncitoreşti ruse în procesul contopirii ei cu mişcarea revoluţionară rusă. Acest pas a dovedit limpede că mişcarea muncitorească rusă nu se reduce la greve şi la asociaţiile legale. Cum se explică faptul că socialiştii ruşi care scriu la "Raboceaia Misl" nu vor să vadă acest pas, nu vor să inţeleagă semnificaţia lui?

El se explică prin aceea că R. M. nu înţelege nici raportul dintre mişcarea muncitor-ească rusă, de o parte, şi socialism şi mişcarea revoluţionară din Rusia, de altă parte, nici sarci­nile politice ale clasei muncitoare din Rusia. "Revendicările muncitorilor reprezintă, fireşte, cel mai caracteristic indiciu

www.dacoromanica.ro

[287

(j _ . _ . r ur./" k'f' tfA It PACAt.,e • ,.,rrK.,. r"q�AG","",,G'I". ""� .. '",",r.1M .. ,,, ...... � .. trlo"'I.'p ."""O".HÎ! 1: PAC MuuM'(ctll�"'UJ),"tJI:!M"..1'Ir�ll'Of"

f'rMoU'N HVA ..... 1Y� .. i; .. "'OI,...,.t,.,.Hlmttr; ,If"�'"" CYllltc;fy.r I'l'ftOr.l'FAUf. MIfN,.d'H,-',AtWt.\M·(8 PI­ţIol .0'Tf"'4"'" ","tI�M" .!l'"'''''''' ..... """"'M"tP):( Of HAM,'MJ.M ... "". � �1, "1Jbl..,."hlCAl "..,., .. h C. t48.1.,.... .... 1\, ',n,or •. """,""'H,.t ,Mlb" .. D.,,, itAI( t"IpD Hu61tI-tA'HA" AO CMI n.',.,o ...........

II:-Mlia..-o trrdi.O',� " ... tM'TbM', " ...... ...,.I"· •• �.M-..rf'.6l..A.NCI-oIS '."M�""'" ( .... , JAJlt.�"""�I't:�;ts) HIT,E'u",,� •• 'f·'" PAC'.tt •• U,M .. nEt MAl'&I rtofM4..,n.,?,uT ..... �� ,T9'rno .. "'�'- Afflr f, """."�M' "lA...., ... ,T •• 'h '.;4"'II"r,'''' D�"I�''"O nON ........ Tn.,.".... Ni" ".T""M '"AlWOhAM .e ... ''''''' ,.,rc.co .. t' .... -t\[�IU'An. "caT.ro .. R�"&A.r.Aat._'" 'do hit .. rttl��'�" ,Al-:Cr""".'" P P,ci ... ,,,, )"", .. '1', '�ONAA"""H' �" ... T"eT';' chit .... hoNnrt_ah hJrfJllllTWtlPcu.'.14'Jt""" ... -r.",; Ywc:\l1'1'MrM f'rttI'� 'C"�CM.K&1A"i?:.

fi."' .. �;ar.') .. ; ... "b .... IIIIWr ... �B "''''''85»0; nml.�A�n n p.,,,, .. ,,.u.�· .• IU ... Al-� .... r:rlC,...,."CAN �J.J" �'t.IIG.M.' ",A..u..:,,""'r"�....-.lOC'P""" l'.ft'�,..". .... cn...

y",. t' C'ANUI� .... ,.-. tTA"" ct"4h.r.,� ,"" P ..... .. ea .... N" "'" "'".....-cA,,. "".,. ..t:",-,. "O(l)· e�e .. ., ..... e ''''0''.''':04'''''''., IlAl.' ... n".o' ... PY'AL .. 8AlfHrn.,.n.....'l') ... .,.".,....-,." .. c.,.,. "C .. .-s:",. _Opt,..,.,",. 3."''''''''' t"AA)A ttA.11 e.. rW!f'tpolWl�1 rhl ••• T'.'"OM' "'" g,.M01'� ftG""'�"" 'IYft'IfN u,,-........ ",...,.r 8 t ..... 1lL\'� w .... f """.M."r.. .......... , ........ �'e ........... ""'" c",,,,.._�.rnnv,, '''\If.'C'Mll1'ho .... cp. • .ll'tCJ.,......��� ....... 04".-,. 1" el ... n" ... u."lIt,eii' ... r.Aeol' 4'. ,.'rAMo .... ,.lPA." ... ""' ........... ) .'''' n"tf.- " ........ ! cnHt"" , .. � .... ,. ... TmA' r H., .... P.M-"� G ".u .. ... ".c' .... I11..,(hA"If' .. ,..ttl1" C"eAlt n.',.".' .... t-f''''' o,.r ... "*MI ..... "-:0"'" A ..... � t'O'�.-.,... Me ..... rrl�"' .... ... ,..Mtlr.,..c:A�.....rIt"rMMCrt't',.�tI,,� f4,.; ".fu'l'tt't �eOlIt."U.I .... . �el:roPA)"o G'.At� ,t .. "TI!Mtclll cptNlt:. )......., .... ftuw .... ",.,�

""M"vrl. •• IfI.C"To!'"" e , ... ".,�. ,."h . .. "tit", .. """0""" _,..r.,. .. Ta ... _ c&""''''r''' IClkr'"'N''' " .... "",­cL"f.,. ftMeJrtCeH'!f FC'MM 'Oleel.luNlI! cn'C"8$.,�� ,.. t .. e'f, .. CACII'.'''' •• Clt.u"f�, ",...,.,,.,..."�c:?1\lF'l.U�O,.,.."MJ4 .. · ... "'A'NUIo""."'Dc'!t'!�,,",, 1 f1 ..... tC.,,.,CttlJl"AA1." .... �@ � tv"t.,,,. 1( CT4"1'_AM" ".rAA&tU&M""I.I.\(�lrAM ! JlA I",*,\ .,.. )MC"�" Qn,..lI4A! t.l h"Dt ... ,.;.(crAl,,-,",p'. Y."t. ib.trTDMY ..... lA,.. .C'H,i ...... 1b "",1. UlM'P'a'Y .. '''�''''SA" .... '.' .... 1""65'Ml. UU/lfrdJ 7 C S ';0:1",,".,. {Nil t'., ....... H II .... n."� tlOArom'tEJ ".,reni PAl\t-o 'tt ,,"' ..... UW"I .,. ... .o.} apr""M)A" ... , It .... ["n,,"'t:P'I� M lei,fu";;' Co .. ". CO"''', Fl",;N'; tw­,-..... � .. AP. pĂ". r.r.,.. .... nrlll�.1'ia .f.,.;;t"â& ',UolU A"'.»C' .. '. 'u,,", .0C'0,.,'; n .... "i"IIwr.w �.��,.�� Mt�,"EtÎlf.M.II. )n.9T1 T .. "".H'.",."'"', .... O tCt"'" r',.tl�.i'; P4'-),;t..l ttOf'A.oDH· ta ."·",pC6""',,AO '!l.t?,,,,,,,,, PVCCI"II40,,. ...... JA,i .... ,.,.r,..dof"""., ".«,."C [.-t\VA.� ","'d\". n"' .... ,�·. uC'NQr .. "",· .. Ta; n .. Pti. Ull "",..1."",, ....-rMt....,..'�Ar ..... 'II. .... � I.!",r"� c ""..e ....... 1tf"",,.,,,iO."MM,,,t .. -.,., ... .JT.r .,A,.J'C''''.AO.,�.'r."nlQf .. ..c.lIa At"_.rdrH€tfo&,"r,tt. Il ri'",t.UIl "\04ICDen.M oC'.,ctl'�.kA . .. , ... " .. t�)' ... .,n mo(,ltou.i�. AIIrn" nMlrlfl(,� ".PAc"' .. �·".,.ui)1'/aAnli'i� .... ,. ..... r"Î ,..,.,.1. tlD J'";'I'�7" 1

�,.. .. ,.."" n. O�T.".'lo.P./ll..ttrn."MtArt" .. o,,, ... ., ".r�,. ,.,"'..,.. �c,,� 1''t'''·I�'''''r.. -.. -.-, "Cw.."' ... , ,.fttll,"" n ..... ltnft'âlll"..,. P'fC'C .. ,...ue .... ,. lAoMC' •• .;c....r.,r." .. l'.: ..... II . ... """�

.......... IMM .... �AI .. , ""CUC" AI ... ", - ,. .... " P..A\ .. IAY2II.A' , ... n .... ,,..nt... • .,. ,, .rA\"�f"""� "",,-,�� Afir C"'''' .... """ ..... I_V.a.t'.,. c .... )Art� .II .. ,'" ee.. ••• :!. ",ltAl .... r,....rt,JtTl'.be.w:. f ... ......, ..... ""..,." . r."" ............ .,..,.nCt",. .,,..... ......... . "- ... _" ... � 'AI. "''''''J''T",,,r.''�'''''MC.''j .i"1�.;-. .. cc.c .... C:.� __ 54I&H'fII'f.r'''''' .,.� .... PA\. ,""r.A'" r. PC" cfe,. nan", ...... . e..'IIIP rr· AA''''.f''f"",''&AM·''�Ko __ � "" 1"4"�� .. ftAooq;,.... ee.,;; r .... ' ••• "h.", �1�C''''�1. )1"1 ....... ...,.1'-'" ""1'C'lIll'" Ittll ••• 4li1(lIIl. IPA"''CMIit' .t", ... S.,.".( .'01 ..... ''''\0 �. ,..,"' .... :WIIIj ........ ., ... Se 'el..r.:.,;a CIOIIl rr .......... f'.,..�IWI)aI . .. ,.,a �.r...,.;. " .. "'"'1'.14,. "" .... o'tol..,; A'''' of""..". .'AMlII ee- r....., It It.."., .... .., ...... 'eTNI.r ....... el""''' • e....,.,� e." ..... ct .. 1'....,..,. 'r;Htal.;�.A''''''''''':1 .r .....

..,.. ,...,. .. , .tt""",.."' .... �· r.r,fAle. ..... ; k" •• r ... '.,.. .... ai.;, ,,,,,..,4\N .. ; e'''';; o,,�«"ţ,. .. .,. ... ��. lII.l.,., e:r",., ,..,',. .... ,1 ... 1: .. "-" Uq.4A .. C'-'U.c ..... �,_. OJAlAPlaII"""" •• ':1oi clM4r ..... �4... ,.,e�&AA'.Q' � ... .. r'.,f .. ntr' ""',, -".",..,..: '''�CO''IAUItf#'.H' t.UII'�." t."''',)f;r� _� .• cl' .. ,�n AII .. ' �l.� ... , ,..r'.'M •••• ItM"j .... ,H�r.u,.r.,""' .. H"A"tWcle .. �". """'''', r.C' 1\C.�\ttKiA .... n ,lV\1:Ao"l"""', '.\N'IIC"M .. If'I ...... .. r ...... f.;tt ..... . 6AIITJnlCltM"llMl&t�,..c«�. _CI. '''''''A.,.iI,,''''f;I� di •• ,. V,:oc .. ,... n.",..., f.e"\a'''',..�e;c.a ... tl"MfLu. AI., ' .......... '"rtiIr.t\IAa, .. h .u,,, ..... t. n,."t',. ... u r''''''''4'''''& � c.,,'4o\tI)M "Mr.'K ,.� ...

' •• r .... " •• c..;'M!Ar,.....,.. '1"""'''' "r .. ..tIN', . k"Mte.r.,. r."", '�'n ..... nHr .......... t'} ...... T ...... ..,... CI\�'" V C.,.,,.. .. ,,,. �!!.!:l "parlTAt'''il J .. clo, h ..... "'-' ... f oi ,.cn�"A'''''. ''''0(1\''0'''' _M"",'" otAAcur.'.,p"""" .... r .. (ît'jl. ,,,' r...,., �<J''''''' �. 'l'A"" ,T"ue.cA" A,,"�"'., ... "t •• AOI· r:.-.-c·':"i'Mte" 'A .... �",. o� .. ... � . 1t .. "I"l!WII., Coa...-..) .... "t� .. t Mt"O'"""" ... 1 ......... ad\"",P""".:t' J-ICA'I"4 k -� .. 'Pr) .... �� ;;; UI� UII"M"r.""".,.... ... ,. .. "· .. ,...,.OCtf-t ... lrAtI • .......,..c"', .... e,.,.,,..ncrAl ....... �

Prima paginll din originalul articolului lui V. 1. Lenin

"O Qrientare retroJ(rlldll In social-democratia rusă". - 1899 JlIc,ortn

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA TN SOCTAL-DEMOCRATIA RUSA 239

al orientarii miscarii noastre", scrie R. M. Este cazul sa intre-barn : de ce oare revendicarile social-democratilor i aleorganizatiilor social-dernocrate nu sint inglobate si ele prim:reindiciile orientarii misceirii noastre ? Pe ce baza separa R. M.revendicarile muncitoresti de revendicarile social-democratilorrusi ? $i aceasta separare R. M. o face in tot cursul articoluluiOm, dupà cum, in general, redactia ziarului Raboceaia Misl"o face in fiecare numar al acestuia. Pentru a lamuri in ceconstä aceasta greseala a ziarului Raboceaia Misl", trebuiesa lamurim problema generala a raportului dintre socialism§i miscarea tnuncitoreascri. In toate tarile europene, la inceputsocialismul si miscarea muncitoreasca au existat separat.Muncitorii duceau lupta impotriva capitalistilor, faceau grevesi organizau asociatii, iar socialistii ramineau la o parte demiscarea muncitoreasca, creau teorii prin care criticau actualaorinduire capitalista, burgheza a societatii si cereau Inlocuireaacestei orinduiri printr-o akà orinduire, superioara, orinduireasocialised'. Faptul ca miscarea rnuncitoreasca era separata desocialism determina slabiciunea si tipsa de dezvoltare a amin-durora : necontopite cu lupta muncitorilor, teoriile socialistilorramineau simple utopii, deziderate pioase, care nu exercitaunici o influenta asupra vietii reale ; miscarea muncitoreascaraminea o miscare cu obiective marunte, farimitata, lipsitàde semnificatie politica, de lumina stiintei inaintate a timpuluisail. De accea in toate Odle europene s-a manifestat din cein ce mai puternic tendinta de a contopi socialismul si mis-carea muncitoreasca intr-o miscare social-democratei unica.In urma acestei contopiri, lupta de clasa a muncitorilor setransforma in lupta constientei a proletariatului pentru elibe-rarea sa de sub jugul exploatarii exercitate de clasele avute,se faureste forma superioara a miscarii muncitoresti socia-liste : partidul muncitoresc social-democrat de sine stliteitor.Orientarea socialismului spre contopirea cu miscarea muncito-reasca este principalul merit al lui K. Marx si F. Engels : eiau creat o teorie revolutionara care a lamurit necesitateaacestei contopiri si a pus in fata socialistilor sarcina organi-zarii luptei de clasa a proletariatului.

Tot astfel s-au petrecut lucrurile si in Rusia. $i la noisocialismul a existat multa vreme, decenii de-a rindul, inafara luptei muncitorilor impotriva capitalistilor, in afara

17 - Opere complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

240 V. I. LENIN

grevelor muncitoresti etc. Pe de o parte, socialistii nu intele-geau teoria lui Marx si o considerau inaplicabila in conditiiledin Rusia ; pe de altä parte, miscarea muncitoreasca rusaraminea Inca intr-o forma cu totul embrionara. Cind in 1875a fost infiintata Uniunea muncitorilor din sudul Rusiei" siin 1878 Uniunea din nord a muncitorilor rusi", aceste organi-zatii muncitoresti au adoptat altä orientare decit aceea asocialistilor rusi ; ele revendicau drepturi politice pentru po-por si erau hotkite sä lupte pentru aceste drepturi, pe cindsocialistii rusi gresit credeau pe atunci ca lupta politica con-stituie o abatere de la socialism. Dar socialistii rusi n-au ri-mas la teoria lor rudimentara, eronata. Ei au mers inainte,si-au insusit teoria lui Marx, au elaborat o teorie a socia-lismului muncitoresc aplicabila in conditiile din Rusia, teoriasocial-democratilor rusi. Intemeierea social-democratiei ruseconstituie principalul merit al grupului Eliberarea muncii",al lui Plehanov, al lui Akselrod si al prietenilor lor *. De laintemeierea social-democratiei ruse (1883), la fiecare mani-festare larga a misckii muncitoresti ruse, aceasta din urtnase apropia tot mai mult si nemijlocit de social-democratii rusi,cauta sa se contopeasca cu ei. Intemeierea Partidului munci-toresc social-democrat din Rusia" (in primavara anului 1898)marcheaza un pas deosebit de important pe calea spre aceastäcontopire. In momentul de fata, principala sarcina a tuturorsocialistilor rusi si a tuturor muncitorilor rusi constienti esteeà consolideze aceasta contopire, sa intareasca si sa organizezePartidul muncitoresc social-democrat". Cine nu vrea sa iain seama aceasta contopire, cine cauta sa traga in mod arti-ficial o linie despärtitoare intre miscarea muncitoreasca sisocial-democratia din Rusia, acela prejudiciazei cauza socia-lismului muncitoresc si a misckii muncitoresti din Rusia, inloc de a o servi.

SA mergem mai departe. Cit priveste revendickile largiscrie R. M. , revendickile politice, abia revendickile

teskorilor din Petersburg... din 1897 reprezinta primul cazin care muncitorii nostri formuleaza, si intr-un mod Inca prea

* Istoria contopiril socialismului rue cu miscarea muncitoreascii din Rusiarosea fost expusi de un tovartts al nostru intr-o brosurA intitulatA Steagul

in Rusia. Studiu de istorie a miscArii muncitoresti ruse". Aceastii brosuril vaapirea In curind nt.

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 241

putin comtient, largi revendicari politice". Trebuie sa spunemca este iarasi o afirmatie cu totul grefitti. Publicind asemeneafraze, redactia ziarului Raboceaia Misl" vadqte, in primulrind, o uitare, de neiertat pentru un social-democrat, a istorieimiscarii revolutionare si muncitore§ti ruse, iar in al doilearind, o intelegere inadmisibil de ingusta a cauzei muncitoresti.Revendicari politice largi au fost formulate de muncitorii rugsi in manifestul de 1 Mai 1898 al Uniunii de lupta dinPetersburg, si in ziarul S.-Peterburgski Rabocii Listok", siin Raboceaia Gazeta", pe care organizatiile inaintate alesocial-democratilor rug au recunoscut-o in 1898 drept organoficial al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia".Ignorind acest fapt, Raboceaia Misl" se tiraste inapoi, in-dreptatind pe deplin parerea 6 el nu este exponentul munci-torilor inaintati, ci al paturilor inapoiate, neevoluate ale prole-tariatului (in articolul sau, R. M. arata el insusi ca ziaruluiRaboceaia Misl" i s-a mai atras atentia asupra acestui fapt).Paturile inapoiate ale proletariatului nu cunosc istoria miscariirevolutionare ruse, n-o cunoate nici R. M. Paturile inapoiateale proletariatului nu inteleg raportul dintre mi§carea munci-toreasca si social-democratie, nu-1 intelege nici R. M. Cumse explica faptul ca in deceniul in curs muncitorii rug nusi-au creat organizatii proprii separat de socialisti, cum faceaucu vreo doua decenii in urma ? De ce nu au formulat ei reven-dicari politice proprii, separat de social4ti ? R. M. explicaacest lucru, probabil, prin aceea ca muncitorii rug sint Incaprea putin pregatiti pentru asemenea revendicari" (pag. 5 dinarticolul sail), dar printr-o astfel de explicatie el nu face decitsa confirme inca o data parerea 6 este indreptatit sa vor-beasca numai ca exponent al paturilor inapoiate ale prole-tariatului. In timpul miscarii din deceniul in curs, aceste paturinu si-au dat seama de caracterul politic al miscarii. Cu toateacestea, insa, este indeobste cunoscut (g chiar R. M. o spune)ca miscarea muncitoreasca din deceniul in curs a capatat olarga semnificatie politica. Aceasta se datoreste faptului cacei care au determinat caracterul miscarii au fost, ca pretu-tindeni si ca intotdeauna, muncitorii inaintati, pe care masamuncitoreasca i-a urmat pentru Ca ei si-au dovedit hotarireasi priceperea de a sluji cauza muncitoreasca, pentru ca austiut sa cistige increderea deplina a acestei masc. Si acesti

1 7* www.dacoromanica.ro

24: V. I. LENIN

muncitori tinaintati erau social-democrati ; multi dintre ei auparticipat personal la acele controverse dintre narodovoltisocial-democrati care au caracterizat trecerea miscarii revolu-tionare ruse de la socialismul taranesc i complotist la socia-lismul muncitoresc. Asa se explica de ce acesti muncitoriinaintati nu s-au izolat acum de socialisti si de revolutionaripentru crea organizatii aparte. Aceasta izolare ii aveasensul si era necesara atunci cind socialismul se izola de mis-carea muncitoreasca. 0 astfel de izolare este imposibila si lip-sita de sens din momentul in care muncitorii inaintati au infata lor socialismul muncitoresc si organizatii social-democrate.Contopirea muncitorilor inaintati cu organizatiile social-democrate a Lost cit se poate de fireasca i inevitabila. Eaa fost un rezultat al importantului fapt istoric ca in perioadade dupa 1890 s-au intilnit doua marl miscari sociale inRusia : una spontana, miscarea populara din rindurile claseimuncitoare, iar cealalta orientarea gindirii sociale inspreteoria lui Marx si Engels, inspre doctrina social-democratiei.

Git de infinit de ingust este felul in care Raboceaia Misl"concepe lupta politica se vede din urmatoarele. Vorbinddespre revendicarile politice largi, R. M. scrie : Dar pentruca muncitorii sa poata desfasura intr-un mod pe deplin con-stient si de sine statator o asemenea lupta politica, este nece-sar ca ea sa fie dusa chiar de organizatiile muncitoresti, caaceste revendicari politice ale muncitorilor sa se intemeiezepe cerintele kr politic& comune de care ei sa fi devenitconstienti i pe interesele kr comune de moment" (retinetiacest lucru 1), ca aceste revendicari sA fie revendicari aleorganizatiilor muncitoresti (profesionale), ca ele revendi-carile sa fie elaborate intr-adevar in comun si tot in comunformulate de aceste organizatii muncitoresti, din initiativa lorparticulara"... Iar mai departe urmeaza o lamurire in sensulcä revendicarile politice comune imediate ale muncitorilorcontinua sa ramina deocamdata (11) ziva de munca de 10 oresi restabilirea sarbatorilor suprimate prin legea din 2.VI.1897.

5i dupa toate acestea, redactia ziarului Raboceaia Misl"se mai mira ca e acuzata de negarea politicii 1 Dar nuinseamna oare ca negi politica atunci cind o reduci la luptaasociatiilor profesionale pentru reforme izolate ? Nu inseamnaoare aceasta ca renunti la principiul fundamental al social-

si

a-si

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOGIAL-DEMOCRATIA RUSA 243

democratiei mondiale potrivit cAruia social-democratii trebuiesä tindà a organiza lupta de clasA a proletariatului in cadrulunor partide politice muncitoresti de sine stAtAtoare, care sAlupte pentru democratic ca mijloc de cucerire a puterii poli-tice de cAtre proletariat si de construire de catre el a societatiisocialiste ? Cu citA usurintà arunca peste bord falsificatoriimoderni ai social-democratismului tot ce este mai scump pen-tru social-democrati, tot ce ne &A dreptul sA vedern in mis-carea muncitoreascA o miscare de InsemnAtate istoricA mon-dialà. Pe ei nu-i intereseazA faptul cA experienta secularà asocialismului european si a democratiei europene ne InvatäcsA trebuie sA tindem spre crearea unor partide politice munci-toresti de sine stAtAtoare. Pe ei nu-i intereseazA faptul cA,dupà o cale lungA si anevoioask istoria miscArii revolutionareruse a dus la imbinarea socialismului cu miscarea muncito-reascA, la imbinarea mAretelor idealuri sociale si politice culupta de clasä a proletariatului. Nu-i intereseaza nici faptula muncitorii rusi inaintati au si pus bazele Partidului munci-toresc social-democrat din Rusia". In lAturi cu toate astea ISA ne descotorosim de west bagaj ideologic prea amplu side aceastä experientà .istoricA prea impovArAtoare si preten-tioasa, g sa rAminA deocamdatA" numai asociatiile profe-sionale (a cAror posibilitate de organizare in Rusia nu a fostInca prin nimic dovedità, dacA facem abstractie de asociatiilelegate), iar aceste asociatii profesionale sA elaboreze din ini-tiativa lor particulare revendicari, revendicAri de moment",revendicAri de mgrunte si neinsemnate ref orme II Ce inseamnAasta ? Nu inseamnA decit propovaduirea unei miscAri retro-grade 1 Nu inseamnA decit propagarea desfiintArii socia-lismului 1

$i in legAturà cu aceasta trebuie sä relevAm cA RaboceaiaMisr expune nu numai ideea 6 inseg organizatiile localetrebuie sa elaboreze formele locale de lupta si motivele con-crete de agitatie, metodele de agitatie etc. impotriva acesteiidei nimeni nu ar avea nimic de obiectat. Social-democratiirug nu au formulat niciodatà nici cea mai mica pretentiede a limita in aceastA privinta independenta muncitorilor. Nu,Raboceaia Misl" vrea a inleiture cu descivirfire marile sarcinipolitice ale proletariatului rus si sä se mArgineascA deocam-data" numai" la interesele de moment". PinA acum social-

www.dacoromanica.ro

244 V. I. LENIN

democratii rusi voiau ca, sprijinindu-se pe fiecare revendicarede moment, desf5surind agitatia in jurul ei, sà organizezeproletariatul in vederea luptei impotriva autocratiei, ca telimediat al lui. Acum Raboceaia Misl" vrea sã limiteze luptaproletariatului la o luptä restrinsa pentru revendicki inguste.$tiind foarte bine cä se indeparteaza de opiniile intregiisocial-democratii ruse, R. M. dä urmätorul rlspuns acuzatorilorziarului Raboceaia Misl". Se afirml cà rasturnarea tarismuluiar fi o sarcira imediatä a miscArii muncitoresti ruse. Dar acard miscári mundtoresti anume se intreaba R. M. , a

greviste ? a asociatiilor de ajutor reciproc ? a cercu-rilor muncitoregi ?" (pag. 5 din articol). La aceasta ii vomraspunde : vorbeste numai in numele dumitale, in numelegrupului dumitale, al paturilor inapoiate ale proletariatuluidintr-o anumiti localitate, reprezentate de acest grup, darnu-ti aroga dreptul de a vorbi in numele rnuncitorilor rusiinaintati I Adeseori elementele inapoiate ale proletariatuluinu stiu cà lupta pentru rästurnarea autocratiei poate fi dusänumai de un partid revolutionar. Nici R. M. nu stie acestlucru. Dar muncitorii rusi inaintati II tiu. Elementeleinapoiate din rindurile proletariatului nu stiu adesea cl mis-carea muncitoreascä rusä nu se limiteazá la lupta grevista,la Asociatiile de ajutor reciproc i la cercurile muncitoresti,cä de multá vreme miscarea muncitoreascä rusä tinde sa seorganizeze intr-un partid revolutionar si a dovedit in faptaceastà tendinta. Nici R. M. nu stie acest lucru. Dar munci-torii rusi inaintati l tiu.

Totala sa lipsä de intelegere a ceea ce este social-democra-tismul, R. M. incearca s-o prezinte drept un mod aparte dea intelege realitatile noastre". Sä examinam mai indeaproapeopiniile lui in aceastà problema.

Asupra notiunii de absolutism propriu-zise... scrie R. M....nu vom insista aid, deoarece presupunem cá fiecare inter-

locutor al nostru are o idee cit se poate de precisä si de claradespre aceste lucruri". Vom vedea indatä a R. M. insusi areo idee cit se poate de neprecisA si de neclarà despre acestelucruri, dar mai intii trebuie sä relevám Inca o imprejurare.Printre interlocutorii lui R. M. figureazá oare i muncitorii ?Fireste cá da. $i dacä figureazl, de unde sä capete ei o idee

miscdrii

www.dacoromanica.ro

0 OR1ENTARE RETROCRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 245

cit se poate de precisá despre absolutism ? Evident a in acestscop este necesarä o cit mai largA si mai sistematica propa-gare a ideilor de libertate politicA in general, este necesarao agitatie care s'a foloseasea fiecare manifestare concretà asilniciei politienesti si a impilkii birocratice pentru a lega deele (in mintile muncitorilor) ideea precisr de absolutism.S-ar parea cà e limpede. Dar dacá e limpede, poate da oarerezultate o propaganda si o agitatie pur locala impotrivaabsolutismului ? Nu este oare absolut necesar ca ea sei lieorganizata pe scara intregii Rusii, ca o activitate unitará sisistematica desfAsuratà de un singur partid ? Atunci de ceprintre sarcinile imediate ale miscarii muncitoresti din RusiaR. M. nu indica si sarcina organizArii unei propagande si agi-tatii sistematice impotriva absolutisrnului ? Numai pentru aare o idee cit se poate de neprecisa si de neclara despre sarci-nile miscarii muncitoresti ruse si ale social-democratiei ruse.

In continuare, R. A4. explica cititorului ca absolutismul re-prezinta o uriasa fortá personalV (birocratia mustruluitàmilitdreste) si o uriasá fortà economicV (mijloacele finan-ciare). Farä a ne opri asupra impreciziilor" din explicatialui R. M. (si impreciziile" sint foarte numeroase aici), trecemdirect la chestiunea principalá :

Asadar intreaba. R. M. social-democratia rusä , oarenu rasturnarea acestei forte personale si cucerirea acestei forteeconomice este ceea ce se recomandà in momentul de fatamuncitorilor rusi ca sarcina imediatà si primordiala a organi-zatiilor lor actuale (embrionare) ? (ca s'a nu mai vorbim desprerevolutionarii care spun ca aceasta sarcinä trebuie sä si-oasume cercurile de muncitori inaintati)".

Cu mirare ne frecam la ochi si recitim de douà si de treiori acest pasaj uluitor. Nu cumva ne-am inselat ? Nu, nune-am inselat : R. M. nu ,ctie intr-adeveir ce inseammi rtistur-narea absolutismului. E de necrezut, dar asa e. De altfel,se mai poate spune ci e de necrezut dupá confuzia de ideide care dä dovad'a R. M.?

R. M. confunda cucerirea puterii de atre revolutionari curästurnarea absolutismului de catre revolutionari.

Vechii revolutionari rusi (narodovoltii) nazuiau spre cuce-rirea puterii de cAtre un partid revolutionar. Cucerind puterea,partidul va asturna forta personala" a absolutismului

www.dacoromanica.ro

240 V. I. LENIN

credeau ei , adid va numi in locul cinovnicilor agenti de-aisai, va cuceri forta economica", adica toate mijloacele finan-ciare ale statului, si va infaptui revolutia sociala. Narodovoltii(vechii narodovolti) nazuiau intr-adevar spre rasturnareafortei personale si cucerirea fortei economice" a absolutismu-lui, daca e sa folosim, dupa exemplul lui R. M., aceste expresiistingace. Social-democratii rusi s-au ridicat cu hotarire impo-triva acestei teorii revolutionare. Plehanov a supus-o unei cri-tici necrutatoare in lucrarile sale : Socialismul si lupta poli-tica" (1883) si Divergentele noastre" (1885) si a indicatrevolutionarilor rusi care este sarcina lor : crearea unui partidrevolutionar muncitoresc, al carui scop imediat sä fie rastur-narea absolutismului. Dar ce inseamna rasturnarea absolutis-mului ? Pentru a putea explica lui R. M. acest lucru, este nece-sar sa raspundem intii la intrebarea : ce este absolutismul ?Absolutismul (autocratia, monarhia absoluta) este o forma' deguvernamint in care puterea suprem'a apartine in intregime siin mod exclusiv (absolut) tarului. Tarul emite legile, numestefunctionarii statului, stringe si cheltuieste banii poporului,fdrii ca poporul sa" participe la facerea legilor Fi la controlulasupra administratiei. De aceea absolutismul inseamna sama-volnicie din partea cinovnicilor si a politiei si lipsa de drep-turi pentru popor. De pe urma acestei lipse de drepturi suferaintregul popor, dar clasele avute (mai cu seama mosierii bo-gati si capitalistii) exercita asupra birocratiei o influentäfoarte puternica. Cit priveste clasa muncitoare, ea sufera in-doit : atit de pe urma lipsei de drepturi a intregului poporrus, cit si de pe urma asupririi muncitorilor de catre capita-listi, care obliga guvernul sa le slujeasca interesele.

Ce inseamna deci rasturnarea absolutismului ? Inseamnirenuntarea tarului la puterea absoluta ; acordarea dreptuluipentru popor de a-si alege reprezentanti care sa faca legile,sá supravegheze activitatea functionarilor statului, stringereaimpozitelor si cheltuirea banului public. Forma de guvernamintin cadrul careia poporul participa la facerea legilor si la con-ducerea statului se numeste forma constitutionald de guverna-mint (constitutie = legea care stabileste participarea repre-zentantilor poporului la facerea legilor si la conducereastatului). Prin urmare, rästurnarea absolutismului inseamnainlocuirea formei absolutiste de guvernamint printr-o forma

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 247

constitutionalã de guvernamint. De aici rezultà ca.' pentru rAs-turnarea absolutismului nu este nevoie nicidecum de rOstur-narea fortei personale si de cucerirea fortei economice", cieste nevoie sä se impunA guvernului tarist sa renunte laputerea sa absolutà si sd convoace o adunare de reprezentantiai poporului in vederea intocmirii unei constitutii (cucerireaunei constitutii democratice" [popularà, intocmita in interesulpoporului], cum se spune in proiectul de program al social-democratilor rusi, publicat in 1885 de grupul Eliberareamuncii").

De ce rasturnarea absolutismului trebuie sä fie prima sar-cinä a clasei muncitoare ruse ? Pentru ca in conditiile absolu-tismului clasa muncitoare nu-si poate desfasura pe scarä largalupta, nu poate cuceri pozitii trainice nici in domeniul eco-nomic, nici in cel politic, nu poate crea organizatii trainice,de masa, nu poate desfAsura in fata tuturor maselor munci-toare steagul revolutiei sociale si nu le poate inváta a luptepentru infdptuirea ei. Numai in conditii de libertate politicáeste posibilà lupta hotárità a intregii clase muncitoare impo-triva clasei burgheziei, scopul final al acestei lupte fiind cuce-rirea puterii politice de cdtre proletariat si organizarea socie-tatii socialiste. Aceastd cucerire a puterii politice de cátreproletariatul organizat, calit in focul unor lupte indelungate,va insemna intr-adevar rasturnarea puterii personale si cuce-rirea fortei economice" a guvernului burghez, dar social-democratii rusi nu au declarat niciodatà ca aceastd cucerirea puterii ar fi o sarcinä imediatà a muncitorilor rusi. Social-democratii rusi au sustinut intotdeauna ca numai in conditiide libertate politica, in conditiile unei lupte de masa desfasu-rate pe scarà larga, clasa muncitoare rusa va sti sa fOureascáorganizatiile necesare pentru obtinerea acestei victorii finalea socialismului.

Dar cum ar putea clasa muncitoare din Rusia sa rOstoarneabsolutismul ? aci redactorii de la Raboceaia Misl" iau inzeflemea pinA si grupul Eliberarea munch", intemeietorulsocial-democratiei ruse, care in programul lui a aratat calupta impotriva absolutismului este obligatorie chiar si pen-tru cercurile muncitoresti, care astAzi constituie germeniiviitorului partid muncitoresc din Rusia". Ziarului RabooeaiaMisl" (vezi nr. 7 al ziarului, precum si articolul pe care-1

www.dacoromanica.ro

248 V. I. LENIN

analizám) aceastA idee i se pare ridicolA : rAsturnarea absolu-tismului sa fie infaptuita de cercuri muncitoresti 1 La aceastavom rdspunde redactorilor de la Raboceaia Misl" : de cinerideti ? De voi insivA rideti 1 Redactorii de la RaboceaiaMisl" se pling ca social-democratii rusi polemizeazA cu eiintr-un spirit netoviirii,resc. SA judece cititorii cine polemizeazAintr-un spirit netovArdsesc : vechii social-democrati rusi, caresi-au formulat cu precizie conceptiile si spun pe sleau careanume conceptii ale tinerilor" socot ei cA sint gresite si dece anume ; sau tinerii", care, farii ali numi adversarii,hArtuiesc de dupà colt ba pe autorul cArtii in lirnba germanAdespre Cernisevski" (pe Plehanov, punindu-1, fArà nici untemei, pe acelasi plan cu unii autori din presa legalA), bagrupul Eliberarea muncii", citind intr-o formA denaturatdfragmente din programul lui si fArA a-i opune un programpropriu cit de cit precis formulat. Da 1 Noi recunoastem dato-ria tovArAseascA, datoria sprijinirii tuturor tovarAsilor, datoriade a fi ingAduitori fatA de pArerile tovarAsilor, dar pentru noidatoria továrd,reascd decurge din datoria fat a de social-demo-cratia rusei ,Fi lata de social-democratia internationalii, ,si nuMyers. Recunoastem cg avem indatoriri tovArAsesti fatA deRaboceaia Misl" nu pentru 6 redactorii ei ne sint tovarAsi,ci vedem in redactorii de la Raboceaia Misl" tovarAsi de-ainostri numai pentru ca activeazA si in mdsura in care acti-veazA in rindurile social-democratiei ruse (si deci ale social-democratiei internationale). De aceea, din moment ce sintemconvinsi cA tovarAsii" dau inapoi de la programul social-democrat, cA tovarAsii" ingusteazA si denatureazA sarcinilemiscArii muncitoresti, socotim de datoria noastrà sA ne expri-mArn aceastd convingere in termeni cit se poate de categoricisi fAti nici un fel de reticente 1

Am spus ca redactorii de la Raboceaia Misl" redau intr-omanierà denaturatA conceptiile grupului Eliberarea muncii".SA judece cititorul dacA avem sau nu dreptate. Nu-i putemintelege pe acei tovarAsi de-ai nostri scrie R. M. careyid in programul lor de <<eliberare a muncii* un simplu rAs-puns la intrebarea : ((de unde sA luAm fortele necesare pentrua putea lupta impotriva absolutismului ?))" (in altà parte :revolutionarii nostri considerd cA miscarea muncitorilor estecel mai bun mijloc pentru rästurnarea absolutismului"). Des-

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA fl. SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 249

chideti proiectul de program al social-democratilor rusi, publi-cat de grupul Eliberarea muncii" in 1885 si reprodus deP. B. Akselrod in brosura sa In problema sarcinilor imediatesi a tacticii social-democratiei ruse" (Geneva, 1898),yeti vedea ca /a baza programului se afla : eliberarea deplinaa muncii de sub jugul capitalului, trecerea in proprietatesociala a tuturor mijloacelor de productie, cucerirea puteriipolitice de catre clasa muncitoare, crearea unui partid munci-toresc revolutionar. Este clar ca R. M. denaturead acest pro-gram, cà nu vrea sh-1 inteleaga. El se agata de cuvintele spusede P. B. Akselrod la inceputul brosurii, unde se arata caprogramul grupului Eliberarea muncii" a fost un raspuns"la intrebarea : de unde sa luarn fortele necesare pentru aputea lupta impotriva absolutismului ? Dar este un fapt istoriccà programul grupului Eliberarea muncii" a dat raspuns sila aceastä intrebare a revolutionarilor rusi, si la aceastä intre-bare a intregii miscari revolutionare ruse. $i dad programulgrupului Eliberarea muncii" a dat un raspuns la aceastaintrebare, rezultä oare de aici ca pentru grupul Eliberareamuncii" miscarea muncitoreasca nu era decit un mijloc ? Ade-varul e cä aceasta lipsd de intelegere" a lui R. M. dovedestedoar cà el nu cunoaste fapte indeobste cunoscute din activi-tatea grupului Eliberarea muncii".

Mai departe. R. M. nu intelege cum poate fi rasturnareaabsolutismului" o sarcina a cercurilor muncitoresti. Deschidetiprogramul grupului Eliberarea muncii" : Social-democratiirusi se spune acolo consided agitatia si continua raspin-dire a ideilor socialiste si a organizatiilor revolutionare inrindurile clasei muncitoare drept principalul mijloc de luptipolitica a cercurilor muncitoresti impotriva absolutismului.Strins legate intre dc intr-un tot armonios, aceste organizatii,nelimitindu-se la ciocniri izolate cu guvernul, nu vor intirzia,la momentul oportun, sa tread la un atac general, hotaritimpotriva lui". Tocmai aceasta este tactica pe care au urmat-oorganizatiile din Rusia, care in primavara anului 1898 auintemeiat Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia".$i ele au dovedit cà asernenea organizatii constituie in Rusiao foga politica importanta. Dad aceste organizatii vor formaun partid unic ;i vor duce o agitatie larga impotriva cirmuiriiabsolutistc, folosind in acelasi timp toatc clementele opozitiei

si

www.dacoromanica.ro

250 V. I. LENIN

liberale, sarcina cuceririi libertätii politice va fi, fàràrealizabilä pentru un astfel de partid. DacA redactorii de laRaboceaia Misl" nu pot sá inteleaga" acest lucru, noi iiputem" sfkui : mai invkati, domnilor, pentru CA in sineaceste lucruri nu sint de loc greu de inteles.

Sä revenim insA la R. M., pe care 1-am läsat la mijloculconsideratiilor sale asupra luptei impotriva absolutismului.Conceptia proprie a lui R. M. asupra acestei probleme ilus-treazA si mai limpede orientarea noua, retrogradk a ziaruluiRaboceaia Misl".

Este limpede cA sfirsitul absolutismului este aproape",scrie R. M. Lupta cu absolutismul constituie pentru toateelementele sociale viabile una din conditiile dezvoltkii lotsanatoase". De aici rezulta, va gindi probabil cititorul, cá luptacu absolutismul este necesarA i pentru clasa muncitoare ? Nu,nu VA pripiti. R. M. are o logica i o terminologie proprie.Prin cuvintul lupta, la care el adauga cuvintul obsteasci"(lupta obsteascä), el intelege ceva cu totul aparte. Dupl cedescrie opozitia legalá pe care o fac guvernului numeroasepkuri ale populatiei ruse, R. M. conchide : Cki si luptapentru autoadministrarea zemstvelor si a oraselor, i luptapentru invka-mint public, si lupta pentru ajutorarea obsteascaa populatiei infometate etc. este o lupti cu absolutismul".Necesitatea luptei obstesti impotriva atotputerniciei cinov-nicilor este evidentà pentru toate pAturile i grupurile con-stiente i progresiste ale populatiei. Mai mult. Aceastà luptäobsteasa desi dintr-o stranie neintelegere a scApat pira acurnatentiei binevoitoare a multor autori revolutionari rug, a siinceput sà fie dusà, dupà cum am vkut, de societatea * rusà,si nu de ieri de alaltAieri". Adevkata problema este : cumtrebuie sä duca pkurile sociale arnintite... aceastá lupta cuabsolutismul" (va rog sä retineti expresia I) pentru ca ea säfie cit mai reusità... Pentru noi insä problema principara este :

cum trebuie sà duca' muncitorii nostri aceastá luptäobsteascä (I) cu absolutismul..."

* Aid, ca $1 In numeroase alte locuri din lucririle sale. Lenin folosestecuvintul societate nu in sensul

!Attireobisnuit, ci intr-un sens mai restrins, lute-

legind prin acest terrnen politiceste activi din rindurile claselor do-minante (burghezia liberaIS, intelectuali, functionari din aparatul de stat etc.).

Nota trod.

indoiala,

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 251

In aceste rationamente, R. M. a ingrAmadit iaräsi confuziipeste confuzii si erori färà numAr.

In primul rind, R. M. confundA opozitia legald cu luptaimpotriva absolutismului, cu lupta pentru rAsturnarea absolu-tismului. El face aceastà confuzie de neiertat pentru un socia-list, folosind expresia lupta cu absolutismul" fad a o lAmuri ;intr-adevAr, ea poate insemna (dad se specifid in modexpres) si lupta impotriva absolutismului, dar poate insemnasi lupta impotriva unora dintre mAsurile absolutismului incadrul aceleiasi orinduiri absolutiste.

In al doilea rind, calificind opozitia legall drept luptäobsteascA cu absolutismul si afirmind cA muncitorii nostri tre-buie sä dud aceastA lupd obsteascA", R. M. pare a spune6 muncitorii nostri nu trebuie sa dud o lupd revolutionadimpotriva absolutismului, ci trebuie d fad o opozitie kgalàabsolutismului, ceea ce inseamnA cA el aluned spre o revold-toare vulgarizare a social-democratiei, pe care o confundA cucel mai banal si mai plat liberalism rusesc.

In al treilea rind, R. M. spune un neadevdr flagrant despreautorii social-democrati rusi [R. M., ce-i drept, prefed sAfad tovArAseste" reprosuri fArA adred. Dar dad el nu serefed la social-democrati, cuvintele lui nu au nici un sens],

afirmind cA ei nu ar acorda atentie opozitiei legate. Dimpo-trivA, atit grupul Eliberarea muncii" cit si P. B. Akselrodin special, atit Manifestul Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia" cit si brosura Sarcinile social-democrati-lor rusi" (editatà de Partidul muncitoresc social-democratdin Rusia" si denurnitá de Akselrod comentariu la Mani-fest") nu numai ca au acordat atentie opozitiei legate, dar ausi lAmurit cu toad precizia raportul dintre ea si social-democratie.

SA ne explicám. Ce fel de lupd cu absolutismul" duc lanoi zemstvele, asociatiile liberate in general, presa liberalA ?Lupd ele oare impotriva absolutismului, `pentru rdsturnarealui ? Nu, ele nu duc si nici n-au dus vreodatti o astfel deluptd. Impotriva absolutismului luptA numai revolutionarii,dintre care unii provin din cercurile liberate si se bucud desimpatia acestor cercuri. Dar a duce o lupd revolutionadnu e nicidecum tot una cu a nutri simpatii pentru revolutionarisi a-i sprijini ; lupta impotriva absolutismului nu e tot una

www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

cu opozitia legala fata de absolutism. Liberalii rusi isi exprimAnemultumirea fata de absolutism numai in limitele ingilduitede absolutismul insusi, adica intr-o forma' pe care absolutis-mul o considerä neprimejdioasä pentru el. Cea mai aprecia-bah' manifestare a opozitiei liberale au constituit-o demersurileintreprinse de liberali pe linga guvernul tarist in problemaatragerii poporului la opera de guvernare. $i de fiecare dataliberalii au inghitit farà cirtire grosolanele refuzuri politienesticu care se soldau aceste demersuri, au suportat cu resemnarepersecutiile salbatice si nelegiuite cu care guvernul jandarme-resc rasplätea chiar si incercarile lor legale de a-si exprimapkerea. A declara c'à opozitia liberala este de-a dreptul oluptd obsteasca impotriva absolutismului inseamná pur sisimplu a denatura faptele, pentru Ca liberalii rusi n-au organi-zat niciodatti un partid revolutionar care sA-si propuna dreptscop rasturnarea absolutismului, cu toate ca ei au avut in-totdeauna si au si astAzi posibilitatea de a gási pentru aceastaatit mijloacele materiale necesare cit si oameni care sa' repre-zinte liberalismul rus in strainAtate. Iar R. M. nu numai cadenatureazA faptele, dar mai amested aici si numele mareluisocialist rus N. G. Cernisevski. In aceastä luptA scrieR. M. , muncitorii au drept aliati toate paturile progresisteale societatii ruse, care isi aparà interesele si institutiile lor*testi, care isi dau limpede seama de interesele kr comune,((care nu uita niciodatb (citeaza R. M. pe Cernisevski) citde mare oe deosebirea dacd schimbarea se infaptuieste inurma unei hotariri independente a cirmuirii sau in urma uneirevendiceiri categorice din partea societdfile. A extindeaceastä apreciere asupra tuturor participantilor la luptaobsteascr, asa cum o concepe R. M., adica si asupra tuturorliberalilor rusi, inseamnA put ,ri simplu a falsifica realitatea.Liberalii rusi n-au prezentat niciodata revendicki categoricecirrnuirii, si tocmai de aceea ei n-au avut niciodata si cu Iliaun chip nu pot avea acum un rol revolutionar independent.Nu toate paturile progresiste ale societatii" pot fi aliati aiclasei muncitoare si ai social-democratiei, ci numai partidelerevolutionare intemeiate de membrii acestei societati. Libe-ralii, insa, in general pot si trebuie sa constituie doar unadintre sursele de forte si mijloace suplimentare pentru parti-dul muncitoresc revolutionar (dupa cum a si arätat cit se

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA /N SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 263

poate de dar P. B. Akselrod in brosura mentionata mai sus)N. G. Cernisevski biciuia fara crutare paturile progresisteale societatii ruse" tocmai pentru cá ele nu intelegeau necesi-tatea de a prezenta cirmuirii revendicari categorice §i pentruca priveau nepasatoare cum revolutionarii proveniti dinrindurile lor cadeau sub loviturile guvernului absolutist. Incazul de fata R.M. il citeaza pe Cernisevski tot atit de fararost pe cit de fara rost sint inserate in cel de-al doilea articolal Suplimentului special" fragmente de citate din Cerni-Kvski, menite sa demonstreze ca Cernisevski n-ar fi fostutopist si Ca social-democratii ru0 nu ar fi apreciat intreagainsemnatate a marelui socialist rus". Adevarul insa esteca, in cartea sa despre Cernisevski (articolele din culegereaSotial-demokrat" 102, publicate in volum separat in limbagermana), Plehanov a apreciat pe deplin insemnatatea luiCernisevski si a lamurit atitudinea acestuia fata de teorialui Marx si Engels. Pe cind redactia ziarului RaboceaiaMisl" n-a facut decit sa-si demonstreze nepriceperea de aaprecia intr-o maniera cit de cit logica i ampla insemnatatealui Cernisevski, partile lui tari si slabe.

Adevarata problema" a social-democratiei ruse nu estecitusi de putin aceea de a sti cum trebuie sa ducl liberaliilupta oNteasca" (prin care R.M., dupa cum am vazut, in-telege opozitia legala), ci de a sti cum sa organizeze unpartid muncitoresc revolutionar, care, luptind pentru rastur-narea absolutismului, sä se poata sprijini pe toate elementeleopozitioniste din Rusia si sá poata folosi in lupta sa revolu-tionara toate manifestarile opozitioniste. In acest scop estenecesar tocmai un partid muncitoresc revolutionar, pentruca numai clasa muncitoare poate fi in Rusia un luptatorhotarit si consecvent pentru democratic, pentru ca farainfluenta energica exercitata de un asemenea partid elemen-tele liberale ar putea sa ramina o forta inactiva, dormitinde(P. B. Akselrod, bropra citatä, pag. 23). Spunind ca patu-rile cele mai progresiste de la noi" duc o adevarata (1!) luptiobsteasca cu absolutismul" (pag. 12 din articolul lui R.M.),ea pentru noi problema principala este : cum trebuie sa duce'muncitorii nostri aceastd luptd obsteasai cu absolutismul",

spunind asemenea lucruri, R.M. in fond parasqte cu totallinia social-democratiei. Nu ne ramine decit sa-i sfatuim in

www.dacoromanica.ro

264 V. I. LENIN

modul cel mai serios pe redactorii de la Raboceaia Misl" sase gindeasca bine incotro vor s-o apuce si unde este adeva-ratul lor loc : printre revolutionari, care duc in rinduriledaselor de oameni ai muncii steagul revolutiei sociale si vorsa le organizeze intr-un partid politic revolutionar, sau printreliberali, care isi duc lupta" lor obsteasca" (adica fac oopozitie legala). Teoria initiativei obstesti" a muncitorilor,teoria ajutorului reciproc social" si a asociatiilor profesio-nale, care deocamdata" se limiteaza sa revendice ziva demunca de 10 ore, teoria luptei obstesti" a zemstvelor, aasociatiilor liberale etc. cu absolutismul, aceasta teorie nuare in ea absolut nimic socialist, nimic care sã nu poata fiadmis de liberali 1 Caci in fond intregul program al ziaruluiRaboceaia Misl" (in masura in care se poate vorbi aici deun program) nu inseamna altceva decit ca muncitorii rusitrebuie sa ramina in starea lor de inapoiere si de farimitaresi 6 trebuie sa devina o anexii a liberalilor 1

Uncle fraze ale lui R.M. suna cu totul ciudat. Toata ne-norocirea este, declara R.M., ca intelectualitatea noastra re-volutionara, prigonità fara crutare de politia politica, iadrept lupta politica cu absolutismul lupta ei impotriva acesteipolitii politice". Care poate fi sensul unei asemenea afir-matii ? Politia politica de aceea se si numeste politica, pentruCa urmareste pe dusmanii absolutismului si pe cei care luptaimpotriva lui. De aceea si Raboceaia Misl", atita timp citnu s-a transformat Inca intr-un organ liberal, lupta impotrivapolitiei politice, dupa cum lupta impotriva ei toti revolutio-narii rusi, toti socialistii, toti muncitorii constienti. Dinfaptul ca politia politica ii prigoneste fara crutare pe socia-listi si pe muncitori, cä absolutismul dispune de o organi-zacie bine inchegata", de oameni de stat priceputi si abili"(pag. 7 din articolul lui R.M.), din acest fapt nu se pot tragedecit douà concluzii. Liberalul, las si mic de suflet, va de-duce de aici cà poporul nostru in general si muncitorii inspecial sint Mei prea putin pregatiti pentru lupta si ca trebuiesa ne punem toate sperantele in lupta" zernstvelor, a preseiliberale etc., pentru cA aceasta este adevarata lupta cuabsolutismul", si nu numai o lupta impotriva politiei politice.Socialistul si orke muncitor constient vor deduce de aici 6partidul muncitoresc trebuie sa se stracluiasca din rasputeri

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 255

sa creeze si el o organizatie puternic inchegate, sa fau-reasca din rindurile muncitorilor inaintati si ale socialistilormilitanti revolutionari priceputi i abili", care sa ridicepartidul muncitoresc la inaltimea unei forte de avangardacare luptä pentru democratie si sá tie sa atraga alaturi deel toate elementele opozitioniste.

Redactorii de la Raboceaia Misl" nu-si dau seama ca aualunecat pe o panta care ii duce spre prima concluzie 1

Sau alta fraza : Ne uimeste in aceste programe", adica inprogramele social-democratilor scrie R.M. si faptul caele pun mereu pe primul plan foloasele pe care le-ar puteaaduce activitatea muncitorilor in parlament (care nu existala noi), ignorind cu desavirsire... insemnatatea participkiiinuncitorilor" la adunkile in care fabricantii discuta proble-mele legislatiei, la activitatea comisiilor pentru reglementareamuncii in fabrici, la autoadministrarea obsteasca a oraselor(pag. 15). Daca nu vom pune pe primul plan foloasele pecare le-ar aduce parlamentul, de unde sa afle muncitoriidespre drepturile politice si despre libertatea politica ? Dacaam trece sub tkere aceste chestiuni, cum le trece sub tacereRaboceaia Misl", nu ar insemna oare sa cultivam in paturilemuncitoresti inapoiate ignoranta politica ? Cit priveste parti-ciparea muncitorilor la autoadministrarea obsteasca a orase-lor, nici un social-democrat nu a negat niciodata si nicaiedfolosul si importanta activitkii muncitorilor socialigi in ca-drul organelor de autoadministrare ale oraselor, dar esteridicol sa vorbesti despre aceasta intr-o tara ca Rusia, undenu este posibila nici o manifestare fatisa a socialismului, undeatragerea muncitorilor pe fagasul activitkii in cadrul orga-nelor de autoadministrare ale oraselor (chiar daca aceastaar fi posibila) ar insemna in fapt sustragerea muncitorilorinaintati de la lupta pentru cauza muncitoreasca socialista siorientarea lor spre liberalism.

Atitudinea pkurilor muncitoresti inaintate spune R.M.fata de un astfel de guvern (adica fata de guvernul abso-

lutist)... este tot atit de explicabila ca si atitudinea muncitori-lor fata de fabricanti". Prin urmare, va conchide de aici odceom cu judecata sankoasa, muncitorii din paturile inaintatesint social-democrati tot atit de constiend ca si socialistii dinrindurile intelectualilor, si de aceea tendinta ziarului Rabo-

18 www.dacoromanica.ro

256 V. I. LENIN

ceaia Misl" de a-i separa pe unii de altii este stupicla siclaunatoare. Prin urmare, clasa muncitoare din Rusia a sicreat si a ridicat singura din rindurile sale elemente pentruformarea unui partid politic muncitoresc de sine statator.Dar din faptul ca" paturile muncitoresti inaintate sint con-stiente din punct de vedere politic, redactorii de la Rabo-ceaia Misl" trag concluzia... 6 aceste elemente inaintatetrebuie sa fie tirite inapoi, astfel incit sa bath* pasul pe loc 1Ce fel de lupta ar fi de dorit sa duca muncitorii ?", intreabaR.M. i raspunde : este de dorit ca ei sa clucd acea luptàcare este posibila, iar posibila este lupta pe care muncitorii oduc" in momentul de fata" 111 Este greu sa exprimi intr-oforma mai pregnanta oportunismul absurd si lipsit de prin-cipii de care s-au molipsit redactorii ziarului RaboceaiaMisl", tiriti de bernsteiniada" la moda 1 Este de dorit ceence este posibil, iar posibil este ceea ce exista in momentul defata 1 Este ca si cum unui om care se pregateste sa porneascala u.n drum lung si greu, de-a lungul caruia il asteaptá omultime de obstacole si numerosi dusmani, si care intreaba :incotro sa merg ?, i s-ar raspunde : ar fi de dorit sa mergiacolo unde se poate merge, iar de mers se poate merge acolounde mergi in momentul de fatä 1 Acesta este un nihilism decea mai autentica spetä, dar nu un nihilism revolutionar, ciunul oportunist, de teapa celui pe care-I manifesta fie anar-histii, fie liberalii burghezi 1 Chemind" pe muncitorii rusila o lupta partiala" si politica" (si trebuie sa aratam càprin lupta politica el nu intelege lupta impotriva absolutis-mului, ci numai lupta pentru imbunatatirea situatiei tuturormuncitorilor"), R.M. indeamna fatis miscarea muncitoreascarusa si social-democratia rusa sa faca un pas inapoi, indeamnain fond pe muncitori sa se separe de social-democrati si saarunce astf el peste bord toatà experienta acumulata de pro-letariatul european si rus 1 Daca lupta numai pentru imbu-natatirea situatiei lor, muncitorii nu au nevoie de socialisti.Tn toate Odle se gasesc muncitori care lupta pentru imbu-natatirea situatiei lor Cara sä stie nimic despre socialism sauavind chiar o atitudine ostila fatà de el.

In incheiere scrie R.M. , citeva cuvinte despre felulcum concepem noi socialismul muncitoresc". Dupà cele demai sus, cititorului nu-i va fi greu sa-si inchipuie ce repre-

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 267

zinta aceastä conceptie". Este pur si simplu o copie dupacartea la moda" a lui Bernstein. In locul luptei de clasa aproletariatului, social-democratii tined" de la noi puninitiativa obsteasca 5i politica a muncitorilor". Daca neamintim cum intelege R.M. lupta" ob,steascii 5i politica",devine limpede pentru noi Ca este vorba aici de o reintoar-cere directa la formula" unor autori din presa rusa legall.In loc sa indice precis scopul (5i esenta) socialismului : tre-cerea pdmintului, a fabricilor etc. 5i in genere a tuturor mij-loacelor de productie in proprietatea intregii societati 5iinlocuirea productiei capitaliste printr-o productie organizatadupa un plan general in interesul tuturor membrilor societatii,R.M. indica mai intii dezvoltarea asociatiilor profesionale sia cooperativelor de consum si spune doar in treacat ca so-cialismul duce la socializarea deplina a tuturor mijloacelorde productie. In schimb, se tipareste cu caractere dintre celemai grase fraza in care se spune ea' socialismul nu inseamnadecit dezvoltarea mai departe, superioara, a vietii socialecontemporane", fraza imprumutata de la Bernstein si carenu numai ca nu lamureste sernnificatia si esenta socialismului,ci le face sa devina nebuloase. Toti liberalii si toti burgheziise declara, fara doar si poate, pentru dezvoltarea vietiisociale contemporane", 5i de aceea se vor bucura cu totiicitind aceste cuvinte ale lui R.M. Nu-i mai putin adevaratinsa ca burghezii sint dufmanii socialismului. Dupà cum sestie, viata sociala contemporana" are numeroase si variateaspecte, si dintre cei care folosesc aceasta expresie generalaunii au in vedere un aspect, altii -- altul. Prin urmare, in locsa explice muncitorilor ce este lupta de clasa si socialismul,R.M. nu face decit sa insire fraze nebuloase si derutante. Insfirsit, in bac sa arate ce mijloc de infaptuire a socialismuluipreconizeaza socialismul contemporan cucerirea puterii po-litice de catre proletariatul organizat , R.M. vorbeste numaidespre trecerea productiei sub conducerea lor obsteasca(adica sub conducerea obsteasca a muncitorilor) sau subconducerea unor organe publice democratizate prin parti-ciparea activa a muncitorilor la activitatea a tot felul decomisii pentru reglementarea muncii in fabrici si uzine, co-misii de arbitraj, adunari, comisii si consfatuiri pentru ela-borarea legilor referitoare la muncitori, prin participarea

18* www.dacoromanica.ro

258 .,, V. I. LENIN

muncitorilor la autoadministrarea '31:weasel si, in sfirsit, prinparticiparea lor la activitatea organului reprezentativ generalal tarii". In felul acesta, redactorii de la Raboceaia Mist"considera drept socialism muncitoresc numai un socialismcare se realizeazd pe cale paplicd, excluzind calea revolutio-nara. Aceasta ingustare a socialismului si reducerea lui la unliberalism burghez de duzina constituie iarasi un mare pasinapoi fata de conceptlile tuturor social-democratilor rusi siale imensei, covirsitoarei majoritäti a social-democratiloreuropeni. Clasa muncitoare ar prefera, fireste, sa ia putereain miinile sale pe cale papzicci (am aratat mai sus ca aceastacucerire a puterii poate fi tinfaptuita numai de clasa munci-toare organizata, calla' in focul luptei de clasa), dar arenunta la cucerirea puterii pe cale revolutionara ar fi dinpartea proletariatului, atit din punct de vedere teoretic citsi din punct de vedere politic practic, o neseibuingi i ar in-semna doar o concesie rusinoasa facuta burgheziei si tuturorclaselor avute. Este foarte probabil si chiar mai mult decitprobabil ea burghezia nu va ceda in mod pasnic in fataproletariatului si ca in momentul decisiv va recurge la vio-lenta pentru a-si apara privilegiile. Atunci clasei muncitoarenu-i va mai famine pentru realizarea scopului sau nici o altacale in afara de revolutie. Iata de ce programul socialismu-lui muncitoresc" vorbeste in general despre cucerirea puteriipolitice, Nth a preciza modul in care va fi infaptuita aceastacucerire, pentru ea alegerea acestui mod depinde de un viitorpe care noi nu-1 putem prevedea cu precizie. Dar a limitaexclusiv la democratizare" pasnica activitatea proletariatuluiin orice imprejurari inseamna, repetarn, a ingusta intr-un modcu totul arbitrar si a aplatiza notiunea de socialism munci-toresc.

Nu intentionam sa analizam la fel de amanuntit celelaltearticole din Suplimentul special". Despre articolul in lega-tura cu a zecea comemorare a mortii lui CerniKvski am vor-bit deja. Cit priveste propaganda pe care redactorii ziaruluiRaboceaia Misl" o fac in favoarea bernsteiniadei, de cares-au agatat cu atita inversunare in lumea intreaga toti dus-manii socialismului, in general, si liberalii burghezi, in special,si impotriva careia s-a pronuntat cu hotarire (la Congresulde la Hanovra) majoritatea covirsitoare a social-democratilor

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA TN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 259

germani 5i a muncitorior germani con5tienti, cit rive5te,apdar, bernsteiniada, nu este aici locul si vorbim amanuntitdespre ea. Ceea ce ne intereseaza aici este bernsteiniadasi noi am aratat mai sus ce totall confuzie de idei aduce cusine bernsteiniada noastra", cit de lipsita este ea de orkeurma de conceptii de sine statatoare, am aratat ci ea in-seamna un serios pas inapoi in raport cu conceptiile social-democraiei ruse. Cit despre bernsteiniada germana, sa-i läsammai bine pe germani sa vorbeasca despre ea. Singurul ltucrupe care am dori sa-1 relevam este acela ca bernsteiniada rusäse afla la un nivel incomparabil 5i mai scazut deck cea ger-mana. Bernstein, cu toate gre5elile lui 5i cu toata tendintalui evidenta de a merge inapoi atit pe plan teoretic cit 5i peplan politic, a mai avut totu5i atita minte 5i atita buna-cre-dinta incit, neajungind in concluzie la nici o teorie nouä 5ila nici un program nou, sá renunte la ideea de a propunenzodificdri in programul social-democratiei germane 5i sadeclare in ultimul moment, in momentul hotaritor, ca acceptärezolutia lui Bebel, rezolutie care a proclamat in mod solemn,in auzul intregii lumi, cä social-democratia germana faminela vechiul ei program qi la vechea ei tactica. Dar bernstei-nienii no5tri ru5i ? Fara sa fi facut nici a suta parte din cita facut Bernstein, ei merg pina acolo incit ignoreaza pur 5isimplu faptul 6' in 1898 toate organizatiile social-democrateruse au intemeiat Partidul muncitoresc social-democrat dinRusia", au publicat in numele lui un Manifest" 5i au pro-clamat drept organ oficial al lui ziarul Raboceaia Gazeta"

ca toate aceste lucrari se situeaza in intregime pe terenulvechiului" program al social-democratilor ru5i. Bernsteinieniino5tri par a nu-5i da seama ca, dad au respins aceste con-ceptii vechi 5i au ajuns la altele noi, datoria lor morala,datoria lor fata de intreaga social-democratie rug 5i fata desocia14kii §i muncitorii care 5i-au consacrat toate fortele pre-Odra 5i intemeierii Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia" i dintre care cei mai multi umplu astazi inchi-sorile rusesti, cere ca reprezentantii noilor conceptii sà nu selimiteze la atacuri de dupa colt impotriva revolutionarilorno5tri" in general, ci sa declare deschis i fara ocol cu cineanume 5i in ce privinte anume nu sint de acord, ce conceptiinoi i ce program nou pun ei in locul celor vechi.

rusa,

§i

1

www.dacoromanica.ro

260 V. I. LENIN

Ne mai ramine sa examinam o singura si poate cea maiimportanta problerna : cum se explia aparitia unei ase-menea orientari retrograde in rindurile social-democratieiruse ? Dupi parerea noastra, aparitia acestei orientari nupoate fi explicata numai prin insusirile personale ale redac-torilor de la Raboceaia Misl", numai prin influenta bernstei-niadei, care este acum la moda. Explicatia trebuie cautata,socotim noi, mai cu searna in specificul dezvoltarii istorice asocial-democratiei ruse, specific care a generat si pentruun timp trebuia sa genereze un mod ingust de a concepesocialismul muncitoresc.

In deceniul al 9-lea si la inceputul ultimului deceniu alsecolului nostru, pe vremea cind social-democratii isi incepeauactivitatea practica in Rusia, ei aveau in fata lor, in primulrind, pe narodovolti, care le reprosau ca se indeparteaza delupta politica läsatä mostenire de miscarea revolutionararusa si impotriva carora social-democratii au dus o polemicainversunata, iar in al doilea rind, pe reprezentantii societatiiliberate ruse, care era si ea nemultumitä de faptul ca mis-carea revolutionara a facut o cotitura de la principiile orga-nizatiei Narodnaia volea la cele ale social-democratiei. Po-lemica purtata atit cu unii cit si cu ceilalti se invirtea injurul problemei politicii. Combatind conceptia ingusta a na-rodovoltilor, pentru care politica se reducea la organizareade comploturi, era posibil ca social-democratii sa se pro-nunte si chiar se pronuntau uneori impotriva politicii ingeneral (avind in vedere cà domina un anumit mod ingustde a concepe politica). Pe de altä parte, in saloanele liberatesi radicale ale societatii" burgheze, social-democratii aveauadeseori prilejul sa aucla regrete in legatura cu faptul cdrevolutionarii au renuntat la teroare : oamenii care nu segindeau decit la pielea lor si care in momentul hotaritor nuau acordat sprijin eroilor care dadeau lovituri absolutismului,aruncau fatarnic social-democratilor acuzatia de indiferentismpolitic si asteptau cu nerabdare renasterea unui partid caresä scoata pentru ei castanele din foc. Nimic mai firesc decitfaptul ca social-democratii s-au *runs de ura fata de acestioarneni si fata de frazeologia lor si s-au consacrat muncii depropaganda in rindurile proletariatului industrial, munca maimarunta, dar in schimb mai temeinica. Caracterul ingust al

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROCRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 261

aoestei munci era inevitabil la inceput, reflectindu-se si iningustimea afirmatiilor unora dintre social-democrati. Aceastaingustime nu speria insa nici pe acei social-democrati carenu uitasera nici o clipa telurile istorice largi ale miscariimuncitoresti ruse. Nu-i nici o nenorocire daca vorbele social-democratilor sint uneori inguste : in schimb, cauza lor estelarga. In schimb, ei nu se lasa tiriti in comploturi inutile, nufac cardasie cu Balalaikinii 1" liberalismului burghez, ci mergin singura clasa cu adevarat revolutionara si contribuie ladezvoltarea fortelor ei 1 Ei socoteau ca, pe masura largiriipropagandei social-democrat; aceasta ingustime va dispareade la sine. In buna parte asa s-a si intimplat in realitate. Dela propaganda ei au inceput sa treaca apoi la agitatie pescara larga. Agitatia pe scara larga a inceput, fireste, siformeze un numar din ce in ce mai mare de muncitori con-stienti, inaintati ; au inceput sä apara organizatii revolutio-nare (Uniunile de lupta" din Petersburg, Kiev si altele,Uniunea muncitorilor evrei). Aceste organizatii au inceput sitincia, fireste, spre contopire, lucru pe care, in cele din urma,au reusit sa-1 infaptuiasca : ele s-au unit si au pus bazelePartidului muncitoresc social-democrat din Rusia". Se ',areaca acum nu mai raminea nici o lona pentru ingustimea dealtadata si cà ea va fi inlaturata definitiv. S-a intimplat insaaltfel : extinderea agitatiei a facut ca social-democratii sfivilla in contact cu páturile de jos, mai putin evoluate aleproletariatului ; atragerea acestor paturi cerea agitatoruluipriceperea de a se adapta la cel mai scazut nivel de intele-gere, il deprindea sa puna pe primul plan revendicarile siinteresele de moment" si sa puna pe planul al doilea idealu-rile largi ale socialismului si ale luptei politice. Caracterulfarimitat, primitiv al activitatii social-democrate, legaturaextrem de slaba dintre cercurile din diferite orase, dintresocial-democratii rusi si tovarasii lor din alte taxi, care aucunostinte mai temeinice, o experienta revolutionara mai bo-gata si un orizont politic mai larg, au facut, fireste, caaceasta latura (absolut necesard) a activitatii social-democratesa ia proportii exagerat de mari si sa poata genera in con-stiinta unor persoane uitarea celorlalte laturi, cu atit maimult cu cit fiecare cadere smulgea din rindurile armatei

www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

active pe muncitorii i intelectualii cei mai constienti si deaceea nu se putea statornici Inca o traditie i o continuitaterevolutionara trainica. Tocmai in aceasta exagerare nemasu-rata a unei singure laturi a activitatii social-democrate vedemnoi principala cauza a condamnabilei abandonari a idealu-rilor social-democratiei ruse. Adaugati aici atractia exercitatade o carte la moda, necunoasterea istoriei miscarii revolutio-nare ruse si o puerila pretentie de originalitate, i yeti obtinetoate elementele care formeaza orientarea retrograda insocial-democratia rusa".

Rezultä, asadar, ca trebuie sa ne oprim mai amanuntitasupra raportului dintre paturile inaintate ale proletariatului

paturile lui inapoiate i asupra rolului muncii social-de-mocrate in fiecare din aceste doul categorii de paturi.

Istoria miscarii muncitoresti din toate tärile arata ca ideilesocialismului se raspindesc cel mai rapid si cel mai lesne inpaturile de muncitori cu nivel mai ridicat. Din rindurile lor,in special, provin muncitorii inaintati pe care-i promoveazaorice miscare muncitoreased muncitori care stiu sä cistigeincrederea deplina a maselor muncitoresti, muncitori carese consacra in intregime cauzei luminarii si organizarii prole-tariatului, muncitori care isi insusesc socialismul in mod pedeplin constient si care au elaborat chiar in mod de sinestatator teorii socialiste. Orice miscare muncitoreasca viabilaa promovat astfel de conducatori ai muncitorilor, conducatorica Proudhon i Vaillant, Weitling si Bebel. $i miscareanoastra muncitoreasca rusa promite sa' nu ramina in aceastaprivinta mai prejos decit miscarea europeana. In timp cesocietatea cultà isi pierde interesul pentru literatura onesta,ilegala, in rindurile muncitorilor devine tot mai puternicanazuinta spre stiinta si socialism, din mijlocul lor se ridicaadevarati eroi, care, cu toate revoltkoarele lor conditii detrai, cu toatá munca istovitoare i abrutizanta din fabrica,gasesc in sine destula tarie de caracter i putere de vointapentru a invata mereu, cu perseverenta i pentru a devenisocial-democrati constienti, formind astf el o intelectualitatemuncitoreascr. In Rusia exista deja o intelectualitate munci-toreasca", si noi trebuie sa depunem toate eforturile ca riu-durile ei sa creased' necontenit, ca inaltele ei cerinte intelec-

si

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 263

tuale sä fie satisfacute pe deplin, ca din rindurile ei sa iasaconducatori ai partidului muncitoresc social-democrat rus.De aceea un ziar care ar vrea sa devina organul tuturor so-cial-democratilor rusi trebuie sä fie la nivelul muncitorilorinaintati ; el nu numai cá nu trebuie sa-si coboare in modartificial nivelul, ci, dimpotriva, trebuie sa ridice necon-tenit, sa urmareasca toate problemele tactice, politiceteoretice ale social-democratiei mondiale. Numai atunci ce-rintele intelectualitatii muncitoresti vor fi satisfacute, si eainsasi va lua in propriile sale miini cauza muncitoreasca rug

deci, cauza .revolutionara rush'.Patura nu prea larga a muncitorilor inaintati este urmata

de patura larga a muncitorilor cu nivel mijlociu. $i acestimuncitori tind din toata inima spre socialism, participa laactivitatea cercurilor muncitoresti, citesc ziare si carti socia-liste, iau parte la munca de agitatie, deosebindu-se depatura precedenta numai prin faptul ca nu pot deveni con-ducatori pe deplin independenti ai miscarii muncitoresti so-cial-democrate. In zianil care va fi organul partidului, rnunci-torul mijlociu nu va intelege unele articole, nu va pricepelamurit o chestiune teoretica sau practica mai complexa. Deaici nu rezulta insa citusi de putin ca ziarul va trebui sacoboare la nivelul masei cititorilor sai. Dimpotriva, ziarultrebuie sa le ridice nivelul si sa contribuie la formarea unormuncitori inaintati din rindurile paturii mijlocii de muncitori.Absorbit de activitatea practica local:4, interesindu-se in pri-mul rind de Fonica miscarii muncitoresti si de problemeleconcrete ale agitatiei, Ufi astfel de muncitor trebuie sa legede fiecare pas al sat' ideea intregii miscari muncitoresti ruse,a sarcinii ei istorice, a telului final al socialismului, si deaceea ziarul, printre ai carui cititori muncitorii mijlocii repre-zinta marea majoritate, trebuie in mod necesar sa lege so-cialismul i lupta politica de fiecare problema ingusta, locala.

In sfirsit, in urma paturii mijlocii vine masa paturilorinapoiate ale proletariatului. Este foarte posibil ca un ziarsocialist sa fie cu totul sau aproape cu totul inaccesibil acestorpaturi (se stie doar ca si in apusul Europei numarul alega-torilor social-democrati este mult mai mare decit numarulcititorilor de ziare social-democrate), dar ar fi absurd sa se

ilpi

ti

www.dacoromanica.ro

264 V. I. LENIN

deduca de aid ca ziarul social-democratilor trebuie sa seadapteze la cel mai scazut nivel de intelegere al muncitorilor.De aici nu rezulta decit ea pentru a inriuri aceste paturitrebuie folosite alte mijloace de agitatie si propaganda : bro-suri scrise intr-o maniera cit mai populara, agitatia orala si

principalul foi volante in legatura cu evenimentele locale.Social-democratii nu trebuie sa se limiteze nici la aceasta :este foarte posibil ca primii pasi pentru trezirea constiinteiin paturile muncitoresti inapoiate sa revina activitatii cultu-rale legale. Pentru partid este foarte important sa foloseascaaceasta activitate, s-o indrumeze tocmai acolo unde este ceamai mare nevoie de ea, sa indrumeze pe activistii legali spredestelenirea ogorului pe care agitatorii social-democrati il vorinsaminta mai tirziu. Agitatia in rindurile paturilor muncito-resti inapoiate trebuie sa lase, fireste, cit mai mult cimp liberinsusirilor individuale ale agitatorului si particularitatilor lo-cului, profesiunii etc. Nu trebuie sa confundam tactica cuagitatia" spune Kautsky in cartea sa indreptata impotrivalui Bernstein. Metoda agitatiei trebuie sá se adapteze lacondidile individuale si locale. In cadrul agitatiei, fiecareagitator trebuie lasat sail aleaga mijloacele de care dispune :un agitator impresioneaza mai mult prin temperamentul sau,un altul prin sarcasmill sau biciuitor, altul prin pricepereade a cita numeroase exemple etc. Adaptindu-se la insusirileindividuale ale agitatorului, agitatia trebuie sa se adaptezesi la particularitatile publicului. Agitatorul trebuie sa vor-beasca in asa fel, incit sa fie inteles ; el trebuie sa porneascade la ceea ce este bine cunoscut auditoriului sau. Toateac,estea sint lucruri de la sine intelese, valabile nu numaipentru agitatia in rindurile taranilor. Cu birjarii trebuie savorbesti altfel decit cu marinarii, iar cu marinarii altfel decitcu zetarii. Agitatia trebuie sa fie individualizatii, pe cindtactica noastra, activitatea noastrà politica trebuie sá fieunice (S. 2-3). Aceste cuvinte ale unui reprezentant defrunte al teoriei social-democrate contin o excelenta aprecierea agitatiei in cadrul activitädi generale a partidului. Elearata cit de neintemeiate sint temerile acelora care isi inchi-puie ca crearea unui partid revolutionar in vederea lupteipolitice va sdnjeni agitatia, o va impinge pe planul al doilea

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROCRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA }LUSA 266

sau va stingheri libertatea agitatorilor. Dimpotriva, numaiun partid organizat poate sä desfAsoare pe scará larga agita-via, s'a dea agitatorilor indrumkile necesare (§i materialulnecesar) in toate problemele economice si politice, sa' folo-seasca ficcare succes local al agitatiei ca exemplu pentruedificarea tuturor muncitorilor rusi, sá trimità pe agitatoriin medii sociale sau in localitAti in care ei sa poata activa cumaximum de succes. Numai in cadrul unui partid organizatoamenii cu aptitudini pentru agitatie se vor putea consacrain intregime acestei activitati, lucru de pe urma druia voravea de cistigat atit agitatia cit si celelalte sectoare de acti-vitate social-democratà. De aici reiese ca acela care, antrenatde lupta economica, uità agitatia si propaganda politicA, uitanecesitatea de a organiza miscarea muncitoreasca sub formaluptei unui partid politic, pierde, pe linga toate celelalte,pinä si posibilitatea de a organiza in mod temeinic si cusucces atragerea paturilor celor mai inapoiate ale proletaria-tului la cauza muncitoreasd.

Dar aceastà exagerare a unui domeniu de activitate indetrimentul celorlalte domenii, si chiar cu tendinta de a learunca peste bord pe acestea din urma, poate avea urmarimult mai grave pentru miscarea muncitoreasca rusà. Afir-matia calomnioasä ea pentru intemeietorii social-democratieiruse muncitorii nu ar reprezenta decit un mijloc pentrurasturnarea absolutismului, chemarea de a se limita la resta-bilirea särbAtorilor si la asociatii profesionale, lasind la oparte telurile finale ale socialismului si sarcinile imediate aleluptei politice, pot duce pur si simplu la pervertirea paturilorinapoiate ale proletariatului. Muncitorii din aceste páturi sepot lAsa (si se vor rasa) oricind momiti de vreo pomana dinpartea guvernului si a burgheziei. Sub influenta propagandeiziarului Raboceaia Misl", paturile inapoiate ale proletariatu-lui, muncitorii cu orizont complet mãrginit se pot p6trundede convingerea burgheza si profund reactionara ca, in afarade majorarea salariilor si de restabilirea sarbkorilor (inte-rese de moment"), muncitorul nu poate si nu trebuie sh' semai intereseze de nimic altceva, cä muncitorii pot si trebuieg lupte pentru cauza muncitoreasc6 numai cu fortele lorproprii, numai din initiativa" lor proprie", fará a cluta si

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

contopeasca cauza muncitoreasca cu socialignul, fara a ca'utas-o transforme in cauza inaintatá, vitalä a intregii omenici.Muncitorii cci mai inapoiati, repetAm, ar putea fi pervertitiprin asemenea convingeri, dar nu ne indoim citug de putinca muncitorii rug inaintati, aceia care conduc cercurile mun-citoresti si intreaga activitate social-democratä, aceia careumplu astazi Inchisorile noastre si locurile de deportare, dela gubernia Arhanghelsk si pina in Siberia orientala, acestimuncitori vor respinge cu indignare asemenea teorie. Areduce intreaga miscare la interesele de moment inseamnAa specula lipsa de orizont a muncitorilor, a-i incuraja in por-nirile lor minore. Aceasta insearnnä a rupe in mod artificialkgatura dintre miscarea muncitoreasca si socialism, dintreaspiratiile politice bine precizate ale muncitorilor inaintati simanifestarile spontane de protest ale maselor. Tocmai deaceea incercarea ziarului Raboceaia Misl" de a propovaduio orientate aparte trebuie sa atraga' luarea noastra amintesi sa fie combatuta cu toata energia. Atita timp cit Rabo-ceaia Misl", adaptindu-se In chip vàdit paturilor inapoiateale proletariatului, ocolea cu grija problema telului final alsocialismului si problema luptei politice, fara a propovAduiinsi o orientare aparte, multi social-democrati se multumeausä clatine din cap, sperind ca, pe masura dezvoltarii si largiriiactivitatii membrilor grupului Raboceaia Misl", acestora dinurma le va fi lesne sa se debaraseze singuri de ingustimealor. Dar atunci cind oameni care pina acum au depus omunch' utilà in cadrul cursului pregatitor incep sa faca zarv5,agátindu-se de teoriile la moda ale oportunismului, si s'a

declare cä votr sä lase intreaga social-democratie rusä pentrumulti ani (daca nu pentru totdeauna) in cursul pregatitor,

atunci cind, cu alte cuvinte, oameni care pina acum aumuncit cu folos pentru a umple butoiul cu miere incep s'atoarne In el in mod ostentativ" o lingura de fiere, noi nesimtim datori sa ne ridicâm cu hotárire Impotava aoesteiorientari retrograde !

Social-democratia rusá, atit prin intemeietorii ei, membriigrupului Eliberarea muncii", cit si prin organizatiile social-democrate ruse care au intemciat Partidul muncitoresc so-cial-democrat din Rusia", a recunoscut intotdeauna urmatoa-

www.dacoromanica.ro

0 ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATIA RUSA 267

rele &ma principii fundamentale : 1) Esenta social-democra-Oei : organizarea luptei de clash' a proletariatului in scopul dea ouceri puterea politick de a trek& toate mijloacele de pro-ductie in miinile intregii societki qi de a inlocui economia ca-pitalistä printr-o economic socialistfi ; 2) Sarcina social-demo-cratiei ruse : organizarea unui partid revolutionar muncitorescrus, care sa-si propunä drept scop imediat rAsturnarea absolu-tismului, cucerirea libertätii politice. Cine se dezice de acesteprincipii fundamentale (formulate cu precizie in programulgrupului Eliberarea muncii" si exprimate in ManifestulPartidului muncitoresc social-democrat din Rusia"), acela sedezice de social-democratie.

Scris la sfirsitul anultti 1899Publicat pentru prima oard

in 1924, in mutateProletarskaia Recoliuttia" fir. 8-9

Se tfpdreste dupd un testtranscrts de o mind necunoscutd

si revdzut de V. I. Lenin

www.dacoromanica.ro

268

DESPRE TRIBUNALELE DE MUNCA

Se numesc tribunale de munch' tribunalele alcatuite dinmembri alesi de muncitori si de patroni (in industrie defabricanti) care judeci litigiile ce se isca atit de des in legi-tura cu conditiile de angajare la lucru, cu stabilirea retributieipentru munca obisnuita si pentru orele suplimentare, cuconcedierea nereglementara a muncitorilor, cu despagubirilepentru stricarea materialelor, cu aplicarea nereglementara aamenzilor etc. etc. In majoritatea statelor din Europa occiden-tala exista asemenea tribunale, pe cind in Rusia nu, si noine propunem O. aratam ce avantaje prezinta tie pentru mun-citori si de ce este de dorit sa fie infiintate tribunale demunca in afara de instantele judecatoresti obisnuite, in careprocesele sint solutionate de un singur judecator, numit deguvern sau ales de clasele avute, farà delegati alesi din parteapatronilor si a muncitorilor.

Primul avantaj pe care-1 prezinta tribunalul de munca esteacela ca e mult mai accesibil muncitorilor. Ca sa depuni oplingere la o instanta judecatoreasca ordinara, muncitorultrebuie sa fad o cerere (si in acest scop el este adeseori ne-voit sa se adreseze unui avocat), sa plateasca taxe, &à asteptemult de la un termen la altul, trebuie sa se infatiseze inainteainstantei, lipsind de la lucru si sustragindu-i pe martori dela lucrul lor, si dupa acoea iar trebuie &à astepte atunci cind,in uirma apelului partilor litigante nemultumite, procesul esteadus in fata unei instante superioare, 'uncle cauza se judecainca o data. Nu-i de mirare Ca muncitorii evita pe cit posibilsa se adreseze instantelor judecatoresti ordinare 1 Tribunalele

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIBUNALELE DE MUNCA 269

de munch' insa sint alcatuite din patroni §i muncitori alesi cajudeicatori. Muncitopului nu ii este de loc greu sa adreseze oplingere verbala unui tovaras al sail ales judecator. Sedinteletribunalelor de munca se tin de obicei in zile de sarbatoaresau in genere in orele cind muncitorii sint liberi si nu trebuie&Ali lase lucrul pentru a veni la judecata. La tribunalele demunca procedura este mutt mai rapida.

Al doilea avantaj pe care-I prezinta pentru muncitori tri-bunalele de munch' este acela ca judecátorii de la aceste tri-bunale cunosc mult mai bine problemele muncii in fabrici siuzine, cä in plus judecatorii nu sint niste cinovnici straini demediul industrial, ci oameni din partea locului, care cunoscconditiile de trai ale muncitorilor si conditiile productieilocale ; la aceasta se adauga si faptul ca jumatate din jude-catori sint muncitori, care vor fi intotdeauna drepti cu mun-citorul si nu-1 vor trata ca betivan, neobrazat si prostanac(cum il trateaza cei mai multi dintre judecatorii de cariera,care se recruteaza din clasa burgheziei, din clasa oameniloravuti si care pastreaza aproape intotdeauna legaturile cu bur-ghezia, cu fabricantii, cu directorii, cu inginerii, in timp cede muncitori ii desparte parca un zid chinezesc). JudecAtoriide cariera se ingrijesc in primul rind ca in actele dosaruluitotul sa fie in regula : pe hirtie totul sä fie in ordine, de restnu-i path' cinovnicului, care nu doreste decit sa-§i incasezeregulat leaf a si sa-§i cistige bunavointa sefilor. De aceea, ininstantele judecatoresti ordinare infloresc din plin intotdeaunahirtogaria, §icana si chitibusaria : daca nu ti-ai intocmithirtia dupa tipic, daca nu te-ai ingrijit la timp sa se treac5ceva in procesul-verbal, pierzi procesul, chiar daca dreptateae de partea ta. Cind judecatorii sint oameni alesi de fabri-canti si de muncitori, nu le trebuie prea multa scriptologie :ei nu-si fac slujba pentru leafa, rio depind de cinovnici-trin-tori. Ei nu alearga dupa posturi si mai grase, ci urmaresc säaplaneze conflictele, care ii impiedica pe fabricanti sa-si des-fasoare neintrerupt productia; impiedica pe muncitori sa-sivada linistiti de munca lor §i sa se teama mai putin de sicanesi de nedreptati din partea patronilor. Apoi, pentru a puteajudeca conflictele dintre patroni si muncitori, trebuie sa cu-nosti bine, din experienta proprie, conditiile de munch' dinfabrici. Judecatorul de cariera i§i arunca privirea in cartulia

www.dacoromanica.ro

270 V. I. LENIN

de munca, consultà regulamentul si nu mai vrea sa auclànimic : ai incalicat, zice el, regulamentul, suporti consecintele,restul nu ma priveste. Pe cind judecatorii alesi din rindurilepatronilor si ale rnuncitorilor se uita nu numai la hirtoage,ci iau in consideratie si felul cum se petrec lucrurile in viatarear& Se stie doar ca uneori regulamentul famine scris pehirtie, iar in fapt lucrurile se petrec cu totul altfel. Adeseorijudecatorul de cariera, chiar dad ar vrea, chiar daca arcerceta cu toata atentia litigiul adus in fata lui, nu este instare sa sesizeze miezul chestiunii, pentru ea' nu cunoasteuzul, nu stie cum se intocmesc tarifele, nu cunoaste proce-deele folosite de maistri pentru a stoarce si ultima picaturade vlaga din muncitor, chiar fara a incAlca regulamentul sautariful (de pilda trecihdu-1 la o aka muncá, dindu-i alt ma-terial etc. etc.). Spre deosebire de judecatorii de cariera, jude-catorii alesi, fiind ei insisi oameni care muncesc sau careconduc intreprinderi industriale, se descurca repede in toareaceste chestiuni, pricep lesne ce anume vrea muncitorul si seingrijesc nu nrusnai de respectarea regulamentului, ci cautasa aplaneze litigiile in asa fel incit muncitorul sa nu poata fiimpilat prin ocolirea regulamentului si sa fie inlaturate orkeprilejuri de inselaciune si de samavolnicie. Nu de mult s-ascris in ziare cà niste muncitori sepcari, reclamati fiind depatronul lor, erau cit pe-aci sa fie condamnati pentru furtpe motivul ca pastrau pentru sine deseurile ramase de laconfectionarea sepcilor ; bine ca' s-au Osit avocati cinstiti,care au cules informatii si au dovedit ea asa este uzul inaceasta meserie si ca muncitorii nu numai ca nu au furatnimic, dar nici macar nu au incalcat vreun regulament. Or,muncitorul obisnuit, simplu, care primeste un salariu foartemic, aproape niciodata nu are posibilitatea sa ia un avocatbun, si de aceea, dupa cum stie orice muncitor, in proceselein care sint implicati muncitori, judecatorii de cariera pro-nunta foarte des sentinte extrem de aspre si chiar absurd deaspre. Din partea unor judecatori de cariera nu te poti asteptaniciodata la o atitudine impartialà : am aratat mai sus ca eifac parte din clasa burgheza si sint dinainte porniti sä dea cre-zare tuturor afirmatiilor fabricantului si s'a nu creada spusclemuncitorului. Judecatorul se uita in lege : acolo scrie contract

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIBUNALELE DE MUNCX 271

de angajare la lucru (un om se angajeaza ca, in schimbul uneiretributii, sa execute o lucrare pentru altcineva sau sa-i pres-teze anumite servicii). Lui ii este tot una daca cel ce se anga-jeazi la fabricant este inginer, medic, director de fabricl sausalahor ; judecatorul isi inchipuie (datorita sufletului sau dehirtie si obtuzitatii sale burgheze) 6 salahorul trebuie sa-si cu-noasca tot atit de bine drepturile si sa stie sa prevada in con-tract tot ice trebuie, la fel ca si un director, un medic sau uninginer. Pe cind intr-un tribunal de munca judecatorii sint (inproportie de jumatate) alesi din partea muncitorilor si isi daufoarte bine seama ca un muncitor novice sau un muncitortinar se simte adeseori in fabrica sau in biroul fabricii caintr-un codru intunecos si ca nici prin gind nu-i trece ca in-cheie un contract liber" si ca ar putea sa prevada" in eltoate conditiile pe care ar clod sa si le asigure. Si luam, deexemplu, fie si urmatorul caz : un muncitor vrea 0, reclameca a fost amendat pe nedrept sau ca o marfa i-a fost rebu-tata fara just temei. El nici nu se va gindi sa fad in acestsens o reclamatie la cinovnicul-judecator sau la cinovnicul-inspector de fabrici. Cinovnicul stie una si buna : legeaacorda fabricantului dreptul de a amenda pe muncitori si dea rebuta produsele de proasta calitate, si este, desigur, treabafabricantului sa stabileasca daca produsul e de proasta cali-tate, sau daca muncitorul a comis vreo abatere. Tocmai deaceea sint atit de rare cazurile cind muncitorii fac aserneneareclamatii la instantele judecatoresti : ei rabda abuzurile,rabda, dar sfirsesc prin a declara greva atunci cind paharulrabdarii lor se umple. Daca insa printre judecatori ar fi sijudecatori alesi de muncitori, muncitorilor le-ar fi mult maiusor sa gaseasca aparare si sa obtina cistig de cauza atit inasemenea cazuri cit si in toate litigiile si impilarile mai ma-runte care au loc (in cadrul fabricii. Caci numai bogatuluicinovnic-judecator i ,se pare ca asemenea lucruri marunte nicinu merita vreo atentie (putina apa fiarta pentru ceai, sau säcured o data in plus masina, sau altceva asemanator), darpentru muncitor astea nu sint nicidecum lucruri marunte ;nimeni in afara de el nu-si poate da seama cite impilári, citenedreptati si urniliri rezulta uneori de pe urma celor maimarunte reguli si rinduieli, care la prima vedere par neinsem-nate i inofensive.

19 - Opera complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

272 V. I. LENIN

Al treilea avantaj pe care-I prezinta pentru muncitori tri-bunalele de munca este acela ca in cadrul $i prin intermediullor muncitorii invata sa cunoasca legile. Muncitorii de rind(in masa lor) nu cunosc legile $i nu le pot cunoaste, de$i, cutoate acestea, cinovnicii $i judecatorii de cariera le fac o vinadin necunoa$terea legilor. Daca muncitorul, atunci cind cinov-nicul se refera la textul legii, ii va raspunde ea' nu a $tiut deexistenta unei asemenea legi, cinovnicul (i judecatorul) oriva izbucni in ris, oH il va ocari : nimeni n-are dreptul säinvoce necunoa$terea legii" iata ce spune legea fundamen-tali russ. De aceea toti cinovnicii $i judecatorii presupun cafiecare muncitor cunoa$te legile. In fond, insa, aceasta pre-supunere nu e decit o minciuna burgheza, o minciuna nasco-cita de oamenii cu stare $i de capitali$ti impotriva celorneavuti, o minciuna la fel de sfruntata ca $i presupunerea camuncitorul incheie cu patronul un contract liber". Adevaruleste cà muncitorul, intrind de mic copil in fabrica, abia$tiind sa citeasca $i sa scrie ($i sä nu uitam ca multi, foartemulti dintre ei nici nu au posibilitatea sa invete sa citeasca$i sa scrie 1), nu are cind $i de la cine sä cunoasca legile $i,la urma urmelor, nici nu are pentru ce, caci, daca legile leaplica, Med' a-I intreba pe el, cinovnici proveniti din rindurileburgheziei, este clar cã ele nu vor aduce nici un folos mun-citorului 1 Clasele burgheze, care fac muncitorilor o vina dinfaptul ca nu cunosc legile, nu au facut absolut nimic pentrua inlesni muncitorilor posibilitatea de a le cunoaste, $i deaceea vinovati de faptul ca muncitorii nu cunosc legile sint inrealitate nu atit muncitorii in$4i, cit exploatatorii lor, carestäpinesc toate bunurile, traiesc din munch' straina $i vor sabeneficieze singuri de foloasele culturii $i $tiintei. Nici Koalasi nici cartile nu vor da $i nu pot da muncitorilor cunoa$terealegilor, pentru 6 din masa milioanelor de muncitori strivitide capital numai foarte putini sint in stare sa citeasca carti ;din acelemi motive, nici $coala nu este accesibila decit pentrufoarte putini dintre ei, $i chiar acei care o absolva nu $tiude cele mai multe oH decit sä citeasca, sa scrie $i sä soco-teasca, ceea ce nu este de ajuns pentru a te putea orientaintr-un domeniu atit de complex $i dificil cum este legislatiarusa. Muncitorii vor putea cunoaste legile numai atunci cindei insisi vor avea prilejul sa le aplice, sa aucla si sa vada

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIBUNALELE DE MUNCA 273

cum se judeca in baza acestor legi. De pada, ei ar puteacunoaste mai bine legile daca ar fi desemnati ca jurati (cuobligatia pentru fabricanti de a le plati salariul corespun-zator si pentru zilele in care ei stau la tribunal), dar in so-cietatea burgheza lucrurile sint orinduite in ap fel, incit potfi desemnati ca jurati numai oameni din clasa avuta (precum

tarani dresati la Koala serviciului public", adica, in fapt,tarani care au avut functii politienqd inferioare) ; cei ne-avuti, insa, proletarii, trebuie doar sd se supuna judecatiialtora, ei inii neavind dreptul de a judeca 1 Cind se creeazatribunale de munca, muncitorii aleg ca judecatori in acestetribunak tovar4i de-ai lor, §i aceste alegeri se repeta laanumite intervale ; in felul acesta judecatorii alqi din rindu-rile muncitorilor aplica ei insig legile §i capata posibilitateasa le curioasca din practica, adica nu numai sà citeasca legiletiparite in cArti (se §tie doar ca asta nici pe departe nu in-seamna Inca sa cunosti legile), ci sa se convinga in fapt incare cazuri §i curn anume se aplica cutare sau cutare legice influenta au de asupra muncitorilor. Apoi, in afara dejudecatorii alei, i celorlalti muncitori le este mult mai usorsa cunoasca legile atunci cind exista tribunale de mind,pentru cà unui muncitor ii este intotdeauna usor sa stea devorba cu judecatori proveniti din rindul tovarkilor sai §i saobtina de la ei informatiile necesare. Intrucit muncitorilortribunalul de munca le este mai accesibil decit tribunalulcinovnicilor, muncitorii yin mult mai frecvent sa asiste lajudecarea proceselor in care figureaza rude i cunoscuti de-ailor, §i in felul acesta ajung sà cunoasca legile. Or, pentrumuncitor este extrem de important sd cunoasca legile nunumai din carti, ci chiar din felul cum sint aplicate in viata,caci astfel va intelege in interesul cui se intocmesc acestelegi, in interesul cui actioneaza oamenii care aplica legile.cind va cunoa§te legile, orice muncitor va vedea limpede càdc exprima interesele clasei avute, ale proprietarilor, ale ca-pitalistilor, ale burgheziei, §i ca niciodata clasa muncitoarenu va putea obtine o imbunatatire trainica i radicala asoartei sale atita timp cit nu va fi cucerit dreptul de a alegedin rindurile ei deputati care sa participe la intocmirea legi-lor §i la supravegherea executarii lor.

19*

Si

gi

www.dacoromanica.ro

274 V. I. LENIN

Apoi (in al patruka rind), o altä latura buna a tribuna-lelor de rnunca este aceea ca ele deprind pe muncitori saparticipe in chip de sine statator la rezolvarea treburilor pu-bike, de stat (pentru cà tribunalul este o institutie de stat,iar activitatea lui constituie o parte din activitatea statului),Ii deprind sa aleaga din rindurile lor tovarasi mai inteligenti,cinstiti i ferm devotati cauzei muncitoresti, incredintindu-lefunctii in care activitatea lor sa poata fi urmarita de intreagaclasa muncitoare i in care reprezentantii muncitorilor sapoata formula nevoile i revendicarile tuturor muncitorilor.Clasa capitalistilor, intreaga burghezie este interesata camuncitorii sa ramina inculti i farimitati ; ea tinde sa inla-ture cit mai repede pe acei muncitori care, mai inteligentidecit ceilalti, nu-si folosesc inteligenta i cunostintele pentrua träda cauza muncitoreasca, punindu-se bine pe linga mai-stri, patroni i politisti, ci le folosesc pentru a ajuta i pe

muncitori sa dobindeasca mai multe cunostinte i sainvete sa lupte laolalta pentru cauza muncitoreasca. Dar pen-tru ca toti muncitorii sa cunoasca si sa aiba incredere inacesti muncitori inaintati, de care cauza muncitoreasca areatita nevoie, este foarte important ca toti sä poatà urmäriactivitatea acestor muncitori, ca tori sd se convingà daca eistiu 'sfi exprime adevaratele nevoi i dorinte ale muncitorilorsi sd lupte pentru satisfacerea kr. Dacà muncitorii ar puteasa aleaga ca judecatori asemenea oameni, atunci toti ar cu-noaste pe cei mai buni din rindurile muncitorilor, ar aveamai multa incredere in ei, fapt de pe urma caruia cauzamuncitoreasca ar avea mult de cistigat. Priviti ce fac moieriiindustriasii 5i negustorii no5tri : ei nu se multumesc cu faptulca fiecare dintre ei se poate duce la guvernator sau la mi-nistru pentru a-i expune dorintele sale ; ei obtin, de aseme-nea, ca oameni alesi din rindurile lor sä participe si la acti-vitatea justitiei (instantele judecatoresti cu reprezentanti dinpartea starilor sociale), precum si direct la activitatea admi-nistratiei (de pada, nobilii aleg maresali ai nobilimii, eforiscolari etc. ; negnstorii aleg reprezentanti in comisiile pentrureglementarea muncii in fabrici, in comitetele burselor i bil-ciurilor etc.). Pe cind clasa muncitoare din Rusia ramine cutotul lipsita de drepturi : ea este privitä ca o vita de munca,care trebuie sa munceasca pentru alçii i sa tacd din gura,

ceilalti

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIBUNALELE DE MUNCA 275

fArà a avea dreptul de a-si exprima nevoile si dorintele. Dacämuncitorii ar alege in permanentà tovarasi de-ai lor ca ju-deatori in tribunalele de muncä, ei ar cApAta macar o oare-care posibilitate de a participa la rezolvarea treburilor publicesi de a exprima nu numai pärerile unor muncitori izolati, alelui Piotr, Sidor sau Ivan, ci pArerile i revendicarile tuturormuncitorilor. Si muncitorii nu ar manifesta atunci fatà detribunale neincrederea pe care o nutresc fatä de tribunalelecu cinovnici ; ei ar vedea cà acolo sint tovar4i de-ai lor,care le vor apära cauza.

