M. S. KWSULsUZED

ZT^D l!H, Kl^<ul! l!l!!!° Dî?â<^GAx Mm<UI--ÜLLXllO WRD It^G. Z°G

201 ei â î

Impare odstä PS lunâ S- »ul> conducere» unul comitet de redacție

kedsctor: O. 8ä^klNLäälîedsctia: 8trada ^slce Ionescu ^o. 42. Oradea,

pentru recentii autorii ?i casele de editurâ sunt ruzaji a trimite câte un exemplar pe adresa redacției Manuscrisele nspublicats se distrus.

LiLxMssM No. 8—SZ7. Dor ctitori de Vl. 6. 8amsrinesnu2. școala §i biserica cle dr 0. ^n§elescuA. liceul din 6eiu§ de Oeneral ^r. ^4o?oiu4. Lamuil Vulcan §i VIoise lVicoara de p. 8. 8.

Episcopul vornan OoroZariu5. Oântec când apune soarele de Ioan 8amarineanu6. liceul 5amuil Vulcan din 6eiu§ de dr 0 k'svel7. /'ar Llond... de 1' loan Oiorânescu8. (Cântece pentru /ata ca Zâmbet trist de

Oeor§e lucire9. Intre bucurești §i budapesta de ^lex. Keresrtur^

Olteanu10. liceul „§amuil Vulcan" §i xcoalele dela >^rad

de dr. Olt. OiuksnduII. Oentenarul öeiu§ului de Oeorge Vota12. b/n /ubileu §i o lucrare de 1. 81anu18. 8ema dupâ lolran d'lvre^14. /'rin noapte prevestiri... de l^uZen Oonstsnt15. Msterul de I. Oonst. Oelabaia16. Komanla nceputa de O. ?satts17. Organizațiile voevodatelor §i cnezatelor la romanii

din Ori§ana de L. ^iguOronici — Oârji — lîeviste — Oi?6e etc.

-Vironainenie:?c 1 an: 150 l.ci; pe 6 luni 90 l^ei. — pentru institutiuni si autorități: 500 l-ei pe an.In strâinâtate: 500 l.ei pe an. — Inserții ?i reclame la Administrația revistei:

Ltrada ^alre lonescu No. 42. Oradea.

?X^pi.äkt)i. 20 I 8I â N I L» I â -

KâMKlFLl

Doi c/i/oncis Li. 6. 8^Lr^tîtkVL^kVt/.

Dnui, apus in negura vremuriior, a fost äergropat mar rtieie trecute, cu ocazia centenaruiui iiceuiui äin öeiu-' 6 Famuä Vuican. Le/ait, äesprins äin va/toarea vie/ii âe ari, cu atâtea preocupări âe ko/ isi ui, §k, mar aies, egoiste, trebue ridicai pe pieâestaiui aâevâratei opere pe care a reaiirat-o -i vârut a-a cum este: e cir. L. ^ngbeiescu.

Dai ctitori.Da, âoi c/ar-vârâtori.Famuii Vuican a impiântat intr'un ungber ai

öibärii fâciia ââtâtoare cie iuminâ a ikceuiui âin öeiu§.

iuptat iupkâ cruntâ. invins cerbicia ce- ior cari se opuneau ia curtea impârâteascâ, a for/at apatia vremuriior, a siiuit âerinteresui ob-ke c âe pe atunci ai poporuiui nostru pentru via/a na/iona/â, âupâ cum a înfrânt obstacoisie ceior autorikâ/i cari numai bineie nu ne cioreau.

Fi a reaiirat cea cs trebuia. riâicat riâuri mâncire ia umbra cărora sa se propage pe iângâ binefaceriie -tiin/ei -i minunea âragostei cie neam.

Leiu-ui, gra/ie acestei reaiirâri a mare/ui in/e/e gâtor ai vremuriior Famuii Vuican, a a/uns -i a rămas o sută cie ani cetatea cie care s au irbit muite tenâin/e, âin care au /â-nit insa §i muite nâruin/e.

fost un vast ateiier cie câiire a suf/etuiui ro­mânesc pentru a putea rerista vremuriior. 0 pompa care aspira cie pe toate meieagurâe acestor regiuni, materiaiui brut ai vrejii române-ti, pentru ca, ciupâ un număr cie ani, preiucrat, sâ-i rmpro-te rn scântei aprinse, nu incenâiare, ci ââtâtoars âe iuminâ.

Fi, Famuii Vuican, rn iîomânia fâuritâ a-a cum probabii o veâea ei acum una sutâ âe ani, a fost sârbâtorit, oâatâ cu riâuriie grâitoare cari au tâicuit ceior peste 30 âe genera/ii rostui unui popor sud soare.

Fi ia sârbâtoarea aceasta a recuno-kin/ei a fost §i ceiait ctitor: âr. 0. ^ngbeiescu.

Venea sâ participe ca reprezentant ai guver- nuiui, ca ministru ai instruc/iunii, ca intemestor ai unui enorm numâr âe -coii.

iVici unui âin câ/i am fost âe fa/â ia serbâri/e centenare aie iiceuiui âin Ler'u-, nu reprezentam akâtâ lnruâire, atâkâ afinitate sufieteascâ cu marsié viâ- ârcâ Famuii Vuican, ca âi âr. L. ^ngbsiescu, mi­nistru/ instruc/iunii. Lâci, pe cânâ ceie câteva mii âe persoane cari eram âe fa/â, ne am âesprins âin vâitoarea vie/ii pentru a ne riâica o ciipa ps un pieâestai âe pe cars trebuia sâ coborâm imeâiat, â-sa venea âin rnâi/imea aceieea-i atmosfere ca -i Mamuți Vuican, a âoua ri âupâ inaugurarea iiceuiui.

De cânâtara intreagâ, înebunitâ^âepo/âicâ, serba- ciuma in mâr-ave iupts âe parvenire, âi âr. -^ngbe- iescu, cu intui/ta mariior creatori, s'a găsit pe sine -i a pornit acea formiâabiiâ campanie pentru o âyta §i pe ceie mai obscure sate cu -coaiâ.

De cânâ preocuparea gsnsraiâ cbariestonâ ma­cabru învârke/i âe tot soiui, âi âr. V ^ngbeiescu pregâ/ea revârsarea tuminei in viitorui stratuiui cie veacuri uitat in voia soartei.

Fi venea, ia Leiu-, âintr un /ung turneu prin fuâe/e/e Fâia/, Figbet, Fâtmar -i Dibor unâe, prin âepârtate comune, a inaugurat, -coii noi, riâiccite âin inâemnu/ -i cu afutorui sâu.

/atâ âe ce panegirici/e âin aceastâ ri, âe au caâsini/at tâmâia recuno-tin/ei pe morniântui ctitor u- iui mort, Famuii Vuican, au aâus cuvânt âs mui/a- mire -i ctitoru/ui in via/â âr di. ^ngbeiescu.

ceiâtr'/or fnec/r'evcr/e

âe MLM'. LO^/XiV

Letâ/i meâievais, basme stinse. . .Vââ eavaieri cu iânci scânteietoare:/i vaâ sburânâ ia iupkâ -i ie-ascuikLbemâriie kurburâkoare . ..

^.uâ -i skrigâks âe biruin/â . . .Demuit cânâ âoru 'n piepkuri freniâta, /ar âragoskea âe via/â-i imdâkâ /n bucurii aâânci -i n suterin/â...

De-utunci cânkau iunkra-ii bionri pe DbinFi rana Loreieg piukea pe-aproape:Deinviau iegenâeie p<> apeFub cerui primâveriior senin.

*

Dar giorii/e iumii unâe sânt'?Dorm cavakerii nvestmântu/i in ruie, Din martie cetâ/i meâievaieDuini/e-au râmas ca un mormânt ..

Le bate vântui, ie sârutâ iuna, /ar su robit âs vra/a cs s'a stins, Lu suiietui âe vscbi iegenâe-aprtns Lâiâtoresc spre eie 'ntotâeauna /

§cosla Iriserics6s Or. o ^Ngksls8ou

k^mistrui Instrucțiunii

Din slrslucits pieisää 6s patrioji, ps cars Oumnersu i-s KLrärit nesmului nostru Hi care ilustrssrs istoria cul- turei romLneHti, numsls iui Oamuil Vulcan, 6incoacs 6s Osrpsji, va râmâns pentru vecie, alături 6s numsls ma­relui Hsguns, 6upâcum 6incolo, peste Osrpsji, numele Iui OK. bsxâr va strâluci alaiuri 6s cel al Iui Okeorgks Ztsscki

Hi într'o paris Hi într'alta a țârei, în aceste vremuri în6spâriaie, Hcosia româneasca ia nsHters Hi se 6esvoltâ Ia a6âposiul Hi cu ajutorul bisericii.

In ckiliils 6ela Okântul Osvs, âsscalul 6in ^vrig intsmsssrâ prima Hcoslâ românesscâ 6in Ivluntsnia; în ckiliils 6sla l'rsi Orarki, Okeorgks ^sacki, sprijinit 6s un ait mare iersrk, Venismin Oosiacks, puns bsxsls primei Hcoals 6in Noläova, acum 100 6s ani.

^ici în ^räesl, acțiunea biserioii asupra Hcoslsi a kosi Hi mai pronunjstâ Hi legătura între Hoslâ Hi biserica Hi msi strânsâ ca 6incolo în Vsckiul lîsgst. Ueamul no­stru va râmâns în veci recunoscător celor 6ouâ biserici naționale, căci în timpurile cele mai grele prin care a trecut sulistul românesc, nu numai ca ele su ccnssrvat creâinja strâmoHssscâ, 6ar su menținut nestinsa can6sla care a luminat poporul Hi l'a pregătit pentru riua cea mare, riua mântuirei, riua unirii tuturor romanilor.

Gâturi 6s liceul 6in OrsHov, 6in blâsâuâ Hi 6in 8isj, liceul 6 n LsiuH, întemseat acum 100 6e ani, a tormát multe gsne^sjii 6s sukiete alese, 6s înărumâlori, 6s apostoli ai neamului, cari au lucrat Hi su pus toatâ munca, toata energia Hi tot 6svotamsntul lor în serviciul xcoalei ?i psntru în6splinirsa i6salului Hi aspirajiunilor neamului românesc.

IVIars a kost, äs sigur, însemnătatea culturalâ a aces­tor kocare, a acestor altare 6s creâinjâ românească, cari su luminat sufletele, au äsHteptat conHtiinjsle, su mărit forjele äs rexistsnjs ale neamului Hi sââncâ trebus sâ ns lis recunOHtinja psntru acei cari le au întemeiat, le-au înărumat.

Oels aceste umile fâclii, s'su sprins tocurile nestinse, cari luminsarâ sstâri întreaga suflare românească; 6in scsste câteva Hcoals 6s acum 100 6s ani, au răsărit recile cts mii 6s Hcoals 6e asiâri csri vor lumina Hi vor menens tresra conHtiinja nsj'on-Iâ.

In mareea rilsi 6s astari, sa nu uitam nici greu- tâjils Hi ÂML'âclunils 6s tot felul cs su svut 6e înăurst sceHti primi întemeetori 6s cultura românesscâ, nici âs- toria skânts cs noi, cei äs sstari, svsm äs înăepiinit câtrs scesstâ jrrâ, ăstoris 6s a menține, äs a äervolts aceia cs s's câ?tigst cu atâta jsrtkâ.

8â ns unim 6sci cu tojii, cei cari simțim româ- ne?ts Hi, uitână patimile, ss ns 6âm mana pentru a întâri, a consoliââ acsastâ jsrâ Hi acest neam.

liceul clin ösiu?äs OsnersI l'r. ^ozoiu.

^cum o suta 6e ani marsls kîomân, ^pisco/iui prin înkiinjarsa liceului 6in 8siu? a pus

temeiul ronsi culturale Hi nsjionals 6s Ia ^pus, iar în ^9/9 âr-s/s KsZs ^6/ck'ntrnaf, cu sabia în manâ, a tras kotsrul 6s Vest al Komâ/rr'si

Orație acestei Hcoli înkiinjatâ 6e marele iersrk, con- Htiinjs najionslâ a kost aici, la grammá, totâsauna trsarâ Hi în ceasul kotsrâtor, cână primul âorobanj a pus piciorul ps plaiurile Oikorului, aceasta conziiinja a strâbâtut ca un fior toate inimile românsHti, al csror suklst s'a conto­pit într'unul: în sufletul Uesmului.

Istoricul acestei Hcoals s o înăslungata Hi psrristsntâ repetare a simbolicului joc al goanei tortelor.

Uicssri inviribilul fir, care leagâ generațiile ?i pre- lungeHts storjârils inäiviäusls într'o continuitate, în care timpul nu ursarâ, ci primeneHts cu tinerexti enturiamuri, forja creiatoars a unei iăsi unice, nu ss vââexte mai cle- ssvârHit, cs 6in cercetarea sclivitsjei atât 6s strâlucitosrs Hi totâsauna roânicâ, a acestui sHsrâmânt 6s cultura românssscs.

-jci ss savârHSHte, în lungile ore âs cursuri, cel mai minunat proces 6s aikimis sukleteascâ. ^ci ss altossc în sufletele proaspete, înăemnurils rosturilor viitoare,« ale tuturor celor cs vor alcătui mâine lumea, vor înfrunta visjs Hi vor apára Kotsreis kîomânisi.

In mintea tânâra a Hcolsrului sârguitor ?i în elanu­rile lui, profesorul va äsosibi ps crsiatorul, cs ÎHi va 6a mai târriu, mâsurâ puterii sale. Hi în pujînâ melancolie ÎHi va aminti poște, ca acelesHi elanuri l'au însuklejit ?i ps el altâ ăsta.

Os acest liceu, care äsvine prin visja nsjionalâ cs pulsssrâ puternic în el, un organism viu, leagă ps tojî slevii în mo6 inăisolubil o intuijis mai puternicâ 6s cât o juäscsts, cars îi kscs sâ simjâ intens, câ aici Ii s'a kotârât, larâ putinjâ äs întosrcsrs, ârumul ps care msi apoi îi vor urma, ^csssta Hcosia soliäsrirears osrecum ässtinul elevilor cu acela al liceului în csrs su învajat sâ privesscâ lumea, visjr Hi âestinele neamului.

Os aceia sărbătoarea ei s Hi sărbătoarea tuiuror ace­lora cars au stat ps băncile acestei Hcoals.

Os triumfurile si, sunt mânări ca äs als lor Hi ani- versârils, popssuri 6s reculegere Hi 6s înprospâtsrs 6s puteri, în ärumul sscemäsnt, strâbâtut în truââ Hl cu tenacitate, sunt prilejuri 6s înviorâtoare bucurie.

Un vssc 6s necurmata existenjâ întru slujirea iăsa- iului cultural românesc, ps cars acum Is înpline?te liceul Iui Vu/csrr, cuprinäs în el povestea unei eroicelupts Hi gpotsoxa splsnäiäului triumf al unei crsâînje biruitoare.

Oslor câruji în luptâ: Oinstîrs. Iar celor cs ?i acum poarta ps brsjs voinice steagul, nici oâatâ plecat în, jâ- rânâ: un înăemn.

8amuil Vulcsn I^oi86 ^lieosrä6s 8. 8. Episcopul s^omsn Oiorogariu

Nânluitoiul Kristos a äst oamenilor felurite äaruri ,.L> a bat — ns spuns divinul apostol al limbilor — ps unii cs sä kis apostoli, ps aljii prooroci, ps aljú binevss- tîtori, pe aljii păstori ?i învâjatori".

Ua începutul secolului al XlX-Isa mila Iui Oumns- rsu a revărsat 6în bel?ug acest 6ar al revelației asupra ^răsalului. Osia ^vrig până la Variét ss aprin6 luminile ?colilor române?!!, stelele cerului cs s'a âesckis pentru iobagii Isgsji 6s glie.

^rsăul ?! Likares, ace?t! fraj! 6e cruce în lupta existentei nationale, sunt cksia ^râealului. ^lci s'au riâi- cat cele 6ouâ faruri ale cultursi românești. Voința äs ler a giulanului Nőise blicoarâ 6a viaja la anul 1812 primei ?coli normale 6ln Ungaria, prsparanâia româna âm ^raâ. Dupâ ea, la anul 1822, râsars'?cosla teolog ca, iar la 1829. ss întronearâ în scaunul episcopal bin Hraä, episcop äs neam român în locul episcopilor äs neam sârb, cari sâ înstăpânească asupra românilor ortoâoc?!. /^?a s'a înte­meiat Osntrul Oultural român äin ^raä, äs unäs slrâlu- ce?ts numele Iui 'j'ickinäsal asupra întregului românism.

^colo unäs s'a înfăptuit acea mare opsra culturală a lost ?i binecuvântata mâna a episcopului äs pis ms morie Lamuil Vulcan äin Oraäsa. Ll încurajsarâ ?! înt năs mâna äs ajutor Iul Nőise blico-na ?! Dimitris 'sicbinäsal la ässckiäerea portilor Lurguluî pentru äsputsjii äin ^raä L un gest äs om care nu?! prscupets?ts marea sa au­toritate pentru interesele superioare româns?ti.

Osia acest nobil gsst trscs Ia înfăptuirea lăsatului sâu äs a riăica psnlru tinerimea română un gimnsâ în centrul âomeniului sâu episcopal äin 6siu?. s'a în­ființat primul ?i unicul gimnaziu român äin propria Un gsris ?i Lanst.

Narii äascäli äin ^raä, unäe biboreanul /^lexanäru Oavra multiplica în manuscrise kacuts äs preparandii saâ cronica Iui Hinca! ps care în acest ckip primitiv o râs- pâncls?ts în rara ?coalelor araäans, äintrs Likarea ?i Oa­ra? Lsvsrin, kac legătură între noul gimnaziu äin 8siu? ?i Lanstul cârturârssc care, âs?tsptat Ia con?liinta nsjio- nalL, î?i trimite kâ! aici unäs ss înfrățesc cu fiii acestei provincii.

8!îi äs iobagi, aâu?! în straisle lor âupâ înărumârils episcopului Vulcan, 6au un aspect rustic aceste! institu- tiunî. Lub acest aspect rustic s'a pastrat virginitatea suf­letului românesc. Aceasta virginitate a âat caracterul gim­naziului istoric 6in 8eîu?. lost mai atractiva vraja su­manului äin 8siu? âscât Atilla äin somptuoasele ?coli äsla Oradea ?i Lsgksäin.

