Mirturia Pr' Hieronymus Menges despre Monseniorulvladimir Ghika la Uranus gi la Jilav a (19s2-1g54)

Autor Emanuel Gosmovici

Publicim pentru prima oard acest text in varianta sa integrali. Autorul, Monseniorul HieronymusMengesl, a fost geful unuia dintre loturile catolice acuzate de-spionaj in r"uo"r"" Vaticanului.Din.sentin!a 1234124-ll.lgs32 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuregti, extragem lista cu numelemembrilor acestui lot (aga cum apar in sentintd) 9i condamnirile primite:

7. Castel3 Elisabeta - 10 ani8. Pr. Godo Mihai- 10 ani9. Pr. Augustin Francisc - S ani10. Pr. Gunciu losif -6 ani11. Pr. Ghika Vtadimir - 3 ani12. Pr. Chira Cornel- decedat in perioada anchetei,preot greco-catolic, geful iezuililor din Romdnia. Elmaifigura incd in partea introductivi a sentintei.

Primii gapte membri ai lotului au fost acuzali de crimd de inaltd tridare, ,,p.p. de la art. 190 c.p.,respectiv art. 191 c.p., combinat cu art. 1 din d. 1gg/19S0,.Ultimii patru au fost acuzafi de complicitate la crimi de inaltd tridare.Extragem ofrazd semnificativd din sentin{i: ,,Rezultd cd acegtia au transmis direct vaticanutuiinformaliuni cu caracter politic, social sau miliiar, privind RpR sal, iriiii,'p,iin

"rrr"tut Menges Heronim,asemenea informa,tiunice constituie secrete de stat,,.

Trei dintre preolii acestui lot au murit in inchisoare:1 . Pirintele Cornel Chira - a decedat la 13.08.1953 la Spitalul Securitdlii, Dr. Victor Babega.

1. Pr. Menges Heronim - 20 ani2. Montani Silvia - 18 ani3. Placa Silvia - 18 ani4. Florei Luci- 15 ani5. Pr. Asaftei Andrei - 12 ani6. Pr. HaiderXaveriu - 8 ani

t Hieronymus Menges s-a ndscut la 9.05.1910 la caramurat (Mihail Kogilniceanu), jude{ulconstanfa. ceti[enieromAnd, na(ionalitate germani.,,Acest nume este indicat in lista emigranfilor din Banat originari din <Bundorf in Gallis>. (cf. Boris p. gg gi p. 6g)Acum caliva ani, mi-a parvenit o scrisoaie a contelui Mengdsicare locuiegt- ii N"n"lL cerdndu-mivegtidespre

Monseniorul Ghika.in 1927 a inceput trei ani de filozofie la seminarul din Bucuregti. lntre 1g32-34a fdcut doi ani de teologie laGeneva, la S6minaire des Missions Etrangdres de Brignole-Sale. Dupd r g+o: proresJr la Seminarul oin

-e"uluregti,

cenzor arhidiecezan, notar la Tribunalul Ecleziastic.Jn t gao, paroh lj palazu [rr"i", ianga Constanla, p"ifii" "diasporei germane." (Dupi o notd redactati de.Pr. Georges schorung - pentru pr. Georges schorung v. nota B)Doctor in teologie la Munster-Germania, unde a studiit intre anii iggri-rgii. in rg+r a fost la odessa-uRSS, camisionar catolic, la fel in 1942. (Arh. cNSAs, dos. P1 1ogt1, f. 20, primut interogaioriu ar parinterui M;il;rl;21'11'1952) A murit \a22.04.2002 la Bremen (Germania) in casa soreisale An-na Ternes. (v. ginota 69)

I nrn. CruSRS, dos. p1109/5, f. 96.3 Numele corect: Etisabeta Antonia Kastet, iar dupi cisito rie: Postotache-Kastel.D6nsa ne-a explicat la telefonci i-a ldsat pe anchetatorisi creadi ci numele eise scrie ,,castel", pentru

"" n,

"urua sd descopere faptulcinumele adevirat, Kastel, este de origine germani, ceea ce'ar fi puttit si-i ingreunlie murt situafia. Toate proceseleverbale de interogatoriu au fost semnate de ea cu un scris coreci, gcoliresci,E/is ioeta castet,.o La 12.08-1953 Procuratura Militard Teritoriald Bucuregtiiltrimite pe pr. cornel chira la penitenciarulVicdregti

spre internare' (dos. P1 109/10, t' 259) cu toate acestea, inci din 1 1 .08.1gs3 exista o ioaie de observatie ctinici ininstitufia: Ministerulsecuritiflistatului, Servi_ciulsanitar, Unitatea spital oi._v. ri"Gifi. i'6-9;r:;j;ii'J#"0, .care s-a inceput un tratament cu penicilini. citim din foaia de observaf ie: ,,oiajioit'ic)t ", "ur"

a fost internat:cortico-pleuritd dreaptd, stare febitd 40'5. Diagn,osticut in spital: pneumoniie iiirptai""cfie pteuratd dreaptd (...).lstoricul bolii: Dupd afirmaliite sale (atdt cdt a futut precizai, de mai ryty qe o s$tiili,na, starea de temperaturdry?r9se ryenline neschimbatd-, dimineala gi geara - astenie, adinamic". ruecropsieie" cadavrului a fost ficuti Ia13'08'1953 de medicii: Marin Moscovicilosil Enescu Mihaigilonescu Marin. Ultimele anchete, in care proceseleverbale devin autoacuzatoare giaberante, sunt realizate de iocotenentul de Securitate Baner L Vasile.

2

2. MonseniorulVladimir Ghika - a decedat la 16.05.1954, la ora 17.30, Tn infirmeriaPenitenciarului Jilavas.

3. Monseniorul Xaveriu Haider - a decedat la 9.09.1956, la ora 1 noaptea, in spitalulPenitenciarului Viciregtio.

Pirintele Menges a iegit din Tnchisoare la 30.07.1964. A avut domiciliu obligatoriu la Mindstireamaicilor catolice de la Timigul de Sus, impreuni cu Episcopul Joseph Schubert 9i cu pirintele franciscanMartin MihocT. La 30.06.19-65 el a pirisit RomAnia, plec6nd in Germania. in noiembrie 1968, l-a vizitat pe

Episcopul Schubert la Timigul de Sus.

Scurt timp dupi iegirea din inchisoare, Pr. Menges a redactat in limba romAnd mdrturia pe care o

publicim mailos gi pe care a trimis-o pirintelui Georges Schorung8, care trdia in Franla, rugAndu-l si o

traduci in limba francezd. $tim ci Pr. Shorung vorbea romAnegte. Coresponden[a sa cu Pr. Menges a fostdusd tot Tn limba romAni. Pirintele Schorung a tradus mirturia gi a redactat o serie de noteo, din care vompublica numai o micd parte (unele note nu au date sigure, deoarece Pr. Schorung, plecat Tn 1950 dinRom6nia, nu a mai avut informalii de la fala locului, iar altele au detalii prea tehnice, de exemplu, pe temede jurisdiclie bisericeascd). ln continuare, vom indica Tn mod explicit notele ce provin de la Pr. Schorung.

Noi nu delinem textul originalin limba romAni gi nu am aflat de existen{a lui. De aceea am fost obligali

si traducem din nou intregultext din limba trancezd in limba romAni. Am incercat, cu mare atenlie, sdrecunoagtem, in spatele formuldrilor franceze, textul original in limba romAnd.

Delinem trei exemplare in limba francezdale mirturiei pirintelui Menges:- un exemplar a stat ascuns in Romdnia, la Dra Dorette Constanlianu, care a fost cateheti la

Biserica,,Sacr6 Coeud';- un alt exemplar ne-a sosit din Franla, de la scriitorul $tefan J. Fay;- un al treilea exemplar ne-a parvenii recent din arhivalostei Mindstiri carmelitane de la Cholet1o,

Franla (astizi devenitd ministire franciscani), prin Pr. loan Butacu din Luizi-Cilugira (Bacdu). Acestexemplar conline gi gtampila urmitoare (rectangulari, de culoare albastri):

Georges Schorung, AumOnier, Castelsarnf-Joseph, Guimeruille Par Blangy - 76, CCP Lille 3.114-18

La 10.08.1993, pirintele Horia Cosmovici i-a scris pirintelui Menges, rugdndu-l si certifice prin

semnitura sa Tn original, depusd pe ultima pagini a mirturiei care a fost gisiti la Dra Dorette

Constanlianu, faptul ci el este autorul mirturiei despre Monseniorul Ghika. La 30.08.1993, pirinteleMenges, care locuia la adresa Oberfdhringer Sfrasse 202, Milnchen, a semnat in josul ultimei pagini11,

scriind printre altele: ,,Cu pldcere imi dau semndtura sub mdfturia mea".

Am putut studia cele 26 de dosarel2 ale ,,lotului Menges" aflate aziin Arhiva CNSAS. Ele poarti toate

numirul generic P1 109, la care se adaugi numirul dosarului respectiv, de la 1 la 26.

5 Certificat medical eliberat de dr. Rosenfeld Jean, medic Penitenciar Jilava. (dos. P1109/18, f. 9)6 Certificat de deces eliberat de dr. Eskenasy Jean. (dos. Pl 109/16, f. 439) Cauza decesului: paralizie bulbarS.t pral. prof. Dr. Hieronymus Menges, Joseph Schubert, 1890-1969 - Biographie eines rumdnischen Bischofs

(Biografia unui episcop romdn), Salesianer Buchdruckerei, EnsdorfiOberpfalz, 1971, p.40.t pr. Georges Shorung a fost preot misionar (lazarist) Tn Congr6gation de la Mission, infiinlati de Sf. Vincenfiu de

paul. El a fun|lionat la Cipela ,,Sacr6 Coeuf'de pe lSngi Sanatoriul Saint Vincent de Paul din Bucuregti, inci din

1931. A fost foirte apropiat de preolii Frangois Van Der Jonckeyd 9i Francisc Diarian, c,are funclionau la aceeagi

capeli, precum gi de Monseniorul Vladimir Ghika, ciruia i-a fost confesor. La 4.03.1950 a primit ordinul sipai-aseasca Rominia ln 24 de ore. A murit in Franfa, la 87 de ani, in noiembrie 1980. (Georges Lauw6rier, ,,Le pdre

bcorges Schorung, ami de la Roumanie Chr6tienne", articol publicat in ziarul Catacombes, dupi 20.1 1 .1980, cu

ocazia omiliei pronunfate in ziua inmormAntirii sale.)n Delinem de la lnstitutul ,,Vladimir Ghika" din Fran[a un document dactilografiat, de 7 pagini, intitulat ,,Notes du

pdre Georges Schorung, lazariste", care par a fi tocmai notele la mirturia Pr. Menges.10 Din manistirea de la Cholet au plecat opt cilugdrile carmelitane, la 13.01 .1933, pentru a fonda prima ministire

carmelitani in Japonia. Ele au fost Tnsofite de superioara lor, de Monseniorul Ghika gi de nepoata acestuia, Manola

Ghika (cisitoriti:' de Briey). Monseniorul Ghika a stat doui luniin Japonia, timp in care a avut loc cunoscuta vizitd la

impiratul Japoniei, descrisi maijos, in mirturia Pr. Menges.tt Delinem toati aceasti corespondenli in original. Pirintele Horia Cosmovicifusese insircinat de Arhiepiscopul

loan Ro6u si culeagd cdt mai multe mirturii privind viala 9i moartea Monseniorului Ghika, in vederea deschiderii

dosarului de beatificare a acestuia'12 Autorul acestui articol a primit la 1.11.2006 acreditarea Colegiului CNSAS pentru tema de cercetare ,,lstoria

Bisericilor Greco-Catolice, Romano-Catolice gi Ortodoxe (1944-1989)". Ca o primdtazd, dosarele P1109 au fost

studiate in legituri cu mirturia Pr. Hieronymus Menges despre Mons. Vladimir Ghika.

3

in filele acestor dosare nu se pot vedea explicit brutalitatea, crimele, torturile, incdlcirile flagrante,clipi de clipi, ale celor mai elementare drepturi ale omului, aga cum au fost ele realizate de Securitate.Tocmai de aceea, mirturiile directe ale condamnalilor lotului Menges sunt deosebit de prelioase pentru cdne permit si descoperim adevirata istorie gi si inlelegem ce se afla in spatele anchetelor 9i a referatelor,a sentinlelor gi a documentelor de penitenciar din dosarele SecuritSfii.

Mdrturia Pr. Menges e axati pe o mare personalitate a RomAniei, MonseniorulVladimir Ghika. Ea nepermite, in acelagi timp, sd descoperim situalia tragici in care a dus regimul comunist intreaga BisericiCatolicd din RomAnia, in particular Arhiepiscopia Catolicd de Bucuregti.

O dati cu arestarea membrilor acestui lot, intreaga ierarhie catolicd din RomAnia (episcopi oficiali,episcopi clandestini- nerecunosculi de Stat, preoli cu titlul de ordinarius substifufus) era arestatd sau seafla in ,,domiciliu fo(at". Cu toate acestea, regimul comunist nu a reugit sd faci sd funclioneze o BisericiCatolicd ,,progresisti", sau ,,a picii", rupti de Roma, care sd devind un simplu instrument in mAna Statului.

Credinciogii catolici de azi sunt recunoscitori acestor oameni, care au apirat, prin sacrificiul lor, existenlain acei ania Bisericii Catolice din Rominia.

in afari de mirturia Pr. Menges, delinem urmitoarele mdrturii paralele:

1. Pr. losif Gunciul3 - inregistrare de istorie orald realizati in anii 1993 de Dna Aurora Sasu(Tn reg istrare aflati azi in proprietatea Academ iei Civice) ;

2. Pr. Petru Pecicanla din Arad - inregistrare audio realizatd la 4.09.2005 de Emanuel Cosmovici;

3. Pr. Matei Boilils din Cluj - inregistrare audio realizatd la 5.05.2006 de Emanuel Cosmovici.

4. Pr. Agenor Danciullo - mirturie scrisi, adresati in 1991 lnstitutului ,,Vladimir Ghika" din Franlala cererea secretarului general al acestui institut, Dl Pierre Hayet. Textul, dactilografiat in limbatrancezd, conline 2O de pagini. Acest text nu se referd la perioada din Tnchisoare a

Monseniorului Ghika. El conline insi informalii deosebit de prefioase de la unul din cei mai

apropialifii spirituali ai sii.

13 pr. losif Gunciu s-a niscut in 1909 in fosta comund Dudegti-Cioplea, integrati azi in municipiul Bucuregti, a

cirei populalie era constituiti din bulgari catolici. A intrat Tn Seminarul de la Cioplea in anul 1922-1923. La 19 ani a

intrat la Seminarul din Bucuregti. Dupi terminarea Academiei Teologice din Bucuregti a fost hirotonisit preot de citreArhiepiscopul Cisar in 1934, apoi trimis, impreuni cu pirintele Menges, la studii de specializare la MUnchen.

Dupd trei ani de studii, licenfiat in filozofie 9i cu doctorat in teologie, s-a intors in [ard. A func[ionat ca profesor de

istorie, de filozofie gi de drept canonic la Seminarul Arhidiecezan. A fost notar la Tribunalul Bisericesc Matrimonial.

Din 1940 a fost trimis ca paroh la Sinaia. (Date preluate din inregistrarea realizati de Dna Aurora Sasu)Arestat la 18.1 1.1952, cu intregul lot Menges, a fost eliberat in 1964. Dupi pensionare, a locuit la Ministirea

maicilor de la Timigul de Sus. A murit la 21.06.1999.to pr. petru Pecican s-a niscut \a2.03.1921in com. Sdmbiteni, jud. Arad. Studiile medii la Arad, apoi Academia

Teologici din Arad,^Facultatea de Teologie din Bucuregti gi Facultatea de Litere gi Filozofie din Bucuregti. Serviciul

militar: 1942-1945.1n iunie 1953 este arestat, apoicondamnat la 11 anitemnild grea pentru ,,uneltire impotriva ordinii

comuniste", conform art. 209 din Codul Penal. Trece la Biserica Catolici sub direclia spiritualS a Monseniorului

Vladimir Ghika gi a altor personalitifiintAlnite ln inchisoare. Eliberat din inchisoare la 8.05.1964. La 14.11.1967 se

cisitoregte. Are doi copii. La 12.11.1977 este ordonat preot catolic de rit bizantin de citre Episcopul luliu Hi(ea.(Date preluate din: Petru Pecican, Homo hominiChr.sfus, Ed. Mirador, Arad, 1996, coperta lV)

tu pr. Matei Boili s-a niscut la 17.04.1926 la Blaj. lntre 1945-1 947, in calitate de secretar T.U.N.T, participi activ

la migcirile anticomuniste din Cluj. Arestat giintemnifat in mai multe etape: 1949; 1952-1953; 1956-1964, ultima datiin urma unui memoriu de protest impotriva infeuddrii RomAniei de citre U.R.S.S. Dupi iegirea din inchisoare, in1964, igi ia licenfa in Drept la Universitatea din Cluj. ln perioadele de semi-libertate dintre detenlii a lucrat ca

magazi-oner, tehnician, tehnolog petrolist, sondor,-economist. In 1977 este sfinlit,in clandestinitate, preot greco-

cat6tic de citre l.P.S. CardinalAlexandru Todea. intre 1992-2000 a fost senator PNTCD. (Date preluate din: Matei

Boild, Din nou in Agora - Dupd o iumdtate de veac, Ed. Dacia, 1 999, coperta lV)16 pentru Pr. Agenor Danciul extragem cdteva date biografice aflate in Buletinul de adeziune la lnstitutul ,,Vladimir

Ghika", din Franla:,,preot catolic de rit bizantin, ordonat in clandestinitate la 29.12.1967. Licenliat in drept gi in psihologie, avocat

stagiar timp de 1 an, convertit gi catehizat de Monseniorul Vladimir Ghika in noiembrie 1946, novice in ordinul Sfdntul

Vasite cel Mare; fdri voturi, datoritd scoaterii de sub lege a Bisericii Greco-Catolice. $omer de la 1.10.1948 pdni in1949. Magazioner 1950-1955. Seminarist pdnd la 5.03.1959 cind a fost arestat pentru activitate greco-catolici inrindul tinerilor. Condamnat la 25 ani munci silnici. Eliberat in 1964. Muncitor pAni in 1966; psiholog industrial pdnd

in 1969; logoped la o policlinici de copii pAni in 1983, cind a fost pensionat."

Agenorbanciul a murit la 16.10.1993 Tn casa Dnei Sanda Zaharia Bendorf (informalie din jurnalul DneiAdinaGeorgescu-Obrocea). Sanda Bendorf era sora lui Gheorghili Bendorf, un mare bolnav ingrijit in anii 40' de

Mons-eniorul Ghika. Putem considera cd Monseniorul,,s-a ocupat personal" de ultimele zile ale pdrintelui Danciul.

Autorul acestor rdnduri l-a vizitat la spital, unde era in tratament pentru inimi. Era foarte linigtit gi luminos.

4

Prof. Florea CostachelT din Rogiorii de Vede:doui inregistriri realizate, respectiv, de Pr. Horia Cosmovici gi de Dna Aurora Sasu;mai multe caiete manuscrise, pe care ni le-a pus la dispozilie nepoata dinsului, studentaRuxandra Borca. Le vom numi Manuscnsul l, Manuscrisul // (redactat la 4.06.1990) gi

Manuscrisul lV (aparent prima schilare a amintirilor);o mdrturie in limba franc;ezd adresati lnstitutului ,,Vladimir Ghika" din Franfa. (O vom numiManuscrisul lll).

Dna Elisabeta Postolache-Kastel este o supravieluitoare a acestui lot. Atunci cdnd a fostarestatd avea23 de ani gi era studenti la medicini in anulV. Ca gicelelalte tinere condamnate,ea a ajutat pe preoli sd poati comunica prin scrisori. Este nepoati, prin bunici, a MonsenioruluiFrancisc Augustin, arestat in acelagi lot. Locuiegte azi la Suceava. Am consemnat notetelefonice Tn urma a 7 convorbiri (doud in dec. 2006, cinciin ian., febr. 9i martie 2007):

Dna Lucia Florei (cisitoriti Santa) - mdrturie dati la cererea Claudiei Tudose. E vorba de untext de 6 pagini, scris cu mdna, la 28.07.2003. A sosit prin pogtd din Altadena, California. LuciaSanta este o supravieluitoare a lotului Menges.

in continuare, vom utiliza toate cele 7 mirturii paralele, vom consulta dosarele P1109, aflate Tn ArhivaCNSAS, cAt gi alte izvoate, publicate deja sau inedite, pentru a descoperi, pe cAt posibil, fiecare faleti a

evenimentelor descrise de Monseniorul Hieronymus Menges. Considerim ci indeplinim, Tn felul acesta,un act de dreptate istoricd. Dar mai mult, ne plecim cu toatd cildura inimii asupra celor care au fostsacrificali in acei ani gi datoriti cirora putem sta azi cu fruntea sus fati de noi ingine 9i in fala intregii lumi.

t7 prof. Florea Costache a dat una din cele maicomplexe mirturii pe care le delinem despre MonseniorulVladimirGhika in inchisoare (Manuscrisul/ este publicat integral pe situl vwwv.culturapersoanei.ro.) Redim cdteva extrase din

aceste documente:

Din Manuscrisull:,,V1. Gh.: Maispune-miceva, md imbie Monseniorul. Vorbegte-mide mama dumitale. $i-midddu binecuvAntarea

SfinlieiSale. (...)C. F.: (...) Atdtea taine sunt legate de trecutul nostru gi noi putrezim aici!VI. Gh.: Domnule Costache, md intrerupe Monseniorul, sd nu-lifaci gnji cd putrezim aici. Este un semn bun pentru

mersulinainte al neamului pe drumul ardtat de bunul Dumnezeu."

Din Manuscrisut tV: ,,Monseniorul a venit la Reduit insolit de cinci preoli catolici, care s-au oprit in celulele 10 9i11. Preolii erau tineri gi, spiritual, erau subordonali Monseniorului Erau deci un colectiv bine inchegat, care, de la

inceput,'ne-a cucerit fnimite. unutdin preoliera din Bucuregti. Altuldin Moldova, de la Ofeleni, cr9d. Altuldin CIui

Zicea cd a tuat doctoratulin teologie la Cracovia. Altul din Bragov. Al cincilea nu mai relin de unde era. (...)

E cazul, cred, sd omagiez acest lot de preoli catolici. Numai unul era ungur, altul german gi resfu/ romdni.

Aclionau totdeauna intr-o perfectd bund inlelegere, de acgrd cu MonsenionJl, sau la indemnul lui, degi, imi spunea,

se'simlea jenat cd cea mai micd pedeapsd a primit-o el. Zadarnic ii spuneau preolii cd aceasta a fost voia luiDumnezeu gl cd el sunt mu$umili cd s-a procedat aga. (...)"

Din Manuscrisut tt: ,,Constat insd cd preolii catolici nu se prea antreneazd ln disculii cu Monseniorul. Trec pe Ia

Monsenior, schimbd cdteva cuvinte cu el gi apoi pleacd din om in om, de la un capdt la altul al celulei. Eu insd cred

cd sunt mai afectiv, mai natural. tJneori am impresia cd intrec mdsura cu afectivitatea mea gi sunf fericit atunci cdnd ilvdd pe Monsenior z1mbindu-mi. Este prea bdtrdn gi, oricdt arfi de pregdtit pentru Golgota pe care o urcdm cu to{ii, e

nevoie de un Simon care sdJ ajute la puftatul crucii. Aceasta nu inseamnd cd md crula, dacd se intdmpla sd gregesc|cu fapta sau cu gdndul;'

Florea Costache s-a niscut la 4.04.1908 in comuna Cringeni, jud. Teleorman. Fiu de firani. Clasele primare le-a

urmat in comuna natald, liceul, la Odorheiul Secuiesc, studiile superioare, la Universitatea din Bucuregti, unde ob[ine

licenla in Litere 9i Filozofie, specialitatea Geografie (1929-1933). A promovat 9i seminarul pedagogic. Profesor la

t_icedt gt. O. losif din Odorhei, la $coala Normali din Cristur (Odorhei), unde il are ca elev pe Marin Preda, la Liceul

Radu lriegru din Figirag, la Liceul,,Marele Voievod" d^in Bucuregti, la Liceul ,,Decebal" din Deva, la Liceul comercial

Siligtea SiOirtui gi ta t-ic-eut teoretic Rogiorii de Vede. ln perioada 1936-1939 a colaborat la elaborarea Enciclopediei

Romdne. A colaborat la lJniversul Copiilor, Adevdrul Literar,lara Crigurilor, Astra Hunedoreand, Teleormanul Liber,

Limba gi Literatura, Magazin lstoric Ai Terra'

La 11.06.1952 este condamnat la 3 ani inchisoare coreclionald de Tribunalul Militar Bucuregti pentru ,,favorizareainfractorului". Ciutase un doctor pentru a opera de urgenli un profesor de drept, lulici Boia, urmirit de Securitate.

Este eliberat la 10.06.1955. Dupi eliberare, are o fiici, Alina Costache. Apoiare 9io nepoati. La 31.08.1970 se

pensioneazi giigi dedici viala scrisului. Moare la 16.02.1993. (Date preluate dintr-o biografie redactatd de Ruxandra

Borca dupi notele Profesorului Florea Costache.)

a

a

6.

7.

5

(Prezentim in continuare mirturia Monseniorului Menges)

Monseniorul Vladimir Ghika in anii 1952-1954Autor Hieronymus Menges

Monseniorulrs Vladimir Ghika s-a ndscut in familia domnitoare a Ghikulegtilorle. Zece domnitori Ghikaau domnit Tn Moldova gi in Valahia. Bunicul lui Vladimir a fost Grigore Ghika (1849-1853, 1854-1856),ultimul domnitor al Moldovei inainte de unirea Principatelor, care s-a ficut sub Alexandru loan Cuza. TatdlluiVladimir a fost prinlul loan Ghika, general de divizie 9i Ministru de rizboi, apoi Ministru plenipotenliar al

Rom|niei la Constantinopol giin Rusia. Mama sa, Alexandrina Moret de Earemberg, este descendentauneifamilii franceze care a emigratTn Rusia.

Vladimir Ghika s-a ndscut in ziua de Crdciun - 25 Decembrie 1873 - la Constantinopol2o. in 1876 arevenit in lari cu familia. in 1878 a ajuns la Toulouse unde a rimas pAnd in 1894. intre timp 9i-a luatlicenla in drept. Apoi, intre 1894-1896, a locuit la Paris, unde urmat cursurile la Ecole des SciencesPotitiques (fe;e a-bi lua licen!a). in 1902 a trecut la catolicism.lntre 1902 9i 1904 a luat licenla in filozofie 9idoctoratulin teologie la Roma.ln 1923 este hirotonisit preot [catolic] la Paris.

Nu intenlionez si descriu viala atAt de interesanti gi de bogatd in acliuni a Monseniorului Ghika. M-aglimita doar la perioada in care l-am cunoscut mai bine giTn care am avut un contact personal cu el.

in 1939 Monseniorul Ghika s-a intors2l in lard gi a desfigurat o activitate multipli Tn Bucuregti.

tu ,Am primit aceastd relatare, privitoare la sfArgitul pimdntesc al Monseniorului Vladimir Ghika, de la Monseniorul

Hieronymus Menges, curind dupi iegirea sa din inchisoare gisosirea sa in Occident. (...)Relatarea am primit-o in limba romAni, cu dorinla Monseniorului Menges de a fi publicati in limba francezi. Am

tradus-o cit mai exact cu putin{i, firi si schimb nimic, respectAnd mirturia. Am adiugat totugi, in anex5, cAtevanote lSmurind textul, firi si-l modific. lstoria care va trebui intr-o zi si fie scrisi pentru Romdnia, pentru Franla, cit gi

pentru Biserici, va trebui si puni lucrurile la punct. Pind atunci, o mentalitate care nu este pur cregtini, a refuzataceasti mirturie. Nici Arhiepiscopia Parisului, unde era incardinat Vladimir Ghika, nici revista L'ami du clergd nu au

acceptat-o incd spre publicare, lucru care ne va mira in ziua in care istoria va face cunoscuti viafa lui Vladimir Ghika.(...)" (Nota a Pr. Shorung)

tn ,Doit-on 1crire Ghika ou Ghica en frangais? J'6cris toujours Ghika, ofthographe la plus courante, la plus logique

et ta ptus gdn6ralement adoptde depuis deux srdc/es et demi" (Extras dintr-o scrisoare, datati 21.06.1913, adresatdde Vladimir Ghika, din Bucuregti, Profesorului Pompiliu Eliade, de la Universitatea din Bucuregti, aflat atunci la Paris.

Scrisoarea, plini de detalii istorice privind domnitorii Ghika, a fost publicati de George Trohaniin revista MuzeuluiNafional de lstorie a Romdniei, Muzeul Nalional, XVll, Bucuregti 2005, pp.255-267.)

20 S-a nescut la Constantinopol, in clidirea Agenliei diplomatice a RomAniei, fiind cetilean romAn. Am corectatunele date din acest paragraf folosind chiar declaraliile Monseniorului Ghika din procesul verbal al primei saleanchete, care a avut loc la 19.11.1952, intre orele 1,30 - 4,45. (dos. P110917, f.286)

21 Acesta este unul din momentele cheie ale biografiei Monseniorului Ghika: nu numaici s-a intors in [ari in1939, dar a ales si nu mai plece, degi ar fi putut sd o faci pdni in decembrie 1947 gi degi era perfect congtient ciaceastd decizie insemna pentru elinchisoare gi moarte.

