Anul XIV. Arad. Duminecă, 9 Octomvre n. (26 Septemvre v.) 1910. Nr. 206 ABONAMENTUL

h a n . 8 8 Coi ft u jma. . 14 « M o toni . 2-40 «

Nnd de Dumineci •e HD an . 5 Cor.

Pentra România ti America . . 10 Cor.

Und de zi pentra Ro­nan!» ti itrimitate pa

an 40 franci.

REDACŢIA •I ADMINISTRAŢIA Deák Гегепсх-trtexa 20,

INSERTI UNILE И prtmeic la adminit-

(ПГве. Mattem«« pebHce il Lot * t . •chli coi t i flecare şb 20 Ш. Manatcripte пя и taa-

poiazi. Telefon pentra oraa d

tomttat 502.

AVIZ! Aducem la cunoştinţa tuturor abonaţilor

noştri că la 10 Octomvrie vom începe înca­sarea abonamentului prin oficiile postale.

Rugăm pe toţi aceia cari nu doresc să li-se prezinte chitanţa de abonament prin poştă, să binevoiasci a ne trimite abona­mentul înainte de 10 Octomvrie, pentru a ne cruţa cheliueli şi muncă de prisos.

Adm. »Tribuna«.

Un spirit nou în viaţa politica şi socială... a Saşilor.

Este natural, ca între mişcările sociale ale diferitelor neamuri, din aceeaş ţară şi de sub acelaş regim politic, să existe anumite mo­mente de perfectă analogie. Căci aceleaşi cauze produc în mod firesc aceleaşi efecte. Oî\ cât de multe au fost privilegiile, hără­zite populaţiunei săseşti din Ardeal de către Regii Ungariei, starea excepţională nu s'a putut menţine la infinit, căci prigonirile gu­vernelor au început să i tulbure liniştea cu încetul. Vedem acum din z'arele săseşfi, că op'nîa publică a nobililor colonişti e pe cale a recunoaşte şi a se desface din cătuşele unor vechi preocupări şi ruginite principii. Şi ne grăbim a înregistra aceasta întâmplare, căci, fără a acorda elementului săsesc vre-o deosebită importanţă politică în soarta ace­stei ţări, cazul poate fi instructiv din alt

punct de vedere, — instructv pentru rapor­turile noastre.

• Semnul de alarmă înpotriva învechitului

spirit de perseverare într'o politică moşte­nită, Iau dat mai întâi, cum se ştie, tinerii saşi din Braşov, în frunte cu exjulsatul fost deputat Korodi. Cu ajutorul unei gazete, redactată de forţele tinere, ei au adus un ferment nou în discuţie şi au relevat toate defectele unei atitudini de izolare şi de ne-activitate. »Kronstaedter Zeitung«, ce e drept, nu şi a menţinut până la sfârşit vioiciunea în campania de răsturnare a bătrânilor saşi guvernamentali, dar sămânţa odată aruncată, ea a încolţit şi se pare că astăzi toată ge­neraţia mai tînără din Braşov este eman­cipată de sub constrvativismul celor vechi.

Acelaş proces s'a petrecut la Sibiiu, în capitala principala a culturei săseşti. Aici sânt adunate toate comedie Saşilor, toate însemnatele lor capitaluri şi instituţiuni. Şi aici trona, în înţeles strâns al cuvântului, de decenii încoace, bătrânul Dr. Woiff, di­riguitorul politic şi economic ai trebüor să­seşti, un bărbat, ca e reprezintă toate însu­şirile şi prototipul vechei concepţiuni a po­liticei acestui popor. Dar spiritul nou a chemat şi aici fa víu méntele mai nouă, ridicate din sânul poporului. Este numai un an decând aceşti tineri au format o nouă grupare de Bürger-i, cu o gazetă proprie de propaganda, şi, după un an de opera­ţiune inteligentă, noul partid a răsturnat pe D rul Wolff dela conducere şi ş'au făcut drum liber către alte idealuri.

Cine urmăreşte astăzi viaţa socială din Braşov şi din Sibiiu, cum se manifestă ea prin întrunirile, cluburile şi localurile publice ale Saşilor, va observa enorma schimbare ce s'a făcut E parecă o muncă mai in­tensivă, cu scopuri mai lămurite şi cu forţe mai concrete. A încetat toată somnolenţa şi toată indiferenţa clasică şi, în schimb, o viaţă proaspătă s'a înstăpânit peste mica ceată luptătoare.

*

Neapărat, la acest pas înainte, care ne poate servi de model, a contribuit foarte mult şi literatura. In viaţa politică a Ger­manilor de altfel literatura a fost totdeauna un excelent promotor. Saşii au de cât-va timp un bun organ literar »Die Karpathen«, unde în mod franc îşi exprimă vederile asupra acestor nevoi de a preface opinia publică în favorul unor idei mai înaintate. Aici ei mărturisesc categoric, că viitorul lor trebuie să se razime pe ei înşişi şi nu pe alipirea politică la maghiarism, iar conştiinţa lor înfrântă se poate înălţa numai liberân-du se de sub instinctele predecesorilor şi numai evitând a mai conta cu privilegiile.

Sânt aceste vederi mai sănătoase şi o probă de cinste în concepţia nouă politică a Saşilor şi cetim cu oarecare satisfacţie mărturisirile lor.

» Starea de astăzi din oraşele săseşti — scrie numita revistă în ultimul ei număr — aduce o favorabilă schimbare. Nu mai e tăcerea vinovată de mai înainte, căci se simte un clocot de cazan pretutindeni. Până aci era pace şi unire, ceeace însă însemna

FOITA ZIARULUI »TRI BUN Ac.

Hanul ca frei plopi. Cum scapi din coveile pădurii Urşanilor, cam

în apropiere de botul piscului, ajungi la » Hanul cu trei plopi « — o căsuţă cu pridvor larg, spoită cu var, şi ridicată în marginea şoselei ce duce la Drăguşani.

In fata hanului, se întinde o curte largă, în­grădită cu uluc, şi plină cu trescot de vite, în care găinile scormonesc cât e ziuă, după grăun­ţele ascunse pe supt cocenii şi paiele rămase dela căruţaşii care duc mărfuri cătră oraş.

Peste drum, se ridică treptat, treptat dealul Spârlenilor, din inima căruia musteşte un izvor limpede ca lacrima, umbrit cu trei plopi urieşi, cu ramurile îmbrăţişate tocmai sus, In mlădieri adormitoare...

De cum intri pe porţile deschise n'apuci să cobori din trăsură, ori să iei şeaua de pe cal, că moş Trică te-a şi întâmpinat din tinda casei cu vorbe bune, ţinând o mână la chimir iar alta streaşină deasupra ochilor.

îmi aduc aminte: Era într'o dimineaţă de pri­măvară. Plecasem de acasă pe la cântatul cocoşi­lor, iar în revărsatul zorilor coboram priporul Spârlenilor. Din spre pădure venea miros de flori şi ierburi. Soare'e se ridicase deasupra dea­lului, dogorind în mănunchiu de raze jucăuşe; iar satul deşteptat din somn supt aripa dea­lului, fumega printre buchetele de pomi împodo­biţi cu flori albe.

Când am ajuns in curtea hanului, hop şi moş Trică, se ridică din pătucul de blane, coperit cu velinţe scumpe şi aşezate într'un ungher al prid­vorului. M'a primit cu vorbele:

— Iar te aduce nevoia pe la noi, boierule. Ori te-a prins dorul de oraş, de lume, de sgomot. Aşa-s tinereţele. Fără astîmpăr. Azi ici, mâne în Focşani.

Şi sir'gând cătră fiică-sa : — Auzi Anuţo, sai şi doboară o mână de fîn

pentru cai. In timp ce m'aşez pe p-ispă la vorbă cu moş

Trică, ochi», şi gândurile toate mi-se înşirue pe urma Anuţei, care se strecoară ca o suveică peste prilazul gradinei.

Şi e aşa de frumoasă ! Floare a primSverei ! A împlinit de curând şaptesprezece ani. Cu părul negru şi ochii vineţi ca porumba; cu f*ţa albă şi obrazul rumân ci răsura; cu mijlocul mlă­dios ca o crenguţă de calaplr, ce ochi ar fl vă­zut-o, să nu o placă pa Anuţa? Ce inimă n'ar fi tremurat de doruri ucigătoare, de i a r ii căzut odată dragă. Şi mersese vestea de ea în sate de­părtate: ba ş! ia oraşe chiar. Mulţi schimbaseră numele hanului cu trei plopi în «Hmul cu făta frumoasă !...

Eu mărturisesc că ori de câte ori am poposit Ia acest han şi am vizut-o pe Anuţa, zile în şir, săptămâni dearândul am purtat o la minte, In su­flet, în inimă!*...

Odată am însoţit-o până la ciăile cu fân. Era aproape de seară, o seară tristă de toamnă. Amur­gul se lăsa pe văi şi dealuri, topind jeratic de jale peste lanurile îngălbenite, peste frunzele arămii...

Am jntnbat-o: — Ce flăcău din sat ţi i mai drag, Anuţo ? Mi a răspuns întrebătoare: — Nici unul. Toţi Is uraţi şl proşti. Voi bea aşa de frumos, şl era aşa de cuminte!...

Am prins o atunci de amândouă mâniie şi strân­gând o Ia piept, simţîam cum i se sbate inima peste inimii mea înfrigurată !

Cât de frumos m i a părut acel amurg de toamnă !...

Mirosul fânu'tii şi al pletelor ei se răspândea în juru fnl, înfrăţindu se ca miresmele îmbătătoare de busuioc şi sulfină, ce se ridicau din sânu l .

într'un târziu 1 am zis : — E>», ţi-s drag, Anuţo ? Vrei să fii a mea ?

Sä mergem colo departe... unde se topesc zările în umbra văilor; unde se îmbrăţişează amurgul cu dumbrăvile; acolo să căutăm liniştea, feri­cirea ?

Nu mi-a răspuns nimic. Ochii 11 ersu înecaţi în lacrămi. Sfioasă, cil obrajii rumeni, s'a des­prins din braţele mele, fugind ca o căprioară fu­gară, printre cireşii înşiruiţi dealungul grădinii, din care picurau una câte una frunzele moarte !...

Par'că murise ceva şi In sufletul meu!... *

Trecură de atunci doi ani, în care timp n 'o mai văzusem pe Anuţa. Aşa trec anii!... In ne numirale rânduri oprisem caii Ia hanul cu trei plop), dar n 'a fost chip s'o pot întâlni. B j era la oraş, ba la o cumătră, şi niciodată la h m . Plecam atunci spre casă şi îmi trist şl mal în­durerat de cum venisem.

De multe ori seara, când răsărea luna, ori di­mineaţa în revă-satul zorilor, mă prindea un dor

Pag. 2 » T R I B U N Л< 9 Octomvre n. 1010

stare pe loc şi indolenţă; acum însă avem mişcare, progres şi luptă oţelitoare de braţe. Este ca o furtună în noaptea de primăvară şi fulgere brăzdează văzduhul. Lăsaţi să se strice ferestrele, lăsaţi pe cei creduli şi fri­coşi să creadă că piere pământul şi nu vă spăriaţi, căci nimic bun fără rumoare nu se face, pe cum o naştere nu se poate pro­duce, fără dureri. Este prea adevărat, că Dr.-ul Wolff a căzut şi că aceasta întâm­plare este pentru noi, ca şi demisiunea lui Bismarck pentru Germani. Dar spuneţi drept, fost-a Germania atât de slabă ca existenţa ei întreagă să atârne de Bismarck. Ei bine, nu, căci atunci ea n'ar fi dăinuit mai de­parte U

Şi întraltă parte cetim în aceiaş revistă:

•Ajunsesem h acel nivel, încât se părea că e ridicol să mai vorbeşti de Sas, ca de un popor cultural. Formalismul cel mai sec în viaţa lui intelectuală şi cele mai oribile diformităţi în amănuntele de virtute. Fraze umflate servesc drept simţire, iar critica dreaptă şi necruţătoare e considerată ca pornită din invidie. O searbădă superficiali­tate în cunoaşterea înţelesului real al lu­crurilor şi o oarbă supunere convenţiilor umilitoare, — iată expresia tipică a lumei noa­stre în cei din urmă cincizeci de ani !«

Astfel glăsuesc Saşii despre ai ior şi de­spre bătrânii lor cuminţi. Şi Saşii sânt cel mai cult popor şi cel mai ocrotit popor delà noi. Şi cuvântul acesta ai tinerilor, plini de putere explosivă şi de voinţă creatoare e ascultat în toate direcţiile. O vie tendinţă de reorganizare porneşte pe toate tărâmu­rile, înlăturând cioturile şi zguduind din le­targie pe cei rămaşi capabili. Iar în timpul când cel mai lipsit de temperament popor delà noi îşi pregăteşte astfel noua bază a viitorului său, am putea noi oare să tole­răm în mijlocul nostru un curent de săsire a vieţii noastre publice !

Aniversara anexiuni i şi Sârbii. Alaltăieri a fost aniversara anexării Bosniei la monarchia noastră, eveniment care a fost o catastrofală lo­vitură pentru aspiraţiile pansa bf şti. Din prilejui aniversării ziarele din Belgrad au apărut, aproape toate, încadrate In negru şi cu articole saturate de ură pentru monarchia habsburglcă. Ziua de alaltăieri, spun ziarele sârbeş'i e ziua de doliu pentru Serbia, pentruca i-s'au răpit două ţ in cari, tn baza leg lor fireşti eterne, ti aparţineau. Popo­rul sârbesc nu se va împăca niciodată cu gân­dul răpirii Bosniei şi ziarele fac apel, ca Sâ'bii să se pregătească* necontenit, zi de zl, an de an, pentru marele război de recucerire. — Studenţii universitari din Be'grad au organizat alaltăieri meetlnguri, împotriva opreliştei categorice a gu­vernului. Poliţ'a a tolerat meetingurile şi stu denţil au ţinut cuvântări agitatoare ln f>ţa sta­tuie! lui Mihai. Un'i dintre orstorii tinerimei au profeţit, că eliberatotii Bosniei şi Herţegovlnei nu vor începe expediţia de recucerire, trecând peste riul D.ina, ci vor veni peste apele Dunării şi ale Savei. Cuvântările războinice a'e tinerilor au în­flăcărat mult mulţ mea.

• Contele Apponyi electorul lui Roosevel t?

Nu de mult o ştire ciudată şi bizară a circulat în presa ungurească şi a fost înregistrată şi de noi. Se vestise adică, cu prilejul vizitei lui Roosevelt Ia Bu­dapesta, că contele poreclit «goarna delà Jászberény*, va pleca în America să agite, pentru reuşita lui Roo­sevelt Ia viitoarea alegere de preşedinte în Statele-Unite. Se pretindea chiar cu multă emfază şi lăudă-roşie, că vizita lui Roosevelt în Budapesta nici n'a avut alt scop, decît înduplecarea lui Apponyi pentru un asemenea rol celebru. Bineînţeles că nobilui Ap­ponyi n'a desminţit nici pînă în ziua de astăzi svo-nul acesta bizar, desigur fiindcă se simţea adînc măgulit în orgoliul său de pretins orator celebru al Europei. I.

Dar iată că s'a găsit un adorabil naiv, în persoana redactorului fiţuicei ungureşti din America «Szabad-sag» care, — desigur pentru a face şi mai mult eciat de acest acord al mr-relui Дрропуі — a avut neno­rocita inspiraţie de-a s*c Informa direct delà Roosevelt asupra adevărului ştirii din chestiune. Şi desigur n'a rămas încîntat bietul, primind următorul răs­puns :

— Roosevelt se simte foarte măgulit de telegrama ce i-aţi adresat şi drept răspuns declară, că svonul din chestiune e de-o provenienţă atît de fantezistă şi eatît de abursd, încît poate nu e vrednic nici de cea mai mică atenţiune. Bine înţeles că contelui Apponyi nici prin minte nu i-a putut trece gîndul unei participări,

în interesul lui Roosevelt, la luptele electorale. Franlt Harper (secretarul lui Roosevelt).

Contele Apponyi se poate felicita de acest perdal meritat şi mai lipseşte de acum numai o desminţire din partea lui ca faima oratoriei ungureşti să fie pt deplin salvată.

O voce germană despre Ungaria. »Dan-zers Armee Zeitung« din Viena publică in nu­mărul său din urmă un articol Important despre chestiunea naţionalităţilor din Ungaria. înfierând politica de maghiarizare şl brutalităţile el fără de număr, mai ales pe socoteala Românilor, ziarul militar austriac f ice următoarele constatări mar-csbile : I

i >De sigur că mijlocul cel mai practic pentru!

restabilirea păcii naţionale In Ungaria şi pentru \ răspândirea culturii, sânt brutalităţile jandarmilor. \ Dacă acei te brutalităţi vor spori In măsura Ini care se pun la cale astăzi, preocupând sistematic; opinia publici, Magh arii vor vedea ln curînd lu-cruri cu totul neaşteptate ln locul păcii anunţate atât de so lemne, i

Pentru Ilustrarea părerilor sale »Danzers Armee Zeitung« Ir şiră săibâtăclile mii nouă ale jtndar-milor, exclamând că »până şi răbdarea ds miei a \ Românilor pacinici va trebui să dispară, după j atâtea provocaţiunl ale Maghiarilor*. \

Ziarul austriac îşi Incheh articolul cu aceste constatări preţioase:

«Barbaria ungurească e p e calea cea mai bună de a sili naţionalităţile din Ungaria să se apere singure şl de-a compromite cu totul reputaţia monarhiei în străinătate şi mai ales în România. Procedarea auforitiţilor ungureşti este cel mai si­gur mijlor, de-a spulbera simpatiile pe car! Au­stria le mai are în regatul Dunărean. Sa potrivesc , oare aceste lucruri tocm*l acum, cu necesităţile ! poüt'cei externe a monarhiei?»

