T7-76

2(AT

I1

,41,,,iq,

1,i,

Fitf,.,r Lo

.I

'7.:

& -.

.1,

A t" f

..4, ''

'''''''

:..,..4

. ..,

n,

.

')

'-.4'

/A)ii!A

4;4'0t-

''-'.'

1r ',

---=

,%

°'I

'n'-.

'f

i,-

:-.: " ,,i -,,. . '''.f.

,...

1../..,,

. -..-

,'

"' If,,i-'

°.r

, 4-- )1

-

,e'rr

.-

,

A1.,

.

..7";

C'

4-

<

1

-

,

,\

oi

-,-4t

,

CO

D1616.1=

r,*sn

INQ

11111

etcm

ut...I

Cr.,

(ItCU

LT

Alm

CO

D

treaa(",

- :,i a' z; ''-

'''''''fi 41 .4..7+:4

,

\,'%

.,...14.1.-'i

4.'5,r4i,, -

,','L:*

1.

f'

'''''', -',

v,

.'W

..*--!4.

-&.,.:

..''''

?,../."Nis,-,1t*v

li,

r-"

',,,,',',-

:,0'.. ,

-.'',...--...

, ."; ',:I ".. ,.a,

-!"t.s

",n

.,2,,,,

.":.W

i'" y.'

.:i*s

-riz-,

111;,-,4,-:,___,..

,,,i,

..z, '14.;:i1,.= -04

, ,--

it."'_99,_

'+ N

...

,....ast,----.1 i6iirekr:....1.....».1.4%

.15,11.1'

' '1",.--

:.

:St'? L9.'

,,,,kit:''.

.,:...aV

Y...

-..,;",,,,,a, g+

.40, L..O

.ki

www.dacoromanica.ro

TJPOGRAFIA SI LEGVIORTA DECART' FRATII DUMITRESC11"BUZAU, STR. EMIL TEODORU, 2

www.dacoromanica.ro

CRONICILE ROMANESTIVOL. IH

VARIANTE

LETOPISERUIALCAIITACUMESCPUBLICATE DE

N. SIMACHE oi TR. CRISTESCUPROFESOR!.

1 9 4 2Tipografia 11 Legitoria Prat!' Dumftrescu", Emil Teodoru, 2

BUZAU

www.dacoromanica.ro

I.

VARIANTA PUBLICATÀDE ST. NICOLAESCU.9

1290-1733.

1. In Revista pentru Istorie, Arhaolagle si Hologle', vol. XI, DO.partea I. pag. 97-186 si partea II, pag. 346-555.

Limurirt asupra aceitei variante, am dat In vol. al II al colectiei noistrede Cronici rominesti", pag. 50-54.

Textul acestei variante fiind prea lung (ar ocupa cam 110 paginl doformatul nostru) si tn bunt parte reproducAnd aproape Intoemal textul Le-topisetulul Cantacuzinesc", ne-am hotfirit a republica alci numai partile deo-sebita de acel Letopisat (cu aceasta acutim @I pe carcetatori de a mat cautaacaata paaagli).

www.dacoromanica.ro

DE INCEPEREA VECHIULUI NEAM SLOVENESC $1 DENUMIREA LUI,')

Marele intre patriarsi Noe, plAcutul TatAlai celui fdr deinceput ;1 ficlitoriului a twit/ flptura, rAdicina dupli trup §i

strAmopul neamului omenesc, dupli potop spre trei staturi in-pirtind feciorilor sit vietulrea in lumea aceasta, deoseb1 fieste-ciruia au insemnat si au hotArtt lui Sim dregitoriia preoliel,lui Ham, jugul robiei, lui Iafet vredniciia InpAräteascA, vitejiia

1. Vezi Cronica Slovenilor" de Gh. Brancovici (pe careSt. Nicolaescu o citeazi, firi Indicatie de autor, ca Ms. Acad.Rom. Nr. 1267).

Gheorghe Brancovid, aventurierul irate al mitropolituluiArdealului Saya Brancovici, a lint doui cronlci : una mare sir-beasci in 5 volume (din care Silvia Dragomir a tradus in ro-mineste pirtile de interes pentru trecutul rominesc, in Anus-rul Institutului de Istorie Nationsli" dela Cluj, vol. II, 1924) 61alta romineascii, cunoscuti in doui copli : una descoperiti deAran Densuflanu 51 publicati in Revista critici-literari" dinIasi la 1893, alta de Preotul Const. Bobulescu, publicati in Re-vista Istorici", soul 111, 1917, p. 26118.

Aceasti ultimi copie are urmitoarele capitole : I. 'De in-ceperea vechiului neam slovenesc ;1 de numirea lui, Rev. IstIII, p. 26-27. 'De tre1 pirti ale lumii ce si numesc Asia,Africa s1 Europa. Aritare pe scurt de Aslia, 27-28. 'De A-frica ; 'De Europa, 28. 'America, 29. 'De neamul ru-sesc el de numirea lui ; 'De neamul Sarmatilor sl de numirealor, 29-30. 'De neamul roxolanesc f i de numirea lui, 30. 'De Mosoh, strimosul sloveno-rusesc, s1 de semintla lui, 31.'De numfrea Moscului si a cetitil impiritesti, 31-32. 'DeCazan; 'De Polovti, Pecenighi, Iatveaghl si Timbri, 32. Depreaslivita marea f i Scaunul a tot norodul rusesc cetatea Chia-vul pi inceaperea ei, 32-33. De cneazii carii au fost int4iu

www.dacoromanica.ro

6

In mote, neamulul dupil numele lui ; c Iafeth sit tiil-cuiaate !Mime. Aaijderea piimiintul 1-au hapArta In irel plirti,din care cea dintiliu sli chiami Asila, adoso Africa, a tretaEvropa. Lui Sim i s'au ventt plirtile ce cautli spre rtistrit In

Inceplitori Chievulul pi de zidirea cetlitli Chievului $1 de numeleel, 33-34. De moartea lui Scec si Horev sí a lui Chii ai de ur-mitorli lor dupt dinali, 34. and au Inceput Rupii a invlitacarte, 34-35. De cnejiia lui Rude, cu fratil sti, in ptmfintulrusese, 35. De Oseold sl de Dlr, edict cum au inceput a ficneaji de Chiev, 35-36. De cnejiia lul Igor, feciorul luiimpreunt cu Oleg, rudenia lui, 36. De sttpfinirea Jul Olegin Chiev si de moartea lui, 36-37. De cneajiia Marei Cnia-ghini Olgti in Chiev, 37-38. De cneajiia Marei Cniaghini 01-gfii in Chlev, and au mers la Devleani, 38-39. De mearge-rea a doao a Olgti la Devleani, 39-40. De meargerea Olgtila Tarigrad ai de botezul ei, 40-41. De cneajiia lui Sveato-alav, feclorul lui Igor, In Chlev fi de moartea erestinii Marel-Cneaghini Elenei, 41-42. De imptrtirea cneajiei lui Sveato.slay, feciorilor sti ai de moartea lui, 42-43. De cneajia lui Ia-ropole, feciorul lui Sveatoslav, In Chiev, 43. De venires Ma-relul Cneaz Vladimir, feciorul lui Sveatoslav, tu Chiev, ai decnejila, de botezul al de Watt vilata lui, 44-45. De cniajiiaMarelui CnIaz In Chiev, a lui Vladimir si in toatli Rusimea, ai desingual stilpfinirea lui, 45. De idoli, 45.46. De udarea Cuapt la Pasti, 46-47. De muetile lui Vladimir, 47-48. Devitejla lul Vladimir, 48. De Diliigorod. cum s'au slobozit deIncungiurarea Pecenighilor prIn ChiselltA, 48-49. De biruinta luíVladimir preste Peceeighi. supt Perlisslav si de cAnd s'au ziditPeriiaslavul al de ende s'au emit, 49 50 De solii cei trimialde multe pArti ea st plesce pre Vladimir le credietA, 50-51.De solii Wraith la cei grecesti, 51 52. De sfatul SulVladimir pentru rrediniti $i de Folii lui ce au tritnis s5 vazA cinecum creade, 52 53. De intoarcerea solilor la Vladimir, 53.De meargerea lui Vladimir in Tara Greceavcii pentru botez, 54De botezul lui Vladimir ai de minte lui, 55 De botPzul atot norodul Chkvului sí a toatA Rusimea, 55 56 De botezulteriorilor lui Vladimir 56. P. ntru acpa.ta de eiteori s'aubotPzi41 Reaii mai inainie de VIsdlmir pfinA la trnetrtila lui56 58 De intarlrea cea desAvfir$ t a credintei pravoslavnice tuRusine fi de suroarea idol Ion. 58. - De biserica, preasfinteiNAscAteare de Dumnezeu Desiatin din Cbiev. 59. De mear-gerea lui Vladimir la Suzdol, la Roctov si la Marele-Novgorod,5940, De cniajlia feciorilor lui Vladimir, cfind le-eu imofirtitcneaiiile, 60 61. De moartea lui Vladimir, 61. Multfimitalul 1/111309M1 despre toti Rusli pentru nespusul lul dar, 61.62,

www.dacoromanica.ro

7

Asila cea maree unde Sant acum Perii i Asiriianit ; luí Ham ia'au citzut soarta spre arniazAzt, unde taste acum Eghipetut inTara ArApeascA ; iar lui lafet l-au rAmas plirtile cele despre a-pus oi despre miazInoapte in Evropa. Insa lafet iaste tatastrIlmcf tuturor creotinilor, mai vartos celor ce vietuesc In

De eneajia lui Sviatopolc In Chiev, fa anul de la Zidlrea Lumit6525, tar de la Naster ea luí 1-tristos 1017, 62-63. De meta-jiia lui Jaroslav in Chiev, in anul de la Facerea Lumii 6517, iarde la Nasterea lui Eristos 1009, 63 64. De cneajita in Chiev

Marelui-Cniaz Izleaslav, feclorul luí Iaroslav, ai de intemeia-tea besearecil Pecerscli de lemn, 64. De a doua izgonire alui Iziaslav din Chiev oi de zidirea besearicii eel mari a Pecer-schit de piatrA i de podoaba ei si de zidirea cea din prejur atoga manastirea, 65.66. De cniajlia lui Vsevolod, feciorul luiiaroslav, in Chiev, 66-67. De cneajiia luí Mihail Sviatopolc,feciorul tui Iziastav in Chiev, 67. De cneajiia lui VladimirMonomahul feclorul lui Vsevolud, in Chlev, 68, De aciasta, deuncle moriarhii rusesil au inceput a avea cununit68-70. De cniajiia luí Mstislav, feclorul Monomahului, inChiev ; De cníajlia lui Iaropolc, feciorul Monomahului, inCtlieVf 70! e usebiti cniazi in Chiev, earl' unul pre altul au

¡cos Scaun, 701f. lar de usebiti cniazi in Chiev oi de

izgonirea lor din Scaun, De cniajiia lui Mstislav, fe-tiorut lui Iziaslav, in Chiev si de alti cníazi ce au stapanít Chie-

vul, 72 73, De cneajlia lui Roman, cniazul Smolenscului, inChiev, 73.74. De cníajiia in Chiev a lui Iaroslav, feciorul

lUi iziastav, 74, Da aciasta, cum cl n'au dat blagoslovenieopiscopul RQI:1140 monarhului rusese, ca s sa

scoale cu rizbolu asupta crestinildt' ¡awl de cuvioasi pricinA,

74-75. Neunirea pentru Scaunul roodarhiei rusesti si pentru

alegerea cniazului Cotoman Ungurului. spre cniajiia ruseasch,

75-76. De cfleajiia lui Mihail, feclorul lui Vsevolod, in Chiev,--

de venirek usupra Chievului a paganului Batíe, '76, De

stricareacersclii

Ante!, frumoasel ai de minuni facatoare lavre a Pe-

, 76-77. De un clopot míc ce se chem:egvsersiltoitrorliaubien_

'slinta beseareca a PecerscAi pentru strangerea c I

searecii, 77, De a:íasta, cat( ani cniajiia Chievuliii21Dmonar-

hia a toatä Rusimea au fost supt jugut Tatarilor, 78, --De cnea-

iiiik thievuluí supt cumplitul jug thtiritsc si de cniajii Chievu-

lui clin parte, 78 7 ). De mutarea Mitropolitului al Chievu-

tut la Mosc, 79. De laarea Scaunului rusesc, adíci a cetlitii

Chtevulut, de cntazut litvenesoGhedimin si de mutarea Chia-

vului la Litva, 19-80. De aciasta, de unde 2 Mitropoliti au trice-

put a fi in Rosiia unul la Mosc, lar altul la Chtev, 80-81. De mu-

tarea Marei Cneajii., a Chieyului in V0evozie, 81. De Intoar.

www.dacoromanica.ro

8

ropa, dupi blagoslovenila tatane-su lui Noe. Aga din neamulsitu cel norodt, spre multa inmultire neamului situ au crescut,cat nu numai prin partile cele despre miazanoapte gi desprespas s'an lAtit, ci gi prin cele despre rlsArit, gi neamnl lui In-let pre toate celelalte cu puterea, cu bArbAtila gi cu viteilia auIntrecut. Infricogat, st slAvit la toatl lumea, Wanda-se (precumcei vechi gi vrednici de credinta istorici mArturisesc), el cu ni-mkt alt WI numai cu lucru de oeste al tines, gi de acolo hranagi toate trebuintele sale el le plinea si din lucrurile sale celeslAvite, mai vfirtos din cele vitejtigti, Slaveni, adeel slAvitl auInceput a sti chiema. Agliderea in limbs sloveneascl iaste unadin cele 72 dela facerea turnului dupl amestecarea limbilor, careau egit din neamul lui Iafet, gi din slava numelui slavenesceau numit. Pentru aceasta, spre pomenlrea neamului slavenesc,ai cei dedemult cneazt rugegti punea nume fiilor stii, lipindu-iMagi slavA, adecl : Sveatoslav, Iaroslav, Mettslav, adeca izbAn-ditoe pentru slavl ; Mecioslav, ca slavit era prin sable, gi al-tele asemenea acestora.

De trei p&p ale lumli ce all numesc asa: Asila, A-frica, Evropa.

Aritare pe scull de Asiia.

Asiia iaste o parte a lumii, tnai mare gi mai vestitti ; ma

cerea cetAtii Chievului iarAgi la cinstea cea d'intliu impilr/.teasel, 82-84. II. Cronica Slovenilor, Itliricului, Misil cei dinsus gi cei din jos Misil, 85-98. Aici aducem aminte f i de unrAzboiu cu multe bunAtAti a SfAntului $tefan de la Decian, 98-100. Aleut semneazA de istovut crailor sArbegti, 101-102.ftlzboiul de la Cosova, 102. 'Itlzboiul de la Nicopol, 102-104. *Rlzboiul de la Varna, 104 107, Cniajtia Ioanopo-lului, 108. Rlzboiul de la Jefolt, 109i12. CAlAtoria MAL-

riel Sale Doamnei la Sfiintui Ierusalim, 112-114. Scurtl sal-soare cum Vezirul eel Mare Cara-Mustafa dintru rinduiala Im-plratului Turcesc la anul de la Hristos 1683 Deehem. In 5 ant,In Beligradul Sarbese s'au sugrumat, 114-115, Atci tubituluicetitor sl sane cea mai mare pocaanie ce au rAnduit gi au p-unt Turcii jute° 1686 de ani, 115-117. TArgle gi unele ()-resit mari, care supt ce zodii stau, aici pre scull sit scriu, 117,TAlcuirea chipului pecetilor gi seamnele den prognostic, 117-118.

Capitolele cu semnul au fost transerise in versiunea St.Nicolaeseu, care confine $i alte evenimente de tstorie tlEliTersall.

www.dacoromanica.ro

mare pentru aceasta, cgci ea mult intrece pre Africa cumea ; mai vestitg, pentru aceasta, el intru dfinsa au pus Dum-nezeu raiul, pre om l-au fgcut, i legea au dat ; Chrlstos s'aungscut, au vietuit, au murit, si au inviiat. Dintru dânsa au esitcei intâiu licuitori a tot pgmAntul si ai mgrii. Astrologhíi si alteInvitituri de acolo skit toate. Aromatele, tämâía, nalrosurilecele cu miros frumos, pietrile cele mai scumpe si mai bane. A-ceasta Inci dedemult sà numlia mural tuturor cetitilor, domnii-lor, i inpiritiilor celor mari, pentru mirirea sa, pentru vizdu-hul cel bun, pentru istetimea mintti omului, pentru averile salecele multe si indestulirnea de toate bunititile. Acolo inpirittileau inflorlt, a Asiriianilor, a Midenilor, a Persilor, a Parthent-lor. Acolo Tartariia, Cataia, Persiia, Araviia, Idumeia, Sirita, Fi-nichiia, Asirita, Kesariia, Capadoelf la, Paflagoniia, Vithiniia, Ioniia,Cariia, Lichiia, Parnfillia, Chilichiia i Tfitarii, din carii viteazulinpArat si marele eneaz al Moscului loan, feciorul luí Vasille, multimultime au intors la pravoslavnica credinti, si i-au lipit de in-piritiile Astrahanilor, si ale Kazanilor, carii I pAng acuma skitsupt norocita stipânire a math st4ânii a Moscului, i sA adaogespre Aca cea mare, si Aca adaogg pre cea mal mici, si intruaceasta sA cuprinde toati laturea care iaste intre Efrath, §lin-tre marea ce si chiami Egheum, care o au inpirtit Turcii inpatru pAii, acolo iaste Frigita, Lidiia, i Licaonlia, Armentia,Iveriia, adecl inpiritiia Ruzeneascg i altele.

De A frica.

Africa asijderea iaste o parte a pimAntului care s'au che-mat asa dela un Afradin, simânta lui Avraam, lar unit zics'au zis Africa dela acest cuvânt prica, ce si tàlcuiaste desehis,cA iaste deschisi, sí mai mult decat altele intoarsi spre soare,

inchipuiti in trei cornuri. Despre miazi noapte si hotgrastecu Marea Talineasci,') despre epus si despre n iazazi cu Ochia-nul, despre rAsAnt cu Marea Rosie. Acolo taste EghIpetul, Etio-pHs, Cafraria, Tara Argpeasci, Mavritania, Nubia, Liviia, Var-varia, sí inpiritlia Feseneasci, Mavrohineasci, Amonoghemu-ghilor, Amonomotapilor, Adel, Congo i proci.2)

1. ItalieneascA, MecliteranA.1 etc.

9

www.dacoromanica.ro

1. Inghetat de Nord.2) exact 14)2,

10

De Evropa,

Evropa asijderea iaste o parte a tot pArnantul, care inlung merge din hotarul Protogaliei panti in apa Tanis, sau Do-nul ; iar in lat, din Arhipelag adecA din Marea cea din naljlo-cul pAmantului pan in Ochianul Ghibernilor.') Cuprinde intrusine prea slAvite ai mari tAri, bogAtii $i multe avutii, l multi.multime de oameni viteji, puternict, si intelepti, i spreiaste sAntitoasi $i bunA. Intru darns skit Gretiia, Trachiia, undeiaste Costandinopoleos, Sloveanii, Rusii, Moscva, Tara Le$ascli,Litvo, Mazoviia, Jtnuvii, Corilandiia, Leflandii sau Livaniia, Pru-siia, Cehti, Slioschii, Moraviia, Ungurii, Muntenii, Moldovenii,Sarbii, Bulgarii, Bosna, Dalmatiia, Alvaniia, Ahaiia, Ispaniia, A-ragoniia, Castiliia, Frantiia, Vitaniia, sau Anglia, Liotaringlia, Bur.gundia, Italiia, Ghermaniia, Romanii, Niderlandii, Brobantiia, Go-landiia, Barvariia, Sfetiia, Saxoniia, Daniia, Govtii $i Fedii, Lam-biia, BAtnila, Filandia, Tartariia cea mai micA sau Cramul, Pe-recupul sau Orul, i altele care nefiind lesne a le serte cu a-mAruntul deplin, s'au scris pe scull. Ins& iaste §i a patra partea lumii America.

Am F.: rica.

Care sA chiamg lumea, noao, cl de vreme ce aceasta malpre urmA decat altele de curand s'au aflat, (la anul dela zidi-rea lumii 7003 (=1495)2) $i incl putin iaste de treabl a sA apune,pentru aceasta s'au lAsat de nu s'au scris.

De neamul rusesc, f i de numirea lui.

Noroadele rusesti, aceaia $i Sloveni sant, cA dintreo ne-menie din tatAl Ion Iaf et sant, $1 tot o limb5 sant, cA precurnSlavenii din sitivite Itxrurile sale, din ceput nume clAvite Ionias'au dnbändit, asa dupti vremi dintru acest ci,vânt Rosiianila, a-de-A rAsipirea neamului sAu prin multe ¡Ail, cA Rosiianie, rtisi-pire sA zIce. Rossiiant, iar dupl aceia Rossi s'au chiemat. Unain vry.mile nu ceste de mult trecute, au povesiit çà Ru$11

www.dacoromanica.ro

TI

tr'o cetate ce sa chiama Rossi (ce iaste nu departe de mareleNovogord) sit numesc. Altii dintr'o apti ce sti zice Rossi, iaraltii din parul plavitu, ca pi acum pretutindinea multi dinsant asa, dar mai vrednic de credinta pi mai cuvios cuvant iastedealt toate asemänarile acestea el din Rossiianiia, adeca din ra-sipirea sa, Rupii numele acesta din vremile cele dedemult lorups'au ciptigat. Pentrucli in larga partea lumii, prin multe pi usi-bite parti s'au rasipit: unii pre langi Marea Neagra Mug& Ev-xinul Pondului, altii laaga Tanis sau Donul, pi langa apa Volga,altii pe langa Dunare, pre !ADO. Nistru, pi Dnipru, pi pre ling&Desna lat f i osebit, ca lacapurile sale s'au risipit. Asa toti isto-ricii cei vechi grecepti, rusepti, ramlenepti, lepapti marturisesc,mai ¡lidos i Dumnezaiasca Scriptura din prorociile lui Ieze-cheil, numele acesta h 1 Rosilor, cu cuviinti arata, numind prestlipanul Rosilor, Mosoh, carele iaste al paselea fecior a luiIaf et. Si rip Rupii din Rosiianiia, adeca din rasipirea sa s'auchemat, pi din Sloveni numai cu numele sa osibesc, lar dupiineamul lor tot unii skit, i cad ea acelap neam slovenescchianci sloveno-rusesc.