Agenor Danciul descrie, in mirturia sa ineditd, la p. 13, unuldin momentele acesteidecizii. El ne lasi siintrevedem ci o asemenea hotirAre, consideratd de noi eroicd, nu a fost luati in mod automat gi triumfal. Existau o

mullime de argumente pro gicontra. Monseniorula agteptat un semn din partea Providen[ei, aia cum ficea deobicei:

simi amintesc un fapt din 1947, cdnd Regele Mihai a format lista persoanelor care trebuiau sd-l insoleascd inplecarea sa definitivd din Romdnia. Pe listd figura gi Vladimir Ghika, lmpreund cu fratele sdu Dimitrie gl sofiaacestuia, doamnd de onoare a Reginei Elena. Monseniorul Ghika trebuia sd aleagd: sd rdmAnd in lard 9l sd suporfetoate atrocitdlite instatdrii unui regim marxist-leninisf sau sd se refragd in Franfa, a doua sa patrie. Dupd ce a celebrattiturghia, in ziua deciziei, m-a privit cu mare atenlie in adilncul ochilor gi m-a intrebat: <Ce spunefi? Sd p/ec din lardcu Regele sau sd rdm1n?>

Am simlit o durere ascunsd in inima mea gdndindu-md cd ne pdrdsegfe. E/ a surprins cu siguranld reaclia meaascunsd, incd nedeclaratd, gi a anticipat: <Atunci, nu plec!> Decizia lui a fost o binecuv1ntare pentru noi, iar pentru elcondilia pentru o coroand de martir;'

Prof. Florea Costache ne oferi o mirturie indirecti pentru acelagi subiect. El citeazi din memorie spuseleMonseniorului Ghika (textul de maijos este preluat din Manuscrisul / 9i din Manuscrisul lV):

,,Eu am rdsfoit la Academie tot ce a scris Eminescu. Am citit gitot ce a scrls Bdlcescu in timpul detenliei sale din1842. Manuscnsele lui Eminescu sunt bine pdstrate, cu grijd scrse giin ce privegte caligrafia, oftografia, dar giin ceprivegte greutatea cuvdntuluispus.lntre manuscrisele lui Eminescu am gdsit un fragment care mi-a dat mult degAndit:

7-

6

S-a preocupat de tineri 9i s-a ingrijit de inchisoarea de la Vdcdregti2l aavut legituri cu lumea culti23din capitald gi de mai multe ori i s-a intAmplat si ia deciziiin chestiuni matrimoniale, care se contraziceaudintr-un cap in altul cu ideile jurisdic{iei competente a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuregti. Eu,fiind atunci profesor la Academia Teologici din Bucuregti, am fost in acelagi timp 9i notar la TribunalulMatrimonial Ecleziastic, seclia l. Aveam o gedinli pe siptimAnd, iar procesele inaintau foarte lent. Seficeau cercetiri interminabile. Monseniorul Ghika scurta procedura. Asculta pe ceiin cauzi gi declaracisdtoria nuli sau validd, conform puterilor primite de la Roma. Totugi, inallii prelali aiTribunaluluiMatrimonial nu erau de acord cu aceasti procedurd gi se intimpla uneori ca la gedinlele noastre sd nufacem altceva decAt si discutdm 9i si criticdm deciziile luate de Monseniorul Ghika2a.

Mai erau gi alte chestiuniin care Monsenioruligi urma propria cale. De exemplu, Tn chestiuneaconvertirilor. Noi aveam prescriplii severe, in mod particular in ceea ce privegte botezul israelililor. Secereau cel pulin 40 de ore de instruclie religioasd. Monseniorul Ghika primea in sdnul Bisericii Catolicedupd 2-3 intrevederi; gi astfel existau'intotdeauna unele subiecte de disculii gi de critici2s.

Dar Monseniorul Ghika a rimas intotdeauna acelagi. Pdrea o viziune dintr-o alti lume: inalt, slab -mi-a spus in inchisoare cd, in toati viala lui, nu a cAntirit niciodatd mai mult de 54 de kg, la o inillime de1,74 m - pdrul gi barba albe, gi totdeauna cu un surAs pe buze; semdna cu o icoani vie. Aspectul lui eracaptivant, cuceritor. Avea dulceala unui porumbel 9i inocenla unui copil. $tia si pitrundi in sufletul cuiva,sd-linleleagi gi apoi sd-l introduci in gAndurile sale. Fird si-!i dai seama, ajungeai si fii de acord cu el.

Cum era un suflet plin de zel gi azitor, plin de iubire pentru Dumnezeu gi pentru aproapele, te insuflefea,te cSgtiga gite fdcea sd fii de partea lui Cristos. De aceea nu trebuie sd ne mirdm cd, in 1952, inainteaarestirii, ajunsese la mai mult de 2500 convertiri, cele mai multe in lumea cultd26.

Cd suntem aiciin crucea drumului dintre trei lumi,de-aia am fost bdtuliin cuie de picioare gi de mdini.

Apoi, referindu-se la cei care fug din lard cdnd vine primeidia:

N-au rdmas aici sd lupte sau sd intre in mormdnt,Pe cerul credinlei noastre ne-ar fi dat gi ei un sfdnl

Sunt in toate astea, domnule Costache, cuvinte puternice, gifald de Dumnezeu, gifald de pdmdntul acesfa 9loameniilui, operd a lui Dumnezeu."

tt in pv de ancheti din 6.01.1953, Vl. Ghika declari: ,,in perioada bombardamentelor, am fost chemat oficial dedirectoarea lnchisorii Vdcdregti- din ordinul guvernului Antonescu - sd fiu preot duhovnic al femeilor din Penit.

Vdcdregti. Aicitoate femeile, catolice, oftodoxe etc., au venit sd se spovedeascd gi cu toate lineam s/u,1'ba." (dos.

P11Ogl7, f. 318) Detalii impresionante ale acestor momente sunt redate in mirturia Pr. Agenor Danciul, la p. 11.

" Citem dintr-un interviu pe care nil-a dat Dna Elsa Anca Birbug pe 30.12.2002:E.C.: gispunefi-mice mirturiidespre Mons. Ghika avelide la Camil Demetrescu?E.A.B.: Camil Demetrescu l-a cunoscut in societatea aristocratici (ride) a Bucuregtiului, ca si spunem aga, nu

sunt sigurd, dar cred ci ne-a spus ci in casa prinfului Barbu $tirbey, ci au stat o datd impreuni la masi, dar l-aint6lnit in mai multe imprejuriri. $i pentru ci noi eram prieteni- elvenea la noi siptdmAnal, aveam miercuri zidevizitd la noi- Camil ne povestea multe amintiri. (...) $i gtiu cd intrebarea despre Monseniorul Ghika i-am pus-o eu 9il-am ?ntrebal: ,,L-aiintillnit? Cum lis-a pdrut?'Mi-a zis: ,,L-am fntdlnit de maimulte ori... de multe orila masd sauaga... in saloane. $i amintirea, in ansamblu, despre el esfe cd era o pertecliune de om. Sfdfea la masd conversdndarmonios gifrumos cu cei din jur, nu spunea decdt lucruriinlelepte, nu fdcea declt gesturi corecte, deci nu-mi aduc

aminte decdt aga, ca un modelde personalitate deosebifd." Asta era ce a spus Camil. (...)Nu ficea nici o diferenfi de clasd sociali intre interlocutoriisii. (...) $tiu ci s-a devotat pini la ultima suflare

pentru societatea in care a triit, atAt pentru oamenii din lumea lui, cAt gi pentru siraci, pentru tineri, mai ales pentrugreco-catolici. Pot spune ci a avut o atenlie cu totul speciald pentru ei. (...) $i ag spune ci nu refuza nici o solicitare.

r 2a intr-o disculie pe care am avut-o personal, prin anii 1980, cu Pr. Francisc Zudor, fost paroh al Bisericii Biriliadin Bucuregti gi membru al Tribunalului Bisericesc din acei ani, pirintele Zudor era foarte admirativ fali deMonsenior, care didea repede solu{ii, pentru care Tribunalul lucra cAte doui siptimdni.

tt Delinem documentul intitulat Profession de foipour les Orientaux, semnat de Mons. Vladimir Ghika la

8.09.1943 in capela sa privati. Vom cita in extenso felul in care Mons Ghika a completat gi a semnat aceastiprofesiune: ,,Signature du prAtre delAgue V. l. Ghika, proton. apostol. en vertu des pouvoirs confdrds par le SouverainPontife Pie Xt (ettre de Son Eminence le cardinal Pacelli n"102849)." Documentulconfine gi semnitura pirinteluiGeorgy Horvath, paroh al bisericii Birifia, care ,,a dat delegalie pentru profesiunea de credinld a neofitului".

tu putem constata ci, la momentulintilnirii cu Monseniorul Ghika, uniidintre acegtiviitorifii spirituali erau destulde departe de ceea ce inseamni a fi cregtin. Ei erau, de cele mai multe ori, in perioada unor ciutdri fundamentale.Au hiit gocul acestei intilniri cu un om adinc credincios, au simlit sfinlenia Monseniorului. A urmat apoi dorinla lorde a aprofunda cunoagterea doctrinei gi a triirii cregtine, impreuni cu Vladimir Ghika.

a) Vom da exemplul lui Horia Cosmovici, care, intrebat de Monsenior daci este ortodox gi dacd este practicant, a

afirmat ci este ortodox, dar ci nu gtie ce inseamni a fi practicant: ,,Md duceam uneori sd aprind o lumdnare

7

duminica' dacd imi iegea vreo bisericd ln cale. Ba, mai mutt, ascultam cetgva !9c!,ui, gi chiar Evanghelia, giinca inn"i",!!r"Ii;"1"i*.!?[2,,!,Z2yr,:,^*:,^c:3n2y,3yinslii;, ;;;?;; eu, muttumit cd amfosf si /a Bisericd. A urmat unSlif,Jitf?,$[: r#f

de Monseniorut, tot ra' aoia'zite, ,i;;;-a;;;a;.';in;;;:;;z#;;;i 'ii,?Ji,i"ii;,?;'ffI,',b) Aceragi rucru se poate spune gidespre pr. petru pecican (v. nota s4).c) Cazul lui Bob (Agenor) Danciul. Nu putem da aici decdt un. rezumat al paginilor 2 gi 3 din mirturia sa. BobDanciula mers de treiorisd-lcaute pe pirintele Arsenie eo;a, oar, G fi"c#;"iil nu a reugit sd-l contact eze. Eraaddnc preocupat de intrebarea ,,caie esfe sensu/ y,.9lii;,p"

""r" a adresat-o, in ceie din urmi, Monseniorului Ghika.,,cu figura sa br6ndd, dar gravd, cu o voce simptd'gi iiiigtin"r", m_a intrebat:- Credeliin Dumnezeu?

o intrebare, in loc de rdspuns' Mi s-a pdrut.a fi nea,venitd gi fdrd legdturd cu scopul vizitei mete.- Aceastd fntrebare, i'am spus, am pus-o de-o pafte, p,"ri* moment. Md voiocupa de ea dupd ce voiterminastudiile. Acum nu am timp pentru ea.- Dar vd rugali? a intrebat el.-^ooo! am rtspuns ett, eneruat de aceastd pdtrundere in intimitatea sufletului meu.$r, cu o dezinvolturd u_oitd gicu un reprog iiterior, i_a,m ipis:- Cdnd eram copil md rugam. Acum suit adutilEl a continuat:- cum adicd? Noitrebuie sd ne rugdm numaicand suntem copii? c6nd v-afispovedit ultima oard? (...). Sd md spovedesc? Acu vreo zeCe_cincisprezece anii.

Atunci, Monseniorul m-a privit indetung, i-au apdrut lacrimi in ochi gi, cu un aer profund intristat, mi-a spus:^.9i

ve mirali cd sunteli in starea aceista? (...')gia continuat:- Ce v-a rdmas din credin,ta de attddatd?- Admir persoana luilsug dar /sus ca om, gi nu aga cum pretinde Biserica cregtind, cd esfe Dumnezeu.- Ali spus bine: <persoa.na luilsusr, gi a accentuat cuveitut KpersoanaD.Am considerat intrebdrile pe care miie-a pus ca fiind cu totut in afara obiectutui vizitei mele, iar din punct devedgye psihologic te-am gdsit cu totut neavenite, indiscrete gi ihiar naive.El a continuat: <<Am asupra mea un fragment din coroaia de.spini pe care a purtat-o lsus, cel pe care il admirati.sd ne rugdm Lui.> $i, scoldnd din buzunalut pe care-t avii tipi"'ptut'"ut"joi iiiii-din coroana de spini, a -

'.'ingelynghiat gi a incepuf sd se roage cu voce tare: Tatdt Nostiu..., Bucurd-te Marie..., slavd Tatdlui...,Bob Danciul povestegte in continuare lupta care s-a dat in

"L iiu"n"";i-.il;ffi putere: ,,Eu nu cred! eu nucred!" Dupi rugiciune s-a linigtit, a sim[it ci a fost invins 9i cei nau,li;;;;-t.rfti serie de intdtniri cuMonseniorul.

d) Profesorul Florea costache a fost ortodox gi a rimas ortodox dupi intdlnirea cu Monseniorul. Redim cdtevafragmente din interviul luat de Dna Aurora Sasu:,,o sd spun cateva cuvinte legate de prima intdtnire a mea cu Monseniorut Ghika. Ascuttam cum imi povesfea e/pe unde a fosf 9i ce-a vdzut. Probabit prin asfa cdufa..s d1e atrag.d atenlia cd gtie multe gi sd incercesd ne facd sdtrdim o lume pe care a trdit-o etin tibertate. Dal pvidiu c?trus, doa?ru!'C.9-rrZ-ii'iiZa nr"o 2-3 (printre care ginepotul lui Maniu, Matei Boild) au ndvdtit iy celuta mea gi auinceputsd dr.scufe Lu uonseniorut. (...) Am agteptatpdnd au plecat ei gi, dupd aceea, Monseniorut m-a intrebat de ui.a9 sunt, ce jrote"-i"

"^. Mi-a vorbit despreprofesorul Mehedinfi, mi-a spus cd, inainte de a fi arestat, a foit internatiltntrn-spiit, gi cd acolo il vizitase giprofesorul Mehedinli' Disculiite mele cu Monseniorul erau neintreyntg, ziya si noiiJa. Am simlit in prima noapte("') cum Monseniorul a intins mdna gi a-ncercat sd md tnveteascd.'etinciii io;il;; de emolionat incdt i-amsdrutat mdna- $ioride cdte oriiispineam cate ceva, tttntrenim ceva, lmidddea binecuvdntarea sa. (...)

De multe ori, cu Monseniorul am vorbit despre modul de compofta.re al preolilor catotici, cd m-a impresionatcomportarea lor' <unde intrd un preot catolic, ii spuneam eu Monseniorutu'i, intid o tiiina. suntem siguri de noi>, iispuneam eu Monseniorului. $ieltotdeauna imidddea binecuvdntarea. Lucrul a""rri ru, repetat de mutteori. glintr-o zi mi-a spus: <<Dragul meu, ftidau un s.fat. D3ce pol!,. pl-ose iegl ae-aici..-.-iiiavea vreun nepot, vreonepo?td"' fd-i catolici. o sd ai mare multumire sufleteisia. Eu i[i daubinecirari"iii rea.> t-am sdrutat m6na, etmi-a2ambit gi lucrul ace-st1 t-a m.ai repeiat gi attiiiit:i;;;;;;i'nepoata mea este catoticd. A fost botezatd catotic, inBiserica Catolicd de la petrogani.',

La 17 '02.2007 am primit o scrisoare de la Ruxandra Borca, nepoata lui Florea costache."Am discutat gi cu mama despre botezul me.u. E9 spune cC uunicut-n,

"r" n""parii o persoane bisericoasd, darasta nu inseamnd cd era mai pu(in credincios. (...) se inchina mereu c€nd se ageza gi se ridica de la masi, seimpirtdgea ("'), pe la biserici ini5 mergea de iegiuH cano

"r" cnemat pe ta paiastaiuri. (...) De ce si-ifispusMonseniorulca tocmainepoata sa fie citolicd, inir-un ror"niin care niciniiatmama mea) nu era niscuti? (...) celmai frumos este sd ne inchipuim ci a fost cumva un semn al Providen["i, o

"ntilip"ie si o binecuvdntare i nagteriimele.Am vorbit azi gi cu bunica [din partea tatilui, singura catolicS din familie]. Mi-a spus c5, intr-adevir, aga cum gtiamgi eu, decizia ca eu sd fiu catolicd i-a apa(inut in tolalitate buni-urui.1.. l. eiin;alori'od;oxi] din partea mamei nu afost la botez (ea era cu siguran{i stdlpul ciedin{eiin casd,

" omLa dniroa,

""r"'ri-Jr"rit un modet de pietate).urma si fiu fata catolici a doi iarinliortodocai(...1 rmirprn" orni"" ".rr'"a "i"r"iorrt" incdntat oe tumea noud pe

8

La 17.02.1951 a fost arestat Episcopul Joseph Schubert2T, Administrator Apostolic al Arhiepiscopiei de

Bucuregti2s, gi am rimas ca succesofe al sdu Tn calitate de Ordinarius Substitutus3o alArhiepiscopiei,

care o descoperea, de Biserica Catolici, de slujba linuti de preot. Venili acasi, mi plimba gi mi legina dintr-un col(al casei in altul. La un moment dat s-a oprit gi i-a spus bunicii: <Sunt feicit. Acum sunt foarte fericit. Nepoata meaeste catoticdlr (...) Cred ci nu a considerat cd e necesar si se converteascd el, cred cd intr-un fel nu a vrut si rupiordinea divina, crezAnd intr-o posibili viitoare gansi, intr-o posibili viitoare implinire a idealurilor lui. $i poate ci eu

sunt acea implinire."27 Joseph Schubert s-a niscut in Rominia la 24.06.1890, la Bucuregti (ceti[ean romdn). Studii ecleziastice: a fost

trimis la Engelberg, la Gimnaziul Benedictin din Elvefia, dupi absolvirea ciruia a urmat Universitatea iezuiti de lalnnsbruck (Canisianum). A fost hirotonisit preot in 1916 la lnnsbruck. Din cauza rizboiului nu s-a putut intoarce inRomdnia decdt in 1918.

La 21 .09.1918 a fost numit, de citre Arhiepiscopul Netzhammer, vicar al Catedralei Sfdntul losif din Bucuregti. in1919 a fost numit paroh la Popegti-Leordeni. in 1924, noul Arhiepiscop de Bucuregti, Mons. Cisar, care il apreciafoarte mult, l-a numit paroh in cea mai mare comunitate germani din Arhidieceza de Bucuregti, Caramurat (azi MihailKogilniceanu). ln 1931 a fost chemat la Bucuregti ca administrator al parohiei Catedralei Sfdntul losif, parohul CarlAuner fiind paralizat (a murit in 1932). in 1937 Papa Pius al Xl-lea l-a confirmat ca paroh al Catedralei Sfdntul losifdin Bucuregti gi canonic capitular. La24.05.1950, scurt timp inainte de expulzarea Nunliului Apostolic, cdnd inArhiepiscopia Catolici de Bucuregti nu mai exista nici un episcop nearestat, Joseph Schubert a fost numitAdministrator apostolic alArhiepiscopiei de Bucuregti, iar la 30.06.1950 a fost sfinlit episcop de citre Nunliul O'Hara,la dorinla Sf. Pdrinte.

La7.07.1950 Nunliul O'Hara (titlul sdu exact, in limba italiani, era: ,,Regente della Nunziatura, Mons. Geraldpatrick O'Hara".Yezi La Romania e la Santa Sede. Documentidiplomafici, Libreria Editrice Vaticana, 2000, p. 224) a

trebuit si piriseasci Rominia. lzolat tot mai mult de autoritdlile comuniste, care nu au vrut s5-l recunoascd dreptepiscop, Monseniorul Schubert a fost arestatla 17.02.1951. ln inchisoare a avut o comportare deosebit de demni.Existi, in acest sens, gi mirturia Prof. $tefan l. Nenifescu, care a fost coleg de celuli cu el.

Eliberat la 4.08.1964, a primit domiciliu obligatoriu. Nu a putut fi primit conform rangului siu la Arhiepiscopia din

Bucuregti. Atunci cdnd a incercat acest lucru, a doua zi, Episcopul Schubert a fost chemat la militie,.unde i^s-a strigat:

,,Ce cai;i ta Bucuregti? Porc mincinos! N-ai pierdut nimic la Ordinariat. Pleacd imediat inapoi la Timigulde Sus/"

Grav bolnav de cancer de stomac, el a pirisit RomAnia la 24.01.1969, pentru a ajunge la Roma, unde, cu

ultimele puteri, a pledat in fafa lui Paul al Vl-lea cauza Bisericii Greco-Catolice gi, in general, a Bisericii Catolice, in

audienla privaia de 45 minutb care i-a fost acordatlla22.2.1969, ora 12. ln Vinerea Mare a aceluiagi an, la

4.04.1Si69, Ep. Schubert a murit intr-o clinici din MUnchen. (Dupd Hieronymus Menges, Joseph Schubeft..., pp. 6-52)tt La 17.09.1948, prin Decretul nr.243 al Prezidiului MAN, publicatin M.O. partea l/A, nr.21711948,7679, s-a

restr6ns numirul episcopiilor (al eparhiilor) principalelor culte. Au rimas 17 eparhii ortodoxe, 2 eparhii greco-catolice

9i 2 dieceze romano-catolice.

,,La 18.09.1g48 arhiepiscopul gi mitropolitul de BucuregtiAl. Th. Cisar a fost <pus in retragere> conform decretului

nr. 1b96al prezidiuluiMAN, publi-catin MO nr.217 din 18.09.1948.ln fala presiunilorcresc6ndealefactoruluipolitic,Al. Th. Cisar a demisionat din funclia de Arhiepiscop de Bucuregti. Prin adresa nr. 2372 din 17.01 .1949, Nunliul

Apostolic, Gerald Patrick O'Hara, iiaducea la cunogtinli episcopului de lagi, A. Durcovici, faptulci Papa Pius al

xit-tea acceptase demisia Arhiepiscopului Cisar 9i l-a numit pe episcopul de lagi ca administrator al vacantei episcopii

de Bucuregti." (Dr. Dinu! Dobog, ,,Aspecte ale represiunii comuniste impotriva Bisericii Romano-Catolice(1945-1 964)", Tn Pro Memoria 412005, Bucuregti, p. 201)

,,Dupi arestarea Episcopului Durcovici \a26.06.1949, Sfdntul Scaun l-a numit, la 29.06.1949, pe Arhiepiscopul

Cisir c'a administratoi apostolic." (Dr. Dinu! Dobog, ,,Pr. Egon Xaveriu Haider. Harul de a muri in inchisoare" in Pro

Memoria, 312004, Bucuregti, p. 170, nota 7)

,,ln luna mai a anului 1950 Arhiepiscopul de Bucuregti, Alexandru Gisar, a primit domiciliu obligatoriu la

[mdnistirea franciscanilor de la] Ordgtie. Vicarul general [Edmond] Barciovschi nu a vrut si intre la inchisoare 9i s-a

ietSas. EpiscopiiAnton DurcoviCi de lagi gilVl6rton Aron de Alba lulia, singurii episcopi diecezani recunosculi de Stat,

fusLseri'aresiali in 1949. ln aceste condilii, Arhiepiscopul O'Hara, Nunfiu Apostolic, l-a sfinlit episcop pe Joseph

Schubert la 30.06.1950, la dorinla Sf. Pirinte de la Roma." (Hieronymus Menges, Joseph Schuberf..., p. 33)

Este semnificativi mirturia Elisabetei Kastel extrasi dintr-un pv de interogatoriu (dos. Pl 109/3, f. 51):

,,lin sd ardt cd dupd autodizolvarea grupdrilor de tineret, cu ocazia zilei onomastice a lui Cisar, un grup de tineri 9itineiie am mers gi t-am feticitat. Cu aceastd ocazie, Cisar ne-a fdcut cunoscut cd a fost demis de minister ca episcop

gi cd a refuzat s-e se abone ze la ziarele progresiste. Ne-a vorbit apoi despre situa{la Bisericii gi a preolilor catolici in

prezent gi in viitor (...). Et ne-a cerut sd luptdm lmpotriva comunismulul gi sd aiutdm preolii in activitatea lor, chiar

dacd noipersonalvom avea de suferit."

" Citam din interogatoriul lui Joseph Schubert, care a avut loc la 25.02.1953 (dos. P11Ogl4, t. 3): ,in luna ianuarie

1951 a venit la mine [Pr. Menges] la Bucuregti, chemat fiind de mine, prin Pr. Gunciu losif. Cu aceasfd ocazie, l-am

intrebat dacd acceptd sd fie urmagul meu la conducerea diecezei de Bucuregti, ca ordinarius subsfiTufug in cazul

c6nd eu voi fi aresiat, iar dilnsut a acceptat (..). In urma acestora, ddnsul a depus jurdmAntul obignuit pentru aceste

ocazii. (...) Cu aceastd ocazie i-am dat urmdtoarele instrucfiuni: sd nu trateze nimic cu guvernul RPR in vederea unei

infelegiri'intre Statgi Brsencd. Sd rdmdnd ordinarius clandestin, sd nu recunoascd preolii numili de Ministerul

I

avand,,domidliulfo(at" la Predeal (adici la 150 de kilometride Bucuregti). Am fost izolat de ceilalli preoligi urmirit pas cu pas. La Bucuregti, doud sau treizile dupi arestarea Monseniorului Schubert, a apdrutMonseniorul lovanelli3l, iegit din inchisoare, care avea o misiune clar trasati de Securitate. Cu riscul de afigieu arestat, m-am dus la Bucuregti gi am vorbit cu Monseniorul lovanelligi i-am expus situatia Bisericiigi pozilia mea. El mi-a declarat pur gi simplu ci semnase condiliile cerute de Securitate gi ci trebuia si le

urmeze intocmai, cd trebuia colaborat cu reg^imul comunist. M-a rugat si rimAn in clandestinitate gi si-llas si conduci dupd cum ii dicta congtiinfa. lnaintase un raport SfAntului Pirinte Pius alXll-lea 9i mi-apromis si mi informeze despre tot ce urma sd intreprindi. Cunoscdndu-l ca om congtiincios gi ca preotsf6nt, m-am intors linigtit la Predeal.

Dar timpul a aritat cd Monseniorul lovanelli era un instrument vAndut32 Securitilii. El lucra fdri siagtepte directivele mele gi nu mi-a ficut nici un raport. Rispunsul SfAntului Pirinte a fost in defavoarea lui

Cuttetor, dintr-o parohie in alta, eifiind excomunicali prin insugifaptul cd ascultd de Ministerul Cultelor. Sd nusemneze apelul pentru pace, pentru cd inseamnd trddarea credinlei, sd nu ia parte Ia adundrile preolilor catolici de laGheorgheni, Sf, Gheorghe, Cluj, sau in altd pafte, care erau conduse de MinisterulCultelor. Sd nu se amestece informularea unui statut al Biseicii, cd <Statusul din Alba lulia> gi noi din Bucuregti nu avem nimic comun."

intr-un alt interogatoriu al lui Joseph Schubert (dos. P1 109/6, f . 262), acesta declara: ,L-am numit pe MengesHieronym ca succesor al meu, pentru cd dAnsul este un preot linigtit, moderat, cu o pregdtire gtiinlificd solidd".

30 La r6ndul siu, Pr. Menges a numit ca urmagi ai sii pe Pr. Xaveriu Haider gi pe Pr. Francisc Augustin.

Vom prezenta maijos textul integral al scrisorii sosite de la Vatican, prin care i s-a confirmat Pr. HieronymusMenges conducerea Arhidiecezei. Aceasti scrisoare, plus incd una (care descrie facultatea acordati OrdinariuluiSubstitut de Bucuregti de a numi ,,Delegali speciali"), se afli in original Tn Arh. CNSAS, dos. Pl 10gl1, f. 336 9i f. 338.

Pe fiecare scrisoare apare cdte o certificare, scrisd de mAni, de citre pirintele Menges 9i semnati de el.

Pe prima scrisoare: ,,Acest document, primit de mine de la Vatican prin Legalia Americii din Bucuregti gi LuciaFlorey, l-am ascuns in tocul ugei de la locuinla mea, unde a fosf gdslf cu ocazia percheziliei efectuate in urma

mdrturisirilor fdcute de mine". 20 decembrie 7952, semnal Pr' Menges.pe a doua scrisoare, certificarea Pr. Menges este aceeagi, diferi doar pasajul ,primit de mine de la Vatican prin

preotul Ghika Vladimir gi Claudia Tudose".