I Convocarea Relchsrathului austriac. >Prä­

ger Tig-blatt« e informat că Reichsrathul Au- J strici va fi convocat înainte da 10 Noemvre.

Audienţa lui Khuen. Din Viena se telegra­fiază că minlst/ul preşedinte contele Khuen-Hé-derváry a fost primit astăz', la orele 12, ln au­dienţă de către Maj. Sa. Audienţa a durat mai bine de I orë. Contele Khuen a raportat Maje-staţii Ssle despre consfătuirile sale cu miniştri comuni.

nebun de ducă, da ochii vineţi. Mă duceau atunci gândurile pe priponii Spărlenilor, şi in mai puţin de-o clipă, eram ia clăile cu fân din grădina ha­nului cu trei plopi. Aci stam de vorba cu Artuţa, ii spuneam câte toate, nimicuri dragi, pe cari nu i-le am rostit nici odată. Şi mă depăitam de ea târziu, cu aceleaşi păreri de rău, ca In vremea de demult !...

Era In prima Duminecă după Paşti. De trei zile Imi fugeau gândurile tot la Anuţa. N'am mai putut înfrânge puterea dorului şl am luat drumul cătră Drăguşani. Peia prânzul mare apropiam de hanul cu trei plopi. Plouase toată noaptea, o ploaie măruntă, tomnatică. După prânz însă, ce­rul se limpezise, păsărelele săltau voioase prin ramuri, iar soarele dogorea din înalţ mi. Toată natura era veselă, înviorată !..

Când am oprit cai in faţa hanului, am zărit curtea plină de lume gătită de sărbătoare, şl o horă de curînd începută, creştea u fiecare ins ce se prindea Ia joc. Viorile săltau vesele; naiul fluiera facând ecou vâlcelelor]; iar cobza greoaie, ţinea hangul cu îndemnul : z? mă, z! !..

Nu ştiu de ce mi a trecut atunci un fior prin inimă! Dar mai ales când am văzut pe moş Trică venind gătit spre mine...

Stam răzimat de aripa trăsurii, cu o mână apă-sandu mi inima, iar cu ochii ţintă Ia hora care creştea mereu. M'a întâmpinat cu vorbele:

— H *i să bem un pahar cu vin. Azi sânt so­cru. Am măritit pe Anuţa. Vină sus, de-o vezi ce mândră e!...

Fiecare cuvânt îmi ardea inima, fiecare clipă îmi săgeta sufletul. Nu ştiu, ce am zis atunci. Slmţiam ncmai un pustiu fără mărgini cum cre­ştea în jurul meu, în mine !... într'un târziu 1 am răspuns :

— Iartă-mă moş Trică. Nu pot merge sus, mă grăbesc. Trebuie îă apuc ora trenului. Plec da-parte,.. Adă-mi aici un pahar cu vin. Pe Anuţa o văd altă dată...

In timp ce moş Trică venea cu plosca plină şl cu lăutarii spre mine, simţeam cum mi-se înă­buşe inima, cum mă îneacă p'ânsul. Când am închinat, cu vinul, am înghiţit şi prinosul de ia-crăml, ce nu le am putut stăpâni să nu curgă!... Moş Trică m'a privit înduioşa*, şi s'a depărtat de mine zlmbindu-mi negrăit da trist!...

...Şi hora se lărgise cât curtea hanului, săl'ând mereu în chiotele flăcăilor. Departe, alături de un flăcău spânatic, se legăna uşor, ca o frunză pe ramuri, Anuţa, cu obrajii rumeni ca răsura, cu

ochii vineţi ca porumba. Beteala de aur ce i În­cununa părul, sciipta In bătaia soarelui, ca visele dragi ce mi-au încununat odată sufletul!..

Târziu, am pornit în trapul cailor, ducând cu mine în lume o inimă tristă şi lăsând în urmă un mănunchiu de iluzii moarte!..

Corist. A. Oiulescu.

Dări de seamă. Dl Angel şi St. O. losif: C i r e ş u l u i LucuIIus, Mi­nerva 1910. — Ioan Adam : Aripi tăiate,JMinerva 1910.

Nu ştiu felul de-a lucra împreună al d-Ior D. Anghel şi St. O. losif; dar dacă e adevărat, că fiecare poezie, fiecare schiţă şi fiecare articol e izvorît din sufletul ambilor poeţi, atunci, jude­când după volumul de faţă, unul aduce cu sine o fire mai mult contemplativă, iar celalalt o fire mai mult meditativă. Uaul adecă, e deprins să privească mai mult In afară, culegând formele sub care se prezintă viaţa, iar celalalt e deprins să se coboare In sine însuş", îndeletnicindu-se mal mult cu analiza interioară a stărilor sale su-

Fabrică de parchete, = Cluj—Kolozsvár. —

Fabrichează orice parchete din sterjar şi carpen pe fond de asfalt.

Lucrări de cherestrea în orice mă­rime, în lemn de stejar, carpen şi brad.

Primeşte prelucrarea completă a du­şumelelor.

9 Octomvre n. 1910 » T R I B U N A * Pag. 3

Scrisori din Bucureşti. Hiinţelegerile din stnul bisericei. — încurajarea mirtului cu Anglia. — Cultura artistică în pale. — înmormântarea lui N. Volenti. — Ani­

versara proclamării regatului bulgar.

Bucureşti, 23 Septemvre.

Câtva timp se părea că conflictul bisericesc, de pe ui ma (ătula n'au profitat decât acela, cari dutau prozeli{i în sânul bisericei ortodoxe ro­mâne, a fost aplanat, că certurile nu vor mai Isbucnl şl liniştea se va întiona î i biserica stră­moşească.

Odată cu începerea a .tîvltăţii politice, neînţe­legerile din biserică au început a forma şi ele obiectul unei vii discuţii. Duşmaaii Mitropo­litului Primat şi au reînolt acuzaţiunile în contra tcestuia. Preoţii din eparhia Romanului dau semne de nelinişte. O simplă ordinaţlune mini sterială, prin care se opreşte încasările cu discul In scopuri străine de biserică, a produs o ade rirată furtună. Sfintele canoane sân» invocate irăşi de cel nemu'ţămiţ'. Se aduc în discuţie :hestil cari au fost tranşate de mult, cum e de pildă aceia a consistorului supe ior bisericesc.

Spiritul de războire este alimentat de duşmanii bisericei, alimentat de unii inconştienţi, cari neso­cotind menirea naţională a bisericei, ţin orbiş la dispoziţie cutărui sinod ecumenic. Lupta se dă chiar In sânul bisericei.

Cei nemuJţam;ţi au scos un ziar, anums >Ro-mânia Creştină < redactat de preoţii St. Păunescu şl Fl. Drighici, caterisiţi In urma gravelor lor abateri delà legile bisericei. întrucât aceşti foşti preoţi sânt conduşi In primul rând de dorul de i'şl răzbuna pe sf. Sinod, care i a caterisit, uşor Işl poate oricine închipui violenţa cu care ei scriu în contra şefilor bisericei.

Orice dispoziţie In conformitate cu spiritul nou, este considerata drept ateism. Toţi aceia cari afirmă că biserica este In primul rând o institu­ie naţională, sânt ocupaţi de ateism. Mai adău­giţi la toate acestea şi amestecul unor oameni ctri speculează această stare de lucruri In vede­rea unor scopuri politice şi ori şi cine îşi poate Închipui ce va fi peste câteva luai, dacă nu se vor lua din vreme măsuri pentru liniştirea spi­ritelor.

Şi In timp ce se petrec toate aceste», pe sub iicuns agenţii propagandei străine lucrează. Ca­nonicul Baud, care a fost lăsat să Intre in ţară pentru a'şi regula afacerile, de 15 zile petrece In Bucureşti, deşi termlnul acordat era numai de cinci zile. Ce face agentul papismului In acest

timp la Bucureşti îşi poate închipui ori şi cine. Presa a început să protesteze In contra toleranţei autorităţilor, cari ii lasă să petreacă fn ţsră peste termenul ce i s'a dat. Protestul e cât se poate de îndreptăţit. Căci nici odată mai mult ca acuma prezenţa acestui individ In ţară n'a fost mal pri­mejdioasă.

• Nu de mult dl M. Orleanu, ministru al Indu­

striei şi al comerclului a început negocierile cu asociaţlunea marilor importatori de cereale din Londra in vederea stabilire! unor raporturi directe de transarţiunl comerciale Intre exportatorii din Londra. Aceste negocieri sânt pe cale a se sfârşi după dorinţa ministrului român. Marii importatori englezi au primit propunerea dlui Orleanu. In ve dtrea stabilire! a:elor raporturi, el au convocat ia Londra o conferinţă, care se va ţine pe Ia finele lunel iui Noemvre.

La această conferinţă vor lua parte toţi marii exportatori de cereale din România, câte un de­legat al Bursei din Bucureşti şi Brăila, precum şl doi reprezentanţi ai ministerului de comerciu şi industrie. Programul definitiv ai lucrărilor con ferenţel se va stabili zilele acestea. Ştirile despre aceste demersuri ale dlui Orleanu au produs o vie satisfacţie in cercurile comerciale d n Româ­nia. In cazul când se vor putea stah.ii raporturi directe Intre exportatorii români şi importatorii din Anglia, agricultura românească va scăpa de un greu impozit extraordinar, pe care 1 plăteşte, sub formă de comision speculatorilor din Anvers şi Rotterdam.

• Mişcarea pornită astăprimăvară de unii profe­

sori pentru desvoltarea gustului artistic al elevi­lor de şcoală, ia proporţii tot mal îmbucurătoare. Cultivarea gustului artistic In scoale preocupă as­tăzi pe cei mal de seamă pedagogi. S'a înfiinţat o societate compusă din profesori şi oameni de litere, cari şl au fixat un program de muncă, delà a cărui executare se aşteaptă multe rezultate fru­moase.

Membrii societate! îşi propun a deştepta Inte­resul elevilor pentru artă, prin conferenţe, prin lecturi din marii autori români şi streini, prin or­ganizarea de audiţii muzicale, prin expunerea de tablouri ale pictorilor noştri de seimă sau a re­producerilor după operele marilor pictori străni. In chipul acesta educaţia sufletească a tinerelor generaţii se va face cu mai mult succes iar dra­gostea pentru frumos se va putea sădi In su-flele din vlrsta cea mal fragedă.

De-ocamdată societatea pentru cultivarea gus­tului artistic In şcoală şl a început realizarea uaor

puncte din program prin Împodobirea câtorva sale de şcoală cu tablouri reproduse după cele mai însemnate opere ale pictorilor români şi străini. Pe lângă folosul ce 1 va aduce această iniţiativă In ce priveşte cultivarea sufletului tfne-rlmei, ea va contribui totdeodată Ia popularizarea operilor artiştilor noştri, car), ca nicăirl, sânt aşa de puţin cunoscuţi. Ba mulţi dintre ei sânt mai cunoscuţi şi mai apreciaţi în străinătate decât Ia noi.

Scopul este frumos. Realiza ea lui depinde însă de alegerea operelor şi a autorilor, cari se vor recomanda tinerimei. Vor înţelege membrii numitei societăţi că aici nu mai merge cu velei­tăţi de şcoală literară şi artişti ;ă, nu mai merge cu simpatiile personale? Căci frumosul este fru­mos, ori unde s'ar manifesta el. înclinând însă cătră anumite curente, uşor se poate întâmpla ca gustul pentru frumos al tinerimei, în loc de a se cultiva, să se corupă cu totul. Viitoarea activita'e ne va dovedi, dacă numiţii domni ştiu să aleagă calea cea dreaptă.

Astăzi a avut loc la Iaşi înmormântarea regre­tatului jurist şi poet N. Volenti. Ieşenii au ţinut să-i facă o înmormântare cât se poate de fru­moasă acestui ales f.u al oraşului lor. Numărul mare de coroane trimise de aceia, cari l-au iubit şi l-au preţuit sânt dovada cea mai mare a sim­patiilor de cari gingaşul 'scriitor se bucura. La înmormântare au fost reprezentate toate societă­ţile culturale din Iaşi.

Volenti a scris până în ultimul timp. In urma Iui au rămas un mare număr de manuscrise, ver­suri şi proză, precum şi un roman, neisprăvit încă >Pentru o zestre*. E vorba că prietenii Iui să editeze aceste scrieri, fireşte, dupăce se va face cuvenila selecţionare, într'un volum.

S'a împlinit ieri un an delà proclamarea Bul­gariei ca regat. Bulgarii din Bucureşti au serbat această zi cujtoată solemnitatea. La biserica bul­gară din ca'ea Călăraşi s-a oficiat un Te-Deum, cu care ocazie s'a arătat însemnătatea zilei. De remarcat este că autorităţile şi guvernul român n'au fost reprezentate la această serbare. De ase­menea nici membrii corpului diplomatic din Bu­cureşti. Faptul pare a ti un răspuns la atacurile neîntemeiate ale presei bulgare faţă de România.

Corespondent,

feteşti. Această îndoită atitudine artistică, izvotîtă din două temperamente deosebite, dar care se întregesc unul pe altul, se vădeşte aproape In flecare sch ţă din *Clreşul Iul Lucullus<. Citiţi

•Povestea unei console, Scrisoare veche, Spove­danii şi Pietate şl veţi vedea că toate aceste bu citi se datoresc unui suflet deprins să se cerce­teze pe sine Insuş', se datoresc unui om, care In fiecare clipă Isi analizează stările sale sufleteşti provocate de lumea din afară şl ciută să prindă acele legături tainice, cari unesc sufletul nostru cu ŞL fieful vieţii înconjurătoare.

Citiţi apoi La ţară, Din lumea Parcelor, In parcai Expoziţiei şl In spital, — şi veţi vedea că aveţi dinainte o rară putere de observaţie, care isbuteşte să prindă tot esenţialul unei pri veliştl, toată semnificaţia unui colţ din natură.

Pentru aceşti doi scriitori, peisaglile din na tură nu sânt de eât nişte motive de gândire. Ei nu zugrăvesc natura de cât atunci, când prin a ceasta zugrăvire au prilej să exteriorizeze o anu­mită stare sufletească a lor, personală, sau să releveze existenţa unui spirit invizibil, care pât-deşte la spatele feluritelor forme şi întrupări din natură.

Nu ne sfiim, prin urmare, să afirmăm că d nil Anghel şi Iosif încearcă, cu mu't succes, o lăr­

gire a orizontului de inspiraţie, făcând din sufle­tul lor propriu un câmp de ce rcetare şi de ana­liză Intimă. O mare parte dintre seriitorii noştri de azi s'au lăsat prea mult robiţi de întâmplările lumii externe şi din această pricină literatura discrlptlvă s'a întins ca o adevărată molimă.

Astăzi insă, se acceatuiază tot mai mult ten­dinţa de a strămuta obiectul observaţiei din afară înăuntru, dând naştere acelei literaturi de ordin Intim, răzimată pe cercetarea vieţii interne.

Dacă Ia această Insuş re de fond, adăogăm însuşirile de plasticitate şi de preciziune ale formei, am spus tot ce alcătueş'e valoarea ulti­mei cărţi a d lor D. Angei şi St. O. Iosif.

* >Aripi tăiate*, s'ar putea numi, acest volum

de schiţe al domnului Adam, un carnet personal de observaţii. Simple fapte, auzite sau văzute, sânt însemnate şi povestite. Fiecare fapt insă e însoţit de o reflecţie, de o interpretare — şl aici stă toată valoarea rcestul volum.

Nu cred, prin urmare, că s'ar putea face spi­rite pe socoteala subiectelor tratate de dl Adam. Multe din ele sânt banale, — e drept, dar toc­mai faptul, că dl Adam a izbutit, ca dintr'o ba­nalitate, dintr'o privelişte obişnuită, dintr'o în­

tâmplare s'mplă să smulgă o semnificaţie, un în­ţeles sH/w/or.alcătueşte meritul artistic al D-sale.

Sânt lucruri, vedeţi, care printr'o continuă re­petare ajung să nu ne mai impresioneze de loc. Ele ne-au impresionat la început, când le-am vă­zut, sau le-am observat pentru întâia oară: după câtva timp însă, simţurile noastre nu mai încearcă nici o plăcere, nici o mişcare şi nici un interes în faţa lor. Aceste lucruri au trecut, pentru sim­ţurile noastre, în domeniul banalităţii. Artiştii însă sânt înzestraţi cu aceea minunată însuşire de-a transforma banalitatea, de a o pune într'o lu­mină nouă, împrumutându-i strălucire şi relief. E o banalitate, de pildă, să spui că există roiuri de fluturi şi de gândaci, care în timpul nopţii se nă­pustesc spre lumină, şi dl Adam se opreşte Ia un asemenea fapt. Faptul însă e ridicat Ia o fru­moasă înălţime simbolică. Citiţi apoi mai departe Amăgire, Mărire şl cădere, Drumuri greşite, Pă­catele părinţilor, Ipopotama, Răscoalele ţărăneşti şi Măudra, şi veţi vedea, cum unele lucruri foarte simple, dacă sânt interpretate a- tistic, pot căpăta perspectiva largă a celor mai frumoase simboluri. C. S. F.