8u n'am avut lsricirea sa liu elevul scssts! ?coli, bar în calitatea mea äs episcop jin sa äspun prinosul re­cunoștinței bisericii mele pentru generațiile crescute în această românească ?coala. Lâ cinstesc memoria arbl- tectulp! el Lamuil Vulcan si a urma?ilor Iu! car! o dss-

voltarâ. Lâ evoc memoria eroilor anonimi, piläuitori a! rilslor äs sstâri, car! su lost prolssori! acestei ?coli. Lâ cimenier Isgâtura misiunii culturale cu fratele meu întru Urlstos episcop Va'eriu 1°r, 8rsrijiu ?i cu înărumâtorii äs astari ai acestui liceu ps urmele tradijiilor mari ale îna inta?ilor no?trl.

Linlsxa acestor tradijii este educsjia naționala rs- ligioara. In aceasta ipostază ?i-a păstrat Ardealul carac­terul etnic, tot prin ea î?i va păstra acuma kîomânia visja äs veci.

In mireasma sarbätoarei äs sstâri ss invalus?i solia äomnului Ninistru âr. O. Angslescucu sprolunäarea csratsc- rulu! rslig'os în ?coala noua română. Lunt fericit ca-i pot aäucs omagiul rscuno?tinj i la acest prsxnic a traäi- jiilor noastre culturale, cars pe loji ne unesc în cultul patriei iubite.

Din sámánja semănata äs apostolii, proorocii, bins- vestitorii, pastorii ?> dăscălii veacului îucbsiat a rasârir kîomânia Nare. In casa l'atâiui nostru ma! multe äsruri sunt. Urex veacului al âoilsa al acestei ?coli un seceri? mănos cum I-a avut primul /sac al existentei sale spre mârirea Iui Oumnseeu ?i fericirea scumpei noastre patrii.

(Cântec, când spune soareleäe lon Lamsrineunu.

Spurrs soarele. Hi nu mai sunt nici stânci, blici nori, nici vuets în vai s aâânci. Ls ?tsrg ps nssimjits nălucile ?i visele Hi te înckiâ tăcut, în âspârtâri, sbissls

1'reci obosit ?! nu-ji auâ nici ps?i! Os?i frâmânj! jarâna visjii inele.8s malul apei clare, unäs-su cântat luntrs?n, Orssc sălcii plângătoare Hi umbre rugătoareLâ stea străjer!, pânâ târriu, sub stele.

?6i8S8lu mobilUn ârum, o salcie ps malul unei sps, O floare 'nrouratâ, O rare limpsâe, o fata Oars-?i cânta iubirea-! timpurie, Oumina revărsată ps câmpis, Un cer ssnin, nelini?ti, primavara, Un car întârziat ps ärum äs seară. Un sbor äs pasare înalt, Un glas venină ca äin tárámul celălalt Hi totu?i cunoscut, prietenesc Hi apoi tăceri, tăceri, Oa sps rsvârssts care cresc Lub ockii stin?! ai câlâtoarsi seri.

liceul 8smuil Vulcsn clin 6eiu§6s clr. 6. I^LvsI.

8trâbâ^ânâ trecutul acestui neam, al neamului ro­mânesc, In spocele lui âe mari prefaceri întâlnim nu numai o plslaââ âs exponenti ai energiei naționale, cl în cuprinsul acestui pământ stânt, cetate âs munți ?! râuri, mai avem Hi o sama âs Ipcuri sortite marilor meniri.

Ori, prin cari inâicajiuni altele, âacâ nu printr'un norocos âsstin al sorbii era cbsmat âositul târgu?or âs munte, 8s!u?ul, ca între ridurile Iui prea moâssts, sä ss (testatoare ari una âin cele mai emoționante Hi pilduitoare prsrnuîri culturale: Oomsmo/'sr-ss cerrtensrvt » unur froeir i'omârreso, t vtt os /)/us mfrrvns rs rorur ves- 6ll/ut ti'eout sfof, ^s ^ots/'e/e s^tr-sms s/s T'sf 7'VMSS6^tf.

8srbârils culturale ne spun, câ un popor e con?!snt 6s cseace el ests Hi vrea sâ tis, — ele mai sunt ?i clips âe reculegeri în cari e?im clin mâcin!?ul obișnuit al preo­cupărilor mărunte ?! înguste Hi parca urcam o creasta âs coăru, uncls ne atrag aspecte cs ns karmscâ Hi ns tura.

Liâicaj! peste preocupările rilsi, âsla înălțimea ace­stor momente culturale, atât cle rari în istoria noastrâ ne înclreptâm ari privirile spre oamenii cari au tost ?! spre vremurile os/u, 7,oi Kománk cte ^/-e-tutfscteses, se î^^H^ss^s s c/ous seousc^s/'s c/u/)s veoLrms, iar în văile ?! poenels Sikârii ss sprinâ cele clintâi rars cle luminâ ?i cle culturâ românsascâ.

-i- *

?Lrintsis bunului gust al scrisului românesc, 7l/s70/-6sou, în scrisoarea âs felicitare câtrs Io«f/ ^u/oss, cu prilejul jubileului revistei între altele, constatacâ noi Romanii — âsalungul unui sbucium istoric cum. n'a mai fost — am avut Hi noroc Hi încâ nu oâatâ.

A fost un noroc ?i tara pârscks în istoria popoars- jor, cânâ o âivirars aâucs târis ?i întremare culturala pentru neamul întreg.

8 fapt incontestabil, ca lâsbsurg!! au înlesnit apro­pierea român lor âs Lissrica k?omsi. Din această înles­nire ns-a venit ?i 8s!u?ul cu Iot cseace ne a aâus Hi ns-a âat în scurgerea unui veac.

blu Htim însâ, âacâ Ltâpânii âs eri ai acestor locuri s'su gânâit ps atunci, câ âin îmbinarea celor âouâ els- ments necunoscute ?i ckiar opuse pân' aci: kîoma?i Ro­mâni, va scâpâra scânteia unui nou iâsal ?i câ acest iâeal va âsscbiâs o nouâ karâ âs âssvoltare istorica nu numai în via^a oropsirilor, toleratilor ?i ignorărilor âs eri ai Aprobatelor ?l Oompilatelor, ci ?! în ceea a nsamului âs âincolo, ros ?i stors ?! el âs urgia Canarului.

Acest iâsal apars acuma, cum âupâ rile âs nori grsi ?i furtuni apare mânârul soare în albastrul proaspât ?i umeâ al âiminerli ?i aprinâs lumea ?i invis viaja.

Viââlc! martiri Hi mucenic! pribegi a! ?coalei arde­lene âssgroapâ trecutul acestui neam ?! kixearâ în ckip conștient lsgâturils noastre cu latinitatea occidentului.

Af t/-6^6S6 cke ffAsrVste, si despicadrumul revendicărilor âs neatârnare, ei urresc cel dântâi, cântecul âs Isagân al unitârii noastre narionals.

întregirea neamului romanesc între kotsrsle Iu! ki- rsHti, rara acestui gânâ a încâlxît mai târxîu paginile Iui Lâlcescu ?! stiburils nsperitoars ale Iui Lminsscu ?i ne-a împins ps urmâ Ia suprsma jertfâ în râsboiul mondial.

dîici-o semințe alta nu ?i-a plâtit msi scump uni­tatea na^ionalâ, drumul în lume ?! Ioc?orul sub sfântul soare ca neamul acesta românesc. Zi nu ?tim cs blestem âin tragediile sntics apasâ ari asupra noastrâ, de rilels acestea nu put ti mai senine. Z! nu ?tiu cum se kacs, câ niciodatâ nu mi-s'a pârut mai actual strigătul profetic al marelui Zincai: „Vai neamului românesc âs nu-î va da Orsu minte".

A fost un noroc deosebit câ înâatâ, Ia începutul în. tiripâriit nousi sparkii române unite aici în Ori?sna, cei dintâi trei episcopi O^sZ-o?, ?! Ksmutt Vu/osnvin âsadreptul âela 8Isj, dela Llajul cu trei sori în frunte, vatra noului crer național ?i âs aici aduc nu numai rslul unei pâstoriri obi?nu!te, ci mai aduc ps âs-asupra noul spirit al orisntârilor ?! al îndemnurilor nationale ?! cultu­rale. Li dssckid nsobi?nu!ts isvosre âs gândire ?! înrodirs ?i în aceste pâr^i rssletits ale etnicului românesc, abia scăpate du subt dominst-unsa turcsascâ?i ravagiile Ourutilor.

Inâicatâ oâatâ' misiunea âeosebitâ, culturalâ ?î na- iionalâ a acestei episcopii, ea ss akirmâ an cu an ?i culminearâ psla începutul veacului trecut în con?i!njs superioarâ a episcopului Asmut/ coborâtor?i elâin veck! neam âs vornic! munteni, refugiat! în Ardeal âinaintsa Iui Zerban Oantacurino.

La 1828 Vulcan înfiinlsarâ liceul românesc din 6s!u?blu e locul ?i nu s timpul sâ insist mai de aproape

asupra tuturor frâmântârilor, bogate în episoade de mâ- rstis spicâ, prin care a trecut slâvitul întru pomenire episcop pânâ în dimineața rilsi de I blov. 1928 când a predat aceste istorice riduri menire! lor skmte: sciuostrom

Osstul episcopului Samuil Vulcan într'o vreme de râsboais necurmate, de curente revoluționare, de dsvsl- vars a banului, de reacpuns din partea fKstrrts devine un act istoric de ceama! mare important ?i pentru atunci ?i psntru msi târrîu.

Ori, ss ?tis, câ noul regim absolutist, dupâ câdersa Iu! Napoleon, în Luropa csntralâ ?! cu deosebire în ^so- narkia lâabsburgicâ, suprimâ orice mi?care culturalâ ?i nationalâ. Oei dou! vlădici români din Ardeal, 80b ?i Idoga ?i ps urmâ Lemenni turâ fâcuj! râspunrâtori cu ca­petele lor psntru mi?cârils kromânîlor. — Okiar ?i Ia LIsj, dupâ moartea Iu! 8stru ^laior, ss înstâpânî o înspâimân- tâtoars stagnars literară. W?csrsa oamenilor, csnrura câr- iilor, ajunse a se înâspri pânâ la ridicol.

yi în acest râstîmp âs âsclîn national, âs sinistra apâsâtoare tâcsrs, pribegii Siajului ?i csi câțiva căr­

turar! ungureni ?i banâjsni kac în jurul Iui Vulcan la Oraâsa, un lsl âs acaâsmis: „Oos âkn/âk ^osc/owko Zs stuâkk pr-kvk/osr'o ks ^oou/u/ r-omânsso" cum ob­servă însu? marele nostru âascâl ?i istoriograf, dlicolas Iorga. Hi tot atunci bătrânul episcop cu csi 70 âs ani cáji avea pela 1823 riâîcâ aici, în crssrii munților bibo- rsni ?coli românești mai înalts, âs cari nu s'a mai po­menit pânâ atunci în Ungaria propris.

Oar! sunt împrejurările âsterminants ?i aâsvâratsls âeâesupturi ale acestei acțiuni cu putinjâ âin partea Iui Vulcan, într'o vreme ca aceasta?

Somâniî âin írásai ?i Ungaria Ia toats răspântiile veacului XIX prin cele âouâ Sissrici naționale aveau câte un om âs legătura cu Surgul âin Viens, aveau câte un om împărătesc.

^cs?tîa sunt factorii vremii, abili vâmuitori si mo­mentelor istorice. Hi o clipa istorica cL?tigatâ ori pisiâutâ tace nu oâata cat un veac în viata ?i luptele unui popor.

Sela începutul sutei trecute atare agreat al curjii ' âin Viena a kost Samuk/ Vu/oso. Oâpva ani în urma

âela moartea acestuia ?i, înâeosebi, sub absolutisrnul austriac, tot ca oameni a: Viensî apar în vâltoarea lup­telor nationale ?i bisericești marele mitropolit ^nc/r>ok Lai'on âs Laguna ?i urma?ul âs scaun al Iui Vulcan, Vask/s Ssr-on âs L/>âs/k. — Hi ps urmâ tot ca atare prînâs a ss contura, în anii âinaints âe rasboiu ?! rolul episcopului martir Dkmk/ms Kaâu.

In viata unui neam kára burgkeris conâucâtoars, neam âs sats ?! prsoti cam sram ?i mai suntem ?i ari, acești arkîsrsi ss vââ necesitați a kacs âin cârja vlââi- ceascâ cânâ un sceptru âs înârumars politicâ ?i națională, cânâ unul âs trerirs ?i âirsctivâ culturala.

^stksl se întâmplâ câ, sub l^u/osn ^k Foâs/k, acete ?col! âela 1828 pânâ ls 1853 cresc ?! ss întăresc ?i, muncinâ kârâ sgomot, prsgâ'esc ?i psntru pârjils un- gursns generația luptâtorilor no?tr! âs sub absolutismul austriac ?! âuslism.

I^a 1836 tot episcopul Vulcan mai aâaugâ Ia csls âouâ clase primare, urbane sau normale ?i la cele patru gramaticale, conkorm legei ?colsrs Askko Oâuosk/oriks, încâ âouâ clase riss bumaniors, cl. V—VI, „snkr'll ko/o- suk ?â ou/iur-a ns^kunsk r-omâns" cum spune în actul âe konâars.

In vremea nouilor a?S2âr! ale Nonarkisî âs âupâ râsmîrita âela patrureciyîopt ?i subt absolutism ns vins alt om împârâtesc. âcssta s — cum rissi — episcopul Lrâsli. 8ra prea kirssc câ cslcs solicita guvernului imperial pentru sângele vârsat, leáeralirarea moraiculu! kabsburgic ?î cerea în cuprinsul lVlonarbisi un I,snâ âsr' kîomsnsn o tarâ româneascâ, sâ prokite âs Isgâturile âela curte ?! cu ajutorul sinistrului IVrun Ho/rsnskskn, sa înkiintsss o ?coalâ normalâ Is Oraâsa ?i sâ riâîcs liceul âsla 8siu? Ia opt clase ?! ârspt âs bacalaorsat.

Incspânâ âin 1845, cânâ aici în valsa Ori?ului-

Hsgru ?ass tinsr! român! âau cel âântâiu examen âs maturitate, ?coala âin 8sîu?, kiinâ singurul liceu românesc în Ungaria propris, âevins centrul ?colar ?i cultural al Românilor âin aceste pârji, ba ckiar ?i psntru csi âin mânâra (ara a kagilor âin Sucovina.

kilevii sporesc an cu an. Ua 1861 numârul I. r ss urcâ la 300, âintrs cari 36 âau bacalaorsatul.

Agravarea situatiunsi exisrns a ^lonarbisi, ps care politica magki-râ o ?tiu exploata, siâbs?ts ri cu xi re- rîstsnta ^usbiei. Ua 1865 âista arâeleanâ s âisolvaiâ; Sckmerling cu planul âs ksâerslirars ?i cu al sâu: ,,11kr' Lânnsrr ^sr-tsrr", caâs. Urmsara Xosngrsstr ?i apoi âualismul, mai bins imperialismul unguresc.

Hi acuma ni-se âesvâlus în toaiâ mârimsa ei intuiji- unsa istoricâ alui Vulcan. Ua 1828 acest cbirisrk înalta aici în 8eiu?, în coârîi Likâriî, un liceu românesc. Hi âs atunci în tostâ scurgerea veacului trecut kîomâni! âin in- tinssls juâsjs Ungursne ?i Sanat, âin acest mare semicerc âin jurul transilvanie!, nu mai putură smulge guvernelor ce urmarâ, o ?coalâ româneasca similarâ.

In írásai sub absolutism mai puturâm înkiinjs âouâ licee, ls Srs?ov ?! blâsâuâ ?i un gimnariu Ia 8raâ, ps ILngâ ?coa!sle âin Siaj, âsr în Ungaria propris oricât s'a stâruit în privința aceasta, cânâ pentru âraâ, Uipovs, 8ugo?, Oaranssbi?, cânâ psntru Ssia-IVIsre, Seini ori Homcuta, nu tu ckip sâ râsbim una ou capul. Hi astkel ps ILngâ ?coala normalâ ortoâoxâ âin ^raâ„ (1812) /kosuk uossks âku Lsku^ s sus^knuk kumkus ?k oar'/su i'oruâususoâ ^)o koakâ knkkuâsi'SÂ or-s^/kuk/or- uos/r'k, knsspânâ âkn

pânâ sn ooâr-kk Munsmunâ^u/uk, vnerno âs spnoups un vsso.

Hi ns mira mult cum ss kacs câ, în vrsmece sub /tustriaci pe terenul bisericesc mai puturâm lega cu ceva rius âs ari cu cea âs mâine, cum âovsâssc cele âouâ mitropolii ?i trei episcopii, în tot râstimpul acesta o ?coalâ sscunâarâ în pârjils acestea nu puturâm obține.

Hi unâs mai pu! câ lsgsa pentru egala înâreptâjire a najionalitájilor, ma! bins karsa âela 1868 art. 44 în Ioc sâ sporssscâ numârul licsslor românești nu garanta acuma nici mâcar existenta unicului nostru liceu, a liceului âin Ssîu?. 8a într'o ri, sub episcopul losk? —§2k/sZ^k,noul regim al libertâjilor merge pânâ a atenta la existenta ?i caracterul românesc ?! conkssional al aceste! ?co!i.

Vin vremuri grele, vremurile regimului (Cksrs xk Lsn//)r.

Hcolils noastre âin Ssîu? umblau, — cum rlce cronicarul — on trk/s/s kn mânâ. legile ?colars âin 1879 ?i 1883 constatâ, câ vscksa clââire slu! Vulcan nu ma! corespunâe, câ colecțiile ?tiîntikics sunt sârâcâcioase, câ prokssorii sunt kârâ Isakâ. O leacâ âs ajutor âin vremea absolutismului s suprimat, mo?iils episcopiei stoarse ?î grevate. O listâ âssckisL prin anii 1878 aâucs abia cájivs picuri într'o mare âs lipsuri.

într'o vreme grea ?i rea ca aceasta, Ia 1879 ns vins un om bun. 8 episcopul L/k/rsk ^>svo/. Opera acestui neîntrecut V/Iecsna? al culturii române?« âin suta XIX ori-

cât ne-ar uimi prin proporțiile unor jertfe ?i danii neobiș­nuite ?i nsvisats pânâ atunci în Ardeal, cum sunt.' nesfttllNKr'NK i oo/ri/on sr/f/ioki vll/osnrens, ciâr/rnea unnr rmu ^ici ^enlnu iicen, mc/ioanes s c/ono inien-

fn/imfanea ^ooaiei meclii âs fete, apoi ssls msrs âs gimnastică?! cea âs âsssmn, lekurils ?i fonâui âs psnsiuns el colegiului prokssoral, nsnumârats burse ?i ajutoare azi în valoare âe pssts âouâ sule âs milioane, totu?i acsastâ operâ ni-se impune mai âegrabâ prin strâm­toarea ciasului suprem în care ea ss întâptuk?ts.

Oacâ această mânâ, trimisâ âs sus Ia o zi grea, mai întârzia numai vrs-o 3 4 ani, vecbiis ?coli româns?ti âsla Lsiu? erau osânâits ca într-o zi sâ ss nârus ?i sâ strivească sub ruinsis lor ps csi cs mai a?tsptau ?! mai sperau, ori sâ kis prezentate ps tava guvernului unguresc.

iUtâ k?!rs nu mai era.Opera âs linii mari a episcopului Pavel „smomiul

Kino/Äoöfo/' citinii" mântuie, ba întâre?ts?i aâânce?te cbiar, cultura româneascâ aici la kotarsls âs vest.

Istâ unul âin oamenii cârora cerul Is-a încredințat fie vrs-o taina âs spus, fie vrs-o kapiâ i unâ âs fâcut psntru neamul acesta. Hi cs râmâns âin trecerea noastrâ prin lumea aceasta, âscât putina luminâ cs o puism râspânâi ?i'pufinul bine cs-I putsm kacs.

Limits oâa>âj.d!n sbuciumul atâtor încsrcâri, rsintinerits ?i larg înzestrate, a?a cum ari ni-ss prezintâ aceste ?coli spiscopului-marlir, Dirnitrig /îariu, acuma îi revins mai âegrabâ o âatoris âs tact ?! conservare, ferind într'o vreme cs iar ss învolbura, âs orics sâruncin frumoasa succs- siuns âsla Lsiu?.

Hi acest episcop, âs?i angajat în toate mi?câri!s noastre nationale dinainte âs râzboiu, unâs ss csreau jsrtks bâne?U ?i o pâtrunâsrs a situafiunilor, nu scapâ âin veâsre nici ?colils âin 8siu?. prin o masâ pentru elevii români, ori unâs s'sr înckina aceia, prin âonsjiuni âs imobile, prin o kondatiuns auxiliara âe 6 milioane cs ! va purta numele, finea sâ sprijineascâ — cum însu? ne spune în actul âs danie,: „zlsezâminto/o crr/tnna/o oo /o nv<?m ia iloitt?".

3ortit sâ păstorească în vremuri neaiinats ?! âs mari prefaceri, la 1918 episcopul paâu reintegrează limba româ- nssscâ în clasele superioare ale liceului, âe unâs a fost scoasa âupâ înscenârile cu steagul national unguresc âsla 1888. "I ot acest episcop, la 1920, riâicâ ?coala medie ds ksts Ia rangul âs licöu.

Sporite ?i întreținute cu ultimele jertfe, aceste?coli ma! trecură ?! prin iaâul sâcuesc ?i cel al bol?svismului unguresc.

Oupâ zile târâ pâine ?t nopfi fârâ oâiknâ a?tsptam cu candelele aprinse sfânta zi cântată ?! a?teptatâ âs sîâtea veacuri. Hi s?teptau gata ?i capabile, ca a âoua zi, âupâcs âorobsntul român ss ivi ?i în Libor, sä continue mai â'parte prin luminâ ?i cultură mâreafa operâ âe întregire ?i reconstruire interna a neamului ?! în scssts finuturi trezite la con?t!infa âe mari pomâni ?i Ors?tini,

luminate âs mucenici ?i skinfits âe sânge âs martiri, âsla opinca pânâ la vlââicâ, în accepția csa mai adsvârstâ a cuvântului.

Hi âs atunci sub oblââuirsa pârintsascâ ?i âistînc- . tiva solicituâins a patronului âupâ vrsmuri al acestor a?szâmints, /. §. Vs/er' T'/aian al Orâzii, careazi cu mila Iui Ozsu âsfins scaunul acestei sparkii în toatâ strălucirea glorio?ilor sâi înainta?! tinerimea românâ în ?col!Is âin Ssiu? urmsazâ mai âsparte ?! în numâr tot mai mare, învâfânâ cum sâ ss înckîns Iui Ozsu, ?tîinfs- lor ?i âatorisi câtre neam ?i farâ.

scssts invafâturi ne-au tost târla ?i pietrele âs te­melie în scurgerea unui veac. Ou aosastâ msrinâe au parâsit ziâurils istorice ale. ?colilor âin Lsiu? cs! 22732 âs elsvi întrs cari 2268 âs bacalaureat! cât! su âat viefi! publice române?!! âin Ardeal ?! Lucovina âela 1828 ?! 1854 încoace, scssstâ muncâ ?colsrâ a tos! sâvâr?itâ în âscursul unu! veac âs 132 âe profesor! ?! IO âirectori.

Oin rândurile acestor slsvî au e?it aproape întresga noastră prsojims ?i ââscâlime âin pârfile ungursns âs altââatâ ?i ceilalți cărturari în trunts ou âoui mitropolit«, trei episcopi, trsi acaâsmicisni, 4 profesori universitari ?i o samâ âs scriitori ?i vajnici luptător! si vieții române?ti, cum sunt: iîomarr, Z'ar'tsnio Oosms,Oomo/sn Lräc/icoanu, iVmo/ss Oncu, M'/rst Ve/ici, ^nancisc 7/oszu-/mngin, Mino/r T'ompiliu, S. /â/'ran, 6^601^/16 Oanrinea, /isc/sAOZ u/ On OrimonZ^o /'o/is ?i ^4. O. I'o/zoviciu scriitorul politic âs renume monâial.

Osca bâtrânul cronicar a zis, câ sunt oameni ?! în Nolâova, apoi ps bunâ dreptate ?i noi putsm zice, câ su fost ?i ma! sunt oameni ?i în írásai ?! cbiar ?! în Likőr.

Ou pietate ?! negrâkâ admirație ne.plecâm sstâz! în faja faptelor ?i amintiri! marilor okirisrk! ?! în cea a vsckilor âascâli, car! unii cu avutul ?i ckibzuiaia lor, iar alfii cu âârzâ râbâars âs apostoli, ai unui neam pârâsil ?! târâ putsri, au pus mai multe pietre la clââirsa Pomâpîei- IVIari ?i tocmai acolo unâs sra mai mars trsbuinfä.

Ounoa?tsrea ?I aprecierea acestor oameni, sâraci ?i târâ râvnâ la măririle puterii ori la bogățiile pământului, oameni r/s K/ania rmmeâ iacuia, vorba Iui Oarl^Is ssts cel mai elementar imperativ categoric al rscuno?iinfs! nationale.

kiu pofi clââi un viitor ps ingratituâinea fafâ âs trecut, klumai cslcs ars cs comemora, acela ars ?! ce apăra.

Hi âacâ un veac aceste ?coli au susfinut bunurile noastre cele skints, limba, legea ?! cultura, nu odată cu însâ? primejduirea existente! lor, âs ac! înainte, stăpânite âs acslss?i traâifii înâlfâtoars, ?colile âin Leiu? su sâ fie trîmbifa fermecatâ a con?ti!nfsi nationale ?! a dragostei de fârâ în mândra kîomânis a visurilor noastrs ds veacuri.

Oiti i ziarul

Lântece pentru ksts eu iáinkét tristäe OVOKOf fflff.

l.

Ocbii tâi jucâtori: licurici in noapte, flori 6« umbrâ, 6c aââncuri ?i 6c noapte fluturi mult', kluturi äornici ?i sglobii foposesc peste crânguri ?i câmpii; ^umai unul, singuratic, numai unul l'rece kâlkâinâ. nebunul. Fi sorinâ äin aripi moi ?i argintate Luts kloarea cu petale ntunecate.

flutur alb, klutur mic, blrcâ slava ca voinicul pe colnic floare» nopții cu petale ntunecosse 8e ascunâe n gene lungi si mâtâsoase...

2.

Ocbii tai, ocbii tai: ocbiuri âe kântânâ feste care s a uitat prea mult o zâna Fi a cârut âe amețeala §i âe âor Fi âe-atunci ss oglînâeste 'n kunâul lor. Lâlâretul prinâe arma la oklânc 8i privește... si privește în aâânc.Val mârunt. val râskrânt tremura aproape, 'tremur scurt, luminos, râskirat pe ape var cânâ vrea pieptul ars sâ-si sâape Fi, setos, câlâretu ntinâe-o mâna, Ocbiul mic se încbiâe în kântânâ, — ^ripi albe se întinâ peste kântânâ ..

3.

2ânâ trista, sânâ alba, 2ânâ micâ. Le în ocbiuri âe kântâni ts-sscun^i âe kricâ. Noaptea tace, noaptea âoarme, noaptea cânta, Lâlâretul peste plaiuri se avânta.vin aââncuri, âin tăcere, âin kântâni râsai, 8â asculți în toiul nopții cântecul âe naiu. Zâmbet alb ivit în lunâ sâ ts mbete Fi âin slâvi polen âe-argint sâ-ti caââ 'n plete 8â culegi âin aps stele câ^âtoare Fi cu mâna sâ le prinși Ia cingâtoare. 8â asculți în goanâ tropot âe copite Fi sâ simți sub coaste svâcnituri grăbite

2ânâ tristâ, 2ânâ albâ, 2ânâ micâ, foibu 'n tropot âepârtarea o âespîcâ

4.

8omn ușor, somn ușor, kstâ albâ buna-ti lese âin argint krumoasâ salbâ florile ji-aâunâ 'n cupe albi cercei. Visul kace pașii 'n juru-ji ușurei;

lar luceakârul si-ascunâs tremurul sub nor, I^u cumva ca sâ âeoacbie somnul tâu ușor. 8omn u?or, somn ușor. . .foibul gânâului asteaptâ pe aproape, vubul nopții li s'ascssiâ peste pleoape Fi mpleteste âin tâcere, mut si blânâ, beagân moale pentru trupul tâu plâpânâ.

8omn ușor, katâ albâ, somn ușor! vasműi tosrcs kir âs aur âin kuior. Inima li ss âeskoais ca un crin Fi 'n potir culege visul tâu senin. . .

5.

floare micâ, kloare albastrâ! vate soarele cu âegetu 'n kereastrâ Lântâ viata peste plaiuri însorite, 8boarâ âorul peste pajiști înklorite. I'e treueste si âescbiâe ocbii mari, l'inâe brațele ca kragesii lâstari, 8â culegi âin soare kluturi âe luminâ, 8â aâuni mârgâritare âin grââinâ, 8â mângâi cu mâna albâ kloarsa nouâ Le în sori ?i-a renâscut surâsu 'n rouâ, 8â-ti trimiji în sare albii porumbei Fi s'stztepti âin âepârtsre vesti cu ei.

floare micâ, klosre-albastrâ. . . Late soarele cu rase în kereastrâ Fi tresare nalba krageââ âin glastrâ

6.

fatâ albâ, katâ tristâ, katâ micâ. . . Dorul meu: sbor svâcnit âe rânâunicâ, Ocbiul meu ca oglinda te râskrânge, fieptul meu, caâru vecbi, icoana-ti strânge, kralul meu ti se ntinâe cingâtoare, 8ukletul ts aâie ca o boare.Oânâul meu, katâ tristâ, surioarâ, Lerc âs aur si luminâ, te mpresoarâ Fi-1i alungâ âs ps krunte, âe pe buss, âe pe katâ, ^âumbrirea âe tristste ca pe-o csatâ

fatâ albâ, katâ micâ . .trupul kragsâ ti-I riâicâ. 8â te-alint, sâ-ti âescânt s> sâ-ti cânt, 8â kii kloare, sâ kii sâmbet, sâ kii cânt, 8â kii înger luminos âe bunătate feste noaptea 'n care gânâul meu se «bate

MMW

I I y

liceul „8smuîl Vulcsn"§i§coslel6 dela -^rsâ c^s Of. 6b. Oiuksnâu.

I^L folosesc äs graiul cărturarului israrck Smeritul Oamasckin Lpiscopul Luzâului ?i äs cuvintele scrise äs el, în Lrsäoslovia Apostolului âsla 1704, rn cinstea Vos- voâuluî muntean ?i martir Oonstantin Lasarab. ^cssts cuvinte spun :

„Lucru p>âcut Iui Dumnezeu mai mult âecât alte bunâtâji, ne învâjâm äin Oumnezeiascâ scriptura ca este rnu/sumits".

Nujumim âeci licsului SamuiI Vulcan psntrucâ a con­tinuat ?i âssâvâr?it — ps cat a putut — aici în Likőr, aceea opera culturala, cars ns ssts cunoscutâ, âupâ cercetări mai noua, ca era ajutatâ äs tracii äs pssts Nunii ?i spo­rita prin frajii äs aici, încspână încă äs ps la siarxitül veacului XVII.-Ies.

Voevoâul Oonstantin Liâncovsanu, încâ înainte âe înckssrsa veacului XVII-Iea avea o sxezsrs trecătoare la piatra Oraiului, äs pe valea Orbului Lepeäs. In legâ- turâ cu ocrotirea äansului este aäusa acea „vioiciune literara româneasca' äin Likör, äsla stârcitul veacului XVII Isa în centrul căreia stâtsa protopopul petru äsla Imoä, unäs Lrâncoveanul riäicass o bissricâ.'). — Os äincolo, äin lVIoläova, ns vin, în acsss? vrsms,^äisci moläovsni, ca Vasilis Sturze zis öaäiul Noläovsnul, sperat la , Straco? ?I âupâ si ăiacul anonim, supranumit ?i si „Noläovanul" locuitor în ?umugiu. Aceștia, sjutap äs alp äisci — ca- ?i Ioan äsla klogiorlä (1730) ?i Pavel, acerat Ia )osan ?i Ourbs?ti în valsa Ori?ului klsgru (1733), supranumiti amanäoi „Nuncâceanul" psntrucâ vsnsau äin (înutul Nun- caciului, äar proksbil tot Noläovsni ?i si — au tăcut aici, cu kikorsnîî no?tri, școala vrsmurilor äs atunci, crs- inâ o plsisââ äs äisci bikorsni 2) — pânâ sâ râsarâ aici ?cosla sistematică.

pc piatra äs temelie a acestei Irsäi^ii culturale ?j pentru âesLvâr?irsa ei s'a riâicat — âs srrrs /âs sâ kacâ acest bine, în Ssîu?, la 1928. - Liceul nostru „în utilitatsm st cultursm nationis Valackicas» : psntru folo­sul ?i cultura poporului român, cum o spune, în actul sâu funktional, episcopul SsmuiI Vulcan, o puternica ?i exprssivâ personalitate consacrată în Istoria noastrâ cul- turalâ. vn veac äs vistâ a acestei ?coale, a împlinit ps âsplin aceste a?tsptâri als konäatorului ?i ale neamului nostru.

Oar cânâ ss înființa aceastâ?coalâ, äincolo la ^rsâ, existâ äsja äs 16 ani o ?coalâ psâagogicâ sau normalâ, românssscâ, ?i äs alti 6 ani o ?oslâ teologîcâ ortoâoxâ romanâ.Isr ps äsasuprs acestor instituții cultursls planau Isgâturi intime, äs caracter naționalist, între unii cârturari ai xcoalslor äsla ^raä xi între episcopul Vulcan. Sinecu-

>) „OscoromLaia", Lluj,2) LercstLrils mele ; „Oisei ;î manuscrise vecki âio Síkor" _

?i „Urme veoki âs culturâ românssscâ în Síkor',

vânta's fie numele lor ?i opera lor äs înkrâtirs culturală pssts capul äeosebirilor äs allâ naturâ !

Lu vreau sâ înfâti?sx o nouâ äovaäL cât ss poaks äs rsalâ ässprs Isgâturils äintrs aceastâ ?coalâ ?i §coa- Isls äsla ^raä. pe tsmsiul unei statistici cs am întocmit-o, accentuez bucuros faptul, câ ?coala äin Ssiu? ns-a âat un koarts mare contigsnt äs stuäsnti, recrutat« rnai ales äin Likőr, trecut! apoi prin ?cosla naostrâ normalâ ori prin ceea teologicâ äsla itraä. Os pilââ în 70 äs ani (1850-1920), -a cari ss rsfsrâ statistica mea, äin cei 1500 âe preop stinkt! Ia Ztraä psntru trebuințele Lparkisi, cel puțin 449 in?i au trecut prin școala äsla Ssiu?. Ztst- ksl am avut posibilitatea, äs a ns provsäsa ?coa!sle ?î altarele äin întinsa Lparkis a Ztraäului ?i pânâ äsparts în Lanat, cu slujitori trecuti prin școala äin Ssiu?.

Osci, mai mult âscât un salut convențional, noi aăucsm, în moâ cinstit ?i loial ?i un prinos âe recuno?- tintâ acestei ?coals, câci âupâ cuvântul aceluia? smerit episcop Oamasckin „jertiâ mai cu bun miros âscât toate jertfele ssts Iui Oumnszsu mulțumită".

Lis ca aceastâ ?coalâ, s?szatâ în Ssiu?ul stin(it ?i äs urmele Voevoâului Nikai Viteazul, cu care coresponda în prîmâvara anului 1601 căpitanul äs aici Somogyi, sâ- ?i âucâ pânâ Ia sfârâit opera äs culturâ najionalâ româ- nsascâ, psntru gloria ?i înâljarsa l'âriî ?i Geamului nostru.

Vivat, crsscst klorsal!..................... .................... .................................. ............ . .................. »............ ....................................

â LLOlVO...cle ? OfOLâWW.

Dâr b/onâ, pâr b/onâ,Hârutu/ meu — copi/ vagabonâ — De tine-a rătăcit âe-atâtea ori/ Dâr b/onâ, pâr b/onâ irr core-au crescut //ori, Du pe poteci înguste i/i knsiriDrumsKii pomi, /rumorii pomi sub/iri..Dâr b/onâ, pâr b/onâ âe /atâDe mu/t, âe mu/t, te-am sârutat oâatâ. Dar câtâ /ericire n'am pierâutDâr b/onâ, pâr b/onâ âoar pentru un sârut...Dâr b/onâ ce strâ/uceai rn nop/i cu /unâ dubita mea, iubita mea ari se cununâ §i-are sâ-§i prinââ 'n bece §uvi/â D/ori ga/bene, //ori ga/bene âe /âmâi/â / /ar pe poteci/e ce /icurici se-aprinâ §ârutu/ meu eu n o sâ-/ mai co/inâ. 5ârutu/ meu — copi/u/ vagabonâ — Dâr b/onâ, pâr b/onâ/

Lentensrul 6siu?u1ui6s Qsorgs öota-

Ssiu?ul poate fj assmuiit unei tortäress expuse IN W;' cel mai primsjâlos Ioc, acolo unâs valurile âu?mans is-

besc mai furioase în xiâuri. Ostais âs rexistsnsa sukis- ca un punci înaintat— extras wuros

— Ia poalels muncilor apuseni. Dsalungul granissi âs munsi MI. pâna'n kotarsle kire?ti ais neamului, stăpânii sâu?i âs nâ-

vâlirile barbare ?i cari sub cuiele unei barbare civilizatii M ne-au apásat rece veacuri, sce?ti slLpâni mai ales aici> s'au strââuit sâ ns șteargă caraclsrisiicsls noastrs âs

rasa ?i sâ ne omoare sufletul nostru. I'ot arsenalul âs âsr- " nasionalixars ?i-a revărsat armele rece veacuri ca sâ îngkita

r Msramurs?ul §i Ori;ans. Dar msi cu seama uiumul veacai âominssisi ungurești poate ti numit veacul âernasm- nalirârii. Infiltrări âs coloneii unguri ?> slavi printre 80-

- mâni, ?coli âsla ce.s mai m ci pana Ia csis mai mari presărate âin b's!?ug ps plaiurile neamului nostru: ?coli

K cari sa ne aâosrmâ graiul sa ne sckimbe simțirea; I atâtea arme ?i metoâs au fost aruncate pe aceste plaiuri,

mai ales în ultimul veac i veacul âesnas onslirarii.tocmai in scsst veac âs lupta ps vissâ ?i ps

moarte, Ia poalele bikarisi ss sprinâs puternica kâclis âs cuilurâ romaneasca, liceul Lsmuil Vulcan âin 8siu?. âr fj âsajuns sa rssionâm prin sbsunâ ?i sa ns înckipuim ca ar li lipsit acest liceu tocmai âin acest veac âs în-

- cercare t ?^r putea oricine înckipui cs mai gaseau vre­murile Narelui berâinanâ pe aceste plaiuri ! 8imâcâ liceu scssta nu a kost numsi ai 8siu?u'ui, ci al graniței pânâ în bucovina ?i până la t^raâ. 8a ?i-a aruncat văpaia ?I în írásaiul suferindelor noastre ?i ns-a âat luptători âs prima linis. Oar mai alss Maramureșul, Saisju. Latma- rul ?i Zikorul ?i-au împrospătat în permanenta sufletul românesc âin clasele liceului âin 8siu?,

Hcum o suta âs ani s'a aprins acsastâ laclis puter­nica âs lumina âin sufletul unui vlââicâ mai presus âs toate iubitor âs nsam. Hi âe atunci sa nu s a stins o singurâ

7 clipa, ci a kost simbolul rezistentei noastrs nationale. â test ca o rara premergătoare a marelui răsărit care tre­buia sL vina, ân sa au ars miresmele unei crsâints ns-

i îngsnuncbiats ?i ss încâlxsau nââsjâils unui nsam cars nu trebuia sâ piară.

O suta âe ani âin lumina 8siu?ului s'au tot aprins mii âe lumini ?i ns-au pregătit xi âs an âs an, lumina cea mars a silei âe ari. O sutâ âs ani, "lâclia 8siu?ului a âssprins âin sufletul necăjit al nscâjitului popor scântei tot mai vii ?i mai âssS, ca sa ns gâsssscâ gata pentru

marea socotsalâ.8si?ul Iui ZamuiI Vulcan a scris cea mai frumoasa

pagina âin povestea rsâe?tsptârii noastre nationale.Ss va înckiâs acsastâ cetate în tronul âs glorie al

unui trecut, ca un monument istoric pur ?i simplu?

^u, nimica âin toate acestea. 0 munca nouâ, ps o

nouâ cale ss âsscbiâs liceului âin 8siu?, psntru a-?i âe- sâvm?i opsra. Ol va trebui sa cunoascâ noile nevoi ale poporului român, noile sale orisntâri în concertul lumsi.

var mai presus âs toate, va trebui sâ lucress ală­turi âs cslelalts ?coli romanești la întârirss sufletului acestui popor, psntru a garanta libertatea cucsritâ cu atâtea jertfe.

Sâ nu uitam câ românul âs axi, oriunâe, pe care plaiu l-ai lua, ssie altul, vâatacu ILrgirea gramelor Mii Si ale nesmului, s'au lărgit ?i granissls sufletului fiecărui inâiviâ. Sau cel pusin s?a ar trebui sa ss înssleagâ âs to^i acei cs sunt cksmssi sâ tormexe ps cstassanul 80- mâniei âs sxi. tzcoala noua trsbus sâ ?tis câ âacâ nu a rsu?it sâ crsascâ sufletul inâivixilor pânâ la malsimea tim­purilor âs sxi, nu va mai li un factor social-nasioal, ba poate ti ckiar o pisâicâ în calea âs âssvoltars a neamu­lui nostru. România mare cens un sr/ZVet mars, asttel ca liceul âin 8siu? âsvins un factor nou în sara nouâ. tzi, Doamne, âacâ un inâiviâ âe valoare cât poate folosi unui popor în âesvoltarea sa, âar o ^coalâ care a fâcut âovaâa tăriei sale timp âs o sutâ âs ani!

Mai mult âscât atâta, trsbus, âupâ cum am amintit mai sus, ca ?coala rilslor âs sxi sâ pregateascâ ps cetățeanul timpurilor noui. ^i acesta nu poate fi âscât cetățeanul xiâit pe un tonâ âs patriotism luminat ?i âss- ckis sprs o înțelegere cu cstâssnii altor nsamuri. Destul âs trist câ vecinii noștri nu înțeleg ca patriotismul lor nu se mai poate împâca cu noua orientare a lumsi; ?i tocmai pentru a-i întrece pe acs?ti vecini, suntem âatori sâ sí­nem âs marsls aâsvâr spus âs l^ant: „I'rsbus sâ creștem copiii nu âupâ starea actuslâ a spsssi omenești, ci âupâ iâssa unei stâri mai buns, posibillis în viitor, aâica âupâ iâssa umanitâsii ?i a scopului sâu complect."

Oaci âacâ create ccpilul în religia siânta a 8atriei sale înssamnâ a asigura conservarea poporului, apoi nu s mai pusîn sâsvârat câ ?coala nu trsbus sâ piarâa o singurâ clipa âin ocki armonizarea tenâinsslor nasionals cu acslsa als lumsi întregi. Dacâ. în vremuri trecute izo­larea nasionalâ putea garanta conservarea, în viitor nu vom mai putea ti ixolasi, âacâ vrem sa pastrâm libertatea câștigată. Acestea sunt aâsvâruri ps care nu Is putem călca în picioare ?i Ia lumina cârora va trebui format noul

cstâssan.Diceul-cetste âs rexistensa, âevine âs axi înainte

apostol âs ofensiva sutlstsascâ. 8l ne va âa sufletul mare

în marea Românie.

....... ...................................... ...............................

uitati câ revista „b^ll-l^" spsre cu «acrilicii, ^.ckitati-vâ abonamentul si îndemnați si pe cunoscutii 6-voastre sâ se aboneze

Intre öueurvtzti öurlspssls6s ^Isx. Ksrssriury-OItsstiu.

II.

Rsäactoru! Ziarului magkiar „T^rnssvänf L/4s/)" <Iin 1imi?oara, în luna Nai a avut o äiscujis foarte ints- rssantä cu 61 cln VilTTisT/n U rH/sp, prokssor ps lângâ universitatea äin Visna ?i äirsctorul socistä(ii „4/fncksn- /rsflsn-lnslffut". DI V/mkler i-a äsclarat urmätoarsls: „Importanta practicâ a cercetârilor ins1itu(isi .nosstrs a tost rslsvatL ín programul publicat sub titlul „Ors Ss^su- turiZ. c/sn /ü/' clen cis/' naUonrr/önTl/rnclsnLsrfsn : Ltuäism, în primul rână, cu o prealabila critica, statisticele întocmite äs câtrs reprs2sntan(ii po­poarelor majoritare, cari, äs multsorî, sunt rsâactats tsn- âsn(ios. Activitatea instituției noastre s descrisa în volu­mul meu, săitatâ äs aceastâ instituie ;i publicatâ sub titlul „Opsr â/ine /nstrtut /ün KtâUsUfv 4^7. ^on/re^svö/Lts/' sn c/en Unfvsn.sfOll ll'ren".

^m râstoit acest volum. Incontestabil, cu mare îngri­jire ?i nu mai pujinâ muncâ, renumitul prokssor aăunâ un material bogat în csiace privește statistica viejii mi­norităților etnice, mai ales äin Europa centrală, âar ră­mâne äe äiscutat äaca acsasta armata äs cikrs corespunäe, cu aäevärul? Lviäent câ nu. ?ârâ ca sä intru în amă­nunte, în csiace privește critica acestor cikrs, mâ mâr- ginssc Ia o simplâ äemonstra^is, rsrervLnäu-mi însâ ärep- tu! pentru mai târriu, ca sâ-i äoveässc äin pas în pas erorile cari s'au strecurat în „fotografiile äsmograkics tiâels"

^prâgâtits cu oarecare preäisporijis pentru a privi minori- tâftie. etnice ca ni^ts victims ale istorisi „capricioase". Aceasta pr?äispo?ijis culminsarâ cam în totâeauna în afirmata, câ tt.inoritâtils etnice sunt „oprimate" ?i Ii se râpesc mijloacele cu csri §i-ar putea âssvolta cultura.

DI âr 4,âclr§/sll Tl'pffg, unul äintrs cei mai reacjo- nsri corifei ai psriiâului Magkiar äin România, în numâ- rul äin 15 Nartis 1927 si revistei politice „4/sA^ap LrssüLseZ-" (^linorits Uongroiss) äsla Dugoj, tace apel către aäsrenjii acestui partiâ, ca sâ?i concentreze tostâ energia pentru colectarea ästslor necesare la o statistica a minoritâjilor magkiars äin (arâ. Uu-?i neâgâ legâturile cu „ll/fn^spTisffsn /nsfffut" äsla Visna. ^ratâ importanta acestei munci äin punct äs veäsrs politic, le ââ ?i înăru- mâri în csiace privește mstoäa cars trsbuls sâ urmârsascâ, Lpunână câ ss vor prâgâti: I, o statisticâ a contribuabi­lilor äs imporits äin punct äs veäsrs al nationalitâtilor, 2. repartiția funcționarilor âupâ criteriul nat'onalitâtii, 3,6 statisticâ a alsgâtorilor ?i 4, o statisticâ a organirârii so­ciale äin punct äs vsäsrs al repartiției nationalitâtiilor.

Apelul a avut un râsunst csm nsplâcut. Irsbuîs accentuat äin capul locului câ alarma ălui I^ritr a fost âatâ la înăsmnul renumitei institut!! âela Visna, iar gu­vernul gsnsralului Averescu a fost nevoit ca sâ ka'câ psr- «ckiritis la clubul organizației äin T'ârgul-Nurs? a ?arti- âului Nsgkisr, psntrucâ acesta î?i aroga ni?ts ärepturi cari

ating suveranitatea unui Stat, aäunLnä äats tsnäsntioass ca mai tarriu sâ ls servească äuxmsnilor no?tri äsla „VZiener lVIinäerksit Institut," pentru bârfirea României.

krspre^sntanta legalá a Statului, simțind probabil, râspunăsrsa mare ps cars o ars tafâ äs interesele țârii, a intervenit ärastic în aceastâ cksstiuns, noi însâ mergem msi äsparte în tolsrantâ ?i pentru orientarea cstitorului ââm mai Ia vals câisva äats äemonstativs în csiace pri­vește viat» culturalâ a minoritájilor äin kîomânia. âcsasta pentru a arunca o luminâ asupra argumsntslok propaganăsi guvernului magkiar în strâinâtate. /tpoi vom trece la anali­zarea amintitelor volume äs propaganââ.

1. Românii äin fosta Ungaria în anul 1904 (aâscâ încâ înainte 'äs atacul vsksment al contelui Ztpponzn) cu o populație äs 2,799,749 äs locatori aveau:

15 riars politice, 6 rsvists sociale, 8 rsvists psâa- gogics ?i bissrics?ti, 5 rsvists economice §i financiare, 2 reviste literars, 2 reviste tsknics §i I revistâ umoristicâ, aâscâ total 40 psrioäics. Locotină popu­lația totalâ a Românilor, aklâm câ 69,990 locuitori au avut câte un organ äs prssâ. (Vsri losrr Kussu HT'ruanu, jîomârrff 41« Ktstul l/pAsn. Säitura autorului, 1904).

Iar Ungurii äin România IVlars în numâr äs 1,600,000 (si spun câ 2,389,200) între 1919 —1923 aveau:

Laktates imprimatelor

1.2.

3.II. 1.

3.4.

III. 1.2.

3.

IV.

V.

VI.VII.

Lotiăisns politice . . . Reviste săptămânale so­

ciologice zi politice .Reviste politice............Reviste ilustrate cu con­

tinui felurit...........Reviste umoristice . . . Reviste pentru tinerime Reviste satirice ?i äe

riport.......................Reviste literare §i critice Reviste äs teatru zi äe

film..........................Reviste äs mujica si äs

cant .......................Reviste peâsgogics ?i

bisericești...............Reviste juriäice §i sâ-

ministrative...........Reviste tscknice ....^Ite risrs Zi reviste . .

Total.- I

Tota

l

konäsl

Zi-s

înce

tst s

psrit

is

pânâ

Is 19

22

In sn

u! 19

23 su

spsr

ut csnUtsts e

1919 MS â

L'Z

Z L

31 19 12 13 18 18 —

77 38 39 24 53 51 21 — I — I I —

14 2 12 4 10 8 212 3 9 3 9 9 —

9 — 9 4 5 5 —

19 —» 19 9 10 10 —'15 1 14 11 4 4 —

20 3 17 7 12 12 1

5 2 3 — 5 5 —

35 11 24 7 28 27 1

5 — 5 — 5 I —

70 8 62 18 52 38 1417 — 17 4 13 11 2

330! 87 243!104, 2261 200! 26

-iâecâ Onguri! âin Romanis, între 1919—1923, au avut 330 publîcsiiuni psrioâics. Din csura grsutâtilor âs cars ari se Iove?ts orice publicailb âs âupâ rârboiu, pânâ Is anul 1922 âin acestea 104 ?!-au încetat spariiis, a?a câ în 1923 apârsau 22b publicsfiuni magkiars, âin car! 200 ersu reâactats în limba magbiarâ, iar 2b bilimdic (ro- mâno-gsrmano-magbisr;). Astfel, în 1923, b374 Ungur! svsLU cât s o publicsiiuns perioâicâ. Drsbuis accentuat câ tkknkr'o organele sus smintite 243 au tost konâats âupâ 1919, va sâ ricâ âupâ »introducerea sistemului âs opri- mars " (Veri ^or-Z.^ Ds^'os c/r'. ^4 r-omsnksr msKysr r<-os2sDk ss/kó öt os^konc-o^/o, 19)9—1923. Oâitura revistei »Ordel^i Irodaim! Srsmls", Oluj 1924.)

- Centru o demonstrare ?! msi psrtsctâ s situspei mi- -moriiâ(ilor âin România, istâ ?i o ststisticâ s Osrmanilor âin (srâ, csri Is o populsiis âs 800,000, în anul 192L svesu 9 mureș, b societâ(i culturalo-artistics, I so- ciststs âs asistenfä tsstrslâ, 4 societâf! studsnis?ti ?! 22 reviste ?tiini!lice, critice, srtîstics ?i literare. (Veri âbn- bucü cier- Deutschen rn Dumânlorr /ün 4ss c/sbn 192-7. Donsus^o^obou vom Doutsobsn I^uttur-âmt in Aormannstsctt. Vsrlsg V/. Krstt et )os. Drollelt. Rsr- msnnstsât 192b.)

2. OI. Ootomnn Kr-i^so în ^.uusnu- D^oZna/i-on âin 192b srsiâ câ în România svssm atunci nî tolsl 425 tipografii. Oin aceste tipografii 238, sâscâ mai mult ca jumâtats, funcționau pe teritoriul Ardealului cu 735 ma­cini âs tipsr ?i cu 2101 muncitori. Dintre tipografiile cari ss aklaut în Ardeal bb aveau caracter român, 25 carac­ter german ?i 147 oansokon msKÜksn. (Vsri 6^önZ^ Ds^'o« c-n, nomsnmi Lon^v- os Dó'u^omc-áL stsDsxtkDs^'s. Revista »Dnc-o/^r Ino4s-mr Sxom-o." /in. III. l^r. I. 1928. pag. 87.)

Iot âl âr Du4ov1L 67^önZ^, âirsctorul revistelor .?Lsrtortür" ?! „Ordâl^i Irodalmi Srsmls" âsla Oluj ni-a reâsctst ?! statistica cârfilor msgbiars sâitats ps teritoriul Românisi-^lari între anii 1919—1924. 3tat!stica â-sals ns sratâ câ în acest toarte scurt interval âs timp In /trâssl au spârut lOSb câri! magkisrs, aâscâ — âupâ cum spune cbîsr autorul — „mai multe ca sub regimul msgbi^r în douârsc! âs ani. In 1919 abia au spârut 77, ps cânâ în 1925, întrun singur an, 415 volume. (Veri ân. ImckurviA 6^ör-^, Das AmstiAS Dobon ckon srebonbünA'rscbon Dn^snn sori 1919. Oâltura, lilingsor. Srssov, ?i Oyörg7 Oajos âr, /i- erdâlxi magyar îroâalom bibliográfiája 1925. âv. Oluj-icolorsvár 1927. Oditurs »Or- âslyi 7udomán^os Rüretsk.")

Hs va âs un rsrultst ?î mai trist âacâ vom cer­ceta statistica pspsteriilor ?! prâvâliilor âs cârp ?! articole muricale âin Ziidesl. Dupâ cum ns aratâ csrcstârîle â-lui /Vkoo-uro Vonos, ps teritoriul /irdsslulu! în 1926 (aâîcâ cu Șapte ani âupâ unire) ss aklau 3b1 prâvâlii âs acest gen, âin cari 80 erau cu caracter român (20"/g), 56 cu caracter ger­man (l6°/v) ?i 225 cu caracter magkiar (620/g). Lxaminânâ numărul populáris! vom âescoperi câ Ia Români 38,583, la Unguri (socotinâ ?i 90°/g âintrs Ovrei) 6524, iar Ia

lin j ukrlsu si o lucrsrsRrsa stimate ?i scumpe coleg Ravsl,

Invâluit ?! eu în ale mele âstorii, am urmârit cu toatâ atsnfiunes ?i bucuria serbârils centenarului Hcolilor âin 8siu?, ssrbâtori la cari cu multâ plâcsrs a? Ii luat parte în persoanâ.

/im simfit aâancâ mulțumire vârând realirarea mâ- reafâ âatâ acestor serbâri, cari, crsâ, câ vor Ii contribuit ls inâlfarsa a lrs(ior âin acele pârii, în cari D-ts aposto- Ie?ti o viafâ întreagă cu atâta tel neobosit ?! cu atât âe krumoasâ isbâniâ.

/im terminat astâri, — âupâ întoarcerea âsla Umorii, frumosul â-tals volum âssprs ^ooskoko cDn Loku? — 1S2S—192S

Rorninâ âsla întâiels arLILri istorice, âsspre neamul nostru în acsls pârii ale coârilor întuneca?!, în csri s'au aââpostit străbunii cu limba ?i cu legea lor, ai srâtst luminos, pas cu pas, cum au rssistat valurilor străine ni­micitoare, iar cânâ a venit riua binscuvântatâ prin sosi­rea pâstorului âsla 8Isj, cum în acei coâri s'a aprins lumina culturii nafionale a luminârii minfii ?i a inâlfâri! ?i întâririi con?t!inisi âs neam.

Dacâ una mis âs ani am rssistat valurilor cutro- pitoars fârâ lumina aprinsâ a culturii, âacâ într'o sutâ âe ani s'a kâcut cât s'a fâcut acolo ?i pssts toatâ întinderea pâmântului românesc, ar ki ?i ssts, sviâsnt, o aberafiuns a bunului simf ca sâ mai aibâ cinsva înâoialâ asupra progresului ?i întâririi neamului nostru în viitoarea suîâ?i în viitoarea mie âs ani, — acum âupâ cs ns am scuturat âs âsosebitsls labe, juguri ?i bamuri ps cari . pâriniii ?i strâbunii no?trii ls-au râbâat ?i în cari au tras.

Sâ muncim însâ cu toatâ inima ?i âin toats pute­rile noastre, cum au lucrat acei csri ns-au prsgâtit ?i ns-au âat starea âs astâri cu câ?tigurile si.

Sâ nu ns âsscurajsm, sâ nu ns speriem âs ticâlo?!!ls ticâlo?ilor no?tri, nici âs vrâjmâ?iils vrâjma?ilor strâini, toate acestea vor trece, — cei buni cu lupta âsvotatâ, ?i cu- ratâ psntru nsam vor birui, cum a biruit Inooou(ku âsla. 8Isj (aâecâ sufletul Iui cars lucra în timpul Iui) cum a biruit Samuri Vukosn ?i «li'i, mulfi mai mârunii, âar tot a?a devotai! binelui ?i neamului!

l's felicit psntru frumoasa lucrare prin care ai riâi- cat 8s!u?ului, lui Vulcan ?i urma?ilor iui un monumente mai nspsritor âe rscuno?tiniâ âecât oricare altul, vrednic âs monumentul cs si în?i?i ?i-au ridicat prin?col!ls inâl- iats, crescute ?i îngrijite âs âân?ii

Sâ trâe?ti mult ?i bîns! I. kisnu

Osrmani (împreunâ cu restul âs 1O°/o âintrs Ovrei- 9557 suflete aveau câis-o prâvâlie âs cârii ?i articole muricals. Oonstat câ populaiîa ^râsalului, âupâ criteriul nafionali- tâiii, o ststisticâ minoritară în acela? timp o împarte astfel: 6O°/g Români, 29°/o Nagkîari ?i 11°/g Osrmani. (Veri. Vor-oss MD-os, ^2 Lö^v-, ^onomu os /,s-ZZi>-coz'6sDo4o-c Revista „Dnc-o-^i ^o-cislmi A^om-o. ^n. III. bir. 1. 1926. pag. 38.)

Das Ia äiscreM autoritâiilor în ârspt ?i acelora âsla „V/isnsr Ninâsrksit-lnstîtut" aprecierea acestor cifre âerastroass pentru noi, români. latâ cum sunt oprimai! minoritái!!« noastre!

diósra nâsclrâvânâ6s 6K. 1'ulbui's

OupL cs umblaserä multL lums-împârâtis, Dumns- reu ?i cu SLn-Letru au ajuns oäatL sus, ps un pisi äs muits. OLnä sä s'a?S2S Ia umbrâ, 6su cu ocbii äs un cioban, cais pârea o turmâ äs oi.

— bl'aî kacs bîns sâ ns âai o Isacâ äs ca?, câ suntem tare klâmânri, baciule âragâ, — riss SLn-?stru- ?! n'svem nici o kârâmâ äs merinäs.

Oiobsnul era un om sgârcit ?i pestrit Ia msjs. Lâspunse scurt, câ n'ars cs?. Hi nu le-a äat nimic. Lrau gata sâ-?i ia tâlpâ?ita csi âo! mo?nsgi ?î sâ plsce mai âepsrts, cană un bâistsn äs lângâ stânâ strigâ âupâ âân?ii:

— Stalî puhin oameni buni, câ mâ âuc sâ-mi mulg- oija mea ?i vâ âau Ispts cu pâin-. ^u stat. Sâiatul a pus mâna ps o oslâ mars, cât o gâlsstâ ?i âupâ cs a muls oaia le-a äat celor äoi ärumst' sâ mânâncs lapte proaspât cu pâins moals.

Oână sâ plece mai äeparts rise Domnul câtro bâiat:— Ia-t> oija ?i vino cu noi!Lâiatul se arâtâ învoit numai âecât, câ nu-i prea

plăcea nici Iui stâpânul. I?î luâ oaia xi plecâ cu csi äoi bâtrâni necunoscuti. kîsrg ei cât merg pânâ cs ajunserâ la un poä unäe se oprirâ.

— Huntsm cam ostenit, ?i ni-s koams — riss Dumnezeu, ^r ki bunâ nijicä carne.

— Sâ tâism mislu?slul äsla oais — rise bâiatul numai âscât.

— Lins rici, bâîsts./^u tâîat mielul, au krîpt crrnsa?î au mâncat cu totiiDacâ au isprâvit äs mâncat, 2îss Dumnezeu:— Ia oasele mielului ?i le ssamânâ cât s lunca asta

äs mare. Lâîatul le-a împrâ?tist s?a. Hi âlntroâatâ oasele sau prekâcut în oi. Liao turmâ ma.e?i krumoasâ, äs mai mare ärsgui. Lâiatul nu mai ?tia äs mirars ?i äs bucurie.

— H ta sâ kie turma! Hi-ji ââruiesc muntele äin ksjâ, unäe sâ ti-Ie krâne?ti. lîâmâi cu bine!

Hi cu asta mo?negii, s'au kâcut nsvâruti.Oiobânâ?ul a râmas acolo ?i a trâit multâ vreme

singur, cu turmulita lui äs mioare.într'o bunâ ri, cs-i ââ lui prin cap! lâai, sâ msargâ

?I el oâatâ la bîssricâ. Satul era însâ âepârti?or, colo jos în vale, la poalele muntelui.

H încâitat opincile cele noui ?i a pornit-o cu mă­ciuca 'n vânt, plouase bine. Dar cu tot noroiul äsps ârum, cână a ajuns în sat el nu era murâârît äs Ioc ps opinci. Lagssama psntrucâ era skânt. Orsscut singur Ia munte în frica Iui Dumnereu, era cu sufletul curat ?i cu trupul ne­întinat äs pácaié Iums?ti.

In biserică, cum sta el mirat, uîtânău-ss ps furi? cână în ärespta cână în stânga, veäs, câ unii crs?tini se 'nkoalbâ la el, iar alții ?opotssc ?i rââ. I?> sruncâ ocbii spre coltul bisericii äs câtrs altar ?I cs veäs ? Vcigâ-I

l'oaca ținea 'n mânâ o piele äe bivol întin^â, ps cars scria cu csrnealâ ro?is numele cre?tinilor, cari n'ascultau slujba ?i se purtau necuviincios în sfânta b ssricâ. Oum, âels un Ioc, nu mai încâpsa numele tuturora, äisvolul a prins pislea cu äintü, s'o întinââ bîns, ca sâ-i poatâ încrssta ps toti. Dar cână sâ tragâ bine, i a scâpst pielea âinlrs âinji ?i ^gbîujâ s'a îrbit stra?nîc cu capul äs perete. Huleo!

ps Oiobâns?ul nostru l-a umklst râsul äs pLtania äracului. Din minuta acer, Dcigâ-I l-oaca s'a kâcut nsvLrut.

Sâiatul a râmas buimâcit, cu ocbii bolbaji spre perete, pânâ cână a bâgat äs sesmâ, câ oamenii Ie?i- ssrâ äin bisericâ. îe?it ?i a plecat ?i el câtrs munte, la stânâ. ps ârum opincile î-ss umplsau tot mai tare äs noroi. Lagssamâ acum pLcâiuiss, kiinăcâ a râs în bisericâ.

Oum mergea el, s?a, îngânăurat, câtrs stâna cu oitsls Iui, aruncâ ocbii înăârât ?i veäs o mu ere, cars venea tot în urma Iui. Oână ajunse Ia stânâ?î femeia ss apropiase äs el.

Os cauți âumnsata ps aici? o întrsabâ klâcâul.— Sunt o biatâ vâăuvâ. kâi-a murit bârbatul äs

curână ?i am venit sâ-ti eäuc ?! tis äin pomana Iui. le-am cLutst în sat, âar nu te-am gâsit nicâsri. Hi sm venit pânâ aici, sâ t! säuc äin pomanâ, c'a?a-i obiceiul äin bâ râni, la noi în sat. Oițe, mâncare, ?i bsu urâ bunâ. Ospâtsarâ-ts ?i tu, äs sufletul mortului.

piâcâul n'a s?teptat sâ-I roage prea mult.äu început a înckîna cu .Dumnsasu sâ-I ierte ps

râposatu" ?i a-?i âa ploscuja unul altuia, pânâ cână Ii s'au aprins obrajii. Ocbii începuseră sâ Ie luciascâ ?! vâ- âuva uitase äs supârars.

vita äs colea, äe lângâ stânâ, se tot uita la el. Hi vârână câ stâpânul si a prins slăbiciune äs muiere a plecat capul la pâmânt, privinău-I supâratâ. Dacâ a vâ- 2ut klâcâul oija stână lângâ si, cu cspu 'n pâmânt, a pri­ceput câ-i mânioasâ ?i a început sâ-o înjure ?I sâ-o blesteme, cu vorbe urâte, buiäuinäu-o cu mäciuca.

Atunci, ca prin minune, oile s'au prekâcut isrâ?I în oase, cum le sâmânsse ps luncâ. Iar el s'a pomenit sin­gur, cu gâlssta äs muls între picio aie.

început a plânge ca un copil mic ?i a ss ruga lui Dumnsrsa sâ i kie milâ äs el ?i sâ-i âea oaia lui cea âragâ înăârât.

Dui Dumnezeu i-s'a kâcut milâ ?i l-a trimis mioara înapoi. Da snu i-a kâtat un mislu?sl krumos ?I ârâgâla?, ps cars l-a boterat .kiuju oii". Iar cu vrsme» s'au îmultit, pânâ cână iarâ?i avea turmulita lui äs oi.

Iar la turma ciobanului sgârcit, care nu Is äääuso câlâtorîior nimic äs mâncare, trimise Dumnereu o boslâ, äs toats oile s'au prâpââit.

Lsntrucâ Dumnsrsu ?i cână psäepss?ts ?I cână râsplâts?te kacs äreptats.

âupâ 6'IvtS^

?s vremea lui Iroä, trâia ÎN Lstsaiäa Oalileü, o vââanâ oreäinoioasL întru Domnul ?i îoislesplâ, anurre Lemma.

Incâ âs pe câoâ vieiuia soful ei Limlori, Ltrâluciss între ksmsils oralului ?î gingâ?ia ei, întiscânâ frumusefeg, o ^îâcuse vestitâ ps fârmurile Okeniseraiului.

Dar âupâ cs Domnul îi luâ âin lums ps tovarâ?ul inimei, ps soiul iubit atâta, Lemma ss înckîss în singu- râtate, lâinuinâ ckipul ei îngeresc, veâerii oamenilor, ns- mai cunoscânâ altceva âscât calea templului ?i a cimi­tirului.

Doar sâracii puteau sa vis kára tsamâ sâ mai batâ Ia u?a vââanei.

psntru si, Lemma, păstră întotâsauna o para âs argint sau o bucâiicâ âs pâine. klemlZcalâ, în kainsls cernite als vââuvisî, cu obrazul supt âs sukerinia ?l lac­rimi, parsa câ întrupează însâ? âurersa.

păgânii o porecliseră bliobs, âar vââanei pu^in îi pâsâ âe spusele lor . . . pamânsa vsZnic lrumoasâ ?i nsnorocii'i, cerșetorii ?i milogii, mărturiseau ca vra^a vor­belor ei ?i glasul iermecaior, îi n-arssu splenâosrea baru­rilor.

Hi tot umplânâ cu bunătăți în mâinsls ve?nic întinse, Kambarsle vaâansi ajunserâ pe iunâ. Oologanii ss 'mpu- iînara ?i 'ntr'o zi cânâ ceru vecinului sau Solomon, în­sărcinat cu conâucersa brumsi âs averi cs-i mai rămă­sese, o suma mai mare ca âs obicsiu, moșneagul ss su­pară amarnic:

— „dl'ars nici un rost ceiace kaci! Dacâ o sâ prâ- pââs?ti în balul âsta, aurul cs mi l-a lăsat tratele Somion pentru tine, o sâ ajungi sa-ji csr?e?ti krana âs toate zilele.

Dar vââana nu-I ascultâ.— „Domnul s bun, murmură sa, cum am su

grijâ âs csi sărăci, o sâ aibâ Ll grija âs mins."_ „Pi, ei, âs âragul milogilor nu mi-a? sâcâtui eu

bogâfiils mele.,jn vremea aceasta, ca un balsam îmbâtâtor, minu­

nile lui lsus âin blazaret se râspânâsau prin i^râ. 'Orbii vsâsau, slăbănogii ss urneau âin Ioc, morgii

învisu ?i pâmântii la ckip mergeau sa aâucâ slava țiului Klarisi, pastrânâ în tunâul ockilor veșnicia întrevăzuta o clipa.

Atunci, Lemma, ale cărei bogM ss sleiau, în taina Inimei sale mistics, avu o âorinfâ: ?L vaââ ps Mântuito­rul lîsus . . . 3â-I contemple ckipul, sä I ss s?!sarnâ Ia picioare, s'aâuca Mântuitorului, umila mărturie a inimei sale âs vââuvâ necăjita, sa D roage sâ vis în Setsaiâs, sâ sece tânguirile tuturor ockilor, sä tâmââuiascâ bolnavii, ps cars ea nu putsa sa-i vinâscs ...

Dar ca sa plecs îi trebuiau câțiva arginti ?i, Semna, nu mai avea. Sa vânâu câteva banijs âs grâu ?i urcioa-

rsle cu vin ?i untâelsmn cs-i mai rLmâssse. pujinul ce- mai avea trebuia sâ i ajuncâ ps ârurn. Oeru cu împru­mut un asin vecinului sau Solomon ?i porni surâzătoare câtre Ierusalim, unâs âomnsa Iroâ, craiu atoiputints ?i neiubit âs nimeni.

blu kâcu nici o bucala cls ârum ?i ockii ei fură atrs?i âs-o priveliște, care o înâuio;â. O tânără, trista ?i nenorocii, âucsa cu ckin amarnic, atârnat âs gât un prunc ?i âs mâna un mo?nsag orb, a cărui suflare ls înfiora.

— „Dnâe vâ äucefi sârmanilor?" îi întrsbâ Lemma.— „Vai nouâ! răspunse ksmsia, ns âucsm spre

Oapsrnaum, unâs trage sâ moara bârbatu-msu; îi âuc ps taicâ-sâu ?r kecioru-sLu sâ-i sâruts înainte âs a-?i âa âukul, âar suntem sâraci ?i nevoia?!, ?i n'o sâ mai ajungem nic oâatâ!" Vââana sari âs ps ?sa ?i ruga ps mo?nsag sâ i ia locul âimprsunâ cu copilul.

— „Avefi grijâ însâ, sa trimitefi asinul Iui Lolomon âin Dstsaiâa ziss ea, pârâsinâu-i, țâra sâ mai a?tspls mulțumiri.

După puiinâ vrsme, mergea fârâ koâinâ, întârilâ par'câ âe fapta bunâ cs-o tăcuse, apoi, sosinâ Ia un iz vor, ss a?;zâ sâ-?i mânâncs bucâjica âs pâins uscatâ ?i câteva krucls cs-i mai râmâssss în traista.

Desbia?i potolise foamsa ?> văzu vsninâ spre ea âoi copila?!, ce p'ângsau âs-f! sfâ?'a inima:

— „De cs plângeai? îi întrsbâ Lsmma.

11 Iinl7in>iuuilu!inuu^nliunuinimuuii7nliuiuniniiini ̂ lUÜ'H' I îîmni I IU>

k^i-în noapte Pse»e5tisî . . .

Oe?uitâ buba nopții t>pâ âe pe-o casăprec ârumeti cu ckip âs smoalâ, — nouâ cs ns pasa ?^lelopeîe âs pe stratzini ploaia caâs 'n picuri...kloi cu râsul ââm viajâ veckilor nimicuri.

printre crăpături âe zîâuri vântu-aâuce-o veste: pata ce-a scuipat eri sânge astăzi nu mai ssts - - ^lâini âs ceara pe la geamuri cer în taler mîlâ kloi plângânâ în taler punem âoi bânuti âe-argilâ

ps câmpie moartea cânta ?i'si aâunâ snopii.peste snopi cu bărbi stukoass se apleacă plopii k^oi cu sukletsls triste ca âe ngropâciunsvin kiriâa vecbs scoatem cârti âs rugăciune. -

vesuitâ buba nopții stâ ps casa noastrâ...j'ipâtul — solie neagrâ — ciocâns 'n fereastra ps batistâ klori âs sânge cine aruncâ, Doamne!? In noi sunâ bârâitul gălbejitei toamne.

printre crâpâturi âs gânâuri ciocli vin cu âi icuri . . " ?loi pe umeri âucsm leșul scumpelor nimicuri Duba nopții sta ps stra?ini; vântul ââ âe veste Oâ iubirea ss skrijiss si-acum nu mai este.

?! copilsZi! i ss jsiuirâ câ nu mLncassrâ âe âouâ riis nimic.

— „Doamne Dumnezeule! murmurâ vââsna, atât âe mici! OLtâ nenorocire-i ps Iums!

Hi mâna sa cucernică o strscurâ în trsistâ, unâs erau pâstrate ârskmeis.

— „O sâ am âeslul, ca sâ ajung Ia Ierusalim! riss ss.

* * »

ps ârum, sâracii ss 'nmuljirâ într'siâta, încât, so- sinâ la porjiis csiâjii slints, Lemma nu mai avu nici ba­nul, cu cars sâ-Zi pILtsasca cana cu apâ cs-o ceruse unui negustor.

— „blu-i nimic!" Dise miloasa femeie. „Osl cs ââ un cuib ?! o grâunjâ psntru tiscs pâsâricâ o sâ sibe grijs ?! âs mins." Hi-?î urmâ caisa.

Hjunsâ la fântâna Liios, ea râr! trsi suta?i, cs vor­beau întrs ei cu sprinâsrs.

Lemma ss apropie.— „latâ oamenii, csrs vor ?t! sâ-mi arate pe Osl

cs D caut", gânâi ea.Hi, ru?!nstâ, grâi:— „Lpuneji-mi, unâs pot se aflu ps Isus blsrari-

nsanul?Da acest nume, oamenii trssâr râ ?i, îngroriji, kugirâ

cars 'ncotro putu.btumsi âecât vââana ultâ cîuââjsnis, rârinâ ps Iscov,

mrâjsr în Dstsaîâs, cars pârâsîse orsZui sâ urmere pilâsls Iui Isus.

Dl o recunoscu ps âatâ.— „Lsmms! aci? Os csuj! în cetatea asta bleste­

mată ?"Ou graiul liniștit ea răspunse:— „Oaut sâ aklu pe Isus, ps cars nu D-sm vâ-

rut încâl"lacov o luâ âs mânâ Zi o âuss âsparte prin cetsts,

pânâ la mormântul Iui losit âin ^rimsteia Zi cum vââuva ss minunâ, el îi grâi:

— „kîabi s acolo! D'au râstignit ieri Zi mâine trs- bus sâ înviere, âupâ cum s'a proorocit!"

Vââuva câru în jârnâ Zi 'n timp ce tovsrâZul sâu îi povestea sukerinjsls Oslui cs-D câuta, sgonia âursroasâ ?! moartea ps cruce, Lemma kokoteâ în plâns — Da vârsâ lacrimi âin bsIZug, care pâreau irvor nesecat âin sufletul si curat.

I'oatâ noaptea râmase acolo, lângâ mormânt, vegkinâ Zi rugânâu-se, cu nââsjâsa câ profetul, ps cars vsnise sâ-I vaââ prin atâta obiââ Zi amărăciune, trebuia sâ-i ss arate. Doar rissss:

„Du sunt învierea Zi Visjs!"kâosrtsa nu eră âecât o pârers, o sâ-D rs.vsââ cu-

rânâ în gloria La mâresjâ.* rft ch

OLtre âiminssjâ, un suklu puternic înkiorâ trupul Lsmmei. O muricâ nscunoscutâ îi bâtu Ia urecke; ss

Msieru/cle /. Oonst. Delabaia.

7T-s ocbii tot albaștri Oa cerul fara nori, Oa cerul in iniâia Divină plăsmuire

Oelui ce clin berna fulgerai scânisea

Viefii fara moarte,'

Oitesc ca într'o carte Ou infeles aclânc, povestea fara capăt Os scrisa-a a fost în rori Ds mâna Dui clivinâ, ln ceasul câncl ntci sari lVici stele nu luciră, Oi totul, in imensa

lumsi făurire, Ora amestec straniu De fum Zi strălucire,-

Oitesc, ca într'o carte /n ocbii tai aclânci /n cars ceru-albastru luminile §i răsfrânge. Os lumi neînjelese /n apele-i plutesc? Os taine tara nume De împrumuta vra/a?

He-aâunâ nori sălbateci burtuni tâlâruesc, 5e nvâlue în umbra Hi întuneric cerul.Dar iar si iar, albastrul. Triumfător xi-aratâ strălucitoarea fafâ, Oa 'n riua cea clintâi.

O, spune-mi tu misterul Dtern clin ocbii tâi.

/?0/7iQn/cr ncepu/âcle D. PH/tDH

D6 umărul meu pleacâ-/i /runtea Koman/a nceputâ sâ-/i cânt, Oum seara in pââure prin frunre, T'recâncl /reclonearo un vânt.

Din floarea iubirii petale 5'aciun in cluiosul meu cânt, §i ocbii lai umeri âe lacrimi Ou durele mele sâ-/i svânt/

^'ackormi legănata cle visuri/n vra/a sublimului câni,§i negrelor gâncluri clin minteOitarea le sape mormânt / . . .

trsri Zi, strâvsrîs, cu ocbii mânji âs minunea cersascâ. râr! lucruri nsbânuîts.

Un glas âumnsrsssc cs ss aurea par'câ âin mor­mântul âesckis, âin jarinsls âinprejur, âin cer Zi pâmânt, umplânâ nssiârZirsa, o. cksmâ blânâ:

— Lemma! Lemma!LtârZilâ, sleîtâ, Lsmma ss rîâicâ cu mâinile întinse,

cu bursie întrsâssckiss.. . Zi-spoi rscâru.Isus o surise, îi âââuss cea msi mârssjâ mângâore

Zi, înviinâ âin morji, învâscut în slavâ cerssscâ, âucss cu Di âukui vââsnsi, âssckirânâu-I larg porjiie vsZniciel.

T^rsâ. I. (Z. vimitriu

OrKsniLsjiile voovoriatolor cn62âtelor ts românii clin (Ürizans

6c L.

II.

Osxî în Likör ?i ^Lranâ ?i în juâe(ul ^raâ apare pela 1339 Vosvoâul Logäan, care, cu oameni! sâi la Maiiul lunei februarie 1339, râpe?1e 14 boi âin mo?ia nobilului Lscss! litus, aseâisrâ casele äin salul O^os po­sesiunea Iui Lscsei, sparge porție castelului, râninâ ps servitorul ^nârsi, iar casa iobagului I^arcu o âevaslesrâ, râpinâu-i toate comorile aliate, lâ â a-I putea juâeca no bilimsa. (Osanââ vârm. tört. v. II. p. 139 Or. Lorovsrkzr 3.) Latul O/os care ps vremuri ex stâ, în juâe(ul ^raâ ; între pscica ?i Lsmlsc e contopit în botárul comunei Lsmlsc. Oa 1428 între iobagii âin comuna Lân-Wkai (ex stsnt ps vremuri ps malul stâng al Iâurâ?ulu! în ka(â cu pâul!?ul) allâm pe ckinsrul Oksorgks tzilsa ?! pe lrs^i blesgu (opul citat pag. 502). In cetatea Huna — posesiunea 8atkore?tilor, allâm la 1493 pe castelanul Logâan, pe un altul lâoga Vasilie, pe Voe"oâul Vssilie; pe un alt Vosvoâ tot Vasilie la /^râneag; ps Oan Ia Oâ- pâlna?i, ps 8ogâan Ia Oapruja; ps tztsksn Ia Luciává; ps ckinerul Ltanislâu în tzoimo?. printre iobagi ss riâicâ Voevoriî paicu ?i Viâu ?i ckinerii 8uâu, pârca? ?i I^ibai. (/^rsâ m. tört. v. I. pag. 501—502 Or. kâârki.) Oetatsa Siria înainte âe a ajunge în mâna 8atkore?tilor era în po­sesiunea Iui Srancovici (1439—1441), ss compunea âin 5 ors?e (?!ria, Oal?rp k^âsca, 8aia âe Or? ?! 8L (a) ?i 140—160 sate, kîai târriu întreagă mo?ia keuâslâ s'a împârjit, în 5 ora?s ?i 6 c rcumscrip(n: Olaâova, ^lânesg. Oiuci, Or!?iul alb, Lâlmaj ?! pibi(s.

In 10 Ianuarie 1495, Ioan Oorvin âonesrâ okiéiul Voevoâstului roman (Okkicium Vo^voâatus Valackorum) âin Homu?cks? precum ?i satele aparținătoare ps cari le stăpânise Vosvoâul Pavel Leckei, kratslui acestuia, lui Uatei ?i kiului acestuia, Iui Ioan ?! Iu! Oa?par liul Iui Pavel âinpreunâ cu toate venitele ?i privilegiile. In car câ Natei ori ceialalii susamintisi sr muri, ârsptul âs moștenire asupra Voevoâatu'u! sâ lis transmis asupra lra- telui sâu blicolas. (Opul citat, pag. 502 Or. klârki). Oa lei ?i în juâ. Lâtmar allâm urme âs existenta Voevorilor, încâ âin ssc. Xlll-Isa; s?a âssprs Vosvoâul liis âin 8or- ls?Ii, amintește un proces verbal âin anul 1673, Ia lei ?i âespre un Vosvoâ âin Vâ^âsut. >) Voevori! ?! Onsri! n'avsau numai un rol âs conâucâtori ?i aâministratori ai nouelor ?l âscimslor, cu cari âatorau satele ?! iobagii nobilime! ?! patronilor, ci aveau un rol însemnat?! o porijis impor- tsntâ. In vrsmurî grele âs rssbä, srau conâucâtorii o?'.!Ior a cetelor âs iobagi, cari luptau ?! ps câmpul âs luptâ ori la sssâîsrea cetăților, kkc! nu se poate presupune, câ singura nobilimea lua parte Ia râsbosîe. prin sec. XIV,

.Luitura creștina" dir. IV—11. 1921.

Dsu

XV teritorul âin juâ. Likőr, ^raâ ?i XLranâ era în pose­siunea a câtorva nobili-ksuâsli, s?i în Likőr, partea cea mai mars âin sate erau sub patronajul episcopatului latin; la ^raâ sub capillul catolic âin ^raâ. Oetatsa Hiria cu 140—160 sate era posesiunea Iui Lrancovici. Lprs norâ pâncota cu 8 sate,- cetatea Insului cu 51 sals?! cetatea Osrna cu 80 sate korma o întreaga mo?ie leuâa'L. Acea­sta mo?'s cu 140 localiiâti a lost âonatâ âe Ligismunâ unuia âin conâucâtorii sâ!, Iui d^îan Oosoncr^, care ?tim, câ a cârut ps câmpul âs luptâ într'o bâlâke purtalâ contra Vosvoâului Oan âin Muntenia. Ouptels Is purtau iobagii, sub conâucsrsa vosvorilor ?i cnerilor, âosr avânâ ca conâucâtori supremi ps cei âslegaji âs regii Ongsriei, ca Oosoncr/, Oara, Lunisâs, ?. a.

In lupta âsla Lrsksrârâ unâe se iLsbolau cele âouâ partiâe una sus^nânâ, ca pretsnâsnt, la tronul (âr!! în lrunts cu Luniaâs, ps Vlaâislav, iar alta în lrunts cu Oara ps nou cunoscutul Oaâislau Il-Iea, se aminte?ls ?> âe Vosvoâul Htspan castelanul lui Lrancovici âin Hiris, care conâucsa Ia luptâ iobagii români ?i care s învins âs co- mitsls ^raâului lVIarotk^. Orspt râsplata Vlaâislav ie?inâ biruitor, îi âonearâ Iui läarolk^ Ia 2 psbruaris 1441 ce­tatea Hiiia împrsunâ cu toatâ nobilimea româna a castrului. (^raâvârm. tört. pag. 126 Or. lVIârki). Ou ocariunsa ass- âisrii cstâ(ii Oolumbaci âs regele Ligismunâ, cnsxii kâiksi ?i poman dacica? luptânâ Ia sssâiersa cstâ(ii, ambii mor moarte sroicâ. Pegels Ligismunâ îi scute?ts ps urma?ii acestor crieri âs orics âars cnsrsascâ cs o plăteau La- nilor âin Lsvsrin âupâ mo?ia lor — 2 sate. (^ srörán^i bsnsâg tört. v. II. pag. 22 pesi)r Pr.) petre âin Osce prlme?ts în 1413 âsla regele Ligismunâ, pentru meritele sale militare, o mo?ie în papile IVIskaâiei, tot a?a ?i Ivan âin Uaramurs? mo?ia Qsoagiu âs lângă IVIure? (I. Lunesâe, col. 1. 14>colau pag. 16).

Ltanciu! liul Iul Lob ?i Oragan liul dâauciului âis tîngâsâu-ss în lupta Ooliunbaci, kurâ ââru!(i âs câtrs re­gele Ligismunâ cu mo?!!. Iot acs?tia Ia 1422, ss prs- xintâ Ospitlului âin ^raâ, ca solâs(i români âin circum­scripta Oomjat. (^ srörsnyi bánság tört. pag. 20 v. III. pestkő pr.)

(Zkârsiiul în numărul vi lor.)

0 srörányi bánság tört. pag. 4O4, v. I. bestk^ k^r. Ist. I^om. pag. 303 v. I. dl. Iorga.

rcl/eî rn caps/s c/rfente.

^l erbârîle 8eiu?. In xilsls 6s 2? ma!-1 Iunie 6s!u?ul imbrâcat D in stra! 6s sârbâtoars ?!-a jubilat centenarul liceului 8amu!l

Vulcan. /^u lost rils äs säevsrsta reculegere psntru aceste jlnuturi.

O mobiiirare s recuno?t!ntei.b'ests 30 äs generaj!!, äela octaoenari! cu pârul kuior ?! pânâ

la ultim!! bacaloreati, au revenit rá aäucä, la umbra aiäurilor unäs ?> au multiplicat scânteia culturii, prinosul äs recunoștință psntru acela csrs, prin clara pâtrunăsre a timpurilor, ?i prin sacrikicii a pus barele primului liceu âin aceste jmu^uii.

Hi s's alăturat lor ?l ol cialitatsa prin miniștrii . Or L. Angelescu ?i /^l. bapeâatu, ?i j>ra întreagâ prin reprsrententn sâi äeputstü ?! senatori! prerent! ?! prietenii aâsvârati si jâr!!, prin generslul Sertbelot.

'I'rei sile a lost un aâsvârat prarnic Spiritus! in orsóéiul pitit in coclsuril äela poslelu munjilor apuseni.

Oenersliile vecin csri su cunoscut vitrsgis vremurilor, s'au întors în Ss!u?ul roknânssc, mulli cu rănile luptelor sbis cicatrizate, cs ss ceara âeslegsre,

- bke-am kâcut ps cleplin clstoris. Le ni s's propovââuit sci, snr plinit. !-iotsruI țâri! l-sm înlipt sâânc Is locul sâu. Din Hräesl, Lsnst, Oii?ana, Lucovina, Lasarabla Laärilater ?i Vecbiul regst sm xâmislit sâevârata Românie.

^cum. sloboaâe, Doamne, pe robii isi.lsr genersj-ils viitorului vor lus exemplu, ^lt Iii rolul. Hi nu

tocmsi u?or. înainta?!! âs-su svut crsrul: „întregirea României," ei su crerul i „consoliäarss si". 8â ?teargâ cu suäosrea truăsi u mele vccbilor lrotsre, ?! ss contribus ls inliorires jar!!

Lunt a'âtea râni äe vinäecst, cs mo?ten!rs s trecutului ?! atâtea resl>rsri psntru viitor!

Le vor vin iecs ?! rănile, se vor împlini Hi s?teptâ ile, suntem siguri

^m psrlicipst cu acsastâ crsâir-jâ Is jubileul liceului â n 8siu? Hi scestei creälnjs incbinsm numărul äs kajâ si revistei „pamilla".

âsvr

I H omsnul /tr^eslului cls ckupâ unire, kîomanul ^räsalului äs âupâ unire nu existâ. blu s's nâscut. blu s's lscut nici-o in- cercsrs in scest gen. „Ion" Hi „pääurea spänrurajilor" sie

ălui pebreanu, „^rksngbeli!" ălui /tgârbiceanu, „blars" Iui Zlsvici ?i sitele ms! moâssts, încbiâ o alta epocâ, scsss câreis !-a pus ca- pst râsboiul äs întregire, Osia scest rssboiu sunt rece ani. Vremu­rile s'su rcbîmbat Hi s'su scbimbat Hi oamenii. OrsHul sräslssn, msi slss, s câpâtat un sspect nou Hi s suferit săsnci scbimbâr! psikolo- gics, csusste äs regimui românesc, buptâ încâ veckss psiboiogis cu css nouâ. Ltâpsnili! äs ier! sunt ari stâpânitor! Ltspânltori! äs Ier! su ajuns sâ kis sispâniji. Wnoritájiis ss krsmântg, se sbst ?i rerislâ. Românul sräslssn luptâ cu cel regâsean ?i vicsverss. De sc! s's nsscut regionslismul. politica s's nâpustit cu smâgiri, cu âssbinâri ?! cu psrvsnltism. Lorupjis ?!-s kâcut Ioc ms! mult âscât trebuia l'rsâiîîonsllsmul cumpâtat rsristâ ssslturilor moäernlsmulu! saltârej?j uHurstlc. Problems svrsssscâ prerintâ sc! un sspect ms! serios, pa- rsritismul cuitursl împulsrs terenul virgin ?I-I specuIesaK.

in tine, o sumsäsnis äs cksstii csri ár trsbul privits msj stcnt ?i msi äs sprosps. Viajs äs âupâ unire s ^räesiuiui s mult msi intens«, msi sbuciumatâ ?! msi complicstâ äecät s veckiuiui regst, kl ärept cs iucruriis nu s'su lîmperit. 8unt tulburi !nL3. Dsr tocms! scessts s ms! intersssnt. L o spocâ cu csrs nu ns vom ms! întâlni. Ivis! tarriu cu greu sr putes k! reconstituită. Oe scees s timpul csl msi potrivit ss kis prinsa ?! tixsta äs psns pricepute. Oalea romsnuiu! m! ss psrs css msi potrivits. diu cunosc nici o încercare serioasa In scsst gen âupâ rssboiul äe întregire. O încer­care äs s kixa in literstura romaneasca meäiul sräeienssc ?i in special al or Hulu! aräelenesc, cars ns okéra unul äintrs cele msi intere­sante ?! mai visbile subiecte, äscä Einern seama äs cele pomenite ma! sus In generai scriitorii roman! nu sunt preocupai äs realitatea prezentului.

lata un subiect äs roman, vast ?! bogst, Is csrs scriitorii no?tr!, ms! slss cei csri sunt aräelen! sau cunosc ^râealul, sr putes sâ ss .gânâssscâ uneori, ^r k! vorbs âs-o opers mare ?i ssriossâ. Lum va privi kiecars subiectul, nu mâ interesearâ. kxistâ älkerits aspecte, pomancisrul alege ?! clââe?ts. blatsris'ul ii a?tssptâ. bipsa ss simte, 8s simte câ lipse?ts romanul msäiului aräelenesc äs âupâ râsbotu. Ősre nu !sp!te?ts ps nimeni subiectul acesta?... p

M^Hscisi8lnuI Oermsnieî. kost surprinzător psntru întreaga lume grsbnicul răspuns al Qermsnisi Ia proectul psntru psc'ul äs pacs al â-Iu! Kellogg, secretarul äs stat al Emerics!, ps cână

pranja, Anglia. Italia puneau o grijâ âsosebitâ in răspunsul lor, rsrsrvsnău-?! unele oblecîiuni, Llermania acceptâ proectul kârâ nici o conâikiuns ?! ss âeclarâ äs-oäatL aâsrsntâ convinsâ a pâci! univer­sale Un râ?puns la csrs nu se a?'sp!ase nimeni, mai ales cunos- câto!! trecutului Osrmanisi ?! a! mocn'tslor sale äorinjs äe reven- äicsre. O surprixâ Intr'aâevâr mare.

8â se k! scbimbst s?a äs repeäe lupul în miel? 8L t! renunsat patria lui Lismarb HI a !u! Vk lksim II. Is „Osutscklsnä, Oeutsckianä über sil s" o ! Ia „V/ackt am pksin" ? prin cs minune sâ se kî coborât äukul pâcii universale in sukletul german îmbibat cu militarism ksrocs ?

Ista atâtea intrebâri pe car! ?i Is-su pus cu neincrsäers cercurile monälals la imsälsta veste a răspunsului german la proectul american äs pace psrpstuâ întrebările circulau âin gurâ în gurâ, iar presa monâia'â se grâbsa Sâ comenteze in äikerits kelur! nou» stituâine a psickului ps cană xiars's krancers ?! englexs î?i mani­festau kranc neincrsäsrea, cele americane începeau sâ kis convinse äs bunsis interdiurn pornite âsla Lsrlin p°ste ocean, kra sprosps sâ ne gânâim ?! no! ls o Qsrmanie purik calâ ?! Intrstâ in kâgs?ul cumințenie! ?! si vinâecâri! äs orgoliul militarist, cană o altâ veste ?! ma! surprinzătoare ne-a resäus la realitate, kl vorbs äesprs tancul cu kosgsn exploaäst Ia Hamburg ?! probabil âespre multe altele ps car! nu le ?tie nimeni Oâc! în llermsnia ss lucrearâ ksbril la kabri- carsa gsrelor, în vsäerea unui viitor râsboiu inkernsl, âe?! srticolul 171 âin tratatul âsla Versailles !! întsrrice cu âssâvâr?îre ksbriesres ?i intrebulnjsrss gaxslor.

Vs sâ rica scesta s sâevârul? Qksstis cu răspunsul Is prosstul Kellogg n'a kost âscât o ksrss, un mijloc potrivit pentru s inăugq

lum«s in erősre ?I L IlläepLrts bânuslile cs trsnspirsu PS slocuri äerpre pregätirils äe räsboiu sie Qermsniei? Ls nenoroc! psrss n's reuzit.

IncL o coineiäsnjä nsnorocossL. ps canä Lermsnis säsra kLrL conMii Is psoss psrpetuä, generálul krsncea Nsllot äestSinuis ou sbunäenfä 6s inkormsM in colosnsls aisrulul „Ke pigsro", siste- mstics eäucafis militsrL Hi iLsboinicä cs ss 6s tineretului gerrnsn äs câtrs vssts organiMü sprijinite äe Ltst. „prietenii tineretului german" säitesrL cârji cu titlul scssts: „ksrä ?i pstrulsrs" (Lpssbsn unä Ltreilen) in csre ss gäsesc ?I ränäuri cs scestes: „VLnLrul german nu uitâ nicioästs câ, grsM pâcii mpuss Is Versailles, vssts teritorii §i miliosns äe locuitori äs rssâ gsrmsnâ su trecut sub äomlnaM strâinâ". Iot sci ss sklä Hi cântecul râsboinic „Vksckt sm pksio" eu äouä versuri moäiticsts In sensul următor: „Scumpä pstrie, nu vsi putss ti in sigursnfä äsest äupä cs ssntinels germsna i?i vs relus pars ps Pirin". Uu msi vorbim äesprs cuprinsul unei publicatii perioäice, csre apsrs sub „pSHnicui" titlu: »^rts rârboiului prin vorbeHi imsgini..."

IstL rsslitstsa, csre se sllâ , sscunsâ sub strsvsaiul vâl äs psciiism sí Oermaniei. Curentul intern s râsboinic. Lăucafia rssboi- nicL ss stlL ps prims linis ?i sbsosrbs tonäuri ksbulosss. ?i äosr scesstS eäucstis este intsraisL cu äesävär?ire äs srticolul 177 äin trststul äsls Vsrssillss. Osr eins msi jins sssmá äs liters traistelor? Lckelstul râsboiului viitor ss állá ps HLntier. Vrsbus ss lim smintiji cs sä crsäem sltksl ?i ss nu ns pregLlim ?> női.

1«urnee scriitoricești. Scriitorii unguri orgsnireaas äin canä inI cänä HSaätori litersrs msgkisrs in äiksrits csntrs äin strâinâ-

tsts. biu li ss prr suiicients trsäucsrils ps csri Ltatul msgkisr le subventionesaL äin gros, nu ss mulțumesc cu serstsls litsrsrs srsnjsts äs cercuri strâins, ci pornesc si îNHixi in turneu, trsversână ekisr Ocssnul. /rm relsvst Hi sltââstâ această strââanis s scriitorilor msgkisri, äs sltksl âsmnâ äs sämirst.

läoi suntem inferiori. Hotărât, suntem interiori. Vins nu s numsi s Statului csre nu stimuleaaâ materialiceHte o acțiune ssems- nâtosre. Vins e ?i a scriitorilor, csri nu poseäL âestulâ ensrgis ?i psrsistsn>L in äorinfa äs sxpsnsiuns s litsrsturii româneai pests grsnits. Osr sâ nu ns gânâim tocmsi stât äs äspsrts. Ss râmânem Is noi. Scriitorul român se mârgineHts a-?i inckiäs opers intre coperte prâkuite ce lânceassc in rskturils librsriilor. pentru public nu s âestul numai stât. Omul äs aai s kurst äs griji Hi äs preocupări mstsrisie. kitersturs li strsgs preș rsr stsnM ori ckisr äe ioc. Fi aceasta, ss înțelege, o o psgubâ pentru progresul nostru cultursl.

L nsvos cs scriitorul ss csuts lsgsturi msi pslpsbils cu publicul, câutână prin äiksrits mijloscs s-i treai ?i s-i âesvolts gustul pentru litsrsturâ. In acest scop erau minunate turneele sc-Morilor începute acum câțiva sni ?l ILssts spoi în părăsire, l-umes ss in- -ulietss, lus contact cu scriitorii, csuta spoi sâ-i citeascs. Lra un început salutsr care ar ki äat rsaultats frumoase, âacâ n'ar fi râmas îuî,ks?â. b«oi acumnu e târaiu. Vurneels scriitorilor romani trebuesc reluate. Oână strâini! împing astfel äs turnee pânâ in marile centre ale kluropsi Hi ^mericsi, s ruHinos ca noi sâ nu le avem mâcar în jsrâ. Zi ne msi plângem câ publicul românesc e nepăsător ML äe litsrsturâ, katâ äs culturâ. Osr s'a strââuit cineva sâ-I cucerească, sâ-i 6sa eăucaM litsrsrâ? ^m vâaut noi o scaune mare în această äirecfie, afsrâ äs câtsvs începuturi äebils Hi râmase numai începuturi ? lău s ässtul sâ stai Is mass äs scris cu Marea în gurâ. lău, botárát, nu s ässtul! I6si trebus Hi altcevs...

»-^âris_ kucuresti. O katâ vestejită ps malurile Lenei, vrană sa proăucâ cu orice preț vâlvâ in jurul numelui sau, a pornit, călare äsla Paris Ia SucureHti. Ls Melege s un gest neobișnuit

pentru o katâ, âar pentru vremea noastrâ brâaâatâ äs äara altor preocupări, nu prsalntâ nici-o importML. >6si ales acum, cână s'au gâsit femei csri sâ ss svânts în sbor cbiar psste ocean.

Zi ä-rs Packeis Oorangs ss aiiâ în ârum spre Sucurexti, !n- tâmpinalâ în cais cu alai, ^sra arâs in foc Hi baba se pisptânâ! ^?s Hi noi. Autoritățile romanești, ca sâ nu râmânâ msi prejos äs csls strâins, s'su pus Ia äispoaifis psriaisncsi snonims pânâ síi. Os Hi cână altcsvs msi bun Hi msi folositor n'ar msi ti äs lâcut în fara sceasts. lâoi ns plângem câ n'svsm bsni nici ps slert cât ns-sr trebui Hi ps äs sltâ psrts risipim sume insemnsts psntru strălucita plimbare a unei tete csre s's plictisit la psris, unäs n'o bâgs nimeni in sesmâ.

/^m ssistst ls primirea cs i s'a kâcut â-rei Oorangs într'un ora? äin ^räesl. Voate autoriMils: prefectura, primârie, politie, gsrniaoanâ, — ersu mobilitate pentru o katâ câlsre. Discursuri, banckets, serbări ML nici-o noima. Zi asta o ai întreaga, ba cbiar Hi âouâ-trei aile. Laci ä-ra Oorange ss oäibnsHts în fiecare orsH câte âouâ-trei riie, psntru a mal exsrss âansul, pe csre, oricât sr ki äe câtâreafâ nu vres sâ-I uite. Oesceea Hi-s Hi tust ps HSa o vslitâ cu o rockie äs ssrstâ, o câmâMâ äs mâtsss, o perecbe äs ciorspi äs mâtsss, Hi o perecbe äs pantofi äs mâtass.

prstutinäsni ^-IIs Oorangs âsclarâ câ o plictiseHts parisul Hi sâorâ sportul, csrs a inăsmnat-o sâ apucs ärumul SucursHtilor. Ii plac aventurile, äsr nu-i s teams, liînăca posrtâ cu sine un revolver încărcat, ps csrs sra sâ-I ?i punâ în funcțiune cână un bsnäit äs riporter si nu Htiu c-bui xisr i-s SHlt în ksjâ cs s o lotogrsfiets. Lâci äuäuis parieisncâ âeclsrâ net câ nu-i place reclams fotografica, âe?i nu i tocmsi uratâ ^b, ca Hi cână nu i-a? ki vâxut figura în toate kjtuicilsi! La ?i cană n's? ki vârut-o cu câtâ râbâsrs SHteaptâ obiec­tivul aparatului fotografic, în äikerite potijii ! Oar, mâ rog, sscriiiciui acesta îl kacs numsi psntru noi, muritorii äs rână, äornici âs-s sâmira celsdrs-i psrsonslitsts câlsre pânâ acum. It»-lle Oorsngs e prima care a descoperit acest sport ...

psrcâ Wron Lostin n'sr ki mers câlsre äs'a Sucursxti la käetr. parcâ un otiter polonsx n'a kâcut xilsis trecute rsiâul VarHovis— OucureHti câlsre. psrcâ însuHl colonelul pâun, însoțitorul â-rei Oorsngs n'sr ii kâcut ps vremuri invers acela? rsiâ pe care îl kacs äanss acum. Zi nu l-s primit nimeni cu ksnkarâ.

Vai, âomnilor, sâ kim serio?i! Sunt site lucruri äs kâcut în tsra româns->scâ. pâstra^i banii, vâ rog. Lâci âscâ e vorba sâ ns rupem bucâtica äsla gurâ, nu tocmsi ä-ra Oorsngs e ces inäreptLjitä s'o primssscâ. öre prsnft alte psrsonslitâii äsmns äs acest sacri- kiciu. Oar acelea nu ss înăurâ sâ ia ärumul spre SucursHti. Zi -cbiar cană vin ia noi, nu ss sntusiasmeara nimeni.

Sâ tim ssrivHi, âomnilor, câci mâine ns pomenim câ se mai gâse?ts cinsvs csrs sâ snunis vrs-un rsiâ câlsre... pe baf. Zi vom ki obligati sâ-l primim cu slsi. . . prea ss exsgsresLâ.

/">ko8tiunes optontilor unguri. Lub acest titlu äl prok. L. 8ipsom> I cunoscutul jurist ?i kost representsnt al pomâniei in comisis

äs reparatii cisiatâ âupâ raeboiu pentru licbiäarea ällsrenäslor äintrs statele beligerante äin marsié măcel, a finut o covkerintâ csre a kost un scfsvsrsk evsnrrnsnk ouktvrak in Labars nosstrâ äsla grsnija spusesnâ s Mii. Lână scriu aceste rânăuri, mâ ganäese la acel public ascultător äs skaturi bune, csre, ssistână îs scsssta con- kerinjâ seriossâ în cel msi strict înislss si cuvântului, ns-s äst o âovsââ convingâtosrâ câ sr merits mult msi msrs stenjis äin psrtes scelors, cárora li s'a äst sâ âispunâ asupra vierii ?i morpi msselor. blicioâatâ n'am vâxut mai clar ca acum, câ lupta care trebuie sâ o ââm în contra torentului msgblarismului csrs nâvâleHts in ML pe la vams Opiscopis Oiborului, äevine äin ri în ai tot msi urgentâ. 8tänä moâsst într'un col; al sâlii ksstivs s /rcaäsmisi äs ärept, cu­vintele înfelepte ale prokssorului Lipsom mi se pârsau nixte scântei aruncsts ,n golul sufletelor neglijste, äs o mânâ proviâenMIâ, intsn- tionână -L sprinââ scolo s kâclis cu o menire skântâ î sceis äs a intâri creäinks in nestrâmutstels ärepturi als poporului român asupra plaiurilor LriHanei. Lână savsnlli unguri î?i pun în splicare ultimele râmâHits âin talentul ;i ensrgis lor sâ äovsäessca nsexistsnis äucs-

smintite äe câtrs änonFmus, cel msi vecbiu cronicsr msgbisr; ^ânâ äi Episcop Ksrácson)ri ----nu kârâ tonäintZ — tins sâ trs'gâ lâ tnäoisiä prexsntZ vreoâstâ s elementului romsn pe teritoriul cis sxi sí luäetului öibor: când in comuNL iZsrett^äüjlsIu, nouu cspitslä L „kibsrisi msgbisrs" se cisäexts puiuțul societstii ,, bever,te" cu lrontispiciu spre vásárit, inäicänä äirectiunes în csrs „vor porni" L-pirsjiuniis äe expsnsiuns sie „Ungsriei ciuntite", cs nici oâstâ, s lost binsvenbâ conlorinss prokssorului Lipsom. Ls s pus cspât xvo- nur>ior râspânăbs äs ,p;ls sgsnji obscuri, prsvâruti în tosts rsguls cu ps;sposrtL ?i cu ärsptul cis L trece grsrntZ âupâ polis, cână ;i unäs is piscs, Zvonuri, csrs su msnires ss conturbe consoliäsres Ltstuiui nostru, slimentână în sulistul populsjisi minoritsrs äe sici creäints în reviruires trststului äsls ârisnon--. kegrstâm cs minori- tsrii, cel pujin sceis, csri âe?i — cu un numâr losrts reäus — xi-su iust obosesis ss ne învel« limbs, n'su venit ss-I sscuit ps ilustrul nos­tru conkersnlisr ?i press msgbisrs äin locslitsts -- äs sittel ässlul äs äornics äs »?tiri prosspstv", äs „probleme sctusle" ?i äs sen- ?stu — nic, n's smintit äs scssstâ conksrints. äs;i svss un subiect, inäiscutsbii „sctusl'b

OI krokssor Sipsom prin sämirsbils ss conksrints ns s äst äsplrnul tâlc sl scestei cksstiuni împoitsnts. Osxvsluinäu-i toste ks- -els äs äs-rvoltsrs, ns-s in'äti?st-° In säevärstul ei sspect, cs o msclunstis s äiploms,isi msgbisrs pentru s pipái „cslcsiul Iui âcbile". bl s lscut äscisrsjii olicisls cu serul unul äipiomst prokssionist, ci s stuärst un äikerenä äs o importsnts intsrnsjionsis ;i numsi prin prrrrms äreptsjii pure, prin juäecsts unui säsvsrst cunoscător sí äreptului intsrnZtinsi.

Ouvernul msgbisr, In rolul Iui äs spârâtor si optsnjilor un­guri, tzl-s bsxst prstenjiunss äs ässpsgubiri ps srticolsls respective sie trststuiui äsls Lsint Osrmsin-sn bs/e, csnklrmste ?i prin srtico- iele 23? ?r 250 sie trststului äsls l'risnon, csri ssigurs persosneior -n vârsts äs pests l8 sni ärsptul ss optsre pentru nsponslitste: „bcrsosnele csrs su sxercitst äreptul äe oppuns prevâ-ut msi sus

rivo,t /-bec/glen sâ/iLlr-exs Lurrur-r/c rrriobr/g />6 c«r-r 7c lsr-r'lor-r'--/ co/rrâ/t Ksrl urrc/o g/o su avut

/ru/ mar l-ialnte o/^/uno. KIs vor putes -â is cu sine bunurile lor mobile äs orice nsturs. blu Ii ss vs împuns psntru scessts nrci un impozit ssu tsxâ, kis Is intrsrs, kis Is ezire".

Aceste srticois, Is prims veäsrs ni ss psr lsvorsbils guver- ouiur reclsmsnt, nu însâ ;i âupâ cs Is-sm stuăist în lonă, cu ăl proke-or Sipsom. kviâsnt câ în momentul cână sce;ti optsnsi su äsvemt cetstsnr msgbisri n'su MSI svut ärspt Is psmsntul lor ässprs sosrts csrüis constitvtis'nosstrâ äin 1923 Is srt. 18 -pune precis:

i-omâo« sâu «ol n«<r»-âr,(- 6oLânck/ 6,/oruoo l-t/rr <7s(mc- imo/â r-rrr-a/a în L'omZprrr. Ltrâinii vor svss ärspt numsi IZ vsiosres scestor imobils"! âcessis nu-i o ino- v-che m vislZ nos-trâ äs stst. Ks ss cuprinäs ?i 'n srt 7 si vecbs- constilujii. princ-piul säoptst în scssts äous scts konäsmsntsls s kost recunoscut ;i In relsjiunils intsrnstionsls cână sub regimul con. stäupe, vecbi, scsst ärept äe proprietsts s lost scoräst supușilor »Lbsni prlntr'un sct äs suversnitste si Șistului Nomen, Inckeignä ls timpul -su o convenție lormslâ, în privinjs imobilelor rursls, cs gu­vernul iisIiLn. principiul suversnitâtii cuprinäs în sine ärsptul ins- bensbil äs comsnăâ ssuprs întregului teritoriu si Ltstului respectiv. Ostiei sr li. s violsrs s suvsrsniiâtii Șistului român cs sâ i ss Im­pus un regim nou în csiscs privsxts Impârtires- bunurilor ps terito­riul.sâu, punânău-I in conlllct cklsr cu propris Iui constituim, csrs nu numsi câ oprehits expres ps străini sâ postâ sves imobiis rursle ps teritoriul komâniei, âsr In srt. 17 s legîkerst äreptul ststului äe L kscs äikerite sxproprieii psntru utilitsts publicâ. Isr In cs privește sosrtL terenurilor expropists äeis optsniii unguri, crsâem câ nu existâ niciun om cu mintss curstâ csrs sâ înărâxnesscâ g negs „utilitstes publicâ" s relormslor sgrsrs. 'Iot scels? srticol äin con- stituiis nosstrâ âispuns câ nimeni nu poște ki exproprist âecât pen- tku'esultL ätz utilitsts publicâ ;i âupâ o ârssptâ ;i preslslsbilâ âsspâ- gubire „ârssptâ". ksmâns äeci äs äiscutst numsi compeliniZ lnstLniei csrs'poște ss.kixsre suMs scsstei ässpsgubiri.

OI brok. Lipsom ns-s äoveäit câ tribunslul mixt româno^ msgbisr äs srbitrZl n's lost competent s juäecL reclsmsjiunes gu­vernului msgbisr, liinäcä rsguismsntul ei äs orgsnirsre sistâ pre­cis csrcul, în csârul câruis ss vs mi^cs scssstâ instsntâ intsrns- lionslâ, lixânăui compelinis numsi psntru procesele irvorâts äin conllictele csrs su svut Ioc Intre ele însints äs rârboiu ;i snums ckisr ;i'n scssts csxuri numsi Is cersres prsslsbââ s smbslor pârji In litigiu, "pribunslul suprem äsls iäsgs nici el nu poște li socotit competinte pentru piäscsres procesului optsntiior, lilnăcâ scssts s lost äsclsrst competent numsi pentru juäecsres scelor conliicts, csre su svut Ioc. între ststsls beligersnte äsls äeclsrsres rârboiului ;i pânâ Is Intrsrss în vigosrs s trststslor äs pLcs. Isr relorms nosstrâ sgrsrâ s svut Ioc âupâ iscâlirss uiumului sct äs psce, scsls äeis "brisnon. . -

Ls sâ lis stunci cu Oigs bisjiunilor? ^csssts nu-i instsnjs îuâecâtoresscâ înternstionslâ, ci numsi o simplâ orgsnirsps politicâ s Listelor psntru inlâlursres eventuslelor conkiicte ivite-intre membrii sâi. bl'srs äeci posibilitatss äs s interveni ps längs pârjile In litigiu äsest numai prin concilisri. bigs blsîiunilor nu-;i poște impune voinjs, Listelor csrs o sicâtuisLc, lârâ stingerss suversnitâtlj scos» tors, kis nu pot li nici constrânse kiinăcâ in sctul äs constituire Ii s's recunoscut âsplins suversnitste ;i âscâ totuși s'sr sämits vr'o äerogsrs äsls scest principiu säoptst cu unsnimitsts în prsctics iâ- ternsjionsIL, sr înssmns câ principiul suversurtäpi ststelor s âsvsnit inexistent. Lkisr äscä i-sm sämits existenîs sm sves äs s kscs cu âouâ cstegorii äs suvsrsnitâîi, uns s scelor ststs, csri sunt membre In bigL blsiiunilor, äeci cu suveranitstes xtirbitâ ;i slts s ststelor, csri su rslurst sâ între în scsst msrs conciliu sl poposrelor, csri su râmss însâ cu suvsrsnilstes sbsolutâl csiscs nu ss posls sämits mâ' csr nici in âoctrinâ. ^stkel râmsns o singurâ scâpsrs pentru optsntii unguri, sceis äs s continus ârumul pe csrs su pornit Is început ?i äs s ;i însints pretenjiunile lor sub lormâ äs rsclsmsliuni Is instsnjels juâecâtorexti române. Zi snums, în csiscs privește compentints concretă, scomoäLnäu-se äin csx în csx principiului: „sctor sequitur korúm rsi."

Loncluxis: äin primul stsc inärsplst în contrs pâcii, săsvârul?i âip- lomslis româns, în lrunts cu msrsls nostru l'itulsscu, su e?it îNvingâtori.

Ospinäs äe cumin^snis blngsrisi cs scssstâ ixbsnăâ sâ n'sibâ ur- mâri ;i msi grsvs psntru svoiujis kscultâîilor stnics sie poporului ML- gbisr sumss cs un snop în brsjsis celor cinci ststs. bloi äsocsm- ästL ns sbjinem äsls orice prolstis. bli ss psrs însâ o, ăstoris plâ- cutâ sâ mulțumim â-Iui Lo^c/ari /orrosou, äscsnui scsäemisi äs ärept, prntrucâ ni-s säus ps scsst conlerenjisr ilustru, !ntârinâu-ne sstlel In crsâinîZ câ scsäemis nossirâ —i stst äs criticstâ — ,ests un săsvârst cuib äs culturâ. Lrr-ssxlur^-O/lssrru

Fco-rlels ciiir ?siuz (1828—1928) 6e 6r Lonst. ?ove, lecli- iuru Ooins-LeiuZ.

I,r scest cnlj cls jurâ, uncie trecutul Zi-u prelins evenimen­tele istorice pânâ msi «cum câlivn sni, cercetările ne-su lipsit, buline lucrâri românezti su kixst câte cevs 8in r:8uciumsto visjâ s românilor clin löibsris. Ki multe lucruri se irvsesc si 86 uitâ.

Lentenârul liceului 6in 8sius „8smuil Vulcsn" a stimulst Irârnicis. Ki, tsuscurile tipogrukiei „Ooins", ne-su cist clouâ lu­crâri clstorite s cloi inlslectuâlii locsli: „Kcoslele clin ösiüg'' cie ci-I clr L. bsvel ?i „Oin trecutul öeiuKuIui" 8s Ostru 8. 8âppî. I^Io vom ocup« numsi cie csrtes 6-1 ui Or L. Osvel, urmAn6 câ

în numârul viitor sâ înkâtizem cetitorilor noștri corte« 6-1 ui Râtru L. Lapp.

OI Or C. Ravel izi întinde îndeletnicirea catedrei zi în scrisul sâu. Veri, din primele pagini ps prokesorul: colm, tac- ticos -i migâlos, preocupat moi pulin de stil zi moi mult 6c argumentație. du loote acestea ore atâta elan în cât ts râpeste Si te 6uce cu el 6rum lung în trecut, kârâ co sâ te supere co­titurile zi cbiar liopurile lrorei,

L unul 6e pujinii cunoscători ai istoriei Libariei, 6e oarece este unul clin singurii cari au câutot prin cercetări sâ rupă voalul trecutului zi sâ-i smulgâ câte ceva 6in laînels ascunse- Zi tot cs oklâ, tot ce știe si cunoaște ns re6â simplu, kârâ gravi­tatea savantului zi kârâ pretenlis istoricului.

„Românii 6e aici, tâioli prin Codrii-Oilâului, Râdurile Craiului si munjii Apuseni, 6s câtrs cei 6in transilvania, ezili mai 6in vreme în rara istoriei nationale, n'au crestai vr'o miș­care ori alta isprava 6e interes general în analele neamului.

„Zi nu e 6e mirare.„tot trecutul lor, în urma acestei isolâri, ss r«6uce Ia in­

stinctul 6s conservare, Rrin în6oiturile văilor, prin ponoorele zi descbirâlurile munților ei zi-au pâstrat — ca într'un'mugeu — kiinla, limba Zi obiceiurile strâbune cu o remarcabilă culoare locala.

„Zi totuși, ocesti români, izi au si oi partea 6c merit zi 6eosebitâ importantă în istoria noastiâ națională-

„Zunt paznicii cuceritori ai Crizanei".Iată cum regumâ autorul, în prekstâ, tot rostul românilor,

aci. Hkorâ ce câte-va manikrstatii ale unor cireși si vosvori pentru a-zi akirma 6replurile: skarâ 6e oare cari acte 6s viteiis pentru apărarea altora, 6e multe ori cbiar a asupritorilor, nimic ce ar putea Marca oksnsiva. Românii au lost mereu în âekensivâ, îzi apărau nevoile zi nsamul. si totuși au cucerit.

L un lung istoric al rosturilor noastre aci, al vieții si eve­nimentelor cari reelau cetitorului întreaga stmoskerâ. On culoar lung care pornește prin 1085 6in îndoiturile văilor zi 6in eoclaurii munților, trece prin cetatea Rinizului, zi, străbătând secolii, ajunge în anul 1828 când vlâdica Zamuil Vulcan ridica liceul Leiuzan. Oupâ ce Ia 23 Iulie 1777 s'a smuls guvernului imperial din Vieno, episcpia ds Oradea, loji clari arini au kost preocupați si de alte cbestiuni decât cele bisericești- da 16 Rebruaris 1781 episcopul Orsgoz, obține dea losik II domeniul dsla Leiuz.

„Ou donoliunea aceasta se ridica Leiuzul, din cadrele unor interese locale si primește un rost istoric pentru români! din Lanat zi pârlite Ongurene de ieri".

^cest kapt, pe lângă câ slâbezte cerbicia elementului do­minant din acest oraș, ridica prestigiul episcopilor români în- lr atâta pânâ când ajung sâ-si impună voinja- Zi n a trebuit decât un om de intuilia Iui Zamuil Vulcan, pentru ca românismul de aci sâ kie dotat cu Zcoala sa proprie.

da 6 Octombrie 1828, Zamuil Vulcan înkiinlssgâ „cu toata a sa cbeltuialâ" un liceu românesc Ia Leiuz: Redsgogiu sau gimnasiu ipkerior.

ducrarea dliu drC. Ravel conjine atâtea lucruri interesante cari trebuesc cunoscute în cât lectura ei este necesara.

Xoi aducem toate mulțumirile autorului pentru munca depusâ spre a ne da o opera de care aveam nevoe

Zunt aza de putini cei csri cunosc aceste meleaguri Zi lu­crarea de kajá Is va kace cunoscute zi. poate, îndrâgile.j

U Zan-Carino.

Lrdâl^î Irodalmi Zgemle (^n IV. Xr. 3 4) Lste singura revistă critica msgbiarâ din Ardeal. In acest numâr publieâ un studiu interesant, datorit d-Iui losik Zteuer, intitulat „da răspân­tia ctrestiei secuiești" răspuns detaliat zi bine documentat Ia ar­ticolul episcopului loan Karácsonyi, publicat Iot în sceastâ re- vîstâ prin care cunoscutul istoric, îzi exprima părerea câ secuii ar ki de origine gepirâ râmazi dupâ câderea Oepiciei în mâini­

le koste! dlngarii, iar numele lor original (ungurszte „srebelv") ar deriva din germanul „rick-el" — secere". Ol. Zteuer dovedește câ acest cuvânt în limba germanâ s cunoscut sub korma de „gicb-sr" adecâ etimologia dlui Karâcsonvi e lipsitâ de orice bara ztiintikicâ, Rekerâ akirmajia kilologului msgkiar Ioan deliek cars spune (veri trontog/atâstrori Idkag»arorsrâs> /) câ In se­colele IX—X în Iransilvunia au trâit locuitori bulgaro-turci, cbiar zi bulgsro-slavi. Cuvântul magbiar „srebelv" (secui) îl de­rivă dela setri-it ssbil ol turcilor, cars Ia început însemna „opt rude" iar mai târriu „opt vecini", , opt soji", „opt triburi", isi­kéi secuii ar ki unguro-turci.

Lgvetemes Rbilologlai Körlönv (Revista generalâ kilo- logicâ). Ludapesta, ^n. 1927. I—VI. Revista ztiinlikicâ dela 8u- dspssto, publicâ un studiu iscâlit de kosik k/usrti, despre Rran- cesco ^laturanris, poetul kumanist din timpul renozterei. Rostul italian a trâit în bunâ prietenie cu Xicolaie klacsinjanin, intim cunoscut al episcopului Viter âânos din Oradea. In tsbâra sau Ia curtea lui blatei Corvin, l-a vârut pe Vlad ^epez Relul cum îl descrie interesearâ zi lumea noastrâ ztiinlikicâ.

Roaia zcolarâ anul IV. Ko. 6, organ olicial ol revigora­tului zcolar de Libor. 8e desprinde din iestul okicrablatn, prin articolele sprintene cari abordearâ subiecte variate, blânuzile, clacul zi tracul okiciolitâlii omo râ revistele. Os multe ori nu sunt de cât simple dosare în cars gac procesele verbale de zedinlâ zi osre cari circulare zi publicații de licitație. Râdoili monito­rul ! omunal al orszului Oradia, redactat de cea mai tâmpa ce- I»Iâ cerebralâ zi vâ veti convinge,

Onii C. Lunea zi R. Coroiu redactorii „Roaei Zcolsrs", meritâ un cuvânt de loudâ deci. Cbestiunile de specialitate re­date krumos zi încadrate cât mai atracl v. Sitkéi, nu ia notai nimeni de ele. Kumârul de kala publicâ articole de Ob Lola 0. Zudrteanu, Lugeniu Zpersntio, 0. Lunea. 01 Angliei blicu. în articolul d-sale „Oervoltarsa gustului de a ceti" atinge cbestiuni cari necesitâ o revenire.

Oatîna anul VI- I4o. 3 -4.I'urnu-Zevsrin. rX eeaz îngrijire ca tebnicâ zi selsctiuns ca redacție, kac din „Oatina" o revistâ pe care o râstoezti cu drag. Muntenia si în special Lraiovo, începe sâ ne dea publicatii cu mult gust ca execuție. Zi e îmbucurâtor Rrobsbil câ se pregătesc timpuri mai bune psntru cartea noastrâ

atât de deggustâtoare ca înkâlizare. Rilogokii cârmuirii noastre, n'au putut sâ gâseascâ motivul pentru care învâlâcelul are groogâ de carte. rXr trebuie sâ Ii se punâ sub ocbi câte va manuale didactice.

Colaboratorii acestui numâr sunt: ^1. Ouzijâ, K. Loczs, Const. lalez, O. Lóiban, Lug. Constări«. V. I'empeanu, /^l. Oima zi Ob. Zimionescu.

Lârti primitel'ipograkia „Ooina" Leius:

Ora Recrutul Leru^ukur — pagini âs glorie si âs jsrlts âe Rstru L. Rspp. Crejul 100 lei.

Ocoalele drn Dern^ — 1328 — 1428 âs Or. Constantin Ravel. Rrejui 200 Iei,

Lditurs Cartea Româneasca:Olanda, note âs oâlâtoris âs Zsâovsanu. Rresui 75 Ist. Doamna lVârrr âs blsnric Ibssn (bibi, btinsrva).DmbsaKul âs Lsnjamin Constant. (bibi, tâinsrva).

Cunoștințe kologitoare:Hk. Lsr-tâelot (1827—1407). Viata zi opera Iui, âs iocot

bt. 2span,Drn vraja oamenrlor- într-e^r-rngStor-r âs âpostoi Lulea.

>»

coloniale, în calîtâti âin timp âs pace ss pot procura âsla msgarinul

da fetita Heâtosre"Ltr. bl. lorga IO. Usgsrîn konâat âs mult.

48.

v pur^^

L ciL' 8tra6» prințul darol l-3 O kîv -V

« .î kâare magarin âs textile, vâ rscomanââ marele sâu stoc k - âe stole si postavuri psntru conkectiuni psntru âoamne !. , ?i âomni. ooo Unicul âsporit âs pân^s âs Lrspes. .- , L

preturi svsntsjoase I <

boarte iektin! I boarte iektin!

IktM 7-S4.

Oovosrs, cuverturi pentru cksise-long, âraperiî ;i articole âs tapițerie gâsiti Ia mag arinul

fiala lîegina Ilaria ^!o- I.foarte iektin! I

r r z * I îI Courts iektin!

NrLrLLLWLLLL^^LLLLLLLLLLrLt^LLLMLLrMWMLQ^ZÂ

ViHtsti kâbricâ 6s pâîârii cle 6âme?i 6e bârbsti

E 10^ 82^1^18tr. lîimânâc^i I^o. 5. A

A unâs vs>i găsi cele msi krumoass s> ieltins moâsls âe N pâîârii. Uurslests, vopsește, cslcâ si lrsnskormâ pâîârii vsobi. Incsrcsti numsi o singura âsts si vâ veti convinge.

kN k2i!mc va puteai procura cr!s mai proaspete ?i isitins carnur

Lsrnc cle vilâ caiitstes l.Lsrne âe porc proaspâtâ

Lsrne âe vitei sugaciuLârnâtârii, msrelurl, slânînâ ssratâ, untură topita în

cât âe mare cantitate âslaori

Olî^s v-4811^8t. I'sâs lonescu 48.

Singurul comerciant ?i inâustria; român, csrs cumpăra vite ;i porci îngrâsasi în orice cantități r

telelőn 496. lelekon 496.

^ovLiri^k:Proprietar: ^UUX^^VkrUo ir^vLsul-out. kre6el.e tio. 3S.

Lsili, reviste, riare, in cele insi krumosse execupuni tipogrskics

NUxecutâm imprimate pentru avo­cati cu cele mai ektine preturi.

Nkkârtie âe »cri» ?i articole âs birou âe cea mai kinâ calitate.

Ktvacâ aveți nevos âs orice tipări­turi »au articole âs birou, cereți okertâ âsla kirma noastrâ. bl cea GKG mai avantajoasa. KKG

-

»

-

.. ........................ ,7

W

RIT psbricâ cle lâr â-tussris §i msr- kuli 6« tuKIâ 8.

babricâ sobe, lisrLris psntru construcții ?! âlksrits articols âs bucâ'Lris calitâti ea ?! în comerț ?>supsrioars. rslslon 524.

dele msi ektine pâîârii se §âsese

Ir Mrîcr t ßlsiii

iâciicr Zi Ocutscii 8traâa I^icolae lorsa ^o. 21.

deW ?i râspânâtz

cvir^i^ivr.risr 6e stitudine botsrâts Ia care colsborea- s^scei msi buni scriitori ?i Zsretsri si țârii

virector:

zi ^dmiiüstrstis: 6ucure?ti, 8lr. ReZsIâ ^0. 9.

Lei msi vecbîu messzin românesc clin Öreges

10^^ L Lomp.8tr. ^iexsniirl ^io. 2. — Vis-s-vîs 6e ?rimârie

^tsgsLÎn cie coloniole, 6elicst68e, conserve

vârfuri prosspete, curele zi cele msi bune pentru «ospo- 6ârii, cu preturi reduse, ser­viciu prompt si conștiincios.

lipogrsiis ,^1'ttLtlXLU^I' Or»6es, L-<iuI kîegele k^erâîoLvâ dlo. 3b.

^UIO^OKI^

V0V6L 8KOItteii5expo^me

kLklîe2M^»m OLMir^u ?em«v m°r!î^c^ rrouLme

OK. Lkri8?L^ Lo