Scrisorile au venit in limba latini gi au fost traduse de un funclionar al Securitifii. ln dos. P1109/6, f .320 gi t.322,Pr. Menges confirmi corectitudinea traduceriiscrisorilor, pe care le rescrie de mAni in limba romdnd.

latd con{inutul scrisorii de la Vatican, de la Secretariatul de Stat al Papei Pius al Xll-lea, sosite prin intermediulLega[iei Americii:

,,CtJvioase pdrinte,

Comunic cuviogieivoastre cele care urmeazd:Ategerea vicarului capitutar de Bucuregti, care s-a linut la Ploiegti la 4 apr [1952], este nuld. Conducerea

Arhidiecezei este, de aceea, gi mai departe, incredinlatd SfinlieiVoastre. Dacd, pentru un motiv oarecare, aliiudecade a nu putea exersa aceastd slujbd, procedali imediat (dacd nu alifdcut deia acest act) la numirea unui alt substitut,

conform Sfintetor Canoane, ategAnd dintre preolii buni gi capabili pe unul cdruia sd-i cedali conducerea Arhidiecezei,

ddndu-i toate imputernicirile gi facultdlile.Nout substitutsd desemneze Ia rAndul sdu, indatd, pe acela care trebuie sd-l urmeze in caz cdnd gi d1nsul va fi

impiedicat. Profit de ocazie de a vd ardta stima cuvenitd-

Al Sf. Voastre intru Domnul,

d evotat, D [o m i n icu m] Ta rd i n ftt

,Dr. Traian Stanislas lovanelli, niscut la 18.12.1890 in Rominia, cetifean romAn. Studii eclesiastice laSeminarul Misiunilor Striine din Geneva, doctorat. Hirotonisit preot la 5.06.1914, canonic onorarin 1931, canonic

capitular in 1g33, director de studii la Seminar, profesor, econom al Seminarului, administrator al bunurilor clericale,

noiar alTribunalului Ecleziastic. ln 1939 cancelar (...), pregedinte al secfieiculturale a Acliunii Catolice in 1938 (...)pregedinte al Acliunii Catolice in 1947.

in 1g47,la 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, dati aleasi cu siguran{i pentru a goca pe cregtini, lara afldci, in acea noapte, guvernul, care igi plitise in ajun datoriile, a stabilizat moneda, anulind valoarea tuturormonedelor existente, [practic] firi compensafie: se pleca de la zero. Moneda valabili urma si revini prin salarii, 9i

asta privea atAt pe particulari cdt 9i pe administratori.Mbnseniorul lovanelli era administratorul bunurilor Arhiepiscopiei gi se afla sub controlul Administraliei Finanlelor.

Firi bani, lucririle la vie nu au fost ficute toamna la timp. (...) lnvocdndu-se 9i alte pretexte, el a fost arestat lainceputul lui noiembrie 1947(...)." (Noti a Pr. G' Schorung)

tt Nu e simplu de judecat reacliile ,,actorilor" de atunci de la Arhiepiscopie, deoarece e greu de imaginat azi

atmosfera care domnea in acele zile sau chiar via{a de inchisoare la care fuseseri deja supugi unii dintre ei.

Monseniorul Ghika insugi scria la 24.11.1949 urmitoarele rdnduri lui Jean Mouton, fost director adjunct la ,,lnstitutFrangais de Bucarest"i ,Je ne vous parle pas de I'incroyable genre de vie qu'on mdne dans notre malheureux pays.

La terreur sourde qui y rdgne agit surtout sur /es nerfs et sur la volont6. Vous ne reconnaitriez plus ni les lieux (tout

boutvers1s) ni /es gens (tout ddmoratisds). (...)" (Din mdrturia lui Jean Mouton adresatd lnstitutului ,,Vladimir Ghika".)

10

gi a dezaprobat activitatea lui. Cu toate acestea, el a continuat sd reprezinte Biserica Catolici fali deguvern, fapt pentru care a fost excomunicat in martie 1952.

Am indriznit si pirisesc din nou domiciliul meu de la Predeal. Din acest moment am cdutat si-lint6lnesc pe Monseniorul Ghika. L-am gdsit in sacristia Capelei Franceze ,,Saint Vincent de Paul". M-aprimit cu atAta amabilitate, cu atdta condescendenli gi umilinld, incAt din prima clipd am avut totaliincredere in el, iar in ceea ce md privegte, mi-am pus viitorul in mina lui. Eram convins ci prin el imivorbea Dumnezeu. l-am deschis inima, i-am descris situalia Bisericii gi m-a ascultat cu multi ribdare.Dupi intrebirile pe care mi le-a pus, mi-am dat seama cd el era omul competent pentru a-mi da sfaturiadaptate momenielor grele in care mi aflam. intAlnirea a fost providenliali. SurAsul siu, vorbele salesimple, venind dintr-o inimi sincerd, privirea lui atAt de curati mi-au dat atAta curaj gi atAta hotirAre, incitmi simteam un alt omtt. La sfArgit, mi-a dat si sirut relicvas din Coroana de spini a lui Cristos, pe care o

in interviul dat Dnei Aurora Sasu, privitor la reac[ia Mons. lovanelli atunci cAnd a aflat ci Vaticanul dezaprobdatitudinea sa, Pr. Gunciu igi amintegte:

,,lovanelli, care a avut remugcdride congtiinld pe chestia asfa... s-a urcat pe amvonulCatedraleiin Vinerea Mare,

a spus fald de oameni, acolo, cd el se supune acesteideclaraliia Vaticanuluigicd nu este nimic... sd nu maifacdnimeniapella elgi... Els-a debarasat... nu? Foafte srncergi adevdrat, nu?"

in acelagi interviu, pdrintele Gunciu igi amintegte ci, la una din anchetele din 1952, a avut o discufie mai ,,liberi"cu unul din anchetatorii sii. A venit vorba de Catedrala Sfintul losif. Anchetatorul a intrebat:

,Cine o maifi acolo?",,Pdi, zic eu, pe cine n-ali arestat tedd. Cine-a mairdmas pe acolo...". ,Da spune-mi... cineera lovanelli, cdrpa aia?" ,,Aga trateazd ei pe oameni", a comentat Pr. Gunciu in interviu. Se poate considera acestdialog ca o dovadi ci Mons. lovanelli nu le-a ficut securigtilor jocul chiar aga cum ar fi vrut ei.

tt Redem un fragment din pv de interogatoriu al Pr. Menges care a avut loc 1a9.12.1952 (Dos. Pl 10917,f .347)Rispuns; Astfel, prin tuna martie 1951, m-am dus la Biserica Sf. Vincenfiu, unde l-am gdsit pe preotul Ghika

Vladimir, cdruia i-am spus cine sunt gi de ce am venit la el, ardtdndu-i cd sunt ordinariu substitut de Bucuregti, numitctandestin de cdtre Schubert gi am venit la el sd md sfdtuiesc. Ce am de fdcut ln viitor, sd md declar, sau sd rdm1nclandestin? Et mi-a recomandat sd md duc la lovanelligi sd drccuf aceastd chestiune cu ddnsul, ceea ce am gi fdcut.

A doua intdtnire cu Ghika am avut-o in aprilie 1951, dupd ce se linuse gedinla capitulard la Ploiegti, unde lovanellifusese numit vicar capitular. $i cu aceastd ocazie m-am dus la Biserica Sf. Vincenliu, unde l-am gdsit pe preotulGhika Vladimir. L-am intrebat cum trebuie si socofesc aedinla de la Ploiegti gi alegerea lui lovanelli, valabild sau nu.

Et mi-a cerut atunci actul meu de numire, la care i-am rdspuns cd nu am nimic in scrls. Mi-a spus cd, intrucdt nu amnici un act, pozilia mea este s/abd gl deci gedinla de la Ploiegti ar fi valabild. Mi-a recomandat din nou sd md duc lalovanelli, pentru a discuta aceasta, ceea ce am gifdcut.

in vara anului 1951, pdrintele Ghika Vladimir a venit la Sinaia, la odihnd, unde a stat vreo 10 zile. ln acest timp,

vizit1ndu-l pe Gunciu tosif la Sinaia, l-am gdsit acolo gipe Ghika Vladimir, care era impreund cu preofii: Dwucet luliudin Ploiegtigl Jose Otto din Bucuregti - Bellu. Cu aceastd ocazie, inainte de masd, am stat de vorbd cu GhikaVladimir gi iam explicat, la cererea sa, declaralia mea fdcutd, in care recunogteam pe lovanetti ca vicar capitutar. ln

discufii, Ghika Vtadimir m-a sfdtuit sd comunic Romei ceea ce eu fdcusem gi mi-a dat a inlelege cd el ar fi dispus sdtransmitd, prin legdturile sale, ceea ce eu aS avea de transmis- (..-)

M-am dus la Ghika la bisericd, pentru a discuta cu el actulsdvdrgff de mine, prin care am numit pe lovanellicavicar generat gi am dezlegat de excomunicare pe Despina Andrei. M-am dus la Ghika datoritd faptului cd am fosttrimis de preolii Despina Andrei gi Begu Vasile, intrucdt cei de la Sf4ntul Vincenliu nu recunogteau conducereabisericeascd de la [Catedrala] Sfdntul losif ca legald. Am gdsit numaipe Ghika Vladimir acasd gi i-am explicat ceea

ce fdcusem, gi e/ s-a ardtat foafte bucuros, spundndu-mi cd pare cd totu-i spre bine.Mi-a spus cd va explica gi celorlalli doi preoli de acolo vegtile de la mine, adicd preolilor Francisc Ai Frangois.

Attceva nu am mai discutat cu Ghika Vladimir 9i am plecat.

lntrebare: Este bine sd te gdndegti serios asupra consecinlelor ce le poli suferi, in cazul cdnd nu spui adevdrul.Aga ci arati ce ai maidiscutat cu Ghika Vladimir cu acea ocazie'

ffispuns: ln timput verii 1952, prin luna iunie, am fost trimis din nou de Despina gi de Begu la Biserica Sf.

Viicenliu, ca sd ctarific situalia actuald a Bisericii, intrucdt se crease o confuzie cu privire la comunicatuldespredezlegarea excomu nicdrii I u i Despin a gi altora.

pe Ghika Vladimir nu l-am gdsit acasd, am vorbit insd cu ceilalli preofi, Francisc Ai Frangois, cdrora le-am spus cdcomunicatut te-a fost dat de mine personal. M-au intrebat dacd am fost silit sd fac acel act, la care le-am rdspuns cdl-am fdcut nesilit de nimeni.

Atunci mi-au spus cd ei nu sunt de acord cu actulfdcut de noi, lntrucdt nu cunosc pe acei cu care am tratat. Dupdaceasta, am plecat, fdrd a maivenigi Ghika Vladimir.

De atunci nu m-am maivdzut cu nimenide la Biserica Sf. Vincenliu.* Prin aceasti relicvi Monseniorul Ghika a obfinut multe vindeciri ce nu pot fi explicate medical. Avdnd in vedere

importanla gi semnifica{ia relicvei, vom urmiri mai in detaliu traseul ei cunoscut in istorie, apoi ,,traversarea" Jilavei 9i

a perioadei de dupd 1954, cind a fost scoasi din acea inchisoare, pentru a ajunge astdzi pini la noi.

a) Pentru inceput, extragem cdteva date din articolul de pe lnternet,,La Couronne et la Croix : deux reliques de la

Sainte Chapelle, par Monsieur Jannic Durand, Conservateur en chef du D6partement des Objets d'Art du Mus6e du

Louvre": <Relicvele Patimii lui lsus Cristos erau venerate la lerusalim inci de la inceputul sec. lV. La inceputul

11

sec. V, Paulin din Nola este primul dintre numerogii martori care menlioneazd, printre relicvele de la lerusalim, SfintaCoroani de spini.

in anul 635 impdratul Heraclius din Bizan! le aduce la Constantinopol gi le adipostegte in Capela Palatind aFecioarei Farului. in 1200, Nicolae Mesaritul, pizitorul Tezaurului din Capelele lmperiului, descrie zece dintre celemai prestigioase relicve ale Patimii. ln 1204 are loc a lV-a Cruciadd pentru eliberarea Locurilor sfinte.Constantinopolul este pridat, dar relicvele din Capela Palatini a Farului scapi neatinse gi sunt atribuite nouluiimpirat numit de cruciali.

Regele Franlei, Ludovic al lX-lea, viitorul Saint Louis, reugegte si le cumpere contra unei sume exorbitante(13.134 hiperperes d'or) de la tAnirulimpirat Baudouin de Courtenay. Dupi ce Coroana de spini a ajuns in Franlap3ni la Sens, la 11.08.1239, Ludovic al lX-lea 9i fratele siu mai mare au purtat-o in spate, parcurgdnd desculli, insemn de umilinli, in procesiune, cei aproximativ 120 de km de la Villeneuve-l'Archev6que pAnd la Paris. Regele ainitiat imediat construclia celebrei capele Sainte-Chapelle, gAnditi ca sipet al relicvelor patimii lui lsus.

'in timpul revolufiei, relicvele au iost preluate de Convenfie, pentru a fi oferite,,Patriei in primejdie". Bijuteriile gi

aurul relicvariilor au fost,,valorificate". Lemnul crucii, identificat de SfAnta Elena, a fost tiiat cu feristriul, pentru a se

scoate aurul cu care era acoperit. Coroana de spini, complet la liber, a fost salvatd, fiind predati Comisiei temporarede arti, ca ,,un vestigiu carc ar putea, eventual, interesa lstoria"; ea a fost atribuiti Cabinetului de medalii al Bibliotecii

Nationale.in 1806, Napoleon I a inapoiat-o Cardinalului Belloy, pentru a fidepusi la Catedrala,,Notre-Dame".Martorii, pe atunciinci in viali, au confirmat ci este Coroana de spini autentici, pe care Regele Ludovic al lX-lea

o depusese la Tezaurul din Sainte Ghapelle. Coroana a fost inchisd intr-un cilindru de cristal de roci.>

b) Dr. Yves Nicolae Cernea a aflat in anul 1952 urmitoarele de la Monseniorul Ghika: La una din expuneri, un

canonic bitrin de la Catedrala,,Notre-Dame" a scipat relicvariul, care era greu. Un fragment desprins din coroani a

fost inclus intr-un relicvariu mai mic. Acesta a fost oferit Monseniorului Ghika de citre Arhiepiscopia Parisului.

Jean Daujat gtie ci un fragment rupt din Sfdnta Coroani de spini i-a fost dat Monseniorului Ghika de citreCardinalul Verdiei, Arhiepiscopirl Parisului. (L'ap6tre du W-e srdc/e: Monseigneur Ghika, Nouvelles Editions Latines,paris, 1962, p. 162). Printre altele, atAt Cardinalul Verdier, cdt gi Monseniorul Ghika participaserd la Congresul

Euharistic de la Buenos-Aires (1934).

c) Continuim cu prezentarea unui paragraf din Manuscrisul I al Prof. Florea Costache: ,Mon^seniorul a fost un om

de mare sprijin sufleiesc in inchisoarea noistrd, dar era gi un mare doctor. Doctor in ce sens? ln buzunarul hainelor

era un ghimpe, spunea el, din Coroana de spini a Mdntuitorului. Cdnd cineva se-mbolndvea de ceva, alerga la

Monseiior sau ilduceau a$iita Monsenior. Monsenioruliipunea capulin poald, cd de altfel Monseniorulgedea mai

mutt pe prici, in pat... punea capulin poald gi aplica ghimpele acela ca un plasture pe locul durerii sau pe locul

suteiin;ei9l rosfea in gdnd o rugdciune. tar cAnd se termina rugdciunea, bolnavul era vindecat. Cazurile acestea erau

aproape itnice. Am stat in celula aceasta cu Monseniorul vreo 4 luni de zile'"

d) in inregistrarea pe care a realizat-o Pr. Horia Cosmovici, Prof. Costache igi amintegte:

F.C.: Da,-el lua ghimpete gi-l punea pe locul durerii ca un plasture. Cred cd rostea atuncea o rugdciune 9i, dupd ce

lua ghimpele, botnavutse ridica, zlmbea, iipupa mdna Monseniorului, pentru cd noi aga obignuiam in inchisoare,

sd-i'sdrutdm mdna... gi et era fericit. $ifericit era gi bolnavul pentru cd nu mai era bolnav, era sdndtos. Aliinfeles?H.C.: Da. Ali vdzut dumneavoastrd vindecdri din astea vreuna?

F.C.: Toate'cazurile au fost vindecate de ghimpele acesta' Toate cazurile.

e) Marea perchezilie din noiembrie 1953, aga cum a triit-o pirintele Petru Pecican, e redatd in nota 51.

f) Aceeagi perchezi[ie, degi nu putem fi siguri ci e chiar aceeagi, este redati in dialogul emo[ionant ce a avut loc

intre prof. Fioiea Costiche gi Pr. Horia Cosmovici. Ambii cunoscuseri Jilava giambiiau fost mai mult decit apropiali

de Monseniorul Ghika. (pr. Cosmovici, s-a dus in anul 1992 la Rogiorii de Vede pentru a-lint6lni pe Prof. Costache.)

F.C.: 12, 12 jumdtate noaptea. Un grup de ofi[eri... eram in celula 2 gi ne-a dezbrdcat la piele gi ne-a bdgat pe un

coridor. Era iarid, frig, gi el, sdracul, era numai piele gi os. Cd cineva vorbegte cd era voinic, robust... Nu era- Era.-.

Aga. $i ne-a ginui vrdo doue ore. ln pietea goatd. $i r-a gdslf intr-un buzunar un ghimpe, cum spunea el, din Coroana

de sp'ini a Mdntuitorutui. Cu care fdcea minuni acolo... in fnchisoare. $i l-a-ntrebat un ofifer: ,,Ce e cu asta?." $i e/ a

rdgcuns... deduc cd el a rdspuns, pentru cd era nedumerit ofilerul de Securitate: ,,Ghimpele din Coroana de spini a

Mdntuitorutuf. ,,Maispune o datd';. $icdnd r'-a spus a doua oard cd e ghimpele din Coroana de spinia Mdntuitorului,

ofilerut a tresdiit. S-a uitat in dreapta gi-n stlnga gi a luat ghimpele gi l-a bdgat in buzunar. Dacd s-ar putea da de

urma acestui ghimpe ar fi bine.H.C.: S-a dat. A sosff /a mine gi acuma e unde trebuie.F.C.: Ghimpele?H.C.: Da.F.C.: lmipare bine... Uite cd Dumnezeu face minuni'H.C.: Face minuni. Nicieu nu gtiu cum a ajuns la mine, dar a aiuns la mine gil-am dat Bisericiipentru cd asta

nu-i... aparline Bisericiioarecum 9r... Aga.

f .C.: $i dup-aceea ne-am imbrdcat, am trecut fiecare la locurile noastre...

H.C.:'Eu...'cd vd-ntrerup... Deciinseamnd... dacd ofilerul a bdgat ghimpele in buzunar, inseamnd cd ofilerul a vrut

sd salveze ghimpele MAntitorului, pentru cd ela aiuns pe cale o_ficiald |a... 1a...

F.C.: $ibu m-am gilndit la treaba asfa gl dacd el pe cale oficiald a fdcut sd paruind ghimpele de acolo, de unde a

plecat...

12

purta totdeauna asupra lui, m-a insemnat cu semnul crucii pe frunte gi mi-a dat binecuvdntarea. Apoi m-aimbriligat 9im-a invitat sd maitrec pe la el.

Eu gtiam insi cd sunt urmirit pas cu pas. $tiam foarte bine ci md agtepta inchisoarea gi nu voiam caMonseniorul Ghika si ajungd gi el acolo. Cum m-ag fijustificat in fala congtiinfei mele? De aceea m-amferit si mai trec pe la el. El insd Tmi trimitea cu orice ocazie persoane la Predeal ca sd se intereseze demine gi si mi incurajeze.

la24 aprilie [1952] am semnat, dupd disculii lungi gi dificile, o inlelegere intre Bisericd gi Stat. Am fostrecunoscut oficial de citre Stat ca Ordinarius Substitutus alArhiepiscopiei de Bucuregti; in schimb, atrebuit sd recunosc pe Monseniorul lovanelli ca Vicar General. Monseniorul lovanelli fusese excomunicatde Roma pentru comportamentul siu acomodant fald de regimul comunist, iar eu urma si-l dezleg, treisdptdm6ni dupd aceastd excomunicare!! Dacd acum il delegam ca Vicar General, numirea sa ar fiinsemnat un scandal pentru popor gi pentru cler. Am rezistat cAt am putut, am cerut un timp de gAndire gi

posibilitatea sd md sfituiesc cu Monseniorul Ghika. Totul a fost in zadar. La sfArgitul gedinlei ins5, mi s-arecomandat sd merg la Monseniorul Ghika gi sd-i comunic rezultatul.

Monseniorul m-a primit cu bralele deschise 9i m-a ascultat cu ochii strdlucitori de satisfaclie. El vedeain aceasti inlelegere un triumf al Bisericii gi un inceput de destindere 9i de ameliorare a situafiei. LaTntoarcerea mea la Palatul Arhiepiscopal, am fost intrebat de cdtre un funclionar guvernamental desprefelul in care a reaclionat Monseniorul Ghika, despre ce a spus referitor la inlelegerea realizatd 9i desprefelul in care gi-a manifestat bucuria. Mi-am dat imediat seama ci int6lnirea noastrd fusese aranjati, spre a

deveni un motiv de arestare a Monseniorului3s.

in interviul dat Aurorei Sasu, Prof. Costache face cAteva preciziri foarte importante. Relu6nd momentulpercheziliei gi al descoperirii relicvei, el adaugi:

,,Eram chiar atdturi de Monsenior in momentul dla. Poate s-o gdsi vreodatd. Dar Monseniorul s-a imbolndvit, s-aimbotndvit... La cdteva zile dupa aceea, avea febrd mare, cred eu peste 40C, a trebuit sd batem in ugd 9i sd stabilimsd fie evacuat in infirmeria inchisorii."

g) in interviul dat Aurorei Sasu, Pr. losif Gunciu i9i amintegte:

,,Cu Monseniorul am fost o datd la magazia de efecte... nu gtiu ce s-a intdmplat, mi se pare un cutremur sau ce a

fosf... gi s-au furat foarte multe lucruri, mai ales asfea... au ldsat... verighete, ceasuri. Nimeni n-avea vor'e sd Ie aibd 9iIe precla. $i s-a auzit cd nu gtiu ce... gi sd se facd o reconstituire a bagaielor. $l atunci am vdzut, cdnd am fost cu

Monseniorul Ghika, era un analfabet care ne intreba:

- Cum te cheamd?

- Prinl Vladimir Ghika.

- Cum?! (rdde) Monseniorul maifdcea cdteodatd chestiidin astea. Aga... Unde egti ndscut?

- La Constantinopol.

- Fiullui?- Beizadea...

- Ce-i aia?Chestiide-astea... $iatunciam vdzut <relicvia> pe care a avut-o elin bagaiullui, maiera acolo, dar, dupd aceea,

ce s-a fdcut cu ea nu gtiu. $i l-am condus atunci 1a... asfa... gi l-am aiutat acolo, am mairdspuns unele lucruri in locullui, gi l-am dus inapoi..;'

h) Ne intrebdm cum a triit Monseniorul riscul permanent al pierderii relicvei, dacd noi, astizi, triim cu emo{ie

aceasti surprinzitoare salvare a ei. ln Manuscrisul lll, Prot. Costache afirmi explicit ci era vorba de "un spin pe care

illinea ascuns fald de administralia inchisorii"-

La moartea lui Vladimir Ghika, Pr. Frangois Van Der Jonckeyd a primit relicva de la lonel Cofariu (care o ridicase,

o Eati cu bagajul personal, de la inchisoarea Jilava - v. nota 68). La arestarea lui Pere Frangois (la 18.04.1957),

relicva era imprumutatd pentru un bolnav ingrijit de lon 9i Clelia Obrela (Clelia Ottone-Obreja a ilustrat cirli pentru

copii). Acegtia au linut-o ascunsi. lnainte de a emigra in ltalia, au dat-o lui Agenor Danciul, care iegise din

inchisoare- Agenor Danciul a imprumutat-o lui Horia Cosmovici (v. Mdrturia lui Agenor Danciul, p. 20) Dupi moartea

lui Agenor Danciul, Horia Cosmovici a inmdnat-o (dupd 1989) Arhiepiscopului catolic de Bucuregti, Dr. loan Robu.

Aceasti relicvi existi 9i astizi. Ea a fost recunoscuti de Pr. Agenor Danciul, de Pr. Horia Cosmovicigi de

martorii in viali care au vizut seria a lV-a a filmului documentar ,Monseniorul Ghika, un sf6nt contemporan" realizat

de Dna Anca Filoteanu pentru postul BITV. (Filmul poate fivizionat integral pe site-ulwww.vladimirqhika.ro, site

iniliat de Pr. loan Ciobanu, paroh la Biserica ,Sacrd Coeuf din Bucuregti, unde a slujit Mons. Vladimir Ghika.) Faptul

ci relicva existi gi astizi confirmi, printre multe altele, adevdrul mirturiilor care ne-au parvenit din addncul Jilavei.35 Securitatea era foarte interesati sd vadi daci lumea catolici va accepta diversele manevre pe care le punea la

cale guvernul comunist. Dim, ca exemplu, un chestionar de anchetare a acestui lot, in care este previzutiintrebarea: ,,Cum au fost caracterizali de cdtre Zudor Francisc preolii catolici Despina, lovanelli, Kreis, Begu gi

directorul Gefter". (dos. P'l 109/6, f. 396)

7

13

in mai 1952 l-am mai ciutat pe Monseniorul Ghika, dar ceilalli doi preoli, pdrintele Francisc Diarian gi

pdrintele Frangois Van Der Jonckeyd, nu erau de pirere si-lintdlnesc, gi astfel nu l-am mai reint6lnitdecAt \a24.10.1953, la proces.

Duminicile, veneau, de obicei, din Bucuregtifemei gi tinere fete care imivorbeau de grija pe care mi-opurta Monseniorul, de rugdciunile sale gi de jertfele pe care le fdcea pentru triumful Bisericii lui Cristos. Defapt, el nu maiindeplinea nici o funclie la CapelaFrancezd, activa doarTn privat. Elspovedea,vizitabolnavii gi primea in sacristia capelei pe toli cei care doreau si vorbeasci cu el. Nu mai predica, dar dupiliturghie se ageza la orgi gi improviza o rugiciune de laudi, de mullumire sau de cerere, atdt de profundtrditd, incdt tot poporul riminea s5-l asculte. O studentd la matematici m-a asigurat cd jumitatea de oripe care Monseniorul o petrecea la orgi era, pentru ea gi pentru un mare numir de oameni, un alimentspiritual pentru o siptdmind intreagi, o inillare spirituali gi o incurajare. in disculii era prudent, darextraordinar de curajos. Nu putea sd inleleagi faptul ci noi nu indrizneam mai mult.

in octombrie 1952 mi-a trimis, printr-o doamni profesoar536, o scrisoare. El nu gtia de unde veneascrisoarea gi nu-i cunogtea conlinutul. Fusese rugat de un domn si mi-o trimitd. Scrisoarea ar fi fosttrimisi de la Roma, de la Secretariatul de Stat al SfAntului Pirinte Pius al Xll-lea, ceea ce insemna: inaltitridare gispionaj.

La [18 noiembrie 1952lcineva l-a anunlat pe Monseniorul Ghika cd-lagteaptd un bolnav. El s-apregitit imediat gi a plecat._Pe drum a fost arestat gi dus la inchisoarea Uranus din Bucuregti. flot la 18

noi6mbriel am fost arestat3T gi eu, precum gi vreo 20 de alte persoanett. La 24.10.1953 am ajuns in fala

in cazul de fa!d, credem cd Securitatea vroia si vadi dacd Mons. Ghika ar fi fost de acord cu infelegerearealizatdintre Monseniorul Menges gi Ministerul Cultelor. De fapt, scurt timp dupi anunfarea publici a acesteiinfelegeri, intregul lot a fost arestat.

Citim din inregistrarea Pr. Gunciu, p. 6: ,,$i aga a mai mers... august, septembrie, ocotombrie... gioctombrie

n g12l... venise sdrbdtoarea <Cr.sfos Rege>... A fost Menges la Bucuregti, am aflat dupd aceea, gi a concelebrat in

Catedratd cu tovanelti, cu Despina Horn, cu toli dgtia de acolo. $i n-a urmat mult dupd aceea, doud sdptdm1ni, cd amfost arestafi... a fost arestat gi Menges, am fost arestat gi eu; gi ne-am intdlnit apoi acolo gi cu Monseniorul Ghika 9icu pdrintele Haider gicu Augustin, de la Bucuregti... (...) In aceeagizitofi... in aceeagi noapte... da, in aceeaginoapte, dar n-am gtiut unul de altul... da."

3u E vorba de Claudia Tudose, care trdiegte aziin Bucuregti. Ea a participat la conferinlele ASTRU de la Biserica

Greco-Catolici de pe str. Poloni, conduse de Mons. Ghika. ln iulie 1952,1a cererea Monseniorului, Claudia Tudose a

dus pdrintelui Menges la Predeal un plic. Dupi mai multe luni, a fost identificati gi interogati de Securitate.pe procesulverbal al interogatoriul lui,,Ghika Vladimi/'din 2.01.1953, in dreptul afirmalieisale ci a trimis prin

Claudia Tudose o circulard, un ofiler superior a subliniat numele ei (lucru foarte grav, pentru ci asta insemna cipersoana respectivi intra in vizorul lor) gi a scris cu cerneali: ,,Cine este gl ce gfim despre ea".