NEUMANN M. cro i tor pen t ru domni ,

fnrnisorul câ r t i i s e s . r e ţ e l e ş i camer ia l c .

jVíarjazin dc haine pentru bărbaţi, copii si fetiţe

IN ARAD.

» T R I B U N A » O Octomvre n. 1910

Reîoluţia din Portugalia. Revolufia din Portugalia s'a terminat.

Pretutindeni î;i ţară proclamarea republicei a fost Salutată cu entuziasm. Rând pe rând trec în tabăra revoluţionară şi cei din urmă ofiţeri rămaşi credincioşi Regelui detronat.

Republica a fost recunoscută şi în mod oficial. Spania a fost cea dintâi putere care a recunoscut republica, a urmat apoi An­glia şi Franţa, ai cărei reprezentanţi în Lisabona au făcut vizite şefului noului guvern.

Familia regală a părăsit Portugalia pe vaporul »Amaiia« şi a sosit la Gibraltar.

De-acum începe munca de reorganizare.

împuşcaturi au nimerit chîrasatul >Sio Paolo«, care numai decât s'a retras. Celalalt chirasat a început bombardarea citadelei »Sao Yorge*, a cărei garnizoană s'a predat arborând drapelul republican.

Inh'aceasta, noaptea în strade se dase o luptă sângeroasă de artilerie între trupele regeşti şi revoluţionare. Trupele regeşti au avut succese şi au profitat de întunecime ca să-şi întărească poziţiile. Lupta aceasta a durat noaptea întreagă. De pe coperişul otelului corespondentul englez a văzut cum chlrasatele »Adamastor« şl »Sao RafaeU au luminat golful cu reflectoare puternice până au găsit vasul >Dom Carlos«. Refiectoa rele au luminat vasul întreg, pe care se zări un grup de ofiţeri. In acelaş timp chlrasatele au dat mai multe sslve de foc, omorând ofiţerii de pe ultimul vas de război credincios Regelui.

Marinarii şi vasele de război au hotârlt lupta în favorul republicanilor.

mare parte gardişti din garda municipală şij cavalerie. Toate regimentele au trecut la № publicani. Azi regalitatea nu mai are nici o armată.

Programul guvernului.

Programul noului guvern, în lineamente generale, e următorul:

Laicizarea şi promovarea instrucţiei pu-| blice ;

desvoitarea şi reorganizarea armatei con! tinentaie şi maritime ;

garantarea independenţei judecătorilor; despărţirea bisericii de stat ; organizarea creditului. Guvernul provizoriu va sta la cârmă cel

mult trei luni de zile.

Tricolora! românesc*). j Şl dacă ar mai fi trebuinţă de vre-o probi că i

colorile vânăt, roşu, galbln au fost colorile Ar- : dealului, înainte de diploma împ. Maria Theresia cu multe secole, ne o spune mai clar ca lumina soarelui decretul regesc din 9 Februarie 1874 In următoarele cuvinte: » Conţinutul şl forma seu-tu !ui Ungariei şi a singuraticilor ţări, cari consti-tuesc statul maghiar, 1 a statorit uzul legal de mai multe secole, pe baza desvoltarii istorice milenarei f Descrie apoi cu deamiruntul scutul Ungariei împărţit în patru câmpuri, în care sânt cuprinse ţările ce se ţin de coroana sf. Ştefan, in al pa­trulea câmp e scutul Ardealului, cu colorile roşu, vânăt, galbăn. In scutul Ungariei crucea e româ­nească, cu talpă (textul : >román Ízlésű úgyneve­zett talpabkereszt«).

Decretul regesc demanda: »In toate actele de stat, care privesc exclusiv ţările coroanei ungu­reşti, ce vor emana în numele regelui şi se vor prevedea cu subscrierea sa, pe viitor astfel de sigil să se întrebuinţeze*.

Am lăsat să se cerceteze In muzeul din Bu­dapesta, unde credeam că se păstrează steagurile, cari au fost purtate la încoronarea regelui şl cu ocaziunea serbărilor milenare; scopul Iml era să mă conving In ce ordine se găsesc colorile Ад-dea'ului pe acele steaguri; dar In muzeu nu se păstrează. Eram curios să văd, că oare nobilimea maghiară mai avea cunoştinţă despre ordinea colorilor ardelene.

Curiozitatea mea era îndreptăţită, pentrucă în­suşi regele ne spune după încoronare, în susci-tatul decret că: >ln timpul mal nou, scutul ţării, atât tn infăţoşarea singuraticelor elemente, cât şi în compunerea acelora, s'a depins In modul cel mai variat şi defectuos, din care cauză, la pri­vinţa autenticităţii picturii scutului ţării, a început a domina părerea nesigură şi dubietate etc.<

Să ne mai mirăm că la adunarea din Blaj Inj 15 M&i 1848 a purtat nu ştiu cine un steag: roşu, alb, vânăt, crezând că e românesc; iar Maghiarii In dieta din Cluj, i'au declarat de steag muscă-Iesc. Ba că până în ziua de azi foarte puţini ar­deleni ştiu — dacă Intr'adevăr ştiu — că colo­rile Ardealului au fost şl sânt: vânat, roşu, gal-băn. Chiar şi guvernatorul Ardealului principele Schwarzenberg, în a. 1852 când cu venirea re­gelui In Ardeal, a ordonat arborarea steagului: roşu, vânăt, galbăn, în credinţă că aceasta ar fi ordinea colorilor Ardealului.

Atâta e tot ce am putut descoperi în bibliote­cile patriei. Duşmanii neamului românesc se poartă cu ură nespusă faţă cu colorile româneşti, nu numai la noi, dar şi în Bucovina. Am cetit cu mare disgust persecuţiunile ce au îndurat fraţii noştri din Bucovina pentru steagul cu trei colori româneşti. Eu ca om bătrân şi păţit, sânt

*) Vezi »Tribuna« nrele 201, 205.

C u r s u l l u p t e l o r . »Daily Cronicle« pdmrşte din Lisabona urmă

torul raport amănunţit despre revoluţia de Marţi: Masele mari ale populaţiei au rămas apatice

şi numai în număr disparent au luat parte ia lupte. Trupele credincioase Rfgeui, mai ales garda municipală, au luptat 30 de ore cu mare vitejie, mai ales că erau în număr neînsemnat şi conduşi de ofiţeri lipsiţi de entuziasm Mulţi ofi­ţeri erau în taină înţeleşi cu repub icanii, în ta băra cărora în cele din urmă au trecut toate trupele.

Răscoala din seara de 3 Octomvre, Luni, a fost suprimată. Republicanii s'au dus numai de­cât în cazarma de artilerie şi la apelul lor arti­leria s'a răsculat. Ofiţerii au fost arestaţi şi s'au distribuit arme şi muniţii Ia cetăţenii republicani. Conform unui plan chibzuit înainte au ocupat cu 4 tunuri o poziţie strategică însemnată. Şi cele­lalte trupe au trecut apoi în tabăra revoluţionară, înainte de ce guvernul ar fi avut vreme să mo­bilizeze întreaga gardă municipală. Comandantul de piaţă al Lisabonei şi mulţi ofiţeri în noaptea în care a isbucnit revoluţia e;au în Cascaes, unde Regele dase un banchet în onoarea preşedintelui Braziliei, mareşalul Hermes de Fonseca. Lipsa aceasta a comandantului a mărit şi mai muit ză­păceala şi dizordinea trupelor regeşti. In vremea aceasta au sosit în oraş ofiţerii marinei şi trecând, călări pe cai de birje prin trupele regeşti, au ajus la trupele revoluţionare şi au luat ei conducerea lor, care fusese până acum în manile revoluţio­narilor civili.

Lupta a dăinuit întreaga noapte de Luni spre Marţi. In zori de z\ revoluţionarii s'au îndreptat înspre palatul regal Necessitades, unde a fost primiţi de Infanterie în salve {vehemente, caii i-au silit să se retragă In dizordine, lăsând In urma lor mulţi prizonieri. Până la răsăritul soarelui, marinarii au arborat pe cazărmile de marină dra­pelul republican ş>, împărţiţi în mai multe detaşa­mente, au pornit înspre palatul regal. In acelaş timp trei vase de război au arborat drapelul re­publican, salutând arborarea lor cu salve de tu­nuri. Pe bordul vasului >Dom Fernando lie s'a desfăşurat o luptă crâncenă, în cursul căreia dra­pelul republican de repeţite ori a fost coborît. Chirasatele >Sao Rafael* şi »Adamastort, cari trecuseră la republicani, s'au postat în faţa va­sului amiralităţii >Dom Carlos I<, pe care fîlflla încă drapelul regal. Chlrasatele au plecat apoi la Aîcantara, de unde au început să împuşte asupra palatului. A doua împuşcătură a nimerit drape­lul regal, sfărmându-l. Celelalte împuşcături n'au nimeri'.

Regele Manuel a observai bombardamentul cu cel mal mare sânge rece şl la Început cu nici un preţ n'a voit să părăslască palatul. Când în cele din urmă s'a hotărit s 'o facă, şi a aprins zîmbiiid o ţ'gară. Fuga a avut un caracter umili­tor, mii ales că Marţi dim'neaţa revoluţionarii 11 adresase un ultimat, provocându 1 să-şi dea demis'a până la orele 4 d. s.

la vremea aceasta trupele credincioase Rege­lui adusese! ă tunuri în piaţa Dom Pedro. Două

Noaptea de Lnnl. Zarul monarchist >Diario Noiizbs» din L !s

sabona, numărul apărut Marţi dimineaţa, scrie următoarele despre începuturile revoluţiei.

Ora 1 dimineaţa. Se aud împuşcăturile vapoa­relor dela Campolide. In oraş mai circulă birji, dar se obsearvă concentrări de detaşări grăbite de trupe.

Ora 1 şi 20 minute. Se aud împuşcături dese. Regimentul de infanterie n-rul 16 a părăsit cazarma sub conducerea ofiţerilor de marină. In toate stra­dele sînt trupe. Se aud împuşcături de tunuri de pe vasele de război.

Orele 2 dimineaţa. In palatul regal se află un regiment care dispune de mitraleze. O companie a gardei municipale părăseşte cazarma.

Ora 3 dimineaţa. Civilişti au plecat în automo­bile Ia cazărmile armatei continentale pentru a răscula garnizoanele. După o luptă scurtă au fost alungaţi.

Orele 3 şî 35 minute. Se zice că echipajul chirasatului »Sao Rafael« s'a răsculat. Banca Portu­galiei e păzită de trupe.

Orele 4 şi 30 minute. Miniştri s'au întrunit în consiliu.

Aici se termină raportul.

Fuga familiei regale. Lisabona, 7 Octomvre. Ouvernul provizoriu

ştia despre toate momentele fuge! Regelui şi a luat dispoziţii întinse ca nu cumva să i se în­tâmple ceva. De planurile republicanilor ştia şi ministrul Angliei şi un alt membru al corpului diplomatic.

întreaga familie regală: Regele Manuel, regi­nele Amaila şi Maria P/a, cum şi infantele Al-fonso au găsit refugii pe iahtul «Amalla», cu care au plecat la Oibraltar. In cursul bombarda­mentului palatului, Ragele Manuel a părăsit pa­latul pe o poartă dosnică şi a plecat Ia Mafra, de unde înconjurat de 20 călăreţi s'a îmbarcat Ia Erlteira, pa o barcă, care l a condus pe iahtul «Amalla».

Oibraltar, 7 Octomvre. Iahtul «Amalla» a sosit cu familia rcga'ă în port. Ouvernorul englez s'a dus pe bord pentru a saluta pe regele Manuel.

Recunoaşterea republicei. Lissabona, 3 Octomvre. Oraşul e liniştit

ca şi înainte de revoluţie. Proclamaţia noului guvern e primită cu simpatie. Anglia, Fran{a şi Spania au recunoscut republica.

întreg corpul diplomatic, în frunte cu decanul lor, ambasadorul Greciei, au făcut vizite la membri guvernului provizor.

Trei mii de morţi. Lissabona, 8 Octomvre. In republica Por­

tugaliei domneşte iarăş linişte şi ordine. S'a început înmormântarea jertfelor revolu­ţiei. Numărul morţilor e aproape 3000, mai

Cei cari doresc :

să se adreseze cu toată crederea fabricanţilor

în­de bune, =

frumoase. ™blltr^7Z • Г_. ' Sacékely şi Réti d i n Marosv_is___*__elyj

<F*i£tţa. 6 5 _ ; é o _ - e » y i -4T).

La cerere prezentăm şl In provincie bogata noastră colecţie. La Înţelegere aparte expedăm franco în ori ce parte a Ardealului. - Atelier de primul rang. » Mare asortiment de • » t r u sou r i pentru mirese.

Nr. 206 - 1910. » T R I B U N A « Pag. 5

de părere, să nu se expună poporul Ia persecu­tării; să nu facă fără voie pe voia »streberilor«, tari trăersc din suspi{ionări şi denunţări. Să nu se motiveze cu aceea, că sânt colorile

ie pe steagul Ardealului, ceea ce nu-i îndrepta­re pe Bucovineni să poarte astfel de steaguri.

După contopirea Ardealului în Ungaria (1868), nici pe Românii ardeleni nu i mai sufere să se lolosiască de asemenea steaguri, cu toate că în scutul Ungariei se găsesc împreunate prin lege insigniile tuturor ţări'or de supt coroana sfântu­lui Stefan, astfel şi scutul Ardealului cu colorile sale, Dar fraţii noştri din Bucovina n'au trebuinţă sase folosească de astfel de motivare. Bucovina ca ţară îşi are steagul său cu colorile : vânăt şî roşu. Are însă tot ca ţa-ă scutul său în treicoiori nationale, anume: tot pe steagul ţării: vânăt şi roşu, in mijloc este un cap de zimbru fioros (bour bosurus), apoi trei stele mari de aur: una deasupra capului, alta de-adreapta, iar a treia dea stânga capului. (Vezi >I_andeswappen und Landesfarben«, von Dr. Karl Lind)

N'are de a face nimic că scutul se ţine de h • midiei, vorba e să ţii conştiinţa naţ'onală v'uă ;l deşteaptă, şl să te desfâtfzi în » scumpul n o itru tricolor*. In ce forml ţ '-se prezintă, e u n :e de tot secundsr; i*r in formi arătată eşti In ndrul leg", nu te poste opri nimeni. Ş- încă :evs: scutul acesta e un document, că Bucovina nu e nici ţară nemţească, nici ţară muscăleaseă, sau rutenea?că ci că e ţară românească, ruptă din Moldova.

Poporul n'are să se ocupe ds steaguri, n'are si se expună Ia persecuţuni, are însă: să cultiv? portul strămoşesc cu colorile naţionale, are să ţină cu sfiV.ţinie la tot ce e naţional, pentrucă: «Apa curge, pictdle rămân*. Apoi p'in scrieri In llmbaglu atrăgător, 1* înţtUsul poporulu' ; тпзі îles prin cor.feilnţs publice şi repnzîntaţlu ii teatrale de conţinut national, să se preamărească ttracteru1, mora'itatea, virtutea cetitnteascl, cu un cuvânt >omuI ideal« ; apoi să se sbicfuiasră, fără m'lă şl cruţare, cei teu doi bani în frei pungi*. Cei ce s 'au făcut >coadă de topor*. Râul ce 1 face cineva neamului său, trebuie fără milă şi mult mai aspru pedepsii, decât Injuria ce |lo face străinii, alcum moralitatea publică e sacrificata.

In scutul, îii arme'e fami'ie! mele, din secolul il XVII, încă se găseîc сиІогГе naţionale, dar ibsfrăgând delà aceas'a, pe m'n ; mă leagă o foarte «scumpă* amintire de ace-te <o'ori. E r a la mul 1865, dieta era convocată !a Ouj, pe baza legilor feudale din amil 1791, să se pronunţe în chestia un'ril Ardealului cu Ungaria. Alegătorii maghia--i s'm adunat In curtea comitatului, având mai multe sffgLltţe de pânză, cu colori'e Unga­riei. Alegătorii români, In număr complet, !n ves­minte sărbătoreşti, tot acolo s'au adjnat; aceş t i aveau un sirgur steag, impozant de mare şi fiu mo?, de rnătasă, cu colo;iieArdealului, Ii comai-dasem eu, ca candid-t de deputat al Românilor. Alegătorii români î i frunte cu min?, care eram supremul funcţionar al comitatului, am protestat

r In contra d etei. Urmarea fu, că în loc să fi fost eu numit secretar la cancelaria curţii regale In Viens, p r ecum fusesem propus de cătră guvernul ardelean, am fost — precum era de prevăzut — trântit în penzie, prin care ml-s'a nimicit vii torul.

Eu adică eram pătruns până In adâncul sufle­tului meu, de adevărul cuvintelor genialului Bâi-cescu şi Oolescu, exprimate cu un sublim entu ziasm de repet te-ori, In cass părinţilor mei în anul 1849: >Până când un popor nu e consti­tuit ca naţiune, n'are ce face cu libertatea*.

In această a mea credinţă n 'am stat u n singur moment la îndoială de a-ml face datorinţa, chiar cu jertfirea viitorului meu şi al copiilor mei. Am făcut deci noi alegătorii român', întocmai ceea ce făcuseră deputaţii maghiari la anul 1863 faţă cu dieta din Sibiu.

Care-mi fu mirarea, că: alegătorii români din celelalte municipii n'au făcut asemenea, (vezi >Memoriul« meu part. VI pag. 74, 78, apoi 159 şl urm.)

Mă resum şi zic: Originea co'orilor Ardealu­lui se pierde în negura vechlmei timpilor se­culari.

