REGATUL ROMANIEI MOMTORUL OFICIAL...la alth destinatie, vor fi scutite de taxa magazinagiulul cu...

No.38 tiN EXEMPLAA i 25 RANI Samhätd. 1-(1-nA 1895- 1 lunie

REGATUL ROMANIEI

MOMTORUL OFICIALPIETOL AIHINHIENTOLUI l ltISGATIIL ROMANIRI

46 lei `pe an; 22 let, 50 b. pe 6 lunl.Primitriele rurale 36 tel pe an.

Abonamentele ineep din &mesa cl a fle-eirel lunl.

PIIETIJL IBONIIENTHLITI PENTL MUNI=

60 lel pe an; 35 lei pe 6 lunl.Abonamentele se pot face la biurourile postale.

PUBLICATENILE JlilllUag4 t PLITISC GEHRICA A DNITHULUI OFICIAL iVRIXEREIliiGJlAMI la 50 linil,5 let; mal lungl de 50 linii.101el. BUCURESCI

Ori ce alte ante introduse tn ele Buleyarclul ElisabetaseplAteac deosebit,ca publicatiunile, dupe lungime Anunciurile particulare, 50 ban! linia de 30 Litere.

sis fac abonaments innate la De-sin:wile partaesentare en pret de 3 le! pe luea. Se ilipepe de v1n4are, en numerul, Manitortd i Desbci;riis la eblogenriledin Capitali pi la vindetoril de diare din diferlte rime.

6411.Public ati uni le primirlelor, comitetelor, etc., linia 80 b

Citatiunile de hotärnicie, linia 80 bent.Insertiunile pi reclamele, linia 1 led,

SUMARPARTE OFICIALA Mesagin.Prefedinfa consiliului de ministri : Prescurtare

de decret.Ministerul de interne : Decrete Rapórte

PrescurtArt de decrete..Mintsterul de resbel : Decrete Rapórte

Prescurtare de decret.Ministertd de justifie : PrescurtArl de decrete.Decisiunl ministeriale.PARTS NEOFICIALACronicA Depest tele-

gratice ComunicArt Buletin meteorologicRapörte.

Anunciurt ministeriale, judiciare, administrativest particulare.

PARTE OFICIALABucurescti , 19 Maiii

Mesagiul M. S. Regelni pentru tnchiderea sesiunelde primi-véri a SAntulut Sinod.

Prea Seinfip Paring,» SAntul Sinod al Sântel biserici

autocefale ortodoxe române, des-» chis, prin Mesagiul Nostru sub» No. 2.263, In 4iva de 1 Maiii cu-» rent, terminandu'§I luerärile sale,

» Ei declar inchisä sesiunea aces-tuT Sânt Sinod.Dat in Bucuresci, la 9 Maiii 1895.

CAROLMinistru caltelor ci in-

structiunel publice,Take Ionescu. No. 2.430.

PIMEDINTA CONSILIIILIII DE MINISTRI

Prin decretul regal sub No. 2.554 de la 18Maid 1895, in urma raportulul prep-dinte al consiliulul ministrilor sub No. 904,D. Michail Dumitrescu, actual copist in can-

celaria Senatulul, a fost confirmat, pe diva deMaia curent, in postul vacant de registra-

tor al acelel cancelaril....AP-4V. &Am..

MINISTERUL DE INTERNE

CAROL I,Prin gratia luI Dumnelea i vointa

nalionald, Rege al Româniel,La top de fayi ;1 viitori,sanaate :Asupra raport uluI ministruluI

Nostru secretar de Stat la departa-mentul de interne sub No. 23.035;

Corpurile legIuitóre ati votatNoi sanctiondm ce urrnézd :

LEGEpentru

modilicarea unor articole si completarea unor dispositiuni

din legile adinillistraliel telegrafelor i postelor, relative la

legile de exploatare a serliciului telegrafo-postal§i a servicinlui telefonic

Art. unic. La legea telegrafo-postald i legea serviciulul telefonicse modified articolele mal jos notate§i se introduc noul dispositiunï, a§aprecum se aratä prin legea de fall.

I. Legea telegrafo-postald

Art. 15 din legea telegrafo-pos-talä se modified ast-fel :

Art. 15. Taxa telegramelor se sta-bilesce pe euvênt. Taxa unuI euvênteste de cinci bani In tot coprinsulRomânieI, cu o suprataxd de 25 banlpentru fie-care telegramd.

Pentru telegramele de ori ce ca-tegorie se va libera presentatorilor,din registru cu mated, o chitantd

de priimire, plätind o taxa fixä decincI bani de fie-care telegrama.

Sub acest articol se maI adaugaun alt articol, sub No. 15 b, in co-prinderea urmätóre :

Art. 15 b. Servipiul telegrafic ad-mite la expediare, pentru anul noü

onomastice ce se vor fixa dedirecpa generald a telegrafelorpostelor, carp' de visita telegrafice,compuse numaI din adresa i sem-naturà, fära nicl un text, cu o taxäfix6. de 25 bani de fie-care carte devisitä.

Pentru acest fel de corespondentanu se va percepe taxa de 5 banIpentru chitanta de priimire ce tre-bue a se libera presentatorilor dincondica cu mated..

Art. 78 din aceea§I lege se modi-fied §i se completézd dupe cum ur-mézd :

Art. 78. Obiectele de mesageril,predate la domiciliul destinatarilor,sunt supuse la un drept de factagiiide 25 bani de bucatä pAnd la greu-tatea de 5 kilograme si de 50 banTpentru cele Carl trec peste 5 kilo-grame. In orasele unde nu exist&serviciul de predarea mesageriilor ladomiciliú, des tinataril sunt tinuti aridica obiectele de la oficiul postalIn termen de 3 ijile cel mult de lapriimirea avisula Dupe expirareaacestuI termen, obiectele vor fi su-puse, pentru timpul cdt vor sta indepositul oficiuluI, la plata unuIdrept de magazinagiti de 5 banI pen-tru fie-care çli de IntArdiare.

Obiectele ce vor trebui, din ori-ce

4 MONIPORTIL OFICIAL 20 Maid 4895

impregIurare, sä se inapoieze la ori-gind, sag sh se predea , ori sä se ex-pedieze, dupe cerere, expeditoruluIla alth destinatie, vor fi scutite detaxa magazinagiulul cu care ag fostincdrcate.

IL Legea serviciulul telefonic

Art. 4, 7, 8, 11 din legea telefo-nica se modifich in modul urmätor :

Art. 4. Abonamentul instalatiu-neI permanente, prevédut la art. 3,alin. a, se face pe perióde indivisibilede unu, duoi i trel ani.

Abonamentele incep la 1 Aprilieti 1 Octombre ale fle-cärul an.

Dacd o statiune se infiintézh ma-inte de aceste epoce, abonatul plä-

tesce analogia cuvenitä din taxa abo-namentului pe un an pentru timpulde la infiintarea statiunk pand la 1Aprilie sag 1 Octombre, dupe cumstatia a fost infiintatä inaintea uneeasad alteea din aceste date.

Taxa abonamentului se plätescein ducie rate egale, la inceputul fie-cärui semestru. Abonatii cari nuachitä aceste taxe, sag ori ce altesume ce datorézd, se urmäresc dupelegea de urmärire.

Art. 7. Abonatul pOte cere, dachare duoö instalatii telefonice cu ekeun fir special legat la stapa telefo-nicä publich, sh fie pus in directhcomunicatie pe tot timpul cat statiatelefonicd stä, inchish publicului.

Abonatul la retkia telefonich ,

când are un post legat cu axial te-lefonic central, póte cere ca acel postsh fie pus in comunicape telefonichdirecth cu o fabrich sail veil ce altstabiliment al ski proprig, flirä caacéstä, comunicatie sä fie in legdturàcu statia centrald.

Pentru acest din urmd mod decomunicape , abonatil din Bucu-resci, Bräila, Galap plätesc urmdtó-rele taxe :

a) 150 lei plätip inainte spese deprima instalatie ;

b) 100 lei anual pentru abona-mentele fäcute pe trel ani ;

c) 125 lei anual pentru abona-mentele fäcute pe duoI ani ;

d) 150 lel pentru abonamentelefäcute pe un an.

Iar pentru cele-alte orate abonatil

plätesc jumètate din taxele prey&lute la art. 11, lit. B.

Deosebit de aceste taxe, abonatulva plati costul, sag va da in na-turd stalpii necesarl pentru intin-derea firalui ; iar stalpil, cand numai sunt buni de servicig, se inlo-cuiese in comptul abonatulul, dachpe acetti stalpl este numal liniaunni singur abonat.

Art. 8. Afarä de exceptiunile pre-ve9,1ute de acéstä lege, linille, a para-tele i accesoriile telefonice se insta-lézd ti se intretin de administratiatelegrafelor i postelor, care are drep-tul a le ridica la incetarea abona-men tulut

Art. 11. Pentru retelele telefoniceurbane taxele de plath sunt urmh-tórele :

I. Pentru abonatiI instalatiunilorpermanente :

A) In oratele Bucuresci,Galati :

a) 150 lei plätip inainte pentruspese de prima instalape ;

b) 200 lei anual pentru abona-mentele thcute pe trel ani ;

c) 225 lei anual pentru abona-mentele pe duoi anI ;

d) 250 lei pentru abonamentelepe un an.

B) Pentru cele-alte orate:a) 150 lei plhtiti inainte pentru

spese de prima instalatie ;b) 120 lel anual pentru abona-

mentele pe trei ani ;c) 145 lei anual pentru abona-

mentele pe duol ani ;d) 170 lei pentru abonamentele

pe un an.II. Pentru instalatiunile telefonice

fäcute la stabilimente publice, pre-cum : hoteluri, cluburi, restaurante,cafenele, etc., taxele mai sus ardtatese socotesc pentru 1.000 convorbiri;pentru prisosul ce va trece de 1.000convorbiri se va percepe câte 10 lelpentru fie-care suth sail fractiunede sutä de convorbiri.

III. Pentru instalatiunile telefo-nice, fäcute afard din orat, panh la odistanta maximum de trel kilome-tri de la barierä, se pldtesce taxelemaI sus prevélute, cu adhogire decate çlece lei anual pentru fie-caresuth sag fractiune de sutd de metride la bariera oratului.

IV. Pentru convorbiri telefonicedin cabinele publice se percep 50

bani pentru convorbire de trei mi-nute in interiorul oratuluI.

Din cabinele publice pot sh vor-bésch, flirh alth platd, i abonatilinstalatiunilor permanente legate custatia cen trald, intru cat îi vor jus-tifica identitatea.

V. Abonatil reteleI telefonice potsà expedieze i sa priiméscá, prin in-termediul statieI centrale, telegrameredactate in limba românä, plätindo taxd fixd de 25 lei pe an, osebitde taxele telegramelor.

Telegramele depuse spre expe-diare la cabinele publice se priimescca ti la oficiile telegrafice, färg, althplath de cat taxa telegramelor ; eletrebue sä fie redactate numal inlimba romand.

IIL Legea telefonica de la 3Martie 1894

Art. 2 din legea telefonicä, sane-tionatä prin inaltul decret No. 864

din 3 Martie 1890, se modifich pre-cum urmézd :

Art. 2. Taxele unei convorbiri in-terurbane de trei minute se fixézdprecum urmézä, :

a) 75 bani pentru o convorbiretinuth intre duoè posturi aflate inacelati judet;

b) 1_ leg pentru o convorbire ti-nutä intre duoé posturi din duoèjudete limitrofe;

c) 2 lei pentru o convorbire ti-nuth intre duoè posturi din orl-carealte duoè judete nelimitrofe.

Avisul de invitare pentru convor-birl la telefon, când persóna chid-math nu are telefon la domicilig, setaxézh dupe tariful telegrafic, trans-mitêndu-se prin telefon la statia dedestinatie.

Art. 3 se suprimä, desffintandu-se abonamentele pentru convorbirlinterurbane prin statiunile publice.

Acéstä lege s'a votat de Aduna-rea deputatilor in tedinta de la 27Aprilie anul 1895 ti s'a adoptat cumajoritate de 54 voturi, contra a 6.

Preledinte, General G. Menu.

(L. S. A.. D.) Secretar,, A. Simu.

20 Maid 1895 MONTTORTTL OFICIAL 1307

Acéstä lege s'a votat de Senat in§edinta de la 29 Aprilie anul 1895,§i s'a adoptat cu majoritate de 46voturi, contra a 4.

Pre$edinte, G. Gr. Cantacuzino.

(L S. S.) Secretar, G. Beldiman.

Promulgam acésta' lege si ordo-nam ca ea sa fie investin cu sigiliulStatulul §i publican prin Monitoruloficial.

Dat in Bucuresci , la 15 Malt].1895.

(L. S. St.) CAROLMinistru de interne,

L. Catargi.Ministru de justifie,

Al. Marghiloman.No. 2.520.

CAROL I,Prin gratia lui Dunane4e11 i vointa natio-

nail, Rege al Rominiei,La too de fa i viitori, sänétate :Asupra raportului ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul de interne subNo. 11.184;

Vaalénd jurnalul consiliului de ministriNo. 4 din aedinta de la 5 Mana 1895 ;

Pe basa art. s din legea maximuluiart. 97 din legea comunali,

Am decretat i decretara :Art. I. Comuna ruralá Sopotu, din judetul

Dolj, este autorisata sä percépi o taxa de 40bani pentru verificarea i marcatul unei md-surf §i greutät1.

Art. H. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insircinat cuexecutarea acestul decret.

Dat in Bucuresci, la i6 Aprilie 1895.

CAROLMinistru de interne,

L. Catargi. No. 2.536.

CAROL I,Prin gralia lui Dumne4e11 i vointa natio-

nali, Rege al Rominiei,

La toll de falci i viitorti, scinètate :

Asupra raportului ministrului Nostru secre-tar de Stat la departamentul de interne subNo. to.888;

Veylend jurnalul consiliului de ministri subNo. 8 din 2 Mait 1895 ;

Pe basa art. 42 din legea comunali,

Am decretat i decretam:

Art. I. Se aprobi de NoI transactiunea in-cheiata intre primaria comunei rurale Lipo-vatul, din judetul Vasluia, i moatenitorii de-functului Gavril Ghetan, fost perceptor la

acea cornuna ast-fel cum s'a votat de consi-Hui comunal in aelnta sa de la 20 Octombre1894.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat ladepartamentul de interne este insárcinat cuexecutarea acestut decret.

Dat in Bucuresci, la i6 Mahl 1895.

CAROLMinistrn de interne,


CAROL I,Prin gratia tut DumnecjeU i vointa natio-

nail, Rege al României,

La toO de fat-et i viitorti, scinètate :

Asupra raportului ministrulul Nostru secre-tar de Stat la departamentul de interne subNo. 11.022 ;

Pe basa art. 29 ai 30 din legea comunall,

Am decretat i decretam :

Art. I. Consiliul comunel rurale Grosera,din judetul Gorj, se disolva pentru motivdearatate in sus citatul raport, numindu-se mem-bri in comisiunea interimari D-nii Vasile T1-nasescu, Dumitru Dama 0 Nita Preotésa.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departarnentul de interne este insärcinat cuexecutarea acestul decret.

Dat in Bucuresci, la i6 Maita 1895.



Raportul D-lut ministru de interne eltre M. S.Regele.

Sire,Vedand, din raportul D-lui prefect al jude-

tului Gorj sub No. 3.106, cá primarul comu-nei rurale Groaera a fost revocat din func-tiune pentru nealigenti in indeplinirea inda-toririlor sale, iar membri ai consiliuluipe langa ci nu se intrunesc spre a deliberaasupra intereselor comunei, dar suntsciinti de carte, neputéndu-se dintre dansiialege un primar in conformitate cu legea;subsemnatul are onöre a ruga pe MajestateaVóstrá sá bine-voiasca a semna, pe basaart. 29 0 30 din legea comunala, alaturatulproiect de decret pentru disolvarea acelul con-

instituirea unei comisiuni interimarecompusi din D-nil Vasile Tánlsescu, DumitruDania 0 Nita Preotésa, cart sa gereze aface-rile connunel pini la alegerea i instalarea nou-lui consilin.

Stint, cu cel mai profund respect,Sire,

Al Majestilei Vóstre,Prea piecat i prea supus servitor,

Ministro de interne,L. Catargi.

No. 11.022. 1895, Main 8.

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4e1.1 i vointa natio-

nail, Rege al Rominiel,La too de fates i viitorti, scinétate :Asupra raportulul ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departameatul de interne subNo. 11.020;

Pe basa art. 29 ai 30 din legea comunall,Am decretat ai decretam :Art. I. Consiliul comunei rurale Baleni, din

judetul Covurlai0, se disolvd pentru motivelearatate in sus citatul raport, numindu-se mem-bri in comisiunea interimara D-nit Anton Pe-trica., Gheorghe S. Sir bu i Ilie Pascu.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insárcinat cuexecutarea acestui decret.

Dat in Bucuresci, la 16 Maia 1895.



Raportul D-1u1 rainistru de interne nitre M. S.Regele.

Sire,

Ve4and, din raportul D-lui prefect al jude-tulul Covurluia sub No. 2.89 I, CI primarulcomunei rurale Baleni, din acel judet, a fastrevocat din functiune, iar printre mem-bri ai consiliului nu este nici unul cu sciiuáde carte pentru a putea fi ales primar in con-forraitate cu legea; subsemnatul, pentru ca in-teresele comund sa nu ramâni in suferintä,are onóre a ruga pe Majestatea Vóstri ca, pebasa'art. 29 0 30 din legea comunala, sá bine-voiasca a semna alaturatul proiect de decretpentru disolvarea acelul consiliù i institu-irea unel cornisiuni interimare compusa dinD-nii Anton Petrica, Gheorghe S. SarbuIlie Pascu, cari sa gereze afacerile comunelpina la alegerea i instalarea noulul

Sunt, cu cel mai profund respect,Sire,

Al Majestätei Ventre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de interne,

L. Catargi.No. 11.020. 1895, Maid 8.

CAROL 1,Prin gralia bat Dumne4ed i vointa natio-

nail, Rege al Rominiel,La too de falci i vtititorti, sesnétate :Asupra raportului ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul de interne subNo. 10.890 ;

Pe basa art. 29 §i 30 din legea comunala,Am decretat i decretimArt. I. Consiliul comunel rurale Livadea,

din judetul Prahova, se disolva pentru moti-vele aratate in sus citatul raport, numindu-semembri in comisiunea interimara D-nii PetreTache Miclea, loan loan Micu i GheorgheMoise.

4 :'3o8 MOMTORUL OVICIAL.1:1 Main

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insircinat cuexecutarea acestui decret.

Dat In Bucuresci, la i6 Maid 1895.CAROL

Ministru de interne,L. Catargi. No. 2.528.

Raportul D-Iu1 nainistru de interne dare M. S.Regele.

Sire,D. prefect al judeplut Prahova, prin ra-

portul No. 5.316, imi comunici ca primarulcomund rurale Livadea, din acel judet, a fostrevocat din functiune, iar printre cet-alti mem-brt al consiliutui nu este nicl unul cu sciintade carte pentru a putea fi ales primar in con-formitate cu legea; subsemnatul, in vedereaacestora i pentru a nu se idsa in suferintiinteresele comunet, are onóre a ruga pe Ma-jestatea Vóstra si bine-voiasci a semna, pebasa art. 29 si 30 din legea comunalä, alitu-ratul proiect de decret pentru disolvarea ace-hit consilit i instituirea tine! comisiunt interi-mare compusä din D-nit Petre Tache Miclea,Ioan Ioan Micu i Gheorghe Moise, cart sagereze afacerile comund pina la alegereainstalarea noulut consilid.

Sunt, cu cel mat profund respect,Sire,

Al Majestatet Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de interne,L. CatargL

No. 10.890. 1895, Maiii 6,

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ed i vointa

Rege al Rominiel,La torti de falii i viitori, scinitate:Asupra raportulut ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul de interne sub

1'T°. 10.794;Pe basa art. 29 si 30 din legea comunala,Am decretat i decretim :ArL I. Consiliul comund rurale Magura,

din judetul Blazed, se disolva pentru motivelearitate in sus citatul raport, numindu-se mem-bri in comisiunea interimari D-nit ConstantinBlaje, Nicolae S. Dascalu sit Hie Vasilescu.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insircinat cuexecutarea acestut decret.

Dat In BlICIITeSd, la 16 Maid a 9 5.CAROL

Ministru de interne,L. Catargi. No. 2.529.

Raportul ministru de interne cAtre M. S.Regele.

Sire,D. prefect al judetulut &zed, prin raportul

No. 2.609, imi comunica ca primarul comu-net rurale Magura, din acel jude$, pe lânga

ci nu are aptitudinea necesard peatru condu-

cerea afacerilor cOmunel, dar aratä i o corn-pleta indiferenti pentru aceste afacert, cartsunt lasate in paräsire, expuse a fi compro-mise; ai de óre-ce printre cet-alp membri alconsitiulut nu se gasesce nict unul cu sciintäde carte pentru a putea fi ales primar in con-formitate cu legea, daca s'ar procede la re-vocarea actualulut primar, subsemnatul areonóre a ruga pe Majestatea Vósträ sa bine-voiascd a semna, pe basa art. 29 si 30 dinlegea comunalä, allturatul proiect de decretpentru disolvarea consiliulat comunel Magura

instituirea unel' comisiunl interim ire com-pusi din D-nit Constantin Blaje, Nicolae S.Dascalu i Hie Vasilescu, cari sa gereze afa-cerile comunel pina la alegerea i instalareanoulut


Al Majestatel Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de interne,

L. Catargi.No. 10.794. 1895, Maiú 5.

Prin decretul regal cu No. 2.530 din 16Maid 189 5, dupe propunerea facuta prin ra-port de D. ministru secretar de Stat la depar-tamentul de interne si pe basa art. I o din le-gea pentru organisarea comunelor urbane, D.Vasite Constantinescu s'a confirmat in func-liunea de al duoilea ajutor de primar la co-muna urbana Bérlad.

Prin decretul regal cu No. 2.53 1 din 16Maid 1895, dupe propunerea facuti prin ra-port de acelast D. ministru i pe basa art. todin legea pentru organisarea comunelor ur-bane, s'a aprobat infiintarea unut al duoileaajutor de primar la comuna urbani Ploesci.

Prin decretul regal cu No. 2.541 din i 6Maid 1895, dupe propunerea faxtä prin ra-port de acelaat D. ministru i pe basa art. 91din legea judetiani, D. Nicolae Nicorescu,actualul ajutor al sub-prefecturd pläsei Mid-locu, din judetul Neamtu, indeplinind condi-liunile cerute de art. 89 din regulamentul deaplicarea legei pentru organisarea autoritäai-lor administrative exterióre, se numesce inpostul de sef de biurot al serviciulut judetiandin cancelaria prefecturei acelut judet, in lo-cul D-lut Nicolae Dornescu, incetat din viétä.

Prin decretul regal cu No. 2.534 din 16Maid 1895 , dupe propunerea facuti prinraport de acelast D. ministru, D. licentiat infarmacie G. Dicescu este nunnit in postul defarmacist la spitalul central comunal din ora-Fat Craiova, cu incepere de la data inträret inservicit, in locul D-lut licentiat in farmacieV. Belloiu, demisionat.

MINISTERUL D. RESSEL

CAROL I,Prin gratia lut Dumneelet i vointa naPo-

nail, Rege al Româniel,La too de fc i viitori, seinétate:Corpurile legtuitöre aü adoptat i Not sane-

tiondm ce urméza :

LEGEpentru modificarea legel pensiunilor militare de

la 9 Iunie 1889 i a celei de la 15 lulie 1891

Art L Aliniatul a, de sub art. i a legeipentru perisiunile militare, se modificä ast-fel :

a) Dupe un serviciii de iS ant impliniIi,avénd vérsta de 50 ant oficierit inferior!, side 54 ant oficierit euperiort, generalit

lor, precum i functionarii civill in ser-viciul armatet.

Art. II. La art. 12 se adaoga urmatóreleduoe alit iate :

Veduva i copii oficierilor, asimilatilorfunctionarilor armatel, carl, potrivit legilor depensiunl anterióre legei actuale, nu aveall im-plinit termenul cerut de acele legi pentru aobtine pensiune, se vor bucura de prescrip-punile leget actuate, in sensul cd vor aveadrept la pensiune dupe anit de servicid cerupde legea actualä.

Acasta dispositiune nu privesce intro nimicpe acet ce, inteun chip ort in altul, aU fostdeja regulap la pensiune.

Art. III. La art. 13, alin. g se intocuescecu urmätorul :

g) Din subventiunea de let 1.500.000, ceStatul va da pe fie-care an case! pensiunilormilitare.

Iar la finde articolutut se adaoga urmäto-rul aliniat:

1) Din excedentele capitalisate, prin casade dotatie a óstel, la fondui pensinnilor mi-litare de ,retragere i constatate la inchi-derea exerciPilor budgetare , cart se vortrece ca resurse in budgetul anulut urmätoral easel pensiunilor. militare.

Art. IV. La art- 18 se adaoga urmatóreleduoe aliniate :

al Constatarea i ase4area drepturilor lapensie pentru oficierit de ort ce grad, asimi-latit tor si funcponarit civrli din serviciul ar-mate, se va face din sése in .sése hint, laAprilie I i Octombre ale fie-cdrui an.

Cererile oficierilor 0 ale functionarilor ci-vilt, 'termite de actele preve4ute la art. 19 dinlege, se vor inainta ministerulut de resbel celmat tdrcjiii pinä la I Martie pentru pensiu-nile ce sunt a se regda pe 'Pia de i Aprilie,si pia la i Septembre pentru acelea ce ur-magá a se regula pe 4ina de i Octombre ;

b/ Veduva i minorit oficierilor, asimila-lilor i functionarilor civill in serviciul arma-tet intri in drepturile lor la pensiune, conformacestet legel, de a duoa 4i dupe incetarea dinviéta a sotuli. i sad a tatalul lor, i cererile lorvor fi priimite la ministerial de resbel oil andin cursul anulul.

20 Maid 1895 MONITORTTL OFICIAL 1309

Art. V. La art. 27 se adaoga urmItorul

a liniat :Rectificdrile de pensiunt nu se pot face de

cdt in virtutea unel sentinte judeatoresci re-masi definitivd.

Art. VI. Acéstä lege se va pune in aplicare

cu incepere de la i Aprilie 1895.

Acest d. lege s'a votat de Adunarea deputa-tilor in sedinta de la 24 Martie anul 1895 sis'a adoptat cu majoritate de 6I voturi, con-tra a 7.

Presedinte, General G. Mann.(L. S. A. D.) Secretar, C. Miclescu.

Acésti lege s'a, votat de Senat in sedintade la 14 Aprilie anul 1895 si s'a adoptat cuunaninlitate de 36 voruri.

Vice-presedinte, I. E. Ianov.(L. S. S.) Secretor, A/. Blancfort.

Protnulgam aastä lege si ordonärn ca easa fie Mvestiti cu sigiliul Statu1u i publicatiprin Monitorul oficial.

Dat in Bucuresci, la 13 Maia 1895.(L. S. St.) CAROLMinistru de resbel,

General C. Poenaru.Mieistru de finance,

M. Germani.No. 2.499.

Ministru de justitie,

Al. Marghilornan.

Raportul D-lul ministru de resbel catre M. S.Regele.

Sire,Corpurile legluitewe votind si adoptând

legea pentru modificarea leget pensiunilor mi-litare de la 9 Iunie 1889 i acelei de la i5lulie 1891;

Subsemnatul, cu profund respect, supunesemnaturel MajestaIel Vóstre aldturatul de-cret pentru sanctionarea i prornulgarea aces-tet leg!.

Sunt, cu cel mat profuud respect,Sire,

Al Majestalei Ventre,Prea plecat t prea supus servitor,

Ministru de resbel,General C. Poenaru.

No. 1.465. 1895, Maid 13.

CAROL I,Prin gratia lul Dumneei i voina natio-

nail., Rege al Rominiel,

La too de faiä i viitori, sdnétateCorpurile legluitóre aü adoptat si Not sane-

tionim ce tarmézd :

LEGEasupra organisarei servicialui sanitar al armatei.

Modificarea art. 1, 2, 5, 9, 12, 13 si 14, sisuprimarea art. 3.

Art. 1. Serviciul sanitar al armatet esteunul din serviciile constitutive ale acesteea; el

este pus sub autoritatea ministerulut de resbel,care 'I administrézd prin o direcpune specialain minister ca i pentru cele-alte arme i ser-vicii.

Unul din medicit generalt este inspectorulgeneral al serviciulut sanitar al armatet, avéndaceleast atributiunt generale ca i cei-alp in-spector! de arme i servicit din armati.

Art. 2. Serviciul sanitar al armatei se com-pune

a) Din medic!, farmacistt si veterinart mi-litari;

b) Din medic! g veterinart auxiliari;c) Din companit sanitare.Art. 5. Pentru resolvarea cestiunilor tech-

nice se institue un comitet consultativ per-manent, compus din inspectorul general alserviciului sanitar ca presedinle si 6 membridintre medicit militart eel mai marl in grad.

Comitetul este convocat, or! de câte ort vafi trebuintd, din ordinul ministerulul, sail dupepropunerea presedintelut sea.

Pentru cestiont speciale de oil ce naturd,comitetul is! peSte atasa i perseine, fie tech-nice, fie administrative.

Art. 9. Studentii In medicind de la facul-tatile din Bucuresci si Tast, români saïl natu-ralisati românt, pot fi priimii interni in spita-lele militare ca bursierl at ministerului de res-bel, cu obligatiunea de a servi 6 ant in ar-matd ca medici militari dupe ce vor obtinetitlul academic de doctor in medicind. Internitmilitart sunt supust regimulut militar, i un re-gulament special va determina conditiunile deadmitere si tóte dispositiunile privitóre la mer-sul regulat al internatelor.

Internii militart, pentru causd de rea con-duitä din obictnuintd, pentm pdrásirea inter-natului, se trimit la un corp de trupi spre aface serviciul militar legal, (Ará a beneficia deart. 22 bis, alin. b din legea de recrutare.

Art. 12 si 13. Doctorit in medicind, medicilveterinart si licentiatil in farmacie, romint satnaturalisatt români, pot fi priimitt in cadrelearmatet, cu gradul de asimilat la cdpitan pen-tru doctor! si la locotenent pentru veterinarl

farmacisti, dupe trecerea examenulut de finede stagin si sub conditiunea de a servi cel pu-tin 6 ant tn armati.

Medici!' de batalion, provenitt din internilmilitari, pot de asemenea, dupe un an de ser-viciù In acest grad, sd capete gradul asimilatla cdpitan.

De asemenea medicil si veterinarit In reser-vi pot fi priimitt, in timp de pace, ca auxiliartin serviciul armatei la vacantele eventuale, inlipsd de medic! militari pind la gradul de me-dic de regiment clasa I; iar veterinarit pAndla gradul de veterinart de divisie.

Et priimesc ca diurnä solda, fári accesorit,vacantei budgetare ce ocupa si nu benefi-

ciazd de legea de inaintare in armati.

Art. 14. Oficierit serviciulut sanitar se bu-curd de legea gradatiilor votati in 1894.

Art. 3 se suprimt

Acésti lege s'a votat de Senat In sedinta dela 14 Aprilie anul 1895 i s'a adoptat cu ma-joritate de 32 voturt, contra a I.

Vice-presedinte, I. E. Ianov.(L. S. S.) Secretar, Al. Blancfort.