Dupi cum se vede, Securitatea s-a intrebat cine este Claudia Tudose abia in ianuarie 1953. Credem ci ea a avuto protecfie speciald din partea Monseniorului, pentru cd, pur gi simplu, ei ,,nu au vizut-o".

La singurul ei interogatoriu, cind a fost anchetati tot de Lt. de Securitate Gh. Mihiilescu, anchetatorul lui VladimirGhika, Cliudia Tudose igi amintegte ci a rispuns cu o detagare pe care numai incongtien[a tinerelii i-o putea da.

Locotenentul de Securitate i-a spus: ,,Noi avem mijloace sd te facem sd vorbegti. Poate nu realizezi unde te afli!" Era

cind amabil, cflnd ameninldtor. Ea a perceput atunci ci s-a aflat Tntr-un mare pericol.

Claudia Tudose a fost urmiritd de informatori in tofi anii care au urmat gi pini in 1989.tt Cu 11 zile inainte de arestare, pirintele Menges a scris o lungi scrisoare, in germani, adresati astfel:

,,Monsignore". Originalul acestei scrisori se afli in dosarul Pl 109/ 2, la f .151. Redim un extras semnificativ :

"Mi vdd ca un-biet sdrman in care ai dori sd-!i pui fncrederea. Nici din punctul de vedere al sdndtdlii nu sunt bine.

Mi-e rugine cd sunt incd liber.Ouia cate am aftat, Pr. Battheiser, Pr. PoZar, Pr. Haag gi Mons. Pdcliganu au fost iudecali 9i condamnali la 20 de

afri. Vina tor este spionaj gi trddare de patrie. O datd cu ei, au fost arestate incd alte 40 de persoane.

Pe 12.12. trebuie sd merg din nou la Bucuregti, la doctor.Dali-mivd rog un semn de viald gicu Dumnezeu inainte!7.11.1952 (semndtura lizibild) HieM"

Reddm fragmentul respectiv in original, in limba germani: "lch komm mir vor wie ein Hdufchen Elend auf das man

sein Vertrauei setzen m6chte. Gesundheitlich bin ich auch nicht gut. lch schdme mich, daB ich noch immer frei bin.

Soviet ich erfahren habe, wurde P. Baltheiser, P. PoZar, P. Haag und H. Pdcliganu gerichtet und auf 20 Jahre

verufteilt. thre Schuld ist Spionage und Vaterlandsverrat. Mit ihnen wurden noch ander 40 personen verufteilt.

Am 12.12 muB ich wieder nach Bukarest zum Arzt.Bifte um ein Lebenszeichen und mit Gott voran!7.11.1952 HieM"38 Datoriti unei informalii gregite, pirintele Menges a crezut cd Monseniorul Ghika a fost arestatla 17.11.1952. De

fapt, arestirile se ficeau in aceeagizi gi la aceeagi ord (de obicei noaptea) pentru tolimembrii aceluiagi lot.

Dna Oana Seceleanu ne-a informat ci arestarea a avut loc pe Calea Doroban{i, col! cu Strada Washington.

Faptul a fost relatat de un meseriag care avea privilia in acea zond.

14

Tribunalului Militar din Bucuregti 1 1 persoane, dintre care 7 preoli gi 4 fete tinere (plus o persoani ajunsddin gregeali in lotul nostru, al Vaticanului). Acuzaliile aduse Monseniorului Ghika au fost: procurarea deinformafiiin favoarea Vaticanului gi corespondenla avuti cu fratele siu din Elvelia.

Cu gapte zile inainte de proces, Monseniorul Ghika a fost adus Tn prezenla judecitorului 9i aprocurorului. I s-a fixat termenul de judecati3e gi i s-a dat un avocat din oficiu.'Pb 24 octombrie,dis-de-dimineafi, a fost scos din celuli, i s-au dat lucrurile personale 9i, cu ochelari pe ochi ca si nu vadi,a fost luat intr-o ,,dubd" (magini celulari de inchisoare). Duba avea in spate o ugi, in mijloc un coridor gi,de o parte gi de alta, celule mici de o persoani. in dubd se aflau deja ceilalli inculpali ai lotului. in fiecareceluld a fost impins un delinut de citre un mililian inarmat cu un revolver. La intrarea dubei mai erau incddoi militieniinarmali. Toliaveam ochelari pe ochi. Eram 12 persoaneao. Am fost dugi la Tribunalul Militar, giacolo impingiintr-un garaj de beton, unde am agteptat ora de judecatd. Stiteam in picioare, avAnd laspate cAte un mililian gi ochelari legali pe ochi. Printre delinuli circulau anchetatorii; ne indemnau sdmenlinem declaraliile iicute sau semnate la ancheti.ot inire timp, am fost condugiintr-o sali spre a luacontact cu avocatul nostru. Al meu m-a intrebat cum md numesc Ai care sunt capetele de acuzare. Cind aauzit,,spionaj" a zis: ,,Bine" 9i a ficut semn mililianului si md duci inapoi la garaj.

in fine, am fost dugi in sala de judecati. Dupi atdta vreme ni s-au scos ochelarii. Ce bucurie de a fiscipat de acegti ochelari care te strAng atdt de tare, cd-!i produc dureri de cap! in sali nu se afla nici uncivil, n-au fost decAt mililieni gi anchetatori in civil sau in uniformda2. lmediat am fost introdugiin boxi, in

. _ l: :gq^"fa principald a dosarului penal (dos- P1109/18, f. 18) este scris in mod inexact ,,Data inceperii pedepsei:15.1'l.1952". ln unele documente ale procesului se folosegte in continuare aceastd dati eronati. Existi insi unreferat scris de mAni gisemnat de Lt. de Securitate Tilu Constantin, in care se arati ci: ,Numitul Ghika Vtadimir afost arestat la 18.1 1 .1952" (dos. P110917 , l. 362). De asemenea, tofi membrii lotului au fost aresta[i la 18.1 1 .1952.

$i in jurnalul lui Helga Cosmovici (in manuscris), {inut practic zi de zi, din 1940 pind in 1997, in ziua de vineri21.11.1952 sti scris, printre altele: ,,V. 21 Noiembrie 1952. Am mers la Bisericd sd s/dyesc pe Fecioara Sf6ntd. (...)La iegire imi spune Danciul cd Mgr e dispdrut de marli. A fost invitat sd se urce intr-o magind gi das a fosf. Am rdmaspur gi simplu consternatd

^S'a dus gi ultimul nostru sprijin sufletesc! $tiu cd Dumnezeu e in et gi-t va intdri. Dar

fizicegte va rezista oare? lt voiu mai revedea in aceastd lume?"3e Momentul respectiv se reflecti in pv din 19.10.1953, semnat cu cerneali albastri de ,,invinuitul" Vladimir Ghika.

(dos. P11O9l5,f .41)oo Perintele Andrei Asaftei nu s-a aflat in sala tribunalului la 24.10.195g. Aga se poate deduce din mirturia

Elisabetei Kastel (v. nota 61) gi din mirturiile paralele, care nu vorbesc de pirintele Asaftei la Jilava. A fost eliberatde la PenitenciarulGherla la 18.04.1964. Niscut la 3.02.1915 la Cotnari, sfin{it preot \a24.06.1939, pirintele Asafteia decedat Tn comuna Satu Nou (Baciu) \a23.11.1972.

al Dupe cum se vede, nici in acest moment nu li s-au dat inci jos ochelarii, iar anchetatorii igi continuau presiunilepsihice. Viitoriicondamnaliaveau o,pregitire" care nu trebuia si fie influenlati de vederea celorlalfi. Nici la procesnu au avut voie sd ridice capul 9i si se priveascd, dupi cum arati Elisabeta Kastel in mirturia ei (v. nota 46).

Pentru a incerca si inlelegem mai bine declarafiile pirintelui Menges gi, in general, ale celorlalli membriai lotuluicare au acceptat si se autoacuze in procesele verbale de interogatoriu, avem la dispozilie un document deosebit deexplicit, aflat Tntr-unuldin dosarele penale D10715 din Arh. SRl. ale aga-zisului,,grup Dumitru Matei". E vorba de onoti a anchetatorului Lt. Patriciu Al., citatd in: Dr. Ddnu! Dobog, ,,Dosarele Dumitru Matei... ,, Buletin lstoric, EdituraPresa Bund,lagi, Nr.212001, pp. 29-30.

De la inceput, autorul aratd ci,,cele 30 de volume din dosarul penal D10715 sunt un fals grosolan, creat suti lasuti de Securitate". Trebuie remarcat, de asemenea, ci atdt pdrintele Dumitru Matei (condamnat gi executat prinimpugcare), cAt gi pdrintele Hieronymus Menges au fost fixali drept gefi de lot, gi asupra lor s-a concentrat efortulto(ionarilor. lati citeva extrase din nota semnati de Lt. Patriciu:

"Qumitru Matei, preot romano-catolic, vechi spion gi element dugmdnos regimului democratic din lara noastrd, a

cdutat prin diferite metode - la inceput - sd impiedice buna desfdgurare a anchetei gi sd indrume cercetdrile pe undrum gregit. Numai dupd multd insistenld din paftea noastrd a inceput s5-gi arafe activitatea, insd niciodatd nu a fosttotal sincer, recunoscdndu-gifaptele in etape, motivdnd acest lucru prin lipsa unei memorii care sd-t ajute.

in faza addncirii cercetdrilor s-a ardtat docil, ddndu-gi seama cd in fetulacesfa ar putea avea o sitialie mai bund.(...)Apreciazd foarte mult cdnd i se vorbegte cu blilndele gi calm, fiindu-ifricd de un ton ridicat, ameiingdri sau

bruscdri. CAnd se intrebuinleazd astfel de metode cu el, se pierde gl nu-91 mai controleazd declarafiile. in prezent s-aimpdcat cu situalia sa, apreciazd tratamentul acordat gi are incredere in anchetator. Dd rdspunsuri cu mare uguinfd,calm, cu claritate giconforme cu chestionarul alcdtuit."

Urmeazi o frazl care arunci o lumini clard asupra tuturor eufemismelor anterioare:,Poate fi solicitat sd dea explicalii suplimentare, dar trebuie fdcut inilial exerciliu asupra acestor expticalii, pentru

a-gi improspdta memoria, care s-ar putea sd nu-l serveascd dupd cum dorim noi."a2 intr-adevir, procesul s-a linut cu ugile inchise. Aga cum se poate citi intr-un document aflat in dos. p1 1OglT,

f. 32, intitulat,,Problema spionajului catolic": ,,Fa{i de cele aritate mai sus, propunem trimiterea in justifie a grupuluide spionaj gi diversiune, format din 12 elemente, in cadrul unui proces inchis, intrucdt impotriva acuzaiilor suni mai

15

funclie de pedepsele care fuseserd deja hotirdte dinainte de securitate. Eu eram agezat primul, ca gef delot (cu 20 de ani muncd sitnicd la minele de sare), iar Monseniorul Ghika, ultimul, c4g ani'de ,"ii, sever.Apoi au,sosit Pregedintele Tribunalului cu.cei d-oiasesori pop_ulari, precum gi procurorul gi grefierul. in fatamea stiteau pe o banci 4 avocalias din oficiu, fiecare peniru 3 persoane vr I'r Yrvrrerur ,

Dupd ce au fost citite de citre grefier numele gi calitatea.fiecdruia, precum 9i capetele de acuzare,procurorul a luat cuvdntul. El a ardtat cd pdnd atunci au fost judecate irirr"io"r" loturi pentru spionaj infavoarea Vaticanului, cd to{i.ace]a care au fost condamnali, precum 9i cei de fafd, sunt dugmani aipoporului gitriddtori de patrie. Pentru a pune capit o dati pentru totdeauna acestor nelegiuiri el cerepedeapsa maximdaa.

multe probe cu caracter bisericesc ai mai pu{in.e cu. privire la spionaj cu caracter economic, social gi politic. pe de altiParte'ectivtt?111f"..yj glYl,:t_t-? l"gati de.alte.elemente ce'se urmaresc in continuare pe tinie informativd.,,e Pe ilnre tnTormauva.

- in dos' P11ogt7, f. 51,-Alexanoru 6ragnici scrie de ranJii rlr neazdpe un mic petic de h€rtie urmdtoarete:"Fapte

grave or fi dar nu gtiu dacd este bine un astfel ae gruf intrucilt din'aciaste tuciiri am mai avut. Crii cd poatefijudeca,ti in proces inchis gi dat in presd."in spatele acestui ordin paradoxal se aflau alte ordine, care erau izvorul crimelor in lan{ executate de securitate.Meritd si citim un asemenea ordin extras dintr-un discurs al lui Gheorghir-D"i i" g"dinla Biroului politic al cc alPMR din 16.5.1949, adicd un an dupd lichidarea Bisericii Greco-C.atolic-.r g Jrpa

"i""t"r"u tuturor episcopilorgreco-catolici. Din acest discurs rezulti ci urma la rind un atac oine ptaniliiJSrpi"ii."ricii Romano-catotice:

,,Si se sublinieze sarcina de a izola vArfurile clerului Bisericii Romano-Catofice oe restulpopilor. prima mdsuri,care a fost plata salariilor, a avut efect gi s-a obseryat o spirturd intre cei ""r"

n, ,-", supus dispoziliilor gefllor lor 9iau primit salarii. Trebuie continuat mai ferm pe aceasti linie, la care sd se qdauge o acliune de a grupa preo[ii careprimesc salarii' ln al doilea rand, trebuie gasite acuzafii conlra capitor Bisericii, ii ""o

se fie caracjerizali ci primescinstrucliuni din partea unor cercuri striine dugminoase. Va trebuisi tuim masurii-ri9i!jli"]A]i="a'fir)"'."pi,combinind aceasta cu gruparea celor care nu sunt de acord cu gefii lor. va treoui

- a6liune indrumata pe taza unuiplan, in specialin regiunile unde ei au reugit si capete mai mu[5 influenli: B;;r, ntr"n etc.,,(ANR, stenogrametegedinlelor Biroului Politic Al a/e Secretariatului CC al PMR,ll: 1949, q.ucuregii iool ,' ia+,inAdrian tticotae petcu,

,,Ministerul Cultelor gi slujitoriialtaruluiin anii <democra{iei populare>", pro u"mii|lazooq, Bucuregti, p. 310)spafiul nu ne permite sd citim integral gi fragmentul extrem de revelator din stenograma gedin[ei Biroului politic alCC al PMR din 25.05.1954, publicat inAdrian PLtcu,,uAspecte are repreiiu"ii

".iir"rigi"ase in anii '50 - Dosarul15.563", Pro Memoria 5/2006, pp.231-236.

a3 Lucia Florei arati, in mdrturia ei: ,,Toate dosarele au fost tictuite din minciuni peste minciuni. Tot ce minteabolnavd a unor oameni rdtdcili a putut inventa. La sugesfla Monseniorului Ghika, im respins cu tolii apdrarea dinoficiu. Avoca,tii aceia stdtuserd doar cinci minute de iorbd cu noi pe cutoarut sitii Je trioinat, inainie je riicipereaprocesului- Ei aveau doar rolul de a te acuza. Degi i-am resprng eitot ne-au o"jar"i, "

- oo Aexistat 9i un moment in care s-a ficut cAte un pv numit,,lnterogator de inculpat,,. Nu putem gti exact ce arispuns fiecare acuzat 9j ce a dictat pregedintele grefierului. cu toate icestea, in aJeste procese verbale maistribate cdte ceva din afirma{iile,,inculpa{ilo/', maimult poate decdt in pv de ancneij. vom da cdteva exempte.a) Pentru interogatoriul de inculpat al lui Vladimir Ghika v. nota 44.b),,lnterogatorul de inculpat" al luiXaveriu Haider.- ln anul 1951 Menges mi-a spus cd a informat Vaticanut in yto! ctandestin asupra numirilor capitulare.- Din cele ce mi-a spus, am aflat cd are tegdturicu Vaticanut prin Det Mestri. '- Atunci mi-a cerut iurdmintul de credinfd, cdci mi-a transmis o iurisdic,tie Bisericeascd, mi-a spus sd pdstrez

secretul.- Sub aspectul legii, aceastd misiune pe care am primit-o nu.era.legald, dar, d.p.v. bisericesc, era tegatd.- Pr. Menges m-a numit succesorul sdu in sept 1951 (eram tegatffua de eiierical- Elera succesorul lui Schubeft.- Aceasta era o activitate secretd in sensul cd nu era in concordan,td cu ordinele Ministerutui cuttetor.- cCu Menges am linut legdtura prin Cagtet,.pe care am rugat-o in acesf sen i, gi prin Ftorei.- Nu i-am transmis lui Menges decdf chestiunibr.sericegfi, sp undndu-le fAet6rl ia fie secrete.c),,lnterogatorul de inculpat" al Elisabetei-Castel. in rispunsurile sale sunt men{ionate diverse precizdri de detaliu,nesemnificative pentru o acuzare. Credem ci pregedintele a introdus in pv afirmaliiJcuzatoare, conforme proceselorverbale de la anchete, pe care Elisabeta Kastel nu le-a putut verifica.- Cu Asaftei am discutat cd unchiut meu Francisc'a fost numit de Menges urmagul lui.- Asaftei m-a trimis in 1952 la Menges sd-i comunic cd lovanetli ar vria sd-ifaci nigte comunicdri de ordinBrserbesc- ln afard de acestea, i-am dat-tui Menges informa[ii mitit"n, .""oriiiniiiotiti"e aflate de ta ing. Fieger,Lupu Traian (muncitor), Matilda popescu gi ceea ce cunogteam gi eu. (...) '. '-'- La cererea lui Menges i-am rdspuns printro coresponaeisa convenfionatd. Et avea nume conspirativ

,,Gheorghifd". Pr. Haider, ,,Nelu" gio adresd: Bd. RpR 74.

Dupi ce a citit textul acestui articol, Elisabeta Postolache-Kastel ne-a comunicat, in cadrul unei convorbiritelefonice, cd adresele gi numele conspirative menlionate in interogatoriu sunt o puia invenlie a Securitifii. Ni"i"",nici preofii nu au folosit niciodati asemenea,,tehnici',.

16

Pregedintele a dat apoi cuvAntul avocatului meu, Emil Feraru. Md apira pe mine, pe un alt preot 9i peo tdnird. Dupi un discurs lung 9i patetic, acesta a ardtat ci, de cAnd existi, Vaticanulface spionaj.Reteaua lui de spionaj se intinde in lumea intreagi. Fiecare catolic, fiecare preot 9i, desigur, fiecareepiscop sau conducitor bisericesc este un agent alVaticanului. Cine indrdznegte si se ridice impotrivaacestui sistem este omorAt, sp6nzurat sau ars pe rug. Ca exemplu, ne-a dat pe Galileo Galilei, GiordanoBruno etc. Apoi ne-a ardtat cum au fost torturali acegti martiri ai poporului muncitor. Concluzia: ,,Clien{iimei nu sunt dec6t o verigi a lungului lan! de spionaj milenar ciruia trebuie si i se puni capit. Esteadevirat ci principalii vinovafi se afli la Roma, in frunte cu Papa. Acesta ar trebuijudecat 9i condamnat.Acegtia care se afl6 aici nu fac dec6t si execute ordinele primite de la Roma 9i de la Washington. innumele poporului muncitor cer pedeapsa maximi."

Dupi ce a terminat avocatul meu, Pregedintele didu cuvdntul avocatului care trebuia si apere peMonseniorul Ghika gi inci alte doui persoane. CAnd se sculd, avocatul igi numi clienlii, iar cdndMonseniorul Ghika gi-a auzit numele, a sirit dintr-o dati in picioare gi a strigat cu o voce extraordinar deputernici: ,,Ntr vd permifu sd vorbiliin numele meu!" Avocatul tdcu, iar pregedintele ii spuse Monseniorului

d) ,,lnterogatorul de inculpat" al lui Francisc Augustin. Extragem citeva rispunsuri:- Activitatea mea in cadrul populaliei etnice germane nu o consider ca o activitate politicd.- Am fost numit de Pr. Menges ca succesor jurisdicfional.- Aceastd misiune era ceva clandestin - referindu-se la efectuarea unor mutdri, pentru ca preotulsd poafd sd-gl

indeplineascd datoriile sale gi legal, fald de Sfal gi din p.d.v. al congtiinleifald de Bisericd. Dacd acea misiune eraoficiald, nu ar fi fost recunoscutd de lege. Era insd bisericeascd. (...)

- Casfe/ Elisabeta a fost de 2 ori la Menges trimisd de Haider, pentru a cere jurisdiclia pentru preotul Haider. Eui-am spus cd nu trebuia sd se ducd. ln apritie 1952 mi-a spus fofugl cd a maifost o datd ti et.

e),,lnterogatorul de inculpat" al lui Godo Mihai.- Eu am fost impotriva unirii Bisericii Greco-Catolice [,,unirea" forlatd din 1948], potrivit religiei mele.- Era insd o activitate de supunere fald de legi, care admit ln Constitulie a crede in orice religie.- Consider aceasta, cdci religia noastrd spune cd e mai bine sd ascultdm legea lui Dumnezeu, decdt cea

umand.- Nu pof sd rdspund dacd am avut legdturi cu Menges; aceasta constituie o problemd religioasd gi afirm cd nu

pof sd critic un superior (pe Pr. Menges).- Eu fac pafte din ordinul iezuifilor.

f) ,,lnterogatorulde inculpat" al lui Menges Hieronim. Citim cdteva exemple de rispunsuricare nu puteau provenide la Pr. Menges. Fie le-a dictat pregedintele, fie pirintele era,,pregitit" Tnainte de proces:

- Am cerut Vaticanului, prin rapoarte, cum sd md compoft fald de regimul actual. Mi s-a rdspuns cum sd mdport fald de preoligi sd iau legdtura cu dugmanii regimului.

- Am colaborat cu Haider Xaver gi cu Francisc, pe care i-am numit urmagi ai mei. Apoi cu preotul losif Gunciu,Asaftei Andrei, pe care l-am recrutat pentru informalii de la Centrald [E vorba de Centrala RKA - ,,Reichsverband fiirdas katholische Deutschtum im Ausland", in traducere liberd ,,Uniunea Germanilor catolici din strdindtate".l

- Prin PoZar Mathias am transmis rapoafte la Vatican, iar maitdrziu, vorbind gide fabicile ce fac material derdzboi.

- Cred cd la acea datd, dacd gtiam cd Del Mestriimi cere relalii prin care fac acte de inaltd trddare - la aceadatd = i le dddeam, dar acum nu.

in interogatoriu existi gi rispunsuri care reflecti faptul cd pirintele Menges a avut resurse psihice pentru a seapira:

- Nu-mi amintesc sd fidiscutat cu Pr. Lanz Robert din T. Severin despre armatd.- intre obligalia de a respecta legea gl cea de a respecta ordinele superioritor br.sericegfi, cea din urmd e prima.

Procesul verbal se incheie cu lraza urmitoare gi cu semnitura originali:- . Astdzi n-ag mai da asemenea gtiri lui O'Hara gi Del Mestrifiindcd vdd urmdile. Acuzat: Pr. Menges.a5$i totugi, in faza de interogatoriu al inculpalilor, in timpul aceluiagi proces, Mons. Ghika a rispuns pregedintelui

completului. in dos. P1109/5, f. 81 existi procesul verbal semnat de ,,acuzatul Vladimir Ghika". La intrebarea al cui fiueste, rispunsulscris este,,Bezadai". $tim gidin alte mirturii ci el numea pe tatil siu ,,Beizadea loan Ghika". Aicigrefierul nu a inleles cuvintul. De asemenea, ii recunoagtem stilul in fraza urmitoare: ,,Esfe o ugoard exagerare dinpaftea lui [Silvia] Montani cd eu ag fi propus lui Menges ca sd-ifacilitez corespondenla intre el gi Vatican, deoarececdutam o cale de colaborare, cdci eu cdutam sd iau legdtura cu persoane de incredere (...)." Cuvdntul ,,ugoari" esteadiugat cu alti culoare de cerneali, ca o corecturd.

Restul rispunsurilor Monseniorului:- Am transmis Pr. Menges o scrlsoare pe care am primit-o de la o persoand.- Am trimis-o prin Claudia Tudose.- Cunosc pe MontaniSilvia.- Eu aveam legdturi cu Legalia francezd gi belgiand.- Am transmis doud scrisoriprin legalia francezd fratelui meu.- l-am spus Drei Montanicd doresc sd cunosc pe preotulAsaftei.

17

Ghika: ,,Este un drept altdu sd fii apdrat de un avocat din oficiu. Agazd-te!" Monseniorul Ghika a rdspuns:

,Am studiat dreptulgi gfru ce drepturi am. Md apdr singur. " Pregedintele a strigat: ,,Agazd-te!" lar avocatuluii-a spus: ,,Luafi cuvAntul." Cdnd avocatul a inceput din nou sd vorbeascd, Monseniorul Ghika a iegit dinboxi, s-a dus in fala avocalilor gi, cu mAna ridicatd, a strigat: ,,NrJ vd permit sd vorbili in numele meu!".Monseniorul era in sutand, fird guler. Acesta i-a fost luat, fiind din celuloid dur, ca si nu serveasci dreptinstrument de sinucidere. I se vedeau gAtul gi pieptul gol. N-avea cimagS. Figura lui era inspdimAntdtoare.Cu barba gi pirul siu alb, pirea un profet iegit din mormAnt. Toli erau inmirmurili. in sal6 era o linigtemormAntala. Ma gAndeam ci aga trebuie si fi fost loan Botezitorul in fala lui lrod cind i-a strigat: ,,Nu li-eingdduit sd lii la tine pe solia frateluitdu!" Niciodatd nu voi uita aceasti sceni.

Avocatul n-a mai pronunlat nici un cuvAnt. Pregedintele a dat ordin la 2 mililieni s5-l ia cu forla pe

Monseniorul Ghika. imi pare ci-l mai vid inci, opun6ndu-se cu toate puterile. Cu o mini se tinea deboxi, chiar in fala mea, iar cu cealalti a apucat banca pe care erau agezali avocafii. Cum se poate explicaaceasta nu gtiu, dar acegti mililieni, oameni mari gi vigurogi, n-au fost in stare sd-l urneasci din loc. $itotugi nu cintdrea nici cincizeci de kilograme. Pdrea o stAnci. Pregedintele privea uluit, cu gura cdscati.Dupd cdtva timp, mililienii s-au dat bitufi, l-au ldsat gi priveau spre judecitori. Pregedintele s-a consultatcu asesorii sii gi au pdrdsit sala. La fel au fdcut 9i ceilalli. Atunci au venit mililienii, cu ochelarii, pentru a ne

scoate gi pe noi. L-au luat gi pe Monseniorul Ghika gi l-au dus la garaj, dar pe noi ne-au readus in sald 9iprocesul a continuatao. Avocatul a luat din nou cuvAntul gi a aritat cd Monseniorul Ghika nu e numai un

bdtrAn octogenar, ci gi un alienat mintal: ,,Scena petrecuti in fala noastri este dovada cea mai clari a

ou La27.06.1992 pdrintele losif Gunciu a semnat o declarafie pe care trimis-o pirintelui Horia Cosmovici, in care a

descris aceasti scend intr-un mod foarte asemindtor. ,,Mons. V. Ghika s-a ridicat de pe banca acuzafilor, a inaintatpAnd in fala juriului, s-a prns ferm de bard, a ridicat glasul, nelin€nd seama de chemarea la ordine din partea.pregedint6lii-

pilnd ce acesfa a ordonat evacuarea din sala de iudecatd; Monseniorul a opus rezistenld milifienilor,'care

sdriserd sd-l evacueze; s-a fdcut vacarm in sala de gedinld gi, in cele din urmd, pregedintele cu completul aupdrdsit sala ordondnd evacuarea tuturor celorlafti; Monseniorul, rdmAndnd singur, a pdrdsit gi dAnsul sala. La

reluarea gedinlei, Monseniorul nu a maifost introdus;'

Am intrebat-o la telefon pe Elisabeta Postolache-Kastel daci igi aduce aminte de ceea ce s-a intdmplat la proces.

Ea nu cunoagte mdrturia Pr. Menges. La o primi convorbire, mi-a rdspuns urmitoarele:

,,Noi eram pe un fel de podium, ca intr-un cerc. Nu aveam voie sd ridicdm privirea. Sfdfeai ca o mom6ie. Nu amputut sd vdd pe cei de vizavi. Ddnsul [Mons. Ghika] era in dreapta mea. Eram la 40 de cm unul de altul. Atunci cAnd'Mons.

Ghika aspus cd vrea sd se apere singur, l-au tras cei doi paznici gi au fdcut tucrul necuvenit cd aproape au

sdit ta e/ sd-i fnchidd gura. Cdnd au vrut s6-l scoatd, s-a apdrat. ln eneruarea lui, el a vorbit mai tare. Au vrut sd arate

cd are o crizd de nervi (a fost o fnscenare). l-a deranjat cd era ca un patriarh. Era ca din altd lume. Cu toatd

sldbiciunea."

Am reluat disculia intr-o convorbire din luna ianuarie 2007 . Reddm exact cuvintele Elisabetei Postolache-Kastel:

,Monseniorut Ghi*a nu s-a apdrat deloc. S-a cramponat de bard. Au venit mu$i mililieni. L-au fras. N-a spus decdt

cd are studii de drept gise poafe apdra. A rds sala, au rds iudecdtoii. Noi am rds. (...)

