\J

ZILE TRAITE DE

I\OMAN 1\. CIOI\OGARIU EPISCOPUL ORĂZII

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

De IntroOucere.La alegerea mea de episcop, in anal 1920, din toate pártile

am fost solicitat in scris si'n vorbd Uncheasule ! acum sä iei peanasi sd scrii. Un academician din garda veche a Tribunei" imi canto'cdntecul lui Gruia lui Novae: Ca s'arati la bdtrdnete ce erai intinerete . . ." C'hemarea aceasta la scris 41 avea tdlcul sdu.

Dela 1884 cad a apdrut Tribuna" pitigoilor" din Sibiiu,pad la 1912, cand a fost sugrumatd continuarea ei, Tribuna"otelifilor" din Arad, am scris la aceste ziare, care au revolutionatideia nationald .in Ardeal. Aceastd Tribund" dispdrutd odatd inSibiiu si reaparuta In Arad ca un meteor, a atras ca un om intreagdromdnimea in luptele nationale. A pus In picioare sate de tarani,cari sub conducerea comitetului national, prezidat de loan Ratiu, aubdtut cu memoranda! la poarta Burgului ; a jeicut din procesul me-morandului chestiune mondiald ; a fost steaua conducatoare a con-gresului nationalitatilor din Budapesta ; a utnplut cu redactia satemnifele unguresti ; intr'un elan de insufletire a facut educatia po-litica si apostolia culturei romdnesti in Ardeal. Aid si-au datnire generatia scriitorilor dela loan Slavici 'Aid la Octavian Goga,

Cosbuc, Ilarie Chendi, losif si intreaga tinerime literard a Ardealu-lui in frunte cu Octavian Goga, aici au unificat efectiv Ardealul cuRomania in culturd si Umbel. Rdsboiului i-a rdmas numai sanctiuneaunirii teritoriale.

Ce sei zic, in lupta aceasta de idei scrisul meu a avut darulde a infra la inima multimei, mai ales a tinerimei. Aici am luatnumele de Uncheasul" si Uncheasul" am rdmas panel in ziva deastdzi si ca vlddicd. Tinerii aceia inflacdrati de odinioard, grupatiin jurul Tribunei" astdzi fruntasi ai neamului, mO chiamd acumla rampd . . .

Era in intentiunile mete sd scot intr'un mdnunchiu tot ce amscris de 30 ani in Tribuna". In acest scris se reoglindesc valurile

intal-

www.dacoromanica.ro

8

luptelor noastre nationale, intreg procesul politic din acea epocdtrditd de mine ... 0 palpitare a vremurilor trecute totdeauna isi arefarmecul sdu educativ pentru generatiile viitoare.

Soarta nu mi-a hdrdzit norocul sd-mi realizez aceastd dorinta,cdci au intrevenit evenimente cari mi-au demobilizat pull* intoar-cerii la trecut. Mi-a iesit in cale Max Goldstein cu bomba dela senat,si mi-a front in cloud ciziar mOna dreaptd.

Si pe lOnga acesta provard a trebuit sa organizez noua epis-copie a Ordzii, cetatea sfOnta a sufletului romOnesc depe vulcanulgranitei de vest a torii, care ma asteptO fard easel, fOrd masa; fardinstitutii culturale, pe scurt cu vatra goald ; iar de alta parte sa flucu scrisul si cu cavantul meu pretutindeni, unde se cerea astOmparareapatimilor si inaltarea sufletelor la ideal. Si mare era cererea, si lumeapdrea intoarsd pe dos din titini.

Asa mi-a mai rdmas atilta rdgaz ca pe lOnga aceste indatoririale zilei sd-mi indemn mdna la scrierea zilelor trdite in rdzboiu sirevolutie, dela 1914 pad la 1919, sd dau in mOna cetitorului in locde avOntul tineretelor crucea batrOnetelor. 0 dare de seamd cumne-am rdscumparat zilele de dezrobire. Multumesc lui Dumnezeu cami-a mai dat atilta putere.

M'am servit la acest scris de un jurnal in care am trecut zide zi evenimentele si emotiile trade in acele zile furtunoase. Elementalpsihologic din aceste insemnari cred a fi util pentra cel ce cautdadevarul in zbuciumul nostru din timpul reizboiului si revolutiei.

Mi-am spas cuveintul si la actualitate, cum cred eu sa nerdscumparam zilele de astdzi . . . Cdci va veni vremea cand se vorscula mortii sd ne ceard seamd pentru ce au murit ei?

Oradea, 1926.

Episcop ROMAN CIOROGARIU.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I.

RAsboiul mondial pang la armistifiu.

'c..0;?

www.dacoromanica.ro

Rgsboiul.

RAM in Tekirghiol la declararea rdsboiului mon-dial. Prinsi pe negteptate in clestele pu-

terilor centrale simteam catastrofa ce ne asteaptd.Nu asa mi-am inchipuit desnodAmântul eliberdrii

noastre de sub robia milenard,Lumea alerga ca pe vreme de bejenie sd prindd trenul. Eu

am mai Minas 4 zile in Tekirghiol se vdd desvoltarea lucrurilor.Cei plecati isi luau rdmas bun dela mine Cli la revedere in Alba-lulia". Parch' era o prorocie, pentruc d. inteadevär la Alba-luliane-am revAzut peste patru ani. Mi-am apropiat urechea la cei dinstraturile de jos : Dar tu Vasile ce faci", intrebai pe un Wig dinRegat ? Am economisiti 400 Lei ii voiu lua cu mine sà moardsi ei dad o sd mor eu, cd asa am fdcut si in anul trecut laBulgaria. Acum isprdvim si cu Ungurii". Dar tu Lae ?" $i elpleacd contra Ungurilor, si toti dearândul pe cdti i-am intrebat.$tiau ei, cd au o datorie mare : sd desrobeascd Ardealul. Asa erausufletele pregAtite _pând in straturile de jos. N'au fost insä pregAtitesi arsenalele de rdsboiu si acesta este tragicul rdsbohdui de desrobire.

www.dacoromanica.ro

12

Erau si ardeleni pe la lucru. $i intrebai si pe acestia ce fac ?$i strivlli de durere tofi imi rAspundeau la fel : Am rdmaneaaici dacd am sti cd Astia vin in Ardeal, dar nu e nici un semncd plead si nimeni nu stie sd ne spund ce va fi ; acasd avem,care casà, care mama bAtrand si alte legAturi ; dacd rAmanem aicinu ne mai putem intoarce cdci ne asteaptd spanzurAtorile".

Cu aceasta povard in suflet plecard si ei la abator. SdrmaniiArdeleni, erau lAsafi in grija sorfii in clipele hotdritoare, pentrucànoi nu eram pregAtifi de revolufie ; Partidul national era o organi-zafie de actiune politica.' constitufionald. Idea unirii tuturor Roma-nilor a fost o evolufie a sufletului romanesc de pretutindeni dinrealitatea originei comune. Ea a trait si s'a desvoltat de sine inconstiinfa poporului romanesc ca o parte integrantá a sufletuluisdu. Nu politicianii sunt reprezentanfii iredentei romane, ci dascAliineamului romanesc cari au fAcut mesianitatea acestei constiinfenationale. Era o idee a cdrei realizare nimeni dintre noi nu credeasd o ajungd.

RAmdsesem numai cu Sever Bocu in Tekirghiol. Dansul semai ducea pe la Constanfa se afle ceva despre cele ce se petrec.Nimic pozitiv, decal cd se asteaptd rezultatul consiliului de coro-and din Sinaia. A cincea zi plecai la Sinaia. Ne-am desparlit cacei pregAtifi a nu se mai vedea, si nu ne era atat de noi cat desoartea neamului ajuns nepregAtit in cataclismul rdsboiului mondial.De perdem acum trenul, perdut rAmane pe vecie.

E ciudatd psihologia Ardeleanului. De pildd Bocu era cdsd-torit in Romania unde isi avea casa si pe mama sa cu dansul ;.in Ardeal nu mai avea pe nimeni din familia mai stransà. Si cegreu ii era sd renunfe pe vecie de a mai vedea locul nasterii sioamenii intre cari a crescut. Zicea mereu : Totusi mare lucru sdnu-mi mai vAd eu Ora mea, fara in care atat de mull am suferit".Stia insd ce-1 asteaptd dacd vine in fara lui". Dar dacd mergemcu armata" ne intrerupe Doamna casei, ... un gaud la care tresdreamde Cate ori ni se iveA.

Armata I Dar unde era armata Ardealului ? Pe drumurile san-geroase ale Galifiei sd moard dupd tradifionalul obiceiu pentruimpArat, care insá acum si-a schimbat chivara impdjuratd de vul-turul bichefal cu cdciula rosie a dracului unguresc" cum isi po-recli-se Ungurii honvezii lor legendarizafi apriori, inainte de ase bate, iar cei rdmasi acasd, stransi in obezi de maim de fiera lui Tisza, care pregAtea terenul pentru eventualitatea cedArii

www.dacoromanica.ro

13

Ardealului fara Ardeleni" prin evacuarea lor din sate si aruncarealor in focul pierzärii din Galitia.

Plecai sfAsiat de aceste gAnduri grele laLa Constanfa. Constanta. Constanta ca o tabara de räsboiu.

Consulate le streine asediate de supusii lor. M'am dus i eu la con-sulatul monarhiei de pe vremuri, pentruca se svonise cd graniteleungare sunt inchise. $tiam ca nu-i adevarat, dar voiam sä aud ateceva de acolo i sa-mi constitui alibi. Oamenii consulatului insa eraurezervati, tot ce am putut scoate dela ei era, ea nu sunt inchise granitele.

Pe tren o gälagie infernala din care rasuna strident cuvAntulde ordine ; acasä, e rasboiu. Toata lumea tolanita in ingustele corn-partimente trebuie sa sufere a fi calcata in picioare i imbrAncitä,pentruca vezi Doamne e rasboiu . . . Eu dusei pe genunchi toatanoaptea doi copii pand la Bucuresti caH ma incalecard sarmaniiin strAmtoarea lor sa nu ajunga sub picioarele oamenilor. Vecinamea, o venerabila matrona, a umblat mai rau, pentruca o incalecao corpolenta amazona i ajunsesera la ghionturi. Amazona nu slabea,ca doar e rasboiu i cine a mai vazut sa ocupi un loc intreg.Dar ce va fi dincolo, unde e adeväratul rasboiu", gAndii in minecu resemnare

Gara Bucuresti tixità, de trenuri mili-In Bucuresti. tare. Ofiterii discuta aprins : toed lumea sä

rasboeste numai noi stam cu mAnile in sAn ? Altmintrelea pdrea caesti inteo gara germana. Nemtii umpleau vazduhul cu.Nah Heimat"Wacht am Rhein". Gardistii i toata lumea se ferea din calea lor,era o demonstratie de dispret fata de blajinii RomAni. Nu m'am dusin oras ca sa sosesc mai curAnd acolo unde se decidea soartea tarii.

Pe tren aproape nu mai auzeam vorba romAneasca, si cAti Romanierau, stateau cu gurile infundate de vuetul german, impistritatde alte limbi streine. Numai la acest esod s'a putut vedea cAtalume streina a trait din saul RomAnilor : i toti erau bine imbra-cati si hraniti, in vreme ce bietul taran roman se stingea de pe-lagra i alte mizerii, iar intelectualii rodeau cojile mai mult ori maiputin uscate ale bugetului. PAM cAnd nu se va industrializacomercializa tam, RomAnul tot salahorul streinului va fi, iar tamteren de exploatare pentru dusmani. Eu care umblam des prinRomAnia, simteam durere de multe ori, vazAndu-o ca un feliu dedominion al industriei i comertului strein, dar nicicAnd n'am simtitin intreaga grozavia ei, jalea invaziunei streine in taxa ca in acestezile de migratiune.

I

di

di

www.dacoromanica.ro

14

Dinadins m'am a§ezat inteun vagon de cl. II. intre ei. Erauplini de bani §i se läudau cu ca§tigul frumos ce 1-au avut in tamorbilor, despre care vorbiau cu dispret revoltAtor. Decateorivedeau soldati romani pe la gAri incepea haloul cu caricatura ofi-terului care comandead. ura" ! i soldatii aclamA la porunca ura".Asta-i insufletirea gunoiului de armatà romanA, §i nu ne slAbeadin tigani" i cu amenintAri de strivire, dacä nu va merge tamcu ei. Top plecau cu gandul cA se vor intoarce cu arma in mandsA punA sub cAlcaiu pe puturo0 de valahi, Cad vezi Doamne, eipriveau tam romaneascd de o etapd germanA in Orient. Mi-a costatmultä stäpanire ca sd-mi indbu§ revolta, dar fàrà aceasta nu luaminvAtAtura de care aveam nevoie.

In Sinaia mai stAtui trei zile la Orin-La Sinalatele arhimandrit Dionisie. Sinaia era un cra-§1 Bra§ov.ter clocotitor din care a ie0t deocamdatä

hotArirea atitudinei espectativA a Orli : 0 formula impusA de fortamajorA a imprejurdrilor, fondul ii tiam. Legenda d politica täriio face regele s'a distrus de grabA, chiar fiind vorbA de politicaunui rege cum era Carol. Opinia publid se agitase §i cerea Ar-dealul, iar lumea din afarA de granite privea ca vitelul la poartanouà la Sphinxul" din Bucure§ti, domnul Ion BrAtianu.

Discret am aflat toate Cate s'au petrecut la palatul regal §iam plecat cu convingerea, cà noi eram condamnati sA acoperimplanurile Romaniei, sA fim aded elementul de sacrificiu ; §i càa Mut ciasul eliberArii noastre. Am adus cu mine cuvantul de ordine :voi sA VA faceti datoria de cetAteni §i sa mantuiti vieti cate yetiputea mantui, OM se va clarifica situatia. Cu fiorii acestor indru-marl plecai acasä. $tiam ce ne a§teaptd.

Pe tren aceia§i nesfar§itä aglomeratie impetuoasd germand,iar bietii no§trii tArani ardeleni, tolAniti in vagoane de vite §i peacoperi§ul vagoanelor infAti§au o turmA risipitä fAra de pastor,care merge la moarte sigurd. Gara Predealului era albd de ace§titArani cari a§teptau sA se agate de tren, care cum putea. Li eragrabA sd nu intarzie cumva dela moarte. Se incepe Sacrificiul".Cine s'ar fi gandit atunci cA v'a dura doi ani.

.M'am oprit in Bra§ov la profesorul loan Petroviciu, se afludispozitiile de aici. Ve0i triste. In sate n'a mai rAmas decatbdtrani, femei i copii, bArbatii tofi sunt concentrati la oaste. Secuiisunt agresivi i ameninta cu macel pe Romani. Nici o directiva.Numai Romania sa ramana zicea suspinand Petroviciu c noi

un

www.dacoromanica.ro

15

suntem perduti de nu se va IntAmpla o minune cu noi". In fata gro-zdviei de a-ti vedea poporul dus la mAcel, nu era altä mAntuiredecal in cer. 0 minune din cer ! Credinta in aceastA minune neera toata nAdejdea. Eu n'am pierdut-o nici cAnd.

DouA zile mi-a tinut calea dela BrasovAcassa. panA la Arad, in vuetul nesfArsitelor trenuri

militare cari duceau primele contingente, floarea natiunei, in guratunurilor rusesti. Pe toate trenurile militare fAlfAiau steaguri un-guresti i rdsunau cAntece rAsboinice unguresti, pArea ca si cumnumai unguri s'ar duce la rAsboi intr'un deliriu de insufletirepatrioticd. De fapt cea mai mare parte erau regimente romAnestiin cari abia dacA erau zece la sutA maghiari. Pe acestia insAIi repartizau in companii cu steagurile i cântecele lor ungu-resti, dAdeau aspect unguresc regimentului. Ai nostri stAteau dusi cugAndurile la soartea celor rAmasi acasA, rand ajungeau pe frontunde se schimbau rolurile, lor li se dAdea intAietatea in hora mortii.Cu aceste impresii teribile am sosit frAnt sufleteste i trupeste la Arad.

Pacea lui Stere" a distrus in 1911 Tribuna" intemeiatA devechii luptAtori nationali din Arad, in jurul cdreia erau grupati invremea din urmA Octavian Goga cu toatA generatia tinArA literarA.De atunci a luat conducerea politicA Vasilie Goldis, in ziarul oficiosal partidului national RomAnul" infiintat in Arad contra Tribunei".Acum sA-1 mai doarA capul i pe Goldis", ziceam atunci, cA pemine destul m'a durut sA sustin neamului romAnesc cel mai bunziar i sA stau in bAtaia sAgetilor veninoase. Primejdia iar ne-a aduslaolaltA cu vechii adversari. Colaboratorii Tribunei se strecuraumeret4 dupA Goga in Regat. In Arad aflai toatA lumea convinsA,cA puterile centrale vor iei invingAtoare si se va forma bloculcentral care va tinea cumpAna in Europa CentralA, de unde urmaconcluzia, cA trebuie sA ne implinim datoria patrioticA ca sA avemdrept la rAsplatA. Dar dedesubtul acestei platforme ardea in sufleteo candeld misticA : nAdAjduiam o minune a lui Dumnezeu. In cafe-nele i restaurante orchestrele cAntau alternativ Gotterhalte"Heil dir in Siegeskranz" Wacht am Rhein" cu Kossuth Lajosazt tizente" Isten Aldd meg a magyart" i HazAdnak" cari erauascultate de public in picioare.

Erau manifestatii patriotice pretutindeni unde te intorceaiochi deschisi ne urmAreau tot pasul, tot gestul ce-1 fAceam ba chiarrAsuflarea din somn. Cine nu voia sA joace cum cAntA lAutarii pa-triotismului, sta acasA i numAra zilele surghiunului.

I

di

www.dacoromanica.ro

16

Toate aceste manifestatii le suportam cu calmul cuvenit, darnu puteam suporta infinitul sir de grani cari veniau la oaste cuclocotul maniei in suflet cd nu inteleg pentru cine sA moard. Deunde, md intrebam, atata om ? Aveam §ase sute mii Romani pefront. Cu aceste sute de mii de Romani puteam sd ne instapanimnoi asupra Ardealului, dacd eram pregAtiti si pentru solutia cu armea chestiunei nationale. Acum era tarziu, floarea natiunei era dusdbrusc in topitoarea de pe front, noi am rämas acasd cu bdtranii§i femeile. Nici nu s'a gandit nimeni la o revolutie a bdtranilor,femeilor si a copiilor. Schimbarea trebuia sä se producá pe front.Credeam in o atare schimbare. Cand e§iau trupele 'din cetate la ins-tructie sub comandä, cantäreti unguri pusi in fruntea companiilor ro-mánesti umpleau vAzduhul de cantece unguresti, dar ai nostri cusbuciumul in suflete adeseori in§isi se doreau mai bucuros pe front,cleat sh fie purtati ca ursii dealungul orasului.

A mers pand a mers tot asa, dela oTricolorul. vreme insä ne pomenirdm cä taranii nostri

incep si ei, si muzicele, sà cante cantece romanesti. Apoi nu maivor sd piece sub steag unguresc §i comandantii de unilati furdnevoiti sa le dea voie sä-§i procure steaguri romanesti. PdrinteleCornel Lazar directorul libräriei diecezane nu ajungea sä le fad.steaguri romanesti. De atunci plecau batalioanele cu Mar§ullui Iancu", La arme" etc. SA* murim sub steag romanesc dacde sä murim", spuneau bietii nostri tdrani. A fost prima manifes-tare a constiintei nationale, o schintea care nu s'a mai stinspand la descompunerea frontului la Piave in 1918 §i proclamareaunirii cu patria mama la Alba-lulia, unde s'au rupt pecetile robieinoastre.

E caracteristica alipirea poporului nostru de tricolorul romanesc.Mdrturie sunt arhivele adminisratiei §i a tribunalelor unguresti.dacâ ar putea vorbi vandtdile §i oasele sdrobite de Jandarmi alefläcäilor no§tri, de pe cele vremuri ale ideii de stat maghiar trditeinainte de rdsboi, am avea icoana suferintelor pentru simbolul na-tional, tricolorul romanesc.

Sub teroarea jandarmilor tinerimea purta apoi insignele roma-nesti ascunse sub haina lor, indatä ce trecea insd primejdia le scoteauca pe ni§te odoare sfinte. Ori le invarstau a§a fel ca sa fie com-binate cele trei culori nationale din diferite obiecte de port.

Odatà insotisem in vizitatie canonicd pe episcopul loan Pappin lunca Aradului. Dupd obiceiu eram intimpinati la hotarul comu-

Si

www.dacoromanica.ro

17

nelor cu alai de cAldreti i cdrute. Steagurile erau inlocuite cu ramuriverzi impletite.discret cu panglici tricolore . . . Mergeam dela Socodorla Chisineu. Chisineenii abia au ajuns sd ne primeascd la margineacomunei. SA ne iertati Preasfintite, cd am intarziat, dar ne-au opAcitjandarmii pentru pantlicile astea greco-orientale". Si cum ati sca-pat" ? D-apoi celea ce le aveam le-au luat dela noi, insA mai aveamin buzunar rezerve si le-am pus acestea; acum nu ne mai opresc eidacA suntem cu Preasfintia VoastrA". Ce sd facA administratia i jan-darmii ? Au dat onorurile episcopului gardat de flAcgii impodobiticu tricolorul romAnesc. Logica tAranului e simplA : dacA bisericagreco-orientald -e nationald i natiunea e greco-orientalA, adecAbiserica i natiunea sunt una in conceptia poporului, sfdritä dar

natiunea precum inteadevAr sfAntd i-a fost in toate vremurile.Dupd obiceiu in vremea de pace flAcAii veneau la recrutare,

sat de sat, intre cântece i jocuri nationale, impAnati cu insigniiromAnesti ; drumurile si sträzile oraselor erau ale lor. In cazuride aceste bineinteles erau mai ingAduitori si jandarmii. La o re-crutare MicAlAcenii si-au fAcut un steag mare combinat, romAnesc-imperial, anume : rosu,, galben, negru i albastru. Mijlocul cu galben

negru inchipuia steagaimpArAtesc tot atAt de odios ungurilor casteagul romAnesc inchipuit la marginele ciudatului steag cu culo-rile rosu i albastru. Culorile galben si negru sunt inviolabile, Ii ziceauei i apoi tot trecem in combinatie cu ele steagul romAnesc. Po-litia din Arad le-a iesit in cale inaintea PrimAriei, ca sd le ia stea-gul i s'a dat o luptà inversunatà intre politie i flAcAi, curmath numaide armata iesità din cetate, sd despartA pArtile beligerante i sdridice rAnitii.

De ce nu luati si de pe cer curcubeul", ziceau oameniinostri, cd si in acela e rosu, galben, albastru? Atunci ne-omlAsa de culorile noastre and nu va mai fi curcubeul pe cer".

RAsboiul a curmat prigonirea tricolorului romanesc. Admini-stratia a trebuit sd inchidd ochii inaintea culorilor romAnesti purtateostentativ de lumea romAneascd pAnd in Octomvrie 1914, cAnd oordonantà ministeriald, post festa, ridicd oprelistea culorilor si in-signiilor nationale ale tuturor nationalitAtilor. Asa s'a terminat pro-cesul lung si sdngeros al luptei pentru tricolorul romdnesc. Ainvins sufletul poporului.

StApAnirea, cAnd era in strAmtorare, devenia dinteodatd maiingdduitoare pentruca apoi sd-si facA cu atAt mai simtitd fortabrutara. In 1919 s'a reinoit martiriul tricolorului.

2

si

pi

pi pi

www.dacoromanica.ro

18

Proelamatia In vremuri de pace regele-impAratFrancisc Iosif I. se adresa cAtre Natiune".ImpAratullui.Natiunea era dupa dreptul constitutional na-

tiunea politica ungarA", sub care se intelegeau celatenii de toatalimba. Ungurii Insä intelegeau natiunea etnicA, maghiarà. De cAteoriinsä tara era in primejdie, regele Impàrat se adresa dire po-poarele sale", adecA la sacrificii nationalitAtile Inca erau recu-noscute de popoarele imperului Habsburgic.

Am incredere in popoarele mele"-zice Francisc losif in pro-clamatia sa datatà la 28 Julie 1914 in Ischl, cu signatura conteluiTisza cari in toate vremile viforoase s'au adunat in unire i cre-di* in jurul tronului meu i cari au fost gata totdeauna sA aducAjertfele cele mai grele pentru onoarea, mAtirea si gloria patriei".Era vechiul cliseu habsburgic de care nimeni nu se emotiona.

Dupai acest manifest au urmat cucernicile circulare ale epi-scopilor cu accentul credintei cAtrà patrie i tron, cu rugAciuni pentruarmatA i indemnuri la implinirea datoriei crestinesti, la opera decaritate i bune moravuri. Era o mAngAere a poporului cu provi-de* divinA, care ne va mAntui si de sub urgia acestui crAncenfasboiu. In definitiv o datorie a misiunei pastorale de a tinea sussufletele credinciosilor in cataclismul cel mare. In partea lor poli-tica circularele erau ecoul- traditionalei loialitati in nddejdea ca vaurma fasplata credintei dupA fasboiu.

In numele partidului national a lansat prezidentul TeodorMihail un manifest de loialitate. ttefan C. Pop a facut apoi in par-lament declaratia, cà partidul national îi suspenda activitatea subdurata rasboiului, dar nu renuntA la revendicArile nationale, la cariva reveni dupA terminarea rAsboiului. Vaida Voivod i toti politi-cianii can au rAmas acasä cu toate ocaziile, in scris i cu cuvAntulin reprezentantele comunale i orAsenesti, se trudeau sA convingAcercurile maghiare de credinta catrà patrie i tron. Dar n'au lipsitnici excesele de zel. Asa au inteles oamenii cuvAntul de ordinedela Bucuresti : Mântuiti, ce puteti mAntui".

RomAnul", ziarul partidului national deCenzura in Ardeal. sub directiunea dlui Vasilg Goldi, trebuiasä treacA prin vergile cenzurei, ale celei militare i civile dinlocalitate i pe deasupra ale sectiei politice din Budapesta. Multn'aveau de censurat, pentrucA tirile militare le capatau de-a gata,fireste umflate de invingeri fictive, iar rapoartele politice reliefauatitudinea patriotica a poporului romanesc ; insistenta de a fi

www.dacoromanica.ro

19

recunoscut patriotismul partidului national §i a delatura prindreptate controversa romano-rnaghiara. Nu se poate tagadui justi-ficarea acestei atitudini in epoca neutralitatii. Tisza Inca a inceputsa faca declaratii de dragoste pentru purtarea patrioticA a Romanilor§i a lansa concesiuni cum vom vedea mai la vale. A§a era supra-.fata, dedesubturile insa erau pline de neincredere §i de o parte §1de alta. Goldi ii va scrie insu§i Calvarul sail, in care a manevratcu noroc schimbAcios.

Ce minunate sunt misterele sortii! Plangeam dupa Tribuna"in care tinera generatie a otelitilor" grupati in jurul poetuluiOctavian Goga militau pentru primenirea comitetului national cuforte tinere §i mai energice. Pacatul, pentru care a trebuit sa su-combe, dar nu sd moara, caci tribunismul" e viu §i astazi. TaraNoastrd" de astazi e continuarea Tribunei din Arad. Tribuna",care sintetiza intransigenta, mi-ar fi fost peirea, daca nu o suprirnapacea lui Stere". Mi-a Minas insa revista Biserica §i 5coala", or-ganul de indrumare a preotimei I invatatorirnei. Dintre scriitorii Tri-buni§ti, cAti au mai ramas acasa, mi-au venit intr'ajutor pArinteleLupa§ §i Ghibu din Sibiu ; in Arad aveam pe parintele Ciuhandu §ipe fiul meu cel iubit", nedespartitul colaborator Victor Stanciu.Onisifor Ghibu insd ne-a parasit curand, luand frunza 'n buza pestevama cucului, ca sA se inroleze in armata de propaganda pentrurdsboiul de intregire al neatnului. Ultimul sfat ce-1 dA preotimeipentru suplinirea invatAtorilor du§i in rasboiu, apare pe la slat--§itul lunei Noemvrie in Biserica §i coala", cand era §i trecutpeste hotare, dar cenzura n'a observat nexul cauzal.

Norocul, ca Biserica §i Scoala" in lipsa cautiei prescrisede lege n'avea voe sà facd politica. Nu eram dar obligat la pub-licarea mincinoaselor comunicate militare §i politice. Ma invArtiamin figuri in jurul temelor de religiozitate, moralitate, culturale, decaritate §i de jertfa ce o aduce poporul romanesc in acest fasboiu.0 inglobare a con§tiintei nationale in nucleul unei reviste sAptd-mAnale.

Ziarele ungure§ti faceau orgiile §ovinismului. Notau §i de-nuntau unul ate unul dintre noi. Cu cinismul propriu rasei lor,facura din honvedul-maghiar legenda diavolului ro§u", de care secutremura du§manii.

Chiar murise pe cAmpul de lupta neuitatii profesori Dr.Alexandra Bogdan din Bra§ov §i Dr. Avram Sddean din Arad,ofiteri de honvezi §i ei, diavoli ro§ii" dar §i ei in limba rasboiului.

2*www.dacoromanica.ro

20

In revolta mea de atata cinism le-am rdspuns in Biserica §i$coala" : Par'cd ace0i draci roii, ce vrea se zicd honvezi, aurdskit din taxa dracilor i n'ar fi fiii ngtri imbrdcati in uniformdde honvezi, dacd odatd e vorba cd draci ro0i trebue sd fie inansamblul acestui crud rdsboi. $i Cate n'ar mai fi de igirat aci,dad. n'am avea alte consideratii. Acesta este sufletul cel rAu alziaristicei streine, care nu se 0ie Malta nici in aceste momentemari din cdtgele §ovinismului la idealul la care s'a indltat cel dinurmd flack' roman. Vezi, el toate le-a uitat cere numai unstegulet romanesc sA meagd cu el pentru patrie ; iar voi cari statila adApostul acelor arme n'ati uitat nimic. Cum stdm atunci cupatriotismul, domnilor reprezentanti ai civilizatiei ?"

La inceput s' mai putut vorbi ga, mai tarziu insd cenzuradeveni tot mai severd. Se'cAutau intelesuri tainice printre §ire. LaPgtile din 1916, scrisesem un articol de Pgti sub titlul deInvierea". In Vinerea mare a trebuit sd-1 inlocuesc cu altul, cAciprocurorul afla in titlu aluzie la invierea cea romaneascd $i m'aprevenit sd nu apard chiar nurndrul de Pgti cenzurat. Se vede, Iigena ferestrele albe din ziare. I-am cerut sd-mi spuie cd ce anumenu pot scrie ? Sd nu scrieti in ton tanguitor", (sirdnkozó hangon)imi rdspunse procurorul. Am inteles. Publicul de altd parte ajunsea ne controla §i fata ce o fAceam la tiri1e bune i rele de rdsboi,ca dupA gestul fetelor noastre sA ne afle sentimentele. A§a dar nise impunea fasonul intelepciunei stoice : idem velle atque idemnolle sapientia est.

Situatia mea era insd ingreunatd, cd nu eram singur. Aveamsub conducere cele cloud coIi mari, §coala teologicd §i §coalanormald pentru cari aveam rdspundere, §i era mai gor sd pa-ze0i o turmA de iepuri decal pe ace0i bdieti, cari nu filozofau,ci aveau aerul cgi cum r fi deja in Romania-mare. Dintre eivine la mine prefectul seminarului loan Neaqa sd-mi spuie cäpleacd sd intre in armata romand, cA nu mai poate gtepta venireaei. II cungteam prea bine deck sd nu §tiu cd nu-1 mai vdd.Nici nu 1-am mai vAzut. A murit moarte eroica ca dorobant inlupta sangeroasd din Brgov.

Seminarul : coala teologicd i normald, era prefAcut in spitalmilitar §i elevii erau incartiruiti in case particulare, unde erauspionati §i increstati. Comisarul guvernulul ne vizita mereu §i nueram sigur de ciasul cAnd vine lovitura §i ne inchid unicele noastre§coale, ce ar fi mai avut i consecinta, cä pe toti elevii ii;duceau

di-si

www.dacoromanica.ro

21

pe front, avAnd repercusiune i asupra celorlalte seminare. Atrebuit InsA sal stau la postul meu, ca cu autoritatea ce o aveam inscoalà i afarA de scoald sä acopar aceste mari asezAminte roma-nesti. De n'aveam insa nervi tari, ma cutropeam de povara ce erape umerii mei.

Credinciosii nostri se mArturiseau i cuminecau inainte de apleca din satul lor la oaste. Profesorul martir Wean imi scriede pe front : atAta religiozitate, atâtea cruci" la oamenii nostriindreptati cu sufletul atre Dumnezeu. Cercurile militare cunosandsufletul poporului nostru, cereau necontenit preoti pe front, iaracasA Ii trimiteau la bisericA. Toate batalioanele erau aduse labiserica inainte de a pleca pe front. Ni se cereau predici.

Am luat asupra mea ingrijirea de cele stlfletesti a batalioa-nelor de mars. Ajutat de preotii bisericei catedrale i seminarian,mArturiseam i cuminecam fiecare batalion de plecare si Ii intAreamin credinta atra Dumnezeu i ei depuneau tot sufletul inacele sfinte marturisiri. Ce curat suflet. Nici odata nu mi s'a datsä pAtrund atAt de adânc in sufletul poporului nostru i sA-i admircurAtenia lui, i nici odatA n'am inteles mai mult puterea religiuneide a tinea sufletul in oameni. Plangeam in sufletul meu and iivedeam in nesfarsitele batalioane de mars, dar eu trebuia sà fiutare, sa le inspir incredere in Dumnezeu.

In sfarsit am mântuit toti din toate *tile ce am pututcum am putut, precum ne mânau constiinta i indrumkile delaBucuresti. Mântuirea sufletului de desnAdejde nu e lucrul cel dinurmA. Poporul ne-a inteles.

Aceasta era starea din Arad, centrul politic al Ardealului siin tot cuprinsul lui la inceputul rdsboiului.

isi

pi

4www.dacoromanica.ro

Moartea regelui Carol.

ELEGRAMA laconica a biuroului de presddin Budapesta : Regele Carol

a murit" (in 10 Octomvrie) a produs o impresie in-descriptibild. Pentru noi a murit un rege intelept,

care a faurit Romania modernd i cu autoritatea lui i-a inaltatprestigiul in Europa, iar pentru puterile Centrale un aliat convinspand la moarte.

Stiarn despre agravarea boalei regelui Carol. Gravitatea situa-tiei cum era vazutd in Budapesta sub impresia infrangerilor de pecampul de lupta §i a eventualitatii de a pierde pe unicul razim inregatul roman, o caracterizeaza adresa contelui Tisza catre loanMetianu, mitropolitul Sibiiului. Iata adresa §i raspunsul mitropolitului :

Excelenta Voastrc 1Scrisoarea lui Tisza.Ilustrisime Domnule Arhiepiseop-Mitropolit!

Budapesta 22 Sept. 1914. Aparitiile inaltatoare cari la isbucnireardsboiului ce ni s'a octroat, au dat o dovadd atat de splendida despresolidaritatea Romanilor din Ungaria cu interesele vitale ale Monarhiei§i ale natiunei ungare, primesc continuarea lor imbucuratoare atat pecampul de luptä precum §i in tinuturile patriei noastre locuite deRomani. Sangele compatriotilor nWri romani curge impreuna cusangele nostru pe campiile de luptd. Vitejia §i-a fratilor no§tri romanise manifesta in faptele stralucite de arme ale armatei noastre. Romaniirama§i acasa suporta in armonie frAteasca cu Ungurii incercarile ra-

I

www.dacoromanica.ro

sbolului Contfasiete tree pe pIariu al doilea, frecdrile dispar i nesimlim una in sentimentele sfinte ale iubirei de patrie si ale jertfeipatriotice de bund voie. Aceasta oferd un tablou imbucurdtor pentrufiecare patriot de build credinfd i cu atat mai imbucurAtor cudeosebire pentru acei, cari de lungi decenii incoace au fost pro-povAduitorii comunifatii de interese a rassei maghiare i romane

cari au luerat pentru obfinerea unei infelegeri cdutand sd pro-moveze iubirea i increderea reciprocd. Excelenfa Voastrd nusunteli numai nestorul clerului roman Malt, nu suntefi numai capulbisericei romane greco-ortodoxe ci, in urma inaltului Vostru post,Excele* Voastrd suntefi i profet al dragostei, pdcii si al concor-diei. Stiu, cd expresiunea bucuriei mele, a speranfei mele i increderiimele va evoca in sufletul Excelenfei Voastre un ecou i in conse-cinfA o pricepere corectd. Excelenf a Voastrd n'a urmdrit numai cusimpatie nAzuinfele mele desfäsurate in interesul unei increderi de-pline si al unei armonii i concordii complete, ci in decursul ni-zuinfelor mele am putut observa adeseori mana gata de ajutor aExcelenfei Voastre. $i cand a trebuit sd intrerup aefiunea mea, färAa fi ajuns finta atat de mult doritd de mine, am fost impArtAsitde Excelenfa Voastrd nu numai de multdmitd i recunostinfd, ciExcelenfa Voastrd m'a incurajat sd lupt neelintit mai departe pentruaceastd finta superioard. Am sentimentul, cd in atmosfera mai puri-ficatd i nobilitatd a vremurilor mari actuale a sosit momentul fa-vorabil. Serbdrile de infrAfire, cari au impreunat in numeroaselocalitAfi ale fdrii inimile Maghiarilor si Romani lor inteo rugd cu-cernicA i inteo hotdrare bArbdteased, nu sunt aparifii izolate. Acestesunt simptomele evolufiunei sufletului, simptomele marelui adevdr,cd atunci cand suntem pusi in fata problemei existenfei, constiinfaidentitAfii intereselor noastre de viafd i ca o urmare fit-eased aacesteia, sentimentul de camaraderie al dragostei si al increderii,trecand peste orice diverge*, va ajunge sd-si facd drum cu putereelementarA. S'a ndscut acea stare sufleteascd, care este primacondifie de viald a unui viitor mai frumos si mai bun. Inainte detoate este doar necesar sd considerdm pe Romani ca pe camarazii,tovardsii i frafii nostri, ale carol- progrese sd ne umple cubucurie i cdrora sä le stdm inteajutor in dragoste frAfeascdin toate greutdfile viefii. Acum in ceasurile crizei si ale pericoluluiRomanimea s'a dovedit ca frate al nostru adevdrat. Noi, Ma-ghiarii stim sd rdspundem la aceastd atitudine, iar acest fapt clar

lAtnurit trebuie sá aducA pe toate terenele fructele sale, ata tin

si

si

www.dacoromanica.ro

ce priveste intereseie materiale si culturaie ca in Oriere ajtinge-rea la prefuirea Romani lor. Acestea sunt consecinfele automa-tice ale atitudinei actuale a Romani lor. In ele zace, asa zicAnd,gajul unui viitor mai bun. Ele sunt garanfa, cd RomAnii pot sdconteze in exercifiul liber al drepturilor lor la bundvoinfa intregeisocietdp niaghiare, iar in nizuinfele lor etnice la sprijinul statului

sd se simtd in& 'adevAr bine in patria comund. Aceleasi aparifiihe incurajeazd insd la masuri si mai estinse. Tinand cont de fap-tele actuale ale RomAnilor, pot fi luate in mai mare considerafiune

dorinfele lor referitoare la institufiunile statului. In convorbirileavute nu de mult s'a dat expresiune acestor clod* cu deosebirein trei direcfii. S'a cerut o revizuire a legilor scolare inteo direcfiemai favorabild pentru scoalele confesionale, precum i un anumituz al limbei romAnesti in Mfa autoritAfilor statului si in fine oatare revizuire a legei electorale, care ar deschide un camp mailarg pentru activitatea politicd a concetAfenilor nostri romAni.Granifa trasA in cele mai multe declarafii publice a fost consideratdde prea ingustd i infelegerea doritd in mod cinstit de ambelepdrfi nu s'a putut infdptui, fiindcd in situafia de atunci n'am pututtrece peste aceastd granifd. Simt, cd astdzi putem merge cu unpas mai departe, fArd a atinge intru nimic punctele de vederemaghiare de stat i nafionale. Poate fi luatd in vedere o reformda legii scolare, care ia in considerare dorinfele cetAfenilor nostrinemaghiari in ce priveste scoalele lor confesionale. Mai departeputem asigura prin dispozifii de legi folosirea limbei materne incontactul nemijlocit cu autoritdfile statului si in fine poate fi su-pusd unei revizuiri legea electorald care sd aseze reprezentantapoliticd a RomAnilor pe o bazd mai echitabilA. Astfel s'ar regulachestiile principale, cari au stat in calea unui deplin acord. SAiasd insd numai la iveald aceiasi simpatie i aceiasi preveniredin cealaltd parte, pentru ca astfel sd se delAture din drum ulti-mele piedici ale unei armonii depline.

Excelenfa Voastrd, Ilustrisime domnule Arhiepiscop-Mitro-polit I Am sentimentul, cä acum, cAnd fapte publice impliniteabsolut incontestabile au dovedit colaborarea credincioasd a Ro-mAnilor in zilele mari ale luptei i pericolului, cd acum, cAndnimeni nu va putea vedea in cuvintele mele premisele sau chiarpreful de cumpArare al jertfelor patriotice deja aduse, cd acumcAnd fiecare prevenientd poate fi luatd drept o recunostinfd meri-tatA ulterior, cd acum a sosit timpul faptelor pentru noi, ante-

pi

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

25

iuptatorii pacii i ai concordiei intre nationalitati. Mie mi se impuneinitiativa i rdspunderea. Le i-au asupra-mi in constiinta, ca halmmomente istorice, a caror atmosfera infierbantatä topeste metalered si tari faurind din ele un element nou, puternic si mai nobil,care sä braveze orice proces de descompunere. Ma indrept catreExcelenta Voastra cu rugarea, a binevoi sa sprijineasca acest lucrusfant cu toata greutatea cuvantului sàu I cu toata puterea perso-nalitatii sale. Cu expresiunea consideratiunei mele distinse ramanal Excelentei Voastre devotat, Tisza m. p.

Räspunsul Excelenta Voastrá !Mitropolitului Ilustre Domnule Conte!

Metianu. In posesiunea scrisorii pretioase a Exce-Sibiu, 23 Septembrie 1914.1entei Voastre ma grabesc s dau expresiunebucuriei mete sincere, ca Excelenta Voasträ i guvernul ungar suntdispusi a implini dorintele vechi echitabile ale poporului roman,cari formeaza conditiile prealabile ale binelui i progresului cultu-ral al sail. Recunoasterea i simpatia Excelehtei Voastre pentrupoporul roman, care a dat in zilele de grea incercare dovezi atatde stralucite despre credinta sa catra rege i patrie, starneste unecou viu in sufletul meu. La opera nobild, care doreste sa cultive

sa asigure concordia i armonia sufletelor, intind bucuros maimmea de ajutor in speranta, ca aceasta opera va aduce roade bo-gate si va pune cu ajutorul Domnului fundamentul unui viitor maifrumos si mai fericit. Cu sincera stima al Excelentei Voastre de-votat, Metianu m. p.

Lumea 'Msá nu era emotionata de ace-DupA moartea ste declaratii de dragoste intarziate. Privirele

Regelui Carol 1. erau indreptate spre Bucuresti de unde seastepta mantuirea. Regele Carol nu mai putea schimba constiintatarii. Cu toate acestea moartea lui a produs o adânca sgucluire.Lumea stia cd-si iubeste tam si nu o poate trada. Intelepciunea siautoritatea lui in fata Europei erau un capital la care se puteaconta intre toate imprejurarile. Si el avea idealul intregirei nea-mului,' dar pe alta cale. In testamentul sau politic o spune expres:Mi-a succes sä creez la gurile Dundrii i Marea-Neagra, un statcu o armata buna i provazut cu toate mijloacele cu can îi poatementine frumoasa pozitie i inteo zi ii va putea realiza aspira-tiile lui mari." In 26 Septemvrie declarase lui Virgil Arion :Regret ca n'am putut tinea al doilea Consiliu de coroana. Vroiamsa declar in acel consiliu, ca sunt cu trup cu suflet pentru intre-

si

www.dacoromanica.ro

26

girea Romaniei cu Ardealul. Dar chestiunea Ardealului e o diedstiune europeank ea poate fi greu deslegata fard bunavointa Ger-maniei si a puterilor apusene". El visa despre o evolutie defederalizare din care sd cada Ardealul in poala RomAniei, darlumea romaneascd nu voia sA-si bizue soartea pe un plan inde-partat si problematic, cand o cataclismA i-a deschis brusc poartain Ardeal. Cel mai bun cunoscAtor al chestiei romanesti, publicistulsi consilierul sectiei politice din Budapesta, secuiul Jancso Benedekdesveleste acest iredentism al regelui Carol, in extrem de intere-santa lui carte: A roman irredentista mozgalmak tört6nete".(Istoria miscArilor iredentiste ale Românilor) ed. Budapesta 1920.

In fierberea situatiei schimbatd, creatä de moartea regelui Ca-rol, imi aratd dl. Vast le Goldis o depesd data in Viena de dl.Vaida-Voivod, in care II invitd sA-1 astepte la gara din Arad cudl. tefan C. Pop gata de a pleca ImpreunA la inmormantarea re-gelui Carol.

Ce sa fac?Sd te dud nesmintit ca 's5 stim odatd ceva pozitiv.

Goldi§ ezita si ma mana pe mine.DacA ma chema pe mine sigur m'as duce, dar asa cum

sä ma duc nechemat?Ne-am dat noi seama ca. Vaida e trimis din Viena cu misiune,,

dar aceasta n'are d'a face, noi trebue sà ne folosim de ocaziuneacaptatiilor benevolente ale regimului unguresc pentru ajungereafintei de a veni in contact direct cu cei ce dirijau destinele rega-tului. In sfarsit s'a hotarit dl. Goldis sä piece.

DI Goldis s'a inapoiat ingrijorat, ca sä nu zic deprimat. Ne-achemat pe cei ce credea cà le poate confia rezultatul misiunei sine-a expus situatia gravA din regat. In rezumat ni s'a spus: mi-nistrul presedinte Ion Bratianu nu s'a desvAlit, precum nici nuputea din locul lui de rAspundere. Le-a vorbit de nevoile Orli, vorface ce le va dicta interesele tarii, noi sA ne vedem de treabdsä ne implinim datoria de cetateni loiali, sA mantuim ce putem,cä nu se §tie cum se desvolta rdsboid si ce ne ingAdue a face.efii opozitiei Nicu Filipescu, Tache lonescu si Istrati leau spus

deschis si cu toata hotArirea, ca vor intra in Ardeal. Goga, Lucaciunu mai conteazA la starile de acasà, ei fac propaganda de rAsboipentru eliberarea Ardealului. Marghiloman e pentru puterile centraledar dacd ar fi sA fie altfel, ne-om acoperi obrazul cu poalele siyom merge cu antanta". Singuri P. Carp si Stere sunt ireductibili

ph

www.dacoromanica.ro

centralisti. Beldiman, ministrui din Berlin solicifeaza intrarea, inrasboi alaturi de puterile centrale i ne asigura cä impäratul Wil-helm va sili pe Tisza sa satisfacd dorinfele romanilor din Ardealca cetafeni ungari. S'a facut i vizita de politefa ministruluiaustriac Czernin WA a infra in discufii politice. Din loc compe-tent a mai aflat cä afara de nesiguranfa politica fara nu e prega-tita militareste cleat cel mult pentru un rasboiu de trei lunicum se prevede un rdsboiu lung, este eschisa posibilitatea sa intrein curand in rasboiu, in urmare e incalculabila durata neutralitkii

hotararea de care parte are sä treaca Romania.Eram dar condamnafi sä aducem mai departe jertfa suite-

teasca i jertfa sangelui. Noi eram armata sacrificiului care are osingura rasplata: constiinfa datoriei implinite. Nu e cea din urmaaceasta rasplata.

Mid a venit la mine un preot de frunte sa se orientezeasupra situafiei, i-am deschis evanghelia lui Matei unde se zice:

avefi sa auzifi de rasboaie, cautafi sà nu va inspäimantafi. Case cuvine toate acestea sa fie nu va fi atunci sfarsitut,ea se va scula neam peste neam i imparafie peste imparafie.pentru inmulfirea färä de legilor,. va raci dragostea multora. Darcela ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui". Infeleg. ,Asa dar ne inchinam i ingerilor i dracilor, ca.' nu stim ai cuivom fi" Oamenii se dadeau si la galgenhumoruri de acestea, dardragostea de neam nu le-a racit in acele zile de grea cumpand.

Guvernul a mai incercat sa schimbe dispozifiiie din Bucu-resti prin amicala intrevenire a simpaticului episcop din Gherlaregretatul Vasilie Hossu, dar misiunea episccipului din ,Gherlacontribuit nimic la dumiriri. Agreatul guvernului ungar i de ro-mani, episCop Vasile Hossu, s'a inapoiat, cum s'a dus la Bucu-resti. Sfinxul din Bucuresti nu i-a soptit nici lui nimic.

Ni s'a dat sa vedem prima furie des-Tragedia S'arbilor carcata asupra Sarbilor din Banat, morepatrio, mai ales asupra preofilor i Invafatorilor. Soldafii unguriaduceau fotografii cu preofi i invatatori sarbi spanzurafi dealun-gul soselelor pe copaci, ca pilda de inspäimantare. Am vazut ofotografie, cum sub spanzuratori cetea un preot Toman rugaciuneade deslegare asupra unui venerabil preot batran sarb, care stäteasub spanzuratori ca o oaie adusa spre junghiare". Procedeul obis-nuit era, ca unde prindeau pe preot ori invafator le aruncau sol-dafii capastrul in cap trageau pe creanga copacuiui mai apro-

27

$i

$i

n'a,

pi

pi

pi-i

www.dacoromanica.ro

28

piat. Cu aceastA vitejie se lAudau ungurii si mai ales jidanii dindosul frontului. Dar tot asa ne spuneau si ai nostri ingroziti deaceasta bestialitate. Fotografiile acelea date din mana in manaaveau menirea sA ne arate, Ca ce ne asteaptä i pe noi dacaintrA Romania in rasboiu.

Ororile acestea ne reaminteau evenimentele din 1848, candhonvezii spanzurau pe preotii romani din Ardeal, unde-i prindeau.Jandarmii, unde vedeau preot roman, Ii schimbau privirile cu unfanjet diabolic, ce insemna al meu esti i tu". Unul dintre ainostri a ascultat la gara din Sovarsin, urmatorul dialog dintre doijandarmi:

Stii tu ce este cel mai mare deliciu?Ce?SA spinteci cu baioneta pe o valaha gravida.

Era aluzie la o biatA tarancA romancA gravidd, care se aflape peron. Acesta era jandarmul ungur.

Guvernul a designat Aradul de asa numitul lagar al Sarbilorinternati din Banat cu vadita intentie de terorizare. Zi de zi adu-ceau sute §i mii de Sarbi din toate clasele, preoti, intelectualitärani. Ii aduceau la orele de amiazi i dupd amiazi, and lumeaera pe strada, in stare ca vai de ei i insultati de public. Intreei erau i romani de pe granitele sarbesti.

Odata la gara un preot din transport saluta pe preotul nostrumilitar V. Fizean, acesta II resaluta militareste, fiind cu chipiu.Asta-i tradare de patrie sa salute dusmanul", vocifera cocoanaunui ofiter de honvezi i haid cu denuntul la Colonel. De altadata insulta publicul de pe terasa unei cafenele convoiul. Ce mAinsulti, pentrucA imi iubesc neamul, precum i D-ta iti iubesti peal D-tale" fu rAspunsul pe nemteste al unui intelectual, ce pusein respect pe patriotii de pe terasa. In cetate lucra tribunalul mar-tial si se operau execulari.

Cetatea Aradului are dupa sistemul ye-Tifosul exantematie chiu al cetAtilor un labirint de beciuri. Nimeniin lagArul sarbesc. nusi- aduce aminte fi locuit candva cinevain ele afarA de vreme de rAsboiu. Acesta era lagArul SArbilor. Un muce-gaiu pestilent. CAnd era vreme seninA, era bine cA oamenii stAteau pepnfuri la aer curat, In vreme rea §i noaptea trebuia Insd sA steainlAuntru. Pe lAngA aceasta li se da hranA imposibilA din mA-runtae stricate de vitA. Fatalmente a urmat boala, tifosul exante-matic i mureau Cate 60-70 la zi. Cei vii rAcneau la porfile

si

Sb

www.dacoromanica.ro

29

beciurilor, impuscati-ne dar nu ne omoriti miseleste". Numarulcelor morti se taxa peste 3000 victime. Un mormant al Sarbilorpe care nu-1 vor uita nici and.

In sfarsit s'au trezit autoriatile, cA boala se poate estindeasupra garnizoanei din cetate i prea se poate sä fie transmisA in oras,asa s'au luat mAsuri sanitare pentru suprimarea boalei. SarcinaapArdrii Sarbilor intemnitati la parchet a luat-o isupra sa St. C.Pop. Acesta si-a estins activitatea i asupra victimelor din cetate

s'a constatat judecAtoreste vinovatia colonelului Hegedfis Edecomandantul pietei, in intentionata surghiunire a internatilorotrAvirea cu alimente stricate. A fost si o hotie la mijloc. Co lone-lul bestial a si fost destituit din postul Mu de comandant. Era unjidan. Dar nu s'a terminat cu atata calvarul Sarbilor. OdatA pe unger grozav doud mii de prizonieri militari Sarbi dela Timisoara,au pornit pedestru si nernancati. Care a cAzut pe drum, a rAmasacolo inghetat. Era anuntatá sosirea lor in Arad. Am asteptat pandla miezul noptii inteo cafenea. Lanceziti de oboseald i foame, ceimai voinici aduceau Cate doi de subtiori pe cei ce nu mai puteauveni pe picioarele lor. 0 scenA sfasietoare care desPrindea groazdin cei ce-i vedeati. Maine morti cu grAmada, sectionarii le-au aflatstomacul gol. Au murit de foame.

I-am vizitat inteun spital unde aveam intrare. Erau romanidin Timoc intre ei. Vorbeau o romaneascd curatA. De sapte anisuntem in rAsboi si ni se prApAdeste mosia, cA nu-i cine sA olucre". I-am mangaiat cum am stiut dat cAili de rugA-ciuni. Nu cunosteau litera latinA, cAci scoala lor e sarbeascA, darvorbesc romaneste in casA.

In o piata a Aradului e un monument al martirilor revolutieiungare din 1848. Intre ei sarbul Damjanich. In istoria revolutieimaghiare sunt trecute cuvintele lui, cA va lupta impotriva sarbilorresvrAtiti panA la extirparea lor. Atunci se va sinucide ca nicimantA de sarb sA nu mai rAmand. Credeam cA tipul e o legendaa fantaziei. M'am inselat. In rAsboiul actual am aflat in realitateun atare monstru.

Un colonel medic, seful serviciului sanitar din garnizoanA,Sarb de origine, intrucat imi aduc bine aminte se numea Todo-rovics, nu mai slAbea din blasfemii asupra Sarbilor. Trebuie estir-pap de pe fata pAmantului canii acestia de Sarbi, cd panA atuncinu-i pace in Europa". Norocul bietilor sarbi, cA mai era ca me-

i le-art

ci

sh-

www.dacoromanica.ro

30

did militar §i inimosul roman Dr. Mariu Sturia cu maim lui ocro-titoare asupra nenorocitilor prizonieri.

A fost o vreme and noi eraM in rdsboi ierarhic cu &Arbil.Politica HabsburgicA, divide et impera, le-a dat privilegii ierarhiceasupra noastrd. 0 mAnd de SArbi sA stApAneascA biserice§te milioa-nele de romAni din Bdnat §i Ardeal. Lupta ierarhicd dintre noiSArbi a fost crAncend, dar noi am invins. Marele Saguna ne-aernancipat de sub ierarhia sdrbeased prin restaurarea MitropolieirotnAne. De atunci s'a incheiat alianta politicd intre noi §i sarbi,ce s'a ldrgit in urmd cu alianta Slovacd din nordul Ungariei. Con-ducAtorii acestei aliante eram noi, cei mai numero§i §i mai bineorganizati. De s'ar scula din morti Miletici i Polit, Hurban §itMudron ar mArturisi de ceeace am fost noi pentru SArbi §i Slo-vaci dela 1868 pdnd la 1918.

Rdsboiul ne-a aflat in aceasta aliantA, care ne-a dus la bi-ruintA. SArbii par a uita trecutul §i pe IdngA cä ne-au rApit o partedin BAnat, mai §i violenteazd libertatile cetAtene§ti ale românilordupd vechia lor metodd, in loc de a intra pe vecie in aliantd de-fensivd i ofensivd pentru mentinerea mo§tenirei rdsboiului, pecare noi vom sustine-o . i singuri, sdrbii insd nu. Tragedia Sdr-beascd Inca nu s'a terminat.

www.dacoromanica.ro

Impgratul Wilhelm si ministrul Tisza

cu neputinta sä scrii despre fasboi frà amintireaurzitorilor rAsboiului. DouA caractere deosebite, fa-natizate de ideia egemoniei universale germano-maghiarA. Persona litAti extraordinare, asupra cArora

istoria Ii va spune verdictul, dupA ce vor fi cunoscute toate arca-nele urzirei rAsboiului, Eu le dau fotografia recipiatà din cercul meude cunostintA despre ei. Amintiri din tinerete cu tragicul sfArsit albAtrAnetelor.

A fost crescut in atmosfera gloriei ger-ImpAratul Wilhelm mane, usor castigata in 1870 inteo vremecAnd imperialismul german era o dogma profesatA ex catedra. Casä concreascA cu sufletul scoalei germane a fost trimis la un liceude provincie iar dupä terminarea liceului la universitatea din Bonn,unde eram i eu in anul scolar 1878/9.

Era de 18 ani, de staturA micA, cu umeri adunati, mana stangAnedesvoltatA seacA, cap tutuiat i cu o privire neastAmpAratA dincare transpira energie. Fire agitatd cu gesturi nervoase. Pe undeumbla Ii auziai glasul inainte de a-I vedea. Nu era in el nimicdin figura impozantA a tatAlui sAu, peste tot a Hohenzolernilor.Mostenise tipul englez al mamei sale.

Pentru matriculare nu s'a prezentat la Universitate ci s'a sta-bilit ziva i ora de matriculare in palatul princiar de pe Koblenzer-strasse. Rectorul UniversitAtii, savantul Kekule s'a i prezentat cutot fastul unui rector magnificus la palat. Dar cine nu era acasA?Printul distrat in alte pArti. MultA vreme s'a vorbit despre aceastdsfidare a autoritätii universitare.

www.dacoromanica.ro

32

La prelegeri nu se prea ardta dar lua parte la viata burschen-schaftd, cerceta Kneipele" lor, se indeletnicea in scrimd; tot ce cddeain deprinderile Burschenschafturilor, fiind si el membru al Borusiei".Prezent la toate festivalele acestora Ii complAcea a se prezenta inculorile de Bursch cu tin cuvant sä pozeze i sà invartA lumeain jurul sdu. Nu era in el numai veselul Bursch bdtdus ci cevadin spiritul propriu neastampArat dela care numai un pas e pandla anormitate. Paraliza corporalA i ominoasa afectiune de urechie In nex cauzal cu creerii lui neastampdrati.

Universitatea din Bonn era alma mater a aristrocatiei germane,atat a celei de nastere cat si a celei bdnesti. Cat fast era in mani-festatiile lor prezidate de printul Wilhelm! De pildd, la o serbareaniversald a Hansiatilor" printul inteo trdsurd de gala cu chipiuesarpd, inainte cu muzica militard a cavaleriei imbrAcatd in colo-rile societAtii iubilante, inddrAt cu marele convoi al veteraniloractivilor societari, pdrea a prevesti pe viitorul Cesar. Fireste lumeavedea prin prisma educatiei nationale aceste vii manifestatii detemperament, dar multi se gandeau si la primejdia acestui tempe-rament pe tron.

Alta' data ne pomenirdm cu el in trenul special ce ne duceamascati la carnevalul celebru din KOln. Nu era democratie ci po-zarea eului sau imperial, aclamat in sunetul trambitelor si al lAutelorcarnavalesti.

Cand discutam cu colegii temperamentul exaltat al printuluilor, cu oarecare mahnire accentuau degenerarea Hohenzolernilorprin incrucisarea cu sangele englez. Stiut este, cd nemtii nu simpa-tizau pe englezi i printesa mostenitoare Victoria era rdu vAzuta.in Berlin, se zice c'a fost chiar persecutatd de care Bismarck,pe nedreptul. Se mangdiau Insd, CA tatAl sdu, Mostenitorul tro-nului, Friedrich, idolul poporului german, rdsfdtatul Unser Fritz"va preveni eventualele poticniri ale printului pornit spre grando-manic. Dar ciasul cel rdu al Germaniei si al omenirei nu a ingAduit,ca acest om cu calitAti mart de domnitor sA trdiascd mult. Dupdo scurtA domnie de abia sase luni impdratul Friedrich III sucombdin cancer de gat i cu el se inmormanteazd nAdejdile incoltite aleintelegerii cu Franta.

Wilhelm intrd in domnie, cum s'ar zice pe la noi, cu ua 'ncasd. Cel dintai lucru ii este sd, alunge pe Bismarck si sfetniciiprobati din jurul sdu ia pozd de Cesar. Un actor pe scenaimperialismului, mare beliduce, geniu diplomat, orator, mAestru

si

pi

pi-pi

www.dacoromanica.ro

33

de ceremonii, in curand bagd lumea in räcori cu provockile saleimperialiste. Räzimat pe militarismul desvoltat la omnipotentä, i§i

sdrânganea sabia §i declama cu vreme §i WA de vreme, sä-1 auddtoatà lumea, cà numai de Dumnezeu se teme. Era un Caligula ineditie germanä, eternizat plastic in Caligula", o bro§urd scrisA deun anonim, din care in anii noudzeci eu aveam a 60-a editiegermand. Nu §tiu Cate vor mai fi ajuns in ciuda opreli§tei de rä-spAndire. Multi germani prevedeau acum, cd acest om va aduceprimejdie asupra tdrii §i criticele sporeau.

A intrat in rdsboi ca o vijelie sä se NIA cu toatà lumea §is'a intunece pe marele Napoleon, trAgând dupd sine §i MonarhiaAustro-Ungard in nebunia Weltherrschaftului" Mu. Dela o vremedeclama mai rar, pând nu i-se mai auzi graiul. Simteam ea'

aceasta inseamnA apusul victoriilor germane" §i sfAr§itul thsboiului.A räsárit soarele libertdtii popoarelor §i farl ingaduinta Cesaruluidin Potsdam.

Pentru el insä intreg rdsboiul cu consecintele lui pare a fifost numai un episod. Pe ruinele Orli sale §i ale tuturor popoarelorbeligerante uitAnd de memoria bunei lui sotii §i de sentimentelenumero§ilor sal fii, la vArstä de 60 ani i§i face din exil edenulcdsniciei noui din Olanda §i sfideazd lumea indoliatà de nebunialui prin nunta mare din Dorn, ca sä nu rAmând nici o IndoialAasupra insaniei lui morale.

Ce deosebire intre Wilhelm §i Napoleon IDimpotrivA, Tisza e incarnatia tipuluiContele Tisza. de barbat integru, puritan in moravuri, de

o inteligenta scdpärktoare §i o vointd de fer.E fiul fostului ministru Coloman Tisza care a tras cu bure-

tele peste politica de nationalitate depusd in legea nationalifatilorde cdtre marii patrioti Dedk §i Eotvös §i inaugureald politicasdrobitoare de nationalitäti". Supt el se desläntuie furia demaghiarizare pentru a crea cu forta din Ungaria poliglotd un statnational maghiar unitar. A§a a devenit dogma ideei de stat na-tional maghiar" din care au derivat toate legile §i actele de guverndela Coloman Tisza incoace, crezul politic al Ungurilor. Conteletefan Tisza a intrat in areha politica cu acest patrimoniu.

Studiile universitare §i le-a fäcut in lena, pe vremea candeu eram in Lipsca. Transpirase §i la noi vestea prin colegii dinlena asupra seriozitätii, cu care §i-le fAcea. Coloman Tisza eradelegatul Ungariei la Congresul din Berlin tinut In Prinfavara

3www.dacoromanica.ro

34

anului 1878, unde s'a aranjat Balcanul dupd rdsboiul ruso-turc.Stefan Tisza, studentul, sta.' toatd vremea cu tatal ski in Berlin.Mai are dar norocul on nenorocul sal facA i aceastA scoald diplo-maticA. Nu se opreste insA numai la Germania ci merge si inAnglia cu aceeasi rdynd de a invAta si a se pregAti pentru carierapoliticd.

Ajunge foarte tiner parlamentar si face senzatie prin temei-nicia discursurilor sale. Se zice cd fatal sàu insusi ar fi spus, cädacd ajunge tara pe mama lui Pista, usor o poate duce in pea.-pastie cu firea lui incApAtinatd.

Tiszaestii erau fiii Bihariei, unde se urzeau planurile mariale politicei din tard. Si ce ironie a sortii, . contele Stefan Tiszas'a nAscut in casa unde astAzi Siguranta" romaind din OradeapAzeste granitele române.

In 1899 s'a serbat cu mare fast instalarea fostului vicar dinOradea si deputat guvernamental losif Goldis in scaunul episcopaldin Arad, unde a venit si Tisza cu intreagA garda sa vestitA dedeputati din Biharia. La banchet a rostit un mare discurs politic,in care regretd, cd nu poate vorbi in limba romând, dar e irele-vant zicea oratorul in ce limbd vorbesc cei ce-si iubesc patria.Natiunea maghiard numai asa putut serba mileniul, ca n'asuprimat limba nationalitAtilor, numai dacA v'a face tot asa vaavea si viitor. Natiunea maghiarA are mari probleme, pe cari numaicu ajutorul Românilor le poate indeplini. Totasa pentru Româninu e altä cale de fericire cleat buna intelegere cu Maghiarii.Inchind pentru aceastd infratire.

Toastul lui Tisza a produs mare impresie. Marele nationalist,Episcopul Popea din Caransebes rAspunde, cA in sfdrsit a sositomul providential, care aratd calea intelegerii intre RomdniUnguri. De ne vom intelege, nici portile iadului nu ne vor birui.Mangra, intransigentul de ieri, intrA in hora infrAtirei. Aici incepetragicul acestui om, la care voiu reveni.

Lumea ronidneascA alarmatd de aceastd infrAtire" credeainteo schimbare de front in Arad. Nu era asa. Aradul politic arAmas acelas intransigent. Mangra insusi ales episcop in Arad laanul 1902 in luptA crâncend contra candidatului guvernamental nueste confirmat de guvern. El se guvernamentalizeazd in Oradeaabia la anul 1910, cAnd candideazA de deputat la Ceica cu programguvernamental, atras de puterea fascinatoare a lui Tisza. Tisza,care se vede si-a pus ochii pe el la instalarea din Arad, credea

si-a

si

www.dacoromanica.ro

35

fi aflat omul potrivit pentru infiintarea unui partid roman gu-vernamentalizat, dar s'a inselat amar. Nu cunostea destul de binepe Romani.

Dualismul schimbase situatia in Monarhie. Dibacia diploma-tiei ungare a reusit sA aserveasca Viena imperialismului ungartreptat Budapesta devine centrul Monarhiei, cu asentimentul im-päratului Francisc losif. Politica pacifista a lui Tisza tindea säschimbe politica traditionalâ a Romani lor räzimati pe Viena i sao lege de Budapesta; de aceea dat el toata silinta sa-i castigereproba calcarile pe batatura", cum numea sicanele marunte aleadministratiei ungare. Ii trebuiau Romanii la realizarea planurilormari unguresti semnalate in discursul din Arad. Nu calcaiul, cicapul Romani lor Ii trebuia lui.

Mostenitorul tronului Francisc Ferdinand insa Ii pregateacalea spre a emancipa Monarhia de sub eghemonia -ungara si inaceasta politica' se räzima tot pe nationalitati. Era vorba de a de-sface dualismul si a da Monarhiei o forma federativä prin auto-nomia nationalitatilor sub sceptrul habsburgic. Idea aceasta aGrossösterreichului a fost prelucrata cu mare aparat stiintific dede catre autorul Replicei" Aurel C. Popovici in cartea sa Dievereinigten Staaten von Grossosterreich" edata in 1906. Vizita mo-stenitorului Franz Ferdinand la Sinaia in 1909 a fost o demonstra-tie pentru aceasta politica federalistä.

Rásboiul mondial se apropia inexorabil. Ungurii aveau nevoiede prietenia Romanilor. Guvernele Kuen-Hedervary, Lukács Gyorgy,Tisza tabarasera formal asupra partidului national direct si indirectprin loan Mihu fruntasul national din Vinerea i episcopii ambe-lor biserici romane agreati de partidul national. Mihu i episco-patul s'au achitat cinstit de misiunea ior intermediatoare, au primitad referendum oferta guvernului, cdci numai oficialitatea partidu-lui, comitetul national respective conferinta nationald", parlamentulnostru national avea drept sa incheie un pact cu Ungurii in nu-mele natiunei romane. Caracteristic e, cä putinii deputati guverna-mentali romani nu contau in aceste tratative, ci erau simple su-biecte de inventar ale tuturor guvernelor, agenti electorali, incolovorba neamtului: Maul halten und weiter dienen.

Preludiul rdsboiului mondial, räsboiul balcanic din 1913 arelevat importanta primara a Romaniei in constelatia politicei uni-versale. Intrarea cutropitoare in Bulgaria i-a pus in lumina' forta

3*

a-oi

si-a

www.dacoromanica.ro

36

militard, iar desarmarea diplomatiei Austro-Ungare, care vroia sdmântuiascd pe adevdratul ei aliat, Bulgaria, i-a pus in lumind di-bAcia diplomaticd. Pacea din Bucuresti a adus României Cadrila-terul i un prestigiu real, de care trebuia sd se find' seamd in vii-toarea complicatie europeand. Aceasta o simtiau mai ales Unguriifascinati de succesele României, care si-a pus piciorul si in Albaniaprin printul de Wied, nepotul reginei Elisabeta.

Nu mai era timp de pierdut. ComisiaTratativele lui Tiszade 10 a Comitetului national era in perma-cu Romani'. nente tratative cu guvernul din Budapesta.

In sfArsit in Octomvrie 1913 Tisza, atunci ministru presedinte, seadreseazd Comitetului national pentru incheiarea unui pact formalintre guvernul maghiar i Comitetul national. Tratativele decurgtoatd iarna intre Tisza si comisiunea de zece. Dupd aceste lucrdripreliminare am fost chemat la sedinta plenard a Comitetului natio-nal, al cdrui membru eram, ce s'a tinut in Budapesta la 20 Ia-nuarie 1914. Trei zile s'au desbdtut conditiile de pact cuprinse inadresa lui Tisza cdtre Comitetul national.

In tezd Tisza nu admitea schimbare de drept public, cereadesfiintarea partidului national, recunostea nedreptdtiri, cum e deex. : catehizarea in limba maghiard la scolile de stat, a cdror sa-nare o fAgAduia, episcopia maghiard unità de Hajdudorog se re-vizuieste, in administratie i magistraturd se admite loc i limbeiromdne, libertatea presei, dacd nu agita, cenzul cultural va disparede sine in mdsura adaptdrii la cultura maghiard. Colonizärile suntmäsuri de defensivd contra noastrd, va tinde ajutor mai larg bise-ricei i coalei confesionale i va deschide limbei românesti locin scoalele de stat, se va spori numärul functionarilor români, ad-mite asociatii culturale dar nu sustine institutii românesti. Condi-tia sine qua non a acestor concesiuni era sd inceteze agitatiile na-tionale intre popor i in afard de hotare.

Acest proiect de pact nu acoperea revendicdrile Comitetului na-tional. Nici Mihu nu le aflase acceptabile in raportul sdu trimiscomisiunii de zece.

Comitetul national cu vot unanim Inca 11 afld neaccep-tabil in forma prezentatd, dar dupd lungi discutiuni de a intre-rupe brusc tratativele ori a continua, se deleagd o comisie detrei sd mai parlamenteze cu Tisza. ACeastä comisie raporteazd insedinta din 20 lanuarie, cd n'a ajuns la un acord, insä Tiszanu considerd de ultimat proiectul sàu desi mari sperante nu tinde.

www.dacoromanica.ro

A ramas sa se reia tratativele dui:a 27 lanuarie cand iar ne stAla dispozitie Tisza. Cu aceste am incheiat tratativele de trei zile,pentru a fi convocati de nou in sedintA plenara intregità cu o sutAde fruntasi pe 17 Februarie 1914 tot la Budapesta. Aici e origineaComitetului de o sutd ce a reinviat in Romania-Mare. La aceastAsedinta ne pomenifam i cu mosafiri nevAzuti mai inainte in lup-tele noastre politice, cunoscuti plutitori in apele maghiare, aspirantila prefecturi si functiile ce aveau sd le cadA in poalA, pentrucAvezi Doamne, cine altii sä fie prefectii concesionati de Tisza, decalei patentatii patrioti de mai inainte. De fapt acestia au ocupat te-renul functiilor inalte si in Romania-Mare. Pe de laturi se maisocotea, cä trebuie sä se facA pacea, pentruca sa se poata incheiaconventia militarà cu Romania i alianta cu Puterile centrale. ToatAlumea astepta cu resuflarea sufocatà rezultatul acestui mare sfatnational de o sutA.

si-a spus i inaltul cler cuvantul : sä se accepte proectul luiTisza, dacA se poate fArà abdicare, färä umilire i Med restrictiipolitice, iar dacA nu s'ar ajunge la aceastd solutiune echitabild,inaltul cler declind dela sine rAspunderea i fata de guvernde partidul national ; insA intre toate imprejurarile contra partidu-lui national nu va lucra, declard vrednicul cler inalt al celor cloudbiserici romanesti. Nici nu li s'a cerut mai mult. Cu aceasta s'aexhauriat opinia tuturor factoritor cif.rAspundere pentru soartea popo-rului roman. Insusi poporul s'a pronuntat in adunAri poporale pentrurevendicArile integrale.

Ultimatul lui Tisza era : sA recunoastem idea de stat maghiarsA renuntAm pentru totdeauna la alte drepturi afard de cele cu-

prinse in proiectul de pact de sub desbatere, din care Tisza nucedeala nimic. Va se zicA, Tisza nu considerd de un modus vi-vendi temporal rezolvirea actualA a chestiei, ci de definitivA. A re-cunoaste idea de stat si a renunta la revendicarile nationale. Dasau ba, la mai mult nu avem drept sä ne asteptam pentru cate-goricul imperativ al conditiilor lui Tisza. Cu alte cuvinte, ne cerearenuntare la politica nationalA pe vecie. Fireste cA rdspunsul unanima fost negativ. Acest rAspuns negativ a fost primit de Tisza curegret. Comitetul national s'a simtit usurat, cd a scApat de o ispitAsi a hotArat in acord cu cei o sula premenirea organizatiei natio-nale i deschiderea agitatiei intensive in presä si in masele po-pulare.

si feta

si

www.dacoromanica.ro

Atmosfera primaverii anului 1914 era incarcata de explosive,cari s'au descarcat in atentatul dela Seraievo.

Czernin in cartea sa Im Weltkriege" relevä lupta ce o aveacu Tisza in politica externa. El nu cunostea alt patriotism deckcel maghiar" . . . zice Czernin, n'ar fi cedat nici cand un metrupatrat din Ungaria, dar de cedarea Galitiei nu-i pasa. El mai bu-curos ar fi lasat sä se cotropeasca lumea, deck sd cedeze Ardea-lul, dar de Tirol nu se interesa. N'a avut nimic contra concesiuni-lor acordate in Austria, dar nu admitea nici cea mai mica schim-bare in referintele interne ale Ungariei. Nu-i trebuia România,pentruca aceasta ar slabi elementul unguresc, dar nu admiteaestinderea Austriei, caci aceea ar fi insemnat superioritatea Austrieiin Monarhie. Fara' de România cerea numai o reutificare de granitedin roadele rasboiului".

Czernin scrie despre conflicte acute intre ansul i acestextraordinar om din cauza fanatismului, cu care apdra maghia-rismul. Tragicul acestui erou national a fost, ca tocmai inflexibili-tatea lui a pricinuit prabusirea Ungariei. S'a prabusit Tisza cuiubirea lui salbateca de nearn si a murit cel mai mare ungur degloantele neamului ski revoltat, cu cuvântul ultim pe buze: acea-sta asa a trebuit sa se intimple". Nimeni nu-i poate denegapersonalitatea mare, eroica. SAngele turanic nu 1-a lasat sä fieeroul omenirei. Insusi a marturisit inaintea lui Czernin, ca gresalalui cea mai mare e, ca s'a nascut maghiar. El a fost incarnatiamaghiaro-centrismului. Cu amaraciune scrie Czernin: Ungaria afost strâns legatä de noi, dar ca o piatra alarnata de gkul omuluicare se 'neacd".

Din pricina Ungurilor nu s'a putut face nimic in VienaBerlin pentru impacarea nationalitatilor i daca invingeau puterilecentrale", zice Czernin, nu era acea inchipuire omeneascd,ce ar fi putut concorda cu constelatia europeand aspiratiileimperialismul maghiar". La acest paroxism a dus dualismul peUnguri. Un memento pentru cei ce viseaza de dualismul româno-maghiar in ori ce foma s'ar oferi el in situatia schimbata.

Eu sunt condus numai de reliefarea fenomenelor psihice aleeroilor unei sguduitoare tragedii. Aceste fenomene explica totul.Bietul om" cap dusmani vazuti i nevaluti are in lupta lui pentruexistenta.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

I'llt/

11111

AWE.

PiTtlift 1111.11/Itt

"Imitriry7----v,-Ez tom=_

-1.!1.14 '.1111

c.

1010v ,

li.ii tafif 1 4k01

MI,,40_& :4,7,0". ft

kirt"WIWI

Wasbolul la sate.

WI V

ATELE ramasera cu copiii, femeile i batraniidela 45 ani in sus. Ace§tia trebuiau sa

Lea fata lucrului de camp §i sä ca§tige painea ceade toate zilele.

Femeile noastre bune, harnice intotdeauna, in ale caror casenu s'a stins candela credit-0i, s'au intrecut pe sine. Cele bogata§edela campie deopotrivä cu cele sarace dela munte iau rolul debärbat in casä, ingrijesc vitele, ark sat* treera, poarta saci, mandcaii la cal-up.", valid §i cumpara.: cu tin cuvant implinesc toatelucrurile barbate*ti fail murmur. Inaintea administratiei curagioase,con§tii de dreptul de a fi respectate.

Durerile lor le cuprindeau in prinosul slujbelor dumnezee§ti,solicitate la parintii mangdietori.

Libraria diecezand nu mai afla atatea evanghelii, odajdii,peste tot obiecte biserice5ti, Cate i se cereau de evlavioasele cre§tinepentru prinoase, carti de rugaciuni §i icoane sfinte pentru caselelor. Atata jertfa a izvorat din evlavia cre§tineasca a acestor femei.-

Dbl rT Ili,

www.dacoromanica.ro

40

and lucrul de acasa le da ragaz, se intovarasedu cate douA-trei i cate cu Ufl batran plecau pânä pe la front, säli vadd §isä duca bani §i bunatati de acasä bärbatilor de prin spitale silocurile de serviciu, unde se aflau. Streinii, cari nu mai vazuseraromance, admirau figurile lor simpatice, invalite in frumosul cos-t= romanesc. Ce popor frumos, se auzea pretutindeni peunde umblau.

Dar mai era un tip de femei trudite, coborate din partitemuntoase cu desagii si banul sudorii muncii lor, ca sa duca depe campie porumb pentru malai copilasilor läsaji acasä in grijavecinilor. Se frangeau sarmanele sub povara sarcinei grele cu fricain san, cä jandarmii le iau bucatura dusa. in contrabanda, sa-siscape copiii de peire. 0 jale sfd§ietoare te cuprindea la aceastaluptä cu moartea indaratul frontului. Sunt moatele, cari ne-au datpe Horia, Clo§ca §i Crisan §i pe regele muntilor lancu cu toataoastea lor cre§tina".

Femeile din Ardeal au pastrat romanismul in familie. Cudrag imi aduc aminte de episoade din vremea de pace. Eu um-blam cu vreme §i fail de vreme prin sate. Odata imi spunea unOran frunta§ din comuna mea natalà, cum si-a pus la proba sotia.

Acum Sultano, am putea mantui pe Romulus dela catanie,dud a§ vota cu Ungurii. Asa mi-a spus notarul, ca-I scute§te deserviciul militar activ, daca. votez cu ei. Era pe vremea alegerilorparlamentare.

Cum sa-ti mananci tu omenia Todore, las mai binemeargd sa sufere el, deck sa nu mai fii tu, ce ai fost totdeaunaintre oameni.

Imi spunea de altä data un notar roman, cum umbla pretorulsa solicite votul unui fruntas, fost primar §i care aspira sa mai fie.

Nu pot domnule, cd am fata mare la cask care-i marenationalistä §i nu ma lasa sä o fac de ocara inaintea satului,inaintea feciorilor cari nu joacd la hoed pe fetele tradatorilor.Acesta era votul indirect al femeilor noastre in politica.

In sufletul acestor femei s'au pastrat virtutile femeii romanecultivate de spiritul crestin al bisericei §i al' §coalei biserice§ti.

Cea mai inalta expresie a caracterului ideal al femeii o aflamin femeile biblice, prototipul femeii crestine, atat de clasic eterni-zat de Sienkievicz in Quo vadis". Biblia e o comoard a educatieifemenine, de aceea educatia religioasa a femeilor noastre a datatatea Ligi.

www.dacoromanica.ro

41

In procesul psihoiogic al generatiilor$coatele biserice§ti recente scoala bisericeasca a fost farul lu-rolul lor.minos, din care au luat lumina satele. $coa-

tele acestea sunt concrescute cu sufletul neamului romanesc dinArdeal. Taranul Ii dA copilul la scoala sa invete religie, in carerezidd adevArata moralitate, sd ceteascA apostolul i sa, cante instrand si in cor, cA aceasta era desfatarea sufletului tAranesc.

Un Oran platise odatA o suma considerabild giratA unuipreot, care murise fard veste inainte de a-si fi putut achita datoria.La divan il tachinau prietenii cu popa" lui.

Ce va doare pe voi capul meu, cä bucuros plAti

inc'odatà, sa mai aud slujba i predicile lui frumoase in biserica.Eu toatA saptAmana sunt la lucru i cu merindea sufleteasca ce oduc din biserica ma hranesc toatA saptamana. Eu nu umblu princarciume. Toata desfatarea mea o aflu in bisericA si multumireasufleteasca in lucru".

Wä omul sfantului Arnbrosie, ora et labora", in editie ar-deleneascA. Element de ordine i productiv in vreme de pace, vi-teaz in rdzboiu. Pe juramantul credinciosului se poate bizui tam.

Clericalismul nu e propriu bisericii ortodoxe, pentruca clerulnostru nu are interese deosebite de ale credinciosilor lor, cum le arebiserica papala. El este una cu credinciosii sài si in raportul social.Nu din interes clerical tinem dar noi cu atata suflet la scoala bi-sericeascA, ci din principiul dreptului de a invata, härazit de Mantuito-rul Hristos i practicat dela intemeiarea bisericii in scolile bisericestiintocmite langd fiecare biserica. La aceasta se adaoge pietatea carescoala, ce a sustinut i pregAtit sufletele pentru ziva Invierii na-tionale ; mai presus de toate insä convingerea, cà menirea scoaleibisericesti de a face religie din nationalism n'a incetat in statul,care vrea sd-si mentinA caracterul national. Nici un popor nu poatetrAi fara. religie, zice Plutarh, dacd-si perde una, din necesitatepsihologicd trebue sA adopte alta. Oare mai romaneasca sä fie re-ligia panteistA a modernismului ?

Am mers para la aceastd ultima ratiune, pentrucA suntde aceia cari vor sä separe biserica de stat si sa scoatä cu totulreligia din scoalä. De aci numai un pas e para la cAdere.

Romania a fAcut o mare gresald, cand prin secularizare nus'a marginit numai la defensiva MO.' de incursiunile streine. Nus'a marginit anume sa cur* tara de uluci, ci a Mat din radacinipomul vigil romanesti, biserica romand indrumAtoare a gloriei trecu-

§i

a-si

§i

§i

www.dacoromanica.ro

4 .j

tului §i a läsat-o cu un cler, fdrA institutii culturaie, sa-si tan-jeascA viata de pe o zi pe alta. Acum ar cAdea in a doua gre§alàmare, daca ar face acela§ lucru, prin privarea bisericei de §coalà,ori ce e §i mai rau, prin scoaterea sau neglijarea religiei in §co-lile de stat. Statul roman pe temeliile bisericei s'a infiintat §i nu-mai pe aceste temelii poate avea viata nationala durabill Aceastaeste credinta mea §i a tuturor adevdratilor bArbati de stat.

Se zicea, ca" sustinerea scoalelor biserice§ti e o consecinta atemerii de stat, infAdAcinata in noi din luptele contra statului ungar.Nu este a§a. Noi ne-am achitat cu cinste de rolul politic, ce ni 1-aimpus datoria pastoralA de a salva neamul de cutropire.

AstAzi s'a schimbat situatia, este cine sä facd politica mili-tantA a Orli ; noi preotii nu o mai facem. Rolul nostru in Romaniaeste : o rena§tere religioasA din amorteala produsA de cataclismulrasboiului. Intru ajungerea acestui scop cerem pentru noi loc inscoala romanA §i in viata sociala, ca sä pregAtim sufletele pentruaceasta rena§tere religioasa, pentrucd religiunea e isvorul patrio-tismului. Vrem sa dam putere de viatA acestui patriotism, sa fa-cem religiune din patriotism, precum am facut religiune din natio-nalism cand nu aveam patrie, prin §coala bisericeascd care estedin fire nationala.

Scoala nu e un laborator politic ci un sanctuar al sufletului.Cine se apropie de ca sa-§i deslege curelele incAltamintelor,pentrucA slant este locul pe care pA§e§te".

Poate e fard de vreme sa aduc in discutiune aici litigiulasupra §colii, dar divinul Pavel indruma pe urma§ii sAi, sä staruecu vreme §i fAra de vreme" in apostolie. Sunt in exercitiul acesteiindrumAri apostole§ti, cand stärui pentru educatia religioasä a tine-rimei in §coala nouA romana. Socotesc a implini §i un act patrio-tic. Poate pe and vor vedea lumina aceste sire, soarta scoalelorva fi decisä. Socotesc, cä nici in acest caz principiie aici desvoltatenu-§i vor pierde actualitatea la aplicarea legii. Dela feliul aplicAriilegilor depinde in mare parte utilitatea lor. 5i poate cá ce n'ainteles lumea de astazi, va intelege lumea de maine §i va redabisericii rolul ei binecuvantat in §coala.

Cu con§tiinta datoriei implinite fata de §coala care astAzi stäla raspantie, ma intorc la satele noastre sub rasboiu. Ru§ii lasa-sera in Ardeal bune amintiri din 1848, cand Paskievici veni inUngaria cu 200.000 o§teni sä suprime revolutia lui Kossuth. Ei

www.dacoromanica.ro

43

Veneau cli prapori bisericesti cantand tropare religioase i inchi-nandu-se in bisericile noastre ; iar generalii i ofiterii lor, ne maivorbind de soldatii de rand, sdrutau crucea i manile preotilornostri uimiti de atata evlavie. Pe popor nu-1 trata ca pe dusmanci ca pe prieten. Cand Ungurii speriau pe ai nostri, cd yin Rusii,acestia ziceau, cunoastem din patruzeci si opt ; noistim, Ca sunt oameni buni i doar se sfarseste odatd rAsboiul ; stimnoi dela cei veniti acasä de pe front, cd nici acum nu fac nici unrAu, pe unde ajung. E vorba de adevaratii Rusi, cari Inca nu sebolsevizaserd. Ce deosebire intre barbarii" Rusi si civilizatii"Germani, cari fAceau grajduri din biserici si din casele oamenilor.In Arad doctorii germani au fAcut morgd din capela scoalei noastrecivile de fete si Ii fAceau foc cu mobila din cash', desi erau lemnein curte. De noi ca de noi, pentru cd noi eram vogelfrei," darUngurii sateau incremeniti de atata barbarie, chiar fatA de aliati,fiindcd nu-si crutau nici aliatii. PArea cd a reinviat vremea Raub-ritterilor. Nici pe acestia nu-i vor uita oamenii, dar cu alte senti-mente decat pe Rusii din 1848. Ati pierdut nu numai rAsboiul,ci i toate simpatiile popoarelor," spuneam unui ofiter german laretragerea lui Mackensen pe la noi. Da, vedem, dar asa e rAsbo-iul : el distruge tot." Aici incape vorba de distinctie intre culturd

civilizatiune.

Satele se impopulard cu prizonieri rusi,Prizonierli RuO. pe can Ii duceau din lagarele de prizonieri

micii i marii proprietari deopotrivd. Aproape nu era casd de gos-podar fArd rus oH fdrd rusi, dupd mdrimea gospoddriei. Oamenibuni, Can curand se familiarizard in satele noastre. Evlavia lor inbisericA i cantarea armonioasA in cor impresiona pe ai nostri. Aveauinsd i cusururi. Cand se imbAtau, se bateau ca orbii, de ramaneaulati pe teren. Altmintrelea toti credeau in invincibilitatea Rusiei.

Grape acestor brate de muncd pdmanturile au putut fi lucrate,dar rodul era amenintat de lAcustele rechizitiondrilor. InsA i peacest front economic erau transee : gropi, in can îi ascundeauoamenii cerealele de rezervd, peste cari apoi arau i sämänau. Incamera caritatii se mArturiseau, cd ascund tot ce pot, ca sä n'aibAce da de mancat soldatilor i atunci se gatA bdtaia," pe sub geanAmai trAgeau insd din coada ochiului cAtre rdsdrit i opteau tainic,sA aibd ai nostri, cand vor veni."

Era o gospoddrie truditd, care totusi ar fi fost rentabild, dacäcastigul nu 1-ar fi scos din pungi imprumuturile de rdsboiu. Pe front

sd

di

www.dacoromanica.ro

44

se da concediu tuturora, cari seMnau actii de aie imprumutului derasboiu, in masura sumei semnate. Bietii oameni, sd mai scapedin iadul räsboiului, veneau acasä i dadeau tot ce aflau in nu-merar, cä banul iarasi poate fi castigat, ziceau ei, viata pierdutainsd nu. Erau tarani, can ii rascumparau concediile cu zeci demii de coroane. Asupra batranilor, cari nu mai puteau fi manatila front, presionau cu aceea, ca-i trimit la corvadd indaratulfrontului, in Albania malarica, de unde nu mai era intoarcere. Pecel ce avea cäruta 11 duceau cu car* cu tot. Asa storceauultimul ban dela taran, pentrucd notarul stia cine are parale,alegea victimele pe sprinceana. Bancile ii varsard o parte bunadin capitalul societar in acest sac spart al imprumutului de ras-boi. Consiliile eparhiale subscriau din fondurile bor. Tot banultrecea in topitoarea imprumutului de rasboi, pentrucd de, cel cenu da, se pomenea cu sanctiuni, ce-i luau totul. Asa s'a finantatrasboiul tot de catre cei ce muriau, iar speculantii streini ingra-madeau bogatii fabuloase si-si bateau joc de bietul popor.

Cand s'a facut ofensiva cutropitoare contra Sarbiei, a trebuitsa mearga fiecare taran, care dispunea de cloud cantle, cu una pefront, sa formeze trenul armatei. Asa s'au format trenuri de zecide mii de cart*, cari mergeau ca o nesfarsitä caravand manataspre Sarbia. Plecard dara i batranii la front. Caii i carutelescumpe au pierit toate acolo, bietii batrani s'au strecurat curn auputut acasd cu sumanul in spate. Emoragia aceasta economica ausimtit-o satele multä vreme. Erau si scene induiosetoare. De pita:vede primpretorul, roman, un Mat cu o fata inteligenta inteunadin aceste carute. Era baiatul unui taran din S. . . . , elev de liceu,care a venit in locul tatalui salt batran. Primpretorul emotionat denobilul gest al baiatului 11 inlocui cu alt orn trimise indäratsa inveseleasca pe tatal sau", precum este scris in sfanta cartedespre fiul cel bun, dar spre si mai marea lui nenorocire, caci intorsin §coala ungureasca si-a pierdut sufletul i and mai tarziu, lasfarsitul rasboiului, a ajuns ca soldat pe front si a cazut prizonierla Rusi, a refuzat sä intre in Legiunea romana. Nu e de mirat inhaosul, ce ne-a ajuns I Cati s'ar fi pierdut asa cu totul, dacd nu seschimba situatia.

Sufletele erau cernite de vestea mortui, ce venea zi de zi depe front. Suspinele i plansetul vaduvelor si ale orfanilor umpleauvazduhul. Era o jale sa auzi i sä vezi invalizii ciungariti. StefanCapra, harnicul invatator din Siclau, din plata lui de 300 florini

§i

si Ii

§i-1

www.dacoromanica.ro

45

la an, numai Dumnezeu ii $tie, cum a crescut trei baieti, doiavocati i unul stagiar. I-a Minas din ei numai stagiarul i o fatacu doi orfani de rasboi. Durerea i-a dus in mormant i sotia. $inu era el unicul Minas asa!

$colile abia mai functionau in lipsd deLipsa de invapitori. .preotii Ii suplineau cum puteau,

dar grosul satelor ramAnea fard scoala, prada insalbatecirii. Veniauoamenii pe la Consiliile eparhiale, sa ceara invatätori, ca ce-o fi decopiii nostri?" ziceau ei intristati de insalbatecirea copiilor, dar nimeninu-i putea ajuta, in lipsa de invatatori. Generatia de maineanalfabeta i imorald! Atunci ce ne mai ramAne pentru ziva demaine? Singur mormAntul unui popor, care a purtat crucea sufe-rintelor, sä moara cu zile, pentruca nu de sabie mor popoareleci de coruptia sufletului lor. Coruptia ne batea la usa inspal-mAntator.

Nici groaza de viitorul generatiet nouiPropaganda nu ne-a fost destul. Sectarii organizati deseetelor.oculta streina intoneaza strunele apocaliptice

despre sfArsitul lumei, sa buimaceasca lumea cu propaganda lordestructivd. Randurile raffle ale preotimei de decese si de lipsade elevi seminaristi, se sbat sub vergile opresorilor i abia ajun-ge la 2-3 uneori i la 2-6 sate Cate un preot. In chipul acestaarmata mAntuirei" afla porti deschise in satele cutreerate cu fan-farele lor i cu dolarii americani. S'a facut spat-tura si in unicacetate, ce ne-a mai rdmas, in biserica. Nu pentru sfArsitul lumeise fäcea aceasta propaganda, ci pentru sfArsitul neamulul roma-nese politic, pentruca se prevedea intrarea RomAniei in rasboisfArsitul rasboiului cu o revolutie, sa nu fie cu noi poporul cAndvor urma aceste zile de rasbunare a unei robii milenare. Secta-rismul dela noi nu are origine religioasa ci politica. Aceasta nuvor sa o inteleaga nici astdzi politicianii nostri.

A fost o eroica munca a preotimei noastre, sa find sus su-fletul poporului in ciuda atAtor greutati, ce i se faceau din toate par-tile. La adunarea nationala dela Alba lulia, ca un val napraznics'au ridicat satele, sa proclame unirea nationald, platita i aceastdmanifestare cu mucenici de sub teroarea secuiasca i bolsevicace a urmat in 1919. Dupa aceea, cAnd imperiul roman era infap-tuit $i nu mai era primejdie a sta in fruntea poporului, au räsaritca ciupercile cei tupilati mai inainte §i aceia, despre can nu-

ei

si

www.dacoromanica.ro

46

mai acum aflasem, cd sunt români. La marele sfat national" dinSibiu dela 1919, care ce e drept avea infdtisarea unui congresnational bisericesc, mai ales acesti parveniti se uitau cordis lamultimea de preoti si se auzeau apostrofdri, c5 acum s'a isprAvitcu politica popilor", aici sunt ei cari aplaudeazd pe divii diri-genti. Sic igitur ad astra. Nu ca pArere de rAu dupd un paradis pier-dut o spun aceasta, pentrucd politica a adus preotimei numaiparte de durere, ci pentru caracterizarea psihologiei parvenitilor,cari dau din coate, and le miroasd oala permiselor si a bugetu-lui, dar o tuleau la fugd când venea strAmtoarea, de pildd pe laCrdciunul din 1922 când miroseau praful de puscd dela graniteleunguresti, iar popii" insufleteau pe cei chemati la arme sd-siapere mosia. Asa a fost si asa va fi preotul roman intotdeauna,deci mai incet cu surghiunirea lui!

Legenda cu sfarsitul lumii turburd sufletele, dar constiintanationald tot iese biruitoare. Cand yin? Nu sfArsitul lumii ci do-robantii, intrebau tainic. Nu se indoia nimeni, a au sd vie. Aceastdasteptare devenia tot mai pronuntatd dupd primirea stirilor de pefront dela ostasii veniti acasd, defaitisti toti, si mai ales a agita-tiilor din Regat, cari strAbdteau si la ei. Noi stdteam in perma-nentd pregatiti, ca.' ne vor interna stdp5nii, and vq,r veni ai nostridar rdmânea sufletul satelor pregdtit pentru Ronfania noud. Biatainisera plebs contribuens" se sVarcolea sd se sustragd dela im-pozite, las cd le-om pldti Rom5nului", ziceau in confide*, nu-mai de ar veni cat de curând sd sapdm odatd de dstia". Ici colease mai scdpa ate unul cu vorba si ajungea pe mAna jandarmilorsi in cele temnite.

Sedinta Comitetului In atmosfera aceasta am fost chematnational din 28. X. de presedintele comitetului national T. Mi-

1915. hali la Budapesta pe 28 Noemvrie 1915, sdi-au parte la sedinta comitetului executiv de zece al partidului na-tional. Eu nu eram membrul acelui comitet executiv de zece, darm'a chemat presedintele Comitetului national sd inlocuesc pe V.Lucaciu i Octavian Goga, cari isi ddduserd dimisia din acel co-mitet. De fatd erau : T. Mihail, V. Gold4 St. C. Pop, V. Bran4te,N. Vecerdea, protopop V. Damian, N. &than i eu. Era vorba säfacd presedintele T. Mihali o declaratie in numele partidului na-tional la proiectul de indemnizare prezentat de guvern in sesiuneaparlamentarA, ce avea sä se deschidd in 30 Noemvrie. Proiectulde declaratie a fost formulat de V. Goldi. S'a cazut de acord

www.dacoromanica.ro

47

asupra declaratiei 1. politicA : Guvernul nu dA drepturile poporuluiroman nici dupd jertfa ce o aduce neamul romanesc, politicestedeci n'avem in el incredere. Ne mentinem nestirbit programul, 2.patrioticA : patrionismul nostru e dovedit prin lupta eroicA a sol-datilor nostri, 3. era vorba si de o declaratie externa in sensul cA :de Romania ne leaga unitatea culturald i etnicA, dar politicestenici ei nu dispun de noi, nici noi de ei. In proiectul lui Goldisar fi insä de dorit sd se aducA in armonie interesele Monarhieicu ale tArii romanesti ; rdrnanem insd intre toate imprejurArile ne-clintiti in credinta noasträ traditionalA cdtre patrie i tron. Dar s'arenuntat la aceastä declaratie din motivul, cA programul nostru nucuprindea in sine relatiile externe si sulevarea lor ar fi dat anzdla diferite interpretAri, intre cari desavuarea actiunei nationale"agitatä de Lucaciu-Goga in Romania i anticiparea luptei noastrecontra Romaniei, dacd ar ataca Ungaria. Declaratia s'a rostit insedinta parlamentard dela 7 Decemvrie 1915. Era un act tacticcerut de imprejurAri. 0 manifestare, cá suspendarea agitatiilor noastrepolitice sub durata rdsboiului nu inseamnd renuntarea la politicanationalä. Soartea noastrà nu avea doar sA se rezolve prin poli-tica internd ci prin politica externA, determinatA de soartea rAsboiului.

www.dacoromanica.ro

Raportuldintre cele douA biserici române.

In Ardealul de odinioarà erau recunoscute, de legi numaicele trei natiuni minoritare, Maghiarii, Secuii i Saii. Poporul roman,

care constitue majoritatea covarsitoare, era oturmA de iobagi Lira' drepturi cetAtenesti, cari invreme de pace munceau in robotA pamantuldomnilor de pAmant, iar in vreme de rAsboiuserveau de umpluturi de tunuri. Eschis astfeldela drepturile elementare omenesti, in bazadreptului divin al sufletului, poporul romanescs'a concetrat in bisericA. Asa s'a desvoltat unfel de teocratie in viata poporului romanesc,care a fAcut o din iubirea de neam religie, ce senumea Legea Romaneasca".

El Ii fAcea bisericutele sale de lemnimpArtia mAlaiul i suferintele cu preotul lui. Cusufletul trAia in aceastA impArAtie cereasca, cutrupul in impArAtia celor trei natiuni privilegiate.De nu era asa, poate n'am fi astAzi Romani,pentrucd ne absorbea binele. Dovadd Romaniinobilizati, cari toti s'au maghiarizat. Din stareaaceasta a prostimei" (paraszt) in care a fosttinut poporul roman s'a nAscut reflexul' sufletuluisau näcajit : prosti dar, multi." Ca sä nu fie darmulti laolaltd, a trebuit divizati in lAuntruliar in afard rupte legAturile cu Principatele ro-mane ortodoxe. Ei intelegeau deplin importanta

religiet in viata poporului romanesc. Doar vAzurà cu ochii, cA bi-serica e cetatea sufletului romanesc, peste care nu se poate trece,

'1L

011

11

IP

.14h:

P.

II

4

.n.1141`

Orli,

www.dacoromanica.ro

49

Politica Habsburgilor, divide et impera," aflat instrumentabil in biserica papalä. Apostasia lui Atanasie ne-a divizat in douAbiserici. DupA sciziunea dela Alba-lulia am fost pusi sub curatelaierarhiei streine i unii i alfii. Unifii sub curatela ierarhiei cato-lice ungare, iar ortodocsii sub curatela ierarhiei ortodoxe sârbesti,ambele cu tendintA de desnationalizare. 0 sutA de ani ne-am sbA-tut si unii i alfii sub belciugul zugrumAtor al acestor ierarhiistreine.

Din luptele cu catolicismul rdsare tria-Solidaritatea na- sul unit, incai, Maior, Micu-Clain cu teoriationalla intre cele noastre, cultivatà ex catedra in sco-

douA biserici. lile din Blaj ; iar din luptele cu SArbii aparPaul lorgovici i Tichindeal, Moise Nicoard si Glzeorglze Lazar,inspirafi de ideile libertAtii omenesti proclamate de revolufia francezA.Din idea nationalà adusä de ei rAsare la 1812 scoala normaldmai apoi cea teologicA din Arad, de unde se revolutioneazA ideanationalä in BAnat i *tile ungurene. Acestia erau dupA apos-tolul Pavel nebuni intru Hristos." Nebunii unei idei mail, gene-roase. Au rAsArit acesti trimii ai lui Dumnezeu din Banat, par-file ungurene i Ardeal deodatà ca la o vrajA dAndu-si mAnafrafeascA peste barierele confesionale. Toate ideile noui Ii aueroii lor.

Ce a despArfit dogma primatului papal, a impreunat dogmanoted a unitgii nationale, din care s'a zamislit idea na(iunei politice.Tactica austriacA getrennt marschiren und vereinigt schlagen," adecAsä ne batA prin biserica catolicA si sArbA, s'a intors impotriva lor.Acum ordinea noastrà de bAtaie era, getrennt marschiren incele douA biserici i vereinigt schlagen," pentru recunoastereanatiunei romAne, una i indivizibilà. FrAmAntArile confesionale dintreunifi si ortodocsi au rAmas in familie.

Primul pas indreptat i hotarit pentru recunoasterea natiuneiromAne" de a patra natiune in Ardeal 11 fac episcopii Ardeleni.In anul 1791 Gerasim Adamovici, episcopul ortodox al Sibiiuluicu loan Bob, episcopul unit al Blajului cuprinct revendicArile na-fionale in Suplex libellum Valahorum" adresat dietei Transilva-niei. DupA aceea la anul 1841 Vasilie Moga, episcopul ortodoxdin Sibiu cu loan Lemeni, episcopul unit din Blaj prezintä dieteidin Cluj petifia pentru recunoasterea drepturilor politice i religioaseale Românilor din fondul regiu," iar la 1848 episcopul ortodoxpguna prezideaza asistat de episcopul unit Lemeni adunarea

4

latinitatii

si-a

www.dacoromanica.ro

50

nationalà de pe Cdinpul libertdtii, unde in mod revolutionar neamulromanesc se proclamA natiunea romanA." latA cum preotii cucrucea in frunte" pregAtesc i fac revolutia din 1848. Acestea sunttraditiile mari ale solidaritAtii nationale" dintre cele cloud biserici,pand la 1848.

Traditiile aceste de solidaritate nationald intre cele cloud bise-rici s'a manifestat mai tarziu in actiunea comund a celor cloudepiscopate in toate chestiile nationale prin memorii i deputAtii laimpArat. Solidaritatea nationald intruneste pe toti Romanii in celecloud organizatii mari, in Asociatia culturalA" din Sibiiu si inpartidul national infiintat tot in Sibiiu sub puternica influentd aMitropolitului .'aguna. Tot in Sibiu infiinteazd, dasaul ortodoxVisarion Roman Albina", centrul economic al tuturor Romanilordin Ardeal. Toate lucrurile mari cate s'au fAcut au la baza lor,solidaritatea natioald.

La sArbAtorile culturale, ale Astrei" eram tap ; la conferintelenationale, dieta noastrd din Sibiiu, eram toti ; in pelerinagiulmemorandului la Viena eram tati ; i toti eram i in temnitele destat din Seghedin i Vat solidari in lupta i suferinfele pentruneam, cu preotii ambelor biserici in frunte i la serbdtori si latemniti.

Astra" pentru simbolizarea solidaritAtii nationale a celorcloud biserici la 1848, si-a serbat semicentenarul la 1911 peCampul libertkii din Blaj. Au fost de fatd top episcopii orto-docsi i uniti. and trecurd din resedinta mitropolitand cei doimitropolifi romani loan Metianu al Sibiiului i Victor Mihail alBlajului insotifi de cei cinci episcopi ortodocsi i uniti la catedralaunitA, zecile de mii de Romani aclamau inteun delir aceastd md-reatd clipd a solidaritAtii nationale dintre cele cloud biserici. $ilui Dumnezeu trebuie sA-i placd aceastA infrAtire," oftd un Wande langd mine in bisericd. Altul zicea : asta-i ca in 1848, iar altulcd asa trebuie sA fie aceasta totdeauna" i toti simfiau fiorii zileimari de InfrAtire a celor cloud biserici.

Pe langA toate controversele de unit" si neunit," ill gene-ral preotii ortodocsi i uniti se substituiau unii pe alfii la functiuni,cand lipsea unul ori altul din comunA i slujiau impreunA la anu-mite ocazii. Aceste raporturi amicale din partea bisericii unite erauproprii mai ales clerului din arhidieceza Blajului, unde s'au sustinuttraditiile vechi de solidaritate nationald. Ultimul reprezentant al ace-bor traditii era canonicul loan Moldovan, Molcloveinut" cel iubit de

www.dacoromanica.ro

51

toata lumea, care traia Inca la 1911 ca un simbol al Blajuluiistoric. Nu lipseau insä nici aparitii bizare de catolicism aroma-nese mai ales in partile ungurene cum e cazul respingator dinOradea.

Anume Legea regnicolara a pus sarciniSustinerea §coalelor Mal de grele asupra scoalei confesionale ca

confesionale. bisericile nu le mai puteau suporta. Ajun-sese contributia scolarA la 100-200 si mai bine procente dupAimpozitele directe de stat i poporul murmura, iar in unele locurise iveau miscari de trecere dela biserica ortodoxA la cea unita, degroaza sarcinelor scolare culturale. In chipul acesta, rAmasi maiputini in biserica ne abziceau credinciosii serviciul i noi ne pier-deam scoala romaneascA, iar pe ruinele ei se ridica scoala de stat.

Statham dar in fata dilemei de a sacrifica biserica pentruscoalA ori scoala pentru bisericA.

Sub fericitul episcop losif Goldis eram incredintat i cu con-ducerea resortului scolar dela consiliul eparhial din Arad. Ca sApreviu descompunerea bisericii si a scoalei sub povara sarcinilorscolare, am luat initiativa pentru un compromis intre biserica or-todoxa i cea unità dupa pilda cea bunA data. de Blaj si Sibiu.Consiliul eparhial aradan s'a adresat catra capitlul gr. cat. dinOradea si Lugoj cu cari eram pe teritor comun, cu urmatoareapropunere :

1. Mild in vedere interesele comune religioase, fatA de cu-rentul socialist si ireligios, ce ameninta credinta crestinilor i ase-zAmintele sfinte bisericesti ;

2. interesele pedagogice, ca copiii de ambele confesiuni safie facilitati in progresul lor, prin propunerea in limba materna.,prin ce i poporul Ii pAstreaza caracterul sáu genuin i alipireade asezAmintele strAbune :

SA se invoiasca Onoratul Ordinariat la compromisul, ca incomunele in cari sunt credinciosi de ambele confesiuni, dar existänumai o singura scoala confesionalA, confesiunea din minoritate

fara scoalk sA-si deie concursul colectiv la sustinerea coliiexistente, cu abatere dela rigoarea executivei §-ului 45 al articoluluiXXXVIII. de lege din 1868, reclamata de preotimea gr. cat. la or-ganele administrative, cum bunAoarà s'a intamplat in Galsa, Baia,si a . . . unde-chiar contra uzului de pe vremuri, Ora la margi-nele aducerilor atninte, care este de altmintrelea sustinut prin or-dinatiunea ministerului de interne Nr, 32024/1881, preotimea

4

si

9

--

www.dacoromanica.ro

52

gr. cat. preferd a face imposibild sustinerea §coalelor noastre con-fesionale, prin denegerea concursului colectiv al credincio§ilor gr.cat. la suportarea cheltuelilor de cult §i prin restrdngerea la unconcurs particular al pdrintilor, cari i§i trimit copiii la §coald.

Consecinta logicd a acestei greve a unei confesiuni fatd deceealaltd este : infiintarea §coalelor de stat, la cari apoi ar fi desild obligati §i credincio§ii gr. catolici a contribui colectiv ceea cedeneaga §coalelor noastre §i prin ce fArd a-§i scuti credincio§iide spesele culturale biserica gr. cat. 1nsa§i ridicd indirect §coa-lele de stat in comunele confesionalminte mixte. Venerabilul Ordi-nariat, sigur, va §ti aprecia din punct de vedere moral-religiosaceastä fatald consecintá pentru ambele biserici, §i rdspundereainaintea lui Dumnezeu . . .

Arad, din §edinta consistoriald dela 24 Februarie (8 Mar-tie) 1900.

Iosif Gold4, m. p.Episcop.

Consistorul unit din Lugoj a intrat la aceastd invoiald numaitdrziu, iar cel, din Oradea a rdspuns precum urmeazd :

1318-1900.*

Ilustrisime Domnule Episcop !

Scrisoarea oficioasd a Ilustritdtii Voastre de la 8 Martiu a.c. Nr. 757 indreptata cdtrà acestu Ordinariatu Episcopescu, mi-serve§te de ocaziune binevenitd, spre a rectifica, cu toatd reverintia, acea presupunere a Ilustratii Voastre, ca §i cum acestu Ordi-nariatu Episcopescu ar fi capace a comite ceva, ce ar involva macar§i numai umbra indiferentismului religiosu. i a§a yeti binevoi avede §i Ilustritatea Voastrd, ca postulatulu dintr' acea, ca adecacredincio§ii greco-catolici din unele locuri se se indemne ori chiarconstrenga prin acestu Ordinariatu Episcopescu, a contribui inmod colectivu la spesele cultuali ale unei confesiuni acatolice, eidenticu cu postulatulu negarei Sdntei Uniri, aici, nu numai cdn'a potutu fi salutatu cu indestulire, ci a produsu uimire i resensu.

Incdtu inse oficioasa de mai sus, din partea Ilustratii Voastre,ar vre se fie preambolul aproprierii atAtu de dorite a celoru douebaserice; apropiarea acesta numai a§a ar fi pobiIà, salutaria si

* FIstram i ortografia adresei,

www.dacoromanica.ro

binecuventata de Dumnediu, deca toti Romani de sub SacraCor6na a Ungariei se-ar detiermuri a imbracisia 6rasi ace a Re li-giune carea au profesatu-o unu S. Athanasiu unu S. Vasiliu celMare, unu S. Gregoriu Nazianzeanu, unu S. loan GurA de auru

toti S. S. Parinti orientali, cari, precum Vi este binecunoscutuIlustritatii V6stre, pona la nefericit'a desbinare inceputa pre la fineavécului i consumata numai in vdculu XV toti pona intr'unulu aupestrat cu scumpetate legatura credintiei si a comuniunei cu Ponti-ficele Roman, ca most6nu al Catedrei S. Petru si asia ca Capu-vediutu alu Basericei lui Christosu i Centru al Unitatii Cato lice.

Se se derime dara paretele despartitoriu, sA ne unimu totiin credinti' a si dragoste cu Roma, léganulu originei NOstre, Incasi pentru ce'a, pentru ca si insusi S. Pavelu Apostolulu In epistOlas'a catra Romani, cA inspiratu de Spiritulu Santu, a constatatu,cà credinti, a Romaniloru, dej'a pre acele tempuri se vestise int6ta lumea: Inteiu dreptu ace'a zice Apostolulu MultiamescuDumnedieului rneu prin Isusu Christosu pentru voi toti: caci cre-dinti'a vOstra se vestesce in tOta lumea (Rom. I. 8), incAtu e unaadeverata enigma, cum de atunci, cándu inteatAta ni place a nefdli, cu tot dreptulu, cu originea nOstra dela Romani, unei pArticonspicue ace'a credintia a Romaniloru, carea cucerindu lumeacivilisatiunei adevArate a fostu totdeauna si pretutindenea vehi-cululu culturei formali.

Alcum binevoiti Ilustritatea VOstra a primi gratiosu asecuareadeosebitei mele veneratiuni, cu care sum

Al Ilustritafii V6streOradea-Mare, din Siedintia Consistoriala, tienuta la 28

Martiu 1900Servu umilitu

Dr. Augustin Lauranu, m. p.vicariu gen. episcopescu.

Uimit de aceasta atitudine a Consistorului din Oradea aminfierat pe aceia cari nu inteleg rostul unitätii noastre culturalespeculeazA greutatile noastre la sustinerea scoalelor in interesproselitic.

Prin aceastd faptd româneascA am ajuns eu in vestea rea aantiunitismului. Se intelege cA celor IndepArtati nu li-se spunea,cA pentru ce mi-am ridicat glasul de protestare, ci numai cA amatacat pe uniti din orbia patimei confesionale.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

54

.Vasilie Lucaciu era mate catolic. !titreVasilie Lueaeiu si .

ai sai insa era tratat master §i facut aproapereunirea biserieilorimposibil. Daca Oradea avu pe Lauranul sau

Gherla avu pe Szabo al sh . Szabo episcopul din Gherlacu desAvArsire ungurit, II poartA pe la icoanele din Roma cu felde insinuAri pentru intransigenta lui nationala. La noi era primit cttbrate deschise ea frate de cruce in apostolia nationalA. Si cAntecul lui.

CAntA mierla prin pAduri".Robu-i Lucaci la unguri"

e fAcut de dascalui, ortodox Boca.OdatA, intre cele multe, convocasem la Arad o adunare po-

poralA de protestare contra legilor civile bisericesti de maghiari-zare. Pe vremea aceea Vasilie Mangra sta in fruntea miscArilornationale. Invitasem si pe Vasile Lucaciu. Stiam cA nu ni se admitetinerea adunArii de aceea am anuntat-o numai cu 24 ore inainte,sa nu fie vreme de contramandare. Au venit peste trei mii tAranicu preotii in frunte. Fireste cA adunarea mi era admisA, iar poporulera extrem de agitat. Ponta ne face rAspunzAtori pentru ordine.

Ni s'a dat vole sA iesim intre popor pentru Iinitire, dar fArAa ne constitui In adunare. Cu aceastA IngAduintA am plecat infruntea poporului cAtrA resedinta episcopeascA. A intrat toad lu-rnea in curtea resedintei episcopale aclamAnd pe episcopul loanMetianu, care apare pe coridor. Vasile Lucaciu tAlmAceste protestulpoporului contra noului proiect de lege cu rugarea pentru inter-ventia inaltului cler. Ii rosteste discursul menit pentru adunare.Episcopul surpins de aceastA invaziune ce-1 punea in fata guver-nului, nu s'a dat IndArAt, ci a rAspuns calm dar cu demnitatecA va apAra interesele natiunei. De aid pleacA convoiul si se po-meste politia inmArmuritA de grandioasa rnanifestare, cA ajunsi infata catedralei intrAm in ea.* Protopopul Butenilor, Constantin Gar-ban vasnic orator -poporal urcA arnvonul, lAngA el Lucaciu ca ostatue vie. Gurban Ii Incepe' sguduitoarea cuvAntare: Asa grdesteDomnul: Lasati-mi mie rAsbunarea", pentrucA ne temeam de des-ordini, (ce nu cAdea in interesele noastre, ci educatia politica.)UrmeazA apoi ApArAtoare Doamne" cantata de obste cu lacrimide InduioSare. latA cum:erA Lticaciu primit intre tloi i cum elintra in bisericile ortodoxe, fArd sA-§i renege catolicismul salt.

Vorbiam cu et de reunirea bisericilor romAne. Da, spunea el,dar Ind nu i-a venit vremea. Acum se cAntAm c ne impreunA

§I .

pi

www.dacoromanica.ro

66

tiu ce tie desparte. Ciudati coincident5 Cu pArerile lui Moise Ni-coard in chestia despArtirei noastre de Sarbi. Da, zicea Moise Ni-coati, vrem episcopie romand pentru Romani dar nu despArtireierarhicA, pentrucA fàrà ocrotirea bisericii sarbesti privilegiatá rAma-nem o bisericA vogelfrei", fárã drepturi publice. .5'aguna insA aindrAznit §i a dat bisericii nationale romane mai mult de cat gratiaImparateasca a privilegiilor sarbesti, autonomia bisericei nationaleromane. A§a §1 V. Lucaciu credea, cd reunirea bisericilor romanesub regimul autonomiei nationale a bisericii ortodoxe n'ar echivalacu pierderea privilegiilor catolice pe cari le credea de protectoareexistentei noastre nationale. Infiitarea bisericii unite maghiara deHajdudorog insa a dovedit contrarul. Catolicismul era un constant§i consecvent instrument al politicei de maghiarizare, dusman de-clarat al Romani lor. Aceasta n'a vroit, sa o inteleagd Lucaci, cAcidacd o intelegea nu esita un moment de a reveni la biserica mamA.

La anul 1871 un congres catolic tinut in Budapesta a for-mulat autonomia bisericii catolice, care preconiza absobirea bise-ricii unite In autonomia regnicolarA catolicA. Pe la anii nouAzeciai secolului trecut, dud s'a teluat in discutie chestia autonomieicatolice adoptatd odatd in 1871 elementul laic-unit in frunte cu

Vaida ameninta scaunul papal cu revenire la biserica ortodoxdcum insA a fost suspendatd de nou chestia autonomiei catolice s'apotolit si agitarea lui Vaida pentru reunire cu biserica ortodoxA. Lainfiintarea episcopiei de Haidudorog s'a mai vorbit, insd timid, deo pArAsire a catolicismului maghiarizator. Asa a rAmas §1 acest focde paie sub spuzA. Cine §tie panA cand. Politica maghiarA inevi-tabil ne impingea la ruperea pecetilor de unire.

La proclamarea unirei nationale in Alba-lulia, dupA sfinteletraditii nationale, inaltul cler ortodox §1 unit e cu crucea in frun-tea adundrii nationale dela 1 Decemvrie 1918. Doi erolzi ai lor,episcopul ortodox Miron Cristea §i unitul Julia Hossu publicA ho-tArarea unirei nationale la o sutd de mii de Romani adunati pe noulcamp al libertAtii, simbolizand astfel solidaritatea celor douA bi-serici. Cu acest act maret insd a amutit cantecul bAtranesc de so-lidaritate nationala a celor douA biserici. Cand dobandim lumeain groapA ne sAlAsluim".

La actul religios al incoronArii, celeb-Episcopatul unit rat de inaltul cler ortodox, dupA randuiala§i Incoronareaconstitutiei Orli, inaltul cler unit rupe traditiile

seculare si refuzA de a intra in biserica ortodoxA, sub cuvant de

Al.

www.dacoromanica.ro

56.

erezie a bisericii ortodoxe, $1 se face vinovat de erezia dogmeide unitate nationala.

Erau unii cari aduceau demonstratia episcopilor uniti in leg-turd cu partidul national, in care unitii Mania, Vaida, St. C. Popaveau rol conducator. Ar fi fost dar o mica inlepatura. Gresit.Oamenii de seama din comitetul national ar fi vroit sä participela incoronare, cad simfiau raspunderea mare si bataia inimei lorromanesti, dar i-a majorat tinera generatie i conducatorii nu aveautaria sufleteasca sa se ridice peste instinctele inferioare ale tineriigeneratii. Ca sa iasa din dilemä au incercat amanarea incoronärii.La aceasta amanare s'a cerut i concursul nostru. Domnul Vaida macredea pe mine chemat a face interventii in virtutea rolului meupolitic din trecut. Era tarziu, invitarile statelor amice se facusera,Toate staruintele noastre de a mantui situatia au Minas zadarnice,Au Minas biruitoare patimile politice. Episcopii uniti erau hotaritia lua parte si la actul religios al incorondrii. Pe drumul la in-coronare, cel mai papa decat papa episcop, Frentiu, ma asiguradespre aceasta. La indoiala mea imi spunea animat : vei vedea,voiu fi acolo." In sinele lor a invins dar sufletul romanesc pecel catolic, dar a venit Marmaggi cu porunca oprelistei papalesufletul romanesc s'a supus acestei monstruoase oprelisti. Asa apierdut i partidul national si clerul unit momentul de a praznuicu noi in ziva cea mai mare a neamului romanesc.

Rigoarea disciplinei papale fata de biserica ortodoxd Ii iade temei Canonul 45 apostolesc in care se zice : Daca episcopulori presbiterul, ori diaconul se va ruga cu ereticii, sa se suspindanumai, iar de va da lor voie a lucra ca slujitori ai bisericii, sd sedepuna." Era vorba de referintele primelor secte crestine, candtrebuia trasd linia demarcativa intre cultul ortodox si ereticacum in veacul al douazecilea aplicd papa can. 45 apostolesctocmai la biserica ortodoxa, in vreme ce Marmaggi pleacadela Alba-lulia la Constantinopol unde nu l'a mai impiedecat can.45 apostolic, a intra la o solemnitate religioasd din moscheea ma-hornedand. Asistd dar la cultul pagan, dar la cel ortodox cu caree identic cultul greco-catolic nu. Bifurcarea aceasta a disciplineipapale are un talc.

s'a facut numai in patru puncte dogmatice:Unirea Int Atanasierecuno§terea primatului papal, purcederea Du-

hului sfant §i dela Fiul, purgatorul i azima la imparta§anie. Sub-tilitMi la cari nu patrunde infelegerea marginita a multiniii.scolastice

si

pi

www.dacoromanica.ro

51

hien lo noua bisericA unita isi mentine ritul oriental si intreaga dis-ciplina canonica a bisericei orientale si caracterul de biserica natio-nala. Dacd nu va respecta aceastä limitä, zice actul unirei, vom rupepecetile unirei, adeca se vor intoarce la biserica ortodox5

Papii de pe vremuri vroiau sa adanceasca pe nesimtite ca-tolicismul international in biserica unita, dar in totdeauna li s'araspuns cu rupem pecetile". Ce n'a succes prin presiune externa,a succes prin schimbarea sufletului generatiei mai noui crescuta inRoma, prin Doctorii" de Roma, cari adancesc tot mai mult catoli-cismul nu numai in cele dogmatice ci si in cele disciplinare. Sunt deja§1 iezuiti romani si se introduc ordurile calugaresti catolice in bi-serica unita. Asa s'a ridicat solidaritatea catolica Intre catolicii deori ce neam" peste solidaritatea nationala §1 pe teren social. Con-fed* episcopatului roman-unit tinutd in Bucuresti la 29 Noemvrie1922, va se zica dupa incoronare, emite circulara publicata subNo. 351-1923 si iscalita de Mitropolitul V. Suciu al Blajului §iepiscopii V. Frentiu, Hossu si Niculescu in care pe dreptul na-tural §i cel dumnezesc" se interzice clerului unit concelebrarea siimpart5sirea activa cu personalul acatolic," §i sub pedeapsa ur-marilor canonice zice : Nu este de loc ingaduit credinciosilor(unit° sa asiste in ori ce chip in mod activ sau sa aiba parte inslujbele sfinte ale acatolicilor". Iata cum atat s'a tot adancit ca-tolicismul ultramontan in biserica greco-catolica din Ardeal 'Anacand s'au rupt pecetile depe actul Unirei", dar nu spre intoarce-rea la biserica mama, ci spre contopirea desavarsita in bisericacatolica ultratnontana. De s'ar scula marii dascali ai neamului ro-manesc din Blaj, ,incai, Major, Clain §i toti cari luptau in Blajcontra jugului strein bisericesc, n'ar mai cunoaste Blajul ultramon-tan de astazi.

Ajunsi la aceasta prdpastie a adancimei catolicismului in bi-serica unita mai ramane sanctionarea ei prin concordat, ca prapas-tia dintre noi sa fie desavarsita. Dar aceasta ar insemna o Croatieromaneasca, un stat catolic in Ardeal cu tendinte centrifugale, cume Croatia catolica, care nu vrea sa ramana incorporata in statulsarb. E departe de mine a contesta sentimentul romanesc al epis-copilor uniti de astazi, dar indata ce-si pierd libertatea actiuneiprin disciplina catolica, fatalminte se instreineaza de noi. 0 mareprimejdie pentru unitatea noastra nationala in zilele cladirei Roma-niei noui si mai ales ale abararii patriei, la care trebuie sa fimgata in tot momentul.

www.dacoromanica.ro

Vraja puterii papale a atins §i pe profesorul universitar Oni-sifor Ghibu. Formula lui e sA se reuneascd toti românii in bise-rica mama, cu mentinerea a§ezAmintelor ei, ca biserica nationalaromând autochefalà, inteo nedefinitd legAturA ierarhicA cu Roma,care sA-i IngAdue InsA bisericei române absoluta independenta, incele interne. Un fel de legAturd morald ce ar cuprinde §i bisericaortodoxA in prerogativele lor politice papale. 0 formula imposibila.In conceptia bisericii papale nu existA biserici nationale indepen-dente. Din vorbele lui 0. Ghibu am desprins, câ dacd nu existAatunci trebuie sA vind unitii fArA papa inddrat, cA a§a desbinati numai putem rámânea.

Mai simplà §1 clara e formula laranului: acum de ce sA maifim impArtiti in cloud biserici, cã Ungurii cari ne-au despArtit numai sunt intre noi. Un sat românesc din secuime trecuse la cato-lici cam cu patruzeci de ani inainte de infAptuirea idealului natio-nal. A amas credincios numai un om. Acesta mergea in fiecareDuminecA §i serbAtoare la vatra unde era ordinioarA biserica orto-doxA in marginea satului, acolo aprindea o luminita §i tAmaiepe o lespede de piatrA, altarul lui la care se inchina. SAtenii pier-duti Ii bateau joc de el. Vai de voi, le rAspundea el §i cu limbAde moarte IAA fiilor säi sã sustina traditia legii strAbune. Acestsat a fost cel dintAi, care s'a intors la biserica strAmo§eascA intrelacrimi de bucurie. Traditia legii strAbune e vie intre poporul ca-tolic, numai clericalii lui mai stau in cale dela manifestarea ei inreunire. Eu a§tept cu calmul convingerii aprinderea luminitelor tra-ditiei religioase a neamului românesc.

Formula mea de apropiere este: autonomia bisericii unite cususceperea elementului laic in corporatiunile biserice§ti. Cand voravea cuvânt §i laicii in bisericd, Vaida, Mania, St. C. Pop, atuncipeck Ii cunosc, ei se vor intelege cu ai no§tri, cã precum suntemun neam a§a sa fim §i o biserica. SA vinA cu totii §1 nu divizati,cã a§a e mai cre§tinesc §i mai românesc actul reunirei. SA se rupdodatd pecelii ce ne-au tinut divizati douA sute de ani.

. Nu prin cucerire ci prin libera determinatiune a celor des-binati. Intru sfintenie sA se fad reunirea, cum sfântA este restator-nicirea unitatii noastre desdAr§ite.

www.dacoromanica.ro

Moartea Mitropolitului loan Mefianu.

IN cele insirate *là aici reiese importanja marece i-se da Mitropolitului din Sibiu, in crecurile

unguresti. Decorat cu ordinul Coroana de fier", ce-1. IndreptAjea la titlul de baron, si cu Francisc losif" cl.

I. De Francisc losif era simpatizat personal, erau doar ndscuji intr'unan si se incurajau reciproc and se vedeau. Intre Romani aveanimbul arbieriei de 42 ani, 24 ani episcop al Aradului si 18 animitropolit al Sibiului, ani plini de activitate rodnicd in ridicareainstitujiilor culturale. Un om fAcut dintr'o bucatá. Figura patri-arhald impozantà, mintea agerk temperamentul viu, graiul sonor,energia voinjei i un escesiv simj practic ce Ii predestinau deconducator. In fruntea unei miscAri populare, el putea duce lumeaorbis dui:A sine. De aceea erau jintite privirile la el.

Efectele acestei energii insd le-am simjit mai mult noi tineriicari cutezam sä cugetäm cu capul nostru, iar idealismul nostru s5.lovea de practicismul lui. Erau clouä lumi cari se ciocneau. Darnumai in mijloacele de luptd difeream, jinta era aceeas. In politicamilitantä el era moderatul, noi intransigenjii, dar in fond nimeneanu era mai bun roman decal el. Suum cuique.

Generajia viitoare care va ceti ziareleModeratii romanesti dela anii 1860 paná la infaptuireaRomaniei mari se' va speria de polemicile

violente dintre moderaji" i najionalisti". Nu va fi de prisos olAmurire asupra moderajilor" ici colea timbraji si de trädätori".,

§1 nationali§tii.

www.dacoromanica.ro

60

SA incepem cu mitropolitul $aguna. $i el a ajuns pe indexulodiosilor moderati, ca sä nu zic trAdatori, pentrucA dupd unireaArdealului cu Ungaria a fost pentru intrarea Ardealului in Par la-mentul din Budapesta, ca acolo sA ia lupta parlamentard pentrurevendicArile nationale. Vremea, dupá tristele experinte ale politiceide pasivitate, a justificat politica de activitate a lui Saguna.

Mai violent era insä atacat ca renegat i trAdAtor 'mareleMecenat al tinerimei, fiiul OrAzii-mari, Emanuil Gojdu, prietenulintim a lui Saguna. Politica lui Gojdu era indreptatd contra Ca-marilei perfide din Viena, care a inselat pe Romani in .1848 sivesnic a intrigat intre Romani i Unguri, ca sä nu ajungd laintelegere. Era insd i dusmanul panmaghiarului Kossuth. El credeain sinceritatea lui Francisc Deák despre care sustinea ca e deorigine macedo-roman i numele lui originar ar fi fost Pescar"Obiectivul politicei lui de a obtine pe cale constitutionald drepturipentru Romani, este exprimat in testamentul san unde viseazA deo corporatiune organicA, autonomA, nationalà, adunare sau congres-national, pentru natiunea romanA" adecd autonomia nationara.Dar se ingrijeste si de cresterea unei generatii intelectuale ca säaibd poporul povkuitor luminat. Mintea sä lumineze, stralucitanatie daco-romand, ca sà nu fie neam mai ales deck neamulromanesc, cum este scris la prorocia nationalA a lui Tichindeal.Fundatiunea Gojdu astAzi e evaluatà la zece milioane coroane inaur, in moneda noastrà de azi cam trei sute de milioane de lei. Ceamai mare fundatie a tinerimei ardelene. WA* opera odiosului rene-gat de odinioarA.

Cu toatä autoritatea moralà a moderatilor un partid guverna-mental nu s': putut injgheba intre Romani. In anul 1884, s'a in-cercat Ufi grup de notabili-zemflemizati ilustrisimii din tufa" sA in-jghebeze un partid moderat. Cine erau acei moderati ? Miran Romanulmetropolitul Sibiiului fiul Bihariei cu simtul lui fin diplomatic siravna iubirei lui de neam in suflet. Caracteristic e cum a stricatacest metropolit serbArile milenare maghiare din 1896, prin o celebrdcircularA, un splendid rechizitor la adresa iubilantilor meghiari, cea avut de consecintä admonitia regald i descArcarea furiei puterni-cului ministru Banffy Dezsó, amenintArile cu boicot din cercurilemaghiare i detronarea din scaunul metropolitan. Vigilenta lui amantuit si liceul din Brasov prin formula rentei" bunurilor dinRomania din care se sustinea liceul. Dr. losif Gal membrulcasei magnatilor, care îi tinea de onoare sA fie epitropul bisericei

www.dacoromanica.ro

61

romAne din Budapesta si se ceteascd credeul" in bisericA. Pe ur-mele lui Gojdu si el si-a lAsat frumoasa avere tinerimei romAne.Moderat si el in politicA, neadormit insä in zelul de a-si intArineamul i biserica. Episcopul loan Metianu§i altii, cari in pozitialor cu rAspundere pentru institutiile pe cari le prezideau nu puteauface politica.' intransigentd. Au si intemeiat un ziar intitulat Viito-rut" din Budapesta sub Directia lui Come! Diaconovici. Moderatialor sta in omiterea autonomiei Transilvaniei si a sufragiului uni-versal din programul partidului national dela 1881. Constiinta na-tionala insA n'a admis nici aceastä concesiune i Viitorul" trebuiesd moard dupA o scurtà viatà de doi ani, ca o incercare nereusitàde a injgheba un partid moderat intre RomAni, cdci RomAnii per-horescau orice politica.' oportunistA, iar Ungurii nu admiteau niciun colorit de partid propriu românesc ci numai contopire in carevadin partidele parlamentare maghiare. Locul de intAlnire al tuturorfärà deosebire de profesiuni politice erau sinoadele i congreselenoastre bisericesti, acolo, unde in frAteascd intelegere se lucrapentru intArirea bisericei si a scoalei. Acestia erau mdderatii car-titi in luptele politice. TrAdAtori de neam noi n'am avut.

In Septembrie 1915 am vAzut ultima data pe MetropolitulMetian in Sibiiu, la vArstA de 88 ani in plind putere fizicA sipsihicd. Era vorba de intrarea armatei române in Ardeal. Se spunecA i regele Carol vroia Ardealul, zicea mitropolitul, dar nu-mipot inchipui cum. Eu n'o sA-mi pardsesc resedinta dacA vor veni,cAci canoanele mA obligd a nu-mi pArAsi credinciosii in strâmtoare".Au fost uitate toate Cate ne despArteau, tensiunea de pAnA atunci,

ne-am cencentrat in aceea ce ne unea in ciasul and am ajunsla frAngerea pAnilor.

Atmosfera era incArcatA de pregAtirile ofensivei din primAvaraanului 1916, care se credea cA va fi decisivA. Mitropolitul Metian amurit la 21 lanuarie 3 Februarie) 1916. Top simt fierul situatieice se creazA prin pierderea armaciului care simboliza pe preotulcu crucea in frunte" in mijlocul furtunei deslAntuite. Condoleante

delegatii dela rege, guvern, parlament, biserici, societAti, toateprivirile erau indreptate spre Sibiiu.

Funerariile se desfasoarA intr'o proportie neinchipuitd. Sutede preoti din intreaga mitropolie cum n'am mai vAzut la un loc,deschid cortegiul funebral, urmat de inaltul cler, de autoritAtilebisericesti, militare, civile si de imensa rnultime a poporului dintot cuprinsul mitropoliei. Fara a fi fost plAnuitA o demonstratie a

si

www.dacoromanica.ro

62

legdturii vii dintre cler i massele populare, sportan s'a reliefat lamormântul Mitropolitului Metianu, cA biserica e cetatea sfântä in.care trAeste i moare neamul românesc, dupd vechile lui traditii.A fost unica adunare popularA mult grAitoare sub durata rAsboiu-lui. S'a fArAmatit comitetul national, toti i toate, numai bisericaa rAmas in picioare in viitorul ispitelor.

A cAzut coroana depe capul bisericei i s'a deschis prApastiagreutätilor la indeplinirea scaunului mitropolitan vacant, cu toateconsecintele ei incalculabile.

Dispozitia statutului organic e clar precizatä in §. 156 undese zice Congresul pentru alegerea de mitropolit se convoacdprin Consistorul mitropolitan, in termen cel mult de trei luni dupAreposarea mitropolitului".

Dupd inmormântare s'au deschis graiu-Preparative rile. Graiuri sinistre. Nu vd jucati cu focul",

in vederea alege- imi spunea un om aproape de guvern. Derilor congresuale. astA data guvernul are sä aleaga mitropolit,

cA in mâna lui sunt telefoanele, posta i celelalte mijloace, censura,rechizitionAri, trimiteri pe front etc., urmai eu. Da, da, toate, asae in rAsboiu :

DacA vom alege.Trebue sd alegeti, dacA nu de voie bunk constrânsi de

guvern a respecta chiar legea bisericii.Am lAsat sA InteleagA cum a voit acel dacA", insA mi s'a

confirmat temerea, cA biegen oder brechen". Alegem ori ni sesuspinde autonomia si ni se numeste administrator metropolitan.Imi aduceam aminte de ingenuncherea mitropoliei sArbesti dinCarlovet. De epoca metropolitului Anghelici si de tragedia luiBrancovici. In feliul cum era pusd chestia din partea guvernuluiaveam se alegem din douA rele.

Din dilema aceasta nu mi se pArea altA scApare deck cu oformula de inflatie a celor trei luni statutare de vacantA, darnu eram strein de orice solutiune ce ne-ar scoate din dilemd.

Consistorul mitropolitan s'a intrunit in ziva dupA inmormântaresub presedintia episcopului loan Papp cel mai vechiu episcop.Vasilie Goldis cu amicii lui erau pentru suspendarea alegereipand dupA rdsboiu. DupA lungi i serioase desbateri a invins ph"-rerea sá nu expunem autonomia bisericei prin neobservarea statu-tului organic, dar se dam interpretarea, cd nu faptica alegere demitropolit e absolut obligatoare in ten-nen de trel luni ci rmmai

www.dacoromanica.ro

63

convocarea congresului electoral. Ziva alegerii de mitropolit s'afixat pe 23 lulie (3 August), va sà zicd cu inflatia celor trei lunila sase. Supozitia era, cd ofensiva de primOvarA va decidesoartea rdsboiului inainte de a ajunge la alegere de mitropolit.Rana.' la alegere gireazA afacerile mitropolitului episcopul din Arad.Guvernul n'a ridicat obiectiuni contra acestei hothrari. Erau altechestii cari il ardeau, situatia depe front.

A fost o vreme and numele lui VasilieMangrism.Mangra profesor de teologie in Arad insemna

erou national. Atunci era cinste sä fii mangrist" si multi umblaudupä aceastd cinSte. Mangra si Lucaciu sintetizau apostolia nati-onalA a preotului roman de ambele strane. DupA aceea a urmatla 1910 renegarea principiilor sale nationale ce l'a schimbat incel mai odios nume. A fi mangrist" in aceastd ipostaza, insemnao desonoare politicO in opinia publicd.

Era destul sä pui pe cineva pecetea magrismului ca sd-1anihilezi moraliceste. Tactica adversarilor grupei noastre tribuniste,a exploatat fArd scrupul relatiile mele politice de mai inainte cuMangra si conexiunile inerente bisericesti ce le aveam in corpo-ratiile si slujbele bisericesti. Chiar opera mea de mantuire andpreatimea si intelectualii nostril stAteau sub teroarea spanzurAtorilor,era intrigatà de suspiciunea mangrismului" meu.

N'a lipsit nici nota confesionald, ori chiar a avut parte dinputerile motrice, indreptate contra mea. Un prelat al unei anumiteconfesiuni care sub stápanirea ungureascd stAtea sub tufd OMcand eu md jucam cu capul in luptele nationale, iar sub stäpa-nirea romaneascO ameninta cu liga natiunilor dOcd nu i-se respectäprivilegiile unguresti, indignat ca serbdrile nationale oficiale se facin catedrala ortodox5 din Oradea-Mare, inteo adresä oficialà, scrie,ca' in baza legilor ungare neabrogate sau nemodificate dincoacede Carpati nu existd religiune de stat, ci toate confesiunile suntegal indreptAtite, asa nu intelegem cum in biserica unde a slujit

. si a fost sfintit de episcop Mangra si azi slujeste urmasul sisfetnicul lui de odinioard se fac exclusiv serbOrile nationale". Adicäel, care sta pe o rogojind cu Mangra sub stäpanirea ungureascA,aflO catedrala ortodoxd din Oradea pangärità de Mangra si deurmasul lui care sunt eu. Iatd de ce trebue sd clarific mangrismulmeu debitat de Romanii noui cu atata lAcomie, ca sd afle un punctvulnerabil in trecutul meu. Povestea e instructivä si se vor edificamulti din ea. lald-o:

www.dacoromanica.ro

64

Mangra mi-a fost profesor la institutulRaporturile meleteologic din Arad. Dupd aceea coleg de ca-eu V. Mangra.tedra si frate de cruce in frAmantarile mari

politice si in suferintele de doudzeci ani cat a stat cu mine inArad. ImpreunA am mancat panea amarA a persecutillor; impreundam intemeiat Tribuna" din Arad, impreunA am fost ridicati dincatedrä eu ca sá revin, el sA nu mai revind; impreunA am trecutpeste luptele de stradd ce s'au descArcat asupra noastrà in 1893pentru Memoranda dela Viena; impreund am organizat congresulnationalitAtilor la Budapesta in 1895; irnpreunA am suferit dripirilefratilor imbuibati in gratiile de sus; impreunA am fAcut din Aradun centru cultural si politic in care clocotea viata romaneascd ;impreunA am dus constiinta nationald la indltimea de unde si peel I-a mAturat cand mai tarziu a incercat se o supunA oportuni-tatii. Intre noi nu mai era eu i tu ci eram noi, una in cugete sisimtiri.

El era bihorean. De cand a venit la 1900 ca vicar episco-pesc in Oradea-Mare vedea cu ochii cum se stinge sufletulromanesc din Biharia in lipsa de scoli romanesti, si sub bdtaiaprozelitismului catolic nu aflA altä mantuire, decat reinfiintareavechei episcopii ortodoxe din Oradea-mare. Stia cA aceasta nu opoate face fArA invoiala i sprijinul material al guvernului. Aceastal'a determinat la hotArirea fatalA de a intra in partidul muncii"de sub sefia lui Tisza si a candida la mandatul cercului Ceica cuprogram guvernamental in alegerile parlamentare din 1910, prezi-date de guvernul Kuhen Hédervary, venit la putere cu programulde impAciuire a nationalitatilor.

and a venit la Arad sä ne anunte aceastd intentiune s'apetrecut o sfasietoare scend intre mine si Mangra in presenta co-proprietarilor Tribunei". Nicolae Oncu, Sava Raicu i Sever Bocu,care s'a terminat cu cuvintele mete Tu esti mort din clipacandidArii" la cari mi-a ripostat Mor ca iarAs sä inviu". Dupdaceastä rupere cu noi, a mai mers sa consulte pe loan Suciu, caretinea la el. Dela Suciu a venit cu impresia, cä altii nu vAd incolori atat de negre hotArirea lui, insd ii recomandà a candida cuprogram independent, un lucru ce cu consideratie la pozitia meade director seminarial, mi 1-a oferit i mie comitetul national prinloan Suciu §i la ce ma indemna si Vaida Voivod. Eu am refuzataceastä propunere pentrucd nu ma puteam despArti de scoala cucare mi-am identificat viata. Sguduit totus de tragedia ce ii

www.dacoromanica.ro

65

asteapta, a plecat la Budapesta sä renunte la candidatura, dar s'ainapoiat cu rezultatul ca e prea tArziu". Tisza nu si-a mai lAsatvictima din mAni.

Dupa alegeri, in luna lunie 1910, ma chiamd Mangra telegraficla Budapesta, unde venise Eugen Brote §i loan Slavici, sa infiin-teze un birou de presa. I-am raspuns ca nu pot merge, nu voi saam nimic cu halul in care a intrat. La acest refuz Mangra imiraspunde suparat urmatoarele :

Imi tin de datorinta i demnitatea mea sA declar i sA te asigur, cAasupra situatiei fatale": cum ziceam eu in scrisoare nici in minte nu mi-atrecut sA cer sfatul sau ajutorul, patriotic", ci sA vA spun cA caleavoastrA duce la faliment sigur moral si material, am vrut sA-fi spun lucrurispre a preveni dad. este cu pull* catastrofa care fatalmente vA va ajunge,persisand tricalea voastrA. VA va convinge pe deplin trista realitate. Aratapot sA-fi spun, cA amar vA inselati crezAnd cA mA yeti putea strivi sau izolain opinia publicA româneascA. PanA aici am acut i rAbdat toate atacurilemiselesti, dar i rAbdarea mea are margini. Un partid national, cu conducereadin urmA, este o rusine pentru neamul românesc. Veti vedea cA opinia publicA,care nu se poate emancipa de sub influinta celor mai competenti factori sicercuri politice, se va intoarce cu inversunare contra voastrA, precum bArbatiiseriosi politici privesc deja cu dispret la comedia politicA ce o jucati. BAnatulvA va intoarce mai intai spatele. NicAiri nu yeti mai avea credit. Ce yeti faceatunci ? Ierusalime, lerusalime Dat in Budapesta la 5 lulie nou 1910. Mangra"

Rdspunsul meu a fost : ,MA ameninti cA voi fi strivit. N'ai spus nilnicnou, amenintarea aceasta de 30 de ani, de când ti-am fost Waffentraeger,a atarnat ca sabia lui Damocle asupra mea si a cAzut de multe ori asupramea tii tu cum numai tonul in care vorbesti cu mine e nou. Eu numaicastig pot avea de aici, cd acum fiind sabia in mâna care stie unde da, va filovitura mai sigurA i eu mA voi sfarsi mai curánd. Suprema mea dorinta s'arimplini, cAci ce mai am eu de cAutat cu crucea'n san aici intre atatea infamii.Asa darA sunt pregAtit pentru sfarsit crestinesc. Te ineli insA dacA crezi, cApe tine te vor justifica inaintea istoriei birourile de presA, nici cel de din-coace nici cel de dincolo cu care ameninti i nici strivirea ce ni-o pui inprospect, dar nici nemernicia conducerii politice de astAzi. Toate acestea suntnumai scurgeri ale luptei ce se desfAsurA in politica de nationalitate din Un-garia. Pe tine te poate justifica un singur fapt : reale concesiuni din parteaguvernului i inaugurarea unei noui politice de nationalitate in favorul nostru.FArA de acest castig in sus, ne puteti strivi pe noi, cei ce aveti puterea inm'anA, ne pot dispretui i buidui fratii de dincolo, cu un cuvânt noi putemsucomba i moraliceste i materialiceste dar toate aceste nu vor fi tie sicauzei românesti de folos i tu fatalmente vei rAmânea un tip de trAdAtorin fata istoriei, dacà vei persista in actele de rAsbunare". Dat in Arad la 26Iunie (9 Iulie) 1910. Ciorogariu.

Mangra-Brote-Stavici au ramas insa singuri in cutia guver-nului. Guvernul Khuen-Hérdervdry §i-a inaugurat politica de impa-

5

1

www.dacoromanica.ro

66'

ciuire prin omul de incredere al comitetului national, loan Mina,puritanul fruntas dela Vinerea, care a tratat ad referendum plaformaunui modus vivendi intre Romani i Unguri, fard rezultat, din pri-cina guvernului prea ingust in concesiuni.

Tribuna" a rupt brusc legdturile cu intemeietorul ei Mangracu cei mai de seamd $i vechi colaboratori ai ei, Brote i Sla-

vici, desearcand ca un uragan asupra lor tunetele de irAddtori.Locul lor la Tribuna" ii ocupd Goga cu intreaga generatie tinerd

decapiteazd unul Cate unul i pe top laolaltá. Deschid insdfocul si contra inertiei Comitetului National i cer primenirea lui cuelemente tinere. Eu am dat curs liber asaltului contra celor desertatidar am incercat inzadar impacuirea intre bdtranii" din comitetulnational i tinerii oteliti" grupati in jurul Tribunei. Urmeazd ca toteu sd port si ponosul acestei ciocniri interne din-partidul national.

La Dumineca Tomii s'a intrunit conform statutului Organicsinodul eparhial din Arad, cand s'a descdrat intreagd furia sen-timentului public contra lui Mangra. Intre huidueli i loviri cuouà clocite e petrecut dela catedrald pand la seminar unde s'atinut sinodul, chiar acolo de unde in 1903 a trebuit sd se retragd cucapetele sparte demonstratii unguri dinaintea studentilor seminarialisi a industriasilor romani cari apdrau seminarul asaltat i amenintatcu prdbusirea pentru cd era cuibul lui Mangra. Demonstratia ace-asta era insotita de rdnjetele celor atacati mai'nainte de el ca mo-derati. 0 lume intoarsä pe dos.

Ca om nu puteam rdmane indiferent fatd de nenorocirea lui.I-am dat addpost in cancelaria directiunei seminariale pand s'auimprdstiat demonstrantii. Acest gest de sentiment omenesc a fostexploatat impotriva mea. Le-am rdspuns ; s'au despärtit cárdrilemete cu Mangra dar dela mine nu asteptati sd dau cu pietre in el, sunt

sentimente omenesti, nu numai politice. E o trdsdturd a carac-terului meu de a respecta sentimentele ce le-am avut odatd. Sen-timentul aceasta de durere pentru tragica soarte a unui fost prietenil am si astdzi fatä de memoria lui, i ma simt mai linistit in con-stiinta decat aceia cari nu tin seamd de sentimentele bune aleoamenilor. Eu cuget cu capul meu i simt cu inima mea, nu m'amläsat terorizat nici cand, nici din dreapta nici din stanga i soco-tesc Ca asa ar trebui sd fie tot omul care se onoreaazd pe sine.

Vaida Voivod a scris o brosurd sub titlul Tribuna-Mangra-Tisza" in care eu figurez ca tapul ispdsitor pentru pdcatul luiMangra. Cica as fi un deghizat mangrist, am ..sd-i urmez pentrqcd

si

ft

si

www.dacoromanica.ro

67

vezi Doamne, bate capul Tribunei si se va risipi turma. Era otacticä de lupta contra Tribunei. I-am raspuns in alta brosura subtitlul Spre präpastie". Interesante contributii la istoria partidulninational. Voi lega aceste brosuri laolaltà, imi spunea odata VaidaVoivod dupa impacare, ca sa vadd si copiii mei ce a fost. Darnici Octavian Goga n'a fost crutat. $i el a fost acuzat ca s'a oferitministrului Kristofy pentru un mandat de deputat. Inteleg ea eucare aveam contact cu Sigescu, comisarul guvernial, care sta caun munte asupra scoalei mele, i cu Mangra in cele bisericesti,ca apartinator a aceleasi eparhii. Dar sä fie si poetul suferintelornoastre banuit de duplicitate e o nota a salbaticiei politice. Insaasa-i politica, desparte pe frate de frate i pe tata. de fiu. Noroculcä despartirea aceasta e vremelnica.

Calvarul acesta mangrist" al meu de abia s'a potolit prinpacea lui Stere" prin care a fuzionat Tribuna" cu Romanul",iar eu am intrat in comitetul national, pe formula pacii de a nufi nici invini nici invingatori. Alegerea de mitropolit iar a renoitlegenda mangrismului meu. $i aceasta nouä ofensivä avea un talc.

De and m'am despartit de Mangra nu ne-am mai vazutdecal in fuga la sinoadele eparhiale si in consistoarele mitropolitane.In 1914 ori 1915 nu-mi aduc bine aminte, cu ocaziunea sedintelorcomitetului national, l'am vazut in Budapesta pe strada Vici insocietatea protopopului militar loan Pap, care intentionat ne-a lasatsinguri, cad mereu spunea, cd dansul nu intelege ca doi prietenicum eram noi nici sa nu se mai van.

Mangra nu mai era cel de odinioard. Apatic, dus, mistuit deluptele interne sufletesti peste caH a trecut. Frant si trupestesufleteste, dar convins de corectitatea politicei lui.

Revine la vechea lui imputare, ai minte dar n'ai intelepciunesi tot izolat vei ramane. Va fi, ii ripostai, dar eu ma simtfoarte bine cum sunt, tu insa nu cred sä poti spune la fel".

Da da, acum sufar eu, dar tot acolo trebuie sä veniti toti undesunt eu. Nu noi suntem peste vremuri, ci vremurile sunt prestenoi, sfarsi el cu glasul stins". Aceastä intalnire a mai desghetatrelatiile personale dintre noi, dar pe teren am ramas aceeasi ad-versari politici. Asa ne-a aflat alegerea de mitropolit.

Ce facem acum?" ma intrebd nedespartitul meu prietenDr. G. Popovici protopopul Lugojului, dupa inmormantarea luiMetian. Ce ne va invata Dumnezeu, la Mangra insa nu ne putemgAndi. E o Jmposibilitate morala",

5*

si

www.dacoromanica.ro

68

Nici Mangra nu se &idea pund candidatura. El sta pelângd aspiratiile lui de a reinfiinta episcopia din Oradea-Mare. Elinclina spre Eusebie Rosca, directorul seminarului din Sibiiu.Acesta s'a i prezentat in curând la Tisza, care 1-a primit bine sis'a contat de acceptabil in condica candidatilor agreati guvernului.A urmat Insà altA intorsAturA. Opinia publicA romaneascA s'a re-voltat de vizita lui Rosca la Tisza, iar de alta parte Tisza nurenuntase la obligamentul moral ce-1 avea MP de Mangra. Oricat era de mare dorinta de sus,' mai trebuia sA se tind insä seamAsi de alegerile congresuale.

Ale gerile s'au tinut in Martie 1916. In pragul alege-.. rilor la 26 Februarie (10 Martie), guvernulcongresuale suprimA aparitia Romanului", pe motivul

declarat de echivocitate, dar evident cA voia sa ia i arma de agi-tatie electoralA. In jurul Românului" erau insä i alte främântAri.Anume Goldis criticase separatismul Blajului in chestia orfeli-natului. Le trebuia orfelinat deosebit cofesional in Blaj. Unirea"din Blaj rAspunde la nota redactiei unui nedumirit: Aveti rAbdare,s'au luat demersuri sä se clarifice situatia, cd a cui e Romanul",a lui Goldis ori a Comitetului National, iar Az Est" din Budapestain numArul din 27 Februarie (11 Martie) aducând stirea, cA Romanule sistat, comenteazA aceastA sistare astfel, cA e vorba numai deschimbarea Comitetului redactional, adecA liberarea Romanului"de sub directia lui Goldis si aparitia lui sub nou comitet redactional.De fapt Sever Dan secretarul Comitetului National sosise la Aradcu o zi mai inainte de sistarea Românului", adecA in 25 Februarie(9 Martie) si a pus in discutiune mutarea Românului" din Arad,dar a fost refuzat de Aradani. In strâmtoarea aceasta Vasile GoldissAvarseste un act desperat, in care imbracd patriotismul si inaltasa consideratie fata de Tisza profesate in niste articoli apAruti maide mult in Tribuna Si atribuiti de campania antitribunistA mie,cerAnd dela guvern aprobarea reaparitiei Romanului". InsA fãrãrezultat.

Astfel sau facut alegerile congresuale MI% controlul publici-tätii sub influinta externA a administratiei, mai mult ori mai putinsimtità, dupA variata fortä de rezistentä a locului. De pildd inarhidieceza Sibiului care alegea sasezeci de membri, adecd jumA-tate din totalul membrilor congresului electoral, numai unsprezeceau fost membri noi cari n'au mai fost alesi in corporatiile biseri-

sd-si

www.dacoromanica.ro

66

cesti, Congres, Sinod on Consistor. Dintre acesti noi membri treifunctionari de stat, anume: Alexandra Belle subprefectul judejuluiFAgAras, Valeriu Candrea vicepresedintele scaunului orfanal dinDeva, i Valeriu Petcu consilierul directiunei financiare din Deva,toji trei buni romAni, ceilalti profesori dela scolile noastre con-fesionale, directori de bancd i protodiaconul metropoliei Dr. 0.Costea. Cei sasezeci erau impestritati cu guvernamentali orien-tati mai mult spre Rosca. Eparhia Caransebesului alege treizeci,Burdea a scos doud-zeci adicti ai lui, guvernamentali. DistrictulOradea-Mare, nouA, cari contau la Mangra; districtul AraduluidouA zeci i unu, impestritati i acestia cu flOU aleii guverna-mentali in locul vechilor sinodalnici, cum e V. Gold4, ErnanuilUngureanu, Aurel Cosma, etc. Alegerile s'au tinut cu bAtrAnii,cdci tinerimea era dusA pe front. De aici provine slaba rezistenjA.

Era un congres compus din elemente eterogene in care pre-ponderau oficianjii i ovAitorii, dar multi dintre ei in sufletul lorerau streini si de Mangra si de Burdea exponentul guvernuluicare inclina spre Rosca, asa cA nu era imposibil a objine si ma-joritatea pentru candidatul national dacA alegerea de mitropolit nucAdea pe zilele critice ale declarArii rdsboiului romAnesc.

Mu It asteptata ofensivd de primAvarA s'a desfAsurat in 1916.La inceputul lui Iunie Brusilow inainteazA victorios spre graniteleunguresti, Succesul acela a intetit agitatiile rAsboiului din Bucu-resti pAnA la parocsism. Dar ofensiva lui Brusilow da de greutAtisi armele i munita promise dela antantd tot nu sosesc la Bucu-resti. Pe la inceputul lui August BrAtianu Inca tot se tArgueste cuCzernin asupra pretului neutralitAtii. DupA marturisirea lui CzerninGermania face presiune asupra monarhiei sA cedeze Bucovina siArdealul in prejul neutralitAtii. Czernin incd Ii cere lui Tisza ce-darea, dar acesta Ii rAspunde, CA cine se incumetd a lua mAcarun metru pAtrat din teritoriul ungar, primeste glonj". Nimic nu erasigur in 5 August cAnd s'a facut alegerea de metropolit, dar md-surile de evacuare a Sibiiului erau luate pentru toate eventuali-tAtile. Contractul de rdsboiu cu antanta e incheiat numai la 17August 1916. Am gresit dar calcului cu 12 zile respective cu 23panA la data intrArii faptice in stare de rAzboi.

In vreme ce lumea era preocupatä deTratative in vede-ofensivele militare si diplomatice noi ne sbA-rea candidarilor. team ca pestele pe uscat cu alegerea de

mitropolit. loan Papp episcopul Aradului, indreptAtit in ordinea

www.dacoromanica.ro

ierarhica la eandidare, ca cel nial vechiu episcop si-a iixat punctuide vedere: nici nu ma obtrud nici nu renunt la candidare.Episcopul Miron Cristea nu conta la majoritate in congres, maiales din pricina Caransebesenilor cari erau impotriva lui, astfel nuera dispus sa se expunA cAderii. Asesorul din Sibiiu, Nicolae Ivanera viceprezidentul partidului national, lansat odata de Szász pre-fectul FAgArasului, färä insa a prinde la guvern dar nici nu aveasuficiente legaturi in eparhia Aradului si Caransebesului, niciArhidieceza nu o. avea intreaga. Eu inca eram membrul comitetuluinational si aveam memoriu" foarte ran la guvern, in jos eramluat in combinare la o candidare pentru onoarea drapelului siprovocarea unui balotagiu dacA candideazd si Mangra si Rosca.Aurel Vlad era pentru facerea unui protest si depunerea manda-telor, aceasta insä era identic cu cedarea terenului, ce nu convenianici episcopului Cristea, nici Sibienilor caH sa temeau de Roscade cand si-a aprins paiele in cap cu poclonirea la Tisza, desi omonorabil, dar cu o mentalitate deosebita de a celorlalti Sibieni,can preferau chiar pe Mangra lui Rosca. Cu Goldi§ nu ma puteamintelege din pricina prejuditiilor cu cari privea alegerea de mitropolit.

In tabara cealaltd se frAmantau mode-Candidatura luiRo§ca

ratii de voe de nevoe intre Mangra si Rosca. cu mai multa orientare spre Rosca. Petru

lonescu consilier in Ministerul cultelor, al cArui cuvant apAsa laguvern si avea in buzunar doudzeci congresisti din eparhia Ca-ransebesului si avea influinta si in celelalte eparhii era pentruRo*ca,' dar totul depindea dela hotarirea lui Tisza. El avea sdaleaga intre Mangra si Rosca si nu era omul care sa se lase con-dus de jos.

In 8 Mai primesc informatia absolut sigura dela un aderénta lui Mangra, ca Tisza se considera obligat moraliceste de a spri-jini pe Mangra cu toata hotArirea, va se zicd Rosca ramane izolat.Acum aveam icoana clara a situatiei, a sosit momentul pentru onouA grupare.

Inainte de a lua contactul cu Sibiul si Caransebesul ma po-menesc cu Mangra la mine. A venit sa-mi comunice, ca 1-a chematTisza la sine si inainte de a se prezenta la Tisza vrea se stie ceganduri am eu. I-am spus, cd se ducem pe Ignatie al nostru, episco-pul loan Pap la Sibiiu, iar el sa-si faca episcopia din Oradea-Mare, ce era decis, deja de Congres. Cu aceasta tactica cre-deam sa pot canaliza candidatura lui Mangra dela mitropolie. Mangra

70

www.dacoromanica.ro

'11

constiu de conflictul ski cu entimentul public românesc, a primitsolutia cu alegerea lui Loan Pap de mitropolit, dar cerea pentrusine scaunul ce va veni vacant in Arad prin alegerea episcopuluiPap, iar pe mine ma mana la episcopia ce se va infiinta in Oradea-Mare, in caz contrar el se retrage i ajutd pe Rosca la Sibiiu.1-am spus imposibilitatea morala de a fi el ales in Arad, s,i canici intr'un caz nu ma pot angaja pentru aceasta ci voi candida

-eu, ca sa ies din banuiala duplicitii cu care ma gratificadusmanii. Aleaga sinodul intre noi. Mi-a dat ragaz sa ma maieuget i sa-i dau mai in urma raspuns definitiv, pentruca sfarseste,eu pot face sd nu fiu mitropolit, dar ia.0 pot face sa. nu fie altul,daca nu ne intelegem." Aluzia era la Rosca, sperietoarea lor.

. In 25 Mai mi-a trimis un sol pentru raspuns. Am datacelas raspuns : loan Pap la Sibiiu, el la Oradea-Mare, la Aradincerce-si norocul pe propriile puteri. Mi s'a pus totodatd in ve-dere, CA poate voi fi invitat de Tisza la o audienta. I-am rdspunsCA aceasta ar avea sens numai intre marginile propozitiei meledela care eu nu pot renunta. Fireste audienta a ramas neefectuata.In 31 Mai imi vine solul dela Budapesta cu vestea, ca Tisza aprevenit pe Mangra, care se dusese la el cu propunerea pentruloan Pap la Sibiiu si el la. Arad, si i-a declarat categoric ca vreaneaparat ca sa fie el mitropolit la Sibiiu. Majoritatea ii este asi-guratd prin frunctionarii sai i cei ce rivalizeaza" sa se grupezepe Fang Mangra, asa cA e nadejde nici sd nu se mai voteze pealtul, cad intransigentii vor da bile albe. Tisza se gandeste numaila aceea cum sd-i usureze pozifia lui Mangra in scaunul mitro-politan i 1-a incredintat sa-i prezinte postulatele de revendicari cucare sa se prezinte autorizat de Tisza in scaunul mitropolitan.Adica programul pastorirei sale, ce i-ar servi de bud morala pentruimpacarea Romanilor cu alegerea lui de mitropolit. Mangra credeaorbis in Tisza si s'a dus la Oradea sd-si redacteze memoriul lasandin ban' combinatia cu loan Pap, mai ales Ca' nu se incredea inalegerea lui la Arad, iar reinfiintarea episcopiei din Oradea-Mareera problematic/

Ce faci acum ? ma intreaba solul. Ce a facut fostulmeu colonel Velican, Ce a facut Velican ? Cand 1-a infruntatcomandantul de corp Edelstein Gyulai inaintea frontului, a pre-zentat arma si a dat pinten calului. Unde mergi Domnule Colonel ?In pensiune. Si a s'a dus in pensiune. Asa fac i eu front si mergin pensiune, dar numai dupd manevre, spune-i lui Mangra.

pi

.

www.dacoromanica.ro

In 21 lunie am plecat la 8ibiu pentru consistorul metropoli-tan convocat pe 22 lunie. La OrA§tie urcd in tren Aurel Vlad. DAnsule de pArerea cà Mangra n'are majoritate dacd se aliazA toategrupele contra lui. Las sä vedem ce-i in Sibiiu i apoi.

In Sibiiu am aflat lumea pregAtità pentru alegerea lui Mangra.loan Lupas avea temerea cA se va incunjura de prietenii säipolitici, de cari se temeau mai mult de cAt de el, care in celebiserice§ti era riguros pAzitor al legit. Episcopal Cristea era resem-nat, el e tinAr si are vreme de a§teptat, Mangra §i a§a nu o ducemult. Protopopul Lugojului Gheorghe Popovici, inclina spre Roga.Toti erau in espectativd. Nimeni nu §tia ce aduce ziva de mane. Mangrase invoe§te i acum la combinatia cu episcopul loan Pap, dar dansulnu mai poate schimba situatia odatA declaratà pentru el, ci sAmeargd episcopul loan Pap la Tisza, sä tocrneascA treaba §i el ilva sprijini, totodatä mA autorizeazA a spune aceste Episcopuluiloan Pap.

Eu mai incercasem odatA in Arad, prima propunere ce amfAcut-o lui Mangra pentru compromisul cu episcopul Pap, sA-iaduc la olaltA, insA episcopul Pap imi spunea sA meargA Mangrala el iar Mangra sA-1 cheme episcopul. Nici unul nu voia sA iainitiativa pAnA nu se §tie ce zic i. altii la acest compromis.M'am dus din nou cu vorba lui Mangra la episcopul Pap, acestainsd nu cuteza sA se prezinte la Tisza cu aceastA propunere cia§tepta sA-1 theme Tisza. Dar n'am lAsat treaba intru atata. Pla-nul cu Ignatie 1-am comunicat i cu Ivan §i Vlad i ei sub prima im-presie sunt accesibili pentru combinatia cu episcopul Pap, sA sca-pe de Mangra. Da, md aliez §i cu dracu numai sA nu iasA Mangra, nespunea Vlad. Mangra ki continua actiunea. Ca sä satisfacd uneleclod* amice lui Ro§ca, ii oferA acestuia vicariatul dacA va fiales din mitropolit. Ro§ca insA nu vrea sA-§i lege mAnile §i ii rAs-punde, cA gteaptA alegerea, atunci va vedea ce face, prin ceMangra e desArcinat de obligamentul sA-1 facA vicar. A cAzut darteama adversarilor lui Ro§ca din Sibiiu §i le-a mai imblAnzit teamade Mangra.

Consistorul mitropolitan cenzurAnd actele electorale constatA,ingerinta guvernului in alegerile congresuale i decide inaintareaunui protest la guvern. Cu acestea s'au terminat preliminarele ofi-ciale ale congresului la 24 lunie, iar noi ne-am despArtit cA vomlua hotArArea definitivd la congresul ce avea sA se intruneascA in5 August, dacd se va intruni.

72

www.dacoromanica.ro

In 30 Iu lie s'a deschis congresul ordinar in Sibiu, care si-atinut sedintele pand in ziva alegerii, adecA 5 August. Congresulavea o infAtisare deosebitd. Functionarii, cu putina exceptie a unortipi mai indrAzneti, erau jenati de rolul lor de alegAtori biseri-cesti. Notarul din Crocna, loan Lazar imi spunea : sd fi bAtutDumnezeu pe cine m-a trimis pe mine aici". Intre cei cu libereprofesiuni remarchez oameni cu copii on inii amenintati de tri-miterea pe front. Intre ei vedeam inversunati dusmani de mai'nainte a lui Mangra. Unul imi spune: natia nu piere dacA va fiales Mangra dar eu pier dacA Ind trimite in Albania si-mi rAmancopiii orfani. Altul se mAngaia cd nu e Mangra asa rAu. Cei maimulti rezonau, vA avem nevoie de scut pentru vremurile ce au sAvie, iar dacA se vor schimba cei ce vor veni mane il vor !Asa orinu-I vor lAsa in tron pe Mangra, dupd cum vor afla de bine. Aufost i rAi cari ameniatau cu rAsbunare pe cei ce vor fi contra luiMangra. Fireste toti eram urmAriti de detectivi. Fara. sfialA intrauintre noi. Vasile Lucaci inca era urmArit de detectivi pe vremeaproceselor din Cluj. El se fAcea cA chiamA cAtelusul, cenu-1 avea, i Ii fluera pocnind din degete. Acestia sau plansprocurorului leszenszki, care a intreabat apoi pe Lucaci ce facecu detectivii Iui. Ce sA le fac dacA sunt atAt de prosti cA se nA-pustesc asuprA-mi fu rdspunsul lui Lucaci, alegeti detectivi maiinteligenti. SA le fluer? intreba-i pe prietenul meu Sava Raicu carestia povestea. FluerA and vei fi singur i adio. N'am fluerat

s'a dus ru§inat, dar 1-am intrebat cA unde-i mitropolia. Eram insingurantA personalA.

Orasul un furnicar de ofiteri germani. Era statul major carefAcea recunoasterea trecAtoarelor dela granita RomAniei. Se evacuauspitalele militare i bolnavii erau transportati in interior, impachetaucazarmele, magaziile, administratia financiarA, bAncile, i parcuride cArute cArati tot ce era de cArat la garA. Priveam la acestexod i nurnAram ciasurile primei bombe. Nu ne indoiam cd eravorba de ciasuri ori putine zile. Detectivii urmAriau prindereasoaptelor despre munti pe Can I chemam sd vie. Alegerea demitropolit a rAmas pe al doilea plan. Guvernul stia cd aliantaromAnA-antantd e fAcutd. Czernin spune in fatd lui BrAtianu la 28lulie 1916, adecd cu douA zile inainte de a se intruni congresul,stiu CA intentionat agiti opinia publicA, incAt Bucurestii e aproapeo casA de nebuni".