In scutul Ardealului, s cele colori au, precum reiese din decretul rrgesc, un trecut istoric mi­lenar.

Psntru poporul român Insă, acele colori s a i t o sfântă moştenire din Dacia Traiarsă, şl au un trecut istoric de două milenare.

Sibiiu, în Decern vre 1901.

losif Stereo. Şuluţu.

Adunarea despărţâmintului Sălişte 8І „Asociaţiunii".

In comuna Vale, care îşi trăieşte trait 1 mocnit în leagănul verde al dealurilor sa'e, nu departe de Sălişte, şi-a ţ i 'ut despărţământul Silişte sl >Asocla|iuneic adunarea anuală, obişnuită în 2 Octomvre a. c. — o adevărată sărbătoare cultu­rali împreunată cu expoziţie de poame şl ţesă­turi romaneşti...

Iată ne adunaţi într'o înfrăţre pitorească : domni şl ţărani, bă)baţi şi fi mei, tineri şi bătrâni din localitate şl de prin satele împrejmuitoare pe pa-j 'ş t /a vfrde dinaintea şcoalei româneşti într'o zi senină de toamnă.

De jur împrejurul comitetului reprezentat prin domni i : Dr. Nicolae Calefar directorul desaerjă mântulul, Petru Dr ig t s , Dumitru Lăpă^at, Dr. loa?! Lupaş, I a i Agârbiceanu, A^tori-j Qerman ?. a. 300—400 de inimi ronuheşU palpitau în aşteptarea vie a desfăşurării frumosului program. Doar în Vale — spun t'ne.il — de când s§nt el, nu s'a văzut atâ'a bogăţ !e de domni ven ţi anume să stea de vorbă cu ţăraili, veniţi cu inimi b'nevo.toare şi cu gândul de ai lumina.

Directorul de mulţi ani al despărţământului Dr. N. Calefariu — o inimă tînă'ă Intr'un venerabil bă rân împodobit cu cărunteţelî unei vieţi mun­cite şi conştienţ'oase — conştienţ-os şi neobosit ş 'acuma deschide adunarea prlntr'un discurs răl-duros şl potrivit Intru foaie pe înţelesul popo­rului.

Dl Antonie Оггчап, secretarul desp. ceteşte riportul general, din care am putut desluş 1, că acest despărţământ a fost unul din cele mai active, in anul 1909 şi 1910, ani grei, anii luptelor ptn ttu biserică şi şcoa'ă cărturari despărţământului n'au sUt cu manile In sân, ci au lămurit ро,.ю rului rostul b'sericii şi al şcoale'o- noastre şi alta chiitiunl ardente, in 14 comune aparţină­toare protopopiatului Silişte au ţinut prelegeri poporale şl anume: 20 de conţinut rd glos, mo­rar şi social; 6 despre scoale; 13 de conţinut istoile, 10 economic, de igienă poporală şl ches­tiuni de drept ; 3 desprs negoţuri, meşteşuguri şi iovă aşii, 1 cu s.hioptlconul (tablouri biblice.

Prelegătorii au fost: 14 s?raoţf, 11 învăţători, 1 medic, 1 advocat, 1 profesor şi 3 studenţi. Toţi — după Duterl ~ luptă bună a'J luptat. Tot aşa î.jaint* !

Cu sprijinul material al « le i mai înalte socie­tăţi de cul'U'ă românească stăm Insă mai rău. Sâi t prea puţini membrii ei, din cel mulţi, cari pot să fie. Domnul Dumitru Bsnciu Intr'un avânt de nobilă pornire — condamni lipsa unui im­bold sufletesc, care să mâne pe mai muţi In şi reagul membrilor «Asodaţlunei*. Astfel fac Bo hernii — zice d sa — cari cu zecile de mii se înscriu ca membrii ai societăţilor lor culturale, iar pe cei шmembrii Ii Înfierează cu dispreţul.

Propune purtarea a unui cât de modest in-signiu, stabilit de comitetul central, ca în conve­nirile noastre zilnice să cunoaştem, cu cine ne facem de lucru, să ocolim pe cei neînscrlşi şl încetul cu încetul să a j i rgem acolo, ca aceşti întârziaţi ai vremii să nu se poată ridica la locuri de cinste în v'aţa noastră constituţională.

Urmează prelegerea istorică a dlui protopop Ioan Lupaş : «Din trecutul comunei Vale». In această conferinţă de un colorit local, îmbrăcată

însă în haina expunerii v!oae, trece pe dinaintea ochilor noştri sufleteşti icoana cam nelămurită din ciuza lipsei de izvoare, a vieţii dintru înce­put a acestei comune dăinuitoare din timpul craiului unguresc B Ia al IV-lea, icoană, pe care cu cît ne-o apropia mai tare de veacul al XVIII-lea, cu atât desluşiam în ea mai bine starea eco-nomică-culturală a acestei comune. Ne arată — pe baza documentelor găsite în arhiva comitatu­lui — sufer nţele vălenarilor şi luptele lor dârze, pilduitoare urmaşi'or, purtate împotriva sbirilor saşi, hrăpăreţi după dijme mari, cari veneau pe capul bieţi'or oameni şi ca împărtitor de dreptate ca în rea'itate să nu desmintă oftatul poporului român :

»Cine împart-, parte 'şi face«. Au urmat apoi câteva clipe de murmur, In

cari amintirile scormomite din tezaurul trecutului noslru treceau din gură în guri5, trezind conştiin­ţele şi îmbogăţind minţile cu învăţăminte pentru viitor.

Iar se face linişte. Preotul şi povestitorul cu graiul dulce şl convingător Ioan Agârbiceanu reia fi. ui poveţelor mândre. Na înfăţişează în med minunat urî:a şi ruginita salbă a » Şed in ­ţelor deşarte* : Strigo', se;barea Joilor, vâlva băi?, păscălieri, ursita, iele'e, credinţi despre iad şi diavoli ş. a. ce a'ârnă şi azi сз un semn d i ru­şine de grumazul poporului mărginean şi de aiu­rea. Le arată ca pe nişte scornituri ale unor creeri răsfăţaţi de babă Агса ă, ori ca pe nişte rămăşiţe din credinţa în mai mulţi dumnezei a strămoşilor noştri Romani amestecate cu reaua înţelegere a învăţăturilor evangheliei creştine, îndeamnă poporul, ca să se lapeds de ele ca de nişte lucruri, cari numai spre fală nu-i servesc în faţa streinilor, ba jignesc şi damnezeirea.

Mult au desfătat ochii vizitatorilor şi întrecerea ţesăturilor româneşti cu broderiile moderne mal palide ceva şi a poaneior, aranjate cu pricepe; e înt<'o expoziţie de părintele Mu, domnii învăţă-tor! Chloariu şl Tipuriţă şi de harnicul notar G. Sabmie. S'au împărţit premii expuîîătoareîor de ţesături — nu ştiu dacă şi lucrătoarelor ce'or nui dibace a lor ; — şcoala dm Vale a fost pre-nrală pentru poame.

Urmând glasului de alarmă s'a înscris o fru­moasă ceată ds membrii noui cu suma de 412 coroane.

S'a reales — cu excepţia casierului şi a secre­tarul л îrbeuiţi prin Ioan Sehitea şl Valeriu Pană — comitetul cel vechiu augmentat cu Dr. loau Lupsş, ca vice-director şl ioan Agârbiceanu.

Apoi bînchet... Cronicar.

Chestiuni şi lapte nationale. F o r m a r e a u a u i p a r t i d soc i a l i s t ceh esc .

Congresul Internaţional al partidului socialist din acest an a fost teatrul unei apr'ga lupte înîre partidul socialist central dm Austria de o parie şi Intra delegaţ'i cehi ai acestui partid de altă parte. Delegaţii cehi au reprezintai idaia naţiona­lizării soclsllsmului, cerând capsrtidul internaţio­nal socialist să-i recunoască cehilor dreptul d°. a se organiza deosebit pe bsză naţională şi nu Intr'un partid general socisiist al tuturor popoa­relor din Austria.

In alte cuvnte Ideii nafionalismu'ui s'a ciocn t cu ideia internaţionalismului în sânul partidului. Djpă o lungă dlscujie ce!iii au fost bătuţi, nu cu argument* le cl cu votul majorităţii care a osândit tendinţa de naţionalizare. Hotătîrea asia nu trebuie să mire pe nim-nl. Majoritatea dele­gaţilor venind din slafe naţionale, nu are simţ şi înţelegere pentru lupte'e naţionala, din statele poliglote ci vrea să silească p? toţi soclalş ! ; i din sânul aceluiaş stat la organizare centrală şl internat/onală. Et c è d e că autonomia naţională a partidelor socialiste ar însemna distrugerea so­lidarităţii economice internaţionale şi consf inţea ideii de rivalitate naţională între socialist», pe când aici In realitats nu poate fi vorba decât de egalitate nu de rivalitate nă{ională.

Am onoarea a atrage atenţiunea on. public asupra noului meu atelier cu

! S f £ 5 й edificiilor si meWc Scopul de căpetenie mi e să furnisez cele mai bune lucrări, pe lângă preţuri ieftine

şi serviciu cu lant

. Depozit permanent de mobile gata. Cu stimă:

S Z É L E S S Á N D O R , tâmplar artistic. Oradea-Mare, Hármas-utca 5—7. Telefon intra şi extra urban 992.

p*g. б » T R I B U N A « 9 Octomvre n. 1910

Hotărîrea congresului international nu a putut fl decât o izbândă aparentă şi efemeră a ideii de internaţionalism. Tendinţa naţionalizării e prea puternică şi răsare nu dh.tr 'o simplă rivalitate ci dintr'o adâncă trebuinţă organică şi firească de viaţă nsţîonalâ. Ea nu a putut fi înăbuşită printr'o simplă hotărlre a unei majorităţi Incidentale şi străine de luptele şi problemele naţionale din sta­tele poliglote.

?m\ru aceia după congresul socialist s'a ivit Intre socialiştii cehi un puternic curent de desfa­cere şi rupere de pariidul central austriac. Intre presa centralistă ( nternaţionslă) şi cea naţională cehească a partidului socialist a izbucnit un răz­boi aprig. Z«arul socialist cehesc Rovnostdin Mo­ravia ameninţase încă mai de mult cu ruperea de partidul central. Acuma vine ziarul Proletar al socialiştilor cehi din Brünn şi publică un apel cătiă muncitorii cehi de a se desface de condu­cerea centrală din Viena a partidului. Centralist!) răspund la asta cu ameninţarea că vor caterisi pe toţi cari vor urma acest apel.

In acelaş timp se anunţă că sindicatele socia­liste ceheşti, sprijinite până acuma de centrala din Viena vor să se rupă de partid şi să formeze un partid naţional cehesc.

Dat fiind puternicul sentiment naţional al po­porului cehesc, aceste tendinţe vor duce proba­bil la o rupere deplină de partidul central şi la înfiinţarea unui partid naţional cehesc atât pe te­renul politic cât şi pe cel sindicalist. Falnica ideie internaţională va suferi un nou eşec şi se va pierde din nou teren In sânul celei mai cosmo­polite mişcări a socialismului. Iar ideia naţională cea э reacţionară* şi >înbătrânită< cucereşte nou teren şi urmează a-şi cere drepturile ei imprescri-bile până şi în sânul socialismului.

• Progresele polonilor în Germania.

In cursul celor 5 luni din urmă polonii din Germania au cumpărat delà Germani 50,000 de Morgen (un Morgen 0*26 hectare, va să zică 50,000 de Morgen cam 13,000 de hectare) de pământ în preţ de vreo 17—18 milioane de mărci. Politica de germanizare are deci tocmai efectul contrar al întăririi economice a polonilor.

• Dezbinări le naţ ional işt i lor eghlpteni .

S'au împlinit 28 de ani de când englezii au ocu pat Eghiptul. Arabi Paşa, şeful rezistenţei naţio­nale, fusese bătut Ia Teil el-Kebir şi surghiunit pe insula Ceylon de unde se putu întoarce nu­mai In anul 1901. Multe lucruri se schimbaseră de atunci, dar mişcarea naţională nu a Încetat. Dimpotrivă a crescut. Congresul junilor eghip teni la Paris a fost Interzis, dar ei s'au întrunit Ia Bruxela. In sânul poporului eghlptean, ce i drept, s'au formst trei tabere, una radicală care cerea independenţa deplină prin revoluţie, alta care doreşte întâi să dobândească constituţia. Aceste două au altă tactică, dar urmăresc a:elaş scop în definitiv: Independenţa Eghiptului. Ta­băra a treia e a trădătorilor, cari se împacă cu stăpânirea engleză. Această neunire a eghiptenilor e în folosul englezilor. Frânele stăpânirii en­gleze nu mai sânt atât de întinse ca înainte, căci lupta dintre cele trei tabere slăbeşte puterea miş­cării naţionale.

O dovadă că Ia mişcările naţionale, mai mult ca la orice mişcare, e nevoie de un singur par­tid şi că aşa zisa >blfurcaţle< a partidelor, pro­pusă şi Ia noi de dl Babeş şi alţii e greşită.

* Naţionalitatea oraşului Viena. Afirmaţlunea

naţionaliştilor nemţi cu mea Viena estej ex pusă primejdiei de a se slavi za, a fost primită adesea cu un zlmbet cu care o primesc exage­rările fanteziste. Cercetările făcute de consiliul naţional german pentru Austria de jos confirmă Insă temerile acestea. Agitatorii şl capii cehilor,

ce-i drept exagerează numărul cehilor din Viena fixându 1 cu 5 -600,000.

La recensământul din 1900 s'au numărat în Viena 176, 196 de locuitori veniţi din teritoriile limbii ceheşti din Boemia, 148, 241 ţvenlţi din acelaş teritoriu al Moraviei şi 7520 din Silezia. Va să zică încă în anul 1900 erau In Viena 331 957 de cehi născuţi în teritoriile ceheşti. După evaluarea cunoscătorilor numărul lor trebuie să treacă azi de 400,000. Afară de cehi se află mulţi poloni, ungur!, sloveni, italieni etc.

Numărul total al străinilor trece de sigur de o jumătate de milion. Mai mult de un sfert d n cele 2 milioane de locuitori este deci străin. Pro­porţia lor va creşte tot mai repede decât a ger­manilor prin faptul că emigrarea slavă întrece pe cea germană. In acelaş raport creşte numărul studenţilor străini la universitate a fost îa anul 1903 de 1768, azi el se urcă la 2800, Profesorii străini se sporesc necontenit încât şcoalele ame­ninţă a căpăta un caracter internaţional iar ora­şul pierde caracterul naţional german.

• I r l a n d e z i i d in A m e r i c a p e n t r u cel d e

acasă . Ştir) din New-York: La congresul Ligei irlandezilor din Stateie-Unite, ţinut îa Buf/alo s'a făcut propunerea de a se acorda suma de 20.000 de lire sterlingé (cam 400.000 cor.) pentru spri­jinirea luptei électorale din Irlanda. S'a hotărît să se adune prin colecte şl fundaţii suma de 600.000 de mărci In scopul agitaţiei pentru Home Rule ş! a o pune la dispoziţia casei partidului na­ţionalist irlandez.

I N F O R I A T I U N i . A R A D . 8 Octomvre n. 1010.

— Român — judecător la Curtea de Casaţie. Distinsul jurist şi membru al Curţii de apel din Budapesta d. Dr. Gheor­ghe Plopu a fost numit membru al Curţii de casaţie.

Numirea s'a publicat în » Monitorul ofi­cial « de azi.

Felicitările noastre sincere pentru înain­tarea aceasta bine meritată.

— R e g e l e C a r o l p e n t r u s t a tu i a Iui C u z a Vodă . Din Bucureşti ni-se scrie: Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea statue i Iui Cuza-Vodă mai avea nevoie de o sumă însemnată pentru achitarea complectă a acestei opere.

D. Or. Ghica Deleni, preşedintele comitetului a primit, împreună cu suma de 20.000 lei, urmă­toarea scrisoare din partea dlui general adjutant Leon Mavrocordat, mareşalul palatului:

Casa M. S. Regelui.

Bucureşti, 20 Sept. v. 1910.

Domnule Preşedinte, >M. S. Regele dorind a se asocia la frumoasa

iniţiativă ce aţi luat pentru ridicarea unui monu­ment In amintirea lui Alexandru Ion I., neuitatul domnitor al principatelor române, a binevoit a mi da ordin să vă remit suma de 20.000 de lei.

» Primit1, vă rog, die preşedinte, încredinţarea distinsei mele consideraţlunic.

Oeneral-adj. Mavrocordat.

D. Ohica Deleni a declarat că donaţiunea fă­cută de M. S. Regele este suficientă pentru plata tuturor cheltuielilor ce mai sânt de făcut până la aşezarea statue', care va costa In total suma de 105 mii lei.

In acelaş timp, preşedintele comitetului d t ini­

ţiativă a declarat că nu va aştepta serbările jubi­lare ale Universităţi) din Iaşi, ci monumentul VJ fi cât de curlnd aşezat şi inaugurat pe piaţa ofe­rită de primărie In acest scop.

— Români i din B u c o v i n a şi conte l e Bel­legarde. D'n Cernăuţi se anunţă: Ştirea, că de­putatul poporului român, contele Bellegarde, i depus mandatul, a mâhnit adânc pe tot românul dezinteresat.