Nu s-a evacuat nimeni. A fost scos numai Monseniorul Ghika. Era aga o aglomerafie, stdteau aga inghesuili, erau

numai oameni in uniformd militard.Noi eram intr-un semicerc. Eu nu am trac. Simlul meu de obserualie funcfioneazd. M-am uitat in sa/d. Sunf

persoane civile? Am vdzut gipe anchetatorila capdtul sdlii, I6ngd uFe. L.)Sa/a nu a fost evacuatd, pentru cd nici nu era posibil. (...) Era foarte impresionant. Nu s-au a1teptat. Vorbea

frumos. N-a fipat. N-a insultat. Toli din sald au fdcut un uuu.. de mirare. (...)

era apro6pe inspdimdntdtoar6 figura tui. Cdnd a vorbit in sald, era o rumoare... A fost o revoltd tacitd a bunului

simf. Poate cd nu tolidin sald erau anchetatoricare sd tortureze oamenii'..

Monseniorut Ghika... ce a vorbit, a fost foafte juridic. A spus gi o frazd pe care am pdstrat-o, ca sens.' <Este o

ma-scaradd cd s-au pus avoca{i din oficiu, care nici n-au stat de vorbd cu pdr6,tii>. (lineli cont cd nu a spus delinut, cipdl6t, pentru cd nu'aveam incd datd condamnarea).

A folosit cuvinte maifranfuzite. A impresionat sala."

intr-o convorbire din 5.9.2007, Dna Elisabeta Postolache-Kastel a insistat asupra faptului ci, atunci cind a

intervenit la proces, ,,Monseniorul nu s-a apdrat pe el, ci a apdrat nigte principii, ne'a apdrat pe noi toli."

Lucia Florei (Santa) igi amintegte, in mirturia ei scrisi: "Monseniorul s-a ridicat, a iegit din boxd cu pumniisfrdngl

gi, cu o voce plind de mdnie, a spus.' <Nu permit acestui domn sd vorbeascd in numele meu. Am studii de drept 9i md

pot apdra singur.> tmediat I s-au pus cdtuge la mdinigi a fosf scos afard din sald, iar noud, fiecdruia, paznicii ne-au'pus

ieava pugtii fn piept. Monseniorul a fost iudecat in lipsd. N-a avut dreptul nici la <ultimul cuvdnt>. (...)' Anul aceita se implinesc 50 de ani de la proces gi vdlul uitdrii se agazd incet peste toate. Ceea ce nu mise poafe

gterge din minte e figura Monseniorutui, cu barba pe iumdtate smulsd, cu reverenda sfigiatd la gAt 9i vreo 6-8 nasturi

tipsd, dar plin de curai gifoafte sigur de sine-' proceiut a durat de dimineala pdnd seara la ora 10 aproximativ. Cdnd s-a terminat, am fost dugi cu toliiintr-ungaraj. Acoto l-am int1tnit pe Monseniorut Ghika,linut pe un scaun, cu ul miltljan in spate. Am trecut pe lAngd el 9i'i-am

goptit: <V-au judecat in tipsd>. <Cum se poate? Totul s-a terminat?> a fost rdspunsul, tot goptit."

18

spuselor mele. ln consecinld, cer circumstanfe atenuante pentru clientul meu." Aga gi-a terminat avocatulapirarea.

Dupd ce avocalii gi-au terminat pledoariile, au fost introdugi martorii. Toate mirturiile erau impotrivamea gi incercau si dovedeasci culpa mea de spion 9i de triditor de patrie. M-am mirat cum de a fostposibil ca o armatd intreagi de oameni si fifost ocupati o ziintreagi pentru asemenea copildrii.Mirturiile erau pur gi simplu ridicole. O tdnird fatd a declarat ci ea imi adusese de la Bucuregti un pachetde alimente, o alta, ci ea mi-a pus corespondenla la pogtd, un domn a declarat ci mi-a dat un stilou, unplic ai cerneald...

La sf6rgit, am avut voie sd ne apirim fiecare timp de un minut. Daci cineva a incercat si vorbeascimai mult, i s-a luat cuvdntul. CAt despre mine, am spus: ,,Eu nu mi-am fdcut decdt datoria de preot, fdrd sdmd amestec in treburile potitice. Congtiinla nu-mi reprogeazdaT nimic." Cam la fel au vorbit gi ceilal!i48.

La ora 22, procesul s-a terminat gi am fost din nou impingiin dubi. Din acest moment eram cdte doiinfiecare compartiment, 9i fird ochelari. Gardianul Tnarmat nu se afla dec6t in coridorul dubei. Am fosttransportali Tn inchisoarea Jilava.

Jilava este unul din forturile din jurul Bucuregtiului, care au fost construite la sfArgitul secolului trecut, lagase metri sub pdmAnt, cu zidurifoarte groase, cu camere, unele mai mari, altele mai mici, cu sau fdrdferestre. in fala intrdrii fortului era magazia gi, vizavi de aceasti magazie, numeroase celule de betonzidite in pimAnt. Prima era cea mai mare: 1m gi jumitate pe 3m, celelalte avdnd aproximativ 0,60m pe

3m. Pe jos era pimAnt. De-a lungul perelilor gi de pe plafon curgea apa. Nevoile !i le fdceai pe loc. Ceigapte preoli ai lotului au fost ingrdmidiliin prima celuld.

Atunci Monseniorul Ghika ne-a str6ns mAna tuturor, ne-a incurajat gi ne-a binecuv6ntat. Apoi ne-aspus: ,,La proces v-am vdzut pe toli atdt de speria,ti, incdt am vrut sd vd dau un exemplu de curai". Mi-a

o7 Dupa cum vom arita maijos, Pr. Menges a fost supus pe toati perioada anchetei la un tratament,,special", aga

incdt a ajuns si se exprime cu fraze autoacuzatoare. ln orice caz, el declari mai departe, in mirturia sa, ci nu a fostlisat si doarmi 35 de zile.

Dupi 6 ani de inchisoare i s-a introdus un informator in celuli, care a scris mai multe pagini cu creionul pe foimari de registru. Citim citeva fraze din respectivele note informative. Se vede clar cum gindea de fapt pirinteleMenges:

,,Referitor la convorbirile avute cu Menges Heronim, relatez urmitoarele: in 9.05 a.c. mi-a spus ci recent au fostarestali nigte preoli catolici gi el este adus aici pentru un supliment de cercetiri, deoarece, zice Menges, din dosarulpe baza ciruia au fost jude cali <nu rezultd cd ar fi fdcut absolut nimic>. Pe acegti preofi, recent aresta[i, Menges iicunoagte <<av6nd cu ei relalii pur clericale - numai gi numai pe linie religioasd>>.

Dar, adaugi el <sunt hotdrdt sd nu spun nimic, orice ar fi sd se intdmplen. Are convingerea-ci se vor face asupralui presiuni morale gi corporale, ci poate va muri din aceasti cauzd, dar el nu va spune nimic. in 8.05, inainte de a fiscos la ancheti, ne-a 9i spus ci, daci nu se maiintoarce, si gtiu ci el a murit giel mi face proprietar pe paltonul 9i

rufiria ce-o are in celuli. (...)Az1 14.05, imi spune cd este foarte linigtit, ci el gtie ci nu a ficut spionaj gi, ca atare, nu poate fi dovedit cu nimic.

in general se vede cd nu este deloc demoralizat. (...) Pe de altd parte, imi spune cd, daci i s-ar permite, ar facecerere de revizuire, pentru ci el este absolut nevinovat. $itotuqi se miri ce poate fi, deoarece, spune el, nu s-aocupat cu altceva decdt cu chestiunea Bisericii Romano-Catolice. GAndurile acestea il friminti, il nelinigtesc Ai

regreti Tnchisoarea." (dos. P1 109/18, l. 479-482)as A existat gi momentul ultimului cuvint. Revenim la amintirile Elisabetei Postolache-Kastel. Am intrebat-o despre

afirmafia Luciei Santa, dupi care Pr. Francisc Augustin ar fi spus la ultimul cuvdnt ci regreti ce a ficut (AARC,

dosar Egon Xaveriu Haider, f. 10, citat in Dr. Dinu! Dobog, Pr. Egon Xaveriu Haider, Pro Memoria,312004, p.171).

Ddnsa mi-a rispuns imediat cd pirintele Augustin a spus aga:

',,1n hotdr1rea dumneavoastrd, vd rugdm sd line,ti cont cd [noi, preofii] am fost lipsili de superiorii nogtri legitimi."Apoiea a continuat:,,Am linut foafte bine minte lucrulacesfa. Prin contrast cu celelafte persoane, care au zis, in maioritate: <Nu am

nimic de addugat>.

in ceea ce md privegte, atunci, in dimineala aceea, am intdlnit-o pe doamna Placa. M-a cunoscut atunci. Mi-a zis:

<Trebuie sd spul sd lnsigfi cd n-aicunoscut pe ceila$i. Poate o sd aio pedeapsd mai micd!> Ultimul meu cuvdnt a

fost: <Sper cd hotdr1rea dumneavoastrd nu md va impiedica sd fiu medic, ca sd dovedesc cd sunf un om cinstit>.

Eram negtiutoare! Procurorul ne tot acuzase cd suntem nigte mincinosi. (...)

Faptul care m-a mirat, in articolul ei [al Luciei Florei] din cartea oCuraj gijertfd>, publicat la Cluj, esfe cd nu a fdcutmenliune de ceva esenlial, ce o pivea glpe ea gipe mine: faptulcd pdrintele Xavier Haidera spus la ultimulcuvdnt,in fetutsdu maitimid: <lnstanfa sd lind cont cd noisuntem autorii morali. Ele [tinerele fete] s-au oferit sd ne ducdscrisoile. Vd rog sd-mi dali mie, care sunt autorul moral alfaptelor comr.se de ele [Castel gi Florei], pedeapsa lor.>

A fost o ilaritate extraordinard in toatd sala. Au rds chiar giiudecdtorii.Eu, in inima mea, mi-am spus: <Dumnezeu l-a auzit!>"

19

strans mana gi mi-a spus sd nu cumva si-mi inchipui ci eu eram rispunzdtor de faptul ci a ajuns ininchisoare 9i ci nu putea sd-giinchipuie ceva mai onorabildecAt o detenlie pentru numele luibristos.UrmAnd exemplul Monseniorului Ghika, au venit gi ceilalli sd md incurajeze, asigurAndu-md ci nu miconsiderau cAtugi de pulin responsabil pentru faptul ci au fost arestali. A fost pentru mine o mareincurajare, cici la anchete, anchetatorii imificeau tot timpul reproguri ci nenorocisem o lume intreagicare acuma md blestemi.

Monseniorul Ghika era foarte slab. Mai avea inci barbi gi pir, ca de obicei. Nu a ldsat si fie tuns ginici ras. Era aproape dezbrdcat giera frig. Ne aflam in noaptea de24125 octombrie [19S3], intr-o celuli debeton. lntr-un col! se afla o bucatd de rogojini. Am intins-o 9i l-am rugat pe Monsenior si se culce pe ea.

in cursul noplii am fost scogi pentru pe.rchezifie corporali. Unul dupi altul am fost dugiintr-o cameri amagaziei. Acolo se aflau bagajele noastre"'. A trebuit sd ne dezbricim la piele. Lucrurile ne-au fostcontrolate de un mililian, centimetru cu centimetru. Un alt mililian se afla la birou gi scriaso. Se cdutau ace,

ae Elisabeta Postolache-Kastelvorbegte de momentul intririiin Jilava. Redim cuvintele ei:*Atunci cdnd am aiuns la Jilava, era o ploaie torenfiald. Ne aflam intr-un camion de vite, cu o prelatd care nu

acoperea tot camionul. Monseniorul Ghika era impins mai in fald, nu avea aer. Respira sacadat. Mie mi-a strigat ungardian: <Sdri!> Am cdzut cu mdinile la pdmdnt. Pe Monseniorul l-au impins din camion. Era prea bdtr1n sd sard. Afdcut efortulsd sard, dar n-a avut puterea sd cadd in picioare gi a cdzut peste mine. Eu incercam sd md ridic. Mi-ammurddrit mai mult pardesiul gi mai pulin fusta, dar ddnsul s-a murddrit foarte tare in noroi. Reverenda s-a murddrit.S'a uitat cu bl1nde,te la mine: <Pardonnez-moi!>, apoi a zis: <Pardonnons-leurs!>, de doud sau chiar de trei ori.

Poafta Jilavei era in construclie. La intrare se afla o baracd de lemn, cu despdrlituri ca nigte figete, pe care onumeau <cuciumie>. lntra un singur om intr-un figef. Se inchidea cu o sdrmd.

Ne-au bdgat in aceste despdrlituriin ordinea in care am cdzut. Ldngd mine era Monseniorut Menges. lncerca sdgopfeascd: <<Eu cred cd ai sd pleci!... Sd ai grijd, au fost ascultdtori la fereastrd!...> gi alte lucruri din istea. Am impinsun nod intr-o scdndurd, nodul a cdzut gi am inceput sd md uit prin gaura rdmasd tiberd. La intrarea in edificiu sfdfeaun plutonier. Erau doud cutiigoale de carton. LAngd elera unulcu un revolver. L-au scos inf6i chiar pe Monseniorul.Problema era cd el era foarte ud. Eu am vdzut ce s-a intdmplat. L-au pus la o pafte, l6ngd masd.

- Dezbracd-te!El nu se putea dezbrdca destul de repede. Au inceput sd tragd de el. l-au tras reverenda.- Scoafe asfa... zdreanfa!Avea izmene albe. l-au dat o zeghe. Ufterior, i-au zis:- Cautd un pantalon!Pantalonul era mare gi cddea de pe el. A incercat sd se imbrace. Mergea foarte incet. Plutonierut s-a eneruat gi

l-a <bugit> de perete. Dumnealuis-a /dsaf in jos, de neputinld. Cum igi linea pantatonii aceia, au zdrit inetul.- Scoate-l! au strigat, url6nd.- C'esf pas posslb/e. Pdnd la moafte trebuie sd-l tin!S-au ndpustit asupra lui. El a strigat:- C'esf /sus Hrisfos/Au tras o injurdturd groaznicd la adresa lui lsus gi au aruncat inelul in cutia de cafton."Citim din mirturia paraleli a Luciei Florei:,,Am fost lncdrcali intr-o dubd gi dugl in acea noapte la Jilava. Dupd ce am fost descdrcali in fala unui birou

improvizat, un fel de baracd, s-a fdcut incarcerarea. ln mijlocut curlii se aflau micite noastre'bagaj6 intr-un morman.(...) Dupe formele scnse de incarcerare, am fost dugi in nigte celule mici, situate cam la intrarea in fort. ln fiecareceluld au fost pugi 2-3 preoli iar noi, femeile, eram toate patru la un loc (Silvia Placa, Silvia Montani, Lizica Casfe/ gleu). Nu ne puteam odihni deoarece celula era mult prea micd gi nu era nimic in ea. La un moment dat ne-am datseama cd a rdmas un singur mililian din pazd pe coridor. Cum tineta se afla pe coridor, i-am cerut voie sd mergem latinetd. El a fost obligat sd nsd afard, iar noi ne-am repezit fiecare la cdte o celuld, am deschis vizeta gi in cea maimare grabd am fdcut o spovadd generald. Ne agteptau ani mu$i de inchisoare gi nu se gfia care va supravielui. Amnimerit la o celuld in care era Pdrintele Haider Xaveriu cu lncd doi preofi. M-am spovedit ad-hoc Ai m-am trezit cdprim€sc deslegare de la tolitrei.

Reintoarse in mica celuld, ne-am dat seama cd a inceput perchezilia corporald a tuturor, pe rdnd."uo Exista doud procese verbale de perchezifie corporali a lui Vladimir Ghika. Le redim in extenso.a) Perchezifie corporali in ziua arestirii, la 18.1 '1.1952, ora 17.30. (dos. P1109/3, f. 285)P.V. 422|a Ministerul Securitilii Statului: ,,785,57 lei, doud portfeuri pele, un ceas de buzunar fdrd marcd, un inel

cu piatrd, ochelarii de vedere, patru chei, Bul. Populalie, un pagaport vechi, 1 brdu, 1 manta popeascd, 2 cdrlibisericegti".

b) Perchezifie corporald la 13.12.1953. (dos. P1 109/18, f. 1 1),,S-au gdsff asupra sa: un ceas (buzunar, cronometru, fdrd lanf), un inel cu piatrd albd (de fapt e vorba de ametist,

conform demnitifli de protonotar apostolic - informa{ie primiti de la Dr. Yves Nicolae Cernea, care a aflat-o de laMonseniorul Ghika), un carnet CEC, un poftofel cu diferite acte, un portofel cu doud cruciutife, o pereche ochelari, unpatrafir, un brdu preofesc.

Asupra delinutuluiau rimas urmitoarele:2 cdmegi, 2 chilo,ti, 2flaneld,2 ciorapi, 1 flanea, 1 cdciutd, 1 peterindpopeascd, 1 per. ghete."

-

20

a!5, hirtie, nasturi de metal sau de sticli... Apoi nise dideau, din lucrurile noastre: 2 cimigi, 2izmene,2 prosoape, 2 batiste, 2 perechi de ciorapi, 1 pulover, 1 veston, 1 pantalon, 1 pereche de incdlliminte,1 pardesiu gi o ciciuli. Orice uniformi militard sau preoleasci era opriti. O perchezilie dura aproximativ o

ori. Pentru Monseniorul a durat foarte pufin. Fiind arestat de pe stradi, imbricat cu sutana gi mantia luisacerdotali, n-a avut nici un fel de bagaje. intre timp, cimaga lui s-a rupt, iar sutana 9i mantia i-au fostrelinute la magazie. Aga cd nu a rdmas decAt in izmene, ciorapigi incil!5minte. Nu-mi amintesc ce s-ainidmplat cu pantalonii lui. in tot timpul anchetelor de la inchisoarea Uranus"', din 18.1 1 .1952 pAni la

Poate ci portofelulcu cele 2 cruciulile se referd chiar la relicva cu ,,Spinul din coroana Mdntuitorului". Poate cimai linea o cruce in acel ,,portofel" sau aga s-a considerat la inventar, cd obiectul respectiv ar fi format din 2 cruciulile.Practic, relicva a putut fi ocrotiti de acel al ll-lea portofel al Monseniorului. Perchezifia in care i s-a confiscat relicva a

avut loc tArziu, in noiembrie. Poate a fost chiar la inceputul lui decembrie. La acea perchezilie Monseniorul s-aimbolnivit. Putem bdnui ci ofilerul de Securitate care a descoperit relicva a insistat personal si se inscrie relicva inbagajul lui Vladimir Ghika, gi a gisit formula de inventariere cea mai pulin ,,nocivi".

ut Pare ciudat, dar Pr. Petru Pecican igiamintegte foarte clar (convorbire telefonici din 5.1.2007) cd la intrarea sain Jilava, in primele zile din iulie 1953, i-a intdlnit acolo pe Mons. Ghika gi pe preolii Godo, Gunciu giAugustin.Pdrintele Pecican gtie foarte sigur ci a fost arestat la 3.06.1953 la Arad, ci a stat 1 sau 2 zile la Arad, apoi a fostexpediat la Rahova, unde a stat 2, maximum 3 sdptdmini, apoi trimis la Jilava. lntrind la Jilava, dupi o zi sau doui,i-a atras atenlia un coleg de lot, Chirili Alexandru, cd acolo se afl6 Monseniorul Ghika. Pirintele Pecican afirmi ci a

stat cu Monseniorulin lunile iulie, august, septembrie, octombrie 1953. igiamintegte cd in noiembrie, Mons. Ghika a

fost scos, impreund cu preolii catolici, din Reduit.

Este, de asemenea, interesant ci d3nsul nu-gi amintegte deloc de Pr. Menges, degi crede ci a ficut cunogtinlicu fiecare preot catolic aflat in preajma Monseniorului. lgi amintegte perfect de Prof. Florea Costache. Acesta tinea

conferinfe. Era foarte afectiv. iateodata, vorbind de istoria patriei, licrima sau chiar plAngea. in convorbirea din

11.01.2007 l-am intrebat pe pirintele Pecican daci in mirturia lui Florea Costache nu s-au putut strecura inexactiti[i.El mi-a rispuns urmitoarele'. ,,Costache nu inventd... Toatd lumea era pe el!... Nu are nici un cusur... Pot depunejurdmdnt pentru el! O asemenea figurd... noi il foloseam ca unitate de mdsurd!"

Pr. Pecican a prins marea perchezilie din inceputul iernii 1953. El o descrie, in interviulsiu din 4.09.2005:

,intr-o noapte, ta ora 12-1, dupd ce noi adormiserdm... la ora 10 trebuia sd dormi... sd fe sco/l la 5... simlimbocdnituri prin geamuri, prin pereli, prin acoperig, simleam lipetele santinelelor de pe la cucurigu... de acolo, care

inconjoard inciisoarea... , injurdturi cu nemiluita, strigdte de intimidare... s-au apropiat de Jilava, au trdntit patulpugtiiin poaftd, au deschis poarta, au intensificat iniurdturile, au strigat Uuu..., cu urale, ca la front, ca la lupta

apropiatd, gl s-au apropiat de partalele noastre, ne-au descoperit, ne-au smu/s din culcugurile noastre, ne-au

resturnat pe jos, ne-au cdtcat in picioare... gi nu ne-au ldsat nici sd ne imbrdcdm, dar ne-au poruncit sd iegim afard,

pe coridorulcare dddea afard, sub cerulliber, cdnd ningea.Frig era, o zi de toamnd precoce. Brumar. Se intdmpld fenomenele astea la Brumar.

Ei,-Monseniorul avea la ora aia pe el numaicdmaga giizmenele. La un frig de minus nu gtiu cdt. La optzecide ani.

Et a fost scos afard inaintea mea, pentru cd ultima care a rbglf a fost camera noastrd. Suntem 1, 2, 3, 4, dar cdndiegim vom fi 4, 3, 2, 1.

C6nd ies afard, in fala mea, Monseniorul alb ca varul, nu era roz niciodatd, insd acum era pdmdntiu. $i, l6ngd el,

un securist... t-a obtigat'sd dea jos cdmaga de pe el, 9i... a inceput sdJ loveascd, sd-l iniure, sd-l prindd de mdini, sd-i

invine,teascd mAinite... erau numaioase gi piele, gl sdJ izbeascd cu spatele gi cu capul de zid.

- Alivdzut cu ochii?

- Da, in fala luiam fost!

- in fata dumneavoastrd?

- in faia mea.ln maierie de etocvenfd, e cel maicumplit spectacol pe care l-am vdzut cu el.

Eram acolo, da, pe coridor, Afard ningea, dincoaci poarta deschisd, dincolo poafta deschrsS. $i gersec, cu grade,

urt minus zece, cincisprezece grade-

- IJn soldat sau un ofifer?

- IJn sotdat. Erau cadefi, etevi de gcoald militard de Securitate. $i l-am urmdrit tot timpul... la un moment dat vrea

sd-ltr1nteascd, ilapleacd pe o pafte,ll ridicd pe cealaltd, gi povesfea asfa se repetd mult gibine, m-am temut cd

moare in bralete lui. Atunci... aveam... ili cdguna cflte un gdnd: <Dom'le, dacd nu-l lasd in pace, sdr la elin gdt gi-l

omoD). Au fost gi intdmpldi de feluldsfa....Am cunoscit un caz cdnd un amic de suferinld la Canal a sdrit la securistul care il bdtea 9i l-o bdtut 9i l-o ldsat

Iingat ta pdmdnt. Asta, in parantezd...(...) Cdnd ilbdteau, Monseniorulse ruga goptiL-

Ata ti tot pocnea... La un moment dat md ia din locul unde eram, md mutd in alt sector de perchezilionare.probabitcd's-au schimbat carateii, eiintre ei. Da. $i nu mai rdm1n l6ngd Monseniorul. Nu maigflu. $fru cd un prieten

de-al meu de organizafrb, Ndsfase Oprea, numele dsta nu-l uit niciodatd, Ndsfase Oprea, s-a oferit sd-limbrace pe

Monseniorul, sd nu rdceascd prea tare. Cd l-a pins mililianulcd-limbracd sau nu, nu maigtiu, cd eu nu maieramacolo. C6nd am ptecat eu, bo tuat... CAnd am plecat de acolo, in aft punct. Eu m-am intdlnit cu Oprea Ndstase dupd

aceea gi nu-mi mai amintesc ce am vorbit cu et. imi scapd. Plecdm de acolo pe la 4 dimineafa. De la doudsprezece

noaptea pdnd Ia 4 a fost perchezifie. $i intrd fiecare in camera lui-

-

21

24.10.1953, bietul bdtrAn a rimas cu o singuri cdmagi, o singuri izmand, o singuri pereche de ciorapi,fird prosop gifird perie de dinfis2. Eu care n-am rimas decit cAteva lunifird prosop, fdrd batisti gifiriperie de dinli (de pastd de dinfi nici nu putea fi vorba) gtiu ce Tnseamni asta. El nici nu a pomenit micar deaceste dificultili.

La25 octombrie [1953], pe la ora 10, am intrat pe uga inchisorii Jilava. Era duminici, de sirbitoarealui Cristos Rege. Mi-am amintit de aceasti sirbdtoare gi de ceremoniile pontificale care se celebrau la oraaceea in lumea intreagi din respect gi spre cinstirea lui Cristos. Noi i-am oferit viala gi suferinlele noastrepentru triumful Bisericii sale gi am trecut cu fruntea sus pe sub arcada fortului. Am fost repartizaliin treicamere ale reduitului. Eu am ales sd fiu cu Monseniorul Ghika. Camera in care am intrat era deaproximativ 5m pe 6m. Erau doui rdnduri de priciuris3, unul deasupra celuilatt, de-a lungul perelilor. Pepriciuri se aflau rogojini sau vechi saltele de paie €re nu mai aveau paie, ci doar praf. Priciurile erauocupate pAnd la ultimul loc, circa 40 de persoane. Patru persoane, generali, dormeau sub priciuri, pe

ciment. Monseniorul era persoana a 45-a, iar eu a 46-a a camerei. Locul nostru era deci sub priciuri. A fosto vreme cdnd in aceasti cameri se aflau 70 de persoane. Locul sub priciuri se numea,,gerpdrie", pentruci intrai sub priciuri ca un garpe, pe burti (sau pe spate). Nu era destul loc ca sd te intorci, priciurile erauprea joase. Pentru Monsenior s-a gisit imediat un tdnir care gi-a cedat locul de pe prici.

S-au gdsit imediat alli delinuli care i-au dat: o cdmagi, o batisti, un pulover gi un pantalon. PirinteleGunciu ii diduse deja un pantalon. Eu i-am dat un pieptene, iar Monseniorul Ghika mi-a spus: ,,Din tot ceam primit, ceea ce mi-a fdcut cea mai mare pldcere, a fost pieptenul. Nu vd puteli inchipui ce inseamnd sdai pdr tung gi sii nuJ poli pieptdna." Dupd citeva zile, un student mi-a oferit 9i mie locul siu aflat l6ngdMonseniorul Ghika, gi am ajuns astfel pe priciul lui. Un prici avea patru locuri. Locul era at6t de str6mtincAt nu puteai sta decAt pe o parte. Dacd in cursul noplii careva voia sd se intoarci pe partea cealalti,trebuiau sd se trezeasci mai intii toli cei patru 9i si se intoarci toli Tn acelagi timp. Monseniorul Ghika nu

era decAt piele gi os gi a suferit ingrozitor din cauza duritdlii scAndurilor, dar nu s-a plAns niciodat5. Hranaera foarte slabd gi extrem de pulini. Monseniorul Ghika nu mAnca niciodati totul gi didea o parte unortineri care mureau de foame.

Atdta timp cAt am fost impreuni, am insistat si minAnce. MAnca din obligalie. PAnd la un moment datmi asculta, apoi dddea gamela la o parte gi spunea ,Nu mai merge". Expresia felei sale era plind dedezgust. Vedeam ci nu mai poate 9i luam gamela. lntre timp, cAliva infometafi, cirora le lisa gura apd,

agteptau deja gi se aruncau asupra ei. imi venea greu sd insist at6t de mult, dar gtiam ci numai cu hraniva putea rezista.

in fiecare zi amfost scogi din cameri in curtea fortului, la aer. Acolo ne plimbam doi cdte doi timp de

aproape jumdtate de o16. Mulli oboseau foarte repede 9i se agezau pe jos sau se sprijineau de pereli,

ceea ce era interzis. Monseniorul Ghika nu s-a oprit niciodati. E adevirat ci-l ajutam sd meargd, gi atunci

c6nd plimbarea dura mai mult, din cauza percheziliilor din cameri, mai venea incd cineva gi-l conduceam,

susfinAndu-l mai bine; dar el nu voia si incalce dispoziliile administratiei. Era convins ci Dumnezeu

dispune prin administralie gi ci noi trebuia si executim cu congtiincidzitate. ln timpul plimbdrii nu era voie

sd vorbegti. Monsenioruit Ohifa ticea gi se ruga. in timpul iernii 1953-1954 a fost un frig ingrozitor.Monseniorul Ghika n-avea Tmbriciminte cdlduroasd, gitotugi niciodati nu s-a pldns de frig.

in camerd, unde am intrat eu, dar gi in celelalte, un morman de obiecte aruncate alandala, morman care-gi aveapoalele pe ciment glprscu/ in tavan... (...)

pe e, /-a scos in tuna noiembrie (din iulie pdnd in noiembrie sunt patru luni, cdt am stat eu cu el)...9i /-a scos, 9il-a bdgat ta infirmerie. Era sfilrgit. Predica gi acolo, a primit gi acolo pelerinaiul lui.

rujs-a dezis pdnd c6nd a murit, pAnd Cend n-a mai putut migca. in ultimele momente e/ s-a spovedit cu voce tare,

cf,nu avea preot acolo.O gtiu de ta ceilaltj de la oameni care au stat in infirmerie cAnd a murit. lnainte de a muri, gi-a

m'dfturisit pdcatele. Ce pdcate putea elsd aibd..'?"