Ce facem darA? Aurel Vlad i ceilalti sunt de pArerea cA

11

ii

si

www.dacoromanica.ro

incercarea cu loan Pap nu Mai are infeleg, dal- era de pArerea sAne depunem mandatele i sA mergem acasà. CAnd s'a fAcut

numArarea celor ce s'ar hotAri la acest gest s'a constatat blamajulce ar urma. Episcopul Cristea declinA hotArit dela sine candidareadar insistA sA candidez eu. Dupd el insistA si loan Lupa, Aare!Vlad, Dr. Coma sa candidez eu. Dupa ce eu refuz insistä i perAngA bAtrAnul arliimandrit vicar episcopesc Dr. Ilarion Pugariadar refuzA si el. Nimeni nu vrea sA-si ia rAspunderea pentruincalculabila consecinta a unui act demonstrativ in aceste clipe alemortii i vieii, cAci numai despre demonstratie putea fi vorba.

Pe cAnd partea aceasta voia sA se acopere fata de furiamaghiarA, Mangra ingrozit de exodul din Sibiu Inca* dat seamAcd se poate intoarce roata sortii i atunci el e nicovala. Mi seadreseazA de nou cu cuvintele aflati om in jurul cAruia sä gru-peazd toti i eu mA retrag". Era indirect aviz s'A ne grupdm pelAngA episcopul loan Pap cdci stia ce-1 asteaptA in Sibiu. Asaam revenit si in clipele hotArAtoare la combinatia initiala cu episcopulloan Pap dar mi se faspunde: decAt asa mai bine aleagd-seMangra, iar Vlad in ultimul moment sileste moraliceste pe episco-pul Cristea sA primeascA candidatura sau mai bine zis peste voialui ii pune candidatura, ca sA nu fie Mangra ales cu unanimitate.loan Papp rAmAne consevent; nici nu mA obtrud nici nu mAretrag". Rosca se alAturA la Mangra i alegerea liii Mangraera pecetluitA.

Acum predomina g-rija de viifor. Eu nu pot vota pe Mangra,imi spune Ivan, in preziva alegerii pentrucd sunt vice-presedinteleComitetului National, dar toatA nAdejdea ne-o punem in tine, cA

nu-1 vei läsa sA ne aducA pe cap lichelele can 11 inconjoara. Nurupe legAturile cu el imi spune Lupas in preseara alegerii, cA vezice ne asteaptA. Numai politica' de nu ar face, imi spunea Dr.Comsa, i sA nu ne aducA oameni streini. Era aluzie la ArseniuVlaicu i Sulica din Brasov. Dar si eu i protopolul Logojului,Gheorghe Popovici suntem membrii Comitetului national, noi incdtrebuia sA tinem seamA de aceasta calitate a noastrà. Cu acestprieten am mers cot la cot viata intreagd si in cele bisericestiin cele politice. MA duc la el. DupA indelungate frAmAntAri che-mAm pe Mangra in camera dela hotel, sA aflArn pe ce cale por-neste. SA salvez ce e de salvat" ne spune. In cele politice ne-aprevenit cetindu-ne discursul ce avea sA-1 tina in congres dupAalegere. In acest discurs face marturisire de raspunderea grea ce

, .

§i-a

pi

www.dacoromanica.ro

O ia asuprd sa in aceste imprejurAri grele, declaratie de devota-ment cAtre asezAmintele bisericesti i nici o declaratieDupA aceste lAmuriri, la chestia vietii interne bisericesti pusd denoi, in feliul lui implusiv declarA : Ori rup eu coruptia din bise-ricA ori mA rup eu in aceastA luptA contra Satanei. Voi scoatespiritul negustoresc din bisericA i voi introduce spiritul ei ade-vArat crestinesc moral si cultural." Ne uitam unul la altul cu protaGheorghe. RAmasi singuri ne-am zis : treacA i acest pAhar de lanoi, sA ne punem la adapostul primei fürii a rdzboiului, celelaltele va intocmi soartea rAzboiului, i ne-am resemnat, votezecare cum ii va dicta constiinta rdspunderii.

In ziva urmAtoare 5 August n. se faceCongresul electoral. alegerea inteo atmosferA impäengenitä, säprezintA 114 votanti din 120 cAt face numArul total al membrilorcongresuali. Vasile Mangra primeste 71 voturi, Miron Cristea 24,loan Pap 12 si 7 bile albe. Asa s'a consumat actul alegerii si seincepe asezarea noud a lucrurilor.

In ziva ureatoare imi spune Mangra, cA vrea sA inceapAprin organizarea Consistorului metropolitan cu asesori titulari, cadnu avea decAt un secretar, pe regretatul de pie memorie, romAnulbun si priceputul cunoscAtor al constitutiei bisericesti, NicolaeZigre. La senatul bisericesc vrea se aducA pe Lupa i cerea sA-irecomand pe cineva pentru senatul scolar; iar seminarul 11 ridicA larangul de academie, vechiul lui ideal sustinut in congresele demai inainte. Apoi purificarea moravurilor. Voia sA vadA pe Ivanca sa-i cearA concursul.

_Ivan Ii promite concursul, Lupas, Dr. Comsa, Aurel Vlad, adeclarat, cA dacA el sA tine de acest program si nu face politicA,sunt ai lui toti. Ne-am despArtit apoi impAcati cu situatia nou'd inbisericA, dar cu grija de mAine a declaratiei de rAzboiu romAnesc.DacA nu vom cAdea in prima imbulzealA nu uita de noi" imispunea Lupas, care credea cd pot face ceva pentru ei. Nici nui-am uitat. DespArtirea noastrA era ca a celor ce pleacA pe front,eine stie dacA ne mai vedem."

Dar tu ce crezi"? intrebai pe Mangra arAtAnd spre munti.Cred cA ne-ar aduce nenorocire. Puterile centrale au sA iasA in-vingAtoare." SA mai credem si in Dumnezeu, incheiai eu discutia.

politicA.

www.dacoromanica.ro

Rgsboiul de intregire.In 14/27 August 1916 soseste Mangra dela Budapesta la

Arad, sd se prezinte Episcopului loan Papp in chestia instaldriisale in scaunul mitropolitan. A venit cu vestea cá România n'aresa intre in rdsboiu contra monarhiei i cä Consiliul de coroandconvocat chiar pe ziva de astdzi in Bucuresti probabil va hotdrialdturarea la puterile centrale. Aceastd comunicare ne-o fdcea laorele de amiazi in deplina convingere, cà e bine informat. Euaveam insd alte orientdri; circulatia milliard depe trenuri Inca imispunea alt ceva, apropiata declarare de räsboiu.

In ziva de Sfanta Marie 15/28 August 1916 oficiasem sfantaliturghie in catedrald. Rand la amiazi nu s'a stiut nimic. Dupdamiazi ajunge si la mine in seminar stirea despre declararearäsboiului roman. Ce-1 dintai lucru mi-a fost sd-mi fac bagajulgata pentru toate eventualitatile. Dupd aceea mi-am adus o birjdinchisd sd ma strecur pând la Mangra in hotel. Strada era agitatd.In hotel aflai pe Gheorghe Popa la Mangra. M'a intimpinat cuvezi ce a-ti fAcut". .1\lu e vremea de recrimindri, ii rdspunsei,ci de a face". Formula jertfei euharistice 1-a impresionat. Am tinutapoi sfat, cä ce e de fAcut. Eu am insistat sä plece imediat laBudapesta, sà afle de intentiunile guvernului fata de noi, i sä

www.dacoromanica.ro

77

opreascd eventualele mAsuri de edzbunare pand ce dansul va mergela Sibiu ca sd acopere preofimea i populafia fatd de furia ungu-reascd, chiar luAnd garanfii pentru pasnica purtare a oamenilornostri; dar oamenii stateau ca sub spAnzurgtori la discrefia arma-tei unguresti. Dansul mai avea planul de a emite impreundcu episcopii dela Arad si Caransebes o pastoralä de indemnarela pace si ordine a clerului i poporului, ca sd nu cadA jertfeinutile. Am incheiat sfatul cu cuvintele: Acum nu mai e vorbade ce va fi cu mitra arhipdstoreascd i peste tot cu persoanelenoastre, ci numai de a mantui viefi, gandeste-te la soartea celordela margini". Inca in seard aceea de S. Marie a plecat la Buda-pesta, dar la Sibiu n-a cutezat sal meargA.

Dupà ce am expediat pe Mangra la Budapesta, am luat contactcu Goldis. Cu un lucru eram incurat, anume, cd la o miscare popu-lard flU ne putem gandi. Eram doar ca intr'o temnifd pAzifi, iarpe sate numai bätrâni, femei i invalizi. Rolul nostru a rámastot cel de mai 'nainte: a mantui ce putem mantui dinaintea furieiUngurilor, ca sA nu se implineascd ameninfarea lui Tisza, cA Ro-mania va putea dobAndi numai un Ardeal fàrà Romani. Realitateaera cd noi contam ca cetAfeni ungari supusi legilor martialeungare.

Am cdzut cu Goldis de acord sd facem formele de declarafiivagi, cd nu purtAm noi vina fasboiului, i rAmanem intre margi-nile legii supusi patriei i tronului. Inainte de stabilirea definitivda programului de apdrare am mai chemat la sfat pe Stefan C.Pop §i Sava Raicu, acesta din urmd insd a fost impiedecat sdvind. Ne-am infeles: Episcopul sà dea pastoralA vagd preofirneide a respecta legile i ordinea publicA, se aducd aceasta la cu-nostinfa prefectului i sä ceard ocrotirea populafiei de prigonirisd se clued la sedinfa casei magnafilor convocatd pe 2 Septemvriein Budapesta, iar Stefan C. Pop la sedinfa dietei convocatd pe5 Septemvrie, ca sä ia cuvânt in sensul circumscris mai sus. Maiera vorba si de o delegafie la prefect pentru asigurare de fideli-tatea noastrd cAtra patrie i tron, dar am convenit sd renunfAm laacest hiperzel. S'a convocat insd Consistorul plenar pe 6Septemvrie pentru luarea dispozifiilor de asigurare a averilor bise-ricesti i punerea la addpost a preofimei prin o declarare defidelitate. Declarafia aceasta, unica ce s'a facut in Arad, e finutdin termeni generali färà o infierare a Romaniei. Cu aceste

asteptam desvoltarea evenimentelor.

si

ingra-dirt

www.dacoromanica.ro

78.

Guvernul care se astepta la o surectiune in spatele frontuluiunguresc era multumit de aceasta atitudine si a stat pe loc pandla intrethirea sortii ce se creiazA Romaniei prin increstarea ei inspate din spre Bulgaria, in fatA de formidabila incursiune a armateigermane si cu defectiunea ajutorului rus prevAzut in planul derdsboi romanesc. In zece zile dela declararea rAsboiului Turtucaiapierdutd, frontul romanesc clAtinat. Aradul era locul de refacere alarmatei aliatului german de unde se desfAsurase inaintea ochilornostri formidabile eforturi duse pe front. In cloud' sAptdmani isprd-vim cu perfida Romanie, rAcneau Germanii si soartea ei vafi mai grozavA de cat a Sarbiei."

In primele zile se mai gandeau Ungurii, cd vor avea nevoiede ocrotirea noastrA dacA ajunge armata romanA cad la noiii mai infranau patimile, dar ziarele erau parA i foc contra noastrdstimuland instinctele la rAsbunare i extirparea a tot ce este roma-nesc. Aradi Hirach5" vrea sà lanseze apel la publicul maghiar sAnu mai permitA vorbd romaneascA pe stradA, dar cenzura suprimAapelul, iar cand am scris eu in Biserica i 5coala" articolul Infafa rAsboiului" cenzura suprimd si dela mine pasagiile in cari maplangeam cA pentru acest rAsboiu suntem priviti cu ochi Ili decAtre societatea maghiarà. Domnul procuror nu admitea dar cdsuntem priviti cu dusmAnie i pArea cä tempereazd agresiunea contranoastrd. Un ziar. Arad es Vidéke" s'a oferit chiar, ca ne punela dispozitie coloanele sale dacd ii plAtim 300 abonamente, cefAceau peste 8000 lei, insd n'am putut face aceastd sumA dar nicinu ne convenea a ne obliga fatd de ei..

E indescriptibild ingrAmddirea lumei streine in Arad. ParcAaici si-au dat intalnirea parcurile de tunuri germane cari inaintauspre Romania cu parcurile infinite ale refugiatilor din interiorulArdealului, Sasi i SAcui, cari sugerau intuitia cantecului din 1848fug domnii lard de papuci" di'naintea oastei lui lancu.

N'a fost lipsità aceastd babilonie nici de scene tragicomice.In una din aceste zile pleca un batalion al regimentului romanescdin Arad la frontul italian, caci regimentele romanesti erau dirigiatepe frontul Italian sä nu ajungA in contact cu frontul romanesc.In fruntea batalionului, canta muzica militarA cantece unguresti,dar soldatii Inca aveau instrumentele lor muzicale, clarinete sitrambite in cari cantau din mijlocul batalionului marsul lui lancuiar un sergent ungur juca pe marsul lui lancu ciardasul lui. Eupriveam dinteun balcon accastd ironie a sortii.

pi

www.dacoromanica.ro

Intern Arlie. Hunedoara, Sibiiu, Bra§ov i-a adunat ad-ministratia §i i-a trimis la internare in pal-tile ungure§ti. 0 bunä partedin ei a fost adusa la Arad, dar de aici curAnd dirigiatd mai de-parte. Un ordin ministerial decreteaza Oradea-Mare de sediul mitro-poliei ortodoxe din Sibiu §i a celei unite din Blaj. A§a se mutaori mai bine zis este escortat Consistorul §i seminarul din Sibiiuprecum i mitropolitul Victor Mihali cu Consistorul i seminarullui din Blaj la Oraka-Mare. Scoala normala ortodoxa din Sibiiucu corpul didactic neafland loc in Oradea-Mare s'a mutat laArad, unde a intrat sub directiunea mea contopitä in §coala nor-math.' din Arad.

Cu toate declaratiile de fidelitate in circularele episcopilorde ambele confesiuni, declaratiunile din casa magnatilor §i dincamera §i sgomotoasele declaratii de fidelitate din reprezentanfelemunicipale in care duceau tonul tocmai conducdtorii nationali§ti,de pildd in Hunedoara. Dupà caderea Turtucaei, va sd zicd in primelezece zile dupà declararea rasboiului incep internarile §i din judetulArad §i din Banat, numai Biharia a rams neatinsä de internari,fiind insa§i Oradea-Mare decretata de loc de refugiu a celor cloud.'mitropolii romane. Internarile se faceau mai ales dintre intelectualiidin provincie ca sa nu fie intre popor elemente dubioase. A§a auajuns internat advocatul Dr. Ion Suciu din Ineu §i Dr. AurelGrozda din Buteni, apoi preoti, invatatori §i tarani cunoscufi deagitatori dela alegerile dietale, cum e Nicolae Lazarescu din SiriaLeric din Ilteu §i altii. Aflasem prin informatorii nostri, ea la in-ceput eram luati pe tabloul internafilor cloud' sute de intelectualidin judetul Arad. Numarul aceasta s'a redus apoi la 30, dar s'a re-nuntat §i la aceasta lista cand s'au simfit in siguranta fatä de inva-ziunea romana.

In curand s'a selectionat trei categorii de lovitii de soarte:1, refugiati cu libera m*are in ora§ele ungurene cum erau Sibienii*i Blajenii in Oradea-Mare §i Arad etc. ; 2. internati, leg9ti de olocalitate cum erau cei din $opron §i ; 3. intemnitati pentru pre-tinsa tradare de patrie prin spionaj etc. Soartea celor dintai eraneplacuta dar suportabilä. Internatii din Sopron aveau 1 coroanàla zi pentru intrefinere din care trebuia sd traiasca, caci cea maimare parte era Wed de casa §i familia lor care i-ar fi putut ajuta.Unicul lor noroc a fost, ca populatia germand din $opron ii priveddrept refugiati §i pe internati, ceeace le-a uprat in cateva condifiile

79

Pe intelectualii romani dela margini,

www.dacoromanica.ro

80

de trai. Dar intemnifafii din Aiud, Cluj, Seghedin etc. induraugroaza temnifelor grele si a judecafii la moarte.

Dupd caderea Turtucaiei inaintarea armatei romane a devenitlenta, nesigura, pe la 20 Septemvrie se si opreste. Formidabilaarmata germand i-a ofensiva si sileste armata romand sä se retragdcu mari pierderi de pe teritoriul Ardealului. Cu ei sunt nevoifi apleca i intelectualii preofi i invaratori compromitafi" inainteaUngurilor, pe can Ii asteptau spanzuratorile unguresti. JancsOBenedek taxeaza acesti preofi i inväfátori desertafi" la 50% dinintelectualii judefelor marginase Brasov, Fàgara i Sibiiu. In parteaa doua a lunei Octomvrie s'a sfarsit catastrofal primul act alräsboiului roman prin evacuarea Ardealului.

Noi iarasi am ajuns unde eram mai inainte, cu urgia pri-gonirilor in spinare pentru atitudinea noastra socotita de dubioasà,mai ales prin faptul, ca din 13 profesori ai liceului din Brasov11 au trecut in Romania impreuna cu 80 invälatori ortodoxi si 14unifi, apoi circa 60 preofi. Se ivesc tendinfe de reparari din parteanoastr i tendinfe de desmostenirea noastra in granifele ardelenedin partea Ungurilor prin nouà zona etnica ungureasca dealungulgranifelor romanesti. Eu nu mi-am pierdut increderea nici in acestezile critice.

Aceea ce nu credeam mai inainte, cä se va ajunge intronarealui Mangra in scaunul mitropotitan, s'a intamplat. In 29 Octomvriea fost hirotonisit si introdus in scaunul metropolitan la Oradea-Mare unde era mitropolia in refugiu.

Actul hirotonisirei si a introducerii 1-a sävarsit episcopii loanPapp si Miron Cristea in Catedrala Orazii-Mari. Mitropolitul V.Mihali i episcopii Radu i Szécsenyi ca catolici cari nu infra inbiserica ortodoxa n'au luat parte la ceremonia din biserica. Pentruautoritafile civile i militare a fost canon ascultarea serviciuluiromanesc. Mangra nu acceptase oferta primariei de a primi salafestiva a primariei pentru recepfii ci le-a finut in umila casaconsistoriala. Faptul acesta i, cà toastele dela banchet, unde erauingaduifi de canoane i episcopii gr. si rom. catolici, au fost finutepe de-a 'ntregul romanesti ori incepute romaneste si terminateungureste, a indispus pe Unguri. Se auzia KOlcsonos csalódás",desamagire reciproca".

Seara ma plimbdm cu pärintele arhimandrit A4usta atragandatenfia publicului cu fasonul nostru ortodox Itt a két yen tolvaj",WA doi talhari batrani" ne arunca in fata doi pasanti. Nu-mi era

www.dacoromanica.ro

81

de mine caci eu eram obisnuit din Arad, la aceste gratiozitati darma temeam, ca intelege adresa pArintele Musta i pripit cum edela fire se incaerd cu ei. Repede 11 iau cu vorba panace nu semai vazurA cavalerii insultatori. Auzisi de doi talhari" intrebaipe Musta". Da. Dar stii cine sunt cei doi talhari?" Cine?"Domniamea i Domniata". Ca muscat de sarpe intreaba, unde-setc. Pard-ti bine cA am scdpat atAt de ieftin haide acasd", si 1-amtras dupa mine. Asa s'a petrecut ospdtul nostru la instalarea luiMangra. Dar nici matadorilor guvernamentali nu le-a mers maibine. Miskolczy, prefectal judetului n'a primit in audientA pe depu-tatul guvernamental, consilier aulic Burdea cu ai sai. Nu mai fAceaadeziunea politica, se cerea lepädarea totald de neam. Aceasta eralegea nottA a invingatorilor.

Lumea stramtorata alerga la scutul lui Mangra. Intre ei si decei ce-1 bateau cu pietri mai inainte. catd vreme a stat Tisza laputere in zilele cele mai critice a facut multora bine, dar maitarziu i-se dete sA inteleaga cA interventiile lui nu sunt binevAzute, iar dupA caderea lui urmand ministerul Eszterhdzy-Apponyi, sA plangea ca acestia fill mai au incedere nici in el. Sictransit gloria mundi.

Eu promisesem parintelui Lupas, cA de voi fi pe picior libervoi misca toate pietrile pentru eliberarea lui dacA va fi internat.Rebega din Sibiiu mi-a adus vestea ca Lupas a fost dus la Poson,de fapt el era internat inteun sat, Rust, langa Sopron, unded'abia 1-am aflat. tiam CA pentru Lupas e genanta interventia luiMangra dar cu fizicul debil cum II ham nu-1 puteam lasa sApiard cu zile prin temnite i asa m'am adresat lui Mangra pentruinterventie. Sdndor Jdnos ministrul de interne stia, cA Lupas dupAalegerea de mitropolit, a scris un violent articol contra lui Mangrain Telegraful Roman" si se mira de aceasta interventie. Vinpentru omul de stiinta nu pentru omul politic" replica Mangra.Altmintreni pentru Lupas au intervenit i alti oameni de stiinte,unguri din Budapesta, data fiind reputatia lui de istorician si launiversitatea din Budapesta. Pentru aceastA interventie neplAcutaparintelui Lupas, iau eu raspunderea. Poate fi Iinitit parintele Lupas,nu-1 desonoreazd.

E propriu sufletelor cazute in pacatul ratacirei, ca. pierdvechile afectiuni de prietenie. Dr. Ion Suciu era odinioard cel maistrans legat de Mangra in luptele politice, iar dupd ruptura politicacel mai inversunat adversar a lui. Cand Ii va merge lui Suciu

6

nu-si

www.dacoromanica.ro

82

de tot rAtt sä-mi scrii" spune Mangra lui G. Popa, ca sà intervinpentru el. Fireste cA G. Popa a gralit sA-i scrie cA Suciu e in ostare insuportabild la Rust. Asa i-a urmat eliberarea, i aicifärà vina clientului.

Aceste fireste erau numai interventii particulare pentru fostiisài pieteni Si mai ales pentru cei multi ce se lepadau de partidulnational, ca sà scape de front si interndri. Nu 1-am putut insa de-termina sA ia faspunderea in intregime pentru preotime ca sá oscuteascA de interndri. facA careva vre-o trangresiuneatunci mi-am mancat increderea la guvern perzand totul". N'aveaincredere in preotime cA-si va pastra cumpatul, nici curajul sa seexpunA pentru totalitate, ori cat II strimtoream eu. Ce nu mi-asucces mie n'a succes nici Sibienilor, can ii asigurau cd i se vorierta toate daca va face acest gest. A rAmas refractar fatä de toateincerthile fkute in directia aceasta. Nu voia sa se fad impol.sibil pentru lucruri mai mari, in gandirea lui obsedatä da mre-jile lui Tisza, in care credea orb ca inteun idol.

Cei ce aveau parale sä se provada cu cele trebuincioaseerau mai scutiti in internare decat cei rAmasi acasä intre sicanelezilnice, vAzand cu ochii uraganul ce se descarcA asupra Romaniei

laturile ce se pregätesc Ardealului. Doctorului Comsa din Selistede pildd ii mergea foarte bine in Rust unde ii castigase o bundclientelä dar cei avizati a trAi dintr'o coroand la zi, cat li se dAdea,o duceau greu de tot si trebuia sä se bage slugi. Mai bine erauinsd cei din generatia obligatA la armatA ajunsi prin protectiimituiri in locurile sedentare dindardtul frontului, pe cari i-aapostrofat Tisza inteo replica din camera, cA stau ascunsi prinspitale i alte servicii sedentare.

In 19 Noembrie strapung Germanii frontul romanesc laTargul-Jiu, ce are de consecinta i ajungerea trupelor germane laCalimanesti, pierderea luptei dela Arges, ce deschide calea laBucuresti. In 6 Decemvrie 1916 amata germanA intrA orgoloiasain Bucuresti i dupa ea dulaii Austro-Ungari. Un ordin obligasA. se tragA toate clopotele din tat% de bucuria evenimentului.Burgul din Wiena de Unguri nu mai vorbim era cuprins despasmuri, singur micul Clironom Otto se spune cA era abAtutcand i s'a spus cA regimentul lui n'a putut fi la intrarea triumfaldin Bucuresti. Peste doi ani regele Carol IV. cu sotia lui Zitta popo-sesc in Bucuresti ca prisonierii aliatilor. Nu doresc nici dusma-nului nip acele clipe petrecute de ei in Bucuresti,

SA-mi §i

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

83

La cloud zile dupa infrângerea delaMoartea ImparatuluiTargul-Jiu moare impAratul Francisc losif I.Francisc losif I. dupa o domnie de 68 ani. A venit i im-

pAratul Wilhelm si Ferdinand al Bulgariei la Wiena sA se inchinela mormântul lui i sigur sA ia intelegere cu noul rege asupracelor ce au sä urmeze. Corpul lui neinsufletit a fost asezat incripta Capucinilor de lângA Burg dupà ceremonialul traditional.Anume maresalul curtii bate la usd criptei si cere intrare.

Cine e acolo ? intreabd gardianul dinlduntrul usilor in-cuiate ale criptei.

Maj. Sa milostivul impArat i rege Francisc losif I.Ignosco, nu-1 cunosc, raspunde guardianul.Imparatul Austriei i regele apostolic al Ungariei.Ignosco, nu-1 cunosc, e noul rAspuns.

Dupd a treia ciocnire in usa criptei, iar urmeazA intrebareadinläuntru.

Cine voieste sä intre ?Un om päcdtos, fratele Francisc losif.

La acest räspuns se deschid apoi usile pentru impAratul mort.Lumea nu mai vorbeste despre el de atunci, parch' i-a inghitit

pAmântul i memoria depe pAmânt. A voit sà moarà in domnie pas-nicd, chiar cu sacrificarea popoarelor sale credincioase si a muritin rAsboiul in care a fost impins de altii. Nici soartea domnitorilornu e de invidiat.

La sase zile dupA cAderea BucurestilorPrima oferta deguvernele puterilor centrale anunta deodatapace. parlamentele lor despre nota ofertei de pace

remisA puterilor antantei, prin statele neutrale si scaunul-papal dinRoma. Parlamentele puterilor centrale au primit intr'un delir de in-sufletire primul pas spre pace, cáci credeau ea' pacea ce se va incheiava fi dictatá de ei. Propunerea se zicea, ar fi venit dela Carol al IV.care voia sA se incoroneze in acest semn al pAcii. S'a incoronatla 30 Decemvrie 1916. Czernin in Im Weltkriege" pg. 190 nedestAinueste, ca oferta de pace a fost fAcutd de Burian ministrulde externe al monarhiei i Bethman cancelarul Germaniei. De sineinteles, ca in aceste propuneri Tisza Ii are rolul sAu hotAritor, amputea zice initiator. Tisza si-a ales bine momentul pAcii, când eracu genunchele pe pieptul RomAniei. El a bAtut fierul pând e caldsA-I infinga in inima României muribunde. 0 pace pe ruineleRomaniei era interes specific maghiar.

6*www.dacoromanica.ro

84

In 26 Decemvrie 1916. patru zile dupa schimbarea lui Buriancu Czernin in scaunul ministerului de externe austriac, Tisza scrielui Czernin asupra tacticei de urmat in chestia tratativelor noui depace, dupa esuarea propunerilor Burian-Bethmann, ne luate inserios de antanta. In aceasta epistola, zice Tisza, evenimenteledin Grecia i Romania etc. precum i tirania comerciald a Angliei,trebuie sa sufle vant in panzele noastre." Idea conducatoare atratativelor de pace, zice tot acolo este impiedecarea domi-nanjei rusesti pe continent si a celei engleze pe mare" (CzerninIm Weltkriege" pg. 189). lar guvernele antantei declara in notalor colectiva adresata in lanuarie 1917, lui Wilson presedinteleStatelor Unite, ca unul din scopurile principale ale rdsboiului loreste eliberarea deosebitelor naionalitati, deci si a Romanilor desub stapanire streina Aceasta insemna desfiinjarea monarhieiA u stro-Ungare.

Ajuns la aceasta etapa a tratativelor deDeelaratii de fide-pace, Tiszalitate .

s'a napustit asupra Romanilordin Ardeal sa le stoarca o declarajie mon-

struoasd de protestare contra adnexarii Ardealului la Romania, pecare sa o opund notei puterilor aliate.

Prima declarajie o face episcopul Dimitrie Radu in sedinjacasei magnajilor jinuta la 1 Februarie 1917, cu urmatorul cuprins :

Romanii din Ungaria (resp. Ardeal) care lupta cu credinjain rasboiu, asteapta pacea mult doritä. In declarajiile lor, dusmaniinostri au accentuat, ca ei considera ca un scop al räsboiuluimondial liberarea najionalitäjilor de sub jugul strain. Aceste decla-ratiuni cum e bine cunoscut fiecaruia, se indreapta impotriva inte-gritajii monarhiei austro-ungare,* mai cu seama insa a Ungariei.In faja acestor declarajiuni urmez numai indemnul inimei mele candin numele Romanilor de aici protestez cu revolta impotriva lor.

Poporul roman din Ungaria e legat de veacuri de pamantulpatriei fiilor sai si de tronul maghiar; credinja i iubirea catrejara i tron e tradijia veche i sfanta a acestui popor. Stramosiinostri impreuna au luptat in trecut intru apararea integritajiiteritoriale a Sfintei Coroane i nepojii lor acelas lucru-il fac acumcu eroismul lor departe pe campurile de lupta ori acasa cu simjullor de jertfa sincer i insuflejit. Noua nu ni-e streina stapanireasfintei Coroane ungare, noi nu dorim liberarea trambijata ci sus-jinem integritatea patriei, pentruca i asupra noastra se revarsälucirea coroanei i caldura ei e chemata sä promoveze impreuna

www.dacoromanica.ro

86

cu intarirea Ungarirei desvoltarea Romani lor de aici. Dorim pacea,dar acceptam numai o atare pace, care va garanta integritatea.monarhiei, indeosebi integritatea iubitei patrii maghiare".

Casa magnatilor a primit declaratia episcopului DemetriuRadu cu aplauze insufletite si sincere zice comunicatul telegraficdin Budapesta. Dar Tisza n'a fost multumit cu atata, lui Ii trebuiaceva mai mult, o imputernicire a natiunei romane cu care sádezarmeze puterile aliate cari cereau desrobirea nationalitatilor dinMonarhia Austro-Ungara. De aceea declaratia cerutd de el, trebuiesä fie iscalita de toti episcopii i dignitarii ambelor biserici, de T.Mihali presedintele comitetului national si de toti fruntasii vietiiromanesti, ca sa aibd valoarea reprezentativd a natiunei romanedin Ardeal si Banat. Declaratia aceasta prevazuta cu 180 iscalituri

imanuata in 12 Februarie 1917 ministrului Tisza cu rugaminteade a o inainta imparatului era analoaga cu funia de matasa ce otrimeteau sultanii celor osanditi la moarte ca sä se stranguleze eiinii cu ea. lath' cuprinsul ei :

Dupa raspunsul guvernelor statelor antantei cdtre prese-dintele Statelor-Unite, unul dintre scopurile räsboiului dusmanilornostri este eliberarea diferitelor nationalitati i astfel si a Romanilorde sub jugul strain. Cu aceasta declaratiune inimicii nostri aten-teazd de-adreptul la integritatea patriei noastre. Ca reprezentantiibisericesti i lurnesti i ca conducatorii chemati ai Romanilor dinfärile Sfintei Coroane ungare respingem cu hotarire in numeleRomanilor de aici afirmatia, ca pe noi cineva sa ne considere catrdind sub jug strain. Noi Romanii suntern cetateni cu drepturiegale ai patriei maghiare. Nu exista in Ungaria nici o lege, carein privinta drepturilor i libertatilor sA facd deosebire intre cetatenide origine maghiara si de altd nationalitate. De veacuri se alipestepoporul roman din Ungaria cu cea mai mare credinta i iubire depamantul patriei noastre udat de atatea ori cu sangele fiilorCredinta cdtre persoana Malta a Domnitorului i catre inalta casaDomnitoare e o traditie straveche, sfanta i nobild a poporuluinostru. Patrunsi de aceste sublime sentimente, au luptat strämosiinostril impreuna cu fratii lor maghiari prin o mie de ani pentruapararea i gloria sfintei coroane maghiare; sangele lor ce se varsapotop pe campurile de luptd i insufletirea gata de orice jertfa acelor de acasä sunt marturii, cá i azi nutresc, aceleasi sentimente.Noud deci nu ni-e straina domnia sfintei coroane maghiare. Noinu vrem eliberarea trambitata, noi sustinem integritatea patriei

si

www.dacoromanica.ro

86

noastre maghiare. Aceastä atitudiné hotdritä si nesovAitoare a Ro-manilor de aici n'a fost si nu este dictatA de consideratiunioportuniste, ci ea isvoräste din convingerea, adanca politicA inte-meiala pe experiente stculare si traditia istoricd, pentrucd stim, cAsi in viitor splendoarea si cAldura sfinter coroane maghiare e che-maid sá garanteze desvoltarea culturalk economicA si politicA aRomanilor din Ungaria. Noi Romanii din Ungaria tinem &A rama-nem sub domnia sfintei coroane maghiare. In apArarea acesteivointi neinfrante a noastrA sangereazA mii de fii ai nostri si pentruasigurarea acestei vointi sfinte a noastre, poporul roman de aici,va lupta cu toate armele spirituale si fizice".

Declaratia e acoperità de cei doi mitropoliti, toti episcopiicu canonicii, asesorii si profesorii lor de ambele biserici, Dr.Teodor Mihali presedintele comitetului national si afarA dearadani de alti membrii marcanti ai Comitetului National, fatal-mente ajunsi intr'o cAldare cu Constantin Burdea si Petru Mihali.

Declaratia aceasta unii n'au inteles-o si au iscAlit-o auto-matic ca celelalte, altii au inteles-o dar nu voiau sd fie martini sisä ia pe sufletul lor victimele cu cari amenintau de sus, altii cumera arhimandritul Dr. Ilarion PuKaria §i Andrei Bilrsan din Sibiu,au iscAlit-o cu rezerva omisiunei acelei pArti din declaratie caresustinea, cd nici cand nu s'a Mcut deosebire intre cetAtenii romanisi unguri. Cei internati si de sub arme au scApat teferi. Dintrecei pe picior liber au rezistat putini, aproape numai aradanii. Afost un lat disperat aruncat de Tisza Romanilor, dar antanta n'aluat .act de el pentrucd stia de teroarea cu care a fost stors delabietii Romani.

Era o formalà vandtoare de iscAlituri dirigiatA din Budapestaprin zAvozii guvernului trimisi in orasele provinciale cu declaratiilemultiplicate, pe provincii, cAci era mare graba sä nu intarzie cuele dela ofensiva diplomaticA. Mai agil era deputatul Petra Mihali,un nepot al mitropolitului Mihali din Blaj, carele se zice ar fiterorizat si pe unchiul sat, cu toatà Oradea-Mare si Blajul, pestetot pe uniti. In Banat deputatul Constantin Burdea teroristulBanatului. De noi Aradanii s'au apropiat mai timizi, pe pipäite siadecA precum urmeazà:

Intr'o zi din Februarie 1917 imi comunicd profesorii scoaleimele, cA m'a cAutat consilierul tribunalului Dr. Gheorghe Popa,dar nu sA multumirA cu luarea la cunostintA a vizitei in care nuaflai nimic, ci imi atrag atentiunea cA vine cu declaratia, despre

www.dacoromanica.ro

87

care se scrie de cAteva zile la ziare, fArA a-i preciza cuprinsul.Cel putin eu, nu l'am aflat. Erau si profesorii din Sibiu, Dr. SilviuDragomir, Victor PacalA si Ascaniu Crisan in corpul meu profe-soral. Aceea ce voi face eu nu obligA pe nimeni, sunteji liberide a vA urma glasul constiinjei fu rAspunsul meu". Aveam motivesA vorbesc asa. CAnd am iesit din scoald intalnesc pe G. Popavenind dela episcopul loan Pap. Imi spune cA Mangra i-a trimisdeclarajia sA o circuleze in Arad, a fost la episcopul carele aiscAlit-o fArà vorbA si are insArcinare sA mi-o prezinte i mie. Amcetit-o. Gheorghe, eu declarajia aceasta nu o iscAlesc, sA stiu cAma trag in jeapd, dar dacd poftesti aici sunt profesorii nu te impe-dec a incerca la ei", stiam cA fArA iscAlitura mea nu iscAlescnici ei. Da ce sA mai caut la nenorocijii acestia, doar fArA iscAlituraP. C. Tale nu are importanjd nici o iscAliturA din Arad, stiu cAnici Goldi§ si nici Cicio Pop nu o iscAleste. Eu o trimit indArAtlui Mangra cu iscAlitura mea si a episcopului ca sA mA scap debeleaua aceasta". Asa a si fAcut. Mangra turburat de acest refuzscrie expres lui Popa: Spune nenorocitului aceluia adecA mie

cA mai are vreme sA-si dea adesiunea telegrafic, cAci altcum epierdut. In zApAceala lui imi adreseazA mie plicul cu scrisoareaadresatA lui Popa. Pierdut sA fiu, pierdutd RomAnia",cu aceasta m'am dat sorjii ce mA asteaptA. Ce e drept am plAtitscump acest act de rezistenjA, dar tot nu m'am prAvAlit in conse-cinjele acestui refuz precum imi croncAneau corbii rAsboiului.

Eu imi atrAsesem incA mai inainte odiul inaintea lui Tiszadin pricina refuzului de a intra in partidul guvernamental si acanclida la mandatul de deputat din Ceica. Anume sA Meuse tra-dijie ca cercul electoral Ceica sA fie rezervat pentru vicarii episco-pesti ortodocsi din Oradea-Mare, fireste cu program guvernamental.Asa a urmat dupd vicarul Goldis vicarul Mangra, care devenindca mitropolit membru de drept a casei magnajilor, in locul lui dincamerA, urma s'a. se aleagA viitorul vicar al OrAzii-Mari, careera sA fiu eu dupA pozijia ce o ocupam in bisericA. Mangra imicomunicA dupA instalarea sa de mitropolit, cA Tisza mi-a rezervatmie cercul Ceica, dupAce voi fi ales de vicar in sinodul ordinardin primAvara anului 1917 cAnd dAnsul Ii va depune mandatulde deputat. Eu am declinat dela mine aceastA onoare, cAci eu, iispuneam, nu mA guvernamentalizez, ci am sA rAmAn numai inserviciul bisericesc de vicar. Toate incercdrile lui de a Ind indup-leca au rAmas zadarnice. Dupd ce a transpirat refuzul meu fje

dacA-i si

www.dacoromanica.ro

88

iertatul episcop Radu, solicita spriginirea fratelui sau canonic Dr.Iacob Radu la Tisza. Mangra sà evite o succesiune nedorità deel, si-a mentinut mandatul de deputat. Asa s'a intamplat cd unmitropolit cu dreptul in casa magnatilor sa fie deputat. S'au pe-trecut scene violente intre mine si Mangra pentru impasul in care1-am adus, dar capul tot nu mi 1-am dat. Impace-se el cu Tiszacum va sti dar mi pe capul meu.

Alegerea de vicar episcopesc in Oradea-Tendintele guvernu- Mare avea sd se intample in sesiunea sino-lui de a lovi in auto- data convocatä pe Dumineca Tomei 9-22nomia bisericeaseä. Aprilie 1917. In Arad se Wise vestea ca.' nuse va tine alegerea in aceastä sesiune. In 23 Martie, 5 Aprilie amaflat dela episcopul loan Pap, ca guvernul i-a cerut lamuriri desprefeliul cum s'a indeplinit scaunul vicarial din Oradea-Mare delaintroducerea legii Saguniane pand acum. Somatia aceasta era por-tita prin care voia guvernul sä dea loviturd autonomiei bisericesti,

victima era sä fiu eu, ori dacd vreti zadarnicirea alegerei melede vicar avea sa se intample prin o loviturd de autonomie. Somatiaguvernului .avea un talc.

Prin introducerea statutului organic in 1870, toate posturilebisericesti, dela vladica OM la paraclisier, aveau sal se indepli-neasca pe cale constitutionald. In consecinta acestui principiusinodul eparhial aradan din 1870 decide : In privinta vicarului dinOradea-Mare s'a decis, ca vicarul episcopesc ocupand post siste-mizat i salarizat ordinar, (spre deosebire de vicarul episcopescloctiitor al sdu la scaunul episcopal numit de episcop), vicarul aresä fie ales prin sinod, urmand ca alesul sa fie prezentat episco-pului spre intarire. Despre confirmarea guvernului nu a fost vorbanici and, ci toti vicarii alesi de sinod i confirmati de episcopidela 1870 pand la 1917, ipso iure intrau in functie. Alegerile erauanuntate guvernului pentru a lua nota de noul vicar cu care sta indirectä corespondenta, fiind Consistorul din Oradea-Mare coordonatcelui din Arad.

Inteleapta aplicatie a Statutului organic de catre sinodul din1870 a scutit pand la 1917 alegerile de vicari din Oradea-Marede ingerinta guvernelor si era interesul nostru national sä nu sedeschidd o notiä portitä in autonomia noasträ bisericeasca, prinestinderea guvernului i asupra alegerilor de vicari din Oradea-Mare. Insd spre nenorocire episcopul Aradului, loan Pap, sustinutde Gold4s prin deductii din dreptul episcopului de a-si numi pe

si

www.dacoromanica.ro

89

vicarul personal dela scaunul episcopal din Arad ridica" incidentul,ca alegerile vicarilor de catre sinod au isvorat din concesiuneaepiscopilor de pe vremuri, care concesiune actualul episcop nu omai acorn', ci reclama pentru sine dreptul de a numi pe vicaruldin Oradea-Mare. Guvernul profitä de aceasta portitä deschisä deepiscop, pentru a infra in chestiile interne ale bisericei pe motivulsupremei inspectiuni garantata de lege Coroanei. De aici purcezand,cere actele relativ la instituirea vicarilor din Oradea-Mare, sub eraconstitutionala cu scopul de a se face el arbitru in litigiul vicaria-tului, si a impiedeca astfel alegerea mea de vicar in Oradea-Mareprin o loviturá de constitutie. Toate incercarile mele de a convingepe episcopul meu i pe Goldis despre netemeinicia incidentuluiridicat i de primejdia ce ne ameninta prin deschiderea portiteipentru guvern au rarnas zadarnice i asa a trebuit sä iau luptape cloud fronturi. Sinodul era cu mine.

In preseara deschiderei sinodului vine la episcopul Pap pre-fectul judetului, Kinczig, cu ordin in scris dela Tisza, sä impiedececu orice pret alegerea mea de vicar caci in caz contrar dansuldispune de recerutele mijloace ca sa. nu ajungd in fruntea guverna-mentului bisericesc (egyházi Kormanyzat él6re) un om politicesteneadmisibil, cum sunt eu. Sub mijloacele" sale intelegea inter-narea. Episcopul a asigurat pe prefect ca nu va admite alegereade vicar ; iar mie imi spunea, CA nu vrea sd ma nimiceasca princonflictul cu guvernul, carele se va rdsbuna asupra mea. I-amraspuns : nu ma cruta. In definitiv nu era vorba de mine, ci deapArarea autonomiei bisericesti. Eram in joc i nu sunt omul, carepoate fi luat depe picioare cu terorizare.

Sinodul a desbatut douà zile chestia alegerei de vicar. Episco-pul cerea amanarea alegerei pe sesiunea urmätoare, dupd ce se vapronunta congresul national bisericesc asupra litigiului. Sinodul aconvenit sä fie chestia susternuta congresului care va decide pentruviitor, insä nu se del:Jai-tend pand nu face alegerea de vicar. Insfarsit a cedat episcopul. Mai bine cedez eu de cat sä intre calulTroian in biserica i sa se facà arbitru peste noi." Asa s'a purcesla alegere i eu am intrunit totalitatea voturilor, afara de trei bilealbe. Dar chestia nu s'a sfarsit cu atata.

Episcopul nu mi-a impartasit binecuvantarea canonica ci mi-aspus mai tarziu sd ma duc la Tisza ca sä delatur obstacolul politic,caci dansul nu mai poate face nimic pand nu vine rdspunsulguvernului la raportul cu care a inaintat actele cerute de guvern.

www.dacoromanica.ro

90

M'am dus la Budapesta cu scopul sä ma prezint la Tisza,dar nu m'am prezentat deoarece aflai dela Mangra care s'a inte-resat de chestia vicariatului, cd nu vrea sa ma admita la condu-cerea diecezei oradane si in momentul cand voiu fi confirmatcanoniceste, ma interneaza la Sopron. Dna' vreau sA previu aceastästare, sa renunt la vicariat, este avizul lui Tisza. AceastA pläcerenu i-o fac, eu sunt bun ales, dee lovitura constitutiei direct." Mangrainsista sa ma duc la Tisza, cAci dansul va lua raspunderea pentrumine cum a luat pe vremuri episcopul Goldi§ pentru dansul. Laaceastä ofertA am plecat cu proximul tren acasA lasandu-i in stireaDomnului sa facA ce vor cu mine, dar eu nici nu renunt nici nufac ispasenii nici nu primesc gratii. Dupd aceste Ministrul Cultelorjankovics mi-a mai trimis vorba prin Consilierul ministerial Dr.Petru Ionescu, venit la Arad in calitate de comisar de examene, sArenunt la vicariat. Paste murgule, am zis la aceasta noud solicitarede renuntare la vicariat.

Eram in Budapesta cand s'a facut marea demonstratie contralui Tisza. Demonstrau ca la 40.000 oameni. In fruntea cortegiuluipurtau patru demostranti pe umeri un mic sicriu negru, cu inscrip-Oa Tisza Istvan." Era inmormantarea in efigie a urzitorului

caci aceasta era vina lui cea mare inaintea Ungurilor carisimtiau, ca rAsboiul e pierdut. Demonstratia aceasta in proportiirevolutionare m'a intarit in credinta, ca rasboiul are sa se terminecu revolutie. Sicriul negru preinchipuia tragedia lui Tisza. Ori catsimtiam mana de fier a acestui om, am ramas zguduit de sicriulce-i sta pregatit in sufletul revoltat al multimei. Dupa demonstratiea urmat caderea lui Tisza.

rasbo-iului,

www.dacoromanica.ro

Zona Culture&

AAN GELE turanic si legea calvina a imprimat in

caracterul lui Tisza linii drepte. Dupacaderea guvernului sdu a atarnat in cui politica si aplecat in transee unde in calitatea sa de colonel de

rezerva a luat comanda unui regiment de husari. Era cameradul"cel mai batran in regiment care asculta nevoile husarilor sal si per-sonal scria in interesul lor la forurile competente, iar seara ii adunain jurul ski ca un preot cantand cu dansii psalmii dupä ritulcalvin, adecd facea biserica din transee spre edificarea husarilorsal Un she toate" din Bucuresti spunea odata : Eu ma pricepla orice, numai popd nu stiu sd fiu. Tisza stia sa fie si popd.

Contele Apponyi e creafiunea Iezuitilor.Contele Apponyi Lunga sa cariera politica parlamentara dela0 propaganda 1872, e o linie curba trecuta prin toate

maghiara. partidele. Crescut in sferele inaltei aristocra-fii, se bucura de eminente legaturi familiare in streinatate. Oratorcare zgudue auditorul cu volumul baritonului sau si captiveazaminfile cu stralucita sa dialectica, debitata cu aceiasi facilitate inlimba engleza, franceza, italiand si germana. Vorbeste fiecaruiape limba sa, insinuator demonic, rabulistic si WA scrupul in ale-gerea mijloacelor. 0 primadond a tribunei politice.

Ungurii au o- veche scoala de propaganda. Kossuth cu-treera streindtatea dupd capitularea dela *iria si castiga simpatiilestreinatafii pentru Unguri. Apponyi pe urmele lui cutreera lumeadincoace si dincolo de Ocean cu propaganda sa maghiara dar

www.dacoromanica.ro

92

cauza ce a fost apAratA de dAnsul era atAt de nedreaptA incat niciextraordinarele sale eforturi de propaganda n'au putut-o salva.Ungaria trebuia sd se näruiasca irezistibil in nedreptafile sale.Lupta se continua acum cu vechile arme contra noastra pentruredobandirea Aredealului. Duelul acesta pare a dainui pand va trai unroman i ungur. Se vede asa ne-a fost ursita, sa ne purtamaceastä cruce i noi i ei. De n'ar fi acest abiz politic intre noi,am fi pilda de närdveald intre douà popoare.

Apponyi are un acces atat de mare in lupta de existentadintre Romani i Unguri incat fara cunoasterea personalitkii salen'am infelege vigoarea netagaduità a ofensivei maghiare din trecutsi de astazi.

Astazi and i-se contesta competinfa morald de a vorbi innumele libertafii, tot el e de catre paduri. Zona sa culturala zicedumnealui and i-se pune in tap ca o oglindä, a fost odispozifie temporald pe durata räsboiului, urmand sà se desfiinfezedupa terminarea räsboiului i sä se reintegreze colile confesionalein cadrele autonomiei bisericesti.

Las ca nu-i crede nimeni aceastä scuzaCartea neagrA postuma. 0 intamplare mi-a dat pe manadela Budapesta.tocmai dovada contrara, o carte mare peste

900 pagini scrisA de Huszar Adolf, functionarul sectiei politicedin Minister si tiparita inainte de rdsboiu in numär restrans numaipentru uzul rezervat al sefilor din ministerele budapestane. Decartea aceasta tinutd sub lacate nu stia nimenea afara de cei ini-fiafi din ministere. Ea confinea planurile strategice pentru des-fiinfarea neamului romanesc. In mana mea a ajuns dupa ocupareaBudapestei.. Acum e aflä la Ministerul Cultelor unde am depus-opentru cunoasterea sistemului unguresc de a manua chestia natio-nalitafilor.

Cand am cetit-o m'au cuprins fiori de laturile cari ni s'atiaruncat din Budapesta. In aceastä carte am aflat izvorul de undeau emanat toate legile i ordonanfele ministeriale care dadeauconcentric asaltul contra institufiilor noastre bisericesti, scolare,economice, peste tot contra intregii noastre fiinfe nafionale. Asasa explica acea admirabila unitate de actiune indreptatä impotrivanoastrd pe toate terenele viefii publice i particulare.

Obiectivul acestui plan strategic al unei politici bine definitaera maghiarizarea ceriului i pamantului unguresc cu toate ate seaflä intransul i prin toate mijloacele corupfiei si a fortei brutale.

www.dacoromanica.ro

93

Cartea se prezinta mai inainte cu un inventar material sipersonal al tuturor institutiilor noastre bisericesti, scolare, eco-nomice, etc. alcdtuit pe baza unei statistici cdreia nu i-a scdpatmici o slovd din organizatia noastrà scrisA, nici un cui din avutulnostru si nici o functiune a organismului nostru national. 0 sta-fished a noastrd cum nu avem nici noi pentru noi, va sd zicd necunosteau mai bine ei in ministerele lor decum ne cunoasteam noiin comitetul nostru national, lipsit de serviciu statistic.

.Fiecare tractat intr'un complex propriu. De pildä bAncileromane§ti, fiecare cu capitalul societar, consiliile de administratie,statutele lor, operatiile, rolul lor in finantarea cumpArdrilor depämAnt tdrdnesc, cu cat pdmAnt s'a imbogAtit poporul prin bAncietc. Dupd expunerea situatiei urmeazd program de imunizare abAncilor romAnesti prin detragerea creditelor, restri ctii si aducereain imposibilitate a unei expanziuni economice. Asa se stabileste labisericA, scoald, asociatii culturale etc. programe de guvernamentpe cari trebuia sd le execute ministerele din toate vremurile ce vorurma pAnd la definitiva desfiintare a natiunei romAne si transfu-ziunea ei in natiunea dominantd maghiard.

Programul acesta care avea sa fie complectat in un nou volumdacd nu se nAruia monarhia Austro-UngarA, e opera lui Apponyisi legiuirile ori mai bine zis nelegiuirile sale din 1907 si 1917,sunt numai etape in aplicarea acelui program de desfiintare aunui neam, iar nu dispozitii temporale de rAsboiu, cum vrea sdprezinte Apponyi legile sale lumei pe care vrea sa o seducd. Car-tea aceasta este un sah-matt a jocului fal§ debitat de Apponyiinaintea areopagului ligei natiunilor.

Dar dacä ar fi fost tocmai asa: Zona culturald o dispozitieexceptionalà, aceasta ne-ar indreptati si pe noi a proceda la felMta de minoritarii nostrii, cald vreme stArn in fata unei iredentemaghiare. Nu-i asa domnule Apponyi? 5i uite cd tot n'o facem.Firea noastrd omeneascd nu ne ingdclue acest gest.

Programa aceasta de prefacere etnicA a neamului romAnesccu toatd economia legilor unguresti e numai o solutie datA depoliticianii contimporani ideii fundamentale de stat maghiar, aprivilegiilor feudale. Isvorul dreptului maghiar e aceasta doctrinAde stApAn si slugd. Jurisprudenta lui VerbOczy e clasica dovadda mentalitAtii specifice maghiare. E o insArcinare atavicd in carac-terul politic unguresc, pe care nu o mai poate schimba civilizatia.Europeanul Tisza si Apponyi avea mentalitatea din Decretivn Tripar-

www.dacoromanica.ro

94

titumul lui Werböcy din veacul al XIV si a Aprobatelor i Corn-pilatelor din veacul al XVII. Toatä legiferarea modernd a Ungariei,e o continuitate a acestei mentalitgi inerente rassei maghiare.Ungaria lui Horty e tot o WA a privilegiilor cum a fost Ungarialui Verbozy si cum ar fi dacd s'ar mai restaura vechea Ungarie.Era singura solutie : Restrângerea Ungariei la hotarele ei etniceunde poate trdi dupd legea firei ei.

Schimbarea guvernului ne-a adus pe0 vizita la Apponyi Apponyi la departamentul cultelor si ain timpul rAsboiului. instructiei publice cu secretarul de statTóth János. Cu acestia stäteam in proces de pe vremea ministeria-tului lor de mai inainte, cdnd apdram in coloanele Tribunei auto-no mia bisericei fara de agresiunea dela Caransebes, indreptatdcontra episcopului Popea §i a consistorului Mu. In mânile lor eraca corpus delicti i acum manuscrisul meu furat din redactiaTribunei de unii eroi ai nationalismului de astdzi. Culpa aceeapentru care mi s'a oprit salarul din buget nu era stearsd i acumera dublatd cu refuzul meu de a iscdli protestul contra României.Insdrcinat cu aceastd dublä cull* aveam sd urc scdrile ministerialedin Budapesta ca ssa clarific situatia de drept la scaunul vicarialdin Oradea si S deldtur marea primejdie a autonomiei bisericesti.Am fost primit cu manierele sale elegante ca vechiu delicvent. Acelne cunoastem" dela prezentare prevestea furtund, dar furtuna nu s'adescArcat, dimpotrivd audienta s'a sfArsit cu o invitare la dans.

Fdrd a reflecta la cazul autonomiei noastre lezate prin Inge-rinta in actul alegerii de vicar imi spune Apponyi: Chestiuneadvoasträ e cu mult mai gravd cleat a fi tratatà cazuistic. Faptulea' aproape toatd preotimea i invätätorimea romând din granite adesertat la România i toatd agitatia de dincolo au fäcut-o arde-lenii e dovada ca.' in organismul autonomiei Dvoastre zace acestspirit antipatriotic. Statul trebue sä revidieze intreagd organizatiaD-Voastrd bisericeascd i colard i sä ia mäsuri de sigurangpentru viitor".

Intre cloud focuri, dle ministru, preotii i invdtatorii s'aurefugiat care unde au putut, unii dincolo, altii dincoace de front. Aufost stari exceptionale din cari nu se poate conclude la pdcdtoseniainstitutiilor noastre. AtAtia Români au murit pe câmpul de luptd".

Ba da, acele sunt isvorul tuturor relelor, le vom regle-menta. Altmintreni sa mai dai pe la mine dud vei mai veni pela Budapesta, acum sunt ocuput cu noua organizare".

www.dacoromanica.ro

95

La amenintari eram asteptat dar la invitare nu. Ma intrebamcä ce rost va avea aceasta invitare neobicinuita? In curdnd i-amaflat explicatia si nu m'am mai dus la dânsul.

Dupd statutul organic alegerile episcopale erau supuse apro-barii Domnitorului, alegerile vicarului episcopesc si a asesorilorconsistoriali numai aprobärii episcopului eparhial. Näpustireaguvernului asupra actelor electorale ale sin odului eparhial indicarapirea dreptului autonom al bisericii de a-si alege vicarul epis-copesc din Oradea-Mare si introducerea numirei vicarului din parteaguvernului adecá estinderea dreptului de aprobare dela alegerileepiscopale i asupra alegerilor vicariale. Lovitura aceasta cazuis-tica" a constitutiei bisericesti a ajuns pe plan subordonat in ma-nile lui Apponyi. Lui ii trebuia anularea insusi a statului organiccu ce cadeau de sine toate drepturile autonome. Dreptacea pentruel cazul era indiferent i dupd ce sfântul sinod episcopesc dinSibiu s'a pronuntat pentru instalarea mea in scaunul vicarial dinOradea, a dat curs introducerii mele, insa sub rezerva de a se pro-nunta definitiv numai dupd hotarirea Congresului national biseri-cesc asupra litigiului dintre sinodul eparhial i episcopul din Arad..Pe atunci numai bine era anulat tot statutul organic daca nu-I im-piedeca prabusirea Ungariei.

Asa s'a isprävit in 3 Octomvrie 1917 cdnd am fost introdusin scaunul vicarial din Oradea un proces iniciat i sustinut de ceice vedeau in alegerea mea dela Oradea primejdia de a ajunge incombinatiile apropiatei alegeri de mitropolit in Sibiu, numaratefiind zilele bolnaviciosului Mangra. De desubt Burdea mai ales sainteresa de chestia aceasta, ca sa profite de ia la o eventualanoud alegere de mitropolit, cd nu-i colacul al aceluia care-1 coaceci al aceluia care il mânânca.

Intre aceste iese la iveald planul infernal al zonei culturale.Episcopii purtati pe la icoanele ministeriale spre a fi cdstigatipentru inghitirea hapului. Consistoarele i sinoadele spunea Apponyi,sunt numai corporatii consultative, episcopii sunt reprezentantiilegitimi ai eparhiilor, dânsul numai cu episcopii sta de vorbd.Acum intelesei i eu de ce ma poftea Apponyi la sine. Vicariatul01-LH era coordonat cu episcopiile in cele adminstrative. Episcopiifireste declind dela sine introducerea zonei culturale ce era iden-tica cu trddarea, fireste i Mangra cu firea lui agitata imputdndu-nemereu noua catastrofd. Vedeti tipa ce ati facut ? Voi atimâncat §colile cu politica voastra i acum nu mai au incredere

www.dacoromanica.ro

96

nici in mine." ToatA lumea era cuprinsd de panicd in fata primej-diei ce ne ameninta. Mantueste-ne dacd poti ii rdspunseinu-i acum vremea recrimindrilor." Da sunt eu Hristos sä vd man-tuesc"? ii fu rdspunsul darz.

Dupd incoronarea regelui, sdvarsità inBiserica ortodoxa 30 Decemvrie 1916, ar fi fost sd prezinteromana la Regele bisericile omagiile noului incoronat. Biserica

Carol IV. romand si sarbd a fost admisd la aceastdsolemnitate numai in sAptAmana mare a sfintelor Pasti orto-doxe din luna Aprilie 1917. Noi in Joia mare, Sarbii in Vi-nerea mare, Mangra a refuzat sd ducA episcopatul in sdptdmanapatimilor, sarbii s'au dus. Am fost apoi chemati pe 20 August laresedinta din Buda. Delegatia s'a compus din mitropolitul Mangra,episcopii loan Pap si Miron Cristea, arhimandritii F. Musta, E.Rosca si smerenia mea. Regele ne primeste in uniformd de cam-panie ca un final- locotenent zimbitor, care tine raport cu noi. Ingratiosul rdspuns la cuvantul de felicitare a metropolitului se cup-rind cuvintele:" Doresc ca religia D-Voastrd si drepturile bisericiiD-Voastrd sd fie totdeauna respectate". La cercle md intreabA dupdsablonul lor, CO elevi am. Profit de ocazie sd-i spun, CA abia amrAmas cu 20 elevi ordinari la scoala normald cdci ceilalti isi facdatoria pe front. La curtea regard se observa strict formele: Ms-

.punzi la ce te intreabd si cand te intreabA. Episcopul Aradului,comite erezia etichetei spaniole, se bagd in vorba mea, ci CA pandacum a fost bine cu scale cari au crescut oameni religiosi sibuni cetAteni dar acum ni le ia guvernul. Vom indrepta lucrurile"(cat mi-aduc aminte de vorbe majd tesztink rOla") zice regele.Ruptd ghiata odatd, ia cuvantul episcopul Cristea si spune cat demult iubesc romanii frumosul Ardeal. Lauda.' si regele frumusetileArdealului si ne dimite in plind gratie, cu nAdejdi cd toate se vorintoarce spre bine. Nu mai e ca sub Francisc losif, zise laesire pArintele arhimandrit Musta. Si Astia s'au democratizat".

Dar gura zice, gura minte. PrimaComisari guvernialiordonanca de statificare pe loc a scoalelorin scoalk etatizareanoastre era deja iscalita la 2 August. Re-§coalelor confesionalegele Carol si-a bdtut joc de noi. In prima

fazd e atinsd numai zona arhidiecezei Sibiiului, Caransebesul siAradul urmeazd mai tarziu. Reproduc aici acel ucaz invälit informd cernitd, ca stalp pe care se tidieà celelalte dispozitii carisuccesiv extind si adancesc tot mai mult stergerea scolilor roma-

www.dacoromanica.ro

97

nesti depe fata Ungariei. Organele statului fArA incunostintareaprealabild a Consistorului, convoacA comitele parohiale in sedinte

pretind predarea edificiilor noastre scolare pe seama scoa-lelor de stat; unde nu mergea asa, le rechizitiona. Anul scolar1917,18 sA deschide sub regim politial. La scoalele noastre nor-male din Sibiiu, Arad si Caransebes sunt numiti comisari guver-niali stabili cu puteri discrectionare. Lectiile se tin in prezentaacestor inspectori omnipotenti. Cu un cuvânt s'a introdus un regimpolitial cum n'a existat de cand e scoala in lume. Norocul meucA am scapat de aceastA umilintA prin trecerea la scaunul vicarialdin Oradea-Mare. latA ordonanta:

Nr. 13619/1917.

Excelenta Voastrd, Dle arlziepiscop si mitropolit !

Evenimentele clureroase Impreunate cu invaziunea armatei romAne,asupra cArora mi-am tinut de datorinta a VA atrage atentiunea prin ordinuimeu de sub Nr. 12409,*) sub raportul sigurantei statului, ma silesc sa iaualte dispozitii. Anume tin de necesar, ca tara (az ország) sà fie pe deplinasigurata In contra strecurarii ori-cArui spirit de atragere catrA statul vecin,mai ales in comitatele mArginase. Dupl experientele f Acute, aceasta numaiasa se poate ajunge cu siguranta, daca instructiunea poporala din granita oia statul In maim sa. In intentiunile patriotice ale Excelentei Tale nici inainte,nici acum nu ma indoiesc. Insa, durere, purtarea celor mai multi InvAtatoriconfesionali cu prilejul invaziunei romane, ne dovedeste, cA realizarea acestorintentii patriotice in scoalele de pe teritoriile amintite, n'a succes i intreImprejurArile date, probabil, cA nici nu poate succede.

Iar mie nu-mi este permis a face experimentari intr'o chestiune atAtde vitala (életbevago) pentru interesele de vieata ale natiunei, ci am datorintasA recurg la modalitatea, care neapArat duce la rezolvarea sigurA achestiunei.

Din acest punct de vedere porneste actiunea de statificare a scoalelor,pe care o initiez pentru a creA patriei o puternicA granita culturala i pentruintruparea careia In primul rand mi-se ofer acele comune, din cari invatatorulconfesional sau comunal de bunAvoie s'a IndepArtat cu dusmanul, sau a carorinvatatori confesionali sau comunali stau sub cercetare penalA. In acesteparohii trebue sA presupun o astfel de zguduire (clAtinare) (megrendales) aspiritului patriotic, care nu se poate indrepth prin schimbarea de persoane,ci numai prin Infiintarea scoalelor de stat.

In scopul de a completA granita culturalA, vor fi atrase In cercul deactiune i alte comune, dar in cele amintite luarea de masuri se impurie deurgenta.

In astfel de cazuri, and ulterior s'ar dovedi nevinovatia InvatAtorului,natural, Mfa cu unul ca acesta, in sensul legii a§ aplica procedura cea mai

Ace$t ordiu n'4 fo$t comunicat consistoruliti. Aut.

7

si

www.dacoromanica.ro

98

loiala. Infiintarea scoalelor de stat insa o dispun independent de aceasta,pentruca infiintarea scoalelor de stat n'are caracterul de pedeapsa, ci are singurcaracterul unei dispozitii pretinse de siguranta patriei.

Din scopul urmarit prin aceasta dispozitiune rezultä, cã in temeiul§-lui 12 art. de lege XXVII/1917, alinea a treia, detrag intregirea data lasalarul invätätoresc in cornunele gr.-cat. si gr.-or. din locurile indicate si niciin viitor nu voiu incuviinth o astfel de intregire. Dispozitia finala a §-lui delege citat, in sensul careia autoritatea scolard superioard prin delaturareaexceptiunilor ridicate ar putea preveni detragerea intregirei, in cazul de fatae fàrà obiect, pentruca motivul detragerii nu e de asa natura, ca delaturarealui sa depinda dela autoritatea superioara bisericeasca, caci dad ar fi asa,acest motiv nici nu s'ar fi ivit.

In scoalele de stat astfel infiintate am de gand sa aplic numai invatatori,can cunosc limba materna a poporului (a nép anyanyelvét), i sa a sigur inmasura mare folosirea limbei materne in instructiune, vatamarealimbei statului, ca limba de propunere, asemenea voiu sa sustin neatinsainfluinta bisericii cu privire la educatia religioasä-rnorala.

Vroiu sa stabilesc o intelegere loiala cu privire la edificiile scolarela apartinentele lor, fie prin cumpärare cu drept de proprietate, fie prininchiriare, i voiu face tot posibilul, ca sarcinele scolare ale poporului sa sereduca la minimul pretins de lege.

Cand aduc aceste la pretioasa cunostinth a Excelentei Tale si candTe rog de prea pretiosul sprijin intru executarea exceptional de grea a acesteihotariri, inspirate de datorinta, folosesc aceasta ocaziune pentru exprimareadeosebitului meu respect.

Budapesta, la 2 August 1917.Apponyi m. p.

Consistorul din Sibiu in frunte cu MangraConsistorul remonstreath. Apponyi e inexorabil. Baronuldiecezan §i zona Horvath Petricsevich, in calitate de comisar

culturalA. guvernial se incumetä a intra volnic in salaconsistorialà din Sibiu unde asteptau asesorii deschiderea sedinteiplenare din 6/19 Noemvrie 1917 si face urmAtoarea declaratieteroristA :

Infiintarea zonei culturale" e un fapt Implinit, care nu semai poate reface. Nu-i stA in putere sä amAne inceperea actiunii,cAci in 22 Noemvrie 1917 sosesc deja functionarii trimiii in scopulacesta din minister. In 23 Noemvrie se incep lucrArile. Tehnicaprocedurii consistA in redactarea unui act scurt i asupra celor ces'au pierdut odatA, nu se mai poate reveni. D-1 ministru e decissà exproprieze clAdirile scolare. A declarat, cA pasul acesta aldAnsului &A se considere, ca un ultimat. A declarat mai departe,cà zona culturalà" se infiinteazA la cererea comandamentului dearmatA (hadvezetoség) cu aprobarea prealabi1 4 a Maj. Sale. In fine,

Vara

pi

arM-

www.dacoromanica.ro

99

cä statificarea scoalelor primare e numai inceputul unei actiunimai complexe ; in curând va urmã revizuirea Statutului organic,revizuirea legii de congruk revizuirea instructiunei din seminariileteologice ; luarea unor m'asuri esceptionale fatä cu scoalele medii

fatä cu pedagogiile confesionale si altele.In aceastä atmosterd Consistorul deleagd e comisie constä-

latoare din asesorii consistoriali : Andreiu Bdrsan, Nicolae Ivan,Dr. Lucian Borcea, Sergiu Medean, Lazar Triteann, Vasile Stan siArseniu Vlaicu, pentru studiarea afacerii i prezentarea unui proiectde rezolutie la o noud sedintà plenarä convocatä pe 9/22 Noembrie.La aceastà sedinta tinuta sub prezidiul mitropolitului Mangra auluat parte asesorii : Dr. Eusebiu Rosca arhimandrit. Matei VoileanNicolae Ivan, Lazar Tritean, Dr. Glzeorghe Proca, Demetriu Mol-dovan, Sergiu Medean, Dr. Vasile Bologa, Dr. loan Lupas, Dr.Vasile Stan, Andrei Bdrsan, Dr. Lucian Borcea, Arseniu Vlaicu,Teodor Herman, Nicolae Borzea, Pantilimon Lucuta, loan Lapedatusi Dumitru Vulcu. Andreiu Bdrsan secondat de Ioan Lupas ridicàchestia de competentà cerând relegarea la sinodul eparhial, dardupà aprinse desbateri la cari iau parte : Arseniu Vlaicu, TeodorHerman, Dr. Vasile Bologa, Nicolae Ivan, Dr. Eusebiu RoscaDr. loan Lupas sä primeste in unanimitate propunerea comisieicu urmätorul cuprins :

1. Consistorul cu mare durere a luat act. de rdspunsulExcelentei Sale, clomnulut ministru de culte si instructiune publicd,de datul 19 Octomvrie a. c. Nr. 17,38111917, dat la reprezenta-tiunea consistoriald de sub Nr. 6250/917, din care rezultd, càdomnut ministru din consideratii de stat mai Matte nu poateabstd dela infiintanrea granitei culturale, prin statificarea tnvä-àmântului poporal confesional din comitatele mdrginase. Con-sistorul si in fata acestui rdspuns 41 tine ca deplin intemeiatemotivele din reprezentatiunea inaintatd sub Nr. 62501917 si nuconsiderd de indreptd/itd infiintarea unei asemenea graniteculturale.

2. Consistorul cu adiincd durere constatd, al in scopulintrupdrii granitei culturale, dL ministru de culte si instructiunepublicd 'Kind la data de fatd a detras dela 80 comune bisericestiajutorul de stat avut la salarele invdtdtoresti, prin care mdsurdscoalelor noastre confesionale din respectivele comune ii s'a datlovitura de moarte. Din rapoartele oficlilor parohiale i proto-presbiterale se vede ca organele administrative cle stat, .voind sä

7

§i

Ai

www.dacoromanica.ro

100

organizeze de pe acum scoalele de stat, au si introdus procedurapentru preluarea edificiilor scolare din cele 80 comune bisericesti,cu desconsiderarea constitutiei noastre autonome.

3. Din hdrtia Ilustritcltii Sale, d-lui comisar guvernial Dr.baron Petricsevich Horvdth Emil, prezentatd consistorului in 17Noemvrie a. c., se constatd, cà pentru infiinfarea granifei culturaledl. ministru de calk si instrucfiune publicd a decretat deja i inzilele proxime se va efeptui detragerea ajutorului de stat delatoate scoalele confesionale aflaloare pe teritorul comitatelor :Sibiiu, Fdgdras, Brasov, Thrnava-mare, Treiscaune si din comi-tatul Hunedoarei dela scoalele confesionale aparfincitoare tractelorprotopresbiterale: Hafeg, Hunedoara i Ordstie, fard ca dupd anoastrd stiintd si constiinfd aceste comune bisericesti sau orga-nele kr sel se fi facut cu ceva vinovate fatd cu patria noastrdsi legile

4. Constatand aceastd stare a lucrurilor, Consistorul, ca organexecutiv al sinodului arhidiecezan declard, cà biserica romilndgreco-orientald nu renunta la dreptul sdu de a infiinfa si sustinedscoale elementare confesionale, drept care i-s'a garantat prinlegile scolare in vigoare. (Ail. de lege XXXVIII din 1868, si art.de lege XXVII dia 1907).

Dar ajunsi in urma stdrii de rdsboi prin fold majord inaceastd situatiune strdinkratcl si prin declarafiunile categorice aled-lui comisar guvernial fiind pusi in fafa unei necesitdfi inexo-rabile, desi nu putetn recunoaste procedura Inaltului guvern cadreaptd si motivatd, asteptdm cu timid hotdrirea, ca sd se inde-plineascd, in cadrele propozifillor fcicute in numele guvernuluidin partea d-lui comisar in actul inaintat consistorului la 17Noemvrie, a. c., cel putin urmdtoarele:

1. Dreptul singuraticelor comune bisericesti garantat prinlegile in vigoare de a-si WU* si sustined scoala confesionalddin mijloacele proprii, rdmdne nealterat si pe teritorul pe cal eeste contemplatd a se tidied granita culturald.

2. In scoalele de slat din comunele bisericesti apartindtoarezonei culturale, in afard de studiul religiunii se introduce limbaromdnd, ca obiect obligdtor, cel putin in cdte 6 ore la sdptdnztlndpentru fiecare despdrfdmdnt, garantdndu-ni-se si inspecfiuneain privinfa modului cum se propun aceste obiecte.

3. Tofi invdfdtorii aplicafi in prezent la scoalele confesio-intrucdt nq ,sunt condamnati in cale criminald sau discipli-nale,

www.dacoromanica.ro

161

hard, sd fie aeceptafi si lasati tn posturile lor la scoalele de stat,natural, intrucdt respesctivii 'Med ar dori aceasta.

4. In viitor ministrul de culte si instructiune publicd iaangajamentul, ca in posturile vacante la scoalele de stat, cercetatede elevi romdni greco-orientali. sd numeascd exclusiv invdtdtoriromdni de confesiunea greco-orientald, Dacd invdtdtorii aplicatila scoalele de stat din astfel de comune nu vor puted indeplinifunctiunile cantorale, si comunele bisericoti vor fi silite a-siangajd cantori speciali, domnul ministru va aved sd acoardeconsistorului ajutor in sume corespunzdtoare pentru remunerareacantorilor bisericesti.

5. Edificiile scoalelor confesionale rdmdn i pe mai departeproprietatea comunelor bisericoti. Dacd insd comunele bisericestin'ar rejlectd la folosinta edificiilor spre scopuri proprii bisericesti-culturale, acelea se pot da numai in folosinfa scoalei de stat, pekingd anumitd chink. Contractele inclzeiate vor aved sd se aproabede cdtrd consistorul arizidiecezan.

6. Fondurile si fundafiunile scolare, precum l veniteleacestora, rdmiln in proprietatea exclusivd a comunelor bisericesti

vor avec) sd se administreze dupd normele bisericesti in vigoare.7. C'redinciosii bisericii noastre din ocele comune, in cari

goala confesionald a fost inlocuitd cu scoald de stat, la susti-nerea acestei scoale nu vor aved sd contribae decal cu cele 50/oprescrise dupd darea directd.

8. In interiorul pldnuitei granite culturale, pe langd scoalele,cari in prezent nu beneficiazd de ajutor de stat, vor rdmdned cucaracterul Mr confesional toate acele scoale, de cari se leagd vechitraditii bisericesti-culturale. Pentru susfinerea si desvoltarea tutu-ror acestor scoale confesionale statul este obligat a contribui cuajutoarele necesare. Numdrul acestor scoale se va statori dinpartea Consistorului, in confelegere cu comisarul guvernial.

9. Guvernul tdrii, cel de acum si cel din viitor, se obligda acordd ajutoare la salarele invdtdtoresti dela scoalele confesio-nale, cari cad afard de zona culturald contemplatd, dacd acelescoale si invdtdtorii lor vor corespunde cerinfelor fixate de legilescolare.

10. Guvernul fdrii, in conformitate cu spiritul articolului delege XX. din 1848 si in proporfie dreapta cu numdrul credincio-silor romdni de confesiunea greco-orientald, va acordd bisericiinoastre ajutorul necesar pentru susfinerea organismului central

si

www.dacoromanica.ro

102

pentru intdrirea i desvoltarea institufiunilor bisericesti culturalein vigil, i pentru crearea altor institute confesionale de invdtd-miint cu limba de propunere romdneascd, menite a promovciinterese culturale si economice ale credinciosilor nostri. Astfel vaacordd ajutoare fard restrictiuni la salarele profesorilor dela scoa-lele rnedii si setninariale; la completarea liceului inferior din Brad0 a scoalei reale inferioare din Brasov; la zidirea scoalei co-merciale superioare din Brasov, la infiintarea unei pedagogii defete, la infiinfarea de scoale civile si medii de Midi si de fete,la infiintarea unei scoale agronomice 0 a unei scoale industriale ;ajutoare pentru organizarea scoalelor de adulti; la imbundtatireadotafiunei de stat pe seama preofimei noastre, prin revizuirea inmod drept si loial a legii de congrud, ci allele.

In fine, avdnd in vedere credinfa tradifionald a poporuluinostru Ma de Inaltul Tron si glorioasa Casd domnitoare ;

avtInd in vedere patriotismul strdlucit si jertfele enorme insage i avere, pe cari poporul romdnesc le-a adus toideaunapentru patrie, dar cu deosebire in cursul acestui crilncen rdsboiu;

avilnd in vedere consolidat ea in viitor a patriei prin egalaindreptatire a tuturor popoarelor din aceastd tard;

avilnd in vedere faptul incontestabil, cd spiritul vremii deazi a scos la suprafafd, atilt in viata statelor, cat si a popoa-relor, un complex intreg de probleme democratice, intre cari lalocal prim libertatea fiecdrui popor de a se desvoltd in cele culturaledupd facultiitile sale sufletesti specifice, cdd numai in acest chipe posibild o contributie la opera cea mare a culturii si a picagenerale si statornice;

in vederea acestor considerante:Consistorul asteaptd dela Inaltul guvern, ca dupd incheierea

rdsboiului, revenind asupra acestor mdsuri esceptionale, se deeclzestiunei invdtdmiltztului nostru confesional din patrie solutiacea mai norocoasd, reclamatd de spiritul timpului, de principiileadevdratei pedagogii si de interesele binepricepute ale credincio-silor bisericii noastre.

Sibiu, la 9122 Noemvrie 1919.

Nicolae IvanAndreiu BarseanuDr. Vasile Stan

Dr. Lucian BorciaLazar TriteanuSergiu Medean

www.dacoromanica.ro

103

Aceastd hotdrire adusd sub teroarea co-Hotarirea Consisto- .misarului guvernial a provocat violente atacurirului arhidiecezan .

opiumin publicd romaneascd care sa descarcdopinia public&cu furie asupra consistorului arhidiecezan, stig-

matizat de tradAtor. Si ca ironia sortii, insu§i mitropolitul Mangraspunea dupd §edintd secretarului mitropolitan Nicolae Zigre, cd nucredea sa fie sibienii atAt de slabi. Apponyi fire§te nu prime§tenici o conditiune rezervatd ci considerd decisul de un acord pentrucedarea §coalelor. Consistorul desperat neagd, cd ar fi acord dad'nu se primesc conditiunile. Oameni ca Nicolae Ivan, Andrei BArsAn,Lucian Borcea §i Ion Lupa§ se vAd pu§i la pdrete aldturi deArsenie Vlaicu exponentul politicei oportuniste, socotit de duhulcel rdu al institutiilor noastre nationale biserice§ti. E o jale §i tipetin tot Ardealul, numai Baronul Hors/At Petricsevich i§i freacd mAnilemultumit de isprava sa.

In sfAr§it la insistenta noastrA cari priviam indurerati tragediadin Sibiiu, mitropolitul convoacd consistorul mitropolitan la Sibiiupe 25 lanuarie 7 Februarie 1918. Eu m'am dus cu o zi maiinainte d'a dreptul la Nicolae Ivan sd-i anunt, cä voiu propuneanularea concluzului consistorial din 9/22 Noemvrie. Bine faci

imi rAspunse, noi nu puteam face altceva in situatia in care eram,Consistorul mitropolitan sà ia in mAna sa afacerea". M'am dusapoi la Andrei Bdrsan, §i acesta i§i a§tepta u§urarea dela anu-larea decisului consistorial impricinat de opinia publicd romAneascd.

inainte de §edintd m'am dus apoi §i la metropolitul Mangrasd-i anunt intentia de a propune anularea decisului. Mi-arAspuns calm: Eu le-am dat liber curs sd decidd cum vor, delamine care sunt angajat cu ei (cu guvernul) nu poate nimenia§tepta mai mult. FA dar propunerea insä fiti domoli in formd casd nu ajungeti internati.

Din aceastA §edintd tinutd la 25 lanuarie (7 Februarie) s'adelegat o comisiune constdtAtoare din Episcopii loan Pap si Dr.Miron Cristea, apoi din asesorii : Roman Ciorogariu, Dr. GeorgePopoviciu, Dr. losif Bddescu, Dominic Rath.' i Nicolae Zigre,pentru studiarea dosarului §i propunere in meritul zonei culturale.

La §edinta in care s'a luat sub desbatere propunerea acesteicomisiuni n'au luat parte mitropolitul Mangra, impreund cu ase-sorii : Eusebiu Ro§ca, Lazar Triteanu, Matei Voileanu, ArsenieVlaicu, Vasile Bologa, in temeiul normativului congresual, fiindcdau luat parte la desbaterea acestui obiect in forul prim. Sedinta a

§i

www.dacoromanica.ro

104

fost prezidata de loan Pap episcopul Aradului, secretar referentNicolae Zigre. Votanti : Dr. Miron Cristea episcop, Filaret Musta,Dr. losif Bddescu, Roman Ciorogariu, Dr. George Popoviciu, Pro-copiu Givulescu, Vasilie Dthnian, Dr. loan Stroia, Dominic Rat,Victor Tordmnu ui Nicolae Zigre. In aceastä §edinta s'a adusurmatoarea hotArire :

Concluzul luat in merit de Consistorul arhidiecezan la 9/22 Noemvrie1917 No. 8544/61 in afacerea scolilor confesionale submanuate, nefiind valabilnu se poate privi de definitiv, i ca atare fárd sanctiune competentA nu sepoate executa. Consistorul ca organ administrativ al arhidiecezei va urmaprocedura normatà in art. 129 al Statutului Organic, inaintAnd afacerea lasinodul eparhial arhidiecezan ; iar concluzul ce-1 va lua sinodul eparhial a-Icomunica acestui Consistor mitropolitan spre a putea promova afacereacongresului national bisericesc in temeiul articolului 154 din Statutul organic.

Dupà-ce concluzul luat a fost prezentat In scris i s'a stabilit definitivin sedinta, protocolul, conform regulamentului afacerilor interne, se declarAverificat i cu aceste prezidentul incheie respective ridicA sedinta.

Motiv e:La pertractarea i deliberarea acestei afaceri de deosebitä ImportantA

pentru desvoltarea vietii culturale bisericesti, Consistorul arhidiecezan, ca organexecutiv alunecAnd pe un teren gresit cu privire la fiinta i sustinerea scoa-lelor poporale confesionale, infiintate i sustinute de comunele bisericestiautonome, a trecut peste limitele competintei sale.

Legile pozitive ale statului, art. XXXVIII din 1868 si art. XXVII din1907, care sunt in plinA vigoare, recunosc i garanteazA dreptul cardinal albisericii de a infiinta i sustinea scoli confesionale. Acest drept nu poate formaobiect de controversA intre bisericA i stat.

In meritul infiintArii i sustinerii scolilor poporale confesionale, cainstitutiuni culturale sunt chemate a se pronunta insesi comunele bisericestiautonome, ca sustinAtoare de scoli. IarA deliberarea meritoricd in astfel deafaceri apartine competintei sinodului eparhial si a congresului national-.bisericesc.

AceastA hotArire se comunicA Consistorului arhidiecezan pentru con-formare."

In urma acestei hotariri Consistorul arhidiecezan a anuntatguvernul, cd nu poate executa concluzul sail din 9/22 Noemvrie1917, adecà pretinsul acord Ora ce se va pronunta sinodul epar-hial. Guvernul refuza ingernita necompetenta" a consistoruluimitropolitan §i continua a adanci cu forta brutala zona culturalaImpotriva rezistentei pasive acum definitä de Consistorul mitropo-litan. A§a se curma tocmelile cu guvernul, la cari fatalminte eraImpins consistorul arhidiecezan prin concluzul dela 9/22 Noemvrie

legenda acordului e scoasä din cauza.

si

fi

www.dacoromanica.ro

i (A

tomisani ministe- Post tot discrimina rerum, urmeazA tim-DHall in Sinoadele u

l statutar pentru convocarea sinoadelor

eparhiale. eparhiale pe Dumineca Tomii care in 1918cAdea la 22 Maiu. In aceste sinoade avea

sä fie desbAtutà zona culturalA §i comisariatul politial asupra §coa-lelor noastre normale. Guvernul §tia ce intimpinare i-se va facein acele sinoade.

Eu m'am dus cu cloud zile mai inainte la Arad, de a ckuisinod se tinea districtul consistorului din Oradea. Acolo am aflatde sosirea unui nou ucaz prin care se exmite comisar ministe-rial pentru §edintele sinodului, in persoana leaderului partiduluiKossuthist Dr. Barabás Bela. Acest ucaz s'a trimis deodatA tuturorepiscopilor eparhiati. Redau aici pe cel de la Sibiu, pars pro toto :

Nr. 4919/918 Pers. Strict confidential.

Excelenfa Voastrd, Dle arhiepiscop 0 mitropolit !

Evenimentele timpului din urmei au provocat necesitatea, castatul ungar sd-0 exercieze dreptul de supremd inspecfiune 'in

adundrile biserice0i greco-orientale row-Me, intr'o mdsurd maiintensivd. In scopul acesta am onoare a Va aduce la cuno#infei,cd pentra reprezentarea mea in sinodul eparhial, ce se va finedanul acesta in 12 Maiu (eventual i in alte zile) am incredinfatpe comisarul men guvernial, Baronul Petricsevich Horvdth Emil.

Pe ctind Va rog Excelengi, ca sd binevoifi a da repre-zentantului meu numit, tn activitatea sa, sprijinul cel mai larg,totodatd Nu fin de datorinfei a comunicd Excelenfei Voastre iaceea, al' comisarului meu guvernial i-am dat imputernicirea, caintrucat purtarea celor prezenfi in sinod ar aided sub excepfiunesub raportul fideliteifii fag" de stat, mai intdiu sci-1 facei atentpe respectivul, apoi in caz de necesitate se poate lua 0 mdsuripentru disolvarea sinodului.

Primifi etc.

Budapesta la 7 Maiu 1918.Apponyi.

Guvernele s'au incercat in mai multe rAnduri a pune sinoa-dele eparhiale §i congresul national bisericesc sub cAlcAiul unuicomisar guvernial pe motivul supremei inspectiuni" rezervatA inclauzula statutului organic numai regelui. Corporatiile noastre

www.dacoromanica.ro

166

bisericesti insA au contestat guvernelor IndreptAjirea de a exercitaele drepturile regale si asa a trebuit in totdeauna sa bata in retra-gere. Acum n'a mai jinut seama de nimic, ne-a trimis comisaripolijiali pe cap cu drepturi discrejionare asupra sinoadelor. StatutulOrganic a ramas un petec de hartie in ochii bor.

Timp fizic nu mai era sA stabileascA eparhiile o norma deprocedura comuna impotriva noului atentat. Astfel fiecare eparhiea intrat in lupta de aparare cum a crezut cA e mai bine si cummai ales li-a permis situajia Iocalà. Aceasta a fost ultima ciocnirecu guvernul ungar, un act istoric cu care sä incheie procesulluptelor bisericii najionale romane. E vrednic sä se cunoascd deposteritate in toate amanuntele ei.

Incep cu sinodul din Caransebe§ deIn Caransebeq. sub prezidiul episcopului Dr. Miron Cristea.

Aici s'a procedat sumar, nu s'au prezentat deputajii in numarrecerut de lege pentru hotariri valide. AceastA tactica a convenitsi deputajilor genaji de a lua pozijie faja de guvern i celor inde-pendenji cari voiau sa previna o eventualä nota disonantà in soli-daritatea intregei biserici. Si intre imprejurdrile date in Caranse-besul lui Burdea, bine s'a fäcut cum s'a facut.

La Arad .Noi in Arad bizuiji pe absoluta noastra

solidaritate, experienjä §i iscusinja militantAam hotärit sa intram in lupta. In cele cloud zile ne-am fäcut ordineade bAtalie OM in amAnunte distribuind rolurile si precizand ho-tarirea ce avea sa se aduca in unanimitate. Din toate pregatirilenoastre n'a transpirat nici o iota la urechile comisarului, incatcredea ca ne-am resemnat i dat plainici.

Comisarul asistä la slujba religioasa din catedrala dupd aceeavine cu episcopul loan Papp in sinod, inteo tacere mormantald.Episcopul deschide sedinja cu urmätoarea codija de discurs:

Hristos a inviat.Domnilor Deputati.

Mulfumindu-va pentru ascultarea ce afi dat si de astädatA de a vAintruni aici la centrul resedinfei noastre cu scopul, ca luAnd cunostinfa destarea afacerilor eparhiei noastre sä ne eserciem dreptul garantat prin Statutulnostru organic, sà ne consultAm asupra niodului si a mijloacelor recerute lapromovarea intereselor bisericei noastre §i a institufiunilor ei religioase-morale

culturale economice i prin aceasta, adecA prin bisericA si prin institufiunileei la prosperarea si intArirea statului nostru ungar, ai cárei cetafeni credin-ciosi suntem, declar sesiunea sinodului nostru eparhial ordinar, convocatà peziva de azi de deschisä.

www.dacoromanica.ro

107

Se aleg apoi comisiile de verificare i proxima §edintä seanuntA pe ora 6. d. m. Prezenta comisarului nu s'a luat la cuno--tintA, a ie§it cum a venit cu episcopul.

§edinta de dupA amiazi se constituie sinodul §i se prezintdactele intrate la Sinod. Mai la urmd prezintà episcopul intimatul"ministrului cultelor relativ la delegarea comisarului ministerial.Protopopul Nicolae Roxin vecinul §i conFolarul lui Stefan Tisza,infrigurat de acest rol, propune alegerea unei comisiuni specialepentru studiare §i referadA asupra ordinului ministerial §i tot lapropunerea lui se aleg in comisiune : Roman Ciorogariu, Dr.George Ciuhandu, Mihaiu Peicalian si Gherasim Serb din cler, iardintre mireni Vasile Gold4, Nicolae Zigre. Dr. loan Suciu, Dr.George Popa, Dr. Aurel Lazar, Sava Raicu, Petra Iona§ si Dr.George Adam. Totodatä se decide ca raportul acestei comisiunisä se pund ca primul obiect la ordinea de zi in proxima §edintdcare se anuntA pe Marti 1-14 Mai ora 10 a. m. Luni luc-reazd comisia care md alege pe mine de pre§edinte iar pe NicolaeZigre de raportor. In comisie se stabilesc principiile, Dr. AurelLazar formuleazd proectul de concluz in textul prezentat sinodului.

Marti in 1-14 Mai se prezintd episcopul in §edintA iar4iinsotit de comisarul ministerial, deschide §edinta §i dA cuvantulraportorului comisiunei speciale Nicolae Zigre, carele cetqte inatentia incordatA a sinodului i comisarului urmAtorul proiect deconcluz:

FatA cu actul din 7 Maiu 1918 de sub No. 4919/1918.prez. al D-lui Ministru de culte §i instructiune publicA, princare se comunicd P. S. Sale d-lui Episcop, cA evenimenteledin timpul din urmA au provocat trebuinta, ca statul ungarsA-§i exerciteze mai intensiv dreptul de suprema inspectiunein adunArile bisericii gr. or. romAne," spre care scop a in-credintat cu reprezentarea dAnsului la edintele sinoduluiintrunit la 12 Maiu a. c. pe domnul comite suprem al ora-§ului liber reg. Arad, investindu-1 chiar §i cu drept de dispo-zitie asupra sinodului eparhiul ;

In considerarea faptului, cA acest act al D-lui Ministrueste fArd precedenta in viata constitutionald a bisericii noastre ;

Sinodul eparhial, ca reprezentantA legalA i statutarA aeparhiei, in temeiul §-lui 96 punctul 1 al Statutului Organic,atat din punctul de vedere al dreptului canonic, cat §i dintel al dreptului public de stat, face urmAtoarele constatdri :

1. Din punctul de vedere al dreptului canonic, recunoscutprin punctul prim al dispozitiilor generale din Statutul Or-ganic, cu provocare §i la articolul de lege IX din 1868,

www.dacoromanica.ro

108

autonomia noastrA bisericeascA se intemeiazA pe dreptul divin,din care rezultd originea i menitiunea dumnezeiascA a acesteibiserici : de a promova binele sufletesc al credinciosilor sdisi de a fi in cadrele doctrinelor sale, de folos si la realizareamisiunei sociale a statului politic.

Raportul dintre bisericA i stat se intemeiazA pe poruncaMântoitorului de a da ImpAratului ce este a ImpAratuluilui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu Aceasta invatAturAdemarcd absoluta independentA in cele duhovnicesti a bise-ricei fata de stat i absoluta independentA in cele lumesti astatului fata de bisericA. Aceste douA institutiuni, conforminvätäturilor crestine se unesc numai in comunul izvor alDumnezeirii, cdci nu este stApAnire fArA numai dela Dumnezeu

astfel raportul lor se concretizeazA in ajutorul imprumutatde a implini poruncile lui Dumnezeu.

In acest inteles biserica ortodoxA universald a acceptattotdeauna pentru sine sprijinul puterii supreme lumesti inchipul de supremus ecclesiae tutor et custos canonum" subforma de suprema inspectiune iF1 scopul apArArii sale. Astfel

biserica ortodoxA romând din statul ungar, ca parte inte-granta a bisericei ortodoxe ecumenice de Rdsärit, stApanitàde puterea traditiilor obligatoare i pentru ansa, a recunoscut

pururea va recunoaste indreptatirea i chemarea supremeiputeri lumesti din acest stat, a regelui apostolic ungar, de ada bisericei noastre sprijinul sAu i ocrotirea sa controlatoarein implinirea chemarii divine a acestei biserici ; deci dreptulde suprema inspectiune a regelul in acest inteles. Dar dupdcum biserica peste tot, astfel i biserica ortodoxa romând dinpatrie, credincioasA doctrinei sale, cd trebuie a asculta peDumnezeu mai mult deck pe oameni" nu a admis i nicio-data nu va admite un astfel de raport intre sine si stat, carei-ar creia piedeci in dreptul sAu autonom de a,si implinimisiunea sa divinA pe pAmânt. Biserica nu cautd niciodatäconflict cu statul, dar dacA din partea acestuia s'ar incercastângenirea ei intru implinirea misiunei sale, ea se va inarmacu rezistenta pasivA i orice jertfa i-s'ar cere, ea va da aceajertfA i va astepta cu rabdare invingerea adevärului.

IL Sub raportul dreptului public augur, sinodul eparhialal diecezei Aradului constatä, cà autonomia bisericii gr. or.române din regatul ungar a fost inarticolatA in art. de legeIX. din 1868 prin care consitutia ei a devenit parte integrantäa constitutiei statului ungar. AceastA lege la §-ul 3 statorestesituatia de drept public a bisericii noastre i pe baza acestui§ s'a alcAtuit statutul organic al nostru.

Acest statut se intemeiazd pe urmAtoarele douA principiicardinale :

1. libertatea autonomicA a bisericii2. rezervarea dreptului de supremA inspectiune.

pi

st

si

pi

www.dacoromanica.ro

109

Dreptul supremei inspectiuni a regelui, conform dreptuluipublic ungar, involva in sine, CA Regele este supremul ins-pector al confesiunilor recepte, le apara situatia de dreptconstitutional, supraveghiaza libertatea i drepturile bisericilor

ca sa nu depaseasca drepturile si sfera lor de compete*.Prin urmare Regele este in drept, ca od i and sä cearalamurid cu privire la chestiunile bisericii.

Acest drept de suprema inspectiune se exercitä numaicu privire la confesiunile recepte i exclusiv din partea Re-gelui, fapt, care rezultà atat din articolul de lege, IX dela1868, cat si din deosebirea dintre situatia de drept a confe-siunilor recepte fata de confesiunile numai recunoscuie (art.de lege LIII. din 1895.)

Deosebirea aceasta se marcheaza mai vartos prin urma-toarele :

Situafia de drept a unei confesiuni recepte se creiazaprin inarticolarea in lege, iar cea a unei confesiuni recu-noscute numai prin ordinatiune ministeriala ; confesiunilerecepte stau exclusiv sub suprema inspectiune a Regelui, peand confesiunile recunoscule stau numai sub inspectiuneaministeriala ori a organelor subalterne de stat; publicitateaadunarilor bisericesti ale confesiunilor recepte nu este obli-gatoare.

Dreptul supremei inspectiuni, ca drept majestatic, dupacum se vede din cele de mai sus, nu are caracter preventiv,dar nici nu poate fi de acest caracter, de oarece in aseme-nea caz ar sta in contrazicere ideologica cu notiunea autono-miei bisericesti.

In virtutea dreptului de supremd inspectiune se potcontrola ulterior dispozitiunile luate, dar libertatea de actiunea bisericii nu poate fi incatusata si nu se poate cere intro-ducerea i ingerinta altor factori externi, afara de cei pre-vazuti in Statutul organic.

Privind din acest punct de vedere raportul dintre statsi biserica noastra ortodoxa romand din patrie, sinoduleparhial e convins, ca. biserica ortodoxd romana din regatulungar e investitä cu deplina libertate autonomica, si religio-nard i cà pe baza legala nu este modru de a se lua impotrivaacestei biserici dispozitii preventive.

Dupà cele premise, fata cu actul ministerial Sinoduleparhial afla, ea actul ministerial de sub intrebare nu poatefi considerat ca bazat pe §-ul 3 al articolului de lege IXdin 1868 de oarece nu e emanat de Majestatea Sa.

Sinodul eparhial aflä mai departe, cä la adunärile bise-ricesti nu poate participa activ nici un alt organ, care nue prevazut in Statutul organic. Statutul organic nu confinenici o dispozifie, pe urma careia un comisar regal ori gu-vernial sa poata avea sfera de activitate jn,:cadrele lucrarilor

www.dacoromanica.ro

110

noastre autonome. Nici chiar forma exercierii dreptului desuprema inspectiune prin comisar regal, cum s'a sistemizatin constitutia bisericeascd coreligionarilor sArbi nu e introdusdin Statutul nostru organic. Av And in vedere, cd ambele mit-ropolii ortodoxe din patrie sunt organizate pe baza aceluiasarticol de lege, dupd normele de interpretare a legilor ur-meazd, cd intentia Majestdtii Sale si a legislatiunii a fost,ca dreptul supremei inspectiuni fatd cu biserica noastrd sdnu se exercite prin comisari. De altfel chiar si in §-ul 8 alStatutului organic sArbesc se statoreste numai conditionat :Pentru cazul. dacd Majestatea Sa ar clod, ca dreptul sdu desupremd ispectiune sd-1 exercie prin comisar regal". Acestainsd nu se poate ingerA in pertractArile si in concluzele con-gresului si nu-i poate impiedeca activitatea legald.

AceastA dispozitie concretd tocmai confirmd principiulexprimat mai sus, cd dreptul de supremd inspectiune nu poateaveA intentia sa stAngeneascA libertatea autonomd, acest dreptnu poate avea tendintd nici preventivd, nici politiald. Comi-sariatul regal involvd numai un act de prezentA, neavandaltd facultate deck sd promoveze concluzele la locul mai inalt.

Astfel actul ministerial pomenit nu numai cd jignestelibertatea autonomd a bisericii noastre -Maud acest dreptcu desdvArsire iluzoric, ci totodatd prejudecA si fatd cu undrept majestatic prin aceea cd DI Ministru nu numai uzeazdde un drept rezervat excl uziv Majestatii Sale, ci pe un co-misar ministerial il investeste prin dela sine putere cu atri-butii mai mad, cleat cele rezervate unui comisar regesc.

III. Dar nu numai insusi actul exmiterii unui comisarministerial, ci si motivarea acestei mcisuri este jignitoare, lip-sindu-i mice bazd legald si eticA, Ordonatiunea ministerialdridicd impotriva bisericii noastre ca institutiune o gravd in-vinuire Med' de a concretizA si dovedi fapte. Acuzd condamndsi executd pedeapsa fdrd de ascultare si fArd de a da posi-bilitatea de apdrare.

AmAsurat doctrinei divinului sdu Intemeietor bisericanoastrd pururea a propagat cu zel nestins intre credinciosiisdi supunerea cetäteneascd, neclintità iubire de patrie si cre-dinta cdtrd Inaltul Tron mostenitd din mosi-strAmosi.

In restimpul de aproape jumAtate de veac de viatäconstitutionald a bisericii noastre, niciodatd nu s'a ridicatasupra corporatiunilor noastre bisericesti invinuire ca aceasta,care sd le timbreze fArd nici un temeiu si nici mdsuri deretorziune nu s'au luat pAnd acum niciodatd fatd de acestecorporatiuni.

Rezonul guvernamentului de stat si principiile etice nunumai cd nu justificd, ci dinpotrivd exclud un astfel de pro-cedeu lipsit de orice fel de premise si aplicat fdrd sd-i fipremers candva macar vre-o admoniere,

www.dacoromanica.ro

1 1 1

De altmintrelea aceastA pedepsire ministerialA pare afi rezultatul unei confuzii de notiuni, pentrucA viata,°activi-tatea i manifestarea bisericei insasi ca institutiune rmoralAsi de drept, nu se poate confunda ca atitudinea ori'porni-rile eventual gresite ale unor credinciosi singuratici de ai ei.lar IntrucAt invinuirea, cuprinsA in motivarea ordinatiunii mi-nisteriale ar intentiona sa vizeze astfel de caz, sau cazuri,cAnd unul ori mai multi reprezentanti din sAnul corporatiilornoastre bisericesti ar fi manifestat tinutd ostila intereselorstatului, ori ar fi agitat, Sinodul eparhial se simte indatoratca asemenea suspiciuni i invinuiri lipsite de temeiu sA lerespingA cu toate demnitatea i sá protesteze contra lor cutoata energia. In intreg decursul vietii noastre constitutionalenu a fost caz, Ca un vre-un membru al corporatiunilor noa-stre bisericesti sä fi deviat dela linia de conduita patrioticA,ce se dovedestesi prin faptul, cd nu a fost tras la rAspunderenici nu singur deputat sinodal ori congresual, desi acestianu se bucurd de dreptul de imunitate.

Dar chiar presupunAnd asemenea cazuri, nu se poate casä fie pedepsite institutiuni i corporatiuni pentru eventualelepacAtuiri ale singuraticilor indivizi astAzi cand, drept ideieconducAtoare a vremii, se fixeazA principiul responzabilitAtiiindividuale si nu cel al responzabilitAtii colective.

IV. In considerarea tuturor celor premerse, Sinodul epar-hial avAnd convingerea, cA actul ministerial pomenit violeazAdrepturile autonome ale bisericii noastre garantate prin sfin-tele ei canoane i prin constitutia patriei ;

a) amAna sedintele sale si decreteazA a se nainta oreprezentatiune cAtrà .Inaltul Guvern la Coroand, cerAnd re-vocarea acestei dispozitii jignitoare ;

b) Autorizeazd Prezidiul, ca pentru continuarea sedin-telor acestei sesiuni sA convoace membrii Sinodului, andva afla pentru aceasta momentul potrivit ;

c) sinodul dà ambelor consistorii indemnizare, ca pArala votarea bugetelor, trebuintele materiale sá i le acoperein cadrele bugetelor anterioare, autorizAndu-se tot atunci am-bele consistorii, ca din sedinte plenare sá provadd si even-tualele trebuinte extraordinare ivite peste cadrele bugetelorde acum.

TerminAndu-si referentul propunerea, Prezidiul provoacAsinodul sd se declare, dacA primeste acest proiect de concluz

La ce Sinodul cu unanimitate declark cA primeste pro-punerea inlintreg cuprinsul ei.In temeiul acestui concluz episcopul Incheie sesiunea sinodalAcu urmAtoarea declaratie

Primindu-se raportul i propunerea comisiunei Cu

www.dacoromanica.ro

112

unanimitate, o enunt prin aceasta ca conluz, iard in intelesulacestui concluz anunt Veneratul Sinod, cA7proxima §edintA ovoiu convoca la termenul, and voiu afla de cuviintd, caretermen se va aduce la cunWintA domnilor deputati in scris§i anuntand totodatA §i aceea, cA pentru autenticarea proto-colului §edintei de azi se designeazA biroul §i deputatii cusediul in Arad, prin aceasta inchid §edinta.

Sedinta se ridicA la orele 111/2.Atunci a erupt sinddul in aplauze frenetice. Comisarul intreabA

pe episcopul, ce este aceasta ? Episcopul Ii spune : s'a terminatsesiunea sinodalA §i ia pe comisar la brat il conduce afarà dinsinod in aplauzele multimei la adresa episcopului. Comedia s'aterminat.

Sinodul eparhial din Sibiu a tdrAgAnatLa Sibilu. intrarea in desbaterea procesului cu guvernul

Ora va afla, ce a fAcut Aradul, in care scop a §i trimis uncurier. Marti a §i plecat curierul impreunA cu curierul nostru specialprotopopul Giuvulescu, pe care 1-am trimis direct la Mangra sd-1induplece in numele nostru a accepta concluzul nostru.

La Sibiiu era altà situatia, n'aveau oamenii incredere unulin altul. Inteo vreme chiar Mangra mi se plângea, cä trebue säse pAzeascA de denunturi. El §tia cA §i guvernamentalii de pe orogogind cu el il urAsc. Cu toate acestea in primele zile ale si-nodului se pArea sa s'a pogorit pacea intre oameni. AtitudineaMitropolitului Mangra apropie pe Aurel Vlad de ansul. Incepoamenii a nAdAjdui cA s'a trezit vechiur Mangra din somnul pier-zArii. Aurel Vlad Ii prime*te invitarea la masd §i se strang mânileincle§tate mai inainte in pumni. Explicatia acestei taine era, cATisza nu aproba impunerea comisarului ministerial asupra sinoa-delor, §i Mangra totu§i n'a cutezat sA rupA legAturile cu guvernulcare nu mai era a lui Tisza. Bag-seamA dupd frAmântare de treizile tot a invins credinta lui, cA numai prin o politicA oportunistAse poate trAi in Ungaria §i a renuntat la intentia de a-§i depunemitra, prin ce i-se ertau toate. Dupd ce in primele §edinte nici n'aluat cuno§tinta de prezenta comisarului in ceasul hotAritor pleacdcapul inaintea pAirei provocatoare a comisarului §i refuzd a exe-cuta concluzul adus in sinod. Fostul asesor acum episcop-LazarTriteanu face istoricul acelor §edinte sinodale in bro§ura sa ZonaculturalA". Reproduc textual :

Vineri in 27 Aprilie (10 Maiu) chiamã metropolitul Mangra pe asesoriidin senatul bisericesc §i le da sa citeascl, actul ministerial relativ la dele-

www.dacoromanica.ro

113

gatia comisarului ministerial in sedintele sinodele, prima in dimineata aceleizile. Firete comisarul era Baronul Horvath Petricsevich.

PArintele Triteanu nu spune ce s'a discutat in acel cerc re-strAns ci continua a scrie la pg. 123.

Arhiepiscopul in aceeasi zi a dat ministrului prezidentAlexandru Wekerle i ministrului de culte urmAtoarea telegramA:

Rog revocarea comisarului guvernial delegat pentru sinodul eparhial, cese va tinea Dumined. Pentru sustinerea ordinei sunt rAspunzAtor subscrisul;primesc rAspunderea i fatA cu statul."

Tot atunci a dat o depesA i contelui Stefan Tisza, sefulpartidului majoritAtii, din care fAcea parte si arhiepiscopul. Textulacestei depese insA nu se aflA la acte, deci nu-1 pot reda.

In zilele acele .resortul cultelor Ii schimbA stApAnul. Locullui Apponyi II ia Zichy. S'AmbAtA, in preziva sinodului sosesteurmAtoarea depesä :

La telegrama trimisA VA Incunostiintez Excelenta, cA ordinal de subN-rul 49191918, dat de antecesorul meu in oficiu cu privire la reprezentareasa in sinodul eparhial, ce este a sc tinea in Sibiiu, it susfin in intregime. Zichy."

Intre deputatii sinodali fierbere mare. Unii erau de pare-rea, cA prezenta comisarului ministerial constitue o interpretarevolnicd a dreptului de supremd inspectiune, garantat exclusivMaj. Sale ; in urmare sa protestAm in contra acestei dispozitii

sä plecAm imediat acasd. Altii ziceau : SA protestam in contraacestei vAdite ilegalitati, dar fiind puse la ordinea zilei chestiunide mare importantA pentru bisericA a. d. e. Chestiunea goalelorprimare, restaurarea Consistorului, votarea bugetului, statutelefondului de pensiune etc. etc. sA slam sA le pertractAm i numaiin cazul acela sä pArAsim sedintele sinodului cAnd comisaruls'ar ingera in modul de resolvire al chestiunilor.

In ziva deschiderii sinodului, dupA ameazi, o depesA dinCaransebes ne-a adus stirea, ch acolo deputatii sinodali nu s'auprezentat in numArul recerut de lege si astfel sedintele sinoduluis'au amAnat pe timp nehotArit. Ce se va fi intAmplat la Arad ?Se deleagA un curier.

Arhiepiscopul i mitropolitul din arhidiecezA a recurs la oapucAturA diplomaticA, al cdrei rost inaintea multora pânà azi arAmas neinteles. Deoarece pe ordinul ministerial erau imprimatecuvintele : strict confidential = szigoruam bizalmas" n'a notificatsinodului afacerea. A crezut pe semne, cA poate sa impacecapra i varza. Duminecd, dupà serviciul divin, deschide sinodul,in biserica catedralA fiind de fatA i comisarul ministerial, fAräa face despre el vre-o amintire. In vorbirea de deschidere se &esteinsA zicerea : noi nu suntem cotnpetenti a defini sail prescrieforma in care Majestatea Sa afla de bine exercità dreptulsupremei inspectiuni." Prezidiul deschide Lunt a doua sedintA,in edificiul scoalei centrale, tot in prezenta comisarului fArà säfacd amintire de el. Atunci se tidied comisarul i fdrA cerevole dela prezidiu cete§te in limba maghiarA ordinul ministerial

5

si

pi

a-8i

a-pi

www.dacoromanica.ro

114

priti care se explicd rostul ski in §edintele sinodului arhidiecezan. Cuvintele comisarului sunt invAluite inteo tAcere de mor-mant i editzta se continua. Se verified mandatele deputatilor ;se aleg comisiunile obicinuite ; pentru chestiunea §coalelor pri-mare din plAnuita zonA culturalà" se alege o comisiune speciala;') notarul general prezintd actele distribuindu-se dupd ea-racterul lor comisiunilor alese. Sedinta proximä se anuntd peMercuri la 9 ore a. m. Ziva de Marti s'a läsat liberA pentru-careferentii comisiunilor sA poatA studia actele.

Mercuri dimineata sose§te curierul dela Arad cu §tirea, cAsinodul eparhial de acolo, dupA constituire, a pus la ordineazilei ca primul obiect chestiunea comisarului ministerial §i adecis ajurnarea sedintelor sinodale. Solia aceasta a fost hotAri-toare §i pentru tinuta deputatilor sinodali din arhidiecezà.

Mercuri, in 2/16 Maiu 1918, la 9 ore a. m. se deschideedinta a III-a. Comisarul ministerial prezent. Prezidiul, inainte

de a infra in ordinea de zi, cete§te o hartie adresatA sinoduluiarhidiecezan despre esmiterea comisarului ministerial spunandintre altele, cà esmiterea comisarului s'a referit exclusiv la sferamea de activitate, ca presedinte al sinodului"2) §i fiind act mi-nisterial strict confidential nu m'am simtit indreptatit a-I pub-licd in sinod". Dupd-ce insà comisarul prin declaratia sa a ruptpecetea grozavului secret, transpune dosarul afacerii in compe-te* sinodului pentru orientare §i conformare in procedurile

desbaterile sale."Chestiunea ise dA spre studiare i raportare comisiunei or-

ganizAtoare.Jar desbaterile continua, 'natural, in prezenta comisarului.

Intrand in ordinea de zi se percurge raportul general al Con-sistorului plenar, apoi raportul senatului strict bisericesc. Cuaceste §edinta a 3-a se incheie anuntandu-se §edinta proximApe d. a. la orele 4, avand ca primul obiect la ordinea zilei: re-ferada comisiunii organizAtoare asupra actului ministerial.

Dupd ameazi §coala centralA avea aspectul unei fortäretecare trebuia luatA cu asalt. Oamenii sigurantei publice pAziauintrarea in curte i in edificiul §coalei, iar curtea era plind depoliti§ti". La orele 4 d. a. se incepe editita a IV-a. Comi-sarul se prezintd insotit de mai multi detectivi inarmati.

Comisiunea organizAtoare n'a putut conveni asupra unuiproiect de rezolutiune, in unanimitate. Deputatul Dr. Aurel Vladin numele maioritalii din comisiune a prezentat urmAtoareamotiune:

Avand in vedere, cA prin denumire de comisar se intro-duce un nou mod de exerciare al dreptului de supremd inspec-

1 La propunerea mea. Aut.9 Aded numai activitatea dansului avea s'o inspectioneze!? Aut.

si

www.dacoromanica.ro

115

thine al MajestAtii Sale Regelui, neuzitat pAnd acuma in viatanoastrA constitutionala bisericeascd; avAnd in vedere, cà bisericanoastrd panA in prezent nu a dat nici o anzA serioasd, care sAjustifice aceasta inovatie jignitoare si in consecintele sale dezas-truoasä autonomiei bisericii noastre ;

avand in vedere, cä cu toate-cd insusi scrisoarea d-lui conteApponyi accentuiazd nestirbirea autonomiei noastre, totusi insusiDsa cid comisarului guvernial o atare indreptAtire, care conformStatului organic compete numai presedintllor sinodului i autori-zeazd pe comisarul guvernial sA exercite drepturile prezidentiale,de a indruma la ordine si de a disolva sinodul fArd considerarela aceea, cd arhiepiscopul presedinte fAcutu-si-a, sau ba, dato-rinta sa;

având in vedere, Ca prin acest drept autonomia bisericiise violeazd in mod simtitor si se submineazd autoritatea i vazacapilor bisericesti, comisiunea organizdtoare propune:

I. Sd se ia cu pldcere act de pasii Intreprinsi de ExcelenfaSa mitropolitul intru susfinerea nestirbitd a drepturilor noastreautonome bisericesti.

Sinodul sd remonstreze la fnaltul guvern in contra ma-surilor luate de fostul ministru de culte Apponyi pritz scisoareasa cu datul 7 Maltz 1918, No. 4919 Pres., cerdnd revocareaacestei

Remonstratiunea sd se facd direct din sinod i in caz càreprezentatiunea inaintatà la guvern nu ar avea rezultatul dorit,afacerea sd se prezinte si Maj. Sale.

Pdnd la sosirea rdspunsului la aceasta reprezentafiune,sinodul arhidiecezan se declard in permanenfd, insd 41 suspindesedinfele si autorizeazd pe Excelenfa Sa Mitropolitul sd convoacepe membrii sinodului cand va afla momentul potrivit. TotodatdSinodul dd Consistorului arhidiecezan indemnizarea, ca pad lavotarea bugetului, trebuinfele materiale sd le acopere in cadrelebugetului anterior, autorizdndu-se Consistorul, ca din sedinfelesale plenare sd provadd si eventualete trebuinte extraordinareivite peste cadrul bugetului de acum."

Pe cAnd deputatul Dr. A. Vlad Ii motiva propunerea,comisarul ministerial se ridicd i cu glas de stentor II intrerupezicându-i :

Te fac atent, Ca dacd mai continui in tonul acesta agitAndin contra guvernului si a statului maghiar, iti voi detrage cuvantul.

Prezidiul a tdcut ; deputatul Vlad ceteste mai departe pro-punerea cu o Iinite desdvarsitd.

Comisarul se ridicd din nou i enuntà :Incheiu protocolul sedinfelor si sinodul ii declar disolvat.

Prezidiul tace : nimenea nu se miscd ; deafard se aude omiscare mai sgomotoasd ; a venit o patrula de jandarmi, careera ascunsd in casele comitatului ; jandarmii in sala de sedinten'au intrat,

8*

dispozitii.

III.

www.dacoromanica.ro

116

Deputatul Vlad continua a-si ceti propunerea cu aceeasiOM la sfarsit.

Ca si cand nu s'ar fi intamplat nimica, deputatul ArseniuVlaicu in numele minoritatii din comisiune propune, ca puncteleI si II din motiunea majoritAtii sA se primeasca intocmai, iarpunctul a III-lea sa se omitä.

Se cere votare nominald si se constatà, ca din 48 deputatiprezenti pentru propunerea majoritatii au votat 36, iar pentru aminoritAtii 12.

Prezidiul declarA, ca nu consimte cu aceasta hotarire ;membrii sinodului pardsesc sala de sedinte. Incercarea arhie-piscopului de a-i indupleca sà participe la sedinta de Joi, lacare i-a invitat prin coale de subscriptie, n'a succes i astfelsedintele sinodului arhidiecezan s'au ajurnat.

Chestiunea scoalelor confesionale romane, pentru a cAreideslegare s'a pus atata stAruintA propunându-se convocareasinodului inch' in Decemvrie 1917, a rdmas iardsi nerezolvatd.

DupA aceste Consistorul arhidiecezan s'a pus pe rezistentamai pronuntatä in mäsura ce se apropia biruinta antantei i prd-busirea monarhiei.

InfrAngerea armatei austro-ungare la0 reparatie tardivä Piave a dat pe povArnis ordinea publica dinOrd. Numai atunci in 24 Octombrie (6 Noembrie) 1918 soseste te-legrama ministrului de culte Lovassi :

Dispozitiile fäcute cu privire la statificarea scolilor din gra-nità la revoc, respective le scot din vigoare, In privinta aceastaam dat indrumAri corespunzdtoare comisarului guvernial. Lovassi,ministru de culte i instructiune publica".

Dar noi ne pregAteam atunci de Alba lulia. Telegrama arämas un act istoric al sfarsitului.

DupA desrobire au reintrat in functiune normald corporatiu-nile noastre bisericesti. Chestia Zonei culturale" a ajus insfarsitin desbaterea liberA a sinodului eparhial din Sibiiu tinut in lunaAprilie 1919. Intre violente descArcAri de invinuiri Sinodul reprobA"cu toatd hotArirea atitudinea Consistorului, ridica acuzd impotrivamembrilor lui i cere dela Consistorul Mitropolitan a introducecercetare disciplinard urgentA" impotriva lor. 0 comisie sinodaldcontase partea politica a chestiunei in domeniul istoriei, istoriasà judece daca a fost tradare la mijloc ori ba ; Iar partea admi-nistrativä in domeniul rdspunderii materiale si morale. Cdlcat-aConsistorul procedura regulamentara ori ba ? Cu aceastA filozofiea ajuns dosarul la Consistorul mitropolitan. Consistorul mitropolitanimi dà mie delegatie sa studiez actele i se fac referada asupra

liniste,

www.dacoromanica.ro

117

lor, dar dosarul ce mi sa remis nu era complect §i 1-am restituit.Dupd aceasta deleagd in 1920 Consistorul din Arad sd faca in-structia, restitue §i acesta actele cu opinia sA se remita Congre-sului ori sa se dea in instructie unei comisii speciale din Consis-torul aihidicezan. Nu s'a mai remis nici Consistorului nici Sinodu-lui arhidiecezan ci s'a stins toatA chestia Zonei Culturale" in ar-hiva Consistorului Mitropolitan.

A fost o napastd care a venit peste capul Consistorului trite()vreme infriguratA cand §i celor mai buni le-a stat mintea in loc,ne§tiind sa afle firul desnoddmAntului. Sä descindem dela forma-litAtile rigide ale regulamentelor la sufletele bune ajunse in strain-toare, doar psihologia ne va aduce mai aproape de adevdr, cadscopul nostru nu poate fi vAnatoarea dupd victime ci cercetareacon§tientioasa a adevärului.

Dr. Lucian Borcea, unul dintre mem-Memoriul D-lui Dr. .brii Consistorului impricinat, barbatul in-L. Borcea In chestia tegru in acceptia cea mai nobilA a cuvan-Zonei culturaleatului, intransigentul membru al partidului

national i credincios fiu al bisericii, se pune in tap judecatorilor§i i§i ia rdspunderea pentru hotarirea impricinata, inteun memo-riu adresat comisiunei sinodale. In acest memoriu aflam sintenti-zatd psihologia tragediei din Sibiu. E un document care nu poaterAmanea stins in arhiva Consistorului Mitropolitan din Sibiu ci tre-bue trecut in domeniul istoriei, care n'ar fi inteleasd faira psiholo-gia stdrilor exceptionale din Sibiu. Cu invoirea D-lui Dr. LucianBorcea 11 dau aici publicitatii :

Onoratd Comisiune!

Cadrele discutiunei sinodale nu au Ingdduit tratarea mai pelarg §1 in amanunte a chestiunei aa zisei zone culturale". i altcum,sinodul nu putea sä se ocupe decal de rAspunderea politica aConsistorului; in scopul lAmurirei vinovAtiei, deci a rAspundereimorale §1 materiale, a trebuit sa se deschida ancheta, singura calepotrivita, ca sa se faca deplina lumina' in aceasta chestiune. Mafolosesc de acest prilegiu, ca prin

memorialce Vi-1 prezint sa* ma degajez de o indatorire inaintea

acelor organe, inaintea cArora sunt dator sA dau seama decele ce am facut §i ce s'au petrecut in acele zile zbuciumate.

www.dacoromanica.ro

118

Tin insa sA declar dela incepuf, precum am facut-opanA acum, de cate-ori ImprejurArile rn-au silit sA mA pronuntasupra acestei chestiuni, cA pentru rezolutiunea No. 8544 dela9/22 Noernvrie 1917, iau toatd rAspunderea. 0 iau nu numaica asesor care am participat la acea sedintA plenarA a Con-sistorului, ci §i ca membru al comisiunei de §apte, exmisAdin §edinta dela 5/19 Noemvrie 1917 pentru studiarea che-stiunei si pentru redactarea unui proiect de rezolutiune.FiindcA am asistat la §edinta in care s'a votat rezolutiunea,afirm cA poate cei mai multi asesori cari nu au luat partela sedintele comisiunei, in deosebi asesorii cari au sosit dinafarA numai pentru §edinta de Joi 9/22 Noemvrie, nu au fostin stare sA §tie ce se petrece si auzind o singurA datA textullung al rezolutiunei, votat cu unanimitate inainte de a seputea desmeteci, nici nu 1-au putut bine intelege. RAspun-derea mare este a noastrA, a celor §apte, care am formatcornisiunea.

Tin mai departe sA declar, cA nu pot impArtAsi vederileacelor domni asesori, colegi pe banca acuzatilor, caridupA ce au votat rezolutiunea, au numit-o §i o numesc, orezolutiune nenorocitA", precum de pildA a numit-o dl. ase-sor Nicolae Ivan in §edinta sinodalA dela 1 Mai a. c. Rezo-lutiunea este monstruoasA ca formA, lipsitA de demnitate cacuprins, o alunecare pe teren gresit, precum se exprimAConsistorul Mitropolitan, §i cuprinde §1 gre§eli mari materiale,

cu toate aceste manecand din situatiunea internA a Consisto-rului §i din imprejurArile de atuncea, sustin, cA rezolutiuneaa fost un noroc pentru Consistor, nu pentru asesoriisinguratici care I-au compus, dar pentru Consistorul Arhidie-cezan ca Malta autoritate centralA a primei eparhii dinmitropolia noastrA.

In rugarea, pe care impreunA cu dl. Andreiu Barsanu,am indreptat-o a doua zi dupA votarea rezolutiunei, in zivade 11/12 Noembrie 1917, arhiepiscopului de atuncea VasilieMangra, cerindu-i ca in virtutea §-lui 90 al statutului organicsA convoace imediat sinodul fie in sesiune ordinarA, fie insesiune extraordinarA, am zis 'lute altcele, cA mandatul co-misiunei a insemnat sA se salveze insas situatiunea consisto-rului. AceastA petitie nu se aflA la dosarul zonei culturale",sub A) alAtur copia ei. Atuncea mi-am intemeiat aceastAafirmare pe rnomentele pe care le-am experiat in cele patruzile critice ale lunei Noembrie. Alte momente care s'au ivitde abia mai tarziu, confirmA in toate judecata mea de atuncea.(Petitia este inregistratd sub No. 8767 dela 13/26 Noemvrie1917).

§i

www.dacoromanica.ro

119

Nici rezolutiunea nici cele ce s'au in-Situatiunea interna' tamplat peste tot in jurul chestiunei zoneia Consistorului, cu culturale", nu se pot intelege, fdrd a tineaun excurs despre seamd de situatiunea internd a Consistorului

mangrism" Arhidiecezan.Concluzul sinodal dela 1 Mai n. a. c.

dat in aceastd chestiune, constatd cà rezolutiunea cu pricinaa sdrucinat autoritatea Consistorului.

Constatarea ar fi dreaptd, dacd s'ar fi facut cu anumiterestrictiuni. Rezolutiunea a putut potenta a putut confirma lipsade autoritate §1 de incredere in Consistor. Dar nu ea a produsscdderea aceasta, ci aceasta exista de mai inainte, din neno-rocire prea de mult.

Nu este trebuinta sd in§ir plângerile §i invinuirile multela adresa Consistorului. Sunt prea cunoscute; in parte sediscutau §i se discutd in deplind publicitate, in parte ceeaceeste mai rdu, se colporteazd in §apte, färà ca cineva sä fiindrdznit, a le concretiza, a le formula ca acuze §1 a cere sãse facd luminà asupra lor. Trebuie insd sã stdrui asupra alorcloud momente, cdrora dupe párerea mea rnodestd,se dd prea putind importantd, de§i nu existd mijloace maisigure de subminare ca tocmai aceste. Unul este otrava cese strecoard in sufletele oamenilor, cari ajung in contactcu Consistorul, prin invinuirile §1 barfelile la adresa asesorilorreferenti §i la adresa altor fete biserice§ti, pe care necontenittrebuie sã le audd. l§i poate oricine inchipui ce efect areaceastd procedare. Chiar vãzând cd invinuirile sunt didactede patimd ori cd sunt exagerdri, rdmâne indoiala, care insdse resfrânge asupra intregului Consistor §i asupra bisericeiintregi, care sufere invinuiri de aceste, fdrd sä facd luminaasupra lor, trAgand la rdspundere ori pe cel invinuit, ori pebarfitor. Se produce o atmosferd grea, incArcatá de miasmeasupra Consistorului intreg. Un vrednic preot dela sate mi-amärturisit odatá cu adâncd manire, Ca i-a fost dat sd audddela superiori de ai sdi astfel de critici reciproce, care dadar fi adevdrate, Te-ar face sä desperezi de soartea bisericei.

Al doilea moment este nota arbitrard pe care mdsurileluate de Consistor le au atAt de adeseori. Lumea este foartesimtitoare când este vorba de drepturile §i interesele ei, §ieste totdeauna dispusd a se considera pe sine in drept.Trebue o inaltd autoritate morald, o aplicare severd §i nepdrti-nitoare a unor principii bine stabilite §i constant aplicatepentru a impdca §1 lini§ti pe cel interesat and nu i-se poateimplini o cerere ori trebue sd se ia mdsuri impotriva lui.aplicarea dreptului trebue sd se facd in forme care nu jignescsimtul de demnitate, care lasd deschisd calea remediilor de drept.care inceard sä convingd pe cel interesat cd nu are dreptate ori,cà interese mai inalte reclamd alte dispozitii, fiindcd incre-

ii

Si

www.dacoromanica.ro

120

derea se sdruncina nu numai prin nedreptate si arbitrarismmaterial, ci si prin forma care produce impresia judecatiiarbitrare.

Toate aceste au sapat de un lung sir de ani autoritateaConsistorului si au avut efectul de a nu se bucura de aceaincredere, de care are trebuinta ca omul de aerul curat. Ar-hipastorirea octroatä a arhiepiscopului Vasilie Mangra a aflatsituatiunea aceasta in fiinta in asa masura, incat este fapt cdori cat de mare a fost neincrederea politica in acest om, sioricat de umilitoare venirea lui la canna, totusi multi au con-siderat alegerea sa ca o scdpare, o esire din aceasta stareinsuportabild. Acum putem constata, ca asteptarea acestora afost o sinamdgire. Pästorirea arhiepiscopului Mangra nu adres nimic, ci a introdus o noted notä discordantä, neincre-derea politica.

Sa-mi fie ingaduit, ca la acest loc sa deschid o paran-teza si sd ma ocup in cateva cuvinte cu notiunea mangrist"de care astazi se face atata abuz si cu care se face atatanedreptate. Sigur, ca la congresul din 1916 si mai tarziu,Vasile Mangra a avut sprijinitori mangristi" in acel intelesal cuvantului, ca erau adepti declarati ai politicei sale pecare o sprijineau din rdsputeri, poate din convingere, cu si-guranta insa multi si din urà si patima fata de altii, poatesi din interes. Au fost insa intre spriginitorii lui si altii, careau crezut Ca alegerea sa, va putea sä scuteasca incatva bise-rica de furtuna ingrozitoare, ce se prevedea in vremile acele.

Pe cat de adevarat este mai departe Ca' au existat oamenicari indiferent Ca la alegerea din 1916 au votat pentrualtul, au voit sa-si faca jocul propriu cu ajutorul lui, peatat de adevarat este, ca iara indiferent ca la alegere i-audat votul ori nu, altii au avut atitudine deamnd fata dearhiereul sfintit si au avut curagiul sali sustina independentafata de el si sa-si apere vederile bor. Mai sus am amintit,cd multi, mai multi, decal s'ar crede, asteptau delaarhiereu macar in parte curatirea atmosferei interne a bise-ricei in arhidieceza si stavilirea acelui sistem, pe care unulil poreclise mironism", iar altii metianism", dupe cumamintirile lor il legau de timpul pastoriei unuia sau altuiadin inaintasii in mitropolie ai lui Vasile Mangra. Sunt aces-tia Mangristi"? toata lumea se joacd cu cuvantul si dupecum cere intereseul unui ori altuia care trage sforile, boteazade mangrist" pe aceia cari ori au votat la congres cu Va-sile Mangra, ori 1-au sp'rijinit cand-va pe fatd. Eu cred ca'trebue sä se faca deosebire. Sunt diferite soiuri de man-gristi". Cunosc pe unul, pe dl. Victor Tordasianu. care afost mangrist" cu trup si suflet fiindcd pentru el care-I cu-noscuse pe Mangra in tinerete, cand era adorat de toti Ro-manii, istoria se oprise acum 15 ani. D-sa era indiferent fata

www.dacoromanica.ro

121

de saltul politic al lui Mangra i vedea in el pe mantuitorulbisericei de mironism" cu care se rdsboise decenii intregi.DI. TordAsianu este prOtotipul inangristulului" care asteptadela aceastä alegere o desvoltare internA a vietei bisericestiinspre bine. S'a inselat, fiindcA Vasile Mangra din 1916 numai era cel din deceniul ultim al veacului trecut, dar inorice caz mangrismul lui nu se poate subsuma acelui man-grism" care trebuie reprobat i exterminat, ci meritä respect.

AdevAratii mangristi" sunt acei ce s'au inrolat i s'aufAcut protagonisti ai politicei lui. Lumea ii tie, nu trebue

Dar nu numai intre mangristi" i mangrist" trebuesA se facA deosebire, ci i intre mangrism" i mangrism".Mangristii" adevarati sunt acei ce au suferit si de man-grism", cei din categoria a doua, fiindcA mangrismul" nupoate avea alt inteles decAt politicismul in biserick o boalAa cArei simptome s'au manifestat la mai mulfi, indiferent cäcA erau mangristi" ori nu. Eu socot ca acela sufere de man-grism" care profitand de imprejurAri, incearcd sa. parvinAWä sA se sinchiseascA de anumite principii, in schimb insAnu este mangrism" când preotul se pleacA fatà de arhiereulsAu, fiindcA-i este arhiereu.

Inchid paranteza i reiau firul.Mitropolitul Mangra a venit strein intre streini in arhi-

diecezA. Nu avea incredere in asesorii consistoriali, afard deunul singur, dl. Arseniu Vlaicu, Dar nici asesorii nu aveauincredere il el si se simteau despArtiti de el prin atitudineasa politick Asesorii ordinari, sfetnicii lui, vor sti mai binesA povesteascA cum era contactul cu el. Au fAcut incercAri,unii chiar stAruitoare, sA spargA ghiaf a. Dar nu le-a succes.

In schimb dl. Arseniu Vlaicu avea multi prieteni Incadin vremile vechi. BArbat de mare inteligenfk dialectic bunspirit viu i plAcut in contactul social, ii cAstigase multesimpatii, pe cari nici atitudinea mai mult ca condamnabilA aziarului sAu din Brasov nu le-a putut zdruncina. De grese-file vietii interne a Consistorului, de actele cu nog arbitrarkde starea incordatA intre diferifii asesori stia sA profite apA-rand pe cei jignifi oH neindreptAfiti. Atitudinea aceasta a sa,care despartea cu multä dibAcie nota politicA de nota bise-riceascA, avu drept resultat paralizarea efectului räu, pe care-1avea atitudinea sa politicA.

Dad pe langa aceste momente, vom mai consideraspiritul de completA obedientà fafA de arhiereu care-i carac-terizeazA pe cei mai multi preoti, dad voiu mai consideraCA in intreg Consistorul arhidicezean exista un singur bArbatpolitic, si acesta era arhiepiscopul, pe cand tofi asesorii erauori cu totul laici, ori diletanfi in politick astfel cA desorien-tarea era desAvArsità ; i in fine dacA vom mai tinea seamA

sA-i in§ir.

www.dacoromanica.ro

122

de depresiunea care apAsa atuncea sufletele RomAnilor, credcA am adunat totul de ce avem trebuintA, pentru a face ojudecatd realA asupra stdrilor de atuncea, stari din care in modaproape fatal au rezultat salvarea nu a §colilor ci asituatiunei Consistorului prin rezolutiunea cu pricind.

Cele patru zile Raportorul comisiunei sinodale, dl. Dr.Pavel Ro§ca, a remarcat in expozeul saueritiee. dela 1 Mai a. c. deosebirea intre faza IntAia

a chestiunei zonei culturale", (remonstrarea Nr. 6250-1917,)datA din sedinta senatului §colar deci fArA aparatul mare al§edintei plenare (i intre faza a doua, inauguratd prin §e-dinta plenard ordinard dela 6/19 Noembrie 1917) prima§edinta plenard ordinarA care s'a tinut sub presedintia arhi-episcopului Vasile Mangra in conformitate cu §§. 5 §i 6 dinregulamentul pentru afacerile interne ale Consistorului arhi-dicezean, pe cari acest arhipiscop nu voia sd le recunoascA,declarând cd stau in contrazicere cu statulul organic. Intl.'adevair este de interes, sd se constate cA in anul 1917 din o§edinta plenarA, tinutA in Oradea §i cinci sedinte plenaretinute in Sibiiu, numai douA au fost ordinare, cea dela 6/19Noembrie §i dela 4/17 Decembrie, deci acea §edintA care ainaugurat faza a doua §i acea §edintd pe care subscrisul §idl. Andreiu BArseanu am trebuit sA o fortdm cu ajutoruld-lui asesor loan J. Lepedatu. lar in anul 1918 din cinci §e-dinte Cate s'au tinut pAnA la moartea arhiepiscopului VasileMangra, numai cea dela 2/15 lulie §i cea dela 3/16 Septem-brie au fost ordinare prezidAnd la cea dintAi vicarul loctiilor,fiind arhiepiscopul absent.

Ce s'a intAmplat in rAstimpul care desparte aceste cloudfaze, nu §tiu.

Asesorii onorari dupd firea lucrului ajung sä curioascAchestiunile biserice§ti §i sd se rosteascA asupra lor cand setin sedinte. Ca in oricare dicasteriu colegial a§a §i in Con-sistoriu sunt referentii care cunosc chestiunile in amAnunte :la noi deci dupe reguld asesorii ordinari din senatul bisericesc.

Mi-a fost insA foarte interesantä descoperirea pe carepArintele asesor Nicolae Ivan a fAcut-o la 1 Maiu n. a. c. inSinod cu privire la intAlnirile pe care le-a avut cu comisarul,baron Emil Petrichevich HorvAth, in acest rdstimp. Este defapt de interes cum acest apologet al democratismului con-telui Apponyi facea pe binevoitorul spriginitor al RomAnilorNA de Sa§i ! Dacd se va face intrebare pArintelui protopopal Sighisoarei, D-lui Moldovan, se va afla cä acest baron,atuncea fi§panul comitatului TArnava mare, a avut exact aceia§atitudine §i fatA de d-sa cu deosebirea cA aci nu a speculatchestiunea UniversitAtii sAse§ti" care in compozitia ei deastAzi este un gravamen al RomAnilor din fostul fundus regius§i asupra celor impetuo§i are efectul unui puternic excitans,

www.dacoromanica.ro

12J

d i-a dat toate onorurile cuvenite capului bisericei ortodoxeromane din localitate §i s'a dus §i la bisericd ca sa ascultesfanta liturghie.

Asesorii onorari din Sibiu au aflat de abia Duminecain ziva de 5-18 Noemvrie 1917 despre ofensiva guvernuluidin Budapesta care avea sa se inceapa in ziva urmatoare.Au fost chemati pe orele 4 p. m. in camera de §edinte aConsistorului ca comisarul sa le comunice scopul pentru carea venit. Arhiepiscopul Vasile Mangra mai tarziu a afirmatcä nu a avut cuno§tinta despre aceasta convenire ; sa-mi fieingaduit sa ma indoesc de exactitatea acestei afirmatiuni.

In motivarea propunerii mele pentru convocarea Sino-dului act care se aflä la dosar am amintit care au fostdeclaratiunile categorice" pe care le-a facut comisarul inaceasta Dumineca, precum §i in ziva urmatoare. Este deprisos sä le mai repet.

La §edinta plenarà din ziva tirmatoare au sosit din afaradnii asesori Nicolae Borzea, Sergiu Medean, Dumitru Mol-dovan §i Arseniu Vlaicu.

Obiectul zona culturala" a fost cel din urma in ordineade zi. Incidentul a fost actul n-rul 1 dela 17 Noemvrie n.1917 al comisarului guvernial, inregistrat la Consistor subn-rul 8544/1917. Referentul d-1. asesor Lazar Triteanu a scosin relief insemnatatea istorica a momentului. D-1. ArseniuVlaicu a cerut exmiterea unei comisiuni. D-1. Andreiu Bar-seanu a cerut ca pentru desbaterea acestui obiect, sa se con-voace o §edinta plenara extraordinara pe termin de cel putin8-15 zile, la care sa se invite toti asesorii pe langA indi-carea obiectului. D-1. asesor Nicolae Ivan a primit propunereapentru chemarea tuturor asesorilor in §edinta extraordinard,dar a declarat ea terminul de 8-15 zile e prea lung, §edintasa se convoace pe Joia urmatoare, iar asesorii sä se inviteprin depe§a. Mitropolitul a primit solutia aceasta iar Consisto-rul dandu-§i asentimentul a esmis pentru studiarea chestiunei§i redactarea unui proect de rezolutiune o comisiune con-statatoare din d-nii asesori Andreiu BArseanu, Dr. LucianBorcia, Nicolae Ivan, Sergiu Medean, Dr. Vasile Stan, LazarTriteanu, Arseniu Vlaicu. Asesorii consistoriali au plecat cuinimai grea de'a §edinta §i se auzeau oftari ca nu vom aveaincotr'o va trebui sd primim.

Mitropolitul a chemat intreg Consistorul la masa, lacare a luat parte §i comisarul, precum §i defunctul secretarmitropolitan dl. Nicolae Zigre. Comisarul drept revan§ a invitatpe mitropolit §i Consistor la dna in hotelul Europa". Mitro-politul s'a scuzat. P. C. Sa Dr. Eusebiu Ro§ca 1-a salutat cucateva cuvinte, dnpa cum mi-am notat atuncea, scurt §i sec.Comisarul a vorbit cu multa verva pentru democratie, mi§-candu-se pe sine insu§i §i intre altele a cerut ori du§rnanie

www.dacoromanica.ro

124

pe fatA, ori prietenie pe fa1. Un toast mai lung a tinut dl.asesor Nicolae Ivan, ceea ce I-a indemnat §i pe di. Dr.Vasile Baloga sA toasteze. D-lor vor putea comunica maibine, ce au zis.

Comisiunea de §apte s'a intrunit pentru intAia data Martiin 7/20 Noembrie 1917 la orele 3 p. m. Di. asesor Ivan, careplecase la Vinerea sA-1 ascuite §i cheme la §edinta pe di.asesor Dr. loan Mihu, §i-a scuzat absenta cu board. Accen-tuAnd §i acum ca trAim momente istorice, referentul dl. LazarTriteanu a prezentat un proiect de motiune, 1-a insotit cudeclaratiunea CA d-sa s'a cugetat mult asupra chestiunei, cAnu a putut ajunge la o hotdrire, cA dore§te sd cunoascApArerile comisiunei, cA proiectul prezentat este elaborat, tinandseama de ultimat" dar cA d-sa incA nu este decis pentru el,cd nu ori §i care om este fAcut din stofA de erou etc.

Proiectul insemna compieta cedare in fata ultirnatului ciprirnirea lui pe de a intregul. Este acel proiect pe care 1-aamintit in cedinta sinodului dl. Dr. Nicolae Man. Reconstruirealui este ucoard dupe textul resolutiunei 8544/1917. Incepe cupunctui 4 al rezolutiunei, cu motto:

Biserica greco-orientalA rornAnA nu renuntd la dreptulski de a infiinta ci sustinea §coale elementare confesionale,drept care i-s'a garantat prin legile §colare in vigoare". Apoiurmau punctele 1-3 din rezolutiune; mai departe ca punct4, alineatul al doilea din punctul 4 al rezolutiunei, insA cualtd textare mai scurtd §i mai difuzA, conciuzia fiind cAdesiderAm" acele §apte puncte pe care le cetim ca concesiuniin actul citat al comisarului §i care in textul prezentat erauo traducere aproape din cuvAnt in cuvAnt al actului comisa-rului. Proiectul lAsa latitudine comisiunei, sd se pronunteprivitor la concesiunile in legAturd cu cele cuprinse in alineatulpenultim §i antepenultim ale actului cornisarial; referentul ne-aamintit cA este vorbd de circa 15 §coale primare, de comple-tarea girnnaziului din Brad etc.

Mitropolitul Mangra in tot timpul acestor zile critice,nu s'a ardtat. Comisiunea se frAmAnta in parterul recedinteimitropolitane, in camera de cedinta a Consistorului, iar mitro-politul, precum mi-a comunicat dl. Nicolae Zigre, tuna§i fulgera din etagi impotriva Consistorului sAu. Refrenui era:cu asemenea oameni sd apAr §colile ?"

th comisiune insA singurul asesor in care avea incredere,dl. Arseniu Vlaicu, exponentul sAu politic, Inca' in primacedintA a intrerupt adAnca tAcere care a urmat cetirei proiec-tului de rezolutiune cu cuvintele: Tot eu trebuie sd fiu acelacare fac inceputul. Cu o dialectd rernarcabild a fAcut analizasituatiunei desolate, creata. prin rdsboiu, necesitatea de a stade vorbA cu trirnisul guvernului §i de a primi ultimatul, pentrua salva ce se mai poate salva, ci a nu da pradA furiei gu-

www.dacoromanica.ro

125

vernului toate institutiunile bisericesti. A amintit situatiuneainteadevär extrem de precard a gimnaziului din Brasov. Aar5tat c5 deputatiuni pe la monarh i guvern nu au nici unrost practic i cA asemenea proteste sunt lipsite de rezultatelepractice; pAnd atuncea totul este perdut, i ceea-ce astkise poate salva A cerut ins5 sanctiuni i garantii; guvernuls5 asigure ceeace ne lasA prin lege ori in forms decontract.

Eu nu vreau fac d-lui Arseniu Vlaicu proces deintentii. Nu am vAzut scrisorile compromitAtoare pe caredl. Dr. Pavel Rosca le-a amintit in expozeul ski din sinod

aceste vor trebui examinate cu multä minutiositate pentrua se constata dacA se referà la zona culturalA" ori se referAla politica sa, cAci eu asa stiu cA cll. Vlaicu a cerut subven-tiuni pe seama ziarului sAu in care preconiza politica man-gristä i purta o luptä detestabild impotriva celor ce erau dealtal pArere. In definitiv pArerea d-sale a putut fi o convin-gere i salvarea a tout prix" a celor se mai pot salva, seputea sustinea pe motive pur obiective.

Dar echivocul bAtAtor la ochi exista, Ca pe cand mitro-politul Mangra vocifera la adresa Consistorului in care nuvedea oameni cu cari sal apere scale, tot atuncea exponentulsAu politic pleda cu toatà hotArirea pentru incheerea unuipact formal, pe lAngA primirea integralà a ultimatului.

Concluziile firesti ale kestei situatiuni erau:Este cu neputintä o rezistentà activA prin proteste si inter-

ventii la coroand i guvern, fiincicA nu era cine sä le execute;este foarte apropiatä presupunerea cA mitropolitul Mangra

lasä anume Consistorul sa se främânte singur, ca ori-ce ho-tärire s'ar da, odiul i rAspunderea sA fie a acestuia;

mitropolitului .Mangra Ii convine o solutiune prin acord cuguvernul, dar nu vrea ca ea sA se lege de numele sàu, civrea sA fie acoperit prin hotArirea Consistorului.

In comisiune s'a pus in discutiune i chestiunea compe-tentei Era limpede cal Consistorul nu poate face nici un acordnici un pact nici nu este in drept sA facA nici un act de renun-tare. Era limpede CA chestiunea, zonei culturale", desi pri-yea atuncea de a dreptul numai arhidieceza, trecea prin in-semnatatea ei mult peste cadrele arhidiecezane si era o ches-tiune a mitropoliei intregi, deci nu se putea rezolvi definitivdeck in congresul national-bisericesc. Precum am accentuataceasta in petitia mea dela 11-24 Noembrie 1917 cAtremitropolit, asemenea am fAcut-o si in sedinta comisiunei.cu toate acestea precum sa prezentat atunci aceastA chestiunea trebuit sà-i dau deplinA dreptate d-lui Arsenie Vlaicu,care foarte nimerit a caracterizat situatiunea, când arde casanu mai intrebi cine este in drept sA stingA focul, ci este da-tor 54 se apuce de stins care este mai la indemana".

sa-i

Si

si

www.dacoromanica.ro

126

Atat numai, ca dela sine se iveste intrebarea, cum s'aprodus focul, si cum a putut lua proporjii atat de mari side ameninjdtoare ? Constitujia noastrd bisericeasca ne ofeedun sistem admirabil de apdrare. Acolo sunt arhiereii, acolosunt sfetnicii lor cei mai de aproape care pentru bisericasunt primii ei pazitori. Nu cumva au intrelásat grija tre-buincioasa, nu cumva s'a jucat cineva cu focul.

Dar ca sä revenim la istoricul sedinjelor comisiunei,amintesc cd din situajiunea pe care o vedeam atunci, mi s'aformat pararea, pe care in sedinja dela 7/20 Noembrie 1917am cuprins-o in formula : Nu putem recunoaste, nu putemrenunja, nu putem face pact, ceeace mi-a atras din partead-lui Arsenie Vlaicu reprosul cä ma opresc la jumatate calesi cà aceea ce vreau, nu are sancjiune.

Critica aceasta a fost justd in injelesul cd formula meainsemna a ramanea intre clouà scaune, fàrà rezistenja activäsi fãrä injelegere cu guvernul. Avea insa partea bunä de aferi Consistorul si biserica de urmarile incalculabile i dupdsentimentul meu dezastruoase ale acordului si de a scapa dinincurcatura prin tangenta, daca nu era posibil a scapa petema incompetinjei.

Nu voiesc sa ma fac mai bun si cuminte decal sunt.Diletant politic si Ma a cunoaste legislajiunea scolarä intoate amanuntele i tainele ei impdrtasiam soartea tuturorcolegilor mei asesori, de a fi desorientat. Dar dupa ce invä-jasem, cä inceputul oricarei injelepciuni este a sti ce nu vrei,iar aceasta o stiam, n'am stat nici o clipd la indoiald ce amsd fac, ci am lucrat intr' acolo ca sà nu se 'ntample ce nuvoiam, sä nu se faca' acord ori pact, sa nu fim cu manilelegate. Ceeace o sä urmeze, era chestia viitorului cu careatuncea nu mi-am batut capul.

Iar primejdia pactului parea iminentä. Aceasta rezultddin atitudinea mitropolitului, si din atitudinea d-lui Vlaicusi din proiectul de rezolujiune prezentat comisiunei, caredaca nu era parerea formata dupd matura chibzuiala a refe-rentului, nu putea fi altceva decat ecoul parerilor care secristalizaserd in anturajul mitropolitului in urma pourparler-urilor din timpul din urtna cu comisarul, caci acum am aflatCa acesta a umblat i tratat chestiunea in Sibiiu i inaintede a fi venit la Sibiiu pentru a incepe atacul, tocmai in prezivatermenului reglementar al sedinjei ordinare plenare.

Pentru caracterizarea depresiunei care stapanea atunceasufletele, amintesc cA dl. asesor protopop Sergiu Medean,inflAcArat roman si luptator pentru biserica i coalA care la'isbucnirea rAsboiului cu Romania a fost ridicat de jandarmi,transportat ca un rAu fAcAtor la Sibiu si de aici la Sopronpentru a fi tinut in internare, a declarat, cA cleat sA expunAsute de preoti, invatatori i oameni vreclnici, mizeriilor pe

www.dacoromanica.ro

127

care le-a vAzut cu ochii §1 le-a indurat insu§i, mai bine alegeo solutie pacinicA cu guvernul maghiar. lar in aceea§i zisearA s'a intAmplat c'am intalnit pe un domn asesor care nufAcea parte din comisiune, acesta m'a luat la o parte, §i m'aintrebat §optindu-mi la ureche:

A§a e ca sa face pactul ?"Pentru a fi complect amintesc cA in §edinta de Marti

a Comisiunei dl. Dr. V. Stan a declarat ca nu poate jertfi§coala romana.

Pentru a putea lucra in directiunea amintitA m'am adre-sat d-lui asesor Andreiu Barseanu, despre care §tiam cA nuconsimte nici cum cu cedarea §colilor §i care in acea dupAamiazA avea o atitudine rezervatA, vazindu-se cA intentioneazao amAnare a rezolvirei chestiunei in comisiune. Dela D-saam aflat Inca in aceea§i seard mai multe amnunte care-miscapaserA din vedere §i am stiut despre calatoria d-lui ase-sor Ivan.

Miercuri in ziva urmAtoare 1-am cAutat pe dl. asesorWarseanu pentru a-i arab pArerea mea. Am convenit sA pre-zentam in §edinta comisiunei din dupa amiaza acelea§i zileun proiect propriu de motiune pe care 1-am lucrat dupAmodelul proiectului d-lui referent in chipul urmator: amirnprumutat din proiectul d-sale punctele: 2, 3 §i 4, carecorespund punctelor 1 3 din rezolutiunea cu pricina, iardeclaratiunea motto din proiectul referentului am trecut-odrept concluzie in proiectul nostru de motiune. Sub punctelecare precizeazA rAspunsul la singuraticele propuneri ale comi-sarului, impreuna cu fraza care face trecerea, li-am omis cutotul. La acest text am adaus o frazA de incheere.

FramAntandu-se in ziva premergatoare textul prezentatde dl. referent, s'au facut mai multe observdri, pe care dl.referent le-a utilizat prezentAnd o noua redactiune, care insain esenta totusi insemna acord si pact, si de asta data dl.referent a accentuat cä Inca nu a putut sa-si formeze o pa-rere, redactarea nouà este ecoul pärerilor auzite in ziva pre-mergatoare in comisiune.

Am prezentat proiectul meu si al d-lui BArseanu, caruiai-s'a alaturat i dl. Dr. Stan. Dl. Vlaicu i-a fdcut critica, 1-adeclarat de neacceptabil, si a cerut sd se constate, ca comi-siunea nu s'a putut uni inteun text si sä se prezinte se-dintei plenare din ziva urmatoare amandoua proiectele. Infine s'a convenit sa." se tinA in ziva urmatoare la 8 dimineataInca o sedinta a comisiunei.

Seara tArziu am mers la locuinta d-lui asesor Ivan undeI-am asteptat impreund cu dl. asesor Barseanu:si Triteanu,sa soseasca dela Vinerea. Ne-a adus parerea d-lui D. Mihuformulata ca propunere. Va este cunoscuta, a prezentat-osinodului. DI, Ivan ne-a mai comunicat ca precum a spus

www.dacoromanica.ro

128

si dl. Mihu este cu neputintd ca Consistorul s'a facd intele-sul cu guvernul. Am citit motiunea mea si a d-lui BArseanu,dl. Tritean a prezentat o a treia redactare a proiectului sdu.Aceasta se deosibea esential de cele cloud anterioare. Punc-tele 1-4 urmau in ordinea din rezolutiune, astfel cd punc-tul 4 nu mai era motto WA rost, ci concluziune. In parteaa doua cuprinsese la locul intai sub punctul 1 de astdzicare pretindea si in zona culturalA mentinerea scolii si adreptului de a infiinta scoli. Este exactd afirmarea fAcutd dedl. Triteanu in sinod, CA la auzul acestei redactdri am zis,CA acum sunt aplicat sd o primesc, dacd se vor face Incaunele modificdri in celelalte pärti critice. Ne-am despdrtitcu declaratia d-lui Mihu, Dl. Ivan a mai intrebat cd poatecomunica propunerea d-lui Mihu mitropolitului ; i-s'a rds-puns cd da. A mai intrebat" dar comisarului ?" rdspunsula fost" in nici un caz" 1

Ce s'a intAmplat in ziva urmatoare pAnd dupd orele 10 a.m. nu stiu; retinut prin alte afaceri, am sosit de abia atunceain odaia referentului din clAdirea strada /V1dcelarilor 45 undese intrunise dimineata la orele 8 comisiunea. Ce s'a intdm-plat cu propunerea d-lui D. Mihu, asemenea nu stiu. CAndam sosit, nu se mai discuta ci se peria si frdmAnta din noutextul celei de a treia redactiuni a proiectului referentului incare se mai fäcuse si noui schimbdri, afarA de acele dinseara premergAtoare, toate de naturd, de a o transforma innegatiunea planului guvernului. Timpul inainta dl. comisarse vede cd era impacient si ingrijorat, cd ne-a fAcut o vizitd.Era acolo si pArintele protopop Dr. loan Lupas, sosit la in-vitarea telegrafica la sedinta extraordinard, cu care a inceputo discutiune foarte interesana asupra Sinodului si asupracompetentei. Comisarul a repetat cd, convocarea Sinoduluiinseamnd periculum in mora. Dacd este trebuinta de sinod sepoate convoca ulterior. Pentru linistirea sufletelor ingrijorate acomunicat, cd nici unitii nu sunt tratati mai altcum decdt or-todocsii. VAzand cd argumentul nu prinde, a scos din buzu-nar o hArtie si a cetit-o, zicAnd sd nu creadd cineva cdaceasta vrea sd fie amenintare. HArtia era un avertisment alMinistrului cdtre Capitlul din Blab in chestiunea comisaru-lui dela institutul pedagogic de acolo, de cuprinsul, cA, im-potrivirea de a-1 recunoaste va trebui ministru sd o consideredrept az Allamhatalom elleni ellenszegtilés". Discutând ches-tiunea competintei a fdcut dintAi aluziune, apoi a spus-o pefatd, cd in chestiunea aceasta nu trebuie sd fim atdt de scru-pulosi, doar nici mitropolitul Mangra nu a fost ales de bi-sericd ci impus de guvernul Tisza. A zis: Az alkotmányoséletnek is vannak furcsaságai.

Dupd plecarea comisarului s'a inceput din nou frAmân-tarea textului motiunei Triteanu. DI. BArseanu cerea mereu

www.dacoromanica.ro

129

schimbdri, dl, Vlaicu ceda mereu acestor cereri, dl. Ivan sta.-ruia pentru vot unanim si pentru o singura propunere, ca sase imparta rdspunderea. Asesorii se adunaserA pentru sedintaextraordinarà, stafetele cari chemau comisiunea la sedinta nuconteneau, dl. Vlaicu si altii subscrisera propunerea, restanumai dl. Barseanu: Andreiu daca nu subscrii si tu, nu mainvoiesc la nici o schimbare, m'am invoit la ele numai pentrutine". La cuvintele acestea m'am adresat d-lui BArseanu zi-cAndu-i sa subscrie. Am subscris amAndoi impreuna cu dl.Stan. Comisia a plecat cu o propunere unanimà la sedinta.

Fiindca brosura D-lui Triteanu face amintire de aceastaimprejurare i fiindca si D-1 Ivan a amintit-o in sedintasinodala dela 1 Mai a. c. observ la acest loc, cä dupd cemembrii comisiunei au pardsit cu propunerea unanima,subScrisa de toti membrii comisiunei, biroul referentului, d-1asesosor Ivan a retinut pe D-1. BArseanu si pe mine si ne-acomunicat, cä ducAndu-se dimineata la Mitropolit pentru a-iarata propunerea D-lui Mihu, Mitropolitul 1-a amenintatimpreuna cu BArseanu i cu Borcea vei fi i d-ta internatin Sopron, la ceeace i-am rAspuns 0 regretArn 0 nu ne-aspus-o mai inainte caci atuncea nu am fi subscris pro-punerea.

De altcum Marti in 13-28 Noembrie ne-a comunicatMitropolitul Mangra nouà, D-Iui Barseanu i mie, acelaslucru. Ne chemase la sine pentru petitia in chestia convocariiSinodului. Cu glas bland ni-a zis, cá ne expunem sa." fiminternati. D-1 Barseanu i-a raspuns, ca nu este vorba depersoane, iar eu i-am atras atentiunea, ca pe mine nu trebuesa ma interneze, putAnd guvernul sa ma cheme ori cAnd laserviciu militar färà arme, care se introdusese pentru ceineapti pentru serviciul cu arma.

In sedinta dela 9-22 Noembrie D-1 referent Triteanua prezentat proiectul de rezolutiune introducAndu-1 cu unexpozeu larg, in care a accentuat din nou, acum in fatatuturor asesorilor intruniti, insemnatatea istorica a momen-tului. Cu citate din biblie a aratat ca, capul plecat nu-1 taiesabia si a accentuat cã dsa nu s'a putut decide deck inmomentul din urmä.

D-1 BArseanu a ridicat chestiunea competintei, facAndpropunerea cunoscuta. Intelesul propunerii era trecerea obiec-tului in competinta altui for, deci luarea lui dela ordinea zilei.Situatiunea ttu admitea aceasta solutiune i propunatorul alimas singur. Poate daca D-1. BArseanu s'ar fi acomodatparerii d-lor asesori Dr. loan Lupas si loan Lepadatupropunerea d-sale ar fi avut sensul propunerii din aceeasisedinta a D-lui Lupas, anume ca rezolutiunea sa se prezinteimediat Sinodului ca organ reprezentantiv al arhiedecezei, eaar fi intrunit la inceputul sedintei majoritatea voturilor.

9

cd,

si

www.dacoromanica.ro

130

Asa insd a cdzut i Mitropolitul s'a grdbit sä constate cdrezolutiunea propusd de comisiune s'a primit cu vot unanimca bud pentru discutiunea speciald. Discutiunea specialdapoi a dat prilegiul ca subpunctele 1-10 sä se Incarce §imodifice asa incat uneori fac impresia unui mic programscolar national, si care nu au putut avea alt efect deck sd-Ifacd pe D-1. Apponyi ca dupA cetirea rezolutiunei sA rosteascAcuvantul putin mdgulitor de paraszt furfang."

Mitropolitul s'a identificat cu rezolutiunea si a fkutdeclaratiunea câ ia rAspunderea in MO lui Dumnezeu si aoamenilor cO nu cuprinde renuntare la drepturile bisericesti.

De abia acum a ajuns sA se desbatA propunerea d-luiLupas pentru convocarea imediatA a Sinodului ca aceastàsingurA reprezentanta legalA sA se pronunte asupra aranja-mentului impus de guvern in cauza scoalelor poporale dinplAnuita granitO culturald". In invdimAseala de atuncea, pro-punerea aceasta a intrunit numai votul meu, care sedeamlangä dl. Lupas, i astfel Mitropolitul a enuntat ca s'a primitcontra-propunerea d-lui asesor Voileanu ca propunerea sd sedea in calea sa referentului ordinar spre studiare i rezolvare, pelangA care d-nii asesori referenti s'au intrepus invocand mo-mentul cA nu este pregAtit materialul pentru sinod.

Rezolutiunea Dl. Lupas intrebuinteaza. in propunereasa cuvintele aranjamentul impus de guvernul"Nrul 19544/1917 §i de fapt asesorii in cea mai mare parte au

trebuit sA rdmanA cu impresia cd rezolutiunea insemneazA uninteles in chestiunea scolilor. Antiteza pe care s'a clAditexpozeul dlui referent intre opozitie" ori rezistentà pasivA"

salvarea acelora- ce se pot salva" precum i citatul dinbiblie, mai departe mania publicului care incepuse sà clocoteimpotriva Consistorului Inca in cursul acelor patru zile critice,au trebuit sA le producA aceastO impresie. De fapt s'a intamplatcA un domn asesor a rAmas desamAgit, dud mai tarziu aaflat ca nu s'a ajuns la nici un acord. De altcum trebue sAconstat in interesul adevdrului, cd dnii asesori care nu aufOcut parte din comisiune si in deosebi asesorii care au sositabia pentru sedinta dela 9/22 Noembrie 1917, nu au pututnici cum sA cunoascA chestiunea aceasta atat de complicatàsi nu au putut fad o icoand clara asupra materialuluicuprins in rezolutiune.

De fapt insA rezolutiunea insemna tocmai contrarul delapact si inteles i nici cum nu putea sd aibe darul sä salvezemkar o singurd scoald. Ea era aceea ce numise dl Vlaicua se opri in jumdtate cale. Consistorul rAmase intre cloudscaune.

Rog ca Onorata Comisiune sd-si ia osteneala a cetiactul comisarului si partea a doua a rezolutiunei dela alineatulal doilea din punctul 4",.pana la sfar§itul subpunctului 10,

si

sA-si

www.dacoromanica.ro

131

Deosebirea este bAtAtoare la ochi, §i dacA Consistorului Int?adevdr i-ar fi succes sA oblige" guvernul §i prin el statulsA ImplineascA sub punctele 1, 4, 8, 9 §i 10, obligamente pecari nu dl. Apponyi, dar nici un guvern maghiar nu le-ar fiputut lua asuprAli §i nu le-ar fi putut fmplini, poate §i-arfi cA§tigat un titlu de laudd in loc de ocard. DI. raportor alcomisiunei sinodale a fdcut tocmai la punctul 10 cea mai asprAcriticA. Din punctul de vedere, din care a plecat, cu toatAdreptatea. Dar sA nu se uite, cd tocmai elasticitatea acestuipunct a ingAduit sA se incarce de a§a Inc At fAcea intregminimul a§teptat cu toatd hotArIrea" imposibil. Am avutmomente cAnd m'am cAit cA m'am Impotrivit dorintei mitro-politului Mangra, exprimatA in §edinta dela 9/22 Noembriein cursul a§a zisei desbateri speciale, sA se cuprindA in acestpunct §i noile episcopii. Atuncea InsA ni s'a pdrut ea' amintireaacestora ar fi curatA batjocurd.

far dupAce ati fAcut aceastA comparatiune, VA rog sAconsiderati urmMoarele momente juridice, pe cari le-am amintitin motivarea propunerei mele pentru convocarea sinodului,apoi in materialul lucrat pentru sinodul din 1918 §i predatla acest sinod d-lui protopop Jovian Mure§ian ca membru Incomisiunea exmisA pentru chestiunea zonei culturale §i Infine in proiectul de remonstrare, redactat ca material pentruorientarea referentului asupra chestiunilor de drept in vederearemonstrArii protest Nrul 8126 dela 10/23 August 1918 pecare le alAtur in col* sub B) §i C).

Int Ala consideratiune este:Acord, inteles, pact, existA atuncea, cAnd partile care

trateazA, fac declaratiuni congruente. Oferta §i declaratiuneade acceptare trebue sA se acopere. In §edinta dela 10/23August 1918 am intrebuintat pentru luminarea mitropolitului§i a Veneratului Consistor urmAtoarea pildA: dacA ma ducsA cumpAr o vacd §i rnA invoiesc cu vAnzAtorul atAt asupravitei, cAt §i asupra pretului am ajuns cu el la intelegere, suntcu el de acord, am contract cu el, deci am fAcut pact. NuexistA acest pact, acord sau inteles, in momentul cAnd ori nune ajungem cu pretul, ori In loc de vacA Imi oferA un vitel.

Ceeace a§tept ca minim cu toatA hotArirea" este unintreg organic care trebue sA mi se dea integral, altcum s'aspart tArgul, s'a spart cu atAt mai vArtos, fiindcA existA odemnitate §i a tArgovetului care nu-i ingAdue sA treacA subtlimita, pe care a fixat-o Insu§i ca minimum. Altcum f§ipierde creditul. Formula aceasta eschide licitatiunea minuendA.De aceea dupA ce s'au strecurat aceste cloud* cuvinte celputin" in textul proiectului de rezolutiune §i in insa§i rezo-lutiunea, le-am pAzit ca lumina ochilor §i arAtAndu-mi mitro-politul Mangra DuminecA in 12/25 Noembrie 1917, dud i-ampredat petitia mea §i a d-lui BArseanu pentru convocarea

9*www.dacoromanica.ro

132

Sinodului, textul maghiar al rezolutiunei care urma sa setrimitd guvernului, am stadia cu aceste cuvinte, ramase dintraducere, sA se introducA ulterior in text, ceeace mitropolitula fAcut-o cu maim proprie.

A doua consideratiune este:Sistemul corporativ a constitutiunei bisericei noastre

insemneazá cA pentru bisericA este indiferent ce vrea si cezice singuraticul, od cat de inalt i-ar fi rangul bisericesc.Biserica este legatA prin vointa corporatiunei turnatA in formAde hotArire. Intentiunile si declaratiunile singuraticelor persoanele privesc pe aceste si au cel mult caracterul unei interpretari.Dar interpretarea autenticA apartine tot numal corporatiunei.

Fixand rezolutiunea Consistorului un minim neacceptabilpentru guvern, si fAcandusi Consistorul prin fixarea minimu-lui cu neputintA de a ceda subt acest minim, Consistorul aalunecat pe un teren gresit", precum se exprimA ConsistorulMitropolitan in hotArirea sa ni. 18 M. din 1918, cAci in locsA protesteze, in loc sä se impotriveescA guvernului si sdM.O.' o rezistentà activA, a intrat In tratative cu guvernul, fa"-cand totodatA o greseald mare materialà in chestiunea ajuto-rului de stat pe seama scolilor primare, asupra cAreia voimai reveni. Dar a evitat o gresalà dupd pärerea si con-vingerea mea, neasemAnat mai mare, care precum amarAtat ameninta biserica; a evitat si a zAdArnicit incheereaunui acord, unui pact prin care o inaltd corporatiune biseri-ceasca renuntä la scoala sa confesionalA si la dreptul de ao sustinea.

Rezolutiunea se näscuse prin frAmantarea si petecireaunui text care avea intelesul opus. Nimenea nu a avut timpsA toarne rezolutiunea in forma potrivitä. Ace le momente is-torice nu Ingdduiau sA cauti frumuseti stilare. A rAmas or-dinea subpunctelor din actul comisarului, asa hick de pilddsubpunctul 8 sta cat se poate de departe de subpunctul 1,dupd care in mod logic trebuia sA urmeze imediat, iar tex-tul singuraticelor subpuncte nu s'au putut peria, ci de pilddintelesul subpunctului 8 s'a schimbat prin intercalarea cu-vintelor pe langA scoalele cad in prezent nu beneficiazA deajutor de stat".

Astfel textul se prezenta confus si in orice cas erapotrivit sä producA confuziune in publicul mare, si la totiaceia, care nu cunosteau antecedentele, nu cunosteau actulcomisarului, nu au rägaz sA ceteascA rumegand fiecare cu-\rant si fiecare fraza.

Rezolutiunea reclama o comentare care sA facA ordinein ideile pe care rezolutiunea le cuprindea pe cum a datDumnezeu si comentareawse pArea necesarà si din 'acel mo-tiv, ca sa nu se iveascA din nou tendintele pe care awit sA le deläture,

www.dacoromanica.ro

133

Privitor la necesitatea din urma, care era mult maiactuald cleat cea dintaie, invoc Cazeta Transilvaniei" dinBrasov, in acea vreme ziarul d-lui Arseniu Vlaicu: aceasta apublicat rezolutiunea cu titlul sugestiv Acordul cu guvernul,roadele politicei mitropolitului Vasile Mangra".