Considerând meritele deoseb'te ale acestui băr­bat, nobil nu numai de v!ţî, dar şi după cuge­tare, tend'nţe şi fapte pentru poporul român din Bucovina ;

Având In vedere curajul şi abnegaţ'unea rari, cu c«re a intervenit pentru interesele poporului român din Bucovina;

Apreciind in special faptele sale pentru a ridica nivelul moral şl btarea economică decadentă a po-pulaţlunil române din Bucovina, prima condiţie pentru desvoltarea şl progresul durabil şl Inflo riter — combătând beţia şl cămătăria, îndrumând paşii necesari pentru conservarea averii româneşti de multe milioane, a rcvlvalentelor de servitute, pentru români şi sprijinind întreprinderile eco­nomice, oneste româneşti — precum şi pentru sanarea justiţiei In ţara noastră

fac propunerea: Adunarea bărbaţilor de încredere a Românilor

din districtul Suceava şl Şirete votează dlui conte Bellegarde încredere nemărginită şi-1 roagă cu tot devotamentul, să revoace depunerea mandafului de deputat al camerei imperiale.

— Ziar v l enez conf i s ca t Din Viena se anunţă că numărul de azi al ziarului socialist «Arbeiter-Zeitung» a fo?t confiscat pmtru un ar­ticol de fond scris despre revoluţia din Portu­galia subt titlul: «Trăiască repub'ica>.

Articolul, intre altele spune: «Nu persoana monarhului e cel mai mare rău

al monarhiei. In monarhie mal adeseori nu mo­narhul domneşte, ci curiea. Iar curîea e un ames­tec de mii de interese, toate opuse intereselor poporului. Instituţia curţii e răul monarhiei. Când popoarele fie bilanţul monarhiei, ajung la rezul­tatul delà Lissabona. Aşadară trăiască republica>!

Procuratura austriacă a dispus confiscarea z'arulul pe motiv că agită Impôt iva instituţiei monarhice.

— Uniune republicană internaţio­nală. Din Rouen se telegrafiază: Marele congres al radicalilor şi socialiştilor, ce se ţine aici, a hotărît să înfiinţeze legături cu partidele republicane din toate statele ca astfel să se aşeze cele dintâi temelii ale uniunii republicane internaţionale.

— Necro log . Zorovavel Perhaiţia, preot gr. cat. in Oichişuldejos, a răpauzat la 5 Octom­vre n. In vrâstă de 52 de ani.

I morman tarea lui a avut loc sz<, Sâmbătă, în cimitirul comun din Oichişul de jos. Odihnească In pace.

— S e m n e îngrij itoare. In comuna Săcămaş, din tractul gr. or. al Dobrei, s'a ridicat o nouă şi frumoasă biserică. Toată lauda şi toată cinstea bunilor creştini şi preotului lor pentru jertfa mare ce au adus pentru a zidi o aşa frumoasă casă Iul Dumnezeu. Vrednicia lor a fost scoasă ia Iveală de trimisul P. S Sale Mitropolitului la sfinţire şl de toţi cei chemaţi. Sfinţirea s'a făcut cu mare paradi în 12/25 Sept.

Durere numai, că scest prllegiu sărbătoresc l'au folos t unii oameni pentru a face din el şi un act de demonstraţia politică şi de unele răţo-

Sch imbare de local ! ^ Sch imbare de l o c a l !

B E R E G S Z A S Z Y L A J O S blanar de modă pentru domni şi dame şi-a schimbat localul din piaţa Feştelui

n n ^ î f l s t f a ( j a леа^ p e r e n ç z ^2 ( C a s a Sarlot). z===z

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public că primesc orice comande de blănărie, prefaceri, re­paraturi, îngrijiri peste vară, pe lângă preţurile cele mai moderate. Cerând sprijinul on. public rămân cu distiusă stimă:

Beregszászy Lajos, blănar.

9 Octomvre 1910. » T R I B U N A « Pag. 7

Jri personale respingătoare. Deşi Săcanaşul se ţine de tractul Dobre», ln jurul ictului sfinţire' s'au îmbulzit a şi arăta Însemnătatea mai tare cei din Iiia, şl anume In o formă foarte ciudată.

Comisarul sau mandatarul archleresc, nu s'a dus Ia protopopul tractului ca apoi cu acesta fă meargă la actul sfinţirii, ci a tras la protopopul tractului vecin, la Iha, iar aci s'au făcut demon­straţii de simpatie mandatarului, ca şl cum lila ar avea sărbătoare şi el 1 ar fi venit un înalt oaspe Iar ca mân*, In ziua sfinţirii, de aci я pie cat mandatarul însoţit de convoiu de preoţi Intre cari vâlva era cunoscutul popă Budoiu, care unde se arată, să ştii dinainte că din punct de vedere naţional românesc, e lucru slab. Şt după convo­iul iuanţ, o droaie de prieteni de ai popii Budoiu : unguraşi şi jidănaşi din lila cu roiul ! Haide Ia Săcămaş la o întrunire valahă de caracter patrio­tic! Di bună samă poftiţi anume.

Era acolo fiblrăul cel ce ar soarbe pe Români in o lingură de apă, judele, conducătorul cărţi­lor funduare, doctoiul, şi alţi de a lor fărlră, — aşa că la această sfinţire şi ia masa ce s'a dat (banchet) după ea auzeti vorba ungurească acuşi tot atâta câtă româneasca. Care mai de care din nădrigarii şi reveren Jarii români de felul popii Budoiu, se intrecau a fac? curte » do anilor< a se pocloni lor şi a-i ţinea de vorbă pe ungurie, — spre deprimarea sufletesscă a bietului popor ! La banchtt s'au ţ nut nu una, ci două vorbiri pentru domnii unguri de faţă şi pentru înţele­gerea între biserică şi stat (prin ingenunchiarea bisericii !)

Prin felul cum a fost aranjată această sfinţire şi prin relui ce s'a dat popii Budoiu de a ş i juca halaripui patriotic in jurul ei, s'a degra­dat fosrte mult tot actul în ochii oamenilor de bine.

Că dfia o astfel de ceremonie cinstitul proto­pop ai Dobrei, şeful tractului de care se ţine comuna Sâcsmaş, » lipsit, sub cuvânt de boală, — o înţelegem deplin 1 *Lib.<

— A d u n ă r i î n v â ţ ă t o r e ş t i . Despărţământul pretopopesc Siria al reuniunii învăţătorilor ro­mâni ort. d n protopopiatele arädane I—VII îşi ţ'ne adunarea sa de toamnă Sâmbătă în 9/22 O.tomvre a. c. la şcoala centrală din Siria pe lângă urrrătorul program : 1. Dimineaţa Ia 8 ore chemarea Duhului Sft. 2. Deschiderea şedinţei. 3. Prelegere practică din «Limba maternă* de I. Grofşorean. 4. Raportul biroului. 5. Executarea concluzelor adunării generale. 6. Raport ul comi-siunei literare. 7. Cetirea diseitaţiunilor intrate. 8. Discusiuni asupra chestiunilor şcolare. 9. Fi­xarea proximei şedinţe. 10. Încheiere. " Siria la 23 Sepi. (6 Oct.) 1910 Alexiu Doboş m. p , preşedinte. Teodor Cherechean m. p., se­cretar.

— In senzul § ului 23 din statute prin aceasta se convoacă adunarea generală a Reuniunei în­văţătorilor români gr.-catolici din ţinutul Lugoju­lui la Ticvanul-mic pe zilele 16 şi 17 Octomvre st. n. 1910 cu următoarea ordine de z i :

Şedinţa I. (Duminecă ?n 16 Octomvre a. m.) 1. Celebrarea S. Liturgii împreunată cu învoca-carea spiritului sfânt în biserica gr.-cat. locală Ia orele 9. 2. După săvârşirea s. liturgii deschiderea adunării generale. 3. Constatarea membrilor pre­zenţi. 4. Raportul comitetului central. 5. Alegerea comisiunilor. 6. Cetirea dizertaţiunei : Ştiinţele b-zico-chemîce în şcoa a elementară de dl Iuliu Bi­rou. 7. Prânz comun.

Şedinţa 11 (Duminecă în 16 Octomvre p. m. la orele 3.) 1. Propunerea lecţiunei practice din cetire »Modestia< de Valeriu Besu învăţător în Comloşul-mare. 2. Propunerea lecţiunei practice » Complimentul (obiectul) drept« de Nicolae Jurca, învăţător in Ticvanul-mic. (Eventual şi alte teme) 3. Refiexiuni asupra dizertaţiunei şi prelegerilor. 4 . Conferirea premiilor.

Şedinţa III 1. Rapoţtul comisiunilor exmise în l a şedmţă 2. Votarea budgetului pentru 1911.3 Eventuale propuneri. 4. Designaiea comisiunei pentiu verificarea procesului verbal al adunării generale. 5. Fixarea locului pentru adunarea ge­nerală viitoare. 6. Închiderea adunării generale. 7.

Pentru cumpărare de

pălării pentru copii şi domni

Excursiune la Anina. Lugoj, la 2 Octomvre 1910. /. Boroş, preş. reun. Ioan I. lenta, v.-preş şi no­tar inter.

X In arătarea oficioasă a institutului chimic de exa­minare din Budnpesta se pot citi următoarele : Con­ţinutul bogat de uatriu sulfuros şi magnesiu sulfuros a apei amare naturale Franz Iosef, prin ce se deose­beşte cu totul de alte ape de acest soiu, dovedeşte pe deplin, că puterea vindecătoare i-se atribuie deosebit în urme conţinutului acestor două părticele. Apa amară naturală Franz losef se distinge prin efectul si­gur, întrebuinţarea plăcntă ci ieftină, şi de aceia me­dicii şi-o bolnavii o preţuiesc mai mult, decît alte ape amare de acest soiu.

X Când cumpăraţi ochelari , a dresaţi-vă Ia ma­gazine cari au în vedere nu numai interesul bănesc, ci vă spun sincer dacă e lipsă şi de consultaţie me­dicală. Pentru ţinerea strictă a acestui principiu şi pen­tru serviciul conştiintios, recomandăm prăvălia de ar­ticole optice Seelenfreund din Kluj-Kolozsvár piaţa Jókai 2. unde găsiţi termometre, grade, binocle, ochiane, baromètre de prima calitate. Repaturile se fac cu pri­cepere şi grabnic.

Mihal Radu croitor pentru domni, Cluj (Kolozsvár) strada Jókai Nr. 2. se recomandă on. public romín.

X Sanatorul »Liget« a Drului Iakob în Budapesta primul sanator pentru boale interne din Europa, dis­pune de toate mijloacele de vindecare şi laborator pentru examinat. Mii de diabeţi, reumatici, bolnavi de splină şi de inimă, cari pînă acum au cercetat sana­toriile din străinătate, acum vor găsi institut cores­punzător aici în ţară, aşadară această instituţiune cul­turală cu poziţie admirabilă împlineşte şi un gol. Sala cea mare a maşinelor mecanice de vindecare a sana-torului este provăzută cu maşini după sistemul Zan-pre şi cu scalzi aieriane.

X Gerstenbreîn Tamás és Társa anteprisă de pietrărie, depozit de monumente spelucrate şi atelier de sculptură. Atragem atenţia publicului şi epitropilor asupra magaziilor lor din Cluj şi Sibiiu. Secţia mo­numentelor are în depozit monumente sepulcrate din granit svedez, sienit şi laborator, apoi marmor de Si-lezia, italian, de Karst, Ruskica, grecesc şi diferite so­iuri delà cele mai simple pînă la cele mai pompoase Secţia de sculptură primeşte execuţia artistică a sta-tuelor de îngeri, cari se recomandă mai ales pentru mormintele copiilor, apoi pregăteşte statuele pentru biserici, atit din piatră de orice fel, cît şi din lemn. Secţia de arhitectură primeşte edificaţia în stil a criptelor şi maosoleelor pe lîngă preţuri moderate, Firma la cerere serveşte bucuros planuri şi prelimi­nare.

Dentist român ln Arad,

V I R G I L M U N T E A N Szabadság-tér Nr. 3 . Lâniă farm. Rozsnyay.

Dinţi artificiali în cauciuc delà 4 cor. în sus. Coroane de dinţi în aur 24 co r . Dinţi cu şurub în aur şi pla­tină 2 0 co r . Poduri în aur şi aluminium, cari nu se pot scoate din gură, în preţ cât se poate de moderat şi în rate lunare. — — — Garantă până Ia 10 ani. Reparaturi la pieze făcute de mine se efeptuiesc gratis. Celor din provincie se efeptuiesc lucrările în aceeaşi zl.

Viafa literari. Tea t ru în Şlrht. Cu prilejul adunării despăr­

ţământului învăţătoresc al (radului Siria, va avea loc o reprezint?ţie teatrală urmată de joc, Sârn bătă, 22 Ociomvrie n , în sala Casei naţionale din Şirla. Se va juc?. >Pricu!iciul la şezătoare*, piesă poporală în, 3 acte de Maria Doboş. I n e -putul la orele 8 seara.

Е С 0 Н І Ш І Ide i a t o v ă r ă ş i i l o r cucereş te .» Zilele aceste

s'a vestit lumii româneşti că ia Blaj,, In urma stă­ruinţelor neobosite я multor aleşi în frunte cu vrednicul Dr. Iuliu Maniu, зсоз din parlament cu apucăturile neomeneşti delà V!n{, — s'a alcătuit o tovărăşie de mare însemnătate pentru rânduirea muncii noastre economice. Noua tovărăşie se

chiamă >Plugarul« şi şl a scris pe falnicul ei Steag următoarele ţinte:

!) să producă, să cumperp, să vândă şi să mijlocească: altoi de viţe şi de pomi, săminţe, tot felul de bucate, maşini şi multe lemne de foc şi de zidit;

2) să înfiinţeze tot felul de tovărăşii, fabrici, magazine, léptarii, ateliere pentru industria de casă;

3) să arendeze şl parţeleze moşii, să înveţe poporul cu folosirea maşinilor agricole şi să ajute industria şl comerciui românesc;

4) să ţină cursuri şi prelegeri economice, să înfiinţeze şcoli economice şi să tipărească o foaie economică şi cărticele cu învăţături din tărîmuJ economiei: agricolă, industrială, comercială şi fi­nanciară.

Aceste ţinte, la olaltă şi în parte, tind la rân­duirea cuminte şi folositoare a muncii şi a capi­talului nostro, ca să ajungem cu atât mai repede Ia întirire materială, Ia bogăţie şi prin asta la desăvârşirea şi afirmarea vieţii noastre ca popor şi ca cetăţeni.

In faţa steagului ridicat de vrednicul Dr. iuliu Maniu şi tot itàt de vrednicii săi soţ', — ne în­chinăm cu cinste, şl cu dragoste frâţiască ii pe­trecem în lupta de muncă şi de capital, pe care vor s'o duci Ia bun sfârşit sub pavăza mândru­lui steag al »Plugarului*.

Ştim, mai ales noi ce ne găsim In această luptă de ani de zile, că ţintele dorite să vor ajunge numai cu greu şi după mulţî ani de băr­băteasca şi îndărătnică muncă!

Ştim că ori cât ar fl de mare sprijinul ce I va da poporul acestui aşezământ economic — deo­dată şi delà început nici măcar începe nu se va putea munca pentru ajungerea tuturor ţintelor propus?, şi socotite ca mijloace pentru una şi singur mântuitoarea ţintă mare, care ne uneşte pe toţi : organizarea economică a poporului nostru.

Şi cu toate acestea e departe de noi gândul să ne facem nedumeriri pentru îngrămădirea atâ­tor ţinte în o singură pornire.

Cine a ştiut să îngrămădească atâtea ţînte, credem că va şti tot atât de bine să rânduiască cu minte şi întruparea treptată a muncii irebu-buincioase.

Că aceasta Ie va fi grija de căpetenie, — o nădăjduim şi o credem fără şovăire. Şi atunci bunele roade pe urma lucrării tovărăşiei «Pluga­rul» nu vor întârzia să se arete cu mândrie — ceiace noi le dorim din tot sufietul şl din toată inima noastră frăţească, ce bate încăzită tot de aceleaşi ideal?.

Fraţilor ! înşiruiţi vă cât de mulţi sub steagul »Piugarului« delà Biaj. Inscrieţi-vă membrii. O acţle (quotă) costă numai 10 coroane şi să poate plăti în 8 luni — In 4 rate. Taxa de fondare după o parte fundamentală (quotă, acţle) este nu­mai de 60 fileri. Pentru toate desluşirile să se scria ia B ц ia adresa: »Plugarul*, însoţire econo­mică comercială din Blaj (Ba!ázsfalva).

* 1rs cei din urmă dot ani, poporul nostru a avut

norocul s i fie deşteptat şi îndemnat pentru înto­vărăşire de mulţi fruntaşi şi din multe părţi.

De cele mai multe ori însă, aceste îndemnuri s'au mărginit numai la v o b e îrjsufeţitoare, la cuvinte frumoase şi aprinzătoare de dorul înto­vărăşirii.

Mai mult deocamdată nu să putea face, pe de-o parte că apostolii înşişi nu au avut prilej să pătrundă noua învăţătură, iar pe de altă parte munca înfăptuirii de tovărăşii la noi Românii din ţara aceasta, e lăsată numai în grija propriilor puteri, pe care acum trebuie să le descoperim ori să le formăm'.

Cei grupaţi în jurul » Tovărăşiei* în anii din urmă au fost cuprinşi de dorul unei făptuiri. Şi cu muncă îndărătnică ne-a reuşit să dăm popo­rului nostru cea dintâi tovărăşie românească ce

i i i i n i i 6 a mi sec. г д ц щ n u m W&ismayv* Ferencz

T i M a i ş o â S M - a , centru, strada Hunyadi.

Tag- 8 . T R I B U N A . 9 Octomvre 1

lucră In tara Întreagă prin propriile sale puteri : tovărăşia pentru asigurarea viteior.

Această tovărăşie pusă odată în lucrare, — precum o vedeţi şi o simţiţi, — în scurtă vreme dat ne va fi să putem rupe din munca noastră o şi mai mare parte şi pentru celelalte tovărăşii săteşti, prin cari credem că să poate întări şl rîn-dui bunăstarea neamului nostru.

In munca aceasta reîncepută găsim cu bucurie şi alţi tovarăşi de lucru — cari mai tari, cari mai slabi, dar, credem, toţi cu suflet curat şl cu ţinte altruiste şi româneşti.

Delà Sibiiu vedem pornite de odată trei grupări, cari par a se Întrece In îndemnurile pentru to­vărăşii, Pe deoparte »Asociaţiunea« prin despăr-ţămintele e', pe de altă parte însoţirea băncilor româneşti » Solidaritatea* prin foaia oficială »Re vista Economică e şi prin » Albina*, şl alăturea cu ele »Reunlunea română de agricultură* din comitatul Sbiiului, care are prin sate peste 20 tovărăşii, munceşte acum pentru alcătuirea unei Centrale pentru însoţirile Reiffelsen.

O altă grupare e pornită din Cluj prin condu­cătorii băncii »EconomuU şl In legătură cu des părţămânmt »Asociatiunli«.

Acum mal nou, după cum vettlm aici, delà Blaj porneşte mişcarea prin »Pluga ul< pentru Îmbrăţişarea tovărăşiilor.

Pe lângă acestea mai sânt porniri pentru lovi rişii de grupuri mai mici şi de singuratici însu­fleţiţi în părţile Bistriţei, pe lângă Braşov şi Fă­găraş şi în Sălaglu şi Bihor.

Ca prin farmec s'au pornit aceste acţiuni şl azi ideia tovărfşillor străbate ca o săgeată min tuitoare In întreg cuprinsul poporului nostru.

Că această mişcare pornită din atâtea părţi, va aduce roade, e mai presus de orice în­doială.

De bună seamă aceste roade vor fi cu atât mal preţioase, cu cât lnaintemergătorii se vor şti pă­trunde mai mult şl mal adânc de aUruizmu! miş­cării cooperative.

Noi, care ne găsim în drept să ne continuăm modesta muncă, ne facem o datorie să îndem­năm pe toţi cei buni al neamului, să sprijlnească toate aceste mişcări, care In urma urmelor, deşi se deosebesc în mijloace de acţiune, -— credem şi ne place să ni să lase convingerea, că ţintesc spre acelaş scop; organizarea economică a nea mului nostru.

In acelaşi vrem însă, credem că e bine să sfâ tuim frăţeşte asupra feluritelor mişcări, pentrucă Ia vremea sa, să putem şi noi, cei cu grupările, să ajungem la o întovărăşire, cel puţin de idei, ca şi prin asta să dăm o mărturie vile, că sân tem pe deplin pătrunşi de altruismul, pe care trebuie să se zidească clădirea muncii şi nizuin-ţelor întovărăşite.

Nădăjduim In bine şi ne silim să urmăm munca Începută, in frăţească Inţetegere. Poporul să în teleagă şi să şi dea sprijinul la înfăptuirea mă­reaţă a şi mai măreţei Idei de întovărăşire. Va­sile C. Osvadă.

La „Librăria Tribunei" st pot procura următoarele m a n u a l e

Aprobată din partea Ministrului de cuite şl inst. Aprobată de Ven. Cosistor gr.-or. român.

Petra Popa paroh, Istorioare biblice din Testamentul Vechiu şi nou. Pentru cl. III şl IV cu 20 ilustraţiuni 45 fii. Dr. Petru Barbu. Catehism IV carte de

religiune —'40 » » » Simple istorioare reli­

gioase morale — 30 » » » Istorioare blbl'ce —30 » » » » bisericeşti —'30

» » . » (1910) —30 Nicolae Crâşmariu. Prelegeri metodice din

istorioare biblice. Pre-paraţiunl lagîntreaga ma­terie de învăţământ pre­scrise pentru clasele II 111 şi IV ale şcoalelor

primare, 74 lecţlunl cu h*rta istorici a Palestinei. 3 —

» » Istorioare biblice, cl. III şl IV. - - 4 0

> > Istorioare bisericeşti pen­tru clasa V şi VI. — 4 0

Catehism —-40 Din istoria biblică pentru scoale elementare. —'24 Din liturgica bisericei ortodoxe române (Cu

două ilustr.) —'70 Abc-dar carte de cetire de Iosif Moldovan

şi consoţii — -40 A doua carte de cetire de Iosif Moldovan şi

consoţii —-40 A treia carte de cetire de Iosif Moldovan

şi consoţii — -60 A patra carte de de cetire de Iosif Moldo­

van şi consoţii — "60 Carte de cetire pentru clasele 5-6 de Iosif

Moldovan şi consoţii I.— Limba maghiară de luliu Grofşorean şi

Iosif Moldovan pentru clasele 1-3. . . —"50 Limba maghiară de luliu Grofşorean şi

Iosif Moldovan pentru clasele 4-6. . . —'50 Gramatica română de luliu Grofşorean Ed. II —"40

Scrierile dlui luliu Vuia (Aprobate de înaltul minister.)

Abc-dar ilustrat scris pe baza metodei cu­vintelor normale Ediţia VI. (1910) . . — ofr.

Abc-dar scris pe baza metodului sunetelor vii —"40

Instrucţia metodică a metodului sunetelor vii —'80 Carte de cetire pentru clasa II Ed. III. . . —"36

» » » » clasele III şi IV. . . —-"60 » » » > » V şi VI. . . —'60

Curs practic de limba rom. pentru cl. 3,4,5, şi 6 — *60 Curs practic de limba maghiară pentru cl.

1, 2, 3, (Gyakorlati tanmenet a magyar beszéd tanításához) ed. VIII —-50 Curs practic de limba maghiară pentru cl.

4, 5, 6, (Gyakorlati tanmenet a magyar beszéd tanításához.) —'50

Elemente de geografie şi constituţie. . . —'60 Curs practic de aritmetică pentru clasele

2, 3, şi 4 Ed. IV. —.60 Curs practic de aritmetică şi geometrie

pentru cl. V şi VI —-36 Curs practic de istoria Ungariei —'40

» » » istoria naturaiă —-60 » » » fizică şi chemie — -50 » « « economie —-56

Carte de învăţătură pentru ultimii ani ai şcoalei primare şi pentru cursurile de re-petiţiune economice Г50

Curs practic de istoria literaturei române de Ioif Stanca —'40

Exerciţii intuitive române maghiar e de loan Vancu —50

Geografia Ungarie pentru şcoalele popo-porale de Iosif Stanca. . ' . . . . —-30

Manual de gimnastică de loan Prodan. . —'60 Rugăciunii şcolarilor, cântări bisericeşti. . —-50

Tot Ia librăria Tribunei să mai pot comanda recvizite de scris şi desemn pentru şcoli şi can­celarii. Caete pentru caligrafie română, germană, dictando şi comput à 2, 4, 5 10 şi 20 f I. bucata. Caiete pentru desemn cu şi fără puncte. Cerneală Anthracen, Writing-Ink, Princess-Ink, Király şi Salon. 1 sticlă à —12, —20, —40 —60 1 ~ şi 180. Tuş. Gumi arabicum. Condeie. Călimare Tampoane. Ceruze de peatră. (stile)i Notiţe de buzunar. Creoane. Gumi de şters. Tăbliţe. Albume pentru cărţi poştale. Albumuri pentru poezii şi memorie. Bureţi pentru tăbliţe şi mari şi pentru tablă. Ceară roşie. Compasuri (Zircăle). Glazure Penale de lemn pentru păstrat ceruze, în formă de cutii.

BIBLIOGRAFII. Va apare în zilele cele mai apropiate:

A L B A S T R E

Pentameron

De Luc ian Bol caş ,

Conţinând cinci povestiri din viaţă. Preţul unui Volum : 1-50 cor. Romînia Iei 150.

In editura N. Ciurcu au apărut următoarele cărţi :

N. Rădulescu-Niger. A'egătorul liber. Monolog şi alte 13 monoloige. —.50

Rococo. Comedie Intr'un act de Gyp —.30 Fablu Sănjoanu. »Ana Consânzeana*. Piesă

teatrală poporală în versuri. Întocmită în 3 acte —.30

N. Rădulescu Niger. Mintea şi Norocul. P.ecum şi alte 12 poveşti poporale —.40

Toate cărţile anunţate aici se găsesc de vînzare Ia Librăria » Tribuna*.

«Viaţa socială», n-rul 7 şi 8 (August-Septemvrie) a apărut cu următorul cuprins s

Ancheta pentru votul universal. Răspunsurile d-!or : Ovid Densuşianu, profesor universitar: C. Dissescu, fost ministru: I. lonescu-Quintus, deputat: P. lstrate, Vasile M. Kogâlniceanu, I. Neagu-Negulescu, Mihail Sadoveanu, om de litere, I. Tanoviceanu, profesor universitar, Ion Teodorescu, C. Dobrogeanu-Gherea, Cîteva cuvinte asupra votului universal. Tudor Ar-ghezi, Litanii, Hubert Lagardelle, Noile tendin{e socia­liste. N. Davidescu, Amurg. Sfîrşit de soare, Spleen. V. Demetrius, Blena. Dr. V. Dragoş, Vox olamantis in deserto. Aurel Vlaicu, Aviaţiunea la noi. Claudia Cri-dim, Portret. — Dr. Ion Fulga, Tory democraţie şi «Democraţia romînă». — G. Galaction, Moara lui Călifar. — Jose Maria de Heredia, Răpirea Androme-dei. — Anatole France: Balthazar.

Ilustraţii de B. Arg. Viaţa socială, Viaţa politică, Revista revistelor.

Poşta Adminis t ra ţ ie i . Valeiiu Russu, Bucova. Am primit 5 cor. în

abon. mai ave|i 7 cor. până ia finea anului 1910. August Sfupsriu, B'*j. E plătit tot anul 1910. Mlron Moldovenescu, Murani. Am p.imit 14

cor. abon. până la 10/V1II 1910. Gheorghe Popa, Greovaţ. Mai aveţi de plătit

14 cor. pe sem. II. 1910. B. Abrud anul. Vă rog să ne comunicaţi textul

anunţului că nu 1 mai păstrăm.

Redactor responsabil: (ul iu G i u r g i u . »Tribuna« Institut tipografic, Nlchln şi c o n a

Cele mai bune

oroloage de turn le pregăteşte :

urmaşul Iui Leutwyler F . E .

B u d a p e s t a , Vii,

Strada Práter Nr. 9. - Execută şi invonţiuni. -Preţ-curent şl prospect - la dorinţă gratuit. — Acei cari se vor provoca la ziarul Tribuna primesc favor.

- Fondat în anul 1891. -

Dr. Stefan Tămăşdan , medic univ. specialist In denturi,

Arad, vis à-vis cu casa comitatului. Palatul Fischer Eliz. Poarta II.

Consultaţii delà orele 8—12 a. m. ţi 3—6 d. a.

Nr. 206 — 1*10 » T R I B U N A « P«g. 9

Alber t Dobó, Prefăcând ş! asortând de nou magazinul de ciasornice şl giuvaricale

= al Iui | v Huszn ik J á n o s 4 continui eu. =

. Mare deposit de ciasornice şi giuvaere şi articole de argint veri-pYârg lU , KolOZSYár, M á t y á s k i r á ly - t é r 15. t a b i l ş î d e C h i n a M a r e a t e l i e r d e r e p a r a t u r i . Ochelari se pregătesc (Telefon 842). Fost prăvălia Husznilc (Telefon 842). - după comandă medicală. '

In a t en ţ iunea preoţ i lor ş i î n v ă ţ ă t o r i l o r !

Dintre manualele de religiune esistente pentru cl. III. şi IV. poporală, cea mai aco­modată, mai uşoară la studiat şi scrisă în limba cea mai frumoasă este cartea :

„Istorioare Biblice* cu 20 de ilustraţiuni,

edată de Petru Popa, paroch în F. Oşorheiu. Acest manual este totodată u n i c u l care afară de aprobarea Ven. Cons. este apro­bat şi de înaltul Minister de culte, pentru toate şcoalele ort. române din patrie.

Se poate cere delà Librăria Tribunei, Li­brăria Diecezană şi deia autor.

Birott de informaţie. Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am ho­tărît să deschid î n Budapes ta un

Birou de informaţie. Ori-ce informaţie referitor la petiţiile înaintate la ministerii, Curie, judecătorii etc., ori-ce informaţii comerciale şi în general în ori-ce causă — dau în decurs de 2—3 zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile în modul cel mai cinstit.

Fac mijlociri comerciale, comande, etc. etc. Taxa pentru informaţie 3 cor. şi s p e s e l e d e poştă pentru răspuns . —

L. Olarin, Budapes ta , B u d a p e s t , La jos u t ca N o . 141. 111/19.

Ч „ ?

Un candidat de advocat, perfect în stil maghiar şi român,

află aplicare numaidecât pe lângă condiţiuni favorabile în cancelaria advocatului Dr. Mátyás Lázár, Sibiiu, Strada Cisnădiei.

Щ Crediî pe ipotecă, pe свгоЫк щ

Щ si pentru oficiant?

j | mijloceşte

I Herzog Sándor A R A D ,

str. Weîtzer János 15. t e le fon n r . 1 7 6 .

D P . Traian Gergutia 2| medic specialist tn morburi femeieşti, j

Í

S

operateur, cu o praxă completă delà clinica de femei din Timişoara apoi Berlin, reîntorcându-se delà băile Buziaş, — unde a ordinat sub durata sezonului — şi-a re­luat iarăşi praxa în Timişoara, suburbiul Eiisabeta, strada Dózsa Nr. 3 în apropierea statuei Sfânta Mărie. — Ordinează: înainte de amiaz delà 8—10, d. a. deia 3—5.

De inspectori scolact de sfat recomam aat sl tn mat mult ca

100,000 de exemplare întrebuinţat este

n o o s - B o l d i ş

Rbeceăat maghiar

preţul 40 fil. n şeasea eăipme, tn anul 1908 apărută si aprobată.

Cu aceasta stcu„n doua eatte" (a 3-a eăit. 1910) preţul 40 fil. s'a dat pretutindenea uşor şi cu mult progres instrucţiune In limba maghiară.

exemplare pentru învăţători şl cata* loage DESPRE CĂRA ROMÂNE PENIRU Şcolile poporale si meûii m еаршиш м гешшг STAU GEATB IA DTSPOSTFIUM. П.2ЕЮЛЕП, a m i s s a

| _ M a g a z i n u l d e b l ă n ă r i e şi c o j o c ă r i e

1 I l i e Ş t e f l e a

I Sibiiu—Nagyszeben, Grosser Ring No. 18. Ш îşi recomandă în atenţia on. public din I localitate şi provincie b o g a t u l asor t i -U t n e n t d e b l ă n ă r i e cu preţurile cele mai Щ convenabile. Arti-U cole de fabricaţie Щ proprie;mantale I de blană, blane a de călătorie, —

manşoane.boale c ă c i u l i pentru domni şi doamne H C Z V S S ultima modă şi

§j lucrate cu gust. Preţuri ieftine. -: Primeşte orice lucrări de blănărie pentru

„ prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea Щ i man tal lor. Serviciu promt şi conştiinţios. jjj>

jl Numai marfă bună şi execuţie de 1-u rang. " i j

Í C A H A Ë I H I moale6 eîrîăreta &I V4*+14*+V + *« I moderne ce cântă ziua şi la lamina. Cântăreaţă tînără 4, 6 fl. de 1 an 6, 6, 8, 10 9. Renumitele eana-rine Seifert şi verzi deia 10 fl. în sas.

Oa&toare 1, 2, 3 şi 4 fl., după soia. Catalog de pretori despre papagal, pasări transmarine mai­muţe şi câini de soia se

capătă înainte trimiţând 20 fii. Pentru ajungerea comandelor la loa In viaţă se garantează. — Comandele se pot fa:e la

D I Ó S Z E G H Y és Társa, Oradea- mare • Nagyvárad.

Cei mal mare prăvălie de animale din Ungaria. | ţ

U rugare modestă , care nu vă costă nici o obo ­sea lă , dar administraţiei ziarului nostru poate fi de mare fo los . Ziarul nostru roagă pe onoratul public , că la cererea preturi lor curente sau la orice cerere sau cumpărare să s e provoace că anunţul firmei la cetit în ziarul Tribuna din Arad.

împrumuturi cu amortizaţie

şi împrumuturi pentru func-

ţionar, vinderea şi cumpărarea

de moşii şi parcelarea lor o

mijloceşte mai avantajos : =

Biroul de intermedare

: V i g Lajos Arad, Plata Árpád Nr. 5 .

Telefon Nr . 671.

n n

S Z A B Ó és T Ä R S A r B U D A P e S T , V, k acum S t rada Bátthory 22, mai nainte Gyár-utcza. H Pre{-curent trimite gratuit. — Motor brevetat ori­ginal şvedian mr „ Ö L I N D E R « cu o l e i brut.

Corespondenţele să se adreseze supt Strada Bát­hory No. 22 şi nu Gyár-utcza. — Preţuri moderate.

Atelier artistic pentru fotografii

E. DAJKOVITS, ORADEA-MARE palatul SAS.

I F a v o r e x t r a o r d i n a r î n c e p â n d cu azi.