De neamul Sarmatilor fi de numirea lor.

Savromatiia sau Sarmatiia iaste in toata laturea soartei luiIslet, intru aceastai Evropa, ce inste a treia parte a lumii, insliindoita iaste, una Schitiia unde pad scum Schitií adeca Tatarii.A doao unde lacuesc Moscalii, Rupii, Lepii, Litvenii, Prusii, i

proci. Savromatiia s'au chemat la Greci, dela norodul ce areasemanare cu ochii poparlii. Pentru cii oparla gleceste savro sachiama, iar ochiul orna, Irma nu apa cu totul fires ochilor, prinnumirea tarilor acestora, ci mai vartos frica pi barbatiia noro-dului acestuia al Sarmatilor sa inchipuiaste. Pen truca mai naintetot pamantul de norodul acesta sa cutremura. Aiti istorici nea-mul Sarmatilor il aduc dela Sarmata, sau dela Sarmofa, strene-potul luí Arfaxad, feciorul lui Sim. And din Rifad, nepotul luirafet, pentru aceasta ca semintiia lui Sarmofa 9i a lui Rifad in-preunandu-se din pretina au lacuit, de unde supt acest numesarmaticasc toti stramo sit slo veno-rusepti, Moscalti, Ruii, Lepii,LItvedi, Pamarenii, Votnuii, 5i altti sa incue. Pentruci pi preSarmat tot apa ca pi Rupli din loe in lb: mutati, pi rapchirati

www.dacoromanica.ro

12

aI risipiti istoricii cei vechi grecegti impreuni au cei ruselti, fiCu altii ii numesc,

De neamul Rexolanesc gi de numirea lui.

Dintr'aceste noroade sarmaticegti gi sloveno-rusegti au egitacest neam rusesc, din carii unii si chiema Rossi, iar altii Alan!.lar dupli ¡Kehl s'au chemat Roxolani, ca cum ar fi Rosi gi A-lan'. De vreme ce toll istoricii pre aceste neamuri ce s'au zismai sus dupi numire numai, iar nu dupi numire le desparte, alui Iafet mare semintie a fi. spuindu-le gi strimogului !or Mosoh,fiiul lui numindu-se, pentrucit aceste noroade sloveno-rusegti,dupi vremi inmultindu-se, gi prin osebite locuri licuind, incigi cu alte feluiri de nume : din ape, din piduri, din ciimp, dinbotar, ai din numele gi din poreclile stipanilor sii s'au numit.Precum Bolgarli sau Volgarii dela apa Volga, Murovleanii deleape Murova, sau dela Cneazul Mont, Polocenii dele spa Polo-cea, Dontii dela apa Donui, Zaporojanii dele apa Zaporoja, Ko-zacii dele un voevod al lor de demult slAvit ce s'au chematKozaca, Drevlenii sau Polisenii sau Pagcenii dela acest numepolia, Siverinii, dela laturea Siver, adeci din laturca cea despremiazinoapte, carii sid pre langi apele Desna gi Seim, Lltvadela Litvos, feciorul craiului prusesc, Lesii dele Leh, craiul celdintaiu legisc, norodul moschicesc dela Mosoh, strimogul lor sial tuturor Slovenilor, Rugilor feciorilor lui Iafet. lar cela ce auinpiritit cetatea Moscul, dela spa Moscova, gi altele asemeneaacestora.

De Mosoh.

Mosoh, al sasele fecior a lui Iafet, nepotul lui Noe, si tal-cuiaste dupl limba ovreiasel: tatinzAtoriu din coarda arcului, aídin 'Mime a marl gi multe noroade mosochice§ti, sloveno-rusegti,lese0i, volischice§t1, ce$Asti, bulggrolf, Orbegti, carvaschicestisi alie asemenea, cate dupi fel si tin cu limba sloveneasci.

Pentru acesta Mosoh, in anul dupii potop 131 egind dinVavilon cu neamul &Ili, indatis in Asila gi Evropa pre 'kipOr murile Pondului, adecil ale MArii-Negre, neamurile MOscovi-

www.dacoromanica.ro

11

tilor din numele su I-au astizat. Si de acolo Inmultindu-se no-rodul mergand inainte din zi in zi, preste Marea-Neagrd sprepirtile despre miazdnoapte, pre rang& apa Donul si Volga, si prelangi iazerul, sau piciorul de mare, Meotis, unde cade Donal incamp, 1st cu Ilicasurile sale s'au tins, dupd talcuirea numeluititine-sdu lui Mosoh, Pentrucd, precum laf et si talcuiaste ld-

time, asa asemene si talcuiaste si Mosoh f, incorditoriu, sau de-parte Intinzlitoriu, Si asa dela Mosoh strtimosul sloveno-rusescclupil armare, nu numai Moscva norodul cel mare, ce si toatiRusimea ce s'au zis innapol au esit. Muir cä unele latan i s'au

si schimbat oarece in cuvinte, dar tot cu o lirnbi sloveneascdgrit e sc.

De numirea Moscului gi a cetittii inpitritepti.

Numirea aceasta Moscva, din numele strdmosului lor Mosoh

esind, racer cd dinceput stiut au fost de istoricii cei vechi, darin multe s'au si tdcut. Pentruck atuncea cand acei trei hallcnezii Varlaghinilor, si marea crliasd Olga, sau Elena, si cel

WWII singar stdpanitor a toati Rusimea Vladimir, iar pre urml11 Monomah s'au chiemat, au stdpanit Rusimea, atuncea Rosti sd

chiema gi in pAmanturile rusesti numai cnezi slovenesti, sltiviti

ai Chievului, ai Vladimirului, ai Novogorodului celui mai mare,

ai Cernigovului, at Galiciului, ei altli era. CA Moscva cetate,

ling& ape Moseys dela numele ei asa numindu-se, mai intaiu

de lema au fost facutd, si nu era slIvitet pani la marele cneaz

loan Daniilovici, carele Scaunul cniaziei ce s'au mutat dela ce-tatea Vladimir in cetatea Moscului, l-au mutat. Si asa, pentru

marirea slavei Scaunului cneziei ce s'au mutat dela cetateaVladimirul. Moscva cetate cea de Dumnezeu slIviti s'au pd-

zit, ai numele strimosului ei Masoh, intru norodul rusesc s'auInnoit. Care ca pomenire nevestejitd in veci inflorind si mai ales

cu darul lui Dumnezeu, din putere in putere, si din slavli in

slavd, sporind la stepeni mal innaltd, a singure stdpanitoarei in-

pirlitlei s'au tnnAltat, si cu crestinatate, cu putere si cu bar-

batlia pravoslavnicilor inpitrati, mai vartos ca mari mlnuni, ale

sfintilor fActitori de minuni, rusesti, moschicesti, la inniiltarea

f aptei buce suindu-se, ca soarele In Luna e s'au luminat, si mai

malt decd.t altele striluceste.

www.dacoromanica.ro

14

De Cozari.

Cozaril de unde ar fi esit nu sl stie, c un name al siluca acesta, adeverirea istoricilor de aceasta nu laste WattInca, si pre acesti oameni din neamul rusesc a fi Ii soco-tesc, pre carii marele cneaz Sveatoslav, feciorul luí Igor, dez-lipindu-se ei de supt stapiinirea sa, lar i-au supus cu puterea deoaste supt stApAnirea sa, luand si Avila lor cetate ce sit chiamABilovi, sau Bilaia-Veja.

De Polovti, Pecenighi, latvighii i Timbrii.

Pblov(ii, Pecenighii, Iatvighii si Timbrii, lar din 8/mantalui Islet Ant, i unii au azut in cimpii de langit apeleDonul si Volga, altii Moo apa Bogo, altii lAnga Dnipru, Desna5i Sosna, altii lAngl Marea-Neagra, unde inste Hogeacul, CrA-mul, Perecopul, fi laLlga iazerul Meotis, altii au sAzut unde iasteVolinul, Podolia, Podlesiia, Litva, Jmudii, e totl s'au osebit incredintA, unii crestini, altii pagani rAmaind.')

LETOPISETUL TAM RUMANESTIDIN DESCAIECATOARE SI DE UNDE AU VENIT RUMANII

DE S'AU A$EZAT IN TARA RUMANEASCA.

Iasi dintalu izvodindu-se din RumAnii, carli s'au despartitdin Romani si au pribegit spre amiaza-noapte, i trecand apaDunarii, unii au descAlecat la Turnul Severinului, altii au des-cAlecat in Tara UngureascA, trecand apa Oltului si pre a Mure-sului si pre epa Tisii, ajungand la Maramoras supt muntii Les-tasti 9, lar ceia ce au descalecat la Turnul Severinului, s'au to-ting pre supt poalele muntilor pana in apa Oltului: altii s'au po-gorit pre langl DunAre in ios, $i asa umplandu-se tot locul deei, au vanit pima la marginea Nicopoii.

Dupli acestea urmeazd in manuscris : Cite milta tin ostroavele celemarl" apoi Letopisetui Tara Románegti. Despré istoria vechiului neam slo-venesc, vezi ai Cronica Slovenilor" (Acad. Rom. Aiss. No. 1267).

In Mss. 264 dela Acad. Rom. in loe de muntii Lestilati" esterect muntii Leviivti".

www.dacoromanica.ro

15

Atancea s'au ales dintrIngli balen, carirera de neain mareegi pusera banoveti un neam mare ce le zicea Basarabl, sa le fielor cap, adeci ban mare. Si agazari tntaiu si le fie Scaunul laTurnul Severinului ; al &Ilea Scaun s'au pogorit la Strihatia; altreilea Scaun s'au pogorit la Craiova. Si aga petrecand, multavreme au liouit, stapanind tot ei acea parte de loc.

lar and au fost eursul antlor dela zidirea lumii 6798, lardela Chrtstos 1290, Hind in Tara Ungureasca un Voevorl ce 1-auchemat Radul Negrul Voevod, mare herteg pre Alma g gi preFagarag, in zilele lui Andreiag Craiu, radicatu-s'au de acolo cutoga casa lui gi cu multime de noroade, Rumani, Papistasi,Sal, 01 de tot feliul de oameni, pogorind pre apa Dambovitii,au inceput a face tara noao. Intaiu au ficut oragul ce-i zic Cam-pul-Lung ; acolo au facut gi o bisearica mare gi frumoasa. Side acolo au descalecat la Argeg, gt lar au facut ora' mare giau pus gi Scaunul de domnie acolo, facand curti de piatra gicase domnegti gi o blserica mare gi frumoasa. lar noroadele celece pogorise cu (Jamul, unii s'au intins pe supt podgorie, a-jungind [Ana in apa Siretulut, iar altli s'au Intins in jos pestetot locul de au facut °rage gi sate pana in apa Dunitrii gi OlinIn Olt.

Atuneta gi Basarabegtil, ce toatrt boertmea ce era mai denainte vreme peste Olt, s'au sculat cu totii f i au venit la Ra-dul-Vodi de s'au inchinat, ca si fie supt ascultarea si poruneatut, gi numal el si fie mai mare preste toti. De atuncea s'auInceput gi s'au numit de-i zic Tara Rumitneasca.

Iar titulugul domnului s'au fleut inteacesta chip : IntruChristos Domnul Dumnezeu, bun credinciosul gi iubttoriul deChristos gi sing= biruttor lo, Radul Negru-Voevod, cu milalui Dumnezeu domn a toati Tara Rumaneasell, dintru Ungurtedescalecat, de Alma i de Fagan; Herteg". Acesta iaste Mu-lugul tuturor domnilor de atuncea incepandu-se pani acum, pre-cum si vede ci iaste scris la toate hrisoavele tarii.

Si inteacesta chip tocmitu-gi-au Radul-Voevod tara foartebine cu buna pace, ca Inca nu era de Turci inpresurati. $i audomnit ant 24, gi au murit la leat 6823 (. 1315) gl 1-au ingro,pat in biserica lui la Argeg.

In zilele acestui dome, la teat 6808(=--1300) au ridicat Tur-cii pe Osman gi I-au pus si le fie ion inparat. Acesta fu intaiu

www.dacoromanica.ro

16

inpgrat lor, si au lust multe cetAti si orasti preste Marea-Neagri.$i-au inpArAtit ani 28, si au murit la leat 6S36(=----1328). $1 dupttdOnsul au lust Inpiratila fii-sAu Orhan.

lo. Mthall-Voevod au domnit ani 19.In zilele acestui domn venit-au Carol, cra'iul unguresc, cu

multime de osti, ca sl-1 supue supt coroana ungureascl. $i aufAcut mare rizboiu cu biruít Carol craiu, cb.tde abiia au scipat cu putinei ()amen! in Tara Ungureascii, cumare rusine I).

lo. Alixandru-Voevod au venit domn la feat 6842(=1334) si au domnit ani 27.

in zilele acestui domn venit-au Laios, craiul unguresc, cumultime de ostí in Tara RumAneascA, lar Alexandru-VodA vi-zând cA nu va putea sta inpotrivg-i, pleci capul i rnerse lacraiu cu marl daruri, cu o naie de grivne de aur, de s'au. incht-nat i sA flgAdui ca-i va da dajde pe an. De aceasta foartebine pAru craiului 5i-1 clArui cu frumoase daruri, 5i-1 slobozi casA domneascA cu pace.

lar cOnd la leat 6856(=1348) merse Laios craiu inteajutorlui Cazimir, craiului lesasc, ca sa scoata Crackil dela Ianos, cra-iul Cehilor, i Lau scos cu mare rOzboiu, inteacea varl lovirlTAtaril in Ardeal. Deci craiul trimise osti, i porunci luí Alec-sandru si fie el mal mare preste osti sí sA sl batit cuSi s'au bitut la Skill 2 zile si au biruit pre Tatar', i i-au ta-iat si i-au robit foarte rAu, i au prins st pie Atlam, sultannltAtArlsc, i i-au tAiat capa!, lar alti robi multi si steagurí I-autrimis legati la craiu, in Visegrad.

lar cAnd au fost la leat 6858(=1350) sultan OrhAn, inpl-ratul turcesc, fecíorul lui Osman, au luat Brosa dela Greci cumare rAzboiu, in zilele inpAratului grecesc Mihail intAiul Paleo-log, §I au aflat trei turnuri pline de avutill aur, argint, pietríscumpe de tot fellul, mArgAritar, sabii, zale, steme de aun lapo-

1) Despre acest razbolu, Ilia ce ne spune Cronica Slovenilor(despre care am arnintlt mal sus): 6738. Carol, cr atilt unguresc, precand au fost dela nasterea lul Crlstos 1330 cu oastea cea cu cruel aPapel 'lela Roma au mers in Tara Romaneasca inpotrlva domnululBasarab-Voevod, sl au fost luat Severinal tArA nicl o pricing. $1 pen-tru ca nlcl o treaba nu avea cu dansul s11-1 calce tara, D-zeu au fostintru ajutoriu lul BasarabVoevod, sl au batut pre craiul Carol'.

www.dacoromanica.ro

1 7

dobite cu margar;tar si cu pietri scumpe, i atata avutie demulti au gasit, cat au incarcat 500 de climile si le-au Willis lalocul sau, si atata rautate si moarte facu in crestini cat unulDumnezeu sae, ca sa spue avutie. Si adunará toti pruneli ceimici ai crestinilor, i i-au pus la un ice limpede, si au dat cucaii preste dansii de 1-au °morn: pre unii i-au aruncat in apa,pre altii i-au pus de i-au ars soarele, si murea de seta ft.-1

impreuna cu cetele mucenicilor. Dar alte munci fi pedepse ceau facut arhiereilor fi calugarilor si oamenilor mireni, cine poatesi le spue 71 Ca pre unii Ii spanzura, pre altii ineca, pre altiipunea pre foc de-i frigea ca pre niste pesti, altora le deschideagura si le baga spuza de foc, pre altii lega de coadele cailor,

tara de-i facea tot !ma(!, si inteacesta chip is da sufletilelor in mana lui Christos Dumnezeul nostru. $1 la acest rizboiuranindu-se, paganul de inparat au murit, si au luatfii-sau Murat, al treilea din ruda lui Osman.

lo. Dan-Voevod au vault domn la leal 68691=1361).Acesta au fost frate cu Mircea-Voda Blitranul, fi au domnitlapreuna amandoi catava vreme in pace, apoi sa invrajbiriincepura a sa scula unul asupra altuia. Deci Dan-Vodi trimisela inparatul turcesc, ca sa-i dea caste ajutor sA sii scoale asu-pra fratine-sau Mircii-Voda. De acest lucra foarte binepiiru Turcilor, si indata li trimise osti intriajutor. lar dad' auauzit frate-sau Mircea-Voda ca vine cu mare Putere asupra lui,s'au speriiat si au fugit in Tara Ungureasca, in Buda, la Jacmontcralu, f i ingenunche inaintea craiului, fi tare sii ruga cadea ajutor ci sA miarga asupra friitine-sau si asupra Turcilor,si-i trichina scumpe fi frumoase daruri. lar Jacmont craiu (dramamari osti, i mai multi era inzoati, si merse in Tara Rumaneas-ca, i, deca au oft la loc limpede la sis unde era Tura siMuntenii tabariti, el tocmi patru stoluri de voinicl in patrumuchi, si au purces asupra Turcitor i asupra Rumanilor, fi precei inzoati 1-au pornit inaintea oftilor de stralucila ca soarele.Aceasta vizand Turcii i Muntenii, s'au speriiat foarte fi numaiasteptara sA si loveasci, ci indatä au plecat fuga. Deci Jacmontcraiu alese o seama de oaste calareti usori i incepurá a-i goal,

unde ajungea or' Turc, ori Muntean, tot li tat, f i i-au gonitOa la Dunare. $i a doa.zi au pornit Jacmont craiu toate Of-tile spre NIcopoiul cal mic, ce isste in tirmurile Dunirii, fi

www.dacoromanica.ro

18

-aul ocolif, qi In cetate era Muntenii, ir in ora' era Tura. 51incepu a-i bate loarte tare, si din liuntru inci A *Ora bine,lar deca sfirimari zidul oraoului, pi al cetitii, ficuri mare ni-vali ai indati luari cetatea al oraaul, al 1-au tilat gi i-au robitfoarte riu, sl au pus oaste in cetate, lar cu o seam& de old(eau tutors innapoi cu multi dobindi qi cu mare veselle, al aupus domo pre 10. MIrcea-Voevod Bitranul.