DupA24.01.1954, Pr. Pecican nu a mai fost in Reduit.

Aceasti prezenfa la Jilava, a unora cel pulin dintre preofii din lotul Menges, inci din iulie 1952, s-ar putea explicaprin aceea ci, deja din 21 .05.1953, au inceput si fie intocmite referatele Securitif i privind ,,rezultatul cercetirilorasupra grupului d-e spionajin slujba Vaticanului, in frunte cu Menges Heronim". (dos. P1109/18, f. 18, f. 56)

Elisabeta Postolache-Kastelne-a relatat \a28.1.2007 cA a rimas la Uranus pAni in ajunul procesului. Acolo aavut hainele civile, dupi ce s-au scos elasticele, gireturile etc. ln celuld a stat timp de 11 luni singuri. Citre sfdrgit a

stat cam 2 siptdmdni cu o tAniri, gi apoi cAteva zile cu o doamni francezi in virsti. Au existat anchete in care nu i

s-a dat si semneze nimic. Ea nu realizase ci la Uranus s-au aflat ceilalli membri ai lotului. A avut doui confruntiri.52 in fotografiile, fali gi profil, ficute Monseniorului Ghika, el are sutani. Fotografia pare si fie ficuti in perioada

de inceput a anchetei. Monseniorul are pir lung, nepieptinat gi barbi. (dos. Pl 109/3, t. 149)

Elisabeta Postolache-Kastel ne-a relatat ci ea nu a realizatin ce moment a fost fotografiati, fali 9i profil.53 pr. Pecican gi Pr. Matei Boili folosesc, in mirturiile lor, cuv6ntul ,paftal", atunci cdnd vorbesc de priciuri.

22

Din clipa intririi noastre in camerd, figura Monseniorului Ghika a impresionat pe toli. Auzeam cuvinte,cum ar fi: ,,Bietul bdtrAn!" sau ,,Criminalii, ce mai au gi cu acesf bdtrdn?" ,,E ca un sf4nt de iconostas!"Auzind numele de Ghika, cei mai mulli au intrebat: ,,Din familia principilor domnitori Ghika?" Din primulmoment, Monseniorul Ghika a fost primit cu multi veneralie gi pietate. Unii il cunogteau personal de afar5,iar alfii, dupd nume. Un student fusese chiar convertit de el. Toli se ingrimideau in jurul lui, ca altd dati injurul lui Cristos.

in primele zile a fost asaltatsa de la ora 5 dimineafa, ora degteptdrii, pAni la ora 22 seara, ora culcirii.i1i era aproape imposibil si te apropii de el gi sd vorbegtiintre patru ochi cu el. Numaiin timpul meseiputea sd respire. Mi-am dat seama cd in felul acesta nu va rezista mult timp 9i l-am rugat sd seodihneasci pulin dupi masd. Vegheam atunci ldngd el gi nu lSsam pe nimeni si se apropie de el. VorbitulTl obosea foarte repede, pentru ci nu avea decAt un singur plimAn. Vorbea totdeauna cu voce joasi, nunumai ca si nu se oboseasci, ci pentru ci era convins ci in cameri erau instalate microfoane.

intr-o zi, cineva a venit sd se spovedeascd. l-a cerut Monseniorului si-i asculte spovada, dar el arefuzat, pentru ci nu voia ca administralia si audi chiar gi pdcatele acestui om. El a observat cd euspovedeam gi, intr-un moment de linigte, m-a pus Tn gardi, spun6nd ci sunt microfoane instalate in pereli.Eu gtiam cd existau peste tot aparate de ascultat. $i la Predeal, Securitatea instalase un microfon ?n

cameri. Dar aici, unde era aga un vacarm, incAt nu-!i puteai recunoagte propria voce, cel mai perfectaparat nu putea distinge o voce de alta.

Deseoriilvedeam discut3nd cu o singurd persoanS. Fo(a sa de convingere era extraordinari. O datd,s-a intrelinut cu un director din Ministerul Muncii. Delinulii se adresau acestui om spunAndu-i: ,,Domnuleministru Angheliu". Era un vechi comunist gi nu-gi botezase copiii. Nepoata avea deja 9 ani 9i nepotul 6ani. Dupi discufia pe care a avut-o cu Monseniorul Ghika, a promis: ,,lmediat ce voi iegi din inchisoare, imivoi boteza copiii". Dupd masa^de seari, povestea pentru toati sala. Atunci eu stiteam l6ngi el 9i un altulse ageza umdr la umir cu el. ln sali se ficea linigte totali. Vorbea Tncet, dar at6t de clar, incdt tofi Tl

inlelegeau, chiar gi atunci cAnd am fost mutaliss, dupi un timp, intr-o cameri mai mare, de 5m pe 12m, incare se aflau mai mult de 100 de persoane (a fost o perioadi in care erau mai mult de 250); vocea lui se

il Pentru a preciza mai bine ce erau aceste convorbiri, extragem un fragment din interviul luat pdrintelui PetruPecican:

,,Am vdzut coada pelerinajului. La el era un pelerinaj... parcd erai la mdndstire. Era un rAnd, o coadd. Din respectpentru el, care era disponibil pentru toatd lumea, lumea accepta o coadd. Dar animozitate-exista, pentru cd lumea'abia

agtepta... <rSd ajung gieu acolo... sd asculf gieu... >. Nerdbdarea celuice agteaptd.lnsd respectau coada, inprincipiu... De auzit, auzeau numai cei ce erau in apropierea lor, nu Ia coada indepdrtatd... dar ceilalfi, de la 2 mincolo... pentru cd totugi, in celula aceea mare, de 80 mp, era gdldgie... cel pulin ca la restaurant. Fiecare se duceacu intrebdri... Eu, de pildd, nu m-am dus cu intrebare... eu m-am dus ca sd lntrebe el (...) Zcea:

- Domnul... cum vd numifi?(. .) Dupd prezentdrile de rigoare, se prezenta 9iel, foarte politicos (...).

imi amintesc dialogul. Zice e1... vdzdnd cd eu intdrzii, eram gi timid, probabil... nu gtiu... poate cd uneori incepeagl e{ insd eu aga gtiu cd el avea aerul de a zice... parcd ar fi zis:

- Dumneavoastrd, vd rog? Cu ce vd pot serui?Cam aga era... parcd... De la elincepea. Zice:

- Care este conceplia dumneavoastrd de viald?A citit in mine, probabil... Trebuie sd-fi spun cd nici acuma nu-mi aduc aminte de toate elementele rdspunsului-

nu gtiu de ce - eu nu uit chestiile astea... $tiu atAt, cd a iegit din declaralia mea, intr-o ambianld de surds, vorbaceea, condescendenfd... gila elera respectul... era teribil cdnd vorbea (...) zic: <<S-ar putea ca la ora asfa sd nu amniciuna>.

Zipe et... scapd... nu maigtiu dacd atuncisau altd datd: <Trds bien>. Eu credeam cd md mustrd.

-'Foarte bine, zice. Da, avem ce discuta, zice, dacd dorilineapdrat...

- Pdi, zic, de ce ag fi venit altfel?

- Vd rog sd ocupali loc.gtiu atdta cd, dupd o disculie de nu gtiu cdt, nu putea fifoarte lungd, cd era coadd mare, dar nici silabisit, nu...

$fru cd a terminat cu expresia asfa... era doar a doua parte a expresiei... zice el: <Atuncivd veli da seama cdadevdrut este mai simplu decdt vi se pare acum...)). Cam aga cumva.

Sd gfii cd nu^exagerez dacd spun cd mie mi-a fost destut expresia aia ca sd fiu schimbat complet. in ce sens amfost schimbat? in sensul cd trebuie sd-L caut, sd-L caut, sd-L caut, sd-L caut. Pornirea, pagii, degi nu L-am cdutat...

Eu n-am putut sd ajung la el sd vorbim decdt de cdteva ori in patru luni cdt am stat cu el. Aga, ne vedeam indiferite locuri, la plimbare sau in altd parte, gi maivorbeam noi, dar au fost prea puline ddlile in care am putut vorbica lumea, pentru cd fiecare dorea sd aiungd sd vorbeascd cu el."

55 Din toate mirturiile rezulti cd Mons. Ghika a trecut prin celulele (camerele) 2, 8, 9 gi 12 (din Jilava), apoiaajuns 9i la infirmeria Vicdregti. in dosarul sdu figureazi o intrare in Jilava (la 11.11 .1^953) direct la cam. 37 a Seclieilll (dd. p11}gl7, f. 13) gi un transfer in cadrul Jilavei (\a22.01.1954) de la camera 4', la camera 48'P'o'din Sectia L

23

fdcea auziti pAnd-n collul cel mai indepdrtat. Dupi o jumitate de ori, observam ci obosea gi-i ficeamsemn ca si termine.

La inceput, intreba intotdeauna: ,,Despre ce vreli sd vd povestesc? Despre ce tard?" Fusese peste totgi cunogtea istoria gi geografia tuturor lirilor. lntra in detalii, povestea int6mplSri personale, amintea nume9i date exacte, in aga mdsuri, incit noi eram toli uluili. $i cu toate astea, se plingea tot timpul cd-gi pierdememoria. Ne spunea: ,,Facultatea care suferd cel mai mult in inchisoare este memoria."

Prima dati ne-a vorbit despre Japonia. A inceput prin a ne povesti despre studiile sale de la BibliotecaVaticanului de la Roma, unde l-a cunoscut pe amiraluljaponez Yamamoto Shinjiro, care se convertise 9i ella catolicism. Erou al rizboiului ruso-japonez din 1903, era o figurd populard in Japonia gi prietenulpersonal alimpdratului. A dat Monseniorului Ghika recomandiri pentru Micado atunci cdnd el a plecat cuun grup de cdlugirife in Japonia, in 1933, mi se pare. Ne-a descris toati cil5toria. Ultima etapd s-a fdcutpe un vapor japonez gi el a rugat pe comandantul vaporului sd-i traduci in japonezd'. ,,Dumnezeu sd tebinecuv1nteze". Comandantul l-a intrebat pentru ce avea nevoie de aceasti formuli. Monseniorul Ghikai-a explicat ci dorea si-l binecuvAnteze cu aceste cuvinte pe Micado. Comandantul s-a mirat: ,,Cum, sd-lbinecuvdntezi pe Micado? Doar Micado gi Dumnezeu sunt una gi aceeagifiin,tS. Japonezii nu au altDumnezeu dec1t pe Micado gi nu esfe alt nume pentru a-l numi pe Dumnezeu." Atunci, el l-a rugat sd-itraduci: ,,Fie ca Cel Atotputernic sd te binecuvAnteze!"... Monseniorul Ghika mai gtia inci aceabinecuvintare in limba japonezd.

Ajuns in Japonia, Monseniorul Ghika a fost primit imediat in audienti de citre Micado. Erau prezenliofileri superiori. Ivlonseniorul Ghika s-a intrelinuifoarte amical cu imparitul, care era mAndru cd vorbea'limba francezd.ln continuare, disculia a devenit confidenliali gi el a mirturisit Monseniorului Ghika ciavea o piatri pe inimd. Monseniorul Ghika, Tn naivitatea lui, sau, mai bine-zis, Tn ferma sa convingere cicel care crede poate tot, i-a spus:,,Explicafi-mi ce dificultate ave,ti gi eu vd voi da binecuvintarea giDumnezeu vd va implini dorinfa".lmpdratul i-a destiinuit: ,,$ftfi cd la noifemeia nu conteazd. Sunt primulMicado care, de miide ani, nu are descendent masculin. Ag dori un fi.t." Monseniorul Ghika l-a asigurat:,,impdrate, vd voi da binecuvilntarea gi Dumnezeu vd va ddrui un fiu". $i s-a sculat de pe scaunul sdu.impiratul s-a ridicat gi el 9i s-a aplecat spre Monseniorul Ghika, care i-a fdcut semnul crucii pe frunte 9i i-aspus in limba japonezd: ,,Fie ca Cel Atotputernic sd te binecuvdnteze!'

Atunci s-au repezit generalii, cu sibiile scoase, la Monseniorul Ghika, care indrdznise si-lbinecuv6nteze pe Micado. lnsi impiratul a fdcut un semn gi toli s-au linigtit. Ceea ce e curios, totugi, esteci 9 luni dupd aceea s-a niscut lmpiratul actual. Credinla puternici a Monseniorului Ghika a ficut unmiracol, asta e convingerea mea. El a ficut gi alte minuni, firi sd-gi dea seama. Atunci cAnd am fostsingur cu el, mi-a spus ci povestise acest caz SfAntului Pirinte Pius al Xl-lea, care a surAs 9i l-a sfituit sinu povesteasci aceasti intAmplare laicilor, care ar putea da o altd interpretare binecuvAntdrii.Monseniorul Ghika a ris din toati inima, pentru ci nu inlelegea cuvintele SfAntului Pirinte.

in fiecare zi Monseniorul Ghika spunea rozariul cu un grup de delinuli. La fiecare decadd ficea oscurti meditalie. in anumite zilefdcea Calea Crucii. Atunciigi exprima toa_ti tandrefea, toatd afecliuneapentru ,,Omul durerii". Acolo a incercat sd incurajeze pe cei care sufereau56, indemndndu-i si suporte totuldin iubire pentru lsus. Calea Crucii a fost devotiunea ce a atras intotdeauna cel mai mult pe delinuli.

56 in Manuscrisul lll, Prof. Costache pomenegte doui momente care l-au afectat mult pe Monsenior: ,,MarinCoceorean, un tdndr plin de umor, dar gide curaj, i-a ridiculizat pentru ignoranla giprostia lorlpe temnicerii care ilameninlaseri pe Florea Costache pentru ci pronunlase cuvintul ,,America", atunci cAnd a prezentat Amazonull. Cea urnat pentru el a fost groaznic: cu lanluri la picioare, a fost dus in carcerd gi a fosf bdtut in mod atroce. Niciodatdnu a fost vdzut Monseniorul atdt de abdtut, de mut gi de insingurat ca in acea zi gi in ziua in care a fost dus laexeculie curajosul cdpitan Tudor Popescu [Uftimele momente ale luiTudor Popescu i-au fost relatate profesoruluiCostache de cdtre Aurel Mitroil. CAnd Coceorean s-a reintors fn celuld, Monseniorul pdrea imbdtrdnit, dar ln acelagitimp atdt de optimist gi de bucuros, inc1t puteai crede cd a trecut din lnfern in Paradis."

Privitor la cdpitanul erou Tudor Popescu, citim din Manuscrisul /Vgi din interviul luat de Horia Cosmovici:Era acolo un... ofiler de carierd, Tudor Popescu se numea. (...) $i, intr-un lagdr din U.R.S.S., luase cuvdntul gi

indemnase pe ofi,terii romdnisd nu se-nscrie in divizia Tudor Vladimirescu: ,Orice s-ar intdmpla, noi am jurat pe undrapel, noi avem o credinld" gi-aga maidepafte. ,,Nu ascultafi..." Rugii nu i-au fdcut nimic. Dar cdnd a ajuns laIJngheni, Securitatea a pus mdna pe el. L-au judecat gi l-au condamnat la moafte. L-au condamnat la moarte, dar nul-au izolat, cum era obiceiul. L-au ldsat in celula 9. (...)

[Cdpitanul Tudor Popescu] toatd ziua gedea in picioare, cu privirea pierdutd sau urmdrind interesat cum ordndunicd igi hrdnea puigoiiin cuibugorul pe care gi-l clddise in interiorut celulei, deasupra ferestrei. intr-o seard,ne-a vorbit despre Patrie. A vorbit cald, inaripat. Parcd citeam pagini din Alecu Russo. La pulin timp dupd plecareamea la Aiud a fost impugcaL $i pentru ce? Pentru cd a fost mai nobil decdt noi tofi. (...)

24

Duminica fdcea rugdciuni speciale 9i linea o predicd. A inceput prin citatul: ,Acest loc este sfAnt gi eunu gtiam". A explicat cu ce ocazie au fost pronunlate aceste cuvinte de citre Patriarhul lacob. Apoi a vorbitdespre importanla suferinlei gi despre Providenla lui Dumnezeu'. ,,Avem in Cer un Tatd care ne iubegte,care are grijd de noi gi cautd binele fiecdruia in parte. Dacd Dumnezeu ne-a adus aici, inseamnd cd a vrutsd ne /spri$,m pdcatelegisd ne sfinlim, sri iegrm de aicial,tioameni, oameni maibuni...". Toli l-au ascultatcu o reculegere sfAnti57.

CAteodatd, imi povestea despre lunile petrecute in inchisoarea militari de la Uranus gi despreanchetele care au avut loc acolos8. A fost Tn acelagi coridor cu mine. A trecut prin anchete foarte dure, a

Din cdnd in cdnd, Monseniorul md trimitea la el sd il aduc Ai sd sfea de vorbd cu Tudor Popescu. Era afectat decondamnarea la moarte a acestuitdndr.

ut Citem din Manuscrisuttal Prof. Florea Costache, p. 18:

,,La scuttd vreme, dupd ce am ,dejunat", m-am lntins pe priciul meu, in credinla cd am sd inchid un pic ochii. DarNae Popescu m-a trezit precipitat:

- Scoald! Scoald! mi-a zis el. Preolii catolici il urcd pe Monsenior sus pe prici!M-am sculat, dar Monseniorulera deia urcat.Apoi cu glasul ca un clopot de aur, Monseniorul gi-a lnceput o predicd de idei gi de indemnuri, intr-o inldnluire

cauzald cum poate numai Sfdntul Apostol Pavelgfra sd o facd.<lubili pe cei ce vd resping, gi-a incheiat el predica, gi facelisd frdrascd o speranld in inimile celor coplegiti de

durere!>Atunciam zdrit pe obrajiipdmdntiiailuiEr.senbeisser prelingdndu-i-se lacrimile ca doud guvoaie de mdrgdritare."uu Exista 22 de pv de interogatoriu (originale gi copii dactilografiate) ale lui Vl. Ghika (dos. P1 '10917, filele 286-342):

- in noiembrie 1952-in ziua de 19;- in decembrie 1952-in zilele de 18, 22,22 (a doua oarA),23,24,25,30, 31, 31 (a doua oari);- in ianuarie 1953 - in zilele de 2, 6, 10, 13, 14, 16, 30, 30 (a doua oari);- in februarie 1953 - in zilele de 3, 4,7;- in martie 1953 - in ziua de 7.

Spre deosebire de alte anchete, chiar ale celor mai rezistenli dintre membrii lotului, unde existd uneori formuliriautoacuzatoare, la Mons. Ghika nu existi, in nici un proces verbal, vreo astfel de autoacuzare. Ca lucru neobignuit,existi un proces verbalin care Mons. Ghika a semnat cu cerneali dupi fiecare frazd scrisi de anchetator.

La ul1mul proces verbal de interogatoriu, din timpul anchetei de la 7.03.1953, Vladimir Ghika spune cine i-a datscrisoarea citre pirintele Menges: un anumit Bontempi, de staturi mijlocie gichel. (Nu putem gti de ce a dezviluittotugi acest nume sau in ce condilii l-a dezviluit, [inAnd cont cd la celelalte anchete refuzase si-l dea.)

Despre perioada anchetelor, pdrintele Gunciu igi amintegte'. ,,Era o perioadd de dezumanizare; ca sd-!ifie scdrbdde tine, fe /dsa nespdlat, ne... ne... md rog... toatd mizeria care se poate inchipui... omenegte... ca sd-fi fie scdrbd detine gi sd-fifacd orice numaisd scapi de situafie... dezumanizare. Dup-aia venea cu o bundvoin,td, cu... dup-aia cu...cu ameninlare... gl cu de astea... da; gtifi, toate metodele... din asfea... scdlda aga, dintr-una intr-alta... aga."

ln acelagi interviu, dat Dnei Aurora Sasu, pirintele Gunciu a reluat tema anchetelor:Pr. l.G.: Binele e relativ... ca girdul, relativ. (.'.)A.S.; $i la Aiud ali stat c1t timP?Pr. t.G.: La Aiud am stat 5 ani, adicd 4 ani... 5 ani.A.S.: Deci nu avelicele maigroaznice amintiride la Aiud, degiinchisoarea era teribild.pr. t.G.: Nggu, cea mai grea perioadd a fost ancheta. Daa!... Aaa!... Cdnd eraiin pugcdrie erai larg (rlde)... erai

biiine (rAde).

Am intrebat-o pe Elisabeta Postolache-Kastelcum se desfigurau aceste anchete. Mi-a spus ci ea nu a fostbituti, in schimb, ,m-au chinuit indirect foarte mult. Md oboseau, nu md /dsau sd dorm. Md luminau in timpulanchetei. Treceau de la o frazd normald la ameninfare. Erau ca nigte cameleoni. (...)

tJn amdnunt. La beciut de la lJranus, din c6nd in cdnd, se auzeau (mai ales cdnd te duceau la WC, cu ochelari):<Nulnaidal... Nu maibate!> ln acete momente se auzea agitalie pe sald, se auzeau pagi mai mu$i. Te tulburautucrurile asfea. (...) Aveam in fald imaginea lui lsus la anchetd. A rdspuns pdnd la un punct, apoi a tdcut. Toatd lumeaavea o dozd de naivitate. Nimeni nu era pregdtit pentru aga ceva. lar anchetatorii cred cd erau indoctrinali."

Un exemplu de frazd autoacuzatoare existenti la sfdrgitul procesului verbal din 12.2.1953, dos. P110913, f . 44,

semnat de Elisabeta Kastel gi de anchetatorul Lt. de securitate Gh. Mihdilescu, acelagi care l-a anchetat pe VladimirGhika: ,,Mai declar cd activitatea de spionajin slujba Vaticanului, desfdguratd de mine ln grupul condus de Menges,esfe ca o continuare a activitdlii mele dugmdnoase duse in cadrul grupdrii de tineret catolic din RPR, care are dreptscop lupta impotriva comunismului".

ln convorbirea telefonici avuti, Elisabeta Postolache-Kastel nu recunoagte ci ar fi scris aceste lucruri. Nu i sedidea si verifice ce a scris in procesul verbal. in rechizitoriul Nr. 1463/28.07.1953 al Procuraturii Militare TeritorialeBucuregti (dos. P1109/5, f .20),fraza de mai sus a fost acuzarca principali pentru ea.

Ddnsa a adiugat ,,Dupd 25 de ani de la proces, m-am suit intr-un autobuz, dupd ce am stat la rdnd. L-am vdzutin fald, la gofer, pe anchetatorul meu. L-am recunoscut. La prima stalie el s-a dat ios. Dacd m-a vdzut, faptul cd s-adat jos inseamnd cd i-a fost rugine, a avut un moment de pdrere de rdu. Ca sd chinui nigte oameni..."

25

fost bitut, pdlmuit atAt de puternic, incdt a crezut ci-giva pierde auzul givederea. Tratamentul a fost atAtde inumanse, incAt uneoricredea ci nu va mai putea suporta torturile. La un moment dat, anchetatorii gi-au

dat seama cd Monseniorul Ghika se temea de spdnzuritoare gi, de atunci, a fost supus spAnzuririielectrice de fiecare dati cind nu voia si semneze ceva, gi asta de 83 de ori60.

un Asemenea informalii ne-au parvenit doar de la Pr. Menges gi de la Pr. Matei Boili. Pirintele Matei Boil6 igiamintegte: ,Pentru a-i smulge mdfturisiriin acest sens ffnaltd trddare pentru Vaticanl au folosit impotriva lui o serie deacte de presiune fizicd gi moratd (printre altele, a fost tovit gi pdlmuit). lmi amintesc cd Monseniorut Ghika fdcea hazde lipsa totald de siml pedagogic Ai de inlelegere a organelor de securitate, care, pentru a-l determina sdmdfturiseascd ceea ce nu era de mdfturisit, deoarece nu era adevdrat, au folosit urmdtorul mijloc de presiune morald:au inscenat un proces in care Monseniorul Ghika a fost condamnat la moafte, ca apoisd fie scos din celuld, cu totceremonialul respectiv, gl dus la locul de execufie. Aici se organiza o scenetd care se termina cu legarea la ochi gi cucomanda de impugcare, urmatd de detundturite de armd provocatd de gtoanle oarbe. <igi aai seama, spuneaMonseniorul Ghika, cdt de ridicoli gi de obtuzi erau acegti oameni, care md ameninlau tocmai cu ceea ce constituiecea maifierbinte dorinld a mea.>t" (Postfafi de Matei BoilS la volumul: PrintulVladimir Ghika, Gdnduri pentru zilele cevin, Convorbiri spirituale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995, p. 2a0)

uo Privitor la aceasti afirma{ie vom face doui observalii.

a) Mai mulli fii duhovnicegti dau mdrturie pentru faptul ci Monseniorul Ghika avea o memorie practic,,infinitd". Deasemenea, ,,fotografia" o pagini a uneici(iin cdteva secunde gi memora tot. O explicalie pentru capacitateamemoriei i-a fost,,smulsi" de studentulTertulian Langa, carc a obfinut odat5, prin anii 1946, urmitoarea explica(ie:

,Memoria mea s-a declangat la vdrsta de noud luni, pe cdnd md aflam cu pdrinliila Constantinopol, in aiunulcrizeibalcanice. Eram intr-un cogulel gi, in timp ce se fdceau pregdtirile de plecare, guvernanta mea, din gregeald, ardsturnat o lampd cu ulei, care se folosea pe atunci; lampa s-a rdsturnaf pesfe cogulelul cu dantele, care a luat foc.

M-am vdzut atunci intr-un ocean de fldcdi. in acel moment mi s-a declangat memoria. De atunci gtiu ce ml s-aintdmptatin fiecare zL"(lnterviu realizat de Dna Aziza Bodea in 1998 pentru redacfia Viala Spirituald de la TVRI 9ipublicat pa(ial in Voix de I'effroi, Editura M.C., Bucuregti, 2000, pp.252-260.)

Aga se explici cifrele exacte din mirturia Pr. Menges: 83 de simuliri de spinzurare, 2500 convertiri. AgenorDanciul gtia ci Monseniorul oblinuse 56 de miracole prin intermediul relicvei. (Mdrturia luiAgenor Danciul, p. 6)

b) in procesele verbale de interogatoriu se vede ci Vladimir Ghika nu are nici o frici 9i se consideri dincolo demizeria momentului. Dar nu trebuie si uitdm ci, pentru asemenea rispunsuri, el a fost supus in permanenfi torturii:

- PV - 18 decembrie 1952. Ancheta a durat intre orele 13.30-15.20.i: Arati cu ce scop a venit la dta Silvia Montani.R: Nu a venit cu nici un scop la mine, ci la Bisericd.

- PV - 22 decembrie 1952. Ancheta a durat intre orele 12.40-14.00.

[E intrebat pe cine cunoagte la Lega[ia Elve{iei, Suediei, Belgiei, Argentinei, Angliei, Franlei, SUA, ltaliei, Austriei. Le

di la toti numele. A uitat de numele predecesorului Ministrului actual alArgentinei!ll: Pe cine cunogti d{a din conducerea centrali a Bisericii Catolice?R: Din conducerea actuald cunosc foarte bine pe Papa Pius alXll-lea, cu care am fost legat prietenegte. De altfel,pAnd in 1g39, am cunoscut foarte bine pe cei din conducere, intrucdt 17 ani am stat la Roma.

- PV - 24 decembrie 1952. Ancheta a durat Tntre orele 10.30-13'00.R: Pe preotut Menges Hyeronim l-am cunoscut in anul 1951 la Bucuregti, in sacristia bisericii Saint Vincent de Paul,

unde d1nsul venise.i: Cu ce scop a venit la dumneata?R: Venise cu scopul sd md cunoascd.i: Cine mai era de fa!i?R: Am fost numai noidoi.

- PV - 25 decembrie 1952. Ancheta a durat intre orele 13-15-14.20.i: Ce ai ficut dta dupi citirea scrisorii?R: Nrl am fdcut nimic.

- PV - 31 decembrie 1952. Ancheta a durat intre orele 10.30-13.00.i: Cu cine se Tntre{inea O'Hara la capela Bisericii Franceze?R: Nu m-am uitat niciodatd la ceea ce fdcea.i: Cu d-ta a vorbit numitul O'Hara la capela Bisericii Franceze?R: Nu rdspund niciun cuvAnt mai mult.i: Arati d{a ce te determini sd nu rispunzi la intrebare?R: Fiindcd esfe o intrebare la care nu pot da rdspuns, deoarece am spus totul.

- PV - 13 ianuarie 1953. Ancheta a durat intre orele 1 1 '45-1 5.1 5.

R: Am fost duhovnic Ai conferenliar la ASIRU - Asocialia Tinerilor Studenli Romdni Unili- la Biseica Unitd din

Bucuregti. De asemenilineam acasd gedinle de filozofie la care pafticipau unii studenli de la ASTRU.

- PV - 13 ianuarie 1953. Ancheta a durat intre orele 1 1 .45-15.15'l: De unde a venit acest document 9i prin cine [i-a parvenit?

R: Nu voi rdspunde la intrebarea aceasta.

26

Metoda Securitilii era sd-!i aplice tortura la care erai cel mai sensibil. Cine se temea de ciini era pus

in fala unui cAine lup feroce. Cui ii era fricd de gobolani era inchis intr-o celuld intunecatd, cu gobolani.

Mie, geful anchetatorilor mi-a spus, a doua noapte dupd arestare: ,,Avem gi pentru tine, cat1r incdpdf1nat,un ieac potrivit'. gi nu m-a lisat si dorm timp de 35 de zile61. Pe Monsenior il duceau in camera de torturi

i: De ce nu vreisd rispunzi la intrebarea aceasta?R: Nu rdspund fiindcd nu am dezlegarea persoaneicare mi-a incredin{at plicul.

i: Arati d{a de unde putea si primeasci Menges dispozifiicu privire la episcopat, la inlocuirea episcopului.R: Nu gflu de unde vine gi nu vreau sd fac ipoteze.

- PV - 3 februarie 1953. Ancheta a durat intre orele 00.30-06.30'i: Ce vorbeai cu acegtia [cu minigtrii Franlei] in sacristie?R: Vorbeam cu eiceea ce eivroiau.i: Ancheta ili cere si arili concret 9i sincer ce vorbeai cu minigtrii Franlei in sacristie.R: Nu-mi aduc aminte.i: Arati ce vroiau de la d-ta?R: Nu gfru.

i: Ancheta ili cere si ardli ce probleme erau puse in disculie.R: Nu au fost probleme.(...)

pe de alti parte, ofilerii de Securitate declarau in referatul din 21.05.1953, redactat la Dir. Vlll-a, privind,,rezultatul

cercetirilor asupra grupului de spionaj in slujba Vaticanului, in frunte cu Menges Heronim":

,,susnumitut [Ghika Vtadimir] in tot timpul a dat dovadd de nesinceritate in anchetd. (...) Susnumitul, fiind in etate

de B0 de ani, nu s-a putut face o anchetd incontinuu, ci numai cdteva ore pe zi gi aceasta foafte rar, intrucdt era

foafte stdbit cu inima gi nu a putut suporta anchetele."pe sentin[a nr. 123411953, dosar 227811953, aflati in Arh. CNSAS, dos. P119017, f. 364, sti scris de mini, cu

cerneali, unile a fost anchetat Monseniorul Ghika: ,,Anchetat de Dir. a Vlll-a MAI Bucuregti, la data de 19 noi. 1952" '

ut Ag" s-ar putea explica, printre alte metode necunoscute noud astizi, faptul ci Pr. Menges a dat uneori

declaraiii orin care se autoacuza. Poate ci a fost gidrogat. Dim un exemplu care ridicd semne de intrebare:

a) in' pv de ancheti din 19.02.1953, care a avut loc intre orele 9-1 5, unde s-a discutat chestiunea emigririipopit"qdi germane catolice din Dobrogea citre Germania, apar formuliri de genul: ,,Cu aceastd ocazie stdteam de'no'rna iu iamenii, incercilnd sd imprim ideile fascisfe" (dos. P1 1 09/1 , t. 26) sau ,,Au fost preoli care au desfdgurat

activitate in fotosul fascizdrii ldrii prin activitatea lor in miilocul populaliei germane" (dos. P1 109/1 , f' 31 ).

b) A doua 2i,la20.02.1953, pe acelagi subiect, Pr. Menges vorbegte absolut normal despre repatrierea nemfilor

din Eiobrogea. Nu apare niciodati vreun cuvint incriminator: ,,fascist", ,,dugminos", etc. E ca un raport

istorico-soiiologic de cel mai mare interes. Cum putea acelagi om si vorbeasci aberant pe 19 februarie, iar pe 20

februarie sd voibeascd normal pe aceeagi temi? Nu se poate gisi o alti explicalie decit aceea ci la ancheta din 19

februarie is-a aplicat Pr. Menges un,,tratament" psihiatric, necunoscut noud astizi.

Dim 9i un un extras din interviul pe care l-a luat Dna Aurora Sasu pirintelui Gunciu, in anii 1993. in acest

fragment se poate vedea ce situalii dramatice au generat anchetele lotului Menges:pr. t.G.: Maitrece un timp, iardgi aga probleme, cd nu se potrivegte...9i asfa... 9i fof aga, mai organizatd chestia

asfa, sd nu crdcnesc nimica, ca o ia mA inatnesc iardgiaga... cu Menges 9i... n-am voie nimic, nimic, nimic. Binee."

A.S.: Pdi, ce felde confruntare era asta?pr. l.G.: pdi, tocmai... asta numesc ei confruntare... pditocmai aga am spus 9i eu... ,,Nimic... ce-a fost asta?" E, 9i

atunci a fost o confruntare tot aga, organizatd, tot aga, eu stdteam tot aga pe un scaun, la o masd ldngd ugd, tot aga

in tafd... nu... de data asta a foit conirariul, pe mine m-a dus in fald la birou, acolo erau doi ofileri care flancau...

aga... gi in spatete meu era attul, gi Menges era t6ngd o ugd, acolo... givd spun... ca la catehism... 9i mie aga mis-a

intipdit cd nu pot sd uff asfa:'- pdrinte Menges, pe cine ai avut mata de complice in acliunea dumitale de spionai?

- ln acliunea mea de spionai am avut de complice pe pdrintele losif Gunciu-

Eu: ,,Cum?!!", am sdrit aga, gtili, acolo-.-

Veingl o datd m-a pus cu caputpe masd, gtili, mi-a inchis.gura, sd nu mai... 9i, nu gtiu dacd..- a|a.'. pe mine

m-au tinigtit, au fdcut proces vehal, pdrintele Menges a iscdlit, eu nu am iscdlit...

A.S.; be a fost cu ddnsul oare, ce s-a putut intfmpla?pr. l.G.: Et? eu cred cd a fost drogat sau a fost ceva cu et. Sd nu-l tulbur, sd nu-l deraniez... cum a fost pregdtit-..

gi eu... nu pot s6-mi exptic... insd vd-spu1 numai dumneavoasfrd, asfa n-am spus-o incd la nimeni... 9i cu el, vorba

Lia, cana... dupd proces, cdnd ne-a pus in aceeagl dubd, gi in acelagi compartiment in dubd, gtili cd erau dube cu

compartimente... aga m-am ferit de el-.. cum putea sd?.., in 9fdrgtf"',d.S.: wu de buid voie, asta este sigur, cd nu de bund voie a spus ce-a spus... Nimenin-a spus de bund voie...

Pr. l.G.: Pdisigur!...

intr-o ultimi convorbire avutd cu Elisabeta Postolache-Kastel, am revenit asupra comportirii pirintelui Menges la

proces. Am insistat sd-gi aminteasci daci pirintele se afla intr-o stare psihici deosebiti. DAnsa ne-a declarat

urmitoarele:,,Eu am rdmas cu simldmdntut cd a acceptat varianta explicatiyd a anchetatorilor.(...)pdrintete Menges, la'proces, era euforic. Vorbea degajat.(...) imi maiaduc aminte cd avusese loc o confruntare cu

mine, la anchetd. A linut-o pe a lui, cd mi-a zis de scrisori. ("')

27

gi-l supuneau la spanzuritoarea electrici. Doui jumitili de inel care-li strdngeau gAtul gi te ridicau in aer.Pentru Monseniorul Ghika, totugi, se ficea in mod conslant un scurtciicuit, d6 fiecire daia ce inelele sestrAngeau giincepeau sd-l ridice. Elera convins ci Dumnezeu n-a permis sd moard spAnzurat, pentru cdil implorase pentru aceasta. Eu cred insd cd anchetatorii igi biteau loc de el, se distrau de groaza lui giproduceau chiar ei scurtcircuitul.

Ce a suferit bietul bitrAn e greu de imaginat. Tortura Ti devenise atAt de insuportabild, incAt era hotirAtsi primeasci moartea din mAna lui Dumnezeu, chiar prin spdnzurare. Atunci l-au ameninlat ci-lvorspdnzura pe un bulevard al Bucuregtiului, in pielea goali, aga cum au fost spAnzurali inaliii prelali bulgari,pe strizile Sofiei, in octombrie 1952. El a luat amenintarea ca pe o hotdrAre gi a cerit un ireot cj sa sLspovedeascd 9i si primeasci pentru ultima oard SfAnia impariaganie. A cerut si i se aduci pe pirinteleZudor de la Biserica Birdfia._Despre mine gtia ci murisem in inchisoare. Ei i-au spus c6-i voi aduce pepirintele Tuchscherer de la Catedrala SfAntul losif. intr-adevir, un domn a intrat Tn celula MonsenioruluiGhika; era imbricat in preot gi cunogtea giformulele de dezlegare. Dar, pentru cd Monseniorul Ghika nucunogtea personal pe pdrintele Tuchscherer, n-a acceptat si se spovedeascd la el. Dupi descrierea pecare mi-a fdcut-o despre persoana intrati in celuld, imi pdrea cd fusese efectiv pirintele Tuchscherer.Totugi, maitArziu, am aflat ci fusese un anchetator care s-a dat drept pirintele Tuscherer, sperAnd si a1etot felul de secrete.

Monseniorul Ghika 9i-a fdcut actul de cdinli gi a agteptat, incredinfAndu-se voinlei lui Dumnezeu, oraexeculiei, care, totugi, n-a venit.

Cdnd l-am Tntrebat de ce s-a temut atAta de spAnzurdtoare, pentru ci, daci e vorba si mori, ce maiconteazi daci mori prin strangulare sau printr-un glonte, foarte mirat, mi-a rispuns: "Cum, nu gtili ce seintAmpld cu sp6nzuralii?... Cum vi puteliinchipui ci eu, om bdtr6n, cu pirul alb gi cu barba alba, si fiuspAnzurat in pielea goali, in fafa mul{imii?" Mi-a dat apoi asemenea explicatii, inCat i-am dat dreptate ciera cazul si-ifie teami gi rugine.

Observasem deja ci Monseniorul Ghika era foarte pudic. Din camera noastrd nu se putea iegi decAt laore fixe la W.C, unde erau patru giuriin ciment. Te agezai turcegte giTlificeai nevoia mare. MonseniorulGhika era prea slab, nu se putea line singur ghemuit, aga cd eu il lineam. M-a rugat si nu-l !in, ci si-lascund de ochii celorlalli. Eu gtiam ci, in momentul in care i-ag fi dat drumul, ar fi urmat se &da, dar, lainsistenlele_sale, mi-am retras mdna. ln acelagi moment, acdzut pe spate, citre gaurd. Fiind pregitit, l-amajutat imediat gi nu s-a mai opus si-i fac acest serviciu.

intr-o zi, cei gapte preoli din lotul meu am fost scogi gi am fost dugiintr-o camerd unde ne agteptau doifunclionaride la Tribunalul Militar, pentru a ne comunica sentinla tribunalului gi pentru a ne deteimina sdfacem recurs. Eu primisem douizeci de anide munci silnici (la minele de sare), Monseniorul Ghika 3 anide temnili grea. Monseniorul, auzind despre ce era vorba, nu s-a interesat de sentinlele date, ci s-aagezat in fala funclionarilor 9i le-a zis: ,,Esfe o rugine ca un guvern sd insceneze asemenea procese. N-amnici o incredere in tribunalulvostru. Nu semnez." $i nici eu nu am semnat, 9i nici ceilal!i62. pdrinteleGunciu, care nu primise decAt 6 ani de munci silnicd, a semnat. Ce rispuns o fi primit'cererea sa, nugtiu63. Dar gtiu ci la 18.02.1958, cAnd i-a expirat pedeapsa6a, a fost dus in Delta Dunirii, unde a trebuit simai munceascd inci cinci ani, mult mai greu ca inainte. Monseniorul Ghika avusese deci dreptate.

[Seara, dupd proces] la Jilava, cddeau cdnd unii, cdnd a$ii[din camion]. Mililieniiiitdrau cdtre cuciumii. tnteresulmeu era sd md uit pe gdurici. Curiozitate, ingriiorare. Pdrintele Menges era in <figetul> aldturat. $opfea destut detare: <Ai sd te eliberezi! Sd-l prinzi pe Asaftei, ca sd vorbegti cu el!... Sd arbd grijd!> Spunea fet de fet, repeta de doudtrei ori. (...) Era logoreic. Md feream, cd el vorbegte, gi pe mine md pedepsegfe. Md temeam. Vorbea gi tare, parcdera syrd. Venea o spaimd ln capul meu. Dacd vorbea aga tare, nici nu auzeam aga bine. Vorbea repede. (...)'

Cu altd ocazie, dAnsa ne-a declaral: ,,Nu vreau sd impietez asupra memoriei nici unui preot. Mi-am fdcut o pdrerea mea. Eu ce spun am trdit, trdiesc Ai cu aceastd pdrere voi muri. $tiu ln mod precis cd situalia care a fost acolo afost at1t de anormald gi de diabolicd pentru orice fiinld umand, incdt nici o reaclie a vreuneifiin{e umane nu o punepe aceasta sub semnul criticii. Nu inseamnd cd am toleranld pentru trdddtori. Dar cuvdntul trddare nu poate fi fotositin cazul preofilor. Eiau avut un ideal, au suferit."

u" La3.11.1953 au semnat cereri pentru recurs o parte din membrii lotului (dos. P110g/5, f . 104-110). Cei care nuau semnat cereri pentru recurs sunt preofii: Menges, Haider, Godo, Ghika. Cu toate acestea, avocafii care au pledatla primul proces au semnat eicereride recurs in numele condamna{ilor. in cazul Mons. Ghika, cereiea a fostsemnati de av. Dumitru Petrescu, chiar avocatul din oficiu care a pledat la proces (dos. P1 1Og/5, f. 1 16).

63 Pentru recurs au fost date delegafii din oficiu unor avocali. Dim, ca exemplu, delega[ia pentru Mons. Ghika:,,Colegiulde avocafi al Regiunii Bucuregti. Delega{ia nr. 1310401789 din 16.03. 1 9S4

Avocat Bondi Guido gi Anagnoste Radu delegat a sus{ine interesele Ghika Vladimir. Conform art.23 Decret39/1950, prezenta delegafie line locul oricirei procuri generale sau speciale". (Dos. P1 109/b, f. 130)

7

28

Dupi citva timp, s-a ficut o listd cu cei inapli pentru muncd. Monseniorul Ghika a fost inscris gi el pe

acea listi. Tntr-o zi,l-au scos din camera mea gi l-au condus in camera inaplilor, gi de acolo la infirmerie.

in toati perioada cAt am fost impreuni, am avut griji de el. Am avut in special griji sd minAnce.MAnca fo(at, dar era clar ci fdrd hrani nu putea rezista multd vreme... $i chiar aga s-a intdmplat. Ajuns Tn

grija altor persoane, care priveau cu poftd la gamela sa, ly l-au maiincurajat sd minAnce. lgi dddea

,,arpacagul" altora gi slibea tot mai mult, zi de zi. TAnirulo'Funddleanu, nepotulAmiralului Funddleanu, l-a

La recurs, avocatul Guido Bondi l-a apdrat foarte corect pe Vladimir Ghika. De exemplu, a aritat ci ,,scrisorilecdtre Menges se referi la chestiuni bisericegti, nefiind in legituri cu acfiunea de informare pusi in sarcinarecurentului Menges." (dos. Pl 109/5, f. 159-163)

Avocatul din oficiu al Pr. Menges, av.Zaharia Niculae, a avut o expunere de motive foarte curajoasd, cu un limbajcare line de normalitate (dos. P1109/5, f. 166-168). Extragem un fragment:

,,Socotim insi ci instanfa nu numai ci nu a motivat existenla elementelor constitutive ale infracliunii pp. de art.

190 c.p., darnici nu putea face acest lucru, deoarece, in realitate, faptele sivArgite de el nu se incadreazi in acesttext de lege. intr-adevir, pentru a exista crimi de inaltd tridare legea cere ca informaliunile date si se refere la

apdrarea teritoriului, siguranla Statului, mobilizarea gi concentrarea armatei, mobilizarea economici a teritoriului saucaracteristici de arme. lnldturind din girul de informaliifurnizate de Menges pe cele care, de la prima vedere, nu au

acest caracter, 9i refinSndu-le pe cele care au o nuanli cAt de slabi militari, vom vedea ci nici una dintre ele nu seincadreazi in textul de lege enunlat maisus. ln ceea ce privegte unitatea militari din Predeal, despre care Mengesarati ci a dat informaliuni, din declaraliile sale - pag. 66, vol. I - rezulti ci a comunicat cd sunt to[i vinitori de

munte, intr-un numir considerabil, bine echipa[i gi bine tratali din partea superiorilor. Oricine ar fi trecut prin Predeal

ar fi putut constata ceea ce a comunicat Menges 9i, de asemenea, oricine citegte ziarele, poate afla ci ostagii nogtri

au echipament bun gi sunt bine trata[i de superiorii lor.

Aceleagi observalii cu privire la datele referitoare la zona de frontieri gi celelalte informa[iunifurnizate, din toate

rezultand cd informafiunile din domeniul militar nu sunt secrete de stat, fiind la indemdna oricui, iar cele cu alt

caracter nu se incadreazdin disp. art. 190 c.p."

in urma acestui proces, prin Deciziunea Nr. 870/1 5.06.1 954 (dos. P1 1 09i5, f . 1 84), Tribunalul a respins

recursu6le, cu excepfia lui Francisc Augustin gi Vladimir Ghika, cdrora le-a schimbat calificarea in omisiune de

denun! gi le-a redus perioada de detentie, respectiv,la2 ani gi 11 luni pentru Francisc Augustin gi la 2 ani pentru

Vladimir Ghika. Facem observalia ci la 16.05.1954 Vladimir Ghika decedase.il intr-adevdr, pe un referat din 12.09.1958, intitulat: ,,Referat, cuprinzdnd date asupra numitului Gunciu losif,

delinut in Penit. A,iud, care urmeazd a fi eliberat prin expirarea pedepsei la 16.11.1958 (dos. P1109122, f. 7)", scrie la

sfdrgit: ,,Deoarece Gunciu losif inainte de 23 aug. 1944 a desfigurat activitate legionari, iar dupi aceasti dati s-a

inca-drat in releaua de spionaj a Vaticanului, propunem si i se frxeze L.M. pe timp de 60 luni. De acord, s.s. indesc."

Un nou referat, din 17.09.1958, "propune" aceeagi misurd, a "loculuide munci" pe timp de 60 de luni(dos.p11}gt22, f. 8). Semndturile sunt urmitoarele: Locfiitor procuror general, Gen. Maior Buc9an Gheorghe; Secretargeneral MAl, General Maior NicolschiAlex.; Secretar general MAl, Colonel Negrea Vasile.

La 19.09.1958 s-a emis un ordin al MinistruluiAfacerilor lnterne al RPR (dos. P1109122, f. 9), din care citim:"pebaza Decretului Lege nr. 89/1958 giin conformitate cu HCM nr. 28211958 cu privire la fixarea locului de

munci condamna[ilor contra-revolufionari care gi-au ispigit pedeapsa 9i a altor categorii de elemente dugmdnoase

regimului democrdt-popular din RPR, in scopul prevenirii unor noi infrac{iuni la legile RPR, avind in vedere

mite6alele existente asupra activitilii desfigurate de elementele menfionate maijos, considerate deosebit de

periculoase pentru securitatea statului,ORDON

Se fixeazi loc de munci pe termenele specificate in dreptul fieciruia, dupi cum urmeazi:

Gunciu |osif........... ....... Pe timp de 60 de luni.

Ministru A.l. GralColonel s.s. Alexandru Drighici

beosebit de umilitoare 9i de dureroasi este forma prin care s-a ob[inut semnitura de luare la cunogtinli de cdtre

condamnat a acestei pedepse "administrative" (dos. P1109122, f. 1 1). E vorba de un pv de interogatoriu inutil din

26.01 .1960 (deci la un an 9i doud luni dupi expirarea pedepsei!), care nu avea alt obiectiv decdt acela ci Pr. losif

Gunciu a fost obligat si scrie: "La 15 noi. 1958 mi s-a expirat pedeapsa in timp ce md gdseam la Aiud, de unde am

fost mutat la Cutmea giapoita Periprava, comunicdndu-mi-se cd mis-a prelungit relinerea cu incd 60 de luni (5 ani)."uu Dl Dr. yves Nicolae Cernea ne-a comunicat la telefon (31.01 .2007) o informalie pe care a primit-o de la membrii

familieiVasiliu-Bolnavu (doamna se numea Maruca), pe care dAnsuliifrecventa. $i anume, tdnirul Funddleanu avizitat familia Vasiliu-Bolnavu dupi ce a iegit din inchisoare. El le-a povestit ci a avut ocazia si-l ajute pe

Monseniorul Ghika in ultimele luizile de viali, pAnd cind a murit.

$tim din mirturia directi a luiAurel Mitroi, inclusd in interviul Prof. Costache, realizat de Pr. Cosmovici, ci Mons.

Ghika a trecut gi prin infirmeria inchisorii Viciregti. Aurel Mitroi declari cd ,nu l-a vdzut morf" la Vdcdregti.

Monseniorul nu a murit la Vdciregti, ci la Jilava. O parte din martoriivielii luiVladimir Ghika au fost dugide laJilava la inceputulanului 1954: Prof. Costache, pirintele Gunciu, pirintele Boili, pirintele Pecican, pirinteleMenges. Credem ci Prof. Costache a rimas cu impresia ci Monseniorul a murit imediat dupi marea perchezifie. Ori,

-

29

ingrijit in ultimele sale zile. L-a ajutat si umble, sd se spele gi sd-gi facd nevoile. La 13.05.1954 el a spus:

,istezi este ultima zi in care vdincomodez. De azi nu mai am nevoie sd ies. in patru zile voi murPu. Te

rog, spune Administraliei sd-l lase pe pdrintele Menges sd vind la mine. Trebuie sd-i spun ceva foarteimportant."

Vizflnd ci Administralia nu era de acord si merg la el, a incercat si cheme pe pirintele Gunciu. Darera clar cd Administralia n-ar fi dat curs unei asemenea cereri. incepdnd cu data de 13 Mai [1954],Monseniorul Ghika n-a mai mAncat nimic. A maivorbit cu cei din jur gi s-a rugat.

Dupi cum prevdzuse, a adormit Tntru Domnulla 17 mai67 119541 exact la jumitatea pedepsei sale.PAni in ultima clipi a fost lucid. CAnd a inchis ochii pentru totdeauna, cei care au fost de fali au zis: ,Amurit un Sfdnt!"

Nu gtiu ce s-a fdcut cu trupul lui neinsuflelito8, n-ag gti si spun. infigurat intr-o pituri, a fost scos dininfirmerie. Figura sa blAndd gi senini a rdmas in amintirea tuturor. A fost un om extraordinar, cu omemorie fenomenald, de o vastd culturi, cu cunogtinle din toate domeniile, dar, mai presus de orice altecalitili, avea o iubire cregtini fald de Dumnezeu gi fald de cei din jur, iubire care-l ficea si semene atAt demult iu MAntuitorul siu. impreuni cu SfAntul Apostol Pavel, a putut spune gi el'. ,,Caritas Chnsfi urget me",

,,lubirea tui Cristos nu-mi dd rdga/'. Av6ndu-l pe Cristos ?n el, a agteptat moartea cu seninitate.

Monseniorul, chiar daci a fost scos la infirmerie in stare foarte gravi dupd acea perchezifie, a mai triit pini in mai

1954. Nu avem deocamdati mirturiidirecte pentru ultimele zile de viali ale Monseniorului Ghika.Citim un extras din Manuscrisul lal Prof. Costache'. ,,A doua zifdupd perchezilia la care is-a luat relicva]

Monseniorul avea temperaturd gi nu se mai putea scula nici in capul oaselor. Aga a fost evacuat de urgenld Ia

infirmerie, cum se spunea. Dupd doud sdptdmdni eu am fost transpoftat la Aiud gi am rupt orice legdturi cu

Monseniorul."66 intr-adevir, decesula survenit in infirmeria PenitenciaruluiJilava la 16.05.1953, la ora 17.30. $i pdrintele

Pecican gtie cd Mons. Ghika gi-a prevestit cu exactitate moartea.67 inregistrarea decesului de la 16.05.1954 s-a ficut la 17.05.1954 la Sfatul Popular al Comunei Jilava. (dosar

P1109118, t.2)ut La 08.06.1g54 s-a trimis o scrisoare expediatd de citre MAl, PenitenciarulJilava Bucuregti, Evidenli gicazier,

citre Sfatul Popular al Raionului Stalin, Regiunea Bucuregti, cu urmitorulconlinut (dos. P1109118,f.2):

,,Vd facem cunoscut cd in ziua de 16 mai 1954 a decedat in acest penitenciar numitul Ghika Vladimir, care a avut

aomicitiutin Bucuregti, sfr. Generalbsimul Stalin, nr. 34, Raion Stalin, fiul lui loan giAlexandrina, de profesie preot.

Vd rugdm sa mgtiingagifamitia defunctului pentru a se prezenta sd-i ridice actele gi obiectele rdmase la unitatea

noastrd."

Andrei Brezianu ne-a relatat faptul cd lonel Cofariu, avocat 9i mare invalid de rizboi (in faza de lupti impotriva

Germaniei hileriste), a convins pe securigtici Vladimir Ghika nu are descendenfi gicd eleste fiul siu spiritual. A

reugit, prin insistenfa lui, si faci si ise predea lucrurile Monseniorului, pe care, la rindulsiu, le-a predat pirintelui

frangois Van Der jonckheyd. A reugit si afle numirul mormdntului gi a oblinut aprobarea si i se citeascd

Monieniorului o scurti slujbi la mormdntul pe care se afla un lirug cu nr. 807. Aga se face ci pdre Frangois, inso[it

de Andrei Brezianu, s-a deplasat, in vara anului 1954, la mormAntulinci reavin din cimitirulinchisoriiJilava, unde

pirintele a citit rugiciuneai ,Libera me, Domine, de morte eterna...o, iar Andrei Brezianu a dat rispunsurile. (Unele

detalii din aceastd informalie provin din mirturia scriitorului Andrei Brezianu dati lnstitutului ,,Vladimir Ghika" din

Franla la 18.09.1989)

La 1g.12.1969, nepotul Monseniorului, Dr. Grigore Ghika, insolit de alte doui rude ale Monseniorului, Marie

Mavrocordat gi Lucian Spitaru, au cerut si li se restituie osemintele rudei lor de la cimitirul din Jilava. Cu ajutorul

activ al preotutui ortodox Totolici, dupi o serie de formalitili, la sosirea la Bisericu[a cimitirului, oasele fuseseri deja

deshumate de dimineali. Dr. Grigore Ghika a putut fiace ,,un rapid inventar al oaselor gi am constatat cd ele erau

iqecni pentru membrd identice,ia gi cum cert ar fi provenit de la unulgi acelagi individ (...). in al doilea rAnd,'craniul,'bazinul

gi, in generat, toate oase/e proveneau ceft de la un individ mai degrabd mic de staturd, aga cum de

fapt eia Vtadimi Ghiia. Cum aveam in m6nd doar un jurnal giin buzunar un pix, m-am apucat, evident fdrd sd spun

nimdnui [Marie Mavrocordat linea de vorbd pe Pr. Totolici], sd proiectez dimensiunile anumitor oase pe hArtie,

mdsurdid astfel mdcar aproximativ dimensiunile lor (...) Ceft este cd am remarcat cu mirare cd, lipite pe oasele din

fala mea, se gdseau nigie petece dintr-o haind neagrd, de o lesdturd speciald (putea fi o sutand preofeascd) 9l cd pe

ei, ain bc inloc, se vedeau fire scurte de pdr alb. Totul ardta cd defunctul era un om in v1rstd, care fusese

inmormAntat cu un vegmdnt care, oricum, nu era o zeghe de pugcdriag"'

Doctorul Grigore Cnifa a redactat atunci (la 18.12.1968) un proces verbal anatomo-patologic, semnat 9i de Marie

Mavrocordat. Olsele au fost reinhumate la cimitirul Bellu rtodox, unde se afli 9i astizi.Este interesant ci atunci cind a fost intrebat ce grad de rudenie are cu Vladimir Ghika, Grigore Ghika a rispuns

astfel, trecind peste numeroase increngdturi de familie: ,Eram bun nepot de-al lui, prin tatdl sdu, care fusese fratele

tui Beizadea Aiexandru, strdbunicul meu".Vedem astfel cd in familia Ghika, pentru fiii ultimului domnitor Ghika, se

folosea titulatura de,,Beizadea". (Definem o copie a procesuluiverbal respectiv gi relatarea acestuieveniment,

semnati in august 1990 de Dr. Grigore Ghika.)