Acéstá lege s'a votat de Adunarea depu-tatilor in sedinta de la 29 Aprilie anul 1895

s'a adoptat cu majoritate de 69 voturt, con-tra a 17.

Presedinte, General G. Manu.(L. S. A. D.) Secretar, (Nedescifrabil).

Promulgdm acesti lege si ordondm ca easá fie Investiti cu sigiliul Statulut i publicatiprin Monitorul oficial.

Dat In Bucuresci, la i6 Maiù 1895.(L. S. St.) CAROLMinistru de resbel, Ministru de justitie,

General C. Poenaru. Al. Marghiloman.No. 2.539.

Raportul D-lul ministru d3 resbel nitre M. S.Regele.

Sire,

Corpurile legtuiteire votind i adoptind le-gea relativá la naodificarea citor-va articoledin legea asupra organisirei serviciului sani-tar al armatet; subsemnatul, cu cel mat pro-fund respect, rog plecat pe Majestatea Vóstrisd bine-voiasci a semna allturatul decret pen-tru sanclionarea i promulgarea acestet legt.


AI Majestitel Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de resbel,General C. Poenaru.

No. 723. 1895, Maid 16.

Prin decretul regal cu No. 2. 5 2 3 din 16Maia 1895, dupe propunerea fdcutd de D.ministru secretar de Stat la departamentul deresbel prin raportul No. 690, maiorul IhjescuAlexandra, din regimentul 6 rosiori, fiind nu-mit in gendarmeria rurali, s'a trecut, pe 4ivade i Maki 1895, in positie de disponibilitate,conform art. 18 din legea asupra gendarme-rid rurale.

MINISTERIIL DE JUSTITIE

Prin decretul regal cu No. 2.540 din 16Main 1895, in urma propunerel fácutá prinraport de D. ministru secretar de Stat la de-partamentul de justitie, sunt numitt :

D. I. Stefdnescu-Pribot, licentiat al facultd-tei juridice din Bucurescl, actual judecitor depace No. i Ploesci, supleant la tribunalul Pra-hova, in locul D-lul Gr. Sivescu.

D. I. Sävulescu, licentiat al facultätei juri-dice din Bacuresct, actual judeator de pacela Slatina, substitut la tribunalul Teleorman,

1310 MONTTORUL OFICIAL 20 Maid 1895

in locul D-lui G. G. Petrescu, care se va chiámain alt post.

D. I. Bráilescu, licentiat al factu1täte1 juri-dice din Bucurescl, actual judecaror de pacela DraganescL judetul Olt, dupe a sa cerere,in aceea calitate la Slatina, in locul D-lui I.Sa.vulescu, inaintat.

D. Lazar M. Munteanu, licentiat al facul-tatel juridice din Bucuresci, intrunind condi-tiunile art. 58 din legea de organisare judeci-torésca, judecator de pace Ploescr No. inlocul D-lui I. Stefänescu-Priboi, inaintat.

D. D. Moldoveanu, licemiat al facultateIjuridice din Bucuresci, intrunind conditiunilecitatului articol, judecator de pace la Dragi-nescl, judetul Olt, in locul D-lui I. Brailescu,permutat.

D. I. Hulubei, licentiat al facultatei juridicedin Iasi, actual judecätor de pace la Dämie-nesci, judetul Roman, dupe a sa cerere, inaceeao calitate la Hàrläú, judetul Botosani,In locul vacant.

D. L Dimitrescu, licentiat al facuItatei ju-ridice din Iasi, intrunind conditiunile art. 58din legea de organisare judecatoresca, jude-cator de pace la Dämienescl, judetul Roman,in loco! D-lui I. Hulubei, permutat.

Prin decretul regal cu No. 2.519 din i 5Maia 1895, in urma propunerel fäcuta prinraport de acelas1 D. ministro, D. loan H. Con-stantinescu, actual copist-grefier la cabinetulNo. 4 de instructiune a tribunalulul Ilfov, estenumit ajutor de grefá la acelasi tribunal, inlocul D-lui I. Niculescu, demisionat.

Prin decretul regal cu No. 2.558 de la 18Maid 1895, condamnatul Ion M. Demetrescus'a graciat de pedépsa inchisorel de 15 4ile,la care a fost condamnat prin cartea de jude-catä No. 302 din 1894 a judecatorului depace Amaradia, din judetul Dolj.

DECISIUNI MINISTERIALE

Prin decisiunea DAM min;stru de internecu No. 10.708 din i5 Maid 1895, D. medic-veterinar Paul Oceanu s'a insärcinat, 0.na lao altá decisiune, cu constatarea sandtátei ani-malelor la incarcarea i descärcarea lor in tötestatiunile cailor ferate din raza orasului Bucu-resci si cu supraveghiarea desinfectiunei va-gemelor in acele statiuni, operapunt cu cartpina acum era insärcinat D. medic-veterinarPanteliu Constantinescu, veterinar-primar alCapitald.

Prin decisiunea aceluigi D. ministru cuNo. 10.502 din 1 2 Maill 1895, sunt nutnillin urmäterrele posturr de agenli-sanitarf la co-munele rurale drn judetul Bra ila, infiintate prinbudgetele acelor comune pe anul cureut,anume :

Agentul-sanitar Radu Nedelcu la comunaCeacara.

Agentul-sanitar A. I. Giuglea la comuna In-surätei.

Agentul-sanitar 111e Giol la comuna Valea-Cinepel.

Agentul-sanitar Gh. Brezuisci la comunaViziru.

Agentul-sanitar R. Tesileanu la comunaCiocile.

Agentul-sanitar Dumitru Stanciu la comu-nele Cióra-Doicesci i Cióra-Radu-Vodá, curesedinta in comuna Cióra-Doicesci.

Agentul-sanitar R. Paraschivescu la co-muna Ru5etll.

Agentul-sanitar Stan Cojocaru la comu-nele Jugureanu i ulmu, cu resedinta in co-muna Jugureanu.

Agentul-sanitar Vasile Georgescu la co-muna lanca.

Agentul-sanitar D. I. Neacsu la comunaSutesci.

Agentul-sanitar Radu Calcan la comunaUrleasca.

Agentul-sanitar I. Christescu la comunaCazasu.

Agentul-sanitar Paraschiv lanai la comunaCotu-Lung.

Prin decisiunea aceluasi D. ministru cuNo. 10.589 din 3 Malt 1895, sunt numitiprovisoriù in urmatórele posturi de agentt-sa-nitarl, preveglute in budgetele comunelor ru-rale din judetul Constanta pe anul curent :

D. Bacio Petcu, fost sergent-sanitar, la cir-cumscriptia I cu resedinta in comuna Tag-punar.

D. Iconomu Pavel, fost sergent-sanitar, lacircumscriplia III cu resedinta in comuna Mah-mud Cui us.

D. Constantin Florescu, fost infirmier laspitalul comunal din orasul Constanta, la cir-cumscriptia VI cu resedinta in comuna Ga-garlic.

Prin decisiunea aceluasi D. ministro cuNo. 10.59 2 din t3 Maha 1895, D. JustinCrisan, revisor de vite la sectia I, 0 D. G. Me-ricioi, revisor de vite la sectia II din despär-tirea VIII a zonei preventive, se transferiunul in locul celui.alt.

PARTE NEOFICIALABucurescti, 19 Maiü

Joi, 18 Maiú, la orele 5, 40 p. m.,M M. L L. Regele i Regina aù in-sotit la gard pe A A. L L. R R. Prin-cipele §i Principesa Rornâniei, earl,impreunä cu Principele Carol §iPrincipesa Elisabeta, plecail in En-gli tera .

In salonul de a§teptare se aflaiifatä ministri cu dómnele, D.ministru plenipotentiar al MareI-Britanii cu &Sienna §i domni§óra,D. prefect al politiel i multe altepersóne de distinctiune, earl' ailurat cdletorie bunä Altetelor Lor

Regale, oferind frumóse buchete deflori Principesei Maria.

Pe peron se afia corpul oficiereseal regimentului 4 ro§iori, al cärul§ef este A. S. R. Principele Mo§te-nitor.

Dupe ce Majestätile Lor aú fin-bratisat pe Altetele Regale §i pe mi-cii Principi cu iubire, iar numero-sul public a salutat cu respect peFamilia Mo§tenitóre, trenul se pusein mi§care la orele 5,50.

Majestätile Lor au convorbit, apoi,mai mult timp cu persónele pre-sente intors la Palat la orele6 1/2.

Vineri, 19 Maiti , la orele 10 dimi-néta, M. S. Regele, insotit de D. ge-neral Vlddescu, §eful Casei militareregale, i de adjutantul de serviciú,a mers la scóla speciald de artilerie§i geniú pentru a o inspecta.

La sosire, Regele a fost intêmpi-nat de D. general Poenaru, ministrude resbel; D. general Anion, co-mandantul corpului II de armatä;D. general Popescu, inspectorul ge-neral al artileriei ; D. colonel Ma-karovici , comandantul pietei,de D. locotenent-colonel Mare§, co-mandantul scólei, care presenta Ma-jestätei Sale raportul de starea scó-lei, precum §i a personalului profe-sorilor civill i militari.

In curtea scólei se aflaú a§eçlatI,in linie de bätae , elevil clase-lor preparatóre, avend la flanculdrept pe toti oficieril instructoriprofesori; iar la flancul stâng peelevii scólei de guarçli de artilerie

Majestatea Sa, dupe ce trecu ped'inaintea frontului, in sunetul mu-sicei, care intonä imnul national, §ia aclamatiunilor elevilor, a ordonata se executa meinuirea armelordiferite mi§cAri din scóla de bateriepe jos, dupe care urrnä defilarea.

Regele voind, apol, a constataprogresele instructiunei fdcutä deelevi, a trecut prin diferitele still destudil, fäcênd intrebärI asupra cur-surilor.

Regele inspectä, apoi, in manegiii,o reprisä de elevi, cari ail executatdiferite mi§cdr1 din scóla de echita-

shrituri de obstacole.

20 Maid 1895 MONITORUL OFICIAlA 1311

In urmA, Majestatea Sa visitänoua clädire destinatä pentru sällde studil, apoI biblioteca, unde seaflaù tóte lacrarile de aplicatie. Deaci trecu in sala de mâncare, undese gäseati top elevil, i gustä dinhrana lor.

Inainte de plecare, Suveranul bine-voi a recomanda corpului profe-soral de a pune multa staruintain partea practica a studiilor §iardth Inalta Sa multumire D-luilocotenent-colonel Mare§ pentru cu-rdtenia localului §i buna Onutä aelevilor.

La orele 12 §i jumètate, RegeleS'a intors la Palat.

Vinerl, 19 ale curentel", la orele 2p. m., M. S. Regele a priimit in au-dierrtâ pe D. maior de Sailly, ata§atmilitar pe langh Legatiunea Re-publicel Franceze, care a avut onórea 'I remite anuarul armatei fran-ceze pe anul 1895.

DEPESI TELEGRAFICE(Seraiciul privet al alonitortatai)

Viena, 30 Mait.Alegerea pentru func-tiumle de primer al orasului Viena nediandnicl un resultat ei de óre-ce produsmanifestatiuni antisemite dupe sedinta con-secrate alegerel, guvernul a disolvat consi-liul municipal din Viena i a insarcinat peun functionar al Statului, D. Friebel, se ge-reze afacerile municipale, clandul ca con-silid 15 membri luati din bate partidele re-presentatiel oraaulul.

Londra, 30 Maid. In locul lul sirWolner, devenit mernbru al Camerel lor-Odor prin dreptul de succesiune, lord Sel-borne Maciver, unionist, a fost ales depu-tat contra D-lui Morrey, gladstonian.

Paris, 30 Maid. D. Ribot a depus o ce-rere de credit de 250.000 franci pentruridicarea unul monument soldatilor mortiin 1870. S'a adoptat urgenta i trimitereala cornisiunea budeetului.

Dupe cererea D-lui Poincare, interpela-rea D-kil Goblet asupra scrisorel archiepis-copului de Cambrai s'a arnanat.

D. Millerand, socialist, a cerut sA inter-peleze asupra intelegerel dintre Francia,Rusia ei Germania in privinta tratatululchino-japonez. D. Hanotaux bind absent,interpelarea s'a aminat pe Sambata.

Viena, 30 Maid.-0 intrunire socialistas'a tinut la primfirie In favórea sufragiuluiuniversal. 8.000 persene, dintre car] 5.000afari dn sale, ad asistat la acestri intrunire.Mai multi oratorl ail rostit diseursurl vio-lente In favarea sufragiului universal. Asia-

tentil aü *Asa sale cu strigAte de : Tri-iasci sufragiul universal Niel un incident.

Roma, 30 MuhlItalia asigurA cA pro-curorul general a transmis adi ministruluijustitiei o copie a sentintel curtei de casatieia privinta afacerel Giolitti.

Dupe Diritto, ministrul justitiel va cereCamerei autorisatia de a urmari pe D. Gm-litti.

Berlin, 30 Maid. Consillul federal aadoptat praiectul de lege asupra bursel eiasupra depositelor cu 6-e-carl modificaria

Tokio, 30 Maid. Mikado a facut adiintrarea sa triurnfalet; caprtala este decorate,in mod splendid. Mikado a fost priimit cuentusiasm.

Shangai, 30 Maid. Li-Hung-T.langa plecat impreuni cu D. Foster la insulelePescadores.

Petersburg, 30 Maid 0 receptiune s'afacut cu ocasia aniversarei a 50-a a intra-rel In servicid a 1/ lui Lobanoff; a asistatcorpul diplomatic. Ministrul a priimit feli-cited telegrafice de pretutindeni.

Dupe Grajdctnin, guvernul a acordat co-mitetului flotei voluntare 3.750a 00 rubleca subventie pentru cons'ruirea a trel co-rilaii cu viteza mare, carl vor face mai cudeosebire serviciul marfurilor pentru Wla-divostok.

Paris, 30 Maid. In urma unui articolviolent aparut in Eveniment, un duel cusabia a fost adi intre principele Arsene Ka-rageorgevicl, lo eatenent de cavaleri-guardlrusesci, ai D. Dolfus, autorul articolului.

D. Dolfus a fost remit la mama.Paris, 30 Maid. D. Faure a plecat

dupe arniadi la Nevers, Clermont ai Bor-deaux; se va intórce la Paris la 6 Iunie.

Londra, 30 Maki. Lord Rosebery -vaface in curand o noult calatorie de 10 r,hlepe Mare.

Leipzig, 30 Maiti. 1.500 zidarl s'adpus in greva.

Berlin, 30 Main. Imperatul a trecutadi diminete In revisti garnisona din Ber-lin. Imperatesa i principii aü asistat.

Viena, 30 Maid. Camera deputati-tor. Ministrul presedinte a respuns la in-terpelarea D-lui Ii"ftan, care inti eba. carlsunt motivele dernisiunel D-lui de Kalnoky,dace principele de W.ndiscbgraetz a eXer-citat influenta cu ocasia nurnirel D-lui deGoluchewsky, i pane la ce punct influentssa a putut sa se exereite.

Principele de Windiscbgraelz a declaratrefust se respunde pentru ci actele asu-

pra carora este interpelat constitue prero-gative ale coramei. (Aplause viul.)

Londra, 30 Maid. Sir Harcurt a de-clarat la Camera comunelor ce guvernul nuconsHera ca politici de a se unicu un grupde Puterl, ci de a intretine relatiuni bunecu trite Puterile din Europa ai America.

Buenos Ayres, 30 Matti. O emisiunede 15.0u0a.,00 cedulas se va deereta mitine,precum i mobilisarea depositelor easel deconversiune, conform legei de la 1894.

Danzig, 30 Maid.Ierl a isbucnit un in-

cendiii in insula cu hambare. Duo6 ham-bare s'aii derimat. Niel o victiml.

Petersburg, 30 Maid. Comitetul rail-wayurilor din Siberia a hotarit un regula-ment pentru intrebuintarea la luerarile li-niet a deportatilor si a altor condamnall.

San-Francisco, 30 Mehl. Cspitanul113nsen, comandantul corabiel care a aduspe naufraaistesclipati din vaporulcrede ci o explosie a cildarei a avut loc pela orele 11 ai 15 minute pe ',Colima., cares'a cufundat cu repediciune. S'a produs opanica mare printre pasagerl.

(Agenlia remand.)

M1NFTERUL CULTELORSI INSTRUCTIUNEI PUBLICE

InsciinfareSe educe la cunoseinta generala cl dis-

positiunile coprinse In decisiunea ministe-riali din 7 Maid 1894, relative la exarne-nul general al scolarilor pregatit1 de cla-sele primare, in particular sad instituteprivate, publicate in Monitorul oficialNo. 31 din 10 Maki acelaai an, se mantin

pentru examenul general din anul sco-lar curent.

No. 2.891. 2 1895, Maid 15.

MINISTERUL DE FINANCE

Direetinnea taxelor i contributiunilor

Se educe la eunoseinta generate cA In co-muna Musculesci, plasa Gilort, judetul Gorj,neputandu-se efectua operat unile reeensa-mentului general al periodul ui 1896/97 panala 1900/901 de la 27-30 Apribe, se fl-ake un nod termen de la 16-19 Iulie1895.

No. 29.417. 2354. 1895, Maid 3.

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE

Cale ferate romAne

La 1 Iunie 1895 intr.& in vigóre un nodtarif roman-sud-german, prin care seabroga

Pdrtea II, faseicula 1, 2, 3, ai partea IV,de la 1 Martie 1888, cu töte suphmentele.

Noul knit' se vinde la casele nóstre demarfuri cu pretul de 4 let, 20 bani.

No. 51.298. 3 1895, Maid 17.

IA 1 Iunie 1895 intri in vigare un nodtarif roman-nordgerman , prin care seabroge

) Partea I, din 1 Aprilie 1890, cu tötesuplirnentele;

2) Fasciculele 1, 2 ai 3 ale partilor II aiIII din 1/1 1886, cu töte suplimentele;

3) Fascicolul 4, a pArtei II, din 4/4 1893.Noul tarif se viade la casele nóstre de

marfuri cu pretul de 3 lei, 75 banl fasci-colul 1, si de 1 let, 75 bani faseicolul 2.

No. 52.241. 3 1895, Maid 17.


Direopunea manila a servidului saultar

Serviciul statistic

Buletin de mi§carea populatiund din orafele capitale de judge de la 7 1.9 Maiii 1895

..

1

g

NUMIREk OR4ELOR

IsiASCERI DECESEOBSERVATIUNI

Nascti II vilttscornir

Dintre earl Moll dupe etate Dintre cart litilele predomnitáre de earl a* murit

A-3

'.1

.r.4

'Sg.

.74

.1A

3"It4

3E2

Creptint--_

164

1-.,

..1.

.., -.

r``.

,..a.ii

'L.;,

444444

';A.,4

g;

11'110

::,.....,.0

4

0

a

0

"4

iS

44

3E2

Cre#tini

=.11.,5

i-6

-b

gA

A

41. .,

11

l

n1

I

.

E

I

l

1

I

I 1s

1,g

ig6

-A

4,A1-cfArfEá-gg4-.:4Kg1"1

23456789

10111213141516171819202122232425262728293031

32

BucuresciBotosanlBraila&WIDigit136rlad

Constanta.Craiova . . . . .

CaliraslCimpu-Lung . . .

CaracalDorohoidFocaan IFilticenlGalapGiurgiuHuol141PloesclPitesciPiatraRim icu-Sitrat. .Roman . . . . .

Rimnicu-Vailcea. .SlatinaTulceaTêrgu-Jiu . . . .Turnu-Severin .

Targov4teTecucitiTurnu-MigureleVasluiti

124 2716 922 29 57

14 17

18 37 19 26 17 58 23

31 515 210 136 822

7tl 1

5522

10 12

'153 2

11 23

---4

1512524147---15

721

811

71210

33917114422

712

5522

112

155

1334

1

1 2 31141 12 2

1 1--

3 3

3 1 41 1

1 11 1

1 1

1 1

1 1

1216

67

122

208

117651

2417

72022

645

1282

115941

12

33---11

5

4

1

1

4

1

2313

55

3

652

10

24

8

5

3

3

3

2

4

,

-

--

421816483112161

5221

141

711

66

31131

3

2131

7 8145 2 1 1

3 5 1 1 51 2

31--1 3 2 3

12 2 3 3 41 2 1 3

2 111 2 1 21 1 1

6 5 4 6 21 1 1 21 1 13 4 2 3 71 1 1 1 5

1 1 1

1 242 2 1 3

1 22 2

1 12 2 2 11 1

1 2 2 1

1 1 11

25112

21

2121

2

62

332

3

1

1

2

52

1

3

11

1

1351624

89

183

2410

53

134

3684

2822

565

12348393

1141

100 14 218 8

21 1 1 14 49----------

13 4 11 1 1

20 1 310

1-)

1 28 1 42 2

25 3 882 2

12 15 122

54 25

11 11 23 16 2

7 23

10 13 1

1

6

1

1

22

1

1

-- 1

1.

1

1.

------1

1

4

1

1

1

1

--

415 26 72 44 ' 8 3,.1 12217 3

--4 4 2 --2 2

1

1 2 12 1 1

1 5 2 2 1

1 1

---- 5 ------32

1 22 1

1

1 11 12 1 11

-1 1

72896482

135

339

2464

2116

36

924734173

20 Maui 1895 MONITORUL OFICILL 1311


Directiunea generald a serviciului sanitar

Serviciul statistic

Numérul vaceinafilor i revaccinatilor pe luna Martie 1895

VACCINATI CU SUCCES REVACCINATI8Le,il..r9

z,5

g.-s 0-bliwwE"

CU SUCCES

4.1

T3.1

Q

E.-4

.e.,

g'0

Ir

tr

Nu s'atipresentata controll

OBSERVATIUNINUMIREA

JUDETELOR 81 A ORA8ELOR I0'''owwwwwA

1

7.e.

'''

A

»: 1

iGI

m

A

'á

iCf:

m

A

'7.2'6,1

*I'.=1,

m

A

.2

°2

'S'5

''.e.4.4

. 4

A

-:'7

v1mwp

'5"

u"

1Cq

..q

a

g.5

10

al

>ws

aI.5 ,.. ... %

Judetul Arges . 449 134 86 83 '123 40 915 292 117 409 131 158 8 20s Ban.% 500 152 46 32 92 7 829 443 161 604 109 101 '74 92s Botosanl 211 55 8 2 6 282 46 19 65 543 316 9 15s Briila 46 16 3 1 8 3 77 4 1 5 54" 383 9 25w Buzen 412 141 6 58 226 54 954 68 123 191 26 378 72s Constanta 0 9 3 1 1 24 53 14 4s Covurluiú 138 55 26 22 70 3 311 86 58 144 197 548 31 34II Dâmbovita. 246 106 15 60 427 164 329 37 530 53 74 28 70s Dolj 679 34 119 54 40 3 1219 376 204 580 81 183 89 1w Dorohoid 178 ,98 '71 33 133 6 519 39 33 72 11.2 32 2s Muhl 233 95 47 20 81 11 487 179 312 36 527 135 140 14 31

Gorj 60 45 41 18 88 85 337 160 62 222 401 253 28 20s Ialomita 131 97 10 10 90 3 691 57 176 40 273 181 95s last. 281 112 61 29 17 33 536 285 43 328 210 145 171 66s Ilfov 330 58 34 24 117 20 583 477 90 567 1363 1105 24 88s Mehedintl 250 35 t 143 101 226 1071 181 370 17 568 311 20i 141 84s Muscel . 18 26 5 1 4 1 55 23 18 41 138 232N Neamtu .

Olt. 52 19 40 19 115 28 273 93 91 184 369 22 21s Prahova 276 234 169 127 351 81 1241 351 168 519 36 20 2w Patna 1 i2 104 13 15 79 1 324 175 48 2 44 280 129 19a 115mnicu-Sarat 282 49 5 5 27 6 374 434 116 57 607 74 138 7s Roman 135 15 2 6 158 221 221 442 115 10 35s Romanatt. 541 268 136 55 48 22 1073 310 311 651 257 36 5 2136w Suceava 50 82 11 4 3 150 148 78 226 16 25s Tecuciti _ -s Teleorman 61 18 15 20 61 4 179 36 23 59 388 78 124 25s Tulcea . 439 93 48 35 27 14 656 576 354 930 483 474 22 76s Tutova 45 31 11 5 5 97 _

Vasluid. 335 120 10 3 22 4 494 47 19 54 120 50 14s VAlcea 250 233 175 221 383 176 1433 241 168 109 818 164 290 158s Vlasca 220 113 89 51 110 30 643 291 209 44 544 486 410 61 103

Orasul Bucurescl 95 35 29 21 24 1 205 720 42 762 23 212 21s Botosanl 17 15 7 5 4 48 97 40 137 34 12is Briila 202 51 27 19 4 4 307 236 231s Baal"' _ --s Buzbl 31 7 38s Bérlad 40 5 3 1 1 50 50s Constanta . 20 2 1 1 24 17

Craiova 79 43 19 5 25 171 6 14 20 251 -, CAläras1 19 18 4 1 3 45, Cimpu-Lung 48 12 1 61 81 59 140 2 135

Caracal i _ 41 45 55 55 3 16 3 9w Dorohoiü 8 1 3 12s Focsanl 10 30 8 48 54 54w Filticen1 13 8 4 5 30s Galati

Giurgiu 41 30 8 4 20 2 108 2 2 26 1s Rust 26 108II Ias1 16 11 11 38 4 4 2s Ploescl 32 52 37 18 32 171s Pitesds Piatras Rimnicu-SArat

9

118

6 2

3

3 20

121

61 14 75

62

15 11

21

26

s Roman 23 12 35 35 _s Rimnicu-VAlcea 27 7 3 37 1 3s Slatina 27 2 29s Tulcea 143 tl 1 1 161 2 2 4 -s Térgu-Jin 4 10 9 19 60 24 1 8s Turnu-Severm. Térgoviste. 13 112s Tecuciii 26 17 43I Turnu-Migurele.a Vasluill 12 6 7 8 7

I

40 191 2 51 17Total general . . . 8432 3349,169911112.28181548 17988 6941141381285,11364,8729 6045 1924 3484

1314 MONITORTIL OFICIAL


20 Maiú 1895

Directlunea generala a servictului sanitaresui bólelor evizootice si contaqióe Jrintre animalele domestice din férii, pe periodul de la 1-15 Itfaiii 1895

B6LELE JUDETELE

c...

1

e§I)

c;'4

.8&

v2

ANIMALEOBSERVATIUNI

24)P.

PT

S-aao

5=CDP.

7,-ao

E

1zo,g4

.

g?m .E rs

,a; ,_,

=

Cal al armatel.

Variola ovina(Clavelée)

n

Thmoglobinuria microbzenA(11emoglobinurie-microbienne)

RA pciugi(Morve)

.,.

_Buz66. . . .

Vasluiü. . .

BotosanY . .

Total. . .

Vlaqca . . .

Ia0 . . . .

Roman. . .

Romamap . .

Sueeava . .

Ilfov .

Total. . .

1

1

1

01..

45146

--30

14630

-- 6316

8314

3 . 191 36 221 - 124 S27

1 Bol - 9 9 b 3 -1

11

14

Ca1

.n

n

n

--

221/2

221

2

---

221

12

--

---

5 . - 8 8 8 -MINISTERUL AGRICULTURE., DiDUSTRIEI, COMER GIULUI Si DOMENIELOR

1NSTITOTUL METEOROLOGIC AI. ROMANTEI

BULETIN ATMOSFER IC No. isoOBSERVATIUNI De la 18 (.30 f Maill 1895, orate 8 dim In 2.4 ore 1 De la 17 (29! Main, oreie A ra

_

OBSERVA4IUNISTATIUNI

Barometrulsedan la 01811a01"lui "ar'`

Temparaturaaoruiut Ce

z!.-4aatt

,''''--1 v'stitt! 1

' Staraxi1

I ez.vtalul'I

11..4

2 mS....T,a.

remptrat..Ttr. Baru-

oatru)V Obi

nivel orMAY151

54

5

Vanua'stare.

m5111133.1

l al 1

1 ... 55It.4.* .r.1

,

,...,...-

V.xrz,

.it,Obasru.1 Variat. Obeard Variat

Mamorntita . 763.2 + 3 9 10 0 - 1.1 66 E 4 p. noros - 17 4 76-1.8 13 4 - - furtuniDoroholii . 767.7 -1.- 5.7 12 0 + 0 4 63 NW 6 seam 7 15 5 764.4 11.0 N 1 f. ,loro-Botoosaii . . 767.6 + 5.7 11.4 -1- 0.5 54 NW 3 5 14 7 765.0 10.0 - - noros1280 . . . e 765.7 -1-- 6.5 10.2 - 1.8 79 NE 3 p. noros 1 15 6 761.9 10.8 N 2Pr:inc.-Drag. , 765.6 + 5.4 10.4 - 0.6, 75 N 4 noros 4 14 5 763.1 10.0 N 4 acor.Iarediu . . , 766.0 -F 5.1 8.0 - 1.21 58 N 1 f. noros 3 13 5' 763.6 8 4 SE 2Vasluid - 767.1 -1- 6.3 11.7 - 2.1 74 N 3 12 17 5 '763.3 11 8 N 17.-Ocna. . , 767.6 + 6 . 10.0 - 0.6 60 N 2 noros 3 13 8 764.5 9.8 N 2Foqesni,, . . 7t6.3 -1-- 6 6 11.5 - 2.3 76 N 5 p. noros - 18 8 762 9 11 0 N 4Galcsfi . . . 766.2 -I- 6.5 12.4 - 2.4 63 NE 4 senin 1 17 9 762.0 14.5 NE 4 noros8samal:losistanfa. . 758.2 - 15.4 - 97 N 5 plóie 4 20 15 755.7 17.0 NE 6 acop. Starea MireT potrivitil.Brolila . . . 765.41 - 12.4 - 72 N 7 p. noros 1 17 10 761.7 14.9 N 6BtazillSissaial . 766.4 -- 6.4 - 64 NE 5 I'. noros - 13 5 763.0 5 4 NINIS' 2 pléieadmpu-Ltang 768 5 -4-- 7.5 9 9 - 2.7 54 NE 2 p. noros 2 14 7 767.0 8.2 NE 3 acop.Beactaresci. . 766 0 -1- 6.7 13.4 - 0.1 60 NE 5 3 18 10 1:162.0 10.8 NE 4aiurgiu . . 7t 6 5 -t- 8. t 14.0 + 0 8 53 N 5 senin 3 16 11 760 7 13.2 N 1 plóie7.-Mtigurg14, 767.4 + 5 9 12.8 - 0 2 75 SE 1 acop. 18 18 11 76 ?.0 12.7 NE 513orcabia . . . 768 3 -I- 7.5 12.4 - 0.4 85 E 2 15 18 10 762.3 13.6 E 2 acop.nkseaca/. . . 769.7 1- 6 8 11.4 - 1.0 90 NW 4 P. norm 55 19 10 766.1 12 6 N 5 plóteStrata,* . . 766 2 + 6.9 12.3 - 1.4 79 NW 1 acor. 9 18 9 '762.2 9 6 NE 1Wink:bum; 768.2 -1- 7.1 12.3 - 2 6 42 N 2 senin - 20 7 764.2 11.9 - -. acop.Gratoria . . 768.4 + 6 3 12.8 - 1.6 97 NW 1 acop. 22 19 10 764.5 11.4 N 2Strihaties , .

T.-Severist . 769.0 + 7.0 12 8 - 0 2 87 NW 3 p. noros 1 18 9 764.7 13.0 NNW 2Bssia-de-Ar. - - '11.8 - 2.4 99, NW 5 senin 4 20 5 - 1 t 2 N 4Soila tButg,) . 757.8 - 123 - 821 NW 2 acop. 18 18 10 757.2 14.9 W 3 f. noros

De la 18 k30) Matti 1895, orate 12 annuli18t4cure-vri. , 767.21 - 1 15.81 - 1 431 NE 1 61 p Imes 31 181 101

1

1 - - 1

1

Iert timp inchis i plóie ea imerminente. Temperatura s'a récit inuit pretulindent. Plo'le aft fost generale. La Cirnpu-Lung, Rucr r5i imprejurimi acAlut zipadt. Li Broscem fig simjiter, pe rtunp a num. Plélia a fost toreutiall ja Citraptna, Puciósa, Urlatf, Zimnicea, Bechet, Pitescl. In cele mat multelocalilp a fost farina. GrinchnA a &let la T.-Jiu, Strehais, Sulíta. Ocnele-Alari, Slatina, etc.

Thrometrul s'a ridicat mult in tinapel nopict in tótA Ora. Ventul tare de la NE a bllut pâuä séra, astAdlcontinuà AstAll timp senin irècoro, la amiallpulin no, ba, ometrui Ee rid1cA repede.

A plouat Li : Doroholü 7.0 mm., Botosant 5.0, Iasi 1.0, Pincesci-Dragomirescl 4.0, Tarc5u 3 0, Vasluiii 12.0, Tdrgu-Ocna 3.0, Galati' 1 0 Constanla 4.0,Braila 1 0, C.-Lung 2.1, Buctrescl 3.0, Glurgiu 3.0. T.-Magurele 18.0, Curabia 15.0, Caracal 5.0, Strtharet 9 0. C. aiova 22.0, T.-Severin 1.0, Baia-de-Aram5 4.0, Rosiori-de-Vede 25.0, Doftana 19.2, Tg.-Jiu 21.i, ottenita 4 0, Octiele-Marl 6.4, Bustent 10.1, Zatren1 15.9, Drág4an1 1.7, Briar 7 8, CAlaraal5.2, Tergovive 2.7, Tg.-Nearntu 9.9, Titu 15.0, ,lobozla 2.0, Sulita 10.0, Adjud 1.4. Bala 8.3, MihAilent 3.8, Märieescl 3.4, Bilciuresc1 1.8, Cogelac 0 8,Broaceni 0.8, Giurgiu 5.3, Miroei 33.5, Paiicant 4.4, CAmpina 14.4, Corabia 16.9, Bacad 3.3, Vadenl 3.2, Alexandria 0.3, Fólticent 3.4, Zimnicea 31.9,Tecuchl 2.0, Dragiu,sci 4.3, Buhu0 3.1. k plrniat i tu multe alte localitati, unde nu se cunoso

20 Mai4 1895 MONITOR TaTa; OF ICI AL 1315

Extract de pe raportul general asupra mersului set'.vjcjului sanitar si säueltel publice, din judetulDArrinicu-Sarat, in cursul anului 1894, adresatdirecliunei generale a se: viciului sanitar de D.mecbc-primar al acclui judet.

I. Obseroatiuni asupra demografieijudet

In 1893, populaaiunea judetulul, afaride comuna urbane R.-Stirat, era evaluatä

la 101.417 suflete. Dupe reeensarnantulformat la finele anului 1894, gasim ca po- I

pulatirinea rurala a judetulei se urea la114.169 sufLte. Luind acéstä cifrä ca

exacta a populatiei, result& ca mersul po-pulatiel a mers crescand regulat, $i ca de 1

la 1890, dad populatia era de 103.887 su-

flete i pang la finele anului 1894, ea acres %it cu 10.282 suflete, adica creseereapopulOei juietului a crescut cu 2.000 su-fiete aprape In fie-care an.

In tabloul alaturat aratana miecarea po-pulatiei pe plasá In cursul anulul 1894,attic& numarul naseuailor i mortilor.

NUMIREA PLASILOR .V.

1on.

NASCup Dintre c eInaseutt all fost D E C E S E Pro

teetia RELIGIA

01a>

-r1

;

-65g...23

1

41 1

le :s°.e e'D a'

2- g-o>0Pa

:ig

'5'

"-:e

:-.1'

lea

°;2.

-

ti in'' fi

a

11V

z.a

'Et

a,'

-:

-0

--,'

,J,

o

i'D

',(?,

o

ic'8

o

.58 '..`'-'

E2

1.05

1.,-

11al

'rg,5"8 w

ra 4

..4

.e

Fiâninicu-de-SusPlaintGrádisteaEtArnnicu-de-JosMarginea-de-SusDrasu1.N1arginea-de-Jos

Total . .

'169961255814811'12198238741 28016454

35123334129,567335398

326212336265531355404

677445677560

109869080_2

1521

413834923

2 312

Ì 6

2141

8

58319477947087

7539'7966

1228066

74666985

11147

129

45402354483246

32281931572925

221

'17624753

'1469267

82825366

1076959

443348384432685419479

443348382432677417478

2

821

443348384432676417479

7

7

1'1

2

1

1

1

1

41354645453948

26272633283228

234 1497 8

143 20128 12403 17271 '1

323 20114169 2320 2429 494e O 511 527 581 288 544 518 3190 3177 13 3179 43 29 1759 1-4

Dad examinam acest tabloii, observamci natalitatea generala e de 430/00, identici

,eea constatata de Doi in 1893. Observainea se nase mai multi bdeti de cait fete ; in1893 nm avut 123 Melt In plus nascutl,In 1894, 91 mai multi de cat fete. De no-tat de asemenea numarul mare de 208copil naseuti ilegitiml, ceea ce ne (la rapor-tul de 43 ilegitimi pentru 1.000 copii nits-cull legitinal.

Observam maT departe cá in 1894 s'aiiinregistrat 3.190 decese, 245 mai putin decat In anul 1893, and nurnarul deceselora fost de 3.435 suflete. Ast-fel, in 1894s'aii. nascut 108 email mal mult ei aü muritcu 245 maT putine persone de cat in 1893.Mortalitatea generala pentru 1894 a fostde 290/00, pe dud in 1893 ea a fost de31

Dacá cercetiim mal departe, gasim ca511 copil, din eel nascuti In 1894, ail mu-rit inainte de a even etatea de o lunà, adidcat 100/0 din copii ce se nasc la térä morIn primele elile ale nascerel lor. De la nas-cere pind la un an, din 4.949 copii nascullIn 1891, aü murit 1.038, adica 210/0; iarIn 1893, din 4.841 copil nascup, aU murit996 inainte de a avea etatea de un an; cualte cuvinte, In acel duol anl, din 9.790copil näscuti, aù murit 2.034, adica 20 0/0,sail, In termenl mai larnuriti. din 5 copil cese nasc in judet, unul mare inainte de aimpfini etatea de un an, fapt trist de con-statat, care ne denota lipsa de conailiuniigieniee ei de asistentit publica in care traimla téril ei care ne mai impune necesitateaaplicarel unor legi speciale, analoge legelRoussel, prin earl a se apere sainatateavieta micilor cooii. Copii in etate de 181-6anT aii murit 581, ada 120/0.

GA si resumern aceste date: mortalita-tea general& a copillor de la nascere lianala 6 tail age de 3300/00, Went care ne ex-plica de ce populaiiunea rural& nu sporesceatit cat sporesc elementele sträine in térantastra.

Mai departe, mortalitatea este de 288 dela 6-45 DDT, 221 de 15-30 anT, 544 dela 30-60 ant si 518 de la 60 anl in sus.

illortalitatea dupe sex. Am constatatpentru 4894 di 'Anti la etatea de o luna.mor 53 baeaa mal multi ca fete, iar de la1-6 anl mai aprape acelaelnumar de baetiei fete. Am observat maT sus ca se peso maimulti WIT de cat fete ; acest excedent albaetilor asupra fetelor nascute scade, cadpapa la 6 aril etate mor in total 120 baetimai mult ca fete. De la 6-15 mortalita-tea este egala In ambele sexe ; de la 45 30etate mor mal multe femeT de cat barbell(cu 13 decese In plus); de la 30-69 mor-talitatea cresce la barbat1 (cu 36 decese Inplus); de la 60 ani in sus mortalitateatinde a deveni egala, atat la barbell, catla femei.

Un fapt care De arata cat 0. la térä lon-gevitatea pate fi frecuenta, este ca 51 8 be-traili aú murit avand etatea de peste 60ani, ei din aceatia 29 ail avut peste 90 ani,proba evidentit a resistentei vitale a tara-nulul roman.

Natalitatea cea mal mare am avueo inplasa Marginea-de-Jos, cu 48 °/00, si cea malmid In Plaiù, en 35 0/00; mo,talitata ceama] mare la Rainnicu-de-Jos, cu 330/00, ei

cea maT mice la Ilâmnicu-de-Sus ei Gradie-tea, cu 260/00. Plteile de camp aii dat celmai mare excedent al populatieT, 200/00,anume p'ataile Grádietea i Marginea-de-Jos.

In definitiv, mersul populatiel rurale ajudetului, In fie-care an, a mers prosperand;ast-fel, In 1887, crescerea a fast de 1.270suflete.In 1888 crescerea a fost de 1.883 sufletea 1889 a a a a 1.897 a

a 1890 a a e a 1.316 a

a 1891 a a a 1.966 a

a 1892 a a a 721 a

a 1893 a e 1.406 a

1894 e a a 1.759In 8 anl crescerea populatiei a fost de

12.218 suflete.Crescerea populatiel in 1894 a fost satis-

facatóre intru cat-va; de la 1887, ei numalIna nii 1888, 1889 ei 1891, am avut exce-dent putin mal mare ca cel din anul 1894.

In cursul anuluT 1894 s'ati celebrat1.111 casatorii In tot judetul. Dintre eel6sätoriti numal 285 bäibati sit 68 fete adsciut a 'el subscrie numele, iar 826 barbatlei 1.043 fete n'aii sciut semna.

Aläturat transcriern tabloul de miecareapopulatiel in cornunele rurale din judetulR.-Sárat in 1894 :

NÄSCIITI CASATORITI MO II T I

17,

o

Comunele rurale 4941 6

EpidemitiIn 1894 judetul a fost bintuit de unni-

, tarele epidemil :Angina diftericii, care Inca de la 1893

bantuia in Balesci, a facut ei in 1894 13casuri de bole, din cari 6 mortale, i s'a

2 4949 2221

o

1

74

0CCo

2222 3179

o

7 1

oc.)

.63

1 2 3190

aratat din nor] in alte trel comune, In caribolnavit 30 copii, din eari afi murit

18. In total, de angina ditterici afi suferit43 copii, din carl 24 mortale.

Scarlatina a fost in 12 comune, cu unnumér de 230 bolnavl, din carl aü murit

1316

35, 17 a'i remas bolnavi la finele anului;iar cel-alti s'at vindecat.

Rugeola a bantuik in 26 comune, pro-ducând t043 casuri, din cari 103 at mu-rit, 52 ad Minas bolnavi la finele anului.

Tusea convulsimi a existat in 4 comune,cu 73 bolnavi ei 4 easurl de decese.

Febra tifoidet a fost In 3 comune, cu 16bolnavi, din earl 4 mortale.

Maladii epidemice in judet, in anul 1894,aü fost in 49 comune, bolnivindu. se 1.423,din earl 171 sail 12°4, at sucombat. Din-tre aceste epidemil s'a obser vat a unele,precum angina diftericii, care In 1893 fu-sese de o violentA i o gravitate considera-bile, cad in o singura comune, Balesci, seboinAviserA 121 perseme, din call 57 muri-serA, in 1894 in 4 comune n'a produs decat 43 casurl, (24;-mortale). Din contra,scarlatina, care se aratase sub forma insi-diose In 3 comune In anul 1893, In anul1894 se Intinde In 12 comune, cu 230 bol-navl ei 35 morp; tot ast-fel ei pentru ru-geola, care in 1893 n'eavut de cat 61 ca-Burl, In 1894 se arata in 26 comune, cu1.043 casuri ei 103 mortale. Ast-fel uneleepidemil îl pierd din virulenta lor, altele,insA, se maresc prin trecerea de timp in oregiune data. Personalul medical a depustote activitatea i In combaterea acestorepidemil; rolul 801 InsA s'a limitat are-cum,In inregistrarea epidemiilor i prescriereade mösuri igienice pentru combaterea lorIn procesele-verbale; cgcl lipsa de personalinferior inteligent in a seconda pe medic,lipsa de midlóce In a isola pe cel bolnavde cel senötoei, indiferenta autoritätilor co-inunale, lipsa i miseria aù avut de resultatIntinderea epidemiilor succesiv in cele maimulte din comunele judetulul, epidemil peearl cel 4 medici de plank ei cu subeemna-tul nu le am putut combate in mod eficare,(probe cele 1.423 casurl citate mai sus); deaceea insistarn din nog asupra necesitateicrearel unul fond pentru combaterea epi-demiilor, analog fondulul de epizootil, fondcu care, cum dicearn si In 1888, s'ar puteacombate epidemiile ce In fie-care an ban-tue In miile de copil, cad s'ar gasi imediatdoctorl, spitörie, o infirmerie pentru celbolnav, la un loc aparte de cel sanötoel,imediat ce o epidemie s'ar declare in veri ocomuna rurala. Din cause epidemiilor, mor-talitatea copiilor de la 1-6 anl a fost,pentru judet, in 1891, atat de insemnatil.

Consideraliuni asupra salubrittifeicomunelor rurale qi asupra casurilor de

morbiditateCele 85 comune rurale ale judetului nu

sunt de o potrivA favorisate, in ceea ce pri-vesce salubritatea lor. Judetul se pate im-parti in 3 pArti neegale: regiunea muntósa,mal putin populata i mal sèreca, i malputin ingrijità, cu rele cal de cornunicaPe,si cu Uli pamant pupn fertil; regiunea depodgorie i cu cea de camp, ambele in starerelativ mal bumá de igiena, mal populatecu cal de comunicaPe, sate mal regulate,case mal bune, dar unele din aceste co-

MONITORUL OrICIA1

mune sunt in vecinAtatea bAltilor si auntlovite de inpaludism, precum sunt comuneledin Râmnicu-de-Jos i plaeile Marginea-de-Sus, GrAdiAea, Oineul i Marginea-de-Jos.Ca foaare de inpaludismu, citam intre al-tele catunul ariata (comuna B)gza), co-munele Balesci, Mal urile, Macrina, Stiubeiu,Amara, Drogu, Ghergheasa, Jirlau i altele,produse, atat din cause baltilor din raza a-cestor comune, cum ei din causa terenuluibaltos ei jos, a lipsel de apä potabila, a lip-sel de plantatiunl, etc. Repet i acum ceeace disesem in raportul pe 1893, ca cestiuneapaludismului este vitalä pentru Ora nóstra

sacrificii imense trebuese acute dinpartea Statului i judepilui pentru asanareacomunelor rurale, earl' aunt sArace ei nupot singure a face lucruriie de instinéto,si-rea solumui din rada comunel tor. Propu-neam atuncl ideea ca sktenii, in loc de a facedile de prestape in alte loaalitap indepar-tate, sit facg ântait pe cele din comuni sireza el, ei mat mult Inca, ca legea percepe-rel darilor de prestape sa fie schimbata insensul de a fi plitit de locuitorl, duph nu-mörul hectarelor de pamant ce poseclanu ca aeum, dupe cum at sat nu o pere-chiA sat duoö de boi, ori runnel cu bratele.Ar resuita mai multe resurse pentru asa-nama localitàtilor i in acelael timp va-lórea pfimantului ar cresce in report cu sa-lubritatea i facilita tea de comunicatie.

Pentru combaterea debilitepei consecu-tive impaludisrnulul propuneam ca vinul sefie scutit de ori ce taxe, inloeuindu-se cuimpositul pe bötituri spirtuöse, idee pe caream exprirnat'o antaia data in 1889, pe caream vadueo sustinutA In Francia de D-nilMagnan i Lancereaux, ei alp in 1.611 la nol,propusa pentru ântAia óra, anul trecut. Inrândul consiliutul comunal al comunei Bu-curesci. Probabil cit in scurt timp böuturileigienice vor fini pria a fi smatite de ori ceimposite, spre marele folos al senötatei pUMice ei a scaderel alcoolismului.

Paludismul a lovit inni mult populatiarurala a judepilui, inpedicand'o In desvol-tarea sa fisica ei economice. O populatieslabita de frigurl nu póte munci spre a'elasigura un trait mal bun, ei de aceea ade-sea ori se sirnte nevoie a veni In ajutorulpopulapel rurale, ImparPndu-i-se porumb,mal cu sém6 in anil de seceta, cum a fostmaul 1894, cand se simtea lipsti de porumbInca din August ; atuncl am si avut onóre ava aduce la cunoscinta, prin raportul nostruNo. 783 din 1 August 1894, in care cereamca, pentru a se evita bólele de disenteaiealtele, sA se distribue porumb acelor locui-torl lipsip de hranä ; lucru care astadt esteun fapt in ajunul a se Indeplini.

Usul painei a inceput a se introduce inunele comune, in cari s'ad i infiintat bru-tgril, aea el astAdi In 14 comune avem bru-tariI, cari fac o pAine, de ordinar, de buttecalitate, numal, costa scump ca ei in orae.In raportul nostru pe 1893, ceream caamen brutarl sti fie scutip de plata patentel

comunele satt judetul srl le dea i uneleavantage, cari sù le permitä a vinde painea

20 Maid 1805

mai eftinä ea in ()rap, precum scutirea detaxa asupra filinel ce o Intrebuintéza la fa-cerea painel, etc., cad se scie cA après d'unpain vit un enfanta. Tate siIine1e ar tre-bui Iodreptate asupra introducerel in ali-rnentalia töranului a griulul, a secarel, acartofitor, etc., caci numal ast-fel pranul nuva duee lipsa, dacA va fi deprins de mal Ina-inte a putea inlocui un produs prin altul,la cas de nevoe ; ei numal ast-fel nu vomamp ce este lipsa in craters saü cutare judetorI plasi la cea antânsi seceta, la cea antöidreeoltä prásta de porumb. ca con clusietrebue sâ facem pen tru introducerea grâululin alimentaPa rurala aceleaei silinte pe earlströbunii noetri le at &cut acum 100 anl,and s'ati introdus cartofi in tóra.

Alimen tape, a própe vegetala, a populatielo expune la o lipse de pritere fisica, care,unite cu inpaludiemul, caracterisözi debili-tates töranului nostru, debilitate care s'arputea inlätura prin inpupnarea diletor depost impuse de religia nóstre, prin o ali-mentape mai abundenta i ml azottsa,prininsanötoeirea loca1itài1or, prin röspandireaböuturPor igienice etc., debilitate Mt con-siderate ale until, care acusk de leneel pelö-ranil noetri. Nu e lenee teranul, ci din con-trk muncesce mai mult de cat puterile '1

ajute. O probi o avem ei in faptul cit din3.000 tineri, examinap in 2 anl cu ocasiarecruterel, 29 ail fost scutip având hernieinguinalA ; si In anul trecut 31 certificatemedicale s'ati eliberat de subsemnatul mun-citorilor sâteni, batrani,suferind de hernie;or, de aceste bóle nu miler cei ce nu mun-cesc, ei dupe cum afirmA ei Cooper, herniaeaunt bale produse prin exces de forte.

Co nsurnarea bëuturilor spirtóse este des-tul de insemnata, in comunele rurale dinjudet ar exista 467 carciuml, in plaeile dela munte sunt cele mal putine carciumi, dinpricinâ ca multi at tuica, pe care o fac sin-guri, in plaeile de camp ipodgorie me alesaunt cele mal multe. In 4 comune de muntentpexistA de loe carciumi. Este gret a se facetin control serios asupra böuturilor ce vindcarciumarit; am gasit la unil din ei i eter,medicamente straine i adesea substante dealimentare de rea calitate; multi din ei findsustinup de autoritatile comunale, scaplunul control serios, In unele locurl prima-rul saf notarul, orl preotul tine carciumasub nume fictive, une-orl copil minorT auntstApanil acestor localuri.

Este incontestabil ca mösuri seriöse pen-tru supraveghiarea ei limitarea nurnörululcArciumilor se impune, pentru a se puteacombate abusul de böttturi spirtu6se de reamilitate. Am putea cere unele conditii de ca-litap pentru ca cine-va sä póta debita heu-turi spirtuóse, ca el sá fie obligap a tine eiböuturl igienice, vin, cafea i ceait, pe earl'stt le scie prepare, pentru ca ast-fel Id sepea introduce cu timpul in sate i usulacestor böuturi, care ar inlocui in mareparte rachiul.

o causA de impulsiune la !Altura rachiu-lui, pe langi alimentapa miserabila i insu-ficientA a töranulul, mai este ei tutunul de

Mani MS

prósta calitate ce '1 furnéza. Un fumAtor la-ran , cheltuesce dilnic 10-15 bani cuacest tutun i foita, ceea ce vine o cheltuialianuala pentru el de 40 50 lei pen-tra un tutun, cel mai adesea ori i stricat,fiind conservat In umiditate, dupe cumadesea ori ne am convins prin noi îninP

Locuintele teränesel sunt in mare parteneigienice. Raportele D-lor medici de pIasane /irate Inse, cit in judet exista 6.673 casebune de locuit, iar cele alte sunt In celemai detestabile conditii igienice ; in plus arexista ei 306 bordee, eifra care trebuescese fie cu malt mai insemnata. Din causacaselor neigienice deeurg cele mai multelee!e reumatismale i consecintele kr.

Lapse de combustibil fac pe multi locuitoride la cArnp sa intrebuinteze in locul lemne-lor n Tizicula, sad gunoiul vitelor, descom-pus ei uscat la cildura sörelui de Ora.Opiniem ca fabricarea tizicului si fie con-siderate' ea o industrie insalubrä de clasa III,cares ea ei ceratnideriiie, se nu se facA de catIn raza comunelor rurale i sti nu se usuceguntaele vitelor pentru facerea acestui tizic,slnd tote véra in curtile amender i pestrade, viciand aerul i putand produce di-ferite maladii sad ei

Infiintarea de comisiunl de salubritatepublica, compuse din invatAtor, preot, pri-mer, medicul plead, cerute de noi in 1893,s'ad realisat prin regulamentui pentru eh-niarea satelor, publicat prin Monitorial oft,dial No. 57 din 1894, care, la art. 19, pre-vede instittirea acestor comisiuni. In jade-tul nostru asemenea comisiuni s'ad Infiin-tat In tóte comunele i credem ca ele sue-cesiv vor stArui in aplicarea regulamentu-14 dupe avisul medicului i eu concursulautoritatilor administrative.

In cursul anului trecut construit intot judetul 213 case din nod, i reparat ra-dical 73.

Locuitoril acestul judet consumA apa dinputuri, isvóre i Hurl. Statistica ne area cáexistä in judet 3.094 puturi cu apä bunA,465 cu ape rea, in plus de numerase isvóre,call la munte se numese uncle duciure,isvóre curgênd prin malurile muntilor, al-tele budue, isvaire la suprafata solalul i peearl locuitoril le ghizduesc cu un arborescorboros. Stint uncle comune In cari aprdpenu se gasesce apa limpede pentru béat,precurn comunele din plasa Gradietea maiales. In alte comune locuitoril bed apti. dinrial Buzéd, cel din Corbu din riul Siret.Inuncle comune este lips& de apA, mal ales inanil de seceta, precum in comunele Jideni,Putreda, Denulesci ei parte din comunelede podgorie. In comuna Danulesci, In anul1894, s'ad observat cAte-va casuri de febritifoide, pe cari le-am atribuit apei noroitisepe care o béd locuitorii.

Cestiunea apei potabile in comunele ru-rale este In prima linie o cestiune igienica

sA speram cat precum in veri-o 2-3 ()neeale level s'ail Inceput alimentarea oraselorcm apl, se va simti cu timpul necesitateace o aü i comunele rurale de a fi alimen-

MONITORIIL OFICt A t

tate cu apA potabila i suficienta. Inregis-trem numai, de o cam data, cai In judet arexista 465 puturl cuPpa. rea.

Cimitirete comunel:m rurale nu sunt latela conformitate cu regulamentele sanitare.la comunele de la munte Inmormanterilese fac Inca la bisericá ei in multe comuneun Joe pentru cimitir nu se pate gasi, deöre-ce cornunele nu ad locuri unde sA seface' cimitir, aaa In comuna TAmboesci, co-cuna fórte populatä, are un mic cimitir incentrul comunef. Multe din cimitire sunttinute in vista stare, nap gradite ei tumor-manterile se fac farti regule, gropile putinadaincl, fapt care se datoresce in prima li-nie nepastirel elerului.

In alte comune lumorindnterile se fac sila cimitire ai la bisericile din cA tune. Pen-tru a se evita transportul mortilor prin totsatui pane la cimitire,mai ales a celor mortide bóle contriOse, am propune la fie-carecomunA infiintarea unul car simplu fune-bru, inehis i tras cu bol saü cai, la nevoie,caci trebue s adrnitem cat este de gred cala térd un rn(rt sa fie condus pe niselnie,purtat pe brate i distante mari, adesea oride cate-va kilometri, ODA la cimitir. Prinasemenea care funebre inchise s'ar puteamicsora i puterea de difusiune a bólelorcontagiése.

Seadele din acest judet sunt numal 35relativ bune, iar 65 ad loealurile umede, in-tueecóse, neincapdtóre, in cele nI releconditii de igiena. Elevil cari ad urmat lasaä anul trecut ail fost la 6.073, dintreearl numal 3.043 ad avut parte a invata inlocaluri bune de scale, iar reatul, mai binede jurnatate, a urmat la seMe i localurimiserabile, find expueTbólelor ce se pot a-pëia in locuinte miserabile i In aer confinat.Putem deduce de aci cat de mare este dorintapopulatiei rurale de a invala carte copiilor ; dupe sciintele publicate de prefecturamai sunt in judet Inca 11.086 copia cari nicinu pot urma la scialä din lipsa de localuri,chiar miserabile.

Mobilierul scólei tn cea mai mare parteeste in comp lect, stricat ei in suficient ; muitedin scale nu ad latrine, salele de clad nuse mature' regulat, lama sobele fac fum,giarnurile ferestrelor sparte, umiditate, aerconfinat, sunt conditiuni earl fac pe elevia se bolnavi de bóle mai ales contagiósnAm cerut prefecturel ea mobilierul pentrutóte sóI&e rurale din judet sA se facaprin Iicitaie publice, tinutit la prefecture,pentru ea ast-fel se fie o uniformitate inmobilierul scolar. Pate ar fi chiar bine cacomunele se verse in case judetultal,sumelenecesare p en tru intretinerea sedlelor rurale,sad se se infiintese o eforie pentru intre-tinerea scialelor rurale dintr'un judel, finddat putinul interesce autoritatile comunalerurale aü arAtat pine' astAali pentru scale.Ca localuri bune de scaili putem cita pecele din comunele: Sihlele, VArteecoiu,Slobozia, Balticianu, Vuldneasa, Galbenu,

B81tati, Valea-Ratel, scale do-nate sail conetruite de perséne particulare,generóse.

La elevit din sctVe am constatat cap-vabolnavi de favus, acéstA bólA contagiosA eirebele tratamentului, bola care, de altaparte, pare a se 1ìi la sate, de are-ce s'adconstatat ei 9 tineH cari aü fost scutiti deserviciul armatel pentru favus, in curs nu-mat de 2 ani; cum devil din scale suntnurneroai i inspectil aménuntite nu li sepot face de medicii de plasä la fie-care in-spectie a lor lunarii, de öre-ce sunt peste6.000 elevi in scialele rurale, am propuneca fie-care dev sA fie obligat a oxide, la in-scrierea sa in scale ei in fie-care an odatä,un bilet medical in genul actualelor biletede vaccin, in care medical ea certifice cA :1) elevul este vaccinat ; 2) ca nu sufere devre-o bola de piele favus, scabies, etc., deconjuetivita granulosa, sad, 3) alte bale,cai i sA '1 i'mpiedice a urma la scólA. Ase-menea bilete medicale, eliberate gratuit peimprimat ad hoc ar ingreuia servieiul me-dical, este adevérat, dar ar avea de resultata obliga pe téran, ea cel putin odatA pe an,sa 'ai arate copilul séd la medic,obligatiunecare nu 'I ar putea educe de cat folöse,famijiarisiedu'l cu medicul.

Afara de paludisrn, morbilitatea acestuljudet a eausat'o i pelagra, care In 1894a ficut 196 bolnavi. Pentru combatereapelagrei credem ca brutáriile in comunelerurale, and o alimentatie mal bunk arputea-o combate. Ca ei in anil din urinàcerern ca pelagroail, cel putin, dace nu potavea mal rnuit, se fie scutial de facereaeoselelor ei plata derilor.

Miele de ochi sunt frecuente In judet.,26 de tinerl a fest de asemenea scutiti dearmate in 2 ani pentru cataracte, pete cor-neale i blefarite. De asemenea s'aii con-statat mal multe casuri de conjuctivitti gra-nulósk'din call 16 s'ait cantat in spitalulrural Pleinesci.

La fie-care primArie se gäsesce colirpentru combaterea conjuctivitel simple, eitéranii vin de le kid cad s'ait Invatat. Ar fibine, insa, ca la cel bolnavi sA li se procuregratuit oehelari.

Miele sialitice ù dat un contingent In-semnat; s'ad cautat de medicil judetului78, internati la spitale ad fost 75, la dis-pensariile spitalelor 44; In total 197 bol-nevi de maladii sifilitice.

Am arittat deja numaeul mare de bale,earl ad causat epidemiile in cursul anulultrecut.

In capitolul urmattor vom crate numérulbolnavilor cari all priimit ajutor medicalgratuit.

IV. Personalul sanitar al judefului inanul 1894

In cursul anulul trecut a functionat u.npudic primer, 4 medici de plase. ei 4 agei41sanitari; iar maiae nu a functionat nicluna,cu tale ce sunt prevadute 28 Wise cornu-nale rurale In budgetele respective.

In tabloul urmAtor arAtAm numarul in-spectiilor, actelor medicale, consultatiuni,vaccinatil, ce acest personal a efectuatanul 1894:

1318 MONITORTIL OFICIAL20 Mahl 1895

NUMIREA PLA§1LOR

1

IQ ,o.6 ez =

7;.z....0o0 4

a.5

:.1..u;ga

:-.53

"i-a

a)''.4c)

T.Li

Consultatii0 c,-)s o.':). 5 7'..:a aal 5a -a §

,._'6'"o

1a)

74-..9.E0e

TOTAL PERSONALULf°i

,0

2E.

Rimnicu-de-SusPlaiulMarginea-de-SusOrasuluiGradisteaRarnnicu-de JosMarginea-de-JosIntreg judetul Ramnieu-Sitrat.

Total . .

318

1314131iPi8')

1625

91 L

61

23172

88704

1481112 I 9464a4

114169

243

302

i

33628s119

1

2

212

192

6

25201

1077

142

710

86889

712

379

620

349868

1611

3174199717824732

253'2

} 1158

1203

886

831

998

739

1224

1892

2156

1942

2no2723

Doctorand D. Cutcu-tache.

Dr. C. Goraneseu.

Dr. M Radulian 10 1.D-nd C. Popescu 2 aDr.St C Raduleseu.Dr. V. G. Negrinm,

medic primer.85 1141b9 1288 17 4z5 2666 4926 14290 4078 4853 8931

Ad mai fosttratap In spitalul judetululdin Re Sarat 480 bolnavi

§i In acel rural de la Pliii-nesel 696 e

Total . . 1.182La consultapunile gratuite

s'ad presentat la spital . . . 104La spitalul rural Plainesel 3.240 re

Numarul eel mare de bolnavi, cari ineomunele rurale aü avut necesitate de aju-torul medical, ne arata necesitatea ce estea se completa organisarea serviciului me-dical rural, ast-fel ca sit satisfaca cerintelorpopulapel. S'a studiat adesCa natalitatea

mortalitatea unuI judet; nu s'a apro-fundat, mnsä, eestiunea morbilitateI, din caremail nu s'a apreciat Inca necesitatea ceexist& In centrurile rurale pentru un per-sonal medical ei farmaceutic. Dacá ne ar fipermis a exprima b Were, ar fi ca actualilmediei de plasta s devini medicl de dispen-saril, (land dilnic eonsultatil gratuite la dis-pensariul lor cu medicannente i combatândast-fel acele bóle mal usóre, carl nu nece-sitfi internarea In spitale. Ambulantele ruerale din anil trecup ad adus servicil popu-lapel rurale, toemal ca servead ea dispen-suit ei polielinice.

Móee de plasa n'au existat in judet In1894, asa ca. 4 949 femel ad niscut íráajutorul artel obstetricale.

V. Spitale, farmacii, stabilimentebalneare

In judet, idea de spitalul judepan dinomelet R -Sarat, nu exista de cat un singurspital rural la Plainesel, cu 30 patori, con-dus de D. Dr. Klein. Se simte nevoe a seInfiinta eel putin 2 spitale de 060, la Mai-einesei i Dumitresel. Cererile nóstre pen-tru Infiintarea eel pupn, de o cam data, aunul spital de plasa la MaicAnesci nu aputut a se realise din lipsa de fonduri; to-tusl, dacà s'ar aplica disposipunile art.7574 din legea sanitarA, atunci comuna Ram-nicu-Sarat subventionand spitalul judetului,judepil ar dispune de un excedent cu carear putea intrepne un spital de plasi eelpupn, al clrui budget n'ar putea Intrecede 12-14 mii lei anual.

Farmacil In judet, afaril de cele din orpeulR.-Sarat, nu exista, de cat o fihialA la Plai-nesel, care a funetionat In mod neregulat,

ei de la Octombre 1894 a fost Inchisa. Ne-cesitatea ce este de a avea eel pupn la re-eedinta fie-caret plái o farmacie se impune.

Consiliul de igieni a admis Iofiintareaunel faimacil la Maielnesci, i judetul aacordat o subventie multi de 1.500 leipentru farmaeie In acea localitate, careilia nu s'a infiintat.

Ca stabilimente balneare ad functionatbaite de la B,Ita-Albl, In o stare eu totulprimitiva, din care causä nicI n'att festtrecuentate de lume.

D. Dr. Butureanu, direetorul laboratorin-lui de chimie din Iasi, s'a InsAreinat a ana-lisa apele minerale de la Jitia ei Caineni, acarer analisa a mai fost facutd In mod ea-litativ ei de D. Dr. Ihrnard. Speram eu tim-pul sa avern in acele localitap statiuni im-portante de bai minerale.

VI. Copii gàsii, orbi, surdo-mttli,alienati

In anul 1894 s'ati inregistrat 2 copiiglasip. Am notat, insa,In alt loc ci numarulcopiilor ilegitumi naseuti a fost de 208.

Ia judet orbii s'ad numarat a fi la 100persene, adica, in report cu populapa,1 O/00. Cu oeasia recrutfirei s'ati scutit 26tineri pentru bóle de ochi. De conjuetivitagranulósi s'ad tratat in spitalul Plainesei16 pei sóne. Serviciul medical al judepilula cautat 8 bolnavi.

Surdo-mup ar exista (12 ei cretini 31,dupe cum 'mi se raportézi.

Alienap ail lost 29, din earl duoltrimis in ospiciuí, iar restul aunt fail can-tare medicali.

Trebue BA constatim ci, in ceea ce pri-vesce asistenta orbilor i infirmilor, ea esteredusi la o expresiune negativa, nefiind intot judetul un sin gur ospierti pentru infirmi.Credem cá vechile monastirl Cotesci, Dal-haulm, Rogoz, ar putea servi de asil ei in-fire:tiler, cari s'ar putea sustine eu o micacheltuiala, mai mica de cat chiar costa InmonastirI Intretinerea unul cilugfir, ei in-firmil meritil solicitudinea Statului i jade-pilui; act el, mal ales orbil, nu pot munci,ei la WA, cine nu muncesce val de hrana lull

VII. Lucrdrile consilialui de igienetIn cursul anulul 1894 s'at Pnut 9 eedinte

de dare consiliul de igienA, in earl s'ati fa-cut urmAtórele lucrari :

1) S'a lust cunoseinti de bate ordineledireepunei serviciultai sanitar relativ laigiena publica i s'ati propus In .consecintala executarea lor de catie autorhAple ad-ministrative ;

2) S'a dat explicapunile necesare auto-ritap lor, cari ceread avisul consiliului asu-pra diferitelor (*shunt de ordine sanitard ;

3) S'a recunoscut dreptul de practica. de-finitivA D lui Fib') Woserman In orasulReSarat i s'a liberat certificat de sub-chirurg D-lui C. V. Gheorshe.

AO recomandat mésurile cele maI eficacepentru combaterea epidemillor In judet.

VII1. Desiderate

Mari de cele aratate in eursul acestuistudid, credem ea, pentru a asigura mersula anal regulat al serviciulul sanitar In ju-del, este nevoe:

1) A se completa numarul de mediet deplist ei de agenti sanitara conform legel sa-n itare;

2) Agentil sanitart comunall i móeelecomunale sa, fie intrunip pe eircurnscriptiide 2-3 comune, ea ast-fel sa se 00, re-cruta un personal de sub-chirurgi catmint,pe care serviciul sanitar al judepilui sa petalcompta, i móse competinte in arta lor;

3) A se infiinta un spital de plasa InMaicanesci, cu (0-15 paturi;

4) A se grabi desehiderea farmaciel dinMaicanesci;

5) A se plati personalulut sanitar redidde salarid la care ad dreptul, conform legelsanitare, de la 1 Iulie1.893panat la 1 Apri-lie 1894;

6) A se lua secretarulul serviciulul medi-cal atributiunea ce s'a impus de referen-dar statistic judetian;

7) A se inserie sumele necesare pentrupro curarea de vacein, pentru a provisionareafarmaciilor comunale i ajutorul medicalgratuit;

8) A se prevedea o sumi cu care BA sepéta distribui gratis la eel bolnavi Bartle/bandaje herniare, elorapi elastici, pessare,ochelari, ete., obiecte earl al se dea demeliel bolnavilor recunoscup ea grad deautoritátile comunale, ea ast-fel sa vedemdisparênd o data din tam nóstrA profesiu-pea luerativA de bandagieti Pgani, produ-

20 Maid 1895 MONTTORTM OFICIAL 1310

and cu clocanul bandagfrle herniale cucari se serves,: !Arenií nostri.

ve rog, Die director generala priimi incredintarea prea osebitel meteconsideratii.

Medic-primar, Dr. V. G. Negrescu.

Extract de pe rapottul general asupra mersululserviclulut sanitar i sänetAtell puot ce dn ju-detul Romero, in cursul anul.,l 1894,, adre-sat direeltunel generale a servicluluI sanitar deD. mtclie-primar al judepui Rumanan.

Domnule director general,Conform art. 48 din legea sanitara, am

onére a vé Presenta raportul generalde starea matter& a loeuitorilor ei sal ibri-tatea publica a acestul judet pe anu11894.

1) Sit ualia judefuluAcest judet, unul din cele ma emina-

mente agricol din Ord, avand un sot fertil,find aprópe nurritai camp ees ì fdrte puiaedélurl din partea nordica a judetutui, are ointindere de 333.660 hectare, se compunedin 116 comune rurale, 104 catune duedcomune urbane Caracal i Corabia, se di-vide In 7 piä,1 adtninistrative, iosti in pri-vinta servictutul sanitar a fost devisat inpatru circumscriptil, ei in budgetul anutulcurent, aclaogandu-se un medic de plasks'a divisat in cinci circurnscriptil medicatecu cincl medicl de plael.

Resedinta acestor circumscriptii se Oatla reeedinta sub-prefecturiler, &fait de duceplaei, cad, neavdad medici proprii, cornu-nele acestor plael s'atit impartit la medicilctlor-alte circumscriptii; reeedintele, ast-fel impartite, sunt urmatórele :

Plasa Oltetu-de-Sus i Oltetu-de-dos, cure§edinta In Bale.

Plasa ltu-de-Sus, cu resedinta le Piatra.Ocolu- de-Sus, tt e CaracalCampu, . . n a n Celaru.Oltuule-Jos i Balta, cu reeedinta

in Corabia.

MiKarea populatiundPopulatiunea acestui judet, la finele aces-

tui an, culés4 exact de D-nii medici res-pectivi, este 170.822 suflete pentru cornu-nele rurale, iar cea urbana a coniunel Co-rabia de 5 496. Nurnarul nascutdor dinacest judet, pentru comunele rurale a fostde 7.750 copil de arnbe sexe, jar men! de6.369, avand un exci dent de nasceri asu-pra monitor de 1.381; iar In ur bea Cora-bia s'ata nascut 246 ei aU reurit154, avandun excedent de natalitate asupra moni-tor de 92 copia. Comparind acéstä miscare

populatiel cu cel 4 aril prectdenti, pre-curn.se specifica In tabloul de mal jos, re-eulta ca in anul 1894 avem o natalitaternal mare ea in anii 1892 si 1893; tot ase-menea ei mortalitatea este mal mare, cutóte acestea si excedentel de natalitate asu-pra mortalitatei este mal mare ca In anilprecedenti, afai a de anil 189001891 undeexcedentul a fost Inal mare, cause acéstapentru anul 1894 se explica prim multele

tóle ep;demice ce am avut in cursul aces-tui an, care ne-a dat o mortalitate mai mare,due find ei nascerile mutt mai marl, ne-adit un excedent de 1.381, Mira mai mareca in anii 1892 ei 1893, unde mortalitateaa lost alai mica ca in anul acesta ; aAstanurnai iu cea ce privesce populatiunea ru-rah. ; iar iii ceea ce piese p itiu-nea urbei Corabia, sineura comuna urbanäde care ne o uplau In acest report, antilacesta, in cornpratie de citana preceienti,a test eifra mai mare in nascera si ca mor-talitate a lost mai mire ca la anii 1890,1891 ei 1893, Mea rnai mica ca in anul 1892,de aceea t excedeot J anului acesta al nas-cerilor asupra mortilor este ma! mica ea incei trel an! notati mai sus 0 mai mare cain anul 1892, ei acesta se cunósce ca ciusaep dermia de scarlatina, ce mutt timp a ban-tuit acésta co nuna anul acesta.

Tab'oa de m4carea populafiei ruralede la 1890-94

Anil Nascuti Morti Excedentul nàscutilorasupra morlilor

1890 6006 4156 18501891 7543 4565 29781892 7098 6105 9931893 7191 5950 12411894 7750 6369 1381

Populalia urbei Corabia

1890 207 104 1031891 225 120 105192 193 176 171893 228 127 101.1894 246 154 92

Personalul sanitarServiciul sanitar al acestul judet a fost

condus de un medic primer, 5 medici deplaei, 7 vaccinated, 4 móse de plasi ; de eiprin budget ail fest prevedute 7 raise, Iasi.tot anut au fost vacante Lai posturi, cad nu

presentat persdne spi e a le ocupa; unsecretar al consibulul de igienit ei al servi-ciului sanitar at judetului. Pentru urbeaCorabia un melic i o me0; pentru spite-tut judepan Corabia i Bale este cite unsubchirurg, care indeplinesce si funcliuneade intendent.

Ca medic! la aceste spitale sunt : pentrueel din Corabia medical! orasului, pentru celdin Bale medico! pltieel. Saitalut din Balede la 1 Aprilie 1895 s'a mutat la comuna§tirbeia, impreuria cu medicul plaeet, si a-caste din cause Infrintarei unul spital ruralde cátre Stet in comuna Bale, care, a Mee-put a functiona Inca din tuna Noernbre1894.

41 Starea sanéteilei locuitorilorStarea sinöttitii locuitorilor antil acesta

n'a fost tocmal satislácètóre, cad aa fost26 comune in cari a bintuit scarlatina,26 comune In carl a bintuit rugeola, 11comune in earl' a bintuit tusa convulsiva,

o siaguri comuni unde a bantuit febra ti-phoicla in mod tarnign, dindu-ne numal-12 casurI, din earl nuinal 2 letate, $i Inteosigura comuna 3 casurl benigne de variola,fare' mortalitate. De si din tabetele statis-tice No. 5 si 6 dam 65 comune bintuite debade epidemice, lasa aceste bôle, cart aú fostscarlatina, rugiola i tuse convulsiva, s'ataflat simultaned, sad succesiv 2 si 3 in ace-easi comuna ; ast-fel ca am avut In reali-tate numal 53 comune bantuite oe eeide-mii, iaryestul de 12 ea fost cu totul indemnede bólea pidemice. Din epidemille ce aU bia-tuit acest ju&t, cari ne aU dat un contigentmai mare de bolnavi 0 de mortalitate, pen-tru 26 comune am avut 707 bolnavi, dincad ad sucombat 119, jar rugeola, care abäntuit asemenes 26 comune i ne-a dat677 bolnavi, nu am avut de cat 50 de decese,cat privesce tusea convulsivii, care a bintuit11 comune, ne a dat 929 bolnavi, din cari65 ati sucombat. Aceste epidemil, mal alescea de scarlatina ai rugeola a bantuitIn cursul ernti, and temperatura a fostfOrte aspra i, cunosaad starea prósta igi-epic& in care traesce locuitorul nostru ru-rai, a fost imposibil a se face ca isolare sichiar o desinfectare intr'un mod rational,cad ei locuese cu total la un toe intr'o sin-gura camera, inteun bordeia infect, farit aer0 lamina, i ori ce nuamra prescrisä de igi-ens publica este irnposibila a se aplica,chiar povetele ce li se da de . medic! cumtrebue sa trateze copir bolnavi, cum trebuesa pazésea de raciala, etc., stint eu totulnegligeate de ddneil, aa ca am observat cimortalitatea in cele mai multe casurl, maiales la rugeolá, a fest din cause complica-tiunitor pulmonare, cari ail survenit la copiiIn etate en tofu! frageda i lamp a umblape batatura desculti i desbracati pe tirnpulcel mai friguros. Starea acésta de lucturiin populatia rural& nu se pate ameliora decat au timpuacind pe de o parte starea cul-turel se va mai desvolta, precum i starea samateriala, sa ¡AU avea niece eonstruciunide locuinli mai igienice i si Vita ma1bineintelege i aplics inesurie ce li se prescriiide medici; pana atunci, insa, nu tieOue sistain nepasatori, i ceea ce cred eii ci tre-

facern este, pe de o parte ea inmul-tim personalul medical, ca cel putin o pledsa alba medieul sèú, ca sI !AU fi mal des Incontact cu populatiunea auferinda, iar pe dealth parte sa infiinteze in fie-care comunalcite un agent sanitar, care sä execute, dupece pleca medicul, mesurile prescrise de elan-sul, cad de la actualii primari nu putein BAne aeteptim la nimic, de aire-ce sunt co-pleeiti de alte atributiuni i ail au totul alteinsusirl de eit aceea de a veghia asuprasanêtatel locuitorilor.

Marta de aceste maladil epidemice, popu-latiunea a mal suferit de diverse bole en-demice, precum: paludismul, gastralaiile,reumatismele, scrofulele, pelagra i sifi-lisul, pentru can medica de plasi ei spitaleleCorabat si Bale aü dat in cursul acestulan 7.883 consultatil gratuite, dintre cari7.860 de indigeni i numal 23 la strain!,

4320 MONITORI1L OPICIA1 O Maid 405

call mai top strainii sunt din urbea Cora-bia. Cause le earl produc batlele enumaratema] sus aunt : pentru paludism, locurilemaricagaise, cari cu plecere trebue se men-tionez ca s'aii arneliorat farte mutt prin ma-surile de salubritate ce luat la generalprin astuparea baltócelor, etc., ei chiar cifraconsultatiunilor ne anti acasta ca a mersmult mai mult descrescand ca In ania pre-cedenti, cad din 7.883 consultatiunl, nu-mal L375 sunt date pentru paludism. Reu-matismele provin din insalubra locuinte abordeelor. Gastritele gastralgiile dinraue nutritiune a populatiei rural& i malales din usul alcoolismulul. Este de remar-cat ea' pelagra i sifilisul in acest judet nuavem muite casuil, eicl numal 60 consul-tatii s'a dat la pelagro$1, i acestea mai maltdin partea nordice a judetului, din pleeileOltetu-de-Sus i Oltetu-de-jos, unde pa-mantul este mal putin fertil ei populatiuneamal saraci; asemenea i sifilisiil mama) 58de casurl, cart surit inteun mod it:10mph-tor adus prin populatiunea mobile.

Atari de aceste consultatiuni ce datde medic! in fie-care comuna rurale, averncAte o farmacie cornunala inzestrate eu me-dicamentele cele mal indispensabile i cuinstructiuni prescrise din parteur, cars me-dicamente se impart de primari populatiu-nel suferinde din comuna in abseata medi-culuI. Aceste consultatiunl aU fost In numar

. de 9.750 de pe registrele ce fie-care co-muna tine in acésta privinta.

5) Traccina1iunea

Acasta operatiune anul acesta s'a efec-tuat de 7 vaccinatori pentru judeta iar inurbea Corabia se platesce diurna sub-chi-rurgulul spitalului pentru a efectua at:6staoperatie. Resultatul acestei operatiuni a fostde 9.i94yaccinati cu succes, i revaccinapcu succes 2.445, in total 11.639 s'ad vac-cinat i revaccinat In an ul acesta, pe dud inanul 1893 s'ah vaccinat revaccinat 8.584,ail in anul 1892, 6.041, din care cifra re-suite di acéste operatiune merge In fie-carean crescand, de óre-ce numaI luAnd cifradin aceetI trei ani vedem ca in acest an s'avaccinat i revaccinat cu 3.059 copil malmult ca in anul 1893, ei cu 5.062 rnei multca in anul 1892. Din tabela No. 7 se vedeca in anul 1893 nitscut 7.419, prinurmare avem un plus de t775 vaccinepmal multi de cal nascerile anului precedent,

acasta provine, parte s'ah vaccinat copilce seepage nevaccinap din anii trecup,parte copil nescup in anul 1894; cu taateacestea, din cifrele aratate rnal sus, acéstioperatie se urrnéze In mod regulat, de are-ceeste un raport direct hare num6rul nascu-tiler din anul precedent ai celor vaccinap,

avand in tot-d'a-una un excedent de vac-cinap, acésta se datoresce inmulairel nu-marului vaccinatorilor care s'a adus la 7anul acesta, numar ce trebue sa se mantina

pe viitor.

Serviciul obstreticalAcest serviciar s'a indeplinit de 4 nahee

de pli0 i una a urbel Corabia. Aceste 5 môoe

aù asistat la 100 facer! ei 12 aborturi; dupecum vedep acest servicia nu pare a da re-sultatele ce s'ar putea aetepta, in .iompa-retie cu sacrificiul precuniar ce se face pen-tru dansul, i aeasta provine din cause capopulatiunea rude nu este Incí obicinuitaa se adresa la móeele cu diploma de catnumai In casuri de faceri anormale; in cele-alte casuri bate babele, vechile map practi-cante, asista pe femeile setanului nostru lacasuri de facer].

Femeile prostituateLa 1 Ianuarie 1894 s'aii aflat In urbea

Corabia 7 femel prostituate, s'ah addogat incursul anuluI 12, total 19. Din acestea, 3aU fost bolnave de eancar ai 5 de alte bale;tóte acestea s'ati cautat in spital.

Acte i certificate medico-legale

Aa fost in total 233 de ante .ei certificatemedico-legale, intre cari 12 de medicul-pri-mar, 101 de medicii de plaei,19 de mediculurbei Corabia si 101 de medicii spitalelor ;dintre cars 29 de autopsil, 4 pentru abor-turi, 2 pentru deflorare, 50 pentru vulnere,67 pentru contusiuni, 3 pentru alienap,61 pentru diferite bale ei 7 pentru scutirlde contributiuni.

9) Mortile verifleate

S'ail verificat 154 morp de medicalurbei Corabia, din earl 150 de ritul orto-dox crestini, 2 mahoraetani ei 2 israelip.

10) Copii gásiigasit in cursul anului, la comuna

Celaru, o fata; iar la Ishz adoptat 2bacti ei 2 fete, din earl 2 Well i o fate In-vata meserii; in total avein 5 copil gasipadoptap.

11) Orbi, surdo-muIì i cretiniOrbi s'aii affat, la 1 Ianuarie 1894, 73,

s'aü addogat 54, total 127, din cart 2 atmurit ei 49 s'ati mutat in alte localitip,rat/1116nd la finele anului 76.

Surdo-muti s'aü aflat la 1 Ianuarie 82,s'ad addogat in cursul anului 65, total 147,din earl 3 all murit, 40 s'ah mutat in altelocalitati ei aU rarnas la finele anulul 104:

Cretinti gasit in cursul anulul, prinminuailma statistica facuta de medicil pleei-lor, 26 in 15 comune, nurnar ce a remasla finitul anului.

12) AlienanAil fost la 1 Ianuarie 25, s'aii adaogat 13

in cursul eaulul, total 38, din cari 1 a mu-rit, 48 s'ail mutat in alte localitep, ram/a-nand la fineh anulul 19. A.ceetia dupe pro-tectiune ail fost : 35 roman] ei 3 strainI, 2se aft in cautare medicala particulari eit 3se afla trimiet la ospiciul de alienap.

13) Starea igienial a comunelorIn ceea-ce privesce starea igienice a co-

munelor rurale, farte putin am de addogatdin cele spuse In rapartele mele din anilprecedenti ; seténul nostru triesce, mal cuosebire in acest judel de cAmp, inteo stare

cu totul miserabild; locuinfele sunt infects,majoritatea bordee, fare aer i lumina su-ficiente, ei chiar casele in earl se aflit si-ténul nostru le tine Inteo stare tarte marede uecurqenie; regulamentul de construe-taunt' fade pupil se aplica, i acasta dinduce cause :

Cd sáténul nu are mic,1Ióce a con-strui case dupe modelele indicate; iar inceea ce privesce intretinerea locuintelor,autorititile comunale nu are destula auto-ritate spre a execute; tot ast-fel i cu nu-trimentul este fOrte luepoiat, in ceea ce pri-vesce igiena; hrana insuficienta, compusiaprape exclusiv din malaill ei vegetale,sustinute prin alcool ce le slibesce cu totulorganismul, mai cu deosebire asupra copii-lor, ast-fel cd bOlele epidemice ce vin asupralor gesesce o constitutie debila, neputandresista evolutiunei acestor bale. Inteuncuvéat starea igienica private a locuitorilornoetri rurali lase farte mult de dorit. Pen-tru a se ameliora acasta stare, eh cred caar (rebui nisee regulamente mal severe, cartsa execute curatenia locuinhlor private eifuloeuirea bordeelor prin case, venind cumiellace in ajutorul siténulul, clAnd niscepremil la cel cart construese case. In ceeace privesce alimentatia, cred ca monopolulalcoolului ei la airciumilor prin comune arayes o Inriurire bune asupra seténului, cacipe de o parte '1 ar face mal econom, iar pede alta '1 ar face a ingera mai puin alcoolulcare seim cat este de vatarnalor pentru sa-n6tatea sa.

In ceea ce privesce igiena publica a co-munelor rurale, pot spune cu piacere ce Inanil din urnaa s'a arneliorat ori cum planastuparea baltacelor, facerea de eoselescurgeeest diferitelor ape stagnante.

14) Lucricrile consiiiului de igiendAeest an cousiliul de igiena a finut 14

eedinte, in earl s'aii resolvat, ca cestiunlmal principale, urmatórele:

1) S'a decis inspectarea institutulut deeducatie de beep al D-1111 profesor Becu-lescu ;

2) Idem, comanderea de catre autoritá-tile a cAte-va etuve, necesere pen-tru desinfectie, de la case Hager din Bucu-resei (judetul i cornunele urbane) ;

3) Idem inspectarea intern atulul de D-stireei scale isdrailita din Caracal ;

4) Ide.rn, s'a pronuntat asupra ordi-nului circular al onor. directiunl sanitareNo. 3.228, prin care comunice ca se platepermite fabricatiunea de cognac ei de ra-chid prin destilatiunea din vinurile falsi-ficate cu acid salicilimad zacarini, deciadn-du-se a se intreba onor. directiune ce anu-me aparate trebuesc pentru un laboratoridsornar ;

5) Idem, in vederea epidemie] de cholerade care este amenintati téra si se inviteprimaria urbel Corabia pentru a Ilia masurlde a se inchide töte locurile virane; a seastupa lacurile, balticele ; a se tine stra-dele in perfecti curatenie, hotelurile, ha-nurile, circIumile, locuintele lucritorilorde la port, precum i birturile undo ma-

(suplilsont)

20 Maid 1895 MONITORUL MCI AI

nand ace lucrlitori BA se that in stareigienick si se infiinteze pentru spitalul decholerici mobilierul necesar, camta sad unforgo" palatial transportul bolnavilor, etuvApentru desinfectie, etc.; 06) Idem asupra ordinulul onor. directiisanitare No. 9.601, relativ la fabricatiuneaélelor smAltuite, dindu-se ordin sub-pre-fectilor a supraveghia pe earl sä se con-forme mentionatului ordin ;

7) S'a decis ca zirzavagiilor din orasulCaracal i Corabia sá li se fixeze o orä cândtrebue sa aduci zarzavaturiie in oras, si sAaducâ numal cit are trebuintA pentru a nuse vesteji ; asemenea nici un fel de fructepees:State sA nu se permitä a se vinde inorase;

8) S'a decis inchiderea cafe-santantululD-lui Kleante, din Corabia, find in presteconditil igienice, si care s'a condamnat deconsiliü in mai muite sedinte ei nu s'a in-chis ;

9) S'a dispus amendarea D-lui C. I. Nanu,primarul orasulul, cu sum de lei 20, pemotiv ci in diva de 1 August a absentatde la eedinta consiliului, nemotivtind aceaabsentii, i deja a avut pus in vedere conti-nutul art. 62 din regulanientul consiliuluide igienA ;

10) S'a dispus desgroparea si mutareacadavrulul lui Iancu Baneu in cavoul nodconstruit la cimitirul No. 1 din Caracal ;

11) Idem inchiderea scólelor primare dinCaracal, in vederea epidemiel de scarla-tin& ce existi in acest oras ;

12) Idem sA se invite bite mósele dinacest judet a sta 5-6 ore dupe agusamentla fie-care lehuzA, si in urniA sl le visitezepe cele din localitAtile lor IncA regulat 10dile; iar la cele din alte comune sA lasecAte-va feme, instructiile necesare sAfie in perfecti curetenie i sA athá obiectelenecesare carl It formezi micul arsenal, confor-mându-se In tocmal regulamentulul sanitar.

15) Amlimint 3 de siinétate

In anul acesta am avut duce spitale in-tretinute de judat, cu cAte 15 paturl, unulin comuna Corabia si until in comuna Bals,afarti de cel din urbea Caracal cu 40 paturi.

Aceste spitale aii functionat in mod re-gulat In cursul intregulul an, afaril de celdin Bals, care de la 1 Noembre s'a suspen-dat, dad de dud s'a pus in functionare elrural ; iar mersul bolnavilor din aceste spi-tale a fost urn:16'0ml :

Spitalul judetian Corabia: De La 1 Ia-nuarie 1894 si pAnit la 1 Ianuarie 1895s'ad tratat 416 bolnavi ; din acestia ail sea396, ad sucombat 6, si la finele anululre mas 14. Ail avut peste tot 4.532 dile decAutare ; iar ca costul intretinerel acestuItyedAmént a fost de lei 14.600.

Spitalul judelian Ba4: In cursul anuluT,d 3 la 1 Ianuarie i pink la 1 Noembre 1894,s'ad tratat 408 bolnavi; din aceatia aft esit406 si aii sucombat 2, eyelid 3.894 dilede cAutare; iar costul intretinerei acestulasedAment, in cursul celor 10 lunI, a fostde 9.959 le si 44 basal: Acest spited a in-cetat de a functiona in luna Noembre, anda inceput a functiona spitalul rural, tot inacea comung, infiiotat de Stet, reminend cada la 1 Aprilie 1895 si se streinute In co-muna §tirbeiii.

Mail de aceste spitaie, intreinute dejudet, mai a vem ca aeedAminte sanitare unospicin de infirmI la monastirea Branco-venl, care se intretine de Stat, cu 45 pa-turI, earl me In tot-d'a-una se aflit com-plete, si un spital rural ce e'a deschis inacest an in comuna Bads, Intretinut de Stat,ei care functionézA inteun mod regulat.

161 Imbunäiirile serviciului sanitar

De ei serviciul sanitar al acestui judet,in fie:care an, treptat a luat o desvoltare

Miscarea populatiunel pe anul 1894

(Supliment) 13 21

mare, avend astAdl 5 medici de plheI, 7 vac-cinatori si 7 móse, totusl, ea sA putem aveaun servicid regulat, trebue sA se infiintezeIna 2 media de plAsl, ast-fel ca fie-careplasA sA Obi medicul sat, care, avénd reee-dinta la resedinta sub-prefecture, sA pótAcu inlesnire transporta imediat inteo co-munit ce se ivesce prirnele casuri epidemice,si a visita comunele mal des, ast-fel cA seaduce un servicin real populatiunel ruralesuferindd ; cAcl pentru o populatiune de176.318 locuitori, i acésta pe o intinderecis mai multe sute de kilornetri, vine unmedie la 35.263 locuitorI; afará de acesta,ar trebui ca fie.care si execute mesurileprescrise de medici in lipsa sa.

Acésta este, in resumat, D-le director,starea sanitarti a acestul judet in cursul a-nului expirat, pe care o supun cu respectla cunoscinta D-vóstrA.

Bine voill, ye rog, D-le director general,a priimi incredintarea profundului devota-ment ce ve conserv.

Medic primar, Dr. Libert.

Extract de pe raportul general asupra mersulul ser-viciulul sanitar i sänèt.itel publice din judetulSuceava, in cursul anulut 1891, adresat directiu-nei generale a serviciulul sanitar de D. medicprimar al aceiul judet.

Domnule director general,

Conformindu-me prescriptiunilor art. 48din legea sanitarit si art. 54 din regulameo-tul e de aplicare, am onsire a supune D

prin acest report, in forma de extract,tot ce se referA la serviciul medical ei la sA-netatea publicA, in 1894, al judetului Su-ceava, care coprinde 38 comune rurale, afarAde urbea Feticeni, resultA urmAtórele:

Populatiunea rurall se urea la cifra to-talA de 110.135 sufiete, din carl 55.370Wimp si 54.765 femei.

DUPE RELIGIUNE MORTI DUPE ETATE

REPARTISATIE7,4004.4

o

'7;

ci

.517

<44.4ci)

e-10 o o

azssoso

Nscul . . 4133 57 60 154CAsAtorig . 1058 7 2 25Morti 3156 39 2 26 97

Cornparând datelecifra nAsentilor cu aurra, resultA cA :

In anul 1891 amspor de 605 suflete.

In anul 1892 amspor de 1.020 suflete

In anul 1893 amspor de 1.301 suflete

statistice, In ce privescemorpor pe 4 anl din

avut de inregistrat un

avut de inregistrat un

avut de Inregistrat un

ICJesI 11:1

oFml

1

1

44061.0923322 1556 247 118 35 32 81 106 58

In anul 1894 am avut de Inregistrat unspor de 1.084 suflete.

Prin urmare,populatiunea judetului nos-tru pe fie-care an merge crescend.

Serviciul sanitarAcest servicid, in cursul anulul 1894, s'a

indeplinit de cAtre subsemnatul, Dr. IoanRossignon, medic-primar, secondat de 5

124 83 135 63 143 229 180 77 43 12

medicl de circumscriptii sanitare, 12 mósetitrate, 6 agenti sanitari vaccinatori cu ti-tbit de sub-chirurgl, si de cAtre agentil sa-nitarl comunali numiti provisorit.

Comunele din judet al fost visitate ast-fel : medicil din circumscriptil ali fAcut 961inspectiuni, iar subsemnatul a ficut 102 in-spectiuni, si dat cu acéstii ocasiune aju-tor medical gratuit la 5.592 bolnavl, din

1322 MONITORIM OFICIAL 20 Maid 1895

earl 2.388 aft fost cautat! la domiciliul lor,iar 3.204 la dispensare, Osebit de aceatia atimal priimit medicamente gratuite, din far-maciile comunale, 12.659 bolnavi, in totalnumérul bolnavilor earl ail priimit ajutorulmedical gratuit se urea la cifra de 18.251individY, cu bale predominante, 469 casurlde paludism, 62 pelagra ai 122 sifilis.

S'ati liberat In total 631 acte, din carl198 ,de medicul primar i 433 de medicilde plaai, repartisate ast-fel: 24 de autopsie,1 abort, 1 de deflorare, 3 pentru sodomie,82 pentru vulnerari, IA 2 pentru contusiuni,7 pentru alienatie, 75 pentru diferite bale,8 pentru intoxicatiunt ai 318 de infirmi-tate pentru scutiie de contributiunl.

Miacarea diferitelor epidemil ce a bAn-tuit judetul este :

De angina difterica: 96 barball ai 136 fe-mel, din earl insanètoait! 52 barball, 80 fe-mel, morp 44 barbatl ai 56 femel.

De scarlatina: 173 barb* ai 126 fernel,din earl InsAnètoaiti 138 barbatl ai 9 fe-mel, mortl 30 1)61.1)911 si 20 femel; iar re-maal la 31 Decembre 1894, bolnafi 5 IA1.-1)41 ai 10 femel.

De tuse convulsiva: 49 barb* ai 56 fe-mel, top vindecati.

De morbill : 77 barbatl, 57 femel, dincart insinètoaitl 72 barball ai 50 femel,rémaal la finele anulul 1894, 5 bärbati7 femel.

De variola: 1 barbat ai 3 femel, toil vin-decatT.

De febtA tifoida: 12 bArball ai 10 femel,din earl insinätoaitl 9 Waal! i o femee.

Operatiunea vaceiniirei i revaceineirei

S'ag acut de cAtre 6 ago* sanitarl, p1A-tip de judet din fondurile sale cu cite 10010 lunar de unul

Vaccinatl cu succes . . . 4.294.Revaccinap cu succes . . 3.651.Vaccinat! fArá succes . . 217.Revaccinati fArA succes . 178.NepresentAndu-se la control din eel vac-

cinatl 99 ai dintre cel revaccinati 139; tota-lul operatiunilor este de 8.340.

Femeile lehuze aü fost asistate de 12mdae, patite din foudurile judetulul cu ate50 lel lunar.

Numérul facerilor a fost 251, iar abor-tur110, sag in total 261 femeI lehuze, nag-andu-se vil 135 WO ai 117 fete,iar mortl9 btrell ai 5 fete, nasand o femee 4 co-pil gement ai 2 femet cAte 2 copii gemenl.

Copil gäsit este unu in Dolhasca Inca din1887.

Alienall, aflatl la 1 lanuarie 1894, ail fost8, iar adAogall in cursul anulul 1894 ia-1.60 8, In total 16, din carl 11 barbati si 5femel, mutati din localitate o femee, ai mortl5 barbatl ai 3 femeT, tot! numal ortodoxl.

OrbI : Aflatl la 1 lanuarie 1894 ail fost33 barball ai 13 femel, adaogatl in cursulanului 21 lairbati ai 5 [erne!, dag in total54 barball ai 18 feme; intre aceatia moil!aunt: 18 barb* ai 5 feme!, mutatl 9 bar-bat! ai 2 fem0, i rémaaï, la finele anulul1894, 40 barb* si 22 femet

Surdo-mutl: La 1. Ianuarie 1894 ag fost31 What! ai 17 femel, adAogall In cursulanuluT, 1.8 barbati, 9 femeT, in total 49 bar-bap ai 26 feme!, i rémaal la finele anulul1894, 42 barbat! ai 18 femel.

Cretin!: La 1 Ianuarie 1894 ail fost 48barbati ai 30 femel, adaogall in cursul anu-fill 28 barbati ai 8 fame!, sag in total 76bArball ai 38 femel, din aceatia ag murit iiicursul anulul, 11 barbatl ai 10 femei, mu-

in alte localiati 9 barbatl ai 11. feme!,ag rémas 56 Mahal! ai 17 femeT.Consiliul de igiena, in deeursul anulul

1894, a tinut 18 aedinte in cari s'a ocupatcu diferite cestiunl ce s'a presentat, malcu osebire la igiena i sanétatea publicA,inspecand i ambele farmaci! din oraaulFalticenT, una a D-10 farmacist Kiril KIsie-levschi i alta a D-lui farmacist I. F'ocae-neanu, precum i farmacia din comuna Paa-can! a D-lul farmacist Koch.

Spitalul rural SlatinaIn acest spital, situat in comuna MAlini,

plasa Moldova-de-Sus, intretinut de Stat eipus sub administratia judetulul, In cursulanulul 1894 s'ag cautat 5.128 bolnav!, dincar! la consultatiuni gratuite 4.081, dinearl un numer de 656 ea fost de protec-tiune sträina, cea ma! mare parte romAnibucovinenl de pe frontierA, carora li s'agliberat medicamente din farmacia spitalululpentru suma de lei 262, banl 74, care sum&a fost versatA la casieria generala in comp-tul Statulul, conform regulamentulul.

In spital s'ag tratat 1.047 pacientï, ast felrepartisatl :

Aflati la 1 Ianuarie 1894, bolnavl 26.Rämaai la 31 Decembre 1894, bolnavl

35.Eaill in cursul anulul:Vindecati 782.Amelior.all 193.Nevindecall 23.Mort! 14.Din acest numér, de protectie strainA ag

fost 100, In majoritate romAni bucovinenl;dupe religiune ag fost 2 evre!, cel-alt1 tollcreatinl. In cursul an ulul aü functionat 40paturi, din car! 22 pentru Wimp' ai 18pentru fem0; pentru intratinerea spitalululpe 1893-94, prin budaetul format de con-siliul judetian, s'a aprobat, prin inalt de-cret regal, suma de le! 33.500, din carlpentru personal 14.400 lei i pentru ma-terial 19.100 lei.

Din suma budgetara, de la 1 Aprilie 1894ai papa la 1 lanuarie 1895, s'a cheltuitpentru personal le! 10.326, ban! 68; iarpentru material (nutriment, medicamente,combustibil, spälat, iluminat, reparatie, in-demnisatil i reparare de rufirie),10 10.874,banI 82.

Seedele rurale

AA functional 75 scale, tóte mixte; dinaceste scale 38 ail locale propriT, iar 37 Inchirie, afara de scólele de pe domeniul Co-rónel i alte 2 Oa la 3 ail localur! bune,

cele-alte sunt inteo stare at se pate derea, in privinta mal cu séma a igien0.

Numèrul elevilor inscrial in tóte acestescale a fost de 3.336 filet! ai 776 fete dinearl afi frecuentat regulat scólele 2.649Edell ai 548 fete, lar scale profesionale nusunt in comunele rurale.

Medici! de plAai si subsemnatul, cu ocasiavisiarei comunelor, inspectam ai localelede scale, dar nu vedem aaa mare bucurie deeAt cA pe cele mal multe localuri de scalenu le putem mal bine califica de cAtca imposibile, strimte, red luminate, cu ban-cile primitiv construite, afara din cele dinMalin!, vorbite ma! sus, ai Inca cAte-va, rarearl catune aü localuri de scólä; dar celemal multe nu ail, i cAtunele Bunt fOrte de-pirtate, aaa cA copii nu pot veni, maI cusemi pe vreme rea si in timp de iarna, insatul unde e scola; dar chiar dad, prin im-posibil, ar putea, nu ad loc. In aaa conditilnic! nu e de gam:lit cif se pate folosi de in-vetaméntul primar copilul teranulul, fie elchiar obligator.

Cimitire aunt in trite comunele, infiintateIn departare ceruta de lege ai regulamentulrespectiv.

Casele teranesciCase bune de zid sunt 1.050.

71 Id " lemn a 16.147./9 de nuiele mal bune sunt 3.806.aa a n rele a 3.700.

Bordeie sunt 1.675.Mt! stagnante infectióse coprinse in raza

comunelor, aunt 2 in- cfitunul Lunca, co-muna Paacani, un heleateg in comuna Va-lea-Glodulul i iazurile de pe apa §omuz,pentru care, conform regulamentulul res-pectiv, s'ag luat mésur! a se studia modulcel mal nemerit pentru scurgerea lor.

Locuintele tèränescl se grupéa in trelcategori!, anume : Sunt terant bogall car!

fac casi destul de frumósa, o spoesc bineo mobiléza luxos, spala pa jos ai pun co-

vóre (Weer de bud), spala gémurile ai punperdele, incue uaa, pun cheia In chimirulcurelel cu care umblA incins, i se ducesA stea i sA doirmA cu tótá familia pe pa-méntul gol sat cAte-va scandurl Inairate,care forméza patul fárà mindir, in o casulamica ai murdara (bordeit), aaedat In un coltal eurtel. Sunt car! nu 'al permit luxulsi facA dua perechl de case, zidesc numaluna, adica nu din caramida, ci o fac dinlemne sad gard de nuiele, fac dua ocal,una ma! spatiósA i alta ma! strima ; pecea d'Antéig o mobiléza cu tot ce aü mal depret, in cea de a duoa locuesc ai dorm topce al case, i, pentru satisfactiunea sufle-asca, pun un ochiil de gém dintre amén-duoè camerile prin cart privese luxulnitea camerel curate ; In sférait, cel maIsäracl dintre sätenI, ai carT locuesc pe lamarginile satuluI i chiar In centru, ad niscecase mid, fära temelie i cladite de a drep-tul pe parnent, cu pereti! subtirl de gard denuiele lipite cu lut sag Wattle! (paméntamestecat cu paie), cu o nag aaa de mica incat trebue sA te plecl pentru a intra In In-tru, ferestrele mid aft forma de ¡Our! de

20 Maid 1895 MONITORUL OFICI1L 1323

rarimea unul cap de ona; la rare case se védferestre marl, nepodite pe jos, iar acopere-mintul de stuh, paie, rogoz, rare ori de sin-drild sad tinichea, i asa de AA acute ci laori ce cas de plde mare se scurge apa incask ast-fel cá, pe linga aerul infectat ailipsä de lumind, locuintele mi1 contractézit

umiditate ; ori care ar fi numérul mein-brilor familiel sérace se grAmAdesce in osingurd earned, in plus cd iarna mat adobiceiul de a tine In casa, la un loc cu ei,vitel, purcel, etc., spre a '1 apAre contraefectelor frigulul.

Din cause lipsel metrilor cubi de aer pen-tru intretinerea unel atmosfere igienice inlocuintele téranesci, din cause lipsel de lu-minä ei a umedele1, ómenil sunt slabI i Mr&vlagA In trupul lor, plus cit din causa rele-lor conditiunl igienice ale locuintelor con-tractéza diferite rnaladh care 'I slAbesc ei 'Iconsum& ; pe ling& téte acestea, mai esteun al duoilea defect igienic principal, incare trdesce populatiunea rurald ; hranapróstd in acelasi timp i putin substantialiin tirnp de post, mdmiliga i un bore cufasole sad de plante, in restul anului totaceeael hrand, varied cu lapte i pescAril;carnea vine pe masa teranulut numal lasérbAtorile CrAclunului, iar la sérbAtorilePascelor, pascit cu brinzd ei cu oué; cei matavuti 41 permit luxul de cárnatterie, sli-nind, etc., ce le ad mai rémas de la sérbd-torile CrAclunulul; este ei defectul Imbrd-cdmintel, miseria fate' cu asprimea climelintêmplArile la call sunt expuel,din causecdrora se nasce pelagra, scrofuloza, empli-semele, gastritele cronice, hepatilele cro-nice, ascitele ei diferite cachecsii i bóleleorganelor circulatorii i respiratoril, etc.Marl de acestea mai sunt : siphilisul, alcoo-lismul, intoxicatiunile palustre, cari i acestecontribuesc la slAbirea organismului, precum

rachiul care acoperd tot& lipsa si hrananecompled, ast-fel cd betia din cause ra-chiului ordinar, pe Wage' dtil face impropriiilucrului mat multe dile de a réndul, dareste ei vitémitor slinétatel, tlmpind inteli-genta i energia sa prin defectuósa calitatechimicA, in specie aldehide, ce contine dincause primitiva a spirtulul cAnd se fabria.

Ameliorciri

Ar fi de dorit ca, In privinta locuintelortérdnesci, regulamentul actual pentru cIA-direa caselor sA fie aplicat cu tiatit rigórea

sA nu se autoriseze alte clidiri de at con-form planurilor aflate la fie-care primArie,scApind ast-fel populatiunea rural& de multeNile, adese ori i incurabile, causate pringramadire, lipsa de lumind, de aer, etc.

Asemen ea, in privinta hranel, ar fi de do-rit ca, prin o reguiamentare potrività, s& sereduci dilele de post ei sA se incuragleze cul-ture cartofilor in locul acelei a porumbului,care adese cal este stricat, inmultind ast-felnumérul pelagroeilor.

Asemenea este de absolutA necesitate ase Infiinta treptat spitale mici rurale In fie-care plasA, unde bolnavil vor fi tratati matbine ei mal aménuntit de cit la mal mare

spitale unde, din cause bolnavilor numeros1,nici timpul nu permite un studid clinicaprofunda t.

Bine-voiti, ye rog, D-le director general,a priimi inalta mea consideratiune.

Medic-primar, Dr. Rossignon.

ANUNCIURI MINISTERIALE


Directiunea generala a telegrafelorpostelor

Pretul resultat nefiind avantagios, se pu-blic& alte licitatie pentru darea In antre-prise' a transportului expeditiei ei de cAlétoride la Bucuresci la Urziceni ei vice-versa,conform conditiilor publicate prin Monito-rut oficial No. 185 din 1894.

Licitatia se va tine in diva de 6 (18) Iunie1895, atit la directiune, cit ei la sub-prefec-tura din Urziceni, judetul Ialomita, i va ficu oferte sigilate, earl se vor priimi pin& laorele 4 p. m., cAnd se vor deschide.

Supraoferte nu se priimesc.Concurentil vor avea cautiunea prevédut&

prin mentionatele conditil.No. 23.891. 3 1895, Maid 16.

Directiunea generalä a serviciuluiinchisorilor centrale

Se face cunoscut cd, in diva de 3 Iulie1895, la orele 4 p. m., se va tine licitatiepublica, cu oferte sigilate, la ministerul deinterne, in cabinetul directorului generalal in chisorilor, pentru aprovisionarea ate-lierului de cartonat de la inchisórea cen-trald WicArescl cu 850 mAji mucava gal-bend, de paie, ei 85 rnAji mucava sere, decirpe, necesare acelul atelier pe timp deun an, in urrnAtórele conditiunl :

1) Mucavaua galbend de paie va fi : 50mAjl a 30 fol, 170 mAji a 40 fol, 150 majia 50 fol, 140 maji a 60 foi, 100 mAji, a 70foi, 80 mAji a 80 fol, 80 mAji a 90 fief, 50mAji a 100 foi si 50 nadj1 a 120 foi.

Mucavaua serA de cirpe va fi : 20 miljt a30 fol, 20 mAji a 40 foi, 10 maji a 60 foi,10 mAji a 80 fol, 10 mAjI a 100 fol si 15mAji a 120 fol.

3) Predarea mucavalei se va face In patrurénduri, (cAte 25 la sutd din fie-care cate-gorie), prima predare cel mutt in duoé lunide la incheiarea contractulul, i cele-altela intervale de cite trel luni.

4) Mucavaua va fi transported cu chel-tuiala antreprenorulul la penitenciarul VA-cAresci, unde 'i se va face receptia de o e.o-misiune intocmita de directia generala ainchisorilor.

5) Mucavaua va fi bine uscatd, fie-caremaid va avea greutatea a 50 kgr. feria sforl

ori ce ambalage, iar dimensiunea va fi decel putin 68 pe 98 cm.

6) Concurentil sunt obligati a depune odad cu oferta si modelele sigilate de dêneiidin fie-care fel si grosime de mucava, aacum este specificat la art. 1 ei 2 din aceste

conditiuni, notindu-se i pretul lor, spre ase avea In vedere la contractare cal itateamucavalei ce voesc a preda, precum si pre-tut lor.

7) La predarea mucavalei fie-care fel vatrebui se fie Intocmai ca modelele depusede concurent la licitatie, si care, sigilateiscilite de antreprenor si de directorul ge-neral al inchisorilor, va fi depus la peni-tenciarul mal sus mentionat, pentru ca pebasa lor se se fee& priimirea mucavalel.

8) Plata mucavalei se va face in nume-rariii, la directia penitenciarului VicAresci,indati dupe fie-care predare, sad dupe otrecere de tirnp de cel mult 15 vile.

9) Dec& antreprenorul nu va preda latimp cantitatea de mucava contracted, pre-cum este specificata la art. 3, sad va predamucava de próstd calitate ei care nu ar In-susi conditiunile contractulul sad n'ar fi

conformd cu modelurile depuse, atunci seva respinge priimirea ei i antreprenoruleste dator a o ridica imediat, find obligata educe alta in termen de 2 dile ; In cascontrariti directiunea general& va dispunesA se cumpere mucava de ori unde i cuori ce prep, In comptul garantiei i orl ceavere a antreprenorulut, ei la rigore chiar aresilia contractul, fArd somatiune, curs deju leced sad punere in intirdiare, rémi-nénd antreprenorul respundetor cu garan-tia i averea sa de tóte daunele causateStatulul.

10) Taxele de timbru ei de inregistrare,precurn i ori ce alte contributiunl i taxecare Stat, judet i comund, sunt In sarcinaantreprenorulul.

11) Supraoferte nu se vor prihni.12) Pentru a fi admiet la licitatie, concu-

rentil vor justifica cu recepisa ori caret ca-sierii generale ci ad depus o garantie de5Ia sut& din pretul oferit, iar cea defini-tive se va complete cu 10 la sutA la face-rea con tractului.

13) Ofertele earl se vor constata cl nusunt In conformitate cu aceste conditiuninu se vor tine In sémd; asemenea acel earlnu'ei vor consemna garantia ei se vor pre-senta cu ea in nature vor fi excluel de la

14) Adjudecatarul va fi obligat a lua sin-guy cunoscind de resultatul licitatie1 i, Incas de aprobare, a se presenta in termen de5 oile spre a incheia contract, aductindu'elcOlele de hirtie timbrata necesard ei rece-pisa pentru completarea garantiel defini-tivA; act in cas contrarid, dupe trecereaacelui termen, '1 se va incase garantia de-pus& la licitatie in folosul Statulut, fArásomatiune, curs de judecata sad punere inintireliare;

15) Antreprenorul nu 'Ate cede sadtransmite contractul Incheiat, sub nici unmotiv, fArà consimtiméntul prealabil al di-rectiunel generate a inchisorilor.

16) Concurentil vor mal avea in vede-re ei dispositiunile art. 68-79 din legeacomptabilitátel publice.

No. 3.672. 1895, Maid 17.

13g4 MONITORUL OFICIAL 20 Maid 1895

Se educe la cunoscinta generala ci,in eliva de 4 lulie 1895, la orele 4 p. m.,se va tine licitatie publicA, la ministerul deinterne (cabinetul directorulul general alInchisorilor), pentru aprovisionarea peni-tenciarulul VicArescl cu 55.000 kgr. fen,40.000 kgr. paie de oyez, 21.000 kgr. orzei 14.000 kgr. ovOz, necesare pentru intre-tinerea cailor de la acea inchisóre pe timpde un an, in urmittórele conditiunl:

1) Fenul va fi din recolta a. c., de bunAcalitate, bine uscat, fárä páiiü, sovor, tres-tie, dudaie sad alte bAlAril.

2) Paiele vor fi de oyez, din recolta a. c.,de buni calitate i feel alte materil.

3) Orzul i ovaul vor fi din recolta anu-lui de buni calitate, fArtt plévA,Uri praf, bine vénturat i Wit niel un mi-res sad alte materil strAine.

4) Predarea fenulul, a paielor, orzulul,ovAzulul se va face la sus ylisa inchisóre,cu spesele antreprenorulul, in timp de 30slile de la data contractulul.

5) Transportul articolelor de furagiii, pre-*lute mal sus, se va face pe tirnp uscat;iar cele ficute pe timp ploios, ca i cele glesite ude prin ante, se vor respinge.

6) Priimirea lor urmAnd a se efectua cucAntarul, tóte cheltuelile ce se vor face vorfi in sarcina antreprenorulul.

7) Plata antreprenorulul se va face, prinemitere de mandate asupra tesaurulul pu-blic, indati dupe ce se va constata, de o co-misiune nurnité de directorul general al In-chisorilor, cA predarea furagiulul in cestiunes'a fticut conform contractulul.

8) Taxele de timbru ei de Inregistrare,precum i orl ce alte contribuiun i taxedare Stat, jude i comunA, aunt In sarcinaantreprenorulul.

9) In cas dud Mind, paiele, orzuladus nu vor fi de bunt( calitate,Intrunindcele-alte conditiunl, se va refuse priimirealor; iar antreprenorul este obligat a le ridicaimediat ei a educe alte in locul lor; aseme-nea dud totala predare a acestul furagidnu se va face in termenul fixat mal sus, di-rectiunea generall a inchisorilor va dispunenumal de cAt sA se cumpere, de orl unde sipe orl ce pret, fénul, paiele, orzul i ovézulcontractate, In comptul garantiel i ori ceavere a antreprenorulul, fArtt curs de jude-cati, somatiune sad punere In intArOiare,sad oil ce drept de contestatie din parteaan treprenoruluT.

10) Spre a fi admiel la licitatie, concurentilvor depune, o datA cu oferta Inscrisi i sigie

recepisa orl cArel casieril generalecl ad consemnat la case de depunerl o ga-rantie provisorie de 5 la sutit din valóreaoferitA, In numerarid sail In efecte garan-tate de Stet; iar cea definitive se va completecu 10 la suti la facerea contractulul.

11) Directiunea generala 41 reservA drep-tul de a aproba din ofertele ce 'i se vorpresents, in total sad numal In parte dinarticolele puse la licitatie, dupe cum va gAsicit 'I convine, fárá ca ofertantul se pótá re-fuse acésta, sad a cere de a se adjudeca asu-

totalitatea articolelor scóse la licitatie.12) Ofertele earl nu vor fi In conformitate

cu aceste conditiunl nu se vor tine in sonal;asemenea acel cari nu 'el vor consemna ga-rantia ei se vor presenta cu ea In naturAvor fi exclusl de la licitatie.

13) Adjudecatarul este obligat a lua sin-gur cunoscing de resultatul licitaiel i, incas de aprobare, a se presenta In termen de5 stile spre a Incheia contract pentru fur-nitura ce s'a adjudecat asupra D-sale, adu-and timbrele necesare i recepisa pentrucompletarea garentiel; cAcl in cas contrarid,dupe trecerea acelul termen, garantia pro-visorie, depusi la licitatie, se va incase. Infolosul Statulul, fed somatiune, curs dejudecati sad punere In Intireliare.

14) Antreprenorul nu póte cede sad trans-mite contrictul incheiat färá consimtimen-tul prealabil al directiunei generale.

15) Supraoferte nu se vor priimi.16) Concurentil ver mal avea in vederedispositiunile art. 68-79 din legea asu-

pra comptabilitetel publice.No. 3.674. 1895, Maid 17.

MINISTERUL CULTELOR§I INSTRUCTIUNEI PUBL ICE

Pentru ecuparea cu titlul provisorid acatedrei de tianba germanä de la eater-natul secundar de fete din Focsanl, minis-terul publica concurs pe yliva de 15 Sep-tembre 1895.

Concursul se va Incepe In qiva arAtati,la orele 12, in palatul UniversitAtel din Bu-curescl.

I. Condifiunile de admisibilitate la con-curs sunt :

cif Nu se admit de cAt numal femel;I)) Nationalitatea romAni;

Versta de 19 anl implinitl;d) Diploma de absolvire a unel scóle se-

cundare, dad de scóla profesionale.Programa materiilor este urnilitórea:

Etimologia , sintaxa i literature ger-mane.

Procedure de urmat tn tinerea concur-sulul este fixatA prin regulamentul de apli-care al legel de concursurl de la 17 Martie1879.

Aspirantele trebuiesc sA se lnscrie la mi-nister cu eel putin 8 slile inainte de ter-menul concursulul.

No. 2.561. 3* 1895, Maid 1.

Pentru ocuparea eu titlul provisoriii,conform legel, a catedrel de limba latinA Inclasele IVVIII de la seminarul centraldin Bucurescl, ministerul publicti concurspe eliva de 15 Septembre 1895.

Concursul se va tine In palatul Universi-tgei din Bucurescl.

Conditiunile de admisibilitate sunt pre-y/lute In art. 1. si 4 din legea de concur-suri de la 17 Martie 1879; ier procedurede urmat este fixatA prin regulamentul deaplicare al elisel legl.

Inscrierile se fac la minister cu cel putin8 yhle mal mnainte de termenul concur-sulul.

Ne. 2.563. se

Pentru ocuparea cu titlul provisoridcatedrel de limit i ansamblu vocal la con-servatorul de musicA i declamatiuni dinhe!, ministerul publici concurs pe sliva de1 Octombre 1895.

Concursul va incepe in sliva aritati, laorele 12, In localul conservatorulul de mu-sket i declamatiunl din Bucuresci.

I. Conditiunile de admisibilitate la con-curs sunt

a) Nationalitatea romini ;b) Diploma de terminare cu sums a cur-

sulul de Haut i acelui de canto la un con-servator din pre sad striinetate.

II. Programa materiilor :a) Pentru flaut :Cunóscerea perfecta &Mt a constructiu-

nel vechi, cat ei a constructiunel noul (sis-tern Boehm) a flautulul ;

Cunóscerea perfectA a literature] res-pective ;

O executiune la prima visti i executiu-nea unor compositiunl de valóre, cum deexemplu : sonatele originale pentru flautei piano de lohan Sebastian, Bach sailHaendel.

b) Pentru ansamblu vocal :Cunóscerea perfecta a proprietAtilor vocel

umane ei a modului de procedare pentrudesvoltarea el rationalá ;

Probarea capacitAtel de a dirige studiulexecutarea unu1 ansamblu vocal de valóre;Cunóscerea perfecti a literature! respec-

tive de la Inceput i pini astAs11.Procedarea de urmat in tinerea concur-

sulul este cea fixate prin regulamentul deaplicare al leget de concursurl de la 17Martie 1879.

Aspirantil trebuese se se in scrie la mi-nister cu cel putin 8 elile ma! Inainte de ter-menul concursulul.

No. 2.962. Ise 1895, Maid 17.

Directiunea scólei normale .Vasile Lupu.din Iaei

Tênérul Graur Constantin perslend cer-tificatul de absolvirea cursulul secundar(normal) sub No. 23 din 28 Iunie 1891,directiunea acestel scóle publica anulareacertficatulul perdut, de óre-ce s'a liberatsus numitulul un duplicat sub No. 60 din14 Maid 1895.

Directiunea scólei primare de bieti No. 5.Cuza-VodA. din Galati

Ténérul Moraite G. Mariote perelendu'elcertificatul de absolvirea cursululliberat de directiunea acestel scede In varaanulul 1884, se publici anularea lul, deóre-ce numitulu] s'a liberat un duplicat.

1895, Maid 15.

MINISTERULLUCRARILOR PUBLICE

Se scóte din nod In licitatiune aprovisio-narea pe duol anl a pietrieulul necesar pen-tru Intretinerea eoselelorIasi-Copou.

Licitatiunea se va tine, la acest minister

20 Maid 1895 MONITORUL OFICIAL 1325

6i la prefecture judetulul fast, In diva de 29maid 1895, la orele 4 dupe amiasll precis.

Pentru formalitatile licitatiunet, catimetlucrarilor de executat, costul lor partial,caietul de sarcine special, forma si osebiteleclause ale contractulul, D-nil concurentlpot lua informatiuni, de la minister si de laprefecture de last, cu 10 (Ale inainte de li-citatiune.

D-nil concurenp vor avea In vedere lalicitatiune art. 68-79 din legea compta-bilitsto generale a Statulul.

Ofertele vor fi &cute conform publica-tiunel din Monitorul oficial No. 227 de la17 Ianuarie 1892.

Supraoferte nu se priimese.No. 5.591. 3,10 4. 1895, Aprilie 28.

Se da in intreprindere lucrarea de re-paratiunea drumulul dintre Térgu-Ocna0 Mile SlAnic.

Valórea, de pe devis, este de lei 18.500.Licitatiunea se va tine, la acest minister

si la prefectura judetulut Bead, in diva de31 Maid 1895, la orele 4 dupe amiadlprecis.

Pentru fortnalitAtilelucrArilor de executat, costul lor partial,caietul de sarcine special, forma si osebiteleclause ale contractulul, D-nil concurenppot lua informatiunl de la minister si de laprefecture Bacad, cu 10 dile inainte de li-citatiune.

D-nil concurenti vor ayes In vedere lalicitatiune art. 68-79 din legea comptabi-

tel generale a Statulul.Ofertele vor fi acute conform publica-

punel din Monitorul oficial No. 227 de la17 lanuarie 1892.

Supraoferte nu se priimesc.No. 5.598. 5,104. 1895, Aprilie 28.

Se da in Intreprirdere furnitura i ase-slarea stalpilor de delimitare, stalpilor kilo-metricl, hectometricl, indicatorl de declivi-tap i paliere, barierelor bascule si a table-lor de inscrippe de la pasagele de nivel, depe liniile ferate Focsanl-Odobescl, Liculete-Puclósa i Craiova-Calafat.

Valórea, de pe devis, este de lel 49.300.Licitatiunea se va tine la acest minister

In diva de 1 Iunie 1895, la orele 4 dupeamiadi precis.

Pentru formalitatile licitaiuuel, cAtimellucrarilor de executat, costul lor partial,caietul de sarcine special, forma si osebiteleclause ale contractulul, D-nil concurentlpot lua informatiunl de la minister cu decestile inainte de licitapune.