Acesta au ficut sfinta ministire din Cozila la leat 6891(=1383) fi au avut mare rizbolu cu Balazit beiu dela Nlcopoe.Ficutu-s'au acel rizboiu pre apa Ialomi(il, ai au blruit Mire's-Vodi, Gi au trecut Balazit beiu Dunirea fir& de vad,11 au ficutpi alte azboae multe cu Turcii, al au domnit adi 29.

lar and au fost in anul deis Christos 1363, sultan Murat,inpiratul turcesc, au grins marl oati 01 au intrat in tinutulimp/ft./41i grecesti de au luat multe locuri ai cetiti, anume Cali-pole de ling& Elespont fi o parte de Machidonle ai cetitile elFilipol li Udriul, ai a'au ficut loc ca si alb& pre unde treceoastea din Aslia la apus. Si au mers robind gi pridind Odlepin& in Tara SirbeascA, al au cuprins pre licuitorii tirilor a-cetona mare Mc& ; pi si strinseri toti donna la un loc de Blausfituit, qi au ficut legiturl mare, ca si fie toti unas pi au ficutmare rizboiu qi urgila tut Dumnezeu pre toti i-au bitut Amu-rat 1), gi au prins gi pre Lazar, domnul Sirbilor, ai indati 1-auomorlt. lar acel Lazar, domnul Sarbilor, ayes o slug& foarte ere-dincloasi ceel chiema pre nume lar Lazir, II, deca vizu cl auomorit pre stipfinl-siu, foarte si scirbi qi auto' vreme cu pri-lej, fi SOCOtea cum ar face ca si omoare pre Amurat li a& rlis-cumpere moartea domnu-siu, ai tines la dinsul arm& midi, a-deci cutit. $i intr.° zi gisi vreme al dele cu cu(itul qi Infunghe

i) Despre acest rtizbolu In Cronica Slovenitor elfin) cele arm&toare: .6897 Murat imparatui Turcílor au mers ea rnare paters asu-pra lul cneaz Lazar, marele despot, IA In vreme ce au fost si se lo-veasca Wile, din oastea lui Lazar despot, aflandu-se un viteaz amt.me Milog Cobilicl, s'au Mat a fugi din oastea tut despot, la Turalar Turd! stiíndu-1 vitellia lut mal de nainte, at vilandu-1 le-au pant!bine, al indata t-au Meat cale de s'au dus Oita la Mural, lar vitae-zul Milog deea au vazut pre Inparatul Murat, s'au repeslt la clausal,ca un calif, faeandu-se ca va si I si Inchine, al culitul 1 1-aa infipt/a inima, Aceia vazand ceialalti pagan!, l-au inpresurat gl age vi-teazul, pentru neamul pairiel sale, p1-au pus vial. la rnifloed.

www.dacoromanica.ro

19

pre sultan Amurat vi-1 °mod la leat 6881(--=1373)1(sic). $i stiltutnpirat In locul lui fli-su Baiazit, al patrulea din ruda lui Osman.

lar and au fost in anul dela zidirea lanai( 6904(=1396)sultan Baiazit, feciorul lui Amurat, au luat multe tAri de aleinpfiratului grecesc, anume Machtdonfia, Fochila, Voechiia, Aticavi luo vi Tara $cheilor care era supusA supt coroana TArli Un-gurevti, Aceasta vAand Jácmont craiu Impreunl cu alt1 domnidin tfirile nemtevU, rldicarl mari osti, vi veniri asupra lui sul-tan Balazit, fi tAblrirli la Nicopole 2) la Noemvrie 29, leatdele Christos 1396, fAcurg mare rAzbolu, fi fu biru1nta Turcilor,lar °stile crestinevti deterl dosul a fugl, tar Turcii ii gonea i-iMa vi-i robi foarte rlu, vi prinseri vi cfitiva din domnii nem-tevti, vi ar fi prins vi pre JAcmon craiu, ce cum sod la Du-nAre, norocul lul cA s'aU visit un CID vi au trecut, II tip su

2) Despre acest rizbolu tot Cranica Slournilor Wee: .6901: Jtc-mou eraiul vrind sh se bati cu Paiazet Inparat al Turcilor, gi des.cilecind supt marea Necopoe, s'au amigit eu fain trufiel tut, carelut D-zeu e urltii, ci In vreme ce gi-au orindult °aide Wise loveaseicu turcii, ultisdu-se la multimca ogtilor lul au :is, cli Oita de multioaste are, nu numat pro Turd ar piston bate, ct de s'ar rumpe ea-rful si cazi Inca 1-ar pules sprijint si-1 tie In suing. lar Thrall fli-cindn-al polcurile oatilor lor In tret OW de colturi, ;I o parte nu-mat arlitindu.se rotiti Intilu, Prantozil, Hind veniti Infra ajutoriumat mare, si rugli si Chi WC ei loe la rizbolu tar Jlemon cratul,au chlemat la sfat pre cipetentile cantor gi ti raga si le dea loo Un-gurilor si se loveasci ?Oita. 51 infra aces neunire, Frantozil, vi-and numal coital eel dintiin al Tureilor, mat al fir de rindufalitabat Frantozii In turd si sat), de vrednicegte au snit, cif st vrillma-sit Inca gi-su dat dosul. Atuncea sosind al al% parte a ogtilor fur-cestt rotitif, Frantozii, dupil obicetul lor, au descilecat dupi cal, atau Wet pedestri In 'lure!, gl pre and al flees rizbolu mare !espritamandoult pirtile, Wile crestineati Inca &aim randutala lor nu-g1luase bate polcurile poruncii de Mae. Mind Ungurit cal call Fran-tozilor de spaima rizbolulut fug Innapot cifre tabira cratului, le pi-rea di Franiozli s'au pripidit de puterea vrijmagilor, al el anddosul au Inceput a fugl, si s'au Ricut mate virsare de singe, unitBind Mali, gi altit multi robill, tacit si Jicmon Beata careto au pupamal nainte rumperea ceriului nimic nu o bigase In seami, ar fi a-juns In milinile vrijmagilor, de nu ar fi scipat late° mIcli luntrepro Duniire In jos, Infricosat Hind at de groaza oatilor tut ca si nuabati Inteinsul,ciict ai-a purtat breaba aga de riu. Craiul an fugit laTarigrad gi de acolo la Rodos, spot la Tara Dalmiteascli al la TaraHorvitaseli. 51 pang a Infra la tara tut au ficut zibavi 1 Wit.

www.dacoromanica.ro

20

scApat. lar din crestini au perit acolo 20.000. $i deca aubandit sultan Baiazit, foarte s'au semetit, oi au mers la Tari-grad, al au sfArAmat tot ce au fost afarl din cetate I vii, curti,case, biserici, si era numai sä lea f I Tarigradul, dar Dumnezeunu 1-au inggduit sl-oi umple voia lui, ci intr'acea &al 'alaila rlisgrit pi marele Tamberlan, cu multime multA de o;ti, alibiol pedeotri de au cuprins tot rAsAritul in tinutul turcesc. Deaceasta deca au inteles sultan Baiazit, numai decit litsi Tari-gradul, fi au mers de au fficut mare rAzboiu cu dansul, ol auizlAndit Tamberlan, ;I au prins f i pre sultan Baiazit viu, al1-au legat cu lantul de aun, ai 1-au blgat intr'o cluocit, fi t-auluat toatA Asiia al Sirlia, ai 1-au linut pfinii la sfAroitul vietillui, $i au perit la acest rlzboiu oameni dintr'amándoul pArtilemai mult de 200 de mii. Deci sultan Baiazit muri In roble, Ililuil inpArAtiia fii-sAu Mehmet al cincilea din neamul lui Osman,f i f'au mutat Scaunul in Udriiul Machedoniei, oi au inplirlititani 14.

lo. Dan-Voevod lar au vault domn de al doilea rindla lest 6898(=-1390) cu multime de Turci si au mers asuprafrAtine-sAu Mircii-Vodli, iar Mireea-VocIA au fugit In Tara Ungu-reascl la JAcmon craiu, ;i sit ruga sA-i dea ooti sl miargit asu-pra lui Dan-Vodg, frAtine-sAu. Deci JAcmon craiu trimise preLajont Iofan cu o seamA de oati in Tara Munteneasci asupralui Dan-Vodii. Si deca sA lovirl collie pieri Lajont Whin la rAz-boiu de Munteni. Deci ootile ungureoti deterA dosul a fugi oifoarte putintei scAparl cu Mircea-VodA in Tara UngureascA.IarDan-VodA s'au aolzat in tarl oi au domnit an! 23. Mal avut-auDan-Vodg. Ili alt rlizboiu cu Mocan-Vodii, domnul SArbilor, f 1

au perit Dan-VodA.In. Vlad-Voevod Tepepl au vault &ma la leat 6921

(---,--1413). Acesta au flee cetatea dela Poenari, oi au flcut f isffinta mIngstire din Snagov : flcut-au si orosanilor din Targo-vifte mare pedeapsl, pentru e viol mare ce au fost fAcut unnifrate a lui Vlad-VocIA. Deci, and au fost in zioa de Paote, fiindorooanii toti la oaspete, iar cei finer' la bore, aaa pre toti ffirde veste i-au cuprins. Deci CO au lost oameni mari f i bg-trani, pro toti I. au intepat de au ocolit TArgoviate, lar call aufost tined cu nevestile lar, si cu fete mari, asa cum au lostinpodobiti in zioa de Paote, pre toll i-au adus la Poenari, de

www.dacoromanica.ro

2 1

au tot lucrat la cetate phial au spart toste hainele lor dupti el,111 au rAmas toti cu pelle goale. Pentru aceasta i- au pus porecIATepeoul, oi au domnit ani 15.

lo. Vladislav-Voevod Batranul au venit domn andera cursul suitor 6935(=-1427). Acesta au fAcut biserica ceadomneascit din Tfirguoor, fi s'au Inch'nat lar la coroana TAritUngurestl. lar and au fost In anul dela nasterea lui Christos1441, sultan Amurat al saselea din ruda tut Osman, feciorul luisultan Mehmet, au lust cu rAzboiu tArile arbesti, spot au tn-ceput fi la Tara UngureascA, SI descAlea supt cetatea Beligra-dulni de sus, oi o bltu oapte hint, din tunuri oi cu meterezuri,oi cu [Avail mare oi nu-1 putu luA, ci sa duse cu mare ruoinedela Beligrad. lar and au fost in anul dela Chrtstos 1442, lieupace VAdislav, craiul unguresc, cu sultan Murat, cu cArti de ju-rAnant Oa In zece ani, oi tuturor le-an pArut bine: Tirii Un-gureoti, oi grills!' arbeoti, ot ananduror (Arilor romineoti. Iarand au fost in anul dela Ch:istos 1444, loan Paleolog, topti-ratul grecesc, trinsise cArti la VAdislav craiu oi sl ruga cu la-crAml, ca BA strIce pacea cu sultan Amurat, oi sA sl scoale a-supra Turcilor cu rAzboiu. Asijderea oi Papa de RAm trimiseun cardinal al lui cu aArti la VAdislav craiu, flgAduindu-se cA-1va dezlega de acel jurAmânt greu. I) Si and fu In luna lui Oz.-

i) Vent asuara acestul razbolu si Cronice Slovenlier care galas-te: Cralul Viadislav 01 cu lancul-Voda din porunca Papal, strlcdndlegatura pact! care Meuse cu Tamil, ca Papa trimisese la cralul Vla-ch:slay pre un Cardinal anume tullan, carele 11 zicea, ca nu s'au ca.zut sa faca pace cu Thrall fail de stirea Papal. A$a dar Lind In-demnat cralul, s'au dus cu o$tile tut la Varas, si ridtandu-si ()stilede batae, s'au lovlt cu Tamil oastoa cre$tineasca, Intal au Meat preTura' de si-aa dat dosul $1 au laceput a fugt :31 pre multi 1-au aster-nut Matt la plimdnt, lar Mural inparat cu mere groaza Hind spariatdin razbolu, au esit afar& si dupti multe suspinuri cc au facut oare-clue din ostasti lut, i-au adus un steag Intru carele au fost iceanatut Christos si deasupra steagulul ping $1 cartee cratulul cea de le-gatura 01411 ce ayes cu &Irish, zic sa-1 fie vazut strigiind asatigaitule, rastlgnitule, vezi norodul tau cel necredincios, carele nutaste 1ntardtat de mine, nici pricina 1 s'au dat Inootriva juramântu-tut, $1 au calcat credinta pacii care au Meat cu mine". Si cu acestecuvinte, latoranclu-si pagfinul oastea Innapol si abatand In tabaracraiulul, asa 1-au ',Mat Tamil la Varna cdt si cratul Inpreunil cu Car-dinalul acolo au perlt. Si dupti ce au Mat capul cralulul, 1-au InfiptIntr.° sunlit 51 avi 1-au aratat noroadelor. lar lancul-Voda scapanddele rfizbolu, umbla ratacind prin Tara Romlineasca. Domnul DragulVoevod al Tarn Romdnesti prinzlindu-1, 1-a pus laNuchisoare, caclmulta pacoste Mega Iancul pravoslavnicilor. Apei nefacandu-1 Didun rdu, clAruhadu-1 cu mare ciliate, 1-au Mobozit".

www.dacoromanica.ro

22

tomvrie purcese Vidislav craiu cu mate oetile asupra Turcllorpi merse pini supt muntele Hemesului in niste strimtorif al a-colo ii veril veste deis Florentie cardinalul Papil, cum sultanAmurat au insilat pre inpAratul grecesc, ei pre puterea fan-ceasci, culi au fost pizind pre Marea Elespondulul, qi cum autrecut cu osti grele preste mare din Asiia in Evropa, si s'auinpreunat cu alti Tura acolo iingi mare. Aceastil veste decaauziri creetinii foarte si spiriari. Deci unii sfituia pe craiu sise intoarci inapoi, altii zicea si se inchizi lingi munti. Ce deapoi s'au lint de munte si s'au pogorit la ves, qi au venit cutoate oetile f i au tilairit Ifingi Varna. Apoi clupi 7 zile sosi sisultan Amurat cu toate °stile lui, si au pus tabgra sa dela cres-tini de patru mile de loe depirtare. $1 lovindu-se strejile, foarteriu si titiari. Deci veni pi sultan Amurat ce multimea de Turcicu 60.000 ei stitu dinaintea stolurilor crestinesti, ai scoase cgr-tile Lai Vidíslav craiu cele de pace ce jurimint, si le-au infiptIn sable si le ridici in sus clutind spre cene $1 zise : IsuseChristosse, aceste cirti ant ale lui Vidislav craiu de pace, le-gatera creetinilor tii cu mine, si s'au jurat pre numele Ulu, $1

iati ci au cilcat iurimintul si credinta, tggiduind numele tgu.Deci acum, Isuse Christoase, de esti Dumnezeu adevirat, pre-cum zic ei, rogu-te sti-le inpotrivi, ci Dumnezeu dreptatea iu-beete, lar viclesugul uraste, riscumpAri-i viclesugul care auficut intre mine pi futre tine, arati noao puterea ta cebra cenu cunoastem numele tu, di-le lor pentru pleat urgte". $1 nu-mai decit ts porni oaCe la rizboiu, si s'a lovit foarte tare sifu rizboiu pfini searl, lar craiul si bitea vitejeste si trecu cugloats sa pen Turcima tocma in En jlocul ostilor turcesti, endeea sultan Amurat. Deci il ocoliri Turcil si ueiseri Wahl calulcraiului, apoi Mari si caoul craiulul. Aeasta vizind crestinii,incepuri a fugi care in citro putea, si asa fu izbinda lui sultanMurat, dar cu mare virsare de singe, ell mat mare parte ti peridecit ti rimase ce si din crestini numai a treia parte au scioatcu Iancul-Vodi, ci mai mult de 16 000 de crestìni periri. Fost-er' smash' perire a crestin:lor pentru blagoslovenia Papii deRim, spirgitorul legii, la le et 6954=1444) Noemvrie 11. larcind au fost, la leat 6953(.1415), Iancul-Vodi, gubernatorulTirii Unguresti, au venit cu oaste asupra lui Vaiislav-Vodi,pentru c1:1 il prinsase fugind dala Turcl fir de ispravi, si in

www.dacoromanica.ro

23

ore' in TArgu;or, prinse al pre Vidislev-Vodi cu 2 coconi al104 al i-au Wet capul, si unui cocon celui mal mare, lar eau'mal mic 1-au KOS OChilf fi Wand multi riutate In tad, s'audus lar in Tara lingureascli.

lo. Radul-Voevod cel Fromm Acesta ar fi ficut mi-nistirea deis Tanganul, f I au domnit aoi 15, fi au perit la leat6968(------1460). In zilele acestui domn, in anul deis naaterea lulChristos 1450 au murit sultan Amurat 5i-1 ingropari la Oddiu,fi lull inpiritiea fii. ski Meemet. Acesta fu al aaptelea din nea-mul lui Osman, care foarte indemna pre toti spre virsare desinge, gi Wu pace cu Constandin Paleolog, inpiratul grecesc, ficu Gheorghie despot, domnul SarbIlor 5i-5 lua Wile $1 purcesespre Caraiman, ai au trecut peste mare In Asiia, de bitu predomnul Iconlei, al- a ficu locul mai larg. Dupli aceia lar trecupreste mare In Evropa, f I in Buaz unde laste marea strimti, liacolo ficu 2 cetiti, $i cugeti sit se apropie de Tarigrad, 0 siastupe ciile despre amandoao Misitle f i despre Sehiti, ca si nu-ivie ajutor de niciiri, lar inpiratul grecesc tot trimitea soli dupisoli de' l Ilse lucru mai jos. Ded sultan Meemet dupli ce ausfirait cetillle de zídit, au pus Deli intrInsele, al tunuri ca siIs plizeasci, al el s'au dus la Udriiu. lar Gredi aves nidejde,zicand : ci de si va face vrajbli, indati vor Ina acele cetitidela Turci. Dar Weis:lea lor au fast deaarti, clef cand au fostla Aprilie 2, leal 6961(=1453), veni sultan Meemet cu multímede WI, cat au umplut marea de coribll $i de galioane, lar us-catuI de pedestri aí de cilirime, cat nu-1 lua plimintul. Si apt(marl Tarigradul, f i incepuri a-1 bate de bata pirtile, f i zioaei noaptea, pani dela o vreme stlituri Grecli de osteneali multi,ai sfirimari Turcii zidurile cetitii despre Galata, $i incepuri amira prin spirturi, de robea al lila pre creatinl. lar ConstandinPaleolog vizfind Elate striciciune ce s'au ficut intrlinaii, s'audus la !anta Sofie al s'au cuminecat cu sfintele ai de viati fi-eitoarele taine ale lui Christos, al lepidi hainele cele Inpirit-telti, al si inbrici in haine proaste ca un costa', si au eel larizboiu eu catve boeri, ai au dat rizboiu foarte tare, cat audepirtat ai au scos pre Turd afari din spfirturl, ai s'au lovit;I cu un sarachin ce era in oastea turceasci foarte mare al groaz-nee ea un uriiaa ei al doilea Goliat, $i unde 1-au lovit, 1-au Wetdrept in doao. lar cand au fost peste noapte i s'au aritat luividenie deis Dumnezeu, precum va si se dea cetatea in mil-

www.dacoromanica.ro

tartar).Craeiatii.

24

title Turcilor, esind la al doilea rasboiu, au perit inpOratulcalva din boerii lui, i Elsa lima Turcii Tarig-adul, batandu-150 de zile, cu multA varsare de singe, la anul deis zidirea W-m(' 6961, iar dela Christos 1453, Mai 29, hate° zi Marti, ludic-tul I. Ficutu-s'au Inteacea zi eclipsis soarelul, ca sa cunoascätoga lumen, ci s'au dat inpariteasca cetate In mâlnile prighni-lor. $1 litA Scaunul tapiritiai grecosti Meenast paganul, spremere scidere si jale tuturor crestinilor, si mare nemilostivire a-râtâ intra In cetate ci au thiat toti boeril, í toti oamenii,$1 au spurcat sfintele biserici, fi sfintele moaste le aruncl uteri.of curvi cu toste fettle cate s'au aflat, i alte matte rautall, caren'au vizut om pre lurne pani atuncea. $1 deca lua Tarigradtsipuse oaste IntrInsul pizitori, lar el veni la Udriiu in Sew" sifoarte s'eu semetit, 1 trimise iscoade si vazi uncle iaste taraslabi oi bogati si sa lege de ea si sa o ia. S and venira is-coadele fi spuseri ca. despre Franci pre apa saste putere matee pre uscat la Ucguri, lar la Iliriia si la Dalmatiia ias'e lacruloarte slab, numai sate multe si tat-gut-1, ai biraug de inate.Dediel indatai porni °stile pre uscat, i lua II1riea siMislia, ¡Arne sirbesti, si le pustii cu foe l cu sabie de le sIgbifoarte riu. lar cand au fost in anul dela Chr stos 1456, sultanMeemet, inparatul turcesc, veni cu 150.000 de oaste si descalealsupt cetatea Belgradului, lunie 12 si fnparti oastea in doaoparti o parte puse langa spa Savei, lar o parte !Raga Dunare,

fneungiura tabara cu hendiscuri ; si inteo tabArd puse unSarasker pasi, lar In tabara de Mug/ Dunare statu el singur,puse multime de balitnezur1,1) si-f des, area cArnilele care era fn.carcate cu mulift ararnA,oi varsa niste tunuri foarte mari, ele-au pus pin prejur, cugerand niel sA iasa nírnerea din cetatenid sA. intre. lar alte osti au pus peste seartai de multe In campde au umplut t vit si dealuri. lar apa Dunarii si a Sava auumplut cu vase, si op au ocolit cetatea de toate partile, si eufled aproape de zidurile WWI meterezuri, I att pus balima-mile cele marl ce le varsase acolo si cu aceste incepu a aft-ama turnurile si zidurile cetAIi, i asa multe zile au staramat

zioa í noaptea. Iar in lOuntru, ne fiind lancul-Vocla, slab&apirare fu. Atuncea deca au adzit tunurile turcesti, Iancul-Vodapripi foarte de au pornit vasile pre Dunare in js cu Crestelli. 2)

www.dacoromanica.ro

25

lar sultan Meemet indati trirrifse vasile sale cu multime deTurd Intru intimpinare, ca s nu-i lase si dea ajutor celor dincetate. St s'au lotimpin t ost:le pre apa Dunttri', si s'au lovitfcarte tare, si si bituri cateva ciasuri. Apoi au intrat Iancul-Vocil inteun vas turcese, si incepti a tia pre Turci foarte tare,iar Turcii da hie& sgriea da si iriaca, i at:Ma virsare de singefu in Turd, cat i apa DriI si vipszse i curgea rosie ; figonind crestinii pre Turzi pe Dunare in jos, ii ducea apa foarteiute asupra Turcilor, si vrand si ncvrand bitea pre Turci. larin care vas era Turd mai mull', btraia pro crestini, i catevavase de crestini afundaii. Dar tot a'au lzbandits'au apropiiat de cetate, i i au deohis poarta cetitii, si au bi-tut pro Turzi si au intrat In cetate, cu birsng malt da tot feliulde bucate, si au urnplLt cetatca de oameni intrarmail, si aucosS pro riniti í bolnavi din cetate, si a pus oameni Doi stri-

leti buni, i s'au astizat de s'au rt.t de rizboiu, si au pus ce-lor de pro hendlschiuri mi mare pro loan Capistran, trimis dePapa sA indemne, cu propovedania ill:, pre voinicl spre rizboiusi pizeasci bine cetatca. Sultan Meemet Buz' ci i-au bitut ()s-tile dupre api, i nimic nu s'au spiiraintat, si tot si-gumple voia sa, si trimise de aprinseri toate vasile, cite mat ri-misese de crestini nestricate, Mud tuatara de mare mania. 51 audat nivall mare la cetate, i mult omor fu in Turci, si nu pu-turi face nimica.