Apoi (in al cincilea rind), un alt avantaj pe care-I prezintäpentru inuncitori tribunalele de mund este acela c5 acestetribunale ar asigura o publicitate mai mare relatiilor dintrepatroni i muncitori i tuturor intimplärilor din viata fabri-cilor. Acum vedem ca atit fabricantii cit i guvernul se strä-duiesc din räsputeri sa ascundd opiniei publice ceea ce sepetrece in lumea fabricior : despre greve este interzis sä sescrie, rapoartele inspectorilor de fabricà asupra situatiei mun-citorilor nu se mai publicA nici ele, abuzurile se cocolosesc,urmarindu-se ca lucrurile s'à fie cit mai repede aplanate in-tre patru ochi", pe cale administrativ5, adunärile muncitori-lor sint interzise. Nu-i de mirare ca marea majoritate a mun-citorilor este adesea foarte slab informatä asupra celor cese intimpla in alte fabrici sau chiar in alte sectii ale aceleiasifabrici. Tribunalele de muncA, cärora muncitorii ii s-ar puteaadresa ori de cite ori au nevoie, in care procesele s-ar judecain sedinta publicA, adicA in prezenta unui public muncito-resc, si in orele libere ale muncitorilor, ar fi foarte folosi-toare pentru ei i prin faptul ca ar contribui la darea in vileaga oricarui abuz, ar inlesni astfel lupta muncitorilor impotrivadiferitelor samavolnicii din fabrici, ar deprinde pe muncitorisa reflecteze nu numai asupra rinduielilor din fabrica lor, cisi asupra rinduielilor existente in toate fabricile, asupra situa-tiei tuturor muncitorilor *.

* Fireste, nu trebuie s uitAm, totodatS, cS tribunalele de munci pot finumal unul dintre mijloacele i caile do publicitate, sj Ind micar principalacale. 0 publicitate adevarata si deplinS In ceea ce priveste viata din fabriel,situatia muncitorilor I lupta lor este posibilfi numai prin intermediul unorzlare muncitoresti libere i al unor adunki populace libere, care art dezbatAtoate treburile de stat. La fel e reprezentarea muncitorilor In tribunalele demunci este numai unul dintre mijloacele de reprezentare, si nicidecum princi-

www.dacoromanica.ro

276 V. I. LENIN

In sfirsit, nu putem incheia fara a releva si un alt avantajal tribunalelor de munch' : ele ii invata pe fabricanti, pe di-rectori si pe maistri sa se poarte cuviincios cu muncitorii, savada in ei cetateni egali in drepturi, si nu niste slugi. Oricernuncitor stie cit de des isi permit fabricantii si maistrii sa sepoarte revoltkor de brutal cu rnuncitorii, sa-i injure etc.Muncitorului ii este greu sa' reclame asemenea cazuri, iar oriposta se poate da numai acolo unde toti muncitorii au unnivel destul de ridicat si stiu sa-si sprijine tovarasul. Fabri-cantii si maistrii sustin ca rnuncitorii nostri sint foarte in-culti si grosolani si cà de aceea in relatiile cu ei esti nevoit&à fii brutal. In rindurile clasei noastre muncitoare mai existäInca, intr-adevar, numeroase urme lasate de iobagie, preaputina cultura si multa grosolanie, acest lucru nu poatefi tagaduit. Dar cine este vinovat in primul rind de aceastastare de lucruri ? Vinovati sint tocmai fabricantii, maistrii,cinovnicii, care se poarta cu muncitorii ca niste boieri cuiobagii si care nu vor sa vada in muncitor un om care le esteegal. Cind muncitorii adreseaza politicos o rugaminte sau ointrebare, ei sint primiti pretutindeni cu brutalitate, cu inju-raturi si amenintki. Nu este oare evident ca, daca fabricantiiacuza pe muncitori de grosolanie, ei nu fac decit sa' arunceasupra altora propria lor vina ? Tribunalele de munca i-ardezvata repede pe exploatatorii nostri de asemenea purtkibrutale : la tribunal, ca judeckori, muncitorii ar sta alkuride fabricanti, judecind impreuna procesele si votind in con-ditii de egalitate. Judeckorii-fabricanti ar trebui sa vada injudeckorii-muncitori oameni care le sint egali, si nu nistenaimiti. In fata tribunalului s-ar infatisa justitiabili si martoriatit din rindurile fabricantilor cit si din rindurile muncito-rilor : fabricantii s-ar deprinde sä clued tratative corecte cumuncitorii. Acest lucru este foarte important pentru munci-tori, pentru ca in momentul de fata se reuseste foarte rar sase ajunga la asemenea tratative ; fabricantul nici nu vrea saauda de delegati alesi de muncitori, asa incit acestora nu lerat-nine decit o singura cale de discutie : greva, care este insa'

palul mijloc : o adev5ratS reprezentare a intereselor si nevoilor muncitorilor esteposibilii numai intr-o institutie reprezentativa generahl (parlament), care sAvoteze legi e si supravegheze executarea 1m. Mai fneolo vom examina clactitribunalele de munci sint posibile in cadrul actualelor rinduieli din Rusia.

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIBUNALELE DE muNCA 2'77

o cale anevoioasa si adeseori legata de foarte mari greutati.Apoi, daca printre judecatori ar fi i muncitori, muncitorii aravea toata posibilitatea sa reclame tribunalului cazurile detratament brutal. Judecatorii-muncitori ar fi intotdeauna departea lor, iar faptul ca fabricantul sau maistrul vor fi recla-mati pentru brutalitate le-ar taia pofta de a mai fi insolenti

aroganti.Asadar, tribunalele de munca, alcatuite din judecatori

alesi in numk egal din partea patronilor si din partea mun-citorilor, au o foarte mare insemndtate pentru muncitori i lcaduc multe foloase : ele sint mult mai accesibile muncitorilordecit instantde judecatoresti ordinare, sint mai putin conta-minate de birocratie si de scriptologie, judeckorii de la acestetribunale cunosc conditiile de mina din fabrici i judeca maidrept, datorita acestor tribunale muncitorii invata sa cunoascalegile, se deprind sa aleaga reprezentanti din rindurile lor sisa participe la rezolvarea treburilor de stat ; de largesc pu-blicitatea in jurul vietii din fabrici si al miscarii muncitoresti,invata pe fabricanti &à se poarte cuviincios cu muncitorii sisa dud tratative corecte cu acestia, ca de la egal la egal. Deaceea, nu-i de mirare ca in toate %kite europene muncitoriicer infiintarea de tribunale de munca, cer ca aceste tribunalesa existe nu numai pentru muncitorii din fabrici i uzine (lagermani si la francezi asemenea tribunale existä deja), ci $ipentru muncitorii care lucreaza la domiciliu pentru capitalisti,precum si pentru muncitorii agricoli. Nici un fel de cinovnicinumiti de guvern (nici judecdtorii, nici inspectorii de fabrici)nu vor putea inlocui vreodatii institutiile la care participtimuncitorii Inpfi, i dupa tot ce am spus pina acum nu maie nevoie sä explicam acest lucru. De altfel, orice muncitorstie si din propria lui experienta la ce se poate astepta dinpartea unor cinovnici ; orke muncitor intelege foarte bineca, daca i se va spune câ cinovnicii vor sti sa se ingrijeascade interesele muncitorilor tot atit de bine ca i iudecatoriialesi chiar de muncitori, aceasta nu va fi decit minciunainselatorie. Aceasta inselatorie convine de minune cirmuirii,care vrea ca muncitorii La arning 'sclavi incuii, lipsiti dedrepturi i necuvintatori, i tocmai de aceea auzim atit de

si

si

www.dacoromanica.ro

278 v. t. LVNIN

des asemenea asigurki mincinoase din partea cinovnicilorsau din partea publicistilor care tin cu fabricantii si cu cir-muirea.

Necesitatea tribunalelor de muncl si folosul lor pentrumuncitori sint atit de evidente, inch kind fi cinovnicii rufiau recunoscut de mult acest lucru. Ce-i drept, de atunci atrecut atita amar de vreme, incit multi au si tuitat 6 o aseme-nea recunoastere a avut loc 1 Asta s-a intimplat pe vremeacind tkanii nostri au fost eliberati de sub jugul ioblgiei (in1861, acum 38 de ani si mai bine). Cam tot pe atunci, gtiver-nul irus hotärise sä inlocuiascl cu altele noi legile referitoarela meseriasi si la muncitorii din fabrici : prea devenise lim-pede Inca de pe atunci ca dupl eliberarea täranilor nu mai potfi mentinute vechile legi referitoare la muncitori, deoarecepe vremea cind au fost intocmite aceste legi vechi multi din-tre muncitori erau iobagi. De ac,eea guvernul a numit ocomisie alckuitä din citiva cinovnici, inskcinind-o sl stu-dieze legislatia corespunzkoare din Germania si Franta (sidin alte OH) si si intocmeascä un proiect pentru modificarealegilor ruse referitoare la meseriasi si la muncitorii din fa-brici. Comisia era aldtuità din persoane foarte simandicoase.Cu toate acestea, ei s-au pus pe lucru si au publicat nu maiputin de cinci volume, in care au expus prevederile legilorstedine si au propus o lege noua pentru Rusia. Legea pro-pusa de comisie prevedea introducerea tribunalelor de muncdcu judecatori ale,si in numdr egal din partea labricantilor fidin partea muncitorilor. Acest proiect a fost publicat in 1865,adica acum 34 de ani. Si ce s-a intimplat cu acest proiect delege ? vor intreba muncitorii. Oare de ce guvernul, careinsärcinase pe acesti slujbasi ai sai sä intocrneascl un projectcare sa cuprincla modifickile necesare, nu a introdus in Rusiatribunalele de mund ?

Cu proiectul acestei comisii guvernul nostru a procedat asacum procedeazä intotdeauna cu toate proiectele care sint citde cit folositoare poporului si muncitorilor. Pe slujbasii res-pectivi guvernul i-a rasplatit cu lefuri pentru munca depusain folosul tarului si al patriei, i-a decorat cu ordine, i-aavansat in grad si i-a numit in posturi mai b5noase. Iarproiectul intocmit de ei a Lost pur si simplu pus in sertar",cum se spune in cancelarii. Si asa proiectul acesta mai zace

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIBUNALELE 15E MUNCA 279

si astazi in sertar. Guvernul nici nu se mai gindeste sa acordemuncitorilor dreptul de a alege din rindurile kr tovarlsi caresa-i reprezinte in cadrul unor tribunale de mina.

Dar nu s-ar putea spune totusi 6 de atunci guvernul nusi-a mai adus aminte niciodata de muncitori. Ce-i drept, nude bunfivoie isi aducea el aminte de ei, ci numai subpresiunea unor amenintatoare tulburari si greve rnuncitoresti,dar isi aducea aminte totusi. El a promulgat legi care pre-vad interzicerea muncii copiilor in fabrici, interzicerea mun-cii de noapte a femeilor in anumite industrii, reducerea zileide lucru, crearea inspectiei de fabrica. Oricit de intortocheatesint prevederile acestor legi, oricit de nutneroase portite lasaele fabricantilor pentru incalcarea si eludarea legilor, ele aductotusi oarecare foloase. Atunci de ce a gasit guvernul ca epreferabil sa nu introduca tribunalele de munch', cu toate 6o astfel de lege era deja gata elaborata, ci sa introduci noilegi si sä creeze noi posturi de cinovnici inspectorii de fa-brici ? Cauza este cit se poate de clara, si pentru muncitorieste foarte important sa cunoasca aceasta cauza, pentru caacest exemplu ii va ajuta sa inteleaga intreaga politica a gu-vernului rus fata de clasa muncitoare.

In loc de a introduce tribunalele de munca, guvernul apreferat sa creeze noi posturi de cinovnici, pentru cà tribu-nalele de munca ar ridica nivelul de constiinta al muncito-rilor, i-ar face pe acestia sa devina mai constienti de dreptu-rile lor, de dernnitatea kr ca oameni si cetateni, i-ar invatasä reflecteze in mod de sine statator asupra treburilor destat si asupra intereselor intregii clase muncitoare, i-ar de-prinde sä aleaga ca reprezentanti ai muncitorilor pe tovarasiilor mai ridicati, submiMnd astfel, in parte Gel putin, bunulplac al atotputernicilor cinovnici. Or, mai mult ca de orice,tocmai de asta se teme guvernul nostru. El este dispus chiarsa arunce muncitorilor oarecare pomeni (desigur, mici po-meni, si anume in asa fel incit cu o mina, in vazul tuturor, sadea in mod solemn si sa pozeze In binefacator, iar cu cea-lalta, pe ascuns, sit ia inapoi putin cite putin tot ce a dat 1Din exemplul legii din 2 iunie 1897 cu privire la reglemen-tarea muncii in fabrici muncitorii cunosc deja aceasta ma-nevra 1), este dispus sa arum& pomeni, in speranta ca astfelva pastra neatinsä atotputernicia cinovnicilor si va impiedica

www.dacoromanica.ro

280 V. I. LENIN

trezirea con§tiintei muncitorilor, va impiedica dezvoltareaactivitätii lor de sine stdtätoare. Guvernul evith cu u§urintaaceasta primejdie amenintätoare pentru el numind noi cinov-nici : cinovnicii sint slugile sale docile. Lui ii este ugor säinterzid unor cinovnici (de pada inspectorilor de fabrici)&Ali publice rapoartele, sA le interzica s'a vorbeascl muncito-rilor despre drepturile lor §i despre abuzurile patronilor, sä-itransforme in ureadnici de fabrick s'à le dea dispozitia sacomunice politiei orke nemultumire i frAmintare care se pro-duce in rindurile muncitorilor.

De aceea, atita timp cit in Rusia vor däinui actualele rin-duieli politice, adia lipsa de drepturi a poporului, samavol-nicia politiei §i a birocratilor, care nu sint raspunzAtori fatàde popor, muncitorii nu se pot a§tepta la infiintarea unor tri-bunale de munch', folositoare low. Guvernul i§i AA foarte bineLseama ch tribunalele de mund i-ar determina foarte curindpe muncitori sa treacà la revendicari mai radicale. Alegin-du-§i reprezentantii in tribunalele de munck muncitorii s-arconvinge curind ca acest lucru nu este de ajuns, pentru ca.mogerii §i fabricantii, care exploateazä pe muncitori, au re-prezentanti in foarte multe institutii de stat, mult mai inalte ;muncitorii ar cere neapArat o reprezentantä a intregului po-por. Folosind tribunalele de munc:a pentru a face cunoscutepublicului stkile de lucruri din fabrici i nevoile muncitorilor,acqtia ar vedea curind ca' atita nu este de ajuns, pentru ciin zilele noastre o adevärath publicitate poate fi asiguratänumai cu ajutorul ziarelor §i al adundrilor populare, §i munci-torii ar cere libertatea intrunirilor, libertatea cuvintului §i li-bertatea presei. late', asadar, de ce a inmormintat guvernulproiectul care prevedea introducerea tribunalelor de munciiin Rusia I

Pe de altà parte, sa presupunem pentru moment cl gu-vernul, in dorinta si cu scopul de a-i insela pe muncitori, arintroduce imediat tribunalele de munch', mentinind insä ne-schimbate rinduiebile politice actuale. S-ar alege oare mun-citorii cu vreun folos de pe urma unei asemenea mAsuri ? Nus-ar alege cu nici unul, pentru cá ei insisi nu ar delega inaceste tribunale pe tovard§ii lor cei mai con§tienti, cid maicinstiti §i cei mai devotati cauzei muncitoresti, stand foarte

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIBUNALELE DE MUNCA 281

bine ca, in Rusia, pentru orke cuvint cinstit i deschis, omulpoate fi inhátat la un simplu ardin al politiei i intemnitatfdrà judecatà si instructie sau deportat in Siberia I

Prin urmare, revendicarea referitoare la introducerea tri-bunalelor de muncO cu judecatori alesi de muncitori repre-zintá numai o particicO dintr-o revendicare mai larga si mairadicald : revendicarea drepturilor politice pentru popor, adicAa dreptului de a participa la conducerea statului si de avorbi pe fatá despre nevoile poporului, nu numai in ziare,ci si in adunäri populare.

Syria la sfirsitui anului 1899Publicat pentru prima oard

revistain 1924, inProletarskaia Recoliutita" nr. 8-9

Se tipirreste dupd manuscris,in transcrierea luiN. K. Krupskata

www.dacoromanica.ro

282

DESPRE GREVE 104

ITO

In Rusia, grevele muncitoresti au devenit in ultimii aniextrem de frecvente. Nu e gubernie industriala in care sa nufi avut loc citeva greve. Cit priveste marile orase, acologrevele nu mai contenesc de loc. De aceea este explicabilca atit muncitorii constienti cit si socialitii isi pun tot maides problema insemnatatii grevelor, a metodelor de organi-zare a grevelor, a sarcinilor participärii socialistilor la greve.

In cele ce urmeaza vom incerca à expunem unele consi-deratii ale noastre in legatura cu aceste probleme. In primularticol ne propunem sa vorbim despre insemnatatea grevelorin miscarea muncitoreasca in general, intr-un al doilea arti-col despre legile ruse impotriva grevelor, iar intr-un altreilea despre felul in care au fost si sint organizate grevelein Rusia i ce atitudine trebuie sa aiba fata de ele muncitoriiconstietni.

In primul rind trebuie sa ne punem intrebarea : cum seexplica aparitia i raspindirea grevelor ? Oricine isi amin-teste de toate cazurile de greva pe care le cunoaste din pro-pria sa experienta, din relatarile altora sau din ziare vedenumaidecit ca grevele apar qi se raspindesc acolo unde aparsi se raspindesc marile fabrici. Printre marile fabrici, in carelucreazä citeva sute (iar uneori chiar citeva mii) de munci-tori, cu greu se va gasi macar una unde muncitorii sa nu fificut greva. Cind in Rusia erau pudne fabrici si uzine mari,erau i greve pudne ; de cind insl numarul fabricilor mari

I

www.dacoromanica.ro

DESPRE GREVE 283

creste rapid atit in vechile localitati industriale cit si in ora-sele si satele noi, grevele devin din ce in re mai frecvente.

Cum se explica faptul 6' marea productie industrialä duceintotdeauna la greve ? El se explia prin aceea CA capitalis-mul genereazà in mod necesar lupta muncitorilor impotrivapatronilor, iar atunci cind se trece la marea productie, aceastäkluptä devine in mod necesar o luptà grevistä.

Sä l'amurim acest lucru.Se numeste capitalism acea organizare a societátii in care

pamintul, fabricile, uneltele etc. apartin unui numär mic deproprietari funciari si de capitalisti, in timp ce masa poporu-lui este complet sau aproape complet lipsitä de proprie-tate g de aceea este nevoitä sà-si vindä forta de munckProprietarii funciari si fabricantii angajeaz'à muncitori, ii punsa producä cutare sau cutare produse, pe care ei le vind apoipe Oath'. Muncitorilor, fabricantii nu le platesc decit un sa-lariu care abia daca le ingaduie sa-si ducä existenta impreunäcu familiile lor, iar tot ce muncitorul produce peste cantitateade produse corespunzatoare acestui salariu inträ in buzunarulfabricantului, constituind profitul lui. Asadar, in conditiileeconomiei capitaliste, masa poporului isi vinde forta demuncd, munceste nu pentru sine, ci pentru patroni, in schim-bul unui salariu. Se intelege c'd patronii cautà intotdeauna säreducä salariile : cu cit vor da mai putin muncitorilor, cu atitmai mare va fi profitul care le rämine bor. Muncitorii ?Lisacautä sä obtina un salariu cit mai mare, pentru a putea dafamiliilor lor o hranä substantialá si sanatoask pentru a aveao locuintA bunk pentru a se putea imbraca omeneste, si nuca cersetorii. De aceea intre patroni si muncitori se desfd-soarà o luptä necontenita in jurul salariului. Patronul e libersä angajeze pe muncitorul care-i convine cel mai mult, si deaceea cautA un muncitor cit mai ieftin. Muncitorul e liber sAse angajeze 'la patronul Icatre-i convine cel mai mult, si deaceea cautä un patron care sA pateasca mai mult. Fie c6lucreazA la sat sau la oras, fie cA se angajeazà la un mosier,la un Oran bogat, la un antreprenor sau la un fabricant, mun-citorul se tocmeste intotdeauna cu patronul, duce cu el oluptä pentru salariu.

Dar poate oare muncitorul sä duca de unul singur aceastàluptà ? Numárul muncitorilor creste intr-una : taranii se

www.dacoromanica.ro

284 V. I. LENIN

ruineaza si fug de la sate, se duc la orase, in fabrici. Mosieriisi fabricantii introduc masini, care inlocuiesc pe muncitori,lasindu-i fara lucru. La orase creste intr-una numärul some-rilor, iar la sate numarul celor adusi la sapa de lemn ; aceastamasa infometatä apasa asupra salariilor, facindu-le sä scadatot mai mult. Muncitorul nu mai poate lupta de unul singurimpotriva patronului. Daca va cere un salariu mai bun sauclad nu va consimti la reducerea salariului, patronul ii vaspune : cara-te, la poarta stau destui flaminzi, care vor fibucurosi sa rnunceasca si pentru un salariu mic.

Cind ruinarea poporului ia proportii atit de mari incit sila orase, si la sate existá intotdeauna mase de someri, cindfabricantii acumuleaza bogatii uriase, iar micii producatorisint inlaturati de milionari, muncitorul izolat devine cu totulneputincios in fata capitallstutui. Capitalistul capati posi-bilitatea sa-1 striveasca cu totul pe muncitor, sa-i stoarcaultima picatura de vlaga printr-un regim de munca ucigator,§i.Illl numai lui, ci si sotiei si copiilor lui. Intr-adevar, privitice se intimpla in industriile in care muncitorii nu au obtinutInca sa fie ocrotiti de lege si in care nu pot opune impotrivirecapitalistilor : acolo ziva de munca este nemasurat de lunga,ajungind pina la 17-19 ore, acolo se spetesc muncind copiiin virsta de 5-6 ani, acolo o generatie de muncitori flámin-zeste mereu si se stinge incetul cu incetul din cauza foamei.Exemplu : muncitorii care lucreaza la domiciliu pentru capita-listi ; de altfel, orke muncitor cunoaste multe alte exemple deacest fel I Nici in timpul sclaviei sau al iobagiei, poporul munci-tor n-a cunascut vreodata o asuprire atit de crincena ca aceeape care ajung s-o exercite capitalistii atunci cind muncitoriinu le pot opune vreo impotrivire, cind nu-si pot cuceri legicare sd ingradeasca samavolnicia patronilor.

De aceea, pentru a nu se lasa adusi intr-o situatie atitde clesperata, muncitorii incep sa duca o lupta inversunata.Vazind ca izolati ei nu au nici o putere si ca sint amenintatisa piara striviti de capital, muncitorii incep sa se ridice la-olaltà impotriva patronilor lor. Incep grevele muncitoresti.La inceput, adeseori muncitorii nici nu stiu macar ce anumevor sa obtinfi, nu-si dau seama pentru ce o fac : ei sfarmipur si simplu masinile, distrug fabrica. Ei nu vor decit cafabricantii sa le simta toata revolta sili incearca fortele unite

www.dacoromanica.ro

DESPRE GREVE 286

pentru a iesi din situatia lor insuportabilà, färà a sti insi dece anume situatia le este atit de desperatá i spre ce anumetrebuie sA tindä.

In toate tárile, indignarea muncitorilor a inceput prin räz-vrätiri izolate, sau rebeliuni, cum le numesc la noi politiafabricantii. In toate Odle, aceste räzvrkiri izolate au generat,pe de o parte, greve mai mult sau mai putin pasnice, iar pede altà parte, lupta multilaterall a clasei muncitoare pentrueliberarea ei.

Care este deci insemnatatea grevelor in cadrul luptei claseimuncitoare ? Pentru a raspunde la aceastä intrebare, trebuieintii sä ne oprim aici mai amanuntit asupra grevelor. Dac5salariul muncitorului se stabileste dupá cum am vàzutprin contractul dintre patron si muncitor, dacä la incheiereacontractului muncitorul izolat este cu totul neputincios, esteclar cà muncitorii sint necesarmente pusi in situatia de a-siapära in comun revendicdrile, de a face greva, pentru a im-piedica pe patroni sa reduca salariile sau pentru a obtine sa-larii mai mari. Intr-adevär, nu e tará cu orinduire capitalistáin care s'à nu fie greve muncitoresti. In toate statele euro-pene, ca i in America, muncitorii se simt pretutindeni ne-putinciosi cind sint izolati, si pot opune impotrivire patro-nilor numai unindu-se laolaltä, fie facind grevá, fie amenin-tind cu greva. $i cu cit capitalismul se dezvoltà mai departe,cu cit marile fabrici i uzine cresc mai repede, cu cit seintensifid procesul de eliminare a micilor capitalisti de dtremarii capitalisti, cu atit mai imperioasa devine pentru mun-citori nevoia de a se impotrivi in comun, deoarece cu alitmai acut devine somajul, cu atit mai accentuatà devine concu-renta dintre capitalisti, care cautá sä producä märfurile citmai ieftin (ceea oe inseamnä cä i muncitorii trebuie plAtiticit mai ieftin), cu atit mai puternice sint oscilatiile industrieisi crizele *. Cind industria prosperä, fabricantii realizeaziprofituri man i nici prin gind nu le trece sa' le imparta cumuncitorii ; in timp de crizA insA, fabricantii cauta sa arunce

* Despre crizele industriale i despre urmirile lor pentru muncitori vornvorbi mai arnfinuntit cu alt prile. Aici ne vom limita ad releviim cd, inultimii ani, in Rusia afacerile industriale au mers excelent. industria a -ores-perat", dar acum (la sfirsitul anului 1899) au si inceput sS se observe semnedare cd aceasti ,,prosperitate" va sfirsi printr-o crizi, ceea ce inseamndstagnarea desfacerii miirfurilor, falimente, ruinarea micilor patroni gi cumplitecalsmititi pontru rnuncitori (gomaj, scilderea salariilor etc.).

si

www.dacoromanica.ro

286 V. I. LENIN

paguba pe umerii muncitorilor. Necesitatea grevelor in socie-tatea capitalistä este in asa masura unanim recunoscuta intarile europene, incit acolo legea nu interzice organizarea degreve ; numai in Riisia au mai ramas legile barbare impotrivagrevelor (despre aceste legi si despre aplkarea bar vom vorbicu alt prilej).

Dar, decurgind din insasi esenta societkii capitaliste, gre-vele inseamna inceputul luptei clasei muncitoare impotrivaacestei orinduiri sociale. Cind in fata capitalistilor bogki stauizolati muncitori lipsiti de orke mijloace, aceasta inseamnäinrobirea deplina a muncitorilor. Dar atunci cind acesti mun-citori lipsiti de mijloace se unesc, lucrurile se schimba. Bo-gatiile nu le vor fi de nici un folos capitalistilor daca acestianu vor gasi muncitori care sa consimta sä aplice munca lorla uneltele si materialele capitalistilor, pentru a produce noibogkii. Cind muncitorii stau izolati in fata patronilor, eiramin adevarati sclavi, muncind vesnic pentru altul in schim-bul unei bucki de piine, räminind vesnic niste naimiti supusisi necuvintatori. Dar atunci cind muncitorii isi formuleazain comun revendicarile si refuza sa se supuna sacului cu bani,ei inceteaza de a fi sclavi, devin oameni, incep sa ceara camunca lor sa nu serveasca numai la imbogatirea unui ma-nunchi de trintori, ci sä dea celor ce muncesc pdsibiitateade a trai omeneste. Sclavii incep sa formuleze revendicareade a deveni stapini, de a munci si trai nu asa cum vor mo-sierii si capitalistii, ci asa cum vor in§isi oamenii muncii.Grevele tocmai de aceea inspirl intotdeauna atita groazacapitalistilor, pentru ca de incep sä zdruncine dominatia bor.Toate rotile se vor opri daca asa vor voi bratele tale vin-joase", spune, referindu-se la dasa muncitoare, un cintec almuncitorilor germani. Si, intr-adevar, fabricile, uzinele, mo-siile, masinile, caile ferate etc. etc. toate acestea sint paredroti ale unui singur mecanism urias ; acest mecanism extragediferite produse, le prelucreaza si le transporta unde trebuie.Intreg acest mecanism este pus in miscare de muncitor, carelucreaza pamintul, extrage minereu, produce marfuri in fa-brici, construieste case, ateliere, cai ferate. Cind muncitoriiref uza sa lucreze, intreg acest mecanism ameninta sä se

-

www.dacoromanica.ro

DESPRE GREVE 287

opreasca. Fiecare grevA aminteste capitalistilor 6 adevAratiistapini nu sint ei, ci muncitorii, care isi proclama tot maitare drepturile. Fiecare greva aminteste muncitorilor ea si-tuatia Mr nu e lipsità de sperantà, ea ei nu sint singuri. Pri-viti ce influentk riasä exercid greva atit asupra grevistilorcit si asupra muncitorilor de la fabricile invecinate sau apro-piate sau de la fabricile din aceeasi ramorà de productie. Invremuri obisnuite, pasnice, muncitorul isi poarta in tAcerepovara, fill se ia la hartä cu patromil, nu-si discutä situatia.In timp de grevä insä, el isi proclama cu tärie revendidrile,aminteste patronilor toate impilkile indurate din partea lor,isi proclamA drepturile, se gindeste mu numai la sine si nunumai la cistigul .du, ci la toti tovaräsii ski care au lAsatlucrul o data cu el si care luptä pentru cauza muncitorilor,fad a se teme de lipsuri. Orice grev'd inseamnä pentru mun-citor o multime de lipsuri, de lipsuri atit de ingrozitoareincit ar putea fi comparate numai cu calamit'atile dzboiului :flAminzirea familiilor, pierderea cistigului, de multe ori arcs-tarea, expulzarea din orasul in care tdieste si in care isiare ocupatia. $i cu toate aceste calamitäti, muncitorii ii dis-pretuiesc pe aceia care isi pärAsesc tovadsii si accept:4 otranzactie cu patronul. Cu toate calamitatile grevei, moralulmuncitorior de la fabricile invecinate creste atunci cind vAdcà tovadsii lor au inceput lupta. Oameni care indurä atiteapentru a ingenunchea un singur burghez vor fi in stare säzdrobeisd si puterea intregii burghezii", a spus un mare invä-tAtor al proletariatului, Engels, vorbind despre grevele munci-torilor englezi 1°5 E e ajuns adesea sä se declare greväla o singurà fabrid pentru ca ea sä se extinda ime-diat asupra unui mare numar de intreprinderi industriale.Atit de mare este efectul moral al grevelor, atit demolipsitor este pentru muncitori exemplul tovadsilor lorcare, pentru un timp cel putin, incetead de a fi sclavi, de-venind oameni egali in drepturi cu bogatasii ! Orke greva"sadeste adinc in mintea muncitorilor ideea socialismului,ideea luptei intregii clase muncitoare pentru eliberarea ei desub jugul capitalului. De foarte multe ori se intimplä cipink la izbucnirea unei mari greve muncitorii dintr-o fabrid

20 www.dacoromanica.ro

288 V. I. LENIN

sau dintr-o ramurä de productie oarecare, dintr-un oras oa-recare aproape ea' nu stiu de socialism si nici nu se gindescla el, iar dupä grevä cercurile, uniunile capatä o dspindiretot. mai mare in rindurile lor si din ce in ce mai multi mun-citori devin

Greva invatá pe muncitori sa' inteleaga in ce constä fortapatronilor si in ce constä forta muncitorilor, ii invatä s'à segindeasea nu numai la patronul lor si nu numai la tovadsiilor apropiati, ci la toti patronii, la intreaga clas'A a capitalis-tilor, precum si la intreaga clasä a muncitorilor. Cind unfabricant care a strins milioane din truda citorva generatiide muncitori nu consimte sà acorde nici cel mai modest sporde salarii sau inceard chiar sã le redud si mai mult, iar incaz de impotrivire din partea muncitorilor aruncä in stracamii de familii flAminde, muncitorii vkl limpede ea' intreagaclasä a capitalistilor este dusmanul intregii clase a muncito-rilor, Ica muncitorii se pot bizui numai pe ei Inii i peunirea lor. De foarte multe ori se intimplä ca un fabricant s'àse sträduiascä din räsputeri insele pe muncitori pozindin binefkkor al lor si camuflind printr-o pomara de nimic,prin fàgkluieli mincinoase faptul exploateazä. Orkegrevä spulbed intotdeauna, dintr-o singud loviturä, toatäaceastä inselkorie, arkind muncitorilor cä binefkkorul"lor este un lup in piele de oaie.

Dar greva deschide muncitorilor ochii flU numai asupracapitalistilor, ci i asupra cirmuirii i legilor. Asa cum fabri-cantii cautà sà se dea drept binefkatori ai muncitorilor, totasa si cinovnicii i coditele lor cautä sà conving6 pe munci-tori cä tarul i guvernul tarist se ingrijesc in egal'a mäsurkFad pärtinire, atit de interesele fabricantilor cit si de celeale muncitorilor. Deoarece nu cunoaste legile, iar cu slujbasii,rnai ales cu cei superiori, nu prea are de-a face, muncitoruladesea dà crezare tuturor acestor basme. Dar iad cä izbuc-neste o grevä. In fabrid vine procurorul, inspectorul de fa-brici, poIiia, adeseori i trupe. Muncitorii afl'A d au indl-cat legea : fabricantilor legea le permite si sä se intruneasck

s'A discute pe fat'A cum sä redud salariile muncitorilor, pecind muncitorii sint declarati infractori pentru ea' s-au inteles

sa-i

ca-i

5i

socialisti.

www.dacoromanica.ro

DESPRE GREVE 289

in vederea unei actiuni comune 1 Muncitorii sint dati afaradin locuintele lor ; politia inchide pravaliile in care muncitoriiar putea obtine alimente pe datorie, soldatii sint asmutiti im-potriva muncitorilor, chiar daca acestia ramin absolut linis-titi si pasnici. Soldatilor li se ordona chiar sa tragl in mun-citori, si atunci cind ucid muncitori neinarmati, tragind inurma odor care fug, insusi tarul trimite multumiri trupei (deexemplu in 1895 tarul a exprimat multumiri soldatilor care auucis muncitori grevisti la Iaroslavl) 100. Oricarui muncitor ii de-vine clar ca guvernul tarist este dusmanul ski de moarte, careapara pc capitalisti si leaga pe muncitori de miini si de pi-cioare. Muncitorul incepe sa-si dea seama ca legile se facexclusiv in interesul celor bogati, ca irdnovnicii tot pe acestiaii al:4ra, ca poporului muncitor i se astupa gura si nu i sepermite sa-si arate nevoile, ca clasa muncitoare trebuie ne-aparat sà lupte pentru a cuceri dreptul la greva, dreptul dea edita ziare muncitoresti, dreptul de a participa la o repre-zentanta nationala care sa aiba prerogativa de a face legisi de a supraveghea aplicarea lor. Guvernul este perfect con-stient de faptul ca grevele deschid ochii muncitorilor, si toc-mai de aceea se si teme atit de mult de greve si cauta cuorke pret sa le inabuse cit mai repede cu putinta. Nu degeabaun ministru de interne german, care si-a creat o faima deose-bita prin persecutiile crincene dezlamuite impotriva sociali--tilor si a muncitorilor constienti, a declarat o data in fatareprezentantilor natiunii : indaratul fiecarei greve isi scoatecapul hidra revolutiei" 107 Cu fiecare greva se inthreste si sedezvoltä in rindurile muncitorilor constiinta faptului 6' gu-vernul le este dusman, ca clasa muncitoare trebuie sh se pre-gäteasca de lupta impotriva lui, pentru drepturile poporului.

Asadar, grevele ii deprind pe muncitori sa se uneasca,grevele le arata ca numai laolalta pot ei lupta irapotriva capi-talistilor, grevele invata pe muncitori sh se gindeasca lalupta intregii clase muncitoare impotriva intregii clase a fa-bricantilor si impotriva cirmuirii autocrate, politiste. Tocmaide aceea si spun socialistii ca grevele sint o Koala a raz-boiului", in care muncitorii invata sa duca razboi impotrivadusmanilor lor, pentru eliberarea intregului popor si a tutu-

2 0* www.dacoromanica.ro

290 v. I. LENIN

ror oamenilor muncii de sub jugul cinovnicilor si de sub jugulcapitalului.

Dar Koala razboiului" Inca nu este razboiul propriu-zis.Cind in rindurile muncitorilor capata o larga raspindire gre-vele, unii muncitori 0i unii socialist° incep sä creada ca clasamuncitoare se poate limita numai la greve si la casele pen-tru sprijinirea grevistilor sau la asocieri pentru greva,recurgind exclusiv la greve, clasa muncitoare poate obtine oimbunatatire serioasa a situatiei sale sau chiar eliberarea sa.Vazind ce forta reprezinta unirea muncitorilor i chiar gre-vele Mr de proportii mai recluse, unii ii inchipuie cà ar fide ajuns ca muncitorii sa organizeze o greva generall intoata tam, i vor obtine tot ce vor de la capitalisti si de laguvern. Aceasta parere a fost exprimata si de muncitorii dinalte taxi pe vremea cind miscarea muncitoreasca abia se in-firipa, iar muncitorii erau Inca cu totul lipsiti de experienta.Dar aceasta este o parere grefita. Greve le sint numai unuldin mijloacele folosite de clasa muncitoare in lupta pentrueliberarea ei, nu insa singurul mijloc, i daca muncitorii nuvor folosi i alte mijloace de lupta, prin aceasta ei vor ince-tini dezvoltarea clasei muncitoare si-i vor diminua succesele.Intr-adevar, pentru succesul grevelor e nevoie de case mun-citoresti, ale caror fonduri sa serveasca pentru intretinereamuncitorilor in timpul grevelor. In toate tarile muncitorii (deobicei muncitorii din diferite industrii, meserii sau profe-siuni) organizeaza asemenea case, dar la noi, in Rusia, acestlucru este deosebit de greu, pentru cá politia cla de urma lor

confisca banii, aresteaza pe muncitori. Desigur, muncitoriistiu sa se si ascuncla de politie ; desigur, organizarea unorastfel de case este folositoare, si noi nu vrem sa sfatuim pemuncitori sa renunte la de. Dar nu se poate spera ca, inconditiile cind legea interzice casele muncitoresti, acestea vorputea atrage un mare numar de membri ; or, avind un numarmic de membri, casele muncitoresti nu vor fi de prea marefoMs. Apoi nici in tarile in care sindicatele muncitoresti auo existent:a legala i dispun de fonduri mari, lupta clasei mun-citoare in nici un caz nu se poate limita numai la greve. E deajuns ca in activitatea industriei à se produca o perturbare

cd,

gi

www.dacoromanica.ro

DESPRE GREVE 291

(o crid, care, de pilda, se apropie acum si in Rusia), pentruca fabricantii inipinga pe muncitori in mod deliberat lagreva% deoarece le convine uneori sä opreasd pentru un timplucrul, le convine sã ruineze casele muncitoresti. De aceeamuncitorii in nici un caz nu se pot limita nutnai la grevela asocierile pentru greiva. In al doilea rind, grevele se des-fa'soad cu succes numai acolo unde muncitorii sint destul deconstienti, unde stiu sä aleaga momentul pentru declarareagrevei, stiu sa-si formuleze revendidrile, au legkuri cu so-

pentru a-si procura de la ei manifeste i brosuri. Darasernenea muncitori sint Ind putini in Rusia, si trebuie de-puse toate eforturile pentru a spori numArul lor, pentru aface ca masele de muncitori sà tie ce este cauza muncito-reasd, ce este socialismul si lupta muncitoreasd. Aceastäsarcina trebuie sã i-o asume socialistii laolaltà cu muncitoriiconstienti, formind in acest scop un partid muncitoresc so-cialist. In al treilea rind, grevele, dupä cum am väzut, aratàmuncitorilor ca guvernul le este dusman, ci ei trebuie sãlupte impotriva lui. $i in toate tkile grevele intr-adevär auinvkat treptat clasa muncitoare sä ducä impotriva guverneloro luptã permanentä pentru drepturile muncitorilor i pentrudrepturile intregului popor. Dupà cum am spus mai sus,aceastä lupd poate fi dusä numai de un partid muncitorescsocialist, care d dspindeasd in rindurile muncitorilor ideijuste despre guvern i despre cauza muncitoreasca. Cu altprilej ne vom ocupa in mod special de felul cum se orga-nizead si se desfkoad la noi in Rusia grevele si cum trebuiesä fie ele folosite de muncitorii constienti. Aici insa trebuiesä subliniem d grevele sint, duid cum s-a mai arätat, oscoalä a dzboiului", si nu dzboiul propriu-zis, ca." ele repre-zintä numai unul dintre mijloacele de luptä, numai una din-tre formele micàrii muncitoresti. De la greve izolate mun-citorii pot i trebuie sä tread, si intr-adevar trec, in toatetkile la lupta intregii clase muncitoare pentru eliberareatuturor oamenilor muncii. Numai atunci cind toti muncitoriiconstienti devin sociaLiti, adid oameni care tind spre aceastàeliberare, cind ei se unesc in toad tam pentru a raspindi inrindurile muncitorilor socialismul, pentru a invata pe mun-

sari

55

www.dacoromanica.ro

292 V. I. LENIN

citori s'a foloseasca toate mijloacele de luptä impotriva dus-mandor lor, cind creeazá un partid muncitoresc socialist careluptä pentru eliberarea intregului popor de sub jugul guver-nului si pentru elibcrarca tuturor oamenilor muncii de subjugul capitalului, numai atunci clasa muncitoare se araturlpe deplin maretei misari a muncitorilor din toate tärile,care uneste pe toti muncitorii si care inaltà steagul rosu cuchemarea : Proletari din toate tärile, un4i-vä !".

Syria Ia sfirfitut wilily{ 1899Pub !teat

inpentru

1924, in.primarevista

oara

Proletarskata Revoliutita" nr. 8-9

Se tipiireste dupd manusorls,in transcrierea its{N. K. Krupskaia

www.dacoromanica.ro

n1

RECENZIE 1°8S. N. Prokopovict. MISCAREA MUNCITOREASCA DIN OCCIDENT

sa ne adresam stiintei sociale si sa examinam pretinsa eiconcluzie ca orinduirea capitalista a societatii se indreaptairezistibil spre propria ei pieire, in virtutea contradictillor cese dezvolfa in cadrul ei. Lamuririle necesare se gasesc in#Programul de la Erfurt» al lui Kautsky" (147). Inainte dea ceda continutul pasajului la care se ref era d-1 Prokopovici,trebuie sa relevam o ciudatenie extrem de caracteristica pen-tru d-1 Prokopovici si pentru ceilalti reformatori ai teoriei deteapa lui. De ce care, adresindu-se stiintei sociale", cer-cetatorul" nostru critic" se limiteaza sa caute larnuriri" nu-mai intr-o brosura de popularizare scrisa de Kautsky ? Credeel oare cu adevarat ea aceasta brosura contine toata stiintasociale ? El stie foarte bine di Kautsky este un pastrator fi-del al traditiilor lui Marx" (I, 187), a tocmai in tratatele deeconornie politica ale acestuia din urma trebuie cautate expu-nerea si fundamentarea concluziilor" nei anumite scoli astiintei sociale", dar procedeaza in asa fel ca si cum nu ar stinici macar atita lucru. Ce trebuie sa credem despre un cer-cetator" care se mArgineste la atacuri impotriva pästratori-lor" teoriei, fara ca de-a lungul intregii sale carti sä se incu-mete o data macar sa combata fätis si fara ocol insasi aceastateorie ?

In pasajul la care se refera cl-1 Prokopovici, Kautsky spune6 revolutia tehnica si acumularea capitalului progreseaza totmai repede, ca largirea productiei este necesara in virtutea tra-siturilor celor mai fundamentale ale capitalismului si este nece-

www.dacoromanica.ro

294 V. I. LENIN

sarä in permanentd, pe cind lArgirea pietei are un ritm prealent in ultimul timp" ; se pare 6 nu e departe momentulcind piata industriei europene nu numai CA va inceta sà selArgeascA, dar va incepe chiar si se ingusteze. Acest eveni-ment nu va insemna altceva decit falimentul intregii societáticapitaliste". D-1 Prokopovici critice concluziile stiintei so-ciale" (adicti referirea lui Kautsky la una din legile de dez-voltare deduse de Marx) : In aceasta fundamentare a inevi-tabilitátii pieirii societätii capitaliste, rolul principal apartineopozitiei dintre aendinta permanentà de lärgire a productieisi largirea tot mai lentà a pietei, urmatä, in cele din urmA,de ingustarea ei»". Dupa Kautsky, aceastà contradictie tre-buie si ducá la pieirea orinduirii capitaliste a societAtii. Dar(ascultati I) largirea productiei presupune oconsumarea pro-ductivb a unei pArti din plusvaloare, adicä mai intii reali-zarea ei, apoi cheltuirea ei pe masini, cl5diri etc. in vedereaunei productii noi. Cu alte cuvinte, largirea productiei seaflä in cea mai strinsA legkurl cu existenta unei piete pen-tru mArfurile deja produse ; de aceea largirea permanentä aproductiei in conditiile restringerii relative a pietei este unlucru imposibil" (148). .5i d-1 Prokopovici este atit de mul-omit de incursiunea sa in domeniul stiintei sociale", incitchiar in rindul urmAtor vorbeste cu desconsiderare si condes-cendentä despre fundamentarea stiintificV (intre ghilimele) acredintei etc. 0 astfel de criticä improvizata ar E revoltä-toare, (laza nu ar fi in primul rind si mai ales amuzantlBunul domn Prokopovici a auzit si el ceva, dar n-a preainteles despre ce e vorba. D-1 Prokopovici a auzit despreteoria abstractä a realizArii, care in ultimul timp a formatin literatura rusä obiectul unor discutii deosebit de aprinse,in cadrul carora rolul consumului productiv" a fost subliniatin mod deosebit, date fiind erorile economiei politice narod-niciste. Neintelegind tocmai bine aceastà teorie, d-1 Proko-povici si-a inchipuit cA ea tiigdduiefte (I) existenta in socie-tatea capitalista a contradictiilor fundamentale si elementaredespre care vorbeste aici Kautsky. Ascultinclu-1 pe d-1 Pro-kopovici, ai crede cá consumul productiv" se poate dezvoltacu totul independent de consumul individual Oi in consumul

www.dacoromanica.ro

t295

frib I A.4-.1,r+7 se..0....404.../... p,,...W.P...X..s....1.'....-....'r c.../...a., -;tr .7",11-4>4 2.c,a,a.oree.-..aiea ft:e.......-.0 00.4.04.... 64../.-

...,--4 °-,'''''' '1/47-'4; ' ' °`4C9?-`'..5f-P-:.Ss eyieraC

.e,,,.....r a c...,..-9....c.)P ,tuaaefa4.7X, .. -~, P4.9,,x..... .esvy-., ".. -tg te-97-----, ee...ei 0 0 ...0...

7*32 . cir.... ., .c....e.,e h.....7 ...C.434.r.,e7...,. .",....4..-1 e..,.4z....-.. 71G-A4, CO ,.. ......4..a, 0754 or.r, ..tra....04,7 .../v"' si- .z."...a..........e .....A .10........vear.st, "e/'

X,e,.......A.Ag....9., 7A. 4..ert-.9-a-c.w

Os+.4" 7....40 ....7r.."--....:"

C.4141--oci 4......a..... .,4 te,p, ..c.k.,... A74-9,....e,..4

"........-4... A .....e.... -7e-es----.- A.-.474 ,..,..,.,,,(,2.0....../............ie

A,- 4 az...../7.--7.47-A..t......7,92.,./.....ii."h 1....4 ,..-:1w7_,..., 2-.. 0.--e......,......7.

.0-44.-...a..- 7G/Z...,s ...........,:/44,'''AI ''''..

....

9..4/ 4,4,44g4-.0

(4" A .0*."0.21V ,i4nrfr 7.ae.""-....62./..7Afr+.-4( .71/A4-GIXrmp..7..." ii, A-.7. er....4....#4,.......... e. 0,-...

......-4,--st-4.-7 - ,...9...4.1.7....r:-4.4if.,,..cw&....... /70047,4. :a ....4.16.7

C.....4% 040.7.^....- es,9; ' .., 6 6/".. - 0

.te-o.. . 046.'",'"* 41°f)ey.

Pagina a gasea a recenziei ui V. 8. Leninla cartea lut S. N. Prokopovici. (Manuscris.)SfIrsitul anoint 1899.

Micgorat

/111,. s lias.; A 4;4%

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI S. N. PROKOPOVICI 297

individual rolul predominant il are consumul maselor), ca,adica, capitalismul nu contine in sine nici o contradictie intreproductie i consum. Este ceva pur i simplu absurd, si im-potriva unei asemenea denaturari s-au pronuntat clar Marx

adeptii sal. rusi *. Din faptul cá largirea productiei presu-pune o consumare productiva" nu numai ca nu decurge teoriaburghezo-apologetica spre care alunecä cercetatorul" nostrucritic", ci, dimpotriva, decurge tocmai contradictia dintretendinta de crestere nelimitata a productiei i caracterullimitat al consumului, contradictie care este inerenta capita-lismului si care trebuie sä-1 duca la pieire.

In legatura cu cele de mai sus, trebuie mentionat de aseme-nea urmatorul fapt interesant. D-1 Prokopovici este un adeptfervent al lui Bernstein, ale carui articole de revistä d-sa leciteaza si traduce de-a lungul citorva pagini. In cunoscuta sacarte Die Voralissetzungen etc." **, Bernstein il recomandapublicului german pe d-1 S. Prokopovici ca pe un adept rusal sau, facind insa totodata o rezerva, in sensul ca d-1 Proko-povici este mai bernsteinian deck Bernstein insusi. $i estecit se poate de curios faptul ca, denaturind am.indoi teoriarealizarii, Bernstein si ciracul sat' rus o fac in directii diame-tral opuse, astfel incit fiecare combate afirmatide celuilalt.Bernstein a descoperit la Marx o contradictie", in primulrind, in faptul ca Marx, combatind teoria crizelor a lui Rod-bertus, declara totodata drept cauzA ultima a tuturor crizelorreale saracia maselor i caracterul limitat al consumului lor".In realitate, nu exista aici nici o contradictie, dupa cum ammai avut prilejul sä arat in alta parte (Studii", pag. 30*** ;Dezvoltarea capitalismului in Rusia", pag. 19 ****) In aldoilea rind, Bernstein rationeaza exact asa cum rationeazala noi d-1 V. V., afirmind cã cresterea uriasa a plusprodusuluiatrage dupa sine in mod necesar cresterea numarului celor

* Vezi articolul meu din Naucinoe Obozrenie", august 1899, in specialpag. 1.572, gi Dezvoltarea capitalismului in Rusia", pag. 16 gi urm. (vezivolumul de fall, pag. 68-84, in special pag. 76 ; Opere complete, vol. 3, Edi-tura politica, 1961, editia a doua, pag. 40-43 gi urm. Nota red.)

** Premise le etc.". Nota trad.*** Vezi Opera complete, vol. 2, Editura politica. 1960, editia a doua,

pag. 156-157. Note red.***A. Vezi Opere complete, vol. 3, Editura politica, 1961, editia a doua,

pag. 44-45. Nota red.

si

www.dacoromanica.ro

298 V. I. LENIN

avuti (sau imbunatatirea nivelului de trai al muncitorilor),caci capita1itii i slugile lor (sic 1) doar nu pot consuma"singuri intregul plusprodus (Die Voraussetzungen etc.",S. 51-52). Acest rationament naiv ignoreaza cu desavirsirerolul consumului productiv, lucru pe care Kautsky 1-a relevat,de altfel, in cartea sa impotriva lui Bernstein (Kautsky : Ge-gen Bernstein", II Abschnitt * paragraful referitor la intre-buintarea plusvalorii"). Dar iata ca vine bernsteinianul rusrecomandat de Bernstein si spune exact contrarul, apucindu-setotodata sa-i explice liii Kautsky care este rolul consumuluiproductiv" i denaturind in asa masura descoperirea lui Marx,incit ajunge la afirmatia absurda ca consumul productiv arputea sä se dezvolte cu totul independent de consumul indi-vidual ! ca si cum realizarea plusvalorii prin intrebuintareaei in productia mijloacelor de productie ar inlatura depen-denta, in ultima analiza, a productiei fata de consum i decicontradictia dintre productie si consum 1 Din acest exemplucititorul isi poate da seama daca intr-adevar cercetarile"sint acelea care 1-au facut pe d-1 Prokopovici sa piarda **mai mult de jumatate din premisele teoretice", sau dacaaceasta dezorientare" ** a cercetatorului" nostru critic" sedatoreste altor cauze.

Alt exemplu. In spatiul a numai trei pagini (25-27), auto-rul nostru a cercetat" problema asociatiilor taranesti dinGermania. Dupa ce enumera diferitele f dud de asociatii siprezinta date statistice cu privire la dezvoltarea lor rapicla(in special in ceea ce priveste asociatiile pentru industriali-zarea laptelui), d-1 Prokopovici declara : In timp ce mese-riasul a ajuns sa fie aproape lipsit de raciacini in orinduireaeconornicä moderna, täranul continua sa aiba in aceasta orin-duire radacini foarte trainice (1)". Foarte simplu, nu-i asa ?Subalimentatia taranilor germani, istovirea lor din cauzamuncii excesive, exodul in masa' de la sate la orase, toateacestea sint, probabil, nascociri. Pentru a dovedi trainicia"taranimii, e de ajuns sa te referi la cresterea rapicla a aso-ciatiilor (in special a celor pentru industrializarea laptelui,

* Kautsky ; linpotriva lui Bernstein", sectiunea a Il-a. Nota trod.** /n original, foe de cuvinte :

trad.rastereat" a pierde", rastereannost"

..dezorlentare". Nota

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LIM S. N. PROKOPOVICI 299

care iau laptele de la gura copiilor taranului si maresc depen-denta lui fata de capitalist). Dezvoltarea relatiilor capita-liste in industria prelucratoare il distruge pe meserias, darimbunatateste situatia taranului. Ea" [situatid?] impiedicapdtrunderea capitalismului in agricultura". Asta-i ceva nou 1Pind acum se considera ca tocmai dezvoltarea capitalismuluiin industria prelucratoare constituie principala forth' care gene-reaza si dezvolta capitalismul in agriculturä. D-1 Prokopoviciinsa, asemenea modelelor sale germane, ar avea tot dreptulsa spuna despre sine : nous avons change tout ca, noi amschimbat toate acestea 1 Dar asa sa fie oare, domnilor ? Atischimbat voi intr-adevar ceva, ati reusit Dare intr-adevar säinfirmati macar o singura teza fundamentala a teoriei pe carevreti s-o spulberati" si ati inlocuit-o voi intr-adevar cu oteza mai justa ? Nu ati revenit oare, dimpotrivd, la niste pre-judecati vechi ?

...Pe de alta parte, dezvoltarea industriei prelucratoare iiasigura taranului cistiguri auxiliare"... Reinvie, asadar, doc-trina d-lui V. V. & Co. cu privire la cistigurile auxiliare aletaränimii ! D-1 Prokopovici socoate de prisos O. mentionezeca de foarte multe ori aoeste cistiguri" exprima transformareataranului intr-un snuncitor salariat. D-sa prefera sa-si incheiecercetarea" cu o fraza pompoasä : Clasa taranimii nu si-apierdut Inca seva". Este adevärat cd tocmai in privinta Ger-maniei a aratat Kautsky cd asociatiile agricole constituie unstadiu de tranzitie spre capitalism, dar noi am mai avutdoar prilejul sä vedem cum teribilul domn Prokopovici 1-adarimat pe Kautsky 1

Aceasta reinviere a conceptiilor narodniciste (narodnicistede nuanta d-lui V. V.) se constata nu numai in pasajul men-tionat, ci si in foarte multe alte pasaje din cercetarea cri-flea" a d-lui Prokopovici. Cititorul stie, probabil, ce faimä(ce trista faima) si-a cistigat d-1 V. V. prin faptul ca a ingus-tat si banalizat prea din cale-afard teoria asa-zisului materia-lism economic" : in prelucrarea" d-lui V. V., aceasta teorienu se rezurna la ideea cd in ultima analizd toti factorii sereduc la dezvoltarea fortelor de productie, ci la afirmatia 6pot fi neglijati multi factori extrem de importanti (desi, in

www.dacoromanica.ro

300 V. I. LENIN

ultima analiza, derivati). 0 denaturare intru totul asemana-toare ne ofera si d-1 Prokopovici atunci cind incearca sademonstreze ca. Kautsky nu ar intelege rolul fortelor mate-riale" (144), dar in acelasi timp el insusi confunda foartesenin organizatiile economice" (145) cu forta economica"(in special la pag. 146 si 149). Din pacate, nu ne putemocupa aid destul de amanuntit de analiza acestei erori ad-lui Prokopovici, si de aceea trebuie sa-1 trimitem pe cititorla sus-mentionata carte a lui Kautsky impotriva lui Bernstein(Abschnitt III, § a), unde sint analizate in amanuntime origi-nalele copiate de d-1 Prokopovici. Speram de asemenea Cacititorul care urmdreste cu atentie firul expunerii d-lui Proko-povici se va convinge lesne ca teoria pe care si-a propus s-ospulbere cercetatorul" nostru critic" (de altfel si aid d-satrece discret sub tacere conceptiile intemeietorilor teoriei sise abtine sa le analizeze, preferind sa se margineasca la ex-trase din diferite cuvintari si articole ale adeptilor de astaziai acestei teorii), ca ea, teoria, nu are nici o vina inaceasta revoltatoare ingustare a materialismului economic"(vezi, de pada, la pag. 74, 90, 92 si 100 din partea a douadeclaratiile unor fruntasi belgieni cu autoritate).

In legatura cu citatele aduse de d-1 Prokopovici, trebuiesa observarn 6' d-sa extrage adesea pasaje izolate, dind citi-torului o idee denaturata despre conceptii si argumente carenu sint reprezentate in literatura rusa. Din aceasta cauzacritica improvizata a d-lui Prokopovici face o impresie deose-bit de detestabill In unele cazuri ar fi indicat ca cititoriicartii d-lui Prokopovici sa consulte fie si cartea profesoruluiHerkner, de curind tradusa in limba rusa, Munca munci-torilor in Europa occidentale (Petersburg 1899 ; editata derevista Obrazovanie"). De pada, in nota de la pag. 24 (par-tea intii) d-1 Prokopovici scrie 6' la congresul din 1892 afost adoptata o hotarire favorabila organizarii de asociatiide productie" ; urmeaza un citat care, in primul rind, nuconfirma in totul afirmatia amorului, iar in al doilea rindse intrerupe tocmai acolo unde se spune ca. trebuie indeosebisa combatem credinta ca asociatiile ar fi in stare a influen-

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI S. N. PROKOPOVICI 301

teze relatiile de productie capitaliste etc." (Herkner, Adnotki,pag. adnotarea 6 la capitolul al IX-lea).

Cu acelasi succes ca si in cazul de mai sus, d-1 ProkopoviciII d'arima pe Kautsky la pag. 56, 150, 156, 198 si multealtele. Cu totul ridico1ä este afirmatia d-lui Prokopovici cäprin deceniul al 7-lea al aoestui secol Liebknecht ar fi renun-tat pentru un timp la idealurile sale, tradindu-le etc. (111,112). Pink' unde merg nerusinarea i siguranta de sine acercetätorului" nostru asupra temeiniciei rationamentelorcaruia am avut deja prilejul sà ne facem o idee aproximativä

se vede, de pildà, din urmkoarea fraza' (indreptata iaràinu impotriva intemeietorului teoriei, ci impotriva pastratoru-lui" ei) : N-ar avea nici un rost sa ne apuck'm s'à critick'mtoatä aceastà conceptie asupra micàrii muncitoresti din punc-tul de vedere al concordantei ei cu mersul real al dezvoltkiimicärii muncitoresti, din punctul de vedere al caracterului ei

(subliniat de d-1 Prokopovici). Ea nu are si nici nupoate avea (sic 1) macar un dram de stiintà" (156). Ce cri-tick' drasticä 1 Tot acest marxism nici nu meritä sä fie criticat

i gata. Se pare cä avem in fata noastrà sou un om druiaii este dat sh' s'Avirseasca o revolutie uriasä in domeniulstiintei, din care teoria dominanti in Germania nu poateavea" nici mAcar un dram", sau... sau... cum s'o' ne expri-mk'm mai blind ? sau un om care din zäpAcealà" repetäcuvintele altuia. D-1 Prokopovici se inchin6 cu atita zel infata celui mai nou idol care a rostit pentru a mia oath' acestecuvinte, incit nu-si mai crutà de loc fruntea. Bernstein, vedetidv., are o anumitä deficientä in conceptiile sale teoretice"(198), si anume, pretinde d-1 Prokopovici, el crede

1 in necesitatea unei teorii stiintifice care sd deter-mine telurile militanilor. Cercetätorii critici" sint scutiti deasemenea credinte bizare. Stiinta va deveni libera declaräd-1 Prokopovici numai atunci cind se va recunoaste ca eatrebuie sã slujeascd telurile partidului si nu sã le determine.Trebuie proclamat cä stiinta nu poate fixa teluri unui partidpractic" (197). MentionAm cà tocmai de aceste vederi aleadeptului sàu s-a dezis Bernstein. Un program principial,care duce in mod inevitabil la dogmatism, nu este deck o

inch--puiti-vä

-

etiinfifia

-

--

--

www.dacoromanica.ro

302 V. I. LENIN

piediea in calea dezvoltarii sänkoase a partidului... Principiileteoretice sint bune in munca de propaganda, dar nu intr-unprogram" (157). Programele sint inutile, daunätoare".,Personalitatea insAsi poate fi un program, daca e inzestraticu un shirt fin si sesizeazA cerintele vrernii"... Cititorul isiinchipuie probabil eà eu continui sä citez din lucraread-lui Prokopovici. In tealitate, Insa, eu citez acum din ziarulNovoe Vremea" 109, care a publicat de curind o serie de arti-cole care au atras atentia generala despre programul...nu al partidului, fireste, ci al noului ministru al afacerilorinterne...

In ce raport se afla libertatea neprincipialitatii... vreau sispun libertatea stiintei" propovkluitä de d-1 Prokopovici

fata de conceptiile majoritatii militantilor vest-europeni,despre care scrie cu atita bravura bravul nostru critic, se poatevedea din urmAtoarele citate luate din aceeasi carte ad-lui Prokopovici :... Fireste, fàrà o trádare a princi-piilor" (159)... Pastrindu-ne in totul independenta si rami-nind fideli principiilor"... Resping compromisul numai incazul... cind implica o renuntare la ptincipii sau fie si numaitrecerea lor sub facere" (171)... Färä a introduce neprincipiali-tatea (174)... Fireste, idea sa-ti vinzi sufletul, in cazul defatà principiile" (176)... Acum principiile sint ferm stabilite"(183)... (Este necesarà) o busolA, care sä ne scuteasca de bij-biieli si dibuieli", impotriva empirismului miop", impotrivaatitudinii de nepasare fatà de principii" (195)... Importantacea mai mare o are partea principiala, teoreticr... (103, par-tea a II-a) etc.

In incheiere, Inca vreo douà citate : Daca social-democra-tismul german ar fi o expresie a socialismului si nu a proleta-riatului care se ridica in apArarea intereselor sale in societateaactualä si care pentru prima oara devine constient de in-semnatatea sa, atunci, intrucit nu toti germanii sint idealisti,alaturi de acest partid care urmäreste objective idealiste amvedea un partid si mai puternic, un partid muncitoresc carear reprezenta interesele practice ale partii neidealiste a prole-tariatului german"... Daca socialismul ar avea in aceastamiscare nu rolul unui simplu semn distinctiv, care deosebeste

www.dacoromanica.ro

RECENZIE LA CARTEA LUI S. N. PROKOPOVICI 303

o anumita organizatie, dad el ar fi o idee motrice, un prin-cipiu care sfi ceara membrilor de partid o anumita slujirespecifica, in cazul acesta partidul socialist s-ar separa departidul muncitoresc general, iar masa proletariatului, carenazuieste spre o situatie mai buna pe terenul orinduiriiexistente si care nu prea se gindeste la viitorul ideal, ar formaun partid muncitoresc de sine statator". Cititorul isi inchipuie,probabil, iarasi ca acestea sint citate luate din cartead-lui Prokopovici ? Nu, ele sint luate din lucrarea Studii deeconomie teoretid" a d-lui V. V. (Petersburg, 1895, pag. 248,249-250). Intr-adevar, inca acum cinci ani cunoscutulnostru" V. V. a anticipat rezultatele celei mai noi cercetaricritice" a d-lui Prokopovici...

Ajunge, insa. Desigur ca nu ne-am fi oprit atit de amanun-tit asupra unei asemenea cercetari", care reped cunoscutulrefren ca epoca noasträ nu este o epoca de sarcini mari"si care se limitead sa imite pe cei care propovaduiesc actiu-nile mici" si fenomenele imbucuratoare", dad numele d-luiProkopovici nu ar fi fost recomandat deja intregii Europe,dad in timpurile noastre multi nu ar transforma intr-un me-rit dezorientarea", dad nu s-ar räspindi moda de a azvirlicu copitele in ortodoxie" si in dogma"...

Serb Ia aftrsitul anului 1899Publicat pentru prima oard

in 1928, in Culegeri din Lenin",vol. VII

21 Opera complete, vol. 4

Se tiparege dupd manuscris

www.dacoromanica.ro

304

IN LEGATURA CU PROFESSION DE FOI" 11°

Profession de foi"*, intocmità de Comitetul organizatieiKiev, desi nu este decit un concept de proiect, pe care Comi-tetul organizatiei Kiev, dupà cum afirmA el, nu a avut timpulnecesar pentru a-1 elabora in mod detaliat si a-i da o formädefinitivá, ne oferà totusi posibilitatea sà ne facem o ideedestul de exacta despre conceptiile Comitetului organizatieiKiev, si aceste conceptii trebuie, Med indoialà, s'à stitneascaun protest energic din partea social-democratilor rusi care sesitueaza pe punctul de vedere al vechilor principii ale social-democratiei, proclamate in Rusia de grupul Eliberareamuncii", expuse in repetate rinduri in publicatiile P.M.S.D.R.si confirmate prin Manifestul lui. Conceptiile Comitetuluiorganizatiei Kiev reflectii, Med' indoialà, influenta conside-rabilà a acelei noi orientári a tinerilor social-democrati rusi"care in dezvoltarea ei extremA s-a contopit cu bernsteinismulsi a dat asemenea produse ca faimosul supliment special laRaboceaia Misl" (septembrie 1899) si nu mai putin faimosulCredo".

Desi nu se poate afirma ea' Profession de foi" se Inca-dreazi in totul in aceasta orientare oportunistä si reactionarknu-i mai putin adevArat insA ca ea face pasi atit de seriosiin aceasta directie si denotà o intelegere atit de confuzi aideilor fundamentale ale social-democratismului, o atit depronuntata nestatornicie in gindirea revolutionara, incit soco-tim de datoria noasträ sá atragem asupra acestui lucru atentiatovarAsilor din Kiev si si analizam amAnuntit devierea lor

* profestunetrod.

de credintA, program, expunerea conceptiei despre lumeNota

www.dacoromanica.ro

2N LEDATUFA DU FROFEssIoN DE FOI" 305

de la principiile de mult stabilite ale social-democratiei inter-nationale si ale celei ruse.

Chiar prima fraza cu care incepe Profession de foi" tre-zeste cea mai serioasa nedumerire : Recunoscind ca sarcinagenerala imediata a miscarii muncitoregi din Rusia este luptapentru drepturile politice ale proletariatului, Comitetul nuconsidera totusi ca in momentul de fata ar fi posibil sa seadreseze masei muncitorilor chemarea de a intreprinde actiunipolitice, cu alte cuvinte sa se desfasoare o agitatie politica',deoarece, in marea lor majoritate, muncitorii rusi Inca nu s-aumaturizat pentru lupta politica". Trecem peste felul in careeste formulat acest pasaj ; pe noi ne intereseaza numai ideileexpuse aici 5i nu o data repetate (retineti west lucru) in altelocuri din Profession de for ; 0 ideile acestea sint de asanatura, incit nu ne famine decit sä ne intrebam : Oare autoriiacestor rinduri sint social-democrati ?".

In marea lor majoritate, muncitorii rusi Inca nu s-aumaturizat pentru lupta politica" I Daca aceasta afirmatie esteadevarata, ea echivaleaza cu o sentinta de moarte impotrivaintregii social-democratii, pentru ca aceasta inseamna a inmajoritatea lor, muncitorii rusi nu sint Inca copti pentrusocial-democratism. Intr-adevar, nicdieri in lume nu a existat5i nu exista o social-democratie care sa nu fie indisolubillegata de lupta politica. Social-democratia Fara lupta politicaeste tot una cu un fluviu fara apa, este o contradictie fla-granta, inseamnä pur 5i simplu o reintoarcere fie la socialismulutopic al strabunicilor nostri, care desconsiderau politica",fie la anarhism, fie la trade-unionism.

Inca prima profession de foi a socialismului mondial,Manifestul comunist", a stabilit adevarul, devenit de atunciun adevar elementar, 6 orke lupta de clasa este o luptapolitica, 6 miscarea muncitoreasca depaseste stadiul embrio-nar 5i stadiul copilariei numai atunci cind devine o miscarede demi, cind trece la lupta politica. Prima profession de foia social-democratismului rus, brosura lui Plehanov Socialis-mul 5i lupta politica", aparuta in 1883, a confirmat acest ade-var in ceea ce priveste Rusia 5i a aratat cum anume 0 de ceanume miscarea revolutionara rusa trebuie sa duel la con-topirea socialismului cu lupta politica, la contopirea mis-carii spontane a maselor muncitoresti cu miscarea re-

21* www.dacoromanica.ro

806 V. I. LENIN

volutionark la contopirea luptei de clash* cu tupta politicA.Situindu-se pe punctul de vedere al socialismului si al lupteide clasA si negind in acelasi timp posibilitatea de a chemain momentul de fatà masele largi la actiuni politice", Comi-tetul organizatiei Kiev in fond abandoneazA cu desAvirsireprincipiile social-democratismului, iar dorinta de a famine peterenul acestor principii il duce la o serie de contradictiiflagrante :

intr-adevAr, cum se poate vorbi despre educarea politicAa muncitorilor", dad se contestà posibilitatea agitatiei poli-tice si a luptei politice ? Mai este oare nevoie sA demonstreziunor social-democrati ca educatia politica este cu desAvirsireimposibilA in afara luptei politice si a actiunilor politice ?Se poate sustine oare in mod serios cA masele muncitorestiar putea fi educate politiceste, cu ajutorul unor lectii saucArti etc., in afara activitatii politice si a luptei politice ?Oare social-democratii rug trebuie sA se intoarcl la punctulde vedere al iobAgistilor, care sustineau cA mai intii trebuieinfAptuitä educarea tAranilor si abia pe urmA eliberarea lor,sau la punctul de vedere al scribilor care se tirAsc la picioareleguvernului si care sustin CA mai intii trebuie infAptuità edu-carea poporului si abia dupA aceea sA i se acorde drepturipolitice ? Cum poti sà-ti propui sarcina" de a trezi constiintanecesitAtii luptei pentru drepturi politice si in acelasi timpsA nu consideri posibil a chema pe muncitori la actiuni poli-tice, sA nu consideri posibilA desfAsurarea agitatiei politice ?Sà trezesti constiinta necesitAtii luptei politice si in acelasitimp sA nu chemi la lupti ?! Ce-i asta ? Cum vineasta ? $i aceastA confuzie nu este nicidecum rezultatul uneiscApAri sau al imperfectiunii conceptului de proiect, ci rezul-tatul firesc i inevitabil al ambiguitAtii i inconsecventei decare sint pAtrunse toate conceptiile Comitetului organizatieiKiev, care pe de o parte vrea sA faminä pe terenul principiilorfundamentale, de mult stabilite, ale social-democratiei inter-nationale si ruse, iar pe de altä parte se lash' influentat desloganurile bernsteiniene la modà cu privire la necesitate",la mersul treptat" (vezi sfirsitul sectiunii I din Professionde foi" a Comitetului organizatiei Kiev), cu privire la carac-terul pur economic al miscArii", cu privire la imposibilitateaagitatiei i luptei politice, la necesitatea de a rAmine pe tere-

politica

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU PROFESSION DE FM" 307

nul solid al cerintelor si nevoilor reale (ca si cum lupta pen-tru libertate politica nu ar fi determinata de cea mai realadintre cerintele si nevoile noastre l), intr-un cuvint de acelesloganuri la moda din care se injghebeazi scrieri la moda caCredo" si ca suplimentul special la Raboceaia Misl". Saexaminarn mai indeaproape continutul aceleia dintre tezeleexpuse in Profession de foi" in care se concentreaza, caintr-un focar, toate partile slabe ale acesteia din urma, sianume teza ca in momentul de fata nu ar fi posibil sa seadreseze masei muncitorilor chemarea de a intreprinde actiunipolitice", sau, cu alte cuvinte, 6 nu este posibila desfasurareaunei agitatii politice, deoarece muncitonil rus inca nu s-amaturizat pentru lupta politica. Din fericire, aceasta din urmaafirmatie este pur si simplu neadevarata (spunem : din feri-cire, pentru ca, daca ar fi adevarata, ar trebui sä duca inmod inevitabil pe marxistii si social-democratii rug in aceamocirla a platitudinii brade-unioniste si burghezo-liberale incare se stracluiesc sa-i impinga autorii Credo"-ului, cei dela Raboceaia Misl" si nurnerogi lor acoliti din literaturanoastra legala). In marea lor majoritate, muncitorii rusi nunumai ca s-au maturizat pentru lupta politica, dar si-au simanifestat de multe ori maturitatea si au savirsit de multe oriacte de lupta politica, adesea chiar intr-un mod spontan.

Intr-adevar, oare raspindirea in masa a manifestelor incare este infieratà si biciuita cirmuirea nu este un act delupta politica ? Oare muncitorii rug, in masa lor, nu s-aurafuit de atitea ori, prin propriile lor mijloace", cu politistiisi soldatii care intrecusera masura ? Nu au eliberat ei de ati-tea ori cu forta pe tovarásii lor arestati ? Nu au luptat eioare de atitea ori, in numeroase localitati, in cadrul unoradevarate ciocniri de strada cu armata si cu politia ? Nu sestie oare ca de peste 20 de ani muncitorii rusi, in masa lor,dau ccrcurilor si organizatiilor revolutionare pe cei mai buni,pe cell mai ridicati, pe cei mai cinstiti si mai curajosi dintretovarasii lor ? $i totusi, de dragul unei doctrine la moda carepropovaduieste platitudinea burgheza, ni se cere noua, re-prezentantilor partidului social-democrat revolutionar, sä ui-tam toate aceste fapte si sa declaram ca nu este posibil sachemarn la actiuni politice masele muncitoresti I Ni se vaobiecta, poate, ca faptele citate sint adesea mai curind explozii

www.dacoromanica.ro

308 V. I. LENIN

spontane decit lupta politica. Dar parch' grevele noastre, vomraspunde noi, reprezentau ceva mai mult decit simple exploziispontane atita timp cit cercurile revolutionare ale socialistilornu pornisera o agitatie larga, chemind masele muncitorestila lupta de clasa, la o lupta constienta impotriva asupritorilorlor ? A cunoscut oare istoria macar o singura miscare popu-lara, o singura miscare de clash' care sa nu fi inceput cuexplozii neorganizate, spontane si care Fara interventia con-stienta a reprezentandlor culti ai clasei respective sä fi luato forma organizata, sa fi creat partide politice ? Daca' na-zuinta nestavilità, spontana a clasei muncitoare spre luptapolitica s-a manifestat pina acum de cele mai multe od subforma unor explozii neorganizate, numai cei de la Mos-kovskie Vedomosti" 111 si Grajdanin" 112 ar putea sa tragade aici concluzia 6 in marea lor majoritate muncitorii rusiInca nu s-au maturizat pentru agitatia politica. Un socialistinsa va trage de aici concluzia ca de mult a devenit actualanecesitatea de a desfasura agitatia politica, de a adresa mase-lor muncitoresti chemarea larga la actiuni politice, la luptapolitica ; daca nu le adresam aceasta chemare, noi nu nefacem datoria si, in fond, incetam de a mai fi social-democrati,pentru ca organizatii economice si profesionale Fara luptapolitica au fost preconizate intotdeauna si pretutindeni decatre partizanii ferventi ai burgheziei ; de aceea nu poate ficalificata decit ca rusinoasä si criminald atitudinea aceloracare in mod sistematic trec sub tacere lupta politica si sarci-nile politice ale clasei muncitoare din Rusia, cum fac, depilda, cei de la Raboceaia Misl". Aceasta trecere sub tacereechivaleaza cu o pervertire a constiintei politice a muncitori-lor, care vad si simt asuprirea politica, care se tidied in modspontan impotriva ei, dar care gasesc la conducatorii lorsocialisti fie o atitudine de indiferenta, fie chiar o atitudinepolemica fata de ideile luptei politice. Nu putem califica decitca indiferenta si extrema ingustime atitudinea acelora careafirma ca ideile libertatii politice trebuie promovate in masetreptat", s-ar putea crede ca pina acum ne-am grabit preamult sa promovam in mase aceste idei si ca de aceea trebuiesh ni se dea sfaturi de moderatie si retinere 11 Sau atitudineacelor care ne spun ca situatia clasei muncitoare trebuie discu-tata in lumina problemelor politice" numai in masura in care

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU PROFESSION DE FOI" 309

pentru aoest lucru exista motive in fiecare caz in parte" ; casi cum motivele" pentru agitatia politica nu ne-ar fi furni-zate de faptele cele mai obisnuite, mai frecvente si mai raspin-dite din viata muncitorilor I

Tendinta de a margini agitatia politica, conditionind-o deexistenta unor motive in fiecare caz in parte, od este lipsitäde orice sens, ori exprima doar tendinta de a face un pasinapoi spre pozitia adoptata de Credo" si de RaboceaiaMisl", tendinta de a ingusta cadrul, si asa mult prea ingust,al activitatii noastre propagandistice si agitatorice. Ni se vamai obiecta, poate, Ca masele muncitoresti nu vor intelegeInca ideea de lupta politica, idee accesibila numai unui micnumar de muncitori cu nivel mai ridicat. La aceasta obiectie,pe care avem atit de des prilejul s-o auzim de la social-democratii rusi tined", vom raspunde ca, in primul rind,social-democratia a fost intotdeauna si pretutindeni si nu poatesii nu fie exponentul muncitorilor constienti, si nu al celorinconstienti, ca nu poate fi nimic mai periculos si mai con-damnabil decit cochetarea demagogica cu nivelul scazut almuncitorilor. Daca in activitatea noastra ne-am limita la ceeace este imediat si nemijlocit accesibil in gradul cel mai inaltmasei celei mai largi, ar trebui sa propovaduim antisemitis-mul sau sa facem agitatie, sa zicem, in spiritul predicilorparintelui Joan din Kronstadt.

Sarcina social-democratiei este sa dezvolte constiinta poli-tica a maselor, si nu sa se drasca in coada masei, lipsite dedrepturi politice ; in al doilea rind si acesta este lucrulprincipal nu este adevarat ca masele nu vor intelege ideeade lupta politica. Aceasta idee va fi inteleasa si de cel maiobisnuit dintre muncitori, bineinteles, daca agitatorul saupropagandistul va sti sa-i vorbeasca in asa fel incit sa-i im-partaseasca aceasta idee, dacA va sti sa i-o explice intr-unlimbaj accesibil si sprijinindu-se pe fapte pe care muncitorulle cunoaste din viata de toate zilele. Dar aceasta cerinta estetot atit de necesara si atunci cind vrem sa explicam intr-unlimbaj accesibil conditiile luptei economice : si in acest dome-niu muncitorul obisnuit din paturile de jos si din cele mijlociiale masei nu este in stare sa-si insuseasca ideea generala aluptei economice ; aceasta idee si-o insusesc un mic numar

www.dacoromanica.ro

810 V. I. LENIN

de muncitori culti, pe care masa ii urmeazA cAlAuzitä deinstinct 6i de interesele ei imediate.

Acelag lucru se intimplA 6i in domeniul politicii : ideeagenerala a luptei politice vor insu6i, fire6te, numai munci-torii culti, care vor fi urmati de mask pentru CA ea simtefoarte bine 6' e lipsitA de drepturi politice (dupl cum re-cunoa6te intr-un loc Profession de foi" a Comitetului organi-zatiei Kiev), iar interesele ei cele mai directe, de fiecare zio fac sA se loveascA de feluritele manifestAri ale asupririipolitice. In nici o mi6care politica* sau socialk in nici o tara,intre masa unei clase sau a unui popor i putin numero6iis5i reprezentanti culti nu a fost i nici nu poate fi vreodatAalt raport decit acesta : intotdeauna i pretutindeni conduci-torii unei anumite clase sint reprezentantii ei inaintati, repre-zentantii ei cei mai culti. Nici in mi6carea muncitoreascA ruslnu poate fi altf el. De aceea ignorarea intereselor i cerinteloracestei pAturi de muncitori inaintati, tendinta de a coborila nivelul de intelegere al pAturilor de jos (in loc de a ridicamereu nivelul con6tiintei muncitorilor) trebuie in mod necesarsi aib5 efecte profund dAunkoare i sA pregateasca terenulpentru p5trunderea in mediul muncitoresc a tot felul de ideinesocialiste i nerevolutionare.

In incheierea analizei conceptiilor Comitetului organizatieiKiev asupra luptei politice mentionAm el, intr-o manieráextrem de curioasä 6i in acelasi timp extrem de caracteristic5pentru intreaga Profession de foi", Comitetul, färl a consi-dera cA in momentul de fatä ar fi posibil sa se adresezemaselor largi ale muncitorimii chemarea de a intreprindeactiuni politice, declarà c5 este de dorit sl se organizezedemonstratii parfiale cu scopuri pur agitatorke (i nu pentrua exercita presiuni asupra guvernului) pe motive accesibileintelegerii maselor largi". Sociali§ti care indeamnA pe munci-tori sä nu exercite presiuni asupra guvernului III Asta-i cul-mea... Numai cA e de neconceput cum ar fi posibile de-monstratii care sä nu exercite presiuni asupra guvernului.Poate cä trebuie sä recomandAm muncitorilor sã demonstrezeintre cei patru pereti ai camärutelor lor, inchizind in prealabilu6a ? Sau, poate, sä demonstreze cu pumnul in buzunar ? Infelul acesta ei nu vor exercita, desigur, o periculoasa i nefastapresiune asupra guvernului" I De asemenea I111 putem inte-

si-o

www.dacoromanica.ro

IN LECATURA CU PROFESSION DE POI" 811

lege ce inseamni demonstratie partialà". Nu inseamnä oareaceasta o demonstratie cu caracter profesional, limitata larevendicki exclusiv profesionale (inca o data : ce are a faceaici socialismul ?), sau poate o demonstratie cu revendickipolitice partiale, si nu tam indreptatà impotriva intreguluisistem politic, impotriva absolutismului in general ? Dar clack'este asa, nu inseamna aceasta oare ca tovarkii din Comitetulorganizatiei Kiev propaga pur si simplu ideile Credo"-uluisi ale oportunismului extrem, ideea diminukii si intuneckiiextreme a constiintei politice si a sarcinilor politice ale claseimuncitoare ? Daca este asa, n-ar fi oare cazul sa repetamvorba de efect" a unui social-democrat fink" din capitala :Este preinatur sa discreditam in rindurile muncitorilorcirmuirea absolutista" ?...

Aceasta extrema ingustime de vederi se face simOta inProfession de for nu numai in problema politicii". In-fluentarea masei pe linie agitatorica se spune acolo isipoate gasi expresia in momentul de fatá numai, si in primulrind, in sprijinirea luptei economice a proletariatului ; deaceea, Comitetul foloseste orke conflict intre muncitori sipatroni si orke abuz mai gray din partea acestora din urmapentru a adresa muncitorilor chemari in care el le explicasituatia lor, indemnindu-i sä protesteze, asumindu-si rolulconducator in cadrul grevelor, formulind revendickile munci-torilor, indicind caile cele mai potrivite pentru realizarea lor,dezvoltind prin toate acestea constiinta clasei muncitoare" ,atit si nimic mai mult ; nimic altceva nu ni se mai spunedespre lupta economica. $i asta se cheama profession de foi IRecititi cu atentie acest pasaj, si yeti regasi limbajul folositde Credo" si ideile expuse in el (ceea ce ilustreaza iarasisi iarasi profunda eroare a redactiei revistei Rabocee Delo",care tine cu tot dinadinsul sa camufleze conceptiile tineriloreconomisti" si sa nu vada in de decit devkrea unor persoancizolate).

Pentru un socialist, lupta economica serveste ca baza pen-tru organizarea muncitorilor intr-un partid revolutionar,pentru unirea si dezvoltarea luptei lor de clasa impotrivaintregii orinduiri capitaliste. Daca insa luam lupta economicadrept ceva de sine statitor, ea nu are nimic socialist, si expe.

www.dacoromanica.ro

81 2 V. I. LENIN

rienta tuturor tkilor europene ne arata o multime dc exemplede sindicate antisocialiste, paralel cu cele socialiste.

Sarcina omului politic burghez este sa sprijine lupta eco-nomica a proletariatului", pe cind sarcina socialistului este dea face ca lupta economica sä sprijine miscarea socialistacontribuie la succesele partidului muncitoresc revolutionar.Sarcina socialistului este sa contribuie la contopirea indisolu-bila a luptei economice si a luptei politice intr-o lupta declasa unita a maselor muncitoresti socialiste. IDe aici rezulta,asadar, cà expresiile imprecise din Profession de foi" aComitetului organizatiei Kiev deschid larg portile in fataideilor bernsteiniene i consfintesc o atitudine nepermis deingustä fata de lupta economica.

Influentarea masei pe linie agitatorica trebuie sa consteain desfasuirarea celei mai jargi agitatii, atit in domeniul eco-nomic cit i in domeniul politic, in legatura cu toate cazurilede asuprire, cu toate manifestkile asupririi de orice fel, agi-tatie pe care noi trebuie s-o folosim pentru a atrage cit maimulti muncitori in rindurile partidului social-democrat revolu-tionar, pentru a stimula orke fel de manifestari de luptapolitica, pentru a organiza aceasta lupta in asa fel incit dela formele ei spontane sa ajungem la lupta unui partid politicunitar. Agitatia trebuie sa constituie deci un migoc de largaraspindire a protestului politic si a unor forme de lupta poli-tica mai organizate. In momentul de fata, insa, cadrul agi-tatiei noastre este prea ingust, cercul problemelor pe care eale atinge este prea restrins si datoria noastra este nu sa con-sfintim aceasta ingustime, ci sa cautam sa ne debarasamde ea, sa cautam sa adincim i sa largim activitatea noastraagitatorica.

In Profession de foi" de care ne ocupam aici, aceastaingustime duce nu numai la erorile teoretice analizate maisus, dar si la ingustarea sarcinilor practice. Aceasta ingustarese vkleste in dorinta de a pune ca sarcina imediata cerce-tarea situatiei muncitorilor din fabrkile i uzinele locale cuajutorul unor chestionare, precum i prin alte mijloace". Fi-reste, nu putem avea nimic impotriva chestionarelor in gene-ral, care constituic un accesoriu necesar al nitatiei, dar a teocupa cu asemenea cercetki inseamna a cheltui in mod Ile-

si sà

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU PROFESSION DE FOI" 313

productitv fortele revolutionare, care si asa nu sint preanumeroase.

Se stie doar ca si din cercetkile care appr in literaturanoastrà legalà se pot scoate multe date. Drept sarcinä ime-diatà ar trebui pusa lArgirea agitatiei si a propagandei (inspecial a celei politice), cu atit mai mult cu cit bunul obiceide a trimite din proprie initiativa corespondente la ziarelesocialiste, obicei care se räspindeste in rindurile muncitorilornostri, asigurä o abundenta apreciabilá de material.

$i mai pronuntatá este ingustarea ce se vAdeste in flaptulca in problema caselor muncitoresti se considerl ea' ar fide dorit numai organizarea unor case sindicale pentru spriji-nirea grevelor" si nu se spune nimic despre necesitatea caaceste case sä fpcá parte din partidul social-democrat ca ve-rigi ale acestuia i sO serveascO pentru lupta politicA.

Tendinta de a limita exclusiv la aspectul ei economic acti-vitatea caselor noastre muncitoresti conspirative este fireascapentru autorii Credo"-ului, dar este de neinteles intr-o Pro-fession de for a unui comitot al Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia.

In problema asociatiilor legale, tezele cuprinse in Pro-fession de foi" sint la fel de inguste i exprimä la fel ten-dinta de a face concesii faimoasei bernsteiniade ; pentru orkecomitet al partidului social-democrat, activitatea intreprins5cu scopul de a contribui la crearea de case muncitoresti nuinseamnä iarAsi altceva decit imprOstierea fortelor i tergereahotarului dintre munca culturalà si munca revolutionara ;partidul revolutionar poate i trebuie sa foloseascA asociatiilelegale pentru a intAri si a consolida propria sa muncä, sa lefoloseascA ca focare de agitatie, ca paravane comode pentrucamuflarea legaturilor etc. etc., dar numai atit si nimicmai mult. A cheltui fortele socialistilor pentru a contribuila crearea de asociatii este ceva cit se poate de nerational,a atribui acestor asociatii un rol de sine stAtkor este un lucrugresit, a crede cl in asociatiile legale este posibilá o inde-pendentà totalä fatá de participarea i presiunea patronilor"este pur i simplu ridicol.

In sfirsit, trebuie sa aratam ca' i asupra planurilor organi-zatorice ale Comitetului organizatiei Kiev s-a räsfrint ingusti-mea conceptiilor lui i trisátura lor specifica. Ce-i drept, sin-

3

www.dacoromanica.ro

314 V. I. LENIN

tem intru totul de acord cu Comitetul organizatiei Kiev elnu e oportun sa arruntam acum refacerea partidului i saalegem un nou C.C., dar consideram cu totul gresita parereaca mi§carea are un caracter pur economic", ca proletariatulrus Inca nu este pregatit pentru agitatie politica". Ar fi deasemenea gresit sa asteptam pina ce grupurile locale se vorintari, vor creste numericeste vor intari legaturile cumediul muncitoresc", asemenea intarire duce deseori la ocadere imediata.

Nu, noi trebuie sa pornim imediat actiunea de unificares-o incepem cu unificarea pe tarim publicistic, cu crearea

unui organ de presa pe intreaga Rusie, care trebuie sá incercesa pregateasca ref acerea partidului, servind ca organ de preslpentru intreaga Rusie, adunind corespondente si materialede la cercurile din toate loca1itàile, facind loc in coloanelelui materialelor consacrate dezbaterii problemelor controver-sate, largind cadrul propagandei i agitatiei noastre, acordindo atentie dcosebitä problemelor organizatorice si tactice, pre-cum si metodclor tehnice de munca, satisfacind toate cerin-tele muncitorilor mai inaintati i ridicind neincetat paturilede jos ale proletariatului (atrase de corespondentele munci-toresti etc.) la o participare din ce lfl ce mai constienta lamiscarea socialista si la lupta

Convingerea noastra este ca numai pe aceasta cale pot fipregatite conditiile de fapt pentru unificarea si refacerca parti-dului si cá numai o polcmica directa si fatisa impotriva in-gustului economism" si impotriva ideilor bernsteiniene, carese raspindesc tot mai mult, poate- asigura dezvoltarea_ justaa miscarii muncitoresti ruse si a social-democratiei ruse.

Serie la sfirtatul antilui 1899sou la inceputul anului 1900Pub neat pentru prima oard

in 1928, in Culegeri din Lenin.",pot. V11

Se tiparefte dupd un manuscrie,transcris de o mind necunasculd

si

fi-gi

politick%

www.dacoromanica.ro

31A

PROIECT DE DECLARATIEA REDACTIEI ZIARULUI ISKRA" 113

SI REVISTEI ZAREA" 114

Pornind la editarea a doua organe social-democrate aunei reviste stiintifice si politice si a unui ziar muncitorescpe intreaga Rusie , socotim necesar sa infgtisarn in citevacuvinte programul nostru, telurile noastre si cum intelegemnoi sarcinile ce ne revin.

Traim un moment deosebit de important in istoria miscariimuncitoresti ruse si a social-dernocratiei ruse ; totul pare aarAta c'à miscarea noastrà se afla intr-un stadiu critic : ea s-arevArsat atit de larg si a incoltit atit de viguros in cele maidiferite colturi ale Rusiei, incit acum se manifesta cu o puterenestavilitä tendinta ei de a se consolida, de a lua o formasuperioara, de a-si preciza fizionomia si organizarea. Intr-adc-var, ultimii ani se caracterizeaza printr-o raspindire uimitorde rapida a ideilor social-democratismului in rindurile inte-lectualitatii noastre, iar in intimpinarea acestui curent de gin-dire sociala paseste miscarea spontana, cu totul de sine statà-toare, a proletariatului industrial, care incepe sa se uneascasi sa lupte impotriva asupritorilor sai, manifestind o nazuintafierbinte spre socialism. Pretutindeni apar cercuri de munci-tori si de intelectuali social-democrati, apar foi locale de agi-tatie, cererea de literaturd social-democratà creste intr-una,depasind enorm oferta, iar prigoana crunta dezlantuità deguvern nu este in stare &à stavileasca aceastà miscare.

Inchisorile gem de detinuti, locurile de deportare sint arhi-pline, aproape nu e luni in care sA nu se audi c'à au avut loccAderi" de socialisti in toate colturile Rusiei, ca au fost inter-ceptate transporturi, 6 au fost arestati agitatori, ca s-au con-

www.dacoromanica.ro

316 V. I. LENIN

fiscat publicatii si tipografii, dar miscarea nu se opreste, cicreste mereu, cuprinzind un teritoriu tot mai intins, patrunzinddin cc in ce mai adinc in rindurile clasei muncitoare, atra-gind din ce in ce mai mult atentia opiniei publice. $i in-treaga dezvoltare economied a Rusiei, intreaga istorie agindirii sociale ruse si a miscarii revolutionare ruse stau che-zasie ea' miscarea muncitoreasca social-democrata va continuasa creased in ciuda tuturor piedicilor si ea le va invinge.

Principala trasatura a miscarii noastre, trasatura care adevenit deosebit de izbitoare in ultima vreme, este farimita-rea mischrii, caracterul ei mestesugaresc, daca ne putemexprima astf el : cercurile locale iau fiinta si activeaza aproapecu totul independent de cercurile din alte parti 5i (ceea ceeste deosebit de important) chiar de cercurile care au activatsau activeaza concomitent in aceleasi centre ; nu se statorni-ceste o traditie, nu exista continuitate, iar literatura localaoglindeste din plin aceasta farimitare, oglindeste lipsa delegaturà cu ceea ce social-democratia rusa a faurit pina acum.Perioada actuala ni se pare critica tocmai pentru ea' miscareadepaseste aceste forme primitive 5i aceasta farimitare, recla-mind iraperios trecerea la o forma superioara, mai inchegata,mai temeinic 5i mai bine organizata, la a carei creare ne sisocotim obligati sä lucram. Se intelege de la sine ca, intr-oanumitä perioada a misedrii, la inceputurile ei, aceasta fari-mitare este absolut inevitabila, ca lipsa de continuitate secreeaza intr-un mod cu totul firesc atunci cind, dupa o lade-lungata perioada de acalmie revolutionara, are loc o crestereatit de uimitor de rapida si generala a miscarii. Este ne-indoielnic de asemenea ed diversitatea conditiilor locale,deosebirile in ceea ce priveste situatia clasei muncitoare indiferite regiuni, ca si, in sfirsit, particularitatile proprii con-ceptiilor activistilor locali vor exista intotdeauna 5i ed tocmaiin aceasta diversitate se vadeste viabilitatea miscarii si cres-terea ei sanatoasa. Nimeni nu contesta acest lucru, dar nu emai putin adevarat ca farimitarea si lipsa de organizare nuconstituie nicidecum o consecinta inevitabila a acestei diver-sitati. Mentinerea continuitatii miscarii, unirea ei nu excludcitusi de putin diversitatea, dimpotriva, ele ii vor creachiar o arena mai largl 5i largi posibilitati de manifestare.Dar in momentul actual al miscarii, farimitarea incepe sa

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE DECLARATIE A RED. ISKREI" SI A REV. ZAREA" 317

alba pur 5i simplu efecte claunatoare 5i ameninta si abatamigarea pe un drum gre5it : pract;cismul ingust, rupt deelucidarea teoretica a problemelor mi5carii in ansamblul ei,este de natura sa distruga legatura dintre socialism 5i mis-carea revolutionara din Rusia, de o parte, 5i mi5carea mun-citoreasca spontana, de alta parte. Ca nu este vorba aici deo primeidie imaginara, ne-o dovedesc manifestari publicisticede felul Credo"-ului, care a stirnit un protest perfect legitim5i 5i-a primit riposta cuvenita, sau al Suplimentului specialla ziarul #Raboceaia Misle (septembrie 1899). Acest supli-ment a exprimat in modul cel mai pregnant tendinta de careeste patruns intreg ziarul Raboceaia Misl" ; in coloanele luiincepe sa se manifeste o orientare aparte in social-democratiarusk 5i anume una care poate aduce prejudicii directe 5icare trebuie combatuta. Iar literatura legala de la noi, cu aei parodie de marxism, care nu poate decit sa perverteascacon5tiinta socialà, accentuealà i mai mult acest dezmat 5iaceasta anarhie, care a permis faimosului Bernstein (faimosprin falimentul sat') sa fad in presa, in fata lumii intregi,afirmatia neadevarata ca majoritatea social-democratilor careactiveaza in Rusia ar fi de partea sa.

Ar fi Inca prematur sa punem intrebarea cit de adincaeste aceasta divergenta, in ce masura este probabila formareaunui curent aparte (nu sintem nicidecum inclinati sa damde pe acum un raspuns afirmativ la aceste intrebari, sinteminca departe de a fi pierdut speranta in posibilitatea uneiactivitati comune), dar a inchide ochii asupra gravitatiisituatiei ar fi mult mai daunator decit a exagera aceastädivergenta, 5i noi salutam din toata inima reluarea activitatiipublicistice de catre grupul Eliberarea muncii" 5i luptainceputa de el impotriva tentativelor de a denatura 5i vul-gariza social-democratismul 115

Din toate acestea se desprinde urmatoarea concluziepractica : noi, social-democratii ru5i, trebuie sa ne unim 5isa ne concentram toate eforturile in vederea crearii unuipartid unit 5i bine inchegat, care sä duca' lupta sub steagulprogramului social-democrat revolutionar, si vegheze la men-tinerea continuitatii mi5carii 5i la pastrarea sistematica acaracterului ei organizat. Aceasta concluzie nu este noua. Eaa fost trash de social-democratii ru5i Inca acum doi ani, in

www.dacoromanica.ro

318 V. I. LENIN

primavara anului 1898, cind reprezentantii celor mai mariorganizatii social-democrate din Rusia s-au intrunit in con-gres, intemeind Partidul muncitoresc social-democrat dinRusia, publicind Manifestul" lui si recunoscind totodati caorgan oficial al partidului ziarul Raboceaia Gazeta". Soco-tindu-ne membri ai Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia, impartasim intru totul ideile fundamentale aleManifestului" si vedem in el un document de mare impor-tanta, ca declaratie care expune deschis, in mod public, telu-rile spre care trebuie sä dna' partidul nostru. De aceeapentru noi, membrii de partid, problema sarcinilor noastreimediate se pune in felul urmator ce plan de activitatetrebuie sa adoptam ca sa obtinem o refacere cit mai trainicaa partidului ? Unii tovarasi (si chiar unele grupuri 5i orga-nizatii) sint de parere ca in west scop trebuie sa se procedezela alegerea unei noi institutii centrale a partidului, care säfie insárcinata sä asigure reaparitia organului de presa alpartidului "6. Dupà parerea noastrk un asemenea plan arfi cu totul gresit, sau cel putin riscant. A crea si intari parti-dul inseamna' a crea Si intari unirea tuturor social-democrati-lor rusi, dar o asemenea unire nu poate fi pur si simplu decre-tatk ea nu poate fi infaptuità prin simpla hotarire a unei,sa zicem, adunari de reprezentanti ; ea trebuie fauritä. Tre-buie, in primul rind, sa cream o literatura generala de partid,generala flU nurnai in sensul ca ea sa serveasca intregii mis-cari ruse, 5i nu unor regiuni sau altora, sa dezbata proble-rnele intregii miscari in ansamblul ei i sa ajute lupta pro-letarilor constienti, fara a se limita la problemele pur locale,ci si in sensul ca trebuie sa uneasca toate fortele publicisticeexistente, sa exprime toate nuantele de opinii i vederi dinrindurile social-democratilor rusi, priviti nu ca activisti izolati,ci ca tovaräsi legati printr-un program comun 5i printr-olupta comuna in rindurile unei organizatii unice. In al doilearind, trebuie creata o organizatie care sa aiba menirea spe-ciald de a asigura legatura dintre toate centrele miscarii, dea furniza la timp informatii complete asupra miscarii si dea aproviziona regulat toate colturile Rusiei cu publicatii pe-riodice. Numai dupa ce va fi creata o astfel de organizatie,dupä ce va fi creata posta socialista rusk partidul va capatao existenta trainica, si numai fttunci el va deveni un fapt real

:

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE DECLARATIE A RED. ISKREr ST A REV. ,,ZAREA 319

si deci o puternicA fortä politicä. Intrucit ne priveste, sintemhotAriti sä consacrAm fortele noastre infAptuirii primei pArtia acestei sarcini, adic5 crekii unei literaturi generale, consi-derind CA aceasta constituie o necesitate imperioasä pentrumiscarea in faza actualä si un pas pregkitor necesar in ve-derea reluArii activitatii partidului.