Invoc mai departe atitudinea d-lui Arsenie Vlaicu insedinta dela 7/20 Decembrie 1917, and a apostrofat pe ase-sorii care militau pentru convocarea sinodului, cä vreau safaca' intrand pe fereasträ, ceeace nu au putut face intrandpe usa. Invoc mai departe propunerea sa din sedinta plenarade 7 Februariei 26 lanuarie 1918, expeditia 775/1918 plen.precum i comunicatul oficios Un acord care nu exista"din No. 65 eela 19 lunie/2 lulie 1918, in care cetim, tiparitcu litere cursive, un acord presupune o intelegere debuneivoe §i ajunge a fi perfect, chid conditiunile stipulatese respecteazd din ambele Orli, in mod loial" etc. si in fineintervievul mitropolitului Vasile Mangra, publicat in Nruldela 17 August 1918 al ziarului Az Est" in care cetim:

,Odati cu decisiunea guvernului referitoare la etatizareascoalelor din regiunea de frontier& s'a infiintat in Sibiiuo expozitura a Ministerului pentru realizarea tehnicd a pla-nului. Concomitent cu aceasta s'a numit i un comisar gu-vernial pe langd sau in fruntea acestei expozituri. Aceastäexpoziturd a luat in seamna coliIe confesionale din teritoruldin chestiune si a luat in primul rand masuri pentru luareain primire a cladirilor i amenajamentului intern al scoalelor,In baza unor tratative prealabile intre expozitura ministeriald§i Consistorul arhidiecezan, in privinta preddrii clädirilor s'a

facut o tranzactiune care nu s'a executat. Anume Consis-torul mitropolitan, care este autoritatea superioard a Consis-torului arhidiecezan, in sedinta din 3 Februarie a declaratnula tranzactiunea incheiata de Consistorul arhidiecezan, enun-tand ca, acesta nu a avut competinta de a se ocupa deaceasta chestiune, si cä singura autoritate competenta pentrua incheea astfel de tranzactiuni este Sinodul eparhial".

Dupà ce impreuna cu dl. Barseanu aveam Inca dinziva de 27 Noembrie n. 1917 promisiunea mitropolitului cacererea noastra pentru convocarea sinodului va fi supusäproximei sedinte plenare a Consistorului, am pregatit moti-tivarea acestei propuneri si am prezentat-o in scris in se-dinta dela 4/17 Decembrie 1917.

Partea principala a acestor motive este o parafrazarecomentare a rezolutiunei dela 9122 Noembrie menitä sà aducaordine in haos i profitand de viforul de revoltà pe careConsistorul II starnise in public, sa fixeze atitudinea Consisto-rului in directiunea pe care o reprezentasem in comisiune.

Efectul intentionat se resimte in raportul No. 2568 dela22 Martie 1918, pe care Consistorul 11 adreseaza Sinodului

si

si

si

www.dacoromanica.ro

184

in chestiunea scolara, and resumeaza cuprinsul rezolujiunelimpricinate aproape cu cuvintele din motivarea mea.

Räspunderea Asupra desfasufarii de mai tarziu aacestei chestiuni este inutil sa mai starui.Consistorului. Inca in sedinja sinodala dela 1 Maiu 1918

s'a constatat Ca rdspunderea pentru expedijia 775/1918 nueste a Consistorului, deoarece aceasta nu coresptmde hotarireiConsistorului plenar.

Asemenea nu poate fi Consistorul intreg facut rdspun-zator pentru intrelasari ori intarzieri in acjiunea de apdrarecare trebuia desvoltata in legaturA cu statificareafiindca corporajiunea pote delibera i hotari dar nu poatedesvolta adevarata activitate care totdeauna este individula.

Pentru caracterizarea situajiunei de atuncea, voiescnumai sa mai amintesc, ca desi ziva de 4-17 Decembrie1917 era ziva reglementara pentru jinerea sedinjei plenareordinare i desi era termenul cel mai inaintat in care s'armai fi putut din motive tehnice decide convocarea sinoduluiin sesiune ordinara, MIA a mai ajunge in discujiuni pe temacalendaristica, jinerea acestei sedinje era aproape sA se IA-darniceasca, fiindcA tocmai atunci un asesor ordinar, refe-rentul chestiunei convocarii sinodului a trebuit sa piece laBrasov ca comisar al scolilor medii, iar altul a trebuit sacalatoreasca nu stiu in ce parohie de pe jara Oltului, pentruo sedinja de comitet ori sinod parohial. Un singur bärbat s'aaflat, care sa ne dea tot sprijinul ca sedinja sa se Vila, D-1.loan I. Lepadatu, care a pus chestiunea pe tapet in sedinjaepitropeasca dela 2-15 Decemvrie 1918.

$i iaras este caracteristic, ca pe cand mitropolitul insedinja dela 4-17 Decemvrie a fost cat se poate de afabil,obiectiv, cumpatat i cuminte in atitudine i argumentare,pana la sfarsitul sedinjei cand a declarat cA nu executA con-cluzul privitor la convocarea sinodului, acelasi mitropolit insedinja plenard extraordinarA dela 7-20 Decemvrie a fostcat se poate de impetuos i agresiv, nu-si mai amintea cespusese cu trei zile mai inainte, seconda in toate pe D-1.Arsenie Vlaicu care ne-a apostrofat cu cuvintele intfaripatecd vrem sa intram pe fereastrA, dupa ce nu am putut intrape usa si a aflat deosebit de justa observarea altui asesorcare a riscat afirmajiunea, ca nefiind D-1 Dr. loan Lupasde MO, este dovadA ca nu-si susjine propunerea.

Dar se reviu la chestiunea responsabilitajii.Constatat fiind cä rezolujiunea consistoriala dela 9-22

Noembrie 1917 nu a fost acord, injeles, pact cu guvernul ciun pas de tratative, fixat imediat ca un minim de pretensiuniasteptate cu toata hotdrirea," minim pe care Ministerul 1-aref uzat intr'un mod destul de insolant, este f apt, ca tratativeleau esuat la primul moment si orice injelegere s'a zadArnicit.

acolilor,

www.dacoromanica.ro

i 35

Astfel nu poate fi vorba cá aceasta rezolutiune ar fisalvat o singurd §coalä, §i un singur invatator : nu a salvatnici macar atata cat s'ar fi putut salva prin pact. Un singurlucru s'a salvat ; existenta morala a Consistorul arhiedecezan.

Daca totu§i urgiei guvernului nu i-au cazut prada§colile ci numai invatatorii, aceasta trebuie atribuita altorimprejurari, independente de rezolutiune, iar rezolutiuneanenorocita" a putut avea numai indirect o influinta bine-facatoare creand o situatiune tulbure care eventual a avut unefect retardiv asupra actiunei guvernului.

Pentru creearea acestei zapaceli, cauzata prin o rezolutiunelipsitä de demnitate, Consistorul este raspunzator i efectul bine-fäcator, compenseaza aceasta raspundere precum dupa cumconform un unui principiu de drept, paguba facuta prin o actiune,nu se poate compensa cu folosul adus prin alta actiune.

Al doilea : Consistorul este raspunzator, fiind-ca a depa§itsfera sa de competintä. Chestiunea a fost adeseaori desba-tufa i in Consistor indeosebi in §edinfa dela 7-20 Decemvrie1917 §i merita sa fie in cateva cuvinte luminatd.

Organul reprezentativ este Sinodul iar pentru MitropolieCongresul. Consistoarele sunt numai organe permanenteadministrative *i justitiare." Sigur, Ca in afará aceste repre-zinta partile constitutive ale bisericei prin pre§edintii lor.Sigur cä Consistoarele sunt chemate §i au datorinta sa pre-gateasca pentru corpurile reprezentative toate chestiunile cariating biserica. Dar nu sunt in drept sa ia deciziuni careimplica pierderea ori restrangerea oricarui drept al bisericei,ori inseamnä un act de legiferare. Consistoarele aplica legile§i aparä drepturile. Alta cadere nu au.

Nu este nevoie sä accentuez ca actiunea Guvernulni ainsemnat restrangerea, ba chiar cassarea unui drept al bi-sericii. Consistorul a alunecat pe un teren gre§it", and adat rezolutiunea sa. Este adevarat cã unii membrii ai Con-sistorului au facut alunecarea aceasta cu un anumit scoptactic. Dar scopul acesta al lor, chiar ajuns, nu-i scapa deraspunderea politica pentru savar§irea actului, lipsind din re-zolutiune un pasagiu clar i neindoelnic care fixeaza limitade compete*.

Al treiea: Consistorul este raspunzator pentru gre§e-lile materiale ale rezolutiunei. Le-am scos la ivealä in mo-tivarea propunerei mele pentru convocarea sinodului. Altaeste atinsä in materialul lucrat pe seama sinodului din 1918§i in materialul pentru remonstratiunea Nr. 8126/1918 col.

cele remarcate in motivare sunt : gre§eli mari ; gre§eala culimba de propunere in §colile statului este deadreptul o erezie

Privitor la impozitul §colar de 5°/o mi-am cuprinspärerea mea juridica in o cerere de revizuire, indreptata ju-decatoriei supreme administrative impotriva mai multor hotariri

politica.

si

www.dacoromanica.ro

136

ale adunArii municipiale din comitatul Sibiiului ; copia sces-tei cereri am prezentat-o Consistorului ca material.

Mai gravA insd mi-se pare a treia gresealA, fiindcAaceasta nu mai este o greseald politicA si nu este consfin-tirea tacità a unei asemenea interpretäri a legii apponyianescolare care in ultima analizA il indreptAteste pe ministru cain baza §-ului 12 al acestei legi sA casseze, dacA-i convine,cu o singurA trAsAturd de panA, ajutorul pentru toate scaleprimare din mitropolile. Ca sä fiu bine inteles, nu afirm cArezolujiunea Consistorului admite per absolutum interpretareaaceasta periculoasà. Introducerea si sfarsitul rezolujiunei con-trazic acestei interpretAri dar mijlocul ei, partea a doua poatefi oricand invocala ca o recunoastere tacticA a acestei inter-pretäri ilegale a legii de cAtre fAuritorul ei, si putea intre-buinjat ca un precedent primejdios.

In amánuntelele acestei chestiuni invoc anexele de subB) §i C) precum si textul legii.

Pentru aceste scAderi alc rezolujiunei este Consistorulintreg rAspunzAtor in inteles politic, si aceastä rAspunderetrebuia sä o fixeze sinodul.

RAspunderea moralA RAspunderea politicA este independentAde raspunderea morald si materiala a fie-si materialA. cAruia, care nu poate fi deck individualA,

amAsurat datorintelor si rolului diferit pe care fiecare I-a ju-cat si care nu se poate constata decat in temeiuil unei an-chete amanuntite si minujioase. Este chestiunea vinovAtei,asupra cAreia ye avea sa se rosteascA fond judiciar.

In cele premerse am incercat sA dau o icoanA limpedea imprejurArilor din timpul cel mai critic al cestiunei asazisei zone culturale" incat le cunosc din experientà proprie.Forurile bisericesti vor avea sä-si facA si rosteascA judecataasupra rolului pe care I-am jucat.

Sibiiu la 20 Maiu 1919.cu totrespectul :

(ss) Dr. Lucian Borcea.

AfarA de aceastA Zona culturalà" ni seZona etnicA.mai saipa o groapA. Zona etnica. Se disparA

depe granitele Ardealului populatia romanA si sa fie inlocuitA cupopulaVa maghiard ca zid viu de apArare in viitor contra Romaniei,mai puternic de cat Carpatii se zicea. In realitate zona aceasta nuavea caracter defenitiv ci ofensiv. Planul acestei zone etnice erafAcut asa feliu, cA populatia romanA din Ardeal in o adancimechibzuita de interesele strategice si economice unguresti sa fieimprastiata in interiorul Ungariei si inlocuita cu populatie maghiard.Energiile solului ardelenesc industrializate si valorate pe piata

www.dacoromanica.ro

137

orientului. Era un plan mare cuceritor, scApArat din amnarulInvingAtorului. Preludiul acestui plan de risipire a neamului roma-nesc depe vetrele lui strAmo§e§ti din Ardeal §1 subjugarea economicAa Romaniei piticitA, era noua lege care oprea libera transactiune aimobilelor. Orice contract de cumpArare §1 vanzare de imobil tre-buia supus statului, care avea dreptul sA-§i rezerve sie-§i imobilul,ca prim-cumpArAtor proteguit de lege. Menirea acestei legi era sAtaie posibilitatea de a mai ajunge pAmant in posesiunea-taranuluiroman, iar de altA parte formarea rezervelor de stat necesare la ope-ratia evacuArii Ardealului de Romani. Acel esod din Ardeal a§teptape ardelenii scApati din focul tramblan dela Isonso, potopul dela Piave§i secera mitralierelor de pe frontul rusesc, precum a vAduvelor §iorfanilor rAma§i dupd cei ce acolo §i-au aflat nAprasnica moarte.

Nu din urd i sentiment de rdsbunare reinoiesc politica deestirpare a Ungurilor, cdci ei au fost jertfa unei mari gregli a con-ceptiei de stat, ci ca invdtdturd pentru noi sã nu aidem in grgelileloi. Un popor mic sä nu se avante la imperialisme, can ii aducrdsboaie i nenorociri. Nu prin rdpiri ci prin maned productivd sapoate sustinea un popor intre hotarele lui firetL Justitia regnorumfundamentum" fireqte nu cea Habsburgicd.

Mai avem sä stdm la gandul, cá ce ar fi de noi astdzi daceln'am fi in Romania-mare? Nu fugiti de aceste ganduri cJci eletrezesc din betia lor pe cei ce cârtesc impotriva ci. Gandirile acelesunt izvorul de indemn a ne consacra intreaga viatel Romaniei, casd nu mai ajungem in robie. Gandul acela trebue sei fie cuprins

in:rugdciunile de toate zilele ale copiilor no#ri, ca in pietateacdtrei patria mama sd creased apdrätori de tard.

Catd vreme ne-a fost dusd floarea neamului sd-0 sape mor-mântul pe campul de luptd, am sUferit cei de acasd toate umilintele.Poate am fost prea slabi de inger, nu giu cum ar fi fost altii inlocul nostru. Hristo0 n'am fost, dar am rdbdat i suferit cat poaterada i suferi un roman. i noi am avut Golgota noastrd. Ne-aminvins pe noi in0ne ca cä mantuim ce puteam. aceasta e uneroism. La tot cazul e o morald i in aceastd obidd. N'am fost eroiin sensul bellic al cuvantului, dar nici trdeldtori n'am fost. Tot ceam fdcut, 0 bine i rdu, am fdeut in neidejdea invierii.

Dar &and a bdtut i ceasul nostru chip)* cdderea Monarhiei,am intrat noi in actiune i ne-am htat partea noastrd de luptdpentru desrobire. In cele urmdtoare dau curs de desvdlire a zilelortrdite in ultima fazd a eliberdrii noastre, in revolutie.

i

$i

ft

www.dacoromanica.ro

PARTEA II.

Revolutia.

www.dacoromanica.ro

Proclamarea independenfel nafionale.

eram om nou in Oradea-Mare, dar nu strein. InArad am stat ca profesor si director 38 ani la

scoala normald i teologicA. Preotimea i invdtAto-rimea din Biharia era crescutä in aceastd scoald, in

consecintà toti preotii i invdtAtorii imi erau elevi, legati de minesufleteste incd din scoalA. Ca Unchiasul" Tribunei eram cetit desus rand jos in colibele fArdnesti: o cunostinfd pretioasd ce mAtinea in legAturd sufleteascd cu toatA suflarea din Biharia fArddeosebire de confesiune. Episcopul Radu, care incetase sub du-rata rAsboiului mesele sale renumite, m'a primit cu o masd datAin onoarea mea la care a invitat pe toti intelectuatii ortodocsiuniti. Era masa infratirei tuturora in fata necunoscutului ce nesta inainte.

Cu atAt mai grea imi era situatia fatA de Unguri, venind insuccesiunea lui Mangra. Acesta Ind intreba inainte de a veni laOradea: Cum crezi cd te vei putea sustine in Oradea dacd nu tedai cu Ungurii"? Asa cd nu voiu face politicA". Dar vor faceei imi replicA Mangra, o sd vezi ce te asteaptd acolo". In curandmi s'a dat sd si vAci,

3

si

www.dacoromanica.ro

142

Publicasem concurs pentru protopopiatul din Beius. Eraudoi candidati, amandoi elevii mei. N'asi fi avut motiv sd protejezpe unul fatä de altul. par spre nenorocirea unuia, fostul candidata lui Mangra, cu toate cA avea electorii nationalisti, cAci viataconstitutionalä 'Inca îi are curiozitatile sale, au cázut in razaingerintei organelor administrative politice. Streinii cari tabArauasupra bisericii fAceau cap de impediment politic pentrucA, candida-tul potrivnic Petru E. Papp, a avut odatà un proces de tradare depatrie in spinare, desi a iesit achitat din el. Fireste eu nu puteamsta cu manile in san, ca sà-mi aleaga protopop primpretorulWertheimstein, judeatorul de ocol Zih si advocatul Politzer fie eiin aliantä chiar cu anumite cercuri nationale din Beius. A reusitträdätorul de patrie" Peti u E. Papp. Atunci acei streini au mo-bilizat judetul pe capul meu. Prefectul Malatinski cerea confirma-rea candidatului Minas in minoritate, amenintand cA in caz con-trar isi va trage consecintele. Am confirmat pe alesul bisericiiPetru E. Papp, iar prefectul si-a tras consecintele asafel, ca a in-tervenit la guvern sä nu ni se mai punA in curgere ajutorul dede stat de 40.000 lei din care se acopereA bugetul Consistoruluidin Oradea. De nu intreveneau evenimentele din vara anului 1918rAmaneam cu tot Consistorul pe uscat, adecä eu trebuia sä plec,ori sä se desfiinteze Consistorul din Oradea. Cu autonomia bise-ricii s'a ispravit, dad nici crasnici nu ne mai puteam alege liberde acum inainte. Solgäbirdul si notarul comunal isi asumau dic-taturd asupra parohiilor noastre. Statutul organic era sa rämandnumai pe Waffle. Mangra isi cunostea bine oamenii.

Primävara anului 1918 ne-a adus in Ardeal pacostea zoneiculturale si a comisarilor sinodali; Romaniei i-a adus in aceea§vreme robia päcii dela Bucuresti. Eram striviti deodata pe toalalinia.

In vremea neutralitätii romane ne agitam de ce nu inträRomania in actiune. Dacä infra tot acea soarte o avea, dar poatepe vecie, cdci räsboiul putea lua altà intorsätura. Acum ne agitamde ce a incheiat pacea robiei. Mai bine o moarte eroica in triun-ghiul mortii decat moarte miseleascA. Eroul invie si din morti. Ei,dar daca ne sacrificam si ultimul soldat cu ce intram de nou inrasboiul de eliberare a Ardealului ? Cu ce fortam trecerea Carpa-tilor, a MurAsului si Tisei, stavilite la un moment dat chiar demare Intelegere ? Provedinta divin4 a Iost cu noi. Fie numele

www.dacoromanica.ro

143

Domnului binecuvantat, cd el a indreptat cdrArile e§irei noastredin labirintul primejdilor de moarte.

Eram sigur cd dupd pacea de Brest-Zile de nadejde. Litowsk §i Bucure§ti au se urmeze luptele

decisive pe frontul Italian §i Francez i ne puneam toatA nAdejdeain biruinta Antantei. In scurtA vreme s'a verificat aceastA nAdejde.

Germania e infrAntd pe frontul de Vest. Monarhia pe frontulde sud, Turcia §i Bulgaria pe frontul oriental. Se incep actiuniledisperate de salvare a Monarhiei Austro-Ungare §i a Germaniei,zorile pAcii Wilsoniene §i clocotele revolutiilor interne. La noiprocesul de inviere, la du§manii no§trii procesul de disolutie.

Furia rAsboiului, din primdvara anului 1918 §i rdsturndrileinterne din Germania §i monarhia Austro-UngarA erau intetite deprograma de pace lansatd de Wilson in lanuarie. Dar nimic numai poate impiedeca lichidarea monarhiei.

Dupd ce Germania a primit cele 14 puncte Wilsoniene cabazd la tratativele de pace §i monarhia Austro-UngarA dupd ea,rand pe rand se formeazA unitatile autonome : Cehoslovacia, aslavilor de sud, Croatia, Dalmatia, Bosnia-Hertegovina, apoi Basa-rabia §i Bucovina. Am rAmas numai noi, Ardealul sd ne smulgemdin bratale de fier ce ne strangeau §i nu-i era zdu nimAnui in pieptinima rece." Oameni a cdror casA a devenit ungureascd, din carea fost gonad limba §i legea romaneascd, Saulii, prigonitorii de eri,se schimbau la fatA.

Aveam un vecin functionar de frunte la ora§ cu numeleCseresznyés, ungur ca toti Uugurii, §ovini§ti. MA prinde cu vorba :Dacd se va atinge chestia teritorialk zice Cseresznyés, pardude sAnge va curge aici, se va ucide om pe om. De ce, Ii spusei,treaba noastrA e sA sustinem ordinea, .conferinta de pace vahotdri soartea noastrA. Aceasta 1-a Infuriat. 0 istorie milenard nupoate fi §tear§A cu buretele de un nimenea de Wilson. Pentruteritor murim toti panA la unul. In ziva urmAtoare ridicaserAbastoanele unul la altul, cu insufletitul nostru advocat roman Dr.loan Buna, dar Cseresznyés era schiop §i Buna trecut de 70 ani, preaneapti de bdtaie i conflictul s'a terminat cu abundente injurAturi.

Intalnesc pe celalalt vecin, pe directorul po§telor Siket Traian,stegarul tuturor manifestatiilor patriotice. Acesta a fost crescutin internatul unit sub numele adevArat de TrAian Surdu. BunAziva, Suntem dard in revolutie " ii zic pe ungurqte : ,Amonoare ilustrisme", fu rAspunsul pe romane§te. Eu o dau mai de-

9

www.dacoromanica.ro

144

parte pe ungureste, el nu släbeste din romaneascd si se despartede mine cu romaneasca vorba : Dumnezeu sà ne ajute".

Consilieri din magistraturà si de toate resoartele, liberii pro-fesionisti invata in ruptul capului romaneste cu instructori bineplAtiti. Gramaticile se epuizeazA in librdrii, Se tin chiar cursuride limba romaneasca, cA de acum inainte tot functionarul trebuesA stie limba poporului, dupd noua evangelie Wilsoniand. Toatele faceau numai la chestia teritorialA stAteau incremeniti in gandulimposibilitatii sä se realizeze.

Pregatirea aceasta pentru regimul nou de viatA nationala astrabatut OM jos. Un impiegat dela caile ferate care avea ro-mancd de sotie era foc i pard sä nu se vorbeascd in casa luiromaneste. Acum foc i parä sA-1 invete sotia romaneste, ca sänu-si piardA slujba, cä vine stapanirea romaneascd.

Ce nu ne-ar fi dat atunci daca ceream r atara de teritor:PentrucA vorba aceea : merg, cuscri rAmane mireasa. Comitateleacelea oferite, tot judete unguresti ramaneau ele in editie simai ferecatA deck cele vechi.

Izolafi aici in cetatea lui Tisza asteptam zi de zi o miscaresi la noi, Inse pared a inghitit pdmantul Comitetul National, niciun semn de viata. Ne-am inteles cu Aurel Lazar sA scrie prese-dintelui Todor Mihali cA perdem trenul dacA nu intrAm si noi inactiune. Aurel Lazar propune sä fie chiar in Oradea convocat Co-mitetul national. Mihali convoacd comitetul executiv al partiduluinational la Oradea pe 12 Octombrie. Memorabila sedinta sätine in casa lui Aurel Lazar in prezenta prezidentului TeodorMihali, Nicolae Ivan atunci asesor consistorial in Sibiiu, AlexandruVaida, Aurel Vlad, Sever Dan, Vasile Goldis, loan Suciu, StefanC. Pop, loan Ciordas si Aurel Lazar. Au fost invitati i episcopiiOrtodosi i uniti impreunA cu vicarul metropoliei din Blaj, cano-nicul Vasile Suciu, fiind atunci sedisacantA in Blaj. Episcopii auanticipat aderarea la hotaririle ce se vor aduce, dar n'au venit inpersoanA afara de canonicul Suciu, actualul mitropolit carele afäcut act de prezentA dar n'a rAmas la sedintA.

s'a adus urmAtoarea hotArire epo-o hotArire epocalii. calA prin care se proclamd independenta na-tiunei Romane.

Comitetul executiv al partidului national roman din ArdealUngaria, ca organ politic al natiunii române din Ardeal11 di

www.dacoromanica.ro

145

Ungaria, constata ca urmarile räsboiului indreptatesc pretentiunilede veacuri ale natiunii romane la deplina libertate nationald.

Pe temeiul dreptului firesc ca fiecare natiune poate hotariliber de soartea ei, un drept care este acum recunoscut si decatre natiunea ungara prin propunerea de armistitiu a monarhiei,natiunea romanä din Ungaria i Ardeal doreste acum sä se folo-seasca. de acest drept ca, liberal de orice inraurire streina, sahotareasca singura asezarea ei printre natiunile libere, precum

stabilirea legaturilor de coordonare a ei cu celelalte natiunilibere".

Organul national al natiunii romane din Ungaria i Ardealnu recunoa$e indreptatirea acestui parlament si acestui guvern, säse considere ca reprezentante ale natiunii romane, ca sa poatareprezenta la congresul general de pace interesele natiunii romanedin Ungaria i Ardeal, caci apararea intereselor ei, natiunea romanao poate incredinta numai unor factori designati de propria loradunare generala".

Afara de organele delegate de adunarea nationala sau alesedin mijlocul ei, asa dar afara de comitetul executiv al partiduluinational roman, nimenea nu poate fi indreptatit sa tratezehotdreasca in treburi care se raportä la situatia politica a natiuneiromane. Toate deciziunile i invoielile cari s'ar lua i s'ar facefara aprobarea acestor organe, le declaram nule i fàrà valoare,care nu leaga intru nimic natiunea romand. Natiunea romand caretraieste in monarhia austro-ungard, asteaptä i cere, dupà multesuferinte de veacuri, afirmarea i valorizarea drepturilor nesträmu-tate si inalienabile, la deplina viata nationald".

Acesta era rdspunsul dat la manifestul imparatului-rege Carolal IV-lea prin care proclamd federalizarea Austro-Ungariei pe baiecantonale, i declararea desfacerei de Ungaria. Prin aceasta hota-rire categorica s'a taiat firul tentativelor de portofolii in guverneledela Budapesta, cu cari erau ispititi cei dela conducere.

Pentru conducerea afacerilor pand la adunarea nationalä s'aales un directoriu de sase cu sediul permanent in Arad anume ;Teodor Mihali, Alexandra Vaida, Aurel Vlad, Vasilie Goldi, S. C.Pop i Aurel Lazar. Cu cetirea declaratiei in parlamentul ungarconvocat pe 16 Octomvrie a fost incredintat Alexandra Vaida. Di-rectoriul are sa fie in 15 Octomvrie in Budapest; pentru a asistala cetirea declaratiei,

10

i sd

si

www.dacoromanica.ro

146

Inca in aceeasi zi a venit la mine cu hotArirea Teodor Mi-hali, Alexandru Vaida i Aurel Viaci. Mi-au cetit-o si mi-au cerutintrarea in luptà. Alea iacta, am rAspuns. Dumnezeu sA fie cu noi.Eu voiu fi la datoria mea. Totasa s'a fäcut comunicarea cu epis-copul Radu.

Ungurii stiau de hotArirea ce s'a luat dar se mângaiau ctlibera determinare Inca nu inseamnA desfacere teritorialA. In defini-nitiv vor fi decapitati agitatorii i un plebiscit sub baioneta jan-darmului va determina situatia noud. Särmanii nu stiau a demo-cratia" poartà sub caftan, tAciunele bolsevismului, adus de tova-rAsii" din Rusia. Au visat de un imperialism maghiar si nu maierau stApani pa Ora lor. 0 tragedie cum numai zguduirile marisociale pot produce.

Pe and se intruneste directoriul in Bu-0 coincide* dapesta sa asiste la declaratia de indepen-zguditoare. denfa nationalA in parlament, Mangra eramort in Budapesta, de apoplexia inimei. lar in Consistorul dinSibiu, dupà lungi desbateri a invins pArerea sd nu fie adus laSibiiu, ci sä fie inmormAntat intre cei cu cad s'a insofit. A exmiso delegatie la inmormântare i s'au avizat Consistoarele sufraganedespre inmormântare. In Budapesta aflarAm la Jagerhorn directoriul.Episcopul Aradului loan Papp azAnd situatia, i inând seanIA declod* directoriului, sA inapoiazA inainte de inmormantare la rese-dinta sa, iar episcopul Caransebesului Miron Cristea s'a pus in pat.

CAnd plecai la inmormântare trecui pe IângA fostul HotelCentral depe strada VAczi. In acest hotel s'a tinut congresul na-tionalitAtilor din 1895, pe vremea and Comitetul National Ii fAceatemnita in Vat si Segliedin, pentru Memorand. Eu cu Rusuinginerul Diaconovici §i tinerimea din jurul nostru tineam piept cuinvazia Sarbilor renegati adusi de guvern de prin Bacica pentru aproduce turburAri in congres, iar Mangra cu presedintele partiduluinational G. Pop de Btisegi atunci esit din temnita Vatului, cuPo lit conducatorul SArbilor, cu Mudron conduatorul Slovacilor latribund, de unde Mangra fulgera contra opresorilor. Erau in deli-rul de aclamatii a celor trei nationalitAti unite in lupta de apArarenationalà,

Sub vraja figurei stApanitoare de suflet a lui Mangra, scriaatunci Jancso Benedek fascinat de fanatismul agitatorului alugArMangra, Mangra, nu e locul tAu acolo, vino la noi I Cine ar fi zisatunci cà va merge la ei ?

.prianut,

:

www.dacoromanica.ro

147

Cu aceastä rdscolire a amintirilor mad in suflet, am aflat cor-pul neinsuflejit a lui Mangra trAdAtorul" in morga din cimitirulKerepes. La inmormântare eram noi delegajii eparhiilor, episcopulromano-catolic Majlath din Alba lulia, ministrul a latere Zichy, con-silierul Petru lonescu in reprezentanja ministerului Cultelor i CA-

jiva aderenji ai lui din Budapesta. Tisza al cArui victimA a fost,n'a venit la inmormAntare desi era in Budapesta. L'a prohoditdupd dispozijia testamentarA asesorul Mateiu Voileanu din Sibiiu.Intre capetele plecate inaintea acestui tragic sfArsit a idolului deodinioark este redat pAmAntului cel mai nenorocit om sA-si doarmAsomnul vesnic la cdjiva pasi de Kossuth.

Si a dus cu sine in mormânt: sinamAgire, stergerea din dip-ticonul Metropoliei i urgia trAddrii de neam. Nurnai preojii din Bi-haria fostii lui elevi i conliturgisitori nu credeau in tradarea lui.Preotul Malija din inijiativä proprie ofere Consistorului 10.000 leipentru cumpArarea bibliotecei lui Mangra, dupA el preotul Domo-cos alte 10.000 Lei: Ce inseamnA aceasta?

Am cumpArat biblioteca dela erezi cu 30.000 Lei, dar rnanu-scrisele istorice adunate de el cu mari sacrificii, nu se mai aflä.Aceea ce un om a adunat o viaja intreagA de prin arhivele comi-tatelor si de stat din Budapesta, pentru a scrie o istorie docu-mentatA a bisericii ortodoxe romAnesti din Ardeal, documente lacafi de acum inainte cu greu vom mai ajunge, sunt pierdute dinpagina istoriei române. Cu ele s'a pierdut i corespondenja lui decirca 40 ani pAstratà cu mare grijA. Corespondenja aceasta ar fi

fAcut iuminà asupra istoriei noastre politice de 40 ani. S'a dusacest material cu el in mormAnt, pentru cä asa i-a fost ursita säpiard tot ce ar evoca o parte bund din viaja lui.

A rämas dupd el numai un testament scris cu trei lunijumAtate inainte de moarte, oglinda cugetArii sale din urrnd. SA

rämând cel pujin atAta document istoric dupd el.In numele Tatdlui i a Fiului $i a Sfiintului Duh.Implinind anul al 68-lea $i pd$ind acum, din darul lui

Dumnezeu, cdtrd anul al 69 al vigil mele, dupd porwica Doinnu-ui data prin prorocul Isaia impdraiului Ezechia: Rdndue$te-ticasa ta cã vei mud $i nu vei trdi" (Isaia c. 38 v. 1), $i eu sme-ritul $i pdcdtosul a$teptandu-mi sfdr$itul din aceasta lame, ran-duesc urmdtoarele:

I. Ingroparea mea sa se facel dupd rdnduiala bisericei orto-doze, simplu, fard nici o pompa servind un singur preot, (protoie-

10*

i

si

www.dacoromanica.ro

148

reul, asesor consistorial Matei Voileanu), färd predicei, numai curugdciunile si cantarde prescrise, care le vor executa cei mai buni2-4 cantdrefi dintre preofi ori invdfdtori.

2. Partea mea din mosia pdrinteascd in comuna S. Sälddbaj(acum Korosszáldobagy) o las copiilor fratelui meu George, res-pective aceluia, care va rdmanea econom (plugar) la vatra pdrin-teased.

3. Po lifa de asigurare Nr. 266,405 dela societatea Anker olas fondului episcopiei ortodoxe romane de Oradea-mare, in valoarede 10,000 coroane.

4. Po lifa de asigurare Nr. 268,823 dela societatea Ankerdespre 5000 coroane o las surorei mele vdd. Ana Blaga.

5. Polifia de asigurare Nr. 656,111 dela societatea Greshamdespre 5000 coroane o las Consistorului gr.-ort. roman din Oradea-mare cu indatorirea, ca suma aceasta sd o administreze ca fondpentru zidirea bisericei din S. Sdlddbaj, locul nasterei mele, pe lo-cul unde se afld biserica

6. Po lila de asigurare 'Nr. 70,059 dela societatea Hollandadespre 5000 coroane o las in pdrfi egale nepoatelor mele VeturiaMangra, orfand de tatd si Aurelia Mangra, orfand de mama.

7. 4000, adecd patru mii coroane imprumut de rdsboi in ob-ligafii de stat le las fond inalienabil in administrarea Consistoruluiarhidiecezan, pand va spori la suma de 20,000 coroane. Atuncivenitul acestui capital din timp in limp se va da ca premiu pentrucea mai band lucrare apologeticd, dogmatica, ori istoricd a bisericeiortodoxe romane din Ungaria i Transilvania, manual pentru tine-rimea scolard dela scoalele medii, ori pentru seminariile teologice.Premiul 11 va you senatul bisericesc.

8 Mobilele care le-am adus si procurat eu cu cheltuiala mea,dupd cum sant expuse in inventarul desprc averea mea private", lelas in proprietatea fondului instruct arhiepiscopesc sub ingrijireaConsistorului.

9. Biblioteca mea care se afld asezatd in trei dulape si inodaia de langd capeld, dupd inventariarea ei i sortarea ceirfilorcare ar putea servi pentru augmentarea bibliotecei MitropolituluiAndrei, se vor adauge la aceastd bibliotecd, iar exemplarele duplesi cdrfile menite mai ales pentru tinerimea studioasd, se vor ddruibibliotecei societdfii de lecturd a studenfillor in teologie dela semi-narul din Arad, unde am Past inceputul studiilor mele si am pustemelie moclestei mele culturi teologice.

azi.

www.dacoromanica.ro

1 40

In sfa'r0t las i iert pe tuft cei ce ma anise i m'au nedrep-tafit, rugdnd pe milostivul Dumnezeu sd-mi ierte si mie cu indo-rare pdcatele mele cele de voie i cele fard de voie, cele intru stiintasi cele intru nestiintd, i sd ma invredniceascd si pe mine nevred-nicul sd laud si sd mdresc numele sdu, acorn i pururea si inveci vecilor amin! Sibiu, 17130 lunie 1918.

Vasilie Mangra m. p.arhiepiscop i mitropolit.

Dupd ce a fost distruns omul politic a urmat sA fie distrus§i omul cre§tin. Dela moartea sa rapidd fantezia a ndscocit legendasinuciderii sale. Kiritescu in pretioasa sa carte Istoria RAsboiului"verified aceastd legendä: Vasile Mangra etc. i§i pune singur capdtvietii inghitind o puternicA dozd de veronal intr'o camera de hotel".

Procesul verbal despre moarte sigur se va afla in arhivamitropoliei din Sibiu. Dr. Gheorghe Popa, care i-a tinut luminami-a istorisit astfel cazul de moarte:

In 13 Octomvrie dupd cind s'a plimbat impreund cu mine0 Dr. Aurel Demian din Arad pe malul Dundrii. Obosit deplimbare i sigur enervat de intorsAtura rdsboiului ce insemnacdderea sa, se desparte pe la ora 10 de noi i sd retrage in camerasa. Dimineata dupa ora 6 0 ceva ma chiamd servitorul hoteluluila mitropolitul, cd-i e rdu. Servitorul frictiona pe brate, iarun medic din hotel chemat i-a dat injectii cari 1-au mai u§urat

i-a comandat cloud oua pe cari insd nu le-a consumat. A cerutapoi sd trimitA dupd preotul Bogoeviciu ca sd-1 cuminece §i dupdce a väzut cd nu mai vine a rostit rugAciunea cuminecdrii : CredDoamne §i mdrturisesc . . . . etc." A cerut sä-i tin lumina §i mi-azis: continuati lupta pentru bisericd cu lApAdare de sine, 0 §i-adat sufletul in 14 Octomvrie ora 9 dimineata".

Va fi fost veninul propriu ce 1-a turburat in MO cdderiipoliticei sale, pe care nu I-a mai putut suporta inima sa släbitdin crancenile sale lupte suflete§ti, dar nu veronal. Sinuciga§ul numoare a§a.

Vaida Voevod provocase odatd maniaDeelaratia Comite- camerei ungare printr'un discurs. Atunci atului national. 18Octomvrie 1918. scdpat teafAr din tumultul care-1 ameninta

cu strivire pentru cutezanta de a fi ofenzatnatiunea maghiard, dar a Camas postav ro§u in ochii Ungurilor.Cand a inceput cetirea declaratiei in 18 Octomvrie, s'a descArcat

11

9

si

www.dacoromanica.ro

150

o furtunA Infernald cuni era de prevAzut, dar Vaida tot Ii pututermina declaratia. Dupà aceea camera s'a constituit in sedintAsecretA la care deputatii RomAni n'au mai luat parte. In sedintasecretA s'a tratat asupra apArArii nationale fatA de Sarbia. Belgra-dul ocupat de puterile centrale, era deja sub focul Antantei, iarRomania reculeasA se pregAtia de nouA ofenzivA in Ardeal. Unguriiincep din nou sä se refugieze din Ardeal, toata lumea stA pache-tatà pentru migratiune. Afirmativ SAcuii ezitau pentrucd, spuneauei RomAnii nu le-a fAcut nici un rAu numai Nemtii sA nu vinA.S'a luat hotArirea cA top articlii alimentari din Ardeal si Banat säfie adusi inlAuntrul tArii, ca ungurimea sä poatä purta rAzboiul deapArare a integritAtii Ungariei vechi.

Dar soartea monarhiei era pecetluità. In tratativele de paceWilson pusese monarhiei conditia, cA top RomAnii sA fie intrunitiinteun stat national. Andrássy vine din Elvetia cu mAinile goale.Ambasadorul englez si francez nu 1-au primit, iar ajuns in fataambasadorului italian prin surprinzA, aceasta refuzA sA discute cuel politica' si-i vorbeste de frumoasa vreme de toamnA.

In Berlin se discuta chestia renuntdrii Kaiserului si se vor-beste de aceiasi soarte a Habsburgului Carol. Manifestul RegeluiCarol declarA federalizarea Austriei. Acelasi lucru se cere si delaUnguri dar acestia nu vor sA audA de federalizare. Apponyi dec-lard in camera ungarA CA Ungurii Ii vor apAra integritatea statu-lui i caracterul national a acestui stat pAnA la ultimul ungur. Vorlucra dar furcile, notez eu in ziarul meu. Dar precum de pe lém-nul crucii a räsArit libertatea omenirei, tot asa de pe lemnul furcilorva rAsAri libertatea natiunilor. Era doar hotArit in sfatul lor cAArdealul sA rAmAnA fArA RomAni dacd ar fi sA i-se deie RomAniei.Eram pregAtit pentru toate.

In 21 Octomvrie moare in preunomieMoartea lui Nicolae Zigre, tatAl fostului subsecretar de

Nicolae Zigre. stat Dr. Nicolae Zigre. Lui nu-i va ridicamonument nimeni desi a fost o figura' marcantA in viata noastrAbisericeascA i nationalA. Toti aceia cari luptau cu lApAdare desine pentru drepturile neamului si a bisericii lor strAmosesti, invremuri grele dud era primejdie sA te afirmi ca roman, caracterelede bronz ale vremurilor apuse, sunt figuri venerabile in istorialuptei noastre de resistentA nationalA, dela care trebuie sa se inspiregeneratia de aztAzi intratA in pArnAntul fAgAduintei pregAtit de virtutearomanA: et facere et pati intrupatA in ei. Nicolae Zigre e vrednic a fi

www.dacoromanica.ro

151

luat in pomenicul oamenilor de bine din Biharia oropsitd deodinioarA.

Fiul de Oran din Lupoaia casatorit in familia marelui filantropGojdu, cumnat cu puternicul ministru de justitie SzilAgyi DezsOnu opteaza la functii inalte ce i-se ofereau, ci a ramas advocatul

secretarul Consistoruliil din Oradea, strajel credincioasd poporuluisdu. Din aceasta pozitie modestä dar independenta, inzestrat cubogate cunostinte juridice a luptat in randul intai a luptelor natio-nate, in adunArile nationale si in adunarile bisericesti. Sunt datormemoriei lui sa relev impresiile mari ce le-am avut ca tiner inSinoadele i Congresele noastre bisericesti unde clocotind in eliubirea de biserica i neam, 11 vedeam impreunA cu PartenieCosma, Deseanu, Steinescu, Oncu, Veliciu §i ceilalti purtatori decuvant in soboare. and m'am dus sa-1 informez despre starealucrurilor din zilele acele am affat consiliul medical la el. A trebuitsA ma retrag. El afland de vizita mea spunea la ai sal: Las cdvine el maine sa-mi povesteasca ce-i nou". Pe cand am sositacasd era mort. Asa am perdut in Oradea pe omul de valoare carese bucura de mare atitoritate in Biharia, tocmai atunci and aveammai mare nevoie de experienta si de curajul sail. Dar a vAzut cuochii mantuirea Ca dreptul Simion si a murit in credinta invieriineamului romanesc. Pecum dispar aceste figuri anteluptAtoare odi-nioara, ma simt tot mai solitar in aceasta lume noud egocentrica.

fi

di

www.dacoromanica.ro

111011%: i411114&411~1101

III ir -4.11r4

gliannirir-71111.1111r1rotrtrlIM 11.1R.,t1i.1,031110,11311.11.,

Revolujia fargneascg.Pe 1a sarsitu1 lui lunie 1918 s'a declarat greva generalA

pe toatä tara. Cateva zile n'au apArut nici ziarele. In Budapestaerau in grevA 60.000 muncitori; in urma ciocnirilor cu politiaau fost rnorti i rãniti. Capitala avea aspectul revolutiei. In Vienamureau oamenii de foame iar pe fronturi armata se prAvAlea fàräde cap pe povârnisul revolutiei. Tara era plinA de desertori. SerAspandeste bolsevismu1 adus de prisonerii eliberati din Rusia. Inarmatai disciplina se mai sustinea numai cu teroarea glontului sia spAnzurAtorilor. ParAe casa tArii in toate incheeturile ei. De-zastrele depe frontul de sud si vest adâncesc tot mai mult anarchia.Acest clocot infernal caracterizeazA situatia OM in Octomvrie. ErafreamAtul revolutiei.

incercarea patriatilor de a salva Ungaria a rAmas zadarnicA.in sus li s'au inchis usile, in jos s'a deschis prApastia revolutiei.In situatia aceasta se aruncA in val vârtejul rAului de foc conteleKárolyi Mihály, unul dintre cei mai mari latifundiari ai tarii, depu-tatul din extrema stânga kosuthistA de unde ajunge in declinuldemocratiei revolutionare. Acest Károlyi devenit celebru prin decla-ratia lui din dieta ungarA, cA Ungurii vor lupta ca tigrii dacARomânia va ataca Ungaria, ia i rAmas porecla de tigru a infrat

_111141. 1'4111111111TC It' I

Th-

MO11110.

11

V

ri11.1111

Vibram,

www.dacoromanica.ro

in actiunea de salvare cu &du! bun de a fi folositor patriei Sale,si I-a mdturat i pe el revolutia cum a mAturat i pe Miliukov inRusia i pe urzitorii revolutiei franceze de odinioard, pentru cdrevolutia nu cugetd. InzAdar ii dai in mdnd cartea evolutiei, ea nustie carte. Ei Ii trebue capul societatii de eri, ca inlocuiascäcu capul societatii de maine prin sange.

in noaptea de 25 Octomvrie se con-Constituirea Con- stitue in Hotelul Astoria consiliul nationalsiliului Nationalma ghlar .

ungar sub prezidiul lui Karolyi Mihaly. Cuel e tinerimea universitard i toald democra-

tia Galileilor, francmasoneria i soldatii drepturilor omului.Primul asalt I-a dat asupra palatului regal din Buda. Tine-

rimea universitard rupe cordonul dela podul Catenar, infra in palatulregal din Buda sd prezinte regelui un memorand. Regele insd erarefugiat atunci la GOdöllO resedinta sa de varA de langd Budapesta.In pripd arboreazd un steag unguresc inteo fereastrd din etajulprim a palatului, dar politia i garda palatului Ii spulberd lAsandrdniti pc teren. In 28 Octomvrie se repeteste asaltul asupra pala-tului, dar pe podul Catenar, ii intimpind po1ifitii i jandarmiilAsand 4 molt si 30 de rAniti pe teren.

Dieta proclamd independenta Ungariei. Cabinetul Wekerledimisioneazd. Noul guvern va oferi pacea separatd a Ungariei. Con-tele Andrassy socrul lui Karolyi Mihaly e ministru de externe.

Pe cand se petreceau prefacerile din lumea mare Vnguriimai trdiau in iluzia Ca vor putea tine sub arme trupele depefrontul de vest, ca sà apere cu ele tara in contra Romaniei si aSarbiei inviate din morti, i asfel nu ma mai uimea miopia celormici, dud primeam stiri din provincie, Ca notarii comunali chiamAoamenii la primArie sä stoarcA dela ei declaratii cd nu vor sd fieadnexati la Romania. In Beius se bate toba ca toti Romanii sdmeargd la primArie ca sä iscAleascd declaratia de fidelitate cdtreUngaria si protest contra adnexdrii la Romania.

Tactica lor era sd facd un truc peste capul nostru acelor dincentru. Fireste cu ademenirea cä Ungaria se va preface in republicd

republica nu tine armatd; se va imparti tot parnantul intre tdraniin vreme ce din colo e iobAjia boierilor. Para lel cu aceasta actiuneoficiald de subminare, Karolyistii revolutionari ofer comitetului exe-cutiv al nostru, autonomie nationald in cadrele integritAtii statului ungar,

un portofoliu ministerial in noul guvern ce are sd se constitue. Co-mitetul executiv din Arad refuzd a intra in cursa acestor ademeniri.

www.dacoromanica.ro

154

In 30 Ocfomvrie tot in hotelul Astoria s'a format consiliuinational ungar caruia s'a dat puterea de stat in !nand numind pe Károlyide ministru prezident. Acesta i§i formeazd ministerul din fostastangd extrema a camerei ungare §i sociali§tii radicali, Jdszi, Garami,Kunfi. In acest minister sunt 4 ovrei.

Politia din Budapesta, impiegatii cailor ferate §i aproapetoate asociatiile civile se pun la dispozitia consiliului nationalungar. Antanta nu recunoa§te pe noul ministru de externe, con-tele Andrassy Gyula, deoarece Monarhia nu mai existä. Arhidu-cele losif cheama in deliberare pe §efii partidelor intre cari §efiisociali§tilor §i a nationali§tilor. Pentru noi a fost A. Vaida Voevodla arhiduce. Acesta ia spus cum am fost ignorati §i nedreptatitipe vremuri §i Ca' pânà acum guvernele ungare n'au lasat sd seapropie oficios nici un roman de un Habsburg. Acum e tarziu.

Rezultatul negativ al misiunei arhiducelui losif a fost numi-rea guvernului Hadik, de 2 zile §i revocarea armatei de pe frontulitalian. Károlyi insa tine puterea in mana §i guverneaza din As-toria. La vestea ca. Carol a renuntat la tronul din Austria undes'a proclamat republica se republicanizeaza §i Ungaria ori maibine zis se bol§evizeaza, pentruca Karolyi nu era un prezident alunei republici organice, ci un §ef al mi§carii revolutionare.

Revolutia lui Károlyi proclamata in 30 Octomvrie aduce indelir stradele. Publicul, barbati §i mai ales femei, smulg pajuraimparaleasca depe chipiul soldatilor §1 infig in locul lor cocardaungureasca. Soldatii revolutiei pleaca dela Astoria in automobilela casarme ca sä ca§tige soldatii pentru revolutie. Casarma matro-zilor din Buda arboreaza treicolorul unguresc, inaintea Astoriei ac-lama' revolutia 30.000 (treizecimii) oameni. Se pomenesc insa cujandarmii de pe toate partile §i se incepe lupta de strada in carecad multi morti §i raniti. Sfar§itul e ca intreaga garnizoana se ala-tura la revolutie §i se pune la dispozitia consiliului national.

Karolyi someaza toate ora§ele §1 comitatele sa se alature laConsiliul national. Oradea pavoazata §i in delirul proclamarii in-dependentei ungare. Pe strazi multimea sub steaguri ungure§ti can**cantecul lui Kossuth §i marsilesa. Unii dintre ofiteri ii lapadade buna voie pajurile imparate§ti §i poarta cocarda ungureasca.Cei ce ies la strada cu pajura imparateasca stint incunjurati depublic, care le smulge §i-le pune cocarda ungureasca. Femeile desocietate, mai delicate, poarta foarfeci cu cari taie pajura §i stelelede pe cavalerul imperial. Eram dar in plina revolutie, dispar gra-

www.dacoromanica.ro

datiile militare, comandantii trupelor se sfatuiau la comenduire darei nu mai dispuneau de trupele cu desavarsire democratizate. Dadse mai incumeta cate un ofiter sa le solicite e§irea la exercitii i-seraspundea tine-ti gura mucosule, atunci vom merge cand vom vrea".

M'am dus la episcopul Radu sa vaz ce face el in fata si-tuatiei schimbate. Era tocmai gata sä piece la episcopul Szëcsenyisa vaza ce face acela. Ne-am inteles sa stam in expectativa. Amdiscutat apoi chestia pomenirei puterii de stat in_biserica. Eu m'amfixat punctul de vedere ca pomenesc stapanirea noastra" care ecea nationala.

Pe regele Ferdinand nu-1 puteam pomeni pentruca eramcontrolati in biserici si ni se raspundea cu glont. Orasul fierbeain sarbätorirea independentei Ungariei. Era destul o schintea deprovocare ca sd fim distrusi. Am omis dar pomenirea domnitoru-lui dela daruri §i din ectenii.

Lui Tisza i-s'a dat in Budapesta o gun de jandarmi depaza. In 13 Octomvrie spre seara infra 3 soldati si un civil in casalui Tisza §i-I impusc5, fara a fi impiedecati de jandarmi. Stiri fan-tastice, groaza §i spaima peste toata tara.

In Arad comitetul executiv ia numeleOrganizarea consi- de Consiliul national roman sub presedintaIiilor nationalelui ,tefan C. Pop avand ca membri peromanesti.Teodor Mihail, Vaida Voivod, Vasilie (3oldis,

Aurel Vlad, si Aurel Lazar. Acest consiliu se intrege§te cu so-cialitii si Jumanca. In Wiena se constitue sfatul soldatilorromani. Acestia primesc soldatii romani veniti in grupuri de pefront ii organizeazd si-i trimite acasa cu instructii.

Din Arad se organizeaza toate centrele celor 26 comitate ro-manesti in consilii nationale comitatense, iar acestea organizeazaplasele §i comunele in sfaturi comunale sub conducerea preotimeisi a invatatorimei. Numai Clujul face exceptie unde Amos Frdneuorganizeazd ,Senatul Ardealului intreg". Consiliul national din Aradinsa reduce sfera de competinta a Clujului asupra comitetului Co-jocna §i asa salveaza unitatea actiunei nationale.

Soldatii o iau razna de pe front care cum poate, fireste fiecareprovazut cu arma si explozivele in ranita. Calaretii veniau calare,cei dela trenuri cu furgoane incarcate, peste tot cine a putut punemaina pe un vehicul a dat sbiciu la cai si a plecat acasa. Multi-mea insa a navalit asupra trenurilor si a plecat tolaniti grarnadacu foctii lor ofiteri pe coperisul vagoanelor catarati pe sari, care

F1uera,c

www.dacoromanica.ro

156

cum a putut, numai sä scape cu viata din iadul frontului italian.La OH jefuiau vagoanele de märfuri, peste tot distrugeau ce aflauin calea lor. Orice inpotrivire ar fi fost identicd cu moartea.

In 2 Noemvrie ii pArdsesc soldatii din garnizoand casarmele,grupuri cu sacul in spate. Deslegati de sub fidelitatea regald WAa fi legal proclamatd republica, tara e fArd de stApAn. Jafuriledevin tot mai amenintAtoare. Incercai sd ma duc la Arad dar nuse mai putea, soldatii jefuiau nu numai gdri i magazii ci i pecdlAtori. La curtea episcopald unitd din Oradea strAbat vesti sinistre,in momentul chid va intra armata romAnd in actiune va fi uciderede romAni aici. Cei mai slabi de inger dintr' ai nostri incep a purtacocarda ungureascd. Episcopul Radu pleacd la mosia sa din Holod.

Regele Carol n'a renuntat la tron, dar a absolvat guvernulKArolyi de sub jurAmAnt, iar inputernicitul sdu arhiducele losifimpreunA cu fiul sAu depune jurAmAntul de fidelitate dire Consi-liul national revolutionar. Soldatii sunt momiti sd rdmAnA cu solddmare in serviciul statului, dar nu rAmAne nimeni. Se hotAreste darsd fie inlocuitd armata cu garda nationald (nemzeti 6rség) verbu-vatd din liberii cetAteni.

Situatia era asa fel cd noi in OradeaConsiliul national eram in mana Ungurilor dar in schimb ladin Bihor.tarA Ungurii erau in mama Romani lor. Timp

nu mai era de pierdut, pentrucd taranii incepurd sA se miste.Dupd prealabile tratative cu consiliul ungar, Aurel Lazar convoacdin 3 Noemvrie la casa sa pentru constituirea consiliului si agardei nationale pe top intelectualii romAni. Casa lui AurelLazar e chiar in fata subprefecturei i inaintea ochilor cari priveaude sus, se desfdsura steagul romAnesc.

Consiliul national se constitue la inceput din 16 membri,dupd cari mai tArziu la cerere au fost intregiti la 25. DeodatA cuaceasta s'a ales comitete executive pentru fiecare circumscriptieelectoralà din judet cu insdrcinarea de a organiza sfaturile comu-nale lar ofiterii 25 la nurnAr se constitue in gardA nationalacu indrumarea, sd ia contact cu comanda supremd a gArzilor cons._Mita' in Timi§oara sub comanda colonelului Miron Serb. Se aducela cunostinta consiliului maghiar constituirea independentA a Ro-mAnilor in consiliu national care sta sub dispozitiile ConsiliuluiNational central din Arad. Acest consiliu fArd a se contopi cu con-siliul ungar va coopera cu acesta pentru a mentine siguranta pub-lied in ora§ §i judet prin organele sale executive.

www.dacoromanica.ro

157

Era timpul suprem sa ne constituimPrime le miscall depentruca se declarase revolutia satelor. Par'cArevoltA la sate. oamenii erau vorbiti de pe front cum sA fad

aceasta revolutie, pentrucA pretutindeni se manifestA in aceiasi forma-:alungA pe notari din sate, pracIA prAvAliile jidovesti, inträ In fer-mele domnesti si duc de acolo tot ce aflA in cereale, unelte eco-nomice si vite ; trag §anturile domeniilor pentrucA a venit vremeasá li se itnplinescA vechea dorinta, sA tragA santurile domnesti sisA se impartA pe pAmanturile uzurpate de ei ; isi taie din pAdurilemne de constructie si foc. Domnii fug in oras §i implorà apà-rarea dela consiliile nationale cA jandarmi si soldati nu mai erau

Caracteristica acestei revolutii este, cd oamenii isi fac drep-tate prin alungarea celorce i-au nedreptAtit, dar nu ucid. Dreptate §1pAtnant Ie-a trebuit, nu viata de om. DacA puneau maim pe Cateun notar, ori functionar care fAcea sub rdzboiu rechizitiile, ori Iitrimitea cu rea vointà pe front, ori nu disfribuia cu dreptate aju-toarele de rdzboiu, peste tot acelora cari le-a tratat neomenos fa-miliile, se rAsbunau §i ei, dar fàrä sA-i ucidA. Pe un notar careatunci and femeile cereau ajutor pentru hrana copiilor, avea obiceiulsA le trimitä la camp sA pascA dacA n'au ce manca, l'au legat cucApAstru de o caruta si asa l-au dus de minunea lumii la camp sapascA acuma el iarbA, ca sA vadA cum poate trdi omul cu iarba verde.

Rolul principal aici in aceste acte de rAsbunare l-au avut fe-tneile, cari se plangeau barbatilor veniti de pe front asupra ne-dreptatilor ce li-sa fäcut in absenta br. Si bArbatii infuriati decele auzite de la femei cAutau sá puie mana pe nedreptatitori.In aceiasi vreme mergeau sA multumeasca acelora cad le-au oc-rotit familiile si au intins manA de ajutor in vremea cat ei eraudusi in rdzboiu. De pildd marele proprietar din RApsig cu numeleCristian originar Vienez a tratat si in vreme de pace omenos po-porul §i pe conducAtorii lui. Preotului nostru ii lucra sesia paro-hialA si Ii dAdea rodul intreg de-a gata, celor ce aveau nevoie delemne de constructii le da lemne de constructii, celor neputinciosiMind de paine, celor apti de lucru intotdeuna platA mai mare de-cat alte domenii, cu un cuvant un altruist nobil. Cand s'a declaratrevolutia tarAneasca sAtenii din RApsig, fArA sA astepte formareagardelor, au fAcut straja tuturor olatelor sale, ca sä nu fie supAratde satele vecine. Si nu i-s'a miscat nici un cuiu din casA in tottimpul revolutiei. Aceasta i-a fost fasplata omeniei din partea popo-rului recunoscAtor,

www.dacoromanica.ro

158

E caracteristia simpatia streinilor fata de poporul nostru.De pildd contele Latour un membru marcant a aristocratiei dinWiena avea o mosie pe valea Muresului unde s'a indrägostit depoporul nostru. Prin testament a obligat pe fiul sau, cà atunciand va voi sä liana mosia de 7000 jugdre sä o parceleze intretdranii romani. Aceasta este mosia cumpAratd de consortiul D-luiStefan C. Pop. Insisi Ungurii ziceau: ce admirabil popor muncitor

stiutor de omenie, numai agitatorii lor, advocatii, preotiiinvätdtorii il stria prin infiltrarea ideiei nationale in ei.

Cei intorsi dela front, si sub durata revo-Situatia preofilor §1 lutiei, incunjurau cu toata cinstea pe preoti.a invfitatoribor.Dar in prima furie i dintre acestia au alungat

pe acei cativa, cari vrand nevrand erau amestecati incooperative si indistribuirea ajutoarelor; insd in curand i-a rechemat convingandu-sede nevinovdtia lor, i nevoia de a avea preot in sat. Legdturileaceste sufletesti intre popor i preot s'au strans si mai mutt atunciand s'a declarat teroarea comunistd, care vana dupd preoti. Nune ldsam preotii nostri" si agresorii trebuiau sà fuga cu capetelesparte din comunele can isi apdrau avutul i pe parintii lor sufletesti.

Invdtdtorii au umblat ceva mai Mu. Ei erau din oficiu ordo-nati sd facd rechizitiile. Unii dintre ei au fácut aceste rechizitiisilnice färä rdutate, dar a fost. intre ei, anume invätdtorii de statrdutáciosi. Pe acestia i-a alungat poporul de nici urmd n'a rdmasde ei. In Cheresig dupdce a alungat pe invAtAtorul de stat, asmuls i geamurile din pAreti, ca sd nu poatd rdmanea nici fami-lia invdtAtorului in comund. Acest invdtätor care pe vremea ungu-reasa brutaliza tot ce este romanesc, schinguia copii de scoaldcan sà sapau sä vorbeasa romaneste, insulta preotii romani siisi denunta colegii dacoromani" acum este atletul scoalelor domnu-lui ministru Anghelescu, pe care ca mane il va trada. Dificile estsatiram non scribere.

Se intelege nu s'a oprit numai la bunu-ImpArtirea rile proprietarilor Unguri, ci s'a estins, maibunurilor. mult ori mai putin delicat, i asupra putini-

lor proprietari romani si chiar tdrani instdriti. Si nu se stia undese va opri lavina pornità odatd.

In 4 Noemvrie ne sosesc stiri alarmante din comitatul Arad,in cea mai mare comund, Pecica, comuna mea natald notarulMomac abia scapd cu viata. I-se aducea de vind cd i-a prea trimispe front si sicanat pe cei de acasd, desi in timp de pace Muse

si si

www.dacoromanica.ro

159

mult pentru ridicarea bunei stari in comunä. Mania poporului nucunoaste iertare. In Pancota sunt jefuite pràväliile. Toatà podgoriae resturnatA de revolutie. V. Goldis pleacà pe sate sä linisteascApoporul. In Biharia la fel. Ne yin stiri de grave excese. Fostulprefect Malatinszki, insotit de mai multi Or Mani unguri, veninddela inmormantarea lui Tisza in Geszt, abia a scApat teferi dincomuna Les, pe unde trecea si numai ocolind a putut sosi inOradea. In Oradea era zi de targ sAptdmanal. Un functionar imivine enervat cA a erupt revolutia in ora§ si se dau irnpuscAturi.Niste tärani ridicaserA adicd färd bani cioboate si haine din setri.Norocul cd a fost politia repede la loc cA altmintreni nu mai rd-manea pe piatä cioboatä si

Nici in aceasta situatie primejdioasd n'au incetat iesirile sovi-niste. Pecand mA duceam la casa comitatului imi vine in tap undomn cu tricolor unguresc la buton si ca din senin : Magyarulbeszélni," cAtre mine rdstit, desi eu nu vorbisem nimic fiind singur.Omul acesta era intelectual, schimbat la %fa si el, insA lupul IischimbA pArul dar nAravul nu.

IncA in aceiasi zi dupd amiazi s'auedinte comune CU intrunit in localul prefecturei delegatii con-

Ungurii. siliilor nationale romane si ungare, cate 6 dinfiecare parte si 2 socialisti, ca comitete executive ale celor 2 con-silii. In comitetul executiv roman era Aurel Lazar, canonicul JacobRada, Coriolan Pap, Nicolae Zigre, Sever Erdelyi i smerenia mea.Acest comitet executiv organizeazd intreg comitatul pe baza auto-nomiei nationale. Toate comunele romanesti, peste tot ce esteromanesc apartine jurisdictiei autonome a consiliului national romansi viceversa tot ce este unguresc consiliului national ungar. LegA-tura se sustine prin acesti 14 delegati ai consiliilor nationale. Incele viitoare vom numi acest organ comitetul executiv mixt.

Organizarea pe comitete sau consilii de plasd si comunalese face la fel la Unguri ca la Romani. Comitetul executiv mixt lasdin functiune administratia comitatensA dar o supune sub controlulcomitetului executiv mixt si nu-i da" dreptul de dispozitie ; toateordonantele trebuie sA fie supuse aprobArii comitetului executiv.

Pentru mentinerea ordinei publice se organizeazd gardd na-tionalA pentru comunele romanesti si gardA ungureascA pentrucomunele unguresti, sub comandanti deosebiti coordonati in functiilelor executive. Solda gardistilor se ordonanteazA la administratiafinanciard peste care s'au facut consiliile nationale stApane. Ofiterii

haind.

www.dacoromanica.ro

160

romani vor fi insotiti de delegatii consiliului national roman pentruorganizarea gardelor comunale in comunele romanesti, tot asa sepurcede i in comunele unguresti. Arme li se va da din magazi-nele statului. Localul prefecturei se imparte intre ambele consiliiintr'o aripd consiliul ungar, in ceialaltà consiliul roman. Sedintelecomitetului executiv mixt sunt prezidate de prezidentii ambelor pArti.

Dupà aceasta constituire ne-am intrunitDupa constituire.in casa lui Aurel Lazar, unde am redactat un

manifest cdtre poporul roman, aducem la cunostintA consfituireaconsiliului national, chemand lumea romaneascA la respectareaordinei publice. Manifestul l'am iscAlit cei 6 din comitetul executiv.

Deodatà cu aceasta ni se semnaleazA intinderea revolutiei.Din plasa Beliu, Tinca, Salonta si din comunele invecinate Gepiu

celelalte yin stiri alarmante. Ofiterii de gardA i delegatii consi-liului pleacA la fata locului pentru potolirea focului ce se intinde.

Deodatä cu manifestul consiliului national am dat urindtorulordin circular preotimei i invatätormimei:

Nr. 2350 Pr. 1918.

CIRCULARAcatra onorata preotime I invatatorime de sub jurisdictiunea

Consistorului gr. or. roman din Oradea-mare.

Pe fronturi s'a incheiat armistitiu pentru a deschide caleatratativelor de pace, pe baza principiilor de egalA indreptAtire atuturor natiunilor, enuntate de marele apostol al libertAtii popoarelor,Wilson. Vestiti poporului aceasta bucurie mare.

Ne-a venit insd la cunostintA, cA in unele pArti s'au deslantuitpatimile. Cete de oameni veniti de pe campul de luptä primejduescsiguranta personalà si a averii pasnicilor cetateni, mai adaugand prinaceasta la mizeriile rAsboiului de cinci ani i rAsboiului intern, careva sA nimiceascA ce ne-a mai rAmas in avere i vieata din foculmistuitor al crancenului rásboiu.

PAstorul cel bun, sufletul pune pentru turma sa, i dascAlulroman este credinciosul lui tovAras in aceasta sfantä apostolie.SA se arate vrednici de misiunea lor in aceste zile de grea incercare!

Ori-ce omisiune dela datoria de-a lumina poporul asupraadevAratei stari a lucrurilor, poate avea de urmare pierderi devieti i averi, pentru cari noi suntem rAspunzAtori in prima linieinaintea lui Dumnezeu §i a oamenilor.

si-i

si

si-I

www.dacoromanica.ro

161

Dreptaceea ma adresez cdtra onorata preotime i invatatorimesa-si faca datoria deplind. Preotimea de pe amvon sä vesteascapoporului evenimentul mare al zorilor pacii definitive si a datorieicetatenesti de a sustinea pacea i bunavointa intre oameni. Dupdaceea impreuna cu invdtatorimea sa lumineze om de om asupradatoriei cetatenesti de-a respecta ordinea publicd.

Pe land antistia comunala in fie-care comuna se va instituicate un comitet poporal i o garda a sigurantei publice; in comu-nele romanesti dirigeaza aceste intocmiri nationale ale vremilor deastazi exceptionale, Consiliul National Roman din Oradea-mare.Va fac de datorie sä sprijiniti actiunea acestui Consiliu National,care ij va trimite barbatii sal de incredere i ofiterii de nationa-litate romana, sà organizeze garda pacii publice, dintre oameniialesi din comuna respectiva. Sä intrati insi-va in aceste comitetelocale, cari nu sunt comitete revolutionare, ci sfaturi de pacificare

indrumare in alvia ordinei publice.Dreptul de liberd dispozitie a natiunilor nu inseamna anarhie,

instapanirea volnica a rasvratitilor peste vie* i averea concetä-tenilor pasnici, ci dreptal de a trdi liber vie* nationala, intremarginile legii, respectand acest drept i celorlalti concetateni.

Linitifi poporul, ca se vor lua demersuri pentru lecuireatuturor ranelor pricinuite de rasboiu, anume se vor sana doleanteleagrare si se vor sterge lacrimile vaduvelor si a orfanilor. Sa seusureze aceste stäruinte a oamenilor de bine prin incredere impru-mutata i pazirea ordinei publice.

Toata stapanirea este dela Dumnezeu data; ramaneti intremarginele legii, rascumparand vremea, Ca zilele grele sunt.

Oradea-mare, la 23 Oct. (5. Noemvrie) 1918.

Roman R. Ciorogariu m. p.vicar episcopesc.

Pe cand noi ne organizam astfel, s'a incheiat asa zisul ar-mistitiu cu Italia, de fapt insa nu mai exista armata de-a monarhiei, decat trupe ramase raslete cari n'au ajuns sa vie acasa. Conformarmistitiului, armata monarhiei trebuia sä evacueze toate teritoriileocupate si sã deschida calea pentru armatele antantei, ca sa ocupelocalitatile pe cari le vor afla de bine si sd faca ordine in tara.Karolyi sä pregateste la Padua sa incheie pacea cu Italienii. Ziareleagiteazd contra regelui Carol si a dinastiei, cerand republica ungara,

11www.dacoromanica.ro

162

cad se vorbea de tentativa unui puciu a regelui. Poate aceastadetermina pe Kdrolyi sa stea acasä i sa trimita la Padua peJoszi i Hatvanyi, un redactor dela Pesti Nap 16." Cat se bucurauUngurii de pacea dela Brest-Litovsk si iata Brest-Litovskul lordin Padua. Ce a putut fi in sufletul adevaratilor Unguri vAzandreprezentanta streina de sufletul lor la asa numita pace.

In 5 Noemvrie ne vin rapoarte mai larnurite. Satenii suntprovazuti cu arme aduse de pe front, pusti, granate, in unele locuricum e Sannicolaul romanesc, Cefa si cu mitraliere, dar pe undeajung delegatii si garzile noastre sa mulcomesc spiritele i sA faceordine. Sfaturile satesti in frunte cu preotii guverneazA comuneledupd ordinile noastre, eke odata si peste aceste ordine, dar totordine era. Guvernul Karolyi Ii organizeaza noua armatä de volun-tari. Ziarele unguresti vizeaza, ca e cineva la spatele acestei revoltetaranesti, adecA Consiliul National roman. In Consiliul Nationalungar se observä o cotitura.

In 6 Noembrie Ii arm* Dr. RigóDiferentierea cu presedintele comitetului executiv ungar ple-Consiliul national carea la Budapesta, sa-si ieie instructii dela

maghiar. consiliul national regnicolar din Budapesta.Anume acest Rigo avea nedumeriri asupra organizatiei autonomenationale a Romanilor, cari mite prin acest fapt s-ar putea prezentala conferinta de pace ca natiune de sine statatoare. E o tendintade a reveni la organizatia colaborarii, in sensul de a-ne consideranumai ca un surogat al consiliului ungar, pendent de Budapesta.Eram hotariti sa rupem cu ei legAturile dacd fac politica.

Actiunea din Budapesta de a reconstrui o armatä de voluntarinu prinde intre sateni, in oras insä se arm* elemente dubioasein gardd cu solda de 30 coroane la zi. Ofiterii cu 40 coroane.

In 7 Novembrie am fost nevoiti sa intrerupem sedintelecomune, pentru cd am vazut cartile lor i cà joacd fals. Nu nedenegau pronuntat arme pentru garzi, dar nici nu ne mai deterain vrerne ce ei ii sporeau garda i o provedeau cu arme dinbel§ug, tot asa cu solda. Era evident cä tind la o disproportie §ila dezarmarea noasträ intr'un moment dat.

Diferentiati astfel, se suspind sedintele comune, pAnd cândva aduce RigO instructii dela Budapesta, iar Aurel Lazar pleacä laArad unde este chemat pe 9 Noembrie la Consiliul National Centralpentru stabilirea definitiva a atitudinei noaste,

www.dacoromanica.ro

163

In 26 Octombrie, 8 Noembrie ne trezim cu comunicatuloficial a lui Wilson adresat guvernului roman, in care recunonteaspiratiile unirii tuturor Romani lor inteun stat. E ziva mare de multa§teptata. Sä intelege cà atunci nu serbam cu banchete zilele marici cu rugaciuni. Am adus sfantului Dimitrie prinoasele sufletelornoastre ca sä se roage pentru noi nevrednicii de marea induraredurnnezeiasca. Insa nu-i soare färà umbra. Armistitiul fatal dinBelgrad trage linia demarcativä la Mure§ din lipsa de orientarea generalului D'Esperey. A§a rdmanem noi iara§ prada Ungurilor,can ii verbuveazd armata mercenard de jaf §i ucidere.

Suntem chemati la §edinta comund cu Ungurii. Surprindere.Acolo aflam pe vicecomite, protonotar §i fiscul comitatului impreunacu 2 vicecoloneli, Birta §i L5csey. Ni se aduce la cuno§tinta, càdin ordinul dela Budapesta regimentul 4 de honvezi, adeca fo§tiiofiterii ai acestui regiment, sunt incredintati cu organizarea gar-delor. Locsey ia comanda gardelor din ora§ §i Birta a gardelordin comitat. Le-am raspuns ca a§teptam ce ne va aduce prezi-dentul nostru din Arad, iar a lor din Budapesta, pand atunci gar-dele noastre tin legatura cu Birta, dar nu sunt cu el in raport deascultare, ci numai cu delegatii Consiliului roman sub a caror crdindirect stau.

In 10 Noembrie ni se telefoneaza din Arad, ca Consiliul Cen-tral a luat administratia politica asupra comitatului Arad. Pe Martiadeca 12 Noemvrie toate sunt sfar§ite, de seara sose§te Lazar," nise comunica telefonic din Arad.

In sinul Consiliului nostru se ivesc rivalitäti §i staruinti de amai coopta membri. Nu §tiau ce-i a§teapta. Nu ne mai sporimbagajul, zisei eu atunci, cd §i a§a singur voiu ramanea eu candvom ajunge la frangerea painilor. A§a s'a §i intamplat.

In 11 Noembrie sosesc deodata Lazar din Arad §i RigO dinBudapesta. Lazar ne convoaca la §edinta §i ne comunica : Con-siliul national central a somat guvernul din Budapesta sa predeaadministratia comitatelor romane§ti Romanilor §i arme pentru legiu-nile române de sine statatoare. Somatia s'a facut in forma de ultimatpentru raspuns rand in 12 Noembrie seara la ora 6. Károlyi lecere prelungirea termenului pand in 13 Noembrie ora 6 seara, pecand va aduce raspunsul la Arad ministrul nationalitatilor Jászi.Deodata cu aceasta s'a luat contact cu D'Esperey. Maniu e laWiena unde face pe ministrul de externe §i infra in tratative cuGermanii Austriaci §i cu Cehii, Pentru Budapesta e numit repre-

11*

www.dacoromanica.ro

164

zentant diplomatic advocatul din Budapesta Erdéli, o rudd a luiI. Maniu. Sibiul e declarat sediul guvernului roman. GeneralulBoeriu e numit comandantul legiunei romane in Viena, unde s'ainstalat cu soldafii sdi in 2 cazarme, oameni din regimentele roma-ne§ti cari yin acasd §i se supun comandei romane. IarA-i soarela noi.

Avand astfel constituit guvernul roman ardelenesc, pe zivade 12 Noemvrie Aurel Lazar convoacd plenul consiliului national§i oflierii de gun sä facä jurdmantul de fidelitate noului guvernroman. In aceia*i zi dupd masd se intrune§te i consiliul mixtunde RigO raporteazA Ca guvernul ungar recunoa§te organizafiacivilá §i milliard a Romani lor. In temeiul acestui cuvant de ordinesosit din Budapesta, colonelul Birta ia comanda gardei ungure§ti§i se decide, Ca de acum inainte §i banii §i armele trebuincioasela susfinerea ordinei publice sA fie impArfite in pArfi egale intregarda romand §i maghiard. Fire§te toate acestea rand la finalizareatratativelor din Arad.

Pe cand noi eram in aceste tratative, in Cheresig se ive§tepe surprizd o patruld de husari, condusd de un ofifer, define §i

maltrateazd pe invdfatorul nostru confesional Gheorghe Papp, insultäpe preotul Petru Popa, obligd comuna ca in 24 de ore sd restituepaguba de 95.000 coroane fAcutd la un proprietar ungur. Eraurandunelele armatei noui ungure§ti venite depe pustd, pe cari incdmai aveam putere sd le alungdm cu gardele noastre romane§ti.

In 12 Noemvrie de fapt s'a intrunit in12 Noemvrie 1918.casa lui Aurel Lazar consiliul national §iJuramantul Consi-ofiferii romani, ca sa facd jurAmantul peliului si a ofiterilorstdpanirea romaneascd, tot in casa unde co-garzli nationale. .

national a proclamat independefa natio-nald a Rornanilor din Ardeal la 12 Oct. Jurdmantul s'a fAcut pedrapelul romanesc, ridicat falnic in fala vicecomitelui, care priveadin casa de peste drum, marea solemnitate. Dumnezeu numai carevede in inimile oamenilor, §tie la ce s'a putut gandi in aceea tristAclipd pentru el.

In alte 24 ore dela comunicatul luiNesineeritateaguvernului maght.ar. Rigo ne ajunge la urechi vestea, un nou

aviz dela Budapesta le interzice a ne maida arme i bani, dinpotrivd sA ni se ia i aceea ce avem. Intrigafi deacest svon am provocat finerea unei §edinfe mixte dar aici nu ni

spus nimic despre noul ordin. Cand insd am insistat pentru

cd

s'a

www.dacoromanica.ro

165

arme solda gardelor ni s'a rAspuns, cä nu mai sunt nici armenici fonduri. De fapt insh" ei continuau a-si forma gArzi puternicein casarmele din Oradea si pe sate. Erau adeca in curat cu aceea,cA tratativele din Arad nu vor duce la iMelegere i voiau sA neafle acel esec pe noi dezarmati iar pe ei inarmati OM in dinti.AdevArat cä oamenii nostri aduseserä cu sine arme de pe front,Oland insA ca.' a trecut revolutia, le-a cam vandut agentilor jido-vesti cad umblau dupá ele. Asa nu ne puteam bizui pe pustileparticulare.

Armata lui Mackensen se rettigea prin Ungaria. Toate soselelepline de infinitele automobile si furgoane, incArcate cu lucrurifurate din Romania. Afard de acestea vehicule incArcate, vindeautot ce aveau, caii de prisos, carute, arme de tot soiul; ofereau chiarsi tunuri pe cateva sute de coroane. In urma lor inaintau aliatii,Sarbii i Romanii, dar Romanii abia prin Carpati. Sarbii au umblatmai bine, cAci cu ajutorul lui D'Esperey se apropiau de Mures

Tisa.In situatia aceasta asteptam infrigurati rezultatul tratativelor

din Arad cu Jászi. Dela Jaszi a transpirat aici un interviev in carene pune in vedere administratia celor 26 comitate romanesti, darnumai in legdturi unguresti, recunoscand integritatea statului ungarla conferinta de pace. FArä de clansii, in lipsa de mijloace, spuneJászi n'ar putea sá aiba viata noul guvern ardelenesc nici 24ceasuri.

and a transpirat din tratativele ArAdane vestea, cä Romaniicer i Oradea-mare, a inceput lumea sä se agite i sã facneascAla vederea unni roman. Dar aceasta manie a rámas deocamdatáfärd explozie. Pentru incurajarea publicului unguresc ziarele localelansau stiri false despre o pretinsA revolutie in Franta si Italia,precum i o revolutie tdraneasca in Romania. Ci Ca' mobilizareaarmatei romane se face pentru suprimarea acelei pretinse revolutiitArAnesti.

Guvernele din Budapesta au pus laPreparativecale in orasele provinciale manifestatii pentrupentru proclamarea republica ungarä, ce avea sä se declare inrepublicei maghiare.Budapesta la 15 od 16 Noemvrie. Intrunirea

se face la primárie la ora 6 dupd amiazi. Mu i mii de oamenisub steaguri unguresti i cu muzici, politia in tinutd mare si gardaungarai stau in jurul multimei. In vreme ce in sala mare se aducehotArirea pentru proclamarea republicei, afarà sefii de particle tin

i

www.dacoromanica.ro

166

discursuri incendiare. Muzicele intonedza imnul rhaghiar §i marsel-leza. SociaIitii inteun ison cu nationali§tii cantà imnul maghiarcu capetele descoperite. Eu le priveam toate acestea de la margini.lath' viitoarea armata formatä contra noastra sub steagul democra-tiei. Noua formatie se face Inca sub numele lui Károlyi, dar Ka-rolyi nu mai conduce ci este impins de democratii internationali inprapastia Ungariei. Acestea s'au intamplat in 13 Noemvrie.

In 14 Noemvrie am e§it la stradd sä vdd republica §i sasondez dispozitia fata de noi. Ora§ul e acela§ §i in republica,dar pe unde trec ma fixeaza priviri ucigdtoare §i in urma mearasunau injuraturi la adresa Romanilor, ca sa le aud. Chiar §idepe acoperi§ul unei case injurau ni§te maestri zidari Romania.Edificat de spiritul republicei imi genii pa§ii acasà.

In 14 Noemvrie sose§te i Mania laTratativeled ela Arad .

Arad unde erau concentrati §i profesorulApathy din Cluj §i sasul Neugeboren

delegatii §vabilor. Eu cred ca a fost o gre§ald de a trata deodatacu ace§tia din urma, doar se trateaza dela guvern la guvern,

iar Jászi reprezenta numai guvernul ungar din Budapesta. Cu na-tionalitatile avea sa se trateze separat. Jászi i§i da tot mai mult pefata arama intransigentei in chestia teritoriald. In definitiv pentru eie indiferent dacd au §i 26 comitate romane§ti in imperiul democra-tiei lor. Poate chiar le convenia situatia de divide et impera, cuma fost sub imperialismul Habsburgic.

In 15 Noemvrie ne sosesc §tiri infio-Salbatiee atroeitatiratoare dela Giurcuta (J6zsikafalva), din co-

ungure§ti.mitatul Clujului. Deputatul Urntanczi inarmeaza

o ceata numeroasä de Säcui cu cari insceneaza un macel intrebietii tarani romani din Giurcuta, cari pe semne au cutezat sa intrein padurile lui, iar cadavrele celor uci§i, 45 la numar, le arde peun rug. Ancheta consiliului mixt din Cluj afla cadavrele carbonifi-cate pe rugul Inca arzand. La Beiu§ merge locotenentul jónds cuo companie de 100 gardi§ti unguri din Oradea sa faca ordine,Lira avizul nostru. A §i facut a§a fel ca in toate 011ie a impu§catoameni sub diferite pretexte, a facut o formala vanatoare de oamenicu soldatii sai beti. Dintr'un sat au furat toti porcii sub pretext caan pierit porcii popotei lor. Ciorda§ ne relateaza cazul §1 la in-terventia noastra colonelul Birta revoacd compania Jonas din Beiu§.Se ordona anchetarea banditismului la fata locului prin un dele-gat al nostru. Un ofiter se laudä cum au adus cu trenul lor spe-

www.dacoromanica.ro

167

cial pe romanii prin§i §1 apoi a§a din pasiune au legat 4 inteun mA_nunchiu §i i-au aruncat in goana trenului pe camp. La noua in-sistenta de a ni se da arme, ni se rAsptinde din nou cA nu sunt,insA pe sub manA inarmeazA tot mai multi de ai lor si trimit armein afarA la oamenii lor de incredere. In Beiu§ aveau o magazieintreaga de arme. 0 §tire telefonicA din Arad ne veste§te ca gu-vernul din Budapesta a dat ordin de concentrare. Evident pentrua sustrage pe ai nostri din legiunile romane. Aradul deliberaza §inoi pierim cu zile in noua intorsäturA a lucrurilor.

jászi face in Arad declaratii ziarelor ungure§ti. Nu Foch vadicta pacea, zice el, ci pacea o vor incheia consiliile nationale §imilitare. El se intemeia pe faptul, cA in Anglia, Franta §1 Italia,internationala lucra din rasputeri, ca sA le democratizeze dup5 chi-pul Rusiei §i a Ungariei. Consiliile democratice se intelege faceaualtA pace decal aceea ce s'a facut pe baza principiului national alui Wilson.

Presupunerea lui nu era tocmai llpsità de temeiu, pentrucAItalia inteadevar ,se democratiza" dad mai tarziu nu o salva Mu-solini din ghiarele lor. Ca culmea cinismului, Jaszi mai atribuiacondescendentei fata de romani §i faptul cd guvernul democrat alUngariei a acreditat pe un roman de reprezentant al Rusiei in Bu-dapesta, pe Rakovszki.

Teza romanA in aceste tratative a fost:Equarea tratativelorlui Jaszi .

recunoa§terea suveranitatii poporului romandin Ardeal de a se constitui in stat national

independent pe teritoriul celor 26 comitate romane§ti. Teza ungureascAsustinuta de laszi : se recunoa§te poporului roman din Ardeal dreptulde liberà dispozitie pe teritorul celor 26 comitate rornane§ti dupdsistemul cantonal in cadrele suveranitAtii statului ungar. Pe langarecunoa§terea acestei suveranitAli ungare sA se mentinA statusquo ante,pentru mentinerea ordinei publice, panA and va judeca definitivconferinta de pace asupra chestiei teritoriale. Teza ungarA era osimplA chestie de nomenclaturA : zice comitatului canton, incolorAman toate cum au fost mai inainte. Cand Romanii au refuzat pri-mirea tezei ungare, faszi intrebA : atunci dece nu sustineti tezaunirei cu Romania ce e mai logic ? La aceasta intrebare a rAspunsAlba-lulia. De rAspundeam atunci, nu ajungeam la Alba-lulia.

Astfel au e§uat tratativele §i Bit-6 Lajos publicistul reprezen-tativ al democratilor", care in VilAg" atata ungea mai inainte peRomani cu minil captatiilor benevolente acum i§i schimba tonul in

www.dacoromanica.ro

168

violent5, ridica toporul la mir, amenintand cu revolutia Ungurilor§i a Sa§ilor dacd s'ar constitui un stat roman in Ardeal. lar euprirnese In 16 Noemvrie dresa ce urmeaza :

Dela Consiliul Central National Roman.

Consiliul Central National Roman in vederea meritelor ne-peritoare ale Bisericilor noastre nationate castigate in decursulveacurilor in serviciul salvdrii fiintei noastre etnice i totodatd carectinoastere a legaturei sfinie dintre poporul credincios slujitoriicei credinciosi ai Bisericilor Sale : a decis sei invite la MareaAdunare Nationald Romand, care se va convocd in cel mai scurtlimp, pe toti Arhiereii no§tri si respective pe loctiitorii de Archiereipersonal si pe WO PP. SS. Lor :

a) pe Consistoarele i Capitlurile noastre, ca sei participeprin un esmis al Lor ;

b) pe toti Vicarii episcopesti personal ;c) pe toll protopopil tractuali aflätori in funclie, personal ;d) pe toate reuniunile invdtdtoresti confesionale romdne, ca

sit participe prin un esmis al lore) pe toate colegi lie profesorali ale institutelor noastre sit-

perioare si medii de invdtdmant, cari asemenea au sel participeprin elite un esmis al bor.

. In urmare ne adresdm PP. SS. Voastre cu rugarea, sd bi-nevoiti a avizd cu posibila urgetzfd pe susatinsele corporatiunisusatinsii ,domni din dieceth ca sã binevoiascd a lull spre stireinvitarea noastrd si respective, ca corporatiunile sus atinse th gra.-beascd a-si numi cu urge*" pe esmisii Thr.

Esmisii au a fi provdzufi cu un credentional din partea cor-poratinnei Mr.

Terminul si locztl Adundrei Nationale Romane se va statoriIn cel mai scant timp.

Va rugdm sii primiti multumita noas trd pentru aceste inter-medieri.

A r a d, 2115 Noetnvrie 1918.

Consiliul Central National Roman.

$i

www.dacoromanica.ro

169

Din Pesta sose§te §tirea a regele cedanciRenuntarea Regehilfortei majore a imprejurarilor se retrage delaCarol IV. 1 proela-afacerile statului pe langd mentinerea dreptuluimarea republiceisau la tron, iar consiliul ungar cu fo§tii parla-Ungare.mentari proclamd in sala cupolei parlamentare

independenta Ungariei §i republica ungara". Pe strada a§teptau acestrezultat 200.000 de oameni.

In 17 Noemvrie sose§te acasa regimentul 4 de honvezi orimai bine zis rAmasitele lui tinute la olaltà de mana de fier a co-lonelului Kratohwill. Acest colonel Kratohwill era un ofiter de elitä,care a avut mai tarziu ca comandantul trupelor de la Ciucea, marerol in bätaliile dela Ciucea §1 depe Tisza, Omul acesta cu privireasa intunecata imi facea impresia unui vifor ce vine peste noi.

Regimentul a fost primit la gard oficios de are autoritati.Pe peron dame cu flori 0 mese de gustare a§ternute. Am e§it incalea lor §i noi cu steag national. Ungurii frapati de tricolorul ro-manesc murmura : Cum, ei primesc separat" ? Da, le-am ra'spunsnoi, §i dac5 vor fi discursuri din partea d-voasträ vor fi §1 dinpartea noastra, fiindc5 sunt §1 romani intre soldati". In numele Un-gurilor vorbe§te noul comisar .guvernial Agoston Peter, in numeleromanilor Aurel Lazar. Intre soldati erau putini romani §1 nici unofiter roman, de§i regimentul era in majoritate romanesc. Pe semneRomanii §i-au ales alta cale sa vin5 acasa. Cand ne-am apropiatde ei, 0 de unguri §i de români, se pareau straini de noi, par'cAnu ne priveau cu ochi buni. Ne-am amestecat apoi intre ei 0 amdistribuit manifestul consiliului nostru national indemnandu-i sardspandeasca acel manifest in satele lor, tot atunci insd sociali§tiidistribuiau manifestele lor, ungure§ti §i romane§ti, dupà cum erasoldatul. Dela gara infra regimentul in ora§ sub comanda militarain sunete de cantece ungure§ti i romane§ti comandate §i aceleadupa obiceiul osta§esc. hi casarme i§i depun oamenii ca§tele §i otulesc toll la vetrele lor.

Guvernul din Budapesta a numit comi-Comisarul Agoston .sari in fiecarePeter.comitat. Comitii supremi (pre-

fectii) stint suprimati. Noul nostru comisarera profesorul dela Academia de drept din Oradea, Agoston Peter,un sociolog erudit, care se bucura de mare autoritate nu numaiin Oradea, ci §1 in Budapesta. Omul acesta a putut ajunge la rolconducator numai dupa ce §i-a ispa§it pkatul, cá scrisese maiinainte o bro§ura contra evreilor El a avut mare rol in statul co-

www.dacoromanica.ro

170

munist a lui Kun Bela. DupA infrangerea comunismului a trecui§i el cu ceialalti la Wiena §i in Rusia sovieticd unde de asemenia avut un rol insemnat. In stAinAtate a §i murit infrant de zgudui-rile peste cari a trecut acest convins revolutionar ungur. La ins-talarea lui de comisar numai eu am luat parte dintre biserici §inu am regretat, pentrucd in discursul sdu de inaugurare a declarat :deacum inainte numai sunt nationalitAti, ci natiuni a§a §i natiunearomana e egalà cu cea maghiarA. Publicul care nu cuno§tea ros-tul acestei declaratii a ascultat incremenit doctrina nod. Era atatnieroasä cu care voiesc cei din Budapesta sà indulceascA zilele di-naintea Alba-Iuliei.

DupA instalare ne-a convocat Agoston Peter la o §edintA aconsiliului mixt. Au fost numai Aurel Lazar §i eu. Aici am adusgravamenele contra jandarmariei pentru ultrajul contra preotuluiBejan. S'a hotarit, cA jandarmii §1 gardi§tii sä nu mai fad judecati§1 arestari frA mandat dela consiliu. Mai departe cA tricolorulroman pentru care erau cele mai multe conflicte, este inviolabil,fie la purtator fie arborat la case. justitia nu mai functiona de andnu mai era rege. In aceea§1 zi fac judecAtorii jurAmant republiceiungare §i justiria reintrà in activitate. Va sA zicA ar fi fost sA in-trAm in legalitate.

Episcopul Caransebe§ului Cristea candNoua evanghelie , . . .s a in a dat scrisoare circu-româneasca.

salara se pomeneasca in biserici, ConsiliulNational. DupA convocarea adunarii nationale la Alba lulia loctiitorulmitropolitan, episcopul loan Papp, convoacd la Arad sinod episco-pesc pe 23 Noemvrie invitand pe toti dignitarii §i teologii" dinmitropolie. Acest sinod episcopesc emite circulara prin care seordonA omiterea pomenirei regelui Carol §1 noua formula de pome-nire: pentru Malta noastrA stApanire nationala §i pentru marele sfatal natiunei romane Domnului sA ne rugam. Iar dupA rugaciuneaamvonului sA se ceteascA urmatoarea rugAciune de ingenunchiare:

lard si Wei plecdnd genuncidi nostri Domnului sdne rugam.

Doamne Dumnezeul nostru I Pdcdtuit-am Tie si noi i pdrintiinostri; reitdcit-am dela calea adevdrului si lumina dreptatii nuni-a strdlucit noud, si soarele nu ni-a rdscirit noud. i iatd robisuntem in pdmdntul, ce ai dat pdrinfilor nostri, spre a tadnedrodul lui si bundtdfile lui.

www.dacoromanica.ro

171

brept esti, Doamne, drepte sunt judecatile Tale. Drepteti Doamne, si toate lucrurile Tale, ?i toate caile Tale sunt

adeveir i judecatei adevdratei, drept judeci in veac.Cutremurat-ai pdmantul, Doamne ! Cine este asemenea Tie

marit -infra sfinti, minunat intru marire, fdceitor de minuni !?latei, noi venim la Tine, cei Tu eti Dumnezeul nostru, cdci

Ta ai zis: 0, poporul meu! Rana ta este dureroasd; pedeapsafaradelegii tale implinitu-s'a ; scoalei-te. Eu stint Domnul Dumne-zeul vostru ; Eu sunt cu tine; de you i nimici toate popoarele,intre care Te-am imprdgiat, pe tine nu te voth nimici. Sfdrma-voiu jugul de pe tine i voiu rumpe ceitu0le tale; largi-voiuhotarele tale; aduna-va-voiu dintre popoare i vei wit, strangedin tdrile, in cari sunteti impreigiati; restatori-voiu judeceitorii

ca mai nainte, i sfetnicii tai, ca la thceput".acum, Doamne Dumnezeul nostru, cel mare, cel puternic

cel-ce pazoti legamantul i indurarea; Dumnezeul cel mare insfaturi, puternic in lucruri, ai caruia ochi pururea sant deschi0asupra tuturor faptelor fiilor oamenilor; Cel ce inalfi pe cei smeriti

ridici Ia mantuire pe cei ce plang, care zeideirnice#i sfaturilecelor vicleni, pentrucei made lor sa nu implineascei cugetele lor :

sei nu se para mica inaintea Ta toatd stamtoarea, ce a venitasupra noastrd, a peirintilor no0ri i asupra intreg poporul Tau.

Doamne, Tu stapanoti peste vieata i peste moarte,pogori la portile iadului i iara# ridici: inaintea Ta aducenirugdciunile noastre, nu pentru dreptatile noasire, ci pentru multeleTale indureiri. Scoalei-Te -intru ajutorul nostru i mantuote-nepentru mila Ta. Da-ne ajutor, ca sã sceipam din stramtorare.Dumnezeule Mantuitorul nostru, ajutei-ne noire" pentru meirireaNumelui Tau, ca sei se sal4luiasca mdrire in peimeintul nostruacum i pururea i in vecii vecilor. Amin.

Aici s'a stabilit dar pomenirea stapanirei romanesti.Restul zilelor Ora la 28 Noembrie le-am petrecut in pregA-

tirea pentru adunarea nationala. In lucrarea aceasta n'am fost stan-geniti pe fata. de Unguri, ca sà nu-si atragd mania puterilor do-minante in acele zile critice, insa toate le pnneau la raboj ; toatacocarda, tot steagul, toate cuvantarile din adunari, din bisericimai ales eine merge la Alba-lulia, ca elemente de tradare depatrie, pentru ziva judecatii ce avea sa vie. Vorba lui Cicero :notant et designant unurnquem que nostrum. Intre Alba-lulia siocupatie era tocmai timp destul pentru a doua revolutie.

0

mild i 0

NI,.i

i

0

si

www.dacoromanica.ro

Alba-Iulia.Toate circumscriptiile electorale aleg Cate 5 delegati provdzuti

cu mandate in reguld, dupd practica delegatilor dela conferentelenationale. Mai departe protopopii, delegatii centrelor culturale, dupdnorma circularei data.' mai inainte. Din toti acestia s'au fäcut camcloud sute delegati din Biharia.

Statul major, episcopul Radu venit delaPlecarea la Beius, membrii consiliului cu cAti au incdput,Alba-lulia. am plecat in 28 Noembrie in vagon special

peste Arad, impodobiti cu tricolor romAnesc i intre cAntece natio-nale. La Ciaba dam deja de bocluc. Andreiu Popoviciu actualulsecretar la legatiunea romAnd din Washington, era in uniforma deofiter de artilerie cu cocardd de a noastrd. Garda ungureascd dinCiaba II prinde i define, dar Aurel Lazar avea depline puteridela consiliul ungar din 01 adea asupra tuturora i asa intrevinepentru liberarea lui. PAM aici ne-a fost mai greu sd strdbatemprin Salonta, Sarkad, Giula, Ciaba de aici treceam imediat peteritoriul aradan pOpulat de romAni. Eu si Lazar am rdmas pestenoapte in Arad, ceilalti si-au continuat calea spre Alba-Iulia.

Dela Arad am plecat a doua zi dimineata cu mare alaiu, eumodest uspdtoiu intre atAtea celebritAti rdsdrite sub soarele liber-tdtii. Trenul impodobit cu tricolor si tixit de imensa fume ce s'a

www.dacoromanica.ro

1 73

adunat. In definitiv am plecat cAti am incaput in tren. Un ofiterde garda, nepotul meu Eugen Ciorogariu cu un pluton insotestetrenul, podurile i linia ferata pazita de gardele noastre. La gArilepavoazate ovationeaza satele venite sa faca onorurile, soselele de-alungul trenului traversate de parcurile vehiculelor lui Mackensen.Cu un cuvAnt mers triumfal la Alba-lulia. La Simeria prind ainostri niste socialisti cu teancuri de scrieri agitatorice menite pentrua turbura prin ele adunarea nationala din Alba-lulia eventual aa produce atentate. DescArcati de acest periculos bagaj sosirain la

Primire regala cu discursuri, onoruriSosirea.militare date de o companie de legionari

comandati de cApitanul Medrea purtAnd esarpa tricolord. Tot ora-sul pavoazat, am putea zice imbrAcat in tricolor. Valuri de oameniframAnta sub picioarele lor noroiul zApezii topite, aclamari i ro-potul goanei de automobile si trasuri umplu vazduhul. IntrAm pepoarta cetAtii pe care a intrat odinioara Mihai Viteazul sub bolti-tura temnitei fioroase de unde a fost Horia, Closca i Crisan dusila roata, iar acum stau de gardd motii cu priviri aprinse in su-mane motesti, cu pusca la umar i cdciula de miel impanata cutricolor, iar sus pe bastioane aceleasi figuri vii ale legionarilormoti evoca vedenii din epopeea romana. Tu esti Dumnezeu ca-rele faci minuni.

Dupa noi,. ziva noaptea,. pAnd in dimineata din 1 Decemvrieaduc trenurile tixite, miile de Români dela Dundrea bAnateana pAnain Solnoc DobAca si din crestetul Bihorului pada in crestetul Car-patilor intr'o pitoreascA variantä de porturi taranesti. Banatenii desub ocupatia sArbeasca pana la Mures, trecuti prin sicanele bru-tale sArbesti yin navalnic sã scuture depe ei ocupatia sarbeasca.sa se uneasca cu tam. mama. Dar massa poporului din centrulArdealului vine calare, in carute i pedestru cu desagii in spatedin departari mad, la vestea minunata ce s'a aratat in Alba-lulia.Noaptea e luminata de focuri de bucurie jur imprejuruliar in dimineata zilei de 1 Decemvrie dud ma duceam la bise-ricA a crescut lavina la mai bine de o suta de mii suflete cariIi asteptau mAntuirea.

Dotth zile a tinut sfatul pregAtitor pentru precizarea hothririlor.In acest sfat a luat parte consiliul national intregit cu reprezen-tantii socialistilor TomAni, delegatii basarabeni i bucovineni i opleiadA din generatia mai tinArA.

Al ba-lu lia.

Alba-Iuliei,

si

www.dacoromanica.ro

174

Chemarea arrnatei române n'a fost numai pentru mantuireascumpei noastre piei, ci pentru unirea Ardealului cu tara mama.Misiunea dela Iasi a avut acest sens. In acele zile mari cand Ar-dealul a vAzut deschise portile unirei cu tara mama, nu s'a maigandit nici la pielea sa nici la conditiuni, deck la unirea nepri-hAnitä de ganduri lAturalnice. Consiliul central din Arad cu aceastAhotärire a venit la Alba-lulia si suta de mii de Romani din toatecolturile Ardealului si Banatului la aceastä unire a venit la Albalulia, sä o incheie prin actul plebescitului. Adunarea avea numaisA ratifice aceasta vointA, aceastä poruncd a Ardealului. Cu toateacestea sfatul pregatitor a fost furtunos.

In tratativele din Arad s'a observat oarecare lipsä de concen-trare a consiliului nostru. Jaszi le si face observarea malitioasä cdsovAesc (t6tovaznak) nici ei nu stiu ce vor sd facA. In discutiu-nile din Alba-lulia aceias lipsd de concentrare si vagi campuri dediscutiuni. Cand o parte sustine cA unirea sA se facd pe bazaautonomiei Ardealului, se aprinde tinerimea care vede conditiuni"in acest fel de unire in principiu. Revolta tinerimei trece ca unfir electric prin inimile stranse cari bAteau la intrArile si esirilesfatului pregAtit si sboarA din gurA in gurA cuvantul de ordine Medconditiuni" ! In acest cuvant era si o amenintare la anumite adrese.In zadar explica Maniu, cA pe baza autonomicA nu inseamnA con-ditiuni, ci timp de transitie dela starea actualA la deplina unificarea legilor si institutiilor Orli peste tot. Acum sufletul multimei spe-riat de fantoma autonomiei a luat pe buze, imperativul categoric :Unire fArA conditiuni". Insfarsit s'a ajuns la solutia sA se decre-teze unirea neconditionatA, iar autonomia temporalA sd reduce laprocedeul de executivA panA la intrunirea constituantei in care seva legifera unirea tuturor provinciilor romane cu tam mamA,unirea desAvarsitA. Socialistii cari stAteau sub impresia oroarei deRomania feudalA, sugeratA de democratii" din Budapesta, dumi-rip prin garantiile democratice cuprinse in actul unirei, renuntd larepublica solicitatA de dansii la inceput si ziva de 30 Noemvrie seincheie cu unanima hotdrire de unire neconditionatd.

Unii credeau cA de acum inainte nu va mai fi nevoie depreoti in conducerea nationalA si se scApau cu vorba, CA popii deacum inainte sA-si caute de bisericA, cd de oala Orli se vor ingrijiei. Episcopul Radu nu-si ascundea nemultumirea pentru preterareaepiscopilor dela rolul lor istoric de conducAtori si asa li-s'a cerutconsensul la hotAriri pentru a avea si sanctiunea bisericilor romane,

www.dacoromanica.ro

175

Ziva unirii nationale se incepfl cu ser-Serviciul divin. viciu divin m ambele biserici. La noi corul

intoneazd marsul legionarilor in loc de priceasnA §i Desteaptd-teRom Atte. La murim mai bine in luptä" se 'Malta mAnile sprejurämänt si joarA toti cu lacrimi in ochi. Sub vraja acestui momentincheie episcopul loan Pap sfanta liturghie cu : Cel ce-ai inviatdin morti i ai dat inviere neamului românesc," i lumea fascinatàde sfintenia religiei nationale pleacA dui:4 preolii cu crucea infrunte" cum este scris la imnul libertAtii sub care a luptat oasteacrestinA" in 1848 §i acum urcA Golgota sá prAvaleascd piatramilenard de pe mormAntul libertatii noastre nationale. Oarneniidealungul drumului se descopAr si-si pleacA genunchii inainteavlAdicilor cari trec prin cordonul motilor de gardA. Un tablou viual istoriei neamului romAnesc.

La ora 10 se deschide adunarea inAdunarea nationala sala casinoului militar din cetate. La masaprezidialA pe un podiu ocupA loc consiliul national cu episcopiisi socialistii Fluera§ si Jumanca, in frunte cu presedintele partidu-lui national, George Pop de Bdsesti, badea George al Ardealului,trecut prin temnitile Vatului, carele dea moartea lui loan Rat, pre-zideazA conferintele nationale si acum isi ia cununa rAsplAtii pentrucredinta cu care si-a slugit neamul. In salA cei 1200 delegati aibisericilor, institutiilor culturale si ai poporului. Pe galerii sclipi-cioase femei si afard pe cAmpul lui Horia 100.000 tArani cupreotii si dascAlii lor in frunte sub drapele nationale asteptAndevangelia nouA a libertAtii. Si Duhul Domnului era asupratuturor.

Intr'o atmosferA incordatà cu lacrimi in ochi deschide adu-narea bAtrdnul presedinte. Intiul vorbitor Stefan C. Pop descriein culori vii suferintele neamului si desvAlue chipul Romaniei mariGoldis cu glas puternic riclica in Mfa adunArii tablele legii cei noui,hotdririle din Alba-lulia, Maniu motiveazA aceste hotAriri intr'oparafrazd luminoasà. Un prisnel de tipograf, Jumanca, surprindelumea cu glasul lui sonor, argintiu si cu o dictie româneascdcuratA. Declaratia lui fAcutA in numele socialistilor români, Ca'

, aderA la actul de unire cetit de Goldis, pentrucA ei sunt mai inainteromAni si numai dupà aceea socialisti, e acoperitä de un orcan deaplauze, ce a intrecut pe toate cele de mai nainte. In numele bise-ricilor romAne face declaratia de aderare episcopul loan Pap si D.Radu, Deasupra acestor discursuri asunA din galerii si din grosul

www.dacoromanica.ro

176

salei cuvantul de ordin MCA conditii." Era glasul extremei stangi,care nu mai cugeta ci avea un singur simt, unirea sä fie desd-varsitä. i in acea clipà toatA adunarea, i cei dinlAuntru i ceidin afard era cu trup cu suflet in extrema stangA.

Pe platoul de langA cetatea Alba-lulia unde cu 134 ani maiin urmA au fost frâni in roatA Horia, Clo§ca §i Cri§an, in prezentaa 2000 tArani adu§i de InvingAtorii räscoalei tArAne§ti sA asiste lainfrico§atul act §1 de ,unde au fost aruncate bucAtile trupurilor sfa-§iate in tele patru regiuni ale lumei ca pildA de ingrozire rebeliloriobagi, a§teptau acum 100.000 de tArani liberi. In loc de roatàerau patru podiuri in tele 4 regiuni, depe care doi vlAdici, MironCristea §i Iuliu Hosu §i alfi doi herolzi vesteau in tele patrugiuni ale lumii holdririle unirei. Unirea tuturor Romani lor trite()Romanie mare trup s'a fAcut.

Dacd in atmosfera in care s'a savar§it actul unirei dela 1918se ridica un singur glas pentru reunirea bisericilor romane, atuncise rupeau §i pecetile Atanasiene dela 1700 cum s'au rupt lanturilerobiei politice §1 iarä§ am fi o bisericA §i un neam turn am fostdela inceputul nostru §i n'am fi avut durerea sd vedem vlddicii uneibiserici stand zAvorati de nuntiul papal pand cand sd sávarse§teactul religios al IncoronArii, nici sfidarea celor 12 milioane orto-doxi cu conditia" unirii intru papa, nici celelalte dureroasesfA§ieri intre fratii de acelas sange. Dumnezeu §tie tate nenoro-ciri mai poate aduce asupra noastrA aceastd sciziune, acest blestemHabsburgic. Istoria nu va intelege aceastä eclipsä a adunärii na-tionale dela 1 Decemvrie 1918.

In 2 Decembrie se intruneste SfatulIntrunirea Mare luiStat Natiunei Romane, ales de adunarea generala

.ca reprezentantd nationald OM la unificarea

definitivA. Acest mare sfat de 250 fruntasi i dignitarii biseri-cilor romane aleg Consiliul Dirigent cu sediul in Sibiiu. AcestConsiliu Dirigent define puterea executivA in Ardeal pe timpultransitiei. Sunt 15 la numAr si au atributii de ministri.

DouA zile s'au oprit armatele lui Mackensen in drum ca sAnu vie in contact cu aglomeratia de popor din Alba-lulia. In 2Decemvrie pe cand noi sfarsisem cu toate i ne pregäteam dedrum se iveste infinitul parc pe vehicule cu trufasii invingAtori deeri stropiti de noroiul drumurilor desfundate ca niste mogandeteducand acasä bolsevismul in suflete. Nici pe acestia nu-i vorprimi cu Heil dir in Siegeskrantz" ziceam eu.

rd-

www.dacoromanica.ro

177

Patru soli: episcopii Miron Cristea, Mitt Hossu §i ministriiAl. Vaida si V. Goldi§ duc actul unirei Regelui. So lit sunt oaspeliiCur lii Regale si sArbatorifi in Bucuresti. Acolo, departe, departe, laBucuresti soare, iar la noi se arafa, nori grei, veniti depe pustaUngariei.

12www.dacoromanica.ro

A doua revolufie.M'am inapoiat prin Arad. Aici se organizeazd cu zor noua

armatd ungara. Sarbii sunt in fortdreata de peste Murd§ §i tinBanatul in cle§te, purtandu-se du§rndnos fata de Romani pentrulitigiul asupra Banatului. Ungurii din Arad profild de aceastd por-nire sarbeasca contra noastrd §i fraternizeazd cu ei. Conducdtoriino§tri rdzimati pe gardele cu putine pu§ti §i mai putind munitie,privesc ingrijorati la rugul ce li se ridicd dacd intarzie trupele deocupatie romane ori franceze. Cu aceste presimtiri sinistre m'amintors la Oradea.

In Oradea aceia§ situatie gall de mo-Situatia din Oradeasafirii sarbi. Dar Oradea prin situatia ei

geografica era cheia Ardealului. Aici i§i avea cele mai puterniceradacini §i imperialismul lui Tisza §1 democratia Galileilor. Ade-varat ca a murit Tisza, dar n'a murit, ideia lui Ardealul numaifârä romani poate fi a Romanilor, pe care au mo§tenit-o §1 de-mocratii. Kun Bela dictatorul bol§evic al Ungariei aici §i-a facut§coala politica ca ziarist §i de aici a mers la Budapesta menti-nandu-§i stransele legaturi cu democratii" din Oradea. Tovara§ulsau Oa in Rusia sovietica, profesorul Agoston Peter, aici 1§i aveacatedra. Colonelul Kratochwill organizatorul armatei noui de apa-rare era comandantul regimentului 4 de honvezi din Oradea, omconcrescut cu Oradea ; langa el capitanul de stat major HalászSdndor mai tarziu directorul dcomeniilor printului Windischgratz,

:

www.dacoromanica.ro

179

Tocmai cand scriu aceste randuri este delinut directorul do-meniilor printului Windischgratz, va'se zica acum organiza ofensivafal§ificarii de franci contra Frantei §i aliatilor ei. Imperiali§tii §i

comuni§tii erau una impotriva noastra, §i aceasta unitate aici lacheia Ardealului era mai stringentä.

Oradea romaneasca nu avea o suprafata politica. Tot ce aveaera episcopia unita §i vicariatul ortodox.

In cele culturale i politice se inspirà din celelalte centre cul-turale §1 politice, cad Oradea nu avea nici macar o tipografie, o

librarie §1 un ziar, indispensabile unui centru. Mai avea insä acea-sta. Oradie inima romaneasca legata prin biserica de sufletul Ar-dealului romanesc cu toata influinta culturei streine asupra ei. 0licarire care se stingea vazand cu ochii.

Episcopul Radu s'a dus la Blaj dupa adunarea din Alba-luliade unde nu s'a mai inapoiat pana dupa intrarea armatei romanein Oradea. Aurel Lazar s'a dus la Sibiu unde in 12 Decembries'a instalat Consiliul Dirigent al cdrui ministru era. Am limas eucu Coriolan Pop directorul bancii Bilioreana" la conducerea Con-siliului national constituit aproape din toti intelectualii de atunci.Acest C'oriolan Pop era un om admirabil. Intelept i inimos, realin chivernisirea bunului comun, om de intelegere i hotarit in vointasa. Pentru aceste eminente calitati e stimat de toti si de streini.Cum e mai bun omul de actiune. Era insa atacat in sänätate,permanent in temperatura i trebuia eu sa-I rog, cateodata sa-1silesc sä se, mai odihneascd, caci vedeam cum se topeste deagitatiile prin cari treceam. Eram un suflet si un om.

In 5 Decembrie se intrunea ComitetulTribuna Bihorului. executiv. Aurel Lazar nu plecase Inca laSibiiu. Grdbiam sa paralizam propaganda guvernului din Buda-pesta indreptata impotriva preotimei, invatatorimei i advocatilorromani, cari vezi Doamne, vor sa duca poporul in robia boerilordin regat si sub stapanirea regelui monstruos Ferdinand. Sä intro-duca iaras catänia si sa ne clued din nou in rasboiu. Am organizat

noi echipe can sA descinda in sate si sa publice hotaririle delaAlba-Iulia cu explicafiile cuvenite, in adunäri poporale, instituindorganizatiile comunale de propaganda. Alaturi de aceastä propa-ganda prin adunäri s'a hotarit i scoaterea unui ziar de propa-ganda si a unei brosuri. Cu redactarea ziarului Tribuna Bihorului"si a brosurei a fost incredintat Gheorghe Tulbure asesorul nostruconsistorial in intelegere cu mine. La aceasta opera de propaganda

12*www.dacoromanica.ro

180

am angatat preotimea si InvAtatorimea de sub lurisdictia mea prinurmAtoarea circulard :

Nr. 14541 Pres. 1918.

Prin circulara dd. Oct. 5 Noemvrie Nr. 2350 Pres. am indi-gitat onoratei preorimi si invalatorimi datoria ce are sd o impline-ascd in situafia schimbatd de incetarea osfilitafilor de pe front, dincare a rasarit stapanirea nafionald a popoarelor.

De atunci s'a final la 18 (Noemvrie) I Decemvrie in Alba-Julia, marea adunare nafionald, care a decretat unirea tuturor Ro-manilor, iar pentru conducerea mai departe a afacerilor nafiunetRomane din Transilvania, Banat si Tara Ungureascd a ales Ma.rele Sfat National Roman, carele cordspunde unui parlamentroman constituit din 250 membri. Acest Mare Sfat a ales din sinulsdu un Consiliu Dirigent din 15 membri, inzestrat cu putereaexecutivd a nafiunei romane, ce cordspunde unui guvern a Romdnilordin Transilvania, Banat si Tara Ungureascd. Sediul acestui Con-siliu Dirigent este Sibiiul. Tofi Romanii din aceste pdrfi stau substdpanirea autonomd a acestui Consiliu Dirigent, pad la intrunireaconstituantei ce se va alege prin votul universal al poporului.

Si pand cand vor urma dispozifiile acestui Consiliu Dirigentin toate ramurile viefii sociale, simf trebuinfa de a da directivdonoratei preofimi si invafatorimi in valtoarea evenimentelor ce sedesfdsurd in jurul nostru cu iutimea fulgerului.

S'a organizat anume o propaganda de agitatori streini cuscopul de a smulge poporul nostru de sub influinfa tradifionala a

preofimei si a invafdtorimei sale si a-i infecta sufletul cu idei anar-hice si antinafionale. 0 mad neagrd lucrd intre popor sd-1 insti-geze contra preofimei, invafdtorimei si a intelectualilor, sd-i baldpastoral, ca turma sd se risipeascd. Pdstorii sd nu se lase batufi,di a lor este mostenirea.

Pentru desarmarea acestor agitafiuni streine intre poporul nostrusi pentru edificarea constiinfei nafionale, P. On. D-ta vei chemafard amanare preofinva si invafatorimea dupd grupele de comune,cari laolalta fac un cerc firesc de comunicafie ward si vei orga-niza acfiunea de propaganda a misiunei noastre bisericesti scolare.In aceste cercuri de propaganda sa fie contrasi tofi intclectualii sifruntasii, cari au influinfa asupra poporului si intr'o conferinfa pre-alabild sa se discute modalitatea data de imprejurarile locale, pentrupopularizarea hotaririlor din Alba-Julia,

www.dacoromanica.ro

181

Mai nainte de toate insd sd se niveleze ioate impdrecherilece ar exista intre dasnsii si poporeni, toata diferentiarea de partidce ar exista intre oamenii nostri, ca un rost sd fie tuturor. Sd seproclame deviza : anal pentru toti si toti pentru unul. Aici sa selapede preotimea si invdtatorimea de sine si sa premearga cu exem-plul viu al insufletirei, ca pe toti sd-i castige si adune in jun!!Sionului romdnesc primejduit de spiritul vremilor. Falnica Bihariede odinioard trebue rendscutd.

Pregaliti astfel sufleteste sa se inceapd propaganda om de omsi in adundri poporale, sd se rdspdndeasca ziare nationale, cdrtide popularizare, cdntece nationale, cum sunt Cdntdrile nationale"edate in tipografia diecezand din Arad sub Nr. 40, al cdror pre(e 80 fil. si pand se va putea edita in Oradea un organ de popu-larizare.

In adundrile poporale sd se spund poporului, cd :1. Rdsboiul 1-au urzit imperiaiitii fdrd sat, cari au voit sd

asupreasca si mai tare popoarele mici si sd le chiar steargd depefata panaintului, ca numai popoarele privilegiate sd se fericeasca.Pentru acesti nesatiosi imperialisti am sdngerat noi si toate popo-arele. Imperialismul acesta s'a prdbusit.

2. Acum e vorba sd se facd astfel de legdturi intre popoareca sd nu mai fie posibil rasboial. Marile puteri invingatoare aleintelegerei au principiul lui Wi Is o n, ca toate popoarele mici sdfie liberate de sub jug strein si to?i cei de o limbd sd formeze onatiune politica sub ocdrmuire proprie national& Sd nu mai fieasuprit i asupritor, ci tot omul sd fie om dupd chipul si asdma-narea lui Dumnezeu, cum a fost el creat, egal indreptdtit la toatedrepturile din tara lui.

3. Popoarele astfel grupate in state nationale vor forma apoi6 mare alianta a popoarelor, care va tinea echilibrul intre popoaresi va judeca asupra lor in caz de litigiu, ca sa nu se mai deciddsoartea lor prin rdsboiu, ci pe cale pasnicd.

4. In aceastd noud formatiune politica' nu vor mai fi armatein senzul de mai nainte, ci numai de cdtd va fi nevoie pentru sus-tinerea ordinei publice.

5. Adunarea nationala din Alba-Iulia a decretat unirea tu-tuturor Romdnilor in temeiul principiilor lui Wilson acceptate detoate puterile Intelegerei. Hotdririle ei sd fie cetite si esplicate po-porului ca o noud evanglzelie a libertdtii popoarelor.

www.dacoromanica.ro

i 82

6. In deosebi sa se remarcheze din acele hotariri, democratiacuratd, care impartamte pe popor de toate drepturile politice, dandvot universal $i egal intreg poporului fdra deosebire de stare $i clasaincepand dela alegerile comunale pawl la cele parlamentare $i pamantdupd cheia ce se va stabili, ca tot omul se"' aibd parte din paman-tul fora.

7. Intocmai astfel sa se remarcheze, cO noi nu ravnim laasuprirea popoarelor streine cari ar cadea sub stapanirea roma-neasca, ci mai vartos vrem sa le respectdm toate drepturile la limba$i averea lor, sO traim pa$nic impreund, desvoltandu-se fiecare sprefericirea sa.

8. Noi nu voim sO ducem poporul nostru in robia boierilordin tam romaneasca, precum o vestesc aceasta agitatorii streiniintre poporul nostru, pentruca i acolo a incetat lipitoarea ciocoiasca

toate drepturile poultice $i peimanturile vin in mana poporului.Pad* acum s'a decretat deja sa se dea poporului cam 6 milioanede jugare pamant arator. Romania e pe cale a fi cel mai democratstat. Insu# regele Ferdinand de band voie a predat toate moiilece le-a dat tam regelui Carol, cand I-a facut rege. Singure acestemosii fac sate de ma de jughere. El este regele care a mers cupoporul sau in bine $i in rdu supunandu-se vointei poporului, carevoia unirea tuturor Romanilar, jar .regina Maria e mama band ataranului roman pe care 11 cerceteazd in coliba lui mangdie inzilele lui grele. Avem datoria sO apardm cinstea acelora cari pentrunoi, au sangerat in acest crancen rdsboiu. Ferdinand al Romanieinu $i-a &add tam ca $i Ferdinand al Bulgariei $i Constantin alGreciei, ci s'a pus in fruntea armatei sale contra sangelui sau dinGermania, cand Tara i-a cerut sO implineasca opera inceputa deMihaiu Viteazul. Aruncarea agitatiei contra celor din Romania enumai o apucaturd, Ca sO ne sperie poporul dela o stdpanireromaneasal.

9. Intre toate primejdiile cate ne incunjurd mai mare esteprirnejdia bol$evismului adus din Rusia $i aici alimentat de du$-manii neamului romanesc, cari prin el vor sO ucidd simtul nationaldin poporul nostru. Pentruca bol$evismul e un element destructiv,care n'are nici nationalitate nici patrie, ci poarta rasboiu intre om$i om. Bolgvismul a nimicit Rusia, acum unii vor sO nimiceascdpoporul nostru prin bol$evism, chiar cand Rusia a scdpat de eiprin invingerea lor desavar$ita. Nu prin rasbolu intern ci prin dra-goste imprumutata vom cladi noua societate fericitd.

sd-I

$i

www.dacoromanica.ro

1 8.3

10. Eliberarea popoarelor de sub jugul politic i economicdin trecut a deschis pentru fiecare om teren de a se validita dupavredniciile lui. In viitor nu va mai fi piedeca la inaintare originearomaneasca a fiilor nostri, ci cel mai harnic va fi cel dintaiu. Casa putem raspunde dard exigentelor vietii de mane 0 sa =permnoi locurile conducatoare in procesul civilizatiunei, trebue sa ur-inam cloud carari : 1. Invdtatura. 2. Munca. Sa indemndm darer'poporul la invatatura i la munca.

11. Inainte dar la goala unde se pregataFte sufletul pentrutot ce este bun, frumos i folosilor, atelierul din care ies harniciilucratori de mane. Sa se Pea propaganda in adunarile poporale

depe amvon pentru invatatura i muncd cinstitd. Din goli sa sedelatureze emblemele fostului regat $i sd se introduca limba romilna,ca limbd de propunere : unde sant i elevi de limbd straina, ori deai nostri, cari nu giu romdne0e, cum e Jam i Darvapd, limbamaghiara sa se foloseasca ca limba auxiliara, ca elevii sa nu fieimpedecati in progresul 0iintelor lor, din pricina limbei.

In' detailurile planului de invatamant nu putem intra, panelne vor sosi dispozilide concrete dele eful serviciului de culteinstructiune publica.

Oradea, la 24 Noemvrie (7 Decemvrie) 1918.

Roman Ciorogariuvicar episcopesc.

In 15 Decemvrie apare i brosura scrisd de Gh. Tulbure HO-rita in 10.000 exemplare. Aceasta brosura a avut darul sä pAtrundAcu slova ei romaneascA la intelesul tuturor. Incepe lupta de ziarebrosuri propagandiste. IatA prima brosurA adresatà Care poporulromanesc".

Fratilor romdni !Am auzit, Ca in vremea din urmA niste nAdrAgari streini

au inceput sä cutreere satele noastre romAnesti. Prin partileuncle ajung tin poporului cuvAntäri si-i impArtesc niste hArtiitipArite cu fel de vorbe mincinoase.

Iatà ce spun ei!Spun, cA noi RomAhii facem rAu, cà ne deslipim de

tara ungureascA. PentrucA in Jara romAneascA zic eisunt multi boieri bogati, cari asupresc poporul. AdecA decesä vA faceti slugi la boierii romAni ? spun dumnealorrAmAneti mai bine ceea ce ati fost: slugi la Unguri. Rostescapoi vorbe de hula fatA de Majestatea Sa Regele Ferdinand

pi

pi

si

www.dacoromanica.ro

1A4

al RomAniei si fatà de familia tui domnitoare, ca sA nu nedorim sub stApAnirea Ina ltiei Sale. Latesc tot felul de bArfelila adresa noastrA, a cArturarilor romAni, ca sA-si peardA po-porul dragostea si increderea fatd de noi. In sfArsit ca sAimbete pe oameni cu apà rece, le fAgAduesc toate bunAtAtilelumii, numai sA-si scrie numele, CA nu vreau sA se alAturela tara romAneascA. Le fAgaduiesc pAmAnturi, imasuri, pAsunisi pAduri intregi, toate fireste in cinste i farä nici un ban.

Poporenii pasnici ii ascultà i clatinA din cap. far unorale vine'n minte vorba cAntecului :

Cine-au incirAgit streiniiMAnca-le-ar inima cânii".

Oameni buni!FatA de povestile acestor streini, adusi de vAnturi, vrem

sA va spunem si noi cloud vorbe. Vorbe curate si rAspicate,din inimA româneascA.

Din bAtaia cea groaznicA sfArsità de curAnd, a iesit olege noud. Legea aceasta rAnduie*te, ca toate limbile i toateneamurile, cari au fost pânä acuma invAluite la olaltà sAse desfacA. Popoarele, cari nu mai vreau sA trAiascA ameste-cate sA se despArteascA. Dupà cum omul care nu poate SAmai trAiascA cu femeia lui, este lege care-I despArte*te. Legeaaceasta noud pentru popoarele lumii a fAcut-o Wilson cape-tenia Americei, cel mai luminat Om din lume i cel mai bunprietin al neamurilor asuprite. Wilson zice, CA toti cei de olimbA *i de un sange sal se impreune, avAndu-si tara lorstApAnirea lor nationald. SA nu mai fie nici un popor stApánasupra altuia. SA nu mai fie unii domni i poruncitori cunt aufost Ungurii iar altii sluji i robota*i, cum am fost noi RomAnii.Legea lui Wilson au primit-o impAratii i toate capeteniileputerilor mad. Au vAzut toti cd este o lege bunA si dreaptA.Numai Nemtii i Ungurii n'au vrut sä *tie de ea. Din pricinaaceasta Wilson a trimis toatA o*tirea Americei asupra lori-a zdrobit.

Popoarele grace *i nAcAjite, cari erau pânà aci substApAnire streinA, au primit legea lui Wilson cu bucuria, cucare au primit pästorii din Vifleim vestea ingerului desprenasterea Domnului Hristos. Toate neamurile acestea si-auridicat fruntea si au hotArit sd-si rupA lanturile robiei, in carizAceau ferecate. SA ne uitAm numai imprejurul nostru!

Croatii au hotArit cä se. rup de tam ungureascd *i seimPreunA cu fratii lor de o limbd din Slavonia, Bosnia siHertegovina. Slovacii sau TAutii asemenea s'au deslipit deUngaria i s'au unit cu Cehii, formAnd o Ora a lor. Ruteniitot a*a au fAcut. Nemtii de peste DunAre tot asa. SArbii auintrat cu armatà in tarA ungureascA, au luat in stApAnire pefratii lor, ca sA-i alipeascA la tam sArbeascA.

di

www.dacoromanica.ro

1A5

Toti sa rup de tara ungureascA. Toti o pArAsesc ca peo rimed stricatd. Toate neamurile s'au sAturat pná pestecap de tovArA*ia cu Ungurii.

Numai noi sä mai rAmanem sub cAlcaiul lor? Numaino Romanii sd fim de rasul lumii ? Nu, fratilor, soarteanoastrA mcd s'a hotArit.

Cum yeti fi inteles, Romanii de pretutindeni s'au adunatzilele trecute in BAlgradul Ardealului *i au hotArit, CA ne rupem

noi de tam ungureascA. Ardeleni, Bihoreni, BAnAteniUngureni, vlAdici, domni i plugari, s'au strans ca la o sutdde mii. Si au jurat in fata lui Dumnezeu *i in numele nea-mului intreg, ca. nu vrem sA mai trAim cu Ungurii nici un ceas.

Destul ne-a fost o mie de ani de robie. 0 mie de anile-am arat, le-am sAmAnat pamanturile *i le-am secerat gra-nele, pentru ca ei sA manance pane alba' ca colacul, iar noio coaje de mAlai. Nimenea n'a pAtimit a*a mult, nimenea nus'a trudit a*a greu in tam aceasta, ca noi Romanii. Noin'am fost socotiti de oameni dupA chipul i asemAnarea luiDumnezeu. Noi am tras in jug alAturea de vite. i totu*in'am putut ajunge la creangd verde, totusi n'am putut scApade amar *i de sArAcie. CA toatd inunca i sudoarea noastrA,tot rodul trudei noastre 11 mancau streinii cu dArile i cuportiile cele grele. A*a a fost traiul nostril de and ne-ampomenit in tam aceasta. Noi n'am avut nici soare, nici zilede sarbAtoare.

inainte cu o sutd de ani *i mai bine strAmosii nostriis'au hotdrit odatä. scuture jugul de pe grumazi. TreiRomani zdraveni i inimoi, Horia, Clova *i Cripn, s'auluat i s'au dus la impAratul in Viena sA cearA drepturipArnant pe seama poporului. impAratul i-a ascultat i le-afAgaluit, cA le dA. Dar neme*ii unguri au prins atunci pecei trei Romani i i-au zdrobit pe roatA. Aceasta s'a intamplatla anul Domnului 1784.

IatA, care a fost rAsplata domnilor pentru muncarAbdarea de veacuri a neamului nostru. Dropturile i buna-tAtile tArii au tiut sä le -find numai pe sama lor *i a copiilorbor. Pentru noi fAceau totdeauna legi aspre, prin cari nelipseau de drepturi i ne lAsau in prada lor.

Sute de ani pruncii Romanilor au fost opriti sA umblela *ward. Neme*ii ne-au tinut in prostie, cAci aa eram maibuni de slugi. bar and ne-au lAsat copiii la *coalA, atuncinu le-a fost iertat sA invete in limba romaneascA. Au poruncitdascAlilor sA ni-i chinuiascd 'lute() limbA streina i ne 'nte-leasd de bietii prunci. Din pricina aceasta numai cu maretrudA i cu multA cheltuialA au putut rAsAri *i din neamulnostru cativa domni cu invAtAturA. DAcd ati ceti i ati cunoa*teistoria neamului nostru ati rAmanea ingroziti, fratilor, de pa-timile i suferintele, cate le-au indurat mo*ii i pArintii no*tri

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

186

din partea stApAnitorilor si a altor late streine. Nu vi-le maiinsirAm aici pe toate, pentrucA nu vrem sa va arnArAm sufletul.SA lAsAm trecutul si &A vedem cum se poartA fata de noi inzilele de astäzi.

Românii au fost totdeauna cei mai viteji apArAtori detard. In rAsboiul de acum aproape cinci ani de zile ati aparatcu viata voastrA averile si mosiile lor cele intinse. Pe ale lorsi nu pe ale voastre, pentrucA la petecul vostru de pAmAntn'a lAcomit nimeni. Sute de mii de RomAni au rAmas mortiprin tali streine. $i vai l CAti s'au tutors acasd schilavi sicersitori. In vremea cat bietii RomAni isi prAdau viata sisAnAtatea peste taH si marl., acasd femeile si pruncii lorflAmAnzeau si se prApddeau de sdrAcie.

$i stiti ce a fost rAsplata ? Stiti ce a fAcut cArmuireaungureascA OM cAnd voi va vArsati sAngele pentru ea ?Scolile romAnesti ni le-au inchis. Pe invAtAtorii i-au pus cudeasila sä invete in scoli ungureste. Pe multi preoti si domnide-ai nostri i-au aruncat in temnitä si i-au judecat la moarteprin streang. Sute de tarani, chiar parinti si frati de ai fecio-rilor, cari luptau pentru tard, i-au dus jandarmii intre baio-nete si i-au tinut inchisi in locuri depArtate, OM ce au pieritunii de foame. Au adus o lege noud, care zice, cA RomAnulsd nu mai poatA cumpArà in tara aceasta nici o palmä deloc. Cum vedeti, fratilor, au vrut sä ne prApadeascd cu totul.Si-au pus de gaud sä ne sileascA &A luAm lumea in cap.

Acum, ca bdtaia s'a sfAr§it §i a venit altA stApanire, eizic, cd se Incepe o lume noul Zic, ca vreau sA ne dea §1nouA drepturi §i vreau &A trAiascA cu noi in fratie §i'n dra-goste. SA VA spunem numai cAteva fapte mai proaspete, casd vedeti cum e dragostea bor. Gazetele lor §1 astAzi ne bat-jocuresc In tot chipul. Steagul nostru romAnesc nu sufere sA-Ipurtdm nici astAzi, cAnd e slobod sA-1 poarte toate neamurile.Pe mai multi osta§i §1 ofiteri romAni, cari §i-au pus pe chipiupantlicA cu fetele steagului nostru in trei colori, i-au bAtutundt i-au apucat. S'a intAmplat in unele locuri, cd fecioriiintor§i din rAsboiu, nacapti §i flAmAnzi, au pus mAna pebucatele domnilor de pAmAnt, cari se ImbuibaserA in toatebunatatile. $i cum s'au rAsbunat domnii ? De bund seamA atia uzit. Intr'un sat din pArtile Clujului neme§ul a cerut jan-darmi §i cdtane dela stApAnire. Jandarmii inarmati pana indinti au dat navald in sat §i au prins pe cine au putut apuca :harbati. lemei, fete §i oameni batrAni. I-au luat la tinta §1 i-aupu§cat pe toti grAmada. Apoi au fAcut un foc mare dintr'ojireadd de lemne §i i-au aruncat in foc. Unii erau incA vii,pentrucA nu le-au lAsat vreme nici sA moarA. $i a§a au arssArmanii oameni nevinovati 5 zile dearandul pAnd ce s'aufAcut scrum. Intr'alt sat, aici la noi in Bihor, pe ni§te osta§i,cari au instreinat cAte ceva, i-au silit mai IntAiu sA-§i sape

www.dacoromanica.ro

gl

Mormantul, apoi i-au pu§cat pe toti de a cAzut fiecare in groapasa. Si cate si mai cate mi§elii de acestea am putea insiraaici. Dar nu le mai pomenim, c5. ni-se rupe inima. i ar trebuis5 scriem o carte mai groasA, decal cazania cea bAtran5.

Puneti fatA in MO vorbele lor cele frumoase cu fapteleacestea ingrozitor de urate. Si nu uitati, fratilor, ca nu vorbele,ci faptele vAdesc inima omului. InzAdar zic ei cA din vrAs-masi ni s'au fAcut prieteni aa peste noapte. Romanul are ovorbA veche : lupu-si schimbA p8rul, dar nAravul ba ! Cumcredeti sA ne dea ei drepturi si libertati, cand inima lor denAparcA nu rabdA nici o pantlicA tricolorA, un mic semn, cAsuntem si noi un neam de oameni alAturea de altii ? Gan-diti-vA oameni buni, ce soarte ne-ar fi asteptat pe noi Romanii,dad Ungurii ar fi castigat acest rAsboiu ? Ce ar fi fácut cunoi, cand acum cã sunt bAtuti §i umiliti, sunt gata sA ridicearma asupra voastrA si sA vA impu0e ca pe caini ?

Toate aceste si alte multe suferinte indurate de neamulnostru le-a cumpAnit bine adunarea cea mare a Românilordela Alba-lulia. Si cu o gurA §i cu o inimd au hotArit atunci,ca de tam ungureascA nu vrem sä ne mai tinem. Ne alipimla fratii nostri din tam romaneascl Vrem sá dam mana cufratii nostri din Basarabia, cari au robit sub muscali. VremsA dam mana cu fratii nostri din Bucovina, cari au snspinatmai mult de o sutA de ani sub stApanire nemteasc5. Le in-tindem mana §i zicem

Eu ti-s frate, tu-mi e§ti frate.In noi doi un suflet bate.

Si toti, Cali am fast panA acum rasfirati, ne alipim desanul maicei noastre dulci, ne alipim de Tara RomaneascA.Vrem sd formAm o tara mare a tuturor Romanilor, o taramandrA si frumoasA cu 14 milioane de Romani.

In tam noastrA romaneascA nu vom mai trAi din milaaltora. Noi vom fi stApani si gazde. Toate legile si toatejudecatile vor iesi pe limba noastrA româneascA, ca s5 leinteleaga tot omul. SAteanul §i omul särac va avea tot atataomenie si ascultare fnaintea legii ca si domnii. DiregAtoriidin toate cancelariile vor fi cei mai multi Romani, feciori deplugari dela sate, cari si-au castigat Invatatura. Pruncii vostrivor fi domni si judecAtori asupra voastrA, nu streinii de altAlege. lar domnii romani, ori cum ar fi, vor fi totusi cu maimultä inimd fatA de popor, pentrucA sangele apA nu se face."

Se vor aduce legi nouà pentru folosul muncitorilor si alplugarilor. Saracul va avea totatata drept de vot, ca cel bogat.Poporul isi va alege antistia satului, pe notar, pe solgabirau§1 pe deputatii din casa tàrii, dupd bunul sàu plac. Glasulpoporului va fi ascultat pretutindeni OM sus la Rege, care§tie bine, cA poporul e talpa Orli sale.

www.dacoromanica.ro

188

PAmant va fi destul pentru toti, fratilor. Tara romAneascAva fi mare, pe averea si pe pAmanturile ei nu se vor maiimparti streinii. Fiecare sArac va cApAta atata pAmant, ca sApoatA trAi cu familia sa cinstit. PAmanturile §i aranzile vor fiieftine. Portiile si birurile nu vor fi asa de marl, pentrucAtara romaneascA .nu e inglodatA in datorii. Se §tie, ca grauldin Romania e ca aurul de frumos. In anii buni si roditoritara castigA sute de milioane numai din gilt' §i din cucuruz.Locuri de pAsune, la munte §i la ses, fiind destule, viteleromane§ti se prAsesc §i se cresc usor §i ieftin. Intrebati pejidovi : Cale sute de trenuri de gall, cucuruz, ovAs, linte,fasole, oi §i vite cu coarne au adus din Romania in cursulacestui rAsboi ? Intrebati-i cu ce preturi le-au cumpArat §iCate milioane au castigat? Poate nicAiri nu s'a pomenit a§ao ieftinAtate, ca in tam romaneasa pe care Dumnezeu abinecuvantat-o cu toate cele de lipsà. Isvoarele ei de petrolsunt cele mai bogate din lume. Mile de aur, de sare §1 decarbuni din Ardeal deacum nu vor mai fi in mana streinilor.BogAtiile, cari le-a revArsat mana lui Dumnezeu in pAmantulcel scump al Ardealului nostru, deacum vor infra in vistieriaOrli romanesti §i in punga muncitorilor dela Mi. Plata muncitorilor §i a zilerilor va fi astfel cu mult mai mare, decalori §i unde, pentru cA lipsA de muncitori va fi mare §i banivor fi destui.

Tara ungureasca numai pentru &tit a fost mama, pentrunoi romdnii a fost ciumd. Tara romdneascd va fi mama pentrutoti, pentrucd nu va fi tam domnilor, ci tam plugarilor.

Fratilor ! Noi nu vrem sA vA amAgim cu vorbe frumoase.Noi nu vA fAgAduim marea cu sarea. Noi nu zicem, cä tamromaneascA va fi raiul pe pAmant, in care fiecine va puteaduce o lume albA WA' nici un lucru. Omul slab §1 netrebnic,ori uncle 1-ai asaza §i ori cate drepturi i-ai da, tot calic rA-mane. Numai omul harnic §i muncitor poate sA inainteze inavere si bunastare. Noi vrem numai sA vA deschidem ochii.Vrem numai sA vA spunem, cA in tara romaneasca mai randecat aici nici de cum nu poate fi, dar mai bine de bunA-seamA. In casa sa si in tara sa omul, ori cum ar fi, este maislobod si mai stApan pe al ski, decat in casa §i in tamaltuia. Lumina', §coalä, muncA harnicA §i traiu cinstit, iatã ceva asteaptA in tam romaneascA I

SA nu dap asa dar nici un crezamant scorniturilor §iminciunilor cu cari vreau. sA vä inspäimante §i SA vA ama-geascA niste oameni fara capataiu si färá suflet. De boieriiromani sä nu aveti nici o teama, pentrucA ce a fost a trecut.Nu §tim dad in tam ungureasca se va fi gAtat cu domniagrofilor §i a baronilor. Stim insA cA in tara romaneascA steauaciocoilor a cAzut pentru totdeuna. Chiar acum s'a hotArit inlege, ca 6 milioane de holde de pätnant sA se taie din .mo-

www.dacoromanica.ro

189

§iile boierilor §i sd se impdrteascd la sdtenii lipsiti. Boieriitoti §i-au dat invoirea, chiar ei au adus legea cea noud insfatul Orli. Intrebati-vd acum : cAnd vor veni grofii §i viddiciipdpista§i sd-§i imparteasca mo§iile la RomAni ?

Nici in trecut n'au lost toti boierii romAni oameni rdi§i asupritori. Au fost intre ei foarte multi oameni cu dreptate§1 cu tragere de inirnd cdtre popor. Din multe familii boiere§tiau e§it cei mai harnici §i mai luminati ministrii §i cei maicinstiti cArmuitori de tall. Toti ace§tia au adus legi bunepentru saleni. Adevdratii jefuitori ai poporului au fost si acolotot streinii, grecii, jidovii si amend. Ace§tia au luat mo§iileboiere§ti in arAndd §i le-au lucrat cu tdranii pentru o platade nimic, ca ei sd-si poatd scoate arAnda inzecitä.

Si apoi sd nu gAnditi, fratilor, cd boierii din Romdniavor veni acum la noi, vor cumpdra aci mosii si vd vor punesd li-le lucrati. Nici unul nu-si va ldsa casa si averea lui,ca sd vind la noi. Dupdcum nici noi cei deaici, alipindu-nela Ora romAneascd, nu ne ldsdm casa si masa noastrd. Ni-menea nu va fi silit sd treacd muntii si sd intre sluubd laboieri. Tot omul rämdne unde a fost si unde-i place. Numaitara romAneascd isi va lärgi hotardle pAnd aici la noi si inloc sd avem cArmuire ungureascd la Budapesta vom aveastdpAnirea noastrd romdneascd la Bucuresti.

Acum and vdd, cd vd scapd din mAnile lor, yin sd vdsparie cu boierii si sd vd fdgdduiascd pdmAnt. Intrebati-ifratilor, pAnd cAnd mureati voi in santuri pentru tara aceastamasterd, cine a adus legea, care oprea pe Romani sd-sicumpere un petec de pdmdrit? Intrebati: pentruce n'au imbiatpoporului drepturi si pdmAnturi mai de mult, inainte deWale? Pentru-ce chiar acum, cAnd vdd a ne rupem de ei?Si apoi au ei pdmAnt, de unde sd yd. dea ? In mAna lor enumai cArciuma si taraba. PdmAntul este al nemesilor Ungurisi bäncilor celor mari. Acestora de bund seamd nu le treceprin minte sd-1 impdrteascd la Romani. Tot la ai lor vor da,dacd vor da, iar nu voud, fratilor RomAni. Chiar acum cetimin gazetele unguresti, cd dacd s'ar imparti pdedntul domniilordin Biharia, atunci ungurilor dela ses li-se va da cdte 10-12jughere, iar RomAnilor dela pdduri cAte cloud sau trei iugherede pdmAnt sterp, dar poate nici atAt. Asta-i dreptatea, ce neasteaptd in tara ungureascd! Dar dela ei nici nu mai asteptdmvreun bine. Din pdtania trecutului am invdtat, ca. delastreinisd nu mai asteptdm nimic.

Destul v'au indopat cu fdgdduieli. Uitati-vd bine in ochiilor si yeti vedea cd nddrdgarii acestia, cari acum vd omoardcu dragostea, vd sunt vechi cunoscuti. Sunt aceiasi huligani",cari vd fdceau ochi dulci inaintea tuturor alegerilor de deputati.Vd tineau cuvAntdri frumoase si vd fdgdduiau ceriul si pa-mantul, numai sa votati pe domnu lidzifarkas sau pe alta

www.dacoromanica.ro

190

veniturA. Dupd alegere fire$te domniwrii piereau ca camforul$i nu-i mai vedeaji. lar voi ramAneaji cu fàg5duie1il i cusarcinile in spinare.

Despre Regele fàrii romAnesti vä spun ace$ti nAimiji, cAar fi om a$a i aa cA nu-i vrednic sA ne alAturAm subcoroana Lui. La bArfelile acestea sä le rAspundeji, CA dadle place sA desvAleascA grewlile impArajilor, atunci sá rAmknAla ai lor. SA rAmAnA la Viena $i la Budapesta, pentrucA acoloa fost cuibul tuturor pAcatelor. Acolo In casa jarii $i in pala-tele strAlucitoare ale neme$ilor, zidite din sudoarea $i dindArile voastre in vreme ce voi sätenii n'aveaji drumuri, n'a-veaji $coli $i de multe ori n'aveaji un codru de pAine.

Regele romAnesc n'a pAcAtuit nimic fajA de poporulsAu. BAtaia de acum cu tot prApAdul ei, cine a pus-o lacale? Impäratul nemjesc $i cu grofii unguri, cari i-s'au fAcutcoadA de topor. Ei au aprins lumea in flacAri. Ei au fAcutvArsarea de sAnge cea ne mai pomenità. Ei au jefuit taxi $ineamuri ca ni$te bande de tAlhari. Ei s'au näpustit asuprajArii romAne$ti $i au prAdat'o, ca o haitä de lupi. lar cAndnemjii au intrat cu oastea in Bucure$ti, cArmuirea ne-a datporuncd sA tragem clopotele i noi dela toate bisericileromAne$ti. S'au ingrijit sä ne sf4ie inima, säprohodim cAderea orawlui $i a jArii, unde ne aveam toatenAdejdiile de mai bine. Cisma nemjeascA cu pinteni ungure$tis'au pus sä ne striveasck ca pe ni$te viermi. Dar iatà undei-a dus lAcomia gi pAcatele lor. Tronul i 1-au perdut. Tara$i-au dus-o la saPA de lemn. Ei au fost siliji sA i-a lumeain cap. I-a pedepsit Dumnezeu i i-a ajuns blestemele noastre

Regii, cari au fost cinstifi $i au tinut cu poporul lor siastAzi sunt in domnie. Regele Romaniei n'a voit sA fie bdtaieDar atunci cAnd armata i intreg poporul a poftit sà intre inArdeal ca sA ne scoata din robie, atunci regele Ferdinand chiarcontra sArigelui Mu contra neamurilor sale din tara nemteascA,a scos sabia $i a ascultat de glasul poporului. AstAzi nu esterege mai iubit de poporul sdu, ca Regele RomAniei, care doi ania luat parte la toate suferintele tarii sale. kr mosiile sale dom-nesti le-a imptirtit pe toate la sdteni, ea sd le lidsnuiascdIntrebati in toatà lumea : care impArat a mai fAcut treaba asta?

Acum doi ani tam romAneasck ajunsA in strAmtoare, afost silltã sa facA cu Nemtii o pace umilitoare. VAzAndu-seajun$i i ei la pradA, Ungurii au luat atunci dela Romaniamunti intregi cu multe sate $i le-au lipit de tam lor. Atunciregina Maria ce a fAcut ? S'a imbrAcat in haine tArAne$tis'a dus in toate satele, pe cari le pierdea, a umblat din casA, incask din colibA in colibA. Cu lacrimi in ochi luat rAmasbun dela oameni $i dela femei. A luat in brate $1 a sArutat petop copiii sAracilor $i le-a impartit haine, ca o mamA dulce.

silindu-ne

I

pi

pi-a

www.dacoromanica.ro

191

Noaptea sfintelor Pasti din anul acesta regina Maria apetrecut-o in cimiterul din satul MArAsesti, unde au cAzut inluptà cu Nemtii multi ostasi romAni si unde Nem lii au mancato bAtaie strasnicA. ToatA noaptea Sfintei Invieri regina Ro-manilor, imbrAcatA in hainä neagrk a mers dela mormant lamormant, a aprins luminite de cearA la crucile ostasilor cazutisi s'a rugat lui Dumnezeu pentru sufletele bon

Pe o astfel de regina, pe o astfel de femee, pe o astfelde mamA a poporului indrAsnesc ni§te vagabonzi s'o huleasca§i s'o ponegreascd fratilor !

Manca-le-ar casa pustiaSi neamul nemernicia !"

Fratilor IOsta§ii Regelui romanesc s'apropie de hotarele Bihorului.

Avem nadejde, cA pe Maiestatea Sa Regele Ferdinand Ii vomvedea cat de curAnd incoronat de rege al nostru, al tuturorRomanilor.

A mai fost odatA un voivod romanesc care a venit cuoaste si cuprinzA Ardealul §i sA-1 impreune cu tArile roma-nesti. Mihaiu Viteazul i-a fost numele, pentrucA era atat debray si de nAprasnic la luptA, incat bagase spaima in Turci.Mihaiu a luat Ardealul si s'a asezat cu o§tirea lui pe cam-pia dela Turda. Dar inteo noapte, and durmia in cortul luide general, dusmanii lui au trimis niste cAtane plAtite, cari auintrat pe furis si I-au omorit cu sAcurile. Aceasta s'a infant-plat la anul Domnului 1601.

De atunci noi tot a§teptAm sd vinA un alt crai delarAsArit", care sA implineascA gandul lui Mihaiu Viteazul. Cuvoia lui Dumnezeu acest crai mAntuitor va fi regele Ferdinandal Romaniei. El vine sA 'nfAptuiascA dorinta viteazului Mihaiusi sA pedepseascA pe uciga§ii lui. El vine sA izbandeascAvisul cel de aur, cu care pArintii nostri s'au coborit in mormant.

Atunci, in ziva aceea mare si luminatA, aveti sA vedeti§i voi pe regele Romanilor si pe regina Maria cea bunA §1frumoasA, ca o zinA din povestile voastre. Are sA villa lavoi, fratilor sd vA mangAie. Are sA vA stranga la piept si sAvA sArute pruncutii vostri, pe cari ii iubeste ca pe prunciisai. Ochii vostri cari atatea lacrimi amare au vArsat, cat eapa Crisurilor, vor varsa atunci lacrimi de fericire, fratilor.La poalele muntilor no§tri vom incinge atunci o horA mare §1frumoasA si vom canta din toatA inima :

Hai sd deim mânei ea mailer*Cei ca inima romdmiSefnviirtim hora frafieiPe peimiintul României" . . .

www.dacoromanica.ro

192

Aceasta va fi ziva, care a fAcut-o Domnul sä ne bucurAm$i sä ne veselim inteansa. Aceasta va fi ziva de Pa$ti a neamuluinostru romanesc. SArbAtoarea aceasta a sufletului vostru vreausd v'o rApeascä aceia, cari yin acum sä vA otrAveascA sufletulcu vorbe in$elAtoare. Vreau sA va arunce nisip in ochi, ca sAnu vedeti soarele, care räsare pentru voi. Voi vä ziditi casänouA, iar ei yin pe furi$ sA vA pund tAciune sub stre$inA.

Prieteni $i binevoitori vA sunt ei, fratilor? Stati $i jude-cati $i yeti vedea, cA ace$tia sunt lupii de ieri, cari astAzivi-s'aratA in piele de oaie. Nu prieteni, ci vr4rna$i de moartevd sunt ei, cari vreau sd vA fure norocul. Top ace$ti nAdrAgaristreini, cari umblA pe sate, impArtesc hartii $i iau iscAlituridela oameni sd Ati cd sant slugi pldtite de cdrmuirea, aolnumitd socialiste din Budapesta.

Cu astfel de mi$ei Romanul adevArat $tie ce-i de fAcut.ii ia de guler $i le aratA drumul: afarA din sat! Am auzit,cA in satele din partea Va$cAului voinico$ii prieteni ai popo-rului n'au cutezat sä calce. Au simtit ce ii aVeaptA $i au$ters-o indArApt de nu-$i aflau drumul. A$a sA-i primiti,oameni buni, pretutindeni. Acesta e sfatul, care vi-1 dam noi,frunta$ii romani din Oradea-mare. Noi avem rAspundere pentruvoi inaintea lui Dumnezeu $i a oamenilor. Noi VA cunoa$temnAcazurile $i vA dorim numai binele. Pentrucd $i noi netragem din opincA. $i noi avem pArinti $i neamuri pe lasate. Poporul nostru totdeauna a mers alAturi de conducAtoriisAi. Decand ne-am pomenit, domni $i tdrani, noi am fost una, $ila bine $i la rAu. Dragostea aceasta dintre noi a fost tAria nea-mului nostru. Dragostea aceasta a fost stanca de care s'au frantvalurile ispitelor vrAwna$e. Din pricina aceasta streinii totdeunaau avut teamd de noi. In vremurile acestea mari $i minunate sAne arAtAm fratilor cd suntem ca totdeauna, un trup $i un suflet.

Streinii, in robia cArora am fost ferecati, ne-au luat toatedrepturile $i toate bunurile. Am ramas numai cu sufletul dinnoi. Sufletul insA ni 1-am pAstrat curat $i cinstit. Glasul suf-letului de$teptat din somnul cel de moarte, ne chiamA acumpe toti sA frangem zAvoarele $i sA ie$im din intunerecul temnitei.Nu mai stAm pe ganduri, nu mai ascultAm de nimeni I Numaiun gand avem $i o dorintA mare sA ne unim cu fratii nostri dedincolo. A$a vrea $i Dumnezeu sfantul, a$a spune O. sfantaScripturd, cd bine $i frumos este ca fratii sA locuiascA impreunA".

A$a sA ne ajute Dumnezeu pe cum vä dAm aceste sfa-turi $i povete din inimA curatd. A$a sA avem parte de man-tuirea sufletului precum vA dorim binele vostru.

TrAiascA Poporul Romanesc !TrAiascd Romania cea mare, tara tuturor Romanilor.

Oradea, la 2/15 Decemvrie 1918.Sfatul National Romtinesc din Oradea i Bihor,

www.dacoromanica.ro

193

Pe când noi ne armam asffel cu ziar §i bropri sociali§tii slo-bozeau pe satele noastre roiuri de anarhi§ti cu ziarele lor de pro-pagandà SteaguI ro§u' §i Foaia Tkanului" cari atatau focul revo-lutiei de clasA §i ImprA§tiau Intre popor afi§e ca aceste :

Frail romani

Pe regele ungar I-am alungat, dar domnii romani voiescdin non sd ne aducd pe cap regele din Romania, inset totiregii sunt pe o forma de rdi. Noi ne-am scdpat de grofii sidomnii nostri mari, dar advocatii si fiscalii voiesc sà ne deiepe lama boierilor din Romania, cari sunt si mai rdi asupri-tori, decal cum au fost grofii si domnii mari ai nostri. Re-publica sociald-democraticd si radicald voieste sã deie popo-mini din Ardeal pdmeint si voeste ca in Ardealsd nu domneascd familia urdtd si mdrsavd a Hohenzolernilor,fdrei Insusi poporul plugar muncitor. Dupd cum noi amalungat pe grofii i domnii nostri mari asa alungati si Ii arun-cati In iad si voi pe domnii vostri mari cari vã asupresc, canumai al vostru sd fie pdmântul pe care ii lucrati.

Noi n'avem lipsd nici de rege, nici de ofiteri, cari facnumai lux si furd vremea inzddar, nici de boieri si de domnimari, cari sag numai sagele nostru ca lipitorile.

Noud ne trebuie pdnrant si libertate !Sã trdiascd republica social democraM si radicald !

Comitejul Plugarilor 0 almuncitorilor.

In Alba-lulia se vorbia de o incercareTratative cu Mac- a ca§tiga sub anumite conditiuni arme delakensen in scopul Mackensen. Ne pomeniram cu el in Oradeainarmarli noastre. gazduit cu statul ski major In palatul epis-copului romano-catolic Szdcsenyi. Acest episcop e descendentul ma-relui patriot, contele Szdcsenyi din 1848. Pe lângA ilustrul numemai stApAnea cAteva sute de mii de jughere in judet. E de intelesautoritatea de care se bucura intre patriotii maghiari §i axa pe carerulau evenimentele din partea locului. El Implinea o misiune pa-triotica aci, demnd de un Sz6csenyi, trecând §i el prin teroarea co-munismului §i prin obida ocupatiei romane pana la moarte pentrua salva ce a putut salva. Sub comuni§ti trdia §1 el din ratiuneaing4duit4 de tovar4i in coltul de cag la care a fost restrans.

13

romdnesc

pi

www.dacoromanica.ro

194

Compartimentele a§a numite princiare unde mai nainte gAzduiauregi §i arhiduci, erau ocupate de bizare tipuri de tovara§i carinu despretuiau nici elegantele calese comunizate in cari se cd-rutau cu vAditd satisfactie. Dupd intrarea armatei romAne m'amdus sA vAd de el, ca sA nu sufere ceva neajunsuri. Dar n'a avutnevoie de protectie, dinpotrivA i-s'au dat toate onorurile §1 chiarvoia sä treacd in Ungaria nu numai odoarele sale ci §1 toate co-morile cari formau patrimoniul episcopiei din Oradea. Un, lucrula care nu avea drept, insA dacA i-s'a pus la dispozifie vagoanele§1 ofiterii de onoare si-i gardeze salvus conductusul dela frontierA,nu el de vind cA §i-a fAcut datoria de bun maghiar, de§i nici eno-riasilor lui nu le-a fost pe plac, cd le pradd episcopia., Dar §1 a§ale-a rdmas destulA bogAtie. Era de uncle se impärti §i sA mai §1rAmAnA din atAta comoarA adunatA de multe veacuri.

Ministrul de rAsboiu Stefan C. Pop ne avizeazA sa luAmcontact cu Mackensen cerem arme, Mackensen ne rAspundeprin acljutantul sAu, cA in sensul armistitiului, el numai cu guvernulungar trateazd; asteaptà pe seful statului major Schwartzkopen dinBudapesta. Impresia noastra era cA el e inteles cu guvernul ungarsi pregAteste ceva contra noastrd. Temerile aceste le aducem lacunostinta Consiliului Dirigent i reprezentantului nostru din Buda-pesta ca sä cearA o misiune a Antantei la Oradea.

Ziarele maghiare din Oradea pand acum mult-putin rezervatedeschid o stra§nicA agitatie contra noastrA. Erdéli reprezentantulnostru din Budapesta ne rAspunde cd i dânsul are stire prin Vienadespre complotarea lui Mackensen cu guvernul ungar §1 a luatdemersuri in consecinta pentru informarea Antantei. Simpatia ce semanifesta in ora§ fatá de Mackensen §i contactul viu al fruntasilorunguri cu palatul episcopal, unde era incartiruit Mackensen custatul sAu major, nu läsa la indoialà presupunerile noastre. Mac-kensen stAtea in Oradea cu mari forte. Armele ce le ceream noidela el se strecurau in magazinele adversarilor nostri. Demersulnostru insA a avut rezultat, pentrucA in 15 Decemvrie pleacAMackensen fArA veste la Budapesta unde la porunca Antantei einternat in Foth aproape de Budapesta.

In aceastA atmosferA se arm* pe 7Adunarea Decemvrie ora 6 d. a. mare adunare socia-soeialista din 7 pentru a lua pozitie contra hotaririlorDecemvrie 1918.

dela Alba-lulia. Circuleaza vesti de o noaptecle Bartolomei. Dela iscoadele noastre, aflam intemeiata vestea tea,

si sa-i

lista,

www.dacoromanica.ro

195

La ora 7 imi aduce Nerva Cosma stirea, cd la Coriolan Popau intrat 30 de gardisti unguri trimisi de politie pentru a-I apAracontra eventualului atac din partea socialistilor. Tot asa la AurelLazar si in palatul Episcopiei unite, unde insA nu era decal perso-nalul de casA. Eu stAteam singur acasà blocat de garda asa numitda studentilor unguri din casa vecind a cAlugAritelor. In adunareseful organizatiei socialiste Katz Bela prietenul intim a lui KunBela atinge chestia, cA sunt de aceia cari vor sd rezolve problemamare socialA prin spargeri de feresti, dar el apeleaza la auditor sänu se dimitä la atrocitAtile intentionate contra Românilor. Adunarease pronuntä atAt contra nationalismului romAnesc eat si a celuiunguresc. Ei nu vor sd schimbe domnia feudalilor unguri cu domniaboierilor romAni. Nu mai vor regat nici romAnesc nici unguresc,ci un stat social in sensul Marxist. Adunarea s'a terminat cu at-Ma

noi scAparAm ca prin pene.In Cluj profesorul universitar Apathy

Organizatia lui constitue un comisariat adecd guvern arde-Apathy la Cluj §i lean ungar sub protectia legiunilor sdcuesti,guvernul central. bine inarmati cu arme dela Mackensen.

Apathy fanaticul SAcui nationalist cu 3000 sAcui stransi pe lAngàdAnsul stApAne§te Clujul i Calle ferate. Ucid pe unde ajung cuma fost cazul dela Cucerdea, Teiu i altele. Se pregatea o bätäliela Mures. De venea armata romAnA inainte de formarea acesteiarmate, putea inainta intre sunetele muzicelor in Oradea. Nu o spunaceasta ca i imputare pentrucA stiu piedicile cari le stAteau inainteci numai o constatare, cA in acea epoca n'ar fi intimpinat nici orezistentà.

Guvernul democrat din Budapesta yedea o primejdie in or-ganizarea nationala a Skuilor i trimite pe agitatorul ziarist FényesLaszló in Ardeal sä bage in teach' sabia SAcuilor, care la un mo-ment dat se puteau intoarce si contra lor. Fireste fard rezultat.Apathy nu dd sabia din Indira i grupul sAcuesc se IngroasA incetatea Clujului.

Aurel Lazar prin conexiunile sale cu socialitii tacticos im-blAnzia furia socialistilor contra noasträ, a preotilor mai ales. In16 Decembrie pleacA Inisä definitiv la Sibiiu sa ocupe resortuljustitiei din Consiliul Dirigent i noi famAneam cu Consiliul national,care avea asemAnarea unui Consistor eparhial mixt al ortodocsilor

unitilor. Cu" acest caracter clerical al Consiliului national nu seputeau impAca nici curn socia1itii. Noi preotii cram postav rosu in

13*

si

www.dacoromanica.ro

196

ochii lor pentrud stiau cA la spatele noastre sunt satele i preotiicu crucea in frunte.

In sfarsit s'a ordonat trecerea armateiInaintarea armatel romane peste linia demacrationala a lui

romane. D'Esperey de pe Mures dupA ce s'au'clarificatpe cale diplomaticA gresala lui D'Esperey. Ziarele maghiarefaspandesc vestea cA Vix reprezentantul Antantei in Budapesta arfi contramandat trecerea Muresului. Vix turburat de aceastA apud-tura.' sileste pe Unguri sA declare cA au mintit cand au afirmat càa oprit armata romanA sä tread linia demarcationala dela Mures.Linie demarcationala la Mures nu existA. Armata romanA are ordinsa ocupe tot teritorul la care aspira. romanii. La aceastA interventiearmata de rezistenta ungureascä dupa mici ciocniri la Branicicaalte puncte depe Mures se retrage i in noaptea de 18 Decembrieincepe evacuarea Clujului. In 19 Decembrie era Oradea plinA deSAcui indrumati spre Budapesta. In urma lor infra armata romandin Cluj.

Locotenent colonelul Birta comandan-AtrocitAti ungurefti. tut gardelor unguresti ridid jalba la Con-siliul nostru national ca Romanii ataca trenurile SAcuilor in retra-gere, cari au adus cu sine 57 raniti in parcursul lor dela ClujOM la Oradea. De altà parte ni se raporteaza notra din Bratca,cd SAcuii au esit din tren si au jefuit in sat omorand un om.Fapt e cä WWII alungati din Cluj au dutat sA se rdsbune peRomanii aflati in calea lor, iar acestia le-au faspuns cu focuri.De acestea focuri au fost raniti cei 57 de Sacui. SAcuii afirmA, cädin focul dat de Romani intre Bratca i Alesd au scApat numaiprin viteza accelerata data trenului. Ne-am inteles cu Consiliulunguresc, sä luam reciproc dispozitii, ca nici ai nostri sä nu searate pe linia unde trec trenurile Sacuilor, nici SAcuii sA nu se deajos la gari. Cat se poate nici sä nu stea la OH trenurile,- ci sA-sifind calea directA la Budapesta. Retragerea SAcuilor cu capetelesparte a produs mare depresiune in Oradea care resemnatA asteptasa fie ocupata in decurs de 2-3 zile de dire armata romana.

Garda ungureascA din Arad aflA inteun tren ce trecea delaBudapesta spre Ardeal 4 rnilioane coroane in valize. Proprietariivalizelor sunt doi functionari din Ministerul din Budapesta, dupAspusa lor cu destinatie pentru Deva . . . Li-se sechestreaza baniisi depun la administratia financiara. Acelas lucru s'a intamplat siin Oradea cu o valiza de douA rnilioane, adusA tot de funciionari

si

www.dacoromanica.ro

din ministerul dela Budapesta cu destinalie pentru Cluj, §1 aici aufost sechestrate milioanele, afirmativ sA nu ajungd in mAnile Ro-manilor. A rAmas un mister rularea acestor inilioane, cari sigurvor mai fi avut soafe.

In 21 Decemvrie ora§ul Ind tot plin de SAcui beli, cari rAc-nese contra Romani lor. La ora 9 seara Intr5 o Nana In palatulepiscopiei unite unde au mirosit yin. In ziva urmAtoare, zi de Du-minecA, ies la plimbare, 1mi aud akaszt6favinagu (floare de span-zurAtoare) §i altele de aceste. Am venit acasA edificat de spiritulce domne§te in ora§.

In 26 Decemvrie mA avizeazA. S. Ispravnic din Arad c5 Berthelotsose§te acolo in 27 ori 28 Decemvre, iar in 29 va fi in Oradea.In aceea§i zi sose§te din Blaj §i canonicul lacob Radu, fratele epis-copului Radu, care vine la mine sA-mi spunk cA mane ori poimAnesose§te §i episcopul Radu cu tren special peste Cluj, insofit deofiferi din armata romand. DAnsul a venit sA fad pregAtiri pentrugAzduirea generalului Berthelot, care Luni in 30 Decemvrie are sAfie oaspele lor. Si-au fAcut socoteala fArA birta§, cad linia feratddela Cluj panA la Oradea era primejduita, iar Oradea finuta inferbere de Sacui. Intrarea triumfald cu trenul special §1 mareleospAl din palatul episcopal a limas o iluzie, pentrucA iatA ce s'aIntamplat in Arad.

In 29 Decemvrie a sosit generalul Bert-Ciocniri sangeroase helot In Arad. I-s'a fAcut o primire gran-la Arad. dioasa cum §tiu Aradanii cu mandrul lorpopor. Fire§te lumea a venit ca la sArbAtori cu flori §i cantece substeaguri nalionale. La plecarea lui Berthelot dela hotelul CruceaAlba, au nävAlit din toate strAzile laterale §1 din casele de pe bu-levard soldafi unguri inarmay trAgAnd focuri In mullimea care ple-case dupd Berthelot la garA. Au rAmas morfi §i rAnii pe teren. Ma-re.* sArbare a fost inecatA mi§ele§te in sAnge 1naintea ochilor luiBerthelot. Cine n'a scdpat cu fuga a fost Impuscat in ziva marepe stradA. DupA aceea s'a Inceput vanAtoarea asupra Romanilor dinora§, §1 in cursul

Decemvrie 29 era zi de DuminecA. Din Arad ne sose§te ves-tea despre vArsarea de sAnge de acolo §1 avizul cA generalul con-trar programului de a sosi la ora 8 seara §1 de-a sta 3 ceasuri inOradea, va sosi la ora 4 d. a. §1 va sta un cias. Urmarea a fost cAne-am prezentat cu pufinii fdrani cari sosiserA pe la ora 4. Pestetot eram cam 2-300.

noptii.

191

www.dacoromanica.ro

198

Trenul soseVe fix la ora 4. ColonelulGenera lul Berthelot Rosetti prime§te raportul majorului E. Herbai,

la Oradea. comandantul gardei noastre §i stabile§te or-dinea primirei in vagon : delegatia damelor romane, consiliul §i bi-sericile romane, apoi autoritätile or5§ene§ti §i ale comitatului. Tu-turor le-a r5spuns ca dansul nu vine ca diplomat sa fad declaratiipolitice, s asteptdm in pace conferinta de pace, care va face drep-tate tuturor popoarelor dupà principiile Wilsoniane. Coborand apoiin sala de a§teptare se intretine afabil cu noi, se opre§te la portultaranesc din Biharia, c5ci zicea numai acest port nu-I cunoa§teWand acum. In interval informez pe colonelul Rosetti despre situatiade aici, iar dansul 1mi spunea cd mane va fi deja cavaleria fran-cez5 in Arad. Va sosi in proximele zile un oficer francez sa iaInformatii la fata locului pentru Antantä, sä-i pregatim materialul. Incurand va sosi armata romana care e pe cale. Dup5 acest pop asde o oil a plecat intre uralele noastre spre Satmar. Gara era tixitade politie dar strazile nu erau sigure. Ne-am strecurat pe un potopde ploaie care cum a putut. Pe mine m'a adus colonelul Bardo§iin automobil acasa.

In Arad au sosit trupe franceze, darTrupe franceze n'au umblat bine cu ei. Erau trupe coloniale.la Arad. Aristocratia maghiara cu marii comerciantijidani, ii primesc In somptuoasele lor saloane, curge champagne sirasuna orasul de benchetuirile lor. Ai nostri cativa advocati cumodestele lor case ramasera ca niste cenusotce. Din aceasta. Imbra-tisare a francezilor cu familiile unguresti i jidovesti s'a facut sistem,pand cand s'a atras atentiunea celor dela Paris de unde s'auschimbat comandantii indulciti de familiile iudeo-maghiare. Laurma s'a dovedit ea nu erau adevarati francezi la comenduire cioameni de afaceri cari au si fost delaturati.

La noi oficialitatea maghiara tinea seama de apropierea armateiromane dadea aere de ordine, dar pentru persecutia noastraaveau destui banditi fara raspundere. De pilda inteo seard, la ora8 ma pomenesc cu clopotelul brusc agitat i un sgomot subferesti. N'am deschis poarta, nici la fereasträ nu m'am dus, cadma lemeam de glont. Dimineata am aflat, cà erau soldati cari fortaudeschiderea portii i linisteau lumea ce se adunase Inaintea casei,sa nu se teamd, cA ei nu fac nimärui nimic numai pe Vlädicaacesfa valah voia sa-1 ucida. Eu scriam sub durata acestei sceneun articol pentru Tribuna Bihorului". De .alta data numai vigi-

si-si

www.dacoromanica.ro

199

lenta servitorului meu ma mantuit de un Sacui care voia sä intre seucida pe ursul alb" carele eram eu. Dar nu era vremea sa ne gân-dim la noi, mergeam cu capu-n mana inainte, despretuind moartea,

Dupd ce adunarile poporale i brosuraAparifia TribuneiBihorului" .

de propaganda au pregatit calea intre popor,de Craciun apare primul numdr al Tribunei

Bihorului" cu articolii Luati lumina" de Tulbure, i O ce vesteminunatd" de mine. Legea Sangelui" de Mageru Un cuvantcatre popor" de Vasile Popoviciu, cu tot cuprinsul palpitant aprimei gazete politice in Oradea. Ca o faclie e purtata din casäin casa i preotii cetesc articolii ei cu caracter religios i istoricde pe amvon. Se angajazd la colaborare toti purtatorii de condeiudin Biharia. Vin abonamente, preotii i intelectualii pe langa abo-namente ofer sume mai mari pentru intemeierea unui fond alTribunei Bihorului". Unde nu le sosia noua luinind din pricinapostarilor cari le nimiciau, veniau taranii la Oradea dupa gazetä.Nici cand n'a fost primitä o gazeta cu atata entusiasm. A simeritat-o, cal a fost suflet in ea. Numai suflet. . . .

Pentru numarul de Craciun scriam in Tribuna BihoruluiArmata romana e la Huedin. N'avem stire hotarità pe cand vasosi in Oradea. Dar dacd pe Craciun nu, nadajduim, cä seara deSan-Vasii avem sa primim pe dorobantii lui Ferdinand".

In vederea acestor scumpi mosafiri, amPregAtiri pentruadunat dela sateni vaci, vitei, porci, oi, faina,primirea armatei. . .

vm. Ne-am comandat cu 3000 Cor. o maretribunä de pe care sa se rosteasca discursurile in plata dintre celecloud biserici romanesti. Cu canonicul Jacob Radu conferam asupraordinei bisericesti. Ei cereau intaietate caci sunt episcopie, eu cacisi a noastra este episcopie vacanta, suntem in majoritate covarsi-toare i cei ce yin sunt ortodocsi. Dar dna vine episcopul Raduacasà, Ii cedez de buna vole intaietatea. Vroiam pe acest pret sa-1aduc acasà. In sfarsit era treaba noastrd interna ce n'avea reper-cursiune asupra enoriasilor.

In Oradea se constitue societatea tinerimei academice ;,DaciaTraina". Invatatorii confesionali de ambe rituri tin o adunare gene-rata pentru indrumarea invatamantului nou. La sate se sfintescsteaguri nationale in biserici si se fac juraminte pe ele. Manifestaripretutindeni in zilele crestinestilor sarbatori.

Dorobantii n'au venit de Craciun i n'au venit nici de anulnou. La Boboteaza and faceam sfintirea apei in fata bisericei,

www.dacoromanica.ro

200

imi sopteste doamna Buna : surit soldati cu bombe imprejur,inteadevAr imi yin soldati cu tigara in gura rAnjind, asupra apeice o sfintiam. Ei cu granate, eu cu crucea in manA, ei injurAnd,eu chemAnd numele lui Dumnezeu. Femeile plAngeau, bArbatiiincremeniti nu stiau ce sA facA. Eu calm sfarsesc actul slant sibotez poporul. Scena aceasta penibila s'a intamplat in ziva cAndTribuna Bihorului" aducea in numarul de bobotezA stirea urtnA-toare :

S'apropie dorobantii !

Ii asteptam de mull, ii asteptam cu tot sufletul., CuArdelenii CU BAnatenii de mult s'au imbrAtisat. Noi Biho-renii si la praznicul acesta am Minas cei din urmA. Darnadejdea i dragostea noastrA n'a scazut. Acum in sfarsit yin.Telefonul ne aduce solia, ca dorobantii s'apropie cu pasigrabiti de hotarele Bihorului. Cand scriem randurile acesteaei sunt intrati in muntii nostril, la Ciucea i la Fechetau.Se poate, ca pe and gazeta noastrà va ajunge in manilecetitorilor ostirea romaneascA va fi intre zidurile Ordzii. SAfim deci pregatiti, cA nu stim ziva Mci ceasul

Consiliul nostru national a fault toate pregAtirile, pentrucafratilor nostri, Can ne aduc solia desrobirii i incepaturalibertatii, sa li-se facä o primire sarbatoreascA.

La ceasul sosirii vom iei cu toti la gat% sà-i intAm-pinAm i sa-i imbrAtisAm.

Garda nationalà i toti membrii consiliului vor fi defat5. Dirigentul Consiliului va rosti vorbirea de bineventare.Trupele armate i convoiul publicului, in frunte n ban-deriu de cAlareti din tarani, vor intra in oras pe strada prin-cipala. Adevaratul act särbatoresc de primire se va desfäsurain piata mica, in fata bancii Bihoreana" i intre zidirilesfinte ale celor douA biserici romAnesti. Aici se vor rosti maimulte discursuri, va cAta corul Hilaria" si la urmA, dupAobiceiul strAbun, se va incinge hora mare. In cinstea coman-dantilor se va da banchet. Pentru ostasii de rand se vaaranja prAnz bogat in cazarme. Seara urmatoare va fi concertsi dans, cu concursul reuniunei de muziCa Lira" din Beius.

Intelectualii i poporul din comitat vor fi avizati despretoate prin gardisti i prin telefon.

Gatiti-va fratilor, imbrAcati hainA de sarbAtoare i aler-gati la praznicul acesta de obsteascA infratire si de negrAitAbucurie, la praznicul cel mai frumos, care l'a avut neamulromanesc de optsprezece sute de ani !A scri asa cand eram cu cutitul la gat dovedeste cá aveam

convingeri mai tari deck instinctul vietii. In rAsboiu i§i pierde viatapretul.

i

I

di

www.dacoromanica.ro

261

A§a ne-aM petrecut noi sArbAtorile cuHora mortit hora mortii, In vremea cand cei din Sibiiucu hora unirii. Din aceastA situatie ni se pArea nouA cA in Sibiiuprea des dau cu paharele §i prea rar cu poruncile. Omul nAcAjitdin Oradea se gAndea tot la porunca aia ce nu mai venea.

In 24 lanuarie ziareie ungare jubeleazA, ca trupele romAne§tis'au retras dela Ciucea i Ungurii au chiar intrat In Huedin, iarClujul se pregAteste de evacuare. larAsi pusA pe tapet linia demar-cationald dela Mures. In Consiliul nostru panicA, Coriolan PopdesnAdAjduit. Trimitem curier la Sibiiu §i Bucure§ti.

Chemat la Arad, am plecat Cu un automobil insotit de cApi-tanul Munteanu si IncA un locotenent al cArui nume imi scapA. Larampd ne-a lAsat sA trecem, norocul nostru InsA CA locotenentulsta cu fata IndArAt §i opreste bursc automobilul. Trei soldati dinbiroul vAmei ne i-au la tinA, noi ridicAm mAnile, inainte de a-§idescArca armele. Ne-au sechestrat automobilul si ne-au dat drumul.A rAmas cAlAtoria la Arad. Eram Inchis in Oradea.

In ziva urmAtoare comandantul Ungurilor la ordin din Buda-pesta ne cere subordonarea gardelor noastre, ori le sisteazd soldasi dezarmeazA. Eram hotAriti a renunta la soldA si a injghebagarda de voluntari fArA soldA. Le-am rAspuns cA ne vom conformanumai ordinelor dela Sibiiu, pe cari le-am cerut prin curier, cerAndtotodatA §i dela Arad informatii, cA ce fac eL

Ziarele ungure§ti aduc stirea cA in 27 lanuarie s'au ciocnitfntre Huedin §i Ciucea cele douA arrnate. Rom Anil sunt in ofensivA,sunt rAniti si morti. Se scrie in culori vii despre pretinsele atroci-tAti române§ti, despre Unguri beliti de vii si sArati ca heringii adicdpunea in cArca noastrd faptele lor, ca sA atAte populatia maghiarAcontra noastrA. CAnd am Intrebat pe unul dintre cei mai de seamA

cd ce este aceasta ? Mi-a rdspuns ca a§a fi yin comunicateleoficiale §i el trebue sA le dea. Treisute SAcui plead la Beiu§ cu trenblindat sA intAmpine pe mortii cari s'ar fi ivit in pArtile Beiu§ului.Noi §tiam cA sunt pe acolo deoarece Nicolae Bogdan, ucis si elmai tftrziu, venise la Oradea sA ne cearA arme pentru ei. AvizarAmBeiusul §i Va§cAul, despre sosirea lor. ca sA nu-i surprindA.

In mijlocul acestor agitatii suntem avizati noi de cdtre Erdeli,ministrul nostru la Budapesta, cA la inmormAntarea soldatului SAcui,rAnit la Ciucea §i mort in spitalul din Oradea, sA fim pregAtifi laatacul Ungurilor cntra noastrA. Eram la 29 lanuarie. ComisarulAgoston Peter plecase la Budapesta sA-§i ocupe postul de secretar

ziari§ti,

www.dacoromanica.ro

202

de stat, fAr5 a fi inlocuit cu altul. Asa se fac aceste, ea sA nu teomul cu rAspunderea acasà.

Zonta primul mort al bdraliei dela Ciucea, e declarat de mor-tul natiuuei. La inmormantarea lui se prezintA toate autoritAtile civilesi militare, toate societatile cu steaguri ro§ii §i tricolor maghiar. Infruntea cortegiului muzici cantA marsuri funebrale, tot orasul in pi-cioare. Pe la ora 8 d. a. trece cortegiul la capul strazii mete. SAfug ? Unde ? Era primejdios sd ies in stradd. Am asteptat desvol-tarea lucrurilor cu poarta inchisA. Nu s'a intamplat nimic. Mane-ziam aflat explicatia. La ordinul mai inalt a plecat din Arad un CA-pitan francez insotit de advocatul Chiroiu, sA fie de fata la inmor-mantare. La Giula a fost oprit sub pretext cA n'are legitimatia au-tomobilului in ordine, Wand' a trecut inmormantarea. Fireste a limasin baltd si masacrarea noastrd.

Defileul Ciucea e o formidabila intdriturd a naturei. 0 stavilda frontului romanesc dela Ciucea. Dar nu aceastA stavild a opritarmata romand in inaintarea ei spre Oradea, ci cealaltd dip-lomaticA.

PariA cand aliatii nostri intrigati dinFormarea noii ar-toate parile, necunoscand pericolul de bol-mate Ungare.sevizare al Ungariei §i formarea unui nou

front bol§evic, deliberau asupra liniilor demarcative §i a zonelorneutre elastice, se formeazA noua armatA ungarA. Rad pe rand seivesc: sAcuii cu deviza Pentru Ardeal" la chipiu, Legiunea mortii"cu craniu la chipiu, gärzile de otel", gArzile nationale", gärzile.1.40% jandarmii", marinarii", honvezii", politia de granitd" uniimai turbati cleat altii §i totonati cu feliu de feliu de pe ne ca nisteindieni. Intre sine dusmani de moarte, mai ales secuii si rosii, fatade noi o falangd insatosatä de sange romanesc. Noi eram aria san-geroasa a acestei tabere ce tinea defileul Crisului repede. Cu tre-nurile blindate tin sub foc toate liniile ferate panA la Va§cAu. Noiin mijlocul lor la Oradea.

Plata acestor trupe era de 30, mai tarziu §i 50 cor. la ziliber jaf in satele romAnesti. Era drojdia societätii. Nu stdteau inpozitii stabile pe front, ci fAceau incursiuni pe sate, unde ucideau

jefuiau satele de alimente si de ultima cdrna§d ori perind ce oaflau in case. Vörös Loboge in ungureste, Steagul rose inromaneste, aruncatà pe plata Ordzii si pe sate provoacd la macel :Sdriti, prindeti arma, sa ddramdm rand jos tot ce a clAdit burghe-zimea, sd punem cAlcalul pe grumazii lor. Inarmati-vd si omoriti

si

di

www.dacoromanica.ro

pe tati aceia cari pAzesc averea, viata §i buna tanduialà, jos patria,jos biserica, jos proprietatea, adicd nimenea sã n'aibd nimic, toatesd fie pradd tuturora. Foaia Tdranului" are in frunte deviza :Pace colibelor i fasboiu curtilor domnesli" iar in practica facmoarte de am i jefuesc colibele. Nu e mirare dar cd se 0110.-reau biserici ca in Fughiu-Osorheiu si se prefaceau in magazii decArnuri ca in Butz i pretutindeni. Auerbach si basarabeanulKronstein, cu tovardsii lor de un rit cu nume romanesc, Avra-mescu I Cretulescu vArsau lava bolsevismului in focul apArAto-rilor de lard unguri. Oradea era plind de panzeturi i obiecte furate,cari se vindeau pe piatd si in colportagiu. Sub durata cat stAteauin Oradea, umblau beti in trAsuri cu pustile, tragAnd necontenitdin ele. Vai de Romanul ce le-ar fi venit in cale, mart rdmAneape loc. Copiii puneau cartuse pe sinele tramvaiului, cari se descdr-cau sub roti. Detundturi de granate i tir de tunuri tineau orasulsub teroare. Eram ca intr'un iad.

Am IdpAdat reverenda si am scurtatStarile din Oradea. barba. Asa in civil am incercat odatA samerg cdtrA gard. Am avut noroc cd o ceatà de soldati beti cariveneau dela garA impuscAnd mereu m'au aflat inaintea palatuluiadministratiei financiare unde m'am ascuns in stufisuri rand autrecut bestiile. Altd data eram cu G. Popa, de sub tramvaiu suerdun gloat intro noi. Aidem acasA.

Inteo zi sar la mine 4 soldati inaintea bancii Bihoreana."Unde-i popa din Bratca ?

Intelesei cä acestia sunt dintre hotii cari au prAdat casapreotului Stefan Domocos din Bratca, despre care stiau cA s'arefugiat la Oradea (intr'un car cu paie acoperit) fAcut denuntcontra lor. Am scdpat de sub pumnii lor ridicati i injurAturi gro-zave, spunand sd-I caute la comitat ca acolo-i Consiliul National

acolo trebuie sd fie dacd-i in Oradea. Stiam cd la Consiliu enumai garda. Abia fdcura cativa pasi pad la colt si se intorcinddrAt, aflAnd cA eine sunt. Eu intrai repede pe poartd si sus inetagiu. Acolo cu groazd observai cd banca e inchisd fiind dupdamiazi i eu strimtorat in coridor unde nu era un suflet de am.In credinta cd am intrat in band unde sunt multi functionari s'auindepärtat injurAnd, iar eu am asteptat pana s'a inserat i prinlando birjd am venit acasd. De loc am avizat pe Domocos care eraascuns la protopopul Gentu, ca-I cautd soldatii, sd-si radd barba,cA barba mai creste, capul insA nu si sä pArdseascA imediat Oradea.

si-a

pi

www.dacoromanica.ro

204

M'a ascultat, si a ajuns chiar la Budapesta unde a rAmas Oita'dupa intrarea armatei romane, rAbdand foame i sete i toate gro-zAviile comunismului din Budapesta, cu sopa bolnavA in spital,care in curand I-a i lAsat in vAduvie. Din ziva aceea n'am maiiesit la stradä pand la 24 Maiu, cand am fost citat de comunisti.

Am voit sa ilustrez starile din Oradea cu cazul meu. Aceeasisoarte mult pufin variatA o aveau tofi cafi nu-si ascundeau roma-nitatea, desi nici aceia nu prea aflau crezare. Pe casele noastre aproscrisilor consemnele : Kása" (malai ferbinte) ce insemnaarde-1 i paszuly" (fasole) adecA valah. Toate erau pregAtite pentruo noapte de Bartolomeiu, la care asmufiau ziarele cu pretinseleatrocitAfi savarsite de Romani la fail impotriva Ungurilor. Carac-teristic, cA Szabadsag" organul clerical catolic nu era mai domoldecat organele democrate." Noi prindeam loviturile in TribunaBihorului" cum poate prinde unul loviturile celor patru cotidiane

o gramadA de reviste i brosuri unguresti si a lumii inversunarecontra noastrA.

Locul de comisar a lui Agoston PeterKatz Bela*11 ia Katz Bela, un Er* advocat pdan marxist

convins. Era timpul suprem sA scApAm de Agoston, pentrucA erapath §i foc pe noi cad vroim sd aducem Rege §1 boieri in fath.Katz este acum stApan peste moarte §i viafA in Biharia. Ce e dreptnu s'a dat la maltratAri personale contra noastrA §i n'a incercatvArsarea de sange, nici n'a putut-o impedeca, pentrucá marxismulnu se opre§te la doctrina revolutiei de idei, ci trece In revolufiasangeroasA cand ii vine vremea. Katz Bela a aflat sositA vremearevolufiei sociale pentru intronarea comunismului mondial §i a merscu curentul treptat dela Kdrolyi la Kun Bela §i dela Kun Bela laMoscova. Raspunderea pentru cele intamplate sub comisariatul skicade asupra sa oricate motive atenuante se aduc din anumite pArfipentru reabilitarea sa.

Pand and eram numai cu garde §i noiAnehete§i ei, mai puteam face anchete la fala loculuianchetat ori§i asa am putut dresa §i procese verbale despre

unele furturi §1 omoruri cu cad ii stramtoream sa"-§i disciplinezeoamenii. Anchetele le faceau advocapi mai tineri, jurisconsultul Con-siliului Gelu Egri §i secretarul Sever Andru, Teodor Popa §i cei-

ImpreunA cu delegatii unguri. Oameni noi cad incep a credein o Romanie mare. Numai ei §tiu in ce atmosferA §i fried sa nu-iprindA rioaptea pe acolo. Dar de la o vreme ni-se cerea din partea

:

lalfi,

§1

www.dacoromanica.ro

205

Consiliului unguresc anuntarea prealabilA a cazurilor cu toate de-tailele evident ca sA deldture ori ce corpus delicti §1 S terorizezepoporul de a nu depune pe cAnd iesA ancheta in fata locului.A§a ne zAdarnicirA §1 anchetArile. CAnd s'a format apoi diviziaKratochwil din SAcuii alungati din Cluj §i din regimentele succesivreorganizate, au fost desfiintate gardele dela sate, dupà aceea delaora§ §i am ajuns la discretia comandantului garnizoanei, vicecolonelNebovitzki, un alcoolizat de cea mai rea specie. Un om pe carenu cred sA-1 fi vAzut cineva treaz in Oradea. Adjutantul sAu eraHalász Sador, cApitanul de honvezi, fmplicat §i el in fal§ificareade bancnote a printului Windischgratz. Nebovitzki lucra cu nervii,palász cu capul.

La biserici abia au mai rAmas cativaSurghlunulpreo ti un.surghitimei. Ceialalti §i-au raspreo batrani inbarbele §i au imbracat haine tArdne§ti pe-

trecAnd vorba pArintelui Domoco§ cu vulturii prin stAnci.Alta parte s'a strecurat prin munti pe teritorul ocupat. Eu avearnin Oradea 40 preoti refugiati, in nAdejdea cA aici vor fi mai oc-rotiti. Fire§te aid stAteau prin ascunzi§urile lor, frä bani. DupAputintd i-am ajutat din micile noasre fonduri. Ai unitilor tot a§a, cAinzAdar ne-am deosebit noi unii de altii in douA biserici, du§maniino§tri nu fAceau deosebire intre noi.

Cu grija celor de afarA §i cu a celorClipe de desnAdejde.

dinlAuntru Comitetul executiv se sbatea ingura leilor §1 mereu reclama la ministrul nostru din Budapesta §iConsiliul Dirigent din Sibiiu ajutor. Dintre curieri, unii se maiinapoiau dela Sibiiu peste BAnat cu mAna goalA, altii nu se mai pu-teau inapoia, ori erau uci§i in trenuri. Mica noastrd ceatA din Con-siliul National Inca se clAtinA in fata cruzimilor §i se aud vociapreciabile cA ei nu vor sA fie martini, sA acceptAm compromisuri,retrageri etc. Lucru de inteles dela oameni cu familie. Nici n'aminsistat sA rAmAnA in situatia expusA, pentrucA mA gAndiam la fa-miliile bor. Dar nu m'am invoit, sA disolvAm Consiliul §1 intre vremeam rAmas aproape singur, incunjurat de putini dar inimo§i co-laboratori.

Secretarul de atunci al Consistorului, acum arhiereul AndreiMageru, scria cu noi la Tribuna Bihorului" §i implinia rolul deinterpret dibace in contactul cu misiunile streine trimise la tipetulnostru de cdtrA Aliati. Nu voiu uita nici cAnd concursul pretios ceni I-a dat in zilele cele mai grele preotut Vasilie Popovici, depe

www.dacoromanica.ro

206

amvon inspirand credinta celor desnAdAjduiti, iar in Tribuna Bi-horului" scriind articoli taiosi panA in mAduva cAlAilor no§tri. Sifire§te Gh. Tulbure redactorul Tribunei Bihorului". Aceasta n'afost literatard, ci luptei de front tulle moartea se impärtia din plin.

Pe frontul acesta au limas multi rA-Marti riul Cri§anei niti §i morti, despre cari §tiam Din cazurilerelatate la Consiliu Oa la inceputul lui Martie am dres un tab-lou documentat cu acte si 1-am cuprins inteun memoriu lung incare am zugrAvit icoana trecutului si a prezentului sangeros dinBiharia. Acest memoriu l'am tipArit si trimis prin curieri la Sibiu,Bucuresti §i Budapesta sA fie inaintat Conferintei dela Paris ca ma-erial la deliberarea asupra noastrA.. VorbeascA de sine aceste cazuri.

1.

Cheresig (Korosszeg) la 11 Noemvrie 1918, o patrulAde husari sub conducerea unui locotenent §i doi subofiteriau detinut pe invAtatorul confesional roman Gheorghe Papp.L-au pus in trAsurà panA afarA de comunA, acolo l'au datpe mana alor doi husari cAlAri, care 1-au escortat intre lo-vituri ;Dana' la domeniul din apropiere (2 Km.) de unde in 9Nov. s'au furat mai multi porci si oi. Aici inchis intr'o odaie§i maltratat de soldatii beti, I-au constrans sä numiasca pe50 dintre fAptuitori, da cA nu §tie pe altii, sA-§i puna femeia§i pArintii pe listA. La intervenirea antistiei comunale, preotul§i judele au fost bruscati cu Valah puturos thocan puturos"etc. si amenintati cä vor fi detinuti §i escortati si ei. L-aueliberat dupAce au aruncat o pedeapsA de 95.000 cor. cadespAgubire pe comuna. (Vezi actul No. 17-1918).

2.

Olcea (Olcsa) la 11 Noemvrie 1918, 56 soldati maghiarisub conducerea unui sublocotenent au puscat pe un romannevinovat. Apoi numitii s'au dus la Siad (SajAd), aid au in-conjurat comuna, au puscat din mitraliere. Urmarea : tin mort§i mai multi raniti. Au aprins fanul si paiele oamenilor, laluminA au poruncit sA nu iasA nimeni din casä, iard ei aujefuit satul panA seara la 10 ore. Paguba 30-40.000 cor.(Vezi actele No. 22/1918).

3.

Bänlaca (Korosbaniaka) in Noembrie 1918, Garda mag-hiara sub conducerea locotenentului Molnar Jeno a prinsmai multi tarani romani, i-a si1it ;sA-si sape groapa si po-standu-i lângä groapà i-a puscat. (Vezi act, No, 24-1918).

www.dacoromanica.ro

207

4.

Lugasul de jos (Alsolugos) in Noembrie 1818, doi soldatimaghiari au dat noaptea peste familia romand II le, au luatdela ea 240 coroane, pe bArbati i-au legat, iar ei s'au pus lachef. (Vezi actul No. 24-1918).

5.

Cefa (Cséffa) in 27 Decembrie 1918, comandantul sectieiCefa, locotenent Dimitrie Abrudan pälmuit si brutalizat desoldatii sAcui reg. 82 sub conducerea i asistenta unui sub-locotenent si a unui stegar sacui si in prezenta gardei mag-hiare din gara Cefa. (Vezi actele No. 35-1919.)

6.

Bratca (Barátka) in 20 lanuarie 1919, soldati sAcui dinreg..21 au jefuit cArcima consumului din Bratca, ducând cusine 100 cor. bani in numArar, zähar i tigarete, au spartpivinta consumului, furand de acolo cca 200 litre yin. Auintrat cu forta in casa preotului Stefan Dornocos, au maltratatpe jinerele lui, profesorul Petru Fodor, dupA aceasta au jefuitdupA plac toatà casa. Au spart toate mesele, dulapurile, furandhartii de valoare i albituri i toate alimentele ce le-au gasitin casA si in pod, injurând i strigand : AstAzi bent sAngede valah 1 Unde-i popa valah sA-i bem sAngele" ?! Vina le-afost atat preotului cat i ginerului lui, cA sunt romani si deatunci sunt refugiati in Oradea-Mare, deoarece sAcuii i-auamenintat, CA unde ii vor gAsi o sä sfrrseascA cu ei. (Veziactul No. 293/C. pres. 1919).

7.

Birtin (Bertény) in 19 lanuarie 1919 st. n., soldati sAcuidin reg. 21. div. 2 au impuscat pe judele comunal DimitrieBolojan, care a murit momentan. Cazul s'a intAmplat in ur-mAtorul mod : S'au prezentat in comuna Birtin in ziva susa-mintitA soldati maghiari pentru paie i I-au gäsit pe judelein curtea lui Teodor Sala. Judele a rAspuns, cA el ii va con-duce intr'un loc, unde ii vor cApAta. Ei nu s'au multAmitcu acest rAspuns, ci au incArcat din paiele lui Teodor Sala

s'au depArtat. Peste putin timp au venit mai multi soldatiinarmati sub conducerea unui sergent-major si au pretinsdela jude arme. Judele nici nu a avut timp sA rAspundàpentrucA unul dintre soldati ridicat arma la umAr si 1-aimpuscat, judele momentan a si murit. (Vezi actul No. 342/Cpres. 1919).

8.

MAddras (Madarász) in 2 lanuarie 1919, 12 gardistimaghiari din Salonta sub conducerea alor 3 ofiteri au puscat

si

si-a

www.dacoromanica.ro

208

asupra cArutelor ce duceau lemne de foe din domeniulSternthál. Urmarea : Teodor Silaghi rdnit la picior, la manAsi subsuoarA. (Vezi actul No. 142-1919).

9.

Gara din Oradea. in 20 lanuarie 1919, intre injurà-turi nereproducabile au pAlmuit sAcuii pe elevul liceului dinBeius in asa mod, intrucat i maghiarii s'au scandalizat debarbaria aceasta. Vina i-a fost, cA la intrebarea lor s'a de-clarat, cA este roman si a avut la chipiu tricolor romanesc.(Vezi actul No. 365/C. pres. 1919).

10.

Sdcal (Korosszakál). Maghiarul Szabd Antal din Homoroga sdrobit cu baioneta capul preotului roman din Skal,Vasile Bodor, pentru steagul national roman, in 13 Ianua-rie 1919. Respectivul e incapabil de muncd pe 3 luni dupdconstatarea medicului cercual din Komadi. (Vezi actele No.386-1919).

11.

In 4 (Faur) Februarie 1919, soldatii skui au dat glomromancei Maria Bara din Haieu. Glonful i-a trecut prin gat.(Vezi actul 168-1919 si 488-1919).

12.

In noaptea zilei de 2 Februarie n. la orele 11 3/4, cam8-10 soldati inarmati cu bombe, au pretins sä le des-chidd poarta resedintei episcopiei gr. cat. Aveau cu ei si 3trAsuri. Maior-domul curtii a alarmat imediat politia (latelefon), care n'a mai gäsit pe nimeni. (Vezi actul No. 460/C.pres. 1919).

13.

Marghita. Pe advocatul Dr. Iuliu Chis 1-au detinut doisoldati, cari 1-au adus maltratandu-1 i injurandu-1 intre su-lite la Oradea. Aici 1-au amenintat cu moarte de ar indrAznisa se reintoarcA. (Vezi actul 484JC. pres. 1919).

14.

Osorheiu (VAsArhely) 16 soldati maghiari inarmati cubombe condusi de un locotenent s'au prezentat la 2 Feb-ruarie 1919 in Osorheiu la casa advocatului Dr. DimitrieMangra si sub pretextul, CA ar cAuta arme au rAscolit lucuintaintreagA, au spart 2 dulapuri, care le-au devastat. In grajdau impuns un cal care de-atunci chioapA. (Vezi actul No,

www.dacoromanica.ro

209

15.Osorheiu. La 2 Februarie n. au intrat in comuna Osor-

heiu (Fugyivasárhely) trupe bolsevice maghiare sub condu-cerea unui locotenent, au desarmat garda romaneascdprezentandu-se la locuinta sublocotenentului-comandant desectie loan Gherlan, au pretins ospäteze, ceeace negandu-li-se, au furat toate alimentele. injurand Dumnezeul valahilorau plecat fail de nici o despAgubire.

In 5 Februarie 1919 mai multi soldati din armata ma-ghiard sub conducerea lui Kurth' Jozsef injurand pe Dum-nezeul valahilor i amenintand Romanii cu spanzuratoare auimpuscat asupra casei preotultii George Pap. Gloantele autrecut prin geamuri in odaie. Glontul aflat este dum-dum".(Vezi actul Nr. 509/C. 1919).

16.

Mägesti. La 26 lanuarie 1919 la orele 11 noaptea auintrat in casa notarului Stupariu 30 de Säcui inarmati. AugAsit in casA numai pe mama notarului. Au jefuit toatA casa,cauzandu-i pagubA de cca 50.000 cor. (Vezi actul 519-1919).

17.

Alesd. In 4 Februarie n. o patruld de Säcui s'a prezentatla casa lui loan Sfurlea, prezidentul Consiliul National romandin cercul Alesd, ca sA-1 detinä ca pe o persoanA conduca-toare a Romanilor de acolo. Nefiind loan Sfurlea acasä, auintrat pe geamuri in locuintA, care au devastat-o. Alarmatdfiind jandarmeria din sat, Maui n'au voit sa se legitimezesi au declarat cA n'au autorizatie dela comandä, ci dela Con-siliul militar (Katonatanács) pentru detinerea numitului pre-sedinte. (Vezi actul No. 530/C. pres. 1919).

18.

Bratca. La 4 Faur 1919 seara au intrat in curtea luiAlexa Cormos 2 soldati SAcui injurand. Au voit sa intre incasà, insA usa a fost inchisA. Neputand infra au spart gea-murile si au svarlit o granatà de mand in camera unde eraAlexa Cormo i sotia lui. Granata a explodat si au vulneratpe sotia lui Cormos nAscutd Mina Popa. Ea a fost trans-portatä in spital in Oradea, unde i-a amputat piciorul vul-nerat. (Vezi actul 534/C. pres. 1919).

19.

Bojeiu (Bozsaj). La 8 Faur 1910 soldatii Sacui pe invA-tatorul i absolventul de teologie Vasile Filip din comunaBojeiu in Marghita 1-au detinut, 1-au dus cu forta in localullor de vartä, uncle 1-au chinuit, balut i maltratat panace a

14

si

sd-i

www.dacoromanica.ro

210

murit sangerand intern. Autopsia medicaid constatä omorul.(Vezi actul No. 535/C. pres. 1919).

20.

Cdvasd si Gurbediu. La 14 Faur 1919 un plutori desoldati maghiari sub conducerea alor 2 locotenenti si 2 sub-locotenenti au intrat in comuna Cdvasd si sub pretext càvor desarrnd garda nationald romand au intrat din casá incask au furat, au jefuit si au maltratat locuitorii. Steagul na-tional I-au sfdsiat si 1-au dus cu ei. De aici au plecat la co-muna Gurbediu, au purces tot la fel, detinand pe invatdtorulGeorge Matea, (Vezi actul 568) C. pres. 1919).

21.

Pe parintele din comuna Bulz Petru Lascu 1-au ame-nintat la 5'18 lanuarie Sacuii depe frontul Ciucea, in urmacarora a fost silit a se refugia lasandu-§i casa in prada strdi-nilor. Sacuii s'au si folosit de aceasta ocaziune, au intrat incasa lui i-au jefuit toata locuinta, facandu-i pagube enorine.Nu s'au multumit cu aceasta ci au profanat .chiar sfantabiserick intrand in ea cu forta. In turn au asezat o mitralierdiar in bisericd au asezat arme declarand, cã dad vor fisiliti sa paraseasca comuna vor da in aier turnul bisericei(Vezi actul Nr. 458/C. pres. 1919).

22.

La 28 lanuarie 1919 soldati Sdcui au jefuit incataminte,haine §i alte lucruri dela Romanii din Sarsig. (Vezi actul Nr.427/1919)

23.

La 1/14 Faur 1919, soldatii Säcui sub conducerea ofite-rilor 1-au What i impuscat pe preotul gr. cat. din Dijer:Mihaiir Ddnilã §i dupa aceia i-au devastat casa. (Vezi actulNr. 581/C. pres. 1919).

24.

La 13 Faur 1919, soldatii Sacui au impuscat cu mitra-Here pe taranul roman Teodor Corb din Tetche (Cëcke)totatunci pe mama acestuia : Gui Rusanda mdritata ConstantinCorb, precum §i pe fiul ei de 14 ani cu numele Gaspar i-austrdpuns cu baioneta (Vezi actul 590/C. pres. 1919.

25.

La 1/14 Faur 1919, soldatii Maghiari au batut gray pePetru Bertea senior, pe Petru Bertea iunior si pe Maria Boscotarani romani din Cdvasd si tot atunci dela acestia precumsi dela Gheorghe Ilies, Teodor Ardelean, Gavril Sdnila si

si

www.dacoromanica.ro

211

dela altii au furat haine, alimente diferite si bani. (Vezi actul602(1919).

26.

La 15/28 lanuarie 1919, soldatii SAcui au bAtut cu patulpustii pe Petru Jencir §1 pe mai multi gardisti romani dinDeda, dupA aceea i-au desbrAcat de tot si i-au lásat in pieleagoalä. Tot asa au fAcut in comuna romanA Almas, unde ausi chefuit pe conta taranilor. In Suiugd au spurcat steagulroman. Dela preotul roman din Margine au dus doi cai fArAplatA, iar dela tArani haine si alimente si pe Ilie Negru §isotia lui i-au bAtut.

In 3/16 Faur 1919, soldatii Skui inarmati au intrat inbiserica romand din Margine si pe preot I-au desbrkat deornatele preotesti §i I-au dus cu ei silindu-1 sa le deie demancat, beuturA si bani. Pe preotul roman §i pe mai multi tAraniromani din comuna Popesti, apoi pe comandantul gardeiromane din Cite lec: loan Mircea soldatii SAcui i-au bAtut §ijefuit. (Vezi actul 613/1919).

27.In 18 Faur 1919, soldatii Skui la gara din Oradea-mare

si pe tren cdträ VascAu au bätut pe cadetul roman PetruBaruta. (Vezi actul Nr. 624-1919).

28.

La sfar§itul lunei lanuarie 1919, soldatii SAcui in garadin Tileagd au bAtut pAnd in sange pe preotul roman dinMonostor : PAltineanu si pe sotia acestuia care de bätAi arAmas lesinatà. Tot atunci preotesei acestuia i-au furat colieruldela gat. (Vezi actul 627/C. pres. 1919).

29.

In 16 Faur 1919, noaptea pe fruntasii romani din Va§auDr Augustin Ciurdariu, Mihail Popa, locot. Petru Popovici,Vasile Sala si cad. asp. Petru Baruta sculandu-i din patsoldatii SAcui, i-au detinut i transportat la Oradea, undecomandantul i-a eliberat cu mangAierea, CA nu dA garantApentru viata lor dacA se reintorc la VascAu. Din casa luiPopa Mihaiu au furat tot ce le-a cAzut in mAnd in pret de70-80.000 coroane.

Pe protopopul Adrian Desean numai pentru aceea nu1-au escortat, pentrucA era gray bolnav, insä 1-au declarat dedetinut. (Vezi actul 633/C pres. 1919).

30.

In 20 Faur 1919, pe preotul gr. cat. din Borodul-MareEmil Perényi, soldatii Maghiari 1-au detinut i transportat la

14*

www.dacoromanica.ro

212

FechetAu, iar steagul roman din Borodul-Mare 1-au spintecat.(Vezi actul No. 642/C. pres. 1919).

31.La inceputul lunei Faur 1919, soldatii SAcui au dat mai

multe focuri de pusca asupra locuintei preotului din SAcAdat:losif TArAu. A fost silit sA se refugieze la Oradea-Mare inurma acestei amenintäri. Tot cam in timpul acesta soldatiiSAcui 1-au bAtut panA la sange pe faranul roman din SAcAdatTeodor Gaidos.

La 27 Faur 1919, au intrat in comuna SAcAdat 50 deSAcui inarmati din regimentul 21 sub comanda alor 4 ofiterisi sub pretextul, cA cautA arme, s'au dus la casa preotuluiTeodor Täräu de unde a furat 20.000 coroane bani in numArar,albituri i alimente diferite. (Vezi actul No. 649/1919).

32.

In 23 Februarie 1919, 12 SAcui sub conducerea unuistegar voind a-I detinea pe Petru Cipleu, au pAlmuit pe tatasi cloud surori ai lui, jefuindu-i i cauzandu-i astfel pagubAde peste 10.000 coroane. (Vezi actul No. 683/C. pres. 1919).

33.

Soldatii SAcui incvartirati in Lugasul de sus in decursullunei FAurar au jefuit dela judele din Lugasul de jos 24.000coroane. Vezi actul No. 707/C. pres. 1919.

34.

La sfarsitul lunei Februarie a. c. SAcui din regimentul21 au recvirat in comuna Tilecus fan, gaini, porci, vaci scl.rescumpArandu-le in preturi bagatele. (Vezi actul 715/1919).

35.

In 3 Martie a. c. s'a prezentat in comuna SAcAdat oceatà de SAcui si a recvirat dela tAranul Pavel lovan unbou in pret de 3600 cor. lAsand pentru el 1200 cor. DelaNicolae Stoie un bou in pret de 3600 cor. räscumpArandu-1cu 1200 cor. Dela Nut Musca a Dochii o vacA in pret de2800 coroane, plAtindu-o cu 1100 coroane iar dela preotulTeodor TAr Au un bou in pret de 4400 cor. lAsand pentru el1700 cor. (Vezi actul 726/1919).

36.

Sighistel. Dintre soldatii Maghiari postati in VascAujur 4 insi dupA un chef de o noapte intreagA, la 2 Martie1919, pentru a rechizitiona au intrat in comuna Sighistel,unde au voit sA intre in casa proprietarului Toader Atanasiu.Peoarece poarta a fost incuiatä i servitorul nu a putut repe0 .

www.dacoromanica.ro

218

deschide poarta, until dintre ei sArind din trásurk din nepre-cautiunea lui a explodat granata de mana atarnatA de brau,omorind dintre ei 3 al 4-lea a alarmat pe soldafii Maghiaridin BAifd i Luncd, cu cari reintorcandu-se au incunjuratcomuna si au dat foc caselor i intre oamenii inspaimantafi

inturburafi au tras cu mitraliera puscand 9 persoane. Focula mistuit 15 case si 16 grajduri. In casä au ars 8 persoane.(Vezi actul No. 735(1919).

37.

In 25 Faur 1919, pe elevul de liceu Mircea loan Nonnumai intervenirea domnului advocat Dr. Ciordas 1-a scdpatsä nu fie strApuns cu baioneta pentrucA tricolorul ce-I aveala chipiu n'a voit sA-1 calce in picioare. (Vezi actul 736/C.pres. 1919).

38.

Hotar. La 5 Faur 1919, plecand preotul,din Hotar TeodorBorha dela Oradea acasä spre Hotar, la gara Tefche s'a datjos din tren si a mers pedestru spre comuna Hotar. Abia sedepArta 4-500 pasi de garà odatà aude, cA mai multegloat* suierà asupra capului lui. El s'a culcat la pArnantstand asa cateva minute, iar a pornit i s'a repetat cazul demai sus. Soldafii Maghiari au fost cari au puscat dupA el,cari au trimis vorbk cA II cautA de moarte. El s'a refugiatservitorul lui a fost definut i maltratat, pentrucA n'a stiut sAdeie seamd de dansul, iar casa a fost jefuitA. (Vezi actul630 1919).

39.

Tileagd. Casa protopopului Alexandru Munteanu a fostjefuitd de soldafii Maghiari postafi in comuna Tileagd, iar ela fost silit a se refugia pentrucA soldafii de acolo 1-au ame-ninfat cA-I vor omori, unde-I vor gAsi. (Vezi actul Nr.746/1919).

40.

Remef. La 7 Faur 1919, soldafii SAcui au dat 3 focuriasupra faranului loan Pif din Remef, Glonful a trecut pesub coasta dreaptd. Zace gray bolnav in spitalul central. (Veziactul 699/1919).

41.

La 3 Martie 1919 pe trenul care pleca din Pocei spreOradea, Mihaiu Feruf, locuitor in Pocei a vorbit cu un ro-man in tren romaneste. Soldafii Maghiari infelegand cd elvorbeste romaneste I-au atacat i bAtut cu patul pustii, in urmAau deschis fereastra i la comandd 1-au dat pe fereastrA afarAdin tren cand mergea trenul cu cea mai mare celeritate. Nuse stie ce s'a intamplat cu el. (Vezi actul 772/C. pres. 1919).

si

www.dacoromanica.ro

214

Acéasta insA este numai o infimA parte a cruzimilor si a ja-furilor dela inceput. N'avem unde sä ne plAngem, ne scrieun Oran maltratat, vai de hoi, ce zile grele am ajuns, dupdcepatru ani si mai bine ne-am vArsat sAngele pentru patrie".

Oradea se umple de refugiati intelectuali dinaintea bandelorde hoti i ucigasi dela sate.

Refugiatii, iepurii de camp, cum ii numia protopopul Deseanu,ne spuneau cA Skull vorbesc pe fatal, cä poartà cu sine lista incare sunt scrisi totii Rom Anil cari au sA fie omoriti. Dupd iepuriide camp au sA urmeze iepurii de cask adecA Orädanii cu musa-firii lor refugiati. In fruntea acelor liste erau scrisi preotii, ceice ausfintit steaguri nationale si au agitat poporul pentru Romania-mare.

Am convocat Consiliul National in §e-Stabilireadinta plenara. Consiliul a hotarit, sA trimitaraspunderilor. o delegatie la comisarul Katz Bela, ca sa

puna chestia rdspunderii pentru sälbàticiile cu cari se jefuiescucid Românii. Delegatia e condusA de mine, insotit de canonicullacob Radu, Nicolae Zigre al patrulea II scap din memorie. Ca sAnu rAmAnd numai la vorbe am cuprins in sci is rechizitorul nostruscurt i indesat. Iatà acel rechizitor :

Domnule Comisar !

Consiliul National roman din Oradea si Bihor, pIM deuimire constatd, cã dupdce armata republicei ungare a des-armat cu foga gardele nationale, locuitorii romani ai comita-tului au ajuns pradd jafurilor si omorurilor.

La inceput am recomandat C'onsiliului National unguresc,ca toate cazurile de atrocitdti, sd fie cercetate prin o co-misie mixtd.

Comisiunea aceasta s'a si constituit dar comisiunea un-gureasal sub felurite pretexte, tie sd zdddrniceascd dovedireaatrocitalilor si rezultatul cercetdrii. In restimpul acesta si-guranta persoanei si averii noastre din zi in zi e tot maiprimejduitd. Cruzimile le sdvarsesc ostasii Unguri inarmati.

Domnia Ta, Domnule C'omisar, esti reprezentantul gu-vernului republican pe teritoriul orasului Oradea si al comi-tatului Bihor.

Consiliul National roman vine deci, sd te intrebe cutoatd stima:

lai asupra D-Tale rdspunderea pentru aceasta anarchie,ori asupra cut cade rdspunderea?

Incat nu vom prinii rdspuns hotdrit vom fi siliti sãcduMm scut si ocrotire in altd parte.

www.dacoromanica.ro

i6

Katz spune ca nu ai sai savarsesc crimele, ci salbaticii aceiade Sacui (vad székelyek).

I-am ripostat cd noi cunoastem mai bine salbatacia Sdcuilor.Dar Sdcuii aceia au arme si stau sub comanda militara. Vrem sastim ca e stapan in tard guvernul republican, ori bandele de uci-gasi. Apoi e stapan guvernul" rdspunde Katz agitat, sa-i damragaz pana va aduce jalba noastrd la cunostinta guvernului si acomandantului trupelor Ardelenesti Kratochwill si va cere energiceoranduieli pentru asigurarea vietii si averii cetatenilor romani. Pro-mite ea' va merge insusi in fata locului sa se convingal cu ochiidespre starea lucrurilor.

Imediat a adus la cunostinta guvernului jalba noastra siguvernul a trimis pe Kratochwill la Oradea ca impreund cu Katzsa--si inspecteze trupele si sa faca ordine. Ce vor fi facut ei prinMarghita si in defileul Ciucea pe unde au umblat nu stiu, Katz insami-a comunicat ca.' s'a facut ordine si ia raspunderea pentru partileinspectate, pentru cele de pe linia OradeaCeica, BeiusVascdunu poate lua cam deodatd, dar se va face si acolo ordine.

Drept semn de bune intentiuni ne-a invitat pe noi ca impreunacu comandamentul din Oradea, sä stabilim un mod de procedeucomun fata de anarhia dela sate. La aceasta consfatuire delaprimarie a luat parte colonelul Nebowitzki si capitanul HalászSandor, iar din partea noastra s'a sculat din pat Coriolan Pop cutemperaturd de 390 grade C. si am mers impreuna insotiti dejurisconsultul nostru Gelu Egri.

Am avut un violent conflict cu Nebowitzki. Da, spunea el,agitatorii de preoti si invatatori sunt de vina, ei instiga poporul.A trecut lumea persecutiei agitatorilor i-am ripostat. Astazi fiecareare drept sd agite pentru ideile sale. *i dl. comisar Katz e agi-tator, cu acelas drept agitam si noi pentru ideile noastre. Dupa.aceasta violentä scena, am reintrat in calmul discutiei, gratie intorsa-turei date de tacticosul Coriolan Pop si cazurarn de acord : saconstituim o comisie permanenta din doi delegati din partea noastrasi 2 ofiteri din partea lor, care sa ancheteze toate jalbele venite side o parte si de alta. Totodata comandamentul ia asupra sa fa's-punderea, ca-si va disciplina soldatii si vai de celce se va maiatinge de un roman. Egri triumfator imi facu observatia, ca' numaiprin tactul lui Coriolan Pop am putut ajunge la acest rezultat.Bine zisei lui Egri, vei vedea Domnia-Ta ce iasä de aici. Eu nucredeam in sinceritatea lor. De fapt comisia aceasta nici nu s'a

www.dacoromanica.ro

216

intrunit, din pricina, c nu le dadea mana sa Se COnstate bestia-litatile soldatilor Unguri si nu veniau la anchete.

Am adresat i contelui Karolyi Mihaly,Scrisoare deschisäContelui Károlyi. carele tocmai a vizitat frontul sa-si insufle-

tiasca oastea, urmätoarea epistold deschisain Tribuna Bihorului".

Doud mdsuri.Domnule Pregdinte !

Domnia-Ta, domnule presedinte al republicei maghiareGra Károlyi Mihaly, la inceputul rasboiului erai un grof boierca i ceialalti grofi de pilda ca i socrul Dtale, groful numitnegru, Andrássy Gyula. $i D-Ta visai de imperialismul ma-ghiar peste rásdritul Europei.

and a isbucnit rdsboiul, i D-Ta erai ametit de gloriaarmatei maghiare si ziceai lui Tisza sa nu ingaduie Romani-lor, ca lei yeti fi toti in lupta contra lor, in vremea canddoar se putea face intelegere cu Romanii. Cu un cuvantD-Ta erai rdsboinic i te bucurai de pacea zdrobitoare deneamuri mici din Bucuresti in care fura luati muntii Romaniei,toate izvoarele de viata i sutele de milioane despagubire pedeasupra.

Ai fost insä cel dintai care ai simtit cà Puterile Cent-rale pierd rasboiul. Legaturile D-Tale din Franta ti-au datfirul acestui punct. $i ai avut curajul sa strigi in dietä : Statipe loc, punem pace ea' pierdem rasboiul." Fireste sa mantuestiUngaria veche, asupritoare de neamuri, nu sd se infaptuiascao Ungarie noua dreapta pentru top.

Cand a erupt revolutia, Te-ai pus in fruntea ei. Foartebine, ai mers treptat inainte, si in fata Conferintei de pacedin Paris marturisesti, ca vrei sa faci din Ungaria o $vitera,inpartita dupá cantoane, adecd tinuturi nationale, in cari fie-care natiune sa-si aibA autonomia, adecd ocärmuirea ei na-tionala.

Cand au batut polifitii pe comunistul Kun Bea, carea atatat multimea la uciderea polifitiIor, ai osandit cruzimea

pentru cä zici nu-i voe sä ineci cu puterea luptade idei, asadar nici pentru ideile comuniste, numai fata decei ce cu arma vor sa rästoarne republica trebuie sa raspunzicu arma.

Bine. Noi Romanii n'am prins arma contra republicei,preotii nostri au propavaduit numai ideia Statului NationalRoman. Dece Iasi dara goana contra lor. Ce-i slobod unui co-munist, nu-i slobod unui nationalist ?

politistilor,

pi

www.dacoromanica.ro

211

Uite, Domnule Presedinte, la horcditurile de moarte dinBiharia, si la preotii fugari din Oradea. Uite, la bestialitateadin Arad. De pildd, in Siria la uciderea Doamnei Holdran sifiul ei bolnav Dr. Gheorghe Hotdran in casa lor ziva la amiazi,pentrucd pdrintele familiei, advocatul Dr. lacob Hotdran a statpe punctul de vedere al ideii nationale in fruntea ConsiliuluiNational din Siria.

Vino si vezi ce se intampld in Biharia si in Arad cu ceice au cutezat sd-si pund cocarda nationald, si steag nationalroman. Vino si vezi pe martirii ideii nationale recunoscuti deD-Ta la Paris.

Noi vedem cd si acum se mdsurd cu cloud mdsuri. Topau drept sd agite pentru idealul lor, numai Romanii sunt to-cati in ziva mare pe drum, pe ulite si in casele lor dacdcuteazd numai sd vorbeascd romaneste, necum sd agite.

Mergi la Arad, unde nici cu francezii in oras nu sunt siguriRomanii si fruntasii a trebuit sd ia batul pribegiei din nainteaurgiei administratiei unguresti si a bandelor sdcuiesti. Si vinola Oradea, sd vezi orgiile soldatilor si nenorocitii refugiati.

Un om care are curagiul sa sustind in fata Conferenteide pace di recunoaste dreptul ocarmuirei de sine a natiunilor,sd aibd si curagiul de a lua arma din manile ridicate asupranatiunilor. Dacd vrea sd dea dovadd cd e sincer supus legei luiWilson. In doi peri nu poti rdmane, Domnule Presedinte, maiales D-Ta care ai rdspunderea pentru toate cate se intampldin tail sub teroarea organelor administrative si a militiei.Cazul lui Kun Bela la care ma refeream e caracteristic. Kun

Bela organiza comunistii din Budapesta si provincie. In Oradea,vechiul sdu cuib, Inca a fost zilele acelea si tremura Oradea de el,dar tot ne-a crutat. El ne-a adus pe cap pe comunistii Auerbachsi Kronstein, cel dintaiu jidan din Bucuresti, acest din urrnd dinBasarabia, sa verbuveze comunisti romani pentru revolutia ce opregateau. In Salgo-Tarjdn si Budapesta insd a inscenat o värsarede sange intre comunistii agitati la agresiune contra politistilor.Vázandu-se chiar guvernul republican primejduit de contra revo-lutia inscenatà de Kun Bela, l'a arestat. Politistii inversunati deuciderea camarazilor lor in lupta de stradd, au sdrit asupra luisi inaintea ochilor cdpitanului lor I-au bdtut pand ce au crezut cde mort. Dar n'a fost mort si si-a perdut urma. Se zice ca.* ar firdmas ascuns de Katz in Oradea, rand la declararea dictaturei co-muniste din 21 Martie. Va sd zicd il avem si pe el in coastd.

La cele multe demersuri insfarsit auAncheta Pomerol. inceput sd se miste si Aliatii nostri. Prima

anchetà a fäcut-o cdpitanul englez Pomerol. Dar cum ? A descdle-

www.dacoromanica.ro

cat la episcopul Szécsenyi unde firete a fost intormat unilateralin defavorul nostru. A fost dus i la Bratca, de unde preotulDomocos fugise la Oradea. Bietii oameni spariati de noua pacostepe capul, lor nu cutezau sä acuze pentrucd stiau, c cel ce acuzAastAzi merge maine dupA ceilalti, astrucat sub farina'. Asa fel amfost noi scosi de pacAtosi si s'a indepArtat cu promisiunea goalaa comisarului Katz, cal va fi respectat dreptul de dispozitie a natiu-nilor in republica lui Károlyi i cu sacul plin de minciunile un-guresti, cà noi suntem cei ce belim pe unguri de vii. Noi am aflatdespre toate acestea numai dupà ce a plecat Pomerol.

In 28 Februarie imi aduce un curier o epistold dela doamnaLazar din Sibiiu, ca Luni va sosi la Oradea un mare domn Francezinsotit de Aurel. SA pregAtim toate actele asupra atrocitätilor, fArà

stie cineva despre aceasta, ca sä nu se strice toatä treaba. imimai scria sA grijesc de Aurel, sä nu umble singur pe stradd. DAnsaIi amintea momentele dinaintea plearii din Oradea, and umblausoldatii sa afle pe Aurel.

A sosit colonelul francez Trousseau, darRefugiatii in fata nu insotit de A. Lazar ci de colonelulcolonelului francez Kratochwill i dus si el pe neobservate la

Trousseau. episcopul Szécsenyi. Aflu insA de sosirealui i pe and a venit in zina urmAtoare la casa comitatensA undeera Katz, dupA multä alergare am reusit sä strAbatem la el prinsecretarii Consiliului A. Magieru si S. Andru cari ii spun de existentaConsiliului nostru si-I roagd sA primeasa pe refugiati. Surprins,cA in Oradea sunt refugiati români ne-a dat ora 4 dupà masa' insala comitatensà. AtAta mi-a trebuit.

PAnA la ora 4 am adunat pe refugiati. Erau preoti i inte-lectualii, invatatori, advocati de prin sate si centrele de plasà, 60la numAr din cati am putut aduna in pripA. Acestora le-am spusinsemnAtatea depunerii lor si i-am incurajat sA depunA färá friaobiectiv tot ce Ii s'a intAmplat lor i ce au vAzut cu ochii ca s'aintArnplat altora. Dr. A. Mageru se prezintä in fruntea acestor refu-giati in sala comitatensA unde Ii asteaptA colonelul Trousseau cucomisarul Katz si comandantul Kratochwill. Mageru se adreseazAatrA colonel cu urmAtoarea vorbire in frantuzeste :

Domnule Colonel!Va prezint o deputatiune de preoti, invdtatori si alti inte-

lectuali romani, cari au fost siliti sa se refugieze din satele Iondinaintea urei soldafilor maghiari, veniti sd apere linia demarca-

214

sa

www.dacoromanica.ro

tionalet. Ei sunt jertfele unei agitatiuni care vede 'n fiecare inte-lectual si conduceitor roman cate un dusman al natiunei maghiare.

Noi nu venim azi sã incrimindrn venim numai sei Vaardteim victimele unei skirl bolnave, care nu mai poate dura mult.

In acest comitat locuim aproape treisute mil de Romanisi singura noastrei vind e cã voim sá fim un trip cu fratiinostri de pretutindeni.

Azi, cand e permis fiecdruia sd-si mdrturiseascd ideile,nu poate fi pleat nici pentru noi de a rze spune gandul inimii.

Suntem recunosceitori D-lui cornisar care ne-a ascultatjalbele si impreund cu comanda militard a fagdduit cä vorlua masuri pentru incetarea mdcelurilor. Noi Insä vedem ceiaceste cruzimi i azi urmeazei inainte, pe semne soldatii nuascultd porunca comnndantilor lor.

Stim D-le colonel cd D-Voastre Va std in putere sei neajutati. De acea Vet rugdm sä mijlociti in favoarea noastrdla factorii chemati ca sá ni se garanteze siguranta persoaneisi avutului nostru.Dupa aceastä alocutie a urmat ascultarea refugiatilor pe rand.

Fiecare refugiat spus cu indrazneala patimile sale si ale po-porului de unde s'a refugiat. Secretarul Dr. A. Magieru talmacea pefrantuzeste, iar colonelul Ii facea insemnari despre cele auzitedin gura refugiatilor, yacht uimit de cele ce aude.

Tactica mea a fost sa nu fie Consiliul graitor, ca apoi Un-gurii sa poata tagaidui si faptul, cA ar fi refugiati Romani in Oradea,ci cu ochii sa-i vaza. cu urechile sa-i auza. Ne cunosteam oamenii.

Toate acestea s'au petrecut in prezenta comisarului KatzBela, a colonelului Kratochwill si a adjutantului acestuia, a unuicapitan ungur. Va sA zica fatal cu cei ce au raspunderea pentrufaptele soldatilor lor, cum se cuvine barbatilor, cari marturisescadevarul si nu la usi incuiate cum informeazd D-lor pe cei ce vinin numele Antantei sa afle adevarul. Onoare preotimei i tuturoraimpreuna mergatori cu dânii, pentru tinuta lor barbateasca in fataprimejdiei ce-i ameninta pentru marturisirea adevarului. Kratochwillschimba fete i o singura data a intrerupt nervos pe Ivlageru, canu-i adevarat sä fie treisutemii Romani in Biharia.

Dupa terminarea acestei anchete colonelui Trousseau invitä peDr. A. Magieru sa-1 caute la ora 7 seara in palatul episcopuluiSzecsenyi. Magieru "S'a dus la aceea audientd bine pregatit, anume cuo hada a comitatului in care erau subliniate cu rosu toate localitatuleromanesti i cu toate procesele verbale despre atrocitatile cons-tatate oficial, pe cari le pregatisem inainte in vederea acesteivizite. Trousseau il intreaba CA pe unde crede dansul sa se traga

N

pi-a

www.dacoromanica.ro

220

granitele românesti. Magieru cu harta in mAnA ti arath panA undese estind Romanii la vest de Oradea si imploarà abandonarea planuluide a sacrifica Oradea cu acel teritor romAnesc dela vest ce ar fiin contrazicere cu principiul national a lui Wilson i ar cutropiun colt de lard romaneascd. IntreabA apoi Trousseau cd ce are despus la plebiscitul pe care il cer Ungurii i pentru care insistdepiscopul Sz6csenyi. Mageru i'a rAspuns cA Adunarea Nationala delaAlba-lulia in care a luat parte si Biharia prin delegatii ei pe co-mune alesi, are valoarea plebescitului. Un plebiscit sub administratiaungard, chiar gardat de armata Allard nu oferA garantia libertAti

fiindca tot sub teroarea administratiei ungare s'ar face.Trousseau pleacà in ziva urmAtoare de-a dreptul la Paris cu acesteinformatiuni i cu actele ce i-sa prezentat. Fericit de aceasta in-torsaturA norocoasA i-am spus un servus lui Pomerol.

In loc de ameliorare a urmat desfiintareaDesfiintarea gardel formala" a gardei romane la 8 Martie in ur-nationale. matorul chip : La ora 10 a. m. s'a umplutcurtea casei comitatense, uncle era comenduirea gardei române,

de soldati Unguri si au cuprins toate intrArile i eirile. Unmajor insotit de soldati Unguri provoad pe maiorul Herbay coman-dantul gardei noastre sa le predea toate armele. Dupa desarmareagardei noastre a declarat desfiintate gardele romanesti.

IsprAvind cu aceasta desarmare, patrule tari sAcuiesti pleadin oras dupa arme. Rdscolesc toate pivnitele i podurile Episco-piei unite, de aici se duc la Seminar unde scocioresc i lAditelebiefilor copii, bAgAnd groazA in elevi i profesori ; fireste fArd aafla vre-o armA. Intr'o rAsuflare ne luard i cele douà automobilede persoane si 2 de povarA ce le aveam. Adio dar cu contactulnostru in afarA. Aceiasi soartä au avut i gdrzile de prin centreleprovinciale. Asa s'a pregAtit calea orgiilor ne mai pomenite i saputut intAmpla mAcelul dela ighistel.

e un mic satulet in plasaMacelul delaVascaului .Si ghistel. Acest nenoricit sat a fost de 3 oriatAcat de bandele säcuiesti i tustrele ori au

rAmas morti. Ultimul atac din 2 Martie a intrecut pe toate. Ziareleunguresti din Oradea i Budapesta sunt pline de pretinsele orori co-mise de RomAni. In Seghistel, spun ele, au atacat sätenii cu granatepe soldatii Sacui, ucizand doi si al treilea ranit de moarte. Cadavreleau fost aduse la Oradea i inmormAntati ca mortii natiunei cu onoru-rile date de autoritatile civile i militare cum se euvine unor eroi.

plebiscitului,

i

Sighistelul

www.dacoromanica.ro

221

S'a repetit groaza zilei and au inmormantat pe Zonta erouldela Ciucea. De fapt o patruld de 4 Sdcui a rechizitionat adecda jefuit Sighistelul. In betia lor si-au lovit o granatd purtatä labrau de loitra cdrutei. Granata a omorit caii si oamenii de langaträsurd. Cel scdpat a alarmat pe Skull din SAO .cari inconjurdsatul cu mitraliere i pusti. Dau foc caselor si se incepe mdcelul.Dupd tirile noastre ar fi 60 morti si 40 case arse. Ungurii recunoscin ziarele lor 9 morti si mai multe case arse. Fireste nimenean'a putut strdbate de cdtrd SAcui sd vadd ce-i acolo. Mai tarziu s'aaflat sub cenuse maini si picioare tdiate din trunchiu. I-au chinuitsi aruncat in focul casei lor.

Intre aceste soseste la Oradea maiorul francez Dauphont,carele nu mai descalecd la episcopul Szécsenyi ci la Hotelul Ri-mandczy. Imediat ce aflu de aceasta, trimit pe Magieru vazd.Magieru Ii descoperd situatia nottä in care ne afldm, parjolul de laSighistel unde nu putem strdbate sa stim ce s'a intamplat fiind Cacomuna e incunjuratà cu mitraliere de soldati i pldteste cu viatäcel ce se apropie de sat. L-a invitat sã ancheteze acelea orori ofe-rindu-se insotiascd din partea noasträ.

Dauphont prinde simpatie pentru Magieru, ia relatii despretoate. Pleacd insä mai 'nainte peste frontul dela Ciucea la Clujsa confere cu generalul Holban, atunci in vremea aceea comandantal Clujului. Se inapoiazd cu autorizatia de a ancheta cazul dinSeghistel, cu indicatia sà ia langd sine pe Magieru pe care il cu-noastea Holban din rolul ce l'a avut la vizita lui Trousseau. Auto-ritdtile militare din Oradea au incercat sd determine pe Dauphontsd nu meargd la Sighistel. Dupd aceea vázand cA acesta insistd, i-aspus CA n'au automobil sd-i dea, ceard dela noi automobil, bine-

ca dupd ce ne-au luat automobilele n'avem de unde sd-I dAm.Cu toate acestea ne-am injghebat un automobil si and era gatasd piece i-s'a spus categoric cd nu-i garanteaza viata. Douphonts'a inapoiat ca sd raporteze cele experiate in Oradea.

Guvernul din Budapesta a desfiintat gardele noastre sisoldatii sAi jefuiesc i ucid pe unde ajung. Dar ca sd nu mairdmand acasd Roman apt de impotrivire, ordoneazd concentrareaRomanilor de pe teritoriul neocupat de armata romand. ConsiliulDirigent rdspunde la aceasta concentrare prin ruperea legdturilordiplomatice cu Budapesta revoacd reprezentantul de pe langdguvernul republicei ungare.

sA-I

sA-I

§tiind,

§i-§i

www.dacoromanica.ro

222

Numai Tribuna Bihorului" mai tineaGâtuirea Tribunei sufletul in noi. Reproduc articolul din No.

Bihorului". 10-11 a lui Vasilie Popovici despre felulcum ne-a luat si aceasta arrnd din mdriA.

Cum ne-au zugrumat.

Ne-au zugrumat si aceastA gazetà, pentrucA vestea ade-vArul. Ungurii cred, cd au amutit dreptatea noastrA. Ei cred,cä dacá noi nu vom vesti in lume cruzimile lor, lumea nuva sti ce fac, cum ne jefuesc satele si ne omoard sätenii.Amar se in§ealA, adevärul nu se poate ascunde. AdevArulstrAbate la luminA si din mormAnt, noi vom tAcea putinpentrucA ne-au strâns de beregatA. Dar faptele lor vorbesc,sangele värsat de ei srigA in lume dupA fdsbunare.

Numai odatà pe sAptdmânä am graft cAtrA fr.* nostrinacAjiti dela sate, dar graiul nostru respicat a bAgat groazAin sufletele pAcAtoase ale Ungurilor, mai ales numerii nostriin cari scriam despre sAlbäticiile ostä§imei lor, i-au turbat.

Foile lor aveau poruned sä nu pomeneascA de cruzimide ale lor. Ei i§i acopereau urmele sAngeroase. Pe trimisiiantantei ii ascundeau de noi ; ca sA nu strAbatä vaietelenoastre panA la urechile lor. lar noi pe sAptdmand numaiodatà ii desveleam la lume si lumea le vedea manile sibaionetele pline de sAnge. Vedea satele românesti aprinse,Românii ciungkiti §i arsi de vii.

$i n'au avut bArbAtia cei dela ckmd sà ne opreascdpe Ltd §i cu vorba oablà. Ci cu uneltiri miselesti auasmutat dela intuneric muncitorimea asupra noastrd. lar eise prefac CA nu stiu de cele intAmplate. FAtAresc pArere derdu c'A nu se pot amesteca in afacerea muncitorimei jignite.$i vestesc iii lume cA libertate de endire de vorbd si depresä ca la ei nu mai este.

Joi in 6 curinte, lucrAtorii tipografi ne-au anuntat CAnu mai culeg foaia, pentrucd ea, dupd cum au fost informati(fiindcA ei nu stiu române§te) ataca.' pe socialisti §i pemuncitori.

Ne-am dus la comisarul Dr. Katz, care este cApeteniamuncitorimei. D-sa recunoaste CA hotArirea muncitorilor econtrarà spiritului libertalii de presa.". Nu se poate insä ames-teca in afacerea muncitorilor organizati si ne-a indrumat lasfatul muncitoresc.

Secretarul sfatului muncitoresc spunea ca afacerea n'aajuns la sfat. Se vede ca. foaia e opritä din hotArirea bresleitipografilor.

Ne-am dus la Tipografia Sonnenfeld unde ni se tipAreafoaia. BArbatii de incredere ai tipografiei ne-au repetat cA eisunt informati cA foaia noastra a atacat gray pe socialisti. I-am

www.dacoromanica.ro

223

lAmurit cA noi nu vrem rAsboiu cu muncitorimea. BArbatii deincredere ne-au promis CA desearA vor reveni asupra hotArirei.

Seara muncitorii tipografi au tinut adunare. $i ne-auavizat prin telefon prin graiul redactorului foii Munkás Ujság",cà afacerea s'a transat, lucrAtorii vor culege foaia sub con-ditia cA nu vom ataca muncitorimea, incolo putem sä scriemin orice ton si despre ce ne place.

Vineri dimineata insA Munk As Ujság" ne surprinde cuun articol intitulat: SA se sisteze Tribuna Bihorului", in carene invinueste cA prin faptul cA noi publicam cruzimele ostasilormaghiari cari omoara% jefuesc, aprind i ne pAngAresc bise-ricile, prezintAm lumii natia ungureascA ca pe Ufi nearn cuporniri sAlbatice i cu moravuri medievale. Prin asemeneacalomnii mincinoase" noi luptAm impotriva republicei si amuncitorimei unguresti". Asta este cea mai periculoasA contrarevolutie". Consiliul rnuncitoresc recunoaste spune ar-ticolul CA au fost i sunt frecAri teribile, acestea sunt insdrezultatul astorfel de agitatii nationaliste". Pe urmA stäruie, camuncitorii sA denege tipAriea foii.

AdecA ce se intAmplase ?Duhul viclean care purta surubAria afacerii fiind in-

format prea tArziu despre sfatul tipografilor credea sA nimi-ceased in felul aceasta hotArirea bor. Si a isbutit.

Muncitorii ne-au vestit cA articolul citat a rAsturnat toatAtreaba. Personalul iaräsi s'a pus in grevA. La prAnz au tinutde nou sfat. $i la 2 ore dupá masa.' ne-au vestit cA nu ti-pares c foaia.

lar numArul de azi SA`mbAtA, MunkAs Ujság" publiCaurmAtoarele : HotArirea in afacerea foii Tribuna Bihorului".leri scriam despre expeditia calomnioasA i faptele revolu-tionare ale Tribunei Bihorului", TovarAsii nostri tipografi audus in aceastA afacere urmAtoarea hotArire :

Personalul tipografic al societatii pe actii" Sonnenfeldin conferinta tinutd astAzi in 7 curent, a decis unanim sAdenege culegerea foii românesti Tribuna Bihorului" deoarececa, organ antirevolutionar e mai ales acomodatà pentru amA-girea i infectarea poporului romAnesc tinut in nestiintA.

Foaia citatd in fiecare numAr al sAu a publicat celemai alese si mai tendentioase neadevAruri si falsificAri atAtfatA cu muncitorimea cat si fatA cu tArAnimea dela sate".

Aceste motive grave au indemnat personalul tipografic sAaducA aceastA hotArire sprijinitA din partea sfatului muncitoresc".

Asta este povestea sugrumArii foii noastre.Dar n'am desarmat nici in fata acestei greve a comunistilor.

NumArul refuzat l'am trimis printr'un curier lui Cornel Lazar directorla tipografia diecezand din Arad, unde erau francezii stApAni pesteora cu urmAtoruf articol scris de mine in frunte :

www.dacoromanica.ro

224

Cdtrd cetitori!Pad acunz ni se pierdea foaia pe drum. Deabia prirniati

Cate un numdr si voi ne scriati aka iti c ati phi& foaian'o primiti, iar pe noi ne prindeau frigurile de nacaz, ca netrudhn sä va facem foaia bine si toatd truda noastra cddeain balta urei care ni-o inghifia.

Nici atata nu le-a fost destul.Acum si-atz dat arama pe fat& Ni-au spus-o rupt-

ales, di nu ne lasei sã o tipdrim in Oradea si basta.Ne-am dus cu plasoare la D. prefect-comisar Katz

Bela. Dasul ne-a trimis la Consiliul muncitorilor, iar acestConsiliu la culegdtori. Acestia iar ne-au trimis la cei de mainainte.

Am umblat calea manzului pe la toll si s'arsitul e cdnu se afld gazdd la opreliste, iar foaia nu se tipdreste.

Ne bagd de vind cã noi agitdm pentru aldturarea laRomania-mare si scriem despre cruzimile soldatilor unguri.

Cu alte cuvinte pentru noi nu existd libertatea cuvatuluinici dupa desrobirea neamurilor. Nu ni-e slobod sa cerem mdcarunirea cu fratii nostri de un sage ca sd scapam de urgiaasuprirei strdine. Nici mdcar tipetul de durere, ca ne prapd-desc soldatii unguri satele noastre, raman pustii, poporul ascunsprin vizuini din naintea hordelor barbare i snopi de mortizac pretutindenea.

Se tem de judecata lumei, dar vorba aceea, de ce te teminu scapi. Mai sunt ele si alte cãi pe cari vor ajunge acestecruzimi la masa verde din Paris.

Iatd dece nu mai poate apare Tribuna Bihorului" sinu lid rnai pntem trimite la vrenze unica mangdiere ce o maiaveati in aceste zile de restriste, voi dragi tarani romai lacari acurn pe horn va intra steagul rosu" si Foaia tara-nului", scrisd cu limba de foc, ca sd arzd din voi tot simfulnational.

Ne-am luat dar si noi Mal pribegiei si ne vom scoatefoaia unde vom putea, 'akar sub fundul pamatului padva rdsdri soarele si pentru noi.

Pufin nu ne vedefi I iar ne vefi vedea. Pe noi intruprea mdrire, iar pe atentatorii libertafii de presa la judecataobsteascd a culturii.Absolventul de teologie Georghe Dudulescu care aducea cu

valiza numárul Tribunei tipârit in Arad a fost mai nainte detinutin gara din Arad. Eliberat de acolo sose§te la Orade unde edus la comAnduirea pietii. 11 scoatem §i de acolo cu valiza darposta ne nimice§te numerii trimi§i §i a§a abia au fost desfácute InArad 200 exemplare §i ce am desfácut in Oradea pe sub marfa.Cu aceste s'a terminat §i lupta nbastrA publicistä. A§teptam çq

$i

www.dacoromanica.ro

225

manile legate ce ne aduce ziva de maine. N'a trebuit sd asteptdmmult. Nona' surprizA.

In 12 Martie suntem citati la comendui-Sub paza militarApentru spionaj. rea pietii: Coriolan Pop, secretarul Sever

Andru, redactorul Tribunei Bihorului", Gh.Tulbure §1 eu. Colorielul de honvezi Raics ne primc§te incruntat§i ne aduce la cuno§tinta cA suntem pu§i sub pazA militar5 pentruspionaj. La cea mai mica miscare vom fi arestati §i judecati dupalegea martiall Dac5-i numai atata, ma gândii, e bine. CoriolanPop lima, atins in ambitia lui de felul cum eram tratati ca delic-ventii si tinuti in picioare, a riscat sa-i reflecteze : Cum n'am spionatpan5 acum, nu vom spiona nici de acum Thainte. Colonelul camuscat de §arpe a dat cu pumnul in masa* §i aprins ni-a rdcnit :Mai cutezati sd vorbiti? Aici sunt dovezile" §i arAta niste scrisori.Erau probabil rapoarte de ale noastre catr5 comandamentul romanesc,pentruc5 de, eu trebuia sà isc5lesc si unele rapoarte militare. De sineinteles cd nu eram curios sa" mi-le arate, ci ca sã stampar mania colone-lului II intreb, cA in ce constA aceasta paz5 militarA ? Mi-a spuscã suntem internati pe teritoriul ora§ului de unde nu putem e§isi-e supraveghiat tot pasul nostru in oras. Cu aceasta lectie ne-amrecomandat. Tulbure era la Budapesta atunci §i a§a n'a gustat dinplacerea aceasta.

In ziva urmAtoare regretatul Coriolan Pop a convocat Consiliul.S'au prezentat 12 membri. Coriolan Pop era zdrobit de temperaturamare ce-I maltrata i intre regretele tutorora, declarà cã siarea sanitaránu-i mai permite a participa la agendele Consiliului, drept ce seretrage dela conducere. Dup5 el secretarul Sever Andru §i juris-consultul Gelu Egri cu nervii distru§i de atatea agitatii §i zdrobitide atatea emotii. Am rAmas dar singur la conducere si mi-am alesde secretari pe Nerva Cosma §i pe inginerul silvic Aurel Muresan, dou5puteri tinere, indr5snete §i agile. Cu aceasta nou5 constituire amcontinuat §edinta.

Se vorbea §i mai nainte de desfiintarea Consiliului, care numai avea nici o putere In maná afará de cea moralä.

Canonicul Florian Stan propune Intre aprobarea majorit5tiipe semne pregAtit5, desfiintarea Consiliului. PCznd imi port eucapul cu un gest nervos la ceafa nu ma duc de aici, sa stiuea raman singur". Dupd acest gest n'a mai insistat nimeni la auto-desfiintare, dar canonicul Stan ridicá alt incident. Dansul vrea s5se clarifice chestia spionajului pentrue4 dansul nu poate sta la o

15www.dacoromanica.ro

226

masa cu oameni cari stau sub bAnuiala spionajului. Sà mergern lacomisarul Katz sA ne justificam. Ori nu suntem in revolutie?"am zis E difamant sã facem tot ce putem in interesul cauzeinoastre?" Eu nu ma duc la Katz ori ce veti hotari. Pusa la votchestia cu poclonirea inaintea lui Katz am ramas in minoritate Cu5 voturi -lath de 7. DupA rezultatul acestei votari le-am declarat caeu nu ma umilesc inaintea lui Katz §i nu decut hotArirea, sa seduca vicepre§edintii cu delegatia la Katz. Vicepre§edintii i§i daudemisia. Mi s'a fmplinit dar prorocia dela constituire, am ramas singur.

La §edinta din ziva urmatoare mi s'a recunoscut dreptateacA nu ma'm dus la Katz §i mi-s'a incredintat mie demersurile ulte-rioare dupa buna mea chibzuialà §i votul separat anuntat In §edintacu pricina a lamurit lumea asupra notiunei spionajului" fAcut denoi. Dam textual acest vot separat unicul document pastrat intampa-tor la parintele Vasilie Popovici

,In sedinta din 28 Februarie (13 Martie) a. c. domnulDr. Sever Erdélyi a facut propunerea, ca Consiliul, sci face"un protest adresat comisarului guvernial Dr. Katz, in care sdse ceard scut impotriva comenduirii, care a pus sub pazd" po-

patru membrii ai Consiliului si sci i-se puma- in vederecomisarului, cd de nu ne scuteste, dizolvdm Consiliul. Iar pondla rdspunsul favorabil al comisarului, sedintele sd se suspen-deze si prezidiul sà provadd afacerile. Dr. Vasilie Kirvai a pro-pus, ca protestal sd se adreseze ministerului maghiar de interne.

Ilustritatea Sa cll. Dr. Florian Stan constatd, cá invinuireacu spionaj a onor. membri din Consilia constituie o insultd laadresa Consiliului intreg, contra cdreia pretinde sã se pro-testeze la ministrul maghiar. Rita cu reflexiunea, ca spionajulce ni-se imputd e o cinste nationald, cll. Dr. Stan declard, cãin fata opiniei publice maghiare este o timbrare si o calom-nie gravd.

Fatd cu aceste propuneri, care cu majoritate de cloudvoturi au fost declarate de hotdrire a COnsiliului, primescintru toate propunerea dlui Dr. Aurelian I. Magieru de a nuprotesta nicdiri si in termen legal, votul separat anuntat ieriam onoare a-I motiva prin urmdtoarele :

Ce inseamnd notiunea spion? inseamnd a conspira etcstrdinal impotriva Statului, al cdrui supus esti.

In cazul concret Romdnul din Bihar e spion inainteaUngurului pentrucd dd mdnd de ajutor acelora, cari vreausä descopcie pdmdntul Bihorului de Tara Ungureascd i sd-Iuneascd cu Tara Romdneascd.

In senzul idealului national, care pe urma hotdririi delaAlba-lulia e pe calea infdpluirii, e o datorie a fiecdrui Romancinstit sd fwd. acest spiohaj",

liiald

:

www.dacoromanica.ro

227

In consecinta celce se simte inzultat prin banuiala de afi facut spionaj Romaniei, da o flagrantd dovadd, cd nu epdtruns de idealul national. lar celce, ca si dl. Dr. Stan,spune, cd simte trebuinta de a se spala inaintea opiniei publiceunguresti de aceasta banuiald, evident, ca vrea sd apard caun bun patriot ungur. Dl. Dr. F. Stan o face aceasta si maievidenta cand spune, ca nu mai std la o math cu aceia, carisufdr calomnia de a fi spionii idealului national al Pomanieimari.

Un om care e pdtruns de asemenea sentimente, nu poatesa-si castige echilibrul sufletesc in alt chip, decat tragandu-siconsecventele anume : sa abzicd din Consiliu. (lar in scopulde a se fi justificat inaintea opiniei publice maghiare IIsfdtuesc sd publice dimisia sa in o foaie ungureascd de. ex.Nagyvdradi Napló"). Dar realizandu-se idealul nostru nationalun asemenea roman sa-si caute cdmin in Kecskemet. Astainseamnd a fi consecvent.

Spioni au fost in rdsboiul mondial Cehii? Patru ani aurabdat huiduieli l calomnii. Dreptatea natiunilor insd i-arehabilitat. Astdzi purtarea din rdsboiu a Cehilor e idealul deconduitd a unui popor constient de idealurile sale.

Iar noi din lasitate ne inzultdm barbatii inimosi, cariespun vieata chiar, declarand, cd nu slam la o masa cu ei

pentrucd au fost declarati de spioni din partea dusmanului.Sute si zeci de mil de barbati ai nostri in rdsboiu au

fost Inch 41 si osanditi la streang pentru spionaj. Astdzi poartdaureola mucenicilor neamului. Iar acuma intelectualii satelornoastre alungati de salbdtacia trupelor maghiare, cedinciosiiidealului nostru, au preferit toiagul pribegiei, indurand insulte,jaf, batdi, murind de vii decat ca sa cerseascdscutul strdinilor. lar noi nu putem suporta calomnia" unuicomandant ungur, care ne-a spus in fard cuvantul de cinste,ca spionam in favoarea Romaniei Mari.?

Suntem noi credinciosi juramantului depus si mai avemdreptul de a pretinde dela toatd suflarea romaneasca sa lupte,sd se espuna, sa moard pentru realizarea idealului RomanieiMari? Niciodata !

Consiliul si-a spus vorba. Prin votul dlor ,tefan Do-mocos, Dr Grigorie Egri, Dr, Sever Erdelyi, Andrei Horvat,Dr. Vasilie Kirvai, Dr. Dimitrie Mangra, Ioan Sfurlea si Dr.Florian Stan a hotarit sd ceara scutul strdinilorcontra acestei grozave calomnii de a fi spionul Romaniei Maripe teritorul azi Thai a Ungariei.

Fac apel catrd domnii acestia, cari sper, ca dintr'o jude-catd pripita au admis, cd ar fi o inzulta pentru un Romanbdnuiala de spionaj pentru Romania-Mare, aruncatd din parteaunui soldat al republicei maghiare, sd-si cerceteze constiinfanationald i sa mai judece asupra votului dat.

15*

si

umilindu-se,

isi

Consiliul

www.dacoromanica.ro

228

Treiim cele mai grele, dar sfinte momente din viataNeamului romanesc si in special noi, unicul Consiliu NationalRoman existent in teritoriile Inca neocupate de armata elibe-ratoare a Romaniei mdrite, avem indoitd rdspundere pentrufaptele noastre. Nu numai istoricii, ci mai ales generatiikviitoare vor cduta spre pada si faptele noastre in clipa uniriituturor Romanilor.

Dar in special eu reprezentaatul tinerimei universitareRomane din Bihor, organizatei in Liga culturald DaciaTraianel", am datoria si reispundere a morald de a protesta prinacest vot separat contra hoteirirei atat de umilitoare pentrudemnitatea noastrei nationald.

Oradea, la 1114 Martie 1919.cu stimd :

Nerva Traian Cosma m. p.

Aceasta a fost ultima sedinfd a Consiliului National. Dintextul votului separat" de mai sus se poate conclude la luptainternd a oamenilor din Consiliu, si la starea lor de spirit.

Dupà accidentul dela Bihoreana" unde am fost acostat desoldati in 17 Martie n'am mai esit afard din casà, pentrucA esireaar fi fost denticd cu sinuciderea.

/

www.dacoromanica.ro

Teroarea comunisfa.In 18 Martie imi vine plangand subinspectorul §colar Kard-

csonyi, cà fiul sdu este detinut in Sibiiu §i statarial e judecat lamoarte. SA-I scap. Kardcsonyi acesta era Cráciun din botez §ifost elev in 5coaia Norma la din Arad, unde a crescut cu pdineabisericii. In viata §i-a schimbat numele din Craciun in Kardcsonyi,a trecut la legea calvina O. a devenit groaza invatatorilor nostriconfesionali. Fiul salt Kardcsonyi JenO a ucis tarani romani peunde a ajuns. S'a dus la Sibiiu dupa sare, recte spionaj, in loc desare a ajuns in temnita, pentruca l'a recunoscut Coroiu, fostul in-vapor din Vascau. Plangea §i ameninta Kardcsonyi tatal, cä se vardsbuna daca-i va muri acolo copilul. Amenintarea aceasta eraidenticd cu sentinta mea de moarte. Am trimis pe curierul PetraPopa fost elev al meu, la Sibiiu cu scrisoare catra Aurel Lazar,Seful de resort al Justitiei, sa-1 libereze caci altmintrelea platesc eu§i Coriolan Pop cu viata detinerea lui.

In 19 Martie ma pomenesc cu locote-Sub teroarea gardei nentul Thury din garda Notionala Ungu-

Ungure§ti. reasca care in numele acestei garde cereaducerea cameradului lor Kardcsonyi in termen de 48 ore, in lipsava urma retorsiunea. Curierul Popa nu plecase, i-am mai dat o

www.dacoromanica.ro

scrisoare deschisd prin mâna lui Thuri, lArnurindu-1 pe acesta câin 48 de ore curierul nu poate ajunge nici la Sibiiu. Asta va finenorocirea D-Tale imi rdspunse Thury. A voit sä meargd si laCoriolan Pop, i-am spus cà e greu bolnav, nici scrie nu poate,aici sunt eu, isprAveasa cu mine ce are de isprävit. DeodatA cuaceasta trimit i la Arad pe fostul ofiter de garda Ma lita, cuscrisoare pentru Romul Veliciu prefectul Aradului. In aceasta scri-soare Ii descriu situatia din Oradea si ii cer interventie pentrutrirniterea unui detasament din trupele franceze dela Arad, acialtmintreni murim toti aici. Ma lita soseste in 21 Martie cu rAspun-sul lui Veliciu cA in 22 Martie vor fi trupele franceze in Oradea.

Au intervenit insA alte lucruri mari cari au impiedecat exe-cutarea acestei expeditii franceze. Anurne Consiliul Militar aliat aadmis mutarea liniei de demarcatie spre vest, fixAnd ca limità aocupatiunei romAne linia ferata SAtmar, Carei, Oradea, Arad, insd fArAdreptul de a intra in aceste orase. Teritorul dela linia aceastaferatä pAnA la 5 km. dincolo de linia revendiarilor noastre se vadeclara de zond neuntrA i va fi ocupatA de armatele Aliate. Retra-gerea trupelor maghiare trebuia sA se efeptuiascd in termen de 10zile incepAnd dela 23 Martie.

Conte le Károlyi Mihci ly in loc sA seTrecerea puterii supuna acestui ordin inalt ce i-s'a comunicat

Statului in m'ainile in 19 Martie prin colonelul francez Vix,Comuni§tilor. depune puterea Statului in mainile cornu-

nistilor in ziva de 21 Martie. Asa credea el sd-si incendieze tarao arunce in bratele comunistilor, spre a face noul front

comunist contra Aliatilor nostri. Noul guvern de comisari ai popo-rului Garbai, Kun Bela i ceialalti decreteazA teroarea comunistAinlAuntru, alianta cu guvernul sovietic din Moscova in gall siintronarea dominatiunei proletariatului international. MAndra Ungariezace sAngeratà la picioarele lui Kun Bela. Si-a plait scump, ingro-zitor de scump, politica nenorocitA de a se ridica prin altii si nuprin sine insAsi cum fac popoarele cari vor sä fie stApAne petam lor.

Francezii lui Veliciu au si plecat din Arad in 22 Martie,dar in situatia schimbatk trupele lui Kun Bela ii desarmeazA laCiaba i noi rAmAnem- izolati in Oradea.

In 22 Martie and se implineste termenul de 24 ore, loco-tenentul Thury insotit de doi soldati de ai lui i un delegat almuncitorilor ca bArbati de incredere, imi vine din nou sA-mi cearA

23d

sd

5

5i

www.dacoromanica.ro

231

rezuliatul dela Sibiu. Mi-au dat ultitnatul, mi un termen de 48 ore.De nu va fi nici atunci Karácsonyi aici ma vor duce pe mine säispAsesc pierderea lui Aarticsonyi Jen5. inzadar le-am propus satrimitem noi curieri, .unul dela ei altul dela noi ca sA se convingddespre interventia mea. Nu vor sa stie deck, a le da viu pe Ka-rácsonyi in 24 Martie, pentruca stiau Ca nu-1 pot da. La plecareThury imi spune ironic aud ca eri era mare gaudium, Ca yinFrancezii, dar acum nu mai yin nici aceia". Francezii fraternizaticu Ungurii arAtasera Consiliului unguresc scrisoarea mea adresatälui Veliciu. tiau dar si in Oradea ca Francezii plecaserà la in-terventia mea.

In 24 Martie la ora 9 dimineata pri-Disolvarea Consi-mesc un ordin dela politia de granita ca or-Halal National. gan brachial (Karhatalom) ca pe ora 11 sa

convoc Consiliul national la comitat. I-am convocat in ruptul ca-pului, ca sA nu fie adusi cu forta brachialä. Un civil, Dr. TodorArpád, fost locotenent colonel la Turnul rosu de la vechea gra-nits& cu infkisare domolA i un locotenent rumen la fata, Hody,ne aduc la cunostinta, in numele directoriului comunist, ca a sositordin dela guvernul comisarilor poporului din Budapesta pentruinternarea tuturora, cari sunt organizati pe bazA teritorialA, cumsuntem noi cari stain pe baza hotAririlor din Alba-Iulia, insA dinconsideratia bunelor relatiuni, ce au existat intre Consiliul NationalromAnesc i unguresc pe noi nu ne define, ci ne interneazA in ca-sele noastre, unde vom fi controlati de barbatii lor de incredere.avand insA la oil anumita sä ne prezentAm toti 25 la PrimArie undese va lua act de prezenta noastra. In numele Consiliului Nationalle-am declarat Ca pe lAngA sustinerea principiilor noastre nationalevom fi pasivi spectatori ai evenimentelor si nu vom face nici oactiune, dar ce priveste actul de prezentA colectivd, in situatia data,e identicA cu extradarea noastra furiei stradelor si le cer, ca controlulsd se margineascd numai la casele noastre. In urma acestei ce-reri, s'au invoit ca 5 dintre noi, intre cari sA fiu i eu sä ia rAs-punderea pentru toti. Acesti 5 respective 4 sa fie in fiecare zi laora 5 d. a. la mine, unde va veni un organ de control sä ne vaza.Ceilalti vor fi controlati pe nimerite in casele lor la ora indicatd. Rolulde a face actul de prezentA la mine 1-a primit Dr. Teodor Popa,Dr. Sava Marta, Vasile Kirvai i Nerva Cosma.

VAzAnd cA vorbesc omeneste cu noi, am intrat in vorba cu ei.Le-am spus de terorizarea locotenentului Thury. Mi-au promis ca-I

www.dacoromanica.ro

232

vor aduce la rezon si imediat imi vor trimie i mie i lui Co-riolan Pop Cate 2 soldati de pazd, pe cari avem sä-i alimentAmnoi. Mie imi venea bine la socoteald i aceasta gardd, deoarecenu eram in sigurantä acasd. Soldatii fortau mereu poarta permanentinchisd si mai ales toga noaptea scuturau poarta i injurau. Euaveam langd mine peste noapte numai pe Nerva lercan si un ser-vitor batran. Soldatii promisi insa n'au venit si se insereazd pemine ziva critied de 24 Martie cand avea sa vinä Thury sA ma duca.

Credeam ca totusi va fi fost Thury24. Martie 1919- .oprit dela implinirea amenintarii i pe cand

0 perchizitie comu- la ora 10. '/ ma pregatearn de culcare,nista. sunA brusc clopotelul dela poartd. Casa

mea era cea de sub No. 6. a Stradei Domnesti, acum stradaEpiscop Ciorogariu, scunda, putea oricine sa se urce pe fereastrAla mine. Iercan iese Ia poarta i imi raporteazd plin de soldatila poarta, cari ameninth cu spargere." Lasa-i sa intre." Indata seumplu curtea de soldati armati, intre ei i 6-7 civili i o jidancAcare ii indemna. I-am asteptat in sufragerie. Trei civili : Guiu,

,Cretulescu si al treilea necunoscut, intrard cu atatia soldati catiau incaput in casd. Guiu imi pärea cunoscut dar ii trase caciulape ochi sd nu-I cunosc. El incepe :

D-Ta esti Romul Ciorogariu ?Eul

Imi dete apoi o hartie in care sunt autorizati de DirectoriusA cuprindd valorile bAncilor cu forta brachiald. Vroiam sa leraspund pe ungureste. Pe romaneste mA intrerupserA, toti inte-legem romaneste.

Aceasta nu e bancA.Nu, dar administreaza bani i ordinul se referd la toate

institutiile unde sunt bani. Unde-s cheile ?Tot e deschis, spuneti ce poftiti ?Sã tinem perchezitielPoftiti, unde vreti sa incepeti ?Aveti arme ?Nu, ardtai pe o cruce, aceasta-i arma mea.Ei, asta-i credinta D-Tale cu care n'avem nimic.

Si se incepe perchizitia din fir in par. Dupa ce terminarA cuinteriorul, iesird la pivnitd, pod, etc. Cand vazurA sAracia dela mine,cdmara i pivnita goalA, auzii observatia. Aid nu e ca dincolo"adecd ca la palatul lui Radu. Eu ii urmam pretutindeni pentruca

www.dacoromanica.ro

tna temeam sa raman singur cu cei ce-si srdanganiau armele si sefrecau de mine, Maud observatii malitioase la adresa mea. Ter-minand cu locuinta, am trecut la Consistor. Acolo dupa ce fasco-lira toata arhiva i biurourile, imi cerura cheile dela cassa. Le-amspus ca sunt la cassar i controlor. Se multumirà cu luarea cheilordela biurou, lasandu-mi sase soldati de paza, armati cu pustigranate de mana. Pusera de sentinela until la poartd, altul lacurtea spre vecini, patru de schimb cerura o camera pentrugarcla, spunand cä mane, vor veni sa inventarieze toate. Ii intrebai,ce va fi acum cu mine ?

Nici cand n'ai fost in mai mai e sigurantä, zise Guiu si-rniintinse gratios maim §i noapte bunä.

Sub poarta misunau tovaräsii cu tovaräsele.Nu-i nimic parinte, forfote§te unul cu anumit accent din

tara, in 2-3 zile sunt ai nostri aici §i va fi perfectä ordine.Ramäsei singur cu garda de 6. Ma aici a mers destul de

neted treaba. Am nimicit insa in intunerec corespondenta §1 catevafoi din jurnalul ce-1 purtarn, cari ma puteau duce la Curtea Martialadad le gasiau manezi, pe cand Isi anuntara noua vizità. Dar iataca la miezul noptii tropote §i sdranganit de arme la poarta,imbulzeala. N'am cutezat sa merg la fereastra sa vaz, cd ce-i afara.Am stat ilicremenit IAA a incetat sgomotul §i am adormit rupt deenervatiile zilei fatale.

Mane-zi aflai, ca cei veniti la miezul noptii de§i erau maimulti, au fost alungati de garda liii Guiu, care avea pe langd pu§tisi granate, gata de a fi aruncate intre ei. Era Thury cu ai sal carivenisera sa ma ridite exact la implinirea terminului al doilea de48 ore. Se bateau pentru mine.

Coincidenta aceasta misterioasa issi areRolul Iui Guiu.talcul sau, Guiu, conducatorul socialist §i

graitorul tovara§ilor din noaptea fatala, in taina era cu noi. Canda aflat ce mi-se pregate§te pe noaptea de 24 Martie a prevenit peThury prin mascarea perchizitiei si gardei de path a valorilor dela Consistor. A§a mi-a explicat el insu§i misterul la desbatereaprocesului sàu comunist, dud pe sfanta dreptate i-am rasplatitmantuirea de moartea sigura, prin buna marturie in fata judeca-torilor saL

In 25 Martie vin trei tovarasi. NémethiA doua perchizifie.un cunoscut functionar de band din Oradea,

Citrom un practicant de band din Beiu§ §i un tinar tovara§ din

3J

si-mi

www.dacoromanica.ro

234

regat tot de neamul lor. Mi-a scos din cassa Consistoriald 84.000coroane plata functionarilor si a preotilor, hartiile de valoare, apoi11 bucati de 20 coroane in aur §i cateva sute de bucati de argint,proprietatea si toata averea mea. Norocul meu ea n'au dat deorologiul de aur, cu monogramul Regelui Carol, ce-I pastram casuvenire scumpa dela marele Rege, fiindcd §i acela era in cassawertheimiana, dar dosit inteun colt. Cu cat gind m uitam lagalbinii sclipiciosi numärati de mana tovaräsului Némethy, Lipsit debunul simt, in prezenta mea, intreaba pe batranul servitor, cata plataare si cata en: Acesta Ii spune, el 200 cor. §i eu 800 cor. De ce vicarul800 coroane, doar pentruca are burta mai mare ? De azi inainte§i D-ta vei avea 800 cor. Bietul Marchis a limas cu promisiunea.

In aceeasi zi, tovarasii" romani seComuni§tii romani.duc in localul Consiliului nostru dela comitat

unde au aflat pe micii functionari. Declara Consiliul disolvat, iauin posesiune arhiva §i 3800 cor. Cali mai erau in cassa, scot abedfunctionarii si se instaleaza Consiliul Comunist romanesc in loculnostru. Brosurile de propaganda le-au nimicit, ce vor fi facut cudosarele, nu stiu, destul ca nu ne-a ratnas nici un act de pe vremeaConsiliului national, si daca eu nu purtam jurnal, in care notam zide zi cele ce se petrec, n'asi avea datele cad imi servesc la scrisulde acum. Durere si din acestea lipsesc foile nimicite in noapteamisterioasa din 24 Martie.

Tovarasii acestia au fost adusi din Romania si din Basarabia.Mai inainte Auerbach §i Kornstein, dupà aceea Crefulescu §i Avra-mescu §i tot felul de escu lipit de numele lor strein. Figurau cacomunisti romani. Se avantau la discursuri inc'endiare contra boie-rilor, inundara satele cu brosurele lor. Si sub acest nume romanesc?i-au exerciat dreptul de dispozitie asupra Romanilor.

Guiu pretutindeni intre ei, dar vine si trista figura a profe-sorului Alexici din Budapesta cu vrednica lui poroditä, tinärul co-munist, Alexici, cad aduc taciunele din Budapesta i urld in pieteleOrazii contra ordinei sociale si a boierilor romani.

In sfarsit am ajuns sd se tina discursuri romanesti pe pieteleOrazii si a satelor i acele sa fie aplaudate de multime, iar ora-todi sarbatoriti ; sa se raspandeasca cartea romaneasca intrepopor cu carul. Libertatea desavarsita cum ne-am dorit-o de omie de ani. Ca asa-i in tam sovietelor, spuneau ei.

Conacul lor era palatul episcopesc unit din care lipsea sta-panul. Acolo erau de thate : Camara, pivnitä plink saloane ele-

www.dacoromanica.ro

gante, in definitiv tot ce-i frumos la vedere si bun la gustare, capoama din paradis. Ce chef comunist a fost acolo o luna de zile !In sufrageria mare de o sutA persoane era galeria portretelor epis-copesti dela inceputul episcopiei. Jos cu ei i cu iCoanele sfintein foc, sA nu-i vadA ce fac. E nebunia lui Eseniu, din a cArui spur-cala gurA iesea blasfemia in versuri :

Trupul tut Hristos etc.11 voiu scuipa etc.Cu limba mea etc.Chipurile mucenicilor etc."

Ne-au trimis parlamentari sà fuzionAm cu ei, cà doar i eisunt Consiliu National i acum ei au dreptul de dispozitie in ches-tiile romanesti. Todor Arpad insista sä colaborAm cu ei, cAci alt-cum vor deveni agresivi fata de noi. Unii dintr'ai nostri, säscape de surghiun, Med a se gandi la consecinte, erau de pArereacooperatiei. Eu din temnita mea le-am trimis vorbk cd nu. Si nua Minas. Mai bine in surghiun dead in numele nostru sA afleintrare la popor.

Bisericile, scriau la gazetele lor, sunt pline de arme ascunse.Era taciunele pus la stresina pisericilor noastre. Am protestat contraacestei imfamii, deodatá cu aceasta am scris o circularA cdtrA preotisA tinA la sine cheile bisericilor, ca sA nu punA cineva cu gaud eauarme in biserici. Toate actele noastre erau cenzurate. Au refuzatexpediarea acestei circulare pentrucA stiau cri nici un preot nu vafi atat de nebun, sa-si primejduiasca biserica, cand e loc mai bunpentru arme, daca le-ar avea. Era numai pretextul de a ne pan-grin Ca si cum Dumnezeu nu ar fi sA %CA altele in lo-cul lor. E caracteristic, ca nici and nu s'au zidit atatea biSerici inBiharia, ate se zidesc acum, cand zidirea e mai scumpa, din con-tribuirea beneyola a enoriasilor. Multe a distrus bolsevismul, bi-serica insA nu. Si pânri e biserick e si roman.

Para la 19 Martie aveam cafe 6 sol-PAzitoril mei. dati de garda, de atunci pand in Vinereamare cate doi, cari se schimbau tot la 24 ore. Acestia primeauposta pe care o desfAcea comisarul de zi. Legitimau i tineau vi-zita corporalA asupra tuturor, cari veniau la mine si la Consistor.Erau oameni de prin comitatul Sopron si Zala, unii mai dusma-nosi altii mai domoli, dupa cum era omul si la ei.

Vorba aceea : dacA esti intre lupi urla cu lupii. Ii asteptam infiecare zi cu o cutie de tutun albanez, din tutunul ce-1 capturasemdela germani in retragerea lor si 20 cor. bani de buzunar i cu masa'

36

t

bisericile.

www.dacoromanica.ro

j36

incheiata. Tocmai atunci tAiasern un pore gras. Mi l'au mAncattot. Cand fAcea gurà bucAtAreasa cA prApAditii" Astia ne manancAtoate suncile, o linisteam : mai bine suncile deck capul meu. Sistäteam de povesti cu ei. Eu fAcusem in Sopron stagiul de voluntarsi vorheam de celea de la ei. Camarazi in toatA regula. Odatà mAintreabd Todor, cä ce fac cu ei, de trag sorti, cari sA vind la mine.l-am spus : tutunul, suncile i vorbA bunA. Cor. Pop se plAngeacä e infestat de ei si Ii umblä in &Amara cu bunAtki ca acasä laei, va sA zicA in consum n'a castigat nici el deck in vexatiuni.CAnd si-au luat rAmas bun dela casnici in SAmbata mare, auspus'o cA ei au venit la mine cu gandul, sä mA omoare, dar vA-zand cA sunt om bun, le dau de toate i sunt prietenos cu ei,li-a fost milA de mine. Treaba stA asa, cA o leacd i-am inblAnziteu, o leacA Todor Arpdd. Din doua leacuri tot s'a fAcut vindecareasetei de sAnge a soldatilor.

Nici nu mA temeam eu ineatata de soldati, cat de marinariidin vecini, cari scoaserA garda nationalA a studentilor si se aye-zarA ei in locul lor. Erau marinarii can fAcuserd revolutia dinBudapesta i venirA la Oradea, sA o prädeze inainte de a infraarmata romanA. Cruzi, mortiferi. Acestia cum mA simtiau ingrAdinitA, se iveau inteun nuc dela gard. Ce le era sA sloboadAun glont in mine. Casa imi mirosa a temnitA. MA soream dar maimult inaintea gardistilor cu cari povesteam de toate, de Sopron, decasarmele etc. de acolo, numai de revolutie nu. Imi trecea asa maibine si vremea i eram mai in sigurantA intre ei.

In situatia aceasta veniau zi de zi la ora 5 cei 4 soti decontrol: Controlul ii fAcea Todor Arpad intentionat, ca sA nu fimexpusi la brutalitatea altora, in lipsa lui Molnar cu instructiuni debun tratament. Dr. A. Magieru cu inginerul silvic Muresan i invAtA-torul Sala din Vascdu formau a doua partie la Consistor. Pe ei iicontrola tovarAsul Sebestyh.

Fireste nimeni nu prea venea de bunA voe sA se expundvizitei corporale i sa fie scris in cartea cea neagrA a vizitatorilormei si asa imi veneau rar vizite din oras. De nu erau vizitele decontrol eu eram ca izolat de lume. Dar asa veniau toti cu o orAmai nainte si-mi referau toate, ce se petrec in ora i ce transpirAdin afarA. Ba ii asteptam i cu lecturA, cu Icoane din rAzboiu"de Regina Maria, cu Caligula irnpArat Wilhelm, si altele ce leaveam eu, cAci ei nu-mi puteau aduce nimic. Acest mic cerc deintaluire era unica mea inviorare. Nerva Cosma i Muresan umblau

www.dacoromanica.ro

237

prin oras si sub pretext cA apartin controalelor aflau intrarela mine.

Se vede insa ca rosii" nu prea aveauEstinderea contro- incredere in controalele noastre. In 2 Aprilie

lului. Noui controlori. mai numeste pe lAnga Todor, Molnar si Se-bestyén Inca 7 tovarasi de control. De alta parte un ordin nou citeazA

pe ceilalti membri ai Consiliului la control zilnic inaintea Direc-toriului dela primdrie. Asa ajung i cei ce se credeau a fi scosidin ceata periculosilor, la raport inaintea tovaräsilor dela primArie.InzAdar se lApAdau unii de mine si nu voiau sä sada cu mine lao masa, cá vrand nevrAnd tot la o masa am ajuns. CanoniculFlorian Stan incA trebuia sA facd act da prezenta. MA intriga sävAd pe colega Stan la raportul fatal. *i revoluta ii are capriciile ei.

Din purtarea lui Todor ArpAd fatA de mine observai cA eceva la mijloc. CAnd eram singuri, se mai desvAlea : acum suntanumiti tovarAsi la putere, acestia il tin sub ochi i numai cuputerea mai rAsbeste sd nu fiu smuls din mAna lui. Trebuia sAfie precaut si dela o vreme nu mai venea singur la control ciinsofit de un tovarAs. Eu ii intelegeam i toatA increderea imi erain el. Presimtul meu nu m'a Inselat. Se pregAtea contrarevolutia alba.

Oradea era comunizatA. S'a sters pro-Comunizari.prietatea particulara, toata proprietatea e a Sta-

tului si proprietarul de casA de eri astAzi dat afarA din averea sa.Fabrici, ateliere, cafenele, acul, dalta, ciocanul, tot tot e comunizatsi puse sub administratia Statului. Pentru burghez nu e nici lucru.Astepte pAnA cAnd se vor sAtura mai inainte proletarii. Proletarelesmulgeau pAldriile din capul burghezelor si le cAlcau in picioare,dela magazinele de alimente formal le aruncau afarA. 0 biatà femeiein tramvaiu se scapA sA spunA cA un obiect II are Inca de pevremea bunA". E data In judecatd pentru hulirea republicei sovie-tice. Patocs, un croitor schiop, judecA fArd mild. and cuteza carevasA cearA lucru, cA n'are ce sA mAnAnce, i-se rAspundea: asteptaticA destul v'ati imbuibat, acum e rAndul nostru sA trAirn i ei trAiaubine de tot.

Toate palatele se umplu de familiile tovarAsilor. Foarte multau suferit ceidelaepiscopia catolicA, peste tot oamenii cu casA simasA, restrAnsi la o incApere in casa lor i peste ei familiile pro-letare, can Ii insultA. Acum se trezesc, cA ce e comunismul sijidanii cari au ceva, toti gem si ofteazA sA vinA acum ori cine,francezii on romanii, nu impoartA, sa-i mântuiascA de peire. Eu cu

www.dacoromanica.ro

238

mica mea locuinta m'am aparat a§a cd pe langA Nerva Jercan ammai rugat §i pe tinkul advocat Dr. Teodor Popa sA doarmA lamine. Nici aceasta nu mi-a ajutat. E destul o camera pentru mine,dar care cum venea sA-mi vadA casa, se ducea nemultumit de olocuintA atat de modestA. Le trebuia saloane.

Servitoarele aded tovarA§ele din casä trebuia sA mearga lateatru §i concede sA se cultive, altmintreni era rAu §1 de ele, cAtin cu stapanii lor.

Pe langA desfiintarea proprietAtii, se desfiinteazA §i familia cao institutie imoralA, §i se decreteazA liberul arnor. Copiii sunt aiStatului, care are drept sA-i ia dela pArinti §i sA-i creascA pentrusine in spiritul Statului comunist. Religia sa iasä din bisericA etc.

Sate le le pregAtisem mai nainte la raiul comunist prin seria dearticoli din Tribuna Bihorului". Ace§ti articoli räsboinici ii dau inalt loc pentru ve§nica pomenire a luptei ziaristice in plinA furie aevenimentelor dela 1 lanuarie 1919, panA la sugrumarea TribuneiBihorului" in Martie 1919.

ComunizAri la sate. satele §i a auzit tAranul cA de acum inaintenu mai e nici holda, nici casa, nici plugul, nici boul al lui, a sAritla bra Cum ? nu-i casa a mea ? Da tu ai fAcut-o ?" §i a trebuitsa scape cu capetele sparte tovarA§ii. DupA aceea au pus straji§1 nici in sat nu-i mai lAsau. Satele romane§ti §i ungure§ti deo-potrivA. Peste sentimentul utilitarist nu se trece la sate.

Consecinta acestei resister* a fost, cd a trebuit sA absteadela cornunizarea satelor §i sA se restrangA numai la ora§e. AgostonPeter venit anume in chestia aceasta la Oradea, se interesa laNicolae Zigre cum s'a fAcut improprietarirea in Romania §i lispunea, cA a§a vor face §i ei numai proprietatile mad le vorexpropria.

Conflictul dintre Ro§ii §i SAcui devineConfliete hare Rosii tot mai acut §i Skull ameninta cu pArAsirea

i SAcui. frontului dela Ciucea. Pentru toatA eventua-litatea trimit elevii dela §coala militarA de ofiteri pe frontul Ciucea,caci Ro§ii nu mai merg, decal dad le fac domnii taupe. Stiridespre clAtinarea frontului dela Ciucea. Dela Nicolae Zigre aflu cAKatz Bela aduce Romanilor salutul lui Kun Bela cu regretul, cAtovarA§ii romani ne-au disolvat Consiliul. Intre ei Inca sunt diver-ge*, se clatinA §i pozitia lui Katz Bela. Noi intre nAdejde §idesnAclejde, precum bat vanturile,

Cand au e§it tovarA§ii sa comunizeze

www.dacoromanica.ro

239

In aceste se implinesc §1 cele zece zile de evacuare, respec-tive, retragerea Ungurilor peste Tisa §i inaintarea Romani lor pe liniaArad OradeaCarei §i SAtmar. Tulbure aduce din Budapesta vestigrozave. Consilierul Curtii de Casatie Plopu arestat etc. etc. In 2Aprilie la ora 10 o canonadA infernald in jurul orasului. Suntdemonstratiile trupelor roii. Goana in toate pärtile. In 4 Apriliesose§te vestea ca. VascAul e ocupat de Romani §i la Ciucea s'auinceput luptele. Trenurile aduc trupe ro§ii din Budapesta, iarAssuntem in paroxismul ro§iilor desnAdAjduiti, cari amenintA cu prA-darea ora§ului inainte de a se retrage.

In atmosfera aceasta iese preotul Vasile Popovici in oras, in-sofa de crasnic cu cele necesare la inmormantare, la spital. 0patruld de rosii ii iau intre baionete, fireste batjocorindu-I. Kees-keméti savantul rabin, fala ovreilor din Oradea, intamrator treceape acolo i intrevine pentru colegul. Ei, haid, i tu darA i duc

pe Kecskemeti. La casarmA mare ingrAmAdire de cetAteni defrunte, prinsi de pe stradd pe motivul, legitimeze la casarmalor. Katz speriat de vederea rabinului sAu si a aglomeratiei de pri-sonieri, ordond eliberarea lor. Rosii murmurA, dar Katz se puneinaintea lor ziand : puscati in mine si numai atunci puteti facede acestea.

Dupd amiazA la ora 2, muzicA militarA cu alaiu mare de soldati,cari pu§cau in toate pktile. Erau Rosii cu cadetii din clasa a III. §ia IV. militarä, cart plecau pe frontul Va§cAului contra Romanilor.

In 5 Aprilie ni se verificA ocuparea VascAului de Romani,dar iritatia e tot mai mare §1 ora§ul tremurand i§i a§tepta salvareaprin armata romand.

0 run' de-a advocatului Ciordas dinPrima veste despre . ne aduce vestea ingrozitoare Ca Ciordaqdisparitia advocati- impreunA cu tankul advocat Bolca§ au fostlor Ciorda§ §i Bolea§. . noaptea in loc necunoscut. Se crede, CAi-au esecutat Ro§ii. Alarmat de aceasta §tire am trimis pe Nerva Cosma4 Marepn la Katz §i la comenduirea militarA, sd vazA ce s'a in-tamplat. Ne-a lini§tit Katz CA sunt in viatA §i in decursul zilei vapleca o anchetä la Bein sd vacIA pentru ce i-a detinut Verbeiczy§i unde-i tine inchi§i. In ancheta va fi §i un tovarA§ roman.

In ziva urmAtoare este alegerea Sfatului muncitorilor. AgostonPeter e in Oradea. Liniste pe toatA linia, nu apare nici un ziar. Adoua zi se explicA aceasta liniste. Smuths e in tratative cu Kun Bela,

cedat chiar §i a capitulat inaintea lui Kun Bela, invoindu-se ca,

sä-i

a

si

www.dacoromanica.ro

240

trupele romane sA ramand pe frontul vechiu Ciucea-Zam. Dela acesteapuncte panä la Macau-Ciaba-Dobritin zona neutrA ocupatà detrupele antante, WA a prejudeca aceasta chestie teritoriara laConferinta de pace. Kun Bela refuza aceasta propunere §i pretindeca Romanii sd se retragA pe linia Mure§ului §i Ungurii sä aibAtranzit prin Ardeal §i Romania. Ziarele culoreazA aceste tratativecu fantazia lor ferbinte, Kun Bela dicteazA conditii ca un Imperator.ToatA comedia aceasta a fost inscenatA pentru acoperirea ororilor§i castigarea de timp pentru concentrarea puterilor armate la frontulromanesc. Eu stam acum uluit de desorientarea Antantei §i de umi-lirea peste care jubileazA Kun Bela. CatA vreme era vorba numaide c5derea mea in aceasta luptd de moarte §i viatA, n'am cAzut cusufletul. Acum insA gemeam ca un om greu care nu-§i mai poatepurta durerea. Mi-a stat mintea in loc.

Nu mA mai emotiona nici congresul invAtAtorilor. Anume laporunc5 s'au prezentat toti invätätorii confesionali din judet. Aicis'au tinut prelegeri despre Statul social §i s'au dat bro§uri de pro-paganda' comunistä. Au fost declarati de invAtatori ai Statului culeafd anualA de 18.000 Cor. dar cam deodatA platita de bisericA.Sunt opriti dela cantorat §i preotul care le-ar cere sA ante in bi-sericA va fi chemat in judecata tribunalului martial. Mi-s'a tampittoat5 simtirea, m'a trezit insA din nou din aceastA letargie, dispa-ritia lui Ciordas-Bolcas.

DeodatA cu disparitia acestora, dispareNicolae Bogdan§i figura de agitator national Nicolae Bogdan,

iar Patent, figura similarà din Finis, este scos din Beiu§ §i groaznicomorIt la marginea ora§ului pe sopa, ca pildA inspäimantatoarepentru cei ce cuteazA sA vorbeascA de Romania-Mare. In Beiu§cApitanul sacui Verboezy nu recunoaste pe nimeni de stApan asuprasa, ucide fàrà milá. Ingrozit chiar primpretorul din Bein sfAtuie§tepe frunta§ul advocat Gavril Cosma sA piece din Beiu§ impreun5cu toti cei expusi, pentrucA el nu mai poate lua asupra sa rAspun-derea pentru viata lor.

Acelea§i stAri ingrozitoare pe toat5 linia. Din Tinca sunt adu§iDr. A. Ille §i Pintia. Se umplu temnitele din Oredea de cei ce nu§i-au aflat vre-un adApost.

Muresan e §i run' cu Ciordas, cu pri-Parodia mejdia vietii cere impetuos pe Ciorda§, delaunel anchete. Katz, care dela o vreme nu-I mai prime§te.&toes §i Neboviczki se inapoiazA dela asa numita anchetA din

www.dacoromanica.ro

241

Beiu§. Colonelul Neboviczki e mai ordinar, deck chiar croitorulPatócs. El care §tia cA Ciorda§, Bo lca§ §i Nicolae Bogdan sunt morti,ne inzult pe noi §i pe ace§ti martid. Racnind spunea Neboviczki,cd au fugit infamii Ciorda§ §i sotii §i au trecut la armata romAnd;pretinsa lor ucidere e o scorniturA a RornAnilor, cu care vor sadenigreze armata maghiara.

In a0eptare. . .imi

yrietenii mei ingrijorati de soartea meadadeau sfaturi, sA fug. Protopopul Andreiu

Horvath, informat cd vom fi toti uci§i, inainte de a se retrage armataro§ie, imi fAcea propunerea sa nu mai pierd nici o zi, el ma duceunde nu mai da de mine nimeni. Cum? l'am intrebat. A§a ca peace§tia, adecd garda, o imbatam §i nu ne mai oprim 'Ana la pa-dure unde sunt ascunzi§uri gata. Ei, dar atunci ce va fi de cei cerAmAn in ora§? Nu ma duc, §tiu ca am sA mor, dar moartea sAma afle la locul meu".

ImpAcat cu aceasta soarte §i pregatit suflete§te pentru celedin urea', am trimis pe Nerva lercan peste Arad la Sibiiu, ca sAducA vestea sfAr§itului nostru. lercan s'a strecurat peste Giula laSiclau §i deacolo deghizat, cum a putut, la Arad, iar dela Arad pesteTimi§oara, Lugo§ §1 Ilia la Sibiiu. Am ramas dar singur in cask ina§teptarea mortii. Omul in nacaz se prinde §i de un fir de paiu. SA nufiu chiar singur, am chemat pe tinarul advocat Dr. Teodor Popa,sa doarma. peste noapte la mine. Recunosc ca i-am cerut preamult, dar dansul s'a executat §1 durmea la mine, aducAndu-mi intoata seara §tirile mai proaspete.

Zilele urmAtoare s'au petrecut in sgomotul de granateimpu§caturi de pu§ti. Ve§ti cA suntem osAnditi la moarte.

In 15 Aprilie, se ivesc aeroplane ro-Primelemane§ti asupra Orazii, aruncand tipariturieandunele. Aerop-despre mobilizarea Ardealului §i apropiatalanele ronfane§ti. noastra eliberare. Tipariturile acestea au fost

oleu pe foc, dar se pregAtea in ascuns contra-revolutia alb, ca sasalveze ora§ul de prAdarea, cu care amenintau ro§ii §1 fire§te deretorsiunea ce ar urma, dad armata romAnd ne-ar afla aici morti,caci nu mai ramAnea indoiala, cA armata romAnA sa fie in cAtevazile in Oradea, doritA acum de toti cetAtenii oraplui fArA deosebirede lege §1 limba. Ziva de 15 Aprilie este ziva de transitie laofenziva romAnA. Inainte de a trece la acea ofenziva, complectAmevenimentele cu situalia deosebitd a Beiu§ului.

16

si

www.dacoromanica.ro

242

Beiu§ul e orAselul cultural cu liceu ro-Beiusul.manesc, protopopiat ortodox si unit si o pleiada

de intelectuali. Intre acestia era §1 advocatul Dr. Joan Ciorda unmeinbru marcant al comitetului partidului national din Ardeal, omcu vointA tare §i agil in actiuni. El era designat de viitorul prefectal Bihariei, cu un cuvant om cu calitäti. Tinarul advocat Dr. NicolaeBo lea§ premenit pe frontul rusesc, are aptitudini militare §i notaradicalA. Pe langA ei Inca cativa advocati buni romani si profesoriidela liceu. In virtutea acestei pleiade de intelectuali §i a situa-tiei sale geografice, Beiu§ul intotdeauna era socotit ca un coltdeosebit al tArii, numit tinutul Beiusului cu muntii lui locuiti numaide Romani, iar judetul cu un teritor de 11 mii klm2. si cu640.000, suflete se numia si in gura poporului si in hrisoave TaraBihariei (Biharorszag). Dr. I. Ciorckq era prezidentul Consiliuluinational din Beiu§ si in marea aceea de Romani, streinii din Beiu§,la numAr aproape cati Romanii, au sustinut inpreuna ordinea cumutualA Intelegere de a se apara unul pe altul. Ciorda§ se incredeaIn Ungurii lui. Tocmai pentru aceasta comandamentul unguresca pus in coastea lui Ciorda§ pe cel mai sangeros ostas peVerbOczy.

Cu cateva zile Inainte de disparitia sa,Vizita lui Ciorda ma pomenesc cu el in casA. So Id* II lash.'

la mine. Inlauntru nesupArat, pentrucA II cunoasteau dinBeius, fAcurà numai observatia auzitA de personalul meu : Pe acestaII cunoastem din Beiu§, e un mare vulpoi". Ciordas Imi descriesituatia din Beius, dupa dansul n'ar fi cea mai rea, dacA n'ar fiacolo cApitanul Verbôczy, care isi face de cap. Dansul §i-a petre-cut, cu ingaduinta autoritatilor militare din Beius, familia pand laOradea, spre a o scoate din agitatiile dela Beiu§ §1 de aici sá plecedoamna cu copiii la rudele din Arad, unde fiind francezii, sunt Insiguranta.

Aud in curte glasul lui Todor Arptid, ies la el sa vAz ce po-runci aduce. El ma IntimpinA cu intrebarea dad Ciordas e aid ?Dupa ce am confirmat prezenta lui Ciordas, si-a exprimat dorintacA vrea sA-1 vazA. L-am poftit inlAuntru, aici dupA ce a luat relatiidela Ciordas, care i-a spus tot cele ce mi-a spus mie, insistA sA nuse inapoieze acasä panA peste 2 zile, .cand D-sa va merge la Beiu§§i va face ordine acolo cu Verboczy aducandu-1 de acolo. Ciorda§nu se lasA capacitat, nici de Todor ArpAd, nici de mine. El trebuesA mearga acasA, ca-1 reclamd situatia din Beiu§. Nu i-se poate

www.dacoromanica.ro

243

Intampla nimic, fiindcA si cetatenii Unguri sunt cu el. Petrecandafard pe Todor Arpád, imi spune de nou hotArit sA nu-1 Iai, sAplece acasA pand and nu yin eu dela Beius". Din toatA atitudinea lui am vAzut, cA el §tie ceva ce nu poate spune. M'am puscu toatA puterea mea, de a convinge pe Ciorda§ sA a§tepte panAvine Todor Arpad pentrucA impresia mea este cA acest om pregA-te§te contrarevolutia alba si are nevoie de noi la intrarea armateiromane. Toate-s zadarnice, Imi aratA un revolver zdravAn §i-mispunea, cd e astfel ingrAdit sA nu poatA Infra la el, panA nu dAalarma. Ne-am despArtit, eu in desnAdejdea de a nu ne mai vedea,el in nAdejdea de a ne revedea curand in Romania-Mare

Regretatul Trdian Amos Pinteru fost jude-Cum au lost uei§l cator §i rectorul internatului nostru ortodox dinDr. loan Ciorda§ Beius, rudA a lui Ciordas, ne dA icoana fio-Dr. Nieolae Bolca§. rosului martiriu a celor doi scumpi luptAtorinationali. Iatä raportul :

Isbutind sä desvallesc pe deplin imprejurArile misele§tiale asasinArii lui Dr. loan Ciordas, prezidentul Consiliuluinational din Beius si a lui Dr. Nicolae Bolcas avocat, imitin de datorintA sk, relatez urmätoarele date precise.

La vremea sa, pe la finele lui lanuarie, garda nationalAromand din Beius, a fost desarmatd. Cu vremea s'a instApanit'Ana dincolo de VascAu detasamentul sAcuesc sub conducereacdpitanului VerbOczy, originar din Ardeal. Dealtfel numireaarmatei de sub conducerea lui era : Verbôczy killonitmény".Lucrul cel dintai al acestui alcoolist a fost sd-si alcAtuiascd3 liste. Cum am stabilit noi ulterior, pe prima Hsi& a cAreiexistentd o poate dovedi profesorul din loc Dr. AlexandruPteancu, am fost 61nsi, cu menirea, ca in fiecare zi, sä fie im-puscati Cate doi. Pe lista aceasta figurau :

1 Dr. loan Ciordas, 2. Dr. Nicolae Bolcas, 3. IlarieCrisan, 4. Traian A. Pinteru, 5. Dr. Alexandru Pteancu, 6.Nume indiscifrabil. CA acesti sase nu au fost executati toti,amAsurat planului infernal al bandei lui Verböczi, este a seatribui betiei necontenite a lui VerbOczi, zApAcelii si fugei luisi a banditilor sAi, cand la 18 Aprilie, in ultimul si supremulmoment, armata romanA, sub conducerea colonelului Rasovi-ceanu, dupA lupta dela Tarcaia-Negru-Mizies, a eliberat Beiu-sul. Tot acestor imprejurAri se poate multumi, cA nu au fostexecutati nici cei de pe lista a doua, in numAr de 17 cuprin-land aproape pe toti profesorii si intelectualii din Beius,timbrati de agitatori foarte primejdiosi". A mai fost o

16*

ni

www.dacoromanica.ro

244

a treia lista cu 46 persoane, notate : valahi" din loc.Aceste liste au fost compuse cu ajutorul catorva Unguridin Beius si din Tarcaia, carora garda nationald acum lecauta urma.

In 31 Martie st. n. era deja constituit Consiliul munci-toresc i militar din Beius. Asa numitii rose insk tot subcomanda lui VerbOczi, pe mine m'au osandit la moarte pentruagitatie si pentruca au aflat la mine arme i munitii. Fiindcainsa medicii din loc au dat certificat, cá sum bolnav de moarte,am scapat ca prin minune si am fost internat in spital cumarsruta, Ca daca m'as face mai bine, au s'o ispraveascacu mine.

In 3 Aprilie, cum s'a constatat ulterior, Sfatul militar,care a preluat puterea dela Sfatul muncitoresc, in sedinta dedupd masa l'a osandit pe Dr. Ciordas si pe Dr. Bolcas lamoarte. Raspunderea o poarta toti, dar mai ales VerbOcziadjutantul sat, locotenentul OrmOsi, un adevarat diavol, inchip de om.

La miezul noptii, Dr. Ciordas a fost detinut i ridicatdin casa sa de locotenentul Magos, insotit probabil de sol-datii marinari : Keresztesi, Topai si Bogacsi. Pe la ora 1 afost deportat Dr. Bolcas. Amandoi au fost dusi in biurourileprimpretoratului, unde sedeau VerbOczi si OrmOsi. Gasindacolo dr. Ciordas pe sublocotenentul Foris, l'a rugat sa steade fatk pentruca soldatii II scuipa insulta mereu. Pe laorele P/2 noaptea a sosit VerbOczi i ermosi din Tärcaia,amandoi beti. Ce s'a petrecut acolo, nu se stie. La ceasurile2 insa un tren special, o locomotivä i un vagon, i-a dus incomuna Lunca, de Yang Vascdu, unde erau detasati catevasute de Säcui, sub conducerea locotenentului HankOczi. Tre-nul s'a oprit pe camp langa macazul unei firme de lemne dela Lunca. Victimele au fost conduse in odaia lui HankOczi,care locuia la Ana Fordon, sotia lui Gavril Mos. Numita mi-a

fasionat, Ca in zorii zilei de 4 Aprile a vazut prin perdeauausei de sticld, doi domni civili, caH sedeau cu capul rezimatin palma la mask in odaia lui HankOczi. Locotenentul Han-IcOczi insa observand, cd in odaia vecina arde lampa, a injurat-ostrigandu-i rornaneste : Stinge lampa gun' i te culck cäde nu, te impusc !" S'a speriat i s'a culcat. Manezi a siamintit in taina prin sat, ca au fost la ea in casa detinuti,pe semne doi popi i ca spre dimineata Hankóczi i-a dusundeva. Odaia lui Hankóczi avea Inca o usa care da in coridordeadreptul.

loan Herle a Vili din Lunca mi-a fasionat, ea' tot in4 Aprilie dimineata la 3 ceasuri, cadetul Károly Maids ori-ginar din Beius si cadetul Kaddr Ferenc, cari locuiau la elcu alti cadeti si marinari, i-au cerut sä le dea o lumanare0 lopata. El le-a dat cele cerute, dar nici el nici altii nu s'au

si-1

si

si

si

www.dacoromanica.ro

245

gAndit si nu s'au interesat mai deaproape, Cà de ce i pentruce le trebuiesc, Hind grozav de terorizati. Si-a inchis usa

s'a culcat. Peste o jumátate de ceas, a auzit niste im-puscdturi.

In 18 Aprilie am scApat din spital. Despre numitii Incanu se stia in Beius nimic. In numele familiei lui Dr. Ciordas,cu care sunt indrudit, am pus un premiu de 3000 coroane,pentru cel ce va da date si urme precise despre disparitia lui.Prim Aria din loc a pus premiu 1000 cor. Intamplator fiindpretorele dr. Ghera la Beius, 1-am rugat, sá publice premiulsi in cercul Vascdu de sub conducerea sa, indeosebi in co-munele : Lunca, Seghiste, Seghistel, Vascdu pe unde sta-tionaserd soldati unguri.

Notez, cà dupd cum am inteles, Verböczi i HankOcziinaintea familiei lui dr. Ciordas a mamei si a fratelui lui dr.Bolcas, cari au stäruit dupà rAspuns, au declarat pe cuvântullor de onoare, cä numiti sunt in viata. Au fost detinuti, darau fugit i nu-i pot nici de cum gäsi". Ipsissima verba

DI Ghera in 24. IV. imi scrie trimite printr'uncurier urmAtoarele : Raportez, cä cadavrele lui dr. JoanCiordas si dr. Nicolae Bolcas s'au gäsit in telechiul lui NicolaeHasan din Luncd, azi la orele 9. Dispozitiile necesare pentruexhumarea lor, le-am Mcut etc."

Cum am constatat la fata locului, indemnati de premiu,sätenii au plecat sä caute. Notarul loan Blaga, notdreasa4 femei au sjuns si in gradina lui Hasan, unde, fiindcd dincauza ploilor era numai de 4 degete pämântul peste cadavre,au simtit un miros greu de mortAciune i sdpând putin, nu-mai decal s'au ivit hainele lui dr. Ciordas.

Sosind cu träsura, ca trimisul familiei Ciordas, la Lunckimpreund cu George Bolcas, pe morti i-am afiat deja exhu-mati si asezati intr'o casA täräneasca in cloud sicrie impro-vizate. Mergand i noi la fata locului, am constatat, cä ca-davrele fuseserd aruncate kite() groapd din fundul grädinei luiHasan, sdpata la distanta de un metru de välceaua Apa Var-zarilor, care trece pe acolo. Era groapd afundä de un metru,lungd de 5 si latä de 3 pasi, plind de spume si de sdngeinchegat. .

Pe cei morti izam agnoscat i noi exmiii familiilor maipresus de orice indoialà. Desi fata lui dr. Ciordas era detot desfiguratä, capul i corpul mutilat de putrefactie si deapd, i-am recunoscut mustatile tunse, I-am recunoscut de peverigheta de pe deget, de pe svetter, pantaloni, ghete, ciorapi,de pe lantul de aur, ciasornicul de buzunar si cheile de lacassk Acestea le-am si luat la mine si le-am adus familiei.In lipsà de medic nu s'a facut sectionarea. Am constatatinsk cà ceafa i aproape intreg capul i-a fost sdrobit inteunmod bestial. Creer, oase, pAr i sAnge erau amestecate. Mâna

$i

si

I

si-mi

www.dacoromanica.ro

246

dreaptä era frAntà in mai multe locuri, ochii scosi. InfiorA-toare priveliste !

Totasemenea era zdrobit capul lui dr. Bolcas si eraincovoiat de grumazi. A fost recunoscut si el, desi erau amAn-doi negri ca talciunele, caci nu avea barbA si mustAti, L'amcunoscut de pe o cicatrice a unei operatii mai vechi, dupAhaine, palton, chipiu si orologiul de argint.

Ni-s'a spus cd am Andoi au fost gasiti in groapd cufata in jos, de desubt Bolcas, deasupra Ciordas. Acesta dinurmA avAnd gura infundatä cu o batistd.

Nici alte lucruri, nici loc de impuscAturà n'am pututafla, pentrucd si la scoatarea obiectelor amintite pardia intregcorpul si era un miros de cadavru insoportabil. MAnusisi cutit de sectionare n-aveam, nici doctor n'a fost ladispozitie.

Dupd agnoscare am facut momentan ascultarea demartori. Procesul verbal cu fasiunile lui Nicolae Hasan, loanHerle, Veturia Mihut sotia notarului loan Blaga si Ana Po-rodon, il am la mine in original. Ziva urmAtoare i-am asezatin sicriele aduse din Beius, am fäcut sigilarea cu doi preotisi i-am adus la Beius, unde IP aceasi zi adecd in 25 Apriliela orele 4 au fost prohoditi si inmormAntati cu mare pompdsi cu toatA jalea sufletelor noastre cernite.

Numele Mptuitorilor si complicilor acestei crime barbareau fost duse de cumnatul lui dr. Ciordas dl. Raul Milecker,profesor universitar, la Sibiu, cu palida nädejde, ca probabilau putut sA scape cu fuga in Ardeal. Se vor face pasi in-deosebi ca Consiliul Dirigent, sä esopereze la comandamen-tul suprem porunca pentru armata operativd, de-ai prinde devii si a-i aduce pentru perchizitie la M.O. locului. S'au mairecercat in sensul acesta armatele cooperatoare cehoslovacesi sarbesti.

De incheere amintesc, cd tot in hotarul comunei Luncas'a gasit si cadavrul lui Nicolae Bogdan, proprietar dinVascdu, cam la sAptAmAna dupa a lui dr. Ciordas si Bolcas.Bogdan a fost de asemenea zdrobit pAnd aproape la nerecu-nostere.

Despre zecile de tärani români impuscati si ucisi pe lavetrele lor si unii morti chiar in spitalul din Beius nici cdmai fac amintire.

Lista d-lui Milecker este a se completa cu numele luiTopai marinarul si a lui Becsági, amAndoi figuri de atleti.Tot aici am constatat, cd inscenatorii mAcelului din Sighistelsunt sublocotenentul Ponyicky si alhadnagyul" Debreczi.lar despre moartea lui Nicolae Bogdan vorbeascA urmAto-

rul act:

www.dacoromanica.ro

(2.41

I.

Proces-verbal.Dresat la 26 Aprilie 1919. st. nou, cu ocaziunea exhu-

marii cadavrului lui Nicolae Bogdan locuitor in Vascdu, omorftde ostasii SAcui in hotarul comunei Lunca de fata fiind :

1. Din partea Preturei cercului Vascäu : Dr AlexandruGhera pretor si Dr. Eugen Borha medic de plasa.

2. Ca membri pentru constatarea identiatii cadavrului,Vasile Negru, loan Ovesea si Dr. Salvator Mihaly din Vascdu.

In 26 Aprilie 1919, ajungAnd la cunostinta publica cdin hotarul comunei Lunca, in locul asa numit Dumbrava"din apropierea vilei episcopului romano-catolic din Oradeaspre rdsárit la 200 pasi se afld un cadavru, s'a esmisdin partea Preturei D-I Dr. Alexandru Ghera pretor si Dr.Eugen Borha medic de plasA, in societatea membrilor pentruconstatarea identitatii personale : Vasile Negru proprietar,loan Ovesea director de bancä si paroh si Dr. SalvatorMihali advocat toll din VascAu.

Aceastd comisiune s'a prezentat la fata locului circum-scris mai sus si a constatat cu precizitate identitatea persoaneilui Nicolae Bogdan pe care I-au excortat soldatii Sdcui innoaptea de 13 Aprilie a. c. si din momentul acesta pând laexhumarea lui nu s'a mai stiut de el.

Dr, Eugen Borha medic de plasd constatatá urmaloarele:In frunte c'am la mijloc, sd vede o gaurd cu margini

neregulate provenit5 din glont explosibil care a cauzat distru-gerea capatinei si a creerilor, o parte a cdrora s'a gdsit ingroapl Impuscdtura s'a facut din nemijlocila apropiere, ceeacedovedeste fmprejurarea, cd pielea fruntii, respective a loculuiprin care a trecut glontele s'a aflat afumatà. In ochiul dreptrangd nas deasupra a lost impuns cu baioneta pand in internulcraniului. Ambii ochi au fost scosi din cap. In general totcapul e mutilat. Degetul inelar al mánei drepte a fost taiatdin rádAcind pentru a putea fi luat inelul. Inelul lipseste Ca-davrul s'a aflat in vestmintele, cu cari a fost excortat dinlocuinta sa. Alte obiecte nu s'au aflat la cadavru, decdt otabachierd neagrd de cauciuc.

Dupd cetire, fncheiat si iscAlit.

D. c. m. s.

Membrii de identitate :

Vasile Negru m. p.Joan Ovesea m. p.Dr. Salvator Mihali m. p

Dr. Alexandru Ghera m. p.pretor.

Dr. Borha m. p.medic de plasd.

www.dacoromanica.ro

248

II.

Domnule Prefect.

Nefiind Inca preluatA justif a in judetul Bihor, am onoarea va transmite pentru luarea masurilor de lips5, procesul-verbal luat cu ocaziunea aflärii cadavrului lui Nicolae Bogdanfost director la Va§cau. Cadavrul a fost ImmormAntat Duminecdla 27 Aprilie cu toate onorurile cuvenite unui mort al natiunei.

Organele sigurantei publice au inceput cercetarea acestuigroaznic omor §1 se §tie cu siguranta cA autorii morali, insti-gatorii acestui omor, se afla infra populatia streind din loc.

Autorii executivi insA sunt aceia§i, cari au repus §1 peDr. Ciorda§ §i Dr. Bolca§, cApitanul VerbOczy §1 locot.Hankóczy. Ace§tia au fost calAii romAnilor din plasa Va§cAu§i Beiu§.

In locul unde s'a gäsit cadavrul lui Bogdan mai suntsApate cinci gropi destinate pentru alte victime, cari se vedein urma intervenirii armatei romAne, au scapat. Se §tie, cAtoatà inteligenta romAnA din Va§cdu a fost judecata la moarte§1 era sA fie executatA in acela§ fel ca bietul Bogdan.

Binevoiti, Domnule Prefect, a dispune mai departe inchestiune.

Va§du la 30 Aprilie 1919.

Cornet Neagu m. p.primpretor.

Involuntar sunt nevoit a ma opri la acest fenomen al ras-boiului. Par'ca cruzimile poarta pecetea rassei. Uite, in revolutiataranilor nostri din toamna anului 1918, ce s'a intAmlat ? Taraniinostri au alungat din slujbe pe domnii lor asupritori, au golit pra-valiile vampirilor sal, au desertat hambarale proprietarilor si auintrat cu plugul §i cu sacurea in paduri, fail a fi varsat o picaturade sAnge. Si-a facut dreptate si nimic mai mult. lar Ungurii, numimnumai cazurile tipice a celor 3 martiri din Lunca, a calor taiati inbucdti si aruncati in foc din Seghistel, a calor arsi de vii pe ruguldin Giurcuta, a calor 6 din BAlnaca pu§i sd-si sape ei groapd si safie puscati pe groapa lor, a lui Gheorghe Tama§ din Poieni, omnumai cu o mAna, cum la ingropat in pamAnt pAna la grumaz,impuns cu baionetele si când era mai mort, ii adusera parintii sa-1impuste inaintea ochilor lor. Poate nici unul dintre sutebe de mortin'a fost executat direct, ci prin cruzimi, una mai infioratoarecleat alta.

www.dacoromanica.ro

249

tu am trait in mijlocul poporului unguresc si am aflat lael calitati foarte frumoase : omenie, hArnicie, prietenie, inima ce sereoglindeazA in viata lui interna i raporturile externe. De undedar acestea cruzimi ? Unii cred, ca s'ar fi trezit instinctele turanicein ei, cum se trezeste instinctul lupului domesticit. Va fi ceva dinsângele turanic in aceste cruzimi, dar vinovatul mare este acelacare a trezit aceste instincte.

In 16 Aprilie e Mercurea mare. Ingi-Ofensiva roma- nerul Muresan imi aduce vestea, prinsa dinneasca.anturagiul colonelului Raics, cä Romanii au

inceput ofensiva pe toatA linia, la Ciucea sunt lupte mari.DupA amiazi se confirma vestea ofensivei cu adausul, ca e

rupt frontul unguresc dela Ciucea i rosii anunta Directoriul, cA nupot tinea nici ultimele puncte de apArare. Seara la ora 7, KatzchiamA pe toti ofiterii de reservA din oras la primArie, sa intrebenevol in garda rosie. Toti refuzA invitarea. La sate nu maiintreabA pe nimeni de vointA, pe cine ii prinde, ii dA armA in mAnAsi-I aruncA in gura focului de arme. In Oradea se lanseazd citatiilesub arme, fArã osebire de fost scutit ori ba. Sunt in primejdia sAducA de lAngd mine pe secretarul Magieru i ceilalti tineri. In oraslumea agitatA de bucurie, cA a sosit momentul eliberArii de subteroarea rosie. Toate automobilele stau gata la dispozitia Directo-riului, semnele pregAtirei de fugA. E hotarit insA, cA inainte de fugasA se facA mAcelul burgheziIor." Eu cu episcopul Szdcsenyi i cei-lalti fruntasi vom fi dusi sa sapAm transee, unde vom fi omoritidupA exemplul dela BAlnaca.

Era ziva, cAnd sfat au tinut asupra lui Isus sA-I piarzA. Emo-fiile mA transportarA in estaz. Acum putefi, sá ma omorifi,cá Romilnia e fácutd." RAdeam in hohote ca un nebun i invo-luntar mA pipAiam, sa vAz daca mai sunt eu acela, care am ajunsaceasta clipA.

In 17 Aprilie, Joia mare, soseste stirea,Ocuparea Vapauluica armata romana a intrat in Vascau §i inain-

teazA repede spre Beius, iar pe Crisul repede, sunt la Bratca. InOradea panicA. Nu mai puteam sta in curte de trasnetele Impus-cAturilor date de companiile roii, cari plecau la garA pentru front,de explozia granatelor se cutremurau giamurile. Asta-i ca la Do-berdo, vorbeau intre sine paznicii mei, acusi vine rAndul nostru.Tulbure i ceilalti veniti la ora de control imi spun, cd sunt insi-

zilei

www.dacoromanica.ro

stente pe langa Directoriu, s ntt ne orboare, pentru a mi provocarazbunarea armatei române asupra celor rama$i aici. Ace$tia cersa ne lase aici, pentru a le protegea familiile, dar de aceasta nu vorsa auda ro$ii. Se vorbea insa $i de posibilitatea, sä ne duca deostateci cu toate cä eram condamnati la moarte.

Mi-am incredintat prietenii, sa ia contact cu cetatenii i sa-iasigure despre protectia noastra, daca ramânem in viata. A.$a s'aincheiat a doua zi de ofenzivä o apropiere intre noi i cetäteniicad erau in aceia$i osânda cu noi. Instinctul vietii apropie i pecei mai mari dumani.

In 18 Aprilie e Vinerea mare. In anul trecut la serviciulpunerei in mormânt a Hristosului rastignit, predicasem in catedralape tema : Dumnezeule caci ne-ai lasat" $i plângea lumea la mor-mântul lui Hristos. Atunci era lumea cuprinsä de desnadejde.Acum a dispärut desnadejdea $i toatd frica mortii. Ochii mei vazuramântuirea. Aceasta viziune a umplut ziva Vinerei mad din 1919.Ve$tile cä Românii au intrat in Bein peste Beliu au ajuns laGiriul negru, defileul Cri$ului repede ocupat. Perspectiva execu-'Orli noastre, erau detailuri. Dorobantul infipt piciorul in pa-mântul Bihariei. Virtual eram in România mare.

La controlul de dimineata imi aduceintre viata §i moarte. ulbure vestea, ca capitanul oraplui (pre-fectul politiei Janosi) a sfätuit pe Zigre, sä piece impreuna cuceilalti din ora$, ca nu le mai poate garanta siguranta fata deplebea agitata din ora$. Are sä vind in decursul zilei i Zigre lamine, sa-mi spuna situatia, dar n'a venit. Directoriul ar fi stabilitlista ostaticilor, 35 la numar. E designat $i ofiterul, care sa neduca. Dupa amiazi tine consiliul or4enesc sfat $i decide a formainpreund cu noi o delegatie, care sa ceara dela comandamentulromânesc crutarea oraplui de bombardare. Comandantul $coaleide cadeti imi cere prin preotul Vasile Popovici scut pentru eleviisai, cad au fost pe frontul dela Va$cau. Le-am promis ocrotire. Inamurgul serii vine la mine colonelul Todor Arpad, care auzisedela Dr. T. Popa, ca am pachetat pentru deportare. DAnsul nu$tie de hotärirea deportärii noastre i ma asigura, Ca' pânà cândmai are ansul in mând comanda fortelor brachiale nici nu vomfi dui, dar se poate sä fie $i ansul in tot momentul detinutatunci de, nu $tie ce va fi cu noi.

Aceasta era sä fie ultima noapte când doarme Dr. T. Popala mine, cad plead acasä la OHO i eu rätnân singur singurel

6c)

si-a

si

www.dacoromanica.ro

in casd. Ultimile stiri aduse de el sunt, Ca la noapte vom fi ridicafide bolsevici. Istovit de atAta agitafie la ora 10 am adormit adanc.

La ora 1 dupd miezul noptii sutra' brusc clopotul dela poartd.Erau comunistii din regat. Paznicii mei le deschicl poarta. E gatadar si cu puterea lui Todor Arptid, ma gandeam. Bat la up, Dr. T.Popa le deschide si infra 8 comunisti din regat cu baioneta pe armdsub conducerea lui Avramescu si par'cd Florescu se numia celalalt.

Ce vrefi ?Sä te ducem in RomAnia mare, haid' inbracd-te iute. Dar

dsta cine e ? ardtAnd pe Popa.Locatarul meu.Haid' i tu repede.

Ma imbrdcam incet sd cAstig timp, dar dacd vine ceva sal-vare. Ei umblau turbafi prin cask rdsturnAnd toate i injurAndu-mdca.' ma imbrac atAt de 'Meet i ameninfAndu-md, cd-mi vor da eimie RomAnia mare. CAnd fui gata de imbrdcat, observai cd n'amluat pantalonii, in cad aveam bani cusufi, ma desbrac de nouintre potopul de sudalme, la cad le rdspund : lasafi-md sd maimbrac, cum se cade, cd ce stiu eu unde md ducefi. La RegeleFerdinand si Maria" rdspunde Avramescu injurAnd.

Pe bibliotecar au aflat colecfia Tribunei Bihorului" i bro-surile de propaganda. Avramescu mi le bate in fata.

Ce sunt aceste ?Scrieri de propaganda', le cunostefi D-Voastrd.$i aceste le-ai rdspAndit ?Da la timpul sdu, aceasta e colecfia.Popa, face politica in loc de slujbd, las cä n'o s'o mai faci.

Unul ridicd pusca sd mi-o izbeascd in cap. L-a prins de puscdAvramescu cu las cd trebuie sd-1 ducem acolo".

Mi-au cerut i le-am deschis masa de scris cu scrisorile.Erau scrisori fArA caracter politic i eu deschideam vravul lor,opdcesc. S'au sdturat curAnd de cetirea lor, dar au dat de hadajudefului pe care erau insemnate cu rosu comunele ortodoxe dinjudef i circumscripfiile protopopiatelor. Triumator strigd Avra-mescu: Aidem, cA avem atAta dovadd, cAtd ne trebuie".

In curte ardea colecfia scrierilor de propaganda, iar subpoartd advocatul Justin Ardelean i preotul refugiat Golea dinNanhidisel, cdruia la auzul meu, Ii spune Avramescu:

Uite, ce am gdsit. Pe cAnele dsta bdtrAn II impuscdm nu-mai decAt.

25i

sA-i

www.dacoromanica.ro

152

Abia ajunsetim in coltul BulevarduluiLa episcopia unitA. RAkdczi (acum Ferdinand) Si ne opresc lapoarta. Credeam cA cautA pe advocatul Dimitrie Kiss, care era culocuinta in casa aceea, dar de pe listA intreabA femeia, ce ni-adeschis poarta, cA uncle e protopopul Andreiu Horvath. AndreiuHorvath stà pe strada RAkóczi 6, de aici gresala. CAnd au aflatcA strada Rákóczi e departe la periferie, I-au injurat i haid' cuAsta, nu mai perdem vremea pe acolo". La rdspAntia podului depe Cris cei dinainte cu Dr. T. Popa, o iau spre piata Unirii, iarpe mine ma duc Catrà primarie. E ordin nou, la noi". Noi, erapalatul episcopal unit. AdecA erau trimisi dela Directoriu,ducA la primArie i ei lie duserà la conacul lor dela episcopie.Acolo poarta era plinA de bagaje strAnse de jupAnese, prada lordin resedinta episcopala si de pe unde vor fi mai ajuns. Eraugata de fuga i Ii asteptau camioanele, clued la garA. Pe noine duserA la biurourile episcopiei, unde ne tinurA pe coridor pAnAcAnd inläuntru tinurA sfat asupra noastrA. De aici pleacA de noucu noi, Ardelean imi sopteste, cä soldatul rosu esit din sfat a spuscelor din afarA, CA suntem condanmati la moarte. Ajuns pe piatami-am indreptat privirea spre biserica noastrà i mi-am fAcut rugA-ciune, adAnc, ca cel ce stä in fata mortii. Ne-au dus la primArie inetajul al II-lea, unde era Directoriul.

La prefectura Si aici suntem tinuti pe coridor, pAnAcand vine un om al prefectului politiei nepolitiei.duce impreunA cu doi delegati ai Directoriului

la prefectura politiei din etajul I. Prefectul politiei JAnosi ne declardinaintea rosiilor de prisonieri, atunci apare din biroul invecinatTodor ArpAd intreabd, la a cui ordin am fost adusi. Figurade Lombroso incruntat rAspunde, la a noastrà poruncA". DupA ceau fost dimii cei doi delegati roii, JAnosi ii posteazA la usä poli-

cu ordinul : aici sA nu mai intre nime viu si vine la minezimbind : esti salvat, dacd e sa murim, impreunA murim aici, iarTodor Arpad : latA sunt aici, pre cum ti-am promis, cä voi fi inurma celor ce te-ar aduce. 'limit de cele ce se petrec, Ii intreb CAce s'a infAmptat ? De loc vei vedea, stati aici in biuroul acestalAngA noi.

Pe la ora 3 deschide Janosi usa din spre noi : ascultati. Latelefon dä avizul: Am luat comanda asupra orasului, cine se im-potriveste, va fi impuscat" i indatA se ivirA ofiteri cu insignii mili-tare, stele si pajurA ungureasca. Contrarevolutia albA era declaratä.

sd-i

tistii sal

uP rad

p

pi-i

www.dacoromanica.ro

253

Am la primArie trei sute (300) de polititi §i jandarmi, oamenihotAriti de luptä pe moarte i viatd *i bine inarmati, cu ace§tiaiau lupta contra lor, de afarA ne va mai veni ajutor". Pe coridoareo mi§care febrilA, pai grAbiti, u§i trantite, indrumAri energice, inbiuroul lui Jánosi voci ridicate, CA fArd §tirea Directoriului nu poatelua nimeni dispozitii. Jánosi stentoric rdspunde aici eu poruncesc

se inchid portile primAriei, sA nu mai intre vre-un rop pe ele.PolitiOii se pun angard la fere0i §i i§i indreaptA mitralierelespre piatA.

Acum sd meargA cineva dintre D-Voastrd cu patrulele noastresà aducA pe membrii espu0 ai Consiliului D-VoastrA, imi ziseJánosi, ca SA' nu fie surpriqi de ro§ii. Dar ia-i dacA ai de unde,cA nici unul nu dormea acasd de 2-3 zile, ci 1§i cAutau addpostpe la prietenii lor din or4 de pildà Dr. N. Popovici s'a culcatintre bolnavii unui sanator al colegelui sAu Fischer. Numai CoriolanPop dormea acasA, pAzit §i el in permanentà de 2 soldati, cumeram eu. Cei dintai au fost adu*i canonicul lacob Radu §i profe-sorul Fersigan, prii* pe stradd deghizati, cum mergeau la doctorulMaior, pentrucd pe dan§ii ii avizase inainte un teolog de al lor,din Blaj, cu numele Murepnu, din ceata comunistilor români, Cavor fi la noapte ridicati. Pe la ora 5 a fost adus si Coriolan Popde Ohl oamenii nostri, ceilalti au venit numai dupdce s'a fäcutziuà i revolutia alba.' era stApâra pe ora§.

Ro§ii erau in cazarma honvezilor, unde era §i magazinul ar-melor ; desmeteciti din surprindere, incepurd a se concentra §i laora 7 se in§irarA in fata primAriei. Situatia aceasta a durat pârala ora 9, cand i-a luat in flanc dela pod o companie de jandarmi§i una din garda albA. Ajun§i in cle*te, s'au retras in cazarma lor.La ora 10, yin efii comunistilor Katz Bela, Veg DezsO §i PatOcs.Sunt lAsati inlAuntru, ca sa find edirita Ditectoriului. Aceasta§edinta a durat pAnd la ora 12 §i s'a terminat cu hotArirea de apArAsi ora§ul. Janosi le-a dat drumul spre Salonta. Cu aceastainsA nu s'a terminat, pentrucA ro§ii se tot adunau la cazarma hon-vezilor §i aveau arme in abundentd.

Ora§ul plin de soldati ro§ii, cari se retrAgeau in disordinedin naintea armatei române, pedestra§i, cavaleri§ti, artileri§ti, rasleti§i demoralizati de bAtaia armatei române. Eu, contrar acelora carijubilau, priveam din fereastrA, ca dintr'o loje, mi§unarea de afarA§i ma rugam lui Dumnezeu, sä ne trimitd salvatorii inainte dea se inopta pe noi haosul acesta. De se unesc fArimAturile astea cu

si

www.dacoromanica.ro

254

rosii din cazarmA, sub valul noptii pot sada in sange orasul,caci armata alba e prea slaba pentru rezistenta.

In sfarsit i-a succes lui Jdnosi, saDesarmarea rosiilor. tcas ige pentru revolutia alba un ofiter cu 2tunuri, care se retragea spre Ungaria. La ora 5 dupa masa, cuaceste tunuri i cu fortele lui, a incunjurat cazarma de honvezi

i-a provocat pe rosii sa se predea. S'au schimbat cateva pusca-turi, dupa aceea li-s'au pus tunurile in fata. Janosi ii desarmeazarosii fug care incatrau. Armele i munitia sunt aduse la primärieuncle navalesc cetatenii, toti ofiterii de rezervA, sA le dea armecontra rosiilor. Aceasta m'a mai linistit, dar tot nu era sfarsitul.

Patrulele romane erau deja in Fughiu,Clipe de infriguratAa steptare. cam 10 Klm. de Oradea, generalul Mosoiu

la 40 Km. in Tileagd cu grosul armatei obo-sita de lupta celor 3 zile prin prapastiile defileului. Cetatenii im-plorau interventia noastra pentru intrarea armatei inainte de a seface noapte peste noi. Tofi erau cuprinsi de frica acestei noptifatale, care ameninta orasul cu moartea. Consiliul orasenesc reintegrathotareste sa trimita o delegatie la Tileagd, ca sä solicite intrarea ar-matei, inainte de a se inopta pe noi. Ne-a rugat sa mergem $i noicu delegatia lor. Ne-am hotarit sa mergem, eu, Coriolan Pop siadvocatul Erdeli. Eu am venit acasä, &A ma imbrac, caci eram cuhainele civile defectuoase, in cari am fost ridicat de rosii. Pe candm'am inapoiat, aflu la primarie mare panica. Coriolan Pop si Er-deli cohorau abatuti treptele primariei. Janosi ingandurat imi spuneca rosii s'au concentrat din nou la Ioia, iar dela Szolnok au ple-cat 10 batalioane de rosii spre Oradea. Dansii au luat mäsuripentru impiedecarea trenurilor militare dela Szolnok, dar dna to-tusi rosii ar preveni armata romanA, atunci va fi macel mare. Elnu mai poate lua raspunderea pentru nime, sd-mi caut unde potun ascunzis peste noapte.

Era acolo inginerul silvic Comanici, carele mA invitd la dan-sul ; pe casa dansului e tabla serviciului silvic unguresc, nu se vornaddi ca sunt acolo. Era pe inserate i ploua. Deghizat sub urn-breld m'am strecurat dupa Comanici si am intrat la el inteunmoment, cand nu era nimeni pe stradd, sä ma vaza. Acolo aflaipe Tulbure, care dormea de cateva zile la Comanici. Nedurmitnemancat de Vineri, am luat un ceaiu $i m'am trantit in pat caun butuc, dupace imi afld Comanici un ascunzis, pentru cazuldad a fi i aici urnarit,

sisi

sisi

www.dacoromanica.ro

255

Trenurile militare dela Szolnok au fost oprite peste noapteprin ridicarea sinelor de pe linie. Trupele albe din ora§ tineaupe loc trupele rosii dela losia, asa trecuram si peste noapteaaceasta.

M'am pomenit la ora 4 si am zis un :Noaptea invierii. Hristos a inviat. La ora 6 am trimis pe Co-manici in oras, sa sondeze terenul, daca pot esi Mara. Mi-a venitcu vestea, CA tot orasul e in picioare si politia aduna toate auto-mobilele, trasuri, camioane, cu un cuvant toate vehiculele, ca Säaducd cu o ord mai nainte arrnata romana, cad rosii puteau sosiin tot momentul. Fie ce va fi, am zis, ma duc la biserica, cä eziva Invierii, sa. ma afle acolo, ce ma va afla, vreau sa slujescastazi. M'am dus acasa, de m'am imbracat si oamenii cuprinsi defrica mortii, imi cereau, sa aducem armata romana, cad toti pierim.Coriolan Pop, Sever Andru, Sever Erdeli, Gheorghe Morar, NicolaeFiru si capitanul Halasz au plecat cu automobilul la Tileagd sarefereze generalului Mosoiu asupra primejdiei, in care ne aflam.Generalul Mosoiu cu generalul Holban si Sachelarie, afland desituatia din Oradea, iau hotdrirea de a nu mai astepta ziva de maine,cand voiau sa intre in Oradea. Va voi arata, cä soldatii mei auaripi, zise generalul Mosoiu si dadu ordin de plecare trupelor saleobosite, pe cari vehiculele, trimise in calea lor din Oradea si dinsatele pand la Tileagd, le iau si le aduc la Oradea.

Pe and am esit eu dela biserica la20 Aprilie 1919.ora 11 si jumatate, se iveste prima patrulaIntrarea TriumfalA de rosiori, in frunte cu locotenentul Teodo-a Armatei romanerescu, impodobiti cu floarea primaverii.In Oradea. Publicul imens adunat pe piata credea ca

sunt Francezii, fiindca pe Romani Ii socotea de niste salbateci sierupe in frenetice Vive la France", soldatii le raspund Vive laRomania". dupa ei vehicolele cu soldatii impodobiti si acestia culiliecii aruncati asupra lor si cantand La arme". M'au podiditlacrimile la gandul unde mA intalnesc eu cu sufletul lui losif.PAM sara la 7 trec, pe rand : cavalerie, infanterie si artilerie, dese cutremura pamantul sub ei. Publicul extasiat nu inceatd dinEljen a roman hadsereg", Traiasca armata romana".

Primarul orasului, Rimler, insotit de cativa consilieri munici-pali si de Coriolan Pop si de lustin Ardelean ies intru intimpi-narea generalului Mosoiu la uzinele de apaduct, unde primarulcere ocrotirea orasului. Generalul Mosoiu, Holban si Sachelarie in-

16ieci,

www.dacoromanica.ro

256

sotiti de N. Mihali si N. erbart de Voila, intrd triumfdtori in salaprimAriei si dA ordinile necesare primarului.

De mine s'a uitat lumea in marea insufletire. Numai Dr. Oh.Popa, vdzdnd lipsa mea dela primire, aleargA sa ma ia, cd generaliisunt sus la primdrie. CAnd am sosit la primdrie tocmai coboraugeneralii cu Mihali si Serban jos in piatd. Teodor Popa cu corulHilaria" incunjurat de popor. Era icoana prorocului Isaia care zice:CA atunci, cAnd va mAntui Domnul pe poporul Mu, va sari schio-pul ca cerbul si limpede va fi limba gangavilor, cd s'a vArsat inpustiu apd si rau in pAmAnt insetat . . . . acolo va fi veselia pa-serilor si locuinta sirenelor".

Cuprins de fiorul momentului istoric adresez generaluluiMosoiu urmdtoarea cuvAntare :

Domnule General!Provedinta divind a revcirsat asupra noastrd tnila cea

cereascd, sti serbdm ziva sfintei Invieri, ca sfanta zi deInviere a neamalui romdnesc.

Astdzi se infdptuieste si pe acest pdmant idealul unirei.Nici o parte a romilnismului nu a fost espusd atat de mullpeirei, ca tam Biliorului. Astdzi isi primeste rdsplata pentrueroismul, cu care si-a pcistrat limba si legea strtibund laaceste margini.

Unde este limba aceea omeneascd, care sti poatd cuprindeevlavia sufletelor desrobite, cdtrd Proveclinta Divind si senti-mentul gratitudinei ceitrd vasele alese ale acestei ProvedinteDivine, eliberatorii nostri? Intreg clocotul de sentimente il cu-prindem in rugdciunea de multdmitd cdtrd AtotputerniculDumnezeu si in mdrirea gloriosului Rege Ferdinand si a vitezeisale armate.

Ctind ne-a adus aici gloriosul Impdrat Tretian, ne-a adusca pe o armatd a civilizatiunei. Acest spirit civilizatoric ne-asustinut aici intacti aproape cloud mii de ani. Armata românciMed vine in numele civilizatittnei, sci implineascd postalateledreptului popoarelor, promulgat de marele areopag constituitla Versailles.

Ne rugdm, sd fie cuprinsd in misiunea aceasta civiliza-forted si ocrotirea elementelor de ordine a concetatenilor nostriMaghiari, cari impreund cu noi au suferit ororile anarchieibolsevice, ce le-am indurat sub teroarea, de sub care astdzine eliberati.

Din tot sufletul nostru urdm : Trdiascei Regele Ferdinandsi Augusta Casa domnitoare, trdiased viteaza armatd romeinetsi marii ei cdpitani, creased si infloreased Romdnia-mare inveci. Amin.

www.dacoromanica.ro

257

Generalul Mosoiu a rAspuns urmAtoarele :

Prea sfinte Pdrinte, Domnilor !La 6 Noemvrie anul trecut, and am pAsit in fruntea

armatei pe pAmAntul Ardealului, am simtit o adAncA emotie.Aceasi emotie adAna Ind cuprinde astAzi, cand intru pentruIntAia oard in orasul D-Voastre, ca sA vd slobozesc din sufe-rinte. GAndul nostru este de mult indreptat spre D-Voastre.Stiam in ce situatie criticA a-ti rAmas.

$i fArA sä mai ezitAm, am alergat, sA vA salvdm.Cu ziva de astAzi Regele Ferdinand al României a pus

stApAnire asupra acestui oras si a judefului Bihor.De azi incolo D-Voastre sunteti cetAteni ai RomAniei-

Mari. Aceasta nu este numai o vorbA spusA inteun momentde elan, ci este o realitate vie. Sunteti anexati i alipiti detrupul TArii romAnesti pe vecii vecilor.

VA mulfumesc pentru buna primire i vA rog sA strigatiimpreunA cu mine :

TrAiascd M. Sa Regele Ferdinand TrAiascA RomAnia-Mare.Puternice aclamAri au acoperit ultimile vorbe ale generalului.

lar corul Hilariei" a intonat imnul: TrdiascA Regele", DesteaptA-teRomAne" si Pe-al nostru steag".

Tribuna Bihorului" dA urmAtoarea icoanA impresionantAdespre aceasta intrare triumfald a armatei romAne :

CuvAntarea sefului oastei liberatoare ne-a desteptatfiorii celor mai adAnci simteminte. Nervii nostri, mAcinati desuferintele i groaza zilelor trecute, pArea cA nu puteau sAsupoarte marile emotii. i-au podidit plAnsul pe multi din ceicaH eram de fatA la acest act epocal.

De aci generalul Mosoiu urmat de suita sa, a trecutin palatul episcopului Dr. Dimitrie Radu.

lar la 3 '/2 ore a descins la restaurantul Sas", unde aluat masa.

Intr'aceea multimea publicului, mii de oameni, asteptausosirea oastei.

La 4 ore apar coifurile de otel ale vitejilor dela MArA-sesti. Se apropie . . . Inima ne bate tot mai repede . . . MAnApAdesc lacrimile ... In sfArsit sunt aci, ei, fratii mantuitori...De o mie de ani vA asteptAm, ati au murit cu dorul dupAvoi ! Pe noi ne-a invrednicit Dumnezeu, sA vA vedem, sA vAstringem la piept, scumpi liberatori !

DupA un mars necurmat de 2-3 zile, vitejii calcA cuzimbesc la urArile noastre i intrA, mAret, in piatA, can-

tAnd La arme". Trec podul i o iau pe strada principaldinainte spre Piscopia", sA afinA calea bolsevicilor

Unul din multime intreabd :17

tArie,

I

www.dacoromanica.ro

258

Rand unde mergeti ?"Pdn'la Tisa flu ne oprim ! rdspunde un ostas voinic.Trecerea pedestrasilor, a automobilelor pline cu ostasi

si arme, tine intr'una pând seara la 7 ore. Noaptea sosesteartileria.

0 trupd, in frunte eu muzica, trece in casarma dinstrada Rulikovszky.

E seard. Patrulele românesti trec in pasi apdsati pe strd-zile Oràzii. Feciorii cu coifurile albastre par legionarii luiTraian. Sunt stränepotii lor. Au recucerit mosia sträbund.Si acuma aduc pace si rânduiald la orase si la sate.

Seara la 8 ore, ofiterii i fruntasii români au luat ocind comund la restaurantul Sas," fiind de fatä i primarulorasului.

Generalul Mosoiu Inca in aceeasi zi a plecat cu auto-mobilul mai departe. Comandant al trupelor din Oradea ardm as generalul Holban.

Luni, a doua zi de Pasti, s'a servitServiciul dumne- sfânta liturgie in biserica catedrald din piata

zeesc festiv. Te- mica, prin P. C. Sa vicarul R. CiorogariuDeum pentru M. S. asistat de protoiereii Gh. Tulbure i Gh.

Regele . Pap, de parohul V. Popovici diaconul Dr.A. Magieru. Rdspunsurile le-a cântat corul

mixt al Hilariei" sub conducerea dirigentului N. Firu.La ora 9 s'au postat in fata bisericei cloud compänii

de onoare, in frunte cu muzica regimentului. Soldatii erauimbrdcati in haine de sdrbdtoare cu coifurile pe cap ; pe fetelelor sAndtoase, &Mute de vânt i pârlite de soare, se oglindeamândria i veselia osteanului biruitor.

In cursul heruvicului a sosit in bisericà d. general Holban,urmat de dl. general Sachelarie i intregul stat major, vre'o30 ofiteri, toti imbrdcati in splendida uniformà de paradd.Ei luard loc in stranele rezervate in dreapta i 'n stângaaltarului.

Langd scaunul episcopesc se postard 6 soldati voinicicu steagul regimentului, ciuruit de gloante i purtat cu bi-ruintd prin focul rdzboaielor.

Biserica era ticsitd de credinciosi cu fetele inviorate defericire. Erau de fatd toti intelectualii i multi [fruntasi aibisericei surori gr. catolice.

La iesirea cu sf. daruri, când s'a pomenit pentru intdiaord. numele Regelui nostru Ferdinand I si a sotiei Sale Re-gina Maria, corul i muzica oastei a intonat deodatd imnulregal Trdiascd Regele."

Momentul a fost indltator. 0 emotie adâncd sd zugrd-yea pe fetele tuturor i ochii multora se umplurd de lacra-mile fericirii necunoscute pand acum.

pi

5

www.dacoromanica.ro

259

DupA o mie de ani de dureri ingbusite, sufletul descA-tusat al bietului Roman ii serba azi pentru intaia oarA ade-vArata inviere. La priceasnA d. vicar Roman Ciorogariu a rostitde pe amvon o predicA avantatA. IncAruntitul demnitar a ri-dicat sufletele ascultAtorilor la inAltimea InsemnAtAtii mareluipraznic al neamului nostru, spunand urmätoarele :

cregini!Un sir neintrerupt de suferinte a fost trecutul nostru pe

acest pAmant. Suferintele din vremile invaziunii popoarelorbarbare, suferintele unei restristi milenare. Dar a fost mai marevirtutea de rezistentA a pArintilor nostri si credinta lor inideal mai mare a fost deck toate aceste suferinte. A invinscaracterul nostru roman : rAbdarea i munca. Caracterul ace-sta a fost sfintit de credinta inteun ideal. Astfel s'a pututintampla minunea aceasta a -lui Dumnezeu, pe care o vedemastAzi.

Acestor suferinte le aduc inainte de toate prinos i venera-tiune astAzi in ziva Invierii lui Hristos, Chipul suferintei. CardvAz insA in razele soarelui, ce s'a revArsat asupra noastrAastAzi chipul viitorului, atunci un sentiment mare, mai maredecat al suferintelor, iubirea de neam, imi inspirA mangAierea,cA a fost vrednic a suferi.

Intre contemplatiile mele din sAptAmana Patimilor, inMfa mortii, ce-mi bAtea la usä, am cetit o carte din sufletfemeesc : Gandurile si icoanele din vremea rAsboiului", zu-grAvind suflarea mortii, ce a trecut peste suflarea romaneascdin acest crancen rAsboiu. Acest suflet artistic a cuprins in-treg calvarul indurat de tara mamA pentru eliberarea noastrA.

Acest suflet inAltat este Regina Maria. Femeea romanAa fost totdeauna vestalina iubirii de neam. Corneliile i Ve-turille romane, Mama lui Stefan cel Mare si altele la intal-nirea lor de dincolo de mormant, vor recunoaste in tipulsublim a Reginei Maria pe vrednica reprezentantd a femeiiromane. Si o aureolA cereascA va fi cununa rAsplAtirii Sale.

RAsboiul aceasta a fAcut din tara romaneascA un ci-miter de eroi. Morminte impodobesc i pAmantul nostru ar-delenesc. La piatra fundamentala a Romaniei-Mari avem decimartiriul. Crestinismul isi zideste altarele sale pe moastelemartirilor, cari au creat credinta poporului, cA clAdirea noudcere jertfa unei vieti. Templul nou al României-Mari este ziditpe moaste de eroi. MA cuprinde un fior, and privesc la acestemorminte de eroi, dar mAretia templului Imi inspirA convin-gerea, cA pentru acest templu a fost vrednic a muri.

PAM astAzi noi aveam un cantec de jale, isvorit din suf-letul amArit al poporului nostru :

Muntii nostri aur poartá",Noi cersim din poarta'n poarta",

17*

lubiti

www.dacoromanica.ro

260

AstAzi intreagA comoara pAmantului strAmosesc s'a des-chis pentru noi. 0 tard frumoasA pling de aur i argint ca inpovesti. lar Dumnezeu ne spune, cA tot aurul i argintuleste al nostru. Cand privesc la comoara aceasta, nu ma On-desc la imbuibarea capitalismului hrAparet, care vrea numaisA-si umple jitnitele sale. MA gandesc la poporul meu iubit,caruia deschis pAmantul pentru o muncA cinstità i rAs-plAtitA. MA gandesc la opera de culturA, care se deschide

pe seama tAranului nostru. MA gandesc la o Romanie bo-gatA i fericitoare pentru toti. MA gandesc la implinirea des-tinului mAret al Gintei Latine, de a reprezenta pe Dumnezeupe pamant, dupd cuvintele profetice ale bardului nationaldela Mircesti.

Cand privesc la acest viitor zic, cA deacum inainte va fivrednic de a trAi.

*

Legea din naintea descoperirii dumnezeesti a fost : ochipentru ochi i dinte pentru dinte. Cand s'a descoperit Dum-nezeu profetilor, cari au pregAtit calea Domnului, aceastd legebarbarA s'a sters si a zis : LAsati-mi mie rAsbunarea.

Mantuitorul Hristos de pe crucea patimilor se roagdpentru dusmanii lui i legea lui moralä culmineazA tocmai iniubirea vrAsmasului. Legea aceasta ne obligA sä fim bunicrestini i fatA de fostii nostri dusmani. SA se stearga gan-dul rásbunArii din sufletul nostru in aceastä zi a invierii,care nu poate fi pangArità cu fapte necrestinesti.

Deschid evanghelia dreptatii si a adevArului in noulcult national. Evanghelia aceasta sA se vesteascA tuturor.Drepti fatA de noi insine i dreg MO de concetAtenii nostride altä limbA si lege, buzele noastre sä preamäreascA peDumnezeu prin vestirea adevArului i aplicarea dreptätii pentrutoti Aceastä evanghelie sA fie cAlAuza vietii noastre, ca sAfim vrednici de mila lui Dumnezeu, care ne-a fAcut pArtasila implinirea idealului nostru national.

In fata altarului acestuia vAd pentru primadatA drapelularmatei romane. Acest odor este simbolul virtutii militare.Binecuvantat sA fie de Domnul ostirilor, Dumnezeul cel maresi puternic, carele face minuni. Binecuvantat sa. fie MareleCApitan al oastei romane, Regele Ferdinand §i Augusta lui Casa'Domnitoare. Binecuvantatà sä fie glorioasa armatä romand sivitejii ei comandanti, in veci. Amin.

DupA sfanta liturghie s'a oficiat un Te-Deum pentru sAnA-tatea si prosperarea Augustei noastre Case Domnitoare. Corula cantat cu mult avant TrAiascA Regele."

S'a cetit apoi in genunchi de cAtra P. C. Sa DI. vicarepiscopesc o rugaciune cu urmAtoarea incheere :

Si acum, cu sufletul descatusat de dureri, cAtrA TineinAltAm Doamne glasul inimilor noastre §i te rugAm paze§te

i7s'a

si

www.dacoromanica.ro

261

intru zile 'ndelungate pe M. Sa Regele Ferdinind, Domnultuturor Romanilor si-1 invredniceste sd carmuiasca neamulromanesc in pace neturburata. Sfetnicilor lui da-le duhul inte-lepciunii si al iubirii de oameni, care intareste popoarele sile inalta. Revarsa in diregatorii §1 pastorii poporului nostruduhul dreptatii si al lapaddrii de sine, cu care ai inzestrat peApostoli, and i-ai trimis, sä propovaduiasca evanghelia iubiriiTale de oameni.

Insufla ostasilor nostri bärbatie §1 vitejie, dragosft. catratara si catra deaproape §i pe noi toti cetatenii Romaniei aju-ta-ne, sa sporim in ravna spre fapte bune.

Pazeste tara noastra cea scumpa si frumoasä, Romania§i sfanta Biserica ta, pe care ai intemeiat-o Intru clansa spremarirea numelui Tau Auzi-ne, Doamne, precum ai auzit §irugile parintilor nostri, al caror vis de veacuri ne-ai invrednicitsa-1 vedem intrupat.

Tu ai carmuit destinele neamului nostru dela plamadirealui papa astazi, binecuvantat sa fie numele Tau in veac 1

In urma companiile de onoare din fata bisericii, au foststropite cu aghiasma in prezenta dlui comandant si al statuluimajor, in vreme ce muzica a intonat Rugaciunea".

0 mare de capete descoperite privea cuprinsä de emotieactul acesta religios.

Lumea s'a departat apoi cu sufletul inaltat si stapanitde cele mai sfinte emotii ale acestei sarbatori, care a fostadevaratele Pa§ti ale noastre.

Dupa amiazi, pe la orele 4, muzica regimentului a cantatin piald mai multe cantece romanesti : hore, sarbe, marsurinationale.

Cetatenii orasului se ingramadeau in piata de nu maiputeai strabate si fetele tuturor straluceau de veselie si demultumire.

In vremea aceasta un aeroplan roman, impodobit cu stea-guri tricolore, a plutit deasupra orasului, coborindu-se panaaproape de pamant si executand cele mai frurnoase virajuri.

Astfel s'a incheiat ziva aceasta mareata si neuitata pentrutoti cei, cari au avut norocul sa se bucure de ea.

Marti, a treia zi de Past, Consiliul na-Deputatiuni la dl. , si-a tinut de prima datorinta sa segeneral Holban. prezinte in corpore la dl. general de divizieHolban, pentru a-si exprima recunostinta si al asigura de res-pectul si devotamentul sat., nemarginit.

Vizita a avut loc in salonul de gala al P. S. Sale D-luiepiscop. Dr. D. Radu. In numele Consiliului, ai carui membrierau de fata toti in costume de sarbatoare, prezidentul R.Ciorogariu a adresat dlui general urmMoarea vorbire ;

www.dacoromanica.ro

2dJ

Domnule General !

Consiliul national roman din Oradea §i Bihor, trecutprin surghiunul zilelor bol§evice, ca inviat din morti, va aduceomagiile sale izvorite din adancul inimei, pentru actul istoric,prin care ne-ati eliberat §i VA' roaga sa fiti interpretul recu-no§tintei §i al devotamentului inaintea Majestatii Sale RegeluiFerdinand §i a vitezei armate romane, care pentru noi poartacrucea suferintelor.

Cand ne implinim aceasta sfanta datorie, Va oferim ser-viciile noastre la consolidarea imperiului roman pe acest pamantstramocesc. Voim sa ne luam partea noastra din aceastamareata opera de consolidare, care trebuie sa fie opera drep-MO pentru toti.

Numele generalului Holban s'a infipt in inimele noastreca salvator al nostru §i amintirea lui va ramanea ca traditiefiilor nostri.

Aceste traditii ne vor lega pe vecie §i Dumnezeu ne vaasculta rugaciunile, sa VA rasplateasca cu fericirea fiilorD-Voastre, fericirea ce-ati adus-o fiilor nostri.

Va uram multi ani fericiti spre gloria armatei româneci prosperarea neamului romanesc.

Intreite urale de sa trdiasca" au acoperit ultimele cuvinteale oratorului. DI. general a raspuns, cu glas miccat §i 'n toncomunicativ, plin de calclura sufleteasca, spunand urmitoarele :

Domnule Presedinte, Onorat Consiliu !

Va multumesc pentru omagiile ce-mi prezentati. Prindelegatia dv. mi-ati dat douà Insarcinari, cari deopotriva maonoreaza.

Prima e, sa fiu interpretul sentimentului dv. MI5 de Tron§i Dinastie.

A doua, sa talmacesc admilatia §i recunoctinta dv. fatade armata mea, care chemata de glasul suferintelor dv. §i-apus aripi la picior §i a zburat peste multi §i vai, ca sa vavilla cu un minut rnai inainte inteajutor. Ostacii mei §i-au puspieptul in fata gloantelor §i dupa-ce au risipit pe ducman, augrabit in mar§ fortat, ca sa va salveze. Va multumesc deomagiile ce le aduceti acestor soldati, cari toti au alergat spreOradea. nevoind nici unul, sa ramand in urma celuilalt.

Cat ma prive§te pe mine personal, eu am numai o partemica de merit. Eu am luptat cu creerul, iar soldatii mei cupicioarele.

Sentimentele dv. le voiu taltnaci atat Majestatii Sale RegeluiFerdinand, al carui supu§i sunteti de astazi inainte, cat civitezei mele armate. Devotamentul dv. §i asigurarea conluc-rarii dv. ma umple de multumire. Sunt sigur, ca toti suntetigata, sa emulam pentru a organiza aici un Stat civilizat ci

www.dacoromanica.ro

orcIonat In asa chip, ca §1 adversarii nostri s5 i-se Inchine.In munca aceasta de organizare nu suntem multi, dar e destulsa fim cinstiti si devotati. Sentimentele mele fats de inamicsunt cele ale bunului crestin. Nu voiu fi condus de duhul ras-bundrii, dar flu voiu tolera ffici o abatere, §i ori ce incercarede a tulbura ordinea, o voiu pedepsi cu asprime. Noi Inca amstat sub ocupatie straina si Inca poliglota. Romania a fostIncalcata i jefuitA in chipul cel mai barbar. Pe unde au trecutdusmanii nostri, a rAmas jaIe §1 prapad. D-Voastre ardeleniiati fost deprin§i cu suferintele, la noi contrastul insa a fostgrozav de isbitor. Bunul Durnnezeu ne-a scapat Insa din robiastrAina pe toti : pe noi dupa un an, pe dv dupa o mie deani. Ajun§i la libertate, sá inaugurAm pe toata linia conditilleunui Stat civilizat. La munca aceasta va doresc tuturor viatalungd si plind de fapte roditoare.

Urale furtunoase au subliniat cuvintele dlui general, acarui vorbire a fAcut asupra tuturor o adânca impresiune.Prezidentul a prezentat apoi pe membrii Consiliului In parte,iar dL general a straits mana fiecaruia.

Dela prima cunostinta ne-am convins, ca in dl. generalHolban orasul nostru a ca§tigat o personalitate distinsd §i maimult decal simpatica : D-sa nu este soldatul de §ablon. Estemai presus de toate un om, o individualitate. Un personajcare cucere§te §i supune din primul moment, prin inteligenta-isuperioarà ci prin profunda culturá morala, ce Impodobesteacest suflet frumos.

Suntem mandri, ca-1 avein si rugam cerul sà ni-I findcat mai mult Intre noi.

* *

Imediat dupO Consiliu a urmat deputatia senatului ora-senesc, condusa de dl. primar C. Rimler, care bineventandpe di general §i prezentandu-i omagiile orasultii Intreg, 11 roagasa asigure ordinea si siguranta publica §i sa ia masuri pentruprovederea orasului cu alimente i carbuni. Senatul il asiguràde concursul devotat al tuturor organelor oracenesti.

DI. general a raspuns in romaneste astfel :

Domnule Pritnar!

Multumesc pentru btmele urdri ce-mi prezentati. Eu amvenit In orasul D-VastrA In numele unui Stat civilizat si amla dispozitie o armata constienta si bine disciplinata.

Incat priveste sustinerea ordinei publice, pe care am s'opazesc aici In numele guvernului românesc, va asigur, ca.puteti fi deplin linistiti.

In masurile pe cari le voiu lua In acest scop voiu fi cAlAu-zit de cele mai pure sentimente crestinesti. VA multumesc deconcursul ce-mi oferiti §1 vA dau asigurarea, ca desi sunt

www.dacoromanica.ro

264

numai de dou'a zile in acest oras, pentru ordinea si prospe-rarea lui, pun tot atata inima cat D-Voastra, care conducetide decenii. Din parte-mi vä ofer concurs nemarginit pentru acrea aici ordine si linicte perfecta i pentru a introna princi-piile dreptatii si ale civilizatiei. Deosebiri de limba si natio-nalitate nu voiu cunoaste. Lica mea va fi deschisa purureapentru toy si avand vre-o plansoare, sau vre-o cerere parti-culara, sau vrand sa-mi denunte vr'un caz izolat in interesulsigurantei orasului, ori-cine se poate apropia de mine cuinima deschisa.

In schimb cer numai, ca orice propaganda politica, cucaracter nationalist, san bolsevic, sa fie curmatä, pentruca lasugrumarea acestor tendinte voi fi, tocmai in interesul sigu-rantei Statului, cat se poate de aspru i necrutator.

In cat priveste trebuintele materiale ale orasului, voi Idadispozitii urgente, ca ele sa fie acoperite.

Sper cd in curand orasul isi va relua viata normala.Vorbirea d-lui general a interpretat-o in limba ungureasca

dl. Dr. Coriolan Pop, in calitate de prefect interimal.* *

Miercui s'au prezentat la dl. general Holban, membriijudecatoriilor din loc, in frunte cu prezidentul Tribunaluluidr. Elemér Baldzs, care in termeni elogiosi I-a salutat in numelejudicaturei unguresti, cerandu-i ocrotirea. Domnul general aprimit deputatia in mod cordial si a declarat, ea este in deplinacord cu punctul de vedere exprimat de orator, este gata aapara interesele magistraturei pentru sustinerea ordinei Roagadeputatia ca pentru realizarea intentiilor sale, sa-i dea tot spri-jinul cu putinta.

Raspunsul domnului general a lasat asupra magistratiloro excelenta impresiune.

edinta festivä Luni, a doua zi de Pasti, la ora 5 d.a s'a intrunit Consiliul nostru national in se-a Consiliului. dinta. A fost cea dintai convenire dupa o

pauza de saptamani, decand comunistii desfiintaserd gardanationala si ne pusesara sub pazd militard, cu cele maimiselecti intentii.

Cand s'au revazut membrii Consiliului in saloanele lumi-noase ale P. S. Sale parintelui episcop Dr. Dimitrie Radu,pe fetele tuturor era zugravita o emotie §1 o bucurie, ce nuse poate talmaci. Se parea, Ca au trecut veacuri de and nune mai vazuseram, se parea, cA ne-am trezit dintr'un visgrozav de urit.

Cu 48 de ore mai inainte, unii dintre noi erau sa fieexecutati in chipul cel mai barbar, erau gata sä fie impuscati,ca niste caini. Si acum ne revedeam teferi, ne regäseam incun-

www.dacoromanica.ro

265

jurati de mandra armata romana, ne strangeam manile, ca fii§i cetateni ai Romaniei-Mari,

Mare e§ti Doamne §1 minunate stint lucrurile tale I" eraesclamatia tainica, ce se despindea de pe buzele tuturora.

In special s'au facut calduroase §i binemeritate ovatiiP. C. sale d-lui vicar episcopesc Roman R Ciorogariu, pre-zidentul Consiliului, care de trei ori a stat in fata mortii.

Erau de fata toll membrii Consiliului §1 alti frunta§i aivietii publice din loc §i din provincie in numar de peste 30.

Prezidefitul, deschizand §edinta, reliefeaza momentul sar-batoresc §i importanta istorica a §edintei prezente. Constataca deodata cu intrarea armatei romane§ti, Oradea a fost incor-porata §i ea la teritorul Romaniei §1 ca M. Sa Regele Ferdi-nand §i-a pus stapanirea asupra Bihorului nostru, atat deincercat de soartd. S'a creat aceea, ce toll au dorit : 0 notiastare de drept, o nouã situatie politica. Reluandu-§i continui-tatea actiunii sale, urmeaza, ca Consiliul national sa fad dis-potiunile, cari le reclama noua stare de lucruri, sa se orga-nizeze §i sä-§i creeze legatura necesard cu tara cea noud.

Primele mäsuri Organizatia aceasta deocamdata nu poatefi decal de natura provizorica. Pentru prelua-de organizare.rea imperiului pe intreaga linie, nu a sosit

Inca momentul Chemarea §1 datoria Consiliului, este deo-camdata, sa ia anumite masuri de caracter interimal, menitea asigura ordinea publica §i suveranitatea Statului roman. Latimpul sat', care nu poate fi departe, va veni Consiliul Diri-gent din Sibiiu §i luand in manile sale conducerea politica acomitatului, va face instituirile cuvenite cu caracter de stabili-tate in toate domeniile vietii de Stat.

Manecand din aceste consideratiuni principiare §i deli-berand asupra situatiei existente, Consiliul national a decisca toate autoritatile §i organele oraplui §i ale comitatului saramana neschimbate In functiunea lor de pand aci §i panA lapreludrea imperiului, nimeni sa nu fie inlocuit. Pentru a asigurainsa interesele de Stat, se pretinde, ca pe langa toate autori-tatile publice ale ora§ului §i comitatului, sa se numeasca uninspector roman. Acesta va exercita o controla nelimitataasupra tuturor afacerilor din resortul, ce i-se IncredinteazA.intrand in detailiile organizarii provizorice, dupa o consultarede o ora, Consiliul a designat inspectori sau censori deocam-da'A pentru urmatoarele oficii publice :

1. La prefectura oraplui §i a judetului Bihor : Dr. Corio-Ian Pop, avand secretari pe : Dr. Sever Andru (la comitat) §iDr Sever Erdeli (la ora§).

2. Inspector la comitat (langa alispan-subprefect): Aloi-sin Nistor.

www.dacoromanica.ro

266

5. La primAria ora§ului : Dr. 6rigore Egri.4. La politia ora§ului : Gheorghe Morariu.5. La serviciul de alimentatie al oraplui : Dr. lustin

Ardelean.6 La serviciul de alimentatie al comitatului: Aurel Muresan.7. La directiunea de finante Gavril Maro§.8. La procuratura : Dr. Dimitrie Mangra.9. La oficiul silvanal : loan Comaniciu.10 Censor al pressei §i §eful sectiei de propaganda :

Gheorghe Tulbure.11. La censura postei, telefonului §i telegramelor : Dr.

Teodor Popa.12. Inspectori de instructie : Dr. Gheorghe Micula§, (la

§colile secundare §i civile), Andrei Horvath (la §colile elemen-tare) §i Dr. Vasile Chirvai (la §colile comerciale, industriale§i de meserii). Pentru cercul Beiu§ului : Dr. A. Pteancu.

13. Medici la serviciul sanitar al ora§ului §i comitatului :Dr. Nicolae Popoviciu §i Dr. Vasile Maior. Spitalele militareau r5mas natural sub conducerea armatei romane.

14 Controlarea propagandelor adversare : Vasile Popo-viciu §i Comel Sabo.

Lista nouilor inspectori din partea prezidentului de Con-siliu a fost prezentata d-lui general de divizie Holban, careacceptandu-o in Intregime, a intárit pe cei designati in postu-rile lor,

joi la orele 10 a. m. inspectorii au depus juramantuloficios in mânile d-lui general §i provazuti cu decret denumire §i-au inceput activitatea.

In vraja acelor zile mi-am ridicat pri-inchinare sufletului .virea dela figurile ostdogi impodobite ciiromanese.aureola tnvingerii la supraomenescul sacrificiu,

adus de eroul necunoscut al acestei lupte epice.Poporul romeinesc are numai un suflet. Aceea ce s'a

efectuat In rdsboiul sfat al unirei neamului romdnesc, e numaiputerea de viatei executivei a acelui suflet mare. El a tnvins.

fn invingerea aceesta are parte sufletul care trite-meiat un Regat la Dundre, sufletul Munteanului Olteanuluilui Mircea cel Bdtrein i Mihai Viteazul, suflet care s'a ()faitIn luptele cu pãgânll, cari ne au cdkat peimeintul, sufletul Mol-dovenesc, care nu s'a pierdut sub cnutul farist, nici sub regi-mul machiavelic Austriac al Bucovinei. Sufletul Ardealului,care nu s'a pierdut sub obidd milenard. Sufletul Pindului,care nu s'a pierdut nici sub semiluna sangeroasd, nici sublanturile Fanarului hrdpare i ageaptd i el mtintuire. El,

isi-a

www.dacoromanica.ro

6 7

sufletul acesta-unic, care pretutindeni e acelas, este vita, noifiii de pretutindeni suntem mladita acelei vite. Vita este innzleiditd si mIddita in vita, amandoud formeazd o viata. Acestsuflet este eroul necunoscut, care a sustinut acest neam sfd-slat de hotare strdine de el pentru ziva de izbandd a uniriilui intr'o Romanie-Mare. Acestui suflet eroic se cuvine Inchi-naciune in praznicul zilei, in care am fost desrobiti.

Cu smerenie aduc aceasta inchindciune eroului necunoscutal sufletului romanesc si slava Regelui, sfetnicilor lui si vite-jilor sai, cari au inteles acest suflet, ce s'au inspirat la lupteleepice in cari au intemeiat Romania noud, iar celor morti inaceasta lupta le aducem prinos de recunostinta si binecuvan-tarea tdrinei lor de martini si inaltam rugaciunile noastre pentrurdsplata jertfei lor, adusa pe altarul patriei.

Nu voiu, sd inchei cu aceasta glorte a trecutului, pentrucdnu inmormantam, ci prdznuim botezul patriei noL

Botezul e o renastere sufleteascd. COW intru Hristos Valibotezat, intru Hristos v'ati si 'mbrdcat zice sfanta cantare abotezului. Cati Intru patrie Vali botezat, intru patrie v'atisi'imbrdcat. Sd tmbrdcdm dar haina patriotismului toti, cat?intru Romania ne-am botezat.

lubirea de neam nu se poate desparti de iubirea depatrie, sufletul ei trebue sd fie sufletul neamului romanesc.In acest suflet romdnesc sd ne unim, ca patria sd fie unapentru toil, un templu sfant pe al cdruia altar se aduce jertfaneprihdnita a eului nostru bun. Sd facem religie din patrio-tismul nostru, precum am fdcut religie din nationalismul nosh u.Cdnd aceasta religie va fi a tuturor, atunci vom avea si peeroul necunoscut, care va zidi Romania-Mare fericita, cum oprevdd eu cu ochii inimei mele. Ideea eroului necunoscut ecea mai sublimd conceptie sociald, cdci ea impartdseste sidatoria si gloria tuturor fiilor unui neam. Astfel se alcdtuiesteun neam de eroi ai muncii cinstite si apdrdtori de tard. Patriaromand trebuie sd aibd acest suflet ; toll trebue sd fim eroiizidirei ei.

Aceasta este eterna evanghelie a patriotismului, ce o ves-tesc tuturor in patria mea noud.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III.

Sub imp eriul roman.

www.dacoromanica.ro

Sub imp eriul roman.

Genera lul Holban. In generalul Holban am aflat nu numaipe distinsul ofiter, ci i pe iscusitul diplo-

mat. Aceastd plAcutd constatare mi-a inspirat incredere in stApA-nirea ordinei i impAcarea sufletelor cu inexorabila soartA a invin-silor. Tineam la un gest de generozitate fata de invinsieram fericit cA generalul e in senhmentul meu, de a cuceri sufle-tele prin nobleta si a potoli valurile patimilor. Dupd ce 1-aminformat despre toate, in deosebi cA sufletele sunt deschise, pentruacomodare la situatia notiä, generalul precizat atitudinea:Celor cu pace, pace; celor cu rAsboiu, rAsboiu. Si omul lui Dum-nezeu s'a tinut de cuvAnt, fAcAnd cinste armatei i tArii sale. El

astAzi este pomenit cu respect de toatà lumea din Oradea fArAdeosebire de lege si limbA.

venea in urma armatei. El a fost cel dintdiuMinistrulbarbat de Stat, care a venit la noi sa ne vazdAl. Constantineseu .

sa refereze Regelui. M'a chemat la sinei-am expus intreagA organizatia noastrA provizorie. A lost noua

rnea bucurie a afla in persoana ministrului Alexandru Constanti-nescu pe adevAratul bArbat de stat i omul de inimA, care sorbeamärirea zilei triumfale, ce s'a pogorit asupra noastrA. Asa intreministrul Constantinescu si generalul Holban simteam intreagAcAldura stäpanirei romAnesti. Dupd implinirea raportului am mers

§i-a

§1

§i

www.dacoromanica.ro

272

la sfanta biserica, unde am primit pe cel dintai ministru al TariiRomanesti cu toata cinstea. Nihil sine Deo.

Cantau muzicile militare, iar in jurul statuei lui Sf. Ladislausi a lui Szigligeti soldatii intind hora i prind in vraja ei femeileadunate la noul miraj. Se trudesc i ele sa Ora tactul primei hore.Nici un incident suparacios. Armata liberatoare avea toate simpa-tiile orasului si prin purtarea ei prieteneasca se arata vrednica deaceasta simpatie. Fostii ofiteri unguri se uitau cu duiosie, cA maiexistä armatA disciplinata, pe la periferii insa soldatii nostri erauademeniti de agentii politici la casele lor, cu intentia de a-i bolse-viza. Aici am avut ocaziune a vedea cu ochii constiinta vie asoldatului roman, pe care nu-1 poate clatina nici o ademenire.Numai aceasta constiinta explica posibilitatea, ca dupa dezastrelemari sufletul lui a ramas virgin. Va puteti inchipui, ce impresiea facut aceasta oaste inteun loc, unde se credea, ca nu mai existasoldati in lume, precum inteadevar nici nu mai era afarA de sol-datul roman. Acest soldat cu bocancii sparti pe o vreme ploioasapatrula cu vioicune ziva i noaptea. Ma opreste i pe mine inseara a doua, dud venisem dela o masa comuna i salutandu-marespectuos, imi cere legitimatia. I-am dat-o i i-am zis:

Sunteti slab imbracati".Dar e band arma" imi riposta soldatul razand.

Acesta e soldatul roman.

Ciudat fenomen psihic, ca in toiul stramtoarei in care maaflam mai inainte, mi-am pastrat sangele rece iar acum in sigu-rantA, m'a cuprins o neliniste. Tresariam la fiestecare miscare sila sunetul clopotului dela poarta §i noaptea in somn ma treziaminfrigurat. M'a cuprins o oroare de locul, unde am trecut pesteatatea maltratári. 0 noapte am dormit la Magieru sä ma odihnesc.Dar a trecut i aceasta reactiune si am devenit iaräi stapan pestenervii mei zdruncinati de atata zguduire.

Psihologia nenorocirei i-a dus pe Un-Psihologia guri la biserici, par'ca s'au mutat in biserici

ungureasca. si in jurul bor. Simtiam toata zguduirea lorsufleteascd si datoria crestineascA de a le usura greutatile prinmana de ajutor data celor, ce mi-o cereau in nevoile lor. BarbatiiIi cautau de treaba, dar deodatä apar femeile in costum nationalunguresc, ostentativ purtat pe strada. Am inteles intentia, de aprovoca vreun incident si m'am gräbit a interveni, s'a se dea curs

www.dacoromanica.ro

273

liber acestei manifestatii efemere. Tactica aceasta s'a dovedit buna.Dupä ce au vazut cd nu prinde provocarea, si-au depus de sinecostumele. Un prieten i-a auzit vorbind intre sine: Hat nem sike-rult" n'a succes. Eu le-am spus, dar cine vä impiedeca, sa nuramaneti Unguri ? Ramaneti aceea ce sunteti, dar fiti cetateni loiali,vremea toate le va aluce cu sine. Un medic ungur i catolic apus juramant de nazireu, cà briciu nu va pune pe fata si capulsat', OM Oradea nu va fi iara ungureasca. Capul sat' astazi eca o clae de fan, asteapta, asteapta ce n'are sa mai vie. Cuaceasta metodd a tolerantei avem a inregistra nazirei, dar n'avemmartini. Putem zice cu satisfactie, ca nici un fir de par nu li-s'aatins acelora, can îi iubesc neamul lor.

Psihologia evreului e alta. Apoi in locPsihologia de Farkas voiu fi Lupu si tot bine imi vaevrelaseA. merge si in tam romaneasca." Din acesta

vorbea evreul adevarat. Dar le-a venit porunca de sus, sa fie Un-guri in interesul mai inalt iudaic si Farkas tot Farkas a ramasspre norocirea noastra, caci numai astfel ne vom putea pastrapuritatea rasei i caracterul romanesc al Tarii, dacd nu ne yogiinfiltra cu elemente straine.

Elementul romanesc e destul de bogat in energii ca sa poatada Tarii sale barbati vrednici pe toate terenele vietii, MA' a impru-muta valori. Cand vor cunoaste i Evreii mai bine pe Romani, sevor cugeta altfel deck astazi, cand cugeta cu cap ungurescvor afla, locul lor in tara, nici cand insa peste capul

Cu abstractie dela durerile sufletesti ale unui paradis pierdut,orasul era in plina recunostinta pentru ordinea exemplara si trata-mentul civilizat de care a fost impartasit. Ziarele adevärat ca nune cantau osanale, dar nici nu ne injurau. Treptat a evoluat iluziateritorului ocupat la realitatea, Ca' Oradea e in Romania. Armoni-zarea aceasta imi era preocupatia dominantä in acea vreme, cacicelelalte le opera dorobantul la Tisa. Asa am netezit calea pentruinaugurarea formald a imperiului roman.

In 25 Aprilie e trimis Aurel Lazar, sefulOrganizareade resort al justitiei in Consiliul Dirigent, cujudefuluidepline puteri a organiza imperiul roman in

cel mai mare judet al Romaniei-Mari. Primul act al acestei misiunia fost disolvarea organizatiei revolutionare a Consiliului national

reorganizarea partidului national. A fost a sedinta memorabila,in care cu constiinta datoriei implinite am putut zice : luptd bund

18

pi ipilark.

pi

www.dacoromanica.ro

274

am luptat, credinta o am pcizit". DeodatA cu aceasta mi-am depussi armura politicA cu sfatul bAtranesc : Faceti de acum inainte voibdieti politica, bund-rea, numai româneascd sd fie".

Usurat de sarcina militantA la care m'a obligat idealul national,mi-am propus, sA fiu numai sAmAnAtor pe pAmantul fecund al Ro-maniei intregite. Sà samAn de pe amvon i unde se va cere sAmantaiubirei crestinesti, ca din aceasta iubire sä rAsarA pacea sufletelor

munca constructivA pentru clAdirea casei noui, ce Dumnezu ne-adat prin jertfa neamului. La odihnA nu m'arn gandit nici un moment,in fata secerisului bogat. Atka putere simtiam in mine, sA fiu folo-sitor Tarii mele.

Am patit-o Irisà, ca crestinul cu turcul din poveste, m'amläsat eu de politicA, dar nu s'a lAsat ea de mine. Erau atateaincurcAturi cu schimbarea stApanirei in cat nu ma puteam sustragedela rolul de impAciuitor si indreptAtor spre buna ordine a situa-tiei noui.

Fantezia, la unii constiinta vinovAtiei,Toleranta zugrAvea spanzurAtori si tot felul de acte de

romaneasca. rAsbunare din partea armatei romane si anoastrA a celor maltratati. Trebuia sA-i convingem despre contra-rul. Speriatii acestia si-au pus nAdejdea tot in mine, care aveamreputatia de loialitate.

Elevii scoalei de cadeti dusi si pe front, ramAsesArA in Oradeape rAspunderea mea. Ca &A nu-si piardA anul scolar, generalulHolban le-a IngAduit, sA se prefacA in scoalA realA civilA si a func-tionat Ora la sfarsitul anului scolar. Era un gest la care nu seasteptau si care le-a schimbat pArerile despre sAlbAtAcia roma-neascA.

Erau sute de fosti ofiteri ai armatei ungare i ai armateiFireste cA nu puteau fi lAsati in spatele armatei romane

dela Tisa, Inteun oras, in care se ingrAmadiserA 100.000 de locui-tori si domina teritorul dintre Oradea si frontul nostru dela Tisa.Cei din armata rosie au fost dirijati in lagAre interne, cei dinarmata austro-ungarA, parte dusi in lagArul usor din Brasov, partelAsati la casele lor din Oradea, sub supraveghere. Casa mea inva-datA de nevoiasi era binecuvantatA de familiile celor scutiti desoartea, pe care poate o meritau. MA gandiam la soartea invinsilordin care abia iesisem noi i la brutalitAtile Cate le-am indurat noi,

mi-am zis : Pata aceasta sA nu cadA pe Romania noastrd sfantA.Acorn sunt sufletele deschise pentru recunostintd, s4 nu pierdeni

si

rouii.

www.dacoromanica.ro

275

acest moment psihic pentru dobAndirea sufletului concetAtenilornostri de altd limbA si lege.

Cei strdmtorati materialiceste au fost plasati prin biurourileprimAriei si unde s'a putut. Chiar si fostul revizor Kardcsonyi,care a dus multe lacrimi in casele românesti ale dascAlilor con-fesionali, iar mie imi pregAtise spAnzurdturile, cu ceilalti prigonitoriai nostri nu numai cA s'au bucurat de libertate ci si de oficii.Prim Aria pArea un biurou al fostilor luptdtori unguri.

Granite le etmce de vest au produs tipi de renegati, cari isiafkau patriotismul lor desantat. Dau o pildd. Avocatul loan Pellea dat alarma la venirea armatei romând printeun vers ireproducti-bil, cu care nu vreau sä sfidez armata romând.

Acest revoltat leu si-a creat o splendidA situatie, are intrarepretutindeni, sade la masd cu puhoiul murdar," e factor in viatapublicA, niticA ne mai si sfideazA. lat'asa ne-am rAzbunat.

loan Pop, Saulul ziaristicei maghiare de odinioard astAzi eprimul secretar al Camerei de industrie si comert din Oradea, unpost de nespusA importantA. Nimeni nu l-a pus in Mfa oglindeiscrisului sdu desfrdnat contra tot ce este romdnesc, nici o vorbAlegAnatA nu i-s'a spus. Toate au fost uitate.

Se vor fi intAmplat nu zic si nedreptatiri, cum e inevitabilin situatii de acestea, insä acelea nu eclipseazd spiritul de largAtolerantd al natiunei române. DacA vom cerne tipetele din ziare,vom afla mai mult aur de tolerantd decal neghinA de intolerantA.

La cdteva zile dupd ocuparea Ordzii ne-au cercetat ziaristiiAntantei ; ne-au aflat la banchet cu autoritatile militare româneautoritatile civile cu vechii lor slujbasi unguri, episcopul catoliccontele Szécsenyi si celelalte confesiuni. Eram la masA Iângd zia-ristul englez care surprins de masa comunk mA'ntreabA, ceeste aceasta ? Dovada prevenientei noastre fatà de cei desarmati.Le faceti inteligent, la aceasta nu m'am asteptat, imi replica Engle-zul, care sigur astepta .sd vazA acte de rásbunare.

*i veneau concetAtenii nostri la serbArile nationale si la re-ceptii, pentrucA se gAndeau la Rosii dela Tisa si la primejdia ce-iputea ameninta, dacd Rosii ar mai veni odatd la Oradea. Aceasta

psihologia instinctului de viatd.Dar dacA Oradea rAmânea sub sapdnire ungureascd, cum

erau,relatiile ? Mai bine nici sd nu ne gAndim la aceasta, ci sAmultumim:lui Dumnezeu prin a fi noi omenosi fatd de cei ce si-aupierdut ce au avut scump, tam. Nobleta obligA.

18*

a

www.dacoromanica.ro

276

10 Maiu a fost prilej pentru desfdsu-Prima serbare de rarea splendoarei armatei romane inaintea10 Maiu In Oradea acelora, cari nu o vAzuserd pand atuncidesfAsuratA in plind tinutd de paradd. Era o strdlucire fermecdtoaredefilarea mandrilor nostri osteni, unicul soldat ce a mai rdmas inpicioare dupd rdsboiul mondial. La parade apare figura impozantda episcopului Radu invAluità fn reverenzile violete, venit in sfarsitanume pentru aceca zi acasA. Ceilalti sefi ai bisericilor minoritareaveau aparenta luptelor interne sufletesti. Era prea crud pentru eisà vazd serbandu-se 10 Maiu, romaneste, in Oradea unirei tuturorRomanilor.

Noi cari am luat parte la viata nationald de mai 'nainte, am .

muncit i suferit pentru neamul nostru, eram sfiosi prAznuitori aizilei mari. Erau altii cari clAdeau cu coatele. Dositii de ieri, mar-tirii de astAzi, cari se repezeau la mesele asternute. Oamenii acestiaca rAsAriti din fundul pdmantului, muscau sanurile la cari se in-cdlzeau len i ca serpii incoldceau pe nouii stApani. Pe unii Iistiam ce erau mai Inaite, pe altii numai acum am aflat cd ar fiRomani. MiticA i CosticA, pendentul din cealaltà strand Inca nusosise . . . Nu-i soare fArd umbra.

In sfarsit am ajuns sä merg la Sibiiu,La Consiliul Dirigent. unde eram chemat la Consistorul mitropo-litan, sá reludm firul agendelor intrerupte de ultimele evenimente.Aveam sá vdd Consiliul Dirigent, guvernul ardelenesc, despre carese vorbeau cloud bune, noud rele. La noi insd n'au sA fie luatetragic vorbele oamenilor. Semnul moravurilor scAzute.

Se dirigeau lucrurile cazuistic ; in definitiv rostul ConsiliuluiDirigent era sA pregAteascd calea unificArii. La primul momentsimtii tensiunea confesionald cu Blajul acaparator i cu politicadintre tendintele decentralizatoare din Sibiiu i cele centralizatoaredin Bucuresti, mai profunde decal erau accentuate in afard. Semnede ingrAdiri reciproce, panA la mentinerea vAmei dela Predeal, depar'cd nu eram o tard. Intrebai pe un ofiter, aproape de mine, darla voi, cum e ? $i mai prost. Conflictul intre fostii ofiteri austriaci

cei din vechiul Regat era deschis. Generalul Boieriu pArea a segandi la o armatd ardeleneascA autonomd. Atata ne mai trebuia.Cand soldatii Ii sdrangAnesc sdbiile, e eau.

In scurtd vreme m'am edificat asupra situatiei din Sibiiu.Dar nu era atat de primejdioasd cum pArea. La toamnA avea sd sedesfiinteze Consiliul Dirigent §i vorn fi o apà, resonam eu, unio-

si

www.dacoromanica.ro

277

nistul idealist. Fireste nu mA gAndiam atunci la plaga MiticilorCosticilor ce a urmat. Adevdrul spunAnd, a urmat aceasta plaga inmare parte din vina politicianilor nostri, cari au sustinut regio-nalismul fals ce a provocat neincrederea in cercurile politice dinBucuresti.

Dela Maniu aflai cd Regele si ReginaMaj. L. L. Regele vor fi in 23 Maiu in Oradea. Prima vizitA

0 Regina la Oradea. Regalä in Ardeal. Mare cinste, dar si mare23 Maiu 1919. rAspundere pentru noi, cad §tiam ce e in

Oradea. Eu consideram de inevitabil un atentat si imi descoperiitemerea. Maniu era mai increzdtor decAt mine, care eram con-crescut cu primejdiile. Dar zicA cine ce va zice, defectiunea tre-nului regal spre Ciaba, care a produs acea mai Inuit ca suspectAderaiare, tot nu s'a intAmplat din senin, ci de mAnA omeneascA.Numai eu §tiu peste ce emotii am trecut, cAtA vreme au stat Suve-panii in Oradea.

La vestea cd vine Craiul cu Cr Masa sà-si vadA noroduldesrobit, s'au miscat väile §i muntii Bihariei. Femeile cad stiaunumai de crAese din povesti, voiau sd vazA acum o crAiasA vie,frumoasA CrAiasd a RomAniei, acum a lor, despre care atAtea auauzit §i cetit. Asa se explicd neobi§nuitul mare numAr de femei, cea dominat aceste serbAri.

La primirea aceasta n'a fost nimic mAestrit, nimic din coche-tAria elegantelor SAlistence ori Banatence invAhte in fir de aur.Au plecat satele in calea Suveranilor lor ca la litie. Inainte preotul,inatatorul, notarul si primarul, sub steag national si tablita satului,dupd ei tinerimea, flácái si fete, cAntAnd in cor, apoi femeile, celecu copii mici cu copii in brate, in urmA barbatii cu pasii lor apA-sati. Unu ca unu satele, si la compozitie de cortegiu si la cAntece.Variatia o da numai costumele mai vii, cele de pe Crisul repedesi Cri§ul negru. Unii pAreau cd nu sunt fiii veacului acestuia, atatde mult si-au pdstrat chipul antic de Roman. Si toti erau cuprin§i deun gAnd. SA vazA un craiu si o crdiasd vie, cad sunt Craiul si Cr Masalor. Nu la paradA au venit acesti oameni ci la revelatia lumii noui.

Aceste sate au format spalierul dela gard OA la catedralanoastrA. Era särbAtoarea tAranilor. Primirea aceasta a avut un suflet.Eu am primit pe Suverani la garA, episcopul Aradului loan Pap aservit Tedeul in frumoasa noasträ catedralA.

Dupd serviciul divin a urmat defilarea. Mai mare era cor-tegiul satelor cu circa 40.000 defilanti si mai interesante erau fe-

pi

www.dacoromanica.ro

218

meile cu copiii in brate ori alai-4 de poalete mamelor tor, cutitau coborit sätene§te la vale, incepAnd dela cisme ro§ii, ghete, opinci§i unele desculte. Nimeni nu le-a intrebat de haina de nunth.Haina de nuntA era sufletul estaziat de arAtarea ImpArAtiei romA-ne§ti pe pArriAntul setos de mftrigAiere a Bihariei martire. CAndajungeau inaintea Reginei, ba sd le poti duce mai departe. Era odraigutA confuzie in jurul CrAiesei care le rAspundea cü gesturigratioase cum numai ea §tie. Pe cad noi jubilam in Oradea, Un-gurii au profitat de portita deschisd dela front §i au atacat la Tisza,Era o simpld demonstratie, dar §i aceasta a justificat temerile mete.

Receptiile s'au tinut,in palatul episcopiei unite, unde descAlecaserASuveranii. Mi-am adunat toti preotii din eparhie, avAnd conducAtorpe episcopul Aradului, ca titularul eparhiei vAduvite a OrAzii.

Aici aveam odinioard o episcopie ortodoxi, pe care vitre-gitatea vremurilor a suprimat-o, spunea bAtrAnul Episcop loan Papal Aradului, in palatul episcopiei unite.

Episcopia ortodoxA a OrAzii se va infiinta *) mai curAnddecal credeti D-Voastrk fu rAspunsul hotArit a Regelui.

inteadevAr inteun an de zile episcopia ortodoxA vAduvitä200 ani, a fost ,restatornicità.

Se reinoiesc operatiile militare la Tisa.Renoirea operatiu-Conducerea armatei ro§ii a lui Kun B6la eranilor militare la excelentk munitie abundenta §i oamenii r5-Tisza.skean ca din pamant in armata ro§ie Ne

veneau rAniti. Iarài eram in zonA de rAzboiu.Intr'o zi sunt chemat, sd inmormAntez 3 ofiteri adu§i, morti

de Pe frontul dela Tisa. Era colonelul de brigadd Victor Tomo-rovean, dpitan ChivAnescu §i locotenentul PotAncu invAluiti in tri-color dupd legea lor militard. I-am prohodit §i parentat la garA inasistenta camarazilor induio§ati de pierderaa eroilor camarazi. DupAaceea altii §i altii de toate gradele. Nu voiu uita pe D-na §i D§oaraHolban, cum ingrijau bolnavii §i impodobeau cu flori sicriile mor-tilor, nici pe doamnele din Beiu§, cari au venit in ajutorul Ora.-danelor la ingrijirea bolnavilor.

Un locotenent 1AsA cu limbA de moarte ordonantei sale sdnu-1 lase pe pAmAnt strein, de ar fi sA moarA acolo, ci sä-1 aducApe pAmAnt romAnesc ca sA fie aici InmormAntat §i fiul de Oran inmijlocul gloantelor i§i ia in spate stApAnul rAnit §i iese cu el din

* Dam in partea IV. Memoriul adresat M. S. Regelui Ferdinand I.

pentru restaurarea episcopiei istorice a Orazii.

www.dacoromanica.ro

bâtala gioantelor spre a raporta despre ultima vointd a stapanuluiski, de a fi inmormantat pe pdmant romanesc. 1-s'a implinit ul-tima dorinta, camarazii I-au adus la Oradea §i cum proho-deam in catedrald pe acest ofiter acoperit cu flori, vAd plangandla picioarele lui ordonanta, nobilul executor testamentar, mi s'ainecat glasul deschis spre predica §1 stam ca inmärmurit laaceastä icoand sfanta a iubirei de tail §i a credintei soldatului cdtrapArintele lui osta§esc. Cu mine plangea toatä biserica. L-am in-mormantat dupd ultima lui dorinta pe pAmant romanesc, alaturi decolonelul Tomoroveanu i ceilalti eroi, cari i§i dorm somnul ves-niciei in mormintii de eroi" din Oradea, unde mergem in tot anulla ziva eroilor sA ne rugam pentru sufletele lor scumpe, and ti-nerimei pilda de cinstirea eroilor.

Am facut pomelnicul celor cunoscuti cu numele, care se ce-te§te la fiecare zi a eroilor. Fie numele lor §i aici pomenit.

Eroii cazuti in luptele dela Tisa inanul 1919 §1 inmormantati in cimiterul eroi-Eroii nostri.

lor din Oradea :1. Colonel de brigada Tomoroveanu brig. 2 infanterie2. Capitan Chivanescu reg. 3 vanatori3. Locotenent Nicolae Potancu4. Locotenent Vladimir Copcea reg. 24 inf.5. S. Locot. Dumitru Anghelescu 17

6. Nicolae Stoica 11 1 1 1)

7. Anton Teodor 10 vänätori8. Ion Stanescu 1 Dolj9. Poroc 91 infant.

10. Daniil Sandu 91

11. Nicolae Popescu 9 vanatori12. Sergent George TAnAsescu 11 Siret13. Constantin Stanescu depozitul subsistenla14. Nicolae Coconiu15. Vasile Grozavu reg. 4 vankori16. Vasile Popa reg. 28.17. Caporal loan Ciulijan jandarm.18. Nicolae Postelnicu reg. 10 inf.19. Armurier Gheorghe Moldoveanu reg. 2 van.20. Soldat Mihai Cenozovanu.21. loan Baicu.22. loan Sava.

lcj

"

,

,

www.dacoromanica.ro

280

23. Soldat Stefan Cri§ari.24.25.

17

Gheorghe Tomescu.Vasile Radu reg. 2 vat.

26. ,, Petre Rusinoiu reg. 9 van.27.

33Nicolae Sultana 3

28. ,, Petre Blajan.29.

77Dumitru Papain vanat.

30. 17Dumitru Bercea reg. 101.

31. 77Alexa Constantin.

32.77

Vasile Alexandru.33. 77

Mihail Nasta.34.

11lancu Stegaru.

35. ,, Stan Androne.36. ,, Grozea Miocanu.37.

77Vasile Jurcana.

38.77

Ion Chicet.39. 3/ Ion Theisse reg. 89 Inf. si alti 27 eroi anonimi.Indaratul acestor morminti sunt mormintii soldatilor din armata

austro-ungara, reposati in spitalele din Oradea, multe sute de inside toate neamurile fostei monarhii. Comandamentul romanesc seingrijeste si de acesti morminti ai camarazilor din cealaltA tabara.Si cand la ziva eroilor scolile noastre presarA flori asupra mor-mintelor eroilor nostri, presara flori si asupra mormintelor de eroidin armata austro-ungara. Gestul acesta in totdeauna ma induio-seaza. N'a perit nobleta din lume. SA nici nu piaral

Cercetam bolnavii in spitale si barace. Erau formal sfasiatiCate cu 4-5 rani.

Curn de sunteti atat de sfasiati ?Pal, eram pe ses unde nu &earn nici un acoperemant,

eram in plin loviti din toate partile.Dar ei ?Nici lor nu le-a mers mai bine, vai de capul lor.

Istoria se repeta. Odinioara micile prin-De veghe la portile .

cipate romane aparau portile civilizatiei im-civilizatiel.potriva navAlirilor barbare. Acum Romania

intregita lupta lupta pe moarte si viata pentru salvarea omenireide bolsevizarea Europei centrale. Luptele dela Tisa au hotarit nunumai soartea granitelor noastre de vest, ci si soartea Europei.

Dar aceste sunt uitate. Lumea dela noi e ocupata cu urilepolitice, in care ingroapà moraliceste cu o plAcere diabolica pe

www.dacoromanica.ro

281

eroii iupteior epice ca sd nu rAnidnd nimic sfant din sacrificiulWO seaman al neamului romanesc, iar marii si micii nostri Aliafisunt preocupafi de scomptarea victoriei, care prin infrangerea bolse-vismului la Tisa s'a desAvar*it.

A doua oath trebuie sä simt cat de mici de suflet, cat deneputinciosi suntem in zilele hotaritoare. Am stat incremenifi incataclismul mare al räsboiului panO a trecut peste noi, iar acumstain incremenifi in fafa apasilor politici, cari ne manancd tam. Denu era in 1919 Kun Bela si in 1925 Windischgratz sA deschidaochii Iumei, cd mai e noevoie de noi, eram cu totul abandonafi.

Ori noi nu suntem numai pentru aceea in lume, ca sa fimaphrAtorii altora, ci sä firn o fard fericità prin noi Inine, prin orevolufie moralä, dacä nu merge altmintrelea. Musolini asamantuit tara. SA nu o ia insA asupra sa asa numita fascie delanoi. Problema mare sociald postbelica numai pe bazä morald sepoate rezolva, sub o inalta autoritate morald. De aici s'ar puteaincepe si la noi opera de salvare.

La lupetele dela Tisa au luat parte si unitäfile ardelenesti.Au fost lupte crdncene cu un du§man numeric superior, care eraconstiu, cd. la Tisa se hotOreste nu numai soartea bolsevismuluici i soartea de a fi, ori a nu mai fi pe vecie Ungaria milenará.Mi se pare ca.' nu s'a dat destulà atenfie acestor mari lupte. S.sperAm cä va veni omul, care sa-i eternizeze i importanfa poli-ticO i cea militara.

Nu se poate vorbi de luptele dela Tisa,Generalul Mopiu.fall a aminti numele generalului Mosoiu, care

a intrat cel dintdiu in Oradea si in care OrAdanii i peste totbihorenii, au vdzut incorporatO intuifia desrobirii noastre.

Pentru poporul Bihorean Generalul Mosoiu rdmane figuralegendarä a osteanului viteaz, gata oricand la sacrificiu. In amintirealegAturilor noastre sufletesti stranse si cultivate in momentele celemai grele, Ii spuneam odata :

lar dacd va veni vremea sa." bagi sabia in teacä i sätreci la pensie te vom alege de senator al Bihariei, ca semnde recunostinfd i bune suveniri.

In curând s'a implinit vremea cand si-a bägat sabia in teacd,si a trecut la pensie, dar nu sO se odihneascä pe laurii castigafipe campul de luptA ci sä cheltuiascd acesti lauri in luptele politice,cari pot fi ademenitoare pentru un luptätor, dar nu si glorioase,

www.dacoromanica.ro

2A2-

Asa as vrea sa opresc pe soldati dela politic& Tara arenevoie de barbati care traiesc i mor ca ostasi.

Eu am trait intreaga emotia acestor lupte, in cele trei zilede lupta decisiva in care cand noi eram inclestati de rosii, candrosii de noi, pana cand a invins ultima energie a Romanului ce asfaramat creerul armatei diabolic luptatoare pentru ultima palma depamant a Ungariei milenare. .

Generalul Holban umbla radios, Imi spunea preotul VasilePopoviciu, sa §titi ca-i bine.

Si bine a fost. Dela generalul Holban am aflat imediat toatecum s'au petrecut, primejdia in care eram, stralucirea faptelor ostd-sesti ale armatei romane, ce a facut din ea stapana situatiei. Nu-imai sta nimic in cale, sä Intre in inima Ungariei, In Budapesta.

In 4 August 1919 Infra armata romana4 Aug. 1919. Intra-ca salvatoare in Budapesta. Acela§ fenomenrea triumfala a ar- psihologic ca §i la intrarea in Oradea. Ins-matei romane In linctul de viata uita pe un moment de uraBudapesta.contra Valahilor si vad in ei pe salvatorii

lor, pentru a se trezi ca mane la cruda realitate, ca falnica Un-garie e la picioarele batjocoritei Romanii.

Jancso Benedek, care toata viata §i-a consacrat-o chestiei ro-mane, vede cu ochii tragedia retragerii armatei batute. Sub rogo-gina unei carute gardata de 2 husari sacui darji, scrie JancsoBenedek, In cartea sa despre iredenta romana douà figuri, de jidanasitremurand, iar dupa aceasta caravana silueta preotului roman In frun-tea armatei". Epopea Sacuilor, nume§te rnarele sacui Iancsó Benedekacest tablou zugravit de pe podul Elisabeta din Budapesta. Numaicine cunoa§te pe Iancs6 Benedek, Ii intelege durerea.

Cu scump sange romanesc am eliberat Ungaria de sub sta.-pania bolsevica §i i-am dat un regent national, pe fiul pustei, Horthy,care si ca amiral tot fiul pustei a ramas. Am schimbat adeca Ungariabolsevicd In Ungaria iredenta, care se tot desteapta" §1 nu maivede realitatea. Adevarat ca. in scurta vreme s'a mai modernizatromantica pustelor cu roata monedelor false dela Sdrospatak.

Eu le-a§ fi dat..voe si la incoronarea Habsburgului Otton, pen-truca Habsburgii In Ungaria nu Inseamnd unitate nationala nici res-taurarea monarhiei. Intre Unguri si Habsburgi e muntele despar-titor de ape, Kossuth. Monarhia Austro-Ungara a . trecut pe vecieIn domeniul istoriei. Diplomatia nu cunoa§te psihologia poporuluimaghiar.

www.dacoromanica.ro

283

In urnia noastrA sa potolit primejdia bolsevizArii generale §isi-au putut incepe statele opera de consolidare. Toll s'au ales cuceva folos real de pe urmele noastre.

Ei §1 noi ? Ne-am ales cu gloria de a infige pe cupola par-Iamentuliii opinca romAneascA. Incolo am plAtit scump siultimul cui, de care ne-am atins pentru nevoile armatei noastreeliberatoare si ne-am näruit finantele cu schimbul §i cu contrabandacoroanelor rulate pe automobile oficiale, cAptu§ite de elegantele par-venite. N'a fost o sistematicA beneficiare a situatiei de cuceritor,dimpotrivA o jertfA adusA pentru binele tuturor afarA, de al 'nostril.

Diplomatia Aliatilor nostri n'a intelesDiplomatianici aici intriga ce se tesea impotiiva noastrapoliticianismul. atunci, cand purta pe brate Ungurii, iar pe

noi ne isgoneau peste Tisa, ca pe maurul care §i-a fAcut datoria siacum poate merge unde si-a dus mutu iapa. A trebuit sA vinA nouaprostie a Ungurilor cu falsificarea monedelor, pentru a deschidede nou ochii Aliatilor asupra diferentei de caracter intre Unguriiresvratiti contra moralei publice si RomAnii ca element,,de ordineiDar prevAd cã aceastA somnoroasd diplomatie se va intoarce iar pecealaltà dungA a patatului &it ei, de cAtrà cei ce inteleg rostulnostru in politica mondialA si au interes a ne tine sub obroa.

SA recunoastem insA Ca cel mai mare dusman al nostru epoliticianismul interior, care corupe intreaga viata socialà internA §iparalizeazA actiunea externA a odinioarA temutei noastre diplomatiisi ca unicul razim ii avem in prostia periodicd a vecinilor nostride peste Tisa. Soartea tarii inse nu poate rAmAne pe aceste prop-tele streine, ea trebuie sA fie depusd in mAni sigure romAne§ti. Nu-miti cum vreti acest curent, dar Romania trebue s'a fie a RomAniloresiti din coapsele divului Traian §i a Lerului domn.

AdevArat ca un profesor de liceu din Cluj a sechestrat pedivul Traian pentru uniti. CicA numai unitii descind dela Traian,ortodocsii, in limba dela Blaj botezatii cu lapte acru" ar fi des-cendentii lui Decebal, o rasA inferioarà. Fie §i asa. Dar din rasadaco-romand 2000 ani de convietuire a framAntat poporul romAnesc.Acestia suntem noi, massa poporului romAnesc de astAzi, buni nalcum suntem. Aristocratia intelectualA §i de sange ar fi parvenit dinactul unirei dela 1700 dupA teoria savantului din Cluj. Poftim boeriD-Voastrd din neamul grecotei a lui Stefan cel Mare §i faceti locaristocratiei noui latine de Habsburgi creatA, pentru luminarea nea-mului romAnesc.

ungar

fi

-

www.dacoromanica.ro

Nu spun basmuri. Prolesorul Lupa§ tmi spunea patania fiululs5u liceean nenorocit, cá profesorul sat] 1-a scos din sanul luiTraian. Si nu o spun cá m'a§ simti atins in originea mea moteascacare e clasica descendenta dada ci pentru relevarea unei mentali-fati insarcinate cu cultura strdina.

Suntem un sange Inchegat Inteo tart cu un suflet romanesccare ii are cultura sa romaneasca. 0 natiune care IV are epopeeaei, nu-§i cer§e§te nume de snob, ea 1§i are numele ei Imprimat intara sa romaneasca, numai romaneasca. Nu Intelegeti cd o tara eo unitate care gande§te §i simte dupd capul §i inima ei ? SuntemRomani din fire, fall nici o stilizare regionala ori confesionala,una §i indivizibila natiune romdna.

Cultura romand va elirnina elementele Insarcinate din corpulnatiunei, ea este unica putere regenerAtoare. Uite adevaratul omcultural Rebreanu, care eri scria ungure§te, astazi e o podoab5 ascriitorilor romani, caci a aflat ca exista o cultura romand §1 ainteles-o. Lateinarul din Cluj n'a aflat inc5 de existenta acesteiculturi. Ironia sortii e, ca unor zapaciti de ace§tia li-se incredinteazdsufletele viitoarei generatiuni

Pu§i In siguranta prin Infrangerea bol§e-Organizarea vismului dela Tisa, am trecut la organizarealegislativä. legislativa. Cel dintai act constitutional a fost

intrunirea dietei ardelene, numita Marele Sfat national ales de adu-narea nationala din Alba-lulia §1 Intrunit in Sibiiu pentru votarealegii electorale §i agrare a Ardealului. Avn acest Mare Sfat aspec-tul clerical al conferintelor nationale, parlamentul nostru de odini-oara. i aici domina tagma preoleascà cu crucea In frunte, spiritulArdealului istoric, ultima data manifestat acolo unde s'a plasmuitpartidul national §i unde a legiferat programul national dela 1881a Ardealului subjugat.

Adica totu§ a intrat un element nou in viata noastrà politica,socialismul. Fluerg §i Jurnanca erau romani ca §i noi, cu notaspeciala a clasei lor muncitore§ti, inteleasa de noi, democratii dinna§tere. Ne-am mai fi impacat §i cu elocventa pledoarie a fosteiDoamne Nora Rozvany asupra drepturilor fernee§ti, dar a enervatmullimea credincio§ilor idealului national un tovarAr cu gestulceremoniei, de a-§i depune cu fast gulerul §1 cravata pe masd inaintede a vorbi. Acest gest a fost insotit de o energica apostrofare a mul-timei indignate de nesocotita provocare Dup5 aceasta furtuna Ma-rcie Sfat a relntrat in calm ul discutiilor parlamentare, din care a

www.dacoromanica.ro

285

iesit legea electorald ad hoc votatA pentru Ardeal si legea agrarAa Ardealului. Oamenii aveau iluzia, c5 ei fac acum legile RomAniei-Mari si erau grozavi de gravi.

In aceastd atmosfera apare ca un Pallas al globului roma-nese figura impozantA a prim-ministrului Ion C. BrAtianu. Era tab-loul viu al unirii Ardealului cu tam mama, insufleVt de limba defoc, in care gala cum n'a grAit precursorul acestei binecuvAntateuniri. In acel moment simtiam suflarea DumnezeiascA asupra noastrAca la Adunarea nationala din Alba-lulia, revelatia drumului nou ceni se deschide.

Dad noi atunci scoteam din noroiulCe ar fi trebuit sa luptelor politice de partid, partidul national

facern. istoric, rAmAnea pe vecie ca un monumental Ardealului luptAtor. Locul nostru era alAturi de un partid deguvernament din tar5, unde sA ne facem ucenicia de parlamentarisi guvernanti. Atunci Ardealul lua avAntul la care era predestinatde calitatile prime ce le aducea in viata politica a tarii : purita-nismul §i puterea de mind a omului otelit in lupta de existentaEra si o notA eticA si un act de prudentA. AstAzi am fi Ardealulin Regat si Regatul in Ardeal ca doi frati dintr'o tulpinA §i dupAo pregAtire de 7 ani am fi gata pentru a lua loc de frunte in gu-vernarea tarii cu sorti de a fi utili Ardealului si indispensabili inocArmuirea tarii. Am §edea pe scaunul pe care noi ni l'am fi fAcutin Romania-Mare prin munca noastrA. Munca comunA in serviciulpatriei mame ne-ar fi unificat intre &dire si simtire.

nu s'ar fi farimAtat partidul national in luptele meschinede partid, pentru a evapora in petractAri" ca o pule; nu ne-amfi cheltuit prestigiul in insArcinarea cu guvernarea Orli, pentrucare nu eram pregAtiti ; nu se deschidea prApastia regionalismuluiintre noi ; nu ne-am fi sleit energiile in deprinderi de canibali,cari sug seva arborelui national din paradisu! Romaniei-Mari ; nuam fi ridicat turnul babilonic in loc de arcul triumfal al unitatiinationale ; nu ar fi intunecat embrionii ambitiosi de scaune minis-teriale ; nu am fi indurat atAtea consecinte a piciorului stang cucare am intrat in viata politica din 'Romania-Mare.

Din afarA vede omul lucrurile mai bine; Cum eu in 1919stateam afarA de luptele politice, spuneam unui fost prieten politictemerile mele, cà partidul national ii face harakiri pe calea ce aapucat-o i aduceam de pildd puternica organizatie a partidului liberal,cea mai proprie pentru o scoald politicA. Omul m'a luat peste picior,

$i

www.dacoromanica.ro

286

A§tia, spunea leaderul partidului national atunci totierau leaded, sunt morti §i nu mai invie. Brateni§tii au sä cada§i in vecii vecilor n'o sä mai vie la putere, cu atat mai putin con7servatorii. Ei, acuma-i altà lume unchea§ule!

Bine, bine nepoate, voi puteti rade acum supratetele vechidar raman radacinile, cari iar odralslesc ale liberarilor, conser-vartorilor, nationali§tilor deopotriva. 0 istorie de 60 ani a partidelorromane§ti nu se poate §terge cu buretele. Partidele noui au Incamult sa scrume la radacinile celor vechi, dar nu prin distrugerealor vor prinde §i ele radacini ci prin vitalitatea principiilor nouide viata pe cari le aduc in politica tarii. Nu e suficient sä vrei.ci trebuie sä §i §tii face binele tarii tale.

In 1926 pe vremea crizei din opozitia unita, acela§ prietenimbogatit cu experienta de 7 ani in noua alcatuire a Statuluiroman imi spunea :

A§a ne trebue, unchia§ule, cd nu ne-am unit cu liberal ila inceput. Mare lucru rädacinile de cari vorbiai acum 7 ani.Grea sarcina am luat asupra noastra de a conduce noi politica tarii.

Iatä jocul politic de 7 ani: Circul din dealul mitropoliei", cumI-a numit Vaida, pentru puterea de Stat. Putem incepe d'acapo säfacem aceea ce trebuia sä facem in 1919. Aceasta este opinia ge-nerala, in criza opozitiei din 1926.

Dar sä revin la impresiile mele dinImpresii dinprimul parlament al Romaniei mari.primul parlament

Luasem un mandat de senator, nu pentrual României-Mari.a reveni la politica', ci sa vad cu ochii miragiul

primului parlament al Romaniei intregite §i sà fiu parta§ la mareleact istoric, cand parlamentul constituit ex toto orbe romano va inscriein cartea neamului romanesc unirea eternd a celor trei provinciicu patria mama. Eram un pelerin al revelatiei de unire nationald.

Nu mai era parlamentul boerilor selecti, vase alese ale patrio-tismului cari au dat Aril cele doua partide mari istorice, cloud careolimpice pe arena luptei pentru realizarea idealului national.Eu am venit pe lumea aceasta noud romaneasca, ce se nume§teRomania-Mare cu cultul marilor patrioti ai Romaniei mici. E tamlibertatilor §i a marilor patrioti ziceam in totdeauna. Odraslelenoului panteon ar trebui sa inceapa dela cunoa§terea inainta§ilor lor.

Primul parlament al Romaniei-Mari avea un aspect colorat.Pe langa partidele istorice diminuate avem internationala noastra,Cristescu zis Plapumarul cu cativa tovara'§i ai säi, fär calitati

www.dacoromanica.ro

-28-7

politice, simpli tovarasi" din subsol. Aveam socialisti doctrinari-cum e Grigorovici. 0 simpaticA grupa taraneasca in cojoace cuplete lungi, uimita de ansamblul in care a ajuns, tdranistii luiMihalache cu programa : Noi vrem parnant. Oamenii acestia auinteles literal tarAnismul, taranul sa faca legi pentru Oran. Expe-rienta i-a invatat mai pe urma, cA alta e legiferarea i alta lucrulcAmpului i incurAnd s'au inlocuit cu purtatorii ideii taraniste, cali-ficati de legiuitori, prieteni invätati ai poporului. Acestea eraucrepusculele noului parlament. In plind strAlucea numai numelegeneralului Averescu, idolul poporului intemeietorul partidului po-porului. Langd aceste formatiuni ale vechiului Regat, proVinciilealipite ca corpuri separate. Asa s'a urzit primul parlanient al Ro-mAniei intregite. Romani toti in cuget i sitntiri afard de fiiipierzarii din internationala a III-a.

Sufletul cinstit ardelenesc a inteles unireaSpre unificare. desavarsita, de aceea cand a pus OctavianGoga in clubul parlamentarilor ardeleni dizolvarea guvernuluiardelenesc, ce se instalase in Cluj si incorporarea functionarilor dinCluj in guvernul central din Bucuresti ca o sectie deosebita. Pro-punerea s'a primit paremi-se cu 71 voturi fata de minoritatea de 33voturi, care era pentru mentinerea guvernului ardelenesc in Cluj,adeca. a administratiei autonome ardelenesti. Aici a iesit la ivealdcaracterul confesional a politicei ardelenesti, ortodoxii au votat pentruunificare, unitii pentru autonomie.

Era : Ardealul de astAzi e o notiuneTeza luiistorica, amintirea suferintelor milenare, el nuOctavian Goga.mai exista. Politiceste e in fiinta numai o

Romanie indivizibila. SA dispara dar orice perete despartitor dintreproviciile alipite i tara mama, sä ne ducem bagajul din Cluj, laBucuresti si de acolo din inima tarii sa Nara pulzul provinciiloralipite. In consecinta inceatä pentru dansul i ratiunea unui partidregional ardelenesc, adeca a partidului national ardelenesc. Glasullui e rasunetul marehti moldovean de pe vremurile unirei princi-patelor ; si de s'ar aseza cucuvaele asupra Ardealului, numai Ro-mania-Mare sa trdiasca. E glasul profetic care se ridica peste grigilezilei. Aceasta e fata ideald a monedei gogiste.

Sefii oficiali ai partidului national, in-Teza nationalista.contestabil, unionisti ei, cad cine ar

presupune despre Maniu-Vaida i consotii, cA s'ar dori la Buda-pesta luau insd partea practica a guvernarii, nevoile materiale

§i

§i

pi

www.dacoromanica.ro

288

de administratie si de partid periclitate prin unificare. De fapt sub-verzau deosebite interese ardelenesti i necesitatea mentinerii lor.Discutabil era, in ce formä se poate mai bine amenaja Ardealul,de capul sdu ori unificat cu totalitatea

Consecventi acestor deosebiri de vederi sefia partidului nationaldpreconizat lozinca: Ardealul a Ardelenilor, ori mai bine zis a parti-dului national ardelenesc, iar Octavian Goga s'a atasat la gene-ralul Averescu. Cdnd am aflat de intentiile sale, simtiam noua situ-atie, ce se creazd i m'am dus la Octavian Goga sà vdz, cä ce face

Numai popularitatea generalului ne poate scoate din pri-mejdia bolsevizdrii.

Dar e reald aceastd popularitate ?, gratiile multimei seschimbd.

Da, Averescu insä nu e demagog ci un mare patriot sivorbea cu atdta convingere despre opera salvatoare a generaluluiAverescu, in cat m'am dumirit.

Legea pentru De fapt partidul poporului a pus ordinein Ord si a votat legea epocald a reformeireforma agrara. agrare. Legea aceasta de improprie tarire

a taranului e o lege revolutionard. Ei bine, Averescu a fäcutaceastd revolutie fdrà sdnge printr'o trdsdturd de condeiu intr'unmoment de jertfä patrioticd a tuturora. In fata problemei patrioticedispare päretete despdrtitor de partid. In 1920 mai avem atdta fondpatriotic, dar n'aveam atata fond moral sä facem revolutia moraldpentru restaurarea morald a tdrii, unica temelie pe care se poate zidio Ord i guvernul Averescu dupd o scurtd guvernare a fost nevoitsd se retragd cu aceastá politä neachitatd pe rogogina de partid,pentru a-si reculege fortele morale la o revenire cu forte premenite.

De pe rogogina de partid se pot face multe lucruri bune, insdprefacerile mari se fac de la altarul patriei, and din patriotism seface religie, cum a fdcut Musolini in feliul &Au si cum asteaptdRomânia pe mirele ei. Moralitate, ori murim.

Ca si de altä data in timpuri greleVotarea legilorCoroana a chemat la guvern partidul incercatfundamentale.liberal, sa dea Constitutie faru, sa se facd

incoronerea ; sä poarte crucea patimilor postbelice, ce s'au desearcatasupra tdrii ; sa pund in picioare tam sfäsiatd de atdta dusmdnieinternd i exterd. La aceastA opera patrioticd a unei Constituanteau invitat partidul national, Eram incantat cle aceast4 irdorsaur4a lucrurilpr,

,

www.dacoromanica.ro

289

S'au inceput pertractdrile" intre cele cloud particle. Intelegereae gata i Ardealul era sd meargd mand in mand cu vechiul Regat lapunerea temeliei Romaniei noui. Era numai diferenta pare-mi-se de4-5 mandate parlamentare. Pentru aceastd diferentd, adecd pentrua nu rdmane 4-5 embrioni de pe rogogina partidului färd manclat,s'a sacrificat o colaborare de incalculabild consecintd. Aldturi deRegele incoronat in Alba Iulia *i in guvernul insdrcinat cu alcdtuirealegilor fundamentale ne-am fi ales cu mai bune sorti de izbanddpentru binele Ardealului.

Volenti non fit iniuria. Dacd partidul national a declinatdela sine colaborarea la opera constructivA a tdrii, cea mai mareopera dupd rdsboiu, Ion C. BrAtianu a mers inainte unde l-a trimisRegele, la alegerea Constituantei. Tara nu mai putea rdmane färäConstitutie i legi speciale. Guvernul BrAtianu a dus la indeplinirefArd noi programul politic, cultural §i economic, dar a läsat §i elo politd neachitatd : fondul moral, adecd cheze§ia implinirei legilor.

In situatia data s'a folosit fiecare partid de toate mijloaceleposibile §i imposibile pentru regitä. Balcanismul nu mai e un stig-mat dupd rdsboiu. Cand unul de ai nostri aducea lui Nincici, deexemplu, tratamentul civilizat al Sarbilor din Romania, acesta rds-punde cu ironie : bine, dar noi suntem balcanici, guverndm dupdmoravurile noastre". Apusenii subtiri o märturisiserà fàrà jend : ràs-boiul ne-a balcanizat. Dar nu i-au tragic aceste semne ale vremiitrecAtoare. Faci cum poti, prin dictaturd dacd nu merge altfeliu,numai sd-ti salvezi tara de ravagiile urmelor de rdsboiu. Acestaeste duhul vremii de astdzi.

Partidul national al Ardealului a ajunsAbtinerile par-inteun respectabil numAr in Camera, circa 30ticlului national. deputati. Cu un partid de 30 membri, in

opozitie, avand mai bine de atdtia aliati de opozitie, tot te potiimpune §i-ti poti preati calea la alt guvern. Tara dui:A activitateaparlamentard apreciazd vrednicia oamenilor. Acolo se ca§tigal simpatii

aderenti.In loc de a face ga, partidul a cdzut in spasmurile cetätea-

nului revoltat. Rand pe rand ars podurile. A declarat luptaregionald, contestarea legalitaf ii Corpurilor legiuitoare, greva parla-mental-A, boicotarea guvernului din viata publicA pand la trepteleTronului, lupta de stradd, in definitiv rdsturnarea guvernului, oripiard tam dacd nu eu o guvernez. PArea cd §i-au pierdut oamenii

19

si

si-a

simul realitAtii.

www.dacoromanica.ro

290

Vine Regele sä se incoroneze In Ardeal, partidul maniosnu Incoroneaz5. Vine Regele in pelerinagiu la mormantul Regeluimuntilor, in cuibul revolutiilor nationale, s5-§i vazA Motii legendari§i partidul apare ca o umbra la o parte de Rege si popor in zivaImbrAti§Arii muntilor Apuseni cu Regele lor trimis de Dumnezeu.RefuzA a asista la botezul printului mostenitor Mihaiu. Mi se op-reste gandirea in loc, cand ma gandesc la aceste nenorocite gesturi.

La vestea cA nu vor sA ia parte la incoronare, am miscat toatepietrile, sA conving pe oameni despre monstruozitatea acestui gand.Am prins om de om, am scris mitropolitului primat, mitropolituluidela Sibiiu, sA intervinA si ei prin autoritatea lor pentru imblanzireaoamenilor din ambele tabere. In agitatia aceasta m5 pomenesc, spremarea mea bucurie, cu Maniu §i Vaida la mine acasä. AjunseserApanA la ultima etapA a incerthilor de a Impiedeca incoronarea, lapetitia pentru amanare. Credeau, cA tin cuvant al meu la CoroanAInca ar ap5sa ceva in cumpana amanArii. Nu ca episcop, spuneauei, ci ca omul cu trecutul politic ce-1 am, sA implor amanarea in-coron5rii.

Mai inainte de toate le-am spus, cA eu sunt prea mic pentruun rol atat de mare, dupä aceea e prea tarziu ; strAin5tatea e in-vitatA, nu se poate, incoronarea se va face, trebue sA vin5 la in-coronare. Le-am zugrAvit IntreagA tragedia lor de a lipsi dela actulincoronArii, nevrednicia de mare cinste ce se dà Ardealului dindeosebita iubire a Regelui, arma ce o dau In maim dusmanilor c5Ardealul n'a incoronat, prude* de a-si face din actul slant alincoronArii punte de aur pentru participarea activA la viata pada-mentar5 si eroi ai acestei incoronAri, sà-si facA piedestal in par-lament de unde sA poatA vorbi in numele Ardealului, sA recuce-reascA inima Regelui §1 a Orli rAnite de ultimele evenimente.

Am r5mas ca doctorul care renunta la insAnAtosarea pacien-tului dup5 regulele §tiintei medicale : Acum numai Dumnezeu maipoate ajuta. Bag seama, n'am fost vrednici de medicina cea cereasc5,ca n'a venit nici aceea.

Uite generalul Averescu si Nicolae Iorga, In acela§ rásboiude partid cu guvernul liberal, yin la Incoronare, ca la un act re-ligios, uncle nu se politizeaza, ci se aduce jertfa inimei pe altarulnatiunei. Ce inaltator moment a vedea pe certatii Nicolae lorga§i Octavian Goga strangandu-si mana romaneascA, tremuratA defiorul clipei sfinte, and se incoroneaz5 primul Rege al tuturorRornanilor,

www.dacoromanica.ro

291

Politica aceasta de demonstratie a lipsit partidul national decolaborarea la Intocmirile fundamentale, asezate de guvernul liberalin cei patru ani de epocald importantd in construirea Romaniei-Mari.Partidul national nu trebuia sA lipseascA dela alcAtuirea Constitutiei,a operei culturale din legile invAtamantului cu tot complexul legilordela 1922-1926 §i mai ales dela InfAptuirea legii agrare, la cariera invitat in 1922. Cand n'aveam ce perde sub Unguri, mergeacu politica aceasta de rezistenta pasivd, astAzi tara ne chiamA lalucru constructiv. E tara romaneasa.

Insfar§it experienta parlamentard a convins conducerea parti-dului national ardelenesc despre imposibilitatea de a fi guverniabilca partid regional. A§a a evoluat in partid national al tuturor Ro-manilor prin fuziunea cu partidele opozitionale. Obiectivul concen-trArii tuturor partidelor de opozitie, incluzive a partidului tArAnesc,este formarea partidului al doilea patriotic, ca tara sA nu ajungd pepovarni§ul internationalei. In definitiv e o grupare patrioticA, indatAce stä pe bazA nationalA si unionistA cari sunt pilotii Romaniei-Mari.Aceasta ar fi starea idealA din punct de vedere romanesc.

InsA cu prieteni ImpAcati cu ideologia postbelicA nu e chipde a stavili inflatia partidelor, cancerul Statului: national. PartideleinseamnA sfasiarea tarii. Cu cat mai multe particle, cu atat maimulte bucati sfa§iate din trupul tArii.

Eu nu cred nici in o stavilire a inflatiei de partide prin lo-calizarea la douà partide mari, catA vreme sfa§iarea se face pelupta pentru putere §i nu pe principii. Numai aceast4hAmisealA 'deputere §1 imbogAtire explicA caracterul acut personal al politiceinoastre fratricide. Guvernele esite din aceste frAmantari stau vesnicpe vulcanul explozivelor §i tam agitatA nu lucreazA. Cu sistemuliacesta_atata ne Invingem unul pe altul, panA nu mai rAmanem nicInvin§i nici InvingAtori, pentrucd ne-am pierdut tara.

Sã o mArturisim sincer, ne-am pierdut sufletul in sguduirilecelor 12 ani de cand suntem in rdsboiu. DupA acest suflet umblueu sA-1 readuc la biseria, mama culturei constructive, ce ne poatereda Romania. care astäzi dupA 7 ani de cutropire moralà par'cAnu mai e a noastrA, decat dupA nume.

Educatia cetateneascA-politica nu mai ajunge. Unica man-tuire e in educatia religioasA, inaltarea caracterului cetatenesc lasfintenie, ca sfantA sa-i fie tara §i sfinte mijloacele de traiu in ea.Taranul face cruce pe panea ce o Incepe §i o sarutA, e ritualul

19*

si

www.dacoromanica.ro

292

cultului Celui ce a dat-o ; face cruce la fiecare intreprindere, e ri-tualul credintei in ajutorul Dumnezeesc. Un cetAtean religios tot a§acruce i§i face cAnd se atinge de bunurile Statului. De semnul cru-cii fuge Satana, care pAnde§te intrArile §i ie§irile bietului om.

In zadar a§teptAm mAntuire dela lozinci, dela inspiratiile scrii-torului, dela ritorul tribunei politice, dela schimbarea guvenielor,dela conjunctiuni externe, dela ingeri din cer de s'ar cobori, dacAnu-i pAmAnt roditor; samAnta build nu prinde rAdAcini, precum neinvatA Hristos in parabola sAmAnAtorului.

Sã inviem pe RomAnul cel de demult cu ritualul credintei luicare toate le sfinte§te. Acesta e pAmAntul cel bun in care prinderAdAcinA sAmanta bunA. Temelia societAtii e omul, dela formarealui se incepe regenerarea societAtii.

In biserica §1 §coala inspiratA de religie, invie acel suflet ro-mAnesc. Acolo e mAntuirea neamului romAnesc §i astAzi, cum afost in totdeauna.

Aceea ce Tertulian a simtit and a zis, cA veti afla popoarefArd legi, fArA monede etc. dar popoare fArA Dzeu nu yeti afla, lamine e o credintà. Primiti aceasta credintà ceice vA iubiti neamulvostru §i vom avea o ,RomAnie fericitA, pe care nici portile iaduluinu o

a

vor;birui.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV.

Pagini din rAsboiu *it pace.

www.dacoromanica.ro

Articolii din Tribuna Bihorului"sub revolutie.

0 ce veste minunatà.*)

Alduitul CrAciunCum ne aducea el an de an darurile lui pâmânte§ti si sufle-

te§ti. Cum umplea el toatA casa romaneascA de bucurie, a gracului§i a bogatului deopotrivA. Cum ne strângea pe toti la sAnul maiceibisericii. Cum tinea In noi sufletul chinuit de pAghAtatea celor,cari ne urau. Ce minunatä sArbAtoare era CrAciunul românesc :

Noi nu aveam sArbAtori nationale cum aveau altii. Pentruc5de noi nu eram natiune, ci numai aluat din care degetele lungi §icleioase din Budapesta frAmAtau cAtAnia §i darea. CAtánia §i dareaerau ale noastre. $i temnita aceea sufleteascd, din care nu ne lAsausA ne prAznium trecutul nostru nici sA ne bucurAm de viata de acum

Ei, dar sufletul nu poate tral in intunecimea temnitei. El strA-bate de sub zAvoarele ei ferecate §i-§1 cere partea sa, lumina soarelui.El este luminA din lumina'. i lumina lui e libertatea, adeca slobo-zenia de a trAi dupA rânduiala firei lui, ca om, iar nu ca dobitoc:DacA sufletul românesc n'a putut avea parte de sArbAtori nationale§i-a fAcut el din sArbAtorile biserice§ti sArbAtori nationale. A§a s'auprefAcut la noi sArbätorile biserice§ti in sarbatori nationale, iarbiserica un a§ezAmânt national, in care ni-s'a pAstrat limba strA-mo§eascA.

,Tribuna Bihorului" No. 1 din 7. Ian. 1919.

;;7;iv

.. .....ttliYzY:Z LIZ,V

I

1

*)

www.dacoromanica.ro

2'§A

Streinii se mirA de ce avem noi atatea sArbAtori biserice§ti §1de ce atata slujbA, atata cazanie, Atka cantare, §i atata litie, cuatata fir de tesaturA romaneascA pe trupul obiditului than ? Si dece nu vrea sa-§i schimbe sarbatorile dupä calendarul lor §1 sA lemestece cu ale lor ? Lucru firesc. PentrucA aici e sufletul lui roma-nesc liber, care din bisericA §i a fAcut lAca§ sfant. Pentru aceeaau atata farmec §i caldurA sarbAtorile romane§ti §i nouA ni-s atatde dragi. Cea mai veselä dintre toate sArbAtorile noastre e CrAciu-nul romanesc.

In ajunul CrAciunului rAsunA peste vAi §i campii minunatelecolinzi.

Trei pacurari stau pe muntevorbesc de cele sfinte,

Lerui-i Doamne

Cine le-a scris ? Nimeni. Ele au ie§it din sufletul poporului. $ice iese din acel suflet curat al tAranului roman ? MArgAritare de gandirifrumos tesute in alese cuvinte, nAdejdi tainice inteun viitor de aur.

In colinzile acestea trece ca un fir ro§u vestea minunatA cein Vitleem se aratA ; trei crai dela rasdrit cu steaua cAlAtorind ;Maria mica fiului lui Dumnezeu §i toatä povestea neamului roma-nesc, cum a rAmas ea in gura poporului, decand Traian impAratne-a a§ezat aici. Si vorbesc cantecele de CrAciun de mantuireaadusä de Domnul poporului sat'.

E atata suflet romanesc in aceste colinde .§i atata din vrajaunui tainic gilnd, indltat la o veste minunatd, ce are sei vind, la uncrai dela rdsdrit adus de o stea luminoasd 0 la o matuire a popo-rului igit din neam mare. Toti simteam vraja unei taine in acestecolinzi, dar nu ne §tiam da seamA de ele lAmurit.

Acum s'a lAmurit taina. A fost glasul Domnului, care nespunea prin graiul colindatorilor, ca o veste minunatà se aratd pecerimea poporului romAnesc §1 un craiu dela rAsArit va aduce man-tuirea lui. Minunea lui Durnnezeu, dacá nu e o prorocie in colin-zile acestea, cu atata stAruinta propovAduite de popor.

Dar nici aceste colinzi n'au limas neatinse de vApaia ureicontra a tot ce este romanesc. Ci-ca, vezi Doamne, colindAtorii arfi furand pe unde umblA §i de aceea s'au dat porunci sA fie oprite.Dar aievea, pentrucA voiau sA inAdu§eascA §i acest glas al sufletuluiromanesc. Romanii sA uite de povestea venirei lor aici §i de neamulmare, din care ii au obar§ia §i sA nu a§tepte vestea cea minunatA§i pe craiul dela rAsArit adus de steaua cea luminoasA. Pentru

5i

www.dacoromanica.ro

fRomani nu-i slobod sa räsara Soarele aid in Ungaria. Nebuniiacestia credeau, ca dad' vor pune la panda pe coco§ii lor cu sulifele,vor opri si easaritul soarelui. Dar soarele tot a rasarit, mai mandru,cleat am fi cutezat noi sa. ne inchipuim fasarirea lui pentru noi.Vestea minunata §i craiul dela rasarit a sosit.

Acum avem colindA notia de Craciun.Colinda CrAciunului acestuia nu mai e tesuta din versurile

fumoase ale nedejdilor, ci din fapte mar*. S'a implinit adeca vesteaminunata, ca craiul dela rdsdrit a plecat dupd steua, care i-s'aardtat de mailer lui Dumnezeu si mOntuire a adus poporului sdu.()Ohne craiului Ferdinand sunt aci ca ni§te cete ingere§ti, sa rupdlanturile diavole§ti ale robiei depe noi si sa ne fad slobozi dupdchipul §i asamanarea lui Dumnezeu. Suntem in tiara nostrA, in carepraznuim cel dintai Craciun al unirei tuturor Romanilor. Mai marivremuri, deceit aceste n'a ajuns neamul romdnesc. Fericiti cei cele-au ajuns si au inteles rostul

A§a colinda nu s'a mai colindat neamului romanesc. Cu aju-torul lui Dumnezeu vom mai avea noi sarbatori bisericesti §i natio-nale, dar sArbatoare ca sarbAtoarea Criciunului din anul 1918 sicolinda ca colinda nu va mai fi. Colindati colinda notia abiruintei, dar de cea veche a fagaduintei sa flU V Uitafi, pentru-caea ne-a fost calauza la noul CrAciun romanesc. Cinste§te pe tatältau §1 pe muma-ta, in al cdror suflet s'au descoperit prorociile colin-zilor acum implite §1 vei avea viata indelungata pe pamantul fericital Romaniei-Mari.

Oglinda adevfirului.*)

Vrem sh se stie mai nainte de toate, ca fill urim pe nime.Nici pe Ungurii, cari ne-au facut atatea rele, nici pe Nemtii, carine-au jefuit. Pe nime. $i nu poftim nici boul, nici asinul, nicifarina, nici legea, nici limba Ungurului. Pentru ziva invierii popoa-relor toate le iertdm.

Dar Ungurii nu se pot impaca cu legea noua, care descopciepopoarele una de alta, ca fiecare sa-si alba' stapanirea sa nationala.Doar deaceea a dat Dumnezeu deosebire de limbi, ca toti cei deo limbA sA trAiasca" impreund in tam lor. Ei tin mortis, ca tamasta e a Ungurilor i ei au sä-o stapaneasca in ved.

SA vedem cum este ea a Ungurilor.

* ,Tribuna Bihorului" Nrii 2-3, din 12 §i 19 Ianuarie 1919,

lui

tor

www.dacoromanica.ro

Ido

Ungurii descAlecard aici, acum sttniUrzirea neamului. 1000 de ani, din Asia. Multi n'au putut fi,pentrucA nu multi au putut veni cdlare si in card pe drumurineumblate, dar era popor rdsboinic si crud.

Mai nainte veni o sernintie, aded o familie mare, sub con-ducerea lui Atila biciul lui Dumnezeu, cum il numeau popoareleingrozite de cruzimile lui. Urrnasii acestora sunt SAcuii din Ardeal,biciul lui Dumnezeu de astäzi.

Dupd acestia plecard din Asia alte sapte semintii in pribegie,can ii asezard corturile printre Tisa i Dundre, unde aflard bunpdsunat pentru vite i vanat pentru oameni. Le plAcu locul si sehotdrirà sA se aseze statornic pe acele locuri. Aceste sapte semintii,can toate aveau ate o cApetenie, aleserà de cApetenie a tuturorpe Arpdd i incheiarA asa numitul contract de sange," dupd obi-ceiul popoarelor sAlbatice, asa fel, cd toate cApeteniile Ii spinte-card bratele si din sangele curs bäurd toti, in chip de jurAmant,cd vor cunoaste toti pe Arpdd de domnitorul lor, si se vor supunelegilor, ce le va aduce obstea sernintiilor. Asta-i povestea despreintemeierea Ungariei. Semintia a opta, nurnita a SAcuilor, s'a in-fundat in Ardeal, intre Romani.

Noi eram aici de 800 de ani pe vremea and coborird bor-dele unguresti pe sesul Ungariei de astdzi. Mare le impArat Traianne adusese la anul 100 dupd nasterea Domnului Hristos, dintoatA imparatia romanA" cum spune cartea nearnului nostru. Sun-tem dar aici de 1800 de ani. Ne coborim din cea mai mare sicea mai lurninatA impAratie din lurne depe acele vremuri, ca fii ailuminei, sA tinem straja mamei Roma, aici la rdsdrit, contra nävä-lirei popoarelor barbare. Din coloniile aceste ale impAratilor romani,inchegate mai tarziu cu viteazul popor al Dacilor, aflat aici, s'aplAmAdit neamul romanesc de astAzi, resfirat prin Ungaria, BAnatArdeal si Tara romaneascA, de care se tine si Bucovina si Ba-sarabia.

DupAce tmpAratii romani nu puturà opri nAvAlirea popoarelorbarbare, creanga aceasta ruptA de tulpina ei din Roma, a fostpodul peste care a trecut toatA nAvala popoarelor barbare.. Darminunea lui Dumnezeu I nici o nAvald nu 1-a nirnicit, dimpotrivd1-au intarit. De aceea se zice despre Roman, cd in el sunt saptevieti. Asa ne-a aflat nAvala Ungurilor resfirati in deosebite tinuturisi sub deosebite cApetenii, cari se numeau duci. Intre Crisuri subMenmorut, in Mint sub Glad, iar in Ardeal sub Gelu.

www.dacoromanica.ro

301

Ungurii dau rfavald asupra lor si-i bat pe rand, fiindcd eraudesbinafi. Cu Gelu domnul Ardealului, leaga fräfietate. A fost oviclenie ungureascd frdfietatea aceea incheiatä cu Gelu, pe careUngurii nici cand n'au finut-o. Asa ajunserd Romanii sä fie std.-panifi de Unguri.

Ungurii tot cu aceea stau inainte, cä ei sunt de 1000 de aniaid. latd, cä Romanii sunt de 1800 de ani aici Mai vechi asa dar,deck Ungurii, dacd ei pun in cumpAnd vechimea lor.

Urmard apoi o mie de ani plini de0 mie de ani cu suferinfe pentru noi. Romanul räbduriu a

Ungurii. has in jug ca o vita, numai sufletul nudat.Prin graiul sat.' tedieste un neam. Rand chid un popor Ii

vorbeste limba maicei lui, nu este pierdut. $i poporul romanesi-a finut limba cu o indarjire, care a pus in uimire lumea intreagi.Aceasta i-a fost mantuirea.

Un vechiu scriitor ungur, scriind despre firea poporuluiromanesc, zice cd acest popor mai mult se luptà pentru limba sadeck pentru viafa sa.

Aceastä dragoste nemärginitA de limbd a finut-o in sufletulpoporului nostru biserica prin preofii sdi. Asta-i pricina, pentrucare dusmanii neamului romanesc urdsc atat de mult pe preofiiromani i vor sá spargd biserica nafionald.

Stäpanirea de o mie de ani zicefi voi, dreptul vostru.Dar acest drept e numai dreptul pumnului. Pentrucd voi cu pute-rea i cu viclenia afi intdbulat mosia noastrd pe numele vostru.Dar noi n'am iesit nici cand din mosia noasträ pdrinteascd, infe-legem acele 26 de comitate romanesti. Acum a venit legea noud,ca sd se steargd dreptul pumului din cartea funduard a popoarelor.Asa dard sd se steargd i stapanirea ungureascd peste poporulromanesc i peste mo§ia lui. ei stapanirea pentru neamullor i mosia lor depe Alfold-ul" lor si fie fericifi acolo. Dar sdne lase nouà mosia noastrd, Ardealul i pArfile lui din BAnatUngaria. Adecd noi nu-i vom mai intreba, ci-1 vom lua, pentrucd.nici .dupd dreptul asuprirei de o mie de ani nu e al bor.

Sä vedem mai departe cum stdm dupd dreptul numärului.Cari suntem mai multi in cele 26 comitate, si cum s'au incuibatei intre noi ?

ca-i

si

si-l-a

www.dacoromanica.ro

302

Grofii, baronii, nemesii, adecd boierii din Ardeal sunt ainostri zic Ungurii. Dar i-ati fAcut cea mai mare parte dintre oa-menii nostri. Parintii grofilor Iosika, Teleky, Majlath ai baronilorNopcea i ceialalti, erau romani. Asa a fost insä legea, cA cine-ineme§ e ungur. Unguri sä i rämanA, fiindcd ei sunt trantorii, carinu muncesc si in lumea nouA, ce se deschide acum, cel ce numunceste are sä piarA. Acestia sunt numai o sarcind mare pe unpopor. SAcuii din Ardeal abia sunt cu ceva mai multi, deck Ro-manii din Biharia. Rand acum au trait din privilegii. Tot ce a fostbun au incArcat pe ei fratii lor din Budapesta, numai ca sA-i in-areascA in coasta Romani lor. Le vom da toate drepturile la mosia

limba lor, mai mult insA deck la altii nu. DacA vor munciei ca altii pot trdi nesupArati de noi. lar dacA nu, atunci vor

pieri din vina lor, fiindcd i pentru ei std legea nouA, CA totomul trebue sA trAiascA din sAul sdu, iar nu din ieslea vistierieiStatului.

Politica Ungurilor si a imparatilor dela Viena era sä nedespartà de Romania printr' un brau de colonisti streini, iar in-lAuntru sà ne macine cu astfel de colonii. Asa aduserd pe Sasi inArdeal si le dAdurà privilegii i mosii. In BAnat si in pArtile ungu-rene locuite de Romani aduserA Sarbi, Slovaci si Svabi. i peacestia i-au indopat cu pAmanturi grase. Sarbilor, cad erau de olege cu noi, le-au dat putere bisericeascd peste noi, ca in tot chipulsa fim stransi in obezi si sa nu putem räsufla.

Imp Aratii din Viena mai aveau un gand ascuns cu colonizA-rile acestea. SA ingrAmddeascd adecA multe popoare laolaltà, casd se manance unele pe altele si sA vreme de a mai intrebape impäratul, CA ce-o fi cu drepturile lor ? Politica aceasta a impa-ratilor din Viena, de a-si tinea puterea absolutistd, adecA nemArgi-nitä, asupra popoarelor din tarA, a cam apäsat si stomacul Ungurilordeschis pentru inghitirea Romanilor. PentrucA nationalitatile leerau in coaste si din Viena Ii tineau de ceard. De aceea s'aurdsculat ei sub Kossuth in 1848 contra impAratului din Viena. Nusä slobozeascA popoarele, cum zic ei, ci ca sä ia ei in mand biciulpopoarelor. Tot pe pielea noasträ s'a fácut dar si revolutia din1848. DupAce s'au impAcat in anul 1867 iar s'au aruncat pe noiamandoi : i imparatul i guvernul unguresc din Budapesta.

sisi

H.

n'aibd

www.dacoromanica.ro

303

Dafi pe mama Ungurilor, acestia incep apoi colonizArile un-guresti. Aduc tot felul de ciangAi i unguri depe AIM ld si ledau pAmanturile cele mai grase, fac sate puternice ungurestiintre noi.

Sub stApanirea nouà ungureascA, se fac numai colonii ungu-resti. Bunaoará acum sunt 20 ani merserä Svabii din Neudorfcomitatul Timis, la ministrul Darányi sA le dee pAmanturile delacAmarà. Stiti ce le-a räspuns ? Inghititi pe Romani dacd vA trebuepAmant ! Asta a fost lozinca lor : sá desmogeneasal pe biefii Rotnelni.Un Svab, care a fost in deputatie, mi-a povestit aceasta.

Vine apoi droaia diregAtorilor aruncati intre Romani, delaboacterul cel din urmA OM la fispan. S'a adus apoi lege, CA pecinci pitule poti cApAta nume unguresc. Bietul om cumpAratnume unguresc, dacA a voit sA ajungA la ceva slujbulitA.

Cand s'a fAcut conscrierea poporului, slujbasii unguresti Intre-bau pe bietul Roman, cd place-i lui sA vorbeascA ungureste? Ori,dacA nu stia, cA place-i lui de Unguri ? Bietul om ce sA zicA ?Place n'am nimic cu ei. Haid cu el dar la rAvasul ungurilor! Asas'a fAcut statistica, adecA cartea popoarelor.

Peste toate vine apoi, ca pupAza pe colac, puhoiul jidovescdin Galitia, Ungurii cei noi, de cari e plinA Ora ca stupul.

Asa fAcurA corabia lui Noe din tam. ungureascA. Si cine urlA ,

mai tare din ea, a aceluia e corabia, gandesc ei. Mai tare urlAorasele. Ele zic, noi suntem unguresti, a noastrA e tam CumadecA sunt orasele unguresti ? SA vedem de-pildA Oradea.

RAdAcina OrAzii de odinioarA era Velenta. Acolo aveam noiepiscopia ortodoxA romanA, panA la anul 1695. Poporul.era roma-nesc i negusutoria in maim greciler, cum ii numeau pe macedo-romani. Orasul nou (Ujvdios) i Olosigul (Olaszi) de astAzi, carifac Oradea, s'a desvoltat in vremea din urmA, din capitalistii,adecA oamenii de bani gata, diregAtorii, mAestrii, negusutoriioamenii de carte veniti din lumea largA, precum e firea oraselorde a se desvolta. Vavilonul acesta are acum 80.000 suflete i zi dezi se sporesc, pentrucA taraba mergejbine intre prostii acestia deRomani. Aradul i celelalte orase dintre Romani se umflA tot asa.Aceste orase hrAparete sunt Ardealul ? DacA ar mergerdupd orase,atunci nici Ungurii n'ar avea tarA, pentrucd capitala lor Buda-pesta, numai ungureascA tm-i. Acolo jidanii sunt domni, ca si inOradea, sA iertati. WA cum sunt orasele unguresti

si-a

I

www.dacoromanica.ro

304

Dacd vorn detrage acum pe $vabi i pe Sasi, pe Sarbi i peSlovaci, cari atata vor sa stie de stdpAnirea mai departe ungureascA,cat de boala din orase mai departe pe diregAtorii, pe ceisterpeliti dela noi i bAgati in lista ungureascA i pe Jidanii,cari sunt ai aceluia a cdruia-i tam ; cati Unguri neaosi rdmd-neti in cele 26 comitate romAnesti ? Câfi sunteti in orase ? PentrucApe sate sunteti numai de pomind.

Voi vreti sd ziceti, cà RomAnul e prost i cd la oras emintea. Prosti, prosti dar multi, si dd-i numai tam, o sd vezi cecuminte Ii va face tam lui.

Taranul dela tard e pomul vietii unui neam. OrAsanul,vorba de dincolo, azi aici, mAne'n Focsani". Fluture, caretrdieste din sucul pomului. A fluturului sburdtor sä fie tam si nua pomului roditor inraddcinat in acest pdnlant de 1800 de ani ?Ori credeti, ca pe acest porn al vietii, pe care nu I-a putut scoate1800 de ani sabia i focul, II yeti scoate voi cu viclenia ?

Legea-i lege: sd nu mai fie asupritNu mai intram Inasupritor. Trebue sa va supuneti i voi acesteicursa frAtietatii. legi. Asa v-ati schimbat la fata de sila. Ne

intindeti acum maina dreapta i ne imbiati fratietate, cd de-acuminainte sd traim ca frati, sd ne impartim pe parnantul Orli frateste

sä aibd fiecare dreptul de a vorbi in limba, pe care o vrea. Siobstea romAneascd sd-si aleagd pe diregAtorii ei. Am fi ca de sinestAthtori pe cele dinläuntru ale noastre. Numai legatura de Statne-ar mai tinea laolaltä. AtAta cA am fi i noi in Ungaria subpresedintele republicei maghiare, care poate fi groful Karolyi, orialt Maur democratic din Budapesta. Intrati Romani, comedia seincepe. Frumos glas

Dar tocmai asa intinserAti lui Gelu mama dreaptA imbia-rati fratietate, and v'a adus Arpdd aici, pAnd ce incalecarati pebietii nostri stramosi, cari nu vA cunosteau firea i dadurd crezd-mkt vicleniei voastre. Dupdce i-ati incAlecat stiti ce ati fAcut cuei, o mie de ani. Pe omenia asta nu mai dam mAna si nici perepublica maghiara. Regele Ferdinand nu-i Gelu, el cunoaste nunumai fierul, ci i viclenia voastrd.

Aceasta este oglinda adeveirului despre dreptul, ce-I aveamla acest parnant strarnosesc. Facut-am aceasta oglindà pentrunepoti, ca. sd vadd in ea trainicia neamului romanesc, care in vecinu piere.

pi

!

pi-i

www.dacoromanica.ro

305

Rásariti din vremuri grele *)

Ca la o vrajd se adunara la Alba-lulia o sutA de mii de Ro-mani, ca sA hotArascA asupra sortii neamului romanesc. Tkani dintoate !Artie locuite de Romani alergara, cu primejdia vietii, prinsulitele gardi§tilor unguri, la mare* adunare nationall Ca o vijelies'a descarcat la Alba-lulia glasul poporului : noi vrem unireacu Romania ! Hotaririle dela Alba-lulia sunt tablele legii celei nouia neamului romanesc.

In Budapesta §ado minciuna cu carma Orli la masa. Cu peanamuiatA in venin scrie, scrie la hula §i ocarà asupra Regelui Ferdi-nand §i a boierilor, cad ar fi cälãii bietului Oran roman. Aceastahula §i ocard o imprA§tie cu manA !are intre vol, dragi tarani ainostri, ca sä vA sperie cu ele, aratand ce rAu e de taran sub stApanirearomaneascA. Dupd ce vazura, ca minciuna scrisa nu prinde, segandirà una §i bunA. SA' tritnitä adecd la Oradea pe trimbita§iilor, sociali§ti ale§i pe spranceank ca ei sA tina o adunare aici innumele poporului romanesc §i sä ve§tejeascA marea adunare natio-nalà din Alba-lulia.

Si se adunarA in ajunul anului nou, in casa sociali§tilor dinOradea. A fost mai mare tkaboiul, deck numdrul lor, pentrucadeunde sA fie sociali§ti romani in Oradea. Foile ungure§ti pomenescde doi cu nume romanesc. De ceva Szelezsan GyOrgy din Tileagd§i oarecare Avramescu isgonit din tara romaneascA, cum a märturi-sit-o singur inaintea tovara§ilor sal. Pe ceilalti doi grAitori ii spunenumele lor, cine sunt unul e Auerbach Gustav din Budapesta,celalalt Kornstein din Basarabia. Bine, oamenii lui Dumnezeu, darmai auzit-ati voi la Romani de nume Auerbach od Kornstein ? lataace§tia au grail in numele sociali§tilor romani. Si ce spun ei inadunarea lor ? adeca jupanul Auerbach §i Kornstein.

Protesteazd contra hotdririlor din Alba-lulia, pentruca la Alba-lulia n'ar fi fost trimi§ii poporului §i a§a hotaririle acelea nu suntaduse in numele poporului romAnesc. Romanii din Ungaria nuvoiesc sä se alAture la tara romaneascA, pentrucA acolo e rege intara §i nu republicd ca in tara ungureasa boierii storc poporul §itaranul trae§te ca vai de el ... A§a-§i isprAvirA treaba oamenii cArmeiin Oradea. Si de nou se puse minciuna la masä cu stApanii ei sAvesteasca lui Wilson, cA adevaratii Romani se dau plainici Uugurilor.

*) .Tribuna Bihorului" No. 4 din 13;26 Ian, 1919.20

www.dacoromanica.ro

306

Iatd a§a rnestecd minciuna cArtile la masa carmei din Buda-pesta, ca sA arunce praf in ochii acelora, cad acum tin judecatAin Paris asupra popoarelor. InsA la masa aceasta, care acum esteprestolul, de pe care se aduce jertfa nesangeroasa a dreptArd, min-ciuna nu are scaun. Romani fiti lini§titi de cAtrA vrAjitoriile dinBudapesta, cA apostolii dreptätii au pus degetul pe ranele cuielorsi cred in suferintele noastre.

* *

SArmana tarA romaneasca, cata hulA si ocarA aruncA asuprata puii de nApard din Budapesta, pentrucA indrAsnesti §i tu sA-ti

ceri partea ta la impArtirea popoarelor. Da, grea soartA a trebuitsd indure tara romAneascA, panA and a bAtut ceasul sA-si ia siea rdsplata sa, pentrucA veacuri dearandul a fost zidul Europeiimpotriva nAvAlirilor cutropitoare de popoare barbare. Las' sd-Ispunern noi nAcazurile ei.

0 parte din coloniile romane a limas intre Carpati §i MareaNeagrA. i §i- au fAcut douA principate : Moldova §i Muntenia, fiecarecu domnul ei roman. In aceste principate nu s'a putut des-volta cultura, pentrucd pAmantul lor in tot ceasul era cAlcat denAprasnicii Turci, cad nAvAleau din Asia ca un parjol. TAranii setrAgeau la munte, iar la ses 1§i sdpau case in pAmant, sA nu-i afleTurcii, panA suna tulnicul domnitorului, care incunjurat de boieriitArii ii chema la arme si fAcea prapAd in Turci panA ce-i isgoneadin tali, ca iarA sA vie. Pe acel pAmant s'a nAscut Stefan cel Maresi Mihai Viteazul, a cAror vitejii seamAn n'au in lumea intreagA,afarA de Iancu Corvin (Hunyadi JAnos, numit de Unguri) din Ardeal,care §i el a fost roman. Pe and Romanii din vizuniile lor apArauportile Europei, Europa se pieptena si fAcea frumosul culturei. Asavine, cA Apusul Europei e ca o grAdinA de flori, RAsAritul ca ogrAdind plinA de mArAcini. Nu de voie bunA a locuit tAranul romanin bordee sub pAmant, ci de marea nevoie sà nu-1 afle Turcii.

Ungaria Inca a gustat din olelul turcesc. 0 sad §i cincizecide ani a stat §i ea ocupatä de Turci §i pe zidurile cetAtii Budafalfdia steagul Sultanului cu luna pe el. Deaceea si Ungaria a rämasindArAptul celorlalte State culte din Europa. Ungaria insA a avutnoroc in Habsburgi, cari au mantuit-o mai curand de Turci decats'a putut mantui tara romaneascA.

Tara romaneascA, au dat-o Sultanii turce§ti in arandà Grecilordin Fanar care este o parte din Constantinopol, locuitA de Greci

a§afel, cA vindeau pe bani Domnia din Moldova §i Muntenia,

www.dacoromanica.ro

307

Grecii din Fanar cumpArau scump domnia, in schimb insd storceaumAduva din popor prin aranda§ii adu§i din Fanar, pand and laanul 1821 se rescoald Tudor Vladimirescu contra domniei Fanario-tilor §i-i alunga din tail. Stapanirea aceasta se nume§te stapa-nirea Fanariotilor.

Ce este boierul ? E domnul de pdmant, aceea ce la noi suntgrofii §i neme§ii mari. In tam romaneascA deosebim cloud clase deboieri, una romaneascA §1 una streinA, a fanariotilor. Boierul romana fost pArintele poporului. Boierii romani au zidit bisericile dintara §1 au infiintat a§ezamintele pentru ingrijirea poporului. MergetisA vedeti de pilda in Bucure§ti spitalele BrAncovene§ti si celelalte.Otetele§anu incA a fost dintre boierii mai de curand, care §i-alAsat intreagA averea de mai multe mii de jughere de pdmantpentru cre§terea fetelor sArace, chiar §i dela noi. Tot ce are tamromaneascA bun §i frumos din vremurile trecute, este alcAtuireaboierilor. Ace§tia §1 acum Ii impart, cu dragd voie, pAmanturiletAranilor romani. Alta-i cu rAmAsitele boierilor fanarioti, pentru caritam e vacA de muls. Cu ace§tia insA vom ispravi noi impreundcu fratii de dincolo, and vom fi laolaltd si farA de Auerbach siKornstein, dacA nu-si vor lua catrafusele pâna atunci.

* *

Abia la anul 1861, sprijinite de sora noastrA strAlucitd Franta,se unirA aceste cloud principate :sub numirea de Romania, alegandde Domn pe Cuza. Atunci a incoltit in Romani gandul, ca cuvremea sA se uneascA toti Romanii inteun regat national. Subdomnia lui Cuza, tam tot mai atarna de Turcia si plAtea tributSultanului din Constantinopol. Iar Rusia si Austro-Ungaria, subcuvant, cA sunt ocrotitoarele tarii, Ii inclestau ghiarele in carneavie a Romaniei, dela care pe rand rdpird Bucovina si Basarabiasi naduseau in Ord si rdsuflarea, ca nu cumva sA iasA din eagandul tainic al Romanului, ca sä se uneascA toti cu tara roma-neascA. Sub zugrumarea asta gemea taranul roman la tarA. ZAu,nici lui nu i-a mers mai bine, decat noud. 0 stim noi bine sifArA sA ni-o spund Auerbach si Kornstein.

In anul 1866 era Austro-Ungaria incurcatd in fasboiu cuGermania. Pe vremea aceea Romania avea barbati luminati, fii deboieri, crescuti in tam libertatilor, in Franta. Acestia isi ziserd,haid' sä ne smulgem tam din ghiarele sangeroase ale Turciei,Rusiei si a Austro-Ungariei i sA ne aducem domn din Germania.

20*

*

www.dacoromanica.ro

308

Asa aduserd pe Carol in tard, ca sä cdstige bundvointa Germaniei,care devenise puternicd prin invingerea dela Konigretz si era du--mana Austro-Ungariei si a Rusiei.

In anul 1877 declard Rusii rdsboiu Turcilor i trec cu silaprin tara româneascd. Cand era insd arunce Turcii in Dundre,Tarul ceru ajutor dela Romani, faIdduindu-le marea cu sareaRomanii mantuiesc pe Rusi si la Plevna silesc pe Turd sã capituleze.Rdsplata Romanilor a fost din partea Rusi lor, cd li-a mai luat o fdisie dinfait dandu-le in schimb Dobrogea. Dar tara e liberatd de Turci si Carolse incoroneazd de rege al Romani lor. Cu intemeiarea regatului roman,gandul unirei tuturor Romanilor a ajuns la un punct hotdrit. Arämas numai intrebarea de vreme, and se va infäptui aceastd unire.Vremea e aici. Tara romaneascd asa dark numai dela 1877 esteneatarndtoare. Dela 1877 pand la 1919 sunt 42 ani. In 42 de aninu s'a putut face, aceea ce in alte fan s'a fdcut in sute i mii deani, dar tot s'a fAcut mai mult, deck in ori care fad din Balcani.Cine a fost in tam romaneascd, sta uimit de cele ce s'au fácut in42 de ani. Mu It s'a fAcut i pentru tärani in aceastd vreme, darnu s'a putut face totul. Prefacerea insd era in curgere la isbucnireardsboiului i tinea : totul pentru teiranul acela, care cu data cre-dintei a muncit pdmatul in vreme de pace i 1-a apdrat in vremede relsboiu. Asa se uitd inteleptul rege Ferdinand la tdranul roman,ca la lumina ochilor. $i mai are un dor in lume : rdsplateascdjertfa, ce a adus-o pentru infdptuirea Romaniei-Mari, din belsugulpAmantului roditor al Romaniei. Dumnezeu bunul ii va impliniaceastä dorintd.

Aceasta este povestea regatului roman de ieri, din care sedesprinde chipul slant al tdranului roman, care prin mucenicia saa rdscumpArat vremurile mdririi de astdzi.

In Oglinda adevdrului" ce v'am dat-o 1n numerii trecuti aiTribunei Bihorului" am spus cat de greu s'a zämislit neamulnostru. Acum và spusei ce greu s'a zdmislit regatul roman, dincare a räsdrit Romania-Mare de astdzi.

* *

Nu VA temeti ! S'au rupt granitele afurisite dintre noi. Acumnu mai sunt 14 milioane de Romani rdsleti, sub domnie turceascd,muscAleascd, nemteascd i ungureascd, ci sunt cuprinsi inteunmAnunchiu, ce se numeste Romania-Mare si sub o domnie, carese numqte a lui Ferdinand; Regele tuturor Románilor. §i sunt bo-

sd-i

si

www.dacoromanica.ro

a)(j.

gAtii in sAnul pärnAntului, cum. nu se mai afIA aiurea. Tail maifrumoasä si mai bogatd nu este, de cum e tara aceasta noud anoastrA.

0 deputatie a dus tablele legii dela Alba-Iulia la Bucuresti,ca sä le predea Regelui Ferdinand. Inteleptul Domnitor le-a primitcu dragoste pArinteascA i legea aceea acum e legea tuturorRomAnilor.

Ce dA aceea lege tAranului ? PAmAnt si drepturi cetatenesti,ca in cele mai luminate OH din Europa. Mai crede cineva, cAattmci cAnd Ii va da mAnA tAranul din Ardeal cu cel din Buco-vina si din Basarabia si din Romania de ieri, va fi putere sa-1asupriascA in fara lui ? PAnA aici la unire, a fost grea calea.Acum 14 milioane de Romani Ii vor sti ei apAra libertatea for sifArd Auerbach si Kornstein. Ori ce ziceti voi, dragi tArani RomAni ?

Azi mAne suntem pe pace desAvArsitA. Vom spAla toate raneletrecutului, de pe trupul chinuit al tAranului roman din tuspatruin cari a fost imprAstiat. Si-i vom zice, ca la altar, ale tale dintruale tale, tie-ti aducem de toate si pentru toate." Tu ai Mut Ro-mAnia-Mare, a ta sA fie stApAnirea in ea. Tara aceasta va fi OralibertAtilor. Dar nu a libertAtii adusd de Auerbach si Kornstein,ci a libertAtii scrise pe tablele legii dela

Alianta popoarelor.*)Mai addundzi, doi sAteni IngAndurati tineau divan la gara din

Oradea. In treacAt auzii vorba : Da stie Dumnezeu cum va fi I cuRomAnia, cd auzisi ce zise cela, acolo-i impArat i impAratilor letrebue cAtane, pAnd and aid e acum közicirsasdg, unde-i stearsAcAtAnia. CA de ar duce numai pe pruncotanii pAnd la 21-22 anin'ar fi nirnic, dar cum sd mai cAtAnim noi oameni bdtrAni."

Cela ce i-a bAgat cuiul in cap era un agent al guvernului,de cari mistinS orasele si umblA dupA sateni, ca la vAnAtoare, sA-iabatA dela gAndul unirei cu RomAnia.

In imbulzeala mare un bAlos de SAcui cu fasA alba pe cA-ciuld si in mundur cAtAnesc impArtea niste tiduli spurcate, despreCraiul i CrAiasa RomAnilor si suduia de valah puturos", cAt IItinea gura.

Haidirim de aici vere zise unul dintre cei doi satenicA aici n'o fi bine de noi", si o tulirA cdtra use. Puteti merge,

* Tribuna Bihorului." No. 5 din 2 Februarie 1919,

Alba-Itilia.

www.dacoromanica.ro

310

gAndii in mine, cA acum vazurAti ce-i Idiztdrsasdgul unguresdpentru voi, adecA republica, cum se zice pe romAneste la tam undenu-i domnitor incoronat ca rege ori imp kat, ci in fruntea tärii stäun presedinte, ales tot pe 7 ani, dupA obiceiul de pAnd acum, decAträ congresul tarii. Incolo legile sunt legi si acolo si cAtAnia cAtAnie,ca in ImpArAtie.

Adeca omului meu i-ar plAcea in tara romAneascA pentrucd§i lui ii este dragd limba lui. i el stie, cA in tara lui ar räsArisoarele dreptatii §i pentru el, numai afurisita aceasta de cAtänie den'ar fi. Ce-o fi mai &Ida dupAce Ii trase SAcuiul aghioaseleunguresti nu stiu. Poate s'a desmetecit, cA in tara ungureascA, orie impArAtie ori republicA si in vreme de pace tot bAtaie e pentruel. Ori se va mai fi trudit cu gAndul, cà incotro aleagA tar A

Vor fi mai multi Tama de acestia. Pentru dumirirea lor scriucartea asta.

AdevArul e tocmai intors, pentrucA tocmai puterile Intelegerei,surorile noastre Franta §i Italia, cinstita Anglia §i America se in-tovAräsirA, sä punA capAt cAtAniei, adecd militarismului, cum sezice pe limba curatä romAneascA, cu care militarism Germania slAustro-Ungaria tineau in groazA toate popoarele.

CAnd a plecat turbatul imp Arat Wilhelm la räsboiu sä nimiceascApe sora noastrA Franta ; iar scula (unealta) Ungurilor, Francisc losif,sA cotropeascA popoarele mici dela rAsArit, a telegrafiat Wilhelmlui Francisc losif asa : Tot voiu incinge in sabie §i foc. Trebuesã nimicim barbati, femei, copii, mo§negi. Nu putem cruka nimic,nici pomi, nici case, pentrucA numai in acest chip pot ti bàtutiin decurs de douA luni nemernicii de Francezi. Altmintrelea tinerásboiul ani de zile." Celelalte le §titi voi mai bine, pentru-cdvoi vAzurAti cu ochii satele prefAcute in cenuse si barbati, femei,copii si mosnegi nevinovati spAnzurati pe crengi, dupà receptulcAlAului impärat Wilhelm, care o jumAtate de veac s'a pregAtit lamacelul acesta de oameni. Praf si cenu§e facura din tariparelemici, Belgia, SArbia, Muntenegru §i România. Rusia s'a prihAnit cubol§evicii ei, cari ii mAncarà capul. Surorile noastre Franta §i ItaliasAngerau, chiar §i sub loviturile nenorocitilor nostri fii, cari aufost aruncati in focul contra lor.

Dar vorba RomAnului, cui cu cui se scoate afarA." Anglia§i America, cari n'avurA armatA pe uscat, decal cordbii pe mare,pentrucA ele sunt tan industriale, adecd de cetAteni pasnici mun-citori, se inarmard §i aruncarA asupra Nemtilor si a Ungurilor o

sd-§i

www.dacoromanica.ro

311

krilat5 care trecu prin el ca prin pleavA. Hidra militarismului ezdrobitA, Francisc losif in:groapA, nenorocitul lui urmas Carol, as-,cuns in bArlogul sAu, iar cruntul Wilhelm sub pazA, pAnA va fitras in judecatA pentru crima ce a sAvArsit impotriva omenirei, prinpunerea in flacAri a lumei intregi.

Puterile intelegerii InvingAtoare sunt acum adunate la Paris,sub conducerea prezidentului francez Clemenceau, sA facA dreptateIntre popoare, ca sä nu mai fie rAsboiu. Dreptatea se face dupAinvAtAturile lui Hristos, la care vrea Wilson sA intoarcA popoarele.Tot -omul este asemenea zidit dupA chipul si asemAnarea lui Dum-nezeu. Asemenea drepturi trebue sA §i aibA in tam lui. PopoarelesA nu fie darA silite la altA limbA. ToatA stApAnirea este dela Dum-nezeu datA, sA facA dreptate intre oameni. SA nu fie dar stApAnireaStatului o bandA de hoti, care jefuieste pe cel mai slab.

DupA adevärurile aceste se vor muta hotarele de astAzi trasede puterea pumnului asafel, cd a fost despArrit Irate de frate, inrobie streinA. Ci sA se tragA hotare dupA limbi, dupA legea firei.Toti cei de o limbA sA fie Help taM si sub o stApAnire a lor na-tionalA. Dar nici cu atAta nu s'au multumit marii bArbati, cariastAzi fac judecata popoarelor in Paris.

Statele acum alcAtuite dupA legea firii, trebue sA fie asiguratepe vecie, zic ei in sfatul lor, CA flU vor mai fi inghitite celemici de cele mai mari, cum a fost in trecut. De aceea se facealianta, adecA tovArAsia popoarelor, pentru sustinerea cumpenei dedreptate intre popoare, ca toate sA aibA Msuflare liberA de des-voltare cAtrA fericirea lor. Lucrurile pricinase dintre ele sA nu sepunA pe tAisul sabiei, cA adecA care-i mai tare acela sA facA drep-tatea, ci se vor supune la judecata tuturor puterilor aliate, ca ele sAjudece pe care parte este dreptatea, cum judecA judecAtoriile cauzelepricinase dintre oamenii singuratici.

in chipul acesta vor fi ocrotite popoarele mid de volniciacelor marL Cine nu se supune judecAtii acesteia, se scoate din le-gAtura popoareler cinstite si i-se taie firele de viata. De pildA niciacum nu primirA pe bolsevicii din Rusia la Conferinta de pacedin Paris. Pacea se face darA fdrA de ei. Ear Germania si Ungariatrebue mai nainte sA-si ispAseascA pAcatele Inaintea usilor Confe-rintei §1 numai dupAce-§i vor implini canonul si se vor afla vred-nice, vor fi primite in aliantA. FArA aceastd cumpAnd a dreptatiitoala pacea ce s'ar face, ar fi de azi pe mane.

www.dacoromanica.ro

31

CAtAnie va fi in State le ce se alcAtuiesc acum, fie ele tin-paratii, fie republice. Dar nici in una nu va mai fi militarismulstapan, ci poporul muncitor al tArii, care se va ocarmui pe sinedupa dreptul alegerii tuturora in sfatul tArii. Fiecare tarA va tineaatatea cAtane de cate are trebuintA pentru sustinerea bunei ran-duieli intre oameni §i pentru paza averii : cum e bundoarA inAnglia §i America. Nici Anglia nu-§i alungA pe regele ei, pentrucAel e rege bun §i i§i imparte puterea cu poporul, fArA de care nuface nimic. Regele Ferdinand al Romaniei, a suferit atata pentrupoporul romanesc incat ar fi un pAcat strigAtor la cer, sã si vor-be§ti impotriva lui. Sã multumim Domnului ca-I avem.

Dar §i altmintrelea, e curat ca lumina soarelui, cA RomaniadupA ce este intregitA cu toti Romanii dela Nistru pana la Tisa,va fi pe pace. Pentrucd doar nu va asupri Roman pe Roman, nicinu va umbla dupA cuceriri de alte popoare streine, cand are ince dimica. Numai unde sunt asupriri §i dorinta de cuceriri, e lipsAde armatA. Mara de sila, and tara e amenintata din afarA, cumera amenintatA republica franceth de nAvAlirea nemtilor. Cele, sAzicem, 6 milioane de Unguri, ate vor rAmanea In Ungaria, n'o sámai fie primejdie pentru Statul roman, cu 14 milioane de suflete,ori cat de viteji cred ei ca. sunt. Altmintrelea le cunoa§tem noivitejia lor, cä ne bAgau pe noi in foc, §i dupAce invingeam, luau eihangul biruintei. Nu-i a§a frati Romani ?

Nu cAtanel trebue Romaniei, nene draga, ci brate munci-toare, cari sA desgroape comorile din sanul ei §i sA facA din eao tarA fericita. Altora le trebue cAtane, celor fama§i in turnulVavilonic al Ungariei, cari plang acum dupà raiul perdut §i fac va-nAtoare dupA bietele suflete romane§ti, pe cari le-au tinut atatavreme sub obroc. Atatea cAtane insä totu§ ne vom tinea, de Catevom avea trebuintA, ca sA ne apArAm tam. Cred cã tocmai omulmeu cu indoiala, va fi cel dintaiu, care va incinge sabia, dupAceva cunoa§te, ce e viata Romanului in tam lui. Dar fiti lini§titi,pânä acolo nu mai vine treaba. Alianta popoarelor, fàrà. privire lafata, tine cumpAna dreplatii in manA. Numai cei pAcAto§i se pot temede ea.

www.dacoromanica.ro

818

Monarhia republica in lumina adeVarului.*)Domnul nostru Isus Hristos zice, c toata stApanirea este dela

Dumnezeu data. El nu spune cum sa fie aceea stapanire : impara-tie ori republica. Numai, ca trebue sa fie o autoritate, adeca sta.-panire peste popoare, care sa tina In !nand cumpana dreptatii. A§aa randuit aceasta Cel ce in astfeliu de chip a facut pe om, ca sätraiascd in societate.

E dara treba popoarelor, care ce fel de stapanire 1§i alege.Pe care o cred mai potrivita pentru starile lor. Pentrucd nu tara-ipantru stapanire dat5, ci stäpanirea pentru tara.

Pan5 acuma au fost dousa forme de Stat obi§nuite : monarhia§1 republica. In monarhie capul Statului e un Domnitor incoronat.In republica un pre§edinte. In monarhie domnitorii, adeca impa-ratii §i regii, sunt pe viata §i-§i mo§tenesc tronul dela parintii lor.In republica sfatul tarii alege pe pre§edinte, pe un anumit. timp, deregula pe §apte ani.

Dar nici monarhiile nu sunt asemenea. Pentruca in uneledomnesc imparatii cu dela sine putere pe moarte §i viata, cum alost in Rusia. Aceste monarhii se numesc absolutiste Cea din urtnamonarhie absolutista in Europa a fost Rusia. In altele domnitoriif§i impartesc mai mult ori mai putin, puterea de ocarmuire cupoporul. Aceste monarhii se numesc constitutionale. A§a ar fi fostsa fie fosta noastra imparatie austro-ungara. Dar Imparatii ei, fm-parteau puterea ocarmuirii numai cu Ungurii §i cu Nemtii. lar pemilioanele de norod a nationalitatilor le tineau in obid5, cum o§titi voi asta foarte bine. Regele Angliei din contra a dat toata pu-terea ocarmuirei poporului. El numai coroana o poarta in frunteaOa In Romania poporul prin vot a ales la anul 1866 pe Carolde dotnnitor. De aceea §i el §i urma§ul au Ferdinand a§a se §iiscale§te la aducerea legilor, ca domn din mila lui Dumnezeu §idin vointa poporului". A§a dara regele Romaniei e pus chiar depopor, §i in numele acestuia domne§te. Dupa constitutia tarii eleste dar Regele poporului.

Nici in republica nu e asemenea constitutia. In unele are pre-§edintele mai mari drepturi decal in altele. Bunaoard pre§edinteleAmericei are mai mari drepturi decal al Frantei.

Legile Je aduce §1 in monarhia constitutionala §i In republicksfatul OM. Pe sfat II alege poporul. Cum l§i sari a§a mananca.

*) Tribuna Bihortflui No. 6 din 27 Ianuarie (9 Februarie) 1919,

i

www.dacoromanica.ro

Ji4

Aded cum ki alege deputatii in sfat, a§a legi i-se aduc. Unde-Iales sfatul din adevaratii oanteni ai poporului, acolo legile suntbine aduse pentru popor. Unde insd sfatul tarii e ales cu mita §ijandarmi din du§manii poporului, acolo legile sunt rdu aduse pentrupopor ; cum a fost la noi. Voi §titi cA noi, aproape 4 milioanede Romani, abia am avut 4 deputati nationalkti in sfatul tarii dinBudapesta, deaceea am avut noi legile acele asupritoare pentru popor.

In Europa toate Statele au fost monarhii, afarA de Franta §iSvitera, cari sunt republici. In America toate Statele sunt republici.Nici este monarhia ceva, nici este republica ceva, ci dreptatea cestApane§te in tarA, fie ea monarhie, fie republicA.

Toti Impäratii puterilor centrale au fost gonict de pe tronullor, no pentrucA au fost ei impArati, ci pentrucA au jertfit poporulnebuniei lor de atotputernicie, aded pentrucA au fost impAratiA§a a fost gonit, Wilhelm imparatul Germaniei, Carol impAratulmonarhiei austro-ungare §i Ferdinand tarul Bulgariei. De imparatii,cari au fost in alianta Intelegerei, nu s'a atins ins5 nime. Afard detarul Rusiei carele nici el nu era mai bun ca cei din central&PentrucA ace§ti impärati ai Intelegerei §i-au apArat poporul lor,contra cerbico§ilor, cari voiau sd le cutropeascd tam A§a vine,cã regatele Anglia, Italia, Romania, Sarbia rAman ca mai nainte :Monarhii

Acum se aduce o lege noud §1 pentru monarhii, la fel cu le-gile din republici §i corn o cerem noi de mult, adeca : ca sfatulfarii, care aduce legile, deacum inainte sA fie ales cu votul tuturoracari au implinit varsta §i barbati §i femei. Bogatul §i sAracul, bA-tranul §i tinärul, barbatul §i ferneia, deopotrivA poartA sarcinasA aibd §i dreptul de a-§i alege sfatul. Cumu-i tara, a§a-i va fisfatul. Cumu-i sfatul, a§a-i vor fi legile. Si cum sunt legile, a§a vafi §i bunästarea §i fericirea poporului. InsA ca sfatul sä fie vointapoporului, zice Wilson, trebue ca tot poporul de o limbd sa-§iaibA tam §1 sfatul sâu. Pentru Romania-Mare acum este in lucrareaceastä lege noua. Cand va fi infaptuitA aceasta lege §1 in monarhii,atunci chiar nu mai rAmâne alfa deosebire intre monarhie §i re-publicd decat, cA in monarhie capul e un domnitor incoronat, iarin republicA un pre§edinte vrernelnic.

Republica are un cusur (scAdere) adecA, cd pre§edintele sealege tot la anumiti ani, de regula la §apte ani. Alegerile acesteframantA poporul prin mari sguduiri §1 se fac partide, incat o bunAparte din viata de Stat se mistue in luptele inver§unate a alegerei

rah

Ora,

www.dacoromanica.ro

315

de pre§edinte. Dar inteo tara compusA din mai multe popoare,cum ar vrea ei sá rAmAnA Ungaria, ce ar fi la alegerile de prep-dinte ? In mic o §titi voi dela alegerile de pre§edinte a comitete-lor parohiale, Ce in biserica ortodold se fac tot la trei ani. CAtAvrajbA, did du§mAnie nu isvoresc din aceste alegeri ? D'apoi andar fi vorba de pre§edintele unei ? Si ce-i drept nu-i pAcat,nici alegerile nu sunt totdeauna nimerite. CAteodatA se aleg §i pre-zidenti slabi. A fost norocul, cA chiar acum sunt in America §i inFranta pre§edinti, cei mai mari bArbati ai neamurilor de astAziWilson si Poincare. Monarhia dimpotrivA e scutitA de sguduirilealegerilor de pre§edinte §i vaza Domnitorului e mai mare §1 in-lAuntru §i'n afarà. VorbA mare pentru noi RomAnii, cari numai ceie§irdm din gãoace §i suntem atAt de certAreti din fire, incAt ne-ammAnca tam cu alegerile de prezidenti. Iatà de ce intelepciunea neinvatd, sd nu ne mai sporim nAcazurile cu alegeri de pre§edinte,ci sä tinem de inteleptul nostru Rege Ferdinand §i atunci cAndtoate tArile s'ar prefece in republici. Luminat popor trebue sA fieacela, care e harnic de republick cum sunt francezii §i englezii.Dar vezi cA nici englezii cu cultura lor mare nu o doresc, and eiau chiar a§a constitutie ca republica, pe cum o vom avea §i noi.El tin pe regele lor Gheorghe §1 pe mai departe.

Conferinta de pace la 9/22 lanuarie a hotArit infiintarea all-antei popoarelor, ce dupA cuvAntul lui Wilson InseamnA : Fiecarepopor din lume a zis Wilson in clipa aceea mare sd-sialeaga "insusi pe stapa'nul sdu si sd-si direagd soartea dupd vointasa, iar nu dupd dorinta noastrd. Datoria noastrd este, sd curmdnzputerea comandanturilor militare a domnitorilor si a corporatiunilormdrunte, cari se jucau ca cu pdpusi cu oamenii: sã incete si säscape lumea de apcisarea bor." Astfel pe urmele lui Hristos carele azis, cA toatA stApAnirea este dela Dumnezeu, Conferinta de pacedin Paris a pus temelia pentru stdpdnirea drepteitii, care este maipe sus de imparati §1 republici.

www.dacoromanica.ro

J16

e6munismui.

E §tiut cA unde-i hoit (mortAciune) se adunA §i corbii. Lahoitul fasboiului acestuia mare s'au adunat toti corbii din lume. InRusia le zice bolevic4 in Germania spartacusi4i, in Ungaria co-mun4ti. Dar numai dupA pene, adécd dupd nume se deosebescunii de altii, clontul e acela§. Ace§ti corbi scobesc acum in creeriiRusiei, Germaniei §i a Ungariei, de ti-e mai mare mila de ele. Voicare ati fost in Rusia i-ati I/hut ce fac acolo. La noi n'aveti decAtsA vA deschideti ochii la cele ce fac Skull §1 ceialalti derbedeide cari nu-ti este sigurà averea §i viata §i-ti poti face inchipuiredespre ei.

Ace§ti comuni§ti au declarat rAsboiu burghezilor, a§a numescei pe oamenii cu casA §i cu mask Burghez e tot omul care are ostare oarecare, o sesie de pAmânt, ori o jelArie, o päreche de boi,totatAta, indatA-ce are ceva avere. Ei vor sA 'infiinteze o nouA formade Stat, care nu e nici monarchie niëi republick ci un atelier adecdun miheiu mare pe care ei ii numesc Statul ob§tei proletaritor.aded a celor f6fa avere, pentrucd proletar inseamnd un om granici o avere

In Statul ob§tei inchipuit de comuni§ti nu-i slobod sá aibAnimeni averea sa proprie, nici mi§cdtoare nici nemi§cAtoare. Tot pA-mAntul §i uneltele de lucru, plugul §i coasa, dobitoacele §i casaplugarului, acul §1 ciocanul mAestrului, ma§ina fabricantului este aStatului. Fiecare 1§i capAtA plata muncii sale din cA§tigul comunadecA ob§tesc. Nici de cAsAtorie legitimA nu-i lipsA, zic ei, trAie§teslobod cine cu cine vrea §i pAndcAnd vrea. Poti schimba muierilecum vrei. E gata dar §i cu conciul nanei. Ce zici naicd MArie lalegea asta ?

In Statul acesta nu-i nici mo§tenire pArinteascd. De copiiinAscuti la gorun, se ingrije§te Statul, n'au lipsA de mo§tenire.AdecA dacA bietul om a crutat din cA§tigul sAu vr'un ban albpentru zile negre, dupd moarte nu-I mo§tene§te fiul sau, ci Statul,pentrucd Statul acesta nu cunoa§te avere singuratick numai avereaob§tei: InvAtAtura noastrA curatA cre§tineascA, cA tot pAmAntul estea lui Dumnezeu, la ei se schimbA in invatAtura, CA tot pamAntule al Statului. Si cine e Statul ? Ob§tea, care n'are cap, nici impA-rat, nici pre§edinte, numai pAntece.

Tribuna Bihorului" No. 7 din 3/16 Februarie 1919.

www.dacoromanica.ro

317

SA fim bine intelesi. Aici nu e vorba nurnai de o potrivire aaverilor, adeca bunurile mari ale Statului i mosiile intinse aledomnilor de pamant sä se parceleze intre popor, dui:La o anumitächeie, ce se va statori prin lege, cum dorim i noi, ca tot plugarulsA aiba Cate ceva pamant ; ci e vorba despre aceea, ca i castasi hold* i carul i boul tau mostenite ori castigate de tine cucruntal sudoare, sä nu mai fie ale tale, ci ale obstei, iar tu sa fiijelerul Statului, caruia Ii muncesti pe simbrie. Simbria se platestela fel tuturora, ca i chid thti ar fi asemenea de harnici.

Dar nu mai e nici natiune. Nici natiune romaneasca, niciungureased. Cuvantul natiune are sa fie sters din legi si din guraoamenilor, in Statul comunist. Nici un drept national. Nici patrie.Veneticul are tot atata drept la Ora ta, cat ai tu, a carui mosistramosi au sangerat de veacuri i sangerasi tu mostean in acestcrancen rasboiu, pentru fara aceasta, ca sa o dai prada veneticuluihräparef, care a stat la adapost pân tu te svarcoleai cu moarteain cele santuri i cetati de pe fronturi. De pilda vine jidanul dinGalitia, ori prusacul din Germania cu frunza in buze i infra intovarasia ta, adeca se imparte cu tine pe avutul tau. Stiti ce ar fiatunci ? Vorba Romanului eine ara cu domnii, grapa cu spatele":

Nici de religie nu e trebuinta, zic ei. Cu-i ii trebue popabiserica, e treaba lui privata, poate sa-si faca biserica ca un mozi,ca sa-si petreaca in ea sufletul. Daca vrea sa-si creased prunciireligios, creasca-i el ; Statul n'are scoala pentru religie, nici drepturipentru biserica. Preot i biserica nu exista pentru Stat.

Adeca in Statul acesta nu-i nici viata familiara statornica, nicicask nici natiune, nici patrie, nici biserica. Omul se naste ca inasuladeca ucenicul Orli, traieste ca calfa Orli i moare ca o vita peduleul statului. Esti vrednic sa traiesti pentru aceste trepte alevietii tu drag Oran roman, care n'ai altà bucurie in lume, deckcopiii tAi, i altä mAngAiere, cleat sA le poti lAsa o mostenirecinstitä i altA credintä, deck mAntuirea sufletului ?

IatA in chipul acesta vor sä se instApdneasca asupra voastrA,cei ce n'au familie, n'au casA, n'ati masa', n'au natie, n'au patrie,n'au bisericA. Ca sä ia ei smantAna de pe munca voastrA dinfabrica mare, pe care ei o numesc Statul comunist, adeca al obsteiCam stiti voi, cine sunt aceia, cari vor sä incalece obstea, culegea asta noua.

Oamenii clatina din cap, and aud deasupra lor croncanitulaccstor corbi, cari sforae din clonful lor sAngeros noua fericire a

§i

si

www.dacoromanica.ro

318

omenirei si se intreaba unii pe altii, ce-i legea asta noug? Asamai adaunazi se intalnira in Oradea doi säteni unguri sfatosi si sedadura in vorba.

Da stii dumniata, ce e comunismul ? incepu unul.Incep a ma nadai fu raspunsul.Da, daca ai d-ta douà case, dare-ai una din ele altuia ?Da, zau cu.Da, daca ai d-ta cloud vaci, dare-ai una din ele altuia ?De ce sa n'o dau !Da, dacd ai d-ta cloud' capite de fan, dare-ai una din ele

altuia ?De bund seama ca da una.Da dad ai d-ta doi porci, dare-ai unul din ei altuia ?Acum asta nu, pentrucà porci am si eu.

Siretul Oran a lovit cuiul in cap. Adeca el Imparte tot cen'are cu altii, dar ce are e al lui. Din patanie o zice si Romanul,ca asta-i legea celuia ce zice ce-i al tau e si al meu, ce-i almeu nu-i al tau."

Iscoditorul acestui comunism este Carl Marx, un agitator so-cialist, coboritor din familia jidoveasca a Mordehailor, nascut lala anul 1818 in Germania si mort la 1883 in Londra. Acest duhneastamparat isgonit dintr'o tara in alta, pentru propaganda lui re-volutionara si-a depus invatatura lui despre comunism in faimoasacarte Capitalul". aceasta carte viseaza el de o vreme, andoamenii vor fi atat de desavarsiti, cã vor trai in Stat, ca inteo fa-mine mare, in care fratii traiesc impreund din mosia familiei. Toatacartea lui e o nalucire a desavarsirei omenesti. Dar bolsevicii,Skull si comunistii din vizuinile oraselor, se leagd de naluca luiMarx §i zic : noi acum am ajuns la desavarsirea frätietatii, acumfacem Statul comunist pe trupul natiunilor ametite de groaza räs-boiuluL Voi cei sangerosi de grumazarile lor §titi mai bine,1 ce-ifratietatea acestor comunisti. De s'ar scula Marx sa vada ce facurainvataceii sai din visul carpi sale, ori s'ar intoarce in mormantulsau, daca a fost de bund credinta and §i-a zugravit Statul comunist,ori, dacd a fost de rea credinta, ar rade in hohote cum se omoarapamenii pentru o naluca zugrävita de el pentru oamenii desavarsiti,cari nu sunt pe pamant.

Pand and este deosebire intre om si om, putere de lucrumare §i mica, cap ager §i cap sec, va fi si deosebire de stare.Cel mai destoinic totdeuna va castiga mai mult decat cel slabanog.

i-as

:

In

www.dacoromanica.ro

319

Daca toll s'ar face asemenea, intr'un an de zile iar ar creste unulmai sus decal celalalt, cum creste mai sus pomul care are Ma--dna tare, mai sus de cat cel cu radacina slabâ. Asta-i legea fireipe care n'o poate smulge din om nici o Invatatura cornunista. Noiavem sä ne ingrijim numai, ca pomii cei noui sd nu creasca panala ceriu: cum crescuse odinioara jupanul Wilhelm §1 Tisza Pista,iar in zilele din urma micii tirani, cad îi irnplanta radacinele inBudapesta, sa ne ia in primire din nou sub masca republiceimaghiare. Asta-i cumpana dreptatii noastre.

Imi vine in minte povestea lui Hans, cand ma gandesc lalumea asta notra a comuni§fflor. Hans era o sluga. Se imbolnavisesärmanul, de moarte si chemara la el pe preot sä-I mangae cucele sfinte : 1mpaca-te cu soartea Hans, ca cu moarte se vor sfar§i§i zilele tale cele trudite §i in ceealaltd lume vei avea odihna."Daca §tiu eu parinte, cä i acolo tot a§a va fi, ca aici ras-punse bietul bolnav : Hans, aprinde soarele, Hans pune lunasus, Hans lustrue§te stelele, tot sluga voiu fi eu si acolo." Matern cd si in lurnea nouà a cOrnunismului tot asa va fi cu Lae alnostru. Lae dute'n colo, Lae vino'n coace, Lae tine spatele. Tot slugava fi el §1 acolo, dacà nu'§i va face irnparatia sa romaneasca, undeel sa fie slat:ran pe mosia sa.

Cine-i agitator nDupà revolutia din Noemvrie, grofii i nemesii, vechii nostri

apasatori, s'au pitulat i s'au inchinat inaintea republicei maghiare.Ei jurara pe republica si se imbiard pe intrecute in slujba republi-cei maghiare, pand i Habsburgul arhiducele losif.

In vremea din urma insä si-au ridicat de nou capul acesticiocli ai libertati:popoarelor, sà rastoarne republica, ca sal vind eide nou la putere cu focosul lor, sä reinvie Ungaria sovinista deodinioara, in care nu-i recunoscut nici un drept al natiunilor, afarade dreptul Ungurilor de stapanire. Guvernul a dat de urma lor, cavreau sä faca contrarevolutie. Noi n'avem nici in din nici in ma-need cu acesti grofi i nemesi i cu contrarevolutia bor.

S'a adus o lege noud, ca sa pund sub paza i sa detind petoti aceia, cad fac parte din conjuratia contra republicei. Detinereas'a i inceput, baronul fost ministru Szterényi si baronul general

fost ministru Szurmay sunt arestati. Intre ei e si nernesul dela

.Tribuna 5ihori1ui" 1In. 9 din 17 Februarie (2 Martie) 1919.9

www.dacoromanica.ro

320

Jurcuta Oosikafalva) fostul deputat Urtnánczy a cArui jandarmi auars de vii pe Rom 'kill din acel sat. Dupd ei ar urma ceialalti, darcea mai mare parte a fugit in Svitera cu -comorile lor adunatedin sudoarea poporului. Atuncia sd vind când ii vom chema noiinddrApt.

Noi nu stArn in calea republicei unguresti. Organizeze-se cumle vine mai bine la socoteald. E treaba lor. Am spus odatd, cäfiecare natiune igi are dreptul de a-gi alege forma de Stat carecrede cd-i este mai priincioasd. ToatA stApAnirea este dela Dum-nezeu data.

Noi stdm pe temeiul principiului lui Wilson, prirnit de toateputerile, ca fiecare natiune sd-gi aibd stdpAnirea sa. Noi incd sun-tem natiune recunoscutA, avem dar dreptul sa ne alegem aceastdpAnire, care noud ne este mai prielnicd. De aceea ne-am alessfatul nostru national, care sd ne ocArmuiascd, pAnd se va decidecu desAvArgire soartea popoarelor la Conferinta de pace din Paris.

Suntem insd democrati din cregtet pAnd in tälpi. Toatd poli-tica noastrd egte clAditd pe vointa poporului. Noi vrem sä ridicAmpoporul nostru la bundstare materiald gi la o stare culturald Malta,ca sä nu mai fie robul altor popoare. Cu alte cuvinte vrem o std-pAnire democraticd romdneascd. Ori ce formd ar avea noul Statroman, el democratic trebue sd fie, adecd ocArmuit dupd vointapoporului.

Aceea ce fac insd bolgevicii, numiti la noi comunigti, nu edernocratie, ci rAsboiu de starpirea poporului bAstinag. Rdsboiultdciunarilor contra avutului nostru. Precut]] s'a dovedit gi in pro-cesul lui Kun Bela gi a tovard§ilor sal comuni§ti, cari rAspAndescSteagul Rogu" intre poporul nostru, ca sa se aprindd in flacdrilerevolutiei gi statele noastre. Ei sunt mituiti cu milioanele adusedela spartacusigtii din Germania gi bolgevicii din Rusia.

Guvernul unguresc, care ochia cdtrd cornunigti, pAnd cAndne sfdgiau pe noi, acum a ajuns insu§ in strirntoarea lor. Värsdrilede sAnge din SalgotarjAn gi Budapesta s'au fdcut pentru rdstur-narea guvernului republican de acum gi luarea stApAnirei lor comu-niste peste tard. Pänd acum a isbutit guvernul infrAne prindetinerea cdpeteniilor comuniste. Dar pAnd and ? Dumnezeu shepentrucd astazi nimeni nu gtie pe ce se trezegte in ziva de mane.Putem fi pregdtiti la toate.

Noi ne-am fAcut datoria noastrd. CAVA vreme au stat gardelenoastre au tinut build randuiala pe sate. far cAnd ni le-au dasarmat

sd-i

www.dacoromanica.ro

321

soldatii republicei si s'au inceput sdlbdticiile de jafuri si omoruri,ca oameni cu inima la loc ne-am dus la comisarul guvernuluisd intrebdm, cine rdspunde pentru siguranta averii si a vietiinoastre ? Noi ne spdldm mAnile de tot sAngele nevinovat ce a curssi ce ar mai curge. Pentrucd noi n'am luat lupta cu arma contralor, ci numai lupta constitutionald pentru infdptuirea dreptului deliberd ocArmuire, garantatd de Wilson si puterile mari. Un lucrupe care si Ungurii il recunosc inaintea comisiei de pace din Paris,dar acasd altfel se face. Orasele sunt pline de fugari, mai alespreoti, unii gem in temniti. Mai rau e acum in comitatul Aradului.Preotii ar fi agitatorii, zic cei ce tin goand dupd ei.

Agitator e groful Karolyi JOzsef care vrea sd rdstoarne repu-plica maghiard. Agitator e Apathy, care a atAtat si pe soldati contraofiterilor lor, fie ei ori ce soldati. Agitator e Kun Bela care a atatatla uciderea politistilor. Agitatori sunt toti ziaristi cari asmutd contraRomAnilor. Oi agitatori sunt toti aceia, cari atatd la teroarea, adecdingrozirea RomAnilor, sd nu cuteze sd gramusde.

Preotii si cArturarii nostri n'au *tat nici la rdsturnarea repu-blicei, nici la grevd, nici la impotrivirea armatei, nici la avutul siviata Ungurilor. Dim potrivd ei au propovdduit pacea si bund lute-legerea intre oameni. Ori doard sfintirea unui steag romAnesc eagitatie ? Doar steagul romAnesc e slobod acum. Fiecare poporare dreptul la limba si legea lui. Dreptul poporelor inceatd lagranitele Ungariei ? Ori doar suntem agitatori noi cei din centru,cari cu vizirul deschis am cerut dela comisarul guvernial asigurareaavutului si a vietii fratilor nostri ?

Domnul comisar guvernial si comenduirea milliard sd cercepe agitatori acolo unde sunt ei. Ei lucrd doar pe fata si ridicdunul Cate unul dintre noi. in tot momentul ii pot prinde dacd vor,si pot curma ndpasta aceasta depe noi. SA o facd pAnd nu etdrziu. PentrucA, dacd odatd se vor instdpani acei agitatori pestetar& atunci nu e pardon nici pentru dansii.

Domnul comisar guvernial Katz Bela s'a ardtat intelegdtorpentru rdspunderea ce o are. Asteptdm sd-si facd datoria.

21

www.dacoromanica.ro

322

Capitalismul.

Sub capitalism intelegem ingrAmAdirea averii inteo manA. DepildA capitalist e bancherul care adunA milioane §i speculeazA cuele truda poporului. Capitalist e fabricantul, care speculeazAlucrul muncitorilor de fabricA. Capitalist e domnul de pAmAnt, carespeculeazA sudoarea fetei plugarului. Capitalist e negustorul §i totiaceia, cari lucrà pe dobAndd necuratA pentru punga bor.

Capitalismul, se zice, cautà sA cumpere ieftin negotul delaproducent, sA-1 prelucre ieftin cu muncitorii §i iar sA se VandAacestora scump marfa ie§ità din jitnitele lui. Asta-i stoarcereaputerii de lucru a oamenilor mici, pentru imbogAtirea capitali§tilor,a celor cu milioanele.

Din pAcatele vremurilor trecute, toate capitalele dela noi suntingrAmAdite in mâni strAine. Noi n'avem nici bancheri, nici fabri-banti, nici donini de pAmAnt, nici negustori milionari. i la noila Bihoreni se potrive§te antecul de jale a Motului :

Muntii nostri aur poartäNoi cersim din poarta'n poara".

Politica noasträ economid a fost sA ne facem taranii nostri,mici proprietari. Cat de multi, dad se poate top, sA aibA dtevajughera§e de pAmânt, cd nu in boierii cu mii de jughere de pa-mant e puterea unui neam, ci in taranii cu pämânt.

Ca sd putem face lucrul acesta, ne-am intovärA§it cu micilenoastre capitale, de am infiintat bAncile noastre. La tovdrA§ia aceastaa luat parte care cu cat a putut, care cu douA, care cu nod actii,cum i-a fost prisosinta avutului ski. De pildd cum s'a fAcut Bi-horeana" din Oradea, DrAganul" din Beiu§ §i Soimul" dinVa§cAu §i altele, cari nu sunt ale directorilor de bancA, ci a mea§i a ta, cari avem parte de actii in ele.

BAncile acestea a§a darà nu sunt fAcute pe speculatia actio-narilor, ca sA se imbogAteascA din actii, CA din actiile lor nu s'aimbogAtit nimenea pand acum. Ci s'au facut pentru ajutorareapoporului, sA poatä mi§ca cu banul poatä cumpArA pAmAnt,cand i-se imbie prilejul, pentrucA pAmAnturile erau in mAni tari,la neme§ii ungure§ti, can i dacA Ii vindeau mo§iile, le vindeaula ai lor, iar nu tAranilor nostri. Ai nostri abia strAbäteau la pAmAnt,dar tot strAbAteau cu stäruinta mare a poporului de a avea pAmAnt

si sd-si

www.dacoromanica.ro

323

Asa pe nesimtite ne pomenirdm, cd azi cumpdrá unul pämant,mane altul, pand ne fdcurdm micii nostri proprietari, cari sunttdria economica a unui neam.

Poporul s'a ales cu pdmant, care i-a adus dobandA inzecitäinsutitä, iar actionarul bAncii cu dobandd de 6-7% (percente)

dupd actia sa. In chipul acesta bdncile noastre n'au fost infiintatedin speculd capitalistd a oamenilor de bani gata, ci din scopul dea ajuta poporul sA ajungd la pdmant. Ca atari nu slugiau intereselecapitalismului, ci pe ale poporului.

Politica aceasta economicd o vom urma de acum inainte pescard mai intinsd. Dupd legea noud nimeni nu poate avea maimult de 500 (cincisute) jughere de pdmant. Ce-i mai mult, separceleazd pentru popor. Fireste cd pe bani, nu cum cred unii,cd se vor imparti oamenii pe pdmanturile nemesesti.

Si mai e o chichitd. Pe cat ii cunoastem noi, cei ce impartpdmanturile acum, se vor ingriji, ca ele sd ajungd pe mana oame-nilor lor si la ai nostri sà le rdmand sfarmdturile... Cal cine imparte,parte-si face. Nddajduim insä, cd nu vom fi lasati pradd poftei lorde rdsbunare.

Adevdrat cä sunt bani in belsug pe mana oamenilor, darbanii acestia n'au nici un pret i asa tot va fi lipsd de baniibäncilor romanesti. De aceea sd nu dirimdm bdncile, cum sbiardunii contra lor, ci mai vartos sd le intärim, cá ele sunt jitnitelenoastre pentru vremuri de nevoi.

Ar mai fi sa vorbim de averile bisericesti, de cari suntumplute scrierile socialistilor. Da, au mari averi episcopiile catolice.Are si episcopia gr.-cat. romand din Oradea. Legea va hotdri, cdce sd fie cu ele, adecd cd pe langd ce despdgubire sà capetepoporul din ele pdmant. Biserica ortodoxd romand n'are avere.Uite, Consistorul ortodox roman din Oradea n'are decat o hurubd decasd in Orada, in care se ocroteste. Nici aceea nu-i platità cu totul.Bat in Old aceia, cad sbiard in contra averii popilor nostri, carisunt si mai sdraci deck täranii. Iar in cat priveste drepturile po-porului in aceasta bisericd, poporul prin vot Ii alege toti diregatorii,dela vlddicd pand la crasnic i toate corporatiunile bisericesti asafel,cd la noi de mult este introdus in bisericd votul tuturora, care in Statnumai de acum inainte e vorba sd i-se dea poporului. Biserica nici

privintd nu se poate numi reactionard, adecd dusmand poporului.Noi nu suntem capitalisti. Dimpotriva dusmanii capitalismu-

lui, care in cel dintaiu rand a stors sudoarea poporului nostru in21*

inter,

www.dacoromanica.ro

324

cassele lor de fier. i noi vrem o impärtire dreaptd a averilor, darnu pe bazd comunistd, cum vreau cei dela Steagul Ro§u" ci pebazd nationald.

Mai ldmurit. Vrem sä fim sub stdpanire romaneascA. Aceeastdpanire sd fie insA din vointa poporului, adecd sA fie democra-ticd. SA' se §teargd in aceea noted Romarne toate privilegiile neme-§e§ti i boiere§ti §i sd piard din ea toate lipitoarele capitalismuluifirdpAret.

Impdrtirea pdmanturilor sd o facal stdpanirea romaneascd po-porului romanesc, ca sd se intdreascd tdranul nostru. Pdmantul, pecare tdranul nostru roman 1-a muncit in iobdgie §i 1-a aparat inrdsboaie crancene, sd fie al lui. Asta-i cAlcaiul politicei noastre.

A fost un rege francez, care a zis : vreu sA ajungd mancareade gaind pe masa fiecdrui francez". Prin aceasta a voit sA zicA,

sä fie bundstare in fiecare casd. Noi zicem : vrem sd se invartacarul in curtea fiecdrui Oran roman, prin ce zicem, sä aibd fiecarepdmant. Unde-i pdmant acolo-i §i gaina pe masa..

Asta-i politica noastrd de cand ne-am inciripat de sub iobd-gie, asta rAmane i pe viitor. Totul pentru binele poporului.

Cdutati capitali§tii la Budapesta, cd acolo sunt, iar nu intrenoi, cari vrem sA ne clesi obim poporul de sub acel capitalism.

www.dacoromanica.ro

011.1.1617:11,11311611,11,...

veolnom

Articolii publicafi in revistaCele Trei Cri*uri".

Rásarit de soare.*)

Cine va bea din apa ce-i voiu da eului nu va Insetosa In veci; ci apa ce-ivoiu da eu lui, va fi intru dânsul isvorde apecurgatoare in viafa de veci.

loan IV. 14.

Pe vremea restristei, Crisurile erau simbolul fiintei noastreetnice in tara Bihorului. In undele lor clocoteau suferintele unuipopor i dorul de care au murit pArintii i strAmosii nostri. Deele se leaga traditiile neamului românesc din tara Bihorului. Inele se sintetizeazd aspiratiile de frontierA etnicA. Aceste traditii audat farmecul celor trei Crisuri pentru Bihoreni.

Din acest farmec al trecutului s'a desprins numirea Reuniu-nei culturale Cele Trei Crisuri," menitA sä fad din aceste Crisuriun nou simbol, acela al culturei noui romAnesti.

Au doarA Tu esti mai mare decat Iacob pArintele nostru,carele a dat voila putul acesta, dintru carele si el insusi a bAut sifeciorii lui i dobitoacele lui," a zis Samarineanca MAntuitorului

,Cele Tref Cri§uri." Anul 1. No. 1-15 Aprilie 1920 pg. 3.I)

www.dacoromanica.ro

826

Christos, care ii vorbea de apa vie a invataturilor lui, inspirata detraditiile isvorului patriarhal din Samaria.

Tot cine va bea din apa aceasta, va insetosa iarási ; iareine va bea din apa ce-i voiu da eu lui, nu va inseto§a in veci",a raspuns marele Invatator al lumii.

Si ce adeca este talcul acestei figuri biblice ?Desfacerea din veneratele traditii locale si unirea sufleteasca

in conceptia unitatii nationale. Cine va bea din apa aceasta nu vamai inseto§a in veci dupa o culturd straina. Lamurit : sa se facareligie din cultura nationala.

A trecut umbra legii feudale, care zicea : cuius regio eiusreligio. Astazi domind religia dreptatii lui Christos, care a zis :Eu sunt libertatea."

Biserica lui este organizata pe principiul national: fiecare natiunesa-si aibA pe metropolitul ei. (Can. 34 Apost.) Acest principiu atriumfat si in cataclismul, din care au räsarit Statele noui de astazi,in cari fiecare natiune îi are domnitorul ei. Noi avem pe cel mainobil Domnitor din cati au purtat coroana regall

De ate ori cearca lumea adevdrul, ajunge la Christos, pentruca. El este adevarul.

In lumea aceasta a Statului ideal n'are loc imperialismulcutropitor de neamuri. Imperiul roman este imperiul libertatii popoa-relor. Regimul acestui imperiu nu este teroarea, ci cultura. Soareleacestei culturi lumineaza tuturor.

La razele acestui soare se vor incälzi i concetätenii nostride alta limbä, ram* rasleti intre noi, cad criteriul culturei crestineeste iubirea de oameni. Dupa preceptele apostolului limbilor :De-as grai in limbile omenesti sau ingeresti, iara iubire nu am,facutu-m'am ca niste amnia sunatoare si chimval rasunator. De asavea profetia si de as sti toate tainele §i toata stiinta si de a§avea toata credinta, incat sä mut §i muntii, iar iubire nu am,nimica nu sunt. Si de a§ imparti toata avutia mea si a§ da trupulmeu sa-1 arza, iara iubire nu am, nici de un folos nu-mi este.lubirea indelung rabda, se indurd, iubirea nu invidiaza, iubireanu se indaratniceste, nu se trufeste, nu se poarta in necuviintä,nu cauta ale sale, nu se intarata, nu gandeste rad ; nu se bu-cull de nedreptate, ci se bucurd de adevar. Toate le suferetoate le crede, toate le sperä, toate la rabdä, iubirea nici odata nucade, chiar de profetiile vor lipsi, chiar limbile de vor inceta, chiar

www.dacoromanica.ro

127

tiinta de se va strica. (Cor. 1, 1-8). La inAltimea aceasta mo-ralà, ne vor iubi si. aceia can astAzi ne urAsc.

Acest soare a rAsdrit asupra Crisurilor. Ele vor simboliza deacum inainte apa vie a culturei crestine romane. Cine va bea dinea, nu va insetosa In veci.

Gustati din aunt:A apA, cei ce insetosati de fericirea nea-mului romanesc.

Cartea neagrà din Budapesta.*)

Cartea neagra de care va vorbesc se estinde pe 935 pagini cvartsub titlul Romanii din Ungaria" scrisA de translatorul Ministeruluide interne, Huszár Antal excluziv pe seama guvernului" §1 tiparitanumai in cateva exemplare pentru uzul rezervat din ministere. Aaparut la anul 1907 in tipografia de Stat din Budapesta, cu clau-zula oprelistei de publicitate. Autorul Isi dedica fatul ministeruluide interne, contelui negru Iuliu Andrássy.

Nici n'a ajuns in publicitate pana a fost descoperita sub eraocupatiei romanesti din Budapesta. Asa am ajuns eu la un exemplar.

Huszár Antal e ovreu originar din Beiu§ §i a absolvit liceulroman din Beiu§ sub numele propriu de Herskovits. Stia bine ro-maneste, ca agent al guvernului a cutreerat toate regiunile roma-ne§ti, incluzive si Regatul-Roman.

Cartea e Impärtità in 9 sectii. Sectiunea I. prezintA un tablougeneral despre viata sociala a Romanilor din Ungaria. Sectia II.statistica celor 28 judete locuite de Romani. S. HI. Biserica gr. ca-tolica, S. IV. Biserica ortodoxa, S. V. Scoalele secundare romane,S. VI. Institutiile culturale romane, S. VII. Presa romana, S. VIII.Institutiile comerciale, economice §i industriale romane, S. IX. Is-toria mi§carilor politice romane.

Autorul cu ajutorul colaboratorilor sai sigur romaniaduna in fiecare sectiune Inteun manunchiu, toate institutiile noastre,organizatia lor interna §i externA, persoanele conducatoare §i con-duita lor politica. Cu un cuvant exhauriaza Intreg complexul orga-nizatiei noastre, fire§te tendentios. Dupa. un metod critic, sui gene-ris, In fiecare institutie crede o maffie organizata impotriva ideii deStat maghiar. Povestea lupului §i a mielului.

Partea aceasta a carpi era menital sa fie Intregita §1 edatapentru publicitate in doua volume cel putin de Cate 800 pagini, pe

*) Cele Trei Cri§uri" Anul I. No. 5 din 15 lunie 1920 pg. 1.

www.dacoromanica.ro

328

limba maghiara, german5, roman5 si francez5, cu scopul de a pre-vent o publicatie similara planuita de Astra si a o face ilusorie"inaintea strainatätii.

Are insa cartea aceasta §i o alta parte, cea secret5, scrisaexclusiv pe seama inaltului guvern pentru caracterul confidential alobservatiunilor si propunerilor dinteinsa disciplina arcand dezugrumare a tot ce este românesc, din leagan Vaud la cosciug.

Cu cinismul propriu condeelor simbriase se concretizeaz5rernediile de desfiintare, respective de maghiarizare, a tuturor ins-titutiilor române§ti sub titlul observari si propuneri", de cari esteinsotit fiecare capitol.

Cartea aceasta devine magna charta cabinetului negru dinBudapesta. Din ea isvore§te mai int Ai art. de lege XXVII din 1907,care face iluzorie autonomia bisericii. Scoalele confesionale suntextradate discretiunii organelor de Stat. Urmeaz5 apoi infaptuireapropunerilor" articol, de articol.

Eu eram pe vremea aceea directorul seminarului teologic si'a §coalei normale din Arad. Sburau sagetile ordonantelor din Bu-dapesta deadreptul in inima scoalei mete iubite. Azi, s5 se des-partà cele dou5 §coli conduse de o directiune, maine, sA se res-trang5 studiile nationale romane si sä se estind5 cele maghiare,pot zice nulla dies sine linea. Acum aflai sursa acelor dispozitiunidraconice in cartea cabinetului negru §i inteleg mai bine situatiaprimejdioasa, in care ma aflam ca director.

Eu trebuia sa-mi anar pe dotia fronturi scoala, cea mai veche§i rodnica §coala romaneascl Am esit din aceasta lupta cu raniadanci, dar cu constiinta curat5, ca am aparat-o bine si in anul1917 am predat-o neprihanità urma§ului meu.

Räsboiul regatului roman a fost numai pretext de a infaptuibrutal intreg programul, cuprins in magna charta din Budapesta.Contele Apponyi arunca masca de iezuit i ia buzduganul de erou,care decreteazd de zond culturala maghiara Ardealul §i pune subpaza politiala biserica §i scoala, ce ne-a mai r5mas in coltul devest si a pecetluit cu peceti imparalesti acest mormant, ca el sanu se mai deschida pentru noi.

Din sfatul Dumnezeesc neispitit de mintea omeneasc5, doro-bantul roman a rupt ace§ti peceti. Binecuvântat fie numele Luiin veci I

Nu pentru rashunare reievez acest sistem infernal de zugru-mare al unui popor, ci pentru invatatur5.

www.dacoromanica.ro

129

Am fi ingrati, daca ne-am profana sanctuarul patriei cu actede rasbunare i stupizi, daca n'am fi invatat atata din evenimenteletate de noi, ca o tara de drept nu se guverneaza din cabinetulnegru, ci din constiinta luminata a dreptatii.

In conceptia noastra, minoritatile nu sunt sclavii, ci cetateniinostri liberi. Vremea va vindeca Milne deschise Inca si din tot amarultrecutului nu va ramanea, decat amintirea unui vis urit din o lumemoarta.

Dela pacea din Trianon 'Ana la pacea in suflete, insa mai eo cale lunga pe care numai mani curate o pot face.

latà problema mare a viitorului, pe care numai o Romaniegeneroasa o poate rezolva norocos.

Adevarat ca se mai vorbeste de tigrii" ideii de Stat. Se vorinhlanzi i ei de inexorabila porunca a vremilor noui.

Ce n'a succes cabinetului negru, nu va succede nici circuluide tigri".

Virtus vim vicit.

In pragul noului an colar*)

In anuarul liceului de Stat Moise Nicoara" din Arad de peanul scolar 1919/1920 aflu clasa prima divizata in trei clase pa-ralele cate cu 57 si 59 elevi, dintre cari patru maghiari, si ceia-lalti romani.

Intrigat de aceasta afluenta la studiul clasic, ma interesai side celelalte scoli i aflai, cà scola normald Inca e binisor impo-pulata, adeca de 100 elevi in 4 clase. Dar in intreg liceul realavem numai 14 romani, dintre cari 4 in clasa prima ; in scoalaindustriald 16 ; in scoala comerciala si mai putini. Numai scoalaprofesionala de fete, intemeiata la staruinta i cu ajutorul D-neiMarzescu din Iasi, semnaleaza o tendinta de educatie pentru viatapractica.

In Oradea nitica propaganda a adunat in clasa I a liceuluireal mai bine de 60 elevi, tot asa in liceul Gojdu" si in liceulde fete. S'a mai injghebat i o scoala tehnologica. In scoalacomerciala suntem disparenti.

Mi-se pare ca i aiurea va fi tot asa. Am ramas tot la satiravechiului Regat Romanul se naste bursier, traieste ca functionarmoare ca pensionar". lar ai nostri par'ca cu aceea vor sa se

*) Cele Trei Criuri Anul I. No. 6. din 15 Iulie 1920 pag. 1.

si

www.dacoromanica.ro

130

rAsbune aupra trecutului, care nu-i läsa la masa verde a functio-,'narismului, cA acum toti vor sA se facd functionari.

De ce nu-i trimiteti la scoalele reale ? intrebai pedirectorul liceului clasic din Arad.

Ii trimit, insä nu vor. Unul mi-a rdspuns, cA nu vrea elsA facA lAnter din baiatul sAu.

In viata publicA preotii ii lasA parohiile, invatAtorii scoalele,oamenii de libere profesiuni Ii lassa ocupatiiie si se fac functionari.

Firmele caselor de comert sunt românizate" de administra-tie, in interior insä se adund comorile capitalului problematicpentru noi.

Am vizitat, tot in Arad, pe un prieten. Vdd in vecini un mareatelier de mobilA. Patruzeci de calfe lucrau cu sArguintd. Ropotullucrului lor era o atmosferà de energie a vietii.

Uite tipul sArguintei, imi spune prietenuL Doi industriasitineri s'au asociat si nu joiesc a implini comandele, mai ales dinvechiul Regat. Patronii i muncitorii cAstigA sume enormetrAiesc in belsug. Ti-e mai mare dragul sA privesti aceastd muncdproductivA.

si-i mai mare durerea, ca nu sunt romAni, observai eu.Da, RomAnii umbrä dupA copite de cai morti, fu rAs-

punsul resemnat.Cam asa vor fi i celelalte orase din Ardeal. $i cu scoala

cu societatea.Sunt naivi, cari cred, cA numai prin funtionarism si milita-

rism se vor romaniza orasele. Acestia n'au invätat nimic din tre-cutul mai apropiat, care s'a stins in aceastA iluziune. Teoria de apreface o societate pe cale administrativA a dat faliment. In acestfaliment a cAzut doar Rusia i Ungaria.

Chestiunea socialA este inainte de toate o chestiune de edu-catie i cale noastre continua Inca, sa formeze oameni pentru osocietate definitiv moartA, in loc de a apropia scoala cat mai multde conditiile vietii.

Asa vede problema sociala marele sociolog E. Demolins incelebra sa carte In ce sta. superioritatea Anglo-Saxonilor" edd.pe romAneste la Minerva" din Bucuresti.

dori ca aceasta carte, rdspanditA ca o evanghelie socialAin toate limbele, O. nu lipsiascd din casa nici unui intelectualsi mai ales a preotimei i invAtAtorimei, indrumAtorii firesti aimultimii.

As

www.dacoromanica.ro

81

bernolins distinge cloud tipuri sociale : unul cornunal, carese razimd numai pe familie, trib, societate, puteri publice, Stat,inteun cuvant pe comunitate i asteaptd totul de la aceasta ; altulparticularist care se bizue pe propriile sale puteri, pe sine insusi.Acest din urmd este propriu Auglo-Saxonului. In aceastd organi-zatiune sociald particularistd zace taina superioritAtii atat de pro-nüntatd a Anglo-Saxonilor, mai ales in zilele noastre.

Noi n'avem sa rornanizAm pe nimeni pe cale mäestrità oricu forta. Acest metod e mort. Idealul unei Romanii unitare II pu-tern realiza numai prin o reformA a invdtdmantului.

Reforma invdtdmantului trebuie sd apropie scoala de condi-file ale vietii noastre de Stat. Cand vom avea agricultori bineeducati, atunci improprietArirea nu va rdmdnea numai un act istoric,ci o reald posedare a pdmantului färii. lar cand vom avea o clash'industriald i comerciald educatd in spiritul modern, atunci Ii vaocupa ea locul ce i-se cuvine in orase. Munca cinstità a industrieisi a cornertului roman va face orasele romanesti, pe calea evolutieifortelor productive ale neamului romanesc.

Sd sperAm cd reforma invdtdmantului nu va intarzia, sà punApe aceastd nouã ternelie educatia tinerimei. Eu sunt incorigibiloptimist, care nu se lasd incurcat de orgiile politicianismului.

Politicianismul e un element destructiv, care speculeazd situatiipe socoteala binelui obstesc. Aceastd boald ce bantue tara are unsingar leac : reforma invätdmantului. SA vinà o societate muncitoare,care e capabild de a trdi din propriile-i puteri.

Aceastd societate va fi mai refractarA si fatd de socialism,cum aratd exemplul anglo-saxon.

Suntern in pragul deschiderii anului scolar nou. PArintii sesbat in gandul, cA la care scoald sd-si ducd bdietii. *i nu e indru-mare reald. Ziarele sunt pline de saltimbagiul clownilor politici, desenzatiile mArunte si de crimele zilei. La scoala viitorului nu segandeste nimeni. Stau bietii pArinti ca i bolnavul din biblie lalacul Vitezda, fdrA a se gdsi om, care sd-1 bage in apa vindecA-toare. Haid' dar cu Nutu la liceu. Asa se creste proletariatul inte-lectual. Altmintrelea, vorba lui Mark Twain, Nutu poate sd ajungdchiar si deputat. DacA va mai fi cumva vre-o revolutie in Frantaori Mexico, poate sd se facd i impArat. Ce nu poate iesi din unproletar intelectual ?

Prin reforma de unificare a §colilor secundare se va maiputea face o punte de tranzitie la studiite reale, de si nu resolvä

noi

www.dacoromanica.ro

definitiv chestia educatiei pentru viata reald. Mai ardentä e adultchestia scoalei profesionale.

Pe cat stiu eu, Domnul Dr. Onisifor Ghibu a sulevat chestiacoloniilor de scoale profesionale, ce ne-ar apropia de conditiilevietii de astAzi. Nu §tiu ce soartä a ajuns acest plan cuminte, fAcutpentru industrializarea societAtii noastre. Ar fi pdcat sA nu seinfAptuiascA Inca estimp.

Insä dum Roma deliberat periit Saguntum. MA tern, cd pandse delibereazd asupra unei reforme scolare corespunzatoare zilelornoastre, perdem terenul nouilor indrumAri spre o viatà rodnicA.

fed de ce vin a solicita la ziaristicA, la preoti i invaTatori,ca fiecare de pe amvonul sAu sà facA propaganda pentru imbrati-sarea carierelor profesionale.

Numai o Romanie muncitoare are putere de viatà in nouaconstelatie a lumii.

Avram lanai in Seminar*)

In legAturd cu articolul meu despre Cabinetul negru" dinBudapesta relevez un epizod de pe vremea cand eram directorulseminarului din Arad.

Pentru o mai build orientare a lumei din afarA, observ caseminarele noastre cuprindeau in sine scoala teologica i coalanormald, independente una de alta, dar sub o directiune. Preotii

invätätorii esiti din aceste seminare erau conducAtorii firesti aipoporului nostru. Asa se intelege importanta mare a seminarelornoastre.

Aradul era centrul politic romanesc sub stäpanirea maghiard.Tangenta dintre centrul politic si centrul cultural, era fireascd. Deaici urmeazd ca' pozitia unui director era cu mult mai expusAdecat on i unde. Si mai ales a mea, carele nu eram om sters inviata publicA.

Numirea mea de director, la 1901, a fost intimpinatà dinpartea maghiard cu neincredere, ca sä nu zic mai mult. Canaliadela Controla" din Timisoara tipa ca din gura cortului impo-triva mea.

Guvernul nu s'a multumit numai cu inspectiile revizoruluiscolar de peste an. La examenele finale ale scoalei normale, mi-atrimis comisar guvernial, pe vestitul Jancso Benedek.

*) Cele Trei Cripri" 1920.

.:3J1

www.dacoromanica.ro

333

Jancsó Benedek fusese profesor la liceul din Arad, cunosteadar bine Aradul. Acest aprig SAcui toatA viata si-a consacrat-ochestiunei romane. Prin scrierile sale in aceastA materie, a ajunsun factor important in Ministerul de Culte si Instructiune publica.El era socotit de teribilul" comisar al scoalelor romane.

Examenele mergeau bine. Intr'o zi imi anuntA comisarul, cádupA amiazi vrea sA vadA desemnurile. Aveam obiceiul sa revi-zuesc toate lucrarile inainte de a ajunge la mana comisiei exami-natoare.

Desemnurile erau expuse inteo sala de invatAmant. Inceprevizuirea cu portretele, and ridic primul portret se iveste portre-tul cunoscut a lui Avram lancu, razimat pe tunul de cires. Atataimi mai trebuie, gandiam in mine si haid' cu lancu in buzunar.Pe and s'a intrunit comisia eram in ordine cu toate si asteptamdesvoltarea lucruril or.

Incepe si comisarul cu portretele, cari erau expuse la loculintaiu. Imi pArea cA e intentie la mijloc. Altmintrelea nimenea nustia ce se petrece in jurul desemnurilor, deal eu care strangeampe lancu in buzunar si doar omul care stia de desubtul desem-nurilor.

In sfarsit poate m'am inselat in presupuneri, de aceea amlasat treaba inteatata. Prin o investigare as fi scos chiar eu laiveala un lucru pe care nu trebuia sa-1 stie guvernul, a s'aintam plat.

Nu mult dupà acestea, vine un profesor speriat si ma chiamaafara. Pe stradA striga bAietul dela gazeta in gura mare, senzatia zilei:

Avram lancu in seminar.Iau ziarul si de fapt cu litere grase sub titlul Avram lancu

in seminar" se scria, ca comisarul JancsO Benedek a aflat por-tretul lui Avram lancu intre desemnurile elevilor.

A ! Mancare de peste, vorba regretatului ziarist, ceho-roman, Augustini, and ii venea ceva interesant pentru Tribuna",la care colabora.

Dar Domnule Director, asta nu-i gluma, trebuie sa pre-venim reproducerea in alte ziare.

Las' ca-i in bund mand Avram lancu, pe care-1 strangeamin buzunar cu calmul omului, care e stapanul situatiei.

La sfarsitul examenului arat comisarului ziarul si insist sa.

revind la controlarea desemnurilor. De autarea buzunarelor n'afost vorba. Nii-i Avram lancu in seminar §i basta.

www.dacoromanica.ro

334

Domnule cornisar, acum vezi cu ce mijloace se lucrdimpotriva mea.

VAd, sunt in curat cu toate.De data aceea scApaiu din cursa, dar au urmat altele, cari

m'au §i inclestat. $i din acelea am scapat. Ar fi lungd povestealor pentru spatiul masurat al unei reviste. Bine ca au trecut caun vis

In zilele trecute am fost in Arad. Un vechiu functionar con-sistorial ma IntreabA, cd ce fac cu Avram lancu ?

S'a intamplat adecA, ca dupA pdtania din 1901, am ajuns laun basorelief a lui Avram Iancu. L-am lasat Mall in grijaprietenului dela Consistor, panA in vremurile bune.

Acum a sosit acele vremuri sA-i dau satisfactie pentru dscun-zisurile din buzunar si din dulap. $i-1 voiu desvAli la prima oca-ziune in seminarul din Arad, la lout] de onoare, ce i-se cuvine.

In tnuzeul arAdan a revolutiei maghiare din 1848 se afld unmAnunchiu de scAeti avand sub el inscriptia de batjocura : Scaetide pe mormantul regelui muntilor sic transit gloria mundi", ca unpendent la inscriptia de pe crucea lui Hristos incoronat cu scdeti :Jesus Nazarenus rex ludeorum.

A inviat si unsul libertatii nationale Avram lancu, cand vremeas'a implinit, pentru cA i misiunea lui a fost dela Dumnezeu.

Din viata seminarialä.*)

De cafe ori am pl5cerea sa v5z pe DI. profesor Mehedinti,di ce vorba la cele väzute de dansul in seminarul din Arad pevremea directoratului meu §1 nu sl5beste din insistenta s5 scriudespre metodul aplicat in coeducatiunea candidMilor de preoti §1

itiv5t5tori, ce 1-a captivat.Propriaminte aceast5 coeducatiune a fost data de impreju-

r5rile lute cari trAiam in Ungaria. Alte §coli nu aveam decal scolanormalA §1 teologia, pusA una langA alta. Un tel de §coala cumerau cele profetice din testamentul vechiu, in care se invata limba§i legea strAbun5.

Cat ce da toamna, 1§i puneau bietii preoti, invAtAtori, taranimai r5s5riti poroditele pe o trAsurA taraneasc5, Incarcati cu sacide Mina', fasole §1 cartofi §1 hi la deal §i hi la vale cate trei-patruzile cu martoagele lor de cai, pana ajuseau din codrii Bihariei la

*) Cele Trei Cri§uri" Anul I No. 14 Oradia din Decembrie 1920 pag. 3.

rAu.

www.dacoromanica.ro

335

Arad, Mekka culturei lor. Acolo Ii descArcau pe la gazdele" caritrAiau dupd ei ; normalist cu teolog ImpreunA, dupA cum aded ve-neau de acasä. Fiecare mergea la scoala pentru care era pregalit.Scale mergeau mand in manA si biserica ii unia pe toll la strAnicum aveau sa fie acasà, ca preoti si invaldtori. lard prima coeducatie.

N'a fost savantd aceastà §coalA, dar a fost suflet in ea. Ceidintai profesori ai preparandiei" din Ungaria, infiintatA la 1812 eraucei mai luminati bArbati ai vremurilor de atunci ; o bucatà dinsufletul lui Gheorghe Lazar, intemeietorul scoalelor nationale dinRomania apostolul culturei romanesti ; Dimitrie Tichindeal, juris-prudentul autor de cArti romanesti, Diaconovici Loga, pedagogulerudit ; loan Mihut, doctorul in §tiintele pedagogice si scriitor ; dr.losif Iorgovici ; Dimitrie Constantini autorul Istoriei de vest si esta Romanilor" ; Alexandru Gavra fiul OrAzii, distins pedagog siscriitor, apologetul lui Gheorghe incai i Petru Maior ; DimitrieIonescu mai in urmA deputat si comite suprem al ZAranduluilimbistul Dr. Atanasiu Sandor ; Vincentiu Babes, mai tarziu consi-lier la Curtea de Casatie, vestit deputat nationalist si redactorulAlbinei", tatAl bactereologului Dr. Victor Babes ; marele predicatorloan Rusu si toll urmasii lor. Profesori de aceeasi culturd superioarAerau si cei dela teologia infiintata la 1823, episcopul GherasimRat, metropolitul Miron Romanul, episcopul losif Goldis, dintre ceivechi si urmasii lor mai noui. Asa se explicA apostolatul ce s'a%cut in scoala din Arad, de unde au iesit invätatorii si preotii, cariau sustinut sufletul poporului romanesc, intocmai cum o prevesteaaceasta primul director al preparandiei", Dimitrie Tichindeal inArAtarea" tiparità in anul 1813 la Buda :

Crescatori buni pruncilor ei vor fiMulti dintransii se vor i preotiDe un seminarium Inca trebuie gandit

pe langa el mare ConvictBa si de o AcademieCare trebuie sä i fie°.

Pe lane crescAtori buni" la anul 1876 s'a fäcut si con-victul", iar la 1884 si seminarul prin episcopul de pie memorieloan Metianu. Dela 1876 incoaci amandouA institutele se unescsub un acoperis cu un director si un corp profesoral. Coeducatiadevine organicA. Cu ideea Academiei" incA ne frAmantAm demult.Mai pe urmA in 1919 Ii fAgram §i planul de invdtamant cu fostulprofesor de teologie, acum Preasfintitul nostru Metropolit_Dr.Nicolae

Bio

;

www.dacoromanica.ro

336

Man, dela care a§teptAm sA clueà la indeplinire §i aceastd maimare dorintA a lui Dimitrie Tichindeal. Chestia e §i coaptd §iajunsa in cele mai bune mAni. Dormi in pace Tichindeal, cA §iAcademia o sa fie.

De ate on reprivesc trecutul acestei preparandii" imi aducaminte de cuvintele marelui fiu al Aradului, Gheorghe Popa fostprefect in anul 1867-68:" Ah, binecuvintatd sd fie preparandiain vecii vecilor. Preparandia aceasta, de se vor cduta urmArile ei,in natiune desfAsurate, ar trebui ai nostri sd o venereze ca un felde paladiu, ca ceva sanctuar, la care Rom Anil in toti anii ca la orugA ar trebui sA concure".

Eu am devenit directorul celor clouä institute in anul 1901,Lipsa de invatAtori era mare §i a§a. Consistorul ca sA poatd provedea§colile rurale cu invAtatori, primia elevi in convict peste puterilesale. In anul §colar 1896-97 bundoard erau 133 elevi primiti inconvict, dintre can 80 fArA plata' §1 53 cu plata de 60 .11. Li-se damâncare slabA odatd pe zi. Traiul rdu demoralizeazA sufletul §iimpile§te corpul De aici disciplinarele multe §i boalele fizice aletraiului rAu, scrofula §i tuberculoza. Nevoile acestea, pe altd parteprincipiul pedagogic de a apropia scoala cat mai mult de con-ditiile vietii. m'a determinat la un regim de viatd congruent cu acestprincipiu. Seminarul sà fie casa de model a preotului §i invAtA-torului, in care ImpreunA trdiesc §i lucreazA la sate.

Voi sunteti sAraci, le zisei elevilor, nu puteti präti taxeman de intretinere. Consistorul e si mai sdrac, nu poate contribuila imbunAtAtirea stdrilor din seminar, rdmâne dar sä ne-o imbu-natatim noi prin noi insine si sä invatati a tral prin voi insivd peand yeti fi preoti si invatAtori. laid am mai luat in arena' cloud'grAdini man pe langd ale noastre si le vom lucra noi cu mdnilenoastre. Congrua si ajutorul de Stat invdtatorilor azi e, mane ti-1retrage guvernul, lucrul mAnilor tale nu ti-1 ia nimeni. Cui nu-iplace acest regim de viatA facd-se solgdbirAu si ne dea noud bundpace, sd fim preoti si invAtAtori.

Bdietii rdmaserd surprinsi de aceastd intorsAturA, mai alesclericii, cari erau mai bine situati. Ceteam de pe fetele lor intre-barea, mai tArziu si exprimatA : cum adecd, noi am venit aicisà invdtam carte si nu sd sdpdm grAdinile seminarului. li-am pre-venit cu rdspunsul.

Nu neglijAm nimic din carte, facem numai ce ne Invafacartea.

www.dacoromanica.ro

337

Aveam un admirabil parc in curtea seminarului. Pusei eleviisä delAture bolovanii din curtea alumneului si le fäcui si prepa-ranzilor parc. Adusei apoi cele mai frumoase specii de trandafiri,ca bAietii sA prindA gust estetic la aranjarea curtii lor.

Cu plantarea i altoirea trandafirilor a mers cum a mers, darmA tachinau profesorii, cA nici de acolo nu vedem noi flori, cAle duc studentii. Cine-i poate controla ?

Eu, le rAspunsei, dar nici voi nu aveti voie a duce fdrAstirea mea, cA altmintrelea se stricA ordinea. De flori n'are voiesd se atingA nimeni, deck eu i profesorul de economic.

PrimAvara eram des-de dimineati intre flori, le cunosteam petoate care cum deschid. Odatd observ lipsa. Dau de stire bAietilor,sd se prezinte cel ce a dus trandafirii. Ei stiau ce ar insemnaaceea dacA nu s'ar arAta de bunA voie. Si vine bAiatul, preparand,de-mi spune cA a dus-o la o familie, adeca la o domnisoarA.

Bine Mete, dar trebuia sA ceri, altmintrelea un trandafirseminarial costA 10 cor., de nu esti aici mane la ora 10 cu zececor. iti aplic §. 12 din legile scolare.

A doua zi la ora 10 erau zece cor. depuse pe masa directio-nalA i radeau colegii lui de el in hohote. Dupd aceea nu s'a maiatins nimeni -de flori. Iti era mai mare dragul cum ii vedeaiplimbandu-se printre flori, delectandu-ge in ele, Mil a le atinge.Cand canta corul in bisericd si la alte ocaziuni Ii trimiteam cucorfa cu buchete de flori pentru cuconite, iar profesorilor le dA-deam sA ducd acasA. Par'cA acum bAetii le pAzeau mai bine deckmine si cand se duceau acasA, duceau cu sine mIddite de altuit,ca sA aibd de suvenire din trandafirii mai dragi lui in seminar.In mijlocul acestui parc cu flori am pus apoi monumentul ridicat,de Reuniunea invkAtorilor, regretatului profesor Teodor Ceontea.Aveam cea mai frumoasA grAdinA in Arad. DupA ce ieseau dinscoalA imi aduceau si ei specii de trandafiri, de cari noi nu aveamin seminar. Le-a rAmas iubirea de flori i eu eram fericit, cA amcontribuit la desvoltarea siptului lor estetic.

Cu grAdinile de zarzavaturi a mers mai greu. MA duceamintre ei cand sdpau. Unii sApau in mAnusi, pentrucA veziDoamne harletul le vAtAma palma, altii se jeluiau de spinare,desi sApau cu schimbul, ckeva minute, dupd indicaf jibe profesoruluide economie. In cazuri de acestea, fArA mustrare luam eu harletul

sApam randul intreg. Aceasta rusina pe cei indoielnici si seindemnau i ei la lucru. La inceput se (Mclean la toate drAciile.

22

www.dacoromanica.ro

338

BunAoara and profesorul sAmAna nuci, mergeau in urma lui, lescoteau si le mancau, fireste nu rasAreau nucii ; altii mancau mor-covii alesi i pusi in Valliant de samanta. Micile strengarii disph-rura apoi, cand urrna rodul muncii, masa incarcatA de bundtatilegrAdinei.

Primävara gradinile impartite in straturi i plivite erau de toatafrumusetea. Din ramasitele de mancAri ingrasam porci, aveam dar

untura eftina i curatd. In scurta vreme mancara i preparanziide trei ori la zi, obrajii ofiliti se inbujorarA i disparura discipli-narele cele multe. Fiecare cauta sd-si altuiasca pomisori dincele mai fine fructe, ca sA ducA acasa de pomenire din seminar.

Dupa iesire din scoala veneau apoi ei la mine radiosi si mainvitau sA le vAd grAdinile lor ca la seminar". SAmanta utiluluisAmanatA in seminar aducea roadele sale in vetrele preotilorale invatAtorilor i prin ei la vetrele satenilor cari luau pilda dela ei.

Odata imi cere comisarul guvernial Domnul Siegescu diplomaprofesorului de economie. Profesorul meu era DI. Teodor Pop, unnotar comunal pensionat, pasionat grAdinar i agricultor, la careeu mancam cele mai bune fructe i cea mai find miere pe andera notar. Fireste diploma nu era ca'n palmA. Chemai pe comisarin grAdinele minunat aranjate.

lath' diploma profesorului nostru de economie.Primesc diploma, rAmane badea Todor mai departe.

Si ca sa fie deplind gospodAria ne mai aranjaram i un atelierde lucru manual pentru industria casnia. Ce stricau baietii dinmobile, le dregeau, Ii faceau uneltele de gradinarit compactau

Mergea i modelarea in lut si carton. Pentru ei lucrulacesta era o jucarie, o juarie insa care avea sA le fie de marefolos in viata.

In strAinAtate se cheltuesc sume enorme pe scolile de subcerul liber, aranjate la periferiile orasului, uncle duc tramvaele copiiiOfilifi ai oraselor sa-i invioreze la carte. Noi aveam bogAtia gradi-nelor seminariale cu o admirabild paduritd de castani i tel i cuparcul stufos imprejmuit cu tei. Un loc mai ideal pentru grupareaclaselor nici nu se putea inchipui. Era pAcat sA nu-1 utilizAm pentruinvätamant. Profesorilor le placea planul de a sta in liber, daraveau nedumeriri.

Ne intoarcem dar la peripatetica ?Da.S vor uita dupa paserile sburatoare,

cArtile.

pi

www.dacoromanica.ro

339

Mai bine la paseri decAt la mustele din sale.Dar dacA plouA ?Mergem sus.

Aveam IV clase de pedagogi si III de clerici i coala deaplicatie. Ii ImpArtii in opt grupe sub ate un tei mare, in ate uncadru de tufe, ca in opt cuiburi. Dupd primele lectii yin profesoriiradiosi.

Asta-i minunat. StAm pand la ora 1 d. m. si nu simtimlancezealä. Ozonul ne tine Inviorati i pe noi i pe elevi. Contactule mai nemijlocit i Intre noi i elevi i intre cele doua categoriide elevi. Suntem fiii naturei, nu mai mergem sus.

Si and ii prindea ploaia veneau sus si le pArea, ca-i nebu-nese pAretii. in fiber se tineau §i examenele si comisarul Siegesculua fotografii de pe grupele de clasd. ca sä le ducA in Ministersi sd IntroducA pretutindeni §coala In liber.

Aveam orchestra §1 corul nostru bine condus de profesorulLugojan. Oarele de gimnasticA tinute in umbra pAduritei le deschidearegretatul profesor Dr. Wean cu hora §1 se cAntau §1 dansau, can-tece si jocuri romAnesti, menite sa fie popularizate de elevi In

satele unde aveau sA meargA, ca preoti §i InvAtAtori. Escursiunilemulte si instructive pe la locurile istorice si domeniile de modeldin apropiere din Ardeal, BAnat §i OM la Fiume, le fAceam canunta§ii. Disciplina o tinea si in aceastd liberd miscue a elevilor,armonia sufleteascA dintre distinsul Corp profesoral, de care eramInconjurat si care exista in sAnul elevilor armonizati §1 ei intre sine.

Ca sA aduc mai aproape oficiul pastoral de cel didactic amstAruit !Ana' ce Sinodul eparhial a declarat obligator examenulpedagogic pentru clerici. Preotul sA fie Invatator, ca sä §tie controla§coala ca director local §i sA poatA Implini functiunea de invatator,unde lipsesc InvatAtorii.

Clericii nu voiau sA §tie de aceasta, cA vezi Doamne, ei ausA fie preoti si nu Invatatori. Li era greu sä mai fad un examen.Profesorii Inca, nu erau incantati de aceastA mestecare, tot a§acomisarul guvernial, cu un cuvAnt toti mi-au intors spatele.

La primul examen nu s'au prezentat elevi, spre marea satis-factie a profesorilor i comisarului guvernial.

Cui Ii e rusine sä fie aceea .ce sunt eu dascAl acelama desconsiderà pe mine. Si mai ales, cine nu vrea sa fie dascAlnu e vrednic sA fie preot,

22*www.dacoromanica.ro

340

Veni randul examenelor teologice, au cunoscut Ca' nu se facepreot, WA a fi invatator.

SA ne. dati ragaz ca sä ne pregatim bine, sä nu ramanemde rusine inaintea comisiei examinatoare.

Le-am dat si se dadura examene splendide. Dupa. aceea totiajunsi in posturi bune invatatoresti OM la alegerea in parohii,veneau i marturiseau cat de bine le prinde examenul pedagogic

ce fericire ca nu m'am lasat dupd prostia lor. Cu acesti preoti-invatatori s'au umplut intru catva lacunele lasate de invatatorii dusiin rasboiu si in parte sd provede i azi invatámantul primardela sate.

Dela unitatea sufleteasca a preotilor i inatatorilor atarndunitatea sufleteasca a satelor conduse de ei, deaceea am concentrattoate firele educatiei in aceastä unitate. Ai nostri ma intelegeausi nu, dar guvernul unguresc m'a inteles deplin si presiona cutoate mijloacele desfacerea celor cloud institute. Bietul comisar gu-vernial Siegescu mereu venea cu poruncile de separare. Guvernulcare facea politica din scoala, ne promitea §i ajutor de stat pentruedificarea unui local separat pe seama preparandiei. Toate tenta-tivele se terminau cu impacarea dintre mine si comisarul Siegescu,carele avea simpatii pentru preparandia din Arad si in ultima ceda.Rana vei fi Dta director, dar dupa aceea s'a ispravit cu comu-niunea institutelor, guvernul nu o mai tolereaza". Asa s'a siintamplat. Eu am venit in 1917 la Oradea si dupa mine aurmat potopul comisarilor politiali peste preparandii. Dar vorbavine : apa trece, pietrile raman. Comisarii se dusera pe plutelerevolutiei i preparandia tot in picioare a ramas.

* *Procesul civilizatiunei va aduce multe institutii culturale in

Romania intregita. Toate sunt cu intelepciune intocmite pentrua da Statului Roman caracterul cultural. Ar fi insä palat zidit penisip toata cultura aceasta moderns& dacd sufletul satelor ar rand-nea paraginit. $i sufletul satelor e depus in mana preotului si ainvatatorulgi, pe cultura lor armonica trebuie sa. se puna mai marefond. cA dacd noi am avut pe Ungurii nostri, Statul roman Incaii are pe internationalistii sai distrugatori de patrie i neam,

Romania noua pe sufletul satelor sa. se cladiasa

pi

*

www.dacoromanica.ro

Omagiu lui Eminescu.*)

Aveam inaintea mea cloud cereri pentru mainscris in memo-ria marilor decedati : a marelui dascal al neamului romanesc,Gheorghe Lazar §i a marelui preot Andreiu Saguna, cand infradomnul Gh. Bacalogu, sa-mi ceara manuscris pentru Cele TreiCri§uri", scurt, cateya sire.

Pe and ?"Pe maine ori poimaine, pentruta trebuie sa scoatern un

numar festiv cu Romania Junä" pe 12 lunie".Tot asa la repezeala cereau si ceilalti. Toll grabesc, i eu

olog de mana care ar trebui sa scrie §1 e nevoità sä imprumutemama stanga, ca sa se trudiasca §i ea cu slova, in scurta vreme ceo mai am pentru scris. i ce bine m'a servit §aptezeci de anidreapta, poate nici and nu se obosea, daca nu o frangea bombadela senat.

Graba e vechiul Cantec al manuscriselor.Unchiasule, manuscris pe maine" Imi cereau cei dela Tribuna"

cand clocotia lupta cea mare, ce o purtam pe vremuri. Si unchiasulscria MCA sfar§it . . . Dar in viata sa un ban n'a luat pentrii scrisulsau. Asa erau vremurile acelea, grabite a face totul pentru natiune.

Cum e buna-dimineata, a§a e si multam D-tale. Deci repede§i scurt.

Tot munca si saracie si deceptiuni §i suferinte si lapadarede sine. Toata viata sa un sbucium care framanta pe om in covatasortii, o vanare de vant", cum o nume§te Solomon. Eminescu aMut cupa plina a acestor amaraciuni.

Eminescu e un ganditor, un filosof kat'exohin. El a vazut cuace§ti ochi desertaciunile" lumesti si a cazut in orbita filosofieipesimiste a lui Schopenhauer. Aceasta e tragicul lui.

Schopenhauer ucide brutal viata, din care face un macinisce se spulberd in neant. Filosofia lui e destructiva. Eminescu fsi,canta durerile pentruca viseaza o viata mai frumoasa, mai armonica,o viata a perfectiunilor omene§ti, creatoare. El viseaza un idealfãrã nädejdea Implinirii lui. E simtul artistic creator, ce straluce§tedeasupra pesimismului. Noi iubim si admiram acest simt artistic.

De aceea Eminescu e vrednic de monumentul ce i-se ridica sie inältator, ca se ridicd de-acolo, de unde candela cultului arleiaprinsa .de el nu s'a stins.

*) 1. Cele Trei Cripri", 1923.

3

.

www.dacoromanica.ro

Cei ce ridicA acest nionuthent au mArturia unui idealunit §i pentruca au vazut, cred §i inteun ideal al unei Rom Anilfericite. Acest cult al credintei inteun ideal fie coroana, ce se punepe mormantul de bronz al lui Eminescu.

Din Trecut *)La centenarul lui loan C. Briitianu.

Eram Mat de §coala in 1866, cAnd I. C. Bratianu alusesepeste Austria incognito pe regele Carol I §i-mi aduc aminte cumse adunau in casa pärintilor mei preotii §i invatatorii din Pecica-romAna cu §tirile aduse de prin Arad despre marele eveniment.Fostul meu invatator, loan Ardelean, venea tot des cu RomAnul"lui Rosetti §i eu ascultam cum se cite§te RomAnul," cum seinspira batrAnii, cum trdiau viata politica a RomAniei, traindnumai trupe§te in Ungaria, caci suflete§te erau dincolo de hotar.A§a s'a facut la noi educatia politica in familie prin preoti §i

invatatori. $i a§a s'a facut cultul marelui I. C. Bratianu, care de-venise figura legendard pe la noi, fiindca aici se vedeau numaifaptele mari, fArâ peripetiile märunte ale luptelor interne de partid.

Educatia aceasta politica din familie ne-a ramas noua, copiilor,cari, oriunde eram la §coala, chiar doi sau trei, cum mi s'a in-tAmplat mie in Pressburg, numai deck ne constituiam in societatede lectura, ceream ziare §i redactiile Albin," Federatia" etc.intelegeau rostul acestor cereri §i ne trimeteau gazetele. A§a amfost in curent de mic cu toate evenimentele politice. Am trecutpeste emotia rasboiului franco-german, peste extazul rasboiuluineatArnarii din 1877 ; la congresul de pace din Berlin urmareamdin Lipsca, cu rasuflarea inabu§ita, framAntdrile lui I. C. BrAtianu§i M. Kogalniceanu. Pretutindeni era inaintea ochilor mei figuramarelui barbat de Stat in care totdeauna vedeam intruparea patrio-tismului. Sub aceste influente educative ne-a ramas un singur ideal,idealul patriotismului, jertfei de sine, pentru Patrie §i Neam, apatriotismului, care se absoarbe in interesul general §i trae§te §imoare pentru idealul patriei §i neamului, in contrast cu politicia-nismul, care speculeaza situatii in folosul sail personal, va sa zica,subordoneaza interesele neamului §i fãrii, intereselor sale.

Noi am adus cu noi din lumea aceea veche a idealuluinational cultul eroilor, gandirii §i simtirii române§ti. Ma inchin la

nCe1e Trei Cripri" 1921.

542

*)

imP-

www.dacoromanica.ro

143

batrinetele mete memoriei eroului I. C. Bratianu sub a carui in-spiratie patriotica am crescut i m'am facut ceeace sunt.

Doresc ca tandra generatie, purtatoare a viitorului Romaniei-Mari sä se inspire din faptele mari ale acelora, cafi au fost inainte-mergatorii zilelor epice din care a rasarit Romania de astdzi §i-leurez ca sa dud la desavarsita isbanda idealul national in noulStat roman.

-

www.dacoromanica.ro

Articolii publicaftin Legea Româneasca".

indrumare noug.*)

De demult era asa ca Voda face politica Orli", partideleasanumite istorice veniau cu schimbul la guvern, sA administrezeputerea executivA.

Era mare price intre aceste partide, dar prin guvernarea lorperiodicd Ii fkeau scoald politic. coala aceasta a avut si scA-defile sale, dar a fost iscusitä si patrioticA. In momente hotArItoarea fost mare, ea a dat fiinta Romftniei de astAzi.

Toate firele politice orientale se teseau in Bucuresti. Mai alesfosta monarhie §i Rusia aici puneau la probA iscusinta diplomatilorlor, cari de aici erau avansati de ambasadori. A§a se explicd cumaproape toti diplomatii de seamd au trecut prin retorta dela Bu-curesti unde se incrucisa fineta occidentului cu viclenia orientului.

RAsboiul mondial a lost precedat de rásboiul diplomatic, dusOa la suprema artA de cAtrA diplomatia romAnä. i cu cAtA InAl-tare sufleteascA urmAriam, noi de aici, prestigiul fenomenal al Ro-mAniei mici in concertul politicei europene.

,Legea Iftnâneasee Nlo. 1. 2/15. huamie 1922.

www.dacoromanica.ro

345

AceaSta era Rom Ana inäinte de rAsbOiti. In `lumina is-toriei dispar pAcatele ei mArunte i rArtiAne ntia ee e mare incaracterul ei, intocmai precum personalithtile Thad, creatoare, trecin domeniul istoriei numai cu virtutile lor, slAbiciunile lor omenestiadeseori urite, sunt uitate.

Ei, i . . . acum ?RomAnia nouA aratA alth formä, sau mai bine-zis Inca nici nu

s!-a luat o nouä formA, ci e in starea haoticA, care asteaptd cv-vântul creator al fiintei, ce are sA o ia, cum asteapt5 massa haoticAa creatiunei cuvAntul : sA fie lumind.

Ardeleanul insArcinat cu cultura maghiarA, aulicul bucovinean,transfiguratul basarabean, aduce fiecare mentalitatea sa in Romania-Mare, ce ar fi o pretioasa variantA intr'o mAnA creatoare, dar in-tArzie mAna creatoare i varianta ameninta a degenera inteo contro-versa sinucigAtoare.

Asa trec zilele intr'o atmosferA asfixianti si nu se mai facelumind. PAM cand ? PAnA nu se va incepe lucrul productiv. Func-tionarul, preotul, dascAlul, militarul, uvrierul, plugarul, toti, toll sAlucre, fiecare lucrul sat'. In munca aceasta vor dispare toate contro-versele, chiar i variantele, pentrucA munca uneste pe oameni su-fleteste si face selectiunea valorilor. RomAnie muncitoare, vinA im-paratia ta I In hoc signo vinces.

Democratia.*)

A stralucit fulgerAtor in constiinta multimei. Nu din senin_Ea a fost pregAtità teoretic stiintificeste i prin organizatii sociale.Toate tindeau la schimbarea ideologiei vechi. Unele prin evolutia,altele prin revokitia ideilor noui sociale. i s'a fAcut din aceastarevolutie de idei marea revolutie, ce a rAsturnat lumea veche..Aceasta revolutie nu este Inca sfArsith. Ea tenteazA mereu spirituldemocratic dela noi la rdsturnarea temeliei istorice a democratiefnoastre si a ne internationaliza. E timpul sA ne ocupám cu aceastachestiune.

PAnA la 1848 eram iobagi. Preotii, iesiti din popor, autodi-dacti, stiau atAta carte sA implinescA functiile bisericesti i sA

pAzeascA sufletele curate crestinesti. Preotul impArtAsia soarta po-.

Legea Rornâneasca No. 3. din 16/29. Ianuarie 1922.

'itiicsa

'1)

www.dacoromanica.ro

346

porului sau. Poporul II numia de parinte al sau. Era familia mafea iobagilor romani. Suntem dar democrati de bastina.

Intreaga luptä de desrobire a neamului romanesc, inainte de1848 e inspirata de idea nationald i religioasä. Revolutia luiHoria, Closca i Crisan la noi, a lui Tudor Vladimirescu dincolode Carpati, era indreptatä contra ciocoilor straini. Ei sunt eroiiluptei pentru lege si neam.

Democratia aceasta, inerenta sufletului romanesc, este sinte-tizata in hotaririle adundrii nationale de pe campul libertatii, la1848. Andreiu Muresanu in cantecul desteptarii neamului romanesc,chiama pe preoti cu crucea in frunte, ca oastea e crestina",Avram lancu sub acest drapel conduce oastea crestina". Izvorultuturor evenimentelor nationale este vointa lui Dumnezeu si a po-porului.

Dupa 1848 creste o generatie de intelectuali romani, toatadin sanul poporului, pastrandu-si cu sfintenie legaturile familiarecu vatra parinteasca si legaturile sufletesti cu biserica. Acestia ausustinut in programele lor politice intreg sufletul democratic, tradi-tional, al poporului romanesc.

Spiritul democratic al bisericei ortodoxe, pe urmele lui Hristosa creat cea mai democratica constitutie Statutul organic, cu sufra-giul lui universal, pe care este cläditä intreaga constitutie a bise-ricci ortodoxe. Aceasta e o clasicd dovada despre spiritul democratical bisericei. Poporul Ii alege pe toti slujbasii bisericei, dela crasnicpand la vladica si prin aleii sài ii chiverniseste insus averea sa.Asa Ca aceasta constitutie este admirata si in America si in Rusia,sovietelor.

Programul partidului national, alcatuit in conferinta nationald,tinutd la anul 1881 in Sibiu, crezul politic al Romanilor dinArdeal, e Cel mai larg program democratic. El cere drepturi ome-nesti pentru popor, sufragiu universal, egalitate si fratietate inimpartirea bunurilor.

Temnitele de Stat din Seghedin i Vat, infundate odinioarade cei ce aparau drepturile poporului roman, martirii Memoranduluidela 1892, graiesc de democratia politicei nationale. Pentru poporau mers in temnitä acesti mari nationalisti.

Poezia nationald bunaoara a lui Octavian Goga i peste totpoezia vremilor trecute o poti pune alaturi de poezia sacra a pro-fetilor, inspirata de idea mantuirii poporului" din robia pacateloromenesti.

www.dacoromanica.ro

j47

Si dacd am rdsfoi in amAnunte istoria neamului românesc,pe fiecare pagind am afla democratia militantA in ipostaza ei reli-gioasd i nationald. E cea mai curatA democratie, pentrucA are labaza ei morala i iubirea de neam, indivizibile de sufletul românescin trecutul nostru.

Legea lui Hristos nu cunoaste deosebire intre om i om totisunt fiii lui Dumnezeu, egal indreptAtiti la fericerea pdmânteascd

cereascd. In aceastd egalitate e cuprinsd toatd democratia, eaeste dar o dogma a bisericei noastre. In temeiul acestei dogmescrie apostolul Pavel prietenului sdu Filimon, care alungase delasine pe Onisim, sluga lui, sA-1 reprimiascd dupdce 1-a increstinat:Deacum nu ca pe o slugd, ci mai presus de slugd, frate iubitmai ales mie, iar cu cat mai vArtos tie si dupd trup i intruDomnul". Asa a sters apostolul Pavel in epistola sa cdtrd FilimonsclAvia si a proclamat libertatea omului, iar pentru vie* socialdegalitatea i fratietatea

Democrati dar i dupd sAnge i dupd lege, noi intelegemsA ne desvoltdm democratia noastrA crestineascd i romAneascaprin noi insine, in o viguroasd democratie nationald productivd sisd o ferim de salto mortalele demagogiei destructive, ce sub firmademocrahei face ravagii in rästurnarea generald, ce a urmat dupdrdsboiu.

Cartea democrahei noastre este si va rAmâne Istoria sfântdistoria neamului românesc, izvoarele de vieatd ale sufletului

românesc.FixAm acest principiu al democratiei noastre pentru orientare

in haosul ideologiei nouilor curente democratice, cari bat la portilenoastre sub diferite sonoare lozince. $i acum trecem la acestecurente socialiste.

11.

Socialismul s'a ndscut din referintele economice-sociale aletdrilor apusene, anume din tendinta de-a rezolva problema mun-citorimei, exploatatd de capitalism. El n'are nimic comun cudesvoltarea istoricd a neamului romAnesc.

Esenta doctrinei socialiste este, CA e nedreaptd impdrtirea bunu-rilor, ce provine din proprietatea particulard si din dreptul ereditar,mai departe din exploatarea muncei, de dire capitalism. Proleta-riatul e consecinta acestei inegale impdrtiri a bunurilor. Nota co-mund a socialismului cu comunismul este : tendinta de-a prefacecu desdvArsire viata economicd, a ordinei de drept si a vietii de

pi

www.dacoromanica.ro

S.48'

Stat, astfel, ca sO Inceteze libertatea individuald a proprietatii, luandob§tea räspunderea §i ingrijirea de starea materialä §i sociald asinguraticilor ; cu alte cuvinte Statul, pentrucA in ultima ana-lizA ob§tea e Statul, este stApanul pämantului §i a tuturor bunu-rilor de pe pOmantul tarii §i el le imparte intre cetatenii säi. Eprincipiul teocratic, aplicat la constitutia democraticä. Nota distinc-tivA intre socialism §i comunism e in concluziuni. Socialismul,purcezand din principiul evolutiei, stärue pentru o radicald delA-turare a deosebirilor economice i sociale, prin o legiferare, carenumai muncei Ii acordO indreptdtirea la venit i avere, in fondadmite dar avere individuala ; iar comunismul pretinde totala egali-tate intre ceateni. Proprietate individualà nu existà, toate bunurilede pe pämant sunt ale Statului social. CetAtenii, toti muncitori aiStatului, se impart in mod egal din venitul productiunei comune.

In istoria agitatiunilor socialiste se deosebe§te faza pa§nicAdoctrinal-A, care prin desvoltare treptatä, pa§nicá, adicA prin evo-lutie voia sä-§i realizeze teoria socialismului ideal, reprezentat lainceputul secolului 19 de sociali§tii francezi doctrinari : Fourier §iSaint-Simon, de faza revolutionarg a lui Louis Blanc pe la mijlo-cul secolului 19, care incepe o agitatie revolutionarä intre mun-citorime, pentru easturnarea ordinei sociale i luarea stApanireiStatului in manile muncitorimei. Agitatia socialistä devine prinaceasta politicA. El este intemeietorul social-democratiei. Cel maimare agitator §i scriitor al acestei directiuni este ovreul de origineCarl Marx. In cartea sa, Capitalul", Critica economiei pOlitice,"si-a depus principiiie sistemului s'au socialist §i liniamentele gene-rale asupra societOtii timpului sAu. Aceasta carte, popularizatO cao evanghelie a socialismului, a avut o inraurintd hothritoare asupratnaselor socialiste. Ideile lui Marx au intrat a*azicand in sangele lor.

Sub aceastà influentä devine §i programul economic §i celpolitic al social-democratilor tot mai radical. Se infiinteazg i aso-ciatia internationala a muncitorilor. Nu se mai täinuia cd numairevolutia poate duce la izbandd, social-democratia i pe fatd semArturisea ch nu va ezita a prinde arma, indatke va veni timpulperspectivei de reu§itd. Agitatia se fAcea apoi numai pe tema pre-gAtirei revolutiei sociale. Dreptce atacO §i indreaptá campanie vio-lentà contra armatei permanente, a religiunei §i a nationalismului,cari trebuesc distruse cu orice pret.

Din aceastä agitatie revolutionark fdrO deosebit programsocial, se desvoltO anarhismul, cu scopul de-a rAsturna färà ama-

www.dacoromanica.ro

349

nare §i färA alegerea mijloacelor, toata ordinea sociala existenta,0 a räpune pe contrari prin atentate: Incep atentate in apus, cume atentatul lui Nobiling dela 1878, contra lui Wilhelm I., iar ni-hilismul tine in teroare Rusia oficiala, secerând numeroase victime,intre cari §i tarul Alexandru II. Nihilismul incult a avut un singurprincipiu : distructia, lasând celor ce au sa vina dupd ei, ca peruinele ordinei sociale, distrusa de ei, sa cladeasca o noud lume.

Pe cand aceste scurgeri ale socialismului doctrinar i§i facravagiile lor intre masele muncitore§ti, ia avant o bogata litera-tura sociologica. Stiintific se formuleaza doctrine noui sociale. Seintemeiazd societati sociologice. Societatea Galilei, lojele francmazo-ne iau avant. Si deasupra tuturora, nevazuta, dar pretutindeniprezenta Alia* Israelità, cu nesecatele ei fonduri. Fiecare i§i arenuanta ei, dar toate fac politica §i dau navald concentrica la te-melia ordinei sociale. Acest curent se instapane§te in presa, ocupa.teren in parlament §i guvern §i cutreera toate ora§ele cu confe-rentele de propaganda, organiz'andu-se pretutindeni in societati depropaganda. Marxismul se intinde ca un fir row in aceasta pro-paganda, care se face pe tema evolutiei sociale sub firma democratiei.

In vechea Ungarie tipicul reprezentant stiintific al acesteidemocratii este Jászi Oscar, carele Ii afla prieteni i intre inte-lectualii români, can credeau a putea rasturna oligarhia maghiard,in alianta democratilor evolutioni§ti. Precum se va vedea, când aajuns la frangerea pânilor, aceasta aliantä n'a fost sincera.

In teza se sustinea evoluarea omenirei din catu§ele etnicereligioase in un universalism al omenirei, in care sa nu mai fiedeosebire de neamuri §i religiuni, ci omul sa fie numai om, defapt insä sä se poata instapani cei fard neam 0 lege asupra celorce au trait §i trdesc prin neamul i legea lor, cum e neamul roma-nesc, care evolueazd dupd legile firei lui genuine. 0 incercarecon§tienta de-a introduce o noud oligarhie a celor putini streini,care, precum se va vedea, a fost mai cruda §i mai despotica,decat toate oligarhiile de mai nainte.

Premisa oriel evolutii false na§te concluzia unei democratiifalse,

Rdsboiul a infrânt regimele imperialiste. Mai nainte in Rusia,dui*: aceea in Germania 0 in Monarhia austro-ungara. Popoarele§i-au redobandit libertatea dupd principille cre§tine0i, formulate de

si

www.dacoromanica.ro

350

Wilson, in cei 14 articoli ai credintei politice. Sub vraja principiuluiautodeterminatiunei, fiecare natiune i§i reia libertatea dispunerei desoarta sa. Se infiinteazA State le noui pe baze nationale. Ardealul,Bucovina §i Basarabia se unesc cu Regatul roman.

Or Azii ii revine onoarea de a fi punctul de plecare spredesfacere de Ungaria. Aici se intrune§te la 12 Octomvrie 1918,comitetul national in casa dlui Dr. Aurel Lazar §i formuleazA dec-laratia, cetità de dl. Dr. Al. Vaida in camera ungarà la 18 Octom-vrie, in care declarA eh' nu mai suntem nationalitate ci natiune,cu dreptul de liberA dispozitie. Ungurii nationali§ti se agitA §i

Apponyi declard a apdra integritatea Ungariei pand la ultimul ungur.Pe and se petrec aceste in camera ungard, democratii pre-

gAtesc revolutia sub conducerea contelui Karolyi, tigrul de odinioarA.Ei oferA Romanilor autonomie nationalk in cadrele integritätii Sta-tului ungar §i portofoliu de ministru in noul guvern ce-1 vor infiinta.Romanii nu intrA in cursa democratilor.

In noaptea de 17/30 spre 18'31 Octomvrie, se declarA revo-lutia din Budapesta §i se constitue sfatul national al democratilor,care ia puterea de Stat in mani §i nume§te guvernul Grof Karolyi,in care infra.' cunoscutii democrati : Jaszi, Garami, Kunfi. Jászi eministrul nationalitAtilor. Deodatà cu aceste, este asasinat conteleTisza in palatul sätt din Budapesta.

In acest stadiu eram pe urmele Rusiei. Contele Károlyi cords-punde democratului nationalist Miliukow, dupd care a urmat Lenin§i Trotzkij, pracum la noi vor urma Lenin §i Trotzkij pe graiuunguresc, cari vor lichida Uugaria §i o vor face vazalà la ru§i.

RomAnii se constitue in consilii nationale cu garde nationale.In Oradea la 3 Noemvrie Consiliul conduce politica romA-neascA, independent de consiliile ungure§ti, garda tine ordineapublicA in satele romane§tii rAsvrAtite contra domnilor de ieri.

In 9 Noemvrie se intrune§te comitetul executiv al RomAnilorin Arad. Se incep tratativele cu Jaszi Oszkar, trimis de guvernuldemocrat din Budapesta. Democratii aduc cu sine pe cel mai mare§ovinist §i du§man al Romanilor, pe profesorul universitar din Cluj,Apathy. Jaszi declard cd nu Foch va face pacea cu Ungaria, ci eidemocratii vor reprezenta Ungaria la Conferinta de pace. La aceastaaveau nevoie de votul Romanilor, pentru o Ungarie integrald cuautonomii nationale dupd chipul elvetian. $i erau largi darurile

'democratiei pentru poporul românesc, numai sal nu se deslipeascAde Ungaria. Cand a fost refuzat, a devenit agresiv §i tovarA§ul Stitt

www.dacoromanica.ro

351

Biró in Vilag" ameninta cu mentinerea Ungariei integralà, prinfoc i sabie. Democratii doctrinari aveau intr'o mana ramura demaslin, in alta bomba. S'a sfarsit cu legenda democratd. Tratativeleromano-democratice se intrerup brusc si se convoaca pe 1 Decem-vrie marea Adunare nationald in Alba-lulia, care proclarna unireacu Regatul roman.

Dupa adunarea din Alba-lulia se deslantueste furia democra-tilor impotriva Romani lor. In 8 Decemvrie declara Katz, in mareaadunare socialistä din Oradea, ca. se intemeiaza Statul socialistdupa chipul lui Marx si Engels, iar in Cluj se constitue un guvernunguresc sub prezidiul profesorului Apathy. Agentii socialisti agitain adunari si afise poporul roman impotriva preotilor i intelec-tualilor romani. Pentru ilustrarea acestei propagande dam aici ovolanta, raspandita de consiliul national maghiar, prezidat de pro-fesorul Dr. Agoston Peter, mai tarziu membrul sfatului terorist dinBudapesta, prezidat de Kun Bela.

Frati RomaniPe regele ungur l'am alungat, dar domnii romani voiesc din

nou sa ne aduca pe cap pe regele din Romania, insa toti regiisunt pe o forma de fai. Noi ne-am scapat de grofii i domniinostri mad, dar advocatii si fiscalii voesc sà ne deie pe maimboierilor din Romania, cad sunt si mai rad asupritori, decal cumau fost grofii i domnii mad ai .nostri. Republica socialä, demo-cratica i radicald, voeste sa dele poporului romanesc din Ardeal,pamant i voieste ca in Ardeal sd nu domneasca familia (omitemepitetele murdare) Hohenzollernilor, fàrä insusi poporul plugarmuncitor. Dupa cum noi am alungat pe grofii §i domnii nostrimari, asa alungati aruncati in iad §i voi pe domnii vostrimad, cad va asupresc, ca numai al vostru sd fie pdmantul, pe careII lucrati. Noi n'avem lipsä de nici un rege, nici de ofiteri, carifac numai lux si fura vremea inzadar, nici de boieri si de domnimari, cad sug numai sangele nostru, ca lipitorile. Noud ne trebuiepätnant i libertate. SA traiasca republica social democrata i radi-card! Comitetul plugarilor i al muncitorilor".

Consiliul Dirigent, cu sediul in Sibiu, luase in mani guver-narea Ardealului, dar noi, dindaratul frontului unguresc, eram ingura mortii. Fel de fel de formatii de trupe ungure§ti, cum suntLegiunea mortii", Pentru Ardeal", Rosii", intre sine geloase deeghemonie, unanim jufuesc i ucid pe Romani, pe unde-i ajung.Nimeni :nu e sigur de vieata. Taranii capdta plumb in loc de

si-i

l

si

www.dacoromanica.ro

352

pAmAnt. In sfAr§it se declara comunismul, care matura pe grofuldemocrat" Károlyi. Astfel se bolsevizeaza i Ungaria.

In 21 Martie 1919, silit de imprejurari, depune contele Kdrolyiputerea Statului in maim comunistilor, ca sd apere ei integritateaStatului ungar impotriva Antantei, care le daduse termin de 10 zilepentru evacuarea militard a liniei demarcationle : Arad Oradea

Carai Sàtmar. Asa se constitue sovietul comunist din Buda-pesta sub prezidiul ziaristului Kun Bela si se proclama dictaturasovietului. In Oradea Inca se constitue directoratul terorist subcomisarul Katz Bela, un tanar doctrinar marxist.

In Rusia ia locul Tarului alb Nicoae II., Tarul rosu Lenin, inr"Ungaria locul regelui schwartz-gelb Carol, Regele rosu Kun Bela.Internationala a III. acata toate teoriile socialiste in cui si se insta-pane§te cea mai sangeroasa teroare, de cand e lumea. Dupd listeleoficiale, publicate chiar de guvernul sovietic, in timpul domnieibolsevice au fost omoriti doud milione de oameni. Intre acestia :familia Tarului, 28 episcopi rusi, 1215 preoti, 6000 invatatoripeste 800,000 farani. lar acum in bogata Rusie pier milioane deoameni nevinovati de foame, parintii ii mAnaned de vii copiiise mAnaned om pe om, cel mai tare pe cel mai slab, ca sd-sisalveze viata, in vreme ce teroristii aduna comori prin Elvetia, pecAnd vor parasi marele mormant al Rusiei, nenorocitä de'bolsevici.Noi i Ungaria n'avem pan'acum o statistica complecta, dar cazu-rile cunoscute, cum e : uciderea familiei Hotdran din Shia, a preo-filor nostri din Simand, a lui Ciorda i Bolcas din Beius, Seghi-stelul etc. in cruzimile lor nu sunt inclaratul celor din Rusia.

Obiectul tuturor cruzimilor si in Rusia si in Ungaria sunt :biserica i natiunea, cari stau in calea hienelor straine, de-a seinstapani asupra popoarelor, cu sabie si foc.

Bolsevismul a depasit principiile socialismului doctrinar-, zicvisatorii socialismului-, e o bestialitate a instinctelor omenesti,mult-putin motivatd de autocratia regimelor burgheze. Nu e adevArat.E o consecinfa fireascA, ultima etapa a socialismului. Toate revo-lutiile de idei s'au sfarsit cu revolutia sangeroasa in care s'auinmormantat, cum se inmormanteaza i astdzi comunismul. Trotzkijsi Lenin recunosc dezastrul bolsevismului i ceared armistifiu culumea burgheza, ca iaras sd-si renoiasca revolutia.

Scriitorul acestor sire era in Germania In 1878, cand Hödeldin clasa muncitorilor i Nobiling, fost elev al marelui economistROScher, la universitatea din Lipsca, bäiatul unui mare arenda§

si

si

www.dacoromanica.ro

353

de pdmAnt, bine situat, au sAvarsit unul dupd altul atentatele contraimpdratului Wilhelm I. in Berlin. Pe vremea aceea trdia Marx siBecel, seful temut al partidului social-democrat in Berlin si eraplin vdzduhul de explozibile anarhice. Comparam doctrinele, ce sepreleg de pe catedrd §i ce se scriu in literatura sociologicd, curealitatea instinctelor blesläntuite, cari nu stiu carte, decal poftedestructive si am ajuns la convingerea cä diferitele doctrine socia-liste sunt numai etape in calea spre revolutie. Nobiling aruncdcartea si se face atentator, aldturea de 1-16del. Asa am cunoscuteu, de visu, scoala lui Marx, din care s'a ndscut comunismulrevolutionar de astAzi. Pentru mine, care am urmat cu atentiunedesvoltarea social-democratiei, n'a fost surprindere comunismulsAngeros, ce a urmat in zilele noastre, ci un simplu proces psiho-logic. Cine seamAnd vAnt, secerA furtund.

Am vAzut apoi infAptuit comunismul cu Kun Bela. E deprisos sd-1 descriu in amAnunte, toti II cunosc. Dintr' odatd bogatiiau sdrAcit, dar nu gracii s'au bucurat de tot binele, ci s'a instalatterorul elementelor iresponsabile. Vreau numai sd remarchez psiho-logia acestui comunism. De pildd comisarul Katz Bela dattoed sill* sa aplice postulatele comunismului doctrinar. Zularnic.Inexorabild psihologie a instinctelor de jos 1-a incAtusat si pe elsi din Statul ideal s'a fAcut Statul absolutistic al republicei sovietice.Pentru doctrinarii, intrati in opera de comunizare, nu mai eraintoarcere, pentrucA orice schimbare de front ar fi plAtit-o cucapul. Un total bancrut al aplicabilitAtii postulatelor comuniste,in editia mai noud.

Democratii" burghezi, aveau in program decretarea chestieibisericesti §i a chestiei nationale de chestie privatd a cetAtenilor,aded desfacerea bisericei §i a natiunilor de Stat. Prin aceastadesinteresare de bisericA §i natiune puterea de Stat avea sA ajunga inmAna democratilor. Statul erau democratii". Noi cu intreg bagajultraditiilor noastre nationale §i biserice§ti, mergeam pe plutele piei-rei, dar cu noi mergeau §i Ungurii. Se sfAr§ia §1 Regnum Marianum.CAnd insA ace§ti democrati, ingrA§ati pe spinarea natiunilor, s'auvazut sco§i din casele lor somptuoase, prin comunizare, au inceputa tipa. Ei intelegeau democratia ca tAranul comunismul

tii matale ce este comunismul ? fu intrebat un Oran.Stiu, dad mi-i spune.Dad ai matale cloud cläi de fan, dai una aceluia care n'are?Pau, domnule,

23

si-a

www.dacoromanica.ro

354

Dar dacA ai clod vaci, dai una celui ce Ware ?Cum sA nu-i dau.

a§a pe rand da el din toate celui ce nu avea.Dar dacd ai doi porci, dai unul celui ce n'are porci ?Acuma asta nu, cd porci am §1 eu.Va sd zica el se imparte cu vecinii sdi pe tot ce nu-i a lui,

dar din ce are el, nu dA altuia.tntocmai a§a §1 democratii ar da toate drepturile §1 averile

bisericelor §i natiunilor, dar din a lor agonisealA hrapareata nimic.Noi am facut revolutia-, marturisesc acum sincer, ace§ti de-

mocrati §i noi vom face §i contrarevolutia. Si veniau la noi tre-murand ca varga, sA solicite sosirea armatei, CA altminteri totimurim aici sub terorul comunist §i au primit armata romanA intreosanale §i flori.

Caracterisc e pentru ace§ti democrati" cd, pu§i la adApostularmatei romane, Inläuntru Ii renoesc aspiratiile democratice di-disolvante de State nationale, iar in afard pozeazd iridenta maghiard.E acela§ suflet perfid §i du§man al alcAtuirilor autohtone.

In lumea bol§evicd, bulgarul Rakovski e regele neincoronatal Romaniei. El i§i trimite din Rusia soldatii sal anarhi§ti. Erau §iaici, In Oradea din ei, veniti ca sA aplice regimul bol§evic. Cre-tulescu, Avramescu §i a§a mai departe, strAini din vechiul Regat,cari luaserA nume romanesc, ca sä poatà face Intre popor propa-ganda cu graiul viu, bropri §i gazete, cum e Steagul Ro§u" §iTaranul roman", contra alipirei noastre la Regatul roman §1 pentrurevolutie contra Statului roman. Ei, cu cei de aici au judecat lamoarte victimele comunismului : Ciorda§, etc §i dacd nu sosea lavreme armata romanA eliberatoare, nu ajungea in pamantul fägä-puintei nici un preot §i Intelectual, ramas dincoace de Ciucea. Ela trimis pe ceice au incercat revolutia din Bucure§ti, in fata pa-latului regal, in Noemvrie 1918, pe and era momenta! de a sesAvar§i actul realizArii Romaniei-Mari, ca in stare de revolutie fiind,sd nu putem InfAptui unirea tuturor Romanilor. El a comandat gre-vele, menite sd rAstoarne Intreaga viatA economicA §i sa ducA lafaliment tara, ca inteun moment dat sA ia el in mani guvernareatarii §i sA o supunA tiranului regim bol§evic. El a trimis pe MaxGoldstein §i sotii sa sAvar§eascA §i atentatul dela Senat §i el I-atrimis §i a doua orA, IncArcat de aur §i ecrazit, sA continue operadiabolicA a atentatelor. El tine in continua' teroare Romania de as-tAzi. El este vinovatul mare al procesului grevi§tilor §i atentatorilor

Si

www.dacoromanica.ro

355

ce sta acum sub judecarea materialä. El, comisarul bolsevic al ne-norocitei Ucraine, pande§te la granitele Romaniei dela Nistru, cainteun moment dat, de-o incendiare interna, sa treaca Nistrul §1sa Med din Romania aceea ce a facut Trotzkij, Lenin din Rusia §iKun Bela din Ungaria. Rakovski are o tinta bine determinata §iintreg arsenalul internationalei a III. pentru a produce mai nainteanarchie in tara, dupd acea a ataca frontul. Anarhia politica dinlard e rodul muncei lui.

Democratia ce se manifesta la noi dupa rasboiu e brodata peetica democratiei ce a produs in aplicarea ei practica stArile dinUngaria §i Rusia. 0 etapa la Internationalei a III. Hristo§i sa fitiliii iubitori de neam §1 tard, democrati romani, ajun§i pe taramulacelei fatale democratii internationale, nu veti putea opri procesulrevolutiei distrugatoare de tara si neam. Nu se poate clädi o Ro-manie mare pe explosivele unei democratii, strdina de sufletulromanesc si revolutionard.

Iv.

Democratia noastra e intemeiata pe etica crestind, clasic ex-primatà in maxima de viata a sfantului Ambrozie : ora et labora,roaga-te lui D-zeu §i munceste. Pe poporul romanesc I-au sustinutrugaciunile si munca.

Munca aceasta intensivá a produs mica proprietate la noiputerea economica a unei natiuni. In ciuda tuturor incercarilor de-aimpiedeca cumpararile taranilor nostri de mici proprietati, ace§tia,cu ajutorul bancilor romanesti, pas de pas dau inainte §i prefacvechile curii neme§e§ti in mid proprietati tarane§ti. A§a ca prob-lema agrard rezolvea de sine prin valoarea productivä a indivi-zilor. Iata o impartire a bunurilor, ceruta de socialism, efeptuitadupd chipul si asemanarea noastra. Nedesävarsita, dar in sfarsit eun progres spre bunastarea generala.

Cand au iesit comunistii la sate sa le comunizeze si spu-neau taranului nostru ca de acum inainte casa, boul §i asinul lui,intreg imobilul si mobilul nu mai sunt ale lui, ci ale ob§tei, dreptulmo§tenirei copiilor lui trece asupra ob§tei, el e un simlu muncitor inmarele atelier al Statului, acesta, vazandu-§i mosia primejduita, arefuzat primirea comuni§tilor, in unele locuri cu violenta, incatace§tia au trebuit sa sisteze comunizarea satelor cu toatd propagaudasocialista. Remarcarn aceasta stavila a socialismului la noi.

23*

www.dacoromanica.ro

356

Si iatá s'a facut si 1 egea agrara fära socialismul doctrinar,brodatä pe realitatea vietii noastre economice. Adevarat ca o legeagrara trebuie sä fie intemeiata pe principiile economiei nationale,s'a fAcut insä cazuistic §i sunt incalculabile oscilArile ce au sa urmezepana la consolidarea unui sistem agrar productiv. A facut-o duhulvremurilor noastre, inteles in primul rand de Regele taranilor",care cel dintaiu a parcelat domeniile coroanei intre tarani si de .toata suflarea romaneasca.

A§a cum e aceastä lege, cu toate defectele ei, e productuldernocratiel romane§ti, o inchinare privatA taranului roman, eroulmuncei cinstite in timp de pace §i a luptei pentru tara in timp derasboiu, care prin scump sangele sat.' a rascumpArat unirea tu-turor Romanilor. Ea se facea §i fard democratul sui generis" §i

fait accesul tarAnesc din Topoloveni §i fara antidinasticul dinSercaia si fârà top greuru§ii demagogiei rAsuflate, pentru ca poporulromanesc a ajuns in desvoltarea sa istoricA la punctul, sa §i-o facael insu§i prin sine §i pentru sine.

La votarea legii agrare aud pe simpaticul socialist, omul cuvederi largi, Grigorovici, zicand cu o sening multumire : lath' Incaun pas spre democratizarea tarii. Celelalte vor urma". Foarte bine,urmeze toate cate au sa urmeze, din evolutia vietii sociale a popo-rului romanesc. Sufletul romanesc intelegator §i altruistic e accesi-bil pentru progresul social.

Pe mine ma intriga punctul national : Din legile aceste lip-se§te sanctiunea mozaid, ziceam eu. SA ma explic.

Cea mai veche lege agrara este a lui Moise. Sistemul luiagrar se intemeiaza pe teocratie. Tot pamantul este a lui Jehova.Parnantul lui Jehova se imparte intre familii pe 50 ani, ca uzufruct.Tot al §aptelea an nu se samAnd de proprietar, el este al saracilor.A§a se formeaza sAptämana de ani, iar in a §aptea sAptAmanA deani, adecA in al patruzeci§inoualea an, inceteazA uzufructul. Alcincizecilea an era anul iubilar al libertatii. In acest an fiecareevreu, care 1§i pierduse libertatea §1 ajunse sclav, ori a scazut dinpamantul avut, 1§i redobandea libertatea §i reintra in mo§tenireapAmantului familiar al parintilor sAi. Toate schimbdrile in pose-siunea pArnantului erau valabile nurnai pe ciclul de 50 ani, candse facea o Jestitutio in integrum" a familiilor in mo§tenirea lorteocraticA.

Ce a fAcut Moise prin lege pentru echilibrarea economicA,va trebui noi sA facem prin educatia taranului §i ingradirea lui prin

www.dacoromanica.ro

g57

institutii proprii de a-I ocroti contra rapacieatii speculantilor depämant, cä ce se pierde acum, pierdut ramane pentru taranul ro-man. Nu e legea lui Moise sa-i redea pamantul tot la 50 ani.

Prin legea agrara s'au implinit postulatele democratice in viataeconomica a poporului nostru, iar prin legea sufragiului universalpostulatele politice, a celei mai avansate democratii.

E semnificativ insa cd in vreme ce la noi e introdus sufragiuluniversal pe comund §i secret, in republica sovietelor lui Trotzkij-Lenin, votul secret e §ters, iar votarea publica cu graiul viu ex-primata trebuie sà se dea in fata comisarilor ro§ii Intelegetirostul acestui control. One-i reactionar, noi ori sovietele ?

Avem dar cele mai democratice legi. Dar legile sunt numaiun cadru al legalitapi. Ne mai trebuie o societate, care sa deacupris real acelui cadru. Formarea acestei societati este problemamare a zilelor noastre.

In Anglia nul prinde radacini socialismul. tnsu§ socialistulGrigorovici recunoa§te inteo conferinta, cä in Anglia monarhica emai larga viata constitutionala decal in Franta republicana.

Demoulin, marele sociolog francez, examineaza acest fenomenin celebra sa carte Superioritatea rasei anglo-saxone" §i ajungela concluzia ca sisternul de educatie anglo-saxon e supeftr siste-mului altor natiuni. Chestiunea sociald e dar chestiune volard.

In Franta, zice el se pregate§te tinerimea pentru examene,ca sä poata infra in oficii civile §i militare, pentru fete aduna pa-rintii dota, ca sä le asigure mariti§ul. Idealul pärintilor este dea-§i pune fiii lor la adapostul unei buget, ori a unei dote grase.Carierele se fac pe scara protectiilor §i celelalte nedreptatiri cunos-cute in goana dupa situatii.

Drilajul din internate ucide actiunile libere §1 spontane, ori-ginalitatea. Cresc oameni, cari se bizue pe societate nu pe sine.Napoleon a desvoltat internatele, pentruca Ii trebuiau functionariservili §1 soldati. Ele nu formeaza oameni. Nici §coala germanãnu cre§te oameni bizuiti pe sine §i lui Wilhelm i-a trebuit func-fionari §i soldati. Aceste §coli au dat o sumedenie de surmenatiincapabili de munca productiva. S'a. mai napustit §i politica asupra§coalei, ceeace a dat Kulturkampf-urile. Se na§te proletariatul in-telectual. Se formeaza snobii admiratorii aristocratiei. Inovatiunileinlocuesc traditiile. Decre§te natalitatea, pentruca nu se poate adunazestre pentru mai multi copii. Se macina toata energia nationalain lupta pentru beneficiile publice. Din acest sistem de educatie

www.dacoromanica.ro

858

ilsar boalele sociale, cari bAntuie Prat* §1 dermania. Acest sistenide educatie cre§te oameni pentru a societate moarta.

Scoala anglo-saxona plead din principiul educatiei particu-lariste Cre§te oameni, cad se bizue pe sine in lupta de existenta,oameni capabili de a-§i crea o situatiune independenta prin spi-ritul de initiativa §i vointa proprie.Scoala o apropie cat mai multde conditiile vietii.

Se infiinteaza coloniile §colare (Summer-Meeting). in 1889 sedeschide §coala din Albotsholm. In aceste §coli, provazute cu ate-Here §i gospodarii agricole, tanarul englez cre§te In o atmosferacaldd familiara. Sub conducerea profesorilor de specialitate, elevul1nvata §i lucreaza lucrul pentru care are inclinare §i aptitudine.profesorul prinde calitatile elevului si le Indruma spre perfectiune.De aici fiecare iese cu un caracter muncitor §1 cu cuno§tinte, cariII fac capabil a trai din munca sa proprie. Aici se cresc copiiipentru sine, pentru nevoile viitoare, in practica lucrurilor manuale,aristocratii de ieri se fac comercianti, agricultori §i industria§i.Dispare aristocratia ereditark snobul §i se formeaza tipul nobletei,gentlemann-ul. Aceasta educatie, care formeaza pe omul inde-pendent in existenta sa particulara §i In viata de Stat, predes-tineaza pe englez pentru colonii, din cad s'a Imhogatit Anglia 0societate astfel crescuta nu traie§te din bugetul Statului, ci e unmare laborator, in care se inparte munca pe valorile individuale,dela rege pana la muncitor. Sufletul acestei societali, profund re-ligios §i InaltMor patriotic, e inaccesibil pentru doctrinele destructivesocialiste. Aici Dumnezeu §i patria nu e o fraza banalä, ci o realitate.

Franta §1 Germania au cunoscut valoarea educatiunei engleze§i faceau mari sfortari inainte de rasboiu pentru reforma invata-mantului in directiunea formarii individului productiv §1 indepen-dent, In §coall Dar la noi ?

Vorba aceea : Romanul se na§te bursier, trale§te functionar §1moare ca pensionar. A taranului e provara sa faca bugetul pentrutoti §i pentru toate, a boierului risipa, iar a strainului imbogatireadin implinirea trebuintelor Statului §i a particularilor. Din acestestall s'a nascut politicianismul, pentruca era o afacere buna a sta laoala bugetului §i a interveni pentru toti §i toate sinecurele. Decateori veneam din Ora imi ziceam, d'apoi ca aici Romanul e chel-tuitorul §i numai strainul ca§tiga. Era §1 considerata Romania ca omica America de vecinii ei de ied. Bulgarul provedea pieiIe cuzarzavaturi, grecul comertul, sacuiul birjaria §i serviciul de cask

www.dacoromanica.ro

350

Cubicusul° ungur lucrul de- terasare, industriasul ungur si neamtindustria, fabricele germane masinArlile, echiparea armatei etc. TA-ranul nostru se hrAnea cu mAmAliga cu esent §i-1 pAstea pelagra,iar acestia se IngrAsau pe untura tarii. Declararea rAsboiului in1914, m'a prins in tara. Credeam cA se evacueazA tara, vAzAndinfinitele transporturi de fo§ti muncitori straini, cari batjocurind taraplecau rAcnind de urA contra a tot ce e romAnesc, ca mai tArziusa -se IntoarcA irnpotriva ei cu arma in mAnA. Nu voiu uita nici-and acest trist tablou.

. Bugetul, afacerile au ametit si pe oamenii nostri de treabAsub cAlcAiul unguresc. Vorba lui Nene Alecu : Noi ne-om fi dedatin decurs de 60 ani la specula situatiei politice, voi InsA ne-atiintrecut in sase luni de zile. GlumA ca glumA, fapt e cá politicianis-mul a devenit §1 la noi o calamitate. De cAträ el nu se poate urnimunca productivA. Toll sunt inglodati in afaceri §1 politicà i ni-meni nu lucreazà. Toate in numele democratiei.

Politicianismul acesta corupt este mai putin apt de-a rezolvaprOblema socialá. &oala este leaganul regenerdrii sociale.

Scoala romAneascA insA a rAmas tot la metoda veche, cre§tefuntionari si proletari intelectuali. Satele raman analfabete, fArà in-Vatatori, chiar §1 cele cu InvatAtori rAmAn gra carte, pentrucAdon'invAtAtor pune tara la cale in Bucuresti, unde e deputat siaspirant de ministru democrat. Aceasta §coalA trebueie sA moarAsi sA invie scoala nouà a RomAniei muncitoare.

Talentul RomAnului e un capital intelectual, care il predes-tineazA pentru creatiuni marl. Deschideti acestui talent §coala largAa civilizatiei si vor fi desgropate boghtiile tarn de sub mormanulsolului rece, ce le acopere ca un mormAnt. Si va inflori stiinta si'arta §i virtutile crestinesti §i libertatea cetateneascA. Va muri si

bosevismul si iredentismul si politicianismul, and va invia aceastdsocietate a muncei romAnesti productive. Ce seamAnA §coala insuflete, aceea rAsare in yiata particularA §i publicA.

Istoria RomAnilor a rezervat o paginA de aur eroului culturei,care va rezolva problema socialA prin scoalA in spirit religios sinational.

www.dacoromanica.ro

611

Scrisoarea Preotului bltran".*)lubite nepoate Aureliane

Am fost la Bucuresti, da-mi voie sa-ti comunic invataturile,ce le-am cules din aceasta calatorie.

Pe o cale asa lungã, obsearva omul multe. Iatä observatiilemele : Romanii, fara osebire de ocupatiile lor, discuta aprins po-litica, par'ca nici nu mai exista pentru ei alt interes, decat luptafratricidA pe tema politicei de partid. Cala energie cheltuita in operadestructiva ! Ovreii, retra§i, discutd serios afacerile lor comerciale,incheie legAturi §i planuri de exploatare a bogatiilor tarii ; pentru eicAlatoria e un castig. Ungurii darji, §optind, isi comunica tainelese ImbArbateaza reciproc §i cu vadite gesturi dau semne de dis-pret fata de Romani. Insfarsit, sosesc in gálagiosul Bucure§ti cuformele lui seducatoare si cu topitoarea lui de buzunare subtire,cum sunt ale noastre.

In modestia sfintiei tale nici nu vei fi crezut cA Legea Ro-maneascd" a strabatut Pana la Bucuresti, unde din mai multe partimi-se vorbea cu simpatie despre ea, chiar arhimandritul Scriban atinut sd-mi spunA elogioase cuvinte despre revista noastra. Indeo-sebi s'au remarcat discutiunile din aceasta revistA in jurul problemelorsociale de astdzi §i a rolului preotimei in viata politica, ce aucontribuit la iesirea nestirbita a preotimei din eparhia noastra, dinluptele electorale, acum incheiate. La noi nu s'a Intamplat nici uncaz de exces intre preotime, cum pe drept pe nedrept se imputa fra-tilor din alte dieceze. De aceea i cuvantul meu impaciuitor a avutautoritatea morala asupra celor porniti impotriva popilor".

Lumea politica e bänuitoare si intolerantA. Chiar §i in cur-surile pastorale, aranjate cu atata suflet de I. P. S. nostru Mitro-polit la Sibiu, au bänuit o tendinta politica de-a acapara preotimeapentru un partid politic ; in toiul patimilor politice se arunca vorbainjurioasA cA a fost un curs politic, pe cand noi §tim, ca. idea luia fost conceputa asta toamna, Inainte de a se disolva corpurile le-giuitoare §i §tim ca inseamna o nouA directie a misiunei pastorale.Pe noi insA n'au sA ne impiedece atari bAnueli nedrepte in caleanoastrA, mergem inainte pe urmele lui Hristos, unde este locul nostru.

Am asistat si la §edintele furtunoase ale Camerei. Discutia nuera edificatoare pentru noi, Cad se relevau cazuri de incorectitati

*) Legea RomâneascA No.14. 3/16 1922.

I

or

www.dacoromanica.ro

161

fn socoteaia preotimei, pe drept pe nedrept nu scrutez, dar ca oconsecinti a preotului militant-politic. Am vAzut atari preoti mili-tanti §i pe tribuna parlamentarà, va se zicA din cei alesi. Nici aces-tia nu-§i puteau stApAni nervii, pentrucA politica se face prin nervi,ce-i aduce in contrast cu chipul senin al preotului §1 atrage asupralor apostrofAri jignitoare pentru caracterul preotesc. Am parAsitincinta Camerei, deprimat de scenele de acolo, cu gAndul sA atragatentiunea preotimei la invatAtura, ca de Sion sd nu se depArteze.MA intorc dela acest Babilon politic la Sionul bisericesc.

Bisericile cele multe din Bucuresti, cu podoabele lor vechide arta bisericeascA §i cu a§ezAmintele umanitare, ca de pildd celeBrAncovene§ti si Co ltea, sunt marturia unei vieti religioase a trecu-tului. Dar lumea de astAzi e religioasA ? ma vei intreba. SA ti-odestriu cum am vAzut-o in biserici.

Bisericile, unde se predicA si unde cAntA coruri, sunt tixitede credinciosi evlaviosi ; bisericile lipsite de aceste atractiuni suntmai putin cercetate. Afluenta la predici §i coruri, dovedesc cA suf-letele sunt deschise pentru religiositate, dar mai caracteristice suntbisericile fArd acele atractiuni externe, cu credincio§i, adu§i numaide evlavia lor crestineascA, de indemnul intern.

Am rAmas induio§at de atAta evlavie, cAtA am vAzut la acestioameni, -Fara osebire de clasA. AtAtea metanii, atAtea cruci, atAtaprinos de lumini, atAta prosternere inaintea sfintelor daruri, atAtaabsorbire a .cuvAntului sfAnt, atAtea slujbi pentru cei vii §1 morti,atAtea oftAri cAträ Cel de sus, iti dau infati§area sufletelor evla-vioase. Mamele Ii aduc copilasii la bisericA, Ii invatA sA se in-chine. Toate aceste gesturi ale cultului extern sunt emanatiile sen-timentului religios, rams in familii. Ce s'ar putea edifica pe acestcapital moral al traditiilor familiare, dacA i-s'ar face educatia pas-toralA a cultului intern, in care rezidd adevArata religiositate ! Cuo culturA religioasA sistematicd in §coalA, bisericA §i familie, s'arputea inAlta acest pretios patrimoniu al sentimentului religios, la ocon§tiinta relig:oasA vie. Am cercat sA aflu scolile in bisericA §i nule-am aflat. In resumat, am aflat biserica liturghisitoare, dar n'amaflat biserica InvAtAtoare.

Peste zilele de rAnd, bisericile sunt inchise §i ce mare in-semnAtate au bisericile deschise in ora§ele marl ! Involuntar mi-amadus aminte de observatiile ce le fAceam- odatA la biserica sf. ste-fan din Viena, care toatA. ziva sta deschisA. Veniau femei i bArbatipe o clipA in bisericA de rosteau ate o rugAciune si mergeau mai

www.dacoromanica.ro

a62

departe in drumul lor, cu credinta ca. D-zeu e Cu eL OdatA ,eraat mine in cAlatorie un prieten cu Mato], care intrand in bisericase ruga in genunchi. II intreb, cA ce s'a rugat ? Pentru mama, sAmu fie bolnava. Uite, cum da biserica deschisd prilej la acte suf7lete§ti. In Zagreb ma nemerii odata pe la ora 8 dimineata inainteaunui liceu. Langa liceu era o biserica Aproape toti .baetii intraumai nainte in bisericd la o scurtä rugAciune §1 in semnul cruceitreceau la §coala lor, cit ajutorul lui D-zeu, invocat de ei. Aceastaeducatie e rezultatul bisericei invatatoare.

Ti-am atins, iubite nepoate, numai o suprafata din viata Bu-cure§tilor, ca sA evindentiz negligarea bisericei invatatoare, chiarin capitala cu sutele ei de biserici. Poate daca vom tot vorbi despreo biserica invataloare, sA ia nota despre ea indrurnätorii vietii re-ligioase-morale, chernati sa o infaptuiasca, pentruca Domnul nostruHristos n'a zis numai sA botezam, ci sa. §i .invAtdm.

Ar fi incA multe de spus, dar le las pe alta data. Prazniculsfintei invieri sd-1 petreci in pace.

Scrisoarea Preotului batran.*)

lubite nepoate I

A trecut i potopul alegerilor partiale peste noi. Pe noi neprivesc invataturile morale ale acestor alegeri.

Politica desparte pe frate de frate §i pe fiu de tata. Ea insA nuse mArgine§te numai la tragediile familiare, ci este focarul tragedieipopoarelor.

Un vis milenar ni-s'a implinit §i. iata cum politicianismulsfA§ie trupul plApand al Romaniei mari. Nu mai e nimic scant, nicisuferintele noastre din robia maghiarä, nici jertfa sangelui adusapentru desrobirea noastrd, nici idealul unei Romanii mari §i fericite.Ce Cerul a impreunat pdmantul iarA§i desparte. RakowskiHorthyarvuneazd dela Nistru pan'la Tisa. Ce parodie a jalei dela Nistrupan'la Tisa", cantata de poetii cari pregateau sufletele pentru unireadintre Nistru §i Tisa.

Fiul credincios de ieri al Bisericii, in care vedea mantuireaneamului, care s'a ridicat pe aripile bisericii, astazi se instrAineazd.de ea, daca nu-i serve§te interesul de partid, ca §1 cum Hristoss'ar impArti pe partide politice. In locul granitelor geografice seridicA granitele politice intre ardelean §1 regAtean". Nume de

*) Legea Româneasca" No. 21. din 16/29. 22 Maitc(4 Itinie) 1922.

www.dacoromanica.ro

863

ardelean adorat odinioarA in vechiul regat devine odioS, iar ArdeatulinventeazA blasfemia de regatean", vrednicA de limba unui pocitroman §1 suflet Impietrit. i dacA ar rAmAnea aceasta ura. numaiIntre politicianii beligeranti, am avea o scend urAtà pe arena poli-tica. Ea InsA s'a coborit §i In coliba täranului §i cu groazd trebuesa privim la prApastia ce desparte Ardealul de Patria mama.

De pildA In campania electoralA un biet Oran ametit de oro-rile 'ce i-se spuneau despre regAteni" era de pArerea, ca nici sAnu mai trimitem deputati la Bucure§ti, pentrucA acolo Ii ohioara.Intrebat cum vine la ideia aceasta, rAspunse in naivitatea lui : Danu omodra pe VlAdicii din Oradea ? CAnd am spus acestea unuifrunta§ politic, imi replicA : da in Bra§ov, unde traiesc in contactzilnic cu cei de dincolo, stau sa se omoare de ura ce e intre ei".Va fi a§a, InsA acolo e cearta dintre doi vecini, care rAmAne Intreei ; dar daca prinde la noi neIncrederea §1 ura radacini in contraPatriei mame, atunci rAsare convingerea, cA a fost mai bine subUnguri §i nu te mai poti bizui pe granitele dela Vest, impinse inbratele Ungurilor de oameni mici la suflet marl la patimi.

De sine Inteles nici preotimea n'a Minas neatinsA de furiaelectorala, de§i incAt §tim noi, gratie pregAtirii suflete§ti prin noi,ea §i-a pAstrat demnitatea chiar in mijlocul celor mai aprinse agi-tatii, urmAndu-§i convingerile sale.

Popii sunt slugile voastre, ei trebue sa vA asculte pe voi, nuvoi pe ei", declarA la o Intrunire electoralA patronul unui candidat,iar celalalt II liciteazA cu, luati parii la popii" cari se amestecAIn alegeri. UitaserA cA candidatul lor Inca e popa", fire§te din altastrand de popi" vizati de oratori. Cum InsA poporul nu judecdpreotii dupa strana in care se aflA, incep a huidui cu jos popii"pe bietul candidat al celor ce asmutau poporul contra preotimei.E pAcAlealA, dar cu talc.

Poporul nostru era obi§nuit a merge la urnA ca la un sanc-tuar al natiunei sub conducerea preotimei §1 a intelectualilor, Incad vedeau pe tribunii for. Moravurile electorale de astAzi audistrus autoritatea conducatorilor de ed, li se spune in fata cA min-tesc §1 acest dispret mAnA apa pe moara bol§evismului latent, careameninta a reinvia, dacA partidele patriotice vor schimba tac-tica electorala §1 administratia nu va urma sd fie custodele legalitatii.

Vrem sA zicem, cA politicianii se joaca cu focul, cAnd trezescinstinctele multimei. PArerea mea este, sA se infiinteze o HO a patri-otilor din tam mamA §i provinciile alipite, care sA scoatA tara din

nu-§i

www.dacoromanica.ro

ghiarele politicianilor §i sA restabileascA armonia sufleteascA apoporului romAnesc integral, pAnA incA nu e tArziu §i sA se facächestie de patriotism ca granitele sA rAmAnA neturburate de luptelede partid. Aici sA se facd numai cultura §i atunci de sine cadparazitii politiciani.

Nu §tiu de voiu fi inteles de cei chemati sA facà aceastä ligA,dar a§tept dela fratii mei intru Hristos sä cumpAneascA intreagAgreutatea situatiei §i ei dupd chemarea lor sA implineasca rolulacestei ligi patriotice prin educatia cetAteneasca a credincio§ilorlor, care sd-i imunizeze de cloaca partidelor politice §i sä le fiepatria sfAntA. Atunci nu va prinde acul veninos al speculantilor politici.

Mai cugetd-te §i tu iubite nepoate, cum am putea paralizastricAciunea, ce ne-au adus-o desfrAnatii politici intre popor, sgu-duind inerederea in tara aceasta alcAtuitd cu atAta jerfA de om.

Biserica a avut intotdeauna rolul, ca in vremuri grele sä tinasus sufletele. Ea trebue implineascA §i acum acest rol istoric.

Onestitatea publicA.*)

in 1919 leul era cotat 36 la francul francez. De atunci ainceput cAderea treptatA pânä ce in zilele din urmA ajunse la 61/2.Leul este astAzi mai scAzut dintre toate monedele Statelor moste-nitoare ale Austro-Ungariei. Starea aceasta de depreciere a leuluine aduce in imposibilitatea de a cumpAra ceva din strAinAtate.De aici scumpetea articlilor industriali si celelalte.

Leul era cotat la inceput mai presus de socolul cehoslovacdinarul sArbesc pentru valoarea lui intrinsed ce o are §i acum.Lumea financiarA cunoaste doar bogatia solului i subsoluluiromAnesc ; productivitatea lor e pusA in circulatie, a mai venitDumnezeu in ajutor cu rodul bogat al acestui an ; dArile incurgdin .belsug ; politica financiarA a ridicat de pe finantele romAnebalastul bonurilor de tezaur si a inaugurat un regim de consoli-dare a finantelor; bugetul s'a normalizat ; politiceste s'a intaritprestigiul cArii in afarA prin politica ei pacifistA i totusi leul scademereu, inspAimântAtor. Toate aceste denoteazd cà dezastrul delanoi nu e de naturd economicA, ci trebuie sd-i cAutAm origineaaiurea.

In strAinAtate s'a produs indoiald in ordinea de drept dintam noastrà. Si aceasta fatalä indoiald este menajatA de o ziaristicA

.Legea Româneasee No. 27. 3/16 1922.

sd-§i

si

64

pi

www.dacoromanica.ro

365

care emuleazA in opera destructivd a discreditArii noastre. Urmareae, cA nimeni nu mai vrea sa incheie afaceri cu noi, am devenitproscrisii pietelor streine. Dezastrul nostru e de naturA moralA.

hi vine sA zici, ca. numai un Tepes VodA ar fi in stare sAfacA ordine. Dar nu e nevoie de aceastA ultimA ratiune. Nu ne-amdepravat inteatata, ca sA ne perdem cu totul constiinta datoriei decetAteni. Pe aceastA tem elie a constiintei se poate restabili onesti-tatea publicA zdruncinatA de insAlbAticirea rAsboiului. FAT-A de

aceasta onestitate publicd guvernele se vor succeda periodic sitoate se vor ineca in mocirla coruptiei. Lumea va suferi cat vasuferi acest cerc vitios, dar inteo zi ne va excomunica din socie-tatea natiunilor civilizate. Americanul Vander lip ne trage deja clo-potele de prohod. E vremea, sd nu vorbim atata de bogAtiile, cide sufletul Arii. Fara de acest suflet bogAtiile sunt gazuri asfixiante.

Pand and avea tara aceasta, mica cum era, un suflet, eratare si respectatA i impArAtii mari umblau dupA pretenia ei, iarnoi cei din diaspora eram un suflet cu ea. Acest suflet astAzi esfasiat i tam mare romaneascd umilitA.

Nu mai cercetAm cine si cum a sf4iat acest suflet, pentrucAnu vrem sA facem proces de intentii ; scopul nostru este a treziconstiinta onestitAtii publice, unica mantuitoare din decade*moravurilor, ce ne amenintA cu peirea.

SA nu asteptAm toate dela guverne, pentrucA rupte din soarede-ar fi, n'ar putea face nimic, dacA eu i tu si el, noi cetAteniinu suntem constii de onestitatea publicA.

Unde este onestitate publicd acolo este si ordine de drept,pentrucA din conceptia onestitAtii publice se clAdeste ordineade drept, care garanteazA ordinea socialA i inspird incredere cre-ditorilor tArii.

Asa intelegem noi intArirea tdrii prin noi

Sanctiuni Impotriva speculei necinstite.*)

Eram formal zApAciti de vesnicile instigatii politice. Decandcetim luminoasele pagini ale Legii Românepti ni se deschid numArde numar probleme, cari ne chiamd la lucru. Simtim glasul pastoruluibun si cu drag il urmam.

in zilele trecute involuntar aud vorbindu-se pe tren de permise.

Legea RomaneascV Nr. a din 10123 Iu lie 1922.

insine.

www.dacoromanica.ro

366

Se'ntelege de sine, erau ovrei. Acum ori niciodatA e vremeade a face parale, zice unul. Toatd consolidarea Romaniei e pusdpe export si rodul imbelsugat oferd o circulatie ametitoare. Uitenoul regim al exportului de cereale. Pe langA aceasta exportul devite, lemne etc....

Vorbeau apoi despre un permis de export de vite, ce ar fi incirculatie pe piata din Oradea. Le trebuia sd fad un milion pentruel. Dar face, zicea un altul, cu milionul acela se poate castiga multemilioane. Atata am umblat apoi, pand am aflat, cum se face speculapermiselor. $i iatd cum.

Trebuie sa fie un om cu legAturi. Acesta esopereazd un permisde export pe un anumit numAr de vagoane cu cereale ori anumitesute de capete de vite etc. Norocosul proprietar al permisului, carede reguld e un Roman pune in vanzare permisul cu un milion,doud ori si mai mult, dupd valoarea articolului de export. Ovreiicumpdrd permisul, omul cu legdturi baga in buzunar milionul orimilioanele sale, iar ovreii dobanda inzecitd a exportului, care einsotit si de alte metehne : ingenioase chipuri i feluri de contrabandd.

Epilogul acestei invarteli e, cd Romanul toad banii in politicdsi in dulce iubileu, iar jidanul cumpArd palate si moii. i tot tarasdrAceste in urma acestei specule. De pildA, stejar nu mai e intoatd Europa, deck in Romania, special in Biharia este uniculmaterial aplicabil pe liniile ferate. Cum au sd se t onstruiascd multelinii ferate, el va fi tot mai mult cercat si mai scump. $i ce faceacum specula cu aceasta comoard de lemn ? Fiindcd se pldtestebine lemnul de foc, exporteazd intregi päduri de stejar ca lemn defoc i noi vom avea apoi la randul nostru sä cumpArAm stejar dinAmerica cu preturi oribile. Vom pläti si mai amar specula, ce seface acum cu exportul, decum plAtim specula de odinioard cu leii,cand oameni cu legdturi cdrau in contrabandA cu carele leii nostri,incat acum sunt mai multi lei in strAindtate decal la noi in Ord

trebuie sä desertdm tam pentru rescumpdrarea lor i sit ramanempe mai departe bogatii saraciti de o specula' imorald.

Judetul Arad si Satu-mare sunt dintre cele mai bogate regiunide grau. Cu toate acestea in primavara anului 1921 n'avea populatiaacelor bogate judete pane si a trebuit sd aducA grail din vechiulregat din pricina speculei cu permise, care le-a dus pe nimicagrail in strainatate, ca sd-1 cumpere apoi pe bani scumpi.

latit de ce am tresdrit la cetirea articolului despre onestitateapublicd, care a pus degetul pe rana deschis4 a farii : imoralitatea,

sisi

www.dacoromanica.ro

367

Dar articolului ii lipsesc sancjiunile pentru impiedecarea imo-ralitajii.

Specula permiselor sigur CA atinge onestitatea publicd. Eibine, sa se dea curs liber desvälirii speculelor neoneste, a vânzd-torilor §i cumpArAtorilor de permise, a speculei de najionalizare aintreprindelor prin politiciani, incompatibild cu onestitatea publicA§i yeti vedea, cum se curAjd atmosfera. Injelegem cenzura politicA

milliard la frontierd, dar tot cenzura trebuie sd deschidd largiporfile criticei in chestiunile, ce ating onestitatea publicA, mai alesaici la margine, unde ge strecoarA toata murddria speculei cu permisele§i contrabandele, ca justijia sA-§i poatA face datoria.

Da, §i eu sunt de pArerea, cd guvernul fàrä o societate cinstitAzide§te consolidarea Orli pe nisip, deaceea ma bucur i cu minese bucurà toji oamenii de bine, cA s'a pus in discujiune onestitateapublicA, care prin noi in§ine trebuie susjinuta.

incoronarea.*)

Regele Ferdinand I. a primit cea mai grea mo§tenire din cafea mo§tenit and va un rege : rAzboiul pe moarte ori viajA a nea-mului românesc,

In acest rdzboiu §i-a eluptat numele de erou. Cel dintaiu §imai mare act eroic a fost invingerea eului sAu. $i-a jertfit sangelesdu german, toate legAturile de sange §i suflete§ti, in cari a fostnascut §i crescut. 0 putere moralA, de care numai caracterele marisunt capabile. Acest sacrificiu nu'l va uita neamul românescnici and.

Dupd aceea a intrat in luptele vitezei armate romane, totinainte in elanul luptelor epice. lar când pArea totul pierdut subcutropirea du§manului, tot el a stat neclintit, ridicand de nou pa-lo§ul §i nu 1-a mai bAgat in teack OM nu 1-a dus la biruinjadesAvAr§ità.

$i vazurAm in acest sangeros rAzboiu figura maiestoasA aReginei in tran§ee §i in spitale, ca un inger pAzitor al eroilorlegendari. Orice aji zice spunea odatA Mackensen in Bucure§ticamarazilor sdi ofijeri germani, cari huleau pe Regina eu amvazut-o cu ochii mei cAldrind intre primele fanduri inaintea Mara-§e§tilor. Trebue sA ne inchinAm inaintea unei astfel de femei." Peea o cunoa§te intreaga lard de mama orfanilor §i protectoara a tot

Legea Romaneascd".No, 3 6 4/47 Septemvrie 1922._

9

v)

www.dacoromanica.ro

368

ce este bun §i frumos in tard. Mama, care §i-a pierdut §i ea tinfiu in acest rdzboiu, pe principele Mircea.

Dinasticismul nostru de ieri s'a intemeiat pe venerabile tra-ditii. Acest dinasticism a primit acum un cuprins real prin operaalcatuirei Romaniei noui, sAvar§ità de Domnitor §i popor, olegAturd ve§nicA. Aceasta legAturd i§i aflä sanctiunea in actul In-coronArii. Dar el nu este numai un act al puterii maestatice. Laclddirea Romaniei-Mari se lucreazd de mult. Lucrat-au muceniciiaceia, cari o mie de ani au suferit pentru credinta lor §i

au murit in nedejdea invierii. Lucrat-au aceia, cari au sustinutlegAtura sufleteascA intre cei imprA§tiati prin cartea legii romane§ti.Lucrat-au, cei ce apArau cu sabia hotarele tAri§oarelor romane§ti,ca sd existe o organizatie de Stat roman. Lucrat-a Mihaiu Viteazulcu ai sAi viteji. Lucrat-au, cei ce au fAcut unirea principatelor §iau eluptat intemeierea Regatului roman. Luptat-au Horia, Clo§ca §iCri§an, lancu Avran ; cei can au fAcut adunarea nationald de pecampul libertAtii §i cei ce au facut epoca Memorandului. Lucrat-aumicii tobo§ari dela ziarele romane. Lucrat-au, altarele §i stranelenoastre. Lucrat-au top, cati au ascultat glasul lor §i 1-au urmat inviata lor familiard §i publicA. Lucrat-au cei ce au fAcut adunareanationald dela Alba-lulia §i cei ce au dus la biruintd armataromanA. MAreata clAdire ce o numim noi astdzi Romania-Mare eridicatd pe virtutile neamului romanesc de pretutindeni. Prin aceastaconlucrare de veacuri s'a fAcut Romania-Mare, una §i nedespArtita.

Pe clddirea aceasta sfantd se pune acum crucea. Incoronareaeste crucea, care se pune pe Romania intregitä, sanctiunea legAturiinoui intre cei ce s'au unit inteun Stat national.

De aceea Incoronarea trebue sd fie mdreatä, o apoteozd aRomaniei triumfAtoare. Un act religios al sufletului romanesc, incare sä se manifesteze cultul Dumnezeului, Care ne-a indrumatdestinele la gloria zilei de astAzi §i in care ne punem incredereadesdvar§itä, cd nu-§i va intoarce MO sa dela noi nici in viitor.

In acest chip privim noi cu ochii nostri suflete§ti Incoronareadela Alba-lulia. Ar fi fatal dacd nu s'ar face a§a, dacA acest actsfant ar fi conturbat de patimile politice.

Patimi mari §i virtuti mari, aceasta e caracteristica neamuluiromanesc. Acum e vremea cand virtutea trebue sd invingA patima§i toti sd prdznuim cea mai mare ziuà a neamului romanesc.

Deschideti boieri portile inimei voastre §i va intra impdratulmarirei. Nu e tarziu. Vremea este a face,

www.dacoromanica.ro

369

Dupä incoronare.

In 1 Decemvrie 1918 era o atmosferà sArbdtoreasc6. in Alba-lulia. In infatisarea ei externA era ca o adunare la nunta mare aunirei neamului romanesc inteo singurA Ott in fundul sufle-tului batranilor incercati o adancä ingrijorare asupra celor ce ausä urmeze din aceasta epocalà zi in istoria neamului romanesc.

Marea adunare nationalä a fost precedatä de sf. liturghie.Dud la priceasnA, ca un cor ingeresc, rásunä Desteaptä-te Ro-mane", ca cuprinsi de un cutremur ceresc am stat pe un momentin uimire, dupA aceea ni s'au umplut ochii de lacrimi i plangeamin hohote toti i noi cei ce serviam la altar si cei de afarA . . .

Slujba se incheià repede, cä nu mai era cine sa poatä canta oriasculta in acea emotie sufleteascA. Atunci am simtit cä s'a despicatmarea rosie a sanjurilor i ni s'a deschis pdmantul fagAduintei. Insufletul meu atunci, in bisericA, in fata lui Dumnezeu, a fostRomania intregità si a rAmas un act religios in sufletul meu,inältat la Dumnezeu, aceasta unire a neamului romanesc. Nihilsine Deo.

Dela bisericA nuntasii chiuitori de mai nainte, cuprinsi devraja divinitàfii, mergeau ca o evlavioasä procesiune la locul undeformal s'a proclamat unirea. Discursurile lungi, prea lungi, par'cäconturbau atmosfera divinitätii, ce o aduserd oamenii din bisericApar'cA s'a varit ceva omenesc in sfintenia actului. Numai anddl. Vasile Goldis a ajuns la cuvantul : a fost minunea lui Dumne-zeu cA n'a perit acest popor sfasiat sub atatea stäpaniri streine",am simtit iafas iluminarea internd a tuturora, cà Dumnezeu a fAcut

minunea zilei aceleia. 0 miscare, un rumor : nici o conditie ;la popor, la popor ! Si oratorii Ii termind repede discursurile fungi,lungi, ca sä se vestiascd poporului evangelia nouà a unirei nea-mului romanesc sub un sceptru.

A§a s'a sfintit ziva unirii in suflete a Ardealului cu fratii depretutindeni, la 1 Decemvrie 1918.

Ingrijorärile bAtranilor s'au implinit. Au urmat zile grele delupte sangeroase si de surghiuniri, OM in ziva fapticei desrobiricu armele glorioase ale dorobantului romanIn* *

noaptea Vinerei mari a sf. Pasti din 1919 am fost ridicatIe sbirii inamici i dus la locul de pierzare. Am scäpat de acest

Legea Româneasca° No, 41. din 9/22, Oct, 1922,

24

si

*

www.dacoromanica.ro

370

sfar§it ca prin minune. In dupà amiaza Sambetei mari eram totprizonier in casa primAriei orà§ene§ti din Oradea. Priveam dinferestri cum se retrag trupele ungure§ti dinaintea armatei romanecare ii urmArea nAvalnic. In situatia aceasta vin in extaz oameniimei cu vestea, cA acum intrA in ora§ oastea romanA, de§i incA nuintra. Tremur:and in toatA fiinta lor, cu fetele schimbate mA incon-jurau acesti iubiti fii ai mei, iar eu le ziceam : TAceti, incetati cusgomotul, veniti la rugaciuni, ca in rugAciuni sA a§teptAm zdrireaprimului Wean desrobitor rand la invAlitul zilei cu seara, candmai trebui sA petrecem o noapte de groazA, cdci armata romandsosise numai in dimineata zilei Invierii. Aceasta este ziva desro-birii noastre. D-zeu a fAcut din ea un act religios, cAci cu noi eraDumnezeu.

In atmosfera aceasta religioasA a zilei de Pa§ti am intimpinatin fruntea multimei pe eroul luptelor de desrobire, domnul generalMo§oiu, inconjurat de domnii generali Holban §i Sachelarie, iarmandra armatA trecea ca un val formidabil, sub care se cutre-mura pAmantul, tot inainte spre Tisa. Eu in cuvantarea mea deintimpinare slAveam Dumnezeirea in actul desrobirei noastre, iargeneralul Mo§oiu ca un tunet din ceriu declarA acest pArnant deromanesc, pe veci incorporat in Romania. Atunci am zis : SAvar-§itu-s'au patimile neamului romanesc §i am plans. Precum Domnulnostru Isus Hristos prin moartea sa pe cruce ne-a desrobit de subrobia pAcatului strAmo§esc, a§a prin moarte de eroi pe campul deonoare am fost desrobiti i noi de oastea romanA, ce ne-a aduslibertatea lui Hristos, cA Hristos este libertatea.

Prin aceasta desrobire cu armele a devenit o realitate aceeace la Alba-lulia s'a plAmAdit in suflete. Aceste douA acte : hotArireain suflete §i implinirea acestei hotAriri prin arme, nu se pot des-pArti una de alta, cAci ele impreunA constituie opera desrobireinoastre. Ce Dumnezeu a impreunat, aceea oamenii sA nu despartd,cA Dumnezeu a dat §i inspiratia sufletului spre unire §i tAria bra-tului invingAtor. Fie numele Lui binecuvantat.

Nu vom uita nici cand, nici pe patriotii sfatului din Alba-lulia, nici pe eroii dela Tisa. A§a grAe§te vlAdica vostru care §tie,cum am ajuns la ziva Incorondrii din Alba-lulia.

* *

Hainul atentat dela Senat mA aruncase pand la portile mortii,din raiul pAmantesc ce s'a deschis sufletului meu in patria nouA,adevArata mea patrie. Dumnezeu insA m'a redat vieii, a§a ajunsei

*

www.dacoromanica.ro

371

§i eu din mila lui Dumnezeu sa vad cu ochii incoronatä unitateanoastrd nationala in persoana celui ce a dus la biruinta visul mo-§ilor §i strAmoOor nostri. Un rege *i o regina, cari vor ramâneape vece figuri legendare in graiul poporului nostru.

La vederea coroanelor, primite de metropolitul Moldovei §ial Ardealului in u§a bisericii din mAnile mini§trilor Bratianu §iMarclarescu §i depuse pe altar, m'a cuprins un slant fior §i lacri-mele, cä vazura ochii mei §i aceasta minune. Nu mai vedeam nicioameni, nici auziam muzicele nici maritoarele cAntarii, decAt peDumnezeu carele face minuni §i acele scumpe odoare, cari sesfintiau de mAinile Metropolitului-primat prin stropirea apei sfin-tite, in numele Tatalui i al Fiului §i al sfantului Duh", odoarelesimbolizeazd unitatea noastrd nationala inaintea lumei intregi. Numaireligia e capabila s'a inalte pe om la simtirea adevaratei fericiri,cum o simteam eu, cAnd vazui coroanele cari maine aveau sainsemne inceputul vietii de veci a unei *i nedespArtitei Rom Anil.

In ziva Incoronarii s'a desfa§urat privirei omene§ti toatasplendoarea unei tari care §tie sä se manifeste. Mie mi-a strälucitmai mult haina taraneasca care acoperia inima de aur a popo-rului nostru. Acolo n'a fost numai paradd ci cult, cultul ce sesavAr§ia in biserica, unde sta un rege ca turnat in bronz §i oregina ca o statue maiestoasa, inchinAndu-se cu evlavie inainteaTronului ceresc, inconjurati de cloud fiice regine, fiu §i flica mo§-tenitori de tron, cu sorioara §i fratele lor, scumpe odrasle ale caseidomnitoare, purtatoare de traditiile ce se zamislesc in casadomnitoare sub augu§tii lor parinti.

Acel vrednic este" din bisericd a fost rasunetul Orli intregi,adunata in biserici in acel ceas istoric al Incoronarii §i binecuvAn-tarea metropolitului-primat : Doamne Dumnezeul nostru, cu glorie§i cu cinste incoroneaza-i pe dAn§ii" a fost binecuvântarea tariiintregi asupra purtAtorilor destinului neamului romAnesc. Ap s'aaclamat §i binecuvAntat primul rege §i prima regina a tuturorRomAnilor in fata Domnului, Care a revarsat mila asupra poporuluisau, fara ungere cu slântul mir, din pricina confesiunei catolicea Regelui.

Dupa acest sfânt act al sfintirei coroanelor §i al binecuvân-tarii incoronatilor, se predau coroanele pre§edintilor corpurilorlegiuitoare, iar din man lor regele §i regina se incoroneazd infata poporului, care se inchina inaintea milei Domnului ce s'arevarsat asupra Romaniei intregite.

24*

www.dacoromanica.ro

372

0 lacrimd a pecetluit acest act de Stat, lacrimd curatd cumeste sufletul mare din care a izvorit. E lacrima Reginei invAluitàin soarele zirnbetului ei spiritualizat, indltat cAtra. Cel ce i-a datfericirea zilei, a ei, a lor si a noastrd a tuturor Romani lor.

Si s'a desdvarsit unirea tuturor Romani lor, proclamatA la Alba-lulia, eluptatA de eroica armatd romand pe campul de luptà §iincoronatd la praznicul praznicelor nationale din Alba-lulia, inziva de 15 Octomvrie, scrisd cu litere de aur in istoria neamuluiromanesc.

* *

Insd nu e soare fArd umbra.DacA odinioarA ne-ar fi intrebat cineva : dar voi Romanilor,

ce ati face cand s'ar incorona Regele Romanilor in Alba-lulia ?Ar fi fost Roman care sd vorbeascA de conditii ? Si iatd s'a intam-plat, partidul national in alcAtuirea lui de astdzi a lipsit dela Inco-ronare din motive politice. Simtiam durerea acestei lipse §i suntconvins cd nici lor nu le va fi fost usor sufletului in retragerealor. Partidele se vor impAca, pentrucd politica e fluctuantA i noivom uita acest dasacord, dar nu vor uita dusmanii tärii si atuncivor intelege sinistrul patimilor politice.

Si a mai avut o umbrA ziva de 15 Octomvrie. inaltul clerunit cu Roma n'a luat parte la actul religios al IncoronArii, oficiatde inaltul cler ortodox, ci astepta pe tribunele de afard. actul deStat al incoronArii, impreund cu episcopii romano-catolici in fruntecu nuntiul papal Marmaggi, carele a demonstrat prin a nu sta lapostul lui diplomatic ci la postul impropriu de §ef al clerului catolic,in vreme ce toti §efii celorlalte confesiuni minoritare au asistat laactul religios in bisericd.

Istoria se repetd. Dupd retragerea turcilor din Ardeal, i§i incepeRoma catolicA expeditia de cucerire prin armata neagra a iezuitilorde pe vremea lui Baranyi, Acestora le succede a ne diviza biseri-ce§te, dar numai in 4 puncte dogmatice, cu expresa declaratie cdvor rupe pecetile, dacd li-se va cere mai mult.

inaintasii se inchinau in cloud biserici dar in suflet aveau unsingur ideal national, care ii tinea strans inteo unitate nationalA.Dupd retragerea puterii ungure§ti din Ardeal, clerul unit de astAziinsA se separeazA de corpul national §i se incadreazA in minori-tatea romano-catolicd, cu care se refugiazd pe exteritorialitateanuntiului papal in Romania, rescumpAratA de scump sangele fiilor ei.Se incepe noua expeditie a iezuitilor in Romania intregitd, sub

www.dacoromanica.ro

87J

auspiciile nuntiului papal. Suntem in ciasul al unsprezecelea alispitelor noui, sà ne dam seamä de urmarile acestei indepartari,cand natiunea ne cheamd la unitate. Poporul romanesc nu poateavea douà suflete, unul strain si unul romanesc. Fratilor, loculvostru este intre noi, iar nu intre dusmanii Orli. Patriotismul nechiamd, iar mantuirea sufletului nu ne opreste de a fi una ingandiri i simtiri, cand patria ne chiatnä.

Paza bunfi incunjurà primejdia.*)Zi de zi se semnaleaza regretabile demonstratii antisemite, in

orient si occident deopotriva, in Iasi si in Praga deodata i par'casimtim o miscare generala in chestia ovreiascd. Nu sunt progromuribrutale dupà tipul rusesc i unguresc, ci simple manifestatii deantipatie. Mai mult un simptom al infrigurdrii de reinvierea trecutuluiapropiat ; la tot cazul un memento, ca constiinta nationala e agitata.Nu va fi de prisos a pune la punct chestia ovreiasca la noi, oricatde neplacut ar fi aceasta. Mai bine o ward indispozitie decklargirea prapastiei, de unde nu mai este intoarcere.

Evreii färà patrie pe continent si aceasta e tragicul lor, pretu-tindeni s'au asezat ca exploratori. Mai mare teren de exploatareaveau in Rusia inculta, de aceea Rusia au inundat-o. De acolo ausosit in Wile märginase Monarchia austro-ungard si in principateleromane, indeosebi in mänoasa Ungarie si Moldova. In apropiatulorient n'au putut ajunge mai departe de granitele Romaniei agricole.Spiritul comercial al Sarbiei, Bulgariei, Macedoniei i Greciei n'aingdduit invadarea ovreilor in acele tali, de aceea n'au ajuns acestepopoare nicicand in faima de antisemiti. SA fim drepti. Ungurilor

Romanilor, aristocrati de feliul lor, le-au trebuit arendasi, bancherifurnisori i i-au avut. Balcanicii si-au acoperit mnii aceste tre-

buinte prin comertul lor national si nu i-au avut. Nu e vina ovreilorea a fost asa. Dimpotriva aceastä antiteza intre Statele primitoare

refuzatoare verifica axioma : Fiecare tard Ii meritä jidanii sai.Ungaria i Romania au urmat doted politici diametral opuse

in chestia ovreilor.Ungurii au vazut in ovrei un element inteligent, muncitor, cu

conjucturi universale, capabili de-a ridica o farà economicesteculturaliceste. Credeau cà prin nationalizarea lor vor face o Ungarieputernica. Au si facut-o. In vremea din urma Budapesta era centrulmonarhiei si era chestie de scurt timp, sä domineze comertul

*) Legea Româneasca" Nr. 43. 23 Octombrie (5 Noembrie) 1922.

pi

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

174

industria din orientul apropiat. Intarirea Ungariei, färà indoiala sedatoreste bor. Economiceste si-au atins scopul. Dar tragicul Ungarieie ca si-a dat i sufletul. Arta, literatura, stiinta Ii pierd caracterulunguresc i cu ele si politica Orli.

In urma acestui mandat politic-cultural, politica protectionalaa Aliantei izraelite" ii ia platforma ungureascainterna a democratiei"liber-cugetatorilor, care din Societatea Gall lei" pe cale sociala Iidesvolta doctrinele noui, prin cari are sä se zideasca Ungariademocraticd" pe ruinele Ungariei istorice-crestine. Din aceastapropaganda räsare imperiul" democratic al lui Bela Kun. Cands'au desteptat" Ungurii, era tarziu. Ei trebue insä sa se destepte"si la realitatea, ea si-au meritat ovreii cari fac politica, pentrucaei i-au facut i s'au folosit zdravan de talentele i conjucturile lor.Nu acela e prost care manancä sapte paini, ci cel ce le dã.Suum cuique.

Romanii cari nu s'au putut organiza economiceste din pricinanesfarsitelor rázboaie si a stdrii de vazalitate, au tinut sa-si punäpoporul la adapostul desmostenirii lui de Cara lacustele coboritein mod inspaimantator din Rusia, prin legi, cari opresc improprietarireastrdinilor pe ogorul romanesc, panace se va face educatia economicasi politica a taranului, care cu sangele lui a sustinut aceasta faràpentru fiii sai, ca de suflet romanesc sa fie el stapanit. Procesulcivilizatoric a fost greu, pentruca Romania numai in 1877 si-aputut elupta independenta si 45 de ani ce sunt in viata unui popor ?Adevarat ca tam a lamas economiceste inapoiatä si Romania atrebuit sa sufere grele umiliri pentru politica sa romaneasca, cuma fost cea dela 1878 la congresul de pace din Berlin si cum afost acea dela Trianon in 1920. 0 suferinta insä care nu ucide.Altmintrelea ovreii se bucura de dreptul de proprietate in orase side liberul exercitiu al comertului, de toate avantajele culturii romane,de libertatea cetäteneasca si a cultului lor, dud de patronatulpolitic-cultural asupra Romanilor, ce nu se precupeteste inteun Statnational constiu de sine.

In ipostaza sa dupa rdzboiu sunt dou'd bolsevisme, cari aten-teazd la viata Romaniei : bolsevismul terorist i bolsevismul aurului.Procesul comunistilor a ridicat perdeaua de pe organele executiveale acestui bolsevism. Sunt dusmani declarati i dusmanul declarate mai putin primejdios decal cel clandestin.

Presa democraticd" din Bucuresti incepe sa reediteze cliseeledemocrafilor liber-cugetatori" din Budapesta. Aceasta presa, care

www.dacoromanica.ro

315

Si din feciorelnicul" Max Goldstein face erou, sistematic menajeazasectele religioase, bolsevismul religios i defaima bisericaortodoxa, temelia sufleteased a Statului national. Toate institutiileistorice-culturale sunt invechite si trebue sä facä loc institutiilordemocrate" internationale. Nici Incoronarea Regelui n'are nimic cuDumnezeu i biserica, e chiar o formula inutila in conceptiademocratier. Tot ce-i crestinesc e medieval, ce trait traiul,chiar i limba cea frumoasä romaneascd. La acest glas trebuenoi sä ne desteptam", nu insa cu furcile" cum se desteaptd"cei intarziati, ci la constiinta cd a intrat momentul psihologic, andsufletul tärii e atins si scris este : Nu va temeti de cei ce ucidcorpul, ci de cei ce ucid sufletul. Ideile destructive sunt mai ucigatoarecleat bombele, pentruca ele nu sunt restranse la loc, ci umpluintreaga atmosfera, nu ucid numai persoane, ci popoare intregi.Desteptati la aceasta constiinta nu vom ajunge la soarta Ungariei,pentruca ne vom pastra sufletul curat romanesc, cu mai bunA paid.

in straturile oräsenesti din Romania sunt multi streini, pentrucatoti refugiatii din orientul apropiat au aflat adapost in tam libertatilordin orient. Nimeni nu i-a silit sä fie Romani, nici ei n'au atacatcaracterul national al Statului, de aceea n'a existat chestie i politicade nationalitate. Acum insa avem minoritati etnice, trebue sä avemsi politica minoritara. Ovreii nu vor sa fie ovrei in Romania, ciUnguri. Fie dard Unguri, insa nu de aici sa restaureze Ungariademocrata, nici sä Enda la rolul politic din Ungaria. Ar provocaneincredere in bunele lor intentiuni, cu consecintele acestei nein-crederi. E un avertisment sincer, care nu ucide ci indruma moravurilecatra nobilitare, spre binele tarii si al nouilor ei cetateni.

Statul roman in noua lui ipostaza nu si-a precizat pânä acumprincipiile conducdtoare in aplicarea noului regim minoritar. Nu emirare, avea prea man i multe probleme de rezolvit. De aici provinordonantele contradictorii, date azi i maine revocate, dupa chibzuialarau informata ori localnica a cercurilor conducatoare, in detrimentulautoritatii Statului. Trebue sà recunoastem i aceasta parte slaba anoastra. Stabilirea unui regim constiu de postulate nationale, delacare nu este apelata, este cea mai iminenta problemä a Statului roman.

Pe orizontul Europei se deseneazd o nottä primejdie a paciiinterne : fascismul. Un nou si infricosat rdzboiu, civil, pe care vremsa.-1 prevenim pe toata linia.

Paza buna' incunjura primejdia I

pi-api

www.dacoromanica.ro

176

element de ordine 1 ap6rAtori de farA.

0 mie de ani a stat poporul roman din Ardeal sub stApanirestreind, datoria lui cetAteneascA. El a dat stApanireistreine din belsug dajdea muncii si a banului in timp de pace sidajdea sangelui in timp de rAzboiu. El, cu firea lui blandà si pas-nicA a fost tipicul element de ordine in tarA. AceastA inaltä virtutecetAteneasca recunoscut-o i dusmanii lui, cari ne invidiau cAavem un popor atat de bun.

Pe cei ce au ridicat sabia, de au fAcut marele rAzboiu intrepopoare, i-a pedepsit Dumnezeu micsorandu-le Ora si prin aceastaputerea de a mai turba pacea lumii, iar pe cei ce se temeau deDomnul, i-a pus la addpostul pàcii, facandu-i pArtasi de libertateade a se carmui pe sine in Ora lor nationala. Si s'a inceput muncapasnica i aducAtoare de folos, plAcutd lui Dumnezeu, sub late-leapta stApanire a bunului nostru rege Ferdinand I.

Erau multe ranele lAsate de rAzboiu, cari trebuiau vindecateadusA viata iarAsi in alvia ei. Nu din lipsa bunAvointei n'au

fost toate vindecate, ci din lipsa puterii de a preface dintr'unalumea noud a multumirii tuturora si a impAcArii cu soartea a ace-lora de alt neam, cari si-au pierdut patria lor si au devenit fii aipatriei romane.

Guvernul nu le poate face toate, cAci prea e mare sarcina.Datoria noastrd patrioticA e ca noi i cei mici i cei mari, saconluceam la consolidarea ordinei publice, la inchiegarea munciicinstite, la iubirea intre frati si la indulcirea celor de and lege stneam, ca sä simtd CA noua patrie i pentru ei e mamA. Mai alesnoi trebue sA o facem aceasta, cari stim ce inseamnd a fi strainin tam ta. ConcetAtenii nostri de altd lege §i limbA nici n'au mo-tiv sd se rAsvrAteascA i spre multumirea noastrd sufleteascA, dansiiinteleg CA dintre toate State le mostenitoare, aici in Romania auaflat mai largi drepturi cetAtenesti si mai multd cAldurA pentrubuna lor stare, ceeace o i recunosc cu toatd ocaziunea oameniilor de bine si o pecetluesc astAzi prin respectarea oranduelilor dintam nouA, ca maine sA devie acest sentiment un devotament pentrupatrie i tron. ConcetAtenii nostri de alta limbA sunt pe pace, e ocinste a noastrA cA ne putem lauda cu aceasta pace.

Numai acest duh al pAcii si al dragostei reciproce ne poateduce la o grabnicd inflorire a patriei noastre noui si a fiecArui ce-

Legea Româneascä No. 2. 8121 1923.

$i u)

ian

si

.)

www.dacoromanica.ro

77

tâtean. I pacea lui Hristos, care trebue st ne Impreune pe toti tasdnul patriei mame. Acest duh al Oa lui Hristos sd se MIAs-luiasca. intru toti, ca toatd suflarea sa o vesteasca i faptuiascd.

Neamul romanesc din mila lui Dumnezeu i vitejia armateiromane si-a ajuns tinta, s'a impreunat din toate partile inteo faràsi sub un domnitor roman. Noi n'avem dar interes sd ne razboimcu nimeni, pentrucd nu ravnim de a cuceri pdmant strain si a std-pani popoare atrdine, afard de nenorocitii nostri coreligionari, rdmasiin Ungaria i chinuiti dupa obiceiu unguresc, pana li-se va face

lor dreptate inteo forma ori alta, cad mult nu putem sta cumanile in san la chinurile lor, cand Ungurii din Romania se bu-curd de cele mai largi libertati. Avem datoria de a-i ocroti peacestia, dar noi nu vrem rdzboiu cu vecinii nostri. Dimpotrivävrem sd Intrdm cu ei in leggturi economice, ca sä restabilim echi-librul economic rästurnat de rdzboiu, ce apasä toate popoarelepe Invini i pe Invingdtori.

Cei ce au scos sabia in 1914, iar zanganesc armele la ho-tarele noastre, cu scopul de a produce neliniste intre noi chiar inpragul sfintelor sarbätori. Dar pe aici nu se trece ; Statul roman aluat masuri sd nu se poatd trece i sa apere pacea Orli.

Poporul nostru a Inteles datoria sa de a veni la chemarea,sd-si apare granitele. N'a lipsit nici unul dela aceasta datorie. Maiales noi grdnicerii avem datoria a fi vesnic gata de-a sta strajdneadormitã intru apararea mosiei noastre, dupa care ravnesc ceide dincolo.

Nu e motiv de alarmare. Vecinii nostri in scurtd vreme se vorconvinge cà noi nu numai vrem sincer pacea, dar suntem destulde constii de datoria noastrd de graniceri i vom sti sa-i silim sipe ei la pace, dacd nu se astampara.

In mijlocul nelinitei, produsä de miscarile de trupe la fron-tiere, ridicdm aceasta ramurd de maslin, simbolul palcii in suflete

incredere in izbanda cauzei noastre sfinte. Noi suntem un po.por de ordine, dar i viteji apdratori de Ora. Asa este scris la carteaneamului romanesc din trecut i aceste virtuti le vom scrie in is-toria vremurilor mari de astdzi.

Alarma de rdzboiu ne-a stricat serbdtorile. Ne va da Dum-nezeu altele mai tignite.

§i

www.dacoromanica.ro

J1g

Fundatiunea Gojdu.*)

In tratativele romano-maghiare, ce se urmeazd acum la Bucu-re§ti, s'a ajuns la limpezire in chestiunea fundatiunii Gojdu. Repre-zentantul, din partea romAneascA in aceastä afacere a fost dl IonI. LApedatu.

Dreptul nostru de proprietate, asupra averii fundatiunii, n'afost tras la indoiald ; §i astfel reprezentanta fundatiei Gojdu, caredin anul 1918 averea fiind la Budapesta n'a mai pututindeplini scopurile sale in conformitate cu dispozitiile intemeetoruluide pioasd amintire, va fi din nou pusä in drepturile §i indatoririlesale administrative.

Credincio§ii nostri, afldtori in Ungaria §1 in lugoslavia, au §iclAn§ii indreptAtire la o parte din pomenita fundatiune. Pentru a seface lichidarea cuvenitd, se va intruni la Sibiu, in vara acestui an,o comisiune. Dupd clarificarea chestiunii intre membrii reprezentantiai Statelor succesoare, averea fundatiunii evaluatà in cca 200 milioanede lei imobile §i efecte, va reveni in posesiunea proprietarilor salde pAnA acum.

Cum ar trebui sa fie organizatA din nou fundatiunea Gojdu?La aceastd intrebare, suntem in situatia de a comunica pArerea

exprimatd de I. P. S. Sa Mitropolitul Nicolae. Planul Mitropolituluinostru este, ca in locul multelor burse mArunte distribuite pdndacum, sa se intemeeze cAminuri studente§ti pe lAngd universitdti.BunA oarà, un colegiu Gojdu in Cluj cu biblioted §1 cu altemijloace de studiu, cu toate localurile necesare intretinerii studentilor,in cele mai bune conditii de igiend §i de morala dAndu-setinerimii universitare indrumäri in senzul invataturilor bisericii noastredreptmaritoare, ar da negre§it resultate cu mult mai edificAtoaredin punctele de vedere ale cre§terii §i ingrijirii suflete§ti, in deosebiin imprejurkile grele ale traiului din timpurile actuale.

Afard de intemeerea §i sustinerea acestui colegiu, fundatiuneaGojdu, dupd literele testamentului marelui binefAcdtor al bisericiiortodoxe-romAne, va avea putinta de a vota ajutoare §i pentruteologii dela seminariile intretinute de eparhiile mitropoliei .Ar-dealului.

Pe dile acestea, institutia filantropicA §i culturald a mareluimecenat Emanuil Gojdu, va rAmAnea §i mai departe in serviciulbisericii §1 al credincio§ilor ei. (Tel. Rom.")

,Legea Româneasee Nr. 12. din 17/30 Martie 1924,

www.dacoromanica.ro

La randul meu adaug :

Mitropolitul Saguna si Emanuil Gojclu, legati prin o strandprietenie personalA, impreunA au lucrat pentru ridicarea neamuluiromanesc din starea umilitA, in care era tinut de detentorii puteriide odinioarl AsezAmintele lor sunt isvor clAtAtor de viatá si inRomania, unde Isi revarsA binefacerile lor. Au trecut cu ma-rire in tam noud unde si mai mari devin. WA' legea §agunianA dAnoua viata intregei biserici romane, iar fundatiunea lui Gojdu e celmai mare asezAmant al culturii tinerimii in Romania intregitä. Amvenit sdraci in Romania-Mare dar cu suflet bogat in jertfa pentrunatiune.

Planul I. P. S. mitropolit Nicolae denoteazA o intelegere largda intentiilor fondatorului Gojdu. Educatia moralA si fizicA a tinerimiie o necesitate imperativa. Nu numai o generatie intelectualA, ci sio generatie moralA si sAnAtoasä trebue sä serviascA marele asezA-mant a lui Gojdu. i aceasta numai prin cAminuri se poate realiza.Comitetul fundatiunii Gojdu va sti sA se inalte la idealul luiGojdu §i sA se dea tinerimii cAminuri, cari sã fie mandria Roma-niei-Mari.

Fireste, eu nu voiu lipsi de a cere un colegiu §i pentru Oradealocul natal al marelui fiu al Bihariei. Colegiul acela va fi mo-numentul lui pe loc1.1 binecuvantat, unde s'a nascut. Voiu solicitasi voiu obtine de sigur, In Oradea de la ora§ un loc potrivitpentru asezAmantul celui mai mare fiu al ei, care din mormant apregAtit tinerimba intregului Ardeal pentru zilele de astAzi. Din maibine tie douA sute milioane se va ajunge si pentru un act de pie-tate fata de orasul unde s'a nAscut Gojdu, care trebue sA devinAloc de pelerinagiu nu numai pentru bursierii lui, ci pentru totiRomanii din cuprinsul Romaniei-Mari. Gojdu nu este numai alArdelenilor, ci al tuturor Romanilor. Oradea trebue sA se fad orasuniversitar.

Orasul Oradea nu poate refuza concursul sail la eterni-zarea memoriei aceluia, care inteo scrisoare dated in Pesta, De-cemvrie 1850 si adresatA antistiei orAsenesti, care ii cerea inter-ventia, scrie astfel : Sunt mandru de a fi fiul acestui nobil oras,care 1mi este In atat de vie aducere aminte incat, dupd exemplultatAlui meu de pie memorie, cu subordonarea lucrurilor mele, tinde cea mai sfantd datorie a mea, sA binemerit de increderea nobileiantistii a orasului meu natal si sà lucru cu folos pentru usurareasortii concetatenilor mei stramtorati". lar natiunea romand nu va

17g

www.dacoromanica.ro

386

putea refuza actul de pietate cAtre locul unde (iojdu a vkut luminasoarelui §i pe care I-a iubit atAt de mult. Va fi §1 un räspuns celorce vor sa intunece trecutul nostru din Oradea §i cA noi suntembAstina§i ai acestui oras.

Aici nu e o emulare dupd beneficii locale, ci un act de pie-tate si de inaltA educatie cetAteneascA la granitele sfintite de iubireade neam a in veci pomenitului Emanuil Gojdu..

Traiascä Regele!*)Oradea era odinioarA orasul predilect al Regilor, unii sunt

inmormAntati aici. Din acea splendoare, noi Romanii nu aveamnimic. Porecla noastrA era : Bihorul oropsit".

Dar si noi ne bucuram de o splendoare a sufletului poporuluinostru, in care s'a pAstrat legea strAbunA. Din acest suflet a räsAritfiul Orazii, Emanuil Gojdu, cel mai mare Mecenat al tinerimeiromAne, stAlpul pe care s'a cradit clasa intelectualà de astki dinArdeal i ziditorul cAminelor studentesti de maine, prin fundatiunealui ajunsA sub inteleapta chivernisire a bisericei la impozanta avereevaluatA la trei sute milioane Lei.

Oradea de astki a mai avut fericirea de a fi locul undecomitetul national a decretat in 1918 libera dispozitie de sine aneamului romAnesc, anuntatà de solul sdu in parlamentul ungar,dupa care a urmat adunarea nationala din Alba-lulia.

Are dar si Oradea partea ei in istoria desrobirei neamuluiromAnesc.

In imbulzeala ridicArii mele din noaptea Vinerii Mari a anului1919, se rAsteste pe mine un crunt tovarAs" : Ce atAta imbrAcate,haide inainte".

Lasati-mA sA mA imbrac, cA ce stiu eu unde mA duceti".La Regele Ferdinand", fu rdspunsul tovarAsului.Si m'au dus la palatul episcopiei unite, unde se instalaserA

tovarAsii" veniti din Bucuresti in lipsa stApAnului episcop Radu,care nu se mai inapoiase dela Alba-lulia, ci astepta din Blajeliberarea OrAzii. Aici mi-au fAcut judecata.

Statuia Regelui Ferdinand e ridicatd inaintea acestui palat, peptiata de unde imi luasem rAmas bun dela lume, cAnd eram dus laportile mortii dela PrimArie. Prin minunea imprejurArilor insA n'amajuns in cealaltA fume, ci chiar la Regele Ferdinand cum grAiaprorocul tovarAs.

Legea RomâneascP Nr. 35. 1 Decemvrie 1924.

si

www.dacoromanica.ro

381

Adecd Regele a venit mai 'nainte la noi cu Regina, facandu-necinstea de a fi cel dintai oras din Ardeal vizitat de Maiestdtile Lorca regii nostri. Oradea a rdspuns la aceastA onoare prin cuprindereaLor in bronzul statuielor, cele dintai ce li-s'au ridicat in Ardeal:Orasul Regilor arpadiem s'a schimbat in orasul Regilor DinastielRomane, intemeiatd de Mare le Rege Carol si ajunsd sub Mare leRege Ferdinand la apogeul ei. Azi nu mai suntem oropsitul Bihor.

Dar privirea mea nu se opreste la mirajul vremilor ce le-amajuns. Ma gandesc la deshvarsirea omagiului adus Regelui si Regineinoastre prin incadrarea statuielor cu o Universitate.

Cdminul studentesc ni-1 va da fundatiunea Emanuil Gojdu"pe care il vom aduce acasd din Budapesta in orasul sail natal, ce-Piubea si langd pdrintii sdi, cari aici isi dorm somnul vesniciei. Ii vomridica apoi si lui o statue vrednicd de memoria lui si de statuelenoastre Regale.

Asa va isvori din aceste statui un riu de apd vie pe pdmantulgranitelor noastre, ca cine va bea din el, roman sä fie in cugetesi simtiri.

Fostii bursieri ai lui Emanuil Gojdu lansaserd ideea de arestitui bursele beneficiate pentru augmentarea fundatiunei Gojdu.In sedinta comitetului fundatiunei tinutd in Octomvrie la Sibiu, auintrat primele declaratiuni. DI Dr. Aurel Cosma din Timisoara adeschis ofranda cu 50.000 Lei. Toti au rdmas fascinati de acestnobil gest. Un fost bursier din Oradea, acum fruntas al vietii pub-lice, insufletit de acest gest, urmeazd in sedinta consistoriald : Dausi eu 20.000 Lei si asa mai departe. Nici cand n'am vdzut recunos-tinta mai frumos ilustratà si mai mult adancitd memoria lui EmanuilGojdu in sufletul bursierilor sdi.

Bursele lui Emanuil Gojdu n'au rdmas numai aurul rulantprin care fiii trecutului nostru au intrat in templul stiintelor, ci apavie ce le-a dat suflet romanesc si crestinesc. Din aceastd apd viesA acldpätn si tinerimea noastrd de astAzi si ne va urma traditiilesustindtoare de neam. laid de ce cred eu, cd vreme este a facedin Oradea un oras universitar cu un mare cAmin studentesc dinmostenirea lui Emunuil Gojdu.

Tidiascd Regele, sd vadd si aceastd oaste culturald infiptd ingranitele impodobite astdzi cu statua Lui.

www.dacoromanica.ro

382

Epilogul dela Geneva. *)

Ziarele streine aduc §tirea dela Geneva, cA domnul ministruDuca a fost nevoit sâ desavueze iperzelul" unor inspectori §co-lari. Un lucru neobicinuit in procedeul diplomatic.

In ciuda acestui prestigiu §tirbit, gratie talentului oratoric §ifondului de dreptate, apArat de eminentul nostru ministru de ex7terne, naia RomAniei generoase in regimul ei minoritar a ie§it vic-toriasd din mocirla calomniilor, in care credeau du§manii sa opotmol eascd.

RAmAne insA in picioare invAt5tura, cA sunt in limba dip-lomaticA exprimat iperzeluri", mai pe romftne§te zis prostii",cari ne compromit prestigiul unui Stat de drept §i ne aduc in si-tuatia penibilA de a ne apAra de ele inaintea areopagului strein.

De ce a lAsat dl. ministru Angelescu sA ajungd treaba pAnAaici, cd doar eu am reliefat in discursul meu dela Senat stricA-ciunile ce le fac iperzelosii" märunti §i am cerut cu inzistentAstabilirea unei politici culturale a Statului, un program cladit peprincipiile religioase pedagogice ale libertAtii §i pe principiul national.

Eu insistam pentru scoaterea chestiei culturale din zig-zagu-rile" cazuisticei contradictorii, ce ne fAcea de rAs inaintea minorita-rilor, cari cu proximul tren plecau la Bucure§ti sA aducA revocareadispozitiei de ieri cu aparenta jignitoare pentru minoritAti. SA neaducem aminte de tragi-comedia sfoarelor minoritare trase de maniputin dibace pentru o chestie atAt de delicatA.

DI Duca era de fatA la acel discurs, pentru care m'a felicitatcu intreg senatul. Va se zica, atmosfera de sus e curatA, cum estecurat sufletul bun al poporului romAnesc. Chicsurile se fac in josla organele executive, la pAcurarii lui Pet8fi, cari in turmentarealor sufleteascA 1§i toacA bietul mAgAru§ in cap, dar a§a ca pe noisA ne doarA capul mAgAru§ului. In deosebi in Biharia, unde estemai acutd chestia minoritarA, unde dar se cere mai mult judiciu inexecutiva ordinei §colare, sunt aplicati Saulii de ieri ai §coalei romft-ne§ti, pe cari nu-i serve§te mAgArupl, sA se fad Pauli apos-tolii marginilor.

La apostolia limbilor se recer conceptii Pauline cuceritoarede neamuri pentru idea cetateniei romAne, Pauli curAtiti de pAgA-nii solzi Saulini, cari vdd clar lumea nouA romAnä revelatä de

Legea Romaneasca" No, 19, 1/10 1925,1)

www.dacoromanica.ro

383

cel ce mutd imparAtiile dela un neam la alt neam" pentru cuvantde dreptate.

Dar nu numai Saulilor de ieri, grozavilor prigonitori ai scoaleiromane de sub stApanirea ungark aruncati brutal de valurile poli-ticei la carma marginilor culturale, le sulfa acest cantec, ci si celorce cred cd din ferestrile Bucure§tilor vAd adancimile chestiei mi-noritare §i inteleg psihologia bor. E §1 cantecul plutonierilor detristä experientA.

Dad s'ar emancipa odatA dl. ministru al instructiunei pub-lice de sub muntele politic, ce apasd cultura roman5 la marginilede Vest §i §i-ar pleca urechile la murmurul adevAratilor Romani dinBiharia, ar afla aici in Oradea institutii nationale sustinute de Stat,in cad limba de conversatie e cea ungureasca §1 micul sAtean adusla §coalA vorbe§te ungureasca, pe care nu o §tia acasA. Ar vedeaiperzelul" §chiopAtat in zidirea §colilor §i satrapia Saulului delaCheresig Ar vedea cum §i imprimatele scolare se fac in mod clan-destin in tipografii jidove§ti din provincie, ca sâ nu li se dea deurma, cum umplu jitnitele dubioaselor tipografii din bugetul Sta-tului roman. Ar auzi hohotul rasetului minoritar de neputinta §iinculturalitatea noastrA. Ar vedea mirozenia, cã n'a Aft Inca cabroasca din fabul5, un inspector de norocul ce 1-a ajuns, säfie indreptdtorul limbei pe care el o bolborose§te de nu §tii celimbd vorbe§te, cand dansul crede a fi vorbit in graiu romanesc.Ar vedea cd ace§ti analfabeti ai limbei romane§ti sunt examinatoriiinvatatorilor minoritari din limba romanA. Ar vedea a nu minori-tarii sunt asupriti in Biharia, ci noi majoritarii cari stain cruciti deinconstienta, de care sufere regimul invatAmantului nostru.

In definitiv iperzeloasele" organe executive ne IncurcA §ipe noi §i pe minoritaf cu stangAciile lor, dar numai minoritAtile,cari fac cap de acuzatie din ele la Liga Natiunilor profitA de ele.Tara plate§te oalele sparte cu reputatia ei §tirbità.

Nenorocirea Ungurilor a fost himera maghiarizArii cu forta,contopirea nationalitatilor etnice in minoritatea maghiard. 0 dena-turare a firei omene§ti ce s'a räsbunat asupra lor. Noi n'avemnevoe de acest salt mortal. Cu patrusprezece milioane de majoritariRomani, fata de trei milioane de minoritari, ne simtim in tihna do-minantä a elementului romanesc, Mil a recurge la romanizarea bra-hiala a concetatenilor nostri de altA limbi.

Politica noastrà minoritara e clard : libertatea de a se in-china fiecare minoritar Dumrfezeului, in care crede §i a-§i vorbi

www.dacoromanica.ro

384

limba sa materna', va se zicA, a-§i exercita cultul sAu religios §ia-§i cultiva limba in limitele ordinei de Stat. Sa nu se uite InsA,

cA cetateanul nu are numai drepturi, ci §i datorinte fata de StatNoi nu cerem cleat armonia intre drepturi §1 datorinte. De aceeaorice conturbare a acestei armonii, fie venità dela noi ori dela mi-noritari e o leziune a politicei noastre de Stat pusA pe principiullibertAtii. 5á facem insA deosebire intre ghimpii iperzelului §1 tra-darea de patrie.

Ungurii in tara lor sunt antisemiti, in RomAnia filosemiti.nu uite Insá semitii nostri, cA chestia lor nu se rezolvA in Buda-pesta, ci in Bucure§ti, pentrucA in Tara RomAneascA toate cáile ducla Bucure§ti. DAn§ii au consolidat deabinele Cuzismul de dragulUngurilor ori de al frarilor dumnealor din Ungaria. Corzile preaincordate nu sunt proprii intelepciunii solomonice §i sA nu uite caLiga Natiunilor nici cAnd nu va pune rnajoritAtile sub regimul mi-noritatilor. Sistemele moarte nu mai invie.

Noi vom pAzi micii nostri iperzelo§i" intregistrati de Dl.Duca in procesul minoritatilor. La rAndul nostru vom inregistra §ipe marii revolutionari ai minoritatilor. ToatA socoteala se incheiecu un

Dar noi suntem atAt de toleranti §i largi in libertatile cetAte-ne§ti, incAt nu putem suporta nici acea defectie de frumusete a iper-zelo§ilor functionari marunti, ci cerem Domnului ministru al ins-tructiei sä punA capAt cazuisticei experimentale un programprincipal. Et principiis obsta.

preajma alegerilor.*)

Preotimea iarA§i este pusA in . fata alegerilor. Abia trecurAalegerile Camerelor agricole §i iatA cA ne bat la u§d alegerile consi-Iiilor comunale dupA care vor urma, alegerile parlamentare cu toatAfuria lor

Noi ne-am precizat punctul nostru de vedere in fata alegerilorparlamentare din 1922 ; preotul sA nu Med politicA. PAstorirea epropriul teren de activitate a preotului. Rolul preotului in politicamilitantA totdeauna au atras odiul asupra preotului, ce s'a rAzbunatasupra bisericii. Dar disciplina canonicA nici nu admite preotuluiroluri lume§ti, afarA de cele ce emaneazA din misiunea lui pasto-ralA, ori misiunile speciale ale autoritatii sale biserice§ti.

,Legea RomaneascA Nr. 21-22 diti 1-15 Noemvrie 1925,

SA

bilant.

politicA.

www.dacoromanica.ro

385

PArerile noastre au lost verificate de alegerile parlamentaretrecute, prin potopul de insulte ce s'a descArcat asupra preotimeiimplicate in scandalul cu urnele.

Au fost anume insultati preoti, cari din oficiu erau delegatisA prezideze alegerile §1 a§a fArA vina lor au cAzut jertfa agitatiilorelectorate. Cazurile acestea au fost aduse la cuno§tinta locurilorcompetente §1 acum, in fata alegerilor noui, stApAnirea noastrAierarhicA a cerut dela guvern sA scoatA preotimea din obligamentulfunctionArii In comisiile de votare.

Dar au fost §1 de aceia, cari §i-au uitat de demnitatea lorpreoteascA §i s'au fAcut de ocara lumii. Pentru aceasta nu esteiertare din partea autoritatilor biserice§ti §1 la repetita cAdere vorfi aspru pedepsiti.

Motivat de asemenea consideratii, papa prin cea mai mareenciclicA a §1 oprit candidArile politice ale preotilor catolici, precumoprite sunt §i din partea noastrA.

Legea a asigurat preotului loc de drept §1 in consiliile comu-nate §i in cele judetene, tocmai ca sd-1 scuteascd de luptele politice§1 sA-i dea cuvAnt in corporatiile cetatene§ti. Preotul s5.-§i validitezeacolo autoritatea sa de indrumAtor, cAci noi nu sustinem teza capreotul sA fie indiferent fatA de viata politicA socialA, ci numaiteza sA nu se facA agent electoral al nici unui partid.

Atragem atentiunea preotimei asupra primejdiei noui, ce o

atacA, ca sd stea bine, sA stea cu fried §i sfanta jertfA a lepädäriide sine sA o aducA, ca sA e§im intAriti in prestigiul nostru §1 inlegAturile suflete§ti cu enoria§ii nostri §i din aceastd vAltoare.

Impresii dela Iasi.*)

In zarea diminetei se ivesc colinele §i vAile frumoasei Mol-dove, insA par'cA le lipse§te podoaba pAdurilor ca §i cAnd ar fimancate de molii. E prApAdul ce 1-a fAcut in ele sAcurea veneticului.Prima impresie a pftrjolului evreesc.

DeodatA se ive§te conturul la§ului cu colinele sale, 6e caristrAlucesc pompoasele biserici §1 monumentalul palat al justiriei.La periferii fumul fabricelor vestitor a unei industrii, care nu estea noastrA. Vii §i gospodArii. 0 regiune fermecAtoare pe care esteclAdit la§ul istoric, care din afarA iti face impresia de mare ora§.

*) aLegea RomAneasce No. 21-22. 1-15 Noemvrie 1925.25

www.dacoromanica.ro

386

Are toate conditiile unui ora§ mare, afara de, rau, c5ci rauletul Ia-sului cu apa murdard mai mult deserveste igiena orasului.

Ajunsi in garâ se strecurà, printre oficialitatea care primeaoaspetii veniti la serb5rile din Iasi, micii tobosari ai D-lui profesorH. C. Cuza, studentii, cad Vara vorbd vard in maim celor sositiplicul cu Invalâtura lui Isus", Iudaismul si Teologia Crestina"C5rticica LuptAtorului". E signalul primejdiei ovreesti.

Arhiereul Leu cu preolimea Metropoliei, Primarul si Prefectulorasutui se intrec in amabilitatea primirei oaspetilor, pe can ii con-duc la automobile. Suntem in oras.

Aici se repetA impresia moliilor de pe parnantul moldovenesc.Intre infatisarea externa mAiestoasa a Iasului cu turlele i gradinelece impodobesc acele coline, pe cad s'a zidit 1auI, dam de guradeschisA a pravaliilor evreesti si a capetelor sbarlite din ferestrelecaselor de pe sträzile centrale ale lasului, infectând aerul In jurulstatuiei lui Cuza si a mketelor biserici ortodoxe. E plaga ovreiasc5,care a scos pe Romani din jurul bisericilor si a statuielor pentrunegotul lor de lipitori. Acest negot nu are nici macar infatisareaestetica, ci e o gur5 de beciu, care inghite in pantecele s5u banulmultimei romanesti. Mai departe se simte mirosul unui ghetto ev-reesc neobisnuit privirei noastre. Nurndrul evreilor intrece 50 la sut5din pop ulatia orasului.

Pe cat de r5spingAtoare este aceasta spartura a Iasului, peatat de frumoas5 este gràdina romaneascâ, cum am putea numifrumosul cartier al vilelor sit al Copoului, locuit de Romani. Aicisunt institutiile culturale : Universitatea cu statua lui Mihai Kogälni-ceanu, ca o graltoare dovada despre intelesul unei Universitati,menità sa serveascá si invatamantul prin linistea locului, unde seaflä si igiena prin abundenta plantatiei ce o incunjur5. Cu altecuvinte, o scoald trebuie sã aiba plAmani : pentruca sd nu se ofi-leased in ea floarea natiunei. Un lucru ce n'a fost inteles in Bucu-resti, unde Universitatea este asezata in clocotul vietii orAsenesti,care strabate si prin p5reti in salele de invAtamant, enervand pe ceice au nevoie de liniste in cursul studiilor ce le fac.

Oamenii iti fac impresia, cã esti acasä, in Iasi. Acelas Romanasezat, voinic la trup, mladios in suflet, dulce in graiu cum esteardeleanul nostru. Noi privim in totdeauna cu deosebitä pietate laMoldova, de unde calugki si dieci aduceau carte romaneasca peaceste plaiuri si printrInsii s'a sustinut unitatea limbei si a cre-dintei. Nicairi flu s'a aflat atatea urme (le calugki si dieci MiSiQ-

§i

www.dacoromanica.ro

387

nari ca §i in Biharia §1 urmele acestea n'au râmas numai in cartilebiserice§ti cu inscriptiile cutárui cAlugAr §i diac din Moldova, cisi in sufletul, moravul §i portul poporului.

in multime zArii tarance §i tArani spAto§i cu blAnda lor privire,pe trupurile lor cu cojoace §i peptare deCorative. Uite cojoacele §ipeptarele noastre, spusei tovarAplui meu §1 nu mai puteam deslipiprivirea de pe frumoasele lor figuri. Aud insA ca in unele pArtimolia evreiascA roade de pe trupul lor acest frumos port romAnesc§i lb ImbracA in zdrentele din comertul evreesc. Prin aceasta disparenu numai tipul frumos romAnesc, ci §i etica familiark ambitia nobilAa femeii, ca bArbatul §i copiii ei sA poarte haine tesute de ea. CAiubirea de sot §i de copii a fäcut femeea romAnA artista tesutuluiromAnesc. Arta aceasta mai are §i incalculabila valoare national-economicA de a acoperi trebuintele imbrAcAmintei din capitalulmuncii femee§ti.

La acele mari serbAri a fost Regele, Regina §1 Principii Mo§te-nitori. Patriarhul in fruntea inaltfflui Cler, toate notabilitAtile TArii.

Si dela aceastA mare serbare a lipsit masele populare. Cei carierau acolo s'au strecurat ca prin urechea acului. Am intrebatpentruce aceastA lipsA a poporului §i nlj s'a rAspuns mai una maialta : nu i-a chemat, unii, cà cu intentie nu i-a chemat, altii, caflu s'a gAndit la aceasta, data find neglijarea poporului. Mai uniicä doar de temerea sA nu profite poporul de ocazie pentru a atacape evrei. Fie cum va fi. A fost o omisiune condamnabill Poporultrebuie sa fie acolo unde esteRegele cu Casa lui Domnitoare,Patriarhulcu Inialtul Cler, notabilitAtile Tarii ca sA-i cunoascA, sä se inspirede legAtura sfAntA dintre popor §i cArtnuitorii lui. A§a se faceeducatia cetateneasca.

Socotesc de cea mai InaltA problemA restaurarea Ia§ului isto-ric. DI. profesor Cuza a deschis o luptA aprigA pentru aceastärestaurare. Luptei lui i-se dA caracterul de antisemit, dar nu eantisemitism ceeace se face, ci romanism. tn Iai am aflat explicatialuptei lui nationale. In definitiv el luptA cu mijloacele §i metoadele,de cari .dispune, ca sA trezeascA con§tiinta nationall Calle pe caria pornit sunt primejdioase, dar sa" viná altii pentru mantuireaMoldovei de invazia streinA §i atunci DI. Cuza va fi cel dintAiucare 1§i va bAga sabia in teacA.

Cu satisfactie am aflat, cA e vie con§tiinta nationala in Ia§i §1nu va intArzia vremea rena§terii Ia§ului ; sufletul Moldovei lui Stefancel Mare §i .sfAnt.

25*www.dacoromanica.ro

388

7 ani.*)

At 'Alia ani sunt dela infaptuirea Ronfaniei-Mari. Anul nou eprilejul de a vorbi despre bilanfe i despre bilanful politic al celor7 ani implinifi in Romania-Mare.

Peste ruinele rAzboiului se InA lfau mirezmele speranfelor fan-tastice. Ce belsug o sA fie in raiul acesta pAmAntesc, dAruit cutoate bunAtAfile lumesti, ne ziceam noi. Francezii ne cumpArau leulca cel mai bun plasament, miscare financiard febrilA in jurul nostru

o invaziune de jidani pe cAi clandestine, ca inundarea clofanilorunde miroase grAunfe, cel mai Mit semn de miros a belsug.

Ei ? Nu s'au implinit speranjele. Lumea din afarA s'a in-selat in noi, noi in lumea din afarA. Numai jidaniii nu s'au inselatin calculii bor.

Din ce pricinA, suntem prosti ? Rài gospodari ? Risipitori ?TrAndavi ? Nu. Criza dela noi nu e de ordin economic, ci de ordinmoral. ade coruptia cu noi la masa. Aceasta desfriThata mânâncãpraznicul nostru.

SA ne infelegem bine. DacA ar sta corupfia numai cu guver-nul la masA atunci ar fi bine, cAci am alunga guvernul dela puteresi am pune altul, care nu stä cu corupjia la masA. insä uite CA incei 7 ani pArAndarAm cAteva guverne, tot din pricina corupfiei sicorupfia nu s'a dus cu ele, ci s'a pus de nou la masa celui ce avenit, cu poftä nouA. Norocul cA nu s'au scimbat mai de multe-origuvernele, cA se sporeau i acesti mosafiri nepoftifi. Vreau sA spunprin aceasta la infelesul tuturor, c schimbarea de guverne nusolufioneazA chestia corupfiei. Solufia trebue sA o cercAm in noi,in societate.

Aici merge corupfia dela masa* la masa, : cu mitä, cu sAnurivoluptoase, cu rduri de nectar amefitor de pe mesele Luculice, cuvison i porfirA, cu parfumul saloanelor, cu briliantele logelor, cuhazardul jocurilor in cArfi al bArbafilor i femeilor deopotrivA, cubachanale nocturne, cu sirena automobilelor, cu intreagA befiaspasmurilor voluptAlii. De aici ajunge ea le masa functionaruluilihnit de foame, sgriburit de frig, panA la sArAcia lucie a inaltuluidignitar de Stat. Unii o alungA, alfii se imprietenesc cu ea. E destulo picAturA de venin pe piatra constiinfei : gutta cavat lapidem.In 7 ani a sapat acea picAtura o adevarala prApastie intre noii

Legea RomâneascP No. 1. din 1 lanuarie 1926,

§i

.)

www.dacoromanica.ro

18§

Cunosc un bldnar, un jidova din zecile de mii wzati dupàrkboiu in Oradea inainte cu doi ani. Acest sArguincios §i priceputbldnar face circulatie de 40 milioane la an. Cine le plate§te ? Vechiulbogdtas ? Nu I Acela intoarce stofa de pe blana veche §i ii parebine cd nu trebue sd-§i cumpere una noud. De unde cA§tiga darcele 40 milioane ? Dela cei ce n'aveau bldnuri mai inainte ... Ei§i eine sunt ace§tia ? Parvenitii celor 7 ani ai RomAniei-Mari.

Uite-1 pe unul de pildd. Era un jerpelit, mic functionar, astdziproprietar de cask automobil §i de bijuterii fabuloase din platade .. . Dar ceilalti dela liberele profesiunil S'a fAcut un turn babi-Ionic din ei in decurs de 7 ani 1

Cine-i umfld cu bani pe ace§tia ? Cei cu permisele, cu im-porturile §i exporturile, cu latifundiile, cu concesiunile, cu breve-tele, cu toate exploatdrile pdmAntului §i omului din tard. In 7 anis'a fdcut mare reviriment de afaceri tot in beneficiul strdinilorexploatatori ai sldbiciunilor §i bogdtiilor noastre.

Cand privesc aceastd navalnica goand de spoliare, md mircum a mai Minas in acest vArtej de 7 ani atAta om cinstit infunctiunile publice. Ace§tia sunt eroii adevdrati ai caracterului.Va fi §i pentru ace§tia o rdsplatd. Indrdzniti, voi ati invins.

Dar vorbesc de invingere pentrucd se vorbe§te de moralitatetot mai mult, tot mai stdruitor, tot mai poruncitor ; de pe amvon,de pe catedrk de pe treptele Tronului.

La muzica acestor accente intru in noul ciclu de 7 ani, innddejdea biruintei blAndului Hristos. Cand omul nu-§i mai poatepurta sarcina pdcatelor sale, il tidied Hristos. Sus inimile la El.

www.dacoromanica.ro

Articoli publicati in CulturaPoporului" si Almanahul Presei".

Drumul nou.*)Pe vremea stApAnirii ungure§ti stAteam odatA seara, pe lavitä

inteun sat de pe podgoria Aradului. Era pe vremea culesului devii, cAnd oamenii sunt veseli, mai ales cA era §i recoltà- bunA.Prin mijlocul drumului venea un Oran in voie bunA. Ajuns infata mea, std pe loc §i-mi clA bine*, apoi cu ifos urmd sA maagraiasca.

Domnule !Ce-i cre§tine ?AlduiascA Dumnezeu pe tata TrAian, cA Doamne in bun

loc ne-a a§ezat.Cu astea §i-a urmat calea veselà.Omul acesta a spus un .acievär ; pentrucd uncle este o Ora mai

frumoasA §i binecuvAntatà de Dumnezeu cu toate bunatAtile pà-mAnte§ti ca Ardealul i tot pAmAntul romAnesc dela Tisa pAndla Nistru ?

.Noi insA am avut putind parte din acele bogatii, pentrucAveni nAvAlirea popoarelor peste*noi impartira hainele noastrelor. Ne imprd§tiarà ca pe Mina oThului §i ne impArtirA intre sineca pe ni§te robi osAnditi la moarte.

Cultura Poporului"

si-si

www.dacoromanica.ro

Adeseori intoarceam vorba veselului podgorean despre tataTraian" pe vremea framantarilor noastre nationale i ziceam : TataTraiane, de ce ne-ai adus aici, daca ne-ai ldsat prada atator dus-mani, sa perim cu zile ?

In vreme ce stapanii nostri de odinioarà isi ridicau tot felulde scoli pentru cresterea de carturari, industriasi §i negustori mici

mari, cu can îi ridicau orase puternice, din cari scoteau ma-duva satelor, poporul nostru scurma pamantul la fail, cA inzadarii trimitea copilul la scoald, dacd nu-si schimba numele O. nu selapada de neam, nu prea ajungea la creanga verde.

Din pricina aceasta faranul nici nu se prea imbulzea la slujbedomnesti. De pilda, pe vremea cand eram directorul seminaruluidin Arad, imi aduce odata un taran fruntas, totodata i primarinteo comunä din Banat, bdiatul la inscriere.

L'am adus sa-1 fac preot, spunea omul domnii IItot cer sa-1 dau la ei de functionar, dar, atunci ii pierd, ca-I vorinsura cu vre-o unguroaica, care nu-mi va saruta mie mana,jar daca-i preot, ramane al meu si el si nora". Tot de aceasta satemeau a-si aduce copii i la meserii.

Asa s'a intamplat Ca noi nu avem nici meseriasi, nici ne-gustori, nici diregatori, nici ofiteri, nici ingineri, decat putini ad-vocati i doctori, cari puteau hal dela popor. Noi eram aici inArdeal un popor de farani i preoti, adapostiti la sanul bisericiimama.

Razboiul a schimbat fata lumii. A incetat robia popoarelor,cari acum s'au instalat in dreptul pamantului muncit de ele si aculturii pentru toff fiii lor. S'a inceput vremea muncii drepte, fie-care pentru binele familiei sale si toti pentru binele patriei mame,care chezeseste dreplurile castigate si libertatile publice. Aceastaeste legea morala a noului Stat roman.

In lumea aceasta noud nu mai putem rämanea un popor defarani i preoti cu 0 cultura de abecedar, ci trebuie sa intram inscale de tot soiul, cari si-au deschis larg portile inaintea fiilor nostri.

Ce se intamla insa ?Taranul nostru nu vrea sa-si dea baiatul la scolile de meserii,

comerciale, technice, nu vrea sd se fad. meserias, comerciant, in-giner, agronom, padurar i altele, ci numai la liceu, sa-1 fad.domn cu pana". Asa vine ca." liceele sunt tixite de scolari, iarscolile de specialitate goale. Nu inzadar se zice in vechiul regat,ca Romanul se naste ca bursier, traieste ca functionar i moare ca

N

cd

-

www.dacoromanica.ro

302

pensionar, n vrente ce strAinul a exploatat bogâtiile fArii si si4bätut joc de prostia" Romanului.

Unii explica aceastd ciudafenie a pornirii Romanului spre func-fiuni, cA n'ar avea insu§iri de meseria§, negustor etc. Nu e ade-vdrat, pentrucA din cei ce se fac meseria$i ori negustori, se faccei mai buni meseria§i, ori negustori. Au nu sunt pildA vie Mar-ginenii nostri, cari sunt cei mai buni negustori ? Nu din fire eRomanul refractar fatä de meserii, comerf i celelalte, ci din pa-catele trecutului §i din lipsa unei indrumAri noui in imprejurArilefericite in cari am ajuns.

Functionarul nu e un element care se imbogAfe§te, ci cupeana lui numai serve§te §i ajutA pe meseria§, comerciant i toatebreslele muncitoare, sa se imbogAfeasca i sä lase familiei lor averi,in vreme ce el se alege la batranefe cu o sardcAcioasA pensie, iarfamilia lui dupa moarte in grija soartei oarbe. Eu cunosc binetraiul lor greu, dacA vor sd rAmanA oameni cinstifi.

Bine, ca acum e lipsd mare de functionari, dar azi-mane vorfi indeplinite toate funcfiunile §i atunci ce va fi de cei pregAtifinumai pentru funcfiuni ? A§a numifii proletari intelectuali, pieritoride foame, cei mai nenorocifi oameni fArA cApAtai, cari manafi defoame sunt capabili de toate. Acesta-i sfar§itul inflafiunei defunctionari, ce ne bate la u§ä. Ace§ti proletari intelectuali nu pro-duc nimic, ci sunt trantori pe corpul Statului (domni fAra slujba).

De cand suntem in Romania se mai duce Romanul in §colimilitare §i bine face, pentruca armata e scutul fArii, ea trebuie säfie nafionalà. Dará militaria Inca nu e o clasä productiva, dincontra ea trAie$te de pe spinarea Orli, e cea mai grea sarcinA afdrii din punct de vedere economic. Adevdrat cA armata rAspla-te§te din bel§ug ce a mancat in vreme de pace, cum vAzurdm cuochii ca ea fAcu Romania-Mare. De aceea trebuie sä aducem atatajertfA pentru ea.

Plugarul munce§te pAmantul i dà hrana fArii, functionarulmuncqte pentru bunul mers al lucrurilor din Ora, militarul moarepentru farA, iar industria i comerful mic §i mare, toate Intreprinde-rile i financiare, le lAsAm altora, ca sä stoard boga-fiile farii i sa trAiasca ca in sanul lui Avram. Si ace§tia astäzi nusunt Romani.

Am cetit o carte despre Bogafii sAraci". Bogafii aceia sAraci,aveau mo§ii mari §i multe comori in munfii lor de aur, trupul lorinsA era ofilit §i sufletul lor gol, viafa lor amarata in mijlocul bo-

economice

www.dacoromanica.ro

J9J

gatillor pe cart erau stApAni. De cAteori aud vorbindu-se de taranoastra bogatà, imi aduc aminte de povestea bogatului saraczic : asta-i povestea noastra. Noi suntem popor sarac in tailbogatä.

A umbla sa faci cu sila pe cei de alta limba RomAni, e oslAbiciune. Ungurii au incercat sa faca politica de maghiarizare,pentruca erau putini, prin spor firesc n'ar fi putut ajunge la ma-joritate fata de nationalitati ; dar aceasta politica s'a razbunat amarasupra bor. Noi n'avem sa recurgem la aceasta politica de romA-nizare, pentruca majoritatea covar0toare a populatiei e romAneasca.Dar nici firea noastra ornenoasa nu ne ingadue romAnizarea silnica.

Bancile, intreprinderile industriale §i economice primesc indirectiunile lor Cate unu-doi membri romAni §i le dau o parte dinactiuni i aceasta se nume0e nationalizarea bunurilor WI SeinaIã insa cei ce cred ea prin aceasta vom acapara industriacomertul strain, pentruca cu aceastA participare noi suntem a cinceamath,' la intreprinderile lor, cari incasam fAramiturile ce cad de pemasa bogata a strainilor.

Mai e chestia evreiascA. Nici aceea nu se poate rezolvi cuciomagul, cum o apucasera unii. Uite, in Serbia §i Bulgaria, nu echestie evreiascd, pentruca SArbul §i Bulgarul e insu0 comerciantulsatelor 0 al ora§elor sale ; i evreul nu merge acolo, ci vine lanoi, cad nu avem comerciantii nostri. Tot poporul ii meritaevreii sai.

Concluzia celor in0rate aici e, ca noi trebue sa ne facemindustria i comertul nostru romAnesc, pentruca numai prin eleputem cuceri orgele, sa ne putem face stapAni peste bogatiileWI Dar nu prin rapid §i striviri, ci prin noi inine, prin priso-sinta muncii noastre. Dumnezeu a dat RomAnului din prisosintabrate vanjoase i minte agera, cad il fac destoinic pentru toatecarierile. Suntem doar, din neam ales, din neamul latin, care adat lumii o Franta cu gloria culturii ei. De aceea zice cAntecul dede0eptare al RomAnului : Lumineaza-te §i vei fi I Voqte §i veiputea I" pus pe fruntea Culturii Poporului", ca o neadormitachemare de de0eptare prin cultura, ca sa ajungA acolo unde suntsurorile mad ale RomAniei, Franta §i Italia.

Prin noi in§ine sa ne clAdim RomAnia-NouA. Acesta este dru-mul nou al zilelor noastre.

Acest drum vreau sa-1 netezesc, iubiti sateni, cAnd yin Intrevoi cu sfatul, sa va dati copiii la meserii i comert.

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

J§4

Drumul e usor. SA se duca §coala de nieserii a§a zicandacasa la taran, deschizandu-se in fiecare judet Cate 3-4 scoli derneserii, In judetele de granita in fiecare centru de plasà. In orasesi mai ales in celea de granita. Pe MO scoli de meserii, scolicomerciale superioare si toate categoriile de scoli lucrative, tinandseama de regiunea locului. Cu meseriasii §i comerciantii ,iesiti dinaceste Fon se vor umplea satele si orasele, Inca odata accentuez,dela granita si iatA-ne si cu orase romanesti §1 cu intreaga viataeconomica In mainile noastre prin noi Insine. Aceasta e a doua siclesavarsita cucerire a Ardealului prin puterea noastra de viata, lacare trebue sa se inchine tot omul si dusmanul nostru.

Acesta e drumul lui Traian, ca pentru asezamantul cultureilatine ne-a adus el aici pe pamantul acesta binecuvantat de Dum-nezeu cu atatea frumuseti si comori in sanul lui. i dad vomMalta crucea, simbolul pacii si al civilizatiei crestine, pe acestsprit pamant romanesc, se va inchide drumul sangeros a luiTrotzky la hotarele noastre. A lui Trotzky §1 a tuturor dusmanilor,cari ravnesc la smulgerea bogatiilor tarii din maim noastra.

Binecuvantat sa fie drumul nou.

Amintiri redactionale de P. S. Sa Roman Ciorogariuepiseopul Ora'zii.*)

Toata nddejdea neamului romanesc din Ardeal era depusain Dumnezeu-Bunul" i milostivul-impärat".

Dumnezeu-Bunul" asculta rugaciunile noastre i prin Bise-rica sa a tinut viu sufletul romanesc, milostivul imparat" insa Iimuta cortul marturiei habsburgice, cand la Unguri cand la noi. LaUnguri cand storcea dela parlament buget pentru rdsboaie, laRomani cand le lua feciorii pentru razboaie i pentru cele multebiruri de .sacrificiu pentru milostivul imparat".

Când avea nevoie de Unguri, adresa cate-o proclamatie cdtrenatiune", caci ei erau natiunea politica ; and avea nevoie de tota-litatea nationalitatilor se adresa catra popoarele mele". In cazulprim bateau Ungurii din pinteni ; in cazul al doilea saream noi inthc pentru milostivul imparat". Cu alte cuvinte, pe noi ne tineain frau prin Unguri, iar pe Unguri prin noi.

Asa se framanta aluatul politicei habsburgice, sintetizata indoctrina : divide et impera.

Almanahul Presei RomAn0 1926 pg. 31.

www.dacoromanica.ro

305

Eram impArtiti pe cAprAriile arhiduce§ti. Ungurii, de pildA,aveau pe arhiducele lor losif, noi pe Reiner, ca sa avem eine sAbatà pe umeri i pe bravii" RomAni. Mai in urmA ne giugiuleaarhiducele Ferdinand pe iluzia Gross-Oesterreich"-ului.

Dinasticismul nostru insd se stingea zi cu zi. Mai ales dupArefuzul Memorandului, urmat de infundarea temnitelor dela Seghedinsi Vat cu dinasticul comitet national. In definitiv, ,Budapesta adevenit centrul politic al dinastiei i noi extradati Ungurilor aufGnade und Ungnade".

Suprafata politicei noastre insA era tot cea traditionalà,dinasticA. Vechi ziari§ti, cu temnitele politice in spinare o dAdeauinainte cu nAdejdea in impArat", cA a§a era si cuvantul de ordinedin Bucuresti, care pentru noi era poruncA. loan Rusu-Sirianu, deatAtea ori osAndit numele MajestAtii sale. regelui Francisc losifI." era tipicul reprezentant al a§a numitei politice traditionale,

DupA ce sanctionase regele Francisc losif legea apponyianddin 1907 apare in Tribuna" din Arad un prim articol, in care sespuneau cam urmAtoarele : Si daca ne-ar scoate Francisc losiflimba din gurd, noi tot dinastici vom rAmânea, pentrucA §tim cAin suflet e .cu noi 0 a cedat numai fortei majore a imprejurArilor".

Agitat de acest lapsus al politicei traditionale, ma due inredactie.

Rusu a scris articolul, mi se spunea, ce sA facem ?Rusu nu venise in acea zi la redactie si nu era timp de

pierdut, reparatia trebuia sA tirmeze in numArul proxim. Scrisei uncomunicat laconic, cA primul articol din numArul de ieri nu repre-zintA vederile ziarului. Comunicatul acesta a supArat din cale afarApe bietul Rusu i altminteri bolnAvicios i imi fAcea imputAri dece n'am lASat sd revinA el la articol i sA-i dea o interpretarerectificatoare, cAci recunoastea insu§ cA a trecut peste limita ingA-duitä de politica traditionalA. M'a costat multd trudA sA-1 linistesc,cA interpretArile nu ajung pentru a pune la punct acea fatalAdeclaratie, casicum noi ne-am 'subordona limba vreunei puteridiscretionale, fie aceea chiar dinastia.

Prietenul meu, ce e drepti-s'a linistit, dar n'a uitat dezavuareamereu imi imputa, ce brutal am fost cu el. Dar tot nu atAt

de brutal cum erai tu, când lAsai sä ne scoatd i limba din gurA"milostivul", ii ripostai eu, cu toatA dragostea ce o aveam pentru el.

La doi ani dupA aceasta, apare Tribuna" in ziva impäratului,fArA a lua notA mAcar de onomastica milostivului". Ziarele ungu-

In

pi

www.dacoromanica.ro

re§ti ii prea märeau tri ditirambe i tunurtle bAteau satvele deonoare. Ma duc iar in redactie.

Dar unde a ramas insemnatatea zilei ?" intreb, cad areaparenta unei demonstratii. Baetii rad cu satisfactie, a nu s'a aflatnimeni in redactie sa scrie un articol pentru imparat.

Bine, bine, dar ma gandesc ca tot era bine sa fi fostRusu acasa". Greva aceasta omagiala a transpirat i in cercurileziari§tilor unguri, cari faceau caz de ea. Halal §i de dinasti-cismul vostru", spuneau la ai nostri. Gazetarii se inteleg intre ei.

Uite a§a ajunsese sincerul nostru dinasticism habsburgic deodinioard, un balon tactic pana am facut acel minunat schimb dedinastie, care astazi este a noastra §i trdie§te in fiecare sufletroman, care a vazut in timp de lupta pe viteazul, iar in timp depace pe intelepttll Rege al taranilor §i al nostru, carturari fii aitaranilor.

Parola : prin portile imparate§ti" s'a schimbat prin noiin§i-ne". Din multe Cate thate atitudini, ne-am ales cu dojanaregelui Carol, ca. : Tribuna" nu face politica mea", dupd aceeacu pacea lui Stere, cu caderea §i invierea.

A§a au disparut regii asupritori habshurgici ca sa faca locRegelui taranilor.

-.

1§6

www.dacoromanica.ro

Scrisori pastorale la sArbgtorileNa*terii *It Invierii Domnului

1921-1926.

Ziva

La Invierea Domnului din a. 1921.

Hristos a inviat !

Invierii ne-a adus i 1nvierea mutt asteptata a epis-copiei noastre.

Dela moartea celui din urma episcop roman,Efrem Veniamin, din anul 1695, scaunul epis-copal al Orazii a ramas neindeplinit, din pricinastapanirei lumesti, dusmanoasa nottä. Credinciosiiramasi MIA pastor sufletesc, au stäruit cu vremesi Med de \Time, pe la treptele tronului Ha`bsbur-gilor, sä le redeie dreptul de-a avea pe episco-pul lor, dar inimele Impietrite nu s'au muiat.Nicairi, nici odata, un popor n'a luptat i n'asuferit mai mult, pentru credinta strabund, cat asuferit poporul din Biharia. A rabdat si a mun-cit, dupd chipul virtutilor strabune, ale NeamuluiRomanesc, dar legea nu si-a paräsit-o si de ma-dejdea reinvierii episcopiei nu a abzis. Cuvine-se sd ne inchindm memoriei parintilor nostri, acdror statornicie in credinta ne-a hardzit biruintade astAzi.

Sinoadele i congresele noastre nationale-bise-ricesti, holariserä reinfiintarea episcopiei, dar niciaceste hotariri nu le-am putut infaptui, din pricinaurgiei vremilor apuse.

Provedinta divina. in sfarsit a facut dreptateintre popoare, ca fiecare sa-si aibà stapanirea

unirea tuturor Romanilor intr'un regat liberei. Asa am ajunsrQnlaMsc.

Ii

:1:17

4

0

.

www.dacoromanica.ro

398

Oradea a fost cel dintdiu ora§, din Ardeal, pe care I-au onoratcu Malta Lor prezentA Maiestatea Sa Regele Ferdinand I. §i ReginaMaria §i dupd obiceiul vechilor Domnitori romAni, ca dupd fiecarebiruinta sd zideascd o bisericA, ca prinos adus lui Dumnezeu,ocrotitorul oastei- cretine, astfel §i gloriosul nostru Rege Ferdinandne-a declarat, cd episcopia din Oradea se va reinfiinta i cuvântultrup s'a fAcut. Congresul national-bisericesc din anul trecut a decretatcu mare insufletire indeplinirea scaunului episcopesc i Corpurilelegiuitoare romAne au adus legea de restatornicire a episcopiei dinOradea. In temeiul acestor a§ezdminte s'a tinut cel dintdiu sinodeparhial al Ordzii, care in 3/16 Octomvrie 1920 a onorat pe smereniamea cu votul sdu, iar Majestatea Sa intArind aceastd alegere, la13/26 Martie a. c. m'am invrednicit de SfAntul Dar al Arhieriei,impArtd§it de Ina lt Preasfintitul Arhiepiscop i Mitropolit al Transil-vaniei Nicolae, asistat de Ina lt Preasfintitut Arhiepiscop Gurie alBasarabiei, de Preasfintitii Episcopi loan al Aradului, losif alCaransebeplui i Vartolomeiu al RAmnicului Noului-Severin, infiinta de fatd a Ina lt Preasfintitului Mitropolit Primat Miron, a Ina ltPreasfintitului Mitropolit Pimen al Moldovei, a Inaltului Cler alSfintei Mitropolii §i a numero§ilor credincio§i, in biserica SfinteiMitrotiolii din Bucure§ti. Impartd§it astfel de Sidntul Dar al Arhieriei,Majestatea Sa Regele Ferdinand I s'a indurat a ma impArtd§i, inPalatul regal §i de investitura regald, in fiinta de fatd a MajestatiiSale : Regina Maria, a Altetelor Lor Regele : Principesa Maria §iPrintul,'. Nicolae,a Casei militare §i civile, a Guvernului §i amnaltului Cler.

Atentatul infernal dela Senat m'a impiedecat de a trece maicurAnd prin aceste grade ale promovdrii mele, ca sd fiu in mijloculvostru, iubitii mei fii suflete§ti, cu o zi mai nainte, dar multumesclui Dumnezeu cä mi-a mAntuit viata §i. nAddjduiesc in bundtatea LuinemArginitd, cd ma va ajuta sA umblu pe urmele lui Hristos intre voi.

Si pAnd cAnd md va ajuta Dumnezeu sä fiu in mijloculvostru, vd trimit solia pAcii evangelice, ca sd se poatd infdptuirena§terea sufleteascA dupd sguduirile cele mad, peste cad am trecucu totii in crAncenul rdsboiu. .

Cel dintaiu lucru este, iubitilor inei fii suflete§ti, sd ne intoarcemla Dumnezeu §i in casa Lui sA ne curatim sufletele, sA firn fiii luiDumnezeu, ca sA ne redobAndim sufleteascA, creditnfa cdeste o fericire pentru noi, aceea data de Dumnezeu. Biserica a fost,este §i va fi cetatea sfant d. a sufletelor, unde nu poate strAbate

linistea

www.dacoromanica.ro

399

ispita farddelegilor si a nenorocirilor, urmate din acele fAradelegi.Strabunii nostri au trait prin biserica, prin biserica-nationalä, incare $i-au pastrat sufletul romanesc. Toate incercarile de a ucideacest suflet au ramas zadarnice, pentruca zice Domnul : Nu vàterneti de cei ce ucid trupul", cä sulletul nu moare. Fiti credincio$ibisericei voastre nationale, precum parintii vostri au fost credincio$i$i nu yeti pieri, ci yeti avea viata de veci.

Al doilea lucru este sa' ne gandim la Patria noastra mama,caci pribegi eram intre neamuri streine, ca ni$te orfani striviti desoartea subjugatilor, iar astäzi din mila lui Dumnezeu i vitejiaarmatei romane avem si noi o Patrie mama, o casa parinteasca atuturora. Suntem oameni liberi dupd chipul i asemanarea luiDumnezeu: Sa sfintim aceasta Patrie cu munca noastra cinstitd,ca sa-i intarim puterea de a ne apara impotriva dumanilor $i ane asigura pacea i bunavointa intre oameni. Aceea ce cu sangede eroi s'a ca$tigat, sa fie intarit de eroii muncii cinstite. Statuls'a ingrijit sä deie pdmanturi, ca dupa putinta fiecare plugar salucreze in batatura lui. Aceste pamanturi sa le priviti ca o sfantamo$tenire ca$tigatä cu scump sangele celor cazuti in rasboiu. $ica O.* fie binecuvantata aceasta mo$tenire, cinstiti mormintele eroilorcazuti, iar pe orfanii lor sa-i imbrati$ati cu dragoste, inlocuindpe parintii lor $i facandu-i sa nu simta Ca sunt orfani, ci fiii natiunei.SA nu lipseasca nici unul de a contribui cu obolul sail la ridicareaorfelinatelor i adapostirea acestor odrasle a martirilor nationali,caci Mantuitorul nostru Isus Hristos zice: Oricate yeti face unuiadintre ace$ti mici, mie imi faceti". Gatiti-va calea la imparatiacereasca, acum and seceripl este bogat. Intru aceastd iubire neva cunoa$te Mantuitorul Hristos in ziva judecatii ca suntem al Lui.

Provedinta divina pe noi ne-a pus straja la nouile hotare alePatriei noastre iubite, sA fim dar straji neadormite ale credinteistrabune, precum au lost pärintii nostri. Fiti de$dvar$iti in iubireabisericei $i a patriei i nu va lipsi din casele voastre tot binele.

Cu sufletul inaltat la aceste ipostase ale vietii noastre cre$ti-ne$ti i romane$ti va dore$te sarbatori fericite.

Dat in ziva invierii din anul Domnului 1921.

www.dacoromanica.ro

400

La Na0erea Domnului din a. 1921.

MArire intru cei de sus lui Dumnezeusi pre pAmAnt pace intre oameni bunAvoire.'

Luca II., 14.

Aceasta este cdntarea cu care corul ingeresc a vestit pasto-rilor din jurul Vifleimului bucuria mare" a Nasterii Domnuluinostru Isus Hristos i cAntarea aceasta ingereasca, ca o trimbitdcereascd ne chiamd astAzi la ieslele din Vifleim unde s'a nascutCel ce mântuire a adus poporului sdu."

PArintii nostri asteptau aceastA ziud sfântA curAtiti prin postimpArtAsire cu cele sfinte, adicd impdcati cu Dumnezeu i cu

oamenii. Din casele lor fAceau, deopotriva bogatii i sdracii, aster-nut de iesle cu care asteptau renoirea Duhului lui Hristos in caselelor, rdsundtoare de colinzi i vifleimuri purtate de nevinovatelesuflete ale tinerimei. i se deschideau inimile pentru milosteniacrestineascd. Hristos era in mijlocul pArintilor nostri.

Dar astAzi ?Par'cA oamenii nu asteaptA curatiti prin sfântul post si sfanta

impartdsire Nasterea din Vifleiem i par'ca in praznuirea ei s'auintrodus moravuri streine i lumesti.

Doar s'a rAcit credinta in MAntuitorul Hristos ? Nu o zic.Omeni rdfaciti au fost intotdeauna, dar cu cat era mai mare rdta-cirea lor cu atat iesea mai strdlucit Hristos i cu atftt se vddeamai mult cA desertaciunea desertAciunilor, toate sunt desertAciune";nu este altä mantuire, dedt mântuirea cea data de Isus Hristosin biserica intemeiatA de El prin Sfintii Sdi Apostoli i invatAcei.

Cand fdrAdelegile au prisosit i curgeau siroaie de sAngedin nebunia anticristilor, cari voiau sa smulgd stapânirea duhov-niceasca a lumii din mâna lui Hristos i sd o stapâneasca ei cusabie i foc, pentru premdrirea lui. Hristos s'au umplut bisericelede oameni cerand mantuire dela El. Pe coate se larau inainteaaltarelor, cerAnd mild, iertare, pace si bunAvoire intre oamenin'ar fi fost jertfd pe care sd nu o aduca pe altarul Dornnului,pentru impAcarea lumii cu Dumnezeu.

Atunci ne ziceam, este oare aceasta numai frica mortii, oris'au intors acesti oameni la Hristos ? Faptele ce au urmat dupdamutirea tunurilor dovedesc ca nu toti s'au intors la Hristos ; uniiscapati dc moarte fac ei acum made de om §i jafuri i jale intre

pi

www.dacoromanica.ro

401

oamenii cdzuti jertfd lor. Nici drumurile, nici casele nu mai suntin sigurantd de facdtorii de rele cari tAbdresc asupra lor.

Ori nu s'a sfarsit rdsboiul cu biruinta dreptAtii ? Ca sä numai fie rdsboiu intre popoare, s'a zis, sd punem pacea lui Hristosintre ele. SA nu mai fie popoare robite, ci toate sd se ocarmuiascdpe sine dupd firea i legile lor. Si fiindcd noi am fost mai multrobiti, noi am dobandit mai mult. 0 tall liberd, frumoasä i bogatain bunurile ei. 0 fait din care prin munch' cinstitä putem faceun rai pAmantesc.

S'a sfarsit rdsboiul popoarelor cu acest minunat dar Dumne-zeesc pentru noi, dar a mai rdmas rdsboiul in sufletele impietrite,care acum sfdsie pacea si bundvointa intre cei de o credintàde un sange i primejduiesc noua patrie, ce ne-a fost hArdzitd dindreptatea Dumnezeiascd. Acest rdsboiu sufletesc al urei §i dusmd-niei dintre frati trebuie sa inceteze inainte de a lua flacdri, ca nucumva a doua rdtAcire sd fie mai amard de cat cea dintaiu.

Nu spre mustrare vä spun acestea, iubitilor mei fii sufletesti,in aceasth zi de praznic crestinesc, ci spre invdtAtura de renasteresufleteascd in ziva Nasterii Mantuitorului nostru Isus Hristos, candinimele sunt deschise pentru primirea Lui.

Lasati sVintre in sufletele voastre blandul Hristos cu iubireaLui de oameni si yeti avea pace in casele voastre si in totcuprinsul vietii voastre. El vä va invdta cum sä vA iubiti unii pealtii i lumea vd va cunoaste ca sunteti ai Lui i va va iubi prevoi. El este pretutindenea unde este chemat, cd de aceea a venitin lume sd fie cu noi i sA ne ajute la sdld§luirea Oa in suflete,fdrd de care nu este pace adevdratd in lume. Acestea am graftyou'd ca sà aveti pace intru mine, zice Mantuitorul Hristosin lume, scarbd yeti avea, ci indrázniti cd eu am invins lumea."

Si dad vreti ca fiii vostri sä alba parte de pace, aduceti-ila Hristos, cresteti-i in iubirea crestineascd si in iubirea Patrieimame, care ne-a prima la sinul ei. Hristos ii cheamd. El zicemamelor : Lasati pruncii sd vind la mine, ca.' a unora ca acestiaeste impardtia cerurilor." Ca clad i-ai dat fiului täu carnea i i-aiucis sufletul, prin crestere rea, ucigAtor de fii esti, o omule. Fiecarepdrinte este rdspunzdtor cu sufletul inaintea lui Dumnezeu pentrucresterea fiului sdu, cd dela Dumnezeu este dat lui, pentru a-Icreste in frica Domnului.

Fie ca praznicul Nasterii Domnului nostru Isus Hristos sdfie si praznicul renasterii sufletului romanesc in credinta lui Hristos,

26

si

www.dacoromanica.ro

402

unica, mAntuitoare i ducAtoare la pace pe pAmant si la bunAvoireintre oameni.

Darul Domnului nostru Isus Hristos si dragostea lui DurnnezeuTatäl i impärtA§irea SfAntului Duh sA fie cu voi cu toti. Amin.

Dat in resedinta NoastrA episcopeascd din Oradea, la SfintelesArbAtori ale Nasterii Donmului din 1921.

Al vostru iubitor pArinte sufletesc Roman.

La Sfintele sarbiltori ale invierii Domini luidin anul 1922.

Pre Isus cAutati, Nazarineanulcel rästignit ; s'a sculat, nu esteaice. (Marcu XVI. 6.)

Hristos a tnviat

lar dacd a trecut SambAta, ne spune sfAnta evanghelie, MariaMagdalena §i Maria lui lacob §1 Salome, cuvioasele mirdnosite, seduc cu miresme la mormAnt sa ungA trupul mort al lui Hristos,iar acolo au aflat un final., care a zis lor : nu vä spaimAntatis'a sculat, nu este aici, iata locul unde l'au pus pe el".

TinArul era ingerul Domnului, trimis sa vesteascA bucuria marea invierii Donmului nostru Isus Hristos, intocmai ingeri au vestitpAstorilor Na§tererea Lui : MArire intru cei de sus lui Dumnezeu§i pre pArnânt pace intre oameni bunAvoire". Ingerul Dornnuluivesteste la ieslele din lerusalim, cA s'a salA§luit pacea i bunavointaintre oameni ; tot ingerul Domnului vesteste la mormantul din Gol-gota, ca Hristos a invins lumea. Ingerii sunt solie cereascA pe pa-mant, mijlocitori intre Dumnezeu §i om. De aceea ne rugam lor,sA fie talmacii rugaciunilor noastre la Teal cel ceresc. Cine arerugAciuni are §i pdzitor al vietii sale.

Ingerul Domnului fii cu noi, ca cu pace sa aducem Domnului,nostru Isus Hristos sfAnta jertfd a multumirei, prinosul sufletuluicre§tin, pentru nemArginita bunAtate ce a adus-o pe pamânt prin des-coperirea adevArului §1 vindecarea sufletului cu medicina ceacereasca a sfintelor sale taine, a§ezate in Biserica Sa. Nici candn'am fost mai mult indatorati la multumita dacat astazi, dud numaiEl ne poate mAntui din sguduirea mare peste care trecem. Cuiubire parinteasca yin intre voi, suflete scumpe, incredintate pasto-riei mele, sA depunem pe Stantul Mormant prinosul recuno§tintei

www.dacoromanica.ro

403

noastre ; sa ne inchinam. Sfintei Invieri, ce a pecetluit operarascumparärii noastre pentru viata notiä intru Hristos. SfinteDoamne, binecuvinteaza acest prinos si sfinteste Pastile noastre.La acest sfant Mormant sa ne examinam, sufletele, cä oare sun-tern noi adevarati cre§tini ? Mantuitorul Hristos zice : Eu suntvita, voi sunteti mladitele. Eu Intru voi §i voi intru mine". Oaree Hristos in noi si noi in Hristos ? Hristos este Intru noi atunci,and credem in Dumnezeirea Lui, cand credem in puterea sfin-litoare a darurilor Lui, cand credem in adevärul invataturilor Lui,cand credem in mantuirea sufletului prin Hristos, and pri-mini pe Hristos intreg in sufletul nostru. Iar noi intru Hristossuntem atunci, cand implinim legea Lui, cand toata gandireanoastra, toata simtirea noastra, toate faptele noastre sunt rasaritedin invataturile Lui, ca mladita din vita. In vita §1 mladita e aceeasicirculatie de viata. Aceasta inchegare a sufletului cu Hristos inteofiinta cre§tina e viata, care da roadele faptelor bune. Fara aceastainchegare nu e Hristos in noi, nici noi in Hristos, Hristos inzadara inviat pentru noi.

In lumina acestor criterii, spuse pe intelesul tuturor, semneale vietii crestine§ti, nu vedem roadele ei : faptele bune, sfinteniavietii. Se pare ca turma turburata de ispitele vietii s'a indepartatde Hristos. Mani necurate smulg mladitele din vita lui Hristos siacestea nu mai dau roada. Vor pieri acestea mladite ca niste uscaturi,dar vita nu piere si ea vecinic odräsleste noui mladite sanatoase.Aceasta este puterea de viata a crestinismului. Fiii intunericului aurastignit pe Hristos, dar El a inviat si invataturile Lui traiesc veci-nic, odräslind in via WM' de El.

E greu, zic cei ce stau la raspantiile ispitelor. Dar pentruaceea a venit Hristos, sa-ti ajute. Incredinteazd-ti Lui viatata §1 te va ajuta. Cel ce atat de glorios a invins moartea, va invinge§i patimele tale. Vino la Mormantul gol a lui Hristos de Cate orite vor ispiti pacatele si vei afla, ca si pentru tine este inviere dinmoartea pacatului, care te ispiteste. Da-ti sufletul lui Hristos §i ElII va mantui, pentru ca la El este mantuirea,

Greu este aceluia, care stä singur in bataia valurilor de patimi,cu golatatea stearpa in suflet. Paganului, care insusi §i-a facut oreligie inchipuita §1 celor ce n'au nici o religie in sufletul lor, decMinseto§area inimei omene§ti, care nu poate strabate la taina vietii,nu poate deslega tinta ei, ci se pierde in sbuciurnul unei fericiricare nu exista.

26*

-

www.dacoromanica.ro

404

Ace lora, cari au primit pe Hristos in sufletul lor §1 au traitdupà invataturile Lui, nu le-a fost greu nimic. UitA §irul nesfAr§ital faptelor crestine§ti, cari au alcAtuit tot ce este maret dela Dorn-nul nostru Isus Hristos. Virtutile cari räsar ca florile din mormAntullui Hristos §i ina1A pe om pAnA la desAvAr§ire, pAnA la sfinteniavietei. Sfintii cari impodobesc bisericile noastre sunt chipurile cre§-tinului desAvAr§it. Ei sunt mArturiile vii cd nu e greu a invingeispitele vietii cAnd ai pe Hristos In sufletul tdu. Ca oameni au fost§i ei ca noi, sfinti au devenit prin virtutile lor. La aceste virtutine InchinAm, cAnd stain inaintea icoanelor bor. sfinte. Aici in lumeaaceasta a virtutilor nu este nici bogAtia fericire, nici sArAcia nefe-ricire, ci o singurd fericire : Boatia sufletului in fapte bune.

0, cAti s'ar imparti pe cAma§a lui Hristos ! latA, Intre cArtu-rani, clasa crescutA pe cartea culturei moderne, adecA pe carteainvAtAturilor noui omene§ti. Si ei recunosc cA InvAtAtura lui Hristoseste mai curatA, etica adecA morala cre§tinA e mai desAvArsitä, darnu pot purta jugul lui Hristos. SA se acomodeze, adicà potriveascdcer ei, cre§tinismul la vremurile de astAzi. Sà sanctioneze vederilecivilizatiei de astAzi, sA se ImpartA cu ei pe cArnasa lui Hristos,sub cuvAnt de invAtAturd. Nu ! CAmasa lui Hristos nu se imparteintre invatatura omeneascA §i DumnazeascA, ea e numai una, nedes-pArtitA, a lui Hristos. Civilizatiunea cre§tinA e largA, ea cuprindein sine toate desAvAr§irile omene§ti, in ea e proplsirea adevAratda omului. Vrei ceva mai mult decAt e§ti astAzi ? N'ai decM sA tefaci cre§tin mai bun, sA mergi pe urmele marilor barbati ai bisericei§i vei afla deslegatA tinta vietii tale. Cre§tinismul nu se schimbAnici cAnd dupA vremuri, pentrucd nu vremurile sunt peste cre§ti-nism, ci cre§tinismul peste vremuri.

Pofta aceasta de a se ImpArti pe cAma§a lui Hristos a ajuns§i pAnd la bunii nostri plugari, sub cuvAnt de evlavie. Nu din su-fletul poporului nostru bland §1 bun, a rdsdrit aceastA poftd, ci dinplaiuri streine, du§mAnoase neamului romAnesc, cari vor sd batdpAstorul ca sd risipeascA turma.

Domnul nostru Isus Hristos a intemeiat o singurA bisericAcre§tinA. CArma acestei biserici au incredintat-o sfintilor Apostoli,cari prin punerea manor a predat aceastA cArmA preotimei subdar, in chip de tainA, cu dreptul de a propovAdui cuvAntul luiHristos §i a ImpArtA§i sfintele taine credincio§ilor. Mergeti §1 invAtatitoate popoarele zice MAntuitorul Hristos apostolilor sAi

botezAndu-le pe ele In numele TatAlui §i al Fiului §i al Sfantului

www.dacoromanica.ro

405

buh. Ate veti lega pe pámant, legate vor fi §i tn cer §i cate vetideslega pe pdmant, deslegate vor fi §i in cer". Taina aceasta apreotiei este atat de mare, Meat de pildd Sfantul loan Gura deAur s'a cutremurat sd o primeascd §1 a cAutat sd se ascundA dinnaintea hirotoniei. Mare este taina preotiei pentrucA prin ea in-credinteaza Mantuitorul Hristos sufletele cele scumpe ale credincio§ilorpreotului, iar acesta sub dar ia rAspunderea pentru ele inaintealui Dumnezeu.

Dar celui ce a iesit de sub legátura lui Hristos, nu-i estenimic &rant. Stan §i Bran ia asupra sa haina lui Hristos si res-tAlmAcind in divanuri Stanta Scripturk pe care nu o intelege, sesocoate pe sine de adevdrat apostol, de sfant pocAit, turburandlini§tea sufleteascA a bietilor oameni cu aiurärile lor indraznete, dea duce ei lumea la Hristos. Da, este o poedintd, dar numai aceea cese face in suflet §i sub dar ; I§i prime§te deslegare, In taina pocAintei,ImpArtdsitA de preot, cad cheia legArii §1 deslegArii a dat-o MantuitorulHristos preotului de sub dar, pe altä poartà nu se poate infra laHristos, de cat pe cea deschisA de El. Un Hristos, o biseried, unadevAr. Tot ce iese din aceastä legdturd pe cuvant de evlaviapocAintei, este luarea numelui lui Dumnezeu in de§ert, pdcat contraDuhului Stant, ce nu se iartd.

Vremurile au mai nApustit un soiu de oameni asupra noastrA,iubitii mei fii suflete§ti, sub 'euvant de libertate aded slobozenie.E vorba de groaza ro§iilor de tristä aducere aminte, a bolsevicilordin cafi §i astazi au mai ramas sub spuzd intre voi. MantuitorulHristos zice : Eu sunt slobozenia" §1 ne-a dat i noud toatA slo-bozenia de a ne face traiul vietii placut §1 bun, afard de ucigatoareaslobozenie a pAcatului. Voi act vAzut cu ochii, ce s'a intamplat subslobozenia pAcatului de pe vremea bol§evicilor. Mormintii delaBeiu§, Seghi§tel, Bratca §1 de pretutindenea, unde a ajuns groazaro§ie, mArturisesc de moartea adusA de slobozenia pacatului. Dadnu venea de Hristos iubjtorul nostru Rege Ferdinand I, cu viteazalui armatd sd ne scoatd din ghiarele lor, astAzi am fi §1 noi acolounde e Rusia lui Trotzki §1 Lenin. insu§i guvernul sovietelor mar-turise§te, cd sub domnia bol§evicd in Rusia au fost uci§i de rosiicloud milioane de oameni §1 anume : 28 episcopi, 1215 preoti, 6000invatatori §i profesori, 2,600.000 soldati, 200.000 muncitori si peste,800.000 plugari. Dupà acest prApdd de oameni a urmat acum sifoametea. Parintii infometati Ii mananed de vii copiii §1 se mananedom pe om, cel mai tare pe cel mai slab, ca sa-§i mantue viata,

a

www.dacoromanica.ro

406

asa cà numArul jertfelor bolsevismului s'a urcat acum la zeci cle

milioane. Fericirea Rusiei de odinioard e prefAcutA inteun mormant.Groaza rosie a ucis pe tarul alb ca sä ia puterea in mama eisangeroas5, cu care a IDA& in mormant poporul nevinovat. Aceastaeste povestea trist5 a Rusiei sfaturilor. Iat5 ce a f5cut din omslobozenia pAcatului

V'am adus cu gandul dela mormantul lui Hristos, !And lamormintii cei proaspeti ai pAcatului social de astki. RAtkirile suntdeosebite dar sfarsitul lor e acelas, prAbusirea societ5tii. Precumnatura nu poate trAi fär5 soare, asa nici sufletul färá soarele lui,care este religia. Dela mormantul lui Hristos VA chem la invieresufleteasc5, ca ingerul care ne vesteste, cA Hristos a inviat, sa-iputem rAspunde cu faptele noastre crestinesti, c5 adev5rat a inviat.Atunci va fi praznicul Pastilor nu numai in jurul bisericii, ci i insuflet ; atunci va fi acest praznic prinosul recunostintei noastrepentru nemärginita bunAtate, ce ne-a adus Hristos pe pAmant, atuncia inviat Hrlstos si pentru noi.

In näclejdea acestei invieri sufletesti din moartea ratkirilor,implor Darul Domnului nostru Isus Hristos i dragostea lui DumnezeuThal §i impArtAsirea Sfantului Duh asupra voastrA, iubitii mei fiisufletesti. Amin.

Dat in resedinta noastr5 episcopal5 din Oradea la SfintelesArb5tori ale invierii Domnului nostru. Isus Hristos din anul 1922.

La Sfintele sArbätori ale Na0erii Domnuluidin anul 1922.

5i cuvantul trup s'a Mcut i s'asä1às1uit intru noi". (loan I. 14).

Privirea lumii crestine e indreptatkastAzi spre ieslea din Vifleem,unde Fiul lui Dumnezeu ia fiintA omeneascd. De cloud mii de anilumineazd invAtAturile i minunile Lui orizontul i cu toate aceasteaatftt de putini iL cunosc. In acesti douA mii de ani atatea rAtAciris'au ivit in cAutarea Lui, dar cu cat sunt mai mari rAtAcirile cu atatlumineazd mai mult lumina Lui ; cA mantuire nu este decal prinCel ce s'a fAcut om pentru noi.

Toti o simt aceasta, dar nu toti afld calea dreaptA la El,pentrucd top iL cautd in afarA, in frAmantArile omenesti dupAmann i bunuri pAmantesti, in imjilinirea poftelor lor desarte, iarnu acolo unde El s'a sAlAsluit", in suflet.

www.dacoromanica.ro

ga-L cautAm acolo uncle L-au gash rnagii dela rasArit, inpesterea dela Vifleem de ingeri slAvita ; sä-L cAutAm unde L-augAsit pescarii de pe malul Ghenezaretului, unde El propovaduia,binecuvAnta i savArsea minuni ; sa-L cAutAm la mormantul de peGolgota, unde L-au gash sufletele sbuciumate ale popoarelorvom gasi i noi. Cartile sfinte ne indreapta la El, daca le deschi-dem cu suflet curat, cu credintA in adevArul scris in ele. Cu catvom ceti mai mull acele sfinte cãri, cu atAt ne vom apropia maimult de MAntuitorul Hristos vom intelege pe El.

dacA IL vom cauta in destinele poporului nostru, iL vomafla indreptAnd cararile noastre spinoase cu bratul sdu pu-ternic.

Aveam i noi Golgota noastrA : Alba-lulia, unde MihaiuViteazul infAptuise odatà unitatea noastrA nationalà. A plätit cucapul scurta lui stapanire din Alba-Iulia ; acolo zac si osemintelesdrobite in roata ale lui Horia, Closca i Crisan ; acolo s'a stins

sufletul mare a lui lancu. Pe aceasta Golgota a suferintelornoastre s'a intAmplat si invierea neamului romanesc i s'au inco-ronat cu mare solemnitate religioasA, savArsita cle Inaltul Cler alBisericii noastre ortodoxe, in 15 Octomvrie, Maiestatile Lor : RegeleFerdinand I. cel dintAiu rege al tuturor Românilor si Regina Maria,in fiinta de fatA a poporului, a inaltilor dignitari din tara si aCaselor domnitoare prietene Orli noastre. Aceasta Incoronare inchi-pueste biruinta asupra iadului, in care am fost munciti o mie deani i impreunarea tuturor RomAnilor sub Coroana romana. Cel cene Inv* ca toata stapAnirea este dela Dumnezeu data, adecaMAntuitorul Hristos, pururea e intre cei ce-L chiama pe El. Dumne-zeu nu lasa soarta poporului ski in mAni necurate, ci o lucre-dinteazA alesilor sAi. Incoronarea inseamnd stApAnirea in numelelui Dumnezeu. Inchinati-vd acestei stapAniri i ii slugiti ei cu cre-di* si yeti vedea revArsAndu-se asupra tdrii noastre soareledreptAtii, care dela Dumnezeu rAsare.

tn anul acesta in mare parte a fost dusa la indeplihirelegea nouA a improprietärirei. Cei ce au munch pana acum inholdà streinä, vor munci de acum inainte in batatura lor. Naddj-duesc, cA prin aceasta va inceta emigrarea satenilor nostri inAmerica, unde si-au pierdut unii sufletul lor crestinesc i romanesc,aducAnd acasä instreinarea de legea strAmoseascA si de neam. Nuvoiu inceta a ma ruga lui Dumnezeu pentru intoarcerea lor laHristos Domnul.

40/

si-L

si-L

pi

pi

www.dacoromanica.ro

408

Patria ca o mamA bunA finpArtit pAmantul intre fiii ei,ca sa-1 munceascd in vreme de pace si sA-1 apere in vreme derAsboiu impotriva dusmanului, care ar mai incerca odatA sA-1 iadela ei. Dar noi cum multumim lui Dumnezeu acest dar? IntAritu-ne-am in munca sarguincioasd a acestui pAmant? IntAritu-ne-amsufletul in iubirea Patriei mame ? LAsat-am sA se sAlAsluiascA pacealui Hristos intre noi ? Iatd intrebAri, la cari, voi iubitii mei fii sufle-testi, trebue sa rdspundeti cu faptele voastre, cA D-zeu toate le vede.

Istoria neamului nostru romanesc e atat de plind de tainiceputeri, ce 1-au sustinut i inaltat la mdrirea de astAzi. Ochii cre-dinciosi vor cunoaste pe Hristos in acele tainice puteri, dAtAtoarede viatd.

Pentru a fi cu noi in toate zilele noastre, s'a fAcut Fiul luiDumnezeu om, una cu noi. Mintea cercetAtoare inzAdar intreabAcum s'a impreunat D-zeu cu omul intr'o persoand. Gandirea ome-neascd nu poate deslega aceasta intrebare atat de mult pusa. E ominune pe care numai credinta o poate deslega. Pentru cel cen-are aceasta credinta va rdmanea in veci nedeslegatd si el unvesnic rAtAcitor, iar pentru cel credincios aceastA InAltare a fireiomenesti la Dumnezeire, e o chezAsie cA i noi putem fi una cuDumnezeu, numai sA voim. AfarA de aceasta unire cu Dumnezeunu este fericire.

Cei ce nu se incred in Dumnezeu, cautA sA strAbatA Iniiceata ce acopere viitorul. Inzadar, Hristos raspunde lAmurit celuice cautd fericirea vesnicd : RAmai una cu mine si vei afla fericireavesnicA ce o cauti. Fii ai lui D-zeu putem fi numai prin Hristos.RAmaneti dar intru Hristos i yeti afla fericirea.

MA yeti intreba cum puteti rAmanea intru Hristos ? Prinfaptele voastre bune, iubitii mei.

0 legendA despre noaptea sfantA a Nasterii lui Hristos nedA o frumoasd pildd despre luminarea sufletului.

Un om oarecare, spune legenda, a iesit odatA in intunereculnoptii, .sA afle undeva putin jAratec. A bAtut din poartA in poartAse ruga asa : Ajutati-mA oameni buni, cA sotia mea a nascut siam nevoie de foc sA o incalzesc pe ea si copilasul. Dar oameniiadormiserd i nimeni nu i-a dat rdspuns.

S'a tot dus apoi panA a iesit din sat. La o indepArtare azArit luminA ; era focul dela stanA. Langa foc dormia un pAstor,inconjurat de oi i cani. Canilor, cari pAziau turma, ii s'au inclestatfAlcile dud voiau sA sarA asupra lui, oile nici cA s'au trezit cand

si-a

si

www.dacoromanica.ro

460

a frecut peste ele. Cand I-a simfit ciobanul, un om rduacioscumplit, a aruncat lancea drept in el, dar lancea nu s'a infipt inel, ci a luat altä direcfie. Omul nAcäjit, cu sofia lehuzd, a cerutsi dela acesta foc, iar el speriat de omul de care nu se prindenimic i-a dat ddrz voie, in nddejdea Ca i asa n'are in ce ducejAraticul. Dar omul lud cu mâna jAratic MO in buzunar, fárAsA-1 pAiliascA.

PAstorul uimit de cele vdzute se duce dupd omul miraculospAnd la sAlgul acestuia. Acolo vAzu, cd acel om nici colibA nuavea. Sofia si copilul zac intr'o pesterA fioroasä, cu perefi din lespezide piatrA. Aceasta priveliste i-a inmuiat inima impietritd i l-acuprins mila de copilul nevinovat, care poate inghefa si muri inaceasta pesterA. Scoase din traistd o piele de oaie si o dAdu omului,sA invAluiascA in ea copilul, ca sä nu inghefe de frig.

In clipa aceea când a ardtat indurare, i-s'au deschis ochiia vAzut lucruri pe cari nu le vdzuse mai nainte. S'a vdzut inconjuratde o ceatd de ingerasi, pe cari nu-i vAzuse mai nainte. Si ingeriicântau in cor, cd in noaptea aceasta s'a näscut MAntuitorul lumii. Darnu numai in jurul lui sAltau ingerii, ci ori incotro privea ii vedea, inpesterA, afarA pe munte, sub boltitura cerului ; si cum veneau pedrumuri in cete vesele, tofi stAteau inaintea pesterei sä vazA pruncul.

Bucurie i veselie pretutindeni, ce n'ar fi vdzut pdstorul inbezna nopfii, dacA nu s'ar fi aprins in sufletul lui lumina indurdrii,care 1-a fAcut sA vazA toate acestea. Si omul cumplit de mai nainte,la vedenia aceasta, s'a inchinat si a inceput sä preamdreascd pe D-zeu.

Ce a vdzut pAstorul am putea vedea i noi, pentrud ingeriiin fiecare searA de CrAciun saltà sub ceriu, dar ochii nostri sufletestinu se deschid i ga noi nu-i putem vedea.

Nu luminile aprinse, nici lumina soarelui ori a lunei ne facsA vedem minunile lui D-zeu, ci numai deschiderea ochilor sufletestidin indurarea lui Dumnezeu.

In seara de CrAciun se aprind luminile in toate casele crestinesti,insä numai prin ele nu yeti vedea pe Hristos i minunile Lui.Aprindefi luminile sufletului vostru i yeti vedea si voi ce a vAzutpdstorul, ceata ingerilor ce slujesc pe cei ce vor sA vazA pe Domnul.Atunci va fi \mud de bolos sfAnta sdrbdtoare a Nastereii Domnuluinostru Isus Hristos.

Dat in resedinfa NoastrA episcopeascd din Oradea, la SfintelesArbdtori ale Nasterii Domnului din 1922.

Al vostru iubitor pArinte sufletesc.

si

si

www.dacoromanica.ro

410

La Sfintele Särbátori ale tnvierii Domnuluidin anul 1923.

Imparatia lui Dunmezeu este inlAun-trul vostru". (Luca XVII. 21.)

Hristos a inviat!

E mare* sArbatoarea de astAzi a cre§tinAtAtii, care umple curazele ei cere§ti sufletele. La lumina acestor raze se reinoie§te insufletul cre§tinului credinciog chipul lui Hristos, omul bland, smerit,iertAtor, de sine jertfitor pentru omenire, moartea §i invierea LuiminunatA.

In acest chip se reoglinde§te imparatia cereascA, pe care aintemeiat-o Mantuitorul Hristos pe pAmant. La acest chip se cuvine,sA ne inAltArn sufletul la praznicul invierii Lui.

Omul cel dintaiu a voit sa se facd ca un Dunmezeu. Nu,Dumnezeu nu te poti face omule ! Dar om desAvar§it te poti face.Hristos ti-a arAtat cum sä te faci, urmeazA-L §i vei ajunge in Im-pArAtia Lui Dumnezeu. Acesta este glasul ce rasuna din ceriu, celorce cer parte din ceriu.

ToatA propA§irea omenirei este indreptatA spre desAvarsire,zic cei ce muncese pentru propä§irea omenirei in bunA stare mate-riara. Da, dar se ratace§te in drum acest biet om §i nu ajunge ladesAvar§ire adevarata, dacA nu o cautA acolo unde e lAca§ul ei :in suflet. Caci sufletul face pe om desAvar§it.

Farizeii, cari a§teptau un Mesia, care sd le intemeieze lor omare imparAtie izraeliteanA, au intrebat pe Isus, and va veni aceaimparatie mesianicA, fAgAduita lor de prooroci ? Isus le-a rAspuns,cA impArAtia lui Dumnezeu nu va veni in chip de stApanire lumeascA,nici se va putea zice : Iat-o aici, iat-o acolo, cA iatA impeiratia luiDumnezeu inkluntrul vostru este.

AstAzi inca cautA unii ImpArAtia lui Dumnezeu aici §i acolo,unde ea sA propovAdue§te de rataciti, in casa cutare §1 cutare, lamasa de slat cutare §i cutare §i la vitelul de aur cutare §i cutare.Dar iatd cA imparätia lui Dumnezeu e in noi : in mine, in tine,in toll aceia, in al cArora suflet a incoltit credinta in impArAtia luiDumnezeu, cad aceasta este ca o samantA de grAunte, care InCol-te§te mai inainte in sanul pArnantului i numai dupA aceea rAsarein vederea ochilor.

Unde a crescut §i a inflorit samanta invatAturei lui Hristosin suflet, acolo e impAratia lui Durnnezeu aievea in om.

www.dacoromanica.ro

411

Ati auzit pilda sAmânAtorului despre inparatia lui Dumnezeu.SAmanta cazutd pe cale au mancat-o päsarile cerului inainte de aprinde rAdAcini ; cea cAzutd pe piatrA a prins repede rAddcini, dar totrepede s'a uscat de arsita soarelui ; sAmanta cAzutA intre spini a fostinnecatA de acestia i n'a ajuns sA dea roadd; iar cea cAzutA inpAmant a adus roadà multä : un grAunte o sutA, altul sasezeci,altul treizeci. Asa e i cuvantul lui Dumnezeu, ce se samAnA infarina sufletului. Sufletul care wIde numai cuvantul despre impA-rAtia lui Dumnezeu si nu-1 intelege, II pierde, pentrucd vine dia-volul piguleste de pe fata sufletului deschis pentru toti ama-gitorii. Evanghelia nu e un chimval fasunAtor, pe care numai cuurechile 11 auzim, ci hranA sufleteascA

Sufletul care numai simte, cä existä o impArätie a lui Dum-nezeu si se insufleteste repede pentru ea, dar cand vine arsita greu-tätilor vietii, se stinge repede i insufletirea din el, e ca piatra incare arde rAdAcina.

Evanghelia nu rdscoleste numai sentimente, ci ea trebuie sApAtrundà in adancimile sufletului, acolo, unde e focularul credintei,iubirii i al nAdejdii in impArAtia lui Dumnezeu. Religiunea nu enumai un sentiment, care rAsare i apune in suflet ca o nAlucA.

Spinii, cari ineacd sAmanta sub grijile lumesti i poftele deimbogAtire, inneacA roada sufletului, pentrucd nu ajunge la el nicicuvantul evangheliei, nici harul impArAtiei ceresti care sa-i deaputere de viatA.

Ah 1 griji lumesti i pofte de ImbogAtire, Cate sufletestrivit voi sub desfraul goanei voastre nebune dupd vitelul de aurPar'cd lumea de astAzi nici nu mai are suflet, decat nervi bolnavi,cari mistue chipul i asemAnarea lui Dumnezeu in otn. Rana sun-teti cuprinsi de aceste griji i pofte de imbogAtire, nu-i stare sialinare in sufletul vostru. Opriti-vA din goana cea nebunA dupAmArire i imbogatire, opriti-vd la chipul invierii lui Hristos si vainvia si in sufletul vostru impArAtia lui Dumnezeu in aceastA im-pArAtie este fericirea voastrA.

PAtnantul cel bun e sufletul curat, care aude §i "intelege cu-vantul Dumnezeesc i II preface in faptele acelei invAtaturi, el esufletul senin, care se hrAneste din mana cereascA a InatAturilor

gratiei divine. Dar nici pAmantul bun nu produce acelas belsugde roadd. Un graunte a dat o sutA, altul sasezeci si altul treizeci,

zice Mantuitorul Hristos, adecA dupA puterea lAuntricA a,pAmantului, dupA felul cum a fost lucrat, dupà cum e la deal sau

n'ati

I

pi

www.dacoromanica.ro

4i2

la vale si dupd umblarea vremii. Asa e i cu sufletuf : unul adudeo sutä, altul sasezeci, altul treizeci de roade in impArAtia luiDumnezeu, dupà putinta productivä a fiecAruia, dupA sArguinta, cucare a fost lucrat, dupà curatenia inimei i dupä gradul mai micori mai mare al harului Dumnezeesc, de care se impArtAseste.

Fiecare e primit in impArAtia ceriului cu atAta, at a pututagonisi.

CAnd a vAzut Isus pe niste bogati, cari 1§i aruncau darurilein vistieria bisericei, a vazut si o vaduvA skad aruncAnd doi banisi a zis atunci : Adevk zic voud, cA aceastd vAduvd a dat maimult decdt toti ceilalti, cad toti acestia au dat din prisosinta lor,iar ea a dat din sdrAcia ei tot din ce avea sA trAiascA.

Nu suma, ci inima, cu care se aduce jertfA, face prinosulprimit de Dumnezeu.

Oamenii adeseori judecA inima dupA fapta sAvArsia pentruochii lumii. Hristos juded fapta dupd inima cu care s'a sdvArsit.Nurnai jertfa inimii se inaltA la ceriu, partea materialà a jertfei rAmAnepe panfAnt. Ceriul nu se poate rdscumpAra cu bani.

Asemenea sdmAnAtorului din sfAnta Evanghelie yin eu, sme-ritul vostru pkinte sufletesc, sd samAn samanta cuvAntului Dumne-zeesc in sufletele voastre. Dar eu cu impreunA slujitorii preoti pre-eft numai sufletele pentru impdrdtia lui Dumnezeu. Cheia inträriiin aceea impArAtie este Domnul nostru Isus Hristos. Al Domnuluieste sfAntul Botez, sfantul Mir, sfAnta CuminecAturd, sf Mkturisire,sfAnta Preotie, sfAnta Nuntà si sfAntul Maslu, prin cari se revarsädarul nevAzut al lui Dumnezeu pentru o viata sfArsitä a credincio-§ilor, intru care e desdvArsirea omului. Fdrä acest dar nu esteintrare in imparAtia lui Dumnezeu, nici pe nAmAnt, nici in ceriu.

Noi suntem numai cei ce-1 impartä§im in virtutea daruluihirotoniei, primitA dela Domnul Nostru Isus Hristos. Dar zic cuapostolul Pavel : Nici sunt eu ceva, nici sunt preotii vostri ceva,ci Acela ce trimite darul de sus. Dela El ii luati in forma tainelorprin lucrul slant sAvAr§it de noi.

Dad' toti cdti au auzit cuvAntul §i s'au impArtAsit de sfAnta tainda Botezului, a Mirului, a Märturisirei, a Cuminecdturei, a Nuntii si aMaslului ar si tinea inlAuntrul lor darul, pe care 1-au primit in acestesfinte taine, atunci imparatia ceriului e aievea in noi. Cdci aceastAbiserid vie este impArAtia cereasd pe pAmAnt. Ceriul e in biseridbiserica e in ceriu. Prin bisericA putem si noi sA ne indltAm la ceriu,cAci pentru aceea a intemeiat-o MAntuitorul Hristos pe pámAnt

si

www.dacoromanica.ro

413

Wá de ce am zis, cd Hristos este cheia prin care se poateintra in imparatia lui Dumnezeu.

Avem porunci Dumnezeesti, porunci bisericesti, invAtAturaevanghelicA despre faptele indurdrii trupe§ti, faptele indurArii su-fletesti si despre cele §apte taine ca indreptare ale vietii §i ca dof-torie sufleteascd. Dar cati au in casa lor o carte de rugáciune ma-car, ca sA le aibA inaintea ochilor in toate zilele, la rdsdritul si laapusul soarelui, in sbuciumul zilei si in ispitele noptilor, cari li-separ eã acopär toate ? Cap se impArtá§esc cu sfintele taine ? Dar maiales cati le tin in sufletul lor ? RAspundeti voi ! Ori nu. Coboriti-vd inlAuntrul sufletului vostru, unde nu strAbat Anturile §i spiniidin afard §i yeti afla, de ce atata zavistie intre oameni, de ce atAtaurA §1 nedreptate, atAta despArtire a vecinului de veáin, a frateluide frate, a fiului de pArinti, de ce sotul de cdsAtorie, despartit desotul sau trde§te in nelegiuire, de ce acest iad pe pAmânt, dudimpdrAtia ceriului e aici deschisd pentru toti. De ce ? Pentrucd suf-letul trândav dormiteazA §1 a intrat in el Mamona, care luptA contralui Hristos. Aceastä luptd intre bine si räu insA nu este sfArsitul.

imparatia ceriului zice iarà§i MAntuitorul Hristos ase-amAnd cu un om, care a sAmAnat samanta bund in tarina sa, dar, peand el dormia, a venit vrdsmasul lui §i a sAmAnat neghinA ingrAu. Cdnd au vdzut slugile, cA a rdsärit §i neghinA printre grdu, auzis stApanului 1 Au doarA ai sAmAnat sAmanta bund in tarina ta ? Deunde dar neghina ? Iar el le-a rAspuns. Un ved§ma§ a fAcut lucrulacesta. Vrei dar s'o smulgem, intreabA slugile ? Nu, ca nucumva smulgdnd neghina, sA smulgeti §i graul impreund cu ea.Lasati sA creascd amAndouA impreunä pAnA la seceri§ §i atunci voiuspune secerAtorilor : Smulgeti intdiu neghina §i legati-o in snopica s'o ardem, iar grAul strAngeti-1 in granarul meu.

Din sdmanta bunA a invataturei lui Hristos au rAsArit cei buni :adevaratii cre§tini, din neghina sAmAnatd de diavolul au rdsdrit ceirAi : oamenii pdcAto§i.

Ei cresc impreund in biserica lui Hristos, cum trdesc oameniicei sAndtosi cu cei bolnavi, ajutAnd cei sAndtosi pe cei bolnavi, casd se vindece.

CAnd au vdzut fariseii pe Hristos sezAnd la masa cu vamesiipdcdtosii 1-au clevetit, cd sade cu pacatosii la masd. Isus Hristos

insd le rdspunde : Nu cei :sdnAtosi au lipsd de doftor, ci cei bol-navi. Eu am venit sA chem la mAntuire nu pe cei drepti, cari duco viata sfânta, ci pe cei pdcAtosi,

www.dacoromanica.ro

414

Ah ! CAM rAtAcire e a fi mai Hristos decAt Hristos §i a zice,cA casa cutare si cutare de aici si de-acolo e casa sfintilor de sinefdcuti ; a fi tu judeatorul täu i a te pune tu pe tine in locul celbun, iar pe altul al arunca in iad. Nu. MAntuitorul Hristos pe totiii prime§te in casa sa, judecata §i despärtirea o va face dreptateaDumnezeiascd in ziva judeatii. Cine esti tu, ca sA te desparti defratele tdu ? Au doarà soarele nu pentru toti rdsare ori ploaia n'ovarsA Dumnezeu peste toti buni §i räi deopotrivd ?

Biserica e impArAtia cereasa pe pamAnt in care tot sufle-tul i§i are addpostul sau, pand and ddinueste lupta vietii. CAndi§i va fi implinit misiunea pe pdmAnt, va urma secerisul adecdjudecata cea din urmd. Atunci se vor despdrti pe vecie fiii intunericului de fiii luminei. Cei rAi vor fi aruncati in focul ve§nic,iar cei dupà voia lui Dumnezeu vor strdluci ca soarele in im-pdrAtia lui Dumnezeu. IatA and se face despArtirea intre buni §irdi : in ziva triumfald a dreptilor. Deodatä cu aceasta judecatA vainceta si impArAtia Fiului omului pe pdmAnt. Atunci va fi un nouceriu, un nou pdmAnt §i unnou Sion : imparatia vesnia a luiDumnezeu peste toate i intru toti.

CAnd vestid MAntuitorul Hristos de pe muntele Masliniloracest sfdr§it al lumii, invdtdceii L-au intrebat : and se va intAmplaaceasta §i care e semnul acestui sfArsit? Isus le-a rAspuns: BAgatide seam& sd nu vd insele cineva, cdci vor veni multi in numelemeu §i vor zice : Eu sunt Hristosul" si vor in§ela pe multi.Vor veni rdsboaie, dar sA nu VA inspaimantati, sfArsitul nu va fiatunci. Vor fi §i cutremure, yeti fi prigoniti, vor adea multi, sänu vA räceasa nici aceste inimile, ci sä fiti statornici, pentrucdtoate acestea sunt numai semnele vremurilor grele, ce au sd viepeste lume in lupta atre sfArsit. Evanghelia impardtiei lui Dumne-zeu, trebuie sd fie propovAduita in toatd lumea §i sd treacd prinacestea incerari, ca sA slujeasa de mArturie tuturor neamurilor,sd nu rdmAnd nici un neam, nici un suflet la care sA nu fistrAbAtut ea, ca toti sä aibA prilejul O. se mantuiasa prinea, ori cum s'ar zice in graiul invdtdturei crestine, andBiserica i§i va fi implinit misiunea ei universald. Trebue decimai inainte sd se rAspAndeascd legea lui Hristos peste tot pA-mAntul, la tot sufletul de om, pentrua ea e legea omenirei,iar _nu legea a mai multe, ori mai putine neamuri. CAnd seva fi intAmplat aceasta, atunci va veni sfArsitul. (Luca XXIV,4-14).

www.dacoromanica.ro

415

Si aceasta vreme e indepArtatd, iubitii mei, caci mai suntInca multe neamuri, la cari n'a strdbatut evanghelia lui Hristosmai sunt multi, multi din cei ce o cunosc i nici acum nu ointeleg, dar cafi Inca nu sunt pierduti ci mai pot fi mAntuiti.SfArsitul va veni deci atunci, and flU va mai fi nici un om demAntuit.

Cei ce vestesc apropiatul sfArsit a lumii din semnelevremurilor rdzboinice, nu inteleg pe Hristos. Ei sunt aceia, desprecan vorbeste MAntuitorul Hristos, cd vor veni sd amAgiascd lumea,dar si ei §i rdsboaiele sunf numai semnele vremurilor grele, princad trebuie sä trend crestinismul pAnd la izbAnda evangheliei intoatd lumea.

Dumnezeu n'a incredintat omului grija vremii, cAnd are sdfie sfArsitul lui ora si ziva aceea nu o stie nimeni, nici om,nici Inger, ci numai Tat Al ci numai grija, sd fie gata cu me-rindea faptelor bune, pe and va veni si se va deschide raiulpentru cei drepti, pentrucd in acest raiu nu pot intra decal sufletecurate. Nici sfintii nu-si pot duce pe ai lor cu pdcate in raiu.

CAnd sfAntul Petru a vazut cd mamd-sa nu e in raiu, plAn-gAnd a cerut dela MAntuitorul s'o aducd in raiu pentru marile luimerite. in nemdrginita sa bundtate Isus Hristos 1-a ascultat si atrimis un inger sa o aducd, dar s'au agatat de ea si vre-o dois-prezece nenorociti din iad. Ingerul i-a adus §i pe ei, dar maicasfAntului Petru i-a aruncat rand pe rAnd de pe sine, pentrucd nuvoia sä se fericeasca §i altii afard de ea. CAnd a aruncat i pecea din urnid nenorocità femee, care voia sA ajungd cu ea in raiu,ingerul Domnului a lasat-o i pe ea sä cadd, pentrucd cu pdcatenu pop infra in raiu, nici dacd ai dat viatä unui sfAnt. Atunci cu-prins de durere sfAntul Petru a zis : Ce raiu e acesta, de undeeu aud plAnsul alor mei, suferintele aproapelui meu : Hristosindurerat i-a rdspuns : Eu doar v'as da tuturora un astfel de raiu,care sd fie desdvArsirea fericirii. Tocmai pentru aceasta m'am co-borit intre oameni, ca sd-i invat sä iubeascd i pe aproapele cape sine insusi. Pentrucd rand atunci, pand cAnd nu vor face aceasta,nu -va fi nici in ceriu nici pe pdmAnt un locsor, unde sd nu-iajungd durere i intristare.

in durerea i intristarea de care e cuprinsd lumea de acum,deschideti inimile voastre inaintea impdratului mdririi, care astAzi ainviat i va inceta toatd durerea i intristarea, ir pacea i buna-vointa se va sälAslui intre_oameni.

pi

www.dacoromanica.ro

416

Atunci yeti intelege cd impdrdfia lui Dumnezeu e MIduntrulvostru.

Ddt in re§edinta noastrd episcopeascA din Oradea, la SfinteleSarbAtori ale Invierii Dornnului din anul 1923.

La Sfintele Sárbátori a Na0erii Domnului NostruIsus Hristos din anul 1923.

Priveghiati, in toatA vrernea ru-gAndu-vA, ca sä Ara invredniciti a scApade toate cele ce vor sA fie si a stainaintea Fiului OmuItri". (Luca 21, 36.)

0 tainä acoperia soartea omului dupA cAderea lui din nevi-novatia, in care 1-a creiat Dumnezeu. Alungat din raiu, de care s'afacut nevrednic prin neascultare, a fost osandit, sA manance intrunacazuri din pAmantul muncit de el, intru sudoarea fetei sale. (Fac.3, 13, 19.) Dar n'a fost pArasit nici o clipa. Creatorul bun §i mi-lostiv n'a incetat a fi cu omul §i dupd cAderea lui.

. In clipa, in care roste§te judecata asupra rostului vietii mate-dale a omului, osandindu-I sa traiasca din sudoarea fetei sale !Anase va intoarce in pAmant, din care a fost luat, Dumnezeu ridicAvalul de pe taina ascunsA in sanul viitorului §i trimite in sufletulomului o razA de mangaiere : nAdejdea mantuirii. VrAjma§ie voiupune intre tine §i trite femeie, intre samanta ta §1 samanta ei ;zice Domnul are ispititor. Acela va sdrobi capul tau, iar tuvei rani calcaiul lui". (Fac. 3, 15.) latA cea dintai tainica profetie,prevestitoare a unei lupte mad, intre om §i satana, intre virtute §ipAcat, in care omul va sdrobi capul ispititorului, iar ispititorulva rani numai cAlcaiul omului biruitor. Biruinta aceasta tainicA ecea dintai nAdejde a omului.

Deasupra prApastiei, ce s'a deschis adancd intre Creator §icreaturA, intre Dumnezeu §i om, prin uneltirile satanei, se a§eazdpuntea pentru reintoarcerea omului cAzut.

De cateori a rAnit cAlcaiul omului ispititorul, care cu cuvintein§AlAtoare fagaduind omului dintai cheia cunoa§terii divine, apicurat in sufletul lui otrava neincrederii i indoelii in dreptatea§i bunAtatea lui Dumnezeu Cum a aprins in el patimile, cum I-aaruncat in vApaia vrajbei §i in tocul rAzboiului dintre om §i om,de cateori 1-a tarit in noroiul farAdelegilor, cat de adanc ainjosit chipul §i asemänarea cu Dumnezeu, in om ! Cate nenorociri

www.dacoromanica.ro

417

a adus pe capul omului, cati idoli a ridicat in sufletul lui acestispititor ! Dar toti s'au prdbusit, pentrucA ursita lor a fost pierirea.Si cucuvaele fac prohodul lor. . . .

De-asupra sbuciumului vietii, frAmantatA de ispita diavoluluirdsuna odinioard tainic glasul profetic, ca. se va naste fiu dinfecioard, numele Iui Imanuel i acela va sdrobi capul ispitei, cAcicu noi este Dumnezeu" !

Taina cea din veac ascunsd si de ingeri nestiutA" se des-leagA si se naste, la plinirea vremii, vecinica fantanA de strAlu-cire" : Isus Hristos.

Adam cel dintaiu in nevinovAtie a fost creat ; in chipulnevinovAtiei a venit in lume si al doilea Adam, Isus Hristos, incantdrile de märire ale cetelor ingeresti, in ieslea din Vifleem. Inchipul nevinovatiei trebuie sd se imbrace i cei inoiti prin Hristos,toti cati in Hristos s'au botezat.

Despre nevinovAtie zice Psalmistul : cel nevinovat cu manilesi curat cu inima, care nu si-a dat spre de§ertAciune sufletul sâusi nu s'a jurat intru viclesug vecinului sAu".

latA chipul omului nevinovat : curAtenia trupului si a sufletului,in care a lost creat Adam si pe care a doua ord a adus-o pepAmant lsus Hristos, ca adevAratul chip si asemAnare cu Dumnezeu,spre innoirea noastrA.

SArbAtoarea Na§terii Domnului este dar särbAtoarea nevinovAtiei.Cre§tinul aleargA la pruncul" Dumnezeesc, ca sA-§i curAtiascd siinnoiascd firea in lumina nevinovAtiei ce strAluce§te din iesleaVifieetnului. Calle Bisericii lui Hristos sunt azi pline de cei ce yinla praznicul nevinovAtiei, dupA cum pline au fost §1 prin veacuride poporul nostru bun §i bland, pe care curAtenia trupului §i asufletului I-a tinut aproape de Dumnezeu. Sunt pline cAile . darpar'cA azi mai mull ca on §1 and deoparte si de alta a cAilor stallla pandA ispititorii noui, cari cu cuvinte mAgulitoare §i cu indemnuriinselAtoare cearcd, sA tulbure bucuria praznicului, sAdind in inimelenevinovate buruiana indoielii in asezArnantul slant a legei romanesti,oranduite de Dumnezeu pe seama poporului nostru. Indoiala e celdintai pas al indepartArii de Dumnezeu. Nu este luptA mai sfa§ie-toare decal lupta cu sine. 0 pildA graitoare ne dA sbuciumul feri-citului Augustin. MA duceam departe de Tine, Dumnezeul meu,prin CAI sAmAnate de dureri §1 sterpe" zice Augustin. Era insdcineva, care priveghea, in toatA vremea rugandu-se pentru el : mamalui nenorocitA de rAtAcirea fiului ei iubit. Mi§cat de duiosia mamei,

27

www.dacoromanica.ro

418

de privegherea §i rugdciunea ei stdruitoare, se treze§te din betiapatimilor §i cdzdnd la pdmant, a inceput atunci sd pike cu amar§i sd se roage : Doamne ! Pânä cAnd mAna Ta asupra mea ? Nusocoti fdrAdelegile mele. and ? In care zi ? Mane ? PoimAne ?De ce nu acest ceas s'a fie ceasul cel din urmd al nenorocireimele ?" In sfd§ierea aceasta a inimii sale desnkläjduite aude o§oaptd dulce, care-1 indemna tainic : la §i cite§te, ia §i cite§te !"La indemnul acesta tainic deschide Scriptura la epistola aposto-lului Pavel cdtrd Romani, unde stà scris : nu umblati in ospete§i in betii, nu fntru desfrandri §1 intru fapte de ru§ine, nu intrupricire §1 pismA, ci vd imbracati intru Domnul nostru Isus Hristos§i purtarea de grip a trupului sd nu o faceti spre pofte". (Rom.12, 13, 14.) RugAciunea mamei a sdcat rdclacina Indoielii, ce seadancise in sufletul sbuciumat al fiului §i fiul s'a indreptat §1 adevenit unul din cei mai luminati fii ai Bisericii lui Hristos, cinstitde Ea cu numele de fericit" §i a§ezat aldturea de sfinti.

Mare §i minunatd este credinta statornicA si puternic graiulei : rugdciunea stAruitoare !

Voi, mame, can vä sArguiti sd adunati zestre copiilor vostri,bunuri pdmantesti, socotind cA in acestea stA fericirea vietii, luatipildd dela mama fericitului Augustin si adevArata zestre :rugati-vd pentru ei si-i invdtati §i pe ei, sd se roage, ca nici odatäsd nu mid in cursa ispitei I

$i voi femei, pe cari Dumnezeu v'a oranduit, sd fiti spriginsi ajutor in viatd bArbatilor vostri, rugati-vd pentru ei, cAnd Iiimpresoard ispitele si aruncd sorti pe trupul §i sufletul lor I

Ispititorii trupului mdgulesc patimile §i atatA poftele oamenilorlarandu-i in ospete, in betii, in fapte de rusine", in trAnddvie, insdrAcie §i sAdesc in.trupul sdnAtos germinele tuturor boalelor, cariaduc nenorociri asupra casei §i se rAsbund §i in urmasi. Ace§tiasunt dAramAtorii fericirii familiare, ei sunt du§manii necrutAtori aipoporului nostru, cari cu otrava lor ii sleiesc puterea de muncd,ii seacd vigoarea, aruncAndu-1 in bratele särdciei si miseriei.

Impotriva acestor otrAvitori, cari exploateazd patimile adu-nandu-si comori din truda jertfelor lor, cea mai bund arrnd de apd,rare este munca. Munceste, cre§tine, in toatd ziva §i nu te da trAndAviei,cAci lenea e rdu sfAtuitor ; munce§te si fii cumpAtat ca si mosiistrAmosii VAL Munca aduce trezvia mintii. Munca sd nu-ti fie tie sar-dna, ci rugAciune zilnicd de preamdrire a Aceluia, care ti-a dat pu-terea de a munci, De omul muncitor, trea i cumpdtat fuse ispita,

dati-le

pi

www.dacoromanica.ro

419

Mai primejdiosi deck otrAvitorii trupului sunt otrAvitorii su-fletului. Prada nenorocitd a ispititorilor trupesti este o pildd, ceingrozeste pe cei nerdniti Inca de asemenea ispite. Ispititorii su-fletului se 'mbracd insA in haina umilitA a cucerniciei i poartA pebuze cuvantul magic al cunoasterii tainelor i oranduielilor Dumne-zeesti i atrag in mrejea lor pe cei slabi, cum atrage lumina fluturii.

Ispititorii sufletului sunt ucenicii marelui ispititor, care asAmAnat in sufletul nevinovat al primului om sAmanta neincrederiiin dreptatea oranduielii Dumnezeesti. Ace la in chipul sarpelui,acestia in chipul omului cucernic i slant, imbrdcati in piele deoaie dar cu firea lupului rApitor, soptesc in urechea oamenilorsovditori cuvantul inseldtor al cunostintei adevdrate, sdruncinandin firile slabe increderea in adevArul propovAduit de sfanta noastrABisericd strAmoseascd i desteptand indoiala fata de bunAtatea legeiromanesti, in care trAeste neamul nostru de doudzeci de veacuri.

Acesti prooroci mincinosi propovdduiesc intre voi nAscocirilelor : credinte i InvdtAturi streine de credinta si invdtAturile, pecari le-am mostenit noi dela strdmosii nostri. Ei vreau sä inlocu-iascd legdmantul, care s'a plAmddit in sufletul credincios al nea-mului nostru dintru inceputul lui, legea noastrA romaneascd,cu legdtura patriarhului Avram, Isac i lacob ; ei vreau sd asezein locul ieslei din Vifleem, din care de douAzeci de veacuri zam-beste cu bland* viata nevinovatd, sicriul marturiei, din care ame-nintd toiagul de lemn inflorit al lui Aron.

Credinta in Hristos, al cdrei chip romanesc s'a format insanul poporului roman i s'a cristalizat atat de frumos in legearomaneascA, este firul ce ne leagd pe noi de intreg sirul genera-tiilor trecute. Cine rupe acest fir, deschide o prApastie intre trecutu

prezentül neamului romanesc ademeneste pe cäi, cari nusunt càile istoriei i misiunii lui pe acest pAmant. In sufletul acestorispititori nu si-a ldsat rAddcinile legea romaneasca ; in adancimeasufletului lor nu trdeste credinta mantuitoare de neam a stramosilornostri. Nu! PentrucA ei n'au nimic comun cu sbuciumul i nAdej-dile neamului nostru. Ei nu sunt os din osul, nici sange din san-gele nostru !

Si totusi, durere ei au rdnit cAlcaiul acestui neam,au ademenit multe suflete slabe, cari s'au desfAcut de trupul nea-mului, cum se frang si cad crengile uscate, Meà vlagA, de pe trun-chiul arborelui puternic. Bieti oameni rAtAciti Ei nu stiu, cd numai vine nici ociata legea fiilor lui Avram, Isac i lacob, ei nu

27*

§i

I

I

www.dacoromanica.ro

420

stiu cA nu se va mai prdznui niciodatd Sambdta, cAci toate acesteasunt numai chipuri, numai umbre, cari au pierit ca sä nu maiinvie, in fata luminii ce strAluceste din ieslea Vifleemului, cum dis-pare umbra de lumina soarelui. Fericitul Augustin zice : ChipurileimpAratului se'nlAturd atunci, cand vine el in persoand. Chipullui e privit numai acolo, unde impAratul nu e de fatA. Acolo insAunde e de fatd acela, a cdrui icoanA o avem, icoana se'nlAturd.Deci icoanele erau intrebuintate mai inainte de a veni impdratul,Domnul nostru Isus Hristos. !ndepartand icoanele, strAluceste pre-zenta imparatului". imparatul a venit: e pruncul" Dumnezeesc, carestrAluceste in ieslea din Vifleem.

Umblati in lumind, ca sA nu poticniti in intunerec ! Legearomaneascd e lumina si comoara sufletului romanesc curat ; sta-tornicia in credinta crestind romaneascd a strAmosilor nostri e apacea vie, din care band noi, nu vom insetosa nici odatd invdtdluri

cunostinte, cari n'au fost nici odata ale neamului nostru.Cei ce'n Hristos v'ati botezat, in Hristos vä i imbrAcati.

Nu lApadati haina innoirii prin Hristos, ca sd imbrAcati haina in-vechitd a legei celei vechi. Trecut-a umbra legii si darul a sosit".

Venni toti cati pastrati in sufletul vostru chipul credintei cu-rate romanesti sd IntimpinAm pruncul" Dumnezeesc, care astAzis!a ndscut in ieslea Vifleemului, cu cantdri de bucurie i sd I-neinchinAm cu rugaciuni dupd chipul stramosesc.

Priveghiati deci, in toatd vremea rugandu-vd, ca sd vA in-vredniciti a scApa de toate cele ce vor sA fie si a sta Inaintea FiuluiOmului" Amin.

Dat in resedinta noastrd episcopald din Oradea, la sfintelesdrbdtori ale Nasterii Domnului nostru Isus Hristos din anul 1923.

§i

www.dacoromanica.ro

421

bumineca läsatului de brânia,din 25 Februarie (9 Martie) 1924.*)

Si postind patruzeci de zile i patru-zeci de nopti dupà aceea a flämAnzit'.(Mt. 41. 2.)

Iubifilor mei fii sufletgtil

In cuvântul meu pastoral dela CrAciun v'am dus cu gAndulla sfânta iesle din Vifleem, unde s'a näscut Mântuitorul lumii,Domnul nostru Isus Hristos. AstAzi, cAnd incepe sfântul si marelepost al Invierii Domnului, vA duc cu gandul la o altA iesle : lamasa cea cereascA, asternutA pentru izbAvirea sufletului drept cre-dinciosilor crestini, prin cucernica apropiere i impArtAsire cusfintele i cerestile Taine ale Domnului i Mantuitorului nostruIsus Hristos.

Und a sosit vremea sd-si inceapA Mântuitorul nostru IsusHristos propovAduirea evangheliei Sale, mai inainte s'a retras dinsgomotul lumii i patruzeci de zile i patruzeci de nopji a petrecutin post si rugAciune. Acolo, in singurAtate intArit sufletulpehtru biruinjä asupra ispitelor i cruzimilor ce-L asteptau in caleaSa. Spre aducere aminte de acest post al Mantuitorului, au asezatsfinii PArinji Paresimile : Postul cel mare al Pastilor, in careintrgni astAzi cu ajutorul lui Dumnezeu. Despre injelesul postuluivoiesc, sA vá vorbesc astAzi, cand multA lume uitA de el, od II iain desert.

Tot binele ii are dusmanul sat. Asa si curAjenia sufletuluiii are dusmanul sau, pe ispititorul Satana, care desteaptA gdndulran in capul omului, imboldeste carnea i sangele lui spre desfrâ-naré, otrAveste sufletul cu poftele desertAciunilor lumesti, desbracdpe bietul om de chipul i asemAnarea cu Dumnezeu si-I faceastfel rob sie-si, robul pAcatului. De Cale ori auzim oftari : Asvrea, sä fiu i eu om de treabA, dar ma stApAneste ceva duh rAu,Care nu ma lasä in pace. Acest duh rail este dusmanul cel dintruinceput al omului: ispititorul, care e pas de pas in cAlaiul ornu-lui, Dar dacA tot binele îi are dusmanul sat', si tot faul ii areleacul sau. Leacul ispitei e postul. Acest neam de duh necuratnu iese afarA din om, fArä numai cu post si rugAciune" ziceMantuitorul. (Mt. 17, 21.)

NotA : Cucernica preotime e indrumatA sA citeascA aceastA PastoralA inbisericA, In Dumineca lAsatului de branzi 25 Februarie (9 Martie) cor.

www.dacoromanica.ro

422

Nu ferecare i chinuire trupului, 'el leac contra ispitelorleac de vindecare a ranilor pdcatului; renoire sufleteascä, izvor defapte bune : aceasta este postul bucuriei de a primi pe Hristosin sufletul tau astazi, mane, de Cate ori postesti i te rogi luiDumnezeu.

Faptele bune sunt marturii despre iubirea catra Dumnezeu,de aceea postul Med fapte bune nu afla har inaintea lui Dumne-zeu. Cu lucrarile de cainfa exterioara adecd din afarà nu se poateimpaca omul cu Dumnezeu, pentruca supunerea pe care o cereDomnul nu este in carne ci in suflet zice prorocul Micha. Dacain zilele posturilor voastre facefi voile voastre i flacajifi pedacd spre judecata si sfezi postifi, daca postul vostru este acela,Ca toed ziva va plecafi grumazii vostri i yeti asterne sub voisac si cenusa fait adevarata infrangere a inimii, nici acesta nueste post primit. Nu acest fel de post am ales eu, zice Domnul, cidesleaga toata legatura nedreptafii i rumpe toata scrisoarea cunedreptate, frange celui flamand panea ta i pe saracii cei WA decasa adu-i in casa ta, de vezi pe cel gol imbracd-1, si nu trececu vederea pe cei ce sunt din seminfia neamului tau. Atunci teva auzi Dumnezeu i Inca graind tu, va zice: aici sunt". (lsaia 58.3-9.) Nu este dar post WA faptele indurarii sufletesti zice Domnulprin prorocii can au pregatit calea Mantuitorului.

Cand au intrebat ucenicii lui loan Botezatorul pe Hristospentruce ei i fariseii postesc mult, iar ucenicii lui nu postesc,Hristos le-a raspuns: Acum ei sunt cu mirele, dar vor veni zile,cand nu vor mai fi cu mirele i atunci vor posti. Nimeni nu puneyin nou in foi vechi, cari se sparg i vinul se varsa, ci, vinul nouse pune in foi noi i amandoud se fin (Mt. 9, 15, 17.) Foile vechisunt postul fariseilor pentru ochii lumii. Acest post al tafarnicieinu-1 postesc ucenicii lui Hristos, ci postul läuntric al sufletuluidoritor de mantuire.

lea postul nou al lui Hristos pe care 1-a postit El si aranduit sa-1 posteasca ucenicii sai (Mt. 42. 616-18.). VarnavaPavel postesc mai 'nainte de a pleca in apostolie" (F. A. 1420.)Pavel aseaza preofi pe la bisericile nou infiinfate i rugandu-secu posturi" ii incredinfeaza pe ei Domnului, intru care au crezut(F. A. 14. 20.). Postind vedem pe apostolul Pavel in caldtoria luiprimejdioasä pe mare (F. A. 27 a.), el vorbeste chiar cä a trecutpostul ce inseamnä, ca Inca apostolii au crezut vremuri de post.lar Corintenilor le zice: ca slujba noastra sa fie WA prihana sa

aljii,

si

i

si

www.dacoromanica.ro

423

rAbdAm" intru bAtái, n .temnite in nkazuri, in ostenele, in pri-vigheri §i posturi (II Cor. 65.). Cine va putea tágAdui in fataacestor mArturii ale sfintei Scripturi, cä postul este un wzAmAntDumriezeesc ? SfAntul Erma, care a trAit pe vremea apostolilor, inurmaie a primit invatAturile crestine de-adreptul dela apostoli, zice:Postul cel mai bun e ca omul sä nu facA nimic rAu, sA slugiasca.lui Dumnezeu cu inimA curatA, sA nu gAndiasca la nici o plAcereopritä i poruncile lui Dumnezeu sA le tinA §i Lui sä I-se increadA.Acesta este postul cel mare §i lui Dumnezeu bine plAcut. DacdinsA cirieva va adauga la implinirea acestei porunci §i finereapostului, va secera numai bucurie".

Dar ascultati i ce zice Sf. loan GurA de Aur despre post :Postul e iMpAciuitorul inimii; slobozitorul sufletului de bucuriile§i grijile lume§ti, el este maica cumpAtArii §i izvorul a toatA inte-lepciunea ; el otelqte puterile omului in lupta contra diavolului,el este primAvara sufletului, lini§tei cugetului, puterea rugaciunei§i sborul sufletului la cele inalte".

Dar §i mai minunatA decAt scrisul sfintilor pArinti e evlaviacre§tineascA a vremilor de inflorire a Bisericii, cAnd in sufletulfieckui cre§tin strAlucea sfintenia vietii, dud cuvAntul ierarhilorera un 'element de viatA pentru cre§tini. Mai bine sA se intunecesoarele, deck sA amutiascA graiul lui loan Gurd de Aur", ziceaucre§tinii, când du§manii ortodoxiei vroiau sA-1 amutiascA.

Din sufletul acestor vremuri au ie§it legiuirile sfinte cuprinsein sfintele canoane. Ele rAnduiesc finerea posturilor obligatoarepentru tot cre§tinul bun. *Pentru posturi in cele patru anotimpuri :al Paresimilor, spre luminata Inviere a lui Hristos, intru pomenireapostului de 40 zile ce I-a tinut Hristos ; al sfintilor apostoli, alAdormirei NAscAtoarei de Dumnezeu i al Na§terii Domnului, alajunurilor de peste an §i al Mercurei §i Vinerii intru pomenireasfatului de a prinde pe Isus §i a mortii lui Hristos.

Si adecA ce sunt aceste posturi ? Popasuri, statiuni in goanagrijilor lume§ti, o aducere aminte, sA nu ne pierdem sufletul peacest pAmAnt, ci sA-1 pregAtim pentru ceealaltA viatA, ce-1 a§teaptäaup"A moarte.

Ori, tu crestine, nu eti incunjurat de laturile zilelor de pestesAptAmAnA, Ca .mAcar douA zile sA iai duh intAritor din privireainlAuntrului tAu, unde ingeri pAzitori te incunjura ? Ori tu, careseceri roadele celor patru anotimpuri, nu vrei sA dai roadele sufle-tului tAu cre§tinesc Celui ce ti-a dat roadele lui din sAnul paman-

www.dacoromanica.ro

424

tului ? Atunci de ce oftezi : Doamne, cand vezi ameninfath farinata ? Ori lumea de aceea e facuta, ca Dumnezeu sä dea toatebunatatile, iar noi nici o bunatate a sufletului nostru ?

Demnezeu a oprit pe Adam de a manca din pomul raiului,nu pentruca ar fi fost fructele lui otravite, ci ca sa-i puna incre-derea la proba. Nici carnea nu e oprita in posturi, pentrucd ar fiotravita ; Canonul :69 apostolesc celor cu slabiciune trupeascd ledd anume slobozenie de a mAnca came, ci e o proba a increderiiomului in Dumnezeu, lasarea sortii sale in manile lui Dumnezeuprin supunerea fiasca poruncilor Lui parintesti, un semn al infra-narii de sine, a fi stApan pe sine. Postim pentru suflet, nu pentrutrup.

Postul cel mare il postim, zice loan Gull de Aur, nu pentruPasca, nici pentru carne, ci pentru pacatele noastre, fiindca Pastilenu sunt cauza de post si de plans, ci de veselie si de bucurieiara Miercurea, caci intru aceastd zi s'a facut sfatul pentru vinderea Domnului nostru, iar Vinerea, caci intru aceasla zi Hristos apdtimit cu trupul moartea pentru mantuirea noastrA.

E vremea sfintelor Paresimi, primavara sufletului, and totcrestinul se renaste prin marturisirea pacatelor i impartAsirea cuslanta cuminecaturd pentru a putea intampina cu vrednicie zivainvierii Domnului nostru Isus Hristos. Fara di* nu-i dar slantpentru tine slanta cu'minecAtura, .pentrucA te-ai apropiat cu nevred-nicie de trupul si sangele lui Hristos ; dela cainta se cere, ziceMarele Vasile, sa deplAngi cu umilinta i cu inima infranta fapteletale cele rele i cele mai ascunse sd le marturisesti larale marturisesti acelora, carora li-s'a incredintat sAvArsirea tainelorlui Dumnezeu, preotilor, dar apoi sd fie insotitd si de fapte, saufructe vrednice de cainta. lath' chipul adevaratei márturisiri, ce-tideschide calea lui Hristos. Precum din amorteala iernei fasareprimavara asa si din arnorfeala pacatelor primAvara sufle-tului tau.

Cu parere de eau am aflat, cd in unele pArfi numai bdtraniise mArturisesc §i cumineck oarecum läsand frau liber pAcatelortinerefelor. Ori tocmai cei expu§i ispitelor trebuie sd ieie duh. andclocote§te mai mult viafa in om, atunci sA fie curAfitA de uriciuni.Vechiul obiceiu cre§tinesc este, sd meargA capul familiei cu toatdcasa lui, copiii §i slugitorii, la mArturisire §i cuminecare.

Astazi Insd s'a Schimbat fala satelor. Tinerii nu mai calcdpe urmele bdtranilor. Ei nu mai petrec zilele de repaos in jurul

sfiald, sa

iesi-va

www.dacoromanica.ro

425

bisericii scoalei sub ochii bAtrAnilor si sub conducerea preo-filor si a invAtAtorilor in cetirea cArtilor sfinte i nobilitoare desuflet, precum i in constituirea de coruri bisericesti, cum era maiinainte obiceiul crestinesc. AceastA lApAdare de vechile obiceiuricrestinesti se rAzbunA insA amar.

in sunete de muzici si fanfare se deslantuiesc patimile, dudclopotele chiamA lumea crestinA la evlavie. Lumea aceasta ametitAde befia patimilor dripeste toate moravurile bune, cinstea bAtrAne-felor, de aici atAtia parinti nacAjiti, sfintenia cAsAtoriei, de aceeaatAtea cAsAtorii nenorocite i divorturi, agoniseala cinstitA, de aceeaatAta risipA a averilor ; iubirea de-aproapelui, de aceea atAteajafuri i omoruri ; traiul cumpAtat, de aceea atatea boli, ce secerAfloarea omenirei.

Organismul trupului omenesc nu poate suporta aceastA mA-cinare fArd rAgaz a puterilor lui, de aceea i aceastd viata necresti-neascA ii are popasurile ei : temnita, spitalul i groapa inainte devreme, popasul pieirii RomAnului, despre care cu mAndrie se ziceaodatA, cA are sapte vieti in pieptu-i de aramA.

Iubitilor mei fii sufletesti ! latA douA popasuri, ce vA stauinainte : unul asezat de bisericA prin posturile ei, in care-0 afliprimAvara renasterii sufletului i trupului tAu chinuit de ispiteleviefii si celalalt al morii diavolului, in care ti-se macinA trupul0-se pierde sufletul. Dumnezeu v'a inzestrat cu slobozeniaalegeti calea rnAntuirii ori a peirii.

Clopotele sfintelor Paresimi chiamA pe toti la cAintA i im-pArtAsire din masa sfAnta a cuminecArii. Fericiti cei ce vor gustadin ea.

La sunetul acestor clopote, gAnditi-vd si la chemarea ce v'oface prin acest cuvAnt pastoral smeritul vostru episcop. Venititop cei osteniti la Hristos, sA luAm duh nou de viatd din vistieriatainelor Lui ceresti.

Intru smerenia metaniilor aduse Domnului nostru Isus Hristos,binecuvAnt postul vostru. Darul Domnului nostru Isus Hristosdragostea lui Dumnezeu TatAl i impArtAsirea SfAntului Duh sAfie cu voi cu to:4i. Amin !

Oradea in Dumineca lAsatului de brAnzA din 25 Februarie(9 Martie) 1924.

i al

sivointii z

at

www.dacoromanica.ro

426

La praznicul lnvierii Domnuiui din anul 1924.

Cea mai frumoasA sArbAtoare e con-OH* curatA. Cad nu multimea celorce se adunA in bisericA, ci virtutea;nu hainele cele pretioase, ci podoabaevlaviei ; nu masa cea cu bucate gu-stoase, ci grija pentru suflet facesarbatoarea. Cel ce n'are con§tiinta cu-ratA e in sarbatoarea cea mai solemnA

fara sarbatoare."

Sf. loan Gurd de Aur.

PrAznuim Pa§tile Domnului, sArbAtoarea sArbAtorilor. SArbAto-rile sunt asa de vechi ca omul. Sufletul omenesc n'a putut si nupoate -fi lard sArbAtoare, dupA cum nici natura nu poate trài cardspare. Insusi Dumnezeu a asezat cea dintai zi de sArbAtoare, can('dupA crearea lumii a odihnit in ziva a §aptea de toate lucrurileSale care a inceput a Ie face §i a sfintit-o (Fac. II. 2, 3.) AceastAzi de odihnd, zi sfintitA, o cinste§te i serbeazA in ziva Sambeteipoporul evreiesc, care a cunoscut oranduielile lui Dumnezeu dincuvantul Scripturii, panA astAzi. Dar §i neamurile, cari n'au cu-noscut pe adevAratul Dumnezeu si a§ezAmintele Lui din Scripturi,au conoscut totus Dumnezeirea din arAtArile firii, pentrucA celenevAzute ale lui Dumnezeu dela zidirea lumii, din fApturi soco-tindu-se, se vAd: puterea vesnicA §i Dumnezeirea" (Rom. I. 20.)Acestei puteri ve§nice si Dumnezeiri, simtita §i cunoscutà dinrapturi, I-au inchinat neamurile anumite zile, ca tot atatea sArbA-tori de bucurie, de multumitA, de cAinta, de ImpAcare, dupd felulinchipuirii lor despre natura Dumnezeirii i raportul dintre Easi oameni. Nume de zei au dat stelelor, lunilor i zilelor, caris'au pAstrat panA in ziva de astAzi. Numele soarelui, steauacea mai mare, s'a dat celei mai insemnate zi din sAptamanA, nu-mindu-se ziva soarelui", pe care neamurile o prAznuiau ca zi desArbAtoare. Cre§tinii despArtindu-se de iudei dela inceput au serbatca ziva a saptea, Dumineca, pentrucA in aceastA zi a inviat Domnul.Dumineca o numiau la Inceput §1 cre§tinii ziva soarelui, dar dandu-ialt inteles de cat pAganii.

Asa zice Tertulian, cA dad noi in ziva soarelui suntem voio§ise intampla aceasta dintr'o altà cauzd si nu CA ne-am Inchinasoarelui. lar Sf Ambrosie scrie: Ziva Domnului Dumineca

www.dacoromanica.ro

421

ni-e .notta venerabilA §i solemnA, pentruc n ziva aceasta MAntui-torul Mentenea soarelui celui ce fasare dupd ce a imprA§tiat intu-nerecul iadului, a strAlucit in lumina tnvierii, pentru aceea zivaaceasta se §i nume§te de fiii lumii: Ziva soarelui, cAci o lumineazAHristos, soarele dreptAtii". SfAntul loan GurA de Aur mai nume§teDumineca §i ziva pdnii", dela frângerea pAnii, adecA serbareasfintei cuminecAturi la sfintele liturghii din Dumineci ; iar Sf. Gni-gorie Teologul o nume§te: Impardteasa zilelor". Toate aceste nu-miri InsA sunt numai ornamente adecd impodobiri ale zilei Domnului.

Dumineca cre§tinilor! Ziva Domnului ! Zi consacratA cultuluiadecd InchinArii tnvierii Domnului nostru Isus Hristos, chezA§ia in-vierii noastre suflete§ti. Zi de bucurie : bucuria petrecerii in casa luiDumnezeu, bucuria impArtA§irii cu cele sfinte, bucuria impArtA§iriisAracilor de darurile milosteniei celor avuti ; bucuria familiei adu-natd in jurul pdrintilor, bucuria cercetdrii neamurilor §i a prietenilor,bucuria mAngAierii bolnavilor §i a celor nAcajiti, bucuria petrecerilornevinovate ale tinerimei, bucuria nuntilor cinstite, bucuria con§tiinteilini§tite de a sta in fata lui Dumnezeu §i in fata oamenilor. Zivain care inceatá procesul §i judecAple intre oameni §1 lucrul mâni-lor odihne§te.

AstAzi InsA nu se mai cinste§te a§a cre§tine§te Dumineca.Par'd vedem reinoite vremile dela fnceputul cre§tinismului, anddeoparte iudeii conturbau slujbele Dumnezee§ti cu destrAbAlArile lor,iar de altA parte pAgAnii cu spectacolele lor scandaloase, jocurile,vAnAtoarele §i hiptele de animale ucigatoare, pe care SfAntul loanCrisostom le nume§te adunAri diavole§ti", iar ImpAratii romani leopresc nu numai pentru cre§tini, ci §i pentru iudei §1 pAgAni. Po-runci se dau §1 in vremurile noastre pentru fnchiderea birturilor,aceste adunAri diavole§ti ale zilelor de acum, incetarea judecAtIor,peste tot pentru oprirea comertului §i a dirigAtoriilor publice inzile de sArbatoare. Dar atAt nu e destul. Voi iubitii mei, sA fitipaznicii de bund vole ai bunelor moravuri cre§tine§ti in zilele desArbatori. Ca Inzddar se vor fnchide tArgurile §i oficiile publice,dacA tu pe vremea sfintei liturghii V adunAri politice, sfaturi ne-gustore§ti de toatA taraba, festivitati lume§ti §i conferinte, in sinefolositoare, dar nu pe socoteala slujbelor Dumnezee§ti ! Nu! ZivaDomnului e numai a Domnului, a slujbelor Dumnezee§ti §1 a inde-letnicirilor religioase. Si nu dupà porunci din afarA sA o cinste§tipe ea, ci dupA glasul con§tiintei tale curate. Cine n'are con§tiintacuratà, n'are zi de sArbAtoare".

.

www.dacoromanica.ro

428

Dar nu numai pentru recrearea sufletului ci i peritru odihnatrupului tdu trudit de munca grea de peste sdptdmand ai, tu crevtine,trebuinta de o zi de reculegere, ca sã aduni puteri noui pentruzilele de lucru cari te avteaptd. De aceea zidevte-ti casa ta lucrAndvase zile, iar in ziva a vaptea odihneVe-te de toate lucrurile tale,dupd cum insuvi Dumnezeu lucrAnd vase zile, in ziva a vaptea aincetat a face lucrurile pe care le-a fdcut mai inainte. Cdci ce-arfi dacd ai munci neincetat ? Toatd puterea ta de viata ar slei.Trupul tdu istovit ar pieri. CAnd sufletul prAznuevte, atunci vi trupulodihnevte. Dad n'ai vrea sd prdznuevti ziva Domnului, ti-ai facetu alte zile de odihnd vi sdrbdtoare. Ai primi poate SAmbetelesectarilor judaizanti, ori zilele idolilor bolvevici peste tarina pd-rintilor tAi, rAposati in nAclejdea invierii vi a revederii. Nu te cutre-muri tu la gAndul, cd ai putea rupe nAdejdea invierii, ce ti-o dausfintele liturghii ale zilei Domnului ?

In prdznuirea Duminecii ni se infdtiveazd, ca lute() oglindd,intreagd opera mantuirii neamului omenesc sdvAr§itd de Domnulnostru Isus Hristos. Evlavia crevtind insd dela inceputul crevtindtAtiinu s'a multumit numai cu atAta, ci a avezat -praznice deosebite incinstea celor trei fete Dumnezeevti intru lauda vi preamdrirea MaiciiDomnului vi a sfintilor. Aceste sunt sfintele sdrbdtori de peste an.

RdscumpArarea omului de sub pAcatul strAmovesc vi aducereaharului Dumnezeesc pe pAmAnt le-a sdvArvit MAntuitorul riostru IsusHristos. In acest inteles al mantuirii omenirii de sub robia paca-tului numai un mijlocitor este intre om i Dumnezeu : Isus Hristos,cdci until este Dumnezeu, unul i mijlocitor intre Dumnezeuoameni Omul Isus Hristos" (I. Tim. II, 5) vi numai o putereddtAtoare de har vi de slavd cereascd : puterea lui Dumnezeu inintreita Lui ipostazd, cad toatA darea cea build vi tot darul desd-varvit de sus este, pogorAndu-se dela PArintele luminilor (la-cob I. 17.)

Dar cum ne vom putea noi apropia de fata lui Dumnezeuintinati cu multimea fdrddelegilor noastre vi cu graiul mut al sufle-tului nostru gol ? Ar fi ca vi cum am incerca, sd strdbatem mareacu o luntre slabk, care s'ar scufunda, bAtutd de valuri i vAnturi,inainte de a ajunge la liman. Foarte nimerit caracterizeazd neputintaomeneascd sfAntul apostol Pavel prin cuvintele : Duhul impreundajutoreazd noud intru sldbiciunile noastre, cdci pentruce ne vontruga, precum se cade, nu vtim, cF singur Duhul se roagd pentrunoi cu suspinuri negrdite (Rom. VIII. 36.)

Vi

www.dacoromanica.ro

429

IatA de ce avem trebuintA de o punte de aur, ca sd neapropiem de Dumnezeu. AceastA punte de aur o formeazA rugA-ciunile ingerilor, ale Maicii Domnului §i ale sfintilor, pentru noinevrednicii sArguitori pentru mAntuirea sufletului nostru. Ce nu potface rugAciunele noastre ale neputincio§ilor robi ai pAcatuluir potface rugAciunile for pentru noi, de aceea ne §i rugAm lor, sä fiemijlocitori la Tat Al ceresc pentru ascultarea rugAciunilor noastre.In acest inteles ne rugAm Maicii Domnului §i sfintilor cu cuvin-tele : rugati-vA pentru noi l."

In sfinti a ajuns firea omeneascA la desAvAr§ire. Ei sunt dar §ipildA a vietii noastre, ca sA ajungem §1 noi la desAvAr§ire. De aceea

zugrAvim in icoane, ca chipul lor sA-1 avem pururea InainteanoastrA, ca din el sA sorbim ce i-a fAcut pe ei desAvAr§iti. SA-i

vedem cu ochii sufletului nostru §i sA invAtAm din viata §i faptelelor. SA avem Incredintare, cA nu suntem singuri in toiul vietii, sA

avem prin ei legAtura sfAntA cu Dumnezeu. SA trAim In duhul lor,sä cerem din meritele lor o pArticicA §1 pentru izbAvirea noastrA.Ori, icoanele parintilor, fratilor §i prietenilor nostri numai ca po-doabA le punem in casele noastre §1 nu ca semne ale legAturiinoastre suflete§ti cu ei ? Cinstea §1 iubirea, cu care imbrati§Amamintirea pArintilor §1 pretenilor nostri §1 chipurile lor, cari tinneintrerupt vie in sufletul nostru aceastä amintire, sA nu o dam §isfintilor pArinti ai Bisericei ?

Noi cinstim §i chemAm in rugAciunile noastre ingerii, pe MaicaDomnului §i pe sfinti §i tinem sArbAtorile lor, pentrucA a§a ne in-vata pe noi sfanta ScripturA §i sfAnta Traditie adecA predania bise-riceascA. Ingerul Domnului sAlA§lue§te in jurul celor ce se temde Domnul §1 Ii mantuie pe ei" (Psalm. 33, 7) ; ingerul Domnului"a scApat pe Fiul lui Dumnezeu de uciga§ul Irod (Mat. II.) ; in-gerul Domnului" intAre§te chiar pe Hristos Ornul in grAdina Ghet-simani (Luca XXII); SA nu smintiti pe vre unul dintre cei miciai mei, cA ingerii lor pururea vAd fata TatAlui meu, care este inceriuri" zice MAntuitorul Hristos, (Mat. XVIII. 10.)

Sfintii au devenit asemenea ingerilor prin gratia lui Dumnezeu.Ei sunt desAvAr§iti, pentrucA au iubit mai mult pe Hristos decAtpe tatA, mamA, fiu §i ficA §i luAnduli crucea i-au urmat Lui panala moarte". Insu§ Isus Hristos ne invatA in rugAciunea TatAl nostru"sA ne rugAm pentru toll. Sf. apostol Pavel scrie Filipenilor, cA elpururea in toad rugAciunea lui cu bucurie face rugAciune pentruel tor (Filip. I. 4); pe Efeseni ii roagA sA se roage pentru..toti

www.dacoromanica.ro

430

sfintii §i pentru el" (Efes, VI. 18.) ; lui Timotei ii scrie ; Facetirugaciuni, cereri, fAgAduinte, multamite pentru toll oamenii . . .

pentrucci aceasta este lucru bun si primit inaintea lui Dumnezeu,Mantuitorul nostru, care voeste ca toti oamenii sd se mantuiascdsi la cunostinfa adevdrului sel vie" (I. Tim. H. I, 2, 3.) Apostolullacob indeamna cu cuvintele : Rugati-vd unul pentru altul . .

cad mult poate rugaciunea dreptului cea ferbinte" (lac. V. 16)Apostolul Petru zice : Si mA voiu sargui ca si dupA ie§irea (moar-tea) mea sa vA am pe voi ca sA faceti pomenire de aceasta" (II.Petru I. 15.)

DacA aici pe pAmAnt ne rugAm unul pentru altul, trecuti incealaltd viald rupem noi oare legAtura dragostei cu cei rAmasi inurma noastrA ? Nu au oare cei de aici cu cei de dincolo ImpreunAfAgAduinta mostenirii imparAtiei lui Dumnezeu ? DimpotrivA, dacAaici e plAcutd Inaintea lui Dumnezeu rugAciunea ce o facem uniipentru altii, cu atAt mai vArtos trebuie sA folosiascA rugAciunilecelor din laturea dreptilor, cari vAzAnd pururea fala lui Dumnezeu,§tiu mai bine ce ne trebuie, ce ne lipse§te nouA, celor ce nici ane ruga cum se cade nu stint".

De aici s'a desvoltat cultul Maicii Domnului §1 s'a adancit totmai mult de evlavia cre§tineascd, pentrucA cre§tinismul n'a rAmasnumai la litera Scripturii, ci a luat fiintA vie, producAnd sfintii cu-rAteniei vietii cre§tine si martirii apArArii credintii curate Intocmaica §i apostolii. Sub inspiratia Duhului Stant biserica orAndue§teprin canoane viata cre§tinA dupA perceptele evangheliei lui Hristossi apazA cultul Maicei Domnului si a sfintilor in sfintele slujbeDumnezee§ti, ca izvor de indreptare a cre§tinilor. in acele legi bi-serice§ti §i canoane este cuprinsA con§tiinta vie a bisericei desprelegea lui Hristos, pe care o numim traditia bisericii. Cine neagAaceastd traditie, neagA pe Hristos in mijlocul nostru si rumpe le-gAtura de douA mii de ani dintre Hristos §i BisericA. Arund dincorabia bisericii lui Hristos pe toll sfintii ca pe ni§te nevrednicislujitori ai lui Hristos, ca sä rAmAnA el singur tAlcuitorul evanghe-liei lui Hristos, dupd a sa chibzuialA mArginitA de ingustimea mintiisale neputincioase §i bAtutA de toate vânturile vremilor furtunoasede astAzi. Ace§tia sunt protestantii cu toate produsele lor sectare.Ei resping mijlocirea sfintilor hare om §i Dumnezeu.

Nu cunosc alt mijlocitor Intre mine §i Dumnezeu afard deHristos", zice fruntasul protestant. latd izvorul fArimitarii protes-tantismqJu n tatea secte cap predicatori sunt, pentrud fiecare

www.dacoromanica.ro

431

vede §i Intelege altfel pe Hristos, dad nu e un magisteriu, un a§e-zAmânt, o autoritate sub inspiratia divind, care sA pästreze ne§tirbilddoctrina cre§tind despre Hristos §i Biserica Lui, un rnagister, caresA sustind unitatea credintei. Pentrud un Hristos, o Bisericd, ocredintd".

Eu fac ce zice Mântuitorul Hristos pAzesc poruncile §i facmilostenie", zic ace§ti reformatori ai legii lui Hristos.

Ace§tia sunt ca §i tindrul bogat din evanghelie. Si acesta adeclarat, cA impline§te toate cele poruncite, dar and i-a cerut Man-tuitorul sA-si vândd averea si sd o Impartd sAracilor, s'a Intristat.A§a §i ace§ti reformatori ai religiei lui Hristos, cdnd le ceri sd selapede de sine, de ambitia lor de reformatori ai credintii §i luptAtoriimpotriva sfintilor, atunci se trufesc a fi ei vasul cel ales al luiHristos.

Tu poti sd pdze§ti poruncile, sd Implini§ti toate faptele in-durdrii suflete§ti §i trupe§ti, tu poti dad vrei sä te crezi Inger debun, dar despre cei ce cauta s5 mute evanghelia lui Hristos scriseste : Ci mAcar §i noi sau Inger din cer de ya va binevesti you'ddud de ceeace am binevestit voud, anatema (afurisit) sd fie"(Gal. 1. 8.)

De aceea Biserica scoate din sdnul ei, pune sub afurisenie petoti aceia, cari nu cred in dogmele ei. A§a dar §i pe cei ce neagdcultul Maicii Domnului §i al sfintilor canonizati de Bisericd.

La aceastA con§tiintd curatd despre dogma cultului MaiceiDomnului §i al sfintilor am dorit sa vd aduc In praznicul mare alInvierii Domnului nostru Isus Hristos, ca praznicul vostru sd fieadevAratd sdrbdtoare a sufletului, despre care Sfântul loan Gurd deAur ne invatd atat de inaltdtor.

Altarele bisericilor noastre sunt zidite pentru a aduce pe elejertfa nesdngeroasA a Domnului nostru Isus Hristos. Jertfa se aducepe moa§tele sfintilor a§ezate in sf. Prestol §i cu inconjurarea sfân-tului trup de pArticelele sfintilor, ca semn vddit, cA.Hristos in cere inconjurat de cetele ingerilor §i ale sfintilor §i prin ei ajungem laHristos. Voi stati astdzi Inaintea acestor sfinte prestoale ca si Main-tea unor racle sfinte ale martirilor. Si singur, desi imbrdcat inpurpurd", zice Sfântul loan Gurd de Aur, sdrut raclele sfin-tilor §i dand la o parte Inaltarea stau smerit, rugdndu-md sfintilor,ca sA md ocrotiascA §i sd ma apere inaintea lui Dumnezeu".

Imbrdcat si eu In strAlucita hainA a arhieriei sdrut sfânta me%la care slugesc §i din mijlocul poporului meu ma indrept cdted Tine,

www.dacoromanica.ro

432

Doamne cu rugAciunea SfAntului Efrem : StdpAne sfinte, ne rugAmiubirei Tale, celei -lard de numAr tot poporul, dA-ne nouA vremede cdintd §i ertarea pkatelor, ca sd lucrAm Tie in toate zilele vietiinoastre cu inima curatd, pentru rugdciunile stapeinei noastre Ndscd-toarea de Dumnezeu i pururea Fecioara Maria si ale tuturor sfin-tilor Thi". Amin.

ImbrAti§ati In aceastA rugkiune, sA ne InchinAm sfintei Invieria Domnului nostru Isus Hristos cu cuno§tiinta curatA a iubireinoastre cre§tine§ti. Aceasta face din Invierea lui Hristos cea maifrumoasA sArbAtoare a sufletului, ce-1 adorA.

Dat in re§edinta NoastrA episcopeascd din Oradea, la prazniculInvierii Domnului din anul 1924.

La praznicul Naterii Domnului din anul 1924.A Ta este ziva si a Ta este noaptea ;

Tu ai sAvArsit zorile i soarele ; Tu aifacut cele frumoase ale pArnântului :vara i primávara Tu le-ai zidit," (Psalm73, 17-1.8.)

lubitii mei fii sufletesti !

Sfintii apostoli, pe cari Isus Hristos i-a trimis In lume, sA pro-povAduiascA evanghelia §i i-a randuit, sd pdstoriascd Biserica cea in-temeiatA de El, cAnd lucrul apostoliei in altA parte ii ImpiedecdsA cerceteze de cAte ori cerea trebuinta comunitdtile cre§tine§i a grai gurd cdtrd gurd" cu cei, pe cari ei i-au adus la dreaptacredinta, le trimiteau scrisori, in cari desteptau cu aducerea amintemintea cea curatd a crestinilor, ca nu cu Inseldciunea celor frddelegefiind strdmutati, sd cadd dela intdrirea lor" (II. Petru 3, 17) Ur-mAtor credincios pildei, pe care sfintii apostoli ne-au dat-o noud,urma§ilor lor Intru pAstorirea Bisericii lui Hristos, yin eu §i laacest praznic al bucuriei, cu duhul men la voi, iubitii mei fii su-flete§ti, ca adunAndu-ne toti in jurul ieslei din Vifleem, impreunA sAcAntAm cAntarea de slava! Mdrire infra cei de sus lui Dumnezeu

pe pdnidnt pace intre oameni bundvoire" §i avandu-vd lAngAmine, ca pArintele pe copiii sai, sA de§tept, cu aducereaaminte, mintea voastrA cea curatA, ca nu cumva ispititi de In§e1A-ciunea celor fArddelege, sA cadeti dela IntArirea voastrd". Multe a§avea a vA scrie, multe InvAlAturi a vA impArtd§i spre zidirea sufle-tului vostru, md mArginesc Insä, sA va vestesc §i sA vd talcuiesc

pi

www.dacoromanica.ro

433

you'd douá intAmplari mari, ce s'au petrecut de curAnd : una in ce-tatea re§edintii Noastre episcopesti §i cealalta in viata bisericii noastrestramosesti, ca bucuria voastrd la praznicul Nacteri Domnului sdfie deplind" (II. loan 1, 12.) si voi sa và intariti tot mai mult indragostea catra Tara §1 in credinta stramosiasca : puterea §1 tarianoastra ca neam §1 lege.

In ziva a 21 a lunei Noemvrie din anul acesta am binecu-vAntat §1 sfintit dupd rAnduiala sfintei noastre biserici ortodoxechipul turnat in brow al Preainaltatului nostru Rege Ferdinand Ial tuturor RomAnilor, de fata fiind Preainaltata noastra Doamna,Regina Maria §i Alteta Sa Regala, Carol, Mostenitorul Tronului,incunjurati de conducatorii Tarii si mai marii ostirii si de miilede cetateni veniti din tdate partite Tarii. Chipul Regelui turnat inbronz este intruparea dragostei §i recuno§tintei, care viaza in sufletultuturor fiilor neamului românesc fata de acela, care cu vitejia §iintelepciunea sa a faurit aceasta mAndra Tara româneasca. Ridicatade poporul recunoscAtor, statua IntAiului Rege al tuturor RomAnilorse'nalta falnic §1 triumfatoare in inima capitalei Bihariei noastre,ca un chip al vitejiei si triumfului românesc, ca tin simbol al sta-tortriciei stapAnirii romAnesti asupra acestor plaiuri dela granita deapus a pamAntului romAnesc, ca o piatra de hotar, care nu se vaputea muta niciodata si in nici un chip.

Regele nostru poate sa se bucure de recunostinta neamuluiromAnesc, pentruca (land ascultarea glasului con§tiintei i datorieide Rege a urmat fär sovaire chemarea neamului in clipele celemai hotaritoare ale istoriei lui si a adunat fiii rasletiti In patruvAnturi si i-a facut neam mare §i puternic. In marele rasboiu pentrndesrobirea si intregirea nationala, Regele a stat neclintit alaturi depoporul sau : el n'a cdzut dela intdrirea sa" nici in zilele de dure-roase umiliri, cAnd Tara RomAneasca gemea sub calcAiul dusma-nului cotropitor, iar cei mai buni fii al neamului arnutisera degroaza celor ce vor sa vie, pentruca in sufletul lui s'a aprins fãg-duinta §1 inbarbatarea Dumnezeeasca: Iatd eu sunt cu tine, pa-zindu-te in toatd calea ori incotro vei merge ci te vain redntoarcela pdmantul acesta, al nu te voiu leisa pand ce vain face toate cafeam grdit fie" (Facerea 28, 15.) §1 deaceea nu te teme, pdmintulacesta tie ii voiu da i seminfiei tale ci va fi seminlia ta nisipulpdmántului ci se va loft spre mare ci spre miazdzi i spre miazd-poapte i spre rdsdrit" (Facerea 18, 3. 14.)

28www.dacoromanica.ro

434

0 legendA veche spune, cA atunci cAnd patriarhul Iacob, afugit dinaintea fratelui sAu Isav, care cautA sA-1 omoare, a ajunsinteo pustie §1 I-a apucat noaptea. Obosit cum era, voia sA seculce, dar n'a gAsit niciun adApost, nici mAcar o dAlmA mai ridi-catA, pe care sA-§i piece capul. Atunci deodatd porne§te in tAcereapustiului un murmur din mii de glasuri : pietrele impr5§tiate inlargul pustiei vorbeau intre ele zicAnd una cAtrA alta: veniti sA neadunAm toate §i sA ne facem cApAtAi pArintelui nostru lacob Si-aupornit pietrele din toate pArtile §i s'au adunat §i s'au fAcut o sin-gurA piatrA pe care §i-a culcat capul §i-a visat visul minunat, in carea vAzut o scarA pAnA la cer §i din capul scArii insu§i Dumnezeuii fAcu fAg5duinta reintoarcerii in tara lui §i a stApAnirii semintieilui asupra pAmAntului, pe care el durmea. AceastA fAgAduintA Dum-nezeiascA §i aceastA minune legendarA s'a implinit §i in viata po-porului roman. and a sosit plinirea vremii, RomAnii ImprA§tiati petoatA fata pämântului strAmo§esc, ca pietrele in largul pustiului,s'au adunat §i s'au topit in un singur popor mare §i puternic,care astAzi stA ca un singur om straje neadormitA in jurul TronuluiRegelui sAu, de aceea Tronul ml este Weird In veci".

VA amintesc aceste fapte, ca sd degept cu aducerea amintemintea voastrd cea curatd, ca sd nu cadeli dela lntdrirea voastrd",ci mai vArtos sA vA zidii pietre vii in tronul Regelui, care arefAgAduinta vericA §i sA vA intAriti unii pe altii in dragoste cAtrA

TarA §i in supunere cAtrA mai marii vostri.A doua intAlnire, pe care v'o vestesc §1 vreau sA v'o tAlcu-

esc, este: indreptarea calendarului. Vi s'a mai vestit in bisericilevoastre de cAtrA preotii vostri, cA sfAnta noastrA bisericA ortodoxAromAnA in anul acesta a indreptat calendarul ei, mutAndu-1 inaintecu 13 .zile asffel, cA la 1 Octomvrie a scris 14 Octomvrie. Cumprin aceasta indreptare calendarul, pe care-I intrebuinteazA catolicii,am auzit cu mAhnire, cA unii dintre yoi, iubitii mei, spun cA noiRomanii ortodoxi am fi primit calendarul catolicilor, aceastA cre-dinta a unora dintre voi este gre§itA, pentrucA biserica noastrA a pAs-trat tot calendarul ei de mai 'nainte, pe care numai I-a indreptat.Voi trebue sA titi, cA biserica cre§tinA nu §i-a fAcut niciodatAcalendar, ci sfintii PArinti adunati in soborul mare dela Niceea inanul 325 dup5 Hristos, au primit calendarul, care era intrebuintatin impArAtia roman5. Tot atunci sfintii Parinti au hotArit, ca sfinte-le Pa§ti cre§tinii sA le prAzn iasc5 in fie care an in Dumineca in-taia dupA luna plinA ce tirmead dupA ecvinoctiul de primAvarA,

www.dacoromanica.ro

435

adicA dupA timpul, cAnd ziva §1 noaptea sunt egale pe o formAde lungi. CAnd au adus sfintii Parinti aceastd hotArIre, au aflatcA in calendar 21 Martie este timpul acela, in care ziva §i noapteasunt egale. Calendarul acesta ins5, cum s'a vazut mai tArziu,socotea anul mai lung, deck era el in faptA. Anul adevArat adecAeste anul ceriului, pe care il Incheie soarele, dupd ce au trecut celepatru anotimpuri : primAvara, vara, toamna §i iarna. Deoarece anulcalendarului era mai lung decAt anul ceriului, nu se Incheiau odatà,ci anul ceriului se 'ncheia mai degrabl Urmarea a fost, cã anulcalendarului, an de an, a rAmas in urma anului ceriului a§a cA vea-cul al XVI. (§asesprezecelea) anul calendarului a rA,ras In urmaanului ceresc cu 10 zile. Aceastd IntArziere a calendarului s'a vAzutatunci, cAnd InvAtatii au constatat, cA ziva §1 noaptea nu mai suntegale la 21 Martie al calendarului, ci cu 10 zile mai tArziu. Si atunciun Invatat italian a apropiat anul calendarului de anul ceriului, §ter-gAnd din calendar cele 10 zile cu care el IntArzia §i in anul 1582a scris 10 Octomrie in loc de 5 Octomvrie. Biserica ortodoxd n'aprimit acest calendar Indreptat, pentrucA anul acestui calendar in-dreptat tot nu era egal cu anul ceriului, nici Pa§tele nu le socote§tecum le socotim noi, nici sfintii de peste an in acest calendar nu suntaceia§i cu cei din calendarul vechiu. A§a am rAmas noi tot cu calen-darul vechiu cu toate cA §tiam, cA e gre§it. In veci insd nu putemrAmAne cu el, cad dupA un timp oare care s'ar fi intAmplat, ca primA-vara dupA calendar sA curd in timpul verii, vara sA fie toamna §itoamna sA fie iarna ; Na§terea Domnului s'o prAznuim primAvara,Pa§tile vara §i Rusaliile toamna. Vremea nu a§teaptA, ea merge inainte,iar noi cu calendarul rAmAnem in urmA. Si atunci invAtatii bisericiinoastre vAzAnd cA calendarul an de an IntArzie tot mai mult, in anulde fatA, 1924 intArzia 13 zile fatd de anul ceriului au fAcut, ceeacea fAcut mai 'nainte acel invAtat italian §1 ceeace ar face fie care om, alcArui ciasornic IntArzie : au tdiat cele 13 zile cu care anul calendaruluinostru intArzia fata de anul ceriului, au dus deci inainte anul calen-darului, cum mull inainte arAtAtorul ceasornicului ce intArzie §i la 1Octomvrie din anul acesta am scris 14 Octomvrie. A§a §i numaia§a am ajuns §i noi, Romanii ortodoc§i, ca anul din calendarulnostru sA fie Intocmit ca anul ceriului, sA arate anotimpurile toc-mai in zilele §i lunile in cari sunt ele in faptA.

Este adevArat, cA Indreptând noi calendarul nostru, 1-amapropiat de calendarul catolic ; calendarul nostru este insA tot calen-clarul vechiu, dar indreptat §i nici decum calendarul catolicilor,

28*www.dacoromanica.ro

436

Indreptarea pe care invAtatii nostri au fAcut-o, e mai bunA decalindreptarea facutd de invAtatul italian, indreptarea pe care au pri-mit-o catolicii, pentrucA, anul cum e socotit in calendarul nostru emai apropiat de anul ceriului ca anul din calendrul acela. Voitrebuie sA titi, iubitii mei cA indreptand noi calendarul nostruvechiu, am indreptat numai socoteala timpului ; calendarul a rdmastot cel vechiu, nu s'au schimbat nici sfintii din fiecare zi ; ei

man aceia§i ca mai 'nainte ; nici posturile, cari rAman acelea§i §itot a§a de mari ca in calendarul vechiu, dar dupd socoteala nouáincep mai curind §i se sfarsesc mai degrabA, nici timpul präznuiriiPastelor nu s'a schimbat. Cu un cuvant nu s'a schimbat PAscAlia.Sfintii PArinti in soborul mare dela Niceea, and au hotdrit tim-pul prAznuirii sfintelor Pasti au spus totodatA, ca crestinii sä nuprAznuiascd nici decum Pastile deodatA cu jidovii. De aceea, anddupA socoteala fAcutA de sfinti, Pa§tile noastre ar cAdea deodatAcu Pa§tile jidovilor, atunci tot dupd hotdrirea sfintilor PArinti, cres-tinii trebue sd práznuiascA. Pastile in Dumineca a doua dupA lunaplink ce urmeazA dupd timpul, cand ziva §i noaptea sunt egale.Biserica noastrA impreund cu celelalte biserici ortodoxe cinste§teaceastA hotdrire a sfintilor Parinti §i o tine, catolicii insd nu.

0 pildd : In anul ce vine, 1925, luna plinA va fi in 8 Aprilie,in o zi de Mercuri ; intaia DuminecA dupA luna plinA, va a:leape 12 Aprilie, dar in 11 Aprilie, zi de SambAtA vor incepe Pa§tilejidove§ti, cari tin o sAptAmang..!,Catolicii frà privire la aceasta vorserba Pa§tile lor in 12 Aprilie, biserica noastrd insA numai in cea-laltä DuminecA adecA in 19 Aprilie, cand pa§tile jidovilor vor fitrecut. S'a intamplat §i in trecut cd am praznuit Pa§tile deodatA cucatolicii §1 aceasta se va intampla §i in viitor poate mai desca mai 'nainte dar aceasta urmealà in chip natural din faptulcA §1 calendarul lor §i al nostru e indreptat.

Cum vedeti, iubitii mei fii suflete§ti, indreptarea calendaruluinu inseamnA, cA noi am fi primit calendarul catolicilor, nici Ca noine-am fi pArAsit legea §i obiceiurile, posturile §i sArbAtorile noastre§1 am fi primit pe Cele ale &tor religii. Nu I Credinta famane aceea§,obiceiurile, posturile, sArbAtorile noastre sunt altele ca cele ale ca-tolicilor : alt inteles au sArbAtorile noastre, altele sunt slujbele §i obi-ceiurile noastre. Este adevdrat, cA unele din sArbAtorile noastre §1anume acelea, cari au zi anumitA in calendar, vor cddea pe aceea§zi cu unele sArbdtori ale celorlalte religii, dar chiar dacd toate sAr-bAtorile noastre ar cddea pe acelea§i zile cu ale catolicilor, totusi

rd-

www.dacoromanica.ro

437

singur taptul, Ca in timpul praznicului praznicelor, al sfintelor Pastine deosebim de toate religiile area', cá legea §i credinta lor nu elegea si credinta noastra. Aceasta cunoscand voi nu cumva cuseldciunea celor fdrddelege fiind strdmutafi sd cadefi dela intdrireavoastre, care este sfanta lege stramoseasca.

Pastrati cu sfintenie sfanta creditnta a bisericii noastre drept-maritoare, mo§tenita din mo§i §1 stramosi ; nu va amestecati cu ceide altä lege, sd nu primiti obiceiurile §i sdrbatorile lor. Calendarule lucru de mani;omenesti, dar a lui Dumnezeu este ziva §i noaptea,el a savar§it zorile §i soarele, cele patru anotimpuri din a carorschimbare regulata si mai'nainte hotarita s'au facut anii, elle-a zidit.

Dar nu numai con§tiinta, ca calendarul nostru bisericesc egresit, ne-a facut sa-1 indreptam:ci i o dorinta' de a sluji si inacest chip scumpei noastre Patrii. Romania adeca, care Wand inanul 1918 a avut calendarul nostru vechiu neindreptat a primit ca-lendarul indreptat, pe care-1 aveau de mai 'nainte celelalte tad, casa fie congläsuire intre datele lor calendaristice, de pilda ziva de1 Maiu din Franta sa fie §i in Romania ziva de 1 Maiu i nu 18Aprilie cum era mai'nainte. Cum tara noastra e locuita si depopoare de alte credinte indreptand noi calendarul nostru, am ajunsmai aproape de calendarul concetatenilor nostri de altä lege, deunde urmeaza ca cel putin o parte din sarbatori si repausurisa cadd pe aceleasi zile, inmultind astfel zilele de lucru spre fo-losul fiecaruia si al tarii. Sufletul nostru trebuie sa se bucure, casi in chipul acesta slugim folosul §i inaintarea Patriei noastre.

Sä nu se tulbure deci inima voasträ, sä nu va lasati ispititide cei faradelege, ci mai vartos bucurati-vd in ziva praznicului bu-curiei, mariti pe Cel ce s'a nascut astazi in iesle, inaltati sufletulvostru, caci El, rescumparatorul omenirii, s'a aratat in lume inchip de om.

Darul Domnului nostru Isus Hristos si dragostea lui Dumne-zeu Tatal si impärtasirea Sfantului Duh sa fie cu toti §i acum inzilele praznicului Nasterii Domnului si in vecii vecilor. Amin.

Dat in resedinta noastrà episcopeascd din Oradea, la prazni-cul Nastedi Domnului din anul 1924.

fn-

www.dacoromanica.ro

438

La praznicul invierii Domnului din anul 1925.

inoeste-te, inoeste-teNoule lerusalime !"

I-Iristos a inviat !

Ca un soare luminos se ridicd din mormant Cel ce cu moarteape moarte a calcat §i razele Invierii Lui stralucesc deopotrivaasupra palatelor pompoase §i asupra colibelor sarace, patrund insufletele cre§tine §i aprind acolo dOrul de mantuire. Invierea de atreia zi a Mantuitorului e cheza§ie, ca §i noi vom invinge moartea,dad prin faptele vietii noastre ne vom face vrednici de patimile§i Invierea lui Hristos.

Toatd legea cre§tineasca sluge§te mântuirea sufleteasca, darnu este mantuire fArà primenirea i inoirea sufletului in apa ceavie a invataturilor lui Isus Hristos. Biserica lui Hristos in toatetimpurile a nizuit catra mantuire §i eu, parintele vostru sufletesc,sunt fericit, ca in cuvantul meu pastoral de acum pot sa vä vestescyou'd, iubitilor mei fii sufleteti, semnele dorului de Moire sufle-teasca, cari in zilele noastre se aratd atat in viata bisericii sobor-nice§ti cat §i in viata bisericii noastre române§ti.

* *

In anul acesta se implinesc 1600 de ani, decand 318 episcopidin toata lumea cre§tind s'au adunat la Nicea in anul Domnului325 in un sobor mare, ca sa statorniciasca prin glasul intregeiob§ti cre§tine dreapta §i adevarata invatatura cretina despre fireaDumnezeeascd a Domnului nostru Isus Hristos §i sä osandiascaratacirea ereticului Arie, care invata, ca Isus nu este Dumnezeuadevarat, ci om ca toti oamenii. Sfintii Parinti dela acest maresinod au cuprins invatatura dreapta despre Isus Hristos in celedintdi §apte incheieturi ale Simbolului credintei, pe care-I roste§tefiecare cre§tin bun de cateori se roaga acasa ori in sfanta bisericarnarturisind, ca Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, unul nascutdin Tata] mai 'nainte de veci ; lumina din lumina, Dumnezeuadevarat din Dumnezeu adevdrat." Invdtatura aceasta dreapta despreHristos este temelia credintei noastre ; pe aceastd credintd inHristos Dumnezeu se 'ntemeiaza toatd legea cre§tina. Cel ce nucrede, cã Hristos este Dumnezeu adevdrat, acela nu crede nici inInvierea Lui din morti, in care s'a at-Mat cu putere Dumnezeirea ;unul ca acesta nu va fi pada§ nici de fericirea cereasca.

*

www.dacoromanica.ro

43§

Ierarhii bisericii ortodoxe din toata lumea au hotdrit, sa seadune in anul acesta in ziva de 20 Maiu la lerusalim, ca sa praz-nuiasca amintirea de 1600 ani dela sinodul a toata lumea delaNicea. Astfel se va implini din nou Scriptura : Si vor alerga nea-mud multe la Domnul in ziva aceea i vor fi Lui popor i vorlocui in mjlocul tau, lerusalime." (Zah. II. 11.) Din toatä lumease vor aduna cei carora Hristos le-a incredintat pasterea oilor Sale,nu ca sa statoriasca invatatura notia, ci sä faca marturie, cà Bise-rica ortodoxa din toatä lumea a pastrat cu scumpatate, intreaganestricata cu adaousuri omenesti, invatatura pentru care Mantuito-rul a murit si inviat. In lerusalim, pe pamantul sfintit de pasiiMantuitorului, episcopii tuturor neamurilor dreptcredincioase vorlua duh nou din legatura frätiei in Domnul, care leaga pe toti ceice I-se inchind cu duhul i adevarul, ca intorcandu-Se acasasà intariasca pe credinciosi in stäruirea pe calea ce duce lamantuire. In lerusalim, in fata sfantului Mormant slugitorii luiHristos vor face marturie, ca dreapta credinja e vie, ea traeste inmilioane de suflete i viu e dorul si tare ca stanca Golgotei, udatade sudorile de sange ale lui Isus, hotärirea Bisericii sobornicestide a pasi primenita i inoità pe urmele Lui, urcand impreuna cuEl calvarul patimilor, ca impreunä cu El sa invieze. in lerusalimulsoboarelor apostolesti impreund adunaji urmasii sfintilor apostolivor chibzui sub adumbrirea Duhului Kant chipurile i caile, incan sä conduca Biserica spre sporire in viata cea dupa Hristos.

Ce dorinta mai fierbinte poate incalzi sufletul unui erestin,decat sa van' macar odata in viata locurile, in cad a petrecuta trait Mantuitorul sdu ? Fericit acela, care poate sd-si poarte pasiipe drumurile pe cari de atatea od a calcat El, sä urce Sionul,pe care El de atatea ori 1-a urcat, sa-si spele trupul istovit oribolnav in apa facatoare de minuni i vindecatoare a lacului Vitezda,od stand pe malul lacului Ghenezaret se incredinteazd Ca manamantuitoare a lui Isus este cu el pururea in furtuna marii vietii.Cine nu se va cutremura stand in varful Golgotei ? Cine nu va ficuprins de un fior slant rugandu-se pe stanca din gradina Ghet-simani, aplecandu-se in fata mormantului sfant ori in fata iesleidin Vifleem ? Adevar zic voud : Cel ce se va inchina in lerusalim,acela se va intoarce inoit i indreptat la casa sa

in ziva aceea cand se vor sui, sa se inchine imparatuluiDomnului atotstapanitorului" (Zah. XIV. 16) crestini din toata lumea,nu putem, nu trebue sa lipsim de acolo noi Romanii dreptcredin-

I

www.dacoromanica.ro

440

cio§i. SA mearga cei ce pot, cAci lerusalimul §i pentru ei ia'r-gete locul cortului sàu i pieile corturilor sale le intinde" (les.54, 2) iar cei ce nu pot, aceia toji OM la unul sA fie acolo cuduhul in ziva aceea in care va fi tot locul in cetatea sfanta caun izvor deschis spre schimbare §i spre curajire" (Zah. XIII, 1),

ca sä-§i curAjiasca simjirile, sà-§i indrepte firea cea stricata §i a§apatima sA piarA din inimile lor precum piere fumul, precum setope§te ceara de faja focului. Din Ierusalim, in ziva aceea5 vomlua tArie, ca sa nu ne poata abate din calea mantuirii prorocimincino§i, despre cari scrie Scriptura ca in ziva aceea se vorru§ina prorocii mincino§i fiecare din vedenia sa prorocind in-§i§i se vor imbraca cu haina de par, pentruca au minjit i vorzice : nu sunt proroc eu, ca om lucrAtor de pAmant sunt eu" (Zah.XIII. 4, 5.)

Se mergem la lerusalim, ca acolo in faja Sfantului Mormantsa ne inchinam Invierii Lui cea de a treia zi §i sA ne intimpinamunii pe aljii zicand : adevarat a inviat Hristos. Cei ce nu vor fiacolo cu trupul, sa-§i uniasca gandirile §i rugaciunile lor cu aleperegrinilor evlavio§i, ca invierea lui Hristos sA lumineze toatesufletele.

* *

Cand biserica dreperedincioasa din toata lumea se pregate§tesa imbrace haina inoirii, biserica noastra strAmo§eascA pA§e§te §i easpre o viajA noua mult fAgaduitoare. Sfantul Sinod al Sfintei Bisericiromane dreptmaritoare, §i de sine statatoare in anul acesta in numeleob§tei romane dreperedincioase din tot cuprinsul Romaniei a ridicatbiserica romanA ortodoxd la mai mare vazA §i cinste, infiinjand patriar-hatul §i and mitropolitului primat din Bucure§ti titlul de patriarhal Romaniei. Astfel I. P. S. Sa, mitropolitul-primat Miron este deaici inainte patriarhul Romaniei, de un rang, de o cinste, de ovaza cu cei mai inalji capi ai tuturor bisericilor cre§tine. CasaTarii cu cre§tineascA injelegere §i cu mare insuflejire a inscrisfAra zabavA in legile Tarii infiinjarea patriarhatului pentru toatevremurile ce vor sä vie, iar Inaljatul nostru Rege, Majestatea SaFerdinand I, totdeauna ravnitor pentru mai marea cinste a popo-rului sail, a sancjionat legea aceasta. Astfel biserica romana sarackumilità, disprejuitä pânA aci Ii ia locul de cinste, ce i-se cuvinepentru vrednicia fiilor ei in randul bisericilor celorlalte neamuri.AceastA vaza §i cinste noua a dat-o bisericii sale poporul romanridicat in rândul neamurilor marl, prin vrednicia i jertfa fArd

i§i

*

www.dacoromanica.ro

441

Seaman aciusa pe altarul binelui i ericiril popoarelor. Biserkaromaneasca cand dat marirea patriarhatului nu s'a preamaritpe sine in desert, ci si-a luat numai cinstea pe care de mult i-odau toate bisericile si neamurile mari.

Fiecare roman ortodox trebue sa fie mandru, ca.' la marelesobor din lerusalim capul bisericii romane va sedea in randul preafericifilor patriarhi ai rasaritului. Nu trebuie insa sa uitäm, cäaceasta noud cinste cere i un suflet nou, o viafd noua. Poporulroman dreptcredincios trebue sä se arate vrednic prin sporirea incredinfa i fapte crestinesti de locul de onoare, ce ocupa astaziin randul neamurilor i bisericilor crestine.

* *

Pentruca biserica ortodoxa romana sa poata infaptui toatenädejdile pe cari leaga de sporirea ei in cinste i vazd atat lumeacrestina cat i fiecare crestin roman ortodox, a lost de lipsa caaceasta biserica romana sa aiba o singura con ducere, cu un cuvantsä primiasca o organizafie unitard. $i daca Ardealul a adus cevabun si de pref in vistieria bunurilor netrecatoare ale neamuluiromanesc intregit, a adus o zestre neprefuitä, o comoara pe carefurii nu o pot fura i rugina nu o poate strica : organizafia sabisericeascd, care astazi a devenit comoara neamului intreg. Celce a lasat poporului roman din Ardeal i prin el neamului roma-nesc din toatd Romania de astazi aceastä zestre, aceastä comoara,a fost marele i nemuritorul Mitropolit Andreiu Saguna. In acestezile de mare praznic romanesc, cand dupa intregirea politica. s'ainfaptuit i unificarea bisericeasca, se cuvine sa ne amintim tofiRomanii de nemuritorul Saguna, care prin marile lui binefaceri pecari le-a revarsat asupra Ardealului inainte cu mai bine de unjumatate de veac, s'a facut framantatorul si pregatitorul uniriituturor Romanilor in o singurd Ord" cum a spus insusi Regeletuturor Romanilor anul trecut in fafa mormantului din Rasinari,cand intreaga fail a praznuit amintirea de 50 de ani dela moarteamitropolitului Andreiu Saguna.

Astazi fiecare Roman infelegator marturiseste, ca.' dad nu eralegea lui Saguna, care a strans in jurul bisericii pe tofi Romaniipreofi i popor cu greu oastea Regelui Ferdinand la plinireavremii ar fi gasit pe plaiurile Ardealului robit prin o mie de anisuflet romanesc pregatit pentru ziva mare a infrafirii cu frafii depretutindenea. Legea lui Saguna ne-a pregatit pentru ziva mare aunirii cu frafii nostri din toate unghiurile pamantului romanesc.

si-a

*

www.dacoromanica.ro

442

Marea taind a legii atitropolitului Saguna este, cA ea dä aceleasidrepturi i cere aceleasi datorinti dela preoti i mireni deopotrivA ;ea chiamA tot sufletul roman la muncA prin bisericA spre binele §ifericirea neamului. In aceasta stA puterea legii i aceastä putereau cunoscut-o povAtuitorii de azi ai poporului roman si legea luiSaguna au fAcut-o lege pentru intreg neamul romanesc.

Aceastä lege, care in trecut ne-a apdrat in contra dusmanilor,cari cercau sä ne ia limba si legea, de aici inainte va fi un izvorde apA vie, in care se va inoi sufletul romanesc de pretutindenea.

Duhul marelui mitropolit sA ocrotiasd biserica i neamulsAu si sä cAlAuziascd poporul roman spre culmile desAvArsiriimantuirii prin sporire in credintA i fapte crestinesti !

La praznicul Invierii Domnului sA práznuim deci inoireaSionului intregii ortodoxii i inverzirea vlAstarului ei cel mult pro-mitator de rod duhovnicesc, care este biserica ortodoxA romand !

Darul Domnului nostru Isus Hristos i dragostea lui Dumne-zeu TatAl i impArtAsirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toticu intreaga bisericd ortodoxA romand !

Dat in resedinta noastrd episcopeasd din Oradea la prazniculInvierii Domnului din anul 1925.

La praznicul Na0erii Domnului din anul 1925.Acesta va mAntui pe poporul SAu

de pAcatele sale'. Mat. I, 21.

lubifii mei fii sufleteqti!

Ca 'n vAzduhuri clocotesc furtuni si'n sufletele oamenilor. Siuna si alta are putere curAtitoare. DupA ce ele trec se insenineazAsi natura si sufletul.

DupA furtuna mare ce-a trecut peste omenire privirile se indreaptAtot mai rugAtor spre Acela, care mantuire a adus poporului SAu".Si par'd din zarea fetei Lui luminoase se desprinde un senin, celumineazA spre noi : impAcarea cu Dumnezeu prin credinta in Hristos.Constiinta ne spune cA nimic nu poate omul fArA Dumnezeu : singuramantuire este sa ne incredintam soarta noastrA vointii Dumnezeesti.

0, dad lumea ar fi inteles aceasta mai inainte, nu ar fi astAziatatea vAduve, atatia orfani, atatia schilozi ; atatea morminte §i

atatea lacrimilTot sufletul crestinesc se bucurA, cA lumea se'ntoarce iaräsi

la Dumnezeu. Anul acesta indeosebi a fost anul reculegerii religioase.

si

si

www.dacoromanica.ro

44J

Dela o rhargine a pAmantului panA la cealaltA s'a desfa§urat ca osuflare Dumnezeeascd o mi§care religioasa In jurul nurnelui lui IsusHristos §i dela capetele Incoronate Warta la capetele descoperite alemultimei Intr'un glas se mArturise§te, cA nu este alta mantuire decatmantuirea adusa de Domnul nostru Isus Hristos poporului SAu.

Cuprins de aceastA sfantA suflare a duhului religios I P. S.Sa arhiepiscopul §i mitropolitul nostru Nicolae a avut fericitul gaud,sA se dud la locurile sfinte : la pe§tera din Vifleem, unde s'anAscut, la raul Iordanului, in care s'a botezat, la Nazaret unde atrait, la lacul Ghenezaretului, pe tarmul cAruia a Invatat §i a fAcutminuni Domnul nostru Isus Hristos ; in grAdina Ghetsimani, peGolgota §i la Sfantul Mormant, unde a pAtimit, a fost rAstignit §i"ingropat §1 unde a inviat din morti Mantuitorul lumii, acolo s'adus sA se inchine §i sA reinoiascA marturisirea credintei In Dumne-zeirea Mantuitorului Hristos precum a fost ea statornicitA In Simbolulcredintii inainte de aceasta cu 1600 ani de art intaiul sinod atoatA lumea dela Niceea §i precum trAe§te aceastA credinta in sufleteletuturor dreptcredincio§ilor.

Acesta a fost primul act prin care a prAznuit biserica ortodoxaromâna intaiul sinod ecumenic dela Niceea, in care s'a statornicitpe vecie credinta adevarata, cA Cel ce s'a nAscut in ieslea dinVifleem este Dumnezeu adevArat din Dumnezeu adevarat nAscutiar nu facut, Cel ce este de o fiintà cu TatAl, prin care toate s'aufAcut". Dar a fost aceasta Inchinare la locurile sfinte §i un prinosal recuno§tintii sufletului românesc jertfit Aceluia, care mantuire aadus poporului romanesc din robia de veacuri.

Eu n'am avut fericirea sa ma inchin la Mormantul Domnuluidin pricina opreli§tei doftorice§ti de a lua lupta cu valurile marii,dar s'au aflat o sutd§asezeci credincio§i : 'Mahe fete biserice§ti,preoti, cArturari, barbati §1 femei, tineri §i batrani din toate pArtileTarii, cari manati de dorul de a sAruta urmele lui Hristos §1 a seinchina locurilor sfinte au urmat pe Inalt Preasfintitul nostru Mitropolitin drumul la locurile sfinte, infruntand valurile mArii in pelerinajulfAil seaman la noi. Bucurati-vA de aceasta rena§tere sufleteascA aneamului romanesc, care ne-a adus mai aproape de MantuitorulHristos.

RugAciunile pe cari le-au rostit la sfantul Mormant Inchinatoriinostri, le-au rostit pentru noi toti §i binecuvantarea, de care s'auImpArta§it ei, este binecuvantarea noastrA, a intreg poporului romanesc.

www.dacoromanica.ro

444

DeodatA cu prAznuirea Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, prAznuirnnoi astAzi si aceastd renastere a noastrá in Isus Hristos.

Dar pomenirea de 1600 ani a intaiului sinod ecumenic nu s'asfArsit aci, ci la 11 Octomvrie in anul acesta s'a adunat la IasiSfAntul Sinod al RomAniei ca sA reinoiasca mArturisirea credinteidela Niceea. DeodatA cu aceasta s'a fäcut si pomenirea sfAntuluisinod ce s'a tinut la Iasi in anul 1642 in care s'a incheiat MArturisireaortodoxA" fava de inoirile protestantilor, prin ce s'a pus o stavilAin calea pAtrunderii protestantismului in biserica ortodoxA. Asa vine,cA sinodul din Iasi dela 1642, care e o reinoire a sinodului dinNiceea, a trecut in istorie ca apArAtorul ortodoxiei spre mAndriaRomAniei.

Sinodul din lasi din anul acesta s'a tinut in biserica Mitropolieiin fiinta de fatA a M. S. Regelui Ferdinand I, incunjurat de inaltacasä domnitoare, casa militarA si civilà, guvernul 'Valli si de obsteaortodoxA adunatA din toate pArtile. Si acolo in fata altarului undeera Sinodul adunat, M. S. Regele nostru a fAcut o märturisire decredinta, care a räsunat in sobor ca un glas profetic :

Si fiindcA slugitorii bisericii zice M. Sa se roagA intoate zilele pentru impreunarea credintii, iar in fata altarului zic :Pace taturor ! atunci and binecuvinteazA poporul, sA naciAjduim,cA pomenirea unor vremuri, in care toatA crestinAtatea era una, vascoate la ivealA din aclancul sufletelor noastre iubirea in lume dupàlegea datA nouA de Mantuitorul Hristos".

NAdejdea Regelui, cAreia i-a dat glas in auzul lumii e evangheliacrestinAtAtii adevArate : evanghelia pAcii si a iubirii, care impreunAinimile si aduce impAcarea in lume dupA legea datA nouA deMAntuitorul Hristos.

TAlcul cuvintelor Regelui e, cA nu e destulA pacea, ce o facoamenii intre sine, pacea judecAtilor omenesti dintre singuraticiioameni si popoare, cAci acestea sunt numai IngrAdiri de azi pemAine. Pacea adevAratA trebue sA fie in inimi, in a mea si a ta,iubite fiule, una si aceeas in sufletele tuturor §1 azi si mAine sipururea si pretutindenea stApAnA pe toate sufletele. Aceasta estepacea pe care au vestit-o ingerii la Nasterea MAntuitorului Hristos.AceastA pace rAsunA de pe buzele MAntuitorului, cAnd isi incepecuvAntdrile sale cAtrA popor zicAnd : Pace voud I Aceasta este pacealui Hristos despre care El a zis : Pacea mea dau you'd", adecAnouA ca mostenire. Aceasta este acea Pace tuturor !" cu carebinecuvAntA preotul din altar poporul la sfintele slujbe. AceastA pace,

www.dacoromanica.ro

445

pacea lui Hristos, doreste Regele nostru sä se coboare pe pAmAnt,pentrucd numai aceastä pace dupA legea Domnului nostru IsusHristos poate aduce impAcarea lumii atAt de invr5jbitá astAzi. Pentruaceastä pace sa ne rugdm cu fata spre rdsdrit spre locurile sfinte,de unde a rAsArit ea lumii prin nasterea Domnului nostru IsusHristos la care astAzi ne InchinAm.

Asa se va impreuna ceriul i pAmAntul in sufletele noastreinAltate astAzi cAtra Hristos. Voi cari oftati dupd pace, inzAdar oftatidad nu veti primi pacea dupA legea lui Hristos precum spune

Regele dci pacea luinii se intemeiazd in pacea lui Hristos.

Cu simtul cA ne-am mai apropiat de Hristos prin credinciosiicari s'au inchinat la locurile sfinte i prin sinodul dela Iasi, undeam mArturisit din nou credinta in Hristos Dumnezeu si am datcinstea cuvenitA tronului ceresc, ne-am tutors pasii cAtrá cinsteascaunului patriarhal nou infiintat in capitala Tarii, in Bucuresti,cad precum v'am vestit in cuvAntul meu pastoral dela Pasti, SfAntulSinod a hotkit ridicarea scaunului de Mitropolit-Primat al RomAnieila rangul de Patriarhie. Patriarhia aceasta a fost inscrisA in legileTarii i recunoscuta de toate bisericile ortodoxe. Acest fapt esteuna din cele mai strAlucite pagini, ce s'au scris in cartea neamuluiromAnesc drept credincios.

Noua patriarhie nu este numai o podoabA a bisericii noastreci i o realä inaltare a ei la rangul ce i-se cuvine dupd impor-tanta, ce o are ea intre popoarele ortodoxe. RomAnia este astdzicea mai mare tard ortodoxA i ei i-se cade sA fie conducAtoareabisericilor ortodoxe.

lnvestitura noului Patriarh, a Preafericitului Miron, fiu de tarandin Ardeal si introducerea in scaunul patriarhal s'a sAvArsit in Bu-curesti la 1 Noemvrie inteo insufletire a clerului i poporului, cumnu s'a mai pomenit.

aici a intärit adevarul inteleptul nostru Rege prin cuvAntulsAu regal dela Investire cd la noi, Rom Anil, natiunea i religia aufost pururea starts legate", cAci adevdr este cA toate ate s'au fA-cut dela zdmislirea acestui popor, s'au fAcut prin inpreund lucrareanatiunii cu religia. Religia i natiunea sunt doarA cloud fete ale ace-luias suflet romAnesc unul si nedespartit.

La strAlucirea acestui mare act istoric a contribuit indeosebisi fiinta de tap a soliei tuturor patriarhilor si tarilor ortodoxe.Patriarhiile Constantinopolului? Ierusalimului, bisericile Greciei, jugos,

Si

pi

www.dacoromanica.ro

446

laviei, Bulgariei, Poloniei si Rusiei s'au inchinat prin solii loracestei InAltAri a bisericii ortodoxe romAne, cu care se imbrAtisazAin unitatea credintei ortodoxe. A doua zi dupd inscdunarea nouluiPatriarh s'au adunat la Patriarhie reprezentantii bisericilor suroricu ierarhii romAni si au luat in dragoste frateasca hotAriri pentruintArirea legaturilor dintre bisericile ortodoxe si pregAtirile unuisinod ecumenic, din care sä se dea o nouà indrumare vielii cresti-nesti. Hristos a intemiat numai o crestinAtate, toatA crestindtateadeci trebue sA fie una. Intrunirea tuturor bisericilor ortodoxe inBucuresti ne-a adus mai aproape de aceastd tintA a unitAtii cresti-nesti. SlavA Tie, Celui ce ne-ai arAtat lumina!

lubitil mei fii sufletesti ILuati luminA din lumina ce V'o aduc dar de CrAciun din

lumina ce s'a arAtat nouA in pAmAntul siAnt, cu care am venit inatingerea prin pelerinii nostri, in sfAntul sinod din Iasi, care a re-inoit credinta dela Niceea in Dumnezeirea lui Hristos, la intrunireatuturor bisericilor in jurul scaunului patriarhal romAnesc si la ace-astA luminA DumnezeiascA, práznuiti nasterea Domnului nostru IsusHristos.

Fericiti cei cu inima curatA, cari se pot apropia cu aceastAluminA de altarul Domnului, cAci acelora este impArAtia ceriurilor.

Fericit poporul, care e povAtuit de aceastA lumina, cA acelava numAra ani fArA numAr pe pámAnt.

Dumnezeu sA \TA inpArtAseascA de aceste fericiri, pe fiecaresi pe iubitul meu popor.

In aceastd iubire impârtasit cu voi mA rog pentru impreunareacredintii tuturor" si ca : Darul Domnului nostru Isus Hristos sidragostea lui Dumnezeu Taal si impArtäsirea SfAntului Duh sd fiecu voi cu top. Amin."

Dat in resedinta noasträ episcopeascA din Oradea la prazniculNasterii Domnului din anul 1925.

www.dacoromanica.ro

447

La praznicul Sfintei invieri a Domnului din anul1926 si al 6-lea al arhierestii noastre pástoriri.

Adevarat Fiu al lui Dumnezeu afost Acesta" (Mt. 27, 54.).

Binecuvântat sä fie Dumnezeul nostru, care ne-a invrednicita ajunge i aceastA sfantà zi a invierii Domnului nostru IsusHristos.

NumArate sunt zilele noastre de cdlAtori in lumea aceasta siintunecatA este calea mântuirii sufletului de mulfimea ispitelor. 0luminA strAbate cu razele sale prin acest intunerec, luminA, ce searatä la rdsdrit, aureste lanurile dätätoare de p-ainea noastrA ceade toate zilele i incAlzeste in noi credinfa, care e pdinea cea detoate zilele a sufletului nostru.

La acest rAsArit ne'nchinAm. De acolo a venit lumina luiHristos, care lumineazA tuturor. Acolo e mormântul Lui sfânt, lacare ne'nchinAm astAzi si mane si in toate zilele viefii noastre, tofieafi in Hristos ne-am botezat si in lumina rAsAritului ne-am imbrAcat.

Din acest rdsArit de soare au zidit sfinfii Parinfi Biserica luiHristos, care singurd pAstreazd legea adevdratà, nesecat isvor demântuire, din care se adapA milioane de credinciosi i märturisesc,cd aceasta este adevArata BisericA a lui Hristos.

Noi n'am schimbat nimic din aceastA lege ortodoxd a rAsä-ritului, pentrucA nu ne este nouà dat sA schimbAm pe Hristosdupà bunAplAcerea oamenilor. Hristos este Dumnezeu neschimbat,unul i acelas in toate vremurile. Omul stA sub legea lui Hristossi nu legea lui Hristos sub om. Numai cel ce n'are credinfAschimbA legea, cum schimbi o hainA.

Sutasul roman si cei ce pAziau pe Isus la locul pierzArii,suflete cinstite de soldafi romani, eand au vazut, cd se 'ntunecAsoarele si catapiteasma bisericii se rupe in cloud i pAinântul secutremurA, stâncile se despicA i mormintele se deschid, cutremu-rafi de aceastA arAtare de sus, cu glas mare mArturisesc in fafaHristosului rAstignit : Cu adevArat Fiul lui Dumnezeu a fost omulacesta !"

Iar noi, cari I-am vAzut i Invierea i ne-am botezat in nu-mele Lui ; noi, cari ne hrAnim sufletul cu pdinea cea cereascA asfintei cuminecAturi ; noi, cari am vAzut minunile ce le-a fAcutimpArtäsirea cu sfintele Lui taine : vindecarea trupului i sufletuluigelor bolnavi ; noi, cari ne-am sAturat din belsugul darurilor Lui,

www.dacoromanica.ro

448

noi stArn astAzi inaintea mormAntului deschis §i gol pe buze cumArturisirea cea dupA rAnduiala sfintelor slujbe biserice§ti : Ade-vArat c'a inviat Domnul nostru Isus Hristos"

Dar in suflet? Si in suflet. LaudA lui Dumnezeu, cAci aceastao dovedesc cei ce-au sporit numArul celor ce se mArturisesc §i secumineck cei ce se grabesc sa se 'nscrie in societati religioase,cei ce viefuiesc in cAsAtorie legitimA ; cei ce umplu bisericile inDumineci §i sArbAtori ; cei ce cu atAta jertfA au zidit biserici §ile-au impodobit §i clopote au a§ezat in turnurile lor spre lauda §ipreamArirea lui Dumnezeu; cei ce aduc jertfe pentru cultura cre§tind,ce imblAnze§te firea omeneascA §i-o inalta la Dumnezeu. Faptele,aceste fapte marete cre§tine§ti, prinosul sufletului bunilor cre§tini,m Arturisesc la MormAntul Domnului credinfa vie, CA AdevArat ainviat Domnul nostru Istts Hristos !" Iatà de ce am zis, cä mArtu-risirea noastrA de astAzi nu este numai de pe buze, ci din totsufletul §i din tot cugetul nostru. Am o mare mAngAiere sufleteascd,cA prAznuim cu vrednicie sfintele Pa§ti.

In mArturisirea aceasta se cuprinde toatà legea cre§tineascA :iubirea lui Hristos, in care se'mbrAfi§eaza tofi cre§tinii spre atrAi dupA poruncile §i voia Lui §i iubirea deaproapelui, din careisvore§te pacea §i bunAvoirea intre oameni. Hristos este iubire,aceastA iubire s'o inoim noi la MormAntul sfAnt, in ziva Invierii Lui.

Pe cAnd noi ne'nchinAm Celui ce ne-a adus noud luminamântuirii, bol§evicii din Rusia dupA ce au chinuit §i au omoritpe urma§ii lui Hristos : vlAdicii §i preotii, §i-au fAcut o nouä lege,pe care au numit-o Societatea celor fArA Dumnezeu" §i au ridicatin ora§ul Kiew un monument lui luda Iscarioteanul, care e infä-ti§at in mdrime naturalk rupAnd cu mAnile crucea §i cAlcandevanghelia in picioare. AceastA fArAdelege vrea s simbolizeze, cAin fara bol§evicilor luda a biruit pe Hristos ! Va sA zicA : sA urimdreptatea, sA vindem pe binefAcAtorul nostru, cum I-a vAndutluda pe Isus, sä fim unul altuia Iudà, sä ne uram, sA ne vindem,sA ne omorim, sä ne mAncArn unii pe ! Aceasta e indemnulSatanei, dar nu VA temefi : dupA cum Hristos a slobozit omenireade sub jugul pAcatului, va scApa §i pe nenorocita Rusie cre§tinAde sub cAlcAiele cAlAilor de azi. Invierea lui Hristos din morfi echezA§ia cä cu ajutorul Lui poporul rus va zdrobi capul Satanei,care s'a incuibat in fara lui §i aceastA groaznicA cAdere a omuluiOM la proslAvirea lui luda va rAmAnea in amintire ca o pildAingrozitoare rand unde se poate dejosi omul fArd Dumnezeu",

altii

I

www.dacoromanica.ro

449

Pi lda aceasta o dau acelora, cari se'nsotesc cu oamenii WADumnezeu" ca ingrozindu-se sa se lapede de ei si de tot neamullor, pana ce nu se'ncuibA in sufletul lor duhul rAu al lui luda.Pentru cel ce tAmaiazA lui luda, nu este mantuire, nu este iertarenici in cer, nici pe pamant.

Crucea n'o pot frange mani spurcate, nici evanghelia n'o potstrivi picioare de calAi. Crucea e biruinta dreptatii asupra Wade-legii, iar evanghelia e cuvantul Domnului care rAmane in veac.

Crucea i evanghelia sunt scutul nostru impotriva celor cenAvAlesc asupra noastra cu vorbe dulci i inselAtoare, ca sA neademeneascA i sA ne ducA pe calea pierzärii, calea lui luda. Ranäcand crucea i evanghelia e täria noastrA, de cine ne vom teme ?

eu, pAzitorul sufletelor voastre, m'am ingrigit ca cruceaevanghelia sd fie tot mai des purtate intre voi de slugitorii altarului,ca sa vA intdriti tot mai mult in credintA, sA umblati in toatezilele vietii voastre in dile Domnului i sA nu otraviascA sufletelevoastre curate oamenii cei fail Dumnezeu".

Cu ajutorul lui Dumnezeu societAtile Altarul" §i SfantulGheorghe", despre cari v'am mai vorbit, au luat fiinta i m'amingrigit sä se intemeieze in fiecare parohie. Prin societatea Altarul"am dorit sA reinviu slujba mironositelor din evanghelie. De aceeaea este in intaiul rand a femeilor. Mare este vrednicia femeei inbiserica lui Hristos. Cand la fiecare pas ii pandia pe Isus uraoamenilor, femeile mangAiau sufletul Lui indurerat ; cand se sbateain durerile rnortii pe cruce, singur, pArasit de toti, caci toti fugiràde frica iudeilor, femeile de departe stand it priviau cu ochiiscAldati in lacrimi si durerea Lui topea inimele lor. Femeile i-auuns trupul cu miresme, L-au infäsurat in giolgiu i L-au petrecutpana la groapA. Numai femeile au avut curajul sa meargA des dedimineatA sä ungA trupul Lui cu miresme. Pentru aceastä credintA

iubire Hristos a invrednicit pe o femeie, pe Maria Magdalena,ca ei sä i-se arate intaiu dupd inviere si ea sä ducä cea dintaiveste in lume ca: Hristos a inviat"! Femeia mai mult ca barbatula umblat in toate vremurile in Calle Domnului. Ea a inteles maibine pe Isus i legea Lui, care e legea iubirii i milei. Femeia nunumai simte ci i cugeta cu inima. In slujba iubirii si a mileichem eu femeile voastre, ca sä impodobeascA casa lui Dumnezeu,cum numai ele stiu sA impodobeasca casele voastre, sä ingrigiascAmormintii mortilor vostri, cum numai ele stiu sA ingrigiascA peci sanAto§i §i bolnavi ai vostri, sA mangAie pe cei intristati, cum

29

§i

§i

www.dacoromanica.ro

450

numai ele $tiu mângaia, sä deschidd inima i mâna celui sdrac,sà vesteasca cu vorba, cu purtarea, cu fapta, iubirea intre voi,dupd indemnul prorocului : Frânge celui flamand pânea ta i pesdracii cei fArA casd baga-i in casa ta, de vezi pe cel gol, imbra-ca-1 $i nu trece cu vederea pe cei ce sunt din sAmânfa neamului tau",(Isaia 58, 7.) caci cine asupre$te pe cel sdrac, mânie pe Creator,iar cel ce se indurd de sdrac, II cinste$te pe ansul" (Prov. 14,32.) Alaturea de ele venifi i voi barbafi, tineri i bdtrâni i aju-tafi-le in munca lor de mironosife, ca sd avefi plata in ceriurisä putefi sta fArd fried in fafa dreptului Judecdtor la judecata dinurmd. In loc sd vä adunafi la sfat cu cei faradelege vorbindvorbe de$erte ori cu trândavie omorind vremea deschidefi inima

mâna voastra saracului $i rod intindefi celui lipsit" (Prov. 131,20). A$a prAznue$te un cre$tin bun ziva Domnului.

Feciorii i fetele voastre sa grabiasca sa se 'nscrie in socie-tatea Sf. Gheorghe," care pentru ei am plänuit-o. Sunt mariispitele acestei lumi, pdcatul se fine de calcdiul omului. In Dumi-neci i sarbatori când inceteazd tot lucrul, este ispita mai aproape.Am planuit aceasta societate, ca ea sa-i intruneasca in zilele derepaus, sa-i invefe, sä-i obi$nuiascd a petrece cre$tine$te i cuviin-cios in pldceri suflete$ti, cari desfateaza sufletul. Mai mult ca ceibatrâni, tinerii au lipsd sd se inarmeze pentru o viafd cinstita $i infrica lui Dumnezeu. Aici se vor obipui sä Ondiascd cinstit, sä sepoarte cinstit, sd nu Ondiascd, nici sd facd ce este necuviincios.

Dar m'am ingrigit O. de copiii i fetifele voastre, ca i ei demici sä invefe cum sä se poarte, ca sA devind membri folositoriai societafii când vor fi mari. Pe seama lor am infiinfat $coalade Dumineca" ca o intregire a $coalei de toate zilele. Aici vorinvafa tot ce trebue sä $tie un crestin luminat, ca atunci când vor fi

ei marl, sd poata marturisi credit*. $coala de Dumineca" pro-povadu$te cuvântul lui Dumnezeu pe infelesul tuturor, de aceeaea e de folos i acelora, cari in pruncia lor n'au invalat cuvântulDomnului din Scripturi. $i cei mari, feciori $i fete, bärbafi i femei,vor avea folos, cercetând $coala de Dumineca," caci eine poatespune, cre$tin fiind, ca n'are lipsd de hrand sufleteasca ?

In felul acesta am socotit sd dau mand ceriascd tuturor fiilormei suflete$ti, dela copilul de $coald, ce std in pragul viefii pAndla batrdnul, ce sta in pragul morfii, ca toli sà fifi turmd aleasa,vrednici de numele de crestin i membri bminai i ev1avio0sfintei nbastre biserici,

5i

5i

5i

of

www.dacoromanica.ro

451

Primiti aceastd tuna pe care v'o imbie parintele vostru sufle-tesc, gustati-o i yeti vedea cum va va inoi : jocul copiilor va fimai vesel, hora flkäilor i fetelor mai recreatoare si sfatul batra-nilor mai intelept.

Si vor cddea solzii de pe ochii acelora, cari poartd in inimachipul crucii si lumina evangheliei, cum au cdzut de pe ochii luiSaul, prigonitorul lui Hristos i vor vedea intreaga frumusete avietii dupa Hristos. Atunci se vor inchide de sine, cAci nu se vagdsi cine sa le calce pragul, topitoarele, cari mistuie atata fruniu-sete de om i atAta agoniseala : cArciumile, aceasta plaga a satelor,cari aduc nenorocirea atAtor vieti §i familii.

Crucea si evanghelia nu se pot despArti una de alta. Inzadarvei umbla cu fdclia evangheliei in man& dacA nu urci trepteleGolgotei cu povara pkatelor, ca s'o depui la picioarele Crucii luiHristos Mântuitorul.

Aceasta sarcinA voiesc sd ti-o usurez, iubitul meu popor,prin lumina noud a societAtilor religioase Altarul" si Sf. Gheorghe,"ca sa nu umbli in intunerec i sa nu te cufunzi in noroiul paca-telor, ci sa vietuiesti in lumina' i sa dobAndesti mAntuire in casaTatälui celui din ceriuri.

Pentru mantuirea sufletelor voastre mA rog la mormântulDomnului nostru Isus Hristos, ce astazi s'a deschis pentru cei cecred i mArturisesc, cA adevarat Fiul lui Dumnezeu este, Cel ce ainviat din morti.

Doamne, Dumnezeul nostru prime§te rugkiunea robului TAu,pe care astAzi o aduce Tie i trimite mAntuire poporului Tau.

Darul Domnului nostru Isus Hristos §i dragostea lui Dum-nezeu Tata] si impartAsirea Sfântului Duh sA fie cu voi azitotdeauna Si vecii vecilor. Amin.

Dat in Oradea la praznicul Sfintei invieri a Domnului dinanul 1926.

29*

'n

werfplaII

si

www.dacoromanica.ro

Discursuri rostite in Senat.La 15 Martie 1923.

D-le presedinte, d-lor senatori!

Va rog sa ma iertati, data' vin atAt de tArziu sa va cer oclipA de atentiune, caci nu vreau sd scap ocaziunea de a spune§i eu cAteva cuvinte la aceasta opera monumentala.

Am promis ca nu trec peste un sfert de ceas. Prin urmare,puteti fi lini§titi ca nu va voiu tine mult.

Eu, d-lor senatori, care am trecut prin vremurile cele grele§i am luat parte la ele, poate in mAsurA mai mare decAt multi,este prea natural ca a trebuit sa simt §i mult ce inseamna pentrunoi aceea ca sa avem §i noi o mama a noastra, o Patrie. *i atuncimi-am zis, cAnd s'a fAcut unirea : Duce-mA-voiu cu cAciula inmana sa mA inchin noului altar al Patriei, iar mai tArziu celornedumeriti de diversiunea de conceptii intre noi §i voi" le-amzis : §i de ma vor bate §i de ma vor schingiui §i de vor face cumine orice s'ar face, voiu binecuvAnta pe Dumnezeu, bAtaia aceastaeste cea din urma. PentrucA in urma ei vine §coala §i ne va daaltA generatie §i nu vom mai fi eu §i tu," noi §i voi." in §coala110144 romaneasca se faure§te Romania-Nou4,

www.dacoromanica.ro

Totdeauna i-am mulcomit pe toti si am zis : aeeasta trebuiesa se faca. Si Moise a dus-o greu in sclavie, dar nu s'a bizuitpe generatia crescuta in robie, el a pregatit in pustie o notta gene-rape la lupta cea mare pentru cucerirea Hananului.

La noi veti gasi multe greseli, precum sigur ca sunt i lad-voastre, dar aceste greseli sunt greselile trecutului i vor muricu aceste generatii, cari poate au adus in sufletul lor, din alteparti, altd cultura. Cultura cea romaneasca, care acum se face, ova face scoala si ea este aceea care va face unificare desavarsitä.De aceea este pacat de pierderea energiilor in luptele dintre frati,in luptele dintre mine si tine, dintre noi §i voi.

Am tinut sa spun acest lucru, cu ocazia discutdrii Constitu-tiei, cand se pune temelia Romaniei-Noui, pentruca acum pe aceastatemelie sa se cladiasca Romania viitoare.

Daca eu sunt aci, sunt in virtutea traditiilor, a acelor traditiimari, cari sunt legate de biserica. Pentruca uitati-va : tam aceastaromaneasca nu are monumente in bronz, n'a ajuns vremea sa-§ifacA monumente pentru epopeea ei nationald. Dar priviti, acolosunt bisericile. Uite Cozia, i toate de-a randul, acolo sunt monu-mentele noastre (vii aplause), i eu cred cà sunt mai mar*decal monumentele ridicate pe pietele mari ale oraselor, pentrucain aceste monumente este sufletul acela, a carui traditiune o sus-tine i astazi biserica noastra ortodoxa. DacA vin eu aci, nu camilitant, CA nu vreau sa fiu militant, vin cu rugamintea catrad-voastre in ce ma priveste pe mine personal, dar yin si in nu-mete bisericii mele sa va aduc aminte de acele traditiuni i monu-mente, pentruca acum cand este vorba sä ridicam monumentulacela mare al neamului romanesc, pentruca acesta este monu-mentul care se tidied ,Romaniei viitoare prin noua Constitutie, inacest monument sd nu se uite sa se incadreze traditiunile neamu-lui romanesc, legatura cea sfanta ce a existat intre biserica i neam,una nedespartita. Din biserica a plecat neamul romanesc, acolo s'ainaltat i numai acolo poate trdi (Aplause.) Biserica este putereastativä a Statului, care nici cand nu se clatina si in veci ramaneaceeas. Dupd atatea secole biserica romana nu se va renega.Zile grele pot sd vina Inca peste neamul nostru, totul se poatesfararna, dar biserica nu o poate sfarama nici portile iadului. Peaceasta biserica sh fie intemeiata Constitutia, pentruca pe aceastabiserica se intemeiaza Romania-Mare.

D-lor senatori, cand a vorbit parintele episcop Hossu despre

45J

www.dacoromanica.ro

marea familie catolicd latind, anume : trancezd, italianà, spanioid,etc., 1-am intrerupt cà n'a mers mai departe cu solidaritatea si laUnguri, pentrucd i ei apartin familiei catolice. Eu nu am inteleslucrul acesta, de ce n'a fost consecvent sd meargd cu solidaritateasi la Unguri. lar dacd tot mereu se intoneazd imnuri despre cul-tura apuseand, francezd, italiand, etc., care numai catolicilor ar fideschise, sd ne dea voie cd nici noi nu suntem asa departespre noi sunt deschise ferestrele culturii apusene i numai pe aUngurilor am inchis-o. Vreau sä accentuez sub impresiunea cemi-a fdcut-o discursul iubitului meu coleg, care are simpatiadragostea tuturor i trebue sd o aibd, pentrucd este suflet romA-nesc, ca sa vedeti d-voastre ca ceeace s'a petrecut aici nu suntcerturi intre frati, nu se ceartd si nu se mdnAncd aci cloud biserici.

D-lor, acestea sunt durerile de 200 de ani ale bisericei or-todoxe martird, care a pätimit mai mult : 200 de ani am fost des-pdrtiti unii de altii, noi in rdu, unitii in bine, dar in acei 200 deani in totdeauna am simtit i unii i altii, durerea cd suntem des-pArtiti, 200 de ani in totdeauna am simtit i unii i altii CA. aceafatald politicd habsburgica, divide et impera, ne-a despartit, orinumai a voit sa ne despartd, cdci peste acest neomenesc principiuhabsburgic s'a indltat dogma unirii noastre nationale i noi intot-deauna am fost impreund atunci, cAnd a fost vorba de ea. Auziiaci de supplex libellus Valachorum" din 1704, la olaltd au merscele doud biserici si in 1841 când cereau drepturi cetätenestipentru poporul romAnesc si la 1848 pe cAmpul libertdtei," impreundau decretat emanciparea neamului romAnesc de natiune, cu mariiierarhi *aguna i ulut in frunte. i eu am trait vremurile mariale Memorandului, and impreund bdteam la portile Burgului pentrudrepturile natiunii, pentrucd dogma unitdtii noastre nationale ne tineastrânsi sub drapelul national sub care am intrat in RomAnia-Mare.

vrea insd un lucru sd vd mai spun si anume: observoarecare nervozitate, constat tendinte noui, cari sunt contrarii cutraditia noastrd i intre aceste douA biserici aceastd tendintd searatd prin aceea, cd sunt vointe de a inlocui dogma unitAtii noastrenationale cu altd dogma, cu dogma solidaritAtii catolice, care pezi ce merge se accentueazd tot mai mult i noi suntem speriatide aceastd primejdioasd tendintd.

Acum and am ajuns o tard mare, de ce sd ne mai despdr-tim ? Cum este posibil sd se decreteze o solidaritate catolicd, fatdde cea nationald romand ?

44

si

si

As

www.dacoromanica.ro

455

teeace vedeti d-voastre cd este in rdu, este tendinta aceastanouA care §i-a aflat o formula, dupd mine, nenorocitA, in circularacorului episcopesc dela Blaj, din 29 Noemvrie 1922, in care seopre§te chiar §i laicilor greco-catolici sa calce pragul unei bisericiortodoxe, pe motiv de drept natural §i Dumnezeesc. Ei bine, d-lor,eu nu vad drept natural in aceea, ca sä te desolidarizezi cu fratiitAi de acela§ neam. VAd lucru natural in aceea, ca toti cei de olimbd sä formeze o familie §i sA fie in toate imprejurdrile una,adicA pe baza unei solidaritati nationale.

Suntem noi ortodoc§ii in erezie teologicA ? Va raspunde su-fletul nostru inaintea judecAtii Dumnezee§ti pentru aceastä pretinsäerezie. Dar sunt §i erezii natioanale. Cand se zice ca eu suntsolidar cu du§manul, atunci aceasta este o erezie nationala. Pentruaceastä erezie nationala va rAspunde sufletul celor cAzuti in .ea.

Vrem sa ajungem cat mai aproape unii de altii, iar nu dince in ce sa ne despArtim. Iubitul meu frate intru Hristos, Hossua declarat, CA este in principiu pentru Constitutie, dar o Constitutieclericalk nu ne-ar fi de folos.

In 1871 s'a tinut la Budapesta un congres catolic, care aveade scop ca sà contopeascA §i pe fratii nostri uniti in ConstitutiacatolicA, invocandu-se solidaritatea catolicA. Acolo au primit §icatolicii baza $agunianA cu doi laici la un preot in corporatiilebiserice§ti, in cari unitii ajungeau cu 23 membri din 186, cat aveasA fie numärul congresual. Nu s'a realizat lucrul acesta.

P. S. S. Episcopal Julia Hossu : Nu Constitutia, Prea Sfinte,ci statut autonom.

P. S. S. Episcopal Roman Ciorogariu : Da, da statutul or-ganizatiei constitutionale. Toata organizatiunea tocmai a§a a fostplAnuitä, cum este a lui Saguna, doui la unul. Aceea era propor-fia. este bund ocaziunea, fiindcA suntem la Constitutie §i ceremcu totii autonomia, sä o cerem i pentru biserica greco-catolicA,dar nu numai cu clericali, a§a cum vroesc unii s'o facA. RegretatulEpiscop Radu, imi spunea Ca o vor face, dar nu cum este statutul$agunian ci cum s'a fAcut la 1871 la Budapesta, and s'a primit§i laicii.

P. S. S. Episcopal Iuliu Hossu : Prea Sfinte, am spus cAsuntem aplecati sä introducem §i pe laici.

P. S. S. Episcopal Roman Ciorogariu VA spun de ce, cAcieu vreau sa dau o solutiune a apropierii intre cele cloud biserici,care ar fi urmatoarea :

Si

www.dacoromanica.ro

SA aibd §1 unitii o Constitutie bisericeascA analoaga cu cedortodoxA. Atunci and va fi in congresul lor d-nii Vaida, Maniu,Stefan Pop si altii, iar la noi d-nii Goldis, Vlad, Braniste, etc.,cred cA ne-ar aduce laolaltA si in scurtA.vreme am fi una. (Aprobäri.)

Aceasta este credinta mea, cAci cu clericalii ultramontani nune putem intelege in vecii vecilor. DacA sunt i laici in bisericd,stim noi ce urmeazA, nu in rAu d-lor, ci in bine.

Cand a venit rAndul revizuiri, statutului organic la noi, ces'a intAmplat ? Nu s'a aflat nici un preot care sd cearA scoaterealaicilor din corporatiile bisericesti, ci ce am zis ? AdevArat cd treceoarecum proportia peste marginile paritAtii, cAci merge : doi laicila un cleric, totus nu-i scoatem, pentrucA acesti oameni ne-au fostnouA buni in vremuri grele, au sustinut biserica i fdrA acestioameni nu am fi putut face nimic i cu ei am ajuns la ceeace v-aarAtat fratele protopop Popovici cA am ajuns, cA biserica noastrAse prezintA .asa de bine, fuck a putut sA aducA intregirea neamului.

VA rog, d-lor senatori, sA Ind iertati dacA am trecut pestesfertul de ceas fAgAduit

D. Al. Constantinescu, ministrul agriculturii i domeniilorAi spus lucruri interesante.

P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : Dar eu am venitmai astAzi la Bucuresti sA-mi iau partea mea sufleteascA din mareaoperd ce se sAvArse§te acum i nu m'am putut opri la aceastAintrare fdrA sd spun aceste cuvinte in legAturA cu cuvintele dulci§i romAnesti ale fratelui meu in Hristos, Episcopul Iuliu Hossu.

Discursul thud in edinta din 18 Nov. 1923 la Senat.

D-Ior senatori, cu sfialA vitt la acest loc, dupA splendidadialecticd a ante-vorbitorului meu, contez insA pe indulge* d-voastre,pe bunavoinfa d-voastre, cA nu veti face comparatie litre mine §iintre marii dialectici, cAci eu nu am altd pretentiune decAt sA spuncu sinceritate un cuvAnt bdtrAnesc in aceste zile de grea cumpAnA.

S'a fAcut o atmosferA in strAinAtate, o atmosferA du§mAnoasARomAniei. Romania este astAzi inaintea strAinAtAtii prezentatA ca otarA tirand, care distruge liberatile cetAtene§ti, distruge minoritatile§i face fel de fel de nedreptAti.

Este plinA lumea de aceastA faimA a tirdniei neamului romAnesc.Suntem pu§i pe banca acuzatilor.

456

nu..

f

:

www.dacoromanica.ro

457

Am crezut a atunci and suntem adunati aci, nu va fi deprisos da sA ne extindem §i la acesfe invinuiri. Eu credeam CA vaveni careva dintre colegii nostri reprezentany ai minoritAtilor §i vorarAta doleantele lor in aceastä privintA. Dar dad nu se face lucrulacesta, cred cA eu am datoria, ca sä nu trecem cu vederea pesteacestea, ca nu cumva tAcerea noastrA sA se explice ca tAcereapAcAtosului, care se simte vinovat §i nu are nici un cuvant lablasfemia ce se aruncA asupra Orli romAne§ti.

in RomAnia, unde libertAtile sunt ca nicAiri, eram odatA,inainte cu vre-o 12 ani, in Constanta, cAnd Turcii au intAmpinatpe fratii lor veniti din Constantinopole. Si hogea spunea : aceastaeste tam libertatilor.

in realitate ce se IntAmplA astAzi ? Acei cari pe noi ne maltratau,se plimbA liberi. De pildA : in Oradea se plimbA liber Katz Bela,prietenul intim a lui Kun Bela, comisarul de pe timpul bol§evicilor.Nimeni nu-1 supArA. Eu cred cA §i Kun Bela, care tot din Oradeaa plecat, dacA ar veni, lArgimea sufleteascA a Romanului 1-ar lAsasA se plimbe liber.

Eu care poate nu am prea mult incA de trAit, cred cä o sAvAd pe Kun Bela in Oradea. Aceasta este tirAnia sufletelor noastre I

D-lor senatori, dacd RomAnul nu poate fi tiran, sa nu cAutAmnumai in sistemele inalte de guvernare. Simtul lui de umanitate,simtul lui de dreptate, e in sufletul tAranului. Pe vremea cAndintrase armata romAnA, a inceput un Ungur sä injure pe Romani. Eraacolo un soldat §1 zicea ; ti-a§ da una sA amute§ti pe vecie, darmA tern cA vei fi avAnd copii.

latA sufletul RomAnului acesta necunoscut, care §1 in viatamoralA este ca §i soldatul acela necunoscut, care a murit cu armain manA pentru libertate. Nu poate fi altfel RomAnul decAt uman §itotu§i, dintre toti succesorii monarhiei austro-ungare, noi suntemaratati ca cei mai barbari.

Ar trebui sA examindm §1 e vremea sA ne examinAm noi penoi, ca sA vedern de unde provin toate aceste lucruri. Este incon-testabil, cA se face o propagandA mare, propagandA bine organizatAimpotriva noastrA, nu de acum ci de dernult, pentrucA Statul ungaravea interes sA-§i acopere slAbiciunile sale prin o propagandA inafarA. Cu toate acestea, eu cred cA nu putem pune toatA vina numaipe aceastA propagandA externA, inspiratA §1 de aci, din anumitecercuri, ti eu cred cA avem sA ne atribuim §1 o gre§aIA initialace s'a fAcut la noi, atunci cAnd Dumnezeu ne-a adus sub un

www.dacoromanica.ro

458

acoperemant. Gre§ala t ea initiala este cd atunci, cand am inceputsd ne clAdim Romania-NouA, am uitat sd ne facem un program deStat, un program bisericesc, un program cultural, un program economic,un program, care sã cuprindA intreaga viatA de Stat §i intreagaviata social5. In hisufletirea cea mare, in generozitatea aceea dea da tuturor toate drepturile, noi am uitat cd inainte trebuie sA nefacem acest program, care program §1-1 face fiecare tarA, pentrucAmai inainte de toate trebuie sä avem in vedere tara §1 apoi peparticulari. Trebuie sä ne facem acest program, care sá dominezefãrà considerare la schimbArile de guvern, programul Statului roman,care stà peste programele de partid.

Trebuia sA se fad un astfel de program, pe baza cdruia sAstea fiecare guvern care se succedeazd §i dacA am avea acestprogram fAcut, atunci este indiferentA schimbarea de guverne, c5cifiecare guvern vine §i continuA mai departe programul nationalstabilit odatA pentru toti §1 pentru totdeauna.

In lipsa acestui program s'a purces la votarea legilor §i deaci apoi a urmat cazuistica, aplicarea legii dela caz la caz, dupAbuna chibzuialà a unui ministru sau functionar, care de bunA cre-dintà, poate necunoscand imprejurdrile locale, a luat dispozitiuniimposibile §1 prin aceastA cazuisticA am ajuns acolo, de azi se dauordonante §i maine se revoacd, ceeace slAbe§te autoritatea Statului.

Acum cand este vorba sA se voteze legi importante, cari sdnormeze viata tarli, inainte de votarea lor ar trebui sà stabilimprogramul nostru cultural, economic, financiar, etc. §i legile acesteasd fie brodate pe aceste principii fundamentale dela care nu sepoate abate nimeni §i atunci nu vom ajunge in situatiunea de avedea mai tarziu, cd nu am fost destul de precauti, nu am luat inconsiderare un lucru sau altul.

Un cap de acuzatie a minoritatilor e, ca legea agrard seaplicA nedrept.

D-lor senatori, legea s'a alatuit pe teorii, am putea zice s'afAcut pentru teorii, Mil a se tinea seama de realitatea inegalitAtiitrecutului, nu s'a tinut anume seamA de multe §i multe imprejurAri§1 acum cand am venit la aplicarea ei, vedem scAderile pe cari leare in defavorul elementului romanesc. Cine s'ar indoi de patriotis-mul §i de priceperea dlui ministru Constantinescu ? Dar munca ceare el sA savar§eascA, este o muncd uria§A §i nu §tiu cum va puteadeslega problema, ca din legea aceasta agrarA sä iasA neamul romanescstApanul pdmantului. Realitatea e cA in Ungaria s'a intemeiat totul

www.dacoromanica.ro

456

Pe priviiegiile clasei dominante maghiare. A§a, eu iau judetul meutipic, Bihorul, dar a§a este in tot Ardealul. Romanii au fost impin§ial% deal, cAtra munte, §esul mänos I-au ocupat Ungurii. A venitin urnid Statul in desvoltarea lui §1 a dat toate mijloacele de des-.voltare economic5 elementului dominant, asa in cat el are pe pdmantulmAnos samanta cea mai bunA, vita cea mai bunA §i a§a mai departe.0 stare privilegiatA.

Acum vine legea agrard, care enunta in lard cd se da pAmanttuturor, farA deosebire de lege §1 neam acolo unde se gAse.

Ei bine, pe §es unde sunt Ungurii, acolo pimantul se ajunge,dar acolo sus, in codru ? Acolo nu se ajunge pAmantul §1 prinurmare noi tot acolo ramanem sus, in varful codrului, fArd pAmant,pe and privilegiatul sortii de ieri ramane in posesiunea pAmantuluicelui bun §i trece cu acest privilegiu in Romania-Mare.

D-lor este interesant cum, ie§ind din Oradea pe drum Oa lacel dintai sat, Episcopia, casele noui se tin lant §i azi maine sevor intinde casele celor improprietAriti dela Oradea pana la granitA§i toate casele acelea sunt ale minoritarilor.

Ei bine, tuturor acestora li-s'a fAcut dreptate dupA lege §i Ii-s'a dat pArnant, 'Meat este minciund ceeace se zice, cA nu li-s'afacut dreptate. Din contra, toti au fost lAsati in starea lor privilegiatd.

Ei bine, dar aceasta este un fel de colonizare, dar nu aRomanilor, ci chiar a minoritAtilor.

Cine e de vinA ? Organele insdrcinate cu aplicarea legii zicsuntem legati de lege, trebuie s'o aplicAm §i sä-i dau lotul lui :dacA este pe §es sA-i dau acolo, daca este de sus sA-i dau desus : unde nu e pAmant roditor nu-i pot da.

D-lor, colonizarea minoritAtilor la granite astAzi se face sistema-tic in modul acesta i vA rog sA veniti sä vedeti lucrul la fata locului,

Dar aci la granita, pe langA legea agrarA mai este o lege §Imai inaltd: legea sigurantei Patriei. Si dad este vorba de colonizare,.apoi acolo noi trebuie sd ne colonizAm, noi trebue sA facem braulviu la granitä, cAci noi trebuie sA ne apArAm granitele noastre(aplause) §i numai noi le putem apara.

Am adus chestiunea aceasta, ca sä arat intaias data nemer-nicia, minciuna aceea ce se rdspandeste in strAinAtate, ca aici s'arface nedreptate minoritätilor, pentrucA minoritAtile sunt improprie-Wile i rog i a dori chiar, ca acei cari yin din strAinAtate sAvinA sa vadd acolo nedreptätile can s'au Mut minoritAtilor, pentrucAnumai asa ii putem convinge.

www.dacoromanica.ro

460

Este dar o minciunA ceeace se zice despre noi, dar nu puternrAmane la aceste constatAri. Eu cred cä datoria noastrA ar fi casd dam d-lui ministru al agriculturii toatO tOria moralk ca in bazaacestei inegalitäti in defavorul nostru, d-sa sd revinA la acea legeagrarA, d-sa cunoscand-o mai bine $i tiind in ce chip poate revenila ea astfel, ca elementul romanesc sA nu rdmand tot sus in codru,ci sO coboare jos, unde este pAmant destul i unde sunt numaistrAini, pentruca astfel sa se facA granita vie a neamului romanescprin o colonizare romaneascA. Aceasta este o opera de dreptate :impAmantenirea desmostenitilor.

S'a vorbit despre persecutiunile culturale. Si aci sunt privi-legii i aci noi am intrat cu bietele noastre $coli confesionale, lacari tineam atat de mult. 5i sd nu vd mirati de ce tineam a$a demult, pentruca, uitati, ce s'a intamplat : Scolile confesionale sesustineau prin impozit bisericesc. Legea zicea, cA trebuie sä plAtesti5 la sutO pentru scoalà, dacà ai o scoalà a ta, iar dacd nu pentrua Statului i vabii cei bogati, ca sa nu plAteascd impozit maimare de 5 la sutA, au lOsat sA li-se facA $coli de Stat maghiare.La noi contributia aceasta a mers la sArdcim ea noastrA pandla 200 la sutà. Nu este nimeni, nici un neam pe fata Oman-tului, care sA fi adus atatea jertfe pentru $coard, Cate a adus po-porul roman in Ardeal. A$a se explic5 cà noi tinem la scoala noastrA.Dar ei, precum au avut o politicA agrarA si economicA la bazacAreia erau interesele nationale ale elementului dominant, tocmaiasa au avut $i la baza culturii politica de a se intAri culturalicestein regiunile nationalitätilor.

D-voastre cari ati fost prin interiorul Ungariei, ati putut vedeaora$e mari cu cate 60, 80, o sutO mii locuitori, neglijate. Dar braulgranitelor etnice a fost presArat cu scoale. Aceea era zona lorculturald. Aceasta a fost politica lor, incat ei nu s'au aflat cumne-am aflat noi cu $coalele noastre confesionale. Ei au Minas cuinstitutiile acestea culturale, iar noi am rOmas tot la analfabetism.Va sA zicA tot inegalitate, tot privilegii in defavorul nostru.

Noi cand vrem sA ne instalAm acolo cu institutiile noastreculturale, ei strigA in gura mare CA vrem sä-i suprimAm. Este ominciunO. Nimeni nu s'a atins de institutiile lor, nimeni nu s'aatins de vre-un monument al bor. Noi am rAmas insä tot cu aceste$coli confesionale, pentrucd nu s'a stabilit la noi o politica culturaladela inceput, ci a ajuns chestia scoalei pe man unui sau altuireferent, care unul a inteles-o inteun chip $i altul intealt chip,

www.dacoromanica.ro

461

Ong când ne-am pomenit cä acum sunt distruse §i §coalele noastreconfesionale, pe când ale lor merg inainte §i infloresc.

In chestiunea limbii, in ceeace mA prive§te pe mine, pe cdtcunosc poporul meu, eu nu a§ forta chestiunea limbii.

Dati-mi voie sA-mi spun pArerea aci in chestiunea limbii.Cine a intrat in tara romAneascA inainte de rAzboiu, acela a invAtatlimba romAneascA ; cine a trAit intr'un sat românesc din Ardeal ainvAtat romAne§te, pentrucA asa este limba aceasta dulce romd-neascd care se lipe§te.

A vrut sau nu a vrut §i du§manul cel mai mare al nostrua invätat-o §i a vorbit-o !

Ungurii, cari erau in minoritate, erau nevoiti ca pe calesA-§i impunA limba, sA maghiarizeze cu forta, noi nu avem

nevoie de lucrul acesta, pentrucA noi suntem in majoritate §i

psihologic este cA majoritatea absoarbe. Este mincinos ceeace sespune in aceastA privintA despre noi. Este adevArat c s'a datunere ordonante, cari au trebuit sA fie refAcute §i de acestea eis'au folosit. Eu sunt convins insd, cä dacA aveam o politicd pre-cisd dela inceput §i dacA acum cAnd vorn preciza printr'o legeacestea, nu se vor mai intAmpla asemenea lucruri. Vroesc sä vAspun, cA in chestiunea limbii eu sunt pentru libertate, eu nu silescpe nimeni, cad cei din tam romAneascd o vor invdta de bundvoie. in chestiunea culturalA ora§ele sunt ale lor, cu institutiile lorculturale. i cum nu putem smulge limba din gura aimdnui, qa

putem smulge din mind nici ciocanul i trebuie ne punemla mundi si sã ducem acolo acel creer romeinesc, care dind ii puialdturi de oricine, va ie,i invinglitor i numai astfel va fi rezolvatdchestiunea culturald.

S'a vorbit, d-lor, mult cum sd nationalizAm ora§ele? Trimitemsoldati? Trimitem functionari? Nu, d-lor. Cad acestora le trebuiehrand, ghete, pälàrii si altele adicd sunt consumanti, ci trebuie sdne facem productivi prin industrializare. 5i mai ales in ora§eledela granitä. SA nu zicem: dar aceasta nu s'a fAcut in Craiova,ori in Pite§ti, pentrucd Debretinul nu este in coasta Craiovei §inici Seghedinul in coasta Pite§tiului. Si and eu peste drum vAddela mine Debretinul cu universitatea lui la nord §i mai vdd §iSeghedinul cu universitatea lui la granitele de sud, VA spun cä nuputem nici cu functionarii, nici cu soldatii sA facem ceva, ci numaicA trebuie sA ridicAm §i noi in Oradea, in Timisoara, micile noastreuniversitAti, cari numai acelea vor romaniza. Mici universitAti, §coale

arti-

ficialà

nu-i 3.11

www.dacoromanica.ro

462

de meserii si asa mai departe. Asa imi ridic cuvantul CA dacd vaajunge acolo unde a dori sA ajungd, sä se inteleagd cA atunciand este vorba de chestiunea culturalA, sd nu se facA compara-tiune intre scolile de granitd i celelalte dinAuntrul tArii, pentru-cA, cum zic, acele, stau fatd in fata cu universitAtile ungare, cariau fost puse la granite si in fata cArora neapArat trebuie sA punem

noi universitAtile noastre, scoala, cartea si ciocanul!Atunci numai vom avea orase romanesti. Pentru aceasta nu

trebuie vreme multA. Aceasta merge foarte usor. SA nu ne fie fricA.Nu este adevArat cA Romanul este lenes. Nu! La noi in fabricilenoastre, de exemplu, la fabrica de textile din Arad, eu am vAzutcA lucrAtorii romani sunt mai buni; pentru ce ? Pentruca au cap(aplause), au brat si lucrul atunci merge mai repede. Numai scoalAsA fie.

Se face un cap de acuzare contra noastrei, cä persecutilmcultele, cei le despoiem averile. Sã facem o mica comparafiune!titre noi si ei, pentru ca sà ardteim cä ei fipd atuncia când li-seating privilegiile nedrepte. Ei spun cA aceasta este nedreptate. Noiam intrat, o stiti cu totii, Med o palmd de pArnant. IatA episcopiilenoastre erau lipsite de averi, iar catolicii, bunioarA, episcopia unitA140.000 jugAre, cea catolicA a avut alte sute de mii de jugAre,aceasta grape faptului cd ei au avut o politicA bisericeascd asacum au avut i o politicA culturald. Dacd n'ar fi fost asa, Ungarianu ar fi putiut sA fie de 1000 de ani, pentrucA nu altceva a sus-tinut Ungaria, ci biserica catolicd, care le-a fost centrul cultural sicare a tinut sufletul maghiar.

Dar acum cand a venit starea cea nouA, noi in sufletul nostrune-am zis : sA ne uitArn de patrimoniul cu care am intrat fiecarein tam romaneascA. Acesta a fost trecutul si 1-am uitat asa cumam uitat, de exemplu i mormintii nerAzbunati din Beius. Ne-amzis : acesta este trecutul, despre el sA nu mai vorbim. Si am ziscA este bine sA facem egalitate. Legea este clard : sa fie 100 dejugAre la episcopia ortodoxd i asa mai departe. i mi-a dat mie100 de jugAre, iar preotului meu 32 jugAre. Dar e o deosebire inrealitate, cA preotul minoritar la ses sA capete 32 jugare, CanaanupAmantului iar dincolo la munte, unde e numai codru, preotul meusA se aleagA cu rape infructifere.

Doctrina despre care atat s'a vorbit aici cu atata compete*,precum cd noi am fi generosi si culti i cA reprezentAm civilizatia

cA deci trebuie s ne aranjAm tara dui:4 principiile egalitAtii,

si

si

www.dacoromanica.ro

463

ma rog: iata unde am ajuns cu egalitatea pusd pe inegalitate,tot noi, hojii de pAgubasi. La aceea nu se gandeste nimeni, cA cei800.000 de Romani nu au murit pentru minoritari sau pentru ceicari yin acum din Galijia sau din alte pArji (aplause), ci au muritpentru neamul nostru.

Dar episcopilor catolici pe langA loturile legale le-a mairamas imobilele princiare, tezaurul resedinjei lor, imensele fonduri,despAgubirile terenurilor expropriate, concesiuni de exploatare apadurilor i loturi de sute de jugare padure ; in schimb, mostenireaepiscopiei din Oradea, e o cAsuja cumpArata pe vremuri cu 6000florini. latà adevarata inegalitate cu care am intrat in mostenireanouà. Cand am cerut i eu padure mi-a rAspuns : nu se poate !Legea zice cA eine a avut, acela mai capatA, cine nu a avut, nucapätà. Va sà zicA privilegiile se menjin, cà asa este legea.

De sigur, nu este de vinA dl ministru, dar eu am datoria sdpun aceastd chestiune Inca odatA, i sA rog pe dl ministru al agri-cultrii sA faca bine sA mai revizuiascd aceastd lege, din punct devedere al ilegalitajii pe care o creaza pentru biserica ortodoxA,deoarece noi nu cerem nimic mai mult de cat egalitate.

Asemenea rugAm sA se OA in vedere proporji a sufletelor laimpArtirea bunurilor.

SA examindm i libertAfile. Episcopul catolic din Oradea are oparte a eparhiei sale in Ungaria, pe care tot dansul o administreazA.El face vizitajii canonice in acea parte, el numeste preoji dincolo, §iaduce preoji de dincolo incoace. I-s'a dat toata libertatea sd-sipastoriaseA eparhia integralA depe teritorul Romaniei si al Ungariei.

Nu a fost nimeni vAtAmat in cult. Din contrA, se bucurA deabsoluta libertate a cultului cu nota noud nationalA introdusA inel. *i totus lumea e plinA le pretinsa persecujie a cultului lor.

Eu am dincolo 8 parohii fard preoji i fArd invajAtori.noastre au bAgat jandarmi ori refugiaji.

Oamenii merg la bisericA pentru cA ii mai susjine credinja,se duc de pildA la Pasti, cantA Christos a inviat, dar merg acasAplangand cA nu este preot. Morjii sunt inmormantaji fArA preotcopiii rAman nebotezaji ori sunt botezaji la catolici.

Iar dacA a limas vre-un proet in Ungaria, iatd cum estetratat. In Mania, preotul Simion Cornea, care a Minas acolo, cuma plAtit cutezanfa lui ? Trecand prin sat, in faja unui jandarmn'a salutat pe Maria sa jandarmul. Si atunci jandarmul I-a luatpe preot si I-a bAtut pentruc4 nu I-a salutat ! Asa suntem noi trataji

si

in

pi

www.dacoromanica.ro

464

in Ungaria si tot noi suntem acei cari persecutdm ! Vreau sa sestie lucrul acesta, contra cdruia ar trebui sd protestdm pentrucA elconstitue o umilintd a noastrd.

E de necrezut bAtaia de joc, ce se face de toleranta noastrd inmod sistematic, de propaganda pentru discreditarea noastrA morald sisustinutá de bolsevismul aurului si bolsevismul politic de aici dela noi.

El si democratia 1 AtAta s'a vorbit aici de democratic si s'ascris in toate pdrtile, cd toatd lumea este democratd. Democratiaaceasta eu am urmArit-o in toate fazele ei. De atAtea ori s'avorbit aici de Marx. Toatd lumea I-a citit. Eu am trait pe vremealui Marx, nu departe de el : el era in Berlin, eu eram in Lipsca,tot atunci cAnd s'a plämddit social-democratia. L-am vdzut in fasesi din fase au si inceput cu atentatele : atentatul lui Nadel si Nobi-ling contra impdratului Wilhelm I. Am vAzut ce elemente au rdsdritin pdtura sociald de acolo imbibatd de Marx, care a venit sd stricesufletul german in orase si au produs atentatele acelea.

DupA aceea democratia am vAzut-o in faza ei stiintificA. Indeosebi inainte de rdzboiu se tinea de modA ca tot omul sA fiedemocrat. Societatea Galilei, societAti stiintifice, drepturile omului!Veneau conferentiari pe la noi pe la Arad, nu era DuminecA casd nu vie tin democrat ca sd democratizeze lumea acolo. lar ainostri, ca sd nu rAmanA prosti §i ca sd arate Ca cunosc doctrinasocialistA, tineau conferente cu ei.

Democratia aceasta a pregAtit lupta contra tuturor traditiilor :bisericA, nationalism. Jos cu Dumnezeu, jos cu biserica, jos cunalionalismul, pentrucd a evoluat lumea in democratie 1 Tdrile numai sunt ale natiunilor cari le-au intemeiat, ci ale omenirii. laromenirea era tot Israilul.

ToatA presa era in mâna acestei straine democratii 1 Sd nu ficutezat cineva sd ridice cuvantul contra acestei democratii, cAci eravai de el. Am vdzut apoi democratia si sub bolsevici, omorAndoameni nevinovati §i ii intrebAtn: cum stAm atunci cu marxismul ?Cd marxismul sustine evolutia §i pe cale pasnicA vrea sd realizezeidealul comunismului ? Si am inteles, cA comunismul internationalpe cale pasnicA se preate§te, dar prin revolutie se implineste.Acesta e adevAratul marxism in practica lui.

Aceastd democratie, adusA din afard in contra asezdmintelorjärii §1 traditiunilor, vine sA desfiinteze neamul romAnesc §i jaraaceasta, ca sd nu mai fie Ora a Românilor, ci sd fie lard' a tuturor,ori de uncle ar fi venit ei,

www.dacoromanica.ro

465

Prin urmare in aceastd democratie este deghizat du§manult Arii romAne§ti care vrea sA-i distrugd a§ezAmintele.

Pe noi, vreau ei sA ne invete, democratie ?Noi doar tot democrati am fost. Dar eine a introdus sufragiul

universal mai inainte in bisericd ? Nu noi ? Dar a fost intre mine§i intre Oran candva deosebire ? Este aci in tara deosebire ? latademocratie: dam pamant taranului, ii darn §coala §i putinta sAse ridice pAnd la noi §1 libertati cetatene§ti ; dar nu aceea pecare ne-o trimite Lenin prin agentii sal, ci institutiuni democraticecari se potrivesc firei poporului nostru §i rezultA din evolutia socialda poporului, pentrucA numai aceea este democratia adevAratà. Eusunt democrat dupà firea mea, dupà cre§terea mea §i in toatA fiintamea. Si nu este om pe fata pámAntului sA fie mai aproape de sufletulpoporului de cum sunt eu. Dar democratia aceasta este democratianoastrA româneascA, noi sA ne-o facem, nu sd ne-o aducd din strAindtate.

Ei vor sd se intAmple ceeace s'a intAmplat dincolo. Cred canu se va putea intampla pentru cl poporul românesc este mult maitreaz §i mai cuminte deal sd nu InteleagA cine Ii sunt adevAratiilui prieteni.

D-lor senatori, aci s'a atins §i astAzi §i ieri §1 mai de multeori raporturile dintre Ardeal §i tara mamA cu oarecare animozitatede multe ori.

Eu tin sA. spun pArerile mete §1 in aceastd privinta, mai alesastAzi cand este vorba sA se creieze legi de unificare, cum intelegeu aceastA unificare.

SA vedem, ce intelegem sub unificare? Propriamente eu nicinu inteleg cum a venit cuvAntul acesta, ca. doar una suntem pentruDurnnezeul Dar a venit cuvantul de unificare §i acum, cum ziciceva, ti-se rdspunde : ce, nu vrei unificare ? i aeeasta este §i peterenul bisericesc §i pretutindeni.

Eu cred cA nu s'au stabilit principiile §1 a§ dori ca legileacestea noui sd se brodeze pe un principiu. Centralismul accentuatde unii, dupà mine este o piedicA a desvoltArii §i o pricinA aneorAnduelilor, izvor a nedreptätilor provocatoare de du§mAniiintre frati.

CAci nu vreau sA scot din gura mea grozAvia aceea de cares'a vorbit, ce e drept, numai prin tangentA, de autonomia Ardealului,pentrucA tin de criminali pe acei, cari vorbesc de autonomia Ardealului.

Ciocnirea aceasta a fost totu§i fireascA intre tendintele centraliste§i tendintele regionaliste, tiindcd nu a avut o canalizare. A venit

30www.dacoromanica.ro

466

sd zicem bunAoara, Costica §1 Mitica §i au facut ca copilul : aupus pAlaria in cap §i au zis, acum eu stint tata. Cei de dincolocad din Traian au facut Traici, dadeau cu Verbóczy in capul Costicilor,CA ei sunt doar superiori. Chestia s'a deplasat la márunte animozitati.De aceea trebuie precizatA din capul locului politica de unificare.

Daca veti merge in orice tara sträina, de pilda in orice ora§din Franta, din Germania sau din Italia, la Lipsca, Lion ori Florenta,dud ai vazut un ora§ din Franta, Germania ori Italia, ai vazutFranta, Germania ori Italia insa§.

Din ce cauza se intampla aceasta ? Pentruca fiecare ora§ acautat sA adune tot ceeace este tezaur cultural, sal se intareascaculturalice§te §i sa formeze un centru cultural. Aceasta este politicade descentralizare.

Nu poti face din Oradea Orade romaneasca, trasa de haturidin Bucure§ti, ci trebuie sä te duci acolo in Oradea, in Arad, Timi-§oara cu §coala, cu cultura intreaga, sA o faci sa aiba tot ceeaceare Bucure§tiul, pentruca in Oradea §i in fiecare centru ardelenescsa se reoglindeze intreaga cultura, intreaga infati§are romaneasca.

A§a inteleg eu descentralizarea: sa ma duc eu acolo cu culturamea, acolo unde se scria despre Romani ca despre sälbateci. Omuleste ceeace este in sufletul lui, aceea ce este cultura lui, cultura IIface ce este. Uitati-va la evrei, cad au crescut in cultura ungureascA,ei zic : acesta este sufletul meu, nu ma desfac de el; sunt ceeacesunt in sufletul meu. A§a s'a inradacinat in ei cultura ungureasca.

De aceea eu cred cA ar fi bine, ca ideea nationala sa strabatatoate legile noastre, ca o suflare Dumnezeiasca §i atunci va dispare§i a§a numitul regionalism.

D. Procopiu a adus o nota sentimentala, and a vorbit decucuvaele Ia§ului. Nu trebuie sa cante cucuvae asupra ora§elorardelene§ti, cum n'a cantat nici asupra Ia§ului. SA nu mai vorbim decucuvae. SA deschidem sufletul nostru. Bucure§tiul fie centru, darsA fie sanAtos moralice§te.

Am ajuns §i la chestia aceasta morala, pe care a atins-o d-1Cantacuzino. Are toatA dreptatea. AdevArul este acesta : Societateaeste natiunea, ea se guverneaza pe sine, ea este stapana, ea estesuveranA, iar guvernul nu este altceva &cat un executor al vointeinatiunii. Pana atunci insa, pana cand nu se vor indrepta moravurile,societatea nu este stapana. Noi nu am ajuns nici acolo sä avem oopinie publicA. Credeam ca sub legea sufragiului universal lucrurilenu se vor petrece ca inainte, dar vad Ca §i cu sufragiul universal

www.dacoromanica.ro

467

tot acolo suntem, cad un guvern ales azi cu mare Insufletire, cumare majoritate, este Inlocuit de un altul care este ales de aceia§ioameni tot cu aceea§ insufletire. Pentruce ? PentrucA nu exista oopinie publicA, viata cetAteneascA nu este IncA forrnatA.

Nu este vina noastrA. Noi nu ne putem pune astAzi alAturi deEnglitera, dar eu a§ dori sä nu se uite, cA mai presus de toate artrebui sa se formeze aceasta societate prin educatiune.

PentrucA pentru mine chestiunea nationalà este o chestiunecalturalA. Prin cultura sociald va dispare §i fenomenul acela histdela noi, care par'cA nicAiri nu este atat de pronuntat, ca toatAlumea sA trAiascA din buget. La noi nimeni nici nu se mai gande§teastAzi, de and suntem in tara romaneascA, sA faca altceva decalsA trAiascA din buget. Am auzit §i eu vorba aceea cA Romanul sena§te bursier, trAie§te functionar §i moare pensionar. Am ras de ea.Dar de fapt a§a este. Romanul nu se gande§te la munca productivA,ca sA trAiascd din munca lui, sA trAiascA independent. La noifiecare se gande§te la Stat. Statul sA Ii dea biserica, §coalA,casA, masA §i tot. (Aplause.) SA-mi iertati expresiunea, Statul e cao vacd de muls. Nimeni nu intelege sA trAiascA altfel decal sugandla ugerul bugetului. A§a ajunge toatA lumea pendentd de chivernisitoriibugetari, de guverne. ToatA viata mAcinatá de politicianism §1 redusAla sclavia politica.

Aceasta este o societate moartA, care nu mai poate exista. Inmomentul acela, cand noi, prin institutiuni noui pe cari astAzi vremsa le introducem, vom schimba sistemul nostru de educatiune §1nu se va mai face educatiunea viteilor de buget, atuncia nu vommai auzi, a§a cum se aude azi, dela pArinti alintanduli sugaciicu cantecul tu e§ti viitorul bursier" al Statului roman.

Vedeti, aci este gre§ala. PAM cand nu se va veni sA fieschimbatA educatia, panA cand nu se va veni sA se dea o directiunenouA din partea celor cari au conducerea sufletelor, ca sA creezeoameni independenti prin munca lor productivA, panA atunci totivor voi sA fie functionari romani, politiciani. i functionarul romanserve§te liberele profesiuni sA se IrnbogAteascA; rAmanand el ve§nicsArac. Tinerimea trebuie IndrumatA la ateliere §i va trAi din muncaei productivA.

Cand vom avea noi societatea aceasta crescutA pentru muncarealA, atunci de abia vom avea §i opinia publicA, atunci nu se vormai repeta cazurile acestea, atunci va cAdea §i politicianismul,atunci nu va mai fi singurul ideal pe fume de a rAsturna guverne,

30*www.dacoromanica.ro

468

ca sd te sui in locul aceluia pe care 1-ai dArAmat, pentrucA nuva mai fi dorintd a ajunge la guvern §i la buget. Atunci a ajungela guvern va fi o grea datorie, un sacrificiu, atunci va fi adevAratpatriotism CAnd vom avea societatea aceea, atunci da, putem sdsustinem §i in practicd teza acea adevaratà a dlui Matei Cantacuzino,cà societatea este stApthiA, ea determineazA, ea porunce§te, ea estesuveranA.

Inchei cu dorinta ca acum and se pun in discutiune legile,cari au sd normeze noua viatA publicA, sA se punA pe baze nationale.

Doar ne e fricd sä arborAm drapelul ideii rationale pe nouaclAdire de Stat ? Mai deunAzi dl Constantinescu se neajea cu ni§tetárani cari cereau sA le dea lotul mai mare, un parlamentar se simteaobligat a veni in ajutorul ministrului cu spaima Ligii Natiunilor, nupoate da d-I ministru, cá ne duce la Liga Natiunilor vecinii unguri.A intrat frica in noi ? Nu mai cutezdm sA vorbim despre nationalism ?

D-Ior senatori, and viu eu §i zic cA ideia nationalA trebuiesA strAbatä ca o suflare Dumnezeiascd toate institutiunile noastre,nu inteleg prin aceasta §ovinismul, cAci aceasta e o degenerare anationalismului, ci sub ideia nationala inteleg con§tiinta nationalà,care este generoasA, dreaptA, care stimeazA pe om, care stimeazAlibertatea fiecdruia, ori de ce limbA i lege ar fi. De aceastä ideenationala nu are sA-i fie frici nimAnui, pentrucA in aceastA ideenationalá este generozitate, dreptate pentru toll §1 se cuprinde §1ideea, cá tam aceasta romAneascA Romanii au sustinut-o de mii deani, RomAnii au fäcut-o, nu pentru altii, decal pentru a rAmAne aRomAnilor. (Aplause prelungite.) Aceasta este idea nationalA §i aci,d-lor, este conflictul cel mare intre noi §i internationali. D-lor, eunu sunt §ovinist, nu urAsc pe nimeni pe fata pAmantului, dar imiiubesc neamul meu §i tara mea §i iubesc §i pe acei cari suntconceatenii mei. StrAbunii nostri romani cu ce au cucerit lumea ?Cine a ajuns in Roma s'a ferit oare sA invete limba latinA ? Nu.and vom sustine §i noi aceastd idee nationald nepangäritá deuriciuni, atunci §i la noi se va simli fiecare fericit sä se numiasacivis romanus, inteo RomAnie a RomAnilor.

www.dacoromanica.ro

460

La 10 Iunie 1924.Dle presedinte, d-lor senatori, dati-mi voie sa va spun si eu

cuvantul in numele bisericii care a avut mai multe scoli in Ardealsi care a purtat mai mare greumant. Daca cumva nu va voiu fiplacut, aceasta sa se reverse asupra persoanei mele, iar nu asuprabisericii, in numele careia eu vh vorbesc.

Ma inchin inaintea munch depuse in acest proiect de lege sisi inaintea sentimentului national de care este el inspirat.

S'a adunat intregul material al sistemelor de invätämant sis'a manecat din doctrina scoalei de Stat. Prin aceasta scoalä deStat, se extinde cultura romaneasca si asupra scoalelor minoritaresi prin ea ajungem la mult dorita unitate sufleteasca intre aceiacari sunt adunati astazi intr'un manunchiu din cele patru parti dincari e alcatuitä tam romaneasca.

In acest proiect este depusä politica culturala a Romaniei.Sunt perfect de acord cu directiunile nationale din acest

proiect, dar nu ma pot identifica cu doctrina sträina de alcatuire aStatului romanesc si de sufletul romanesc, anume cu doctrina scoliide Stat, pentrucä si aici ca si la celelalte legi intocmite in de-cursul vremilor, stam in fata unei greseli din obisnuinta a täriinoastre, anume 0' introducem legi streine, Mt' a fi ele adaptatela firea si la stärile acestei fad.

Din aceasta gresala rezultä ca noi in scris avem cele maifrumoase legi si cele mai moderne, dar in realitate la aplicare nusuntem atat de frumosi, din contra, suntem cat se poate de uriti§i prezentam sa mi se ierte dacà sunt prea asupru in expre-siune o forma de caricatura.

Cine vrea sä zideasca scoala romaneasca s'o zideasca pesufletul romanesc si pe traditia romaneasca. impresionismul in legeeste periculos, pentruca este trecator si o lege nu este permis safie trecatoare, caci ea trebuie sa se bazeze pe realizarea unui ade-vat- si adevarul este etern.

Aceasta lege trebueste, ca toate legile, sa fie o evolutiune dinvieka poporului nostru.

Poporul nostru a trait in biserica, biserica i-a dat asezamantulcultural, in biserica isi are neamul romanesc monumentele lui. Dacaeste vorba sa se faca §coala nouä, noi nu o putem face deck pebiserica, caci nu putem ignora evolutia si nu putem rupe §coalade leaganul ei, biserica. Aceasta ar fi sä facem un salt mortal,ceeace nu trebuieste sä se faca.

www.dacoromanica.ro

470

Dad am fi fost intelesi noi, cari am asteptat ca si o the-sianitate aceastd scoald nouA, .liberA, româneasca, desrobità de subcAtusele trecutului si dad ar fi fost inteles destinul neamuluiromânesc, care numai prin bisericA poate sA &Masa., atunci s'arfi luat firul dela scolile noastre cari existau in 1919, bune relecum erau i dad se lua acest fir, nu am fi fost expusi in acesti5 ani la atAtea deraieri, la atatea amArAciuni, la atdta ingerintAstrAind. CAci numai din aceste deraieri rezultä nemultumirea deastAzi, rezultä haosul ce caracterizeazd acesti 5 ani peste cari amtrecut. $i dad se intAmpla acea conexiune la scoala bisericeascA,nu aveam aceastä tristä experientA, ca in acesti 5 ani sA vedem cumni se sting scale, iar cele minoritare sporesc. Ei au progresat, pecând noi am rAmas cu scale noastre ruinate i mult inferioarescalor minoritare.

Se pare, cA anumite greseli ni sunt inerente. Allânecdm dinprincipii inalte i cAdem in leziunea lor.

Asa, de pildA, s'a fkut i cu legea agrarA : s'a pornit delaprincipiul democratiei, hotArandu-se cA tot pAmântul sA se deapoporului. Acest principiu se extinde din ce in ce mai multdacA va merge tot asa, vom ajunge la rAstunarea economiei natio-.nale, la micsorarea productiei. Dar pe dtA vreme in aceastAdirectiune s'a mers atat de departe in democratie, nu s'a tinutseamd de un alt asezArnânt, tot atAt de democratic. in adevär, aa fost un asezAmânt in tam româneascA, asa cum rar se mai afläin lume, anume asezAmântul sanitar, care a intretinut aci spitale,nu numai pentru Români, dar pentru tot omul ce s'a aflat pe teri-toriul tArii românesti. Este o institutiune care a fkut cinste tAriinoastre. Dar cine este acela care a beneficiat de ea ? Nu este totpoporul ? ExistA o institutiune mai dem ocraticd pe fata pämântului,ca spitalul Coltea, asezArnintele BrAncovenesti, spitalul Sf. Spiridon

altele, in care poporul poate sA vinA sA-si caute sAnAtatea fArAplatA ? $i cu toate acestea aceastä institutiune s'a nimicit pe princi-piul democratic, rAu aplicat din acest punct de vedere, s'a nimicitcea mai frumoasd institutiune democraticA a Orli romanesti, aceeaa spitalelor, s'a sävArsit un pdcat impotriva umanismului.

Acelas lucru se poate spune i despre Academie. Oare aceastanu este si ea o institutiune, care lucreazA pentru luminarea popo-rului, pentru sufletul sAu ? Este o altA institutiune mai indicatAspre a ridica sufletul poporului, dedt Academia ? Si cu toateacestea nu s'au crutat nici averile acesteia, ele au fost expropriate

si

si

www.dacoromanica.ro

471

si aceastd institutiune demodraticA, chematA sA lucreze pentru po-por, este adusA in situatia sä nu mai poatd tipAri carp. Trebuiesa vind sa ceard credit, un fel de cersetorie, atunci dud ele erauasigurate.

D. T. Voicu : Principalul a fost sA se suprime intermediarii.P. S. S. Episcopal Ciorogariu : Pe principiu national s'a mai

distrus odatA o institutie, anume prin secularizare. S'a zis : sA

mântuim tam româneascA de cAlugArii greci, este o chestiunenationalà ca sà mântuim averile tArii din mdini strAine.

D. Dr. V. Bianu : Bine s'a fAcut.P. S. S. Episcopal Roman Ciorogariu : CAti ani sunt de

atuncea si nu s'a mai reparat ! Uitati-va in ce stare este clerulnostru i uitati-va in ce stare este clerul acelor popoare, cari si-auzidit Statul pe bisericA. Da uitati-vA, d-voasträ, in ce stare este acestcler, cAruia i-s'a luat averea si a fost lAsat nu vreau sä ziccersetor dar a lost fAcut imposibil sä ImplineascA misiunea sa.

Acum tot pe principiul national vine si se statificA i cale.Este cert cA noi ortodocsii, stAlpul tArii, nu vom putea sustinecolile noastre bisericesti, chiar dacA ele vor fi lAsate ulterior,

pentrucA in consecventa celor spuse, nu este din ce le tine, niciaici, nici dincolo.

Ce va fi urmarea ? CA noi, sub firma de scoli particulare,nu vom putea tine scoli, dar le vor sustine minoritatile, bisericileminoritare, cari au fondurile lor. BunaloarA, episcopiei romano-catolice din Oradea ii revine numai din exproprierea pädurilor 85milioane lei. Vor mai fi dacA nu atAt, dar vre-o 50 de milioane.Cu acest patrimoniu sacru este sigur cA vor putea tine colile lorconfesionale, sub numele de particulare.

Dar nu acesta este cel mai mare paradox : nu numai paradox,ci nespus de primejdios este, cA acolo sunt fondurile cele nesecate,cari vin din America. Eu nu acuz pe protectorii nostri din Americaoficioasà. Acolo sunt niste organizatiuni cari s'au incuibat si dispunde fonduri fabuloase, de fonduri mai mari decal dispune tam roml-neascA. Acolo sunt sectari sustinuti din acele fonduri, cu scopulsubversiv de a distruge biserica strAbunA a neamului românesc.Cunoasteti ce spune sfânta ScripturA : Bate capul pAstorului si seva risipi turma". Aceia vor avea §coli particulare.

0 voce: Nu vor avea.P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : Ba vor avea, pentrucA

au de unde sä le sustinA. Eu nu §tiu de unde Isi bazeazA iubitul

www.dacoromanica.ro

472

coleg care m'a intrerupt, nidoiala c5 nu vor avea. Eu cunosc tole-ranta noastrA, dar aci este mai mult decal tolerantd MP de strAini.Sub aceastA hiper-toleranta, cAreia i-as putea da si alla denumire,dacd nu a§ respecta sentimentul demnitAtii noastre nationale.

Sub ocrotiri strAine vor fi dar scoli strAine, multe si bune,asa cum au dovedit aoesti cinci ani si dacd vor merge in aceastAproportie progresele, atunci VA puteti face socotealà, in cAtA vreme,in tam romAneascA, scale acestea vor fi, nu strAine de sufletulnostru, ci deadreptul dusmane Orli romAnesti, pretutindeni in fie-care sat.

SA distingem bine, nu ma refer la minoritAti, ci la propa-ganda strAinA de distrugere a Orli noastre.

Este adevArat cA prin acest proiect s'a dat acces in scoalAsi religiei. Antevorbitorii mei, Mitropolitul Primat, Episcopul Hossusi d. Schullerus, toti au adus tributul recunostintei lor d-lui ministru,pentru acest nobil si romAnesc gest, pentrucA a dat un acces maimare in scoald religiei, decAt acela pe care l-a avut in aceastAtarA mai inainte.

Dar sA-mi dati voe sA rAscumpAr aceste multe si bine meritateelogii, sA le rAscumpAr cu o rugare, anume : cA religia sA nu aibAnumai acces in scoalA, ci sA fie sufletul scolii. Numai atunci andreligia va fi sufletul scolii, numai atunci scoala va fi cu adevAratromAneascA. (Aplause pe bAncile prelatilor.)

D-lor senatori, este o experintd confirmatA, cunoscutA de noitoti, cA toti luptAtorii nationali s'au intemeiat pe religie, toate lup-tele nationale au avut la baza lor religia.

.

Colegul nostru, pArintele episcop Hossu, a vorbit ieri despreun erou, care a salvat tara sa din primejdia comunismului si acesterou, care a salvat tam de primejdia comunismului, a dus cruceain scoalA, a dus crucea in Parlament, a dus pretutindeni cruceasi in numele crucii a invins. Nu i-a spus numele, poate va fi avutmotive sA nu-i spunA numele, ca nu cumva sA cadA in bAnuialafascism ului.

Vi-1 spun eu : este Mussolini.D. Gh. Em. Racovitd: Mussolini este ateu.D. Gheorghe Adam : $i mA mir, cA i-se face elogii in Senat.P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : Eu numai i-am amintit

numele, am simbolizat pe eroul pArintelui episcop Hossu.MA duc insA la eroii nostri dela cari vreau sA scot tnvatA-

mintele, la ai nostri cari toti au luptat in trecut si astAzi au luat

www.dacoromanica.ro

4fg

in mâna" steagul luptei nationale. $i acestia ti au la baza actiuneilor religia si pun tricolorul pe cupola bisericei. D-voastre ii titicari sunt acestia. Acum eu nu vreau sA spun cine este aztazi lup-tätorul mare, care duce ideia nationalA si aceastà idee nationalA ointemeiazd pe religie.

O voce: Partidul liberal de sigur.I. P. S. S. Mitropolitul Primat, Miron Cristea: Goga.P. S. S. Episcopal Roman Ciorogariu : Tot respectul meu

partidului liberal, dar eu nu vorbesc de partide.dori ca atunci cdnd se vorbeste despre o lege cum este

aceasta, care sA puna" temelia tArii, atunci, din pietate cAtrA popo-rul romdnesc, nici sA nu se pomeneascA de partid aci, sä nu sepomeneascA de politica de partid, sA nu se vorbiascA de cat deromanism. A dori ca d-1 ministru Angelescu, sA fie acel eroucare pune drapelul national pe cupola bisericei. Steagul acesta alculturei romAnesti, sa" fie pus pe bisericA de-o mdnA româneascd.

P. S. S. Episcopal, Lucian Triteanu : Este pus. Noi vrem sApunem crucea pe scoalA si pe Parlament.

P. S. S. Episcopal Roman Ciorogaria : A vrea sA-I fac ne-muritor, sA spun cA el a fAcut aceastA scoalA nationalA.

Eu, d-lor, nu inteleg scoalà de a. b. c. eu inteleg aci scoalavietei, scoala sufletului romanesc. As vrea ca din aceastA scoalása iasA soldatul muncitor, care sA aiba in sufletul lui vrednicia si

cinstea, as vrea ca soldatul Regelui Ferdinand, sA aibA in sufletullui, ceeace avea in sufletul lui arcasul lui Stefan-eel-Mare. (Aplauseprelungite.)

Nu declar rAzboiu scoalei de Stat, dar nu a§ dori nici sAaiba mAcar aparenfa cA aceastä lege atinge interesele bisericei.

vrea ca scoala sA fie inspiratA de doctrina bisericei.In ce prive§te partea didacticA, am nedumeriri. Am intdiu o

primA nedumerire asupra caracterului ei politial, asupra constrân-gerilor cu pedepse inspAimântAtoare. Regret cA nu s'au gAsit altesolufiuni, de cat acelea cari se aflau in alte locuri. Regret cA sevine nu numai cu pedepse bAnesti, ci se angajeazA intreaga ma-gistraturA si administratie in scoli. Nu prin aceste masuri sA nerealizAm o scoalA.

Nu cu biciul se face scoala. S'a gAsit si dincolo un omcuminte, prea cuminte Jancso Benedek, care d-voastre stiti preabine, cA se numia biciul scoalei românesti. Ei bine, a venit acestbiciu al nostru la inspectiune si in §coala mea, peste revizorul de

A§

As

www.dacoromanica.ro

474

acolo. Acesta era tin maniac. Cum Venea baiatul si vedea ca nUstie bine ungureste, II porcarea i trantea. Duca ce s'a terminatexamenul, inspectorul Jancso intoarce foif a ; sä nu se foloseascalimba maghiara de mAciuca pentrucä daca te folosesti de maciuca,scolarii romani vor uri limba ungureasca. $i ne-a batut mai eaucu mierea pe buze, de cat cu ciomagul. As vrea sA dispara dinacest proiect de lege ori ce maciuca, ori ce biciu, ori ce ar in-strAina pe cineva de scoala.

Voci : Nu se poate.P. S. S. Episcopul, Lucian Triteanu : Trebuie sancfiuni !P. S. S. Episcopul, Roman Ciorogariu : Sunt i alte sancliuni.

Poporul nu trebuie &à se vada pedepsit si pus in ternnifa pentrucacopilul nu se duce la scoalà. Dafi-va seama, a pot fi cazuri candparintele nu-I poate imbrAca pe copil, nu-1 poate duce la scoalàsi de aci se vor naste multe complicafiuni.

Eu nu zic sa nu se aplice sancfiuni. Dar mie mi se pare caaceste sancliuni sunt prea draconice i nu sunt proprii scoalei,asa cA nu se vor putea aplica.

D. Gh. Adam : !rare noi i Elvefia este distanta cel pufinde 100 ani ; si tot este inchisoare in Elvefia.

D. M. Pherekyde, pregdinte : Va rog lAsafi intreruperile.P. S. S. Episcopul, Roman Ciorogariu : Eu nu ma duc in

Elvefia, eu vreau sa fac scoalA romaneasca, stiu ce este scoalaromaneasca i tiu cum se face.

Dar este o altd solufiune i anume : sa faci scoala bund,aceasta este experienfa noasträ : noi aveam mari greurafi cu susfi-nerea scoalei, trebuia faranul sa platiasca impozite, de suta lasutA i douA sute la suta, pentru susfinerea ; ei bine, undea fost invAlatorul bun, nu s'a intamplat caz ca sa se sustragAcineva dela plata acestor impozite pentru scoala.

D. T. Voicu : Unde a fost minoritarul sovinist, n'a venitcopilul la scoala.

P. S. S. Episcopal Roman Ciorogariu : Unde a fost invafA-torul bun, faranul nostru a venit si a plAtit 100Vo i 200% si-adat tot, pentruca i-a fost drag de copilul lui, mai ales dacA a vdzutca progreseazA.

Scoala buna sa facem i in mAsura in care vom face scoalAbunk in aceeas mAsurA cred eu ca vor deveni apoi superfluesancfiunile acestea, cari recunosc cà trebuie sa existe, decatvrea ca sa nu ne intemeiem pe sancliuni.

as

www.dacoromanica.ro

475

Aci a aciAncit o nota d-1 Schullerus eri, care a zis, ca sä in-rnultim clasele scoalei normale, sa le ridicAm nivelul. Sunt perfectde acord cu el, sä le ridicAm rand in gradul de academie succesiv.

P. S. S. Episcopal, Lucian Triteanu : colile normale ?P. S. S. Episcopal Roman Ciorogariu : Normale, da, pentrucd

in rnasurà in care vom ridica nivelul lor, in acea mAsurA se varidica i nivelul corpului invAtAtoresc i va atrage tinerimea lascoalA i atunci nu va mai fi nevoie de aceste sanctiuni.

in al doilea rand, scoala noastrA estc prea incArcatà. De multapasä asupra scoalei sistemul german, cu ingrAmAdirea materialuluimult, care n'a dat cele mai bune rezultate. Noi trebuie sä punemtemeiu pe educatiunea fizicA si din acest punct de vedere este binecd s'a introdus in scoald studiul igienei. Dar dacA introducem noiigiena i facem i educatie fizicA, eu cred cã devine superflu me-dicul in scoalà. Va trebui sA fie si este bine sa fie, dar eu credCA va deveni superflu. A. S. Regala Principele Carol muncestemult in directiunea aceasta a educatiunii fizice i toti trebuie sätinern seama de aceasta actiune a Principelui nostru. (Aplauseprelungite.)

Voci : SA trAiascA 1.Mai trebuie sä tinem seama si de aceea, cA inteo tara agri-

cola ca a noasträ, taranca nu stie face paine.P. S. S. Episcopal Lucian Triteanu : Unde ? Aci ?P. S. S. Episcopal Roman Ciorogaria : Da, nici nu stie face

paine. Este vorba de hrana bund si este vorba de educatiuneafizicA, ca sa vedem puteri vanjoase, capabile de lucru, nu numaide insufletire, cAci si la insufletire trebuie brate i aceste bratetrebuie sä ni le cultivdm.

S'a speriat ieri d-1 Hasnas de bogAtiile cele mari pe cari leavem in fait. Nicairi nu se vorbeste atat de bogAtie ca la noi.ARA lume este mai rnodestA, le zice bunurile tArii.

Asa de multe i-s'au pArut d-lui Hasnas aceste bogatii, incatdAdea de exemplu, cà atatea i atatea milioane de metri cubi delemne putrezesc prin páduri, adicA nici nu avem ce face cu atateabogatii.

Nimeni nu ne-a dat atestat mai trist despre noi, deck atunciand d-1 Hasnas a spus, cA noi nu suntem harnici sä exploatAmbunurile noastre.

Da, e bogat solul nostru, dar noi suntem grad din lipsade culturA,

www.dacoromanica.ro

476

De aceea ne trebuie capital intelectual si moral cat de mult ;pentru aceea sA venim aici sA-1 facem in scoalele noastre, pentrucaastfel sA nu rAmAnA nimic nemuncit, nefolosit ; ne trebuie maicu seamA capitalul moral, care sA ne scoatA din starea aceasta incare ne-a adus rAzboiul.

In special dati-mi voie sA reflectez la propunerea religiei,chestiunea ce s'a atins ieri, anume ca religia sä o propunA preotul,pentrucA aceasta este un drept divin a lui. Art. 61 sA se inver-seze si sA se decreteze aici, cA preotul e catihetul de drept, carepoate fi InsA inlocuit prin invAtAtor, in cazul cand preotul, dinoarecari motive nu ar putea insusi catehiza

VA rog, d-le ministru, la planul analitic sA tineti seamA, cain scoalele normale sd se propunA metodica religiei mai intens,ca invAtAtorul sA poatA suplini pe preot in caz, cand preotul nupoate sA facd curs. Mai departe, ca comitetul §colar sA stea subpresedintia preotului, ca prin aceasta sA se simbolizeze autoritateapreotului in comunA i legAtura dintre bisericA i coalA.

In art. 176 se zice, cA se pot rechizitiona ca de utilitate publicA§1 edificitle bisericii. SA vA spun un caz : este cazul comunei Ciumeghi.In aceastA comunA sunt trei §coale de Stat si una a bisericii. AceastAcomung ce se aftà la un kilometru de granitA, este suficient inzestratAcu §coli pentru cei obligati le ea. InsA au venit invAtAtorii §i au zis,cA le-ar convent §coala noastrA bisericeascA, pe care noi am decretat-ode Gag parohialA, pentrucA am un preot de 80 ani §i am publicatpAnd acum concurs, odatA, de cloud ori §i nu a venit nimenipentrucA nu. era locuintA parohialA §i ca sA-mi pot cApAta. preotul,imi trebuie §coala de casA parohialA. Eu cred cA atunci and comunaare destule scoli, cari pot cuprinde pe toti copiii, este de interesromAnesc ca acea comunA care e la un kilometru de granitA si la10 kilometri de Salonta, unde este mitropolia Bapti§tilor, acolo sAam si eu un preot. CA dacA nu am, acel om de 80 ani nu poatesA implineascA acea misiune si d-voastre stiti ce e in satul fArApreot si yeti intelege cA numai prin §coalA nu se poate tine sussufletul romAnesc in acele granite periculoase. i interesele bisericiisunt de utilitate publicA.

Mai am un alt caz. Si vreau sA atrag atentia d-lui ministru,pentrucd pe baza acestei legi se pot face lucruri foarte bune, decatin jos, acolo se strica in aplicatiune. Am o altA comund, in carese gAse§te un loc viran, pe care a fost candva §coalA, lAngA bisericA

acolo e vorba sä zidim casa parohialä. Ce se IntamplA ? Aupi

www.dacoromanica.ro

477

venit sectarii §1 pentruca sA nu avem casd parohiala langA bisericd§i ca sA ne slAbiascA s'au aliat cu InvAtAtorul; de§i sunt §1 altelocuri in comunA, ace§tia au stAruit cá lor nu le trebuie alt locpentru scoalA decal cel de langä bisericA, destinat pentru casaparohiala. Vedeli ce intampindm noi, d-le ministru §i asupra acestoravd Atrag atentiunea pentrucd ori cat de bunA ar fi legea aceasta,dad in afarA ea este malitios aplicatA, atunci devine o calamitate.

D-lor senatori, in sufletul poporului romanesc s'a Mt unfenomen : se fac biserici cum nu s'au facut nici and §i se aducjertfe cum nu s'au adus nici cand. Eu locuesc in partea cea maisAracA a intregei Romanii §i stau nimit vAzand, cum oamenii ace§tiaumblA sA capete material §i lemnul necesar ca sA-§i zideascA biserici.

D. Gheorghe Adam :. Din cauza improprietdririi.P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu: LAsati-mA sA-mi isprAvesc

lucrul meu, d-ta vei spune pe ale d-tale, cA §i a§a nu mA intelegi,cA nu am crescut inteo §coald. Avem alte vederi.

Este dar in sufletul poporului fenomenul acesta de a-§i zidibisericA §i acest suflet al poporului este sfant.

Eu a§ dori ca §coala care acum se zide§te, sA se zideascA langdbisericA, ca §coala aceastA nouA, care acum se zide§te, sd fieinspiratA de acela§ suflet, pentruca poporul roman sd nu aibA douAsuflete, ci numai un suflet, sufletul strAmo§ilor nostri. DacA noi vomzice cA numai §coalA romaneascA ne trebuie, dar nu vom face dinacea §coalA romaneascA, §coala credintei, atunci am pus aci nousuflet langA sufletul poporului §i atunci I-am divizat, am distrus inloc sA zidim.

De aceea zic, cA aceastA nouA §coalA sA o ziditi langA bisericA,sA aduceti in armonie §coala care se zide§te cu biserica, pentrucaacest popor sd nu aibA decal un singur suflet.

D-lor senatori, eu nu pot sanctiona, cu votul meu, Inmormantareaacelei §coale, care a fost sanctuarul meu 38 de ani, dar mA incredin patriotisinul d-lui ministru, cä §coala aceasta noud o va aduce inarmonie cu biserica §i de aci se va desvolta adevArata scoaldromaneascA.

Dar, d-lor, §coala nu este numai o chestiune de guvernAmant;dacA ar fi lAsatA numai pe umerii tmui ministru, desigur cA aceasta§coald ar functiona regulat ca §1 ceasornicul, dar nu ar putea sAinfloriascA ; ca sA frifloriascA, ca sA devie vie, la aceasta trebuieSA se angajeze §i societatea.

www.dacoromanica.ro

478

In aceastä incintd am avut fericirea sA vkl in mai multerAnduri, insufletire pentru tot ce este bisericesc; and s'a votatConstitutia §i s'a decretat biserica ortodoxA dominantA §i in toateocaziunile and a fost vorba de biserick in aceastA incintd s'auridicat toti §i au mArturisit dragostea cal biseria.

La aceastä dragoste a d-voastrk d-lor colegi, apelez eu, casA o ducem in jurul §coalei, ca oficialitatea sA nu rAmAnA singurA§i ca societatea sA vinA in ajutorul §coalei §i sà-i dea sufletulcrestinesc §1 romAnesc. Cad vom inconjura toti de aci, aceastA§coalA cu acel suflet cre§tinesc, atunci se va ajunge scopul pentrucare s'a facut aceastd lege : unirea sufleteascd a tuturor RomAnilor§i in cer §i pe pAmAnt. Amin !

www.dacoromanica.ro

Din vremurileapostolatului national citire.

La aniversarea centenara a lui Gheorghe Lazar.

Ca o suflare Dumnezeiasc5 a trecut prin sufletul poporuluiromânesc ideia de§teptkii nationale in acele ciudate vremuri, cândomul se incepea dela clasele privilegiate.

Mai inainte de a räscumpâra Franta dreptul omului prin osAngeroasd revolutie, aduce poporul românesc jertfa lui HoriaClo§ca §i Cri§an pe roata sangeroasd din Alba-lulia.

Deodatd cu aceasta se'ncepe apostolatul national. Lupta pentrudrepturile natiunei ce §i-a avut §1 revolutiile sale, a lui Tudor Vla-dimirescu dincolo de Carpati, a lui Iancu dincoaci de Carpati,temnite grele §i lacrimi multe; un veac de jertfe nationale cu eroinecunoscuti, pAnA când eroul necunoscut" a räsboiului national aadus ultima jertfa §1 s'a scris in noua lege a omenirei dreptulnatiunilor de a se ocarmui pe sine, suveranitatea nationald.

E biruinta secolului al XX-lea, care in decurs de 100 ani aajutis la aceastA evolutie a drepturilor omene§ti, In drepturile na-tiunilor.

Serbärile centenare §i semicentenare, ce se desfAvarA pe cia-sicul pämânt al apostolatului national, e §i un act de pietate fat5cle memoria apostolilor ideei nationale §i tin prilej de Invatatura

www.dacoromanica.ro

480

pentru generatia nouA care a intrat in mo§tenirea lor. CâtA mind,cAtA jertfA de sine se recere ca aceastA mo§tenire sA nu fie pier-dutA nici prin sabie §i foc, nici prin decade* moralA. Si mai alesdecadenta moralà, sigura moarte a popoarelor.

Generatia nouA trebuie sA cunoascA apostolatul fard primade tncurajare, fard fonduri de propaganda, sacrificiul cu care s'aurAscumpArat zilele de astAzi.

La lumina acestor serbAri centenare are sA cadA ceata de peochii celor ce ne privesc din depArtare prin panza cu care au aco-perit du§manii trecutul nostru, legenda unui popor indobitocit carea parvenit in domeniul culturei. Vechile nizuinte culturale cu sacri-ficiile lor dovedesc, cA a fost viu simtul cultural al poporuluinostru in toate vremile. De aceea trebuie desvAlit acest calvar carea dus la inviere neamul românesc.

Biserica era cetatea sfAntA in care s'a pästrat sub patrafir, cao taind a sufletului românesc, limba §i legea strAmo§eascA '§i prinele unitatea nationalá.

Smeritii calugAri §i diecii moldoveni cu cartile lor sfinte §1

cu graiul limpede romAnesc au fost eroii misionari a acestei legiromAne§ti. Norodul Ii privia ca pe oameni trimi§i dela Dumnezeu§i credea in propovedania lor, dela Dumnezeu inspiratà. PoporulromAnesc putea fi distrus numai peste ruinele acestei biserici na-tionale. S'a fAcut §i aceastA incercare cu puteri uria§e.

La sfAr§itul secolului al XVII-lea se descarcA deodatA cloudfurtuni ucigAtoare asupra poporului romAnesc: intronarea ierarhieisArbe§ti asupra bisericei romAne§ti §i declararea sciziunii greco-catolice, amAndouä pornite din burgul Vienei.

Intre anii 1686-1691 Leopold I, aduce 36.000 familii sArbe§tide peste Dun Are §i le apazd in Banat §i *tile arAdane unde leinzestreazA cu diferite privilegii, intre cari : SA vA fie iertat dinnatiunea §i limba rascian5 a pune pe arhiepiscopul vostru, acelasA aibA drept de a dispune de toate bisericile de ritul oriental dea rAndui preoti sArbi in orme §i sate ... §i dreptul de a dispunede toti cari mArturisesc religia aceasta".

Cu acest drept impArAtesc in mAnA se nApuste§te ierarhiasArbeascA asupra plaiurilor romAne§ti §i se estinde ca un paianjen§i asupra Ardealului, ocupA episcopiile, mAnAstirile, protopopiatele§1 parohiile. Clericilor rornAni li se adauge un vici" la numelepatronimic, ca ei sA se numiascA Popovici, loanovici, etc. a§a seexplicA multii yid" la ortodoc§i, se introduce §1 limba liturgicA

www.dacoromanica.ro

481

slavonA pe langA cea romaneascA in mäsura mai mica ori mai mare.In ultima analiza sdrbizarea cu forfa.

In Arad bunhara sub influinta episcopiei sarbe§ti, primariaoraplui era in mana Sarbilor. Eu insumi am ajuns senatorii sarbila ora§. Norocul nostru a fost §i aici masele poporului romanca §i fata de Unguri, vatra familiarA care n'a primit limba streinA.lerarhia sarbeasca a fost un jug care a cazut la prima suflare alibertatii, ca toate jugurile ce se pun in gatul popoarelor, pentrucAo mare parte a poporului sarbesc special din partile aradane

se inapoiazd in Sarbia, intre anii 1751 §i 1752, dupA revolutialui Pera Seghedineant din Pecica §i a§a ierarhia sarbeasca a ramasfAra popor sarbesc, in spinarea poporului roman.

A fost insa un jug crud. Fara mult incunjur aflam aceastacruzime in § 59 din Regulamentul imparatesei Maria Terezia dela1777, in care se ordoneaza : Noi oprim episcopilor §i mitropolitului,ca pe supu§ii lor preoti santiti sa-i mai pedepseasca cu bAtaie, cufere, cu legaturi, sau cu lucruri pentru slujitori, pentrucA aceasta,nu numai nu se poate impreuna cu demnitatea de preot, ci §i

pentrucA aceasta ar atrage dupd sine in loc de reverinta cAtra preot,o despretuire. In asemenea mod sa se incunjure suspenziunile nedrepte§i din caz in caz sa se bed relatiune catra deputatiunea aulicailiricd; mai departe ordonAm, ca excomunicatiunea sa se faca numaicu concursul regesc". lar in § 61 : Clerul sa se retina de a pedepsipe laici cu bataia, sau a-i pune pe banca publica, sau a-i eschidedela indatinata skutare a icoanelor, etc".

Daca aceasta a fost disciplina bisericii sarbe§ti, ne puteminchipui cum a fost ea aplicata fata de Romanii darji in apararealor nationala. Insä oricat de crudA a fost apasarea ierarhiei sarbe§ti,ea a avut §i partea ei buna ; apArarea poporului romanesc decatolicismul cutropitor, sub egida privilegiilor sarbe§ti. jugul tot jugramane §i Romanii luptau contra jugului episcopilor streini.

Rezistenta fata de acest jug strein a fost slAbitä prin defectiuneaapostasiei lui Atanasie dela 1698. lezuitii i§i incep opera lor des-tructivA : Vanatoarea de suflete pentru catolicism, mai inainte inArdeal §i dupa aceea in partile ungurene. Se confivca biserici, sesile§te poporul a primi legea noua.

Se infiinteaza §i episcopia unita din Oradea, inzestrata cuimensa movie de 140.000 jughere pamant. Insa episcopiile uniteerau puse sub controla teologilor" iezuiti, cari ii tineau in obezicu ajutorul regimului feudal. Politica habsburgica privea unirea"

31www.dacoromanica.ro

482

numai ca un mijloc al desfacerii Romani lor de biserica romanA depeste Carpati, prin care se sustinea unitatea nationalà dincoace deCarpati : peste tot de Principatele romane. Situatia Romanilor in raportcu ierarhia romano-catolicA era insA cam aceea§ cu situatia bisericiinoastre ortodoxe in raport cu ierarhia sarbeascA. DacA noi aveamCarlovitul nostru, ei aveau Strigoniul lor unguresc, cu toata hadaRutenilor asimilati. Vici"-ul sarbesc acolo ortodox, isi aflA pendantulla uniti in fy" si simplu y" ca sA se numeascA ei Papfy §i Erdélydin patronimicul lor Popa si Ardeleanu. Gemeau §i ei sub oierarhie streinA. Dar tot in capul poporului romanesc se spArgeauoalele.

Ironia sortii e, cA ce a siricat Roma papald, a tocmit RomaS'a aflat un om ales de Dumnezeu, carele a iesit din mrejile

iezuite §i a recunoscut in Roma latinA originea noastrà latinA. S'afacut apostolul ideei nationale, a dogmei unitatii nationale. 0 dogmapentru dogma papalitAtii. Ce tainice sunt pasurile Provedintei divine.

Apostolatul lui Sincai avu efectul unei dinamici revolutionare,ce a mi§cat intreaga Romanime.

In Blaj rAsunA glasul de§teptAtor a lui Gheorghe Sincai, PetruMaior §i Samuil Micu Klein, in §colile noui romane§ti Samuil Vulcanaduce aceastA nouà suflare a geniului romanismului la Oradea, deunde infiinteaza la 1828 gimnaziul roman din Bein pentru tinerimearomanA a acelei provincii (iuventuti huius provinciae) care eraortodox5, pentrucA in acea provincie abia erau 3---4 sate unite.Vulcan avea bogAtia mosiilor, ortodoc§ii bogAtia bratelor muncitoare§i a sufletelor vii. Ideea infiintarii gimnaziului §i banii necesari laclAdirea lui e a episcopului Vulcan, bratele muncitoare la clAdire§i impopulare cu elevi o dau ortodoc§ii majoritari. A§a s'au intregitunii pe allil, unitii cu neunitii in cele religioase, in unitatea culturiinationale.

Binecuvantat sA fie ceasul in care s'a infiintat acel liceu, carefiind unicul in aceste Orli a atras la sine tinerimea din Banat,partile ungurene §1 Bucovina. Ori unde privim, in scaunele episcopale,intre luptAtorii nationali, intre mecenatii tinerimei, intre oamenii delitere, intre toate fetele distinse ale vietii publice, aflAm gimnaziuldin Beiu§ reprezentat prin elevii iesiti din el.

Ca §coalA nationala a luat fiintA, ca atare §i-a implinit misiuneaaproape un secol, panA la schimbarea la fatA a generatiei noui,care in numele mantuirei suflete§ti a pus teza iezuitA : mai inaintecatolic clupA aceea romAn.

lafind.

www.dacoromanica.ro

483

Ajuns aici, irni iau lamas bun dela aceastä nog directieneromAneascd, ca sä revin la apostolatul national din Banat §i par-tilearAdane mai putin cunoscut, dar nu mai putin eroic ca §i celdin Blaj.

Paul Iorgoviciu näscut la 1767, fiul preotului roman ortodoxMarcu din VArAdia timi§anA, o existentA agitath, rAtAcitoare, plinAde elemente dramatice". StudiazA in Pesta, Pojon, Viena. Ca tinAradvocat merge pe urmele lui incai, la Roma, unde 3 ani de zileadund documente relativ la istoria §i limba romAnA. El se zice afi fost cel dintAi roman din monarhia Habsburgilor la Paris, pentrua vedea cum trAesc oamenii sub regimul ideilor noui de libertate§i aici a stat 3 ani §i in 1793 asistA la sacrificiul inutil a vietillui Ludovic XVI". Dela Paris pleacd la Londra unde asemeni apetrecut catva timp. Inapoiat la Viena II chiamA episcopul sArb dinVar§et de advocat consistorial.

Schinteaua ce s'a aprins in mine in Roma zice lorgovicinu o pot stinge §i ardoarea cdtrA iubita mea natie nu o pot stAmpAraaltcum, decal prin scrierile mete". i scrie observatiile de limbaromanA, traduce documente aduse din Roma, scrie un glosar inlimba romAnA, germanA §i francezA. Scurta istorie a RomAnilor dinDacia. Descrierea celor mai faimo§i impärati, filozofi §i bArbati alantichitAtii.

SArbii inspAimAntati de apostolatul national a lui lorgovici 11acuzA inaintea autoritatilor politice, ca produce turburAri printrepoporul roman. Fu scos din slujbA, aruncat in temnita §i scrierileIi furd arse. Eliberat e numit profesor la gimnaziul din Var§et, darcand Ii a§tepta nurnirea de director al §coalelor nationale grAnite-re§ti, moare subit la 1808. Se zice, cA otrAvit de SArbi.

Moise Nicoard, nascut la 1785 in Giula comitatul Bichi§,energia intrupatA. Absolva filozofia la Viena. E chemat la CurteaImpArAteascA de instructor I. langi arhiducele Ferdinand, impAratulde mai tArziu Ferdinand V. Este incredintat sA formeze legiuneavoluntarilor rornani din comitatele Arad, Bichi§ §i Cenad in rAz-boiul contra lui Napoleon, unde a admirat vitejia romAnA. DreptrAsplatA, obtin RomAnii dreptul de a-§i deschide o preparandie inArad, pentru luminarea bravului popor roman. A§a se deschide la1812 cea mai veche §coalA secundarA romaneascA in Arad, desprecare marele roman, fost comite suprem al Aradului, zice la 1862

anul mortii lui M. NicoarA: Ah, binecuvantatA fie preparandiaaceasta, de se vor cAuta urmarile ei in natiune desfAsurate, ar trebui

31*www.dacoromanica.ro

484

ai nostrii sd o venereze, ca pe un fel de paladiu, ca ceva sanctuarla care Romanii in toti anii, ca la o rugA ar trebui sä concure".

Moise NicoarA luptA fArd preget pentru numirea unui episcoproman la Arad. Ca o vijelie, agitatia lui trece in cler si popor.Insu§ cutreerA satele ca un apostol, adunA subscriptii la memorandulpentru numirea unui episcop roman in Arad, trezind con§tiintanationald la fapte. Era resurectie nationala in Arad §i Banat, ceii are repercusiunea sa asupra Romanimei de pretutindeni.

Pe urmele acestui apostolat se deschide la 1822 §1 §coalateologicA din Arad, iar la 1829 e numit primul episcop roman inArad in persoana venerabilA a lui Nestor Ivanovici. Un episcoproman cu §coalA pedagogicA §i teologicA in Arad inseamnal stApanireasufleteasca. pe plaiurile ungaro-bAnAtene din noul centru cultural,insufletit de marii dascAli ai acelor §coale de Dumnezeu bine-cuvantate. A§a ajunge apostolia lui Moise Nicoard a doua etapAa idealului sAu.

In calea sa revolutionara Moise Nicoarä Ii cheltuieste toatAaverea parinteascA §1 este de douà ori aruncat in temnita, la instigatiaSarbilor. Liberat din surghiun la ordinul direct al Curtii imperiale,trece muntii §1 se apazA in Bucure§ti, unde este apreciat §i aplicatca profesor, incredintandu-i-se misiuni diplomatice la Constantinopol§i in Rusia. Moare la adanci bAtranete in Bucure§ti la 1862.

Mu HA vreme nu s'a §tiut ce s'a intamplat cu lasAmantul arhiveisale, unde se aflau memorandele cu toate documentele despre operasAvar§itA de el, pana ce a fost aflat la Academia romana 'lute()ladA neatinsä, depusA acolo de amicii lui Moise Nicoarà.

Bunica mea era NicoareascA din neamul lui Moise NicoarAdin Giula. La rudenii am aflat cateva epistole particulare, scrisedin Bucure§ti la 1850 nepotilor §1 nepoatelor sale, pe cari, dupapublicarea in Biserica §i Scoala" la anul 1904, le-am depus Inbiblioteca seminarului din Arad. Numele de NicoarA §1-1 schimbasein Nicorescu. Stint scrisori familiare drAgäla§e, dar una lungA adre-satà cAtrA Gh. Vasilieviciu, parohul de pe vremuri din Giula, maiin urmA protopop in Siria, are o valoare istoricA. In toate palpiteazdindemnul lui la iubirea de neam §i un profund simt moral.

PariA la descoperirea acestei corespondente se credea, eh*obiectivul camppniei revolutionare a lui Moise NicoarA a fost des-pärtirea ierarhicA. Epistola cAtrd Vasilievici, propriaminte unmemoriu pune in altA luminA apostolatul lui Moise NicoarA. Etvrea episcopi romani pentru Romani, cu limbA liturgica romanA,

www.dacoromanica.ro

485

du institutii culturale romanesti, adeca eparhii nationale, insa inlegaturd ierarhica cu patriarhia din Carlovit, pentrucd bisericaromana vogelfrei" nu poate rezista cutropirei catolice desnationaliza-toare, deck sub protectia privilegiilor ierarhiei sarbe§ti. El cunostea,de visu, influinta bisericii ilirice panortodoxa la curtea imperiala dinViena §i a vazut cum s'a aparat contra agresiunilor catolice. Unmetod de apdrare propriu vremurilor acelora. El vede primejdiadesnationalizarii numai In Unguri, deaceea vrea sa sustina si slovacirila ca un semn distinctiv de Unguri. Scotind slovele din carti§i din scoale zice NI. Nicoara vei aduce la maseratate saumiselitate si vei lipsi de panea de toata zi o multime de bine-Insufletiti dascali §i pe altii cari ar putea sa urmeze dupa ei. Auunde-a fi un notariu, au un carcimariu inteun sat romanesc, socolitica nu vor pune un dascal de limba lor ? Zicand, mai bine invdtatiungureste, c'asa Iti sti scrie si rumaneste Dar credincio§ii preoti ceau tras §1 anotat in muncile vecilor! Li-or aduce pe unul §i altulcu mustete unse §i pintenat, §i-1 vor pune la locul mai manos,caci-cdci, are vrednicie de-a grai bine magareste sau altcumva.Aduceti-va aminte ca inainte de 160 §i mai multi ani pe la voierau satele romanesti, parte sub administratia superitendentilorcalvini, parte sub a Episcopilor papistasi dela Oradea. Vezi rumaniidela Bichis, Ciaba, Vasarhei, Feleghaz, Cenad, Macau, Seghedin s. a".

La Intrebarea ce i-o pune Vasilievici in chestia despartireiiererhice, pusd la cale de Saguna, nu §tie da un raspuns hotarit,deck se provoaca la puterea unirii ortodoxilor In cele 11 dieceze,cari se bucurd de privilegiile ilirice, apoi continua : Cititi timpleleepiscopilor Klein §i Major si apoi ceva despre sdborul cel mareal episcopului Fdgdraplui. Foaie din 1843 No. 4. 25 Ghenarie,Barit. Historia bisericeascd lui Petru Maior (cata-i tipdrita; din alui Klein-Micu nu-mi este nimica stiut) Inca poate de cunostintasagaciului cetitor despre starea rumanilor de mai multi veci incoacesi despre cauzele nefericirii lor, precum si suplica transilvanilorcatra I. Leopold din 1791 (suplex libellus Valahorum). Deci nutot raul Va vine dela Skbi, nici cel mai mare. Tine bine minte:Voi santeti intre cloud neamuri au gurgoaie, de nu VA va arde unava va frige alta ; de nu veti fi inecati de unul, yeti fi inghititi decelalalt. Aceasta-i tinta si nezul neatipit de veci. Si amagiti cu toataiscusinta si acutia jevriilor §i prilestict prin ademenirea vorbelorIndulcitoare si prelinsuroase de o avenire sclipdreatâ, zidita numaipe fum si abure, ametiti aceea zic, fi vor in stare d'a va scapa din

www.dacoromanica.ro

486

pretipul de care sunteti meniti ? Eu precum n'am fost nici inttioclipd a vietii nici sarb nici sarbit, a§a n'am fost, nu sum §i nicivoi fi altA ceva decat roman. Dar despärtire de sarbi (precum ovreau unii) nici odinioard nu o am voit §i nu o am putut voi, dorindbinele neamului meu. Dar am dorit conservarea drepturilor, caresunt a legii pravoslavnice neclintite, deci prin urmare, a ambelornatii, intemeierea drepturilor ce se cuvin unui neam, limbi, culturi§i cinstei sale, ca sA poatA avea din sanul san bdrbati vrednici Intoate slujbele, Ingrijiti destoinici §1 insufletiti pentru toatà binevestireaa legii §i a nationalitAtii".

Mitropolitul Saguna nu mai avea teama pesimismului luiNicoard, §i trece la consecinta juridicA a bisericei nationale autonome.Dar tot Moise NicoarA rAmane precursorul Mitropolitului Saguna.

In vederea centenarului preparandiei din Arad ce cddea peanul 1912, Sinodul eparhial din Arad In sesiunea din 1908 a hotdritscrierea monografiei institutului pedagogic teologic din Arad Impreundcu monografia vietii lui Moise Nicoard. In 1909 se publicA concurs.Fostul profesor Sever Secula incepe cu cercetari la AcademiaRomand §i la arhiva §coalei, dar moare in 1911, inainte de atermina lucrul.

Firul acestei importante lucrdri cultural-istorice II reia profesorulDr. Avram Sddeanu §i Dr. Teodor Bot4. SAdeanu avea cercetdrilearhivelor din Viena, Budapesta i Bucure§ti.

CAnd am adus pe SAdeanu la catedra de limba §i literaturaromand aveam nedumeriri pentrucd era elevul renegatului MoldovanGergely din Cluj. MA bizuiam insA in traditiile mani ale goaleicari insufletesc pe toti cart intrd intransa ; §i nu m'am in§elat.:ercetdrile arhivelor din Viena II duc pe urmele marilor dascAli aineamului romAnesc §i cu nespusA satisfactie vAd reinviat in elspiritul lor. Aici in aceastA scoald, am invAtat cum sA-mi iubescneamul meu" imi spunea odatd cu ochii InflAcArati de ;entuziasm.

Asa greu mA despart de memoria acestui tindr colaborator. InOctomvrie 1913 am parentat pe marele nostru pedagog Dr. PetruPipo§, ultimul din generatia cu care mi-am inceput cariera profesorald,accentuand cd am rAmas solitar din aceastA generatie. In ziva urmA-toare intrand in sala profesorald toll tac si zAmbesc. Acum vAdcA de mine radeti. AfarA cu ea. Ce 'ati vorbit de mine ?" Da cuma lost vorba aceia de ieri cu revederea" zice unul ? A, credeticd mor §1 eu, pAi cA §i pe voi vA duc eu la groapd". Toll erautineri §i plini de viatA. Si pe mine ?" intreabd SAdeanu des-

www.dacoromanica.ro

idandu-§i pieptul lui de atlet. 5i pe D-Ta, mai dus 'am eude ace§tia". Un hohot general. La un an, in Octomvrie 1914,Cade lovit de trei gloante in Przemysl, dar mai cade in 1915 §ieminentul profesor Vast lie Micula.

Nu e bine sd glume§ti cu moartea.Monografia §coalelor din Arad a scris-o urma§ul meu in

scaunul directional, Dr. Teodor Boti§, dar monografia lui MoiseNicoarA Ii a§teaptA autorul. Era vorba odatd de loan Slavici, fiulAradului care a rAsArit in viata publicd din centrul cultural creiatde marii dascali din Arad, sA scrie el monografia vietii lui MoiseNicoard, in care se cuprindà intreagd epod deschisA de MoiseNicoarA din Arad. Traditiile ardclane complectau de minune slovascrisd de pe acelea vremuri. Uncle atats de putin s'a putut scrie cala noi, traditiile au o importanta capitalà. Evangheliile Ind n'ar fiintelese fãrà traditiile patristice.

In 3-15 Noemvrie 1812 se deschide cu mare solemnitatepreparandia din Arad. Primii profesori sunt : Dimitrie Tichindeal,tdtodatA seniorul .corpului profesoral, losif lorgoviciu, doctor infilozofie, nepotul lui Paul lorgoviciu, loan Mihut §i ConstantinDiaconovici Loga.

, Cu groazd vAd Sarbii apostolia nationalk a acestora. SA inceppersecutille contra rebelilor. in 1814 Tichindeal e deja dat afarAdin slujbA. El insä nu amute§te. StrAbate cu fabulele sale la inimapoporului fascinat de noua evanghelie a de§teptarii nationale. Luptacontra uzurpArii ierarhiei sarbe§ti devine tot mai inver§unatA §1 dAtot mai multi martini.

Dar nu erau singuri. Din Oradea ii ajuta cu sfatul §i toatemijloacele de care dispunea, Samuil Vulcan episcopul unit al Oradiei.

A§a era spiritul acestor vremuri : sa amuteascA glasul desbindriiconfesionale and neamul ii chiamd la viatg. Din Blaj chiamASamuil Clain §i pe apostolul Pavel de marturie in procesul rena§-terii : Mult este a fi nAscut roman zice Clain cum invAtAmdela insu§i Pavel apostolul, care macar ca era din sAmanta jidov,tot se lauda §i cinste 1§i tinea, cA Inca cu numirea este nAscutroman (civi's romanus), §1 cu adevArat a se na§te din sange deroman, mult este". lar Tichindeal din Arad chiamd la unire petoti : SA punem nouA inainte, ce dulceata §i fericire ar fi a§amare numAr de romani cd se iubesc ca fratii §i se omenescNu e aici grecu, nici latinu, unit §i neunit. SA fim noi romanii totiuna, drepti §i adevArati cre§tini".

4A1

www.dacoromanica.ro

488

Pe drumul dintre Arad §i Oradea, bAtut odinioarA de lupteleconfesionale, se deschide noua cArare de unire nationala. StransalegAtura Moise Nicoarà, Tichindeal §i Samuil Vulcan episcopulunit al Ordzii, angajeazA §i pe acesta la spriginirea ortodoc§ilor inlupta pentru obtinerea unui episcop roman in Arad. Samuil VulcanpregAte§te calea deputatiei arAdane la Viena §i o ajutä §i cu bani.CercetArile profesorului Avram Sadeanu in biblioteca imperiala dinViena au dus la relevarea gandului secret al impAratului FranciscI, (der geheirne Wunch des Kaisers) care era ca§tigarea Romanilordin Ardeal §1 Banat pentru unire. De aici provine induplecareanumirei unui episcop roman prin care sA se prefacd in episcopieunitA. Actul din care se invedereazd aceastd intentiune a Habsburguluil'am publicat in limbd orIginalä germand in Anuarul institutuluipedagogic-teologic din Arad. Tot intrigile Habsburgilor in calcaiulnenorocitului nostru popor, de Cate ori e apropiere intre fratii deun sange.

Aceste ganduri tainice insa nu s'au resimtit in Arad. Entu-zia§tii profesori din Arad au facut religie din cultura nationalA §i'naceastil religie s'au crescut in Arad dela 1812 anul infiintariipreparandiei pand la 1922 implinirea centenarului §coaleiteologice 3648 invatatori §i 2112 preoti. Si tot a§a s'a fAcut in§colile surori.

Mai era Inca o ceata asupra neamului romanesc : Ceata fana-riotA de dincolo de Carpati. Aceasta a risipit-o Gheorghe Lazdr,cu cartea lui romaneascA. Viata lui e o parafrazA a celorlalti dascAlimari ai neamului romanesc. (Un a-b-c" turtit de potera§ii omni-potentilor stApani ai

Si pe Gheorghe Lazar 11 vedem cu ochii suflete§ti 1,111 odAita

lui murdarA, cu hainele lui roase, cArmuind din mormant dupAmoarte noroade i generatii intregi care au vrut sau nu au vrut sà-idea paine cat trdia" pentru o idee, ideea unitatii nationale, pecare vizionarii ace§tia o au in sufletul lor, precum descrie Carlylepe eroul apostoliei nationale. Tichindeal se adreseazA cAtrA natiaDaco-romaneascA" din Banat, Tara romaneascA", Moldova, Ardeal§i tara UngureascA", cand o chianjA la cultivarea mintli. CAnd tevei uni, mai aleasä natie nu va fi pe pAmant inaintea ta".

Vizionarii ace§tia privesc de o natie pe toll Romanii, ori undes'ar afla ei incadrati politice§te. Aceastä con§tiinta a unitAtii natio-nale duce pe Gheorghe Lazar la Bucure§ti .sa facd randuiala §i

acolo cu limba romaneasa

zilei).

www.dacoromanica.ro

49

Sub o arm uire sufleteascA a acestor eroi ai de§teptarii natio-nale am ajuns noi la eroul necunoscut, care a fAcut o Romaniemare din natia Daco-romAnA ImprA§tiata in Banat, Tara Roma-neasca, Moldova, Ardeal §i Tara Ungureascd".

Par'ca unitii de astazi nu \fad aceea ce au vAzut altii cu osutá de ani mai 'inainte, de aceea e bine sa se aprinda candelaarnintirii la mormAntul acestor eroi ai de§teptArii nationale, ca sAlumineze tuturor. Cultul eroilor e legAtura divinA care une§te intoate timpurile pe omul mare cu ceialalti oameni". (Carlyle ) SA

intArim aceastA legAtura cAnd clAdim Romania nouA.

Cum vad eu chipul lui aguna.In mitropolitul Saguna se intrune§te cultura teologica orien-

tala cu cultura umand occidentald. Are toata §tiinta". Dar nuaceasta constituie personalitatea lui cea mare. El n'a fost numaiun erudit fnvatator.

El a fost un suflet mare, deschis pentru insAmnatatea divinaa vietii." Un vizionar, care vede prin aceea ce a fost i aceea ceeste, aceea ce are sa vie. In acela§ timp inzestrat cu aptitudinide a crol drumuri noui §i cu o vointa tare, biruitoare de a facedin acest drum, drumul mAntuirii unui neam. Un suflet profeticcreator.

In orice timp §i imprejurari ar fi trait el, ar fi fost un crea-tor. A fost norocul neamului romAnesc, ca el s'a facut preot §i cAimprejurarile 1-au adus la Sibiu, ca noi sa avem parte de duhullui creator.

Aceasta personalitate mare 1-a predestinat de reformator trite()epoca, dud naia bisericii era amenintatd cu scufundare §i cu eapoporul romAnesc. Dar n'a fost un reformator revolutionar, carerastoarna trecutul. El a restaurat numai cultul religios §i nationalin intelesul propriu, dar opera lui e o reinoire a Sionului romAnesc,iar el un Esra §i Neemia al RomAnilor.

In sfAr§it o noud revelatie in procesul de desvoltare a bise-ricii lui Hristos in lumea noua.

Mitropolitul Saguna a rechemat trecutul in opera sa con-structiva. Pe el a zidit viitorul. In felul, cum a fdcut aceasta, eoriginalitatea, originalitatea personalitatii creatoare a reforma-torului evolutiv.

*) La serba'rile semicentenare dela moartea Mitropolitului aguna.

www.dacoromanica.ro

400

Rand pe rand a SCO8 neamul ronfanesc din obezilebiserica din obezile ierarhiei sarbe§ti, i-a dat apoi o autonomielargd, unicd in felul ei, cu participarea elementului laic la viajasociald a bisericii. 0 mica republia democraticd dacd vreji :un mic imperiu ideal visat de Plato in marea monarhie habsbur-gicA cu aparenje de constitujionalitate.

Colaborarea mirenilor cu clerul a strans legAturile dintrecele cloud elemente constitutive ale bisericii §i in aplicarealegii noui a fAcut din ea o institujiune national& in care insddisciplina canonicd s'a sacrificat disciplinei najionale. Preojii aurdmas umiliji i goi ca §erpii, bisericile in mind' : totul sesacrifica pentru §coala najionald a bisericii. Aceasta, este notagenerald a celor cincizeci de ani dela moartea mitropolituluiSaguna.

In anul 1918 s'au implinit cincizeci de ani dela alcdtuireaStatutului Organic. Inteo §edinjd a Consistorului mitropolitan pro-pusesem, sd se codifice toate legiuirile sinoadelor §i congreselordela introducerea Statutului Organic inteo carte jubilard istoric-criticA, ca sd avem o icoand clara despre ce a produs viaja con-stitujionald in decurs de cincizeci de ani §i sd ne tragem inväjätu-rile pentru viitor. Consistorul a inijiat adunarea materialului, dara urmat val-vartejul, in care nici lucrarea nu s'a terminat, nici ju-bileul nu s'a jinut. Preocupdrile dela 1918 incoaci au scApat dinvedere, ca aceastd datorie sd se achite pe aniversarea semicente-nard a morjii mitropolitului Saguna. Dar codificarea aceasta nupoate rdmanea inteatata. Istoria trebuie sd aibd elementele ei dejudecatd asupra roadelor pomului viejii sAdit de marele mitropolit.Dad n'a dat roadele a§teptate viaja constitujionald de cincizeci deani, sd se §tie, dacd ele provin din vina Statutului Organic oridin vina aplicdrii lui gre§ite, pentru a utiliza aceasta experienjd larevizuirea de acum a Statutului Organic, respective reorganizareabisericii autocefale romane.

In procesul de reorganizare a bisericii patrimoniul §aguniana fost firul conducAtor, dar formula de unificare a incurcat ijeleacestei evolutii istorice. S'a crezut, cd prin formula juridicd a ar-ticolului unic, ca la o vrajd, va dispArea cvadrupla formd de organi-zajie seculard i se va contopi in una imaginard, cand chestiuneadimpotrivd reclama un studiu profund pentru armonizarea cva-druplei organizajii inteuna, care sd aibd la bazA sfintele canoaneplatforma evolujiei istorice.

iobagiel,

www.dacoromanica.ro

491

A fost pusA eau chestia cu : vrei ori nu vrei unificarea ?"Ori nu suntem noi o biserica ? Unde este Romanul ortodox, carecontestd unitatea bisericii ortodoxe romane ? In noi sa nu vadAnimenea reformatori revolutionari, ci saguniani gelosi de patrimo-niul lor. De libertatea bisericii. Nu din motive de separatiune deStat, ci din motive de a fi capabila de inflorire. Inflorirea ei in-seamna inaltarea sufletelor la idealurile etice. 0 tarA fàrà acesteidealuri e fdra suflet. 0 brutd, care se sparge in harburi.

Nu e vorba de o dogmatizare, daca vreti o intepenirein cadrele Statutului sagunian, pentrucd atunci am descinde delaprindpiul evolutiei istorice. Mitropolitul Saguna insusi ar fi celdintai, care si-ar revizui opera acum, and biserica a iesit din de-fenziva aparArii nationale la largul libertAtii nationale. Ar ,revizuipartea politica si-ar reintrega disciplina canonicA scazutA.

Principiul autonomiei bisericesti nu este caduc in Statulnational, pentrucä el nusi are izvorul in relatiile de controverseintre biserica i Stat, ci in conceptia bisericii libere, intemeiatA deHristos : Eu sunt libertate." Fara' aceasta libertate nu poate trAibiserica, cum nu poate trAi vietatea de pe pamant Vara soare.

In rAzboiul de acum libertatea lui Hristos a invins si a datpopoarelor libertatea. Ar fi o sinucidere denegarea libertatii delabiserica, prin care se sustine libertatea lui Hristos de viata dAtatoare.

Slava Domnului, Romania nod.' a inteles rostul unei bisericilibere. In constitutia ei a pus temelia unei autonomii largi, ca sa-sipoatà desfAsura plenitudinea fortelor ei morale spre binele Patriei.Graiul e al parlamentului, dar sufletul, care a inspirat graiul legiui-torului, este al mitropolitului Saguna.

Mitropolitul Saguna a facut o epoca, dar nu s'a consumatin acea epoch'. Sufletul nu moare. Sufletul lui deschide acum dinmormant insemnAtatea divina a vietii 'pentru Patria nouà : epocanota a civilizatiei crestine. Acum se desfAsoarA intreaga lui marime,caracterul lui profetic.

Peregrinagiul dela RAsinari e o evlavioasA inchinare inainteageniului marelui Ierarh i o inAltare sufleteasca la idealul uneiRomanii crestine, pe care nici portile iadului nu o vor birui.

SA stAm bine, sA slam cu ficA, sfanta jertfa cu pace sa oaducem la implinirea acestui ideal.

www.dacoromanica.ro

462

Dr. Nicolae Oned.*)

Un om care nu poate fi uitat.

Era odinioara un mic comitat, Zarandul, la care lumea roma-neasca privea ca la un loc sfant.

Pe acest loc sfant se afla in Tebea goronul lui Horia, unsimbol al pomului vietii din Paradis; cine Ii hräneste sufletul dinel, nu moare. Aici s'au urzit revolutiile din 1784 si 1848 ; aicisi-a purtat durerea lancu, Regele Muntilor i aici sub goronul luiHoria din Tebea zac moastele lui, la cari in zilele trecute s'ainchinat Regele si Tara. Langa Tebea e Risca. Aici a vdzut luminazilei Dr. Nicolae Oncu.

Copilaria lui e tipicd a fiului de taran, un mic pastoras ; celmai bun dreseur de berbeci cu cari infra in sat jucandu-i ca lacirc de minunea satului, ne spunea in bonomia lui Henfu, fostulnotar al Selistei Sibiului, tovarasul copildriei lui.

De aici umbla la scoala in Tebea, batut de ploi si ninsori.Eram numai cat un cot, ne spunea Oncu, dar mergeam cu ghiu-tura la Tebea tot in jocuri sburdalnice pand in zarea dascalului,care ne astepta cu cea joardd in !liana". Aici la umbra goronuluilui Horia a invatat carte romaneasca Nicu§orul din Risca, in atmos-fera legendelor din 1784 si 1848.

Parintii, bine situati dupd imprejurarile locului, voiosi detalentul descoperit in odorul lor, 11 duc la invatatura mai inalta.Tren nu era pe acea vreme in partea locului. Plecat-a dar si elcum plead motii la Ord, cu calaria" i car* scarfaitoare, darmai mult pe jos, la liceul din Beius, de aici trece la Lugoj pentruinsusirea limbei germane, iar la Oradea pentru limba maghiara.

In drumurile aceste purtat-a si el desagii istorici ai Ardealuluipe urmele lui incai. Odata imi arata in apropiere de Deva loculde pe tarmurii Muresului, unde si-a finut in apa picioarele umflate

sangerate de calea ce-a facut-o pedestru dela Lugoj la Risca.Pe vremea aceea nu erau burse; studentii se intrefineau din me-rinde de acasd i instructii pe la familii, unde ii insusiau manierisociale.

Dorul de a Inv* a invins toate. Nicolad Oncu este tipulclasic al studentului ardelean, care prin sine insus s'a sustinut lascoald i s'a perfectionat din diliginta proprie.

*) La sfinfirea crucii dela .mormantul din Risca.

si

www.dacoromanica.ro

493

In anul §colar 1863/4 il aflám ca student la academia de dreptdin Oradea, ia rolul de tobo§ar a culturei romane.

DupA furtuna revolujiei din 1848/9, se incep mi§cArile cultu-rale in Ardeal. Tinerimea dela §colile streine se constituie insocietAji culturale sub numirea Societate de lecturd". Prima socie-tate culturalà romand in Transilvania §i Ungaria o infiinjeazd stu-denjii din Oradea in anul §colar 1851/2 sub numirea: Societateade lecturA a junimei romane studiose la Academia de drepturi §iArhigimnasiul din Oradea". Societatea aceasta constituitA subconducerea profesorului Alexandru Roman, e extrem de activä inprimii trei au i edinjele ei publice, la cari iau parte toji intelec-tualii din Oradea, sunt adevArate sArbAtori najionale. Aici i§i incepeactivitatea literard academicianul de mai tarziu Atanasiu Marinescu§i losif Roman. In anul 1854 societatea edd deja prima edijie aAlmanacului sub titlul : Versuinji Romani adecd Culesiune ver-suaria din Foiele Naciunale dela 1838, edatA prin Societatea deLecturd a Junimei Romane studinte la §colile Oradane. SarcinaI Oradea;" iar a doua sub titlul: Diorile Bihorului, almanacuNaciunal, dela societatea de lecturA a Junimei Romane studinte la§colile Oradane". Aici au apdrut §i poeziile lui Spura: Granelevara se coc" Du-te dragA bAejele" §i Mai turnaji-mi incdodatA".Cantecele de predilecjile a bihorenilor generalizate in tot Ardealul.

A§a se vede insä cä dupà acest avant a urmat cajiva ani destagnare in mi§carea culturalA din Oradea OM la 1864, and sepune in fruntea societalii profesorul, vestit orator, lustin Popfiu injurul cAruia vedem grupaji studenjii in drept : Nicolae Oncu,Elia TrAila, Vasile Ranta-Buticescu, Nicolae Zigre, Paul FA§ie,Vasiliu Papp, Avram Barlogia, loan Drumariu, cari toji devin figurimarcante in viaja noastrA najionalA culturalà.

Nicolae Oncu secretarul societäjii de lecturA, in avantul luipentru rena§terea acestei societAji, biciue§te in raportul sau astfelletargia de §apte ani :

Suntem la 1858 in lunile, când frunzele uscate cad de peramii arborilor, and gerul; suntem in sezonul, and o recealA,indiferentismul, trase un vàl negru pre faja Sociergii, sub care-§iincepu neconturbat somnul seu letargic care avu fatalminte, o du-ratà de §ese ani intregi. Nici un diletante, nici un june roman nufu atat de temerar, se conturbe somnul dulce in care balansamusa romanA, . . . genero§ii patroni cari din zel cAtrA limbA §inajiune i§i intinserd obolul in punga SocietAlii, avurd cel pujin cu

www.dacoromanica.ro

494

ce se juca, avu ce zurui in buzunariu ; donarA cArfi de avurA ceroade molile. Tradifiunea cAci protocoale nu se afld voestede conduatori in acesti ani pe D. D. Vasile lufiu, Ignafiu Szab6,Vasiliu Papp Szilágyi. latA sumariul capitlului prezente, cu ce fac§i eu pe istoricu".

La acest glas de chemare a entiziastului secretar NicolaeOncu se incepe o nouä activitate literarA in sanul societAlii.

Elie TrAild ia premiul cu Fica lui Menumorut" i VasilieRanta-Buticescu secerA laurii activitAfii sale literale. Societetea delecturA editeazd un. nou Almanach, redactat de secretarul societaliiNicolae Oncu sub titlul Fenice". Almanacu Beletristicu delaSocietatea de lecturA a Junimei Romane studiose la Academia dedrepturi i Archigimnaziul din Oradea. Oradea cu tiparul lui AcafiuTichy 1867".

Nicolae Oncu lasä o brazdA adana in ogorul culturei nationalein cel mai primejduit finut romanesc i iubirea tuturora cari s'auindulcit de manierile lui fine ; el duce eu sine din Oradea numeletanArului de mari speranfe la care priveste tot Ardealul cu mandrie.

ZArAndanii mandri de fiul lor 11 imbrAfiseazA cu drag, acade-micianul Dr. losif Hodo Ii exopereazA o bursa dela FundafiuneaTransilvania" din Bucuresti pentru strAinAtate. Cu aceastA bursämerge Nicolae Oncu la Universitatea din Viena.

In Viena se infiinfase la 1864 Societatea Academia RomaniaJunA" dupd chipul celei din Oradea, acea binecuvantatA societatecare a intrunit in sine tinerimea romanä din Regat, Bucovina siArdeal. 0 zald de aur a unitafii noastre nafionale. Nicolae Oncuaduce i aici simful lui cultural profund i invapAiata lui iubire deneam. Secretarul celei mai vechi societAfi culturale din Oradeaeste primit cu drag in Romania unde devine intimul prietena lui Eminescu i Slavici, un trifoliu nedespärfit. AceastA prieteniecu Eminescu i Slavici caracterizeazA sufletul lui idealist, ad nue intamplatoare acea prietenie, ci o inrudire sufleteasa care i-a unitfArA sà stie ei cum. Atka stiu despre aceastä epoch.' a viefii luiOncu, cà i in Romania Juna" a fost foarte activ, dar nu-mi stäla diipozifie arhiva Romaniei JunA" din care as putea sä dauamAnunte din aceastA activitate.

Dela Viena trece la Universitatea din Bruxelles in Belgia undeii ia doctoratul in drept. Catäva vreme stA si in Paris, viziteaza.

Londra. In Belgia Ii insuseste perfect limba franceza i ceva dinengleze§te,

Jund"

pi

www.dacoromanica.ro

495

inapoiat in tard cu inaltele sale studii este intimpinat deinvitarea la o catedrd dela facultatea de drept din Bucuresti, desiconservatorul Titu Maiorescu inteo scrisoare ii aflA prea rosu"adecA liberal, cum ardelenii peste tot erau admiratorii marelui loanBrAtianu, revolutionarul ideei de unitate nationala. Oncu ing eraobligat a rámanea in Ardeal in virtutea bursei primite dela Tran-silvania" datA cu conditiunea, cd bursierii ei sa rAmanA in Ardealpentru a forma aici o clasa intelectuald superioarA i n'a voit säse sustragA dela acest .obligament moral.

Dieta din Budapesta desfiinteazd la anul 1876 comitatulZdrand prin articolul de lege XXXVIII. 0 parte din el trece lacomitatul Hunedoara, alta la Arad si prin aceasta dispare din Baiade Cris pleiada domnilor romani," rAmanand numai cu mormatullui Avram lancu din Tebea cu gimnaziul din Brad sustinut indinti de cei ce mai rAmaserd acolo ca ultimii mohicani ai cetAtiilui lancu.

Oncu se aseazA ca stagiar in Arad, langA genialul advocat loanPopovici Desseanu. in curand devine aici iubit de toatO suflarea roma-neascA i respectat de streini pentru inalta lui culturd i bunAtateainimei. Un om care a creat in Arad o atmosferà nouA intre tinerime.

in curand ia diploma de advocat deschide propria can-celarie advocatialA spre multumirea vastei clientele ce-1 cerceteazA

devine omul de incredere a poporului.Aradul era un puternic centru politic pe acele vremuri. in

1884 se produce sciziunea politicä. eful politic al Aradului loanP. Desseanu sustinut de episcopul loan Metianu i aderentii luipersonali fuzionard cu partidul- maghiar guvernamental de pe vre-muri, cu formula manei libere" in chestiile nationale. Era o in-cercare de bund credintd a introduce si la noi Politica sAseascA deoportunitate. Aceasta insemnä insO in lumina ortodoxiei nationaleo depOsire dela programul national din 1881 si in jelozia amoruluinational era socotitä de tradare nationalA. In furtuna ce a desian-tuft aceastd fuzionare efemerd s'a desprins gruparea nationald in-transigentA a tinerimei din Arad. Erau tinerii advocati NicolaeOncu, Aurel Suciu, Mihai Velici, Gheorghe Lazar, Vasile Pop,doctorul G. Vuia, protopopul George Popovici, Solcelean si tineriiprofesori seminariali Vasilie Mangra, Atanasie Tuducescu i eu. Cunoi mai era si marele roman advocat Mircea V. StAnescu i sa-vantul asesor consistorial Dr. George Popa din generatia veche,Nicolae Oncu era leaderui acestei tinere generatii,

.si

di-di

www.dacoromanica.ro

496

In clocotul acestei resurectii estinse asupra intregului Ardealprin infiintarea Tribunei" din Sibiiu, Nicolae Oncu vine cu ideeaInfiinfärii unui institut de credit si economii in Arad. Eram totitineri, MIA avere, luati in taind de cdtrà oamenii de greutate"

totu§ emisia de 100.000 fl. este acoperitá cu 130.000 fl. decAtrà amicii nostri din Banat, Ardeal si din comitatul Aradului.Preotimea, invAtAtorimea §i notarii comunali au imbratisat cu toatOcAldura noua intreprindere economicA. In 1877 ia fiintA Victoria"sub conducerea lui Nocolae Oncu, care de atunci si-a inchinat toteul lui cel bun acestei institutiuni.

Norocul institutului a fost, cA dela inceput dobandeste deprim contabil pe tinArul Sava Raicu, care cu cuno§tintele lui despecialitate atat de norocos intregeste pe omul ce simboliza cin-stea in fruntea institutului. Doud suflete armonioase si douA puterimuncitoare extraordinare ; doi fii de tdrani cu iubirea invApAiatOde Oran in suflet, cari pas de pas ridicA Victoria", OM la inAl-timea in care au lAsat-o mostenire generatiei de astAzi. Nu intelegsub mo§tenire imbogAtirea actionarilor, cAci Victoria", altruistAintotdeauna, a dat dividente tnici, ci imbogAtirea provinciei Arad.

Prin Victoria" iesd poporul de sub robia economicd a bAn-cilor streine si se incepe emularea sAtenilor in sporirea mo§iei lor ;o sistematicd improprietArire a tAranului prin munca sa, mai alespe mosiile parcelate a latifundiarilor A§a ia avant economia ruralAdin Arad, imbogAtira poporului. De aici si-au cumpArat pArintiinostri averile" marturisea mai adeundzi un tinAr taran, care cAlcapragul Victoriei cu profund sentiment al recuno§tintei. 4Ie aici s'ainciripat §i mica industrie si comert Aradul economic, mandriaRomaniei de astAzi toate sub oblAduirea lui Nicolae Oncu.

VA felicit la numele bun ce-1 are Victoria" in cercurilefinanciare, imi spunea odatA Anton Carp, fostul guvernator al bAnciinationale din Bucuresti. In Budapesta §i Viena se onoreazA cinsteaconducerei si a directiunei, care inlocuieste la D-voastrA perfectgarantia materialA ce se obicinueste a §e cere dela directorii ban-cilor. Sunteti priviti cu multd simpatie, desi faceti politicd natio-nald. Oncu D-voastrA e mult apreciat". Tot atat de elogios se ex-prima despre Oncu si Victoria" Bibicescu de ate ori vorbeamcu el. TAria Victoriei" a fost cinstea conducAtorilor ei. De acolonu s'a imbogAtit nici un director si nici un functionar.

AlAturi de aceastd cetate economicA se clAdesc institutiileculturale : mai inainte mica tipografie a Tribunei," dupA aceea

si

www.dacoromanica.ro

497

palatul Tribunei" cu cea mai modernA tipografie i librArie, casanationald cu biblioteca Oncu din Parneava, scoala de fete Stroescu,scoala din Sega, fondul internatului etc. Tribuna infiintatd in Aradadund in jurul ei la inceput pe redactorii Ion Rusu $irianul,Slovacul Augustini, Sever Bocu, Ilarie Chendi, mai apoi tindrageneratie a scriitorilor in frunte cu poetul natiunei Octavian Goga,can aici Ii desfasura steagul cultural purtat de Tribuna" gloriospeste tot pAmantul Ardealului, Banatului i Ungariei. Aici descindscriitorii din Bucuresti si se tin serbarile culturale in cadrelesezAtorilor literare, cari atrag la Arad lumea fermecatd de frumu-setea graiului romanesc i inaltimea gandirilor poetice. Asa se facecultul unitAtii culturale. $i acest Arad cultural s'a clAdit sub obld-duirea lui Nicolae Oncu.

Victoria" a dat Aradului independenta economick Tribuna"scoala politick asa se misca toata suflarea romaneasca la indru-marile date de Tribuna." In sala comitatului din Arad, in con-ferintele nationale dela Sibiu, in revolutionarea Memorandului, incongresul nationalitatilor din Budapesta, la urnele electorate, Aradulcu preotimea i poporul lui straits ca un zid sub steagul nationaleste inainte mergator in intreg Ardealul cu o pilduitoare abnegatiesi jertfa de sine. $i aici, la clAdirea Aradului politic militant, NicolaeOncu, valorosul membru al comitetului national, are partea luicreatoare.

Tu Oncule ai fost mesterul Manole, pe care te-a ucis crea-tiunea ta. Ai cladit o opera monumentala in Arad si ti-ai istovitviata in aceasta opera minunatd. Moartea te-a aflat in iarna geroasddin 1914 intr'un sanator din Gratz, unde Ifi cautai leac de vinde-care din boala ta cea grea. Ai adormit bland, cum ti-a fost toataviata blandk

Te-am adus acasa si in 18/31 lanuarie 1914 te-am inmor-mantat langa pArinti, in cimiterul bisericii din Risca, in fatd cumarele mormant din Tebea. Eu te-am parentat, ori mai bine zis,am plans cu acea imensd lume ce s'a adunat la sicriul tAu säplangd dupd un om care a fdcut numai bine cat a trait perant. Dar plans-au si cari n'au fost acolo si de durerea CA nu potfi la despartire. In acele multe plansete a fost i o imputare. De-plang telegrafiazA Sever Bocu, care nu putea veni din Regat lainmormantare cu adancd induiosare moartea valorosului nostrutovards de luptd i conducdtor Nicolae Oncu, caruia istoriaAradului ii va consacra ce-a mai glorioasa pagina drept re-

32

pd-

www.dacoromanica.ro

498

splatA stralucitA a marilor sale merite si a marilor nedreptati cea indurat".

RAsplata a si urmat. Aureola ce s'a format asupra morman-tului din Risca strAluceste tot mai mult. Cu cat ne indepartAm invreme de viata lui pAmanteascA II vedem tot mai mare, mai glo-rios in creatiunile lui cari au pregatit calea spre Romania-mare

dau astazi roadele lor imbelsugate.Directiunea institutului de credit si economii Victoria" inspi-

rata de traditiile ei mari ridica la capataiul lui Oncu din Risca ocruce, ca o graitoare marturie a perpetuei recunostinte ce se pa-streaza in casa zidità de el. Se va face pelerinaj la mormant cuevlavie crestineascA. Acum nu mai plangem pentruca in cei zeceani dela moartea lui i-s'a facut dreptate in prisosinta ; astAzi toatAsuflarea cu recunostinta II fericeste ca pe parintele Aradului deastazi.

E un obicei romanesc ca in lupta vietii, oamenii sà se prindade frati de cruce. Fratii de cruce îi impart i binele i rAulsunt nedespartiti pana la moarte. Nicolae Oncu mi-a fost frate decruce nedespArtit in decurs de 35 ani, cat am purtat impreunacrucea vietii in cea mai frumoasa epoca a vietii noastre.

Nedespartit voiu sa raman si de memoria lui 'Ana va sunaceasul revederii. Rand atunci voiu vesti fArä preget lauda lui. Nicicand nu a fost om mai vrednic de pomenire.

Partenie Cosma.

S'ar putea zice i despre Biharia : Si tu, Biharie, intru nimicnu esti mai mica intre tinuturile Ardealului", pentruca aceasta Bihariea avut suflet, care a dat neamului romanesc pe Emanuil Gojdu, peNicolae Jiga, pe Miron Romanul, pe Miron Pompiliu, pe PartenieCosma si atatia barbati valorosi, cari au avut partea leului in apArareanationala. Toti mecenati ai tinerimii i apostoli ai ideei nationale,

numai unuia dintre acesti pregatitori ai zilelor de astazi, numailui Partenie Cosma i-s'a harazit fericirea, sa van' cu ochii mantuirea.SA zica cu dreptul Simion : Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane,in pace, ca vazura ochii mei mantuirea, ce-ai pregatit-o poporuluiTau romanesc !" Dar numai atat, ca a vazut mantuirea neamuluipentrucA batranetele nu i-au ingaduit sa munciasca la cladireaRomaniei noui si el, cu sufletu-i mare romanesc, cu inteligenta-iscaparatoare i cu vointa-i te fer care nu cunostea obstacole,

§i

sau,

si-si

t

www.dacoromanica.ro

499

El, care era concrescut cu epoca mare din jumAtatea a douaa veacului al XIX-lea §i inceputul veacului al XX-lea, era, mArturievie a sbuciumului §i impreuna lucrator la toate faptele mari alemarelui ierarh Saguna, ale luminatului mecenate Gojdu §1 sufletulintemeletor al partidului national, incepator in conducerea §i in-drumarea acestui partid spre epoca lui de aur. Personalitatea superioarAi-a creat o pozitie dominanta in corporatiile noastre biserice§ti.Toate cate s'au facut in viata noastra bisericeascA constitutionalaprin transul s'au fAcut §1 farA de dansul nimic nu s'a fAcut dinCate s'au facut.

Cand a luat el conducerea, Albina era o bancA micA. El afAcut din ea o bancd mare : matca financiarA a Ardealului, din careau rasArit bAncile romane§ti din Ardeal, ca tot atatea arterii economice,cari au creat proprietatea mica in Ardeal, in care rezida putereaeconomicA a poporului românesc din coaci de Carpati. Ardealulmuncitor liii are sA-i multumeascA deschiderea terenului de muncA.

Asociatiunea, acest centru cultural, care sustinea unitatea culturalAcu Romanii de pretutindenea ducandu-o in toate colturile locuite deRomani, in tinuturile cele mai primejduite in Biharia, Satmar, SAlaj,pretutindeni trezind con§tiinta nationala, a fost sustinua cu jertfebAne§ti, and a trebuit §i cu trambila glasului lui rAspicat §i cinstitde purtAtor al credintii stramo§ilor pe plaiurile romane§ti.

Cu un cuvant, ori unde privim in trecutul apropiat, pe el ilvedem in fruntea tuturor actiunilor, tuturor frAmantarilor pentruneam §i lege.

Cu smerenie §i evlavie ne'nchindm in fata mormantului proaspatdin Sibiu, care adAposte§te osAmintele marelui roman Partenie Cosma.El e §i mortul bisericii ortodoxe, pentru care a trAit §1 muncit §iin credinta cAreia a murit.

t loan Slavici.

S'a sfar§it tragedia unui om. loan Slavici a trecut la cele ve§nice.El este fiul Aradului, nAscut in Siria la 1848. Liceul I-a urmat

in Arad. ,Universitatea la Pesta §i Viena unde se 'ncheie legAturasufleteascA intre el, M. Eminescu §1 Nic. Oncu, devenind tustreisufletul SocietAtii universitare Romania JunA".

Prima etapA a carierii sale este Oradea, unde intrA ca arhivarla Consistor. Vicarul de atunci, Miron Romanul cere incuviintareaEpiscopului Procopiu Ivacicovici pentru tindrul cu studii §i capacitate

32*

:

www.dacoromanica.ro

500

build si cu purtare recomandatoria" si este numit la 21 lunie 1873,dar incurdnd ajunge in conflict cu seful sat si la I Octomvriepärdseste oficiul. Conflictul acesta a Idsat amArdciune in sufletulamândurora, pentrucd atunci când se intdlnesc din nou in Sibiu,loan Slavici ca directorul Tribunei, iar Miron Romanul ca mitropolit,Slavici deschide focul contra Mitropolitului si tot neamul lui, intelegpe Partenie Cosma, acuzandu-i de rdi Români.

loan Slavici a desfdsurat pe terenul literar o activitate strAlucitárealizand in prozd acele neuitate creatii, impresionante prin sufletulpopular pe care-I reprezenta, remarcabile prin puritatea §i sigurantaexpresiilor.

Indeosebi prin scrisul sdu in Tribuna dela Sibiu, mai apoidela Arad, a emancipat limba romdneascd de sub influenta etimolo-gismului bldjan si a invatat Ardealul sd scrie si sä vorbeascd limbacuratd a poporului. Inchinarea lumii literare inaintea talentului creatoral lui loan Slavici a ajuns culmea, când chiar dupd dezastrul sdupolitic, dupd temnita din Väcdresti, s'a format un curent ca sä i-seconfere lui in anul acesta premiul national literar de 100.000 Lei,dar sentimentul public care nu era ostil ajutordrii bdtrdnului povestitorin o altd formd, nu i-a putut ierta cd atunci dud a sutiat si pentruneamul românesc ceasul, el n'a avut sentimente si idei in acordcu aspiratiunile legitime ale neamului nostru §i n'a putut fi ca scriitorun indrumAtor, un apostol. Premiul a fost conferit lui loan Al.BrAtescu Voinesti §i loan Slavici s'a resemnat cu senindtatea unuiclasic crestin in fata vietil.

Vremea ingdduitoare va netezi odatä asperitätile contimporanei-t5tii Vand atunci Popa Tanda" va trai mereu in sufletul preotilordin satele uitate, care isi vor gäsi un frate in eroul lui loan Slavici.

In 1884 s'a mutat din Bucuresti la Sibiu, unde a luat conducereaTribunei §i a creat starea aceea agitatd nationald, care a pregdtitcalea pentru Memorand. Pentru articolii violenti, ce i-a scris, asuferit un an de ternnità la Vat. Ie§it din inchisoare nu s'a maiinapoiat la Tribuna ci a rdmas in Bucuresti.

El si-a rdzimat politica pe simpatiile traditionale habsburgice,crezdnd in protectia Habsburgilor fata de agresiunile guvernelormaghiare.

Dupd refuzul Memorandului au släbit acele simpatii intreRomani §i s'a ivit o inclinare spre o intelegere cu maghiarii. Slavicicu Brote au determinat in 1910 pe Vasile Mangra la apropiereade guvernul maghiar, dar au intampinat rezistenta tuturor Romanilor,

§i

www.dacoromanica.ro

561

Tribuna din Arad, suctesoara Tribunei din Sibiu, a rupt toateleg-Muffle cu intemeietorii ei, Brote §i Mangra si a luat lupta contratriasului : Slavici, Brote §1 Mangra. OctaVian Goga scrie fulminantularticol : A murit un om", adeca Slavici. De atunci a inceput tragediaacestor trei barb* Eugen Brote moare in mizerie, parasit de toti:Vasile Mangra se stinge in Pesta condamnat de toata lumea §ieste inmormantat acolo, iar Slavici nu gase§te Iii con§tiinta sasuportul moral necesar spre a se Malta deasupra tristelor conside-ratiuni, cari II determinase sa se angajeze pe panta primejdioasa.

Condeiul lui 11 pune in slujba du§manului pledand in timpulneutralitatii pentru intrarea Romaniei in rasboiu alaturea de PuterileCentrale si purtand aceasta lupta antinationalä §1 pe vremea Inge-nunchierii Romaniei de catra armatele germane. Dupa izbanda finaläa Romaniei este tras in judecata pentru tradare de patrie §i con-damnat la inchisoare.

In 1919, cand Romania se bucura de gloria intregiffl neamului§i tovara§ii lui de lupta de odinioara stateau in Parlamentul romanca in cetatea libertatii romanesti, loan Slavici zacea la 5 Km.departare in o alta cetate : inchisoarea din Vdcare§ti §i cum delaParlament se vad zidurile intunecoase ale temnitei, auziam parla-mentari oftand : noi aici, Slavici acolo! Ce zguduitoare tragedie a sortii!

Din sentimentul de evocare a eului celui bun al lui Slavicia pornit actiunea parlamentarilor ardeleni pentru eliberarea lui, ces'a si intamplat. Dupa eliberare revine la activitatea lui literara.Limba e aceeas fermecatoare, dar sufletul e rece.

Noi preotii ne rugam sa fie iertat in cer, pentru marea luiopera de luminare a noastra in vremuri de asuprire.

Omul inmormantat §i prohodit de Octavian Goga a muritacum aievea si trupe§te.

Ce-a fost omenesc in fiinta lui piere, ce a fost sufletescramane pentruca sufletul nu moare. N'a murit sufletul autorului luiPopa Tanda §i Budulea Taichii.

www.dacoromanica.ro

562

j. Protopopul George Popoviciu.S'a stins dintre eel, vii figura luminoasd a protopopului,

asesor consistorial in Arad, George Popovici.Calitätile lui personale distinse, cultura lui superioard, ravna

lui pastorala si nemarginita lui iubire de neam 1-a facut iubitstimat de intreaga obstea romaneasca.

Ca tinar, foarte link, ajunge de protopop al $iriei. Acolo ialupta nationala candideaza la scaunul de deputat dietal subteroarea ungara. Coruptia administratiei i baionetele jandarmilorIi impiedeca reusirea, dar ramane podgoria Aradului darza, intran-sigenta in sentimentele ei nationale, o cetate a Romanismului. in1893 merge in fruntea mandrilor podgoreni la Viena in delegatiaMemorandului si nu se pleacà teroarei unguresti nici dupd insulta-torul refuz al imparatului Franz Josef. El e la procesul Memo-randului, la congresul nationalitatilor din Budapesta, la toate confe-rintele, &and pildä vie de adevdrat parinte al poporului.

Dupd alegerea asesorului referent bisericesc din Arad loanPap, de episcop al Aradului, sinodul eparhial 11 alege cu unanimitatede voturi asesor-referent bisericesc, in care calitate dreptatea iieste caläuza inimei in agendele desfasurate la Consistor. Veniaula taica prota, ca la parintele lor.

Frant de munca intensiva, la 1917 trece la pensie, sustinandlegaturile lui sufletesti cu preotimea, iese apoi din sgornotul ora-sului in casa sa, acum a preotului Petru Pelle din Minis, unde afost ingrijit cu dragoste dat nobilul. suflet.

Asa se sting, unul dupa altul, eroii anonimi ai vremilor glo-rioase, pe cari le-a trait Ardealul subjugat. Cuvine-se sä ne inchinaminaintea rnemoriei lor i sa ne rugarn pentru sufletele lor.

Draga George, te-ai dus si tu. Simt i eu mirosul gropii.La revedere.

pdna

si

si

f

www.dacoromanica.ro

501

Teoddr Pap.

S'a stins o viata de om cinstit si bun Roman din vremurilemari ale aparärii nationale.

Teodor Pap e originar din Urvis. S'a dus si el ca ceilaltibihoreni, dupd absolvirea liceului din Beius, la Arad sä facd teo-logia i sd se faca preot, fiind neam de preot si el.

In Arad era prefect, pe vremea aceea a introducerii legii denationalitate, marele roman Gheorghe Popa, iar episcop PrQcopielvacicoviciu, avand de sfetnic pe profesorul de teologie MironRomanul. In lipsa candidatilor de notari romani, Gheorghe Popacere dela episcopul Ivacicoviciu clerici i preparanzi. Asa facunotari pe toti clericii i preparanzii disponibili. Din aceste ele-mente crescute in spiritul cald romanesc a vestitei §coli aradanese formeaza un corp de notari romani, cari si-au pastrat caracterullor romanesc si au fost stalpii bisericii i ai neamului in sate.S'au dus pe rand la cele eterne, ramanand numai doi pensionari,Teodor Pap si loan Ardelean din Sintea. Acum s'a dusTeodor Pap, in varstd de 82 ani. Dumnezeu sä ne mai find pe mosloan Ade lean in vesnica lui voie bunk ca o marturie a vechiului notarRoman bun, de pe vremurile and era primejdie sa fii bun Roman.

Teodor Pap a fost scos la pensie de sovinismul administratieicentrale unguresti, inainte de vreme. Ca pensionar a fost adusde profesor de economie la seminarul din Arad, unde a facut unraiu de gradina cu elevii scoalelor gemine, teologia i preparandia.

Era un pasionat gradinar i aducea in grädinile seminarialetoatä planta nobilA, cunoscutá de el. Baetii se adunau in jurul luica niste ucenici i mergeau acasa la feriile Pastilor incarcati deseminte i altoi, pregätite de ei in seminar, sä le semene acasa.Aceasta 1-a fdcut cel mai popular profesor. Baciu Todor" erao notiune in seminar.

Dar nu numai din sol, ci si din sufletul elevilor a facut gra-dind de flori, florile omeniei si a iubirei de neam. El 1111

se marginea numai la orele de lectii, ci venia des de dimineatala gradinile, pe Can le parasia numai pe'nserate, cand nu maivedea sd lucre. Lucrand, povestea elevilor povestile vremurilor fru-moase ale luptei nationale trdite de el.

Ai murit bad Todore". Daca n'a putut fi la inmorman-tarea ta, pune pe mormantul tau acest buchet de recunostintafostul teiu director, care te-a iubit.

f

pi

www.dacoromanica.ro

Scrisori Si un interviev.

Scrisoare calrä Românii din America *).

labile Domnale Popovicia

Sunt incântat de frumosul calendar si de pretioasele infor-matiuni despre viata credinciosilor nostri din America. Da-mi voesä ma adresez catra dânii prin D-Ta.

Va sà zica nu s'a stins Inca cu desavarsire sufletul românescdincolo de Ocean. Drägalasii copii in costumele lor romanesti cânta

joac5 jocuri românesti, varstnicii tot in podoabd româneascainvartesc hora la serbari bisericesti i nationale, ca acasà. Calen-darul D-Voastra infatiseaza tabloul unui colt de tail romaneascain America.

Da, e sufletul parintilor dus de acasä, care ii desmiardacopilul cu ce are el mai drag, cu cantet, joc si port românesc,ca sa-si aline duiosia de casà. E Românul neamericanizat.

Cum insa eram cuprins de farmecul acestui drägut tablou,incep a se strecura gandurile si a depana firele realitätii. Acesticopii n'au scoala româneasca. Ei vor fi crescufi in scolile ameri-

*) Publicatä in ziarul Americaa in 1923.

!

www.dacoromanica.ro

505

cane, fArrreligia i limba strAbunA, ca cetAteni americani, conto-pindu-se in sufletul american, care altcum vede i intelege lumeadecum o vedem noi ceSti dincoaci de Ocean. AstAzi mai tin in eistifletul pArintii, dar mane sunt pierduti pentru neamul romanesc.

Vorbesc ca martorul viu al inceputului emigrArii americane,panA astAzi. lzvorul emigrArii Romanilor ardeleni in masse mari, afost regimul nedprept maghiar, sub care Romanul nu s'a putut ferici.

Au plecat oameni inglodati in datorii sub povara anilor risi a darilor grele, ca din castigul american sA-si mantuiascA mo-sioara ; ori bArbati puternici cari munciau pe nimica acasä, sA-sicastige parale pentru clAdirea unei east*. Nimenea nu s'a dus cugandul sa rAmanä acolo, ci sä villa cat de curand acasä cu bani.

La plecare fäceau slujbe d-zeesti ; sositi in America îi fAceaucase de rugAciuni i biserici i trimiteau acasd banii pentru familie

pentru biserici. Nu voiu uita nicicand frumoasa serbare a sfintireicrucii dinaintea sfintei biserici din S. Nicolaul mare (jud. Torontal),ridicatá de cei din America. Sfintirea am savarsit-o eu cu mareasistentà preoteascA si cu coruri, in fiinta de fatä a comunei intregi.Ce dant act de legAturà sufleteascA intre cei indepArtati i bisericalor de acasä, care tinea aceasta legAturA sufleteascA 5i asa erapretutindeni. Dela bisericA plecau cu rugAciuni de cerere, la bisericdle era prima cale dupa intoarcere, cu rugAciuni de multumitA.Dumnezeu este si peste ape si peste uscat, pururea i pretutindeneacu fiii sAi credinciosi. Pe vremea aceea nu s'a pierdut nici un sufletin rAtdciri religioase americane.

Lumea de acasä ii privea cu simpatie pentru munca lor cinstitAsi credinta cAtrà biserica i neamul bor. Imi aduc aminte cum directorulbAncii Victoria" din Arad, regretatul Sava Raicu intocmise la banc5o sectie americanA, care tinea corespondenta intre familia de acasAcu membrii lor din America ; primia din America bani si executaordinele de plata ale americanului, ca sA nu fie expus inselaciunii,cu un cuvant sub garantia acelei band solide se desfAceau toatelegaturile financiare si juridice intre cei dusi §i cei de acasA. DirectorulRaicu asculta cu multä plAcere din fir in par pe cei veniti acasà.De cateori ma nimeream s5 fiu la bancA cand venea cate un american,intram si eu in sfatul lor. Odatà spunea unul cum a venit pesteOcean la Marsilia, de aici la Paris si asa mai departe prin ora§elemarl din apus. Da frumoase orase ai vAzut ? 5i Parisul ? Ii spuneRaicu. Ce frumoase orase, frumos e Seleusul (de unde era el),unde-i verde* si aer curat, iar nu Parisul, unde sunt numai ziduri

pi

I

www.dacoromanica.ro

506

mari §i fum de telneacA" u rAspunsul omului. lath' mentalitateAtaranului nostru, bid de ce el vine acasd dupAce §i-a cA§tigatparalele trebuincioase.

Biserica noastrA n'avea fonduri de propaganda, ca sA trimitacredincio§ilor ei din America preoti misionari, cari sA-i tinA strAn§iinteun mAnunchiu in jurul bisericei, ca duhovnici, ca invAtatori §ica conducitori fire§ti, ci s'au dus preoti din indemnul lor propriu,§i buni cari au zidit biserici, dar durere §i slabi, cari in loc säadune au risipit turma. Aceastd stare nenorocità a mai fost dublatá§i de elementele ware, in parte chiar rele, naufragiatii vietii, ce§i-au pus terenul de AnAtoare dupA victime, in America.

Unde slAbe§te biserica, acolo slAbe§te §i simtul national. A§as'a IntAmplat §i in America. Oamenii incepurd sA se instreineze deobiceiurile lor biserice§ti §i nationale. Se fAcuserà americani. Precumvom vedea, in dosul acelui americanism erau du§manii de moarteai neamului romAnesc.

Americanii sunt frAmAntati din aluatul tuturor neamurilor. Oameni,cari din deosebite pricini §i-au pArAsit tara mamA §i au devenitoameni noui in tarA nouA. In tara aceasta nouA s'a comercializattotul §i religia. Se deschid biserici, intocmai cum se deschid prAvAliicu toate etichetele de reclamA §i oamenii de bunA credintA intrdla bolta" religioasA, unde se fac sectari §i deschid apoi §i ei

bolta lor. A§a urmAnd mai departe calea aceasta de a exploata §1religia in folosul lor, in vremea din urmA s'au fAcut unii Ru§i, cu .dela sine putere, vlAdici ortodoxi, cari pe plata bund sfintesc" depreoti tot felul de oameni, fArA pregAtire teologicA, din darul pecare nu-1 au. Se repetd istoria lui Simon Magul.

CAnd a vAzut Simon vrAjitorul cum se adunA poporul sAasculte pe Hristos, s'a dus sA cumpere secretul de atractiune apoporului, pentrucd credea in boboane. De atunci a limas numireade simonie" vinderea darului preotesc pe bani. A§a numitii episcopiortodoxi ru§i fArA hirotonie, cari pun acum preoti in America, sunturma§ii lui Simon Magul, iar nu ai lui Hristos; intru nimic maibuni decAt ceilalti sectari ai dolarilor. Vorbim de episcopii necanonici.

Bunii nostri RomAni de odinioarA, buimAciti de acest spiritsectar §i provazuti cu dolari bine sunAtori, dela patronii lor, yinacasd cu ideea de a face din RomAnia o AmericA. SA se distrugAtoate a§ezAmintele noastre D-zee§ti §i omene§ti, toate traditiile cene-au sustinut pAnd astAzi una, ca sA ne putem realiza unitateainteun Stat national. SA piard biserica §i Coroana romAnA, legea §1

www.dacoromanica.ro

507

obicelurile romanesti §1 graiul §i cantecul §i jocul §i vatra familiararomaneasca, ca sa fie intocmite cu duhul american, ca vezi Doamnelumea S'a democratizat si noi numai a§a vorn putea fi democrat!dad ne lapadam de sufletul nostru rornanesc §i ne dam de legeademocrata

Ori ce-i legea democrata ? Legea poporului. Ei bine, dar n'amfost noi intotdeauna una cu poporul ? Si atunci dud preotul romanfacea robota si hrania alaturi de iobag canii domnilor de pamant,n'au murit preotii cu crucea in frunte" in luptele poporului pentrulibertate ? Nu cea dintai lege romaneasca facuta de biserica, Sta-tutul Organic, a dat in biserica votul ob§tesc? Nu cele dintai legiaduse in Romania-Mare au fost : legea de improprietarire a taranului§i votul ob§tesc ? Nu avem toata libertatea cetateneascä, afara dea facatorilor de rele ?

Sunt doua lucruri deosebite, a vrea sa descompuni tara ta inelemente cap cetateni ai, ori sa une§ti pe toti cetatenii inteo unitatenationala §i religioasd §i sa desvolti democratia ta pe bazele eiistorice dupa firea poporului tau §i conditiunile de viata ale tariitale. SA faci o Românie tare si democrata in toata fiinta ei.

Ori tocmai de aceasta se tern du§manii Romanilor, de aceeavor sa surpe temelia unitatii nationale, biserica nationala ortodoxa.De aceea acasa submineaza temelia trecutului tarii, asezaMintele eireligiOase §i nationale sub lozinca democratiei internationale, iar inAmerica pregatesc cu dolari streini calea desfiintarii bisericii. Indosul lui Rockefeller §1 ceilalti cu pungile, sunt Ungurii cari peaceasta cale vor sal! redobandeasca stapanirea asupra Ardealului.Propaganda sectara ce se face, nu e propaganda religioasà, ci

propaganda politica contra Romaniei. Fireste cà cei dincolo deOcean nu vad aceasta cursa §1 a§a tin!! 'infra in ea Med sa §tiece fac.

A fost destul din prapastia ce a facut intre noi pribegiaamericana in vremea din urmä, cand emigrant!! au inceput sà selapede de legea romaneasca si sa-§i piarda sufletul. Mat de putinisuntem pe bogatul nostru pamant romanesc, incat nu trebue säingaduim ca sa mai piara nici un suflet romanesc. De aceea v-amchemat acasa in cuvantul ce vi-l'am adresat in Calendarul vostru.

Astazi a incetat osanda Romanului de a fi numai sluga lastrein. S'a deschis larg scolile pentru tot Romanul De cateori tni-se intuneca §i mie privirea de greutatile cladirei Romaniei noui,ma insenineazd miile acelea de scolari, pe cari vAti Duminecileii

www.dacoromanica.ro

508

§i sarbAtorile in biserica §i zic, aid 'in §coala legata de bisericase plamade§te Romania nouk de aici se va forma pAtura claselorintelectuale, cari vor conduce Romania de maine. Si acesti §colariin majoritatea lor covar§itoare sunt fii de tArani, cad sigur vor cinstipe tatAl §1 mama lor tArani, pentrucd in acest duh cre§tinesc suntcrescuti in §colile romane§ti. Vor fi ace§tia atat de democrati §i

cu inimA cAtrA rudenia lor, cat sunt agentii lui Rakovski, cad cubombe vor sa distruga toate a§ezAmintele romane§ti. Aici in aceste§coli romane§ti a§ vrea sa fie crescuti frumo§ii vostri copila§i, pecad ni-ati aratat atat de fermecdtor in ilustratiile calendarului vostru.

Mantuitorul !sus Hristos a zis parintilor : LAsati pruncii savinA la mine, cA a uriora ca ace§tia este ImparAtia ceriurilor". Cuaceste cuvinte ma adresez §1 eu cAträ parincti din America, sa.-§iaduca copiii acasá, ca a lor este acum tara romaneascá. Si, voibatranilor, nu mai umblati din fabrica in fabrick cA acum vä poatehrAni tara mama. Veniti sA ciddim ImpreunA Romania de maine,dar nu pe temelii americane, ci pe temeliile romane§ti cre§tine.

Lumea a trecut printr'un foc curatitor. Dad din acest foccuratitor al rAsboiului ne-am opri numai la nouile hotare §i amramanea cu pAcatele trecutului, ni-s'ar intampla §i noua ce li-s'aintamplat tiranilor de ieri, ne-am prabu§i §i noi. Sufletul trecut prinfocul curAtitor, trebue sA fie altul dupd rAsboiu. Bun, drept, tematorde D-zeu, indreptat spre idealul omenirei : pacea §i bunavointaintre oameni, a§a cum Mantuitorul Hristos ne-a invatat. Cu altecuvinte sA revenim la Hristos, in biserica intemeiatà de el, undes'a format sufletul poporului romanesc, unul §i nedespartit.

Acest suflet romanesc §1 cre§tinesc, trebue sA se inalte pestetoate mizeriile Cate le. indurAm in mersul nostru greu, dar sigur,spre civilizatia cre§tinA.

Cum as merge intre voi sa Malt acest suflet din locul pierzariisuflete§ti, dacA m'ar ingadui povara batranetelor. Sunt sigur cAm'ati intelege §1 urma sfaturile. NAdAjduesc insä in Domnul,cA vor strAbate la inimile voastre §i aceste cuvinte izvorite diniubirea ce o am catra voi.

Poate va veni vremea cand ne vom putea reculege §1 noi dinstarea ce ni-a adus rAzboiul §i atunci vom infra in legAturi maistranse. Si pan'atunci fiti tad in credinta parintilor vostri, ca cunoi este Dumnezeu,

Binecuvantarea Domnului sd fie cu voi cu top.

mi-ati

www.dacoromanica.ro

509

Scrisoare unui preot tingr.

labile nepoate Cornelie,

Am fost intr'un sat in care oamenii, au imbracat haina streina,iar preotul tinar, ras §i tuns, cu o palariutä in cap i cu Ufl pardesiucolorat peste reverenda diforma de desubt, de nu mai §tiam ai cuisunt, cum sa-i agraiesc.

Unde sunteti voi sate romane§ti cu podoaba tasaturilor voastre§i figura de apostol a preotului roman ?

Cautarea aceasta mi-a dat peana in mand, sa solicit revenireala chipul §i asemanarea fiintei noastre romaneti. Asculta :

Portul, iubite Cornelie, e in stricta leg-Atm-A cu sufletul omului.Sufletul artistic rornanesc a creat minunatul port national.

In portul national i§i brodeaza acest suflet artistic al femeiiromane iubirea sa de ai sai. Uite §i pe cel mai sarac Oran cama§iin fir lucrate, pe copil II a§teapta na§terea cu camd§ute pregatitede maicuta lui i Pa§tile n'ar fi Pa§ti, daca mama nu §i-ar desmerdacopiii in podoabele acului ei maestru. E cinstea casei, ca sotiasa-§i imbrace barbatul §i mama fiii. Aceasta e morala familiei.

Unde intra moda" in sat, cu invali§urile ei pistrite a racitiubirea in familie. Femeile se ocupa cu altceva decat cu barbatii§i fiii lor, strein de casa lor §i cre§te iarba verde in curte. Delaraceala e numai un pas Oa la divorturi §i fiii sfa§iati intre tata§i mama Tragedia rnoderna a vietii familiare.

Odinioard, pe vremea luptelor nationale auziam : $ubd la §uba.Pe §uba se cuno§teau §i cei ce nu sau mai vazut §i intelegeauce-i tine laolalta. $uba aceea era un program, in care erau scrise,cu acul, toate suferintele unui popor. $uba avea limba ei inteleasade toti §i era steagul alb urmat de toti. Unde dispare uba, seive§te cabatul" colorat, cati ini atatea culori.

Ace§tia numai au un semn vazut al comuniunei lor, suntstreini unul de altul. Cu disparitia podoabei satelor, disparesufletul acelor sate. Cand nu va mai fi acest suflet, atunci de, §i

jidanul e Roman, caci §i el e cetatean roman §i atunci de ce sänull fie el imparat, ca nu mai merge pe cine-i roman, ci cine-imai abil de a face politica, uite pilda Rusiei §i a Ungariei. Fire§tenoi nu intelegem aici cama§a politica taraneasca, caci atare cam*poate imbraca §i streinul parvenit, ci camp sateanului, ie§ità dinmanile raestre i iubitoare ale sotiei sale.

$i

www.dacoromanica.ro

510

Admirai odatA cu un prieten frumusetea colorilor unei picturi.Prietenul imi aratd o bucatà de piatrd cum a fost ea scoasA dinpAntecele pdmAntului. 0 piatrd ca toate pietrile de codru. 0 pusesub ochian. Uite, ce vezi, imi spuse. Si vdzui scApArand o frumusetede culori strAlucitoare, pe lAngd Can culori chimice de pe picturderau ca niste umbre sterse. latA asa e frumusetea artei tesAturilornoastre fArdnesti fatd de produsele fabricelor, cu cari sunt ispititesatele noastre sd-si verse pe ele banul cAstigat cu cruntA sudoare.

Arta noastrd nationala e o vrajd cu adAnc It-01es i pentruviitor, de aceea trebue sd o cultivAm ca haina proprie sufletuluiromAnesc.

Haina pdrintelui" era dintr'o bucatd cu a fiilor. Preotul sä-tean, din bdtrAni, se deosebea numai prin pAlAria preoteascd sibarbd in portul sdu civil de toate zilele. In afarà InsA se prezentain reverenzi largi, cu barbA plind, frumos cultivatA, ca o podoabda tagmei sale §i cu päldrie preoteascd. Preotul in haina aceastaavea aspectul apostolului, care umblA pe pdmAnt binecuvAntAnd§i impdrtAsind darul tainelor, un slant in ochii credinciosilor sai.

De acest preot era legat sufletul poporului. Lui ii destAinuiatainele sufletului sdu i trdia dupd sfaturile lui, cad erau o evan-ghelie pentru sufletul obidit crestinesc. In aceastd legAturd sfAntddintre credinciosi i preot si-au trAit vremuri dearândul viatapatriarhald satele noastre.

Primirile in teologie se' fAceau odinioarà pe ales, tineri cuinfdtisare plAcutd §i de staturA inalta, sd se vada din popor figurastapAnitoare a sufletelor. E o simbolizare a pAstorului intre turmasa. Un tablou viu al istoriei neamului romAnesc, de care nu trebuesd ne indepArtAm.

AstAzi aratd preofimea tendintA de modernizare si se prezintäin lume ras, tuns, in haind civilA pestrità i scurtd, ce nu-1 maideosebeste in infAtisarea externd de ceilalti nddrAgari", cum iinumeste poporul pe cei ce poartA haind nemteascA. Cea mai noudmodA e ciocul la barbA, ca sa se impace i capra i varza. latäpopa cä nu-i popà, cum zice poporul despre ce-i ce nu-si mentincaracterul preotesc. La o adunare a Astrei au luat parte 40 preoti,tofi civil imbrAcati. S'a intAmplat apoi, cd la o vizitatie canonicdun episcop a lost intAmpinat de cdtrd preoti cu oddjdiile imbrdcatepeste haine scurte, civile. Fireste cd aceasth metamorfozA detrage dinvaza preotului i micsoreazA sfintenia serviciilor divine in fata po-porului. Mereu ajungem acolo sd nu mai fad deosebire intre

www.dacoromanica.ro

511

taina slujbei bisericesti i concertul religios al caselor sectare. Ianincercaji a exam ina cazurile de instrdinare i sigur veji aflaaceste motive psihologice in instrdinarea poporului de preot sibiserica strdbund.

Moda se schimbd de azi pe maine, ea inváluie oamenii inmoravurile ei, cari nu sunt moravurile bisericii. Lumea privesteomul prin prisma hainei lui judecd dupd felul cum se infdji-seazà, ca mirean. Uniforma exprimä o clasd de oameni. Cea miii-tará de militar, cea preojeascd chipul de preot. Acest chipnu e supus modei, nici unui gust subiectiv, el trebue sä esprimetagma. La soldat mobilitatea si plasticitatea, ca sä se evidenjiezevigoarea corporald, la preot sä faldeze umbletul domol i smerenia.Intr'aceasta std frumuseja chipului lor. Cu un cuvânt haina trebuesd fie in armonie cu sufletul purtdforului ei. In practica viejii IIrefine pe soldat i pe preot dela fapte contrare caracterului lor.Uniforma are un netägAduit caracter estetic i etic.

Se zice, Ca preotesele moderne ar fi de vind, li-e rusine deportul preojesc al sojului lor. Aljii, cd preojii vor sd placd mai multlumei, decdt lui Dumnezeu. far Mtn, Ca haina preojeasca e scumplEu nu cred preotesele de un gust atAt de prost, incat sd preferehaina desmAjatd celei impundtoare preojesti, nici preojii atAt de de-cazuji moraliceste, ca sd umble pe cài rätâcite, nici atAt de irealica sd nu-si afle socoteala cu haine preojesti. Poate fdrà a se gandii-a luat curentul zilei i n'a avut eine sä-i opreascd. Uite, le-o spuneu acum, din sfat bdtrânesc, sä se opreascd aceastà indepärtare desufletul romdnesc. In sfaturile bätrânesti e sinceritate, aceastä sin-ceritate vorbeste fie, iubite Cornelie, in scrisoarea aceasta ca sàinjeleagd toji. Cd de nu, vine potopul.

si-1

chipul

www.dacoromanica.ro

512

Atentatul dela Senat.*)M'am dus pe la ora 11 la ministerul cultelor sà vorbesc cu

d-I ministru al cultelor Octavian Goga. Erau multi cari asteptauintrarea la d-1 ministru, oameni veniti din toate pArtile. Am aflatdela seful de cabinet, dl Gabor, care voia sA-mi facA rost de intrare,Ca d-1 ministru va fi la sedinta de dupd amiazi a Senatului. Atuncica sä nu mai astepte dupA mine oamenii cari sigur grAbiau acasä,am plecat cu aceea ca-1 astept la Senat unde doream sä vorbesccu dAnsul.

Era trecutA ora 3 a deschiderei sedintei si d-1 Goga tot nuvenea in cabinetul prezidential, unde 11 asteptam. Va fi intrat pecealaltA usä in incintA, imi ziceam i spre nenorocirea mea trecuiin incintA.

Aci erau cAtiva senatori, cari asteptau in grupuri deschidereasedintei. Ministrul Greceanu inaintea bAncii ministeriale, iar labAncile episcopale loan Papp al Aradului, episcopul Nifon si ne-despärtitul .sAu prieten, episcopul dela Buz Au, presedintele senatuluid-1. General CoandA i Inca' vre-o doi, de cari nu-mi mai aducaminte: Spuneau glume. Episcopul Aradului mai in fund dupA masadela perete, tocmai spunea, cu aluzie la o indispozitie a sa, cumi-a bAtut la usA moartea, dar i-a rAspuns cA nu-i acasA. MasinainfernalA la 3 pasi de noi bArAia spre explozie.

Pe cAnd luA cuvAnt d-I. general Coandd intrd i episcopulRadu prin mijlocul bAncilor in incinta ; ma' intorc la dAnsul sA-1salut, mA intreabA ce nou acasA in Oradea, caci d-sa era mai demult la Bucuresti, zice o bunä ziuA i celorlalti apoi imi intinsemAna i zise : trec dincolo, cd am sA vorbesc cu cineva. Cu acestecuvinte pe buze a pornit spre banca ministerialA, unde era ministrulGreceanu, iar eu m'am intors spre banca episcopalA. In pozitia,respective miscarea aceasta se cutremurA sala de un fulger i trAznetcum sunt descarcarile electrice de yard si se umple incinta de unfum infernal cu funingini i casicum ar fi incremenit lumea pe loc,urmeald o tAcere mortalA. In nenorocire a fost i un noroc. Eraudotfa baterii puse si a explodat numai una. De exploda si a doua,praf i cenuse se prefAcea intreg edificiul senatului.

Simtii o pocniturA puternicA ca de ciocan in bratul dreptprintre funinginii ce-mi acoperird fafa, zArii la podiul prezidial focverziu-gAlbiniu dAdui seama ca. e bombA. Inaintea mea un

*) 8. Dec. 1920.

si

www.dacoromanica.ro

513

corp mare negru, dealungul lui intins un brdu rosu. Singur, cumma aflam, plecai spre esire, läsand urme de sange dupd mine siincepui sd strig: sunt rànit. Senatorii reculesi de sub sguduireamare, incepural sa alerge i medicii sä dea primul ajutor.

Am fost condus in biroul prezidential unde pansau pe pre-sedintele Senatului, domnul general Coanda, alb ca paretele. Maasezard i pe mine intr'un fotoliu i atunci vazui ca bratul imi esterupt in douà i mana atarna in jos ca o bucata streina, scurgandu-sesange din ea. Un tinär medicinist imi imfasura mana inteo fasaslaba, ce nu o putea tine laolalta. nth pe protopopul Givulescu

pe avocatul Cornel Ardelean si le zisei: sunt gata. Ei plangeau.Vine apoi episcopul Aradului loan Papp cu vestea: Radu-i mort".Atunci imi adusei aminte de corpul mare din incinta cu braulintins pe el. Era corpul episcopului Radu. El a avut noroc sd nuchinue, zisei. Mi se opri apoi respiratia. Era sd mor atunci in alaracelor ce ma tineau. Interventia medicaid' insa mi-a redeschis respi-ratia. Eram multi raniti si trebui sa astept in aceasta stare randulmeu de transportare la spitalul Coltea.

In sfarsit a venit i randul meu. La spital era mare aglo-ineratie. Eram mai multi raniti deck sale de operatie si acelea reci.Norocul meu era, ca venise d-na Hortensia Cosma, care m'a luatin ingrijirea ei priceputa sub tot timpul boalei mele. Fara aceastaingrijire nu stiu cum ramaneam in viata pe rang toata iscusinfamedicilor. Din bratul meu drept a fost sfardmat osul pe o lungimede 10 cm., din care a ramas numai un fleciu de carne. 0 altaschijd de bomba mi-a sfasiat carnea cu haine cu tot de pe umdruldrept spre tavan fara a-mi atinge capul. De venia oblu, ma talain cloud. Spetele imi erau ciuruite de schije mai marunte. Operatiaa savarsit-o Dr. Sebastian. Ce sa va mai spun de aceasta mace-larie pe trupul meu imbatranit. Dupa operatie la ora 11 m'a vizitatMajestatea Sa Regele, insotit de dl. ministru Goga. Vederea Regeluimi-a electrizat patina putere de viata ce mai era in mine si cuglas tare, i-am multumit i L-am asigurat de credinta poporuluiroman, ca atentatul vine dela dusmanii nostri si de pe patulmortii" am implorat binecuvântarea Dumnezeiasca asupra Regeluisi Familiei Regale. Atunci a zis Regele ministrului Goga: Acestae figura de spartan".

Mai bine de 4 luni de zile am stat zi de zi sub cutite sipansamente sfasietoare. Era sa-mi amputeze dela inceput mânadreapta, care arata fete de cangrenare. Eu ceream .doctorilor sa-mi

33

si

www.dacoromanica.ro

514

redea sangele pierdut i acel sange sanatos, cu vigoarea organis-mului i energia vointei mele de a suporta chinurile, ii va ajutape dan§ii in opera de salvare. A§a s'a i intamplat. In chipul acestaam scapat de amputarea manei drepte. Rana e vindecatA acum,dar din cand in cand mai scoate circulatia sangelui ate o bucA-tica de os, ramas in musculatura, pe canalul ranei redeschise.Altmintrelea cand e soare afarA e soare §i la niine in brat, ande nor §i vant e §i la mine in manA furtuna, ce ma maltrateaza.Si numai organismul meu tare poate purta o mana acatata princateva fire slabe de nervi la umerii cei ce mai poartA i povarade 74 ani.

Moartea episcopului Radu a fost fulgeratoare. Cum mergeaspre ministrul Greceanu, in apropierea podiului prezidial, de undes'a fAcut explozia, inalt cum era, 1-a lovit schija de bomba subbarba, aruncandu-i o falca cu creeri cu tot panA in tavan. Lovitastfel in plin, el nu si-a vazut nici nu §i-a simtit moartea. Epis-copul Aradului, care stAtea pe lavita joasä de langa fereastrA,indArAtul unei mese §i cu un ziar pe masa, aratA cu groaza creeriilui Radu stropiti pe ziarul

Max Goldstein a recunoscut la desbaterea procesului danturaepiscopului Radu intre obiectele de corpus delicti §i cinic zimbindspunea : ace§tia sunt dintii popii".

Ministrul Greceanu Inca a fost lovit in fata. Adus la spitalulColtea a murit a doua zi in camera de langa mine. Spiru Georgiua fost amputat la un picior, a murit dupà Greceanu in patul delanga mine. Generalul Coandà s'a dus cu automobilul singur acasa.AcasA numai a observat, ca-i sunt perforate intestinele. Inca innoaptea aceea a fost dus la Sanatorul Gerota §i salvat cu viataprin minunea unei operatii succese. Episcopul Nifon, dus la Spi-talul Brancovenesc, scapa de momentana moarte prin operatie,dar moare mai tarziu in grele suferinte. Ceilalti mai u§or rAnitis'au vindecat färA urme de schilozenie.

DI. Octavian Goga a scapat a§a, cA 1-au oprit doi studentipe coridor cu daraverile lor. Poate, de nu-I retineau ace§ti studenti,ajungea §i el soartea noastrA. Ori, dacA aveam eu rAbdare sa-Ia§tept la intrarea in biroul prezidial, unde avea sa vie, scapam §ieu cu dansul, caci sigur acolo ne vorbeam vorbele.

Pe cei morti i raniti i-a fasbunat un fiu al diecezei mele,soldatul Heringa din Cheresig, care a pus maim pe Max Goldsteinla a doua lui venire din Hanaanul Sovietelor, inarmat din tux cu

sAu.

www.dacoromanica.ro

515

explosive, pentru a-§i continua atentatele. Max Goldstein voia sdcorupA pe HeringA cu bani, sä-1 lase scApat, când ing acesta arefuzat mita, inteun moment dat a tras dintr'un revolver in HeringA.Acesta insA a mai avut atAta putere, sA dea alarma prin o des-cArcAturA de puscA si Max Goldstein ajunse prins si ferecat adusla Bucuresti. S'a vindecat apoi si HeringA, care astäzi poartAmedalia pe piept in Cheresig, iar Max Goldstein a incercat ultimulact de teroare asupra paznicilor sAi, greva de infometare, in carea murit ca un monstru al fiinjei omenesti.

Fapt e cA de Români nu se prind atentatele, dar in RomAniase pot introduce mai usor atentatele anarhiei streine. Las conclu-ziile acestor constatAri altora, eu sunt simplu cronicarul fiorosuluiatentat dela Senat."

33*www.dacoromanica.ro

Tabela Cuprinsului.Par tea I.

RAzboitil mondialRdzboiul.

La Constanta. - In Bucuresti. LaSinaia i Brasov. - Acasä. - Trico-lorul.- Proclamatia ImpAratului.- Cen-zura in Ardeal. (Pagina 1-21).

Moartea Regelui Carol.Scrisoarea lui Tisza. Rdspunsul Mitro-politului Metian. - Dupd moartea Re-gelui Carol I. Tragedia Sdrbilor.Tifosul exantematic in lagArul SArbesc(Pag. 22-30.)Impdratul Wilhelm i Ministrul Tisza.

ImpAratul Wilhelm. - Contele Tisza. -Tratativele contelui Tisza cu RomAni.(Pag. 31-38.)

Reizboiul la sate.Scoalele bisericesti i rolul lor. 41-43.Prizonierii rusi 43-44. Lipsa de in-vAtatori. Propaganda Sectelor 45-46.Sedinta Comitetului national din 28. Nov.1915, 46-47.

Raportul dintre cele cloud' biserici romdne.

Solidaritatea nationald intre cele cloudbisericii, 48-41. - Sustinerea scoale-lor confesionale, 51-54. Vasilie Lu-caciu i reunirea bisericilor, 54-55. -Episcopatul unit si incoronarea, 55-56.Unirea lui Atanasie, 56-58.

panä la armistifiu.Moartea mitropolitului loan Mefianu.

Moderatii i nationalistii, 59-61. - Pre-parative in vederea alegerilor congre-suale, 62-63. - Mangrism. Raporturilemele cu V. Mangra, 64-68. - Alege-rile congresuale, tratative in vedereacandiddrilor. Candidatura lui Rosca,68-74. Congresul electoral 75.

Rdzboiul de intregire.Interndrile, 76-82. Moartea impAra-tului Francisc Iosif I. Prima ofertA depace, 83-84. = Declaratii de fidelitate,84-88. - Tendintele guvernului dea lovi in autonomia bisericeascA, 88-90.

Zona Culturald.Contele Apponyi si propaganda maghiard91-92. - Cartea neagrd dela Buda-pesta 92-94. - 0 vizitA la Apponyi intimpul rdzboiului, 94-96. - BisericaortodoxA la Regele Carol IV., 96. Co-misari guverniali in scoald, etatizareascoalelor confesionale, 96-98. Con-sistorul arhidiecezan i zona Culturald,98-102. - Hotdrirea Consistoruluiopinia publicA, 103-104. ComisariMinisteriali in Sinoadele eparhiale, laCaransebes, Arad si la Sibiu, 105-116.o reparatie tardivA, 116-117. Me-moriul Domnului Dr. L. Borcia, in chestiaZonei Culturale, 117-136. - ZonaetnicA, 136-137.

Partea H.Revolutia.

Proclamarea independeniei nationale.Zile de nddejde, 142-144. - 0 hota-rire epocara, 144-146. 0 coincidentdsguduitoare, 146-149. - Declaratia co-mitetului national. 18. Octomvrie 1918,149-150. - Moartea lui Nicolae Zigre,150-151.

Revolufla fdrdneascd.

Constituirea Consiliului national maghiar153-155. Organizarea Consiliilor na-tionale Romanesti, 155-156. Consiliulnational din Bihor, 156. Primele mis-cari de revoltà la sate, 157-158. - Si-tuatla preotilor invAtAtorilor. hn-

-

-

--

-

-

-

-si

-

-si-a

www.dacoromanica.ro

partirea bunurilor. Sedinte comune cuUngurii, 158-160. - DupA constituire,160-162. - Diferentierea cu consiliulnational maghiar, 162-164. - 12. No-emyrie 1918. JurAmantul consiliului si aofiterilor garzii nationale. Nesinceritateaguvernului maghiar. Preparative pentruproclamarea republicei maghiare. Tra-tativele dela Arad, 164-166. - SAlba-tice atrocitati Unguresti. Esuarea trata-tivelor liii Jaszi 166-168. - RenuntareaRegelui Carol IV. si proclamarea re-publicei ungare, 169. ComisarulAgoston Peter, 169-170. Noua evan-gelie romAneascd, 170-171.

Alba-lulia.Plecarea la Alba-lulia, 172-173. - So-sirea, 173-174. - Serviciul divin, 175.Adunarea nationala 175-176. Intru-nirea Marelui Sfat, 176-177.

A doua revolutie.Situatia din Oradea, 178-179. Tri-buna Bihorului, 179-183. CAtre PoporulRoinAnesc, 183-192. - Tratative cuMackensen in scoput inarmarii noastre,193-194. Adunarea socialistä din 7Decemvrie 1918, 194-195. Organizatialui Apathy la Cluj si guvernul central.Intrarea armatei romAne. AtrocitAti ungu-resti. 195-197. - Ciocniri sAngeroasa.la Arad, 197. Generalul Berthelot laOradea. Trupe franceze la Arad , 198-199.Aparitia Tribunei Bihorului". PregAtiripentru primirea armatei, 199-200.Hora mortii, 201-202. Formarea noiiarmate ungare. Stärile dela Oradea.Katz Bela Anchete i anchetatori.202-206. - Surghiunul preotimei. Clipe

de desnAdejde. 205-206. - MartiriuiCrisanei, 206-214. - Stabilirea rAs-punderilor, 214-216. - ScrisoaredeschisA Contelui Karolyi, 216-217.Ancheta PomeroI. Refugiatii in fata co-lonelului Francez Trousseau. 217-220.Desfintarea gardei nationale i mAceluldela Sighistel, 220-221. - GAtuireaTribunei Bihorului", 222-225. Subpaza militara pentru spionaj, 225-228.

Teroarea comunistd.

Sub teroarea gardei unguresti, 229-230.Trecerea puterii statului in mAinile co-munistilor i disolvarea Consiliului Na-tional, 230-231. - 0 perchizitie co-munistA i rolul lui Guiu, 232-233.A doua perchizitie, 233-234. - Comu-nishi romAni, 234-235. - PAzitoriimei, 235-236 - Estinderea controlului,noui controlori. ComunizAri, 237-238.ComunizAri la sate. Conflicte intre Rosii

SAcui. 238-239. Prima veste despredisparatia advocatilor Dr. loan Ciordassi Dr. Nicolae Bolcas, 239-240. - Ni-colae Bogdan. Parodia unei anchete.In asteptare, 240-241. - Primele ran-dunele. Aeroplanele RomAnesti, 241.Beiusul. Vizita lui Ciordas la mine,242-243. - Cum au fost ucisi Dr. loanCiordas si Dr. Nicolae Bolchas, 243-249.Ofenziva romAneascA. Ocuparea Vas-cAului, 249-250. Intre viata i moarte.La Episcopia unitA. La prefectura poli-tiei, 250-254. DesarmareaClipe de infiguratà asteptare. Noapteainvierii, 254-255. - 20 Aprilie 1919.Intrarea triumfald a armatei RomAne inOradea, 255-266. Inchinare sufle-tului RomAnesc, 266-267.

Partea III.

Sub Imperiul Roman.

Generalul Holban, Ministrul Al. Cons-tantinescu, 271-272.- Psihologia Ungu-reascA i psihologia evreasck 272-273.Organizarea judetului, 273-274. To-leranta RomaneascA, 274-275. - Primaserbare de 10 Mai in Oradea, '276.La Consiliul Dirigent, 276-277. Ma-jestAtile Lor Regele si Regina la Oradea,23 Mai 1919, 277-278. Renoireaoperatiunilor militare la Tisza. Eroiinostri 278-280. - De veghe la portilecivilizatiei. Generalul Mosoiu. 280 -282.

Intrarea triumfalA a armatei romane inBudapesta. 282-283. Diplomatiapoliticianismul, 283 -284. - Organiza-rea legislativk 284-285. - Ce ar fitrebuit sA facem, 285-287. Impresiidin primul parlament al RomAniei Mari.Spre unificare. Teza lui Octavian Goga.Teza nationalista. 286-288. - Legeapentru reforma agrarA. Votarea legilorfundamentale. Abtinerile partidului na-tional, 288-292.

51t4

-

-

-

-

si

- Rosiilor.

-

- Jo

-

www.dacoromanica.ro

Partea IV.Pagini din razboi 1 pace.

Articolii dirt Tribuna Bihorului"sub revolutie.

0 ce veste minunatä, 297-299. Oglindaadevdrului, 299 - 304. - RAsariti dinvremuri grele, 305-309. Aliantapopoarelor, 309-312. - Monarhiarepublica in lumina adevdrului, 313-315.Comunismul 316- 319. - Cine-i agi-tator ?, 319-311. - Capitalismul,322-324.

Articoli publican in revistaC'ele Trei Criquri".

Rásdrit de soare, 325-327. - Carteaneagrd din Budapesta, 327-329. - Inpragul noului an scolar, 329-332.Avram Iancu in seminar, 332-334.Din viata seminariald, 334-340. - Oma-giu lui Eminescu, 341-342. - Din tre-cut, 342-343.

Articoli publican in Legea Romdneasal".

Indrumare noud, 344-345. - Democ-ratia, 345-359. Scrisoarea PreotuluiBdtran", 360-364. Onestitatea pub-Ha, 364-365. - Sanctiuni inpotrivaspeculei necinstite, 365 -367. - Ineo-ronarea, 367-368. Dupd Incoronare369-373. - Paza bund inconjurd pri-mejdia, 373-375. Si element deordine i apárdtori de lard, 376-377.Fundatiunea Gojdu, 378 -380. Trd-iascd Regele, 380-381. Epilopul delaGeneva, 382-384. - In preajma alege-rilor, 384 385. - Impresii dela Iasi,385-387. 7 ani, 388-389.

Articoli publican in Cultura Poporului"almanahul Presei".

Drumul nou 390-394. - Amintiri re-dactionale, 394-396.

51g

Scrisori pastorale la Sdrbdtorile Na0eritInvierii Domnului, 1921-1926.

La invierea Domnului din anul 1921,397 399. La Nasterea Domnului dinanul 1921, 400-402. La invierea Domnu-lui din anul 1922, 402-406. La NastereaDomnului din anul 1992, 406-409La Invierea Domnului din anul 1923,410-416. La Nasterea Domnului inanuI 1923, 416-420. - La Duminecaldsatului de brdnzá 1924, 421-425.La invierea Domnului in anul 1924,426-432. - La Nasterea Domnului inanul 1924, 432 437. - La InviereaDomnului din anul 1925, 438-442.La Nasterea Domnului din anul 1925,412-446. -- La Invierea Domnului dinanul 1926, 447-451.

Discursuri rostite in Senat.La 15 Martie 1923. Cu ocazia discutdriiconstitutiei, 452-446. - La 18 Noem-vrie 192 In chestia aplicdrii legii pentrureforma agrard, colonizdrilor si a pro-pagandei minoritare, 456-468. La10 lunie 1924. La discutia legii invdtd-mantului, 469-478.

Din vremurileApostolatului national citire.

La aniversarea centenard a lui GheorgheLazdr, 479-489. - Cum vdd eu chipullui Saguna, 489-491. - Dr. NicolaeOncu, 492-498. - Partenie Cosma498- 499. loan Slavici 499-501.Gheorghe Popoviciu 502. TeodorPap 503.

Scrisori i an interviev.Scrisoare cdträ Românii din America,504-508. Scrisoare unui preot tindr,509-511. - Atentatul dela Senat,512-515.

-

si

i

-

--

-

www.dacoromanica.ro

introducere

Cuprinsul.Pagina

8

Partea 1.Razboiul mondial pilna la armistitiu.

RAzboiul 10 21Moartea Regelui Carol 22 30ImpAratul Wilhelm si Ministrul Tisza 31 38RAzboiul la Sate 38 47Raportul dintre cele cloud biserice române 47 58Moartea Mitropolitului loan Metianu 58 75RAzboiul de intregire 76 90Zona CulturalA 91-137

Partea II.Revolutia.

Proclamarea independentei nationale 140-151Revolutia taraneascd 151-171Alba-lulia 172-177A doua revolutie 229-267Teroarea comunistA 229-267

Partea III.Sub Imperial Roman 267-292

Partea IV.Pagini din razboiu si pace.

Articolii din Tribuna Bihorului" sub revolutie 292-324Articofi publicati in revista Cele Trei Crisuri" 325-343Articoli publicati in Legea RomâneascA" 344-389Articoli publicati in Cultura Poporului" si Almanachul

Presei" 390-396Scrisori pastorale la sArbAtorile nasterii si inviererii

Domnului. 1921-1926 397-451Discursuri rostite in senat 452-478Din vremurile Apostolatului national citire 478-503Scrisori si un interviev 504-515Tabela Cuprinsului 516 520Erata 522

www.dacoromanica.ro

Li pag. randul8 al 8-lea de

48

136 5

150 10 If

204374 1

353

If

Erata.*)

in toe desus in jos provard

a fdcut o din iubireade neam religie

ff defenitivaceasta

I/ iVlaiu

f VodaBecel

se va citi :povarda fdcut din iubireade neam o religie

defenzivacestaMartieVoddBebel

*) Indreptdm numai greelile de tipar cari ar schimba intelesul. Cele-lalte cari ar mai fi, rugam sd le indrepte onoratii nostri cetitori. Notei delapag. 278 nu i-am putut satisface din motive tehnice de tipar. Memoriul dinchestiune se va publica in monografia episcopiei Ordzii.

. 12 1> PI

11 11

11 5

11 113

www.dacoromanica.ro

Toate drepturile garantate de lege ni le rezervNm.

Corespondenta privitoare la partea redactionalà a acesteilucrAri se va adresa autorului Roman Ciorogariu Episcop Oradea,iar cea privitoare la editurd si comenzi, Adniinistragei Tipografietdiecezane. Oradea, Str. Episc. Ciorogariu No. 3,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro