uftr -Pst {:.Jei- din Iaqi

sb,unimlldfiillllfi I lillilllllul

arotondoor coordonatorrrdonator:ia- editor; Mihaela lvdnescu, editori' ediror; Sabina-Adina Luca, editor

r Ciprian Ni,tu, editor

;in-of Baril Paolo Malanima, Institute forrii-ersin- -'Roma Tre"; Jos6 Luis Moreno';. L nir eisit6 Paris 1, Panth6on-Sorbonne;

rL Lniversiq'of Florence; Silvio Suppa,

:, Lnir-ersiteii Antn'erpen: Argena MarisaS,lh:oX ,ie \\-enden, C\RS Paris; Teodor

us- _rr;:Bli.an Crdir4p- lndiana l-Iniversity;

s; g."u.- I-!-n e$fuarea Sabe;-Bolyai"r Pr"** L-=r-ers;rrslea tsucure5ti; Radu

utrr:rs -tr"'r AqJqssch| Lniversitatea36 -:w rl.-:s:]r. Ba;rs'-ea- Lniversitatear -.3fie-;3:i1r- Ci'rj-\aPoca; Alin::mr:hm' i$m q":rms:: DL{S; Cristian

m!:![

Illl mu ]j *'

fJRECTORY OFOPEN ACCE95

- -}URNALS

ffi\.

ADEREVIST $TIINTE POLITICEVolumVI, Nr. 1 (19), Serie nou6, decembrie 2017-februarie 2018

SUMAR

EDITORTALRecunoagterea Unirii Basarabiei cu RomAnia -aspecte istorice gi de drept internafionalRadu CARP

BASARABIA $I ROMANIA. DUPA 1OO DE ANI

Centenarul Romffniei in dezbaterile PolisGeorgeta CONDUR

Prutul, Nistrul gi contexteleMmius VACARELU

Omul amestecatDumitru CRUDU

INTERVIU

Armand Goqu: ,rDepresia care a cuprins intreaga societate dinMoldova cred cI poate fi tratati prin redarea speranfeiintegririi europene"Interviu realizat de Sorin BOCANCEA

VARIA

Erezii qi,ovAnitori de vrijitoareo'in regimul comunistLavinia BETEA

Sistem gi antisistem in discursul politic romflnesc actualBogdan TEODORESCUDAN SULTANESCU

A constructionist analysis of the current public administration:the role of the mithsDorina JICU

RECENZIIIaqii qi Unirea Basarabiei cu Romf,nia (27 martie/9 aprilie 1918)Mioara ANTON

Calea europeani a Republicii MoldovaAdrian TOMPEA

I7

19

29

31

47

67

83

93

Administnative- din la$i

97

99

101 :

t04 ]

l

i

Note despre autori

Instruc,tiuni pentru autoriInstructions to authors

:.'"1 ei treilea al secolului XX,trrv. histcria.ro/sectiune/gen

nicoL din-relatiile-diplomatice-trFrrfl 1or€-irdeceniul-al-r-a1-secolului-s, consultat lal{:r1 8.

Ciuperca. RomAnia ?n falar-ra;terii unit6tii nalionale.:e. Editura L'niversitdlii ,,A1. I.'. Ia;i. 1996, p. 38.

el\ticu op. cit., p. 155.

Geblescu, Chestiunea.abiei. Editura Machiavelli,rqti. 2013, p.121.Orlando Figes, Revolulia rusd-1Y1. Tragedia unui popor,Jere de Cornelia Marinescu,ra PoLirom, laqi,2016; St6phane

:ois, Ldnine, I'inventeur dutai sn e, Perrin, P aris, 2017 .

Jeblescu. op. cil., p. 27 6.