6 buc. fotografii matte format cabinet 12 Cor. 6 buc. fotografii matt« format v i z i t . . 6 Cor.

Fotografii esecutate splendid pe pânză tot atât. p e n t r u fotografiile de nun tă , cad ru l gratui t .

Pag. 10 » T R I B U N A i Nr. 206 - - 1910

Ces шаі reche prăvălie de maşini de eornt ţi Mcielete din TJngaria-de-Bod.

1>Шіій inlimlţenr» U anul 1891 e s narea medalie • de argint. •

rondat I« 1880.

ZOLLER măiestru necbuh;

FEH ÉRTE M PLOK Sehillergasse S,

lângă „Burg*.

îşi гесѳпзипй? on. publ ic dis

l«c şi p r o v i n c i e marele său atelier nw> haute unde se repara tot felul de т & ф і і і . ? de cusut şi b ic ic lete . Ţ i n e în depozi t tot-felul de gf&mofОапв şi plăci. Ţine în deposit cele mai bune biciclete no ' , maşini decueut şi obiecte de cosă ţ i i ndus t r i e , aşa d. e. pă r ţ i s ingura t ice de ma­

şini şi biciclete.

Preturi moderate Serviciu: pomt.

! S i

S I i

I 1 i i

s

Magazin de K U ü s o H mrm

tâmplar de edificii şi mobile N A G Y E N Y E D , Rozsa-utca.

(Vis-à-vis d e casa comitatului.)

Primeşte orice lucrări de edif/caţii. Are în dtpozit aranjam ente complete pentru odăi, lucrate în atelierul propriu în cel mai modern stil, dela cele mai ieftine până Ia cele mai bune, după planuri proprii sau la comandă. — Pentru lucrările mele jj? primesc garanţia cea mai extremă. Mar©

§

\ %

I asortiment de mobile de alamă şi fier. deastmenea şi fotolii.

KLINGE ANTAL pictor bisericesc şi de icoane sfinte In

Nagyvárad, Szent János-u. 11.

Pregăteş te gratis tot felul d e pla­

nuri pen t ru iconos tase şi p l a f o a n e

• - - bisericeşti. ~z

Ţ i n e în depozi t c ruc i m a r i pen­

tru d r u m u r i d e ţ a ră şi duleie .

І0ІІ BALINT comerciant în

Timişioara-Fabric о г В Д Й а с .

R e c o m a n d a onor publ ic m a r e l e s ău depozi t bogat asor ta t în pălării de pfslă, căciuli de stofă, pos tav , per­sian şi de miel, mărfuri de modă pen t ru d o m n i în toată cali tatea, ş. a.

Mas?e atelier de blănărie. Pre ţu r i fixe. Art icole bune .

и Serviciu prompt şi solid, g

NIKOLIN - Timişoara (Centru),

str. Takarékpénztár 4.

= Articole de coafură S p e c i a l s . =r

i p t i m i l i l t » Chignone, împleti­turi, turbane, plete, transformaţii, peru-

ce, bandouri.

Specialităţii de par­fumerie, garnituri

pentru curăţitul ma­nilor, noutăţi de

piepteni, orno şi an­trepozite pentru păr.

Mare depozit în ar­ticole de toaletă, ape

de păr, pudră. Primul salon pentru conservarea, ondularea, spălarea, cu Io rărea şl cu­răţirea părului din Ungaria de sud. : F * r e ^ v i i * i moderate. :

Comande prin poştă se efectuesc prompt. Preţ — — — curent gratis şi franco. — — —

La proprietarul loan Popescu în Magyarád se află d e v â n z a r e în cvant mare şi mic :

win rachiu şi nou de Măderat.

Să nu se ia nime după reclamele sgomotoase şi innainte de ce ş>ar cumpăra ghetele de trebuinţă fă cerceîeze ь—т magazinul de — , — т =

î n o â l ţ â m i i i t e pentru bărbaţi femei şicopH

Asociaţiei pantofarilor din Arad (Gzipészek term. szövetkezete) Szabadság-tér N o . H, uüde sa găsesc ghete kcrale de mă­iestri şi calfele din localitate pe lângă preţurile cele mai ieftine.

S X 3

Annnţnri primeşte admi­

nistraţia »Tribt:-

nei«, pe lângă

t preţurile cele i

mai moderate.

Cea mai ieftina sursă p e n t r u cumpărat

pentru gospodărie, săpu­nuri de toaletă, parfumuri, şi o r ice ar t icole pen t ru spăla t .

LUMINĂRI de steariiîă şi ceară p e n t r u biserici ; e fabrica de săpun

a lui

Lorencz Károly, Arad, Str. Forray p. Nádasdy*

Mare depozit. 4 Inspecţia ingine-

ruiui gratuită, * < k

Agentura fabricei de maşini agrico

M o t o a r e c u o l e i twrvit. ГЧгІѵііігЪс cu motor cu gaz.

M o t o a r e с і л b e n z i n ă , Local izatoarele Ootinavis". automate de foc — - -Oleim-i de uns.

SPECIALITATE. Cereţi prospecturi.

I

I Nr. 206 — 1910 « T R I B U N A * Pag. 1!

S i s t e m u l meu Î S minute

de exerciţii pentru sănătate pe zi.

Dej. P. Müller, (trad. de M.N.) jfa. 568-569 din Bibi. p. Toţi. preţul 60 fii.

S i s t e m u l m e u e cartea folositoare fie-căruia căci le dă mijlocul să-şi întreţie sănătatea, în starea cea mai înfloritoare, iar cei slabi confor-— — mându-se prescrierile din — —

S i s t e m u l m e u — pot să-şi recapete toată vigoarea. —

Se poate căpăta la Librăria Tribunei (™äJ*"*,

1

se 65 trimite

mărcl\ acasă. /

Telefon Й94. Telefon S94. Щ

j | Institut de împrumutat pânza de dHI şi saci. §

. U M M I K S A i negustor de fuior in şi urzică.

ARAD, Piaţa Boros Béni Nr. 1. Depozit pentru desfacere :

Saci Fuior Sfori de tüton Punze Sfori pentra vie Pînză de împac. Valtrapuri Sfori p. saci Beţele de paturi Aşternuturi Spagat p. pachete Saci p stors strug. Frînghii Sfori de legat Fiîughii p. snopi. 3̂ 3

§ Cumpăr şi Yâfld s a c i de făină şi tărîţe, folosiţi, g

sà se adreseze, cine doreş te a-şi p rocura varietăţi

aatent ice de :

P o m i r o d i t o r i arbori pen t ru aice, plante de o rnament , conifere, p lan te de împrejmuit , fructe cu boabe , puieţi, etc

li i ţ e a l t o i t e (calitate superioară)

viţă europeană şi americană cu şi fără rădăcini (Catalog instructiv la cerere gratuit).

Abonaţi şi răspândiţi T R I B U N A Expoziţia generală din Paris 1900 ,.Grand Prix",

Restitutions-Fluid de Kwizda-: es te a p ă d e s p ă l a t caii , b r e v e t a t ă c.-reg, O s t ic lă cos t ă 2 cor. şi 8 0 fii. - De 40 de ani ss foloseşte în staulele de a r t e şi alergări, în grajdurile mai mari ale sirtgu raticilor ca mtărltor excelent, la înţepenirea muşchilor, etc. - La dresări are résultat minunat, căci dă cailor putere, sä b inde

«o, mai mu' tă muncă. - Numai ^ L i u — , având b eveta e veritabil Res tUut ions -F lu idu l d e K w i z d a . Vigne-

tei i breveta şi Invalişul s^nt scutite p;in lege. - Se capătă în toate farmaciile şi drogeriile. Catalog ilustrat grat is şi fr. Depozit pnne. :

Urofi7 Тлі і ѴъіічАъ farmacist, liferantul curţii ces. reg austro-ungare, reg. rldllZ JU11. А и Ш Ш , române şi reg. Bulgare. K o i n e u b u r g be i W i e n . - I.

B O B B B O B I • B •

măiestru • cojocar in P t a János

Nagyvárad, Zöldfa-passage Nr. 9. Se recomandă ca măiestru perfect în ru ргграгагеа tuturor articuler aparţinătoare acestei branş : precum :

gulere prepara tlve, gulere boa, manşoane (muff) în executare mo­dernă şi după cel mii elegant gust. Blane şi tocuri de picioare, etc.

Reparaturile se execută prompt.

B B

nr.

% Schümm mehanic

Braşov— Brassó Hosszú-utca No. 27.

Re oman dă îa ateaţiunîa onor. public din loc şi jar

marele său atelier mehanic aranjat în Braşov, Hós;zú ntca 27, u r d e se efeptuiesc tot felul de lucrări atingă-toare îa aceasta branşă, precum :

maşini de cusut, biciclete, gramofoane şi apaducte,

pe largă preţurile cela mai convenabile I şi execuţie s o l d ă şi punctuali . i

Atrag atfnţia onoratului public a-snpra atelierului meu de s p ă -l ä t o r i e ş i eul05»a]pe © li i m I & ä existent de peste

50 de ani cea mai veche In ramul acesta. Serviciu ireproşabil. — Pretori conv.

F E I O H T I N G E R J . Kolozsvár

Str. Paris 5. Telefon 'Z-

Pag. 12 St. 206 u i t

succesor

BESCH FERENCZ, atelier de maşini de cusut şl biciclete în TEMESVÁR, strada Merczi 4.

Are magazin de maşini de cusut P F A F F de toată mări­mea şi en pre­ţurile moderate. Mare asortiment

de Goarne. Preţurile se pot solvi şi în rate.

Cele mai noi Patefoane, f ă r ă s c h i m b a r e a a c u l u i p c l â n g ă p r e t o r i c o a v e n & b i l e .

IO Teleion nr. 4S9,

F*reí-eurerit la dorinţă trimite gratuit.

I

Fabricaţie din ţară prima calitate! \ Sfcbosre de sârmă

tari şsi trainicei In a t en ţ i a a rch i tec t i -

lor , a g r o n o ­mi lor , p r o ­p r i e t a r i l o r

d e vii, p . v i l e g r ă d i n i , te­r e n u r i de vî-n ă t o a r e e tc .

P É C S I H E M R i §C fabr ica p e n t r u î m p l e t i t u r i d e s â r m ă

BUDAPESTA, V/., Aréna ut 126 sz. Telefon 1 2 0 - 8 9 . — - - Telefon 1 2 0 - 8 9 . Tr imi t şi ins ta lez împletituri de sârmă pentru ma­şini, împletituri de oscilat, sioboare pentru case şi

vile, împreună cu uşi şi porti puternice.

! ! Cele mai f rumoase re ţe le ! ! P r e ţ u r i ieft ine ! P r e ţ u r i ieft ine !

Mai furnizez: c i u r u r i p e n t r u c e r n u t p r u n d , coş-ni ţe p e n t r u n is ip , b u r l a n e p e n t r u sch in te i , coş­ii i ţe p e n t r u nu t r e ţ , b o t n i ţ e p e n t r u bo i şi s to­

r u r i p e n t r u fereşti d e o r i c e m ă r i m e .

:: Liste şl prospecte de preturi se trimit gratis. ::

Trebitscher Sándor strungar

- P A N C S O V A , Glzella-ufca -vis-a-yis de hotelul KONTILOViTS.

I

Primeşte spre efeptuire şi reparare t o a t e l u ­c r u r i l e c e a p a r ţ i n a c e s t e i b r a n ş e , şi reco-mai d i neguţă tor i lo r d o p u r i p e n t r u b u ţ î , în orice măr ime , pregăt i te din material excelent.

Ţ i n e în depozi t în a b u n d a n ţ ă m a r e totfelui d e a r t i c l i i p e n t r u f u m ă t o r i , g h e r g h e f u r i p e n -t r u l u c r u l d e m â n ă etc. etc.

Serviciu prompt. Obiecte admirabile, — Preţuri ieftine. —

£ £ П Ш Ш Ш М а Ш Я « Ш К « І

SZATMÁRI K Ö I P A R G Y Í R # ^ . — HARKÁNYI E D E —V ч* * ""*

sculptor «şi pieti-ívr în — SZATMÁR. NÉMETI. — v s ^ f f i £u«íri: Sculptură }\ юошшаіе, altare g^gp imVoaue, grilaje, buiiiri, statuile, tul, » S £ ? i S «mi, pietre ptntrs raoraiînt, «te. etc. Clasa arhitectonică: Canourî, mausolée , poduri, — — scări balustrade, pa vagii ş. a. — — Clasa de morărit. P ie t re de m o a r ă f r a n c e z e , rîjniţi — — pent ru s ă m â n ţ ă şi sa re . toci le etc. — — Numai lucrări de gust şi execuţie specială, pe lângă — — preţurile cele mai convenabile. — — Se fac g r a t u i t dese nuri, reservându-se dreptul de — proprietate. - Vă rog să fiţi atenţi la firmă. — I

Premiat ag medalia «ea aar» Ia «sp . aüe«. foa Bpsstg я 189f.

Turnătoria de clopote. — Fibriea d« mm% k fer p*u!.u clopote, i h\

A N T O N I U TIMIŞOARA

- FABRIC. -Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum Ia îumarei i c nou a clopotelor stricate, spre f a c e r e a de clopote întregi, armo­nioase pe garanţie, de mai mulţi ani provăzute en adjustări de fer bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată :c clopotele suni bătute de o lăture fiind astfel scutite de ere parc, înnt recomanda- f i ПІІГіЗРТ V P X ÏÎ 15 ï T V d* d â i l s ' j I i n

г cu deosebire OÍJUIU 1 lua U A U ГЛІ 1 £ i rentate şi pre-аІ8іе în mai muhe rânduri, esri «unt provăsuie în partea superioară — ea ţiolina — cu găuri ca âgura 5 ?i su un toc mai intensiv, mai idSac, mai limpede, m?i plăcut şi cu vibrare mai voluminoasă decât "de de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat dc 327 klg. este gal In ton cu un clopot de 461 klg. patentat după aistemulvechiu.

Se Ж а і recomande spre facerea scauaelor de fer b ă t u t , de sire stă-' i t ? a r î , — spre preadjustarta clofotrîor recht nu ediustare ót fe r bătut — es >i spre turnarea de t o a c e de metal. P r e í u r i - e w a n í e i i m t r a t e gs&iit.

Motoare şvedeze pentru olei brut! (Brevetul lui Hirsch Frank,

Stockholm) în poziţie orizontală şi ver­

ticală. Maşini motorice ieftine şi sigure, se pot instala

oriunde. Motoare sistem Diesel.

Motoare cn gaz.

M o t o a r e cu b e n z i n ă , în cea m s i bună execuţie 1

Execuţie promptă.

Sirf i i i Victor inginer tehnic diplomat,

fabricant de maşini agricole

Bpest, YL, Teréz-körut 21. Cereţi catalog.

I I

Telefon 184. I'rcïiïiint de mai multe-ori. Telefon 184.

Prima fabrică de д . obiecte de metal ™

Timişioara-EHsabetin. Temesvár Erzsébetváros. - Hunyadi-u. nr. 14.

I

Recomandă obiec­tele sale foarte fru­moase şi sobde de t i n i c h l g i e r i e ş i anume : v a n e d e s c ă i d a t , de şezut şî pentru copii, — scaune pentru scăldat încălzitoare si vane

de scăldat dnpă cel mai bun sistem (sistem propriu) Lăzi pentru lemne şi pentrn căr­buni şi alte obiecte de met'il : precum ciu-bere, ulcioare si căni. ssa Catalog de preţuri ia dorinţă gratuit, ш

m !

i î І

Apoi litere de tinichea şi de cositor, inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei şi cu numele străzii, mărci şi firme de ţine. Conduct pentru apă, aranjări pentru

— baie şi closete engleze cu neîntrecutul aparat „Temea". — — J Acoperi de case şi turnuri, globuri şi cruci. — Ucenici se primeso cu condiţiuni foarte bune. |

Nr 206 — 1910. . T R I B Ü N A « P a g . IS

ÎNGRIJIREA FRUMUSEŢII. Regeneratorul pentru p ă r (Galdys) nu se ţine de plicticoa­

sele medicamente anunţate de atâtea ori, cu toate că pe terenul acesta îşi reclamă primul loc, fiind cel mai bun dintre mijloacele pentru păr. Cu folosirea lui au ajuns la rezultate miraculoase. Femei şi artiste din lumea mare prin scrisori de recunoştinţă dau expresia cea mai măgu­litoare preparatului despre mulţămirea lor.

Regulatorul »Gladys< întinereşte în scurtă vreme părul încărunţit şi îi redă coloarea şi strălucirea originală tinereţii.

O sticlă 2 cor. 40 fii. Medicamentul pentru creşterea părului >GIadys< e mijloc

sigur contra căderii părului şi a boalelor de cap. Promovează în mod miraculos creşterea şi întărirea părului iar părul căzut îl înlocueşte bogat. Impedecă fracturarea părului. Cu un cuvânt întăreşte rădăcina, ca udatul florile. — O sticlă 3 coroane.

Tovarăşul acestuia e spirtul pentru cap »Gladys«, care îm-pedecă formarea mătreţii şi jupoierea pielii. — Preţul 2 coroane.

Le pregăteşte farmacia la »Imparatul Roman« alui V I G B É L A , BUDAPEST II. Fő-utca 54. I

в в о в в в в в в в в в в в а g S T E F A M SL ADECK IUN. g g FABRICĂ DE M O B I L E g П V Í R S E T % o П strada' 11 jäÜtfcvD g KudritzerNoll Ч б | (

i

: Cea mal renumită :

mare fabrică • de mobile • din sudul Ungariei

(Versecz).