Din acest caracter al sarcinii noastre decurge in modfiresc si programul care trebuie sä stea la baza activitätiiorganelor editate de noi. In ele trebuie sA se acorde mulespatiu problemelor teoretice, adicA atit teoriei generale asocial-democratismului cit si aplickii ei la realitatea rusa.Necesitatea urgentA a unei dezbateri largi a acestor problemetocmai in tnomentul de fatä este in afarA de orke indoialäsi, dupA cele spuse mai sus, nu mai necesità lAmuriri. E dela sine inteles c5, in strinsA legatura cu problemele teoricigenerale, trebuie publicate materiale care sä ofere cititoruluicunostinte despre miscarea muncitoreascA din Occident,despre istoria ei si despre situatia ei actualä. Ne propunemde asemenea sä dezbatem sistematic toate problemele poli-tice : partidul muncitoresc social-democrat trebuie sA ia po-zitie in toate problemele pe care viata le pune in toate do-meniile, in problemele politicii interne si a celei internationale,si noi trebuie sä tindem ca fiecare social-democrat si fiecaremuncitor constient sA-si formeze pkeri precise in toate pro-blemele fundamentale, ceea ce constituie conditia necesaráa unei propagande si agitatii largi si sistematice. Discutareaproblemelor teoretice si politice va fi legatà de elaborareaprogramului partidului, program a ckui necesitate a fost re-cunoscutä Inca de congresul din 1898, si ne propunem caintr-un viitor apropiat sl publicAm un proiect de program,a ckui discutare multilateralA va trebui sA furnizeze materialsuficient pentru viitorul congres, in fata ckuia se va puneproblema adoptkii programului 117 0 alta sarcinA deosebitde actualA este discutarea problemelor referitoare la organi-zare si la metodele de munch' practicä. Lipsa de continuitatesi fkimitarea, despre care am vorbit mai sus, au repercu-siuni deosebit de dAunatoare asupra stkii in care se aflAastAzi disciplina de partid, organizarea partidului si tehnicaconspiratiei. Trebuie sA recunoastem deschis CA in aceastäprivintà noi, social-democratii, am ramas in urma vechilor

22 www.dacoromanica.ro

320 V. I. LENIN

militanti ai miscarii revolutionare ruse si in urma altor orga-nizatii care activeaza in Rusia, i trebuie sä depunem toateeforturile pentru a lichida neajunsurile in aceasta directie.Faptul ca in miscare intra mase de tineret muncitorescintelectual, frecventa sporita a caderilor, precurn si rafinareamijloacelor represive folosiee de guvern fac imperios necesarapropagarea principiilor si metodelor organizarii de partid,ale disciplinei de partid si ale tehnicii conspiratiei.

Aceasta propaganda, daca va fi sprijinitä de toate grupu-rile, de toti tovarasii cu mai multà experienta, poate i trebuiesa ne ajute sa formam din tinerii socialisti si din tinerii mun-citori cadre de conducatori priceputi ai miscarii revolutionare,capabili sä invinga toate obstacolele pe care le pune in caleaactivitatii noastre oprimarea exercitata de statul absolutistpolitienesc i sa raspunda cerintelor masei muncitoresti, carese simte spontan atrasa spre socialism si spre luptaIn sfirsit, analiza acestei miscari spontane (atit in maselemuncitoresti cit si in endurile intelectualitatii noastre) tre-buie sä fie, in legatura cu temele schitate mai sus, una dintreprincipalele noastre sarcini : trebuie sä ne facem o idee claradespre miscarea obsteasca din rindurile intelectualitatii, mis-care prin care se caracterizeaza in Rusia cea de-a doua ju-matate a deceniului 1890-1900 si care cuprinde curentediferite, uneori eterogene ; trebuie sa studiem cu minutio-zitate situatia clasei muncitoare in toate ramurile economieinationale, sl studiem formele i conditiile trezirii clasei mun-citoare, formele si conditiile luptei pe care ea o incepe, cacinumai astfel vom putea lega intr-un singur tot indisolubilsocialismul marxist, care a si inceput sa princla radacini intara noastra, i miscarea muncitoreasca rusk vom putea unimiscarea revolutionara rush' cu avintul spontan al maselorpopulare. $i numai atunci cind va fi infaptuita aceastä lega-tura se va putea crea in Rusia un partid muncitoresc social-democrat, pentru ca social-democratismul nu inseamna simplaslujire a miscarii muncitoresti spontane (cum inclina sa creadala noi, uneori, unii dintre practicienii" de astazi), ci unireasocialismului cu miscarea muncitoreasca. $i numai aceastaunire dii proletariatului rus posibilitatea de a-si indeplini

si

politica.

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE DECLARATIE A RED. ISKREI" $1 A REV. ZAREA" 321

prima sa sarcini politica : de a elibera Rusia de sub jugulabsolutismului.

Cit despre felul in care temele 5i problemele schitate denoi se vor repartiza intre revista 5i ziar, socotim ca aceastarepartizare va fi determinata exclusiv de deosebirile in ceeace prive5te volumul acestor publicatii, precum 5i de deosebi-rile in ceea ce prive5te caracterul lor : revista trebuie sfi fiedestinata mai ales propagandei, iar ziarul mai ales agitatiei.Dar atit revista cit 5i ziarul trebuie sa oglindeasca toateaspectele mi5carii, 5i am vrea sa subliniem in mod expresatitudinea noastra negativa fata de pima otrivit caruiaziarul muncitoresc ar urma sa publice in coloanele sale exclu-siv materiale care au o legatura imediatà 5i nemijlocità cumi5carea muncitoreasca spontana, läsind in seama organuluipentru intelectuali" tot ce tine de domeniul teoriei socialis-mului, de domeniul 5tiintei, al politicii, al problemelor orga-nizarii partidului etc. Dimpotriva, este necesar ca toatefaptele 5i manifestarile concrete ale mi5carii muncitore5ti säfie legate de problemele mentionate, ca fiecare fapt concretsa fie privit in lumina teoriei, ca problemele politice 5i aleorganizarii partidului sa fie propagate in rindurile maselorcelor mai largi ale clasei muncitoare, este necesar ca acesteprobleme sa fie introduse in domeniul agitatiei. Forma deagitatie care pina acum a dominat la noi aproape exclusiv,5i anume agitatia desfa5urata prin intermediul foilor locale,devine insuficienta : ea este ingusta, pentru ca abordeazanumai problemele locale 5i indeosebi pe cele economice. Tre-buie sa incercam sa cream o forma superioara de agitatie

agitatia prin intermediul unui ziar, care si inregistrezeperiodic 5i reclamatiile muncitorilor, 5i grevele muncitore5ti,5i celelalte forme ale luptei proletare, ca 5i toate manifestarileasupririi politice din toata Rusia, tragind totodata din fiecarefapt de acest fel concluzii precise in ceea ce prive5te telurilefinale ale socialismului 5i sarcinile politice ale proletariatuluirus. Sa largim cadrul 5i continutul muncii noastre de pro-paganda 5i agitatie", aceste cuvinte ale lui P. B. Akselrodtrebuie sa constituie pentru viitorul apropiat o lozinca caresi determine activitatea social-democratilor ru5i, 5i noi inclu-dem aceasta lozinca in programul organelor noastre de presd.

22* www.dacoromanica.ro

322 V. I. LENIN

Aici se pune in mod firesc urmdtoarea intrebare : dacaorganele de presä proiectate de noi trebuie sa contribuie launirea tuturor social-democratilor rusi si la gruparea lor incadrul unui singur partid, este dar ca ele trebuie sa oglin-deasca toate nuantele de vederi, toate particularitatile locale,intreaga diversitate de metode practice. Cum sa imbinamaceasta oglindire a unor puncte de vedere diferite cu unitatearedactionalä a organelor ? Trebuie oare aceste organe GA selimiteze la rolul de simple colectii de conceptii dintre celemai diferite, sau trebuie sä aiba o orientare de sine stata-toare, bine determinata ?

La aceste intrebari noi raspundem in cel de-al doilea senssi speram ca un organ cu o orientare bine determinata vaputea servi foarte bine (dupa cum vom arata mai jos) sipentru oglindirea diferitelor puncte de vedere, si pentru opolemica tovaraseasca intre colaboratori. Prin conceptiilenoastre, noi impartasim pe deplin toate ideile fundamentaleale marxismului (asa cum au fost exprimate in ManifestulPartidului Comunist" si in programele social-democratllor dinEuropa occidentalä) si sintem pentru o dezvoltare consec-yenta a acestor idei in spiritul invataturii lui Marx si Engels,respingind cu hotarire corectivele echivoce, oportuniste, care,datorità straduintelor lui Bernstein, au devenit astazi o modaatit de imitata. Noi consideram ca sarcina social-democratieieste de a organiza lupta de clasa a proletariatului, de a spri-jini aceasta lupta, de a arata telul ei final, inevitabil, de aanaliza conditiile ce determina modul in care trebuie sa fiedusä aceasta lupta. Eliberarea muncitorilor nu poate fi decitopera muncitorilor insisi" "8. Dar, farä a separa social-de-mocratia de miscarea muncitoreasca, noi nu trebuie sa uitamca sarcina social-democratiei este sa reprezinte intereseleacestei miscari in toate tarile, in ansamblul ei, si ca nu tre-buie nicidecum sa alunece pe panta ploconirii oarbe in fatauneia sau alteia dintre fazele in care aceastà miscare se aflaintr-o perioada sau alta, intr-un loc sau altul. Noi consideramca este de datoria social-democratiei sa sprijine orke miscarerevolutionara impotriva orinduirii sociale si de stat existentesi ca telul ei este : cucerirea puterii politice de catre clasamuncitoare, exproprierea expropriatorilor si construirea socie-tatii socialiste. Respingem cu hotarire orice incercare de a

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE DECLARATIE A RED. ISKREI" $1 A REV. ZAREA" 323

slabi sau de a estompa revolutionarismul social-democratiei,care este partidul revolutiei sociale, ireductibil ostil fata detoate clasele care se situeaza pe terenul orinduirii socialeactuale. Socotim ca o sarcina istorica speciala a social-de-mocratiei ruse este rasturnarea absolutismului : social-demo-cratia rusä este chemata sa devina luptatorul de avangardaal democratiei ruse, este chemata sa infaptuiasca telul pe carei-1 pune in fata intreaga dezvoltare sociala a Rusiei si pecare 1-a preluat de la g1orio5ii luptätori ai mhcarii revolu-tionare ruse. Numai legind intr-un tot indisolubil lupta eco-nomica 5i cea politica, numai extinzind propaganda 5i agitatiapolitica in paturi tot mai largi ale clasei muncitoare 15i poateindeplini social-democratia menirea.

Din punctul de vedere aratat mai sus (care este schitataici in liniile cele mai generale, intrucit a mai fost expus 5ifundamentat in amanuntime nu o data atit de grupul Eli-berarea muncii" cit 5i in Manifestul" Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia, ca 5i in comentariul" la acestmanifest bro5ura Sarcinile social-democratilor ru5i" *,Cauza muncitoreasca din Rusia" (fundamentarea programu-lui social-demooratiei din Rusia)) vom trata toate problemeleteoretice 5i practice 5i de ideile itnentionate voni cauta salegam toate manifestarile mi5carii muncitore5ti 5i de protestdemocratic din Rusia.

Dar, promovind in activitatea noastra publicistica punctuldc vedere al unei anumite orientari, noi nu intentionamcitu5i de putin sä prezentam toate nuantele conceptillornoastre drept conceptii ale tuturor social-democratilor ru5i,nu intentionam citu5i de putin sa tagaduim divergenteleexistente, sa le estomparn sau sa le trecem cu vederea. Dim-potriva, noi vrem ca organele noastre de presa sa fie organein coloanele carora sá fie dezbiitute toate problemele, cuparticiparea tuturor social-democratilor ru5i de cele mai dife-rite nuante. Nu numai ca nu respingem polemica intre tova-ra5i in coloanele organelor noastre de presii, ci, dimpotriva,sintem gata rezervarn un spatiu cit mai larg. 0 polemicadeschisa, dusä in fata tuturor social-democratilor 5i a tuturormuncitorilor con5tienti ru5i, este ceva necesar 5i de dorit,

* %Text V. I. Lenin, Opera complete, vol. Z. Editura politicl. 1980. editlaa (Iona, pus. 427-483. Note red.

sa-i

www.dacoromanica.ro

824 V. I. LENIN

deoarece ne va permite sä ne dam seama cit de adinci sintdivergentele existente, sa dezbatem sub toate aspectele pro-blemele controversate, sà combatem extremele in care cadin mod inevitabil exponentii diferitelor conceptii, reprezen-tantii diferitelor localitati sau ai diferitelor profesii" dinmiscarea revolutionara. Consideram chiar ca lipsa unei po-lemici deschise intre conceptii vadit divergente, tendinta dea tine sub obroc divergentele in probleme cit se poate deesentiale constituie unul din neajunsurile miscarii actuale.

Mai mult chiar : vazind in clasa muncitoare rusa si in social-democratia rusa un luptator de avangarda pentru democratie,pentru libertate politicà, socotim ca trebuie sa tindem ca or-ganele noastre sa devina organe general-democratice, nuin sensul ea' am fi dispusi sa dam uitarii, fie si pentru o clipa,antagonismul de clasa dintre proletariat si alte clase, nu insensul ca am admite fie si cea mai usoara estompare a lupteide clasà, ci in sensul ca noi sä punem i sa discutarn toateproblemele democratice, fara a ne limita numai la problemeingust-proletare, sä semnalam si sà discutam toate cazurilemanifestärile de asuprire politica, sa aratam legatura dintremiscarea muncitoreasca i lupta politica in toate formele ei,sa convingem pe toti luptatorii cinstiti impotriva absolutis-mului, indiferent de conceptiile lor si de clasele din care facei parte, ca trebuie sa sprijine clasa muncitoare, singuraforta revolutionara i ireductibil ostila fata de absolutism.De aceea, adresindu-ne in primul rind muncitorilor constientisi socialistilor din Rusia, noi nu intelegem sa apelam exclusivla ei. Noi apelam de asemenea la toti aceia pe care regimulpolitic actual din Rusia ii asupreste i ii oprima, si care tindspre eliberarea poporului rus de sub jugul sclaviei politice,ii chemam sa sprijine publicatiile care-si consacra fortele lororganizarii miscarii muncitoresti intr-un partid politic revolu-tionar si le punem la dispozitie coloanele publicatiilor noastrepentru demascarea tuturor mirsaviilor si crimelor absolutis-mului rus. Facem aceasta chemare convinsi fiind ca steagulluptei politice ridicat de social-democratia rusa poate si tre-buie sà devina steagul intregului popor.

Sarcinile pe care ni le propunem sint extrem de vaste sjatotcuprinzatoare, si nu ne-am fi incumetat sa ne asurnamasemenea sarcini daca din propria noastra experienta nu

si

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE DECLARATIE A RED. ISKREI" RI A REV. ,ZAREA 326

ne-am fi format convingerea nestramutata cà acestea sintsarcini urgente ale intregii m4cari, dad Illl ne-am fi asiguratin prealabil simpatia i sprijinul multilateral i permanent1) al citorva organizatii ale Partidului muncitoresc social-de-mocrat din Rusia i al unor grupuri de social-democrati ru§icare activeaza in diferite orke ; 2) al grupului Eliberareamuncii", care a intemeiat social-democratia rusä i care astat intotdeauna in fruntea teoreticienilor i a publici§tilor ei ;3) al unei serii intregi de persoane care nu fac parte dinvreo organizatie, dar care sint simpatizanti ai miKarii mun-citorqti social-democrate §i-i aduc numeroase servicii. Noivom depune toate eforturile pentru a indeplini cum se cuvinepartea pe care ne-o asumam din activitatea revolutionaragenerala §i dorim ca toti tovarkii din Rusia sa vada inpublicatiile noastre organe de presa ale lor, astfel incit fie-care grup sa le trimità toate informatiile referitoare la m4-care 5i sa le impartkeasca vederile sale, cerintele sale inceea ce prive§te literatura, experienta sa, parerea sa asuprapublicatillor social-democrate, intr-un cuvint sa le arate cuce anume contribuie el la mi§care i ce invata de la ea.Numai cu aceasta conditie va putea fi creat un organ social-democrat care sa fie realmente un ziar pe intreaga Rusie.MiKarea ilegalk in cadrul careia i§i duc munca diferitelegrupuri i cercuri razlete, a devenit prea strimtä pentru social-democratia rush' ; e timpul ca ea sa pkeasca pe calea pro-pagarii fat4e a socialismului, pe calea luptei politice deschise,

O. crearea unui organ de presa social-democrat pe intreagaRusie trebuie sa con'stituie primul pas pe aceastd cale.

Scris la sfirsitul lunit ?aorticinceputul tuna aprilie 1900Publicat pentru prima oard

in 1925, in Culegeri din Lenin",vol. IV

Se tipdreste dupd tin manuscris,transcris de o mind necunoscutd

www.dacoromanica.ro

326

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA ISKRA" *

Am sosit mai intii la Zurich, am sosit singur si fara sama fi vazut in prealabil cu Arseniev (Potresov). La Zurich,P.B. m-a primit cu bratele deschise, si timp de doua zile amavut cu el o convorbire foarte cordial:A. Am discutat ca doiprieteni care nu s-au vazut de rnulta vreme : despre fel de felde lucruri, fara o ordine anumita si fara a atinge citusi deputin chestiunile concrete. In chestiunile concrete, P.B. estein genere departe de a putea spune ceva ; se vedea clar càtrage spre G.V., se vedea din felul cum staruia asupra orga-nizarii unei tipografii pentru revista la Geneva. In general,insi, P.B. a cautat sa ma rnäguleasca" (cer iertare pentruaoeasta expresie) spunind ca pentru ei totu/ este legat deactiunea intreprinsa de noi, cá pentru ei aceasta inseamna orenastere, ch. acum noi" vom avea posibilitatea de a combatesi exagerarile lui G.V. aceste din urma cuvinte mi s-auintiparit in memorie in mod deosebit, si de altfel toataistoria" de mai tirziu a aratat cit de semnificative au fost de.

Sosesc apoi la Geneva. Arseniev ma previne ca trebuie safiu foarte prudent cu G.V., care este extrem de surescitatdin cauza sciziunii 1" i foarte banuitor. Discutiile cu acestadin urma mi-au aratat intr-adevar din capul locului 6 el esteintr-adevar banuitor, neincrezator si nec plus ultra rechtha-berisch **. Am cautat sa fiu cit se poate de prudent, ocolindpunctele nevralgice", dar aceastä permanenta straduinta dea fi cu multà bagare de seama nu putea, fireste, sa nu aiba

* la limba rug iskra" inseamn5 setnteie. Nota trod.** consideri intotdeauna eft are absoluta dreptate. Nota tract.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA , ISKRA" 329

repercusiuni asupra dispozitiei. Din cind in cind se iscau simici frictiuni" sub forma replicilor aprinse date de G. V.la orice observatie cit de mica, menita sà potoleasca sau samodereze cit de cit pasiunile incinse (de sciziune). S-au pro-dus frictiuni" si in problemele referitoare la tactica revistei :G. V. a fost mereu de o intoleranta absoluta, nu voia si nicinu era in stare sa patruncla argumentele altora, iar pedeasupra era si nesincer, da, nesincer. Declaratiile noastre6 sintem obligati sA fim pe cit posibil ingaduitori cu Struve,pentru ea' noi insine nu sintem fara villa in evolutia lui : noiinsine, inclusiv G.V., nu ne-am ridicat atunci cind trebuiasa ne ridicam impotriva lui (1895, 1897). G.V. nu a vrutnici in ruptul capului sa-si recunoasca vreo vina, oricit demica, cautind s'd se eschiveze cu ajutorul unor argumentevadit inconsistente, care, in loc sa clarifice problema, nu facdecit s-o inliiture. Intr-o convorbire tovaraseasca intre viitoricoredactori, aceasta atitudine... diplomatica producea o im-presie extrem de neplacuta : la ce bun &á te inseli pe tineinsuti spunind ca in 1895 ti s-ar fi ordonat" (??) tie, G.V.,sa nu tragi" (in Struve) si ca tu obisnuiesti sa faci ceea ceti se ordona (vorba sa fie 0 120. La ce bun sa te inseli petine insuti afirmind ca in 1897 (cind Struve a scris in NovaeSlovo" 6 isi propune sa rästoarne una din tezele fundamen-tale ale marxismului) tu, G.V., nu 1-ai combatut, pentru canu intelegi de loc (si nu vei intelege vreodata) posibilitateaunei polemici duse in coloanele aceleiasi reviste intre cola-boratorii ei 121. Aceasta nesinceritate era extrem de ener-vanta, cu atit mai mult cu cit in cursul discutiilor G. V. acautat sa prezinte lucrurile in asa fel ca si cum noi nu amvrea un razboi necrutator impotriva lui Struve, ca si cumnoi am vrea sa aplanam totul" etc. Discutii aprinse auavut loc si in problema polemicii in coloanele revistei in ge-neral : G.V. era impotriva acestui lucru si nici nu voia saasculte argumentele noastre. Fata de aliati" el manifesta oura care mergea pina la necuviinta (banuieli de spionaj,acuzatii de afacerism, de lichelism, afirmatii in sensul Ca elar impusca" fara ezitare asemenea tradatori" etc.). Celemai vagi aluzii la faptul ca si el a cazut in extremisrne (depilda aluzia mea la publicarea unor scrisori particulare 122 sila caracterul imprudent al acestui procedeu) 1-au adus pe

www.dacoromanica.ro

330 V. I. LEN I N

G.V. intr-o stare de nemaipomenita surescitare si de vadicairitare. Devenea, pesernne, din ce in ce mai accentuata atitnemultumirea lui cit si a noastra. La el, ea s-a manifestat,printre altele, in felul urmator : noi aveam un project de de-claratie a redactiei (Din partea redactiei"), in care se vor-bea despre sarcinile si programul publicatillor. Declaratiaera scrisa intr-un spirit oportunist" (din punctul de vedereal lui G.V.) : se admitea polemica intre colaboratori, tonulera moderat, se admite eventualitatea unei solutionäri pas-nice a controversei cu economistii" etc. In declaratie erausubliniate si apartenenta noastrà la partid, si dorinta de alucra la unificarea lui. G.V. citise aceasta declaratie impreunäcu Arseniev si cu V. I. Zasulici inca inainte de sosirea mea ;o citise Fara a face vreo obiectie de fond. El isi exprimasenumai dorinta de a imbunatati stilul, de a-I face mai inaltà-tor, pastrind in intregime ideile. A.N. ii si lasase in acestscop declaratia. Cind am venit eu, G.V. nu mi-a spus nici uncuvint despre aceasta, iar peste citeva zile, aflindu-mä la el,mi-a restituit declaratia cu un gest care insemna : poftim, ti-orestitui fata de martori, n-am pierdut-o. L-am intrebat dc cenu a facut modificarile proiectate. El a inceput sa invocediverse pretexte : asta se poate face si mai tirziu, nu dureazamult, acum nu e momentul. Am luat declaratia, am corec-tat-o singur (era o ciorna scrisa inch' in Rusia) si i-am citit-oa doua oath* lui G.V. (in prezenta Verei Ivanovna), rugindu-1de astä clata in mod expres s-o ia si s-o corecteze. El s-aeschivat din nou, trecind aceastä munca pe seama Verei Iva-novna, care sedea alaturi (oeea ce era cit se poate de ciudat,pentru cd nu pe V.I. o rugasem sa faca acest lucru ; de altf el,ea nici nu ar fi putut sa faca indreptarile necesare impriminddec1aratiei un ton inaltator" si caracterul unui manifest).

Asa s-au desfasurat lucrurile pina la consfatuire (consfa-tuirea intregului grup al Eliberarii muncii", cu participarealui G.V., P.B. si V.I., precum si a noastra, a amindurora, inabsenta celui de-al treilea dintre noi 123). In sfirsit a sositP.B., si consfatuirea a avut loc. In problema atitudinii noastrefata de Uniunea muncitorilor evrei (Bundul), G.V. a mani-festat o intoleranta fenomenalà, declarind in mod categoriccä aceasta nu este o organizatie social-democrata, ci pur sisimplu a organizatie exploatatoare, care exploateaza pe roi,

www.dacoromanica.ro

cbM LEA crr Pt-AcI sA SE STINGA ISKRA" 331

si spunind cá scopul nostru este sa alungam din partid acestBund, ca evreii sint cu totii sovini si nationalisti, ca un partidrusesc trebuie sa fie rusesc, si sa nu se lase prins in captivi-tate" de tribul lui Gad" * etc. Toate obiectiile noastre im-potriva acestor necuviinte au fost Fara rezultat, caci G.V. alimas in intregime la parerea sa, spunind ca noi nu cunoa--tern indeajuns evreimea, ca n-am avut de-a face cu evreii sica in aceastä privintà ne lipseste experienta vie0i. In aceastachestiune nu s-a adoptat nici o rezolutie. La consfatuire amcitit impreuna declaratia" : G.V. avea o atitudine ciudatknu scotea nici o vorbk nu propunea nici o modificare, nufacea nici o obiectie in legatura cu faptul ca declaratia"admite polemica, si in general facea impresia unui om care,nevrind sa participe la discutie, cauta sa se Ora deoparte, da,sa se tina deoparte, si numai in treacat, printre altele, el aaruncat remarca rautacioasa si veninoasa ca el, desigur (adicaei, grupul Eliberarea muncii", in care el este dictator), arfi scris cu totul altfel aceasta declaratie. Aruncatä in tread;adaugata si legata de o fraza cu alt continut, aceastä remarcaa lui G.V. m-a impresionat foarte nepläcut : la o consfatuirea unor coredactori, unul dintre acesti coredactori (care afost de cloud ori rugat sa vina cu un proiect de declaratiepropriu sau cu un proiect de indreptare a declaratiei noastre)nu propune nici o modificare, ci se limiteaza sa observe sar-castic ca el, desigur, ar fi scris altfel (nu atit de timid, nuatit de moderat, oportunist a vrut el sa spuna). Acest lucrua aratat limpede ca intre el si noi nu exista relatii normale.Mai departe tree peste problennele mai putin importanteale consfatuirii se pune problema atitudinii fata de Bobosi fata de Mih. Iv. Noi ne pronuntam pentru invitarea lorconditionatii (la aceasta ne impingea in mod inevitabil duri-tatea lui G.V. : voiam sa aratam astfel 6' dorim o altaatitudine. Duritatea extraordinara a lui G.V. te determinaoarecum instinctiv &á protestezi, sa iei apararea advcrsarilorlui. Vera Ivanovna a facut o aluzie foarte fina la faptul caG.V. polemizeaza intotdeauna in asa fel, incit provoaca citi-torului un sentiment de simpatie pentru adversarul atacat).G.V. declara pe un ton foarte rece si sec ea' nu este citusi

* Joe de euvinte : Gad este numele unut personal biblic, iar In limborusä gad" inseamnA reptilli. Nota trod.

www.dacoromanica.ro

332 V. I. LENIN

de putin de acord si tace in mod demonstrativ in tot cursuldiscutiilor noastre destul de lungi cu P.B. si V.I., care eraudispusi sa adere la parerea noastra. Toata dimineata s-ascurs intr-o atmosfera extrem de apasátoare : lucrurile luau,farä indoiala, aspectul unui ultimatum din partea lui G.V. :on el, ori invitarea acestor lichele". In aceastä situatie,Arseniev si cu mine am hotarit sa cedarn si chiar la inceputulsedintei de seara am declarat Ca, la insistentele lui G.V.",renuntam. Aceasta declaratie a fost primita in tacere (ca sicum ar fi fost cle la sine inteles ca nu se putea sa nu cedam 1).Aceastä atmosfera de ultimatum" (dui:4 cum a caracterizat-oapoi Arseniev) ne-a enervat destul de mult dorinta luiG.V. de a domni in mod absolut se manifesta vadit. Maiinainte, cind am avut in particular o discutie isi legatura cuBobo (G.V., Arseniev, V.I. si cu mine, in timp ce ne plimbamintr-o seara in padure), dupa o disputa aprinsa, G.V. a de-clarat, punindu-si mina pe umarul meu : eu doar nu punconditii, domnilor, acolo, la consfatuire, vom discuta in co-mun toate aceste chestiuni si vom hotari irnpreuna". In acelmoment cuvintele aoestea rn-au miscat adinc. Pe urrna, insà,la consfatuire lucrurile s-au petrecut tocmai invers : aici G.V.s-a eschivat de la o discutie tovaraseasca, a tacut suparat siera evident ca prin tacerea lui pune conditii". Pentru mineasta a fost o dovada notorie de nesinceritate (desi pe loc nureusisem sa-mi formulez Inca atit de clar impresiile), iarArseniev a declarat fara ocol : n-arn sa-i uit eu aceastaconcesie 1" Vine ziva de simbata. Nu-mi amintesc exact desprece am vorbit in ziva aceea, dar seara, in timp ce mergeam cutotii impreuna, a izbucnit un nou conflict. G.V. a declaratOa trebuie sa comandam unei persoane (care nu a publicatInca nimic, dar in care G.V. vrea sa vada un talent filozofic.Eu nu cunosc aceasta persoana ; ea este cunoscuta insa prinploconirea ei oarba in fata lui G.V.) 124 un articol pe o temafilozofica, si a adaugat : il voi sfatui sä inoeapa articolul cuo observatie impotriva lui Kautsky, in sensul ca si el, Kaut-sky, e o poama bunk ca si el s-a facut critic", permitind sase publice in Neue Zeit" 125 articole filozofice scrise decritici" si nedind cimp liber marxistilor" (adica lui Pleha-nov). Auzind a se proitcteaza un atac atit de vehement im-potriva lui Kautsky (pe care intre timp il invitasem sä colabo-

www.dacoromanica.ro

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA ISKRA" 333

reze la revistä), Arseniev s-a revoltat §i s-a declarat cu toaelhotarirea impotriva acestui project, considerindu-1 nelalocullui. G.V. s-a bosumflat §i s-a infuriat, eu m-am alaturat luiArseniev. P.B. §i V.I. taceau. Peste o jumátate de ora G.V.a plecat (ne-am dus sa-1 conducem la vapor) ; ckre sfir§itnu mai scosese nici un cuvint §i se intunecase la fata. Dupace a plecat el, ne-am simtit cu totii parca mai u§urati, cidiscutia s-a desfacurat intr-o atmosfera mai senina". A douazi, duminica (astazi sintem in 2 septembrie §i e duminica,ceea ce inseamna ca asta s-a intimplat numai cu o s'aptaminain urma 11! Iar mie mi se pare ca de atunci s-a scurs aproapeun an 1 Atit de indepartate par acum toate acestea 1), cedintanu a fost fixata la vila in care locuiarri noi, ci la G.V. Sosimacolo intii Arseniev, apoi eu. G.V. trimite pe P.B. §i peV.I. sa'-i spuna lui Arseniev ca el, G.V., nu mai vrea sa fiecoredactor, ci simplu colaborator. P.B. pleaca, iar V.I., cutotul buimAcità, extrem de tulburata, ii spune incet luiArseniev : Georges e nemultumit, nu vrea"... Intru eu. Tmideschide G.V., care-mi da mina cu un zimbet oarecum ciudat,apoi pleaca. Intru in camera in care se aflau V.I. §i Arseniev,amindoi avind o mina ciudata. Ei, ce se aude, domnilor ?

spun eu. Intra G.V. §i ne invita in camera lui. Acolo nedeclara ca e de preferat sä fie colaborator, simplu colabora-tor, pentru cà altfel vor fi mereu frictiuni ; ca, pe cit se vede,el privqte lucrurile altfel decit noi, ca intelege §i respectapunctul nostru de vedere partinic, dar nu i-1 poate insuci.Sa fim noi redactori, iar el va fi colaborator. La auzul acestorcuvinte, am ramas uluiti, literalmente uluiti, si am declaratca nu acceptam. Atunci G.V. a spus : bine, dar daca rami-nem impreunA, atunci cum vom vota ? ; cite voturi vor fi ?

$ase. $ase nu e bine. Atunci G.V. sa aiba doua vo-turi intervine V.I. , altfel va fi intotdeauna singur, douavoturi in problemele de tematica". Acceptam. Atunci G.V.ia in miini frinele conducerii §i, adoptind un ton de redac-tor-cef, incepe sa repartizeze rubricile ci articolele pentrurevise& incredintind aceste rubrici cind unuia, cind altuia,dintre cei de fata, pe un ton care nu admitea contrazicere.Noi stam cu totii foarte abatuti, acceptind nepasatori totulg nefiind in stare sa ne dam seama de cele intimplate. Sim-tim ca am fost trqi pe sfoara, ca observatiile noastre devin

www.dacoromanica.ro

334 V. I. LENIN

din ce in ce mai timide, Oa G.V. le inlature (nu le corn-bate, ci le inlatura) cu o uprinta §i cu o lipsa de jenä totmai mare, ca noul sistem" echivaleaza de facto * in intre-gime cu dorninatia depling a lui G.V. §i ca G.V., dindu-sifoarte bine seama de acest lucru, nu se jeneaza sa domneasclnestingherit de nimeni si se sinchiseste prea putin de noi.Vedearn a am fost pur §i simplu tra§i pe sfoara si definitivsc0 din luptä, dar nu ne dadeam Inca pe deplin seama desituatia noastra. Dar in clipa in care am limas singuri, cindam coborit de pe vapor si am pornit spre vila noastra, ne-amdezmeticit dintr-o data amindoi si am izbucnit in tirade plinede indignare si furie impotriva lui G.V.

Inainte insa de a expune continutul acestor tirade si de aarata cu ce s-au soldat ele, voi face o mica digresiune, in-torcindu-ma inapoi. De ce ne-a revoltat in asa masura ideeaunei dominatii depline a lui Plehanov (indiferent de formaacestei dominatii) ? Inainte ne gindisem tot timpul astfel :redactori vom fi noi, iar ei vor fi colaboratori apropiati. Eupropusesem (Inca in Rusia) ca asa sa si punem problema inmod formal din capul locului, dar Arseniev a fost de parereO. nu o punem in mod formal, ci sä procedam mai curindcu bin4orul" (rezultatul, zicea el, va fi acela§i), ceea ceeu am acceptat. Dar amindoi eram de acord ca redactoritrebuie sa fim noi, atit pentru Ca batrinii" sint extrem deintoleranti, cit §i pentru ca ei nu vor putea sa faca regulatmunca de redactare, care e o munca bruta si grea ; numaiaceste considerente erau hotaritoare pentru noi, aci condu-cerea lor ideologica o recuncqteam cu draga inima. Discutiilepe care le-am avut la Geneva cu tovar4ii si adeptii oei maiapropiati ai lui Plehanov din rindurile tinerilor (membri aigrupului Sotial-demokrat" 126, vechi adepti ai lui Plehanov,activisti, nu muncitori, dar activisti, oameni simpli si de ac-tiune in totul devotati lui Plehanov), aceste discutii ne-auintarit intru totul (mie si lui Arseniev) convingerea ca tocmaiastfel trebuie sa organizam treaba : acqti adepti ne-au de-clarat ei imig, Fara ocol, ca e de dorit ca redactia sa fie inGermania, pentru a aceasta ne va permite sii fim mai inde-pendenti MN de G.V., i ca, claca munca efectiva de redac-

* de fapt, in realitate. Nota grad.-www.dacoromanica.ro

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA ISKRA" 336

tare se va afla in miinile batrinilor, aceasta va echivala cunsfir0te taraganeli, daca nu chiar cu un e§ec total. Din ace-1ea0 considerente, Arseniev se pronunta i el in mod catego-ric pentru Germania.

Relatind cum era cit pe-aci sa se stinga Iskra", rn-amoprit acolo unde descriam inapoierea noastra acasä in searade duminica 26 august stil nou. De indata ce am ramassinguri, dupa ce am coborit de pe vapor, revolta noasträ airupt intr-un torent de expresii de indignare. Eram parcäsco0 din sarite, atmosfera grea se descarcase printr-o furtuna.Am umblat pina seara tirziu, facind de nenumárate od dru-mul de la un capat la celalalt al satucului nostru ; era onoapte destul de intunecoasä, cu o atmosfera de furtunä §icu cerul brazdat de fulgere. Mergeam i dadeam friu liberindignarii. Imi aduc aminte ca discutia a inceput-o Arseniev,declarind Ca acum considera relatiile dintre el §i Plehanovrupte pentru totdeauna §i ca nu le va mai relua niciodatä :relatiile in cadrul muncii vor famine, zicea el, dar eu perso-nal am terminat cu el. Comportarea lui este atit de jignitoare,incit ne face sa-1 banuim de ginduri foarte necurate" inceea ce ne prive§te (adica in sinea lui ne socote§te Stre-bed *) El ne trateaza de sus etc. Eu am sprijinit intru totulaceste acuzatii. Dragostea" mea fata de Plehanov se spul-berase 0 ea dintr-o data, §i ma simteam cuprins de un sen-timent de nespusa nanire §i amäraciune. Niciodata, dar nici-odata in viata mea nu nutrisem fata de vreun om atitarespect §i stima sincera, atita veneratie, fata de nimeni numa purtasem cu atita smerenie" i niciodata n-am primitun ghiont" atit de brutal. Si de fapt nu reie§ea altceva de-cit cà am primit un ghiont : au cautat sà ne sperie ca pe ni§tecopii, sà ne sperie ca cei mad vor pleca de linga noi i nevor rasa singuri, iar cind au vazut ca ne-am speriat cu ade-varat (ce ru0ne 1), ne-au dat la o parte fara pic de jena.Acum ne dadeam perfect de bine seama ca declaratia facutäde Plehanov in dimineata aceea in sensul ca nu vrea sa fiecoredactor fusese o simpla cursa, o mi§care de ah calculata,o capcani pentru ni§te filfizoni" naivi : in aceasta privintänu incapea nici o indoiala, caci dad Plehanov s-ar fi temut

* carierigti. Nota trad.

23 Opere complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

336 V. 1. LENIN

cu adevArat s5 fie coredactor, daci s-ar fi temut sä nu fri-neze munca, dad, s-ar fi temut sä nu dea nastere la frictiuniinutile intre noi, nu ar fi putut in nici un caz sá arate unrninut mai tirziu (si Inca intr-un mod brutal) cA in conceptiasa a fi coredactor inseamnä pur i simplu a fi redactor unic.$i din moment ce un om cu care vrern sä ducem o munchcomura care ne este scumpà, un om cu care intrOm in relatiidintre cele mai strinse, din moment ce un astfel de om folo-seste fatà de tovarAsi o miscare de sah, nu mai incape in-doiall ca e un om oribil, da, oribil, ca e stapinit de vanitate,de un arnor propriu meschin, eh' este un om nesincer. Aceastädescoperire cAci pentru noi era o adevaratà descoperire I

ne-a lovit ca un trAsnet tocmai pentru ca pinä in clipaaceea fusesem amindoi indragostiti de Plehanov si, ca unuiom iubit, ii iertam totul, inchideam ochii asupra tuturor de-fectelor lui, cOutam din räsputeri s'à ne convingem pe noiinsine cä aceste defecte nu existà, cl sint lucruri mArunte, cánumai niste oameni care nu stiu sä pretuiascl indeajuns prin-cipiile pot da importantà unor asemenea lucruri märunte. $iiatà cä ne-a fost dat sä ne convingem din propria noastràexperienta cä aceste defecte marunte" sint in stare sa' in-departeze pe prietenii cei mai devotati, ca, crick de convinsai fi cà are dreptate din punct de vedere teoretic, aceastains te poate face sä uki insusirile lui respinglitoare. Indig-narea noasträ nu cunostea margini : idealul fusese distrus,Si cu o satisfactie deosebità ii cAlcOn), in picioare ca pe unidol sfarimat : nu mai sfirseam cu acuzatiile cele mai grave.Asa nu se poate am hotArit noi. In asemenea conditii noinu vrem sà lucram si flU vom lucra, nu putem lucra im-preunä. Adio, revistä LäsArn totul baltä si plecam in Rusia,iar acolo vorn reface totul de la capät i ne vom lirnita laeditarea ziarului. Noi nu vrem sä fim pioni in miinile aces-tui om, care nu admite, flU concepe relatii tovIrOsesti. Saliana asupra noastrel redactarea revistei nu cutezarn ; de alt-fel, acum aoest lucru ar fi pur i simplu dezgustAtor, ar re-iesi cä alergarn tic:1u dupä posturi de redactori, cä &intern nisteStreberi, niste carieristi, ca sintem minati de aceeasi ambitie,dar de proportii mai mici... Mi-e greu sh redau cu preciziestarea noastrà de spirit din seara aceea : atit de complexh,de apäsätoare si tulbure era aceasti stare de spirit 1 A fost

I

I

www.dacoromanica.ro

CUM ERA CIT PE-AC/ SA SE STINGA ISKRA" 337

o adevärata drama, o ruptura totati cu visul drag pe care-1purtasem in suflet ani de-a rindul si de care era strins legatàtoatà munca vietii mele. Si toate acestea pentru ca pingatunci fusesem indragostiti de Plehanov : daca nu am fifost indragostiti de el, claa am fi avut fatal de el o atitu-dine mai rezervata, mai putin entuziasta, daca 1-am fi privitceva mai obiectiv, ne-am fi comportat altf el fata de el sinu am fi suferit o asemenea prabusire in sensul literal alcuvintului, nu ne-am fi ales cu un asemenea du§ moral",dupà expresia foarte nimerita a lui Arseniev. A fost cea maiaspra lectie dureras de aspra, jignitor de brutala pecare ne-a dat-o viata. Ni§te tovarasi mai tineri fac curte"unui tovaras mai virstnic, minati de o dragoste imensa fatade el, iar el introduce pe neasteptate in aceastä dragoste oatmosfera de intrigi si-i face sa se simta nu niste frati maimici, ci niste prostanaci care sint dusi de nas, niste pionicare pot fi mutati dupa plac, poate chiar niste Streberi ne-priceputi, pe care trebuie sa-i bagi in sperieti si sa-i tii infriu. Iar tineretea indragostita primeste de la obiectul dra-gostei sale o povata amara : nu trebuie sa fii sentimental"fata de nimeni, trebuie sa tii piatra in sin. Nenumarate cu-vinte amare am rostit noi in seara aceea. Faptul ca prabu-§irea se produsese pe nea§teptate ne impingea, fireste, si launele exagerari, dar in esenta lor cuvintele acestea amareexprimau adevärul. Orbiti de dragostea noastra, noi am avutin fond o atitudine de robi, iar a fi rob este ceva nedemn,si constiinta dureroasa a acestui fapt sporea insutit de peurma faptului ca. chiar el" era acela care ne deschisese ochii,si asta pe propria noastra piele...

Intr-un tirziu ne-am dus la culcare in camerele noastre,ferm hotariti &à exprimam chiar a doua zi lui Plehanov toataindignarea noastra, sa renuntam la revistä §i sa plecam, ra-minind sa scoatem numai ziarul, iar materialul destinat re-vistei sä fie editat in bropri : munca, ne ziceam noi, nu vaavea de suferit din aceasta cauza, iar noi vorn scapa de re-latii intime cu acest om".

A doua zi ni-am de§teptat ceva mai devreme ca de obicei :ra-au trezit zgomotul unor pqi pe scath §i glasul lui P.B.,care lAtea la up camerei lui Arseniev. Auzind cum Arsenievfispunde §i deschide up, mi-am zis : va avea oare Arseniev

23* www.dacoromanica.ro

888 V. I. LENIN

curajul sä spuna totul dintr-o data ? $i e mai bine sä sespuna dintr-o data, c necesar sa se spunä dintr-o data, sa nuse taraganeze lucrurile. Dupa ce rn-am spalat si rn-am im-bracat, intru la Arseniev, care se spala in acel moment.Akselrod, posomorit, sta in fotoliu. EL N.N. mi se adre-seath Arseniev i-am spus lui P.B. ca ne-am hotarit saplecarn in Rusia, ca sintem convinsi ca asa nu se poatelucra". Eu, fireste, aprob in totul aceste cuvinte si-1 sprijinpe Arseniev. Lui Akselrod Ii povestim cu franchete totul, cuatita franchete, incit Arseniev spune chiar ca avem motivesa banuim ca Plehanov ne considera Streberi. In general,Akselrod este pe jumatate inclinat sa ne inteleaga, dind dincap cu amaraciune si aratindu-se cit se poate de inihnit,descumpanit, tulburat, dar la auzul acestor cuvinte protes-teaza energic si incepe sa strige ca asta nu-i adevarat, caPlehanov are multe defecte, dar pe acesta nu, ca de dataaceasta nu el este nedrept cu noi, ci noi cu el, ca pina acumera gata sa-i spuna lui Plehanov : vezi ce-ai facut ? des-curca-te singur, eu ma spa' pe miini", dar acum nu mai in-drazneste, deoarece constata si la noi o atitudine nedreapta.Fireste ca asigurarile lui nu prea ne impresioncaza, si bietulP.B. face o figura cit se poate de jalnicd atunci cind se con-vinge ca hotarirea noastra este ferma.

Am iesit impreuna i ne-am dus s-o prevenim pe V.I. Erade asteptat cá tirea rupturii" (lucrurile luau doar formaunei rupturi) va fi pentru ea o grea lovitura. Ma tem chiar

spunea Arseniev in ajun ma tern foarte scrips sa nu sesinucida...

Nu voi uita niciodata starea de spirit cu care am plecattoti trei : parch' am merge clupà mort", imi ziceam eu. $iintr-adevar, mergeam ca dupa mort, tacuti, cu capul in pa-mint, foarte abatuti din cauza acestei pierderi atit de ab-surde, atit de cumplite, atit de stupide. Parca cram urmaritide un blestem 1 Cind, dui:4 atita zbucium si atitea esecuri,totul era pe cale de a se aranja cu bine, deodata s-a dezlán-tuit furtuna si totul s-a sfirsit, totul s-a naruit iarâi. Pur

simplu nu-mi venea ca cred [asa aim nu-ti vine sa crezicind te afli sub impresia proaspäta a rnortii unui om apropiat]Ca eu, admiratorul fervent al lui Plehanov, sint cel care vor-besc acum despre el cu atita intaritare si care, cu buzele

www.dacoromanica.ro

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA ISKRA" 339

strinse i cu o raceala de gheata in suflet, rnerg sa-i spuncuvinte seci i aspre, sa-i anunt o hotarire care insemnaaproape o rupere a relatiilor". Oare asta-i realitatea, 6i nuun vis urit ?

Aceasta impresie nu rn-a parasit nici in timpul cit am statde vorba' cu V.I. Ea nu a manifestat o stare de agitatie preapronuntata, dar se vedea cà e extrem de abatuta, 6i ne-arugat, aproape cà ne-a implorat sä ne gindim daca n-amputea sä renuntam totu6i la hotarirea noastra, daca n-amputea face o incercare, poate ca in practica treaba nu vamerge chiar a6a de rau, in procesul muncii relatiile se vornormaliza, iar trasaturile lui de caracter respingatoare vor fimai putin vizibile... Era extrem de greu sa asculti acesterugaminti sincere ale unui om care, slab in fata lui Plehanov,era insa Med' doar i poate sincer 6i devotat cu trup i sufletcauzei, un om care poarta cu un eroism de rob" (expresialui Arseniev) jugul tiraniei plehanoviste. Era atit de greu,incit uneori zau ca mi se parea ca ma podidesc lacrimile...Cind mergi dupa mort, lacrimile te podidesc cel mai u6oratunci cind auzi in jurul tau cuvinte de regret, de dezna-dej de...

Am plecat de la P.B. i V.I. Am plecat, am luat masa deprinz i am, expediat ni6te scrisori in Germania, anuntind Caplecam intr-acolo 6i cerind RI fie opritei mafina, am trimischiar 6i o telegrama in acest sens (inca inainte de a fi statde vorba cu Plehanov 1 1), fara ca vreunul dintre noi sa seindoiasca citu6i de putin de necesitatea celor ce faceam.

Dupa masa, la ora stabilita, ne-am dus din nou la P.B.6i V.I., la care trebuia sa-I gasim 6i pe Plehanov. In momentulin care ne apropiam de casa, cei trei ne-au ie6it in intimpi-nare. Ne-am salutat in tacere de altfel Plehanov cauta savorbeasca despre altceva (stia totul, caci rugasem pe P.B.6i pe V.I. sä-1 previa) , am intrat cu totii in casä i ne-ama6ezat. Arseniev a inceput sa spuna rezervat, sec 6i con-cis cà nu mai vedem posibilitatea de a duce munca in con-ditiile unor relaii ca acelea care 6-au conturat ieri, ca amhotarit sa plecam in Rusia sa ne sfatuirn cu tovara6ii deacolo, pentru ca in situatia creata nu mai putem decide sin-guri, ca deocamdata ne vedem nevoiti sa renuntam la revista.Flehanov era foarte calm, rezervat, se vedea ca 6tie sa se

www.dacoromanica.ro

340 V. I. LENIN

stapineasca pe deplin, nu avea nici urma din nervozitatealui Pavel Borisovici sau a Verei Ivanovna [a trecut el prinincurcaturi si mai mad 1 ne gindim noi inciudati, privin-du-1 1]. Ne intreaba ce s-a intimplat propriu-zis. Ne aflamintr-o atmosfera de ultimatum", spune Arseniev, si in putinecuvinte explica ce a vrut sä spunä prin aceasta. V-ati temutpoate ea', dupa primul numar, am sa ma pun in greva inpreajma numkului al doilea ?", ne intreaba iscoditor Ple-hanov. Credea ca nu vom indrázni sä spunem asa ceva. Dareu caspund pe acelasi ton rece si calm : parca A. N. a vrutsa spuna altceva ? E tocmai ceea ce a spus si el". Se vedeaclar 6 asta il cam enerveaza pe Plehanov. Nu se asteptasela un astfel de limbaj, la acuzatii atit de directe si rostitepe un ton atit de sec. EL daca ati hotarit sa plecati, cerost are sa mai vorbim spune el , in aceasta chestiune eun-am nimic de spus, ma aflu intr-o situatie foarte ciudata :voi nu invocati decit impresii g iar impresii, v-ati format irn-presia ca sint un om oribil. Ce pot sa fac ?" Este poatevina noastra spun eu, dorind sä abat discutia de la acestsubiect imposibil", ca am skit de-a dreptul in apa faraa cerca vadul. Nu, daca e sa vorbim sincer raspundePlehanov , vina voastra este 6 (in parte, poate, si datoritànervozitatii lui Arseniev) ad atribuit o semnificatie exagerataunor impresii ckora nu trebuia sä le dad nici o importanta".Dupa un timp de tacere spunem Ca deocamdata ne-amputea limita la brosuri. Plehanov se supara : eu nu rn-amgindit si nu ma gindesc la brosuri. Pe mine sit nu contati.Daca plecati, eu doar nu am sä stau cu bratele incrucisate,si Inca inainte ca voi sa va intoarceti s-ar putea sa intru inaltà combinatie".

Nimic nu-1 micsora pe Plehanov in ochii mei ca aceastadeclaratie a lui, ori de cite ori imi aminteam dupa aceea deea si o cintaream din toate punctele de vedere. A fost oamenintare atit de grosolana, o incercare de intimidare atitde prost calculata, incit nu putea decit sa-1 &rime definitiv"pe Plehanov, dind in vileag politica" lui fata de noi : vafi de ajuns, si-o fi zis pesemne el, ca sa-i bag in sperieti...

Noi nu am dat insä nici cea mai mica atentie acestei ame-nintari. Mi-am strins cloar INgcle in taccrc ; bine, imi ziceam,

www.dacoromanica.ro

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA ISKRA" 341

daca asa te porti tu cu noi, atunci a la guerre comme a laguerre* ; dar prost mai esti daca nu vezi ca acum nu maisintem aceiasi, c'à peste noapte am devenit cu totul altii.

Vazind 6 amenintarea n-are efect, Plehanov incearca oalta maneyed. Intr-adevar, cum sa nu consideri drept ma-neva faptul ca, numai citeva minute mai tirziu, tot acolo,Plehanov a inceput sa spuna ca pentru el ruptura cu noiechivaleaza cu renuntarea la orke activitate politica, ci varenunta la ea si se va consacra literaturii stiintifice, pur stiin-tifice, cad, daca nici cu noi nu poate lucra, inseamna ca numai poate lucra cu nimeni... Daca amenintarea nu are efect,poate va ajuta lingusirea 1... Dar, dupti incercarea de amenin-tare, cuvintele acestea nu puteau produce decit o impresieexecrabila... Discutia a fost salad*, treaba nu se urnea dinloc ; vazind cum stau lucrurile, Plehanov a schimbat subiec-tul, aducind vorba despre cruzimile la care se dedau rusii inChina, dar a vorbit aproape numai el, si curind ne-am des-partit.

Dupa plecarea lui Plehanov, conversatia cu P.B. si V.I. numai oferea nimic interesant si esential : P.B. se stracluia sane demonstreze ca si Plehanov e profund zguduit, ca ne-amlua o mare raspundere daca am pleca asa etc. etc. Intr-odiscutie intima cu Arseniev, V.I. a marturisit ca Georges"a fost intotdeauna asa, si-a recunoscut eroismul de rob", amarturisit cd, dad vom pleca, aceasta ya constitui pentru elo lectie".

Restul serii I-am petrecut in discutii sterile, intr-o atmo-deed' apasatoare.

A doua zi, marti 28 august st. n., trebuia sa plecam laGeneva, iar de acolo spre Germania. Ma trezeste dis-de-dimineata Arseniev (care cle obicei se scoala tirziu). Imiexprim mirarea ; el imi raspunde ea n-a putut dormi si ca agasit o ultima combinatie posibila pentru a aranja oarecumlucrurile, pentru a nu compromite, din pricina stricarii rela-tiilor personale, o serioasa actiune de partid. SA scoatem oculegere, mai ales ca materialul e stabilit, iar legaturile cutipografia sint puse la punct. In momentul de fata, cind rela-tiile dintre redactori nu sint precizate, sa scoatem deocam-

* la rtaboi ca la rizboi. Nota trad-www.dacoromanica.ro

342 V. I. LENIN

data o culegere, iar pe urma vom vedea : de la culegere eusor a treci fie la o revista, fie la brosuri. Daca insa Ple-hanov se va inapatina, sa-1 ia naiba, vom avea constiintaimpacata a am facut tot ce-am putut... Asa am si hotarit.

Mergem a comunicarn aceasta propunere lui Pavel Bori-sovici si Verei Ivanovna, cu care ne intilnim pe drum, cadveneau spre noi. Ei acceptä, fireste, bucurosi, si P.B. ia asu-pra sa sarcina de a sta de vorba cu Plehanov si de a-1 facea accepte.

Venim la Geneva si avem o ultimii intrevedere cu Ple-hanov. El adopta un ton de para nu ar fi fost la mijlocdecit o regretabila neintelegere, datorata nervozitatii : in-treaba foarte grijuliu pe Arseniev de sanatate si aproape dasa-1 imbratiseze , acesta era cit pe ce a se traga inapoi.Plehanov consimte sa scoatem o culegere : noi arfitam a inceea ce priveste organizarea muncii redactionale sint posi-bile trei combinatii (1. noi sa fim redactori, iar el colabora-tor ; 2. a fim toti coredactori ; 3. el sä fie redactor, iar noicolaboratori), a vom discuta in Rusia aceste trei combinatiisi vom elabora un proiect, pe care-1 vom aduce aici. Ple-hanov declara a respinge cu hotarire combinatia a treia, Cainsista in mod categoric asupra excluderii totale a acesteicombinatii, dar acceptel primele cloud combinatii. Asa am sihotarit : deocarodata, pinei in momentul cind vom prezentaproiectul unui nou regim redactional, ramine vechea rindu-iala (toti sase sintem coredactori, Plehanov avind douavoturi).

Plehanov isi exprima apoi dorinta de a afla in amanuntimece anume s-a intimplat, de ce sintem nemuItumiti. Eu observa ar fi mai bine sa ne ocupam mai mult de ceea ce va fidecit de ceea ce a fost. Dar Plehanov staruie ca lucrurile a fielámurite, discutate. Se incinge o discutie, la care participarnaproape numai Plehanov si cu mine, Arseniev si P.B. tac.Discutia se desfasoarä destul de calm, chiar foarte calm.Plehanov spune a a observat cum refuzul sau in privinta luiStruve 1-a enervat pe Arseniev, la care eu ii thspund a,dimpotriva, el a fost acela care ne-a pus conditii, cu toate ainainte ne declarase in padure a nu pune conditii. Plehanovse apära : taceam, zice, nu pentru a puneam conditii, cifiinda pentru mine chestiunea era clara. Eu vorbesc apoi

www.dacoromanica.ro

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA ISKRA" 343

despre neoesitatea de a admite polemica, despre necesitateade a decide problemele prin vot ; Plehanov admite principiulvotärii, dar adauga : in chestiunile neesentiale vom decide,fireste, prin vot, dar in chestiunile esentiale asa ceva nu e cuputintA. Eu obiectez ca tocmai delimitarea chestiunilor esen-tiale de cele neesentiale nu va fi intotdeauna lesne de facut,ea' tocmai aceastá problemä a delimitkii va trebui solu-tionatä prin voturile coredactorilor. Plehanov se incäpäti-neazà, spune cA aceasta e o problema de constiint5, cá de-osebirea dintre chestiunile esentiale si cele neesentiale edark cä aici nu incape votarea. In aceastä controversidacfi este admisibil votul intre coredactori in problema deli-mitärii chestiunilor esentiale de cele neesentiale ne-amimpotmolit definitiv, farà sa mai facem un singur pas ina-inte. Plehanov a pus in joc toati iscusinta sa, toatà stralu-circa exemplelor, comparatiilor, snoavelor si citatelor sale,care te faceau sa dzi firi sa vrei, dar in aceastä chestiune areusit sa se eschiveze de a spune direct : nu. Am ajuns laconvingerea CA in aceastä chestiune el nu putea sa cedeze, c5nu putea renunta la individualismul" si la ultimatumurile"sale, caci in asemenea chestiuni el nu ar fi votat, ci ar firecurs la ultimatumuri.

Am plecat in aceeasi seari, fat% &á ma mai và'd cu cinevadin grupul Eliberarea muncii". Am hotarit ca, cu exceptiacelor mai apropiate persoane, si nu vorbim cu nimeni desprecele intimplate, am hotirit si salväm aparentele, si nu damadversarilor un prilej de jubilare. In aparenti, totul va fi casi cum nimic nu s-a intimplat, intreaga masinA trebuie s'icontinue sa functioneze asa cum a functionat pinä acum,numai 6 in mine s-a rupt e coard5, si locul relatiilor perso-nale excelente 1-au luat relatiile oficiale, bazate pe un vesniccalcul : dupä formula si vis pacem, para bellum *.

Nu va fi insä lipsit de interes s'à semnaläm o discutie pecare am avut-o in seara aceleiasi zile cu un membru al grupu-lui Sotial-demokrat", unul dintre tovarasii si adeptii cei maiapropiati ai lui Plehanov. Fara a-i spune ceva despre celeintimplate, i-am relatat ch s-a hotárit scoaterea revistei, cAs-au stabilit articolele si c'à e timpul sä ne punem pe treabl

* dila vrei pace, pregite4te-te de rilzbot. Nola trad.

www.dacoromanica.ro

344 V. I. LENIN

Am discutat cu el despre felul cum sa organizam practicmunca : el s-a pronuntat categoric in sensul ca batrinii sinthotarit incapabili sä faca munca de redactare. Am vorbitdespre cele trei combinatii", intrebindu-1 farl ocol : caredintre ele este, dupà parerea lui, cea mai buna ? El mi-aa-Tuns fara sl sovaie : prima (noi redactori, ei colaboratori),dar, probabil, a spus el, revista va fi a lui Plehanov, iar ziarulal vostru.

Pe masura ce ne departam de cele intimplate, am inceputsa le privim cu mai mult calm si sa ajungem la convingereaca nu ar avea nici un rost sä abandonam planul nostru, Cadeocamdata nu avem de oe sa ne temem a lua asupra noastraredactarea (culegerii) 5i ca este necesar ca tocrnai noi sa neasurnam aceasta sarcina, pentru ca altfel nu exista absolutnici o posibilitate de a face ca masina sa functioneze regulatsi de a nu lasa sa se dud totul de di:4 din cauza calita-tilor" de dezorganizator ale lui Plehanov.

La sosirea in N.127, la 4 sau la 5 septembrie, am si elaboratun proiect de relatii formale intre noi (eu incepusem sa scriuacest project Inca pe drum, in tren) ; acest proiect prevedeca noi sa fim redactori, iar ei colaboratori cu drept de votin toate chestiunile redactionale *. S-a hotarit ca acest proiectsa fie discutat impreuna cu Egor (Martov), iar apoi sa lefie prezentat bor.

Iskra" a inceput sd dea sperante ca se va aprinde dinnou.

Serfs la tnceputullunit septembrie (et. n.) 1900Publicat pentru prima oard

Lenin°,in 1924, in Culegeri dinvol. 1

* Vezi documentul urmAtor. Nota red.

Se tiviireete duvoll manuscris

www.dacoromanica.ro

346

PROIECT DE ACORD

1. Dat fiind cà grupul Sotial-demokrat" din stráinatategrupul din Rusia care editeath culegerea Zarea" i ziarul

Iskra" sint solidare in conceptiile lor fundamentale si ausarcini practice identioe, numitele organizatii incheie intre eleo aliantä.

2. Cele dou'à grupuri isi acordà reciproc un sprijin multi-lateral

in primul rind, in domeniul literaturii. Grupul Eli-berarea muncii" va colabora indeaproape, pe lithe re-dactionalk la culegerea Zarea" si la ziarul Iskra" * ;

in al doilea rind, in ceea ce priveste transportarea sidifuzarea literaturii, largirea si consolidarea legaturilorrevolutionare i g5sirea de mijloace materiale.

3. Reprezentantii in strainatate ai grupului Iskra" sintgrupul Sotial-demokrat" si agentii speciali ai Iskrei".

4. Scrisorile si coletele ce se trimit din sträinátate pentrugrupul Iskra" vor fi expediate pe adresa grupului Sotial-demokrat". In cazurile cind vreun membru al grupului Iskra"se afla in stethratate, toatà corespondenta i se va trimiteacestuia. Atunci insa cind in strainätate nu se aflá nici unmembru al grupului Iskra", grupul Sotial-demokrat" siagentii speciali ai Iskrei" ii asumá rezolvarea treburilorgrupului Iskra".

Saris la inceputulZuni{ septembrie (st. n.) 1900

Pub neat pentru prima oar11in 1940, in revista Se tiodreste dum1 manuscris

Proletarskaia Revoliutila" nr. 3

* Conditiile apostei colaborAri ap foqt stabilitp printr-gn acord special I",

si

-

www.dacoromanica.ro

346

DECLARATIA REDACTIEI ZIARULUI ISKRA"

DIN PARTEA REDACTIEI

Pornind la editarea unui ziar politic Iskra", socotim ne-cesar sa aratam in citeva cuvinte ce anume urmarim si cumintelegem noi sarcinile ce ne revin.

Traim un moment deosebit de important in istoria miscariimuncitoresti ruse si a social-democratiei ruse. Ultimii ani secaracterizeaza printr-o raspindire uimitor de rapida a ideilorsocial-democrate in rindurile intelectualitatii noastre, iar inintimpinarea acestui curent de gindire sociala paseste mis-carea care a luat nastere in mod de sine statator a pro-letariatului industrial, care incepe sa se uneasca si sa lupteimpotriva asupritorior sai, incepe sa manifeste o nazuintafierbinte spre socialism. Pretutindeni apar cercuri de munci-tori si de intelectuali social-democrati, se difuzeaza foi lo-cale de agitatie, cererea de literatura social-democrata cresteintr-una, depasind enorm oferta, iar prigoana crunta dezlan-tuita de guvern nu este in stare sa stavileasca aceasta miscare.Inchisorile gem de detinuti, locurile de deportare sint arhi-pline, aproape nu e hula in care sa nu se auda ca au avut loccaderi" in toate colturile Rusiei, ca au fost interceptatetransporturi, ca s-au confiscat publicatii si tipografii, darmiscarea creste neincetat, extinzindu-se in largime, patrunzinddin ce in ce mai adinc in rindurile clasei muncitoare siatragind din oe in ce mai mult atentia opiniei publice. $i in-treaga dezvoltare economica a Rusiei, intreaga istorie a gin-dirii sociale ruse si a miscarii revolutionare ruse stau cheza-§ie cä mi§carea puncitorvasca socia1-dCgkacrAt4 Ila wntinua

www.dacoromanica.ro

PoceiticitariConiarureimparineeicaa

Pa 6ogaa IIapml HUH.14 31. HcHpbo BoaropHrca anatia°

aexaGpricroirb nyannury.

OTh PELIAH11114rIpeanpniurvaa Haaarue nonwnagecuo11 raaeTbr - .,14cepa-,

111.1 C.111TReWb Heo6lIOBH1161111. cHaaa-rb HtCHOJILHO CROB1. 0 TONI,Kb 'levy Hu cipearnicH I, K1K1, normuaerm C13011 3323411

Mu nepermaaerb rpatire liaRCHUR MOMeHT1, 131, HcropmPyrcKaro pa6ogaro BI3HRICHHI 11 PyrCHOB coula.naemorrparmnocAtanie F0261 lapawrepHayrorrH nopa.3wre.nbno 6urrpure1.pacnpoclpaHeHierrb cowa.furewormarHHecurrxi traeA cpearr HaureAurrre.ruurreHain, a Ha acrptay niory TeHeHito o6urecreeHHAIMICIlx "curb carroc-rorrreabHo BoaHruguee aruoreme nporm.umenHaro opoarrapiara, roroputi HacHmaers 061.e2HHATI3CR

6oport.c.a zpomDb el30111r6 yrHerareaek Ha<umaeri, ci, mu-HOCT140 crp.rmrbca Feb cornaimarry. lipyHoni pa6ornib 31 corua.1-4euouparoal, larreruntrenrorrb OORIVIRIOTCJI noecamy, pacopocrpaHRIOTCJI 413CTHble RTHT2IIIOHHhie JIIICTKH, pacrerb copoci Hacouia.naertoxparmHearyto Bwreparypy. aa.lexo ofirointa opearro-srerna, a ycrtnerurbrn aparorrenbcrEserrowl npecztaosarna He I31,cunavb yaepwarb" aTOTO 2131MeHIll BlITH0111, Ha(iHT61 rropbitu,nepeno4Hernri brkcta CCHAHH, gyTh He Haurabril atcrini, CJI61111H0o ..nponaaavb` BO Betrb Horatavb POCCI11, 0 nornort roam.-normal, o KorninrcHarrim awreparypu H rHnorpactnn, HO aninHeineace pacrerb. aazaarbwaerb ace 6o.nbanli palloH1., sce rAy6rHenporuniaerb 131. pa6o4itl Knacc-b, ace 6oabwe upHa)texaerr.oburecraeHHoe BHIHraHie 14 ace 3HoHoritHectroe paaarrne Poccnr.Ben Hcropin pyccroi% 06111eCTI3eHHOPI 1161C.1111 11 pyccuaro perm-mouiormaro aBsoberua pyHarorcH 32 TO, "ITO COIllaXte1d0HpaTI(4e .cnoe paiSoHee anwrreHre fiyaerb pacm trecaorpa na act upernrrenifl II 1311 KOHL1t HOHLICHTI. - upeoaoaterb HXl

Ho. Cl. apyroll c-roporru, rnaatraa Herm Hatnero IIBHIfteHIR,coropan ocoGeHmo 45pocaerra Dl, ritaaa 81, nocatamee opera.- ero pa.upo6aeHHocrb, ero, TaHl. cHaaarb, HyerapHbal xapar-

rerb rtcrHbie KpwKH 130aHlilialorb H AtACTIly101-b HC32811C11110apyrb orb apyra ii anare (Hro oco6eHno naHmo) HC311/MICHHOorb upyruHowb. IIVICTBOBRIIIIII1X1. II 2tAC114y101HHI1, 1112 Thrl,4He ucirrparb; He ycraHaruniaaerca rpaarfinH, HtTl, npecrcrneH-Hocrn, H erbcrHan ynrreparypa aceotno orparcaer-b paaapo(LicH-110CM 31 OTCyTCTElle eB11311 ci. TtlIi., lITO yam coaaaHo pyccronconiaaaerioupasieil

H ecooretTemie aTott pa3apo6.9cHHorm art, a an por a all,

.1361314Baeld bl 11/1011 H untporal ARM( PHI , coan aerb noeaureay uHtHiro. Hprtrwrecroll moreHr6 Di, ero paanurimcarom% aanwenin cl, Heyaeproirott en.aott crraamaaeTcri norpeO.

ynpo4Hreca. abipakrrarb onprataermyro ePH3I0H0111/0

opramiaauno, 3 moray rtarb Ins cpeat flpaHT114eCKHAtliC1Ely104uttrb coula.rureuorrparnrrb Heofncoarraocrb ramoro nepexoaa Kboucwell cpoput ABHIHenia e03HaeTCH AaJleHO He Heaat B-6

080.1113H0 unipornarb Hpyrax-b Haforoaarrca, Hao6oporb. HIRTalibe416ICJIH, yeaeHeirie 1loaH0t1 orpirnuroil arapacnama" H .GepHurre,Hiaaorr, pacuporrparreHie aaraintoirb ram% Haarmaerrarn HO-coauvecitare Hanpaaaerna 11 WI2 trepaapuBHotl (139311 el. 3THWb- crperInerne amepacarb galurienie HR ero HH31118H craanr,

crpewierrie OTOABHHYTh na aTopot1 unarm 381124y o6pa3orsartinperminouionHoll napmr. aerryweit 6opb(y Bo rnairk acero4rapop.a. tiro noizobuaro g40213 waraube ammo 11a6moaaeTca

cperut pyconno, coulanaemouparorrb. 410 yamil alma:tumuli%OTOPI311H11b1B OTla reoperwiecHaro ocatutemn amorenin 131, erout.nowb. rpoarrrb corpalHrb arnoreme Ha nownylo aopory.

T cro K I.; Erb 710M1. He moryr.b )cormat.crf IMAM, aeno-cpeacmenno 3HRHOhible Ci. no.nomeinerrb atm a,, 6o.lbumHcrirbmeninx% oprarnraaulA Lia eeT1. II mrreparypHum uporlarreaenia,noaraepu11aloll1111 310 CTOHrb Ha3BaTb XOTR 6b1 Credo',absauatunee ?me 13110.1111t aaromna nporecrb, OratabHoenpHamHeme PatiorreA MbleMi (ceHT. 1899)', Crum, penberpHonupaaHrmee rememmo, npouluu4auouly K Dc raaery .,Pasovan

H.rni HalcoHeni. - Boaaaarne nerep6yprcHoil XpynnuCamoneuo6onmenia Patioqm n COCT3IIIICIIHHe 81. Ryxtuno )1(e oronor Hama 11 e oae p tu enno Heat pHo y ruep-maeme ,Pa6o.4aro Alma', 'ITO Credo' npeacraHaneri. LammHe 6omane Hatch turbine eaHHH4ow1, amt., wro Haapaa.nenie,Pa6ortell MucJne oupawaeri. /Him cyr6ypnocrb H Gear-ma-ntic-re en peaainno, a He oeoGoc Hanparneine Di. carowb x0.atpyccHaro pa6ovaro annureirm.

A worn. ci. aT11111. DT. 11P0/1.7bellellItlxl. oucareaen,NOTOpurb ,nrrarmian ny6amia, ci, Gontunurb HAN renbwHwi.0C110132111eb11., mira.na go cHrb nom. onanuem npeaeraasrre.anuis..nera.abHaro' waprictralla, ace ricurhe H 6oate amapyHmsaerea00B0pOrb Kb aoaaptmarrt. COAHRIa10111.111101 el. Gyp31ya3H0Aano.noremmon PeaynuraTowe ucero aTOTO Ii f113.21IeTCR TOT%

paaliporb H TH aHapx111. Coal oaapn mil-opium% nub-empty IlerbHun eivnte auCT,C0111.3.211C71. Beinnureilirb, nepequenna CBC/0ycnt:m, Nor% negarno aanarab. pie ariptgan Bo3pameanA, 6y/cmGonmumicroo atflemyammx I. III. Pocem couia.vemouparoulcocrown, mrt, ero norataosare.ner.

Mu He 'Lorton, opeyne.mmthalt. OflaCHOCT), 20.110H(CIIIR, HOaaupbatam Ha Hae rania flu.no Ow Hen.isrtpumo 13pe2Hte; DorsaoHemy 111.1 Orb peen /unlit HpHatrrnyern, piAneine I'pynnuOrHoOmraeHin T.Pylka" 803u(iHoluulrl cli .111TepaTyPIly10 aturemeHOCTI, II 11840Tb clICTeMaT114eCHy106 601'bOy uporntrb 11011bITOK%H anpamemn H onommeHin cortianaeriouparrtarra.

IlpaurrmectriA HM802.1.1131, acero aroro Tara: MU, pyCCI(10conialutemoupaw, ITOJOCHINI COJIOTHTbC11 H Hanparam Het yerulinica o6pa.meatne Hptrmon Haprm, Ooprruellen nowt. eaunnon.aHareHeml, peromomomwri C-1.112.11/1eMOHpaTI11 14/lent-to araaaaava Ou.na liabel.vena pee C1,-hagowi. 1898 roaa, o6paao-BaBIIIIMb Poccntrupo Coula.qaemoupartriectryro Pa6oHylo Ilaprno

00% 6.1Incoummumwn, en MaHHitleerbMu apHaHaerib ce6a qienaim aron naprm, BOCIJIHt paa.

ataBereb OCHOBlibIR 112e11 .M.Himpecra' II npHaaesrb ery nammoe3HageHle, KRIM OTKplITOM) 3a /11111C11110 ea utneR 1103TObly

3251 Hach, Halve vaeHotri., 11011p0C*1. o CunircathueRIi Henorpearmemion Hamet1 aaaaqt eTaBlITCJI TRICHICb oOpa3orrb:HMCO 11.28/11. atliTe111.110CTII 20.0111114 1161 IIPI1HRTb, Ohl

ROCTlifHyTb 803MO2EHO OWIte npo4Haro B0306HOEuellIR naprm?06u.mun orirtrb H8 310T1. Honpoc% cocrourb 01. 10111N

410 Heo6xoinullo enoaa 81,16pari. HeHlpanbHoe yHpeargeHieH nopparrb ea), Boao(morriab oprarrb (lapilli. HO B'b nepeam-eaerbafl Harm nepipal. paaOpoaa ratroll npoct0 IlYIb e4e8-411

6 14 utaecoo6pa3eirb

Oratre

71

Ike

momIs

0

Kb

Mum'.HflaCCe,

ottinw,

410

Ctual.

www.dacoromanica.ro

DECLARATIA REDACTIEI ZIARULUI ISKRA" 347

asa creasca in ciuda tuturor piedicilor ;i Ca in cele din urmale va invinge.

Pe de alta parte, insa, principala träskura a miscariinoastre, traskura care a devenit deosebit de izbitoare inultima vreme, este farimitarea misckii, caracterul ei mestesu-garesc, daca ne putem exprima astfel : cercurile locale iaufiinta g activeaza independent unul de altul si (ceea ce estedeosebit de important) chiar independent de cercurile careau activat sau activeaza in aceleasi centre ; nu se statorni-ceste o traditie, nu exista continuitate, iar literatura localaoglindeste din plin farimitarea si lipsa de legatura cu ceeacc social-democratia rush a faurit pina acum.

Discordanta dintre aceasta fkimitare si cerintele determi-nate de forta si de amploarea miscarii crecaza, dupà pkereanoastra, un moment critic in dezvoltarea acesteia din urma.In rindurile miscarii inski se manifesta cu o fortA irezistibillnevoia de consolidare, nevoia de a se fauri o anumitä fizi-onomie si organizare, in timp ce printre social-democratii caredesfasoara o activitate practica necesitatea unei asemeneatreceri la o forma superioara a miscarii este departe de a fiunanim inteleasa. In cercuri destul de largi se observa, dim-potriva, oscilki ideologice, inclinarea spre critica marxis-mului" ;i spre bernsteiniada", la moda astazi, raspindireaconceptiilor asa-numitului curent economist" si, in strinsa le-gatura cu aceasta, tendinta de a retine miscarea in stadiul eiinferior, tendinta de a pune pe planul al doilea sarcina cre-aril unui partid revolutionar care sä (Rica lupta in frunteaintregului popor. Ca asemenea oscilki ideologice se observain rindurile social-democratilor rusi, ca practicismul ingust,rupt de elucidarea teoretica a problemelor miscarii in ansam-blul ei, ameninta sä abata miscarea pe un drum gresit, este un/apt cert, de care nu se pot indoi toti cei care cunosc in modnemijlocit starea de lucruri existenta in majoritatea organi-zatiilor noastre. De altfel, exista si scrieri publicistice careconfirma acest fapt : e de ajuns sa citam Credo"-ul, carea si stirnit un protest perfect legitim, Suplimentul special laziarul dtaboceaia Misb>" (septembrie 1899), care a exprimatintr-un mod atit de pregnant tendinta de care este pkrunsintreg ziaru1 Raboceaia Misl", sau, in sfirsit, chemareaGrupului autoeliberkii clasei muncitoare" 129 din Peters-

www.dacoromanica.ro

348 V. I. LENIN

burg, intocmità in spiritul accluiasi economism", $i esteprolund grefitti afirmatia revistei Rabocee Delo" a amt.Credo" nu reprezinta decit pärerea unor persoane izolate,a orientarea ziarului Raboceaia Misl" nu exprimA decit con-fuzia si lipsa de tact a redactiei acestui ziar, si nu o orientareaparte in inasi dezvoltarea misarii muncitoresti ruse.

Iar paralel cu aceasta, in scrierile unor autori pe carepublicul cititor ii considera pinA acum, cu mai mult sau maiputin temei, reprezentanti de searna ai marxismului legal" secontureaa tot mai limpede o cotitua spre conceptii care seapropie de apologetica burgheza. Toate acestea genereaz6dezmdtul si anarhia care au dat ex-marxistului sau mai bine-zis ex-socialistului Bernstein posibilitatea ca, etalindu-si suc-cesele, a declare in presà, fga a intimpina vreo obiectie, cäcei mai multi dintre social-democratii care activeazd in Rusiasint adeptii lui.

Nu vrem a exageram pericolul pe care-1 prezintä situatia,dar a inchide ochii asupra lui ar fi mult mai claunator ; iatáde ce salutAm din toatä inima hotkirea grupului Eliberareamuncii" de a-si relua activitatea publicistia si de a porni oluptà sistematica impotriva tentativelor de a denatura si avulgariza social-democratismul.

Din toate acestea se desprinde urmátoarea concluzie prac-tia : noi, social-democratii rusi, trebuie sä ne unim si a neconcentam toate eforturile in vederea crarii unui partidbine inchegat, care sa ducä lupta sub steagul unic al social-democratiei revolutionare. Aceastá sarcind a fost trasata Inade Congresul din 1898, care a intemeiat Partidul muncitorescsocial-democrat din Rusia si a publicat Manifestul" acestuia.

Noi ne socotim membri ai acestui partid, impártAsim intrutotul ideile fundamentale ale Manifestului" si vedem in elun document de mare importantà, ca declaratie care expunedeschis telurile partidului. De aceea pentru noi, mernbrii departid, problema sarcinilor noastre imediate se pune in felulurmator : ce plan de activitate trebuie sA adoptdm ca sä obti-nem o refacere cit mai trainia a partidului ?

Räspunsul obisnuit la aceastà intrebare este a trebuie säalegem din nou o institutie centrala, care a fie inarcinatàsä asigure reaparitia organului de presá al partidului. Dar

www.dacoromanica.ro

DECLARATIA REDACTIEI ZIARULUI ISKRA" 849

este indoielnic ci, in perioada de confuzie prin care trecem,aceastA cale simplä ar fi si cea mai potrivitä.

A crea si intki partidul inseamnä a crea si intki unireatuturor social-democratilor rusi ; dar, din motivele arkatemai sus, o asemenea unire nu poate fi decretatà, ea nu poatefi infOptuith prin simpla hotkire a unei, sa zicem, adunkide reprezentanti ; ea trebuie aurità. In primul rind, trebuiefOurità o trainica unire ideologica, care sä excludä divergen-tele de opinii si confuzia care sä fim sinceri I. domnescin momentul de fatà in rindurile social-democratilor rusi ;aceastä unire ideologica trebuie consfintità printr-un programal partidului. In al doilea rind, trebuie fOurità o organizatiecare sh ail35 menirea speciala de a asigura legkura dintretoate centrele misckii, de a furniza la timp informatii com-plete asupra miscarii si de a aproviziona regulat toate coltu-rile Rusiei cu publicatii periodice. Numai dupä ce va ficreatä o astfel de organizatie, dupä ce va fi creat5posta socialistà rusà, partidul va capáta o existentOtrainicA si va deveni un fapt real si, deci, o puternicA fortOpoliticä. Intrucit ne priveste, sintem hotkiti sO consacrärnfortele noastre infOptuirii primei pàrti a acestei sarcini, adicacrekii unei literaturi generale, consecvent principialà, capa-bila sä uneascA ideologiceste social-democratia revolutionarkconsiderind ca aceasta constituie o necesitate imperioasäpentru miscare in faza actualà si un pas pregkitor necesarin vederea restabilirii activitkii partidului.

Dupá cum am mai spus, unirea ideologicA a social-demo-cratilor rusi abia urmeazä s'a fie fOuritä, iar in acest scop seimpune, dupä pkerea noastrã, discutarea deschisà, sub toateaspectele, a celor mai de seamä probleme principiale si tac-tice ridicate de economistii", bernsteinienii si criticii" dinzilele noastre. Inainte de a ne uni si pentru a ne uni trebuiesa ne delimitAin in mod categoric si riguros. Altfel, unireanoasträ ar fi doar o fictiune, care n-ar face decit sä acopereconfuzia ideologica existentà si sa impiedice lichidarea eiradicall De aceea se intelege de la sine cä nu intentionämsä facem din organul nostru de presä o simpll colectie deconceptii dintre cele mai diferite. Dimpotriva, Ii vom imprimao orientare precisä si riguroasä. Aceasta orientare poate fidefinita printr-un singur cuvint : marxismul, si nu credem

www.dacoromanica.ro

350 V. I. LENIN

sa mai fie nevoie sà adaugam Ca sintem pentru o dezvoltareconsecventa a ideilor lui Marx si Engels si ca respingemcu hotarire corectivele echivoce, vagi i oportuniste, care,datorita straduintelor lui Ed. Bernstein, ale lui P. Struve siale multor altora, au devenit astazi o moda atit de imitatä.Dar, propunindu-ne sa discutam toate problemele din punctulnostru de vedere bine precizat, nu respingem nicidecum po-lemica dintre tovarasi in coloanele organului nostru. 0 pole-mica deschisa, dusä in fata tuturor social-democratilor si atuturor muncitorilor constienti rusi, este ceva necesar si dedorit, deoarece ne va permite sa ne dam seama cit de adincisint divergentele existente, sa dezbatern sub toate aspecteleproblemele controversate, sa combatem exagerarile pe carele comit in mod inevitabil nu numai exponentii diferitelorconceptii, ci chiar si reprezentantii diferitelor localitati sau aidiferitelor profesiuni" din miscarea revolutionara. Dupacum am aratat mai sus, consideram ca lipsa unei polemicideschise intre conceptii vadit divergente, tendinta de a tinesub obroc divergentele in probleme foarte importante consti-tuie unul din neajunsurile miscarii actuale.

Nu ne vom apuca sa enumerarn in amanunt problemeletemele care intra in programul de activitate a organului nos-tru de presà, caci acest program decurge de la sine din ideeagenerala despre ceea ce trebuie sä fie un ziar politic editatin conditiile actuale.

In masura puterior noastre, ne vom stradui s facern inasa fel, incit toti tovarasii din Rusia sa vada in publicatianoastra un organ de presa al lor, caruia fiecare gruptrimità toate informatiile referitoare la miscare, sa-i impar-taseasca experienta sa, parerile sale, cerintele sale in ceea cepriveste literatura, parerea sa asupra publicatiilor social-de-mocrate, intr-un cuvint sa-i arate cu ce anume contribuicel la miscare i ce invata de la ea. Numai cu aceasta conditieva putea fi creat un organ social-democrat care sa fie real-mente un ziar pe intreaga Rusie. Numai un astfel de organde presa va fi in stare sa aduca miscarea pe drumul larg alluptei politice. Sa largim cadrul si continutul muncii noastrede propaganda si agitatie si al celei organizatorice" acestecuvinte ale lui P. B. Akselrod trebuie sa devina in viitorulapropiat o lozinca care sa determine activitatea social-demo-

si

sa-i

www.dacoromanica.ro

DECLARATIA REDACTIEI ZIARULUI ISKRA" 351

cratilor rusi, i noi includem aceastä lozincá in programulorganului nostru de presà.

Adres5m chemarea noasträ nu numai socialistilor i munci-torilor constienti, ci si tuturor acelora pe care regimul politicactual ii asupreste si-i oprima, si le punem la dispozitie coloa-nele publicatiilor noastre pentru demascarea tuturor

absolutismului rus.Cei care concep social-democratia ca o organizatie menità

sg serveascg exclusiv lupta spontang a proletariatului se potmultumi doar cu o agitatie localà S cu o literaturg pur mun-citoreasca". Noi concepem altfel social-democratia : noi oconcepem ca partid revolutionar care lupta impotriva abso-lutismului si este indisolubil legat de miscarea muncitoreascg.Numai organizat intr-un astfel de partid, proletariatul ceamai revolutionarg clasg din Rusia de astazi va fi in staresg indeplineasa sarcina istorica ce-i revine : sà uneascg substeagul sàu toate elementele democratice ale tärii i sl duelping la capk, ping la triumful final asupra odiosului regim,lupta dirzg in care au cgzut mai multe generatii.

Fiecare numgr al ziarului va avea circa 1-2 coli de tipat.Tinind seama de conditiile in care apare presa ilegalà

rusg, data aparitiei ziarului nu se stabileste dinainte.Contain in urma promisiunilor primite pe colaborarea

citorva reprezentanti de seamá ai social-democratiei interna-tionale, pe participarea activg a grupului Eliberarea muncii"(G. V. Plehanov, P. B. Akselrod si V. I. Zasulici) i pe spri-jinul citorva organizatii ale Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia, precum i pe sprijinul unor grupuri desocial-democrati rusi.

Saris in august cluedseptembrte)

23 august1900(5

Publicat in 1900, in Pate separatd,scoasd de Iskra"

24

Se ttpcireste dupd textulfoil separate

ming-viilor

Se la

www.dacoromanica.ro

PoreinrKxn COUIA.7/ZUJOKPATTI,fr WAR PACOVAR IIAPTIFL

Coperta brosuriiZile le de mai la Harkov". 1901

24*

[353

MAHCHIE 011114 B1 XAPBEOBS

Txpor.lotx Rau.. 1901.

_

www.dacoromanica.ro

355

PREFATA LA BRO$URAZILELE DE MAI LA HARKOV"

Brosura de fata cuprinde descrierea vestitei sarbatoriri azilei de 1 Mai 1900 la Harkov, descriere facuta de Comi-tetul organizatiei Harkov a Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia pe baza unor relatári scrise chiar demuncitori. Textul ei ne-a fost trimis sub forma de corespon-denta pentru ziar, dar noi am socotit de cuviinta s-o editarnin brosura separatä, atit pentru ca are un volum destul deapreciabil cit si pentru a inlesni la maximum difuzarea eiintr-un numar cit mai mare in masele cele mai largi. Pesteo jurnatate de an, muncitorii rusi vor sarbatori ziva de 1 Maia primului an al noului secol, si trebuie sa ne ingrijim de peacurn ca aceasta sarbatorire sa cuprinda cit mai multe centresi sa fie cit mai impunatoare nu numai prin numarul partici-antilor, ci si prin organizarea lor, prin nivelul lor de con-stiinta, prin fermitatea hotaririi lor de a incepe o lupta dirzapentru eliberarea politica a poporului rus, deci si pentru asi-gurarea unei arene libere dezvoltárii proletariatului ca clasäsi luptei sale fatise pentru socialism. E timpul sa incepem säne pregatim pentru viitoarea sarbatorire a zilei de 1 Mai, iaruna dintre masurile pregatitoare mai importante trebuie säfie popularizarea realizarilor de pina acum ale miscarii social-democrate din Rusia, examinarea lipsurior pe care le maiare Inca miscarea noastra in general §i fclul cum se sarbato-reste ziva de 1 Mai in special, spre a vedea ce trebuie &àfacem pentru a inlatura aoeste lipsuri, pentru a obtine rezul-tAte mai bune.

www.dacoromanica.ro

356 V. I. LENIN

Sarbatorirea zilei de 1 Mai la Harkov arata in ce amplademonstratie politica poate fi transformata sarbatorirea acesteizile si ce mai trebuie facut pentru ca ea sa devina intr-adevaro mareata demonstratie a proletariatului constient din In-treaga Rusie. Ce anume a imprimat sarbatoririi zilei de 1 Maila Harkov caracterul unui eveniment deosebit de important ?Participarea in masa a muncitorilor la greva, marile intruniride strada a mii si mii de oameni, care arborau steaguri rosiisi scandau revendicarile cuprinse in proclamatii, caracterulrevolutionar al acestor revendicari : ziva de munch' de 8 oresi libertate politica. Basmul ca muncitorii rug nu ar fi incadestul de maturi pentru lupta politica, cd principala lor sar-cina ar fi lupta pur economica, completata doar pe ici, pecolo, in mod discret, printr-o agitatie politica partiala pen-tru uncle reforme politice si nu pentru desfasurarea lupteiimpotriva intregului regim politic din Rusia, acest basm afost definitiv spulberat de felul cum a decurs sarbatorireazilei de 1 Mai la Harkov. Noi insa am clod sä atragem aiciatentia asupra unui alt aspect al chestiunii. Dovedind o datain plus capacitatea muncitorilor rusi de a duce lupta politica,sarbatorirea zilei de 1 Mai la Harkov ne arata in acelasi timpce ne lipseste pentru a putea dezvolta din plin aceastd capa-citate.

Social-democratii din Harkov au avut grija sa pregateascasarbatorirea zilei de 1 Mai, raspindind din timp brosuri simanifeste ; muncitorii intocmisera si planul unei demonstratiicomune, precum si al cuvintarilor ce urmau sa se Oda inpiata Konnaia. De ce n-a reusit acest plan ? La aceasta intre-bare, tovarasii de la Harkov raspund : pentru ca fortelestatului-major" al muncitorilor-socialisti constienti n-au fostrepartizate in mod egal intr-o uzina prea multe, in alteleprea putine ; apoi pentru ca autoritatile cunosteau" planulmuncitorilor si au luat, bineinteles, toate masurile pentru aimpiedica demonstratia comuna a muncitorilor. Concluzia esteclara : ne lipseste organizarea. Masa muncitorilor s-a urnitdin loc si este gata sa urmeze pe conducatorii socialisti, darstatul-major" n-a reusit Inca sa organizeze un nucleu puter-nic care sa repartizeze in mod just toate fortele muncitorilorconstienti si sa asigure in asa masura caracterul conspirativ(secret) al actiunii, incit planurile dinainte intocmite s'a ra-

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA BROSORA ZILELE DE MAI LA HARKOV" 357

minA necunoscute nu numai autoritAtilor, ci si tuturor aceloracare se and in afara organizatiei. Aceastä organizatie trebuiesA fie o organizatie revolutionarii : ea trebuie sA fie formatädin oameni care au inteles cit se poate de bine sarcinile mis-cArii muncitoresti social-democrate si care s-au decis sä luptepinA la capAt impotriva actualului regim politic ; ea trebuiesA imbine cunoasterea socialismului si experienta revolutionarkpe care intelectualitatea revolutionarA rusA le-a dobindit dininvAtAmintele multor decenii, cu acea cunoastere a mediuluimuncitoresc si cu acea pricepere de a face agitatie in masesi de a le antrena dupa sine care sint proprii muncitorilor ina-intati. Ceea ce trebuie sd ne preocupe inainte de toate si maimult ca orke este tocmai realizarea unei asemenea imbinAri,si nu trasarea unei artificiale linii de demarcatie intre intelec-tuali si muncitori, nu crearea unei organizatii pur muncito-resti". SA ne fie ingaduit sa reamintim aici urmAtoarele cu-vinte ale lui G. Plehanov :

O conditie necesarà a acestei activitAti (in domeniul agi-tatiei) este unirea fortelor revolutionare existente. Propa-ganda in cadrul cercurilor poate fi desfAsuratA de oamenicare nu sint prin nimic legati intre ei si care nici nu stiumacar unul de existenta celuilalt. Fireste, lipsa de organizarese resimte intotdeauna si in domeniul propagandei, dar eanu o face imposibill Dar in epoci de mad framintAri sociale,cind atniosfera politica este incArcatA de electricitate si cind,ba ici, ba colo, din motive dintre cele mai variate si nepre-vAzute, se produc ciocniri din ce in ce mai frecvente, carevestesc apropierea unei furtuni revolutionare, intr-un cuvintatunci cind trebuie ori sä faci agitatie, ori sA rAmii deoparte,in asemenea epoci numai forte revolutionare organizate potavea o influenta serioasA asupra mersului evenimentelor. In-dividul devine atunci neputincios ; actiunea revolutionara sedovedeste a fi numai pe masura puterilor unor unitAti deordin superior : organizatiile revolutionare" (G. Plehanov.Sarcinile socialistilor in lupta impotriva foametei", pag. 83).

In istoria miscArii muncitoresti ruse incepe tocmai o astfelde epoch' de frAmintari si ciocniri in legaturà cu cele mai va-riate motive, si dacA nu vrem sä rdminem deoparte", trebuiesA ne concentrAm toate eforturile asupra creärii unei organi-zatii pe intreaga Rusie, capabila sa conducA toate ciocnirile

www.dacoromanica.ro

358 V. I. LENIN

izolate, si in felul acesta &A facem ca furtuna care se apro-pie (si despre care vorbeste la sfirsitul brosurii si un muncitordin Harkov) sA nu fie o furtunA stihinick ci miscarea con-stientd a proletariatului rAsculat, in fruntea intregului popor,impotriva guvernului absolutist.

ArAtind cit se poate de limpede cA organizatiile noastrerevolutionare nu sint indeajuns de inchegate si de pregAtite,sArbAtorirea zilei de 1 Mai la Harkov ne mai dA Inca o indi-catie practick la fel de importantA. SArbAtorirea zilei de1 Mai si manifestatia care a avut loc cu acest prilej sespune in brosurA s-au impletit pe neasteptate cu numeroasesi variate revendicAri de ordin practic, care au fost formulatefArd o pregatire corespunzatoare si care din aceastA cauza aufost in linii generale sortite, evident, esecului". SA luAm, depildA, revendicArile muncitorilor de la atelierele cAilor ferate :din 14 revendicAri, 11 au in vedere diferite mici imbunAtAtiri,care pot fi obtinute si in cadrul actualelor rinduieli politice :mArirea salariilor, reducerea timpului de muncd, inlaturareaabuzurilor. Alhturi de aceste revendicAri, ca si cum ar fi per-fect similare cu ele, figureaza si urmátoarele trei : 4) intro-ducerea zilei de muncA de 8 ore ; 7) garantarea inviolabili-tatii persoanei muncitorilor dupa evenimentele de la 1 Mai ;10) crearea unei comisii alcAtuite din muncitori fi din repre-zentanti ai administratiei pentru solutionarea tuturor litigiilordintre cele doul pArti. Prima dintre aceste revendicAri (punc-tul 4) este o revendicare generalA a proletariatului din lumeaintreagA ; formularea acestei revendicki arati, dupä cum sevede, ea muncitorii inaintati din Harkov sint constienti desolidaritatea lor cu miscarea muncitoreasa socialistä mon-dialA. Dar tocmai de aceea o astfel de revendicare nu trebuiesA figureze printre revendicArile cu caracter partial, cum ar fiaceea ca maistrii sä se poarte mai bine cu muncitorii sau casalariile sä fie mArite cu 10%. RevendicArile care au dreptobiect mArirea salariilor sau obtinerea unui tratament mai bunsint dintre acelea pe care muncitorii din diferite ramuri deactivitate le pot prezenta (si trebuie sä le prezinte) directpatronilor lor ; acestea sint revendicAri cu caracter profesional,revendicAri ale diferitelor categorii de muncitori. Revendicareazilei de muncA de 8 ore este insä o revendicare a intreguluiproletariat, adresatá nu unora sau altora dintre patroni, ci

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA BROWRA ZILELE DE MAI LA HARKOV" 369

puterii de stat, ca reprezentantA a intregii orinduiri socialesi politice actuale, o revendicare adresatA intregii clase acapitalistilor, care stApinesc toate mijloacele de productie.Revendicarea zilei de muncA de 8 ore a cApAtat o semnificatieaparte : ea este o expresie a solidaritatii cu miscarea socia-lista' internationalA. Trebuie sA facem in asa fel, incit munci-torii s'A-si dea seama de aceastá deosebire si sA nu punA re-vendicarea zilei de munca de 8 ore pe acelasi plan cu cerereade bilete gratuite sau cu cererea ref eritoare la inlAturarea unuiportar. In tot cursul anului, muncitorii prezintà patronilor,ba ici, ba colo, tot felul de revendicAri partiale si luptà pentrusatisfacerea lor ; sprijinind aceastä luptA, socialistii trebuie sAarate intotdeauna legAtura existentà intre aceastä luptä silupta de eliberare a proletariatului din toate tArile. Iar 1 Maitrebuie sa fie ziva in care muncitorii sl declare solemn ca'sint constienti de aceasta legatura si CA aderA in mod hotAritla aceastA luptà.

SA ham revendicarea a 10-a : crearea unei comisii pentrusolutionarea litigiilor. 0 astfel de comisie fermata' din delegatialesi de muncitori si din reprezentanti ai administratiei arputea aduce, desigur, multe foloase, dar numai cu conditiaca alegerile s'a fie pe deplin libere, iar delegatii complet in-dependenti. Intr-adevAr, ce foloase ar putea aduce comisia,clacl administratia va concedia pe muncitorii care vor luptaimpotriva alegerii cozilor de topor ale directiei sau care vorataca Med crutare administratia, demascind toate impilArileei ? Si se stie doar ch asemenea muncitori vor fi nu numaiconcediati, ci si arestati. Asadar, pentru ca o astfel de comi3ies'A aducA foloase muncitorilor, este necesar inainte de toateca delegatii sä nu depinda de administratia fabricii ; acestlucru va putea fi obtinut numai atunci cind va exista unsindicat muncitoresc liber, care sl cuprinda pe muncitorii dela mai multe fabrici, sA dispunA de fonduri proprii si sa' fiegata s'a-si apere delegatii. Comisia va putea fi folositoarenumai dad se vor uni muncitorii de la mai multe fabrici,si dacA c posibil, de la toate fabricile aceleiasi ramuri deproductie. Mai departe, pentru aceasta e nevoie, in al doilearind, ca persoana muncitorului s'A fie invielabilä, adicA munci-torul sA nu poatA fi arestat dupA bunul plac al politiei si aljandarmeriei. De aceea o astfel de revendicare garantarea

www.dacoromanica.ro

360 V. I. LENIN

inviolabilitatii persoanei muncitorilor a si fost formulata(punctul 7). Se pune insA intrebarea : de la cine pot ceremuncitorii garantarea inviolabilitatii persoanei si a libertatiide asociere (fara care, dupa cum am vdzut, comisiile nu levor fi de nici un folos) ? Numai de la puterea de stat, pentruca inexistenta inviolabilitatii persoanei si a libertatii deasociere se datoreste legilor fundamentale ale statului rus,ba mai mult : se datoreste insasi formei de guvernamint dinRusia. Ca forma de guvernamint, Rusia este o monarhieabsoluta. Tarul e un monarh absolut, el singur emite legilesi numeste pe toti functionarii superiori, farà vreo participarea poporului si a reprezentantilor sal. Intr-o asemenea orinduirede stat, persoana nu poate fi inviolabila, iar asociatiile cefa-tenilor in general si ale muncitorilor in special nu pot filibere. De aceea n-are nici un sens sa oeri unei cirmuiriabsolutiste sa garanteze inviolabilitatea persoanei (si liber-tatea de asociere) : o astfel de revendicare echivaleaza curevendicarea drepturilor politice pentru popor, pe cindcirmuirea absolutista tocmai de aceea se si numeste absolutistäpentru 6' implica lipsa de drepturi politice pentru popor.Inviolabilitatea persoanei (si libertatea de asociere) va puteafi garantata numai atunci cind la intocmirea legilor si la in-treaga activitate de conducere a statului vor participa repre-zentantii poporului. Cit timp nu va exista o reprezentant5nationala, chiar si micile concesii pe care cirmuirea absolutistàle acorda cu o mina muncitorilor vor fi intotdeauna retrasecu cealalta mina. Sarbkorirea zilei de 1 Mai la Harkov ademonstrat Inca o data si cu prisosintà acest lucru : subpresiunea masei muncitorilor, guvernatorul a dispus punereain libertate a celor arestati, pentru ca, dupa citeva zile, inurma unui ordin primit de la Petersburg, s'a fie inhAtati dinnou zeci de muncitoril AutoritAtile guberniale Si administratiilefabricilor garanteaza" inviolabilitatea delegatilor, iar jandar-meria ii inhatà si-i arunca in inchisori cu regim oelular sauii expulzeaza din oras I Ce folos poate avea poporul de peurma unei astfel de garantii ?

lath' de ce muncitorii trebuie &à cearà tarului convocareaunei reprezentante nationale, convocarea unui Zemski sobor *.

* Adunerea reprezentantilor tuturor p5turilor populatiei, care era convo-catfi in secolele al XVI-Iea si al XVII-lea din initiative tarului. Note trad.

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA BRO$URA ZILELE DE MAI LA HARKOV" 361

Intr-un manifest raspindit la Harkov inainte de 1 Mai alacestui an era formulata aceasta revendicare, si am pututvedea ca o parte din muncitorii inaintati au inteles pe deplininsemnatatea ei. Trebuie sa facem in asa fel incit tori munci-torii inaintati sä inteleaga limpede necesitatea acestei re-vendicari si s-o propage nu numai in masele muncitoresti,ci si in toate paturile poporului care via in contact cu munci-torii si care vor sa stie pentru ce lupta socialistii si munci-torii de la orase". Anul acesta, cind un inspector de fabricia cerut muncitorilor sa spuna ce anume vor, doar un singurglas a strigat : constitutie", si acest glas a fost atit de singu-ratic, incit un corespondent, redind faptele, remard oarecumironic : un singur proletar s-a repezit RI strige". Un alt cores-pondent spune de-a dreptul ca in cazul de fata" raspunsulacesta a fost aproape comic" (vezi Miscarea muncitoreascade la Harkov", raportul Comitetului organizatiei din Harkova Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia", publicatde Rabocee Delo". Geneva, septembrie 1900, pag. 14). Ladrept vorbind, acest raspuns nu avea in el nimic care sa stir-neasca risul : comica putea sa pad doar nepotrivirea dintreaceasta revendicare formulata de un singur om ca O.' fieschimbata intreaga orinduire de stat si revendicarea ca zivade mund sä fie redusa cu o jumatate de orà sau ca platasalariilor sa se fad in timpul orelor de lucru. Dar legaturadintre aceste din urma revendicari si revendicarea unei con-stitutii este neindoielnica, si dad vom reusi (si nu incapeindoiala ca vom reusi) sa facem ca masele sa inteleaga aceastalegatura, strigatul : constitutie 1" nu va mai rasuna izolat,ci va izbucni din mii si sute de mii de piepturi, si atunci elnu va mai fi comic, ci inspaimintator. Se povesteste ca cineva,deplasindu-se cu birja in ziva de 1 Mai pe strazile Harkovu-lui, 1-a intrebat pe birjar ce vor in fond muncitorii, la careacesta i-ar fi raspuns : Pal, muncitorii cer 8 ore de lucrusi dreptul de a scoate un ziar". Birjarul acesta a inteles dejaca muncitorii nu se vor multumi cu pomeni, cà ei vor sa sesimta oameni liberi, vor sa-si declare liber si deschis re-vendicarile si sa lupte pentru satisfacerea lor. Dar räspunsulbirjarului nu vadeste Inca intelegerea faptului ca muncitoriiluptä pentru libertatea intregului popor. pentru +dreptul lui

www.dacoromanica.ro

362 V. I. LENIN

de a participa la conducerea statului. Cind revendicarea catarul sa convoace o reprezentanta nationala va fi repetatacu neclintitä fermitate §i intr-un mod pe deplin con§tient decatre masele muncitore§ti din toate ora§ele §i localitatile in-dustriale din Rusia, cind muncitorii vor face in a§a fel incittoata populatia ora§eneasca §i toti satenii care yin la orqesa inteleaga ce vor sociali§tii i pentru ce lupta muncitorii,ziva mareata a eliberarii poporului de sub jugul despotismuluipolitienesc nu va mai fi departe I

Sorts intre 5 (18) octombrieiti 3 (16) noiembrie 1900Publicat in brosur5 editatd deIskra" in tanuarte 1901

Se tipdrestedup5 textul aprirut in brosurcl

www.dacoromanica.ro

POCCIACKAR C011,1AAb-

AEMOKPATH4ECKARPABOLIAR TIAPTIR

H31 liCKPb1 so3ropercx ruarot!'OTBtTla AeKi161)14CTOErb (4/tummy.

/1EK A BPb l 90 0 r o A 0 Is

H&CYLLUThJII 3A1IA 414 HA LLIE PO 11,1311 ?REHM

Pyccman couiaAaeKoKpaTtn He paa% yme 3ananyula, %ITO

6ammaAuseA no.onnwiecmoM 3aaaveA pyccKoA pa6o4eA nap-rimao.ammo 6wTs HmcnposepHieHie camompstaain, aaeoesaHie noam-TmtiecKoA cao6clara ro 3aaamtam 6o.newe 15 at?", ?my Ha-3aA npeac-TasmTeAm pyccKoA couiaaaemoxpaTm, vneHta rpynnweOca Tpyaa', 3T0 aanaHAm aaa c% noMoamHOP roaa roily ma-aaa% M npeacTaawre.au pyCCKHx% cowaAAeitokpaTHteCKHVBopramm3auat, co5pa3cKaaaune secmoA 1898 roaa PoccificKyvoCouiaaaemoKpaTwiecKyoo 1)&609p0 nap1110 HO He cmoTpotHa 3TH HeoAHoHparHuot 3811B.neH1A, 80(1$7,0C% 0 (10./TWIeCKHX%3aA84811, C01.1:78AANION0211H 81 Poccui cHoaa sucrynaem HaovepeAb a% Harronwee apemen. Mmorle npeacTaawrenm Hauler()Allmmeimn ecapamalorb comirtHie 8% flBHI.HOCTM yHa38HH8r0pt u1eHI Bonpoca. roeopnT-%, .4To npeo6naaatotnee amavememmterb 3Komonni4ecycan 6opb6a. oToneHralor% Ha aropoA naam%110.11NTNNetNifl aa.aa4H npoAeraplara, ctymmeaoort H orpantv4H-3alorl 3a.aamit, aass.nmor-b /*awe, 41O gn3t-01313phi 06b o6-paaoBaHH4 camorroare.abHo61 pa6oHeR napTim 8% Pocciu npocronoeTopeHte Ny*N11, C.A13111, 4TO Oa604Han, Haao BecTH oiity3HoHomu4ecnyto 6opb6y, 1113eAOCTSBHBI 110MTHKy HHTe.n.rntreH-ram% a% coloart ct nm6epaAamm aro noc.ntaHee 3aRe.neH1eHoaaro CHMB011a atpu (nper-noeyroe credo )CBOAHTCA yme nperdoKb flpH3Hathro pyccHaro nponerapiara HecoeepwenHontrHumtH ki, no.nHomy OTpHliaHNO cooianaemoHpaTHHecHoR nporpammu.A Pa6o4as Muc.on. (oco6eHHo 8% oTAtAbHoarb lipm.nomemim)8biCK23a.aaC1 lab cytumocTH 81 TOmb Cam/C-4-t PyccHascouianaemoHpaTie oepemmeaeTt eepioat mo.ne6aHiR, nepioatcomHtHiA: :tom:Hafnium-1. Ao camooTpttuaffia. CT, 04H0A CTO-

poiim. pa6oHee aemmemie orpueaercs orb couiamonia, pa6o-Hmmt nomoratorb BecTH 3HoHonwHecHyso 6opb6y, HO NM% BOBCene payencHalorb npu aTobit HAN HeAocTaro,tHo paabfICHR/OrbC01.1,i1LAKCLI4eCKHX% utitefi ii 110/114T144eCK1411% 3aAa1413 Bcero ASH-

memin Bb L4ta.4024%. CI, ApyrOA cropoHLI, coulanHamt orpu-eaerce orb pa6o9aro aammieHin: pyccmie coulainicrbi Of1f1T6 Ha-mmKalloT-6 ece 6onbule Ii 60/1bUle COSOpHT6 0 TOM-b, 4TO 6opboy

npaawre.nbcTsoarb ao.omma eec-TH oankuem CBOHM14 CH.11aMH

torreanitrevuott, H60 pa6o4ie orpaHHHHeatorca !MUM 3m0H0m14-mecHoil 6opb6on.

TpoRmaro poaa o6cronre.Abcraa noaroroammi, no HawemytowtHito, nomay AJIII 3TNX% nevaAbrtbitrb fua.neHiA Bo-nepeborb,trb Havaxt ceoeR atwrenbHocTu pyccHie coulaa,aemomparbsorpaHHHHAmcb OAHO HpywHoeoA nponaraHaHcrcnal pa6oroll.flepeeio K1 armTauim a% maccaxt, labi He eceraa mornm yaep-pmaTbc.R orb Toro, 4To6u He BIlaCT6 8b apyrylo HpaAmocrb.Ho-tropwx-6, 8% HaHant cooeR AtflTe/16HOCTH Harab npuxoaH-./11>Cb 04tH6 macro orcransarb caoe opaao Ha cyulecreoeamieBb 6opbót Cb HapoAoaanbuamm, Karopue nomwmanH norb no-ArrrHHOA` AtHreAbH0crb, oTopsammylo on. pa6omaro Aammeifin.BOTopele clympleann 110/1HTHK.y O OAHOA TO/16K0 3aroeopiumk-moh 6opb6bl. Oreepran rano* nonwriocy coulanaemoHpaTuanaa,a.nti et HpaRHocTb, oroaaHraR Ha eTopoci nnaHt nonkrnmywoofnite. B-b-rperbmx-b, paapoameHmo AtCicraya els mtc-rHboc%me.rncu% pa6o4mx% npywHax%, coWa.naemoHparbi HeLLOCT8T0,040o6pawaim awl/dame Ha Heo6xoammocrb opramisaum peeomo-tuoHHOR naprom, o6-beaHH/Houteil BC/0 AtilTell6HOCT6 MICTHIAxiarpynn% H aalow,eA BO3MORCHOCT6 npaBHAbH0 nocTaemTb peso--111OujoHHylo pa6oTy. A npeo6aaaaHle paapo3HeHHoA pa6orbi acre-CTSCHHO CB/13aHO Cb npeo6.naaafnehrb 3HOHOMH4eCK011 6opia6hi.

Bet yKa3aH146114 06CTORTellbC'TBa nopoanats yaneHeime oaHoRcropoHoA asHmeHin. 3HoHomm4ec..Hoe" HanpaaneHie,CK01116KY Tyrb HOWHO r0B0pHlb 0 HanpaefieHiti") coaaa.no no-Rhino+ BO3BeCTH ary y3ocre Si, oco6yio reopito, I101761TKI4 BOC-.10.nb3oBareca Ana 3TOA lit/1M MOSHOR 6epHwTet1HiaaoR, HoaHoRHpHTHHOR mapmcm3ma°, nposoAstgeN crapbot 6ypmya3Hbol HaeHnoal, HOBbltal CD.11arOhn, .11/1W6 3TH nonbrrHH nopoartAH onac-010CM oc.lia6neina CBA3H meway pycootbre pa6o,othrt ABtne-

Ii pyccHoit coulanaemompaTIeR , Kali% nepeAoBbibrb bop-omit 3a nonwrtimecHylo cso6oay. H caman HacywHan aaaaHaHawero aeHmeHIR corrowrb 81 ytcptnAerom 3Toci CE4,1311

COLVallAeM01(paTIA ecre coeAHHeme paOovaro AdHateHin cIcoInanHamowe. ea 3aaama He naccHaHoe cnymeifie pa6oHemyAstotteHno Ha Hancaoll ero OTJItJbHOi crai, a npeacTaatireAb-Cato HHTepecoat ecero AeHefflhi al Wt./10Mb, yKa3aHle 3TOMyABHHieH110 er0 KOHe4HOR utjii, ero 110JIHTH4eCHH%-b 3aaawb,oxpaHa ero noAHTH,lecHoA H HaeAHOA CaMOCTORTellbtiOCTH.

OTopsammoe Crrb couianaeraoHparm pa6omee ABHHseHie HeAb-%men Ii Heo6x0Atilio anatiaerb 81 6yrnuya3Hocrb: Bean oarlyoKoKommvecKylo 6opb6y, pa6omiA Haacc% rapiers CB010 nanki-THHeCKVO CamOCTORreAbHocrb, CTaHOBHTCA XBOCTOMb Apyrmx-bnapritl, K3tatsmerb seamsomy aaatry ,ocao6omaeHle pa6ovHxl110.11How 6brre ataom% cammx1 pa6ommx-h" Bo BC'trb erpa-Barb 1561.1rb TBKOn neploal, Horaa pa6oHee aeHmeHie ii couia-iiHaars cywecreosairb OTAti1b/40 apyr OTI apyra H WJn4 ()CO-6o11 aoporoA, H BO LICtxb CTpaHax% TaKELFI OTOpBaHHOCT6

Opel:loam/la K1 caaborni cotHaAttama i pa6o4aro AsHniettin;so sctorb cTpaHarb TOAbK0 coealtHeitle COloaAti3ma Cl pa6o-mHbre aemmemerrn CO3AaBa./10 npommyho ocHoey H AAR TOr0 HAAA apyroro. Ho 8% Hamaoil cipaHt 3T0 COeaHHelile cowa-/Mama C'b pa60411Mb AS14/11eHleMb Bblpa6aTIABa/10C6 HcropHmecHH,ampa6are1Banocs oco6bm1 ayrem-b, 81 3aLtHcHtdocTH Orb YcAo-BiA httcra H apemeHm B'b POCCIH He06X0AHMOC76 COeaHHCHIRcoulamiama H pa6oHaro Itemmerum reopentgectoi npoaoarilaineHayule AasHo, - HO nclaKTH4eCKH 3TO aleaHHetile /3/11pa6a1b/BaeTC/1JlHWb 131 Haciomutee epemR flpoueccb 3ToR ebipa6oTHH eCT60,1eHb TpyampaR npoliecct, H HtTI MH4e1-0 OCO6eHHO yameHTenbttaro a DOMi,, 470 OHb conpoeumaaercH pa3H61MH KO./1e6a11.1-

H14H M oornHtttiatotaoh-e ypomt ebrremaerb Ana mace N31, npotunaro7

HcropiR BCero pyCCKZ11-0 COtlia.TH3Ma nopisena mb Tomy, 410caHOA ero Hacytamon 3a3a4ett oHaaaAacb 6opb6a nportisT. Ca40-AePHiaeHaro npaamTenbcrea, 3aeoeaaHie n0.1HT144eCKOA CB060A61:Hattie co maiHicr-cHoe AsHmeme momueHTpripoaanocb, TaKb cxa-aatt,, Ha bopb6t c ApyroP croporna,HcTOpal noma3a.na, 410 flb POCCIm oTopeamelocTb cc:qua.1r1ms-

4ecKOA mbicAm or nepeaoablub npeacTaemTeneR TpyaRuimxceKnaccoet rOpaaao 60nbuie, NU% Rb apyrHx1 crpamaxt, mTo

nom Tamoa oTopaammocTH pyccHoe peaomouiommoe ABH)KeHieocymaewo Ha 6eocunie. OTcloaa cama co600 serremaeT% TaJaA348, HoToppo npmasama ocymecTenrb pyccuaR cogianaemo-upaTiR: emtapHTb coula.nticTitvecHut mAeH nonwritHecHoecamocoamamie Bb Haccy npoAeTapiara H opraHH3oearb peeomo-LtIOWAy10 narnio, HepaaphisHo cattaaHHro cl cruxHbobil pa-60Httirb aammtemem%. Mmoro pHe CAtAaHO Wt. 370M1 OTHO-LueHim pyccHoR coulanaemoHpaveR; Ho etue 6onbwe ocTaeTcnCrtnaTb Cl ocTomt aasmemia nonin4tue AtHreAbHocTH AAAColliaitAemoxparin CTEIHOBVITC11 ace wmpe, pa6oTa ace pa3Ho-c-ropottHte, ace 6onbwee nncno atRTeneR aeHmemin cocpeao-ToHmeaerb ceom cHnu Ha OCyllieCTBaeHlm pa3J1M4H61Xb claCT-

MNXI) 3aAawb, Horopula 13131ABIlealOTC/1 110BCeAHeBH6IMH Hy)HAabotnponaraHAbi H arviTauim 3To RelleHle COseplUeHHO 3aKOHHOeH Hem36tmHoe, HO OHO 3acTaennerb o6paularb oco6oe emmma-Hie Ha TO, 14106b1 4aCTH61/1 3aaa414 atnreAsHocTn H crratAbwhienrnembi 6opb6b1 He BO3BOAHAHCD 81 Ht4TO CaMCIA0BAi31011.1,ee,41061+ noAroroewrenbHan pa6ora ie ao3soAmn8cb Ha creneHbrnaamoi11 H eamHcraemmoR pa6oTbd.

COAtACTBOBaTb nOAHT/14eCKOMy pa3awtho H no.neTutiecevAoprami3auim pa6oHaro Knacca Hatua rnaaman H ocHOeHaR3a.Aasta BCHion, HTo OTOA3HraeT1 Try 3aaa9y H8 rropollnnawt, KTO He noaHHHHerb en ectxt 4aCTH11/41 381l8wb VI 07-AtAbNblxl, nplemos% 6ope6w. 707-6 CTaHOBHTCA H8 AWHIlbIBnyTb H HaHOCHrb cepbeaHboa apeat 11B/OKeHHO

OroAtattralcrn, 3Ty aaaavy, BO-BTOpblxl, Tt, KTo c-hymoteaeTl.CCAep/Kalale H pa3MaX1 110/1HTH4eCKOA npOnaral-labl, arMTal.1114 HopraHHaatoH, HT0 C4HTBer1, 803M0H041,1MI 14 ymi.crHurtrb yrouiaTbpa6o.tHrb no.APITHKOCI" TOADKO ai, HouncHtHre.Ablible momewrbtHvb moi3MH, TORbm0 Si, TOpriteeT9eHLWX1, Ciy4afIlcb, HTO CJIHW-KOMI aa607V114130 pa3sytHmeaerb nomyrnmecnylo 6opbby npoTHBIcamoaepwasia Ha rpe6oeanie oratribriblx% ycrynow-a orb carno-Lief:maw, H HeAocraTo4Ho 326orwrca o TOMb, 41-06bi arn rpe6o-aainn OTACI6H6JX1 yCTyll0Kb 1303BeCTH Bla cHcremarwtecHyto6e3noeopoTHyto 6opb6y peeomoujoHHott pa6okieil naprim npo-THst camolkepmaBIR.

OpraHH3yArecb!`, noaropse-rs pa6omHws Ha pa3Hble AaAhlfaaeTa ,,Pa604a11 MbJC/10, flOBTOnfltOrb Bet CTOpOHHHK14 ,3no-Homm4ecHaro" Hanpaanemn H M61, KOHe4H0, BCeRt/10 11OH-

00eAHHReMCF1 Ki, 3TOmy KJ7114y, HO Mbi HenpemtHmo ao6asHmlKb HeMy : OpTaHt43yATeC6 He TOJIDKO Erb o6u.iecTea BRIHMOnOMOW.H.crageHHuri '<acct.! H pa6omie HoymHH, opraHH3yArece TaKMiefrb flOJIHTH4eCKy10 naprilo, opraHH3yarecl, allff ptwicreAbHott60p6661 flpOTHB13 camoaepwasHaro npaawrenbCTBS H npormn,acero Hanwra.rnicimmecnaro o6utecrea. Sea% TatioA oprawaaanitinpoAeraptan. He enoco6ewb flO4HAT6CR AO CO3HaTeJ161-101% ujiiac-COBO 6opb61.1, 6e31, ramort opraHmaaulH pa6omee AanweHieocywaeHo Ha 6e3cHnie1 H OAHtram T0R/K0 KaCCaral4. KpyM4K8MHm o6utecTaamm s3aHmon0mouis pa6o4ebty KnaCCy HHKOCAa Hey.a.aCTC.R HCTI0AH14110 Amatuyio Ha Hem% taming* HcropHmecHyto3aAa4y OCB060AHlb Ce6A H aecb pyccHIA Hapoat orb ero11011HTH4eCKar0 H 3HoHomH4ecHaro pa6crea. H14 0/1.HHis mnacci,Sb Hcropm He aocrmrarn. rocnoaciaa, ecrim OH% He abuienrafrbCBOHX1 nomarrtmecimx-b eowaeA, CHOHX*1 nepeaoeuxt npeacTa-13HTenek, ClICICO6Hbab opraHH3oearb asHmeme H pyHoBoAHrbHMI H pyccioR pa6o9iA Knaccl, notca3airb yrme, 41.0 014-6 coo-co6ewb B1,1ABIlTaT6 TaHmxt nroaeil : WHOOHO paanmewaRcH 6opb6apyccnrixos pa6o4Hx1 3a 5-6 nocAtAHHtubJ113T1 nona3aaa, HaHanmacca peecunowom-ruxt CHill TawrcH 13% paelomeml Knacct, Han:,cambin 0T4aRHF161.R npaanTenbCTBeHH61/1 npecirtaoaaina He psalm-waars, a yaealimmeator-b mticao pa6ommx1, peywHxca 1(1 co-wainiamy, Kb noaHrumecnomy c03H8H110 H Kb 110./111TH4eCKOA6opb6t Clt3al H3lL114X-6 rosapHweA Erb 1898 r. etpHo no-cTaartfil 3aaakiy, a He noeTopHnt Hymia cnoea, lIe abipaamirb

/10/1K41461OAHO TO.THIKO yalle4eflie 1HHTell./114reHTOBI'. 11 mu

ptUllITe./16H0 133Arbcsi 3a BblnoAHemie antxl 3aaavb, nocraeHeiHa 04epeab B011P0Cla 0 nporpammt, OpraHH3a1.1111 H TaHTHHtnapTim HaKb 11161 Cmorpweb Ha OCHOBH61/1 nonoweron Hawettnporpanolu, Mbl yme cHa3aam, a noapo6Ho pa3BHBaTb 3114 no-/10)Keknil, 3AtCb, KOHe4H0, HS latCTO ElonpocamI opraHH3a-WOHHbihrb Mb HamtpeHbi nocanrrwrb jji crarett 131. 6JIHMan-WHX1 Homepaxt 3T0 oaHm Hat camuxt 60./16HIDIXI. HaWNXI80npoccB1 Alm CH.116140 OTCTI3RH 81 DTOM-6 OTHOWeIi1H 011.crapbix-b AtHrenett pyccHaro pearunowomtaro aeHmewa; Hadunpfimo npH3HaTb 3TOTI Hanover% H HanpaeHrb C13011 C141 HaBbipa6oTtcy 6o.nte HoHcnmparslaHoR TIOCTaHOBKH at.na, Ha CHCTe-maTHvecKyto nponaraHay npaBHA-b BeAema Alma. npiemowb Ha.AyeaHin waHaapmort, H o6xoaa Ctrett no.muitt HaAo noaro-TORARTb J1Ioaet, nocBinHatotworb peB0111011114 He OAH14 TO.116K0

ceo6oauble seHepa, 3 BC10 CB010 Hi143Hb, Haa0 noaroToenumoprarnuanHo, HaCTOR61:0 HpynHylo, g1o6bi Ert, tteA Howtio 6butonpoRecTH ciporoe paaatneHie Tpyaa Me/Kay pa3/1H4/461M/1 BH-ASMH Haweil pa6oTbi Liro KacaeTcR, HaHoHeub, Ao BonpocoelTaKTHKH, TO MIal Orp8HH4144CR 31tCb rntayrouimmt. rowan-aemoupaTia Me canableaerb ceOt pyHt. He CbyM11138eTla C130eAAtFlTe/16/40CTH OI1HHMh KaKHM1-H146yAb aapaHte npHaymaHHumbnnaHomb Ham nplemomt 110/114TH4eCHOR 6opb6bi, oHa npm3Ha-ert ect cpeacTaa 6opb6u, 1114We 661 OHM COOTIATCTBOB8./114 Ha-J11.14Hbittlla CHJIaMb naprni H AaaaAH BO3MOMMOC1b AOCTHI'876HaH60.116WHX-b pe3yabTaToel, A0C-THH(H,MbIxT, op+ aamHurb ycAo.

11pH nptnKoci opram43osaHHokl (lap-nm OTAtubHaA crakmastn)bert. noraparwrbcs Bb nomirtivecHyto aemoncTpauno, 1:11

110AHTH4eCKy/0 nnOtaY Haab npaRKTeJlbCTBOMb flpH HptnrcoRopraHH3oaaHHoll napTIH BO3Cia Hie 8-6 OTAtabHOR MtCTHOCTHmOwe'r6 pa.lpOCTHCb Sb noOtAoHocHylo peal:MK:WHO Mb1 A011.

HIH61 110mon4T6, 4TO 6017/663 Cb npal3HrefleCTBOMb 3a OT8t./11,1461/4Tpe6oeaffin, orsoesawe o1Jit:1m-mix-1, ycrynomt, 370 - TO:16140

meAKIA C16141(14 Cb HeOpiiI7e.1emb, JT0 He6011bLUIR CXBallolHa cpopnOCTaxl, a nt111HTellblias CxBaTKa eule enepeam flepelt% Hamm CT0141-1 BO SCen CBOCA Clint MenplareflbCKaR Kpt-flOCT6, Hab moTopoU ocbinalorb Hact TyWH Reph u flyubyHOCRUlle fly4SH1X1 topuoeb Mbl A011WHIal S3FIT6 3Ty Kpt-nocTb, BO3bMemb ee, ecnki sct CHJibi npc6ymaampularocanponeraplara coeamhHmb co ectmH cHnamH pyccHHat pe130.1/0-wottepoe-6 8b oarly [morn°, H-10 HolopoR noTatieTca ece, 410

eCT6 81 POCCH1 HUISCH-0 H 4eCTHar0. H Tonbmo Toraa HcnonHMTCR eesHmoe npopotiecTao pycckaro pa6omaro-peeorHowoHepa,nerpa AneHcliesa noammerca mycKynHcTaa pyKa HHAJI10HOIrbpa6ovaro Amnia, H apHo iteCnoricama, orpax.aeHtioe COnAaTcHHAlitUrrbtHaMt4, pa3iterwrcH 81 nparb''

81.1.11brEf1bm-E, 1111 1<HEXT13(PoawACR 29-ro 14PTA 1826 r., I'ME2-6 7 ro A eryClA 1900 r.)Co onepTbso craptRwaro Roman repmaucitoA cou a laemo-

'<palm peeomouloHHuA npoAeTaplarb ecero mipa noitomncrlHoro ura CBOHX% HaH6onte 3a5t9aTenbHbixt Ii Heyrommmunt60pR0et H pymoaoawreneR. He aapomi BtCTh 06b ero axe-3anHoR KOH4141411, KIM% rpomomb oopaamna nepenoeuxb pa6o-,IHX1 !Mt/CI, umeHnHaoaaHuborb crpamt. He TO.116K0 1131 BCtAbKOHIJ,013% repmaHm, HO II 1431 pyrmx-b cTpawb Eeponu, Aa Heoamoll JliiWb E8p01161, a H AblepHHH, Aacrpanut, H Aa)He Hat107KHOA Acpptuth, Snows.' nocuatiba 661/1H comyacreeHHEinrparimbi, C% eupamemerb rny6oHofl cHop6H o HeaamiamcmoRyrpart, nomeceHnoR memaymapoaHoR cowanaemoHpalleCI. 110-

X0p0H61 11H6nHexra flpHHRIIH xapanrep% H pa3mtpki Beamme-craeHHOA maHH(Decrawm, 131) KOTOOOA 11P/IHRAH yvacTie COTMMTb1C1141, 661Tb momerb, OHO/10 M1111/110Ha Htmewimx-b pa6oHHxt

npeacTaeuTeneA pa6o4sat napTiR AHrJiJH, 1:DpaHLAIH, Aacrpm,BeHrinn, Beabrui, aatlim H pa3Hbaxt apyrmx1 crpaHt. noeamtiortyumbitn, 3aRB/leHiRMI BCtx-b AO6p000BtClilblUb ra3er-HbiXeb HoppecnomaeHroe.b, Boatawnxt 3Ty maHmtecTauioo, Ta-KmXia rpatraio3Hblx-b noxopowb He yAocTaHaanot ewe NH OAHH'bK000/16, 1414 oiumrt, umnepaTopt.

Bceo6u.pn rny6oxis cHmnaTiti 6optouxarocR nponerapiaTa eceromipa Kb .11H6HRexTy, CI TaKOA cHnok K IICKpeHHOCT1,00 Bblpa311BWifICR no cnyvato ero H011414111.1, npio6ptreHbi 66111H 141112

mmorontTmell cnym6ofl atny oceo6omaeHin pa6oHaro Hnacca,Herrommmumm ycH.niumm ero Ha n0/16.3y ymcraeHHaro ii norm-THHecHaro BO3B61111e141R axcnnyaTHpyembixl N yrHerombixt pa-60411xt mace% FlpeJlcTaBHrb nonHpo H paamocropoinootooutHxy ero aac.nyrt nepeat memayHapoaHumb nponerapiaromt,

3Hau4rb garb noapo6Hoe onHcaHle ero 114H3HH H AtRrefie-11OCT11 , no mei-Millen Mtpt, Ha4HHaR wecrmaecnTbixt roaoet,T. e npm6nmamTenemo 3a copowb ntrb. HO Ha4aJ10 ero o6ake-CT8eHHOA AtATeJ1DH0CTH OTHOCHTCA Kb peBOAIOLIIH 1848 r., aablpa6oTHa ero y6t4ineHIR H Haeanoorb, Ha caipHeHie Horopbn-bowb oTztant CBOH CnOCO6HOCIll, Ha4aJlaCb ewe paHbuie, .81 Ttapemema, Horaa lepHawn, Kan% renepe 8% Poccw, HeTonbxo pa6oMe, HO H 6ypmya3Hbie HJIaCCIA, 81 oco6eHHocTHo 6pa3oaaHHue HVI. C/1014, repntnH orb npaewrenbcreeHHaronpoHaaona H ycrapt.nbixt rocyaapereeHHurb H o6akecTeeHHborbnopnaHost. licropin 441431414 1.1 at/ITC/16140CM J1146KHeXTa 'rte.HiAl1114/1-6 otipaaokii cen3aHa, noaromy, Cb HcropieR Fepmal444,a KOCBeH140 Cl, eamHtilturimm momeHTamil H co6bi1'iouot Sb MCTO-phi ja neploa-b Ooxte npoaonmwrenbHb9 , 'ChM% non-CTOJItTle. 111R Toro. 4106b/ npeacraenrh 6lorpaanio Ilm6KHexTa

raHHI-E. wIlpOKllxl pammaxt, HaA06H0 HanHcarb o6-bemmcryloFomry. latcb e 511,1 01 paH14414HCA TOJIDKO coo6ukeHienrb Mt"CK0116KHt. b OaKTOBb 1131 ero, 17011H0A Heyromonon AtATeAkeHOCTH 11 oopb661 Hoi31111 , Ii, rnaeHbunb o6pa3ohrb, Hal, Toro ne-on:ma eR 131 Te4eHle KoToparo BOCT1HTaJICR H noAroro-eHace Hb p0/114 80/14afl repHaHcHmx-b pa6ommx-b.

no caoemy pOwiteitito H socnwratuto, 11H6HHerr1, npin4aane-nn4TI K% 6y pHya3114 i HMeHHO Kb ItM% eR CAORMI, KoTopmey Hacb 1t313 6CTHI21 nocrt, Ha3aarneml HkrremilreHuin". HanbH yme CI(4138Jrb, BO apemeHa ero Atrersa m eamocTH, at rep-mai-HH rocnoacTeoaaao momapxwiecHoe H nonnueRcuoe camo-saacne, oii, moToparo 6oAbwe acero crpaaanH, K014e4H0, HNC*tale ropaacHle maccu aa aepeeeHcHla maccu, HaxoaHewiRcaceepvb Toro, 110.3-6 rHeromb nomtuthHoeb; Ho repntati raHnce

6ypwya:IHue Hnaccu, roprosau, cpa6pHHaHru, a Bb ()CO-6eHHOCTH o6paaosaw-tue I1X-6 C.11011, epa4H, aaaoHarbt, rocrean,npmpeccopa H y4allaRCR, no npetthtyuiecTay, ynnaepcsTercHaRmou0Aemb BCJ1tACTBIe 3T0r0, 6ypmya3IR Boo6ute, a HHTeJ1/111TCHWA Bl. OCO6eHHOCTH, npoHHHHyTa 6una ayxordt, Heaosoub-c-rea uj onno3Hum. HaH6onte 6naropoaHun Harypu ii rOpfl4f54r0J101361 1131 14141-ell/IHTeH1AIH npoHHHHyTu 6b1J111 co4yecTaiemtKb HaponHumb croaaaHinm-b, memraam o TaK14X1 o6LnecreeHH mxb nopeamaxi, flW HoTopurt He 661110 6t mtcTa Hepaaew.cTey H HecnpaaeanHaocTri H cTapanHcb aame pacnpocTpaHRTbCBOH peaoniouloHHun H cowaaHcrmmecnin HAeH cpeaH pa6ovmxt.E3HyTpH camott repHaHlw nponarautaa ara eenacb, KOHektHO,

TaAHo, ruiAb crpaxom-b crponi8AwHx1 HaHa3arHA. Ho nthieu-Hie pa6o,41e, rnaeribmb o6pa3obit, monoable noamacrepbn, HmtiiHTor/La o6bWHOBeHie nepeHoveablearb 1431 0AHOl0 ropoga trbapyron H aawe 143% OAHOA cTpaHbi Kb Apyryio SnaroaapR3TOMy 06CTORTe/lbeTliy. Htmeumuct pa60414x1131 40.X1 el 50111CO/lax-6 momHo 6uno BCTptTHT6 COTHRMH He TO/16K0 81

(DpaHum. bein.rm, coctaHmxb Cb rep/dal-Heft crpartaxt,Ho flame H Erb AHrA111. BO BCtxb 3T11X13 rocyaapereart peeAO peso/1101DH 1848 r 6buni KOHCTHTyni0Hlible 110ORAKil, Aa.aaewie paOo,norb 60nbanci HnH MeHbwL npOCTOpb AAR Caul).pa3B/ITIR CaMOAttilre.116HOCTH. Tyaa HanpaBHAH C11011 run.HIAR yCHRIA Tt H3b litl8eSK14111, COWaJIHCTOBb H peeoniouiome-poet, KOTOptAe CTpeM11/11,1C1 86130a-1-6 Cpeali pa6ovHxt comaTenbHoe HeA0BOJIDCTBO cyukecrepow,HAIR nopnatiampt Ce.36oaHbIR TIOJIHT114eCHIR y4peRgleHIA H aHTHnpaeHTenbcree,otasi iicoulanHcTH4ecHaH armTauln Tyaennibiltb onnoimoonHurb nap-Till 14 pa6041,1x% C010308% 8% Ha3BaH1.1131X1 crpamaxt, Home4Ho,Gb CB010 o4epeAb CHAbH0 cnoco6cTaoaanH ymcraeHHomy ii no.AHTHmecHomy npo6ymaeHito HtmewiHrt nponerapieet, Ha apemRHai, Ha aonro Boaeopneumxca Tanyb PearibraTomb aT01-13

Aaottmoro 8o3Atticrala Ha H11 xi, 661110 TO, mro L.1.1aeL4ap R , Haul).yme (11. 40-1-b roaax-b 110Kp6111aC1 CtTeo0 Htmeo,HHxl, pa6ovHato6u4ecTet. COK/31 H041MyHHCTOBb, 06palCalaBwiRCH BD /ion-AGNS 14 113Aa131111A, Kalrb 113etcp10, JHaMe.1111T6Ic1 .MaM1101)e(T%

KOMMy1-111CT144eCKOR napT111', MantiCammoiS MapKCOarb II 3Hreile-com-b, TartAie cocToRirb, rnaeHboit oOpa3oal, 1131 HtMeS,K1,17.1tpabo,trivb.

3Th

me

(00-

Hies%

camoaepwasiewb C-b

H

H

ii

BIRyb.

ii alb+

0A-

Terie

H

Cb

81.

Eepcnal,

Eli,

owt.

Bine.HapiH,-

-

-

-

.

o -

.

www.dacoromanica.ro

363

SARCINILE VITALE ALE MISCARII NOASTRE

Social-democratia rusä a declarat de repetate on cà rls-turnarea absolutismului, cucerirea libertätii politice trebuies'a constituie sarcina politicä imediatä a partidului munci-toresc rus. Mast lucru 1-au declarat acum 15 ani 5i mai binereprezentantii social-democratiei ruse, membrii grupului Eli-berarea muncii", acest lucru 1-au declarat acum doi ani 5ijumAtate 5i reprezentantii organizatiilor social-democrate dinRusia care au intemeiat in primavara anului 1898 Partidulmuncitoresc social-democrat din Rusia. Dar, in pofida acestordeclaratii repetate, problema sarcinilor politica ale social-democratiei din Rusia se pune astazi din nou la ordinea zilei.Numerog reprezentanti ai mi5carii noastre pun la indoialajustetea tezei de mai sus. Ei spun cà lupta econornicl are oimportanta precumpAnitoare 5i pun pe planul al doilea sarci-nile politice ale proletariatului ; ei ingusteaza Si limiteazhaoeste sarcini, declarind chiar OA in Rusia discutiile pe temacrekii unui partid muncitoresc de sine stätkor nu inseamradecit repetarea unor vorbe sträine, cä muncitorii trebuie säducä numai lupta economicl, läsind politica pe seama intelec-tualilor in aliantà cu liberalii. Aceasta din urmä proclamarea unui nou crez (faimosul Credo") se reduce chiar pur 5isimplu la declararea drept nevirstnic a proletariatului rusla negarea totalá a programului social-democrat. IarRaboceaia Misl" (mai ales in Suplimentul special") s-a pro-nuntat, in fond, in acela5i sens. Social-democratia rusä traceprintr-o perioadà de 5ovAieli ideologice, printr-o perioadä deindoieli, care merg pini la autonegare. Pe de o parte, mi5-carea muncitoreasca' se rupe de socialism : muncitorii sint aju-

§i

www.dacoromanica.ro

364 V. 1. 11.11111N

tati sa &Ica lupta economica, dar in acelasi timp nu li seexplica de loc sau nu li se explica indeajuns care sint telurilesocialiste si sarcinile politice ale intregii miscari. Pe de altiparte, socialismul se rape de miscarea muncitoreasca : socia-listii rusi incep sa afirme din nou si din ce in ce mai frec-vent ca lupta impotriva cirmuirii trebuie sa fie dusa numaide intelectualitate, cu propriile ei forte, caci muncitorii selimiteaza numai la lupta economica.

Trei feluri de imprejurari au pregatit, dupa parerea noastra,terenul pentru aparitia acestor fenomene regretabile. In pri-mul rind, la inceputul activitatii kr, social-democratii rusis-au marginit exclusiv la munca de propaganda in cercuri.Trecind la agitatia in mase, nu ne-am putut feri intotdeaunade greseala de a cadea in cealalta extrema. In al doilea rind,la inceputul activitatii noastre, am fost de foarte multe orinevoiti sa ne aparam dreptul la existenta luptind impotrivanarodovoltilor, care prin politica" intelegeau o activitaterupta de miscarea muncitoreasca, care ingustau politica, re-ducind-o la o luptä pur complotista. Respingind aceasta poli-tica, social-democratii au cazut in cealalta extrema, punindpe planul al doilea politica in general. In al treilea rind,actionind disparat in cadrul micilor cercuri muncitoresti locale,social-democratii nu au acordat destula atentie necesitatii dea organiza un partid revolutionar, care sä coordoneze intreagaactivitate a grupurilor locale si sa ofere posibilitatea unei justeorganizari a muncii revolutionare. Or, precumpanirea munciidisparate este in mod firesc legata de precumpanirea lupteiecon omice.

Toate aceste imprejurari au facut ca social-democratii sapuna accentul pe o singura latura a miscarii. Curentul eco-nomic" (in masura in care se poate vorbi aici de un curent")a dat nastere la incercari de a ridica aceasta ingustime larangul de teorie deosebitä, la incercari de a folosi in acestscop bernsteiniada azi la moda, critica" la moda a mar-xismului", in cadrul careia sint prezentate sub o firma nouavechi idei burgheze. Numai aceste incercari au generat pri-mejdia unei slabiri a legaturii dintre miscarea muncitoreascarusi si social-democratia rusa ca luptator de avangarda pen-tru libertate politica. Or, sarcina cea mai arzatoare a mis-aril noastre consta in intarirea acestei legaturi.

www.dacoromanica.ro

SARCINILE VITALE ALE MISCARII NOASTRE 365

Social-democratia este unirea miscarii muncitoresti cu socia-lismul ; sarcina ei nu este aceea de a sluji pasiv miscareamuncitoreasca in fiecare stadiu al acesteia, ci de a reprezentainteresele intregii miscari in ansamblul ei, de a arata acesteimiscari telul ei final, sarcinile ei politice, de a veghea asupraindependentei ei politice si ideologice. Rupta de social-demo-cratie, miscarea muncitoreasca degenereaza si aluneca in modinevitabil pe panta burghezismului : restringindu-se exclusivla lupta economica, clasa muncitoare isi pierde independentapolitica, ajunge sa se erased in coada altor particle, trädeazamarele principiu ca eliberarea muncitorilor trebuie sa fieopera muncitorilor insisi"13°. In toate tarile a fost o perioadacind miscarea muncitoreasca si socialismul au existat separat,urmindu-si fiecare drumul eau deosebit, si in toate tärileaceasta existenta separata genera slabiciunea socialismului sia miscarii muncitoresti ; in toate tärile numai unirea soda-lismului cu miscarea muncitoreasca a creat o baza trainicasi pentru socialism si pentru miscarea muncitoreasca. Dar infiecare tara aceasta unire a socialismului cu miscarea munci-toreasca a fost Muria istoriceste pe di proprii, in functie deconditiile de loc si de timp. In Rusia, teoreticeste, necesitateaunirii socialismului cu miscarea muncitoreasci a fost de multtimp proclamata, dar in practica aoeasta unire se fauresteabia in momentul de fata. Prooesul acestei fauriri este foarteanevoios, si nu trebuie sä ne mire chug de putin ca el esteinsotit de variate osciläri si indoieli.

Prin urmare, ce concluzii trebuie sa tragem noi din invatä-mintele trecutului ?

Istoria intregului socialism rus a facut ca sarcina lui ceamai arzatoare sä fie lupta impotriva cirmuirii absolutiste,cucerirea libertatii politice ; naiscarea noastra socialista s-aconcentrat, ca sa zicem asa, asupra luptei impotriva absolu-tismului. Pe de aka parte, istoria a aratat ca in Rusia dis-tanta ce separa gindirea socialista de reprezentantii inaintatiai claselor de oameni ai muncii este mult mai mare decit inalte tad si ca in aceste conditii miscarea revolutionara rusaeste condamnata la neputintä. De aici rezulta de la sine sar-cina pe care este chemata s-o indeplineasca social-democratiarusa : ea trebuie sa introduca in masa proletariatului ideilesocialiste si constiinta politica si sa organizeze un partid

www.dacoromanica.ro

366 V. I. LENIN

revolutionar care sa fie indisolubil legat de rniscarea rnunci-toreasca spontana. Social-democratia rusa a facut mult inaceasta privinta ; dar mai ramine Inca si mai mult de facut.Pe masura cresterii miscarii, cimpul de activitate al social-democratiei devine tot mai larg, munca tot mai multilaterala,un numar tot mai mare de militanti ai miscarii isi concen-treaza fortele asupra indeplinirii unora sau altora dintresarcinile partiale care ,se pun in legatura cu nevoile de fiecarezi ale propagandei si agitatiei. Este un fenomen cu totul legi-tim si inevitabil, care ne obliga insa sa veghem ca sarcinilepartiale ale activitatii sau diversele metode de lupta sa nufie ridicate la rangul de ceva autonom, ca munca pregatitoaresa nu fie ridicata la rangul de munca principala si unica.

Sarcina noastra principala si fundamentala este de a ajutala dezvoltarea politica si la organizarea politica a claseimuncitoare. Cei care pun pe planul al doilea aceastä sarcina,cei care nu-i subordoneaza toate sarcinile partiale si diverselemetode de lupta pornesc pe o cale gresita si pricinuiesc tinmare rat: miscarii. Si pe planul al doilea o pun, in primulrind, aceia care indeamna pe revolutionari sa lupte impotrivacirmuirii prin crearea unor cercuri complotiste, rupte de mis-carea muncitoreasca. Pe planul al doilea pun aceasta sarcina,in al doilea rind, aceia care ingusteaza continutul si amploareapropagandei, agitatiei si organizarii politice, aceia care soco-tesc posibil si nimerit sa serveasca muncitorilor politica"numai in momente exceptionale din viata lor, numai la ocaziisolemne, si care se arata prea zelosi sä schimbe in monedamarunta lupta politica impotriva absolutismului, inlocuind-oprin revendicarea unor concesii izolate din partea absolu-tismului, si prea putin zelosi sa ridice aceste revendicari lanivelul unei lupte sistematice si nestramutate a partiduluimuncitoresc revolutionar impotriva absolutismului.

Organizati-va 1", repetà intr-una muncitorilor ziarulRaboceaia Misl", repetä toti adeptii curentului economic".$i noi, fireste, ne alaturam pe deplin acestei chemari, daradaugam neaparat : organizati-va nu numai in asociatii deajutor reciproc, case de ajutor pentru sprijinirea grevistilor sicercuri muncitoresti, organizati-va de asernenea si intr-unpartid politic, organizati-va in vederea luptei hotarite impo-triva cirmuirii absolutiste si impotriva intregii societati capita-

www.dacoromanica.ro

SARCINILE VITALE ALE MI$CARII NOASTRE 367

liste. Färä o astfel de organizare proletariatul nu este instare sh se ridice la nivelul unei lupte de clasä con$tiente,farä o astfel de organizare mi$carea muncitoreasca este con-damnatO la neputintä, $i numai cu casele de ajutor, cu cercu-rile $i asociatiile de ajutor reciproc clasa muncitoare nu vareug niciodatä sá indeplineascA mareata sarcinà istorici ce-irevine : sa' se elibereze pe ea insäg qi sä elibereze intregulpopor rus de sub jugul robiei politice $i economice. Istoriamu cunoqte clasa care &á fi ajuns la dominatie färá sä fipromovat din rindurile ei conducatori politici proprii, repre-zentanti inaintati proprii, capabili sa.' organizeze mi5carea sis-o conduca. $i clasa muncitoare rusa a arAtat deja cä estecapabilä sa promoveze din rindurile ei astfel de oameni :lupta muncitorilor rusi, care a luat o mare amploare inultimii 5-6 ani, a aratat ca in rindurile clasei muncitoareexistá nenumarate forte revolutionare, cA cele mai crincenemisuri represive din partea cirmuirii mu numai cä nu imputi-neazà, ci chiar sporesc numärul muncitorilor care nhzuiescspre socialism, spre con$tiintfi politicA si lupti politicA. Con-gresul tinut de tovarà$ii nostri in 1898 a pus just problema,$i nu a repetat vorbe straine, n-a exprimat doar visul unorintelectuali"... $i noi trebuie &à pornim cu hotärire la inde-plinirea acestor sarcini, punind la ordinea zilei problema pro-gramului, a organizärii $i tacticii partidului. Am aratat cu altprilej cum vedem noi punctele fundamentale ale programuluinostru, $i aid nu este, desigur, locul sá intrim in expunerealor amAnuntitä. Cit prive5te problemele organizatorioe, inten-tionam sa le consacrOm o serie de articole in numerele viitoare.Este una din problemele noastre cele mai spinoase. In aoeastäprivinta am rämas cu mult in urma vechilor militanti ai mi$-cArii revolutionare ruse ; trebuie sä recunowem deschisaceastà lipsä si sä ne straduim sä elaborgm un sistem maiconspirativ de organizare a muncii, si propagOm sistematicmetodele de munch', mijloaccle pentru pkälirea jandarmilorsi ocolirea curselor intinse de politic. Trebuie si pregAtimoameni care si consacre revolutiei nu nurnai serile libere, ciintreaga lor viatA, trebuie sä pregatim o organizatie indeajunsde vastä pentru a putea infaptui in cadrul ei o riguroasädiviziune a muncii intre diversele forme ale activitätii noastre.Cit prive$te, in sfirsit, problemele de tacticl, ne vom märgini

25 Opera complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

368 V. I. LENIN

sä spunem aici urmAtoarele : social-democratia nu-si leagámiinile, nu-si ingusteazA activitatea limitindu-se la un singurplan sau la o singurl metocia de luptä politicä, dinainte nOs-cocite, ea admite toate mijloacele de lupe& cu conditiaca ele si corespunda fortelor de care dispune partidul si säofere posibilitatea de a obtine maximum de rezultate posibilein conditiile date. Atunci cind existà un puternic partid orga-nizat, o grevA oarecare se poate transforma intr-o demonstra-tie politick intr-o victorie politica asupra cirmuirii. Atuncicind existá un puternic partid organizat, o rlscoalà dintr-olocalitate oarecare se poate transforma intr-o revolutie victo-rioasà. Trebuie sa tinem minte 6 lupta dusä impotriva cir-muirii pentru cutare sau cutare revendicki, cucerirea unorconcesii izolate nu sint decit mici ciocniri cu inamicul, miciincOierAri de avanposturi, si 6 bOtalia decisivA abia urmeazAsd se dea. In fata noastrà se aflä in toatá puterea ei o fortä-reatà inamicä din care sintem improscati cu o ploaie de ghiu-lele si de gloante, care rápun pe cei mai buni luptätori. Noitrebuie s'A cucerim aceastà fortáreatk si o vom cuceri daclvom uni toate fortele proktariatului care se trezeste cutoate fortele revolutionarilor rusi intr-un singur partid, sprecare se va indrepta tot ce este viu si cinstit in Rusia. $inumai atunci se vor implini profetioele cuvinte ale muncitoru-lui revolutionar rus Piotr Alexeev : se va ridica bratul yin-jos al milioanelor de oameni ai muncii, si praful se va alegedin jugul despotismului, aparat de baionetele soldAtesti l" 131

Saris in octombrfeinceputut !unit notembrte 1900

Pub !kat in decembrte 1900.in ztarul lskra" nr. 1

Se tfprirepteapdrut

dupe!' texfulin ziar

www.dacoromanica.ro

869

RAZBOIUL DIN CHINA

RAzboiul Rusiei impotriva Chinei c pe sfirsite : au fostmobilizate mai multe circumscriptii militate, au fost cheltuitesute de milioane de ruble, au fost trimisi in China zeci de miide soldati si ofiteri, s-au dat mai multe bAtälii, au fost ob-tinute o serie de victorii, victorii, ce-i drept, nu atit asupraunor trupe inamice regulate, cit asupra rasculatilor chinezisi intr-o mAsurA mai mare chiar asupra unor chinezi ne-inarmati, pe care trupele trimise ii schingiuiau in bAtai si-i ex-terminau prin inec, si nu se adeau inapoi nici de la ucide-rea unor copii si femei, WA ca 6á mai vorbim de jafurileprin palate, case de locuit si prAvalii. Si guvernul rus, se-condat de ziarele care se ploconesc in fata lui, sArbatorestevictoria, jubileazd pe tema noilor isprávi ale vitezei ostiri,jubileazA pe tema infringerii barbariei chineze de catre cul-tura europeanä, pe tema noilor succese ale misiunii civili-zatoare" ruse in Extremul Orient.

Numai glasul muncitorilor constienti, al acestor reprezen-tanti inaintati ai milioanelor de oameni ai muncii, nu se faceauzit in toatá zarva asta. Or, intreaga povarà a noilor cam-panii victorioase o poartä pe umerii lor tocmai oameniimuncii : din rindurile lor se iau oameni valizi spre a fi tri-misi peste nouà man l. si tki, ei sint obligati sa suporte cladanume majorate pentru acoperirea cheltuielilor de milioane.Sä inceram deci sá räspundem la intrebarea : cc pozitie tre-buie &à adopte socialistii fatá de acest rAzboi ? in ale cuiinterese este dus acest rdzboi ? care este adevArata semni-ficatie a politicii urmate de guvernul rus ?

25* www.dacoromanica.ro

370 V. I. LENIN

Guvernul nostru vrea sa ne 1ncredinceze, inainte de toate,ca el nici nu duce un razboi impotriva Chinei : el nu facedeck sa inabuse o rascoala, sa reprime pe rasculaci, sä ajuteguvernului legal al Chinei sa restabileasca ordinea legall Inrealitate, insa, desi razboiul nu a fost declarat, esenca lucru-rilor nu se schimba citusi de pucin de pe urma acestui fapt,deoarece razboiul are totusi loc. Dar ce anume a provocatatacurile chinezilor impotriva europenilor, ce anume a provocataceasta eascoala pe care Anglia, Franca, Germania, Rusia,Japonia etc. o reprimä cu atita inversunare ? DI:mania ra-sei galbene faca de rasa alba", ura chinezilor faca de cul-tura si civilizacia europeana", afirma partizanii razboiului.Da, chinezii urasc intr-adevir pe europeni, dar pe care anumeeuropeni urasc vi si din ce cauza ? Chinezii urasc nu popoa-rele europene ei n-au avut ciocniri cu aceste popoare ,ci pe capitalistii europeni si guvernele europene, care executadocil ordinele capitalistilor. Ar putea oare chinezii sä nuurasca pe niste oameni care veneau in China numai pentrua se imbogaci, care se foloseau de mult laudata lor civiizacienumai in scopuri de inselaciune, jaf §i violenca, care au pur-tat razboi cu China (razboiul dus de Anglia si Franca impo-triva Chinei in 1856) pentru a obcine dreptul de a face ne-goc cu opiu, acest mijloc de indobitocire a poporului, si caresi-au _camuflat in mod facarnic politica de jaf sub mascaraspindirii crestinismului ? La aceasta politica de jefuire aChinei, pe care o duc de multà vreme guvernele burghezedin Europa, s-a alaturat in prezent si guvernul absolutistrus. Aceastä politica de jaf este denumiti in mod obisnuitpolitica colonialä. Orke cara cu o industrie capitalistä inplina dezvoltare ajunge foarte curind &A caute colonii, adicacari cu o industrie slab dezvoltata, care se deosebesc printr-unmod de viaca mai mult sau mai pucin patriarhal si in careprodusele industriale pot fi desfacute cu un cistig cit se poatede gras. 8i pentru imbogacirea unui pumn de capitalisti gu-vernele burgheze au dus rizboaie nesfirsite, au trimis lamoarte sigura regimente de soldaci in OH tropicale cu climainsalubrä, au irosit milioane din banii strinsi de la popor, auimpins populacia la thscoale desperate si la moarte prin info-metare. Amintici-vä de rascoala bastinasilor indieni impotriva

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL DIN CHINA 371

Angliei 132 $i de foametea din India, sau de rkboiul pe care-Iduc in prezent englezii impotriva burilor 133

$i acum capitalistii europeni $i-au intins spre China labelelor lacome. $i le-a intins, aproape inaintea tuturor, $i guver-nul rus, care acum vrea sá ne convingà ca e dezinteresat".In mod dezinteresat" a luat el Chinei Port-Arthurul $i ainceput sa construiasc5 in Manciuria o cale feratà sub pazatrupelor ruse. Unul dupä altul, guvernele europene s-au apu-cat cu atita sirg sa jefuiasca sau cum spun ele : sa ia inarena" teritoriile chineze, incit nu degeaba a inceput s'àse vorbeasca despre o impartire a Chinei. $i dacä e sa' spu-nem lucrurilor pe nume, trebuie sA aratAm Ca guvernele euro-pene ($i guvernul rus aproape primul printre ele) au $i inceputimpartirea Chinei. Dar ele au inceput s-o facA nu pe fatA,ci pe furi$, ca hotii. Ele s-au apucat sa jefuiasca China cumai jefui un cadavru, iar cind acest presupus cadavru a incercatsa se impotriveasca, s-au aruncat asupra lui ca fiarele &alba-tice, incendiind sate intregi, inecind in apele Amurului, impu$-cind $i luind in virful baionetei locuitori neinarmati, femei$i copii. $i toate aceste mari fapte crestinesti sint insotite detipete impotriva barbarilor chinezi, care se incumeta sä ridicemina asupra europenilor civilizati. Ocuparea Niucijuanului $iintrarea trupelor rusesti in Manciuria sint mAsuri ternporare,declarä guvernul absolutist rus in nota sa circularä din 12 au-gust 1900 i aceste masuri se datoresc exclusiv necesitätii dea respinge actiunile agresive ale rebelilor chinezi" ; elein nici un caz nu pot constitui dovada unor planuri intere-sate, care sint cu totul sträine politicii guvernului imperial".

Bietul guvern imperial I El, care e atit de cre$tine$te de-zinteresat, s5 fie jignit intr-un mod atit de nedrept 1 In moddezinteresat a ocupat el acum citiva ani Port-Arthurul, iaracum ocupà in mod dezinteresat Manciuria ; in mod dezin-teresat a trimis el in regiunile chineze invecinate cu Rusiahaite de antreprenori, ingineri $i ofiteri, care prin purtarealor au stirnit indignare pinA $i in rindurile chinezilor, cu-noscuti prin fabdarea lor. La construirea caii ferate dinChina, muncitorii chinezi primeau cite 10 copeici pe zi, faràintretinere, $i mai spuneti ea' aceasta nu este o atitudinedezinteresatä din partea Rusiei ?

www.dacoromanica.ro

372 V. I. LENIN

Dar cum se explica faptul cl guvernul nostru duce inChina o asemenea politica nebuneasca ? Cui ii convineaceasta politica ? Ea convine unui pumn de mari capitalisticare fac negot cu China, unui manunchi de fabricanti careproduc marfuri pentru plata asiatica, unui mic grup de fur-nizori care cistiga acum sume fabuloase de pe urma comen-zilor militare urgente (uncle uzine de armament, de muni-tie etc. lucreaza acum, din On si angajeaza sute de muncitoricu ziva). Aceasta politica convine unui manunchi de nobilicare ocupa posturi inalte in ierarhia civila si militara. Ei aunevoie de o politica de aventuri, pentru ca ea le ofera posi-bilitatea de a-si cistiga merite, de a face cariera, de a sedistinge prin faptc ercice". Intereselor acestui manunchi decapitalisti si de cinovnici aventuritri guvernul nostru le sa-crifica fara ezitare interesele intregului popor. $i in acestcaz, ca intotdeauna, guvernul absolutist tarist se dovedestea fi un guvern de cinovnici iresponsabili, care indeplinescdocil vointa magnatilor capitalisti si a nobililor.

Cu ce se alege clasa muncitoare rusa si intregul popormuncitor de pe urma cuceririlor din China ? Mii de familiiruinate, ai caror sprijinitori au fost dusi la razboi, o uriasacrestere a datoriilor si cheltuielilor statului, sporirea impozi-telor, intarirea puterii capitalistilor exploatatorii muncitori-lor , inrautatirea situatiei muncitorilor, cresterea mortalitatiiin rindurile taranimii, foametea in Siberia iata ce promitesa aduca si a si inceput sa aduca razboiul din China. Intreagapresa rusk toate ziarele si revistele sint inrobite, ele nu in-draznesc sa publice nimic fará permisiunea birocratiei guver-namentale, si de aceea nu dispunem de date exacte din caresa se vada cit ne costa razboiul din China ; dar este nein-doielnic a el necesità cheltuieli banesti de multe sute demilioane de ruble. Se afirmä ca, printr-un decret nepublicat,guvernul a alocat pentru acest razboi o suma initialä de150.000.000 de ruble, la care sa-edauga cheltuielile curentepentru razboi, care inghit la fiecare trei sau patru zile citeun milion de ruble. $i aceste sume fabuloase sint irosite deun guvern care a redus sub orke limita alocatiile pentruajutorarea taranimii infometate, tocmindu-se pentru fiecarecopeica, de un guvern care nu gaseste bani pentru invatamin-tul public si care, ca oricare dintre chiaburi, stoarce ultima

www.dacoromanica.ro

IIAZ13011IL DIN CHINA 373

picatura de vlaga din muncitorii de la uzinele statului, dinmidi funccionari de la posta etc. 1

Ministrul de finance Witte a declarat ca la 1 ianuarie 1900vistieria avea un disponibil de 250.000.000 de ruble ; acumacesti bani s-au irosit, au fost cheltuici cu razboiul, iar gu-vernul akarga dupa imprumuturi, sporeste impozitele si, dinlipsa de bani, refuza sa aloce fonduri pentru cheltuieli strict.necesare, sisteaza construccia de cai ferate. Desi se afla inpragul falimentului, guvernul carist se aruncfi intr-o politicade cuceriri, care nu numai ca reclama uriase mijloace banesti,dar si ameninca sa-1 atraga in razboaie si mai primejdioase.Puterile europene care s-au aruncat asupra Chinei au siinceput sa se certe pentru impaxcirea prazii, si nimeni nupoate sa spuna cum vor sfirsi aceste certuri.

Dar politica dusa de guvernul tarist in China nu inseamnanumai o batjocorire a intereselor poporului, ea tinde deasemenea sl.perverteasca constiinca politica a maselor popu-lare. Guvernele care se mencin numai cu ajutorul baionetelorsi care sint mereu nevoite sa cina in friu sau sa reprimerevolta poporului cunosc de mult adevarul ca nimic nu poateinlitura nemulcumirea maselor populare ; de aceea se facincercari de a abate de la guvern aceasta memulcumire si dea o canaliza in alte direccii. De pilda, acicind ura faca deevrei : ziarele bulevardiere duc o carnpanie de aticare im-potriva evreilor, ca si cum muncitorul evreu ar suferi maipucin decit muncitorul rus de pe urma apasarii pe care oexercita capitalul si guvernul policienesc. In prezent, presa ainceput o campanie impotriva chinezilor : se face mare zarvape tema barbariei rasei galbene, a ostilitacii ei fatá de civili-zatie, pe tema misiunii civilizatoare a Rusiei, se descrie infel si chip cu cita insuflecire merg la lupta soldacii rusi etc. etc.Ziaristii care se tirasc slugarnic in faca guvernului si a sacu-lui cu bani se straduiesc din rasp-uteri sa acice in popor sen-timente de ura impotriva Chinei. Dar poporul chinez n-afacut niciodata vreun eau poporului rus. El sufera de peurma acelorasi racile de care sufera si poporul rus : el gemesub jugul unei cirmuiri asiatice care stoarce dad de la caraniiinfometati si inabusa cu forca armata orke nazuinca sprelibertate, el geme cub jugul capitalului, care a patruns §i inImperiul ceresc.

www.dacoromanica.ro

3'74 V. I LENIN

Clasa muncitoare rusä incepe sä iasa din starea deinapoiere i ignoranta politica in care se afla masa poporului.Dc aceea toti muncitorii constienti au datoria sa se ridicecu. toate fortele impotriva acelora care atita ura nationalasi abat atentia poporului muncitor de la adevaratii lui clus-mani. Politica dusa de guvernul tarist in China este o politicacriminala, care ruineaza si mai mult poporul, care-1 perver-teste oprima si mai mult. Guvernul tarist nu numai catine poporul nostru in stare de robie, dar 11 i trimite sareprime alte popoare atunci cind ele se ridica impotriva pro-priei kr robii (curn a fost in 1849, cind trupele rusesti auinabusit revolutia din Ungaria). El nu numai ca ajuta pecapitalitii rusi sä exploateze pe muncitorii lor i leaga mIiinilemuncitorilor, impiedicindu-i sä se uneasca si sa se apere, dar

trimite soldati sa jefuiasca alte popoare in interesul unuimanunchi de bogatasi i aristocrati. Pentru a scapa de nouljug pe care razboiul 11 pune pe grumazul poporului muncitornu exista decit un singur mijloc : convocarea unei reprezen-tante nationale, care s à puna capat despotismului guvernului

sa-1 sileascd sà tina seama nu numai de interesele camarilei.

Sorb In septembrie-octornbrie 1900Publicat in decembrie 1900,

in ziarul Iskra" nr. /Se tiptireVe

aparutdupd teztulin ziar

§i-1

si

si

www.dacoromanica.ro

375

SCIZIUNEA DIN R/NDURILE UNIUNII DINSTRAINATATE A SOCIAL-DEMOCRATILOR Rug "4

In primavara acestui an a avut loc in Elvetia congresulmembrilor Uniunii social-democratilor rug, congres care adus la scindarea Uniunii. Minoritatea membrilor, avind infrunte grupul Eliberarea muncii", care a intemeiat Uniuneasi care pina in toamna anului 1898 a avut in atributia saredactarea publicatiilor Uniunii, a creat o organizatie pro-prie, denumità Organizatia revolutionara rusa Sotial-de-mokrat". Majoritatea, inclusiv redactia organului RaboceeDelo", continua sa poarte denumirea de Uniune. Congre3u1social-democratilor rug, care a avut loc in primävara anului1898 si care a creat Partidul muncitoresc social-democratdin Rusia", recunoscuse Uniunii calitatea de reprezentant alpartidului nostru in strainatate. Cum trebuie sä privim pro-blema reprezentantei acum, cind Uniunea din strainatate s-ascindat ? Nu vom intra in amanunte asupra cauzelor sciziunii.Relevam doar inconsistenta acuzatiei atit de raspindite simult prea grave cum ca. Plehanov ar fi acaparat tipografiaUniunii. In fealitate, responsabilul tipografiei a refuzat doarsa o predea in intregime uneia din partile Uniunii scindate,si in scurt timp ambele parti si-au impartit ele insele tipo-grafia. Din punctul nostru de vedere esentialul este ca ceide la Rabocee Delo" n-au avut dreptate in ceea ce privegefondul polemicii : in mod gresit au negat ei existenta cu-rentului economic", adoptind tactica gresita de a trace subtacere extremismele acestui curent si de a se abtine de la olupta deschisa impotriva lor.

www.dacoromanica.ro

376 V. I. LENIN

In aceasta situatie, noi Fara a contesta citusi de putinmeritele revistei Rabocee Delo", care a depus multe stra-danii in domeniul editarii publicatiilor si al organizarii trans-portarii lor, refuzarn sä recunoastem uneia din partileorganizatiei scindate calitatea de reprezentant al partiduluinostru in strainatate. Pina la solutionarea ei de catre con-gresul urmator al partidului, aceasta problema trebuie saramina deschisa. Reprezentantii oficiali din sträinatate aisocial-democratiei ruse sint in momentul de fata membriirusi ai comitetului international permanent, instituit la Con-gresul socialist international de la Paris din toamna acestuian 135 Din partea Rusiei au fost alesi in acest comitet doimembri : G. V. Plehanov si B. Kricevski (unul dintre redac-torii revistei Rabocee Delo"). Atit timp cit intre cele douafractiuni ale social-democratilor rusi nu va interveni o impa-care sau o intelegere, noi intentional-a sa intretinem. cuG. V. Plehanov toate relatiile referitoare la reprezentareaRusiei. In sfirsit, trebuie sa' indicam persoana pe care amclod s-o vedem desemnata secretar din partea Rusiei in comi-tetul international permanent. In momentul de fatä, cindsub steagul criticii marxismului" se fac incercari de a per-verti social-democratia cu ajutorul ideologiei burgheze si alpoliticii de blindete si smerenie fata de dusmanii inarmatipina in dinti (guvernele burgheze), este deosebit de necesarca in acest post important sa se afle un om capabil sa re-ziste curentului i sh spuna un cuvint cu greutate impotrivaoscilarilor ideologice. Din acest motiv, precum si din con-siderentele aratate mai sus, noi ne pronuntam pentruG. V. Plehanov.

Serfs in notembrtenu mat tirzia

de 25 notembrie (8 decembrte) 1900

Publicat n decembrie 1900,in ziarul ague nr. 1

Se ttparefteapdrut

dupa textulIn star

1

www.dacoromanica.ro

377

INSEMNARE FACUTA LA 29 DECEMBRIE 1900

29/XII. 1900. Simbatk orele 2 noaptea

A$ vrea sa-mi notez impresiile pe care mi k-a lasat discu-Oa avuta astazi cu gearnanul". A fost o adunare semnifi-cativA (Arseniev, Velika, gearnAnul + sotia lui + eu) si infelul ei istorica", in orke caz istorica in viata mea, o adu-nare care incheie o intreaga pagink daca nu chiar o in-treaga epoca din viata, i care determina pentru multà vremelinia de conduita §i drumul in via*

Din felul cum a redat initial lucrurile Arseniev, am in-teles ca geamanul se apropie de noi §i ca vrea sa faca unpas in aceasta directie, dar in realitate s-a dovedit ca lucru-rile stau tocmai invers. Acleasta stranie gre§eala se datore§te,probabil, faptului ca Arseniev prea se simtea ispitit de mo-meala" cu care-I ademenea geamanul, §i anume materialepolitice, corespondente etc., or, se tie Ca vrabia nadlaiviseazá", si de aoeea Arseniev a crezut in posibilitatea reali-zarii lucrurilor cu care-I tenta geamanul, era dispus sa creadain sinceritatea lui, in posibilitatea unei intelegeri onorabileintre el si noi.

$i tocmai aceasta adunare a spulberat definitiv §i irevoca-bil aceasta credintk Geamanul s-a manifestat sub un aspectcu totul nou, s-a manifestat ca un om politic" de cea maipura speta, ca un om politic in sensul cel mai rau al cuvin-tului, ca un politician dublat de un tarabagiu, de un pehlivaninzcstrat cu o mare doza de neru§inare. El a venit termconvins de neputinta noastrd, asa a formulat chiar Arscnievrezultatele tratativelor, i aceasta formulare este cit se pout()de justa. Geamanul a venit convins de neputinta noastra, a

www.dacoromanica.ro

378 V. I. LENIN

venit sa ne propuna conditiile capituliirii, si a facut-o intr-dforma extrem de abila, fara a rosti un singur cuvint taios,dar dind totusi la iveala ce fire grosolana, negustoreasca deliberal de duzina se ascunde sub vesraintul elegant, civilizatal criticului" de ultima ora.

La intrebarile mete (cu care a inceput discutarea chestiuniice constituia obiectul intilnirii), de ce el, geamanul, nu vreasa devinl pur i simplu colaborator, el a raspuns pe un toncategoric ca ii este psihologic imposibil sa colaboreze la orevista in care el e facut cu ou i cu otet" (asa a spus tex-tual), ch doar nu ne inchipuim cà noi ii vom ocari, iar el neva scrie articole politice" (textual 1), ca o colaborare ar fiposibila numai in conditiile unei depline egalitati in drepturi(adica, probabil, a egalitatii in drepturi intre critici si orto-docsi), ca, dupa publicarea declaratiei*, tovarasul i priete-nul sau 136 nici n-a mai vrut sa se intilneasca cu Arseniev,ca atitudinea lui, a geamanului, este determinata nu atit decontinutul declaratiei, si nici macar de acest continut, cit defaptul ca mai inainte el voia sa se limiteze la rolul de cola-borator binevoitor", pe cind acum nu mai este dispus sa selimiteze la un asemenea rol, ci vrea sa fie si redactor (camasa s-a exprimat gearnanul 1!). Toate acestea geamanul nule-a trintit deodata ; discutiile cu privire la colaborarea luis-au prelungit destul de mutt (prea mutt, dupa parerea luiArseniev si a Velikai), dar din ele mi-a devenit cit se poatede limpede ca cu acest gentleman n-o à facem nici o treat:4.

Dupa aceea el a inceput s insiste asupra propunerii sale :de ce sa nu fondarn pe baze egalitare un al treilea organpolitic, ceea ce i-ar conveni i lui, si noua (ziarul va aveamaterial, iar noi ne vom alege" cu cite ceva din fondurilece se dau in acest scop) ; el socoate Ca pe coperta flU trebuiesä figureze nimic care sa indice participarea social-dernocra-tilor, nimic care sa indice firma noastra, Ca acestui organnoi trebuie sa-i dam (nu in virtutea unui angajament formal,ci dintr-o obligatie morala) i intregul nostru material po-litic cu caracter general.

Lucrurile au devenit dare, si eu am declarat fara ocol canici vorba nu poate sa fie de fondarea unui al treilea organ

* Vezi volumul de fate', peg. 346-351. Nota red.

www.dacoromanica.ro

INSEMNARE FACUTA LA 29 DECEMBRIE 1900 379

de presa, cà aici totul se reduce la problema daca social-de-mocratia este aceea care trebuie sa ducl lupta politica saudaca aceasta lupta trebuie sä fie dusa in mod independentsi exclusiv de catre liberali (eu ma' exprimasem mai dar simai categoric, mai precis). Gearnanul a inteles, s-a suparatsi a declarat ca' acum, dupa ce eu m-am exprimat cu aner-kennenswerter Klarheit * (textual 1), ar fi inutil a mai vor-bim despre asta ; trebuie sa' discutárn doar despre comenzi

despre comandarea unor culegeri. Asta nu se deosebestecu nimic de fondarea unui al treilea organ de presA (aminceput s6 spun eu). Bine, atunci sa ne limitam la comanda-rea unei singure brosuri gata scrise a declarat geamanul.Care ? am intrebat eu. Nu intereseaza a raspuns pe Linton sfidator sotia lui. Dacà in principiu va hotariti pentru,vom stabili, daca nu, nu intereseaza despre ce brosura e vorba.Am intrebat care sint conditiile publicarii. Editat de N.N.i nimic mai mult, firma dv. nu trebuie mentionata, in afard

de Verlag ** nu trebuie sa existe vreo legdtura cu firma dv.a raspuns geamAnul. Atunci i-am declarat ca nici aceasta

conditie nu poate fi acceptata de noi si am cerut ca firmanoastrà sa fie indicatä ; Arseniev a inceput sa facà obiectiila cele spuse de mine, si convorbirea s-a intrerupt.

In cele din urma am convenit sa aminam luarea uneihotAriri, Arseniev si Velika au continuat sa' insiste pe lingageamanul, cereau ca el sa dea explicatii, se ciorovaiau, pe cindeu mai mult tkeam, rideam (asa incit geamanul sa vadalimpede acest lucru), si discutia s-a incheiat repede.

Publicat pentru intitadin

oarii in 1924, Se tiparege dupd manuscrisin Culegeri Lenin", vol. 1

* cu o claritate demna de recuno0in1l. Note trad.** editurfi. Nota trad.=

www.dacoromanica.ro

380

PROIECT DE ACORD CU STRUVE 137

Reprezentantii grupului social-democrat Zarea" Iskra" i ai grupuluiopozitiei democratice Libertatea" au cAzut de acord asupra urmAtoarelor :

1) Grupul Zarea" va scoate pe lingl revista cu acela0 nume un supli-ment special sub denumirea de Sovremennoe Obozrenie", la a carui re-dactare ia parte grupul Libertatea".

2) Redactarea se face cu respectarea urmAtorului principiu fiecare dincele douA pArti are drept de veto fatä de materialele i articolele pArtiiceleilalte.

3) Programul publicatiei : a) materiale i documente referitoare la activi-tatea guvernului *, a institutiilor de stat, ob§te§ti etc.

b) articole referitoare la viatapublica intern:a a Rusiei, la politica internä §i externi aguvernului.

c) cronici interne.

4) Ambele pkti se obligl sä se ocupe de procurarea ma-terialelor pentru Sovremennoe Obozrenie". Se specifica insacä redactia Zarea" poate tipki in publicatiile gale specialematerialele de care dispune in legkura cu temele arätate lapunctul 3, in cazurile cind prin caracterul lor aceste mate-riale se potrivesc mai bine continutului acestor publicatii.

5) Grupul Zarea" ia asupra sa toate operatille legate deeditarea, transportarea i difuzarea publicatiei Sovremennoe

* Textul tipArit cu petit este scris de mina lui A. N. Potresov.Nota red.

-

www.dacoromanica.ro

PROJECT DE ACORD CU STRUVE 381

Obozrenie". La rindul sail, grupul X se obligA sä suportetoate cheltuielile legate de aceste operatii.

6) In caz de lichidare, ambele parti impart pe din douiexemplarele nedifuzate ale publicatiei Sovremennoe Oboz-renie".

Notd. Redactia revistei Zarea" are dreptulde a publica pe copertele publicatieiSovremennoe Obozrenie" anunturi cuprivire la publicatiile sale.

Serie in innuerie 1901.ale lunii

Se tipiireete psalm prima carrel,inainte de 17 (30) dupa manuscris

www.dacoromanica.ro

382

INCORPORAREA CELOR 183 DE STUDENTI *

La 11 ianuarie a apkut in ziare comunicatul oficial alministerului instructiunii publice cu privire la incorporareaa 183 de studenti de la Universitatea din Kiev pentru faptulca, grupati in ceatd, s-au dedat la dezordini". Regulamentulprovizoriu din 29 iulie 1899 aceastä amenintare la adresastudentimii si a societkii este aplicat la mai putin de unan si jumkate de la introducerea lui, si guvernul se gfabesteparc5 s5 se justifice pentru aplicarea acestei pedepse nemai-auzite, publicind un adevkat act de acuzare si descriind inculori infiorkoare crimele studentimii.

$i aceste crime sint care de care mai ingrozitoare. Varaun congres studentesc general la Odesa, avind ca program

organizarea intregii studentimi ruse, pentru a-i da posibili-tatea sà-si exprime protestul in legkura cu diferitele feno-mene ale vietii universitare, sociale si politice. Pentru acestescopuri politice criminale, toti studentii delegati la congresau fost arestati, luindu-li-se actele. Dar frAmintkile nu sepotolesc ; dimpotrivA, die cresc si se manifestà viguros innumeroase institutii de invAtämint superior. Studentii votsa discute si sA rezolve liber, fkA vreun amestec din afará,problemele comune ale studentimii. Forurile de resort cuacel formalism sec prin care se distinge dintotdeauna biro-cratia rusA rkpund cu sicane meschine, fac ca nemultu-mirea sâ creascä la culme si färà sa vrea imping pe caleaprotestului impotriva intregului sistem de samavolnicie po-

* Ziarul era dela paginat cind a apiirut comunicatul guvemului.

www.dacoromanica.ro

INCORPORAREA CELOR 183 DE STUDENTS 383

liieneasc i birocraticA gindurile tineretului Inca neimpot-molit in mocirla putregaiului burghez.

Studentii din Kiev cer indepartarea unui profesor care aocupat locul unui coleg plecat. Forurile de resort se opun,imping pe studenti la intruniri i demonstratli" si... cedeazg.Studentii convoaca o adunare pentru a discuta cum de sintcu putintg astfel de ticalosii ca violarea unei tinere de catredoi studenti reactionari (asa se zvoneste). Forurile de resortcondamng la carcera pe principalii vinovati"...Acestia ref uzasa se supuna. Ei sint cxmatriculati. Mu Itimea conduce inmod demonstrativ la gara pe cci exmatriculati. Se convoacao noua adunare, studentii ramin locului ping la cgderea serii,declarind ca nu vor pleca pina nu va veni rectorul. La fatalocului via viceguvernatorul i eful directiei jandarmeriei,insotiti de un detasament de soldati ; dupa ce soldatii auincercuit universitatea, iar o parte din ei a intrat In amfi-teatru, a fast invitat i rectorul. Studentii cer, credeti,poate, acordarea unei constitutii ? nu, ei cer ridicarea pe-depsei cu carcera i reprimirea celor exmatriculati. Parti-cipantii la intrunire sint trecuti pe o lista i apoi lasati sgpiece la domiciliile lor.

Ginditi-va bine la acest contrast izbitor dintre caracterulmodest si inofensiv al revendicgrilor studentesti si panicastirnitg in guvern, care procedeazA in asa fel ca si cum topo-rul a si Lost ridicat asupra stilpilor pe care se sprijina stapi-nirea sa. Prin nimic nu se tradeaza atita atotputernicul"nostru guvern ca prin aceastä panica. Mai dar decit orkeproclamatii subversive", panica de care a Lost cuprins gu-vernul arata oricui are ochi sA vada i urechi sa aucla elel se simte cu totul subred i ca nu se increde decit inputerea baionetei si a nagaicii, care-I apara de revolta po-porului. Dintr-o experienta de decenii guvernul s-a convinsdefinitiv cg stà pe un butoi cu pulbere, ca e de ajuns oscinteie cit de mica, ca e de ajuns un protest impotrivacarcerei pentru a aprinde Vilvataia. Si dacg asa stau lucru-rile, este clar cg c nevoie de o reprimare exemplara : sg fieincorporati in armata sure de studenti I Majurul sa le tinaloc de Voltaire 1" 138 - aceastg formula nu-i de loc invechita.

28 www.dacoromanica.ro

384 V. I. LENIN

Dimpotrivá, secolului al XX-lea i-a fost dat a vadà ade-vArata ei infaptuire.

Multe ginduri si comparatii iti sugereazá aceasta nou5masuri represiva, nota prin incercarea ei de a reinvia untrecut de mult apus. Cu vreo trei generatii in urmd, pe vre-mea lui Nicolaie I, incorporarea in armatä era o pedeapsAfireasa, pe deplin corespunzAtoare intregii orinduiri a so-cietAtii feudale ruse. Feciorii de nobili erau incorporati inarmatá, fArd a se tine seama de privilegiile nobilimii, sprea-i sili sA fac5 serviciul militar si sa ajunga pina la gradulde ofiter. Pentru Oran, incorporarea in armatà echivala cutrimiterea la ocnd indelungata, uncle-1 astepta sAlbatica tor-turd a ulitei verzi" 139 etc. Dar de peste un sfert de secolexistà la noi serviciul militar obligatoriu si general", a cáruiintroducere a fost l'Audatà la timpul am ca o mare reform5democratica. Serviciul militar obligatoriu si general nunumai pe hirtie, ci si in f apt, este fArl indoiala o reformAdemocratica : el rupe cu principiul impktirii in stari socialesi introduce egalitatea in drepturi a cetAtenilor. Dar dac5 arfi intr-adevir asa, ar putea oare incorporarea in armatà &áfie folositä ca o pedeapsä ? $i daca guvernul transforma inpedeapsA serviciul militar obligatoriu, nu dovedeste el oareprin aceasta cA sintem mult mai aproape de sistemul recru-tarn fortate decit de serviciul militar obligatoriu si general ?Regulamentul provizoriu din 1899 smulge masca fariseicä sidemascA esenta asiatici chiar si a acelora dintre institutiilenoastre care seamAni cel mai mult cu cele europene. Infond, la noi n-a existat si nu existà serviciul militar obliga-toriu si general, pentru ca privilegiile descendentei nobiliaresi ale bogatiei creeazá o sumedenie de exceptii. In realitaten-a existat si nu existd la noi nimic care sa semene cu ega-litatea in drepturi a cetatenilor in cadrul serviciului militar.Dimpotriva, cazarma este in intregime patruns5 de spiritulcelei mai revolatoare lipse de drepturi. Pentru soldatul pro-venit din rindurile thranilor sau ale muncitorilor cazarrnainseamnA imposibilitatea totalä de a se apAra impotriva sil-niciei, cAlcarea in picioare a demnitatii de om, extorcare,bätaie, bAtaie si iar bätaie. Pe cind cei cu legáturi influentesi cu bani in buzunar g5sesc acolo inlesniri si scutiri. Nu ede mirare deci cii trimiterea in accasti Koala a bunului plac

www.dacoromanica.ro

INCORPORAREA CELOR 183 DE STUDENTI 385

si a silniciei poate fi o pedeapsa, i chiar o pedeapsa foartegrea, care seamana cu degradarea civica. Guvernul socoateca in aceasta Koala Ii va invka pe razvratiti" sa xespectedisciplina. Dar nu-si va gresi el oare socotelile ? Nu va fioare Koala serviciului militar din Rusia o scoala militarapentru revolutie ? Desigur, nu toti studentii vor fi in staresa faca cursul complet al acestei scoli. Pe unii ii vor fringemizeriile din armata, ciocnirik cu autoritatile militare, pealtii slabi i neputinciosi ii va intimida cazarma ; pe altii,insa, ea ii va cali, le va largi orizontul, Ii va face samediteze asupra nazuintelor de eliberare ce-i anima, sa sepatruncla adinc de necesitatea de a lupta pentru infaptuirealor. Acum, dnd toatfi demnitatea lor de om va depindede bunul plac al majurului, care e adeseori in staresa se dedea cu tot dinadinsul la batjocorirea celor cu in-vatatura", ei vor cunoaste din propria lor experientä toataputerea sarnavolniciei si a asupririi. Ei vor vedea care estein realitate situatia oamenilor din popor, sufletul li se vacutremura la vederea batjocurilor si a silniciilor ai ckormartori zilnici vor fi siliti sa fie, si ei vor intelege ca ne-dreptatile i icanele de pe urma carom sufera studentii nusint decit o picatura in oceanul de suferinte al poporuluiasuprit. Cine va intelege acest lucru, acela va pleca dinarmata, la sfirsitul serviciului militar, cu juramintul haniba-lian 140 de a lupta impreuna cu clasa inaintata a poporuluipentru eliberarea acestuia de sub jugul despotismului.

Dar nu mai NOR decit cruzimea noii peckpse te revoltacaracterul ei umilitor. Guvernul arunca o sfidare tuturoracelora care au mai pastrat sentimentul onestitkii, declarin-du-i drept zurbagii ordinari pe studentii care au protestatimpotriva samavolniciei, la fel cum pe muncitorii grevistideportati i-a declarat oameni cu purtari stricate. Cititi comu-nicatul guvernamental. El abunda in cuvinte ca : dezordini,scandaluri, excese, nerusinare, dezmk. Pe de o parte, con-statarea unor scopuri politice subversive si a tendintei spreproteste politice ; pe de alta parte tratarea studentilordrept zurbagii ordinari care au nevoie de o lectie de disci-plina. Este o palma data opiniei publice ruse, ale ckei sim-patii pentru studenti sint foarte bine cunoscute guvernului.$i in aceasta situatie singura riposta demna din partea stu-

2 6* www.dacoromanica.ro

880 V. 1. LENIN

dentimii ar fi sa aduca la indeplinire arnenintarea studentilordin Kiev, organizind o greva hotarità si dirza a tuturor stu-dentilor din toate colile superioare pentru a obtine abro-garea regulamentului provizoriu din 29 iulie 1899.

Dar nu numai studentimea este datoare sa dea o ripostaguvernului. Guvernul insusi a avut grija sa dea acestei in-timplari o semnificatie mult mai larga decit aceea a unuieveniment pur studentesc. Guvernul se adreseaza opinieipublice ca si cum s-ar lauda cu duritatea represaliilor sale,ca si cum si-ar bate joc de toate nazuintele de eliberare. Sieste de datoria tuturor elementelor constiente din toate pa-turile poporului sa dea o riposta acestei sfidari, daca nu vorsa ajunga in situatia unor robi nocuvintatori care suporta intacere orke insulte. In fruntea acestor elemente constientese afla muncitorii inaintati i organizatiile social-democrate,indisolubil legate de acestia. Clasa muncitoare indura mereuo impilare j o batjocura incomparabil mai mare din parteasamavolniciei politienesti de care s-au izbit acum cu atitaputere studentii. Clasa muncitoare a i pornit la luptà pentrueliberarea ei. Si ea trebuie sa tina minte cä aceasta luptamareata pune pe umerii ei mari indatoriri, ea ea nu se poateelibera pe sine fará a elibera intregul popor de sub juguldespotismului, ca ea are, inainte de toate si mai mult caoricine, datoria de a se alatura la orke protest politic si dea-I sprijini in fel si chip. Cu singele miilor de revolutionaripe care cirmuirea i-a ucis in torturi, cei mai buni reprezen-tanti ai claselor noastre culte au dovedit si au pecetluit ca-pacitatea i hotarirea lor de a scutura de pe picioare prafulsocietatii burgheze si de a intra in rindurile socialistilor. Sinu este demn de numele de socialist acel muncitor care poateprivi cu nepasare cum guvernul trimite trupe impotrivatineretului studios. Studentii au venit in ajutorul snuncitorilor,muncitorii trebuie sá vina in ajutorul studentilor. Guvernulvrea sa prosteasca poporul, declarind el tendinta spre pro-test politic nu este decit un simplu exces. Muncitorii trebuiesa declare in auzul tuturor i sa explice inaselor celor mailargi ca aceasta este o minciuna, ca adevaratul focar al sil-niciilor, faradelegilor i dezmatului Ii constituie cirmuireaabsolutista rush', samavolnicia politiei si a birocratiei.

5

www.dacoromanica.ro

INCORPORAREA CELOR 183 DE STUDENTS 387

Cum trebuie organizat protestul, aceasta este o chestiunepe care trebuie s-o decida organizatiile social-democrate sigrupurile muncitoresti locale. Distribuirea, imprktierea, afi-sarea de manifeste, organizarea de intruniri la care sä fieinvitate pe cit posibil toate clasele societkii, acestea sintcele mai accesibile forme de protest. Dar acolo uncle existiorganizatii puternice si bine organizate, ar fi de dorit s'a' seincerce o actiune de protest mai larga, mai fätisá, organizindo demonstratie publica. Un exemplu hun in aceasta privintàpoate fi demonstratia care a avut loc la Harkov in ziva de1 decembrie anul trecut in fata redactiei ziarului rujniiKrai". In acea zi se sArbAtorea jubileul acestei fituici mur-dare, care prigoneste orke nazuinta spre luminä si libertatesi ridicA in slavi toate atrocitatile cirmuirii noastre. In fataredactiei s-a strins o multime care sfisia in mod demonstrativexemplare ale ziarului Iujnii Krai", le lega de cozik cailor,infkura in ele dinii de pe stradä, arunca cu pietre si cu sticlutede hidrogen sulfurat in geamurile redactiei, strigind : jospresa vindutà 1" Iatà cc fel de cinstire merità pe buni dreptatenu numai redactiile ziarelar vindute, ci si toate institutiilenoastre guvernamentale. Jubilee ale bunAvointei guverna-mentale serbeazä ele numai arareori ; jubilee ale rafuieliipopulare meria ele intotdeauna. Orke manifestare a sama-volniciei si silniciei guvernamentale este un prilej legitirnpentru o astfel de demonstratie. Fie ca declaratia fatisa aguvernului cu privire la masurile represive impotriva studen-flor sä nu raminá fàrá o ripostá fatisá din partea poporului 1

Saris in tanuarie 1901Pub Wet in februarie 1901,in zierui Iskre nr. 2 Se tipdrepte dupd textul

apdrut in Mar

www.dacoromanica.ro

a %389

NOTE OCAZIONALE '4,

Scris la sfielitul lunii ianuarieinceputul !unit februarte 1901

Pub 'kat In apritte 1901,in revista Zarea" nr. 1

Semnat : T. H.

Se ttpcirepte dupli textutapärut in reviatii

www.dacoromanica.ro

Ng i

AnErtm,19 01- ro r.

Die

NOUT0010

Hett 1

April 1901

NMICogianb-Acmoxpavrivieexiii -A.m.'s*,Harnio-nonimuiecicirt aicypttarrb.113,71aeTcs1 npx 6nimaiimewb-xtgreriacTix r. B. ThexaHosa, B. H.3acynattrb x II. B. Axcenbpos,a.ie

sginia 2 py6.

Stuttgart1. II.W.Diott liacht. (C. m.b.)I)

Ism

[891

Coperta primulul nurniir al revistei Zarea". Apri lie 1901

www.dacoromanica.ro

393

I. BATE-L CIT VREI, DAR SA NU-L OMORI

La 23 ianuarie, un complet dc judecatà special al curtiide apel din Moscova, asistat de reprezentanti ai stdrilorsociale, a judecat la Nijni-Novgorod procesul celor acuzati

uciderea täranului Timofei Vasilievici Vozdahov, care,Idus la sectie spre a fi inchis ping se va trezi din betie",a fost acolo in asa hal maltratat de patru gardieni de lapolitic : $elemetiev, $ulpin, $ibaev si Olhovin, precum si deisubcomisarul Panov, incit a doua zi a murit la spital.

Iata povestea nu prea complicatà a acestui caz simplu,care arund o lumin5 vie asupra celor ce se petrec mereu siin mod obisnuit in institutiile noastre politienesti.

Dupà cit ne putem da seama din relatarile extrem desuccinte apárute in ziare, lucrurile s-au petrecut in felularmAtor : la 20 aprilie Vozduhov a venit intr-o birjä la pa-latul guvernatorului. L-a intimpinat intendentul palatului,care a arkat la proces ca Vozduhov era färä Caciulà, cambAut, dar nu beat, si se plingea cd la debarcader i s-a ref u-zat eliberarea unui bilet de cAlätorie (?). Intendentul a po-runcit gardianului public $elemetiev s'a-1 duca la sectie.Vozduhov era atit de putin ametit, incit a fast in stare avorbeasa linistit cu $elemetiev, iar la sectie, in fata subco-misarului Panov, si-a declarat identitatea färä sä se incurce.Cu toate acestea, Selemetiev probabil cu stirea lui Panov,care cu putin inainte luase identitatea lui Vozduhov, 1-ambrincit" pc acesta nu in camera arestatilor, unde se aflaucitiva oameni in stare de ebrietate, ci in camera de garde,vecinl cu camera arestatilor. Cind 1-a imbrincit, sabia i s-a

1c le

www.dacoromanica.ro

394 V. I. LENIN

agatat de zavorul usii, iar el s-a ranit usor la mina. Crezindca Vozduhov 11 apucase de sabie, el s-a napustit asupra luisi a inceput sa-1 snopeasca in bataie, tipind ca 1-a ranit lamini $elemetiev dadea in el cu toata puterea, lovindu-1 pestefata, in piept, in coaste, asa incit Vozduhov, nemaiputindu-sesine pe picioare, cadea mereu la pamint, se izbea cu capulde podea, cerea indurare. De ce ma bateti ?" striga elmereu, dupà cum relateaza un martor (Semahin), care se aflaatunci in camera arestatilor. Nu sint vinovat cuIertati-ma, pentru numele lui dumnezeu 1". Dupa relatarileaceluiasi martor, Vozduhov nu era beat ; beat era mai curind$elemetiev. Aflind ca $elemetiev il mustruluieste" (expresiefolosità in actul de acuzare 1) pe Vozduhov, gardienii Sulpin

$ibaev, care se cinsteau in localul politiei Inca din primazi de pasti (20 aprilie era marti, a treia zi de pasti), se ducin camera de garda insotiti de Olhovin, care venise de laaltä sectie, si tabara cu totii pe Vozduhov, lovindu-1 cupumnii, calcindu-1 in picioare. Apare si subcomisarul Panov,care incepe si el sa dea in Vozduhov, lovindu-1 in cap cu ocarte groasà, cu pumnii. L-au batut atit de crincen spuneao arestatä ci sirnteam ca lesin de groaza". Cind mus-truluiala" a luat sfirsit, subcomisarul, foarte calm, i-a ordonatui $ibaev sä spele singele de pe fata victimei e mai pru-dent asa ; te pomenesti ca-1 vede vreun superior 1 si sa-1bage in camera arestatilor. Fratilor 1 se adreseaza Voz-duhov celarlalti arestati vedeti cum bate politia ? Fitimartori, o sa-i reclam 1" Dar n-a mai apucat sa reclame :a doua zi dimineata a fost gasit in nesimtire si trimis la spi-tal, unde dupa 8 ore a incetat din viata, fara sa-si fi revenit.La autopsie s-a constatat ca avea 10 coaste rupte, vinatai petot corpul si hemoragie cerebrall

Curtea a condarnnat pe Selemetiev, Sutpin si Sibaev lacite 4 ani munca silnica, iar pe Olhovin si Panov la cite olutzei arest, ei fiind declarati culpabili numai de injurie"...

Cu aceasta sentinta vom si incepe examinarea cazului defata. Cei trei condamnati la munca silnica au fost acuzatide savirsirea faptelor prevazute si pedepsite de art. 346 si1.490, pt. 2 din Codul penal. Primul dintre aceste articoleprevede ca functionarul public care in exercitiul functiuniiprovoaci ranirea sau mutilarea unei persoane este pasibil de

nimic.

si

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZiONALE 396

maximul pedepsei preväzute pentru aceastä infractiune". Iarart. 1.490, pt. 2 stabile§te ca schingiuirea care are drepturmare moartea victimei se pedepseste cu muncä silnicä dela 8 la 10 ani. In loc sa aplice maximul pedepsei, completulde judecata format din judecatori si din reprezentanti aitdrilor sociale a redus pedeapsa cu doud grade (gradul 6 :muncA silnici de la 8 la 10 ani ; gradul 7 muncO silnichde la 4 la 6 ani), adica a acordat reducerea maxima admisade lege in caz e circumstante atenuante, i, in afarä deaceasta, a dat minirnul pedepsei prevazute in limitele acestuigrad minim. Intr-un cuvint, instanta a facut tot ce a pututpentru a indulci soarta acuzatilor, i chiar mai mult deck aputut, deoarece dispozitia legala cu privire la aplicarea ma-ximului pedepsei" a fost ocolitä. Prin aceasta nu vrern saspunem, desigur, ca dreptatea suprerna" cerea tocmai zece,§i nu patru ani de muncá silnicä ; important este cà asasiniiau Lost declarati asasini i condamnati la muncá silnia Darnu putem trece cu vederea o tendinta foarte caracteristicia instantelor formate din judecatori si din reprezentanti aistarilor sociale : cind judeca functionari de politic, ei sintgata sä fie cit mai indulgenti ; cind judeca pentru infractiunicomise impotriva po1iiei, ei dau dovadd, duph cum se stie,de o asprime neinduplecata*.

Iatä, de pada, cazul domnului subcomisar... de, cum Canu fii indulgent cu el 1 El 1-a primit pe Vozduhov la sectie,tot el, probabil, a poruncit sä nu fie dus in camera arestatilor,ci mai intii pentru mu§truluire in camera de garda, el a

* In legiturA cu aceasta, calm Inca un fapt care ilustreazi f elul In careinstantele noastre judeditoresti pedepsesc diferite infractiuni. La citeva ziledupil judecarea ucigasilor lui Vozduhov. Consibul de rtizboi al circumscriptieimilitare Moscova a judecat procesul unui soldat care fsi fAcea serviciul militarIntr-o brigada de artilerie din loealitate si care furase, In timp ce era de garditla magazia de efecte, 50 de perechi de pantaloni i efteva bucilti de pielece se aflau in aceastA rnagazie. Sentinta patru ani de *tuned ranted. Viataunui om incredintat politic! valoreazA tot atit eft 50 de perechi de pantaloniciteva buciiti de piele Incredintate unei santinele. Precum soarele Intr-o pi-cAturil de apA, asa se reflecti in aceastA egalitate" sui-generis fetreaga orin-duire a statului nostru politist. /n fata puterii de stat individul nu Inseamnilnimic. Discipline In cadrul puterii de stat este totul... dar numai pentru gAi-nari. GAinarit la ocnS, pe eind heat cei mad, tot! acesti magnati banului,ministri, directori de bancii. constructori de eta ferate, ingineri, antrenrenori.care fsi Insusese din avutul public zeci i sute de ma de ruble, plAtese in cazulcel mai rAu, si de altfel foarte rar, cu surghiunul in gubernii fridepArtate, unclepot trAi fruit griiii din banii fefuiti (autorii fraudelor bancare din Siberia oc-cidentalA) si de unde poll usor s-o stergi Peste granitA (colonelul de iandarmiMeranville de Saint-Claire).

:si

at

www.dacoromanica.ro

936 V. I. LENIN

participat la bAtaie si cu pumnii, si cu o carte groasa (pro-babil, codul de legi), el a dispus sa fie sterse urmele crimei(sa se spele singele), el a raportat in noaptea de 20 apriliecomisarului-sef al sectiei Muhanov, care se intorsese intretimp, ca la sectia care i-a fost incredintata, in timpul ser-viciului nu s-a intimplat nimic" (textual 1), dar el n-arenimic carnun cu ucigasii, el c culpabil numai de injurie prinactiuni, de o simpla injurie, care se pedepseste cu arest. Seintelege de la sine ca d-1 Panov, acest gentleman neculpabilde omor, se afla si astazi in serviciul po1iiei, detinind postulde ureadnic politienesc. D-1 Panov n-a facut decit sa-si mutede la oras la sat binefacatoarea sa activitate de mustru-luire" a oamenilor din popor. Sà fim sinceri, cititorule, uread-nicul Panov nu poate sa vada in sentinta curtii altceva decitun sfat : de aici inainte sa ascunzi mai bine urmele crimei,sa mustruluie.sti" in asa fel incit sa nu ramina urme. Tu aiporuncit sA fie spalat singele de pe fata muribundului,asta-i foarte bine, dar 1-ai lasat pe Vozduhov a moara,

asta, fratioare, este o imprudenta ; pe viitor sà fii aiprecaut i sa-ti bagi bine in cap prima si ultima regula aunui Derjimorda rus : bate-1 cit vrei, dar sa nu-1 omori 1".

Din punct de vedere general-uman, sentinta curtii in ceeace-1 priveste pe Panov este o adevarata batjocorire a justi-tiei : ea vadeste tendinta pur slugarnica de a arunca toatävina pe gardieni si de a scoate basma curata pe seful lordirect, cu a carui stire, aprobare si participare a avut locaceasta schingiuire bestialà. Din punct de vedere juridic,insa, aceasta sentintà ilustreazA cit se poate de bine cazuisticade care sint capabili judecatorii-birocrati, care nu sint niciei mult mai buni decit subcomisarul. Limba li este dataomului pentru a-si ascunde gindurile, spun diplomatii. Legeaeste data pentru a denatura notiunea de culpa si de respon-sabilitate, ar putea sã spunä juristii nostri. Intr-adevAr, enevoie de o arta judiciara ultrarafinatA pentru a califica dreptsimpla injurie prin actiuni o participare la schingiuire I Lu-cratorul care in dimineata zilei de 20 aprilie i-a smuls, poate,lui Vozduhov caciula din cap c vinovat, asadar, de comite-rea aceleiasi infractiuni ba chiar si mai putin : nu deaceeasi infractiune, ci de acceasi incalcare de lege" ca siPanov. PinA si pentru o simpla participare la incaierare (si

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 397

nu la maltratarea unui om lipsit de aparare), daca in urmaei s-a produs moartea unuia dintre participanti, se cuvine opedeapsa mai asprä decit cea data subcomisarului. Chiti-husarii de judecatori au profitat in primul rind de faptul Capentru schingiuire in exercitiul functiunii legea prevede maimulte pedepse, lasind judecatorului sa aleaga, in functie decircumstantele cauzei, intre inchisoare de la 2 luni in sus sisurghiunul in Siberia. Principiul de a nu-1 stinjeni pe jude-cator prin precizari excesiv de formale, de a-i lasa o anu-mita libertate de apreciere, este, desigur, un principiu foarteintelept, pentru care profesorii nostri de drept penal aulaudat nu o data legislatia rusä, subliniind liberalismul ei.Ei uitau insa amanuntul ca, pentru aplicarea unor dispozitiilegale intelepte, este nevoie de judecatori care sá nu fie re-dusi la situatia de simpli birocrati, este nevoie ca la judecatisä participe reprezentanti ai societatii i ca opinia publica saparticipe la dezbaterea procesului. In al doilea rind, judeca-torilor le-a venit aici in ajutor reprezentantul parchetului,care a retras acuzatia de schingiuire si savirsire de atrocitäti,formulata initial impotriva lui Panov (si a lui Olhovin),a cerut ca ei sa fie judecati numai pentru injurie. In moti-varea cererii sale, reprezentantul parchetului a invocat con-cluziile expertilor, care aratasera cá loviturile date de Panovn-au fost deosebit de dureroase si nici prea numeroase. So-fismul juridic, dupa cum vedeti, nu prea straluceste priningeniozitate : deoarece Panov a dat mai putine lovituri decitceilalti, se poate spune cà loviturile aplicate de el nu au fostdeosebit de dureroase.; Si daca n-au Lost deosebit de dure-roase, se poate conchide cà ek nu infra in categoria celor pecare legea le califica drept schingiuiri si atrocitati", or, dacami pot fi calificate drept schingiuiri si atrocitati, inseamnäcá avem de-a face cu o simpla injurie prin actiuni. Totul searanjeaza spre multumirea tuturor, iar d-1 Panov famine inrindurile pazitorilor ordinii i ai bunei-cuviinte h...

* In kc de a demasca in fata tribunalelor si a opiniei publice fiiridelegileIn kati goliciunca lor, cfrmuirea noastri preferi sS cocoloseasci lucrurile Injustitie 4i si se limiteze la circulare si ordine pline de fraze pompoase, darlipsite de orice continut. Ma, de pildS, eful politiei din Orel a dat zileleacestea un ordin prin care, In confirmarea dispozitiilor anterioare, se cerecomisarilor-sefi ca atit ei personal cit I prin alutorii lor sii punii In vederecu toatii strictetea gradelor politienesti inferioare aS evite (nice brutalitidi sauacte de violenti la ridicarea celor giisiti In stradil In stare de ebrietnte sila Inchiderea kr pe lingi sectii pinii la trezirea din betie, explickd gradelor

si

www.dacoromanica.ro

398 V. I. LENIN

Am atins aici problema participärii reprezentandlor socie-tacii la administrarea justiciei si problema rolului opinieipublice. Aceasta problema este in general cit se poate de bineilustrata de procesul de care ne ocuparn. In primul rind : dece procesul acesta a fost judecat de un complet al curcii deapel cu participarea unor reprezentand ai starilor sociale, sinu de curtea cu juri ? Pentru ca guvernul lui Alexandru alIII-lea, pornind o lupta neorucatoare impotriva tuturor na-zuincelor de libertate si de independenca ale societacii, aajuns in foarte scurt timp sa vada in curtea cu juri o pri-mejdie. Presa reaccionara a dedarat curtea cu jud drept untribunal al strazii" si a dezlancuit impotriva ei o campaniecare, in treacat fie zis, mai continua si astazi. Guvernul aadoptat un program reaccionar : dupa ce a infrint miscarearevolucionara din deceniul al 8-lea al secolului trecut, el adeclarat fara rusine reprezentancilor societadi ca-i considerastrada", gloatä, care nu are dreptul sa se amestece nu nu-mai in activitatea de legiferare, dar nici in administracia destat, si care trebuie izgonita din sanctuarul unde locuitoriiRusiei sint judecad i pedepsici dupa metoda celor de teapalui Panov. In 1887 a fast promulgata o lege prin care jude-carea infracciunilor savirsite de funccionarii publici si a celorsavirsite impotriva funccionarilor publici a fast scoasa dincompetenca curcii cu jud si data in competenca unei instanceordinare cu participarea unor reprezentanci ai starilor sociale.Dupl cum se stie, acesti reprezentanci ai starilor sociale,incadraci in acelasi complet de judecata cu judecatori-cinov-

inferioare cS politia are, printre altele, si Indatorirea de a ocroti pe cei aflatiin stare de ebrietate, care nu pot fi lisati in voia kr aril primejdie vAditipentru el, 41 de aceea gradele politienesti inferioare, care au chiar prin legecalitatea de apirtitori si ocrotitori directi ai locuitorilor, atunci and ridicS5i transporti la sectie oameni aflati fn stare de ebrietate nu numai cil nutrebuie sS recurga la mijloace brutale si inumane, ci, dimpotrivii, trebuie s5faca tot ce depinde de ei pentru a ocroti persoanele aflate sub paza lor Taira

la trezirea din belie. Ordinul avertizeaza gradele politienepi inferioare cinumai printr-o asemenea indeplinire constiincioasi I legala a indatoririlorlor de serviciu vor putea conta pe increderea 5i stima populatiei i ci, dim-

orice samavolnicie sau atrocititi din partea slujbasilor politiel fata decei ONO in stare de ebrietate, precum i folosirea fag de ei a unor misuride violenti incompatibile eu datoria slujbasilor politiei. care trebuie sii fie unexemplu de corectitudine si de moralitate, vor atrage dupii sine in mod ine-vitabil pedepsele aspre previzute de lege, iar slukasii politienesti inferiori carese vor face vinovati de asemenea acte vor fi deferiti justitiei. Un subiectde caricaturi pentru o revisti satirici : subcomisarul de politic acuzat de omu-cidere i achitat de justitie di citire ordinului in care se arati ci el trebuiesi fie un exemplu de corectitudine 51 de moralitate I

potrlvS,

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 399

nici, nu sint decit niste statisti muti, limitati la colul jalnical unor inartori care contrasernneazA tot ce vor gasi de cu-viintä sá hotArascA cinovnicii departamentului justitiei.Aceasta este una dintre nenumAratele legi care in sir neintre-rupt stfabat ca un fir rosu intreaga epocá reactionarà mo-dern6 a istoriei ruse, toate avind una i aceeasi tendintä :aceea de a restabili puterea forte". Sub presiunea timprejura-rilor, in a doua jumätate a secolului al XIX-lea cirmuirea afost nevoita sä vinA in contact cu strada", iar compozitiaacesteia din urmá se schimba cu o repeziciune uimitoare ;locul filistinilor inculti era luat de cetAteni care incepeau safie constienti de drepturile lor si care erau capabili chiar säridice din mijlocul lor luptatori pentru aceste drepturi. Cumsi-a dat seama de aceastà schimbare, cirmuirea s-a dat inapoicuprinsa de groazä i acum face eforturi desperate de a seizola printr-un zid chinezesc, de a se inchide intr-o forthreatainaccesibila oricaror manifestari de initiativ6 obsteasca'... Darsä revenim la subiectul nostru.

Asadar, datorita legii reactionare, strada a fost inlaturatade la judecarea agentilor puterii de stat. Cinovnicii au fostjudecati de cinovnici, i aceasta a influentat nu numai sen-tinta, ci i intregul c.aracter al instructiei si al dezbaterilorjudiciare. Judecata sträzii este pretioas6 tocmai prin faptulca aduce un curent de aer proaspat in atmosfera de forma-lism birocratic de care sint imbicsite toate institutffle noastreguvernamentale. Ceea ce intereseaza strada este nu numaisi chiar flu atit felul cum va fi calificata fapta Tespectiva,adid dacä va fi calificatä injurie, lovire sau schingiuire,in ce fel va fi pedepsita ; strada vrea sä fie dezvaluite pinila facraciná i aratate opiniei publice toate firele social-poli-tice ale crimei i semnificatia ei, ea vrea ca judecata sa fieun izvor de invatàminte pentru morala publica i pentrupolitica practicl Strada vrea ca tribunalul sä nu fie o dre-gatorie", in care oarnenii stapinirii aplicA in fiecare caz inparte articolele corespunzkoare din codul penal, ci o insti-tutie publica care sa dezvAluie racilele orinduirii actuale sisä furnizeze materiale pentru criticarea ei i deci pentru

27 Opere complete, vol. 4

si

www.dacoromanica.ro

400 V. I. LENIN

indreptarea ei. Sub presiunea practicii vietii sociale si subimboldul cresterii constiintei politice, strada sesizeaza instinc-tiv adevarul ca in lupta impotriva crimina1itàii schimbareainstitutiilor sociale i politice are o importanta mult maimare decit aplicarea diverselor pedepse, adevar spre care isicroieste drum atit de anevoios si cu atitea ezitäri, prin paien-jenisul rationamentelor ei scolastice, stiinta noastra juridica

Tocmai de aceea publicitii reactionari si cirmuireareactionara urasc i nici n-ar putea sa nu urasca judecatastrazii. De aceea restringerea competentei curtii cu juri siingradirea pub1icitçii strabat ca un fir rosu intreaga istoriede dupa reforma a Rusiei, iar caracterul reactionar al epociide dupà reforma" iese la iveala chiar a doua zi dui:a intra-rea in vigoare a legii din 1864, prin care a fost reorganizataimpartirea dreptatii" * in tara noastra. Si tocmai la acestproces s-a facut simtita cu o deosebitä putere lipsa jude-catii strazii". Cine ar fi putut la acest proces sa se interesezede aspectul obstesc al cazului i sa se stracluiasca sa-1 scoatacit mai mult in relief ? Procurorul ? Acest functionar de statcare are cele mai strinse legaturi cu politia, care imparteraspunderea pentru felul cum sint detinuti arestatii si pentrutratamentul ce li se apnea, iar in -uncle cazuri este chiar sefulpolitiei ? Am vazut ca reprezentantul .parchetului a retrasacuzatia de schingiuire formulata initial impotriva lui Panov.Partea civila, dad Vozduhova, sotia victimei, care a depusla proces ca martora, ar fi cerut asasinilor despagubiri ? Darde unde era sa' stie ea, o femeie simplä, ca la un procespenal se pot cere despagubiri civile ? $i chiar daca ar fi stiut,avea ea oare posibilitatea sa angajeze un avocat ? $i chiardad ar fi avut o asemenea posibilitate, s-ar fi gasit oare unavocat care sa poata si sa vrea sa atraga atentia opiniei PU-1lice asupra rinduielilor pe care le dezvaluie acest asasinat ?$i chiar de s-ar fi gasit un astfel de avocat, ii puteau carestimula ardoarea civica" asemenea delegati" ai societatii

* Polemizind fn presa legali fmpotriva reactionarilor, partizanii liberaliai institutiei juralilor contesta adeseori fn mod categoric semnificatia politicSa acestei institutii, strAcluindu-se sii demonstreze ca nu din considerente poli-tice se pronunta ei pentru participarea reprezentantilor socictatii la adminis-trarea justitiei. In parte, acest lucru se datoreste, fat& Indoiali, marginiriipolitice de care suferi adesea tocmai jur4tii, cu toate ca se ocupi fn modspecial de stiinfele de stat". De cele mai multe ori fesif, aceasta se explic5prin necesitatea de a folosi un limbai esopian, prin imposibilitatea do a-siezprima fatis simpatiile pentru constitutie,

oficialt.

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 401

ca reprezentantii stArilor sociale ? Iati-1 pe starostele plaiiiau cazul unui proces in provincie care se simte jenat in

vesmintul eau de tara, nu stie unde sa-si asoundl cizsneledate cu onsoare ce sä faca cu miinile sale de mujic, siarunca mereu priviri speriate spre excelenta sa, presedintelecurtii, care stä la aceeasi masa cu el. lata-1 pe primarul ora-sului, un negustor gras, care, impopotonat in mundirul säustinjenitor i cu lantul atirnind de git, giflie din greu i callamereu sa-1 imite pe vecinul sau, maresalul nobilimii, boiercu mundir de nobil, cu o infatisare spilouita i cu manierede aristocrat. Iar aláturi de ei judecitori trecuti prin Koalaindelungata a frecusului birocratic, adevkati dieci incaruntitiprin cancelarii, plini de constiinta inaltei misiuni care lerevine : s'a* judece niste oameni ai stäpinirii, pe care judecatastrAzii nu e vrednia judece. Nu este limpede oare cáaceastà ambiantà e de naturà ,sä potoleasci zelul oratoric alcelui mai elocvent avocat, amintindu-i vechea : sá nustrici orzul pe..." ?

$i asa s-a fAcut cà procesul a fost judecat in mare grabkca g cum forurile de resort ar fi vrut sa scape cit mai repedede el*, ca si cum s-ar Li temut si rascoleasa mai adincaceasta mirsavie poti sà locuiesti linga un closet, sä tedeprinzi sá nu mai observi, si te obisnuiesti, dar dacà teapuci sa-1 cureti, duhoarea se va intinde neaparat, i atuncio vor simti toti locatarii : i cei din locuinta respectivl,cei din locuintele vecine.

In acest proces au ramas nelimpezite o multime de intre-bki care se impun de la sine si pe care nimeni nu si-a datmacar osteneala sa le elucideze. Pentru oe a venit Vozduhovla guvernator ? Rechizitoriul acest document care intru-chipeaza dorinta acuzarii de a clezvalui toate imprejurkilecrimei nu numai c'à nu &à vreun raspuns la aceastà in-trebare, ci chiar o cocoloseste pur i simplu, pretinzind càVozduhov a fost retinut in stare de ebrietate in curteapalatului guvernatorului de ckre gardianul public $eleme-tiev". Aceasta sugereaz6 chiar ideea cà Vozduhov s-a dedatla excese, i Inca unde ? in curtea palatului guvernatorului

* Nimeni nu s-a gindit sI aducil mai repede 6n fata justitiei pc autoriicrimei. Deai ImprejurArile cauzei sint cit se poate de simple si de clam, oNMI1901.

silvirsitA la 20 aprilie 1899 a fost judecatil de curte abia la 23 ianuarie0 justitie rapidd, dreaptA l milostivA I

27*

ti

zicala

;

sa-i

si

1

I

www.dacoromanica.ro

V. 1. LgNIN

In realitate Ind Vozduhov a venit intr-o birjei la palatul gu-vernatorului ca sã faca o reclamatie acest fapt este binestabilit. Ce reclamatie a facut el ? Ptitin, intendentul pala-tului guvernatorului, spune cã Vozduhov a reclamat ca ladebarcader i s-a refuzat eliberarea unui bilet de adtorie (?).Martorul Muhanov, fost comisar-sef al sectiei in care a avutloc maltratarea lui Vozduhov (iar ast5zi director al peniten-ciarului gubernial din Vladimir), declad cä de la sotia luiVozduhov a auzit d impreuna cu bdrbatul ei Meuse o betie

amindoi au lost bdtuti la Nijni, atit la polisia fluvialacit i la secsia de polisie Rojdestvenski, ci cã tocmai de acestetaPte a vrut Vozdubov sii se plingei guvernatorului. Cu toatecà depozitiile acestor martori sint ddit contradictorii, in-stanta nu face nimic pentru a limpezi aceastä chestiune. Dim-potrid, oricine este pc deplin indreptatit sá conchidá cäinstanta nu a vrut sà limpezeasd aceastä chestiune. Sotialui Vozduhov a depus ca martod la proces, dar nimeni nus-a gindit s-o intrebe dad intr-adedr ea si sotul ei au fostbAtuti la citeva sectii de politic din Nijni ? in ce imprejuräriau fost ei arestati ? unde anume au fost bátuti ? cine i-abAtut ? voia oare intr-adevär sotul ei d se plingä guverna-torului ? dad sotul ei a mai vorbit cu cineva despre aceastàintentie a sa ? Martorul Ptitin, care in calitate de functionarla cancelaria guvernatorului era, poate, prea putin dispus säasculte de la Vozduhov care, desi nu era beat, a fost totusiretinut pinä se va trezi din betie 1 reclamatii impotrivapolitiei si care a poruncit gardianului beat $elemetiev sä-1ducä pe reclamant la sectie, unde sà fie retinut pinä se vatrezi din betie, acest martor interesant n-a fost supus unuiinterogatoriu incrucisat. Nici birjarul Krainov, care il adusesepe Vozduhov la guvernator si care I-a dus apoi la sectie, nua fost intrebat dad Vozduhov i-a spus pentru ce se duceacolo ? cc anume a spus el lui Ptitin ? dad a mai auzitaltcineva aceastä convorbire ? Curtea se limiteazá sà deacitire depozitiei sumare a lui Krainov, care nu s-a prezentatla proces (si care arata cá Vozduhov n-a fost beat, ci numaiputin bäut), iar ireprezentantul parchetului mci nu se gin-deste sä cead aducerea in instantà a acestui martor impor-tant. Dad se tine seama de faptul cä Vozduhov era sub-ofiter de rezerd, adid u.n om umblat, care cunostea oare-

4(A

si cà

5i

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 403

cum legile i rinduielile, ca chiar dupa ultima bataie, carei-a provocat moartea, el spunea celor din camera aresta-tilor : am sa fac o reclamatie", apare mai mult deckprobabil ea' el s-a dus la guvernator tocmai pentru a seplinge impotriva politiei, ca martorul Ptitin a mintit, cautindsa scoata basma curata polkia, ca judecatorii-lachei si pro-curorul-lacheu n-au vrut sa dea in vileag aceasta istoriejenanta.

Mai departe. De ce si pentru ce a fost batut Vozduhov ?$i in aceasta chestiune rechizitoriul prezinta lucrurile in aiafel incit sa creeze o situatie cit mai favorabila... pentru acu-zati. Motivul schingiuirii" a Lost, chipurile, ranirea la minaa lui $elemetiev in momentul in care acesta 1-a imbrincit peVozduhov in camera de garda. Se pune insa intrebarea de ceVozduhov, care vorbise linistit si cu $elemetiev i cu Panay,a fost imbrincit (sa presupunem ca trebuia neaparat sit fieimbrincit 0 nu in camera arestatilor, ci mai intii in camerade garda ? El a fast adus spre a Li inchis pina se va trezidin betie in camera arestatilor se aflau deja citiva oameniin stare de ebrietate , tot aici ajunge mai tirziu si Vozdu-hov ; atunci de ce $elemetiev, dupa ce 1-a prezentat" peacesta subcomisarului Panov, II imbrinceste in camera degardi i? Este clar d numai cu scopul de a-1 schingiui. Incamera arestatilor mai erau i altii, pe cind in camera degarda Vozduhov va fi singur, iar in ajutorul lui $elemetievvor veni ckiva gardieni publici, precum i d-1 Panov, caruiain momentul de fata ii este incredintata" sectia intii. Schin-giuirea nu se datoreste, asadar, unei cauze intimplatoare,ci unei hotariri dinainte luate. Nu putem presupune deckuna din doua : ori toti cei care sint trimisi la sectie spre afi inchisi pinä se vor trezi din betie (chiar dad se comportacit se poate de cuviincios si sint dusi mai intii incamera de garda pentru a fi mustruluiti", ori Vozduhov afost bagat acolo spre a fi batut tocmai pentru cã se dusesela guveiwator sã se plingii impotriva polifiei. Relatarile zia-relor in legatura cu acest proces sint atit de sumare, lackeste greu sa te pronunti categoric pentru ipoteza a doua(care nu e de loc neverosimila), dar instructia si dezbaterileprocesului ar fi putut lamuri temeinic, desigur, aceasta ches-tiune. Instanta, bincinteles, nu i-a dat nici o ate:10e. Am

www.dacoromanica.ro

404 V. I. LENIN

spus : bineinteles", pentru ca indiferenta judecatorilor oglin-de5te aici nu numai un formalism birocratic, ci i pur 5i sim-plu mentalitatea filistina a rusului. Au gäsit de ce sa semire I Un mujic beat omorit in bataie la sectie 1 Se intimplala noi altele 5i mai 5i 1" Si filistinul iti arata zeci de cazurimult mai revoltatoare in care vinovatii ramin nepedepsiti.Spuek filistinului sint cit se poate de adevarate, 5i cu toateacestea el n-are de loc dreptate, iar cuvintele sale nu reflectadecit miopia fara seaman care-1 caracterizeaza. Oare nu dincauza cä silnicia constituie practica obi5nuita, de fiecare zi,a oridrei sectii de politic sint posibile la noi cazuri mult mairevoltatoare de silnicie politieneasca ? $i daca indignareanoastra in cazurile deosebit de revoltatoare este neputin-cioasa, nu se datore5te aceasta oare nepasarii cu care ne-amdeprins sa privim cazurile normale ?" faptului ca raminemnepasátori chiar 5i atunci cind un fenomen atit de frecventsi obi5nuit ca maltratarea la sectie a unui mujic" beat (chi-purile beat) provoaca proteste chiar din partea acestui mujic(deprins, s-ar parea, cu asemenea lucruri), care plate5te cuviata preacutezatoarea incercare de a supunc guvernatoruluio ,plingere cit se poate de smerita ?

Exista 5i un alt motiv care nu ne ingacluie sa trecem cu ve-derea acest caz foarte obi5nuit. S-a spus de mult Ca rolulpreventiv at pedepsei este determinat nu de asprimea ei. cide caracterul ei de neinlaturat. Nu importa ca pentru o in-fractiune sau alta sa fie prevazuta o pedeapsa grea ; impor-tant este ca nici un caz de infractiune sa nu raminl nedesco-perit. Nici din acest punct de vedere procesul de fata nueste lipsit de interes. tn dispretul legii, bataia barbara la po-litic se practica in Imperiul rus putem spune Fara teamade exagerare zi de zi 5i ceas de ceas *. Iar in fata justitiei

* Rindurile acestea fuseserti scrise dela cind ziarele au adus Inc/ o con-firmaro a iustetei acestei afirmatii. La cehllalt capAt al Rusiei. la Odomoras asimilat cu capitala un judecAtor do pace a achitat pe un oarecareM. Klinkov, care, printr-un proces-verbal inchciat de subcomisarul de pantieSadukov, fusese Invinuit cii ar fi avut o atitudine turbulentA in timp ce se aflaarestat la politie. La proces, inculpatul, precum e cei patru martori ai sAiau arAtat urmAtoarele : Sadukov retinut in stare de ebrietate 4i dus lasectie pe M. Klinkov. Cind s-a trezit, Klinkov a cerut 55 fie pus In libertate.Drept rispuns, un gardian public apucat de guler si a Inceput batA,apoi au apArut alti trei gardieni, si toti patru au inceput stilceascA inbiitaie, lovindu-1 peste fatii, in cap, In piept 1 in coaste. Sub grindina delovituri care cAdeau asupra lui, Klinkov, scAldat In singe, s-a prAbusit lapiimint, i atuncl xardienli au tAblet *supra lui Kliplw, care zAcea nemiscat,

1-a 1-a

I-a sit-Isi1-1

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 405

ea ajunge in cazuri cu totul exceptionale si extrem de rare,ceea ce nu trebuie sa ne mire citusi de putin, deoarece aiciinfractorul este chiar politia in persoang, aceeasi politic ca-reia ii este incredintata in Rusia descoperirea infractiunilor.Aceasta ne obliga insä &á acordam o atentie cu atit mai mare,fie si putin obisnuita, cazurilor cind justitia se vede nevoitasa ridice välul care acopera fenomene obisnuite.

Uitati-va, de pilda, cum bat politistii. Ei se aduna 5 sau6 insi, bat cu o cruzime bestiald, multi dintre ei sint ametitide bautura si toti au sabii. Dar nimeni dintre ei nu lovesteo data macar cu sabia. Sint oameni cu experienta si stiufoarte bine cum se bate. 0 lovitura cu sabia lasä urme carepot constitui o proba in justitie, pe cind daca bat cu purnnii

dovedeste apoi, daca poti, ca te-au batut la politie. A fostbatut intr-o incaierare inainte de a fi fest ridicat si dus lasectie", si n-ai cum sä dovedesti ca politia minte. Pina siin cazul de fata, cind din intimplare au ornorit in bataievictitna (dracul 1-a pus sa moara ? a fost un mujic solid,cine se putea astepta la asa ceva ?"), acuzarea a trebuit saprobeze cu martori a inainte de a fi trimis la sectie Voz-duhov era perfect satiates". Se vede Ca ucigasii, care au sus-tinut tot timpul ca nici nu s-au atins de el, pretindeau ca afost batut inainte de a fi fast adus la politie. 5i in asemeneacazuri este extrem de greu sa &esti martori. 0 intimplarefericita a facut ca ferestruica care da din camera arestatilorin camera de garda sa nu fie complet astupata : ce-i drept,in loc de geam avea o foaie de tabla cu gauri anume facute,care dinspre camera de garda sint acoperite cu 0 perdea de

si au inceput sa-1 beta cu $i mai mare Inversunare. Duna cum au aratat Klin-kov si martorii sat, schingiuirea a fost condusa de Sadukov, care-i indemnamcreu pe gardieni. Biitut crincen, Klinkov si-a pierdut cunostinta. Duni cesi-a venit in simtiri, a fost pus in libertate. Klinkov s-a dus irnediat la unmedic, care i-a adeverit printr-un certificat medical starea deplorabila in carese afla. Judeciitorul de pace 1-a sfiituit pe Klinkov sa faca la parchet o redo-ma0e Impotriva lui Sadukov si a celor patru gardieni, la care Klinkov a ras-puns cil reclamatia a ii fost facuta si cA are 20 de martori care vor confirmaea a fost schingiuit.

Nu trebuie sa fii profet ca sa. prezici ci M. Klinkov nu va reusi sii obtinatrimiterea in judecatA si condamnarea gardienilor publici pentru faptul deschingiuire. L-au batut, dar nu 1-au omorit, si chiar dacA, contrar asteptil-rilor, acestia vor fi trail la raispundere, pentru fapta lor. pedeapsa va fi de-rizorie.

www.dacoromanica.ro

406 V. I. LENIN

piele, dar cind bagi degetul, pielea se ridica, asa ca din ca-mera arestatilor se poate vedea atunci tot ce se petrece incamera de garda. Numai datoritä acestui fapt a putut fireconstituita la proces scena mustruluirii". Dar o astfel deneorinduialä ca ferestruica sa nu fie complet astupata puteasa existe, desigur, numai in secolul trecut ; in secolul alXX-lea puteti fi siguri ca ferestruica care da din cameraarestatilor in camera de garda a sectiei intii Kremlevskaiadin orasul Nijni-Novgorod este definitiv astupata... $i dinmoment ce nu exista martori, vai de acela care nimereste incamera de garda 1

In nici o tara nu exista atitea legi ca in Rusia. Pentru orkeexista la noi o lege. Exista si un regulament special pentrudetinerea sub paid, in care se arata arnanuntit ca arestatiipot fi tinuti numai in incaperi speciale, supuse unei supra-vegheri speciale. Legea, dupa cum vedeti, este cespectata :pe linga politie exista o incapere speciala : camera aresta-tilor". Dar inainte de a-I depune pe retinut in camera arcs-tatilor, politia obisnuieste" sa-1 imbrinceasce in camerade garda". $i desi destinatia camerei de garda ca adevaratacamera de tortura reiese cit se poate de limpede din dateleacestui proces, instantele noastre judecatoresti nici nu s-augindit sa-si opreasca atentia asupra acestui lucru. Doar n-ativrea, la urma urmelor, ca procurorii sa denunte abuzurilescandaloase ale samavolniciei politienesti de la noi si saporneasca la lupta impotriva ei 1

Am atins problema martorilor la procesele de felul acesta.In cazul cel mai bun, martori pot fi exclusiv oameni care seaflä in miinile politiei ; numai in conditii cu totul exceptionales-ar putea ca cineva din afara sa vada cum se mustruluieste"la sectie. Se stie insa ca martorii care se afla in miinile poli-tiei pot fi influentati de ea. Asa s-a intimplat si in cazul defata. Martorul Fro lov, care in timpul savirsirii crimei se aflain camera arestatilor, a aratat mai intii, la instructie, ea peVozduhov 1-au batut si gardienii, si subcomisarul ; pe urmael a retractat declaratia data impotriva subcomisaruluiPanov ; iar la rproces a declarat ca nici unul dintre politistinu 1-a batut pe Vozduhov si ca. el, Fro lov, a depus impo-triva politiei pentru ca asa 1-au invatat $emahin si Barinov(alti arestati, care au fost martorii principali ai acuzarii), ca

www.dacoromanica.ro

lislcrrE ocAzIoNALE 401

politia nu 1-a influentat cu nimic si nu 1-a invatat ce saspuna. Martorii Fadeev §i Antonov au arätat cl in camerade garda nimeni nu s-a atins de Vozduhov : toti au stat acololinistiti §i potoliti si n-a fost nici o gilceava.

Dupl cum vedeti, iarasi un fenornen dintre cele mai obis-nuite. Si justitia a avut fatá de el obisnuita atitudine de ne-pasare. Existà o lege care pedepseste destul de aspru mar-turia falsä in fata justitiei ; deschiderea unei actiuni publiceimpotriva acestor doi martori falsi ar fi pus si mai mult inlumina samavolnicia politieneasca, in fata careia sint aproapecomplet lipsiti de aparare cei care au nenorocirea sa cada inghearele politiei (si aceasta nenorocire loveste in mod re-gulat si permanent sute de mii de oameni simpli"), darjudechtorii nu se gindesc decit la aplicarea cutarui sau cutäruiarticol, Led a se sinchisi de faptul ca oasnenii se gra' ladiscretia politiei. $i acest amanunt al procesului, ca si toatecelelalte, arata limpede ce retea atotcuprinzatoare si solidäeste aceasta, ce plaga veche este aceasta, si ch., pentru a neizbavi de ea, trebuie sa ne izbavim de intregul sistem al despo-tismului politiei si de totala lipsa de drepturi a poporului.

Cu vreo 35 de ani in urma, cunoscutului scriitor rusF. M. Resetnikov i s-a intimplat o istorie neplacutä. 0 datas-a dus la clubul nobilimii din Petersburg, crezind in modgresit ca acolo se dá un concert. Gardienii publici 1-au opritla usa, stropsindu-se la el : Uncle te bagi ? cine esti tu ?

Sint un lucrator 1" a raspuns rastit F. M. Resetnikov,pe care atitudinea gardienilor il scosese din sarite. Rezultatulacestui raspuns povesteste Gleb Uspenski a fost caResetnikov a dormit in noaptea aceea la sectie, de unde aiesit batut, fara bani si Lea inel. Aduc aceste lucruri lacunostinta excelentei voastre scria Resetnikov intr-o petitieinaintata prefectului politiei din Petersburg. Personal, nucer nimic. Mi-as ingadui doar sa VA fac rugamintea ca comi-sarii-sefi, comisarii, subcomisarii de politic si gardienii pu-blici sii nu bad poporul... Acest popor are ci a5a prea multede indurat" 142.

Modesta rugaminte pe care scriitorul rus si-a ingaduit Incacu multi ani in urma s-o formuleze prefectului politiei capi-talei a limas pina astazi nerealizata, si ramine irealizabild

www.dacoromanica.ro

408 v. I.LtNIN

in cadrul rinduielilor noastre politice. Astazi insä privirileoricarui orn cinstit, care nu mai poate suporta privdistea atro-citkilor si a silniciilor, sint atrase de o noua si puternicamiscare populara, care acumuleaza forte pentru a matura depe fata pamintului rusesc orice atrocitati si pentru a realizacele mai inalte idealuri ale omenirii. In ultimele decenii uraimpotriva politiei a crescut si a prins raclacini adinci inmasele poporului. Dezvoltarea vietii orasenesti, cresterea in-dustriei, traspindirea stiintei de carte, toate acestea au saditsi in masele inapoiate nazuinta spre o viata mai buna siconstiinta demnitkii omenesti, in timp ce politia a ramasla fel de despotica si de bestiala. La bestialitatea ei s-au aclau-gat doar rafinamentul sporit al metodelor de urmarire siprigonirea salbatica a unui dusman nou, a celui mai infricosa-tor dintre dusmanii actualului regim, si anume : tot ce ducein masele populare constiinta drepturior proprii si incre-derea in propriile forte. Fecundata de aceasta constlinta si deaceasta incredere, ura poporului isi va gasi expresia nu in-tr-o razbunare salbatica, ci in lupta pentru libertate.

II. DE CE SA GRABIM VITREGIA VR.EMURILOR ?

Un interesant project a fost adoptat de adunarea nobililordin gubernia Orel, dar si mai interesante au fost dezbaterilein jurul acestui proiect.

Iata despre ce e vorba. M. A. Stahovici, maresalul nobi-limii din aceasta gubernie, a facut in fata adunirii o expu-mere In cadrul cAreia a propus sa se incheie cu ministerul definante un contract pentru acordarea de posturi de agentiIncasatori nobililor din Orel. 0 data cu introducerea mono-polului bauturilor spirtoase se infiinteaza in gubernie 40 deposturi de agenti incasatori, care vor stringe banii realizatila debitele de bauturi spirtoase ale statului. Agentii incasa-tori sint retribuiti cu 2.180 de ruble pe an (900 de rubleleafa, 600 de ruble speze de deplasare si 680 de ruble pen-tru plata unui guard). Stahovici a aratat ca, dupa parerea lui,ar fi bine ca aceste locuri sa fie ocupate de nobili, in carescop ei ar trebui sa se organizeze inrr-un artel f i sa incheie

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZION ALE 409

un contract cu visteria. In locul garantiei cerute (3.000-5.000),sá se retina in primii ani de la fiecare agent incasator cite300 de ruble pe an, care vor servi pentru constituirea unuicapital nobiliar menit sa asigure interesele departamentuluibauturilor spirtoase.

Proiectul, clupa cum vedeti, se distinge prin caracterul saupractic vIclit i denota ca cea mai inalta stare sociala dintam noastra are un miros foarte fin, care o ajuta sa nupiarcla nici un prilej de a se infrupta din cascavalul statului.Dar multora dintre tocmai acest caracter prac-tic al proiectului le-a parut a fi prea din cale-afara, necuviin-cios, nedemn de titlul de nobil. S-au incins dezbateri, inCadrul carora s-au conturat cit se poate de limpecle trei punctede vedere in aceastà problema.

Primul punct de vedere este cel al practicismului. Fiecaretrebuie sa manince, nobilimea e strimtorata... orke s-ar zice,

o sursä de existentam doar nu paella refuza sa dam o'mina de ajutor unor nobili saraci. In plus, agentii incasatoripot contribui la cornbaterea alcoolismului 1 Al doilea punctde vedere este cel al romanticilor. Sa fii slujbas la bauturispirtoase, ceva mai sus decit un simplu birtas, in subordineaunor simpli sefi de depozite, adeseori oameni din stärilede jos" 1? si au inceput sa curga discursuri inflacarate petema inaltei meniri a nobilimii. Tocmai de aceste discursurine propunem sà ne ocupam in cele cc urmeazii, dar mai in-tii vorn arata si cel de-al treilea punct cle vedere cel albarbatilor de stat. Pe de o parte, nu poti sa nu recunosti cae cam rusinos, dar pe de alta parte, trebuie sa admiti ca erentabil. Se poate gasi insa o modalitate sa faci si capital sisa-ti pastrezi i inocenta : directorul accizelor poate face nu-miri si fara garantie, astfel incit cei 40 de nobili pot obtineposturile in urma dernersului maresalului nobilimii din guber-nie, flea' sa mai fie nevoie de artel si de contract, caci nu eexclus ca ministrul afacerilor interne sa suspende hotarireape metivul ca ar fi contrarl orinduirii generale a statului".Aceastà opinie inteleapta ar fi triumf at, probabil, daca ma-resalul nobilimii n-ar fi facut doua precizari esentiale : 1) cacontractul a si fost prezentat consiliului de pe linga ministrulde finante, care 1-a dec1ara aclnriisibil i I-a acceptat in prin-

www.dacoromanica.ro

410 V. I. LENIN

cipiu, si 2) 6 obtinerea acestor posturi printr-un simpluclemers al maresalului nobilimii nu este posibilr. In conclu-zie, propunerea sa a fost acceptata.

Bietii romantici I Ei au suferit o infringere. Dar ce fru-mos au vorbit I

Pinà acum nobilimea a dat numai conducatori. Iata insaCa acum ni se propune sa formam nu stiu ce artel. Este oareaceasta in apiritul trecutului, prezentului si viitorului nobi-limii ? Conform dispozidilor legale referitoare la agentiiincasatori, in cazul cind se descopera o delapidare din parteadebitantului, nobilul va trebui sa-i ocupe locul la tejghea. Maibine rnoartea decit un asemenea post !"

Doamne, doanme, cita nobleta poate sa zacä in sufletulunui om 1 Mai bine sa mod decit sa vinzi rachiu ! Altcevae sa vinzi grine asta-i o indeletnicire nobila, mai cu seamain anii de recolta proasta, cind te pod imbogati din jefuireacelor infometati. Sau o indeletnicire si mai nobila sa facicamatarie cu grine, sa dai iarna taranilor flaminzi grine incontul muncilor de vara si sa socotesti aceste munci de treiod mai ieftin fata de preorile la libera invoiala. Chiar inzona centrala de cernoziom, din care face parte si guberniaOrel, mosierii nostri au practicat intotdeauna si practica siasta.zi cu un zel deosebit acest arhiaristocratic soi de camata-rie. Si este evident 6 pentru a delimita cit se poate deprecis carnataria aristocratica de cea nearistocratica, trebuiesa tipi desigur cit mai tare Ca indeletnicirea de debitant debauturi spirtoase nu cadreaza cu demnitatea de nobil.

Trebuie sa ne pazim cu sfintenie menirea, proclamataprin cunoscutul inalt manifest, menirea de a sluji in moddezinteresat poporul. Slujirea interesata o contrazice"... No-bilimea, care are la activul ei meritele slujbei ostamti ainaintasilor, care a dus pe umerii ei toata povara marilorreforme ale imparatului Alexandru al II-lea, are toate teme-iurile sa fie sigura ca-si va putea indeplini si pe viitor inda-toririle fata de stat".

Da, slujba dezinteresata I Impartirea de mosii, daruirea demosii cu locuitori cu tot, adica daruri de mii de deseatinede pamint si mii de suflete de iobagi, formarea clasei ma-rilor proprietari funciari, care posecla sute, mii si zeci de

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 411

mii de deseatine de parnint si care prin exploatarea lor aducla sapg de lemn milioane de cgrani iatg formele in cares-a manifestat aceasta dezinteresare. Deosebit de amuzantgeste insg referirea la marile" reforme ale lui Alexandru alII-lea. De pildá, eliberarea tgranilor cu citg dezinteresarei-au despuiat pe tgrani generosii nostri nobili : i-au silit sl-sirgscumpere propriul lor pamint, i-au silit sà-1 plgteasca triplucit face, au luat cu japca paminturi tgránesti sub forma deotrezki, si-au schimbat pe pgminturi tárgnesti de bung cali-tate ripile, terenurile nisipoase si paraginile, iar acum mai auneobrdzarea sä se laude cu aceste isprdvi 1

Sfera bguturilor spirtoase n-are in ea nimic patriotic"...Traditiile noastre nu se bazeazg pe ruble, ci pe slujireastatului. Nobilimea nu trebuie sá se transforme intr-o bursg".

Strugurii sint prea acri I Nobilimea nu trebuie" sä setransforme intr-o bursà, pentru ea' la bursg se cer capitalurisolide, pe cind clomnii ping mai ieri proprietari de sclavi anramas lefteri. Pentru marea lor majoritate nu se pune pro-blema transformärii intr-o bursa', càci subordonarea lor fatgde bursg, subordonarea fatg de rublá a devenit de mult unfapt implinit. Si in goana dupg rublg, cea mai inalta staresociale se ocupa de mult cu astfel de treburi cit se poatede patriotice ca : fabricarea basamacului, infiintarea de fa-brici de zahgr si de alte fabrici, participarea la tot felul deintreprinderi comerciale i industriale fictive, umila solici-tare a sprijinului sferelor inalte de la curte, al marilor duci,al ministrilor etc. etc., cu scopul de a obtine concesiuni sigarantii de stat pentru astfel de intreprinderi, de a smulgepomeni sub formg de inlesniri pentru banca nobilimii, primede export la zahgr, bucati (de mii de deseatine 1) de pgmintbaskir, bánoase posturi grase" etc. etc.

Etica nobilimii poartg pecetea istoriei, a pozitiei sociale..."i pecetea grajdului, care i-a obisnuit pe nobili cu silnicia

impotriva taranului, cu batjocorirea lui. De altfel, deprin-derea secularg de a stgpini a cultivat in rindurile nobilimiisi ceva mai rafinat : priceperea de a imbräca in fraze pom-poase, menite sd prosteascg multimea" incultg, intereselelor de exploatatori. Asculta0 mai departe :

www.dacoromanica.ro

412 V. 1. LENIN

De ce sa grabim vitregia vremurilor ? Chiar daca este aprejudecata, vechile traditii nu ne ingaduie sh inlesnim ivireaacestei vitregii..."

Aceste cuvinte rostite de d-I Nariskin (membru in consi-liul nobilimii unite, care a aparat punctul de vedere al bar-batilor de stat) vadesc un just simt de clasa. In ziva de am,dispretuirea unui post ca eel de agent incasator (sau chiarde debitant) este desigur o prejudecata, dar care nu datoritaprejudecatilor maselor inculte ale taranimii se mentine neru-sinata exploatare a taranilor de catre mosieri in satul nos-tru ? Prejudecatile dispar de la sine ; atunci de ce sa gräbimdisparitia bar, apropiind in v.azul tuturor figura nobilului deaceea a birtasului si inlesnind astf el taranului intelegereaadevarului simplu (pe care el si fAra asta a inceput sa-1inteleaga) 6 nobilul mosier este un carnatar, un jefuitor si untilhar cu nimic mai bun deck ofice alta lipitoare a satului,dar incomparabil mai puternic, puternic prin drepturile salede proprietar de pamint, grin privilegiile sale statornicite desecole, prin legâturile sale strinse cu puterea tarista, prindeprinderea sa de a domina si prin priceperea de a-si ca-mufla firea de Iudusca sub paravanul unei adevarate doctrinea romantismului si a marinimiei ?

Da, d-1 Nariskin este fara indoiald un membru intelept alconsiliului nobilimii, si prin gura lui vorbeste Intelepciuneade stat. Nu ne mirà citusi de putin ca maresalul" nobilimiidin Orel i-a rdspuns in expresii alese care ar face cinstechiar si unui lord cnglez urmatoarele :

Ar fi o indrazneala din partea mea sa contrazic oameniicu autoritate pe care i-am auzit aici, daca n-as fi convins ca,obiectind mpotriva opiniilor lor, eu nu obiectez impotrivaconvingerilor lor".

Cuvinte pline de adevár, si Inca intr-un sens mult mailarg deck isi inchipuie d-1 Stahovici, care fara sa vrea a spusadevarul curat. Domnii nobili incepind cu cei practici siterminind cu romanticii au cu totii aceleasi convingeri. Toticred cu tärie in dreptul" lor sacru" de a stapini sute saumii de deseatine de pamint, adunate prin jaf de inaintaii

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 413

br sau primite in dar de la alti jefuitori, in dreptul lor dea exploata taranimea si de a avea un rol dominant in stat, indreptul lor la cele mai grase (iar la nevoie si mai putin grase)bucati din cascavalul statului, adica din banii poporului.Divergente de pared exista intre ei numai in coca ce pri-veste aprecierea utilitatii diferitelor masuri, si de aceea dez-baterile in cadrul carora au fost examinate aceste pared sintpentru proletariat tot atit de instructive ca si orke altàcearta de familie din tabara exploatatorilor. In asemeneacontroverse iese limpede la iveala deosebirea dintre intereselegenerale ale intregii clase a capitalistilor sau proprietarilorfunciari si cele ale diverselor persoane sau grupuri ; in ca-drul unor asemenea controverse, adesea se spun fara voieuncle lucruri care, in general vorbind, sint ascunse cu multagrija.

In afara de aceasta iasà, pisodul de la Orel dezvaluieintr-o anumita mäsura caracterul faimosului monopol al bau-turilor spirtoase. Cite binefaoeri nu a asteptat de la acestmonopol presa noastra oficiala si oficioasa i o Gporire aveniturilor statului, i o imbunatatire a bauturior spirtoase,si o descrestere a alcoolismlului realitate insa, in boo dea asigura sporirea veniturilor, monopolul n-a adus deck oscumpire a rachiului, diferite incurcaturi in buget, imposibi-litatea de a stabili cu precizie rezultatele financiare ale in-tregii operatii ; in locul unei imbunatatiri a bauturilor spir-toase, s-a ajuns la inrautatirea lor, i e putin probabil ca,prin larga puhlicitate pe care o fac rezultatelor favorabile aledegustarii" noului rachiu de monopol", oficialitätile vorreusi sa schimbe parerea publicului. In locul unei descresteria alcoolismului inmultirea oficinelor de vinzare clandestinaa votcii, cresterea veniturilor pe care le realizeaza de aicipolitia, deschiderea de debite de bauturi spirtoase in pofidavointei populatiei, care cere insistent sa se renunte la infiin-tarea unor asemenea debite*, cresterea numarului celor

* Recent, de pildS, ziarele au relatat el fn gubemia Arhanghelsk unelesate au adoptat fncii fn 1899 hotAriri prin care cereau ca no teritoriul lorsl nu se deschidii debite de biuturi spirtoase. Guvernul, care fn prezent intro-duce acolo monopolul bluturilor spirtoase, a refuzat, bineinfeles, sit Unit seamade aceste bothriri : probabil, din grija pentru cumpatarca poporului 1

I In

www.dacoromanica.ro

414 V. I. LENIN

retinuti in stare de ebrietate pe sträzi*. $i principalul cenou si vast teren pentru despotismul i samavolnicia biro-cratiei, pentru inflorirea 1ingue1ii i inmultirea fraudelor,oferà crearea acestei noi ramuri a administratiei economicede rnulte milioane a statului, crearea unei armate intregi denoi slujbasi Asistam la o adevAratA invazie de nori intregide lAcuste functionAresti, care se lingusesc, tes intrigi, jefuiesc,consumind totodatã riuri de cernealä i munti de hirtie. Pro-kctul de la Orel nu este altceva deck o inoercare de a im-braca in forme legale tendinta de a se infrupta cu bucati maimult sau mai putin grase din cascavalul statului, tendintäcare cuprinde provincia noastrà si care in conditiile atotpu-terniciei birocratice si ale sugrumärii glasului opiniei publice

amenintà sá aduca Orli o nouà intetire a samavolnicieisi a fraudelor. Iatà un mic exemplu : astá-toamnA s-a strecuratin presä o notitä care relata o chestie nostirnä in legáturàcu constructiile pentru monopolul bhuturilor spirtoase". LaMoscova se construiesc trei depozite de rachiu, care urmeazasä deserveasca intreaga gubernie. Pentru construirea acestordepozite, ministerul alocase suma de 1.637.000 de ruble. Pinála urmä s-a constatat insä cä este nevoie de un credit su-plimentar de cloud milioane ci jumlitate"**. Se vede treabacä aici functionarii insärcinati cu gestiunea banului public austerpelit ceva mai mult decit 50 de perechi de pantaloniciteva bucati de piele

* Nu mai vorbim de faptul ci de pe urma introducerii monopolului biutu-rilor spirtoase obstile tirinesti au fost lipsite de o importana sursi de ve-nituri. Inainte ele percepeau o anumiti taxi de la debitantii de biuturi spit-toase. Statul le-a luat aceasti sursi de venit, firi a le acorda vreo despigu-bire 1 In interesanta carte Das hungernde Russland" (Reiseeindricke, Beo-bachtungen und Untersuchungen. Von C. Lehmann und Parvus. Stuttgart. DietzVerlag. 1900) (C. Lehmann si Parvus. Rusia infometati" (Impresii de cilltorie,observatii ai studii. Stuttgart, Editura Dietz. 1900). Nota trod.), Parvus pebung dreptate numeste acest fapt o fefuire a fondurilor bdnegi ale aftilor.El reIateaz cS, Potrivit calculelor zernstvei guberniale Samara, Merderilesuferite in decurs de trei ani (1895-1897) de toate obstile tirinesti din gubemiede pe urma introducerii monopolului biuturilor spirtoase se ridici la 3.150.000de ruble

** Subliniat de autor. Vezi S. Peterburgskie Vedomosti", 1900, nr. 239din 1 septembrie.

1

§i

1

1

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 415

III. 0 STATISTICA OBIECTIVA

Guvernul nostru obisnuieste sA arunce adversarilor sAiacuzatia de tendentiozitate nu numai revolutionarilor, ci

liberalilor. Açi avut vreodatá prilejul sä cititi, de pada', cescrie presa oficialà despre organele liberale (legale, binein-teles) ? In Buletinul finantelor143", organ al ministeruluide finante, se face din cind in cind revista presei, i ori decite ori cinovnicul care o scrie vorbeste despre felul in carevreuna dintre (voluminoasele) noastre reviste liberale apre-ciazA bugetul .sau foarnetea din tarA, sau diferite mäsuri luatede guvern, el subliniazA intotdeauna, in termeni plini deindignare, tendentiozitatea" lor, opunindu-i acesteia indi-carea obiectivA" nu numai a laturilor intunecate", ci si afenomenelor imbuourAtoare". Acesta nu este, bineinteles,decit un mic exemplu, dar el ilustreazA atitudinea obisnuitàa guvernului, obisnuita sa tendintA de a face paradA deobiectivitate".

SA incercArn sä facem pe placul acestor &eyed i impartialijudecAtori. SA incercarn a folosi in acest scop statistica. Nuvom lua, desigur, statistica diverselor fapte din domeniulvietii sociale : se stie cA faptele sint inregistrate de oamenipArtinitori, iar generalizarea lor este si ea opera unor insti-tutii citeodatä foarte tendentioase", cum ar fi zemstvele. Nu,noi vom lua statistica... legilor. Ne ingAduim sA credem ca"nici printre cei mai ferventi partizani ai guvernului nu se vagAsi vreunul care sä se incumete sA afirme cA poate fi cevamai obiectiv si mai impartial decit o statisticA a legilor osimpla totalizare a ceea ce hotArAste guvernul insui, cutotul independent de orke considerente cu privire la nepotri-virea dintre vorbA si faptA, dintre hotArire i aducerea ei laindeplinire etc.

Sá vedem, asadar, cum stau lucrurile.Sub ingrijirea senatului ocirmuitor apare, dupa cum se

stie, Colectia de hotAriri i dispozitii ale guvernului", incare se publicA periodic toate deciziile guvernului. In cele ceurmeazA ne propunem sA ham datele caprinse chiar inaceastA colectie i sh vedem la ce anume se referA hotaririle

dispozitiile guvernului. Subliniem : la ce anume. Noi nune vom ingAdui sA criticAm actele de vointà ale autoritAtilor,

28

si

5i

www.dacoromanica.ro

416 v. I. LENIN

ci ne vom limita sa facem o numärätoare a numiteloracte" in masura in care ele se refera la un domeniu saualtul. Ziarele din ianuarie au reptodus dupa sus-mentionatapublicatie guvernamentala cuprinsul deciziilor numerotate dela 2.905 la 2.929 pe anul trecut si de la 1 la 66 pe anul incurs. In total, 91 de decizii in perioada cuprinsa intre 29decembrie 1900 si 12 ianuarie 1901, adica la hotarul dintresecolul al XIX-lea i secolul al XX-lea. Prin caracterul lor,aceste 91 de decizii se preteaza foarte bine la o prelucrarestatistica" : printre cle nu figureaza nici un act legislativdeosebit de important, nimic care sä puna in umbra tot restul

sa isnprime urn caracter aparte respectivei perioade de ad-ministrare interna. Toate deciziile din aceastà perioada auun caracter relativ marunt ci sint menite sä satisfaca cerintecurente care apar in mod permanent si regulat. In felul acestasurprindem guvernul in desfasurarea activitatii lui de toatezilele, ceea ce chezasuie,te si mai mult caracterul obiectiv alstatisticii".

Din 91 de decizii, 34, adica mai bine de o treime, au unulacelasi object : prelungirea termenelor fixate pentru

sarea capitalului la actiunile subscrise, adica pentru efectua-rea varsamintelor datorate la actiunile diverselor societatianonime comerciale si industriale. Lectura acestor decizii poatefi recomandata cititorilor de ziare ca mijloc care le va ajutaea-0 improspateze in memorie lista diverselor ramuri aleindustriei noastre si denumirile diverselor firme. Intru tutulasemänator este continutul unui alt grup de decizii, i anumeal celor referitoare la modificarea statutelor unor societaticomerciale i industriale. Acest grup cuprinde 15 decizii, princare se aproba modificarea statutelor unor societati,anume : societatea pentru comertul cu ceai Fratii C. si S.Popov", societatea pentru f abricarea cartonului gudronatA. Nauman & Co", societatea pentru industria pielariei sia comertului cu articole de pielarie i pinzeturi I. A. 03i-pov & Co" etc. etc. In sfircit, la aceasta categorie trebuieadaugate alte 11 decizii, dintre care case sint consacrate sa-tisfacerii diferitelor nevoi ale comertului j industriei (infiin-tarea unei band publice si a unei asociatii de credit reciproc,indicarea cursului la care vor fi socotite titlurile de renta ce

var-

si

fi

www.dacoromanica.ro

NOTE OCAZIONALE 917

se depun ca garantie la luarea in antrepriza a unor lucraride la stat sou a unor furnituri catre stat, reglementarea eir-eulatiei pe eagle ferate a vagoanelor apartinind particula-rilor, instructiuni pentru uzul mijlocitorilor oficiali de labursa de cereale din Borisoglebsk), iar cinci decizii prevadinfiintarea a sase noi posturi de gardieni si a doua posturide ureadnici de politie pe linga 4 uzine si 1 mina.

Asadar, din 91 de decizii, 60, adica douà treimi, sint con-sacrate satisfacerii nemijlocite a diverselor nevoi practice alecapitalistilor nostri si (in parte) apararii lor impotriva revol-telor muncitoresti. In graiul lor sec si nepartinitor, cifrelearata ca, prin caracterul partii precumpanitoare a hotaririlor

dispozitiilor sale de zi cu zi, guvernul nostru este o slugacredincioasa a capitalistilor, indeplinind fata de intreagaclasa a capitalistilor exact acelasi rol pe care-I indeplinesc, sazicem, biroul permanent al congresului fabricantilor de arti-cole de fierarie sau cancelaria sindicatului fabricanti1or dezahar fata de capitalistii din respectivele rarnuri de productie.Fireste, faptul ca cea mai neinsemnata modificare in statuteleunei societati sau prelungirea termenului pentru vársarea su-melor datorate la actiunile acesteia constituie obiectul unordecizii speciale se datoreste pur si simplu caracterului greoial masinii noastre de stat ; nu-i nevoie decit de o mica per-fectionare a mecanismului", pentru ca toate acestea sa treacain atributia unor institutii locale. Pe de alta parte insa, ca-racterul greoi al mecanismului, centralizarea excesiva, faptulca guvernul insusi trebuie sa-si bage nasul peste tot toateacestea reprezinta fenomene generale nu numai in sfera co-mertului si a industriei, ci in intreaga noastra viata publica.De aceea compararea numarului deciziilor oficiale de un felsau altul poate foarte bine sä arate cu oarecare aproximatiecare este obiectul preocuparilor i grijii guvernului nostru,obiectul interesului sau.

Iata, de pilda, asociatiilor particulare, daca nu urmarescscopuri de imbogatire, care sint atit de onorabile din punctde vedere moral si atit de inofensive din punct de vedere

guvernul nostru le acorda un interes mult mai mic(daca' nu consideram ca o dovada de interes tendinta de ale frina activitatea, de a le intcrzice, de a le inchide etc.).

28*

politic,

www.dacoromanica.ro

418 V. I. LENIN

In cursul perioadei pentru care se face darea de seama"autorul acestor rinduri este salariat, si de aceea spera ea

cititorul ii va ierta folosirea unor termeni birocratici aufost aprobate statutele prezentate de doua asociatii (asociatiapentru ajutorarea elevilor nevoiasi de la liceul de baieti dinVladikavkaz i asociatia din Vladikavkaz pentru organizareade excursii si calatorii instructiv-educative) si a fost datainalta incuviintare pentru modificarea statutelor la alte treiasociatii (casa de imprumut i pastrare i casa de ajutor reci-proc a functionarilor i muncitorilor de la uzinele din Liudi-novo si Sukreml si de la linia ferata Maltevo ; primaasociatie pentru cultivarea hameiului ; asociatia filantropicapentru incurajarea muncii femeilor). S-au dat 55 de deciziiprivind diferite societati industriale i comerciale si 5 privinddiverse asociatii. In sfera intereselor comerciale i industriale,nor tindena sa fim la inaltimea sarcinilor, tindem sa facemtot posibilul pentru a Inlesni uniunile dintre negustori si in-dustriasi (tindem, dar nu facem, deoarece caracterul greoi al

nesfirsitele taraganeli pun limite foarte ingusteposibilului" intr-un stat politist). Dar in sfera uniunilor ne-comerciale sintem in principiu pentru homeopatie. 0 aso-ciatie pentru cultivarea hameiului sau pentru incurajareamuncii femeilor, asta mai merge. Dar excursii Cu caracter in-structiv i educativ... Poti sa tii ce o sa vorbeasca ei inexcursii i daca nu cumva va fi ingreuiata supravegherea ri-guroasa din partea inspectiei ? Nu, orke s-ar zice, cu focultrebuie sa fii cit mai prevazator.

$coli. Au fost infiintate nu mai putin de trei coli. $iInca ce scoli 1 0 Koala inferioara de ingrijitori de vite pemosia altetei sale imperiale marele duce Piotr Nikolaevici inapropiere de satul Blagodatnae. Ca satele marilor duci tre-buie sä fie toate pline de belsug*, in aceasta privinta numai am de Inuit nici o indoiala. Dar acum nu ma mai in-doiesc nici de faptul Ca de luminarea fratelui mai mic se potinteresa i pasiona sincer, din toata inima, chiar i perso-naje dintre cele mai sus-puse. Mai departe : a. fost aprobatregulamentul atelierului-scoall de meserii din satul Dergacisi al scolii inferioare de agricultura din Asanovo. Pacat ca

* Joe de cuvinte : In limbo rusa blegodanti" inseamnd Imbehuga0.Nota tract.

masinii i

www.dacoromanica.ro

NOTE ocAzIONALE 419

nu avem la indemina un indicator de localitäti, ca sä vedemdad: nu cumva apartin vreunor inalte personaje si acestesate pline de belsug, in care se acorda atita grijà invkamin-tului public si... gospodariei mosieresti. De altfel, ma conso-lez cu gindul 6 indicarea unor asemenea date nu intra insfera obligatiilor unui statistician.

Acestea sint toate actele normative care exprimä grijaguvernului pentru nevoile poporului". Gruparea deciziilor afost facuta, precum vedeti, dupä principii cit se poate deingaduitoare. De ce, de pildà, sä se considere c5. societateapentru cultivarea hameiului nu este o societate comercialä ?Oare numai pentru ca uneori se vorbeste acolo, poate, sidespre altceva decit de comert ? Sau Koala de ingrijitori devite : eine ar putea, la urma urmei, sä spunä clacà este intr-a-devAr o Kcal:A sau numai un grajd sistematic ?

Rarnine ultimul grup de decizii, care exprimä grija cirmui-rii pentru propriile ei interese. Aici gAsim de trei xi maimulte decizii(22) decit in cele douà grupuri precedente luatela un loc. Gasim aici o serie de tleforme administrative, carede care mai tadicalá : schimbarea denumirii satului Plato-novskoe, care de azi inainte se va numi Nikolaevskoe ; mo-dificki de Tegulamente si statute, modificarea unor state depersonal, modificki de liste, schimbarea datei de deschidere(a unor congrese judetene) etc. ; märirea alocatiei de intre-tinere pentru moasele atasate pe lingà unititile militare alecircumscriptiei militare Caucaz ; stabilirea alocatiilor pentrupotcovitul si tratamentul cailor cazIcesti de campanie ; modi-ficarea regulamentului scoalei particulare de comert dinMoscova, regulamentul butsei Consilier de curte Daniil Sa-muilovici Poleakov" la Koala comercialà din Kozlov. Nustiu, de altfel, daca am clasificat bine aoeste din urma deci-zii : exprisná de care intr-adevAr grija cirmuirii pentrupropriile ei interese, si nu pentru acelea ale industriei si co-mertului ? Solicit ingaduinta cititorului este prima incercarede statistic5 a legislatiei ; nimeni pinä acurn n-a incercat IncasA ridice la rangul de stiintä severà acest domeniu de cunos-tinte, nimeni, nici chiar profesorii de drept administrativdin Ruda.

www.dacoromanica.ro

420 V. I. LENIN

In sfirsit, una din aceste decizii trebuie clasatä intr-ungrup aparte, de sine statator atit prin continutul ei citpentru faptul Ca reprezinta prima masura luatà de guvern insecolul care ancepe : este decizia cu privire la marirea su-prafetei padurilor destinate dezvoltarii i knbunatatirii vina-torilor irnperiale". Maret debut, demn de o mare putere I

$i acum, pentru verificare, sa totalizarn cifrele. Statisticanu se poate lipsi de aceastä operatic.

Vreo cincbeci de hotariri i dispozitii referitoare la dif e-'rite societati i intreprinderi comerciale i industiriale ; vreodouazeci de dispozitii administrative pentru schimbari dedenumiri si de alta natura ; douà asociatii particulare noucreate si schimbari de statute la alte trei asociatii ; trei scolicare pregatesc viitori simbriasi ai mosierilor ; sase gardienisi doi ureadnici de politic pe linga uzine. Mai incape vreoindoiall ea o activitate legislativa i administrativa atit debogata si de multilaterala asigura patriei noastre in secolulal XX-lea un progres rapid si necontenit ?

si

www.dacoromanica.ro

421

PARTIDUL MUNCITORESC SI TARANIMEA "4

Au trecut patruzeci de ani de la eliberarea taranilor. Estecit se poate de firesc ca societatea * noastra sarbatoreste cuo deosebitä insufletire ziva de 19 februarie ziva prabusirirRusiei vechi, feudale, inceputul unei epoci care promitea po-porului libertate i bunastare. Dar nu trebuie sä uitam ca,pe linga ostilitatea sincera fata de iobagie i fall de toatemanifestarile ei, elogioasele discursuri festive contin i foartemulta ipocrizie. Afirmatia, devenitä foarte curenta la noi,ca marea" reforma a insemnat eliberarea taranilor si in-zestrarea lor cu pamint prin intermediul rascumpararii organi-zate de stat" este pe de-a-ntregul falsa i ipocrita. In reali-tate, ea a adus taranilor eliberarea de pamint, fiindca dinloturile pe care ei le-au stapinit de-a lungul veacurilor le-auLost rasluite foarte mari bucati de pamint, iar sute de mii detarani au fost cu total deposedati de pamint, lasindu-li-seun sfert din lotul prevazut de ucaz sau un lot mizer145.realitate, taranii au Lost de doua od jefuiti : ei au fost nunumai deposedati de o parte din pamint, dar si obligati &ápläteasca, sä rascumpere" pämintul care le-a fost lásat sipe care ei 1-au stapinit dintotdeauna, iar pe deasupra pretulde rascumparare a pamintului a fost fixat la un nivel multmai ridicat decit pretul lui real. La zece ani dupa eliberare,mosierii mnii marturiseau in fata functionarilor guvernuluiinsarcinati cu cercetarea situatiei agriculturii Ca taranii aufost obligati sä plateasca nu numai pentru pamintul lor, ci

pentru libertatea lor. 5i, desi au platit pretul de räscumpa-

* Vezi nota de la pag. 250 din volumul de fall. Nota trad.

In

si

www.dacoromanica.ro

422 V.I.1EN1N

rare fixat pentru eliberarea persoanei lor, *and n-au devenittotusi oameni liberi ei au fost lasati timp de 20 de ani insituatia de tarani temporar-obligati 146, au fost läsati si auramas pina in ziva de azi o stare sociala inferioara, care estesupusa bataii cu nuiele, plateste dad special; nu are dreptulde libera iesire din obstea semllobagista, nu are dreptul dea dispune liber de pamintul sau, de a se stabili liber in ori-care localitate din cuprinsul statului. Reforma noastra Ora-neasci este depart& de a fi o marturie a marinimiei ;

dimpotriva, ea constituie un exemplu istoric cit se poate degrafter, care arata cit de terfelita iese din miinile cirmuiriiAbsolutiste orice actiune intreprinsa de ea. Sub presiunea in-fringerii militate, a enormelor dificultati financiare si a ame-nintatoarelor azvratiri ale taranilor, guvernul a fost pursiraplu nevoit sa-i elibereze. Insusi tarul a marturisit ca elibe-rarea trebuie acordata de sus, pentru a se evita infaptuirea eide jos. Dar, hotarindu-se sa acorde eliberarea, cirmuirea afacut tot posibilul i imposibilul pentru a satisf ace lacomiaobijduitior" stapini de iobagi ; ea nu s-a dat in laturi nicide la un act atit de mirsav ca inlocuirea oamenlior insarcinaticu aplicarea reformei, cu toate ca ei fusesera numiti chiardin rindurile nobiimii Arbitrii de pace numiti initial au fostrevocati i inlocuii cu oameni care nu erau in stare sa seopuna tendintei stapinilor de iobagi de a-i pacäli pe Omnipima si La delimitarea terenurilor. $i marea ref orma n-a pututfi pug in aplicare fara represiuni militate si fara a se tragein taranii care refuzau sa accepte actele pentru aplicarea re-formei 147. Nu e de mirare ca, impiedicati de botnita cenzurii

exprime fads protestul, cei mai buni oameni ai timpuluiau intimpinat aceasta mare reforma cu blestemul tacerii...

Eliberat" de clack taranul a iesit atit de strivit din mii-nile reformatorului, atit de jefuit, umilit, incatusat de lotul

incit nu-i mai ramasese altceva decit sä accepte debunavoie" claca. Si el a inceput sa lucreze pamintul fostuluieau boier, luind in anemia" de la acesta propriul sàu parnintce-i fusese rasluit cu prilejul reformei, angajindu-se de culama in schimbul grinelor luate cu imprumut pentru familiainfometatä la muncile de vara. Muncl in dijma si robieiata ce s-a dovedit a fi in realitate munca libera", asupra

:

cirmuirii

si

I

sä-si

säu,

www.dacoromanica.ro

PARTIDUL MUNCITORESC I TARANIMEA 423

careia manifestul intocmit de un popa iezuit II indemna peOran sa clime binecuvintarea cerului".

La aceasta asuprire mosiereasca, mentinuta datorità marini-miei cinovnicilor care au intocmit si aplicat reforma, s-a adau-gat si asuprirea capitalului. Puterea banului, care 1-a strivitchiar si, de pilda, pe taranul francez, care a fost eliberat desub puterea mosierului nu in urma unei jalnice reforme con-stind in jumatati de masura, ci in urma unei puternice revo-lutii populate, 1-a coplesit cu toata greutatea ei pe taranulnostru semiiobag. El trebuia cu orice pret sa faca rost debani : si pentru plata darilor, sporite de binefacatoarea re-forma, i pentru luarea de pamint in arena', i pentru cumpa-tarea mizerelor produse industriale care incepusera sa inlatureprodusele casnice ale taranului, i pentru cumpararea degrine etc. Puterea banului nu numai ca apasa taranimea, darsi ducea la scinclarea ei : marea ei masa se ruina mereu sise proletariza, pe cind din rindurile minoritatii se ridicaugrupuri de chiaburi si de Omni cuprinsi, putin numerosi, darfoarte tenaci, care acaparau gospodaria taraneasca si pamintu:rile taranesti si care reprezentau cadrele nascindei burghezasatesti. Cei patruzeci de ani de dupa reforma ceprezinta inintregime un proces general de proletarizare a taranimii, unproces lent si chinuitor de stingere treptata. Taranul a fostredus la un nivel mizer de trai : locuia laolaltà cu vitele,se imbraca in zdrente, se hranea cu loboda ; faranul fugeade lotul sau, cind avea unde sa fuga, chiar niscumparindu-sede lot, platind aceluia care consimtea sa preia lotul grevatde pläti ce depAseau veniturile de pe urma lui. Taranii suf e-reau de foame cronica, murind cu zecile de mii de pe urmafoametei si a epidemiilor in anii de recolta proasta, care de-veneau din ce in ce mai frecventi.

Asa stau lucrurile in satul nostru si astazi. Se pune intre-barea : care este iesirea din aceasta situatie si cum poate fiobtinuta imbunatatirea soartei taranului ? De asuprirea capi-talului taranii cu gospodarie mica pot scapa numai alatu-rindu-se miscarii muncitoresti, ajutind-o in lupta ei pentruinstaurarea orinduirii socialiste, pentru trecereaca si a celorlalte mijloace de productie (fabrici, uzine, masinietc.), in proprietatea obsteasca. A incerca sa salvezi taranimeaprin masuri pentru ocrotirea micii gospodärii si a micii pro-

parnintului,

www.dacoromanica.ro

424 V. T. LENIN

prietati impotriva asaltului capitalismului ar insemna si fri-nezi inutil dezvoltarea sociala, sa-1 amagesti pe taran cu iluziaca bunastarea lui ar fi posibila si in conditiile capitalismului,sa dezbini clasele de oameni ai muncii, creind minoritatii osituatie privilegiata in dauna majoritatii. ha de ce social-demooratii vor lupta intotdeauna impotriva unor institutiiabsurde si daunatoare ca : inalienabilitatea loturior taranesti,raspunderea solidara, interzicerea liberei iesiri din obstea tara-neasca si a liberei intrari in obste a celor proveniti din altestari sociale I Dar taranul nostru sufera, dupa cum am vazut,nu numai si chiar nu atit de pe urma jugului capitalului, citde pe urma jugului mosierilor si a ramasitelor feudalismului.Lupta nectutatoare impotriva acestor catuse, care infautatescenorm situatia taranimii si o leaga de miini si de picioare,este nu numai posibila, ci si necesara in interesul intregiidezvoltari sociale a tarii, deoarece mizeria neagra, incultura,lipsa de drepturi si starea umilita a taranului fac ca toaterinduielile din patria noastra sa poarte pecetea asiatismului.$i social-democratia nu si-ar indeplini datoria claca n-aracorda acestei lupte tot sprijinul. Acest sprijin trebuie sa-si&easel expresia, pe scurt, in introducerea luptei de dare*:la sate.

Am vazut ca in satul rus din zilele noastre coexista douaantagonisme de clasä : in primul rind, antagonismul dintremuncitorii de la sate si intreprinzatorii de la sate, iar in aldoilea rind, cel dintre intreaga taranime si intreaga clasa amosierilor. Primul antagonism se dezvolta si creste, cel de-aldoilea se atenueaza treptat. Cel dintii apartine in intregimeviitorului, cel de-al doilea apartine in mare masura trecutului.Cu toate acestea, pentru social-democratii rusi din zilelenoastre antagonismul al doilea este mai esential si prezintao importanta mai mare din punct de vedere practic. Ca noinu trebuie sa pierdem nici un prilej de a dezvolta constiintade clasa a muncitorilor salariati agricoli, ea' de aceea trebuiesa dam atentie fenomenului mutarii la sate a unor muncitoride la orase (de exemplu a mecanicilor angajati la batozeleactionate de locomobile etc.), pietelor in care se fac angajaride muncitori agricoli, acest lucru este de la sine inteles,este o axioma pentru orke social-democrat.

www.dacoromanica.ro

PARTIDUL MUNCITORESC $1 TARANIMEA 425

La noi insa muncitorii de la sate sint Inca prea strins legatide taranime, pe umerii lor apasä Inca prea mult calarnitatilede care sufera intreaga taranime, si de aceea nici acum sinici intr-un viitor apropiat miscarea muncitorilor de la satenu poate capata o semnificatie nationala generala. Dimpotriva,problema maturarii ramasitelor iobagiei, a curatirii tuturorrinduielilor statului rus de spiritul inegalitatii de stare socialasi al umilirii a zeci de milioane de oameni din popor"aceasta roblema are de pe acum o semnificatie nationalagenerala, si un partid care aspirà la rolul de luptator inaintatpentru libertate nu poate sa ramina la o parte de aceastaproblema.

Calamitatile de care sufera taranul au ajuns sa fie re-cunoscute astazi (intr-o forma mai Inuit sau mai putin gene-rala) aproape de toata lumea, iar fraza referitoare la ne-ajunsurile" reformei din 1861 si la necesitatea unui ajutordin partea statului a devenit un adevar curent. Este de dato-ria noastra sa arAtäm 6 aceste calamitati se datoresc tocmaiasupririi de clash' pe care o indura taranimea, 6 guvernul esteaparatorul credincios al claselor asupritoare, ca cei care doresccu adevarat o imbunatatire radicala a situatiei taranimiitrebuie sä lupte nu pentru obtinerea unui ajutor din parteaguvernului, ci pentru izbavirea de sub jugul lui, pentru cuce-rirea libertatii politice. Se vorbeste despre nivelul excesiv deridicat al ratelor de rascumparare, despre masura binefaca-toare luata de cirmuire pentru reducerea lor si prelungireatermenului de achitare. La aceasta noi vom raspunde Ca toateaceste rate de fascumparare nu tnseamna altceva decit jefuireataranilor de catre mosieri in cardasie cu cirmuirea, jefuirecamuflata sub paravanul unor forme legale si fraze birocratice,ca ele nu sint altceva decit un tribut care se plateste sea-pinilor de iobagi pentru eliberarea robilor lor. Noi vomformula revendicarea desfiintarii imediate si totale a ratelorde rascumparare si a platilor cu titlul de dijma, revendicareade a se restitui poporului sutele de milioane pe care cirmuireatarista le-a stors in decursul anilor pentru satisfacerea laco-miei stapinilor de robi. Se vorbeste despre micimea lotuluiOrAnesc, despre necesitatea unui ajutor din partea statuluipentru sporirea acestui lot. La aceasta vom raspunde cil toc-mai datoritii ajutorului dat de stat mosierilor, fireste

www.dacoromanica.ro

426 V. I. LENIN

taranii au ramas, in marea majoritate a cazurilor, lipsid deintinderea de pamint strict necesara. Noi vom cere sa le fierestituite taranilor terenurile ra§luite, prin intermediul caroraa fost mentinuta munca silita, inrobita, boierescul, adica infapt tot munca de iobag. Noi vom cere instituirea unor comi-tete tarane§ti care &à repare revoltatoarele nedreptaci pe carecomitetele de nobili, numite de puterea tarista, le-au savirsitfata de robii eliberati. Vom cere infiintarea unor instance dejudecata care sa alba dreptul de a reduce plata pentru pa-mint, excesiv de ridicata, pe care o iau mosierii datoritasituatiei fara iesire in care se afla taranii, instance in facacarora taranul sä aiba dreptul de a urmari pentru camatariepe aceia care, profitind de nevoia crincena a altuia, incheieinvoieli inrobitoare. Ne vom straclui sa folosim orke prilejpentru a explica taranilor ca oamenii care le vorbesc de grijasau de ajutor din partea statului actual Lint sau niste prosta-naci, sau sarlatani si dumani inraid ai carinimii, careia iitrebuie inainte de toate sa fie izbavita de samavolnicia si deasuprirea birocraciei, sa obtina recunoasterea deplinei si ne-condicionatei egalitati in drepturi in toate privincele cutoate celelalte stad sociale, a deplinei libertaci de deplasare§i starnutare, a dreptului de a dispune liber de parnint, dea dispune liber in tot ce priveste treburile obstei §i venitu-rile ei. Faptele cele rnai curente din viaca oricarui sat dinRusia ofera intotdeauna mii de prilejuri de agitatie in sprij:-nul revendicarilor aratate mai sus. Aceasta agitatie trebuiesa porneasca de la nevoile locale, concrete, deosebit de actualeale caranilor, dar farka se limita la ele, ci largind necontenitorizontul caranilor, dezvoltind neincetat constiinta lor politica,aratindu-le locul aparte pe care-I ocupa in stat mosierimea§i taränimea, explicindu-le ca singurul mijloc pentru eliberareasatului de sub jugul samavolniciei si asupririi care-I apasaeste convocarea unei reprezentante nationale, doborirea atot-puterniciei birocracilor. Inconsistenta si absurcla este afirmacia6 revendicarea libertacii politice ar fi inaccesibila constiinceimuncitorilor : nu numai muncitorii, care au in urma kr anide lupta directa impotriva fabricancilor §i politiei si care vadmereu cum cei mai buni din rindurile lor sint supusi unorarestari §i persecutii arbitrare, nu numai acesti muncitori dejamolipsiti de socialism, ci §i orke taran cu judecata care

www.dacoromanica.ro

DARTIDIiL MUNCITOrIESC SI TATIANIM8A 427

chibzuieste cit de cit asupra celor ce se petrec in jurul luiva fi in stare sa inteleaga si sa-si insuseasca obiectivele lupteimuncitorilor, sa-si insuseasca ideea unui Zemski sobor caresä elibereze toata tam de atotputernicia odiosilor cinovnici.5i agitatia pe tema celor mai nemijlocite si arzatoare nevoiale taranimii va fi in stare sa-si indeplineasca sarcina intro-ducerea luptei de clasa la sate numai atunci cind de fiecaredemascare a unui rau economic" va sti sa lege anumiterevendicari politice.

Se pune insa intrebarea dad un partid muncitoresc social-democrat poate sa introduca in programul sat' revendicaride felul celor aratate mai sus ? Poate el oare sa-si asumesarcina de a face agitatie in rindurile taranimii ? Procedindin felul acesta, nu ne vom imprästia oare eforturile si nu vomabate de la principalul si unicul fagas sigur al miscarii fortelenoastre revolutionare, care si asa sint prea putin numeroase ?

Obiectiile de felul acesta se datoresc unei neintelegeri.Da, noi trebuie neaparat sa introducem in programul nostrurevendicari indreptate spre eliberarea satului nostru de toateramasitele robiei, revendicari in stare sä genereze in rindurilecelei mai bune parti ale tarinimii, daca nu o lupta politicade sine statatoare, cel putin o atitudine de sprijinire constientaa luptei de eliberare dusa de clasa muncitoare. Am corniteo greseala daca am incepe sa preconizam masuri menite safrineze dezvoltarea sociala sau ea apere in mod artificial micagospodarie taräneasca impotriva extinderii capitalismului,impotriva dezvoltarii marii productii, dar am comite o gre-Kali si mai funestä daca n-am sti sa folosim miscarea munci-toreasd pentru a propaga in rindurile taranimii revendicariledemocratice pe care reforma din 19 februarie 1861, denatu-rata de mosieri si de cinovnici, nu le-a satisfacut. Includereaacestor revendicari este obligatorie pentru partidul nostru,dad vrea sa treacá in fruntea intregului popor in lupta impo-triva absolutismului *. Dar aceasta includere nu inseamnanicidecum ca noi trebuie sa sustragem orasului forte revolutio-nare active, orientindu-le spre sat. De asa ceva nici vorba

* Proiectul programului social-democrat, cuprinzind 0 revendicirile demai sus, a si fost intocmit de noi. Speriim cii, dupi discutarea si prelucrareaacestui proiect cu ajutorul grupului Eliberarea muncii", vom publica intr-unuldin numerele urmfitoare proiectul de program al partidului nostru.

www.dacoromanica.ro

428 v. I. LENIN

nu poate fi. Nu incape nici o indoiala ca toate elementelecombative ale partidului trebuie sa tinda spre orase si centreindustriale, ca numai proletariatul industrial este capabil saclued o nesovaitoare lupta de masa impotriva asbolutismului,ca.* numai acest proletariat este in stare &á foloseasca cu succesasemenea mijloace de lupta ca organizarea unor demonstratiideschise sau organizarea unui ziar politic popu/ar care sfiaparl regulat i sa fie difuzat pe scara larga. Nu pentru a-ichema pe social-democratii constienti 6ä piece de la orase lasate, nu pentru a-i tine la sate trebuie sa introducem in pro-gramul nostru revendicarile täränesti, nu, ci pentru a dao calauza in actiune acelor forte care nu-si pot gasi intre-buintarea altfel cleat activind la sate, pentru a folosi in inte-resul democratiei si al luptei politice pentru libertate acelelegaturi cu satul pe care, datorita imprejurarilor, le au numerosiintelectuali si muncitori devotati social-democratiei si care selargesc i cresc in mod necesar o data cu crestereaDe mult am depasit noi stadiul cind am fost un mic detasa-ment de voluntari, cind intreaga rezerva de forte social-democrate se reducea la cercurile de tined care cu totii mer-geau in dndurile muncitorilor". Miscarea noastra dispuneastazi de o intreaga armata, armata muncitorilor antrenatiin lupta pentru socialism si pentru libertate, armata inte-lectualilor care au luat i iau parte la miscare si care in mo-mentul de fata se afla raspinditi in toate coltutile Rusiei,armata simpatizantilor care privesc cu incredere i sperantamiscarea muncitoreasca i sint gata sa-i aduca mii de servicii.Avem de indeplinit o sarcina mareata : aceea de a organizatoate aceste armate, de a le organiza in asa fel incit sa fimin stare nu numai sa punem la cale izbucniri de scurta durata,nu numai sä dam dusmanului lovituri intimplatoare, disparate(si de aceea neprimejdioase), ci sa-1 hartuim pe toata liniaprintr-o lupta necontenità, indirjita si sustinutá, sa atacamguvernul absolutist peste tot acolo unde el seamana asupriresi culege ura. Dar este oare posibila atingerea acestui scopRed a sac:1i in masa de multe milioane a taranimii samintaluptei de clas5 $i a constiintei politice ? Si s5 nu spuneti c5aceasta s5dire nu este posibil5 : ea este nu numai posibilii,ci se si realizeaza pe mii de cai, care scapà atentiei si inriu-

miscArii.

www.dacoromanica.ro

FARTIDUL MUNCiTORESC $1 TARANIMEA 429

ririi noastre. Ea va cäpäta o amploare incomparabil mai maresi un ritm. mult mai rapid, atunci cind vom sti sl lansäm olozinci pentru exercitarea acestei inriuriri si cind vom inältasteagul eliberarii taränimii ruse de povara tuturor thmäsitelorrusinoasei iobägii. De pe acum sAtenii care vin la orase urmà-Tesc cu o vie curiozitate si cu un interes vadit lupta munci-torilor, neinteleasä pentru ei, si duc in cele mai indepktatecolturi ale tärii vestea acestei lupte. Noi putem si trebuie safacem in asa fel incit aceastá curiozitate de spectator indif e-rent sa cedeze locul, daca nu unei intelegeri depline, cel putinconstiintei vagi a faptului ca' muncitorii lupta pentru intereseleintregului popor, sa cedeze locul unor mereu mai vii simipatiipentru lupta bor. Si atunci ziva victoriei partidului munci-toresc revolutionar asupra guvernului politienesc se va apropiacu o repeziciune la care nu ne asteptatn nici noi.

Serfs in februarte,dupd 19 februarle (4 »untie) 1901

Pub licat in amine 1901,in Mara! Iskra" nr. 3

Se tipdre41eapdrut

dupd textulIn zfor

www.dacoromanica.ro

431

LISTALUCRARILOR NEGASITE ALE LUI

V. I. LENIN

ADNOTARI

INDICI

DATE DINVIATA $1 ACTIVITATEA LUI

V. I. LENIN

29 - Opere complete, vol. 4www.dacoromanica.ro

433

LISTA LUCRARILOR SCRISE DE V. I. LENININ PER'IOADA 1898 APRILIE 1901

SI NEGASITE PINA IN PREZENT

1897-1898INSEMNARE CU PRIVIRE LA CARTEA

LUI A. A. MIKULIN

Insemnarea cu privire la cartea lui A. A. Mikulin (nu s-a stabilit decare anume este vorba) a fost scrisa, pe cit se pare, in 1897 sau lainceputul anului 1898. Aceasta insemnare este mentionatä de Lenin inscrisoarea sa din 14 (26) februarie 1898 catre M. T. Elizarov cu indi-catia ca nu trebuie inclusa in culegerea Studii si articole economice"(vezi Opere, vol. 37, Editura politica, 1958, pag. 97).

DOUA SCRISORI CATRE N. E. FEDOSEEV

Scrisorile catre N. E. Fedoseev au fost scrise inainte de 24 ianuarie(5 februarie) 1898. Ele sint pomenite in scrisoarea lui V. I. Lenin dim24 ianuarie (5 februarie) 1898 catre A. I. Ulianova-Elizarova, in carese spune : N.E.F. nu-mi scrie si nici nu-mi raspunde, cu toate cai-am trimis doua scrisori" (Opere, vol. 37, Editura politica, 1958,pag. 89).

1898SCRISOARE CATRE SECTIA DE STATISTICA

A CONSILIULUI ZEMSTVEI GUBERNIALE TVER

Aceasta scrisoare este mentionata de Lenin in scrisoarea sa din 12 (24)decembrie 1898 catre A. I. Ulianova-Elizarova (vezi Opere, vol. 37, Edi-tura politica, 1958, pag. 155).

1898-1899SCRISORI CATRE L. MARTOV

Corespondenm lui V. I. Lenin cu L. Martov este mentionata intr-oscrisoare a lui Lenin catre M. I. Ulianova (vezi Opere, vol. 37, Edittrapolitica, 1958, pag. 199), prccum si in amintirile lui L. Martov.

29*

-

www.dacoromanica.ro

431 LISTA LUCRARILOR NEGASITE ALE LUI V. I. LENIN

V. I. Lenin scria numai ca intr-o scrie de numere ale ziaruluiltaboceaia Mist* de la Petersburg se observa o tendinta de a trece subtacere sarcinile luptei politice i ca in strainatate emigrandi tineri (prin-tre care si K. M. Tahtarev) duc impotriva lui Plehanov i a grupului«Eliberarea muncii* o campanie sistematica, care i se pare suspects" (I. Mar-toy. Insemnarile unui social-democrat. Moscova, 1924, pag. 400-401).

SCRISORI CATRE F. V. LENGNIK IN PROBLEMEDE FILOZOPIE

Dcspre corespondenta dintre V. I. Lcnin si F. V. Lengnik in problemcde filozofie, corespondentii purtata de Lenin in anii cit a fost deportatIn Siberia, ne vorbesc F. V. Lengnik si P. N. Lepesinski. In scrisorilesale de raspuns scrie Lengnik , Vladimir Ilici, diva cite imi amin-tesc, s-a manifestat in termeni foarte delicati, dar i foarte categorici,ca un adversar hotarit al scepticismului lui Hume si al idealismului luiKant, opunindu-le filozofia optimista a lui Marx si Engels". F. V. Leng-nik arata Ca aceste scrisori i-au fost luate in timpul unei perchezitii carei s-a facut in 1901 la Samara (vezi Culegeri din Lenin", vol. I, pag. 194195). In amintirile sale, P. N. Lepesinski spunc cá scrisorile lui Leninclue Lengnik reprezentau uneori adevarate tratate de filozofie (veziP. N. Lepesinski. La coritura. Moscova, 1955, pag. 114-115).

1899DOUA ARTICOLE CUPRINZIND

0 ANALIZA CRITICA A CONCEPTIILORNARODNICULUI LIBERAL N. V. LEVITSKI

Aceste articole sint pomenite in scrisoarea lui V. I. Lenin din 25 august (6 septembrie) 1899 carre M. A. Ulianova (vezi Opere, vol. 37,Editura politica, 1958, pag. 227). Articolele par a fi fost destinate re-vistei Nacealo", interzisa de guvernul tarist in iunie 1899.

SCRISOARE CATRE L. MARTOV IN LEGATURA CU CREDO"

In amintirile lui L. Martov este pomenita aceasta scrisoare (vezi I. Mar-tov. Insernnarile unui social-democrat. Moscova, 1924, pag. 407-408).

SCRISORI CATRE A. N. POTRESOV $1 L. MARTOV

In aceste scrisori V. I. Lenin vorbea despre planul de a scoate instrainátate un ziar marxist ilcgal pe intreaga Rusie, despre necesitatealuptei impotriva revizionismului rus si a celui international (vezi Amin-tid despre V. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P. 1957, pag. 113 ; I. Mar-tov. Insemnarile unui social-democrat. Moscova, 1924, pag. 411 ; Ka-torga i Ssilka", 1927, nr. 6 (35), pag. 9).

-

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCRATULOR NEGASITE ALE LU1 V. I. LENIN 435

INCEPUTUL $1 SFIR$ITUL RECENZIEI LA CARTEALUI S. N. PROKOPOVICI MI$CAREA MUNCITOREASCA

DIN OCCIDENT"

La Arhiva Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.nu se gasesc decit paginile 4-16 din manuscris.

0 PARTE DIN ARTICOLUL O CHESTIUNE VITALA"

Din manuscrisul aflat la Arhiva Institutului de marxism-leninism de pelinga C.C. al P.C.U.S. lipseste jumatate din fila a 5-a.

RAPORTUL ZIARULUI ISKRA"PENTRU CONGRESUL AL II-LEA AL P.M.S.D.R.,

A CARUI CONVOCARE, PROIECTATA PENTRU PRIMAVARAANULUI 1900, NU A PUTUT FI REALIZATA

Raportul pentru congres a fost pregatit de Lenin in scris, deoarecegrupul Iskra" nu avea certitudinea ca va putea trimite un delegat laproiectatul congres.

In acest raport scria V. I. Lenin in lucrarea Ce-i de facut ?" sedezvolta ideea ca, limitindu-ne la alegerea unui Comitet Central, nu numaica nu vom rezolva problema unificarii intr-o perioada de totala confuzieca aceea prin care trecem in prezent, dar riscam sA compromitem mareataidee a crearii partidului in cazul unei noi caderi rapide i totale, care,in conditiile actualei lipse de conspirativitate, este mai mult deck proba-bird ; ca de aceca trebuie sa incepcm prin a adresa o chemare tuturorcomitetelor §i tuturor celorlalte organizatii, indemnindu-le sa sprijine or-ganul comun ce urmeazA sA reaparA, organ care va lega realmente toatecomitetele printr-o legatura electivti i va pregati realmente un grup deconducatori ai intregii miscari, iar o data ce acest grup creat de comitctese va fi format si intirit, comitetele i partidul vor putea usor sa-1 trans-forme in Comitet Central. Dar din cauza unei serii de caderi, congresulnu se mai tine, iar din motive de conspiratie raportul este distrus, dupace a fost citit numai de citiva tovarisi, printre care si de imputernicitiiunui comitet" (Opere, vol. 5, Editura politica, 1958, pag. 478).

Nu este exclus ca de pe textul raportului sa se fi scos la timpul sauo copic.

1898aprilie 1901CORESPONDENTA CU GRUPUL ELIBERAREA MUNCH"

Indicatii cu privire la scrisorile negasite pina in prezent trimise deV. I. Lenin membrilor grupului Eliberarea muncii" (G. V. Plehanov,P. B. Akselrod, V. I. Zasulici) vezi Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958,pag. 35-37 ; vol. 36, Editura politica, 1958, pag. 33-34 ; Amintiri

Isoo

- -

- -

www.dacoromanica.ro

436 LISTA LUCRARILOR NEGASITE ALE LUI V. I. LENIN

despre V. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P. 1957, pag. 62 ; Corespondentadintre G. V. Plchanov si P. B. Akselrod, vol. II, Moscova, 1925,pag. 137 ; Miscarea social-democrati din Rusia. Materiale aparute subingrijirea lui A. N. Potresov 0 B. I. Nikolaevski, vol. I, Moscova-Lenin-grad, 1928, pag. 75-76.

SCRISORI CATRE FAMILIE :

M. A. Ulianova, M. I. Ulianova, A. I. Ulianova-Elizarova,D. I. Ulianov, N. K. Krupskaia, M. T. Elizarov

Numeroase scrisori adresate familiei ;i negasite pina in prezent sintmentionate in corespondenta care s-a pastrat a lui V. I. Lenin cu rudelesale, in extrascle pe care Directia jandarmeriei din Moscova le-a facutdin diferite scrisori ale lui V. I. Lenin, precurn si in amintirile lasate deA. I. Ulianova-Elizarova, M. I. Ulianova 0 N. K. Krupskaia (vezi Operc,vol. 37, Editura politica, 1958, pag. 85, 88, 97, 101, 103, 105, 107,117, 122, 132, 142, 143, 145, 149-150, 154, 195, 203, 213, 227, 235,251, 509-510, 511, 513-514, 541, 543, 549, 550 ; Amintiri despreV. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P. 1957, pag. 55, 110, 242 ; N. K. Krup-skaia. Lenin - redactor 0 organizator al presei de partid". Moscova,1956, pag. 20).

CORESPONDENTA

cu E. V. Baramzin, M. M. Filipov, M. G. Grigoriev,A. A. Iakubova, V. A. Ionov, A. M. Kalmikova, L. M. 0N. M. Knipovici, G. M. Krjijanovski, V. K. Kurnatovski,I. H. Lalaiant, I. M. Leahovski, P. N. Lepesinski, S. I. Mit-kevici, A. N. Potresov, M. A. Silvin, A. P. Sklearenko,V. V. Starkov, P. B. Struve, A. S. $apovalov, A. A. Vaneev

Aceasta vasta corespondenta este pomenita in scrisorile care s-au pastratale lui V. I. Lenin catre familie, in amintirile lasate de N. K. Krupskaia,G. M. Krjijanovski, P. N. Lepelinski, L. Martov ;.a.

De cloud ofi pe saptamina venea prism. Duceam o corespondenta vasta- scrie N. K. Krupskaia. - Primeam scrisori si carti din Rusia. Ne scriaamanuntit despre toate Anna Ilinicina, ne scriau prietenii din Petersburg...Primeam scrisori si de la cei deportati in regiuni indepartate : din Turu-hansk de la Martov, din Orlov, gubernia Veatka, de la Potresov. Celemai multe scrisori erau insa de la tovarasii impristiati prin localitatileinvecinate. Din Minusinsk (care se afla la 50 de verste de $usenskoe)ne scriau sotii Krjijanovski, Starkov ; la 30 de verste, la Ermakovskoe,se aflau Lepelinski, Vaneev, Silvin, Panin - un tovara; al lui Oskar ;la 70 de verste, la Tes, crau Lengnik, $apovalov, Baramzin ; la fabricsde zahar se afla Kurnatovski. In scrisori ne comunicam reciproc vestiledin Rusia, ne imparta;eam planuri de viitor, ne scriatn despre card,

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCBAIIILOR NEGASITE ALE WI V. I. LENIN 437

despre noi curente, despre filozofie despre toate. Pinl si jocul de sahocupa un anumit loc in corespondenta noastra, in special cu Lepesinski..."(N. K. Krupskaia. Amintiri despre Lenin, Editura politica, 1960,pag. 34-35 ; vezi si Opere, vol. 37, Editura politica, 1958, pag. 85, 88,136, 143, 157, 205, 234, 256, 269, 536, 541-542 ; Amintiri despreV. I. Lenin", partea I, E.S.P.L.P. 1957, pag. 190, 229 ; N. K. Krupskaia.Din vremuri indepArtate". Moscova-Leningrad, 1930, pag. 40).

www.dacoromanica.ro

438

LISTA LUCRARILORLA A CAROR REDACTAREA PARTICIPAT V. I. LENIN

1898Inceputul anului 1901[Krupskaia, N. K.] Femeia muncitoare". Publicatie a Iskrei", fe-

bruarie 1901 (vezi N. K. Krupskaia. Lenin redactor si organizatoral presei de partid". Moscova, 1956, pag. 20).

1899-1900Traducerea din engleza in limba rusk a ckrtii : S. si B. Webb. Teoriapractica trade-unionismului englez", vol. II. Petersburg, 1901 (vezi

Opere, vol. 37, Editura politick, 1958, pag. 208, 230, 231, 235, 538).

1900aprilie 1901Articole i corespondcnte pentru nr. 1, 2 si 3 ale ziarului Iskra".Articole pentru nr. 1 al revistei Zarea" (vezi Opera, vol. 36, Editura

politick, 1958, pag. 1-3, 8, 35 ; N. K. Krupskaia. Lenin redactor siorganizator al presci de partid". Moscova, 1956, pag. 21).

Sftritu1 anultit 1900[Ermanski, 0. A.] Zile le de mai la Harkov". Pub licatie a Iskrei",

ianuarie 1901 (vezi Opere, vol. 36, Editura politick, 1958, pa,g. 8).

-

-

www.dacoromanica.ro

439

LISTA LUCRARILOR TRADUSEDE V. I. LENIN

1898, 1899-1900Traducerea din limba engleza a volumului I si a unei parti considera-

bile din volumul al II-lea a cartii Teoria si practica trade-unionismuluienglez" de S. si B. Webb. Lenin a scris o serie de note de subsol latraducerea rush* a cartii (vezi S. si B. Webb. Teoria si practica trade-unionismului englez", vol. III. Traducere din limbs engleza de VladimirDin. Petersburg, 1900-1901 ; Opere, vol. 37, Editura politica, 1958,pag. 108, 110-111, 118, 122, 127, 130, 132, 134, 230, 231, 235, 538).

1899Traducerea din limba germana a Carta lui K. Kautsky Bernstein si

programul social-democrat. 0 anticritica" (vezi K. Kautsky. Culegere dearticole. Petersburg, 1905. Editia a doua a caqii (1906) poarti mentiunea :Traducere de Lenin" ; Opere, vol. 36, Editura politica, 1958, pag. 37 ;Amintiri despre V. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P. 1957, pag. 108).

1900Traducerea din limba engleza a articolului lui H. Hyndman Socialis-

mul, trade-unionismul si lupta politica". Manuscrisul lui V. I. Lenin sepastreaza la Arhiva Institutului de marxism-leninism de pe ltnga C.C. alP.C.U.S. Articolul lui Hyndrnan a fost primit de la autor prin inter-mediul lui V. P. Noghin, membru al grupului Rabocee znamea" (veziOpere, vol. 36, Editura politica, 1958, pag. 37-38).

www.dacoromanica.ro

440

1

ADNOTARI

Articolul ln legaturli cu statistica Iabricilor si uzinelor din Rusia.Noile ispriivi statistice ale prof. Karisee a fost scds de Lenin inaugust 1898 si publicat in culegerea Studii si articole economice",aparuta in prima jumAtate a lunii octombrie 1898. Materialele siconcluziile din articolul In legaturà cu statistica fabricilor si uzinelordin Rusia" au fost larg folosite de Lenin in cartea Dezvoltareacapitalismului in Rusia" (cap. V : Prime le stadii ale capitalismuluiin industrie" ; cap. VI : Manufactura capitalista si munca capita-list5. la domiciliu" ; si cap. VII : Dezvoltarea marii industrii mecara-zate", paragraful II : Statistica fabricilor si uzinelor"). I.

2 Russkie Vedomosti" (Analele ruse") cotidian ; a aparut la Mos-cova incepind din 1863 ; a exprimat conceptiile intelectualititii libe-rale moderate, militind pentru ref orme menite sa transforme Rusiaintr-o monarhie constitudonala. In ultimele dota decenii ale secoluluitrecut au colaborat la acest ziar o seama de scriitori din tabarademocrata (V. G. Korolenko, M. E. Saltikov-Scedrin, G. I. Uspenskisi ship, iar in coloanele lui au fost publicate lucrad apartinind unornarodnici liberali. Incepind din 1905 ziarul a devenit organul aripiidrepte a partidului cadedlor. Lenin a aratat cA ziarul RusskieVedomosti" imbina in felul sau cadetismul de dreapta cu o oarecaredoza de narodnicism" (Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag. 119).In 1918 Russkie Vedomosti" a fost interzis o data cu celelalteziare contrarevolutionare. 5.

3 luridiceski Vestnik" revistA lunara de orientare burgheza-liberalä ;a aparut la Moscova intre 1867 si 1892. La aceasta revista au colabo-rat publicisti care ulterior au devenit caded si octombristi (N. Kareev,V. Goltev, M. Kovalevski, S. Muromtev si aid°.

In 1888, in nr. 10 al revistei Iuridiceski Vestnik" a fost publicatascrisoarea lui K. Marx clue redacda revistei Otecestvennie Zapiski"in legaturii cu articolul lui N. Mihailovski Karl Marx judecat ded-1 I. Jukovski". 12.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 441

4 Mir Bojii" revista liberala lunara pentru literaturä i tiinta popu-larizata ; a aparut la Petersburg intre 1892 si 1906. In 1898 a fostpublicata in aceasta revista recenzia lui Lenin la cartea lui A. Bogda-nov Curs scurt de stiinta economica" (vezi volumul de fata,pag. 36-44). Intre 1906 si 1918 revista a apárut sub dcnumirea deSovremennii Mir". 16.

5 Lenin se refera la cartea sa Dezvoltarea capitalismului in Rusia"(vezi Opere complete, vol. 3, Editura politica, 1961, editia a doua).

17.

6 Caracterizarea amanuntita a acestei cacti a fost facuta in lucrarealui V. I. Lenin Recensamintul mestesugurilor din 1894/95 in gu-bernia Perm si problemele generale ale industriei amestesugarestie(vezi Opere complete, vol. 2, Editura politica, 1960, editia a doua,pag. 309-418). 18.

7 Date le primului recensamint general al populatiei Imperiului rus din28 ianuarie (9 februarie) 1897 au fost tiparite in volume succesiveintre 1897 si 1905 ; Lenin le-a folosit la editia a doua a cartiiDezvoltarea capitalismului in Rusia", precizind cifrele referitoarela numárul populatiei intr-o serie de localitati. 30.

8 Lenin se refera la narodnicii liberali in frunte cu N. M. Mihailovski ;critica conceptiilor acestei scoli" a fost facuti de Lenin in carteaCe sint #prietenii poporuluio si cum lupta ei impotriva social-democratilor (Raspuns la articolele impotriva marxistilor publicatein aRusskoe Bogatstvo»)". 39.

9 Russkaia Mist" (Gindirea ma') revista lunara pentru literaturasi politica ; a aparut la Moscova din 1880 pina la 1918. Pina la1905 a avut o orientare narodnicistä-liberali (in perioada 18801885 a aparut sub ingrijirea lui V. M. Lavrov). in ultimul deceniual secolului trecut, in timpul polemicii dintre marxisti si narodniciiliberali, revista publica uneori articole scrise de marxisti. In aceastaperioada au colaborat la Russkaia Misl" o serie de scriitori demo-crati : D. N. Mamin-Sibireak, G. I. Uspenski, V. G. Korolenko,A. M. Gorki, A. P. Cehov i altii. Dupa revolutia din 1905organ al liberalismului contrarevolutionar ; a aparut sub ingrijirea luiP. B. Struve. A propovaduit nationalismul, vehismul", obscurantis-mul clerical ; a aparat poprietatea mosiereasca.

Lenin numea revista Russkaia Misl" Gindirea ultrareactionari"(vezi Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 480). 39.

10 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 686-687. 42.

11 Coloni arendasi de mici loturi de parnint de la marii proprietarifunciari in Imperiul roman. Pentru folosinta loturilor, colonii plateauarenda in bani i efectuau prestatii in natura. Ulterior, inglodindu-sein datorii, ei au cazut intr-o stare dc dependentä totalá fati de pro-

?

-

-

-

-

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro

413 ADNOTARI

prietarii funciari. Dupa cum spune F. Engels, colonii au fost pre-decesorii iobagilor din evul mediu" (F. Engels. Originea familiei,a proprietatii private 6 a statului", Editura politica, 1961, editiaa V-a, pag. 151). 43.

12 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 736-765. 43.

13 Articolul Insemnari cu privire la teoria pietelor (In legatura cupolemica dintre d-nii Tugan-Baranovski si Bulgakov)" a fost publi-cat in revista Naucinoe Obozrenie", 1899, nr. 1.

Naucinoe Obozrenie" revista stiin0fica (din 1903 Itiintifica0 literara) ; a aparut la Petersburg din 1894 pina in 1903. LaNaucinoe Obozrenie" au colaborat publicisti si oameni de Itiintade diferite Koh si orientari ; coloancle revistei au fost larg folositede liberali si de marxistii legali". Aici au fast publicate lucrarile luiK. Marx Discurs asupra liber-schimbismului" (1897, nr. 11), Sa-lariu, pret, profit" (1898, nr. 12) etc. si lucrarile lui F. EngelsDialectics 6 metafizica" (Fragment din introducerea la Anti-Dahring") (1897, nr. 5) etc. In anuntul pe anul 1900 figureaza printrecolaboratori si V. Ilin (Lenin). In afarii de Insemnarile cu privirela teoria pietelor", in coloanele acestei reviste au mai fost publicateurmitoarele articole ale lui V. I. Lenin : Inca o data cu privire lateoria realizarii" (1899, nr. 8) (vezi volumul de fata, pag. 66-84)si O eritica necritica" (1900, nr. 5, 6) (vezi Opere complete, vol. 3,Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 601-625). 45.

14 Supravaloare" plusvaloare (la Marx Mehrwert"). Pina la mij-locul anului 1899, Lenin a folosit termenul sverhstoimost" (supra-valoare") paralel cu termenul pribavocinaia stoimost" (plusvaloare").Mai tirziu, el a folosit exclusiv termenul pribavocinaia stoimost"(plusvaloare").

In revista Naucinoe Obozrenie", in care a fost publicat pentruprima oara articolul Insemnari cu privire la teoria pietelor", redactiaa inlocuit termenul stoimost" (valoare") prin termenul tennost"(in romineste se traduce tot prin valoare. Nota trad.). Lenin con-sidera ca termenul tennost" nu este corespunzator ; intr-o nota laarticolul Inca o data cu privire la teoria realizarii", el a aratat cafoloseste intotdeauna tcrmenul stoimost" (vezi volumul de fata,pag. 67.). 45.

15 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,pag. 443-444. 47.

16 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea I, Editura pentru litera-tura politica, 1953, pag. 300-301. 47.

17 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea I, Editura pentru lite-ratura polidcii, 1953, pag. 244-245. 48.

18 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea I, Editura pentru lite-ratura politica, 1953, pag. 301. 49.

-

-

- -

-- -

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 443

19 Vell K. Marx. Capitalul", vol. III, partea I, Editura pentru lite-ratudi politica, 1953, pag. 249. 49.

20 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, ES.P.L.P. 1955,pag. 467-468. 49.

21 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, edisia a II-a,pag. 298. 49.

22 Nome Slovo" (Cuvintul nou") revista lunara stiinsifica, literaräsi politica ; a aparut la Petersburg incepind din 1894 ca revista anarodnicilor liberali. Din primavara anului 1897 a fost editata demarxivtii legali" (P. B. Struve, M. I. Tugan-Baranovski etc.), cuparticiparea lui A. M. Kalmikova. In coloanele acestei reviste a fostpublicata completarea lui F. Engels la volumul al III-lea al Capita-lului" sub titlul Legea valorii si rata profitului" (1897, nr. 12)s.a., precum i lucrarile lui Lenin Cu privire la caracterizarea ro-mantismului economic. Sismondi si sismondistii nostri autohtoni" siIn legatura cu o nota de ziar" (vezi Opere complete, vol. 2, Editurapolitica, 1960, edisia a doua, pag. 119-252 si 419-426). La aceastarevista au colaborat G. V. Plehanov, V. I. Zasulici, A. M. Gorki

decembrie 1897 rcvista a fost interzisa de guvern. 49.

23 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, edisia a II-a,pag. 342-367. 51.

24 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, edisia a II-a.pag. 24. 54.

25 Recenziile lui V. I. Lenin asupra carsii lui R. Gvozdev i asupracarsii lui Parvus, precum i asupra indreptarului Rusia comercialä

industriala" au fost publicate in revista Nacealo", 1899, nr. 3.Nacealo" revista lunara literara, stiinsifica si politica, organ al

marxistilor legali" ; a aparut la Petersburg in prima jumatate aanului 1899 sub redacsia lui P. B. Struve, M. I. Tugan-Baranovski v.a.La aceasta revista au colaborat G. V. Plehanov, V. I. Zasulici s.a. Innr. 4 al revistei a fost publicat un fragment din notele de drumDe la Paris la Berna", scrise de Engels in 1848 ; tot aid au fostpublicate recenzia lui V. I. Lenin asupra carsii lui K. Kautsky Pro-blema agrara", sase secsiuni din capitolul al III-lea al carsii Dezvolta-rea capitalismului in Rusia", sub titlul Inlaturarea gospodariei bazatepe claca de cátre gospodaria capitalista in agricultura rusa moderna",

recenzia asupra clrçii lui Hobson Evolusia capitalismului contem-poran". 55.

26 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 687. 61.

27 Fiziocratii unul dintre curentele economiei polidce burgheze clasice,ai carui reprezentand si-au desfasurat activitatea in perioada prega-tirii ideologice a revolusiei burgheze din Franca (in primele douldecenii ale celei de-a doua jumiitasi a secolului al XVIII-lea). Trite-

attii. In

-

-

--

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

444 ADNOTARI

meietorul scolii fiziocratilor a fost F. Quesnay. In politica e&onomica,fiziocratii preconizau principiul laissez faire, laissez passer", princare se urmarea crearea unor conditii cit mai favorabile pentrarelatiile burghcze in dezvoltare. Fiziocratii proclamau principiul do-minatiei neingradite a proprietatii private, respingeau protectionismul,luptau impotriva restrictiilor de breasla, revendicau libertatea comer-tului si a concurcntei.

Fiziocratii au tnutat din sfera circulatiei in sfera productiei cerce-tarea izvorului avutiei si al plusprodusului, limitindu-I insa la agri-cultura. Ei au lost primii in istoria gindirii cconomice care au incercatsa analizeze legile reproductiei i repartitiei produsului social total.Tabloul economic" al lui Quesnay constituia o incercare de ainfatisa procesul capitalist al reproductiei in ansamblul siiu. Dar,dcoarece nu intelegeau natura valorii, fiziocratii nu vedeau in plus-valoare o materializarc a supramuncii, ci un fel de dar al naturii(produsul net"). 67.

28 Vezi F. Engels. Anti-Dahring", E.S.P.L.P. 1955, editia a III-a,pag. 278. Lenin se refer% aici la capitolul Din «istoria &idea*" (vezisectiunea a doua, capitolul X). 67.

29 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politica, 1960, editiaa IV-a, pag. 594. 67.

30 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,pag. 339-340. 67.

31 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,pag. 340-367. 68.

32 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,pag. 367. 69.

33 Volumul al IV-lea al Capitalului" asa numeste Lenin, in confor-mitate cu indicatia lui Engels, lucrarea lui Marx Teorii asupraplusvalorii", scrisa in anii 1862-1863. In prefata la volumul al II-leaal Capitalului", Engels scria : Imi propun sa public ca a IV-acarte a sCapitaluluio partea criticfi a acestui manuscris, dupa ce voifi inlaturat numeroasele pasaje privind probleme deja rezolvate incartea a II-a si a III-a" (K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P.1958, editia a II-a, pag. 10). Dar Engels n-a mai apucat sa pre-gateasca pentru tipar volumul al IV-lea al Capitalului". Pentruprima oath, Teoriile asupra plusvalorii" au fost publicate in limbagermana sub ingrijirea lui K. Kautsky in anii 1905-1910. In aceastaeditie au fost incalcate cerintele elementare ale unei publicari stiin-tifice a textului i denaturate o serie de teze ale marxismului.

Institutul dc marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. scoateTeorii asupra plusvalorii" in trei pirti, dui:4 manuscrisul din1862-1863 (vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii" (volumul alIV-lea al Capitalului"), partea intii, Editura politica, 1959 ; parteaa doua, Editura politicà, 1960). 70.

-

-

-

-

-

--

-www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 445

34 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 791. 70.

35 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politick 1960, editiaa IV-a, pag. 593-594. 70.

36 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partca a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 790-791. 71.

37 Neokantianism curent filozofic burghez, ap5rut in Germania ina doua jumatate a secolului al XIX-lea. Neokantianismul a reluattezele cele mai reactionare, idealiste din filozofia lui Kant si arespins elementele de materialism cuprinse in ea. Sub lozinca Inapoila Kant", neokantienii propovAduiau reinvierea idealismului kantian0 combateau materialismul dialectic si materialismul istoric. In carteasa Ludwig Feuerbach si sfirsitul filozofiei clasice germane", F. EngelsLa calificat pe neokantieni drept teoreticieni reactionari", nisteprinde-purici si eclectici jalnici".

Neokantienii din rindurile social-democratiei germane (E. Bern-stein, K. Schmidt etc.) au revizuit filozofia marxistk teoria economicAa lui Marx si invAtAtura lui despre lupta de clasâ si despre dictaturaproletariatului. In Rusia, neokantianismul a fost reprezentat prinmarxistii legali" P. B. Struve, S. N. Bulgakov si altii.

Impotriva marxistilor legal", care propagau in Rusia neokantia-nismul, Lenin a luat atitudine in lucrArile sale : Continutul economical narodnicismului si critics lui in cartea d-lui Struve (Oglindireamarxisrnului in literatura burgheza)" (1895), O critia necriticA"(1900), salutind totodatA articolele lui G. V. Plehanov impotrivaneokantienilor, apArute in diferite publicatii din strAinAtate la sfir-situl ultimului deceniu al secolului trecut, articole in care neokantia-nismul lui E. Bernstein si K. Schmidt este calificat drept teoriereactionara a burgheziei reactionare". In cartea sa Materialism siempiriocriticism" (1909), V. I. Lenin a f Acut o criticA multilateral5filozofiei neokantiene. In lucrArile sale filozofice, Lenin a arAtat cAfilozofia subiectiv-idealistA a neokantienilor este ostilA cunoasteriistiintifice a naturii si societAtii, a demascat esenta ei de clasi caideologic burghezA.

In prezent, ideile neokantiene sint folosite de reprezentantii filo-zofiei reactionare a imperialismului In lupta lor impotriva marxism-leninismului. 73.

38 Lenin se referi la cartea lui G. V. Plehanov Contributii la dezvol-tares conceptiei moniste asupra istoriei", apAruti legal la Petersburgin 1895 sub pseudonimul N. Beltov, precum si la cartea lui Contri-butii la istoria materialismului", scrisl in limba germank 73.

39 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,pag. 443. 77.

40 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 782. 78.

www.dacoromanica.ro

446 ADNOTAM

41 Lenin se referä la lucrarea sa Continutul economic al narodnicis-mului si critica lui in cartea d-lui Struve (Oglindirea marxismului inliteratura burgheza). Pe marginea cArtii lui P. Struve <Note criticecu privire la problema dezvoltárii economice a Rusieb). Petersburg,1894" (vezi Opere complete, vol. 1, Editura politick 1960, editiaa doua, pag. 335-510). 81.

42 Majorat ordine de succesiune, in vigoare in unele OH capitaliste,rAmasA din timpul feudalismului ; in cadrul ei, la moartea proprieta-rului unui domeniu, acesta din urmA revine in intregime fiului celuimai mare sau celei mai in virstä dintre rudele decedatului. 88.

43 In revista Naucinoe Obozrenie" nr. 8 din 1899, sub titlul Agri-cultura modernA", a fost publicat un capitol din cartea lui K. KautskyProblems agrara". 90.

44 Articolul lui Lenin Capitalismul in agriculturA (Despre cartea luiKautsky si despre articolul d-lui Bulgakov)" era destinat revisteiNacealo", dar, in urma interzicerii ei, a fost publicat in revistaJizn".

akn" (Viata") revistA literark stiintificA si politica, a apArutla Petersburg din 1897 pinl in 1901. La aceastil revistA au colaboratiparxisti legali" (M. I. Tugan-Baranovski, P. B. Struve s.a.), scriitorisi critici inaintati (A. M. Gorki, A. P. Cehov, V. V. Veresaev,S. G. Skitalet, I. A. Bunin, E. A. Soloviev). In paginile revisteiJizn" a fost publicata lucrarea lui K. Marx Salariu, pret, profit".Tot aici a apArut si articolul lui V. I. Lenin RAspuns d-lui P. Nej-danov" (decembrie 1899) (vezi volumul de fatA, pag. 150-155).

InterzisA de guvern in iunie 1901, revista Jizn" a reinceput sAaparA in strAinAtate in aprilie 1902, fiind editatA de grupul social-democrat Jizn" (V. D. Bonci-Bruevici, V. A. Posse, V. M. Velici-kina, G. A. si M. A. Kuklin l.a.). In strAinAtate au apArut sasenumere ale revistei, douAsprezece numere ale publicatiei Listok4Jizn1»" si o aerie de titluri in cadrul colectiei Biblioteka cJiznin".Grupul Jizn" a avut devieri de la conceptiile si de la tactica social-dernocratiei in directia socialismului crestin si a anarhismului. In de-cembrie 1902 acest grup a fost dizolvat, iar editura lichidatA. 91.

45 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 590. 102.

46 Russkoe Bogatuvo" revistA lunarA ; a apArut la Petersburg intreanii 1876 si. 1918. La inceputul ultimuldi deceniu al secolului alXIX-lea a trecut in miinile narodnicilor liberali, in frunte cuN. K. Mihailovski ; principalul organ de presa al narodnicilor, carein 1893 a pornit o campanie impotriva social-democratilor din Rusia.Denaturind si falsificind marxismul, Russkoe Bogatstvo" se spr4i-nea pa revizionistii din Europa occidentalk In jurul revistei RusskoeBogatstvo" se grupaserA publicisti care mai tirziu au devenit membrimarcanti ai partidelor socialist-revolutionar si ,,socialist populist",precum si ai grupurilor trudovice in dumele de stat. La rubrics

--

-

-

-

-

--

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 447

literarii a acestei reviste ii publicau scricrile scriitorii progresistiV. V. Veresaev, V. M. Garsin, A. M. Gorki, V. G. Korolenko,A. I. Kuprin, D. N. Mamin-Sibireak, G. I. Uspenski i altii. Incepinddin 1906, Russkoe Bogatstvo" devine organul partidului semicadetal socialistilor populisti".

Russkoe Bogatstvo" si-a schimbat de citeva ori denumirea (So-vremennie Zapiski", Sovremennost", Russkie Zapiski" ; in aprilie1917 si-a reluat vechea denumire de Russkoe Bogatstvo"). 107.

47 Liber-schimbi,sti reprezentanti ai economiei politice burgheze carecereau libcrtatea comertului j ncamestecul statului in activitatea eco-nomicfi privata. Liber-schimbismul a aparut in Anglia in a douajumatate a sccolului al XVIII-lea, in perioada revolutiei industriale ;el reflecta tendintele burgheziei industriale, care era interesata indesfiintarea impovaratoarelor taxe vamale la importul de cerealematerii prime (ceea ce crea posibilitatea de a reduce salariile munci-torilor), in extinderea comertului exterior, care ea nu fie ingraditde nici un fel de restrictii, precum si in folosirea libertatii comertuluipentru a elimina de pe pietele mondiale pe concurentii mai slabi.In perioada 1830-1850, principalii campioni ai liber-schimbismuluiin Anglia au fost industriasii din Manchester, din care cauth

erau denumiti i ,,manchesterieni".Fundamentarea teoretica liber-schimbismului a fost facuta in

lucrarile lui A. Smith si D. Ricardo.In Rusia, ideile liber-schimbismului au cistigat aderenti In special

in rindurile mosierilor interesati in desfaccrea libera a cerealelor pepiata mondiala.

Eseno de clasa a liber-schimbismului a fast scoasa la iveala deK. Marx in Discurs asupra liber-schimbismului" (1848) si in altelucrari. Para a nega caracterul progresist al libertatii comertului, inmasura in care el accelereaza dezvoltarea capitalismului i ascutecontradictiile de clash', Marx a aratat ca lozinca libertatii comertuluieste folosita de burghezie In scopuri de demagogic sociala si deinselare a maselor populare, servindu-i drept paravan pentru camu-flarea tendintelor ei spre exploatarea nelimitati a proletariatului,spre inrobirea economica a tarilor slab dezvoltate i expansiunecolonialista.

Veal caracterizarea liber-schimbismului in lucrarea lui V. I. LeninCu privire la caracterizarea romantismului economic. Sismondi sisismondistii nostri autohtoni" (Opere complete, vol. 2. Editura1960, editia a doua, pag. 240-252). 118.

48 Este vorba de articolul lui K. Marx consacrat criticii lucrarii luiE. de Girardin Le socialisme et l'impôt" (Socialismul i impozitul").Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 7. Editura politica, 1960,pag. 302-314.

Articolul a aparut in revista Neue Rheinische Zeitung. Politisch-6Iconomische Revue" nr. 4 din mai 1850. Revista a fost editata dcK. Marx in 1850 la Hamburg si era continuatoarea Noii gazeterenane". 123.

30

si

politick

Iiber-schimbistii

k

www.dacoromanica.ro

448 ADNOTARI

49 Este vorba de lucrarea in doui volume Influents recoltelor si apreturilor cerealelor asupra unor laturi ale econorniei nationale aRusiei", intocmita de un grup de autori de orientare liberalo-burghezagi narodnicista, sub ingrijirea prof. A. I. Ciuprov si A. S. Posnikov(1897). Lenin a citit aceastii lucrare in perioada cind a fost in de-portare si a criticat-o in cartea Dezvoltarea capitalismului inRusia". 126.

50 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 587-767. 126.

51 Fideicomis sistem de succesiune in cadrul =di proprietAti fun-dare. Potrivit acestui sistem, proprietatea funciarA trece in folosintaprimului fiu motenitor, care nu are dreptul de a o ipoteca, f Arimitasau instrAina in total sau in parte.

Anerbenrecbt variantà tAraneasca a fideicomisului ; ea lasA pro-prietarului pAmintului ceva mai multA libertate de a dispune debunul mcwenit, dar, ca si fideicomisul, interzice impartirea moste-nirii. 133.

52 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 608-609. 138.

53 Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Insemnäri cu privire lateoria pietelor (In legatura cu polemics dintre d-nii Tugan-Baranov-ski si Bulgakov)" (vezi volumul de fata, pag. 45-54). 150.

54 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 245. 153.

55 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 301. 153.

56 Protestui social-democratilor din Rusia" a fost scris de V. I. Leninin deportare, in august 1899, dupA cc a primit de la Petersburg, prinA. I. Ulianova-Elizarova, documentul economistilor", pe care ea I-adenumit Credo-ul atinerilor*". Credo"-ul a fost scris de E. D. Ku-skova, pe atunci membrá a Uniunii social-democratilor ruci" dinstrAinAtate. Acest manifest al grupurilor de econorni§ti" nu eradestinat publicitAtii ci, dupà cum a arAtat V. I. Lenin, a fost tipAritfarA asentimentul 0 poate chiar impotriva vointei autorilor lui",intrucit economistii" se temeau de o criticii publica a conceptiilorlor oportuniste.

Proiectul Protestului" impotriva documentului bernsteinienilor dinRusia, proiect pregAtit de V. I. Lenin, a fost discutat la o adunaretimid in satul Ermakovskoe (locul de deportare a lui A. A. Vaneev,P. N. si 0. B. Lepesinski, M. A. Silvin c.a.) si la care au participat17 marxi§ti deportati in districtul Minusinsk. Protestul" a fostadoptat in unanimitate si semnat de V. I. Lenin, N. K. Krupskaia,V. V. Starkov, A. M. Starkova, G. M. Krjijanovski, Z. P. Krjijanov-skaia-Nevzorova, F. V. Lengnik, E. V. Baramzin, A. A. Vaneev.D. V. Vaneeva, M. A. Silvin, V. K. Kurnatovski. P. N. Lepesinski,

-

--

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 449

0. B. Lepesinskaia §i de muncitorii petersburghezi 0. A. Engberg,A. S. $apovalov §i N. N. Panin. La Protest" au aderat I. L. Pro-minski, M. D. Efimov, Cekalski §i Kovalevski, care nu luasera partela adunare, precum §i colonia de deportati din Turuhansk (L. Martov(I. 0. Tederbaum) §.a.). Impotriva Credo"-ului economistilor" aluat atitudine de asemenea colonia celor 17 social-democrati deportatidin ora§ul Or lov, gubernia Veatka (V. V. Vorovski, N. E. Bauman,A. N. Potresov §i altii).

Protestul" a fost trimis in strainatate, unde, indatii dupl ce a fostprimit, G. V. Plehanov I-a dat la cules pentru numArul urmAtor alrevistei Rabocee Delo". Dar membrii tineri" ai Uniunii" dinstrainatate care faceau parte din redactia revistei Rabocee Delo"au publicat in decembrie 1899, farA stirea lui G. V. Plehanov,Protestul" sub forma de foaie volanta, adaugind §i o postfata incare declarau cä Credo"-ul reprezinta parerea unor persoane izolate,a chror pozitie nu prezina vreo priniejdie pentru m4carea munci-toreascd din Rusia, i negau existenta economismului" in Uniuneasocial-democratilor rusi" din strainAtate. La inceputul anului 1900,G. V. Plehanov a retipArit Protestul" in culegerea Vademecumpentru redactia revistei 4Rabocee Delon", indreptatA impotriva eco-nomi§tilor". G. V. Plehanov a salutat aparitia Protestului", caredovedea ca social-democratii din Rusia vad in economism" o primejdieserioasA §i-i declarA un razboi hotarit. 157.

57 Rabocee Delo" revista a economi§tilor, organ neperiodic alUniunii social-democratilor rusi din strainatate". A aparut la Genevadin aprilie 1899 pina in februarie 1902 sub ingrijirea lui B. N. Kri-cevski, P. Teplov, V. P. Ivan lin, iar mai tirziu §i a lui A. S. Marti-nov. Au aparut 12 numere, dintre care 3 duble. Redactia revistciRabocee Delo" era centrul din strainAtate al economi§tilor". Ra-bocce Delo" sprijinea lozinca bernsteinianA a libertatii criticii" mar-xismului, se situa pe poziii oportuniste in problemele de tactica siin problemele organizatorice ale social-democratiei ruse, nega posibili-tatile revolutionare ale taranimii etc. Rabocedeltii" propagau ideeaoportunisti cà lupta politica a proletariatului trebuie sal fie subordo-nata celei economice, se ploconeau in fata spontaneitatii miscariimuncitoresti §i negau rolul conducator al partidului. Unul dintreredactorii de la Rabocee Delo" (V. P. Ivan lin) participa la redac-tarea revistei Raboceaia Misl" organ al economistilor" ROO, pecare Rabocee Delo" il sprijinea. La Congresul al II-lea alP.M.S.D.R., rabocedeltii" au reprezentat aripa de extrema dreaptA,ultraoportunista, a partidului. 157.

58 Grupul Eliberarea muncii" primul grup marxist rus, creat deG. V. Plehanov in 1883, la Geneva. Mara de Plehanov, din acestgrup au facia parte P. B. Akselrod, L. G. Deutsch, V. I. Zasulici,V. N. Ignatov.

Grupul Eliberarea muncii" a desfisurat o vastA muncA de pro-pagare a marxismului in Rusia, traducind in limba rusk editind instrAinfitate §i difuzind in Rusia diferite lucrari ale lui K. Marx §iF. Engels : Manifestul Partidului Comunist", MuncA salariata si

30*

--

-

--

www.dacoromanica.ro

40 ADNOTAR1

capital", Dezvoltarea socialismului de la utopie la stiintl" etc. sipopularizind in publicatiile sale marxismul. Grupul Eliberareamuncii" a dat o lovitura serioasà narodnicismului, care reprezentaprincipala piedicA ideologica in calea raspindirii marxismului si adezvoltarii miscarii social-dcmocrate in Rusia. In lucrArile saleSocialismul i lupta politica" (1883), Divergentele noastre" (1885)s.a. G. V. Plehanov a supus unei critici marxiste teoriile narodnicereactionare (teoria cu privire la calea necapitalista de dezvoltare aRusiei, negarea rolului conductitor al proletariatului in miscarea rcvo-lutionara, conceptia subiectiv-idealista a narodnicilor asupra roluluipersonalitatii in istorie etc.). Cele doua proiecte de program al social-democratilor rusi (1883 si 1885), scrise de G. V. Plehanov i pu-blicate de grupul Eliberarea muncii", au constituit un pas importantin directia pregAtirii i cretirii unui partid social-democrat in Rusia.Un rol dcosebit de important in rAspindirea conceptiilor marxiste, inapararea materialismului dialectic si a materialismului istoric a avutcartca lui Plehanov (N. Beltov) Contributii la dezvoltarea concepticimoniste asupra istoriei" (1895), care a contribuit la educarea tine;intregi generatii de marxisti rusi" (Lenin). Grupul a editat pi adifuzat in Rusia 4 numere din culegcrea Sotial-Demokrat", precumpi o serie de brosuri populare pentru muncitori.

F. Engels a salutat aparitia grupului Eliberarea muncii", carea primit cu sinceritate i fara reserve marile teorii economice s;istorice ale lui Marx" (K. Marx si F. Engels. Opera, vol. XXVII,ed. rusrt, 1935, pag, 461). G. V. Plehanov si V. I. Zasulici auintretinut relatii de prietenie cu F. Engels si ani de-a rindul au lostin corespondenta cu el. Grupul Eliberarea muncii" a stabilit legAturicu miscarea muncitoreasea internationala i, incepind cu primul Con-gres al Internationalei a II-a (Paris, 1889), in tot cursul existenteisale a reprezentat social-democratia din Rusia la toate congreseleacestei Internationale. Gruput Eliberarea muncii" a avut insagrepeli serioase : supraaprecierea rolului burgheziei liberate, subapre-cierea revolutionarismului taranimii, ca rezervA a revolutiei proletare.Aceste grepeli au constituit gcrmenele viitoarelor conceptii menseviceale lui Plehanov si ale altor membri ai acestui grup.

V. I. Lenin a aratat ca grupul Eliberarea muncii" a fondatdoar teorcticeste social-democratia si a facut primul pas in intimpina-rea mipcarii muncitoresti" (Opera, vol. 20, Editura politica, 1959,pag. 275).

La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., din august 1903, grupulEliberarea muncii" a declarat cA-pi incetcaza existenta. 159.

59 Lenin se refera la Asocia Internarionala a Muncitorilor Inter-nationala I, prima organizatie internationalà de masa a proletariatului,infiintatA la 28 septembric 1864, la o adunare muncitoreasca inter-nationala convocata la Londra de muncitori englezi i francezi.fiintarea Internationalei I a fost rezultatul luptei perseverente siindelungate duse de K. Marx si F. Engels pcntru crearea unui partidrevolutionar al clasei muncitoare. K. Marx a fost organizatorulconducitorul Internationalci 1, autorul Manifestului constitutiv", al

;i

In-

I

pi

www.dacoromanica.ro

ADNOTAIII 451

Statutului 0 al celorlalte documente programatice i tactice. Dunacum a arAtat V. I. Lenin, Internationals I a pus bazele unei orga-nizatii internationale muncitoresti menite sA-i pregAteasca pe mun-citori in vederea asaltului revolutionar impotriva capitalulu", a pusbazele luptei proletare internationale pentru socialism" (Opere,vol. 29, Editura politica, 1959, pag. 290, 291).

Organul conducator central al Internationalei I a fost ConsiliulGeneral al Asociatiei Internationale a Muncitorilor ; K. Marx a fostin permanentA membru al acestui Consiliu. Luptind cu succes impo-triva influentelor mic-burgheze i tendintelor sectare, care predominaupc atunci in milcarea muncitoreascA (trade-unionismul in Anglia,proudhonismul i anarhismul in virile romanice, lassalleanismul inGermania), Marx a gmpat in jurul principiilor socialismului stiintificpc muncitorii inaintati din Europa 0 America. Internationala I acondus lupta economica i politicA a muncitorilor din diferite tad sia contribuit la intArirea solidaritatii lor internationale. Deosebit demare a fost rolul Internationalei I in opera de raspindire a marxis-mului, in unirea socialismului cu miscarea muncitoreascA.

pupa infringerea Comunei din Paris, in fata clasei muncitoare s-apus sarcina creArii unor partide nationale de masa pe baza princi-piilor promovate de Internationala I. Tinind seama de starea delucruri din Europa scria K. Marx in 1873 , consider cA este ffirlidoar i poate util ca organizarea f ormalà a Internationalei sa treadtemporar pe planul al doilea" (K. Marx si F. Engels. AusgewählteBriefe, Dictz Verlag, Berlin, 1953, pag. 339). In 1876, la Conf e-rinta de la Filadelfia, Internationala I a fost dizolvata in modoficial. 163.

60 Bernsteiniada" curent antimarxist in social-democratia internatio.nalA ; a aparut la sfirlitul secolului al XIX-lea in Germania, fiinddenumit astfel dui:a numele social-democratului german E. Bernstein.Bernstein a fost exponentul fatis al tendintelor oportuniste de dreaptain social-democratia germank care au iesit la ivealA intr-un moddeosebit de evident dui:a moartea lui F. Engels in 1895.

In anii 1896-1898 Bernstein a publicat in revista Die NeueZeit", organul teoretic al Partidului social-democrat din Germania,o serie de articole sub titlul comun Problemele socialismului", incare a procedat la o revizuire f5t4A a marxismului. Aripa stingA aPartidului social-democrat din Germania a inceput sà-1 combatA peBernstein in coloanele ziarelor ei, dar Comitetul Central al partiduluinu i-a dat lui Bernstein 0 bernsteinismului riposta cuvenità. Polemicain coloanele revistei Die Neue Zeit" a inceput in iulie 1898 cuarticolul lui G. V. Plehanov Bernstein si materialismul".

In martie 1899, articolele lui Bernstein au apArut in volum subtitlul Premisele socialismului si sarcinile social-democratiei". Carteaa fost primitA favorabil de aripa dreaptA a partidului german si deelementele oportuniste din celelalte pardde ale Internationalei a II-a.Lozinca bernsteinianA a libertatii criticii" a f ost insuOtA de aseme-nea de marxiltii legali" 0 de economi0ii" din Rusia. Cenzura

www.dacoromanica.ro

462 ADNOTARI

din Rusia a permis tipgrirea cArtii lui Bernstein in trei editii, jarZubatov a inclus-o in lista cirtilor recomandate muncitorilor.

La congresele Partidului social-democrat din Gerrnania de laStuttgart (octombrie 1898), Hanovra (octombrie 1899) si LObeck(septcmbrie 1901) bcrnsteinismul a fost condamnat, dar, din cauzapozitiei impAciuitoriste a majoritatii liderilor, partidul nu s-a delimitatde Bernstein. Bernsteinienii au continuat sg propage fAtis ideilerevizioniste in organul lor teoretic Sozialistische Monatshefte" si inorganizatiile de partid.

Numai partidul bolsevic, in frunte cu V. I. Lenin, a dus o luptghotgritg impotriva bernsteinismului, impotriva partizanilor i adep-tilor lui.

Afarg de lucrfirile care au intrat in volumul de fatä, critics fi de-mascarea bernsteinienilor a fost &Iola de Lenin si in lucrarea Ce-ide fgcut ?" (vezi Opere, vol. 5, Editura politica, 1958, pag. 339-342),precum si in articolele : Marxism si revizionism" (vol. 15,E.S.P.L.P. 1957, pag. 17-27), Divergentele din sinul miscgrii mun-citoresti europenc" (vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 345-362) etc.163.

61 Vezi K. Marx. Mizeria filozofiei" (K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 4, Editura politicA, 1958, pag. 172-179). 164.

62 Lenin criticg aici cunoscuta tez1 a lassalleienilor cg, in raport cuclasa muncitoare, toate celelalte date alcgtuiesc doar o singurg masAreactionarg. Aceastg tezi a fost inclusg in programul social-democra-tilor germani adoptat in 1875 la Congresul de la Gotha, cu prilejulunificgrii celor douà partide socialiste germane, care fiintaserg pingatunci separat eisenachienii i lassalleienii.

In Critics programului de la Gotha" K. Marx a demascat caracte-rul antirevolutionar al accstei teze (vezi K. Marx. Critics progra-mului de la Gotha", Editura politick 1959, editia a Il-a, pag. 21).165.

63 Uniunea de nord a muncitorilor nor una dintre primele orga-nizatii politice revolution= ale clasei muncitoare, apArutg in legg-turg cu intensificarea miscgrii muncitoresti in Rusia. Uniunea" afost organizatfi la Petersburg, la sfiriitul anului 1878. Intemeietoriiei au fost lAcgtusul Viktor Obnorski i timplarul Stepan Halturin,muncitori din Petersburg. La adungrile muncitoresti din 23 si 30decembrie 1878 a fost adoptat programul Uniunii", in care seargta CA, prin sarcinile ei, Uniunea" se situeazg pe pozitii foarteapropiate de cele ale partidelor social-democrate din Occident. Pro-gramul, definind rolul istoric al clasei muncitoare i considerind-oclasa inaintati a societgtii, revendica pentru muncitori drepturilibertki politicc, ca o conditie necesarg pentru eliberarea de subjugul exploatgrii, i chema pe muncitorii din Rusia la lupta de clasgalgturi de proletariatul altor tad. Telul final al Uniunii" era rgs-turnarea orinduirii politice i economice existente, ca orinduireextrem de nedreaptg". In acelasi timp insa, programul Uniunii"purta uncle urme de influenta narodnicistà.

7

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 453

La inceputul anului 1879, Uniunea" numAra aproximativ 200 demembri ti cam tot atitia simpatizanti. Conducerea Uniunii" isi pro-punea s-o transforme pe aceasta intr-o organizatie generala a mun-citorilor din Rusia. Uniunea" a luat parte activi la lupta grevistâa proletariatului. Unul dintre conducAtorii marii grave care a avutlac in 1879 la Filatura noue din Petersburg a fost P. A. Moiseenko,membru al Uniunii". Uniunea" a scos o serie de manifeste adre-sate muncitorilor ti a acordat grevittilor un sprijin bAnesc. In 1879

inceputul anului 1880, Uniunea" a fast lichidad de guvernultarist. Membrii Uniunii" au mai apucat sa scoatA la 15 februarie1880 un numAr al ziarului Raboceaia Zarea", primul ziar munci-toresc din Rusia ; acest numAr a fost confiscat aproape in intre-gime. 166.

64 Uniunca muncitorilor din sudul Rusiei" prima organizatie mun-citoreasth politicA revolutionara din Rusia, intemeiatA la Odesa inapriliemai 1875 de atm intelectualul revolutionar E. 0. Zaslavski.Uniunea" s-a format prin unirea unor cercuri muncitoretti carecreaserift o casA de imprumut ti pAstrare. In statutul Uniunii" sevorbea, pentru prima oarii in istoria mitcarii muncitoretti ruse, des-pre lupta muncitorilor impotriva jugului capitalului ti se arAta cAnumai printr-o revolutie violente pot obtine muncitorii recunoat-terea drepturilor lor.

Uniunea" numAra vreo 60 de membri activi si circa 150-200de simpatizanti din rindurile muncitorilor. Membrii Uniunii" tineauadunAri, citeau ti difuzau literaturA democrat-revolutionarl, parri-cipau activ la organizarea de grave. Uniunea" a cAutat sà-ti extindAinfluenta asupra muncitorilor din oratele industriale din sudul Rusiei :Rostov pe Don, Harkov, Taganrog etc. La Rostov pe Don disci-polii lui Zaslavski au mu* sä organizeze o filialä a Uniunii". Indecembrie 1875, Uniunea", dupA o existenta de 8-9 luni, a fost dis-trusä de guvernul tarist. Membrii Uniunii" rAmati in libertate aucontinuat sA destAloare o activitate revolutionarii. 166.

65 Raboceaia Mist" (Gindirea muncitoreasce) ziar, organ de presAal economittilor" ; a aparut din octombrie 1897 pinA in decembrie1902. Au aparut 16 numere. Prime le douà numere s-au tipArit lamimeograf, la Petersburg ; numerele 3-11 au apArut in sträinAtate,la Berlin ; numerele 12, 13, 14 ti 15 au fost tipArite la Vartovia ;ultimul numAr, 16, a apArut in strAinAtate. Ziarul era redactat deK. M. Tahtarev ti de altii.

Critica conceptiilor propagate de ziarul Raboceaia Misl" a fostfAcutA de V. I. Lenin in articolul O orientare retrograda in social-democratia ruse (vezi volumul de fatA, pag. 235-267), intr-o seriede articole publicate in ziarul Iskra" si in cartea Ce-i de fAcut ?".

167.

66 S. Peterburgski Rabocii Listok" ziar ilegal, organ al Uniuniide luptA pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg. AuapArut dotat numere : nr. 1 in februarie (datat ianuarie) 1897,

www.dacoromanica.ro

454 ADNOTARI

tiparit in Rusia, la mimeograf, intr-un tiraj de 300-400 de exem-plare, i nr. 2 in septembrie 1897, la Geneva, tiparit la tipografie.

Ziarul milita pentru imbinarea luptei economice a clasei munci-toare cu largi revendicari politice, subliniind torodata necesitateacrearii unui partid muncitoresc. 167.

67 Raboceaia Gazeta" (Gazeta muncitoreascr) organ ilegal algrupului social-democrat din Kiev. Au aparut doua numere : nr. 1in august 1897 si nr. 2 in decembrie (datat noiembrie) acelasi an.P. L. Tuceapski, unul dintre redactorii ziarului, in timp ce se aflain strainatate 'din insarcinarea redactiei, a aratat lui G. V. Plehanov

celorialti membri ai grupului Eliberarea muncii" primul numar alziarului Raboceaia Gazeta" si a obtinut din partea lor consimta-mintul de a colabora la ziar. Intr-o scrisoare adresata membrilorredactiei ziarului Raboceaia Gazeta", G. V. Plehanov a apreciatpozitiv aparitia acestui ziar ca organ social-democrat pe intreagaRusie si a aratat ca este necesar sa se acorde o atentie mai mareproblemelor legate de lupta politica a proletariatului. Ca urmare alegaturii stabilite cu reprezentantii grupului Eliberarea muncii",nr. 2 al ziarului Raboceaia Gazeta" a avut on caracter politic maipronuntat. Primul Congres al P.M.S.D.R., care s-a tinut in mantic1898, a recunoscut Raboceaia Gazeta" ca organ oficial al partidu-lui. Deoarece intre timp tipografia a fost descoperità i lichidati dedare politie, iar membrii Cumitetului Central ales de congres aufost arestati, nr. 3 al ziarului, care fusese pregatit pentru tipar,nu a mai aparut. In ceca ce priveste incercarile de a relua editareaziarului in 1899, vezi volumul de fata, pag. 173-175, precumlucrarea Ce-i de facut ?" (Opere, vol. 5, Editura politica, 1958,pag. 477). 167.

68 Primul Congres at P.M.S.D.R. s-a tinut, in conditii de ilegalitate,la Minsk, intre 1 si 3 (13-15) martie 1898. Problema necesitatiiconvocarii congresului a fost pusa de Lenin in 1896, in timp ce seafla detinut la inchisoarea din Petersburg. Arestarea i deportareain Siberia a conducatorilor Uniunii de luptr din Petersburg, infrunte cu Lenin, i, ca o consecinta a acestui fapt, intarirea aripiioportuniste in rindurile Uniunii" au impiedicat in practica convo-carea acestui congres.

De pregatirea congresului s-a ocupat organizatia social-democratadin Kiev (tin grup special desemnat la conferinta pregatitoare dinmartie 1897), pe care politia nu reusise s-o lichideze si care aveaun bun aparat conspirativ. Congresul a fost convocat in conditiileluptei cluse impotriva economismului", curent oportunist care seintarea pe atunci in rindurile social-clemocratki.

La lucrfirile congresului au luat parte 9 delegati din partea a 6organizatii (cite un delegat din partea Uniunilor de luptä pentrueliberarea clasei muncitoarc" din Petersburg, Moscova, Kiev siEkaterinoslav, doi delegati din partea grupului Raboceaia Gazeta"din Kiev si trei delegati din partea Bundului).

si

-

--

--

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 155

Congresul a hothit contopirea Uniunilor de lupta" locale §i aBundului intr-un singur Partid muncitoresc social-democrat dinRusia". In problema nationala, congresul a recunoscut fiecArei natiunidreptul la autodetcrminare. In Comitetul Central au fost alesi : unreprezentant al Uniunii de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare"din Petersburg (S. I. Radcenko), unul din partea ziarului Raba-ceaia Gazeta" din Kiev (B. L. Eidelman) §i unul din partea Bun-dului (A. A. Kremer). Raboceaia Gazeta" a fost declarata organuloficial al partidului. Participandi la congres au adresat un saint luiG. V. Plehanov.

Manifestul P.M.S.D.R.", publicat de C.C., in numele congresului,curind dui:a incheierea lucrarilor acestuia, punca drept sarciná prin-cipala lupta pentru libertate politica, sublinia sarcina luptei impotrivaabsolutismului, legind-o de lupta continua impotriva capitalismului

burgheziei. Uniunea social-democradlor ru§i din strainatate" afost declarata reprezentantul partidului in stainatate.

Congresul a proclamat indintarea Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia, dar nu a reusit sá creeze un partid care sareprezinte un tot unic. Curind dupa congres, membrii C.C. au fostarestati. Congresul nu a elaborat un program, iar linia lui politicanu era indeajuns de consecventä din punct de vedere marxist indefinirea sarcinilor istorice ale proletariatului din Rusia. Cu toateacestea, primul Congres al P.M.S.D.R. a marcat tin pas inainte inopera de unire a proletariatului care se trezise la viata politicain jurul social-democratiei revolutionare. 168.

69 Narodnaia volea" organizatie politica secreei a narodnicilor-tero-risti, care a luat na§tere in august 1879, in urma scinclarii organizadeinarodnice Zemlea i volea". In fruntea organizadei Narodnaia vo-lea" se afla un comitet executiv, format din A. I. Jeleabov, A. D. Mi-hailov, M. F. Frolenko, N. A. Morozov, V. N. Figner, S. L. Perov-skaia, A. A. Kvcatkovski i alii. Rarninind pe pozitiile socialismuluiutopic narodnicist, narodovoldi au p4it pe calea luptei politice, consi-derind c'd principals sarcina o constituie thsturnarea absolutismuluicucerirea libertadi politice. Programul lor prevedea organizarea uneireprezentante populare permanente", aleasa prin vot universal, procla-marea libertatilor democratice, trecerea pamintului in miinile po-porului I elaborarea unor másuri pentru trecerea fabricilor i uzinelorin miinile muncitorilor. Narodovoldi scria V. I. Lenin au fácutun pas inainte, trecind la lupta politica, dar nu au reusit sa legeaceast'a lupta de socialism" (Opere, vol. 8, E.S.P.L.P. 1955, pag. 59).

Narodovoldi au dus o lupta eroica impotriva absolutismului tarist.Dar, pornind de la teoria gre§ita a eroilor" activi si a gloaterpasive, ei considerau ca vor putea obtine transformarea societidifara' participarea poporului, prin fortele lor proprii, prin teroareaindividualk prin indmidarea i dezorganizarea conduccrii suatului.Duca 1 martie 1881 (cind a fost asasinat Alexandru al II-lea),guvernul a reu§it prin executii, provocki i crincene persecudi sizdrobeasal organizada Narodnaia volea". Yncercarile repetate de areinvia organizatia Narodnaia volea", facute in cursul deceniului al

g

5i

www.dacoromanica.ro

456 ADNOTARI

9-lea, n-au dat nici un rezultat. Astfel, in 1886 a apArut un grup,condus de A. I. Ulianov (fratele lui V. I. Lenin) gi de P. I. $evirev,care impartAgea tradigiile organizagiei Narodnaia volea". Dupi. oincercare nereugitä de a organiza un atentat impotriva lui Alexandrual III-lea, in 1887 grupul a fost descoperit, iar membrii sài activiau fost executagi.

Criticind programul gregit, utopic al narodovolgilor, V. I. Leninvorbea totodatA cu mare respect de lupta plina de abnegagie a na-rodovolgilor impotriva garismului i aprecia foarte mult tehnica lotconspirativA i organizagia lor strict centralizatA. 169.

70 Uniunea social-democrafilor ru,ri din striiincitate" a fost creatA in1894, la Geneva, din inigiativa grupului Eliberarea muncii", pe bazarecunoagterii programului grupului de cAtre togi membrii Uniunii".Grupul Eliberarea mundi" a fost insárcinat cu redactarea publica-giilor Uniunii", iar in martie 1895 el a cedat Uniunii" folosingatipografiei sale. In vara anului 1895, in timpul gederii lui V. I. Leninin strAinAtate, s-a hotarit ca Uniunea" srt editeze culegerea Rabot-nik", iar social-democragii din Rusia, in urma propunerii cArora sehotArise aceastA editare, au cerut ca respectiva culegere sä fie redac-tad de grupul Eliberarea muncii". Uniunea" a scos 6 numeredin culegerea Rabotnik", 10 numere din Listok 4Rabotnikae, atipArit lucrarea lui V. I. Lenin Explicarea legii amenzilor" (1897),lucrarea lui G. V. Plehanov O nota campanie impotriva social-democragiei ruse" (1897) etc.

In martie 1898, primul Congres al P.M.S.D.R. a recunoscutUniunii" calitatea de reprezentant al partidului in strAinAtate.Ulterior, In cadrul Uniunii" au inceput BA precumpAneascA elemen-tele oportuniste economigtii", sau tined". Ei au refuzatsà sprijine Manifestul" congresului, intrucit congresul a proclamatcucerirea libertagii politice drept gel imediat al social-democragiei.

In noiembrie 1898, la primul Congres al Uniunii", ginut laZurich, grupul Eliberarea muncii" a declarat cA refuzA sã redactezepublicagiile Uniunii", cu excepgia numárului 5-6 al culegerii Ra-botnik" gi a brogurilor lui V. I. Lenin Sarcinile social-democragilorrugi" i Nona lege pentru reglementarea mundi in fabrici", a citroreditare asumase. Din aprilie 1899, Uniunea" a inceput s'a edi-teze revista Rabocee Delo", in a carei redacgie au intrat econo-migtir B. N. Kricevski, B. P. Ivangin g.a. Uniunea" a fAcut decla-ragii de simpatie la adresa lui.E. Bernstein, a millerandigtilor etc.

Lupta dinAuntrul Uniunii" a continuat pinA la cel de-al II-leaCongres al ei (aprilie 1900, Geneva) gi in cadrul congresului. Caurmare a acestei lupte, grupul Eliberarea muncii" i adepgii lui s-auretras de la congres gi au creat organizagia de sine stAtAtoare Sogial-demokrat".

La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. (1903), reprezentangii Uni-unii" (rabocedelgii") au adoptat o pozigie ultraoportunistA 1i s-auretras de la congres dupA ce acesta a recunoscut Liga din stritini-tate a social-democragiei revolugionare ruse" drept singura organi-zagie din strAinAtate a partidului. Congresul al II-lea al partidului

i.o

-

- apa-ziai

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 457

a hotArit dizolvarea Uniunii" (vezi Rezolutiile g hotAririle congre-selor, conferintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice g aleplenarelor C.C.", par= I, Editura pentru literaturà politicA, 1954,pag. 57). 170.

71 Articolele Programul nostru", Sarcina noastrii imediatr i Oproblema vitald" au fost scrise de Lenin in timp ce se afla in de-portare. Ele erau destinate ziarului Raboceaia Gazeta", pe careprimul Congres al P.M.S.D.R. I-a recunoscut ca organ oficial alpartidului. In 1899 Comitetul Central al Bundului a incercat sá rein-noiasth aparitia ziarului g, in legatura cu aceasta, grupul redactionali-a propus lui Lenin &Ali asume redactarea ziarului, iar mai tirziui-a propus sA colaboreze la ziar. Articolele au fost trimise de LeninimpreunA cu o scrisoare acre grupul redactional. Incercarea de areinnoi aparitia ziarului a esuat g articolele au rAmas nepublicate.Pe plicul in care se pAstrau aceste articolc, Lenin a fAcut mentiuneaArticolase pentru noua R.G. (1899). Primite din partea Bundului inianuarie 1901". 171.

72 Afirma0a lui E. Bernstein CA majoritatea social-democratilor rug IiimpArtAsesc vederile (notele de subsol de la pag. 170 si 173 a primeiedigi germane a cArtii Die Voraussetzungen des Sozialismus unddie Aufgaben der Sozialdemokratic") constituia un rispuns la atti-colul publicat de G. V. Plehanov in revista Die Neue Zeit", articolcu care a inceput discuga in jurul articolelor lui Bernstein, grupatemai tirziu in cartea Premise le socialismului g sarcinile social-demo-cratiei". Prin aceastA afirmatie E. Bernstein a vrut sà sublinieze clG. V. Plehanov, Iiind in emigratie, nu exprima. conceptiile social-democratilor rug care activeazA in Rusia". 174.

73 Este vorba de sciziunea produsA la primul Congres al Uniuniisocial-democratilor rug" din strAinAtate, Omit in noiembrie 1898la Zurich. 174.

74 Culegerea Lupta proletard" nr. 1, editatA de grupul social-demo-crat din Ural, a fost tipArità in iarna anului 1898-1899 la tipograflaacestui grup. Autorii acestei culegeri se situau pe pozigile economis-mului", negau necesitatea creArii unui partid politic de sine statatoral clasei muncitoare, considerau CA revolutia politicA poate fi infap-tuità printr-o grevA generala. Caracterizarea i aprecierea concep-tiilor autorilor culegerii a fost fAcutà de V. I. Lenin in capitolul alIV-lea al lucrArii sale Ce-i de f Acut ?" (Opere, vol. 5, Editurapolitica, 1958, pag. 427-428). 174.

75 Este vorba de Proiectul de program al partidului nostru" kvezivolumul de fatà, pag. 207-234). 174.

76 Este vorba de convocarea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R., careurma sa adopte programul partidului, statutul de organizare si saaleagl centrele partidului (C.C. g redactia O.C.). Pregatirea con-

www.dacoromanica.ro

453 ADNOTARI

grcsului, care s-a tinut in iulie-august 1903, a fost efectuata in1900-1903 de redactia Iskrei" si de organizati ile iskriste din Rusiasi din strainatate. Incercarea de a convoca Congrcsul al II-lea in1900 a fost intreprinsa din initiativa Comitetului organizatei Ekate-rinoslav, cu sprijinul Bundului si al Uniunii social-dcmocratilornisi" din strainitate, a carei conducere fusese acaparata de econo-misti". Congresul urma sa se OM la Smolensk, in primávara anului1900. Reprezentantul Comitetului organizatiei Ekaterinoslav, I. H.Lalaiant, care participa la organizarea congresului, a venit in februarie1900 la Moscova si a discutat cu Lenin conditiile in care viitorulcongres urma sa hotirasca reaparitia ziarului Raboceaia Gazeta"numirca unei redactii, compusa din V. I. Lenin, A. N. PotresovL. Martov (I. 0. Tederbaum). V. I. Lcnin si membrii grupului Eli-bcrarea muncii" considerau prematura convocarea congresului (vezivolumul de fata, pag. 318, 349) ; in acelasi timp insa, grupul Elibe-rarea muncii" riu putea sfi refuze sa participe la congres i, de accea,1-a insarcinat pe V. I. Lenin sa-1 reprezinte, trimitindu-i in acestscop un mandat din strainatate. Din cauza numeroaselor arestarisurvenite intr-o serie de organizatii social-democrate in apriliernai1900, congresul nu a avut loc (vezi Opere, vol. 5, Editura politica,1958, pag. 477-479). 175.

77 Instanta intermediara putea fi L. M. Knipovici (Astrahan) sauL. Martov (Turuhansk), prin intermediul caruia i-a fost transmisalui Lenin propunerea C.C. al Bundului de a colabora la RaboceaiaGazeta". 175.

78 Este vorba de articolul lui G. V. Plehanov Bernstein si materialis-mul", publicat in iulie 1898 in nr. 44 al revistei Die Nene Zeit",organ al social-detnocratiei germane, cu urmatoarea nota din partearedactiei : Cu accst articol deschidem discutia in legatura cuoProblemele socialismulub) ridicate de Bernstein. Ne-au fost pro-mise si alte articole impotriva lui Bernstein". La sfirsitul luniioctombrie inceputul lunii noiembrie 1898, G. V. Plehanov a pu-blicat in Sachsische Arbeiter-Zeitung" nr. 253-255 un articol inti-tulat Pcntru cc sa-i fim recunoscatori ? Scrisoare deschisl catre KarlKautsky", in care se spune ca intr-un moment in care se pune ches-tiunea : rine pe cine va inmorminta : Bernstein social-democrafia,san social-democratia pe Bernstein ?", Kautsky a dat dovadi de im-paciuitorism fata de acest dufman al socialismului. Sinteti dinainteinclinat sa-i dati dreptate lui Bernstein si de aceea sinteti profundgresit", scria G. V. Plehanov lui K. Kautsky. Lenin stia de aceastaluare de pozitie a lui G. V. Plehanov, iar la 1 septembrie 1899 acerut sa i se trimita articolele acestuia (vezi Opere, vol. 37, Edi-tura politica, 1958, pag. 229-230). In ceea ce priveste articolele luiG. V. Plchanov, vezi Plehanov, Opere, vol. XI, 1928, pag. 13-39.

177.

79 Congresul de la Hanovra al social-democrat lei germane a avut locintre 9 ;i 14 octombrie (st. n.) 1899. In problerna principala de pe

pi

ai

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 459

ordinea de zi Atacurile impotriva conceptiilor fundarnentale si atacticii partidului", raportul a fost prezentat de A. Bebel. Lenin ascris ca cuvintarea lui Bebel va rämine pentru multA vreme unmodel de apkare a conceptiilor marxiste si de luptd pentru carac-terul cu adevkat socialist al partidului muncitorcsc" (Opere, vol. 19,E.S.P.L.P. 1957, pag. 290). Dar, desi s-a pronuntat impotriva con-ceptiilor revizioniste ale lui Bernstein, congresul nu a facut o criticAarnplA bcrnsteinismului. 177.

80 Lenin se referA la grevele declarate de muncitorii din Petersburg, inspecial de textilisti, in 1895 si indeosebi in 1896. Greva din 1896a inccput la 23 mai la manufactura Kalinkinskaia, din cauza refu-zului fabricantilor de a plAti in intregime muncitorilor salariul pen-tru zilele declarate nelucratoare cu ocazia incorondrii lui Nicolaie alII-lea. Greva a cuprins repede principalele filaturi i teskorii debumbac din Petersburg, extinzindu-se apoi asupra marilor uzineconstructoare de maini, asupra manufacturii de articole din cauciuc,asupra fabricii de hirtie i asupra fabricii de zahAr. Proletariatul dinPetersburg s-a ridicat pentru prima oarA in front larg la luptA im-potriva exploatatorilor. Erau in grevA peste 30.000 de muncitori.Greva s-a desfasurat sub conducerea Uniunii de luptA pentru eli-berarca clasci muncitoare" din Petersburg, care scotea foi volante

manifeste in care muncitorii erau indemnati sA-si apere cu fermi-tate drepturile. Uniunea de luptA" a tipkit si a difuzat principa-Idle revendicki ale grevistilor : reducerea zilei de muncA la 10 ore

jumkate, mkirea tarifelor, achitarea la timp a salariilor etc.$tirile in legatura cu aceastA grevA au produs o puternicA impresie

in strAinkate. Corespondente referitoare la grevA au fost publicatein Vorwarts" (Berlin) si in Arbeiter Zeitung" (Viena). 0 adresia muncitorilor englezi, sernnatA de liderii tuturor organizatiilor soda-liste i sindicale, a fost tradusA in limba rush' i difuzatA de Uni-unea de lupte in rindurile muncitorilor din Petersburg. La un mitingal trade-unionurilor din Londra, comunicarea fAcutA de V. I. Zasuliciin legAturA cu greva i cuvintarea rosda de fiica lui K. MarxEleanor Marx-Aveling au fost intimpinate cu insufletire ; cei prezentiau fkut o colectl in ajutorul grevistilor ; colecte asemAnkoare aufost organizate in trade-unionuri. Colette de bani au fost organizatesi in Germania, Austria si Po Ionia. Congresul de la Londra al Inter-nationalei a II-a, intrunit in iulie 1896, a intimpinat cu entuziasmcomunicarea lui G. V. Plehanov in legaturà cu greys din 1896 si aadoptat o rezolutie specialà, care cuprindea un mesaj de salut adresatmuncitorilor rusi, care duceau lupta impotriva unuia dintre ultimelebastioane ale readiunii europene".

Greve le de la Petersburg au contribuit la dezvoltarea micrii mun-citoresti la Moscova si in alte orase din Rusia, au silit guvernul sáaccelereze revizuirea legislatiei pentru reglementarea muncii in f a-brici i sa emitA legea din 2 (14) iunic 1897 cu privire la reducereazilei de muncA in fabrici i uzine la 11 ore si jumkate. Greve le,dupl cum a scris mai tirziu V. I. Lenin, au deschis era misckiimuncitoresti cel mai puternic factor al intregii noastre revolutii

0

si

www.dacoromanica.ro

460 ADNOTARI

miscare care a crescut apoi continuu" (Opere, vol. 13, E.S.P.L.P.1957, pag. 82). 180.

81 Vezi K. Marx si F. Engels. Manifestul Partidului Comunist" (Edi-tura politica, 1960, editia a VH-a, pag. 42). 182.

82 Legea exceptionald impotriva socialiftilor a fost introdusa in Ger-mania in 1878 de guvernul lui Bismarck, in vederea luptei impo-triva miscarii muncitoresti i socialiste. Prin aceasta lege au fostinterzise toate organizatiile partidului social-democrat, organizatiilemuncitoresti de masa, presa muncitoreasca ; in baza acestei legi, au-toritatile confiscau cartile i publicatiile socialiste, prigoncau si ex-pulzau pe social-democrati. Dar represiunile nu au distrus partidulsocial-democrat, a carui activitate a fost reorganizata i adaptataconditiilor existentei in ilegalitate : a fost organizati aparitia instair:irate a organului central al partidului, ziarul Sozialdemokrat",iar congresele partidului s-au tinut regulat (in 1880, 1883 si 1887) ;in Germania au fost repede refacute, in ilegalitate, organizatiilegrupurile social-democrate, in fruntea carora se afla C.C. al parti-dului. In acelasi timp, partidul a folosit pe scara larga posibilitatilelegale pentru a intari legaturile cu masele. Influents lui a crescut ne-incetat ; in perioada 1878-1890 numarul voturilor intrunite de so-cial-democrati in alegerile pentru Reichstag a crescut de pestetrei on.

Social-democratii germani primeau un mare ajutor din partea luiK. Marx si F. Engels. Sub presiunea miscarii muncitoresti de masa,care crestea neincetat, legea impotriva socialistilor a fost abrogatilin 1890. 190.

83 Vorwiirts" (Inainte") cotidian, organ central al social-democraticigermane ; a aparut la Leipzig cu incepere din 1876, sub ingrijirea luiW. Liebknecht s. a.

In 1878, dupa promulgarea legii exceptionale impotrivaziarul a fost interzis. A reinceput sa apara la Berlin, in ianuarie

1891, ca o continuare a ziarului Berliner Volksblatt", care apareadin 1884. In coloancle acestui ziar, F. Engels a combitut diver-sele manifestari ale oportunismului. Incepind din a doua jumatatea ultimului deceniu al secolului trecut, dupa moartea lui F. Engels,redactia ziarului Vorwarts" a incaput pe miinile aripii drepte apartidului si a publicat regulat articole scrise de oportunisti, carepredominau in social-democratia germana si in Internationala a II-a.Prezentind in mod tendentios lupta care sc ducea in cadrulP.M.S.D.R. impotriva oportunismului i revizionismului, Vorwarts"i-a sprijinit pe economise, iar mai tirziu, dupa scindarea parti-dului, pe mensevici. In anii reactiunii, Vorwarts" a publicat articolecalomnioase scrise de Trotki, fara a da lui Lenin si bolsevicilorposibilitatea de a le dezminti si de a infatisa in mod obiectivstares de lucruri din partid.

In perioada primului razboi mondial, Vorwarts" s-a situat pepozinile social-lovinismului ; dupa Marea Revolutie Socialistá din

fi

sociali;-tilor,

www.dacoromanica.ro

ADNOTA RI 461

Octombrie a devenit unul dintre centrele de propaganda anti-sovietica. In 1933 ziarul a incetat si apari. 191.

84 Zur Kritik" denumirea prescurtati a calla lui K. Marx ZurKritik der politischen Okonomie" (vezi K. Marx. Contributii la cri-tica econorniei politice", Editura politica, 1960, editia a II-a). Leninse refera aici la editia nisi din 1896 a acestei carti. 196.

85 Gazeta renana pentru politica, comert ,ri industrie" (RheinischeZeitung für Politik, Handel und Gewerbe") cotidian ; a apirut laCo Ionia intre 1 ianuarie 1842 si 31 mantle 1843. Ziarul a fost in-fiintat de reprezentanti ai burgheziei renane, care avea o atitudine deopozitie fata de absolutismul prusac. Printre colaboratorii ziaruluierau i citiva tineri hegelieni. In aprilie 1842, Marx a inceput sicolaboreze la Rheinische Zeitung", iar in octombrie 1842 a devenitunul dintre redactorii lui. In acest ziar au fost publicate i o serie dearticole ale lui F. Engels. In timpul activitatii redactionale a luiMarx, ziarul a inceput si capete un caracter democrat-revolutionardin ce in ce mai pronuntat. Orientarea lui Rheinische Zeitung", caredevenea tot mai popular in Germania, a stirnit neliniste i nemultu-mire in cercurile guvernamentale si a atras impotriva lui o cam-panie de Otani din partea presei reactionare. La 19 ianuarie 1843,guvernul Prusiei a dat o hotarire prin care a interzis aparitia ziaruluiRheinische Zeitung" cu incepere de la 1 aprilie 1843, iar pentrutimpul eh mai raminea pini la 1 aprilie a dispus ca ziarul si fiesupus unei duble cenzuri, deosebit de severe. In legitura cu intentiaactionarilor ziarului de a imprima continutului &Au un ton maimoderat, pentru a obtine astfel revocarea hotiririi guvernului, la 17martie 1843 Marx si-a dat demisia din redactia ziarului. 196.

86 Lenin se refera la Manifestul Partidului Comunist", scris deK. Marx si F. Engels si publicat in 1848 '(vezi K. Marx si F En-gels. Manifestul Partidului Comunist", Editura politica, 1960, edi-tia a VII-a). 197.

87 Vezi K. Marx. Contributii la critica economiei politice", Editurapolitica, 1960, editia a II-a, pag. 12. 197.

88 Vezi K. Marx. Contributii la critica econorniei politice", Editurapolitica, 1960, editia a II-a, pag. 12. 197.

89 Traducerea Ciru : Karl Kautsky. Bernstein und das sozial-demo-kratische Programm. Eine Antikritik" (Karl Kautsky. Bernstein siprogramul social-democrat. 0 anticritici") a fost facuta de V. I. Lenincu ajutorul Nadejdei K. Krupskaia, care, in legatura cu aceasta,scria mai tirziu : Intr-un rind Potresov ne trimise pentru dotia sip-timini lui Kautsky impotriva lui Bernstein. Lasaram totul lao parte si o traduseram in termenul fixat in doui saptamini"(N. K. Krupskaia. Amintiri despre Lenin", Editura politica, 1960,pag. 33). Traducerea n-a putut fi publicati atunci.

carter

www.dacoromanica.ro

462 ADNOTARI

In 1900, reprezentantul grupului Rabocee znamea", M. V. Smit-nov, a adresat in Rusia unuia dintre membrii grupului Iskra" pro-punerea de a publica aceasta traducere. La 3 ianuarie 1901, intr-oscrisoare adresati lui V. P. Noghin, V. I. Lenin comunica cä grupulIskra" ar don sfi editeze sub firma proprie" cartes lui Kautskyintreba dadi grupul Rabocee znamca" n-ar fi dispus sà finantezeaceastA editare, fie si in parte. Dar nid de data aceasta cartea n-afost editatA.

In 1905 traducerea acestei carti a apArut in editura Lvovici", in-complet, sub titlul : K. Kautsky. Culegere de articole" (capitolele :Conceptia materialistA asupra istoriei. Dialectica. Valoarea.Mares si mica productie. Cresterea numArului celor avuti. So-cietStile pe actiuni. Folosirea plusvalorii. Noua stare de mijloc.

Teoria crizelor). In prima editie, numele traducAtorului nu estearAtat ; editia a doua (1906) cuprindc mentiunea Traducere deLenin". 205.

90 Proiectul de program al partidului nostru" a fost scris de Leninpe vremea cind se afla in deportare. Acest lucru reiese din mentiunea(1899)" ficutà de Lenin pe manuscris, precum si din scrisoarea sacAtre grupul redactional al ziarului Raboceaia Gazeta" (vezi vo-lumul de fatk pag. 174). Faptul di in textul manuscrisului estementionat anul 1900 se datoreste, probabil, imprejurArii cl numAruldin Raboceaia Gazeta" cAruia ii era destinat Proiectul" urma sàaparS in 1900. Proiectul de program al partidului nostru" repre-zind o continuare a lucrArilor lui V. I. Lenin in problemele pro-gramatice, lucrAri incepute in inchisoare in anii 1895-1896 (veziProiect de program al partidului social-democrat si explicarea pro-gramului". Opere complete, vol. 2, Editura politick 1960, editia adoua, pag. 81-109). 207.

91 Vezi K. Marx. Critica programului de la Gotha", Editura politics,1959, editia a II-a, pag. 8. 209.

92 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politica, 1960, editia aIV-a, pag. 756. 213.

93 Programul de la Erfurt" al social-democrapei germane a fost adoptatin octombrie 1891, la Congresul de la Erfurt. Programul de laErfurt a reprezentat un pas inainte in comparatie cu programul dela Gotha (1875) ; la baza acestui program a fost pusA teoria mar-xistA a inevitabilitatii pieirii modului de productie capitalist si lobo-cuirii lui cu modul de produqie socialist ; programul sublinia nece-sitatea pentru clasa muncitoare de a duce lupta politicã, arAta rolulpartidului ca organizator al acestci lupte ctc. Dar si programul dela Erfurt conPnea o scrie de greseli. F. Engels a f Scut o criticAamplA prevederilor proiectului programului de la Erfurt, avertizindimpotriva incercArilor de denaturare oportunista a marxismului inproblemele programatice i introducind o aerie dc modificAri in textulprogramului (Contributii la critica proiectului de program social-

ti

:

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 463

democrat din 1891". Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI,partea a II-a, ed. rusa, 1936, pag. 101-116) ; aceasta era de fapt ocritica la adresa oportunismului intregii Internationale a II-a. Darconducerea social-democraciei germane a ascuns maselor de partidcritics facuta de Engels, iar principalcle lui observacii n-au fost luatein considcrare la elaborarea textului definitiv al programului.V. I. Lenin considera c6 principala lipsa a programului de laErfurt, o conccsie lad facuta oportunismului, este faptul el inprogram nu se spune nimic despre dictatura proletariatului. 213.

94 Lenin mencioneaza proclamaciile raspindite de guvern in timpul gre-velor din 1896-1897. Intr-o proclamacie din 15 iunie 1896, ministrulde finance S. I. Witte cerea muncitorilor sa nu dea ascultare insti-gatorilor" (socialistilor), sa astcpte imbunatacirea condiciilor de trai

usurarea condiciilor de mind in urma masurilor ce vor fi luatede guvern, druia ii sint deopotriva de scumpe atit intercsele fa-bricancilor cit i interesele muncitorilor". Witte ameninca di ince-tares nemetivata a lucrului va fi pedepsita ca acciune contrara legii".

La incercarea guvcrnului de a insela pe muncitori prin procla-macii strecurate pe furis", Uniunea de lupd pentru eliberarea cla-sei muncitoare" a rispuns lansind la 27 iunie 1896 trei foi volante :Catre muncitorii de la filaturi i cesatorii", Citre muncitorii dinPetersburg" si atm muncitorii de la uzina eBaltikae, in care de-masca facarnicia lui Witte si indemna pe muncitori sa lupte pentruinfaptuirea celului lor marec eliberarea clasei muncitoare ; in acelasitimp, Uniunea de lupta" formula o serie de revendicari, amenincindguvernul ca, in cazul nesatisfacerii acestor rcvendicari, va fi decla-rata greva. Referindu-se la experienca cesatorilor din Petersburg,Uniunea de lupta" scria : Greva este cea mai buna si mai siguraarma a noastra..., cu cit mai frecvente vor fi grevele, cu atit maisperiate vor fi autoritacile i cu atit mai repcde se vor decide sa fadconcesii". 216.

95 Lenin se refera la Regulamentrel provizoriu pentru prestarea ser-viciului militar de care tinerii elitninati din go1i1e superioare pentrudezordini stivirfite in grup", aprobat la 29 iulie (10 august) 1899,in care se spunea: Art. 1. Tinerii din scolile superioare care se ver facevinovaci de dezordini savirlite in grup in incinta coIii sau in afara ei,de instigare la asemenea dczordini, de neprezentare colectiva lacursuri sau de instigate la asemenea neprezentare vor fi eliminacidin scolile respective, potrivit dispoziciilor regulamentului de faca,

incorporaci in armed pentru prestarea serviciului militar, chiardad au fost scutici din motive de familie sau de studii i chiar dadn-au atins inca virsta recrutárii sau au tras la sorci un bilct carc-iscuteste de serviciul in armed. Nod : aplicarea acestor mäsuri nuapara de raspundere legala pe cei vinovaci de savirsirea unor in-fracciuni pedepsite de legile in vigoare... Art. 8. Dad la vizita medi-cala vreunul dintre cei care urmead a fi incorporaci va fi gasit inapt

31 Opera complete, vol. 4

;i

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

464 ADNOTAIII

pentru serviciul in front, el va fi repartizat ca necombatant..." Regula-mentul prevedea cA incorporarea se face pe termen de la 1 pinala 3 ani.

Abrogarea Regulamentului provizoriu" a fost ceruta de studentiide la toate coliIe superioare din Rusia (vezi articolul lui LeninIncorporarea celor 183 de studenti", volumul de fata, pag. 382-387).

217.

96 Servitute drept de folosinta limitata a proprietatii altuia. In cazulde fata, Lenin se refera la ramasitele relatiilor feudale din Tinutulde vest. Dupa reforrna din 1861, taranii au ramas impovarati deprestatii suplimentare in folosul mosierilor pentru dreptul de folosintaa drumurilor, finetelor, izlazurilor, iazurilor etc. comune. 225.

97 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 8, Editura politica, 1960,pag. 209-210. 227.

98 Uniunea de luptd pentru eliberarea clasei muncitoare" a fost organi-zata de Lenin in toamna anului 1895. In cadrul ei s-au unit vreo20 de cercuri muncitoresti marxiste din Petersburg. Intreaga =ntha Uniunii de lupte avea la bazii principiile centralismului si aleunei discipline severe. In fruntea Uniunii de lupti" se afla Grupulcentral, format din V. I. Lenin, A. A. Vaneev, P. K. Zaporojet,G. M. Krjijanovski, N. K. Krupskaia, L. Martov (I. 0. Tederbaum),M. A. Silvin, V. V. Starkov i altii. Conducerea nemijlociti a intregiiuniuni o aveau cinci membri din acest grup, in frunte cu Lenin.Organizatia era impartita in grupuri raionale. Muncitori constienti,inaintati (I. V. Babuskin, V. A. $elgunov etc.) tineau legatura dintreaceste grupuri i intreprinderile industriale. In uzine existau organi-zatori pentru stringerea informatiilor i rispindirea publicatiilor ; inmarile intreprinderi au lost create cercuri muncitoresti.

In activitatea ei, Uniunea de lupta" a inceput sà infaptuiasca,pentru prima oara in Rusia, unirea socialismului cu miscarea munci-toreasca, trecind de la propagarea marxismului in cadrul unor micigrupuri de muncitori inaintati, organizati in cercuri, la agitatia poli-tica in rindurile maselor largi ale proletariatului. Uniunea de lupta"a condus miscarea muncitoreasca, legind lupta muncitorilor pentrurevendicari economice cu lupta politica impotriva tarismului. In noiem-brie 1895 Uniunea de luptà" a organizat greva de la fabrica depostav Thornton". Sub conducerea Uniunii" s-a desfisurat In varaanului 1896 vestita greva a textilistilor din Petersburg, la care auluat parte peste 30.000 de oameni. Uniunea de luptä" a scos foivolante i brosuri pentru muncitori. Redactorul publicatillor Uniuniide lupta" a fost V. I. Lenin, sub a carui conducere s-au facut pre-gatirile pentru scoaterea ziarului muncitoresc politic Rabocee Delo".Influents Uniunii de lupta" se intindea dincolo de cadrul orasuluiPetersburg. Exemplul ei a fost urmat de cercurile muncitoresti dinMoscova, Kiev, Ekaterinoslav si din alte orase i regiuni ale Rusiei,care s-au unit si au format uniuni asemanitoare.

In decembrie 1895 guvernul tarist a dat Uniunii de lupta" o lovi-tura serioasi : in noaptea de 8 spre 9 (20 spre 21) decembrie 1895

--

-

-

www.dacoromanica.ro

AllNurAtu 466

a fost arestata o mare parte din activistii ei, in frunte cu V. I. Lenin ;a fost confiscat si primul numar al ziarului Rabocee Delo", carefusese pregatit pentru tipar.

La prima adunare cinuta de membrii grupului la citeva zile dupaefectuarea arestarilor s-a hotarit ca organizacia social-democracilor dinPetersburg sii poarte denumirea de Uniunea de lupti pentru elibe-rarea clasei muncitoare". Ca raspuns la arestarca lui Lenin si a altormembri ai Uniunii de lupta", membrii ramasi in libertate au lansato foaie volanta cu tema politica, scrisii de muncitori.

Aflindu-se in inchisoare, V. I. Lenin a continuat sa conducaUniunea", ajutind-o cu sfaturi, trimicind din inchisoare scrisori sifoi volante cifrate ; tot acolo a scris el brosura Despre greve" (careinca n-a fost gasita), Proiect de program al partidului social-demo-crat si explicarea programului" (vezi Opere complete, vol. 2, Editurapolitica, 1960, edicia a doua, pag. 81-109).

Importanca Uniunii de luptii pentru eliberarea clasei muncitoare"din Petersburg, creata de Lenin, consta in aceea a ea, dupa cum aspus Lenin, a constituit primul germen al unui partid revolucionarcare se sprijina pe miscarea muncitoreasca si conduce lupta de clasia proletariatului.

In februarie 1897, inainte de a pleca in deportare, vechii con-ducatori ai Uniunii", iesici din inchisoare, au organizat o adunarecomunal a bdtrinilor" si tinerilor", la care au iesit la iveala o seriede divergence in problema fundamentala a sarcinilor social-democracieidin Rusia. Batrinii" insistau asupra consolidirii Uniunii de luptil"ca organizacie politica conducatoare a clasei muncitoare, in timp cetinerii" se situau pe pozicii trade-unioniste, preconizau crearea unorcase muncitoresti pentru ajutorarca grevistilor etc. Absenca indelun-gata a intemeietorilor Uniunii de lupta", care se aflau in depor-tare In Siberia, si in primul rind absenca lui V. I. Lenin, a inlesnittinerilor" promovarea liniei lor. Incepind din a doua jumatate aanului 1898, Uniunea de lupta" a incaput pe mina economistilor",care, prin intermediul ziarului Raboceaia Misl", propagau In Rusiaideile trade-unionismului, ale bernsteinismului. Dar aceia dintre vechiimembri ai Uniunii" care scapasera de arestare au participat In 1898la pregatirea si la lucrarile primului Congres al P.M.S.D.R., la elabo-rarea Manifestului" publicat dupi congres, continuind tradiciileUniunii de lupti pentru eliberarea clasei muncitoare", creata deLenin. 236.

99 Uniunea de luptei pentru eliberarea clasei muncitoare" din Kiev afost organizata in martie 1897 sub influenca Uniunii de lupta" dinPetersburg, in urma unei hotariri a Conferincei de la Kiev, care apropus tuturor organizaciilor social-democrate ruse sa ia denumireade Uniune de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare", dupaexemplul organizaciei din Petersburg. Aceasta Uniune" cuprindeagrupul social-democrat rus, polonez si grupul P.P.S., in total peste30 de membri. Uniunea de lupta" din Kiev a avut legaturi cuUniunea de lupta" din Petersburg (contacte personale, cunoastereaproclamaciilor Uniunii" din Petersburg, a lucrarilor cu caracter pro-

31*

-

www.dacoromanica.ro

466 AbNOTARI

grarnatic scrise de Lenin. Lucrarea lui Lenin Sarcinile social-demo-cratilor rusi", pe care Uniunea" din Petersburg a trimis-o in manu-scris la Kiev, a fost cititä de conducatorii organizatiei social-demo-crate din Kiev). Activitatea Uniunii" din Kiev a inceput cu Ian-sarea unei proclamatii cu prilejul zilei de 1 Mai 1897, proclamatiecare a fast Iarg difuzata in orasele din sudul Rusiei. In cursul anulul1897, Uniunea" a difuzat 6.500 de exemplare de proclamatii inpeste 25 de fabrici si uzine din Kiev. Un grup special al Uniunii"a scos in acelasi an dotni numere ale ziarului Raboceaia Gazeta"ca organ social-democrat pe intreaga Rusie. Primul Congres alP.M.S.D.R. din martie 1898 a recunoscut ziarului Raboceaia Gazeta"calitatea de organ oficial al partidului. Publicatiile ilegale scoase deUniune" se difuzau in special in orasele din sudul Rusiei. Para lelcu munca de agitatie, Uniunea" a desfasurat si o activitate de propa-ganda in cadrul cercurilor si al adunarilor muncitoresti. Uniuneade lupta" din Kiev a depus o munca vasta pentru pregatirea si convo-carea primului Congres al P.M.S.D.R. Curind dupl congres Uniunea"a fost lichidata de politie (tipografia ziarului Raboceaia Gazeta",care fusese mutata de la Kiev la Ekaterinoslav, precum si un numfirmare de publicatii ilegale au cazut in miinile politiei). Arestiri s-aufacut la Kiev si in numeroase alte orase mari din Rusia.

Activitatea Uniunii de lupta" din Kiev a avut un rol pozitiv indezvoltarea si organizarea elasei muncitoare din Rusia pe drumulcrearii unui partid revolutionar marxist. Membrii grupurilor social-dernocrate ramasi in libertate au refficut in curind organizatia ilegala,care a capatat denumirea de Comitetul organizatiei P.M.S.D.R.Kiev". 236.

100 Uniunea generale' a muncitosilor evrei din Lituania, Po Ionia ,ri Rusia"(Bundul") a fost organizata in 1897 la Congresul de constituire algrupurilor social-democrate evreiesti tinut la Vilno ; ea grupa inspecial elementele semiproletare ale mestesugarimii evreiesti din regiu-nile apusene ale Rusiei. La primul Congres al P.M.S.D.R. (1898),Bundul a intrat in P.M.S.D.R. ca organizatie autonorna, de sinestatatoare doar in problemele care privesc proletariatul evreu" (Rezo-lutiile si hotaririle congreselor, conferintelor Partidului Comunist alUniunii Sovietice fi ale plenarelor C.C.", partea I, Editura pentruliteratura politica, 1954, pag. 14).

Bundul era purtatorul nationalismului si al separatismului in mis-carea muncitoreasca din Rusia. Dupa ce Congresul al II-lea alP.M.S.D.R. a respins cererea Bundului de a fi recunoscut dreptsingurul reprezentant al proletariatului evreiesc, Bundul s-a retrasdin partid. In 1906, pe baza unei hotariri a Congresului al IV-lea(de unificare"), Bundul a intrat din nou in P.M.S.D.R.

In cadrul P.M.S.D.R., bundistii au sprijinit intotdcauna aripa oportu-nista a partidului (economisti", mensevici, lichidatori) si au dus olupta necontenita impotriva bolsevicilor si bolsevismului. Revendicariiprogramatice a bolsevicilor cu privire la dreptul natiunilor la auto-determinate Bundul ii opunea revendicarea autonorniei cultural-navionale. In perioada reactiunii stolipiniste, Bundul s-a situat pe

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 467

pozitii lichidatoriste f i a participat activ la crearea Blocului anti-partinic din august. In timpul rizboiului mondial din 1914-1918,bundistii s-au situat pe pozitiile sociallovinismului. In 1917 Bundula sprijinit guvernul provizoriu contrarevolutionar, a luptat de parteadusmanilor Marii Revolutii Socialiste din Octombrie. In anii inter-ventiei militare straine si ai rizboiului civil, conducerea Bunduluis-a unit cu fortele contrarevolutlei. In acelasi timp, printre membriide rind ai Bundului s-a conturat o cotitura in favoarea colaborariicu Puterea sovietica. In 1921 Bundul s-a autolichidat, iar o partedin membrii sai au intrat in P.C. (b) din Rusia pe baza de cereride primire individuale. 236.

101 Lenin se referi la partea finala a brosurii lui L. Martov Steagulrosu in Rusia", parte intitulati Contopirea miscirii muncitoresti cusocialismul. Sarcinile imediate ale partidului muncitoresc social-demo-crat". Brosura a fost editata in strainitate, in octombrie 1900. 240.

1 02 Sorial-Demokrat" revisti literari si politica ; a apirut in strainatate(Londra-Geneva) in anii 1890-1892, editati de grupul Eliberarea

muncii" ; in total au aparut patru numere. Aceasta revisti a avutun rol important in rispindirea ideilor marxismului in Rusia.

Articolele lui Plehanov care purtau titlul comun N. G. Cerra-sevski", articole mentionate de Lenin, au apirut in nr. 1-3 din 1890si nr. 4 din 1892. Aceasta lucrare a lui G. V. Plehanov a fost pentrua doua oari analizati de Lenin in 1910, cind ea a apirut In volumIn limba rusa (editura Sipovnik") ; exemplarul folosit de Lenincontine numeroase insemniri ficute de el pe marginea textului (veziOpere, vol. 38, Editura politica, 1959, pag. 514-574). 253.

103 Balalaikin personaj din scrierea lui M. E. Saltikov-$cedrin Idila261.contemporani", tipul flecarului liberal, aventurier si mincinos.

104 Articolul Despre grave" a fost scris de Lenin, In timp ce se aflain deportare, pentru ziarul Raboceaia Gazeta". Potrivit planului luiV. I. Lenin, articolul urma si cuprindi trei pat* : I insemnitateagrevelor ; II legile privitoare la greve ; III o scurti privireasupra unor greve din ultimii ani (vezi volumul de fata, pag. 175).In Arhiva Institutului de marxism-leninism de pe lingi C.C. alP.C.U.S. exista numai prima parte a articolului. Pina in prezent nus-a stabilit Inca dacii celelalte doui parti au fost sau nu scrise. 282.

105 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 2, E.S.P.L.P. 1958,pag. 464. 287.

106 Greys de la Mares manufacturi din Iaroslavl a avut loc in aprilie-mai 1895. Greys a izbucnit din cauza ci administratia introduseseun tarif nou, mai redus. La grevi au participat peste 4.000 de munci-tori. Ea a fost inibusita de trupele chemate la Iaroslavl (10 corn-panii din Regimentul Fanagoria). In urma represiunilor armate, uamuncitor a fost omorit, 14 raniti ; 11 persoane au fost traduse

www.dacoromanica.ro

468 ADNOTAR/

in fata justitiei. Pe raportul ce i-a fost prezentat cu privire la eveni-mentele de la intreprinderea de filatua i teatorie de la Iaroslavl,Nicolaie al II-lea a scris : Exprim multumid bravilor ostasi ai Regi-mentului Fanagoria pentru comportarea lor fermi in timpul dezor-dinilor muncitoresti de la Iaroslavl". 289.

107 Lenin citeaa cuvintele lui von Puttkamer, ministrul de interne alPrusiei. 289.

108 Recenzia la cartea lui S. N. Prokopovici Miscarea muncitoreasa dinOccident. Studiu critic. Vol. I, Germania, Belgia" (Petersburg, 1899)a fost stria de Lenin la sfirsitul anului 1899. Prime le trei paginisfirsitul manuscrisului s-au pierdut ; manuscrisul pare a fi fost prega-tit pentru tipar, intrucit tontine mici indrepari fAcute de mina luiMartov. In editia de fata textul lui Lenin este reprodus fArà acesteindrepari. Deoarece la 22 mai 1899 cartea lui S. Prokopovici a fostrednua de Comitetul de cenzudi din Petersburg si a aparut abia lasfirsitul lunii ianuarie 1900, recenzia lui Lenin n-a fost publicaala timp. 293.

109 Novoe Vremea" (Timpuri noi") cotidian ; a apArut la Petersburgdin 1868 pita in 1917 ; a avut succesiv diferiti editori i si-a schim-bat de repetate od orientarea politic& La inceput ziar liberal mode-rat ; apoi, din 1876, cind incepe a fie editat de A. S. Suvorin,Novoe Vremea" devine un organ al cercurilor reactionare ale nobi-limii si ale functionArimii birocrate, propagind ovinismul de nadunedominana i antisemitismul ; pentru servilismul au faa de cirmuire afost poreclit Cu ce VA putem servi ?" Intel:4nd din 1905 a devenitun organ al ultrareactionarilor. Dula revolutia burghezo-dernocraticidin februarie s-a situat pe pozitii contrarevolutionare si a dus o furl-bundà campanie de atiari impotriva bolsevicilor. La 26 octombrie(8 noiembrie) 1917 a fost interzis printr-o hotArire a Comitetuluimilitar-revolutionar de pa lingA Sovietul din Petrograd. 302.

110 Acest articol a fost scris la sfirsitul anului 1899 sau inceputul anu-lui 1900, ceea ce reiese din faptul cä. in cuprinsul lui, Lenin serefera la Postfata" redactiei revistei Rabocee Delo" la Protestulsocial-democratilor din Rusia". Lenin a avut posibilitatea sà cunoasacontinutul acestei postfete fie din foaia separatA apArutà in decembrie1899, fie din culegerea lui G. V. Plehanov Vademecum pentruredactia revistei aRabocee Delo*" (apárutA la inceputul anului 1900).Referindu-se in articolul au la aceasa Postfatr, Lenin scrie cäacest document ilustreaa iarAsi i iarki profunda eroare a redactieirevistei «Rabocee Delon, care tine cu tot dinadinsul s camuflezeconceptiile otinerilor economistin si sá nu vadA in de deck deviereaunor persoane izolate" (volumul de fatA, pag. 311).

Avind in vedere reprosurile stirnite de faptul a Credo" a fostpublicat in cuprinsul articolului Protestul social-democratilor dinRusia" i cA o serie de documente ale economistilor" au fost publi-tate in culegerea Vademecum pentru redactia revistei «Rabncee

St

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 469

Delo*" aril stirea autorilor lor, Lenin a cerut consimtamintul Corm-tetului organizatiei Kiev pentru publicarea documentului Professionde foi" impreunA cu articolul scris in combaterea lui. Comitetul organi-zatiei Kiev nu si-a dat consimtAmintul. Articolul lui Lenin a fostdifuzat, impreura cu Profession de foi", in copii scrise de minklucru pe care ni-I atesti citatele din acest articol cuprinse in carteslui V. Akimov (Mahnovet) Din istoria dezvoltárii social-democratieiin Rusia", Petersburg, 1906, pag. 111 si 112. V. Akimov scrie clProfession de foi" a fost publicatii de adversarii economistilor" laun an si jumatate dui:a aparitia ei, adici la sfirsitul anului 1900,nu pentru a fi difuzatk ci in scopuri de critick 304.

111 Moskovskie Vedomosti" unul dintre cele mai vcchi ziare rusesti ;la inceput spares sub forma unei foi cu format redus, editata (cuincepere din 1756) de Universitatea din Moscova. In 1863 ziarultrece in miinile lui M. N. Katkov si devine un organ monarho-nationalist, promotor al conceptiilor celor mai reactionare pAturi alemosierimii si clerului. Incepind din 1905, el devine una din priaci-palele publicatii ale ultrareactionarilor. A aparut pinA la Marea Revo-lutie Socialista din Octombrie 1917. 308.

112 Grajdanin" (Cetateanul") revistil reactionarä ; a apArut laPetersburg din 1872 pita in 1914. Incepind din deceniul al 9-leaal secolului trecut organ al monarhistilor extremisti ; aparea subredactia printului Mescerski si era finantatA de guvern. Avea untiraj redus, dar se bucura de influenta in cercurile birocratiei. 308.

113 Iskra" (Scinteia") primul ziar marxist ilegal pe intreaga Rusie ;a fost infiintat de Lenin in 1900 si a avut un rol hotAritor in creareapartidului revolutionar marxist al clasei muncitoare din Rusia.

Dat flind eft, din cauza prigoanei politienesti, nu era posibilA inRusia scoaterea unui ziar revolutionar, Inca pe cind se afla deportatin Siberia Lenin a elaborat in toate aminuntele planul editarii unuiasemenea ziar in strAintitate. La expirarea termenului de deportare(ianuarie 1900), Lenin a trecut bed intirziere la inf Aptuirea acestuiplan. In februarie 1900, la Petersburg, el a dus cu V. I. Zasulici,care venise clandestin din strainatate, tratative cu privire la partici-parea grupului Eliberarea muncii" la editarea acestui ziar. La sfirsitullunii martie-inceputul lunii aprilie 1900 a avut loc asa-zisa Con-sfAtuire de la Pskov" a lui V. I. Lenin, L. Martov (I. 0. Tederbaum),A. N. Potresov si S. I. Radcenko cu rnarxistii legali" P. B. Struvesi M. I. Tugan-Baranovski, la care a fost discutat proiectul de decla-ratie a redactiei ziarului pe intreaga Rusie (Iskra") si a revisteipolitice-stiintifice (Zarea"), intocmit de Lenin, cu privire la progra-mul si sarcinile acestor publicatii. In cursul primei jumAtAti a anului1900 Lenin a vizitat o serie de orase din Rusia (Moscova, Petersburg,Riga, Smolensk, Nijni-Novgorod, Ufa, Samara, Sizran), unde a stabi-lit legAturi cu grupurile social-democrate si cu diferiti social-demo-crati, care s-au angajat A sprijine viitoarea IskrA". In august 1900,dupa sosirea lui Lenin in Elvetia, a avut loc o consfAtuire a lui

www.dacoromanica.ro

470 ADNOTARI

V. I. Lenin si A. N. Potresov cu membrii grupului Elibcrareamuncii", in cadrul cAreia au fost discutate programul i sarcinile ziaru-lui si ale revistei, lista eventualilor colaboratori, componenta i sediulredadiei. La un moment dat aceste tratative erau cit pe-ad sA setermine cu o rupturA (vezi voluraul de fatA, pag. 326-344), dar pinAla urmA s-a ajuns la un acord in toate problemele litigioase.

Primul numfir al Iskrei" leniniste a apárut in decembrie 1900,la Leipzig ; numerele urmAtoare au apArut la Munchen ; incepind diniulie 1902 ziarul a aparut la Londra, iar din primavara anului 1903

la Geneva. La organizarea tipografiei ilegale, la procurarea cam-terelor rusesti etc. au dat un ajutor pretios social-dernocratii germaniC. Zetkin, A. Braun si alii, revolutionarul polonez J. Marchlewski,care tads pe atunci la Munchen, si H. Quelch, unul dintre conducii-todi federatiei social-democrate din Anglia.

Din redactia Iskrei" Wean pane : V. I. Lenin, G. V. Plehanov,L. Martov, P. B. Akselrod, A. N. Potresov si V. I. Zasulici. Secretarde redadie a fost la inceput I. G. Smidovid-Leman, iar mai tirziu,din primavara anului 1901 N. K. Krupskaia, care purta i intreagacorespondent& a Iskrei" cu organizatiile social-democrate din Rusia.Lenin a fost redactorul-scf i conducAtorul de fapt al Iskrci". Incoloancle Iskrei" el a publicat articole in toate problemele fundamen-tale ale construdici de partid si ale luptei de clasá a proletariatuluidin Rusia, a comentat principalele evenimente din vigil internationall.

Iskra" a devenit un centru in jurul cAruia se grupau fortele parti-dului, un centru de adunare si educate a cadrclor partidului. Intr-oserie de orase din Rusia (Petersburg, Moscova, Samara etc.) au fostcreate grupuri i comitete de organizatii P.M.S.D.R. de orientareiskristA-leninista, iar in ianuarie 1902, la Congresul de la Samaraal iskristilor, a fost deaf& organizatia nisi a Iskrei". Organizadileiskriste se creau i acdvau sub conducerea directà a discipolilortovaradlor de luptA ai lui V. I. Lenin : N. E. Bauman, I. V. Balms-kin, S. I. Gusev, M. I. Kalinin, P. A. Krasikov, G. M. Krjijanovski,F. V. Lengnik, P. N. Lepelinski, I. I. Radcenko etc.

Din initiativa lui Lenin si cu pardciparea lui direr* redactiaIskrei" a elaborat un proiect de program al partidului (publicat innr. 21 al Iskrei") si a fácut pregAtirile necesare pentru Congresula) II-lea al P.M.S.D.R., care a avut loc in iulie-august 1903. Inmomentul convocArii congresului, majoritatea organizatiilor social-democrate locale din Rusia erau deja organizatii iskriste ; ele apro-bau tactica, programul si planul organizatoric preconizat de Iskra"

o considerau ca organul lot conducAtor. Intr-o rezolude speciall,congresul a subliniat rolul exceptional al Iskrei" in lupta pentrucrearea partidului si a declarat-o Organ Central al P.M.S.D.R. Con-gresul al II-lea a stabilit el redactia Iskrei" va fi formatl din trcimembri si a ales ca membri ai redactiei pe Lenin, Plehanov si Mar-tov. In pofida hotAririi adoptate de congresul partidului, Martov arefuzat sA facA parte din redactie ; numerele 46-51 ale Iskrei" auapdrut sub ingrijirea lui Lenin si Plehanov. Ulterior Plehanov a tre-cut pe poziiile menbevisraului §i a cerut a' fie inclu§i in redactia

-

- I

C

www.dacoromanica.ro

ADNO rART 471

Iskrei" toti vechii redactori =amid, care fuseserà respinsi decongres. Neputind accepts o asemenea pretentie, la 19 octombrie(1 noiembrie) 1903 Lenin s-a retras din redactia Iskrei" ; el a fostcooptat in C.C. al partidului si in cadrul lui a dus lupta impotrivaoportunistilor mensevici. NumArul 52 al Iskrei" a apkut sub ingri-jirea exclusivA a lui Plehanov. La 13 (26) noiembrie 1903, Plehanov,incAlcind vointa congresului, a cooptat de unul singur in redactiaIskrei" pe fostii ei redactori mensevici. Incepind cu numkul 52mensevicii au transformat Iskra" intr-un organ al lor. 315.

114 Zarea" revised' stiintificA-politicA marxised ; a apkut ca publicatielegall in anii 1901 si 1902, la Stuttgart, editata de redactia Iskrei".In total au apkut patru numere, dintre care unul dublu : nr. 1

in aprilie 1901 (de fapt a apkut la 23 rnartie stil nou), nr. 2-3in decembrie 1901, nr. 4 in august 1902.

Sarcinile revistei au fost stabilite in proiectul de declaratie a re-dactiei ziarului Iskra" si revistei Zarea", scris de V. I. Lenin inRusia. Ulterior, intrucit la discutarea problemei editkii acestor douiorgane in strAinkate, impreuna cu grupul Eliberarea muncii", s-ahotarit ca Zarea" s'A aparl legal, iar Iskra" ilegal, in declaratiaredactiei ziarului Iskra" nu a mai fost pomenita revista Zarea".Cu intocmirea declaratiei redactiei revistei Zarea", declaratie careurma &A aparA in primul numk al revistei, a fost insArcinatP. B. Akselrod. Deoarece insi declaratia scrisA de acesta contineareferiri la Iskra" ilegalk editura Dietz" a refuzat s-o tipareasca.De aceea primul numAr al revistei Zarea" incepea cu un scurt me-saj Cdtre cititori" ; pentru a pastra caracterul legal al revistei, pecoperta ei se arka cA revista apare cu participarea lui G. V. Pleba-nov, V. I. Zasulici si P. B. Akselrod ; numele lui Lenin nu era men-tionat, dui:a cum nu se mentiona nici faptul ca revista Zarea" apAreasub ingrijirea redactorilor Iskrei". In 1902, in timpul divergentelorsi conflictelor care se iscaserà in cadrul redactiei ziarului Iskra" firevistei Zarea", Plehanov a propus ca revista sA fie despArtiel deziar (pentru ca redactarea revistei Zarea" s'S rAminA in atributia lui),dar aceastA propunere nu a fost acceptatà, asa incit redactia acestorpublicatil a rAmas tot timpul o redactie comunk

Revista Zarea" a adoptat o atitudine criticA fatA de revizionismulinternational si fata de revizionisrnul rus (marxismul legal" si eco-nomismul") si a aparat bazele teotetice ale marxismului. Acesteiprobleme i-au fost consacrate lucrkile lui Lenin apkute in aceastArevistA : Prigonitorii zemstvelor si Hanibalii liberalismului", D-niiscritici» in problerna agrard" (primele patru capitole ale lucrkiiProblems agrara si ocriticii lui Marxn"), Programul agrar al social-democratiei ruse", precum si lucrkile lui G. V. Plehanov : Criticacriticilor nostri. Partea I. D-1 P. Struve in rolul de critic al teorieimarxiste a dezvoltkii sociale", Cant impotriva lui Kant sau testa-mentul spiritual al d-lui Bernstein" etc. 315.

115 Lenin se ref era la Declaratia cu privire la reluarea activiailiipublicistice a grupului tEliberarea munciie, publicata la inceputul

--

--

-

-

www.dacoromanica.ro

472 ADNOTARI

anului 1900, la Geneva, in culegerea lui G. V. Plehanov Vademc-cum pentru redactia revistei «Rabocee De lot>". Declaratia a fostscrisii de P. B. Akselrod si redactata de G. V. Plehanov, dupti ceau primit, in ultima decada a lunii octombrie 1899, Protestul social-democratilor din Rusia", scris de V. I. Lenin.

In aceasta Declaratie", grupul Eliberarea muncii" declara caaproba in intregime atitudinea adoptatge de semnatarii Protestului"si chemarea lor la luptA hotarlta impotriva oportunismului din rindu-rile social-democratiel ruse si internadonale. 317.

116 Lenin se refera la social-democratii grupad in jurul ziarului IujniiRabocii", la Bund si la Uniunea social-democradlor rusi din strAinft-tate", in cadrul careia conducerea trecuse intre timp din miinile ,grupu-lui Eliberarea muncii" in miinile tinerilor" partizani ai econo-mismului". Aceste organizatii plAnuiau sA convoace Congresul al II-leaal partidului in primavara anului 1900 la Smolensk. Irnprejuririle incare a avut loc pregatirea congresului sint descrise de Lenin incap. V al cardi Ce-i de facia ?" (vezi Opere, vol. 5, Editura poli-tica, 1958, pag. 477-479). 318.

117 Lenin se refera la Proiectul de program al partidului nostru", scrisde el, la sfirsitul anului 1899, pentru un numar neaparut al ziarului,,Raboceaia Gazeta" (vezi volumul de fati, pag. 207-234). In cadrulpregatirilor pentru Congresul al. II-lea al P.M.S.D.R., proiectul deprogram al partidului a fost elaborat, la propunerea lui Lenin, deredactia ziarului Iskra" si a revistei Zarea" ; el a fost publicat innr. 21 al Iskrei" la 1 iunie 1902, iar dupa aceea a fost adoptat deCongresul al II-lea al P.M.S.D.R. in august 1903. 319.

118 Lenin citeaza teza fundamentala a Statutului general al AsociatieiInternationale a Muncitorilor" (Internationala I), scris de Marx (veziK. Marx si P. Engels. Opere alese in doua volume, vol. I, E.S.P.L.P.1955, edida a II-a, pag. 397). 322.

119 Este vorba de sciziunea din rindurile Uniunii social-democratilorrusi din strAinatate", care a avut loc la Congresul al II-lea alUniunii", in aprilie 1900 (la Geneva), Intre grupul Eliberareamuncii", care constituia nucleul Uniunii", si adeptii economismului",ala-numitii dneri", care aderasera la Uniune". 326.

120 Afirmind ca in 1895 i s-ar fi ordonat" a nu «raga in P. B. Struve(in cazul de frith' el facea aluzie la A. N. Potresov), G. V. Plehanovincerca sa-si justifice astfel atitudinea impaciuitorista fata de mani-festarile revizioniste ale marxistilor legali". In realitate, Ind, tocmaiin 1895, In timpul lederii lui V. I. Lenin la Geneva li la Zurich,au iesit la iveala divergentele dintre V. I. Lenin si grupul Elibe-rarea muncii" in problema atitudinii Lila de liberali. G. V. Plehanovsi P. B. Akselrod se pronuntau pentru sprijinirea liberalilor din Rusiade catre social-democrati 1i-1 dezaprobau pe Lenin pentru aspra sacriticA la adresa liberalilor. Voi le intoarced liberalilor spatele, pe

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTAIII 478

cind noi ne intoarcem cu fata la ei", spunea G. V. Plehanov luiV. I. Lenin. Lenin considers gresita comportarea lui Plehanov, carenu numai ca nu a criticat conceptille burgheze liberale ale lui Struve,dar i-a i luat apirarea. 329.

121 Lenin se refera, probabil, la ardcolul lui P. B. Struve Inca o datadespre libertate i necesitate", publicat in 1897 in nr. 8 al revisteiNovoe Slovo". La 27 iunie (9 iulie) 1899 V. I. Lenin ii scria luiA. N. Potresov : Un lucru nu inteleg : cum de a putut Kamenski(Plehanov. Nota red.) sit lase fail raspuns articolul lui Struvesi al lui Bulgakov din «Novoe Slovoo, indreptat impotriva lui EngelsN-ai putea d-ta si-mi dai o explicatie ?" (Opere, vol. 34, E.S.P.L.P.1958, pag. 24). 329.

122 Este vorba de culegerea de materiale i documente Vademecumpentru redactia revistei aRabocee Delo*" (1900), in care G. V. Pleha-nov a publicat, printre alte docurnente, trei scrisori particulare pri-mite de la bundistul T. M. Kopelzon si de la Kuskova E. D., unuldintre conducatorii economistilor". Lenin atribuia o mare imports*politica culegerii Vademecum", in care G. V. Plehanov declaraeconomismului" un razboi necrutator. Lenin scria cä Vademecumeste un strigat, pur i simplu un strigat impotriva vulgarului econo-mism, impotriva erusinii i dezonoarei* social-democratiei... fondulbrosurii lui constä tocmai in declaratia de rázboi impotriva principiilordezonorante* ale acredismului* i kuskovismului*, tocmai in sciziuneaprincipiali" (Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 32). 329.

123 Cel de-al treilea dintre noi" L. Martov (I. 0. Tederbaum), carein timpul tratativelor duse de V. I. Lenin si de A. N. Potresov cugrupul Eliberarea muncii" se afla in sudul Rusiei si care a sositin strainitate in martie 1901. 330.

124 Este vorba, pare-se, de L. I. Akselrod (Ortodox), mai tirziu mense-autoarea unor lucrari de filozofie. In revista Zarea" au fost

publicate dou'l articole scrise de ea impotriva unor revizionisti(N. A. Berdeaev si P. B. Struve). 332.

125 Die Neue Zeit" (Timpuri noi") revista teoretica a social-democra-dei germane ; a aparut la Stuttgart din 1883 pina la 1923. Pinain octombrie 1917 a aparut sub ingrijirea lui K. Kautsky, iar dupaaceea sub ingrijirca lui H. Cunow. In aceasta revista au fost publicateo aerie de articole ale lui K. Marx si F. Engels. Engels ajuta cusfaturile sale redactia revistei i o critica aspru pentru abaterile eide la marxism. Incepind din a doua jumatate a ultimului deceniual secolului al XIX-lea, dupà moartca lui F. Engels, revistaa devenit promotorul concepdilor oportuniste i a publicat sis-tematic articole scrise de revizionisti. In anii primului razboi mon-dial (1914-1918) revista s-a situat pe poiçii centriste, sprijinind infapt 332.

vial.

2

www.dacoromanica.ro

474 ADNOTARI

126 Este vorba de fostii membri ai Uniunii social-democratilor ruqi dinstrAinAtate" care dupA sciziunea produsä la Congresul al II-lea alUniunii" (aprilie 1900) au rupt cu majoritatea ei oportunistA si auintrat in organizatia Sotial-demokrat", creata de ci impreura cugrupul Eliberarea muncii". 334.

127 N orapl Nurnberg, unde Lenin s-a oprit in drumul du de laGeneva la München, dupà consfUtuirca grupului Iskra" cu grupulEliberarea muncii". 344.

128 Acordul special" a fost scris, probabil, mai tirziu. In Arhiva Institu-tului de marxism-leninism de pe lingA C.C. al P.C.U.S. se pistreazAurmAtorul document, aflat intr-un plic care poartà mentiunea fAcutAde N. K. Krupskaia : Documente referitoare la perioada primelorinceputuri. Acordul cu privire la editarea revistei aZareau si a ziaruluiuIskra*" :

1. Culegerea cZarea i ziarul oIskra* vor fi editate si redactatede un grup de social-democrati din Rusia, cu participarea redactionalàa grupului *Eliberarea muncii*.