-LE, Jean, Moldova. Istoria:d a unei regiuni europene,lnternalional, Chigindu, 2005.ESCU, Mihai Sorin, Diniile diplonmtice romdno-niponezceniul al treilea al secoluluirttps : ",'rllrv.historia.rolsectiuneiral articol'din-relatiile-diplomaripronuromane-in-deceniul-al-a-al-secolului-xxIERL. Ion. .,100 de ani de

ri diplomatice romAno-japo--. in 1.f,:.-e/z--rir istoric, noiembrie

O.rarjan. -Bat6lia diplomaticdu Ba-wrabia Qiltl) Complica{iireze-- in Timpul,3 iunie 2016.

BASARABIA $I ROMANIA. DUPA TOO DE ANI

Centenarul RomAniei in

(Romania's Centenary in

dezbaterile Polis

the Polis debates)

Georgeta CONDUR

au€

in cadrul Programului Centenar

x,&$e

or ganizeazd, pr oi ectulCentenarul Romffniei in dezbaterile Polis

t7

Prezentul numdr este primul reali-zat in cadral proiectului ,,CentenarulRomAniei in dezbaterile polis-,rqlizat de Universitat@,,Pef e Andrei"din Iaqi, Institututl de Studiere aIdeologiilor gi Primiria MunicipiuluiIagi, in cadrul ,,Programului Centenar".Scopul proiectului este sensibilizareaopiniei publice cu privire la impor-tanla Centenarului RomAniei giaducerea in atenlie de cdtre profe-sionigti din domeniul socio-uman qidin domenii conexe a unor eveni-mente qi date necunoscute pdn6 inprezent publicului.

Obiectivele sale sunt:1. Antrenarea unui numdr c6t

mai mare de cercetdtori din domeniulqtiinlelor socio-umane gi al dome-niilor conexe precum qi a cAt maimultor personalitSli ale vielii publicedin Rom6nia mare in dezbatereaevenimentelor ce au stat la origineaformdrii RomAniei intregite.

2. Realizarea unor lucrdri qtiin-

lifice pe tema Centenarului RomAniei.3. Editarea a 7 numere pe teme

legate de Centenarul RomAniei alerevistei Polzs.

4. Organizarea a 7 dezbateri petemele tratate in numerele tematiceale revistei Polzs.

5. Lansarea numerelor tematiceale revistei Polis in cadrul dezba-terilor.

Proiectul este realizat in jurulrevistei de qtiinle politice Polis, ceaparline Facult[lii de gtiinle Politiceqi Administrative a Universiti{ii,,Petre Andrei" din Iagi (revisti cotatdinbaze de date interna{ionale). intru-cdt revista este trimestriali, in peri-oada de desfrqurare se vor organiza 7dezbateri cu aceeaqi periodicitate, peteme legate de Centenar.La dezbaterivor fi invitali specialiqti in gtiinlesocio-umane qi in domenii conexe(dintre carc 3 contributori la numdrultematic), personalitili ale vieliipublice din toate provinciile istoriceale RomAniei mari (adicd, inclusivdin Republica Moldova gi dinBucovina), studenli qi elevi. Dezba-terile vor fi filmate gi difuzate pepostul de televiziune regional TeleMoldova Plus.

Proiectul se va desfbqura in pe-rioada 1 martie 2018-30 septembrie2019.

Partenerii sunt: Editura InstitutulEuropean gi Tele Moldova Plus.

18

I rnsaea mrmerelor tematice*ei Polis ?n cadrul dezba-

rnrl este ra.lizat in jurulde gtiinle politice Polis, ce

Faorlt5{ri de $tiinfe Politiceninistative a Universitdliim&ei"'din Iaqi (revistd cotat[de date internafionale). intru-sta este trimestriali, in peri-desfigurare se vor or ganiza 7

i cu aceeagi periodicitate, pe

pte de Centenar. La dezbateriinvitati specialiqti in qtiinlenane gi in domenii conexe

:are 3 contributori la num[rulr, personalitSli ale vieliidin toate provinciile istoriceniniei mari (adicd, inclusiv

ryublica Moldova qi dinra), snrdenli qi elevi. Dezba-m fi filmate qi difuzate pe

rb televiziune regional Tele

a Plus.ectul se va desfrqura in pe-

I marfie 2018-30 septembrie

enerii sunt: Editura Institutulrn giTele Moldova Plus.

Prutul, Nistrul qi contextele

(The Prut, The Dniester, and contexts)

MaTius VACARELU

Abstract: The territory between The Prut and The Dniester has a troubled past.Economic instability, constant invations, being part of multiple politicalnegotiations between empires, political tensions, these are all paft of a historywhich needs to be understood in order to make correct predictions about itsdevelopment.

Keywords: The Prut, The Dniester, Bessarabia.

1. Teritoriul dintre Prut gi Nistrunu este unul dintre cele mai noro-coase, din punct de vedere istoric,politic qi economic. Facem aceast5

afirmafie deoarece trebuie si avem inminte cd statele nu sunt o crealiepoliticd doar a secolului XX, ci au oexistenld milenard; chiar daci subforma de oraqe-state sau imperii, orica state naJionale sau uniuni perso-nalel, ele sunt eterne forme de orga-nizarc ale comunitSlilor umane. Deaeeea, teritoriile trebuie apreciate inprincipal in raport de modurile deguvernare care le-au fost impuse -sau pe care le-au irnbriligat - qi care,in mod evident, au lisat ume greu deeliminat pe parcursul secolelor.

In acelaqi timp, a cunoaqte prezen-tul qi viitorul fir[ o cunoaqtere temei-

nic6, a trecutului este o imposibilitatepracticd, deoarece prezentul este acun!dar trecutul a durat pAni acum o se-cundi, iar viitorul incepe in secundaurmitoare. Nu poate exista o limitaretemporald a cunoa$terii fecutului,deoarece noi ne raportim doar lacunoqtinlele dobAndite qi la experien-

lele pe care le avem, iar acestea nu s-au terminat dec0t tot cu acea secundiin urmd. Este puri filosofie, ar spuneunii: dar este imposibil metodologicsi abordezi geopolitica unui spaliufdrd, a avea in minte imaginea trecu-tului in perfecti dilatarg in opoziliecu viala umand perfect finitd qi deci,supusd limitirilor de perspective qi

prognoze.

Pe fond, fiecare dintre noi scriemperspspectiva proprie asupra trecu-

t9

tului, degi el este totugi unic - chiardacd nu ii cunoagtem toate faptele, ela fost, gi ar putea fi eventualreconstruit. Totuqi, asupra viitoruluinu putem face decdt prognoze, iNcum nimeni dintre noi nu a cdldtoritin viitor, ce va fi atunci este mai multsau mai pu{in posibil sd se inldmple.Astfel, dac[ despre trecut putemspune cd ,,flu gtim toate faptele,iertafi-ne pentru anumite concluzii gierori!", in materia viitorului suntemmai degrabi romancieri, dar cu ca-racteristici geopolitice, juridice,economice, istorice, geografice etc.

In aceasti situafie, teritoriul dintrePrut 9i Nistru poate fi imaginat,pentru viitor, iar perspectiva zilelorce vor veni poate fi mai mult sau maipufin probabild, tnsd, evident, inraport cu o istorie pe care o are. Undeeste limita istoriei am stabilit, dar nuputem demonstra incd gradul deprecizie al prognozelor noastre, deqieste evident cd anumite lucruri suntinevitabile pentru viitor.

2. Prima caracteristici a acestuiareal geografic este acela al neganseieconomice. Nu existd teritoriu euro-pean care sd aibi mai slabe per-spective de dezvoltare, a1f;t subaspect geografic, cdt qi sub cel poli-tico-geografic. Singura posibilitate dedezvoltare a acesfui teritoriu este qi afost dati de existenfa sa tn interiorulgranilelor statelor romdneqti qi sta-tului romAn, aspect incontestabil laarnliza statistici gi a faptelor.