Pregăteşte mobi­lele cele mal mo­derne şi luxoase cu preţuri foarte — moderate. —

Mare depozit d e p iane exce lente , covoare , per­de le , ţesături foarte f ine — şi maşini d e c u s n t —

Ш DEMIÂN coloratură de h a i n e ,

c u r ă ţ i t o r i e c h i m i c ă ,

şi maşină cu aburi de

spălat rufe albe în

U J-SZ E N T - A N N A.

Colorez (văpsesc) şi curăţ chemie : totfelul de vestminte bărbăteşti, femeieşti şi copi­lăreşti, pardesii şi paltoane, în întregime fără nici o desfacere, stofe pentra mobile, per­dele, dantele, broderii, mănuşi, borangi-curi etc, In rufăria mea, ajustată bogat, se spală curat ca zăpada, fără materii mistuiioare, Ia deosebi gulere şi manşete, cămăşi băr­băteşti, etc., cari prin raaş:nele mele de călcat ajung la un luciu încât nu se pot deosebi de cele mai noui. — Comandele ca posta se expe­

diază punctual şi cu acurateţa, -a т т

Filiala în Arad, la

IOSif Ştefan, pe piaţa Tököly.

(în casa bisericii române).

Şl H A G Y I 0 Z S E Î , sculptor, Fabrică cu instafaţii electrice pentru ori-ce mobile de marmor, granit, sienit şi mar­mor de labrador. — Braşov—Brassó.

Primeşte orice lucrări de sculp­tură, precum -şi pietre sépul­

crale, monumente, mau-zolee din ori-ce fel de piatră. Preţuri moderate. ?

«a»

I X ^ I r v g T L z i c d o a r t i c l i i p e n t r u b i s s e i - i c i şi preoţi.

E

c

"o.

I

CE JÄHCOVICI A R A D , Forray-utca Nrul 2.

Postavuri de reve­renzi, brîuri preo­ţeşti, roşii, vânate şi

negre.

Aduc Ia cunoştinţa onoratului public că au sosit

n o u t ă ţ i l e d e t o a m n ă în stofe, mătăsuri, delainuri, zetyruri, cretoane, batisturi şi multe alte articole cari nu se pot toate înşira.

Cea mai bogată ma­gazie în articli pen­tru sfintele biserici : şi preoţi :

Pag. 14 » T R I B U T Nr. 206 - 1910

„IÄNER" cremă neunsuroasă, Cel mai nou pro­duct higienic pentru curăţirea părului şi Infrumseţarea l u i . înlătură petele gal-bine, bubele prici­nuite de înfierbân-ţeli, sgrăbunţeşial te necurăţenii de piele.

Crema aceasta ziua se poate folosi mult

mai nu succes. I tegtă 1 coroană.

Т я П Р Г м ГМігігЯ E n o n p ! u s u ! i r a P l l d r e i ' Bună Ia „ l d l l C l [ /UUld i baluri, saloane şi de zilnic folos,

care acopere încreturile şi e cu totul nestricăcioasă. In

culorile : roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

„Ianer" săpun 1 bucată 6 0 fileri.

„Ianer" pastă pentru dinţi 1 doză, 1 cor.

„Ianer" apă pentru gură A S Î T ţ Î geii burete şi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă cor. 1 6 0 ; jumătate sticlă, 8 0 fileri.

„Ianer" esenţă pentru păr ЕВЙЙГЙ 1

rf (ei şi contra căderii pârului 1 sticlă, 1 cor. 3 0 fileri

„Ianer" pomăda BïeSSSS1 păruluL 1 te" „Ianei" Yăpseală pentru păr E ^ Ä S in blond părul sur şi cărunt. Nereuşita colorii e eschisă La comande să se noteze cu părul încăiunţit în ce coloare să se văpseasca (negru brunet) . U n carton 4 coroane

„ I a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi în t imp scurt, în băl, auriu, părul blond, roşu, chiar şi brnnet ori negru. 1 sticlă 4 cor. Discretă şi zi lnică expediţ ie cu poşta. - Telefon 476. Pentiu înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

Farmacia .»Maria ajutătoare" a lui Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

O l l i ? a шшЫ am; я»ЬмМм secrete I

В trist, — dar tn real i ta te adevăra t oă tn vre­mea йѳ azi e bă tă toare la ochi mulţ imea acelor oameni, a căror sânge şi sucuri trupeşti sunt atrofiate şi ceri în urma uşurinţei din t inereţe şi prin deprinderi rele şi-au sdruncinat sistemul ner­vos şi pu te rea spirituala. E t impul suprem ca acestei s tăr i îngroz i toa re să se pună capă t . Tré­mie sa fie cineva care să dea t inerimei desluşiri binevoitoare, sincere şi amănunţi te in tot oe pri­veşte viaţa sexuală — t reb l t e să fle cineva căruia oamenii să-şl Încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu Încredere necazurile or secrete. Dar nu ѳ In deajnns Insă a destăinui aceste necazuri ori ş i cui, ci trebue să ne adresăm unui astfel de medio specialist, conştiincios, care ştie să dea asupra vieţii sfaturi bune sexuale şi ştie a ajută şt mor­burilor ce deja eventual exista, a tunci apoi va înceta existenţa boalelor secre te .

De o i bemarѳ at&t de mărea ţă şi pentru acest scop e institutul renumit tn toată tara al Dr-ului PA L O C / , medic de spital , special ist , (Budapesta I I I , Kákóczyi-ut 1 0 ) , unde pe lângă discreţia cea mai strictă, primeşte ori cine (at&t turbaţ i i cât şi femeile) desluşiri asupra vieţei s xua le , unde sângele şi sucurile trupeşti ale b o l n a v e m i se curăţă, nervii i-se întăresc, tot organismul inse eliberează de materii le de boală, chinurile sufleteşti i-se li­niştesc.

Fără conturbarea ocupaţinnilor zilnice d r . PA­LOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi ra­dical cu metodul său p ropr iu de v indecare , chiar şl c tzur i le cele mai neglese, ranele віШісѳ boalele de ţeve, bfşieă, nervi şi şira spinării, tnceputurlle de confusie a minţei , urmările onaniei şi ale sifili­sului, erecţinnile de spaimă, slăbirea pa te re i băr­băteşti (impotenţa), vătămăhiri le, boalele de sânge, de piele şi toate boalele organelor sexuale fe­meieşti . P e n t r u femei ѳ sa lă de aş tep ta re sepa­r a t ă şi eş i re s epa ra t ă . î n ceeace priveşte cura, depărtarea nu este piedecă, căci dacă c i n e v a , din orice cauză, n 'ar putea veni tn persoană , atunci i-se va da r ă s p u n s amănunţi t foarte discret prin scrisoare (In epistolă e de ajuns a se Înlătură numai marca de răspuns). Limba română se vor­beşte perfec t . După Încheierea curei, epistolele se ard, ori la dorinţă se retrimit fle-că-uia. insti­tutul se îngrijeşte şl de medicamente speciale. Vizitele se primesc începând dela 10 ore a. m. şi* până la 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m.) Adresa : D r . PALOCZ, medic de spital, spe­cialist, Budapes t , dela 1 Яоѵ. IV., Muzeum körnt 13.

Ssbiiu-Nagyszeben, Lederer-g. 2. F a b r i c ă casse cu sertare din scy-lolith şi asbesl incombust ib i le , r e c u ­noscu t e de cele mai bune . Scuta^e şi casse panţerate sigur din antogen şi the rmi t , camere panţerate, casse p e n t r u ac te , casete , prese pentru

copiat, lacăte de ! siguranţă, etc. ca Refe r indu-vă la zia­rul nos t ru vi-se tri­mit pre ţur i cu ren te gratuit si p o r t o fr. F a b r i c a r e din m a ­terialul cel ma i bun . --i •

O H ! D O A M N E !

Mă 'năduşe afurisita de tusă.

In contra tusei, răguşelei şi flegmei s'a dovedit de cei mai bun mijloc

P a s f i l e l e - E g g e r cari nu strică apetitul şi au un gust excelent. — Preţul unei cuti i 1 2 0 60Г. t a » mr O cvitie des probă SO fileri.

Depozit principal la :

farmacia y y M A D O R " gyógytár Budapest, VI., Váczikórut 17.

SÄ TRĂIASCĂ!

«Pastilele Iui Egger« m'au vindecat îngrabă !

Se poate capătă în Arad la farmaciile: Berger Cyula, Földes Kelemen, Hauer Lajos, Hajós Árpád, Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Vojték Kálmán şi la drougeriile : Nestor Hanzu şi Vojték és Weisz. — In Gyorok la farm. : Masznik Dániel. — M.-Pécska : Adler Oy. Lajos. — O.-Pécska : Ioan Rocsin. — Simánd : Csiky Lukács. — Sikszon : Füredi Ede örök. 1,1

F r l d e r i c I l o n i g A r a d , s t r a d a R a k o e z i N » . 1 1 * 2 8 .

P r e m i a t l a 1 8 0 O

turnatorie, fabrică de clopote şi metal, aran­jată pe motor de vapor

Fondat la 1840. ou cea mai mare medalie de stat.

Ga garanţie pe mai mulţi ani şi pe lângă cele mai fa­vorabile condiţii de plătire — recomendă clopotele sale cu patentă cee. şi reg. invenţie proprie, cari ao avantajul că faţă cu ori-ce alte clopote la turnarea unui şi aceluiaşi tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—зо*/в

la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­buinţare clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Re­comandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate Învârti cum şi turnarea din nou a clo-

f>otelor vechi, sau schimearea lor cu clopote nouă pe ângă o suprasolvire neînsemnată.

L i s t e de p r e ţ u r i şi ca ilastraţian! — la dorinţa 8 f trimit g r a t i s .

Dipl. d e onoare Lovrin 1902. Medalia d e aur Timişoara 1891. f

S Z U B O T H A S Á N D O R l p r e g ă t i t o r - d e o d A j d l l фі adjuturl b l a e r i c e t p t i . f

Iittmiiit Ii 188S Ttltfoi putri tomit. ţi t n ţ 498. * Llferantul excel. Sale episcop Dessewffy din Cenad. X

T I M I S n AH A.fîRTATP. J În colţul străzii Lonovks şl Jeno főherceg, via-à-vii de hotelul «Hungaria«.

Recomandă magazinul său bogat In atenţiunea binevoitoare atât a preo-

Ílraei cât şl a acelor, cari voesc să cumpere pentru liserid capele, sau societăţi de Înmormântare

odăjdii, steaguri, cruci, statue - sau altfel de adjusturl bisericeşti -

tot astfel marele său asortiment pentru materiale — necesare la formarea adjustărllor bisericeşti. —

Pentru liferările mele iau răspunderea.

— Servesc bucuros cu catalog Ilustrat —

Nr 206 — 1910 » T R I B U N A « Pag. 15

ІЗС! Telefon 6 7 0 - 5 7 9 . Telefon 6 7 0 - 5 7 9 .

Înainte de ce li-ai ti cumpărat

lemnele deţtf foc cereţi desluşiri asupra preţului,

căci eu nu numai ca

vînt) c e l e mai ie f t ine

l e m n e d e f o c prima c a l i t a t e

ci pentru un florin de stângen Ie şi tai cu fe-restrăul propriu circular.

Aşteptând binevoitorul sprijin, srmt C u d e o s e b i t ă s t i m ă :

negustor de lemne în

Arad, Övár-íér 10 (lângă pod) şi Teleky-u 4 .

Lemne de foo măruntaie expedez acasă.

ІШЖШЖЖЖШ* Renumi ta fabrică de automobi le de motoare

T H E C A M P B E L L — ftmrseaz-i cele mai resistent clădite —

motoare şi S Ä 1 * locomobile g a z ş i

Cea mai sigură mai ieft'Dă şi regalată funcţ;o nare. — Pretori

g a / condensat. " ieftine, condiţiile

cele mai avan­tajoase de plată. Garanţie deplină

.A g-ен tura, eneralä

Ficior Korányi, Str. Franz Liszt N o . 9. 64. Telefon 64.

І 1 Ш І І І і 9 Ш І Ѳ І 9 » І @ б і і & І І ^ § m a Cel mai vechi cel mai mare şi cel mai vrednic de încredere щ

! i e i fls ml şi цш le űrll. | 2 Sfori, găitane, mregi, pânze de in şi cânepă, w finii economioe, fabricaţie proprie, tocuri pentru aşter _ • nul de Pár de cal împletit. fabricaţie de storuri. O Ш Tartane de lână şi maltrapuri pentru O O cai, depozit de fabrică în covoare. Ш 0 — Prospectări de preţuri la cerere, se aflu la firma : — в 1 Erdélyi és Bácskai I W h R V Е Ь А С Т М S 3 iparáru raktár :-: Ш5М D.LrluTO l ö d m 2 Arad , P ia ţa A n d r á s s y Hr. 6 . - Telefon Nr. 649. •

o*a Ц е * p ajfi 9jp s*o evp aţa шм . « * f t p a p »jfi <flg буо •»» <w e»p w c s^> cja OWB » |y a f

Cei ce doresc apaducte ieftine să se adreseze la antepriza lui Pichler Ignatz, Cluj, Szép-u. f. cunoscut atât în Budapesta cum şi întreagă ţara. Telefon Nr. 779. s x Primeşte pelângă garanţie orice lucrări din acest ram ca Introducerea d e apaducte ş i canal izare trebuincioasă pentru castele, comune, spitzle, casărmi şl scoale. — Special ist în sondaj . — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase ţinerea în ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit.

1 Telefon Nr. 991. Telefon Nr. 991. Cea mai ieftină sursă pentru cumpărarea de motoare — — electro-dynamice e fabrica electrotehnică — —

= H I N T E B S E E ß é s B A R T H = Timisoara-Józsefváros, Rozsa utca Nr. 47.

Avantantagiile fabricaţiilor noastre. Efect mare, bucium — cu giulele, neînsemnată consumaţie de curent. —

Primim repararea specială a mo­toarelor electrice şi maşinilor dy-namice de orice fabricaţie. Micilor industriaşi 1 ferăm garnituri întregi de maşini pe lângă avantagioase condiţii de plată. Prospect şi pre­ţuri curente, referindu-vă la zia­rul acesta se trimit gratis şi freo.

Fiadat în attul 1 882. TcUfort jt». 688.

BRUCKNER LIPOT tapeţler, decorator şi fabrică de mobile în

Andrássy-tér, tér palatul Neumann. (Lângă cofetăria Matzky).

R e c o m a n d ă mobilele s a l e proprju p r e g ă ­tite, sol ida ş i de o e x e c u ţ i e e l e g a n ţ i . ш Pen t ru camere de durmif delà 190 f lor ini .

i C U S C H L O S Z Sufrager ie (prînzitor), deia 140 f lorini .

Garni tur i de sa lon , delà 9 5 florini .

preţuri de cumpărare : : convenabile. : :

Se YindesclusiY MOBILE din lemn tare şi vestit ===NEIJSCHL()SZ.

Furnisorul asociaţiei căilor ferate ungare.

Atelier de I-u rang.

ŞHfiSfSuf iSf

Pag. 16 »T R I B U N A« Nr. 206 — 1910

Pianuri sau Harmoniuri se cummpără mai bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul

magazin de pianuri şi harmoniuri

V . Heldenberg, Sibiiu Str. Cisnădiei 9. (vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman).

întemeiat la anul 1867 ca l a p r l v ă l i e d e pianuri î n Transi lvania.

Mare depozit de instrumente nouă şi între­buinţate: pianuri, pianine, harmoniuri cu pre­

ţurile originale de fabrică. Sortiment bogat de pianuri de închiriat.

Plătire în rate după dorinţă. Pianuri vechi să primesc ca schimb.

1 I I I «

1 І I i I I I

[urrald Byiila magazin de porţelanărie, articole de ar-

gîBt de china şi lampe. Kolozsvár, Kossuth taies-», Jfr. 3 (,";; ').

Recomandă în atenţia on. public din loca­litate şi provincie — magazinul său nou asortat cu articole de sticlărie, porcelan, argint de china şi lampe unde se găsesc obiecte dc bu­cătărie şi sufragerie delà cele mai simple până 'a cele mai lucsoase, din argint de china, apoi lampe de таѵзп pentru saloane şi sufragerii pe lângă preţuri moderate. Lucrări dc edificaţie se efeptuesc cu acu­rateţa. Serviciu culant şi foarte punctual.

Pr imi i atelier ardelean araajat ea patere electrici p en t r i seobim - pietrelor şi fabrica de pie tril mennmentaJe ••_

S E R S T E N 8 R E I N T A M Á S is T A R S A E S f t f Ä Atelierul central al magazinéi: Kolozsvár , D Ő Z S m a - n . 21»

Magazin d e pletrii monumenta le , fabricata proprii din i marmoră, labrador, granit, ШШі. Bienit etc. Kol ora vár, Ferencz j ó z a e f u t 25 .

Biroul Centrali Nagyszeben, Fleischer gasse 17.

Filiale: Déva, Nagyvárad.

M A J O R O S J Ó Z S E F ===== fabricant do trasuri = =

Lugoş, Str. Andrei N r . 5. Magazin pe rmanen t de trăsuri noi şi — prefăcute. — Reparatur i şi o r i c e lucrări din ramul acesta se efeptuesc repede şi prompt . Lucru bun, serviciu so l id şi conşti inţios

c u p r e ţ u r i f a v o r a b i l e se găsesc în Г ica de muuiie a Ini

B é k é s c s a b a . n H a g y v a r a d

Sas-utca ГѴг- . T .