Deci o seami de pi gri;a cgtri sultan Meemet, cum aufost oaste cu tati-siu de o au bitut opte luui, si nu o au pu-tut lua. lar sultan Meemet is sudui si pre tati-siu, si tot rite-nea ca un leu spre ritzbniu, si sà liuda el pani in cincispre-zece zile va lua cetatea, zicand Ca doar nu iaste mai mare de-ck Tarigradul, i I.am luat ; n;ci mai bani sant Uegarii decitGrecii de rizboiu", i altele mulle covestiia,:si porunci maine di-mineati si fie tot omul gata de ezboitru ; ì au umplut tunurilecele marl si au dat la zidurile cetii,si le-au sfirimat de le-auCleat intoema iu pimantul, isantul inci s'au umplut de piatrii,si a doo zi, date nivali kite° mici de cias sA Ja cetatea ; sisocoti cum si nu le dea Ungurilor nAvalá (Ha% ci si toe-measci stolurile, sl pre rind si si bati, §1 prin lungirea rizbo-iului vor osteni crestinii, deci va lua pro lesne cetatea. $i andfu; a doo zi, Avgust 6, seara, la vremea apusului soarelui, fAcurt

.

www.dacoromanica.ro

26

Wive% mare sí foarte tare, lar crestinil si apira vitejafte; l furizboiu foarte tare, care n'au mai fost altit data : cl de gfilceavimare fi de chiote risuna vizduhul. lar Iancul-Vodi tot socoteaunde si face mal mare nivali, si infringes pe crestini, el la-ma sires cu stolurile lui de spirgea el-1 Infrunta cu mare cute-zare, al si bites sl el Insusi barbiteste de spirgea grosimea tur-ceascli, 1i gonlia de-1 acotes dela cetate ta laturl departe. larsi Intorcea, i unde vedea ci Intl.& in cetate, foarte lute stir-guia de-i Infrunta innapoi, si fu aceasta de cateva ori adese de-iacotes din spArturi. lar In ce mai de apoi incepu a turba sultanMeemet, i Ma pre oamenli sil din napoi, de-i porniia le riz-bola ; unora dirula, altora figidafa, lar ceía ce al &tile tuna-poi, In /oc ii Ws, Pentru aceia lar s'au Inceput rizboiumai mare, ci-i goniia pre Turci sultan Meemet cu sablia goal,

cu glas mare striga Iati, iati cit au Inceput a Intra frunteain cetate". SI pentru aceasti indemnare, multi virsare de singesi lieu Intru amilndoao pArtile In spirturile cetitii. $i de si car.-nirli, de si Mari fi si sfitrimari ostile multi vreme, socotiMee met inpirat de au Inpreunat un atol mare, sí le porunci zi-and SArguiti de luati cetatea, lar de nu veli putea, vol vi fa-ceti a fugi, al apt deca vor vedea Ungurií fugind, vor goni prevoi, al vor esi din cetate afarli, sí atuncea fi vom Incungiuracu caii nostri cei WO, de.i vom vom sfirima. Sipurcese stolul acela la rizboiu, fi au stitut In spirturiletàli; si Mate si bitturi de tare, at pro ere:Ojai li depirtaridela spirturi si deis zid, i intr al% Turcii in cetate, i apucasteagurile ungurestí dupre ztdari, l punea steaguri turcesti. A-tuncea Iancul-Vodi, deca vizu perírea cetitii, au lust lfingi sinepre Silaghi Mihai, cumnati-siu, ;I pre ci.tva domni pro chti suputut cherna, ai de graba esiri afarg, fi s'au pornit asupra ta-biel Turcilor pro Ifingi sent, unde era tunurile cele mari, i Witpre Turcí de-i prApOdea, si-si ficea camp, sl au luat toste ta-nurile cele mari, fi in unele Mtn piroane In gurA, lar altelereumplu sí le Intoarse spre Turci. $i Inckpu a da in Turd, lardintealtele Incepu a da in tiirg asupra Turcilor color ce In-trase In targ, fi-i °more de-i pripidiia, pfini Incepuri Turcii afugt afari din tail. VAzand aceasta Uogurli din cetate si In-bArblitari, al lute efirit afari, si Incepurii a Uhl pre Turci fl a-Iscoate afaril; a i-au gunit ping In tabira papa de Asila, ce era

www.dacoromanica.ro

27

la tirmurile Savei. Apoi cunoscu loan CipistranTurcilor, si Incepu a striga pre ai sii si se Intoarci inapoi.Dar clue auziia glas sau zisa omului, cttt de mare zgomote asur-Asa loll, i aprinseri tabira pasii. lar sultan Meemet si traseIn tide langa tunuri, si deca au vitzut ch au aprins tabira paaii.el Is indemn% pre Turcii cei cilliri ca si-i cuprinzi, i sA nu-ilase spre tfirg, si era atuncea In deseari. Deca v5zu Iancul-Vodi cA 'au lisat sultan Meemet tunurile, fi s'au dus la oa-menii hit Capistran loan ca si-i cuprinzi, iar tunurile aAd pustiieel !Asa balimazurile tot bitute cu piroane, i esi din cetate,lua fantul ce era tiriia Tureilor, i 135tu piroane pen gurile purtilor celor mai mirunte, iar altele intoarse spre Turci, i incepua-i omori din pustíle lor. Pentru aceasta loan Capistran chernapre oamenit sAi inapoi ; apoi veni sultan Meemet si nu-i apuci,f i and cAutA innapoi,- iar Iancul-Vodi Ii cuprinsese i tunurilecele mai mgrunte. Deci numai ce intuneci, f i au pornit asupraIancului-Vodi pre Turcii sii, ca si-s ia tiriia innapoi. AtunceaIancul-Vodtt slobozi tunuri des f i surpi jos pre multi Turd. larun voinic el chibzuise si nipusti calul etsupra lui sultan Meemet,fi Si0b0Zi o sligeatti, i lovi pre inpAratul tocma in piept, ai nul-au putut simpa de za, numai foarte l-au speriat, si l-au rinit,

indatii i Intoarse °stile inapoi in tabirli. lar pentru cici eranoapte nu putu lancul-Vocli si ia tunurile in cetate, ci le-aubitut de le-au astupat gurile cu piroane de hier, si aprinse me-terezurile, f i au intrat in cetate cu mare bucurie, lar sultanMeemet socoti el fu rinit putintel de s6geatii, si 016 era ye-ninati, el si tebAlui § § pierdu mintea, í si umfli, t idea Intabiri niel viu nici mort. Aceasta deci vizurit paii, numai

11 lulu& i foarte de graba it duseri In cetate la Sarno, casi nu moari in tabatii supt Belgrad, si si si sparie twit& oasteapentru dfinsul fi si piará. Si deci zicu citiva vreme in Sarno,if veni iar in minte, si intrebli ucde iaste el, rispunseri pasiiai ziserà cA inste in Sarno. Deci mai intrebi cum s'au isprivit

s'au ales niv2la; rispunserit paM ci au perit acolo papa dinAdis, si mal toate agalele ce erau mai de frunte, Qi mai mareparte din osti ; i aga de inicien i laci au perit intr'acea$i-i spuseri cum i- au luat toati tlrha si tunurile Ungurii. Zar el,deca auzi aceasta, foarte incepu a si nidusi, 1 crApa de mAnie,

apuci otravii fi vrea si bea, dar nu l-au lisat pasii, ci-i a-

www.dacoromanica.ro

28

pucarlimâlrille i nu-1 lsarA. Deci eau aprins tablra, 01 au /Ls.git Cu mare rusine de s'au dus la Odriiu. Si salt slobozi Dum-nezeu Belgradul d'n mâinile pAganului de impArat, dupi 46 dede zile, leaf 6954 (-1456). Multi oamani au perit clInteamin-doao pArtile, ce tot mai multi Turci, al au peril 40.000 numaicat au tinut nAvala cea stkvitA, 24 de ciasurl.

lo. LaSot Basaraba-Voevod cel BAtegn au domnit ani17, leat 6985 (-1477). Aces/a auinchinat Tara Rumâneascli rur-cilor. In zilele acestui domn, au venit sultan Baiazit, al optuleadin ruda lui Oiman, c.0 multime de oati f i au luat cetatea Chi-ltei, ce era parte din Tara RumAaeascl, ai Cetatea Anal ce eraparte din tara Moldovei, $1 au robit tara Moldovii foarte rAu,

$1 s'au intors h Tarigrad cu multime de robi *1 de roabe.lo Vlad TiftpAlua-Voevod, au donanit luni 9 ai au avut

mare rAzbaiu cA BAtranul $tefan-Voevod al Moldovei la Rimni-cul-SArat, Atuncea au perit TApAlua-VodA, ai oastea Cu total, IIau fost iabanda lai $tefan-VodA,

lo. Stefan-Voevod Batranul au agzut In Scaun la leat6986 ( 1478) al au domnit ani 16. Acesta au ficut o sfantlbisericA la Raminicul &rat, hramul el prea cuvioasa Paraschiva.

lo. Radai-Voevod cel feciorul lui Vlad-VodA, auluat domniia la feat 7002 1494). Acesta au Wilt mAnAsti-rea Dealului foarte frumoasà, tot de piatrA cioplltA, cu multAa/la/Whig ; al au domnit ani 15, si au marit; i s'au IngropatIn mânAstirea Dealului, care iaste facuti de dAnsul.

lo. Ittlinetz-Voe,vod cel Rgu, fedora! Dracii armoul dinMAneati. Au ven;t domn la leat 7017 ( 1509), ql au domnitani i si luni 9. Acesta au tliat multi boeri. lar niate boeri cele zicea PArvulestii au scApat, ai au fugit paste Dangre L s'audus la Tarig-ad, ai au calla la inpArAtie de le.au dat domapre /0, VIAdufg-Voevod, faciorul lui Vlad-VodA.

Si an venit In Ora inpreunA cu Pitrvuleatil *1 co multimede Turci, la leat 7018 (-1510); iar Mihnea-VodA prinzând devcste n'au cutezat a-1 ateta, ci n fogit peste mate InTara Ungaireaseti, la cetatea Sibiului. Atuncea Durcitru a lui lac-

aiu ai cu Danciul, faciorul lui TApAlug-VodS, au venit cu carte[kin cram 1 au men la b'serica pap1staailor qi s'au Intimpi-

1. Cum se vede, aViata SI Nifon" e inlAturat5, resfabilindu-st vectilleanale, seurte.

www.dacoromanica.ro

29

nat cu Mihnea-Voevod, sulndu-se pe trepte, pentru ca el sit le-padase de pravoslavnica credinta pl sa flea papista, pi acoleaIn strimtoare au dat cu hangerul pi 1-au Injurghiat ; pi pade paniin zioa de astazi capul Mihnii-Voda zugravit in zkl, unde 1-auInjungheat ; far Dumitru a lui Iacpiclu au alergat tare, de s'ausuit in turn pi au strigat tare, zicand : Tot omul sa ptie ca auInjungheat pre Mihnea-Voda cu porunca lui Mateiap crake, Iarun pupas de at Mihnii-Voda au pus pupca pe cracana el pi 1-alovit intre sprIncene, f i Mai moarte pentru moarte ; lar pe Dan-clul, feciorul lut Tapalup-Voda, 1-au tics cetatenii. lar cand aufost la un an din domnia lui Viaduta-Voda, venit-au Mircea-Voda, feclorul Mihnit-Vocli Dracea, din Tara Ungureasci cu multiUngurl, de au facut cu VIAduta-Voda mare ritzboiu la targulGherghitii. Aratatu-s'au Parvuleptii ca mare vitejie, pi au biruitpre Mircea-Voda fi Mtliti Unguri au perit. lar Mircea-Voda aufuglt peste Dunare, pi s'au dus la Tarigrad. Si au mai doinnitVliduta-Voda Inca un an cu pace, dar fijad PArvuleptii zavis-tuiti la VIAdutik-Vodi de oare carii pizmapi, pi el, ascultandminciunile lor, cerca vreme ca sli-i dobAndeasca sa-1 omoare, larnefiind voia lui Dumnezeu ca sa piara, prinsera de veste, pi fu-gind peste Dunare radicara doma pre Neagoe, feciorul Par-vului vornecul din neamul Basal-Abase, pi stransera Ways seamade optl, luand Intriajutor pi pre Mehmet beta ce-i zicea MihaiuOlut ; vlind la Bucurept1 ca toata oastea lor, facut-au mare raz-bola cu Vladuta-Voda, iar nipte boerl de ai lui 1-au vIclenit pii-au taiat capul, pi-au domnit ani 2.

lo. Neagoe Basarab-Voevod au pazut in Scaun Fevru-arie 8, leat 7020F_1512). Duna acela tare s'au alit Neagoe-Voclapentru moartea lui Vladuta- Voda, pi au chemat patriarpi, pi via-did, pi episcopi, pi egumenl, pi tot clnul preolesc, 6i calugarescpI au venit toti In cetatea rargovioii In sfanta Mitropolie deau facut rugaciuni pi slujbe dumnezaepti, pi au dat multa mi-lostenie la multi oameni ; ficut-au tranastiri fi biserici multeaid in Ora, pt la Sfeta-Gora, pi alte multe bunata(i, care santscrlse mat pre Iarg, la o carte ce au facut In vlata lui,),fi au dat-o ea fle statatoare la sfânta Mitropolie dinTargovIgte. Mai pre urma au facut o sfanta manastire la Cur-tea de Argep, foarte frumoasa pi Inpodobita pt din launtru pi

1. Viata St. Name.

www.dacoromanica.ro

din afar/ cu mare clieltulall. $1 au dornnit ani 8 st luni 8, si aumurit 1 s'au trigopat la ministirea lui, la Arges.

In zilele acestui domn, Sultan Selina, fnpiratul turcesc, alnoolea din neamul hit Osman, au luat cu rizboiu lerusalimuldela Eghipteni, si la Ghenarie 25, au luat Eghtpetul, si au su-pus toati inpiritita Eghipetului supt birutnta lui.

Dela domnia hit Teodosie peincl la a lutVintilci dela Slatina, ached dela 1521-30,varianta aceasta reproduce textul Letopese-¡alai Can tecuziaesc, cu mict schimbart decuvinte.

Uciderea lut Vintilci-Voda, care in Leto-piseful Cantacuzinesc (edi(ia noastrii, p. 104)e prezentatä numai in 4 reindurt, aici epovestitä, ca ameinunte, in 12 randurt

lar cAnd au fost al treilea an din domnita lui, s'au dus laCraiova BA vineze cerbi pre JA;u, si s'ata sfituit In taing cu oa-menii lui, si tee pre cumnati-siu si pre alti boeri. lar cumna-ti-siu prinzAndu-i de veste, sá sfitut cu boerti ca BA omOaripre Vintili-Vodi, l inviti pre doao slugi ale lui, unul arvat sialtul ungurean, cAnd vor narge ei cu Vintili-Vodi pre malulJAiului vorbind, lar ei sá si ripezeasA cu caii 5i sA-1 La in au-ltte si-1 omoare, sl asa plziri acea vreme. Si mergAnd Vintili-Vodi inapoi, zise ; Cine aleargi cu caii" 7 lar cumnati-su ztseCei nebuni ai mid ungureni". $1 asa-i pAru -on vor sA treaci prolünga dinsul inainte, lar ei si aliturari si-1 injunghearl cu su-letile i muri.

Dela domnia lut Rada Pa/ale pand laMircea Ciobanul, ached dela 1535-45, sereproduce Le/o!). Can tacuzinesc. Sfeiretulintaiet domnii a lui Mircea Ciobanul va-rtazii Win (a se compara cu Let. Canta-cuz,, p. 105, rand. 1-9) :

...... sat la Opris, si au fost izbAnda Mircii-Vodi, $i au prinsdin pribegi : pre Udriste Vistieriu si pre Teodoste Banul si le-autAiat capetele. Dupti acela au vault Hadul-Vocla ce-i zicea

cu pribegii din Tara Ungureasci í cu haiduci, si au fa-cut mare rizboiu cu Mircea-Vocti, la sat la Si fiind iz-binda Radului-Voevod, au gonit pre MIrcea-Vodi Oral in Giur-giov, perind multi oameni. $i au vault lo. liadul-Voevod

www.dacoromanica.ro

31

tag In Scaun In Bueuresti. $i trecAnd f apte luni, Mircea-VodA,¡sr au venit In tark cu multime de Turcl, l de Tiltari. Radul-VodA IncA Intelegfind de aceasta, au trecut muntele cu haiduciiIn Tara Ungureasci. Iar, lo blirceo, feclorul Rodulul-VodliMlhoeo, lar au venit In Scaun In Bucuresti Domn, al doilearind, sl au domnit ani 8, f i mazAlindu-1, s'au dus la Tarigrad.

La sfttrfitul domnieilui Patra$cu cel Bun,sunt addogate urmatoarele r6nduri care lip-sesc in Letop. Cantacuzinesc (p. 105):

$1 s'au Ingropat In ministirea Dealului. In zilele acestuiDomn, la lest 7065 (-1557) au fost foa mete In tarA foarte reacit multi oatneni au murit de foame.

La a doua domnie a list Mircea Cioba-nul (1558), gasim urmeitoarea f tire ce nuse eel in Letopiselal Cantacuzinesc (p. 105):

Si au fAcut biserica cea domneascli din Bucuresti.La domnia lui Petra ce! T6n6r, vorbin-

du-se de a treia venire armat6 a pribegi-lor (de peste Olt"), spune despre ace0a,dupd infr6ngerea lor la ,,Boeni";

lar câI scAparA, trecurà in Tara Ungureascl,Expunerea luptelor Chiajnet eu pribegii

e pulin inver8at6.

La inceputul domniei lui Alexandra III(1568-77), se spune

Si au trImis cArti cu mare jurAndint la boerit prlbegi deau veldt toti de a'au Inching lul.

lar la ski r fit se adaug6Si eau ingropat In mAnAstirea lui din jos de Bucuresti. 51

su donanit peste tot ani 9.La intdia domnie a lui Mihnea Turcitul,

vorbindu-se de infrangerea pretendentuluiRadu-Voc16 Popa", se adaugei

lar Radul-VodA au fugit la cetate la Timisvar.

La domnia lui Petra Cercelsi au pus birul culil foarte mare, sl gostinA de oi, din zece oi

www.dacoromanica.ro

32

o oae i au domnit ani 1 si luni 91). $i .mazilindu-1 Turcii, eln'au vrut sl mearga la Tarigrad, ci au trecut muntele In TaraUngureasca cu tot ce au avut el.

La a dour: dornnie a lui Mihnea Turcitul:

lo ill!hnea.Voevod, feclorul lui Alexendru-Voevod,au venit Domn de al doilea r&nd cu steag Imparatesc, la Mai20 (zile), leat 7094 (=--1586)...

La .Ftefan Surdul:lo Stefan-loevod Sandia, feclorul lul Ion-Voevod,

ce ßU fost Dom In Moldova, au venit... leat 7098 (=1592).La Alexandra cel &fa :

lo Alexandru-Voevod, feciorul Jul Bogdan-Voevod,ce au lost Doma In Moldova, au venit Doma.. leat 7100 (=1592)..

Domnia tut Mihai Viteazul are titlul

De alcea Incepem a scEle Istorla de vítejlile lu MI-hait-Voevod cel Viteaz.

La inceputul domniei lui Mutt Viteazulvorbindu-se de suveranit vecini contempo-rani :

$i intr'acea veme era inpArat turcesc In Tarigrad sultanSelim al unsprezecile din neamul lui Osman, feciorul lui sultanSuleiman').

Descriindu-se greutätile pe care le-a gäsitMihal la venirea sa, se mai apune:

Si Incepu Mibai-Voda a cauta de rfindul Via pi a sa luptaCu nevoile ce, venfia dela Turci, 0 nu putu niel Inteun chip ao indrepteze, pentru cA Turcii foarte sA InnAl(ase Inteaceia vreme,citt nimenea din cre0ini nu le pulen sta Impotrivl.

Nina la 1597, Domnia lui Mihai Vitea-zul e transcnsa iniocmai dupà Let. Can-tacuztnesc. La acest an se scrie:

Dead Mihni-VodA... trimise pen toate (Arlie strAine, de

Let. Cant. (p. 108): oi go4tild de oerit 800. Deficit trecind doi antden domnia lul, venitu-i-au mazilie dela Poartlt...".

In Latop. Cantaeuzinese (p, 109): Oar in Tazigrad impiritia SultanMurat".

www.dacoromanica.ro

33

strinse oameni de oaste, Levi, Cazad, RuO, SArbi, Bulgari, Un-guri, ai faca oaste Nade mare, ca sA poatft sta Inpotriva pi-ganitor1).

In Let. Cantacuzinesc (pa g. 117, 19 rdn-duri) arma povestirea vizitei fdcute de Mi-hai tul Sigismund, la Alba Julia, in Dec. 7106(1598). Acest pasagiu e sdrit in intregimede versianea SI, Nicolaescu.

Apoi in Let. Cantacuzinesc (pag. 117-118)vin 31 ranciar', cari povestesc luptele Turci-lor cu Germanii la cetatea Engherului".Aici sunt rezumate la 4 randuri:

Inteacea sl ridicari Turcii cu mare oaste, §i mersert a-supra TArii Nemte§ti, i fAcurA mare rAzbotu cu Nemtii t luaricetatea Engherului, oi intorcAndu-se oastea turceascA, o seamiide oeste au dat pen Tara RumAneasci, pi au Inceput a robi §ia prlida.

Piind dupd cucerirea Ardealalui, se re-produce Letop. Cantacuzinesc, din and Inand prescurtat.

Cand Mihai lasd Domn in Tara Romd-neascd, pe fiul sdu lo Necolae-Voevod",se spune

Si domniia ei amAndoi Odie foarte bine2).

S'au sdrit negocierile lui Rudolf ca Mi-hai din 1600 (cuprinse in Let. Cant. mire;mg. 124 rdnd. 13 ; pag. 125, rdnd 12).

La pierderea Moldovei, in local confu-ziei din Let. Cant. (paz 125, rdnd 6-3 dejos),gasim

Irimlia-VodA vent ca ofti (d)tn Tara Legua ; deci Marco-VodA nu cutezit a-I astepta, ci fugi cu mare !mena In Tara Mi-mAneescA.

Rdscoala nobililor unguri din Ardeal (inLet. Cant. la pag. 127), povestitd mai peBatid, tara a se aminti alianla acestora eaBasta. Bdtdlia dela Mirisldu e tnlocuitd cucea din luncile Bratovalui":

Let. Cantacuz., p. 117: Duplk aceaia, Incepu a te-mito prIn toste tArile atable ca sA etritnga volnIci viteajl, qi adose Leati elCazad, 11 de tot fealiul de oameni carli era de fotos'.

Let. Cant., p, 124: domnind el titile !atril toatli veselle.

www.dacoromanica.ro

Deei Mihai-Vod& Wind zlibav& la Moldova, lar bolarli Ar-dealului au stains osti unguresti, si intorchndu-se Mihal-Vodade acolo ca si vie la Scaunul lui la Belgrad, s'au Intimpinat cudfinsii in luncile Brasovului, ft acolo deter& rizbolu unit cualtil, fi numai decat fu biruit Mihai-Vodi, cl aves WI putine,si fugind cu cat sclipari dintr'acel rizbolu, trecur& In Tara Ru-mineasci, fi tlibirirl la sat la Scleni pre spa Teleajlinulul. Siiati SOSi fi Simeon-Vodi din Moldova au osti, pi al lovirl defati, fi nu putu Mihai-Vodi si-i idea inpottivii, ce nu mal de-cit dete dosul a fugi, cl avea oaste slabi. $1 au fugit tot pesupt poalele muntilor pin& la Rusava, pi au trecut mustli des'au dus la Inpiratul nemtesc, pi I-au opus de toste cite I s'auintimplat, pi au inceput a sii ruga cu lacriimi, ca al nu-1 lasesi fie de rusine, el sa-t dea WI inteajutor. Si indatil il dete piBastes Giurgea') cu o seam& de opti nemtesti, pi venirl In Ar-deal. lar domnii ungurepti shutind de aceasta Indat& strainer&toste °stile, si tibirir& la un loc As ce-1 zic MIrslitt, pre spaMuresului. Si la Septemvrie 8, leat 7109 (=1600), al lovirl unitcu altii, si fur& biruiti Unguril, pi perk& foarte multi; grlimidindtoste trupurile Ion in apa Muresului au flout o movIlli mare.SI de acolo se ridicarli si venir& in luncile Turdei, multumindlui Dumnezeu.

'Oki dupc1 Mirisliia, nobilii angart OMpe Basta (cu vorbele ce se gasesc In Let.Cant, la pug. 127»

lar ticilosull) Mihai-Vodi nimica de aceste sfaturi viclenenu 'Hilt, ci fiind Doamna luí 01 cu fii-siu Nicolae-Vodi Inchipide Unguri in cetate la Figliras, ficu rugliclune Mr& Bald.*Giurgea, ca sli-1 dea osti inteajutor, sit miarg& acolo al o scoatl,lar Bastea Giurgea Hind legat cu Ardelenii in sfatul cel viclean,din gar& I-au figiduit c&-i va da osti Inteajutor, tar Wind altemestersuguri viclene, au zis ca si-e trimit& toate ostile Innaintla Figirap, si ramie numai el cu curtes lui, fi trec&nd caterszile ii va da ajutor. Deci Mihai-Vod& asculti pre Bastes Giur-gea, pi-p trimise toste ostile innaint° la Fligirap ; numal ce ri-mase el singur cu curtea Itlip fi agtepta si-1 vie ajutorul deisBastea Giurgea.

Ghaorghe Basta.blatul, slirmaaul.

34

www.dacoromanica.ro

35

Scena uciderii lui Mihai-Vodd este ea inLet. Cantac. (p, 129-130).

La blestemul contra Ungurilor,- se adaugd :

Cliei el (Unguril) cu adevitrat sunt dintr'acele limbi relepigiine, ce le-au inchis Alexandru Machídon intre doi

le-au incuiat. Iar et de acolo au spart i au epit la lume,precum miirturiseste letopisetile

La dreapta pedeapsd ce eredea Letop.Cant. cit a dat-o Impeiratul Rodolful" luiBasta : cd l-au belit de viu (la] foale,"versiunea St. Nicolaescu adaugei:

fi I-au purtat pe toate uli(ele cetitii Beciuluil). Si s& slit* toatiinterns de vItejIlle lul 1111hal-Von rAposatu12).

Pad la Leon Tonga, se transerte Let.Cantacuzinesc. Gdsim doar cd, la domnialui Alexandru Coeonul (1623-7), vorbindu-se de o devastare a Ritarilor, despre careLet. Cantac. (p. 139) zicea : de au robittara pdnd in Olt at au rdmas pan'astazitot Neu:Intel acela pustiu", verstuneaSt. Nicolaescu inld turd ultimele cuvinte.

La domnia lui Leon Tonga, vorbinda-sede Matei Aga (viitorul Domst fi partizaniisdi ref ugiati in Mandstirea Tismana (o. fiLet. Cantae., p. 141):

lar Matei AgA vAzilnd el s'au dus otile [luí Leon-Vodil,Oa din minlístire, qi merse in Izvarna, pl povlitulndu-I staros-tea, i-au suit la munte, pi au trecut In Tara Ungureasci, la Ca-ravan-Sebep.

Privitor la incept:lei domniei luiBasarab, gdsim cd datele de 15 Nov., 15Dec. fi 16 Dec. (1632) din Letep. Cantee.,p. 145, aunt inlocuite ca 5 Nov., 15 Nov,pE 13 Dee.

E sdrit pasagiul din Let. Cant,: JarDoamna Elina a lui Matei-Vodd venit-auIn Scaun, Marti, Dechemvrie 18 zile".

Capitolul :

Alcea InsemnAm pentru dol bowl, aflame °bluesTamil* vel Vistler I Radu VArzarul vel Armas, ce aufoot In suele WI Matel-Vodà.

ii Vieni. D. fapt Basta n'a fost pedepsit stelae.2) Nu eunwa acata si fi fost veeigul titlu al nerosiell Busestiler"?

Adam': riiposatul, aratii o redactare imediat orrailtoare soortli ulish

www.dacoromanica.ro

36

e intercala' la domnia lui Matei Basa-rab (cand se povestea rdscoala mercenarilor),

pe cdnd in Lelo p. Cantacazinese se gd-sea la Inttna domnie a lui Grigorascu Ghica(p. 179-180).

Despre acei dot bolett, versiunea Si. Ni-colaescu adaugd :

Deci acea avutie rea ce o strAnsese, se risipi ca miau!.Si lor incA le trimise Dumnezeu platA foarte cumplitA. CA fijadDorobantii fi Siimenii InpreunA cu alte bresle foarte turburati,al strAnserA 1ntr'o zi toti In Curtea DomneascA, fi sA efAtuiril casA-i uclgi pre amAndoi, aruncAndu-le prthAni, cum el afAtuescpre Doran e& nu le dea lefi.

Dupd ce se sfeirse3te domnia lut Matei-Vocld, lipseste capitolul ami-dore addagat,f drd rost, in ketopiselul Cantacuzinesc (pa g.I 54-157): Aicea semniim isvodul ctirtit luiTea fan, Patriarhul Ierusalimulut".

Domnia lui Constantin $erban (1654.8)e intocmai ca in Let. Can tacuzinese.

La domnia lut Mihnea III Rada (1658-9)se adaugd, pela inceput

Mihnea-Vodlit, &cesta la cArti domneati fi la hrisoave elscriia ala! lo. MIhnea-Voevod, fecloral Radulai-Vodli, cumsii vede la toate hrlsoavele lui scris.

Cu ocazia uciderit lut Preda Brdneo-veanu din ordinal lui Mihnea Rada (Let.Cantac p. 168), se adaugd motivul :

PentrucA pre acest Preda Brancoveanul, ciad s'ea tatorsslujitorli la paja, vrea si-1 cearl sl le fie Domn. lar el danvrut, ci au fuga.

In versiunea Si. Nicolaescu, intdmpldrilePostelnicului Constnntin Cantacuzino pe11m pul lui Mihnea III Rada, sunt povestitemai pe larg de ceit in versiunea din Maga-zinul Istoric (edi(ia noastrd, p. 164), ceea ce'asá' vi se vadd mai limpede mdna atril-toralut cantacuzinese,,

Atuncea Mihnea-VodA foarte sA tnAlti ji trimise par& gresasupra lui Costandia Poatelnecul ji a gineri-au Pan& Spitar, si-

www.dacoromanica.ro

37

and ca sint haini Inpiritiei, f i umbli amestecind Wile, si auvault toti boeril de s'au tnchinat lui, iar acei boeri n'au vrut sivie, ci au fugit la Moldova. Si dupti ['Ara lui indati trimise vi-Anal doi capigli, ca si la pe Costandin Post(elnlcul) fi pre gi-nert-siu Pauli din Moldova, si sti-i aduci In tad la Mthnea-Vodi. lar el n'au vrut, ci s'au rugat si.i lase si miargi la vi-zirul. $i au mers Costandin Postelnicul singur la vizirul, 0-sindu-1 lingi mare, la Brisa. Acolo s'au Inchinat pi s'au curte-nit la dinsul, si foarte i-au pirut bine veztrului de dfinsul. Iiirgineri-stiu Pan& au rimas la Moldova, inpreuni cu cumnatii lui,cu Drighici si ca $Arban, cu casele lor Intregi. Atuncea M1h-nea-Vodi deca tntelese de aceasta tare s'au tngrijat. $1 indatiitrimise o seami de boeri, anime Coltea Doicescul st Necula So-filftul, Inpreuni cu alti boeri, si au bani multi si dea vezirulut,51 si omoare pre Costandin Posteln1cul. Iar el stlindu-se omdrept, nimic nu s'au ferit, ci au esit fati la Divanul inpiritesc,da s'au Ora cu acel boeri ai Mihnii-Vodi tnaintea vezirului,jiluindu-se ci nu iaste hala InpAritiel, ci Intilu el au mersde s'au Inchinat Mihnif-Vodie dându-i fi boerle ca si fie Logo-flit mare.

Iar apoi cunoscând viclesugul lui ce va si faci asupra In-pirlitiei, id vizind ci au ficut moarte boerilor tirii, de marefrici au fugit. $i indati rimaseri boerii Mihnii-Voclit de jude-cati, si-1 scoaserti cu mare rugine din Divan. lar CostandinPostelnkul ca ajutoriul lui Dumnezeu fu isbiv1t de moarte.

La domnia intdia a lui Grigoraseu Ghica(1660-4), lipseste ceca co In Lefop. Canta-cuzinesc e cuorins la pag. 175 Mire rdnd.9 de sus si 1 de jos, in local cdrui pa-sagiu gdsim pe aceasta

si au dat [Grigorie Ghica] poclonul domniel 1600 de pungl sificu ()Wei. $t dec a veni In tara, scoase oerit pre la tot, boerii,si mftatistirile si slujitorii, st puse haraciul indoit, st suma marede bad pe tout& tara, fi puse o jumitate de bir pre slujitori,de Inplini acea mie de pungi, si pliti toati datoriia.

Dupd uciderea lui Constantin PostelniculCantacuzino (Let. Cant., p. 177) se ada-vgd ;

www.dacoromanica.ro

38

$1 au flicut Grigorie-Vodi o manistire mare gi f rumoasiin hirg in Foctani, hramul el sfAntul proroc loan Botezitorul.

VorbInd de fuga lui Grigore Ghica InAustria (1663), Letop. Contac. (p. 179) a-ddugase : Nau ¡recut In Tara Nemleasedde ;ad. acolo $i s'au Mad papista". Inversiunea St. Nicola MU ¡maim I

de glides acolo, ti lepidlindu-se de pravoslavnica credinti alflan papistap.

Cum am aratat mai sus, Let. Cantac. a-vea la pag. 179 (la sfargitul primei dom-nit a lui Grigore Ghica) addugat : Akiosemnam povestea a doi boeri rcli ce aulost in zilele lui Matel-Vodd...", care inversiunea SI. Nicolaeseu e intercalatd malinainte, la demnia lui Matei-Basarab.In versiunea St. Nicolaescu lipsegte fi titlul :De aim incepem poveste de cine au ve-nit Domn In arma lui Grigoragcu Chita(Let. Cant., p. 181).

La dorarla lut Gheorghe Duca (1674-8)e sail in lung pasagiu din Let. Cantacu-zinesc (pag. 194, rand 6 pag, 195, rand8 de jos).

Pela inceputul domniel lui Serban Can-tacuizno e un pasagiu ;Nitta schimbat laidde Let. Cantac. (pag. 197, rand. 11 gi win):

nu putu (Serban-Vodli) nici inteun chip si o indrepteze (tare),nici si foloseasci cava, pentru ci-1 inpresurase Turcii cu didde bani gi cu zaharale, ti mai cu multe de cá't fusese intai. 51venia Turcii datornicii la bani, fi la anti plitea, iar la altii leeta inpotrivii cu cuviIntul si adaste. Si pisa tirii foarte tare, pfinisi afar& $erban-Vodi de datorie.

Urmeazd acest pasagiu care nu e In Le-topisefal Cantacuzinesc :

Atuncea au omorit Serban-Vodii pre Hrizea Popescul velVistier gi pre Villcul Vornecul GrAdisteanul, feciorul Bunii Via-tierul, pi pre nitrate° Buctinescul, gi pre Drosul vel Armas, gile-au pridat japAnesele lor foarte du. lar pre feciorul DrosulaiArmag, I-1111 bilge de viu ?afro oenli mile Oa de api, slo-

www.dacoromanica.ro

39

boaindu-I pini la un loo cu funii pi cu o Wile aprinsi in mini,al firpindu-se funea l-au slobozit acolo de au murit. $i au stri-cat bate braille's de slujitori carii da haraciu. Si au rimas bo-urn masilf, si autasiii si au avut tara pace, si s'au asizat fieste-carols la moslia lui.

Pentru bdtdlia de lemgd Seghedin dintreGermani si Turci, Let. Cantacuzinesc (pa g.199) da cifrele ; 70.000 Turd f i 8.000 Ger-mani. Versiunea St. Nic. dec.: 500.000 Turcipi 40.000 Germani,

Urmau in Let. Cantacuzinese (pa g. 199-20) cloud evenimente din familia Canta-cuzinilor: edleitoria Doamnei Elena (mamalui $erban-Vorld) cu unul din fiii ei, Mi-hail Spdtarul, la Locurile Sfinte (Ierusa-lim, Sinai); apoi mentionarea mortii luiMatei Cantacuzino Aga, alt frate al Dom-nului. Acestea au fost su primate in versiu-nea St. Nicolaescu.

Sfdrsitul rdscoalei care a riísturnat laConstantinopal pe Sultanul Mehmet IV (Let.Cant., pag. 201) e prescurtat.

De acolo inainte, e suprImat tot ce malcontinea Let. Cantacaztnesc (pa g. 201-204) f i anume : 1. ciiseitoria Mai lui $er-ban-Vodd, Doamna Alexandra ca Grigore,fiul fostului dusman !Vasco Bdleanul Lo-f dial, armatd, curdnd dupd aceasta, de moar-tea ei ; 2. continuarea luptelor dintre Ger-mani f i Turd ; 3. intrarea generalului Ve-terani in Tara Romdneascd f i apoi retra-gerea lui la Brasov, dupd stdruinta Dom-nalui,

** *

[CONTINUAREA LETOPISETULUI CANTACUZINESC] ').

$1 domnlia [Serban-Vodii] foarte bine, pi tara Ina BA bu-cura ci avea pace si odihni. Si in domniia lui ariti multi mili

1. 0 ALTA CONTINUARE, NEOFICIALX, REDACTATI SUB BRAN-COVEANLI. SI CARE POVESTEA $1 INCEPUTUL DOMNIEI ACESTUIA, AFor. PUBLICATA. FRAGMENTAR, (DUPA UN MS. DIN ORADIA) DI N.IORGA IN ,,CRONICELE MUNTENE" $1 REPRODUSA DE NOI, IN IN-TRODUCERILA LA ,CION1CILE R0MANE$T1" vol. II. PAG. 20-27.

www.dacoromanica.ro

40

la tail. $1 au facut o ruanitstlre foarte mare si frumoasa dinsus de Bucuregti, la Cotroceni, si alte multe bunatati pe la le-rusallm si pe la Sveta-Gora. Asisderea si Doamna lui MarilaInca au facut o manastire In Bucuresti, de nainte Portii mauls-tiril Sarindarului, ce se cheama Blserica Doamnei, lar and aufost la leat 7197, iar dela Hristos 1689, Octomvrie 29, au ra-raposat Sarban-Vocii. $i s'au straw toti boerii si slujltorii sitwit& curtea de s'au sfatuit, $i alesera din mijlocul lor pre Cos-tandin Brancoveanul vel Logofat, si-1 radicari sa le fie.lor Down,pentru ca-1 stiia tot, el taste °Ea bland si milostiv si iaste bo-ieriu de tara. $1 daca 1-au asezat Domo, scoasera si trupul et-posatului Sarban-Voda in mijlocul Curtii Domnesti. Si filnd pa-rintele Dionisie, Pairiarhul Tarigradului In Bueuresti, si parinteleTeodosie, Mitropolitul tirti gi cu alti arbIerei at egumeni f i pre-oti, 1-au facut pogrtbanie cum se cade, pi 1-au Ingropat cumare cinste la manistirea lui la Cotroceni. Si au domnit ani 9si luni 10,

lo. Costandln Brfincoveanul Basare bli-Voevod incepua cauta de rAndul tarii, si de asizamantul Domniel, sl tritnisela Inparatie pe Pärvul Cantacuzino vel Logofat sí pre alti bo-eri de i- au adus caftan si steag de domnie.')

$11nteacea vreme iar s'au ridicat Turcii cu mare oaste sigi au meta asupra Nemtilor. $1 au venit si sultan Suleiman, in-paratul turcesc, pana (in) Sofila deis Solun. Poruncind Inpari.'Ha de au mers si Costandin-Voda cu oatde lui pan& la Rusava,de au dres cetatea dela Cladova ai cetatea deis Rusava.

Deci venind pi Viteranie gbinerar cu cate osti era In Ar-deal, ca sa mearga unde era °stile nemtestl, la apa Nisului, iarTurcii nu 1- au Ingaduit, ci i- au egit Ina1nte, ai s'au lovit cu din-sli In pasul Logosului, si s'au batut 5 ceasuri gi au fost izbandaTurcilor ; ca era Turcii 80 000, lar Nemtil au fost numal 8 000$1 au can't in rlizboiu dinteamandoao partile 18.000 f i s'auaflat ranit1 1700. Si au perit capitenide turcegti I inicer-agligi arnaut-paga cu totul, gi papa dala Brusa si pasa deis

1, Alai se oproate povestirea domnilor Tirii-RomitneatI din Utopia&tul de fag. Continuarea o clitm duoi alt rnanuscria ce se alit in BibliotecaAcademia! Romftne la n-rul 269 ai care are legAturA cu cal publicat -pintalcl.(Nota lat St. Nicelaeicu).

www.dacoromanica.ro

41

NIcopoe, Iar din apeteniile nemtesti au perit Viteranie ghinit-rar $1 Antonio colunel i multi cipitani.

lar and au fost la Avgust 4, lest 7197 (-1689), ficutu"s'au mare rizboiu de Turci si de Nemti la epa Niului, i aufost iZbanda Nemtilor, iar Turcii au fugit cu mare ruline. A-tuncea au luat Nemtii cetatea Niuluisi cetatea Diiului. Si faradcap o$tilor nemtesti un printip mare, au asizat osti inteinsele,iar el cu otlle lui s'au intors 4i au venit [Atli la Cladova,scri-ind cirti la Constandin-Vodi de fr./41e si de priite$ug, i prii-mind Costandin-Vocli, i- au trimis multe daruri scumpe.

$i asa purcese $i Costandin-Vocli dela Cernet si vie in taritla neamul lui, si sosind la Olt, la sat la BrAncoveni, au tlibititacolea. Si ven1 veste ci au intrat priratipul cu otile lui aiceaIn (ar& Aceasta auzind Costandin-Vodit, si Intristä i trimiseboleri cu càrfi cu mare rugiciune, ca sit nu treacii cu ostileprin tari, el iaste o tara siraci i pridati de Turd $i de TA-tari. lar el nimic n'au bigat in seami rugiciunea, ce au venitprin mljlocul tirii, pi au dat voe o$tilor sA jifuiasci tara. $1 a-this jaf au flicut cat au luat tot ce au ;Visit, jtifuind taranistirile l bisericIle, pant( ce au sosit la Rua!, in botarul TArliUngure$ti; 0i acolo s'au intdmpinat cu alt gbinirar anume Ai-zer,') qi cu Constandln Biliceanul, ginerile lui Sirban-Vodi, cumulte ovti nemte$ti. Dec1 printipul au trecut in Ardeal, iar Ai-zer pi cu Constandin Aga Biliceanul au veralt in Atun-cea Constandin-Vocli sosind la Scaunul lui in Bucure$ti, li veniveste, ci au intrat acei Nemt1 in tari $i au venit Oral la Tar-govi@te, $1 numai decAt au e$it din Sraun inpreuni cu tot( bo-erii $1 au mers ;Ana in lunca Plitirestllor, lar Aizer ghinirarinteleglind de aceasta, trimise carte la Constandin-Vocli, ca sivie, si fie dinpreuni cu clfin@ii $i si se lepede de Turd. AceastavizAnd Costandin-Vorli, s'au sfitult cu toti boerii lui ce vorface. Deci o seami de boeri indemna pe Costandin-Vocli si selepede de Turci, lar o seam/ de boeri n'au vrut, ce au zis cii,de si vor inch'na Nemtilor, Turcli si Titari ver robi tara $1 vorritpune tara $1 nici un folos nu vor avea de Nemti. $i trimisericarte rugindu-1 ca sit se duel din tail, figlicluindu-i multe da-furl ft in$trintindu-1 $1 de Titari cA yin asupra lor $i asupratirii sit o rob3ascit. lar Aizer ghingrar nu vru si se ducit, cifeclea, jtifuind tara. Deci apropiindu-se Titarii de ¡sat, Costan-

1, Heissler.

www.dacoromanica.ro

42

din-Vodi foarte s'au intristat gi numaidecht au venit la ihrgulBuziului inpreuni cu Doamna gi cu toll boeri gi juphnesele lor,;I de acolea au trimis pre Doamna inpreuni cil toate jupine-sale boerilor la mAnisttre la Brad, ier el cu boerii gi cu puttn-tei oameni au incilecat pi au egit Innaintea Sultanului, inchinlia-du-se lui cu mare plecliciune f i cu multe daruri. Aceasta vi-and Sultanul, cunoscu ci nu iaste Costandin-Vodi hain, se tasteslug& dreapti Inpiratului, f i si figidui, ci nu vor robi Tara,ce numai ce vor merge asupra Nemtilor de-i vor gout din tall,$i slobozt pre Costandin-Vodi ca si miargi la Scaunu-g cu pace.Deci Costandin-Vocli s'au tutors dela Sultanul gi au mers iarla tArg, la Buau, de au fost in zioa de Boboteazi, Ghenarie6, leat 7198 (-1690). $i de acolo, cu porunca Sultanulul, au ve-nit far la Scaunul lut la Bucuresti, cu Watt( boerimea si cu toaticurten lui. lar Atzer ghinirar 01 cu Costandin Biliceanal lute-legánd de venlrea Titartlor, numaidecht s'au ridicat cu °stile14 gi au luat g1 pre Doamna luI $Arban-Vodi cu feciorit el f icu toati avutiia ei, f i cu mare frici au trecut in Tara Ungu-reasci la Brasov, trimitAnd gl o seami de Newt' la mfinistIre laBistrita, de au luat cAtit avutie au avut Doamna lui Urban-Vodi acolo ; gt au trecut gi aceia in Tara Ungureasci gi ernariacolo. lar and fu primivari, incepuri Nemtil a se gmi ca sivie iar in tari, mai mult dentru indemnarea Biliceanulul. lar Tur-a intelegAnd de aceasta, se gitiri cu mare oaste, gi treandDunirea pre la Giurglov, si Titarli venia pren tara Moldova,ca si treaci toti in Tara Ungureasci. De aceasta simtind Nem-tii, nlmic nu si miscarti, socotind si lase pre Turci gt pre Ti-tari si intre in Tara Ungureasci, gl acolo si-i ocoleasci de toatepArtile 0 si-I tae. Care sfat nimic nu le-au folostt, ci fiind Turclmulti : 40000 gi Galga Sultan cu 30000 de Titari, au intrat inTara Ungureasci, gi au robito foarte riu. lar Nemtil Rindnumai ci la 9000, ficuri mare rizboiu, la leat 7198 (=1690),gi fu izblinda Turcilor. Si la acest rAzboiu au perit Alzar Ghini-rar f i Costandin Bilicean, gi peria gi Turci multi In rizboiugi la inturnitoare pren plaiuri, pre la trecitori.

Iar cAnd au fost la teat 7200(=1692) si ridlcari Turcii cumare oaste fi meneen l iar asupra Nemtllor, II la Mai 5 findmare rizboiu. Atuncea au luat Turcii Belgradul dela Nemtl,poruncind Inpirlitiia de au mars gi Costandin-Vodi cu ()Oils ltll

www.dacoromanica.ro

43

pini la Cerneti, gi de acolo lar s'au tutors la Scaunul lui, aidomniia foarte bine gi cu pace. $i In domnila lui multe minis-Uri gi biserici au ficut gi au Inoit. $i s'au apucat de au drescasele domneati din Tirgoviate, Si au flcut In ora', In Bucureati,0 mlinAstire foarte mare gi frumoask hramul ei, sfAntul marelemucenie Gheorghle ; 2) alti mlinAstire lar in Bucureati, hramulei Sven Saya ; 3) o manistire peste Olt ce se chlarni Hurezi;4) 0 ministire ce se chiarai Polovraciul ; o minIstire rA casetedomneati dela Brtincoveni ; 6) o manistire la RAmnicul-Sirat alalte biserici multe. $1 au ficut pi in targ, in Focaani, 2 eilmelecu api prea bung, cu multi cheltuialli, una la Munteni, alta inMoldova, f i alte multe bunititi pi milostenii au ficut aid InOra ai la Ierusalim, ai la Sinaia, ai la Sfeta-Gora, gi domniia foartebine, ai au flicut avutie multi. lar cfind au fost la leat 7207(=---1698), Septemvrie 13, Miercuri, ca la al aaptelea ceas din zi,s'au flicut eclipsis, adeci perire soarelui. Inteaceasti vreme auluat Leaii Camenita cu mare rilzboiu dela Turci. lar and sufost la leat 7219(=-1711), stricari pacea Turcii cu Moscalii, alIncepuri Turcii a face gitire mare de caste, al flicuril pod pestsDunire, la Obluclta. $i se rlidici f i Tar Petra Alexievici, Inpi-ratul Moscului, cu toate optile lul gi veni &supra Turcului, gila Mai 12, leat 7219(=-1711), intrari in Moldova, avAnd legi-turf( cu Dumitrascu-Vorli Cantimir, dornnul Moldovei, gi cuCostandinVodi, domnul TAAL Rumineati, ca si-i dea on a-jutor, f i zaharea. Deci Durnitragco-Vodi nu avea zaharea aldea pentruci mincase licustele tot feliul de rod in tara Mol-dovei Inteacel an, $i ilia inteo zi venind un capigiu la el, cu24 de Turci, cu poruncl inpiriteasci, el si spirt° al vin si-1la, ai noaptea puse de tae pre toti, ai a doo zi fugi la Moscali.lar Costandin-Vodi viclenindu-se despre Moscali, n'au vrut sile trimith zaharea, dupl cum licuse leggturi cu Tar Petru, clfncepu a da indemnare Turcilor, si treacl Dunirea asupra Mos-calilor, si-i bati, dfindu-le fnatiintare, a numai 34.000 de Mos.call Ant. Deci Moscalii fiind tibliriti la Prut, la Tutura, WIniel o chiverniseali de zaharea, aateptind si le trimIti Con-standin-Vodi zaharea. $1 de acolo trimiseri un ghinirar cu8 000 de Moscali straji ca si pizeasei la pod, la Oblucíta, sinu treaci Turcii. lar pre alt ghinirar, cu 6.000 de Moscall, intrimise la cetatea BrAilli, care, mergand Inpreuni cu Toma Can-

www.dacoromanica.ro

tacuzino ve! Sp&tar, au batut cetatea Bratlii si o au sfirimat,$1 fiind un past in cetate eu Turcii f i cu Bosnenii, au facutmare rAzboiu si furl biruiti Turcii, si luarl Moscalit cetatea Bra-ilii sí o prAdara foarte rlu. Deci fiind Vizirul Inpreunl ou bate°stile la Obluciti, grAbirl si trecura Dunarea pre pod pela 0-blucitA. $i hind un ghinArar neamt cu 8 000 de Moscali straja,Incepura a se bate cu Turcii, f i a& bliturl 4 ciasuri. $i nepu-tAnd Moscalii sA mal stea de fatA. pentrucit era Turci s1 Tatar(multi, ca la 300 000, incepurA a fugi, bAtAndu-se cu Turcii foartevitejaste, !Ana sl amestecar& in tablra cea mare a Moscalilorunde era Tar Petra si Cu $eremet, si s& bAturA pana searA. Sila acest razboiu au perit Turcii mai multi de 30 000, iar Mos-calii au perit ca vr'o 2000. Deci fiind Moscalii tAblriti la unloe foarte rau, de nu avea nici apl sl bee, nici zaharea, Hindoastea foarte flAmAnda, cA unit nu mAneas6 de 4 clad zis, siasa fiind, efind fu la Avgust '), lest 7219(=1711), Dumine-el, deter& rAzboiu cu Turcii toatl zioa !Ana searA. Deci vAzindMoscalii cA nu le sporeste, sl radicara noaptea. ai puserA ta-bAra Intealt loe, unde socotirl el va fi bine de rlizbolu. $i adoo zi, Luni, deter& rlzboiu en Turcii foarte tare, at sl sp&-riar A Turcii. Deci Moscalilor flindu-le fricl, fAcuril pace cu Tun-a, f i deterl cetatea Azacul si Ocraina Lesilor. Si asa fu íz-bAnda Turcilor. Si atunci la pace, Dumitrasco-VocIA Cantemir,sta tot In genunche Inaíntea lui Tar Petru, sl nu-1 dea Turcí-lor, si nu 1-au dat ; ci s'au dus In Tara Moscului inpreuni cuDoamna si cu coconii 01 cu toata casa lui Intreagl. Deci TarPetra porunci si la ghinArarul cel ce luase Braila, ati robi turcivor fi luat s&-i sloboaza, si el sa lase Braila si sit se duca cu°stile la Tar Petru It preunl cu toate °stile lui, Si s'au dus inTara Mosehiceascl. Lir Toma val Soltar vIzAnd aceasta, foartes'au intristat si numai decAt dela Braila pribegl si trecu In TaraUngureascA, lar Constandin-Vedi domniia foarte bine si cu pace.51 porni fires ca sl strAng& avutie multa, st an scos In taramulte biruri si daldii grele, si vAcArit de toata vita ate 2 oft!,si de tot numele omului lar cate 2 orti. $1 aduces rachlu sivinuri stricate den venitul casi luí fi Inpartea pre la neguti-tori si pre la tara cu pret mare, fi plume de platea ta snit. $1

1) Loe alb In manuicris,

44

www.dacoromanica.ro

au ficut avutle multi, ;1 au cumpArat mote Cu sate si cu ru-mini In Tara Ungureasa, la tArgul SAmbetii, si au dus multiavutie acolo ; a$ijderea $1 la Brasov si au ficut case In cetateaBrasorului, f i au pus si acolo avutie multi, avAnd gaud ca simiargi st el In Tara Ungureasa. lar and au fost la leat 7222(=1714), logodind Costandin-Vodi pre un fecior al lui, al treilea,Cu o Iota a lui Vodi ') ce fusese domn In Moldova, ;I eramazil la Tarigrad, trimise pre glneri-slu Manolache vel Agi sipre fit-sa Bilasa ca si aduci cocoana, f i Si faa nunta dupiPalti. Deci fiind Costandin--Vodi pirtt la Inpiritie de boerii luicu multe feliuri de pAri, socotiri Tura ci In vremea postuluicelui mare $i In vremea nuntii va fi lucru cu indemini si tri-milli, fir& veste, si si-1 ridice cu toati casa lut intreagi, si-1 ducila Tarigrad. Si asa trimise pre un turc mare, anume Mustafapasa, fiind priiaten vechiu lui Costandin-Vodi, cu mare meste-pig, ziand a merge la Hotin, si viind In Bucuresti, zise ciare si se tnpreune cu Costandin-Vocli, fiindu-I priiatin, si-1vazi, li si treaci la Hotin. lar Costandin-Vodi :Arnie nu 06i:itde acest viclesug, ci au ficut mare cinste Turculut, aductindu-1pin& la gazdi cu mult halaiu. lar and fu a dooa zi, Mar& 24,In Mtercurea PaOilor, vent Turcul In casele domner¡ti de se Is-preuni cu Costandin-Vodi, si scoase firman de mazilie, si luAdo:Innis lui Costandin-Vodi, si Indatti pecetlui vistierila si batecimirtle al dete pe Costandin-Vodi Cu coconii lui In seams bo-erilor si odobasilor, lar a patra zl, Vinerl, Martie 26, il ridicidinpreuni cu Doamna si cu coconii lui f i ea toati casa lut In-treagli $i cu toti boerii lut, anume : Ianache Viarescul vel Clu-car, cumnatu-siu, pi $Arban ve! Logofit glued-Au, gi IordacheKre(ulescul ve! Postelnic, iar ginere lui, si Necula Moldoveanul,iar &ere tut $i Neagul Polcovnicul, tar ginere 14 $i cu multeslugl, gi l-au dus la Tarigrad.

lar slice& In tari au rimas domn lo Stefan Canino-zlno.Voevod, fectorul tut Costandin Stolnecul. $i au rimas unTurc mare de le-au luat tot ce au avut si le-au vindut. lar preCostandin-Vodi, dupi ce l-au dus la Tarigrad, l-au Inchis laEdícul, tnpreunt cu feciorii lui $i Cu boerii lut. lar and fulate° zi, scoase pre Costandin-Vodi, gi pre fll-siu Costandin

1) Loa alb in manusorie.

45

www.dacoromanica.ro

cel mai mare la Bostangi-basa, si-i puserl la mare caznA, pin&ce spuseri toat& avutiia, si deter& tot ce- au avut. Si gitsirl Tureitavutie multA la dansii, bani si scule de aur sl de argint, pret cade 10.000 de pungi. Si catti avutie au avut In Tara RumaneascAtold& o luari Turcii ; numai ce le-au scApat avutiia ce au avutla Venetiía , la Sfantul Marco, si ce au avut in Tara Ungureascl.Iar cand au fost la Avgust 15, leat 7222 (=1714), la 2 ceasuridin zi, porunci InpAratul de aduse pe Costandin-Vodl, InaInteaSaraiului ínpArktesc, Inpreung cu 4 coconí ai lui, anume : Cos-tandin, al $tefan, si Radul, si Matei, si pe !attache VIctirescul,st-i legarl pre to(i de maini, si tAiarit pl cate patru coconi ta-m:lutes luí Costandin-Voda, si mai pre urmA War& si capul lulCostandin-Vodà, si a cumnatti-slu, Ianache VicArescul. $14 IlisarlWatt pan& la vremea de chindie, oi apoi li lima sí-i aruncaritIn mare. Iar pre Doamni, dinpreun& cu ginerii ei, li trimlse siur-gan,,.1), Si au domnit Costandin-Vod& ani 25 si luni patru.

lar $tefan-Vodrt, fiind dome tArii, Incepu a face bunAtitisi mill tArii. CA Intatu au ertat vActiritul, cu legAtur& mare,' ,cublestem td cu groaznic& afurisenie de multi arhierei, ca s& numai fie. $i au pus toate catastifurile de le-au ars in mijloculcurtil donwesti, de le-au vAzut toti, ai au ertaf birul preotilorsi nu mai fie, f i domniia foarte bine si Cu pace. InteaceastAvreme luarl Turcii cu rAzboiu Moreia, sl altA cetate ce-i zicSinaplA, si flour& multi pradl si robie.

Deci fiind Necolae-Vod& dome In Moldova, si frate-sluioan terzímon la Vizirul, au gAsit vreme de au pArit pre Stefan-VodA, ;i i-au stricat domniia. $i cand au fost la leat 7224( 1716),au venít mazAlii de au luat domniia lui Stefan-Vodii. $i audomnit ant 1 si luni 9. Si luandu-1 InpreunA cu Doamna si cu2 coconi ai lui, 1-au dus la Tarigrad ;I l-au Inchís la Sarafu, laralces In hará au venit dome din Moldova lo Necolae Alec-sandra-Voevod Movrocordat si au sAzut In Scaun In Bucu.rest!, Ghenarie 20, lest 7224 (-1716). Deci temandu-se el deStefan-Vodi el nu-1 va 'Asa sl domneascA cu pace, Indati aufacut Oa mare la InpArA(ie si la Vizirul, aruncandu-i multepricini, Si au dat Vizirului 1000 de pungi de au tAiat capul luiStefan- Vodi si a tAtane-stiu, lui Constandín Stolnecul. $i luan-

i) loe alb in manuscrie.

46

www.dacoromanica.ro

47

du-le capetela lor, le-au dus la Odriiu de le-au vizut Inpira-tul, di acolo era InpiritiIa. lar Doamna lui $tefan-Vodi si eucoconii au scipat din Tarigrad si au fugit pre mare la Vene-

lar pre ceilalti boeri, pre Mai Cantacuzitio vel Spitar gipre Radul Dudescul vel Logofit, l-au pus Nicolae-Vocli la o-preali, si dap& aceia i-au trimis la Odriiu la Inpirlitie, de i-autilat gi pre dine! ; si aici, la casete tor, au adus Turci de le-aulust tot ce au avut, lar pre alti boeri 1-au pus la opreali, 141 I-aupridat foarte riu. Ded intriacea vreme, auzindu-se de Necnti ciivor si vie In tad, lar Biliceanul merse la Neculai-Vocli 11-1

spuse el au auzit eit vor si vie catanele In tari. lar el, ca oIlari silbateci ce era asupra boerilor de tari, numaidecit po-runcl de-1 puse pe gunoiu la poarta din sus si i-au that ca-pul. Aceasta vizand boerii, n'au mai indriznit nimerea si-i maispue. lar cind au fost la Avgust, leat 7224 ( 1716), Inteo zl,Vinert, i-au dat o spalmi lui Necolae-VocIA, cum ci-1 inpre-soari Nemt11, Si indati purcese noaptea din Bucuresti, si I s'auScut zlo In Giurgiov, gi au sizut acolo 4 zile, $i iar s'au tu-tors cu Grecii lui, de au venit in Bucuresti. $i esindu-i !sua-ble boerli cei de ¡aril, iar el !Tidal& au Mat pre ['Wafer) Bre-zoianul vel Vornec, In drum, la Fintina Radului-Vodi. a cumsosi In Bucuresti, Indati trimise la Vladica Antim de-1 chiernila Curte, oar& In tot chipul, cum au fost mai au, 51-i luocirja, Uri de niai o judecati bisericeasci ; pi triraise la

de Wu piri mare la Vizirul, zicind ci Mate Vlidica An-tim viclean l umbli si aduci Nemti: in tari. Deci Vizirul, dupiOra lui, trimise un ciaus inpiritese si-1 1ui, zicind el va si-1fact surghiun, 1 ducindu-1, zle ci 1.ar fi innecat in apii.

Si dupi aceasta Necolae-Vodi scoase in tall dijdli grele,1 lar Incepu a pune boerii la opreali. lar feciorii Dudesculul,cu muma lor cu alti boeri au fugit pi au trecut muntele InTara Ungureasci. $1 trimise Necolae-Vodi de aduse 400 de TA-tart ca si-1 pizeasci. $i puse o ceati la Herestriu, iar pre altliIn Bucuresti. lar and au fost la Noemvrie 13, leat 7225(= 1716),Inteo zi Misread, dimineata, au visit Barbul Sirdarul, feciorulCora vel Ban, si cu alii boeri de tail cu multe catane, fiin-du-le cap Pit vod a, si au that toti Turcii f i Titarii, citi augoat In Bucuresti, $i au prins sl pre Necolae-Vodit, si 1-auluat de 1-au rills In Tara Ungureasci. Apoi, peste o siptimini

www.dacoromanica.ro

48

de zile, lar au vet& boerii cu un domn mare sarb,' cu Neinticu multe catane in Bucureoti, si au zut trei zile, pana s'au

lust boerii ce au avut tot oi s'au dus In Tara Ungureasca, larNemtii oi catanele luará toate tunurfle din Bucureotí, i s'au dusla munte de au ficut cetati la manast1rea Marginenif of la Cam-pul-Lung. Si au jafuit Bucurestff foarte rau. Iar tara vizand a-ceste rauta ti, s'au bajanarit oi au fugit la rnunte, fiindu-le fricasà nu-i robeasca Tamil oi 'Mara. $1 nefiind nimenea ca sa fo-loseasca tarit, sa nu o calce streinli, jatA s'au intamplat de au fostaici in Bucureoli, Patriarhul dela Alexandriia, fi vazand atatarautate i jaf, indata trimise carti la pasa dela Darstor, cum piaretara, oí nu iaste nimica vinovata. Atuncea Pasa, numai dead ficuotire Inpärätiei i indata trimise domn pre lo. loan Alexan-dru-Voevod, fratele lui Necolae-Vodi. 51 au venit cu dansulgi Doamna lui Costandin-Voda, inpreuna cu ginerii ef, in Bu-cureoti.

$i au trimis cu dansul un asicher pasa, twit cu ooti tur-ceoti 10.000 calarime i pedestrime, Arnauti 1 Talan. $i au ga-zut In Buicuresti o saptamana deplin, de au mancat tot ce au

$i lar s'au dus inapoi la Giurgiov. Iar Ion-Vodli au ramasIn Bucureoti cu o seama de Turci of de Arnauti, oi au inceputa face pace cu ghinararul nemtesc. Dupa aceia, Ion-Vol:1A s'auagazat Doma tarií, sí au intrat in Scaun Martie 15, teat 7225(=1717). $i au trimis 12 boeri la Inparatie, ca aduca caf-tan oi steag de domnie, anume pre Matei Falcolanul vel Vis-tier gi pre Pan& vel Ban, fratele Doarnnei luí Costandin-Vodli,pL pre altii. Si deca i-au vazut Inparatul pre toti, i-au inbriicatIn caftane, gi au trimis oi lui lon-Voda caftan oi steag de dom-nie. Deci lon-Vocla nu s'au ltisat dupii aoezamantul of legaturace Meuse Stefan-Voda cu multi arhierei, cu grea afurfsanie, císparse legatura aceia, i scoase vaciiritul de vita cate 2 orti I.birul preotilor. Deci fijad tara sparth gi rasipita pentru multerautati ce s'au intamplat in lark cand fu la anul 7226 (=1718)s'au intamplat mare foamete cat multi oameni au murlt de foame;oi au fost pi moarte de duma foarte groaznecii. lardomniía foarte bine oi cu pace ; of incepu a face milli gi dreptatiOHL Si venirä cine o la locul ion, de sA apucara de hrana lor.$1 toti oamenii da laudii lui Dumnezeu de domn bun 'cedat, f I de pacea ce avers. Deci Band pace Turcii cu Nautili

www.dacoromanica.ro

49

rAmaseril and judete de peste Olt in seama Nemtilor, lar Ion-VocIA stiipAnea numai 12 judete in Tara RumAneascil.$i atuncea,la pace, scoaserli si pre Necolae-VodA din roble, de au venit penBucurestl, si s'au dus la Tatigrad. lar cAnd au fost la Martie,leat 7227 (=1719), au rAposat Ion-VodA, si 1-au Ingropat in mg-nAstire la sfeti Gheorghe ce! Nou, si au domnit ani 2.

lo Necolae Alexandru-Voevid au venit domn de aldoilea rind, si au intrat In Scaun In Bucuresti, Dumined, Apri-lie 26, leat 7227(=1719). Si incepu a scoate dAjdii grele la tartsi la toate breslele, si puse zapcii tot boeri de tail. Si fiindgreutate mare de bani, s'au spart judetele, si fuglnd oamenii,punea pre boerií zapcii de implinea banii din casele lor. $1 piemulti boeri au jAfuit fArl dreptate. lar and au fost la leat7234(=1726), Martie 15, vAzind boerii de tar& &WA mAnie alui Necolae.VodA pornitA asupra lor, 6i sfAtuirl si pribegirimulti boerl. Insl boerii earii au pribegit, acestia au fost: Mano-lache Lambrino vel Ban, ginerile lui Costandin-VodA, si NeculaRuset vel LogofAt si Ion Dediulescul vel Vistier si cu alti boerí,si au trecut in Moldova. Deci unii din boeri au rattles In Mol-dova, lar altii au treeut in Tara UngureascA. lar Necolae-VodAdomnia foarte bine, gi cu pace, f i dreptAtí bune fAcea, fi jude-cdti drepte, 01 era foarte strasnie asupra boerilor.

$i au fAcut Neco1ae-VodA sfiintA minAstire din josul Bucu-restilor, ce se chiamit mAniístirea VAcArestílor. lar and au foatla Avgust 15, leat 7238(=1730), Hind Necolae-Vocll la bisericl,la sfAnta liturghie In curtea domneascA, i-au esit o bubli dupilcap, si i-au plecat loarte rliu, si au zAcut 2 sAptAmAni. $i andfu la Septemvrie 3, leat 7239(=1730), au riposat Necolae-VodA,si 1-au ingropat cu mare ciaste, la ministirea tul, la VAciiresti,

Si au domnit ant 12. Deci boeril, dupil moartea lui NecolaeVodA, filcuril sfat, pi cu voia tuturor aleseri si le fie domn IoCdstandln-Voevod, feciorul luí Necolae-VodA. $1 numaideatfAcurA stire Inpiírlitiei fi-1 cerurA ca sit le fie domn. $i veniferman ca sit fie domn. $1 Incepu Costandin-Vodil elute derAndul fArii si de asilzAmAntul domniei, si-s orAndui toate boe-riile, fAgliduindu-se cli va fi bun cu tare si cu boerii.

Deci fiind Mihaiu-VodA mazAl la Tarlgrad, au umblat In-tr'escuns cu mijlocul Casabasii si au stricat domniia lui Costandin-Vodit si au luat el domniia, $i and fu la Octomvrie 14, leat

www.dacoromanica.ro

50

7239( 1730), au venit mazillii sl au luat domniia lui Costandin-VodA, si rAdicAndu-1 1-au dus la Tarigrad. $1 au domnít numai2 sliptAmâni.

lo Milan RacovItà-Voevod au venit dome gl au kindIn Scaun In Bucuresti, teat 7239(=1730). $1 fijad el inpresuratcu multA datorie, au azut asupra tArii mare greutate, scotAndddidi grele, si inprumutiri pre boeri et pre minlistiri. lar andau fost la Octomvrie 14, test 7240(=1731), au venit truant fiau luat domnia lui Mihatu-VodA, si duandu-1 la Tarigrad, 1- auflcut surghiun la Catai. Si au domnit 1 an.

lo. Costandln Necolae-Voevod, feciorul lui Necolae-Vo-(IA, au venit dome de al doilea rand ca steag InpArAtesc II auintrat in Scaun in Bucuresti, Dechemvrie 12, leat 7240(=1731).Si Incepu a face milA tArii si dreptAti, si domniia foarte bins,fijad bun cu tara si cu boerii. lar and au fost leat 7240=1733),au veuit mazAlii de au mazillit pre Costandin-VocIA, II I-au trl-!pis sA fie dome in Moldova. Si au domnit Meer' In tar& ani1 si luni 5.

lo. GhIca-Voevod au venit dome din Moldova, si auintrat in Stun In Bueuresti, Mai 20, teat 7241(=1733).. 1)

11 Aici se efarle0e continuarea Letopiseinlui Tdrit lionidnefti" dupimanuacrisul No. 269 din Biblioteca Academiei Recant.

www.dacoromanica.ro

II.

FRAGMENTUL PUBLICATDE M. GASTER')

[1290]-1591.

1. In Revista Istorick Romana", anul VII (1937), p. 156-163.Fragmentul aceita fiind scurt ti prebabll folie* vechl, II republiciiin

In in treg Int e,Ltimurfri asupra tul, am dat, (dupii Gaiter), in vol. 11 al ooleottei noai-

tre, pag. 59-60.Acest 1 ragment e de comparat cu pArtile coreipunzitoare din Loto-

plseful Cantacuzinesc, din varianta St. Nicolaeacu al cu fragmentele de veohtalzaba publicate de lorga in Cronicele muntent" (1897) i reproduje de nelIn Cronicile rominegt1", vol. 11, pag. 7176.

www.dacoromanica.ro

53

Istoriile domnilor dela Adam pficA au venit Radul Negrn-VodA din Tara Ungureasel in Tara Rumineascli.

Venit-au Radul Negru-Vodd din Tara UngureascA si au po-gorit pre apa Dinboviti f i au inceput a face tarl si au Moltintliu Climpulungu si au fleut bisericA frumossA si au domnitRadul (80 b)') Negru-VodA 24 de ani si au murit in domnie. Du-pi moartea lui s'au rAdicat d[o]crin IVIShai-Voda si au domnit19 ant. Dupl Mihaiu- VocIA s'au r[dicat] domn Dan-Veda siNegru-Voda si au domnit 23 ani si I-au ucis SAtrnan (!) Vodkdomnul SArbilor. Dupl moar tea lui Dan-VodA s'au ridicat dom-nul Allaandru-Von f i au domnit in domniea lui 27 de ani si anmurit in domnie. Si dupA Alexandru-VodA s'au ridicat doom Mir-cea- VodA 131trAn (81 a) si au fAcut Mircea-VodA sfAnta mAnAs-tire din Coziea si au avut mar[e] rtizboiu cu Beizet beiu delaNecopoe si au biruit Mircea- Vodti pre Turd in Ealomita si multiTurci au perit. Si Ei u scApat Beizet beiu cu putinei Turd de au tre-cut DunArea pre la Necopole (!) oi au domnit in domniea lui Mircea-VodA 29 de ani oi au murit in domnie. DupA moartea Mircii-VodA s'au ridicat domn Vlad-Voevod Tepelus si au ftscut ce-tate (81 b) la Poinari oi au inceput de au fAcut sfAnta mAnts-tire Znagovul si au domnit Vlad VodA in domniea lui 15 ani.Dupl moartea 1121 Vlad-Vodit s'au ridicat demn VIA diElav (I)Vadd Bittranul si au fAcut !Asada domneascA in ora o in TAr-oor (!) si au domnit in domniea lui 18 ani oí au perit de sable,In naijlocul TAroorului. Dupit moartea luí VlAdislav-VodA BA-

trAnul, s'au ridicat domn Radul-Vadii ce! Frurnos si au f AcutsfAnta mAnAstire Tinganul si au domnit in domniea lui 15 anioi au (82 a) murit in domnie Duph moartea !Ili Radu-VocIA s'auridicat domn Malt (I. Matelu) Vad, BEItranu Basarab, careleau inchinat Tara FumAneascA Turci/or oi au domnit in domniealui 16 ani. Dupl moartea Jul Mait-Vodii s'au ridicat domn Te-pelus-Voda oi au a vut mare rtizboiu la RAmnecul SArat cu bi-trAnul $tefan din tara Moldevii. Atuncea au cAzat $andru hat-manul (dupre eal) ot au perlt. Si au biruit Stefan-VodA f i auperit Tepelus-VodA gi au pus Stefan-Vodl domn in Tara Ru-

1. Aceste parantve privase sumerotatia pal/1110ot manuscriaului (Ce-f/ex Sircy).

www.dacoromanica.ro

54

mAneascA (82 b) f i au domnit in domnlea lui 6 ani si au face-put a face sfAnta mAnIstire Glavacioagl si au murit. Dupl moar-tea lui $tefan-Vodft s'au rtdicat domnul Radul-Voda cel Maresi au facut sfinta mAntistire Dealul si au domnit in domniea tut15 ani sf au murít in domnie. Dupli moartea Radulut-VodA s'auridfcat domnul filihnea-Voda si au domnit in domotea luí 2 anifArA 3 luni si multi boten i au tliat si au fugit PArvulesti pesteDunAre oi s'au des la Tarigrad sí au adus dome cu steag delaPoartA pe Viftdut-VodA, (83 a) feciorul liii Vlad-Vodd CAlugArul,In Tara RumAneascA. lar Mihnea-VodA au fugtt in Tara Upgu-reascA, la cetate la Sibti. Dupa ce s'au asAzat VlAciut-VoevodIn Scaun, s'au dus Danciul, factor lui Tepelus-VodA si dupti ve-venirea lui s'au dus cu carte de la craiu cum sA omoare preMIhnl-VodA f1 1-au tAmpinat pre MIhnea Vodl mergEd in bi-serial oi 1-au jungeat acolo langA zid. Apoi caA (j) din Sibieaau prins de veste si au adunat boeri si pArgari cetAti ç.I aufieut (83 b) sfat cum au junghieat pre Mihnea Vodit frästireafor II asa le-au flcut st lor judecatA pre ceeace su Mat st preDanciul, feciorul. lui Tepelus-VodA si pre Dumitru lui (!), de s'auflout moarte pentru moarte. Apoi au dolma VlAdut-Vociii un anou pace de and (I) au venit Mircea-VodA din Tara-UngureascAca multi Unguri aleoi pre Teleajlin f i au prins VlAdut-Voditde veste fi au strAns ostile si e-au esit inainte la GheighltAau vault Mimes VodA cu (84 a] Ungurenf I s'au lovít ostileau biruit VlAdut-VodA pre Mircea-VodA st multi Ungureni au perit.lar Mircea-VodA, daca au rtipus atAtea ostl, i-au fost fricti sA stimai duel in Tara Ungureascl cA va pert ci au plecat a fugí laDuultre si au trecut DunArea i s'ou dus la Tarígrad siau slujit InpAritii si au domnít VIAdut-Voevod 2 ani. ApoiPArvulesti el iar au fugit peste DunAre si s'au dus la Tari-grad si au ridicat domn dintr'Ansii pre Negoit-Voeved st i-aupus numele Basarab. Dici VlAdutA.VodA (84 b) el su slzut inTarigrad 01 s'au gAtit de oaste. lar PArvulesth l cu Neagoe Ba-sarab ei au venit la Mahmet beiu de i-au zís M-hrid Ungurul(T) de s'au ridicat cu bate °stile si au trecut DunArea pie laNecopoe oi au vault la Bucuresti i s'au lovit cu VIAdut-VodA.Dect boeri Galot Vornicul of all boeri au viclanit pre VIA dut-Vodg,Si s'au pus de au Meat capul lui ViAclut-VodA. Duptk [coca]Neagoe-VodA Basarab au inirat in cetate la Bacu,restt si

www.dacoromanica.ro

55

slzut In Scaun cAnd au fost veleat 7060. lar Midimet bei (85a]s'au Intors Inapoi la Necopoe.

Dupa ce s'au asazat domniea lui Neagoe-Vodli I s'iAu In-chlnat tara Id, lar Neagoe-VodA s'au cAit de moartea lui VIA-dut-VodA. Ci au mars de la Bucuresti la TAisor si au strAnsdupli Intrialte tad patriar gi vIldici, preoti, dieacemi i s'au stransla Tailor si au ficut sfat In sfAnta mitropolie penttu moartealui VlAdut-Vod& si au fAcut multe biserici Ai mAnAstiri In TaraRumineasel (85 b) si pre Intealte tAri i malt& milostenie la multioameni. $1 apoi au Meat aceastci shintd $i luminatcl fi dumne-zeeascd mdricistire Argeful cu mult& strAdanie i ce milosteniecAt D[ujmnezeu sa o (I) priimeasca Infra InpArAtiea cerului I audomnit Neagoe- VodA in domniea lui 8 ani gi 8 luni si au muritIn domnie i s'au ingropat in sfAnta manAstire Argeou/, clad aufost leat 7069 (1). Dupd moartea lui Neagoe-Voda-Basarab s'auridicat domn (86 a) ,-,'reda-VodEt Inane lui Neagoe-VodA, ca sAte domniea nepotA-sau lui Theodosie, feciorullui Neagoe-VodA 133-sarab l boerii n'au vrut sA fie el damn si au fAcut slat. Si auridicat pre situl doma, pre Hadal-VocItt ve e-au zis Calf:Tim% depreste BuzAu gi s'au ridicat Radul-Voda cu boerii oi au venitca sA sl loveascA Preda, Iar Preda au trimis In Mahmet beldela Necopoe de au venit cu °stile Irani ajutor (86 b) lui.lar Mahmet bel n'au vrut sl vie balsa ajutor lui. Deci Ra-du-VodA au prinse de au venit Cu boeri si cu oaste oi s'au lo-vit Cu Preda la Thrgoviste si au biruit Radu-Voda oi au peritPreda. Deci au glib] Radu-Vodli in Saaun in Targoviste i ci ndau fost putini vrerae, au veait Mahmet bei dela Necopoe ce multiTurci fi BU venit pan la TArgoviste si au avut mare rAzboiucu Radu-Voda gi I- au prins viu pre Radu-Vod& si pre alti bo-eri dintr'aceea Mahmet bei pentru moartea Predi au trimis Turcide au pradat (87 a) si au robit gi i-au lovit fAr de vestes'au Meat BHA roble fi s'au luot multi voinici sireti oi multedobitoace si multi pagubit s'au fAcut pre loc acela ins& pre apaBuzialui i s'au fàcut aceastli robie in Maiu 2 zile si s'au tu-tors IndArilt cu :Alta din orasu Targovistii si au olizut Maha-met bel In tara deci s'au tutors InclarAt fi au trecut DunArea la Ne-copoe ce Radu-Vodd i cu toti boeri. lar din boeri [Mica cfirdClmiras, vAr premare (I) cu Neagoe-Vodl Basarab (87 b), el s'auscald §i au tdeat capul Radului-Vodli tesA ce tirea lui Mahmet

www.dacoromanica.ro

56

bel. Dar clind au fost pe aces vreme iar pre Theodosie, fecio-rul lui Neagoe-VodA Basarab, 1-au alum] vremea de moarte laTarigrad cit 1-au fost tricots tati-sAu Neagob-VodA inch pAn aufoot viu ca sA slujeascA 1npartii. Deci priazAndu-l-sA moarteaJar Mahmet bel el au cersut la InpAratul domnle in Tara Ru-mAneascl toi au zis c6-1 pohteste tara sti fie domn tArii (88 a).Pentru aceea InpAratul I-au crezut pe Mahmet bei si e-au datdomnie in Tara Rumineascii. lar Stoics Log. el au fost intea-aeea vreme la Poartli la Tarigrad; deci curAnd eu trimis carte inTara RumAneascl la toti boerii tArii sA ridice domn pre Radr.l.Veda dela Afumatl pentru cA piere tara de Turci.

Intiaceea vreme curAnd au strAns boerii si mic si maretoati curtea ai au ridicat down pre (88 b) Radul-VodA din

Afumati oi au venit Mahmet bei cu stetig dele ItipAratii dela Ta-rigrad f1 CU multi Turd ai au intrat in tarA. lar Radul-VodA s'augAtit de oaste oi eait Intru intImpinare lui Mahmet bei at auavut rilzboiu mare Radul-Vocill cu Mahmet bei si cu Turciioi au biruit Radul-VodA pre Mahmet bei oi au fugitMahmet bei peste Dunare $i s'au mai otit de rAzboiu lar Ra-dul-Vocll eau tutors in Scaun in TArgoviste (89 a). Deci dupAputinA vreme iar au venit Mahmet bei cu multime de Turciau intrat in tail. lar Radul-Vodi s'au gAtit de oaste oi e-au e-fit innainte la Clejan f i s'au /ovit °stile de fatii al au biruit din-tAin qi au perit multi Turci iar cAnd au fost preurml au biruit Turcil. St au perit benga. Iar Radul-Vodl au fu-git in Tara UngureascA; deci Mahrout bel au pus oameni lui prela tate orasele (89 b) subasi i s'au dus Mahrnet preste Du-nire. lar and au fost peste patina vreme, iar Radul Vodàvenit din Tara Ungureascl cu toti boerii $i cu multi Ungureni$i an tames oameni alesi de au prins pe toti sobasi din toateorasele oi le au tAeat capetile oi au strAns Radul-VodA oastefiarte tare 01 Lar au venit Mahmet bei cu oaste si cu multiTurd gata de ritzboiu oi an intrat in tarl lar au esit Radul-Vodi Innainte cu boerii qi cu toatit (90 a) Wile si au avut rAz-boiu la Grumat (/); deci a'au lovit Radul VoriA Nip §i au bi-ruit dintliu Radul-VodA $1 malt au stat de s'au sfAtuit (I], dedimineatA pAnA in searl f i multi Turd aleal au perit.

lar Mahmet bei daca au vAzut aaa, el au inceput a fugi.lar Rsdul Vodi incA au fost fugind. lar procietti de Turci s'au

www.dacoromanica.ro

57

intors indgrAt si au fost izbitnda Turcilor lar Radul-VocIA s'au dusIn Tara Ungu-easa (90 b) si s'au dus Radul-Vod5ci boerii lui lalanoa craiu ; el s'au gn't cu 30.000 de oaste de Ungureni, tot voi-nici aleai si au pogorit aicea la targ ai au vault Ianos craiu pl(n)la ora a la Piteati. lar Mahmet bei nu 1-au asteptat cl au fugitpreste [Mare. Deci Ianos craiu s'au intors inclargt cu mar[e]dar si s'au das in Tara Ungureasag ai au venit Radul-VocIA inTArgoviste vesel si cu toti boer'i si s'ru sfAtul cum vor facesit scoatA jara i crestinii din gura Turcilor, $i au plecat capulRadui-Vod i s'au dus la Tarigrad (91 a), la rut:Ai-60e. Inteaceavreme, Inpgratfull au tinut pre Radul-VocIA naultA vreme 1 e-auMkt capul ai al fiiului sttu Vlad-Vod5. si au perit amtindoi din-prating, in oras in Rtimnec, cgnd au fost veleat 7037. Apoi auvenit feciorul lui domo dela Poartg,cu steag si au domnit un an si jarn5tate si au Meat boerii, preNeagoe !Dvornicul si pre Drgghinu (7) (91 a) Postelnel (l) laralti boeri au fugit la Tarigrad si art adus domo pre Vlad-VodikTAngrul $i att fugit Mo'sci-Vodg pre Ott cu Ungureni si au a-vut rgzboi la sat la Viisoa -e cu Vlad-VorlA si au biruit Vlad-V oclit si au perit Moire-VoclA si Baibul B :nu din Craiova, al audomnit Vlad-Vodg 2 ni i jurngtate si s'au innecat in apa DAm...(lacua& latre fol. 91 si 92; sc vede cA lioseste cel putin o balessu doug) (92 a),.. tgoat pre Banul Toma si pre Vlaicul Logof.Deci prete puting vrema au van't un dama Malt-Vcdà Basarabcu &ale bneri, anima St,oe pribeag.:1 si Manoie si Mihail Co-misul qi cu Mihqiu din Tira Uogure° a si au avut rAzboiu c uRadul-Vodg si au b'ruit M Bc.sarab pre Radul-Voditcu boeril (92 b) la Ne opoe si au venik Mait Basarab in Sea-un in Thgoviste. Deci cgr d u ti ecut 2 luni iar au nit Ra-dul-Vodg cu boerii lui cu tct' si ca multi Turci. $1 au avutRadu-Vodg rAzboiu cu Mitit BPsarab la fantAna Tiganuluisi au perit Mait BasPrah çi Stroe pribea01 ql Manole ql Mih-laaco. $i au d mnit Pt;Cul-Vothi 9 ani si 8 luni. Dupg aceea auvenit Mircea-Vd (93 t) doma de la Poartg cu steag. lar Radu-Von15 s'au das la Tat-fgrad. Deci Turcii 1-au trecut marea la E-ghipet i aco'o au perit.

Si and au vault Mircee-Vcdti, au s5zut in Scaun In Bu-curesti in Inca lui Marte 16 zile, Deci and au foqt a doo sgp-tgingiati, el au prins pre Coach Vornicul si pre frate sgu Radii!Comisal si pre Dragill Stolnecul si pre (93 b) Stroe Sp1tar Id pre

www.dacoromanica.ro

58

Vintili Comisu/ i i-au inchis si rea muncl le-au dat On ce eaudat toatl avutlea l'au (!) Meat capetele. lar alti boeri au fuglttoti de au trecut in Tara Ungureasca. Deci clad au fost al 2an din domniea lui Mircea, au vault boerti pribegiti din TaraUngureascl, pe gura Praovii si au avut (94 a) rizboiu Mircea-Vocli la sat la Paris si au biruit Mircea Vocli pe pribegti siau prins atuiacea pre Udresti fi pre Theodosie Banul din Cor-natei si le au tAeat eapetile, in luna lui Avgost in 27, lest 7035.Si au domnit Mircea-Vodi 8 ani i au venit Radul-VodA cei-au zis Hie din Tara UngureascA cu pribegii fi cu multi haiductsi au avut rizboiu cu Mircea-Vodi last la MAnicesti. $i au bi-ruit Radul-Vodà pre Mircea-Vodi (94 b) 01 I-au gonit pAnA inGiurgiul si mulli oameni au perit.$i au sezut Radul-Vocli 7 lunitdeci iar au vault Mircea VodA al doilea rAnd in tail, cu hanul

Cu &He santgele i cu multi Turci, pre la ispas si au gonitpre Radul-Vodi cu haiducii preste munte oí au fost Mircea-Vodi tu Scaun dela ispas On in cAslegi st au vault Pitrasco-Vodi cel Bun au steag domn in tar5. lar Mircea-Vodi s'audus la Tarigrad (95 a) si au venit Pitrasco-VodA in Scaun inBucureotí oi au fost in SAmbAti Pastilor. Deci nand au fostil treilea an din domniea lui Pitrasco-Vodi, el au strins°stile Tirii Muntenesti i cu toti boerii fi s'au clus in TaraUngureasci preste munte cu toate ostile fi au trimis preSocol Dvornicul din PArlit in Tara Leseasci la ce[tatea] Leo-vul si au adus de acolo pre (95 b) erleasa Havela si prefiiul siu, feci[o]rul lui Ianos craiu 01 l-au pus craiu in cetatesi s'au intors Pitrasco-Vodii in tari. $i au domnit Pitrasco-Vorli dupi ce au venit din Tara Ungureascii un an si I s'auprins moartea, de au niurit Septenivrie 24 de zile. Si iar auvenit Mircea-VodA in tari al treilea rind, cu steag i s'auzat in Scaun in Bucurefti si au chemat cu mare jurAmitntcredintl pre (96 a) StSnili Vornicul si pre alti boeri din pribegidin Tara Ungureascii. Deci el I-au crezut si au venitDvornimi I cu toti boarii pribegt i veseli, cu curtes tóatA l mici mare, pentru ci-i chiami (1) Mireea-Vocli cu mare jurAmtint.

Deci ei cii crezut si au venit cu Jupinesele lor fi Cu toste cenil f!vut, cu slugi, cu epiccupi fi cu cilugiri, toti au venit vesellin cetate in Bueurefti. Deci Mircea-Vodi (96 b), ca un domarAu i fir de loge, au rtip5stit Turcii cu sabiile larboerii gtiind jurlmcIntul ce au ilicut Mircea-V4cla cu el acelq el

www.dacoromanica.ro

59

nu eau pilzit $1 i- au lovit fAr de veste Tura si au perit Sta.-nillt Vornicul si pre alli boeri pre toti 1-au tileat t mic si mare

episcopi i calLgAri si pre toti cfiti au venit pi malt stingenevonivat s'au vArsat (97 a) pre fata pAmântului, in cetate inBucurestl, in luna Avgust 7. $i au domnit Mircea-VocIA, dunáaceea, un an si jurnAtate si au mur.t in Septemvre din let 7068.Deci cAnd au fost a doa sAptAmtcA lar boeril pribegi au ve-nit din Tara UngureascA si au avut rtzboiu, lar boerii Mlrcii-Voda la sat Romanesti $i au bituit boerii pribegi pre boerii Mricli-Vocla 0i au fug t D[oa]mna Chieajna (97 b) preste Dunare iarboerii au ramas in Giurgiul ; si lar au avut rAzboiu cu pribegilboerii Mircil-VodA al doilea rand, la sat la $Arpate$ti si_acoloau biruit boerii Mircii-Voda" pre pribegii si au perit Badea CA-lugArul si multi oameni si au venit Doamna Chieajna in ScaunIn Bucuresti i cu f.uul smi Petru-Voda. lar and au fost osAptamana lar BU venit alti pribegi pre Olt, anume Stanciu (lipseste foala urmAtoare) (98 a) ..venit la Wilbinea-Vodlt in Cra-iova, la gura MAtzil si au biruit MIhnea-VoclA si multi °amen'au perit $i au fugit Radul-VocIA in cetate in Tarsor $i au dom-nit Mihnca-Vocla 6 ani si au fAcut fAnta nalnlistire Tutan (I)si au vEnit MIrcee-CfilygEtrul de:a PoartA cu Ceaus si au luatdomniea Mihaii-Voda In zitia de nasterea lui Sft. loan Preddeclu(!)lar Mihnea- VocIA s'du das (98 b) la Tarigrad $i 1-au trimis Tar-cil la Tarabui (1) si au venit Petru-Vaea Cercel, feciorul luiPetru-Voda, deia Poart5, cu steag si aislzut in Scaun in Baca-rest!, in Avgust 29 de zile, leal 7092 fi eu fost Petru-Voda intara si au flicut bisericA tu TAr4oviste si au Writ pie MihailVornicu fi pre Gon;ea ( gea '?) PLharnicul in (99 a) zioa de Pastesi au fAcut Petru-VocIA birul curti mare si au pus gostina intara de 10 cl una. Deci and au fost al doilea an, au venit Lo-gofatul Paraschiv cu Ceati dala Poart.1 sl au luat domniea luiPetra VodA si au fLgit Petra-W.1A in Tara Ungureasca si audomnit Petru-Voda 2 ani Bra 3 luni i iar au venit blihnea-Vodtt dela Poarta cu steag si au s6zut in Scaun (99 b) in Bu-curesti, in Maiu 20 de zile si au taeat pre Stanclul Logf. siau mai pus un b r de 1-au zis capaste si au btgat pre rosii (i)bir foarte mare si au bAgat pro megiiasi toti 011eati de pilinesi au pus lege in tara din 5 stupl unul sl au venit hadArbalecudele PoartA st au luat dornniea Mihnli-Voda si s'au dus Mihnea-Voda In Tara Ungureasca (.restul lipseste) 9.

Copiat In 37 Malda Vale. W. Llndra, la 4 Mai 1897 (nota lui M.Caster).

www.dacoromanica.ro

III

FRAGMENTUL PUEILICATDE C. GRECESCU 9

165e-1664,

1) In evists latoriad Rooktur. al VIII (1038), pag. OM.Aao reprodua ibauriril date do C. Omelets, Is vol. 11 al aoleatis1

"mats% slag. 87-58.

www.dacoromanica.ro

Inainte de acest fragment, cuprins indomnia lui Mihnea III, se vorbe$te de pre-geitirile lui contra Turcilor, de fuga lutConstantin Postelnicul $i a ginerelui säuPanä Filipescul in Transilvania i apoi laGh. Ghica, in Moldova $i de peira la Pour-

'cicala' tot de Mihnea, contra acestorboieri ca fiind vicleni Impiärä fie',

DE AICEA INAINTE AM SCRIS EU AVXENTIE URICARIUL.DUPRE CUM MI-AU SPUS WOG COMISUL, CARELE AU

FOST SLUGA LA GRIGORIE-VODA.

Dupli Ora Mihnii-VodA trimlsease veziriul Kiupriul pre unagi raare ImptirAtesc la Ghica-VodA, domnul Moldovei, casi dea pre acei bojari pribeagi ce scriu mal sus.

Ci nu i-au dat si au pornit pre acel agA cu rlispunsul z!-ciad ci sAnt toll robi ai Inparatului, cum iaste in Tara Rumil-neascli, asa taste si la Moldova si vor mearge la podia ImpAratu-lul, cum au fi fost.

CA fAri zAbavi 1-au trimis pe Costandin Postelnicul, in-preunA cu Grigorasco-VodA la Tarigrad.

LarA Mihnea-VodA ee au gAndit, fAr de sfliall au fi dat cusabiia in Turci, fAcAnd multA moarte CA pre o samii-au aruncat de sus, de pre zebrealele cetitil, la TArgoviste.

Deci prinzAnd de veaste InpArAtila, au dat poroncii vezi-riului de au trimis la Tatari si cu o sam1 de Turd si la Ghica-Vodii l cu o samA de Turci, ca si margi asupra Mihnil-VodAsi-1 scoati din domnie i si pue pre Ghica-VodA, si fie Domnin Tara Munteneasci.

Deci la anul ') au purees Ghica-Vodi cu Titarii i cuTurcil asupra Mihnii-VodA si 1-au asezat de 1-su pus Domn inTara Rumineasci.

Lar in locul lui, la Moldova, au fAcut Domo pre StefAnitA-Vodi, feciorul lul Vasilie-Vodfi.

lar Mihnea-Vodi au trecut cu toati oastea lui I co toatAmarha peste munte, in Tara UngureascA. Lar Tamil si TitariiimultA stricAciune i pradA au fAcut in Tara Rumineascii.

Acest bine au aflat Turcti dela Mihnea-VodA ce li s'aufigAduit. $i, durdi ce au trecut In Tara UngureascA, au DIMtrait doi ant qi acolo au murit. Domnit-au an! 2,

J.J Loa gol in ms.

63

www.dacoromanica.ro

64

GHEORGHE GHICA-VODA., UNUL NUMIT CU ACEST NUME,CARELE AU FOST ARBANAS,

Domnind Ghica-Vodit la Moldova sit intelegInd InpIt:Allisde hainiia Mihnii-Voda tit de raspa 'Pith Muntenesti, au porun-eft Inpitratul sultanului de Bugeac de au luat pre Ghica-VodasL I-au dus cu Domniia in Tara Rumineasci.

Dupti ce s'au asezat Ghica-Vodit la Domnie, in Scaun laBucuresti si netrecAnd multa vreame la mijloc, iar s'au rldicatCostandin-Vodl cu Lefecii, siti si cu oaste ungureascli, de aulatrat far/ veaste in Tara Rumâneascli, asupra Ghiciti-VodS, clGhIca-Vodl, prinzand de veaste, au fugit din Bucuresti cu DOOM..na fiiu-siu, Grigoritsco-Voda si cu tott boiaril, cu jupaneasele!or cu tot, la cetatea Giurg;ovului. lar Costandin-Vodi au grAbitde 1.au lovit si acolo la Giurgiov, ilia veaste, in ravarsatul zo-rilor, intr.° diraineatA.

Ci. Ghlca-Vodit vIzind acea pripg, numai cu trupul pejos, cu Doamna lui Grigorasco-Voda si cu o saml de botan i cujupAneasele lar, de grab &And pe pod, au scApat in cetate. Sifiind podul radicatoriu, Inbalzindu-i si grabladu-i Ungurii de napoi,multi s'au inecat In DunIre. Pre aitii i-au Utiat si nadita moarteau facut si dupi aceaia au dat jac in carItala Ghicai-Vodi siale boiarilor, fiind tAbAritl supt cetatea Glurgiovului, luAnd el

corturile si total marfa ce au aflat si cu milt& dobAndlt s'aututors Costandin-Vodi in Scaun la Bucuresti.

Iarit Ghlea-VodS ladata au fAcut sUre la InpI-Atie da i-autrimis osti si au mars cu Ghica-Vodl la B acuresti, Ci Costandin-Voda n'au mai asteptat oastea, ci au fug t paste munti iar inTara Ungureasett ea multa dobIndl si Ghicl-Voll s'au asezatla Scaon in Bucuresti, domnind cu pace,

Dupit aceasta ImparAtila au trimls poruncl la GhicaVodade au surpat cetatea din TIrgo vista, ca a n'aibl dusmanii In-piratulul sprijineala acolo.

Lucrandu-se aeestea in Tara Munteneascl, lara Grigorasco-Voda fiind Wog la Tarigrad inpreunA cu Costandin PostelniculCantacuzino, precum s'au pomanit ma sus, s'au sfatuit de auflicut viclesug asupra tatâne sau Ghiai-Vodi, care !ate° zi in-trebInd pre Grigorasco-Voda Kipruliul viziriul : Ce stii de tatit.tau? Cum talleste ?" CA era Ghica.Vodà foarte drag

veziriuluit

www.dacoromanica.ro

65

iind rmindoi sbt,a1, ar Grigorie-Vodi au dat sama pinkacum cum au lost atle, Jar de acum Manta ce glind are, nuMint chezas pre tata-mieu, a nu 'tin IncAtro va luau. Deci Ki-pruliul IndatA s'au turburat cu mare mAnie si de grab au trimisde olac la beiul de Rusciuc, de au mars cu vreo 200 de spahti

intrio zí de dimineat1 au lovit fAr de veaste Inteasternut preGhica-VodA, de 1-au pus In obezi sí 1-au jefuit de toati avutiialui. $i au trecut aí despre Doamna hit Grigorasco-VodA de aupriidat-o de bate ce au avut, rAmlind numai cu climasa, duptio usA pitulatti.

Atunce o slugl Writ)/ ce avea Ghica-VodA, $tefan ve!Arma, au luat o epingea a lui si au aruncat-o In capul Doam-net pAnA s'au potolit Turcii cu jaful.

Deci pe Ghica-Vocli puindu-lin obezi, 1-au si pornit de 1-autrimis la Poartii.

lar pAnA a treia zi au si vault veaste bunt?, cum iasteDomniia data lul Grigotasco-VodA. Deci ai Doamna lui s'au bu-curat, rAmAind In Bucuresti.

Tati acest bine au fAcut fiiul la bitrAneatele tAtAne-sgu,clicl I-au nAscut i I-au crescut. Va da saml instate& lui Dam-zeu. Domnit-au Ghica-VodA an. I.

GRIGORE-VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, FECIO-RUL GHICAI-VODA DINTAI.

Dupa ce au luat Domniia Grigorie-Vodii, au purees, custeag dela PoartA spre Tara Rumaneascii si au venit la Caracalsi acolo au egit lotru intAmpinare Doamna lui si cu toti boiarii,de s'au Impreunat cu Domnu-sAu, Grigorie-VodA si de i s'aulnchinat toti boiarii. Si Inteacea iarnA acolo la Caracal au ernat,cAci curtile domnesti din Bucure01 le-au fost stricat Turcii pre[vremea] tati-sAu Ghica-VodA, cum si la TArgoviste le-au surpat,

Iar and au' fost despre primAvarA, venít-au Grigorie-VodAIn Bucuresti i s'au asezat in Scaun la mAnAstirea lui Mihnea-Vodl.

$i domnind ca la doi ani i-au venít poruncS dela SultanMehmet, ImpAratul, de au mars cu Turcii la oeste In Tara Neat-jeascA f i au Eost ai Dabija-Vodli, Docnnul Moldovei, de au bAtutcetatea Uivarul Ale 43 si o au dobAndit.

$1 de acolo InvArtejindu-se au venit clues la ScaonulDap/ al treilea an al Domniei lui, fiind cursul anilor 7171,

www.dacoromanica.ro

66

-in luna lui Mai, iar au mers Grigorie-Vorlii Cu MnnteaniiDabija-Vodi cu Moldoveanii l cu Turcli, lar in Tara Nemteasci,la cetatea Uívarul.

De acolo au orinduit pre amindoi Domnii i cu Huseínpapa. serascheriul, cu alti papi 1 cu o sami de 'Mari ca a&bati cetatea Leva.

Ter veziriul Kipruliul au meta cu alte [osti] turcepti la aidcetate, anume Zrinov. Deci Grigorle-Vocli i Dabija-Vorli pi cuTurcii, Wand cetatea Leva vreo 15 zile, au venit veaste cumci vine oaste nemtasci ca vreo 5000 pedestrime, cu gheneralanume Zuza, intru ajutor cetitii. Tar Turcii indati au lisat ce-tatea pi cu toate optile sale s'au pornit intru intimpinarea Neam-tilor, dindule rizboiu foarte tare pi Cu puterea luí Dumnezeuau biruít creptinii, iari Turcii au dat dosul cu fugirea. Asijde-rea pi Munteanii si Moldoveanii 5i Titarii, lsänd toateceale ce au avut 1 foarte sprinteni ciliri au scipat. Atunce lafuga Dabijei-Vodi, fiind bitrin i neputincíos, au fost dat in-tr'un glod pi mare cumpini au avut de gonapi. Ci s'au intim-plat Grigorie-Vodi de I-au apirat pi au scipat de Neamti fi de-aclia au fugit cu toate optile !Atli la cetatea Buda. Ci pi acoloau dat o spaimi mare in optile turcepti, cum ci yin Neamtiidupi dinsii. Ci de grabi pi de frici nu atiia until cu altul cesi vor face, ci multi &cart' (1.10i unií Incileca pre cal inpie-decati pi da peste pod si treaci la Buda. Care vizind Turciicei din cetate au Wet podul despre dinsii pi imbulzindu-i ceidindirit, multimea de Turci s'au inecat in Dunire, negonindu-i ni-menea de pre urmi. lar pi pre vizirul Kipriliul 1-au blitut Neamtiica mai riu (I) la cetatea Zrinov, uncle au fost fi el cu optile piGrigorie-Vodi, temindu-se si se mai impreune cu vezirlul, aufugit in Tara Nemteasci, domnínd ani 4.

www.dacoromanica.ro

DE ADAU GAT.

La pag. 5, noti :Despre cronies slava dela ineeputul manuserisului St. Nic.,

vezi studiul lui P. P. Panaiteseu, Istoria Slavilor lo romaneste in-sec. XVII, in Revista Istorica Romana", vol. X [1940], pag. 80-129.

Reproducem dui:A D-nia Sa : Pe langa interesul pentru is-toria tarii reprezentat prin cronicele moldovene si muntene careInfatisau boerilor si clericilor iubitori de tara faptele trecute aletarn si neamului lor, se vede ea a existat si un interes pentruIstoria celorlalte popoare vecine sau mai departate. Dar cronogra--fele nu cuprind de obicei decat stiri de istorie antica, bizantinasau turceasca. &evil vecini cu noi, atit de legati de trecutulnostru, nu erau pomeniti decal prea pu Un in aceste marl com-vilatii. Lipsa aceasta este implInita de doul serien l istorIce, carecuprind impreuna istoria tuturor popoarelor slave In romane0e.Ambele se lvesc in limba noastra In ultimele decenii ale vea--cului al XVII-lea... Una este ,,Cronica Slovenilor, Iliriculul, Misil,cei de sus si cal de jos Misil", al eirei autor este GheorgheBrancoviel [1687], cealalta este Sinopsisul pentru incepereaneamului Slovenesc ill a cetlitil Kievalui", care... este o tradu-4:ere -din ruseste", lar nu tot o lucrare a lui Gh. Brancovicicum se admisese la inceput.

Cronies Kievului s'a pastrat In 12 manuscrise, futre caree si eel publicat de St. Nicolaescu. Acest ma., cum am aratat inintroducerea vol. 11, cuprinde diferite povestIti religioase, apoiIstorla despre inceperea vechiului neam slovenesc §1 despre nu-oslrea lui" [Cronica din Kiev]; mat cuprinde : ,,Despre marimes,dintre ostroave",Letopisetul Tart' Rumanetiti." La urma : Soria-,am eu, Tadoste, dascAlul din Slomnle In anul 1764".

www.dacoromanica.ro

DE PICEIA51 /MORE

coLEcTuA CRONIC1LE RomAus o

Vol, I: Hronograful !al Mihail Moxa,Vol. II: Letopisetul Cantacuzinesc (1290-1688),Vol, III: Variante ale Letopisetului Cantacuzinesc.Istoriografia romanA si problema editarii cronicilor,

5, Despre Leto7isetul Cantacuzinesc.

Sub tIpar:

6. Vol. IV-V Cronica lui Radii Popescu,7, Viata si opera lui Radu Popescu,

PRETUL 120 LEE-

4.

www.dacoromanica.ro