Din punct de vedere geografic,teritoriul dintre Prut qi Nistru areacces doar la Marea Neagr6, ceea ce

20

nu este foarte incurajator, deoarece inorice moment accesul comercial spreMarea Mediterani poate fi blocat decdtre stdpAnitorii stodmtorilor Bosforgi Dardanele, ceea ce ob1ig6 locuitoriizonei sd exporte mai lesne pe uscatprodusele acestui areal. Din contextulgeografic ?nsi mai observim o adoua problemi, anume simbioza cudimensiunea politicomilitard a per-spectivelor de devoltare ale spafiului.

Concret, deoarece intre prut giNistru naliunea titular[ este cearomdni, nu existau dificultdli comer-ciale qi de dezvoltare in interiorulstatelor/statului romdnesc, dar cumlara noastrd a fost victima multorinvazii, direcfia acestora era gi unobstacol fundamental in calea progre-sului social, economic, cultural etc.

Astfel, teritoriul dintre prut giNistru a fost invadat de cdtre mon-golt/tdtai, turcii otomani, ruqi gi apoisovietici. Toate aceste grupuri poli-tice - imperiale, in mare mdsurd - auo singuri caracteristici comun6: suntslabe sub aspecful organizdrii econo-mice, iar in momenful in care auajuns sd iqi afirme administrafia inzond au condus la sdr[cirea locuito-rilor, iar nu la progresul lor.

Mai mult, intre cele patru grupdripolitice se impune a menliona cdtdtarii - migratori qi creatori de statcu foarte slabe perspective econo-mice au intreprins nenumirateexpedilii de jaf in ldrile Rom6ne,care au fost astfel sute de ani sdriciteprin simplul fapt al suportdrii zecilorde mii de cdlSreli. I_iltima invazie aavut loc in 1759, dar pdnd atunci,timp de sute de ani frecvenfa exper-

fmrte incurajator, deoarece infinent accesul comercial spre\{editerana poate fi blocat de

@nitdi strimtorilor Bosformele- ceea ce obligd locuitoriii eiporte mai lesne pe uscatle acestui areal. Din contextulic insd mai observdm o a

rblema. amrme simbioza curmea politico-militard a per-

lu de deroltare ale spaliului.cret. deoarece intre Prut qi

mtirmea titulard este cea

. nu existau dificult5li comer-

. de den'oltare ?n interiorulstatului romdnesc, dar cuma-sr5 a fost victima multordirecda acestora era qi un

'l firndarnental in calea progre-cial economic, cultural etc.

L'l- teritriul dintre Prut qi

a fmt invadat de citre mon-nL ureii otomani, ruqi qi apoii Toate aceste grupuri poli-q€riale. h mare mdsur[ - au

ri craaeristicd comun6: sunt

$ aspectul oryarnzdrii econo-m in momentul in care au

a i5i afirme administralia inr condls la sfficirea locuito-r mr h progresul 1or.

mdr ime cele patru grupdri' se iryrme a menliona cb

- migffcri ;i creatori de statne slabe perspective econo-

- ilu iffi€prins nerrumdrate

ii de jaf in Tarile Romdne,tCIs astfel sute de ani sdrdcite

ndul @ al suportnrii zecilorde cehsE Lltima invazie a

r in 1759. dar pdni atunci,l E-ce de ani frecvenla exper-

dililor de prdduire a fost foarteridicatd. Cum pozilionarea statuluil6tar era in nordul Mirii Negre, oriceinvazie a statelor romAnegti treceaobligatoriu prin teritoriul dintre Prutqi Nistru, care suporta astfel primul qi

cel mai mult drumul de atac Ai cel deintoarcere. Toate acestea inseamnicosturi mari ?n economia zonei, pentrucd, invazille nu erau ,,turism gi voiebun6", iar intrelinerea soldalilor qi

cailor se ficea pe baza resurselor zonei.