30

Afldnd de moartea lui, nu m-am rugat pentru el, ci l-am rugat si-mi oblind de la Dumnezeu tdriasufleteasci gi curajul pe care le-a avut el. Monseniorul Ghika trdiegte gi astdziin amintirea giin inimatuturor celor care l-au cunoscut gi l-au stimat. Astizi il venerez ca pe un SfAnt 9i il invoc.

Semnat: Monsenior Dr. Hieronymus Mengesos

Traducere de DorelTo

* in TncheiereTl, credem cd s-ar cuveni si redim aici un scurt fragment dintr-un text al Monseniorului Ghikaprivitor la invilimintele anilor sdngerogi ai Primului Rdzboi Mondial. Cuvintele sale pot fi aplicate gi anilorde teroare din lara noastri dupi Al Doilea Rizboi Mondial:

,,Eram pe cale sd pierdem sensuljertfei rdscumpdrdtoare, alfaptei acelora care se oferd pe sine in loculvictimelor: apdrdtorul sacrificat, fratele, fiul, tatdl ucigi au ajuns sd ni-l redea, pe cdt de dureros resimlit, peat1t de strdlucit proclamat. (...) Soldatul Necunoscut a ajuns sd fie (...) icoana sf1gietoare a jertfei cregtine,fdcdndu-ne sd in,telegem in fapt, precis, ce inseamnd sd mori pentru altul, cum aratd gestul cuiva mai bundecilt tine care se ddruiegte fralilor lui pdnd la vdrsarea sdngelui, cum se ascunde binefdcdtorulin facerealui de bine, ce sacrilegiu e sd nu-fi pese de toate astea, cdtd rdspundere implicd, dupd acestea toate, dinpaftea noastrd, fiecare faptd72."

un La9.02.2007 am putut vorbi la telefon cu sora pirintelui Menges, Dna Anna Ternes, din Germania (Bremen).Are 92 de ani. L-a ingrijit pe pirintele Menges pAni la moartea lui, care a survenit \a22.04.2002. Erau 4 fra{i gi 4

surori. Pirintele i-a spus ci anii de inchisoare au fost cei mai frumogi din viafa lui gi ci atunci a fost in cea mai marelegituri cu Dumnezeu. Dna Ternes deline multe manuscrise redactate de fratele siu.

Am putut obfine aceasti legituri datoritd Dlui $erban Demetriu din Franta, care coresponda cu pirintele Menges.Ultima rugiminte pe care gi-a exprimat-o pirintele in scris a fost urmitoatea: ,,Dacd avem drum pe l6ngd satul MihailKogdlniceanu, sd vizitdm cimitirul unde se afld - imediat dupd intrare, pe st1nga - o cruce de piatrd cu inscriplia<Dorothea sau Dora Menges - sol Peter Menges>". Acolo sunt ingropafi mama, bunicii lui gi alte rude.

70 Aceasta menliune se afld la sfirgitul unor exemplare franceze ale acestei mirturii - "Dorel" este pseudonimul

cunoscut al pdrintelui Georges Shorung.71 ln acest articol am urmat firul evenimentelor aga cum au fost ele selectate de citre Mons. Hieronymus Menges.Despre viafa Monseniorului Ghika in Romdnia s-ar putea face 9i alte prezentiri. ln afara mirturiilor citate in acest

articol, ne stau la dispozifie inregistriride istorie orali, manuscrise gi mdrturii ale unor personalitifi, dintre care multesunt astizi in viali. Menlionim numai c6teva nume (firi a respecta vreo ordine anumiti):

Mons. Tertulian Langa 9i sofia, Doina - ClujProf. Claudia Tudose - BucuregtiFrafii Elena giAugustin Petre - Tg. MuregDna Elsa Anca Birbug - BucuregtiDr. Yves Nicolae Cernea - BucuregtiDl Nicu Marcu - AiudPr. Horia Cosmovicigisofia, HelgaPr. Vasile MarePr. Petru Albert O.M.C. - GalafiDr. Viorica Gdsci - BucuregtiDl. Andrei Brezianu - BucuregtiDr. Constanfa Letilia Bdrbulescu - BucuregtiSr. Maria Lydia Dumitrescu (sord anunciati) - BucuregtiDna Doina lonescu (n. Figet) - Canada

Dna Oana SeceleanuDna Emilia (Mila) SbieraPr. Petru Dinci O.M.C - Hiliucegti (lagi)Sr. Louise - Maria Sprdnceani - BucuregtiAcad. Constantin Bildceanu-Stolnici - BucuregtiAcad. Barbu Brezianu - BucuregtiDna Marcela Grigorescu - BucuregtiDna Luisa Lucia PiunDna Ana Munteanu - BucuregtiDnaZina Tanasiciuc - BucuregtiDl $tefan J. Fay - Fran[aDlTraian Vlidu[DraTereza GrudinschiDr. Crigan Mugefeanu

Jinem si mai aritim ci Dna Elisabeta Postolache-Kastel a citit de mai multe ori mirturia de-fafi gi ne-a confirmat

ci textul redi corect evenimentele gi atmosfera de atunci. Ne-a sugerat si eliminim un paragraf dintr-o mirturie care

descria aspecte prea dure din via[a de inchisoare: ,,Noitrebuie si mergem cdtre ceva maiinalt, 9i nu citre partea

care apropie pe om de animal." ln acelagi timp, ne-a spus ci e,,profund impresionati de faptulci Monseniorul Ghika

a fost onorat de Vatican gi de Fran{a 9i de ierarhii francezi, pentru meritele sale, cu un fragment din Cununa de spinia Mdntuitorului. Acest spin face parte din suferinla Mintuitorului: <Eu am suferit pentru voi!>. Faptul ci Rominia afost imbogdfiti cu aceastd -relicvd

pretioasi dovedegte, cred, un gdnd special, un dar special al lui Dumnezeu pentru

acest popor care a suferit. in planul lui Dumnezeu, fara noastrd poate fi ocrotiti gi poate primi gi pe viitor harurile de

care are nevoie."

" ,On perdait /e sens du sacrifice rddempteur ef des substifufons de victimes: le ddfenseur immol6, le frdre, lefils, le pdre tu6 sont venus le rendre aussi cruellement pergu que magnifiquement proclam€; (...) le Soldat lnconnuest venu signifier (...) l'image poignante du sacrifice chr1tien et faire comprendre d'une manidre actuelle et prdcise cequ'est la moft pour autrui,le geste d'un meilleurque soise ddvouantiusqu'au sang pourses frdres,/'enseve/issement du bienfaiteur dans le bienfait, le sacrildge de toute m6connaissance de cela, les responsabilitls

31

Addenda

Relatarea Monseniorului Menges a atins gi subiectul pulin cunoscut al transmiteriijurisdicliei bisericegtiin Arhidieceza de Bucuregti in anii perseculiei comuniste. Pentru istoria care se va scrie intr-o zi, credemci ar fi util si prezentim cAteva preciziri fdcute de martorii principali ai acestui ,,lot", deoarece ei aucontinuat si fie implicaliin acele evenimente tragice chiar gi dupi ce au iegit din inchisoare.

1. Se poate vedea ci existd pireri diferite privind preolii care au primit jurisdiclie ,,de rezervi" inperioada prigoanei din anii '50. ln toate dosarele lotului Menges nu sunt menlionate alte jurisdiclii decAtcea pentru pirintele Xaveriu Haider gi cea pentru pdrintele Francisc Augustin. Pdrintele Menges a incercatsi gdseasci 9i alli preoli, insi acegtia au refuzat, din diverse motive'o.

2. Monseniorul Traian lovanelliTa a murit la 7.9.1961. l-a urmat pirintele Francisc Augustin din anul1962 9i p6nd la 27.11.1983, ziua mo(ii sale.

de tout acte, de notre part, aprds cela." (Prince Vladimir l. Ghika, Entretiens spirituels - Les rdalit6s de la vie dans lafoi, La prdsence de Dieu, Beauchesne, Paris, 1961 , p. 12. Textul integral al originalului are o fo(i care e greu deredat in rezumat gi in traducere; acest text poate fi gisit pe situl www.vladimirqhika.ro)

tt Extragem un fragment dintr-un proces verbal de interogatoriu din 23.12.1952 al pirintelui Menges (dosarP1 109/6, filele 99-103), care a avut loc intre orele 3.30.7.30 noapteai ,,Prin august 1951, i-am trimis [pdrinteluiHaiderl, prin Luci Florei, ingtiinlarea cd ag dori sd-l vdd la Predeal. E/ a sosffpeste doud zile la mine. Cu aceastdocazie i-am spus cd l-am chemat sd-lintreb dacd nu vrea sd fie urmagul meu ca ordinarius subsflfuf de Bucuregti. Elmi-a spus cd gr-a inchipuit aceasta. El a acceptat gi a fdcut actul de credinfd, dupd care am stat de vorbd,

exptic1ndu-i pentru ce l-am ales tocmai pe elinlocuitorul meu.

l-am expticat cd motivul principal care m-a fdcut sd-l numesc pe el este cd nimeni din cei cdrora le-am mai propus

nu au vrut sd accepte numirea. l-am spus cdJ numisem pe Gunciu, care, dupd cdtva timp, m-a rugat sd-linlocuiesccu attul. Am numit pe Dwucet de la Ploiegti, care, a doua zi, mi-a trimis deia vorbd cd nu poate sd mai ducd o

rdspundere aga de mare.t-am spus, de asemenea, cd am incercat cu Augustin de la Tdrgovigte, care a acceptat, insd el sd fie al doilea

urmag. Atunci i-am spus cd md bucur de el [de Haider] cd a acceptat sarcina aceasta fdrd obiecfiuni.Alt motiv at numirii sale i-am spus cd este acela cd el va putea sd rdmdnd cel mai ugor clandestin, deoarece nu se

va gdndi nimeniugor la el.(...) La 25 aprilie 1952, am numit pe lovanelli ca vicar general. l-am expus flui Haider] toate motivele care m-au

hotdr1t la acest act, adicd sd se facd o datd linigte in rdndul preolilor gi credinciogilor.inainte de 25 apilie 1952, i-am spus de o scrisoare pe care am primit-o eu de la Roma, prin care se declard

gedinla capitutard de ta Ptoiegti nuld, iar mie mise dd dreptulde a md retrage. El, vdzdnd cd eleste acela care

lrebuie sd md inlocuiascd, a inceput sd motiveze cd nu este cazul ca eu sd md retrag, astfel cd eu am cedat 9i am

rdmas in continuare ordinarius substitut. Ultima datd m-am int1lnit cu Haider tot in locuinla lui Luci Florei, la

14.11 .1952. Scopul intdtniritor noastre a fost din nou dorinla mea de a md retrage (...).

$i cu aceastd ocazie l-am rugat sd-mi ia locul, ardtdndu-i tulburdrile sufletegti prin care am trecut in ultimul timp lapredeat. Nici de aceastd datd nu am putut sd-l conving, rugdndu-md ca lucrurile sd rdmdnd tot cum au fost."

Meriti si mai prezentim un extras dintr-un interogatoriu pe aceeagi temd, care vorbegte foarte clar de

,,tratamentul" la care a fost supus pdrintele Menges in timpul anchetelor. (P1 109/6, f. 176)

,in luna iunie 1gS1 m-am deptasat la pdr. Francisc din Tdrgovigte, cu scopul de a-l recruta in activitatea de spionaiin slujba Vaticanului, deoarece elera cel maiindicat sd-mifie complice in activitatea mea dugmdnoasd, ce o

desfiguram lmpotriva R.P.R elfiind considerat de Arhiepiscopie ca cel mai mare reacfionar."to privitor la acliunea Departamentului Cultelor gi a Securiti$iin anii 1950-1952, citdm cAteva fragmente din

interviul pirintelui Gunciu dat DneiAurora Sasu:<C6teva momente care au contat la anchete gi la astea... adici de unde mi s-a tras 9i arestarea. A fost un

insptctor sau director de Culte, un Andreica, care a vrut sd mi determine.si iau parte la adunirile de preoli

democrali la Gheorgheni, la Tg. Mureg, cu preotul acela maghiar [Endre] Agotha... care voia si faci o... o sciziune

oarecare, si faci jocul respectiv. (...) N-au putut cu noi, romano-catolicii, si faci, decdt si ne distrugi incetul cu

incetul gi sd pierim... Da. Deci... l-am refuzat pe dumnealui, pe domnul inspector, 9i mi-am dat seama ci de atunci mi

s-a tras calificarea CR, contra-revolufionar.> (.'.)(. ..)A.S.: Cine v-a trimis la Pitegti?pr. l.G.: Pii, Monseniorul lovanelli, care luase conducerea in mare... in mare confuzie gi in mare debandadi

acolo, la Bucuregti, pe chestia jurisdicliei. Monseniorul lovanelli a fost un preot exceptional de bun 9i toate... 9i... insd

a fost arestat pe chestie de sabotaj economic, cu via episcopiei de la Leordeni, Muscel... Cum era atunci...

$i a stat... vreo doi, trei ani a stat, 9i tocmai |a... la o siptimAni sau in aceeagi siptimAni cAnd a fost arestatScnubert, a iegit el dln pugcirie. L-au scos pe el. Voiau s6-l manipuleze. Erau la Episcopie preoli Andrei Despina

Horn, era unul Begu... nu gtiu cine maiera pe acolo, care... manipulau toate... gicare cdutau si... si afle cine este,

pe cine si puni... toate astea... $i lovanelli, care... avea de gAnd si stea numai pulin, si-gifaci actele gisi se

letragi in familie, la Turnu Severjn... a fost convins de acestl sd rdmAnd, si preia el conducerea. lnsi eu, de la

32

3. Dna Elisabeta Postolache-Kastel ne-a declarat in mod repetat, cu ocazia a doui convorbiritelefonice, ci Monseniorul Augustin i-a aritat un document in limba latini, cu antetulVaticanului, prin careel fusese numit ordinarius subititutus pentru Arhidieceza de BucuregtiTs. Documentulii fusese Tnm6nat

Sinaia, m-am dus intdmplitor la Bucuregti 9i... tocmai in ziua cdnd sosise lovanelli din pugcirie. Am avut toatiincrederea in el, mi-a fost profesor, dupi aceea... nu? $i i-am spus situalia: cd acuma, dupi arestarea lui Schubert...

9i nu mai avem episcop, Sfdntul Scaun a dispus altfel dec€t in dreptul canonic... la punctul b. La punctul b era spusaga: si se adune capitlu, si aleagi un... vicar general... gi el sd conduci. Deci, dupi asta... Zic: ,Nu esfe astavalabil, ci prima. E deja numit Monseniorul Menges gi a$ii...9r... aga esfe". El: ,,Pdi, eu vreau sd md retrag, nu gtiu..."Zic eu: ,,Venili la Timig, acolo, la maici, vd refaceli dupd pugcdria aceasta, nu mai stali aici, cd dgtia sunf aga... aga..."i-am vorbit... nu de riu, de adevir i-am vorbit. $i au tras de e|... giau tras de el, incit l-a pus in aga... propriu-zis...nu-i aga, si rimAni elgi si aranjeze... situalia... cu Vaticanul. L-am maiintAlnit o dati, nu-i aga, gi i-am spus:,,Cefaceli Monseniore?..." zic: ,,Acuma, zic, vd inglodali aici". ,,Pdnd am scr.s eu unui coleg... unui prieten, aga cd e|...

i-am trimis gi scrison... aga, exact, ce sd fac, sd interuin la Vatican..." Zic: ,,Ce siguranld aveli cd au aiuns?... Aga sfaulucrurile... gi...". ,,Pdi... gi Depaftamentul e binevoitor, mi-a dat combustibil...".Zic: ,,Pentru asfa... cum adicd?" zic: "Nusunt motive ca noisd ne ldsdm aga... nu-iaga?... sub conducerea lor".

Preolii de la centru... de care am pomenit, au organizat impreuni cu Departamentul o adunare a canonicilor, casi indeplineasci canonul previzut, care n-avea valoare.

gi atunci am ciutat si o sabotim acest... aceastd intrunire, intrucAt... de exemplu, un canonic de la Ploiegti...

i-am spus si nu meargi. gi era bolnav-.. $i atunci a spus ci e bolnav 9i nu poate si meargi. Pe altul am.-. iarigiam... l-am avertizat si nu ia parte |a... lnsd, unul dintre preolii igtia, Begu, cu magina ministrului (ride) cultelor, a

adunat pe toli canonicii la Ploiegti, unde era bolnav. $i acolo s-a linut o gedtlli in care a fost recunoscut de ei, fals,pebazaace6tui canon... articol din canon... neprevizut... ca conducitor al Episcopiei. $i... Menges a fost ingtiinlat de

cineva, care... de un preot din Bucuregti, care maifinea cu noi... 9i... gtia ci va fi aceasti gedin!i, el nu s-a dus, a

venit pe la prAnz la mine gi mi-a spus sd md duc eu si vid ce este acolo. Cind am ajuns era deja terminat. Maqina

minis{rului (rade)... ducea pe toli acasi: pe unulde la Buziu... pe alfii... 9"1" Am maiintilnit numaidoi... din

canonici, gi'cunogteam pe bitrdnul din Ploiegti foarte bine: ,,Ce ali fdcut!?" El a inceput si tremure... A inceput sitremure. $i atuncl s-a dat comunicatul din partea Vaticanului, ci aceasti adunare a fost nuli gi neavenitd. Cu unele

inexactitdli aga ca sd nu si... nu s-a spus precis unde a fost gi cum a fost... aga. $i... a urmat apoi... nu-i aga...

zbuciumul cu lovanelli...gi... acuma... si afle cine... dgtia din Bucuregti sd afle cine este, dupi ce a dat Vaticanul... rr

in interviu se arati apoi ci Monseniorul lovanelli a vorbit in Vinerea mare de la amvonul Catedralei, ardtdnd ci el

se supune hotdrdriiVaticanului (v. nota 32). Pdrintele Gunciu continui si-gi aminteascd:

<in acelagitimp mai era... mai era excomunicat unu, Andrei Despina Horn, fiindci primise, dupi arestarea lui

Schubert, conducerea Catedralei... deci primirea unui post, a uneifunclii bisericegtide citre puterea civild este caz

de ... late... de sentinli de excomunicare. Acuma era gi lovanelli... era giista cu aceste buclucuri. $iatuncea au

intervenit pe lgngi episcopul de lagi, tot aga unu... Plegca, si afle cine este gi cum este... 9i nu gtiu cum au aflat ci ar

fi Menges care... previzut conform canonului, ordinarius substitutus, cum se chema jurisdiclional, 9i si... l-au

convoiat pe Menges la Bucuregti, nu gtiu ce... l-au ameninlat la _o

... nu gtiu... cutare... gi sd aplaneze lucrurile. Eu

atunci m-am debarasat de Menges. Nu mi-a spus de toate chestiile astea 9i... m-am pomenit cd vine ila, Despina

Horn, eram deja la Pitegti... in 52'. Vine cu... gi spune ci a ficut peniten[i, ci... Menges l-a dezlegat. $i zic eu: "Nu

sunt de acord. Dacd regele depune pe cineva de la comandd, un general nu poate sd pund inapoi... pe ministrul de

rdzboi, nu?... nu poate\al puna... regete trebuie sd-t pund. Menges n-are aceastd putere gl aceasfd calitate."in

sfirgit... Eu am fost de atunci luat aga, in col[, dar n-am mai avut aga... cu ei, Menges s-a indepirtat de mine. (..')>

in interviu se descrie apoi arestarea tuturor, doui siptdmdni dupi ce pirintele Menges a concelebrat in Catedrali

cu Mons. lovanelligi Pr. Andrei Despina (v. nota 35).tu Citem un fragment dintr-o convorbire telefonici din 10.2.2007 pe care am avut-o cu Elisabeta

postolache-Kastel: <<Ag vrea sd povesfesc cdteva momente despre Monseniorul Augustin. Relalia mea cu.ruda mea

tAuqustinl am evitat-obu insdm'i. (...) $tiindu-se supravegheat, i-a dat [mamei mele] rdspunsurialdturea. (...) Unchiul'rn"t

a fost,,scos de la naftatind" c6nd a venit Nixon in lard. Era singurul cu iurisdicfie. (...)

Era normat sd intru intr-o bisericd. Am dat odatd de el gi mi-a spus: ,Hai sd mdndnci, fetifo!" M-a mai chemat la

masd. Dar o datd trebuia sd vind cineva. Mi-a fdcut un semn sd fac din gurd. (...)

Am aflat cu durere cd uneori era obligat sd se poarte urAt. Era forlat. Probabil cd bdnuia cd sunt peste tot

ascultdtori.O datd era ziua tui. Am intrat sd-i zic ,,La mufti ani". Cu acea ocazie, mi-a spus: ,,Sd-!i ardt ceva". Mi-a ardtat un

rozariu. ,tJnul pentru tine, unul pentru mama ta". (Erau trei pungule cu rozarii care aveau insemnele Papei Paul al

Vl-tea. Pe atunci nu erau atflt de mufte ca in timpul lui loan Paul al ll-lea.)- Mile-a adus cineva.- Cine?- Cardinalul Kdnig.tJfterior, s-a dus ta casa de fier, a scos o scrisoare, era in limba latind, cu antetul Vaticanului, in care era

recunoscut ca Ordinaius Subflfufus pentru Bucuregti. Am vdzut scrisoarea cu ochii mei. (-..)

Attd datd, solut meu a fost de fald cdnd Monseniorul Augustin a dat telefon la Consiliulde Sfaf 9l a spus: ,,Eu sunt

obtigat sd anunl Vaticanul!" S-a opus ddrilmdrii Bdrdliei.(...)

33

prin Card. Franz K6nig. Cardinalul a fost in Romdnia la 1 1.08.1967, apoi din nou la 19.1 1.1967, cdnd aajuns 9i la Arhiepiscofia Catolicd, unde a discutat cSteva ore76 cu Ep. M6rton Aron gi Pr. Jakab Antal. S-aconfirmat ulterior ci, intr-adevdr, Mons. FranciscAugustin fusese numit de Roma ordinarius de Bucuregti.

4. Pe de alti parte, a doua zi dupi plecarea Episcopului Schubsrt din !ard, \a24.01.1969, Pr. Gunciu aprimit o scrisoare de la episcop, prin intermediulfratelui acestuia. ln scrisoare, Monseniorul Schubert i-adat jurisdiclie asupra Arhiepiscopiei de Bucuregti. Pirintele Gunciu s-a prezentat la Monseniorul Augustingi i-a ardtat scrisoarea. MonseniorulAugustin i-a spus sd agtepte, pentru ci va primi rispuns, ceea ce nus-a intAmplat pAnd la moartea acestuia, care a avut loc cu paisprezece ani mai tArziu.

5. Dupd cum se poate deduce din inregistrarea" Pr. Gunciu, el nu gtia cd MonseniorulAugustin a fostnumit ordinarius, gi nici MonseniorulAugustin nu i-a spus sau nu avea permisiunea s6-i spuni acest lucru.

6. La moartea Monseniorului Francisc Augustin, pirintele Gunciu a convocat pe toli preolii diecezei 9igi-a dat demisia din func[ia pe care o primise de la Episcopul Schubert, lSs6nd astfel cale liberi alegerii decitre preolii diecezei a pbrintelui Dr. loan Robu in funclia de administrator diecezan. in scurt timp a urmatconfirmarea acestei alegeri de cdtre VaticanTs.

CAnd eram in refugiu, cu pdrinlii, la Tdrgovigte, d1nsul mi-a dat sd cifesc cartea ,,Histoire d'une dme". $i alte cdrli.Pe parcurs, mi-a mai dat o datd sd cifesc aceastd carte, spundndu-mi: ,,Cdt de delicat e Dumnezeu, cd pdnd gi

dorinla copildreascd a sorei Tereza de Lisieux (sd ningd cdnd e cald afard) i-a indeplinit-o. (...)La inmorm\ntarea ddnsului am reprezentat familia. Cdnd am ajuns la cimitirul Bellu, l-au luat pe umeri preofii,

sicriul era descoperit, a venit o ploaie, ploaia s-a transformat in zdpadd, care i-a atins fala, gi a durat cdt a fost drumulde la capeld la mormdnt. Am zis cd dsta e rdspunsul SfinteiTereza.

C6nd s-a fdcut alegere pentru episcop, eu am fostin Palatul Arhiepiscopal. Dormeam la sora Antonica Pdtcag,

asumplionistd. Din punct de vedere al preolilor de atunci, era singura persoand in care avea incredere MonseniorulAugustin. Era modestd, era pensionatd.

S-a fdcut dupd moafte, imediat, alegere, in capela de sus a Arhiepiscoplbt. S-a intonat ,Te Deum...", ,VeniSancfeSp76us..." gtiu de la pdintele Gunciu. Cum a iegit de la alegere mi-a spus cum a vorbit: ,,Sunt bolnav 9i bdtrdn. Nupot sd accept aceastd sarcind. Alegeli pe unul tdndr." (..-)>>

tu Citem un articol de pe intern el'. ,,The denigration of the bishop - Fragments from the book wriften by Jdnos P.

Sz6ke: MdrTon Aron - The beginning of the sfruggles of bishop Aron Mflfton""He [Cardinalul Kdnig] was invited by the patriarch of Bucharest because the monastery and shrine of Curtea de

Argeg was celebrating its 450th anniversary. The cardinal accepted the invitation only on the condition that he would

be able to meet the bishop of Transylvania too. (".)On 19.1 1 .1967 cardinal Konig arrived in Bucharest again and was met at the airport by patriarch Justinian. Aron

M6rton was also invited and he went there together with Antal Jakab (...) Bishop M5rton was put up in theArchiepiscopacy of Bucharest. ln the afternoon of the next day, cardinal Kdnig visited the Archiepiscopacy and had a

long talk with the bishop."77 prezentem finalul interviului pirintelui Gunciu. E vorba de perioda de dupi iegirea din inchisoare:<<$i la Bucuregti, cdnd m-am mutat atunci, tocmai venise Monseniorul Schubeft de la Timi1, sd plece in

strdiidtate. $i eri foarte bolnav, era foafte grav bolnav... eu am venit a doua zi de Crdciun gi md cheamd o doamnd,

nu gtiam cine este, sd vin Ia un bolnav, la adresa cutare gi cutare ... o chema doamna [Minuco] Filitti... unde trdgea

Monseniorut... gim-am dus acolo. Dau de ea! Nu gtiau ce are. Au adus eiprieteni... da nu ma!era de linut (...) in loc

sd-i dea drumul vara, i-au dat drumul in ianuarie, sd plece. S-a imbolndvit grav gi n-a mai rezistat.

$iet atunci, la plecare, a tdsat o scrisoare frateluisdu, care mi-a adus-o a doua zi, cd md numegte pe mine

urmagul lui, nu-iaga, cu toate obligaliile gidrepturile, conducdtor_al Episcopieide Bucuregti.

Eu atunci... sigur cd... zic: ,,Am scdpat de una, dau de alta!" Eu zic: ,,Clandestrn...Nu mai!... Nu merge!... Nu mai

vreau clandestin.' A doua zi m-am dus chiar la Augustin, am ardtat numirea, m-a pus sd dau declarafie, gi aga mal

depafte... gi mi-a spus aga.' ,,Sd agfepf pdnd md cheamd. Sfnbf secref de la eiin sus... aga 9i aga... 9i o sd md

ch'ene." $i m-au cnemai cdnd a murit Augusfh. $i doud ore... trei ore, la Depaftament am expus foafe gi le-am spus

cd eu nu accept. ,,Am fdcut alegere, zic, pe altul, mi-am dat demisia in fa,ta preolilor la inmormdntarea lui Augustin"...

$i atunciam convocat pe tolipreofii, le-am expus un istoic, le-am ardtat... adicd document n-am putut, mil-aususfras Ia perchezi,tie, ta Pitegti, insd il ardtasem la mai mu$i, avea gi Depaftamentul copii gi la Episcopie am ldsat

copii. La Episcopie toatd corespondenla a dispdrut. $l am spus colegilor, nu-i aga... cd sd inceteze cu situalia aceea

necanonicd, care era tot timput cu Augustin, sd intrdm in legalitate. Eu am vrut sd-l fac pe Augustin vicar general, darnu s-a linut de cuvdnt gi i-am susfras... Adicd: ,,O sd rdspunziin fala lui Dumnezeu... in congtiinla ta... te privegte.'\>

(Aici pirintele a intrerupt brusc inregistrarea, deoarece a bdtut cineva la ugi. Poate maicile, care-l chemau la masd.)tu Citam din situl internet al ARCB: <<La 1.12.1983, preofii Arhidiecezei l-au ales pe Pr. Dr. loan Robu, pe atunci

rector al lnstitutului Teologic din lagi, ca administrator diecezan, apoi Sfintul Pirinte Papa loan Paul al ll-lea l-a

numit, la 25.10.1984, episcop - administrator apostolic de Bucuregti. La 8.12.1984, Monseniorul Robu a fostconsacrat episcop la Roma, in Capela Paolini din Vatican, de cdtre E.S. Cardinalul Agostino Casarolli, iar in 1990 a

fost numit arhiepiscop, mitropolit de Bucuregti. lnstalarea solemni in Catedrala "Sfdntul losif' din Bucuregti a avut loc

in ziua de29.Q4.1990, Tn prezenta ArhiepiscopuluiAngelo Sodano, delegat al Sf. Pirinte Papa loan Paulal ll-lea.Excelenfa Sa este al Vll-lea Arhiepiscop de Bucuregti.>