D-nil concurenp vor avea in vedere lalicitatie art. 68-79 din legea comptabili-tAtel generale a Statulul.

Ofertele vor fi &cute conform publica-Punel din Monitorul oficial No. 227 de la17 Ianuarie 1892.

Supraoferte nu se priimesc.No. 5.602. 3,10 a. 1895, Aprilie 28

Se di In intreprindere constructiuneazidariilor piclórelor podurilor Crasna-Peres-

chiv i Horveta de pe calea national& No. 1,Intre Bérlad i Vasluid.

Valórea, de pe devis, este de let 115.500.Licitapunea se va tine, la acest minister,

in sliva de 19 Iunie 1895, la orele 4 dupeamiadl precis.

Pentru formalitatile licitaiunel, citimellucrarilor de executat, costul lor partial,caietul de sarcine special, forma i osebi-tele clause ale contractulul, D nil con-curentl pot lua informatiunl de la minister.

D-nil concurentl vor avea in vedere lalicitapune art. 68-79 din legea comptabi-litAtel generale a Statulul.

Ofertele vor fi acute conform publica-Punel din Monitorul oficial No. 227 de la17 Ianuarie 1892.

Supraoferte nu se priimesc.No. 4.942. 6,24 1895, Aprilie 18.

Se di in lntreprindere aprovisionareapietrisulul necesar la trnpietruirea uneI parpdin sostua Bucurescl-Urzicent-Buzad, co-prinsA In judetul Buzed.

Pietrisul se va depune pe zona soselet inconstructiune, in duoè loturl, i anume:

Lotul I intre kilometri 89+200 pana la92+600, si

Lotul II intre kilometri 65+300 pin& la70+800.

Preturile unitare pentru ambele loturlse vor fixa de concurenp prin oferte indiva de licitatiune.

Licitatiunea se va tine, la acest ministersi la prefectura judetulul Buzad, In diva de21 Iunie 1895,1a orele 4 dupe amiadl precis.

Pentru formalitaple licitaiune, cantita-tea si calitatea pietr4u1uI de aprovisionat, ca-ietul de sarcine special, forma 0 osebiteleclause ale contractulul, D-nit concurenppot lua informapunl, de la minister si de laprefecture judetulul Buzad, cu 30 dile Ina-inte de pnerea licitatiunel.

Pentru a fi admisl la licitatiune, D-nilconcurenp vor depune, o data cu oferta, ocautiune provisorie de lel 12.000.

D-nil concurenti vor avea in vedere lalicitapune art. 68-79 din legea compta-bilitatel publice.

Supraoferte nu se priimesc.No. 4.940. 6,204 _1895, Aprilie 18.

Cane ferate romaneIn conformitate cu dispositiunile art. 22,

23, 24 si 26 din legea de expropriare pen-tru causi de utilitate publica, se aduce lacunoscinta generala ca pentru construireacantonulut de la kilometrul 239+146 pelinia Costescl-Turnu-Magurele, D-nil Miha-lache I. Belu i Paraschivan Niculcea Ca-ragea ad cedat directiunel generale a cailorferate romine, representata prin mandate-rul el, D. advocat M. Alexandrescu, cu ac-tul autentificat de judecitoria de pace Tur-nu-Magurele la No. 58 din 1895 0 tran-aerie de tribunalul Teleorman la No. 231din 1895, cel d'antaid suprafata de 619metri patrap 0 25 decimetri patrap, pepret de lel 74, banl 31, si cel d'al duoileasuprafata de 966 metri patrap si 22 deci-

metai patrap, pe pret de lel 115, banl 94,terenurl situate in comuna Magurele, plasaCalmatuiu, judetul Teleorman.

No. 42.706. 1895, Maid 13.

Din causa lipsel de concurenp neputén-du-se tine licitatie In diva de 23 Aprilie1895;

Se educe la cunt:Saint& general& ca s'afixat din nod licitatie publica pentru divade 20 Maid st. v. 1895.

Licitatia se va tine in biuroul garel Kitila,avand de scop vinderea materialulul ramasde la podul provisorid peste Colentina.

Materialul se compune din urmatórele3 loturl :

24 buclip grindl de brad de 7 m. 30 lun-gime, 0 m. 35 latime si 0 m. 30 grosime.

12 bucati grinfp de brad de 8 in. 20 lun-gime, 0 m. 35 latime si 0 m. 30 grosime.

8 bucAti grindt de brad de 4 m. 50 lun-gime, 0 m. 30 latime si 0 m. 30 grosime.

16 bucap contra five de brad, diferite di-mensiunl.

18 bucati grindl de brad de 4 m. 50 lun-gime, 0 m. 24 lAtime, 0 m. 24 grosime.

12 bucall grindl de brad de 4 in. 30 lun-gime, 0 in. 30 lAtime, 0 m. 20 grosime.

13 bucAll grindl de brad de 6 m. lun-gime, 0 m. 30 lAtime si 0 m. 20 grosime.

Il

8 bucip grindl de brad de 3 in. 50 lun-gime, 0 m. 35 lAtime si 0 m. 30 grosime.

16 bucap grindl de brad de 3 m. lun-gime, 0 m. 25 lAtime si 0 m. 20 grosime.

16 bucati grindl de brad, 2 m. 00 lun-gime, 0 m. 35 latime si 0 m. 30 grosime.

12 bucall grindl de brad de 2 m. lun-gime, 0 m. 30 latime si 0 m. 20 grosime.

20 bucap grindl de brad de 1 m. 25 lun-gime, 0 m. 25 latime si 0 m. 25 grosime.

4 bucip prinst de brad de 1 m.25 lun-gime, 0 m. 25 látime si 0 m. 30 grosime.

16 bucall grinsll de brad de 1 m. lun-gime, 0 m. 23 latime si 0 m. 23 grosime.

2 bucap grindl de brad de 1 m.50 lungi-me, 0 m. 25 litime si 0 m. 25 grosime.

32 buctip pilop de brad de 2 m. 40 lun-gime, 0 m. 28 diametru.

16 bucap scandurl de brad de 4 m. lun-gime, 0 m. 25 lAtime si 0. m. 05 grosime.

o bucat& de scanduri de brad de 8 m.lungime, 0 m. 30 latime si 0 rn. 20 grosime.o bucat& pilot de stejar de 9 m. 40 lungime.

tt 9 in. 20tt 7 m. 60

I tt 9 rn. 50

If 71

11

n 11

tt

VI 79

n

IIIo bucat& berbec usat.26 bucap róbe vechi stricate.o bucati camp( vechia stricat.A.o bucati tivalug vechid stricat.o bucati targa vechiA usata.6 bucap capriort de brad de 3 m. 40 lun-

gime.13 bucap scanduri vechl de stejar, di-

verse dimensiunl.

1326 MONITOKUL OFICIAL 20 Maid 1895

36 bucAll pilop de brad, diferite mArimT.50 e e pitrap, diverse

dimen siunY.150 bucAtl traverse vechl (parte din ele

putrede).Dimensiunile i numarul nu sunt de en

aproximative ei nu obliga intru nimic pedirectia lucrárilor. Transportul acestor ma-teriale se va face de cAtre adjudecatar Incomptul WI; direcpa lucrArilor nefiind obli-gat& a pune la dispositia adjudecatarulultren, vagonete sad vagáne pe linie.

In afarl de acésta, concurentii sunt fi-nup a observe urmAtórele conditiuni spe-ciale :

1) Licitatia se va tine prin oferte sigilate,cirri se vor deschide, de catre inginerul de-legat, In fate concurentilor, dresAnd despreacésta cuvenitul proces-verbal.

2) Pentru a fi admi1 la licitatie, pentruun lot sad maI multe, concurentil vor tre-bui sá depuna o garantie de 50 lel, In nu-merarid sad in o recepisii a casieriel direc-pun el gen era le.

3) Resultatul aprobAreI ofertelor se vacomunica ulterior de atre directia

4) Directia lucrArilor nu este obligati ada veri un mislloc de transport.

5) Transportul materialelor resultAndese va face In termen de 15 çlile de ladata aprobArel

6) Niel un material nu pote fi ridicat fárca mal Antêid adjudecatarul sit nu fi ras-puns costul integral, proband acésta cu orecepis& a casieriel directiuneI generalea clilor ferate române.

7) Directiunea lucrArilor nu este respou-sabill de perderile de materiale ce ar in-cerca adjudecatarul prin furt, incendid sadalte cause.

8) Trecut termenul de 15 Vile, orl ce ma-terial aftitor in gar& neridicat de adjudeca-tar va rëmâne la dispositia lucrArilor.

In VW& de 17 (29) Iunie 1895 se va tinelicitatiune, la directiunea generala a citilorferate române (in BucureseI), pentru dareain Intreprindere a terasamentelor ei a apA-rfirilor varrantel podulul VAdeni (linia Bu-curescI-Galap, km. 237+428.80 km.238+350).

Valórea lucririlor este de aproximativ93.736 lei.

Persdnele carl vor dori a se insArcina cuexecutarea acestor luerArl sunt invitate apresenta ofertele lor pinl in Viva sus ar&-tatA, orele 3 dupe amiaçll, insotite de rece-pisa casierieI centrale a directiunei generalea dtilor ferate romAne, constatAnd cl a de-pus garantia provisorie de 5.000 lei.

Plicul ofertel va purta deosebit de adredmentiunea : eOferti pentru terasamentele

apArArile variantel poduluI Vadenie.Garanpa in numerarid depusA In sale de

licitatie i supralicitatie nu se priimese.InformatiunI, in privinta caietulul de sar-

cine i altele, se pot lua In Vote Vilele delucru, de la orele 3-6 p. m., la biuroulserviciulul podurilor, strada Manea-BrutaruNo. 14.

Se educe la cunoscinta general& cA, inViva de 2 i Iunie 1895, orele 11 dimin eta,se va tine licitape, la directiunea generala acàilor ferate române, serviciul P, pentruvindarea a diferite materiale depositate lamagazia serviciuluI de economat din garade Nord, uncle se pot vedea In tOte Vilelede lucru.

Ori ce alte informatiunl i deslusiri sepot lua de la serviciul de economat, biuroulde aprovisionArl si vinVarl.

No. 52.469. 3 1895, Maid 16.

MINISTERUL AGRICULTURELINDUSTRIEI, COMERCIULUI

DOMENIELOR

Se aduce la cunoscinta amatorilor cA, inViva de 8 Iunie 1895, orele 4 p. m., se vorvinde prin licita tiune publicA, la local ul grA-dinel publice de la eosea, sculele i obiectelescese din us si notate In lista de mal jos.

Coneurentil ce se vor presenta la licita-tie nu vor fi admisl a concura pAnii ce malAntdid nu vor depune o garantie de 30 leI.

Legea comptabilitAtel publice va fi obli-gatorie la pnerea

11 Greidina MogoOia

15 lopep de fer, 7 tArnacépe, 4 greble defer, 3 sape marl, 3 topere, 3 cóse de cosit,2 clocane pentru cOsA, 2 parl legatl cu fer,10 pile mid, 3 donite de tinichea, 10 cutilpentru flori, 1 cleste pentru cuie, 21 Odellpentru florl, 2 clururl de sirmA, 2 cutil pen-tru rasadnite, 3 ferestre pentru rësadnite,4 lopep de lemn, 1 bricég pentru grldinar,2 lacAte pentru magazie, 3 fórfecl pentruiarbA, 1 coe pentru frunze.

2) Grcidina Cotroceni16 lopep de fer, 8 razurI pentru drum,

11 secerl pentru iarbA, 8 greble de fer, 5cOse pentru cosit, 2 fotelurI, o verig& pentrucOsi, 2 clocane pentru cOsA, 7 pile micl, 1clesce pentru cuie, o Psnitóre pentru basin,o ferfeefi pentru pidure, 8 gresil pentru as-cutit, 2 gilep pentru oleandri, 2 rObe fe-recate, 1 topor, 2 lopep de lemn, 3 donitede tinichea, 2 canapele, jumétate de fer, 1termometru, o tes1A, o daltA dulgherésca, odonitA de brad, 20 tared pentru flor1,1 co-0114 pentru frunze.

No. 37.877. 1895, Maid 16.

Se educe la cunoscinta general& cA,conform cu disposipunile legel pentru In-strilinarea bunurilor Statulul i rAscumpe-rarea embaticurilor de la 6 Aprilie 1889,(art. 2, 9, 20-22 inclusiv), ministerul ascos in vinVare loturile marl de peCiineasca, Jugureni, Racovita-lialeni i Va-tra-Monastirel-Nucetu, din judetul Dâmbo-vita, preveçlute in tabloul de mal jos; pla-nurile parcelare i tablourile de evaluarealoturilor s'ad depus la comunele respective.

Licitapunea publicA , pentru vinçlareaacestor loturI, se va tine, In çliva de 11Iunie 1895, orele 10 a. m., in localul pre-fecturel judetulul Dâmbovita.

Spre a putea fi admiel la licitatiune, con-curentil vor presenta un certificat (intoc-maI ca modelul depus de minister la fie-carecomunA), liberat de primarul comunel uncledomiciliazi i viVat de perceptorul fiscalrespectiv, constatAtor cA sunt cetittenl re-mini i tèrani muncitori de WAIL sadpreop sAtesel, sad Inv6tAtorI rurall, sad, infine, locuitorI rurall (Wan°, earl de ei exer-citA cite un mic comercid, dar a ciror prin-cipal& ocupapune este rnunca cAmpulul.

Coneurentil vor depune, in numeraritisad efecte publice garantate de Stat, o eau-pune echivalentA cu a Vecea parte a valorelestimative a loturilor ce voiesc si cumpere.

DacA nu ar fi amatori pentru loturile de25 hectare, ele vor putea fi transformate,dupe eererea concurentilor, in loturI de10 hectare.

Nimenl nu póte concura in numele altuiade cAt in basa unei procuri legalisatA de co-muna respectivA, care procura se va pre-senta inainte de a se incepe strigirile.

Ori cine 41 va imprumuta numele spre acumpera loturl pentru persone earl nu addrept dupe lege, va fi pasibil de penalitAtileprevetVute la art. 57 din lege, adicA: amen-dia" de 500 jednei la 2.000 lei 0 inchi-sOre de la 2 pdai la 6 luni.

Vor fi supuel la aceeriel pedéps& aceia earl,Mr& drept, vor cumpéra loturi In asemeneacondipunl.

VinVarea, In aceste casurl, va fi nuli dedrept.

In termen de o luni de la data eonfir-mfirel vinslarei publicatA In Monitorul ofi-cial, cumpérAtorii de loturl mari sunt da-

verse la casieria general& respectivA,pe comptul easel de depunerl, a Vecea partedin pretul cu care s'a adjudecat lotul, pre-cum i taxele de timbru i inregistrare.

Dace's garanfia depusci de concurenfi lalicitatiune constis din numerarifs, ea seva sine in sémis la achitarea

Restul pretului se va achita prin anuitetp,calculate pe basa de 5 la mt.& dobénd& si 2la sutA amortisment.

Plata primel anuitAp va incepe la 1 Apri-lie care va urma dupe aprobarea vinsièrel.

Osebit de pretul lotuluLcumper&torii vorplitti cAte 2 lel de hectar, cheltuelile de ma-surAtóre, impArtélA i vinsiare, conformart. 80, alin. II din lege.

Loturile de 10 si 25 hectare se And curespectarea contractelor de arendare, con-form dispositiunilor prevasiute prin condi-Punile generale pentru arendarea proprie-Utplor Statulul.

PAnA la punerea lor In posesiune de fapt,cumparitoriI vor priimi 2nrenda aferent& lalotul ce li s'a vIndut.

ArenVile li se cuvin de la primulce va urma dupe respunderea Vecimei si ataxelor de timbru i inregistrare.

In cas de neplatA a Vecimel la termenularAtat mai sus, ministerul va scöte in revile-Vare, pe comptul cumpéritorilor, loturilevindute lor.

Defieitul, ce ar resulta din vinVare, se vaincase din garantia depusA 0, In cas de ne-

20 Maih 1895 MONITORUL OFICIA1 1327

ajungere, din ori ce RUA avere a cumpèrA.-torului, conform legel de urmArire.

Ministerul va avea acelasi drept daci nuse vor plati ratele la terrnenele stabiliteprin lege.

Cump6rAtoril sunt tinup sá platésca pre-turile la terrnenele i In condipunile prey&dute de legea pentru instrAinarea bunurilorStatulul, firA a mal fi nevoie de nici o de-claratiune sati obligatiune din partea lor.

Se mal face cunoscut concurentilor cá nuse priimesc supraoferte.

No. 32.580. 3 1895, Aprilie 26.

Tablon de loturile mart scóse in vInlare pentru4iaa de 11 Iunie 1895 :

S'5oóz

Intinderea Evaluarea Garantia

Hect. j M. p. Lei I B. Lei I B.

Mclia Cdineasca, din comma Petresci,plasa Cobia, fostd pendinte de Mitropolie1bis1 121 5.0001 6.2501-1 6301-

Jugureni, din comuna Uliesci,plasa Cobia, fostd pendinte de monasti-

rea Viicd resci --

-

11 252 253 104 105 106 107 10 0.950

17.00017.000

6.8006.8006.8006.8006.864

------60

1.7001.700

680680680680690

Racovita-Ildbeni, din comuna

25

plasa Dealului,de monastirea-

fostdNucetu

8.5001-

pendinte

8502 25 - 8.5001- 850 -3 25 - 8.500 - 850 -4 10 - 3.400 - 340 -5 10 - 3.400 - 3406 10 - 3.400 - 340 -7 10 - 3.400 - 340 -8 10 3.400 - 340 -9 10 - 3.400 - 340 -

10 10 - 3.400 - 340

Mqia Vatra-Monastirei-Nucetu, din co-muna Cazaci, plasa Dealului, fostä pen-

dinte de monastirea Nucetu1 10 3.700 3702 10 3.700 - 3703 10 3.700 - 3704 10 3.700 - 3705 10 3.700 3706 10 3.700 - 3707 10 3.700 3708 10 3.700 - 3709 10 3.700 370

10 10 3.700 - 37011 10 3.700 - 370*12 10 3.700 - 370*13 25 9.250 - 930*14 24 9.230 9.221 50 930 -15 25 9.250 930 -16 25 9.250 - 930 -17 24 5.000 9.0651- 910 -

Aceste loturl suntmare parte este ocupat

formate din teren care incu

- Se publici. spre generala cunoscint&cA, in diva de 23 Iunie 1895, orele 11a. m., se vor vinde prin licitatiune public&orali, In localul prefecture judetulul VAl-cea, 751 arborl de diverse specil, avênd di-mensiunile 0 m. 60-1 m. 20 In circum-ferintA, marcap cu ciocanul silvic si rés-

pAndip pe mosia Statulul Budoiu, ce urmézAa se vinde in loturl.

Conditiunile de vindare se pot vedea laprefectura respectivA.

Amatoril, a cumpéra acest material, sevor presenta In localul acelel prefecturl, ladiva mat sus fixatA, spre a concurs, insotipfiind si de garanpa prevèduti prin condi-puni, care este in sumA de lel 150.

No. 38.085. 1895, Maiii 17.

Se publica spre generala cunoscintAcA, In qiva de 23 Iunie 1895, orele 11a. m., se vor vinde prin licitatiune publicaorala, in localul prefecturel judetulul Arges,220 arborl in picIóre, de esengt stejar si fag,In depericlune, avênd lungime 8 m.-22 m.

grosimea in circurnferinta 0 rn. 30-1 in,representAnd un volurn ca 1.457 rn. c., 292

c., i marcap cu clocanul silvicAcesti arborl se eh rèspinditi prin pa-

durea Statulul Tutana, cantonul Plostina,din judetul Arges.

Condipunile de vindare se pot vedea laprefectura respectivA.

Amatorii, a cumpéra acest material,se vor presenta in localul acelel prefecturi,la diva mal sus fixatl, spre a concura, inso-ii fiind si de garanpa prevèdutti prin con-

dipunl, care este in sum& de lel 176.No. 38.093. 1895, Maiii 17.

- Se publici spre generala cunoscintAcA, iij. iva de 23 lunie 1895, orele 11a. m., se vor vinde prin licitatiune publicaorall, in localul prefecture judetului Arges,364 arbori in pielóre, de esentA stejar, dinearl 200 uscap si 164 deperisanp, avênd10 metri lungime si grosimea medie In cir-cumferintä 0 m. 60-0 m. 70, represen-tAnd un volum de 121 m. c. 160 dm. c.

Acestl arborl, buni pentru lucru si partepentru foc, se aflá réspAnditi prin pidureaStatulul Slatiórele, cantonul Ruginosa, dinjudetul Arges.

Conditiunile de vindare se pot vedea laprefectura respectiva.

Amatoril, a cumpéra acest material, sevor presenta in localul acele prefecturl, ladiva mal sus fixatA, spre a concura, meo-tip fiind si de garantia prevédut& prin con-ditiuni, care este in sumA de lel 120.

No. 38.095. 1895, Mahl 17.

-Se public& spre generala cunoscing ci,diva de 23 Iunie 1895, orele 11 a. in.,

se vor vinde prin licitatiune publici oralA, inlocalul prefecturel judeului Arges, 150 ar-boll in picióre, de esentA fag si stejar, Indeperichme, avénd lungimea 15 m.-28 m.

grosimea in circumferinta 0 rn. 35 ping

la 1 m. 35, representAnd un volum de1.252 m. c. 861 din. c.

Acestl arborf, bunl pentru foe, se aflA rés-pAndip prin pAdurea Statului Tutana, can-tonul Fundul-Plostinel.

Conditiunile de vindare se pot vedea laprefectura respectiva.

Amatoril, de a cumpéra acest material, sevor presenta In localul acelei prefecturi, ladiva mal sus fixati, spre a concura, insotipSind si de garanpa prevèdutA prin con-ditiuni, care este in sumA de lei 190.

No. 38.097. 1895, Maid 17.

-Se publicA spre generala cunoscintAcA, In diva de 23 Rune 1895, orele 11a. in., se vor vinde prin licitatiune pu-Mica oralA, in localul prefecturel judetuluiArges, 248 arborl uscall in pieóre, din pi-durea Statulul Topana, cantonul Mocana,din judetul Arges.

Acestl arborl aunt de esenta stejarl si ah8 m.-11 m. lungime i 0 in. 30-0 m.90grosime in diarnetru, find marcap cu cìo-

PSsilvice 01PS

Conditiunile de vinylare se pot vedea laprefectura respectivA.

Amatoril, a cumpéra acest material, sevor presenta In localul acele prefecturi, ladiva me sus fixatA, spre a concura, fiindinsopp si de garantia previlduta prin condi-pun!, care este in sumA de lei 250.

No. 38.099. 1895, Maid 17.

- Se publica spre generala cunoscint&cA, in diva de 23 lunie 1895, orele 11a. rn., se vor vinde prin licitatiune publicaoralit, In localul prefecturel judetulul Mus-cel, 156 stejarl deperisanp, buni pen trulucru i pentru foe, din plidurea Statu-but Ridesci, Intindêndu-se de la prunil luiStanicA, dealul pAna la StAlp, in hotarulDraghiciului , fiind marcall cu ciocanulsilvic -PS118'

Condipunile de vindare se pot vedea laprefectura respectivA.

Arnatoril, a cumpera acest material, sevor presenta In localul acelel prefecturi, ladiva mal sus fixatA, spre a concurs, Insotipfiind $i de garantia prevtidutit prin condi-punT, care este in sumi de lel 1.000.

No. 38.101. 1895, Maiii 17.

-Se publica spre generals cunoscinpcA, in diva de 23 Iunie 1895, orele 11a. m., se vor vinde prin licitapune publicA,orabit, in localul prefecture! judetulul Museel,261 arbori in depericlune, din earl' 265 ste-jar1 si 1 fag, situat in cantonul de la obóre,pe matca vgel Rachierielor pang. in valeaDespel, drept in plaiul monastirel, din pA-durea Statului Ridessi, judetul Muscel.

Acestl arborl sunt marcap cu cIocanulsilvic P S

118Conditiunile de vindare se pot vedea

la prefecture respectivA.Arnatorii, de a cumpéra acest material, se

vor present& in localul acelel prefecturi, la

1328 MONITOR131 OFICIAL20 Maid 1895

dine mai sus fixate, spre a concura, nso-tip find ei de garantia prevaluta prin con-ditiuni, care este in sumi de lei 1.060.

No. 38.103. 1895, Maid 17.

Se publicá spre gencrala cunoseintacet, in diva de 23 Iunie 1895, orele 11a. m., se vor vinde prin licitatiune publichorale, in localul prefecturel judelulul Mus-cel,62 arbori, de esente stejir, In depericiu-ne, din pidurea Statulul Ridesci, intinslan-du-se de la Stalp pane la Códa-Leurdieuluipane in Piscut Pariului, find hotar mueheaPisculul.

Aceeti arbori, fiind buni pentru lucru, suntmarcall cu ciocanul silvic 88.

Conditiunile de vInslare se pot veaea laprefecture respective-

Amatorii, a cumpera acest material, sevor presenta in localul acelei prefecturi, ladiva mal sus fixate, spre a concura,insotillfind ei de garantia prevaduti prin condi-tiuni, care este in sume de lei 600.

No. 38.105. 1895, Maid 17.

Se public& spre generala cunoseintAci, In iva de 23 Iunie 1895, orele 11a. m., se vor vinde prin licitatiune publicAorald, in localul prefecturel judetului Mus-cel, 269 stejari deperisantl, buni de lu-cru i pentru foc, din psdurea Statului Ra-desci, situate In piles de la Oda Wei, Des-peI, spre podul Hartiesci pane la valeaStrimtii i din Oda el prin copacil No. 268ei 262, ei sunt mare all cu ciocanul silvicP S118

Conditiunile de vInsiare se pot vedea laprefecture respective.

Amatoril, a cumpera acest material, sevor presenta In localul acelei prefecturl, ladiva mal sus fixate, spre a concura, tnsoiIfind ei de garantia prevadute prin condi-Vain!, care este in sumat de lei 850.

No. 38.108. 1895, Maid 17.

Se publiee spre generale cunoseintai ce,in diva de 23 Iunie 1895, orele 11 a. in.,se vor vinde prin licitatiune publica orala,in localul prefecturei judetului Muscel, 63arborl, de esentA stejar, deperisanti, din pa-durea Statulul RAdesci, intindêndn-se dindrumul Petrieului pine In partea de pieléredin valea GrAdinei.

Aceetl arbori sunt numerotati cu colórearosie 1-63 i sunt marcati cu ciocanul sil-vie -U.

Conditiunile de vindare se pot vedea laprefecture respective.

Amatoril, a eumpera acest material,se vor presenta in localul acelei prefecturi,la diva mai sus fixate, spre a concura, inso-lit! find ei de garantia preveduta prin con-ditiuni, care este in sumA de lei 390.

No. 38.110. 1895, Maid 17.

Se publice. spre generala cunoseintAca, in diva de 23 Iunie 1895, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatiune publicA orala, In

localul prefecturel judetulul Muscel, 277arbori de esenÇá stejarl, in imam& de 274ei 3 fagi In depericIune, buni pentru foe ei

lueru, din padurea Statului Ridesci, judetulMuscel, situate in partea din Piscu-ChilielerIn sus pane la §ovarnaga-Mice.

Aceeti arbor! sunt numerotati eu colóreroeie cu No. 1-277, ei sunt marcati cuclocanul silvic

Conditiunile de vindare se pot vedea laprefecture respective..

Amatoril, a cumpara acest material, sevor presenta in localul acelei prefeeturl, ladiva mal sus fixate, spre a concura, insotipfind si de garantia preveduta prin condi-tiuni, care este in same de lei 1.960.

No. 38.112. 1895, Maid 17.

Se publica spre generala cunoseinpcia in diva de 23 lunie 1895, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatiune publiciiin localul prefecture! judetulua Musee1,190arbori deperisantl, din cart 188 stejari si 2fagl din pAdurea Statului Realesci, intindên-du-se de la poteca de pielor din Valea-Gre-dine) pine in piscul Chilielor la Hotarul-Davidesci, din judetul Muscel.

Aceeti arbori sunt parte buni de lu-cru pentru dogArie, parte pentru foe i suntmareati cu clocanul silvic ss,

Conditiunile de vinslare se pot vedea laprefecture respective..

Amatoril, a cumpera acest material, sevor presenta in localul acelei prefecturi, ladiva mal sus fixate, spre a concura,fiind ei de garantia prevedute prin condi-tiuni, care este in sumi de lei 1.370.

No. 38.114. 1895, Maid 17.

Se publice spre generala cunoseinte ci,in diva de 30 Iunie 1895, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatiune publicA orale,in localul prefecturel judetului Neamtu, 886arbori, de esente brad, aftati in pedureaStatulul Pipirigu , eantonul Agapienilor, ,din judetul Neamtu.

Aceeti arbori se cornpun din 509 arboriuscati din picióre ei din 377 0441 pe jos,car1 ail 0 m. 10-0 m. 90 in diametrustint marcati cu clocanele silvice Psos .

Conditiunile de vindare se pot vedea laprefecture respective.

Amatoril, a cumpéra acest material, sevor presenta in localul acelei prefecturi, ladiva mai sus fixate, spre a concura, insotitifind ei de garantia prevedutä prin condi-tiuni, care este in sumi de lei 510.

No. 38.087. 1895, Maid 17.

Se publicAspre generala cunoscinta ei,ill diva de 30 Iunie 1895, orele 11 a. ne.,se vor vinde prin lieitatiune publica orali,in localul prefecturei judetuluI Vlaeea ,411/2 stanjeni lemne pentru foc, proven;t1din arbori ruptl de poleif in iarna anulul1893-94, din *urea Statulul Branietea,din judetul Vlaeea, i cu facultatea de a 'Itransforma in cArbuni inteuna din poenilepAdurel.

Conditiunile de Austere se pot vedea laprefecture respective.

Amatoril, a eumpara acest material, sevor presenta in localul acelel prefecturl, ladiva mai sus fixate, spre a concura, insotitifiind ei de garantia prevadutA prin condi-finial, care eate In suma de lei 300.

No. 38.089. 1895, Maid 17.

Se publicA spre generala eunoseinte ci,in qiva de 30 Iunie 1895, orele 11 a, m.,se vor vinde prin licitatiune publicAin localul prefecturei judetulul Vlaeca, 251/2stinjeni lemne din pedurea Statului Sa-dine, din judetul Vlasca.

Gonditiunile de vindare se pot vedea laprefectura respective.

AmatoriI, a cumpera acest material, sevor presenta in localul acelel prefecturala ditia mal sus fixate, spre a concurs, Irmo-pt1 find i de garantia preveduta prin con-ditiuni, care este in surnA de lei 100.

No. 38.091. 1895, Maid 17.

In conformitate cu art. 6 ei 24 din le-gea pentru instrainarea bunurilor Statulul,promulgate prin Monitorul oficial No. 6din 7 Aprilie 1889, se va tine licitatieorald, In localul prefecturei judetulul Tul-cea, In slim de 5 Septembre 1895, orele11 diminéta, pentru vindarea de veci a bu-nului mic, notat mal jos, din oraeul Tulcea.

Supraoferte nu se priimesc.Dupe art. 38 din citata lege, pretul acrs-

tui bun se va respunde de o date, In termende o hula de la data confirmerei publicataprin Monitorul oficial :

0 case, situate pe o intindere ca de 5.588m. p., Ia oraeul Tuleea, strada ElisabetaDamna No. 220; ease se compune din o ca-mere cu o sale, acoperite cu stuf; pe locu-acesta se mal aflA plantata o cantitate de1.050 butuci de vie, 68 poml fructiferl ei 9nefructiferl.

Se invecinesce la Nord cu strada Sabi-nelor i cu locul lui Pavlo Taelischi, la Sudcu strada Elisabeta-Dómna i la Vest cuvatra oraeului Tulcea.

Bunul acesta este Inchiriat lui AndreiGrigore PogonilA cu lei 100 anual.

Garantia provisorie este de lei 200; iarconcurenta va Incepe de la suma de lei 250.

No. 32.662. saw. 1895, Aprilie 27.

In conformitate cu art, 6 i 24 dinlegea pentru InstrAinarea bunurilor Statu-lui, publicate prin Monitorui oficial No. 6din 7 Aprilie 1889, urmand a se vinde deveci bunurile de mal jos, din comuna AI-malAu, plasa Silistra-Noui, judetul Con-stanta, se educe la cunoscinta generala else va tine licitatie public& (ma, in localulprefecturel judetului Constanta, In diva de18 Septembre 1895, orele 11 din di.

Supraoferte nu se priimesc.Dupe art. 38 din citata lege, pretul bu-

nurilor se va réspunde de o date in termende o lung de la data confirmArel publicatiaprin Monitorul oficial:

1) 0 vie sAdita pe terenul Statului in

20 Maiti 1895

anul 1894 de locuitorul Ghit Petru, la lo-ealitatea numita a Arab-Tabia a, pe o In-tindere de 2.383 in. p ; se invecinesce laNo! d (Ai via lui Diacu Giorgiaru, la Est cuvia lul Postagi Ivanciu, la Sud cu terenulStatului si cu via lui Marin Vasile; garantiaprovisorie este de lel 24. Concurenta valncepe de la suma de lei 238.

2) 0 vie sidita pe terenul Statulul Inanul 1894 de locuitorul Marin Vasile, lalocalitatea numita e Arab-Tabiaa, pe o intin-dere de 2.960 m. p ; se invecinesce la Nordcu via Iul Dimitrie Stanef, la Est cu via lulGhita Petru, la Sud si Vest cu terenul Sta-tulul; garantia provisorie este de lel 30.Concurenta va Incepe de la suma de lel 296.

No. 38.050. saw. 1895, Maiil 17.


Directiunea vämilor

Se publica spre canoscinta generala el,In stiva de 31 Mail 1895, se vor vindeprin licitatiune, In localul biuroulul vamalBurdujeni, 19 kgr. 250 gr. nasturl de oscoroz (cu cartelele); 3 kgr. nasturi de si-def (cu cartelele); 800 gr. lantusele de sir-mi de alama simple; 8 kgr. lucrarI de car-ton simple; 3 kgr. 800 gr. talose din tese-turl de Unit cu mötase, mal putin de 20 O/0

MONITORUL OFICIAL 1329

necusute (10 bucap); 500 gr. talose numalde Una, simple, usAre, necusute (7 bucati);120 gr. talose din mötase pura, necusute(2 bucap); 16 kgr. pinzarie de in pentrumad neconfectionata (18 bucall); 1 kgr.800 gr. fete de mash de in cu bumbac, te-sute la colorl, neconfectionate (6 bucat1);2 kgr. 600 gr. fete de masi din teseturl debumbac din fire vöpsite, neconfectionate(9 bucati); 100 gr. ceaprazarie de bumbaccu fire metalice aurite (3 bucati); 250 gr.clorapi de bumbac, impletiti, necusutl, pen-tru copil (21 bucati).

Doritoril urméza a se presents, in divaaratata, la mentionatul biuroti de vama, sprea concurs la licitatie.

No. 32.475. 1895, Maiti 16.

Se publica spre cunoscinta generalaca, In diva de 3 Iunie 1895, se vor vindeprin licitatiune, In localul biuroulul vamalBraila, ducia butóie pesce carat salad greu-tate 455 kgr.

Doritoril urrnézti a se presenta, In divaarAtati, la mentionatul biurod de vama,spre a concurs la licitatiune.

No. 32.752. 1895, Maid 17.

Casieria generala a judet.ului BrailaD-nil Mihail Stanciulescu, defunct, si N.

Balcanschi, fostl arendasl at mosiei Statulul

Bertesci, din acest judet, datorind suma delei 16.079, bani 38, cel inteiti din arendape anul 1864, si cel al duoilea cuma de leI6.119, halal 28, din arena, precum i leI110 din deteriorArl de ecarete ale mosielpe anul 1877.

D. Alexandru Teodorescu, fost arendasal mosiei Iazu-Ciorani si Somesci sad S.:or-taru-No0, datorind StatuluI suma de lei67.497, banl 48, deficit de 30 la au* cal-culat de la data deposedireI pitna la fineleperioduluI de arendare.

Defunctul Costache Stanescu, fost aren-das al mold Latinu-VoinescI, datoi AndStatulul suma de lei 23.813, bani 77, dinarenda acestel moil din periodu11893 98.

D. G. I. Stoenescu, fost arendac al mosieiUlmu-Mohreanu, datorând Statulul sumade lel 56.107 din arenda pe periodul1893 98.

Casieria, In interesul ca Statul sa se pealdespagubi cu surnele aratate mal sus, cenumitil datoresc, rógi pe töte autoritatileadministrative si financiare din térti a cer-ceta cu deamanuntul i scrupulositate daciel salt motenitoril lor posed& veri un felde avere, i, in casul afirmativ, si se punide Indati In urmirire, comunicind i casie-riel despre ori ce descoperire s'ar face re-lativ la acésta.

No. 7.793. 1895, Maid 16.

Casieria generala a judetului PrahovaPersdnele notate In lista de mai jos, delapidand prin falsurl, In calitate de perceptorl al Statului i agentl de urmarire, sumele notate

In dreptul fie-caruia i neavénd In localitate avere, care si se urmirdscit pentru acoperirea datorillor, sunt rugate tóte autoritatile

administrative si financiare a cerceta, i dovedind domiciliul, ori verl un fel de avere mobil& sad imobili a acestor debitori saù mote-

nitorii lor, sA bine-voiascA a comunica acestel casieril spre a se lua mösurile prescrise de legea de urmirire pentru Implinirea sumelor

datorite.

Lisa de sumele delapidate prin falsuri de cdtre perceptoriti fiscal' fi agentii lor, notaiti nominal :

s'eeod

NUMELE DELAPIDATORILORsi

CIRCUMSCRIPTIA UNDE AU FUNCTIONAT

DATA

constat5rel delapidirilor

DEFICITELE EXISTENTE

Statul Jude till Comuna ComerciliCreditulagricol

Economil Total

1 Mihalache Tilnasescu, fost perceptor al circum-scriptiei 1. Petroani . 6 Decembre 1883 . . 371 94 371 94

2 Mihalache Dragulinescu, fost perceptor al cir-cumscriptiel 30 Valea-Cilugareasca . . . . 2 Maiti 1892 . . . . 291 35 226 06 1 51 518 92

3 Vasile L. Popescu, fost agent de urmarire la cir-cumscriptia 30 Bucov 5 Ianuarie 1894 . . . 20 75 19 30 40 05

4 M. L. Popescu, fost perceptor al circumscriptiel30 Bucov 13 lanuarie 1894 . . 168 15 55 04 31 70 1 255 89

5 C. I. Andronescu, fost perceptor al eircumscrip-pet 31 Podeni 23 Maid 1894 . . . . 188 32 188 32

6 Ion lonescu, fost perceptor al circumscriptiel 4Draganesci, In complicitate cu Petre Miri-cescu, agentul sag 21 Iunie 1894, 1 Iulie

1894,19 August 1894 1977 74 881 46 734 2 66 600 4195 86

7 Vasile Georgescu, fost agent al circumscriptiu-nel 4 D.agAnesci 10 Decembre 1894 . 4 40 40 80 5 60

8 Petre Miricescu, fost agent la circumscriptia 4

Draginesci 25 Februarie 1895 . . 1 _ 1

9 Vasile Georgescu, fost agent la circumscriptia4 Draganesci 28 Decembre 1894 . . 23 65 7 52 4 30 35 47

330412174 94 1256 52 1388 10 5 17 188 32 600 5613 05

1330 MONITORUL OFICIAL20 Maid 1895

Casieria generali a judetalluiRemnicu-Sdrat

In base ordinulul D-lul ministru al fi-nancelor No. 78.046 din 17 Noembre 1894,se pune din nog In vindare prinpublicA, atit in localitate, la primAria cornu-net Puesci, cit i In piata oraaulul Rim-nicu-Sgrat, In diva de 25 Maid 1895, dela orele 10 a. rn. ping la 4 p. m., avereanotate mal jos, sechestratA fostulul percep-tor fiscal al circumscrippel 30 Puesci, banSorescu, pentru despAgubirea Statulul desuma de let 4.288, banl 75, plus procen-tele cuvenite, sumg constatati cg a fost inease de fer, furati in neptea de 27-28Septembre 1893, si care se compune din :

1) Una sutg cincI4ec1 hectolitri grid detöenng, recolta anulul 1893 ;

2) Trel-decl stupi cu mlere ;3) Una sutg opt-ded hectolitri porumb,

recolta anulut 1893 ;4) §épte-dect de oI ;5) DuoI cal de trAsurg, din call unul vi-

net i unul la per murg-Inchis ;6) Un docar ;7) 0 bivolitg cu lapte i cu malacul el, ai8) 0 gonitóreAmatoril de a concura se vor present&

in localitaple argtate mal sus ei la orele in-dicate, insopp de garantiile cerute de lege.

No. 6.343. 1895, Mehl 15.

MINISTERUL DE RESBEL

Corpul I de armatdSe face cunoscut spre sciinta amatorilor

cg, in dine de 20 lunie 1895, orele 3 dupeamiadl, se va tine licitape publica prinoferte, de cAtre comisiunea de aprovisionarea furagelor garnisoneI Craiova, in localulcorpulut I de armatg, strada S-tu MinaNo. 14, pentru aprovisionarea cantitAtel de100.000 kilograme oyez, necesar cailor gar-nisonel ping la 1 Septembre 1895.

Caietul de sarcine relativ la acéstA furni-turg se pbte vedea de amatort In kite dilelede lucru, de la orele 8-12 a. m. ai de la3-6 p. m., la corpul de armati (serviciulintendentel).

Doritoril de a concura vor depune, o datAcu oferta sigilatg, i o garantie de 5 Va dinvalórea furniturel.

D-nii concurenp vor avea in vedere dis-positiunile art. 68-79 din legea compta-bilitAtel publice.

No. 2.458. 3 1895, Mehl 16.

Corpul II de armatAPentru aprovisionarea furagelor necesare

garnisonel Bucurescl, ou incepere de la 1Septembre 1895-1 Septembre 1896, aianume:

4.500.000 kgr. fen, 2.000.000 kgr. orz,1.500.000 kgr. oyez, 2.700.000 kgr. paie,se va tine licitape publica, in diva de 6 Iu-nie 1895, orele 2 p. m., de dare cornisiade aprovisionare a furagelor, In localul a-cestul comandament.

Doritoril de a concura, i cart Indepli-

nesc conditiunile cerute de caietul de sar-cine, vor depune ofertele sigilate, insotite degarantil In valóre de 10 la sute din oferti.

Caietul de sarcine, privitor pe east&furniturA, se póte consulta de cal interesapin fie-care di de lucru, de la orele 12-6p. m., In biurourile serviciuluI de inten-dentg ale comandamentulul.

Art. 68-79 din legea cornptabilitAteIpublice se vor aplica In töte dispositiunilelor la acésti licitatie.

No. 89. caae. 1895, Aprilie 5.

Comandamentul divisiel VIII infanterie

Se publicA spre generala cunoscintg ca,In diva de 12 Iulie 1895, orele 2 ai jume-tate p. rn., se va tine licitatie, in localul co-mandamentulul diviiel VIII infanterie dinBotoaant, strada Florilor (case Turtureanu),pentru aprovisionarea manutanteI garniso-nel cu fAina de grill cernutg, necesarg fa-brieatieI pilnel pe timp de un an, de la 30Septembre 1895 pang la 30 Septembre1896, In cantitate aproximativg de 280.000kilograrne.

Licitatia se va tine in conformitate cu le-gea de comptabilitate publicA, prin ofertesigilate insotite de garanpe, in numerarid sagefecte publice, de 10 la sutg din valórea to-tal& a furnitureI.

Supraoferte nu se admit.Modul de predare, calitatea fkinel, cumcele-alte condipunl aunt prevedute in

caietul de sarcine, cart se pot vedea de do-ritorl in cancelaria intendentel divisiel, Intöte dilele de lucru, de la orele 8-12 a. m.

No. 1.698. 1895, Maid 13.

Depositul de furage PitesclLa licitapile tinute In dilele de 27

Aprilie si 12 Maiii 1895 nepresentindu-sedestul concurenti, se educe la cunoscintapublice cg, in diva de 26 Maig 1895, orele10 a. m., se va tine licitatie, In cancelariaregimentulul 9 artilerie, pentru aprovisio-narea furagelor urmitóre :

140.000 kgr. oyez, 240.000 kgr. fen,100.000 kgr. paie.

Tide conditiunile sunt cele prevedute Inpublicatia No. 15, inserati in Monitoruloficial No. 2 din anul curent.

No. 53. 1895, Main' 12.

Pentru aprovisionarea furagelor necesaregarnisonel Prtescl, cu incepere de la I. Sep-tembre 1895 la 1 Septembre 1896, ai a-nume :

Fen 892.000 kgr., oyez 713.000 kgr.,paie 587.000 kgr., se va tine licitatie pu-blicg, in diva de 20 Iunie 1895, orele 10a. m., de citre comisiunea de aprovisionareafuragelor, In cancelaria regimentulni 9 sr-tilerie.

Doritorii de a concura, i cart indeplinescconditiunile cerute de caietul de sarcine,vor depune ofertele sigilate, Insopte de ga-rantiI in valóre de 10 la sutg din ofertg.

Caietul de sarcine privitor pe oast& fur-niturg se póte consulta de eel interesap infie-care i de lucru, de la orele 9 a. m. la

6 p. m., in eancelaria regimentulul 9 a-tilerie.

Art. 68-79 din legea comptabilitAtelpublice se vor aplica In töte disposipunilelor la acéstA licitatie.

Supraoferte nu -se priimesc.No. 63. a 1895, Mehl 17.

Scóla speciali de artilerie l geniii

Scóla speciali de artilerie i genie dincalea Grivitel No. 28 eyelid nevoie de unmaestru potcovar, se publicg spre cunos-cinta generalg cA, in diva de 27 Mehl 1895,orele 10 diminéta, doritoriI de a ocupa acestpost, se pot presenta in cancelaria scblel,in diva i orele sus indicate, Insotip de cer-tificatele ce posed, atit pentru cunóscereaacesteI meserit, cit i pentru purtarea ce

aü avut unde afi mal eervit. Scóla va dapreferinti dintre concurentl aceluia care amat servit deja ca maestru potcovar la unuldin regimentele de artilerie saü de male-rie, &vend certificate in regula, liberate decomandantul regimentulul unde a servit.

No. 734. 3,24. 1895, Maid 14.

Penitenciarul militar TdrgaorIn diva de 15 Iunie 1895, orele 10 di-

minéta, se va tine licitatie, la direcpa peni-tenciarulul militar Term., pentru vinda-rea obiectelor diverse, afar& din serviciii,notate mal jos,ai anurne:

Un strung de lema, un decimal mic, duaróbe de fer, dua felinare de trgsurg, 960cutil de tablii pentru iarbg de puscg, 12butóe de catran, o tablg de fer pentru bu-citgrie, o osie de fer curbit, 370 kgr. tu-chi, 1.557 kgr. fer, diferite (*Mill, 140ciururl cernetóre pen tru iarbg, de la vechiapulbergrie, duoe talpice de sitnil pentru cal,8 brice usate, o perechig förfecl, 5 maainIde tuns, dua cazane de tucid pentru bu-catitrie, o sobi de tucig, o sobg de tablA,duoe tuburl de tablA a 30 cm. in diame-tru, duoe fergstrae, 3 topóre, 16 lopep defer, 32 lopep de lemn, 11 'Adele, 5 tar-nAcópe, 3 sape, 2 röte mid de tucig, 6metri cures de =sing, duoe tave de friptcarne, o fele de forge, duce coourl pentruegret 011ie.

Pentru care se publicg spre cunoscintagenerale a amatorilor.

Concurentil, earl se vor presenta la lici-tape, vor fi insotip ai de garanpile, conformart. 67-68 din legea comptabilitAtel ge-nerale a Statulul.

No. 463. 1895, Maid 12.

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITA.TIUNI

Comisarul de urmirire al ocolului IIdin Bucuresci

Conform a dresel D-luI jude de pace Bucu-reset No. 2 cu No. 4.743, se va vinde prin li-citatiune, in dine de 24 Mehl 1895, avereamobilA, compusg din mobilier pentru casg,urrniritg de la D. lonas Leichter in base

20 Maid 1895 MONITORUL OFICI1L 1331

axle de judecate No. 790 din 1895, pen-tru despegubirea D-luI Posen Leichter.

VIndarea se va efectua In localitate,strada Bateriilor, Incepénd la orele legale.

No. 1.619. 1895, Maid 17.

-Conform adresel D-luI jude de pace Bu-curesel No. 2, cu No. 4.744, se va vinde prinlicitatiune, in diva de 24 Mait 1895, avereacornpuse din edecuri pentru privilie i stofeberbetesci, urmárite de la D. Ionas Leich-ter in base certei de judecate No. 791 din1895, pentru despegubirea D-lui HuneLeicht er.

Vindarea se va efectua in localitate,strada Cimpineanu No. 19, incepénd laorele legale.

No. 1.624. 1895, Maid 17.

Comisarul de urmárire al ocolului IIIdin Bucuresci

Se publice spre cunoscinta generala elD. jude de pace Bucuresci No. 3, prinadresa cu No. 2.874 din 1895, a fixat Our*de 25 Maid 1895 a InchiriereI cu licitatiepublica a imobilului din strada PeunilorNo. 13, proprietatea D-luI Anghel AntonMenke, compusi numal din patru camerecu duoe antreuri i o buceterie, urmeritespre despagubirea D-lui M. Georgescu desumele ce are a priimi in base eirtel dejudecatä cu No. 1.778 din 1892, a aceleljudecitorii, confirmate prin sentinta tribu-naluluI Ilfov, seep comerciali, cu No. 1.568din 1892, ei urmárirea validate prin carteacu No. 1.723 din 1894, cu titlul executorid.

Licitatia se va efectua In pretoriul jude-citorieI respective din strada §tirbeid-Vodd,incepend de la orele legale.

No. 1.456. 1895, Maid 16.

-Se publicé spre cunoseinta generale cáD. jude de pace Bucuresel No. 3, prin adresaNo. 3.139 din 1895, a fixat diva de 29Maid 1895 a vindarel cu licitaie publicape pieta S-ta Vineri, hale vechiturilor, aaverei mobile a D-lui N. Lucescu, din stradaEmigratu No. 7, compusä din mai multeobiecte de case, urmérité spre despagubireaD-lui N. Ruqeseu de sumele ce are a priimipentru chirie, In basa certilor de judecatécu No. 679 ei 811 din 1895, ale aceleI ju-decetoriI, investite cu titlul executorid.

Licitatia se va lncepe de la orele legale.No. 1.464. 1895, Maid 16.

CITATIUNI

Curtea cu jurati din judetul IlfovD. Marin Angelescu, fost cu domiciliul

In comuna Dudeeci-Cioplea, iar acum ne-cunoseut, este invitat a veni la curte Indiem de 1 Iunie 1895, orele 10 diminéta, eaaeusat pentru omor; cunoscênd eä nefiindurmitor se va judeca In lipse, conformlegei.

No. 908. 1895, Maid 17.

--D. Nicu Negrescu, fost domiciliat instrada Vestei No. 15, adi necunoscut, esteinvitat a veni la curte in diva de 2 Iunie1895, orele 10 diminéta, ca acusat pen-tru calomnie prin presa ; cunoscend eft

nefiind urneetor se va judeca in lipsa,conform legef.

No. 951. 1895, Maid 17.

-D. lern Milafreseu, fost dorniciliat instrada Vestel No. 15, adi necunoscut, esteinvitat a veni la curte in dine de 2 Iunie1895, orele 10 dimineta, ea acusat pen-tru calomnie prin prese; cunoscénd ce r e-fiind urmator se va judeca In lipsi, con-form legee

No. 953. 1895, Maid 17.

Curtea de apel din Bucuresci, sectia ID. I. S. Naumescu, fost eu domiciliul in

Ploesci, strada Ulieru No. 210, iar acumnecunoscut, se vestesce prin acesta, unasingura citatie, ca, la 26 Maid 1895, orele10 i jumetate diminéta, se vine a se inféliaaca inculpat, pregatii eu trite actele nece-sere; cunoseend ce la cas de nevenire pro-cesul se va resolve In lipsa, conform legeT.

No. 5.621. 1895, Maid 17.

- D. Barbu Robert, fost cu domiciliulIn strada §tirbeiii-Vode No. 51, iar acumnecunoseut, se vestesce prin acésta, unasingura citatie, ea, la 6 Octombre 1895, orele10 ai jumétate diminéta, se vine a se infetieaea inculpant, pregétit cu tóte actele nece-sere; cunoseend cé la cas de nevenire pro-cesul se va resolve tu lipsä, conform legel.

No. 5.627. 1895, Maid 17.

-D-na Sofia Fleisch, fostit cu domiciliulin strada §tirbeid-Vodá No. 51, iar acumnecunoscut, se vestesce prin acesta, unasingure eitatie, ca, la 6 Octombre 1895,orele 10 ei jumdtate diminéta, se vine a seInfitiea ca inculpate, pregetite cu töte acteleneeesare; cunoscénd ei la cas de nevenireprocesul se va resolve in lipsä, conformlegel.

No. 5.628. 1895, Maid 17.

Curtea de apel din Bucuresci, sectia HD. Gheorghe §erban, fost cu domiciliul

in strada Bonaparte, iar acum necunoscut,se vestesce prin acésta, una i singure cite-tie, ea, la 27 Octombre 1895, orele 10 si ju-metate diminéta, se vine a se 1nfätisa eainculpat pentru furt, pregatit cu bete actelenecesare; eunoscênd cit la cas de nevenireprocesul se va resolve in lipsa, conformart. 182 din procedure codului penal.

No. 5.407. 1895, Maid 16.

Judecetoria de pace Cernica,judetul Ilfov

D. Ion Niculesau, cu domiciliul n ecunos-cut, este citat la acestä judecattorie in divade 23 Maid 1895, orele 10 diminéta, eainculpat; contrarid se va judeca in Epee.

No. 1.604.

-D. Constantin I. Dumitrescu, cu domi-ciliul necunoscut, este citat la vestal jude-catorie in sliva de 23 Maid 1895, orele '10dirninéta, ea inculpat ; contrarid se vadeca in NAIL

No. 1.614.

D. Nicula e Petrescu, cu domiciliul ne-eunoscut, este citat la aceste judecetorie inOhm de 23 Maid 1895, orele 10 diminéta,ca inculpat; contrarid se va judeca In lipsa.

No. 1.615.

Judecátoria de pace Ploesci No.D-na Efrosina Zisu, din Ploesai, iar scum

cu domiciliul necunescut, este citata ea, Indiva de 23 Maid 1895, orele 10 diminéta,se vine la acéste judecétorie spre a fi cer-cetatit ea contravenienta; nefiind urmitórese vor face cele legale.

No. 5.008. 1895, Maid 15.

D-na Line Gheorghe Bucétaru, dinPloescI, iar acurn cu dorreciliul necunoscut,este eitata ca, in diva de 23 Maid 1895,orele 10 diminéta, se vine la acésti jude-cétorie ca contraveniente; nefiind urmätórese vor face cele legale.

No. 5.009. 1895, Maid 15.

D-na Ancuta Niculae, servitóre, dinPloesci, S-tu Spiridon, iar acum cu domici-liul necunoscut, este eitata ea, in dim de 21Iunie 1895, orele 10 diminéta, se vine laeast& judecatorie ca contravenientä la le-gea servitorilor; nefiind urmátóre se vorface cele legale.

No. 5.047. '1895, Maid 15.

Judeatoria de pace Rosiori-de-Vede,judetul Teleorman

D. Ión G. Andrian, din comuna Breila, secitézé prin acésta ca, in dim de 25 Maid1895, orele 10 diminéta, se se presinte laaceste judecitorie ea inculpat; cunoscéndce. la cas de nevenire se va procede conformlegel.

No. 6.234. 1895, Maid.

Judecátoria de pace Uzunu,plasa CAlugäreni, judetul Vlasca

D. Dute Udrea, cu domiciliul necunos-cut, este chiámat la acéste judecetorie Indiva de 29 Maid 1895, orele 10 diminéta,sere a se cerceta ea martor pentru insulta;avênd In vedere ce de nu va fi urmitor seva procede in lipsa, conform legeI.

No. 3.969. 1895, Maid 15.

D. Neagu Gardistu, cu domiciliul ne-cunoscut, este chiemat la acestä judecato-rie In diva de 29 Maid 1895, orele '10 di-minéta, ca martor pentru insulte; avénd invedere ca de nu va fi urmétor se va pro-cede in lipsa, conform legel.

No. 3.970. 1895, Maid '15.

1332 MONITORUL OFICILL 20 Maid 1895

Tribunalul ArgesConform cerere facuti de D. P. D.

Mueetescu se ateste ce pentru comer-ciul de coloriale i betiturï spirtuóse ceexercite In comuna Pitesel, strada §tirbeid -Vocla No. 114 ei 116, s'a Inscris firma sala No. 582 ei 575 din 1893

No. 21.902. 1893, Septembre 6,

Tribunalul VlaecaSe ateste ca D. A. Mitrani 'el a inscris

firma sa la acest tribunal in registrul res-pectiv, sub No. 2.271 din 5 Maid 1895,pentru o case de zerefie i comerciul de ce-reele ce voesce a intreprinde in obórele a-cestul oraa, prin procuratorul sed, A. Bem-beset.

No. 14.538. 1895, Maid' 5.

CONTRACT DE ASOCIATIE

Litre Stefan V. Nenitescu i Hera lambS. Neniteseu, domiciliaì in Galati, stradaLine No. 11, s'at convenit :

1) S'a format presentul contract de aso-ciatie, in nurne colectiv, pentru continuareanegotului de merfuri manufacturate en de-talid ei en gros;

2) Societatea va continua sub denumireaaNenitescu & Fula;

3) Sediul societatel este in strada Por-tutu! No.. . .;

4) Durata societáte este pe 10 anl,cepend de la 1 Ianuarie 1895;

5) Capitalul social, !bat soeietatel, este delel 290.000, din carl: Stefan V. Neniteseuare lei 215.000, iar Haralamb S. Neni-tescu lei 75.000;

6) Beneficiile ca i perderile se reparti-shä egal intre asociap;

7) Semnetura firmel sociale apartine am-bitor asociatI, dar numal pentru afacerilecart se raportéze la acéste firma;

8) L fie-care 31 Decembre se face in-chiderea compturilor;

9) Sumele retrase pentru trebuinteleasoeia !Roe se tree in compturile lor res-pective;

10) La expirarea termenule de 10 ani,lichidarea se va face de cetre H. S. Neni-tescu, ca semn de absoluteincredere pentru buns conducere a a face-rilor firme;

11) Fondarea altor stabilimente comer-ciale este permisa, dar a nu se intrebuintanumele firmel actuate pentru afaceri ex-clusive ale until a sociat;

12) Flicendu-se lichidatie generate, aso-ciatul H. S. Nenitescu este indrituit a pas-tra pe same sa tot activul i pasivul actuatefirme ei a achita partea asociatulul St. V.Nenitescu, die un sfert anual, din an inan, numal dupe ce creantele debitóre vor fisoldate i cu 5 la sute pe an dobencli;

13) Dace asociatul H. S. Nenitescu nu vavoi a usa de cele coprinse in art. 12, pen-tru facerea lichiderel, D-sa este indrituit calichidator al asociatie;

14) Presentul act se va investi cu for-mete legate.

Nenifescu & Fiu.

RomâniaGrefa tribunatulu Covurtuiú, sectia ISubscrisul grefier constat el copia pre-

aentului contract de asociatiune s'a depusde firma Nenitescu & Fiu, cu petitiunea In-registrate la No. 6.984 din 1895, ei con-form ordonantel preeedintiale din 8 Maid1895, s'a trecut in registrul de ordine laNo. 489, cel de transcriptiunT la No. 491,

cel de societaiti la No. 107 din 1895,ataqindu-se lucrerile la dosarul No. 1.068din 1895; iar presentul extract se va pu-blica in Monitorul oficial.

p. Grefier, M. Calinescu.

Extract din contractul de asociatiune, incheiat in-tre fratil Rosenfeld, autentificat de tribunalulRoman, sub No. 380 din 1895:

1) 0 asociatiune In nume colectiv esteIncheiate lntre Moise Rosenfeld ei FailisRosen feld ;

2) Firma sociali este Fratil Rosenfeld.,iar sediul societitel este fixat in stabilimen-tut el din urbea Roman;

3) Ambit asociati alt semneture sociale;4) Obiectul societete este intreprinderea

comerciulut de manufacture i cereale;5) Capitalul depus in asociatie, incheiat,

este de ate lel 200.000 fie-care, consistindin valórea merfel de manufacture i mobi-liar elate In stabilimentul din Roman ,sad ! ei alte avere mobiliari; idem In duceimobile ce asociatil posed& In acesti urbe;evaluarea acestel averi s'a fecut de asocialidupe inventariul transcris in condica res-pective.

Osabit de acest capital me intri In to-värItaie i beneficiile realisate din operatiiiefacute in urma inventariului din urine, ei

care se va determine prin inventariul dintuna viitóre fulie a. c.;

4) Beneficiile neto se vor imperti ei pa-guba se va suporta in portiunt egale intreasociati;

7) Societatea fiind constituite pentruterrnenut de cincl an!, cu incepere de la 5Maid 1895, va inceta la asemenea eh eiluni a unite 1900.

Certificim ce acest extract este conformactului constitutiv socialite nóstre.

Fratii, Rosenfeld.

RomaniaGrefa tribunalului Roman

In con formitatea art. 91 din codul co-mercial, ei art. 5 ai 10 din regulamentulacelul cod se visleza presentul extract, findIntocmal dupe original, spre a se publicaIn Monitorul oficial.

(Urméze semnatura grefierulut).No. 6.786. 1895, Maid 15.

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Prefectura judqului RadiiServiciul judetian

4iva de 5 lunie 1895, orele 3 p. rn.,urmezi a se tine licitatie publica orate., pen-tru darea In antreprisi a aprovisionirei al0

kgr. bisulfat de chinina, necesare serviciu-lul sanitar judetian, din carl :

5 kgr. impirtite In pachete de ate 0,50centigrame fie-care, ei

5 kgr. in pachete de cite 0,25 centi-grame.

Garantia provisorie este de 4 la Rite, innumerarid saf efecte.

Garantia definitive este de 6 la sute asu-pra valorel antreprisel.

Conditiunile antreprisel se pot vedea inor! ce i lucratóre, In grefa serviciule ju-detian al aceste prefecturl.

Licitatiunea va avea loc In sale prefec-ture! Bead.

No. 2.211. 1895, Maid 15,

Prefectura judetului BuzöüServiciul judetian

In Oiva de 2 Iunie 1895, orele 2 p.este fiat a se tine licitatie cu oferte sigi-late, in cancelaria serviciutul judetian alprefecture!, pentru darea in antreprisi aconstructiunel until local de scat in co-muna rurali Padina, din plasa Cimpu,acest judet, in valóre, de pe devis, de lel28.000.

Amatoril vor Ina cunoscinte de textulart. 68-79 din legea asupra comptabili-

publice.Garantia provisorie va fi de 4 la sae,

iar cea definitive de 6 la Bute'.Proiectele, devisul i caietele de insirci-

ner! ale acestei lucrerl se pot vedea deamatorl in or! ce Oi de lucru, in cancelariaserviciulut judetian al prefecture!, pane laorele 4 p.

Se publice despre /taste spre cunoscintaamatorilor de a con eura.

No. 2.495. 1895, Maid 15.

Prefecture judeOlui IalomitaIn (line de 27 Iunie 1895, se va tine li-

citatiune publice la acésti prefecture, pen-tru darea in intreprindere a construire!unui castel pentru sustinerea reservoarelorde ape de la spitalul judaian din Cilltrae.

Valórea lucriret, de pe devis, este de le!3.658, banl 80.

Licitatia se va tine cu oferte sigilate, earlvor fi Insotite de o garantie provisorie de 4tel la state din valórea devisulul, In flume-rariii sad efecte publice garantate de Stat.

Supraoferte nu se priimesc.Devisul i conditiunile aceste! lucrerl, se

pot vedea In tóte iilele i orele de lucrula prefecture, serviciul judetian.

Dispositiunite art. 68 79 din legea a-supra comptabilitete! publice Bunt oblige-toril pentru tinerea

No. 1.856. 1895, Maid 13.

In Ohm de 29 lulie 1895 se va tineliciiatiune publici la acéste prefecture, pen-tru darea in intreprindere a aprovisionereurinetórelor =fiat1 de pietrie , necesarjudetulul pentru censtruirea eoselelor sale:

2.200 metri cubici in statia Lehliu;1.200 « a a a Ghimpatl;2.500 e a a a Dalga.Licitatia se va tine_cu oferte sigilate, carl

20 Maid (895 MOXITORM, OkICIAL 1333

vor fi insotite de o garantie provisorie de2.70010, In numerariii saü efecte publicegarantate de Stat.

Supraoferte nu se priimesc.Condrtiunile acestel Intreprinderi se pot

vedea, in tóte i1eIe i orele de lucru, laprefectud, serviciul judetian.

Dispositiunile art. 68-79 din legea a-supra comptabilitatel publice sun t obliga-toril pentru tinerea Del-Lapel.

No. 1.851. 1895, Maid 13.

Prefectura judetulul IlfovServiciul judefian

Se public& spre generala cunoscint&ca, In diva de 9 Iunie 1895, orele 3 p. m.,se va tine licitatie, in pretoriul prefecture]Ilfov, situat In strada Ilfov No. 5, prin ofertesigilate, car] se vor priimi pia la acele ore,pentru darea in antrepris& a reparatiunilornecesare cantónelor de pe soséua judetian&BucurescI-Térgoviste, care lucrare este, depe devis, de Id 403, bani 90.

Amatoril pot vedea devisul in or] ce dide lucru, In cancelaria prefecture], serviciuladministratiel judetiane, de la orele 10 a. m.pin& la orele 4 p. m.

Concurentil, pentru a putea fi admial latrebue a depune, o data cu ofer-

tele D-lor, i garantia provisorie de 5 la suta,In efecte garantate de Stat sad In nume-rarid,presentind recepisa cases de depuner]si con semnatiun I.

Dispositiunile art. 68-79 din legea comp-tabilitatei generale a Statului vor fi apli-cabile la /Last& licitatie.

No. 3.263. 1895, Maid 17.

Se publid spre generala cunoscint&ei, in sliva de 20 Iunie 1895, orele 3 p. m.,se va tine o non& licitatie, in pretoriul pre-fecture] Ilfov, situat In strada Ilfov No. 5,prin oferte sigilate, earl se vor priimi pinala acele ore, pentru darea In antreprisa aaprovisionirel unel cantitati de 4.257,784m. c. pietria, necesar soselei vicinale Bucu-read - Bdrcen] -Dobrenl, sectia Vaciresci-Berceni, k ilometrul 5+723,75 11 + 200,in valóre de 10 40.874, bans 73, ei infiin-larea a 26 pietre kilometrice pe aceeaalsosea, de la kilometrul 6-31, In valóre delei 1.027, banI,52, sad In total, de pe devise,este de lei 41.902, ban! 25.

Amatoril pot vedea proiectul In ori cedi de lucru, in cancelaria prefecturel, servi-niul administratid judetiane, de la orele 10a. m. pin& la orele 4 p. m.

Concurentil, pentru a putea fi adrnial latrebue a depune, o datA cu ofer-

tele D-lor, i garantia provisorie de 5 laanti, in efecte garantate de Stat sad In nu-merariti, presentind recepisa easel de depu-neri i consemnatiuni.

Dispositiunile art. 63 79 din legeacomptabilita40 generale a Statului vor fiaplicabile la acést& licitaliune.

Conditiunile vor fi acelea ale onor. mi-nister al lucdrilor publice, cu derogare dela art. 17 din conditiunile speciale ci ju-

detul nu acordi niel un premiti chiar dadpietrisul se va aduce Inainte de termenulcontractat.

No. 3.265. 1895, Maid 17.

Se public& spre generala cunoscinA ett,in sliva de 30 Iunie 1895, orele 3 p. m., seva tine licitatie, In pretoriul prefecture] Ilfov,situat In strada Ilfov No. 5, prin oferte si-gilate, carI se vor priimi pin& la acele ore,pentru darea In antreprisi a construirel a3 epiurl pentru apArarea malului sting alriulul Ares, In dreptul citunului Mitro-polia, interiorul comunel Darasci, plasa Sa-bar, acest judet, earl lucrArl sunt, de pedevis, de lei 5.918, banI 49.

Amatoril pot vedea proiectele In orI ce dide lucru, in cancelaria prefeeturel, serviciuladministratiei judetiane, de la orele 10a. m. pin& la orele 4 p. m.

Concurentil, pentru a putea fi admii latrebue a depune, o dati cu ofer-

tele D-lor, i garantia provisorie de 5 la sutal,In efecte garantate de Stat sad In nume-rarid, presentind recepisa easel de depunerl

consemnatiunt.Dispositiunile art. 68-79 din legea

comptabiditateI generale a Statului vor fiaplicabile la Rasta. licitatie.

No. 3.261. 1895, Maid 17.

Prefectura judetului. PrahovaServiciul judefian

In diva de 31 Maiii 1895, orele 2 p. m.,s'a deeis a se tine licitatie publica, In loca-lul acestel administratiuni, pentru darea Inantrepris& a procurirel urmAtórelor efectede imbradminte i Incältáminte necesareelevilor scélei de meserii a acestul judet,anume :

1. Mare tinuta50 tunic], 50 perechl pantaloni, 50 man-

tale, 50 legaturl negre, 50 caschete postavgros, colére albastr&-deschisa.

2. Mica finuta30 vestdne (sac), 30 perechl pantalon],

30 bonete postav colóre sed.

.9. Costume de varii50 bluze, 50 perechi pantaloni, 50 cas-

chete pima albastri.

4. Incalfaminte50 perechl pantofl.Se public& de acésta spre generala cu-

noseinta a arnatorilor ca, in aratata i iore, s& se presinte la concurentii Insoliti decuvenitele garantii provisori], in numeraridsad efecte publice.

Conditiunile acestel antreprise, caeeantiliónele In conformitatea drora ur-mézi a se face confectiunea, se pot vedeaIn or] ce di si ore de lucru, in cancelariaprefecture!.

No. 2.726.

Primaria CaracalLa 12 Iulie 1895, orele 10 a. m., fiind

a se sine licitatiune orali, In sala acestel

pentru arendarea a parte din do-meniul arabil al comunel, basa:

500 pogeme in mahalaua Boldu, 310 po-góne in mahalaua S-tu Mcolae, 440 po-genie in mahalaua Tergu-de-Afara si 400pogeme in mahalaua Protoseni;

Se publica despre acesta spre cunoscintagenera% a amatorilor, cu deslOre ea aren-darea se face pe termen de 5 sail 3 an!completl, de la 23 Aprilie 1896, In condi-tiunile ce se pot vedea in orl ce di, la can-celaria primarieT, i prin indeplinirea celorprevédute de art. 68-79 din legea comp-tabilititel generale.

No. 2.530. 1895, Maid 15.

Primaria PloesciIn diva de 17 Iunie 1895 urmind a se

tine licitatiune publicA, cu oferte sigilate,pentru dare& In intreprindere a construi-rei mud local pentru scéla No. 5 de fete;

Se publica spre cunoscinta generala caamatorii, cari vor dori si ia In antreprisa lu-crarea, sa bine-voiascA a se presenta la pri-mArie, in mentionata di, orele 3 p. m., sprea concura la licitatiune, Insoliti de garantiiin valére de le 3.000.

Planul i devisul luerarel se pot vedea deamatori In or! ce di de lucru, In cancelariaserviciulul technic al comund.

Dispositiunile art. 68-79 din legeacomptabilitatei publice sunt obligatoril pen-tru tin erea licitatiunel.

No. 3.678. 3,54 1895, Maid 15.

In diva de 17 Iunie 1895 urmind ase tine licitatiune publicá, cu oferte sigilate,pentru darea In Intreprindere a construi-re! until local pentru scóla de baetI No. 5;

Se public& spre cunoscin la generala caamatori], cari vor voi sA ia in Intreprinderelucrarea, sA bine-voiascA a se presenta laprimarie, in mentionata di, orele 3 p. m.,spre a concurs la licitatiune, insoliti de ga-rantil In valóre de lei 3.000.

Planul i devisul lucrAre se pot vedeade amatorI In orl ce di de lucru, In cance-Ionia serviciulul technic al comunel.

Dispositiunile art. 66-79 din legeacomptabilitatel publice sunt obligatoril pen-tru tinerea

No. 3.679. 3,50 1895, Maid 15.

In sliva de 17 lunie 1895 urmind ase tine licitatiune publica, cu ofertepentru darea In Intreprindere a construi-rei until local pentru scat de fete No. 2;

Se public& spre cunoseinta general& caamatoril, car! vor voi si ia In antreprisa lu-crarea, sA bine-voiasca a se presenta la pri-marie, In mentionata di, orele 3 p. m., sprea concura la licitatiune, Insoliti de garantilin valóre de le! 3.000.

Planul i devisul lucrird se pot vedeade amator] in or! ce di de lucru, In came-lark serviciulu] technic al comune].

Dispositiunile art. 68-79 din legeacomptabilitatel publice aunt obligatorii pen-tru tinerea

No. 3.680. 3,4 1895, Maid 15.

1334 MONITORUL OFICIAL 20 4ai11 1895

ANUNCIURI PARTICULARE

Epitropia spitalului Brâncovenesc §i aS-tei biserici Domnita Map

Se face cunoscut amatorilor ca, In (boa de2 Iunie 1895, orele 11 a. m., se va tinecitatie publica. In cancelaria administratieIpentru arendarea pe un period de 8 ens,incepénd de la 23 Aprilie 1895 pana la 23Aprilie 1903, a urmatérelor moail :

Résturnati, din judetul Buzëd, comunaMihailesci; garantia provisorie lei 9.000 ;

Crovul, din judetul Dâmbovita, comunaCrovul; garantia provisorie lel 6.500 ;

Cola, din judetul I! fov, comuna Leordeni;garantia provisorie lel 17.000 ;

Fundeni, din judetul Prahova, comunaMagurele; garantia provisorie leI 2.000.

Con ditiunile cu earl se arendéza se potvedea In töte dilele de lucru, de la orele9-2 a. M.

Concureng pentru a putea lua parte laurméza a depune garantia ce se

area pentru fie-care mosie, in numerarigsad efecte garantate de Stat.

No. 349. 3,54. 1895, Maig 17.

Ftte cunoscut ci revoc procura legalisatáde primiria comunei Baseni sub No. 355

din 11 Iunie 1893, ce am dat'o D-lul GhitiParaschivescu, advocat, pentru daraverilemele din comuna Costesci i Baseni, jude-till Area, i prin urmare D-lui nu va malfi In drept a lucre in numele mat.

Christian Protopopescu, strada LipscanlNo. 17.

Bucurescl, 1895, Will 18.

Ta, publicatia facuti de D. Vasile Michail,din calea Dudesel No. 70, inserata In

Monitorul oficial de la 17 Maig a. c., rés-pundem ca nu prin asemenea midlóce sepOte cine-va map de datoriile sale.

Nol am luat deja mésuri judiciare con-tra D-sale i tinem la dispositia publicululregistrele nöstre comerciale.

I. Theodor & S. Michailescu.

Epitropia spitalului Brâncovenesc §i aS-tei biserici Domnita Bala§a

Se face cunoscut amatorilor ca., in diva de3 lunie 1895, orele 11 a. na., se va tine li-eitatie publica, in cancelaria administratiel,cu oferte sigilate, pentru construirea, lamoaia Mitasaru, a unel case de economil, aunul grajd pentru 4 cal, eu aopron, i unadaos la conacul existent, conform planu-rilor i deviselor. Valdrea totala a lucrirelse urea la sums de lei 9.130, banl 80.

Conditiunile se pot vedea la cancelarieIn tóte dilele de lucru, de la orele 9 pang,la 12 din di (serviciul technic).

Concurentit, pentru a putea lua parte laIicitatie, trebue sa fie Insotill de o garantieprovisorie de lei 500, in numerarid sagefeete garantate de Stat.

No. 350. 454. 1895, Maid 17. I

PROCURÀ

Subscrisul, N. Chrissoveloni, bancher, do-miciliat in Bucurescl, strada Lipscani No. 17,numesc prin acésta colectivl mandatarl aimel pe D-niI Nicolas Em. Kalergi, I. I. Ma-noach ai Rafael L. Bally, cu dispositiuneformala ca numal semnaturile a duol din-tre &nail mé vor putea obliga, autori-sez se gireze ai se administreze, tat in modpasiv, cat i in mod activ, töte afacerile easelmele de comercid, de bancit i comision, sta-bilita in Bucuresci, strada Lipscanl No. 17,sub numele med propriii N. Chrissoveloni.

In consecinta, num4il mandatarl, sem-nand in mod ma) sus indicat,

p. p. colectiva N. Chrissoveloni.D. N. E. Kalergi cu D. I. I. Manoach.

N. E. Kalergi a a R.. L. Billy.a I. I. Manoach a a R. L. Bally, vor

face tóte operatiunile mele de comercig; vorsubscrie orl ce bilete la ordin, efecte de co-mercill i alte angagiamente; vor trageaccepta orl ce tratg i polite; vor semna orlce girurl i avale; vor priimi plál i incheiaorl ce compturi curente i altele ; vor semnaort ce mandate ale easelor publice, institutde band., easel de depunerl, consemnaliunl

economil, bancheri sail persóna ; vorsemna corespondenta ; vor priimi ori cesoma' de banl sub ori ce titlu, pentru carevor da chitanta de descircare; vor consimtila orl ce desistare i radiare cu sad fillpieta.

In cas de faliment din partea debitorilorvor lua parte la tóte adunärile i deliberi-rile creditorilor; vor lua parte la numiri deori ce sindici; vor verifica, admite sat con-testa orl ce titian s'ar produce; vor pre-senta pe acele ale mele pe cart le vor afir-ma de sincere i veritabile; vor participasemna ori ce concordate, acte de unirl, anai-närl de termene de plati ; vor face orl ceremise; vor acctepta orl ce cesiune, trans-porturlolelegatiunl i abandontiri de bu-null mobile ai imobile ; vor consimti si vorconcura la vindarea acestor bunurI, prii-mind orl ce parte sag dividende 'mi s'arcuveni.

Pentru orl ee fel de contestatiuni vorexercita tóte actiunile i urmitrile necesare,0, in consecinta, vor cita i compare pentrumine si In numele meg inaintea oei carelinstanyi judecitorescl, precum jude de ocol,tribunal, curte de apel, curte de casatie ;vor priimi citatiunl i ori ce fel de acte deprocedura ; vor lua cunoscinta de termenece se vor fixa de judecata; vor priimi copiide pe hotitririle ce se vor prononta contrasag In favorul meg; vor face opositil, ape-lurI, contestatil, cererl de revisuiri i de re-,curs in casatiunl ; vor trata, transige ai facecompromis ; vor ridica ori ce fel de excep-poi)", fie de forma, fie de fond ; vor cerepriimi comunicarI de pe orl ce acte se vorinfatiaa; vor propune ori ce fel de chiimirlIn garantie; vor propune i réspunde In nu-mele meg la orl ce fel de interogatorig; vordeferi i referi juriminte decisoril dupeapreciarea lor 0 dupe cas; vor pune In exe-

cutare orl ce decisiunl sag hotaeirl In fa-vorul mefi, urmirind pe debitorii mei Inaverea mobili sag imobilfi, puténd ca si dea

altel perséne puterl speciale de repre-sentare inaintea autorititilor judecatoresci;vor face pentru mine alegere de domiciliti;vor semna orl ce acte, i In general vor facetotul ce vor crede util i necesar interese-lor mele.

Pentru care am dat presenta procuraastadl, la 8 (20) Maki 1895, in Bucurescl.

N. Chrissoveloni, bancher, strada Lip-scant No. 17.

Gref a tribunalului Nov, secliacomerciala

Acéstä procura, In copie, s'a trecut Inregistrul de ordine la No. 1.306 din 1895,in diva de 18 Maig 1895, ai s'a transcrisIn condica de transcriptiunl la acelaai nu-mer din aceerial di, iar actele s'ad ataaat ladosarul No. 1.267 din 1895.

p. Grefier, A. S. Caragoni.

DECLARATIE

Prin care facem cunoscut cit s'a perdut co-pia de contract eu No. 36.216 din 6 Martie1895, prin care se constati ca. s'a luat cuimprumut de D-na Elisa Deleanu, de laBanca Nationali a Româniel, lel 500, ai s'adepus ea garantie lel 1.000, rentä amorti-bilá 40/0 din 1890, cu cuponul Iulie 1895.

Ori cine va ¡Iasi acea copie o va consi-dera ca o !Artie albi i fárá nicl o valóre.

Moatenitoril defunctel Elisa Deleanu,Anastasia Cociu, G. Sc. Geanoli.

-ne arendat móra de pe moaia Magurelele-Otteteleaeanu, pe apa Sabaru, in apro-

pare de o orá de Capitala, cu incepere de la£6 Octombre 1895.

Móra se compune din duoil comparti-mente: una de zid cu trel róte i trel pietre,avênd duoé octal In intru cu un pod debucate; iar cel-alt de scandurl, cu duoiS róte

oConditiunile de arendare se pot vedea

In fie-care di la cancelaria Academiei Ro-mane, calea Victoriel No. 135, intre orele2-6 p. m. 3,34.

Anastase A. Filitis, fac cunoscut tu-tulor celor interesatl ca, in viitor luit

vor adresa ori ce citatiunl la advocatul med,D. Alexandru Vericeanu, in Bucuresci, ca-lea Cilitrasilor No. 41, unde 'inl aleg domi-ciliul met.

Anastase A. Filitis.


Casa de depuneri, consemnallunieconomie

Se aduce la cunoscinta generaläca.', din causa lucrarilor de recoil-structiune a localulul, biurourilecasei de depuneri, consemnatiunieconomie se vor strämuta precumurrnéza :

Casieria easel de depuneri in pa-latul Bäncei Nationale.

20 Maid 1895 NIOIsIITORUL OFICIAL 135

Administratiunea easel in etagiulsus al caselor Zerlendi, din strada

Smardan.Casa de economie in aceea§i cash'

Zerlendi. Intrarea prin curte.In aceste locale va functiona casa

cu incepere de la 1 Iunie 1895.Cu incepere de la 24 Maiii pând

la 1 Iunie casa va fi cu desevigireinchisd.

Consemndrile urgente se vor prii-mi, pe timpul cat casa va fi inchisd,in Capita Id, la casieria generald deIlfov. P141 i restituirl de efecte oricupóne nu se vor face de loc in a-cest interval.

Sunt, dar, rugati: autoriatile pu-Nice i particularil a lua notA deacéstä insciintare §i a nu adresa ca-seï niel o cerere de a§a naturä intermenul sus indicat.

Asemenea se mai incunosciintézdcei interesati cd, din causa spatiu-lui restrins de care casa dispune,nu se va priimi spre conservare niciun pachet cu dimensiuni mai marl'de cat cele prescrise prin art. 6 dinregulament , adied 50 centimetricubI, nici se va priimi de la ace1a§1depunëtor mai mult de un pa-chet, fie in o singurd data' sail inmai multe rênduri.

Casa 41 reservä dreptul de a re-fusa cu dese'vir§ire asemenea elepo-site cand spatiul disponibil va fiocupat.

No. 19.512. * 1895, Mahl 8.


Directiunea generalä a telegrafelorpostelor

Conform legei votatä in ultimasesiune a Corpurilor legluitóre, mo-dificdtóre unor dispositiuni din le-gea telegrafo-postald i cea telefo-nicd, cu incepere de la t`u1:1: curent,taxele telegrafice interne §i cele te-lefonice vor fi cele urmdtóre :

I. Taxele telegraficea) Taxarea telegramelor interne

se va face ca i acum pe cuvênt ;taxa unui euvênt insd va fi numaide 5 banl, in loc de 8 cum este ac-tualmente; deosebit de acéstä taxdse va mai percepe i o supra-taxd

de 25 bani de fie-care telegramh,ori care ar fi numërul cuvintelor,mantinêndu-se i taxa de 5 banipentru chitanta ce este obligatoriaa se libera presentatorului din con-dica cu mated. Tot aceste taxe sevor percepe i pentru telegrameledestinate loco.

Telegramele des tinate pentru strdi-nêtate se vor taxa ca i pând acum;

b) De la aceea§1 data,' se vor ad-mite la expediare prin telegraf, pen-tru ori ce localitate din téra, carpde visità telegrafice.

Taxa unel cdrp de visitä telegra-flea', este numai de 25 bani, liberan-du-se presentatorului i chitantadin condica cu mated far% altä taxd.

Cärtile de visitä telegrafice tre-bue sä pórte numai adresa, caretrebue sa fie cat posibil mai corn-pletä, i semnätura, färä nici untext.

Aceste carp' de visitä se vor prii-mi numai pentru c1i1ele urmätóre :

Anul Notr, 1 Ianuarie; S-tu Ión,6 Ianuarie; S-tu Gheorghe, 23 Apri-lie ; S-tii Constantin §i Elena, 21

S-ta Maria, 15 August; S-taMaria, 8 Septembre; S-tu Dumitru,26 Octombre; S-tu Mihail §i Gavril,8 Noembre ; S-ta Ecaterina , 25Noembre; S-tu Nicolae, 6 Decem-bre; S-tu stefan, 27 Decembre.

II. Taxele telefoniceConditiuni de abonament

Abonamentele la statiuni perma-nente pentru convorbiri urbane sefac pe unul, duoi i trel anI.

Abonamentele Weep la 1 Aprilie§i 1 Octombre.

Dacd o statiune se infiintézd lira-inte de aceste epoce, abonatul plä-tesce analogia cuvenitä din taxaabonamentului pe un an pentru tim-pul de la infiintarea statiunei pandla 1 Aprilie sail 1 Octombre, dupecum statia a fost infiintata inainteauneea sail alteea din aceste date.

Abonarnentul se platesce in duoèrate egale, la inceputul fie-cdruisemestru.

Taxele abonamentelor la reteleletelefonice urbane

Taxele de abonament la reteleletelefonice urbane, pentru statiuni

permanente infiintate la domiciliulabonatului, sunt cele urmätóre :

I. In ora§ele Bucuresci, Braila §iGalati :

a) 150 lei plátiti inainte o datäpentru tot-d'a-una ca spese de pri-ma instalatie ;

b) 200 lei anual pentru abona-mentele fdeute pe trei ani;

c) 225 lei anual pentru abona-mentele fdeute pe duoi ani ;

d) 250 lei anual pentru abona-mentele fäcute pe un an.

II. In tóte cele-alte ora§e :a) 150 lei plâtip inainte, o datá

pentru tot-d'a-una, ca spese de pri-mä instalatie;

b) 1.20 lei anual pentru abona-mentele fäcute pe trei aril;

c) 1.45 lei anual pentru abona-mentele &cute pe duol ani ;

d) 170 lei anual pentru abona-mentele fäcute pe un an.

Abonamentele se fac prin con-tract, in care se prevede durataconditiunile abonamentelor.

Abonatii unor asemenea instala-tiuni aü dreptul la un numér neli-mitat de convorbiri §i pot convorbi,justificându'§i indentitatea, §i dincabinele publice far% a mai platialth taxd.

III. Pentru statiunile telefonicepermanente fäcute la stabilimentepublice, precum : hoteluei, cluburi,restaurante, cafenele, etc., taxelesunt cele de mai sus, dupe ora§eleIn earl se gäsese, cu deosebire nu-mai cd numèrul convorbirilor estelimitat la o mid pe an; pentru pri-sosul ce va trece peste o mid deconvorbiri se va percepe câte 10lei de fie-care sutä saú fractiune desutd de convorbiri.

IV. Pentru instalatiunile telefo-nice acute afará din ora§ pand lao distantd maximum de trei kilo-metri de la barierd se plätesc ace-lea§i taxe, cu addogire de cate 10lei anual pentru fie-care sutb." saüfractiune de sun de metri de la ba-rierd.

V. Persónele neabonate vor plätipentru convorbiri din cabinele pu-blice, in interiorul oraplui 50 banipentru o convorbire de 3 minute.

1386 MONITORUL OFICIAt 20 Maiii 1895

VI. Abonatil la statiuni penna-nente pot sh expedieze i sa prii-méscä, prin intermediul statiei cen-trale, telegrame, redactate nurnaiin limba mina** platind o taxafixa de 25 lei pe an, osebit de taxeletelegramelor.

Taxele telefonice inter-urbane

Taxele pentru convorbirile inter-urbane sunt cele urmätóre :

75 bani pentru o convorbire detrei minute, tinuta intre duoë sta-

tiuni telefonice, aflate in acela§ijudet;

1 lea idem pentru convorbiriletinute intre statiunile aflate in duoöjudete limitrofe ;

2 lei idem pentru convorbirilepnute intre statiunile din duoè ju-dete cari nu sunt limitrofe.

Pe langh acésta taxä se va plhtidupe tarifa telegrafica i taxa tele-gramei cu care este avisat a venila telefon cel chihmat a convorbi,dacá el nu are telefon la domicilia.

III. Taxe postale

Cu incepere de la aceea§i data, 1Iunie st. n., se va pevcepe o taxä de5 bani pe fie-care iIi de intâNiarepentru obiectele de mesageril, adicapachete, colete, gropuri, scrisori devalóre, can nu vor fi ridicate de laposta cel mult in trei 1ile de la dataavisului ce destinatarul va priimipentru sosirea la adresa sa a unorasemenea obiecte.

No. 23.039. 1895, Maitt 12.

CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCICOTA OPICIALA A BIIRSEI PE pIIIA. DE 19 (31) Matt 1895

EFECTEINPRIIIIITDRI DX STAT ROYEM

Rente perpetne. amortibili din 1881

. him. 1892. . din 1893 ....... .......... ............... . 1894. (Imprumutul de 321/4 miliene) din 1889* . 50 1889. . . a 274. . a . 46 1891. . 120 a 1894

Obligatiunile de Stet (eonvertite rurale). easel ponsiunilor a 300 lel

IMPR1711IITUR11 DX ORA§X

Obligatinnl ale comunel Bucurescl 1883. 1884V X a 1888

a . . . 1890...... ..... ....... .

111PRD1R7TURY DX 50CIETITY

Serisurl fanciers rurale. urbane Bucurisel

.a WI

Oblisatiunile societätel de basalt artificial

AglONYBence Nationale a RominielBanc* agrieoleBanea Romania!Bosietatsa de asigurare Dacia-Romenia

N N Nationalef I reasigurare Patria. rumen& de eonstructiunl fi lucrarl publics. de basalt artificial

pentra fabricarea hirtiel Bistritaa . furniturt militare f i hicAltemints

4

o

511/4

51/451/453/*41/4e/e

40/.

VieVisP/sMis

6a/e

Vis&VsWie

SCADENTA

CIIPÓNELOR

OFERITE CERIITE INEBRIATEeu en

bent gata termenell ell

banl gate termeneu tu

banl gate termen

AprilieOctombreAprilieOctombrelanuarieIulieIanuarieIulieAprilieOctombrelanuarieIalielanuarieIulielanuarielulieIanuarielulielanuarleInlieMainNoembre

IanuarielulieMaitiNoembrelunieDetembreMaidNoembre .

IanuarielulieIanuarielulielanuarielulielanuarieIulielanuarielulie

IMv.an. VALOREAtrea. NOMINALA

MONE TENapoleonalGalbenul anstriacGoren& germane (manta)Lira sterlineLire otomanitImporialul resoleFlorinul austrlac de hertieRuble de hertie

89.66 500 tel Intreg vers.500 . vers. 150200 Intreg vers.

25 200 . .25 2004 100 V

14 . IA

30 260 .1000

60 600 . .

OFERITE CERIITS

102991/4

101101

9'7983/,891/4908811,8914

1023/4285

10 0 111

98

961/41021/4

941/48698

_-_-_-_-_-_-_-_-

1558151

41710015035

1011/4991/4

1001/4100V,968,31/.

590/u891/48911,893/5

1021/4280

1001/4

973/8

96118102u/4

941/4541497s

_7

1555148

39741597

147315

99.65

881/,

1001/4

1558

415

INCHEIATE

ca enbald gata termen

eu enbanl gate termen

enhaul gate

catermen

SCHIMB CURSUL

lar contra argint (egad)O. B. 1/4

CEREA LE GroutateaIn libre

OFERITE CERIITE 1NGHEIATE

GridPornmb newSecareOyesOrsRapitePetiole

SGOMPTURIfi

VASUR

6060

hectolitrul8.75,8.50

100 kilo heetolitrul8.508.

100 kilo bectolitrul 100 kilo

Lundra csk8 lunl

Paris ask3 tun!

Franela csk3 hint

Vienaa lunl

l nap (seurt)BerinIan!

Germania eek

8Am'steriai;: 11 lunlPetersba* .83 "nullBelgia

Italia 472Banca Nationale .{ aremPt

avansurl pa deposite de efecte sad linguiniBanes agrimit seompt . . . . . . . . . . . . . . . . ... .avanatul pe deposits de efeete priimite au 10% sr...dement sub canalCasa de depunerl ei COLIseatnatilltly : avanatirt pe deposits de feete

2538.3/4871/426.9.7.1/425100.6,.55100.99.90

209 081/4207.0611,

123.95 P5123.30.20

a--99-.75

DOPRIMERIA STATULIII.

51/461/481/4

prisie

DIRECTOR GENERAL, EUGEN .BAL

REGATUL ROMANIEI MOMTORUL OFICIAL...la alth destinatie, vor fi scutite de taxa magazinagiulul cu...

Documents

Transcript of REGATUL ROMANIEI MOMTORUL OFICIAL...la alth destinatie, vor fi scutite de taxa magazinagiulul cu...