3. Momentul preludrii nelegale ateritoriului dintre Prut gi Nistru decitre Imperiul Jarist s-a ficut dupice aproape timp de un secol armateleruse s-au luptat cu cele otomane, iartrecerea primelor pe teritoriul incauzd a provocat din nou sdrdcireapopulaliei. Situalia economicd lainceptul anului I8l2 era consemnatiin Anafora a boierilor moldovenicitre domnitorul Scarlat Calimah din26 octombrie 1812.

Din nenumdratele cifre amintite,s5 refinem doar ci partea anexatbtrimisese anual la Constantinopol, pevremea dominaJiei turcegti, cAte

15.000 de boi, 13.000 de vaci qi

5.000 de cai, comparativ cu 5.000 deboi qi 5.000 de vaci liwate deMoldova rdmas[ neocupatd de rugi.De asemenea, Basarabia mai pro-ducea 140.000 din cele 300.000 deocale de rint gi 120.000 din cele200.000 de mdsuri de grAu expediatela Poartd in fiecare an. Tocmai deaceea reprezentanlii Moldovei odenumeau ,,partea cea mai buni qi

insuflefirea hranei... qi intru a hraneiindestulare qi a vitelor p6gune", sau

Basarabia Si Romdnia. Dupd 100 de ani

,,hrana vie,tuirii casilor noastre", sau

,,belqugul vitelor de orice fel, agr6nelor, a cerii, a mierei"2.

AritAnd pierderile reale aleMoldovei, istoricul rus Kasso afirmdcA ,,acest rapoft intre cele doud p[r!iale Moldovei explici acea loviturbputernic[ ce a fost datd atunci vieliieconomice a Moldovei prin scoatereadin componenla ei a p6(ii celei maiproductive. Despre importanla agri-colS a acestei plrli vorbeqte qiraporhrl in ddrile de gr6ne pe caredomnitorii iegeni le pldteau Porlii;doud treimi din produsele cerealierece se expediau la Constantinopol erauproduse de Moldova transpruteani,care a inhat acum in componenlastatului rus; aici se gisea qi centrulcreqterii vitelor, acolo, pe intinderilenepopulate, unde veneau rar stipAniilor - boierii moldoveni ce locuiau laIaqi - pdgteau enorne cirezi de vitecornute care, dup6 pacea de laBucureqti qi inchiderea granilei de pePrut, s-au pomenit izolate de piala dedesfacere, fapt care a pricinuit pa-gube serioase pentru moqierii respec-tivi, iar suferin{ele posesorilor au fostexprimate. printre altele, in pldngerilelor adresate guvernului rus. CapitalaMoldovei - Iaqi - s-a pomenit a frlacAliva kilometri de cordonul nostrude grani!6 de pe Prut care o separa defostul ei grdnar -Basarabia; iar inter-diclia dati de Rusia privind exportulin Moldova a fbcut sd creascd acolopreful pAinii in aqa mdsur6, incAt el adevenit la Iaqi de doud ori mai maredecAt la Chiqindu... "3.

In provincia anexatS, larismul n-aindrdzrttt si introducd iobdgia,

21

POLIS

urmirind chiar stabilirea raporturilordintre lirani qi proprietarii de pdmdntin anumite limite legislative. Majo.rarea impozitelor gi practica eludariiprevederilor legale privind obligatiiletdranilor au provocat nemulfumirea qichiar emigrarea sitenilor basarabeni.Din acest motiv, guvernul rusesc afost nevoit sd adopte, in anul 1g34,Regulamentul cu privire la ldraniidependenli. Potrivit acestui .trcaz,

proprietarii au fost obligafi sd inche_ie, benevol. cu flranii de pe mogiilelor nigte convenlii agricole; u""rt.utrebuiau sd specifice drepturile qidatoriile pdrlilor semnatare. Totugi,mulli moqieri gi arendaqi neglijauprevederile Regulamentului, wrndr:rrrd.sporirea obligaliilor !6ranilora.

Un impact negativ asupra econo-miei agrare a Basarabiei l-au awtprevederile acordului comercial dinanul 1904, incheiat intre Rusia giGermania. Pokivit acestuia, au foststabilite taxe vamale foarte maripentru grAul, secara, ftina, uleiul ve_getal, exportate din Rusia in Germania,gi taxe scdzute pentru t6rd[e Si orz.Chiar gi in aceste conditii vitrege,hdrnicia locuitorilor qi bogdfla pim6n-tului asigurau Basarabiei o producfiecare depSgea nevoile proprii de con-sum: 138% grdu, I60Yo secard,2Tgo/oorz gi 100oh ovdz. Astfel, ocupdnddoar 0,21%o din intreg teritoriuluiImperiului Jarist, Basarabia produ_cea 3Yo din produc{ia cerealierd aRusiei5.

in ultimul deceniu al stdpdniriiruseqti, in Basarabia erau peste 100mii 1irani care delineau cel mult t hade pdmAnt. Alrele 200 mii de familii

22

aveau in medie 3,5 ha gi numai 150mii sdteni stipAneau peste g ha depdmAnt. La mijlocul primului deceniual secolului XX, in medie, uneifamilii de ldrani autohtoni ii reveneau4 desetine, de rdzeqi 5,3, de ldrarn aistatului 9,6, iar foqtilor coloniqti 16,3desetine. Mdsurile luate in preajmardzboiului mondial privind impro_prietdrirea sdtenilor prin intermediulBdncii l5rdneqti, n-au schimbat inbine starea ldranilor indigeni, eleaplicAndu-se mai cu seami pentru noicolonizdri cu ruqi qi ucraineni6.

In urma aplicirii reformei agfarcs-a modificat raportul intre proprie-tatea mare qi cea micd, aceasta dinurmi ridicAndu-se de la circa 32 o/o

(1861) la 45,5 % (1910), din totalulproprietifilor. Pe de altd, parte, inrdndul sitenilor avea loc un im-poftant gi ingrijoritor proces de pau_perizare. La sfrrqitul secolului alXIX-lea, Basarabia se situa pe primulloc in Rusia dupd num5rul de tdrani{bri de pbmAni e3 % din totalulgospodlriilor firineqti). Situalia eragi mai gravd in judelele in carerom6nii reprezentau majoritatea co_v6rqitoare a populaliei: Bd{i (34,1oZ), Soroca (39"5 %\ Hotn (43,2 o/o)

etc'. ln domeniul indusfriei lucrau4.000 de muncitori in lgl4 gi nici2.000 in 1916, cifre care erau multsub 1 %o din totalul populafiei8.

Insuficienla acuti de pimAnt qinivelul de trai scdnft i-au constrdnspe mulli fdrani basarabeni sd plri_seascd meleagurile natale qi sI se mutein regiunile rdsdritene ale Imperiului.Acest fenomen a cunoscut o am_ploare deosebitd din a doua jumdtate

in medie 3,5 ha qi numai 150teni sriipdneau peste 8 ha de

r t-a mijlocul primului deceniuoluhd )OL in medie, uneide tirani autohtoni ii reveneaurine. de rdzeEi 5,3, de tltrani aii 9.6, iar fogtilor coloniqti 16,3

re- Misrnile luate in prealmarlui mondial privind impro-irea sdtenilor prin intermediulTaranel{ n-au schimbat in

rarea tiranilor indigeni, ele

rdu-se rni cu seamd pentru noidri cu ruqi qi ucraineni6.rma aplicdrii reformei agrare

rdificat raportul intre proprie-nare ;i ca mic6, aceasta dinidicdndu-se de la ctrca 32 o/o

b 45,5 % (1910), din totalulr4ilor. Pe de alti parte, in

sdtenilor avea loc un im-t gi ingrijorStor proces de pau-re- I-a sfrrqitul secolului alz, Basarabia se situa pe primulRusia dupi numdrul de ldranie pimAnt Q3 % din totalulHriilor fnrdneqti). Situalia era

i gravd in judelele in care

ii reprezentau majoritatea co-

Ere a populafiei: B[ti (34,1

roca (39,5 %), Hotin (43,2 %)n domeniul industriei lucraude muncitori tn 19i4 qi nicih 1916, cifre care erau multi/o din totalul popu1a1iei8.

uficienta acutd de pimdnt gi

1 de trai sc5,nst i-au constrAnsrlfi Frani basarabeni sd pirS-meleagnile natale gi sd se mutermile rlsdritene ale Imperiului.fenomenacunoscutoam-deosebiti din a doua jumitate

a secolului al XIXIlea. intr-ocorespondenld primitd din Basarabiain iulie 1880, ziarul bucuregteanTelegraful consemrla:,,Starea econo-mic[ a ldranului basarabean e aqa deticiloasd, incAt emigraliunea poporu-lui agricol, care s-a inceput de la1864, se accertaeazl, din an in an.Limba romAnd se vorbegte printremunlii Caucazului, ?n guverndmAntulSamara, pe cAmpiile sudului Siberiei;pretutindeni bietul romdn iqi caut6 unrefugiu contra cotropitorului siu".Potrivit informafiilor aceluiagi ziar, in1885, ,,au emigrat numai din judefulOrhei 173 familii de plugari compusedin2l5 bdrbali, 92 copli qi 153 femeiqi fete". Intotal, in anii I906-l9L4,inSiberia qi Kazahstan s-au strlmutatcirca 60 mii de basarabeni; in aceeaqiperioadS, din diverse zone ale Rusiei,s-au intors doar 20,7 mii de oamenie.

Pe de altd parte, autoritilile laristeau urmirit substituirea elementuluiromAnesc cu cel slav. Spre exemplu,in martie 1883, corespondentul basa-rabean al Telegrafului tnfonna c6,

,,tdrdnimea din Hotin, dezesperati amai putea gdsi dreptate, se ridici laprimdvard cu sate intregi pentru aemigra in Caucaz. Guvernul nu sd

opune la aceastd emigrare, av6nd degdnd cum se vorbeqte aici de a inlo-cui pe romdni cu popula{ie ruteneascdcare p[rdsegte Uiriina']. in septem-brie 1888, la Bender sosiserd peste 1

700 de familii din guberniile Saratovqi Nijnii-Novgorod, avdnd ca desti-nalie judeful Ismail. La intrebareaunui romdn basarabean: ,,De ce nuemigrali dincolo de Volga sau laCaneaz?", ldranii ruqi au dat urm6-

Basqrabia Si Romdnia. Dupd 100 de ani

torul rdspuns: ,,Pentru cd nu ne mailibereazd, pa$apoarte pentru acestelocuri qi suntem indreptali din contrSspre Basarabia gi Marea Neagr6"1o.

4, Toate problemele ardtate maisus au condus la o situalie politic[destul de tensionati in anul 1917,deoarece nu se prdbugise doar un im-periu gi mai ales un mod de exer-citare a puterii, dar venise momentulin care nalionalitilile aduse cu forfain granilele statului larist au inceputsi lupte pentru autodeterminare qi - incazul romAnilor qi polonezilor - pentruintoarceriea la matca istoriei. Contex-tul a fost favorabil, iar in anul 1918RomAnia, Finlanda, Jirile Baltice gi

Polonia revin la dimensiunile norma-le -, iar cele cinci state amintitereapar pe harta politici a lumii.

Din p[cate rbzboiul a fost din noudeosebit de costisitor pentru popu-lalia zonei, iar printre primele m[suripe care guvernul romAn a trebuit sd leaibd in vedere a fost stabilizareaeconomicd a teritoriului dintre Prut gi

Nistru. Respectivele mdsuri au fostcu at6t mai prelioase cu cAt RomAniase afla, in acea perioadi, intr-o situa-

Jie extrem de dificild, avAnd stocul deaur depus in trei state - Rusia,Germania qi Marea Britanie. Potrivitdatelor Guvernatorului BdnciiNalionale a Romdniei I. G. Bibicescu,din 17 februarie l9l9,partea cea maiinsemnatd a acelui tezaur se afla inRusia, ,,in sumd de peste lei 315 mln.aur efectiv gi 1,5 mlrd. alte valori gi

titluri, tezaur garantat de guvernulImperial", care insi fusese, intretimp, inlocuit cu un guvem bolqevic.

23

POLIS

in plus, o altd oarte a tezaurului seafla deprxd la Reichsbank din Germania?n valoare de lei 80.469.650 aurefectiv, qi 98.105.500 in MareaBritanie, la Bank of England deci untotal de 493.730.430 aw efectivf22l.Agadar, ?n pofida enormelor dificul-t6!i, prin decretul regal din 15 octom-brie 1918, creditul de rdzboi in sumdde I,7 miliarde lei a fost sporit cu300 mln. lei, p6ndla suma totald de2miliarde de lei, respectiva sumi urm6nda fr acordati populaliei Basarabieipentru pagubele de orice fel catzatede rdzboi, precum qi pentru orice altecheltuieli provocate de rdzboi. printr-un alt decret regal, din 1 noiembrie1918, s-a permis ' municipiuluiChigindu ,,sd contracteze rn impru-mut pdnd la concurenfa sumei de 10mln. lei de la orice bancd din !ar6 qiin cont curent, cu care si se aprovi-zioneze cu alimente de primd nece-sitate qi obiecte de imbrdciminte gi

. ..11mcallammte"".in aceeagi ordine de idei, prin

contribulia directi a reginei Maria aRomAniei, in perioada imediat urm6-toare unirii Basarabiei cu RomAnia,avAnd in vedere consecinlele socialeextrem de grave produse de aniiPrimului Rdzboi Mondial, a fost infi-intatd, Societatea pentru ocrotireaorfanilor de rdzboi,,avAnd ca scop,,addpostirea, intrelinerea gi educaliafizicd qi moralS a orfanilor derdzboi",cu seclii regionale la Iaqi, Bucuregti,Craiova gi Chiqiniu, cuprinzAndjudefele din intreaga Basarabie. Lascurt timp de la ?nfiin1are, prinh-undecret semnat de regele Ferdinand I,s-a decis acordarea unei subventii

24

iniliale de 10 mln. lei Socierdfii,,Ocrotirea orfanilor din r6zboi", princomitetele din Bucureqti, Iaqi, Craiovaqi Chiqindu. Concomitent cu respecti-ya niliativi, printr-un alt decretregal, a fost deschis pe seamaMinisterului agriculturii gi dome-niilor un credit extraordinar de i mln.lei, ,,spre a se veni in ajutorul cen-tralei cooperativelor basarabene, in-sdrcinatd cu aprovizionarea populalieidin Basarabia". in fine, prin aaopta-rea statutului SocietSlii pe acliuni,,Steaua Basarabiei" cu sediul la Iaqi,s-a urmdrit scopul ,,desfacerii inBasarabia. in condiliile cele mai avan-tajoase pentru populafie, a produselorce lipsesc acolo, precum petrolul giderivatele sale, sa.rea, chibriturile, tu-ftrn, sc6nduri, qindrili q.a., precum qide a aduce din Basarabia diferiteproduse in Moldova"12.

Progresele majore care s-au ficutla momentul revenirii la patria-maminu au fost complete gi nici liniare,existdnd gi anumite probleme aleadministraliei. in acelagi timp,Uniunea Sovieticd a urmdrit prinpolitica sa o extindere teritoriald ma-jor[, care i-a reugit in final in anul1944, desi cu pierderi majore pdnd.lafinalul anului 794513. Daci in perioada1918-1939 populafla dintre Prut giNistru a fost scutitd de deportdri qifoametea sovieticd, nu se poate spunela fel dupd incheierea rdzboiului -precum qi in anii 1940-1941.

5. Schimbdrile aduse de comu-nism au fost majore gi complet nega-tive. Menliondm doar cAteva: munci-torii gi orSgenii au fost privilegiali in