2. Toate articolele referitoare la probleme de principiu, precumarticolele deosebit de importante vor fi trimise de redactie tuturor

membrilor grupului 4Eliberarea muncii*, in afarA de cazurile cind dinmotive tchnice-redactionale trimiterea lor nu va fi posibill.

3. Membrii grupului Eliberarea muncib) au drept de vot in toateproblemele redactionale ; ei voteazA personal daca se aflA in locali-tatea in care ig are sediul redactia, sau in scris dacä articolelele-au fost trimise.

4. In caz de divergentA intre redactie i grupul aEliberarea muncii*,redactia este obligata sA publice in intregime opinia separatii aacestui grup sau a fiecAruia dintre membrii lui.

5. Numai primul punct al acordului de fatA va fi dat publicitAtii.6 octornbrie 1900".

Documentul e scris la masita si nu are nici titlu, nici semnAturi.345.

129 Grupul autoeliberdrii clasei muncitoare" mic grup de economist?care a luat fiintà la Petersburg in toamna anului 1898 si a existatciteva luni. Grupul a publicat o chemare in care 4i expunea telurile(chemare datatA manic 1898 si tipAritA in iulie 1899 in revistanarodnicA Nakanune", care apArea la Londra) ; el a publicat deasemenea un statut i citeva proclamatii cAtre muncitori. Critics con-ceptiilor acestui grup a fost fAcutà de V. I. Lenin in capitolul alII-lea al cArtii Ce-i de fAcut ?". 347.

130 Lenin citeazA 'teza fundamentalA a Statutului general al AsociatieiInternationale a Muncitorilor" (Internationala I), scris de Marx (veziK. Marx si P. Engels. Opere alese in douA volume, vol. I, E.S.P.L.P.1955, editia a II-a, pag. 397). 365.

si

www.dacoromanica.ro

AMMAR! 475

131 Cuvintarea lui Piotr Alekseev a fost publicata pentru prima oars in1877 la Londra, In revista Vpered l" (culegere neperiodicA). Deatunci ea a fost reeditatA ilegal de mai multe ori, bucurindu-se deo largA popularitate in rindurile muncitorilor din Rusia. 368.

132 Este vorba de rAscoala izbucnità in 1857 in India si care era in-dreptatà impotriva cotropitorilor strAini ; a fost inAbusità de trupeleengleze in 1859. 371.

133 Itizboiul anglo-bur (octornbrie 1899mai 1902), rAzboi colonialist,de cotropire, dus de Anglia impotriva republicilor sud-africaneTransvaal si Orange, in urma ciruia acestea din urmi si-au pierdutindependenta fi au devenit colonii ale Marii Britanii. 371.

134 Luind cunostintà de articolul lui V. I. Lenin Sciziunea din rindurileUniunii din strdintitate a social-democracilor ruci", G. V. Plehanov,intr-o scrisoare adresatA pärtii de la München a redactiei ziaruluiIskra", a rugat a se facA in articol uncle modificAri, cerind, printrealtele, sa nu se vorbeascA despre meritele revistei Rabocee Delo".La 11 decembrie 1900, rAspunzind pArtii de la Geneva a redactieiziarului Iskra" (lui Akselrod), Lenin a scris : Am introdus modi-ficarile dorite de d-ta, Ina n-am putut sA inlAtur cu totul celespuse despre meritele revistei «Rabocee Delon cred ca ar insemnasa fim nedrepti cu adversarul, care nu are numai pAcate fata desocial-democratie" (Opere, vol. 36, Editura politick 1958, pag. 31).375.

135 Al V-lea Congres international al Internacionalei a II-a s-a Omit laParis intre 23 si 27 septembrie (st. n.) 1900. Delegatia rusA numara24 de membri (dintre care 13 social-democrati). Din cele vase man-date ale grupului Eliberarea muncii", patru fuseserA primite prinintermediul lui V. I. Lenin (trei mandate din partea grupuluiSotial-demokrat" din Ural si un mandat din partea organizatiei dinUfa). La congres, delegatia social-democratilor s-a impArtit in doul :majoritatea, in frunte cu B. N. Kricevski, i minoritatea, in fruntecu G. V. Plehanov. In problema fundamentald : Cucerirea puteriipolitice i aliantele cu partidele burgheze", problemA care se puneain legatura cu intrarea lui A. Millerand in guvernul contrarevolutio-nar al lui Waldeck-Rousseau, majoritatea a votat pentru rezolutiaambigua' a lui K. Kautsky, iar minoritatea G. V. Plehanov,P. B. Akselrod, V. I. Zasulici, D. Koltov pentru rezolutia luiJ. Guesde, care condamna millerandismul.

La Congresul de la Paris a fost adoptaa o hotkire cu privirela crearea Biroului socialist international (B.S.I.), format din repre-zentanti ai partidelor socialiste din toate tA'rile ; secretariatul Birouluiurma sA-si aibã sediul la Bruxelles. Potrivit hotilririi congresului,reprezentantii partidelor socialiste in B.S.I., desemnati de delegatiileprezente la congres, urmau sit fie confirmati de organizatiile departid din fiecare iar pina la confirmare ei erau consideratiprovizorii. 376.

;ark

www.dacoromanica.ro

476 ADNOTARI

136 Tovard,tul # prietenur lui P. B. Struve M. I. Tugan-Baranov-ski. 378.

137 Proiectul de acord cu P. B. Struve a fost elaborat in urma convor-birilor lui V. I. Lenin, V. I. Zasulici si A. N. Potresov cu P. B. Struve,incepute din initiativa lui A. N. Potresov la 29 decembrie 1900(veal volumul de fatA, pag. 377-379). Reprezentantli marxismuluilegal" (in document ei sint mentionati sub denumirea de grup al opo-zitiei democratice" Libertatea") P. B. Struve si M. I. Tugan-Bara-novski urmAreau sa creeze in strainAtate un organ de presi ilegal (subdenumirca de Sovremennoe Obozrenie"), care sä aparii paralel cuIskra" si cu Zarea", dar care sA nu aibi legaturi fatise cu social-democratia. Redactia ziarului Iskra" si a revistei Zarea" era deacord sA participe la scoaterea acestei public*, scontind ca va obtineprin intermediul lui P. B. Struve materiale politice si corespondentepentru Iskra", dar punea conditia ca noul organ sl aparA ca supli-ment la revista Zarea" si nu mai des decit aceasta din urmii. Dinredactia publicatiei Sovremennoe Obozrenie" urmau sei facA parte,cu drepturi egale, redactia Iskrci" si reprezentantii opozitiei de-mocratice" Struve si Tugan-Baranovski.

In cursul convorbirilor a iesit la iveali cl P. B. Struve intentio-neaza sA foloseascA redactia ziarului Iskra" si a revistei Zarea"pentru deservirea publicatiei Sovremennoe Obozrenie" si incearcAs-o transforme pe aceasta intr-un organ care sii concureze cu Iskra"in ceea ce priveste volumul, continutul si frecventa aparitiei. Ladiscutarea proiectului de acord, Struve a respins punctul 7, propusde grupul Iskra" si Zarea", punct care prevedea Ca redactiaIskrei" este liberA sa foloseascA dupA cum va crede de cuviintAtoate materialele politice primite de Sovremennoe Obozrenie". Con-tinutul convorbirilor cu P.B. Struve a Lost expus de V. I. Lenin inscrisoarea sa din 30 ianuarie 1901 catre G. V. Plehanov, in careel s-a pronuntat in termeni categorici pentru ruperea tratativelor (veziOpere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 39-41). La insistentele luiG. V. Plehanov, acordul a fost pus in aplicare ; au fost pregatitedeclaratiile referitoare la aparitia publicatiei Sovremennoe Obozre-nie", scrise de G. V. Plehanov in numele Iskrei" si al revisteiZarea" si de P. B. Struve in numele opozitiei democratice". DarSovremennoe Obozrenie" nu a putut sii apari, deoarece edituraDietz" a refuzat sA tipAreascii declaratiile, afirmind cA nu corespundcerintelor cenzurii (vezi Opere, vol. 36, Editura politici, 1958,pag. 45). Convorbirile ulterioare dintre reprezentantii Iskrei" siStruve s-au soldat cu o ruptura definitivi. 380.

138 Lenin citeazA cuvintele colonelului Skalozub personaj din comedialui A. S. Griboedov Pres multi minte stricA" (vezi A. S. Griboe-dov, Opere, ed. rusk 1956, pag. 114). 383.

139 Tortura Wild verzr pedeaps1 corporall la care erau supusi sol-datii in armata Rusiei iobAgiste. Condamnatul, cu miinile legate dearmA, la spate, era obligat si treaca printre rinduri" de soldati,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 477

care-I biciuiau cu vergele sau cu nuiele verzi. Aceast 5. pedeapsi craIarg folositä in timpul lui Nicolaie I (1825-1855). 384.

140 Jurdmintul banibalian" expresie figural, care inseamni o hotarirenestramutati de a lupta piná la capit. Provine de la numele coman-dantului de olti cartaginez Hanibal, care a jurat cl atita timp citva trAi nu va inceta lupta impotriva Romei. 385.

141 Articolele Bate-1 cit vrei, dar sd nu-1 omori 1", De ce sd graimvitregia vremurilor ?" i O statisticd obiective, grupate sub titlulcomun Note ocazionale", au fost scrise pe baza unor §tiri apárutein presl. Corespondentele referitoare la imprejurfirile in care citivagardieni publici I-au ucis in bltaie pe tiranul Vozduhov in localulunei sectii de politic, corespondeae care au servit drept materialpentru articolul Bate-1 cit vrei, dar sá nu-1 omori I", au aparutin ziarul Russkie Vedomosti", 1901, nr. 24 0 26 din 24 §i 26lanuarie. Insemnarile referitoare la cele douA procese mentionate deV. I. Lenin in note de subsol (vezi volumul de fan', pag. 395, 404) aufost publicate in ziarele Moskovskie Vedomosti", 1901, nr. 31 din31 ianuarie ; Russkie Vedomosti", 1901, nr. 32 din 1 februarie.Pcntru articolul De ce si grabim vitregia vremurilor ?" V. I. Lenina folosit materiale aparute in Sankt-Peterburgskie Vedomosti", 1900,nr. 285 din 17 octombrie §i in Orlovski Vestnik", 1900, nr. 273 din11 octombrie. Pentru articolul O statistica obiectiva", hotAririledispozitiile guvernului au fost luate din ziarul Moskovskie Vedo-mosti", 1901, nr. 20-28 din 20-28 ianuarie. 389.

142 Lenin citeazá articolul lui Gleb Uspenski Fedor Mihailovici Reset-nikov (Studiu biografic)" (vezi G. I. Uspenski, Opere, vol. 9,ed. rusk 1957, pag. 59). 407.

143 Buletinul finantelor, industriei comerlului" revisti saparninalleditatá de ministerul de finance ; a apaut la Petersburg din noiem-brie 1883 pina in 1917 (pinA in ianuarie 1885 apaea sub denumireade ,,Indicatorul deciziilor guvernamentale in materie financiara").Revista publica decizii guvernamentale, articole i cronici econo-mice. 415.

144 Articolul Partidul muncitoresc tiirdnimea" este consacrat elabo-rárii programului agrar al P.M.S.D.R., care a fost publicat, In nu-mcle ziarului Iskra" 0 al revistei Zarea", in vara anului 1902 §iadoptat de Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. in 1903. 421.

145 Un sfert de lot sau un lot mizer a patra parte din qa-zisul lotmaximal" sau prevazut de ucaz", adicl din lotul taa'nesc stabilitde lege pentru regiunea respectivä in timpul reformei din 1861.0 parte dintre fo0ii tarani iobagi au primit de la mo0eri in modgratuit (Vara' rascumpArare) asemenea loturi mizere. De aceea acesteloturi se numeau loturi gratuite", iar tdranii care le-au primittarani cu lot gratuit". 421.

Ii

Ci

si

www.dacoromanica.ro

478 ADNOTAIII

146 Prani temporar-obligati se numeau fostii iobagi mosieresti care sidupä desfiintarea iobagiei in 1861 erau obligati si dea mosieruluidijna sau sa-i presteze claca pentru f olosinta loturilor de pamint ;aceasta obligatie inceta in momentul inceperii rascumpararii lotuluide la mosier.

Din momentul incheierii actului de rascumparare, taranii incetaude a fi temporar obligati" si treceau In categoria taranilor-pro-prietari". 422.

147 Acte pentru aplicarea ref ormei documente care stabileau relatiileagrare dintre taranii temporar obligati si mosieri in legatura cudesfiintarea iobagiei in 1861. In actul pentru aplicarea ref ormei searita suprafata de pfinaint care a fost in folosinta taranilor inaintede reforma si se indicau terenurile arabile si de alta natura care leramineau dupa eliberare" ; in acest act se enumerau de asemeneaprestatiile datorate de tarani mosierului. Pe baza actelor pentru apli-carea ref ormei se stabileau ratele de rascumparare pe care urmausa le plateasca taranii. 422.

www.dacoromanica.ro

479

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARECITATE SAU MENTIONATE

DE V. I. LENIN

Adunarea extraordinarel a nobililor din gubernia Orel. Orlovskii Vest-nik", 1900, nr. 273, 11 octombrie, pag. 2. 408-414.

Akselrod, P. B. In problema sarcinilor actuate ti a tacticii social-demo-crafilor ruti. Geneva, publicatie a Uniunii social-democratilor nisi,1898. 34 pag. 166, 211-212, 222, 232, 233, 249, 251, 253,321, 350.

lnstiintare cu privire la reluarea editãrii publicatiilor grupului Eli-berarea muncii". Sfirsitul anului 1899 inceputul anului 1900. 317,348.

Prefatel [la brosura lui V. I. Lenin Sarcinile social-democratilorrusil. In cartea : [Lenin, V. II Sarcinilc social-democratilor rusi.Cu o prefat'a de P. Akselrod". Geneva, publicatie a P.M.S.D.R.,1898, pag. 1-5. Numele autorului nu figureaza pe coperta cartii.184, 257, 322-323.

Alekseev, P. A. Cuvintare frostita" la 10 martie 1877 in lam tribunalului(arise din Petersburg]. Vpered I" Vol. V. Londra, 1877, pag. 30-35,in rubrics : $tiri din patrie". 368.

Analele statistice ale Imperiului rus. Seria a II-a. Vol. VI. Materialepentru statistica industriei de fabrica din Rusia europeanä pe anul1868. Prelucrate de I. Bok. Petersburg, publicatie a Comitetului dcstatistica de pe linga ministerul de interne, 1872. LXXVIII, 427 pag.

6, 11.

* Anuarul ministerului de finante. Partea I, 1869. Intocmit sub ingr4irealui A. B. Busen. Petersburg, 1869. VIII, 618 pag. 2, 6.

(Articol de fond]. Raboceaia Misl", Petersburg, 1897, nr. I, octom-brie, pag. 1. 167.

Cu asteriscV. I.

slut notate ciriile Inse

paginilepAstreaza

cirora exista Insemniirlfilcute de Lenin. Aceste carp la Arhiva Institutului demarxism-leninism de pe Rugg C.C. al P.C.U.S.

32 www.dacoromanica.ro

480 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Beltov, N. vezi Plehanov, G. V.

Bogdanov, A. Curs scurt de fiiinfd economicd. Moscova, Murinova, 1897.VIII, 290 pag. 36-44.

Bulgakov, S. N. Cu privire la evolufia capitalistd a agriculturii. Na-cealo", Petersburg, 1899, nr. 1-2, pag. 1-21 ; nr. 3, pag. 25-36.95-97, 98, 99, 100-105, 106, 108-113, 114-116, 118, 120121, 123-124, 125-126, 127, 128-131, 132, 133, 134, 135138, 139, 141, 142-144, 199.

Pietele in sistemul de productie capitalist. Studiu teoredc. Moscova,Vodovozova, 1897. 260 pag. 45-46, 50, 51-54, 67, 68, 69,76-77, 80.

Buletinul finanfelor, industriei fi comerfului", Petersburg. 415.

Buletinul Institutului agronomic din Moscova", Moscova, 1898, nr. I,pag. 1-52. 1.

Cbemarea Grupului autoeliberdrii muncitorilor, Petersburg, martie 1899.Nakanune", Londra, 1899, nr. 7, pag. 79-80. 347-348.,

Circulara nr. 11 451 din 7 iunie 1895 catre iefii administrafiei guberniilor,regiunilor si districtelor, cdtre guvernatorii de orate ,si prelectii depolifie fi circulara nr. 11 din 7 iunie 1895 cdtre funcfionarii inspectieide fabricd si inginerii mecanici guberniali (regionali). In cartea :Kobeleatki, A. Indicator pentru uzul funcdonarilor inspectiei defabrici si al fabricandlor". Culegere completa de legi, hothiri sidispozidi privind angajarea muncitorilor in fabrici, uzine si rnanu-facturi, reladile dintre fabricand si muncitori, inspecria de fabricksupravegherea intreprinderilor industriale. Edida a 4-a. Petersburg,1897, pag. 34-36. 7-9, 11, 18.

Codul de legi al Imperiului rus. Vol. 11, Partea a II-a. Petersburg, 1887.825 pag. 2, 279.

Codul penal din 1885. Editia a 8-a, revazuti si cornpletati. Petersburg,Tagantev, 1895. 892 pag. 394395, 399.

Colectia de boariri fi dispozitii ale guvernului, publicatd sub ingrijireaSenatului ocirmuitor", Petersburg. 415.

1897, nr. 62 din 13 iunie, publ. sub nr. 778, pag. 2 135-2 139.186, 217, 242, 279.

1900, nr. 140 din 29 decembrie, publ. sub nr. 2 905-2 926,pag. 6 943-6 946. 415-420.1900, nr. 141 din 31 decembrie, publ. sub nr. 2 927-2 929,pag. 6 947-6 960. 415-420.

1901, nr. 1 din 2 ianuarie, publ. sub nr. 1-5, pag. 3-8. 415-420.

1901, nr. 2 din 5 ianuarie, publ. sub or. 6-13, pag. 5-36.415-420.

-

--

-

--

-

-

- -

-

-

-

-

-- -

--

--

- -- -

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 /2VOA1E 481

1901, nr. 3 din 9 ianuarie, publ. sub nr. 14-60, pag. 37-44.415-420.

1901, nr. 4 din 12 ianuarie, publ. sub nr. 61-66, pag. 45-46.415-420.

[Credo]. In brosura : [Lenin, V. I.] Protestul social-democratilor dinRusia". Cu o postfatA din partea redactiei revistei Rabocee Delo".Geneva, publicatie a Uniunii social-democratilor rusi, 1899, pag. 1-6.(Urma sit aparà in nr. 4-5 al revistei Rabocee Delo", dar a fostscos In tiraj separat). 159-170, 304, 307, 309, 311, 313, 317,347-348, 363.

Culegere de date cu privire la Rusia pe anii 1884-1885. Petersburg. Pu-blicatie a Comitetului de statistich de pe ling5 ministerul de interne,1887. XVIII, 313 pag. ; 2 file cu cartograme. (Statistica Imperiuluirus. I). 15.

Culegere de date cu privire la industria de labricd din Rusia pe anii1885-1892. Petersburg, publicatie a departamentului comertului simanufacturilor, 1889-1896. Vol. 1-6. (Materiale pentru statisticacomertului si a industriei). 6, 15.

pe anii 1885-1887. 1889. IV, XVIII, 114 pag. 6, 12, 20, 26, 27.

pe anul 1888. 1891. 385 pag. 15, 21, 26.

pe anal 1889. 1891. 181, CCCI, 69 pag. 15, 21, 26.

pe anul 1890. 1893. 419 pag. 15, 21, 26, 27.

pe anul 1891. 1894. VII, 237 pag. 15, 21, 26.

pe anal 1892. 1895. X, 267 pag. 15, 20.

* Culegere de statisticd militard. Partea a IV-a. Rusia. Sub ingrijirealui N. N. Obrucev. Petersburg, 1871. XXX, 922, 235 pag.11, 15, 23.

Cu privire la durata ,ri impdrtirea timpului de muncd in industria delabricd. 2 iunie 1897. Co lectia de hotAriri si dispozitii ale gu-vernului, publicatá sub ingrijirea Senatului ocirmuitor", Petersburg,1897, nr. 62, 13 iunie, publ. sub nr. 778, pag. 2 135-2 139.180, 217, 242, 279.

(Danielson, N. F.] Nikolaion. Noi date cu privire la statistica tabricilor,ri uzinelor din Rusia. [Recenzie la cartea : Karisev, N. A. Mate-riale cu privire la economia nationalà rusil. Russkie Vedomosti",Moscova, 1898, nr. 144, 27 iulie, pag. 3. 5.

Studii asupra economiei noastre sociale de dupd relormd. Petersburg, tip.Benke, 1893, XVI, 353 pag. ; XVI pagini cu tabele. 49, 80.

De/be, D. Robinson Crusoe. 147.

32*

- -

- -

-

-

-

-- --- -- -- -- -

-

--

--

--

www.dacoromanica.ro

482 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Dickens Cb. Documentele postume ale clubului Pickwick. 203.

Din partea Ministerului instrucliunii. S.-Peterburgskie Vedomosti",1901, nr. 10, 11 (24) ianuarie, pag. 1. 382.

Din parsers redactiei. In cartea : Supliment special la ziarul allabo-ceaia Misle. Petersburg, publicarie a Uniunii" din Petersburg, sep-tembrie 1899, pag. 37-38. 235.

Dioneo vezi $klovski, I. V.

Engels, F. Ludwig Peuerbach i sfirtitul clasice germane. Ince-putul anului 1886. 72-73.

Pre MO la editia germand din 1890 [a Manifestului Partidului Co-munisti. 1 mai 1890. 322, 365.

Situatia clasei muncitoare din Anglia. Dupà observatii propriiizvoare autentice. Septembrie 1844 martie 1845. 287-288.

[Ermanski, 0. A.] Zile le de mai la Harkov. (Leipzig), publicatie aIskrei", 1901. VI, 17 pag. 355, 357-358.

Gbertenstein, M. I. Teoria londului de salarii. Russkaia Misl", Mos-cova, 1890, nr. 7, pag. 1-27. 53.

Gogol, N. V. Revizorul. 248, 396.

Grajdanin", Petersburg. 308.

Griboadov, A. S. Prea multd minte stricd. 383.

Gvozdev, R. Cbiaburie-amcitdrie, insemndtatea ei social-economicd. Peters-burg, Garin, 1898. 161 pag. Pe copera figureazã ca an de aparitieanul 1899. 55-59.

Herkner, H. Munca muncitorilor in Europa occidentalii". Petersburg,revista Obrazovanie", 1899. 512, XXXIX pag. 299.

Herwegb, G. Adripost fi munch'. 287.

* Hobson, J. Evolutia capitalismului contemporan. Cu o prefatà dinpartea autorului, scrisA pentru aceasta ediie. Traducere din limba en-glezi. Petersburg, Popova, 1898, XIII, 424 pag. (Biblioteca econo-mica). 146-149.

Hotdririle congresului. [Primul Congres al P.M.S.D.R. Minsk. 1-3 (13-15)martic 1898] vezi Manifcstul Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia.

guvernului]. Moskovskie Vedomosti", 1901,nr. 20, 20 ianuarie (2 februarie), pag. 1 ; nr. 22, 22 ianuarie (4 fe-bruarie), pag. 1 ; nr. 23, 23 ianuarie (5 februarie), pag. 1 ; nr. 24,24 ianuaric februarie), pag. 1 ; nr. 25, 25 ianuarie (7 februarie),

lotdririle fi dispozitille

(6

--

--

--

litozofEi-

--

- si- -

--

-

--

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI 1 IZVOARE 483

pag. 2 ; nr. 27, 27 ianuarie (9 februarie), pag. 1 ; nr. 28, 28 ia-nuarie (10 februarie), pag. 1. 415-420.

Ilin, V. ; Ilin, Vladimir, vezi Lenin, V. I.

Indicatorul tabricilor fi uzinelor din Rusia europeand vezi Or lov, P. A.si Budagov, S. G.

Indicatorul labricilor si uzinelor din Rusia europeand fi din Regatul Polo-niei ; Indicatorul labricilor fi uzinelor din Rusia europeand, inclusivRegatul Poloniei ii marele ducat al Finlandei vezi Orlov, P. A.

* In/ luenta recoltelor si a preturilor cerealelor asupra unor laturi aleeconomiei nationale a Rusiei. Culegere de articole aparuti sub ingri-jirea prof. A. I. Ciuprov si a lui A. S. Postnikov. Vol. III. Peters-burg, 1897, 2 vol. 125.

Iskra", [LdpzigMunchenLondraGeneva]. 315-325, 326-344, 345,346-351, 367, 377-379.

luridiceski Vestnik", Moscova, 1889, nr. 9, pag. 38-67. 12, 16.

lujnii Krai", Harkov. 387.

Instiintare cu privire la reluarea editdrii publicatiilor grupului Eliberareamuncii" vezi Akselrod P. B.

Intii Mai. 18 aprilie. Cu ocazia zilei de 1 Mai, Partidul muncitorescsocial-democrat din Rusia trimite un salut frfitesc muncitorilor simuncitoarelor din Rusia. Locul de aparitie nu e indicat, tipografiaIujnii Rabocii", (1901), 2 pag. 361.

In treactit. Raboceaia Misl", Petersburg, 1899, nr. 7, iulie, pag. 6.174.

dize, Petersburg, 1899, nr. 3, pag. 358-371. 200.

1899, nr. 4, pag. 297-317. 150-155.

Jukovski, I. G. Karl Marx si carted lui despre capital. Vestnik Ev-ropi", Petersburg, 1877, nr. 9, pag. 64-105. 196.

Kablukov, N. A. Cu privire la condiliile de dezvoltare a gospoddrieitdreinesti in Rusia. (Studii de economic agricold). Moscova, 1899.VIII, 309 pag. 100, 107, 124.

Prelegeri de economie agricold, (Mute la Universitatea din Moscooain anul 1895196. Moscova, 1897, 228 pag. (Pentru uzul studentilor).

100.

Kariiev, N. A. Analiza datelor statistice cu privire la rdspindireaprincipalelor ramuri ale industriei prelucrdtoare din Rusia". It'd-diceski Vestnik", Moscova, 1889, nr. 9, pag. 38-67. 12, 16.

--

-

--

--

-

-- -

-- -

--

-

--

www.dacoromanica.ro

484 IND= DE LUCRARI $1 IZVOARE

* - Materiale cu privire la economia nationald rusd. I. Industria noastride fabrics la jumAtatea ultimului deceniu al acestui secol. - Buleti-nul Institutului agronomic din Moscova". Moscova, 1898, nr. I, pag.1-52. - 1-34.

* - Materiale cu privire la economia nationald rusd. I. Industria noastride fabricA la jumitatea ultimului deceniu al acestui secol. Cu 5cartograme (ApArut In bro§urit dupà Buletinul Institutului agronomicdin Moscova", anul IV, nr. 1), Moscova, 1898. 52 pag. - 1.

Kautsky, K. Programul de la Erfurt. Traducere din limbs germanA.Stuttgart, Dietz, 1903. W, 120 pag. - 293-294.

Kobeleatki, A. I. Indicator pentru uzul functionarilor inspectiei de fabricdsi al fabricantilor. Culegere completA de legi, hotAriri 0 dispozitiiprivind angajarea muncitorilor In fabrici, uzine 0 manufacturi, rela-tiile dintre fabricanti 0 muncitori, inspectia de fabricA, supraveghereafabricilor 0 uzinelor. Editia a 4-a. Petersburg, 1897. 311 pag. -7, 9, 11, 13, 18.

Korsak, A. K. Despre formele industriei in general ,ci despre insemnd-tatea productiei la domidliu (industria mestesugdreascd ,Fi industriacasnial) in Europa occidentald ,Fi in Rusia. Moscova, tipografia Gra-cev, 1861. 311 pag. - 42.

Krilov, 1. A. Vulpea si strugurii. - 411.

Lege pentru interzicerea muncii copiilor in fabrici - vezi Regulamentulindustrici.

Lege pentru interzicerea muncii de noapte a femeilor in uncle ramuri deproductie - vezi Regulamentul industriei.

Lege pentru instituirea inspectorilor de fabrici - vezi Regulamentul in-dustrici.

Lege cu privire la obligatia proprietarilor de fabrici si uzine de a pre-zenta situatii ministerului - vezi Regulamentul industriei.

Lege pentru reducerea zilei de munch' - vezi Cu privire la durata 0 im-pArtirea timpului de muncA in industria de fabricA.

(Lenin, V. I.) Continutul economic al narodnicismului fi critica lui incartea d-lui Struve. (Pe marginea cArtii lui P. Struve : Note criticecu privire la problema dezvoltArii economice a Rusiei". Petersburg,1894.) - In cartes : Materiale pentru caracterizarea dezvoltAriinoastre economice". Culegere de articole. Petersburg, tipografiaSoikin", 1895, pag. 1-144, In partea a II-a. Semnat : K. Tulin. - 81.

- Cu privire la caracterizarea romantismului economic. Sismondi sisismond4tii noqtri autohtoni. - Novoe Slovo", Petersburg, 1897,nr. 7, aprilie, pag. 25-50 ; nr. 8, mai, pag. 25-60 ; nr. 9, iunie,pag. 26-53 ; nr. 10, iulie, pag. 18-32. Semnat : K. T-n. - 49.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCHARI $1 IZVOARE 485

Cu privire la caracterizarea romantismului economic. Sismondi sisismondistii nostri autohtoni. In cartea : [Lenin, V. I.], Ilin, Vla-dimir. Studii si articole economice. Petersburg, tipografia Leifert",1899, pag. 1-112. 66-67, 69, 70, 75-76, 77, 136, 151, 154, 297.

Despre greve. Sfirsitul anului 1899. 175.

Dezvoltarea capitalismului in Rusia. Procesul f ormArii pietei internepentru marea industrie. Petersburg, Vodovozova, 1899. XIII, 480pagini ; 2 file cu diagrame ; VIII pagini cu tabele. Semnat : Vla-dimir Ilin. 17, 81, 83, 113, 117, 123, 126, 138, 153, 154,297-298.

Din partea redactiei. [Declaratia redactiei ziarului Iskral. Foaievolantl. Filth indicarea locului de aparitie, tipografia Iskra", 1900.2 pag. 378.

Inca o data cu privire la teoria realizarii. Naucinoe Obozrenie",[Petersburg], 1899, nr. 8, pag. 1 564-1 579. Semnat : V. Ilin.

150, 297.

Insemndri cu privire la teoria pietelor. (In legAturl cu polemica din-tre d-nii Tugan-Baranovski si Bulgakov). Naucinoe Obozrenie",[Petersburg], 1899, nr. 1, pag. 37-45. Semnat : Vladimir Ilin.66-67, 68, 69, 71, 74-75, 77, 81, 150-151, 153, 154.

0 problemd vitall [Articol scris pentru ziarul Raboceaia Gazetal.Nu mai devreme de octombrie 1899. 173, 174.

Programul nostru. [Articol scris pentru ziarul Raboceaia GazetalNu mai devreme de octombrie 1899. 173, 174, 184.

Proiect de acord. Inceputul lunii septembrie (st. n.) 1900. 344.

Proiect de declaratie a redactiei ziarului 1skra" ,ri revistei Zarea".Sfirsitul lunii martie inceputul lunii aprilie 1900. 330, 331.

Proiect de program al partidului nostru. Sfirsitul anului 1899.174, 193, 319.

Protestul social-democratilor din Rusia. Cu o postfata din partearedactiei revistei Rabocee Delo". Geneva, publicatie a Uniunii so-cial-democratilor rusi, 1899, 15 pag. (Urma sa aparl in nr. 4-5 alerevistei Rabocee Delo", dar a fost scos in tiraj separat). 347-348.

Recenzie. Parvus. Piata mondialA si criza agrarA. Studii economice.Traducere din limba germani de L. I. Petersburg, 1898. Editura0. N. Popova (Biblioteca de culturA generala, seria a 2-a, nr. 2).Pag. 142. Pretul 40 de copeici. Nacealo", Petersburg, 1899, nr. 3,pag. 117-118. 144.

Sarcina noastra imediata. [Articol pentru Raboceaia Gazetal. Numai devreme de octombrie 1899. 173, 174, 187.

--

-- --

-

--

- --

--

-

--

--

- --

- --

-

--

--

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

- Sarcinile social-democralilor rufi. Cu o prefasá de P. Akselrod. Ge-neva, publicasie a P.M.S.D.R., 1898. 32 pag. Numele autorului nueste indicat. - 232, 251, 322-323.

- Studii fi articole economice. Petersburg, tipografia Leifert, 1899.290 pagini. Semnat : Vladimir Din. - 66-67, 69, 70, 74-75, 77,136, 151, 154, 297.

Lista fabricilor fi uzinelor. Industria de fabrici. din Rusia. Petersburg,1897, 63, VI, 1 047 pagini (Ministerul finanselor. Departamentul co-mersului si al manufacturilor). - I, 2-5, 7, 8-13, 14, 15, 16-20,21-22, 23-25, 26-27, 29-30, 34, 35.

Lucrrifile comisiei pentru cercetarea industriei mefie,ruarefii din Rusia.Vol. V. VI, IX. Petersburg, 1880, 1883. - 24.

Lucriirile comisiei pentru revizuirea regulamentului fabricilor ,ci al met-te,sugurilor. Vol. 1-5. Petersburg, 1863. - 278-279.

Manifestul Partidului social-democrat din Rusia. Fära indicarea loculuide aparisie, tipografia partidului, [1898]. 2 pag. - 168, 169-170,180, 257, 259, 266, 304, 318, 319, 323, 348, 363, 375.

Martov, L. Cauza muncitoreascel din Rusia. Geneva, publicasie a Uniuniisocial-democrasilor rusi, 1899, 90 pag. - 322-323.

- Steagul ro,su in Rusia. Studiu de istorie a miscárii muncitoresti ruse.Cu o prefasi de P. Akselrod. Geneva, publicasie a organizasiei revo-lusionare Sosial-Demokrat", 1900. XII, 64 pagini. - 240.

Marx, K. fi Engels, F. Manifestul Partidului Comunist. Decembrie 1847- ianuarie 1848. - 163, 182, 183, 197, 305, 322.

Marx, K. Capitalul. Critica econorniei politice. Vol. I-III. 1867-1894. -76, 96, 97, 154, 169, 195, 199, 297, 298.

- Capitalul. Critica economici politice. Vol. I. 1867. - 42, 72, 214,215, 216.

- Capitalul. Critica economiei politice. Vol. II. 1885. - 45, 46, 52, 54,73, 74, 78, 87, 152-153.

- Capitalul. Critica economiei politice. Vol. III. Partea 1-2. 1894. -52, 61, 70-72, 73, 74, 85, 126, 153, 196.

- Capitalul. Critics economiei politice. Sub ingrijirea lui F. Engels.Traducere din limba germaná. Vol. III. Cartes a III-a. Procesul deansamblu al producsiei capitaliste. Petersburg, tipografia Demakov",1896. XLVI, 734 pag. - 48, 49, 50, 70, 71, 78, 102, 139.

- Critica programului de la Gotha. Note marginale la programul parti-dului muncitoresc german. 5 mai 1875. - 209.

486

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE LUCRARI $1 1ZVOARE 487

Critica unor principii ale economiei politica. Traducere din limbagermata de P. P. Rumeantev ; sub ingrijirea lui A. A. Manuilov.Moscova, Bonci-Bruevici, 1896. XII, 163 pag. 196, 197.

Contributii la critica economiei politica vezi Critica unor principiiale economiei politice.

Mizeria lilozofiei. Raspuns la Filozofia mizeriei" a d-lui Proudhon.Prima jumitate a anului 1847. 164.

Prefata [la cartea Critica unor principii ale economiei politicel.In cartea : Marx, K. Critics unor principii ale economiei politice".Traducere din limba germanii de P. P. Rumeantev ; sub ingrijirealui A. A. Manuilov. Moscova, Bonci-Bruevici, 1896, pag. IXXII.196, 197.

(Scrisoare] Calm W. Bracke. 5 mai 1875. 209.

Statutul general al Asociatiei Internationale a Muncitorilor. In juruldatei de 24 octombrie 1871. 323, 365.

Statutul provizoriu al Asociatiei. 21-27 octombrie 1864. 322, 365.

Teorii asupra plusvalorii (Volumul al IV-lca al Capitalului"). Ia-nuarie 1862 iulie 1863. 69.

Materiale pentru caracterizarea dezvoltarii noastre economice. Culegere dearticole. Petersburg, tipografia Soikin", 1895, 232, 259, III pag. 81.

Mihailovski, N. K. Karl Marx judecat de d-1 I. Jukovski. OtecestvennieZapiski", Petersburg, 1877, nr. 10, pag. 321-356. 196.

Literatura si viata". Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1893, or. 10,pag. 108-141. 196.

Literatura fi viata. - Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1899, nr. 1,pag. 76-99 ; nr. 2, pag. 83-100 ; nr. 7 (10), pag. 194-218. 196.

Mikulin A. A. Industria de labrica ,Fi industria mestesugareasca din orbsulOdesa, gubernia Hasson fi guverndmintul militar Nikolaev, cu olista a labricilor, uzinelor fi morilor. Odcsa, 1897. XIII, 76, 276pag. 4, 8, 20, 34.

Mir Bojii", Petersburg, 1898, nr. 4, pag. 77-82. 16, 23.

1898, nr. 6, pag. 118-127. 46-51, 52-53, 66.

Migarea muncitoreasca de la Harkov. [Raportul Comitetului organizatieiHarkov a P.M.S.D.R.] Geneva, publicatie a Uniunii social-demo-cratilor ru§i, 1900. 16 pag. 361.

Moliere, J. B. Doctor lard voie. 299.

Moscova. (De la corespondentul nostru). S.-Peterburgskie Vedomosti",1900, nr. 239, 1 (14) septembrie, pag. 3. 414.

--

- -

-

- -

-

- --

-- --

- -

-

- --

--

--

- -

--

--

www.dacoromanica.ro

488 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Moskovskie Vedomostr. 308.

1901, nr. 20, 20 ianuarie (2 februarie), pag. 1. 416-428.

1901, nr. 22, 22 ianuarie (4 februarie), pag. 1. 416-428.

1901, nr. 23, 23 ianuarie (5 februarie), pag. 1. 416-428.

1901, nr. 24, 24 ianuarie (6 februarie), pag. 1. 416428.

1901, nr. 25, 25 ianuarie (7 februarie), pag. 2. 416-428.

1901, nr. 27, 27 ianuarie (9 februarie), pag, 1. 416-428.

1901, nr. 28, 28 ianuarie (10 februarie), pag. 1. 416-428.

Nacealo", Petersburg, 1899, nr. 1-2, pag. 1-21, 292-316. 95-97, 98,99, 100-105, 106, 108-113, 114-117, 118, 119,120, 121, 123-124,125-126, 127, 128-131, 199.1899, nr. 3, pag. 25-36, 117-118. 132, 133, 134, 135-138, 139,141, 142-144, 199.

Nakanune", Londra, 1899, nr. 7, pag. 79-80. 347-348.

Naucinoe Obozrenie", [Petersburg], 1899, nr. 1, pag. 37-45, 46-64.66-84, 150-151, 153, 154.

1899, nr. 8, pag. 1 564-1 579. 150, 297.

Nejdanov, P. Contributii la problema pietelor in condifille produclieicapitaliste. In legaturi cu articolele publicate de I. Ratner, Ilin siStruve. Jizn", Petersburg, 1899, nr. 4, pag. 297-317. 150-155.

Nikolai-on vezi Danielson, N. F.

Novoe Vremea", Petersburg, 1899, nr. 8.506, 1 (13) noiembrie, pag. 3.302.

Novoe Slovo", Petersburg, 1897, nr. 7, aprilie, pag. 25-50. 49.

1897, nr. 8, mai, pag. 25-60, 200-208. 49, 329.

1897, nr. 9, iunie, pag. 26-53. 49.

1897, nr. 10, iulie, pag. 18-32. 49.

* Orlov, P. A. lndicatorul fabricilor fi uzinelor din Rusia europearui,inclusiv Regatul Poloniei fi marele ducat al Finlandei. Materialepentru statistica fabricilor si uzinelor. Intoctnit pe baza datelor ofi-ciale ale departamentului comertului si manufacturilor. [Pe baza da-telor pc 1879]. Petersburg, 1881. IX, 754 pag. 2, 3, 4-5, 8,13-14, 15-17.

Orlov, P. A. Indicatorul fabricilor fi uzinelor din Rusia europeand fi dinRegatul Poloniei. Materiale pentru statistica fabricilor si uzioelor.

-- -- -- -- -- -- -- -

-

- -

--

- -

- -

--

- -- -- -

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRXRI 5I IZVOARE 489

Intocrnit pe baza datelor oficiale ale departamentului comertului simanufacturilor. Editia a 2-a imburatAtita i completata. [Pe bazadatelor pe 1884]. Petersburg, 1887. XVIII, 824 pag. - 2, 3, 4-5,8, 13, 27.

Or lov, P. A. fi Budagov, S. G. Indicatorul fabricilor fi uzinelor din Rusiaeuropeand. Materiale pentru statistica fabricilor i uzinelor. Intocmitpe baza datelor oficiale ale departamentului comertului i manufactu-rilor. Editia a 3-a imbunatAtitA i completata. [Pe baza datelor pe1890, completate cu datele pe 1893 si 1894]. Petersburg, 1894. II,XVI, 827 pag. - 2, 3, 4-5, 8, 13-14, 15-17, 20, 22, 25, 27,28-29, 34.

Orlovskii Vestnik", 1900, nr. 273, 11 octombrie, pag. 2. - 408-414.

Ostrovski, A. N. Un post rentabil. - 411.

Otecestvennie Zapiski", Petersburg, 1877, nr. 10, pag. 321-356. - 196.Parvus. Piata mondiald ,ri criza agrard. Studii economice. Traducer; din

limba germara de L. I. Petersburg, Popova, 1898, 143, II pagini.(Biblioteca de culturA general& Seria a 2-a (1898). Nr. 2). - 56,60-61, 144.

Plebanov, G. V. Contributii la dezvoltarea conceptiei moniste asupraistoriei. RAspuns d-lor Mihailovski, Kareev et. Co. Petersburg, 1895,288 pag. Semnat : N. Beltov. - 73.

- Divergentele noastre. Geneva, tipografia grupului Eliberarea muncii",1884. XXIV, 322 pag. (Biblioteca socialismului contemporan. Parteaa III-a). Pe copertA anul aparitiei : 1885. - 246.

- N. G. Cernifevski. - Sotial-Democrat", Londra, 1890, nr. 1, f e-bruarie, pag. 88-175 ; Geneva, 1890, nr. 2, august, pag. 62-142 ;Geneva, 1890, nr. 3, decembrie, pag. 71-110 ; Geneva, 1892, nr. 4,pag. 144-194. - 253.

- Proiect de program al social-democrafilor rufi. 1885-1887. - 210-212, 213-214, 215, 217, 219, 220, 221, 222, 225, 226, 227, 230,232, 247, 248-249, 266, 363.

- Proiect de program al social-democratilor rufi. - In cartea : Aksel-rod, P. B. In problema sarcinilor actuale si a tacticii social-demo-cratilor rusi". Geneva, publicatie a Uniunii social-democratilor r4t,1898, pag. 29-34. - 210-212, 248-249.

- Sarcinile socialistilor in lupta impotriva foametei din Rusia. (Scri-sod cAtre tovarasii tineri). Geneva, tipografia Sotial-Demokrat",1892. 89 pag. (Biblioteca socialismului contemporan. Vol. 10). - 357.

- Socialismul ,ri lupta politicd. Geneva, 1883. IV, 78 pag. (Biblio-teca socialismului contemporan. Nr. 1). - 246, 305-306.

,

www.dacoromanica.ro

490 INDICE DE LUCRARI V IZVOARE

Vademecum pentru redactia revistei Rabocee Delo". Culegere demateriale, editata de grupul Eliberarea muncii". Geneva, 1900. LH,67 pag. 329.

* Postnikov, V. E. Gospoddria fdrdneascd din sudul Rusiei. Moscova,1891. XXXII, 392 pag. 113.

Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1899, nr. 165, 31 iulie (12 august),pag. 1. 217, 382-385.

1900, nr. 188, 19 august (1 septembrie), pag. 3. 371.

* Privire asupra finutului Perm. Studiu asupra starii industriei mestesu-garesti din gubernia Perm. Perm, 1896. 609 pag. ; XVI file carto-grame si diagrame ; 1 harti. 18.

Prokopovici, S. N. Miscarea muncitoreascd din Occident. Studiu critic.Vol. I. Germania. Belgia. Petersburg, Panteleev, 1899. II, 212, 120pag. 199, 204, 293-303.

Problema agrard ,si democrafia sociald in Rusia. In cartes:: Raportuldelegatiei social-democratilor nisi la Congresul muncitoresc socialistinternational de la Londra din 1896". Geneva, publicatie a Uniuniisocial-democratilor rusi, 1896, pag. 22-32. 231.

Profession de foi a Comitetului organizatiei Kiev. 1899. Manuscris 1.304-314.

Proletarskaia borba". Nr. 1. Path indicarea locului de aparitie, publicatiea Grupului social-democrat din Ural", 1899. 119 pag. 174.

Publicatii periodice. Russkoe Bogatstvo", septembrie. Novoe Slovo",septembrie. Mir Bojii", octombrie. Russkaia Misl", Moscova,1897, nr. 11, pag. 506-521. 39.

Puskin, A. S. Boris Godunov. 401.

Fata cdpitanului. 224.

Raboceaia Gazeta", Kiev. 167-168, 241, 259, 318.

1897, noiembrie, nr. 2, pag. 1-4. 167.

Raboceaia Gazeta" (seria 1899 nerealizat5). 167-168, 173-175, 178,180, 192, 241, 259, 318.

Raboceaia Misr, Petersburg. 178, 235-260, 265-266, 307, 308-309,317, 347-348, 363-364, 366.

1897, nr. 1, octombric, pag. 1. 167, 174.

1897, nr. 2, decembrie. 174.

1 Publicat pentru prima oara In Culegeil din Lenin", vol. VII, pag 16-18,

--

-

--

-

--

-

-

-

--

-- -

-- -

-

-

- -- -

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 491

1899, nr. 6, aprilie. 174.

1899, nr. 7, iulie, pag. 6. 174, 247.

Rabocee Delo", Geneva. 311, 348, 361, 375-376.

Raportul delegatiei social-democratilor ru§i la Congresul muncitoresc socia-list de la Londra din 1896. Geneva, publicatic a Uniunii social-de-mocratilor rO, 1896. 32 pag. 231.

Ratner, M. B. Teoria pietelor problema dezvoltdrii economice a ttirii.(In legitura cu cartea lui S. Bulgakov Pietele in sistemul de pro,ductie capitalist. Studiu teoretic". Moscova, 1897). Russkoe Bo-gatstvo", Petersburg, 1898, nr. 12, pag. 78-102. 150.

Regulamentul industriei vezi Codul de legi al Imperiului rus. Vol. 11.Partca a II-a. Petersburg, 1887, pag. 1-125. 2, 279.

Regulament provizoriu pentru prestarea serviciului militar de cdtre tineriieliminati din golile superioare pentru dezordini sdvirfite in grup.29 iulie 1899. Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1899, nr. 165,31 iulie (12 august), pag. 1. 217, 382, 384-386.

Ricardo, D. Opere. Trad. de N. Sieber. Petersburg, Panteleev, 1882.XXVI, 659 pag. 51, 69-70.

R. M. Realitatea noastrd (M4carea muncitoreascä, absolutismul, socie-tatea i pãturilc re o compun [nobilimea, marea §i mica burghezie,faranii i muncitoriil, lupta obsteasa). In browra : Suplimentspecial la ziarul sRaboceaia Misle, Petersburg, publicatie a Uniunii"din Petersburg, septembrie 1899, pag. 3-16. 235-258.

Rusia comercialti ,ri industriald. Indreptar pentru comercianti 6 fabricanti.Intocmit sub ingrijirea lui A. A. Blau. Petersburg, tipografia Suva-rin", 1899. 1 318 pag., 2 702 coloane. (Ministerul de finance. De-partamentul comercului si al rnanufacturilor). 62-65.

Russkaia Misl", Moscova, 1890, nr. 7, pag. 1- 27. 53.

1897, nr. 11, pag. 506-521. 39.

Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1893, nr. 10, pag. 108-141. 196.

1898, nr. 12, pag. 78-102, 150.

1899, nr. 1, pag. 76-99. 196.

1899, nr. 2, pag. 83-100, 118-140. 107, 196.

1899, nr. 7 (10), pag. 194-218. 196.

t,Russkie Vedomosti", Moscova, 1898, nr. 144, 27 iulie, pag. 3. 5.

uS.-Peterburgsk.i Rabocii Listok". 241.

- -- -

-

-fi

--

--

--

-

--

--

- --

- -- -- -- -

-

www.dacoromanica.ro

492 INN= DE LUCEARI $1 lEVIDAitE

1897, nr. 2, septembrie, pag. 1-3. 167.

Saltikov-5cedrin, M. E. Sub semnul cumpritdrii fi al acuratetii. 261.

Domnii Golovliov. 412.

Jurnalul unui provincial la Petersburg. 409.

Dincolo de botare. 80.

Un an incbeiat. 400.

Semnele timpului. 409, 412-413, 414.

Inmormintare. 399, 409.

Idild contemporand. 261.

Refrigiul Mon-repos. 409.

S.-Peterburgskie Vedomosti", 1900, nr. 239, 1 (14) scptembrie, pag. 3.414.

1901, nr. 10, 11 (24) ianuarie, pag. 1. 382.

Sarcinile imediate ale mifcdrii muncitorefti ruse. [Articol de fond].Raboceaia Gazeta", Kiev, 1897, nr. 2, noiembrie, pag. 1-4. 167.

Seirbdtoarea muncitoreascd internationalti I Mai (dupd calendarul nostru19 aprilie). [Petersburg], publicatie a Uniunii de lupta pentru

eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, [1898]. 1 pag. 241.

Skvortov, A. I. In[luenfa transportului cu aburi asupra agriculturii. Studiude economic agricola. Varsovia, 1890. VIII, VI, 703 pag. 100.

Smith, A. Studiu asupra naturii fi cauzelor avuliei nafiunilor. Cu ad-notarile lui Bentham etc. Traducere de P. A. Bibikov. Vol. 1-3.Petersburg, 1866. 3 vol. 50, 51, 67-68, 69-70.

Sotial-Demokrat", Londra, 1890, nr. 1, februarie, pag. 88-175. 253.

Geneva, 1890, nr. 2, august, pag. 62-142. 253.

Geneva, 1890, nr. 3, decembrie, pag. 71-110. 253.

Geneva, 1892, nr. 4, pag. 144-194. 253.

Statistica Imperiului sus. I. Culegere de date cu privire la Rusia peanii 1884-1885. Petersburg, publicatie a Comitetului de statisticaal ministerului de interne, 1887. XVIII, 313 pag. ; 2 file cu carto-grame. 16.

[Struve, P. B.) Cu privire la problema piefelor in sistemul producfieicapitaliste (In legaturi cu cartes lui Bulgakov fi CII articolul lui

- --

- -- -- -- -- -- -- -- -

-- -

-

--

-

--

- -- -- -

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 493

Ilin). Naucinoe Obozrenie". Petersburg, 1899, nt. 1, pag. 46-64.66-84, 150.

Cronica interna. Nacealo", Petersburg, 1899, nr. 1-2, pag. 292316. 126.

Inca o data despre libertate ,ri necesitate. (Rispuns la un articolanterior al lui S. N. Bulgakov). Novoe Slovo", Petersburg, 1897,nr. 8, mai, pag. 200-218. 329.

Note critice cu privire /a problema dezvoltririi economice a Rusiei.Partea I, Petersburg, 1894. X, 293, pag. 80-82.

Studiu asupra situafiei industriei mefiesugare,cti in gubernia Perm. Penn,1896, 609 pag. ; XVI file cartograme si diagrarne ; 1 hartil. (Privireasupra tinutului Perm). 18.

Suvorin, A. Mid epistole. Novoe Vremea", Petersburg, 1899, nr. 8 506,1 (13) noiembrie, pag. 3. 302.

[Alovski, I. V.] Dioneo. Din Anglia. Russkoe Bogatstvo", Petersburg,1899, nr. 2, pag. 118-140. 107.

steinberg, S. 0 carte nouti despre materialismul istoric. Jizn",Petersburg, 1899, nr. 3, pag. 358-371. 200.

Telegrama-circulara din 12 august 1900 a secretarului general al Ministeru-lui alacerilor externe &titre reprezentanfii diplomatici ai Rusiei pc/grainformarea guvernelor din Wile respective]. Pravitelstvennii Vest-nik", Petersburg, 1900, nr. 188, 19 august (1 septembrie), pag. 3.

371.

Timireazev, D. A. Atlasul statistic al principalelor ramuri ale industrietde fabrica din Rusia europeana, cu lista nominate" a labricilor fiuzinelor. Intocmit pe baza datelor oficiale ale departamentului comer-tului si manufacturilor pe anul 1867. Lucrare distinsi cu medalii laExpozitia universalá de la Paris din 1867 si la Expozitia generalla manufacturilor din intreaga Rusie din 1870. Partea 1-3. Petersburg,1869-1873. VI, VI, 132 pag. ; 14 hirti. 6.

Tn, K. vezi Lenin, V. I.

Trei tile memorabile [19 februarie, 1 martie si 19 aprilie (1 mai) 1897]S.-Peterburgski Rabocii Listok", 1897, nr. 2, septembrie, pag. 1-3.

Tugan-Baranovski, M. Capitalismul ,ri piata. (In legátura cu cartes luiS. Bulgakov Pietele in sisternul de productie capitalist". Moscova,1897). Mir Bojii", Petersburg, 1898, tit. 6, pag. 118-127.45-51, 52-53, 66.

Crizele industriale in Anglia contemporana, cauzele fi influenta lorasupra vigil poporului. Cu 12 diagrarne. Petersburg, tipografiaSkorohodov", 1894. IV, 513 pag. 45-46, 47, 50-53, 67, 80, 153.

--

- --

--

--

-

-

--

--

--

--

-

- -

--

www.dacoromanica.ro

494 INDICE DE IX/CRAM $1 IZVOARE

Fabrica stud in trecut ,si in prezent. Studiu istoric-economic. Vol. I.Dezvoltarea istorici a fabricii ruse in secolul al XIX-lea". Petersburg,Panteleev. 1898. XI, 497 pag. 16, 23.

Scrisoare cdtre redactie. (RAspuns prof. N. A. Karisev). MirBojii", Petersburg, 1898, nr. 4, pag. 77-82. 16, 23.

Tulin, K. vezi Lenin, V. I.

Uspenski, G. I. Fedor Mihailovici Resetnikov. 407-408.

Vestnik Evropi", Petersburg, 1877, nr. 9, pag. 64-105. 196.

Vpered I" Vol. V. Londra, 1877, pag. 30-35, in rubrica : $tiri dinpatrie". 368.

Worontov, V. P.] V. V. Studii de economic teoreticd. Petersburg, tipo-grafia Skorohodov", 1895. 321 pag. 80-81, 303.

V. V. vezi Voronfov, V. P.

Witte, S. I. Circulard ladresatd muncitorilor de la filaturile tesdtoriiledin Petersburg]. 15 iunie 1896. 216.

Zarea", Stuttgart. 315-325, 326, 329, 330, 332, 333, 336, 337, 338339, 343-344, 345, 377-379, 380-381.

Zece ani de la moartea lui Cernisevsk.i 17 octombrie. In brosura :Supliment special la ziarul Raboceaia Misle. Petersburg, publicatiea Uniunii" din Petersburg, septembrie 1899, pag. 17-29. 253,258-259.

Zilele de mai la Harkov vezi Ermanski, 0. A.

Bernstein, E. Die Voraussetzungen des Sozialismus und die Aufgabender Sozialdemokratie. Stuttgart, Dietz, 1899. X, 188 S. 174, 194205, 257, 297, 298, 317.

Bucb, L. Uber die Elemente der politischen Okonomie. T. 1. Intensitiitder Arbeit, Wert und Preis der Waren. Leipzig, Duncker u. Hum-blot, 1896. 240 S. 198.

Compte-Rendu des Seances du congres nationalMaheu,

ouvrier tenu a Bruxellesles 5 et 6 avril 1885. Bruxelles, 1885. [2], 59 p. 300.

Diibring, E. Kursus der National und Sozialdkonomie einscbliesslicbder Hauptpunkte der Finanzpolitik. 2-te, teilweise umgearb. Aufl.Leipzig, Fues (R. Reisland), 1876. XII, 557 S. 137.

Kritiscbe Gescbicbte der Nationalökonomie und des Sozialismus.3-te Aufl. Leipzig, Fues (R. Reisland), 1879. XIV, 574 S. 196.

Engels, F. Die Differentialrente II. Dritter Fall : Steigender Produktions-preis. In : Marx, K. Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie.

li

-- -

--

--

-

--

-

- --

-

-

-

--

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI 1 IZVOARE 495

Bd. III, T. 2, Buch III : Der Gesamtprozess der kapitalistischenProduktion. Kapitel XXIX bis LII. Hamburg, Meissner, 1894, S. 246271. 61.

Herrn Eugen Diibring's Umwalzung der Wissenschaft. 3-te durchges.und verm. Aufl. Stuttgart, Dietz, 1894. XX, 354 S. 67.

Vorwort [zum 2-ten Band des Kapitals" von K. Marx]. In TMarx, K. Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. II.Buch II : Der Zirkulationsprozess des Kapitals. Hrsg. von F. Engels.Hamburg, Meissner, 1885, S. IIIXXIII. 54.

Final report of her majesty's commissioners appointed to inquire into tbesubject of agricultural depression. London, 1897. V, 370 p. (Royalcommission on agriculture). 116.

The International working men's association. Resolutions of the Congressof Geneva, 1866, and the Congress of Brussels, 1868. London, 1869.15 p. 163-164.

Kdrger, K. Die Sacbsengdngerei. Auf Grund personlicher Ermittelungenund statistischer Erhebungen. Berlin, Parey, 1890. VIII, 284 S. 131.

*Kautsky, K. Die Agradrage. Eine Obersicht iiber die Tendenzen dermodernen Landwirtschaft und die Agrarpolitik der Sozialdemokratie.Stuttgart, Dietz, 1899. VIII, 451 S. 72, 85-90, 95-96, 97,98-145, 231.

Bernstein und das sozialdemokratische Programm. Eine Antikritik.Stuttgart, Dietz, 1899. VIII, 195 S. 194-205, 264-265, 297298, 300.

Finis Poloniae ? In : Die Neue Zeit", Stuttgart, 1895-1896, Jg.XIV, Bd. II, N 42, S. 484-491 ; N 43, S. 513-525. 228-229.

Karl Marx's Okonomiscbe Lebren. Stuttgart, Dietz, 1887. X, 259S. 40.

Der Parlamentarismus, die VolksgeSetzgebung und die Sozialdemo-kratie. Stuttgart, Dietz, 1893. VIII, 139 S. 219.

Kolb, G. Handbuch der vergleicbenden Statistik der Völkerzustands- undStaatenkunde. 7-te Aufl. Leipzig, Felix, 1875. XXIV, 886 S. 201.

Koenig, F. Die Lage der englischen Landwirtschaft unter dem Druckeder internationalen Konkurrenz der Gegenwart und Mittel und Wegezur Besserung derselben. Jena, Fischer, 1896. XI, 445 S. 140.

Labriola, A. A propos du livre de Bernstein. [Une lettre a Lagardelle15 avril 1899]. Le Mouvement Socialiste", Paris, 1899, N 8,1 mai, p. 453-458. 194.

33 opera complete, vol. 4

--

-- -

-

-

-

-

-

--

- --

--

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro

496 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Lehmann, C. u. Parvus. Das bungernde Russ land. Reiseeinddicke, Beo-bachtungen und Untersuchungen. Stuttgart, Dietz, 1900. V, 536 S.

414.

Luxemburg, R. Neue Strömungen in der polniscben sozialistischen Berve-gung in Deutschland und Osterreich. In : Die Neue Zeit", Stutt-gart, 1895-1896, Jg. XIV, Bd. II, N 32, S. 176-181 ; N 33, S. 206216. 228-229.

Der Sozialpatriotismus in Po len. In : Die Neue Zeit", Stuttgart,1895-1896, Jg. XIV, Bd. II, N 41, S. 459-470. 228-229.

Marx, K. Der achtzelmte Brumaire des Louis Bonaparte. 3-te Aufl. Ham-burg, Meissner, 1885. VI, 108 S. 226-227.

Aus der kritischen Geschicbte". [Kapitel X aus der Arbeit F. En-gels : Herrn Eugen Daring's Umwalzung dcr Wissenschaft]. In :Engels, F. Herrn Eugen Daring's Umwdlzung der Wissenschaft.3-te durchges. und verm. Aufl. Stuttgart, Dietz, 1894, S. 243-273.

67.

Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. I. Buch I : DerProduktionsprozess des Kapitals. Hamburg, Meissner, 1867. XII,784 S. 196, 197.

Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. I. Buch I : DerProduktionsprozess des Kapitals. 2-te Aufl. Hamburg, Meissner, 1872.830 S. 68-69, 70-71.

Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. II. Buch II : DerZirkulationsprozcss des Kapitals. Hrsg. von F. Engels. Hamburg,Meissner, 1885. XXVII, 526 S. 47-48, 49, 50, 51, 54, 67-68,69, 77.

Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. III. T. 1.Buch III : Der Gesamtprozess der kapitalistischen Produktion. Kapi-tel I bis XXVIII. Hrsg. von F. Engels. Hamburg, Meissner, 1894.XXVIII, 448 S. 47-48, 49, 53-54, 152-154.

Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. III. T. 2.Buch III : Der Gesamtprozess der kapitalistischen Produktion. Kapi-tel XXIX bis LII. Hrsg. von F. Engels. Hamburg, Meissner, 1894.IV, 422 S. 42, 49, 53-54, 60-61, 70-71, 78, 102, 138.

Die Rezension des Buches : Le Socialisme et Par Emile deGirardin. Paris, 1850. In : Neue Rheinischc Zeitung", London,1850, Hft. 4, April, S. 48-61. 123.

Vorwort [zur Arbeit : Zur Kritik der politischen Okonomiel.In : Marx, K. Zur Kritik der politischen Okonomie. Hft. 1. Berlin,Duncker, 1859, S. IIIVIII. 196, 197.

l'impOt.

-

--

- --

--

-

--

-

--

-

-

--

--

-- -

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE I.,UCRAIII $1 /ZVOAltE 497

Zur Kritik der politiscben Okonomie. Hft. 1. Berlin, Duncker, 1859.VIII, 170 S. 196, 197.

Le Mouvement Socialiste". Paris, 1899, N 8, 1 mai, p. 453-458. 194.

Neue Rbeiniscbe Zeitung", London, 1850, Hft. 4, April, S. 48-61. 129.

Die Neue Zeit", Stuttgart. 332.

1895-1896, Jg. XIV, Bd. II, N 32, S. 176-181 ; N 33, S. 206-216 ;N 41, S. 459-470 ; N 42, S. 484-491 ; N 43, S. 513-525. 228-229.

1897-1898, Jg. XVI, Bd. II, N 44, S. 545-555. 177.

Plecbanow, G. Beitreige zur Gescificbte des Materialismus. I. Holbach. II.Helvetius. III. Marx. Stuttgart, Dietz, 1896. VIII, 264 S. 73.

Bernstein and der Materialismus. In : Die Nene Zeit", Stuttgart,1897-1898, Jg. XVI, Bd. II, N 44, S. 545-555. 177.

N. G. Tscberniscbewsky. Eine literar-historische Studie. Stuttgart,Dietz, 1894. 388 S. 248, 253.

Programm der deutscben Arbeiterpartei. In : Protokoll des VereinigungsKongresses der Sozialdemokraten Deutsch lands abgehalten zu Gotha,

vorn 22. bis 27. Mai 1875. Leipzig, ved. der Genossenschaftsbuch-druckerei, 1875, S. 3-4. 166.

Programm der Sozialdemokratischen Partei Deutscblands bescblossendem Parteitag zu Erfurt 1891. In : Protokoll act die Verhand-lungen des Parteitages der Sozialdemokratischen Partei Deutsch lands.Abgehalten zu Erfurt vom 14. bis 20. Oktober 1891. Berlin, ved.der Exped. des Vorwärts"..., 1891, S. 3-6. 213, 214, 215, 219,220, 229.

Protokoll des Vereinigungs Kongresses der Sozialdemokraten Deutsch-lands abgebalten zu Gotba, vom 22. bis 27. Mai 1875. Leipzig, ye&der Genossenschaftsbuchdruckerei, 1875. 88 S. 172.

Protokoll fiber die Verbandlungen des Parteitages der Sozialdemokraa-scben Partei Deutsch lands. Abgehalten zu Erfurt vom 14. bis 20.Oktober 1891. Berlin, verl. der Exped. dcs Vorwärte..., 1891.368 S. 213, 215, 219, 229.

Protokoll fiber die Verbandlungen des Parteitages der Sozialdemokrati-schen Partei Deutscblands. Abgehalten zu Hannover vorn 9. bis 14.Oktober 1899. Berlin, verl. : Expedition der Buchhandlung Vor-warts, 1899. 304 S. 177, 259.

Ramsay, G. An essay on tbe distribution of wealth. Edinburgh London, Black, 1836. XIII, 506 p. 69.

33*

aul

--

--

--

-- -

-- -

--

--

--

-

-

-

-

--

-

www.dacoromanica.ro

498 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Resolutions of First Congress assembled at Geneva. September, 1866In : The International working men's association. Resolutions of

the Congress of Geneva, 1866, and the Congress of Brussels, 1868.London, 1869, p. 3-9. 164.

Rbeiniscbe Zeitung fiir Politik, Handel und Gewerbe", Köln. 196.

Quesnay, F. Tableau économique. First print. in 1758 and now reprod.in facs. for the British economic association. London, 1894. VIII,XII, 6 p. 67.

Sering, M. Die innere Kolonisation im as:lichen Deutschland. Leipzig,Duncker u. Humblot, 1893. IX, 330 S. (Schriften des Vereins farSozialpolitik. LVI). 120, 123.

Sombart, W. Sozialismus und soziale Bewegung im 19. Jabrbundert. Bern,Steiger, 1897. 86 S. (Ethisch-sozialwissenschaftliche Vortragskurse,veranstaltet von den ethischen Gesellschaften in Deutschland, Coster-reich und der Schweiz, hrsg. von der Schweizerischen Gesellschaftfar ethische Kult-ur. (Zaricher Reden). Bd. IV). 148.

Vorwarts", Leipzig Berlin. 191.

Wolf, J. Sozialismus und kapitalistiscbe Gesellschaftsordnung. KritischeWiirdigung beider als Grundlegung einer Sozialpolitik. Stuttgart,Gotta, 1892. XIX, 620 S. 196.

www.dacoromanica.ro

499

INDICE DE NUME

A

Akselrod, L. I. (Ortodox) (1868-1946) autoare de lucrAri de filozofiesi de criticA literarA, social-democratA. In timp ce se afla in emigratie, aintrat in Uniunea social-democratilor rusi din strAiniitate". DupA Congre-sul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In timpul primului rAzboimondial s-a situat pe pozitii defensiste. La inceputul anului 1917 a Lostmai Intii membru in C.C. al rnensevicilor, iar apoi membru in C.C.-ul grupu-lui plehanovist Edinstvo". ImpArtAsind conceptiile mensevice ale lui Pleha-nov i repetind greselile lui filozofice, ea a luptat irnpotriva bolsevicilor,impotriva conceptiilor filozofice ale lui Lenin. Incepind din 1918 s-a in-depArtat de activitatea politicA propriu-zisa i s-a ocupat cu munca peda-gogicA Intr-o serie de institutii de invatAmint superior din U.R.S.S. 332.

Akselrod, P. B. (1850-1928) unul dintre liderii mensevismului ; in1870-1880 narodnic, iar dupä scindarea organizatiei Zemlea i voles"a aderat la grupul Cernii peredel" ; in 1883 a luat parte la creareagrupului Eliberarea muncii". Incepind din 1900 a fost membru alredactiei ziarului Iskra" i revistei Zarea". La Congresul al II-lea alP.M.S.D.R. s-a rnanifestat ca mensevic. In 1905 a lansat ideea oportu-nistA a convocArii unui larg congres muncitoresc", pe care-I opunea parti-dului proletariatului. In anii reactiunii a fost unul dintre conduclitoriilichidatorilor, a f Acut parte din redactia ziarului Go los Sotial-Dernokrata",organul mensevicilor lichidatori ; in 1912 a participat la blocul din au-gust", bloc antipartinic. In timpul primului razboi mondial s-a situat pepozitii centriste, camuflindu-si conceptiile social-sovine printr-o frazeologieinternationalistA. A luat parte la conferintele de la Zimmerwald i Kien-thal, unde a aderat la aripa dreapti

FatA de Revolutia SocialistA din Octombrie a avut o atitudine ostilisi a propagat ideea interventriei arrnate impotriva Rusiei Sovietice.166, 184, 211-212, 222, 232, 233, 240, 249, 251, 252-253, 321, 326,330, 331-332, 333, 337-338, 339, 341, 342, 350, 351.

Alekseev, P. A. (1849-1891) cunoscut revolutionar din deceniul al8-lea al secolului trecut, de profesiune tesAtor. In 1873 a f Acut partedin cercul muncitoresc revolutionar organizat la Petersburg, dincolo do

-

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

500 INDICE DE NUME

bariera Nevskaia" ; incepind din noiembrie 1874 a participat activ lapropaganda revolutionarl care se desfAsura in rindurile muncitorilor dinMoscova. In aprilie 1875 a fost arestat si, dupa o detentiune de doi ani,a fost judecat in cadrul procesului celor 50". La prom a refuzat atrecurga la serviciile unui apArAtor si a rostit o cuvintare revolutionarkpe care a incheiat-o prevestind caderea inevitabilA a absolutismului tarist.Cuvintarea lui Alekseev, difuzatA ulterior in presa ilegalk a exercitat oinfluenta puternica asupra miKArii revolutionare din Rusia. La 14 mar-tie 1877 Alekseev a fost condamnat la 10 ani mune/ silnicA ; dupa execu-tarea pedepsei i s-a fixat domiciliul intr-un ulus indepArtat din Regiuneaiakutk unde la 16 august 1891 a fost ucis de aufacAtori. 368.

Alexandru al 11-lea (Romanov) (1818-1881) imparat al Rusiei (18551881). 411.

Alexandru al 111-lea (Romanov) (1845-1894) impArat al Rusiei (18811894). 398.

Aristotel (384-322 inaintea erei noastre) mare ginditor al Grecieiantice, ideolog al clasei dominante din societatea sclavagistA antickAristotel a fost discipolul lui Platon, dar a respins teoria idealistA ainvatatorului sAu, supunind-o unei critici aspre. In conceptille sale filo-zofice el oscila intre idealism si materialism. Aristotel a adunat intr-unsistem atotcuprinzator cunc4tintele timpului sAu, a formulat legile funda-mentale ale logicii formale, a fAcut cercetAri economice : cu Aristotel kiincepe Marx expunerea istoriei teoriei márfii, a valorii, banilor si primelorforme de capital capitalul uzurar si comercial (vezi Contributii lacritica economiei politice" si volumul I al Capitalului"). 40.

Arseniev vezi Potresov, A. N.

B

Bebel, August (1840-1913) unul dintre cei mai de seamA militantiai partidului social-democrat german si ai Internationalei a II-a. De profe-siune strungar. In activitatea politicA a intrat in prima jumAtate a deceniu-lui al 7-lea al secolului trecut. A fost membru al Internationalei I. In1869 a intemeiat impreuna cu W. Liebknecht partidul muncitoresc social-democrat, care in 1875 a fuzionat cu lassalleenii, formind partidul munci-toresc socialist din Germania, care mai tirziu a luat denumirea de partidsocial-democrat. A fost de repetate ori ales deputat in Reichstag ; a lily-tat pentru calea democraticá de unificare a Germaniei. In timpul r52-boiului franco-prusian s-a situat pe pozitii internationaliste. A sprijinitComuna din Paris ; de pa tribuna parlamentarà a dernascat politica cola-nialistä a Germanici lui Wilhelm. Publicist talentat si bun orator, Bebela exercitat o influenta puternica asupra dezvoltArii miscArii muncitorestigermane si europene. In ultimul deceniu al secolului trecut a luat ati-tudine impotriva reformismului si revizionismului si s-a ridicat in aptt-ram teoriei marxiste, impotriva denaturArii si vulgarizArii ci de clitre

--

--

--

--

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 601

E. Bernstein si partizanii lui. Lenin considera cuvintarile lui Bebel impo-triva bernsteinienilor un model de aparare a conceptiilor marxiste si delupta pentru caracterul cu adevarat socialist al partidului muncitoresc"(Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag. 290).

In ultima perioada a activitatii sale, Bebel a comis o serie de greselicu caracter centrist (lupta insuficienta impotriva oportunistilor, supra-aprecierea formelor parlamentare de lupta etc.). 259, 262.

Beltov, N. vezi Plehanov, G. V.

Bernstein, Eduard (1850-1932) lider al aripii ultraoportuniste asocial-democratiei germane si a Internationalei a II-a, teoretician al revi-zionismului i reformismului. In anii 1881-1890 a fost redactor al organu-lui central ilegal al social-democratiei germane, Der Sozialdemokrat".Intre 1896-1898 el a publicat in revista Die Neue Zeit" o serie dearticole sub titlul comun Problemele socialismului", editate apoi intr-unvolum intitulat Premise le socialismului i sarcinile social-democratiei"(1899), in care a procedat deschis la revizuirea bazelor filozofice, eco-nomice i politice ale marxismului revolutionar. Bernstein nega teoriamarxista a luptei de clasa, teoria inevitabilitatii prabusirii capitalismului,teoria revolutiei socialiste si a dictaturii proletariatului. Cit privesterevolutia proletariatului, oportunistul s-a dezvatat pina sa se si gindeascala asa ceva" spunea V. I. Lenin referindu-se la Bernstein (Opere,vol. 25, E.S.P.L.P. 1956, pag. 425).

Bernstein considera cà singura sarcina a miscarii muncitoresti este luptapentru ref orme rnenite sa imbunatateasce situatia economica a munci-torilor in societatea capitalista ; el a lansat formula oportunista :carea este totul, telul final nimic". In anii urmatori Bernstein a conti-nuat lupta impotriva marxismului, a militat pentru sprijinirea politiciiburgheziei imperialiste. Conceptiile teoretice ale lui Bernstein si ale adepti-lor sài, precum i activitatea lor oportunista practica au dus la tradareadirecta a intereselor clasei muncitoare, tradare care s-a soldat cu falimen-tul rusinos al Internationalei a II-a. Revizionistii din toate Odle repethintr-o forma sau alta denaturarile marxismului in sensul in care I-a de-naturat Bernstein. 174, 177, 194-200, 201-205, 213-214, 257, 259,264, 297-298, 300, 301, 317, 322, 348, 350.

Blau, A. A. (nascut in 1849) statistician si economist, sef al sectieide statisticA a Departamentului comertului i manufacturilor, inspectorfiscal. Sub Ingrijirea lui au fost publicate mai multe lucrari de sta-tistica. 62.

Bobo vezi Struve, P. B.

Bogdanov, A. (Malinovski, A. A.) (1873-1928) filozof, sociolog,economist, de profesiune medic. In ultimul deceniu al secolului trecuta participat la activitatea unor cercuri social-democrate (la Tula). DupaCongresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In calitatea sade membru al Biroului Comitetelor majoritatii a activat in Rusia pentrupregatirea Congresului al III-lea al partidului, congres la care a fost ales

sci5-

www.dacoromanica.ro

602 INDICE DE NUME

mcmbru al C.C. A facut parte din redactiile organelor de presi bolseviceVpered" i Proletarii" si a fost unul dintre redactorii ziarului bolsevicNovaia Jizn". In anii de reaqiune a fost conducatorul otzovistilor, lideral grupului Vpered", care a luptat impotriva lui Lenin si a partidului.In domeniul filozofiei a incercat sa creeze un sistem propriu empirio-monismul" (varietate a empiriocriticismului, camuflata printr-o terminolo-gie pseudomarxista), pe care Lenin 1-a criticat in lucrarea sa Materialism

empiriocriticism" (1909). La consfatuirea din iunie 1909 a redactieilargite a ziarului Proletarii", Bogdanov a fost exclus din rindurile

Dui:4 Revolutia Socialista din Octombrie a fost unul dintre con-ducatorii i inspiratorii proletcultului", a activat in cadrul Universitatiiproletare. Incepind din 1926 a fost director al Institutului de transfuziea singelui, organizat de el. 36-44.

Bok, I. I. (1848-1916) statistician, in perioada 1870-1880 a lucratca redactor la Comitetul de statistica al ministerului de interne, a intoc-mit si a prelucrat Materialele pentru statistics fabricilor i uzinelor dinRusia europeani pe anul 1868" (1872), care formeaza volumul al VI-leaal Analelor statistice ale Imperiului rus". 6.

Bonaparte, Ludovic vezi Napoleon al III-lea.

Bam-Bawerk, Eugen (1851-1914) economist burghez, unul dintrereprezentantii asa-numitei scoli austriece" in economia politica. In fun-damentarea conceptiei sale, el pornea de la teoria subiectiva-psihologicaa utilitatii finale, sustinind cà profitul ar decurge din diferenta dintreaprecierile subiective" ale valorilor prezente i viitoare si nu at fi unrezultat al exploatarii clasei muncitoare. Coco losind contradictiile capita-lismului, asuprirea muncii de cfitre capital, Böhm-Bawerk cauta sà abataitentia clasei muncitoare de la necesitatea luptei revolutionare. Conceptiilelui reactionare sint folosite de burghezie pentru apararea capitalismului.

197. 198.

Budagov, S. G. a intocmit un indicator al fabricilor i uzinelor.2, 4-5.

Bucb, L. K. (1847-1917) economist rus, autorul cartii Elementelefundamentale ale economiei politice. Intensitatea muncii, prctul de cost,valoarea i pretul marfurilor" (1896), in care a incercat sa dea o inter-pretare proprie teoriei valorii bazate pe munch', pornind de la un punctde vedere fizic-naturalist gresit. Buch a participat la miscarea revolutio-nark' de la sfirsitul deceniului al 8-lea al secolului trecut. 198.

Bulgakov, S. N. (1871-1944) economist burghez, filozof idealist. Inultimul deceniu al secolului trecut a fost marxist legal". In scrierilesale, el a revizuit teoria lui Marx in problema agrara, cautind sa de-monstreze trainicia" i viabilitatea" micii gospodarii taranesti, supe-rioritatea" ei fata de marea gospodarie capitalista, si a cautat sa explicepauperizarea maselor populare prin asa-numita lege a fertilitatii descres-cinde a solului". Duca revolutia din 1905-1907, Bulgakov a aderat la

si

-

balm-Mailer.

--

--

-

--

-

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 603

cadeci, a colaborat la culegerea Vehi", pe care V. I. Lenin a denumit-oenciclopedie a renegiirii liberale". Bulgakov a dus o lupti fatisa impo-triva filozofiei materialiste, combatind-o de pe poziciile neokantianismului,ale misticii i obscurantismului clerical. Dupi 1918 s-a facut preot, aernigrat in strainatate si a dus impotriva Rusiei Sovietice o propagandadusmanoasa. - 45, 46, 50, 52-54, 66, 68, 69, 76, 77, 80, 91, 95-96,97, 98, 99, 100, 101-102, 103, 104-105, 106, 108, 109-110, 111-112,113, 114-115, 116, 118, 120, 121, 123-124, 125, 126, 127, 128-130,131, 132, 133, 134, 135-136, 137-138, 139, 141, 142-143, 199.

Bufen, A. B. (1831-1876) - statistician, Incepind din 1857 a lucratca redactor la Comitetul de statistica, mai tirziu a lucrat la ministerul definance, unde sub ingrijirea lui au aparut sapte numere ale Anuaruluiministerului de finance". In calitate de reprezentant al Societatii de geo-grafie din Rusia a facut parte din Comisia pentru cercetarea industrieimestesugaresti din Rusia. - 6.

Cernifevski, N. G. (1828-1889) - mare democrat-revolutionar rus,om de stiinta, scriitor, critic literar ; unul dintre precursorii eminenci aisocial-democraciei ruse. Cernisevski a fost inspiratorul i conducatorulideologic al miscarii democratice-revolutionare din deceniul al 7-lea alsecolului trecut in Rusia. Fiind socialist-utopist, el considera posibilatrecerea la socialism prin intermediul obstii taranesti, dar in acelasi timp,ca democrat-revolucionar, a stiut sá exercite o influenta in spirit revo-lucionar asupra tuturor evenimentelor politice ale epocii sale, propagind- peste obstacolele i barierele cenzurii - ideea revoluciei taranesti, ideealuptei maselor pentru rasturnarea tuturor vechilor autoritati" (V. I. Lenin,Opere, vol. 17, E.S.P.L.P. 1957, pag. 104). Revista Sovremennik", careaparea sub ingrijirea lui, exprima punctul de vedere al fortelor revolu-tionare din Rusia. Cernisevski demasca cu vehementa caracterul iobagistal reformei caranesti" din 1861 si chema pe tarani la rascoala. In 1862a fost arestat de guvernul tarist i intemnitat in fortareata Petropav-lovskaia", unde a stat aproape doi ani, iar dupl aceea a fost condamnatla 7 ani mind silnica i deportare pe viaca in Siberia, de unde a fosteliberat abia spre sfirsitul vigil sale. Pina in ultima clipa el a ramas unluptator inflacarat impotriva inegalitatii sociale, impotriva tuturor formelorde manifestare a asupririi politice i econornice.

Deosebit de mafi sint meritele lui Cernisevski in domeniul dezvoltariifilozofiei materialiste ruse. Conceptiile lui filozofice reprezintá culmeadezvoltarii 1ntregii filozofii materialiste premarxiste. Materialismul lui aavut un caracter revolucionar, eficient. Cernisevski a criticat cu asprimeteoriile idealiste si a cautat sa prelucreze in spirit materialist dialecticslui Hegel.

In domeniul economiei politice, al esteticii, al istoriei, CernIsevski adat un exemplu de aplicare a metodei dialectice la cercetarea fenomene-lor realitacii. K. Marx, care a studiat operele lui Cernisevski, le acordao Malta pretuire 1i-1 numea pe autor marele invatat rus". Lenin a

www.dacoromanica.ro

604 INDICE DE NUME

scris despre Cernisevski cà este singurul scriitor rus cu adevarat mare,care, incepind din al saselea deceniu al secolului trecut i pina in 1888,a stiut sa se mentina la nivelul unui materialism filozofic integral...Cernisevski n-a reusit in* sau mai bine zis n-a putut remarca Lenin ,datorita starii inapoiate a vietii rusesti, sa se ridice pina la materialismuldialectic al lui Marx si Engels" (Opere, vol. 14, Editura politica, 1959,pag. 354).

Cernisevski a scris o serie intreaga de lucrari stralucite in domeniulfilozofiei, al economiei politice, al istoriei, eticii i esteticii. Lucrarile luide critica literara au exercitat o mare influenta asupra dezvoltarii artei

literaturii ruse. Romanul sau Ce-i de facut ?" (1863) a contribuit laeducarea multor generatii de revolutionari in Rusia si in strainatate.248, 252-253, 258.

Danielson, N. F. (N.on) (1844-1918) autor rus de lucrari de eco-nomic, unul dintre ideologii narodnicismului liberal in ultimele dotadecenii ale secolului trecut ; in deceniile al 7-lea si al 8-lea, Danielsona avut legaturi cu cercurile tinerilor raznocinti revolutionari. El a ter-minat prima traducere in limba rush' a Capitalului" lui K. Marx, inceputide G. A. Lopatin ; in legatura cu aceasta a purtat corespondenta cuK. Marx si F. Engels ; in scrisorile sale a atins i probleme privinddezvoltarea economica a Rusiei. Dar el n-a inteles esenta marxismuluimai tirziu a luat pozitie impotriva lui. In 1893 a publicat cartea saStudii asupra economiei noastre sociale de dupa reforma", care, im-preuna cu lucrarile lui V. P. Vorontov, a servit ca fundamentare teoreticaa narodnicismului liberal. Intr-o serie de lucrari ale sale, V. I. Lenin acriticat cu asprime conceptiile lui Danielson. 16, 45, 49, 80.

Dioneo (Alovski, I. V.) (1865-1935) publicist, in deceniul al 8-leaal secolului trecut a luat parte la miscarea narodnica, a fost deportat inSiberia ; ulterior a plecat in strainatate i s-a stabilit la Londra. A cola-borat la Russkoe Bogatstvo" si la Russkie Vedomosti". In timpul pri-mului razboi mondial a fost partizan al Antantei. Dupi Revolutia dinOctombrie dusman al dictaturii proletare. 107.

Thihring, Eugen (1833-1921) filozof si economist german. Concep-tiile filozoficc ale lui Daring reprezentau un amalgam eclectic de pozi-tivism, materialism metafizic si idealism. Sistemul utopic reactionar alunei economii socialitare" conceput de el idealiza formele de economiesemifeudale din Prusia. Conceptiile claunatoare i confuze ale lui Diihringin problemele filozofiei, ale economiei politice si ale socialismului sebucurau de sprijin in rindurile unei pàrçi a social-democratiei germane,ceea ce crea o mare primejdie pentru acest partid, care pe vremea acceainch nu se consolidase. De aceea Engels a luat atitudine impotriva luiDaring, criticind cu asprirne conceptiile lui in cartea Anti-Daring.Domnul Eugen Daring revolutioneaza stiinta" (1877-1878). In cartea saMaterialism si empiriocriticism" (1909) si intr-o serie de alte lucrari,

Si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 605

V. I. Lenin a criticat in repetate rinduri conceptiile eclectice ale luiDahring.

Principalele lucrari ale lui Diihting sint : Curs de filozofie" (1875),Istorie critici a economiei nationale si a socialismului" (1871),Cursde economic nationala i sociala" (1873). - 67, 137, 196.

Egos - vezi Martov, L.

Engelbardt, A. N. (1832-1893) - publicist, narodnic, cunoscut prinactivitatea sa pe tärim obstesc si agronomic si prin experienta organizariiunei gospodarii rationale pe mosia sa Batiscevo, gubernia Smolensk. Incartea Dezvoltarea capitalismului in Rusia", V. I. Lenin face o caracte-rizare a gospodariei lui Engelhardt, demonstrind, pe baza exemplului ei,caracterul utopic al teoriilor narodnice. Engelhardt este autorul scrisorilorDe la tad.", publicate in revista Otecestvenniie Zapiski" (si aparurein volum in 1882), precum si al unei serii de alte lucrari in legatura cuproblemele agriculturii ; a fost redactor-sef al revistei Himiceskii Jurnal"(1859-1860), prima publicatie de acest fel in Rusia. - 108.

Engels, Friedricb (1820-1895) - unul dintre intemeietorii comunismuluiconducator i invatator al proletariatului international, prieten

tovaras de lupta al lui K. Marx (vezi articolul lui V. I. LeninFriedrich Engels". Opere complete, vol. 2, Editura politica, 1960,editia a doua, pag. 1-14). - 42, 54, 61, 67, 72-73, 136-137, 164, 176,177, 196-197, 198-199, 203, 204, 239, 242, 253, 287, 322, 350.

F. P. - vezi Lenin, V. I.

Geamänul - vezi Struve, P. B.

Gbertenstein, M. I. (1859-1906) - economist, prof esor la Institutulagronomic din Moscova, deputat in Duma I de star, unul dintre lideriicadetilor - principalul partid al burgheziei ruse - si teoreticianul lui inproblems agrara. A fost ucis de ultrareactionari in Finlanda dui:a dizol-varea Dumei I de stat. - 53.

Gladstone, William Ewart (1809-1898) - om politic si barbat de statenglez, care in decursul carierei sale a evoluat de la ultraconservatorismla liberalism. In calitate de cancelar al trezoreriei (ministru definante) (1852-1855, 1859-1866) si prim-ministru (1868-1874, 1880-1885,1886, 1892-1894), Gladstone a introdus uncle reforme, care adesea eraudictate de considerente de conjuncrura izvorite din lupta parlamentara

;i

F'

www.dacoromanica.ro

506 INDICE DE NOME

impotriva opozitiei, si a folosit pe scarl larg5 demagogia politicA ca mijlocpentru a atrage de partea sa pAturile mic-burgheze ale populatiei si vir-futile dasei muncitoare. A dus o politicA coloniall de cotropire si areprimat cu cruzime miscarea de eliberare nationala din Ir lands. Ca ompolitic, Gladstone, acest erou al burghezilor liberali si al mic-burghezilorobtuzi" (V. I. Lenin. Opere, vol. 20, Editura politick 1959, pag. 143),se caracteriza printr-o totali 1ips1 de principii si printr-o mare dozA defAtfirnicie. K. Marx il numea pe Gladstone ipocrit si cazuist inveterat"(K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXVII, editia rusk 1935, pag. 129).

231.

Gossen, Hermann (1810-1858) economist burghez german, unul dintreautorii teoriei utilititii finale", dezvoltati mai tirziu de scoala austriacr.A formulat aceastA teorie in cartea Dezvoltarea legilor care guverneazArelatiile dintre oameni si a regulilor de activitate care decurg din acesterelatii" (1854). 197.

Goozdev, R. (Timmerman, R. E.) (1866-1900) scriitor, ale cAruiarticole economice si povestiri au fost publicate in Russkoe Bogatstvo",Jizn", Naucinoe Obozrenie". In 1896 a condus impreunA cu P. P. Mas-lov, A. A. Sanin, V. I. Portugalov q.a., cotidianul Samarski Vestnik".Lucrarea cea mai cunoscutA a lui Gvozdev este Chiaburie cAmAtArie,Insemnitatca ei social-economic:4". 55, 56, 59.

H

Hegel, Georg Wilhelm Friedrich (1770-1831) unul dintre cei mai deaeaml filozofi germani ; idealist obiectiv, ideolog al burgheziei germane.Filozofia lui Hegel reprezintA punctul culminant al idealismului germande la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.Meritul istoric al lui Hegel constA in elaborarea profundà si multilateralAa dialecticii idealiste, care a constituit unul dintre izvoarele teoretice alematerialismului dialectic. Potrivit doctrinei lui Hegel, intreaga lume natu-ralA, istoricA si spirituall se afll in necontenità miscare, schimbare, trans-formare si dezvoltare ; el consideri insl cA lumea obiectivk realitatea,este un produs al spiritului absolut, al ideii absolute. V. I. Lenin acalificat ideea absolutà drept o niscocire teologicA a idealistului Hegel.Ceea ce caracterizeazA filozofia lui Hegel este contradictia profundadintre metoda sa dialecticA si sistemul ski conservator, metafizic, careIn fond proclama incetarea dezvoltárii. Prin conceptiile sale social-politiceHegel era reactionar.

K. Marx, F. Engels ;i V. I. Lenin, prelucrind in mod critic metodadialecticA a lui Hegel, au creat dialectica materialistA, care reflectii legilecele mai generale ale dezvoltirii lumii obiective si a gindirii omeneiti.

Principalele opere ale lui Hegel sint : Fenomenologia spiritului"(1806), Stiinta logicii" (1812-1816), Enciclopedia stiintelor filozofice"(1817), Filozofia dreptului" (1821). Opere postume : Prelegeri de este-tick sau filozofia artei" (1836-1838) §i Prelegeri de istorie a filozofier(1833-1836). 196.www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 607

Herkner, Heinricb (1863-1932) economist burghez german, profesor,vicepresedinte al Uniunii pentru politica socialr. 301.

Hobson, John Atkinson (1858-1940) economist englez, reprezentanttipic al reformismului i pacifismului burghez, autor al unei serii de cacti,dintre care cele mai cunoscute sint : Problemele sArAciei" (1891), Evo-lutia capitalismului contemporan" (1894), Imperialismul" (1902). Inultima perioada a vietii sale Hobson a trecut la proslAvirea fitiiil aimperialismului si a propagat teoria statului universal". 146-148, 149.

1

V. vezi Lenin, V. I.

loan din Kronstadt vezi Sergheev, I. I.

Jevons, William Stanley (1835-1882) economist si filozof burghezenglez ; prof esor de logica, filozofie i economie politica la Manchester(1866-1876) si la Londra (1876-1881). Principala lucrare de economic alui Jevons este Teoria econoraiei politice" (1871). In conceptiile salede economie politick Jevons pornea de la principiul fundamental alscolii austriece" teoria utilitatii finale".

Jevons este considerat intemeietorul scolii matematice a economiei po-litice vulgare ; construindu-si indeosebi pe baze matematice rationamenteleasupra categoriilor economiei politice, el reducea relatiile economice laproportii pur cantitative. F. Engels a supus unei critici nimicitoare con-ceptiile lui Jevons, remarcind totodata ca burghezia considerA cä cel maisigur lucru este sii nu tolereze nici un fel de stiinta (vezi K. Marx siF. Engels. Opere, ed. rusk vol. XXVIII, 1940, pag. 56 si 186). 197.

Jukovski, I. G. (1822-1907) economist si publicist burghez. A cola-borat la revistele Sovremennik" i Vestnik Evropi" si a fost unul dintreredactorii revistei Kosmos". In lucrArile sale a incercat sl imbine Inmod eclectic diferite teorii economice. Adversar al economiei politicemarxiste, Jukovski a publicat In 1877 in revista Vestnik Evropl" nr. 9un articol intitulat Karl Marx si cartes sa despre capital", articol carecontinea atacuri vehemente la adresa marxismului si care a stirnit InRusia o polemica vie in jurul Capitalului". N. Mihailovski a publicat InOtecestvennie Zapiski" nr. 10 (octombrie 1877) un articol intitulatKarl Marx judecat de d-1 I. Jukovski". Articolul acesta 1-a determinatpe K. Marx sa adreseze redactiei revistei Otecestvennie Zapiski" vestitasa scrisoare (K. Marx F. Engels, Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag,Berlin, 1953, pag. 365-368). V. I. Lenin 1-a calificat pe Jukovski dreptun economist burghez de duzinr. 197.

Ilin,

-

-

--

-

-

--

--

www.dacoromanica.ro

508 MICE DB NUMB.171117.7Allaaia

Kablukov, N. A. (1849-1919) economist si statistician, narodnic,profesor la Universitatea din Moscova. Intre 1885 si 1907 a condussectia de statisticA a Consiliului zemstvei guberniale Moscova. Sub con-ducerea lui au fost intocmite Culegerile de date statistice cu privire lagubernia Moscova" (1877-1879). El a scris de asemenea : Problemamuncitorilor in agricultura" (1884), Prelegeri de economic agricoll"(1897) si altele. In lucearile sale, el a sustinut ideea trAiniciei" miciigospodArii tAranesti, idealizind obstea tArAneascA ca forma' capabilk pre-tindea el, sA preintimpine diferentierea tArAnimii. A combAtut marxismulsi in problema rolului i insemnitatii luptei de clask propovAduind paceaintre clase. Intr-o serie de lucari, si in special in Dezvoltarea capitalis-mului in Rusia", V. I. Lenin a supus unei critici severe conceptiile luiKablukov. In 1917 Kablukov a participat la lucrArile Comitetului agrargeneral de pe linga guvernul provizoriu burghez. Dupa Mama RevolutieSocialista din Octombrie a lucrat la Directia centralA de statisticA, de-punind totodatA o activitate pedagogicA i publicistidt. 100, 107, 124.

Kant, Immanuel (1724-1804) filozof german, profesor la Universi-tatea din Konigsberg. Principals sa lucrare, Critica ratiunii pure", aapArut in 1781. TrAsAtura esentiala a filozofiei lui Kant rezidA tocmaiin concilierea materialismului cu idealismul, in stabilirea unui compromisintre acestea, in imbinarea intr-un singur sistem a unor curente filozoficeeterogene, opuse" (V. I. Lenin. Opere, vol. 14, Editura politick 1959,pag. 190). Tendinta de a se intoarce la Kant sau de a impAca pe Marxcu Kant a fost intotdeauna caracteristicA revizionistilor. 73.

Klirger, Karl economist german, autorul cArtii Muncitorii sezonieridin Saxonia. Lucrare intocmità pe bazA de constatAri personale si calculestatistice" (1890). 131.

Karim, N. A. (1855-1905) economist si statistician, fruntas alzemstvelor. Incepind din 1891 a fost profesor la Universitatea din Iuriev(Tartu), iar apoi la Institutul agronomic din Moscova. A colaborat laziarul Russkie Vedomosti", la revistele Zemstvo", Russkoe Bogatstvo"etc. ; a scris in legatura cu problemele economiei gospodariei Ora:testidin Rusia numeroase cArti si articole in care a apArat conceptiile narod-nicilor liberali. Intr-o serie de lucrAri i articole ale sale, V. I. Lenin acriticat cu asprime conceptiile reactionare ale lui Karisev. 1-2, 5, 7,12, 13, 15-16, 18, 19, 20, 21, 22-24, 26-28, 29-30, 33.

Kautsky, Karl (1854-1938) unul dintre liderii social-democratieigermane si ai Internationalei a II-a, la inceput marxist, mai tirziu renegatal marxismului, ideolog al unuia dintre curentele oportuniste din miscareamuncitoreasci centrismul (kautskismul). La miscarea socialistA Kautskya inceput sa participe in 1874. Pe vremea aceea conceptiile sale politicereprezentau un amestec de lassalleeanism, neomalthusianism i anarhism.In 1881 a cunoscut pe K. Marx si pe F. Engels g sub influenta lor atrecut pe pozitiile marxismului, dar incA in perioada aceea a dat dovadA

-

--

---

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 609

de oscilAri si inclinatii spre oportunism, lucru pentru care K. Marx gF. Engels I-au criticat cu asprime. In ultimele douli decenii ale secoluluitrecut, Kautsky a scris o serie de lucrari in legaturA cu unele problemeale teoriei marxiste : Doctrina economica a lui Karl Marx", (1886),Problema agrare (1898) etc., care, cu toate greselile pe care le con-tineau, au avut un rol pozitiv in propagarea marxismului.

Mai tirziu, cind miscarea revolutionarii a luat o mare amploare, Kautskya trecut pe pozitiile oportunismului ; in ajunul primului rázboi mondialcl devine centrist, iar in timpul rAzboiului trece in tabAra dusmanilor140 ai marxismului revolutionar, camuflindu-si sociallovinismul sub pa-ravanul unei frazeologii cu coloratura internationalista. Kautsky a lansatteoria ultraimperialismului, a cArei esenta reactionara a fost demascatAde Lenin in lucrArile Falimentul Internationalei a II-a" (1915), Im-perialismul, stadiul cel mai Malt al capitalismului" (1916) si in altelucrari. Dupà Marea Revolutie Socialista din Octombrie, Kautsky a cri-ticat de pe pozitii dusmanoase orinduirea sovietica socialista, comunismul.

In lucearile sale Statul si revolutia" (1917), Revolutia proletara sirenegatul Kautsky" (1918) si intr-o serie de alte lucrari, V. I. Lenina supus unei critici nimicitoare teoriile kautskiste. ArItind cit de primej-dios este kautskismul, V. I. Lenin scria : Clasa muncitoare nu-si poateindeplini rolul sAu revolutionar mondial dacà nu duce un rAzboi necru-tAtor impotriva acestei atitudini de renegare, impotriva acestei lipse decaracter, impotriva acestei slugArnicii fata de oportunism si impotrivaacestei nemaipomenite trivializAri tcoretice a marxismului" (Opere, vol. 21,Editura politica, 1959, pag. 306). - 40, 72, 85, 86-87, 88-89, 90,95-96, 97, 98-103, 103-105, 106-109, 110-111, 112-114, 115, 116-120,121-125, 126-129, 130-132, 133, 134-137, 138, 139-142, 143, 144,145, 183, 194-199, 200-201, 202-203, 204-205, 214, 219, 229, 231,264-265, 293-294, 298, 299, 300, 301, 332-333.

Kircbmann, Julius-Hermann (1802-1884) - filozof si publicist german,tovaras de idei al lui Rodbertus - unul dintre tcorcticienii socialismuluide stat". In anii 1871-1876 a fost deputat in Reichstag din parteapartidului progresist", partid burghez ; autor al unei serii de lucrAri indomeniul dreptului fi al filozofiei. - 51.

Kobeleatizi, A. I. (1862-1907) - alcAtuitorul unor culegeri de legi cuprivire la reglementarea muncii in fabrici, adjunct al ministrului callor dccomunicatie. A intocmit un Indicator pcntru uzul functionarilor inspectieide fabricA si al fabricantilor" (1897). - 7, 13.

Koenig, F. - economist german, autorul cliqii Situatia agriculturiiengleze sub prcsiunea concurentei internationale din zilele noastre, mij-loaccle 0 caile pentru imbunAtatirea acestei situatii" (1896). - 140.

Kolb, Georg Friedricb (1800-1884) - statistician si publicist german.In 1848 a fost deputat in parlamentul german ; incepind din 1863 - de-putat in Camera bavareza ; autorul Carta Manual de statisticA compa-rate (1875). - 201.

www.dacoromanica.ro

510 INDICE DE NUME

Korsak, A. K. (1832-1874) economist si publicist rus, autorul lucrAriiDespre formele industriei in general si despre insemnAtatea productieila domiciliu (industria mestesug5reasca si industria casnici) In Europaoccidentali si in Rusia" (1861). 42.

Kricevski, B. N. (1866-1919) social-democrat rus, publicist, unuldintre liderii economismului". De la sfirsitul penultirnului deceniu alsecolului trecut a luat parte la activitatea cercurilor social-democrate dinRusia ; la inceputul ultimului deceniu al secolului a emigrat ; in strãinkatea aderat la grupul Eliberarea muncii" si a colaborat la publicatiileacestuia. Curind insá s-a indepfirtat de grupul Eliberarea muncii" sicatre sfirsitul deceniului a devenit unul dintre conduatorii Uniuniisocial-democratilor rusi din strainettate", redactor al revistei RaboceeDelo", organul Uniunii. DupA Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. nu amai avut nici un rol in miscarea social-democratä. 376.

L

Labriola, Antonio (1843-1904) publicist si filozof italian ; pe lasfirsitul deceniului al 9-lea al secolului trecut s-a indepArtat de ideologiaburghezA si a devenit marxist. In 1895 a publicat o carte intitulatà Inamintirea *Manifestului Partidului Comuniso". Aceastà carte ImpreunAcu cea aplrutA In 1896 sub titlul Despre materialismul istoric" au con-stituit primele douà pArti ale lucrlrii Studii asupra conceptiei materialistea istoriei". 0 analizA a acestei din urm5 lucrAri a fost facuti deG. V. Plehanov in articolul sat: Conceptia materialistà a istoriei" (veziG. V. Plehanov : Conceptia materialistA a istoriei", Editura P.C.R., 1945).

In lucrfirile sale, Labriola a expus bazele conceptiei materialiste aistoriei, a supus unei critici severe filozofia reactionarà a lui Hartmann,Nietzsche, Croce, a combgtut pe criticii burghezi ai marxismului si perevizionisti. 194.

Lassa lle, Ferdinand (1825-1864) socialist mic-burghez german, tote-rneietorul unei varietAti a oportunismului in miscarea muncitoreasa ger-mani lassalleeanismul.

Lassa Ile a fost unul dintre intemeietorii Uniunii generale a muncitorilorgermani (1863). Crearea acestei Uniuni a Emit o insemnatate pozitivApentru miscarea muncitoreasa, dar Lassa Ile, In calitatea sa de presedinteal Uniunii, a dirijat-o pe o tale oportunisa. Limitindu-se la lupta pentruo activitate parlamentarA palnick lassalleenii socoteau cl, prin agitatialegall pentru dreptul de vot universal, prin crearea de asociatiide productie subventionate de statul iuncherilor, vor reusi sA construiascAun stat popular liber". Lassa Ile a sprijinit politica de unificare a Ger-maniei prin másuri infAptuite de sus", sub hegemonia Prusiei reactionare.Politica oportunisti a lassalleenilor a constituit o piedici In calea activi-dtii Internationalei I, in calea creárii unui partid cu adevArat muncito-resc In Germania si a intirziat formates constiintei de clad a munci-torilor.

-

--

-

-

--

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 611

Greselile teoretice i politice ale lassalleenilor au fost aspru criticatede cAtre clasicii marxism-leninismului (vezi K. Marx. Critica programuluide la Gotha" ; V. I. Lenin. Statul i revolutia" i alte lucrAri). - 163,203.

Lehmann, Karl - medic, social-democrat, membru al organizatiei dinMünchen a social-democratiei germane, a dat sprijin Iskrei" In perioadacind sediul redactiei se afla la Munchen. - 414.

Lenin, V. I. (Ulianov, V. I., V. Ilin, VI. Ilin, Vlad. Ilin, VladimirT. H., F. P.) (1870-1924) - date biografice. - 17, 49, 54, 57, 61, 65,66, 67, 68, 69, 70, 74, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 90, 91, 95, 113,117, 126, 132, 136, 138, 149, 151, 153, 154, 155, 173-175, 222, 232,251, 297, 326-330, 331-332, 333-343, 344, 377-379.

Liebknecbt, Wilhelm (1826-1900) - militant de searnA al miscAriimuncitoresti germane si internationale, unul dintre interneietorii si con-ducAtorii partidului social-democrat din Germania. A luat parte activila revolutia din 1848-1849 din Germania ; dupl infringerea acesteia, aemigrat mai intii in Elvetia, apoi la Londra, unde s-a apropiat de Marx0 de Engels. Sub influenta lor, Liebknecht devine socialist, iar duplintoarcerea sa in Germania, in 1862, si dui:4 infiintarea Internationalei Ia fost unul dintre cci mai ferventi propagandisti ai ideilor revolutionareale Internationalei i organizator al sectiilor ei din Germania. Din 1875

pinA la sfirsitul vietii sale Liebknecht a fost membru al ComitetuluiCentral al partidului social-democrat din Germania si redactor responsabilal Organului eau central - Vorwiirts" (Inainte"). Din 1867 pia. in 1870a fost deputat in Reichstagul Confederatiei Germaniei de nord, iar ince-pind din 1874 a fost in repetate rinduri ales deputat in Reichstagulgerman ; a folosit cu pricepere tribuna parlamentului pentru a demascapolitica internA i externA reactionara a iuncherimii prusace. Pentru acti-vitatea sa revolutionarA a fost de repetate ori intemnitat. A luat parteactivA la organizarea Internationalei a II-a. Marx si Engels il pretuiau peLiebknecht, Ii indrumau activitatea, dar in acelasi timp criticau foarteaspru politica lui impAciuitoristA fatá de elementele oportuniste. - 186,301.

Luxemburg, Rosa (1871-1919) - militant de seamA al miscArii munci-toresti internationale, unul dintre liderii aripii stingi a Internationalei a II-a.In miscarea revolutionara a inceput s'A activeze in a doua jumAtate a de-ceniului al 9-lea al secolului trecut, a fost unul dintre intemeietorii mis-cArii social-democrate poloneze, a luptat impotriva nationalismului dinrindurile acestei miscAri. Incepind din 1897 a participat activ la miscareasocial-democrata germanA, a combAtut bernsteinismul i millerandismul.A luat parte la prima revolutie rusA (la Varsovia), in 1907 a participatla Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R., unde i-a sprijinitpc bolsevici. Chiar de la inceputul rAzboiului imperialist s-a situat pcpozitii internationaliste. A fost unul dintre initiatorii creArii grupuluiInternationala", care dupA un timp schimbat denumirea in Sparta-cus", iar mai tirziu - In Uniunea Spartacus" ; a scris (in Inchisoare) subpseudonimul Junius brosura Criza social-democratier (vezi articolul lui

34*

Ilin,

$i

$i-a

www.dacoromanica.ro

612 INDICE DE MIME

Lenin Despre brosura lui Junius", Opere, vol. 22, Editura P.M.R., 1952,pag. 299-314). Dupl Revolutia din noiembrie din Germania a participatla Congresul de constituire a Partidului Comunist din Germania, congresla care ea a avut un rol conducAtor. In ianuarie 1919 a fost arestatAasasinatA din ordinul guvernului Scheidemann. Lenin, care o apreciafoarte mult pe R. Luxemburg, a criticat in repetate rinduri greselile ei(in problema rolului partidului, a imperialismului, in problems national-colonialA, in problema tAraneasca, in problema revolutiei permanente etc.),ajutind-o astf el sA adopte o pozitie justa. - 229.

Martov, L. (Tederbaum, 1. 0., Egor) (1873-1923) - unul dintre lideramensevismului. In cadrul miscArii social-democrate a inceput sä activeze inultimul deceniu al secolului trecut. In 1895 a participat la organizareaUniunii de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg. In1896 a fost arestat i deportat pe termen de 3 ani la Turuhansk. In 1900,dupl expirarea termenului deportArii, a luat parte la pregatirea editAriiziarului Iskra", a ficut parte din redactia ziarului. La Congresul alII-lea al P.M.S.D.R. s-a situat in fruntea minoritatii" si de atunci a fostunul dintre conducAtorii institutiilor centrale ale mensevismului si redactorde publicatii mensevice. In anii reactiunii a fost lichidator, a redactatziarul Go los Sotial-Demokrata", a luat parte la conferinta antipartinicAdin august" (1912). In perioada primului rázboi mondial s-a situat pepozitii centriste. DupA Revolutia din Octombrie a trccut in tabAra dt4-manilor fAtisi ai Puterii sovietice. In 1920 a emigrat in Germania si,stabilindu-se la Berlin, a intemeiat si redactat publicatia menevica So-tialisticeski Vestnik". - 240, 330, 344.

Marx, Karl (1818-1883) - intemeietorul comunismului stiintific, gin-ditor genial, corifeu al stiintei revolutionare, conducAtorul i invAtatorulproletariatului international (vezi articolul lui V. I. Lenin Karl Marx(ScurtA schitA biografica si expunere a marxismului)", Opere, vol. 21,Editura politica, 1959, pag. 29-77). - 40, 42-43, 45, 46-48, 49-51, 52,53, 66-68, 69-70, 72-73, 74, 76, 77, 78-79, 86, 88, 96, 97, 102, 115,121, 122, 126, 137, 140, 143, 144, 147, 148, 149, 150, 151,152, 153, 154, 163, 164, 176, 177, 178, 195, 196-197, 198, 199, 200,202, 203, 204, 209, 213, 226-227, 239, 240, 242,253, 293, 294, 297,298, 322, 350.

Mibailovski, N. K. (1842-1904) - teoretician de vaza al narodnicis-mului liberal, publicist, critic literar, filozof pozitivist, unul dintre repre-zentantii colii subjective in sociologic. $i-a inceput activitatea publicisticAin 1860 ; in 1868 devine colaborator, iar mai tirziu unul dintre redactoriirevistei Otecestvennie Zapiski". La sfirsitul deccniului al 8-lea a intocmit

redactat publicatiile partidului Narodnaia volea". In 1892 a preluatconducerea revistei Russkoe Bogatstvo", in coloanele cAreia a dus oluptA inversunata impotriva marxismului. Critica conceptillor lui Mi-hailovski a fost fAcutA in lucrarea lui V. I. Lenin Ce sint sprieteniipoporuluio si cum luptA ei impotriva social-democratilor ?" (1894), pre-cum si in alte lucrAri. - 196.

ci

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE NUME 618

Mikulin, A. A. inginer mecanic, inspector de fabrici in circumscriptiaVladimir, iar apoi inspector-sef de fabrici in gubernia Herson ; a scrisDin istoria aplicarii legii de la 3 iunie 1886" (1893), Industria defabrica si industria mestesugareasca din orasul Odesa, gubernia Herson sidin guvernamintul militar Niko laev..." (1897) s. a. 4, 8, 20, 34.

Mill, John Stuart (1806-1873) filozof si economist burghez englez,unul dintre reprezentantii de seaml ai pozitivismului. In anii 1865-1868a fost rnembru al Camerei comunelor. Principalele sale lucrari filozoficesint : Sistem de logica deductiva g inductivi" (1843) si Filozofia luisir William Hamilton" (1865). Principala sa lucrare economici estePrincipii de economic politica" (1848). Mill a fost unul dintre repre-zentanta economiei politice burgheze care, dupa cum a spus Marx, eau-tau sa puna de acord economia politica a capitalului cu revendicarileproletariatului, care acum nu mai puteau fi ignorate" (Capitalul", vol. I,Editura politica, 1960, editia a IV-a, pag. 50). Mill a ficut un pas ina-poi in comparatie cu D. Ricardo ; el a abandonat teoria valorii bazatepe munca si a inlocuit-o cu teoria vulgara a cheltuielilor de productie. Ela incercat sa explice profitul capitalistilor cu ajutorul teoriei pseudostiin-tifice a abstinentei, afirmind ca in consumul lor capitalistii ar practicaabstineno. In problema populatiei, Mill era un adept al teoriei antiumanea lui Malthus. Critica conceptiilor economice ale lui Mill a fost fficutäde N. G. Cernisevski in adnotarile sale la traducerea arta lui MillPrincipii de economie politica" (1860-1861) si in lucrarea sa Studiide economie politica (dupa Mill)" (1861). 51, 147.

N

N.on vezi Danielson, P. F.

Napoleon al III-lea (Bonaparte, Ludovic) (1808-1873) imparat alFrantei intre 1852 si 1870, nepot de f rate al lui Napoleon I. Dui:a zdro-birea revolutiei din 1848 a fost ales presedinte al Republica franceze ;in noaptea spre 2 decembrie 1851 a savirsit o lovitura de stat, iar ulte-rior s-a proclamat imparat al Frantei.

Napoleon al III-lea a dus o politica externa aventuroasi, in interesulmarii burghezii ; politica sa interna se caracteriza prin dezmatul teroriipolitienesti si prin Mathes birocratiei, combinate cu procedee demago-gice de cochetare cu muncitorii, carora le facea fagaduieli mincinoasesi le acorda mici inlesniri si =forme marunte, stringind astfel latul degitul maselor muncitoare pentru ani indelungati" (V. I. Lenin, Opere,vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 134). 192, 226-227.

NariFkin, A. A. mare mosier din gubernia Orel, membru al Consi-liului nobilimii unite. Dupa revolutia din 1905 membru al Consiliuluide stat, exponent al cercurilor de extrema dreapta. 412.

Nejdanov, P. (Lipkin, F. A.) (nascut in 1868) publicist, unul dintrecriticii lui Marx", ulterior mensevic, lichidator inveterat. A luat partela Congresul al IV-lea (de la Stockholm) si la Congresul al V-lea (de laLondra) al P.M.S.D.R., a colaborat la publicatii lichidatoriste si a fost

34

-

--

-

-

--

--

-

www.dacoromanica.ro

514 INDICE DE NTJME

unul dintre autorii Scrisorii deschise" a celor 16 menlevici cu privire lalichidarea partidului (1910) ; dupl conferinta din august 1912 mem-bru al centrului conduckor menlevic (C.O.). In timpul primului razboimondial social-sovinist, unul dintre redactorii ziarului mensevic Ra-boceaia Gazeta", care aparea in 1917 la Petersburg. 150-152, 153, 154.

0

Or lov, P. A. alcatuitorul Indicatorului fabricilor si uzinelor dinRusia europeana". Prima editie a apArub in 1881, a doua in 1887 0 atreia (in colaborare cu S. G. Budagov) in 1894. 2, 3, 4, 8, 13.

Owen, Robert (1771-1858) mare socialist-utopist englez ; el a supusunei critici aspre bazele orinduirii capitaliste, dar n-a 1tiut sa dezvaluieadeváratele raclacini ale contradictiilor capitalismului ; el considera caprincipals cauza a inegalitkii sociale rezickt in insuficienta faspindire ainstructiunii, iar nu in instill modul de productie capitalist, si cl poatefi inlAturati prin raspindirea cunostintelor si prin infaptuirea unor reformesociale, in care scop el a preconizat un amplu program de mAsuri re-f ormiste. Owen a luptat pentru limitarea prin lege a duratei zilei demunck pentru protectia muncii, pentru educarea obsteascA a copiilor.

In conceptia lui Owen, viitoarea societate rationala" urma sA fie ofederatie liberi de mid comune autonome (cu cel mult 3.000 de membri).Dar incercArile lui Owen de a-0 pune in practicA ideile au suferit une§ec. In anii 1830-1850 a luat parte activA la milcarea sindicala si co-operatista 1i a desfkurat o vasea activitate de luminare a muncitorilor.Vorbind despre importanta pe care a avut-o pentru miscarea muncito-reascA engleza din secolul al XIX-lea activitatea desfkuratA de Owen,Engels scria : Toate misckile sociale, toate progresele reale care s-aurealizat in Anglia in interesul muncitorilor sint legate de numele luiOwen" (Anti-Diihring", E.S.P.L.P. 1955, editia a III-a, pag. 291).

Principalele lucrki ale lui Owen sint : Despre formarea caracteruluiomenesc" (1813), Raport adresat comitatului Lanark cu privire la unplan de atenuare a calamitkilor sociale" (1820), Cartea noii lumimorale" (1836-1844) I. a. 107.

Parents (Gbelland, A. L.) (1869-1924) mensevk ; in deceniul al9-lea al secolului trecut a emigrat din Rusia ; in ultimul deceniu al seco-lului trecut 1i in primul deceniu al secolului al XX-lea a participat laactivitatea partidului social-democrat din Germania, aderind la aripa luistinga ; a fost redactor al ziarului Sächsische Arbeiter-Zeitung". A scriso scric de lucrki in probleme de economic mondialk Dupà Congresul 11II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In perioada primei revolt:0iruse el se afla in Rusia, unde a colaborat la ziarul mensevic Nacealo",a preconizat participarea la alegerile pentru Duma lui Bulighin si asprijinit tactics micilor tranzactii cu cadetii etc. Parvus a formulat teoriaantimarxista a revolutiei permanente", pe care Trotki a transformat-o

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 516

ulterior intr-o artnii de luptä impotriva leninismului. In anii primului raz-boi mondial ultrasovinist, agent al imperialismului german si editor alrevistei Die Glocke" organ al renegarii e al slugarniciei infamein Germania" (V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Editura politica, 1959, pag.418). 56, 60-61, 144, 414.

Petr Nikolaevici vezi Romanov, P. N.

Plebanov, G. V. (Beltov, N.) (1856-1918) eminent militant al mis-carii muncitoresti ruse si internationale, primul propagator al marxis-mului in Rusia, luptator intransigent pentru conceptia materialista des-pre lume. In 1875, Inca pe cind era student, Plehanov a intrat in lega-tura cu narodnicii, cu muncitorii din Petersburg si s-a incadrat in activi-tatea revolutionara. In 1877 a intrat in organizatia narodnica Zemlea ivolea" (Pamint si libertate"), iar in 1879, dupi scindarea acesteia, atrecut in fruntea noii organizatii narodnice Cernii peredel". In 1880 aemigrat din Rusia ; in anii care au urmat el a rupt cu narodnicisrnulsi in 1883 a creat la Geneva prima organizatie marxisti rusa : grupulEliberarea muncii". In primii ani ai secolului al XX-lea, Plehanov aredactat, impreuna cu V. I. Lenin, ziarul Iskra" 0 revista Zarea", alust parte la elaborarea proiectului de program al partidului 0 la pre-gatirea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R. Plehanov a scris numeroaselucrari de filozofie, de istorie a doctrinelor social-politice, de teorie aartei 0 literaturii, lucrari care constituie un aport pretios la tezaurul so-cialismului stiindfic.

Principalele lucrari teoretice ale lui Plehanov sint : Socialismul 0lupta politica" (1883), Divergentele noastre" (1885), Contribudi ladezvoltarea concepdei moniste asupra istoriei" (1895), Contribudi laistoria materialismului" (1896), Fundamentarea narodnicismului in lucra-rile d-lui Vorontov (V. V.)" (1896), Conceptia materialista a istoriei"(1897), Despre rolul personalitatii in istorie" (1898) g altele. In decursde 20 de ani, 1883-1903 scria V. I. Lenin , el a dat o multime delucrari excelente, indreptate mai ales impotriva oportunistilor, machisti-lor, narodnicilor" (Opere, vol. 20, Editura politica, 1959, pag. 360).V. I. Lenin spunea ea lucrarile filozofice ale lui Plehanov sint cele maibune din literatura marxista internationalfi.

Plehanov a avut insA §i greseli serioase, care au constituit germeneleconceptiilor lui mensevice de mai tirziu. El subaprecia rolul revolutionaral taranimii 0 vedea in burghezia liberala un aliat al dasei muncitoare ;admitind in vorbe ideea hegemoniei proletariatului, in fapt el se ridicaimpotriva esentei acestei idei.

Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Plehanov s-a situat pc opozide impaciuitorista fati de oportunisti, iar mai tirziu s-a alaturat men-sevicilor. In perioada revoludei ruse din 1905-1907 s-au ivit prof undedivergence intre el si bolsevici in problemele fundamentale ale tacticii.Mai tirziu el s-a indepartat de mai multe ori de mensevici, oscilindintre mensevism si bolsevism. In anii 1908-1912, Plehanov a luat atitu-dine impotriva lichidatorismului, situindu-se in fruntea grupului men5e-vicilor-parditi". In dmpul razboiului mondial din 1914-1918 s-a situatpe pozitiila sociallovinismului. Dupi revolutia burghezo-democratici din

--

--

-

-

www.dacoromanica.ro

616 INDICE DE NUME

februarie 1917 Plehanov s-a intors in Rusia gi a adoptat o pozitie desprijinire a guvernului provizoriu burghez ; fata de Marea Revolutie So-cialist-a din Octombrie a avut o atitudine negativa. 73, 177, 240, 246,248, 253, 305, 326, 329-332, 333-336, 337, 338-339, 340-341, 342343, 344, 351, 357, 375, 376.

Pobedonosiev, K. P. (1827-1907) om de stat reactionar din Rusiatarista, ober-procuror al sinodului, geful efectiv al guvernului si principalulinspirator al degantatei reactiuni iobagiste din timpul domniei lui Ale-xandru al III-lea ; a continuat sa alba un rol important §i in timpuldomniei lui Nicolaie al II-lea. De-a lungul intregii sale vieti a dus olupta inversunata impotriva migcarii revolutionare. A fost un adversarhotarit al ref ormelor burgheze din deceniul al 7-lea al secolului trecut,partizan al monarhiei absolute, dugman al gtiintei si culturii. In octombrie1905, in perioada de avint al revolutiei burghezo-democratice, a fostnevoit sa-gi dea demisia gi sa se retraga din viata politica. 225.

Postnikov, V. E. (1844-1908) economist-statistician, a lucrat la mi-nisterul agriculturii si domeniilor statului la cadastrarea paminturilor sta-tului, membru al Societatii de stiinte economice. Autorul cartii Gospo-dada taraneasci din sudul Rusiei" (1891). V. I. Lenin analizeaza cartealui Postnikov in lucririle sale : Noi schimbari economice in viata Ora-neasca", Cu privire la asa-zisa probleml a pietelor" (vezi Opere com-plete, vol. 1, Editura politica, 1960, editia a doua, pag. 1-123) gi Dez-voltarea capitalismului in Rusia" (vezi Opere complete, vol. 3, Editurapolitica, 1961, editia a doua). Dind o inalta apreciere cartii lui Postnikov,V. I. Lenin a subliniat ca in explicarea proceselor economice se intil-nesc la Postnikov contradiqii, precum si greseli de metodologie. 113.

Petrosov, A. N. (Arseniev) (1869-1934) unul dintre liderii mense-vismului. In ultimul deceniu al secolului trecut a aderat la marxisti. Pen-tru participarea sa la activitatea Uniunii de lupta pentru eliberarea cla-sei muncitoare" din Petersburg a fost deportat in gubernia Veatka. In1900 a plecat in strainatate, unde a luat parte la fondarea ziaruluiIskra" si a revistei Zarea". Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.adept al mengevismului. In anii reactiunii ideolog al lichidatorismului,a avut un rol conducator in organele de presa mengevice Vozrojdenie",Naga Zarea" g.a. In timpul primului razboi mondial social-sovinist.Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a emigrat ; in strainatate s-adedat in presa la atacuri impotriva Puterii sovietice. 326, 330, 332-333,339-342, 377-378, 379.

Prokopovici, S. N. (1871-1955) economist si publicist burghez, re-prezentant de seama al economismului", unul dintre primii propagatoriai bernsteinismului in Rusia. Membru actit al organizatiei monarhiste libe-rale Uniunea eliberárii". In 1906 membru al C.C. al partidului cadet.Redactor si editor al revistei semicadete, semimengevice Bez Zaglavia"(Fara titlu"), colaborator activ al ziarului Tovarisci". Autor al unorcarti despre problema muncitoreasca, scrise de pe pozitii bernsteinist-libe

-

-

--

--

--

--

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 817

rale. In 1917 ministru al aprovizionkii in guvernul provizoriu burghez.Dupa Revolutia din Octombrie a fost expulzat din U.R.S.S. pentru acti-vitate antisovieticA. 199, 204, 293, 294-295, 297, 298-301, 302, 303.

Proudbon, PierreJoseph (1809-1865) publicist, economist §i sociologfrancez, unul dintre intemeietorii anarhismului, ideolog al micii burghezii,nAzuia spre eternizarea micii proprietAti private si critica de pe pozitiimic-burgheze mares proprietate capitalistA. A intocmit proiecte utopicede organizare a unei bAnci a poporului", care prin acordarea de creditgratuit" sl ajute pe muncitori sali procure mijloace de productie proprii

sA devina mid patroni. Ace lag caracter reactionar ii avea i utopiculsAu proiect pentru crearea unor bAnd de schimb" speciale, cu ajutorulcArora oamenii muncii ar putea, chipurile, sA-fi asigure desfacerea echi-tabilA" a produselor muncii lor lath a aduce vreo atingere proprietAtiicapitaliste asupra uneltelor i mijloacelor de productie. A negat de pepozitii anarhiste statul, considerindu-I ca principala sursA a contradic-tiilor de clasa. A propagat contopirea" burgheziei fi a proletariatuluiintr-o singurA clash', a propovAduit ideea colaborkii economice intreaceste clase pe baza schimbului de mArfuri efectuat farA intermediul ba-nilor. In 1846 a apArut cartea sa Sistemul contradictiior economice, saufilozofia mizeriei", in care sint expuse conceptiile sale filozofice i econo-mice mic-burgheze. In lucrarea sa Mizeria filozofiei", Marx a facut cArtiilui Proudhon o criticä nimicitoare, demonstrind inconsistenta ei tiinçi-ficà. Ales in Adunarea constituantii in perioada revolutiei din 1848,Proudhon a condamnat actiunile revolutionare ale clasei muncitoare. El aaprobat lovitura de stat bonapartistA de la 2 decembrie 1851, dupA carea fost instaurat in Franca al doilea imperiu. 39, 52, 152, 262.

Quesnay, François (1694-1774) economist francez, intemeietorul §coliifiziocrate ; a fAcut studii de medicinA. Autorul ludirii Tableau écono-mique" (Tablou economic"), aparuta in 1758, in care a incercat, pentruprima oarà in istoria economiei politice burgheze, sa infati§eze procesulanual al reproductiei in ansamblul sAu, precum i rolul diferitelor lui mo-mente componente. Analiza ananuntita a Tabloului economic" a fostfAcutA de Marx in Teorii asupra plusvalorii" si in capitolul Din istoriacriticA", scris de el pentru cartea lui F. Engels Anti-Duhring". 67.

R.M. autorul articolului Realitatea noastrA", publicat ca suplimentspecial la ziarul Raboceaia Misl", septembrie 1899. 235-236, 240-242,244, 245-246, 248, 249, 250-251, 252, 253, 254-257.

Ramsay, George (1800-1871) economist englez, autor al unei seriide lucrAri in domeniul filozofiei §i al economiei, cea mai importanddintre acestea fiind Eseu asupra repartitiei avutiei" (1821, 1836). 69.

Read, C. S. (1826-1905) economist englez, specialist In domeniul

i

--

-

--

-

-

-

- -

--

-

www.dacoromanica.ro

618 INDICE DE NUMB

agriculturii. Membru al parlamentului In anii 1865-1880, 1884, 1885.116.

Re,cetnikov, P. M. (1841-1871) scriitor democrat rus ; deosebit decunoscutA este povestirea sa Oameni din Podlipnaia", publicatA in So-vremennik", in care a descris viata nespus de grea a taranilor din Uralsi a edecarilor de pe Kama. In alte scrieri ale lui Resetnikov : Minerii",Glumovii" s. a., este zugravita pentru prima oath in literatura rusiviata muncitorilor din Ural, munca lor istovitoare, inaltele lor calitAti mo-rale, primele incercAri spontane de protest impotriva exploatatorilor. 407.

Ricardo, David (1772-1823) eminent economist englez, autorul lu-crArilor Dcspre principiile economiei politice si ale impunerii" (1817),Despre protectia agriculturii" (1822) si al altor lucrAri, in care si-agasit incununarea economia politica burgheth clasicA.

ApArind interesele burgheziei in lupta ei impotriva ramasitelor feuda-lismului, Ricardo sustinea principiul liberei concurente, cerca inlAturareatuturor ingradirilor care frinau dezvoltarea productiei capitaliste. Insem-nAtatea istoricA a lui Ricardo in domeniul stiintei economice rezidA, inprimul rind, in a sa teorie a valorii bazate pe muncA, pe care a cAutats-o puni la baza intregii economii politice. Dezvoltind teoria valorii alui A. Smith, Ricardo a demonstrat cA valoarea este determinatii demunca cheltuitA pentru producerea márfii, cA din aceasta sursi izvorascEh salariul muncitorului cit si veniturile neprovenite din muncl : pro-fitul si renta. El a descoperit opozitia dintre salariul muncitorului siprofitul capitalistului, adicA a descoperit conflictul care existA in sferacirculatiei intre interesele proletariatului si cele ale burgheziei.

Dar mArginirea de clash' a lui Ricardo I-a impiedicat si facA o ana-lizA cu adevArat stiintificA a capitalismului, sa descopere secretul exploa-tArii capitaliste. Ricardo considera CA productia de mArfuri este formavesnicA si fireasca a productiei sociale. El n-a inteles natura sociall avalorii, n-a vAzut deosebirea dintre valoare si pretul de productie si n-aputut sa explice originea si esenta banilor.

Critica conceptiilor teoretice ale lui Ricardo a fost f Acutà de Marx inCapitalul", in Teorii asupra plusvalorii" g in alte lucrAri. 42, 51,52, 69-70, 74.

Rodbertus-Jagetzate, Jobann-Karl (1805-1875) economist vulgar ger-man, mare molier prusian, unul dintre teoreticienii socialismului destar. Rodbertus considera cA contradictiile dintre muncA si capital potfi rezolvate printr-o aerie de reforme pe care trebuie sA le infAptuiascAstatul iuncheresc prusac ; el voia sA mentinA, dui:4 cum spunea Engels,clasa privilegiata incA cel putin 500 de ani" (K. Marx si P. Engels,Opere, vol. XVI, partea 1, ed. rusä, 1937, pag. 186). Skintelegind ori-ginea plusvalorii si esenta contradictiei fundamentale a capitalismului.Rodbertus considera cA crizele cconomice se datoresc subconsumului ma-selor muncitoare.

Principalele lucrAri ale lui Rodbertus sint : Contributii la cunoastereaorinduirii noastre de stat si economice" (1842), Scrisori sociale darevon Kirchmann" (1850-1851, 1884). 52, 54, 203, 297.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 619

Romanov, P. N. (nascut in 1864) mare duce, unchi al lui Nicolaieal II-lea, ultimul tar al Rusiei, si fiu al unui var al lui Alexandru alIII-lea. 414.

Say, Jean-Baptiste (1767-1832) economist burghez francez, parinteleeconomiei politice vulgare. In lucrarile sale, el a incercat sa infirme teoriavalorii bazate pe mina, declarind ca sursa valorii o constituie cei treifactori ai productiei" munca, capitalul i pamintul ; a negat exploatareaoamenilor muncii, antagonismul dintre munca si capital, contradictia dintreproductie i consum, posibilitatea crizelor economice. K. Marx criticiconceptiile burghezo-apologetice ale lui Say in Capitalul" i in Teoriiasupra plusvalorii". 52, 70, 74.

Sergbeev, I. I. (Ioan din Kronstadt) (1829-1908) preot la catedraladin Kronstadt, membru de onoare al organizatiei monarhiste, ultrareac-tionare Uniunea poporului rus", obscurantist, avea o reputatie de pre-zicator ; se bucura de o mare influenta in cercurile de la curte i inpaturile inapoiate ale populadei si era vestit prin atitarile sale pogromisteimpotriva nationalitatilor neruse. 309.

Sering, Max (1857-1939) economist german, profesor ; in 1883 astudiat agricultura Americii de Nord. El este autorul articolului Comer-tul de cereale in Statele Unite ale Americii", publicat in dictionarul en-ciclopedic Handwörterbuch der Staatswissenschaften" i tradus in limbarusa (vezi culegerea Proprietatea funciara i agricultura". Moscova, edi-tura Vodovozov", 1896). In Iucrarile sale consacrate problemei agrare

teoriei crizelor a propagat faimoasa lege a fertilitatii descrescinde asolului", a aparat interesele marilor proprietari funciari si ale chiabu-rilor. 120, 123.

Sieber, N. I. (1844-1888) economist si publicist rus, profesor deeconomic politici si de statistici la Universitatea din Kiev ; a colaboratla o aerie de reviste radicale i liberale din perioada 1880-1890. In1871 a scris disertatia Teoria lui D. Ricardo asupra valorii i capitaluluiin legatura cu completärile i explicárile ulterioare", lucrare apreciatapozidv de K. Marx in postfata la editia a doua a volumului I al Ca-pitalului". Intr-o editie revfizuta i completatá, aceastä lucrare a luiSieber a fost retipArita in 1885 sub titlul Studiile social-economice alelui David Ricardo si Karl Marx". Cunoscute erau de asemenea lucrarilesale Teoria economica a lui Marx" (publicati in 1876-1878 in revisteleZnanie" i Slovo"), Studii asupra economiei sociefatii primitive" (1883)s. a. In 1881, aflindu-se la Londra, a cunoscut personal pe K. Marx si peF. Engels. Sieber a fost in Rusia unul dintre primii popularizatori si pro-pagatori ai lucridlor economice ale lui K. Marx.

Sieber a inteles insi unilateral marxismul ci n-a fost un adept al doe-trinei revolutionare a lui K. Marx. 52, 70.

--

-

-

--

--

gi

--

-www.dacoromanica.ro

620 INDICE DE NUME

Sismondi, Jean-Charles-Leonard Simonde de (1773-1842) economististoric elvetian. La inceputul activitatii sale, Sismondi a fost adept al

§colii economice burgheze clasice, apoi a devenit un exponent al socialis-mului mic-burghez i intemeietorul romantismului economic, in care i§igaseau expresia conceptiile micilor producatori. Sismondi a relevat con-tradictiile capitalismului, dar n-a §tiut sa dezvAluie rAdAcinile lor. El nuintelegea tendintele progresiste ale marii productii capitaliste §i declaradrept ideal industria bazatii pe sistemul breslelor i agricultura patriar-had, care nu corespundeau de Mc noilor conditii economice.

Lenin a supus unei critici andnuntite doctrina lui Sismondi in lucrareasa Cu privire la caracterizarea romantismului economic" (vezi Operecomplete, vol. 2, Editura politica, 1960, editia a doua, pag. 119-252).Principalele lucrari economice ale lui Sismondi sint : Noi principii deeconomic politicA sau despre avutie sub aspectul raportului dintre ea §ipopulatie" (1819) si Studii de economic politica" (1837-1838). 39,75, 98.

Skvoriov, A. I. (1848-1914) economist burghez, agronom, profesorla Institutul de agricultuth i silvicultud din Novo-Aleksandria ; autorulunei serii de lucrari de economic politith §i de economic agrara. In lucrA-rile sale, V. I. Lenin a criticat in repetate rinduri conceptiile lui Skvortov.Principalele lucrAri ale lui Skvortov sint : Influents transportului cu aburiasupra agriculturii" (1890), Studii economice" (1894), Bazele economieipolitice" (1898) §. a. 76, 100.

Smith, Adam (1723-1790) economist englez, unul dintre reprezen-tantii cei mai de seamA ai economiei politice burgheze clasice. In lucrareasa Studiu asupra naturii i cauzelor avutiei natiunilor" (1776), el aafirmat pentru prima oath ca izvorul valorii 11 constituie odce muncA,indiferent de ramura de productie in care ea este cheltuid. Pornind de laaceastA tezA, el a tras o concluzie extrem de importand, si anume cAsalariul muncitorului reprezintA o parte din produsul muncii lui si estedeterminat de valoarea mijloacelor lui de existenta, cã izvorul veniturilorcapitalistilor si ale proprietarilor funciari II constituie tot munca munci-torilor. Smith a fost primul care a aratat CA societatea capitalista secompune din trei clase : muncitori, capitalisti i proprietari funciari ; dar,din cauza caracterului limitat al conceptiilor sale burgheze, el a negatexistents luptei de clath in aceastA societate. Relevind madle merite alelui Smith in dezvokarea economiei politice, K. Marx §i V. I. Lenin auarAtat totodatA mArginirea burgheth a conceptiilor lui, caracterul Icor con-tradictoriu i eronat. Smith confunda determinarea justa a valorii märf u-rilor prin timpul de munth pe care 11 contin cu determinarea valorii mar-furilor prin valoarea muncii insAli. Sustinind CA in capitalism valoarea secompune numai din venituri salariu, profit §i rend , el omitea in modgresit valoarea capitalului constant consumat in procesul de productie amArfii. Tezele gresite ale lui Smith au fost folosite de economildi bur-ghezi vulgari in scopul apArarii ideologice a capitalismului. 51, 52,67-68, 69-70, 75.

Sombart, Werner (1863-1941) economist burghez vulgar german, unuldintre principalii ideologi ai imperialismului german. Profesor la Univer-

-

-

-

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 621

sitatea din Breslau, apoi la cea din Berlin. La inceputul activitkii sale,Sombart a fost unul dintre ideologii tipici ai social-liberalismului..., careare o uwari spoiall de marxism" (V. I. Lenin, Opere, vol. 18, E.S.P.L.P.1957, pag. 54). Ulterior a devenit un dusman fAt4 al marxismului, prezen-tind capitalismul ca un sistern economic armonios. In ultimii ani ai vietiisale a trecut pe pozitiile fascismului si a proslAvit regimul hitlerist. Princi-palele lucrAri ale lui Sombart sint : Socialismul si miscarea sociall insecolul al XIX-lea" (1896), Capitalismul contemporan" (1902). - 148.

Stabovici, M. A. (1861-1923) - liberal moderat, a avut un rol impor-tant in miscarea zemstvelor ; membru al Dumei I si a II-a de stat. Afkut parte din partidul cadet, ulterior - unul dintre organizatorii parti-dului octombristilor (Uniunea de la 17 octombrie"). In tirnpul Revolutieidin februarie 1917 a fost numit guvernator general al Finlandei, apoireprezentant al guvernului provizoriu in stedinkate. - 408, 410, 412.

Struve, N. A. - sotia lui P. B. Struve. - 377, 379.

Struve, P. B. (GearnAnul, Bobo) (1870-1944) .- economist si publicistburghez rus ; in ultimul deceniu al secolului trecut a fost unul dintrecei mai de seamA reprezentanti ai marxismului legal" ; colaborator siredactor al revistelor Novoe Slovo" (1897), Nacealo" (1899) §i Jizn"(1900). Inca in prima sa lucrare, Note critice cu privire la problemadezvohkii economice a Rusiei" (1894), Struve, criticind narodnicismul, aprocedat la analizarea criticA" si la completarea" teoriei economice cifilozofice a lui K. Marx, s-a solidarizat cu reprezentantii economiei poli-tice burgheze vulgare, a propagat malthusianismul. Marele maestru alrenegkii", riga 1-a numit pe Struve V. I. Lenin (Opere, vol. 13, E.S.P.L.P.1957, pag. 488). Struve a fost unul dintre teoreticienii si organizatoriiorganizatiei liberalo-monarhiste Uniunea eliberkii" (1904-1905) si re-dactorul organului ei de presA ilegal - Osvobojdenie" (1902-1905). Dela infiintarea partidului cadetilor in 1905, el a fost membru al C.C. alacestui partid. Dupà infringerea revolutiei din 1905-1907, Struve aalunecat pe panta nationalismului ultrareactionar ; de la inceputul rkbo-iului mondial din 1914-1918 el a fost unul dintre ideologii agresivi aiimperialismului rus. DupA Marea Revolutie SocialistA din Octombrie.Struve a fost un dugnan inrAit al Puterii sovietice, membru al guvernuluicontrarevolutionar al lui Vranghel si, in cele din urmA, emigrant alb. -66-67, 68, 69-71, 72-73, 74-75, 76, 77-78, 79-80, 81-82, 83, 126,150, 329, 330, 331, 332, 342, 350, 377-379, 380.

T

7'. H. - vezi Lenin, V. I.

Timireazev, D. A. (1837-1903) - statistician rus, multA vreme a fostredactor al publicatiilor Anuarul ministerului de finance" 0 Buletinulfinantelor, industriei si comertului". Incepind din 1894, a condus sectiade economic agricola si de statistith a ministcrului domeniilor statului ;a fAcut parte din Comisia pentru cercetarea industriei me§te§ugke§ti din

www.dacoromanica.ro

622 INDICE DE NUMB

Rusia ; membru al SocietAcii de geografie din Rusia, membru corespondental SocietAcii de stiince economice, autor a numeroase lucriri de statistiaindustrialA. 6.

Tugan-Baranovski, M. I. (1865-1919) economist burghez rus, Inultimul deceniu al secolului trecut reprezentant de vazA al marxismuluilegal", colaborator al revistelor Novoe Slovo" (1897), Nacealo" (1899)g. a. In perioada primei revolucii burghezo-democratice din Rusia a fAcutparte din partidul cadet. DupA Revolucia SocialistA din Octombrie aluat parte activA la contrarevolucia burgheza din Ucraina si a fost mi-nistru de finance al Radei centrale ucrainene. Principalele lucari ale luiTugan-Baranovski din ultimul deceniu al secolului trccut sint : Crizeleindustriale in Anglia contemporanA, cauzele gi influenca lor asupra vieciipoporului" (1894), Fabrica rusA In trecut si in prezent", vol. I (1898)f . a. 16, 23, 45-46, 47, 48, 50-52, 66, 80, 120, 153, 331.

U

Uspenski, G. I. (1843-1902) eminent scriitor si publicist rus, de-mocrat-revolucionar. A colaborat la revistele Sovremennik" si Otecest-vennie Zapiski". In scrierile sale, el infAcigeaza cu mare maiestrie asu-prirea si lipsa de drepturi a sArAcimii de la orage gi a OrAnimii, viacaamath si mizeria poporului exploatat de mosierime si dc burghezia hei-pAresca. Cu toate concepriile sale narodniciste, el a zugrAvit in chiprealist dezvoltarea relaciilor capitaliste la sate gi destrAmarea obgtii.V. I. Lenin II aprecia foarte mult pe Uspenski, considerindu-I drept unuldintre cei mai buni scriitori care au zugrAvit viaca tarAneascA", si In lu-crárile sale s-a referit adesea la scrierile lui. 108, 407.

V

V. V. vezi Voronov, V. P.

Vaillant, Edouard-Marie (1840-1915) socialist francez, blanquist, unuldintre conducAtorii aripii stingi a Internacionalei a II-a, membru al Co-misiei executive a Comunei din Paris si al Consiliului General al Interna-cionalei I. A fost unul dintre iniciatorii creirii Partidului socialist dinFranca (1901). In 1905, dupl unirea Partidului socialist cu partidul re-formist francez al lui Jaurès, Vaillant a avut in problemele principale oatitudine oportunistA. In timpul rizboiului imperialist s-a situat pe poziciilesociallovinismului. 262.

Velika vezi Zasulici, V. I.Voronfov, V. P. (V. V.) (1847-1918) economist si publicist rus,

unul dintre ideologii narodnicismului liberal din ultimele doutt deceniiale secolului trecut, autorul cArcilor : Destinele capitalismului in Rusia"(1882), ,,Curentele de la noi" (1893), Studii de economic teoreticA"(1895) si altele, In care suscinea a in Rusia nu existA condicii pentrudezyr4aFg§ capitalismului, cAuta sa demonstreze superioritatea midi pro-

--

-

-

-

-

--

--

-

www.dacoromanica.ro

IND= DE NUME 628

ductii de mArfuri, idealiza obstea tAráneascA. Vorontov propovAduiaimpacarea cu cirmuirea tarista 0 combAtea cu hotArire marxismul. Con-ceptiile lui Vorontov au fost supuse unei critici aspre in numeroase lucrAriale lui V. I. Lenin. 45, 80, 81, 297, 299, 303.

Vozdubov, T. V. (mort in 1899) subofiter de rezervA, fiu de Orandin satul Novoe, jud. Sudogda, gubernia Vladimir. 393-396, 400-403.

W

Wagner, Adolph Heinrich Gotthill (1835-1917) economist burghezsi om politic reactionar german. Ca reprezentant al socialismului de cate-drit", Wagner a propagat ref ormismul burghezo-liberal ; el considers aexploatarea muncitorilor de cAtre capitalisti poate fi inlAturatA prin inter-ventia legisladvA a statului. A colaborat in mod activ cu Bismarck 0 afost unul dintre lidera partidului socialist-cre§tin. Conceptiile economicereactionare ale lui Wagner au fost folosite de hitleristi in demagogia lotsocialistA" si in proslavirea statului fascist.

Principalele lucrfiri ale lui Wagner sint : Doctrina generalA, sau teore-tick a econonaiei nationale" (1879), Bazele economiei politice" (18921894). 40.

Webb, Beatrice (1858-1943) 0 Sidney (1859-1947) cunoscuti mill-tanti englezi pe grim social. Au scris impreura o serie de lucari deistorie si teorie a miscArii muncitoreiti engleze. Principals lor lucrareeste Industrial Democracy" (in Rusia a apArut sub titlul Teoria sipractica trade-unionismului englez"). Primul volum al acestei lucrAri afost tradus de V. I. Lenin, iar traducerea volumului al doilea a fostredactatfi de el. Cartea a apArut in Rusia In anii 1900-1901. In lucrArilelor, sotii Webb au cautat sit dcmonstreze el problema muncitoreascA poatefi solutionati prin reforme in cadrul orinduirii burgheze.

Sidney Webb (ulterior lord Pasfield) unul dintre intemeietorii Aso-ciatiei fabienilor", asociatie cu caracter reformist ; a fost membru al pada-mentului (1922-1929), ministru al comertului in 1924 si ministru al domi-nioanelor 0 coloniilor (1929-1931). In perioada primului rizboi mondial,sotii Webb s-au situat pe pozitiile sociallovinismului. In 1932 ei au f Acuto cAlAtorie prin U.R.S.S. ; au avut o atitudine plini de simpatie pentruTara Sovietelor. LucrArile lor Comunismul sovietic o nouA civilizatie ?"(1935) si AdevArul despre Rusia SovieticA" (1942) pun in lumina succe-sele istorice si eroismul poporului sovietic. 146.

Weitling, Wilhelm (1808-1871) militant de frunte al miscArii munci-toresti germane la inceputurile ei, unul dintre teoreticienii utopicului comu-nism egalitar" ; de meserie croitor. Membru activ al Ligii celordrepti", autorul cArdi Garantiile armoniei i libertAtii" g.a. Conceptfilelui Weitling au avut, dupä cum spune Engels, un rol pozitiv ca ceadintii miscare teoreticA de sine stAtAtoare a proletariatului german", dar,dupA aparitia comunismului stiintific, ele au inceput sA frineze dezvoltareaconstiintei de clasi a muncitorilor. K. Marx si F. Engels au supus uneicritici severe concepdile lui Weitling. Dupi revolutia din 1848-1849 din

--

-

-

--

-

--

--

www.dacoromanica.ro

624 11113ICE 13E NUME

Germania, Weitling a emigrat in S.U.A., iar mai tirziu s-a indepArtat demi§carea muncitoreascA. 262.

Witte, S. I. (1849-1915) om de stat rus de la sfir§itul secolului alXIX-lea i inceputul secolului al XX-lea ; exponent al intereselor impe-rialismului militaro-feudal" al Rusiei tariste, partizan convins al absolutis-mului ; a cAutat si mentini monarhia, Wind concesii neinsemnate burghc-ziei liberale i recurgind la crunte represiuni impotriva poporului ; unuldintre organizatorii inAbOrii revolutiei din 1905-1907. In calitate deministru al cAilor de comunicatie (februarie-august 1892), ministru de fi-nante (1892-1903), prqedinte al Consiliului de min4tri (octombrie 1905aprilie 1906), prin mAsurile luate in interesul marii burghezii in dome-niul finantelor, al politicii vamale, al constructillor de cal ferate, allegislatiei pentru reglementarea muncii in fabrici etc., prin stimularea petoate rade a capitalului strain, Witte a contribuit la dezvoltarea capita-lismului in Rusia §i la accentuarea dependentei ei de puterile imperialiste..Ministru-misit", agent de bursas", a§a. I-a caracterizat V. I. Lenin.216, 225, 373.

Wolf, Julius (nAscut in 1862) economist burghez german, profesorla Universitatea din Zurich, la cea din Breslau, iar apoi la $coala tehnicAsuperioarA din Berlin (1928). Autorul cArtii Socialismul §i orinduireasocialA capitaliste (1892). 195.

Zasulici, V. I. (Velika) (1849-1919) militantA de seamA a miKariinarodnice, iar mai tirziu a m4cArii social-democrate din Rusia. In mil.carea revolutionara a inceput sa activeze in 1869. A fost membei aorganizatiilor narodnice Zemlea i volea" i Cernii peredel". Emigrinddin Rusia la inceputul deceniului al 9-lea al secolului trecut, V. Zasulicia rupt cu narodnicismul §i a trecut pe pozitiile marxismului. In 1883 aluat parte la crearea primei organizatii marxiste ruse grupul Eliberareamuncii". A tradus in limba rusA Mizeria filozofiei" de K. Marx,Dezvoltarea socialismului de la utopie la §tiinta" de F. Engels, a scriso lucrare intitulatA Din istoria Asociatiei Internationale a Muncitorilor"§i o lucrare despre J. J. Rousseau ; a colaborat la publicatiile grupuluiEliberarea muncii", la revistele Novoe Slovo" §i Naucinoe Obozrenie",in care a publicat o serie de articole de criticA literarà. Incepind din1900, Zasulici a f Acut parte din redactia Iskrei" leniniste fi a revisteiZarea".

Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Zasulici a devenit unul dintreliderii menwvismului §i a intrat in redactia Iskrei" menlevice. In 1905s-a intors in Rusia ; in perioada reactiunii a aderat la lichidatori, iar intimpul primului rAzboi mondial (1914-1918) s-a situat pe pozitiile social-§ovinismului. Fata de Mares Revolutie SocialistA din Octombrie a avuto atitudine negativa. 330, 332, 333-334, 338, 339, 340, 341, 351,377, 378, 379.

www.dacoromanica.ro

625

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUIV. I. LENIN

lanuarie,

(1898 aprilie 1901)

1 8 984 (16) Din satul siberian $usenskoe, unde se afla in

deportare, Lenin comunica mamei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, ca Nadejda KonstantinovnaKrupskaia intenponeaza sa vita la $usenskoe.

In aceeasi scrisoare, Lenin il intreaba peM. T. Elizarov daca i s-a transmis lui V. A. Ionovrugamintea ca acesta sa-1 instiinteze pe H. Braun(redactorul i editorul revistei Archiv far sozialeGesetzgebung und Statistik" [Arhivit pentru legislatiesociala si statistical) cà el, Lenin, da cuvenita autori-zare pentru traducerea uneia din lucrárile sale (nus-a stabilit despre ce lucrare este vorba).

Intr-o telegrama adresatà directorului departamentuluide politie, Lenin cere sa i se permita NadejdeiKonstantinovna Krupskaia sa execute in satul $u-senskoe deportarea la care a fost condamnata.

Lenin scrie doul scrisori catre N. E. Fedoseev, or-ganizatorul i conducatorul primelor cercuri marxistedin Kazan, care se afla in deportare la Verholensk(Siberia).

Lenin o intreaba pe Ana Ilinicina Ulianova-Elizarovadaca exista posibilitatea de a scoate in volum oculegere de articole sedse de el. Culegerea a aparutsub titlul Studii i articole economice".

Lenin scrie recenzia la cartea lui A. Bogdanov Cursscurt de stiinta economica".

Lenin ii trimite lui M. T. Elizarov articolul sauCu privire la caracterizarea romantismului econo-mic. Sismondi si sismondistii nostri autohtoni", incare facuse uncle indreptari pentru a fi inclus inculegere.

lanuarie, 8 (20)

Inainte de24 ianuarie(5 februarie)

lanuarie, 24(/ebruarie, 5)

Imre 7 14(19 ,ri 26) februarie

Februarie, 18(marfie, 2)

www.dacoromanica.ro

626 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Sfirsitul luniilebruarie 16(28) august

mai, 7 (19)

Mai, 10 (22)

lunii

Lenin traduce volumul I al cirtii lui S. si B. WebbTeoria i practica trade-unionismului englez", dindtotodati o serie de note de subsol la traducerearusi.

In satul $usenskoe sosesc Nadejda KonstantinovnaKrupskaia si mama ei, Elizaveta VasilievnaKrupskaia.

Lenin inainteazi ispravnicului districtului Minusinsko petitie in care cere si i se trimiti actele necesarepentru incheierea cAsitoriei cu N. K. Krupskaia.

mai V. I. Lenin i N. K. Krupskaia se deplaseazi laMinusinsk. Lenin si Krupskaia participa la o con-sfituire a narodovoltilor i social-democratilor depor-tati, care a avut loc in legituri cu evadarea depot-tatului politic, social-democratul S. G. Raicin.

Lenin poarti corespondenti cu mama sa, M. A. Ulia-nova in legitura cu proiectata ei venire in satul$usenskoe. Deoarece intre timp a fost arestat DmitriIlici Ulianov, cilitoria n-a mai avut loc.

Primavera varaanului 1898

lunie, 30 (ildie, 12) Lenin adreseazi guvernatorului guberniei Eniseisk opetitie in care cere si fie urgentati eliberarea certifcatelor necesare pentru incheierea casitoriei cuN. K. Krupskaia.

lulie, 10 (22)

lulie, 14 (26)

August, 9 (21)

August,(22-24)

August,

V. I. Lenin si N. K. Krupskaia se cAsitoresc. Leninse muti din casa siteanului A. D. Zireanov in casasitencii P. A. Petrova.

Lenin primeste dc la I. M. Leahovski o scrisoarein care i se comunici moartea lui N. E. Fedoseev.

Lenin termini in clorni. lucrarea Dezvoltarea capita-lismului in Rusia. Procesul f ormArii pietei internepentru marea industrie".

10-12 Lenin se afli la Minusinsk, unde a venit pentru trata-ment medical.

12 (24) De la Minusinsk, Lenin adreseazi guvernatoruluiguberniei Eniseisk o petitie in care cere permisiuneade a pleca pentru o siptimini la Krasnoiarsk Invederea unui tratament medical.

August, inainte de26 august(7 septembrie)

Lenin scrie articolul In legituri cu statistica fabrici-lor 41 uzinelor din Rusia. Noile isprivi statistice aleprof. Karisev".

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN F97

Septembrie, 2 (14) Aflind ca in presa din strainatatc G. V. Plehanov-a luat pozitie impotriva lui E. Bernstein i a luiK. Schmidt, intr-o scrisoare adresata lui A. N. Potre-sov V. I. Lenin arati ca cstc imperios necesar caG. V. Plchanov sa ia atitudinc impotriva ncokan-tianismului si in presa rusa.

Septembrie, 11-25(septembrie,23 - octombrie, 7)

bare 9 si 15(21 ;I 27) octombrie

Octombrie,

Noiembrie,

Noiembrie,

Noiembrie,

Lenin pleaca la Krasnoiarsk, unde este gAzduit desocial-democratul deportat P. A. Krasikov. La Kras-noiarsk, el lucrcaza la bibliotcca lui G. V. Iudin,se intilneste cu social-dcmocratii din Krasnoiarsk.

Sub semnAtura Vladimir Ilin apace in Rusia primaculegere de lucrari ale lui Lenin, intitulatà Studii

articole economice".

11 (23) V. I. Lenin si N. K. Krupskaia pleaca in satul Iva-novka, juderul Minusinsk, pcntru a-1 vizita peV. K. Kurnatovski, social-democrat dcportat, carelucra ca ingincr chimist in serviciul fabricii de zaharde acolo.

1 (13) Intr-o vizita de trei zile vine la Lcnin G. M. Krjija-novski, care se afla deportat la Minusinsk.

Intr-o scrisoare cAtre M. A. Ulianova, Lenin o roagApe A. I. Ulianova-Elizarova ca atunci cind va plecala Petersburg sa aranjeze editarca cartii Dezvol-tarca capitalismului in Rusia".

11 (23) Intr-o scrisoare cátre M. I. Ulianova, care se aflala Bruxelles, Lenin o roaga sa-i trimita ziarelc cu&rile de seama stenografice ale dezbatcrilor dinparlamentele diferitelor tad, prccum i cataloage decarti in toate limbile de la anticariatc i librarii.

15 (27) Intr-o scrisoarc adresatA familici, Lenin scrie ca acitit o dare de seama asupra Congresului de laStuttgart al social-democratiei germane aparuta inFrankfurter Zeitung" ; totodata el se intereseazäcum merge munca lui M. T. Elizarov la scolileserale-duminicale pentru muncitori.

Intr-o scrisoarc due A. I. Ulianova-Elizarova, Lenino roaga sa.-1 aboneze pe 1899 la revistele RusskoeBogatstvo", Mir Bojii", ,,Niva", Archiv frit sozialeGesetzgebung und Statistik" i la ziarcle RusskicVedomosti" si Frankfurter Zeitung".

La Geneva apare brosura lui Lenin Sarcinile social-democratilor rusi".

Noiembrie, 22(decembrie, 4)

Toamna

35 Opera complete, vol. 4

5i

www.dacoromanica.ro

528 DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

DGcembrie, 6 (18)

Decernbrie, 24 -ianuarie, 2 (ianuarie,5-14) 1899

A doua jumitatea anului

larna 1898-1899

Anii 1898-1899

lanuarie, 26(Jebruarie, 7)

lanuarie, 30(Jebruarie, 11)

hare 30 ianuarie11 3 Iebruarie(11 Fi 15 lebruarie)

Intr-o scrisoarc catre A. I. si M. T. Elizarov, Leninmaga' sa i se trimita recenziile aparute in legaturacu culegerea Studii i articole economice".

V. I. Lenin si N. Krupskaia pleaca la Minusinsk_Lenin ia partc la o adunare a marxistilor deportati,veniti din diferite punctc ale districtului Minusinsk.

Lenin poarta corcspondenta cu I. M. Lcahovski inlegatura cu organizarca unei colccte printre social-democrati in vederea punerii unci pietre funcrarepe mormintul lui N. E. Fcdoscev.

Intr-o scrisoare catre L. Martov (I. 0. Tederbaum),Lenin scrie cA ziarul Raboceaia Misl", care aparela Petersburg, trace sub tacere sarcinilc luptei po-litica, si ca membrii tineri" ai Uniunii social-de-mocratilor rusi din strainatate" - economistii" duco campanie sistcmatica impotriva grupului Elibera-rea muncii".

In corcspondenta sa cu social-democratul deportatF. V. Lcngnik, Lcnin trateaza diferite probleme defilozofie, combiitind cu hotarire idcalismul subiectivsi aparind conceptiile filozoficc ale lui K. Marx siF. Engels.

Lenin cla consultatii juridice faranilor din satulSusenskoe si din imprejurimi.

1 8 9 9

Intr-o scrisoare c5tre A. N. Potrcsov, Lenin arataca in articolul sau La cc mostenirc renuntarn ?",vorbind despre mostenirea" ideologica a deceniu-lui al 7-lea al sccolului al XIX-lea, cl numai dincauza ccnzurii s-a ref crit la Skaldin, reprezentantulliberalismului burghez. In realitate, cl considerfi cäprincipalul reprezentant al accstci mosteniri" esteN. G. Cerniscvski.

Lcnin tcrmina pregatirca pentru tipar a lucriirii saleDezvoltarea capitalismului in Rusia", in vedereacarcia cl a studiat si a folosit un mare numar delucrari si izvoare : carti, indicatoare dc statistica,studii i articole in limba rusa si in difcritc limbistrainc.

Lenin scric recenzia la cartca lui R. GvozdevChiaburie - camatarie, insemnatatca ci social-eco-nomica".

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 529

lanuarie

Imre 3 fi 7(15 ji 19) jebruarie

In revista Naucinoe Obozrenie" nr. 1 apare artico-lul lui Lenin Insemnari cu privire la tcoria pietelor(In legatura cu polernica dintre d-nii Tugan-Bara-novski si Bulgakov)".

Lenin scrie recenzia la cartea lui Parvus Pimamondiala si criza agricola" (traducere din limbagermana).

Intr-o scrisoare adresatA social-dcmocratului deportat-V.lebrua V. Starkov, Lenin arata ca intentioncaza sa scrieo recenzie la o carte a Rosei Luxemburg (probabilla cartes Reforma sociala sau revolutie ?").

bare 15 ii 18jebruarie (27rie ii 2 manic)

Februarie, inaintede 21 jebruarie(5 martie)

Februarie, 24(martie, 8)

Februarieinceputullunii manic

Prima jumiitatelunii mettle

Lenin scrie recenzia la cartea Rusia comerciala-industriala. Indreptar pentru comercianti si fabri-canti".

La Lenin vin in vizita sotii G. M. si Z. P. Krjija-novski, V. V. Starkov si altii.

Lenin scrie conspectul cartii : K. Kautsky : DieAgrarfragc", Stuttgart, Dietz, 1899 (K. Kautsky :Problema agrara". Stuttgart, Dietz, 1899).

a Lenin scrie articolul Inca o data cu privire lateoria realizarii", indreptat impotriva incercarii luiP. B. Struve de a revizui teoria realizArii a lui Marx.

Mettle, inaintede 21 martie(2 aprilie)

1ntre 24 ,ci 31 mar-tie (5 ,ri 12 aprilie)

Martie

lnainte dc aprilie

hare 4 (16) aprilic,si 9 (21) mai

35*

Lenin scric reccnzia la cartea : K. Kautsky. DieAgrarfrage".

Sub semnatura Vladimir Ilin iese de sub tipar cartealui Lenin Dczvoltarea capitalismului in Rusia. Pro-cesul formarii pictei interne pentru marea industric".

Sub titlul Inlaturarea gospodariei bazate pe cladde catre gospodaria capitalista in agricultura rusacontemporanA" se publica in nr. 3 al revistciNacealo" primele sase paragrafe ale capitolului alIII-lea al cartii Dezvoltarea capitalismului in Rusia".

La Geneva aparc brosura lui Lenin Noua legepentru reglementarea muncii in fabrici".

Lenin scrie douil articole cu titlul comun : Capi-talismul in agricultura (Despre cartea lui Kautskysi despre articolul d-lui Bulgakovr.

www.dacoromanica.ro

530 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LIM V. I. LENIN

Aprilie, 27 (mai, 9) Intr-o scrisoare cat-re A. N. Potresov, Lenin criticacu asprime articolele marxistului legal" S. N. Bul-gakov, care, sub pretextul unei analize cridce a cartiilui K. Kautsky Problema agrara" (vezi Nacealo",1899, nr. 1-2, nr. 3), a incercat sii revizuiascamarxismul.

Aprilie Lenin aerie recenzia la cartea lui Hobson Evolutiacapitalismului contemporan".

Mai, I (13) Impreuna cu muncitorii deportati 0. A. Engberg,I. L. Prominski i cu familia acestuia, Lenin siN. K. Krupskaia sarbatoresc ziva de 1 Mai.

Mai, 2 (14) La locuinta lui Lcnin din satul Susenskoe se faceo perchezitie, iar Lenin este supus unui interoga-toriu in urma stabilirii de catre politic a faptuluica Lenin se afla in corespondenta cu social-democratideportati (printre alçii, cu I. M. Leahovski, in lega-tura' cu punerea unei pietre funcrare pe mormintullui N. E. Fcdosecv).

Mai, inainte de Lenin scrie articolul Riispuns d-lui P. Nejdanov",29 mai (10 iunie) indreptat impotriva rcvizionismului.

Primávara vara In corespondenta sa cu M. A. Ulianova, Lenin reiain discutie eventuala ei venire la $usenskoe im-preuna cu A. I. Ulianova-Elizarova. C.Ilatoria nu aavut loc din cauza bolii lui M. A. Llianova.

lunie, 18 (30) Lenin primeste de la A. N. Potrcsov stirea c5 inrindurile social-democratilor din Petersburg au locmanifest:1d rcvizionistc.

lnainte de 20 iunie Lcnin primeste vizita sotilor A. A. si D. V. Vancev(2 iulie) 0 a sotilor P. N. si 0. B. Lepesinski.

lunie,(iulie,

20 Intr-o scrisoare eitre D. I. Ulianov, Lenin aproba2) luarea de atitudine a lui G. V. Plehanov impotriva

lui Bernstein.

lunie,(iulie,

279)

Intr-o scrisoare catre A. N. Potresov, Lenin scriedespre necesitatea de a crea in strAinkate organ,-inarxiste ortodoxe (publicatii dc al treilea fel") invederea luptei impotriva economismului" i revizio-nismului.

Julie Prin intermediul surorii sale A. I. Ulianova-Eliza-rova, intr-o scrisoare scrisa cu cerneala simpatica.Lenin primeste manifestul economistilor" (Credo" .

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 631

August, 1 (13)

Intre 7 ,ri 22 august(19 august3 septembrie)

August, 22(septembrie, 3)

Mai tirziu de22 august(3 septembrie)

Vara

Lenin primeste vizita sotilor M. A. si 0. A. Silvin.

Lenin organizeaza in satul Ermakovskoe o consfa-tuire a deportatilor politici-marxisti din districtulMinusinsk in vederea discutarii manifestului eco-nomistilor". 0 consfatuire preliminara, consacratadiscutarii Credo"-ului, a avut loc la locuinta sotilorP. N. si 0. B. Lepesinski. $edinta propriu-zisa lacare 17 deportati politici-marxisti au adoptat Pro-testul social-democratilor din Rusia" a avut loc lalocuinta lui A. A. Vaneev.

Intr-o scrisoare catre M. I. Ulianova, Lenin maga ai se trimita ziare cuprinzind darile de seama asupraCongresului de la Hanovra al social-democratieigermane, pe a carui ordine de zi a figurat punctul :Atacurile impotriva conceptiilor fundamentaletacticii parddului", pus si dezbatut in legaturfi cumanifestarile revizioniste ale lui E. Bernstein.

Lenin ii trimite lui L. Martov (I. 0. Tederbaum)copii dupa Credo"-ul economistilor" i dupa Pro-testul" adoptat la consfatuire.a social-democratilordeportati din districtul Minusinsk.

Lenin se ocupa intens de probleme de filozofie :reciteste lucrarile lui Plehanov, studiaza pe mate-rialistii francezi, precum i pe filozofii idealisti, peneokantieni.

Lenin si N. K. Krupskaia yin In satul Tesinskoe,unde ii viziteaza pe muncitorul A. S. Sapovalov,social-democrat deportat ; Intr-o discutie pe temefilozofice cu F. V. Lengnik, Lenin se pronunta cate-goric impotriva neokantianismului.

Septembrie, I (13) Intr-o scrisoare cave M. A. Ulianova, Lenin supuneunei critici aspre cartea lui E. Bernstein Premiselesocialismului i sarcinile social-democratiei" ; inaceeasi scrisoare el o maga pe M. I. Ulianova sa-itrimita numarul din Sächsische Arbeiter-Zeitung"in care a aparut articolul lui G. V. Plehanov Pentruce si-i fim recunoscatori ? Scrisoare deschisa dareK. Kautsky", articol Indreptat Impotriva lui E. Bern-stein si impotriva atitudind Impiciuitoriste a luiKautsky fata de el.

9-15 Iese de sub tipar volumul I al lucririi Teoria sipractica trade-unionismului englez" de S. si B. Webbin traducerea lui Lenin.

Septembrie,(21-27)

fi

www.dacoromanica.ro

582 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Septembrie, 10 (22) In satul Ermakovskoe, Lenin asistA la inmormintarealui A. A. Vaneev, membru al Uniunii de luptApentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg,mort in deportare, ti roste§te o cuvintare la mormin-tul lui.

1nceputul luniiseptembrieianuarie,19 (Jebruarie, 1)1900

Octombrie, 13 (25)

Octombrie, inaintede 17 (29)

Octombrie,17 (29)

Octombrie,(noiembrie,

278)

Octombrie, 3112)(noiembrie,

Nu mai devremede lune octombrie

Decembrie (st.n.)

ImpreunA cu N. K. Krupskaia, Lenin redacteazA tra-ducerea in limba rusA a volumului al II-lea allucrArii Teoria 0 practica trade-unionismului en-glez" de S. 0 B. Webb, retraduce o bunA parte dintext 0 scrie o serie de note de subsol.

Protestul social-democratilor din Rusia", scris deV. I. Lenin, este primit la Geneva de G. V. Pleba-nov si dat la cules pentru nr. 4-5 al revisteiRabocee Delo".

Lenin prime§te, in satul Sutenskoe, vizita luiV. K. Kurnatovski.

Intr-o scrisoare dare M. A. Ulianova, Lenin arataca a primit noua revistA francezi Le MouvementSocialiste" (Miscarea socialistA"), apArutA sub in-grijirea lui J. Longuet.

Lenin adreseazfi guvernatorului guberniei Ienisei o pe-titie in care cere sii se ia mAsuri pentru achitarea latimp a alocatiei prevazute de lege ti la care aredreptul in calitate de deportat politic.

Intr-o scrisoare catre medicul S. M. Arkanov, Lenin11 roagA sa viziteze pe 0. A. Engberg, tovarit dedeportare care se imbolnivise.

Lenin accepta propunerca initialA a C.C. al Bunduluicu privire la redactarea ziarului Raboceaia Gazeta",recunoscut de Congresul I al P.M.S.D.R. dreptorgan oficial al partidului, iar apoi propunerea dea colabora la acest ziar. Lenin scrie trei articolepentru Raboceaia Gazeta" : Programul nostru",Sarcina noastrA imediati", O probleml vitalA",precum 0 Scrisoare cAtre grupul redactional" InlegAturA cu conditiile de colaborare la ziar 0 cutematica articolelor.

Protestul social-democratilor din Rusia", scris deLenin 0 care urma sa apari In nr. 4-5 al revisteiRabocee Delo", apare la Geneva in tiraj separat.Redactia revistei Rabocee Delo" a editat Pro-testur filth itirea lui G. V. Plehanov, adaugindu-iwww.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 633

anului

Anul 1899

o postfatA in care declara cá conceptiile economisti-lor" reprezintà devierea unor izolati si nu constituieun pericol pentru social-democratie.

Lenin scrie recenzia la cartea : K. Kautsky. Bernsteinund das sozialdemokratische Programm. Eine Anti-kridk" (K. Kautsky. Bernstein si programul social-democrat. 0 anticriticr) ; impreuni cu N. K. Krup-skaia traduce in limba rush aceastA carte. Leninscrie ardcolele : Proiect de program al partiduluinostru", O orientare retrogradA in social-democratiarusr, Despre tribunalele de muncr, Despregreve". Lenin scrie recenzia la cartea lui S. N. Pro-kopovici Miscarea muncitoreasa din Occident. Stu-diu critic".

Lenin elaboreaza planul arnAnuntit al editAtii instrAinAtate a unui ziar marxist ilegal pe intreagaRusie i comunicA acest plan ui L. Martov(I. 0. Tederbaum) si A. N. Potresov.

Sfir,situl anului 1899 Lenin scrie articolul In legAturá cu ((Profession de.sau inceputul foie.anului 1900

1 9 0 0

lanuarie mania Lenin scrie articolul O criticA necriticA (In legAturAcu articolul d-lui P. Skvortov «Fetisismul märfii*,apárut in nr. 12 al revistei oNaucinoe Obozrenies din1899)".

1anuarie, 29(/ebruarie, 11)

ExpirA termenul de deportare a lui Lenin.Lenin si N. K. Krupskaia pleaca din satul $usen-skoe in Rusia europeanA. Din cauza interzicerii dea locui in orasele de capitalà, in orasele universitaresi in marile centre muncitorcsti, Lenin isi stabilestedomiciliul la Pskov, orasul cel mai comod pentruintretinerea legaturii cu Petersburgul.

Prima jumatate a In drumul sAu din Siberia spre Rusia europeanA,lunii februarie Lenin se opreste la Ufa, unde N. K. Krupskaia a-

mine sA execute restul pedcpsei cu deportarea, lacare a fast condamnatA. Lenin se intilneste cu social-democratii deportati la Ufa (A. D. Tiurupa, A. I.Sviderski 1. a.).

Stir, tul

www.dacoromanica.ro

534 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Junultatea lunii Lenin soseste clandestin la Moscova gi se opre§telebruasie la rudele sale.

Februarie,(mastie, 1)

17 Lenin se intilnelte cu inginerul social-democratG. B. Krasin.

Februarie, 19 De la I. H. Lalaiant, reprezentantul Comitetului(mastic, 3) organizatiei Ekaterinoslav, Lenin afla ca se fac pre-

gatiri pentru convocarea Congresului al II-lea alP.M.S.D.R. ; totodata i se face ptopunerea de aparticipa la congres, precum §i la redactarea zia-rului Raboceaia Gazeta".

Februarie, inainte Impreuna cu I. H. Lalaiant, Lenin vizioneaza lade 26 lebruarie Teatrul de arra piesa lui G. Hauptmann Carutaw/(10 mantic) Henschel".

Lenin se opre§te clandestin la Petersburg, se intil-neste cu V. I. Zasulici, care sosise in Rusia, si ducecu ea tratative in legatura cu participarea grupuluiEliberarea muncii" la editarea in strainatate a unuiziar marxist pe intreaga Rusie ii a unei reviste stiin-tifice-politice.

Februarie, 2610)(mantle,

Lenin sosqte la Pskov, unde este pus sub suprave-gherea secreta a politiei.

Mande, 10 (23) Lenin adreseaza directorului departamentului poll-tiei o petitie in care cere sa se permita NadejdeiKonstantinovna Krupskaia ca in perioada cit maiare de stat sub supravegherea politiei sa locuiascAla Pskov, qi nu in gubernia Ufa, cum stabiliseraautoritAtile. Cererea a fost respinsi.

Psinuivana vara Lenin stabileste legAturi cu diferite grupuri social-democrate §i cu mai multi social-democati din di-verse orale ale R,usiei, duce cu ei verbal §i inscris tratative cu privire la sprijinirea viitoareiIskra".

Primivara Lenin ia de lucru de la directia guberniala de sta-tistica ; frecventeaza biblioteca or4eneasca, unde seintilnelte cu social-democrati din localitate.

Lenin ia parte la adunArile intelectualilor revolu-tionari si opozitionisti din localitate, critica revi-zionismul.

Lenin se intelege cu social-democratii A. M. Stopani,S. I. Radcenko, N. N. Lohov s. a. in privinta orga-nizarii unui grup de sprijin pentru ziarul Iskra".

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 635

lunii martieluna aprilie,

inainte de 4 (17)

Nu mai tirziu de6 (19) aprilie

Aprilie, 6 (19)

Mai tirziu de6 (19) aprilie

Lenin respinge categoric propunerea rcdagiei ziaru-lui economistilor" Raboceaia Misl" de a colaborala acest ziar, aritind ca este in principiu impotrivaorientarii ziarului.

Lenin scrie raportul grupului Iskra" la proicctatulCongres al II-lea al P.M.S.D.R. i capad din parteagrupului Eliberarea muncii" in mandat de delegatla acest congres.

Lenin elaboreaza proiectul de declaracie a redactieicu privire la programul i sarcinile ziarului politicpe intreaga Rusie (Iskra") si ale revistei tiinçi-fice-politicc (Zarca").

Lenin conduce o consfituire a marxistilor wvolu-tionari cu marxistii legali" (P. B. Struve, M. I.Tugan-Baranovski) in legatud cu eventualul con-curs pe care acestia din urnd 1-ar putea da la edi-tarea ziarului Iskra" si a revistei Zarca" (Con-sfatuirea de la Pskov"). La aceastl consfatuire afost discutat Proiectul dc declaratic a redactici zia-rului «Iskra* i revistci «Zama», propus de Lenin.

Lenin trimitc redactici revistei Naucinoe Obozrenic"o notä la articolul O critici necritica", indreptadimpotriva articolelor publicate de P. B. Struve in=vista Jizn" (nr. 10 pe 1899 si nr. 2 pe 1900) side Tugan-Baranovski in revista Naucinoe Obozre-nie" (nr. 5 pc 1899 si nr. 3 pe 1900). Articolul luiLenin impreurd cu nota a fost publicat in numAruldin mai-iunie 1900 al rcvistei Naucinoe Oboz-rcnic".

Intr-o scrisoare dare M. A. Ulianova, Lenin aratid lucreazá la un indice pentru cartes Teoriapractica trade-unionismului engin" de S. si B. Webb.

Lcnin face insemniri marginale i observatii criticepe cartea lui I. Davidov Ce este in fond mate-rialisinul economic ? Studiu critic-mctodologic", re-levind cã autorul denatureaz'a materialismul filozofical lui Marx.

Aprilie, 9 (22) Lenin plead clandestin la Riga pentru a stabililegaturi cu social-democratii din accst ora.

Aprilie, 20 (mai, 3) Lenin adrcseazli directorului dcpartamentului politieio petitie in care, in legatura cu imbolnavirea Na-dejdei Konstantinovna Krupskaia, cere permisiuncade a locui o hind i jurnatate la Ufa. Ceram lui

Sliraitad

pi

www.dacoromanica.ro

636 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Mai, 5 (18)

V. I. Lenin a fost respinsi ; ulterior aprobarea afost data in urma staruintelor depuse de M. A.Ulianova.

Lenin obtine un pasaport pentru plecarea in Ger-mania.

1nainte de 20 mai Lenin pleaca la Smolensk. El se intilneste cu I. V.(2 iunie) san in iulie Babuskin i cu V. N. Rozanov. Lenin stabilestc cu

I. V. Babuskin un cifru secret pentru legauri con-spirative.

Mai, 20 (junk, 2)

Mai, 21 (innie, 3)

Mai, 23 (innie, 5)

Mai, 31 (iunie, 13)

Iwile, 1-7 (14-20)

lunie, 7 (20)

Innie, 8 san9 (21 san 22)

lank, 15 (28)

lunie, ajunuitate

doua

lulie, mai arzinde 2 (15)

Lenin soseste clandestin la Petersburg pcntru a seintilni cu social-democratii din localitate si a sta-bili modalitatile de mentinere legaturii dupfi ple-carea sa in strainatate.

Lenin este arestat la Petersburg.

Lenin este supus unui interogatoriu la ohrana dinPetersburg.

Lenin estc pus in libertate i trimis, sub paza unuipolitist, la Podolsk.

Lenin locuielte la rudele sale la Podolsk (linga Mos-cova).

La initiativa lui Lenin sosesc la Podolsk mai multisocial-democrati (P. N. Lepesinski, S. P. si S. P. $es-ternin s. a.), cu care Lenin se intelegc in privintasprijinirii ziarului Iskra".

Impreuna cu M. A. Ulianova si A. I. Ulianova-Eli-zarova, Lenin pleack prin Nijni-Novgorod (astAziGorki), la Ufa, unde se afla N. K. Krupskaia.

Lenin se intelege cu social-democratii din Nijni-Nov-gorod in privinta sprijinirii ziarului Iskra" i sta-bileste modalitatile de mentinere a legaturii.

Lenin soseste la Ufa.

La Ufa, Lcnin se intelege cu social-democratii de-portati din localitate in privinta sprijinirii ziaruluiIskra".

Lenin pleaca de la Ufa la Podolsk.

n

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 637

Intre 2 si 10(15 oi 23) iulie

lulie, 10 (23)

lulie, 16 (29)

Inceputul luniiaugust

August, 11-15(24-28)

August,

Lenin se opreste la Samara (astazi Kuibisev), undese incelege cu social-democracii din localitate In pri%iota sprijinirii ziarului Iskra".

Lenin se opreste la Sizran pentru a se Ince lege cutsocial-democracii din localitate in privinca sprijiniriiIskrei".

Lenin se intoarce la Podolsk.

Lenin pleaci in strainkate.

Lenin stä douii zile la Zurich, unde discuti cu P. B.Akselrod problema editkii ziarului Iskra" si arcvistei Zarea".

Lenin discutá la Geneva cu G. V. Plehanov pro-blcma editkii ziarului Iskra" si a revistei Zarea" ;are divergence cu Plehanov in cadrul discutkii pro-iectului de declaracie Din partca redaccier, scrisde Lenin, prccum si in problemele organizkii munciiredacciei.

La Bellerive (linga Geneva), Lenin participa la aconsfátuire cu G. V. Plchanov, A. N. Potresov, V. I.Zusulici, N. E. Bauman si I. M. Steklov in pro-blema programului ziarului Iskra" 5i al revisteiZarea".

La Corsicr (linga Geneva), Lenin ia parte la o con-sfkuire cu grupul Eliberarea muncii" in problema

redactkii in comun a ziarului Iskra"a revistei Zarea".

15 (28) Lenin pleacil de la Geneva la München.

August, 20(septembrie, 2)fi mai tirziu

August, 22-24(septembrie, 4-6)

August, 23(septembrie, 5)si mai devreme de2 (15) septembrie

Lenin notcaza irnprejurkile in carc au decurs tra-tativele cu Plehanov in problema editurii ziaruluiIskra" si a revistei Zarea" (Cum era cit pe-acisä sc stinga «Iskra*").

In drum sprc München, Lenin se opreste la Nurn-berg, unde se intilnestc cu social-democratul ger-man A. Braun, cu care discuti problcma unui ajutortchnic i organizatoric pentru editarea Iskrei".

In corespondenca cu un social-democrat rus necu-noscut, Lenin se declará categoric impotriva unei in-celegeri cu Uniunea social-democracilor rusi dinstrainitate", organizacie a economistilor".

editkii i ;i

www.dacoromanica.ro

538 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

August, mai tirziude 23 august(5 septembrie)

August, 24(septembrie, 6)

A doua jumdtateaugusta luau

Sjirsitullunii august

August

Imre luna august siluna decembrie

Septembrie, 23(octombrie, 6)

Septembrie

Lenin scrie declaratia redactiei Iskra".

Lenin pleaca de la Nürnberg la München.

Lcnin adreseazu lui I. M. Steklov o scrisoare incare face observatii critice in legilturá cu articolullui D. B. Reazanov Observatii pc marginea pro-gramului revistei aRabocee Delon".

Lenin sctic proiectul dc acord intre grupul Iskra" sigrupul Eliberarea muncii" in problema editarii zia-rului Iskra" si a revistei Zarca", proiect carestabilcste totodatu rclatiile dintrc aceste grupuri incadrul redactici acestor organc.

Lcnin trimite la Geneva grupului Elibcrarca muncii"patru mandate pentru Congrcsul socialist interna-tional de la Paris: trei mandate din partea grupuluiSotial-Demokrat" din Ural si un mandat din partcaorganizatiei social-democrate din Ufa, in care rolulconducator ii aveau N. K. Krupskaia, A. D. Tiu-rupa s. a.

Lenin studiaza materialele i documentele Uniuoiisocial-dcmocratilor rusi din strainutate" in legaturacu sciziunca din rindurile ci.

Lenin respinge oferta de colaborare la RaboccaiaMisl" (a carei cditare fusese mutat:I in strainfitate),ofertä pe care K. M. Tahtarcv o facuse lui Leninsi lui G. V. Plehanov pcntru a-i determina s.irenunte la intentia de a scoate ziarul Iskra".

Lenin se intilneste cu revolutionarul polonez JulianMarchlewski, domiciliat la Munchen, care ajuta laorganizarca editárii Iskrei".

Lenin ia parte la claborarca unui acord special cuprivire la relatiile din cadrul redactici ziarului Iskra"si a revistei Zarea", acord menit su asigure drep-turile grupului Eliberarea muncii" in solutionareaproblemelor redactionale.

Intr-o scrisoarc cdtre N. K. Krupskaia, Lenin descrieimprejurdrile in care s-a produs sciziunea din rin-durile Uniunii social-democratilor rug din strainA-tate".

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 639

lntre 27 septembriesi 5 octombrie(10 ,si 18 octombrie) trimisi

Intre 27 septembrie(10 octombrie)11 (24) decembrie)

Septembrieoctombrie

Septembrielebruarie 1901

Imre5 (18) octombrieji 3 (16) noiembrie

Octombrie.

Lenin se inscrie la un curs de limba engleza carese tinea la München.

Aparc in kale separata Declaratia redacfiei zia-rului aIskra*", scrisi de Lenin. Aceastl declaratie este

in Rusia spre a fi difuzatá in organizaiiilesocial-democrate si in rindurile rnuncitorilor.

Lcnin are un schimb de scrisori cu P. B. Akselrod,membru al redactiei ziarului Iskra", in legiituclcu prcgatirea pentru tipar a primului numir al ziaruluiIskra" I a primului numär al revistei Zarea".

Lcnin lucreald la articolul Rdzboiul din China",folosind materiale apärute in ziare i care reflectlsituatia int-trn5 a Rusici.

Lenin are un schimb de scrisori cu grupul social-democrat Borba" (D. B. Reazanov, I. M. Steklovsi V. Danevici) in problema formclor colaborkiipublicistice a membrilor acestui grup la ziarul Iskra"si la rcvista Zarea".

Lenin redacteazii brosura Zile le de mai la Harkov"5i scrie o prefatä la ea.

13 (26) Intr-o scrisoarc care A. A. Iakubova, Lenin, innumele grupului Iskra", respinge in mod categoricinvitatia de a colabora la Raboccaia Misl", ziaruleconomistilor".

Octombrie,(noiembrie,

202)

Octombrie,(noiembrie,

246)

Octombrie, 27(noiembrie, 9)

Intr-o scrisoare adresati lui V. P. Noghin la Londra,Lenin ii aduce la cunostinta ca exista posibilitateade a organiza trecerea lui ilegalä peste graniti invederea difuzarii ziarului Iskra" i stabilirii unoclegaturi cu diferite comitete i grupuri din Rusia-Noi punem mafi sperante in colaborarea d-tale

scrie V. I. Lenin mai ales in ccea ce prive5testabilirea unor directe cu muncitorii dindif crite localitafi".

Intr-o scrisoare trimisA din München Marici IlinicinaUlianova, Lenin scrie cã invata limba germanAfrecventeaz4 biblioteca.

Intr-o scrisoare ditre G. V. Plehanov, Lenin ilanuntii cá i-a trimis articolele lui Potrcsov si alealtora pentru nr. 1 al revistei Zarea".

legAturi

p1

Ii

www.dacoromanica.ro

640 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Octombrieincepu-tut lunii noiembrie

Noiembrie,nu mai tirziude 25 noiembrie(8 decembrie)

Noiembrie

lunii noiembrie

hare 1 10 (144i 23) decembrie

Decembrie, 10 (23)

Decernbrie, 11 (24)

Prima jumdtatea luniidecembrie 1900

lntre 16 (29)decembrie 1900 4imijlocul luniitebruarie 1901

Lenin scrie articolul Sarcinilc vitale ale mi;thriinoastre" (articolul de fond pentru nr. 1 al ziaruluiIskra").

Lenin scrie articolul Sciziunea din rindurile Uniuniidin strainatate a social-democratilor ru0".

Lenin tine legatura cu corespondentii locali, redac-teaza note §i articole, pregate§te pentru tipar primulnumar al ziarului Iskra".

Lenin organizeath pregatirea i scoaterca primuluinumar al revistei Zarea" la Stuttgart.

Lenin pleacii de la München la Leipzig pentru a faceredactarea definitivil a primului num5r al ziarulurIskra".

Lenin se intoarce dc la Leipzig la München.

Intr-o scrisoare catre P. B. Akselrod, Lenin comunithci primul numar al ziarului Iskra" este cules §i

urmeaza si iasa de sub tipar.

Intr-o scrisoare c:itre N. K. Krupskaia, Lenin oroaga trimita traducerca cãrii lui K. KautskyBernstein §i programul social-democrat", tradu-cere facuta de el in deportare 0 pc care proiecteazas-o tipareasca in strainatate. In acel moment tra-ducerea se afla la Astrahan, dupa cit se pare, laL. M. Knipovici.

Lenin participa la tratativelc redactiei ziaruluiIskra" 0 a revistei Zarea" cu P. B. Struve (re-prezentantul grupului Svoboda" al opozitiei de-mocraticc"), care vcnisc la Munchen ; aceste trata-tive aveau ca scop gasirea unor forme de activitateeditoriala comuna in strainatate. Lenin scric pro-icctul de acord intre grupul Iskra"-Zarea"grupul Svoboda", project care stabilea relatiiledintre aceste grupuri in cadrul editarii unui suplimentla revista Zarea", consacrat problemelor de politic:,general:, i intitulat Sovremennoe Obozrenie". Intru-cit in cursul tratativelor P. B. Struve incearca safoloseasca in interesul burghezici liberalc numele edi-turii social-democrate, Lenin insista asupra ruperiitratativelor.

,O

sa-i

ci

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 641

Decembrie, 16 (29)

lnainte de21 decembrie 1900(3 ianuarie 1901)

Decembrie, 21(3 ianuarie 1901)

Sfirfitullunii decembrie

Sfirfitulanului 1900incepuodanidui 1901

lanuarie martie

lanuarie, 11 (24)

Inapoindu-se de la consfatuirea reprezentantilor re-dactiei ziarului Iskra" §i a revistei Zarea" cu P. B.Struve, intr-o inscmnare fficutá in seara aceleigizile, Lenin descric felul cum au decurs tratativelc.

Lenin traduce articolul lui H. M. Hyndman Socia-lismul, trade-unionismul i lupta pe care1-a primit de la autor prin intermediul lui V. P.Noghin, mcmbru al grupului Rabocec Znamea" dinPetersburg.

Intr-o scrisoare cAtre V. P. Noghin, Lenin aratá cànu poate accepta propuncrca lui M. V. Smirnov(inembru al grupului Rabocee Znamea") cu privircla cditarea traducerii ruse§ti a dirtii lui K. KautskyBernstein §i programul social-democrat", traduccrcfacutA de Lenin, intrucit intentioncaza s'A o tipd-reasca ca publicatic a Iskrei" ; totodata cl intrcaba(lath grupul Rabocee Znamea" n-ar fi de acord siifinanteze, fie g in parte, publicarca acestei traduceri.

Aparc primul numar al ziarului marxist ilegal pe in-treaga Rusie Iskra", cu articolele lui Lenin :Sarcinile vitale ale micárii noastrc" (articol dcfond), lUizboiul din China" §i Sciziunea din rin-duffle Uniunii din straindtate a social-democratilor

Lenin cite§te §i pregatgte pentru tipar o seric decorespondcnte primite pentru ziarul Iskra", printrccarc corespondente despre situatia muncitorilordcsprc milcarea muncitoreasci (din Petersburg, Mos-cova, Riga, Ural, Krasnoiarsk, Ekaterinoslav, Odesa,Kiev), despre miscarea studenteascii (din Petersburg,Moscova, Kiev, Harkov), prceum i o serie de do-curnente demascatoare (printre care un document se-cret in care se arat4 cá sinodul a interzis sä se fac5parastasc pentru L. N. Tolstoi in caz de moarte aacestuia).

1 9 0 1

Sub conduccrea lui Lenin 4i clesfii,oar5 activitateagrupurile de sprijin ale Iskrei" §i agentii ei dinRusia (Petersburg, Pskov, Poltava, Samara, SudulRusiei etc.).

Intr-o saisoare ciitre V. P. Noghin, Lenin il anuntacal i-a trimis primul numir al ziarului Iskra",

politica",

rug".

si

It

-

-

-

www.dacoromanica.ro

542 DATE DIN VIATA 51( ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

lanuarie, 17 (30)

lanuarie

lunii ianuarieinceputullunii februarie

Prima junditate alunii februarie

Februarie, 15-20(jebruarie, 28mantic, 5)

roaga comunicc pArerea sa desprc accst nunarsi-I intreabá dacA n-ar fi de acord sail asume sac-dna permanenta dc a transporta publicatii in Rusia.

Intr-o scrisoare cat= G. V. Plchanov, Lenin expuneamAnuntit continutul tratativelor cu P. 13. Struve inlegatura cu editarca in comun a unui organ ilegal,pronuntindu-sc in mod categoric pentru ruperca tra-tativelor.

Lenin scric articolul Incorporarea cclor 183 de stu-denti".

Sub titlul comun Notc ocazionale", Lcnin scriearticolcle : Bate-I cit vrei, dar sa nu-I omori", Decc s1 grabim vitregia vrcmurilor ?" i O statisticAobiectivA".

Apare numArul al doilca al ziarului Iskra", in carese publith articolul lui Lenin Incorporarca cclor183 de studenti".

Lenin pleacA la Praga si la Vicna spre a indcpliniformalitAtile neccsare pentru aprobarca plccärii luiN. K. Krupskaia in strAinAtate. La Praga, Leninface cunostinta cu social-democratul cch Modraek,prin intermcdiul cAruia sc trimitea corespondenta dinRusia si in Rusia.

Februarie, mai tircitt Lenin scrie articolul Partidul muncitoresc i 06-de 19 februarte nimca".(4 martie)

Slir,itul luaufebruarie primajumiitate a luniimania

Martie, 7 (20)

Mantic, 10 (23)

Mende,(aprilie,

246)

Lcnin discutA cu social-democratul L. I. Goldman,chcmat de la Poltava, problema creArii unci tipo-grafii ilegale a ziarului Iskra" la ChisinAu.

Intr-o scrisoarc cAtre P. B. Akselrod, Lcnin ii aducela cunostintA cã editura Dictz" refuza sa dpAreascAdeclaratia rcdactici, scrisA de el pentru primul numiral revistei Zarca", motivindu-si rcfuzul prin acce.iCA dcclaratia contine referiri la Iskra", care apAreailegal.

Aparc primul numAr al revistei Zarca" cu ccle trciarticole ale lui Lenin grupate sub titlul comunNote ocazionale".

Intr-o scrisoarc cdtre V. P. Noghin, Lenin ii mul-tumeste pcntru aprecierile amAnuntite asupra pri-mului numir al revistei Zama".

sa-;

S/9,04 i

-

-

-

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 643

Manic Departamentul politiei stabilqte di in frunteaIskrei" se afla V. I. Lenin, iar la 26 martie (8aprilie) recomanda guvernatorului general din Minsksa puna sub supraveghere raspindirea ziarului, carepatrunde prin punctele de frontiera".

Aprilie, 2 (15) Intr-o scrisoare catre G. V. Plehanov, Lenin liwropune si faca impreuna o critica culegerii Lapostul de onoare", aparuta cu prilejul implinirii a40 de ani de activitate publicistica a lui N. K. Mi-hailovski ; Lenin arata ca el intentioneaza si facacritica articolului lui V. Cernov 1i-1 sfatuieste pePlehanov sa faca cridca articolelor scrise de S. N.Iujakov si de M. Rafailov.

Apri lie, 6 (19) Intr-o scrisoare catre K. H. Branting (redactorul zia-rului Social-Demokraten" organul de presa alpartidului social-democrat suedez), Lenin il magain numele redactiei revistei Zarea" a ajute la sta-bilirea unei legaturi cu social-democratii suedezi sifinlandezi, spre a putea obtine de la ei pentru re-vista Zarea" si pentru ziarul Iskra" materiale pu-blicistice despre situatia politica din Finlanda, des-pre lupta finlandezilor impotriva tiraniei absolutis-mului tarist.

Apri lie, 8 (21) Lenin scrie lui G. V. Plehanov o scrisoare in carearata cá este necesar si se dna cit de curind oconsfatuire a redactiei ziarului Iskra" si revisteiZarea".

Aprilie, 12 (25) Lenin propune grupului Eliberarea muncii" un planpentru unirea organizatillor social-democrate revolu-donare ruse in cadrul unei Ligi din strainatate asocial-democradei revoludonare ruse".

Apri lie, 14 (27) Intr-o scrisoare catre L. N. Radcenko, agent alIskrei", Lenin vorbeste despre activitatea pe caregrupul Iskra" din strainatate o desfiloara inscopul ca organizatia «Iskran din Rusia sa cuprindacit mai multi oameni si cit mai multe localitati" ;in acelad timp el arata cá in acel moment convo-carea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R., pe careRabocee Delo" a incercat s-o faca peste capul or-ganizatiei Iskra", era inoportuna.

In jurul datei de N. K. Krupskaia soseste la München.15 aprilie Intt-o scrisoare catre S. I. Radcenko, Lenin anunta ci

au fost tiparite doua manifeste de 1 Mai : mani-festul Iskrei" si manifestul 1 Mai", editat de

www.dacoromanica.ro

644 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA Lin V. I. LENIN

redactia Iskrei" in numele citorva comitete dinsud, precum si in numele organizatiei Muncitoruldin sud" si al Iskrei". Intr-o scrisoare adresatilui M. G. Veceslov, la Berlin, Lenin dä indicatia cageamantanul cu manifestele de 1 Mai s'a fie trimisla Petersburg (prin Pskov).

Aprilie, 19 (mai, 2) Apare numárul al treilea al Iskrei", in care estepublicat articolul lui Lenin Partidul muncitoresc sitaranimee.

Intre 24 fi29 aprilie(7 §1 12 mai)

Aprilie, 29(mai, 12)

Lenin participá la consfkuirea redactiei ziaruluiIskra" si a revistei Zarea", la care se discutä con-tinutul nr. 2-3 al revistei Zarea", planul propus deLenin pentru crearea unei Ligi din strainastate asocial-democratiei revolutionare ruse" si statutul eimodel, precum si propunerea grupului Borba" cuprivire la unirea tuturor organizatiilor social-demo-crate ruse din strainatate.

Intr-o scrisoare eat-re grupul Borba", in numeleredactiei ziarului Iskra", Lenin consimte la reluareatratativelor pentru unirea organizatiilor din straina-tate ale social-democratiei ruse si la convocarca unciconsfatuiri preliminare a reprezentantilor tuturor orga-nizatiilor social-democrate.

www.dacoromanica.ro

645

Prefatä

CUPRINS

1 8 9 8

Pag.

VII

IN LEGATURA CU STATISTICA FABRICILOR $1 UZINE-LOR DIN RUSIA. Noi le ispravi statistice ale prof. Karlsev . 1-36RECENZIE. A. Bogdano v. Curs scurt de stiinfa' eco-nomicd. Moscova. 1897. Editura A. Murinova. 290 pag. Pretul2 ruble 36-44

INSEMNARI CU PRIVIRE LA TEORIA PIETELOR (Inlegaturà cu polemica dintre d-nii Tugan-Baranovski Bul-gakov) 46-54

1 8 9 9RECENZIE. R. Gvozdev. Chiaburie-camatárie, insem-mitatea ei social-economicti. Petersburg. 1899. Editura N. Garin. 65-59

RECENZIE. Par vu s. Piafa mondiald fi criza agrard.Studii economice. Traducere din limba german5 de L. I., Peters-burg, 1898. Editura 0. N. Popova (Biblioteca de culturi ge-nera15, seria a 2-a, nr. 2). 142 pag. Pretul 40 de copeici . 60-61

RECENZIE. Rusia comerciald si industriallIndreptar pentru comercianti §i fabricanti. Intocmit sub ingd-jirea lui A. A. Blau, seful sectiei de statisticá a departamentuluicomertului i manufacturior. Petersburg, 1899. Pretul 10 ruble. 62-66

INCA 0 DATA CU PRIVIRE LA TEORIA REALIZARII 66-84

RECENZIE. Karl Kautsky. Die Agradrage. EineUebersicht iiber die Tendenzen der modernen Landwirtschaftund die Agrarpolitik u.s.w. Stuttgart, Dietz, 1899 . . . 86-9

. . . . . . . . . . . . .

,

t

www.dacoromanica.ro

646 CUPRINS

CAPITALISMUL IN AGRICULTURA. Despre cartea luiKautsky despre articolul d-lui Bulgakov) 91-146

Articolul intii 95

9699

105IV . 118V . .. 124

Articolul al doilea 133

133II 143

RECENZIE. Hobso n. Evolutia capitalismului contempo-ran. Traducere din limba englezci. Petersburg, 1898. Editura0. N. Popova. Precul 1 rubla 50 de copeici . 146-149

RASPUNS D-LUI P. NEJDANOV 150-156

PROTESTUL SOCIAL-DEMOCRATILOR DIN RUSIA . 157-170

ARTICOLE PENTRU bRABOCEAIA GAZETA" . 171-193

SCRISOARE CATRE GRUPUL REDACTIONAL . 173

PROGRAMUL NOSTRU 176

SARCINA NOASTRA IMEDIATA 181

0 PROBLEMA VITALA 187

RECENZIE. Karl Kautsk y. Bernstein und das sozial-demokratische Programm. Eine Antikritik 194-205

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI NOSTRU 207-234

O ORIENTARE RETROGRADA IN SOCIAL-DEMOCRATTARUSA 235-267

DESPRE TRIBUNALELE DE MUNCA 268-281

DESPRE GREVE .. ... 282-292

* RECENZIE. S. N. Pr ok opovic i Migarea muncito-reasa din Occident 293-303

IN LEGATURA CU PROFESSION DE FOP' . . 304-314* Cu asterisc sInt notate tidurile

Notadate de Institutul de marxism-Ieninism

de Pe Rawl C.C. al P.C.U.S. red.

,ti

.

. . .

.

. . . .

.

. . .

. . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 647

1 9 0 0

* PROIECT DE DECLARATIE A REDACTIET ZTARULUIISKRA" SI R.EVISTEI ZAREA" 316-325

CUM ERA CIT PE-ACI SA SE STINGA ISKRA" . 326-341

* PROIECT DE ACORD .. .. 345

* DECLARATIA REDACTIEI ZIARULUI ISKRA" 346-351

* PREFATA LA BROSURA ZILELE DE MAI LAHARKOV" 365-362

SARCINILE VITALE ALE MI$CARII NOASTRE . 363-368

RAZBOIUL DIN CHINA ... 369-374

SCIZIUNEA DIN RINDUR1LE UNIUNII DIN STRATNA-TATE A SOCIAL-DEMOCRATILOR RU$I . . . . . 375-376

* INSEMNARE FACUTA LA 29 DECEMBRIE 1900 . 377-379

1901PROIECT DE ACORD CU STRUVE . . . 380-361

INCORPORAREA CELOR 183 DE STUDENT1 . 382-387

NOTE OCAZIONALE 389 420

I. Batc-1 cit vrei, dar sã nu-1 omori. . 393II. De ce sä grabim vittcgia vremurilor ? 408

IIL 0 statistics obiectiva . . 415

PARTIDUL MUNC1TORESC $1 TARANIMEA . . 421-429

Lista lucratilor scrise dc V. T. Lenin in perioacla 1898 aprilie1901 §i ncgäsite pinI in prezent . . . . . . . . 433-437

Lista lucearilor la a cAror redactare a participat V. I. Lenin 438

Lista lucrlitilor traduse de V. I. Lenin . 439

Adnotari 440-478

Indica de luclari 5i izvoarc citatc sau mentionate dc V. I. Lenin 479-498

. . . . .

. .

.

.

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

548 CIIPRINS

Indice de nume . 499-624

Date din viata si activitatea lui V. I. Lenin 525-544

ILUSTRATII

Portretul lui V. I. Lenin. 1897 XVIII-1Coperta rcvistei Nacealo", in care au fost publicate recenziilelui V. I. Lenin. 1899 67

Coperta revistei Jizn" in care a fost publicat articolul luiV. I. Lenin Capitalismul in agriculture. 1900 . . . 93

Prima paginii a manuscrisului lui V. I. Lenin Proiect de pro-gram al partidului nostru. 1899 208-209Prima pagira din originalul articolului lui V. I. Lenin O orien-tare retrogradn' in social-democratia ruse. 1899 . . . 237

Pagina a §asca a recenziei lui V. I. Lenin la cartca lui S. N.Prokopovici. (Manuscris.) Sfirsitul anului 1899 . 295

Prima paginä a manuscrisului lui V. I. Lenin Cum era citpe-aci a se stingn' sIskra»". 1900 327

Prima pagin5 a foii separate Declaratia redactici ziaruluioIskra»". 1900 . . . . . . . . . . . 346-347Coperta brosurii Zilele de mai la Harkov". 1901 . . . 363

Prima pagin5 a nr. 1 al ziarului Iskra". Decembrie 1900 . 362-363Coperta primului nurnk al revistei Zarea". Aprilie 1901 . 391

. . . . .

www.dacoromanica.ro

Dat la cities 24.04.1961. Bun de tipar 12.06.1961Aparut 1961.

gunt2,Tiral 15.270

Collex. HIrtle velin6 matd

de 65 540X840116. editorlale 32,70. Collde tlpar 35,50. Plan le 4 tIpo. A. 0075411961. C.Z.

pentru bibltoteci 3C23-11.

Intreprinderea PoligraficA Combinatul PoliqraficCasa Scinteii, Piga Sunteii, Bucuresti, R.P.R.

Comanda nr. 4.889110.679.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro