Alexandre Dumas - Signora San Felice

7/23/2019 Alexandre Dumas - Signora San Felice

http://slidepdf.com/reader/full/alexandre-dumas-signora-san-felice 1/286

Alexandre Dumas

SIGNORA SAN-FELICE

Signora San-Felice nu-i o plăzmuire, ci a trăit aievea la Neapole, în timpulRevoluţiei din 1799. „!ecuţia nenorocitei "ignora San-Felice #u ultima ce avuloc la Neapole. $onaparte, pe care căpitanul S%inner îl văzu"e trec&nd pe'uiron, după prevederile regelui Ferdinand, în(el&nd vigilenţa amiralului)eit*, de+arca, la octom+rie, la Freu" la 9 noiem+rie următor, dădealovitura de "tat cuno"cută "u+ numele de 1 $rumar /17990 la 1 iunie,c&(tiga +ătălia de la 'arengo (i, i"călind pacea cu 2u"tria (i cele 3ouă-Sicilii,pretindea lui Ferdinand "#&r(itul "upliciilor, de"c*iderea porţilor înc*i"orilor (i întoarcerea e!ilaţilor.4 2l. 3uma"

56R8NS 1. 5:RS:N3N;< R=2>< ?. ':N32 R6S< @. 6>A8'> :R . 6N3 6N :' 58NSA8A R:6N : F2A< R2, 52R :2'N858NSA8;8 26 R:SA82 3 2 N-: R8'8

B. '2RS>8C2 N2:>8A2N2 D. 6N3 S8':N $25)R 5R : F2E:2R 7. >85832R2 . : 6>A8'<, GNHA88N;2R 9. 2E2N:SA6R8> 1I. C862 3 1@ 86N8 11. 5 S 3652 S< F25< $55286> E82 38 S:S8R8 3>> 2$8SS: 1?. N:2A2 3 1@ SR 1 86N8 1@. C862 3 1 86N8 1. N:2A2 3 1 SR 1B 86N8 1B. 5<3R2 SFJNA6>68 82N62R, AR86'F6> SFJNA6>68 2NA:N

1D. AR8'8S6> 17. 6>A8'2 >6A2 1. RJNC6> >8$R 19. 528A6>2R2 ?I. 2>H88 R<C$6N<R88 ?1. F>:A2 N=>C2 ??. : N'S8S F2E:R8A2



?@. 6N3 52R38N2>6> F25 A:A 5 :2A NAR6 2-8 S2>E2 2AR8:;8, H8 6N3 2AR8:;88 F25 5 :A NAR6 2 S 8R3 ?. 6N3 R6FF: GH8 F25 32A:R82 3 :' 58NSA8A H8 S8R K8>>82'2'8>A:N 'SR82 3 38>:'2A ?B. R2 5R38N;2 6N852

?D. 3:8 A:E2R<H8 58NSA8;8 ?7. 38N :R38N6> 2'8R2>6>68 :R2;86 N>S:N ?. L56;82 ?9. R56N:HA8N;2 R=2>2 @I. 5-> G'83852 5:>:N>6> 'M2N S2 82S< 38N F:RA6> S2NA->': G'R6N2 56 S2>E2A:, GN N:2A2 3 ?7 SR ? 86N8 @1. 6N3 S 3:E3HA 52 FR2A> M:S E=2 2S6R2 >68S2>E2A: @?. $6N EN8A '28SA<;88 S2> @@. 22R8;82 @. R'6H5<R8> >68 FR2 258F85:

@B. 6N :' 52R-H8 ;8N 56EJNA6> @D. =R:22 5R:5:38>6>68 @7. L56;88> @. AR8$6N2>6> 3 >2 ':NA-:>8EA: @9. GN 52>2 I. :2RA2 S2NA2=:SA8N:-2>>2-C552 1. 56' S '6R2 >2 N2:> GN 1799 ?. =:>A2 „A R6NNR4 @. HA8R8> 52R > 23652 =:>A2 „A R6NNR4 . S:;82 H8 S:;6> B. '858 GNAJ'><R8 236N2A GN M6R6> 2>A:R2 '2R8

D. N2HAR2 6N68 R8N; R=2> 7. A:N8N: ':NA8 . A'N85R6>-HF 9. 2AR6>2 B9. :R38N6> R=>68 B1 '2RA8R2. N:A<

1. 5:RS:N3N;< R=2><.

3in proclamaţia regelui1, "e vede în ce "tare era curtea din alermo lave"tea trecerii Ootei #ranceze în 'editerana. Gn capitolul ace"ta vom pune "u+ oc*ii cititorilor no(tri "cri"ori alereginei. le întrege"c ta+loul temerilor regale (i, totodată, vor da o ideee!actă de #elul cum privea lucrurile 5arolina?. 17 mai „rin prezenta, vin "ă vor+e"c cu minenţa Eoa"tră de"pre(tirile +une (i rele pe care le-am primit. încep&nd cu cele tri"te, veţi (ti căOota #ranceză, plecată din $re"t la ?B aprilie, a trecut prin "tr&mtoarea



=i+raltar (i a intrat în 'editerana la B iunie, în(el&nd vigilenţa Ootei engleze,al cărei comandant î(i +ăga"e în cap că 3irectoratul *otăr&"e "ă întreprindă oe!pediţie în 8rlanda, (i, încredinţat că într-acolo "e îndrepta Oota, nu "e îngriora"e. Fapt e"te că a trecut prin "tr&mtoare (i că, împreună cu+a"timente de răz+oi c&t (i cu altele, numără treizeci (i cinci de va"e. :r,

"porind "au Pind "igur că Oota #ranceză nu va "căpa de veg*erea a două Ooteengleze (i că, păzită de amiralul $ridgeport (i de amiralul Marvi", "tr&mtoarea=i+raltar îi era înc*i"ă, lordul Nel"on (i-a împărţit (i "u+împărţit e"cadra îna(a #el, înc&t "e aOa la alermo cu o "ingură navă (i un va" de răz+oiportug*ez, adică doi împotriva a douăzeci (i doi "au douăzeci (i trei. Eă daţi"eama că ne-am alarmat (i am trimi" me"ageri în toate părţile pentru a reunila alermo c&t mai multe +a"timente cu putinţă. 2(a că, total "au în parte,+locada de la Neapole (i de la 'alta "e va ridica, dat Pind că Nel"on tre+uie"ă adune c&t mai multe #orţe pentru a ne "căpa de un +om+ardament "au deun atac. 3ar, cum au (i trecut un"prezece zile #ără "ă "e P zărit vreun va"#rancez, încep "ă "per că e"cadra repu+licană "-a du" la Aoulon "ă ia trupe de

de+arcare (i că, deci, armata contelui de Saint-Eincent va avea răgazul "ă "ealipea"că de cea a lordului Nel"on, iar am&ndouă, reunite, vor putea nunumai "ă ţină piept #rancezilor, +a c*iar "ă-i (i +ată. 5&t de"pre mine, iată ce-mi înc*ipui e!pediţia #ranceză are drept "cop"ă ridice a"ediul 'altei, iar de acolo "ă alerge în gipt "ă-l ia pe $onaparte (i"ă-l readucă în 8talia. :ricum ar P, ve"tea ne-a tul+urat cu de"ăv&r(ire. S-ar mai putea ca, ridic&nd +locada Neapolului, Oota #ranceză "ă apucede-a dreptul "pre 5on"tantinopol ca "ă provoace o mare diver"iune ru(ilor (iturcilor. 3e a"emenea, "e prea poate ca Oota #ranceză "ă ai+ă mi"iunea de-aridica +locada Neapolului, de-a lua trupele #ranceze (i, adăug&ndu-le c&teva

mii dintre #anaticii no(tri, "ă atace Sicilia. 3ar cum toate ace"te operaţii cer timp, vom avea (i noi c&nd "ă-i dămo e"cadră lui Nel"on, care "e va uni cu contele Saint-Eincent, (i atunci vaputea "ă lupte împotriva #rancezilor cu puteri egale. 2cum, "ingura #rică e"teca Oota din 5adi!, gă"indu-"e #ără +locadă (i, deci, li+eră de-a "e mi(ca, "ănu vină "ă "porea"că numărul inamicilor no(tri. Hi tot părerea mea e ca#rancezii "e vor "trădui din ră"puteri "ă aungă la rezultatul ă"ta. Gn "#&r(it,mai "unt c&teva zile (i vom (ti de ce "ă ne temem "au ce "ă "perăm. în totcazul, dacă avem norocul "ă învingem acea"tă e"cadră, totul "e va i"prăvi,#rancezii nemaiav&nd altele "ă ni le opună. 3ar cine poate "pune ce "e va înt&mpla, dacă "e aruncă a"upra noa"tră, înainte de reunirea lui Nel"on cu

contele Saint-EincentQ 2cum, pentru a veni la ve(tile +une, vă voi "pune că "-a aOat de la o#regată engleză, plecată în ziua de B din >ivorno, că mai toată armata#ranceză #u"e"e nimicită la >odi, într-o +ătălie din cele mai "&ngeroa"e, înurma căreia imperialii au intrat #ără împotrivire în 'ilano, Pind aclamaţi depoporul care înura"e (i pălmui"e pe guvernatorul #rancez. 3e a"emenea,aliaţii no(tri au cucerit Ferrara (i $olonia, unde ru(ii au trecut prin #oc (i "a+iepe toţi cei care, în timpul retragerii, in"ulta"eră pe nevinovatul mare-duce (i



#amilia lui. în dimineaţa zilei de B, c*iar în ziua plecării #regatei, armataimperială avea "ă reintre la Florenţa, readuc&ndu-l pe marele duce. 2#ară deacea"ta, o coloană au"triacă "e îndrepta "pre =enova (i alta "pre iemont, în#ortăreţele căruia "-au retra" #rancezii. 3upă toate ace"te victorii, mai răm&naliaţilor no(tri I.III de oameni, trupe proa"pete, gata "ă lupte "u+

generalul Stra"oldo, (i care, "per, vor P de aun" pentru a li+era cur&nd 8talia. Gn clipa de #aţă, voi #ace +uletinul tuturor evenimentelor, pe care, c&ndva P tipărit, îl voi trimite minenţei Eoa"tre, după cum îi trimit (i două copiiale proclamaţiei regelui către "icilieni ce va P e!pediată în provincie, dat Pindcă acum nu vrem "ă aţ&ţăm prea mult patimile în capitală. 'ai e oare nevoie "ă vă "pun că a(tept cu cea mai mare neră+dare (tiride"pre minenţa Eoa"trăQ Aot ce #ace, îl a"igur, îmi "t&rne(te admiraţia prinad&ncimea g&ndirii (i înţelepciunea preceptelor. Aotu(i, tre+uie "ă-imărturi"e"c că nu "unt cu totul de părerea "a, adică de-a nu mai pomeninimic (i de-a uita, cu privire la (ePi +riganzilor no(tri, mai ale" c&nd minenţaEoa"tră merge p&nă la a vor+i "ă-i cumpărăm cu recompen"e. Hi nu-" de

aceea(i părere, nu din "pirit de răz+unare, patima acea"ta e necuno"cutăinimii mele (i, dacă vă vor+e"c de parcă, dimpotrivă, a( vrea "ă mă răz+un,vor+e"c Pindcă-mi in"piră cel mai mare di"preţ (i nu-i iau în "eamă penelegiuiţii no(tri, care nu merită "ă Pe c&(tigaţi, nici cumpăraţi pentru cauzanoa"tră, ci tre+uie de"părţiţi de re"tul "ocietăţii pe care o corup. ildele declemenţă, de iertare (i mai ale" de ră"plată, departe de a in"uOa unei naţiuniat&t de coruptă ca a noa"tră "entimente de recuno(tinţă (i de gratitudine,dimpotrivă, n-ar in"uOa dec&t remu(carea de a nu P #ăcut de o "ută de orimai mult 2(a că "pun cu durere, (i nu "e poate (ovăi, toţi oamenii ace(tiatre+uie "ă Pe condamnaţi la moarte, (i îndeo"e+i 5aracciolo, 'aliterno,Rocca-Romana, Frederici, etc.

5&t de"pre ceilalţi, tre+uie toţi "ă Pe deportaţi cu legăm&ntul de a nu "emai întoarce niciodată (i cu con"imţăm&ntul lor "cri" că de cumva "e reîntorc,"ă Pe înc*i(i pe tot re"tul vieţii la pu(cărie (i "ă li "e conP(te +unurile. 2ceianu vor mări #orţele #rancezilor, căci nu vor avea nici curaul nici energia de-alupta împreună cu ei nu vor "pori pagu+ele noa"tre, tot din la(itate, (i vom"căpa a"t#el de o "eminţie primedioa"ă, #ără moravuri, care niciodată n-arreveni cu +ună credinţă la noi, (i pierderea a c&torva mii de a"emeneanemernici e un +ine pentru Stat care "e curăţă de ei, (i curăţirea acea"ta îndepliniţi-o, nu pe temeiul denunţărilor, ci pe #apte, pe "ervicii #ăcute, pealianţe i"călite cu du(manii regelui (i ai patriei îndepliniţi-o, zic, #ărădeo"e+ire de rang (i de "e!, Pe că-i vor+a de no+ili, de mezzo ceto, de #emei

(i #ără a ţine "eamă de #amilii (i de nimic. în 2merica toţi ace(tia în2merica "au în Franţa, dacă c*eltuiala e prea mare. Hi atunci, c&nd unii vor P morţi iar ceilalţi e!ilaţi, vom putea uitanemerniciile "ăv&r(ite. 3ar mai înt&i, dar înainte de toate, dar la început, credcă-i a+"olută nevoie de cea mai mare a"prime căci a te P înc*inat altui"uveran e nu numai o #elonie, dar e (i încălcarea tuturor principiilor religiei (iuitarea tuturor îndatoririlor. 2(a că a( crede #atală iertarea, întruc&t ei ar"ocoti-o ca pe o "lă+iciune, iar poporul a cărui credinţă n-a (ovăit nici o clipă,



ca pe o nedreptate. 3eci, pentru "iguranţa (i lini(tea viitoare a Statului,tre+uie, v-o repet, o +ună curăţire de toţi ticălo(ii ace(tia, a căror plecare,#ără a "pori puterile Franţei, ne a"igură cel puţin lini(tea. Hi acea"ta-i p&nă într-at&ta convingerea mea, înc&t, mai degra+ă, nici măcar n-a( încerca "ărecucere"c Neapole, ci a( a(tepta #orţe în"emnate ca "ă-l iau cu a"alt, (i

atunci "ă-i impun T nu voi o+o"i zic&nd (i repet&nd acela(i cuv&nt, Pindcă el"ingur core"punde g&ndului meu T (i în +aza celor "pu"e, acea"tă curăţirecare numai ea ne poate garanta lini(tea viitoare. 3acă, a"tăzi, n-aveţi #orţelenece"are pentru a proceda a"t#el, mai +ine nici n-a( încerca "ă mă întorc încapitala mea, dec&t "ă mă întorc lă"&nd în ea toată putreziciunea acea"ta.2rmatele au"tro-ru"e "e apropie de Neapole. 'i-ar P plăcut mai mult "ă P"o"it ru(ii no(tri, (i cu ei "ă P recucerit regatul. 3ar, în tot cazul, părerea meae "ă primim autorul de oriunde ne-ar veni. Aotu(i, de oricine am P autaţi,c&nd Neapolul va P reluat, nu tre+uie "ă iertăm pe acei care "unt "inguracauză a pierderii regatului Să mă "cuze minenţa Eoa"tră c-am "tăruitat&ta a"upra pedep"irii vinovaţilor, dar, în privinţa acea"ta, am vrut "ă vă

"pun "entimentele (i intenţiile mele, ca "ă nu pretindeţi că nu le-aţi cuno"cut.>a urma urmelor, "per că minenţa Eoa"tră (tie ce are de #ăcut (i că o va#ace. Să nu creadă minenţa Eoa"tră că am inimă rea, nici "pirit tiranic, nici"uOet vindicativ. Sunt gata "ă prime"c vinovaţii (i "ă-i iert dar "unt convin"ăcă ar P pierderea regatului, c&nd o dreaptă a"prime îl poate "căpa. 2dio. 3ore"c din "uOet "ă prime"c ve(ti de la minenţa Eoa"tră, iarve(tile "ă Pe +une. Sunt cu adevărată (i recuno"cătoare "timă, prietena devotată pentrutotdeauna, 5arolina4 Ee(tile pe care le a(tepta 5arolina de la cardinal #u"e"eră, într-adevăr,

+une. 5ardinalul înainta"e "pre Neapole, #u"e"e aun" din urmă, după cumam "pu", de ru(i (i de turci (i, oricare ar P #o"t apărarea pregătită de patrioţi,nu era nici o îndoială că, într-un timp mai mult "au mai puţin lung, Neapolenu va P reluat. 2cea"ta dădu"e at&ta încredere tuturor, înc&t ducele de 5ala+ria "e*otăr&"e, în "#&r(it, "ă intre în oc. 2ugu(tii "ăi părinţi îl încredinţa"eră luiNel"on, (i tre+uia "ă-(i #acă prima campanie "u+ pavilionul englez împotrivadrapelului Repu+licii. Se va vedea, printr-o nouă "cri"oare a reginei, ce evenimente, "premarea lui părere de rău, împiedecară pe t&nărul prinţ "ă c&(tige toată gloria(i toată popularitatea care "e a(teptau din acea"tă e!pediţie.

2 doua "cri"oare a reginei nu ni "e pare mai puţin ciudată (i mai ale"mai puţin caracteri"tică dec&t prima. 1 iunie 1799 „Scri"oarea acea"ta, după c&t "e pare, minenţa Eoa"trăo va primi la Neapole, adică atunci c&nd va P recucerit regatul. Fatalitatea, care-i totdeauna împotriva noa"tră, a "ilit ieri Oota engleză,plecată "pre Neapole, "ă "e întoarcă la alermo. 8e(ită din port pe vremea ceamai #rumoa"ă (i pe cel mai +un v&nt cu putinţă, (i-a luat răma" +un de la noipe la ora un"prezece dimineaţa (i, la patru după-amiaza, di"păru"e din



vederea noa"tră. E&ntul neîncet&nd "ă Pe prielnic, pro+a+il că ar P #o"t a"tăzila rocida. 3in păcate, între in"ule (i 5apri, a înt&lnit două va"e de întărirecare anunţau amiralului că Oota #ranceză a+ia porni"e din Aoulon (i înainta"pre coa"tele de "ud ale 8taliei. S-a ţinut un con"iliu de răz+oi, unde Nel"ondeclară că înt&ia lui datorie e de-a veg*ea a"upra Siciliei (i, "căp&nd de

trupele de de+arcare (i de artilerie, "ă alerge întru înt&mpinarea inamicului (i"ă-l com+ată. 3upă acea"tă *otăr&re, Nel"on "-a întor" în gra+ă a"tă-"eară laalermo "ă de+arce trupele (i "ă ia"ă din nou în largul mării. Gnc*ipuiţi-vă ce dezamăgire pe noi :rice-a( "pune, nu v-a( putea #ace"-o înţelegeţi. "cadra era #rumoa"ă, impunătoare, "uper+ă (i toate+a"timentele ei ar P produ" cea mai mare impre"ie. Fiul meu, îm+arcat înprima lui e!pediţie, era plin de entuzia"m. e "curt, înt&mplarea potrivnică m-a deznădăduit. Scri"orile primite din rocida, la 11 (i la 1?, mă în(tiinţeazăcă +om+a e gata "ă e!plodeze. >ip"a de merinde (i de apă tre+uie "ă legră+ea"că predarea. Eă la" gria de a conduce totul. 3ar mai dore"c, împreună cu minenţa Eoa"tră, "ă "e măcelărea"că (i "ă "e prade c&t mai

puţin, dat Pind convingerea mea că napolitanii nu "e vor apăra. 5&t de"precla"ele răzvrătite, ele n-au nici un cura, iar poporul, care "ingur "-a arătatcurao", e pentru cauza cea dreaptă. 5red dar că veţi relua Neapolul #ărămare, +a c*iar #ără nici o greutate. 'ă încurcă numai #ortul Sant-lmo cu#rancezii lui. în locul minenţii Eoa"tre, a( propune comandantului, cu"omaţia de a ră"punde în douăzeci (i patru de ore "au "e va preda c*iar înziua aceea (i, d&ndu-i-"e un +ilet de li+eră trecere ori o e"cortă, "e va retragelu&nd cu "ine cinzeci "au c*iar o "ută de iaco+ini, dar lă"&nd muniţii, tunuri (iziduri, totul în +ună "tare "au, dacă nu prime(te nu va avea de a(teptat nicio milă, iar el (i garnizoana lui vor P trecuţi prin #oc (i "a+ie. 2"t#el, "-arparaliza #ortul Sant-lmo. Hi, de "-ar încăpăţ&na comandantul, c*iar în

aceea(i clipă "ă pornea"că la a"alt ru(i, turci (i c&ţiva de-ai no(tri, cei mai+ine ale(i : uncie@ de aur la a"alt (i alta la întoarcere. 5u acea"tă#ăgăduială, "unt "igură că în mai puţin de-o umătate de oră, Sant-lmo e alno"tru. 3ar atunci, "ă ne ţinem cuv&ntul #aţă de toţi, a"ediatori ca (i a"ediaţi.5&t de"pre deputaţi (i cei ale(i, înţelegeţi +ine că numai regele îi poate numi,"edilii Pind de"Pinţaţi e cel mai mic lucru pe care-l merită #elonia lor de a-(i Pdetronat regele (i a-i P alungat vicarul, lu&ndu-(i ră"punderea #ără învoirealui. 3ar ceea ce, îndeo"e+i, mi "e pare mai gra+nic, e a #ace ordine, a împiedica #urturile, a încredinţa #ortul Sant-lmo unui comandant cin"tit, +rav(i credincio", a organiza o armată, a pune portul în "tare de apărare (i a lua îndată "ocoteala e!actă a #orţelor maritime, ale artileriei (i a tot ce "e

gă"e(te în depozite pe "curt, a repune puţină unitate în roţile ma(inii. Hi,dacă în prima clipă de entuzia"m, poporul ar putea P îndemnat "ă intre înStatele romane, "ă li+ereze Roma, "-o înapoieze pă"torului ei, (i "ă ne deanouă munţii ca #rontieră, ar P o lovitură de mae"tru ce-ar vindeca rana #ăcutăonoarei noa"tre. 3acă oricare altul dec&t minenţa Eoa"tră ar avea "arcina unei a"t#elde munci, a( muri de îngriorare dar, dimpotrivă, "unt #oarte lini(tită,



cuno"c&nd toată întinderea (i pro#unzimea "piritului vo"tru, ce nu "e pota"emui dec&t cu zelul (i activitatea voa"tră. 2m primit "cri"oarea minenţei Eoa"tre din $ovino, cu data de , T ceadin D, de la 2riano mai am aici (i pe cea trimi"ă din 2cton, (i am admirat înţeleptele (i ad&ncile cugetări cuprin"e în ele (i, cu toate că intima mea

convingere, întemeiată pe o lungă (i dureroa"ă e!perienţă, nu-i de acord cuminenţa Eoa"tră, m-au #ăcut "ă g&nde"c cu pătrundere, rezultatul Pind că văadmir (i mai mult. într-adevăr, cu c&t udec, cu at&t "unt mai încredinţată căguvernarea Neapolului va P pe"te mă"ură de grea (i va avea nevoie de toatecuno(tinţele, de toată de"toinicia (i de toată d&rzenia Eoa"tră. 3e(i, prec&t "epare, trecutul prezintă poporul napolitan drept un popor "upu", totu(i, ura,patimile per"onale, temerile vinovaţilor care "e văd dezvăluiţi vor #ace caguvernarea "ă Pe cumplit de grea dar geniul minenţei Eoa"tre va îndreptatotul. >ă"aţi-mă "ă vă mai "pun că dore"c cu în#ocare, după ce Neapolul va Pluat, "ă cădeţi la învoială cu Sant-lmo (i comandantul #rancez. 3ar,

înţelegeţi Nici un tratat cu va"alii no(tri răzvrătiţi. Regele, în clemenţa lui, îiva ierta "au le va u(ura pedeap"a, dat Pind +unătatea "a dar a trata cuvinovaţi răzvrătiţi, care-" în agonie (i nu pot #ace mai mult rău dec&t(oarecele în capcană, nu, nu, niciodată 3acă +inele Statului o vrea, voicon"imţi "ă-i iert dar "ă pactizez ca ni(te nelegiuiţi at&t de la(i, niciodată umila mea părere pe care o "upun, ca toate celelalte, înţelepciunii (iaprecierii Eoa"tre. 3ealt#el, "ă creadă minenţa Eoa"tră că "imt cu vie gratitudine tot ce-idatorăm (i că, dacă uneori părerile noa"tre "e deo"e+e"c în privinţa îngăduinţei, pe care o crede +ună iar eu o cred rea, nu-i pă"trez totu(i ove(nică recuno(tinţă pentru "erviciile adu"e nouă (i, pentru mine,

reorganizarea Neapolului va P de"igur cel mai mare (i mai greu dintre toate"erviciile "ale, (i va încununa opera uria(ă care, în#ăptuită pe trei "#erturi, epe punctul de a P pe deplin gata. Aermin, rug&nd pe minenţa Eoa"tră ca, în clipele ace"tea critice (i*otăr&toare, "ă nu ne la"e #ără (tiri, înţeleg&nd cu cită îngriorare lea(teptăm. Hi o mai rog "ă mă creadă, cu ve(nică (i pro#undă gratitudine,recuno"cătoarea (i prea devotata prietenă, 5arolina4 >a ace"te două "cri"ori tre+uie "ă "e alăture analiza "cri"orii regelui, pecare gre(it am pu"-o în prologul cărţii noa"tre, pe c&nd locul ei ar P #o"t aici. rin analiza acea"ta, cititorii vor vedea că am&ndoi augu(tii "oţi, at&t

de rar de aceea(i părere în orice lucru, aveau cel puţin un punct a"upracăruia "e înţelegeau de minune "ă-(i urmărea"că răz+unările p&nă la capăt(i "ă nu graţieze "u+ nici un cuv&nt. e de altă parte, "e va vedea, ceea ce de altminteri ne +ucură "ăcon"tatăm, ca rectiPcare i"torică, cum că o"&ndirile la moarte *otăr&te de ceidoi "oţi "unt ră"pun"ul la "cri"ori în care cardinalul RuUo îndeamnă la îngăduinţă.



Hi, pentru acea"ta, ne vom mulţumi "ă punem din nou "u+ oc*iicititorilor no(tri indicaţiile date de rege cardinalului în privinţa deo"e+itelorcategorii de vinovaţi, c&t (i enumerarea #eluritelor cazne cu care dore(te "ăPe pedep"iţi vom lă"a pe rege "ă vor+ea"că el în"u(i „>a moarte Aoţi cei care au #ăcut parte din guvernul provizor

Aoţi cei care au #ăcut parte din comi"ia legi"lativă (i e!ecutivă laNeapole Aoţi mem+rii din comi"ia militară (i de poliţie a repu+licanilor Aoţi cei ce au #ăcut parte din municipalităţile patriotice (i care, îngeneral, au primit o în"ărcinare de la Repu+lica art*enopcană "au de la#rancezi, (i mai cu "camă cei care au #ăcut parte din comi"ia în"ărcinată cucercetarea pretin"elor e#uiri #ăcute de mine (i de guvernul meu Aoţi oPţerii care erau în "erviciul meu (i au trecut în "erviciul a(a-zi"eiRepu+lici "au a #rancezilor +ineînţele" că voinţa mea e"te că cei dintrenumiţii oPţeri care ar P prin(i cu arma în m&nă împotriva "oldaţilor mei "au aialiaţilor mei, "ă Pe împu(caţi în douăzeci (i patru de ore, #ără altă udecată (i

milităre(te, ca (i toţi +aronii care, cu armele în m&nă, "-ar P împotrivit "au "-ar împotrivi întoarcerii mele Aoţi cei care au înPinţat "au tipărit gazete repu+licane, proclamaţii "aualte "crieri, tinz&nd "ă aţ&ţe popoarele mele la răzvrătire (i "ă ră"p&ndea"căprincipiile noului guvern, (i mai ale" un oarecare Eicenzo 5uoco 3e a"emenea vreau "ă Pe are"tată (i o"&ndită o oarecare >uiza 'olinaSan-Felice, care a de"coperit (i denunţat contrarevoluţia regali(tilor, în#runtea cărora erau $ac%er, tatăl (i Pul Gn "#&r(it, toţi ale(ii cetăţii (i deputaţii pieţei care au alungat dinguvernarea "a pe vicarul meu general ignatelli (i i-au zădărnicit toateoperaţiile prin opreli(ti (i mă"uri potrivnice credinţei pe care mi-o datorau.

3upă care, cei recuno"cuţi drept mai puţin vinovaţi vor P #ără marec*eltuială deportaţi pe viaţă în a#ara teritoriilor noa"tre, iar +unurile lor "e vorconP"ca. Hi. îndeo"e+i a"upra ace"tui punct, tre+uie "ă vă "pun că am gă"itplin de înţelepciune tot ce-mi propuneţi cu privire la deportare în general,dar, mai g&ndindu-mă, cred că-i mai +ine "ă "căpăm de viperele ace"teadec&t "ă le pă"trăm în ca"ă. 2 3e-a( avea vreo in"ulă #oarte îndepărtată deteritoriile mele de pe continent, nu zic, v-a( adopta +ucuro" "i"temul de a înlocui moartea cu deportarea. 3ar vecinătatea in"ulelor unde-mi "untam&ndouă regatele, ar înle"ni e!ilaţilor "ă uneltea"că comploturi cunemulţumiţii. adevărat că, pe de altă parte, loviturile îndurate de #rancezi în8talia, (i cele pe care, "lavă 3omnului, le vor mai "u#eri, vor împiedica pe

deportaţi "ă ne dăuneze atunci în"ă, de con"imţim la e!il, va tre+ui "ă neg&ndim +ine la locul deportării (i la miloacele de-a o e!ecuta cu deplină"iguranţă. Sunt pe cale de-a lua o *otăr&re. Gndată ce voi P recucerit Neapolul, îmi rezerv dreptul ca la li"taalăturată "ă #ac unele adăugiri pe care evenimentele (i cuno(tinţele în"u(ite,mi le vor putea "ugera. 3upă care, am intenţia, ca +un cre(tin (i părinteiu+itor al popoarelor mele, "ă uit cu totul trecutul (i "ă acord o iertare



generală care "ă poată lini(ti pe aceia care n-au #o"t rătăciţi din perver"itate"uOetea"că, ci de #rică (i din lip"ă de cura.4 Nu (tim dacă #raza acea"ta, "cri"ă după o li"tă de pro"cripţiunii,demnă de SilaeB, de :ctavianD "au de Ai+eriu7 e o glumă alnică, "au, ceeace mai e"te cu putinţă din punctul de vedere cu care unii regi con"ideră

regalitatea, dacă a #o"t "cri"ă cu "eriozitate. Hi, c&nd ea "e a(tepta mai puţin, "entinţa +ietei "ignora San-Felice#u"e"e "cri"ă. ?. ':N32 R6S2. 2m "pu" că >uiza "e "ilea "ă Pe #ericită. Eai îi venea #oarte greu. 8u+irea ei pentru Salvato era tot at&t de mare, +a c*iar mai mare la#emeie, (i mai ale" la o #emeie cu caracterul >uizei, dăruirea de "ine "pore(teiu+irea, în loc "-o mic(oreze. 5&t de"pre Salvato, tot "uOetul "ău era al >uizei. 2vea pentru ea maimult dec&t iu+ire, un adevărat cult.

3ar două pete întunecate "e ivi"eră în viaţa +ietei >uiza. 6na ce i "e arăta numai, c&nd (i c&nd, în minte, îndepărtată Pind deprezenţa lui Salvato, care o #ăcea "ă-i uite dezmierdările era omul pe umătate tată, pe umătate "oţ, ce-i trimitea, în ră"timpuri egale, "cri"oritotdeauna a#ectuoa"e, dar unde i "e părea că de"lu(e(te urmele unei tri"teţivădită numai pentru d&n"a, (i era mai mult g*icită de inimă dec&t analizatăde mintea ei. Gi ră"pundea prin "cri"ori cu totul Pliale. N-avea nici un "ingur cuv&nt de"c*im+at în "entimentele pe care le e!prima cavalerului San-Felice eraumereu ale unei Pice "upu"e, iu+itoare (i re"pectuoa"e. 3ar cealaltă pată, pată mo*or&tă, pată de doliu ce "e ivi"e în viaţa

+ietei >uiza (i pe care nimic n-o putea alunga din privirea ei, eraneînduplecatul g&nd că pricinui"e are"tarea celor doi $ac%er (i, dacă vor Pe!ecutaţi, ea va P cauza morţii lor. 3e altminteri, încetul cu încetul viaţa celor doi tineri "e împleti"e, Pindmai mult împreună. Aot timpul c&t nu era prin" cu îndatoririle lui militare,Salvato îl dădea >uizei. 3upă "#atul lui 'ic*ele, "ignora San-Felice o ierta"e pe =iovanninapentru ciudata-i ie(ire care, dealt#el, părea mai puţin în"emnată dec&t ar P#o"t la noi, dat Pind #amiliaritatea "ervitorilor italieni cu "tăp&nii lor. Gn toiul evenimentelor at&t de grave care "e îndeplineau, a celor (i maigrave care "e pregăteau, lumea, intere"&ndu-"e mai puţin de tre+urile

particularilor dec&t de ale Statului, nu lua în "eamă intimitatea ce "e "ta+ilea între Salvato (i >uiza. 3e altminteri, intimitatea acea"ta, oric&t de deplină arP #o"t, nu te indigna nicidecum într-o ţară care, neav&nd ec*ivalent pentrucuv&ntul metre"ă, îl traduce prin prietenă. re"upun&nd deci că, prin Oecăreala ei, =iovannina ar P avut de g&nd"ă dăuneze "tăp&nei "ale, zadarnic #u"e"e ne"ă+uită, că tot nu-i #ăcu"e răulpe care-l "pera.



Fata aun"e"e po"omorită (i tăcută, dar înceta"e de-a mai Pnecuviincioa"ă. 3oar 'ic*ele în ca"a unde, din c&nd în c&nd, venea "ă-(i ră"p&ndea"căne+unatica ve"elie, î(i pă"tra"e nepă"ătoarea voie +ună. Eăz&ndu-"e aun" la#aimo"ul grad de colonel la care n-ar P îndrăznit niciodată "ă vi"eze în

am+iţiile lui cele mai "mintite, "e g&ndea totu(i, uneori, la un oarecare capătde #r&ng*ie #&l#&ind în aer (i zărit numai de el vedenia acea"ta în"ă n-aveaaltă înr&urire a"upra moralului "ău dec&t de a-l #ace "ă "pună, cu (i mai multăvoio(ie (i +ăt&nd zgomoto" din palme „Foarte +ine Nu mori dec&t odată4!clamaţie din care numai diavolul, ce ţinea celălalt capăt al #r&ng*iei, putea înţelege ceva. Gntr-o dimineaţă pe c&nd "e întorcea de la 2""unta la "ora lui de lapte,adică de la 'arinella la 'argeilina, drum pe care-l #ăcea aproape zilnic,trecea pe dinaintea u(ii +occaiului, (i cu *oinăreala o+i(nuită meridionalilor,"e oprea #ără nici un ro"t, i "e păru că la "o"irea lui "c*im+a"eră vor+a,#ăc&ndu-(i unele "emne ce "puneau vădit „ăzea, uite-l pe 'ic*ele4

ra prea i"teţ ca "ă arate c-a văzut ce văzu"e dar, totodată, (i preacurio" pentru a nu căuta "ă aOe ce i "e a"cundea. =răi o clipă cu +eccaiul,care #ăcea pe repu+licanul înOăcărat (i nu putu "coate nimic de la el darie(ind de acolo, intră la măcelarul 5ri"to#oro, du(man Pre"c al +eccaiului din"ingura pricină că am&ndoi "e îndeletniceau aproape cu aceea(i me"erie. 5ri"to#oro, adevărat patriot, +ăga"e de "eamă de dimineaţă, o#răm&ntare de"tui de mare în iaţa-Eec*e. 3upă c&t "e dumeri"e, o i"cau doioameni care împărţi"eră c&torva indivizi +inecuno"cuţi ca devotaţi cauzei$ur+onilor, monede "trăine de aur (i de argint. e unul din cei doi oameni,5ri"to#oro îl recuno"cu"e drept un #o"t +ucătar al cardinalului RuUo, pe nume5o"cia, (i ca atare era în legătură cu negu"torii din iaţa-Eec*e.

V $ine zi"e 'ic*ele, ai văzut moneda, cumetreQ V 3a dar n-am recuno"cut-o. V 2i putea "ă ne #aci ro"t de o monedă din a"teaQ V Nimic mai u(or. V 2tunci, cuno"c pe cineva care o "ă ne "pună din ce ţară vine Hi 'ic*ele "coa"e din +uzunar un pumn de +ani de tot #elul pentru ca5ri"to#oro "ă poată "c*im+a în monedă napolitană preţul monedelor "trăinedupă care "e ducea. e"te zece minute, "e întoar"e cu o monedă de argint în valoare de unpia"tru, dar mai "u+ţire. Reprezenta, pe de o parte, o #emeie cu cap tru#a(, cupieptul aproape gol, purt&nd o coroniţă pe #runte de cealaltă parte, un vultur

cu două capete, ţin&nd într-o g*eară glo+ul (i-n cealaltă "ceptrul. Gn urul monedei, pe #aţă (i pe do" erau gravate in"cripţii cu literenecuno"cute. 3egea+a î(i "toar"e creierii 'ic*ele, încerc&nd "ă le citea"că. Fu nevoit"ă mărturi"ea"că, "pre ru(inea lui, că nu cuno(tea literele din care "ealcătuiau. 3ădu lui 5ri"to#oro în"ărcinarea de a "e in#orma. Ea veni "ă-i "pună ce-avea "ă aOe.



'ăcelarul, a cărui curiozitate nu era mai puţin aţ&ţată, începu îndată "ăcerceteze, în timp ce 'ic*ele, prin "trada Aoledo (i puntea 5*iaia, aungea la'argellina. Arec&nd pe dinaintea palatului 2ngri, între+a"e de Salvato ie(i"e de uncea".

3upă cum +ănui"e 'ic*ele, Salvato era la ca"a almieri, unde duce"aFu"co, conPdenta >uizei, îi pu"e"e la di"poziţie odaia în care #u"e"e adu"după rănirea lui, petrec&nd acolo ore at&t de dulci (i at&t de crude. Gn #elul ă"ta, intra la duce"a Fu"co, ce primea cu "emeţie (i pe #aţă petoţi #runta(ii patrioţi ai epocii, o "aluta ori n-o "aluta, după cum era aca"ă orinu, (i trecea în odaia, acum ca+inet de lucru. 3in locuinţa ei, >uiza venea "ă-l gă"ea"că prin u(a de trecere de"c*i"ă între cele două vile. 'ic*ele, neav&nd acelea(i pricini de a "e a"cunde, "ună #ără înconur laportiţa grădinii, pe care i-o de"c*i"e =iovannina. Eor+ea puţin cu #ata de c&nd o +ănui"e în privinţa "urorii lui de lapte.

Se mulţumi deci "ă dea din cap de"tul de rece. Să nu uităm, aun"e"e colonel(i, cum la >uiza era ca (i la el aca"ă, intră #ără "ă mai între+e nimic, de"c*i"eu(ile (i, văz&nd odăile goale, "e îndreptă "pre cea în care era aproape "igur c-o gă"e(te. A&nărul lazzarone9avea un #el de a +ate la u(ă care-i trăda prezenţacei doi tineri îl recuno"cură (i dulcele gla" al >uizei ro"ti V 8ntră 'ic*ele împin"e u(a. Salvato (i >uiza (edeau unul l&ngă altul. a î(irezema capul de umărul lui, el o ţinea de talie. >uiza avea oc*ii în lacrimi, iar Salvato, #runtea "trălucitoare de-om&ndră +ucurie.

'ic*ele z&m+i i "e părea că vede un t&năr "oţ trium#ător, la ve"teaunei viitoare paternităţi. 3ealt#el, oricare ar P #o"t "entimentul care în"enina #runtea unuia (i înlăcrima oc*ii celeilalte, tre+uia, #ără îndoială, "ă răm&nă o taină între cei doiamanţi căci, văz&ndu-l pe 'ic*ele, >uiza î(i pu"e un deget pe +uze. Salvato "e plecă "pre t&năr (i-i întin"e m&na. V 5e mai ve(tiQ între+ă el. V Niciuna "igură, domnule general, dar marc zarvă în aer. V Hi cine o #aceQ V : ploaie de argint care vine nu "e (tie de unde. V : ploaie de argint 'ăcar te-ai adăpo"tit "u+ "trea(inăQ

V Nu. 'i-am întin" pălăria, (i iată una din picăturile căzute. Hi arătă lui Salvato moneda de argint. l o luă (i, de la prima vedere V 2 e o ru+lă de pe timpul 5aterinci a 88-a. Faptul nu-i "punea nimic lui'ic*ele. V : ru+lăQ între+ă el, ce-i a"taQ V 6n pia"tru ru"e"c. 8ar 5aterina a 88-a e mama lui aul 8, împăratulcare domne(te acuma. V 6nde anumeQ



V 8n Ru"ia. V Na-ţi-o +ună uite că "e ame"tecă ru(ii. într-adevăr, ni "e #ăgăduia demult c-or "ă vină. :are au (i "o"itQ V 2(a "e pare, ră"pun"e Salvato. 2poi, ridic&ndu-"e V 2"ta-i grav, mult iu+ita mea >uiza, zi"e t&nărul oPţer, (i "unt nevoit

"ă te pără"e"c, Pindcă nu-i timp de pierdut ca "ă aOăm de unde-" ru+leleră"p&ndite în popor. V 3u-te, ră"pun"e t&năra #emeie cu +linda re"emnare care aun"e"ecea mai de "eamă în"u(ire a Prii ei, după alnica a#acere a celor doi $ac%er. Gntr-adevăr, "imţea că nu mai era "tăp&nă pe "ine că, aidoma cu antica8Pgenie, era o victimă în m&inile 3e"tinului (i, neput&nd lupta împotriva lui, "-ar P zi" că încerca "ă-l înduplece prin re"emnarea ei. Salvato î(i înc*eie catarama "ă+iei (i "e întoar"e "pre ea cu z&m+etulputernic (i "enin ce nu i "e (tergea de pe #aţă dec&t pentru a-i reda tăriamarmurei, (i, cuprinz&nd-o cu +raţul, "u+ a cărui îm+răţi(are trupul ei "emlădie ca o ramură de "alcie ro"ti

V >a revedere, iu+irea mea V >a revedere repetă t&năra #emeie. e c&ndQ V : 5&t mai cur&nd cu putinţă Nu trăie"c dec&t l&ngă tine, mai ale"după #ericita ve"te. >uiza "e lipi de Salvato, a"cunz&ndu-(i capul la pieptul "ău dar 'ic*eleputu "ă vadă ro(eaţa #eţei ce i "e întindea p&nă la t&mple. Eai ve"tea pe care, în m&ndria lui egoi"tă, Salvato o numea o ve"te+ună, era că >uiza va P mamă @. 6>A8'> :R. 8ată ce "e înt&mpla"e (i cum "e ivi"e moneda ru"ă în iaţa Eec*e, laNeapole.

>a @ iunie, cardinalul "o"i"e la 2riano, ora( care, a(ezat pe v&r#ul celmai înalt al 2peninilor, a primit c*iar prin poziţia lui numele de +alconulouille. e atunci, n-avea alt drum dec&t drumul con"ular ce duce de laNeapole la $rindi"i, acela(i pe care-l urma"e oraţiu în renumita lui călătoriecu 'ecena. în"pre Neapole, urcu(ul e at&t de a+rupt, înc&t diligentele nu pot,"au mai degra+ă nu puteau "ă-l "uie, dec&t Pind tra"e de +oi de cealaltăparte, aungeai numai merg&nd pe valea lungă (i "trimtă a $ovinolui careoarecum, "luea drept Aermopile 5ala+riei. în ad&ncul trecătorii, "ero"togole(te 5ervaro, pu*oi #urio" p&nă la ne+unie, (i pe malul "ău "e t&ră(tedrumul dintre 2riano (i podul $ovino. 5oa"ta muntelui e at&t de plină de"t&nci, înc&t vreo "ută de oameni ar aunge ca "ă oprea"că mer"ul unei

armate. 2colo primi"e Sc*ipani ordinul "ă "e oprea"că (i, dacă l-ar P e!ecutat, în loc "ă "e la"e în voia patimii ne"ă+uite de a lua 5a"tellucio, pe"emne căacolo "-ar P i"prăvit trium#alul mar( al cardinalului. 3impotrivă, "pre marea lui mirare, cardinalul aun"e"e la 2riano #ărănici o piedică. =ă"i aici lagărul ru". 5*iar a doua zi după "o"irea lui, în timp ce vizita lagărul, i "e adu"erădoi in(i, care a+ia #u"e"eră are"taţi într-un cale""ino1I.



2m&ndoi "e dădeau drept negu"tori de gr&ne, merg&nd la ouille "ă-(i#acă cumpărăturile. 5ardinalul "e pregătea "ă-i cerceteze, c&nd, privindu-i cu luare-aminte(i văz&nd că unul din ei, în loc "ă Pe zăpăcit "au "periat, z&m+ea, recuno"cu în pre"upu"ul negu"tor de gr&ne pe un #o"t +ucătar de-al lui, pe nume 5o"cia.

Fiind recuno"cut, 5o"cia, după o+iceiul napolitan, luă m&na cardinalului(i o "ărută cardinalul înţeleg&nd că nu înt&mplarea aducea pe cei doi călători în #aţa lui, îi du"e a#ară din lagărul ru" într-o ca"ă "inguratică, unde putu "ă levor+ea"că în lini(te V Eeniţi de la NeapoleQ între+ă el. V 2m plecat de acolo ieri dimineaţă, ră"pun"e 5o"cia. V 2tunci, îmi puteţi da ve(ti proa"peteQ V 3a, mon"eniore, cu at&t mai mult cu c&t noi c*iar veneam după (tirila minenţa Eoa"tră. Gntr-adevăr, am&ndoi me"agerii erau trimi(i de comitetul regali"t.$urg*ezii ca (i patrioţii "e intere"au mult "ă aOe "igur dacă ru(ii "o"i"eră ori

nu, cola+orarea cu ei Pind o mare garanţie pentru iz+&nda e!pediţiei"an#edi"te, căci numeric vor+ind avea drept "priin pe cel mai puternic dintreimperii. Gn privinţa acea"ta, cardinalul "ati"#ăcu din plin pe cei doi trimi(i. Gi îm+ie "ă treacă prin milocul r&ndurilor mo"covite, a"igur&ndu-i că nu eradec&t avangarda (i că armata venea din urmă. 2m&ndoi călătorii, de(i mai puţin necredincio(i dec&t apo"tolul Aoma,putură totu(i #ace ca el "ă vadă (i "ă pipăie. ipăiră, îndeo"e+i, un "ac de +ani ru"e(ti pe care cardinalul li-l încredinţa ca "ă-l împartă +unilor prieteni din iaţa-Eec*e. S-a văzut că me(terul +ucătar 5o"cia î(i îndeplini"e con(tiincio"

în"ărcinarea, Pindcă una din ru+le aun"e"e p&nă la Salvato, care, dea"emenea, înţele"e"e gravitatea #aptului, (i pleca"e "ă-l controleze. e"te două ore, nu mai avea nici o îndoială ru(ii "e uni"eră cucardinalul, (i turcii erau pe cale "-o #acă (i ei. Gncă nu trecu"e ziua, că zvonul "e (i ră"p&ndi"e în tot ora(ul. Salvato, întorc&ndu-"e la palatul 2ngri, aOa"e ve(ti (i mai îngrozitoare. ttore 5araUa, eroul de la 2ndria (i de la Arani, era +locat de ronio lae"cara, (i nu putea veni în autorul Neapolului care, totu(i, îl "ocotea dreptunul dintre cei mai vitei apărători ai "ăi. $a""etti, numit de 'acdonald, înainte de plecarea lui din Neapole,general-(e# al trupelor Repu+licii, Pind +ătut de Fra-3iavolo (i de 'ammone,

a+ia "e întor"e"e rănit la Neapole. Sc*ipani, atacat (i învin" pe Sorno, "e opri"e numai la Aorre-del-=reco (i"e înc*i"e"e împreună cu vreo "ută de oameni în micul #ort =ranatello. Gn "#&r(it, 'ant*onnet, mini"trul de răz+oi, în"u(i 'ant*onnet cemer"e"e împotriva lui RuUo (i "e +izui"e că ttore 5araUa "e va uni cu el,'ant*onnet, lip"it de autorul +ravului căpitan (i gă"indu-"e în milocullocuitorilor care, aţ&ţaţi de pilda lui 5a"tellucio, "e ră"culau ameninţători, nu



putu"e aunge p&nă la RuUo (i, #ără "ă P trecut de $aia, #u"e"e "ilit "ă "eretragă. Salvato, citind ve(tile ace"tea #atale, răma"e o clipă pe g&nduri apoi "epăru c-a luat o *otăr&re co+orî repede în "tradă (i "ări într-un cale""ino ca"ă-l ducă la ca"a almieri.

3e a"tă dată, nu mai intră prevăzător prin ca"a duce"ei Fu"co "e du"ede-a dreptul la portiţa grădinii care "e de"c*i"e"e într-un c*ip at&t de #ericitpentru el, în noaptea de ?? "pre ?@ "eptem+rie, (i "ună, =iovannina veni "ăde"c*idă (i, văz&nd t&nărul, nu-(i putu "tăp&ni un "trigăt de "urprindereniciodată nu intra pe acolo. Salvato nu "e preocupă de mirarea (i nici nu "e îngrioră de ţipătul ei. V Stăp&na ta e aiciQ o între+ă el. Hi, cum nu ră"pundea, ca #ermecată de privirea lui, "e îndreptă "preintrare, îndepărt&nd-o +ini(or cu m&na, #ără măcar "ă +age de "eamă că=iovannina i-o apuca"e, "tr&ng&nd-o cu o patimă pe care, dealtminteri, elpoate o pu"e pe "eama #ricii "t&rnită de "ituaţia at&t de ne"igură în Prile cele

mai tari, (i cu at&t mai mult în =iovannina. >uiza era în aceea(i odaie unde o lă"a"e Salvato. >a zgomotulnea(teptat al pa(ilor "ăi, la uimirea de a-l auzi venind din partea opu"ă celeio+i(nuite, "ări ar"ă "pre u(ă (i o de"c*i"e. Salvato "e gă"i în #aţa ei. A&nărul îi luă am&ndouă m&inile (i, privind-o c&teva clipe cu un z&m+etde ne"pu"ă +l&ndeţe (i totodată de tri"teţe V Aotul e pierdut îi zi"e el. e"te o "ăptăm&nă, cardinalul RuUo (ioamenii lui vor P "u+ zidurile Neapolului, (i va P prea t&rziu pentru a lua o*otăr&re. Are+uie deci "-o luăm c*iar acum. 5&t de"pre >uiza, îl privea mirată, dar #ără teamă. V Eor+e(te, "pu"e ea, te a"cult.

V 8n împreurările de a"tăzi, urmă Salvato, "unt trei lucruri de #ăcut. V 5are anumeQ V Gnt&i, "ă plecăm călare cu o "ută dintre +ravii mei cala+rezi, "ă înlăturăm toate piedicile pe care le vom înt&lni în cale, (i "ă aungem la5apua. 5apua a pă"trat o garnizoană #ranceză. Ae încredinţez lealităţiicomandantului, oricare ar P el, (i, de capitulează, te va cuprinde în capitulare(i e(ti "căpată, căci te aOi "u+ ocrotirea tratatelor. V Hi tu, între+ă ea, răm&i la 5apuaQ V Nu, >uiza, mă întorc aici, că aici mi-e locul dar, îndată ce voi Pli+erat de îndatoririle mele, vin după tine. V 2l doileaQ zi"e ea.

V a lua +arca +ătr&nului $a""o Aomeo care, împreună cu cei trei Pi ailui, te va a(tepta la morm&ntul lui Scipio (i, dat Pind că nu mai e"te +locată, av&"li de-a lungul coa"tei Aerracina p&nă la :"tia (i, odată acolo, a merge în"u"ul Ai+rului p&nă la Roma. V Eii cu mineQ între+ă >uiza. V 5u neputinţă. V 2tunci, al treileaQ



V "ă răm&nem aici, apăr&ndu-ne c&t mai +ine (i "ă a(teptămevenimentele. V 5are evenimenteQ V 6rmările unui ora( luat cu a"alt (i răz+unările unui rege la(, deci #ărămilă.

V Eom "căpa "au vom muri împreunăQ V Se prea poate. V 2tunci, "ă răm&nem. V ultimul tău cuv&nt, >uizaQ V 6ltimul, dragul meu. V =&nde(te-te p&nă de"eară, c&nd voi P aici. V Gntoarce-te de"eară dar, de"eară, îţi voi "pune, ca (i acum dacărăm&i, răm&nem am&ndoi. Salvato "e uită la cea". V ora trei, zi"e el nu pot pierde nici o clipă. V 'ă pără"e(tiQ

V 'ă urc la #ortul Sant-lmo. V 3ar (i #ortul Sant-lmo e comandat de un #rancez de ce nu mă încredinţezi luiQ V Fiindcă nu l-am văzut dec&t un moment (i mi "-a părut că-i unticălo". V Aicălo(ii #ac uneori pentru +ani, ceea ce oamenii de inimă "ăv&r(e"cdin devotament. Sa*ato z&m+i. V Aocmai a"ta voi încerca. V Gncearcă, dragul meu tot ce vei #ace va P +ine #ăcut, numai "ă răm&il&ngă mine.

Salvato o "ărută la plecare, iar pe"te puţin putea P văzut cum urcamuntele pe o cărare (i di"părea după mănă"tirea San-'artino. 5olonelul 'eean care, din înălţimea #ortăreţei plana ca o pa"ăre depradă dea"upra ora(ului (i a împreurimi lor lui, îl zări (i-l recuno"cu. 2uzi"ede #aima ace"tei Pri "incere (i cin"tite, opu"ă lui. oate că-l ura, dar nu "eputea opri de a-l "tima. 2vu c&nd "ă "e întoarcă în +iroul "ău (i, cum oamenilor de #elul ă"ta nule place lumina zilei, lă"ă în o" perdelele (i "e a(eză cu "patele la #erea"tră,a(a, ca oc*ii lui (ovăitori, ce clipeau de", "ă nu poată P p&ndiţi în penum+ră. 2proape îndată după ce lua"e mă"urile ace"tea, #u anunţat generalulde +rigadă Salvato almieri.

V Să intre, zi"e colonelul 'eean. Salvato #u introdu" (i u(a "e înc*i"e în urma lui. . 6N3 6N :' 58NSA8A R:6N : F2A2 R2 52R :2'N858NSA8;8 26 R:SA82 3 2 N-: R8'8. 5onvor+irea ţinu cam un cea". Salvato ie(i cu oc*ii întunecaţi (i capul în piept. 2pucă pe pov&rni(ul ce duce de la San-'artino la 8n#ra"cata, luă uncale""ino pe care-l gă"i la poalele colinei dei Studi, ca "ă meargă la palatul



regal, unde era "ediul 3irectoratului. 6ni#orma lui îi de"c*idea toate u(ile.ătrun"e p&nă în "ala de (edinţe. Gi gă"i pe directori adunaţi, iar 'ant*onnet le clădea raportul "ituaţiei. ra cea pe care am "pu"-o 5ardinalul la 2riano, adică put&nd P la Neapole în patru mar(uri

Sciarpa la Nocera, adică la două mar(uri de Neapole Fra-3iavolo la Se""a (i la Aeano, adică la două mar(uri de Neapole Gn "#&r(it, Repu+lica ameninţată de napolitani, de "icilieni, de englezi,romani, to"cani, ru(i, portug*ezi, dalmaţi, turci (i al+anezi. Raportorul era po"omorit cei care-l a"cultau (i mai po"omoriţi. >a intrarea lui Salvato, toţi oc*ii "e întoar"eră "pre el, care #ăc&ndu-i"emn lui 'ant*onnet "ă urmeze, răma"e în picioare, tăcut. 5&nd 'ant*onnet i"prăvi, pre(edintele între+ă pe Salvato V : "ă ne dai ve(ti noi, iu+ite generaleQ V Nu dar am "ă vă #ac o propunere. Aoţi cuno(teau curaul înOăcărat (i neclintitul patrioti"m al t&nărului îl

a"cultară. V 3upă ceea ce v-a "pu" +ravul general 'ant*onnet, mai aveţi vreo"peranţăQ V rea puţină. V Hi acea"ta, pe ce "e întemeiazăQ Spuneţi-ne. Aoţi tăcură. V Ea "ă zică, reluă Salvato, nu mai aveţi niciun/, (i încercaţi numai "ăvă amăgiţi pe voi în(ivă. V 3ar dumneata mai aiQ V 3a, de "e #ace întocmai ce vă voi "pune. V Spune V Sunteţi toţi +ravi (i curao(iQ Sunteţi toţi gata "ă muriţi pentru

patrieQ V Aoţi, "trigară mem+rii directoratului, ridic&ndu-"e în acela(i av&nt. V Nu mă îndoie"c, urmă el cu lini(tea-i o+i(nuită dar a muri pentrupatrie, nu în"eamnă a o "alva (i, înainte de toate, patria tre+uie "alvatăPindcă a "alva patria, e a "alva Repu+lica (i a "alva Repu+lica, e a "tatornicipe păm&ntul ă"ta nenorocit inteligenţa, progre"ul, legalitatea, lumina,li+ertatea care, odată cu întoarcerea lui Ferdinand, ar pieri pentru o umătatede "ecol, pentru un "ecol poate. 2uditorii răma"eră tăcuţi, at&t de dreaptă (i cu neputinţă de com+ătutera udecata acea"ta. Salvato urmă V 5&nd 'acdonald a #o"t rec*emat în 8talia de nord (i #rancezii au

pără"it Neapole, v-am văzut, voio(i, #elicit&ndu-vă că "unteţi, în "#&r(it, li+eri.2morul propriu naţional, patrioti"mul vo"tru pentru locul de +a(tină văor+eau aţi #ăcut atunci primul pa" "pre "clavie. : vie ro(eaţă.trecu pe #runtea mem+rilor directoratului 'ant*onnetmurmură V 'ereu "trăinul Salvato dădu din umeri. V Sunt mai napolitan dec&t dumneata, 'ant*onnet, ră"pun"e el,Pindcă #amilia dumitale, cu o+&r(ia în Savoia, locuie(te la Neapole numai de



cincizeci de ani eu, "unt din Aerra 'oli"a, acolo "-au nă"cut, acolo au murit"trămo(ii mei. Să-mi dea 3umnezeu cea mai mare #ericire de-a muri acolo caei V 2"cultaţi-l, zi"e unul, înţelepciunea vor+e(te prin gla"ul ace"tui t&năr. V Nu (tiu ce nume(ti "trăinul dar (tiu pe cine nume"c #raţii mei. Fraţii

mei "unt oamenii, din orice ţară ar P ei, care vor ca (i mine demnitateaindividului prin independenţa naţiunii. :amenii ace(tia Pe ei #rancezi, ru(i,turci ori tătari, de vreme ce intră în noaptea mea cu o #ăclie în m&nă (icuvintele de progre" (i li+ertate pe +uze, oamenii ace(tia "unt #raţii mei.entru mine, "trăini "unt napolitanii, compatrioţii mei care, reclam&ndputerea pentru Ferdinand, merg&nd "u+ Oamura lui RuUo, vor "ă ne impunădin nou de"poti"mul unui rege t&mpit (i al unei regine de"#r&nate. V Eor+e(te, Salvato Eor+e(te zi"e acela(i gla". V i +ine, vă "pun (tiţi "ă muriţi, dar nu (tiţi "ă învingeţi. 2dunarea "e înPer+&ntă. 'ant*onnet "e întoar"e +ru"c "pre Sa*ato. V Htiţi "ă muriţi, repetă Salvato dar nu (tiţi "ă învingeţi, (i dovada e"te

că $a""etti a #o"t +ătut, că Sc*ipani a #o"t +ătut că în"uţi dumneata,'ant*onnet, ai #o"t +ătut. 'ant*onnet plecă #runtea. V Francezii, dimpotrivă, (tiu "ă moară (i rau treizeci (i doi la5otrone din treizeci (i doi, cinci"prezece au murit (i un"prezece au #o"trăniţi. rau nouă mii la 5ivita 5a"tellane, (i aveau înaintea lor patruzeci demii de inamici, care au #o"t învin(i. 2(a că, repet, #rancezii (tiu nu numai "ămoară, dar mai (tiu "ă (i învingă. Nici o voce nu ră"pun"e. V Fără #rancezi, vom muri, vom muri glorio", vom muri cu #ală, vommuri cum au murit $rutu" (i 5aiu" la Filipe dar vom muri deznădăduind, vom

muri îndoindu-ne de rovidenţă, vom muri "pun&nd „Eirtute, nu e(ti dec&t uncuv&nt4 (i, g&ndul cel mai groaznic e că Repu+lica va muri odată cu noi. 5u#rancezii, vom învinge, (i Repu+lica va P "alvată V Gn"eamnă deci, e!clamă 'ant*onnet, că #rancezii "unt mai +ravidec&t noiQ V Nu, iu+ite generale, nimeni nu-i mai +rav dec&t dumneata, nimeninu-i mai +rav dec&t mine, nimeni nu-i mai +rav dec&t 5irillo care mă a"cultă,+a m-a (i apro+at de două ori (i, c&nd cea"ul morţii va "una, vom da dovada,"per, că nimeni nu va muri mai #rumo" dec&t noi. Hi )o"ciu"%o era +rav dar,căz&nd, a ro"tit îngrozitoarele cuvinte pe care trei împărţiri le-au îndreptăţitFini" oloniae Eom "pune căz&nd, (i dumneata cel dinţii, nu mă îndoie"c,

vor+e i"torice repet în"ă, dacă nu pentru noi, cel puţin pentru copiii no(tricare vor avea de re#ăcut munca noa"tră, e mai +ine "ă nu cădem. V 3ar, zi"e 5irillo, unde "unt #rancezii ă(tiaQ V Ein de la Sant-lmo, ră"pun"e Salvato m-am de"părţit adineaori decolonelul 'eean. V Gl cuno(ti pe omul ă"taQ între+ă 'ant*onnet. V 3a, e un ticălo", ră"pun"e Salvato cu lini(tea-i de totdeauna, (i iatăde ce "e poate trata cu el. îmi vinde o mie de #rancezi.



V Nu are dec&t cinci "ute cincizeci e!clamă 'ant*onnet. V entru 3umnezeu, dragă 'ant*onnet, la"ă-mă "ă termin timpul epreţio" (i, de-a( putea cumpăra timp, cum pot cumpăra oameni, a( #ace-o. îmi vinde o mie de #rancezi. V 2(a +ătuţi cum "untem, încă mai putem aduna zece "au cin"prezece

mii de oameni, zi"e 'ant*onnet, (i te +izui "ă #aci cu o mie de #rancezi ceeace nu poţi #ace cu cin"prezece mii de napolitaniQ V Nu mă +izui "ă #ac cu o mie de #rancezi ceea ce nu pot #ace cucin"prezece mii de napolitani dar cu cin"prezece mii de napolitani (i o mie de#rancezi, pot #ace ce n-a( #ace cu treizeci de mii de napolitani. V Ne calomniezi, Salvato. V Ferea"că 3umnezeu 3ar pilda e aici. 5rezi că, dacă 'ac% ar P avut omie de oameni din trupe vec*i, o mie de "oldaţi vec*i, di"ciplinaţi, deprin(i cuvictoria, o mie de "oldaţi de-ai prinţului ugen "au de-ai lui Suvorov, în#r&ngerea noa"tră ar P #o"t at&t de rapidă, #uga noa"tră at&t de ru(inoa"ăQ5ăci eram cu g&ndul, dacă nu cu inima, alături de napolitanii ce-o (tergeau (i

împotriva cărora lupta"em o mie de #rancezi, vezi, dragă 'ant*onnet, e un+atalion pătrat11, (i un +atalion pătrat e o #ortăreaţă pe care nimic n-o +iruie,nici artileria, nici cavaleria o mie de #rancezi, e o +arieră pe"te care inamiculnu trece, un zid în "patele căruia "oldatul +rav, dar neo+i(nuit cu #ocul, pro"tdi"ciplinat, prinde încredere, "e căle(te. 3aţi-mi comanda a două"prezece miide napolitani (i a o mie de #rancezi (i, într-o "ăptăm&nă, vi-l aduc aici pecardinalul )uUo, legat de m&ini (i de picioare. V Hi tre+uie neapărat, Salvato, ca dumneata "ă-i comanzi pe ace(tidouă"prezece mii de napolitani (i o mie de #ranceziQ V 8a "eama, 'ant*onnet 8ată un "entiment rău, ceva aidoma cuinvidia ce-ţi mu(că inima.

Hi, "u+ privirea +laină a t&nărului, 'ant*onnet, umilit, î(i pără"i locul (iveni "ă-i dea m&na. V 8artă-l, dragă Salvato, zi"e el, pe un om încă prăpădit de ultima lui în#r&ngere. 3acă lucrul ă"ta ţi "e acordă, vrei "ă mă iei drept locotenentuldumitaleQ V 3ar urmează odată, Salvato, #ăcu 5irillo. V 3a, tre+uie neapărat ca eu "ă-i comand, reluă Salvato, (i vă voi"pune de ce tre+uie ca #rancezii pe care "ocot "ă mă "priin, cei o mie de#rancezi ce-mi vor P "t&lpul de +ronz, ace(ti o mie de #rancezi "ă mă vadălupt&nd, Pindcă ei (tiu că eram, nu numai ag*iotantul, ci (i prietenulgeneralului 5*ampionnet1?. 3acă a( P #o"t am+iţio", l-a( P urmat pe

'acdonald în 8talia de nord, adică pe terenul marilor +ătălii, acolo unde, întrei-patru ani devii 3e"ai!, )le+er, $onaparte, 'urat, (i nu a( P cerutconcediu pentru a comanda o ceată de cala+rezi "ăl+atici (i a muri ne(tiut denimeni în vreo *ărţuială împotriva unor ţărani, comandaţi de un cardinal. V Hi #rancezii ace(tia, între+ă pre(edintele, cu ce preţ ţi-i vindecomandantul din Sant-lmoQ V Nu cu c&t merită ei, de"igur T ce-i drept, că nu lor, ci lui îi plăte"c Tcinci "ute de mii de #ranci.



V Hi ace(ti cinci "ute de mii de #ranci, de unde-i ieiQ mai între+ăpre(edintele. V 2(teaptă, ră"pun"e Salvato, mereu lini(tit că nu-mi tre+uie cinci"ute de mii de #ranci, ci un milion. V 5u at&t mai mult. Repet, de unde vei lua un milion, c&nd poate nu

avem nici zece mii de ducaţi în ca"ăQ V 3aţi-mi puteri depline a"upra vieţii (i +unurilor a zece cetăţeni +ogaţipe care vi-i voi numi (i, m&ine, milionul va P aici, adu" de ei în(i(i. V 5etăţene Salvato, e!clamă pre(edintele, ne propui acum tocmaiceea ce imputăm du(manilor no(tri. V Salvato murmură 5irillo. V 2(teptaţi, ro"ti t&nărul. 2m cerut "ă Pu a"cultat p&nă la capăt (i, înPece clipă, mă întrerupeţi. V adevărat, "untem nedrepţi zi"e 5irillo, înclin&ndu-"e. Eor+e(te. V 3upă cum (tie toată lumea, reluă Salvato, am +unuri în valoare dedouă milioane, #erme, mo(ii, ca"e, în "#&r(it proprietăţi, în provincia 'oli"a.

2ce"te două milioane le dăruie"c naţiunii. 5&nd Neapolul va P eli+erat (iRuUo #ugit "au prin", naţiunea va vinde mo(iile mele (i va înapoia +anii celorzece cetăţeni care-mi vor P împrumutat, "au mai +ine-zi" i-au împrumutatnaţiunii, ci te o "ută de mii de #ranci. 6n murmur de admiraţie "e auzi printre directori. 'ant*onnet îicuprin"e g&tul t&nărului cu +raţele. V 5eream "ă "erve"c "u+ comanda ta ca locotenent, zi"e el mă vrei ca"implu voluntarQ V 3ar, între+ă pre(edintele, în timp ce-ţi vei duce cei cin"prezece miide napolitani (i o mie de #rancezi împotriva lui RuUo, cine va veg*ea a"upra"iguranţei (i a limitei ora(uluiQ

V 2 e!clamă Salvato, ai atin" "ingura primedie tre+uie "ă #acem o ert#ă (i "ă luăm o cumplită *otăr&re. atrioţii "e vor re#ugia în #orturi (i le vorapăra, apăr&ndu-"e pe ei în(i(i. V 3ar ora(ul :ra(ul repetară directorii laolaltă cu pre(edintele. V Ne e!punem la opt "au zece zile de anar*ie. V Cece zile de incendii, de a#, de ucideri repetă pre(edintele. V Ne vom întoarce +iruitori (i-i vom pedep"i pe răzvrătiţi. V edep"irea lor va reclădi oare ca"ele ar"eQ Ea re#ace averilenimiciteQ Ea reda viaţă morţilorQ V 3upă douăzeci de ani, cine va mai +ăga de "eamă că douăzeci deca"e au #o"t ar"e, că douăzeci de averi "-au prăpădit (i douăzeci de vieţi au

#o"t curmateQ >ucrul de căpetenie e"te ca Repu+lica "ă trium#e căci, dacă-ido+or&tă, căderea ei va P urmată de mii de nedreptăţi, de mii de nenorociri,de mii de morţi. 3irectorii "e priviră. V Areci în camera de alături, c&t vom deli+era. V Eotez pentru tine, Salvato "trigă 5irillo t&nărului. V Răm&n "ă inOuenţez, dacă "e poate, a"upra deli+erării, zi"e'ant*onnet.



V 5etăţeni directori, ro"ti Salvato ie(ind, amintiţi-vă "pu"ele lui Saint- Mu"t1@ „5&nd e vor+a de revoluţie, cel care nu "apă ad&nc î(i "apă propriagroapă4. Salvato "e du"e (i, după cum primi"e ordin, a(teptă în camera vecină. e"te zece minute, u(a "e de"c*i"e 'ant*onnet "e apropie de t&năr, îl

luă de +raţ (i atrăg&ndu-l "pre "tradă îi zi"e V Eino. V 6ndeQ între+ă Salvato. V 2colo unde "e moare. ropunerea t&l*arului #u"e"e re"pin"ă în unanimitate, mai puţin un vot. ra votul lui 5irillo. B. '2RS>8C2 N2:>8A2N2. Gn aceea(i zi, avea loc o "eară de gală la San-5arlo. Se c&nta oraţii (i 5uriaţii, una din cele o "ută de capodopere ale lui5imaro"a1. Niciodată nu "-ar P zi", văz&nd "ala luminată d giorno, #emeileelegante (i împodo+ite ca pentru o "er+are, tinerii care a+ia î(i depu"e"eră

pu(ca la intrare (i aveau "-o reia la ie(ire, niciodată nu "-ar P zi" căani+al1Be at&t de aproape de porţile Romei. 8ntre actul al doilea (i al treilea, cortina "e ridică, (i prima actriţă ateatrului, în co"tumul geniului patriei, ţin&nd un "teag negru în m&nă, veni "ăve"tea"că (tirile pe care le (i cunoa(tem, (i nu lă"au patrioţilor altă alegeredec&t de a-l zdro+i pe cardinal, printr-o "#orţare, *otăr&toare, la picioarelezidurilor din Neapole, "au de a muri ei în(i(i, apăr&ndu-le. Htirile, oric&t de îngrozitoare erau, nu-i de"curaa"eră pe "pectatoriicare le a"cultau. Fiecare din ele #u"e"e primită cu "trigătele de „Arăia"căli+ertatea 'oarte tiranilor4 Gn "#&r(it, c&nd aOară ultima, adică în#r&ngerea (i întoarcerea lui

'ant*onnet, n-a #o"t numai patrioti"m, a #o"t o ne+unie "trigau din toatepărţile V 8mnul li+ertăţii 8mnul li+ertăţii 2rti"ta care citi"e înPorătorul +uletin "alută, arăt&nd că era gata "ăintoneze imnul naţional, c&nd deodată "pectatorii zăriră într-o loă peleonora imentel, între 'onti, autorul ver"urilor (i 5imaro"a, autorul muzicii. 2tunci în toată "ala ră"ună un "ingur "trigăt V imentel imentel 'onitorul part*enopean, redactat de no+ila #emeie, îi aducea oimen"ă.popularitate. imentel "alută dar nu a"ta voiau voiau ca ea în"ă(i "ă c&nte imnul.

Se împotrivi o clipă, dar, #aţă de unanimitatea demon"traţiei, #u nevoită"ă "e "upună. 8e(i din loă (i reapăru pe "cenă, în timp ce "ala întreagă răcnea „ura,vivat, +ravo4 (i aplauda. 8 "e prezentă drapelul negru. 3ar ea, clătin&nd din cap, zi"e V 2ce"ta-i drapelul morţilor (i, "lavă 3omnului c&t vom re"pira,Repu+lica (i li+ertatea n-au murit. 3aţi-mi drapelul celor vii.



8 "e adu"e drapelul tricolor napolitan. 5u un ge"t pa"ionat, îl "tr&n"e lainimă. V Fii Oamura noa"tră +iruitoare, drapel al li+ertăţii ro"ti ea, "au, Pigiulgiul no"tru al tuturor 2poi, în toiul unui vuiet de-ai P crezut că "e dăr&mă "ala, c&nd (e#ul de

orc*e"tră #ăcu "emn cu +ag*eta (i ră"unară primele note, "e lă"ă o tăcereneo+i(nuită, că părea încărcată de Pori (i, cu vocea-i plină (i "onoră, cu"plendida-i voce de contralto, leonora imentel, aidoma cu muza patriei, începu prima "tro#ă cu ver"urile opoare ce vă t&r&ţi în genunc*i, Gncovoiate pe treptele tronului, Airanulcade, ridicaţi-vă. Hi #ăr&maţi-i cu piciorul coroana Are+uie "ă cuno(ti populaţia napolitană, tre+uie "ă-i P văzut admiraţiacre"c&nd p&nă la #renezie,- entuzia"mul care, nemaigă"ind cuvinte "ă "ee!prime, "e aută cu ge"turi #urioa"e (i cu "trigăte nelămurite, pentru a-ţi înc*ipui "tarea de înPer+&ntare a "ălii, c&nd ultimul ver" din 'ar"elieza

part*enopeană ie(i"e din gura c&ntăreţei, (i ultima notă din acompaniament"e "tin"e"e în orc*e"tră. 5ununile (i +uc*etele căzură pe "cenă ca o grindină vielioa"ă. leonora ridică două cununi de lauri, a(eză una pe capul lui 'onti (icealaltă pe al lui 5imaro"a. 2tunci, #ără "ă "e P văzut cine o arunca"e, căzu în milocul Oorilorpre"ărate, o ramură de palmier. atru mii de m&ini aplaudară, două inii de gla"uri "trigară V Ramura pentru leonora Ramura pentru leonora V Ramura martiriului ră"pun"e pro#etic c&ntăreaţa, ridic&nd-o (iapă"&nd-o pe pieptul ei cu am&ndouă m&inile încruci(ate.

2tunci, a #o"t un delir. Se repeziră pe "cenă. $ăr+aţii îngenunc*eară înaintea ei (i, cum tră"ura o a(tepta la poartă, de"*ămară caii (i lu&nd locul+idiviilor patrioţi înOăcăraţi o du"eră aca"ă în"oţiţi de orc*e"tra care, p&nă laora unu, c&ntă "u+ #erea"tra ei. Aoată noaptea, imnul lui 'onti ră"ună pe "trăzile Neapolului. V 3ar marele entuzia"m, din teatrul San-5arlo, c&t pe ce "ă-l #acă "ă"ară în aer, "e răci a doua zi ră"p&ndindu-"e prin ora(. în#ocarea din aun "edatora unor condiţii de am+ianţă, de căldură, de lumină, de zgomot, deemanaţii magnetice, (i avea "ă "e "tingă dacă n-ar mai P #o"t întrunite în#riguratele împreurări. :ra(ul, văz&nd că ultimii "ăi apărători "e întorc în neor&nduială, răniţi,

#ugari, plini de col+, unii prin poarta 5apua, alţii prin poarta del 5armine, #ucople(it de o tri"teţe care cur&nd aun"e o ad&ncă m&*nire. Gn acela(i timp, "e întocmea în urul Neapolului o linie de întărituri, oare"tr&ng&ndu-"e mereu, tindea "ă-l înă+u(e într-un cerc de Per, într-ocingătoare de #oc. Gntr-adevăr, în orice parte "-ar P întor" Neapolul, repu+licanii nu vedeaudec&t du(mani înver(unaţi, adver"ari neîndurători >a nord, Fra-3ravolo (i 'ammone



>a e"t, ronio >a "ud-e"t, RuUo, de 5e"are (i Sciarpa >a "ud (i la ve"t, rămă(iţele Ootei +ritanice, pe care "e a(teptau "-ovadă ivindu-"e din nou, mai puternică dec&t oric&nd, întărită cu patru naveru"e(ti, cinci nave portug*eze (i trei turce(ti în "#&r(it, toate tiraniile din

uropa parcă "e ridica"eră d&ndu-(i m&na ca "ă înă+u(e "trigătul de li+ertateal nenorocitului ora(. 3ar, "ă ne gră+im a "pune că patrioţii napolitani au #o"t la înălţimea"ituaţiei. >a B iunie, directoratul, cu ceremoniile de pe vremuri, de"#ă(urădrapelul ro(u (i declară patria în primedie. îndemnă pe toţi cetăţenii "ă "e înarmeze pentru apărarea o+(tea"că, ne "ilind pe nimeni, ordon&nd în"ă că,la "emnalul celor trei lovituri de tun, tra"e din #orturi la intervale egale,Pecare cetăţean care nu va P trecut pe rolul gărzii naţionale "au în regi"treleunei "ocietăţi patriotice, va P o+ligat "ă "e întoarcă aca"ă (i "ă înc*idă u(ile (i#ere"trele p&nă c&nd o altă lovitură de tun îi va îngădui "ă le rede"c*idă. Aoţicei care, după tragerea celor trei lovituri de tun, vor P gă"iţi pe "tradă, cu

pu(ca în m&nă, #ără a #ace parte din.garda naţională, nici din altă "ocietatepatriotică, vor P are"taţi (i împu(caţi ca du(mani ai patriei. 5ele patru ca"tele ale Neapolului, del 5armine, 5a"tello-Nuovo,5a"tello-del-:vo (i Sant-lmo #ură aprovizionate pe trei luni. rintre cei clintii, "e prezentă "ă primea"că arme (i cartu(e pentru aporni a"upra inamicului, un avocat renumit, acum +ătr&n (i aproape or+ care,odinioară mare cuno"cător al antic*ităţilor napolitane, #u"e"e călăuza împăratului 8o"i# al 88-lea, în călătoria lui în 8talia. ra în"oţit de cei doi nepoţi ai lui, tineri între nouă"prezece (i douăzecide ani. S-au dat pu(ti (i cartu(e celor doi tineri, dar pe +ătr&n n-au vrut "ă-l

primea"că, "u+ cuv&nt că era aproape or+. V Eoi aunge at&t de aproape de inamic, înc&t voi P #oarte nenorocitdacă nu-l văd. 5um la îngriorările politice "e mai adăuga (i marea îngriorare "ocialăcă populaţia n-avea p&ine, directoratul *otărî "ă "e ducă autoare ladomiciliu ceea ce era totodată o mă"ură de omenie (i de +ună politică. 3ominico 5irillo avu atunci ideea de a întemeia o ca"ierie de autor (iel, cel dint&i, donă toţi +anii lic*izi pe care-i avea, mai mult de două mii deducaţi. 5ele mai no+ile inimi din Neapole, agano, 5on#orti, $aW (i altedouăzeci urmară pilda lui 5irillo.

Gn Pecare "tradă, "e ale"e cetăţeanul cel mai popular (i #emeia cea maivenerată primiră numele de tată (i de mamă a "ăracilor (i mi"iunea de a#ace c*etă pentru ei. 'ergeau în ca"ele cele mai nevoia(e, co+orau în cantinele cele maipăcătoa"e, urcau la ultimele etae (i aduceau p&inea (i milo"tenia patriei.'uncitorii care aveau o me"erie gă"eau (i ei de lucru, +olnavii autoare (i îngriiri. 5ele două doamne care "e devotară cu cea mai mare înOăcărareace"tei opere de +ine#acere, #ură duce"ele de epoli (i de 5a""ano.



3ominico 5irillo veni"e "-o roage (i pe >uiza "ă "e alăture acelora care"tr&ngeau +ani dar ea ră"pun"e că "ituaţia ei de "oţie a +i+liotecaruluiprinţului France"co I împiedica de la orice demon"traţie pu+lică de #elul care i "e cerea. Nu #ăcu"e de aun", nu #ăcu"e prea mult pricinuind, #ără voie, are"tarea

celor doi $ac%erQ Aotu(i, în numele ei (i al lui Salvato, dădu trei mii de ducaţi duce"eiFu"co, care aduna (i ea +ani. 3ar mizeria era at&t de mare înc&t, cu toată generozitatea cetăţenilor,ca"ieria #u cur&nd goală. 2tunci 5orpul legi"lativ propu"e ca toţi #uncţionarii Repu+lice oricare arP ei, "ă la"e „nevoia(ilor umătate din lea#a lor. 5irillo, după ce dărui"e toţi+anii lic*izi pe care-i avea, renunţă la umătate din "alariul "ău ca mem+ra al5on"iliului legi"lativ toţi colegii îi urmară pilda. Se trimi"e Pecărui cartier dinNeapole c*irurgi (i medici cu îndatorirea de-a îngrii gratuit pe toţi cei care le-ar cere autor.

=arda naţională avu ră"punderea lini(tii pu+lice. Gnainte de-a pleca, 'acdonald împărţi"e arme (i drapele. Numi"egeneral-(e# pe acela(i $a""etti pe care l-am văzut întorc&ndu-"e învin" (irănit de 'ammone (i Fra-3iavolo. ca adunct, pe =ennaro Ferra, #rateleducelui de 5a""ano ca ag*iotant general, pe France"co =rimaldi. 5omandant al pieţii #u generalul Frederici guvernator la 5a"tello-Nuovorăma"e cavalerul 'a""a, dar la 5a"tello-del-:vo, #u numit colonelul >2urora. Se "ta+ili un corp de gardă în Pecare cartier "e a(ezară "antinele dintreizeci în treizeci de pa(i. >a 7 iunie, generalul Kritz di"pu"e are"tarea tuturor #o(tilor oPţeri dinarmata regală care "e aOau la Neapole (i nu primi"eră "ă intre în "erviciul

Repu+licii. >a 9 iunie, ora opt "cara, "e tra"eră cele trei lovituri de alarmă. îndată,con#orm ordinului dat, toţi cei care nu erau pe li"tele.gărzii naţionale, nici alevreunei "ocietăţi patriotice, "e retra"eră în ca"ele lor, înc*iz&nd u(ile (i#ere"trele. 3impotrivă, garda naţională (i voluntarii "e repeziră în "trada Aoledo (i în pieţele pu+lice. 'ant*onnet, din nou mini"tru de răz+oi, îi trecu în revi"tă împreună cuKritz (i $a""etti, vindecat de rana lui, dealt#el puţin primedioa"ă. 5el dinurmă îi #elicită pentru r&vna lor, (i le declară că în "ituaţia la care "eaun"e"e, nu mai puteau lua dec&t două *otăr&ri a învinge "au a muri. 3upă

care, le dădu drumul, "pun&ndu-le că cele trei lovituri de alarmă "e tră"e"erănumai pentru a cunoa(te numărul oamenilor pe care "e puteau +izui încea"ul primediei. Noaptea #u lini(tită. 2 doua zi, în zori, "e tra"e lovitura de tun ce ve"teacă oricine era li+er "ă ia"ă în ora(, "ă meargă unde o vrea, (i "ă-(i vadă depropriile tre+uri. >a @1 iunie, "e aOa "o"irea cardinalului la Nola, adică "e gă"ea numai la(apte-opt leg*e de Neapole.



D. 6N3 S8':N $25)R 5R : F2E:2R. Gntr-una din temniţele de la 5a"tello-Nuovo, a cărei #erea"tră cu treir&nduri de gratii dădea "pre mare, doi +ăr+aţi, unul de cinzeci (i cinci la(aizeci de ani, altul de douăzeci (i cinci la treizeci, culcaţi gata îm+răcaţi pepat, a"cultau cu o luare-aminte mai mult dec&t o+i(nuită melopee înceată (i

monotonă a pe"carilor napolitani, în timp ce "antinela, a(ezată l&ngă zid cucon"emnul de a împiedica prizonierii "ă #ugă, dar nu (i pe pe"cari "ă c&nte,"e plim+a cu nepă"are pe îngu"ta #&(ie de păm&nt, care nu la"ă turnurilearagoneze "ă "e oglindea"că drept în mare. 3e"igur, oric&t de iu+itori de muzică ar P #o"t cei doi +ăr+aţi, nuarmonia c&ntecului putea "ă le atragă a"t#el atenţia. Nimic mai puţin poetic(i, îndeo"e+i, nimic mai puţin armonio" dec&t ritmul în care napolitanii î(imodulează ne"#&r(itele improvizaţii. Fără îndoială, că-i intere"au mai mult cuvintele dec&t preludiul căci, laprimul cuplet, cel mai t&năr dintre cei doi prizonieri "e ridică pe pat, prin"e cuputere drugii de Per, "e înălţă p&nă la #erea"tră (i î(i ad&nci privirea în#ocata

în +eznă, "ilindu-"e "ă vadă c&ntăreţul la palida (i mi(cătoare lucire a lunii. V 8-am recuno"cut gla"ul, zi"e t&nărul care privea (i a"culta e Spronio,primul no"tru +ăiat de +ancă. V 2"cultă ce "pune, 2ndrX, ro"ti cel mai +ătr&n cu un #oarte pronunţataccent german, că înţelegi mai +ine dec&t mine dialectul napolitan. V S"t, tată #ăcu t&nărul, uite-l că "e opre(te în #aţa #ere"trei noa"treparcă (i-ar arunca năvoadele. 5u "iguranţă c-o "ă ne dea vreo ve"te +ună. 2m&ndoi +ăr+aţii tăcură, (i a(a-zi"ul pe"car începu "ă c&nte. Araducerea noa"tră e!primă "la+ "implicitatea pove"tirii, dar cel puţin îiva reda înţele"ul. 3upă cum g&ndi"e cel mai t&năr dintre am&ndoi, cel pe care-l

de"emna"eră "u+ numele de Spronio, le aducea ve(ti. 8ată primul cuplet, "implu apel la atenţia celor pentru care "e c&ntamelodia. 2 co+or&t pe păm&nt, Gngerul ce ne va li+era 2 "#ăr&mat de parc-ar P de "ticlă lancea potrivnicului. Hi cine-o trăi va vedea V vor+a de cardinalul RuUo, zi"e t&nărul la urec*ea căruia aun"e"ezvonul e!pediţiei, dar nu (tia ce "e mai înt&mpla"e cu ea. V 2"cultă, 2ndrX, repetă tatăl, a"cultă 5&ntecul urmă Nimic nu-i poate "ta în cale, 3upă 5otrone, 2ltamura cade, 5u toată

lupta ei, Gnving&nd demonul, înaintează, Hi cine-o trăi va vedea V 2uzi, tată, zi"e t&nărul cardinalul a luat 5Ytrone (i 2ltamura. 5&ntăreţul îi dădea înainte Să pedep"ea"că ora(ul re+el, 8eri, pleca de la Nocera, Hi a"tă-"eară, "edă ve"tea că doarme la Noa #rumoa"a, Hi cine-o trăi va vedea. V 2uzi, tatăQ e!clamă voio" t&nărul, e la Nola. V 3a, aud, aud, ră"pun"e +ătr&nul dar poate că e mai departe de laNola la Neapole, dec&t de la euermo la Nola.



5a (i cum ar P ră"pun" îngriorării lui, vocea nu încetă Să dezlănţuie atacul '&ine "pre Neapole va porni. Hi prin putere "au #ără ve"te, Neapole în trei zile va cădea, Hi cine-otrăi, va vedea.

2+ia "c&rţ&i"e ultimul ver" în gura c&ntăreţului, că t&nărul î(i dădudrumul de pe ză+rele, lă"&ndu-"e "ă cadă pe pat "e auzeau pe coridor pa(icare "e apropiau de u(ă. >a licăreala alnicei lămpi ce ardea at&rnată de tavan, tatăl (i Pul avurănumai timpul "ă "c*im+e o privire. Nu era ora c&nd "e co+ora în temniţa lor (i, "e (tie, că orice zgomotneo+i(nuit e îngriorător pentru prizonieri. 6(a temniţei "e de"c*i"e. 2m&ndoi văzură pe coridor vreo zece "oldaţi înarmaţi, (i un gla" poruncitor ro"ti vor+ele V Sculaţi-vă, îm+răcaţi-vă (i urmaţi-ne. V Mumătate din trea+ă-i gata #ăcută, ră"pun"e cu voio(ie cel mai t&năr,

a(a că vom avea mulţumirea de-a nu vă #ace "ă a(teptaţi. $ătr&nul "e ridică.tăcut. >ucru ciudat, cel care trăi"e mai mult părea căţine mai mult la viaţă. V 6nde ne duceţiQ între+ă el cu gla" u(or "c*im+at. V >a tri+unal, ră"pun"e oPţerul. V m #ăcu 2ndrX, dacă-i a(a, mă tem "ă nu "o"ea"că prea t&rziu. V 5ineQ între+ă oPţerul crez&nd că lui i "e adre"a"e. V : zi"e cu nepă"are t&nărul, cineva pe care nu-l cunoa(teţi (i de carevor+eam c&nd aţi intrat. 2m&ndoi acuzaţii erau du(i în #aţa tri+unalului care "ucceda"e aceluiace pedep"ea crimele. împotriva "uveranului numai că ace"ta udeca crimele

împotriva naţiunii. ra prezidat de un avocat cele+ru, Eicenzo >upo (i, "e alcătuia dinpatru mem+ri (i un pre(edinte iar, pentru a nu mai duce inculpaţii la Eicariat,ceea ce putea "ă i(te vreo ră"coală. î(i ţinea (edinţele la 5a"tello-Nuovo. rizonierii urcară două etae (i #ură introdu(i în "ala tri+unalului. 5ei cinci mem+ri ai lui, acuzatorul pu+lic (i grePerul erau la locurile lor,ca (i aprozii de (edinţă. 3ouă "caune, "au mai +ine zi", două ta+urete erau pregătite pentruacuzaţi. 3oi avocaţi, numiţi din oPciu, (edeau o" (i a(teptau în două #otolii de-adreapta (i de-a "t&nga ta+uretelor.

2vocaţii erau cei doi mai mari uri"con"ulţi din Neapole 'ario agano (iFrance"co 5on#orti. Simon (i 2ndrX $ac%er "alutară uri"con"ulţii cu cea mai mare curtenie.3e(i erau de păreri cu totul opu"e, recuno(teau că, pentru a-i apăra, au #o"tale(i doi prinţi ai +aroului. V 5etăţeni Simon (i 2ndrX $ac%er, le zi"e pre(edintele, aveţi o umătate de oră pentru a vă întreţine cu avocaţii. 2ndrX "alută.



V 3omnilor, începu el, primiţi mulţumirile mele, nu numai pentru a neP dat, tatălui meu (i mie, miloace de apărare, ci (i pentru a le P dat pe m&inide"toinice. Aotu(i, #elul în care "ocot "ă conduc dez+aterile, cred că va #acede pri"o" intervenţia oricărui alt cuv&nt "trăin ceea ce nu va mic(ora întrunimic recuno(tinţa mea #aţă de domnii care au +inevoit "ă "e în"ărcineze cu

cauze at&t de deznădăduite. 2cum, Pindcă am #o"t adu(i din temniţă în clipac&nd ne a(teptam cel mai puţin, n-am putut, tatăl meu (i cu mine, "ă ne întocmim vreun plan de apărare. Eă voi cere dar, ca, în loc "ă ne întreţinem o umătate de cea" cu avocaţii no(tri, "ă mă pot "#ătui cinci minute cu tatălmeu. 8n pricina at&t de gravă ce "e va de"#ă(ura înaintea dumneavoa"tră,tre+uie ca măcar "ă-i (tiu părerea. V S#ătuiţi-vă, cetăţene $ac%er. 5ei doi avocaţi "e îndepărtară udecătorii "e întoar"eră (i vor+iră întreei grePerul (i aprozii ie(iră din "ală. 2m&ndoi acuzaţii "c*im+ară c&teva cuvinte în (oaptă, apoi, c*iar înainte de timpul pe care-l ceru"eră, î(i îndreptară #aţa "pre tri+unal.

V 3omnule pre(edinte, zi"e 2ndrX, "untem gata. 5lopoţelul pre(edintelui "ună pentru ca Pecare "ă-(i reia locul (i "ă "e înapoieze aprozii (i grePerul. 5&t prive(te apărătorii "e apropiară de acuzaţi. 3upă c&teva clipe,Pecare "e regă"i la po"tul "ău. V 3omnilor, zi"e Simon $ac%er înainte de a "e a(eza din nou, "untoriginar din Fran%#urt (i, prin urmare, vor+e"c pro"t (i greu italiene(te. 2(a căvoi tăcea dar Pul meu, care "-a nă"cut la Neapole, îmi va pleda cauza odatăcu a lui. Sunt identice *otăr&rea udecătorea"că tre+uie deci "ă Pe aceea(ipentru el ca (i pentru mine. Reuniţi prin crimă, pre"upun&nd că-i crimă "ă-ţiiu+e(ti regele, nu tre+uie "ă Pm de"părţiţi în condamnare. Eor+e(te, 2ndrX

tot ce vei "pune, va P +ine "pu" tot ce vei #ace va P +ine #ăcut. Hi +ătr&nul "e a(eză. >a r&ndul "ău, t&nărul "e ridică (i, cu o ne"pu"ă "implitate zi"e V Aatăl meu, "e nume(te MacZue"-Simon, (i eu mă nume"c Mean-2ndrX$ac%er el are cincizeci (i nouă de ani, (i eu, douăzeci (i (apte locuim pe"trada 'edina nr. @? "untem +anc*erii 'aie"tăţii Sale Ferdinand 5re"cut dincopilărie "ă onorez regele (i "ă venerez regalitatea, n-am avut ca (i tatălmeu, îndată după a+olirea regalităţii (i plecarea regelui, dec&t o "ingurădorinţă "ă re"ta+ilim regalitatea (i "ă-l readucem pe rege. 2m con"pirat în"copul ace"ta, adică pentru a ră"turna Repu+lica. Htiam prea +ine că neprimeduim capul dar am crezut că era de datoria noa"tră "ă-l primeduim.

2m #o"t denunţaţi, are"taţi (i înc*i(i. 2"tă-"eară ne-au "co" din temniţă,aduc&ndu-ne înaintea dumneavoa"tră pentru a P interogaţi. :riceinterogatoriu e de pri"o". 2m "pu" adevărul. Gn timp ce t&nărul vor+ea, de încremeni"eră pre(edintele, udecătorii,acuzatorul pu+lic, grePerul, aprozii (i avocaţii, +ătr&nul îl privea cu oarecaretruPe (i adeverea din cap tot ce "punea. V 3ar nenorocitule, îi zi"e 'ario agano, #aci ca orice apărare "ă Pe cuneputinţă.



V 3e(i ar P #o"t o mare cin"te pentru mine "ă Pu apărat dedumneavoa"tră, domnule agano, nu vreau "ă Pu apărat. 3acă Repu+lica arenevoie de pilde de devotament, regalitatea are nevoie de pilde de credinţă.5ele două principii, al dreptului popular (i al dreptului divin intră în luptăpoate că vor mai com+ate încă "ecole unul împotriva celuilalt tre+uie "ă-(i

ai+ă Pecare eroii (i martirii lor. V Aotu(i nu-i cu putinţă, cetăţene 2ndrX $ac%er, "ă n-ai nimic de "pu" în apărarea dumitale, "tărui 'ario. V Nimic, domnule, a+"olut nimic. Sunt vinovat în toată putereacuv&ntului, (i n-am altă "cuză de pu" în vedere dec&t numai acea"ta regeleFerdinand a #o"t totdeauna +un cu tatăl meu, iar, tatăl meu (i cu mine, îi vomP devotaţi p&nă la moarte. V &nă la moarte, repetă +ătr&nul Simon $ac%er, încuviinţ&ndu-(imereu Pul, cu capul (i cu m&na. V 2tunci, cetăţene 2ndrX, zi"e pre(edintele, vii în #aţa noa"tră, nunumai cu "iguranţa de a P condamnat, ci (i cu dorinţa de a te #ace

condamnatQ V Ein înaintea dumneavoa"tră, cetăţene pre(edinte, ca un om care (tiecă venind aici, #ace primul pa" "pre e(a#od. V Ea "ă zică, +ine încredinţat că în "uOetul (i-n con(tiinţa noa"tră, nuputem dec&t "ă vă condamnămQ V 3e-ar P iz+utit con"piraţia noa"tră, noi vă o"&ndi"em de mai înainte. V 2tunci, "ocoteaţi "ă #aceţi un măcel de patrioţiQ V 5el puţin o "ută cincizeci tre+uiau "ă piară. V 3ar nu eraţi "inguri pentru a "ăv&r(i groaznica #aptăQ V Aoate inimile regali"te din Neapole, (i "unt mai multe dec&t credeţi,"-ar P unit cu noi.

V Fără îndoială că-i de pri"o" "ă vă cerem numele ace"tor "ervitoricredincio(i ai regalităţiiQ V 2ţi gă"it trădători pentru a ne denunţa mai gă"iţi (i pentru a-idenunţa pe ceilalţi. 5&t de"pre noi, am #ăcut ert#a vieţii noa"tre. V 2m #ăcut-o, repetă +ătr&nul. V 2tunci, ro"ti pre(edintele, nu ne mai răm&ne dec&t "ă pronunţăm"entinţa. V Să avem iertare, ră"pun"e 'ario agano, vă mai răm&ne "ă măa"cultaţi. 2ndrX "e întoar"e cu mirare "pre ilu"trul uri"con"ult. V Hi cum aţi apăra un om care nu vrea "ă Pe apărat (i reclamă ca pe

un "alariu pedeap"a ce i "e cuvineQ între+ă pre(edintele. V Nu-l voi apăra pe vinovat, ră"pun"e 'ario agano, ci voi atacapedeap"a. Gn aceea(i clipă, cu o minunată elocvenţă, "ta+ili deo"e+irea ce tre+uie"ă e!i"te între codul unui rege a+"olut (i legi"laţia unui popor li+er. 2rătă căultimele argumente ale tiranilor "unt tunul (i e(a#odul arătă, că cel mai înalt"cop al popoarelor e "ă convingă pe deplin îi arătă pe "clavii puterii înve(nică du(mănie cu "tăp&nii lor îi arătă pe cei ai raţiunii care, din du(mani



ce erau, aungeau apo"toli. 8nvocă pe r&nd pe Filangieri (i $eccaria1D, celedouă lumini care a+ia "e "tin"e"eră (i î(i înc*ina"eră atotputernicia geniuluilor pentru a lupta împotriva pedep"ei cu moartea, zadarnică (i +ar+ară dupăei. 2minti de Ro+e"pierre, *rănit cu lectura operelor celor doi uri"con"ulţiitalieni, di"cipol al Plo"o#ului din =eneva17, cer&nd 2dunării legi"lative

a+olirea pedep"ei cu moartea. 2pelă la inima udecătorilor pentru a-i între+adacă, în cazul c&nd propunerea lui Ro+e"pierre "-ar P admi", RevoluţiaFranceză ar P #o"t mai puţin mare, Pind mai puţin "&ngeroa"ă (i dacăRo+e"pierre n-ar P lă"at o mai "trălucită amintire, nimicind vec*ea or&nduiredec&t aplic&nd pedeap"a cu moartea. rezentă cele patru luni de e!i"tenţăale Repu+licii art*enopeene (i o arătă nepătată de "&nge văr"at, pe c&nd,dimpotrivă reacţiunea înainta "pre ea pe o cale acoperită de cadavre. Făceaoare "ă a(tepţi ultimul cea" al li+ertăţii pentru a-i p&ngări altarul cu o ert#ăomenea"căQ în "#&r(it, toată in"piraţia pe care o elocvenţă puternică (ierudită (i-o poate gă"i într-o inimă no+ilă (i-n pildele din i"toria lumii întregi,agano o dărui (i, i"prăvindu-(i peroraţia printr-un av&nt #răţe"c, î(i de"c*i"e

lui 2ndrX +raţele, rug&ndu-l "ă-i dea "ărutarea păcii. 2ndrX îl "tr&n"e la inimalui. V 3omnule, îi zi"e el, m-aţi P înţele" gre(it dacă aţi putut crede o clipăcă, tatăl meu (i cu mine, am con"pirat împotriva unor indivizi nu, noi aracon"pirat pentru un principiu. 2poi, întorc&ndu-"e către tatăl "ău (i o#erindu-i +raţul V aidem, tată, zi"e el, "ă-i lă"ăm pe domni "ă deli+ereze. Hi, a(ez&ndu-"e iar în milocul gărzii, ie(i din "ala tri+unalului, #ără a-ilă"a timp lui France"co 5on#orti "ă m&i adauge nimic la di"cur"ul con#ratelui"ău 'ario agano. 3eli+erarea nu putea P lungă delictul era de netăgăduit, (i "-a văzut că

vinovaţii nu căutau "ă-l a"cundă. 3upă cinci minute, au #o"t rec*emaţi învinuiţii erau condamnaţi lamoarte. $ătr&nul "e îngăl+eni u(or la #aţă, c&nd "e ro"tiră cuvintele #atalet&nărul, dimpotrivă, z&m+i udecătorilor (i-i "alută curtenitor. V Cadarnic "ă vă mai între+ăm, zi"e pre(edintele, de vreme ce n-aţivrut "ă vă apăraţi, zadarnic "ă vă între+ăm, ca udecători, dacă aveţi deadăugat ceva la apărarea voa"tră dar, ca oameni, ca cetăţeni (i compatrioţi,deznădăduiţi de a P dat o "entinţă at&t de groaznică împotriva voa"tră, văvom între+a dacă nu aveţi de e!primat vreo dorinţă, "au de #ăcut vreorecomandareQ V Aatăl meu cred că are "ă vă ceară, domnilor, o #avoare pe care "ocot

că, #ără a vă compromite, puteţi "ă i-o acordaţi. V 5etăţene $ac%er, zi"e pre(edintele, vă a"cultăm. V 3omnule, ră"pun"e +ătr&nul, +anca $ac%er (i 5a e!i"tă de mai +inede o "ută cincizeci de ani, (i de +una (i deplina ei voie a trecut de la Fran%#urtla Neapole. 3e la @ mai 1DB?, ziua c&nd a #o"t #ondată de "tră+unul meuFrederic $ac%er, n-a avut niciodată vreo di"cuţie cu core"pondenţii ei, nici o înt&rziere la "cadenţe dar iată că de mai +ine de două luni "untem prizonieri,iar +anca merge #ără prezenţa noa"tră.



re(edintele #ăcu "emn că a"cultă cu cea mai +inevoitoare atenţie (i, într-adevăr, nu numai pre(edintele, ci tot tri+unalul avea oc*ii aţintiţi a"upra+ătr&nului. 3oar t&nărul, care (tia pe"emne ce avea de cerut tatăl "ău, privea în podea, +ăt&ndu-(i di"trat partea de o" a pantalonului cu o nuielu(ă. $ătr&nul urmă

V Favoarea pe care v-o cer e deci acea"ta. V 2"cultăm, zi"e pre(edintele, gră+it "-o cunoa"că. V Gn cazul, reluă +ătr&nul, c&nd ar P tre+uit "ă Pm e!ecutaţi m&ine, amcere, Pul meu (i cu mine, "ă nu Pm e!ecutaţi dec&t poim&ine, ca "ă avem o zipentru a ne #ace inventarul (i a ne "ta+ili +ilanţul. 3acă noi în(ine îndeplinimmunca acea"ta, "unt "igur că, #ără a ţine "eamă de zilele grele prin care amtrecut, de "erviciile #ăcute regelui (i de +anii c*eltuiţi pentru cauză, "ă lă"ăm+anca $ac%er cu cel puţin patru milioane mai mult dec&t a#acerile ei (i, cum"e va înc*ide dintr-o pricină independentă de voinţa noa"tră, "e va înc*ideonora+il. 2poi, înţelegeţi +ine, domnule pre(edinte, că într-o ca"ă ca anoa"tră, ce are a#aceri de o "ută de milioane pe an, "unt, de(i acordăm

încredere unor anumiţi #uncţionari, multe lucruri al căror "ecret îl deţin numai"tăp&nii. 2(a, de pildă e!i"tă depozite poate mai mari dec&t cinci "ute de miide #ranci, încredinţate cin"tei noa"tre, iar proprietarii n-au nici măcar oc*itanţă (i nici nu-" trecuţi în regi"trele +ăncii. în cazul c&nd mi-aţi re"pingecererea, vă daţi "eama de ri"curile la oare ne-ar P e!pu"ă reputaţia. 3e aceea"per, domnule pre(edinte, că veţi +inevoi ca m&ine "ă Pm du(i aca"ă, "u+pază +ună, "ă ne lă"aţi toată ziua pentru a ne #ace lic*idarea, (i "ă nu Pm împu(caţi dec&t poim&ine. $ătr&nul ro"ti vor+ele ace"tea cu at&ta "implitate (i măreţie totodată, înc&t nu numai pre(edintele "e emoţiona, ci tot tri+unalul #u ad&nc mi(cat.5on#orti îi luă m&na (i i-o "tr&n"e cu un av&nt care trecea pe"te deo"e+irea

de păreri, în timp ce 'ario agano nu "e a"cundea nicidecum "ă-(i (teargă olacrimă. re(edintele n-avu nevoie dec&t "ă con"ulte tri+unalul cu privirea apoi,"alut&ndu-l pe +ătr&n V Se va #ace cum doriţi, cetăţene $ac%er, (i ne pare rău că nu putem#ace altceva pentru dumneavoa"tră. V Nu-i nevoie ră"pun"e Simon, Pindcă nu vă cerem altceva. Hi, "alut&nd tri+unalul ca pe o reuniune de prieteni pe care i-ar pără"i,luă +raţul Pului "ău, mer"e cu el "ă "e a(eze în milocul "oldaţilor, (i am&ndoico+or&ră iar în temniţa lor. 5&ntecul a(a-zi"ului pe"car înceta"e. 2ndrX $ac%er "e ridică în m&ini

p&nă la #erea"tră. 'area era nu numai tăcută, dar (i pu"tie. 7. >85832R2. 2 doua zi, paznicul de la u(ă intră la (apte dimineaţa în temniţa celordoi condamnaţi. A&nărul mai dormea, +ătr&nul în"ă, cu un creion în m&nă (i o#oaie de *&rtie pe genunc*i, "cria ci#re. "corta ce avea "ă-i ducă în "trada 'edina a(tepta. $ătr&nul î(i aruncă o privire a"upra Pului "ău.



V aide, zi"e el, "coală-te, 2ndrX. Aotdeauna ai #o"t lene(, copilul meutre+uie "ă te îndrepţi. V 3a, ră"pun"e 2ndrX de"c*iz&nd oc*ii (i d&ndu-i +ună dimineaţa dincap numai, mă îndoie"c dacă 3umnezeu îmi va lă"a timpul "-o #ac. V 5&nd erai mic, reluă cu melancolie +ătr&nul, (i maică-ta te "triga"e

de două-trei ori, de(i ea te trezi"e, nu te puteai *otărî "ă-ţi pără"e(ti patul.6neori eram nevoit "ă urc eu în"umi "pre a te "ili "ă te "coli. V Gţi #ăgăduie"c, tată, ră"pun"e t&nărul ridic&ndu-"e (i încep&nd "ă "e îm+race, că de mă treze"c poim&ine, mă voi "cula îndată. >a r&ndul "ău, +ătr&nul "e ridică (i, o#t&nd V $iata maică-ta zi"e el, +ine c-a murit 2ndrX "e apropie de tatăl "ău(i, #ără "ă "coată o vor+ă, îl "ărută cu drago"te. $ătr&nul Simon "e uită la d&n"ul. V 2t&t de t&năr murmură el. în "#&r(it e"te zece minute, am&ndoi prizonierii erau îm+răcaţi. 2ndrX +ătu la u(ă temnicerul "e ivi din nou.

V 2 #ăcu el, "unteţi gataQ Eeniţi, că vă a(teaptă e"corta. Simon (i 2ndrX $ac%er pă(iră în milocul unei duzini de oameni în"ărcinaţi "ă-i ducă la +anca lor, din "trada 'edina, după cum am "pu". 3e la poarta din 5a"tello-Nuovo p&nă la ca"a $ac%er, nu era dec&t unpa". e drum, numai c&teva priviri curioa"e "e opriră a"upra prizonierilorcare, într-o clipă, aun"eră la u(a +ăncii. 2+ia era ora opt dimineaţa u(a mai era înc*i"ă, #uncţionarii venind deo+icei numai la ora nouă. Sergentul care comanda e"corta "ună valetul +ătr&nului $ac%er veni "ăde"c*idă, "coa"e un "trigăt (i, din cea dint&i pornire "e aruncă în +raţele"tăp&nului "ău. ra un vec*i "ervitor neamţ care, de copil, îl urma"e din

Fran%#urt. V 2, "cumpul meu "enior, îi zi"e el, dumneavoa"tră "unteţiQ (i +ieţiimei oc*i, care v-au pl&n" at&ta lip"a, au #ericirea "ă vă revadăQ V 3a, dragă Fritz, da. Hi toate merg +ine în ca"ăQ între+ă Simon. V 3e ce n-ar merge toate în lip"a dumneavoa"tră, ca (i c&nd aţi P de#aţăQ Slavă 3omnului, Pecare î(i cunoa(te datoria. >a nouă dimineaţa, toţi#uncţionarii "unt la po"tul lor (i Pecare î(i vede con(tiincio" de trea+ă. 3innenorocire, numai eu am timp de pri"o", (i totu(i, zilnic, vă perii *ainele[întoate duminicile întorc cea"ornicele (i, c&t pot mai +ine, vă m&ng&i c&inele5ezar că, de c&nd aţi plecat, a+ia măn&ncă (i numai "e t&nguie. V Să intrăm, tată, zi"e 2ndrX domnii î(i pierd ră+darea (i "e "tr&nge

lumea. V Să intrăm, repetă +ătr&nul $ac%er. : "antinelă răma"e la u(ă, două în anticameră, iar celelalte #ură împră(tiate în coridor. 3ealt#el, cum "e o+i(nuie(te la +ănci, parterul aveagratii. 2(a că am&ndoi prizonierii, întorc&ndu-"e aca"ă, î(i "c*im+a"eră doar înc*i"oarea.



2ndrX $ac%er "e îndreptă "pre ca"a de +ani (i, cum ca"ierul nu "o"i"e încă, o de"c*i"e cu c*eia lui du+lă, în timp ce Simon $ac%er "e a(eza în +iroul"ău, care nu mai #u"e"e de"c*i" de la are"tarea lui. Se a(ezară "antinele la am&ndouă u(ile. V 2* #ăcu +ătr&nul $ac%er, o#t&nd de mulţumire c&nd î(i reluă locul în

#otoliul unde (ezu"e timp de treizeci (i cinci de ani. 2poi adăugă V Fritz, de"c*ide o+lonul de comunicare. Fritz îl a"cultă (i apă"ă pe re"ortul ce da din ca+inet în ca"ierie, a(a cătatăl (i Pul puteau, #ără a-(i pără"i niciunul +iroul, "ă-(i vor+ea"că, "ă "e înţeleagă (i c*iar "ă "e vadă. 2+ia "e a(eza"e +ătr&nul $ac%er, că un c&ine mare, Ooco", url&nd de+ucurie (i t&r&ndu-(i lanţul "#ăr&mat, "e repezi în ca+inetul "ău (i "ări pe el"ă-l "ugrume nu alta. $ietul animal î(i "imţi"e "tăp&nul (i, ca (i Fritz, îi "punea +ine-ai venit. 5ei doi $ac%er începură "ă-(i cerceteze core"pondenţa. Aoate "cri"orile

#ără vreo "emnalare #u"e"eră de"c*i"e de #uncţionarul-(e# cele cu omenţiune "pecială "au cuv&ntul er"onal erau pu"e la o parte. Scri"orile ace"tea nu "e putu"eră trimite prizonierilor, cu care oricecomunicare era oprită, iar ei le regă"eau pe +iroul lor, întorc&ndu-"e aca"ă. :ra nouă +ătea la marea pendulă de pe vremea lui >udovic al L8E-leace împodo+ea ca+inetul lui Simon $ac%er, c&nd cu punctualitatea-i o+i(nuită,"o"i ca"ierul. ra, ca (i valetul, un neamţ pe nume )lagmann. Nu prea înţele"e"e ro"tul "antinelei pe care o văzu"e la u(ă, nici a"oldaţilor de pe coridoare. îi între+a"e dar, "clavi ai con"emnului, nu-iră"pun"e"eră.

Aotu(i, cum "e dădu"e ordinul de-a lă"a "ă intre (i "ă ia"ă toţi#uncţionarii +ăncii, pătrun"e #ără greutate p&nă la ca"ierie. 'are-i #u mirarea c&nd, la lecui (i pe "caunul "ău, îl gă"i pe t&năru-i"tăp&n. 2ndrX $ac%er, iar prin o+lon îl putu vedea în ca+inet (i-n #otoliu ca deo+icei, pe +ătr&nul $ac%er. 2#ară de "antinelele de la u(ă, din anticameră (i din coridoare, nimic nuera "c*im+at. 2ndrX ră"pun"e cordial, de(i pă"tr&nd di"tanţa de la "tăp&n la#uncţionar, demon"traţiilor voioa"e ale ca"ierului care, prin o+lon, "e gră+i "ă-l "alute pe tată ca (i pe Pu. V 6nde-i (e#ul conta+ilităţiiQ între+ă 2ndrX pe )lagmann.

5a"ierul î(i "coa"e cea"ornicul. V nouă (i cinci minute, domnule 2ndrX a( paria că domnul Sperlingcote(te acum pe "trada San-$artolomeo. Htiţi că totdeauna e aici între nouă(i cinci (i nouă (i (apte minute. Gntr-adevăr, a+ia i"prăvi"e ca"ierul, că "e auzi în anticameră gla"ulconta+ilului-(e# care "e in#orma la r&ndul "ău. V Sperling Sperling "trigă 2ndrX c*em&ndu-l pe noul "o"it vino,prietene, n-avem timp de pierdut.



Sperling, din ce în ce mai uimit, dar neîndrăznind "ă între+e nimic,trecu în +iroul (e#ului +ăncii. V 3ragul meu Sperling, #ăcu Simon $ac%er zărindu-l, în timp ce)lagmann, a(tept&nd ordine, "tătea în picioare la ca"ierie, dragul meuSperling, n-am nevoie "ă te între+ dacă regi"trele noa"tre "unt la curentQ

V Sunt la curent, iu+ite "tăp&ne, ră"pun"e Sperling. V 2tunci, ai o "ituaţie a +ănciiQ V u am întocmit-o ieri, la ora patru. V Hi ce con"tată inventarulQ V 6ii +enePciu de un milion o "ută (aptezeci (i cinci de mii de ducaţi. V 2uzi, 2ndrXQ zi"e tatăl către Pu. V 3a, tată un milion o "ută (aptezeci (i cinci de mii de ducaţi. Sepotrive(te cu valorile pe care le ai în ca"ă, )lagmannQ V 3a, domnule 2ndrX, am&ndoi am veriPcat ieri. V Hi vom veriPca din nou azi-dimineaţă, dacă vrei, +unul meu +ăiat. V 5*iar acum, domnule.

Hi, pe c&nd Sperling a(tept&nd veriPcarea ca"ei, vor+ea încet cu Simon$ac%er, )lagmann de"c*i"e o ladă de Per cu triplă +roa"că, complicată culitere (i cu numere, "coa"e un porto#oliu de" cui n du-"e tot cu o c*eie, (i-ldepu"e în #aţa lui 2ndrX. V 5&t conţine porto#oliul ă"taQ între+ă t&nărul. V [email protected]? ducaţi în poliţe la >ondra, Eiena (i Fran%#urt. 2ndrX veriPcă (i gă"i contul e!act. V Aată, zi"e el, am cei [email protected]? ducaţi în poliţe. 2poi, întorc&ndu-"ecătre )lagmann V 5&t în ca"ăQ între+ă el. V ?B.DI ducaţi, domnule 2ndrX.

V 2uzi, tatăQ #ăcu t&nărul. V 3a, de"igur, 2ndrX. 5&t de"pre mine, am "u+ oc*i +ilanţul general alregi"trelor. 5onturile creditoare "e ridică la 1.BB.D1? ducaţi, iar conturilede+itoare prezintă ci#ra de 1.DBI.III ducaţi, care, împreună cu alte conturide-ale diver(ilor de+itori c&t (i de a +ăncilor, urc&ndu-"e la 1.IDB.I7 ducaţi,ne dau un activ de ?.71B.I7 ducaţi. Eezi (i tu ce "e gă"e(te la de+itulno"tru. în timp c&t vei veriPca laolaltă cu )lagmann, voi veriPca (i eu cuSperling. Gn clipa aceea, u(a +iroului "e de"c*i"e (i Fritz, cu punctualitatea-io+i(nuită, înainte ca pendula "ă P încetat a +ate ora un"prezece, anunţa cădomnul e "ervit.

V ;i-e #oame, 2ndrXQ între+ă +ătr&nul $ac%er. V Nu prea, ră"pun"e 2ndrX dar, cum tot tre+uie "ă măn&nci, "ăm&ncăm. Se "culă (i î(i regă"i tatăl pe coridor. 2m&ndoi "e îndreptară "pre"u#ragerie, urmaţi de cele două "antinele. Aoţi #uncţionarii "o"i"eră între ora nouă (i nouă (i un "#ert, a#ară deSpronio.



Nu îndrăzni"eră "ă intre la ca"ierie nici în +irou pentru a-(i prezentare"pectele celor doi prizonieri dar îi a(teptau la trecere, unii la u(a +irouluilor, alţii la a "u#rageriei. 5um (tiau în ce împreurări "e întor"e"eră la +ancă, o ad&ncă tri"teţeera întipărită pe c*ipurile lor. 3oi-trei dintre cei mai vec*i #uncţionari

întorceau capul, că pl&ngeau. Aatăl (i Pul, după ce "e opriră o clipă în milocul lor, intrară în"u#ragerie. Santinelele răma"eră la u(ă, dar în interiorul încăperii. 2veau ordin "ănu piardă din oc*i condamnaţii. 'a"a era "ervită ca de o+icei. Fritz "ta în picioare în "patele +ătr&nuluiSimon. V 3upă ce ne vom #ace contul, nu va tre+ui "ă-i uităm pe toţi vec*ii"lu+a(i, zi"e Simon $ac%er. V : Pi lini(tit, tată, ră"pun"e 2ndrX din #ericire, "untem de"tul de+ogaţi pentru a nu "ili recuno(tinţa noa"tră "ă #acă economii în privinţa lor.

r&nzul #u "curt (i tăcut. >a "#&r(itul me"ei, 2ndrX, după un vec*i o+iceigerman, era deprin" "ă +ea în "ănătatea tatălui "ău. V Fritz, zi"e el +ătr&nului "ervitor, co+oară în pivniţă (i adă o "ticlă de o umătate de Ao%ai imperial din 1D7?. cel mai vec*i (i cel mai +un. Are+uie"ă +eau în "ănătatea cuiva. Simon "e uită la Pul "ău. Fritz îi dădu a"cultare #ără "ă ceară vreo lămurire (i "e întoar"e ţin&nd în m&nă "ticla de Ao%ai. 2ndrX î(i umplu pa*arul (i pe al tatălui "ău apoi ceru lui Fritz un altreilea pa*ar, îl umplu la r&nd (i i-l întin"e, zic&ndu-i V rietene, că de mai +ine de treizeci de ani de c&nd e(ti în ca"ă, nu

mai e(ti un "ervitor, e(ti un prieten, +ea cu noi un pa*ar de vin imperial în"ănătatea +ătr&nului tău "tăp&n (i pentru ca, #ără voia oamenilor (i a udecăţii lor, 3umnezeu "ă-i dea zile multe (i cin"tite, cu preţul zilelor mele. V 5e "pui, ce #aci tu, Pul meuQ e!clamă +ătr&nul. V 3atoria mea de Pu, zi"e 2ndrX z&m+ind. 3oar 3umnezeu a auzitgla"ul lui 2+ra*am rug&ndu-"e pentru 8"ac poate că va auzi (i gla"ul lui 8"acrug&ndu-"e pentru 2+ra*am. 5u o m&nă ce tremura, Simon î(i du"e pa*arul la gură (i-l goli oprindu-"e de trei ori. 2ndrX îl ridică pe al "ău la +uze, cu o m&nă "igură, (i-l dădu de du(că. Fritz încercă de mai multe ori "ă-l +ea pe al lui, dar nu iz+uti "e

înă+u(ea. 3in ce mai rămă"e"e în umătatea de "ticlă, 2ndrX umplu cele douăpa*are pe care Simon (i el le goli"eră, (i le dădu celor doi "oldaţi, îm+iindu-i V $eţi (i voi, ca mine, în "ănătatea Pinţei care vă e"te mai "cumpă. 2m&ndoi +ăură, ro"tind Pecare un nume. V aide, 2ndrX, zi"e +ătr&nul, la trea+ă, dragul meu 2poi, lui Fritz V Să te in#ormezi de Spronio, zi"e el mă tem "ă nu i "e P înt&mplatvreo nenorocire.



2m&ndoi prizonierii "e întoar"eră în +iroul lor, (i munca reîncepu. V 2un"e"em la creditul no"tru, nu-i a(a, tatăQ între+ă 2ndrX. V Hi creditul ă"ta "e urca la ?.71B.17 ducaţi, ră"pun"e +ătr&nul. V i +ine, reluă 2ndrX, de+itul no"tru "e compune din 1.1?B.1? ducaţi în diver"e datorii la >ondra, Eiena (i Fran%#urt.

V $ine, în"criu. V ?7B.III ducaţi cavalerei San-Felice. A&nărul nu-i putu ro"ti numele #ără "ă nu i "e "tr&ngă durero" inima. 6n "u"pin al tatălui ră"pun"e gla"ului tremurător al Pului "ău. V în"cri", zi"e el. V ?7.III ducaţi 'aie"tăţii Sale Ferdinand, 3umnezeu "ă-l păzea"că"old din împrumutul Nel"on. V Gn"cri", repetă Simon. V ?.?II ducaţi #ără nume.- V Htiu ce e"te, ră"pun"e Simon. 5&nd prinţul de Aar"ia era urmărit deprocurorul P"cal Eanni, a depu" la mine acea"tă "umă. 2 murit "u+it (i #ără a

mai avea c&nd vor+i #amiliei lui de"pre depunerea #ăcută. Eei "crie un cuv&ntPului "ău, (i )lagmann îi va duce, c*iar a"tăzi, ace(ti ?.III ducaţi. 6rmă o "curtă tăcere, în timp ce 2ndrX e!ecută ordinul tatălui "ău. 3upă ce i"prăvi "cri"oarea, o înm&nă lui )lagmann, zic&ndu-i V : vei duce prinţului de Aar"ia, în(tiinţ&ndu-l că "e poate prezentac&nd va voi la ca"ă i "e va plăti la vedere. V 'ai departeQ V tot ce datorăm, tată. oţi aduna. Simon adună (i gă"i că +anca $ac%er datora o "umă de 1.BB.D1?ducaţi, adică .9??.B #ranci din moneda noa"tră. : vădită mulţumire "e întipări pe c*ipul +ătr&nului. 3e la are"tarea

celor doi (eP ai +ăncii, "e ră"p&ndi"e oare care panică printre creditori.Fiecare "e gră+i"e a reclama "ă i "e ram+ur"eze ce i "e datora. 8n mai puţinde două luni, "e #ăcu"e #aţă la mai mult de trei"prezece milioane în poliţe. 5eea ce ar P ruinat oricare altă +ancă, nici măcar nu clătina"e +anca$ac%er. V 3ragul meu Sperling, zi"e Simon conta+ilului-(e#, pentru acoperireaconturilor creditoare, vei pune c*iar acum "ă "e pregătea"că poliţe a"uprade+itorilor +ăncii pentru o "umă egală cu aceea cu care "untem de+itori.5&nd vor P gata, le vei prezenta lui 2ndrX care le va i"căli, av&nd dreptul lai"călitură. 5onta+ilul-(e# ie(i "ă e!ecute ordinul ce-i era dat.

V Are+uie "ă duc îndată prinţului de Aar"ia "cri"oarea acea"taQ între+ă)lagmann. V 3a, du-te (i întoarce-te c&t mai repede cu putinţă dar, în drum,caută "ă aOi ceva de"pre Spronio. Aatăl (i Pul răma"eră "inguri, tatăl în +irou, Pul la ca"ierie. V 5red, tată, zi"e 2ndrX, că ar P +ine "ă trimitem o circulară anunţ&ndlic*idarea +ăncii noa"tre.



V ra "ă ţi-o "pun, copilul meu. Formuleaz-o "e vor #ace at&tea copiic&te vor tre+ui, "au, (i mai +ine, "e va da la tipar a(a că n-o "ă-ţi daio"teneala "ă "emnezi dec&t odată. V conomie de timp. 2i dreptate, tată, nu ne mai răm&ne prea mult. Hi 2ndrX #ormulă următoarea circulară ,HePi +ăncii Simon (i 2ndrX

$ac%er, din Neapole, au onoarea "ă în(tiinţeze per"oanele cu care au legăturide a#aceri (i, îndeo"e+i, pe acele ce ar putea avea vreo creanţa a"upra lor că, în urma condamnării la moarte a (ePlor +ăncii, "u"-numita +ancă î(i va începe lic*idarea, de m&ine 1@ mai, ziua e!ecuţiei lor. Aermenul lic*idării e P!at la o lună. Se va plăti cu ca"a de"c*i"ă4. 5&nd i"prăvi circulara, 2ndrX o citi tatălui "ău, între+&ndu-l dacă nugă"ea nimic de tăiat "au de adăugat. V Are+uie adăugată "emnătura, ră"pun"e rece tatăl. 3upă cum am"pu", 2ndrX $ac%er avea dreptul la "emnătură, (i "emnă. Simon $ac%er "ună un +ăiat de +irou de"c*i"e u(a ca+inetului "ău.

V Areci la Pul meu, zi"e el, ia (i du la tipograPe o circulară care tre+uieculea"ă c&t mai repede cu putinţă. 5ondamnaţii răma"eră iar "inguri. V Aată, ro"ti 2ndrX, avem la activul no"tru 1.?B9.7B ducaţi. 5e "ocoti"ă #aci cu eiQ Fii +un "ă-mi dai ordine (i le voi e!ecuta. V 3ragul meu, ră"pun"e tatăl, mi "e pare că, înainte de toate, tre+uie"ă ne g&ndim la cei care ne-au "ervit +ine în pro"peritate (i ne-au răma"credincio(i în nenorocire. 2i "pu" că "untem de"tul de +ogaţi ca "ă nu #acemeconomii în recuno(tinţa noa"tră cum le-ai dovedi-o tuQ V 3ar, tată, d&ndu-le mai departe lea#a pe toată viaţa lor. V 2( vrea "ă #ac mai mult dec&t at&ta, 2ndrX. 2vem aici opt"prezece

per"oane în "erviciul no"tru, #uncţionari (i "ervitori totalul le#urilor (i al"im+riilor, de la cele mai mari la cele mai "la+e, "e urcă la zece mii de ducaţi.Cece mii de ducaţi reprezintă un capital de două "ute de mii ducaţi "căz&nd?II.III ducaţi, ne răm&ne "uma de 1.IB9.7B, "umă încă #oarte în"emnată.ărerea mea e deci, ca la "#&r(itul lic*idării noa"tre, care poate ţine o lună,Pecare din #uncţionarii "au din "ervitorii no(tri "ă primea"că nu venitul, cicapitalul "im+riilor (i ale le#urilor e (i părerea taQ V Aată, e(ti adevărata caritate, eu nu-" dec&t um+ra ei numai că a(mai adăuga ace"tea în revoluţia pe care o trăim, nimeni nu poate ră"pundede ziua de m&ine. în toiul unei ră"coale, +anca noa"tră poate P e#uită,incendiată, mai (tiu eu ceQ 2vem în ca"ă II.III de ducaţi "ă plătim c*iar

a"tăzi celor pe care-i lă"ăm în urma noa"tră legatul pe care n-aveau "ă-l înca"eze dec&t după moartea noa"tră. =la"urile lor ne vor +inecuv&nta (i "evor ruga pentru noi (i, în "ituaţia noa"tră, gla"urile ace"tea "unt cel mai +un"priin pe care ni l-am putea înc*ipui pentru noi în. #aţa 3omnului. V 2(a "ă "e #acă. regăte(te pentru )lagmann un ordin de a plăti c*iara"tăzi cei ?II.III ducaţi celor în drept, iar luna pe care o mai au de lucrupentru noi cu "alarii du+le. V :rdinul e i"călit, tată.



V 2cuma, dragul meu, Pecare din noi poartă în inimă anumite amintiricare, de(i "ecrete, nu "unt mai puţin "acre. 2mintirile ace"tea impun îndatoriri. Fiind mai t&năr, tre+uie "ă ai mai multe dec&t mine care am (ivăzut "ting&ndu-"e o parte din ele. 3in 1.IB.7B ducaţi ce ne răm&n, iau1II.III ducaţi (i-ţi la" ţie ?II.III Pecare din noi, #ără "ă dea "ocoteală, va

între+uinţa "uma cum va gă"i de cuviinţă. V 'ulţume"c, tată. Ne răm&n 7B9.7B ducaţi. V Erei "ă lă"ăm 1II.III ducaţi Pecăruia din cele trei a(ezăminteumanitare din Neapole, 5opiilor gă"iţi, 8ncura+ililor (i anului "ăracilorQ V 3i"pune, tată. Răm&n B9.7B ducaţi. V 2l căror mo(tenitor Pre"c e vărul no"tru, 'oi"e $ac%er, din Fran%#urt. V 3ar el e mai +ogat dec&t noi, tată, (i "-ar ru(ina "ă primea"căa"emenea mo(tenire de la #amilia lui. V 3upă părerea ta, ce "ă #acem cu "uma acea"taQ V Aată, n-am a-ţi da vreun "#at c&nd e vor+a de Plo"oPe (i de omenie.Se vor da lupte înainte ca Neapolul "ă Pe cucerit, vor P uci(i mulţi oameni,

dintr-o parte ca (i din cealaltă. Gi ură(ti, tată, pe du(manii no(triQ V Nu mai ură"c pe nimeni, Pule. V una din #olo"itoarele urmări ale morţii care vine, zi"e 2ndrX în(oaptă, ca vor+indu-(i lui în"u(i. 2poi, cu gla" tare V i +ine, tată, ce-ai zice "ă lă"ăm "uma ce ne răm&ne, "căz&nd-o pecea tre+uitoare lic*idării, văduvelor (i.or#anilor pe care-i va #ace răz+oiul civil,din orice ta+ără ar PQ $ătr&nul "e ridică #ără "ă ră"pundă, trecu din +iroul "ău în al lui 2ndrX$ac%er (i î(i "ărută Pul pl&ng&nd. V Hi cui vei încredinţa acea"tă împărţealăQ

V 2i pe cineva "ă-mi propui, tatăQ V Nu, copilul meu. 3ar tuQ V 2m o Pinţă "#&ntă, tată, am pe cavalera San-Felice. V 5ea care ne-a denunţatQ V Aată, m-am g&ndit mult nopţi întregi m-am "trăduit cu inima (i cumintea "ă gă"e"c dezlegarea groaznicei enigme. Aată, "unt convin" că >uizanu-i vinovată. V Fie, ră"pun"e +ătr&nul Simon. 3acă nu-i vinovată, alegerea ta edemnă de ea dacă-i vinovată, e o iertare (i mă une"c cu tine ca "-o iert. 3e a"tă dată, Pul "e aruncă în +raţele tatălui "ău (i-l "tr&n"e la inimă. V i +ine, zi"e +ătr&nul Simon, uite că ne-am #ăcut lic*idarea. N-a #o"t

at&t de greu pe c&t a( P crezut. 3upă două ore, toate di"poziţiile luate de Simon (i 2ndrX $ec%er eraucuno"cute de întreaga +ancă #uncţionari (i "ervitori î(i primi"eră capitalul"alariilor (i al "im+riilor, iar am&ndoi prizonierii "e întorceau la înc*i"oarea,din care n-aveau "ă mai ia"ă dec&t pentru a merge la caznă, în"oţiţi delaudele (i de +inecuv&ntările lor. 5&t de"pre Spronio, "e aOa"e în "#&r(it ce deveni"e.



e"te noapte #u"e"e căutat aca"ă ca "ă Pe are"tat #ugi"e pe o#erea"tră (i. pe"emne, că pleca"e "ă "e alăture cardinalului la Nola. . : 6>A8'2 GNHA88N;2R. Gn timpul nopţii de după întoarcerea celor doi $ac%eri la înc*i"oare, înuna din odăile palatului 2ngri, unde încă mai locuia, Salvato, "t&nd la o ma"ă,

cu #runtea rezemată în m&na "t&nga, "cria cu "cri"ul energic (i citeţ care era"im+olul caracterului "ău, următoarea epi"tolă Fratelui Mo"ep*, mănă"tirea 'onte-5a""ino 1? iunie 1799 „Aată mult iu+it, Ciua luptei *otăr&toare a "o"it. 2mo+ţinut de la generalul 'acdonald "ă răm&n la Neapole, că mi "-a părut că înt&ia mea datorie, ca napolitan, era "ă-mi apăr ţara. Eoi #ace tot ce voi puteaca "-o "cap de nu iz+ute"c, voi #ace totul ca "ă mor. Hi dacă mor, două nume"cumpe îmi vor Outura pe +uze la ultima mea "uOare (i vor "ervi de aripi"uOetului meu ca "ă urce la cer al tău (i al >uizei. 3e(i cuno"c ad&nca drago"te ce mi-o porţi, tată, nu-ţi cer nimic pentrumine, datoria mi-e *otăr&tă, ţi-am "pu"-o (i o voi îndeplini dar, dacă mor, o,

tată mult iu+it o la" "ingură (i, cum e pricina nevinovată a morţii celor doi+ăr+aţi condamnaţi ieri "ă Pe împu(caţi, cine (tie dacă răz+unarea regelui n-o va urmări, cu toate că n-are nici o vină 3acă "untem învingători, n-o "ă "e teamă de răz+unarea acea"ta, (i"cri"oarea de #aţă nu-i dec&t o dovadă mai mult a marei mele iu+iri (i ave(nicei "peranţe pe care o am în tine. 3acă, dimpotrivă, "untem învin(i, dacă nu "unt în "tare "-o aut, tu,tată, mă vei înlocui. 2tunci, tată, îţi vei pără"i înălţimile "u+lime ale muntelui tău "#&nt, (ivei co+orî iar în milocul vieţii. ;i-ai impu" mi"iunea de a-l apăra pe om demoarte nu te vei îndepărta de "copul tău "căp&nd îngerul al cărui nume ţi l-

am "pu", vor+indu-ţi (i de virtuţile lui. 5um la Neapole, +anii "unt autorul cel mai "igur pe. care-l poţi avea,am "tr&n" într-o călătorie la 'oli"a cinzeci de mii de ducaţi, din care amc*eltuit c&teva "ute, dar mai toţi "unt îngropaţi într-o lădiţă de Per laau"ilipe, l&ngă ruinele morm&ntului lui Eirgiliu1, la picioarele laurului "ăuve(nic îi vei gă"i acolo. Suntem înconuraţi, nu "pun numai de inamici, ceea ce n-ar P nimic,dar (i de trădători, (i e îngrozitor. oporul e p&nă într-at&ta de or+it, de incult,de pro"tit de călugării (i de "uper"tiţiile lui, înc&t "ocoate drept cei mai maridu(mani ai "ăi pe acei ce vor "ă-l eli+ereze, (i "e înc*ină oricui mai adaugăun lanţ la cele pe care le (i poartă.

:, tată, tată, cel care ca noi "e dedică m&ntuirii trupurilor, "edovede(te vrednic în #aţa lui 3umnezeu dar, crede-mă, mult mai mare va Pmeritul aceluia care "e va deda cu totul educării ace"tor minţi, luminăriiace"tor "uOete. 2dio, tată 3omnul ţine în m&inile lui viaţa popoarelor tu ţii în m&iniletale mai mult dec&t viaţa mea ţii "uOetul meu. „5u tot re"pectul pe care ţi-l port în inimă. 2l tău Salvato4 „. S.



V Cadarnic +a c*iar primedio" "ă-mi ră"punzi, în toiul celor ce "epetrec aici. Arimi"ul tău poate P are"tat (i ră"pun"ul citit. Eei înm&naaducătorului trei +oa+e din mătăniile tale vor reprezenta pentru mine,credinţa ce-mi lip"e(te, nădedea pe care o am în tine, caritatea ce "e revar"ădin "uOetul tău.4

5&nd i"prăvi "cri"oarea, Salvato "e întoar"e (i-l c*emă pe 'ic*ele. 6(a "e de"c*i"e (i el "e ivi. V 2i gă"it omul care ne tre+uieQ între+ă Salvato. V Regă"it, vreţi "ă "puneţi, Pindcă-i acela(i care a mai #ăcut treicălătorii la Roma pentru a preda generalului 5*ampionnet "cri"orilecomitetului repu+lican (i a-i da ve(ti de"pre dumneavoa"tră. V 2tunci, e un patriotQ V 5are n-are dec&t părerea de rău, !celenţă, zi"e trimi"ul ivindu-"e lar&ndul "ău, că-l îndepărtaţi de Neapole în clipa primediei. V Serve(ti Neapolul, crede-mă, merg&nd unde mergi. V :rdonaţi, (tiu cine "unteţi (i c&t preţuiţi.

V 8ată o "cri"oare pe care o vei duce la 'onte-5a""ino între+i de#ratele Mo"ep* (i i-o dai, numai lui, pricepiQ V 2(tept ră"pun"Q V 5um nu (tiu cine va P "tăp&n la Neapole, c&nd te vei întoarce,ră"pun"ul va P un "emn după cum ne-am înţele" între noi mie, "emnul îmi va"pune totul. 'ic*ele a #ăcut preţul cu tineQ V 3a, ră"pun"e trimi"ul, o "tr&ngere de m&nă la întoarcerea mea. V *ei, e!clamă Salvato, văd că mai "unt oameni de trea+ă la Neapole.3u-te, #rate, (i 3umnezeu "ă te călăuzea"că Arimi"ul plecă. V 2cuma, 'ic*ele, zi"e Salvato, "ă ne g&ndim la ea.

V Eă a(tept, domnule general, ră"pun"e lazzaronele. Salvato î(i înc*eiecatarama "ă+iei, trecu o perec*e de pi"toale în cingătoare, ordonăcala+rezului "ău "ă-l a(tepte la miezul nopţii cu doi cai de călătorie în piaţa'ole, o luă de-a lungul "trăzii Aoledo, coti pe "trada 5*iaia, mer"e pe plaa4mării (i aun"e la 'argellina. e mă"ură ce "e apropia de ca"a almieri, i "e părea că aude un #el dep"almodie neo+i(nuită, recitată pe o arie care nu era melodioa"ă. : per"oană c&nta a"t#el "t&nd în picioare l&ngă ca"ă, "u+ #erea"tra"u#rageriei, (i "tatura-i înaltă "e de"prindea pe zid într-un relie# întunecat (ineclintit. 'ic*ele, cel dint&i, o recuno"cu pe vrăitoarea al+aneză, care "e

arăta"e >uizei în toate împreurările de "eamă din viaţa ei. Gl luă de +raţ pe Salvato "ă a"culte ce "punea. 2un"e"e la ultima "tro#ăa c&ntecului dar cei doi +ăr+aţi mai auziră cuvintele ace"tea 3eparte de noi z+oară r&ndunica din nord c&nd +ate v&ntul. $iată porum+iţă, ia-ţi av&ntul, 5ă aripa-ţi cunoa(te drumul primăverii V 8ntraţi la >uiza, zi"e 'ic*ele lui Salvato mă duc "-o opre"c pe Nanno(i, dacă >uiza gă"e(te de cuviinţă "ă-i ceară "#atul, c*emaţi-ne.



Salvato avea o c*eie de la portiţa grădinii Pindcă, după cum am "pu", încetul cu încetul, toate tainele care învăluie o drago"te, ce "e înPripă "Poa"ă,dacă nu pieri"eră cu totul, cel puţin erau mai limpezite, de(i numai prieteniile puteau citi prin "la+a lor tran"parenţă. Salvato lă"ă portiţa împin"ă de zid, urcă treptele de la intrare, de"c*i"e

u(a "u#rageriei (i o gă"i pe >uiza în picioare la aluzea. ra vădit că nu-i "căpa"e nici uri ver" din +alada c&ntată de Nanno. Cărindu-l pe Salvato, "e apropie de el (i, cu un z&m+et tri"t, î(i lă"ăcapul pe umărul "ău. V Ae-am văzut venind de departe cu 'ic*ele, zi"e ea o a"cultam pe#emeie. V Hi eu, ră"pun"e Salvato dar nu i-am auzit dec&t ultima "tro#ă dinc&ntec. V o repetiţie a celorlalte. rau trei toate ve"te"c o primedie (i îndeamnă "ă #ugi de ea. V Femeia nu te-a nemulţumit niciodatăQ

V Niciodată, +a dimpotrivă. 3in prima zi c&nd am văzut-o, ce-i drept cămi-a prezi" un lucru pe care, atunci, îl credeam cu neputinţă. V Gl crezi mai adevărat acumaQ V 2t&tea lucruri cu neputinţă de prevăzut "-au înt&mplat de c&nd necunoa(tem, dragul meu, înc&t mi "e pare că orice "e poate acum. V Erei "-o aducem "u" pe vrăitoareQ 3acă n-ai avut niciodată a tepl&nge de ea, eu nu pot dec&t "-o laud, Pindcă mi-a #ăcut cel dinţii +anda larana din care puteam "ă mor (i uite că n-am murit. V Singură, n-a( P îndrăznit dar cu tine nu mă tem de nimic. V Hi de ce n-ai P îndrăznitQ ro"ti în urma celor doi tineri un gla" la caretre"ăriră, recuno"c&ndu-l pe al vrăitoarei. :are n-am încercat eu totdeauna,

ca un du* +un, "ă îndepărtez de tine nenorocireaQ :are, dacă mi-ai P urmat"#aturile, n-ai P la alermo, lingă ocrotitorul tău Pre"c, în loc de-a "ta aici,tremur&nd, "u+ învinuirea de-a P denunţat doi +ăr+aţi care vor P împu(caţim&ineQ în "#&r(it, a"tăzi, dacă ai vrea "ă mă a"culţi, c&t mai e încă vreme, n-ai "căpa oare de de"tinul pe care ţi l-am prezi" (i "pre care te îndrepţi #ără "ă-l poţi înlăturaQ ;i-am "pu" că 3umnezeu a "cri" "oarta muritorilor în palmalor, pentru ca, autaţi de o voinţă d&rză, "ă poată lupta împotriva ei. Nu ţi-ammai văzut m&na din ziua c&nd ţi-am prezi" o moarte #atală (i năpra"nică. i+ine, prive(te-ţi-o a"tăzi (i "pune-mi dacă "teaua pe care ţi-am arătat-o (i-ţităia în două linia vieţii, a+ia vădită pe atunci, nu-i acum de două ori maimare

Signora San-Felice "e uită la m&na ei (i "coa"e un ţipăt. V rive(te-o tu în"uţi, tinere, urmă vrăitoarea întorc&ndu-"e cătreSalvato, (i vei vedea dacă o "ulă înro(ită la #oc ar în"emna-o cu o purpurămai vie dec&t o #ace ronia cerea"că ce-ţi dă prin gura mea, cea din urmă în(tiinţare. Salvato o luă pe >uiza în +raţe, duc&nd-o "pre lumină, îi de"c*i"epumnul pe care "e "trăduia "ă-l ţină înc*i" (i, la r&ndul "ău, "coa"e un u(or



"trigăt de mirare o "tea mare c&t un +o+ de linte, cu cinci raze +ine de"lu(ite(i îndepărtate, tăia în două linia vieţii. V Nanno, zi"e t&nărul, recuno"c că e(ti prietena noa"tră c&nd eram încă li+er, c&nd puteam pleca din Neapole, am propu" >uizei "-o duc la5apua, la =aete, "au c*iar la Roma. 2"tăzi e prea t&rziu "unt înlănţuit de

"oarta Neapolului. V Aocmai de aceea am venit, ră"pun"e vrăitoarea Pindcă ceea ce tunu mai poţi #ace, eu mai pot încă \ă #ac. V Nu înţeleg, ro"ti Salvato. V Aotu(i e #oarte "implu. 8au t&năra cu mine (i o duc în nord, adicăacolo unde nu-i primedie. V Hi cum o ieiQ Nanno î(i de"c*i"e mantia largă, (i arăt&nd o legătură pe care o ţinea înm&nă V 2m aici, urmă ea, un co"tum de ţărancă din 'aida. Su+ co"tumulal+anez, nimeni n-o "ă recunoa"că pe cavalera San-Felice va P #ata mea.

Aoată lumea o (tie pe +ătr&na Nanno, (i nici repu+licanii, nici "an#edi(tii nuvor "pune nimic Picei vrăitoarei al+aneze. Salvato "e uită la >uiza. V 2uzi, >uizaQ între+ă el. 'ic*ele care, p&nă atunci, rămă"e"e nevăzut în um+ra u(ii, "e apropiede d&n"a (i, căz&ndu-i în genunc*i V Ae rog, >uiza, îi zi"e el, a"cultă gla"ul lui Nanno. Aot ce a prezi" "-a împlinit p&nă a"tăzi, pentru tine ca (i pentru mine. 'ie mi-a prezi" că, dinlazzarone, voi aunge colonel, (i uite că am aun", oric&t părea de necrezut.Răm&ne acum (i partea rea a prezicerii (i, pare-"e că de a"emenea "e va în#ăptui. ;ie ţi-a prezi" că un t&năr #rumo" va P rănit "u+ #ere"trele tale, (i

#rumo"ul t&năr a #o"t rănit a prezi" că-l vei iu+i, (i-l iu+e(ti a prezi" căamantul ă"ta te va pierde, (i te pierde, de vreme ce de dragul lui, nu vrei "ă#ugi. >uiza, a"cultă ce-ţi "pune Nanno Au nu e(ti +ăr+at, nu vei P dezonoratădacă #ugi. Noi tre+uie "ă răm&nem pentru a lupta, "ă luptăm deci. 3acă"upravieţuim am&ndoi, vom veni la tine dacă unul "ingur "upravieţuie(te,unul "ingur va veni. Htiu +ine că dacă eu "unt acela, nu-l voi înlocui peSalvato dar nu "e arată a(a, că nici o prezicere nu-l condamnă de mai înaintela moarte, pe c&nd eu, "unt condamnat. 5&nd vrăitoarea ţi-a "pu" adineauri"ă-ţi prive(ti în palmă, +iata mea >uiza, #ără voie, m-am uitat într-a mea.Steaua-i mereu acolo (i cu mult mai de"lu(ită dec&t era acum opt luni, adică în ziua prezicerii. une-ţi dar *ainele a"tea, dragă "urioară (tii ce #rumoa"ă

erai în co"tumul 2""untei. V Eai murmură >uiza, a #o"t dulce pentru mine "eara c&nd l-am pu",3umnezeule, ce departe-i acum de noi timpul acela V Aimpul acela poate "ă "e reîntoarcă pentru tine, "cumpă "urioarătre+uie numai "ă ai curaul de a-l pără"i pe Salvato. 58 V : niciodată niciodată murmură ea încolăcindu-(i +raţele de g&tullui Salvato. Să trăie"c "au "ă mor eu el



V Htiu +ine, "tărui 'ic*ele de"igur, a trăi cu el "au a muri cu el, ar Pminunat dar cine-ţi "pune că, răm&n&nd aici, vei trăi "au vei muri cu elQ3orinţa ta, nădedea pe care ea ţi-o dă dar, pre"upun&nd că răm&i, veirăm&ne aiciQ V 2 Nu e!clamă Salvato, o duc la 5a"tello-Nuovo. Htiu că la Sant-

lmo ar P mai +ine, dar, după ce "-a petrecut între mine (i 'eean, nu maiam încredere în el. V Hi ce #aci după ce ai în"oţit-o la 5a"tello-NuovoQ „ T >upt în #runteacala+rezilor mei. V Gnc&t vezi, domnule Salvato, că nu trăie(ti l&ngă ea, (i că poţi murideparte de d&n"a. V 3a, dragă >uiza zi"e Salvato într-adevăr, lucrurile "e pot înt&mplacum "pune 'ic*ele. V Nu-i nimic dacă mori departe "au aproape de mine, Salvato 3upămoartea ta, (tii doar că voi muri (i eu. V 3ar ai dreptul "ă mori, îi ră"pun"e Salvato pe engleze(te, acuma

c&nd n-ai mai muri "ingurăQ V : dragul meu dragul meu (opti >uiza, a"cunz&ndu-(i capul înpieptul lui. Gn clipa aceea, intră =iovannina, (i cu "ur&"ul îngerului rău pe +uze,ro"ti V : "cri"oare de la domnul 2ndrX $ac%er pentru doamna. >uiza tre"ări, ca (i cum ar P văzut ivindu-"e în"ă(i #antoma lui $ac%er. Salvato o privi cu mirare. 'ic*ele "e ridică, întorc&ndu-(i oc*ii "pre u(ă. 5a"ierul )lagmann intră. 5avalera San-Felice îl cuno(tea +ine el venea,de o+icei, cu do+&nda +anilor pe care ea-i depu"e"e, "au mai +ine zi"

cavalerul îi depu"e"e la +anca $ac%er. 2ducea, nu o "cri"oare, ci două pentru >uiza. Fără îndoială, am&ndouă tre+uiau citite Pecare la r&ndul ei, Pindcătrimi"ul îi dădu numai una, #ăc&ndu-i "emn că, după ce o va P i"prăvit pe înt&ia, i-o va da (i pe a doua. rima era circulara tipărită adre"ată creditorilor +ăncii $ac%er. e mă"ură ce >uiza citi"e #une+ra în(tiinţare, vocea i "e "c*im+a"e (i, lacuvintele 5a urmare a condamnării la moarte a (ePlor +ăncii, *&rtia-i"căpa"e din m&na tremurătoare (i graiul îi pieri"e. 'ic*ele ridica"e #oaia (i, pe c&nd >uiza pl&ngea la pieptul lui Salvatocare, cu am&ndouă +raţele, o "tr&ngea la piept, lazzaronele o citi"e cu gla"

tare p&nă la "#&r(it. 2poi "e lă"a"e o mare (i dureroa"ă tăcere. =la"ul trimi"ului o curma"e cel dint&i. V Signora, zi"e el, *&rtia care. "-a citit e circulara adre"ată tuturor dar,a#ară de acea"ta, vă mai aduc (i o "cri"oare de la domnul 2ndrX $ac%er văe"te adre"ată per"onal (i cuprinde ultimele "ale dorinţi.



Salvato î(i de"#ăcu +raţele ca "-o la"e pe >uiza "ă citea"că acel #el dete"tament ce i "e anunţa"e. a întin"e m&na "pre )lagmann (i primi"cri"oarea dar în loc "-o de"c*idă, o prezentă lui Salvato, zic&ndu-i V 5ite(te rima lui mi(care #u "-o re"pingă înceti(or dar >uiza "tărui

V Nu vezi, dragul meu, că nu-" în "tare "ă cite"c eu în"ămiQ Salvato rup"e pecetea (i, cum "ta l&ngă căminul pe care ardeauluminările unui candela+ru, "tr&ng&nd-o mereu pe >uiza la inima lui, citiurmătoarea "cri"oare „3oamnă, 3e-a( cunoa(te o Pinţă mai nepri*ănitădec&t dumneavoa"tră, i-a( încredinţa "#&nta mi"iune pe care v-o la", pără"indviaţa. Aoate datoriile ne "unt plătite, lic*idarea "-a #ăcut răm&ne +ănciinoa"tre o "umă de aproape patru "ute de mii ducaţi. 2cea"tă "umă, tatăl meu (i cu mine, o de"tinăm pentru autorareavictimelor răz+oiului civil în care "untem do+or&ţi, (i acea"ta, #ără deo"e+irede principiile ace"tor victime, nici de r&ndurile unde vor P căzut.

entru cei morţi nu putem nimic dec&t "ă ne rugăm pentru ei, murindnoi în(ine a(a că nu pe morţi îi de"emnăm "u+ numele de victime darputem ceva pentru adevăratele victime T (i, după părerea noa"tră, "unt copiii(i văduvele acelora care, în orice #el, vor P #o"t loviţi în lupta ce a+ia la oraacea"ta, o vedem în adevărata ei lumină (i, o "punem cu părere de rău, e oluptă #ratricidă. 3ar, pentru ca "uma de patru "ute de mii ducaţi "ă Pe împărţită cu înţelegere, cin"tit (i #ără părtinire, o depunem, doamnă, în +inecuv&ntatelevoa"tre m&ini "untem "iguri că o veţi împărţi cum e drept (i cum "e cuvine. 2cea"tă ultimă dovadă de încredere (i de re"pect vă arată, doamnă, cănoi co+or&m în morm&nt +ine încredinţaţi că n-aveţi nici un ame"tec în

moartea noa"tră "&ngeroa"ă (i prea timpurie, (i că #atalitatea a #ăcut totul. Sper că "cri"oarea vă va putea P înm&nată a"tă-"eară (i că, murind,vom avea m&ng&ierea de a (ti că primiţi mi"iunea ce are drept "cop ca *arulcerului "ă pogoare a"upra +ăncii noa"tre iar +inecuv&ntarea nenorociţilora"upra morm&ntului no"tru 5u acelea(i "entimente cu care am trăit, mor, doamnă, a"igur&ndu-văcă "unt re"pectuo"ul dumneavoa"tră admirator. 2ndrX $ac%er.4 5u totul alt#el dec&t prima, a doua "cri"oare păru că-i redă putere>uizei. e mă"ura ce Salvato, neput&nd nici el "ă-(i "tăp&nea"că emoţia, ocitea cu gla" tremurător, ea î(i ridica #aţa luminoa"ă, p&nă atunci plecată de

#rica anatemei, (i un z&m+et de trium# îi "trălucea printre lacrimi. Se îndreptă "pre ma"ă, pe care "e gă"ea cerneală, toc (i *&rtie, (i"cri"e cuvintele ,ra "ă plec, era "ă pără"e"c Neapolul, c&nd v-am primit"cri"oarea pentru a îndeplini datoria "#&ntă pe care mi-o impune, răm&n. '-aţi udecat +ine, (i vă "pun, cum voi "pune lui 3umnezeu în #aţacăruia vă veţi în#ăţi(a (i poate că nu voi înt&rzia "ă vă urmez, vă "pun "untnevinovată. 2dio



rietena voa"tră în lumea acea"ta (i în cealaltă, unde "per că ne vomregă"i. >uiza.4 2poi întin"e ră"pun"ul lui Salvato, care-l luă "ur&z&nd, (i, #ără "ă-lcitea"că, îl predă lui )lagmann. Arimi"ul ie(i, iar 'ic*ele după el.

V Ea "ă zică, răm&iQ între+ă Nanno. V Răm&n, ră"pun"e >uiza, a cărei inimă nu orea dec&t o pricinăpentru a "e *otărî în #avoarea lui Salvato (i, poate #ără "ă-(i dea "eama, "e#olo"i"e cu ne"aţ de cea pe care i-o o#erea condamnatul. Nanno ridică m&na (i, cu gla" "olemn V Au, care o iu+e(ti pe #emeia a"ta mai mult dec&t viaţa ta (i ca pe"uOetul tău, zi"e ea lui Salvato, mi-e(ti martor c-am #ăcut tot ce-am putut ca"-o "cap mi-e(ti martor că i-am lămurit primedia ce-o a(teaptă, c-am îm+iat-o "ă #ugă, (i că, împotriva poruncilor date de de"tin celor cărora lede"tăinuie(te viitorul, am vrut "-o "priin cu #apta. :ric&t de crudă ar P "oartacu voi, "ă n-o +le"temaţi pe +ătr&na Nanno, +a dimpotrivă, "ă "puneţi c-a

#ăcut tot ce i-a "tat în putinţă pentru a vă "căpa. Hi, "trecur&ndu-"e în um+ra, cu care i "e contopea *aina întunecată,pieri #ără ca niciunul din cei doi tineri "ă "e P g&ndit "-o oprea"că. 9. 2E2N:SA6R8>. Gnainte ca Salvato (i >uiza "ă "c*im+e o vor+ă, 'ic*ele "e întorcea. V >uiza, zi"e el, Pi lini(tită tot ce era o taină pentru cei doi $ac%er, "eva limpezi cur&nd pentru ei, (i vor (ti pe cine tre+uie "ă-l +le"teme că i-adenunţat. Nu mi "e poate înt&mpla nimic mai rău dec&t "ă Pu "p&nzurat ei+ine, cel puţin mai înainte, mă voi P "povedit. Ainerii "e uitară cu mirare la 'ic*ele. 3ar el zi"e V N-avem timp de pierdut cu lămuriri noaptea "e apropie (i (tiţi ce ne

răm&ne de #ăcut. V 3a, ai dreptate, ră"pun"e Salvato. (ti gata, >uizaQ V 2m tocmit o tră"ură pentru ora un"prezece, "pu"e ea tre+uie "ă Pela poartă. V "te, ră"pun"e 'ic*ele, am văzut-o. V $ine, 'ic*ele. 2i griă "ă "e ducă cele c&teva lucruri de care voi aveanevoie c&t voi "ta la 5a"tello-Nuovo. Sunt într-un cu#ăr. u o "ă mai dau uneleordine =iovanninei. Sună, dar zadarnic, #ata nu veni. 'ai "ună o dată, degea+a în"ă î(i aţinti privirea a"upra u(ii pe oaretre+uia "ă intre "ervitoarea, că nu "e de"c*i"e.

>uiza "e ridică (i "e du"e ea în"ă(i în odaia #etei, crez&nd că poateadormi"e. >uminarea ardea pe ma"ă (i l&ngă ea era un plic pecetluit pe adre"a>uizei, cu "cri"ul =iovanninei. Gl luă (i-l de"#ăcu. Scri"oarea era a"t#el ticluită „Signora, 3acă aţi P pără"it Neapolul, v-a(P urmat pretutindeni unde aţi P plecat, g&ndind că tre+uia "ă vă "erve"c.



Răm&neţi la Neapole unde, înconurată de oameni care vă iu+e"c, numai aveţi nevoie de mine. Gn toiul evenimentelor care "e vor înt&mpla, n-a( îndrăzni "ă răm&n"ingură în ca"ă (i, cum nimic, nici măcar un devotament care nu vă tre+uie,nu mă "ile(te "ă mă înc*id într-o #ortăreaţă unde n-a( P li+eră "ă mă mi(c,

mă întorc la părinţii mei. 3ealt#el, aţi #o"t +ună "ă-mi #aceţi "ocoteala azi-dimineaţă, (i-n împreurările de #aţă, gă"e"c, de"igur, că prin acea"tă plată mi-aţi dat drumuldin "erviciu. Eă pără"e"c deci, "ignora, plină de recuno(tinţă pentru toată +unătateape care aţi avut-o pentru mine (i de"părţirea mă întri"tează p&nă într-at&ta înc&t îmi impun m&*nirea de a nu-mi lua răma" +un, de teama unei (i maimari m&*niri dacă a( #ace-o. 5redeţi-mă, "ignora, a voa"tră prea umilă, prea "upu"ă (i prea devotată"ervitoare, =iovannina.4 >uiza "e înPora citind "cri"oarea. 5u toate a"igurările de devotament (i

de credinţă pe care le cuprindea, un ciudat "imţăm&nt de ură rece reie(ea dela început (i p&nă la "#&r(it. 5e-i drept, nu-l vedeai cu oc*ii, dar îl zăreai cumintea, (i-l "imţeai cu inima. Se întoar"e în "u#ragerie, unde rămă"e"e Salvato, (i-i întin"e "cri"oarea. l o citi, dădu din umeri (i murmură „Eiperă4 Aocmai atunci, 'ic*ele "e înapoie. Nu gă"i"e tră"ura la poartă (i între+adacă "ă "e ducă după alta. Nu puteau a(tepta întoarcerea celei dint&i ca de"igur o lua"e=iovannina ca "ă plece. 'ic*ele n-avea nimic altceva de #ăcut dec&t "-alerge p&nă la ie-di-=rotta, unde era o "taţie de +ire, (i "ă mai aducă una.

V 3ragul meu, zi"e >uiza, la"ă-mă "ă #olo"e"c ace"te c&teva clipe de înt&rziere pe care ni le impune înt&mplarea, ca "ă #ac o ultimă vizită duce"eiFu"co (i "ă-i propun încă o dată "ă încerce acela(i noroc lu&nd-o cu mine la5a"tello-Nuovo. 3acă răm&ne, îi voi lă"a în pază ca"a ce va P cu totulpără"ită. V 3u-te, copila mea dragă, ră"pun"e Salvato, "ărut&nd-o pe #runte ca, într-adevăr, un tată pe copilul "ău. >uiza pătrun"e în coridor, de"c*i"e u(a de comunicare (i intră în "alon. 5a totdeauna, era plin cu toţi #runta(ii repu+licani. 5u toată primedia apropiată, cu toată ne"iguranţa evenimentelor. în#ăţi(area le era lini(tită. Simţeai că toţi oamenii ace(tia progre"i(ti care din

convingere apuca"eră pe calea primedioa"ă, erau gata "-o urmeze p&nă lacapăt (i, ca vec*ii "enatori ai Repu+licii, "ă a(tepte moartea pe "caunele lorde Plde(. 5a de o+icei, >uiza #ăcu mare impre"ie prin. #rumu"eţea (i #armecul ei(i "e "tr&ngeau în uru-i. în clipa acea"ta grea, Pecare după ce "e *otăr&"e într-un #el, mai între+a (i pe ceilalţi ce aveau de g&nd "ă #acă, nădăduindpoate că a(a era cel mai +ine.



3uce"a răm&nea aca"ă (i a(tepta evenimentele. ;inea gata pregătit unco"tum de #emeie din popor, pe care "e +izuia, ca la mare anang*ie, "ă #ugă.2renda(a uneia din #ermele ei avea "-o adăpo"tea"că. >uiza o rugă "ă-i "upraveg*eze locuinţa, p&nă c&nd ea în"ă(i o vapără"i pe a "a, (i-i ve"ti că Salvato, ne(tiind dacă în toiul luptei va putea "ă

ai+ă gria ei, îi opri"e o cameră la 5a"tello-Nuovo, unde era în pazaguvernatorului 'a""a, prietenul "ău. 3ealt#el, într-o "ituaţie de"perată, acolo tre+uiau "ă "e re#ugiezepatrioţii, că nimeni nu "e încredea în găzduirea lui 'eean care, "e (tia,ceru"e cinci "ute de mii de #ranci ca "ă ocrotea"că Neapolul, iar pentru cinci"ute cinzeci de mii de #ranci era gata "ă-l nimicea"că. $a c*iar "e "punea T ceea ce, dealtminteri, nu era adevărat T că trata"ecu cardinalul uUo. >uiza o căută din oc*i pe leonora imentel pentru care nutrea o mareadmiraţie dar, cu o clipă înainte de "o"irea "a, leonora pără"i"e "alonul ca"ă "e ducă la tipograPa ci.

Nicolino veni "-o "alute, #oarte m&ndru de #rumoa"a-i uni#ormă de*u"ari care, a doua zi, avea "ă-i Pe "#&rtecată de "ă+iile inamice. 5irillo care, după cum am "pu", #ăcea parte din 2dunarea legi"lativă ce"e declara"e permanentă, "e apropie "-o "ărute. Gi dori, nu tot #elul de #ericiriT în "ituaţia de #aţă, prea puţină #ericire "e putea "pera T ci "ă "cape cu viaţă(i, pun&ndu-i m&na pe cre(tet, o +inecuv&ntă în (oaptă. >uiza î(i #ăcu"e vizita. Sărută o ultimă dată pe duce"a Fu"co am&ndouă#emeile aveau #eţele "căldate în lacrimi. V 2 murmură >uiza ame"tec&ndu-(i lacrimile cu ale prietenei "ale, n-o"ă ne mai vedem 3uce"a Fu"co î(i ridică privirea "pre cer, ca pentru a-i zice „5olo "u", te

regă"e(ti totdeauna.4 2poi o în"oţi p&nă la u(a de comunicare. 2ici "e de"părţiră (i, după cum prooroci"e >uiza, pentru a nu "e maivedea. Salvato o a(tepta, 'ic*ele adu"e"e o tră"ură. 5ei doi tineri, lu&ndu-"ede +raţ (i #ără a P avut nevoia de a-(i împărtă(i g&ndul, "e du"eră "ă-(i iarăma" +un de la odaia #ericită, cum o numeau apoi înc*i"eră u(ile (i 'ic*eleluă c*eile. Salvato (i >uiza urcară în tră"ură. 'ic*ele, de(i în m&ndra-iuni#ormă, "e "ui pe capră, (i +ira porni "pre 5a"tello-Nuovo. Nu era încă t&rziu, dar toate u(ile (i #ere"trele erau înc*i"e (i "imţeai căo groază ad&ncă plutea pe"te ora(. 3in c&nd în c&nd, c&ţiva oameni "e

apropiau de ca"e, "tăteau pe loc o clipă (i apoi #ugeau în"păim&ntaţi. Salvato îi +ăgă de "eamă (i, îngriorat de ceea ce #ăceau, zi"e lui'ic*ele, de"c*iz&nd geamul din #aţă, "ă încerce a pune m&na pe unul dinace(ti alergători de noapte (i "ă aOe ce urmăreau. 2ung&nd la palatul 5aramanico, zăriră rai om din ă(tia #ără ca tră"ura"ă "e mai oprea"că, 'ic*ele "ări o" (i "e năpu"ti a"upra lui. 2runca o legătură de #r&ng*ii pe ră"uOătoarea pivniţei. V 5ine e(tiQ între+ă 'ic*ele.



V Sunt #acc*ino19la palat. V Hi ce #aciQ V 3oar vezi +ine. >ocatarul de la catul înt&i m-a în"ărcinat "ă cumpărdouăzeci (i cinci de +ra"e?Ide #r&ng*ie (i "ă i le aduc a"tă-"eară. 2m înt&rziat +&nd în iaţa-Eec*e (i, aung&nd la palat, am gă"it totul înc*i"

nevoind "ă mai treze"c paznicul, am aruncat legătura pe ră"uOătoareapivniţei or "ă le gă"ea"că m&ine. Nevăz&nd nimic rău în #aptul ă"ta, 'ic*ele ce-l ţinea de guler, dădudrumul omului care, a+ia "căpat, o luă la goană (i "e în#undă în "trada delace. Nea(teptata #ugă îl miră. 3e la palatul 5aramanico la 5a"tello-Nuovo, de-a lungul căii 5*iaia (i aurcu(ului =igantului, văzu că "e repetă acela(i lucru. 3e două ori, 'ic*ele încercă "ă-i în*aţe pe *oinarii în"ărcinaţi cu vreo mi"iune necuno"cută darnu iz+uti de parcă ci "-ar P #erit. 2un"eră la 5a"tello-Nuovo. 3atorită parolei, pe care Salvato o

cuno(tea, tră"ura putu "ă intre trecu pe l&ngă arcul de trium# aragonez (i "eopri în #aţa u(ii guvernatorului. Făcea o in"pecţie de noapte pe metereze "e întoar"e un "#ert de orădupă "o"irea lui Salvato. 2m&ndoi o condu"eră pe >uiza la camera ce i "e pregăti"e, în r&nd c*iarcu apartamentul doamnei 'a""a, (i vădit i "e rezerva"e cea mai #rumoa"ă (imai plăcută dintre încăperi. $ătea miezul nopţii. ra timpul "ă "e de"partă. >uiza î(i luă răma" +unde la #ratele ei de lapte (i de la Salvato, apoi am&ndoi, cu tră"ura ce-iadu"e"e, porniră "pre "tăvilar. 2colo, gă"iră în paza cala+rezului caii pe care-i ceru"eră, încălecară (i,

merg&nd pe "trada del iliere, pe radă, pe 'arina-Nuova (i pe 'arinella,trecură pe"te podul 'agdalena (i o luară în galop "pre orţiei. 3rumul era plin de trupe repu+licane, e(alonate de la podul 'agdalena,primul po"t e!terior, p&nă la =ranatello, po"tul cel mai apropiat de inamic (icomandat, după cum am "pu", de Sc*ipani. Aoată lumea veg*ea pe cale. Salvato "e oprea la toate corpurile degardă, de"căleca, "e înPripa (i dădea unele ordine. Gnt&i popo"i la #ortul Eigliana. 'icul #ort "e înalţă pe ţărmul mării, la dreapta drumului ce duce de laNeapole la orţiei (i apără intrarea pe podul 'agdalena. Salvato #u primit cu aclamaţii. Fortul Eigliano era păzit de o "ută cinzeci

din cala+rezii lui, "u+ comanda unui preot pe nume Ao"cano. ra limpede că a"upra micului #ort, ce păzea apropierea de Neapole, "eva îndrepta toată "#orţarea "an#edi(tilor a(a că apărarea #u"e"e încredinţatăunor oameni ale(i. Ao"cano arătă lui Salvato toate pregătirile-i de apărare. =&ndea, dacăar P "ilit, "ă provoace o e!plozie (i "ă "ară în aer, el (i oamenii lui.



3ealt#el, nu-i lua pe nepregătite toţi erau în(tiinţaţi de mai înainte, toţi"e învoi"eră la ert#a "upremă pentru patrie, (i "teagul ce #&l#&ia dea"upraporţii purta in"cripţia Răz+unare $iruinţă "au moarte Salvato îm+răţi(a pe vrednicul preot, încalecă din nou în "trigătele de

„Arăia"că Repu+lica4 (i porni mai departe. >a orţiei, repu+licanii îi mărturi"iră gravele lor îngriorări. 2veau a #acecu locuitori pe care intere"ele lor îi #ăcu"eră #ără voie regali(ti. Ferdinandavea la orţiei un palat unde-(i petrecea toamna aproape toată vara, ducelede 5ala+ria locuia la Favorita, palatul vecin. Repu+licanii nu "e puteau +izuipe nimeni, "e "imţeau înconuraţi de capcane (i de trădări. 5a în zilele decutremur0 parcă "e clătina păm&ntul "u+ picioarele lor. Salvato aun"e la =ranatello. 5u încrederea "au mai degra+ă o0 nec*i+zuinţa-i o+i(nuită, Sc*ipanidormea Salvato pu"e "ă-l trezea"că ceru (tiri de"pre inamic. Sc*ipani îi ră"pun"e că "ocotea "ă Pe atacat a doua zi, (i lua puteri ca

"ă-l primea"că +ine. Salvato îl între+ă dacă n-avea unele in#ormaţii mai preci"e de la "pionii,pe care tre+uia "ă-i P trimi". =ene ralul repu+lican mărturi"i că nu trimi"e"eniciunul (i că miloacele ace"tea neleale de-a #ace răz+oi îl "c&r+eau. Salvato"e in#ormă dacă păzi"e drumul "pre Nola, unde era cardinalul (i prin care, pepov&rni(urile Eezuviului, "-ar putea #uri(a trupe "pre orţiei (i "pre Re"ina, ca"ă-i taie retragerea. =eneralul ră"pun"e că tocmai cei din Re"ina (i din orţieitre+uiau "ă ia mă"urile ace"tea, c&t de"pre el, dacă ar înt&lni "an#edi(ti încalea lui, ar trece prin milocul lor. 3e"toinicul "trateg, cre"cut la (coala unui 5*ampionnet (i a unui'acdonald, dădea din umeri la #elul ă"ta de-a lupta (i de-a di"pune de viaţa

o"ta(ilor. înţele"e că pentru un om ca Sc*ipani, orice o+"ervaţie era depri"o", (i că tre+uia "ă la(i totul în "eama "piritului "alvator al popoarelor. Să vedem ce #ăcea în timpul ace"ta cardinalul, mai migălo" dec&tSc*ipani în privinţa miloacelor de apărare. >a două"prezece noaptea, adică la ora c&nd l-am văzut pe Salvatoplec&nd de la 5a"tello-Nuovo, cardinalul RuUo, în camera principală aepi"copiei din Nola, "ta la o ma"ă, av&nd l&ngă el pe "ecretaru-i Sacc*inelli (ipe marc*izul 'ala"pina, ag*iotantul "ău, primea (tirile (i dădea ordine. 5urierii "e perindau cu o repeziciune ce dovedea activitatea pe caregeneralul improvizat o de"#ă(ura"e pentru a-(i organiza core"pondenţa. l în"u(i de"c*idea toate "cri"orile de oriunde ar P venit, (i dicta

ră"pun"urile Pe lui Sacc*inelli, Pe lui 'ala"pina. Ră"pundea rar per"onal,a#ară de "cri"orile "ecrete, Pindcă din pricina unui tremur nervo", m&na-i eranedi+ace la "cri". Gn clipa c&nd intrăm în camera unde-(i a(teaptă trimi(ii, epi"copul>udovici l-a (i ve"tit că anedigrano (i cei o mie de ro+i ai "ăi tre+uie "ă P"o"it la $o"co, în dimineaţa de 1?. pi"copul ţine în m&nă o "cri"oare a marc*izului de 5urti" care-l în(tiinţează că colonelul 5iud], vr&nd "ă i "e uite purtarea de la 5apua, plecat



din alermo cu patru "ute de grenadieri (i trei "ute de "oldaţi, alcătuind un #elde legiune "trăină, tre+uie "ă P de+arcat la Sorento, ca "ă atace de pe u"cat#ortul 5a"tellamare, în timp ce navele Sea-or"e (i 'inerva îl vor +om+ardade pe mare. 3upă citirea "cri"orii, cardinalul "e ridică "ă cerceteze pe altă ma"ă, o

*artă mare, întin"ă (i, în picioare, rezem&ndu-"e cu o m&nă pe ma"ă, dictă luiSacc*inelli următoarele ordine „5olonelul 5iud] va întrerupe T dacă l-a început T a"altul #ortului 5a"tellamare, (i "e va înţelege îndată cu Sciarpa (ianedigrano, pentru a ataca armata lui Sc*ipani la 1@ în zori. 5iud] (i Sciarpa vor ataca din #aţă, în timp ce anedigrano "e va"trecura pe Oancuri (i va merge de-a lungul lavei Eezuviului, a(a, ca "ă urcepe"te drumul prin care Sc*ipani va încerca "ă "e retragă. 2#ară de acea"ta, "e prea poate ca, aO&nd "o"irea cardinalului la Nola,generalul repu+lican "ă vrea "ă "e îndrepte "pre Neapole, de teamă "ă nu i "etaie retragerea, îl vor împinge puternic înaintea lor. >a Favorita, generalul repu+lican îl va gă"i pe cardinalul RuUo, care va P

ocolit Eezuviul. împre"urat din toate părţile, Sc*ipani va P "ilit "ă "e la"e uci"ori "ă "e predea.4 5ardinalul pu"e "ă "e #acă trei copii de pe ordin, le i"căli pe toate (i,prin trei trimi(i, le e!pedie de"tinatarilor. 2+ia pleca"eră ordinele, c&nd cardinalul +ănuind vreuna din miile de împreurări care zădărnice"c planurile cele mai +ine întocmite, ceru "ă Pec*emat de 5e"are. 3upă cinci minute, t&nărul +rigadier intra înarmat (i încălţat cu cizme în#rigurata activitate a cardinalului îi cuprindea pe toţi cei din urul "ău. V $ravo, prinţule îi zi"e RuUo care, glumind uneori, îi pă"tra titlul. (tigataQ

V Aotdeauna, minenţă, ră"pun"e t&nărul. V 2tunci, ia patru +atalioane de in#anterie, patru tunuri de campanie,zece companii de v&nători cala+rezi (i un e"cadron de cavalerie mergi de-alungul Oancului de nord al Eezuviului, cel din"pre 'adonna-del-2rco (i, dacă"e poate, "ă aungi de cu noapte la Re"ina. >ocuitorii, în(tiinţaţi de mine, văa(teaptă, gata "ă "e răzvrătea"că în #olo"ul no"tru. 2poi, întorc&ndu-"e "pre marc*iz îi zi"e V 'ala"pina, dă +rigadierului ordinul "cri" (i i"căle(te-l pentru mine. Gn clipa aceea, capelanul cardinalul ui intră, "e apropie de el (i-i "pu"e în (oaptă V minentă, căpitanul Scipion >amarra "o"e(te de la Neapole (i vă

a(teaptă ordinele în camera de alături. V 2 în "#&r(it #ăcu cardinalul, ră"uO&nd mai u(or dec&t p&nă atunci.'ă temeam "ă4 nu i "e P înt&mplat vreo nenorocire, +ietului căpitan. Spune-ică îndată îl voi primi (i p&nă atunci ţine-i tovără(ie. 5ardinalul î(i "coa"e un inel din deget (i "igila ordinele e!pediate înnumele lui.



Scipion >amarra, a cărui "o"ire cardinalul părea c-o a(teaptă cu at&taneră+dare, era acela(i trimi" al reginei care-i adu"e"e "teagul, Pindu-irecomandat drept +un la orice. Eenea de la Neapole unde-l trimi"e"e cardinalul. Scopul mi"iunii era de-a intra în vor+ă cu unul din principalii complici ai con"piraţiei $ac%er, pe

nume =ennaro Aan"ano. 2ce"ta #ăcea pe patriotul, Pind în"cri" printre cei dinţii în regi"treletuturor clu+urilor repu+licane, d ar numai pentru a P la curent cu toate*otăr&rile lor, în(tiinţ&ndu-l pe cardinalul RuUo, cu care era în core"pondenţă. : parte din armele ce tre+uiau "ă "ervea"că la iz+ucnirea complotului$ac%er erau depozitate la el. >azzaronii din 5*iaia, din ie-di-=rotta, din uzzuoli (i din ma*alalelevecine erau la c*eremul "ău. Gnc&t, după cum "-a văzut, cardinalul îi a(tepta cu neră+dare ră"pun"ul. 8ntră în ca+inetul unde "e aOa >amarra, trave"tit într-o uni#ormă degardă naţională repu+licană.

V iQ #ăcu cardinalul. V i +ine, minenţă, totul merge după dorinţele noa"tre. Aan"ano trecemereu drept unul din cei mai +un4 patrioţi din Neapole, (i nu-i vine în g&ndnimănui "ă-l +ănuia"că. V 3ar a #ăcut ce am "pu"Q V 3a, a #ăcut, minenţă. V 2dică a pu" "ă "e arunce #r&ng*ii în ră"uOătorile pivniţelor de laca"ele patrioţilor #runta(i. V 3a ar P vrut +ucuro" "ă (tie în ce "cop dar, cum eu în"umi nu-lcuno(team, n-am putut "ă-i dau de"lu(iri în privinţa acea"ta. Nu-i nimicordinul venind de la minenţa Eoa"tră, a #o"t e!ecutat punct cu punct.

V (ti "igurQ V 8-am văzut pe >azzaroni la lucru. V Nu ţi-a înm&nat un pac*et pentru mineQ V $a da, minenţă, (i iată-l învelit cu o mu(ama. V 3ă-mi-l. 5ardinalul tăie cu un cuţita( +enzile ce legau pac*etul, (i "coa"e din învelitoarea lui un "teag mare, unde el era reprezentat în genunc*i rug&ndu-"e Per+inte "#&ntului 2nton, care-i arăta am&ndouă m&inile "ale pline de#r&ng*ii. V tocmai ce tre+uie, zi"e cardinalul înc&ntat. 2cum am nevoie de unom care "ă poată ră"p&ndi la Neapole zvonul minunii.

: clipă, răma"e pe g&nduri, între+&ndu-"e cine l-ar putea "ervi. 3eodată, "e +ătu pe"te #runte. V 2duceţi-mi-l aici pe #ra aciPco, zi"e el. Gl c*emară pe #ra aciPco, care intră în +irou, unde răma"e o umătatede oră înc*i" cu minenţa "a. 3upă care, a #o"t văzut că "e duce la grad, îl "coate pe =iacco+ino (iporne(te cu el pe drumul "pre Neapole.



5&t de"pre cardinal, "e întoar"e în "alon, mai dădu c&teva ordine (i "etr&nti îm+răcat pe patul "ău, "pun&nd "ă Pe trezit în zori. 5&nd "e lumină de ziuă, #u de(teptat. e"te noapte "e înălţa"e un altar în milocul lagărului "an#edi"t, a(ezat a#ară de Nola. 5ardinalul, înve(m&ntat în purpură, #ăcu "lu+a în cin"tea "#&ntului 2nton, cu care dorea "ă-l

înlocuia"că la ocrotirea ora(ului pe "#&ntul 8anuar. 2ce"ta, #ăc&ndu-(i de douăori minunea în #olo"ul #rancezilor, #u"e"e declarat iaco+in (i regele îldegrada"e, retrăg&ndu-i titlul de comandant general al trupelor napolitane. 3upă degradarea "#&ntului 8anuar, cardinalul căuta"e multă vreme cui i"-ar putea cuveni mo(tenirea "a. Hi, în "#&r(it, "e opri"e la "#&ntul 2nton dinadova. 3e ce nu la "#&ntul 2nton cel 'are care, dacă i "e cercetează viaţa, eracu mult mai vrednic de acea"tă cin"te dec&t "#&ntul 2nton din adovaQ 3ar,#ără îndoială, cardinalul "e temea că legenda i"pitelor lui popularizate de5allot?1, unită cu ciudatul tovară( pe care (i-l ale"e"e, "ă mi-i dăunezedemnităţii.

:ricare ar P #o"t pricina, "#&ntul 2nton din adova, mai modern dec&tomonimul "ău de o mie de ani, avu înt&ietatea (i, în clipa luptei, cardinalulgă"i de cuviinţă "ă-i predea "#&nta cauză. 3upă "lu+ă, cardinalul, în *aina-i de purpură, încalecă (i "e a(eză în#runtea corpului principal. 2rmata "an#edi"tă era împărţită în trei divizii. 6na co+ora prin 5apodic*ino "ă atace poarta 5apuana. 2lta #ăcea ocolul +azei Eezuviului pe ver"antul de nord. 2 treia urma acela(i drum pe ver"antul de "ud. Gn timpul ace"ta, 5iud], Sciarpa (i anedigrano atacau ori tre+uiau "ă-latace pe Sc*ipani din #aţă.

>a 1B iunie, pe la ora opt dimineaţa, "e văzu, de pe înălţimea #ortuluiSant-lmo, cum "e ivea (i înainta armata "an#edi"tă, ridic&nd în uru-i un norde pra#. Gndată, "e tra"eră din 5a"tello-Nuovo trei lovituri de tun drept alarmă (i,numaidec&t, "trăzile Neapolului aun"eră pu"tii ca cele din Ae+a, (i mute cacele din ompei. 5lipa *otăr&toare "o"i"e clipă "olemnă (i îngrozitoare c&nd e vor+a deviaţa unui om, (i cu mult mai "olemnă (i mai îngrozitoare c&nd e la milocviaţa "au moartea unui ora(. 1I. C862 3 1@ 86N8. Fără îndoială că "e dădu"eră de mai înainte ordinele ca cele trei lovituri

de tun "ă Pe un du+lu "emnal. Fiindcă a+ia "e "tin"e"e +u+uitul ultimei, c&nd cei doi prizonieri din5a"tello-Nuovo, condamnaţi de două zile, auziră pe coridorul ce ducea latemniţa lor, pa(ii gră+iţi ai unei trupe de oameni înarmaţi. Fără "ă "coată o vor+ă, "e aruncară unul în +raţele celuilalt, înţeleg&ndcă le "o"i"e cea"ul din urmă. 5ei care de"c*i"eră u(a îi gă"iră îm+răţi(aţi, dar re"emnaţi (i z&m+itori.



V Sunteţi gata, cetăţeniQ între+ă oPţerul care comanda e"corta (i aveadi"poziţia "ă arate cea mai mare con"ideraţie condamnaţilor. 2m&ndoi încuviinţară în acela(i timp 2ndrX cu gla"ul, iar Simon d&nd din cap. V 2tunci, urmaţi-ne, zi"e oPţerul. 5ei doi condamnaţi î(i aruncară a"upra temniţei lor ultima privire,

ame"tecată cu părerile de rău (i cu duio(ia, celui du" la moarte (i, dindorinţa omului de-a lă"a ceva în urmă, 2ndrX gravă cu un cui pe zid numele"ău (i al tatălui, dea"upra Pecărui pat. 2poi "e îndreptă "pre "oldaţii, în milocul cărora "e (i a(eza"e +ătr&nul. : #emeie îm+răcată în negru îi a(tepta în curtea pe care aveau "-o"tră+ată. 5u pa" *otăr&t înainta "pre ei 2ndrX "coa"e un "trigăt (i tremurădin tot trupul. V 5avalera San-Felice e!clamă el. >uiza îngenunc*e. V 3e ce în genunc*i, "ignora, c&nd n-aveţi a cere iertare nimănuiQ zi"e2ndrX. Htim tot adevăratul vinovat "-a denunţat el în"u(i. 3ar recunoa(teţică, înainte c*iar de-a P primit "cri"oarea lui 'ic*ele, eu vă "ocoteam

nevinovată. >uiza pl&ngea. V Frate murmură ea. V 'ulţume"c ră"pun"e 2ndrX. Aată, +inecuv&ntează-ţi Pica. $ătr&nul "e apropie de ea (i-i pu"e m&na pe cre(tet. V 3umnezeu "ă te +inecuv&nteze, cum te +inecuv&ntez eu, copilamea, (i "ă îndepărteze de #runtea ta p&nă (i um+ra nenorocirii >uiza î(i lă"ă capul pe genunc*i (i iz+ucni în *o*ote de pl&n". A&nărul $ac%er luă o (uviţă lungă din părul ei +lond ce Outura, o du"e la+uze (i o "ărută eu ne"aţ. V 5etăţeni murmură oPţerul.

V 8ată-ne, domnule, ro"ti 2ndrX. >a zgomotul pa(ilor ce "e îndepărtau, >uiza înălţă capul (i, mereu îngenunc*i, cu +raţele întin"e, îi urmări cu privirea p&nă "e pierdură după colţularcului de trium# aragonez. >a tri"teţea ace"tui drum #une+ru, "e mai adăugau pu"tietatea (ităcerea "trăzilor prin care treceau condamnaţii, (i totu(i erau cele mai locuitedin Neapole. 5u toate ace"tea, din c&nd în c&nd, la zgomotul pa(ilor unei trupe înarmate, o u(ă "e crăpa,.o #erea"tră "e de"cindea, (i zăreai #uri(&ndu-"e uncap "Po", mai totdeauna de #emeie, apoi u(a "au #erea"tra "e înc*idea maiiute c*iar dec&t "e de"c*i"e"e văzu"eră doi +ăr+aţi dezarmaţi în milocul

unei trupe înarmate (i g*iceau că am&ndoi mergeau la moarte. Stră+ătură a"t#el Neapolul în toată lungimea (i aun"eră în iaţa-Eec*e,piaţa o+i(nuită a e!ecuţiilor. V 2ici e, murmură 2ndrX $ac%er. $ătr&nul $ac%er privi în urul "ău. V e"emne, (opti el. Aotu(i, trecură de iaţă. V 6nde "e duc oareQ între+ă Simon pe nemţe(te. V 3upă c&t "e pare, caută o piaţă mai potrivită dec&t a"ta, ră"pun"e2ndrX în aceea(i lim+ă au nevoie de un zid, (i aici "unt numai ca"e.



So"ind în piaţeta +i"ericii del 5armine, 2ndrX $ac%er atin"e cu cotul+raţul lui Simon (i-i arătă din oc*i, în #aţa ca"ei preotului, un zid care în"c*im+ n-avea nici o de"c*izătură. zidul l&ngă care "e înalţă a"tăzi un mare cruciP!. V 3a, ră"pun"e Simon.

Gntr-adevăr, oPţerul care conducea mica trupă "e îndreptă în parteaaceea. 2m&ndoi condamnaţii gră+iră pa"ul (i, ie(ind din r&nduri, "e a(ezară lazid. V 5are din doi va muri cel dint&iQ între+ă oPţerul. V u e!clamă +ătr&nul. V 3omnule, între+ă 2ndrX, aveţi ordine preci"e de-a ne împu(ca unuldupă altulQ V Nu, cetăţene, ră"pun"e oPţerul, n-am primit nici o di"poziţie înprivinţa acea"ta. V i +ine, atunci, dacă vi-e tot una, v-am cere *at&rul de-a P împu(caţi

împreună (i-n acela(i timp. V 3a, da, "e ridicară cinci-(a"e gla"uri din e"cortă, doar putem #acea"ta pentru ei. V 2uziţi, cetăţeni, zi"e oPţerul în"ărcinat cu tri"ta mi"iune, voi #ace totce mi-e cu putinţă pentru a vă u(ura ultimele clipe. V Ne îndepline"c cererea e!clamă cu voio(ie +ătr&nul $ac%er. V 3a, tată, ro"ti 2ndre, arunc&ndu-(i un +raţ de g&tul lui Simon. Să nulă"ăm "ă a(tepte domnii care-" at&t de +uni cu noi. V 'ai aveţi vreo ultimă dorinţă, vreo recomandare de datQ între+ăoPţerul. V Niciuna, ră"pun"eră condamnaţii.

V i, *aide, Pindcă tre+uie, murmură oPţerul dar mii de draci 6r&tăme"erie ne o+ligă "ă #acem acuma Gn timpul ă"ta, condamnaţii, 2ndrX ţin&ndu-(i mereu +raţul de g&tultatălui "ău, înainta"eră "ă "e rezeme cu "patele de zid. V +ine a(a, domnilorQ între+ă t&nărul $ac%er. :Pţerul #ăcu "emn căda. 2poi, întorc&ndu-"e către oamenii lui între+ă V u(tile "unt încărcateQ V 3a. V i, alinierea 8"prăviţi-o repede (i căutaţi "ă nu "u#ere e "ingurul"erviciu pe care li-l putem #ace.

V 'ulţume"c, domnule, zi"e 2ndrX. 2tunci "e înt&mplă ceva iute cag&ndul. Se auziră pe r&nd comenzile de „Ridicaţi arm V >a oc*i V Foc4 2poi ră"ună o detunătură. Aotul "e "#&r(i"e „ Repu+licanii din Neapole, urm&nd pilda celor dinari", "ăv&r(i"eră una din "&ngeroa"ele #apte la care în#rigurarea răz+oiului



civil t&ra(te Prile cele mai +une (i cauzele cele mai "Pnte. Su+ cuv&nt de-alua cetăţenilor orice nădede de iertare, luptătorilor orice putinţă de m&ntuire,#ăcu"eră "ă curgă un p&r&u de "&nge T cruzime zadarnică ce n-avea nicimăcar u"tiPcarea că era nece"ară. 5e-i drept că #ură "ingurele victime. 3ar aungeau pentru a în"emna cu

o pată de "&nge mantia imaculată a Repu+licii. 5*iar în clipa c&nd cei doi $ac%er, loviţi de acelea(i gloanţe, cădeau îm+răţi(aţi, $a""etti "e ducea "ă ia comanda trupelor din 5apodic*ino,'ant*onnet a trupelor din 5apodimonte (i Kritz a celor de la 'agdalena. 3acă "trăzile erau pu"tii, în "c*im+ toate zidurile #orturilor, toatetera"ele ca"elor erau pline de "pectatori care, cu oc*iul li+er "au cu luneta înm&nă. căutau "ă vadă ce avea "ă "e înt&mple pe imen"ul c&mp de +ătălie, ce"e întindea de la =ranatello la 5apodimonte. e mare "e zărea, prelungindu-"e de la Aorre-del-2nnunziata la podul'agdalena, toată mica Ootilă a amiralului 5aracciolo, pe"te care "e înălţaucele două nave inamice, 'inerva, comandată de contele de A*urn, (i Sea-

or"e, comandat de căpitanul $all, pe care l-am văzut în"oţindu-l pe Nel"onla #aimoa"a "erată, unde Pecare doamnă de la curte #ăcu"e un ver", iar toatever"urile reunite compu"e"eră acro"ti*ul 5arolina. rimele împu(cături ce "e auziră, primul #um ce "e văzu înălţ&ndu-"e a#o"t în #aţa micului #ort =ranatello. Fie că 5iud] (i Sciarpa nu primi"eră ordinele cardinalului, Pe că lee!ecuta"eră cu încetineală, anedigrano (i cei o mie de ocna(i ai "ăi "e gă"iră"inguri la înt&lnire, dar nu "e îndreptară cu mai puţină îndrăzneală "pre=ranatello. 5e-i drept, văz&ndu-i că înaintează, cele două #regate, pentru a-i"u"ţine, de"c*i"eră #ocul împotriva #ortului. Salvato ceru cinci "ute de oameni de încredere, "e năpu"ti cu +aioneta

a"upra ace"tei trupe de +riganzi, le rup"e r&ndurile, îi ri"ipi, le uci"e vreo "utăde in(i, apoi "e întoar"e la #ort numai cu c&ţiva de-ai lui "co(i din luptă, +ac*iar (i ace(tia #u"e"eră atin(i de proiectilele aruncate de pe cele două+a"timente. 2ung&nd la Somma, cardinalul #u în(tiinţat de acea"tă în#r&ngere. 3ar de 5e"are #u"e"e mai noroco". 6rma"e întocmai ordinelecardinalului numai, aO&nd că la orţiei ca"telul era pro"t păzit (i că populaţiaţinea cu cardinalul, atacă orţiei (i pu"e "tăp&nire pe ca"tel. o"tul ă"ta eramai în"emnat dec&t cel de la Re"ina, înc*iz&nd mai +ine drumul. Arimi"e cardinalului ve"tea iz+&nzii "ale, cer&ndu-i noi ordine. 5ardinalul îi ordonă "ă "e întărea"că pe c&t va putea mai +ine, "pre a

tăia orice retragere lui Sc*ipani, (i-i trimi"e o mie de oameni în autor. Aocmai de acea"ta "e temea Salvato. 3e la înălţimea micului #ort=ranatello văzu"e o trupă mare #ăc&nd ocolul +azei Eezuviului (i înaint&nd"pre orţiei, auzi"e împu(căturile (i, după o "curtă luptă, "alva înceta"e. ra limpede pentru el că drumul "pre Neapole "e tăia"e, (i "tăruia cutărie ca Sc*ipani, #ără "ă piardă o clipă "ă meargă a"upra Neapolului, "ă în#r&ngă piedicile (i "ă "e înapoieze cu cei o mie cinci "ute "au două mii duoameni, ocrotiţi de #ortul Eigliana, ca "ă apere marginile podului 'agdalena.



3ar, pro"t in#ormat, Sc*ipani "e îndărătnicea "ă vadă "o"ind inamiculpe drumul de la Sorrento. uternicele +u+uituri de tun, ce "e auzeau din"pre podul 'agdalena,dovedeau că din partea aceea cardinalul ataca Neapolul. 3acă ora(ul rezi"ta patruzeci (i opt de ore, iar repu+licanii #ăceau o

ultimă "#orţare, "e putea trage #olo" din poziţia pe care "e "itua"e cardinalul(i, în loc "ă Pe tăiată retragerea lui Sc*ipani, cardinalul "-ar P gă"it între două#ocuri. 3ar tre+uia ca un +ăr+at curao", *otăr&t (i inteligent, în "tare a +iruitoate piedicile, "ă "e întoarcă la Neapole (i "ă înr&urea"că a"upra deli+erării(ePlor. Situaţia era încurcată. 5a (i 3ante, Salvato putea "pune „3e răm&n,cine va mergeQ 3e merg, cine răm&neQ4 Se *otărî "ă plece, indic&nd lui Sc*ipani "ă nu ia"ă din întărituri, înainte"ă P primit de la Neapole un ordin pozitiv pentru ce avea de #ăcut. 2poi, mereu urmat de credincio"ul 'ic*ele, care-i punea în vedere că,

ne#olo"itor la (e", putea "ă-i Pe de mare autor pe "trăzile Neapolului, "ări într-o +arcă, "e îndreptă "pre Ootila lui 5aracciolo, "e prezentă amiralului,Pind recuno"cut, îi comunică planul (i-i #u apro+at, trecu razna prin Ootila ceacoperea marea ca o p&nză de #oc (i ţărmul cu o ploaie de g*iulele (i degrenade, v&"li de-a dreptul "pre 5a"tello-Nuovo, (i tra"e la mal în micul gol#cu zăgaz de piatră. Nu era o clipă de pierdut, nici dintr-o parte nici din cealaltă. Salvato (i'ic*ele "e îm+răţi(ară. 'ic*ele alergă la iaţa-Eec*e (i Salvato la 5a"tello-Nuovo, unde "e ţinea con"iliul. Sclav al dai oriei, urcă glonţ la camera unde (tia că va gă"i pe cei dindirectorat (i le e!pu"e planul, pe care-l apro+ară.

3ar Sc*ipani era cuno"cut drept un încăpăţ&nat. Htiau că n-ar primiordine dec&t de la Kritz "au de la $a""etti, cei doi (eP ai lui. 88 trimi"eră dinnou pe Salvato la Kritz care lupta la podul 'agdalena. Salvato "e opri o clipă la >uiza, pe care o gă"i di"tru"ă, (i-i redădu viaţăa(a cum o rază de "oare dă căldură. Gi #ăgădui "-o mai vadă înainte de a "e întoarce la luptă (i, av&nt&ndu-"e pe alt cal, pe care-l ceru"e între timp, porni în galop de-a lungul c*eiului ce duce la podul 'agdalena. $ătălia era în toi. 'icul Ouviu Se+eto de"părţea luptătorii. 3ouă "ute deoameni, din uria(a clădire =ranili, trăgeau prin toate #ere"trele. 5ardinalul era acolo, u(or de recuno"cut după mantia-i de purpură,d&ndu-(i ordinele în milocul #ocului (i întărind în mintea oamenilor "ăi g&ndul

că nu putea P rănit de gloanţele ce-i (uierau la urec*i, (i că grenadele, caree!plodau între picioarele calului "ău, n-aveau nici o putere a"upra lui. 2(a că, m&ndri "ă piară "u+ oc*ii unui a"emenea (e#, Pind "iguri, cămurind, vor vedea de"c*iz&ndu-"e în lături pentru ei porţile raiului,"an#edi(tii, mereu re"pin(i, reînnoiau #ără încetare atacul cu (i mai multă înOăcărare.



Gn partea patrioţilor, generalul Kritz putea P văzut tot at&t de le"ne ca(i cardinalul la "an#edi(ti. 5ălare, ca el, trecea printre r&nduri, aţ&ţ&ndu-i perepu+licani la apărare, după cum cardinalul îi înOăcăra pe ai lui la atac. Salvato îl zări de departe (i o luă drept "pre el. A&nărul general păreaat&t de o+i(nuit cu (uieratul gloanţelor, înc&t nu-l lua mai mult în "eamă

dec&t v&&itul v&ntului. :ric&t de "tr&n"e ar P #o"t r&ndurile repu+licanilor, "e dădură la o parte în #aţa lui recuno(teau un oPţer "uperior, c*iar înainte de a-l P recuno"cut peSalvato. 5ei doi generali "e înt&lniră în milocul #ocului. Salvato e!pu"e "copul venirii lui. 2vea ordinul pregătit, îl întin"e "ă-lcitea"că Kritz, care-l apro+ă. 3ar lip"ea i"călitura. 2tunci "ări o" de pe cal, (i un cala+rez de-al "ău pe care-l recuno"cu"eprin învălmă(eală dădu "ă-l ţină "e du"e într-o ca"ă vecină, ce "luea dreptam+ulanţă, "ă caute o pană gata muiată în cerneală. 2poi "e întoar"e la Kritz (i i-o înm&nă.

Kritz "e pregăti "ă i"călea"că ordinul pe o+l&ncul (elei. Folo"ind clipa de nemi(care, un căpitan "an#edi"t în*aţă pu(ca dinm&na unui cala+rez, îl oc*i pe general (i tra"e. Salvato auzi un zgomot înă+u(it urmat de un "u"pin. Kritz "e plecă în"pre el (i-i căzu în +raţe, îndată ră"ună "trigătul V =eneralul a murit =eneralul a murit V rănit Numai rănit "trigă la r&ndul "ău Salvata (i-l vom răz+una 2poi. încălec&nd pe calul lui Kritz, zi"e V Să atacăm moicimea acea"ta, (i veţi vedea cum "e împră(tie capra#ul în v&nt. Hi #ără "ă "e mai îngriea"că dacă era urmat, "e repezi pe podul

'agdalena, în"oţit numai de trei-patru călăreţi. : "alvă de vreo douăzeci de pu(ti îi uci"e doi oameni (i zdro+i coap"acalului "ău care "e pră+u(i "u+ el. Salvata căzu, dar, cu o+i(nuitu-i "&nge rece, pe picioarele întin"e înlături ca "ă nu Pe prin" "u+ animal, (i cu am&ndouă m&inile pe co+uri, caredin #ericire erau plini cu pi"toale. San#edi(tii "e năpu"tiră a"upra lui. 3ouă #ocuri de pi"tol omor&ră doioameni apoi, cu "a+ia pe care o ţinea între dinţi (i o reluă după ce-(iarunca"e departe de el pi"toalele acum ne#olo"itoare, răni pe un al treilea. 2tunci, "e auzi ca un cutremur păm&ntul "e clătină "u+ picioarelecailor. ra Nicolino. 2O&nd de primedia în care "e gă"ea Salvata, ataca cu

violenţă în #runtea *u"arilor "ăi, pentru a-l auta "au a-l "căpa. u"arii ocupau toată lărgimea podului. 3upă ce era "ă Pe aproape înung*iat de +aionetele "an#edi"te, Salvata putea "ă Pe "trivit "u+ picioarelecailor patrioţilor. Scăpat de cei care-l înconurau prin atacul lui Nicolino, dar, după cumam "pu", put&nd "ă Pe călcat în picioare, "ări pe"te parmal&cul podului.



odul era de"pre"urat, inamicul re"pin" impre"ia morală a morţii luiKritz era com+ătută de o +iruinţă materială. Salvata trecu pe"te Se+eto (i "eregă"i în milocul r&ndurilor repu+licane. Kritz #u"e"e du" la am+ulanţă. Salvata alergă într-acolo. 3acă-irăm&nea de"tulă putere pentru a i"căli, va i"căli c&tă vreme mai zv&cnea un

"uOu de viaţă în pieptul generalului (e#, ordinele lui tre+uiau e!ecutate. Kritz nu muri"e, era numai le(inat. Salvata mai "cri"e ordinul care, odată cu pana, "căpa"e din m&namuri+undă a generalului, î(i căută calul (i-l regă"i, apoi, îndemn&nd la oapărare înver(unată, porni din nou în goană ne+ună "ă-l aungă pe $a""etti la5apodic*ino. Gn mai puţin de un "#ert de oră, era acolo. $a""etii menţinea apărarea mai u(or dec&t în locul unde "e aOacardinalul. Salvato putu deci "ă-l tragă la o parte (i "ă-l pună "ă i"călea"că înduplicat ordinul către Sc*ipani, înc&t dacă unul din cele două n-ar aunge la

de"tinaţie, "ă-i "o"ea"că celălalt. Gi comunică ceea ce a+ia "e înt&mpla"e pe podul 'agdalena (i nu-lpără"i dec&t numai după ce-l #ăcu "ă ure că va apăra 5apodic*ino p&nă înclipa din urmă (i va lua parte la mi(cările de trupe de a doua zi. entru a "e întoarce la 5a"tello-Nuovo, Salvato tre+uia "ă "tră+ată totora(ul. e "trada Floria, văzu o gloată imen"ă ce-i înc*idea drumul. Gnvălmă(eala o pricinuia un călugăr călare pe un măgar, (i purt&nd unmare drapel. 3rapelul în#ăţi(a pe cardinalul RuUo, în genunc*i înaintea "#&ntului2nton din adova, care ţinea în m&inile lui "uluri de #r&ng*ii (i le arătacardinalului.

5ălugărul, Pind (i înalt (i călare, "e ridica pe"te toată mulţimea, (i-ilămurea ce reprezenta drapelul. S#&ntul 2nton "e arăta"e în vi" cardinalului RuUo (i-i "pu"e"e, întinz&ndu-i #r&ng*ii că, în noaptea de 1@ "pre 1 iunie, adică în noapteaurmătoare, patrioţii complota"eră "ă "p&nzure toţi lazzaronii, lă"&ndu-i cuviaţă numai pe copii pentru a-i cre(te #ără credinţă în 3umnezeu (i că, în"copul ă"ta, directoratul împărţi"e #r&ng*ii iaco+inilor. 3in #ericire, "#&ntul 2nton, a cărui "ăr+ătoare cădea la 1 iunie, nuvoi"e ca o a"t#el de crimă "ă "e "ăv&r(ea"că de ziua lui (i, după cum con"tatadrapelul pe care călugărul îl de"#ă(ura #&l#&indu-l, do+&ndi"e de la 3umnezeu îngăduinţa "ă-i în(tiinţeze pe credincio(ii lui +ur+onieni de primedia ce-i

ameninţa. 5ălugărul îm+ia pe lazzaroni "ă "cotocea"că prin ca"ele patrioţilor (i "ă-i "p&nzure pe toţi cei în locuinţele cărora vor gă"i #r&ng*ii. 3e două cea"uri, călugărul, ce urca de la iaţa-Eec*e "pre palatul$or+onico, popo"ea la Pecare "ută de pa(i iar, printre "trigătele, z+ieretele (iameninţările a pe"te cinci "ute de lazzaroni, repeta o a"t#el de proclamaţie.Salvato, ne(tiind ce în"emnătate avea cuv&ntarea călugărului capucin pe



care, #ără îndoială, cititorii no(tri l-au (i recuno"cut drept #ra aciPco, (i care,ivindu-"e din nou. Gn ma*alalele Neapolului î(i regă"i"e vec*ea popularitate întărită dealta nouă, T Salvato, "punem noi, era "ă treacă mai departe, c&nd zări căvine, pe "trada San-=iovanni ă 5ar+onara, o ceată de ticălo(i din ă(tia,

purt&nd în v&r#ul unei +aionete un cap încununat cu #r&ng*ii. 5el care-l purta era un om de patruzeci la patruzeci (i cinci de ani,groaznic la vedere a(a cum era, plin de "&nge, capul din +aionetă Pindproa"păt tăiat (i picur&nd pe"te el. >a "luţenia-i Prea"că, la +ar+a ro(cată caa lui 8uda, la părul ţeapăn (i lipit de t&mple de ploaia "&ngeroa"ă, tre+uie "ămai adăugăm o mare tăietură ce-i +răzda #aţa de-a curmezi(ul (i-i "co"e"eoc*iul "t&ng. Gn urma lui veneau alţi in(i, duc&nd coap"e (i +raţe. Gngrozitoarele tro#ee de carne de om înaintau în toiul "trigătelor de„Arăia"că regele Arăia"că religia4 Salvato "e in#ormă ce în"emna înPorătoarea proce"iune (i aOă că, în

urma proclamaţiei liii #ra aciPco, gă"indu-"e #r&ng*ii în pivniţa unui măcelar,+ietul om, în "trigătele de „8ată (treangurile cu care tre+uiau "ă ne"p&nzure4 #u"e"e înung*iat încetul cu încetul, apoi ciop&rţit. Arunc*iul,"#&rtecat în douăzeci de +ucăţi, #u"e"e at&rnat de c&rligele prăvăliei, în timpce capul, încununat cu #r&ng*ii, împreună cu +raţele (i coap"ele, era purtatprin ora(. Gl c*ema 5ri"to#oro (i el #ăcu"e ro"t lui 'ic*ele de-o monedă ru"ă. 5&t de"pre uciga(ul "ău, pe care Salvato nu-l recuno"cu după #aţă, cidupă nume, era acela(i +eccaio ce-l ataca"e, Pind al (a"elea "u+ ordinele luia"Zuale de Simone, în noaptea de ?? "pre ?@ "eptem+rie, (i căruia-i "co"e"eoc*iul cu o lovitură de "a+ie.

3upă ce-l lămuri un +urg*ez care, auzind zarva, îndrăzni"e "ă ia"ă înpragul u(ii "ale, Salvato nu "e mai putu "tăp&ni. 5u "a+ia în m&nă, "e repezia"upra cetei de cani+ali. 5ea dint&i pornire a lazzaronilor a #o"t "-o ia la #ugă dar, văz&nd căerau o "ută iar Salvato "ingur, "e ru(inară (i "e întoar"eră ameninţătoria"upra t&nărului oPţer. Arei-patru lovituri +ine îndreptate îndepărtară pe ceimai îndrăzneţi, (i Salvato "-ar mai P de"curcat (i din primedia acea"ta, dacăvaietele răniţilor, (i mai cu "eamă z+ieretele +eccaiului, n-ar P alarmat gloatace-l în"oţea pe #ra aciPco (i. în acela(i timp, "cotocea prin ca"ele "emnalate. Ereo treizeci de oameni "e de"prin"eră "ă dea o m&nă de autor cetei+eccaiului.

2tunci, "e văzu priveli(tea ciudată cum un "ingur om "e apăra de alţi(aizeci, din #ericire, rău înarmaţi, duc&ndu-(i calul în milocul lor, de parcăanimalul avea aripi. 3e zece ori, i "e de"c*i"e"e o cale (i ar P putut #ugi, Peprin "trada :rticello, Pe prin grota della 'ar"a, "au prin vico?? dei RuW pare-"e în"ă că nu voia "ă pără"ea"că lupta, vădit at&t de primedioa"ă pentru el,p&nă nu-l va P atin" (i pedep"it pe ticălo"ul (e# al *aitei de uciga(i. 3ar, maili+er de-a "e mi(ca, Pind în milocul mulţimii, +eccaiul îi "căpa neîncetat,lunec&ndu-i din m&ini, cum "-ar zice, ca tiparul din m&inile pe"carului.



3eodată, Salvato î(i aminti de pi"toalele din co+uri. Arec&ndu-(i "a+ia înm&na "tingă, "coa"e un pi"tol (i-l încarcă. 3in nenorocire, pentru a oc*i #ărăgre(, #u nevoit "ă ţină calul pe loc. în clipa c&nd punea degetul pe trăgaci,calul i "e pră+u(i pe nea(teptate "u+ el un lazzarone care "e #uri(a"e întrepicioarele animalului, îi tăia"e partea dindărătul genunc*iului.

=lontele "e pierdu în aer. 3e a"tă dată, Salvato n-avu c&nd "ă "e ridice, nici "ă-(i mai cautepi"tolul din celălalt co+ur zece lazzaroni "e năpu"tiră a"upra lui, zeci decuţite îl ameninţară. V Eiu Eiu $eccaiul, văz&nd înver(unarea lui Salvato de a-l urmări, îl recuno"cu"e(i înţele"e"e că el în"u(i era recuno"cut. 3ar preţuia de"tul curaul t&năruluipentru a (ti cu ce nepă"are ar primi moartea lupt&nd. 2(a că nu-i *otărî acea"tă moarte. V Hi de ce viuQ între+ară douăzeci de gla"uri. V Fiindcă-i #rancez Pindcă-i ag*iotantul generalului 5*ampionnet, în

"#&r(it, Pindcă-i cel care m-a tăiat cu "a+ia. Hi arătă îngrozitoarea cicatrice ce-i +răzda #aţa. V i, (i ce vrei "ă #aci cu elQ V Ereau deci "ă mă răz+un răcni +eccaiul. Ereau "ă-l omor cu încetulEreau "ă-l tai mărunt ca pe o tocătură Ereau "ă-l #rig Ereau "ă-l "p&nzur 3ar, cum î(i "cuipa, putem "pune, toate ameninţările în o+razul luiSalvato, ace"ta, #ără a gă"i de cuviinţă "ă-i ră"pundă, printr-o "#orţare"upraomenea"că, aruncă departe de el pe cei cinci-(a"e oameni care-i"tăteau pe +raţe (i pe umeri, apoi ridic&ndu-"e c&t era de înalt, î(i roti "a+iadea"upra capului (i cu o lovitură pe care ar P invidiat-o Roland?@i-ar P crăpatcapul p&nă la umeri, dacă +eccaiul nu "-ar P #erit cu pu(ca în +aioneta căreia

era înPpt capul nenorocitului măcelar. Salvato avea puterea lui Roland, dar, din nenorocire, "a+ia lui nu eracălită ca 3urandal? tăi(ul, d&nd de ţeava pu(tii, "e "#ăr&mă ca "ticla. Aotu(i,cum înainte de ţeava nimeri"e m&na +eccaiului, trei degete îi căzură pe o". $eccaiul urlă de durere, (i mai cu "eamă de m&nie. V Noroc, zi"e el, că-i la m&na "tingă îmi răm&ne m&na dreaptă ca "ă te"p&nzur Salvato #u legat +urdu# cu #r&ng*iile luate de la măcelar (i du" într-unpalat, unde în #undul pivniţei "e gă"i"eră #r&ng*ii, iar mo+ilele (i locatarii erauazv&rliţi pe #ere"tre. $ătea ora patru la orologiul de la Eicaria.

>a aceea(i oră, preotul 2ntonio Ao"cana î(i ţinea cuv&ntul dat t&năruluigeneral. 5um toate orele ace"tei zile, cele+ră în analele Neapolului, "edeo"e+iră prin c&teva #apte de devotament, de eroi"m "au de cruzime, "untnevoit "ă-l pără"e"c pe Salvato, oric&t de ne"igură i-ar P "ituaţia, pentru a"pune în ce punct aun"e"e lupta. 3upă moartea generalului Kritz, adunctul "ău =rimaldi lua"e comanda+ătăliei. ra un +ăr+at de-o putere *erculeană (i de un cura încercat.



2runcaţi dincolo de pod de av&ntul oamenilor de la munte, cărora nimic nu li"e poate împotrivi, "an#edi(tii atacară de două-trei ori corp la corp perepu+licani. 2tunci îl vedeai pe uria(ul =rimaldi că-(i #ace o măciucă dintr-opu(că ridicată de pe o", (i love(te cu regularitatea unui treierător, do+or&ndde Pecare dată un om cu groaznica-i +&tă.

Gn clipa acea"ta, #u văzut +ătr&nul aproape or+ care ceru"e o pu(că,#ăgăduind "ă "e apropie p&nă într-at&ta de inamic, înc&t ar P #oarte nenorocitde nu l-ar vedea în clipa acea"ta, "punem.noi, #u văzut >oui" Serio, t&r&ndu-(i am&ndoi nepoţii mai degra+ă dec&t era du" de ei, (i înaint&nd p&nă lamalul Se+etului, unde îl pără"iră. 3ar acolo, nu mai era dec&t la douăzeci depa(i de "an#edi(ti. : umătate de oră, #u văzut încărc&nd (i de"cărc&ndu-(ipu(ca, lini(tit (i cu "&ngele rece al unui +ătr&n "oldat "au mai degra+ă cu"toica deznădede a unui cetăţean, care nu vrea "ă "upravieţuia"că li+ertăţiiţării lui. &nă la urmă căzu, (i în milocul nenumăratelor cadavre îngrămăditela marginea Ouviului, trupul îi rămă"e"e pierdut "au mai +ine zi" uitat. 5ardinalul înţele"e că niciodată nu "e va putea trece pe"te pod c&tă

vreme du+la canonadă a #ortului Eigliana (i a Ootilei lui 5aracciolo îi va atacaoamenii din Oanc. Are+uia înt&i "ă "e cucerea"că #ortul apoi "e va +om+arda Ootila cutunurile #ortului. 2m "pu" că #ortul era apărat de o "ută cinzeci p&nă la două "ute decala+rezi, comandaţi de preotul 2ntonio Ao"cano. 5ardinalul pu"e pe toţi cala+rezii pe care-i avea "u+ ordinele coloneluluiRapini, el în"u(i cala+rez (i le ordonă "ă ia #ortul cu orice preţ. 2legea cala+rezi pentru a-i com+ate pe cala+rezi, (tiind că întrecompatrioţi lupta va P pe viaţă (i pe moarte luptele #ratricide "unt cele maigroaznice (i mai înver(unate.

Gn duelurile dintre "trăini, uneori "upravieţuie"c am&ndoi adver"arii darn-a "căpat nici teocle, nici olinice?B. Eăz&nd "teagul tricolor ce Outura dea"upra porţii (i citindu-i in"cripţiaRăz+unare, +iruinţă "au moarte cala+rezii, înne+uniţi de #urie, "e năpu"tirăa"upra micului #ort, cu topoare (i "cări în m&ini. 5&ţiva iz+utiră "ă înceapă a "parge poarta cu topoarele alţii aun"erăp&nă la +aza zidurilor, unde încercară "ă-(i "priine "cările dar ai P zi" că,aidoma cu "#&nta arcă, #ortul Eigliana ucidea pe oricine îl atingea. 3e trei ori a"ediatorii reînnoiră atacul, (i de trei ori #ură re"pin(i, lă"&ndmarginile #ortului pline de cadavre. 5olonelul Rapini, rănit de două gloanţe, trimi"e după autor.

5ardinalul îi e!pedie o "uta de ru(i (i două +aterii de tunuri. $ateriile #ură r&nduite (i. după două ore, zidul prezenta o "părtură princare "e putea trece. 2tunci "e trimi"e un "ol la comandant le o#erea "ă "cape cu viaţa. V 5ite(te ce-i "cri" pe poarta #ortului, ră"pun"e +ătr&nul preotRăz+unare, +iruinţă "au moarte 3acă nu putem învinge, vom muri (i ne vomrăz+una. 3upă ră"pun"ul ace"ta, ru(i (i cala+rezi "e repeziră la a"alt.



Fantezia unui împărat, toana unui ne+un, a lui aul 8, trimitea oamenină"cuţi pe malurile Nevei, ale Eolgăi (i ale 3onului, "ă moară pe plaele'editeranei pentru prinţi al căror nume nu-l cuno(teau. 3e două ori #ură re"pin(i (i acoperiră cu cadavrele lor drumul careducea la "părtură.

'ai atacară (i a treia oară, cala+rezii conduc&nd. e mă"ură ce-(ide"cărcau pu(tile, le aruncau apoi, cu cuţitul în m&nă, "e av&ntau în #ort.Ru(ii îi urmau, înung*iind cu +aionetele tot ce le ie(ea în cale. ra o luptă mută pe viaţă (i pe moarte, o luptă corp la corp, în caremoartea răz+ea printre îm+răţi(ări at&t de "tr&n"e că "-ar P putut crede#răţe(ti. Aotu(i, odată "părtura de"c*i"ă, numărul a"ediatorilor cre(tea mereu, în timp ce a"ediaţii cădeau unul după altul, #ără "ă mai Pe înlocuiţi. 3in două "ute c&ţi erau la început, a+ia mai răm&neau (aizeci, (i-i înconurau mai mult de patru "ute de du(mani. Nu "e temeau de moarte darmureau deznădăduiţi că nu erau răz+unaţi. 2tunci +ătr&nul preot, plin de răni, "e înălţă în milocul lor (i, cu un gla"

pe care-l auziră toţi între+ă V 'ai "unteţi *otăr&ţiQ V 3a da da ră"pun"eră toate vocile. 5*iar în cupa aceea, 2ntonio Ao"cano "e "trecură în "u+teranul unde "eaOa pra#ul de pu(că, apropie de un +utoia( un pi"tol pe care-l pă"tra"e dreptultimul miloc de "căpare, (i tra"e. e dală, în toiul unei în"păim&ntătoare e!plozii, învingători (i învin(i,a"ediatori (i a"ediaţi, #ură învăluiţi în catacli"m. Neapole #u zguduit ca de un cutremur, un nor de col+ întunecăvăzdu*ul (i, parcă "-ar P de"c*i" un crater la poalele Eezuviului, pietre, grinzi,mem+re "#&(iate +ucăţi căzură pe o uria(ă circum#erinţă.

Aot ce "e gă"ea în #ort #u nimicit un "ingur om, mirat că mai trăie(te (inu-i rănit, #u proiectat în aer, "e pră+u(i în mare, înotă "pre Neapole (i "e întoar"e la 5a"tello-Nuovo, unde i"tori"i moartea tovară(ilor "ăi (i ert#apreotului. 5el din urmă dintre "partanii cala+rezi "e numea Fa+iani. Ee"tea evenimentului "e ră"p&ndi într-o clipită pe "trăzile Neapolului (i"t&rni un entuzia"m general. 5&t de"pre cardinal, văzu îndată #olo"ul pe care-l putea trage de aici. 3upă ce "e "tin"e #ocul de la #ortul Eigliana, nimic nu-l mai împiedica "ă"e apropie de mare (i, la r&ndu-i, putea "ă +om+ardeze cu tunurile-i de marecali+ru mica e"cadră a lui 5aracciolo.

Ru(ii aveau tunuri de (ai"prezece. 2(ezară o +aterie c*iar în miloculdăr&măturilor #ortului, care le "luiră "ă ridice metereze (i, pe la ora cincidupă-amiază, începură "ă +ată Ootila. 5aracciolo, cople(it de g*iulelele ru"e(ti, din care una "ingură aungeaca "ă-i "cu#unde o (alupă, #u "ilit "ă pornea"că în largul mării. 2tunci cardinalul putu "ă ordone înaintarea oamenilor "ăi prin plaa cenu mai era apărată după luarea #ortului Eigliana, (i am&ndouă locurile de+ătălie din ziua aceea răma"eră "an#edi(tilor care-(i a(ezară ta+ăra pe



ruinele #ortului, împing&ndu-(i avanpo"turile p&nă dincolo de podul'agdalena. $a""etti, după cum am "pu", apăra 5apodic*ino (i, p&nă atunci, păru"ecă luptă "incer pentru Repu+lică, pe care apoi o trăda. 3eodată, auziră"un&nd în urma lui "trigătele de „Arăia"că religia Arăia"că regele4 "coa"e

de #ra aciPco (i de lazzaronii "an#edi(ti care, #olo"indu-"e de #aptul că"trăzile Neapolului n-aveau apărători, le ocupa"eră, în acela(i timp, aOă derănirea (i de moartea lui Kritz. Se temu atunci "ă nu răm&nă într-o poziţie înaintată unde retragerea i "e putea tăia. 5u +aioneta în m&nă î(i de"c*i"eprin "trăzile pline de lazzaroni, o trecere p&nă la 5a"tello-Nuovo. 'ant*onnet, cu (apte-opt "ute de oameni, a(tepta"e zadarnic un atacpe înălţimile 5apodimonte dar, după ce văzu "ărind în aer #ortul Eigliana (iOotila lui 5aracciolo "ilită "ă "e îndepărteze, după ce aOă de moartea lui Kritz(i retragerea lui $a""etti, "e retra"e el în"u(i prin Ramero "pre Sant-lmo,unde colonelul 'eean nu voi "ă-l primea"că. 2(a că "e "ta+ili, el (i patrioţiilui, la mănă"tirea San-'artino, a(ezată la poalele #ortului Sant-lmo, mai

puţin întărită dec&t ace"ta prin arta #ortiPcaţiilor, dar tot at&ta prin poziţie. 3e acolo, putea "ă vadă "trăzile Neapolului lă"ate pradă lazzaronilor, întimp ce patrioţii "e +ăteau la podul 'agdalena (i pe toată plaa, de la #ortulEigliana la orţiei. Gnver(unaţi la culme de a(a-zi"ul complot al patrioţilor împotriva lor, înurma căruia tre+uiau "ă Pe toţi "p&nzuraţi, dacă "#&ntul 2nton, mai +unpaznic al vieţii lor dec&t era "#&ntul 8anuar, n-ar P venit el în"u(i "ă dea pe#aţă cardinalului complotul, lazzaronii aţ&ţaţi de #ra aciPco, "e dedau lacruzimi ce le depă(eau pe toate c&te. le "ăv&r(i"eră p&nă atunci. Gn drumul pe care Salvato #u nevoit "ă-l "tră+ată de la locul unde #u"e"eare"tat p&nă la cel unde tre+uia "ă-(i a(tepte moartea #ăgăduită de +eccaio,

putu "ă vadă unele din cruzimile lazzaronilor. 6n patriot, legat de coada unui cal, trecu, t&r&t de animalul #urio",lă"&nd pe caldar&mul "trăzilor o mare d&ră de "&nge (i arunc&nd la colţurile"trăzilor (i ale vicolilor?Drămă(iţele unui cadavru, pentru care cazna "eprelungea (i după moarte. 2lt patriot, cu oc*ii "co(i, na"ul (i urec*ile tăiate, "e încruci(a cu elpoticnindu-"e. ra gol, (i oamenii care-l urmăreau înur&ndu-l, îl "ileau "ăum+le înţep&ndu-l pe la "pate cu "ă+ii (i +aionete.?7 „2#ară de acea"ta T zice$artolomeo Nardini în 'emoriile unui martor ocular pentru a "ervi i"torieirevoluţiilor din Neapole, T a#ară de acea"ta, cardinalul pu"e"e "ă "e #acă omulţime de (treanguri, ca "ă Pe aruncate prin ca"ă, pentru ca minciuna "ă

pară adevărată. Ainerii din ora(, care #u"e"eră nevoiţi "ă "e în"crie în li"telegărzii naţionale, #ugeau, unii trave"tiţi în #emei, alţii în lazzaroni, (i "ea"cundeau în ca"ele cele mai "ărăcăcioa"e, g&ndind că vor P cele maicruţate. 3ar cei care avu"e"eră norocul "ă treacă prin mulţime #ără a Precuno"cuţi, nu gă"eau gazde "ă-i primea"că. Se (tia prea +ine că toateca"ele unde vor P de"coperiţi vor P e#uite (i ar"e. Fraţii î(i înc*i"eră u(apentru #raţi, "oţiile pentru "oţi, părinţii pentru copii. Se gă"i la Neapole, untată at&t de denaturat înc&t, pentru a-(i dovedi devotamentul #aţă de partidul



regali"t î(i predă Pul c*iar cu m&na lui, #ără măcar "ă Pe "ilit, #ăc&ndu-(i oplat#ormă cu "&ngele copilului "ău. „Nenorociţii #ugari, negă"ind pe nimeni care ar primi "ă-i adăpo"tea"că,erau "iliţi "ă "e a"cundă în canalurile ora(ului, unde înt&lneau alţi nenorociţi,nevoiţi "ă "e a"cundă ca (i ei, iar #oamea îi con"tr&ngea "ă ia"ă noaptea

pentru a-(i căuta *rană. >azzaronii îi p&ndeau, puneau m&na pe ei (i-iucideau tortur&ndu-i apoi tăiau capetele trupurilor ciuntite (i le duceaucardinalului RuUo.4 2(teptaţi-vă la mai groaznic dec&t acea"ta. „8n timpul a"ediului ca"telelor (i al ora(ului, relatează i"toricul 5uoco Tacela(i pe care, în "cri"oarea-i către RuUo, regele îl condamnă dePnitiv lamoarte T în timpul a"ediului ca"telelor, populaţia napolitană "ăv&r(i +ar+ariide neînţele", c*iar #aţă de #emei.4 :r, notaţi ce pove"te(te Eicenzo 5uoco, care a "cri" 8"toriaevenimentelor din Neapole, adică unul din magi"traţii cei mai di"tin(i din+aroul napolitan. 5u toată "tăruinţa lui Ferdinand, iz+uti "ă "cape măcelului

popular (i măcelului uridic ce-i urmă. !ilat zece ani din patria lui, "e întoar"e cu regele Mo"ep*, #u mini"tru "u+ 'urat (i înne+uni de groază Pindcă,după căderea lui 'urat, prinţul >eopold pu"e "ă i "e ceară 8"toria. 2lt autor ce-(i pă"trează anonimatul, intitul&ndu-(i cartea rimediilemele, i"tori"e(te că, #ugind trave"tit în #emeie, într-o ca"ă unde +inevoiră "ă-lgăzduia"că, îl cuno"cu acolo pe preotul Rinaldi care, ne(tiind "ă "crie, îl*ărţuia "ă-i ticluia"că un memoriu către Ferdinand. Solicita de la 'aie"tateaSa *at&rul de a P numit guvernator la =apua, în(ir&nd printre drepturile-i denetăgăduit la po"tul ace"ta, că, în cinci-(a"e r&nduri di#erite m&nca"e carnede iaco+in. S-ar "crie un volum aparte numai din pove"tirea #eluritelor torturi, la

care au #o"t "upu(i patrioţii, torturi ce #ac cea mai mare cin"te imaginaţieilazzaronilor napolitani, întruc&t nu "unt în"cri"e nici pe li"ta inc*iziţiei, nici încatalogul de cazne al pieilor ro(ii. Rugul ace"ta era alcătuit dintr-o parte din mo+ilele palatului aruncatepe #ere"tre. 3ar, în "tradă Pind îm+ulzeală, parterul #u"e"e mai puţin deva"tatdec&t celelalte încăperi, (i în "u#ragerie răm&neau vreo douăzeci de "caune (io pendulă ce arăta mai departe ora cu nepă"area lucrurilor mecanice. Salvato î(i aruncă o privire ma(inală pe cadran era patru (i un "#ert. :amenii care-l purtau îl pu"eră pe ma"ă. otăr&t "ă nu "c*im+e ovor+ă cu călăii "ăi, Pe din di"preţ, Pe din convingerea c-ar P de pri"o", "eculcă pe o parte ca un om care doarme.

2tunci toţi der+edeii ace(tia, pricepuţi la torturi, dez+ătură în ce #elavea "ă moară Salvato. 2r" cu încetul, upuit de viu, tăiat în +ucăţi, Salvato le putea îndura petoate, #ără "ă "e vaite, #ără "ă "coată un "trigăt. ra un omor (i, în oc*ii lor, omorul nu dezonora, nu umilea, nu îno"eavictima.



$eccaiul voia altceva. 3ealt#el, declara că Pind de"Pgurat (i ciuntit deSalvato, Salvato îi aparţinea. ra proprietatea, +unul, lucrul "ău. 2vea decidreptul de a-l ucide cum va voi. i +ine, voia ca Salvato "ă moară "p&nzurat. Sp&nzurarea e o moarte carag*ioa"ă, în care "&ngele nu "e var"ă T

"&ngele înno+ilează moartea T oc*ii ie" din or+ite, lim+a "e umOă (i ţ&(ne(tea#ară din gură, o"&nditul "e *&ţ&nă cu mi(cări ciudate. 2(a tre+uia "ă moarăSalvato, ca "ă moară de zece ori. l auzea toată di"cuţia (i era "ilit "ă-(i "pună că +eccaiul, de-ar P #o"t în"u(i Satana (i ca rege al a#uri"iţilor, i-ar P putut citi în "uOet (i n-ar P g*icitmai +ine ce-l #răm&nta. Se înţele"eră deci, că, Salvato va muri "p&nzurat. 3ea"upra me"ei unde "ta culcat "e gă"ea un inel, de care "e at&rna"eun policandru. Numai că policandrul #u"e"e "part. 3ar nu era nevoie de el pentru ceea ce voia +eccaiul nu-i tre+uia dec&t

inelul. >uă o #r&ng*ie în m&na dreaptă (i, oric&t de ciuntită-i era "t&nga, iz+uti"ă #acă un uvăţ. 2poi "e urcă pe ma"ă (i, de pe ma"ă, ca pe un "căunel, pe trupul luiSalvato, care răma"e tot at&t de ne"imţitor la apă"area piciorului "purcat deparcă ar P #o"t pre"c*im+at în cadavru. Arecu #r&ng*ia prin inel. 3eodată "e opri era vădit că un g&nd nou îi veni"e în minte. >ă"ă laţul "ă at&rne de inel (i aruncă pe podea celălalt capăt al#r&ng*iei. V : tovară(i, e!clamă el, vă cer un "#ert de cea", numai un "#ert de

cea" în timpul ă"ta, #ăgăduiţi-mi "ă mi-l pă"traţi viu, (i vă #ăgăduie"c eupentru iaco+inul ă"ta o moarte de care o "ă Pţi cu toţii mulţumiţi. 5eilalţi îl între+ară ce voia "ă "pună (i de"pre care moarte vor+ea dar+eccaiul, încăpăţ&n&ndu-"e "ă nu le ră"pundă, "e repezi a#ară din palat (i oluă în"pre via dei So"piri-dell 2+i""o. 11. 5 S 3652 S< F25< $55286> E82 38 S:S8R8 T 3>>2$8SS:. Eia dei So"piri-del 2+i""o, adică "trada Su"pinelor din răpa"tie, dădeape o parte pe c*eiul "trăzii Nuova, iar pe cealaltă în iaţa-Eec*e, unde "e#ăceau de o+icei e!ecuţiile. 8 "e zicea a"t#el, Pindcă intr&nd pe "trada aceea, condamnaţii zăreau

pentru înt&ia dată e(a#odul, (i #oarte arareori la vederea ace"tuia nu "u"pinaudin ad&ncul inimii. Gntr-o ca"ă cu u(a at&t de oa"ă, de parcă nici o Pinţă omenea"că n-ar Pputut intra cu capul "u", (i unde, într-adevăr, nu pătrundeai dec&t co+or&nddouă trepte (i încovoindu-te de parcă era o văgăună, doi oameni (edeau devor+ă la o ma"ă, pe care "e gă"eau un Pa"co?de vin de Eezuviu (i douăpa*are.



6nul din ei ne e"te cu totul "trăin, celălalt e vec*ea noa"tră cuno(tinţă$a""o Aomeo, pe"carul din 'ergellina, tatăl 2""untei (i al celor trei voinici pecare i-am văzut trăg&nd năvodul în ziua uimitorului pe"cuit, din ultima zi acelor doi #raţi della Aorre. 5ititorul î(i mai aminte(te în urma căror temeri, ce-l urmăreau la

'ergellina, "e muta"e la 'arinella, adică la celălalt capăt al ora(ului. Arăg&ndu-(i năvoadele, "au mai +ine zi" năvoadele tatălui "ău,=iovanni, mezinul, zări"e la #erea"tra ca"ei din colţul "trăzii Nuova cu "tradaSu"pinelor T din răpa"tie, #erea"tră la nivelul păm&ntului din pricina celordouă trepte pe care co+orai în locuinţa care, în lim+aul con"tructorilor no(trimoderni, "-ar numi un "u+"ol, V =iovanni, zări"e o #ată #rumoa"ă (i "e îndrăgo"ti"e de ea. 5e-i drept că numele ei părea menit ca ur"itul "ă-i Pe pe"car o c*ema'arina. =iovanni, care venea din celălalt capăt al ora(ului, nu cuno(tea ceea ce(tiau toţi, de la podul 'agdalena p&nă la "trada del iliere a cui era ca"a cu

u(a oa"ă (i #rumoa"a Ooare, ce "e de"c*idea a"t#el la marginea mării. Se in#ormă, (i aOă că #ata (i ca"a erau ale me(terului 3onato, călăulNeapolului. 3e(i popoarele din Sud, (i mai ale" napolitanii, n-au #aţă de călău"c&r+a pe care, îndeo+(te, o in"uOă oamenilor din Nord, n-am putea a"cundecititorilor că ve"tea nu-i plăcu lui =iovanni. rima-i pornire #u "ă nu "e mai g&ndea"că la #rumoa"a 'arina. 5umtinerii nu "c*im+a"eră încă dec&t priviri (i z&m+ete, ruptura nu cerea mari#ormalităţi. =iovanni n-avea dec&t "ă nu mai treacă prin #aţa #ere"trei, "au,dacă ar trece, "ă-(i întoarcă oc*ii în altă parte. :pt zile ocoli ca"a dar a noua, nu "e mai putu "tăp&ni (i trecu. Numai

că, trec&nd, întoar"e capul "pre mare. 3in nenorocire, #ăcu"e prea t&rziu mi(carea, (i #erea"tra unde (edea deo+icei #rumoa"a 'arina "e gă"i"e în cercul razei lui vizuale. Cări"e #ata, +a c*iar i "e păru"e că un nor de tri"teţe îi întunecao+razul. 3ar tri"teţea care "luţe(te 5*ipurile ur&te, are cu totul alte urmăria"upra celor #rumoa"e. Ari"teţea o în#rumu"eţa"e (i mai mult pe 'arina. =iovanni "e opri deodată. 5rezu că uita"e ceva aca"ă 8-ar P venit greu"ă "pună ce anume dar oricare ar P #o"t lucrul acela, îl "ocoti at&t denece"ar, înc&t "e întoar"e m&nat de o putere mai mare, iar mă"urile pe care

le (i lua"e at&t de nepotrivit, Pind acum (i mai ne"ă+uite, "e gă"i #aţă în #aţăcu cea pe care-(i #ăgădui"e lui în"u(i "ă n-o mai vadă. 3e data acea"ta, privirile tinerilor "e încruci(ară "pun&ndu-i, cu graiulat&t de rapid (i plin de înţele" al oc*ilor, tot ce ar P putut "ă-(i "pună vor+elelor. N-avem de g&nd "ă urmărim, oric&t de mare ar P intere"ul pe carede"igur i l-am da, cum "-a înPripat drago"tea acea"ta. de aun" ca cititoriino(tri "ă (tie că 'arina, Pind tot at&t de cin"tită pe c&t era de #rumoa"ă iar



iu+irea lui =iovanni cre"c&nd mereu, #u nevoit, într-o +ună zi, "ă-(i de"c*idăinima tatălui "ău, "ă-i mărturi"ea"că drago"tea lui (i "ă-i "pună c&t putu mai înduio(ător, că pentru el nu mai era #ericire pe lume dacă nu "e în"oară cu#rumoa"a 'arina. Spre uimirea lui =iovanni, +ătr&nul $a""o Aomeo nu văzu o piedică de

neînvin" la că"ătorie. ra un mare Plo"o# pe"carul din 'ergellina, (i aceea(ipricină pentru care nu-l primi"e pe 'ic*ele drept ginere, îl împingea acum "ă-l dea 'arinei pe Pul "ău. Aoată lumea (tia că 'ic*ele n-avea un +an, pe c&nd me(terul 3onato, îndeletnicindu-"e cu o me"erie neo+i(nuită, ce-i drept, dar c*iar prin acea"tamănoa"ă, tre+uia "ă ai+ă +ani la c*imir. 2(a că +ătr&nul pe"car "e învoi "ă intre în vor+ă cu me(terul 3onato. Se du"e la el (i-l lămuri de ce venea. 3e(i 'arina, după cum am "pu", era înc&ntătoare (i cu toate căpreudecata "ocială era mai mică la meridionali dec&t la oamenii din nord, laNeapole dec&t la ari", o #ata de călău nu-i u(or de căpătuit, (i me(ter

3onato î(i plecă urec*ea la propunerile +ătr&nului $a""o Aomeo. Aotu(i, +ătr&nul, cu o "inceritate ce-i #ace cin"te, mărturi"ea că,me"eria de pe"car aung&ndu-i "ă trăia"că, nu-i aungea "ă *rănea"că o#amilie, (i nu putea da Pului "ău nici măcar im ducat la că"ătorie. 2(adar, tre+uia ca t&năra perec*e "ă Pe înze"trată de me(ter 3onato,ceea ce-i va P cu at&t mai u(or cu c&t intrau într-o #ază de revoluţie (i, cumdupă datină nu-i revoluţie #ără e!ecuţii, me(ter 3onato care, 8a (a"e "ute deducaţi, adică la două mii patru "ute de #ranci lea#ă P!ă pe an, mai adăuga oprimă de zece ducaţi, adică patruzeci de #ranci la Pecare e!ecuţie, avea "ă#acă în c&teva luni o avere nu numai gra+nică, dar (i colo"ală. Gn nădedea ace"tei munci +ănoa"e, #ăgădui 'arinei e ze"tre de trei

"ute de ducaţi. Numai că, nevoind "ă dea "uma din economiile-i gata #ăcute, ci dinviitorul c&(tig, am&na"e nunta pe"te patru luni. Fir-ar al dracului, dacărevoluţia nu-i va da opt e!ecuţii în patru luni, una la două "ăptăm&ni. 5i#ra acea"ta c*iar "căzută reprezenta trei "ute douăzeci de ducaţiceea ce-i mai aducea un +enePciu de douăzeci de ducaţi. 3in nenorocire pentru 3onato, "-a văzut în ce mod Plantropic "e #ăcu"erevoluţia din Neapole a(a că, în(elat în "ocotelile lui (i cum nu "p&nzura"e penimeni, me(ter 3onato "e lă"a greu ca "ă "e învoia"că la că"ătoria 'arinei cu=iovanni, "au mai +ine zi" la văr"area ze"trei care tre+uia "ă a"igure traiultinerilor.

8ată de ce (edea la aceea(i ma"ă cu $a""o Aomeo, nu vom a"cunde maimultă vreme cititorilor no(tri că omul necuno"cut lor din #aţa +ătr&nuluipe"car, care apucă "ticla de g&tu-i "u+ţire (i mlădio" (i umple pa*arultovară(ului "ău, e me(terul 3onato, călăul Neapolului. V 3acă nu mi-e dat mie înţelegi, cumetre AomeoQ 2dică, de cum amvăzut că "e "ta+ile(te Repu+lica, am între+at oameni învăţaţi ce-i a"taRepu+lica, (i mi-au lămurit că-i o "ituaţie politică, în care umătate din



cetăţeni taie g&tul celorlalţi, (i atunci mi-am zi" „Nu trei "ute de ducaţi o "ăc&(tig, ci o mie cinci "ute de ducaţi, adică o avere4 V Gntr-adevăr,4 a(a puteai "ă g&nde(ti. '-au încredinţat că în Franţaera un cetăţean, numit 'arat care, în Pecare număr al ziarului "ău, cerea trei"ute de mii de capete. 5e-i drept, nu i le dădeau pe toate dar în "#&r(it tot i

"e dădeau c&teva. V i +ine, în timpul celor cinci luni c&t a ţinut revoluţia noa"tră, n-a #o"tun "ingur 'arat de-alde 5irillo, agano, 5*arle" >au+ert, 'ant*onnet c&tpo#te(ti, adică Plantropi care au "trigat pe tera"e „Nu vă atingeţi de oameniRe"pectaţi proprietăţile4 V Nu-mi mai vor+i de ei, cumetre, zi"e $a""o Aomeo, d&nd din umerinici c&nd nu "-a mai pomenit a(a ceva. 3e aceea, vezi +ine unde au aun",domnii patrioţi nu le-a adu" noroc. V Gn a(a #el înc&t, auzind că "e "p&nzură la Rocida (i la 8"c*ea, am#ăcut o al+ă. retutindeni unde "e "p&nzură, mi "e pare că tre+uie "ă Pu (ieu dar (tii ce mi-au ră"pun"Q

V Nu. V 'i-au ră"pun" că în in"ule nu "p&nzurau în "ocoteala Repu+licii, ci în"ocoteala regelui că regele a trimi" din alermo un udecător ca "ă udece, (ică englezii au dat un călău ca "ă "p&nzure. 6n călău englez Aare-a( vrea "ăvăd cum "e de"curcă V o nedreptate, cumetre 3onato. V Gn "#&r(it, îmi răm&nea o ultimă "peranţă. în temniţele de la 5a"tello-Nuovo erau doi con"piratori aceia nu puteau "ă-mi "cape î(i mărturi"eau "u"(i tare crima, +a c*iar "e (i #ăleau. V 5ei doi $ac%eriQ V 5*iar ei 2laltăieri, au #o"t condamnaţi la moarte, îmi zic „$ine Aot

ie" douăzeci de ducaţi (i îm+răcămintea. „5um erau +ogaţi, *ainele lor voravea preţ. Nici de #el. Htii ce "-a înt&mplatQ V 8-au împu(cat. 2m văzut cu oc*ii mei. V Gmpu(caţi S-a mai pomenit vreodată împu(c&ndu-"e la NeapoleQ Aotul ca "ă economi"ea"că douăzeci, de ducaţi de la un +iet om 2 uite,cumetre, un guvern care nu "p&nzură ci împu(că, nu poate "ă ţină. 2(a că,vezi, în clipa de #aţă, cum lazzaronii no(tri vi-i "carmănă pe patrioţii vo(tri V atrioţii mei, cumetreQ N-au #o"t niciodată ai mei. Nici măcar nu(tiam ce-i acela un patriot. >-am între+at pe #ra aciPce, (i mi-a ră"pun" că-iun iaco+in atunci l-am între+at ce-i acela un iaco+in, (i mi-a ră"pun" că-i unpatriot, adică un om care a "ăv&r(it tot #elul de crime (i va P a#uri"it.

V &nă una alta, ce "e #ac +ieţii no(tri copiiQ V 5e vrei, mo( AomeoQ :ricum nu pot "ă-mi dau "&ngele pentru ei. Sămai a(tepte 3oar (i eu a(tept 3acă "e întoarce regele, poate "ă "e mai"c*im+e lucrurile (i voi avea de "p&nzurat ^'e(ter 3onato r&"e în "ilă_, c*iarpe ginerele dumitale 'ic*ele. V 'ic*ele nu-i ginerele meu, "lavă 3omnului 2 vrut "ă Pe, dar nu mi-atre+uit. V 3a, c&nd era "ărac dar de c&nd îi +ogat, n-a mai vor+it de că"ătorie.



V 2"ta-i adevărat. oţomanul 2(a că în ziua c&nd ai "ă-l "p&nzuri, am"ă trag de #unie (i dacă ne tre+uie autorul celor trei #eciori ai mei, au "-otragă împreună cu mine. Gn clipa aceea, tocmai c&nd $a""o Aomeo #ăgăduia cu +unăvoinţăme(terului 3onato autorul "ău (i al celor trei Pi ai lui, u(a ace"tui #el de

pivniţă, ce "luea drept locuinţă călăului, "e de"c*i"e (i +eccaiul. "cutur&ndu-(i mereu m&na în"&ngerată, "e ivi înaintea celor doi prieteni. $eccaiul era +inecuno"cut de me(ter 3onato, Pindu-i vecin, înc&tvăz&ndu-l, o c*emă pe 'arina, Pica lui, "ă aducă un pa*ar. 'arina "e arătă, #rumoa"ă (i ginga(ă. Ae între+ai cum, de o Ooare at&tde m&ndră, putu"e cre(te într-o a"emenea îngrămădire de cadavre.4 V 'ulţume"c, mulţume"c, zi"e +eccaiul. 2cuma nu-i vor+a de +ăut, Pec*iar (i în "ănătatea regelui e vor+a, me(tere 3onato, "ă vii ca "ă "p&nzuriun răzvrătit. V Să "p&nzur un răzvrătitQ repetă me(ter 3onato. 2"ta-mi vine la"ocoteală.

V Hi un adevărat răzvrătit, me(tere, poţi "ă te lauzi iar dacă te îndoie(ti, n-ai dec&t "ă-l între+i pe a"Zuale de Simone. 2m&ndoi am #o"t în"ărcinaţi cu e!ecuţia lui, (i nu l-am nimerit ca ni(te t&mpiţi ce "untem. V 2*a-a #ăcu me(ter 3onato dar el te-a nimeritQ Fiindcă "ocot că el ţi-a dat #aimoa"a lovitură cu "a+ia ce ţi-a tăiat o+razul. V Hi cel care mi-a ciop&rţit m&na, ră"pun"e +eccaiul arăt&ndu-(i m&naciuntită (i în"&ngerată. V : o vecine, e!clamă me(ter 3onato, la"ă-mă "ă ţi-o pan"ez. Htii cănoi, ce(tilalţi, "untem (i puţin c*irurgi. V Nu, pentru numele lui 3umnezeu Nu "e împotrivi +eccaiul. 5&nd vaP mort. nu zic +a dar c&tă vreme-i viu, "ă-mi "&ngereze m&na, "ă-mi

"&ngereze. aide, me(tere e(ti a(teptat. V Sunt a(teptatQ u(or de zi" dar cine o "ă mă plătea"căQ V u. V Spui a"ta Pindcă-i viu dar c&nd va P "p&nzuratQ V Suntem numai la doi pa(i de dug*eana mea ne oprim (i am "ă-ţinumăr zece ducaţi. V m #ăcu me(ter 3onato, zece ducaţi e pentru e!ecuţiile legale darpentru cele nelegale cer douăzeci, (i încă nu (tiu dacă-" de"tul de prevăzător. V Eino, (i am "ă-ţi dau douăzeci numai *otără(te-te că, de nu vrei "ă-l"p&nzuri, am "ă-l "p&nzur eu, (i c&(tig douăzeci de ducaţi. 'e(ter 3onato "e g&ndi că, într-adevăr, nu-i lucru greu "ă "p&nzuri un

om, că doar at&ţia "e "p&nzură "inguri (i, tem&ndu-"e "ă nu-i "cape c*ilipirul V $ine, zi"e el nu vreau "ă-mi "upăr un vecin. Hi mer"e "ă ia un "ul de #r&ng*ii at&rnat într-un cui din perete. V 6nde te duciQ între+ă +eccaiul. V Eezi +ine, mă duc "ă-mi iau "culele. V Fr&ng*iiQ 2vem c&t lumea acolo. V 3ar nu-" pregătite cu c&t o #r&ng*ie a #o"t mai mult între+uinţată, cuat&ta lunecă mai +ine, a(a că-i mult mai u(oară pentru o"&ndit.



V =lume(tiQ e!clamă +eccaiul. arcă eu vreau "ă-i Pe moartea u(oarăQ: #r&ng*ie nouă, mii de draci o #r&ng*ie nouă V Gntr-adevăr, ro"ti me(ter 3onato cu z&m+etu-i înPorător, dumneataplăte(ti, dumneata alegi. >a revedere, mo( Aomeo V >a revedere, ră"pun"e +ătr&nul pe"car, (i noroc +un, cumetre 5red

c-ai "căpat de g*inion. 2poi, lui în"u(i V >egală, "au nelegală, nu-i nimic :ricum tot e o arvună de douăzecide ducaţi a"upra ze"trei. 8e(iră din "trada Su"pinelor-din-răpa"tie (i "e du"eră la +eccai. 2ce"ta mer"e drept la "ertarul teg*elei (i luă douăzeci de ducaţi, pecare era "ă-i dea me(terului 3onato, c&nd deodată, răzg&ndindu-"e îi zi"e V 6ite zece ducaţi, me(tere, re"tul după e!ecuţie. V !ecuţia cuiQ între+ă neva"ta +eccaiului, ie(ind din odaia din #und. V 3acă te întrea+ă cineva, "ă "pui că n-ai (tiut niciodată ori c-ai uitat. $ăg&nd de "eamă, a+ia atunci, în ce *al era m&na +ăr+atului ei

e!clamă V 8"u"e ri"toa"e ce-i a"taQ V Nimic. V 5um, nimicQ Arei degete tăiate, tu zici că-i nimicQ V >a"ă, ră"pun"e +eccaiul, de-ar P v&nt, "-ar (i P u"cat. Eino, me(tere. Hi ie(i din dug*eană călăul îl urmă. 2m&ndoi +ăr+aţii "e îndreptară "pre "trada >avinago, +eccaiulcălăuzindu-l (i merg&nd at&t de repede, înc&t me(ter 3onato "e ţinea anevoiedupă el. 5&nd intră +eccaiul, totul era în aceea(i "tare ca la plecarea lui.rizonierul, mereu culcat pe ma"ă, +atocorit (i lovit de lazzaroni. nu #ăcu"e

nici o mi(care (i părea cu totul înţepenit. 3ealt#el, îi tre+ui"e aproape tot at&ta putere morală ca "ă îndureinuriile, pe c&tă putere Pzică pentru a ră+da loviturile (i c*iar rănile, cuautorul cărora ceilalţi încerca"eră, în vreo douăzeci de r&nduri, "ă-l trezea"căpe îndărătnicul "omnoro". 8nurii (i lovituri, am mai "pu"-o, totul #u"e"ezadarnic. Strigăte de +ucurie (i aclamaţii de +iruinţă "alutară ivirea ucigătoruluide ţapi (i a ucigătorului de oameni, (i răcnetele 88 +oia?9Gi +oia iz+ucnirădin toate gurile. :ric&t de tare ar P #o"t Salvato, tre"ări la răcnetul ă"ta, înţeleg&ndadevărata pricină a "ucce"ului pe care-l avu"e"e. 8n răz+unarea lui, +eccaiul,

nu numai că-i voia moartea, dar mai voia "ă moară de o m&nă mi(elea"că. Aotu(i "e g&ndi că, Pind omor&t de o m&nă e!ercitată, moartea i-ar Pmai gra+nică (i mai puţin dureroa"ă. :c*iul întrede"c*i" i "e înc*i"e repede (i Salvato recăzu în nepă"areadin care nimeni, dealtminteri, nu +ăga"e de "eamă că ie(i"e. $eccaiul "e apropie de d&n"ul (i, arăt&ndu-l me(terului 3onato zi"e V 6ite, iată-ţi omul.



'e(ter 3onato î(i roti privirea în ur "ă caute un loc potrivit unde "ăa(eze o "p&nzurătoare provizorie, dar +eccaiul îi arătă inelul (i #r&ng*ia. V ;i "-a pregătit toiul, îi "pu"e el. :ricum, nu te gră+i. 2i toi timpul. 'e(ter 3onato "e urcă pe ma"ă dar, mai re"pectuo" dec&t +eccaiul#aţă de +ietul +iped ce "e pretinde #ăcut după c*ipul (i a"emănarea lui

3umnezeu (i "e c*eamă om, nu îndrăzni, ca +eccaiul, "ă "e "uie pe trupulo"&nditului. Se urcă pe un "caun "ă "e încredinţeze că inelul e "olid (i uvăţul +ine#ăcut. 8nelul era "olid dar uvăţul nu aluneca. 'e(ter 3onato dădu din umeri, +&igui c&teva cuvinte în zeOemeade"pre cei ce "e ame"tecă în lucruri pe care nu le cuno"c (i re#ăcu uvăţul. Gn timpul ă"ta, +eccaiul î(i +ătea oc, pe c&t putea mai tare, deprizonierul mereu mut (i nemi(cat de parcă ar P #o"t mort. endula +ătu ora (apte. V 2cuma numără-ţi clipele, zi"e lui Salvato măcelarul de ţapi, că ţi-ai

i"prăvit de numărat orele. Nu era încă noapte dar pe "trăzile îngu"te, (i cu ca"e înalte, dinNeapole, întunericul "e la"ă cu mult înainte de apu"ul "oarelui. Gncepea "ă nu "e mai vadă prea +ine în "u#rageria unde "e pregătea un"pectacol din care nimeni nu voia "ă piardă nici cel mai mic amănunt. 'ai multe gla"uri "trigară V Făclii Făclii ra #oarte rar ca, într-o adunare de cinci-(a"e lazzaroni, "ă nu Pevreunul care "ă nu ai+ă o #ăclie. Să "e dea #oc, mai îndemna"e printre altelecardinalul RuUo în numele "#&ntului 2nton (i, într-adevăr, incendiul e una din înt&mplările care i"că cea mai mare învălmă(eală într-un ora(.

5um în "u#ragerie "e aOau patruzeci p&nă la cinzeci de lazzareni, "egă"eau (i (apte-opt #ăclii. Gntr-o clipită, #ură aprin"e (i, după amurgul tri"t ce "e lă"a, urmă lumina#une+ră (i a#umată a #ăcliilor. >a lumina acea"ta, ame"tecată cu mari um+re Pindcă cei care le ţineau"e mi(cau întruna, #eţele tuturor ace"tor uciga(i (i e#uitori luară o e!pre"ie (imai înPorătoare. Gn ră"timp, laţul era gata (i #r&ng*ia nu maQ a(tepta dec&t g&tuio"&nditului. 5ălăul "e lă"ă într-un genunc*i l&ngă el (i, Pe de milă, Pe că-(i dădea"eama de condiţia lui

V Htii că poţi cere un preot, îi zi"e el, (i nimeni n-are dreptul "ă "e împotrivea"că. >a vor+ele ace"tea, în care lui Salvato i "e păru că "imte lucind înt&ia"c&nteie de "impatie ce i "e arăta de c&nd căzu"e în m&inile lazzaronilor, îipieri *otăr&rea de-a tăcea. V 'ulţume"c, prietene, #ăcu el cu gla" +l&nd (i z&m+ind călăului, "unt"oldat, a(a că-" totdeauna gata "ă mor "unt un om cin"tit (i deci totdeaunagata "ă mă în#ăţi(ez înaintea lui 3umnezeu.



V 5&t timp vrei ca "ă-ţi #aci ultima rugăciuneQ e cuv&ntul meu, îţi va P îngăduit, "au nu vei P "p&nzurat de mine. V 2m avut răgazul "ă-mi #ac rugăciunea de c&nd "tau culcat pe ma"ă,ră"pun"e Salvato. 2"t#el, prietene, dacă e(ti gră+it, "ă nu te înt&rzii eu. 'e(ter 3onato nu era o+i(nuit "ă gă"ea"că a"emenea curtenie la cei cu

care avea a a#ace. 2(a că, de(i era călău, +a tocmai Pindcă era călăul, #uad&nc mi(cat. : clipă î(i "carpină urec*ea. V 5red, zi"e el, că "unt păreri gre(ite de"pre cei care îndepline"cme"eria noa"tră, (i că anumitor per"oane ginga(e nu le place "ă Pe atin"e denoi. Erei "ă-ţi dezlegi "ingur cravata (i "ă-ţi la(i în o" gulerul cămă(ii, "au vrei"ă-ţi #ac ace"t ultim "erviciuQ V N-am a"emenea preudecăţi, ră"pun"e Salvato (i, nu numai că te"ocot la #el cu oricare alt om, dar îţi mai "unt (i recuno"cător pentru ceea ce#aci pentru mine (i, de mi-ar P mina li+eră, ţi-a( "tr&nge mina înainte de-amuri.

V 'ii de draci atunci ai "ă mi-o "tr&ngi, zi"e me(ter 3onato,apuc&ndu-"e "ă dezlege #r&ng*iile care legau m&inile lui Salvato va P o#rumoa"ă amintire pentru toată viaţa mea. V 2*a-a 2"t#el îţi c&(tigi tu +anii e!clamă +eccaiul, #urio" de a vedeacă Salvato avea "ă moară cu aceea(i nepă"are de m&inile călăului ca (i deale altui om. 3acă-i a(a, nu mai am nevoie de tine. Hi, împing&ndu-l pe me(ter 3onato de pe plat#orma pe care oreprezenta ma"a, îi luă locul. V Să dezlege cravata Să dea-n o" gulerul >a ce +un toate ace"teaQzi"e +eccaiul. Eă între+ (i eu Nu Nu Frumo"ule, n-o "ă #acem at&tea mara#eturi cu tine. N-ai nevoie de

preotQ N-ai nevoie de rugăciuniQ 5u at&t mai +ine Area+a merge mai u(or. Str&ng&nd uvăţul #r&ng*iei, ridică de păr capul lui Salvato (i i-l trecu deg&t. Salvato căzu"e din nou în nepă"area-i de la început. Aotu(i cine i-ar Pputut vedea c*ipul "cu#undat în um+ră, ar P cuno"cut, după oc*iul întrede"c*i" (i g&tul u(or întin" "pre #erea"tră, că un zgomot din a#ară îiatrăgea atenţia, zgomot pe care, în gria lor du(mănoa"ă, nu-l de"lu(eanimeni dintre cei de #aţă. Gntr-adevăr, deodată doi-trei lazzaroni, răma(i în curte, "e repeziră în"u#ragerie răcnind „2larmă 2larmă4. 8n timp ce "e auzea o "alvă de pu(ti,geamurile de la #erea"tră z+urau în ţăndări, iar +eccaiul, +le"tem&nd

îngrozitor, cădea pe"te prizonier. : în"păim&ntătoare învălmă(eală iz+ucni după primele împu(cături,care uci"e"eră "au răni"eră cinci-(a"e oameni (i "#ăr&ma"eră coap"a+eccaiului. 2poi, pe o #erea"tră de"c*i"ă, o trupă înarmată "e av&ntă, în #runte cu'ic*ele, al cărui gla", înălţ&ndu-"e pe"te zarvă, "triga din ră"puteri



V Nu-i prea t&rziu, domnule generalQ 3acă "unteţi viu, "puneţi-ne dar,de "unteţi mort, ur pe madona del 5armine că niciunul, din cei care "unt aici,nu va "căpa cu viaţă V >ini(te(te-te, +unul meu 'ic*ele, ră"pun"e Salvato cu vocea-io+i(nuită, (i #ără "ă "e poată o+"erva cea mai mică "c*im+are în vor+a lui

"unt viu, viu de-a +inelea. Gntr-adevăr, căz&nd pe"te el, +eccaiul îl apăra"e de gloanţele cerătăceau în lupta de noapte (i puteau nimeri prietenul ca (i pe inamic,victima ca (i pe uciga(. 2poi, tre+uie "ă "punem "pre cin"tea me(terului 3onato, domnul călău,care, în(el&nd cu totul "peranţele pu"e în el, îl tră"e"e pe Salvato de pema"ă, înc&t într-o clipă t&nărul "e pomeni"e "u+ ea. în altă clipă (i cu odi+ăcie care-i dovedea îndelungata o+i(nuinţă a me"eriei, 3onato i"prăvi"e"ă-i dezlege #r&ng*ia de la m&ini, (i în m&na dreaptă a #o"tului prizonier"trecura"e la înt&mplare un cuţit. Salvato "ări"e îndărăt, "e rezema"e de perete (i "e pregătea "ă-(i

v&ndă "cump pielea, de "-ar prelungi cumva lupta iar victoria n-ar părea că-iocrote(te li+eratorii. 3e acolo, cu oc*i în#ocaţi, m&na "tr&n"ă la piept (i trupul g*emuit ca untigru, gata "ă "e arunce a"upra prăzii, ră"pun"e"e lui 'ic*ele (i-l lini(ti"e. 3ar teama nu i "e îndeplini. Nici un moment +iruinţa nu #u îndoielnică.5ei care aveau #ăclii le aruncară "au le "tin"eră ca "ă #ugă mai repede (i.după cinci minute, nu mai răm&neau în "ală dec&t morţii (i răniţii, t&năruloPţer, me(ter 3onato, 'ic*ele, agliucella, credincio"ul "ău locotenent, (i ceitreizeci-patruzeci de oameni pe care am&ndoi lazzaronii iz+uti"eră cu maregreutate "ă-i adune, c&nd 'ic*ele aOa"e că Salvato e prizonierului +eccaiului(i g*ici"e primedia în care "e gă"ea.

3in #ericire, crez&ndu-"e cu totul "tăp&n pe ora(, dat Pind "trigătele dedeznădede ce ră"unau din toate părţile, +eccaiul nu "e g&ndi"e "ă pună"antinele, a(a că 'ic*ele "e putu"e apropia de ca"a unde i "e "pu"e"e căSalvato era prizonier. :dată acolo, "e urca"e pe rămă(iţele mo+ilelor "#ăr&mate, aun"e"e la înălţimea #ere"trelor de la parter (i-l văzu"e pe +eccai trec&nd #r&ng*ia deg&tul lui Salvato. 2tunci "ocoti"e pe +ună dreptate că nu era timp de pierdut îl oc*i"e pe+eccai (i tră"e"e "trig&nd V 8n autorul generalului Salvato 2poi "e repezi"e el cel dint&i toţi îl urma"eră, trăg&nd Pecare cu arma,

pe care o avea în clipa aceea care cu pu(ca, care cu pi"tolul. 8ntr&nd în "u#ragerie, cea dint&i griă a lui 'ic*ele #u "ă ridice o #ăcliearuncată de un "an#edi"t (i care mai ardea, de(i în poziţie orizontală "ă "arăpe ma"ă (i "ă "cuture #ăclia ca "ă lumineze locuinţa în toată ad&ncimea ei. Eăzu"e limpede c&mpul de +ătălie pe +eccai *orcăind la picioarele luide"lu(i"e două-trei cadavre, patru-cinci răniţi t&r&ndu-"e în "&ngele lor (i încerc&nd "ă "e reazeme de perete, (i pe Salvato, cu cuţitul în m&na dreaptă



(i gata de luptă, în timp ce cu "t&nga ocrotea un om pe care, "pre marea luimirare (i încetul cu încetul, îl recuno"cu drept me(terul 3onato. :ric&t de inteligent era 'ic*ele, î(i lămurea anevoie ultimul grup. 5umde Salvato, pe care cu cinci minute mai înainte, îl văzu"e cu (treangul de g&t(i m&inile legate, "e regă"ea li+er (i cu un cuţit în m&năQ Hi, în "#&r(it, cum de

călăul care pe"emne nu veni"e acolo dec&t pentru a-l "p&nzura pe Salvato,era ocrotit de elQ Gn două vor+e, 'ic*elle aOă cele înt&mplate dar lămurirea nu i "e dădudec&t după ce Salvato "e aruncă în +raţele lui. ra ră"pun"ul la înt&mplarea din largo@I del igne, c&nd Salvato"căpa"e viaţa lui 'ic*ele ce urma "ă Pe împu(cat. 3e data acea"ta, 'ic*ele"căpa"e viaţa lui Salvato ce avea "ă Pe "p&nzurat. V 2*a-a e!clamă 'ic*ele c&nd aOă, de la în"u(i me(ter 3onato, cum#u"e"e po#tit la "er+are (i ce veni"e "ă #acă n-o "ă "e "pună, cumetre, că te-ai o"tenit degea+a. Numai că, în loc "ă "p&nzuri un om cin"tit (i un +ravoPţer, ai "ă "p&nzuri un ticălo" uciga(, un +andit m&r(av.

V 3omnule colonel 'ic*elle, ră"pun"e me(ter 3onato, nu-ţi re"pingcererea după cum n-am re"pin"-o nici pe a +eccaiului. (i tre+uie "ă "pun că-lvoi "p&nzura c*iar cu mai puţină părere de rău pe +eccai dec&t pe +ravuloPţer. 3ar, înainte de toate, "unt un om cin"tit (i, cum +eccaiul mi-a dat zeceducaţi ca "ă-l "p&nzur pe t&năr, nu cred că-" în drept "ă pă"trez cei zeceducaţi, de vreme ce nu-l mai "p&nzur pe t&năr, ci pe el în"u(i. înc&t "unteţimartori, toţi c&ţi vă aOaţi aici. că, înainte de-a ridica m&na a"upra lui, i-am înapoiat vecinului cei zece ducaţi. Hi, "coţ&ndu-i din +uzunar, îi în(iră pe ma"a unde era culcat +eccaiul. V 2cum. zi"e el întorc&ndu-"e către Salvato, "unt gata "ă vă e!ecutordinele.

>u&nd #r&ng*ia pe care cu o clipă mai înainte o ţinea ca "-o treacă deg&tul lui Salvato, "e pregăti "-o treacă de g&tul +eccaiului, a(tept&nd numaiun "emn de-al lui Salvato pentru a începe operaţia. Salvato î(i roti privirea lini(tită pe"te toţi cei de #aţă, prieteni ca (idu(mani. V ot eu, într-adevăr, "ă dau ordine aiciQ între+ă el, (i dacă le dau, vorP oare e!ecutateQ V 2colo unde vă aOaţi, domnule general, zi"e 'ic*ele, nimeni nu poateg&ndi "ă comande (i, de comandaţi, nimeni n-ar avea îndrăzneala "ă nu "e"upună. V i, +ine, atunci, reluă Salvato, mă vei în"oţi cu oamenii tăi p&nă la

5a"tello-Nuovo, Pindcă, av&nd de tran"mi" lui Sc*ipani ordine de cea maimare în"emnătate, tre+uie "ă aung tea#ăr c&t "e poate mai repede. în timpula"ta, me(tere 3onato V 8ertare murmură +eccaiul care credea că aude ie(ind din gurat&nărului "entinţa de moarte, iertare, mă căie"c. 3ar el, #ără "ă-l a"culte, urmă V Gn ră"timp, te vei îngrii "ă-l ducă aca"ă pe omul ă"ta (i vei veg*ea"ă i "e dea toată îngriirea cerută de rina lui. Ea aOa poate a"t#el că "unt



oameni care luptă (i omoară, (i oameni care a"a"inează (i "p&nzură. 3ar,cum m&r(avele #apte ale celor din urmă "unt potrivnice "Pntei voinţe a3omnului, ei nu a"a"inează dec&t pe umătate (i nu "p&nzură de #el. 2poi, "coţ&ndu-(i din +uzunar o *&rtie V ;ine, me(tere 3onato, zi"e el, iată o poliţă de o "ută de ducaţi, ca "ă

te de"păgu+e(ti de cei douăzeci de ducaţi pe care i-ai pierdut. 'e(ter 3onato luă "uta de ducaţi, cu o în#ăţi(are melancolică ce dădeac*ipului "ău o e!pre"ie mai mult carag*ioa"ă dec&t înduio(ată. V 'i-aţi #ăgăduit altceva dec&t +ani, de-aţi avea m&inile li+ere,!celenţă. V adevărat, ră"pun"e Salvato, ţi-am #ăgăduit "ă-ţi întind m&na (i,cum un om cin"tit "e ţine de cuv&nt, iat-o. 'e(ter 3onato o luă cu recuno(tinţă (i o "ărută călduro". Salvato i-o lă"ă c&teva clipe, #ără ca pe #aţa lui "ă "e arate cea maimică "c&r+ă (i, c&nd me(ter 3onato i-o înapoie zi"e V aidem, 'ic*ele, n-avem o clipă de pierdut ne mai încărcăm pu(tile

(i pornim glonţ "pre 5a"tello-Nuovo. Gntr-adevăr, Salvato (i 'ic*ele, în #runtea lazzaronilor eli+eratori, care-lauta"eră pe cel din urmă "ă "cape prizonierul, "e repeziră pe "trada dei Ari+unali, aun"eră prin orta-2l+a (i prin 'ercatello, la "trada Aoledo,"tră+ăt&nd-o p&nă la "trada Santa-2nna-dei->om+ardi, (i apucară în "#&r(it pe"trăzile 'onte-:liveto (i 'edina, care-i du"eră drept la poarta din 5a"tello-Nuovo. 5&nd Salvato #u recuno"cut, aOă că înt&mplarea lui aun"e"e la urec*ilepatrioţilor înc*i(i în ca"tel (i că guvernatorul 'a""a dădu"e ordin unei patrulede o "ută da oameni "ă plece în pa" alergător "ă-l eli+ereze. Salvato "e g&ndi ce îngriorată tre+uia "ă Pe >uiza, dacă auzi"e ve"tea

are"tării lui dar, totdeauna ro+ ai datoriei, în"ărcina pe 'ic*ele "ă "e ducă "-o lini(tea"că, în timp ce el "e va "#ătui cu directoratul prin ce miloc "ă "epredea lui Sc*ipani ordinele generalului "ău (e#. 2(a că urcă de-a dreptul la "ala unde directorii î(i ţineau (edinţele. >avederea lui, un "trigăt de +ucurie iz+ucni din toate piepturile, îl (tiau prin" (i,cum cuno(teau repeziciunea de-a e!ecuta a lazzaronilor în a"emenea împreurări, îl credeau împu(cat, înung*iat "au "p&nzurat. Eoiră "ă-l #elicite, dar el zi"e V 5etăţeni, n-avem o clipă de pierdut. 8ată ordinul lui $a""etti înduplicat, luaţi cuno(tinţă de el (i, c&t vă prive(te, veg*eaţi "ă Pe îndeplinit.3acă +inevoiţi, am eu griă "ă caut trimi(i ca "ă-l ducă.

Salvato avea un mod clar (i *otăr&t de-a prezenta lucrurile ce nu îngăduia dec&t acceptarea "au re#uzu> 8n împreurarea de #aţă, nu puteaudec&t "ă primea"că. 3irectorii primiră, pă"trară o copie a ordinului, pentrucazul c&nd primul ar P interceptat, (i-l înm&nară pe celălalt lui Salvato. Fără "ă mai înt&rzie, el î(i luă răma" +un, co+orî îţi gra+ă (i, "igur "ă-lregă"ea"că pe 'ic*ele l&ngă >uiza alergă la apartamentul "pre care, nu "e îndoia, îl c*emau dorinţele cele mai în#ocate.



Gntr-adevăr, >uiza îl a(tepta în pragul u(ii. îndată ce-(i zări iu+itul, un"trigăt lung iz+ucni din gura tinerei #emei „Salvato4. în +raţele celui pe care-la(tepta, dar cu oc*ii înc*i(i, inima palpit&ndu-i, ră"turnată pe "pate, de parcăavea "ă le(ine, ea tot mai murmura V Salvato Salvato l.

Numele ace"ta care, pe italiene(te în"eamnă "căpat, avea, în guratinerei, de două ori duio(ia îndoitei "ale "emniPcaţii, înc&t mer"e #remăt&nd lainima celui pe care-l c*ema, #ăc&nd "ă-i tre"ară p&nă (i ultimele P+re. Salvato o luă în +raţe (i o du"e în odaia ei, unde, după cum +ănui"e, îla(tepta 'ic*ele. 2poi, c&nd ea î(i mai veni în Pre, (i inima ce-i mai zv&cnea în piept, dar"e lini(tea încetul cu încetul, îngădui creierului "ă reia Prul g&ndurilor o clipă întrerupt Salvato o între+ă V 8`ai mulţumit călduro" "cumpului 'ic*ele. nu-i a(aQ Fiindcă lui îidatorăm #ericirea de a ne revedea. Fără el. în cea"ul ă"ta, în loc "ă "iringi în+raţe un trup viu care te iu+e(te, îţi ră"punde, trăie(te din viaţa ta (i "e

înPoară "u+ "ărutările tale, n-ai ţine dec&t un cadavru rece, nemi(cat,ne"imţitor (i cu care zadarnic ai încerca "ă împărtă(e(ti Oacăra de preţ care,odată "tin"ă, nu "e mai aprinde V $a nu, ră"pun"e cu mirare >uiza nu mi-a "pu" nimic din toateace"tea, răutăcio"ul 'i-a "pu" numai că ai căzut în m&inile "an#edi(tilor (ică, mulţumită curaului (i "&ngelui tău rece, ai "căpat tea#ăr. V i +ine, #ăcu Salvato, aOă în "#&r(it că #ratele tău de lapte e un maremincino". u m-am lă"at prin" ca un pro"t, (i era "ă Pu "p&nzurat ca unc&ine, c&nd 3ar a(teaptă pedeap"a lui va P "ă-ţi pove"tea"că el în"u(ilucrurile. V 3omnule general, zi"e 'ic*ele, cred că mai gra+nic e "ă trimitem

depe(a adre"ată generalului Sc*ipani tre+uie "ă ai+ă oarecare în"emnătate, udecind după primedia pe care aţi în#runtat-o pentru a i-o procura. Mo" e o+arcă gata "ă plece la primul vo"tru ordin. V (ti "igur de cei care o conducQ V e c&t poate un om "ă Pe "igur de alţi oameni dar printre marinari,trave"tit în marinar, va P agliucella de care "unt "igur ca de mine în"umi. 'ăduc "ă e!pediez +arca (i depe(a. în timpul ă"ta, i"tori"iţi-i >uizei cum v-am"căpat viaţa o "ă pove"tiţi lucrurile mult mai +ine dec&t mine. Hi, împing&nd-o în +raţele lui Salvato, înc*i"e u(a pe"te cei doi îndrăgo"tiţi, (i co+orî "cara c&nt&nd melodia 3orinţelor, at&t de populară laNeapole, (i care începe cu cupletul

3e ce nu-", vai copilul #ără locuinţă, 5e um+lă încovoiat cu "acaua Gn #aţa palatului tău a( veni întruna Strig&nd „8ată apa Sunt "acagiul.4 2i "pune „5ine-i copilul care "trigăQ 3in apa ce-o vinde "ă-mi urce o găleată.4 Hi a( ră"punde „5rudă 'ărie, Sunt lacrimi de drago"te (i nu apă4 1?. N:2A2 3 1@ SR 1B 86N8.



Noaptea de 1@ "pre 1 iunie "e lă"ă, întunecoa"ă, pe plaa acoperită cucadavre (i pe "trăzile ro(ii de "&nge. lanul cardinalului RuUo iz+uti"e cu pove"tea #r&ng*iilor (i a arătării"#&ntului 2nton, aun"e"e "ă dezlănţuie răz+oiul civil în inima Neapolului. Focul înceta"e la podul 'agdalena (i pe plaa de la orţiei (i de la

e"ina dar "e auzeau împu(cături pe "trăzile Neapolului. atrioţii, văz&nd că "e începu"e măcelul prin locuinţe, "e *otăr&"eră "ănu a(tepte aca"ă o moarte #ără răz+unare. Gnc&t Pecare "e înarma"e, ie(i"e (i "e alătura"e celui dint&i grup pe"tecare dădu"e (i, la orice colţ de "tradă unde "e înt&lneau o patrulă de patrioţi(i o ceată de lazzaroni, "e "c*im+au #ocuri de pu(că. 2ce"tea, ră"un&nd p&nă la 5a"telio-Nuovo păreau tot at&tea remu(cărice-i ziceau lui Salvato că e"te ceva mai +un de #ăcut dec&t "ă-i "pui iu+itei c-o îndrăge(ti, c&nd ora(u-i lă"at pradă norodului #ără #r&nă, nici milă. 3ealt#el. îl apă"a greu g&ndul că două cea"uri #u"e"e +atocorit detreizeci de lazzaroni (i încă nu "e răz+una"e de ru(inea acea"ta.

'ic*ele, pun&nd "ă-l c*eme, îi dădu prete!tul "ă ia"ă. Eenea "ă-l în(tiinţeze că văzu"e +arca pornind în larg (i pe agliucellaa(ez&ndu-"e la c&rmă. V 2cum, între+ă Salvato, (tii unde-i ta+ăra lui Nicolino (i a *u"arilor"ăiQ V >a 8mmacolatella. ră"pun"e 'ic*ele. V 6nde ţi-" oameniiQ mai între+ă Salvato. V Sunt o", unde am ordonat "ă li "e dea de +ăut (i de m&ncat. Rău am#ăcutQ V Nicidecum, +a dimpotrivă, (i-au c&(tigat din plin odi*na. 5rezi că mai"unt gata "ă te urmeze din nouQ

V 5red că-" gata "ă co+oare în iad "au "ă urce în lună cu mine, numai"ă le "puneţi o vor+ă de îm+ăr+ătare. V N-ai griă de a"ta. aidem Salvato (i 'ic*ele intrară în "ala oa"ă unde lazzaronii +eau (i m&ncau. Eăz&ndu-(i (e#ul (i pe t&nărul oPţer, "trigară „Arăia"că 'ic*ele Arăia"căgeneralul Salvato4 V 5opii, le zi"e Salvato, dacă v-aţi aduna cu toţii la un loc, cam c&ţi aţiPQ V Ha"e-(apte "ute, cel puţin. V 6nde vă "unt oameniiQ V ei cine (tie ră"pun"eră alţi doi lazzaroni, ţuguindu-(i +uzele.

V Hi-i cu neputinţă "ă vă "tr&ngeţi laolaltă tovară(iiQ V 5u neputinţă, nu dar greu, da. V 3acă v-a( da Pecăruia c&te doi carlini@1 de omul pe care-l veţiaduce, aţi mai gă"i că-i tot at&t de greuQ V Nu ar auta mult. V entru început, iată doi ducaţi de om, ceea ce #ace zece indivizi dePecare dintre voi. Sunteţi plătiţi de mai înainte pentru trei "ute de oameni. V 'inunat 2"ta (tiu că-i vor+ă Să trăiţi, domnule general



2poi, "trigară într-un "ingur gla" V 5omandaţi, domnule general. V 'ic*ele, a"cultă +ine ce-am "ă "pun (i ai griă "ă "e e!ecute întocmai. V uteţi P lini(tit, domnule general, n-o "ă-mi "cape nici un cuv&nt.

V Fiecare din oamenii tăi, urmă Salvato, "ă adune c&t mai mulţi oameniva putea, (i "ă treacă în #runtea micii cete pe care o va P "tr&n" daţi-vă înt&lnire pe "trada del Aendendo acolo, număraţi-vă dacă "unteţi patru "ute, împărţiţi-vă în patru cete dacă "unteţi (a"e "ute, în (a"e pe "trăzileNeapolului, cete de o "ută de oameni pot ţine piept la orice (i, dacă "unt*otăr&te, pot "ă învingă orice. 5&nd va +ate ora un"prezece la 5a"telo-5apuano, porniţi în mar( împing&nd tot ce veţi înt&lni "pre Aoledo, (i trăg&ndcu pu(tile pentru a "emnala unde "unteţi. =ă"iţi că-i prea greuQ V Nu, dimpotrivă, e #oarte u(or. Are+uie "ă plecămQ V Gncă nu. Arei oameni de nădede. Arei oameni "e prezentară. V Au"trei "unteţi în"ărcinaţi cu aceea(i mi"iune.

V 3e ce trei oameni acolo unde nu-i nevoie dec&t de unulQ V Fiindcă, din trei oameni, doi pot P prin(i "au uci(i V 2(a-i, #ăcură lazzaronii, cărora vor+a a"ta energică (i *otăr&tă le"porea curaul. V 'i"iunea cu care tu"trei "unteţi în"ărcinaţi, e de-a aunge, pe undeveţi voi, pe drumul ale" după placul vo"tru, p&nă la mănă"tirea San-'artino,unde "-au "tr&n" (a"e-(apte "ute de patrioţi pe care 'eean n-a vrut "ă-iprimea"că la Sant-lmo le veţi "pune "ă a(tepte ora un"prezece. V >e-o vom "pune. V >a primele împu(cături pe care le vor "ocoti că vin din r&ndurilevoa"tre, vor co+orî #ără "ă "e împotrivea"că T lazzaronii nu-" în partea aceea

T (i vor +ara toate drumeagurile pe unde cei împin(i înainte de tovară(iino(tri ar vrea "ă "e re#ugieze la Neapolul de Su". rin(i între două #ocuri,"an#edi(tii "e vor pomeni adunaţi (i îngrămădiţi în "trada Aoledo. 5e răm&nede #ăcut mă prive(te. V 3e vreme ce vă prive(te, nu "untem îngrioraţi. V 2i înţele", 'ic*eleQ V 5e 3umnezeu, de"igur V 2ţi înţele" (i voiQ V Foarte +ine. V 2tunci, la #apte. 3e"c*i"eră poarta, lă"ară în o" podi(tele cei trei oameni în"ărcinaţi "ă

urce la mănă"tirea San-'artino porniră "pre partea, de "u" a "trăzii del 'oloceilalţi "e de"părţiră în două grupuri care di"părură unul pe "trada 'edina (ialtul pe "trada del orte. 5&t de"pre Salvato, apucă "ingur pe drumul "pre 8mmacolatella. 3upă cum îi "pu"e"e 'ic*ele, Nicolino (i *u"arii lui î(i aveau ta+ăra între 8mmacolatella (i micul port unde-i a"tăzi vama. rau păziţi de "antinele călări, a(ezate în"pre "trada del ieliere, "pre"trada Nuovo (i "pre "trada :livare.



Salvato î(i "pu"e "antinelelor numele (i pătrun"e p&nă la Nicolino. ra culcat pe la"trico@?, cu capul pe (eaua calului avea lingă el unulcior (i un pa*ar cu apă. rau patul (i cina ace"tui "i+arit pe care, cu un an mai înainte, cutaunei petale de trandaPr îl împiedica "ă doarmă, (i dădea de m&ncare ogarului

"ău în +liduri de argint. Salvato îl de(teptă. Nicolino între+ă, de"tul de rău di"pu", ce voiau dela el. Salvato "e prezentă. V 2 dragă prietene, zi"e Nicolino, tre+uia "ă Pi dumneata ca "ă te iertcă m-ai trezit dintr-un vi" înc&ntător. înc*ipuie(te-ţi, vi"am că eram #rumo"ulpă"tor ari", că deo"e+i"em merele (i +eam nectar, m&nc&nd am+rozie@@cuzeiţa Eenu", care "emăna +ucăţică ruptă cu marc*iza de San-5lemente. 3acăai vreo (tire de la ea, dă-mi-o. V Niciuna. 5u ce prile vrei "ă am (tiri de la marc*izăQ V 3e ce nuQ 3oar aveai în +uzunar o "cri"oare de la ea, în ziua c&nd ai#o"t a"a"inat.

V >a"ă gluma la o parte, dragă prietene. Are+uie "ă vor+im de lucruri"erioa"e. V Sunt "erio" ca "#&ntul 8anuar 5e vrei mai multQ V Nimic. oţi "ă-mi dai un cal (i o "a+ieQ V 6n calQ Servitorul meu tre+uie "ă Pe pe ţărmul mării cu calul meu (ialtul la îndem&nă. 5&t de"pre "a+ie, am trei-patru oameni de"tul de gravrăniţi ca "ă te la"e "-o iei pe a lor #ără "ă le dăuneze. 5&t prive(te pi"toalele,le vei gă"i în co+uri (i c*iar gata încărcate. Htii că-ţi "unt #urnizorul depi"toale. Folo"e(te-le tot at&t de voio" pe ace"tea ca (i pe celelalte, (i nu voiavea nimic de "pu". V i +ine, dragă prietene, acum că totu-i *otăr&t, voi încăleca pe un cal

de-al dumitale, mă încing cu "a+ia unuia din oamenii de aici, îţi iau umătatedin *u"ari (i urc prin Foria, în timp ce vei urca prin largo del 5a"tello (i, c&ndvom P la cele două capete ale "trăzii Aoledo (i va +ate ora 1? noaptea, vomataca Pecare din partea noa"tră (i Pi lini(tit n-o "ă "tăm degea+a. V Nu pricep prea +ine dar nu-i nimic (i, de vreme ce pianul e aldumitale, totul tre+uie "ă Pe +ine or&nduit. Arag "a+ia cu încredere ne-am înţele". Nicolino ceru "ă li "e aducă atunci caii Salvato luă "a+ia unui rănit, ceidoi tineri încălecară (i, după cum "ta+ili"em, Pecare cu o umătate din *u"ari,urcară "pre Aoledo, unul prin "trada Foria, iar celălalt prin largo del 5a"tello. Hi acum, pe c&nd cei doi prieteni vor încerca "ă-i prindă pe lazzaronii

"an#edi(ti, nu numai între două #ocuri, ci (i între două încercuiri, vom trecepe"te podul 'agdalena (i vom intra într-o că"uţă cu a"pect de"tul depitore"c, "ituată între pod (i =raneli. 5a"a acea"ta, care (i a"tăzi mai earătată drept locuinţa cardinalului RuUo, în timpul a"ediului, era "au mai+ine-zi" T cu mai e!i"tă (i acum în #oarte +ună "tare T e"te aceea unde-(i"ta+ili"e cartierul general. 2(ezat aici, "e aOa numai la o +ătaie de pu(că de avanpo"turilerepu+licane dar o parte din armata "an#edi"tă î(i avea ta+ăra #oarte aproape



de el, pe podul 'agdalena (i pe largo del onte. 2vanpo"turile lui aungeaup&nă la via della =a+ella, (i "e alcătuiau din cala+rezi. :r, cala+rezii erau #urio(i. Gn marea luptă începută în timpul zilei, (i al cărei principal epi"od#u"e"e e!plozia #ortului de la Eigliana, cala+rezii, ce-i drept, nu #u"e"eră

învin(i, dar nici nu "e "ocoteau învingători. învingătorii erau cei care muri"erăeroic, iar învin(ii, cei ce porni"eră de patru ori la atac #ără "ă poală lua #ortul(i, ca "ă #acă o "părtură, avu"e"eră nevoie de ru(i (i de tunurile lor. 2(a că, av&nd înaintea lor, a+ia la o "ută cinzeci de pa(i #ortul del5armine, complotară pe #uri( "ă pună m&na pe el, #ără a mai cere autorizaţia(ePlor. ropunerea #u"e"e primită cu at&ta entuzia"m, înc&t turcii care erau înaceea(i ta+ără cu ei, le ceru"eră "ă #acă parte din e!pediţie. :#erta #u"e"e+inevenită (i î(i împărţi"eră a"t#el rolurile 5ala+rezii aveau "ă ocupe, una după alta, toate ca"ele ce de"părţeauvia della =a+ella de "trada ce mergea de-a lungul ca"telului del 5armine.taele de "u" ale ultimei ca"e d&nd "pre ca"tel, ei dominau zidurile #ortului,

a(a că-i vedeau apărătorii ca-n palmă. e mă"ură ce ace(tia "-ar apropia dezid, i-ar împu(ca (i, în ră"timp, turcii, cu iataganul între dinţi, "-ar căţăra peziduri, unii pe umerii altora. 2+ia #u"e"e întocmit planul, că a"ediatorii îl (i e!ecutară. Ciua #u"e"egrea, (i apărătorii ora(ului, crez&ndu-i pe "oldaţii cardinalului tot at&t deo+o"iţi ca (i ei, nădăduiau "ă ai+ă o noapte lini(tită. 5ei care ocupau ca"elecele mai apropiate de #ort, alcătuind avanpo"turile repu+licane, #ură "urprin(i în "omn (i măcelăriţi iar, în mai puţin de un "#ert de oră, vreo cinzeci decala+rezi, ale(i dintre cei mai +uni trăgători, "e a(eza"eră la etaul al doilea,al treilea (i pe tera"a ca"ei dinainte de Fiumicello, adică a+ia la treizeci depa(i de #ortul del 5armine.

3e la primele răcnete, de la primele u(i "parte, "antinelele #ortului"triga"eră „2larmă4 (i patrioţii alerga"eră în gra+ă pe plat#orma citadelei,crez&ndu-"e la adăpo"t după crenele dar, deodată, iz+ucniră de "u" împu(cături (i o ploaie de Per căzu pe"te ei. Gn timpul ă"ta, turcii, din c&teva "alturi, aun"e"eră la picioarelezidurilor (i începeau "ă urce. 2"ediaţii nu li "e puteau împotrivi dec&tde"coperindu-"e, (i oricine "e de"coperea era un om mort. I a"t#el de luptă nu putea ţine mult. atrioţii, răma(i în picioare peplat#orma #ortăreţei plină de cadavre, zăriră o poartă de din do" ce da în piaţadel 'ercato (i, prin "trada 5onciana, aun"eră pe o parte la c*ei, pe cealaltăla "trada San-=iovanni, (i "e împră(tiară prin ora(.

5ardinalul, la zgomotul groaznicelor împu(cături ale cala+rezilor a"upraapărătorilor din #ort, crezu"e că-i atacă repu+licanii, "una"e adunarea Pindgata pentru orice înt&mplare, (i trimi"e"e i"coade "ă "e in#ormeze de unde "eauzea toată zarva, c&nd, ameţiţi de iz+&nda lor, turci (i cala+rezi veniră "ă-l în(tiinţeze c-au luat #ortul. ra o ve"te mare. 5ardinalul nu mai putea P atacat nici prin 'arinella,nici prin iaţa-Eec*e, tunurile #ortului "tăp&nind cele două treceri (i, acum #raaciPco a+ia "e întor"e"e, după ce-(i plim+a"e toată ziua drapelul (i lă"&nd



ora(ul în Oăcări, cardinalul, drept ră"plată a +unelor "ale "ervicii, îl trimi"e, împreună cu cei doi"prezece capucini@ai lui, "ă comande artileria #ortului. 2+ia dădu"e ordinul c&nd i "e anunţă că a #o"t prin"ă o +arcă, plecatăde la 5a"tello-Nuovo, ce parcă "e îndrepta "pre =ranatello. 5el ce arăta a P "tăp&nul +ărcii era aducătorul unui +ilet pe care i-l

lua"eră. 5ardinalul "e întoar"e în +iroul "ău (i ceru "ă-i Pe adu" "tăp&nul +ărciicapturate. 3ar, la primul cuv&nt pe care i-l adre"ă cardinalul, el ră"pun"e printr-oparolă ce aparţinea #amiliei RuUo, celor de ca"ă (i "ervitorilor lor îndeo+(te, (iera un #el de +ilet de li+eră trecere în împreurări grele. V >a 'alaga e "iempre 'alaga. rin parola acea"ta "e mai #ăcu"e cuno"cut (i #o"tul +ucătar 5o"ciac&nd, din ta+ăra ru(ilor, #u"e"e adu" în #aţa cardinalului. Gntr-adevăr, în loc "ă treacă nevăzut, cum i-ar P #o"t u(or, +arcagiul "eapropia"e de ţărm, a(a ca "ă Pe o+"ervat, (i în "#&r(it, în loc "ă "e îndrepte

"pre =ranatello unde ar P putut aunge înaintea celor care-l urmăreau, înainta"e în larg, înc&t #u le"ne aun" de +arca v&"lită de (a"e marinari. 5&t de"pre "cri"oarea pe care o aducea, nimic nu i-ar P #o"t mai u(or,de n-ar P "ervit intere"ele cardinalului, "au "-o rupă "au "-o azv&rle în apă împreună cu o g*iulea de plum+ ce ar P du"-o în #undul mării. 3impotrivă, pă"tra"e +iletul înm&n&ndu-l oPţerului "an#edi"t, la prima-icerere. :Pţerul "an#edi"t era tocmai Scipion >amarra care adu"e"e cardinaluluiOamura reginei. 5ardinalul ordonă "ă-l c*eme (i el adeveri tot ce "pu"e"e+arcagiul, dealt#el, gata ocrotit de parola pe care o aOa"e de la în"ă(i "oracardinalului, adică de la principe"a 5ampana.

3e altminteri, parola acea"ta o tran"mi"e"e tuturor tovară(ilor "ăi pecare credea că "e poate +izui (i, ca (i d&n"ul, #ăceau pe patrioţii p&nă în clipac&nd î(i "coteau ma"ca. 3ar, îl mai în(tiinţa pe cardinal că, #ără îndoială, neav&nd încredere înel, colonelul 'ic*ele ce-l trimi"e"e la =ranatello, î(i a(eza"e în +arcă un omde-al lui care nu era altul dec&t agliucea, locotenentul "ău. 8n clipa c&nd+arca #u"e"e oprită de urmăritorii ei, Pe accident, Pe (iretlic pentru a nu Pprin", agliucella căzu"e ori "e arunca"e în mare (i nu "e mai ivi"e. 2mănuntul i "e păru cardinalului de mică în"emnătate, (i ceru"cri"oarea al cărui aducător era "tăp&nul +ărcii. Scipion >amarra i-o predă.

5ardinalul îi rup"e pecetea. 5uprindea următoarele di"poziţii =eneralul $a""etti către generalul Se*ipani, la =ranatello. „Soarta Repu+licii impune "ă încercăm o lovitură *otăr&toare (i "ădi"trugem într-o "ingură luptă mulţimea de +riganzi îngrămădiţi pe podul'agdalena. Gn con"ecinţă, m&ine, la "emnalul ce vi "e va da prin trei lovituri de tuntra"e la 5a"tello-Nuovo, vă veţi îndrepta cu armata "pre Neapole. 2un" laorţiei, veţi lua cu a"alt poziţia (i veţi trece "u+ a"cuţi(ul "ă+iei tot ce veţi



gă"i înaintea voa"tră. 2tunci, patrioţii din San-'artino vor co+orî în acela(itimp cu cei din 5a"tello-del 5armine, din 5a"tello-Nuovo (i din 5a"tello-del-:vo. e c&nd îi vom ataca din trei părţi di#erite (i din #aţă, veţi cădea în"patele inamicului (i-i veţi nimici. Aoată "peranţa noa"tră e în voi. Salutare (i #răţie, $a""etti.4

V i +ine. #ăcu "tăp&nul +ărcii văz&nd cum cardinalul citea pentru adoua oară "cri"oarea, cu (i mar mare atenţie dec&t înt&ia dată, 'alaga etotdeauna 'alaga, minenţăQ V 3a, +ăiete, ră"pun"e cardinalul (i ţi-o voi dovedi. Gntorc&ndu-"eatunci "pre marc*izul 'ala"pina îi zi"e V 'arc*ize, ai griă "ă "e dea +ăiatului cinzeci de ducaţi (i o ma"ă+ună. Htirile pe care ni le aduce merită din plin a(a ceva. 'ala"pina îndeplini partea din ordinul cardinalului care-l privea, adică înm&nă cinzeci de ducaţi +arcagiului c&t de"pre partea a doua, adică ame"ei, o dădu în "eama lui 5arlo 5uccaro, valetul !celenţei Sale. 2+ia "e întor"e"e 'ala"pina. că-l pu"e cardinalul "ă "crie lui de 5e"are,

care era la orţiei, "ă nu piardă din vedere armata lui Se*ipani. ă"tr&ndtoate di"poziţiile date în aun. îi trimitea un autor de două-trei "ute decala+rezi (i de o "ută de ru(i, (i totodată ordona ca o mie de oameni dinmulţime "ă "e #uri(eze pe pov&rni(urile Eezuviului, de la Remi"o p&nă la Aorre-de-2nnunziata. 2veau în"ărcinarea "ă tragă cu pu(tile în armata lui Se*ipani de dupămicile cr&nguri, zgurile de lavă (i +olovanii de "t&ncă. ce "e gă"e"c din +el(ugpe coa"ta apu"eană a Eezuviului. 3e 5e"are, primind depe(a, mai ordonă (i el comandantului trupelordin orţiei "ă "e pre#acă a "e retrage dinaintea lui Sc*ipani (i "ă-l atragă înora(. :dată +locat în "trada de trei leg*e ce duce de la Favorita la Neapole, îi

va tăia retragerea pe Oancuri, în timp ce răzvrătiţii din Sorento, din5a"tellamare (i din 5ava îl vor ataca pe la "pate (i-l vor zdro+i. Aoate mă"urile ace"tea erau luate pentru cazul c&nd depe(a ar P #o"te!pediată în. copie (i c&nd, duplicatul aung&nd la Sc*ipani, el ar e!ecutamanevra ce i "e ordona. 5ardinalul nu era zadarnic prevăzător. 3epe(a nu #u"e"e e!pediată încopie, dar avea cur&nd "ă Pe (i, "pre nenorocirea lui, Sc*ipani tre+uia "-oprimea"că. 1@. C862 3 1 86N8. agliucella nu căzu"e în mare. agliucella "e arunca"e în mare. Eăz&nd purtarea "u"pectă a +arcagiului, înţele"e"e că 'ic*ele,

colonelul "ău, "-a în(elat în privinţa omului de încredere (i, cum agliucella înota tot at&t de +ine ca #aimo"ul e"ce 5ola", al cărui portret împodo+e(tepiaţa pe(tilor din Neapole, "e azv&rli"e în mare cu capul înainte, înota"e "u+apă, nu "e mai ivi"e la "upra#aţă dec&t ca "ă ră"uOe, "e "cu#unda"e din nouapoi, "ocotind că nu mai poate P văzut, î(i urma"e drumul "pre "tăvilar. culini(tea omului care de trei-patru ori c&(tiga"e prin"oarea de-a înota de laNeapole la rocida. 5e-i drept că acum înota îm+răcat, ceea ce-i mai anevoio".



Făcu drumul în ceva mai multă vreme, at&ta tot, dar "e apropienevătămat de "tăvilar, aun"e pe ţărm, "e "cutură (i "e îndreptă "pre5a"tello-Nuovo. So"ea pe la unu noaptea, tocmai în clipa c&nd Salvato "e întorcea cucalu-i plin de răni, el în"u(i Pind atin" de vreo cinci-(a"e lovituri de cuţit, din

#ericire, puţin primedioa"e, dar (i cu pi"toalele de"cărcate (i "a+ia"tr&m+ată, nemaiput&nd intra în teacă ceea ce dovedea că, de primi"elovituri, le înapoia"e cu v&r# (i înde"at. 3ar, văz&ndu-l pe agliucella (iroind de apă, auzind cele înt&mplate (imai ale" cum "e petrecu"eră lucrurile, nu "e mai „g&ndi la el, ci numai "ă îndrepte răul, trimiţ&nd un al doilea me"ager, cu un al doilea me"a. 3ealt#el, Salvato prevăzu"e înt&mplarea, Pindcă, vă amintiţi, ceru"e "ă i"e dea ordinul în duplicat. Gn con"ecinţă, urcă în "ala directoratului care, după cum am "pu",declara"e că lucrează permanent. 3oi mem+ri din cinci dormeau, pe c&ndtrei, număr ce aungea pentru a "e lua *otăr&ri, veg*eau mereu.

2duc&ndu-l în urma lui pe agliucella, Salvato, care părea că nu "imteo+o"eala, intră în "ală. 6ni#orma-i era cu de"ăv&r(ire ciop&rţită de lovituri decuţit (i pătată cu "&nge în mai multe locuri. Gn două vor+e i"tori"i ce "e înt&mpla"e cum, împreună cu Nicolino (i cu'ic*ele, înă+u(i"e ră"coala, pav&nd, într-adevăr, cu morţi "trada Aoledo.5redea deci că putea ră"punde de lini(tea Neapolului pentru tot re"tul nopţii. 'ic*ele, rănit la +raţul "t&ng de o lovitură de cuţit, "e du"e"e "ă Pepan"at. 3ar "e puteau +izui pe el a doua zi, rana nePind primedioa"ă. Are+uia "ă Pe prezent, dat Pind înr&urirea lui a"upra lazzaronilor ceţineau cu patrioţii. 2(a că directorii aOară cu mare mulţumire că, c*iar de a

doua zi, î(i va relua în"ărcinările. 2poi veni r&ndul lui agliucella, care "tătu"e mode"t, la "patele luiSalvato, c&t timp vor+i"e. Hi el î(i pove"ti pe "curt înt&mplarea. 3irectorii "epriviră. 3acă 'ic*ele, el în"u(i lazzarone, #u"e"e în(elat de ni(te marinari dinSanta->ucca, pe cine "e mai puteau +izui ei, care n-aveau la oamenii ace(tianici o trecere prin rang, nici prin prietenieQ V Ne-ar tre+ui, zi"e Salvato, un om "igur care "ă Pe în "tare "ă aungă înot&nd de aici p&nă la =ranatello. V 2proape opt mii de leg*e, "pu"e unul din directori. V cu neputinţă, #ăcu altul.

V 'area-i lini(tită, cu toate că "-a lă"at noaptea, urmă Salvato.apropiindu-"e de o #erea"tră dacă nu gă"iţi pe nimeni, voi încerca eu., V 8ertaţi-mă, domnule general, zi"e agliucella, înaint&nd e nevoie "ăPţi aici mă voi duce eu. V 5um, tuQ "e miră Salvato, r&z&nd. 3oar de acolo te întorci V 5u at&t mai mult cuno"c drumul. 3irectorii "e priviră. V 3acă "imţi că ai putea "ă #aci ceea ce propui, ro"ti de a"tă dată"erio" Salvato, vei P +inemeritat de la patrie.



V e ră"punderea mea, ră"pun"e agliucella. V 2tunci, odi*ne(te-te un cea", (i 3umnezeu "ă te păzea"că V Nu-i nevoie "ă mă odi*ne"c un cea", "e împotrivi lazzaroneledealt#el, un cea" de odi*nă poate primedui totul. Suntem în nopţile cele mai"curte din vară, adică 1B iunie la ora trei "e luminează de zi nici o clipă de

pierdut. 3aţi-mi a doua "cri"oare, cu"ută într-o +ucată de mu(ama mi-o voilega de g&t ca pe o icoană a "Pntei Fecioare # voi +ea un pa*ar de rac*iu înainte de-a pleca (i, a#ară numai dacă "#&ntul 2nton, ocrotitorul meu, n-atrecut la "an#edi(ti, negre(it înainte de ora patru dimineaţă, generalulSc*ipani vă va primi "cri"oarea. V 2 dacă "pune, o #ace, adăugă 'ic*ele, care tocmai de"c*i"e"e u(a(i-i auzi"e #ăgăduiala. rezenţa tovară(ului "ău "pori încrederea în "ine a lui agliucella.Scri"oarea #u cu"ută într-o +ucată de mu(ama (i înc*i"ă ermetic apoi, cumera de cea mai mare în"emnătate ca nimeni "ă nu vadă trimi"ul ie(ind îlautară "ă co+oare pe o #erea"tră oa"ă ce dădea "pre mare. :dată pe plaă,

"e dez+răcă (i, leg&ndu-(i pe cap numai căma(a (i pantalonii de p&nză, "e"cu#undă în mare. 3upă cum "pu"e"e agliucella, nu era timp de pierdut. Are+uia "ă "capede +ărcile cardinalului (i "ă treacă #ără a P văzut prin milocul va"elor derăz+oi engleze. Aotul iz+uti a(a cum nădădui"eră. Numai că, o+o"it de primu-i drum,agliucella #u nevoit "ă tragă la mal, la orţiei din #ericire, nu era încă ziuă, (iputu merge de-a lungul ţărmului p&nă la =ranatello, mereu gata, ca la ceamai mică primedie, "ă "e arunce din nou în mare. atrioţii avu"e"eră dreptate "ă "e +izuie pe curaul lui Sc*ipani dar,(tim dinainte, că nu "e mai putea încrede (i în altceva dec&t în curaul "ău.

rimi c&t mai +ine pe trimi", porunci "ă i "e dea de +ăut (i de m&ncat, îlculcă în propriul "ău pat, (i nu "e mai îngrii dec&t "ă e!ecute ordineledirectoratului. agliucella nu-i a"cun"e nici un amănunt al primei e!pediţii neiz+utite (ia +ărcii capturată de cardinal. Sc*ipani putu deci "ă înţeleagă (i, dealt#el,agliucella "tărui"e mult a"upra #aptului, că acum cardinalul, Pind la curentcu planul "ău de a merge a"upra Neapolului, i "e va împotrivi prin toatemiloacele cu putinţă. 3ar oamenii cu caracterul lui Sc*ipani nu cred că "untpiedici materiale (i, după cum "pu"e"e „Eoi ataca 5a"tellucio„, zi"e „Eoi luacu a"alt orţiei4. >a ora (a"e, mica lui o(tire alcătuită din o mie patru la o mie cinci "ute

de oameni, #u "u+ arme (i gata de plecare. l trecu în r&ndurile patrioţilor "eopri în centru, urcă pe o movilă care-i îngăduia "ă "e înalţe dea"upra"oldaţilor, (i acolo, cu "ăl+atica (i puternica elocvenţă at&t de potrivită, cuputerea-i de ercule (i curau-i de leu, le aminti de Pi, de neve"tele, deprietenii lor lă"aţi pradă di"preţului (i ru(inii, cer&nd răz+unare (i a(tept&ndde la curaul (i devotamentul lor "#&r(itul durerilor (i al a"upririi lor. >a urmă,citindu-le "cri"oarea (i mai cu "eamă partea unde $a""etti îi ve"tea,necuno"c&nd ocuparea #ortului del 5armine, împătritul atac ce tre+uia "ă-i



"priine mi(carea, le arătă pe patrioţii cei mai nepri*ăniţi, nădedea Repu+licii, înaint&nd "pre ei pe"te cadavrele inamicilor lor. 2+ia i"prăvi"e cuv&ntarea că, la intervale egale, trei lovituri de tun+u+uiră din"pre 5a"tello-Nuovo (i de trei ori "e zări un #um u(or ce "e ivea (i"e ri"ipea dea"upra turnului din Sud, "ingurul pe care putea "ă-l vadă

Sc*ipani. ra "emnalul. Fu primit cu "trigătele de „Arăia"că Repu+lica >i+ertate"au moarte4 agliucella, înarmat cu o pu(că, numai în căma(ă (i-n pantaloni dep&nză T ceea ce. dealt#el, era îm+răcămintea lui o+i(nuită, înainte de-a P #o"tridicat de 'ic*ele la cin"tea gradului de locotenent T trecu în r&nduri to+ele+ătură atacul (i toţi "e repeziră a"upra inamicului. 8namicul, după cum am "pu", avea ordin de a-l lă"a pe Sc*ipani "ăpătrundă în "trăzile din orţiei. Aotu(i, c*iar de n-ar P primit ace"t ordin, #uriacu care generalul repu+lican îi atacă pe "an#edi(ti i-ar P de"c*i" trecerea, cităvreme n-ar P #o"t dec&t oameni ca "ă i-o înc*idă.

Gn pove"tirile de #elul ă"ta, tre+uie "ă cauţi lămuriri la inamic, Pindcă eln-are intere" "ă laude curaul adver"arilor "ăi. 8ată ce zice de"pre groaznica lovitură Eicenzo 3urante, ag*iotantul lui5e"are, în cartea unde i"tori"e(te campania aventurierului cor"ican„îndrăzneţul (e# al trupei de deznădăduiţi înainta ameninţător (i #urio",+ăt&nd plin de m&nie păm&ntul cu picioarele (i aidoma cu taurul ceră"p&nde(te groaza prin mugetele lui.4 3ar am mai "pu"-o, din păcate, Sc*ipani avea la +unele "ale în"u(iri (icu"ururi. în loc "ă trimită pe am&ndouă Oancurile i"coade care ar P alungatpe trăgătorii pu(i la p&ndă de 5e"are, nu luă nici o mă"ură, năvăli pedrumurile "pre Aorre-del-=reco (i Favorita, (i pătrun"e în "trada cea lungă din

orţiei, #ără măcar "ă +age de "eamă că toate u(ile (i #ere"trele erau înc*i"e. 3e #apt, micul (i lungul ora( orţiei nu-i alcătuit dec&t dintr-o "ingură"tradă. re"upun&nd că vii de la Favorita, "trada cote(te at&t de +ru"c la"t&nga înc&t, la o depărtare de o "ută de pa(i, pare "ă Pe înc*i"ă de o+i"erică ce "e înalţă drept în #aţa călătorului. 2i zice atunci că n-are altă ie(iredec&t o ulicioară îngu"tă de"c*i"ă între +i"erică (i (irul de ca"e, care "eprelunge(te în linie dreaptă. 2+ia c&nd aungi la c&ţiva pa(i de +i"erică,recuno(ti la "t&nga adevărata trecere. 2colo, în ace"t #el de #undătură, de 5e"are îl a(tepta pe Sc*ipani. 3ouă tunuri apărau intrarea ulicioarei cu gurile îndreptate "pre toatălungimea "trăzii, pe unde tre+uiau "ă "o"ea"că repu+licanii, în timp ce o

+aricadă crenelată, unind +i"erica de partea "t&nga a "trăzii, întocmea, c*iar#ără apărători, o piedică aproape de netrecut. 3e 5e"are (i două "ute de oameni "e aOau în +i"erică artileri(tii,+izuindu-"e pe trei "ute de oameni, apărau ulicioara o "ută de oameni eraua"cun(i după +aricadă în "#&r(it, aproape o mie de oameni ocupau ca"ele pedouă r&nduri de-a lungul întregii "trăzi.



5&nd Sc*ipani, mătur&nd totul din calea lui, nu mai #u dec&t la o "utăde pa(i de capcana acea"ta, la "emnalul dat de cele două tunuri încărcate cumitralii@B, urgia "e dezlănţui în acela(i timp. 6(a +i"ericii "e de"c*i"e (i, pe c&nd "e vedea "trana luminată ca pentru"#&nta cuminecătură iar, în #aţa altarului, preotul, ridica o"tia, +i"erica,

aidoma cu un crater care iz+ucne(te, văr"ă #oc (i moarte. Gn aceea(i clipă, toate #ere"trele "e învăpăiară (i armata repu+licană,atacată din #aţă, din Oancuri (i din "pate, "e gă"i ca într-un cuptor. Numai prin ulicioara, apărată de cele două tunuri, "e putea trece.Sc*ipani reînnoi de trei ori a"altul, cu o trupă decimată de Pecare dată,conduc&ndu-(i oamenii p&nă în gura tunurilor, care atunci #ăceau e!plozie (i-i"ecera (iruri întregi. >a a treia oară, trimi"e cinci "ute de oameni din cei opt-nouă "ute ce-imai răm&neau, cu ordinul de-a ocoli pe ţărmul mării (i de-a (ara +ateria din"pate, pe c&nd el o va ataca din #aţă. 3ar, din nenorocire, în loc "ă încredinţeze mi"iunea celor mai devotaţi

(i mai +ravi, Sc*ipani, cu o+i(nuita-i ne"ocotinţă, în"ărcina"e pe primii veniţi.entru patriotul ace"ta de elită, toţi oamenii aveau aceea(i inimă, adică la #elcu a lui. :amenii trimi(i "ă-i atace pe "an#edi(ti e!ecutară manevracomandată dar, în loc "ă-i atace, "e uniră cu ei, "trig&nd „Arăia"că regele4 Sc*ipani luă "trigătele ace"tea drept un "emnal. 2tacă pentru a patraoară dar acum #u primit de #ocuri (i mai puternice dec&t în celelalte trei daţi,Pind întărite cu ale celor cinci "ute de oameni ai lui. 'ica trupă, "#&rtecată dintoate părţile de g*iulele (i de gloanţe, "e înv&rti ca un v&rte, de parcăameţea, apoi, redu"ă la a zecea parte, păru că "e ri"ipe(te ca #umul. Sc*ipani răm&nea cu vreo "ută de oameni împră(tiaţi iz+uti "ă-i adune,"e a(eză în #runtea lor (i, pierz&nd nădedea "ă mai poată trece, "e întoar"e

ca un mi"treţ care "e năpu"te(te a"upra v&nătorului. Fie din re"pect, Pe de groază, mulţimea ce-i tăia retragerea "e dădu înlături înaintea lui dar trecu printr-un du+lu #oc. ierdu umătate din oameni (i, mereu urmărit, numai cu treizeci-patruzeci de o"ta(i, aun"e la 5a"tellamare. 2vea două răni una la +raţ, altala coap"ă. 2colo, "e aruncă într-o "trăduţă. : u(ă era de"c*i"ă intră. 3in #ericire,era a unui patriot care-l recuno"cu, îl a"cun"e, îi pan"a rănile (i-i dădu alte*aine. Gn aceea(i zi, Sc*ipani nevoind "ă-l compromită mai multă vreme pemărinimo"ul cetăţean,. î(i luă răma" +un (i, c&nd "e înnopta, porni în munţi.

Rătăci a"t#el două-trei zile dar, Pind recuno"cut, #u are"tat (i du" larocida împreună cu alţi doi patrioţi, Spano (i $atti"te""a. Eă amintiţi că la rocida, udeca Speciale, care-i #ăcu"e lui Arou+ridgeimpre"ia că-i +e"tia cea mai veninoa"ă, pe care a văzut-o vreodată. S-o i"prăvim cu Sc*ipani, cum vom P i"prăvit cur&nd cu at&ţia alţii (i,totodată, "ă #acem cuno(tinţă cu Speciale printr-una din grozăviile carezugrăve"c mai +ine un om, dec&t toate de"cripţiile ce i "-ar putea #ace.



Spano era un oPţer ce-(i începu"e "erviciul "u+ monar*ie repu+lica îl înainta"e la gradul de general, în"ărcinat "ă "e împotrivea"că mar(ului lui5e"are #u"e"e "urprin" de un deta(ament "an#edi"t (i luat prizonier. $atti"te""a deţinu"e un po"t mai neîn"emnat avea trei copii (i treceadrept unul din cei mai cin"tiţi cetăţeni din Neapole cardinalul RuUo

apropiindu-"e, î(i lua"e pu(ca (i #ără zarvă, #ără lăudăro(enie, "e a(eza"e înr&ndurile patrioţilor, unde "e +ătu"e cu "incerul cura al omului, cu adevărat+rav. Nimeni pe lume nu-i putea imputa nimic. Se "upu"e"e c*emării patriei lui, (i at&ta tot. 5e-i drept nu "unt clipec&nd #aptul ace"ta merită moartea, (i ce moarte Eeţi vedea. Să nu vă miraţi c&nd cel ce "crie r&ndurile ace"tea ie"e din romanpentru a reveni la i"torie, "e indignează (i iz+ucne(te în +le"teme. Niciodată, în groaznicele înc*ipuiri ale #rigurilor, n-ar putea nă"coci ceea ce i-a trecut"u+ oc*i în ziua c&nd a pu" m&na pe regea"ca îngrămădire de cadavre din99.

rin udecata lui Speciale, toţi trei prizonierii #ură condamnaţi lamoarte. 'oartea era "p&nzurătoarea, moarte cumplită c*iar numai prin ideeadezonorantă de"pre (treang. 3ar printr-o împreurare moartea lui $atti"te""a #u (i mai cumplitădec&t "e putu"e prevedea. 3upă ce rămă"e"eră aliniate douăzeci (i patru de ore de "p&nzurătoare,trupurile lui $atti"te""a, lui Spano (i lui Sc*ipani #ură e!pu"e în +i"ericaSpirito-Sancto, din 8"c*ia. 3ar, odată culcat pe patul #une+ru, trupul lui $atti"te""a "coa"e uno#tat, (i preotul +ăgă de "eamă, cu o uimire plină de groază, că marele

"upliciu nu-i pricinui"e moartea. 6n *orcăit înă+u(it, dar continuu, dovedea că mai trăia, în timp ce "evedea cum pieptul i "e ridică (i "e la"ă. Gncetul cu încetul, "e dezmetici (i î(i veni cu totul în Pre. ărerea tuturor era că omul ace"ta ce #u"e"e e!ecutat, o i"prăvi"e cumoartea care, timp de douăzeci (i patru de ore îl ţinu"e în +raţe dar nimeni,nici măcar preotul a cărui datorie era poate "ă ai+ă cura, nu îndrăzni "ă*otăra"că nimic, #ără "ă primea"că ordinele lui Speciale. 2(a că "e trimi"e un me"a la rocida. Gnc*ipuiţi-vă "paima unui nenorocit care ie"e din morm&nt, revede ziua,cerul, natura, prinde iar gu"t de viaţă, re"piră, î(i aduce aminte (i zice „5opiii

mei4 (i g&nde(te că totul poate nu-i dec&t unul din vi"urile morţii, pe careamlet "e teme "ă-l vadă "upravieţuind vieţii. >azăr înviat, care a îm+răţi(at-o pe 'arta, a mulţumit 'agdalenei, aprea"lăvit pe 8"u", (i "imte că pe ţea"tă îi cade din nou le"pedeamorm&ntului. ceea ce "imţi, "au cel puţin tre+uie "ă P "imţit nenorocitul$atti"te""a, văz&nd că trimi"ul "e întoarce în"oţit de călău.



5ălăul primi"e ordinul de a-l "coate din +i"erica unde, pentru a "ervirăz+unările unui rege, nu mai era drept de azil apoi, pe trepte, tre+uia, ca "ănu-(i mai revină de data acea"ta, "ă-l înung*ie cu cuţitul. Nu numai că udecătorul ordona cazna, dar o mai (i nă"cocea o caznădupă +unul "ău plac, o caznă care nu "e gă"ea în lege.

:rdinul #u e!ecutat întocmai. Hi "ă nu "e mai "pună că m&na morţilor nu-i mai puternică dec&t a celorvii, pentru a ră"turna tronurile regilor, care au trimi" în cer a"emenea martiri Să ne întoarcem acum la Neapole. 2ici dezordinea era at&t de mare, înc&t niciunul dintre #ugarii "căpaţidin măcelul de la ca"telul del 5armine nu "e g&ndi"e "ă prevină directoratulcă #ortul căzu"e în "tăp&nirea "an#edi(tilor. 5omandantul din 5a"tello-Nuovo ne(tiind ce "e petrecu"e pe"tenoapte, tra"e deci, la ora (apte dimineaţa, după cum #u"e"e *otăr&t, cele treilovituri de tun ce tre+uiau "ă "ervea"că drept "emnal lui Sc*ipani. S-a văzut nenorocita urmare a mi(cării lui.

2+ia "e tră"e"eră loviturile de tun, c&nd comandanţii ca"telelor (iceilalţi oPţeri "uperiori #ură în(tiinţaţi că #ortul del 5armine era luat iartunurile, în loc "ă mai Pe îndreptate "pre podul 'agdalena. erau întoar"e "pre"trada Nuova (i împotriva ieţii-Eec*i, adică ameninţau ora(ul în loc "ă-lapere. Aotu(i, "e luă *otăr&rea ca, în clipa c&nd Sc*ipani, cu mica lui armată,va P văzut că ie"e din orţiei, cu toată primedia ce "-ar putea ivi, "ă "e înainteze "pre ta+ăra cardinalului RuUo pentru a #ace o diver"iune. 3in 5a"tello-Nuovo tre+uia dat "emnalul co+or&rii de la San-'artino (ial ie(irii din #orturi. 2(a că oPţerii "uperiori, printre care (i Salvato, "tăteau culuneta în m&nă (i cu oc*ii aţintiţi pe orţiei.

Se zări plec&nd din =ranatello ca un v&rte de col+ în milocul căruia"trăluceau arme de azv&rlit proiectile. ra Sc*ipani, înaint&nd "pre Favorita (i "pre orţiei. Se văzu cum patrioţii "e în#undau în lunga "tradă pe care am de"cri"-oapoi "e auzi +u+uind tunul apoi un nor de #um "e ridică dea"upra ca"elor. Aimp de două ore, detunăturile artileriei urmară una după alta,de"părţite numai de intervalul nece"ar pentru reîncărcarea tunurilor (i#umul, tot mai de", nu încetă "ă "e ridice la cer apoi vuietul "e "tin"e, #umul"e împră(tie încetul cu încetul. Se văzu în locurile unde drumul erade"coperit, o mi(care în "en" inver" cu cea care "e de"lu(i"e cu trei ore mai înainte.

ra Sc*ipani care, cu cei treizeci-patruzeci de oameni ai lui, "e întorceala 5a"tellarnare. Aotul "e "#&r(i"e. Numai 'ic*ele (i Salvato "e îndărătniceau "ă urmărea"că, vor+ind încet(i arăt&ndu-(i-l unul altuia, de c&te ori "e ivea la #aţa apei un punct negrucare "e apropia. 5um nu mai era dec&t la vreo umătate de leg*e, li "e păru că, din c&nd în c&nd, vedeau ie(ind din apă o m&nă care le #ăcea "emne.



3e multă vreme, am&ndoi crezu"eră că, în punctul negru, recuno(teaucapul lui agliucella. 3at Pind "emnele pe care le #ăcea, acela(i g&nd le trecuprin minte cerea autor. 5o+or&ră în gra+ă, pu"eră m&na pe o +arcă ce "luea la comunicareadintre 5a"tello-Nuovo (i 5a"tello-del-:vo, "ăriră în ea, apucară Pecare o v&"lă

(i, unindu-(i "#orţările, trecură de #ar. 2poi priviră în urul lor (i nu mai văzură nimic. 3ar, după o clipă, la numai douăzeci (i cinci T treizeci de pa(i, capul "eivi din nou. 3e a"tă dată, nu "e mai îndoiră era într-adevăr agliucella. ăm&ntiu la #aţă, oc*ii îi ie(eau din or+ite, gura i "e de"c*idea pentru arăcni (i a cere autor. ra vădit că înotătorul, la capătul puterilor, "e îneca. V E&"le(te "ingur, domnule general, "trigă 'ic*ele voi P mai repedel&ngă el înot&nd dec&t v&"lind. 2poi, lepăd&ndu-(i *ainele, "e azv&rli în mare. 3intr-un "ingur av&nt, înotă "u+ apă umătate din di"Aanţa ce-i

de"părţea de agliucella, (i reapăru la vreo doi"prezece pa(i de el. V 5ura îi "trigă el atunci. agliucella voi "ă ră"pundă apa mării îi umplu gura (i di"păru. Gndată 'ic*ele "e a#undă (i vreo zece-două"prezece clipe nu "e maiarătă. Gn "#&r(it marea "pumegă, (i capul lui de"pică apa "e "trădui "ă ia"ă pede-a-ntregul la "upra#aţă dar, "imţind că "e "cu#undă (i el, n-avu vremedec&t "ă "trige V >a noi, domnule general 2utor Săriţi 3in două m&nuiri.- Salvato #u l&ngă el la lungimea unei v&"le dar, înclipa c&nd întindea m&na "ă-l apuce de păr, 'ic*ele "e "cu#undă, t&r&t în

viitoare de o putere nevăzută. Salvato nu putu dec&t "ă a(tepte a(teptă. 6n nou clocot "e ivi înaintea +ărcii Salvato "e întin"e aproape cu tottrupul în a#ară (i-l în*aţă pe 'ic*ele de gulerul cămă(ii. 2trăg&nd +arca la el cu genunc*ii, ţinu capul lazaronelui dea"upra apei,p&nă c&nd ră"uOă din nou. :dată cu re"piraţia î(i reveni (i inima. 'ic*ele "e agăţă de +arcă, pe care crezu c-o ră"toarnă. Salvato "e îndreptă repede de cealaltă parte ca "ă ţină cumpăna. V 'ă "tr&nge, +ol+oro"i 'ic*ele, mă "tr&nge. V Gncearcă "ă urci cu el în +arcă, îi ră"pun"e Salvato

V 2ută-mă, domnule general, (i dă-mi m&na dar ai griă "ă treci decealaltă parte Răm&n&nd pe +anca de la +a+ord@D, Salvato î(i întin"e m&na p&nă latri+ord@7. 'ic*ele i-o apuca. 2tunci, cu minunata-i putere, Salvato il tra"e la el. într-adevăr,agliucella îl ţinea de +r&u (i-i împiedica"e toate mi(cările. V Slavă 3omnului e!clamă 'ic*ele, "ărind anevoie pe"te marginea+ărcii, c&t pe ce "ă dau de minciună proorocirea +ătr&nei Nanno, (i i-a( P



datorat-o prietenului meu agliucella 3ar "e vede că, negre(it, cel caretre+uie "ă Pe "p&nzurat nu poate "ă "e înece. :ricum vă mulţume"c,domnule general. arcă ne ucăm de-a ne "căpa unul altuia viaţa. 2ţi c&(tigatultima partidă, a(a că vă răm&n îndatorat. =ata Hi acum "ă ne îngriim devoinicul ă"ta.

ra vor+a, după cum prea +ine înţelegeţi, de agliucella. 5ăzu"e înne"imţire (i-i curgea "&ngele dintr-o du+lă rană un glonte, #ără "ă atace o"ul, îi "tră+ătu"e mu(c*ii coap"ei. Salvato "ocoti că n-avea nimic mai +un de #ăcut dec&t "ă v&"lea"că dinră"puteri "pre 5a"tello-Nuovo (i, cum agliucella dădea vădit "emne că maitrăie(te, "ă-l încredinţeze unui medic. Arăg&nd la mal la picioarele zidului, gă"iră un om ce-i a(tepta eradoctorul 5irillo care, noaptea trecută, "e re#ugia"e la 5a"tello-Nuovo. 6rmări"e cu oc*ii (i în cele mai mici amănunte drama ce "e petrecu"e(i, ca un 3eu" e! mac*ina, "o"ea pentru deznodăm&nt. 3atorită unor pături calde, #ricţiunilor cu "pirt cam#orat (i introducerii

de aer în plăm&ni, agliucella î(i veni cur&nd în Pre, (i putu "ă i"tori"ea"că în"păim&ntătorul măcel din care "căpa"e ca prin minune. 2+ia î(i i"prăvi"e pove"tirea ce nu mai lă"a patrioţilor din Neapole altmiloc de "căpare dec&t "ă "e apere la adăpo"tul #orturilor p&nă în clipa dinurmă. iar doctorul 5irillo pan"a rana din coap"ă, la care răceala apei (i mai cu"eamă primedia prin care trecu"e împiedica"eră pe rănit "ă "e g&ndea"căp&nă atunci, c&nd li "e anunţă că $a""etti, atacat la 5apodic*ino de Fra-3iavolo (i de 'ammone, #u"e"e nevoit "ă "e retragă, (i, urmărit cu "tră(nicie,"e întorcea în dezordine în ora(. Se "punea că lazzaronii trecu"eră de "trada dei Studi (i "e aOau la largoSan-Spirito.

Salvato în*aţă o pu(că, 'ic*ele de a"emenea, ie(iră din 5a"tello-Nuovo împreună cu doi-trei patrioţi, (i mai recrutară c&ţiva la largo del 5a"tello.'ic*ele, cu lazzaronii lui a(ezaţi pe "trada 'edina, "e repezi pe via dei>om+ardi, ca "ă aungă la Aoledo, ceva mai înainte dec&t 'ercatello Salvatoocoli pe la San-5arlo (i la +i"erica San-Ferdinand "ă adune oamenii lui$a""etti care, zice-"e, #ugeau "pre Aoledo răcnind c-au #o"t trădaţi e!pediedoi-trei trimi(i patrioţilor din San-'artino ca "ă co+oare de pe înălţimea lor (i"ă-i "priine mi(carea apoi "e av&ntă (i el în "trada Aoledo unde, într-adevăr,era mare zarvă (i învălmă(eală. V 5&tva timp, Ouviul pe care-l conducea Salvato "e "cur"e între douăv&rteuri de #ugari înne+uniţi. 3ar văz&nd că #rumo"ul t&năr, cu capul gol,

părul în v&nt, (i pu(ca în m&nă, îi îm+ăr+ăta pe lim+a lor, c*em&ndu-i înapoila luptă, începură "ă ro(ea"că de panica lor apoi "e opriră, îndrăznind "ăprivea"că în urmă. San#edi(tii +arau "trada din o"ul urcu(ului dei Studi, (i în r&ndul înt&i"e vedeau Fra-3iavolo, în portul "ău elegant (i pitore"c, (i =aetano 'ammonecu ve"ta (i pantalonii de morar, odinioară al+i (i plini de #ăină, a"tăzi ro(ii, dincare picura "&nge.



Eăz&ndu-i pe cei doi groaznici conducători de ma"e, "paima provinciei5ampania, patrioţii (ovăiră o clipă. 3ar,- din #ericire, tocmai atunci 'ic*elevenea prin via dei >om+ardi, (i "e auzea +ăt&nd atacul pe "trada 8n#ra"cata.Fra-3iavolo (i 'ammone "e temură c-au înaintat prea mult (i, #ără îndoială,rău in#ormaţi de"pre poziţiile ocupate de cardinal, necuno"c&nd în#r&ngerea

lui Sc*ipani, ordonară retragerea. Numai că, retrăg&ndu-"e, lă"ară două-trei "ute de oameni în muzeul$ur+onian, unde "e +aricadară. 3e pe acea"tă minunată poziţie, pe care patrioţii nu "e îngrii"eră "-oocupe, dominau pov&rni(ul de la 8n#ra"cata, "alita@dei Studi, care-i oprelungire a "trăzii Aoledo, (i largo del igne, pe unde puteau "ă comunice cucardinalul. 3ealt#el, odată aun(i la 8m+recciata della Sanit, Fra 3iavolo (i=aetano 'ammone "e opriră, luară în "tăp&nire ca"ele din dreapta (i din"t&nga "trăzii, (i a(ezară o +aterie de tunuri l&ngă via della 5ala. Salvato (i 'ic*ele nu erau prea "iguri de oamenii lor, o+o"iţi de o luptă

de două zile, ca "ă atace o poziţie at&t de tare ca a muzeului $ur+onico. Seopriră la largo San-Spirito, +aricadară "alita dei Studi (i ulicioara ce duce lapoarta palatului, (i pu"eră un po"t de o "ută de oameni în "trada S#&nta-'aria-din-5on"tantinopole. Salvato ordona"e "ă "e ocupe mănă"tirea cu acela(i nume, care,"ituată pe un colnic, "e înalţă dea"upra muzeului dar, printre cei (a"e-(apte"ute de oameni de "u+ comanda lui, nu gă"i cinzeci de li+er-cugetători ce ar,P îndrăznit "ă "ăv&r(ea"că a"emenea nelegiuire, p&nă într-at&ta unelepreudecăţi mai erau înrădăcinate c*iar în mintea patrioţilor. Noaptea "e apropia. Repu+licani (i "an#edi"ti erau tot at&t de o+o"iţi (iunii (i alţii. 8n am&ndouă părţile, nu "e cuno(tea adevărata "ituaţie a

lucrurilor (i "c*im+area pe care, di#eritele lupte de pe"te zi, o adu"e"eră înpoziţiile a"ediatorilor (i ale a"ediaţilor. 3e comun acord, #ocul încetă (i,printre cadavre, pe le"pezile ro(ii de "&nge, toţi "e culcară, cu m&na pe.arme(i, încrezători în paza "antinelelor, "e deprindeau, prin "omnul trecător alvieţii, cu "omnul ve(nic al morţii. 1. N:2A2 3 1 SR 1B 86N8. Salvato nu dormea. Se părea că trupul ă"ta de Per gă"i"e milocul de-a"e lip"i de odi*nă, (i că nu mai avea nevoie de "omn. Socotind că-i de mare în"emnătate "ă (tie, pentru a doua zi, undeaun"e"eră lucrurile T în timp ce Pecare "e mulţumea, unul cu un maldăr depaie. altul cu o "altea luată dintr-o ca"ă vecină, ca "ă ai+ă cea mai +ună

noapte cu putinţă T Salvato, după ce "pu"e"e în (oaptă lui 'ic*ele c&tevacuvinte unde "e ame"teca (i numele >uizei, porni în "u"ul "trăzii Aoledo ca (icum ar P vrut "ă meargă la palatul regal, acum palat naţional (i, prin vicoSan-Sepolcro, începu "ă urce pov&rni(ul repede ce duce la mănă"tirea San-'artino. 6n prover+ napolitan zice cea mai #rumoa"ă panoramă din lume eaceea ce "e vede de la #erea"tra "tareţului din San-'artino, al cărui +alcon



pare, într-adevăr, at&rnat dea"upra ora(ului (i, de unde privirea îm+răţi(eazăimen"ul cerc ce "e întinde de ia gol#ul de $aia la "atul 'addalone. 3upă ră"coala din 1D7, adică după "curta dictatură a lui 'a"aniello,pictorii care lua"eră parte la răzvrătire (i, "u+ denumirea de 5al#ele morţii ura"eră "ă-i com+ată (i "ă-i ucidă pe "panioli oriunde i-ar înt&lni, toţi acei

Salvator Ro"a, 2niello Falcone, 'ica Spadozo, raPnaţii timpului, pentru a"căpa de răz+unările ce-i ameninţau, "e re#ugiară la mănă"tirea San-'artinocare avea dreptul de azil. 3ar, "t&nd acolo, "tareţul "e g&ndi "ă tragă #olo" depe urma lor. >e dădu "ă zugrăvea"că +i"erica (i gangul acoperit al mănă"tirii(i, c&nd ei între+ară ee plată vor primi pentru munca lor li "e ră"pun"e V 5a"ă (i ma"ă. 5um gă"eau remuneraţia neîn"emnată, "tareţul porunci "ă "e de"c*idăporţile, zic&ndu-le V 5ăutaţi în altă parte poate "ă primiţi mai mult. 2 căuta în altă parte, în"emna "ă cazi în m&inile "paniolilor (i "ă Pi"p&nzurat nu "e dădură +ătuţi în nenorocire (i acoperiră zidurile cu

capodopere. 3ar nu ca "ă le vadă urca Salvato pov&rni(urile de la San-'artino TRu+en", cu penelu-i ce arunca #ulgere, ne-a arătat cum artele #ug din #aţa întunecatului geniu al răz+oiului, T ci pentru a vedea unde cur"e"e "&ngele înziua care trecu"e (i unde va mai P văr"at a doua zi. Salvato î(i "pu"e numele patrioţilor care, vreo cinci-(a"e "ute la număr,"e re#ugia"eră la mănă"tirea San-'artino, c&nd 'eean nu-i primi"e, înc*iz&nd din nou porţile ca"telului Sant-lmo. 3e a"tă dată, nu "tareţul le dicta legile lui, ci ei erau "tăp&nii mănă"tirii(i ai călugărilor. 2(a că, li "e "upuneau cu "lugărnicia #ricii. Se gră+iră "ă-l în"oţea"că pe Salvato în c*ilia "tareţului ce nu "e

culca"e încă îl primi cu onorurile cuvenite duc&ndu-l la #aimoa"a #erea"trăcare, după "pu"ele napolitanilor, de"c*iz&ndu-"e dea"upra Neapolului, "ede"c*ide de-a dreptul "pre paradi". riveli(tea paradi"ului "e "c*im+a"e oarecum într-o priveli(te ain#ernului. 3e acolo, "e vedea #oarte +ine poziţia "an#edi(tilor (i a repu+licanilor. San#edi(tii înaintau pe "trada Nuova, adică pe plaă, p&nă la "tradaFrance"ca, unde aveau o +aterie de tunuri de mare cali+ru, înălţ&ndu-"epe"te portul mic (i portul comercial. ra punctul cel mai înaintat al aripii lor "tingi. 2colo erau de 5e"are,>amarra (i 3urante, locotenenţii 5ardinalului.

5ealaltă aripă, adică aripa dreaptă, comandată de Fra-3iavolo (i'ammone, avea, după cum am "pu", avanpo"turi la muzeul $ur+onian, din"u"ul "trăzii Aoledo. Aot centrul "e întindea prin San-=iovanni î 5ar+onara, prin piaţa Ari+unalelor (i prin "trăzile San-ietro (i 2rena, p&nă la #ortul del 5armine. 5ardinalul "e mai aOa tot în ca"a lui de la podul 'agdalena. Numărul "an#edi(tilor care atacau Neapolul era u(or de "ocotit treizeci(i cinci p&nă la patruzeci de mii de oameni.



2ce(ti du(mani e!teriori erau cu at&t mai primedio(i cu c&t "e puteau+izui cam pe acela(i număr de du(mani interiori. Repu+licanii, adun&ndu-(i toate puterile, erau a+ia cinci-(a"e mii. Salvato, cuprinz&nd cu privirea imen"ul orizont, înţele"e că, de 1 vremece ie(irea lui nu alunga"e inamicul a#ară din ora(, era nec*i+zuit "ă mai

menţină lunga-i înaintare de pe "trada Aoledo, care îngăduia inamicului,datorită relaţiilor pe care le avea în interior, "ă-i taie retragerea "pre #orturi.Se *otărî deci, c*iar în clipa aceea. 5*emă la el pe 'ant*onnet, îi arătăpoziţiile, lămurindu-l ca "trateg, de primedia ce-l ameninţa, (i-l convin"e "ăPe de aceea(i părere. 2tunci co+or&ră am&ndoi (i "e anunţară la directorat. 3irectoratul era în deli+erare. Htiind că nu "e putea a(tepta nimic de la'eean, trimi"e"e un "ol colonelului =iraldon, comandantul ora(ului 5apua. îicerea oameni în autor, pe +aza tratatului de alianţă o#en"ivă (i de#en"ivădintre repu+lica #ranceză (i repu+lica part*enopeană. 5olonelul =iraldon ră"pun"e"e că-i era cu neputinţă "ă încerce o

înaintare "pre Neapole dar declara că, de-ar vrea patrioţii "ă-i urmeze "#atul,"ă a(eze în milocul lor +ătr&nii, #emeile (i copiii, "ă atace cu +aioneta (i "ă-laungă din urmă la 5apua #ăgăduia, pe onoarea #ranceză, "ă-i ducă p&nă înFranţa. Fie că "#atul ar P #o"t +un, Pe că temerile pentru >uiza i-ar P învin"patrioti"mul, Salvato, auzind raportul trimi"ului, "e alătură părerii colonelului(i "tărui ca planul, ce preda Neapolul dar "alva patrioţii, "ă Pe adoptat. entrua-(i "u"ţine "#atul, prezentă "ituaţia celor două armate #ăcu apel la'ant*onnet care, ca (i el, "e încredinţa"e că era cu neputinţă "ă "e apereNeapolul. 'ant*onnet recuno"cu că Neapolul era pierdut, dar declară că

napolitanii tre+uiau "ă piară odată cu Neapolul (i că "ocotea drept o onoare"ă "e înmorm&nteze "u+ dăr&măturile ora(ului, pe care el în"u(i mărturi"eacă nu-l mai poate apăra. Salvato reluă cuv&ntul, com+ătu părerea lui 'ant*onnet, demon"tra cătot ce era mare, no+il (i genero" #u"e"e de partea Repu+licii că a decapitapatrioţii, în"emna "ă decapitezi Revoluţia. Spu"e că poporul, încă prea or+ (iprea incult pentru a-(i "u"ţine propria cauză, adică cea a progre"ului (i ali+ertăţii, ar cădea, după nimicirea patrioţilor, "u+ o tiranie (i într-o +eznă (imai mari dec&t înainte, pe c&nd dimpotrivă, patrioţii, adică principiul viu alli+ertăţii, nePind dec&t "trămutaţi a#ară din Neapole, (i-ar urma opera cu maipuţină putere de înr&urire #ără îndoială, dar cu "tatornicia e!ilului (i

autoritatea nenorocirii. Aoporul reacţiunii răpun&nd capete ca ale unuiagano, unui 5irillo, unui 5on#orti, unui Ruvo, între+ă dacă "&ngero"ul "eceri(n-ar "ecătui păm&ntul patriei pe cincizeci de ani, poate pe un "ecol, (i dacăaveau dreptul c&ţiva oameni, în lăcomia lor de glorie (i-n am+iţia de martiriu,"ă văduvea"că at&t de cur&nd po"teritatea de cei mai mari oameni ai ei. 2m văzut că o zadarnică truPe mai rătăci"e de multe ori la Neapole, nunumai pe indivizi, ertPndu-"e pe "ine, ci organele con"tituite@9, ertPndpatria. Hi de data acea"ta, părerea maorităţii #u pentru ert#ă.



V $ine, "e mulţumi "ă "pună Salvato, "ă murim V Să murim repetară cei de #aţă într-un "ingur gla", cum ar P #ăcut"enatorul roman c&nd "e apropiau galii "au ani+al. V Hi acum, reluă Salvato, "ă murim, dar dăun&nd c&t mai multdu(manilor no(tri. 6m+lă zvonul că o Ootă #ranceză, după ce a trecut prin

"tr&mtoarea =i+raltar, "-a adunat la Aoulon, de unde a+ia a ie(it ca "ă ne vină în autor. N-o cred dar în "#&r(it lucrul e cu putinţă. Să prelungim deciapărarea, (i de aceea, "-o mărginim la punctele care "e pot apăra. V 5&t de"pre a"ta, zi"e 'ant*onnet. "unt de părerea colegului meuSalvato (i, cum îl recuno"c drept mai +un "trateg dec&t noi, am încredere înel pentru acea"tă concentrare. 3irectorii încuviinţară din cap. V 2tunci, ro"ti Salvato, voi propune "ă tragem o linie care, la "ud, va începe la 8mmacolatella, va cuprinde portul comercial (i vama, va trece prin"trada del 'olo, î(i va avea avanpo"turile pe "trada 'edina, va urma prinlargo del 5a"tello, prin San 5arlo, prin palatul naţional, urcu(ul =igantului,

îm+răţi(&nd izzo-Falcone, (i va co+orî prin "trada 5*iatomone p&nă laEittoria, unindu-"e prin "trada San-5aterina (i =iardimii, cu mănă"tirea San-'artino. 2cea"tă linie "e va "priini pe 5a"tello-Nuovo, pe palatul naţional, pe5a"tello-del-:vo (i pe #ortul Sant-lmo. rin urmare, va da adăpo"turi celorcare o vor apăra, în cazul c&nd ar P în#r&nţi. :ricum dacă n-avem trădători înr&ndurile noa"tre, putem ţine piept o "ăptăm&nă, +a c*iar mai mult. Hi cine(tie ce "e va înt&mpla într-o "ăptăm&năQ >a urma urmei, Oota #ranceză poate"ă vină (i datorită unei apărări energice T (i nu poate P energică dec&t Pindconcentrată T poate "ă o+ţinem condiţii +une. lanul era înţelept #u adoptat. Se lă"ă lui Salvato gria de a-l e!ecuta (i,după ce o lini(ti pe >uiza prin prezenţa lui, ie(i iar din 5a"tello-Nuovo pentru a

readuce trupele repu+licane în limitele pe care le arăta"e. Gn ră"timp, un me"ager al colonelului 'eean co+ora prin via del5acciotoli, prin "trăzile 'onte-'ileto (i del 8n#ra"cata, trecea în "patelemuzeului $ur+onian, mergea în o"ul "trăzii 5ar+onara iar, prin poarta5apuana (i 2renaccia, aungea la podul 'agdalena (i "e anunţa la cardinaldrept un trimi" al comandantului #rancez. ra ora trei noaptea. 5ardinalul "e tr&nti"e pe pat a+ia de un cea" dar,cum era "ingurul (e# împuternicit de rege, lui i "e raporta orice lucruimportant. 'e"agerul #u introdu" la cardinal. Gl gă"i culcat pe pat, gata îm+răcat, cu pi"toale a(ezate la îndem&nă, pe

o ma"ă. 'e"agerul îi întin"e o *&rtie ce reprezenta pentru el ceea ceplenipotenţiarii nume"c "cri"orile lor de acreditare. V 2tunci, între+ă cardinalul după ce citi, vii din partea comandantuluidin #ortul Sant-lmoQ V 3a, minenţă, zi"e trimi"ul, (i aţi o+"ervat de"igur că domnul colonel'eean a pă"trat cea mai "trictă neutralitate în luptele care "-au dat p&năa"tăzi "u+ zidurile Neapolului.



V 3a, domnule, ră"pun"e cardinalul, (i tre+uie "ă "pun că, dat Pinddu(mănia #rancezilor împotriva regelui Neapolului, acea"tă neutralitate m-amirat. V 5omandantul #ortului Sant-lmo ar dori, înainte de a "e *otărî pentru"au contra, "ă ia legătura cu minenţa Eoa"tră.

V 5u mineQ Hi în ce "copQ V 5omandantul #ortului Sant-lmo e un om #ără preudecăţi care-i li+erde-a "e purta cum îi va conveni î(i va avea în vedere intere"ele înainte de-atrece la #apte. V 2*a V Se "pune că orice om gă"e(te o dată în viaţa lui prileul de-a "e îm+ogăţi comandantul #ortului Sant-lmo g&nde(te că prileul ă"ta "-a ivitpentru el. V Hi "e +izuie pe mine ca "ă-l autQ V =&nde(te că minenţa Eoa"tră are mai mare intere" de-a P prietenuldec&t du(manul "ău, (i î(i o#eră prietenia minenţei Eoa"tre.

V rietenia luiQ V 3a. V 5um a"taQ =rati"Q Fără condiţiiQ V 2m "pu" minentei Eoa"tre că acum "ocoate că i "-a prezentatprileul de-a "e îm+ogăţi. 3ar minenţa Eoa"tră "ă "e lini(tea"că nu-iam+iţio", (i-i vor aunge cinci "ute de mii de #ranci. V Gntr-adevăr, zi"e cardinalul, lucrul e de o mode"tie e!emplară dinnenorocire, nu cred că vi"tieria armatei "an#edi"te "ă ai+ă a zecea parte dinacea"tă "umă. 3ealt#el, ne putem încredinţa. 5ardinalul apă"ă pe un clopoţel valetul intră. 5a (i cardinalul, toţi ceidin urul "ău dormeau iepure(te.

V Gntrea+ă-l pe Sacc*inelli c&t avem în ca"ă. Ealetul "e înclină (i ie(i. 3upă o clipă, "e întoar"e. V Cece mii două "ute cincizeci de ducaţi, zi"e el. V Eedeţi, patruzeci (i unu de mii de #ranci în totul_ e (i mai puţin dec&tvă "puneam. V 5e con"ecinţă tre+uie "ă trag din ră"pun"ul minenţei Eoa"treQ V 2cea"ta, domnule, ro"ti cardinalul ridic&ndu-"e într-un cot (iarunc&nd o privire di"preţuitoare a"upra trimi"ului, acea"ta Pind un omcin"tit T ceea ce-i de netăgăduit, că, de n-a( P, a( avea de douăzeci de oriacea"tă "umă la di"poziţia mea T n-a( putea trata cu un mizera+il ca domnulcolonel 'eean. Hi c*iar de-a( avea "uma, i-a( ră"punde ce vă ră"pund acum.

2m venit "ă lupt împotriva #rancezilor (i a napolitanilor cu pra# de pu(că, Per(i plum+, (i nu cu aur. 3uceţi-mi ră"pun"ul împreună cu e!pre"iade"con"ideraţiei mele comandantului din #ortul Sant-lmo. Hi, arăt&nd trimi"ului cu degetul u(a camerei V 3e azi înainte, "ă nu mă mai treziţi dec&t pentru lucruri importante,zi"e el, lă"&ndu-"e iar în pat. 'e"agerul urcă din nou la #ortul Sant-lmo, (i raportă colonelului'eean ră"pun"ul cardinalului.



V * >a dracu murmură el după ce-l a"cultă, a(a ceva mi "e înt&mplănumai mie Să înt&lne"c în acela(i timp oameni cin"tiţi la "an#edi(ti (i larepu+licani otăr&t lucru, n-am noroc 1B. 5<3R2 SFJNA6>68 82N62R, AR86'F6> SFJNA6>68 2NA:N. 2 doua zi, la revăr"atul zorilor, adică la 1B iunie dimineaţa, "an#edi(tii

+ăgară de "eamă că avanpo"turile repu+licane erau evacuate (i #ăcurărecunoa(teri, "Poa"e la început, dar mai îndrăzneţe încetul cu încetul,+ănuind vreo cur"ă. Gntr-adevăr, pe"te noapte, Salvato ordona"e "ă "e a(eze patru +ateriide tunuri 6na la colţul palatului 5*iatomone, ce +ătea toată "trada cu acela(inume, pe"te care "e înălţa totodată (i 5a"tello-del-:vo 2lta, după o întăritură ridicată în gra+ă, între "trada Nardonna (i+i"erica San-Ferdinand 2 treia, pe "trada 'edina Hi a patra între porto iccolo, a"tăzi vama, (i 8mmacolatella.

Gnc&t, a+ia aun"eră "an#edi(tii în dreptul "trăzii 5oncezione, a+ia "eiviră la capătul "trăzii 'onte-:liveto, (i dădură în "trada Nuovo, că tunurile+u+uiră laolaltă în ace"te trei puncte, (i văzură cum "e în(ela"eră cude"ăv&r(ire, crez&nd că repu+licanii pără"i"eră lupta. Se retra"eră deci dincolo de loviturile proiectilelor, adăpo"tindu-"e pe"trăzile tran"ver"ale, unde g*iulelele (i mitraliile nu puteau "ă-i aungă. Aotu(i "tăp&neau trei "#erturi din ora(. 2(a că, puteau în voie e#ui, da #oc, arde ca"ele patrioţilor (i ucide, înung*ia, #rige (i m&nca pe proprietarii lor. 3ar, lucru rar (i nea(teptat, cel împotriva căruia "e îndreptă mai înt&im&nia lazzaronilor a #o"t "#&ntul 8anuar.

6n #el de con"iliu de răz+oi "e întruni în iaţa-Eec*e, în #aţa ca"ei+eccaiului, rănit, con"iliu la care lua el parte, în "copul de a-l udeca pe"#&ntul 8anuar. >a început, năvăliră în +i"erica lui, cu toată împotrivirea călugărilor care#ură tr&ntiţi pe o" (i călcaţi în picioare. 2poi "par"eră u(a "acri"tiei, unde "epă"tra +u"tul ace"tuia împreună cu ale celorlalţi "Pnţi care-i alcătuiau curtea.6n om îl în*aţă #ără nici un re"pect în +raţe, îl purtă în toiul "trigătelor „Mo""#&ntul 8anuar4 (i #u de pu" pe un "t&lp de piatră, la colţul "trăzii Santligio. 2colo, cu mare greutate au #o"t împiedicaţi lazzaronii "ă-l +ată cupietre. +ar, în timp ce "e du"e"eră "ă ia +u"tul din +i"erică, "o"i"e un om care,

prin autoritatea lui a"upra norodului (i popularitatea "a în ma*alalelepro"timii din Neapole, avea mare putere a"upra lazzaronilor. :mul ace"ta era #ra aciPco. e c&nd era marinar, #ra aciPco văzu"e vreo două-trei con"ilii de răz+oipe +ordul va"ului "ău. 2(a că (tia cum "e petrec lucrurile (i dădu un #el deordine udecăţii. Se du"eră la Eicaria, unde luară de la ve"tiar cinci ve(minte de udecător (i două ro+e de avocaţi, (i proce"ul începu.



3in cei doi avocaţi, unul era acuzatorul pu+lic, iar celălalt apărătoruldin oPciu. S#&ntul 8anuar #u interogat legal. Gi cerură "ă-(i "pună numele, prenumele, v&r"ta, titlurile, (i-l interogarăca "ă declare prin ce merite aun"e"e la înalta poziţie pe care-o ocupa.

2vocatul "ău ră"pun"e pentru el (i, tre+uie "ă "punem, că maicon(tiincio" dec&t o #ac de o+icei avocaţii. reamări moartea lui eroică,drago"tea-i părintea"că pentru Neapole, minunile lui, nu numai pre#acerea"&ngelui în lic*id, dar (i paraliticii arunc&ndu-(i c&rile, oamenii căz&nd de lacatul al cincilea (i ridic&ndu-"e nevătămaţi, +a"timentele lupt&nd împotriva#urtunii (i întorc&ndu-"e în port, Eezuviul "ting&ndu-"e numai prin prezenţalui în "#&r(it, au"triecii învin(i la Eelletri, ca urmare a urăm&ntului #ăcut de5arol al 888-lea, în timp ce era a"cun" în cuptor. 3in nenorocire pentru "#&ntul 8anuar, purtarea lui, p&nă atuncie!emplară (i limpede, devenea nede"lu(ită (i îndoielnică de îndată ce#rancezii intrară în ora(. 'inunea pe care o "ăv&r(i la cea"ul ve"tit de mai

înainte de 5*ampionnet, c&t (i toate celelalte pe care le #ăcu"e în #olo"ulRepu+licii, erau acuzaţii grave de care-i venea greu "ă "e dezvinovăţea"că. Ră"pun"e că 5*ampionnet îl "peria"e că un ag*iotant (i douăzeci (icinci de *u"ari erau în "acri"tie că, în "#&r(it, îl ameninţa"eră cu moarteadacă minunea nu "e în#ăptuia. >a ace"tea, i "e o+iectă că un "#&nt care mai îndura"e martiriul nutre+uia "ă "e "perie at&t de u(or. 3ar "imţul 8anuar ră"pun"e, cu o demnitate mai pre"u" de orice, că nu"e temu"e pentru el, căci poziţia lui de prea#ericit îl punea la adăpo"tuloricărei lovituri, ci pentru "cumpii lui călugări, mai puţin pregătiţi dec&td&n"ul "ă "u#ere martiriul că "paima lor, văz&nd pi"tolul +ăr+atului trimi" de

generalul #rancez, #u"e"e at&t de mare (i ruga lor at&t de Per+inte, înc&t nu li"e putu"e împotrivi că, de i-ar P (tiut în "tare "ă ra+de cazna, nimic nu l-ar Pputut *otărî "ă-(i în#ăptuia"că minunea dar că nu putea "ă-i "ilea"că a primimartiriul. Se înţelege de la "ine că toate pricinile ace"tea #ură cu "ucce"ră"turnate de acuzator care, p&nă la urmă, înc*i"e gura adver"arului. u"eră la vot (i, după o deli+erare înPer+&ntată, "#&ntul 8anuar #ucondamnat, nu numai la degradare, ci "ă Pe (i înecat. 2poi, în aceea(i (edinţă, #u numit în locul "ău prin aclamaţii, "#&ntul2nton care, de"coperind complotul #r&ng*iilor, răpi"e "#&ntului 8anuarpopularitatea ce-i mai rămă"e"e "#&ntul 2nton #u numit patron al Neapolului.

Franţa, în 179@, îl detrona"e pe 3umnezeu Neapole putea #oarte +ine, în 1799, "ă-l detroneze pe "#&ntul 8anuar. Se legă o #r&ng*ie de g&tul +u"tului "ău, (i-l t&r&ră prin toate uliţeleNeapolului-Eec*i, apoi îl du"eră în ta+ăra cardinalului, care întări udecata împotriva lui, îl declară decăzut din gradul de căpitan general ab regatului (i, în numele regelui, pun&nd "ec*e"tru pe tezaurul (i +unurile "ale, nu numaică-l recuno"cu pe "#&ntul 2nton drept urma(ul "ău, dar T ceea ce dovede(tecă nu era "trăin de revoluţia a+ia #ăcută, T înm&nă lazzaronilor un imen"



drapel ce-l în#ăţi(a pe "#&ntul 8anuar #ugind dinaintea "#&ntului 2nton, care-lurmărea înarmat cu un mănunc*i de nuiele. 5&t de"pre "#&ntul 8anuar, #ugarul, ţinea într-o mină o legătură de#r&ng*ii (i-n cealaltă un drapel tricolor napolitan. 5&nd îi cuno(ti pe lazzaroni, îţi poţi înc*ipui +ucuria pricinuită de un

a"emenea dar cu ce "trigăte #u primit (i c&t le "pori av&ntul de ucidere (i de a#. Fra aciPco #u numit în unanimitate "tegar (i, cu drapelul în m&nă, "ea(eză în #runtea proce"iunii. Gn urma lui, venea înt&iul drapel, unde cardinalul era reprezentat îngenunc*i în #aţa "#&ntului 2nton care-i de"tăinuia complotul #r&ng*iilor. Gl purta +ătr&nul $a""o Aomeo, în"oţit de cei trei Pi ai lui, ca de trei"oldaţi de gardă.- 2poi venea me(ter 3onato, trăg&ndu-l pe "#&ntul 8anuar de #r&ng*ie,av&nd în vedere că, de vreme ce #u"e"e condamnat, era de drept al călăului,nici mai mult, nici mai puţin dec&t un "implu muritor.

Gn "#&r(it, mii de oameni înarmaţi cu toate armele ce le căzu"eră înm&nă, url&nd, #ăc&nd zarvă, "părg&nd u(ile, arunc&nd mo+ilele pe #ere"tre,d&nd #oc ace"tor ruguri (i lă"&nd în urma lor o d&ră de "&nge. 2poi, Pe din "uper"tiţie, Pe în +ătaie de oc, "e ră"p&ndi zvonul că toţipatrioţii pu"e"eră "ă li "e graveze ar+orele li+ertăţii pe o parte "au alta atrupului (i, "u+ cuv&ntul ace"ta, "e în#ăptuiră ticălo(ii ciudate. :rice patriotpe"te care dădeau lazzaronii pe "tradă "au la el aca"ă, era de"puiat de *aine(i #ugărit cu +iciul pe uliţi, p&nă c&nd, o+o"it de alergătură, cel care-l urmărea îi trăgea un glonte cu pu(ca "au cu pi"tolul în (ale, ca "-o i"prăvea"că îndatăcu el, "au în coap"ă ca "ă-i rupă un picior (i plăcerea "ă ţină a"t#el mai multăvreme.

3uce"ele de epoli (i de 5a""ano, care "ăv&r(i"eră crima de neiertat înoc*ii lazzaronilor, de-a #ace c*etă pentru patrioţii "ăraci, #ură în*ăţate dinpalatele lor li "e tăie cu #oar#ecele roc*iile, upoanele, în "#&r(it toată îm+răcămintea p&nă la +r&u, (i le plim+ară goale T ca"te matroane pe carenici o p&ngărire nu le putea îno"i T din "tradă în "tradă, din piaţă în piaţă,din ră"p&ntie în ră"p&ntie apoi le du"eră la #ortul 5apua, arunc&ndu-le întemniţele Eicariei. 2 treia #emeie ce merita"e, ca (i ele, titlul de mamă a patriei, eraduce"a Fu"co, prietena >uizei. 3eodată, nu "e (tie cine-i ro"ti numele Ttradiţia vrea "ă Pe unul dintre cei pe care-i auta"e. Numaidec&t "e *otărî căvor pleca "-o ia de aca"ă (i "-o "upună la aceea(i caznă. 3ar, ca "-aungi la

'ergellina, tre+uia "ă "tră+aţi linia alcătuită de repu+licani de la piaţa Eittoriala #ortul San-lmo. So"ind în"ă la =iardini, pe care nu-i (tiau apăraţi, #urăprimiţi de a"emenea împu(cături, înc&t "e retra"eră de nevoie, lă"&nd vreodoi"prezece morţi "au răniţi pe c&mpul de +ătălie. Gn#r&ngerea acea"ta nu-i #ăcu "ă-(i pără"ea"că planul i "e mai în#ăţi(arăla "alita di San-Nicolo-de-Aolentino. 3ar dădură de aceea(i împotrivire pe"trada San-5arlo-delle-Aartelle, unde mai lă"ară un număr de morţi (i derăniţi.



Gn "#&r(it, înţele"eră că, necuno"c&nd poziţiile luate de repu+licani,nimereau în vreo linie "trategică. 2(a că "e *otăr&ră "ă ocolea"că prin "trada8n#ra"cata, colnicul San-'artino pe care vedeau #&l#&ind drapelul patrioţilor,"ă aungă la "trada San-8anuar-2ntiZuano (i "ă co+oare la 5*iaia prin "alitadel Eomero.

2colo, erau cu totul "tăp&ni pe teren. 5&ţiva "e opriră "ă "e înc*inemadonei de la ie-di-=rotta, iar cea mai mare parte î(i urmară drumul prin'ergellina p&nă la ca"a duce"ei Fu"co. So"ind la #&nt&na >eului, conducătorul cetei propu"e, pentru a pune cu"iguranţă m&na pe duce"ă, "ă împre"oare ca"a #ără zgomot. 3ar un om răcnică era altă #emeie mult mai vinovată dec&t duce"a Fu"co aceea, care-ladăpo"ti"e pe ag*iotantul rănit al generalului 5*ampionnet, aceea care-idenunţa"e pe tatăl (i pe Pul $ac%er (i, denunţ&ndu-i, #u"e"e pricina morţii lor. 8ar #emeia era "ignora San-Felice. ropunerea #u primită cu un "ingur "trigăt „'oarte "ignorei San-Felice4

Hi, #ără a mai lua mă"urile tre+uitoare ca "-o prindă pe duce"a Fu"co,lazzaronii "e repeziră "pre ca"a almieri, "#ăr&mară porţile grădinii (i, printreptele de la intrare, "e năpu"tiră înăuntru. 5a"a, după cum (tim, era cu de"ăv&r(ire goală. rima #urie (i-o văr"ară a"upra geamurilor, pe care le "par"eră, (ia"upra mo+ilelor, arunc&ndu-le pe #ere"tre totu(i, cur&nd "e păru cădi"trugerea lucrurilor nu le mai aungea. Strigătele „3uce"a Fu"co 3uce"a Fu"co >a moarte mama patriei4ră"unară pe"te puţin. Spar"eră u(a coridorului care unea cele două ca"e, (i"e repeziră de la "ignora San-Felice la duce"ă. 5ercet&nd locuinţa "ignorei San-Felice, "e vedea le"ne că #u"e"e cu

totul pără"ită de c&teva zile, pe c&nd, numai arunc&ndu-ţi oc*ii în ca"aduce"ei Fu"co, te încredinţai că de acolo "e pleca"e c*iar în clipa aceea. Rămă(iţele unui pr&nz mai erau pe o ma"ă "ervită într-o argintărie#oarte #rumoa"ă în odaia duce"ei zăceau pe o" roc*ia (i upoanele pe carea+ia (i le "co"e"e, ceea ce arăta că #ugi"e trave"tită pentru a "e ocroti. 3acănu (i-ar P pierdut vremea prăd&nd (i pu"tiind ca"a "ignorei San-Felice, oprindeau pe duce"a Fu"co, după care veneau de at&t de departe (i #u"e"erăzadarnic uci(i (i vreo douăzeci dintre ei. Gi apucă o #urie "ăl+atică. începură "ă tragă cu pi"toalele în oglinzi, "ădea #oc draperiilor, "ă ciop&rţea"că mo+ilele cu "a+ia T c&nd, deodată,#ăc&ndu-i "ă tre"ară în toiul ocupării, un gla" venit din grădină le "trigă "emeţ

în urec*i V Arăia"că Repu+lica 'oarte tiranilor 6n urlet de cani+ali ră"pun"e ace"tui "trigăt vor avea deci pe cine "ă"e răz+une pentru dezamăgirea lor. Se repeziră în grădină (i pe alee. =rădina "e alcătuia dintr-un pătrat mare, "ădit cu copaci #rumo(i (i înc*i" cu ziduri dar, cum nu prezenta nici un adăpo"t, ne"ocotitul care-(ide"tăinui"e prezenţa prin "trigătul provocator, nu putea "ă le "cape.



ortiţa grădinii ce dădea în au"ilipe mai era de"c*i"ă pe"emne că peacolo trecu"e duce"a Fu"co. $ănuiala lor aun"e o "iguranţă c&nd, pe pragul portiţei din"pre munte,lazzaronii gă"iră o +ati"tă cu iniţialele duce"ei. a nu putea P departe (i plecară la v&nătoare prin împreurimi, c&nd,

pentru a doua oară, #ără "ă poată g*ici de unde venea, ră"ună cu (i mai mareo+răznicie dec&t prima dată, "trigătul de „Arăia"că Repu+lica 'oartetiranilor4 >azzaronii "e întoar"eră #urio(i copacii nu erau at&t de gro(i nici at&tde de(i ca "ă poată a"cunde un om dealt#el, "trigătul parcă pornea de laprimul eta. : parte din e#uitori "e înapoiară în ca"ă (i "e năpu"tiră pe "cară, pec&nd ceilalţi răm&neau în grădină, răcnind V 2runcaţi-ni-l pe #erea"tră ra într-adevăr g&ndul vrednicilor "an#edi(ti dar degea+a, căutarăuit&ndu-"e prin căminuri, în dulapuri (i "u+ paturi, că nu gă"iră nici urmă de

patriot. 3eodată, dea"upra capului unuia din cei răma(i în grădină, ră"ună,pentru a treia oară, "trigătul revoluţionar. ra vădit că cel care-l "cotea "e a"cun"e"e printre crengile unuiminunat "tear, ce-(i întindea um+ra pe o treime din grădină. Aoţi oc*ii "e îndreptară "pre copac (i-i "cotociră #runzi(ul. 8n "#&r(it,zăriră, cocoţat ca pe o "ting*ie, papagalul duce"ei Fu"co, elevul lui Eela"co (ial lui Nicolino care, în tul+urarea ră"p&ndită de năvala lazzaronilor, o (ter"e"e în grădină (i, în "paima lui, nu gă"ea nimic mai +un de "pu" dec&t "trigătulpatriotic învăţat de la cei doi repu+licani. Rău #ăcu +ietul papagal "ă-(i dezvăluie prezenţa (i opinia într-o

împreurare, c&nd prima lui griă tre+uia "ă Pe de-a le a"cunde pe am&ndouă.2+ia #u de"coperit (i recuno"cut drept vinovatul, că aun"e ţinta pu(tilor"an#edi"te ră"ună o de"cărcătură (i, "trăpun" de trei gloanţe, căzu lapicioarele copacului. 2cea"ta-i m&ng&ie întruc&tva pe lazzaroni de păţania lor nucutreiera"eră at&ta c*iar degea+a. 5e-i drept, o pa"ăre nu-i un om dar nimicnu "eamănă mai mult cu unii oameni dec&t o pa"ăre care vor+e(te. 3upă e!ecuţie, î(i amintiră de "#&ntul 8anuar pe care 3onato îl mai t&rade capătul unei #r&ng*ii (i, cum nu erau dec&t la doi pa(i de mare, "e urcară într-o +arcă (i aun"eră în larg apoi călăul, după ce "cu#unda"e de mai multeori +u"tul "#&ntului în apă, dădu drumul #r&ng*iei, în toiul răcnetelor (i al

*uiduielilor. 8ar "#&ntul 8anuar, ne g&ndind că era clipa "ă #acă o minune, înloc "ă ia"ă din nou la #aţa mării, Pe din neputinţă, Pe din di"preţ pentrumăririle cere(ti, pieri în ad&ncurile *ăului. 1D. AR8'8S6>. 3in înălţimea turnurilor de la 5a"tello-Nuovo, >uiza San-Felice (iSalvato, t&năra #emeie rezem&ndu-"e de +raţul lui, putu"eră "ă vadă ce "epetrecea în ca"a almieri (i a duce"ei Fu"co.



>uiza nu (tia de unde venea năvălirea acea"ta (i care-i era "copul. 3ar,vă amintiţi, că duce"a nu primi"e "-o urmeze la 5a"telle-Nuovo, "pun&nd cămai +ine răm&ne aca"ă (i, de-ar P ameninţată de o primedie gravă, aveamilocul de a #ugi. 3at Pind #or#ota de la 'ergellina, de netăgăduit că primedia era gravă

>uiza "pera în"ă că duce"a putu"e #ugi. Se "perie mult c&nd auzi împu(căturile iz+ucnind deodată era departede-a +ănui că ar P îndreptate împotriva unui papagal. Gn clipa aceea, un om în port ţărăne"c din 2+ruzzi atin"e cu v&r#uldegetelor umărul lui Salvato, care "e întoar"e "coţ&nd un "trigăt de +ucurie. Recuno"cu"e "olul patriot pe care-l trimi"e"e tatălui "ău. V >-ai văzutQ între+ă el cu vioiciune. V 3a, !celenţă, ră"pun"e trimi"ul. V 5e i-ai "pu"Q V Nimic. 8-am înm&nat "cri"oarea voa"tră, V 3ar el ce ţi-a "pu"Q

V Nimic. 'i-a dat ace"te trei +oa+e "coa"e din mătăniile lui. V $ine. 5e pot #ace pentru tineQ V Să-mi daţi c&t mai de" prileul de-a "ervi Repu+lica (i, c&nd oricenădede va P pierdută, "ă-mi daţi (i prileul de-a muri pentru ea. V Numele tăuQ V Numele meu e un nume puţin cuno"cut (i nu v-ar zice nimic. Nicimăcar nu-" napolitan, cu toate c-am locuit zece ani în 2+ruzzi "unt cetăţeandin ora(ul încă necuno"cut care va P c&ndva capitala omenirii. Salvato îl privi cu mirare. V 5el puţin răm&i cu noi, îl îm+ie el. V totodată dorinţa (i datoria mea, ră"pun"e trimi"ul.

Salvato îi întin"e m&na înţelegea că unui a"t#el de om nu i "e puteao#eri altă ră"plată. Arimi"ul intră în #ort Salvato "e întoar"e l&ngă >uiza. V Ae cuno"c după #aţă c-o "ă-mi dai o ve"te +ună, mult iu+ite Salvatozi"e ea. V 3a, într-adevăr, omul ă"ta mi-a adu" o (tire +ună. V :mul ă"ta V 6ite +oa+ele ace"tea de mătănii. iQ V Ne arată că o inimă devotată (i o voinţă "tatornică veg*ează deacum înainte a"upra noa"tră (i că, în orice primedie ne-am gă"i, nu,tre+uie"ă pierdem "peranţa.

V Hi de la cine-i tali"manul ce are darul de a-ţi in"uOa at&ta încredereQ V 3e la un om ce-mi poartă o drago"te egală cu cea pe care ţi-o înc*ineu ţie, T de la tatăl meu. Hi atunci Salvato care, poate vă amintiţi, mai avu"e"e prileul de-a vor+i>uizei de"pre maică-"a, îi pove"ti pentru înt&ia dată groaznica legendă ana(terii lui, a(a cum o i"tori"i"e celor (a"e con"piratori în "eara c&nd "e ivi"ela palatul reginei Meanne.



Salvato aungea la "#&r(itul pove"tirii, c&nd atenţia-i #u atra"ă demi(carea #regatei engleze Sea-or"e, comandată, după cum am mai "pu", decăpitanul $all. Fregata, ancorată la început în dreptul portului militar,de"cri"e"e, trec&nd pe dinaintea #orturilor 5a"tello-Nuovo (i 5a"tello-del-:vo,un cerc mare ce aungea la 'ergellina, adică tocmai la locul unde lazzaronii,

co+or&ţi prin Eomero, "ăv&r(eau în ca"a almieri (i a duce"ei Fu"corăz+unarea pe care am văzut-o. rivind cu luneta, i "e păru că englezii de"cărcau patru tunuri de marecali+ru, (i le a(ezau în +aterie la vilă, în locul de"emnat "u+ numele de Auilerie". 3upă două ore, "e auziră puternice +u+uituri la capătul r&ului 5*iaia, (ig*iulele cădeau în zidurile #ortului 5a"tello-del-:vo. 5ardinalul, aO&nd că lazzaronii co+or&"eră prin Eomero p&nă la'ergellina, le trimi"e"e în autor, pe acela(i drum, ru(i (i al+anezi, în timp cecăpitanul $all le aducea tunuri care nu puteau P urcate prin 8n#ra"cata (i.co+or&te prin Eomero.

Aunurile ace"tea a(ezate în +aterie, +ăteau #ortul del :vo. 3atorită ace"tui nou po"t cucerit de "an#edi(ti, patrioţii "e gă"eau împre"uraţi din toate părţile, (i "e înţelegea u(or că, apărată cum era, +ateria înălţată va dăuna c&t mai mult #ortului del-:vo. 2(a că, la a (a"ea "au a (aptea de"cărcătură de artilerie, Salvato văzude"prinz&ndu-"e o +arcă din Oancurile colo"ului, ce părea legat de păm&nt cuun Pr de aţă. atriotul care conducea +arca, zărindu-l pe Salvato pe unul din turnurilede la 5a"tello-Nuovo (i, recuno"c&ndu-l după uni#ormă drept un oPţer"uperior, îi arătă o "cri"oare. Salvato ordonă "ă "e de"c*idă poarta tainică. 3upă zece minute,

trimi"ul era l&ngă el (i-i dădea "cri"oarea. : citi (i, cum părea de un intere" general, o du"e pe >uiza în odaia ei,co+orî în curte (i, pun&nd "ă Pe c*emaţi comandantul 'a""a (i oPţerii din#ort, le citi următoarea "cri"oare „3ragul meu Salvato, 2m o+"ervat căurmăreai cu acela(i intere" ca (i mine, de(i nu mă +ucuram de un loc at&t de+un, înt&mplările care "-au de"#ă(urat la 'ergellina. Nu (tiu dacă izzo-Falcone, care-ţi a"cunde întruc&tva r&ul 5*iaia, nu te împiedică "ă vezi tot at&t de de"lu(it ce "e petrece la Auilerie" în tot cazul,am "ă ţi-o "pun. nglezii a+ia au de"cărcat patru tunuri, pe care un deta(ament deartileri(ti ru(i le-au a(ezat în +aterie, în paza unui +atalion de al+anezi.

Gi auzi ciripitul 3e cumva c&ntă a"t#el douăzeci (i patru de ore, va P de aun" ca un alt Mo"uX "ă vină cu (a"e tr&m+iţe "pre a pră+u(i zidurile 5a"telului del-:vo. 2cea"tă alternativă, de care nu-mi prea pa"ă, nu-i privită cu aceea(iPlo"oPe de #emeile (i copiii adăpo"tiţi în 5a"tello-del-:vo (i care, la Pecareg*iulea ce-i zguduie zidurile, iz+ucne"c în pl&n" (i-n văicăreli. 8ată e!punerea "ituaţiei de"tul de îngriorătoare în care ne gă"im.



8ată acum (i propunerea pe care o iau a"upra mea @ ţi-o #ac pentru a încerca o ie(ire. >azzaronii "pun că, atunci c&nd 3umnezeu "e plicti"e(te colo "u",de"c*ide #ere"trele cerului (i "e uită la Neapole. Hi nu (tiu de ce mă +ate g&ndul că 3umnezeu "e plicti"e(te (i, pentru a

"e recrea a"tă-"eară, va de"c*ide una din #ere"tre ca "ă ne privea"că. Să încercăm, a contri+ui, a"tă-"eară, la di"tracţia lui, d&ndu-i, dacă-ia(a cum mi-l înc*ipui, "pectacolul care tre+uie "ă Pe cel mai plăcut în oc*iilui "pectacolul unei trupe de oameni cin"tiţi "cutur&nd o ceată de ticălo(i. 5e ziciQ 2m cu mine două "ute din *u"arii mei, care "e vaită că le-au amorţitpicioarele (i, cum (i-au pă"trat cara+inele (i au Pecare c&te o duzină decartu(e, ei nu dore"c dec&t "ă le între+uinţeze. Erei "ă tran"miţi propunerea mea lui 'ant*onnet (i patrioţilor din San-'artinoQ 3acă o prime"c, o rac*etă tra"ă de ei va arăta că la ora 1? noapteane vom aduna "ă c&ntăm liturg*ia în piaţa Eittoria.

Să ne "trăduim a P demnă de un cardinal rietenul "incer (i devotat, Nicolino4 6ltimele r&nduri ale "cri"orii #ură acoperite de aplauze. =uvernatorul din 5a"tello-Nuovo voia "ă ia comanda deta(amentului pecare-l va da #ortul pentru acea"tă e!pediţie de noapte. 3ar Salvato îi pu"e în vedere că datoria lui (i intere"ul tuturor era "ărăm&nă la #ortul pe care-l comanda, ca "ă-i ţină porţile de"c*i"e pentru răniţi(i patrioţi, dacă ar P re"pin(i. 'a""a "e "upu"e "tăruinţelor lui Salvato, căruia atunci i "e cuveni,netăgăduit, comanda. V 2cum, ceru t&nărul +rigadier, un om energic "pre a duce lui

'ant*onnet o copie de pe acea"tă "cri"oare V 8ată-mă, #ăcu un gla". Hi, răz+ind prin mulţime, Salvato văzu venind "pre el patriotul genovezcare-i "lui"e drept trimi" la tatăl "ău. V 5u neputinţă zi"e Salvato. V Hi adică de ce, cu neputinţăQ V 2i "o"it a+ia de două ore, (i tre+uie "ă Pi #r&nt de o+o"eală. 0 V 3in ace"te două ore, am dormit o oră (i m-am odi*nit. Salvato, care cuno(tea curaul (i inteligenţa trimi"ului "ău, nu i "e mai împotrivi #ăcu o copie a "cri"orii lui Nicolino (i i-o dădu, cu ordin #ormal de-ao preda numai lui 'ant*onnet per"onal.

Arimi"ul luă "cri"oarea (i plecă. rin vico della Strada Nuovo, prin "trăzile 'onte-di-3io (i onte-di-5*iaia (i în "#&r(it prin urcu(ul del etrigo, trimi"ul aun"e la mănă"tirea San-'artino. Gi gă"i pe patrioţi #oarte îngrioraţi. $u+uiturile pe care le auzeaudin"pre r&ul 5*iaia îi nelini(teau. 3e aceea, aO&nd că era vor+a "ă "e iatunurile.care +ăteau, #ură cu toţii, (i 'ant*onnet cel dint&i, de părere că o



trupă de două "ute de oameni "e va uni cu cei două "ute de cala+rezi ai luiSalvato (i cu cei două "ute de *u"ari ai lui Ni colino. 2+ia "e citi"e "cri"oarea, c&nd "e auziră împu(cături la =iardini.'ant*onnet ordonă îndată un atac pentru a veni în autorul celor împre"uraţi.3ar, înainte ca oamenii "ă aungă la "alita San-Nicolo-de-Aolentino, ni(te

#ugari urcau "pre cartierul general, ve"tind că, Pind atacat de un +atalion deal+anezi venind pe nea(teptate din vico del Ea"to, micul po"t din =iardini nuputu"e ţine piept (i #u"e"e luat cu a"alt. 2l+anezii nu ierta"eră pe nimeni (i, numai #ugind în gra+ă, "căpa"erăcei ce aduceau (tirea. :amenii urcară din nou la San-'artino. Gnt&mplarea era groaznică, mai ale" cu planul pe care-l *otăr&"erăpentru noaptea următoare. 5omunicaţiile erau tăiate între San-'artino (i5a"tello-del-:vo. S-ar P putut trece printr-un atac +ru"c, dar zgomotul lupteii-ar P de(teptat pe cei pe care voiau "ă-i "urprindă. 'ant*onnet era de părere "ă "e recucerea"că =iardini, cu orice preţ (i

c*iar în clipa aceea dar patriotul genovez ce adu"e"e "cri"oarea lui Salvato(i pe care ace"ta îl prezenta"e drept un om de-o neo+i(nuită inteligenţă (i deun nea"emuit cura, în(tiinţa că ia a"upra lui ră"punderea "ă cureţe delazzaroni, între zece (i un"prezece "eara,- toată "trada Aoledo, lă"&ndu-ia"t#el pe repu+licani "ă treacă. 'ant*onnet ceru "ă-i comunice planul "ăugenovezul con"imţi, dar nu voi "ă-l "pună dec&t lui. 3upă ce i "e de"tăinui,'ant*onnet păru că împărtă(e(te încrederea pe care trimi"ul o avea în el în"u(i. 2(teptară deci noaptea. >a ultimul dangăt din 2ve 'ăria, o rac*etă, pornită din San-'artino, "e înălţă în văzdu* (i ve"ti lui Nicolino (i lui Salvato "ă Pe gata la două"prezece

noaptea. >a ora zece "eara, trimi"ul T a"upra căruia "e aţinteau oc*ii tuturor, datPind că de "ucce"ul (iretlicului "ău at&rna iz+&nda e!pediţiei de noapte care,după "pu"a lui Nicolino, tre+uia "ă-l di"treze (i "ă-l +ucure pe 3umnezeu T laora zece, trimi"ul ceru o pană (i *&rtie, (i ticlui o "cri"oare. 2poi î(i lepădă *ainele, pu"e o ve"tă ruptă (i murdară, "c*im+ăcocarda-i tricoloră cu una ro(ie, v&rî "cri"oarea între vergeaua (i ţeava pu(tii(i, #ăc&nd un mare ocol prin căi lăturalnice, aun"e la "trada Foriaprezent&ndu-"e în "trada Aoledo prin muzeul $or+onico, de parcă ar veni dela podul 'agdalena, î(i de"c*i"e, după nemaipomenite "#orţări, un drum prinmulţime (i, p&nă la urmă, "o"i la cartierul general al celor doi (eP.

rau, vă mai amintiţi, Fra-3iavolo (i 'ammone. 2m&ndoi ocupau parterul palatului Stigliano. 'ammone (edea la ma"ă (i, după o+iceiul "ău, avea l&ngă el craniulunui mort "au poate c*iar al unui muri+und de cur&nd tăiat cu #eră"trăul, (ide care mai erau "tr&n" lipite rămă(iţe de creier. Sta "ingur (i po"omorit la ma"ă că nu-i ardea nimănui "ă împartă cud&n"ul pr&nzurile lui de tigru.



Fra-3iavolo cina de a"emenea într-o cameră vecină. >&ngă el (edea, îm+răcată +ăr+ăte(te, #rumoa"a France"ca pe al cărei logodnic îl uci"e"e, iardupă o "ăptăm&nă ea îl urma"e în munte. Arimi"ul a #o"t du" la Fra-3iavolo. Gi prezentă arma pentru onor, (i-l po#ti "ă ia depe(a pe care i-o aducea.

Gntr-adevăr, depe(a era adre"ată lui Fra-3iavolo, (i venea "au maidegra+ă era "ocotită ca venind de la cardinalul RuUo. Se ordona ve"titului (e# de ceată "ă-l aungă îndată 8a podul 'agdalenacu toţi oamenii de care putea di"pune. ra vor+a, zicea minenţa Sa, de-oe!pediţie de noapte ce nu putea P încredinţată dec&t unui +un e!ecutor caFra-3iavolo. 5&t de"pre 'ammone, cum trupele i "e împuţina"eră cu mai mult de umătate, "e retrăgea a"tă-noapte, relu&ndu-(i în"ă po"tul a doua zidimineaţa, în "patele muzeului $or+onico, unde "-ar întări. :rdinul era i"călit de cardinalul RuUo, (i un po"t-"criptum mai "punea"ă nu "e piardă o clipă pentru a i "e con#orma. Fra-3iavolo "e ridică "ă "e

"#ătuia"că (i cu 'ammone. Arimi"ul îl urmă. 3upă cum am "pu", 'ammone (edea la ma"ă. Fie că-l +ănuia pe trimi", Pe că voi numai "ă #acă cin"te cardinalului,'ammone umplu cu vin craniul care-i "luea drept cupă (i i-l întin"e, în"&ngerat (i împodo+it cu păru-i lung, po#tindu-l "ă +ea în "ănătateacardinalului RuUo. Arimi"ul lu&nd craniul din m&inile morarului din Sara "trigă „Arăia"căcardinalul RuUo4 (i, #ără "ă pară c&tu(i de puţin dezgu"tat, îl dădu de du(că. V $ine, #ăcu 'ammone întoarce-te la minenţa Sa, (i "pune-i că o "ăne "upunem. 2ce"ta "e (ter"e la gură cu m&neca, î(i "ăltă pu(ca pe umăr (i ie(i.

'ammone clătină din cap. V N-am încredere în trimi"ul ă"ta, zi"e el. V 5e-i drept, încuviinţă Fra-3iavolo, că ro"te(te cam ciudat vor+ele. V 3acă l-am rec*ema, "pu"e 'ammone. 2m&ndoi alergară la poartă trimi"ul tocmai era "ă cetea"că pe vicoSan-Aomma"o, dar mai putea P zărit. V ei prietene îl "trigă 'ammone. l "e întoar"e. V 8a vino puţin încoace, urmă morarul o "ă-ţi "punem ceva. Arimi"ul "e înapoie, pre#ăc&ndu-"e #oarte +ine că-i nepă"ător. V 5u ce pot "ă vă "erve"c, !celenţăQ între+ă el, pun&nd piciorul peprima treaptă a palatului.

V Eoiam "ă te între+ din ce provincie e(tiQ V Sunt din $a"ilicate. V 'inţi ră"pun"e un marinar care din înt&mplare "e gă"ea acolo e(tigenovez ca (i mine te cuno"c după vor+ă. 'arinarul nu i"prăvi"e încă ultimul cuvin t, că 'ammone î(i "cotea unpi"tol de la +r&u (i trăgea a"upra nenorocitului patriot, care cădea mort. =lontele îi "tră+ătu"e inima.



V Scoateţi-i ţea"ta ace"tui trădător, porunci 'ammone oamenilor "ăi,(i "ă mi-o aduceţi plină cu "&ngele lui. V 3ar, ră"pun"e unul din ei căruia, #ără îndoială, că-i era "ilă de a(atrea+ă, !celenţa Eoa"tră mai are una pe ma"ă. V 2runc-o pe cea vec*e (i adu-mi-o pe cea nouă. 3e azi înainte, ur "ă

nu mai +eau de două ori din aceea(i ţea"tă. 2"t#el muri unul din cei mai în#ocaţi patrioţi din 1799. 'uri #ără "ă la"ealtceva dec&t amintirea lui. 5&t de"pre numele "ău, a răma" necuno"cut (i,oric&te cercetări, pentru a-l aOa, î #ăcut cel ce "crie r&ndurile ace"tea, i-a #o"tcu neputinţă "ă-l de"copere. 17. 6>A8'2 >6A<. Eăz&nd că nu "e mai înapoiază omul al cărui plan îl cuno(tea (i-l încuviinţa"e, 'ant*onnet înţele"e ce "e înt&mpla"e trimi"ul "ău era prizonier"au mort. revăzu"e cazul (i era gata "ă înlocuia"că (iretlicul care nu iz+uti"e cualtul.

:rdonă oa (a"e to+o(ari "ă anunţe atacul în partea de "u" a "trăzii8n#ra"cata, (i "ă-l +ată cu at&ta av&nt (i înOăcărare de parcă ar P urmaţi deun corp de armată de douăzeci de mii de oameni. e l&ngă toate, ordinul mai "punea "ă nu "e anunţe atacul napolitan, ciatacul #rancez. ra vădit că Fra-3iavolo (i 'ammone vor crede că comandantul #ortuluiSan-lmo "e *otăra, în "#&r(it, "ă-i atace, iar ei "e vor repezi înaintea#rancezilor. Se petrecu ceea ce 'ant*onnet prevăzu"e la primele +ătăi de to+ă,Fra-3iavolo (i 'ammone î(i în*ăţară armele. $ătaia to+elor (i ră"unetul ace"ta po"omorit adevereau ordinul dat de

cardinal. Fără îndoială că, în vederea ace"tui atac îl rec*ema"e pe Fra-3iavolol&ngă el, (i ordona"e lui 'ammone "ă "e întărea"că în "patele muzeului$or+onico, ce "e aOă drept în #aţa pov&rni(ului de la 8n#ra"cata. V :*o e!clamă 3iavolo clătin&nd din „cap, cred că te-ai cam gră+it,'ammone, (i cardinalul ar putea într-adevăr "ă-ţi "pună „5&ine, ce-ai #ăcutdin #ratele tăuQ4 V 'ai înt&i, ră"pun"e 'ammone, un genovez nu-i (i nu va P niciodată#ratele meu. V $ine (i dacă n-o P minţit trimi"ul, ci marinarul genovezQ V i, atunci, a" avea o ţea"tă mai mult.

V 5areQ V 2 genovezului. Hi-n timp ce vor+eau a"t#el, cei doi (eP î(i c*emauoamenii la arme (i, retrăg&ndu-i din Aoledo, alergau cu ei "pre muzeul$or+onico. 'ant*onnet auzi toată zarva văzu #ăclii ce păreau ni(te licurici carealergau încoace (i încolo pe"te o mare de capete, (i "e av&ntau de la piaţamănă"tirii 'onte-:liveto "pre "alita dei Studi.



Gnţele"e că "o"i"e clipa "ă co+oare în "trada Aoledo. prin "trada Aaverna-enta (i prin vico 5ariaţi, 5u două "ute de oameni, ocupă în "trada Aoledo locul pe care avanpo"turile lui Fra-3iavolo (i ale lui 'ammone îlocupau cu zece minute mai înainte. Gndată "e îndreptară "pre largo del alazzo, locul de înt&lnire al tuturor

Pind la capătul Santei->ucia, la picioarele lui izzo-Falcone, în #aţa #ortului del:vo. 5a"tello-del-:vo era, într-adevăr, punctul central, pre"upun&nd căpatrioţii lui 'ant*onnet ar co+orî prin =iardini (i "trada onte-di-5*iaia. 3ar, după cum "-a văzut, cucerirea =iardinilor "c*im+a"e totul. Rezultatul a #o"t că trupa lui 'ant*onnet, nePind a(teptată prin "trada Aoledo, #u luată, în +eznă, drept o trupă "an#edi"tă, (i po"tul San-Ferdinandtra"e a"upra ei. 5&ţiva oameni din trupa lui 'ant*onnet ripo"tară, (i patrioţii erau "ă "e împu(te între ei, c&nd 'ant*onnet "e repezi "ingur înainte, "trig&nd V Arăia"că Repu+lica

>a "trigătul ace"ta, repetat cu entuzia"m din am&ndouă părţile, patrioţiidin +aricade (i cei din San-'artino "e aruncară unii în +raţele altora. 3in #ericire, de(i "e tră"e"eră vreo cinzeci de #ocuri, era numai un mort(i doi u(or răniţi. Ereo patruzeci de oameni din +aricade cerură "ă #acă parte dine!pediţie (i #ură primiţi cu aclamaţii. 5o+or&ră în tăcere pe "trada =igantului, mer"eră de-a lungul Santei->ucia la cinci "ute de pa(i de 5a"tello-del-:vo, patru oameni din +aricade,care aveau parola, alcătuiră avangarda (i, ca "ă nu "e mai repete aceea(i înt&mplare, mica trupă "e declară la San-Ferdinand. 'ă"ura nu era de pri"o". Salvato îi aun"e"e din urmă cu cei două "ute

de cala+rezi ai lui, (i 'ic*ele cu vreo "ută de lazzaroni. Nu mai a(teptau penimeni din"pre 5a"tello-Nuovo, (i o trupă at&t de în"emnată, "o"ind prinSanta->ucia, ar P pricinuit oarecare îngriorare. Gn două vor+e, totul "e lămuri. $ătu ora două"prezece. Aoată lumea #u"e"e punctuală la înt&lnire. Senumărară erau (apte "ute, Pecare înarmat p&nă-n dinţi, (i gata "ă-(i v&ndă"cump pielea. Murară deci a-i #ace pe "an#edi"ti "ă plătea"că cu v&r# (i înde"atmoartea patriotului uci" din gre(eală. Repu+licanii (tiau că "an#edi(tii n-aveau parolă (i "e recuno(teau după "trigătele de „Arăia"că regele4 rimul po"t de "an#edi"ti era la Santa-'aria-in-ortico. 'ai (tiau că iz+uti"e atacul al+anezilor a"upra =iardinilor.

Santinelele nu #ură deci mirate, mai ale" după ce auzi"eră împu(căturile din"pre "trada Aoledo, văz&nd că înaintează o trupă care, dinc&nd în c&nd, "triga „Arăia"că Regele4 : lă"ară "ă "e apropie #ără +ănuială, (i gata a "e în#răţi cu ea dar,victime ale încrederii lor, una după alta, "antinelele căzură înung*iate. Numai ultima avu timp "ă tragă, răcnind „2larmă4



5omandantul +ateriei, cătană +ătr&nă, "e păzea mai +ine dec&t"an#edi(tii, "oldaţi pregătiţi în gra+ă. 2(a că, la împu(cătura (i la "trigătul dealarmă, #u înarmat T el (i oamenii lui T, (i "e auzi "trigătul „Stai4 2tunci, patrioţii înţele"eră că erau de"coperiţi (i, #ără "ă "e mai"tăp&nea"că, tă+ăr&ră a"upra +ateriei "trig&nd „Arăia"că Repu+lica4

o"tul "e alcătuia din cala+rezi (i din cei mai +uni "oldaţi de in#anterieai cardinalului înc&t lupta #u înver(unată. e de altă parte, Nicolino,'ant*onnet (i Salvato #ăceau minuni de viteie, iar 'ic*ele le urma pilda c&tputea mai +ine. Aerenul "e acoperea cu morţi. Fu reluat (i "căldat în "&ngetimp de două ore. 8n "#&r(it, repu+licanii, învingători, răma"eră "tăp&nii+ateriei. 2rtileri(tii #ură uci(i pe tunurile lor, iar tunurile în#undate, "pre a numai putea #olo"i. 3upă e!pediţia acea"ta, ce era ţinta principală a întreitului atac, cummai răm&nea un cea" din noapte, Salvato propu"e "ă-l între+uinţeze lu&nd penea(teptate +atalionul de al+anezi care ocupa"e =iardini, (i tăia"ecomunicaţiile #ortului 5a"tello-del-:vo cu mănă"tirea San-'artino.

ropunerea #u primită cu entuzia"m. 2tunci, repu+licanii "e de"părţiră în două trupe. 6na, "u+ ordinele lui Salvato (i ale lui 'ic*ele, porni pe via a"Zuale (ipe "trada Santa-Aereza "pre 5*iaia, (i "e opri #ără "ă P #o"t de"coperită, pe"trada Rocella, în do"ul palatului del Ea"to. 5ealaltă, "u+ ordinele lui Nicolino (i ale lui 'ant*onnet, urcă pe "tradaSanta-5atarina (i, Pind de"coperită pe "trada 5*iaia, de"c*i"e #ocul. 2+ia auziră Salvato (i 'ic*ele. primele împu(cături, că "e (i repeziră petoate porţile palatului (i grădinilor del Ea"to, "ăriră pe"te zidurile =iardinilor (icăzură în "patele al+anezilor. 2ce(tia "e împotriviră eroic, o împotrivire de oameni de la munte dar

aveau a #ace cu deznădăduiţi care-(i ucau viaţa într-o ultimă luptă. Aoţi, de la cel dint&i p&nă la cel din urmă, #ură măcelăriţi niciunul nu"căpă. 2poi, lă"ară claie pe"te grămadă al+anezi (i repu+licani, într-un noroiplin de "&nge (i, cu totul îm+ătaţi de +iruinţă, învingătorii î(i întoar"eră oc*ii"pre "trada Aoledo. 'ammone (i Fra-3iavolo, după ce-(i dădură "eama că "-au în(elat (i căto+ele de la 8n#ra"cata, anunţ&nd un atac înc*ipuit, nu "lueau dec&t "ă-la"cundă pe cel adevărat, "e înapoia"eră "ă-(i reia po"tul din "trada Aoledo.2"cultau cu oarecare nelini(te vuietul luptei de la =iardini iar, după o umătate de oră de la încetarea ei î(i mai "lă+i"eră "upraveg*erea c&nd,

deodată, printr-o reţea de ulicioare ce co+oară de la vico d2ito la vico della5arita, o avalan(ă de oameni "e năpu"ti, re"ping&nd "antinelele (iavanpo"turile pe"te mulţime, împu(c&nd "au înung*iind tot ce "e împotriveatrecerii ei (i, "emăn&nd moartea (i pu"tiind totul răz+i de-a curmezi(ul uria(eicăi, lă"&nd, pe o lărgime de trei "ute de metri, le"pezile acoperite cu cadavre,(i "e "cur"e prin "trăzile din #aţa celor prin care "e ivi"e.



Aoată trupa patrioţilor "e adună la largo del 5a"tello (i pe "trada'edina. 5ei trei (eP "e îm+răţi(ară, căci în "ituaţiile grave, nu e(ti "igur, c&ndte de"parţi, dacă o "ă te mai vezi vreodată. V e legea mea e!clamă Nicolino înapoindu-"e la 5a"tello-del-:vo cucei două "ute de oameni ai lui, redu(i cu o cincime, nu (tiu dacă 3umnezeu

(i-a de"c*i" #erea"tra dar, de n-a #ăcut-o, a gre(it. 2r P văzut un "pectacol#rumo" al unor oameni care mai +ine mor li+eri dec&t "ă trăia"că în tiranie. Salvato era în #aţa #ortului 5a"tello-Nuovo. 5omandantul 'a""arămă"e"e de veg*e, a"cult&nd cu mare îngriorare împu(căturile care la început "e îndepărta"eră apropiindu-"e apoi încetul cu încetul. 5&nd "elumina de ziuă, văz&ndu-i pe repu+licani că vin prin largo del 5a"tello (i"trada 'edina, de"c*i"e porţile gata "ă-i primea"că pe toţi dacă erau învin(i. rau învingători (i Pecare, c*iar 'ant*onnet, acum că "e re"ta+ili"erăcomunicaţiile, putea "ă "e întoarcă la punctul de unde pleca"e. oarta #ortului, care "e de"c*i"e"e larg, "e reînc*i"e deci după Salvato(i cala+rezii lui, după 'ic*ele (i lazzaronii "ăi împuţinaţi cu un "#ert.

Nicolino "e (i îndrepta "pre 5a"tello-del-:vo 'ant*onnet îl urmăpentru a urca din nou pe munte (i a "e înapoia la San-'artino. Repu+licanii pierdu"eră cam două "ute de oameni dar uci"e"eră maimult de (apte "ute de "an#edi(ti ei erau #oarte miraţi că "u#ereau o în#r&ngere at&t de în"păim&ntătoare, tocmai c&nd "e credeau învingători (inu mai aveau a "e teme de nimic. 1. RJNC6> >8$R. Seara acea"ta, care lămurea cardinalului ce pot #ace oameni împin(i ladi"perare, îl în"păim&ntă. Aoată noaptea auzi"e ecoul împu(căturilor, dar #ără"ă (tie de"pre ce era vor+a în zori aOă cu groază măcelul. Gndată încalecă, (i voi "ă-(i dea el în"u(i "eama de ceea ce "e

înt&mpla"e. 2(a că, în"oţit de 5e"are, de 'ala"pina, de >amarra (i de două"ute din cei mai +uni călăreţi ai lui, aun"e, pe poarta San-8anuar, la "tradaForia, "tră+ătu, prin milocul "an#edi(tilor, largo delle igne (i "o"i în "trada Aoledo pe "trada dei Studi. >a largo San-Spirito, #u primit de Fra-3iavolo (i de 'ammone, (i văzunumaidec&t, după #aţa po"omorită a celor doi (eP, că raportul pierderilor"u#erite de "an#edi(ti nu era e!agerat. Nu avu"e"eră c&nd "ă ridice morţii (i "ă "pele "&ngele. 2ung&nd lalargo della 5arita, calul "ău nu voi "ă mai înainteze n-ar P putut #ace un pa"#ără "ă calce pe un cadavru. 5ardinalul "e opri, de"căleca, intră în mănă"tirea 'onte-:liveto (i-i

trimi"e pe >amarra (i pe de 5e"are în cercetare, ordon&ndu-le "ă nu-ia"cundă nimic, "pre a nu P dizgraţiaţi. 3eocamdată, c*emă la el pe Fra-3iavolo (i pe 'ammone (i-i între+ăde"pre evenimentele din timpul nopţii. Nu (tiau dec&t ceea ce "e petrecu"epe "trada Aoledo. Sla+a legătură dintre di#eritele corpuri "an#edi"te nu îngăduiacomunicărilor "ă Pe ca într-o armată o+i(nuită.



5ei doi (eP i"tori"iră că, în ziuă, pe la ora trei, #u"e"eră atacaţi de otrupă de diavoli care le căzu"e în "pinare, #ără "ă poată (ti de unde venea, (i în clipa c&nd "e a(teptau mai puţin. :amenii, "urprin(i #ără ve"te, nu "e împotrivi"eră de #el, (i cardinalul văzu"e i"prava năvălirii lor. 3ealtminteri, repu+licanii pieri"eră ca o vedenie numai că vedenia

lă"a"e drept dovadă că era aievea, o "ută cinzeci de du(mani culcaţi pec&mpul de luptă. 5ardinalul "e încruntă. 2poi, de 5e"are (i >amarra "o"iră 8a r&ndul lor. 2duceau (tirideza"truoa"e. >amarra anunţă că +atalionul al+anez, una din puterile coaliţiei"an#edi"te, era măcelărit, de la primul p&nă la ultimul om. 3e 5e"are aOa"e că, din po"tul (i +ateria de la 5*iaia, nu răm&neaudec&t nouă oameni. 5ele patru tunuri procurate de Sea-or"e erau în#undate,(i deci nu "e mai puteau între+uinţa, iar artileri(tii ru(i #u"e"eră uci(i petunurile lor.

3ar, în aceea(i noapte, adică în noaptea ce a+ia trecu"e, cardinalulprimi"e, printr-un trimi" ce de+arca"e la Salerno, "cri"oarea reginei, cu datade 1, în care-i "punea că Oota lui Nel"on, după ce pără"i"e alermo ca "ă-lducă la 8"c*ia pe mo(tenitorul coroanei, "e înapoia"e "pre a-l readuce peu"cat, în urma (tirii primită de Nel"on, că Oota #ranceză ie(i"e din Aoulon. Nu prea era cu putinţă ca Oota "ă vină la Neapole totu(i, "-ar P putut"ă "o"ea"că, (i atunci acţiunea lui RuUo era năruită. Gn "#&r(it, un lucru putea "ă "e mai înt&mple (i a doua oară, a(a cum "e înt&mpla"e prima dată. 3upă 5otrone, a#ul #u"e"e at&t de mare, înc&t trei"#erturi din "an#edi(ti, "ocotindu-"e îm+ogăţiţi, dezerta"eră cu tot cala+al&cul(i cu prada.

:r, umătate din Neapole era e#uită de lazzaroni, iar armata "an#edi"tăputea "ă nu Pe mulţumită cu cealaltă umătate, dat Pind gravitateaprimediilor la care Pecare om "e e!punea răm&n&nd. 5ardinalul nu "e amăgea. 2rmata lui era mai mult o *aită de lupi, decor+i (i de vulturi venind la împărţeală, dec&t o trupă de "oldaţi lupt&ndpentru trium#ul unei idei "au al unui principiu. 2(a că, înainte de toate, tre+uia oprit a#ul lazzaronilor, pentru ca,oricum, "ă mai răm&nă ceva (i pentru cei care #ăcu"eră o "ută de leg*e cu"peranţa "ă prade ei în(i(i. Gnc&t, *otăr&ndu-"e cu repeziciunea de e!ecuţie ce era o parte iz+itoarea marii lui de"toinicii, ceru "ă i "e aducă o pană, cerneală (i *&rtie, (i #ormulă

o proclamaţie în care ordona cu a"prime "ă "e înceteze a#ul (i măcelul,#ăgăduind că nu vor avea nimic de "u#erit cei care-(i vor preda armele,intenţia 'aie"tăţii Sale Pind "a le acorde amni"tie deplină. Se va recunoa(te că-i greu de „Gmpăcat #ăgăduiala acea"ta cu ordinele"tricte ale regelui (i reginei cu privire la răzvrătiţi, dacă intenţia pozitivă acardinalului n-ar.P #o"t "ă "cape, în +aza puterii lui de alter ego, c&t mai mulţipatrioţi cu putinţă. 3ealt#el, tot ce urmă dovedi că, într-adevăr, ace"ta-i era g&ndul.



e l&ngă toate, mai adăuga cum că în aceea(i clipă va înceta oriceo"tilitate împotriva oricărui ca"tel (i a oricărei #ortăreţe dacă vor înălţadrapelul al+, în "emn că prime"c amni"tia propu"ă, (i garanta, pe onoarea lui,viaţa oPţerilor care "e vor prezenta "ă parlamenteze. roclamaţia #u tipărită (i aP(ată, în aceea(i zi, la toate colţurile de

"tradă, la toate ră"p&ntiile, în toate pieţele ora(ului (i, cum "e putea capatrioţii din San-'artino, care nu co+orau în ora(. "ă nu aOe noile di"poziţiiale cardinalului, îl trimi"e pe Scipion >amarra, precedat de un "teag al+ (i în"oţit de un tr&m+iţa(, pentru a-i în(tiinţa de întreruperea o"tilităţilor. atrioţii din San-'artino, încă înOăcăraţi de iz+&nda lor din noapteatrecută (i de rezultatul o+ţinut T căci nu "e îndoiau că victoriei lor îi datoraudemer"ul pa(nic al cardinalului T ră"pun"eră că erau *otăr&ţi "ă moară cuarmele în m&nă (i că nu vor "ă audă nimic înainte ca RuUo (i "an#edi(tii "ă Pevacuat ora(ul. 3ar, (i de data acea"ta, Salvato care unea înţelepciunea diplomatuluicu în#ocatul cura al o"ta(ului, nu #u de părerea lui 'ant*onnet, împuternicit

de tovară(ii lui "ă ră"pundă că nu prime"c. Se prezentă la corpul legi"lativ, cupropunerile cardinalului RuUo în m&nă, (i nu-i #u greu, după ce-i e!pu"eadevărata "ituaţie, "ă-l *otăra"că a purta convor+iri cu cardinalul RuUo,convor+iri care de-ar duce la un tratat, ar P "ingurul miloc de a "alva viaţapatrioţilor compromi(i. 2poi, cum ca"telele depindeau de corpul legi"lativ,ace"ta în(tiinţa pe 'a""a, comandantul din 5a"tello-Nuovo, (i pe >2urora,comandantul #ortului del-:vo că, de nu tratau direct cu cardinalul, corpullegi"lativ va trata în numele lor. Nu "e putea da acela(i ordin lui 'ant*onnet care, nePind înc*i" într-un#ort, ci ocup&nd mănă"tirea San-'artino, era independent. Gn acela(i timp, corpul legi"lativ îndemna pe 'a""a "ă ia legătura cu

comandantul #ortului Sant-lmo, nu pentru a primi acelea(i condiţii ce ar Ppropu"e comandanţilor de #orturi napolitane T în calitatea "a de oPţer #rancezputea trata aparte (i cum credea de cuviinţă T ci pentru a încuviinţacapitularea celorlalte #ortăreţe (i a i"căli tratatul, i"călitura lui păr&nd, pe+ună dreptate, o garanţie în plu" pentru e!ecutarea tratatelor, Pindcă el eranumai un "implu inamic, pe c&nd ceilalţi erau răzvrătiţi. S-a ră"pun" deci cardinalului "ă nu "e *otăra"că după re#uzul patrioţilordin San-'artino, (i că "e primea amni"tia propu"ă de el. Gl rugau "ă arate ziua (i ora c&nd (ePi celor două părţi "-ar întrunipentru a pune +azele capitulării. 3ar, tot în aceea(i zi de 19 iunie, "e înt&mplă un lucru la care tre+uiau

"ă "e a(tepte. 5ala+rezii, lazzaronii ţăranii, ocna(ii (i toţi e#uitorii "&ngero(i care,pentru a prăda (i a ucide după po#ta lor, urmau pe alde Sciarpa, 'ammone,Fra-3iavolo, anedigrano (i alţi +andiţi de acela(i #el în "#&r(it, toţi oameniiaceia văz&nd proclamaţia cardinalului, care punea capăt măcelurilor (iincendiilor, "e *otăr&ră "ă nu "e "upună ordinului (i "ă nu-(i încetezeomorurile (i pu"tiirile.



5ardinalul "e înPora "imţind că arma, cu care p&nă atunci învin"e"e, îi"căpa din m&ini. :rdonă "ă nu "e mai de"c*idă porţile înc*i"orilor pentru prizonierii care"-ar aduce. Gntări corpurile ru"e, turce (i elveţiene ce "e gă"eau în ora(, "ingurele,

într-adevăr, pe care "-ar P putut +izui. 2tunci, poporul, "au mai +ine zi" *aitele de a"a"ini (i de +riganzi carepu"tiau, dădeau #oc (i umpleau de "&nge ora(ul, văz&nd că înc*i"orilerăm&neau înc*i"e în #aţa prizonierilor pe care-i aduceau, îi împu(cară (i-i"p&nzurară #ără udecată. 5ei mai puţin cruzi îi du"eră pe-ai lor lacomandantul regelui, la 8"c*ia dar acolo, patrioţii îl gă"iră pe Speciale, care"e mulţumea "ă-i condamne la moarte, #ără măcar a-i interoga, dacă T pentrua o i"prăvi mai repede cu ei T nu ordona "ă Pe aruncaţi în mare, #ără udecată. 3in înălţimile de la San-'artino, de la 5a"tello-del-:vo (i de la 5a"tello-Nuovo, patrioţii vedeau cu groază (i cu #urie tot ce "e petrecea în ora(, în port

(i pe mare. Revoltaţi de ace"t "pectacol, #ără îndoială că erau "ă pună iar mina pearme, c&nd colonelul 'eean, m&nio" că nu putu"e trata nici cu directoratulnici cu cardinalul RuUo, îi în(tiinţa pe repu+licani că avea la ca"telul Sant-lmo cinci-(a"e o"tatici pe care li-i va preda dacă măcelurile nu încetează. rintre ei era un văr de-al cavalerului 'ic*erou!, locotenent al regelui,(i un al treilea #rate de-al cardinalului. Situaţia "e adu"e la cuno(tinţa minenţei Sale. 3acă măcelurile nu încetau, c&ţi patrioţi vor P măcelăriţi, tot at&ţiao"tatici vor P aruncaţi de "u" de pe zidurile ca"telului Sant-lmo. Raporturile "e înveninau (i duceau Pre(te cele două părţi la un răz+oi

de nimicire. Nu răm&nea nici o îndoială că oameni +ravi dar deznădăduiţi nu(i-ar în#ăptui ameninţările prin repre"alii. 5ardinalul înţele"e că nu era o clipă de pierdut. 5onvocă (ePi corpurilorde "u+ comanda lui, (i-i imploră "ă-(i menţină "oldaţii în cea mai a"prădi"ciplină, #ăgăduindu-le glorioa"e ră"plăţi dacă iz+ute"c. Se ordonară atunci patrule alcătuite numai din "u+oPţeri, carecutreierau "trăzile în toate direcţiile (i, după multe ameninţări, #ăgăduieli (i+ani azv&rliţi, incendiile "e "tin"eră (i "&ngele încetă "ă mai curgă. 2+ia dupădouă zile Neapole ră"uOă. >a ?1 iunie, după at&tea "#orţări, #olo"ind armi"tiţiul (i lini(tea care îiurma, patrioţii de la San-'artino (i din cele două ca"tele, d&ndu-(i "eama că

au pierdut cauza, *otăr&ră "ă "e întrunea"că la pr&nzul li+er. >ip"ea numai 5ezar pentru a primi vor+ele "olemne 'orituri te"alutantI 2 #o"t o tri"tă "er+are acea"tă ultimă ceremonie, unde Pecare părea că-(i cele+rează propriile-i #uneralii, ceva aidoma cu cel din urmă o"păţ al"enatorilor din 5apua, la "#&r(itul căruia, printre Oorile oPlite (i în "unetullirelor muri+unde, trecu din m&nă în m&nă cupa cu otravă din care optzeci decome"eni +ăură moartea.



2le"eră piaţa alatului-Naţional, a"tăzi iaţa le+i"citului. e atunci eramult mai îngu"tă dec&t a"tăzi. 3e-a lungul me"ei, înPp"eră "t&lpi (i pe Pecare #&l#&ia în v&nt un"teguleţ al+ unde, cu.litere negre, erau "cri"e cuvintele Eiaţă li+eră "au moarte

3ea"upra "teguleţului (i la milocul Pecărui "t&lp, era un mănunc*i detrei Oamuri ale căror capete m&ng&iau #runţile come"enilor. 6na era tricoloră "im+olul "&ngelui văr"at (i care mai tre+uia încăvăr"at. 2lta era neagră "im+olul doliului ce va cerni patria c&nd tirania, o clipăalungată, "e va întoarce "ă domnea"că pe"te ea. Gn milocul pieţii, la picioarele ar+orelui li+ertăţii, "e înălţa altarul patriei. >a început, "e #ăcu "lu+a morţilor în cin"tea martirilor căzuţi pentruli+ertate. pi"copul della Aorre, mem+ru al corpului legi"lativ, le ro"ticuv&ntarea #une+ră. 2poi "e a(ezară la ma"ă.

r&nzul #u "o+ru, tri"t, aproape mut. Numai de trei ori, #u întrerupt de o du+lă înc*inare „entru li+ertate (ipentru moarte4 cele două mari zeiţe invocate de popoarele a"uprite. 3in avanpo"turile lor, "an#edi(tii puteau privi o"păţul din urmă dar nu-i înţelegeau "u+lima tri"teţe. Numai cardinalul "ocotea de ce "#orţări deznădăduite "unt în "tareoamenii care "e pregăte"c de moarte ou acea"tă lini(te "olemnă (i era Pe deteamă, Pe din admiraţie, (i mai întărit în *otăr&rea de-a trata cu ei. 19. 528A6>2R2. >a 19 iunie, după cum am "pu", +azele capitulării #u"e"eră #ormulatepe *&rtie.

3i"cuţiile avu"e"eră loc în ziua de ?I, în toiul ră"coalei care în"&ngeraora(ul (i uneori "e credea că nu e po"i+il ca negocierile "ă aungă la +un"#&r(it. >a ?1, la amiază, ră"coala era potolită (i pr&nzul li+er, avu"e"e loc laora patru după-amiază. Gn "#&r(it, la ?? iunie dimineaţa, colonelul 'eean co+orî din #ortul Sant-lmo, e"cortat de cavaleria regali"tă (i veni "ă "e întreţină cu directoratul. Salvato vedea cu mare +ucurie toate pregătirile de pace. 5a"a >uizei e#uită, zvonul îndeo+(te ră"p&ndit că ea-i denunţa"e pe $ac%eri, pricinuindu-le a"t#el moartea, îl îngriorau mult pentru "iguranţa tinerei #emei. Nepă"ătorde orice teamă pentru "ine, tremura, (i era mai "Po" dec&t un copil, c&nd era

vor+a de >uiza. 2poi altă "peranţă i "e mai înPripa în inimă. 3rago"tea lui pentru >uizacre"cu"e mereu, iar c&nd legătura lor aun"e"e at&t de cuno"cută, nu "eputea ca >uiza "ă mai "tea la Neapole (i "ă a(tepte întoarcerea "oţului ei.3ar, poate că "-ar #olo"i de alegerea dată patrioţilor de a răm&ne la Neapole"au de a #ugi, pentru a pără"i nu numai ora(ul, ci c*iar (i 8talia. 2tunci, >uizaar P într-adevăr a lui, a lui pentru totdeauna nimic nu mai putea "ă-lde"partă de ea.



5uno"c&nd capitularea ce "e di"cuta"e, "u+ ordinele lui, îi lămuri"e înadin" de mai multe ori articolul B, care "punea că toate per"oanele cuprin"e în capitulare puteau alege între a răm&ne la Neapole "ău a "e îm+arca "pre Aoulon. 3e Pecare dată, ea "u"pina"e, î(i "tr&n"e"e iu+itul la piept, dar nu

ră"pun"e"e nimic. Fiindcă >uiza, cu toată în#ocata ei iu+ire pentru Salvato, nu *otăr&"e încă nimic (i am&na, înc*iz&nd oc*ii pentru a nu vedea viitorul, în #aţaneţărmuritei dureri pe care, c&nd va "o"i clipa, o va pricinui ori "oţului, oriiu+itului ei. 3e"igur, de-ar P #o"t li+eră, pentru ea ca (i pentru Salvato, ar P #o"t ceamai mare #ericire "ă-l urmeze la capătul lumii pe ale"ul inimii ei. 2tunci, #ărănici o părere de rău (i-ar P pără"it prietenii, Neapole (i c*iar că"uţa unde-(ipetrecu"e copilăria, at&t de lini(tită (i at&t de nepri*ănită. 3ar alături deacea"tă ne"pu"ă #ericire, "e ridica în um+ră o remu(care pe care n-o puteaalunga.

lec&nd, lă"a pradă durerii (i "ingurătăţii +ătr&neţea aceluia care-iţinu"e loc de tată. Eai 5aptivanta pa"iune numită drago"te, ace"t "uOet al univer"uluicare-l #ace pe om "ă îndeplinea"că cele mai #rumoa"e #apte dar (i cele maimari crime, (i "e dezvinovăţe(te cu at&ta măie"trie c&tă vreme gre(eala nu-i"ăv&r(ită, nu poate opune remu(cării dec&t lacrimi (i "u"pine. >a "tăruitoarele rugăminţi ale lui Salvata, >uiza nu voia "ă ră"pundă„3a4 (i nu îndrăznea "ă zică „Nu4. ă"tra în ad&ncul inimii nede"lu(ita "peranţă a nenorociţilor, care nu "emai +izuie dec&t pe o minune a providenţei, ca "ă-i "coată din "ituaţia #ără"căpare, în care au intrat printr-o eroare "au printr-o vină.

Aotu(i, timpul trecea (i, după cum am "pu", în dimineaţa de ?? iunie,colonelul 'eean co+ora din ca"telul Sant-lmo pentru a veni, e"cortat decavaleria regali"tă, "ă di"cute cu directoratul. Scopul vizitei lui era "ă "e propună drept intermediar între patrioţi (icardinal, directoratul ne"per&nd "ă o+ţină condiţiile pe care le cerea. Eă amintiţi ră"pun"ul lui 'ant*onnet „Nu vom trata dec&t atunci c&ndultimul "an#edi"t va P pără"it ora(ul4. Er&nd "ă (tie dacă #orturile erau în mă"ură de-a "u"ţine "emeţele vor+eale lui 'ant*onnet, corpul legi"lativ, cu re(edinţa în palatul naţional, îl c*emăpe comandantul din 5a"tello-Nuovo. :ronzo 'a""a, al cărui nume l-am mai ro"tit de c&teva ori, #ără a ne

opri alt#el a"upra per"oanei lui, are dreptul într-o carte ca acea"ta pe care dindatorie ne-am impu" "-o "criem, la ceva mai mult dec&t o "implă in"cripţie pepomelnicul de martiri ai patriei. Se nă"cu"e într-o #amilie no+ilă. :Pţer de artilerie încă din tinereţe, î(idădu"e demi"ia c&nd, cu patru ani în urmă, guvernul pă(i"e pe calea"&ngeroa"ă (i de"potică de"c*i"ă prin e!ecuţia lui mmanuele de 3eo, a luiEiteigliano (i a lui =aliani. 3upă proclamarea repu+licii, ceru"e a "ervi ca"implu "oldat.



Repu+lica îl #ăcu"e general. ra un +ăr+at cutezător, în"uOeţit de înalte "entimente, elocvent. 5irillo i "e adre"ă, în numele adunării legi"lative. V :ronzo 'a""a, începu el, te-am c*emat ca "ă ne "pui ce "peranţă nemai răm&ne pentru apărarea ca"telului (i "alvarea ora(ului. Ră"punde-ne

"incer, #ără a e!agera nimic, nici în +ine nici în rău. V Gmi cereţi "ă vă ră"pund cu toată "inceritatea, ro"ti :ronzo 'a""aam "-o #ac. :ra(ul e pierdut nici o "#orţare, c*iar dacă Pecare om ar P un5urtiu", nu-l poate "căpa. 5&t de"pre 5a"tello-Nuovo, îl mai "tăp&nim încă,dar numai din pricină că n-avem împotriva noa"tră dec&t "oldaţi #ărăe!perienţă, cete neîncercate, comandate de un preot. 'area, +azinulneînc*i" al portului (i portul "unt în puterea inamicului. alatul n-are nici oapărare împotriva artileriei. 5urtina1e dăr&mată (i, dacă în loc de a"ediat,a( P a"ediator, în două ore a( lua #ortul. V 2i primi deci paceaQ V 3a, numai "-o putem #ace T lucru de care mă îndoie"c T în condiţii cu

putinţă de primit pentru onoarea noa"tră de "oldaţi (i de cetăţeni. V Hi de ce te îndoie(ti că am putea înc*eia pacea în condiţii onora+ileQNu le cuno(ti pe cele propu"e de directoratQ V >e cuno"c, (i tocmai de aceea mă îndoie"c de le va acceptacardinalul. 8namicul, îng&m#at de mar(ul trium#al care l-a adu" p&nă "u+zidurile noa"tre, împin" de la(itatea lui Ferdinand (i de ura 5arolinei, nu vavoi "ă acorde viaţa (i li+ertatea (ePlor Repu+licii. Ea tre+ui deci, după părereamea, ca cel puţin douăzeci de cetăţeni "ă "e ert#ea"că pentru "alvareatuturor. 2cea"ta Pindu-mi convingerea, cer "ă Pu în"cri", "au mai degra+ă "ămă în"criu cel dint&i pe li"tă. Hi atunci, în toiul unui #reamăt de admiraţie, înaint&nd "pre +iroul

prezidenţial, "cri"e "u" pe o #oaie de *&rtie, cu m&nă *otăr&tă :ronzo 'a""a. V entru moarte. 2plauzele iz+ucniră (i, într-un "ingur gla", legi"latorii "trigară V Aoţi Aoţi Aoţi >2urora, comandantul din 5a"tello-del-:vo, era de aceea(i părere cucolegul "ău 'a""a, că nu "e mai poate ţine piept. Răm&nea 'ant*onnet ce tre+uia convin" "ă Pe (i el de părereacelorlalţi (eP or+it de minunatu-i cura, era totdeauna ultimul care "e"upunea "#aturilor prevăzătoare. Se *otărî că generalul 'a""a va urca la San-'a""ino "ă di"cute cu

patrioţii "ta+iliţi la picioarele #ortului Sant lmo (i, dacă "e va înţelege cu ei,va în(tiinţa pe colonelul 'eean că prezenţa lui e nece"ară la directorat. Se dădu comandantului din #ortul del-:vo un +ilet de li+eră trecere de-al cardinalului. 5omandantul 'a""a îl încredinţa pe 'ant*onnet că cea mai +ună*otăr&re era "ă "e trateze condiţiile propu"e de directorat, (i c*iar altele maigrele apoi, după cum "e înţele"e"eră, în(tiinţa pe colonelul 'eean că eraa(teptat pentru a duce cardinalului ace"te condiţii.



8ată de ce, la ?? iunie, comandantul ca"telului Sant-lmo î(i pără"ea#ortăreaţa (i co+ora "pre ora(. Se du"e de-a dreptul la ca"a unde locuia cardinalul, la podul'agdalena, dar #ără "ă a"cundă directoratului că n-avea mari "peranţe caa"emenea condiţii "ă Pe primite.

Fu introdu" îndată la minenţa Sa, căreia-i prezentă articolelecapitulării, gata i"călite de generalul 'a""a (i de comandantul >2urora. 5ardinalul îl a(tepta (i l&ngă el "e aOau cavalerul 'ic*erou!,comandantul englez Foote, comandantul trupelor ru"e, $aillie (i comandantultrupelor otomane, 2*met. >uă capitularea, o citi, trecu într-o cameră de alături, împreună cucavalerul 'ic*erou! (i (ePi lagărelor englez, ru" (i turc, pentru a deli+era cuei. 3upă zece minute, "e întoar"e, luă pana (i, #ără di"cuţie, î(i pu"enumele "u+ al comandantului >2urora. 2poi trecu pana comandantului Foote care, la r&ndul "ău, o trecu

comandantului $aillie, iar ace"ta, comandantului 2*met. Singura pretenţie a cardinalului a #o"t ca tratatul, de(i i"călit la ??, "ăpoarte data de 1. 2cea"tă pretenţie, primită #ără (ovăială de colonelul 'eean, a #o"t otaină pentru toţi, dar nu mai e"te (i pentru noi, datorită cunoa(teriiamănunţite a epocii, (i a core"pondenţei regelui (i a reginei pe care, în 1DI,am avut #ericirea "ă o avem la di"poziţie. 5ardinalul voia ca data "ă Pe anterioară "cri"orii pe care o primi"e de laregină (i-l oprea "ă trateze, "u+ nici un cuv&nt, cu răzvrătiţii. Ea avea "cuza "ă "pună că "cri"oarea "o"i"e c&nd capitularea era gata"emnată.

Hi acum, e de cea mai mare în"emnătate că, vor+ind în clipa de #aţăde"pre o c*e"tiune pur i"torică, "ă punem "u+ oc*ii cititorilor no(tri, c*iarte!tul celor zece articole ce n-a #o"t niciodată pu+licat dec&t incomplet "audenaturat. vor+a de un proce" îngrozitor, în care cardinalul RuUo, condamnat înprimă in"tanţă de i"torie, "au mai degra+ă de un i"toric, udecător părtinitor"au rău in#ormat, #ace apel la po"teritate împotriva lui Ferdinand, împotriva5arolinei, împotriva lui Nel"on. 8ată capitularea „2rt. 1. V Forturile 5a"tello-Nuovo (i 5a"tello-del-:vo vor P predatecomandantului trupelor 'aie"tăţii Sale regele celor 3ouă-Sicilii, (i ale aliaţilor

"ăi, regele 2ngliei, împăratul tuturor ru(iilor (i "ultanul orţii :tomane, împreună cu toate muniţiile de răz+oi (i de merinde, artilerie (i e#ecte de tot#elul aOate în magazii, (i care vor P recuno"cute prin inventarul comi"arilorre"pectivi, după i"călirea prezentei capitulări. 2rt. ?. V Arupele alcătuind garnizoana î(i vor pă"tra #orturile p&nă c&nd+a"timentele, de care "e va vor+i mai o",- de"tinate a tran"porta per"oanelece vor voi "ă meargă la Aoulon, vor P gata "ă întindă p&nzele.



2rt. @ T =arnizoanele vor ie(i cu onorurile militare, adică cu arme (i+agae, în +ătaia to+elor, cu Ptilul tunurilor aprin"e, drapelele #&l#&ind, Pecarecu c&te două tunuri armele "e vor depune pe ţărmul mării. 2rt. T er"oanele (i proprietăţile mo+iliare ale tuturor indiviziloralcătuind cele două garnizoane vor P re"pectate (i garantate.

2rt. B T Aoţi "u" numiţii indivizi vor putea alege, Pe a "e îm+arca pe+a"timentele parlamentare ce "e vor pregăti pentru a-i duce la Aoulon, Pe "ărăm&nă la Neapole, #ără a P preudiciaţi în drepturi, nici ei nici #amiliile lor. 2rt. D T 5ondiţiile *otăr&te în prezenta capitulare "unt acelea(i pentrutoate per"oanele de am+ele "e!e, înc*i"e în #orturi. 2rt. 7 T Se vor +ucura de +enePciul ace"tor condiţii, toţi prizonierii#ăcuţi din trupele oPciale de către trupele 'aie"tăţii Sale regele celor 3ouă-Sicilii "au de ale aliaţilor "ăi, în di#eritele lupte ce au avut loc înainte de+locarea #orturilor. 2rt. T SPnţiile lor 'ic*erou!, ar*iepi"copul de Salerno, (i 3illon, c&t (iepi"copul din 2vellino vor răm&ne ca o"tatici în m&inile comandantului din

#ortul Sant-lmo, p&nă la "o"irea la Aoulon a patrioţilor e!patriaţi. 2rt. 9 T 2#ară de "u" numitele per"oane, toţi o"taticii (i prizonierii de"tat înc*i(i în #orturi vor P pu(i în li+ertate îndată după "emnarea prezenteicapitulări. 2rt. 1I T 2rticolele prezentei capitulări nu vor putea P e!ecutate dec&tdupă ce vor P #o"t în totul apro+ate de comandantul #ortului Sant-lmo. Făcut la 5a"tello-Nuovo, 1@ iunie 1799 2u i"călit 'a""a, comandantul #ortului 5a"tello-Nuovo >2urora, comandantul#ortului 5a"tello-del-:vo cardinalul RuUo, vicar general al regatului Neapole2ntonio, cavalerul 'ic*erou!, mini"tru plenipotenţiar al 'aie"tăţii Sale regele

celor 3ouă-Sicilii pe 6ngă trupele ru"e . A. Foote, comandantul navelor'aie"tăţii Sale $ritanice $aillie, comandantul trupelor 'aie"tăţii Sale împăratul Ru"iei 2*met, comandantul trupelor otomane.4 Su+ "emnăturile di#eriţilor (eP lu&nd parte la capitulare, "e citeauurmătoarele r&nduri „Gn +aza deli+erării con"iliului de răz+oi, în #ortul Sant-lmo, la @ me""idor, (i a "cri"orii generalului 'a""a, comandantul din5a"tello-Nuovo, "cri"oare cu data din me""idor, comandantul #ortului Sant-lmo apro+ă "u"-numita capitulare 3in #ortul Sant-lmo, @ me""idor anul E88 al Repu+licii #ranceze ^?1 iunie1799_. 'eean4

Gn aceea(i zi c&nd capitularea #u într-adevăr "emnată, adică la ?? iunie,cardinalul, înc&ntat de-a P aun" la un rezultat at&t de #ericit, relată cu de-amănuntul regelui toate operaţiile îndeplinite, (i-l în"ărcina pe căpitanulFoote, imul din "emnatarii capitulării "ă predea "cri"oarea 'aie"tăţii Saleper"onal. 5ăpitanul Foote plecă îndată la alermo, pe Sea-or"e. 3e c&teva zile,urma"e la comanda ace"tui va", căpitanului $all, rec*emat de Nel"on pel&ngă el.



2 doua zi, cardinalul dădu toate ordinele nece"are pentru ca+a"timentele, ce tre+uiau "ă tran"porte la Aoulon garnizoana patriotă, "ă Pegata c&t mai repede cu putinţă. Gn aceea(i zi, cardinalul "cri"e lui ttore 5araUa pentru a-l invita "ăpredea lui ronio #orturile din 5ivitella (i din e"cara, în acelea(i condiţii ca (i

5a"tello-Nuovo (i 5a"tello-del-:vo. Hi, cum "e temea ca nu cumva contele de Ruvo "ă "e îndoia"că decuv&ntul "ău ori "ă vadă vreo cur"ă în "cri"oarea lui, pu"e "ă "e între+e dacă într-unui din cele două #orturi nu "e aOa vreun prieten de-al lui ttore 5araUa, în care ace"ta "ă ai+ă deplină încredere pentru a-i duce "cri"oarea (i a dacontelui o idee e!actă a"upra "ituaţiei. Nicolino 5aracciolo "e prezentă, primi "cri"oarea din m&inilecardinalului (i plecă. Aot în aceea(i zi, un edict i"călit de vicarul general #u tipărit, pu+licat (iaP(at. dictul declara că răz+oiul "-a i"prăvit, că în regat nu mai "unt nici

partide nici #acţiuni, nici prieteni nici du(mani, nici repu+licani nici "an#edi(ti,ci numai un popor de #raţi (i de cetăţeni la #el de "upu(i "uveranului pe careregele voia "ă-l unea"că în aceea(i drago"te. Siguranţa morţii #u"e"e at&t de mare la patrioţi, înc&t c*iar cei care,neîncrez&ndu-"e cu totul în #ăgăduiala lui RuUo, *otăr&ră "ă "e e!ileze,privind e!ilul ca pe un +ine, #aţă de "oarta ce credeau că-i a(teaptă. ?I. 2>H88 R<C$6N<R88. Gn toiul corului de +ucurie (i de tri"teţe ce "e înălţa din mulţimea dee!ilaţi, după cum ţineau mai mult la viaţă "au la patrie, doi tineri (edeau îm+răţi(aţi, tăcuţi (i m&*niţi, într-una din camerele de la 5a"tello-Nuovo. rau Salvato (i >uiza.

>uiza nu lua"e încă nici o *otăr&re, (i a doua zi, ? iunie, tre+uia "ăaleagă între "oţul (i amantul ei, între a răm&ne la Neapole "au a pleca înFranţa. l&ngea, dar toată "eara n-avu"e"e putere "ă "coată o vor+ă. Salvato "tătu"e multă vreme în genunc*i, mut (i el, înaintea ei apoi ocuprin"e"e în "#&r(it în +raţe (i o ţinea "tr&n" la inimă. $ătu miezul nopţii. >uiza î(i ridică oc*ii "căldaţi în lacrimi (i "trălucitori de #riguri, (i numărăuna după alta cele două"prezece vi+raţii ale tim+rului?, pe urmă, lă"&ndu-(im&na pe g&tul t&nărului zi"e V : Nu, nu voi putea niciodată

V 5e nu vei putea niciodată, mult iu+ita mea >uizaQ V Să te pără"e"c, Salvato al meu. Niciodată Niciodată Facă3umnezeu ce-o vrea din mine, dar ori vom trăi ori vom muri împreună Hi iz+ucni în pl&n". V 2"cultă, ră"pun"e Salvato, nu "untem "iliţi "ă ne oprim în Franţaunde vei voi "ă mergi, voi merge (i eu. V 3ar gradul tăuQ 3ar viitorul tăuQ



V SacriPciu pentru "acriPciu, >uiza mea mult iu+ită. 8ţi repet că de vrei"ă #ugi la capătul păm&ntului de amintirile pe care le la(i aici, voi merge lacapătul păm&ntului cu tine. 5uno"c&ndu-te cum te cuno"c, înger nepri*ănit,prezenţa (i iu+irea mea ve(nice nu vor P prea mult pentru a te #ace "ă uiţi. V 3ar nu voi pleca a"t#el, ca o ingrată, ca o #ugară, ca o adulteră îi voi

"crie, îi voi "pune tot. Frumoa"a, marea, "u+lima lui inimă mă va iertac&ndva, mă va dezlega de păcatul meu, (i numai din ziua aceea, mă voi iertaeu în"ămi. Salvato "e de"prin"e din îm+răţi(area >uizei, "e apropie de o ma"ă,pregăti *&rtie, o pană (i cerneală, apoi, întorc&ndu-"e la ea (i "ărut&nd-o pe#runte V Ae la" "ingură, "#&ntă vinovată, zi"e el, "povede(te-te lui 3umnezeu(i lui. 2ceea pe"te care 8"u" (i-a întin" mantia nu era mai demnă de iertaredec&t tine. V 'ă pără"e(ti e!clamă t&năra aproape "periată că răm&ne "ingură. V Are+uie ca vor+a ta "ă curgă, în toată puritatea, din "uOetu-ţi ca"t

prezenţa mea i-ar tul+ura cri"talul limpede. e"te o umătate de cea", mă voi întoarce (i n-o "ă ne mai de"părţim. Sărut&nd-o pe #runte, ie(i. >a r&ndul ei, >uiza "e ridică apropiindu-"e de ma"ă. Aoate mi(cările ei aveau încetineala pe care o ia trupul în clipele*otăr&toare oc*ii Pc(i căutau parcă "ă recunoa"că, prin depărtare (i prin+eznă, locul unde va cădea lovitura, (i la ce ad&ncime "e va înPge palo(uldurerii. 6n z&m+et tri"t îi Outură pe +uze (i murmură, d&nd din cap V : $ietul meu drag 5e mult vei "u#eri e urmă, mai încet (i cu gla" aproape de neînţele" i

V 3ar nu mai mult, adăugă ea, dec&t am "u#erit eu în"ămi. G(i lă"ă #runtea pe m&na "tingă, luă pana, (i "cri"e „'ult iu+itul meutată îndurătorul meu prieten 3e ce. m-ai pără"it c&nd voiam "ă te urmez 3e ce nu te-ai întor" c&ndţi-am "trigat de pe ţărm, văz&ndu-te că di"pari în #urtună Nu (tii că-l iu+e"cQ 'ai era timp plecam cu tine, eram "căpată '-ai pără"it, "untpierdută o #atalitate. Nu vreau "ă mă dezvinovăţe"c, nu vreau "ă-ţi repet vor+ele pe care, cum&na întin"ă "pre cruciP!, le-ai ro"tit la patul de moarte al prinţului de5aramanico, în timp ce "tăruia (i "tăruiam (i eu "ă-ţi devin "oţie. Nu, n-am

nici o "cuză dar îţi cuno"c inima. îndurarea va P totdeauna mai mare dec&tvina. 5ompromi"ă politice(te de aceea(i #atalitate ce mă urmăre(te,pără"e"c Neapolul (i, împărtă(ind "oarta nenorociţilor ce "e e!ilează (i printrecare, o, +l&ndul meu udecător "unt cea mai nenorocită, plec în Franţa. 6ltimele clipe ale e!ilului meu "unt ale tale, după cum ultimele ore dinviaţa mea vor P ale tale. ără"ind patria, la tine mă g&nde"c pără"ind viaţa,la tine mă voi g&ndi.



>ămure(te taina acea"ta de neînţele" inima mea a gre(it, "uOetul mi-arăma" nepri*ănit cea mai +ună parte din mine ai luat-o (i ai pă"trat-o. 2"cultă-mă, prietene 2"cultă-mă, tată Fug de tine mai mult de ru(inea de a te revedea, dec&t din iu+irepentru omul pe care-l urmez. entru el, mi-a( da viaţa pe lumea acea"ta dar,

pentru tine, m&ntuirea mea pe cealaltă. Eei (ti totdeauna unde voi P. 3acă aiavea c&ndva nevoie de devotamentul meu, c*eamă-mă, (i mă voi înapoia "ăcad în genunc*i în #aţa ta. 2cum, la"ă-mă "ă te rog pentru o Pinţă nevinovată, care nu numai că încă nu (tie că-(i va datora viaţa unui păcat, dar nici măcar nu (tie cătrăie(te. oate "ă "e gă"ea"că "ingură pe lume. Aatăl ei e "oldat poate Puci" mama-i e"te deznădăduită poate muri. Făgăduie(te-mi că, at&t c&t veitrăi, copilul meu nu va P or#an. Nu iau cu mine nici un ducat din +anii depu(i la $ac%eri. 'ai e nevoie"ă-ţi "pun că "unt cu totul nevinovată de moartea lor, (i că mai +ine a( P îndurat tortura dec&t "ă "cot o vor+ă ce i-ar P compromi" 3in +anii ace(tia,

vei #ace copilului pe care ţi-l la", dacă va P "ă mor, partea pe care-o vei voi. 3upă ce ţi-am "pu" ace"tea, poţi crede, tată "lăvit, că ţi-am "pu" totulnicidecum. 'i-e "uOetul plin, g&ndurile mă cople(e"c. 3e c&nd îţi "criu, terevăd, mi "e perindă în inimă cei opt"prezece ani c&nd ai #o"t +un cu mine, îţi întind +raţele ca lui 3umnezeu pe care-l "lăve(ti, îl igne(ti (i "pre care aivrea "ă te av&nţi. : 8 3e ce nu e(ti aici, în loc de a P la două "ute de leg*e demine Simt că "pre tine m-a( îndrepta (i că, "priinită de inima ta, nimic nu m-ar putea "mulge. 3ar ce #ace 3umnezeu e +ine #ăcut. 2cum, în oc*ii tuturor "unt, nunumai o "oţie nerecuno"cătoare, ci (i o cetăţeană răzvrătită, (i am a da"ocoteală, totodată, (i de #ericirea-ţi pierdută (i de lealitatea ta compromi"ă.

lecarea mea te "capă, #uga mea te dezvinovăţe(te (i poţi "pune /Nu-i demirare că, Pind #emeie adulteră, e"te (i cetăţeană ne leală0. 2dio, prietene, adio, tată 5&nd vei voi "ă-ţi înc*ipui "u#erinţa mea,g&nde(te-te la ce-ai "u#erit tu în"uţi. N-ai dec&t durerea eu am remu(carea. 2dio, dacă mă uiţi (i nu-ţi "unt de #olo" 3ar, dacă ai vreodată nevoie de mine, la revedere 5opila ta vinovată, care în"ă nu va înceta niciodată "ă creadă în îndurarea ta, >uiza4 5&nd i"prăvea ultimele cuvinte, Salvato "e înapoie. a-l auzi, "e întoar"e (i-i întin"e "cri"oarea dar, văz&nd *&rtia plină de lacrimi (i înţeleg&nd ce ar "u#eri în timp ce ar citi-o, o re"pin"e.

>uiza pricepu delicateţea iu+itului ei. V 'ulţume"c, dragul meu. Gndoi "cri"oarea, o pecetlui (i pu"e adre"a. V 2cum, zi"e ea, cum #acem ca "cri"oarea "ă aungă la cavalerul San-FeliceQ înţelegi +ine, nu-i a(a, că tre+uie "-o primea"că el, (i nu altul. V #oarte "implu, ră"pun"e Salvato, comandantul 'a""a are un +iletde li+eră trecere. 2m "ă i-l cer, (i voi duce eu în"umi "cri"oarea la cardinal, cu



rugămintea "-o trimită la alermo, "pun&ndu-i c&t e de în"emnat "ă-i parvinănegre(it. >uiza avea mare nevoie de prezenţa lui Salvato. 5ită vreme era acolo,gla"ul "ău alunga #antomele care o năpădeau de cum pleca. 3ar, după cum"pu"e"e, "cri"oarea tre+uia "ă aungă la cavaler.

Salvato încalecă. 2#ară de +iletul "ău, 'a""a îi mai dădu un om pentrua purta înaintea lui drapelul al+ a(a că, "o"i #ără neplăceri în ta+ăracardinalului. 2ce"ta încă nu "e culca"e. 2+ia î(i ro"ti numele Salvato, că ordonă "ăPe introdu" la el. 5ardinalul îl cuno(tea după nume. Htia ce minuni de viteie #ăcu"e întimpul a"ediului. $rav el în"u(i, preţuia oamenii +ravi. Salvato îi e!pu"e pricina vizitei lui, (i adăugind că voi"e "ă vină înper"oană, nu numai pentru a veg*ea ia "iguranţa "cri"orii, ci (i pentru avedea omul e!cepţional care îndeplini"e re"tauraţia. 5u tot răul pe care, dupăpărerea lui, îl #ăcea acea"tă re"tauraţie, Salvato nu "e putea împiedica de-a

nu recunoa(te cardinalului că #u"e"e cumpătat în victorie, (i că condiţiile pecare le acorda"e erau ale unui învingător mărinimo". rimind #elicitările lui Salvato, cu o m&ndrie "ati"#ăcută, pe c&t "epărea, cardinalul î(i aruncă oc*ii pe "cri"oare (i citi adre"a cavalerului San-Felice. Are"ări #ără voie. V Scri"oarea, între+ă el, n-ar P cumva de la "oţia cavaleruluiQ V 5*iar de la ea, minenţa Eoa"tră. 5ardinalul "e plim+ă un minut îngriorat. 2poi, deodată, oprindu-"e înaintea lui Salvato V 2cea"tă doamnă, îi zi"e el privindu-l ţintă, te intere"eazăQ Salvato nu-(i putu "tăp&ni o e!pre"ie de mirare.

V : #ăcu cardinalul, nu-ţi pun o între+are de curiozitate (i vei vedea îndată dealt#el, "unt preot, (i o taină ce mi "e încredinţează devine în clipaaceea Z "povedanie "acră. V 3a, minenţa Eoa"tră, mă intere"ează (i încă #oarte mult. V i +ine, atunci, domnule Salvato, drept dovadă a admiraţiei ce o ampentru curaul dumitale, la"ă-mă "ă-ţi "pun încet, #oarte încet, că per"oana decare te intere"ezi e cumplit de compromi"ă (i, de "-ar gă"i în ora(, (i n-ar Pcuprin"ă în capitularea #orturilor, ar tre+ui du"ă îndată Pe la 5a"tello-del-:vo,Pe la 5a"tello-Nuovo, căut&nd milocul de a-i antedata intrarea cu cinci-(a"ezile. V 3ar, în caz contrar, minenţa Eoa"tră, ar tre+ui ea "ă "e mai teamăQ

V Nu, "per că i"călitura mea ar ocroti-o. Numai că, într-un caz "au altul,luaţi toate mă"urile ca "ă Pe îm+arcată printre primele. : per"oană #oarteputernică o urmăre(te (i-i vrea moartea. Salvato "e îngăl+eni îngrozitor. V Signora San-Felice, zi"e el cu gla" înă+u(it, n-a pără"it 5a"tello-Nuovo de la începutul a"ediului. Se poate deci +ucura de +enePciul capitulăriii"călită de generalul 'a""a împreună cu minenţa Eoa"tră. Eă mulţume"c



totu(i, domnule cardinal, pentru "#atul pe care mi l-aţi dat (i-l ţin +ine în"eamă. Salvato "alută (i "e pregăti "ă "e retragă dar cardinalul îi pu"e m&nape +raţ. V Gncă un cuv&nt, zi"e el.

V 2"cult, minenţă, #ăcu t&nărul. :rice "pu"e"e cardinalul, era vădit că (ovăia "ă vor+ea"că (i că-n el "edădea o luptă. Gn "#&r(it, cea dint&i pornire +irui (i începu V 2veţi în r&ndurile voa"tre un om ce nu-i prietenul meu, dar pe care-l"timez pentru curaul (i marea lui de"toinicie. e omul ă"ta, a( vrea "ă-l "cap. V :mul e condamnatQ între+ă Salvato. V 5a (i "ignora San-Felice, ră"pun"e cardinalul. Salvato "imţi că o"udoare rece-i îm+ro+onează #runtea. V Hi de aceea(i per"oanăQ mai între+ă Salvato. V 3e aceea(i per"oană, repetă cardinalul.

V Hi minenţa Eoa"tră "pune că per"oana acea"ta e #oarte puternicăQ V 2m "pu" #oarte puternicăQ 2tunci m-am în(elat tre+uia "ă "punatotputernică. V 2(tept ca minenţa Eoa"tră "ă-mi numea"că pe cine îl onorează cu"tima (i-l ia "u+ ocrotirea "a. V France"co 5aracciolo. V Hi ce "ă-i "punQ V Spune-i ce vrei dar dumitale îţi "pun că viaţa lui nu-i în "iguranţă,"au mai degra+ă nu va P în "iguranţă dec&t atunci c&nd va "ta pe am&ndouăpicioarele a#ară din regat. V 'ulţume"c pentru el minenţei Eoa"tre, zi"e Salvato "e va #ace

după cum doriţi. V Nu "e încredinţează a"emenea taine dec&t unui om ca dumneata,domnule Salvato, (i nu-i recomanzi tăcerea, at&t e(ti de "igur că-i înţelege în"emnătatea. Salvato "e înclină. V minenţa Eoa"tră, între+ă el, mai are "ă-mi dea alte indicaţiiQ V 6na "ingură. V 5are anumeQ V Să te cruţi, generale. 5ei mai +ravi dintre oamenii mei rare te-auvăzut lupt&nd te-au învinuit de prea mare cutezanţă. Scri"oarea dumitale vaP înm&nată cavalerului San-Felice, domnule Salvato, ţi-o #ăgăduie"c "olemn.

Salvato înţele"e că întrevederea "e termina"e. Salută (i, mereuprecedat de omul "ău purt&nd un drapel al+, reluă vi"ător drumul "pre5a"tello-Nuovo. 3ar, înainte de-a "e înapoia, "e opri la "tăvilar, urcă într-o +arcă (iordonă "ă-l ducă în portul militar, unde 5aracciolo "e re#ugia"e cu Ootila lui. 'arinarii "e împră(tia"eră numai c&ţiva din oamenii care nu pără"e"cpuntea va"ului lor dec&t în ultima clipă, mai rămă"e"eră pe +ord.



2un"e la (alupa canonieră@pe care o comanda"e 5aracciolo în luptadin ziua de 1@. Numai trei oameni "e gă"eau pe +ord. 6nul din ei era "u+oPţerul, marinar +ătr&n care #ăcu"e toate campaniilecu amiralul.

Salvato ceru "ă-l c*eme (i-l între+ă. 5*iar în dimineaţa aceea, amiralul, văz&nd cum cardinalul nu trata"edirect cu el, (i că nu era cuprin" în capitularea #orturilor, tră"e"e la ţărm,trave"tit în ţăran, "pun&ndu-i "ă nu "e îngrioreze de "oarta lui, (i că, p&nă ceva putea pără"i regatul, avea un adăpo"t "igur la unul din "ervitorii lui, dedevotamentul căruia nu "e îndoia. Salvato "e întoar"e la 5a"tello-Nuovo, "e "ui în camera >uizei (i o regă"i în #aţa me"ei, cu capul pe m&nă, în aceea(i atitudine în care o lă"a"e. ?1. F>:A2 N=>C2. Eă mai amintiţi că, în dimineaţa de 1 iunie, e!ilaţii napolitani, adicăcei care credeau că erau mai în "iguranţă e!patriindu-"e, dec&t răm&n&nd la

Neapole, tre+uiau "ă "e îm+arce pe va"ele pregătite "ă întindă p&nzele "pre Aoulon. Gntr-adevăr, toată noaptea din ?@ "pre ? iunie, "e "tr&n"e"e o micăOotă de tartane, de #eluciB(i de +alanceleD, care #u"e"eră aprovizionatecu merinde. 3ar v&ntul +ătea de la apu", împiedic&nd va"ele "ă poată ie(i înlargul mării. 3in zori, turnurile de la 5a"tello-Nuovo erau pline de #ugari ce a(teptauca un v&nt prielnic "ă dea "emnalul de îm+arcare. ărinţii (i prietenii "tăteaupe c*eiuri, #ăc&ndu-(i "emne cu +ati"tele. Gn milocul tuturor +raţelor în mi(care, a tuturor +ati"telor Outurate, "eputea deo"e+i un grup neclintit, ce nu #ăcea "emne nimănui, de(i unul din cei

care-l alcătuiau căuta vădit "ă recunoa"că pe cineva în mulţimea oprită lamarginea mării. 5ei trei in(i din grup erau Salvato, >uiza (i 'ic*ele. Salvato (i >uiza "tăteau în picioare rezem&ndu-"e unul de altul erau"inguri pe lume, totul unul pentru altul, (i "e vedea +ine că n-aveau nimic de-a #ace cu mulţimea ce umplea c*eiurile. 'ic*ele, dimpotrivă, căuta două per"oane pe maică-"a (i pe 2""unta.3upă c&tva timp, recuno"cu pe +ătr&na lui mamă dar, Pe că tatăl (i #raţii ei o împiedica"eră "ă vină la acea"tă ultimă înt&lnire, Pe că m&*nirea-i era at&t dead&ncă înc&t "e temea ca, văz&ndu-l pe 'ic*ele "ă n-o mai poată îndura,2""unta nu "e arătă, de(i privirea i"coditoare a t&nărului "e întindea de la

primele ca"e din "trada del iliero p&nă la 8mmacolatella. 3eodată, atenţia lui, ca (i a celorlalţi "pectatori, #u a+ătută de la ţintaacea"ta, oric&t de atrăgătoare ar P #o"t, pentru a "e îndrepta "pre largulmării. Gntr-adevăr, dincolo de 5apri, la marginea orizontului, "e vedeau ivindu-"e numeroa"e p&nze de coră+ii. 'inate de v&ntul din "pate, p&nzele cre(teau(i înaintau repede.



rimul g&nd al tuturor +ieţilor #ugari a #o"t că era Oota #ranco-"paniolăce le venea în autor, (i începea "ă le pară rău de gra+a cu care "e i"căli"erătratatele. Aotu(i, nici un gla" nu îndrăzni "ă propună anularea lor "au, dacă unorale veni în minte g&ndul ă"ta T g&ndurile rele "e prezintă (i-n minţile cele mai

luminate T (i-l înă+u(iră în ei, #ără "ă-l mai comunice vecinilor. 3ar unul din cei care, cu luneta în m&nă, de "u" de pe tera"a ca"ei lui,vedea înaint&nd navele cu cea mai mare îngriorare, era, #ără îndoială,cardinalul. Gntr-adevăr, c*iar dimineaţă, i "e adu"e"eră pe u"cat două "cri"ori unade la rege, alta de la regină, din care vom da #ragmente. 5itindu-le, "e vavedea în ce încurcătură tre+uie "ă-l P pu" pe cardinal. alermo, ?I iunie 1799 „minenti""ime, Ră"pundeţi-mi a"upra altuipunct, ce-mi "tă cu adevărat pe inimă, dar pe care, vă mărturi"e"c "incer, îlcred cu neputinţă. 2ici "e "pune că aţi tratat cu ca"telele (i că, după ace"ttratat, "e va îngădui tuturor răzvrătiţilor "ă ia"ă nevătămaţi din ele, c*iar lui

5aracciolo, c*iar lui 'ant*onnet, (i "ă "e retragă în Franţa. 3in zvonul ă"ta,nu cred nimic, după cum puteţi prea +ine înţelege. 3e vreme ce 3umnezeune "capă, ar P o ne"ocotinţă din partea noa"tră "ă lă"ăm în viaţă ace"tevipere tur+ate, (i mai cu "eamă pe 5aracciolo, care cunoa(te toate colţurilecele mai a"cun"e ale coa"telor noa"tre. 2 3e m-a( putea întoarce la Neapolecu cei două"prezece mii de ru(i ce-mi #u"e"eră #ăgăduiţi, dar pe care+rigandul de A*ugut, du(manul no"tru declarat, i-a împiedicat "ă vină în8talia 2tunci a( #ace ce a( vrea. 3ar gloria de-a i"prăvi totul vă e"te rezervatădumneavoa"tră (i +ravilor no(tri ţărani, (i acea"ta, #ără alt autor dec&t al lui3umnezeu (i a nemărginitei "ale îndurări. Ferdinand $.4

8ată acum "cri"oarea reginei. 5a (i în #ragmentul pe care a+ia l-amcitat, traducerea nu va "c*im+a o iotă. Se va recunoa(te mereu aceea(i Pre pre#ăcută (i "tăruitoare. „Nu "criu în Pecare zi minenţei Eoa"tre, după cum totu(i e dorinţaPer+inte a inimii mele, re"pect&ndu-i o+o"itoarele (i multiplele îndatoriri, (i"imţind cea mai vie recuno(tinţă, v-o declar "olemn, pentru #ăgăduielile declemenţă (i îndemnurile la "upunere de care înver(unaţii de patrioţi n-au voit"ă ţină "eamă T ceea ce mă întri"tează ad&nc, dat Pind nenorocirile ce vorurma din înd&rirea acea"ta T dar care tre+uie "ă vă dovedea"că, din ce în cemai mult, că nu-i nici o nădede de pocăinţă cu a"emenea oameni. :dată cu "o"irea ace"tei "cri"ori, va "o"i pro+a+il (i Nel"on, cu e"cadra

lui. l va ordona repu+licanilor "ă "e predea #ără condiţii. Se "pune că va"căpa 5aracciolo. '-ar m&*ni mult un a"emenea pirat put&nd P cumplit deprimedio" pentru "acra Sa 'aie"tate. 3e aceea, a( vrea ca trădătorul ă"ta "ănu mai poată P în "tare de-a #ace rău. Simt c&t tre+uie "ă vi "e întri"teze inima de toate grozăviile pe careminenţa Eoa"tră le relatează 'ae"tăţii Sale, în "cri"oarea-i de la 17 a luniic&t de"pre mine, mi "e pare că noi am #ăcut tot ce ne-a "tat în putinţă (i amarătat cam prea multă clemenţă unor a"t#el de răzvrătiţi (i că, trat&nd cu ei,



numai ne-am îno"i #ără nici un #olo". Se poate trata, vă repet, cu Sant-lmo,care-i în m&na #rancezilor dar, dacă cele două #orturi nu "e predau în dată laordinul lui Nel"on, (i acea"ta #ără nici o condiţie, vor P luate cu a"alt (i tratatedupă cum merită. 6na din primele (i cele mai nece"are operaţiuni de îndeplinit e"te de a-l

înc*ide din nou pe cardinalul-ar*i-epi"cop în mănă"tirea 'onte-Eirgine "au într-alta, numai "ă Pe a#ară din epar*ia lui. înţelegeţi că nu mai poate Ppă"torul unei turme pe care a căutat "-o rătăcea"că prin pa"torale răzvrătite,nici a "e mai "lui de tainele +i"erice(ti de care "-a #olo"it at&t de a+uziv. într-un cuv&nt, e cu neputinţă ca acel care a vor+it at&t de nedemn (i a a+uzat de împuternicirea lui, "ă mai răm&nă ar*iepi"cop în "erviciu la Neapole. 'ai "unt T minenţa Eoa"tră nu va uita T mulţi alţi epi"copi în acela(icaz cu ar*iepi"copul ace"ta. 'ai "unt >a Aorre, Natale, de Eico-Zuen"e maie"te Ro""ini, #ără a ţine "eamă de al "ău Ae 3emn, ci din pricina pa"toralei"ale tipărite la Aarante (i mulţi alţi răzvrătiţi recuno"cuţi nu pot răm&ne lac&rmuirea +i"ericilor lor, ca (i alţi trei epi"copi care au denunţat un +iet preot

ce nu "ăv&r(i"e altă crimă, dec&t de-a P "trigat „Arăia"că regele Suntcălugări nemernici (i preoţi ticălo(i care au indignat p&nă (i pe #rancezi, (i"tărui pentru pedep"irea lor, Pindcă religia, inOuenţ&nd a"upra opinieipu+lice, ce încredere ar mai putea avea popoarele în preoţi a(a-zi(i pă"tori aipopoarelor, văz&ndu-i răzvrătiţi împotriva regelui Hi udecaţi ce primedie arP pentru acelea(i popoare de a-i vedea că, de(i trădători, răzvrătiţi (irenegaţi, î(i e!ercită mai departe Sacra împuternicire. Nu vă vor+e"c de ceea ce prive(te Neapolul, Pindcă nu-i încă al no"tru. Aoţi cei care "e întorc de acolo ne i"tori"e"c grozăvii. 5eea ce m-a m&*nit cuadevărat dar ce "ă-i #aciQ Arăie"c în mare îngriorare, a(tept&nd în Pece clipăve"tea că Neapole e reluat (i ordinea re"ta+ilită. 2tunci, vă voi vor+i de

g&ndurile mele, "upun&ndu-le totdeauna capacităţii luminilor (i cuno(tinţelorminenţei Eoa"tre T cuno(tinţe, aptitudini (i lumini pe care în Pece zi le admirtot mai mult (i i-au dat putinţa de necrezut "ă-(i înceapă glorioa"a mi"iune (i"ă recucerea"că, #ără +ani (i #ără armată, un regat pierdut. 2cum răm&neminenţei Eoa"tre gloria (i mai mare de a-l reorganiza pe +azele unei lini(tiadevărate (i trainice (i cu ace"te "entimente de dreptate (i de recuno(tinţăpe care le datorez credincio"ului meu popor, la" inimii devotate a minenţeiEoa"tre "ă "e g&ndea"că la ceea ce "-a înt&mplat în ultimele (a"e luni (i "ă*otăra"că ce are de #ăcut, +izuindu-mă pe toată pătrunderea "a. Soţii amilton în"oţe"c pe lord Nel"on în călătoria lui. 2m văzut ieri pe "ora (i pe #ratele minenţei Eoa"tre, epe 2ntonio,

care "unt +ine "ănăto(i. minenţa Eoa"tră "ă Pe +ine încredinţată că recuno(tinţa mea e at&t demare, înc&t "e întinde (i a"upra tuturor ce-i "unt apropiaţi (i că, a#ară deacea"ta, răm&n cu inima plină de gratitudine, adevărata-i (i ve(nica prietenă,5aroline.4 ?I iunie 1799 3upă cele două "cri"ori, urmate de "o"irea Ootei engleze, cardinalulg&ndea că, în privinţa tratatelor, va avea de #urcă acum cu Nel"on în timp



ce, dimpotrivă, văz&nd că noul +a"timent comandat de învingătorul de la2+u%ir înalţă pavilionul 'arii-$ritanii, patrioţii, care "e în credeau mai mult încuv&ntul amiralului englez dec&t în al lui RuUo, "e +ucurau "ă ai+ă a #ace cu omare putere, în locul unei *aite de +andiţi. 3ealt#el, în clipa c&nd Nel"on ridica pavilionul ro(u, ve"tindu-l cu o

lovitură de tun, din milocul #umului ră"p&ndit la Oancurile va"ului, "e văzucum "e de"prinde ]ola comandantului. ola, în care "e aOau doi oPţeri, un "u+oPţer (i zece v&"la(i, porni de-adreptul "pre portul din 'agdalena (i, de atunci, cardinalul nu "e mai îndoi căpe el îl căutau oPţerii. Gntr-adevăr, tra"eră la ţărm la 'arinella. Eăz&nd că "e in#ormau pe l&ngă lazzaronii ce (edeau pe c*ei (i,pre"upun&nd că voiau "ă-i cunoa"că locuinţa, trimi"e înaintea lor pe"ecretarul "ău Sacc*inelli, cu invitaţia de a-i aduce la el. 3upă o clipă, erau anunţaţi cardinalului căpitanii $all (i Arou+ridge, iarcei doi oPţeri intrau în ca+inetul minenţei Sale, ţepeni ca englezii, ceea ce

nu mic(ora întru nimic înaltul grad de prelat pe care RuUo îl deţinea îndemnitatea catolică, $all (i Arou+ridge Pind prote"tanţi. $ătea ora patru. Arou+ridge, ca mai vec*i în grad, înainta "pre cardinal, care el în"u(i#ăcu"e un pa" înaintea celor doi oPţeri, (i-i înm&nă un plic mare împodo+it cuo largă pecete ro(ie cu armele 2ngliei7. e +ordul +a"timentului Foudro]ant, ora @ după-amiază, în gol#ulNeapole. „minenţă, 'ilord Nel"on mă roagă "ă in#ormez pe minenţa Eoa"tră căa primit de la căpitanul Foote, comandantul #regatei Sea-or"e, o copie acapitulării pe care minenţa Eoa"tră a gă"it de cuviinţă "-o "emneze împreună cu comandanţii de la Sant-lmo, de la 5a"tello-Nuovo (i de la

5a"tello-del-:vo că dezapro+ă cu totul ace"te capitulări, (i că-i *otăr&t "ă nurăm&nă neutru dat Pind #orţele impunătoare pe care are onoarea de a lecomanda. 8n con"ecinţă, a trimi" la minenţa Eoa"tră pe căpitanii Arou+ridge(i $all, care comandă va"ele 5ulloden (i 2le!andre ale 'aie"tăţii Sale$ritanice. 5ei doi căpitani "unt #oarte +ine in#ormaţi de "entimentelemilordului Nel"on (i vor avea onoarea "ă le aducă la cuno(tinţa minenţeiEoa"tre. 'ilord "peră că minenţa Eoa"tră va P de aceea(i părere cu el (i căm&ine, în zori, va putea lucra de acord cu minenţa Eoa"tră. Scopul lor nu poate P dec&t acela(i "ă-l do+oare pe inamicul comun (i"ă-i "upună pe răzvrătiţi clemenţei 'aie"tăţii Sale Siciliene. 2m onoarea de a P, 2l minenţei Eoa"tre, rea umilul (i prea "upu"ul

"ervitor, K. amilon. Arimi" e!traordinar al 'aie"tăţii Sale $ritanice pe l&ngă 'aie"tatea SaSiciliana4. >a orice opoziţie "-ar P a(teptat RuUo, nu "e g&ndi"e niciodată că artre+ui "ă Pe #ormulată într-un mod at&t de pozitiv (i de in"olent. 'ai citi odată "cri"oarea, redactată în #ranceză, adică în lim+adiplomatică a#ară de acea"ta, era i"călită, nu numai cu numele, dar (i cu



toate titlurile lui "ir Killiam, înc&t era „vădit că vor+ea totodată în numelemilordului Nel"on, c&t (i în numele 2ngliei. Gn clipa c&nd, după cum am "pu", cardinalul i"prăvea de recitit"cri"oarea, căpitanul Arou+ridge, înclin&ndu-(i u(or capul, între+ă V minenţa Eoa"tră a cititQ

V 2m citit, da, domnule, ră"pun"e cardinalul, dar drept vă "pun că n-am înţele". V minenţa Eoa"tră a tre+uit "ă vadă în "cri"oarea lui "ir Killiam că,Pind cu totul la curent cu intenţiile milordului Nel"on, putem, căpitanul (i cumine, "ă ră"pundem la toate între+ările pe care va +inevoi "ă ni le pună. V Nu voi pune dec&t una "ingură, domnule. Arou+ridge "e înclină u(or. V Sunt eu, urmă cardinalul, demi" din puterea mea de vicar general, (imilord Nel"on e înve"tit cu eaQ V Nu (tim dacă minenţa Eoa"tră a #o"t de"tituită din puterile-i devicar general (i clacă milord Nel"on e înve"tit cu ele dar (tim că milordNel"on a primit ordine de la 'aie"tăţile >or Sicilene, c-a avut onoarea "ă

aducă la cuno(tinţa minenţei Eoa"tre intenţiile "ale (i că, în caz dediPcultăţi, are "u+ comanda "a două"prezece va"e de răz+oi pentru a le"priini. V N-aveţi a-mi "pune nimic altceva, domnule, din partea milorduluiNel"onQ V $a da. 2vem de cerut minenţei Eoa"tre un ră"pun" pozitiv laacea"tă între+are în cazul reluării o"tilităţilor împotriva răzvrătiţilor, milordNel"on "-ar putea +izui pe cooperarea minenţei Eoa"treQ V 'ai înt&i, domnilor, nu mai "unt răzvrătiţi, deoarece răzvrătiţii "-aupredat în m&inile mele (i, de vreme ce nu mai "unt răzvrătiţi, e de pri"o" "ă"e pornea"că împotriva lor.

V 'ilord Nel"on prevăzu"e acea"tă "u+tilitate. 3in partea "a, voi punedeci între+area a"t#el în cazul c&nd milord Nel"on ar merge împotriva celorcu care minenta Eoa"tră a tratat, minenţa Eoa"tră ar #ace cauză comunăcu elQ V Ră"pun"ul, domnule, va P tot at&t de limpede ca (i între+area. Nunumai că nici eu nici oamenii mei nu vom merge împotriva acelora cu care euam tratat, +a c*iar mă voi opune cu toată puterea mea ca acea"tă capitularei"călită de mine "ă Pe încălcată. :Pţerii englezi "c*im+ară o privire era vădit ca "e a(teptau lară"pun"ul ace"ta (i că mai cu "eamă după el veni"eră. 5ardinalul "imţi că-l trec Pori de m&nie prin tot trupul.

3ar "e g&ndi că lucrurile vor lua o întor"ătură at&t de gravă, înc&t nutre+uia "ă "e mai îndoia"că, (i că o e!plicaţie cu lordul Nel"on era a+"olutnece"ară. V 'ilord Nel"on, adăugă el, a prevăzut cazul că a( dori "ă am oconvor+ire cu el (i, atunci "unteţi autorizaţi, domnilor, "ă mă conduceţi la+ordul +a"timentului "ăuQ



V 'ilord Nel"on, domnule cardinal, nu ne-a "pu" nimic în privinţaacea"ta dar avem toate motivele "ă g&ndim că o vizită a minenţei Eoa"trei-ar #ace totdeauna onoare (i plăcere. V 3omnilor, zi"e cardinalul, nu mă a(teptam la mai puţin de lacurtoazia dumneavoa"tră. 5&nd veţi voi "ă plecăm, "unt gata.

Hi arătă celor doi oPţeri ie(irea ca"ei lui. V Noi, ră"pun"e Arou+ridge, "untem gata "ă urmăm pe minenţaEoa"tră. 3acă-i gata, "a ne arate ea în"ă(i drumul. 5ardinalul co+orî cu pa" gră+it "cara ce ducea în curte (i, merg&nd de-adreptul "pre ţărm, #ăcu "emn +ărcii "ă "e apropie. $arca îi dădu a"cultare îndată ce aun"e l&ngă el, cardinalul "ări cu"printeneala unui t&năr (i "e a(eză la locul "ău de onoare între am&ndoioPţerii. >a ordinul „orniţi4 cele zece v&"le "e lă"ară pe mare, (i +arca trecu pecoama valurilor cu iuţeala unei pă"ări. ??. : N'S8S F2E:R8A<.

5ardinalul purta ve(m&ntu-i de purpură. Nel"on, care "ta în picioare pepuntea +a"timentului Foudro]ant, cu luneta la "ingurul "ău oc*i, îl recuno"cu(i ordonă "ă Pe "alutat cu o "ută de lovituri de tun. 2ung&nd la "cara de onoare, cardinalul îl văzu pe Nel"on ce-l a(teptape prima treaptă. 2m&ndoi "e "alutară, dar nu putură "c*im+a un "ingur cuv&nt. Nel"on nu vor+ea nici italiana, nici #ranceza cardinalul înţelegeaengleza, dar n-o vor+ea. Nel"on îi indică drumul "pre ca+ina lui. =ă"i acolo pe "ir Killiam (i pe mma >]onna. 2tunci î(i aminti #raza din "cri"oarea reginei „Soţii amilton îl în"oţe"c

pe Nel"on în călătoria lui4. 8ată ce "e înt&mpla"e 5ăpitanul Foote, care #u"e"e trimi" de cardinal "ă ducă la alermocapitularea, înt&lni"e, în dreptul in"ulelor >ipari, Oota engleză (i, recuno"c&nd+a"timentul lui Nel"on, după pavilionul de amiral, "e îndreptă direct "pre el. 5&t prive(te pe Nel"on, recuno"cu"e va"ul Sea-or"e (i ordona"eoprirea +a"timentului "ău. 5ăpitanul Foote co+orî în luntre (i "e du"e pe +ordul va"uluiFoudro]ant. Ea"ul Ean-=uard era at&t de ciuntit, înc&t "e gă"i că nu mai puteanaviga multă vreme, mai ale" în caz de luptă, (i am mai "pu" că Nel"on î(i

"trămuta"e pavilionul pe +ordul noului +a"timent. Foote, care nu "e a(tepta "ă-l înt&lnea"că pe amiral, nu lua"e o copie acapitulării dar, cum o i"căli"e, o citi"e (i c*iar o di"cuta"e cu cea mai mareatenţie, putu nu numai "ă anunţe lui Nel"on capitularea, ci "ă-i (i "punătermenii în care era concepută. 3e la primele vor+e, căpitanul Foote văzu cum amiralul "e întuneca la#aţă. într-adevăr, la "tăruinţele reginei (i a+ăt&ndu-"e pentru ea de la ordineleamiralului )eit* de a merge înaintea e"cadrei #ranceze (i de-a o com+ate,



venea cu toate p&nzele întin"e la Neapole "ă aducă lui RuUo din partea'aie"tăţilor Siciliene, ordinul ca, "u+ nici un cuv&nt, "ă nu trateze curepu+licanii (i iată că la o treime din drum aOa că "o"ea prea t&rziu (i că, dedouă zile, "e i"căli"e capitularea. 5azul nu era prevăzut (i Nel"on tre+uia "ă a(tepte noi in"trucţiuni. 8n

con"ecinţă, ordonă căpitanului Foote "ă-(i urmeze c&t mai repede drumul, întimp ce el va "ta pe loc, a(tept&ndu-l douăzeci (i patru de ore. 5ăpitanul Foote urcă din nou pe va"ul "ău (i, după cinci minute, Sea-or"e-ul "pinteca valurile cu iuţeala animalului al cărui nume îl purta. Gn aceea(i "eară, arunca ancora în rada din alermo. Regina locuia la vila ei Favorita, "ituată cam la o leg*e de ora(ul, care(i-a dat "ingur epitetul de #ericit. 5ăpitanul "ări într-o tră"ură care avea "ă-l ducă la Favorita. 5erul părea un covor de azur, +rodat tot numai cu "tele luna revăr"aca"cade de lumină argintie pe înc&ntătoarea vale ce duce la 5a"tellamare. 5ăpitanul î(i dădu numele, "pu"e că "o"ea de la Neapole, aduc&nd (tiri

importante. Regina era la plim+are cu lad] amilton am&ndouă prietenele "edu"e"eră pe plaă "ă re"pire du+la răcoare a nopţii (i a mării. Numai regele era la vilă. Foote, care cuno(tea puterea 5arolinei a"upra "oţului ei, (ovăia dacă "ăpornea"că în căutarea reginei, c&nd i "e "pu"e că regele, aO&ndu-i "o"irea, îl în(tiinţa că-l a(teaptă. Nu mai putea (ovăi invitaţia regelui era un ordin. 5ăpitanul "e du"e larege. V 2 dumneata e(ti, căpitane zi"e regele recuno"c&ndu-l "e "pune căaduci (tiri de la Neapole măcar "unt +uneQ

V Foarte +une, "ire, după părerea mea cel puţin, Pindcă vin "ă văanunţ că răz+oiul "-a i"prăvit, că Neapole e reluat (i că, pe"te două zile, nuva mai P nici un repu+lican în capitala voa"tră, iar, pe"te o "ăptăm&nă, niciun #rancez în regatul vo"tru. V aide, *aide, cum de "pui a(a cevaQ ră"pun"e Ferdinand. Nici un#rancez în regat, a"ta-mi place T cu c&t vom P mai departe de animaleleacelea tur+ate, cu at&t va P mai +ine T dar nici un patriot la Neapole :areunde vor P eiQ 8n #undul măriiQ V Nu tocmai dar vor naviga în gra+ă "pre Aoulon. V 3race î 6ite că mie nu-mi prea pa"ă numai "ă Pu de"cotoro"it de einici nu dore"c mai mult, nici altceva dar te previn, căpitane, că regina nu va

P mulţumită. Hi cum "e #ace că vor naviga "pre Aoulon, în loc de a P r&nduiţipe categorii, în temniţele din NeapoleQ V 3eoarece cardinalul a #o"t nevoit "ă trateze capitularea cu ei. V 5ardinalul a tratat cu ei, după "cri"orile pe care 8 le-am trimi" noiQ Hi în ce condiţii a tratatQ V Sire, iată un plic ce conţine o copie a tratatului, garantată de cardinalca Pind con#ormă.



V 5ăpitane, predă-l dumneata în"uţi reginei nu-mi iau în"ărcinarea. >adracu rima per"oană pe"te care va da, după ce-ţi va P citit depe(a, va treceprin clipe #oarte neplăcute V 5ardinalul ne-a arătat că are depline puteri ca vicar general al'aie"tăţii Eoa"tre (i, după ce le-am văzut, am i"călit tratatul împreună (i în

acela(i timp cu el. V Ea "ă zică, ai i"călit împreună cu elQ V 3a, "ire eu în numele 'arii-$ritanii domnul $aillie în numele Ru"iei,(i 2*met-+e] în numele orţii. V Hi n-aţi e!clu" pe nimeni din capitulareQ V e nimeni. V 3race 3race Nici c*iar pe 5araccioloQ Nici c*iar pe "ignora San-FeliceQ V e nimeni. V 3ragă căpitane, pun "ă în*ame caii la tră"ură (i plec la Ficuzzade"curcă-te cum vei putea. : amni"tie generală, după a"emenea răzvrătire

2"ta nu "-a mai pomenit niciodată. 3ar ce vor "pune lazzaronii mei dacă,pentru a-i înve"eli, nu li "e "p&nzura cel puţin o duzină de repu+licaniQ Eor"pune că nu-" recuno"cător. V Hi cine va împiedica "ă Pe "p&nzuraţiQ între+ă gla"ul poruncitor al5arolinei care, aO&nd că un oPţer englez, care aducea (tiri importante, "o"i"ela rege, "e îndrepta"e "pre apartamentul "oţului ei, intra"e #ără a P văzută (iauzi"e părerea de rău e!primată de Ferdinand. V 3omnii aliaţii no(tri, doamnă, care.au tratat cu răzvrătiţii (i, după c&t"e pare, le-au garantat că vor "căpa cu viaţă. V Hi cine a îndrăznit "ă #acă a(a cevaQ între+ă regina cu at&ta #urie, de"e auzea cum îi "cr&(neau dinţii.

V 5ardinalul, doamnă, ră"pun"e căpitanul Foote cu voce lini(tită (i"igură, (i noi împreună cu el. V 5ardinalul e!clamă regina arunc&nd o privire piezi(ă "oţului ei capentru a-i "pune „Eezi 8ată ce a #ăcut omul tău V Hi minenţa Sa, urmă căpitanul, roagă pe 'aie"tatea Eoa"tră "ă iacuno(tinţă de capitulare. Gn acela(i timp, prezentă reginei plicul. V $ine, domnule, zi"e ea vă mulţumim pentru o"teneala pe care v-aţidat-o. Hi-i întoar"e "patele. V 8ertaţi-mă, doamnă, ro"ti căpitanul Foote cu aceea(i lini(te dar n-am

îndeplinit dec&t umătate din mi"iunea mea. V 8"prăviţi c&t mai repede (i cu cealaltă umătate, domnule, ră"pun"eregina înţelegeţi că "unt gră+ită "ă cite"c actul ă"ta ciudat. V Eoi i"prăvi, doamnă, c&t mai laconic voi putea. >-am înt&lnit peamiralul Nel"on în dreptul in"ulelor >ipari i-am "pu" cuprin"ul capitulării mi-aporuncit "ă iau ordinele 'aie"tăţii Eoa"tre (i "ă i le duc imediat. >a primele cuvinte, regina "e întor"e"e (i, privindu-l pe căpitanulenglez, îi "or+ea cu ne"aţ (i palpi tind Pecare vor+ă.



V >-aţi înt&lnit pe amiralQ e!clamă ea a(teaptă ordinele meleQ 2tunci,totul nu-i pierdut. Eino cu mine, "ire 3ar zadarnic îl căuta din oc*i pe rege regele di"păru"e. V $ine zi"e ea, n-am nevoie de nimeni pentru ce-mi răm&ne de #ăcut 2poi, adre"&ndu-"e căpitanului

V e"te un cea", căpitane, vei avea ră"pun"ul no"tru. Hi ie(i. 2proape îndată, "e auzi z+&rn&ind cu #urie "oneria reginei. 'arc*iza de San-5lemente, care era de "erviciu pe l&ngă 5arolina, veni în gra+ă. V Gţi dau o ve"te +ună, dragă marc*iză, zi"e regina i prietenul dumitaleNicolino nu va P "p&nzurat. ra înt&ia oară c&nd regina, vor+ind marc*izei, #ăcea aluzie la amoruriledoamnei "ale de onoare. a primi lovitura drept în piept (i o clipă i "e tăie ră"uOarea dar nu era#emeie care "ă nu ră"pundă la a"emenea ie(ire ignitoare. V Sunt #ericită înt&i pentru mine, dar apoi (i pentru 'aie"tatea Eoa"tră.

6n 5aracciolo uci" "au "p&nzurat la"ă totdeauna o groaznică pată pe odomnie. V Nu c&nd pălmuie"c reginele, că atunci co+oară în r&ndulgro"olanilor9 nu c&nd con"piră împotriva regilor, căci co+oară în r&ndultrădătorilor. V re"upun, ră"pun"e marc*iza de San-5lemente, că 'aie"tateaEoa"tră nu mi-a #ăcut onoarea de-a mă c*ema ca "ă înceapă cu mine odi"cuţie i"toricăQ V Nu, zi"e regina, am pu" "ă te c*eme ca "ă-ţi "pun că de vrei "ă duciper"onal #elicitările noa"tre amantului dumitale, nimic nu te reţine aici 'arc*iza de San-5lemente "alută în "emn de con"imţire.

V Hi apoi, urmă regina, pentru a preveni pe lad] amilton c-o a(teptc*iar acum. 'arc*iza ie(i. Regina o auzi poruncind valetului "-o în(tiinţeze pe mma>]onna. Se du"e repede la u(ă (i, de"c*iz&nd-o m&nioa"ă V 3e ce, marc*iză, tran"miţi altuia ordinul, c&nd dumitale ţi l-am datQ"trigă ea cu gla"ul a"cuţit care-i preve"tea culmea "upărării. V Fiindcă, nemaiPind în "erviciul 'aie"tăţii Eoa"tre, n-am de primitordine de la nimeni, nici c*iar de la regină. Hi di"păru pe coridoare. V 8n"olenta e!clamă 5aroline. : 3acă nu mă răz+un, voi muri de

#urie. mma >]onna veni repede, (i o gă"i pe regină zv&rcolindu-"e pe ocanapea, mu(c&nd pernele cu dinţii. V 2 3umnezeule 5e are 'aie"tatea Eoa"trăQ 5e "-a înt&mplatQ >a gla"ul ei, regina "e ridică (i "ări ca o panteră pe #rumoa"aenglezoaică.



V 5e "-a înt&mplat, mmaQ S-a înt&mplat că, de nu-mi vii în autor,regalitatea e dezonorată pentru totdeauna (i că nu-mi răm&ne dec&t "ă mă întorc la Eiena (i "ă trăie"c ca o "implă ar*iduce"ă de 2u"tria V 3oamne Hi eu alergam #oarte ve"elă "pre 'aie"tatea Eoa"tră 'i "-a"pu" că totul "-a i"prăvit, că Neapole e reluat, (i mă pregăteam "ă "criu la

>ondra "ă ni "e trimită cele mai noi (i mai elegante roc*ii de +al, pentru"er+ările care prevedeam că vor avea loc la întoarcerea voa"tră V Ser+ări 3acă dăm "er+ări pentru întoarcerea noa"tră la Neapole, "evor putea numi "er+ările ru(inii Ser+ări arcă de "er+ări ne arde acum :,mizera+ilul cardinal V 5um, doamnă, e!clamă mma, împotriva cardinalului "e în#urie at&ta'aie"tatea Eoa"trăQ V : 5&nd vei aOa ce-a #ăcut pre#ăcutul ă"ta de popă V Nu poate #ace nimic care "ă vă dea dreptul de-a vă ucide "ingură, caacum, preţioa"a voa"tră #rumu"eţe. 5e-i ro(eaţa a"ta pe #rumoa"ele voa"tre+raţeQ 5e-" lacrimile care vă ard oc*ii #rumo(iQ 5e-" mu(căturile care vă

în"&ngerează +uzeleQ : regină răutăcioa"ă, care-i graţiază pe toţi, în a#arăde ea în"ă(i S&nul reginei "e ridică, de parcă m&nia i "e unea cu un "entiment mai+l&nd, dar nu mai puţin puternic. G(i aruncă +raţul de g&tul mmei (i o tra"e "pre ea. V : da, numai tu mă iu+e(ti zi"e ea înapoindu-i dezmierdările cu un#el de #urie. V Hi vă iu+e"c pentru toţi, ră"pun"e mma pe umătate înă+u(ită de îm+răţi(ările reginei, credeţi-mă, regala mea prietenă V i +ine, dacă mă iu+e(ti cu adevărat, ro"ti regina, a "o"it clipa "ă mi-o dovede(ti.

V Scumpa Eoa"tră 'aie"tate "ă-(i dea ordinele, (i mă voi "upune e totce pot "ă-i "pun. V Htii ce "e înt&mplă, nu-i a(aQ V Htiu că un oPţer englez a venit "ă vă aducă, din partea cardinalului, ocapitulare. V 6ite #ăcu regina arăt&nd +ucăţi de *&rtie împră(tiate (i mototolitepe covor iată, capitularea lui : Să trateze cu mizera+ilii aceia Săgaranteze că vor "căpa cu viaţă Să le dea +a"timente pentru a-i duce la Aoulon 5a (i cum e!ilul ar P de"tulă pedeap"ă pentru crima pe care au"ăv&r(it-o Hi a"ta, a"ta, urmă regina, în#uriindu-"e din nou, c&nd îi "cri"e"em"ă nu graţieze pe nimeni

V Nici c*iar pe #rumo"ul Rocca-RomanaQ între+ă mma, z&m+ind. V Rocca-Romana, ră"pun"e regina, (i-a i"pă(it gre(eala, întorc&ndu-"ela noi. 3ar nu-i vor+a de a"ta, urmă ea, "tr&ng&nd-o pe mma la piept.2"cultă îmi răm&ne o "peranţă (i, ţi-am "pu", toată "peranţa e numai la tine. V 2tunci, #rumoa"a mea regină, zi"e mma, îndepărt&nd părul5arolinei (i "ărut&nd-o pe #runte, dacă totul depinde de mine, nimic nu-ipierdut. V 3e tine (i de Nel"on, zi"e regina.



6n z&m+et al mmei >]onna ră"pun"e 5arolinei mai grăitor dec&t ar Pputut cuvintele oric&t de *otăr&te ar P #o"t. V Nel"on, urmă regina, n-a i"călit tratatul tre+uie "ă re#uze a-l ratiPca. V 3ar credeam că, în lip"a lui, căpitanul Foote a i"călit în numele "ăuQ V * tocmai aici îi va P puterea. Ea "pune că nu l-a împuternicit pe

căpitanul Foote, care n-avea dreptul "ă #acă ce-a #ăcut. V Hi atunciQ între+ă mma. V 2tunci tre+uie "ă o+ţii de la Nel"on T (i pentru tine va P u(or,#ermecătoareo T tre+uie "ă o+ţii de la Nel"on "ă #acă din capitularea acea"ta,ce-am #ăcut (i eu T "-o rupă. V Eoi încerca, zi"e lad] amilton cu "ur&"u-i de "irenă. 3ar unde-iNel"onQ V S-a oprit în dreptul in"ulelor >ipari îl a(teaptă pe Foote cu ordinelemele. i +ine :rdinele ace"tea, tu i le vei duce. 5rezi că va P #ericit "ă terevadăQ 5rezi 5ă-i va da prin g&nd "ă le di"cute, c&nd vor cădea unul c&teunul din gura taQ

V Hi ordinele 'aie"tăţii Eoa"tre "untQ V Nici un tratat, nici o graţiere. înţelegiQ 6n 5aracciolo, de pildă, carene-a in"ultat, care m-a trădat :mul ă"ta pleacă, nevătămat, "ă ia un"erviciu, în Franţa poate, ca "ă "e înapoieze împotriva noa"tră (i "ă-i de+arcepe #rancezi în vreun colţ al regatului no"tru pe care-l va (ti #ără apărare :arenu vrei (i tu ca (i mine "ă moară omul ă"taQ Spune V u vreau tot ce vrea regina mea. V i +ine, regina ta care-ţi cunoa(te inima +ună, vrea "ă-i uri că nu tevei lă"a înduio(ată de nici o rugăminte, de nici o implorare. Mură-mi dar că,de-ai vedea la picioarele tale, mamele, "urorile (i #etele condamnaţilor, veiră"punde ce-a( ră"punde eu în"ămi „Nu Nu Nu4

V Mur, "cumpa mea regină, "ă Pu tot at&t de neînduplecată ca (i'aie"tatea Eoa"tră. V $ine, e tot ce-mi tre+uie. : dragă lad] a inimei mele ;ie îţi voidatora cel mai #rumo" diamant din coroana mea, demnitatea Pindcă, îţi ur lar&ndul meu, dacă ru(ino"ul tratat "-ar menţine, nu m-a( mai întoarceniciodată în capitala mea V Hi acum, zi"e mma r&z&nd, totu-i pu" la cale, a#ară de un lucru denimic. Nu mă "t&nene(te "ir Killiam oricum, nu pot cutreiera a"t#el mările"ingură (i "ă aung la Nel"on #ără el. V 8au a"upra mea, ră"pun"e regina. Gi voi da o "cri"oare pentru Nel"on. V Hi mie ce-o "ă-mi daţiQ

V Gnt&i "ărutarea acea"ta, (i apoi tot ce vei voi. V $ine, zi"e mma ridic&ndu-"e. >a întoarcerea mea, ne vom "ocotinoi. 2poi, #ăc&nd o reverenţă ceremonioa"ă reginei ro"ti V 5&nd 'aie"tatea Eoa"tră va ordona, umila-i "ervitoare va P gata. V Nu-i nici un minut de pierdut. 2m #ăgăduit idiotului de englez că,pe"te un cea", va avea ră"pun"ul meu. V Eoi revedea-o pe reginăQ



V Nu te voi pără"i dec&t în clipa c&nd vei urca în +arcă. 3upă cum prevăzu"e, regina n-avu nici o greutate în a-l *otărî pe "irKilliam "ă "e în"ărcineze cu re#uzul ei. Hi un cea" după ce-l pără"i"e pecăpitanul Foote, îl invita "ă-l primea"că pe +ordul Sea-or"e pe "ir Killiam,emi"arul ordinelor ei "cri"e.

3ar adevăratele ordine erau cele primite de mma între două "ărutări(i pe care tre+uia "ă le tran"mită, în acela(i #el, lui Nel"on. 3upă cum îi #ăgădui"e, regina n-o pără"i pe lad] amilton dec&t pec*eiul din alermo (i, c&t putu "-o mai zărea"că în +eznă, îi #ăcu "emn întruna, Outur&ndu-(i +ati"ta. 8ată cum "ir Killiam amilton (i mma >]onna erau pe +ordul+a"timentului Foudro]ant. S-a văzut prin "cri"oarea primită de cardinal, că #rumoa"a am+a"adoareiz+uti"e cu de"ăv&r(ire în mi"iunea ei. 5ardinalul, intr&nd în ca+ina amiralului englez, î(i arunca"e o "curtăprivire a"upra celor două per"oane de #aţă.

Sir Killiam (edea într-un #otoliu, înaintea unei me"e pe care "e gă"eaucerneală, pene de "cri", *&rtie, (i, pe *&rtia acea"ta, +ucăţile din capitularearuptă de regină. mma >]onna "tătea culcată pe o canapea (i, cum erau în lunile caldedin an, î(i #ăcea v&nt cu un evantai din pene de păun. Nel"on intrat în urma cardinalului, îi arătă un #otoliu (i "e a(eză înaintealui pe a#etul de tun, podoa+ă răz+oinică a ca+inei "ale. Eăz&ndu-l pe cardinal, "ir Killiam "e ridica"e dar mma >]onna "emulţumi"e "ă dea u(or din cap. e punte, primirea #ăcută de ec*ipa cardinalului RuUo, în ciuda celor o"ută de "alve de tun, cu care i "e "aluta"e venirea, nu #u"e"e întru nimic mai

politicoa"ă (i, de-ar P înţele" cardinalul tot at&t de +ine lim+a vor+ită demarinari pe c&t o înţelegea pe cea "cri"ă de opeBI(i de 'iltonB1, cu"iguranţă că "-ar P pl&n" amiralului pentru in"ultele adu"e ve(m&ntului (i"emniPcaţiei lui printre altele era una din cele mai puţin grave, pe careNel"on "e #ăcu"e că n-o aude „8n mare, *omarul papi"ta(4 RuUo #ăcu celor doi "oţi un "alut pe umătate militar, pe umătateeclezia"tic (i, adre"&ndu-"e am+a"adorului 2ngliei zi"e V Sir Killiam, "unt #ericit "ă vă înt&lne"c aici, nu numai Pindcă, celpuţin "per, veţi "ervi de interpret între milord Nel"on (i mine, dar (i Pindcă"cri"oarea pe care mi-aţi #ăcut onoarea "ă mi-o trimiteţi, vă angaeazăper"onal în c*e"tiune (i angaează guvernul pe care-l reprezentaţi.

Sir Killiam "e înclină. V minenţa Eoa"tră, începu el, "ă +inevoia"că a "pune milorduluiNel"on ce are de ră"pun" la acea"tă "cri"oare, (i voi avea onoarea de a-itraduce c&t pot mai Pdel. V 2m de ră"pun" că, dacă milord ar P "o"it mai devreme în gol#ulNeapole (i ar P #o"t mai +ine in#ormat a"upra evenimentelor ce "-au petrecutaici, în loc "ă dezapro+e tratatele, le-ar P i"călit ca mine (i cu mine.



Sir Killiam tran"mi"e ră"pun"ul lui Nel"on, care clătină din cap cu unz&m+et de negare. Semnul ă"ta n-avea nevoie "ă Pe tradu". RuUo î(i mu(că +uzele. V 5red neclintit, urmă cardinalul, că milord Nel"on ori nu (tie nimic oria #o"t rău "#ătuit. într-un caz (i într-altul, eu tre+uie "ă-i lămure"c "ituaţia.

V >ămuriţi-ne, domnule cardinal. Gn tot cazul, lucrul nu va P greu.>ămurirea, cu vor+a "au cu pilda, e una din îndatoririle voa"tre. V 'ă voi "ili, zi"e cardinalul cu "ur&"u-i Pn, de(i, din păcate, vor+e"c cueretici, ceea ce-mi ia, veţi recunoa(te, mai mult dec&t umătate din (an"a de-a reu(i. ra r&ndul lui "ir Killiam "ă-(i mu(te +uzele. V Eor+iţi, zi"e el. Eă a"cultăm. 2tunci, cardinalul începu în #ranceză T dealt#el "ingura lim+ă ce "evor+i"e p&nă atunci T e!punerea evenimentelor din 1@ (i 1 iunie. 8"tori"igroaznica luptă împotriva lui Sc*ipani, apărarea preotului Ao"cano (i acala+rezilor "ăi, care mai degra+ă "ări"eră în aer dec&t "ă "e predea. 3ădu cu

o rară e!actitate +uletinul Pecărei zile, cu începere din ziua de 1 p&nă laucigătoarea ie(ire din noaptea de 1 "pre 19, în care repu+licanii în#unda"eră+ateriile de timuri din ora(, înung*ia"eră, de la primul p&nă la ultimul om, un+atalion întreg de al+anezi acoperi"eră cu morţi "trada Aoledo (i pierdu"erănumai vreo doi"prezece oameni. în "#&r(it, aun"e la nevoia în care "e gă"i"ede a propune încetarea o"tilităţilor (i de-a i"căli un armi"tiţiu, Pind +ine încredinţat că o a doua în#r&ngere i-ar de"curaa pe "an#edi(ti care, tre+uia "-o mărturi"ea"că, erau mai mult oameni de a# dec&t "oldaţi, pă"tr&ndu-(ir&ndurile dacă înving "au "unt învin(i. 'ai adăugă cum că, aO&nd de la în"u(iregele că o Ootă #ranco-"paniolă cutreiera 'editerana, "e temu"e "ă nu "e îndrepte "pre portul Neapole, ceea ce compromitea totul. Se gră+i"e mai cu

"eamă ca mă"ură de prevedere, vr&nd "ă Pe "tăp&n pe #orturi pentru amenţine portul în "tare de apărare. 8n "#&r(it, i"prăvi "pun&nd că acea"tăcapitulare, înc*eiată de +ună voie (i cu +ună credinţă din am&ndouă părţile,tre+uia îndeplinită cu "Pnţenie (i că a lucra în alt mod ar în"emna "ă înc&lcidreptul oamenilor. Sir Killiam tălmăci lui Nel"on lunga pledoarie în #avoarea credinţeidatorată tratatelor dar, c&nd aun"e la teama, pe care o avu"e"e cardinalul,de-a vedea "o"ind Oota #ranceză în rada Neapolului, Nel"on întrerup"etraducătorul (i, cu gla"ul truPei ignite zi"e V 3omnul cardinal oare nu (tia că eram acolo, (i "e temea că voi lă"a"ă treacă Oota #ranceză "pre a lua NeapolulQ

Sir Killiam "e pregăti "ă traducă ră"pun"ul amiralului englez darcardinalul #u"e"e at&t de atent la vor+ele pe care a ce"ta le ro"ti"e, înc&t înainte ca am+a"adorul "ă P avut c&nd de"c*ide gura zi"e V Gnălţimea Eoa"tră, doar a mai lă"at odată "ă treacă Oota #rancezăcare a luat 'alta acela(i accident putea "ă i "e înt&mple (i a doua oară. Nel"on î(i mu(că +uzele mma >]onna răma"e mută (i nemi(cată ca o"tatuie de marmură îi luneca"e evantaiul de pene (i, rezemată într-un cot,părea o copie a erma#roditei Farne"e. 5ardinalul î(i aruncă o privire a"upra



ei, (i i "e păru că, "u+ ma"ca acea"ta nepă"ătoare, vede #aţa întăr&tată areginei. V 2(tept "ă-mi ră"pundă milord, "tărui rece cardinalul o între+are nu-iun ră"pun". V Ră"pun"ul vi-l voi da eu pentru înălţimea "a, i-o întoar"e "ir Killiam

Suveranii nu tratează cu răzvrătiţii. V Se prea poate, reluă RuUo, ca "uveranii "ă nu trateze cu răzvrătiţiidar odată ce răzvrătiţii au tratat cu "uveranii lor, datoria ace"tora e"te de are"pecta tratatele. V rincipiul ace"ta, ră"pun"e amiralul englez, e poate al domnuluicardinal RuUo dar, negre(it, că nu-i al reginei 5arolina (i, dacă domnulcardinal "e îndoie(te, de(i i-o aPrm, puteţi "ă-i arătaţi +ucăţile tratatului ruptde regină, +ucăţi pe care lad] amilton le-a ridicat cu m&na ei de peparc*etul din camera de culcare a 'aie"tăţii Sale, (i le-a adu" pe +ordul+a"timentului Foudro]ant. Nu (tiu ce in"trucţiuni a primit minenţa Eoa"trăca vicar general c&t de"pre mine ^(i arătă cu degetul tratatul rupt_ iată

acelea pe care le-am primit ca amiral comandant al Ootei. >ad] amilton #ăcu din cap un "emn a+ia vădit de încuviinţare (i, maimult ca oric&nd, cardinalul păru convin" că. în convor+irea acea"ta oreprezenta pe regala ei prietenă. 5um văzu că Nel"on dădea dreptate lui amilton, înţele"e că-n împreurarea de #aţă era vor+a "ă lupte nu numai cu amilton, care nu eradec&t ecoul "oţiei lui, dar (i cu acea"tă gură împietrită ce aducea moartea dinpartea reginei (i, ca moartea era mută, "e ridică (i, înaint&nd "pre ma"a unde(edea amilton, de"pături una din +ucăţile tratatului mototolit de m&inile în#rigurate ale 5arolinei (i recuno"cu cu at&t mai +ine că era o parte dintratat, cu c&t era porţiunea cu pecetea (i i"călitura lui.

V 5e aveţi de ră"pun" la acea"ta, domnule cardinalQ între+ăam+a"adorul 2ngliei cu un z&m+et +atocoritor. V Eoi ră"punde, domnule, zi"e cardinalul, că, de-a( P rege, maidegra+ă mi-a( rupe cu m&inile mele mantia regală dec&t un tratat i"călit înnumele meu de omul care a+ia mi-a recucerit regatul. Hi lă"ă cu di"preţ "ă cadă pe ma"ă +ucata de *&rtie pe care o ţinea înmină. V 3ar în "#&r(it, reluă cu neră+dare am+a"adorul, "ocotiţi, "per,tratatul rupt, nu numai din punct de vedere material, ci (i moral. V 8moral, vreţi "ă "puneţi Nel"on, văz&nd că di"cuţia "e prelungea (i neput&nd udeca înţele"ul

cuvintelor dec&t după Pzionomia interlocutorilor, "e ridică la r&ndul "ău (i,adre"&ndu-"e lui "ir Killiam zi"e V Cadarnic "ă mai di"cutăm. 3acă tre+uie "ă luptăm cu "oP"me (i"u+tilităţi, cu "iguranţă că amiralul va P +iruit de cardinal. 'ulţume(te-tedeci, dragă amilton, "ă între+i pe minenţa Sa dacă, da "au nu, "e îndărătnice(te "ă menţină tratatele.



Sir Killiam repetă lui RuUo între+area lui Nel"on, tradu"ă în #ranceză.RuUo aproape o înţele"e"e, dar între+area era at&t de importantă, înc&t nuvoia "ă ră"pundă dec&t numai după ce o va P înţele" cu totul. Hi, cum "ir Killiam accentua cu griă ultima #rază V 3eoarece reprezentanţii puterilor aliate au intervenit în tratatul pe

care înălţimea Eoa"tră vrea "ă-l de"#acă, zi"e el înclin&ndu-"e, nu polră"punde dec&t în ceea ce mă prive(te pe mine, (i ră"pun"ul l-am (i datdomnilor Arou+ridge (i $all. V 8ar ră"pun"ul e"teQ între+ă "ir Killiam. V 'i-am angaat i"călitura (i, odată cu i"călitura, (i onoarea mea. ec&t îmi va "ta în putinţă, nu voi lă"a "ă mi "e păteze niciuna nici alta. 5&tde"pre onora+ilii căpitani care au i"călit tratatul în acela(i timp cu mine, levoi tran"mite intenţiile milordului Nel"on, (i vor (ti ce au de #ăcut. Aotu(i, cum în a"emenea c*e"tiuni, un cuv&nt rău relatat poate "c*im+a înţele"ul unei#raze întregi, a( P îndatorat milordului Nel"on "ă-mi dea prin "cri"ultimatumul "ău.

5ererea lui RuUo #u tran"mi"ă amiralului. V Gn ce lim+ă dore(te minenţa Eoa"tră "ă Pe "cri" ace"t ultimatumQ între+ă Nel"on. V 8n engleză, ră"pun"e cardinalul. 5ite"c engleza, (i căpitanul $aillie eirlandez. 3ealt#el, ţin "ă am un act at&t de important "cri" în întregime dem&na amiralului. Nel"on #ăcu un "emn cu capul, arăt&nd că nu vede nici o piedică pentrua îndeplini dorinţa cardinalului (i. cu "cri"ul ră"turnat propriu oamenilor care"criu cu m&na "tingă, a(ternu următoarele r&nduri, pe care ne pare rău că n-am pu" "ă Pe autograPate pe c&nd eram la Neapole (i aveam originalul "u+oc*i „'arele amiral lord Nel"on a "o"it la ? iunie cu Oota +ritanică în gol#ul

Neapole. unde a gă"it că un tratat #u"e"e înc*eiat cu răzvrătiţii, tratat care,după părerea lui, nu "e poate e!ecuta dec&t după ce va P #o"t ratiPcat de'aie"tăţile >or Siciliene. . Nel"on.4 2m+a"adorul luă declaraţia din m&inile amiralului englez (i "e pregăti"-o citea"că lui RuUo, care în"ă îi #ăcu "emn că era de pri"o" o luă, la r&ndul"ău, din m&inile am+a"adorului, o citi (i, după ce i"prăvi zi"e V 'ilord, îmi răm&ne acum "ă vă cer o ultimă #avoare "ă Pu condu" peu"cat. V minenţa Eoa"tră "ă +inevoia"că a urca pe punte, ră"pun"e amiralul,(i aceea(i oameni care au adu"-o, vor avea onoarea "-o ducă înapoi.

Hi, totodată, amiralul arăta lui RuUo "cara cu m&na. 5ardinalul urcă cele c&teva trepte dinaintea lui (i "e gă"i pe punte. Nel"on "e opri pe prima treaptă a "cării de onoare p&nă c&nd cardinalul#u în +arca. 2tunci "e "alutară rece. $arca "e de"prin"e de +a"timent (i "e îndepărtă. 3ar tunurile care. după ceremonialul o+i(nuit, ar P tre+uit "ă"alute plecarea cu acela(i număr de lovituri ca (i "o"irea, răma"eră tăcute. 5&tva timp. amiralul îl urmări cu oc*ii pe cardinal dar cur&nd o m&nămicuţă "e "priini de umărul lui, pe c&nd o voce îi murmura la urec*e



V 3ragul meu oraţiu V 2 dumneata e(ti, milad] zi"e Nel"on tre"ărind. V 3a :mul după care am trimi" e aici. V 5are omQ între+ă Nel"on. V 5ăpitanul Scipion >amarra.

V Hi unde-iQ V >-au du" la "ir Killiam. V 2duce (tiri de"pre 5araccioloQ între+ă cu intere" Nel"on. V Nu (tiu nimic, dar "e prea poate. 2 crezut numai că-i prudent "ă "ea"cundă pentru a nu P recuno"cut de cardinal, Pind unul din oPţerii lui deordonanţă. V aidem la el. Hi Pindcă veni vor+a, ai #o"t mulţumită de mine,milad]Q V 2i #o"t admira+il, (i te ador. 5u acea"tă a"igurare, Nel"on "e îndreptă #oarte ve"el "preapartamentul lui "ir Killiam.

?@. 6N3 52R38N2>6> F25 A:A 5 :2A NAR6 2-8 S2>E2 2AR8:;8, H8 6N3 2AR8:;88 F25 5 :A NAR6 2 S 8R3. 5um vom aOa în cur&nd ce "-a petrecut între amiralul Nel"on (icăpitanul Scipion >amarra, "ă-l urmărim pe cardinal care "e întoarce pe u"catcu intenţia #oarte *otăr&tă, după cum a "pu" lui Nel"on, "ă menţină tratatul împotriva tuturor. 2(a că, îndată ce aun"e în ca"a lui de la podul 'agdalena, îi c*emă lael pe mini"trul 'ic*erou!, pe comandantul $aillie (i pe căpitanul 2*met. >ei"tori"i cum căpitanul Foote îl înt&lni"e în cale pe amiral, (i cum lua"e dinalermo, pe +ordul +a"timentului Foudro]ant, pe "ir Killiam (i pe mma>]onna, care adu"e"e drept orice ră"pun" al reginei, tratatul rupt de m&na ei.

3upă care le i"tori"i întrevederea lui cu Nel"on, "ir Killiam (i lad] amilton,(i-i între+ă dacă vor avea ru(ino"ul cura de a con"imţi la violarea unui tratat, în care interveni"eră ca mini(tri plenipotenţiari ai "uveranilor lor. 5ei trei reprezentanţi T al regelui Siciliei, 'ic*erou!, T al lui aul 8, 8.$aillie, T al "ultanului Selim, 2*met, T arătară tu"trei aceea(i indignare #aţăde acea"tă propunere. 2tunci, c*iar în timpul (edinţei, cardinalul îl c*emă pe "ecretarul "ăuSacc*inelli (i, în numele lui (i al celor trei "emnatari ai capitulării, #ormulăurmătorul prote"t. ^'ai e nevoie "ă "punem că actul ace"ta T ca (i toate celelaltepu+licate în cartea de #aţă T #ace parte din core"pondenţele "ecrete pe care

le-am gă"it în "ertarele rezervate regelui Ferdinand al 88-leaQ_ 8ată-l, #ără altă "c*im+are dec&t traducerea în lim+a #ranceză „Aratatulcapitulării #orturilor din Neapole e util, nece"ar (i onora+il pentru armeleregelui celor 3ouă-Sicilii (i puternicilor "ăi aliaţi, regele 'arii $ritanii, împăratul tuturor Ru(iilor (i "ultanul Su+limei orţi :tomane, dat Pind că, #ărăaltă văr"are de "&nge, prin ace"t tratat, "-a i"prăvit cu răz+oiul civil (iucigător, care "e dezlănţui"e între "upu(ii 'aie"tăţii Sale, (i că tratatul aredrept rezultat e!pulzarea inamicului comun.



2#ară de acea"ta, tratatul Pind "olemn înc*eiat între comandanţii#orturilor (i reprezentanţii "urnumitelor puteri, a-l călca "au c*iar numai a nu-l îndeplini, ar în"emna "ă "e "ăv&r(ea"că un. groaznic atentat împotriva încrederii pu+lice. Rugind "tăruitor pe lord Nel"on "ă-l recunoa"că,reprezentanţii numitelor puteri declară a P irevoca+il *otăr&ţi "ă-l e!ecute

punct cu punct, (i #ac re"pon"a+il de violarea "a, în #aţa lui 3umnezeu (i aoamenilor, pe oricine "e va opune e!ecutării lui.4 RuUo i"căli, (i ceilalţi trei i"căliră după el. e l&ngă acea"ta, 'ic*erou!, care cu drept cuv&nt "e temea derepre"alii împotriva o"taticilor, dat Pind că printre ei avea o rudă, pemare(alul 'ic*erou! pe l&ngă acea"ta, "punem noi, 'ic*erou! ţinu "ă ducăel în"u(i prote"tul pe +ordul +a"timentului Foudro]ant. 3ar totul #u zadarnic.Nel"on nu voi "ă #acă nici o aPrmaţie, nici ver+al, nici prin "cri", în numele luiFerdinand. Hi, într-adevăr, el în"u(i nu cuno(tea intenţiile dePnitive aleregelui, Pindcă, pentru a "căpa de primele iz+ucniri de m&nie ale reginei,Ferdinand, după cum "-a văzut, ordona"e "ă "e în*ame caii la tră"ură (i "e

re#ugia"e la Ficuzza. 3ar, pentru RuUo, lucrul era limpede (i "cri"orile primite de la rege (ide la regină îi arăta"eră drumul pe care ace(tia "ocoteau "ă-l urmeze (i, de-ar P avut cea mai "la+ă îndoială în privinţa acea"ta, muta dar neînduplecatamma >]onna, "Pn! împuternicit "ă pă"treze taina reginei, ar P împră(tiat-o. 3imineaţa zilei de ?B iunie trecu într-un neîncetat du-te-vino de laFoudro]ant la cartierul general (i de la cartierul general la Foudro]ant. Arou*ridge (i $all, din partea lui Nel"on, (i 'ic*erou!, din partea cardinalului,#ură inutilii am+a"adori ai ace"tei lungi con#erinţe "punem inutili PindcăNel"on (i amilton, in"piraţi am&ndoi de acela(i "pirit, "e arătară din ce în cemai înd&riţi pentru ruptura tratatului (i reluarea o"tilităţilor, pe c&nd

cardinalul "e îndărătnicea tot mai mult "ă "e re"pecte capitularea. 2tunci cardinalul, nevoind "ă Pe luat (i el drept un violator al tratatului,"e *otărî "ă "crie cu propria lui m&nă un +ilet generalului 'a""a,comandantul #ortului 5a"tello-Nuovo. ra conceput în termenii următori „3e(i reprezentanţii puterilor aliate"ocot drept "acru (i inviola+il tratatul i"călit între noi pentru predarea#orturilor, contraamiralul Nel"on, comandantul Ootei engleze, nu vrea totu(i"ă-i recunoa"că (i, cum e îngăduit patrioţilor din #orturi de-a "e prevala dearticolul B T cum au procedat patrioţii din San-'artino, care mai toţi au plecatpe u"cat T de-a alege ace"t miloc de "căpare, le #ac acea"tă propunere (i ledau ace"t "#at, adăugind că englezii care "tăp&ne"c gol#ul n-au nici un po"t (i

nici un #el de trupe, care "ă poată împiedica garnizoanele din #orturi "ă "eretragă pe u"cat. F. 5ardinal RuUo4 5ardinalul "pera a"t#el "ă-i "cape pe repu+licani. 3ar, din nenorocire,ace(tia, în or+irea lor, îl "ocoteau pe RuUo drept cel mai aprig du(man al lor.5rezură deci că propunerea lui a"cundea vreo cur"ă (i, după o deli+erare încare Salvato "tărui zadarnic "ă "e primea"că propunerea lui RuUo, "-a *otăr&t



cu o cov&r(itoare maoritate, "-o re#uze (i, în *umele tuturor patrioţilor,'a""a ră"pun"e prin "cri"oarea următoare >i+ertate galitate. =eneralul 'a""a, comandantul artileriei (i al #ortului 5a"tello-Nuovo ?D iunie 1799 „2m dat "cri"orii dumneavoa"tră interpretarea pe care o

merita. Neclintiţi în datoria noa"tră, vom păzi cu "Pnţenie articolele tratatului înc*eiat, convin(i Pind că acela(i legăm&nt îi o+ligă pe toţi contractanţii careau intervenit "olemn la #ormularea (i i"călirea ace"tui tratat. 3ealt#el, orice "-ar înt&mpla, nu vom P nici "urprin(i nici intimidaţi (i, de vom P con"tr&n(i prinviolenţă, vom (ti "ă reluăm atitudinea o"tilă pe care de +unăvoie am pără"it-o. e de altă parte, capitularea noa"tră Pind dictată de comandantul #ortuluiSant-lmo, cerem o e"cortă pentru a-l în"oţi pe "olul no"tru, care va di"cutapropunerea dumneavoa"tră cu comandantul #rancez, convor+ire după care vavom da un ră"pun" mai preci". 'a""a4 5ardinalul, deznădăduit că-(i vede intenţiile at&t de rău interpretate,

trimi"e îndată e"corta cerută, în"ărcin&nd pe de 5e"are, (e#ul ei, "ă-i a"igurepe patrioţi, pe onoarea lui, că mergeau la pieire ne urm&nd "#atul pe care li-ldădea. Salvato #u ale" pentru a "educe "ă di"cute cu 'eean ce-i mai +ine de#ăcut în grava împreurare. entru a treia oară, Salvato (i 'eean "e gă"eau #aţă-n #aţă. Numai că Salvato nu-l mai văzu"e din ziua c&nd 'eean de"c*i"e"e"incer cu el vor+a de a-(i vinde napolitanilor protecţia cu cinci "ute de mii de#ranci, propunere, vă mai amintiţi, at&t de mărinimo" "priinită de Salvato, darpe care, dintr-un #al" "entiment al onoarei, directoratul o re"pin"e"e. 'eean, în toate convor+irile ce avu"e"eră loc în vederea i"călirii

tratatului, "e arătă că uita"e ru(ino"ul re#uz pe care-l primi"e. 3i"cuta"e îndelung (i cu îndărătnicie Pecare articol, (i patrioţii recuno(teau că, datoritără+dătoarei lui "tăruinţe, avu"e"eră norocul "ă o+ţină condiţii, pe care cei maioptimi(ti dintre ei erau departe de a le "pera. 2utorul dat cu at&ta +unăvoinţă, cel puţin nimic nu trezea vreo+ănuială, reda"e colonelului 'eean încrederea patrioţilor. 3ealtminteri, intere"ul lor cerea "ă nu "e certe cu el. >u&ndu-le partea,putea "ă-i "cape lupt&nd împotriva lor, "ă-i nimicea"că. 'eean, aO&nd că-i #u"e"e trimi" Salvato, îi "coa"e pe toţi a#ară nu voiaca vreunul "ă-i audă cumva aluziile pe care t&nărul le-ar putea #ace lacondiţiile, pe care le *otăr&"e pentru protecţia lui.

Gl "alută pe t&năr cu o +inevoitoare politeţe (i-l între+ă cărui #ericit prile îi datora plăcerea vizitei "ale. Salvato îi ră"pun"e înm&n&ndu-i +iletul cardinalului, (i-l rugă, în numelepatrioţilor, "ă le dea un "#at, ace(tia #ăgăduind "ă i "e con#ormeze. 5olonelul citi (i reciti cu cea mai mare atenţie +iletul cardinalului apoi,lu&nd o pană, "cri"e "u+ i"călitura lui un #ragment din ver"ul latin at&t de"emniPcativ (i at&t de cuno"cut Aimeo 3anao" et dona #erente".



5eea ce în"eamnă „'ă tem de greci, c*iar c&nd #ac daruri4. Salvato citi cele cinci cuvinte "cri"e de colonelul 'eean. V 5olonele, îi zi"e el, "unt de-o părere cu totul opu"ă părerii dumitale(i mi-e cu at&t mai îngăduit cu c&t, numai eu (i 3ominico 5irillo, ţi-am"u"ţinut propunerea de a-ţi lua, în "erviciul no"tru, cei cinci "ute de oameni (i

de a-i plăti c&te o mie de #ranci de Pecare om. V 5inci "ute de #ranci, generale Pindcă mă angaam "ă aduc cinci "utede alţi #rancezi de la 5apua. Eezi +ine că nu v-ar P #o"t de pri"o". V ra într-adevăr (i părerea mea, înc&t am o#erit cinci "ute de mii de#ranci din propria-mi avere. V :*oo e(ti dar milionar, iu+ite generaleQ V 3a dar, din păcate, averea mea e în mo(ii. 3eocamdată, tre+uie "ă împrumut de voie de nevoie pe acea"tă garanţie, dar "ă a(tept "#&r(itulrăz+oiului pentru a-i înapoia. V 3e ceQ #ăcu în zeOemea 'eean. :are Roma n-a "co" în v&nzare (i n-a v&ndut cu o treime mai mult dec&t valoarea ei c&mpia pe care-(i a(eza"e,

ta+ăra ani+alQ V 6iţi că "untem napolitani din vremea lui Ferdinand, (i nu romani depe vremea lui Fa+iu". V 2(a că ai răma" "tăp&n pe #ermele, pe pădurile, pe viile (i pe turmeledumitaleQ V Eai 3a V : ortunato" nimium, "ua (i +ona norint, agricola".B?urmă colonelul în zeOemea. V Aotu(i, domnule colonel, mai am încă de"tui +ani lic*izi, pentru a te între+a ce "umă ai vrea de Pecare per"oană care, neîncrez&ndu-"e în Nel"on,ţi-ar cere o"pitalitate garantată pe onoarea dumitaleQ

V 3ouăzeci de mii de #ranci e prea mult, generaleQ V 2tunci patruzeci de mii de #ranci pentru două per"oaneQ V (ti li+er "ă te tocme(ti de gă"e(ti că-i prea "cump. V Nu cele două per"oane pentru care negociez acea"tă a#acere cudumneata căci e o a#acereQ V 6n #el de contract "inalagmaticB@cum "punem noi conta+ilii Pindcătre+uie "ă-ţi "pun că "unt un #oarte +un conta+il, generale. V 'i-am dat "eama, colonele, zi"e r&z&nd Salvato. V "te deci, după cum aveam onoarea "ă-ţi "pun, un #el de contract"inalagmatic. în care cel ce "e e!ecută il o+ligă pe celălalt "ă-l re"pecte, dar în caz de ne!ecutare, contractul "e de"#ace.

V $ineînţele". V 2tunci, nu gă"e(ti că-i prea "cumpQ V Nu, dat Pind că cele două per"oane de care-ţi vor+e"c pot "ă-(iră"cumpere viaţa cu preţul ă"ta. V i +ine, iu+ite generale, c&nd cele două per"oane ale dumitale vorvrea "ă vină, vor P +inevenite. V Hi, odată aici, nu-ţi vor cere dec&t douăzeci (i patru de ore pentru aac*ita "uma.



V >e voi da patruzeci (i opt. Eezi că "unt om de înţele"Q V S-a #ăcut, colonele. V >a revedere, generale. Salvato, mereu urmat de e"corta lui, co+orî iar "pre 5a"tello-Nuovo.2rătă acel Aimeo 3anao" al lui 'eean lui 'a""a (i con"iliului, care "e

întruni"e pentru a *otărî a"upra importantei c*e"tiuni. 5um părerea lui'eean era aceea(i cu a maorităţii, nu mai #u nici o di"cuţie dar Salvato ceru"ă-l în"oţea"că pe de 5e"are (i "ă raporteze el în"u(i cardinalului ră"pun"ullui 'a""a, pentru a udeca "ituaţia cu proprii lui oc*i. >ucrul i "e admi"e pe loc, (i cei doi tineri care, de "-ar P înt&lnit pec&mpul de +ătălie cu cinci"prezece zile în urmă, "-ar P luptat p&nă la ultima"uOare, porniră alături de-a lungul c*eiului potrivindu-(i unul după altul pa"ulcalului. ?. 6N3 R6FF: GH8 F25 32A:R82 3 :' 58NSA8A, H8 S8R K8>>82'2'8>A:N 'SR82 3 38>:'2A. Gn mai puţin de douăzeci de minute, tinerii #ură la u"a că"uţei unde

locuia cardinalul, lingă podul 'agdalena. 3e 5e"are îl introdu"e pe Salvato, care aun"e a"t#el #ără nici o greutatela RuUo. 5ardinalul îl recuno"cu. Cărindu-l, "e ridică (i #ăcu un pa" "pre el. V Fericit "ă te revăd, generale. V Hi eu de a"emenea, ră"pun"e Salvato, dar deznădăduit că aducminenţei Eoa"tre, un re#uz a+"olut. Hi-i înm&nă propria-i "cri"oare cu apo"tilaBlui 'eean. RuUo o citi (i dădu din umeri. V Aicălo"ul #ăcu el. V minenţa Eoa"tră îl cunoa(te deciQ între+ă Salvato,

V 'i-a o#erit "ă-mi predea #ortul Sant-lmo cu cinci "ute de mii de#ranci, (i am re#uzat. V 5inci "ute de mii de #ranci repetă r&z&nd Salvato, pare-"e că-i ci#ralui. V 2 2i avut de-a #ace cu elQ V 3a entru aceea(i "umă mi-a o#erit "ă lupte împotriva Eoa"tră. V HiQ V Hi noi am re#uzat, V Să nu mai vor+im de punga(ii ă(tia T nu merită ca oameni cin"tiţi "ă"e ocupe de ei T (i "ă ne întoarcem la prietenii dumitale, pe care a( vrea "ă-ipot convinge că "unt (i ai mei.

V 5u mare părere de rău mărturi"e"c, ră"pun"e z&m+ind Salvato, că vaP lucru greu. V oate nu at&ta pe c&t crezi, dacă vrei "ă Pi interpretul meu pe l&ngăei, cu at&t mai mult cu c&t mă voi purta #aţă de dumneata ca (i la primanoa"tră întrevedere. Eoi #ace c*iar mai mult. 2tunci am aPrmat numai a"tăzi, îţi voi da dovezi. V E-am crezut pe cuv&nt, domnule cardinal.



V Nu-i nimicQ 3ovezile nu "trică dacă-i în oc capul (i onoarea. Hezil&ngă mine, generale, (i cumpăne(te în"emnătatea celor pe care le voi #ace.entru a-mi ţine cuv&ntul, trădez, nu "pun intere"ele T cred dimpotrivă cătocmai le "erve"c T ci ordinele regelui meu. Salvato "e înclină (i, urm&nd invitaţia lui RuUo, "e a(eză l&ngă el.

5ardinalul "coa"e o c*eie din +uzunar (i, pun&ndu-(i m&na pe +raţul luiSalvato zi"e V 3ovezile pe care le vei vedea, nu eu ţi le-am arătat ţi-au #o"t adu"ela cuno(tinţă n-are a #ace cum vei nă"coci o pove"te oarecare (i, de nugă"e(ti niciuna, vei recurge la tre"tiile legendarului rege 'ida". Hi, de"c*iz&ndu-(i "ertarul (i prezent&nd lui Salvato "cri"oarea lui "irKilliam amilton V 5ite(te-o întii pe acea"ta e "cri"ă toată de m&na am+a"adorului2ngliei. V : #ăcu Salvato după ce-o citi. Recuno"c, într-adevăr, aici reauacredinţă punică. „Să numărăm înt&i tunurile, (i, dacă "untem cei mai

puternici, nu mai "unt tratate.„ i, (i pe urmăQ V e urmăQ Nevoind "ă di"cut o c*e"tiune at&t de importantă cu ni(te"impli căpitani de va"e, m-am du" per"onal pe +ordul +a"timentuluiFoudro]ant, unde am avut o di"cuţie de-o oră cu "ir Killiam (i lord Nel"on.Rezultatul di"cuţiei în care am re"pin" orice tranzacţie T ceea ce cred că-idatoria mea T a #o"t ace"t act, după cum vezi, "cri" pe de-a-ntregul de m&nalui lord Nel"on. Hi dădu lui Salvato actul care începe cu ace"te cuvinte „'arele amiralNel"on a "o"it la ? iunie4, (i "e termină cu „Aratat care, după părerea "a, nupoate avea loc #ără ratiPcarea 'aie"tăţilor >or Siciliene. V minenţa Eoa"tră are dreptate, zi"e Salvato înapoind cardinalului

*&rtia, (i iată, într-adevăr, dovezi de-o mare importanţă i"torică. V 2cum, ce aveam de #ăcut (i ce-ai P #ăcut în locul meuQ 5eea ce am#ăcut, Pindcă oamenii cin"tiţi n-au două moduri de-a proceda. 2i P "cri"comandanţilor din #orturi, nu-i a(aQ adică inamicilor tăi, pentru a-i în(tiinţa deceea ce "e înt&mplă. 8ată "cri"oarea mea "te ea limpedeQ 5uprinde maimult "au mai puţin dec&t ceea ce, în locul meu, ai P "cri" dumneata în"uţiQ"te ce tre+uie "ă Pe adică un "#at +un dat. de un inamic leal. V Are+uie "ă "pun, domnule cardinal, Pindcă +inevoiţi a mă lua drept udecător că, p&nă aici, purtarea Eoa"tră e tot at&t de demnă pe c&t e"te ceaa milordului Nel"on V 3e neînţele", întrerup"e RuUo.

V Nu c*iar de neînţele", era "ă "pun, reluă Salvato "ur&z&nd. V Hi eu, iu+ite generale T zi"e RuUo cu deplina încredere ce era o partedin #armecul ace"tei Pri puternice T eu am "pu" de neînţele" Pindcă, într-adevăr, de neînţele" pentru dumneata care nu-l cuno(ti pe amiral, e totu(ile"ne de înţele" pentru mine. 2"cultă-mă ca un Plo"o#, adică un om căruia-iplace înţelepciunea căci înţelepciunea nu-i nimic altceva dec&t adevărul, (iadevărul ţi-l voi "pune de"pre Nel"on. Fie ca, pentru onoarea lui, udecatamea "ă Pe (i a po"terităţii 1



V 2"cult, minenţa Eoa"tră, zi"e Salvato, (i n-am nevoie "ă "pun cu cemare intere". 5ardinalul urmă V Nel"on nu-i, iu+ite generale, un om de curte ca mine, nici un om cueducaţie ca dumneata. 2#ară de marină, nu cunoa(te nimic pe lume numai

că are geniul mării. Nu Nel"on e un ţăran, un +uldog din vec*ea 2nglie, unmarinar gro"olan, Pul unui "implu pa"tor de ţară care, totdeauna izolat delume pe +a"timentul "ău, n-a intrat niciodată "au mai degra+ă nu intra"eniciodată, înainte de 2+u%ir, într-un palat, nu "aluta"e niciodată un rege, nu-(ipleca"e un genunc*i în păm&nt înaintea unei regine. 2 "o"it la Neapole, el,navigatorul ţărilor din"pre polul Sud, o+i(nuit "ă lupte cu ur(ii al+i pentrupe(terile lor de g*eaţă a #o"t ameţit de "trălucirea "oarelui, or+it de #oculdiamantelor. l, "oţul unei +urg*eze, unei oarecare mi"tre"" Ni"+et*, a văzutcă regina-i dă m&na (i o am+a"adoare +uzele T (i nu o regină (i oam+a"adoare, mă în(el nu două #emei, două "irene T atunci, a devenit pur (i"implu "clavul uneia (i "ervitorul celeilalte. Aoate noţiunile de"pre +ine (i

de"pre rău "-au încurcat în +ietu-i creier intere"ele popoarelor au di"părut înlata drepturilor Pctive "au reale ale "uveranilor. S-a #ăcut apo"tolulde"poti"mului, adeptul #anatic al regalităţii. Să-l P văzut ieri, în timpulconvor+irii unde regalitatea era reprezentată prin ceea ce clezia"tulnume(te Străina, prin acea Eenu" 2" tarte, prin acea de"#r&nată #avorită N-o"lă+ea din oc*i "au mai +ine zi" din "ingurul "ău oc*i ura (i răz+unareavor+eau prin gura mută a am+a"adoarei morţii. 'i-era milă, ţi-o ur, de ace"tnou 2dama"tor, pun&ndu-(i de +ună voie capul "u+ papucul unei #emei.3ealt#el, toţi oamenii mari T (i, orice ar P, Nel"on e un om mare T toţi oameniimari au "lă+iciuni din a"tea, de la ercule la Sam"on (i de la Sam"on la 'arc-2ntoniu. 2m "pu".

V 3ar, ră"pun"e Salvato, oricare ar P "imţăm&ntul care-l conduce peNel"on, nu-i mai puţin un adver"ar de moarte al no"tru. 5e "ocoate "ă #acăminenţa Eoa"tră pentru a zădărnici acea"tă putere +rutală ce nu înţelege devor+ăQ V 5e "ocot "ă #ac, iu+ite generaleQ : "ă vezi. 5ardinalul luă o #oaie de*&rtie, trăg&nd-o înaintea lui, o pană, muind-o în cerneală, (i "cri"e. „3acă milord Nel"on nu vrea "ă recunoa"că tratatul i"călit de cardinalulRuUo cu comandanţii #orturilor din Neapole, tratat în care a intervenit, înnumele regelui 'arei $ritanii un oPţer englez, toată ră"punderea rupturii vacădea a"upra lui. în con"ecinţă, pentru a împiedica pe c&t va putea rupturaace"tui tratat, cardinalul Fa+rizzio RuUo previne pe milord Nel"on, că va

repune inamicul în "tarea în care "e gă"ea înainte de i"călirea tratatului ceeace în"eamnă că î(i va retrage trupele de pe poziţiile ocupate după capitulare(i "e va întări într-o ta+ără împreună cu toată armata lui, lă"&ndu-i pe englezi"ă com+ată (i "ă învingă inamicul cu propriile lor #orţe.4 Hi i"căli. 2poi dădu *&rtia lui Salvato, îm+iindu-l "-o citea"că. 6rmărea cu oc*iipe #aţa t&nărului impre"ia produ"ă de lectură. 2poi, c&nd o i"prăvi



V iQ între+ă el. V 5ardinalul de Ric*elieuBBn-ar P procedat at&t de +ine $a]ardBD- n-ar P procedat mai +ine, ră"pun"e Salvato. Hi înapoie *&rtia cardinalului, înclin&ndu-"e înaintea lui. 5ardinalul "ună valetul "ău intră

V 5*eamă-l pe 'ic*erou!, zi"e el. 3upă cinci minute, 'ic*erou! "e prezentă. V 6ite, iu+ite cavaler, începu el. Nel"on mi-a dat ultimatumul "ău iată-l (i pe al meu. 3u-te pentru a zecea oară pe Foudro]ant dar îţi pot #ăgădui căacea"tă călătorie va P ultima. 'ic*erou! luă depe(a de"c*i"ă, o citi cu autorizaţia lui RuUo, "alută (iie(i. V 8a vino cu mine, generale, pe tera"a ca"ei, zi"e RuUo de acolo-i ovedere minunată. Salvato îl urmă căci "e g&ndea că nu #ără vreo pricină îl po#teacardinalul "ă contemple o vedere, pe care tre+uia "-o cunoa"că #oarte +ine.

:dată aun" pe tera"a ca"ei, de"lu(i într-adevăr, la dreapta lui, c*eiul'arinella, "trada Nuova, "trada del ilieri (i zăgazul la "t&nga. orţiei, Aorre-del-=reco, 5a"tellamare, capul 5ampana (i 5apri în #aţa lui, lim+a de păm&ntde la rocida (i de la 8"c*ia (i, în intervalul dintre in"ulele ace"tea, 5apri (iţărmul pe care era clădită ca"a locuită de cardinal, toată Oota engleză, cupavilioanele #&l#&ind în v&nt (i artileri(tii plim+&ndu-"e cu Ptilurile aprin"e înurma tunurilor. Gn milocul +a"timentelor engleze, ca un monar* în milocul "upu(ilor"ăi, "e înălţa Foudro]ant, gigant cu nouăzeci de tunuri, ce le depă(ea pecelelalte cu întreaga înălţime a catargelor lui de papagal, pe unul din eleră"Pr&ndu-"e pavilionul amiral.

Gn #aţa măreţei (i "olemnei priveli(ti, amănuntele nu "căpau oc*iuluie!ercitat al lui Salvato. 2(a că văzu o +arcă, de"prinz&ndu-"e de pe plaă (i înaint&nd repede, c&rmuită de patru v&"la(i puternici. $arca, ce-l ducea pe cavalerul 'ic*erou!, "e îndrepta glonţ "preFoudro]ant, la care aun"e în mai puţin de douăzeci de minute. 3ealt#el,dintre toate +a"timentele, Foudro]ant era cel mai aproape de 5a"tello-Nuovo.re"upun&nd că o"tilităţile ar reîncepe, putea de"c*ide îndată #ocul, Pindnumai la trei "#erturi de +ătaia tunului. Salvato văzu +arca înv&rtindu-"e în urul prorei pentru a "e opri lingăuria( la "cara de tri+ord. 2tunci cardinalul "e întoar"e către Salvato

V 3acă vederea ţi-a #o"t pe plac, generale, zi"e el, raporteazătovară(ilor dumitale, ce ai văzut, (i caută "ă-i #aci a-mi urma "#atul. 5a "ăiz+ute(ti, "per că vei avea elocvenţa convingerii. Salvato "alută pe cardinal, (i-i "tr&n"e cu deo"e+it re"pect m&na pecare i-o întindea. 3ar, deodată, în clipa c&nd "ă plece zi"e V 2 8ertaţi-mă, uitam "ă raportez minenţei Eoa"tre de o importantă în"ărcinare pe care mi-a încredinţat o. V 5are anumeQ



V 2miralul 5aracciolo V 2 adevărat întrerup"e RuUo cu o vioiciune dovedindu-i intere"ulpentru ce avea "ă-i zică Salvato. Eor+e(te Ae a"cult. V 2miralul 5aracciolo, reluă Salvato, nu era nici pe Ootilă, nici în vreun#ort de dimineaţă, di"păru"e trave"tit în marinar, "pun&nd că avea un

adăpo"t "igur la unul din "ervitorii lui. V Fie "ă i "e adeverea"că vor+ele reluă cardinalul ca de cumva cade în m&inile du(manilor "ăi, moartea-i e"te *otăr&tă de mai înainte ceea ce în"eamnă, iu+ite generale, că de ai vreun miloc de comunicare cu el V N-am niciunul. V 2tunci, 3umnezeu "ă-l ai+ă în pază 3e a"tă dată, Salvato î(i luă răma" +un de la cardinal (i, mereu e"cortatde 5e"are, apucă iar pe drumul "pre 5a"tello-Nuovo unde, cum "e înţelege dela "ine, camarazii îl a(teptau cu neră+dare. 6ltimatumul lui RuUo îl punea pe Nel"on într-o ne"pu" de mare încurcătură. 2miralul nu di"punea dec&t de puţine trupe de de+arcare. 3acă

"e retrăgea cardinalul, după cum ameninţa"e, Nel"on decădea #ără putere (icu at&t mai ridicol cu c&t vor+i"e cu mai multă autoritate. >u&nd cuno(tinţăde depe(a cardinalului, "e mulţumi deci "ă ră"pundă că va aviza, (i dădudrumul cavalerului 'ic*erou! #ără a-i "pune nimic pozitiv. Nel"on, mai repetăm, a#ară de geniul "ău într-adevăr minunat de-acomanda o Ootă în luptă, era din toate celelalte puncte de vedere un ommediocru. Ră"pun"ul „Eoi aviza4, în"emna de #apt „Eoi con"ulta pe itia meamana, (i pe oracolul meu amilton4. Gnc&t, a+ia pu"e"e 'ic*erou! piciorul în +arca ce-l readucea pe u"cat,Nel"on trimitea "ă-i roage pe "ir Killiam (i pe lad] amilton "ă treacă pe lael.

e"te cinci minute, trium-#eminavirat-ul era reunit în ca+ina amiralului. : ultimă "peranţă răm&nea lui Nel"on cum depe(a era în #ranceză (ică, pentru a o pricepe, 'ic*erou! #u"e"e nevoit "ă i-o citea"că în engleză,traducătorul ori nu dădu"e cuvintelor adevăratul lor înţele", ori #ăcu"e vreogre(eală importantă. Gnm&nă dar lui "ir Killiam depe(a cardinalului, rug&ndu-l "-o citea"că (i"ă i-o traducă din nou. 'ic*erou!, contrar o+iceiului traducătorilor, #u"e"e de-o e!actitatede"ăv&r(ită. Rezultă că "ituaţia "e arată "oţilor amilton tot at&t de gravă ca(i amiralului. 2m&ndoi +ăr+aţii "e întoar"eră deodată (i cu aceea(i mi(care în"pre

lad] amilton, depozitara voinţei *otăr&toare a reginei după ce Nel"on î(idădu"e ultimatumul (i cardinalul pe al "ău, tre+uia "ă "e (tie care era ultimulcuv&nt al reginei. mma >]onna înţele"e între+area, oric&t de mută. ar P #o"t. V Să "e anuleze tratatul înc*eiat, ro"ti ea, (i, după ce va P anulat,răzvrătiţii "ă Pe con"tr&n(i cu "ila, dacă nu "e "upun de +ună voie. V Sunt gata "ă dau a"cultare, zi"e Nel"on, dar, răma" numai cupropriile mele miloace, nu pot ră"punde dec&t de devotamentul meu, #ără a



P în mă"ură "ă aPrm că devotamentul ace"ta ne va duce la "copul pe care (i-lpropune regina. V 'ilord 'ilord #ăcu mma cu ton de imputare. V =ă"iţi milocul, ră"pun"e amiralul, (i mă în"ărcinez "ă-l e!ecut. Sir Killiam "e g&ndi c&teva clipe. Faţa lui întunecată "e lumină încetul

cu încetul gă"i"e milocul. >ă"ăm po"terităţii datoria de a-i udeca pe amiral, pe mini"tru (i pe#avorită, care nu "e temură, Pe pentru răz+unările lor per"onale, Pe pentru a"ati"#ace urile regale, "ă între+uinţeze vicle(ugul pe care-l vom i"tori"i. 3upă ee "ir Killiam î(i e!pu"e planul, pe care mma îl4 "u"ţinu, iarNel"on (i-l în"u(i, iată cuv&nt cu cuv&nt "cri"oarea trimi"ă de "ir Killiamcardinalului. Nu ne temem "ă #acem vreo gre(eală de tran"criere, "cri"oarea Pind în#ranceză. 8at-o, "cri"ă pe"emne în noaptea de după vizita lui 'ic*erou!, poartădata de a doua zi

e +ordul Foudro]ant, în gol#ul Neapole. „minenţă, 'ilord Nel"on mă roagă "ă a"igur pe minenţa Eoa"tră căe"te *otăr&t "ă nu #acă nimic ce ar putea rupe armi"tiţiul pe care minenţaEoa"tră l-a acordat #orturilor din Neapole. 2m onoarea etc. K. amilton.4 5a totdeauna, "cri"oarea #u du"ă cardinalului de domnii căpitani Arou+ridge (i $all, am+a"adorii o+i(nuiţi ai lui Nel"on. 5ardinalul o citi, (i-n clipa dint&i, păru înc&ntat că repurta victoria dar,tem&ndu-"e de vreun înţele" a"cun", de vreo omi"iune voită, în "#&r(it devreo cur"ă, între+ă pe cei doi oPţeri dacă n-aveau a-i #ace vreo comunicare

per"onală. V Suntem autorizaţi, ră"pun"e Arou+ridge, "ă conPrmăm, în numeleamiralului, cele "cri"e de am+a"ador. V Gmi veţi da o lămurire "cri"ă de"pre ceea ce în"eamnă te!tul "cri"orii(i de"pre limpezimea ei care, de n-ar P vor+a dec&t de propria-mi "căpare, arpărea de aun", veţi adăuga c&teva cuvinte care "ă mă lini(tea"că în privinţa"căpării patrioţilorQ V 8n numele milordului Nel"on, aPrmăm minenţei Eoa"tre că nu "e vaopune în nici un #el la îm+arcarea răzvrătiţilor. V 2ţi avea, zi"e cardinalul care, după părerea lui, nu putea lua preamulte mă"uri, aţi avea vreo împotrivire "ă-mi reînnoiţi prin "cri" a"igurarea pe

care mi-aţi dat-o acum prin viu graiQ Fără nici o greutate, $all luă pana (i "cri"e pe o +ucată de *&rtieurmătoarele r&nduri 5ăpitanii Arou+ridge (i $all "unt autorizaţi de milord Nel"on "ă declareminenţei Sale că milord nu "e va opune la îm+arcarea răzvrătiţilor (i aoamenilor care alcătuie"c garnizoana din 5a"lello-Nuovo (i din 5a"tello-del-:vo.



Nimic nu era mai limpede, "au cel puţin nu părea mai limpede dec&tacea"tă notă. Hi cum cardinalul nu cerea nimic mai mult, îi rugă pe domni "ăi"călea"că "u+ ultimul r&nd. 3ar Arou+ridge re#uză, "pun&nd că nu-i în puterea lui. RuUo îi pu"e "u+ oc*i "cri"oarea trimi"ă la ? iunie, adică în ziua

dinaintea aunului, de "ir Killiam, (i într-o #rază părea, dimpotrivă, că dă celordoi am+a"adori depline puteri, Arou+ridge în"ă ră"pun"e V Gntr-adevăr, avem puterea de a trata a#acerile militare, dar nu (ia#acerile diplomatice. 2cum, ce nevoie mai e"te "ă i"călim, deoarece nota e"cri"ă de mina noa"trăQ RuUo nu "tărui mai mult credea că-(i lua"e toate mă"urile. Gn con"ecinţă, încrezător în "cri"oarea am+a"adorului, care "punea cămilord era *otăr&t "ă nu #acă nimic ce-ar putea rupe armi"tiţiul, încrezător înnota căpitanilor Arou+ridge (i $all, care declarau minenţei Sale că milord nu"e va opune la îm+arcarea răzvrătiţilor, dar voind totu(i, cu toată du+laa"igurare, "ă "cape de orice ră"pundere, în"ărcina pe 'ic*erou! "ă-i

în"oţea"că pe cei doi căpitani la #orturi, (i "ă aducă la cuno(tinţacomandanţilor "cri"oarea a+ia primită (i nota pe care o pretin"e"e (i, dacă leaung ace"te două a"igurări, "ă "e înţeleagă îndată cu ei pentru e!ecutareaarticolelor din capitulare. 3upă două ore, 'ic*erou! "e întoar"e (i "pu"e cardinalului că, "lavă3omnului, totul "e i"prăvi"e prietene(te (i de comun acord. ?B. R2 5R38N;2 6N852. 5ardinalul #u at&t de #ericit de "oluţia acea"ta, la care era departe de-a"e a(tepta, înc&t, în dimineaţa de ?7 iunie, oPcie un Ae 3eum la +i"erica del5armine, cu o pompă demnă de măreţia evenimentelor. Gnainte de a "e duce la +i"erică, trimi"e"e o "cri"oare iui lord Nel"on (i

lui "ir Killiam amilton, prezent&ndu-le cele mai "incere mulţumiri de-a P+inevoit "ă redea lini(tea ora(ului, (i mai cu "eamă con(tiinţei "ale, ratiPcitratatul. amilton, tot în #ranceză, ră"pun"e următoarea "cri"oare e +ordul Foudro]ant. ?7 iunie 1799 „minenţă, 5u cea mai mareplăcere am primit +iletul pe care mi-aţi #ăcut onoarea "ă mi-l "crieţi. 2mlucrat cu toţii deopotrivă în "lu+a regelui (i a cauzei drepte numai că. dupăcaracter, "unt di#erite #eluri de a-(i dovedi devotamentul. Slavă 3omnului,totul merge +ine, (i pot aPrma minenţei Eoa"tre că milord Nel"on e #oartemulţumit de *otăr&rea pe care a luat-o de a nu întrerupe operaţiile minenţeiEoa"tre ci, dimpotrivă, de a vă auta cu toată puterea lui pentru a termina

lupta pe care minenţa Eoa"tră a du"-o p&nă acum at&t de +ine, în toiul împreurărilor critice în care "-a gă"it. 'ilord (i cu mine vom P prea #ericiţi dacă am putut contri+ui c&tu(i depuţin "ă "ervim 'aie"tăţile >or Siciliene (i "ă redăm minenţei Eoa"trelini(tea, o clipă tul+urată. 'ilord mă roagă "ă mulţume"c minenţei Eoa"tre pentru +ilet, (i "ă-i"pun că, la timpul potrivit, va lua toate mă"urile nece"are. 2m onoarea de a P, etc.



K. amilton4 2cum, "-a văzut, în cele c&teva "cri"ori ale lui Ferdinand (i ale 5arolineicătre cardinalul RuUo, cu ce a"igurări de neclintită "timă (i ve(nicărecuno(tinţă "e i"prăveau, preced&nd numele celor doi monar*i care-idatorau regatul lor.

5ititorii no(tri dore"c "ă (tie în ce mod "e e!primau ace"te a"igurări derecuno(tinţăQ 2tunci, "ă +inevoia"că a-(i da o"teneala de a citi următoarea "cri"oare,cu data aceleia(i zile, trimi"ă de "ir Killiam amilton căpitanului general2cton e +ordul Foudro]ant, gol#ul Neapole, ?9 iunie, 1799 „8u+ite "eniore, !celenţa Eoa"tră va P văzut în ultimamea "cri"oare că lord Nel"on (i cardinalul "unt departe de a "e înţelege. 3ar,după o matură g&ndire, lord Nel"on m-a autorizat "ă "criu minenţei Sale, ieridimineaţa, că nu va mai #ace nimic pentru a rupe armi"tiţiul pe careminenţa Sa crezu"e de cuviinţă "ă-l înc*eie cu răzvrătiţii înc*i(i la 5a"tello-

nuovo (i la 5a"tello-del-:vo, (i că înălţimea Sa era gata "ă dea tot "priinulde care era în "tare Oota pu"ă "u+ comanda lui, (i pe care minenţa Sa l-arcrede nece"ar pentru +una "ervire a 'aie"tăţii Sale Siciliene. 2cea"taproduce cea mai +ună impre"ie cu putinţă. Neapole era într-un *al #ără de*al, de teamă ca lord Nel"on "ă nu rupă armi"tiţiul, pe c&nd a"tăzi totu-ilini(tit. 5ardinalul "-a înţele" cu căpitanii Arou+ridge (i $all că răzvrătiţii din5a"tello-Nuovo (i 5a"tello-del-:vo vor P îm+arcaţi "eara, în timp ce cinci "utede marinari vor P co+or&ţi pe u"cat pentru a ocupa cele două #orturi,dea"upra cărora, "lavă 3omnului #&l#&ie în "#&r(it "teagul 'aie"tăţii SaleSiciliene, pe c&nd "teagurile Repu+licii ^Scurtă le-a #o"t viaţa_ "unt într-oca+ină de pe Foudro]ant, unde, "per, "teagul #rancez care mai #&l#&ie încă

pe"te Sant-lmo nu va înt&rzia "ă li "e adauge 2m toată "peranţa că venirea lordului Nel"on în gol#ul Neapole va P demare #olo" pentru intere"ele (i gloria 'aie"tăţilor >or Siciliene. 3ar, într-adevăr, era timpul "ă intervin între cardinal (i lord Nel"on de nu, totul "e înrăutăţea, c*iar din prima zi. 8eri, cardinalul ă"ta de trea+ă mi-a "cri" pentrua-mi mulţumi, ca (i lui lad] amilton. 2r+orele nelegiuirii ce "e înălţa în #aţapalatului regal a #o"t tăiat, (i "cuPa ro(ie "mul"ă de pe capul uria(ului. 2cum, o ve"te +ună 5aracciolo (i vreo doi"prezece alţi răzvrătiţi ca elvor P cur&nd în m&inile lordului Nel"on. 3acă nu mă în(el, vor P trimi(i de-adreptul la rocida, unde vor P udecaţi (i, pe mă"ura udecăţii lor, retrimi(iaici "pre a P e!ecutaţi. 5aracciolo va P pro+a+il "p&nzurat de p&nza

triung*iulară a catargului din #aţă a 'inervei, unde va răm&ne e!pu" din zorip&nă la apu"ul "oarelui. 6n a"emenea e!emplu e nece"ar pentru viitoareaguvernare a 'aie"tăţii Sale Siciliene, în regatul căreia iaco+ini"mul a #ăcutat&t de mari progre"e. K. amilton. :ra opt "eara. V Răzvrătiţii "unt în va"ele lor, (i nu "e pot mi(ca #ără un pa(aport dela lord Nel"on.4



Gntr-adevăr, după cum "punea !celenţa Sa am+a"adorul 'arei $ritanii, în "cri"oarea pe care noi a+ia am citit-o, repu+licanii, în +aza tratatului, (ilini(tiţi de #ăgăduiala lui Nel"on de a nu "e opune îm+arcării patrioţilor, nu#ăcu"eră nici o greutate pentru a preda #orturile celor cinci "ute de marinarienglezi care "e prezentară pentru a le ocupa, (i pentru a co+orî în #elucele,

tartanele (i +alancelele ce tre+uiau "ă-i ducă la Aoulon. nglezii luară deci în "tăp&nire mai înt&i 5a"tello-Nuovo, +azinulneînc*i" al portului (i palatul regal. 2poi predarea #ortului 5a"tello-del-:vo "e #ăcu cu acelea(i #ormalităţi. Se #ormulă un proce"-ver+al de predarea #orturilor, i"călit decomandanţii lor din partea patrioţilor, (i de +rigadierul 'imic*ini pentruregele Ferdinand. Numai două per"oane "e #olo"iră de alegerea la care le dădea dreptulcapitularea de-a "e adăpo"ti pe u"cat, ori de a "e îm+arca, (i cerură adăpo"tla #ortul Sant-lmo. 5ele două per"oane erau Salvato (i >uiza San-Felice.

Eom reveni mai t&rziu, pentru a nu-i mai pără"i, la eroii cărţii noa"tre.3ar ace"t capitol, am arătat-o c*iar prin titlul "ău, e pe de-a întregul de"tinatunei mari lămuriri i"torice. 5um vom pune pe memoria unuia din cei mai mari căpitani ai 2ngliei, opată care după "ecole nu "e poate (terge, vrem ca, trec&nd pe r&nd "u+ oc*iicititorilor no(tri dovezile ace"tei mari in#amii, "ă arătăm p&nă la capăt că nu"untem nici rătăciţi de ignoranţă, nici or+iţi de ură. Suntem, pur (i "implu, #ăclia care luminează un punct al i"toriei răma" întunecat p&nă la noi. Se înt&mpla cardinalului ceea ce "e înt&mplă oricărui om curao", care începe o luptă "ocotită cu neputinţă de "Po(i (i de mediocri.

>ă"a"e în urul regelui o ca+ală care, ne îndur&nd nici o o+o"eală, nee!pun&ndu-"e niciunei primedii, tre+uiau Pre(te "ă-l atace pe cel ce îndeplini"e opera pe care ei o gă"i"eră cu neputinţă. 5ardinalul, lucru aproape de necrezut, dacă nu "-ar (ti p&nă unde poatemerge vipera curţilor numită calomnie, cardinalul era învinuit că, cucerindregatul Neapolului, nu lucra pentru rege, ci pentru el în"u(i. Se "punea c*iar că, cu autorul armatei pe care o aduna"e (i-i era cutotul devotată, voia "ă-i proclame rege al Neapolului pe #ratele "ău donFrance"co RuUo Nel"on, înainte de-a pleca clin alermo, primi"e in"trucţiuni în privinţaacea"ta (i, la prima dovadă ce ar adeveri +ănuielile lui Ferdinand (i ale

reginei, amiralul tre+uia "ă-l atragă pe cardinal pe +ordul Foadro]ant (i "ă-lreţină ca prizonier. Se va vedea c&t de puţin a lip"it ca actul ace"ta de „recuno(tinţă4, "ănu "e îndeplinea"că (i, c&t de"pre noi, ne mărturi"im părerea de rău că n-aavut loc, "pre a răm&ne drept pildă celor care "e devotează regilor. 6rmătoarele "cri"ori le copiem după originale. e +ordul Foudro]ant, gol#ul Neapole,



?7 iunie 1799 „8u+ite Seniore, 3e(i prietenul no"tru comun, "ir Killiam,vă "crie amănunţit de"pre toate evenimentele ce ni "e înt&mpla, nu mă pot"tăp&ni de a lua pana pentru a vă "pune de"lu(it că nu apro+ niciunul dinlucrurile ce "-au #ăcut "au "unt pe cale de-a "e #ace. e "curt, tre+uie "ă vă"pun că, de-ar P cardinalul c*iar un înger, vocea întregului popor "e ridică

împotriva purtării lui. 2ici "untem înconuraţi de mici (i me"c*ine ca+ale (i depl&ngeri pro"te(tiB7pe care, după părerea mea, prezenţa regelui, a reginei (ia mini"terului napolitan poate "ingură "ă le înă+u(e (i "ă le potolea"că a(a înc&t "ă "e numea"că un guvern care "ă #olo"ea"că un "i"tem cu totul opu"celui practicat acum. 5e-i drept că, de mi-a( P urmat pornirea, "tareacapitalei ar P (i mai rea dec&t e"te, înc&t, de"pre partea cardinalului, ar P #o"tmai rău dacă ar P #ăcut ceva. 8ată de ce "per (i implor ca 'aie"tăţile >or "ăvină, ră"punz&nd cu capul meu de "iguranţa lor. Eoi P poate "ilit "ă mă îndepărtez de portul ace"ta, pe Foudro]ant dar, de "unt nevoit "ă-l pără"e"c,mă tem ca urmările plecării mele "ă nu Pe #atale. Sea-or"e e de a"emenea un adăpo"t "igur pentru 'aie"tăţile >or vor

P acolo în "iguranţă, at&t c&t poţi P pe un va". Sunt, pentru totdeauna, al dumneavoa"tră Nel"on4. 5ătre "ir Mo*n 2cton ^5a (i cea dinţii, a doua "cri"oare e din aceea(i zi (i adre"ată lui 2cton.8ngratitudinea celor doi ilu(tri îndatoraţi e aici (i mai vădită (i, după părerea,noa"tră, nu la"ă, de a"tă dată, nimic de dorit._ ?9 iunie, dimineaţa „Scumpul meu domn, Nu vă pot "pune c&t "unt de#ericit văz&nd că "o"e"c regele, regina (i !celenţa Eoa"tră. Eă trimit copiaune. proclamaţii pentru a cărei pu+licare îl în"ărcinam pe cardinal, ceea ceminenţa Sa a re#uzat #ără înconur, "pun&nd că-i de pri"o" "ă i "e mai trimităceva, dat Pind, că nu va tipări nimic. 5ăpitanul Arou+ridge va de+arca

de"eară pe u"cat cu o mie trei "ute de oameni din trupe engleze, (i voi #acetot ce voi putea pentru a răm&ne de acord cu cardinalul p&nă la "o"irea'aie"tăţilor >or. 6ltima *otăr&re a cardinalului opre(te de-a înc*ide pe oricinear P #ără ordinul "ău a"ta în"eamnă a voi limpede "ă "alvezi răzvrătiţii. e"curt, ieri am deli+erat pentru a (ti dacă în"u(i cardinalul nu va P are"tat.Fratele "ău e grav compromi" dar e zadarnic "ă plicti"e"c mai mult pe!celenţa Eoa"tră. Eoi lua mă"uri ca "ă #ac cum va P mai +ine, (i voiră"punde cu capul de "iguranţa 'aie"tăţilor >or. Fie ca 3umnezeu "ă punăcapăt, repede (i cu noroc, tuturor ace"tor evenimente, (i +inevoia"că!celenţa Eoa"tră "ă mă creadă, etc. oraţiu Nel"on4.

!celenţei Sale "ir Mo*n 2cton Gn vremea acea"ta, cardinalul, care-(i trimi"e"e #ratele pe +ordulFoudro]ant, "e miră mult primind de la el un +ilet ce îl în(tiinţa că amiralul îltrimite la alermo "ă ducă reginei ve"tea că Neapole era predat după voinţaei. Scri"oarea care dădea acea"tă ve"te "e i"prăvea cu #raza „Arimittotodată 'aie"tăţii Eoa"tre, un me"ager (i un o"tatic.4 3upă cum "e vede, ră"plata devotamentului nu înt&rzia"e.



2cum, ce căuta #ratele cardinalului pe +ordul Foudro]antQ Eenea "ă înapoieze, împreună cu re#uzul de-a o tipări (i aP(a, acea"tănotă a lui Nel"on, din care, în "ituaţia de #aţă (i după #ăgăduielile date,cardinalul nu înţele"e"e nimic. 8ată nota "au mai degra+ă acea"tă notiPcare

e +ordul Foudro]ant, ?9 iunie 1799, dimineaţa. NotiPcare „oraţiu Nel"on, amiral al Ootei +ritanice, în rada Neapole, în(tiinţează pe toţi cei care au "ervit, ca oPţeri în armată, "au ca #uncţionari în "lu+ele civile, in#ama a(a-zi"ă repu+lică napolitană, că, de "e gă"e"c înora(ul Neapole, tre+uie, în termen de douăzeci (i patru de ore, #ără înt&rziere,"ă "e prezinte comandanţilor de la 5a"tello-nuovo (i 5a"tello-del-:vo, încrez&ndu-"e cu totul în clemenţa 'aie"tăţii Sale Siciliene iar, de "unt a#arădin ora( la di"tanţa de cinci mile, tre+uie de a"emenea "ă "e prezinte "u"-numiţilor comandanţi numai ace"tora li "e acordă termenul de patruzeci (iopt de ore de nu, vor P con"ideraţi drept răzvrătiţi (i inamici ai "u"-numitei'aie"tăţi Siciliene.

oraţiu Nel"on4. 3ar, oric&t de mirat #u cardinalul de +iletul #ratelui "ău, care-l în(tiinţacă milord Nel"on îl trimite la alermo #ără "ă-l între+e dacă-i (i +unul "ău plac"ă meargă, #u (i mai mirat primind acea"tă "cri"oare de la patrioţi. 5ătre minenti""imul cardinal RuUo, vicar general al regatului Neapole„Aoată partea garnizoanei care, con#orm tratatului, a #o"t îm+arcată pentru aporni "pre Aoulon, "e gă"e(te în clipa de #aţă în cea mai mare nedumerire. în+una ei credinţă, a(tepta e!ecutarea tratatului, de(i poate că, în gra+a ei de-a ie(i din #ort, toate clauzele capitulării n-au #o"t "trict re"pectate. 2cum, iatădouă zile de c&nd timpul e prielnic pentru a întinde p&nzele (i a pleca, dar încă nu "-a #ăcut aprovizionarea pentru călătorie. 2#ară de acea"ta, ieri pe la

(apte "eara, am văzut cu ad&ncă durere, că au #o"t ridicaţi din tartanegeneralii 'ant*onnet, 'a""a (i $a""etti, T pre(edinţii comi"iei e!ecutive,rcole (i d2gne"e, T ai comi"iei legi"lative, 3ominico 5irillo, T (i mai mulţialţii dintre tovară(ii no(tri, printre care mmanuele $orgo (i iati. Aoţi au #o"tdu(i pe +a"timentul amiralului Nel"on (i opriţi toată noaptea în "#&r(it, acolo"e mai gă"e"c (i acum, adică la ora (apte dimineaţa. =arnizoana a(teaptă de la lealitatea voa"tră lămurirea ace"tui #apt (i îndeplinirea leală a tratatului 2l+ane"e. 3in rada Neapole, ?9 iunie 1799, ora (a"e dimineaţa4 3upă un "#ert de oră. căpitanul $aillie (i cavalerul 'ic*erou! erau la

cardinal ace"ta îl trimitea pe 'ic*erou! la Nel"on, invit&ndu-l "ă-ilămurea"că purtarea "a, din care mărturi"ea că nu înţelege nimic, (iimplor&ndu-l, dacă intenţia lui era aceea pe care "e temea "-o +ănuia"că, "ănu-(i păteze a"t#el, nu numai numele "ău. ci (i drapelul englez. Nel"on "e mulţumi "ă r&dă de reclamaţia cavalerului 'ic*erou!, zic&nd V 3e ce "e pl&nge cardinalulQ 2m #ăgăduit "ă nu mă opun la îm+arcarea garnizoanei mi-am ţinut cuv&ntul, deoarece garnizoana e



îm+arcată. 2cum că e"te, "unt dezlegat de cuv&ntul dat (i pot "ă #ac cevreau. Hi, cum cavalerul 'ic*erou! îi punea în vedere că ec*ivocul pe care-linvoca e nedemn de el. îi "ări ţandăra (i adăugă V 3ealt#el, mă port a(a cum îmi dictează con(tiinţa, (i am depline

puteri de la rege. V 2veţi acelea(i puteri de la 3umnezeuQ între+ă 'ic*erou!. 'ă îndoie"c. V 2"ta nu te prive(te, ră"pun"e Nel"on eu di"pun, (i "unt gata "ă dau"ocoteală de #aptele mele regelui (i lui 3umnezeu. uteţi pleca. Hi-l trimi"e înapoi pe me"ager la cardinal, #ără a "e mai o"teni "ă-i deaalt ră"pun" (i "ă-(i a"cundă reaua credinţă "u+ vreun prete!t oarecare. 5e-i drept, pana cade din m&inile oricărui om cin"tit, con"tr&n" deadevăr "ă "crie a"emenea lucruri. rimind ră"pun"ul prin cavalerul 'ic*erou!, cardinalul RuUo ridică oprivire grăitoare "pre cer, luă o pană, "cri"e c&teva r&nduri, le i"căli (i le

e!pedie la alermo printr-un curier "pecial. G(i trimitea demi"ia, regelui Ferdinand (i reginei 5aroline. ?D. 3:8 A:E2R<H8 58NSA8;8. Să reluăm pana căzută din degetele noa"tre. N-am aun" 8a "#&r(itulpove"tirii, (i ne răm&ne de i"tori"it lucrul cel mai r&u. Eă mai amintiţi că, pe c&nd Nel"on îl în"oţea pe cardinal, după vizita peFoudro]ant, (i "c*im+a cu el un "alut rece, urmare a divergenţei ce "e i"ca"e între părerile lor cu privire la tratat, mma >]onna, pun&ndu-(i mina peumărul lui Nel"on, veni"e "ă-i "pună că Scipion >amarra, acela(i care adu"e"ecardinalului "teagul +rodat de regină (i de Picele ei, era pe +ord (i-l a(tepta la"ir Killiam amilton.

3upă cum prevăzu"e Nel"on, Scipion >amarra "o"ea "ă "e întreţină cuel de"pre milocul de a-l prinde pe 5aracciolo, care-(i pără"i"e Ootila c*iar înziua ivirii în radă a Ootei 'arei $ritanii. N-aţi uitat că regina recomanda"e prin viu grai mmei >]onna, (i prin"cri" cardinalului, "ă nu-l ierte cumva pe amiralul 5aracciolo, "ortit de eamorţii. Gn aceea(i termeni, "cri"e"e (i lui Scipion >amarra, unul din agenţii eicei mai devotaţi (i mai activi, "ă "e înţeleagă cu Nel"on în ce c*ip "ă punăm&na pe amiralul 5aracciolo, dacă el ar P #ugit c&nd Nel"on intra în port. 8ar 5aracciolo #ugi"e, după cum "-a văzut din ră"pun"ul "u+oPţerului,de pe (alupa canonieră comandată de amiral în lupta din 1@, c&nd Salvato,

prevenit de RuUo de primedia ce-l ameninţa pe amiral, era în căutarea lui (i"e du"e"e după (tiri în portul militar. 3intr-o pricină cu totul opu"ă, "pionul >amarra #ăcu"e acelea(idemer"uri ca Salvato (i aun"e"e la acela(i rezultat, adică aOa"e că amiralulpără"i"e Neapolul (i "e re#ugia"e la unul din "ervitorii lui. Eenea "ă-i aducă ve"tea lui Nel"on (i "ă-l între+e dacă voia ca el "ă înceapă a-l căuta pe #ugar.



Nel"on, nu numai că-l îndemnă, dar îl mai (i în(tiinţa că o primă deIII de ducaţi era #ăgăduită aceluia care-l va preda pe amiral. 3e atunci, Scipion ură că el va înca"a prima, "au măcar cea mai mareparte din ea. rezent&ndu-"e drept prieten, aOă de la marinari tot ce (tiau ei în(i(i

de"pre 5aracciolo, (i anume că amiralul "e adăpo"ti"e la unul din "ervitorii luide devotamentul căruia credea că-i "igur. 3upă c&t "e părea, "ervitorul nu locuia în ora( amiralul era un om preai"cu"it pentru a răm&ne at&t de aproape de g*eara leului. 2(a că Scipion nici măcar nu-(i dădu o"teneala "ă cerceteze la celedouă ca"e pe care amiralul le avea la Neapole, una la Santa->ucia aproape învecinată cu +i"erica T (i acolo locuia T alta, pe "trada Aoledo. Nu, pe"emne că amiralul "e retră"e"e la vreuna din #ermele lui, ca "ăai+ă înaintea "a c&mpul li+er, de-ar P nevoit "ă #ugă de primedie. 6na din #erme era la 5alvezzano, adică la poalele munţilor. 5a om priceput ce era, Scipion "ocoti că acolo tre+uie "ă "e P re#ugiat

5aracciolo. 2colo, după cum am "pu", avea, într-adevăr, nu numai c&mpia, ci(i muntele, adăpo"tul Pre"c al pro"cri"ului. Scipion ceru "ă i "e dea un +ilet de li+eră trecere de la Nel"on, "e îm+răcă în *aine ţărăne(ti (i porni cu g&ndul de a "e în#ăţi(a la #erma din5alvezzano drept un patriot care, #ugind de pro"cripţie, i"tovit de #oame,#r&nt de o+o"eală, mai degra+ă î(i primeduia viaţa dec&t "ă încerce a mergemai departe. 8ntră deci cu îndrăzneală la #ermă (i, pre#ăc&ndu-"e că-i încrezător caorice deznădăduit, ceru #ermierului o +ucată de p&ine (i puţine paie într-o(ură. 2(a-zi"ul #ugar î(i ucă at&t de +ine rolul, înc&t #ermierul n-avu nici o

+ănuială +a, dimpotrivă, "u+ cuv&nt de a "e a"igura că nimeni nu-l văzu"eintr&nd, îl a"cun"e într-un #el de cuptor, "pun&nd că pentru "iguranţaam&ndurora, "e ducea "ă dea o raită în urul #ermei. Gntr-adevăr, după zece minute, "e întoar"e cu #aţa mai lini(tită, îl "coa"edin a"cunzătoare, (i, a(ez&ndu-l la ma"a din +ucătărie, îi dădu o +ucată dep&ine, un "#ert de +r&nză (i un Pa"co de vin. Scipion >amarra "e aruncă a"upra p&inii ca un om li*nit de #oame,m&nc&nd (i +&nd cu at&ta lăcomie, înc&t #ermierul, ca o gazdăcompătimitoare, "e crezu nevoit "ă-l îndemne a4P cumpătat, zic&ndu-i că nicip&inea nici vinul nu-i vor lip"i că putea deci +ea (i m&nca pe îndelete. V 5um >amarra începea "ă-i urmeze "#atul, mai intră (i alt ţăran, care

purta acela(i co"tum ca #ermierul, dar părea ceva mai în v&r"tă dec&t el. Scipion vru "ă "e ridice (i "ă ia"ă. V Nu te teme, zi"e #ermierul e #rate-meu. într-adevăr, noul venit, dupăce-l "alută ca un om care-i la el aca"ă, luă un "căunel (i "e a(eză într-un colţal căminului. re"upu"ul patriot +ăgă de "eamă că #ratele #ermierului alegea parteaunde era mai întuneric.



Scipion >amarra, care-l văzu"e pe amiralul 5aracciolo la alermo, n-avudec&t "ă-(i arunce o privire a"upra a(a-zi"ului #rate al #ermierului ca "ă-lrecunoa"că. ra France"co 5aracciolo. 2tunci, Scipion înţele"e toată mi(carea. Fermierul nu îndrăzni"e "ă-l

primea"că #ără îngăduirea "tăp&nului "ău "u+ cuv&nt de-a vedea,dacă"trăinul nu-i urmărit, ie(i"e pentru a-i cere voie lui 5aracciolo (i 5aracciolo,curio" "ă aOe (tiri de la Neapole, intra"e în "ală (i "e a(eza"e l&ngă vatră,tem&ndu-"e cu at&t mai puţin de oa"petele "ău cu c&t, după cum i "eraporta"e, era un pro"cri". 2(a că, după c&teva clipe îl între+ă pe Scipion di o nepă"are pre#ăcută V Eii de la NeapoleQ V Eai 3a, ră"pun"e ace"ta. V :are ce "e mai înt&mplăQ Scipion nu voia "ă-l "perie prea mult pe 5aracciolo, de teamă ca, dupăplecarea lui, "ă nu-(i caute alt adăpo"t. [ T Gi îm+arcă pe patrioţi "pre Aoulon,

zi"e el. V Hi de ce nu te-ai îm+arcat împreună cu ei "pre AoulonQ V Fiindcă nu cuno"c pe nimeni în Franţa în "c*im+, am un #rate la5or#u. : "ă încerc deci "ă aung la 'an#redon ia (i "ă mă îm+arc acolo. Eor+a "e opri aici. Fugarul părea at&t de o+o"it, că ţi-era milă "ă-l #aci"ă veg*eze mai multă vreme 5aracciolo zi"e #ermierului "ă-l ducă la cameralui, Scipion î(i luă răma" +un de la el încredinţ&ndu-l de recuno(tinţa lui (i,odată aun", î(i rugă gazda "ă-l trezea"că înainte de-a "e lumina de ziuă, ca"ă-(i poată urma drumul "pre 'an#redonia. V Gmi va P cu at&t mai u(or, ră"pun"e celălalt, cu c&t (i eu tre+uie "ămă "col cu noaptea-n cap ca "ă merg la Neapole.

Scipion nu între+ă nimic, nu "e încumetă "ă #acă vreo o+"ervaţie (tiatot ce voia "ă (tie, (i înt&mplarea, care uneori e părta(ă la mari crime, îl"luea pe"te a(teptări. 2 doua zi, la ora două, #ermierul intră în cameră. într-o clipă, #u înpicioare, îm+răcat (i gata de plecare. Fermierul îi dădu un pac*et pregătit demai înainte era o p&ine, o +ucată de (uncă (i o "ticlă de vin. V Frate-meu m-a în"ărcinat "ă te între+ dacă n-ai nevoie, de +ani,adăugă #ermierul. Scipion "e ru(ina. î(i "coa"e punga, în care erau c&teva monede de aur,(i i-o arătă apoi ceru "ă-i "pună un drum mai "curt, î(i luă răma" +un de lael, în"ărcin&ndu-l "ă-i mulţumea"că #ratelui "ău, (i plecă.

V 3ar a+ia #ăcu o "ută de pa(i, că-(i "c*im+ă direcţia, ocoli #erma, (i într-un loc unde calea "e "trimta între două colnice, "e opri "ă-l a(tepte pe#ermier care tre+uia "ă treacă pe acolo, duc&ndu-"e la Neapole. Gntr-adevăr, după o umătate de cea", de"lu(i prin +ezna ce începea "ă"e împră(tie, un om merg&nd pe drumul de la 5alvezzano la Neapole, pecare-l recuno"cu aproape îndată. ra #ermierul. 'er"e de-a dreptul "pre el celălalt îl recuno"cu la r&ndul "ău (i "e oprimirat.



ra vădit că nu "e a(tepta la a"emenea înt&lnire. V 3umneata e(tiQ între+ă el. V 3upă cum vezi, ră"pun"e Scipion. V 5e #aci aici, în loc "ă Pi pe drumul "pre 'an#redoniaQ V Ae a(tept.

V Hi pentru ceQ V 5a "ă-ţi "pun că, prin ordonanţa lordului Nel"on, "e pedep"e(te cumoartea oricine a"cunde un răzvrătit. V Hi întruc&t ace"t lucru poate "ă mă privea"căQ între+ă #ermierul. V Gntruc&t îl a"cunzi pe amiralul 5aracciolo. Fermierul încercă "ă tăgăduia"că. V Cadarnic, zi"e Scipion, l-am recuno"cut e omul pe care vrei "ă-l daidrept #ratele dumitale V 2"ta-i tot ce ai "ă-mi "puiQ mai între+ă #ermierul cu un z&m+et acărui e!pre"ie nu putea în(ela. ra z&m+etul unui trădător.

V $ine, #ăcu Scipion, văd că o "ă ne înţelegem. V 5&t ţi "-a #ăgăduit, urmă #ermierul, dacă-l predai pe amiralul5araccioloQ V atru mii de ducaţi, ră"pun"e Scipion. V Sunt două mii pentru mineQ V 2i gura cam largă, nene V Hi totu(i n-o de"c*id dec&t pe umătate. V : "ă te mulţume(ti cu două mii de ducaţiQ V 3a, de nu "e mai cercetează prea mult citi +ani poate "ă ai+ăamiralul la mine. V Hi dacă nu mă învoie"c cu ceea ce vreiQ Fermierul "ări îndărăt (i,

totodată, î(i "coa"e un pi"tol din Pecare +uzunar. V 3acă nu te învoie(ti cu ceea ce vreau, zi"e el, îl în(tiinţeze pe amiral(i, înainte "ă Pi la Neapole, noi vom P de"tul de departe ca "ă nu ne poţiaunge niciodată. V $ate palma, camarade Nu pot (i mai cu "eamă pu vreau "ă #acnimic #ără dumneata. V Ea "ă zică, ne-am înţele"Q V 5&t mă prive(te, da dar, de vrei "ă te încrezi în mine, te voi duce lacineva cu care-ţi vei putea di"cuta intere"ele, (i te aSigur că va P darnic cudumneata V Hi cum îl c*eamăQ

V 'ilord Nel"on. V :*o-o >-am auzit "pun&nd pe amiralul 5aracciolo că milord Nel"on ecel mai mare du(man al "ău. V Nu "e în(ela. 8ată de ce pot "ă te a"igur că milord nu "e va, tocmi cudumneata. V 2tunci, vii din partea amiralului Nel"onQ V Ein de mai "u".



V aide, *aide, #ăcu #ermierul, după cum ai "pu", o "ă ne înţelegem deminune. Eino Hi cei doi tovară(i cin"tiţi î(i văzură de drum "pre Neapole. ?7. 38N :R38N6> 2'8R2>6>68 :R2;86 N>S:N. 3upă întrevederea pe care #ermierul (i Scipion >amarra o avu"e"eră cu

milord Nel"on, "ir Killiam amilton "cri"e"e lui "ir Mo*n 2cton „5aracciolo (idoi"prezece dintre nemernicii răzvrătiţi vor P cur&nd în m&inile milorduluiNel"on.4 5ei doi"prezece nemernici răzvrătiţi am văzut din "cri"oarea luid2l+ane"e către cardinal, #u"e"eră e!pediaţi pe +ordul Foudro]ant. rau 'ant*onnet, 'a""a, $a""etti, 3ominico 5irillo, rcole, d2gne"e,$orgo, iati, 'ărio agano, 5on#orti, $a""i (i Eela"co. 5&t de"pre 5aracciolo, urma "ă Pe predat în dimineaţa de ?9 iunie. Gntr-adevăr, pe"te noapte, (a"e marinari, trave"tiţi în ţărani înarmaţip&nă-n dinţi, tră"e"eră la mal la =ranatello, co+or&"eră pe u"cat (i, călăuziţide Scipion >amarra, apuca"eră pe drumul "pre 5alvezzano, unde aun"e"eră

pe la trei dimineaţa. Fermierul "ta de veg*e, în timp ce 5aracciolo, căruia-i adu"e"e dinNeapole (tirile cele mai lini(titoare, "e culca"e (i dormea or+it de încredereape care oamenii cin"tiţi o au, din păcate, aproape totdeauna, în ticălo(i. 5aracciolo î(i avea "a+ia "u+ perna de căpăt&i (i două pi"toale pemă"uţa de noapte dar, cuno"c&nd prin #ermier mă"urile ace"tea deprevedere, marinarii, repezindu-"e în odaie, pu"e"eră de la început m&na pearme. 2tunci, văz&nd că era prin" (i că orice împotrivire era de pri"o", ridica"ecapul întinz&ndu-(i el în"u(i m&inile "pre #r&ng*iile, cu care "e pregăteau "ă-llege.

Eoi"e într-adevăr "ă #ugă de moarte, at&ta vremii c&t moartea nu eraacolo dar, "imţind-o pe urmele lui, "e întorcea (i o în#runta. 6n #el.de căruţă de nuiele în*ămată cu doi cai a(tepta la poartă. 2colo îl du"eră pe 5aracciolo. Soldaţii "e a(ezară în urul lui Scipion luă *ăţurile. Arădătorul "e ţinu deoparte (i nu "e arătă. 3i"cuta"e preţul trădării lui, lua"e o parte (i tre+uia "ă. primea"căre"tul după ce "tăp&nul "ău va P predat. >a ora (apte dimineaţa aun"eră la =ranatello prizonierul #u trecut dincăruţă în +arcă cei (a"e ţărani redeveniră iar marinari, î(i apucară v&"lele (iporniră "pre Foudro]ant. 3e la ora zece dimineaţa, Nel"on era pe puntea +a"timentului, cu

luneta în m&nă, (i oc*iul întor" "pre =ranatello, adică între Aorre-del-=reco (i5a"tellamare. Eăzu o +arcă de"prinz&ndu-"e de ţărm dar, la (apte-opt miledepărtare, nu puteai "-o recuno(ti. Aotu(i, cum era "ingura care +răzda #aţanetedă (i lini(tită a mării, nu-(i întoar"e oc*iul de la ea. 3upă o clipă, #rumoa"a #ăptură pe care o avea la +ord, z&m+ind deparcă era o zi de "ăr+ătoare, î(i arătă capul dea"upra "cării de pe puntea ceamai înaltă (i veni "ă "e reazeme de +raţul "ău.



Gn ciuda plăcutului ei o+icei de ă lenevi, care ade"ea o #ăcea "ă-(i înceapă ziua c&nd mai mult de umătatea ei trecu"e, "e "cula"e atuncidevreme, în a(teptarea marilor evenimente ce tre+uiau "ă "e îndeplinea"că. V iQ între+ă ea pe Nel"on. Nel"on îi arătă în tăcere cu degetul +arca ce "e apropia, neîndrăznind

încă "-o a"igure că ar P +arca a(teptată, dar "ocotind, după linia dreaptă pecare o urma de c&nd pără"i"e ţărmul înaint&nd "pre Foudro]ant, că ea tre+uia"a Pe. V 6nde-i "ir KilliamQ între+ă Nel"on. V e mine mă între+iQ r&"e mma. Nel"on r&"e la r&ndul "ău apoi, întorc&ndu-"e V ar%in"on, zi"e el t&nărului oPţer ce "e gă"ea mai în preama lui, (icăruia dealt#el, Pe din "impatie, Pe pentru "iguranţa că-i a"cultat cu maimultă agerime, îi dădea mai +ucuro" ordinele T ar%in"on, ia încearcă "ă-lde"coperi pe "ir Killiam, (i "pune-i că am toate motivele "ă cred că "e vede+arca pe care o a(teptăm.

A&nărul "alută (i plecă în căutarea am+a"adorului. Gn timpul celor c&teva minute c&t t&nărul locotenent îl gă"i (i-l adu"e pe"ir Killiam, +arca "e tot apropia, (i îndoielile lui Nel"on începeau "ă "eri"ipea"că. E&"la(ii, după cum am "pu", trave"tiţi în ţărani, v&"leau într-un iciprea ritmic pentru a P ţărani (i, dealtminteri, în picioare la proră, "ta #ăc&nd"emne de +iruinţă un om pe care, p&nă la urmă, Nel"on îl recuno"cu dreptScipion >amarra. ar%in"on îl gă"i"e pe "ir Killiam amilton pe c&nd "eria căpitanuluigeneral 2cton, (i î(i întrerup"e"e "cri"oarea, a+ia începută, pentru a "ealătura în gra+ă lui Nel"on (i mmei >]onna pe punte. Scri"oarea întreruptă era pe +iroul "ău, (i vom da o nouă dovadă de

con(tiinciozitatea cu care ne-am #ăcut cercetările, pun&nd "u+ oc*ii cititorilorno(tri începutul "cri"orii, a cărei urmare le-o vom da mai t&rziu. 8ată începutul e +ordul Foudro]ant, ?9 iunie 1799 „3omnule, 2m primit de la!celenţa Eoa"tră trei "cri"ori, două cu data de ?B, (i alta cu data de ?D, (i"unt înc&ntat "ă văd că tot ce lord Nel"on (i cu mine am #ăcut, a o+ţinutapro+area 'aie"tăţilor >or Siciliene. 5ardinalul "e îndărătnice(te "ă "ede"partă de noi (i nu vrea "ă "e ame"tece în predarea #ortului Sant-lmo. 2trimi" pe ducele de Salandra pentru a-l înlocui (i a "e înţelege cu lord Nel"ona"upra miloacelor de atac. 5ăpitanul Arou+ridge va comanda miliţiile engleze(i "oldaţii ru(i veţi "o"i cu c&teva tunuri +une, (i atunci ducele de Salandra

va. P comandantul (e#. Arou+ridge nu "-a împotrivit ace"tei di"poziţii. Gntr-un cuv&nt, îmi place "ă cred că acea"tă în"emnată c*e"tiune "e vatermina repede (i că "teagul regelui va #&l#&i pe"te c&teva zile pe Sant-lmo,după cum (i #&l#&ie pe celelalte #orturi4 2ici aun"e"e "ir Killiam c&nd t&nărul oPţer veni"e "ă-l întrerupă. Se "ui"e pe punte, după cum am "pu", (i "e alătura"e grupului alcătuitde Nel"on (i de mma >]onna.



3upă c&teva clipe, nu mai era nici o îndoială Nel"on il recuno"cu"e peScipion >amara, (i "emnele ace"tuia îl în(tiinţa"eră că amiralul 5aracciolo eraprizonier (i că i-l aduceau. 5e "e petrecu în inima amiralului englez c&nd aOă ve"tea at&t dedorităQ Nici i"toricul, nici romancierul n-au privirea de"tul de pătrunzătoare

pentru a vedea dincolo de vălul de nepă"are ce "e lă"ă pe #aţa lui. 5ur&nd, cele trei per"oane intere"ate de acea"tă captură, privind înad&ncul +ărcii, putură "ă-l vadă pe amiral culcat (i legat +urdu#. Arupul "ău,a(ezat de-a curmezi(ul, "lui"e pe"emne,drept proptea celor doi v&"la(i dinmiloc. Fără îndoială, nu gă"iră de cuviinţă "ă-(i dea o"teneala de a #ace ocolul+a"timentului ca "ă aco"teze la "cara de onoare, "au poate că "e (i ru(inară"ă împingă +atocura p&nă într-at&ta. 3ar oricum ar P #o"t, cangea celor doidinţii marinari "e prin"e de "cara de la +a+ord, (i Scipion >amarra "e repezi"ă ve"tea"că primul, prin viu grai, lui Nel"on iz+&nda urmăririi. Gntre timp, marinarii dezlegară picioarele amiralului ca "ă poată urca pe

+ord dar m&inile i le lă"ară legate la "pate at&t de "tr&n", înc&t atunci c&ndlanţurile căzură, răma"eră pe înc*eieturi urme în"&ngerate a numeroa"elorverigi. 5aracciolo trecu pe dinaintea grupului du(man, a cărui +ucurie îi in"ultanenorocirea, (i #u du" într-o ca+ină dintre două punţi, lă"&ndu-"e u(a de"c*i"ă(i păzită cu două "antinele. 2+ia î(i #ăcu"e 5aracciolo "curta apariţie, că "ir Killiam, dornic "ăanunţe primul ve"tea +ună regelui (i re ginei, "e gră+i "pre ca+ina lui, reluăpana (i urmă „5*iar acum noi l-am văzut pe 5aracciolo, palid, cu o +ar+ălungă, pe umătate mort, cu oc*ii plecaţi (i m&inile legate. 2 trecut pe +ordulva"ului Foudro]ant, unde "e (i gă"e"c, nu numai cei pe care vi i-am numit, ci

(i Pul lui 5a""anoB, don Mulio, preotul aciPco (i alţi nemernici trădători.re"upun că cei mai vinovaţi vor P e!ecutaţi repede, într-adevăr, e cevagroaznic dar eu, care le cuno"c ingratitudinea (i crimele, "unt mai puţinimpre"ionat de pedeap"ă dec&t numeroa"ele per"oane ce au a"i"tat la ace"t"pectacol. 3ealt#el, cred că-i #oarte +ine pentru noi că avem pe +ordulFoudro]ant pe cei mai vinovaţi, în clipa c&nd "e va ataca Sant-lmo, dat Pindcă vom putea tăia un cap de Pecare g*iulea pe care #rancezii o vor tragea"upra ora(ului Neapole. 2dio prea "cumpul meu domn, etc. K. amilton. . S.

V Eeniţi, dacă-i cu putinţă pentru a cumpăni toate lucrurile. Sper căvom P terminat, înainte de "o"irea voa"tră, c&teva c*e"tiuni care ar puteam&*ni pe 'ae"tăţile Eoa"tre. roce"ul lui 5aracciolo va P udecat de oPţerii'aie"tăţilor Eoa"tre Siciliene. 3acă-i condamnat, cum e pro+a+il, "entinţa vaP e!ecutată imediat. are c*iar pe umătate mort de a+ătut ce e"te. 5ere "ăPe udecat de oPţeri englezi. $a"timentul care vă va aduce "cri"oarea plec&nd c*iar acum laalermo, nu vă pot "pune nimic mai mult.4



3e a"tă dată, "ir Killiam amilton putea, #ără teamă de a "e în(ela, "ăanunţe că proce"ul nu va ţine vreme îndelungată. 8ată ordinele lui Nel"on nu va P învinovăţit că l-a #ăcut pe acuzat "ăa(tepte 5ătre căpitanul conte de A*urn, comandantul #regatei „'inerva4 a

'ae"tăţii Sale. 3in ordinul amiralului oraţiu Nel"on „întruc&t France"co 5aracciolo,comodorB9al 'aie"tăţii Sale Siciliene, a #o"t #ăcut prizonier (i e"te acuzat derăzvrătire împotriva legitimului "ău "uveran, pentru a P tra" a"upra "teaguluiregal înălţat pe #regata 'inerva, ce "e gă"ea "u+ ordinele dumneavoa"tră. Sunteţi "omat (i, în +aza prezentei, vi "e ordonă a întruni cinci din ceimai vec*i oPţeri pe care-i aveţi "u+ comandă, oprindu-vă pre(edenţia, (i acerceta pentru a (ti dacă delictul de care e"te acuzat numitul 5aracciolopoate P dovedit iar, dacă dovada delictului reie"e din in"trucţie, tre+uie "ărecurgeţi la mine pentru a (ti ce pedeap"ă va "u#eri. „ e +ordul Foudro]ant, gol#ul Neapole, ?9 iunie, 1799.

oraţiu Nel"on4 Eedeţi a"t#el, din puţinele cuvinte pe care le-am "u+liniat, că nucon"iliul de răz+oi #ăcea proce"ul, că nu udecătorii care recuno"cu"erăculpa+ilitatea tre+uiau "ă aplice pedeap"a după con(tiinţa lor nu, ci Nel"oncare nu a"i"ta nici la in"trucţie, nici la interogator (i, poate că, în timpulacela, "punea vor+e de drago"te mmei >]onna Nel"on, care nici măcar nulua"e cuno(tinţă de proce", "e în"ărcina "ă pronunţe "entinţa (i "ă *otăra"căpedeap"a Gnvinuirea e at&t de gravă, înc&t odată mai mult, după cum ni "-a înt&mplat ade"ea în cur"ul ace"tei pove"tiri, romancierul de teamă "ă nu Pe învinuit de prea multă imaginaţie, trece pana i"toricului (i-i zice „ r&ndul

tău, #rate #antezia n-are dreptul "ă nă"cocea"că, numai i"toria are dreptul "ă"pună ceea ce vei "pune.4 2Prmăm, deci, că nu-i nici un cuv&nt din ceea ce "-a citit de la începutul ace"tui capitol, aPrmăm deci că nu-i nici un cuv&nt din ceea ce "eva citi p&nă la "#&r(itul capitolului, care "ă nu Pe adevărul adevărat nu-i vinanoa"tră dacă, în goliciunea lui, adevărul nu-i mai puţin groaznic. Nel"on, #ără "ă-i pe"e de udecata po"terităţii (i c*iar de-acontemporanilor, *otăr&"e că proce"ul lui 5aracciolo va avea loc pe propriul"ău +a"timent, dat Pind, după cum "pun domnii 5lar%e (i 'arc 2rt*ur în Eiaţalui Nel"on, că amiralul "e temea că, de "e va udeca proce"ul pe +ordul unuiva" napolitan, "ă nu "e revolte ec*ipaul, adăugind at&t era de iu+it

5aracciolo de marinari 2(a că, proce"ul începu îndată după pu+licarea *otăr&rii lui Nel"on,ace"tuia nepă"&ndu-i în "ervili"mul "ău #aţă de regina 5aroline (i de regeleFerdinand, poate c*iar (i din orgoliul "ău per"onal, at&t de ad&nc ignit de5aracciolo, ace"tuia nepă"&ndu-i, "punem noi, "ă calce în picioare toatelegile internaţionale Pindcă n-avea dreptul de-a udeca pe egalul "ău în rang,pe "uperiorul "ău ca poziţie "ocială care, dacă era vinovat, nu era vinovatdec&t #aţă de regele celor 3ouă-Sicilii, (i nu #aţă de regele 2ngliei.



Hi acum, ca "ă nu Pm învinuiţi de "impatie pentru 5aracciolo (i denedreptate în privinţa lui Nel"on, vom "coate pur (i "implu din carteapanegiri(tilor amiralului englez proce"ul-ver+al al udecăţii. în "implicitatealui, ace"t proce"-ver+al ne pare cu mult mai emoţionant dec&t romanulnă"cocit de 5uoco "au ticluit de 5oletta.

:Pţerii napolitani ce alcătuiau con"iliul de răz+oi, "u+ pre(edinţiacontelui de A*urn, "e întruniră îndată în careulDIoPţerilor. >a ordinul contelui de A*urn, doi marinari englezi "e du"eră în cameraunde era înc*i" 5aracciolo, îi dezlegară #r&ng*iile care-l legau (i-l în"oţiră în#aţa con"iliului de răz+oi. Sala unde "e întruni"e răma"e de"c*i"ă, după o+icei, (i toţi putură "ăintre. 5aracciolo, recuno"c&nd în udecătorii lui, a#ară de contele de A*urn, petoţi oPţerii care "ervi"eră "u+ comanda lui, z&m+i (i clătină din cap. ra clar că niciunul din oamenii ace(tia nu va îndrăzni "ă-l ac*ite. Gn "pu"ele lui "ir Killiam era (i adevăr. 3e(i, a+ia în v&r"tă de patruzeci

(i nouă de ani, datorită +ăr+ii "ale neîngriite (i părului în neor&nduială,5aracciolo părea de (aptezeci. Aotu(i, aung&nd înaintea udecătorilor "ăi, "e îndreptă din (ale c&t erade înalt (i î(i regă"i "iguranţa, tăria, privirea unui om deprin" "ă comande, iar#aţa-i, tul+urată de m&nie, luă o e!pre"ie m&ndră, de lini(te. 8nterogatoriul începu. 5aracciolo ră"pun"e #ără di"preţ, (i iatărezumatul vor+elor "ale „N-am "ervit Repu+lica, ci ora(ul Neapole n-amcom+ătut regalitatea, (i omorul, a#ul (i incendiul. 3e multă vreme, "erveamca "implu "oldat, c&nd am #o"t oarecum con"tr&n" "ă iau comanda marineirepu+licane, comandament pe care mi-era cu neputinţă "ă-l re#uz.4 3acă Nel"on ar P a"i"tat la interogatoriu, ar P putut întări aPrmaţia lui

5aracciolo, căci nu trecu"eră trei luni de c&nd Arou+ridge îi "cri"e"e, vă maiamintiţi „2Ou că acum 5aracciolo are onoarea de a "c*im+a garda ca "implu"oldat. 8eri a #o"t văzut "t&nd de "antinelă la palat. Re#uza"e "ă intre înarmată dar "e pare că iaco+inii "ile"c pe toată lumea.4 2tunci îl între+ară de ce, Pindcă #u"e"e "ilit "ă "ervea"că, nu #olo"i"enumeroa"ele prileuri pe care le avu"e"e de a #ugi. Ră"pun"e că a #ugi era tot a #ugi că poate #u"e"e oprit de un gre(itpunct de onoare, dar că, în "#&r(it, #u"e"e oprit. 3acă era o crimă, omărturi"ea. 8nterogatoriul încetă aici. Eoiau de la 5aracciolo o "implă mărturi"iremărturi"irea acea"ta o #ăcu"e (i, de(i #ăcută cu multă lini(te (i demnitate,

de(i modul cum ră"pun"e"e 5aracciolo îi atră"e"e, "pune proce"ul-ver+al,"impatia oPţerilor englezi vor+ind italiana care a"i"ta"eră la (edinţă, proce"ul#u înc*eiat crima era dovedită. 5aracciolo #u în"oţit din nou în camera lui (i păzit iară(i de două"entinele. 5&t de"pre proce"-ver+al, contele de A*urn îl du"e lui Nel"on care-l citicu ne"aţ o e!pre"ie de +ucurie "ăl+atică îi trecu pe #aţă. >uă o pană (i "cri"e 5ătre comodorul conte de A*urn.



„3in ordinul amiralului oraţiu Nel"on 2v&nd în vedere că con"iliul de răz+oi, alcătuit din oPţeri în "erviciul'aie"tăţii Sale. Siciliene "-a întrunit "pre a-l udeca pe France"co 5aracciolopentru crima de re+eliune împotriva "uveranului "ău 2v&nd în vedere că numitul con"iliu de răz+oi a con"tatat pe deplin

dovada ace"tei crime (i, în con"ecinţă, cu acea"tă convingere, a dat împotriva numitului 5aracciolo o *otăr&re a cărei urmare e"te pedeap"a cumoartea rin prezenta, "unteţi "omat (i vi "e ordonă "ă di"puneţi e!ecutareanumitei "entinţe de moarte împotriva numitului 5aracciolo, prin"p&nzurătoare de varga p&nzei triung*iulare a catargului de dinainte a#regatei 'inerva, aparţin&nd 'aie"tăţii Sale Siciliene, #regată care "e gă"e(te"u+ ordinele voa"tre. Numita "entinţă tre+uie e!ecutată a"tăzi, la ora cincidupă-amiază iar după ce condamnatul va P răma" "p&nzurat, de la ora cincip&nă la apu"ul "oarelui, #r&ng*ia va P tăiată (i cadavrul aruncat în mare. e +ordul Foudro]ant, Neapole, ?9 iunie 1799

oraţiu Nel"on. 3ouă per"oane erau în ca+ina lui Nel"on, în clipa c&nd dădu acea"tă"entinţă. 5redincioa"ă urăm&ntului #ăcut reginei, mma răma"e nepă"ătoare(i nu "coa"e o vor+ă în #avoarea condamnatului. Sir Killiam amilton, de(iprea puţin duio" în privinţa ace"tuia, după ce citi "entinţa pe care a+ia o"cri"e"e Nel"on, nu "e putu "tăp&ni "ă nu-i "pună V 'ila vrea "ă "e acorde douăzeci (i patru de ore condamnaţilor pentrua "e pregăti de moarte. V N-am nici o milă pentru trădători, ră"pun"e Nel"on. V 2tunci, dacă nu mila, cel puţin religia 3ar, #ără "ă ră"pundă lui "ir Killiam, Nel"on îi luă "entinţa din m&ini (i.

întinz&nd-o contelui de A*urn zi"e V 3i"puneţi e!ecutarea, ?. L56;82. 2m "pu" (i mai repetăm, în acea"tă #une+ră pove"tire T ce aruncă opată at&t de întunecată pe memoria unuia din cei mai mari oameni de răz+oicare au e!i"tat T n-am vrut "ă recurgem (i la imaginaţie, de(i e cu putinţă ca,prin măie"tria artei "ă P avut "peranţa de-a produce a"upra cititorilor no(tri oimpre"ie mai ad&ncă dec&t prin "impla lectură a dovezilor oPciale. 3ar în"emna "ă ne luăm Z, prea gravă ră"pundere (i, Pindcă apelăm din oPciu 8apo"teritate pentru udecata lui Nel"on, Pindcă îl udecăm pe udecător, vremca, "pre deo"e+ire de prima udecată, rod al m&niei (i al urii, apelul ace"ta "ă

ai+ă toată lini(tea (i toată "olemnitatea unei cauze leale (i "igure de "ucce". Eom renunţa deci la ace"te miloace ce ne-au dat at&t de ade"eaputernicul lor autor, (i ne vom mulţumi cu relatarea engleză care, Pre(te,tre+uie "ă Pe +inevoitoare lui Nel"on (i potrivnică lui 5aracciolo. 5opiem. Gn timpul orelor "olemne ce trecură între udecată (i e!ecutarea"entinţei, 5aracciolo ceru "ă-l c*eme de două ori pe locotenentul ar%in"on,(i de două ori îl rugă "ă intervină pentru el pe lingă Nel"on.



Gnt&ia dată pentru a o+ţine revizuirea udecăţii lui. 2 doua, ca "ă i "e #acă #avoarea de-a îi împu(cat în loc de-a P"p&nzurat. Gntr-adevăr, 5aracciolo "e a(tepta de"igur la moarte, dar la moarteaprin "ecure "au prin împu(care.

Aitlul "ău de prinţ îi dădea dreptul la moartea no+ilimii titlul "ău deamiral îi dădea dreptul la moartea "oldatului. 2m&ndouă i "e re#uzau pentru a #ace loc morţii uciga(ilor (i a *oţilor,unei morţi dezonorante. Numai că Nel"on î(i depă(ea puterile condamn&nd la moarte pe egalul"ău în rang, pe "uperiorul "ău ca poziţie "ocială, dar mai (i alegea o moartecare, în oc*ii lui 5aracciolo, tre+uia "ă mărea"că de două ori grozăvia"upliciului. 2(a că, pentru a "alva de la o moarte dezonorantă, 5aracciolo nu(ovăi "ă co+oare p&nă la rugăminte. V Sunt +ătr&n, domnule, zi"e el locotenentului ar%in"on nu la" în

urma mea #amilie pentru a-mi pl&nge moartea, (i nu "e va +ănui că la v&r"tamea, (i izolat cum "unt, mi-e greu "ă pără"e"c viaţa dar ru(inea de-a muri caun pirat mi-e ne"u#erită. (i, mărturi"e"c, îmi #r&nge inima. Aot timpul c&t lip"i t&nărul locotenent, 5aracciolo păru #oarte z+uciumat(i #oarte îngriorat. A&nărul oPţer "e întoar"e era vădit că aducea un re#uz. V iQ între+ă cu în#ocare 5aracciolo. V 8ată, cuv&nt cu cuv&nt, ră"pun"ul milordului Nel"on, zi"e t&nărul„5aracciolo a #o"t udecat #ără părtinire de oPţerii naţiunii "ale eu, care "unt"trăin, nu pot interveni pentru a-l graţia.4 5aracciolo, z&m+i cu amărăciune.

V 2(a că, zi"e el, milord Nel"on a avut dreptul de-a interveni ca "ă Pucondamnat4 la "p&nzurătoare, (i n-are dreptul de-a interveni ca "ă Pu împu(cat, în loc de-a P "p&nzurat 2poi întorc&ndu-"e către trimi", ro"ti V A&nărul meu prieten, poate că n-ai "tăruit pe lingă milord cum ar Ptre+uit. ar%in"on avea oc*ii în lacrimi. V 2m "tăruit at&ta, principe, ră"pun"e el, înc&t milord Nel"on mi-a "pu"" plec, cu un ge"t de ameninţare, (i adăugind „>ocotenente, dacă am a-ţi daun "#at, e "ă-ţi vezi de trea+ă4- 3ar nu-i nimic, urmă el, dacă !celenţaEoa"tră mai are vreo altă mi"iune, c*iar de m-ar #ace "ă cad în dizgraţie, o

voi îndeplini din toată inima. 5aracciolo "uri"e văz&ndu-i lacrimile (i, întinz&ndu-i m&na îi zi"e V '-am adre"at dumitale, Pindcă e(ti cel mai t&năr :Pţer (i, la v&r"taacea"ta, e rar "ă Pi rău la inimă. i +ine, "#ătuie(te-mă crezi că îndrept&ndu-mă către lad] amilton, ar o+ţine ceva pentru mine de la lord Nel"onQ V 2re mare inOuenţă a"upra milordului, ră"pun"e t&nărul, "ă încercăm.



V 2tunci, du-te "-o implori. oate că, în timpuri mai #ericite, voi P #o"tnedrept #aţă de ea, "ă uite (i comand&nd #ocul ce "e va trage a"upra mea, ovoi +inecuv&nta. ar%in"on ie(i, urcă pe puntea cea mai înaltă (i, văz&nd că nu-i acolo, încercă "ă pătrundă la ea dar, #ără a ţine "eamă de rugăminţile lui, u(a

răma"e înc*i"ă. >a ră"pun"ul ace"ta, 5aracciolo înţele"e că tre+uia "ă piardă orice"peranţă (i, nevoind "ă "e umilea"că (i mai mult, "tr&n"e m&na t&năruluioPţer (i "e *otărî "ă nu mai "coată o vor+ă. >a ora unu, doi marinari intrară la el, în timp ce contele de A*urn îl în(tiinţa că pără"e"c +a"timentul Foudra]ant, trec&nd pe +ordul #regatei'inerva. 5aracciolo î(i întin"e m&inile V Nu în #aţă, ci la "pate "e leagă m&inile, zi"e contele de A*urn. 5aracciolo (i le trecu îndărăt. >ă"ară "ă at&rne o +ucată lungă de #r&ng*ie (i un marinar englez îi ţinu

capătul. Fără îndoială "e temeau, că de i-ar P lă"at m&inile li+ere, "ă nu "erepeadă în mare (i "ă "cape de "upliciu prin "inucidere. 3atorită #r&ng*iei (imă"urii luate de a-i încredinţa capătul în m&inile unui marinar, teama acea"taera înlăturată. 2(adar, legat +urdu# ca (i cel din urmă criminal, 5aracciolo, un amiral,un prinţ, unul din oamenii cei mai de "eamă ai Neapolului, pără"i va"ulFoudro]ant, "tră+ăt&nd toată puntea între două (iruri de marinari. 3ar, c&nd +atocura e împin"ă at&t de departe, ea "e întoarce a"upraceluia care o #ace, (i nu a"upra celui care o îndură. 3ouă +ărci, înarmate ca de răz+oi, în"oţeau la +a+ord (i la tri+ord +arcace-l ducea pe 5aracciolo.

2co"tară la 'inerva. Revăz&nd de aproape #rumo"ul +a"timent, undedomni"e (i #u"e"e a"cultat cu at&ta "upunere în timpul călătoriei de laNeapole la alermo, 5aracciolo o#tă (i două lacrimi îi luciră în colţul oc*ilor. 6rcă pe "cara de +a+ord, adică pe "cara in#eriorilor. :Pţerii (i "oldaţii erau în(iraţi pe punte. 5lopotul +ătea ora unu (i umătate. 5apelanul a(tepta. 5aracciolo #u între+at dacă dore(te "ă între+uinţeze timpul ce-i mairăm&ne într-o "#&ntă convor+ire cu preotul. V Aot don Severo e capelanul 'inerveiQ între+ă el. V 3a, !celenţă, i "e ră"pun"e.

V 2tunci, duceţi-mă la el. :mul ă"ta de trea+ă ridica"e în gra+ă un mic altar. V '-am g&ndit, zi"e el lui 5aracciolo, că în cea"ul din urmă aţi aveapoate dorinţa de a vă împărtă(i. V Nu cred că păcatele-mi "unt at&t de mari ca "ă nu poată v P iertatedec&t prin cuminecătură de-ar P în"ă (i mai mari, #elul ru(ino" în care mă voi"#&r(i, mi-ar părea de aun" pentru i"pă(irea lor.



V Nu vreţi "ă primiţi trupul "#&nt al 3omnului No"tru 8"u" 5ri"to"Q între+ă preotul. V Nu, #erea"că 3umnezeu ră"pun"e 5aracciolo îngenunc*ind. reotul ro"ti cuvintele "acre care con"Pnţe"c o"tiaD1, (i 5araccioloprimi cuvio" împărtă(ania.

V 2veai dreptate, părinte, zi"e el mă "imt mai puternic (i mai cu"eamă mai împăcat dec&t înainte. 5lopotul "ună pe r&nd ora două, ora trei, ora patru, ora cinci. 6(a "e de"c*i"e. 5aracciolo îm+răţi(a preotul (i, #ără "ă "coată o vor+ă, urmă pic*etul cevenea "ă-l ia. 2ung&nd pe punte, văzu un marinar care pl&ngea. V 3e ce pl&ngiQ îl între+ă el. Fără "ă-i ră"pundă, dar *o*otind de pl&n", îi arătă #r&ng*ia pe care oavea în m&ini. V 5um nimeni nu (tie că o "ă mor, zi"e 5aracciolo, nimeni nu mă

pl&nge a#ară de tine,4 vec*i tovară( de arme. îm+răţi(ează-mă deci pentru#amilia mea (i prietenii mei. 2poi, întorc&ndu-"e în"pre Foudro]ant, zări pe dunetăD?un grup de treiper"oane care priveau. 6na din ele ţinea o lunetă. V 8a daţi-vă mai la o parte, prieteni, zi"e 5aracciolo marinarilor careerau în(iruiţi îl împiedicaţi pe milord Nel"on "ă vadă. „ 'arinarii "e îndepărtară. Fr&ng*ia #u"e"e aruncată pe"te varga de v&ntreală a mizeneiD@ at&rnadea"upra capului lui 5aracciolo. 5ontele de A*urn #ăcu un "emn. Htreangul #u trecut de g&tul amiralului,(i doi"prezece oameni, trăg&nd de ca+lu, ridicară trupul la vreo zece picioare

înălţime. Gn acela(i timp, "e auzi o detunătură, (i #umul ei urcă în toate aparatelede manevrare ale +a"timentului. :rdinele milordului Nel"on #u"e"eră e!ecutate. 3ar, de(i amiralului englez nu-i "căpa"e nici cel mai mic amănunt al"upliciului, îndată după ce "e tra"e detunătura, contele de A*urn "e întoar"e în ca+ina lui (i "cri"e „Se aduce la cuno(tinţa !celenţei Sale amiralul lordNel"on că "entinţa împotriva lui France"co 5aracciolo a #o"t e!ecutată înmodul cum #u"e"e ordonată. e +ordul #regatei 'aie"tăţii Sale Siciliene 'inerva, ?9 iunie 1799. 5onte de A*urn4

: +arcă porni îndată "ă ducă lui Nel"on în(tiinţarea. Nel"on n-avea nevoie de ea pentru a (ti că muri"e 5aracciolo. 3upăcum am "pu", nu-i "căpa"e nici un amănunt din e!ecuţie (i, dealt#el, întorc&ndu-(i privirile "pre 'inerva, putea "ă vadă cadavrul legăn&ndu-"e "u+vergă (i plutind în "paţiu. Gnc&t, înainte c*iar ca (alupa "ă P aun" la +a"timent, el (i "cri"e"e lui2cton următoarele r&nduri „3omnule, n-am timp "ă trimit !celenţei Eoa"treproce"ul #ăcut mizera+ilului 5aracciolo pot numai "ă vă "pun că a #o"t



udecat azi-dimineaţă (i că "-a "upu" dreptei "entinţe pronunţate împotrivalui. Arimit !celenţei Eoa"tre apro+area mea a(a cum am dat-o 2pro+ "entinţa de moarte pronunţată împotriva lui France"co5aracciolo, care "entinţă va P e!ecutată a"tăzi, pe +ordul #regatei 'inerva, la

ora cinci. 2m onoarea, etc. oraţiu Nel"on4 Gn aceea(i zi, (i prin acela(i curier, "ir Killiam amilton trimiteaurmătoarea "cri"oare, care dovede(te cu ce înver(unare urma"e Nel"onin"trucţiunile regelui (i ale reginei, cu privire la amiralul napolitan e +ordul Foudro]ant, ?9 iunie 1799. „Scumpul meu domn, 2+ia am timp "ă adaug la "cri"oarea milorduluiNel"on, că France"co 5aracciolo a #o"t condamnat de maoritatea curţiimarţiale, iar milord Nel"on a ordonat că e!ecutarea "entinţei va avea loca"tăzi, la ora cinci după-amiază, la varga de v&ntrele a 'inervei, (i că trupul

va P apoi aruncat în mare. A*urn a pu" în vedere că, de o+icei, în a"emenea împreurări, "e acordă condamnatului douăzeci (i patru de ore ca "ă "e îngriea"că de m&ntuirea "uOetului "ău dar ordinele milordului Nel"on au #o"tmenţinute, de(i am "priinit părerea lui A*urn. 5eilalţi vinovaţi au răma" la di"poziţia 'aie"tăţii Sale Siciliene pe+ordul tartanelor, împre"urate de întreaga noa"tră Ootă. Aot ce #ace lord Nel"on îi e"te dictat de con(tiinţa (i de onoarea lui, (icred că, mai t&rziii, di"poziţiile "ale vor P recuno"cute drept cele mai înţelepte ce "-ar P putut lua. 3ar, deocamdată, pentru numele lui 3umnezeu#aceţi ca regele "ă vină pe +ordul Foudro]ant (i "ă-(i înalţe "tindardul regal. '&ine, vom ataca Sant-lmo zarurile au #o"t aruncate. 3umnezeu va

ocroti cauza cea dreaptă Să nu ne dezminţim puterea (i "ă "tăruim p&nă lacapăt. K. amilton4. Se vede că, de(i convin" că *otăr&rile lui Nel"on "unt cele mai +unecare "e puteau lua. "ir Killiam amilton (i cei al căror interpret e"te, c*eamăregele, cu un #el de #renezie pe Foudro]ant. Sunt neră+dători ca prezenţaregală "ă con"Pnţea"că cumplita dramă ce a+ia "e de"#ă(ura"e acolo. 2cea"tă "entinţă (i e!ecutarea ei "unt a"t#el con"emnate în cartea de+ord a lui Nel"on, de unde le copiem cuv&nt cu cuv&nt. Se va vedea că nuocupă mult loc „S&m+ătă, ?9 iunie, timpul Pind lini(tit dar noro", a "o"itva"ul 'aie"tăţii Sale Rain*a (i +ricul $alloone. : curte marţială a #o"t

întrunită, a udecat, condamnat (i "p&nzurat pe France"co 5aracciolo pe+ordul #regatei napolitane 'inerva4 Hi, prin ace"te trei r&nduri, regele Ferdinand #u lini(tit, regina 5arolinemulţumită, mma >]onna +le"temată, (i Nel"on dezonorat ?9. R56N:HA8N;2 R=2><. !ecuţia lui 5aracciolo ră"p&ndi la Neapole o ad&ncă (i dureroa"ănedumerire. 3in orice partid ar P #ăcut parte, Pecare recuno(tea în amiral unom cu vază at&t prin na(tere c&t (i prin marea-i de"toinicie viaţa-i #u"e"e



irepro(a+ilă (i lip"ită de toate petele morale, de care-i at&t de rar "cutităviaţa unui om de curte. 5e-i drept, 5aracciolo nu #u"e"e curtean dec&t înclipele lui li+ere, (i atunci, după cum "-a văzut, încerca"e "ă apere regalitateacu tot at&ta "inceritate (i cura cu care apăra"e apoi patria. !ecuţia #u, mai ale" pentru prizonierii "u+ oc*ii cărora avu"e"e loc, un

"pectacol îngrozitor. î(i văzură propria lor "entinţă (i, c&nd la apu"ul "oarelui,a(a cum *otăra udecata, #unia #u tăiată (i cadavrul, a"upra căruia "eaţinteau toţi oc*ii, nemaiPind "u"ţinut de nimic, "e "cu#undă în mare, t&r&trepede de g*iulelele ce i "e lega"eră de picioare, un "trigăt înPorător, ie(itdin gura prizonierilor, iz+ucni din toate navele (i, alerg&nd4 pe #aţa valurilor,ca pl&ngerea du*ului mării, ră"ună c*iar pe în"ă(i Oancurile +a"timentuluiFoudro]ant. 5ardinalul nu (tia nimic din tot ce a+ia "e înt&mpla"e în ziua aceeacumplită, nu numai proce"ul, dar nici c*iar are"tarea lui 5aracciolo. Nel"on, "-a văzut, avu"e"e mare griă ca prizonierul "ă-i Pe adu" prin=ranatello, oprind #ormal "ă-l treacă prin lagărul lui RuUo căci, negre(it,

cardinalul n-ar P îngăduit ca un oPţer englez cu care, dealt#el, era de c&tevazile în deplin dezacord a"upra unui punct de onoare at&t de important cum"unt tratatele, "ă pună m&na pe un prinţ napolitan, c*iar de i-ar P #o"tdu(man (i cu at&t mai mult pe 5aracciolo, cu care înc*eia"e un #el de alianţădacă nu o#en"ivă, cel puţin de#en"ivă. Gntr-adevăr, vă amintiţi că, de"părţindu-"e pe plaa 5otona, cardinalul (iprinţul î(i #ăgădui"eră "ă "e "alveze unul pe altul (i, la epoca aceea c&nd nu"e putea.întrezări nimic din viitor, dec&t dacă aveai darul pro#eţiei, puteai totat&t de +ine g&ndi că prinţul îl va "alva pe RuUo, "au că RuUo îl va "alva peprinţ. Aotu(i, la detunăturile tra"e pe +ordul Foudro]ant, (i la vederea unui

cadavru at&rnat de catargul din #aţă, "e ve"ti"e în gra+ă cardinalului că, #ără îndoială, avu"e"e loc o e!ecuţie pe +ordul #regatei 'inerva. 2tunci atra" de o"implă curiozitate, cardinalul urcă pe tera"a ca"ei lui. într-adevăr, văzu cuoc*iul li+er, un cadavru ce "e legăna în aer (i trimi"e după o lunetă. 3ar, dec&nd cardinalul îl pără"i"e pe 5aracciolo, ace"ta lă"a"e "ă-i crea"că părul (i+ar+a, a(a că, mai cu "eamă la at&ta depărtare, părea de nerecuno"cut. $amai mult, 5aracciolo, "p&nzurat în *ainele cu care #u"e"e are"tat, era îm+răcat ţărăne(te. 5ardinalul g&ndi deci că-i cadavrul vreunui "pion ce "elă"a"e prin" (i, #ără "ă "e mai preocupe de înt&mplare, era gata "ă co+oaredin nou în +iroul "ău, c&nd zări o +arcă de"prinz&ndu-"e din Oancurile'inervei (i înaint&nd de-a dreptul "pre el.

Faptul îl opri pe locul "ău. e mă"ură ce +arca "e apropia, era convin" că oPţerul pe care-l aduceaavea trea+ă cu el. urta uni#orma marinei napolitane (i, de(i i-ar P #o"t greu"ă pună un nume pe c*ipul lui, nu-i era în"ă cu totul necuno"cut. 2un" la c&ţiva pa(i de plaă, oPţerul recuno"c&ndu-i de mult pecardinal, îl "alută re"pectuo" (i-i arătă plicul pe care-l aducea. 5ardinalul co+orî (i "e gă"i, în acela(i timp cu.trimi"ul, la u(a +iroului"ău.



Arimi"ul "e înclină (i, prezent&ndu-i *&rtia zi"e V minenţei Eoa"tre, din partea !celenţei Sale contele de A*urn,căpitanul #regatei 'inerva. V 2(teptaţi ră"pun", domnuleQ între+ă cardinalul. V Nu, minenţa Eoa"tră, #ăcu oPţerul. Hi înclin&ndu-"e "e retra"e.

5ardinalul răma"e de"tul de mirat, cu *&rtia în m&nă. Eederea-i "la+ă îl"ilea "ă intre în +irou ca "-o citea"că. 2r P putut "ă-l rec*eme pe oPţer (i "ă-l între+e dar ace"ta-i ră"pun"e"e cu vădita dorinţă de a "e retrage „Nu a(teptră"pun".„ îl lă"ă deci "ă-(i vadă de drum, "e întoar"e în +irou, luă oc*elarii înautorul oc*ilor "ăi "lă+iţi, de"c*i"e "cri"oarea (i citi. Raport minenţei Sale cardinalul RuUo de"pre are"tarea, udecata,condamnarea (i moartea lui France"co 5aracciolo. 5ardinalul nu-(i putu "tăp&ni un "trigăt în care era mai multă uimiredec&t durere. 5redea că nu citi"e +ine. 'ai citi o dată îi veni atunci g&ndul că ceea ce văzu"e legăn&ndu-"e, înv&r#ul vergii de v&ntrele, la capătul unei #unii, era c*iar cadavrul amiralului

5aracciolo. V : murmură el, lă"&ndu-(i +raţele "ă-i cadă #ără vlagă de-a lungultrupului unde am aun", dacă englezii vin "ă "p&nzure prinţii napolitani p&nă în portul NeapoleQ 2poi, după o clipă, a(ez&ndu-"e la +irou (i relu&nd "cri"oarea "u+ oc*i,citi „minenţă, Are+uie "ă aduc la cuno(tinţa minenţei Eoa"tre că azi-dimineaţă am primit de la amiralul Nel"on ordinul de a mă prezenta imediatpe +ordul +a"timentului "ău, în"oţit de cinci oPţeri de pe +ordul meu. 2m îndeplinit numaidec&t ordinul (i, aung&nd pe Foudro]ant, am primit invitaţiaprin "cri" de a întruni c*iar pe va" un con"iliu de răz+oi pentru a-l udeca pecavalerul don France"co 5aracciolo, acuzat de răzvrătire împotriva 'aie"tăţii

Sale, augu"tul no"tru "uveran, (i de a da "entinţa a"upra pedep"ei cuvenităpentru delictul "ău. '-am con#ormat imediat invitaţiei, (i un con"iliu de răz+oia #o"t întrunit în careul oPţerilor din numitul va". în acela(i timp, am pu" "ă-laducă pe vinovat. 'ai înt&i am di"pu" "ă Pe recuno"cut de toţi oPţerii ca Pind într-adevăr amiralul apoi i "-au citit acuzările "tr&n"e împotriva lui (i l-am între+at dacă are ceva de "pu" pentru apărarea lui. 2 ră"pun" că da (i,d&ndu-i-"e toată li+ertatea de a "e apăra, apărările lui "-au mărginit ladenegarea de a P "ervit de +unăvoie nemernica Repu+lică (i la aPrmaţia căn-a #ăcut-o dec&t con"tr&n" (i "ilit "u+.ameninţarea certă de-a P împu(cat. 8-am mai adre"at pe urmă (i alte între+ări, (i în ră"pun"urile lui n-a pututtăgădui că a luptat în #olo"ul a(a-zi"ei Repu+lici împotriva armatelor

'aie"tăţii Sale. 2 mai mărturi"it a P condu" atacul (alupelor canoniere cucare "-a opu" intrării trupelor 'aie"tăţii Sale la Neapole dar a declarat că nu(tia că trupele erau comandate de cardinal, ci că le "ocotea drept "imple*oarde de răzvrătiţi. 2#ară de acea"ta, a mai mărturi"it a P dat prin "cri"ordine tinz&nd a "e opune înaintării armatei regale. în "#&r(it, interogatpentru ce, devreme ce "ervea împotriva voinţei lui, nu încerca"e ă "ere#ugieze la rocida, ceea ce era, în acela(i timp, un miloc de a "e ralia cu



guvernul legitim (i de a "căpa de guvernul uzurpator, a ră"pun" că nu lua"eacea"tă *otăr&re de teama de a P rău primit. >ămurit a"upra ace"tor di#erite puncte, con"iliul de răz+oi, cumaoritatea voturilor, a condamnat pe France"co 5aracciolo, nu numai lapedeap"a cu moarte, ci (i la o moarte ru(inoa"ă.

Numita "entinţă a #o"t prezentată milordului Nel"on, care a apro+atcondamnarea (i a ordonat ca la ora cinci, din aceea(i zi, "entinţa "ă Pee!ecutată, "p&nzur&ndu-l pe condamnat de varga de v&ntrele a mizenei (ilă"&ndu-l "p&nzurat p&nă la apu"ul "oarelui, oră la care #r&ng*ia va P tăiată (itrupul aruncat în mare. „2zi dimineaţă, la două"prezece, am primit ace"t ordin la ora unu (i umătate, condamnatul era tran"portat pe +ordul 'inervei (i du" la capelă,iar la ora cinci "eara, "entinţa era e!ecutată, con#orm ordinului dat. entru a-mi îndeplini datoria, mă gră+e"c "ă vă #ac acea"tă comunicare(i, cu ad&ncul re"pect pe care vi-l port, am onoarea de a P, 2l minenţeiEoa"tre, rea "upu" "ervitor, 5onte de A*urn4

RuUo, do+or&t, reciti de două ori ultima #rază. 2cea"tă comunicare era îndeplinirea unei datorii "au numai o in"ultă. Gn tot cazul, era o "Pdare. 5ardinalul gă"i că-i o in"ultă. Gntr-adevăr, numai el, RuUo, ca vicar general, numai el, ca alter ego alregelui, avea dreptul de viaţă (i de moarte în regatul celor 3ouă-Sicilii. 5um"e #ăcea deci că ace"t intru", ace"t "trăin, ace"t englez, în portul Neapole,"u+ oc*ii lui, pentru a-l "Pda #ără îndoială T după ce rup"e"e capitularea,după ce, cu autorul unui ec*ivoc nedemn de un o"ta( leal, pu"e"e "ă Peadu(i "u+ #ocul navelor tartanele în care "e aOau prizonierii T condamna lamoarte, (i la o moarte dezonorantă, pe un prinţ napolitan mai mare dec&t el

prin na(tere, egalul "ău prin înalta-i #uncţieQ 5ine dădu"e a"emenea puteri ace"tui udecător improvizatQ Gn tot cazul, dacă puterile ace"tea #u"e"eră date altuia, ale lui erauanulate. 5e-i drept că "p&nzurătorile erau înălţate la 8"c*ia dar el, RuUo, n-aveanimic de-a #ace cu in"ulele. 8n"ulele nu #u"e"eră, ca Neapole, recucerite de el,ci de englezi. Nu era nici un tratat cu in"ulele. în "#&r(it, călăul din rocida,Speciale, era un udecător "icilian, trimi" de rege (i, deci, condamna legal înnumele regelui. 3ar Nel"on, "upu" al 'aie"tăţii Sale $ritanice =eorge al 888-lea. cumputea el condamna în numele 'aie"tăţii Sale Siciliene Ferdinand 8Q

RuUo î(i lă"ă capul în m&ini. : clipă,.tot ce am "pu" p&nă acum "e#răm&ntă (i clocoti în creierul "ău în "#&r(it, "e *otărî. >uă o pană, (i "cri"eregelui următoarele 'aie"tăţii Sale regele celor 3ouă-Sicilii. „Sire, :pera de re"tauraţie a 'aie"tăţii Eoa"tre e îndeplinita, "lavă3omnului. 3ar acea"tă re"tauraţie "-a îndeplinit după multe "u#erinţe (i mario"teneli.



ricina care mă #ăcu"e "ă iau crucea într-o m&nă (i "pada în cealaltă numai e!i"tă. ot deci T voi "pune mai mult T tre+uie deci "ă reintru în um+ra din caren-am ie(it dec&t cu convingerea de a "ervi voia lui 3umnezeu (i cu "peranţade a P #olo"itor regelui meu.

3ealt#el, "lă+irea #acultăţilor mele Pzice (i morale mă "ile(te "-o #ac,c*iar de con(tiinţa mea nu mi-ar impune-o ca pe o datorie. 2m deci onoarea de a implora pe 'aie"tatea Eoa"tră "ă +inevoia"că a-mi primi demi"ia. 2m onoarea de a P cu pro#und re"pect, etc. F. cardinal RuUo 2+ia pleca"e "cri"oarea la alermo printr-un trimi" "igur (i autorizat dea rec*iziţiona, la nevoie, înt&ia +arcă înt&lnită pentru a trece în Sicilia, că "eadu"e la cuno(tinţa cardinalului pu+licarea notei lui Nel"on, în care amiralulenglez acorda douăzeci (i patru de ore repu+licanilor din ora(, (i patruzeci (iopt celor din împreurimile capitalei, pentru a "e "upune regelui Ferdinand.

>a prima privire aruncată a"upra te!tului, recuno"cu nota pe care nu-i îngădui"e lui Nel"on "-o trimită la tipar. 5a tot ce ie(ea din pana amiraluluienglez, nota acea"ta "e caracteriza prin violenţă (i +rutalitate. 5itind-o (i văz&nd puterea pe care (i-o atri+uia Nel"on, cardinalul, #u cuat&t mai #ericit de a-(i P trimi" demi"ia. 3ar la @ iulie, "cri"oarea acea"ta a reginei îl în(tiinţa că i "e re"pingedemi"ia „2ni primit (i citit cu cel mai mare intere" (i cea mai pro#undăatenţie preaînţeleapta "cri"oare a minenţei Eoa"tre, cu data de ?9 iunie. Aot ce a( putea "pune minenţei Eoa"tre de"pre "entimentele degratitudine de care inima mea va P ve(nic plină #aţă de ea, ar răm&ne cumult mai preo" dec&t adevărul. 2preciez apoi ce-mi "crie minenţa Eoa"tră

cu privire la demi"ia "a (i la dorinţa-i de odi*nă. 'ai mult ca oricine, (tiu c&t ede dorită lini(tea (i c&t de preţio" devine calmul, după ce ai trăit în toiul#răm&ntărilor (i a ingratitudinii pe care o aduce cu "ine +inele #ăcut. minenţa Eoa"tră.o încearcă numai de c&teva luni, "ă (tie deci c&t maio+o"ită tre+uie "ă Pu eu, care o încerc de douăzeci (i doi de ani Nu, orice-ar"pune minenţa Eoa"tră nu pot "ă-i admit i"tovirea căci, oricare i-ar Pdezgu"tul, admira+ilele acţiuni îndeplinite (i "eria de mi"ive "cri"e mie cuat&ta Pneţe (i talent dovede"c, dimpotrivă, toată puterea #acultăţilor "ale.2(a că, în loc "ă prime"c #atala demi"ie dată de minenţa Eoa"tră într-o clipăde o+o"eală, dimpotrivă, eu tre+uie "ă vă "timulez zelul, inteligenţa (i inimapentru a termina (i a con"olida opera at&t de glorio" începută (i a o continua,

re"ta+ilind ordinea la Neapole pe o +ază at&t de "igură (i de "olidă, înc&t, dingroaznica nenorocire ce ne-a lovit "ă "e ivea"că un +ine (i o îm+unătăţirepentru viitor, (i "per acea"ta datorită marii de"toinicii active a minenţeiEoa"tre. Regele pleacă m&ine "eară cu puţinele trupe pe care le-a putut aduna.rin viu grai, "e vor lămuri multe lucruri greu de înţele" prin "cri". 5&t de"premine, "unt cumplit de m&*nită că nu-l pot în"oţi. 'i "-ar P +ucurat inima "ă-ivăd intrarea la Neapole. 2clamaţiile părţii din poporul "ău care i-a răma"



credincioa"ă ar P un +al"am ne"pu" pentru inima mea (i ar alina cumplitarană de care nu mă voi vindeca niciodată. 3ar mii de g&nduri m-au oprit (irăm&n aici, pl&ng&nd (i rug&ndu-mă ca 3umnezeu "ă-l lumineze (i "ă-l întărea"că pe rege în acea"tă mare acţiune. 'ulţi din cei ce-l în"oţe"c vă vortran"mite din parte-mi e!pre"ia adevăratei (i pro#undei mele recuno(tinţi, ca

(i "incera mea admiraţie pentru toată miraculoa"a acţiune pe care aţi îndeplinit-o. Aotu(i, "unt prea "inceră ca "ă nu "pun minenţei Eoa"tre că aceacapitulare cu răzvrătiţii mi-a di"plăcut cu de"ăv&r(ire, mai cu "eamă dupăceea ce vă "cri"e"em (i după ceea ce vă "pu"e"em. 2(a că am tăcut înprivinţa acea"ta, "inceritatea mea nepermiţ&ndu-mi "ă vă #elicit. 3ar, a"tăzi,totul "-a i"prăvit c&t mai +ine (i, după cum am mai "pu" minenţei Eoa"tre,totul "e va lămuri prin viu grai (i "per că va P du" la +un "#&r(it, căci totul a#o"t #ăcut pentru cel mai mare +ine (i cea mai mare glorie a Statului. Eoi îndrăzni acum. c&nd minenţa Eoa"tră are ceva mai puţin de lucru,"-o rog "ă mă întreţină cu regularitate de"pre toate c*e"tiunile importante ce

"e vor ivi, (i poate "ă "e +iruie pe "inceritatea cu care-i voi "pune părereamea. 6n "ingur lucru mă m&*ne(te că nu vă pot a"igura prin viu grai deadevărata, pro#unda (i ve(nica recuno(tinţă (i "timă cu care "unt a minenţeiEoa"tre, Sincera prietenă, 5aroline.4 3upă ceea ce am dovedit cititorilor no(tri, prin toate amănunteleprecedente, prin "cri"orile augu(tilor "oţi ce "-au mai citit, prin a reginei a+ia4citită, "e vede u(or cum cardinalul RuUo, cu care un "imţăm&nt de lealitatene "ile(te "ă Pm drepţi, a #o"t, în groaznica reacţiune din 1799, ţapul i"pă(itoral regalităţii. Romancierul a (i îndreptat c&teva din erorile i"toricilor eroriintere"ate din partea "criitorilor regali(ti, care au vrut "ă-l #acă ră"punzător în

oc*ii po"terităţii de ma"acrele "ăv&r(ite la im+oldul unui rege #ără inimă (i aunei regine răz+unătoare erori nevinovate din partea "criitorilor patrioţi care,neav&nd documentele pe care numai căderea unui tron putea "ă le pună înm&inile unui "criitor nepărtinitor, n-au îndrăznit "ă arunce o at&t de cumplită învinuire pe două capete încoronate, (i le-au căutat nu numai un complice, ci(i un in"tigator. 2cum, "ă ne reluăm pove"tirea. Nu numai că n-am aun" la "#&r(it, +ac*iar a+ia "untem la începutul ru(inii (i al văr"ării de "&nge. @I. 5-> G'83852 5:>:N>6> 'M2N S< 82S< 38N F:RA6> S2NA->': G'R6N< 56 S2>E2A:, 8N N:2A2 3 ?7 SR ? 86N8. Eă amintiţi că, neîncrezători, nu în cuv&ntul lui RuUo, ei în

con"imţăm&ntul lui Nel"on, Salvato (i >uiza î(i căuta"eră adăpo"t la ca"telulSant-lmo, (i n-aţi uitat că adăpo"tul le #u"e"e dat de conta+ilul 'eean, în"c*im+ul "umei de douăzeci de mii de #ranci de per"oană. Salvato, vă mai amintiţi, într-o "curtă călătorie la 'oli"ia, aduna"e"uma de două "ute de mii de #ranci. 3in "uma acea"ta, vreo cincizeci de mii de #ranci îi între+uinţa"e pentruorganizarea voluntarilor "ăi cala+rezi, pentru c*eltuielile cerute de nevoile



celor mai "ăraci, pentru autorul dat răniţilor (i ră"plata "ervitorilor care-i"ervi"eră în timpul (ederii lor la 5a"tello-Nuovo. : "ută douăzeci (i cinci de mii de #ranci, după cum "cri"e"e Salvatotatălui "ău, #u"e"eră îngropaţi într-o ca"etă, la picioarele laurului lui Eirgiliu,l&ngă grota din uzzuoli.

Gn clipa c&nd "e de"părţi de 'ic*ele, care urma"e "oarta tovară(ilor "ăi(i "e îm+arca"e pe +ordul tartanelor, Salvato îl convin"e pe t&nărul lazzarone"ă primea"că "uma de trei mii de #ranci ca "ă nu răm&nă #ără un +an, în ţară"trăină. Gi răm&neau deci, c&nd "e re#ugie la Sant-lmo cam douăzeci (i douăp&nă la douăzeci (i trei de mii de #ranci. 5er&nd, cu preţul de patruzeci de mii de #ranci, o"pitalitatea a"upracăreia "e înţele"e"e cu comandantul #ortului Sant-lmo, înainte de toate, înm&nă colonelului 'eean umătate din "uma *otăr&tă, adică douăzeci demii de #ranci, #ăgăduindu-i re"tul c*iar în aceea(i noapte. 5olonelul 'eean numără +anii cu cea mai mare griă "i, cum "ocoteala

era e!actă, dădu lui Salvato (i >uizei cele două camere mai +une din ca"tel,după ce-(i înc*i"e cei douăzeci de mii de #ranci în "ertarul +iroului "ău. Seara, Salvato în(tiinţa pe colonelul 'eean că va P nevoit "ă #acă undrum pe"te noapte. îl ruga deci, "ă-i dea parola, ca "ă "e poată întoarce laca"tel, c&nd va P îndeplinit "copul drumului. 'eean ră"pun"e că Salvato, ca militar, tre+uia "ă cunoa"că, mai +inedec&t oricare altul, a"primea regulamentelor militare că-i era cu neputinţă "ă încredinţeze nimănui o parolă care, auzită de o urec*e necin"tită, puteaprimedui "iguranţa #ortului dar, g*icind de ce Salvato cerea "ă pără"ea"cămomentan #ortul, adăugă că îl putea în"oţi unul din oPţerii "ăi "au el în"u(i,dacă-i plăcea mai mult tovără(ia lui.

Salvato declară că tovără(ia colonelului 'eean îi e"te cum nu "e poatemai plăcută (i, de-i li+er, drumul l-ar tace c*iar în noaptea aceea. ra cu neputinţă locotenent-colonelul căruia tre+uiaă i "e încredinţezepaza #ortului neîntorc&ndu-"e dec&t a treia zi. 3ealt#el, colonelul adăugă #oarte curtenitor că. de era nelini(tit pentruplata celor douăzeci de mii de #ranci, putea "ă a(tepte c&teva zile, av&nd unzălog viu în m&nă (i umătatea preţului "ta+ilit Pind dată de mai înainte. Salvato o+iectă că datoriile "trică prietenia, (i cu c&t mai devreme vada colonelului re"tul de douăzeci de mii de #ranci, cu at&t mai +ine va Ppentru am&ndoi. 2devărul era că 'eean î(i rezerva"e noaptea următoare pentru o

negociere per"onală. Eoia "ă încerce o a doua propunere la cardinalul RuUo, a(a că pu"e"e "ăi "e ceară un +ilet de li+eră trecere pentru unul din oPţerii lui, în"ărcinat cunoile tratative pentru predarea #ortului. :Pţerul ace"ta, era c*iar el. Nu vom P învinuiţi de a ne cruţa compatrioţii. în toată lupta pentrucucerirea Neapolului, "-au gă"it, de la comi"arul Fepoult p&nă la colonelul'eean, c&ţiva nemernici, de care-" totdeauna pline +irourile din urma



armatelor (i, după cum i-am preamărit pe cei ce aveau drept la glorie,tre+uie "ă aruncăm ru(inea în o+razul acelora care n-au dreptul dec&t laru(ine. 3atoria cardinalului RuUo era de-a primi toate propunerile ce aveau"copul de a cruţa văr"area de "&nge. Arimi"e dar, la ora *otăr&tă, adică la

zece "eara, pe marc*izul 'ala"pino, aducătorul +iletului de li+eră trecere, (i-idădu o e"cortă de zece oameni pentru a "e #ace re"pectat. 5olonelul 'eean "e îm+răcă civil, î(i dădu lui în"u(i depline puteri de-atrata (i, în calitate de "ecretar al comandantului din #ort, urmă pe marc*izul'ala"pino (i pe cei zece oameni ai lui. >a ora un"prezece, după ce co+or&"e prin 8n#ra"cata, pe "trada Floria (ipe drumul 2renaccia, p&nă la podul 'agdalena, a(a zi"ul "ecretar aungea laca"a cardinalului (i era introdu" la minenţa Sa. Gntrevederea avea loc T "iliţi cum "untem de-a ne întoarce îndărăt dinpricina di#eritelor "u+împărţiri ale numeroa"elor epi"oade din pove"tireanoa"tră T în noaptea de ?7 "pre ? iunie, înainte ca RuUo "ă P cuno"cut reaua

credinţă a lui Nel"on, ci c&nd, dimpotrivă, primind în timpul zilei, de lacăpitanii Arou+ridge (i $all, a"igurarea că amiralul nu "e opune la îm+arcare,mai credea încă în e!acta re"pectare a tratatelor. 3ar, am "pu"-o, colonelul 'eean mai #ăcu"e o primă încercare pel&ngă cardinal, încercare ce #u"e"e re"pin"ă cu ră"pun"ul "curt „ort răz+oicu Per (i nu cu aur4 5ardinalul RuUo, gata prevenit împotriva lui 'eean, îl primi de"tul derece pe "ecretarul ace"tuia, "au mai +ine zi", #ără "ă +ănuia"că nimic pe în"u(i 'eean. V i +ine, domnule, începu el, e(ti împuternicit "ă-mi #aci prin viu graipropuneri, nu voi "pune mai u"te, ci mai militare dec&t acelea ce mi "e

#ăcu"eră prin "cri", (i la care cuno(ti #ără îndoială ră"pun"ul meuQ 'eean î(i mu(că +uzele. V ropunerile mele, adică ale colonelului 'eean, pe care am onoareade a-l reprezenta pe l&ngă minenţa Eoa"tră, zi"e el, au două #eţe una"peciPcă, (i cu care omenia îmi ordonă "ă încep alta militară, la carecolonelul nu va recurge dec&t în ultima in"tanţă, dar va recurge dacăminenţa Eoa"tră îl "ile(te. V 2"cult, domnule. V 5olegii mei, "au mai degra+ă colegii colonelului 'eean,comandantul 'a""a (i comandantul 2urora, au tratat (i au pu" (i o+ţinutcondiţiile pe care ni(te răzvrătiţi puteau "ă le pună (i tre+uie "ă Pe prea

mulţumiţi de a le P o+ţinut. 3ar nu-i tot a"t#el cu colonelul 'eean el nu-i unrăzvrătit, ci un inamic, (i un inamic puternic deoarece reprezintă Franţa. 3acătratează, are deci dreptul la o mai +ună capitulare dec&t a domnilor >2urora(i 'a""a. V #oarte adevărat, ră"pun"e cardinalul, (i iată, cea pe care-o o#er#rancezii vor ie(i din #ortul Sant-lmo în +ătaia to+elor, cu Ptilurile tunuriloraprin"e, cu toate onorurile răz+oiului (i "e vor reuni cu compatrioţii lor,



răma(i în garnizoană la 5apua (i la =aete, #ără nici un angaament care "ă le înlănţuie li+erul-ar+itru. V Nu văd aici o prea mare îm+unătăţire a tratatului dintre minenţaEoa"tră (i comandanţii 'a""a (i >2urora (i ei ie(eau în +ătaia to+elor, cuPtilurile aprin"e (i aveau dreptul "ă răm&nă la Neapole "au "ă "e retragă în

Franţa. V 3a dar pe plaă, înainte de a "e îm+arca, î(i depuneau armele. V Simplă #ormalitate, minenţa Eoa"tră o va recunoa(te. 5e-ar P #ăcutcu armele lor ni(te +urg*ezi răzvrătiţi plec&nd în e!il "au răm&n&nd la eiaca"ăQ V 2tunci, domnule, cel puţin a(a mi "e pare, o+iectă cardinalul,c*e"tiunea m&ndriei militare o dai cu totul la o parteQ V c*e"tiunea cu care "unt condu(i #anaticii (i pro(tii. :ameniiinteligenţi T (i minenţa Eoa"tră nu va lua în nume de rău dacă-l a(ez înacea"tă ultimă categorie T oamenii inteligenţi văd dincolo de #umul ce "enume(te vanitate.

V Hi ce vezi, domnule, "au mai degra+ă ce vede comandantul 'eeandincolo de #umul ce "e nume(te vanitateQ V Eede o a#acere, (i c*iar o a#acere +ună, pentru minenţa Eoa"tră (ipentru el. V : a#acere +unăQ Nu mă pricep la a#aceri, domnule, te previn. Nu-inimic, Pi mai lămurit V 5e-i drept, iată două #orturi predate din trei dar al treilea, at&t prinpoziţia c&t (i prin oamenii care-l apără, e aproape cu neputinţă de luat, "auva P nevoie de un lung a"ediu. 6nde vă "unt inginerii, unde vă "unt tunurilede mare cali+ru, unde vă e"te armata pentru a împre"ura o citadelă ca aceeape care o comandă colonelul 'eeanQ Nu veţi iz+uti, tocmai aung&nd la ţel (i

ne iz+utind, minenţa Eoa"tră va pierde tot meritul unei campanii minunate, în timp ce, cu c&teva păcătoa"e "ute de mii de livreDpe care, pre"upun&ndcă nu le aveţi, le puteţi ridica la Neapole în două ore, încununaţi ediPciulre"taurării (i puteţi "pune regelui „Sire, generalul 'ac%, cu o armată de(aizeci de mii de "oldaţi, cu o "ută de tunuri, cu o vi"tierie de douăzeci demilioane, a pierdut Statele romane, Neapolul, 5ala+ria, în "#&r(it regatul eu,cu c&ţiva ţărani, am recucerit tot ce pierdu"e generalul 'ac%. „într-adevăr, m-a co"tat cinci "ute de mii de #ranci "au un milion ca "ă ocup #ortul Sant-lmodar ce-i un milion #aţă de pagu+ele pe care le putea #aceQ 5ăci, în "#&r(it, "ire,(tiţi mai +ine dec&t oricine, veţi putea adăuga, că #ortul Sant-lmo a #o"tcon"truit, nu pentru a apăra Neapolul, ci pentru a-l ameninţa (i, drept

dovadă, e"te o lege dată de augu"tul vo"tru tată care opre(te "ă "e ridiceca"e mai "u" de-o anumită înălţime, întruc&t ar putea a"t#el "ting*eri oculg*iulelelor (i al o+uzelor. :r, Neapole +om+ardat, nu era o pierdere de cinci"ute de mii de #ranci "au de un milion, ci era o pierdere cu neputinţă decalculat.4 Hi, #aţă de e!plicarea purtării voa"tre, regele, credeţi-mă, e un omcu prea mult +un "imţ pentru a nu vă da dreptate. V 2tunci, în caz de a"ediu, reluă cardinalul, colonelul 'eean "ocoate"ă +om+ardeze NeapolulQ



V 3ar, +ineînţele". V Ea P o in#amie zadarnică. V 8ertaţi-mă, minenţă, va P un caz de legitimă apărare "untematacaţi, ripo"tăm. V 3a, dar ripo"taţi în partea de unde "unteţi atacaţi (i, cum veţi P

atacaţi din partea opu"ă ora(ului, nu veţi putea ripo"ta în partea ora(ului. V $ine 5ine poate (ti unde cad g*iulelele (i +om+eleQ V 5ad în partea unde le îndrepţi, domnule, dimpotrivă lucrul e prea+ine cuno"cut. V i +ine, în cazul ace"ta, "e vor îndrepta în"pre ora(. V 8artă-mă, domnule dar dacă ai purta uni#orma militară, în loc de*aine civile, ai (ti că una din primele legi ale răz+oiului opre(te pe a"ediaţi "ătragă a"upra ca"elor "ituate într-un punct de unde nu porne(te atacul. :r,+ateriile ce vor P îndreptate împotrivă #ortului Sant-lmo Pind a(ezate înpartea opu"ă ora(ului, #ocul ca"telului Sant-lmo, "u+ pedeap"a de-a călcatoate convenţiile care c&rmuie"c popoarele civilizate, nu va putea arunca Pe

numai o "ingură g*iulea, un "ingur o+uz "au o "ingură +om+ă în partea opu"ă+ateriilor care-l vor ataca. Nu vă îndărătniciţi deci într-o eroare pe care cu"iguranţă că n-ar "ăv&r(i-o colonelul 'eean, de-a( avea onoarea "ă di"cut cuel, în loc de-a di"cuta cu dumneata. V Hi dacă, totu(i, ar "ăv&r(i eroarea acea"ta (i, în loc "-o recunoa"că,ar "tărui în ea, ce-ar zice minenţa Eoa"trăQ V 2( "pune, domnule, că îndepărt&ndu-"e de legile recuno"cute detoate popoarele civilizate, legi pe care Franţa, ce "e pretinde a P în #runteacivilizaţiei, tre+uie "ă le cunoa"că mai +ine dec&t oricare altă ţară, colonelultre+uie "ă "e a(tepte a P tratat el în"u(i ca un +ar+ar. Hi, cum nu e!i"tă#ortăreaţă care "ă nu poată P cucerită (i că, prin urmare, #ortul Sant-lmo va

P luat într-o zi "au alta, în ziua aceea, el (i garnizoana lui vor P "p&nzuraţi decrenelurile citadelei. V 3race dar (tiu că nu vă "Piţi, mon"eniore e!clamă a(a-zi"ul"ecretar cu o ve"elie pre#ăcută. V Hi nu numai at&t ro"ti cardinalul (i "e ridică, "priinindu-"e cum&inile pe ma"ă (i privindu-l ţintă pe am+a"ador. V 5um, nu numai at&tQ 8 "-ar mai înt&mpla deci încă ceva, după ce va P#o"t "p&nzuratQ V Nu, dar înainte de-a P, domnule. V Hi ce i "-ar înt&mpla, mon"enioreQ V 8 "-ar înt&mpla ca acum cardinalul RuUo, "ocotind ca nedemn de

caracterul (i de rangul "ău "ă mai di"cute intere"ele regilor (i viaţaoamenilor, cu un ticălo" de #elul "ău, l-ar po#ti "ă ia"ă din ca"a lui (i, de nu "-ar "upune pe loc, ar pune "ă Pe aruncat pe #erea"tră. lenipotenţiarul tre"ări. V 3ar, urmă RuUo, îm+l&nzindu-(i gla"ul p&nă la curtenie (i #aţa p&năla z&m+et, cum nu e(ti comandantul #ortului Sant-lmo, ci numai trimi"ul "ău,mă voi mulţumi "ă te rog, domnule, "ă-i raportezi cuv&nt cu cuv&nt



convor+irea pe care am avut-o împreună, a"igur&ndu-l #oarte *otăr&t că-i cutotul de pri"o" "ă mai încerce în viitor vreo nouă negociere cu mine. 2poi, cardinalul "e înclină (i, cu un ge"t pe umătate politico", pe umătate poruncitor, „arătă u(a colonelului, care ie(i, mai #urio" încă de avedea că nu-i iz+uti"e a#acerea, dec&t umilit de ignirea ce i "e adu"e"e.

@1. 6N3 S 3:E3HA 5< FR2A> M:S. E=2 2S6R2 >68 S2>E2A:. Gn dimineaţa zilei de ?7, Salvato (i >uiza pără"i"eră 5a"tello-Nuovoduc&ndu-"e la #ortul Sant-lmo în aceea(i zi, #orturile tre+uiau predateenglezilor, (i patrioţii îm+arcaţi. 3in înălţimea meterezurilor, Salvato (i >uiza putu"eră vedea pe englezilu&nd în "tăp&nire #orturile (i pe patrioţi co+or&nd în tartane. 3e(i "e părea că totul "e îndepline(te cin"tit (i după condiţiiletratatului, Salvato răma"e cu îndoielile lui cu privire la deplina-i e!ecutare. 5e-i drept că, toată ziua (i toată "eara din ?7, v&ntul +ătu"e de la ve"t(i "e împotrivi"e ca tartanele "ă întindă p&nzele pentru a porni.

3ar, în timpul nopţii de ?7 "pre ?, v&ntul "e "c*im+a"e "pre nord-nord-ve"t (i, prin urmare, aun"e"e cu totul prielnic plecării totu(i tartanele nu "emi(cau. Salvato, împreună cu >uiza "priinită de +raţul "ău, le privea îngrioratdin înălţimea meterezelor, c&nd îi aun"e colonelul 'eean în(tiinţ&ndu-l că, împotriva a(teptării lui, locotenent-colonelul "e întor"e"e la #ort cu douăzeci(i patru de ore mai devreme dec&t credea, înc&t nimic nu-l mai împiedica "ă-l în"oţea"că în drumul pe care "ocotea "ă-l #acă în noaptea următoare. >ucrul #u deci *otăr&t. Ciua trecu în pre"upuneri. E&ntul nu înceta "ă Pe prielnic, (i Salvato nu-(i dădea "eama că "e #ace vreo pregătire de plecare. 5onvingerea lui era că

"e pregătea o cata"tro#ă. 3in punctul înalt unde "e gă"ea, domina întregul gol# (i, cu autorulunei lunete, vedea tot ce "e petrecea în tartane (i c*iar pe navele de răz+oi. e la ora cinci, o +arcă, în care "e aOau un oPţer (i c&ţiva marinari, "ede"prin"e din Oancurile +a"timentului Foudro]ant (i înainta "pre una dintartane. 2tunci, "e #ăcu o mare mi(care pe +ordul tartanei de care "e apropia"e+arca două"prezece per"oane #ură "coa"e din tartană (i co+or&ră în +arcăapoi +arca î(i "c*im+ă direcţia (i porni din nou "pre Foudro]ant, pe punteacăruia urcară cei doi"prezece patrioţi (i cur&nd "e în#undară în Oancurileva"ului pentru a nu "e mai ivi.

Faptul, a cărui lămurire Salvato o căuta zadarnic, îl pu"e pe g&nduri. Se înnopta. >uiza "e îngriora de drumul ce avea "ă-l #acă împreună cu'eean. Salvato îi lămuri pricina, în(tiinţ&nd-o de t&rgul înc*eiat cu colonelul(i în "c*im+ul căruia cumpăra"e "căparea lor laolaltă. a îi "tr&n"e mina, zic&ndu-i V Nu uita că, la nevoie, am o adevărată avere la +ieţii $ac%eri.



V 3ar, de averea acea"ta, care nu-i toată a ta, ră"pun"e z&m+indSalvato, parcă ne înţele"e"em "ă nu ne atingem dec&t la cea mai mareanang*ieQ >uiza #ăcu un "emn aPrmativ. 6n cea" înainte de-a ie(i din #ort, adică pe la ora un"prezece, Salvato (i

'eean di"cutară dacă vor porni la morm&ntul lui Eirgiliu, aOat cam la un "#ertde leg*e de Sant-lmo, cu o mică e"cortă, ca (i cum ar merge în patrulă "audacă "e vor duce "inguri (i trave"tiţi. 2le"eră trave"tirea. Făcură ro"t de "traie ţărăne(ti. Se înţele"eră că la vreo înt&lnirenea(teptată, Salvato va lua cuv&ntul. Eor+ea în a(a #el dialectul napolitan, înc&t era cu neputinţă "ă-i recuno(ti drept cine era. 6nul luă o cazma, celălalt o "apă (i. la două"prezece noaptea, am&ndoiie(iră din #ort. ăreau doi muncitori, întorc&ndu-"e de la lucru (i merg&ndaca"ă. Noaptea, #ără a P întunecată, era noroa"ă. >una "e a"cundea, din c&nd

în c&nd, după o perdea de nori, "tră+ăt&nd anevoie prin de"imea ei. 8e(iră pe o portiţă tainică din #aţa "atului 2ntiguano, dar apucarăaproape îndată pe o cărăruie ce cotea la "tingă "pre ietra-5atella apoiintrară de-a dreptul în Eomero, o luară pe o ulicioară ce-i "coa"e a#ară din "at,lă"ară la "tingă 5arone-del-5ielo (i, prin cărăruia ce duce la pov&rni(ulau"ilippe, aun"eră la monumentul #unerar de"emnat călătorului "u+ numelede morm&ntul lui Eirgiliu. V 3e pri"o", iu+ite colonele, zi"e Salvato, "ă te mai în(tiinţez cecăutăm aici. V ei Ereo comoară îngropată după c&t pre"upun 7 V 2i g*icit. Numai că "uma nu #ace "ă Pe numită comoară. Aotu(i, Pi

lini(tit, adăugă el z&m+ind, e de"tul de mare ca "ă mă ac*it #aţă dedumneata. Salvato înainta "pre laur (i începu "ă "cormonea"că păm&ntul cucazmaua. 'eean îl urmărea cu oc*i lacomi. 3upă cinci minute, Perul cazmalei ră"ună pe un corp tare. V 2*aa #ăcu 'eean care urmărea operaţia cu o luare aminte aidomacu îngriorarea. V N-ai auzit pove"tindu-"e, colonele, zi"e "ur&z&nd Salvato, că cei doimaniDB"unt paznicii Pre(ti ai comorilorQ V $a da, ră"pun"e 'eean numai că nu cred tot ce mi "e pove"te(te

3ar ""t N-auzi zgomotQ 2m&ndoi a"cultară. V o căruţă ce trece prin pe(tera de la uzzuoli, ro"ti Salvato dupăc&teva clipe. 2poi, îngenunc*ind, dădu la o parte păm&ntul cu m&inile. V 5iudat zi"e el, mi "e pare că păm&ntul ă"ta a mai #o"t ră"colit decur&nd. V 2ida de e!clamă 'eean, nu #ă glume proa"te, dragul meu oa"pete.



V Nu-i o glumă, ră"pun"e Salvato trăg&nd cu#ăra(ul din păm&nt.5a"eta e goală. Hi "imţi că "e înPoară #ără voie. 8l cuno(tea prea +ine pe 'eean ca "ă(tie că nu-l va "cuti (i, dealt#el, nici nu voia "ă-i ceară +unăvoinţa. V ciudat, urmă 'eean, că au luat +anii, (i au lă"at ca"eta. 8a "cutur-

o poate că vom auzi "un&nd ceva. V Cadarnic Simt +ine, după greutate, că-i goală. 3ealtminteri, "ăintrăm în colum+ar (i "-o de"c*idem. V 2i c*eiaQ V Se de"c*ide cu o încuietoare "ecretă. 8ntrară în colum+ar. 'eean "coa"e din +uzunar o mică lanternă cu carevedeai #ără a P văzut, +ătu amnarul (i o aprin"e. Salvato apă"ă pe arcul ca"etei "e de"c*i"e. Gntr-adevăr, era goală dar în locul aurului, conţinea un +ilet. Salvato (i 'eean e!clamară în acela(i timp V 6n +ilet

V Gnţeleg, "pu"e Salvato. V $ine 2urul e regă"itQ între+ă cu aprindere colonelul. V Nu, dar nu-i pierdut, ră"pun"e t&nărul. Hi, de"păturind +iletul, la licăreala lanternei, citi „6rm&ndu-ţiin"trucţiunile, am venit în noaptea de ?7 "pre ? "ă iau aurul ce era înca"etă, pe care o pun în acela(i loc,.împreună cu prezentul +ilet. Fratele Mo"ep*4 V 8n noaptea de ?7 "pre ? "trigă 'eean. V 3a, a(a că, de-am P venit noaptea trecută, (i nu acum, am P "o"it latimp. V Nu vei "pune cumva că-i vina meaQ între+ă repede 'eean.

V Nu, că, la urma urmelor, răul nu-i at&t de mare pe c&t crezi, (i poatec*iar că nu-i nici un rău. V Gl cuno(ti pe #ratele ă"ta Mo"ep*Q V 3a. V (ti "igur de elQ V 5eva mai mult dec&t de mine în"umi. V Hi (tii unde "ă-l gă"e(tiQ V Nici măcar nu-l voi căuta. V 2tunci, cum #acemQ V 3ar pă"trăm convenţia în aceea(i termeni. V Hi cei douăzeci de mii de #ranciQ

V Gi vom lua din altă parte dec&t unde am crezut că-i T gă"im at&ta tot. V 5&ndQ V '&ine. V (ti "igurQ V Sper. ) V Hi dacă te-ai în(elaQ V 2tunci, ţi-a( "pune ca partizanii ro#etului „3umnezeu e mare. 'eean î(i trecu m&na pe #runtea-i nădu(ită.



V Salvato văzu marea îngriorare a colonelului, el a cărui "eninătatea+ia #u"e"e tul+urată o clipă. V Hi acum, zi"e el, tre+uie "ă punem ca"eta la locul ei (i "ă ne întoarcem la #ort. V 5u m&inile goaleQ #ăcu alnic 'eean.

V Nu mă întorc cu m&inile goale, Pindcă mă întorc cu +iletul ă"ta. V 5e "umă era în ca"etăQ între+ă colonelul. V : "ută douăzeci (i cinci de mii de #ranci, ră"pun"e Salvato, pun&ndca"eta la loc (i trăg&nd dea"upra-i păm&ntul cu picioarele. V 2(a că, după părerea dumitale, +iletul ă"ta preţuie(te o "utădouăzeci (i cinci de mii de #ranciQ V reţuie(te c&t preţuie(te pentru un Pu "iguranţa că-l iu+e(te tatăl"ău 3ar, cum "puneam, iu+ite colonele, "ă ne întoarcem la ca"tel (i m&ine,la ora zece, vino la mine. V entru ceQ V entru a primi de la >uiza o poliţă de douăzeci de mii de #ranci la

vedere, la cea mai mare +ancă din Neapole. V 5rezi că e"te acum la Neapole o +ancă ce va plăti la vedere o poliţăde douăzeci de mii de #ranciQ V Sunt "igur. V i +ine, eu mă îndoie"c. $anc*erii nu-" at&t de pro(ti "ă plătea"că întimp de revoluţie. V Eei vedea că ace(tia vor P at&t de pro(ti "ă ac*ite c*iar în timp derevoluţie, din două pricini înt&ia, Pindcă erau oameni cin"tiţi V Hi a douaQ „ V Fiindcă au murit. V 2*a 2tunci e la $ac%eriQ

V Aocmai la ei. V Gn cazul ă"ta, e altceva. V 2i încredereQ V 3a. V Foarte +ine 'eean î(i "tin"e lanterna. =ă"i"e un +anc*er care, în timp de revoluţie,plătea la vedere o poliţă. ra mai mult dec&t căuta 3iogene la 2tena. Salvato calcă cu picioarele păm&ntul ce acoperea cu#ăra(ul. 3e "-armai întoarce tatăl "ău, lip"a +iletului tre+uia "ă-i "pună că veni"e. 2m&ndoi o luară pe acela(i drum pe care-l mai urma"eră (i "e înapoiarăla ca"telul Sant-lmo la primele licăriri ale zorilor. Se (tie că, în luna iunie,

nopţile "unt cele mai "curte din tot anul. >uiza a(tepta în picioare (i îm+răcată întoarcerea lui Salvato. îngriorarea nu-i îngădui"e "ă "e culce. l îi i"tori"i tot ce "e înt&mpla"e. >uiza luă o *&rtie (i "cri"e +ăncii $ac%er o poliţă de douăzeci de mii de#ranci, în de+itul ei (i la vedere. 2poi întinz&nd lui Salvato *&rtia zi"e V 6ite, dragul meu, du-o colonelului +ietul om va dormi mai lini(tit cupoliţa a"ta "u+ pernă. Htiu +ine adăugă ea r&z&nd că, în lip"a celor douăzeci



de mii de #ranci, îi răm&ne capul no"tru dar mă îndoie"c dacă, am&ndouă laun loc, odată tăiate, le-ar preţui douăzeci de mii de #ranci. Speranţa >uizei #u în(elată, după cum #u"e"e (i a lui Salvato. Mudecătorul Speciale "o"i"e în aun din rocida, unde ordona"e "ă Pe"p&nzurate treizeci (i (apte de per"oane (i, în numele regelui, pu"e"e

"ec*e"tru pe +anca $ac%er. 3in aun, plăţile înceta"eră. @?. $6N EN8A '28SA<;88 S2>. >a ?B iunie, înainte "ă P aOat c*iar din gura lui RuUo că ace"ta "ede"părţea de coaliţie, Nel"on trimi"e"e colonelului 'eean următoarea"omaţie „3omnule, minenţa Sa cardinalul RuUo (i comandantul (e# alarmatei ru"e v-au "omat ieri "ă vă predaţi vă previn că, dacă termenul ce vi"-a acordat e depă(it cu două ore, veţi "u#eri con"ecinţele, (i că nu voi maiacorda nimic din ceea ce vi "-a o#erit. Nel"on.4 Gn zilele ce urmară, adică de la ?D la ?9 iunie, Nel"on #u ocupat cu

are"tarea patrioţilor, "ă cumpere trădarea #ermierului (i "ă-l "p&nzure pe5aracciolo dar, odată i"prăvită acea"tă #aptă ru(inoa"ă, putu "ă "e îngriea"că de are"tarea patrioţilor ce nu erau încă în m&inile lui (i de a"ediulca"telului Sant-lmo. Gn con"ecinţă, ordonă lui Arou+ridge "ă de+arce pe u"cat cu o mie trei"ute de englezi, în timp ce căpitanul $aillie i "e alătura cu cinci "ute de ru(i. Gn primele (a"e zile, Arou+ridge #u autat de prietenul "ău căpitanul $alldar ace"ta, Pind trimi" la 'alta, #u înlocuit cu căpitanul $enamin alofel,tocmai cel care-i dărui"e lui Nel"on un "icriu cioplit din catargul cel mare depe va"ul #rancez l:rient. :rice-ar P zi" i"toricii italieni, odată încolţit, 'eean care, prin

negocierile lui, compromi"e"e onoarea naţională, voi "ă "alveze onoarea#ranceză. Se apără vitee(te, (i raportul către lordul )eit*, al lui Nel"on care "epricepea la viteie, raport ce începe cu cuvintele „8n timpul unei lupte înver(unate de o "ăptăm&nă, în care artileria noa"tră a înaintat la o "utăoptzeci de iarziDDde (anţuri4 e o "trălucită mărturie. Aoată "ăptăm&na aceea, cardinalul rămă"e"e cu +raţele încruci(ate "u+cortul "ău. Gn noaptea de "pre 9 iulie, "e "emnalară doua +a"timente ce păreau aP unul englez, iar celălalt napolitan, (i care, trec&nd pe la ve"t de Ootaengleză, navigau "pre rocida.

Gntr-adevăr, în dimineaţa de 9 iulie, "e văzură în portul acelei in"uledouă va"e, dintre care unul, Sea-or"e, înălţa pavilionul englez, iar celălalt,Sirena, nu numai pavilionul napolitan, ci (i "tindardul regal. >a 9 iulie, dimineaţa, cardinalul primea de la rege acea"tă "cri"oare,#ără mare în"emnătate pentru pove"tirea noa"tră, dar care cel puţin vadovedi că n-am lă"at "ă ne "cape nici un document #ără a-l P citit (i între+uinţat rocida, 9 iulie 1799.



„minenti""ime, Eă e!pediez o mulţime de e!emplare a unei "cri"ori pecare am adre"at-o popoarelor mele. 2duceţi-o îndată la cuno(tinţa lor (i daţi-mi "eamă de e!ecutarea ordinelor mele trimi"e prin Simonetti, cu care amvor+it îndelung azi-dimineaţă. Eeţi înţelege *otăr&rea mea cu privire la#uncţionarii din +arou.

3umnezeu "ă vă păzea"că după cum dore"c. 2l vo"tru a#ectuo", Ferdinand $.4 Regele era a(teptat din zi în zi. >a ? iulie, primi"e "cri"orile lui Nel"on (iamilton care-l în(tiinţau de moartea lui 5aracciolo (i-l zoreau "ă vină. Gn aceea(i zi, "cria cardinalului, a cărui demi"ie nu-i aun"e"e încă alermo, ? iulie 1799 „minenti""ime, Scri"orile pe care le prime"ca"tăzi, (i mai cu "eamă rea din "eara de ?I, m-au m&ng&iat într-adevăr,arăt&ndu-mi că lucrurile iau o întor"ătură +ună, cea pe care o doream (i mi-o*otăr&"em de mai înainte, pentru a împăca tre+urile păm&nte(ti cu autoruldivin (i a vă da putinţa de a mă "ervi mai +ine. '&ine, la invitaţia amiralului Nel"on (i a voa"tră, (i mai ale" pentru a-

mi ţine cuv&ntul, voi porni cu un convoi de trupe "pre rocida, unde vă voirevedea, vă voi comunica ordinele mele (i voi lua toate di"poziţiile nece"arepentru +inele, lini(tea (i #ericirea tuturor "upu(ilor care mi-au răma"credincio(i. Eă în(tiinţez dinainte, încredinţ&ndu-vă că veţi regă"i în mine pe alvo"tru mereu a#ectuo", Ferdinand $.4 Gntr-adevăr, a doua zi, @ iulie, regele "e îm+arca, nu pe Sea-or"e, cum îl invita"e Nel"on, ci pe #regata Sirena. Se temea ca, d&nd la întoarcereacela(i "emn de înt&ietate englezilor ca la plecare T "e temea, "punem noi,"ă nu pună v&r# nemulţumirii marinei napolitane, încă de pe atunci maredupă condamnarea (i moartea lui 5aracciolo.

2m "pu" că a+ia "o"it, regele "cri"e"e cardinalului dar "e poate vedeacă, de(i "cri"oarea "e i"prăve(te cu o încredinţare de prietenie, "au maidegra+ă c*iar prin încredinţarea acea"ta, că e"te o răceală vădită între celedouă ilu"tre per"onae. Ferdinand adu"e"e cu el pe 2cton (i pe 5a"telcicala. Regina voi"e "ărăm&nă la alermo (tia c&t era de nepopulară la Neapole (i "e temea caprezenţa ei "ă nu dăuneze trium#ului regelui. Aoată ziua de 9 iulie, regele răma"e la rocida, a"cult&nd raportul luiSpeciale (i, cu tot dezgu"tul "ău pentru lucru, întocmi el în"u(i li"tamem+rilor din noua unta de Stat pe care tre+uia "-o in"tituie, (i cea avinovaţilor ce urmau "ă Pe udecaţi acolo.

Nu "e poate tăgădui că T în împreurarea de #aţă, regele Ferdinand a+inevoit "ă-(i dea o"teneală T du+la li"tă, pe care am avut-o în m&ini (i amretrimi"-o de la ar*ivele din Neapole la cele din Aorino, Pind "cri"ă toată dem&na 'aie"tăţii Sale. Să punem înt&i "u+ oc*ii cititorilor no(tri li"ta călăilor, Pecăruia dupăcum i "e cuvine 2poi o vom pune (i pe a victimelor. Munta de Stat numită de rege era a"t#el alcătuită



re(edinte Felice Ramani rocuror P"cal =uido+aldi Mudecători con"ilierii 2ntonio della Rocca, don 2ngelo di Fiore, don=aetano Sam+uti, don Eicenzo Speciale. Mudecători de vicariat don Salvatore di =iovanni.

rocurorul acuzaţilor don 2le""andro Nara. 2părătorii acuzaţilor con"ilierii Eanvitelli (i 'ule". 5ei doi din urmă, după cum "e înţelege de la "ine, nu erau dec&t oPcţiune de legalitate. 2cea"tă unta de Stat avu în"ărcinarea "ă udece, adică "ă condamne înmod e!traordinar (i #ără apel, >a moarte pe Aoţi cei care lua"eră din m&inile guvernatorului Riccardo $randi,ca"telul Sant-lmo, T cu Nicolino 5aracciolo în #runte, +ineînţele". V 3in #ericire, Nicolino 5aracciolo, care primi"e de la Salvato mi"iuneade a-l "căpa pe amiralul 5aracciolo, "o"ind la #ermă c*iar în ziua are"tării lui,(i aO&nd trădarea #ermierului, nu pierdu"e o clipă, "tră+ătu"e c&mpia (i

veni"e "ă "e pună "u+ protecţia comandantului #rancez din 5apua, colonelul=iraldon._ Aoţi cei care auta"eră pe #rancezi "ă intre în Neapole Aoţi cei care lupta"eră împotriva lazzaronilor Aoţi cei care, după armi"tiţiu, pă"tra"eră relaţii cu #rancezii Aoţi magi"traţii Repu+licii Aoţi reprezentanţi guvernului Aoţi reprezentanţii poporului Aoţi mini(trii Aoţi generalii Aoţi udecătorii din înalta comi"ie militară Aoţi udecătorii tri+unalului

revoluţionar Aoţi cei care lupta"eră împotriva armatelor regelui Aoţi cei caredădu"eră o" "tatuia lui 5arol al 888-lea Aoţi cei care, în locul acelei "tatui,"lăvi"eră ar+orele li+ertăţii. Aoţi cei care, în iaţa alatului, coopera"eră "au c*iar numai #u"e"erăde #aţă la nimicirea em+lemelor regalităţii (i ale "teagurilor +ur+oniene "auengleze Gn "#&r(it, toţi cei care, prin "crierile "au di"cur"urile lor, între+uinţa"erătermeni ignitori la adre"a per"oanei regelui, a reginei ori a mem+rilor #amilieiregale. rau aproape patruzeci de mii de cetăţeni ameninţaţi cu moarteaprintr-una (i aceea(i ordonanţă.

3i"poziţii mai +l&nde, care nu atrăgeau dec&t condamnarea la e!il,ameninţau aproape (aizeci de mii de per"oane. ra mai mult dec&t un "#ert din populaţia Neapolului. Gndeletnicirea acea"ta pe care regele o "ocotea mai urgentă dec&ttoate, îi luă întreaga zi de 9 iulie. Gn dimineaţa de 1I iulie, #regata Sirena pără"i portul rocida (i naviga"pre Foudro]ant.



2+ia pu"e regele piciorul pe punte, că Foudro]ant, la (uierătura"u+oPţerului, "e pavoază ca de "ăr+ătoare, (i "e auziră primele +u+uituri aleunei "alve de treizeci (i una de detunături. Se (i ră"p&ndi"e zvonul că regele era la rocida canonada pornită dinOancurile +a"timentului Foudro]ant în(tiinţa poporul că "e aOa pe +ordul

va"ului amiral. Gndată, o imen"ă mulţime alergă pe plaa din 5*iaia, din Santa->ucia (idin 'arinella. Sumedenie de +ărci, împodo+ite cu drapele de toate culorile,ie(iră din port, "au mai degra+ă "e de"prin"eră de la ţărm (i v&"liră "pree"cadra engleză pentru a-l "aluta pe rege (i a-i ura +un venit. 2tunci, (i pec&nd regele era pe punte, privind cu o lunetă ca"telul Sant-lmo, împotrivacăruia, în onoarea lui, #ără îndoială, tunurile engleze +ăteau cu tur+are, og*iulea engleză tăie din înt&mplare +ăţul drapelului #rancez înălţat pe #ort, ca(i cum a"ediatorii ar P calculat clipa pentru a da regelui ace"t "pectacol, pecare el îl "ocoti drept "emn +un. Gntr-adevăr, în loc "ă reapară "teagul tricolor, "e arătă "teagul al+,

adică drapelul parlamentar. 8virea nea(teptată a "im+olului păcii, care părea pregătită pentru"o"irea regelui, #ăcu o impre"ie magică a"upra tuturor celor de #aţă, careiz+ucniră în urale (i-n aplauze, în timp ce tunurile din 5a"tello-del-:vo, din5a"tello-Nuovo (i din 5a"tello-del-5armine ră"pundeau cu voio(ie "alvelorpornite din Oancurile va"ului amiral englez. Hi, Pindcă veni vor+a de căderea ace"tui "teag, "ă ni "e îngăduie a împrumuta c&teva r&nduri de la 3ominico Sacc*inelli, i"toricul cardinalului"unt de"tul de ciudate pentru a-(i gă"i loc aici, dealt#el #ără "ă ne întrerupă întru nimic pove"tirea. „Să dedicăm, zi"e el, un paragra# neo+i(nuitelor #apte ale înt&mplării,

de pe vremea ace"tei revoluţii. >a ?@ ianuarie, o g*iulea aruncată de iaco+inii clin Sant-lmo, tăie+raţul "teagului regal ce #&l#&ia pe"te 5a"tello-Nuovo, (i căderea lui pricinuiintrarea trupelor #ranceze la Neapole. >a ?? martie, un o+uz do+oară "teagul repu+lican de pe ca"telul5otrone, (i acea"tă înt&mplare, "ocotită drept o minune, dezlănţuierăzvrătirea garnizoanei împotriva patrioţilor (i înle"ne(te regali(tilor ocupareaca"telului. Gn "#&r(it, la 1I iulie, căderea "teagului #rancez, de"#ă(urat dea"upraca"telului Sant-lmo, aduce capitularea #ortului. Hi, adaugă i"toricul, cine ar vrea "ă con#runte datele, ar vedea că toate

înt&mplările ace"tea, ca (i cele mai în"emnate din timpul acţiunii cardinaluluiRuUo, avură loc vinerea.4 Să ne întoarcem oc*ii de la ca"telul Sant-lmo, unde vom avea încă demulte ori prileul de a-i îndrepta, pentru a urmări cu privirea o +arcă ce "ede"prinde de la ţărm ceva mai "u" de podul 'agdalena, (i înaintează, #ărăpavilion, tăcută (i neîmpodo+ită, în milocul tuturor +ărcilor zgomotoa"e (ipavoazate.



Gl duce pe cardinalul RuUo care, în "c*im+ul omagiului pe care-l va #aceregelui d&ndu-i regatul "ău recucerit, vine "ă-i ceară, drept "ingurămulţumire, "ă menţină tratatele pe care le-a i"călit în numele "ău, (i "ă nu-(ipăteze ru(ino" onoarea regală călc&ndu-(i cuv&ntul. 8ată încă un prile c&nd romancierul e "ilit "ă dea i"toricului pana, (i iată

#apte unde imaginaţia n-are dreptul "ă adauge o vor+ă te!tului neînduplecatăl cercetătorului. Hi +inevoia"că cititorul a-(i aminti că r&ndurile, pe care i le vom pune"u+ oc*i, "unt "coa"e dintr-o carte pu+licată de 3ominico Sacc*inelli în [email protected]ă în4 plină domnie a lui Ferdinand al 88-lea, marele "ugrumător al pre"ei, (iapărută cu încuviinţarea cenzurii. 8ată propriile cuvinte ale onora+ilului i"toric. „în timp ce "e trata cu comandantul #rancez predarea #ortului Sant-lmo, cardinalul "e du"e pe +ordul +a"timentului Foudro]ant, pentru a-lin#orma prin viu grai pe regele Ferdinand de"pre ceea ce "e înt&mpla"e cuenglezii, privitor la capitularea #orturilor 5a"tello-Nuovo (i 5a"tello-del-:vo, (i

la "candalul pe care-l "t&rnea călcarea ace"tor tratate. >a început, 'aie"tateaSa "e arătă di"pu" "ă ţină "eamă (i "ă "e con#ormeze capitulării totu(i nu voi"ă *otăra"că nimic, #ără "ă-i P auzit pe Nel"on (i pe amilton. 2m&ndoi #ură c*emaţi "ă-(i dea părerea. amilton "u"ţinu doctrina diplomatică, cum că "uveranii nu tratează curăzvrătiţii, (i declară că tratatul tre+uia "ă Pe nul (i neavenit. Nel"on nu căută prete!te. î(i mani#e"tă ura ad&ncă #aţă de oricerevoluţionar de tip #rancez, "pun&nd că răul tre+uie "t&rpit din rădăcinăpentru a împiedica noi nenorociri, deoarece repu+licanii Pind înver(unaţi înpăcat (i #ără putinţă de a "e căi, ar "ăv&r(i, îndată ce "-ar mai ivi prileul,"amavolnicii (i mai cumplite (i mai #une"te (i că, în "#&r(it, pilda nepedep"irii

lor i-ar încuraa pe toţi cei cu g&nduri rele. Hi după cum Nel"on zădărnici"e mu"trările cardinalului RuUo pe c&nd "epurtau tratative, tot a(a iz+uti prin intrigile lui "ă împiedice acelea(i intenţiiale regelui (i dorinţa de clemenţă pe care o clipă (i-o arăta"e.4 5u toate "tăruinţele pe care cardinalul RuUo le împin"e p&nă la ruga"merită, regele *otărî deci T după ce-i a"culta"e pe Nel"on (i pe amilton,ace"te "pirite rele ale onoarei lui T că tratatele de capitulare ale #orturilor5a"tello-del-:vo (i 5a"tello-Nuovo vor P "ocotite drept nule (i neavenite. 2+ia "e luă acea"tă *otăr&re, că RuUo, acoperindu-(i #ata cu pulpanave(m&ntului "ău de purpură, co+orî în +arca ce-l adu"e"e (i "e întoar"e înca"a unde "e i"căli"eră tratatele, menind monar*ia pe care o re"ta+ili"e

răz+unării, poate t&rzie, dar "igure a dreptăţii divine. Gn aceea(i zi, prizonierii deţinuţi pe +ordul Fortro]ant (i al #elucelor caretre+uiau "ă-i ducă în Franţa, #ură de+arcaţi (i du(i în lanţuri, doi c&te doi, întemniţele din 5a"tello-del-:vo, din 5a"tello-Nuovo, din 5a"tello-del-5armine(i din Eicaria. Hi, cum nu aungeau înc*i"orile T în"e(i "cri"orile regeluimărturi"e"c opt mii de captivi T cei care nu încăpură în cele patru ca"tele #urădu(i la =ranili, pre"c*im+aţi în temniţe "uplimentare.



Eăz&nd acea"ta, lazzaronii g&ndiră că, odată cu regele Na"one, "e întor"e"eră zilele de "er+ări "&ngeroa"e, a(a că iar începură "ă e#uia"că, "ăardă (i "ă ucidă cu mai mult av&nt ca oric&nd. 3upă cum ne-am o+i(nuit, de la începutul ace"tei cărţi, "ă nu aPrmămnimic din grozăviile "ăv&r(ite în epoca aceea, de oric&t de "u" ori de o" ar P

venit, #ără a ne "priini "pu"ele pe documente autentice, vom citaurmătoarele r&nduri din autorul volumului 'emorii pentru a "ervi la i"toriarevoluţiilor din Neapole. „Cilele de 9 (i 1I iulie #ură "emnalate prin crimele (i ticălo(iile de tot#elul ce "e "ăv&r(iră (i al căror ta+lou pana mea re#uză a-l în#ăţi(a. 2prinz&ndun #oc mare în #aţa palatului regal, lazzaronii aruncară în Oăcări (aptenenorociţi are"taţi cu c&teva zile în urmă. Nemernicul protopop Rinaldi "e#ălea că a luat parte la ace"t dezgu"tător o"păţ4. 2#ară de protopopul Rinaldi, alt om "e mai di"tingea la acea"tă orgie deantropo#agi după cum Satana prezidează "a+atul,D7el prezida groaznicanimicire a tuturor legilor umanităţii.

:mul ace"ta era =aetano 'ammone. Rinaldi m&nca cărnurile pe umătate #ripte 'ammone +ea "&ngele dinrăni. &dul vampir a li"at o a"emenea impre"ie de groază în minteanapolitanilor, înc&t p&nă (i a"tăzi, c&nd a murit de mai +ine de patruzeci (icinci de ani, nici un locuitor din Sora, adică din provincia în care "e nă"cu"e,n-a îndrăznit "ă ră"pundă la între+ările mele (i "ă-mi dea lămuriri de"pre el.„$ea "&ngele a(a cum +eţivul +ea vin4 iată ce i-am auzit "pun&nd pe zecemo(negi care-l cuno"cu"eră, (i de #apt e "ingurul ră"pun" ce mi "-a dat decătre douăzeci de per"oane di#erite. 3ar un +ăr+at pe care lumea "-ar P a(teptat "ă-l vadă lu&nd parte cupatimă ne+ună la reacţiune, (i care, "pre marea mirare a tuturor, părea,

dimpotrivă, că-i prive(te cu groază îndeplinirea, era #ra aciPce. 3e la uciderea amiralului France"co 5aracciolo, pentru care avea uncult, #ra aciPco "imţi"e că-l pără"e"c toate convingerile. 5um de "p&nzurau,drept trădător (i drept iaco+in, pe un om, pe care-l văzu"e "ervindu-(i regele,cu at&ta credinţă (i lupt&nd cu at&ta curaQ 2poi, alt #apt îi mai tul+ura mintea, mărginită dar cin"tită cum, după ce#ăcu"e at&tea T (i #ra aciPco (tia mai +ine dec&t oricine ce #ăcu"e T cum,după ce #ăcu"e at&ta, cardinalul era nu numai #ără putere, ci aproapedizgraţiatQ Hi cum de Nel"on, un englez T pe care, ca +un cre(tin, îl uraaproape tot at&ta ca pe eretic, după cum, ca +un regali"t, îi ura pe iaco+ini Tcum de Nel"on avea acum toată puterea, tăia (i "p&nzuraQ

Are+uie "ă mărturi"im că cele două #apte puteau "t&rni îndoiala c*iar într-o minte mai tare dec&t a lui #ra aciPco. 2(a că, după cum am "pu", +ietul călugăr era văzut ca "implu "pectatorla i"prăvile lui Rinaldi, lui 'amm+ne (i ale lazzaronilor care le urmau pilda.5&nd cruzimea *oardelor de cani+ali aungea prea mare, întorcea capul (i "e îndepărta, #ără a-l mai lovi cu +ăţul, ca de o+icei, pe "ărmanul =iaco+ino (i,dacă *oinărea pe o" a"t#el pe "trăzi, urmărit de un g&nd tainic, #aimoa"atulpină de laur, odinioară măciucă, aun"e"e un toiag de pelerin, pe care, ca



(i cum ar P #o"t o+o"it de-o călătorie lungă, î(i rezema, în popa"uri de"e (ig&nditoare, am&ndouă m&inile (i #aţa. 5&teva per"oane, care cu îngriorare o+"erva"eră "c*im+area acea"ta,"u"ţineau c*iar că-l zări"eră pe #ra aciPco intr&nd în +i"erici, îngenunc*ind (irug&ndu-"e.

6n capucin rug&ndu-"e 5ei cărora li "e "punea nu voiau "ă creadă. @@. 22R8;82. Gn timp ce "e înung*ia pe "trăzile Neapolului, era mare "er+are în port. 'ai înt&i. după cum arăta"e "teagul al+ înălţat dea"upra #ortului Sant-lmo, în locul "teagului tricolor, ca"telul Sant-lmo cerea "ă capituleze, (ic*iar atunci începură tratative între colonelul 'eean (i căpitanul Arou+ridge.rincipalele puncte erau *otăr&te a(a că regele care ţinea, dacă nu "ă ai+ă,cel puţin "ă pară că pă"trează oarecare con"ideraţie #aţă de cardinal, putea"ă-i "crie, pe la ora trei după-amiază, următorul +ilet e +ordul Foudro]ant, 1I iulie 1799 „minenti""ime, prin prezenta văprevin că, poate, de"eară, Sant-lmo va P al no"tru. 5red, deci, că #ac ceva

care "ă vă Pe plăcut, trimiţ&ndu-l pe #ratele vo"tru 5iccio la alermo cuacea"tă #ericită ve"te. Aotodată, îl voi ră"plăti după cum merită pentru +unelelui "ervicii c&t (i ale voa"tre. Gngriiţi-vă dar "ă Pe gata de plecare înainte de2ve 'ăria. Eă dore"c multă "ănătate, (i credeţi-mă mereu al vo"tru acela(ia#ectuo", Ferdinand $.4 France"co RuUo nu rămă"e"e vreme îndelungată la Neapole T "o"it îndimineaţa de 9 iulie, pleca la 1I iulie, "eara T dar regele care, în urmaraporturilor lui Nel"on (i amilton, n-avea încredere în cardinal, voia mai +ine"ă-l (tie pe don 5iccio, cum îi zicea, la alermo dec&t lingă #ratele "ău. 3on 5iccio, care nu con"pira (i n-avu"e"e niciodată c&tu(i de puţing&ndul ace"ta, #u gata la ora arătată, (i plecă la alermo #ără nici o

împotrivire. ornind la ora (apte "eara, lă"a"e va"ul amiral pregătit pentru o mare"er+are. Regele a"culta"e raportul udecătorului "ău de încredere Speciale,(i,- dintre per"oanele care veni"eră "ă-l vadă (i "ă-l #elicite pe +ord, #ăcu"e oalegere, împărţindu-(i invitaţiile pentru "eară. ra +al (i "upeu pe +ordul +a"timentului Foudro]ant. 5&t ai +ate din palme, (i cum "e înt&mplă la pregătirea de atac,de"părţiturile dintre cele două punţi #ură "coa"e, Pecare tun aun"e unmorman de Oori "au un +u#et cu răcoritoare (i, la ora nouă "eara, va"uliluminat de la marele vergi de v&ntrele la cele mai mici p&nze, era gata "ă-(iprimea"că invitaţii.

2tunci, "e zări la licăreala #ăcliilor, (i ca o iluminaţie mi(cătoare, cum "ede"prindeau de la ţărm "ute de +ărci, unele aduc&ndu-i pe ale(ii care aveau"ă urce pe +ord, altele pe lingu(itorii ce veneau, cu muzicanţi, "ă c&nte"erenade în "#&r(it, altele cu "impli curio(i voind "ă vadă (i mai cu "eamă "ăPe văzuţi. $ărcile erau pe"te mă"ură de pline cu #emei elegante, împodo+ite cudiamante (i cu Oori (i de +ăr+aţi împe"triţaţi cu cordoane (i în"telaţi cu



decoraţii. Aoţi ace(tia "e a"cun"e"eră "u+ Repu+lică, (i păreau că ie" dinpăm&nt la "oarele regalităţii. Aotu(i, palid (i tri"t "oare care, în ziua aceea de 1I iulie, ră"ări"e (iapu"e"e printr-un a+ur de "&nge $alul începu avea loc pe punte.

Are+uie "ă P #o"t un "pectacol magic #ortăreaţa mi(cătoare, iluminatăde la +ază p&nă-n v&r#, care-(i de"#ă(ura în v&nt miile de pavilioane, iar toate#r&ng*iile îi piereau "u+ ramuri de laur. >a 1I iulie 1799, Nel"on întorcea regalităţii "er+area pe care regalitateai-o dădu"e la ?? "eptem+rie 179. 5a (i cealaltă, acea"ta, tre+uia "ă-(i ai+ă apariţia, dar mai în"păim&ntătoare, mai #atală, mai #une+ră încă, dec&t prima Gn urul +a"timentului, unde teama, mai mult dec&t drago"tea, reuni"eo curte căreia nu-i lip"eau dec&t cele c&teva per"oane ce urma"erăregalitatea la alermo, curte unde #rumoa"a curtezană era regină, "e îm+ulzeau, după cum am "pu", mai mult de o "ută de +ărci încărcate cu

muzicanţi care, e!ecut&nd acelea(i melodii ca (i orc*e"tra va"ului, a(terneau,cum "-ar zice, pe"te gol#ul luminat de o lună minunată, un văl de armonie. Gn noaptea aceea, Neapole era într-adevăr artenopaD antică, Picamolaticei u+ea, iar gol#ul "ău era al "irenelor. Gn cele mai voluptoa"e "er+ări date de 5leopatra lui 2ntoniu pe lacul'areoti", cerul nu avu"e"e o +oltă cu at&ta puzderie de "tele, marea o mailimpede oglindă, văzdu*ul o +riză mai înmire"mată. 5e-i drept că, din c&nd în c&nd, c&te un "trigăt de durere, al celor înung*iaţi trecea prin aer, în toiul #reamătului de *ar#e, de viori (i de g*itare,aidoma cu un vaiet al du*ului apelor dar 2le!andria, în zilele-i de "ăr+ătoare,nu avu"e"e (i ea gemetele "clavilor a"upra cărora "e încercau otrăvurileQ

>a ora două"prezece, o rac*etă care e!plodă în ad&ncul azur al ceruluinapolitan, împră(tiindu-(i "c&nteile de aur, dădu "emnalul "upeului. $alul încetă, #ără ca muzica "a "e oprea"că, (i dan"atorii, aun(i come"eni,co+or&ră în "paţiul dintre două punţi, a cărui intrare #u"e"e p&nă atunci oprităde "antinele. 3acă am mai vor+i (i a"tăzi lim+aul la modă pe vremea aceea, am"pune că $ac*u", 5omu"D9, Flora7I(i omona71î(i adu"e"eră, pe +ordulFoudro]ant, odoarele cele mai de preţ. Einurile din Franţa, din 6ngaria, dinortugalia, de 'adera, din 5ap, din 5omanderia "c&nteiau în "ticle de cel maipur cri"tal din 2nglia, (i ar P putut da nu numai gama tuturor culorilor, ci (i atuturor pietrelor "cumpe, de la limpezimea diamantului p&nă la ro(ul

ru+inului. 5ăpriori (i mi"treţi #ripţi întregi, păuni rotindu-(i coada de "maralde(i de "aPre, #azani auriţi ridic&ndu-(i a#ară din +lid capul de purpură (i de aur,pe(ti cu "padă ameninţ&nd come"enii cu tăi(ul lor, langu"te uria(ede"cinz&nd în linie dreaptă din cele pe care 2piciu" punea "ă le aducă dinStrom+oli, #ructe de tot #elul, Oori din toate anotimpurile, încărcau o ma"ă ce"e întindea de la prora la pupa uria(ului +a"timent, a cărui lungime deveneacu neputinţă de mă"urat, în"utită cum era de imen"e oglinzi înălţate lacapetele lui. >a +a+ord (i la tri+ord, adică la dreapta (i la "t&nga



+a"timentului, toate "a+ordurile7? erau de"c*i"e, iar la pupă, de-o parte (i dealta a oglinzii, două u(i mari dădeau într-o elegantă galerie ce "ervea de+alcon amiralului. 8ntre Pecare "a+ord "c&nteiau T podoa+e pitore(ti (i răz+oinice totodatăT tro#ee de Ointe, de "ă+ii, de pi"toale, de "uliţi (i de "ecuri de atac, ale căror

lame, at&t de ade"eori înro(ite de "&nge #rancez, oglindeau (i ră"#r&ngeauor+itor "trălucirea a mii de lum&nări, (i păreau a(tri de oţel. :ric&t ar P #o"t de o+i(nuit Ferdinand cu lu!oa"ele me"e din palatulregal, de la Favorita (i de la 5a"erte, nu putu, pun&nd piciorul pe podeauaace"tei noi "ăli de me"e, "ă-(i "tăp&nea"că un "trigăt de admiraţie. alatele 2rmidei7@, popularizate prin poezia lui Aa""o7, nu o#ereaunimic mai #eeric (i mai minunat. Regele luă loc la ma"ă, (i o de"emnă pe mma >]onna "ă "e a(eze îndreapta lui, la "t&nga pe Nel"on, iar în #aţă-i pe "ir Killiam. 5eilalţi luară loc,după dreptul pe care etic*eta li-l dădea de a P mai aproape "au mai departede rege.

5&nd toată lumea "e a(eză, oc*ii lui Ferdinand rătăciră vag a"upracelor două (iruri de come"eni. oate g&ndea că cel care avea primeledrepturi la "er+area acea"ta, era nu numai a+"ent, ci e!ilat, (i ro"tea încetnumele cardinalului RuUo. 3ar Ferdinand nu era omul care "ă pă"treze multă vreme în minte ung&nd +un, mai cu "eamă dacă-i aducea (i o învinuire de ingratitudine. 3ădu din cap, z&m+ind cu (iretenie ca de o+icei (i, a(a cum "pu"e"e, înapoindu-"e la 5a"erte, după #uga lui din Roma „Ne "imţim mai +ine aicidec&t pe drumul "pre 2l+ano4 î(i #recă m&inile (i zi"e, #ăc&nd aluzie la#urtuna ce-l apuca"e c&nd #ugea în Sicilia. V Ne "imţim mai +ine aici dec&t pe drumul "pre alermo

: ro(eaţă trecu pe #runtea palidă (i +olnăvicioa"ă a lui Nel"on. Seg&ndea la 5aracciolo, la trium#ul amiralului napolitan în timpul aceleicălătorii, la in"ulta pe care i-o #ăcu"e venind, trave"tit în pilot, pe +ordul "ău,(i c&rmuind va"ul Ean-=uard prin milocul "t&ncilor ce acopăr intrarea portuluialermo, "t&nci printre care, cuno"c&nd mai puţin ţărmurile aceleaanevoioa"e, nu îndrăzni"e "ă "e e!pună. Singurul oc*i al lui Nel"on aruncă o Oacără, apoi un "ur&" îi "tr&n"e+uzele T pe"emne "ur&"ul răz+unării mulţumite. ilotul pleca"e pe oceanul unde nu mai. era nici un port >a "#&r(itul "upeului, muzica intona =od "ave t*e )ing, (i Nel"on, cuneînduplecatul orgoliu englez ce nu ţine "eamă de nici o convenienţă, "e

ridică (i, #ără "ă "e g&ndea"că, "au mai +ine zi" #ără "ă-i pe"e că la ma"a luiavea alt "uveran, înc*ină în "ănătatea regelui =eorge. 6ralele #urtunoa"e ale oPţerilor englezi de la ma"a lui Nel"on (i alemarinarilor a(ezaţi pe vergele de v&ntrele ră"pun"eră ace"tui toa"t tunurilede la +ateria a doua +u+uiră. Regele Ferdinand care, "u+ o în#ăţi(are populară, a"cundea o marecunoa(tere (i mai ale" un mare re"pect pentru etic*etă, î(i mu(că +uzelep&nă la "&nge.



3upă cinci minute, "ir Killiam amilton, la r&ndul "ău, +ău în "ănătatearegelui Ferdinand. 2celea(i urale iz+ucniră, (i tunurile îi dădură acelea(ionoruri. Regele Ferdinand gă"i totu(i că "e "c*im+a"e ordinea toa"turilor (i călui i "e cuvenea onoarea primei înc*inări.

Hi cum, din +ărcile ce înconurau +a"timentul (i "e îm+ulzeau mai ale" în partea dindărăt, "e auzi"eră aclamaţii puternice, regele "ocoti că tre+uie"ă-(i împartă mulţumirile între come"enii prezenţi (i cei mai puţin noroco(i,dar nu mai puţin devotaţi, din urul +a"timentului Foudro]ant. Făcu deci un "emn u(or din cap pentru a-i mulţumi lui "ir Killiam, î(igoli pa*arul pe umătate plin, apoi ie(i pe galerie "ă-i "alute pe cei care, de#rică, din devotament "au din o"nicie, veni"eră "ă-i dea acea"tă dovadă de"impatie. >a vederea regelui, uralele, aplauzele (i aclamaţiile iz+ucniră "trigătelede „Arăia"că regele' parcă ie(eau din ad&ncul *ăului "pre a urca la cer. Regele "aluta (i î(i ducea m&na la gură dar, deodată, mina i "e opri,

privirea i "e aţinti, oc*ii i "e dilatară îngrozitor, părul i "e ridică măciucă (i un"trigăt răgu(it de mirare (i de groază, în acela(i timp îi zg&rie g&tul (i-i ie(idin piept. Aot atunci o mare zarvă "e i"că în +ărcile, care "e îndepărtară ladreapta (i la "t&nga, lă"&nd un mare "paţiu gol. Gn milocul "paţiului, "e înălţa, înPorător la vedere, ie(ind din apă p&năla +r&u, cadavrul unui om, în care, cu toate algele ce-i acopereau părul turtitpe t&mple, cu toată +ar+a-i z+&rlită, cu toată #aţa-i v&nătă, "e putearecunoa(te c*ipul amiralului 5aracciolo. Aoate "trigătele de „Arăia"că regele4 parcă-l tră"e"eră din #undul mării,unde dormea de trei"prezece zile, ca "ă vină "ă-(i ame"tece "trigătul de

răz+unare cu "trigătele de lingu(ire (i de la(itate. Regele îl recuno"cu"e din prima oc*ire toată lumea îl recuno"cu"e. 8atăde ce Ferdinand rămă"e"e cu +raţul în "u", cu căutătură aţintită, oc*iirătăciţi, *orcăind un răcnet de groază iată de ce +ărcile "e dădu"eră la oparte cu o mi(care unanimă (i gră+ită. : clipă Ferdinand voi "ă "e îndoia"că dacă apariţia era aievea, zadarnic în"ă cadavrul, urm&nd unduirea mării, "e înclina (i "e ridica de parcă l-ar P"alutat pe cel care-l privea mut (i nemi(cat de "paimă. 3ar, încetul cu.încetul, nervii încordaţi ai regelui "e de"tin"eră, m&na-itremură, "căp&nd pa*arul ce "e "par"e pe galerie, (i "e înapoie palid, îngrozit, g&#&ind, a"cunz&ndu-(i capul în m&ini (i "trig&ndQ

V 5e vreaQ 5e-mi cereQ >a gla"ul regelui, la teroarea vădită ce i "e citea pe #aţă, toţi come"enii"e ridicară "periaţi (i, +ănuind că văzu"e din galerie vreo priveli(te ce-l în"păim&nta"e, alergară într-acolo. Gn aceea(i clipă, cuvintele ace"tea, ie(ite din toate gurile ca un Porelectric, trecură prin toate inimile. V 2miralul 5aracciolo 2tunci, regele, pră+u(indu-"e într-un #otoliu, repetă



V 5e vreaQ 5e-mi cereQ V Să-l iertaţi pentru trădarea lui, "ire, ră"pun"e "ir Killiam, curtezanp&nă (i-n #aţa ace"tui rege pierit de "paimă (i a cadavrului ameninţător. V Nu e!clamă regele, nu Erea altceva 5ere altceva V 6n morm&nt cre(tine"c, "ire, murmură la urec*ea lui Ferdinand

capelanul de pe Foudro]ant. V : "ă-l ai+ă ră"pun"e regele, o "ă-l ai+ă 2poi, poticnindu-"e pe "cări, iz+indu-"e de pereţii va"ului, "e repezi înca+ina lui, înc*iz&nd u(a după el. V arr], ia o +arcă (i pe"cuie(te *oitul ă"ta, zi"e Nel"on, cu acela(igla" cu care ar P "pu" „3e"#ă(uraţi marea p&nză pătrată4, "au „Str&ngeţip&nza mizenei4. @. R'6H5<R8> >68 FR2 258F85:. Ser+area lui Nel"on "e i"prăvi"e, ca vi"ul lui 2t*alie, printr-o lovitură detră"net. >a început, mma >]onna voi"e "ă "e ţină tare înaintea înPorătoarei

apariţii dar, 8a mi(carea valurilor din"pre "ud-ve"t, împing&nd vădit cadavrul"pre +a"timent, ea "e tră"e"e îndărăt (i căzu"e pe umătate le(inată într-un#otoliu. 2tunci Nel"on, neclintit în curaul "ău, după cum era de neînduplecat înură, dădu lui arr] ordinul pe care l-am auzit. arr] îl e!ecuta"e numaidec&t i o +arcă a va"ului luneca"e pemacarale, (a"e oameni (i un "u+oPţer co+or&"eră în ea, (i căpitanul arr] îiurma"e. 5a un "tol de pă"ări în milocul cărora "e la"ă un uliu, toate +ărcile, ammai "pu"-o, "e îndepărta"eră de cadavru #ără muzică, (i cu #ăclii "tin"e,lunecau pe #aţa mării iar la Pecare lovitură de v&"lă, ţ&(nea un mănunc*i de

"c&ntei. $ărcile pe care cadavrul le de"părţea de ţărm #ăceau un mare ocolpentru a "e #eri de el, m&nuindu-(i cu at&t mai gră+it v&"lele cu c&t aveau de"tră+ătut un cerc mai larg. e +a"timent, toţi come"enii, "culaţi de la ma"ă, "e dădu"eră îndărăt (i"e îm+ulzeau în partea opu"ă apariţiei, Pecare c*em&ndu-(i luntra(ii. NumaioPţerii englezi (edeau în galerie (i, prin glume mai mult "au mai puţingro"olane, î(i +ăteau oc de cadavrul, "pre care înaintau v&"lind din ră"putericăpitanul arr] (i oamenii lui. 2un" l&ngă el (i, văz&nd că ace(tia (ovăiau "ă-l atingă, arr] îl apucăde păr (i încercă "ă-l ridice dea"upra apei dar "-ar P zi". de greu ce era

trupul, că era ţinut în mare de o putere nevăzută, (i părul răma"e în m&nacăpitanului. Ara"e o înurătură ce-i trăda dezgu"tul, î(i "pălă m&na în mare (i ordonăca doi din oamenii lui "ă în*aţe cadavrul de #unia răma"ă la g&tul lui (i "ă-lt&ra"că în +arcă. 3ar numai capul de"prin" de trup, a cărui greutate n-o putea "u"ţine,"e "upu"e "#orţării lor (i veni "ă "e ro"togolea"că în +arcă. arr] +ătu din picior.



V * diavole murmură el, degea+a te împotrive(ti, că tot o "ă vii întreg, c*iar de-ar tre+ui "ă-ţi "mulg mădular cu mădular Regele "e înc*ina în ca+ina lui, ţin&ndu-l pe capelan de guler (i"cutur&ndu-l cu un tremur nervo" Nel"on dădea "ă re"pire "ăruri #rumoa"eimma >]onna "ir Killiam încerca "ă lămurea"că apariţia cu autorul (tiinţei

oPţerii î(i +ăteau oc din ce în ce mai mult „+ărcile continuau acel du-te vino. 'arinarii, e!ecut&nd ordinul căpitanului arr], trecu"eră #r&ng*ia ce"tr&ngea g&tul lui 5aracciolo, "u+ +raţele "ale, (i-l trăgeau la ei dar, de(itrupurile î(i pierd în apă aproape o treime din greutatea lor, "#orţările celorpatru oameni laolaltă iz+utiră anevoie "ă treacă trunc*iul pe"te marginea+ărcii. :Pţerii englezi +ătură din palme r&z&nd în *o*ote (i "trig&nd V 6ra, arr] $arca "e întoar"e la +a"timent (i #u legată "u+ +ompre"7B. :Pţerii, curio(i "ă cunoa"că cauza ace"tui #enomen, "e îndreptară4 dela capătul dindărăt al punţii "pre cel din #aţă, în timp ce come"enii pără"eau

pe #uri( va"ul pe "cările de tri+ord (i de +a+ord, gră+iţi cum erau "ă #ugă de-opriveli(te care, pentru cei mai mulţi dintre ei, avea ceva dia+olic "au cel puţin"upranatural. Sir Killiam "pu"e"e adevărat că trupurile înecaţilor, după oarecaretimp, "e umpleau cu aer (i cu apă, (i reveneau în mod Pre"c la "upra#aţamării dar lucru de mirare, neo+i(nuit (i miraculo", era că trupul amiraluluie!ecuta"e acea"tă a"cen"iune, ce-l în"păim&nta"e at&t de puternic pe rege,de(i i "e lega"eră g*iulele de picioare. 5ăpitanul arr], din raportul căruia luăm ace"te amănunte, c&ntăriam&ndouă g*iulelele aPrmă că aveau două "ute cinzeci de livre7D. 5apelanul 'inervei tocmai cel care-l pregăti"e pe 5aracciolo pentru

moarte, #u adu" (i con"ultat ce era de #ăcut cu cadavrul. V Regele a #o"t în(tiinţatQ între+ă el. V Regele e unul din primii care au văzut apariţia, i "e ră"pun"e. V Hi ce-a "pu"Q V Gn groaza lui, a îngăduit "ă ai+ă cadavrul un morm&nt cre(tine"c. V 2tunci, zi"e capelanul, "ă "e #acă ce-a ordonat regele. V Fă ce tre+uie, i "e ră"pun"e. Hi nu "e mai ocupară de 5aracciolo, toată gria înmorm&ntării Pindlă"ată pe "eama capelanului. 3ar cur&nd îi veni un autor la care nu "e a(tepta. Arupul amiralului, îm+răcat tot cu *ainele-i de ţăran, mai puţin ve"ta ce

i "e "co"e"e pentru e!ecuţie, rămă"e"e în #undul +ărcii care-l primi"e.5apelanul "e a(eza"e în partea dindărăt a +ărcii (i, la licăreala unui #elinar,citea rugăciunile morţilor pe care, în #rumoa"a noapte de iulie, le-ar P pututciti numai la lumina lunii. Spre revăr"atul zorilor, văzu venind la el o +arcă c&rmuită de doi v&"la(i(i aduc&nd un "ingur călugăr. ra înalt (i "ta în picioare în partea dinainte, totat&t de "igur, pe locul cel mai îngu"t, de parcă ar P #o"t (i el marinar.



5um oPţerul de "erviciu recuno"cu u(or că noii "o"iţi aveau trea+ă cu+arca mortuară (i nu cu +a"timentul, iar Nel"on ordona"e, dacă nu "ă "e #acăcele cuvenite, cel puţin "ă nu le împiedice, nimeni nu "e nelini(ti de luntrea încare, dealt#el, nu erau dec&t un călugăr (i doi v&"la(i. Gntr-adevăr, cei doi v&"la(i îndreptau luntrea c*iar "pre +arcă, la

marginea căreia o a(ezară. 5ălugărul "c*im+ă c&teva cuvinte cu capelanul, "ări în +arcă (i privi oclipă cadavrul în tăcere, pe c&nd lacrimi grele îi picurau din oc*i. Gntre timp, capelanul trecu pe luntrea ce-l adu"e"e pe călugăr, (i urcăpe Foudro]ant. Eenea "ă între+e care-" ultimele ordine ale lui Nel"on. 6ltimele ordine erau "ă #acă ce-or vrea din cadavru, regele îngăduind"ă ai+ă un morm&nt cre(tine"c. 5apelanul raportă călugărului, care luă atunci cadavrul în +raţele-iv&noa"e (i-l du"e din +arcă în luntre. 5apelanul îl urmă.

2poi, la comanda călugărului, cei doi v&"la(i, care pleca"eră de lac*eiul del iliere, apucară de-a dreptul "pre Santa->ucia, paro*ia lui5aracciolo. 3e(i cartierul Santa->ucia era mai cu "eamă regali"t, 5aracciolo #ăcu"eacolo at&ta +ine, înc&t era #oarte iu+it dealt#el, din Santa->ucia î(i recruteazămarina napolitană cei mai +uni marinari, (i toţi cei care "ervi"eră "u+ amiralpă"tra"eră o vie amintire de"pre cele trei în"u(iri ale unui om ce comandăaltor oameni curaul, +unătatea (i dreptatea. 8ar 5aracciolo întrunea, în cel mai înalt grad, ace"te trei în"u(iri. 2(a că, la primele cuvinte pe care le "c*im+ă călugărul cu cei c&ţivape"cari înt&lniţi, (i a+ia "e ră"p&ndi zvonul că trupul amiralului venea "ă-(i

gă"ea"că un morm&nt în milocul vec*ilor "ăi prieteni, că tot cartierul "e pu"e în mi(care, iar călugărul n-avu dec&t "ă aleagă ca"a unde trupul va a(teptaclipa înmorm&ntării. : ale"e pe cea care era mai apropiată de +arcă. 3ouăzeci de +raţe "e întin"eră "ă tran"porte cadavrul dar, după cummai #ăcu"e, călugărul îl luă în +raţe, "tră+ătu c*eiul cu preţioa"a-i povară, oculcă pe un pat, (i "e întoar"e "ă ia capul pentru a-l aduce, la r&ndul "ău, ca(i trupul. 5eru un cear(a# "ă-l în#ă(oare (i, după cinci minute, douăzeci de #emei"e înapoiau, Pecare "trig&nd V 2 #o"t un martir >uaţi-l pe al meu : "ă ne aducă noroc ca"ei.

5ălugărul ale"e pe cel mai #rumo", mai nou (i mai de preţ (i, pe c&ndcapelanul citea mai departe rugăciunile, iar #emeile, în genunc*i, #ăceau cer în urul patului unde, era depu" amiralul, (i +ăr+aţii, în picioare în urma lor, "e îngrămădeau la u(ă p&nă în "tradă, călugărul dez+răcă cuvio" trupul, unicapul cu trunc*iul (i-l în#ă(ură într-un du+lu linţoliu. Gn ca"a vecină a unui t&mplar, ră"unau loviturile ciocanului "e +ăteau în gra+ă cuiele "icriului.



>a ora nouă, #u adu". 5ălugărul depu"e în el trupul apoi toate #emeiledin cartier veniră, Pe cu o ramură din laurul ce cre(te în toate grădinile, Pe cuuna din Oorile ce at&rnă la toate #ere"trele, înc&t corpul #u acoperit pe de-a-ntregul. 2tunci, clopotele de la +i"ericuţa Santa->ucia dăngăniră alnic (i "o+orul

"e ivi în u(ă. Sicriul #u înc*i" (a"e marinari îl luară pe umeri călugărul mer"e dupăco"ciug toţi locuitorii din Santa->ucia îl urmară. : le"pede era "coa"ă din "trană, la "t&nga altarului c&ntările de înmorm&ntare începură. 3epă(ind mă"ura în toate, poporul napolitan care poate +ătu"e dinpalme văz&nd că-l "p&nzură pe 5aracciolo, iz+ucnea în lacrimi (i-n *o*ote depl&n" la c&ntările preoţilor ce "e rugau l&ngă "icriul "ău. $ăr+aţii "e +ăteau cu pumnii în piept, #emeile î(i zg&riau #aţa cuung*iile. S-ar P zi" că o nenorocire pu+lică, o mare năpa"tă univer"ală lovea

regatul. 3ar ace"tea "e înt&mplau numai de la urcu(ul =igantului p&nă la5a"tello-del-:vo o "ută de pa(i mai departe, patrioţii erau înung*iaţi (i ar(i. 5orpul lui 5aracciolo #u depu" în cavoul pregătit în gra+ă pentru el, darnu era al #amiliei lui piatra #u înţepenită pe"te corpul "ău (i nici o in"cripţienu arătă că acolo odi*nea victima lui Nel"on (i apărătorul li+ertăţiinapolitane. 5ei din Santa->ucia, +ăr+aţi (i #emei, "e rugară p&nă-n amurg pemorm&nt, (i călugărul împreună cu ei. 5&nd "e în"era, el "e ridică, î(i luă +ăţul de laur pe care-l lă"a"e dupău(a ca"ei unde 5aracciolo #u"e"e în#ă(urat în giulgiu, "ui iar urcu(ul

=igantului, mer"e pe "trada Aoledo în milocul dovezilor de veneraţie ale întregului popor de o", intră la mănă"tirea Sant-"treim, ie(i pe"te un "#ertde cea", împing&nd înaintea lui un măgar, cu care apucă pe drumul "prepodul 'agdalena. 2ung&nd la avanpo"turile armatei cardinalului, #u primit cu (i maimulte mărturii de "impatie (i, mai cu "eamă, mai zgomotoa"e dec&t cele dinora( iar, precedat de v&lva "t&rnită la vederea lui, aun"e la că"uţacardinalului, ce-(i de"c*i"e porţile înaintea lui ca înaintea unei vec*icuno(tinţe. G(i legă măgarul de un inel al porţii (i urcă "cara ce ducea la catul înt&i.5ardinalul "ta la răcoarea "erii pe tera"a lui ce dădea pe mare.

>a zgomotul pa(ilor călugărului, "e întoar"e i V 2 dumneata e(ti, #ra aciPco, zi"e el. 5ălugărul o#tă. V 5*iar eu, minenţă, ră"pun"e el. V 2*a 'ă +ucur "ă te mai văd. 2i #o"t un +un (i vrednic "luitor alregelui tot timpul campaniei. Eii "ă-mi ceri cevaQ 3acă ce-mi ceri e în putereamea, "-a #ăcut. 3ar îţi "pun de mai înainte, adăugă el cu un z&m+et amar, căn-am mare putere. 5ălugărul clătină din cap.



V Sper că ceea ce vin "ă vă cer, zi"e el, nu depă(e(te puterea voa"tră,mon"eniore. V 2tunci, vor+e(te. V Ein "ă vă cer două lucruri, mon"eniore li+erarea mea, campaniaPind i"prăvită, (i "ă-mi "puneţi ce drum tre+uie "ă iau pentru a merge la

8eru"alim. 5ardinalul îl privi cu mirare. V >i+erarea dumitaleQ repetă el. 'i "e pare că ţi-ai luat-o #ără "ă mi-omai ceri. V 'on"eniore, ce-i drept, mă înapoia"em la mănă"tirea mea, darrăm&neam la ordinele minenţei Eoa"tre. 5ardinalul #ăcu un "emn de încuviinţare. V 5&t de"pre drumul la 8eru"alim, zi"e el, nimic mal u(or dec&t "ă ţi-larăt. 3ar, mai înainte, dragă #ra aciPco, pot "ă te între+, #ără a-ţi cerede"tăinuiri, ce vrei "ă #aci în ;ara S#&ntăQ V 6n pelerina la morm&ntul lui 8"u", mon"eniore.

V Ae trimite acolo mănă"tirea, "au e un canon la care "ingur teo"&nde(tiQ V un canon, o pedeap"ă la care "ingur mă o"&nde"c. 5ardinalulrăma"e o clipă pe g&nduri. V 2i "ăv&r(it vreun mare păcatQ între+ă el. V 'ă tem că da ră"pun"e călugărul. V Htii, urmă cardinalul, că am #o"t înve"tit cu mari puteri de +i"ericăQ 5ălugărul clătină din cap. V 'on"eniore, zi"e el, cred că pedeap"a la care "ingur te o"&nde(ti, emai plăcută 3omnului dec&t pedeap"a ce ţi "e dă. V Hi cum "ocoti "ă #aci călătoria acea"taQ

V e o" (i cer&nd de pomană. V o călătorie lungă (i o+o"itoare. V Sunt voinic. V primedioa"ă V 5u at&t mai +ine Nu mi-ar părea rău ca, pe drum "ă mai love"c (ialtceva dec&t pe +ietul =iaco+ino. V Eei P nevoit, ca "ă nu ţină prea multă vreme călătoria, "ă ceri dinc&nd în c&nd unor căpitani de va"e "ă te ia cu ei. V Eoi vor+i cu cre(tini (i, c&nd le voi "pune că mă duc "ă-l "lăve"c pe5ri"to", "e vor învoi. V 2#ară numai dacă, totu(i, nu ţi-ar plăcea mai mult "ă te recomand

vreunui va" englez, care pleacă la $eirut "au la Saint-Mean-d2creQ V Nu vreau nimic de la englezi, "unt eretici ră"pun"e #ra aciPco cu ovădită e!pre"ie de ură. V Numai de at&ta-i învinuie(tiQ între+ă RuUo aţintindu-(i oc*iipătrunzători a"upra călugărului. V Hi apoi, adăugă #ra aciPco, întinz&ndu-(i pumnul "pre Oota +ritanică,(i apoi mi-au "p&nzurat amiralul



V Hi a"ta-i crima pentru care te duci "ă ceri iertare pentru ei lamorm&ntul lui 5ri"to"Q V entru mine nu pentru ei. V entru tineQ "e miră RuUo. V N-am luat (i eu parteQ între+ă călugărul.

V 5um a"taQ V Sluind o cauză nedreaptă. 5ardinalul z&m+i. V 5rezi, dar, că-i nedreaptă cauza regeluiQ V 5red că o cauză ce mi-a o"&ndit la moarte amiralul T care eradreptatea, cin"tea (i +una-credinţă întruc*ipate T nu poate P o cauză dreaptă. 6n nor trecu pe #runtea cardinalului. V 2poi, urmă călugărul cu gla" po"omorit, cerul a #ăcut o minune. V 5areQ între+ă cardinalul, în(tiinţat de ciudata apariţie ce tul+ura"e"er+area dată în aun pe +ordul +a"timentului Foudro]ant. V 5adavrul martirului a ie(it din #undul mării, unde zăcea detrei"prezece zile, pentru a veni "ă-i mu"tre pe rege (i pe amiralul Nel"on de

moartea lui (i, de"igur, 3umnezeu n-ar P îngăduit a(a ceva dacă moartea i-ar P #o"t dreaptă. 5ardinalul î(i lă"ă capul în piept. 2poi, după o clipă de tăcere V Gnţeleg, zi"e el. Hi vrei "ă-ţi i"pă(e(ti partea pe care, #ără voie, ailuat-o la moartea acea"taQ V 2(a-i, mon"eniore, (i iată de ce vă rog "ă mă învăţaţi care-i drumulce duce de-a dreptul în ;ara S#&ntăQ V 3rumul cel mai drept ar P "ă te îm+arci la Aarente (i "ă de+arci la$eirut dar, Pindcă nu vrei "ă datorezi nimic englezilor V Nimic, mon"eniore. V i +ine, iată-ţi calea de urmat : vrei în "cri"Q

V Nu (tiu carte dar am memorie +ună, n-aveţi griă. V i +ine, vei pleca de aici prin 2vellino, $enevent (i 'an#redonia la'an#redonia, te vei îm+arca "pre Scutari "au 3elvino vei "tră+ate ireul (ivei merge la Salonic acolo, vei gă"i un +a"timent ce te va duce Pe la Smirna,Pe la 5ipru, Pe la $eirut. :dată aun" la $eirut, în trei zile e(ti la 8eru"alim. Aragi la mănă"tirea Franci"canilor te înc*ini la "#&ntul morm&nt (i,- rug&ndu-lpe 3umnezeu "ă-ţi ierte păcatul, îl rogi, în acela(i timp, "ă-l ierte (i pe almeu. V :are (i minenţa Eoa"tră a "ăv&r(it un păcatQ între+ă #ra aciPco,privindu-l cu mirare pe cardinal. V 3a, (i c*iar un mare păcat pe care 3umnezeu, ce cite(te în ad&ncul

inimilor, mi-l va ierta poate, dar urma(ii no(tri nu mi-l vor ierta nicidecum. V 5are păcatQ V 2m readu" pe tronul din care ronia cerea"că îl alunga"e, un rege"perur, t&mpit (i crud. 3u-te, #rate, du-te Hi roagă-te pentru noi am&ndoi 3upă cinci minute, #ra aciPco, călare pe măgarul "ău, apuca pe drumul"pre Nola, cel dint&i popa" al lui pe calea "pre 8eru"alim. @B. 6N :' 52R-H8 ;8N 56EJNA6>.



Eă amintiţi că, tocmai în ziua "o"irii regelui în gol#ul Neapole, o g*iuleaengleză do+or&"e "teagul tricolor ce #&l#&ia dea"upra #ortului Sant-lmo, (i că"teagul tricolor #u"e"e înlocuit cu drapelul parlamentar. :r, drapelul ace"ta dădu"e at&ta "peranţă regelui, înc&t T vă maiamintiţi de"igur T "cri"e"e la alermo că nădăduia "ă "e "emneze a doua zi

capitularea. Regele "e în(ela dar n-a #o"t vina colonelului 'eean, tre+uie "ă i-orecunoa(tem, dacă nu "-a predat a doua zi " a #o"t vina regelui. Se în"păim&nta"e at&ta c&nd, la 1I iulie "eara, îi apăru"e cadavrul lui5aracciolo, înc&t (ezu în pat toată ziua următoare, "cuturat de #riguri (inevoind "ă urce pe punte. Cadarnic i "e "punea că, după cum îngădui"e,cadavrul #u"e"e înmorm&ntat la ora zece dimineaţa, în +i"erica din Santa->ucia clătina din cap, de parcă ar P zi" „5u un vlăgan ca ă"ta, nu mă încred în nimic.4 e"te noapte, "e "c*im+ă locul de ancorare (i +a"timentul "e opri între5a"tello-del-:vo (i 5a"tello-Nuovo.

Gn(tiinţat de acea"tă "c*im+are, regele "e învoi "ă ia"ă din ca+ina luidar, înainte de-a urca pe punte, între+ă cu îngriorare dacă nu "e vede plutindceva pe #aţa mării. Nimic nu plutea, (i nici o cută nu încreţea "upra#aţa de azur. Regele ră"uOă. 3ucele della Salandra, locotenent general al armatelor 'aie"tăţii SaleSiciliene, îl a(tepta pentru a-i "upune condiţiile în care colonelul 'eean "eo#erea "ă predea #ortul. 8ată condiţiile „2rt. 8 T =arnizoana #ranceză din #ortul Sant-lmo "e vapreda prizonieră de răz+oi 'aie"tăţii Sale Siciliene (i aliaţilor "ăi, (i nu va"ervi, împotriva puterilor, acum în răz+oi, cu repu+lica #ranceză, p&nă ce nu

va P "c*im+ată con#orm regulei. 2rt. 88 T =renadierii englezi vor lua în "tăp&nire poarta #ortului c*iar înziua capitulării. 2rt. 888 T =arnizoana #ranceză va ie(i din #ort, a doua zi după capitulare,cu arme (i +agae dincolo de poarta #ortului, va a(tepta, pentru a P înlocuităde un deta(ament portug*ez, englez, ru" (i napolitan care, după ie(ireagarnizoanei, va lua îndată #ortul în "tăp&nire. 2colo, va depune armele. 2rt. 8E T :Pţerii î(i vor pă"tra "pada. 2rt. E T =arnizoana va P îm+arcată pe e"cadra engleză, p&nă vor P gata+a"timentele, care tre+uie "-o tran"porte în Franţa. 2rt. E8 T 5&nd grenadierii englezi vor lua în "tăp&nire poarta, toţi "upu(ii

'aie"tăţii Sale Siciliene vor P predaţi aliaţilor. 2rt. E88 T : gardă de "oldaţi #rancezi va P po"tată în urul drapelului#rancez pentru a împiedica "ă Pe di"tru". 2cea"tă gardă va răm&ne p&năc&nd un oPţer englez (i o gardă engleză vor veni "-o "c*im+e numai atunci,pavilionul 'aie"tăţii Sale va putea #&l#&i dea"upra #ortului. 2rt. E888 T Aoate proprietăţile particulare vor P lă"ate Pecărui proprietar.Fiecare proprietate de Stat va P predată împreună cu #ortul, de a"emenea (ie#ectele provenite din a#.



2rt. 8L T $olnavii, care nu pot P tran"portaţi, vor răm&ne la Neapole cuc*irurgi #rancezi vor P ţinuţi pe c*eltuiala guvernului #rancez (i vor P retrimi(i în Franţa îndată după în"ănăto(irea lor.4 5apitularea, #ormulată (i datată din aun, era gata "emnată 'eean, (inu mai a(tepta dec&t apro+area regelui pentru a P i"călită (i de ducele della

Salandra, de căpitanul Arou+ridge (i de căpitanul $aillie. Regele î(i dădu autorizaţia, (i #u i"călită în aceea(i zi. Semnătura cardinalului RuUo lip"e(te din acea"tă capitulare ceea cedovede(te că "e de"părţi"e cu totul de aliaţi. 5apitularea, de(i datată 11 iulie, nu #u"e"e i"călită dec&t la 1?, dupăcum am "pu". 2(a că a+ia la 1@ iulie, aliaţii "e prezentară la poarta ca"teluluiSant-lmo, pentru a lua în "tăp&nire #ortăreaţa. 5u un cea" înainte, 'eean trimi"e "ă-l roage pe Salvato "ă vină în+iroul "ău. Salvato ră"pun"e la invitaţie. 5ei doi +ăr+aţi "c*im+ară un "alut politico", dar rece. 5olonelul arătă

un "caun lui Salvato care "e a(eză, iar el răma"e în picioare, "priinindu-"e de"peteaza "caunului "ău. V 3omnule general, zi"e el lui Salvato, îţi mai aminte(ti ce "-apetrecut, în "ala acea"ta, ultima oară c&nd am avut onoarea de a vă primiQ V 3a, de"igur, colonele am înc*eiat un tratat. V 'ai ţii minte în ce termeni a #o"t înc*eiată a#acereaQ V Ne-am înţele" că, în "c*im+ul a douăzeci de mii de #ranci deper"oană, ne vei depune pe "ignora San-Felice (i pe mine, pe păm&ntulFranţei. V 5ondiţiile au #o"t îndepliniteQ V Numai pentru o "ingură per"oană.

V (ti în mă"ură "ă le îndepline(ti (i pentru cealaltăQ V Nu. V 5e #acemQ V 3ar, mi "e pare că-i #oarte "implu c*iar de-ai vrea "ă-mi #aci un"erviciu, eu nu l-a( primi de la dumneata. V 2tunci "unt în largul meu. Are+uia "ă prime"c patruzeci de mii de#ranci pentru a "alva două per"oane am primit douăzeci de mii, voi "alvanumai una. e care din două tre+uie "-o "alvezQ V e cea mai "la+ă care n-ar putea "ă "e "alveze ea în"ă(i. V 2i deci putinţa de a te "alva, dumneataQ „- 2m. V 5are anumeQ

V N-ai văzut *&rtia care înlocuia +anii din ca"etă (i mă în(tiinţa căcineva veg*ează a"upra meaQ V Gmi vei #ace neplăcerea de a te predaQ 2l (a"elea articol dincapitulare "pune că toţi "upu(ii 'aie"tăţii Sale Siciliene vor P predaţi aliaţilor. V >ini(te(te-te 'ă voi preda eu în"umi. V ;i-am "pu" tot ce aveam "ă-ţi "pun, #ăcu 'eean înclin&ndu-(i capulceea ce în"emna „oţi "ă te întorci la dumneata4.



V 3ar eu nu ţi-am "pu" tot, #ăcu la r&ndul "ău Salvato, #ără "ă "e poatăo+"erva nici cea mai mică "c*im+are în gla"ul "ău. V Eor+e(te. V 2m dreptul "ă te între+ ce miloc vei între+uinţa pentru a"igurarea"alvării "ignorei San-FeliceQ Fiindcă, înţelegi că mă ert#e"c numai ca "ă Pe

"alvată. V #oarte u"t, (i a"upra ace"tui punct ai dreptul "ă pretinzi cele maimici amănunte. V 2"cult. V 2l nouălea articol al capitulării "pune că +olnavii care nu vor P în"tare de-a P tran"portaţi vor răm&ne la Neapole. 6na din vivandierele noa"tree în cazul ace"ta. Ea răm&ne la Neapole "ignora San-Felice îi va lua locul (ico"tumul, (i-ţi ră"pund că nu i "e va clinti nici un Pr de păr din cap. V tot ce voiam "ă (tiu, domnule, zi"e Salvato ridic&ndu-"e. 'ai amnumai "ă te rog a trimite, c&t mai repede, "ignorei co"tumul cu care tre+uie"ă "e îm+race.

V Gl va avea pe"te cinci minute. 5ei doi +ăr+aţi "e "alutară. Salvato ie(i. >uiza a(tepta cu mare îngriorare (tia că Salvato nu putu"e plăti dec&t umătate din "umă, (i cuno(tea zg&rcenia colonelului 'eean. Salvato intră în odaie, cu z&m+etul pe +uze. V iQ între+ă ea cu vioiciune. V i +ine, totul e în regulă. V Ae crede pe cuv&ntQ V Nu, i-am dat o o+ligaţie77. Au ie(i din ca"telul Sant-lmo trave"tită învivandieră (i ocrotită de uni#orma #ranceză. V 3ar tuQ

V u mai am de îndeplinit o mică #ormalitate, care mă va de"părţi detine un minut. V 5e #ormalitateQ între+ă ea nelini(tită. V Să dovede"c că, de(i nă"cut la 'oli"a, "unt în "erviciul Franţei. Nimicmai u(or, înţelegi toate actele mele "unt la palatul 2ngri. V 3eci mă pără"e(tiQ V Numai pentru c&teva cea"uri. V 5&teva cea"uriQ 2i "pu" un minut. V 6n minut, c&teva cea"uri. 3race 5&t de preci" tre+uie "ă mai Pi cutine. >uiza î(i aruncă +raţele de g&tul lui (i-l "ărută cu duio(ie.

V (ti +ăr+at, e(ti puternic, e(ti un "tear, zi"e ea. u "unt o tre"tie.3acă te îndepărtezi de mine, mă îndoaie orice v&nt. 5e vreiQ 8u+irea ta edevotament, a mea nu-i dec&t egoi"m. Salvato D "tr&n"e la piept (i, #ără voie, tre"ări at&t de puternic, înc&t ea îl privi mirată. Aocmai atunci, u(a "e de"c*i"e "e aducea co"tumul de vivandieră#ăgăduit >uizei.



Salvato #olo"i înt&mplarea pentru a-i „a+ate g&ndurile. îi arătă r&z&nddi#eritele pie"e ale co"tumului pe care tre+uia "ă-l pună, (i >uiza începu "ă "e îm+race. Se vedea după "eninătatea #runţii ei, că-(i uita"e +ănuielile trecătoare.ra #ermecătoare în #u"ta "curtă cu reveruri ro(ii (i cu pălăria împodo+ită cu

cocarda tricoloră. Salvato nu "e mai "ătura "-o privea"că (i "ă-i "pună „Ae iu+e"cQ Aeiu+e"c Ae iu+e"c4 a z&m+ea (i z&m+etu-i era mai grăitor dec&t toate cuvintele la un loc. :ra trecu ca o clipă. Ao+a +ătu, ve"tind că grenadierii englezi luau în"tăp&nire poarta #ortului. Salvato tre"ări #ără voie #aţa-i păli u(or. G(i aruncă o privire a"upra curţii unde garnizoana era "u+ arme. V timpul "ă co+or&m, zi"e el, (i "ă ne luăm locul în r&nduri. 2m&ndoi co+or&ră dar în prag, Salvato "e opri"e (i, pentru ultima dată,o#t&nd (i cuprinz&nd camera dintr-o privire, o "tr&n"e"e pe >uiza la pieptul lui.

Hi acolo, #u"e"eră #ericiţi. rin cuvintele Supu(ii 'aie"tăţii Sale Siciliene vor P predaţi aliaţilor, "e înţelegeau o"taticii care #u"e"eră încredinţaţi lui 'eean. 2ce(tia, cinci lanumăr, erau în curte (i alcătuiau un grup aparte. 'eean #ăcu "emn lui Salvato "ă "e alăture lor, iar >uizei "ă treacă înurma r&ndurilor. : a(eză c&t mai aproape de el pentru ca, la nevoit, "-o poată ocroti îndată. V Nimic de zi" colonelul 'eean î(i îndeplinea angaamentul cu ceamai de"ăv&r(ită griă. Ao+ele +ătură ră"ună comanda „'ar(4

R&ndurile "e de"c*i"eră, o"taticii î(i luară locurile. Ao+ele intrară pe poarta #ortului, întreaga armată ru"ă, engleză (inapolitană a(tepta a#ară. Gn #runtea armatei, cei trei oPţeri "uperiori, ducele della Salandra,căpitanul Arou+ridge (i căpitanul $aillie alcătuiau un grup. entru a #ace onoare garnizoanei, î(i ţineau într-o m&nă pălăria (i încealaltă "a+ia tra"ă. 2ung&nd la locul *otăr&t, colonelul 'ee,an "trigă „alt4 Soldaţii "e opriră, o"taticii ie(iră din r&nduri. 2poi, după cum "e "punea în capitulare, "oldaţii î(i depu"eră armeleoPţerii î(i pă"trară "pada pe care o v&r&ră din nou în teacă.

2tunci, colonelul 'eean înainta "pre grupul oPţerilor aliaţi (i zi"e V 3omnilor, în virtutea articolului D din capitulare, am onoarea de a văremite o"taticii care erau înc*i(i în #ort. V Recunoa(tem că i-am primit, ră"pun"e ducele della Salandra. 2poi, arunc&ndu-(i oc*ii a"upra grupului ce venea "pre ei V 3ar, zi"e el, nu "ocoteam dec&t cinci (i "unt (a"e. V 2l (a"elea nu-i un o"tatic, ro"ti Salvato al (a"elea e un inamic.



Hi, cum privirile celor trei oPţeri erau aţintite a"upra lui, în timp cecolonelul 'eean, la r&ndul "ău, î(i v&r&"e "pada în teacă (i "e îndrepta "ă-(ireia locul în #runtea garnizoanei V u "unt, urmă t&nărul cu gla" tare (i m&ndru, eu "unt Salvatoalmieri, "upu" napolitan, dar general în "erviciul Franţei.

>uiza, care urmări"e toată "cena cu oc*ii unei îndrăgo"tite, "coa"e un"trigăt. V Se pierde, zi"e 'eean. 3e ce a vor+itQ ra at&t de "implu "ă nu"pună nimic V 3ar, dacă "e pierde, e!clamă >uiza, tre+uie, vreau "ă pier împreunăcu el Salvato Salvato al meu a(teaptă-mă Hi, repezindu-"e a#ară din r&nduri, d&ndu-l la o parte pe colonelul'eean care-i înc*idea drumul, "e aruncă în +raţele t&nărului, "trig&nd V 8ar eu "unt >uiza San-Felice Aotul împreună cu el Eiaţa "aumoartea V 3omnilor, o auziţi, zi"e Salvato. Nu vă mai cerem dec&t #avoarea ca,

pentru puţinele zile pe care le vom mai trăi, "ă nu ne de"părţiţi. 3ucele della Salandra "e întoar"e "pre ceilalţi doi, ca pentru a-i între+a. 2ce(tia priveau tinerii cu oarecare compătimire. V Htiţi, ro"ti ducele, că "unt in"trucţiuni, cu totul "peciale ale regelui,care ordonă condamnarea la moarte a "ignorei San-Felice. V 3ar ele nu opre"c "ă Pe condamnată la moarte împreună cu iu+itulei, pu"e în vedere Arou+ridge. V Nu. V i +ine, "ă #acem pentru ei ceea ce depinde de noi "ă le îndeplinimacea"tă ultimă dorinţă. 3ucele della Salandra #ăcu un "emn patru "oldaţi napolitani ie(iră din

r&nduri. V 3uceţi ace(ti doi prizonieri la 5a"tello-Nuovo, ordonă el ră"pundeţide ei cu capul. V îngăduit "ignorei "ă-(i "coată co"tumul de trave"tire (i "ă-(i reia*aineleQ între+ă Salvato. V Hi unde-i "unt *aineleQ "e in#ormă ducele. V Gn camera ei din ca"telul Sant-lmo. V Muri că nu-i un prete!t pentru a încerca "ă #ugiţiQ V Eă ur că, "ignora (i cu mine, vom veni într-un "#ert de oră "ă nepredăm în m&inile dumneavoa"tră. V 'ergeţi Ne încredem în cuv&ntul vo"tru.

5ei doi +ăr+aţi "e "alutară, iar Salvato (i >uiza "e înapoiară în #ort. 3e"c*iz&nd din nou u(a camerei, pe care credea c-o pără"i"e pentruli+ertate, drago"te (i #ericire, (i unde "e reîntorcea prizonieră (i condamnată,>uiza "e pră+u(i într-un #otoliu (i iz+ucni în pl&n". Salvato îngenunc*e înaintea ei. V >uiza, îi zi"e el, 3umnezeu mi-e martor că am #ăcut totul pe lumepentru a te "căpa. Niciodată n-ai vrut "ă mă pără"e(ti ai "pu" „Să trăim ori"ă murim împreună4 2m trăit, am #o"t #ericiţi împreună în c&teva luni, am



avut mai multă +ucurie dec&t umătatea Pinţelor omene(ti în toată viaţa lor.2"tăzi, c&nd a "unat cea"ul încercării, îţi va lip"i curaulQ $iată copilă Ae-ai+izuit prea mult pe puterile taleQ SuOet "cump, nu te-ai udecat prea a"pruQ >uiza î(i ridică #runtea a"cun"ă la pieptul lui Salvato, î(i "cutură părullung ce-i cădea pe #aţă, (i-l privi printre lacrimi.

V 8artă-mi, Salvato, o clipă de "lă+iciune, ră"pun"e ea vezi că nu mătem de moarte, Pindcă eu am căutat-o c&nd am văzut că m-ai amăgit (i căvrei "ă mori #ără mine, iu+itul meu. 2i văzut că n-am (ovăit (i că n-a înt&rziatcuv&ntul ce tre+uia "ă ne unea"că. V Scumpă >uiza V 3ar revăz&nd camera acea"ta, g&ndindu-mă la orele dulci pe care le-am petrecut aici, g&ndindu-mă că porţile unei înc*i"ori "e vor de"c*idepentru noi, g&ndindu-mă că poate, Pind îndepărtaţi unul de altul, vom mergela moarte de"părţiţi. : 3a, mi "-a #r&nt inima. 3ar, la gla"ul tău, prive(te>acrimile-mi "eacă, z&m+etul îmi Outură pe +uze. 5&tă vreme va mai zv&cniviaţa în noi, ne vom iu+i (i, c&tă vreme ne vom iu+i, vom P #ericiţi. Să vină

moartea 3acă moartea e ve(nicia, moartea va P pentru noi iu+irea ve(nică. V 2 : recuno"c pe >uiza mea, e!clamă Salvato. 2poi, ridic&ndu-"e (ilu&nd-o cu +raţul de miloc, pe c&nd gura-i atingea u(or +uzele îi zi"e V 8n picioare, în picioare, romano în picioare, 2ria >e-am #ăgăduit "ăne întoarcem pe"te un "#ert de oră. Să nu-i #acem "-a(tepte nici o clipă. >uiza î(i recăpăta"e curaul. î(i "coa"e repede co"tumul de vivandieră (i"e îm+răcă iar cu *ainele-i o+i(nuite apoi, cu maie"tatea unei regine, cupa"ul pe care Eirgiliu îl dă mamei lui nea7(i trădează zeiţele, co+orî "cara,"tră+ătu curtea (i, "priinindu-"e de +raţul lui Salvato, ie(i din #ortăreaţă (imer"e de-a dreptul "pre cei trei (eP ai armatei aliate. V 3omnilor, le zi"e ea, cu de"ăv&r(ită graţie (i cu gla"ul cel mai

melodio", primiţi, totodată, mulţumirile unei #emei (i +inecuv&ntările uneimuri+unde T că, v-am mai "pu"-o, "unt condamnată de mai înainte T pentru îngăduinţa de a nu P de"părţiţi Hi, dacă puteţi #ace "ă Pm înc*i(i împreună,"ă mergem la "upliciu împreună, "ă urcăm pe acela(i e(a#od, +inecuv&ntareaacea"ta o voi mai ro"ti "u+ "ecurea călăului. Salvato î(i de"prin"e "a+ia (i o întin"e lui $aillie (i lui Arou+ridge, care"e tra"eră înapoi T apoi ducelui della Salandra. V : iau, domnule, Pindcă "unt "ilit "-o iau, zi"e ace"ta dar 3umnezeumi-e martor că a( vrea mai +ine "ă ţi-o la". Eoi "pune mai mult, domnule"unt "oldat (i nu andarm, (i cum n-am nici un ordin în privinţa dumitale Se uită la cei doi oPţeri, care #ăcură "emn ducelui că-l la"ă "ă

*otăra"că. V Red&ndu-mi li+ertatea, ro"ti Salvato, care înţele"e ce în"emnauvor+ele întrerupte (i "emnul care înc*eia g&ndul ducelui della Salandra,red&ndu-mi li+ertatea, o redaţi (i pe a "ignoreiQ V 5u neputinţă, domnule ră"pun"e ducele "ignora e nominalde"emnată de rege "ignora tre+uie "ă Pe udecată. 3in tot "uOetul dore"c "ănu Pe condamnată. Salvato "alută.



V 5e a #ăcut pentru mine, #ac (i eu pentru ea am&ndouă de"tinelenoa"tre "unt nede"părţite în viaţă ca (i-n moarte. Hi Salvato depu"e o "ărutare pe #runtea aceleia cu care acum "elogodi"e pentru ve(nicie. „ V Signora, zi"e ducele della Salandra, am cerut "ă "e aducă o tră"ură,

nu veţi avea neplăcerea de a "tră+ate "trăzile Neapolului între patru "oldaţi. >uiza #ăcu un "emn de mulţumire. 5u patru "oldaţi înaintea lor, am&ndoi co+or&ră drumul "pre etraiop&nă la vico Santa-'aria-2pparente. 2colo îi a(tepta o tră"ură în milocul uneimari mulţimi de curio(i adunaţi. Gn primul r&nd al mulţimii, era un călugăr din ordinul Saint-$enoit. Gn clipa c&nd Salvato trecu ce dinaintea lui, călugărul î(i ridică gluga.Salvato tre"ări. V 5e aiQ între+ă >uiza. V Aatăl meu îi murmură el la urec*e nimic nu-i pierdut @D. =R:22 5R:5:38>6>68.

3acă la 5a"tello-Nuovo, cereţi "ă vedeţi înc*i"oarea numită =roapacrocodilului, portarul vă va arăta înt&i "c*eletul uria(ei reptile care i-a datnumele iar tradiţia "u"ţine că a #o"t prin"ă în groapa aceea apoi vă va pune"ă treceţi pe "u+ poarta dea"upra căreia i "e întinde "c*eletul, pe urma vă va în"oţi la o u(ă îngu"tă ce dă pe o "cară cu douăzeci (i două de trepte (i ducela o a treia poartă de "tear ma"iv, căptu(ită cu Per ce, în "#&r(it, "e de"c*ide într-o văgăună ad&ncă (i întunecoa"ă. Gn milocul ace"tui morm&nt, lucrare nelegiuită, "ăpată de m&naoamenilor, pentru a îngropa cadavrele vii ale "emenilor lor, te iz+e(ti de un+loc de granit, de care n-ai altă po"i+ilitate "ă te prinzi dec&t drugul de Percare-l "tră+ate. 'ormanul ace"ta de granit înc*ide gura unui puţ comunic&nd

cu marea. în zilele de vielie, valurile z+uciumate î(i aruncă "ălt&nd "pumaprin crăpăturile pietrei rău îm+inată cu pardo"eala atunci apa "ărată "erevar"ă în văgăună (i urmăre(te prizonierul p&nă în colţurile cele mai îndepărtata ale înc*i"orii. rin acea"tă gură a prăpa"tiei, "pune lugu+ra legendă, "e iveaodinioară, ie(ind din largul "&n al mării, dezgu"tătoarea reptilă care a datnumele ei gropii. 'ai totdeauna, gă"ea în temniţă o pradă omenea"că (i, după ce-o"#&(ia, "e cu#unda din nou în viitoare. 2colo, mai "pune vor+a din popor, aruncară "paniolii neva"ta (i pe ceipatru copii ai lui 'a""aniello, acel rege al lazzaronilor care încercă "ă

eli+ereze Neapolul, iar puterea îl ameţi, nici mai mult nici mai puţin dec&t peun 5aligula "au pe un Neron. Gn temniţa acea"ta, ordonă comandantul din 5a"tello-Nuovo "ă Pe du(iSalvato (i >uiza. >a licăreala unei lămpi at&rnate de tavan, cei doi îndrăgo"tiţi văzurămai mulţi prizonieri care, la intrarea lor, î(i întrerup"eră conver"aţia (i-ipriviră îngrioraţi. 3ar, mai o+i(nuiţi cu "emiîntunericul temniţei, oc*iiprizonierilor recuno"cură pe noii veniţi, (i îi primi cu un "trigăt de +ucurie (i



de compătimire totodată. 6n +ăr+at "e aruncă la picioarele >uizei, o #emeie oluă de g&t trei prizonieri înconurară pe Salvato apuc&ndu-l de m&ini cur&ndtoţi alcătuiră un "ingur grup, (i în gla"urile lor nede"lu(ite ar P #o"t greu "ădeo"e+e(ti dacă era mai multă mulţumire dec&t durere. $ăr+atul care "e arunca"e la picioarele >uizei era 'i c*ele #emeia care

o lua"e de g&t era leonor imentel cei trei prizonieri care-l înconura"eră peSalvato erau 3ominico 5irillo, 'ant*onnet (i Eela"co. V 2* +iată, "cumpă "urioară e!clamă cel dint&i 'ic*ele cine ne-ar P"pu" că vrăitoarea Nanno prezicea at&t de drept (i g*icea at&t de adevăratQ >uiza nu-(i putu "tăp&ni un Por (i, cu un z&m+et melancolic, î(i trecum&na pe g&tu-i at&t de plăp&nd (i de delicat, (i clătină din cap, ca pentru a"pune că el nu va da prea mare o"teneală călăului. Eai "e în(ela c*iar (i-n acea"tă ultimă "peranţă. Frăm&ntarea pricinuită printre prizonieri de "o"irea lui Salvato (i a>uizei încă nu "e potoli"e, c&nd u(a "e de"c*i"e din nou (i în pragul întunecat"e ivi un +ăr+at înalt, în uni#orma de general repu+lican, pe care o purta (i

'ant*onnet. V 3race #ăcu el intr&nd, "unt i"pitit "ă "pun ca 8ugurta79 „$ăile dea+uri din Roma nu-" calde.4 V ector 5araUa e!clamară două-trei gla"uri. V 3ominico 5irillo Eela"co i 'ant*onnet Salvato în tot cazul, aici e o"ocietate mai +ună dec&t în temniţa 'amertina. 3oamnelor, "ervitorulvo"tru 5um "ă nu Signora imentel Signora San-Felice 3ar totu-i întrunitaici (tiinţa, curaul, poezia, iu+irea, muzica. N-o "-avem timp "ă ne plicti"im. V Nu cred c-or "ă ni-l la"e, zi"e 5irillo cu gla"u-i +l&nd (i tri"t. V 3ar de unde vii oare, "cumpul meu ectorQ între+ă 'ant*onnet. Aecredeam departe de noi, în "iguranţă după zidurile din e"cara.

V Gntr-adevăr, acolo eram, ră"pun"e ector. 3ar aţi capitulat.5ardinalul RuUo mi-a trimi" o copie a capitulării voa"tre (i mi-a "cri" "ă #ac la#el ca voi tot atunci, a+atele ronio îmi "cria "ă mă predau în acelea(icondiţii, #ăgăduindu-mi nu numai "ă "cap cu viaţă, dar (i autorizaţia de-apleca în Franţa. Nu m-am "ocotit dezonorat "ă #ac ce aţi #ăcut (i voi ami"călit (i am predat ora(ul, după cum aţi predat #orturile. 2 doua zi, a+atele avenit la mine, plouat (i ne(tiind cum "ă-mi dea (tirea. 5e-i drept nu era +ună.Regele îi "cri"e"e că, deoarece trata"e cu mine #ără împuternicire, tre+uia "ămă predea lui, legat +urdu#, că de nu, ră"pundea cu capul "ău de al meu.ronio ţinea la capul "ău, de(i nu era #rumo" a pu" "ă mă lege de m&ini (i depicioare, (i m-a trimi" la Neapole într-o căruţă cum trimiţi un viţel la t&rg.

2+ia la 5a"telio-Nuovo, (i după ce poarta "-a înc*i" în urma mea, mi-audezlegat #r&ng*iile (i m-au adu" aici. 8ată toată pove"tea mea. >a r&ndulvo"tru, "ă mi le "puneţi pe ale voa"tre. Fiecare (i-o i"tori"i pe a lui, încep&nd cu Salvato (i >uiza. : cunoa(tem.>e (tim de a"emenea (i pe ale lui 5irillo, Eela"co, 'ant*onnet (i imentel, în+aza tratatelor co+or&"eră în #eluce (i Nel"on îi opri"e prizonieri. V Fiindcă veni vor+a, zi"e ttore 5araUa, după ce Pecare î(i i"prăvipove"tirea, o "ă vă dau o ve"te +ună Nicolino e "alvat.



: voioa"ă e!clamaţie ie(i din toate gurile, (i cerură amănunte. Eă amintiţi că, în(tiinţat de cardinalul RuUo, Salvato în"ărcina"e lar&ndu-i pe Nicolino "ă-l în(tiinţeze pe amiral că viaţa-i era ameninţată,Nicolino "o"i"e la #erma unde-i era a"cun" unc*iul, un cea" după ce #u"e"eare"tat. 2Oa"e de trădarea #ermierului, nu între+a"e nimic mai mult (i "e

du"e"e "ă-l aungă din urmă pe ttore 5araUa. ttore 5araUa îl primi"e la e"cara, unde lua"e parte la apărareaora(ului în ultimele zile dar, c&nd #u"e"e vor+a "ă "e predea a+atelui ronio,Nicolino nu avu"e"e încredere, "e îm+răca"e cu "traie ţărăne(ti (i pleca"e înmunte. ra "ingurul ce nu căzu"e în m&inile reacţiunii. rizonierii "e +ucura"eră mult de ve"tea +ună apoi, după cum am"pu", în tri"teţea lor, aveau marea mulţumire de a P întruniţi. 3upă c&t "epărea, vor P udecaţi (i e!ecutaţi împreună. =irondiniiIavu"e"eră aceea(i#ericire, (i "e (tie că o #olo"i"eră. Se adu"e ma"a pentru toţi (i "altele pentru noii veniţi. 8n timp cem&nca, 5irillo î(i pu"e la curent cei trei noi tovară(i cu datinile (i o+iceiurile

temniţei, în care locuiau dea de trei"prezece zile (i trei"prezece nopţi. Gnc*i"orile erau tic"ite regele, am văzut-o în una din "cri"orile lui,mărturi"ea opt mii de prizonieri. Fiecare din cercurile ace"tea ale in#ernului, pentru care ar P #o"t nevoiede un 3ante "pre a P +ine de"cri", î(i avea demonii "peciali în"ărcinaţi "ăc*inuia"că o"&ndiţii. Are+uiau "ă #acă lanţurile mai grele, "ă aţ&ţe "etea, "ă prelungea"căpo"tul, "ă ia lumina, "ă "purce alimentele (i, #ăc&nd din viaţă o caznăcr&ncenă, "ă-i împiedice totu(i pe prizonieri "ă moară. Gntr-adevăr, tre+uiau "ă-(i înc*ipuie că, "upu(i unor a"emenea c*inuri înaintea caznelor dezonorante, prizonierii ar c*ema în autor "inuciderea ca

pe un înger m&ntuitor. Su+ cuv&nt de perc*eziţie, "e intra de trei-patru ori pe noapte întemniţe, (i erau de(teptaţi cei care puteau dormi. Aotul era oprit nu numaicuţitele (i #urculiţele, ci (i pa*arele, căci cu un cio+ de "ticlă puteai "ă-ţide"c*izi vinele cear(a#urile (i pro"oapele, Pindcă tăindu-le #ă(ii (i împletindu-le, puteau "lui drept #r&ng*ii "au c*iar de "cări. 8"toria a pă"trat numele a trei dintre torţionarii ace(tia. 6nul era elveţian, pe nume 3uece, care "e dezvinovăţea de cruzimealui "pun&nd că avea o #amilie numeroa"ă de *rănit. 2ltul era un colonel din =am+", un neamţ care #u"e"e "u+ ordinele lui'ac% (i #ugi"e ca (i el.

Gn "#&r(it, al treilea, vec*ea noa"tră cuno(tinţă, Scipion >amarra,"tegarul reginei, pe care-l recomanda"e at&t de călduro" cardinalului, (i#ăcu"e cin"te regalei "ale ocrotitoare are"t&nd, prin trădare, pe 5aracciolo (iduc&ndu-l pe +ardul +a"timentului Foudro]ant. 3ar prizonierii "e înţele"e"eră între ei "ă nu #acă plăcerea călăilor de ale privi "u#erinţele. 3acă veneau în timpul zilei, vor+eau mai departe,"c*im+&ndu-(i doar locul at&ta tot, după ordinul vizitatorilor în timp ceKa"co, muzician plăcut, căruia i "e îngădui"e "ă-(i ia g*itara, le în"oţea



perc*eziţiile cu melodiile cele mai ve"ele (i cu c&ntecele lui cele mai voioa"e.3acă era noapte, Pecare "e ridica #ără vaiete nici murmure, (i totul "ei"prăvea repede, deoarece Pecare, neav&nd dec&t o "altea, "e arunca pe eagata îm+răcat. Gn timpul ace"ta c&t mai gra+nic cu putinţă, mănă"tirea 'onte-:liveto

era pre#ăcută în tri+unal. 'ănă"tirea #u"e"e întemeiată în 111, de 5uzellad:riglia, #avoritul regelui >adi"la" AorZuato Aa""o î(i gă"i"e aici adăpo"t (i#ăcu"e un popa" între ne+unie (i înc*i"oare prizonierii tre+uiau "ă #acă unpopa" între înc*i"oare (i moarte. opa"ul era "curt, (i moartea nu "e lă"a a(teptată. Munta de Stat lucradupă codul "icilian, adică în virtutea vec*ei proceduri a +aronilor "icilienirăzvrătiţi. entru a o aplica, "e lua o lege din codul lui Roger, uit&ndu-"e căace"ta, ţin&nd mai puţin la prerogativele lui dec&t regele Ferdinand, nudeclara"e că un rege nu tratează cu răzvrătiţii, +a, dimpotrivă, după ce"emna"e un tratat cu locuitorii din $ari (i din Arani, care "e revolta"eră contralui, îl re"pecta"e întocmai.

2cea"tă procedură, ce "emăna cu a camerei o+"cure, era groaznică, întruc&t nu prezenta nici o "iguranţă pentru învinuiţi. 3enunţurile (i "pionaul"e admiteau drept dovezi, iar denunţătorii (i "pionii drept martori. 3acă udecătorul gă"ea util, tortura venea în autorul răz+unării, pentru care maiera încă un "priin, acuzatori (i apărători Pind toţi oamenii untei, adicăoamenii regelui. Nici unii nici alţii nu erau oamenii acuzaţilor. 2#ară deacea"ta, acuzatorii, înţele(i în taină (i #ără con#runtare cu martorii acuzării,acuzaţii nu aveau drept cumpănă martorii apărării care, nePind c*emaţi nicipu+lic nici în taină, lă"au inculpatul "u+ întreaga povară a acuzării (i lac*eremul udecătorilor "ăi. Sentinţa, lă"ată atunci în "eama con(tiinţeiacelora care aveau în"ărcinarea de-a "e pronunţa, răm&nea la +unul plac al

urii regale, #ără apel, #ără am&nare, #ără recur". Sp&nzurătoarea era ridicatăla poarta tri+unalului "entinţa pronunţată noaptea, pu+licată a doua zi, "ee!ecuta în ziua următoare. 3ouăzeci (i patru de ore în capelă, apoi e(a#odul. entru cei pe care 'aie"tatea Sa îi graţia, răm&nea groapa de laFavignana, adică un morm&nt. Gnainte de-a aunge în Sicilia, călătorul ce merge din orient în occident,vede av&nt&ndu-"e din "inul mării. între, 'ar"ala (i Arapani, o "t&ncădea"upra căreia "e înalţă o #ortăreaţă, adică 2gn"a romanilor, in"ulă #atală, înc*i"oare încă de pe vremea împăraţilor pagini. : "cară, "ăpată în piatră,duce de la v&r#ul ei la o văgăună la nivelul mării. : lumină alnică pătrunde înea, #ără ca niciodată lumina acea"ta "ă Pe încălzită de o rază de "oare. 8n

"#&r(it, din +oita ei cade o apă rece, ploaie ve(nică ce roade granitul cel maitare (i omoară omul cel mai voinic. =roapa, morm&ntul ace"ta, era clemenţa regelui Neapolului Să ne întoarcem la pove"tirea noa"tră. 2m văzut T în "eara c&nd +eccaiul, ţin&ndu-l prizonier pe Salvato, (ivr&nd "ă-l "p&nzure, "e du"e după călău p&nă în cocioa+a lui T am văzut căme(ter 3onato tocmai "ocotea c&(tigul pe care i-l vor aduce numeroa"elee!ecuţii ce nu puteau "ă-i "cape.



e ace"te c&(tiguri "e întemeia ze"trea de trei "ute de ducaţi, pe care o#ăgăduia #etei lui, în ziua c&nd "e va mărita cu =iovanni, Pul cel mai mare al+ătr&nului $a""o Aomeo. Gncet me(ter 3onato î(i arăta"e o +ucurie ce nu "e putea a"emui dec&tcu a +ătr&nului $a""o Aomeo, c&nd văzu"e că în urma rupturii tratatelor,

înc*i"orile gemeau de învinuiţi, (i aOa"e c*iar din gura regelui că răzvrătiţiinu vor P graţiaţi. rau opt mii de prizonieri, a(a că pe puţin, vor P măcar patru mii dee!ecuţii. atru mii de e!ecuţii, cu zece ducaţi primă de e!ecuţie, #ăceaupatruzeci de mii de ducaţi iar patruzeci de mii de ducaţi, erau două "ute demii de #ranci. Gnc&t me(ter 3onato (i cumătrul "ău pe"carul $a""o Aomeo (edeau, înprimele zile de iulie, la aceea(i ma"ă unde i-am mai văzut, +&nd un Pa"co devin din 5apri, ceva neo+i(nuit, pe care crezu"eră că (i-l pot îngădui, dat Pind împreurarea, (i "ocotind pe degete ce puteau aduce c*iar c&t mai puţine

e!ecuţii. 2cel „c&t mai puţine4, "pre marea lor mulţumire, nu putea P mai preo"de treizeci-patruzeci de mii de ducaţi. ;in&nd "eama de ci#ra acea"ta, (i dacă o atingea, me(ter 3onato#ăgăduia "ă mărea"că ze"trea p&nă la (a"e "ute de ducaţi. 2un"e"e la cedarea acea"ta, (i poate că, mulţumită +unei di"poziţii pecare i-o dădea per"pectiva de "p&nzurători (i de e(a#od ce "e întindea c&tvedea cu oc*ii, ca aleea SPnc(ilor din Ae+a, avea "ă mai #acă vreoconce"iune, c&nd u(a "e de"c*i"e (i un u(ier de la Eicaria, pierdut înpenum+ră, între+ă V 'e(ter 3onatoQ

V 2propie-te la ordin ră"pun"e el, ne(tiind cu cine avea de-a #ace, (ipornit pe ve"elie cum era, de "ocotelile #ăcute (i de vinul +ăut. V $a c*iar dumneata apropie-te la ordin ră"pun"e u(ierul cu gla"poruncitor, că nu eu am de primit un ordin, ci dumneata ai de primit un ordinde la mine. V $ree e!clamă mo( $a""o Aomeo, o+i(nuit "ă zărea"că în +eznă, mi"e pare că văd lucind un lanţ de argint pe o *aină neagră. V 6(ierul de la Eicaria, repetă gla"ul, din partea procurorului. Aeprive(te dacă-l #aci "-a(tepte. V 3u-te repede, du-te repede, cumetre îl îm+ie $a""o Aomeo. are-"ecă trea+a "e îngroa(ă.

Hi prin"e a c&nta tarantela ce începe cu poeticul ver" olic*inelle1are trei porci V 8ată-mă "trigă me(ter 3onato, ridic&ndu-"e cu vioiciune de la ma"ă(i alerg&nd "pre u(ă. $ine ai "pu", !celenţă, mon"enior =uido+aldi nutre+uie "-a(tepte. Fără "ă-(i mai ia pălăria, me(ter 3onato îl urmă pe u(ier. 3rumul e "curt de la "trada Su"pinelor-din-răpa"tie la Eicaria.



Eicaria e #o"tul ca"tel 5apuano. în timpul revoluţiei napolitane, ucărolul pe care-l avu"e"e 5onciergeria?în revoluţia #ranceză "ervi o"&ndiţilordrept popa" între udecată (i moarte. 2ici, pacienţii, pentru a între+uinţa e!pre"ia con"acrată la Neapole,erau a(ezaţi în capelă.

5apela, care nu-i dec&t "ucur"ala înc*i"orii, nu mai #u"e"e utilizată dela e!ecuţiile lui mmanuele de 3eo, =aliani (i Eitagliano. rocurorul P"cal =uido+aldi o vizită, o cercetă (i di"pu"e "ă Pe reparată. Are+uia "ă "e a"igure că +roa(tele, zăvoarele (i inelele înţepenite înpodea erau tari (i puteau ţine la orice încercare. 2O&ndu-"e acolo, "e g&ndi"e "ă #acă două tre+i deodată (i "ă trimitădupă călău. Gn timpul (ederii noa"tre la Neapole, am vizitat cu un re"pect oarecumcuvio" capela acea"ta, unde totul, a#ară de ta+loul "co" din marele altar, e înaceea(i "tare ca pe atunci. Se înalţă în centrul înc*i"orii. 2ungi la ea trec&nd prin trei-patru porţi

ză+relite. 6rci două trepte înainte de a intra în adevărata capelă, adică în cameraunde e"te altarul, luminată de o "ingură #erea"tră oa"ă, c*iar la nivelulpodelei, (i cu două r&nduri de gratii. 3in camera acea"ta, co+or&nd patru-cinci trepte, dai într-alta. 2colo î(i petreceau condamnaţii ultimele douăzeci (i patru de ore dinviaţă. Eerigi groa"e de Per înţepenite în pardo"eală arată locul undecondamnaţii, culcaţi pe "altele, î(i veg*eau agonia. >anţul lor "e lega deinelele ace"tea. e o #aţă a zidului era pe atunci, (i mai e"te (i a"tăzi, o mare #re"că

în#ăţi(&ndu-l pe 8"u" pe cruce (i pe 'ăria îngenunc*eată la picioarele lui. Gn "patele camerei, (i comunic&nd cu ea, "e aOă o "ăliţă cu intrare"eparată. Gn "ăliţă (i prin intrarea ei, "e introduceau penitenţii al+i care "e în"ărcinau "ă în"oţea"că, "ă îm+ăr+ăteze (i "ă "u"ţină condamnaţii în clipamorţii. Gn acea"tă con#rerie, ai cărei mem+ri "e nume"c +ianc*i, "unt preoţi (ilaici. reoţii a"cultă "povedania, dau iertarea păcatelor (i "#&nta împărtă(anie, adică ultima grianie, mai puţin ma"tul. 'a"lul Pind menit +olnavilor, iar condamnaţii nePind +olnavi, ci "ortiţi"ă piară prin accident, nu pot primi ma"lul care-i taina +i"ericea"că a agoniei.

3upă ce au intrat în "ăliţa, unde-(i pun ve(m&ntul lung (i al+ ce le-a datnumele de +ianc*i, penitenţii nu mai pără"e"c condamnatul, dec&t atuncic&nd trupul "ău e depu" în groapă. Stau l&ngă el tot intervalul care de"parte înc*i"oarea de e(a#od. 2colo, î(i la"ă m&na pe umărul "ău pentru a-i da răgaz pacientului "ă le "pună ceare pe inimă, iar călăul nu poate "ă-l atingă dec&t după ce-(i ridică mina (iro"te"c V :mul e al tău.



Spre ace"t ultim popa" a(ezat pe drumul morţii, u(ierul de la Eicaria îl în"oţea pe me(ter 3onato, care intră, "e "ui pe "cara din "t&nga ce ducea la înc*i"oare, mer"e de-a lungul unui coridor întreg mărginit cu temniţe, trecuprin două porţi ză+relite, urcă altă "cară, mai trecu printr-o a treia poartă (i"e gă"i la u(a capelei.

8ntră. rima încăpere, adică a capelei, era pu"tie, înainta într-a doua (i-lvăzu pe procurorul P"cal care punea "ă "e întărea"că u(a +ianc*ilor, cu două+roa(te (i trei zăvoare. Răma"e în picioare în o"ul "cării, (i a(teptă re"pectuo" ca procurorulP"cal "ă-(i dea "eama de prezenţa lui (i "ă-i vor+ea"că. 3upă c&teva clipe, ace"ta "e întoar"e (i-l de"coperi pe cel după caretrimi"e"e. V 2 dumneata e(ti, me(tere 3onato, îi zi"e el V =ata "ă vă e!ecut ordinele, !celenţă, ră"pun"e călăul. V Htii că vom avea de"tule e!ecuţiiQ V Htiu, #ăcu me(ter 3onato cu o "tr&m+ătură pe care voia "-o treacă

drept un z&m+et. V 3e aceea am dorit ca înainte de-a începe, "ă ne înţelegem +inea"upra lePi dumitale. V 2 #oarte "implu, !celenţă, ră"pun"e me(ter 3onato cu o în#ăţi(are nepă"ătoare. 2m (a"e "ute de ducaţi lea#ă P!ă (i zece ducaţi primăde e!ecuţie. V #oarte "implu 3race 3ar nu te "Pe(ti de loc, me(tere. u nugă"e"c a"ta de loc a(a de "implu. V 3e ceQ între+ă me(ter 3onato, încep&nd "ă "e îngrioreze. V Fiindcă, pre"upun&nd că vor P patru mii de e!ecuţii a zece ducaţiuna, a"ta #ace pur (i "implu patruzeci de mii de ducaţi, #ără a mai "ocoti

le#urile P!e, adică aproape de două ori c&t c&(tigă tot tri+unalul, de la grePer(i p&nă la pre(edinte. V adevărat, recuno"cu me(ter 3onato clar eu "ingur #ac trea+a pecare o #ac ei toţi împreună, (i trea+a mea e mai crudă ei condamnă, eue!ecut. rocurorul P"cal, care tocmai "e a"igura că un inel era +ine înţepenit înpodea, "e îndreptă din (ale, î(i ridică oc*elarii pe #runte (i-l privi. V 2* 2* e!clamă el, a"ta-i părerea dumitale, me(tere 3onato. Aotu(ie"te o deo"e+ire între dumneata (i udecători udecătorii "unt inamovi+ili, iardumneata poţi P de"tituit. V uQ Hi de ce a( P de"tituitQ N-am voit vreodată "ă-mi #ac datoriaQ

V (ti învinuit de-a P "la+ pentru cauza cea dreaptă. V 2 Nemaipomenit u care am "tat cu +raţele încruci(ate în tottimpul a(a-zi"ei repu+lici. V Fiindcă a #o"t at&t de proa"tă "ă nu ţi le de"cruci(eze. în tot cazul, "ă(tii un lucru "unt douăzeci (i patru de denunţuri împotriva dumitale, (i maimult de o mie două "ute de cereri pentru a te înlocui. V 2* S#&ntă madonă del 5armine, ce-mi "puneţi, !celenţă V Hi #ără "por, #ără prime (i cu lea#ă P!ă.



V 3ar, !celenţă, g&ndiţi-vă la munca pe care o voi avea. V : "ă cumpănea"că timpul c&t ai "tat degea+a. V 3ar !celenţa Eoa"tră vrea oare ruina unui +iet tată de #amilieQ V Ruina ta 3e ce g&nde(ti că-ţi vreau ruinaQ 'ă aleg eu cu vreun#olo"Q 3ealtminteri, mi "e pare că un om nu-i ruinat cu opt "ute de ducaţi

lea#ă. V 'ai înt&i, reluă repede me(ter 3onato, n-am dec&t (a"e "ute. V 'ărinimia Muntei adaugă, dat Pind împreurările, două "ute de ducaţila lea#a ta. V 2 domnule procuror P"cal, (tiţi +ine că nu-i drept. V Nu (tiu dacă-i drept, zi"e =uido+aldi, pe care di"cuţia începea "ă-lo+o"ea"că dar (tiu că tre+uie "ă te *otără(ti. V 3ar g&ndiţi-vă, !celenţă V Nu prime(tiQ V $a nu $a nu e!clamă me(ter 3onato pun numai în vedere!celenţei Eoa"tre că am o #ată de măritat, că copiii no(tri "unt greu de

căpătuit, (i că mă +izui"em pe întoarcerea mult i +itului no"tru rege ca " o înze"treze pe +iata mea 'arina. V #rumoa"ă Pică-taQ V cea mai #rumoa"ă #ată din Neapole. V i +ine, unta va #ace un "acriPciu va da o mie de ducaţi de Pecaree!ecuţie pentru ze"trea Picei tale. Numai că va veni "ă-l înca"eze c*iar ea. V 6ndeQ V >a mine aca"ă. V Ea P o mare cin"te, !celenţă dar oricum V :ricum ceQ V Sunt un om ruinat, a"ta-i tot.

Hi, o#t&nd de-ar P mi(cat pe oricare altul dec&t un procuror P"cal,me(ter 3onato ie(i de la Eicaria (i "e întoar"e la locuinţa lui, unde-l a(teptau$a""o Aomeo (i 'arina, cel dint&i cu neră+dare, a doua cu nelini(te. Ee"tea, proa"tă pentru me(ter 3onato, era +ună pentru 'arina (ipentru $a""o Aomeo, a(a că, aidoma celor mai multe ve(ti din lume, învirtutea legii Plo"oPce a compen"aţiei, adu"e durere unora (i +ucurie altora. 3ar, pentru a cruţa m&ndria conugală a lui =iovanni, nu i "e "pu"earticolul din tratatul înc*eiat între tatăl ei (i procurorul P"cal, articol prin care'arina era nevoită "ă "e ducă ea în"ă(i "ă înca"eze prima@. @7. L56;88>. Regele pără"i Neapolul "au mai +ine zi" lim+a de păm&nt ce înaintează

în mare la au"ilippe T căci, după cum am "pu", nu îndrăzni"e "ă co+oare laNeapole nici măcar o dată în cele douăzeci (i opt de zile c&t rămă"e"e în gol#T regele, "punem noi, pără"i au"ilippe la D augu"t, pe la amiază. 5um "e poate vedea din următoarea "cri"oare, adre"ată cardinalului,călătoria #u +ună, (i nici un cadavru, ca al lui 5aracciolo, nu mai veni "ă "eridice înaintea +a"timentului "ău. 8ată "cri"oarea regelui



alermo, D augu"t 1799 „minenti""ime, nu vreau "ă înt&rzii o clipă "ăvă aduc la cuno(tinţă că am aun" cu +ine la alermo, după cea mai plăcutăcălătorie din lume, dat Pind că, marţi dimineaţa, la ora un"prezece, eram laau"ilippe, (i că a"tăzi la ora două, am ancorat în portul alermo, cu o +riză înc&ntătoare (i o mare ca un lac. 'i-am revăzut toată #amilia în deplină

"ănătate, (i am #o"t primit cum vă puteţi înc*ipui. 5&t vă prive(te, daţi-mive(ti +une de"pre tre+urile noa"tre. îngriiţi-vă +ine, (i credeţi-mă mereu alvo"tru acela(i a#ectuo", Ferdinand $.4 3ar regele nu voi"e "ă plece #ără a P văzut manevr&nd unta (i oPciindcălăul. >a D augu"t, adică în ziua c&nd plecă, e!ecuţiile începu"eră de mult, (ic*iar (apte victime #u"e"eră ertPte pe altarul răz+unării. Să în"emnăm "pre amintire numele celor dint&i (apte martiri, (i "ă"punem unde au #o"t e!ecutaţi. >a poarta 5apuana D iulie T 3ominico erla. 7 iulie T 2ntonio Aramaglia.

iulie T =iu"eppe >otella. 1@ iulie T 'ic*elangelo 5iccone. 1 iulie T Nicola 5arlomagno. 8n iaţa-Eec*e ?I iulie T 2ndrea Eitagliano. 8n 5a"tello-del-5armine @ augu"t T=aetano Ro""i. N-am gă"it nici o urmă de a lui 3ominico erla dec&t în li"tae!ecutaţilor. Cadarnic am cercetat cine era (i crima pe care o "ăv&r(i"e.Numele "ău, ultimă ingratitudine a "oartei, nu-i în"cri" nici măcar în cartea'artirii li+ertăţii italiene de :tto Eanucci. 3e"pre al doilea, adică de"pre Aramaglia, am gă"it "impla menţiune„2ntonio Aramaglia, oPţer.4

2l treilea, =iu"eppe >otella, era un +iet +irta( "ta+ilit lingă teatrulFlorentinilor. 2l patrulea, 'ic*elangelo 5iccone, e o vec*e cuno(tinţă de a noa"tră. într-adevăr, vă amintiţi de preotul patriot după care trimi"e"e 3omenico5irillo pentru a primi "povedania z+irului. 2un"e"e renumit, cum credem c-am "pu"-o, prin propovăduirea-i li+erală în aer li+er. u"e"e "ă "e ridicetri+une l&ngă toţi ar+orii li+ertăţii (i, cu un cruciP! în m&nă, vor+ind înnumele primului martir al li+ertăţii ace"tuia, al cărei martir avea "ă Pe lar&ndul "ău, i"tori"ea mulţimii întunecatele grozăvii ale de"poti"mului (imăreţele +iruinţe ale li+ertăţii T "priinindu-(i mai cu "eamă predicile pe#aptul că ri"to" (i apo"tolii au propovăduit totdeauna li+ertatea (i egalitatea.

2l cincilea, Nicola 5arlomagno, #u"e"e comi"ar al Repu+licii. 6rcat pee(a#od, (i pe c&nd "e pregătea #r&ng*ia ce tre+uia "ă-l g&tuie, î(i aruncă oultimă privire a"upra mulţimii ce-l înconura (i, văz&nd că "e îng*e"uiavoioa"ă e!clamă cu gla" tare V opor t&mpit Ae +ucuri a"tăzi de moartea mea dar va veni ziuac&nd o vei pl&nge cu lacrimi amare căci "&ngele meu "e va revăr"a pe"tecapetele voa"tre ale tuturor (i, dacă aveţi #ericirea de-a P morţi, pe"tecapetele copiilor vo(tri



2ndrea Eitagliano, al (a"elea, era un t&năr #rumo" (i înc&ntător dedouăzeci (i opt de ani, pe care nu tre+uie "ă-l luăm drept celălalt martir alli+ertăţii ce muri"e cu patru ani în urmă, pe acela(i e(a#od ca mmanuele de3eo (i =aliani. 8e(ind din înc*i"oare pentru a "e duce la "upliciu, "pu"e temnicerului,

d&ndu-i puţinii +ani pe care-i avea a"upra lui V Să ai griă de tovară(ii mei. Sunt oameni (i, cum (i tu e(ti om, poatecă într-o zi vei P tot at&t de nenorocit ca ei. Hi mer"e z&m+ind la "upliciu, urcă z&m+ind pe e(a#od (i muri z&m+ind. 2l (aptelea. =aetano Ro""i, era oPţer dar, cum #u e!ecutat în #ortul del5armine, nu "-a putut aOa nici un amănunt de"pre moartea lui. Gntr-o "ingură +i+liotecă, "-ar putea gă"i amănunte ciudate de"premorţile necuno"cute în ar*ivele con#reriei +ianc*ilor care, după cum am"pu", în"oţe"c condamnaţii la e(a#od dar con#reria, cu totul devotatădina"tiei ră"turnate, n-a vrut "ă ne dea nici o lămurire. 3upă primele capete căzute "au primele trupuri at&rnate de

"p&nzurătoare, Neapole răma"e un"prezece zile #ără e!ecuţii. oate că "ea(teptau (tiri din Franţa. Situaţia noa"tră nu era cu totul deznădăduită în 8talia. 5*ampionnet,am mai "pu"-o, în urma revoluţiei de la ?I prerial#u"e"e repu" în #runteaarmatei din 2lpi (i o+ţinu"e un "trălucit "ucce". :r, numele lui 5*ampionnetera o "perietoare pentru Neapole, pentru că-l văzu"eră "o"ind at&t de repedede la 5ivita-5a"tellane la 5apua. înc&t "e credea că-i va tre+ui a+ia de douăori at&ta timp ca "ă vină de la Aorino la Neapole. 5&teva gla"uri începeau "ă ro"tea"că numele lui $onaparte. Gn"ămi regina, într-una din "cri"orile ei pe care credem că am citat-o,"punea, în legătură cu Oota #ranceză ce ameninţa Sicilia că, #ără îndoială,

Oota avea drept ţintă "ă-l aducă pe $onaparte din gipt. Regina văzu"e +ine.Nu numai 3irectoratul "e g&ndea la întoarcerea lui $onaparte, ci (i #ratele "ău Mo"ep* îi "cria pentru a-i "pune "ituaţia armatelor noa"tre în 8talia (i a-i gră+i întoarcerea în Franţa. Scri"oarea #u"e"e adu"ă lui $onaparte per"onal, la a"ediul Saint-Mean-d2cre, de un grec numit $ar+a%i, căruia i "e #ăgădui"e treizeci de mii de#ranci dacă va înm&na "cri"oarea în ace"t #el. 8ar $onaparte primea"cri"oarea, care cea dint&i îi dădea g&ndul de a "e întoarce în Franţa, în lunamai 1799, adică tocmai c&nd avea loc mar(ul reacţionar al cardinalului. Aoate împreurările ace"tea, la care "e adăuga lip"a regelui ce redădu"eoarecare putere cardinalului, "ileau moartea "ă #acă un popa". 'ai cu "eamă,

îl întri"ta pe cardinal "ă la"e a P e!ecutaţi oameni a căror viaţă o garanta"eprin capitularea lui (i, printre ei, puternicul între puternici, vanicul căpitanector 5araUa, pe care l-am văzut cu o "cară pe umăr, cu "a+ia între dinţi (i"teagul independenţei în m&nă. urc&ndu-"e pe zidurile cetăţii ce era o #eudăa #amiliei lui în "#&r(it, pe care printr-o "cri"oare a lui, îl îndemna"e el în"u(i"ă "e predea. 3ar, în răgazul dintre călăi (i condamnaţi, regele trimi"e cardinaluluiurmătoarea "cri"oare, pe care o reproducem în toată naivitatea ei.



alermo, 1I augu"t 1799 „minenti""ime, v-am primit "cri"oarea ce m-a +ucurat mult prin tot ce-mi "pune de"pre lini(tea (i ti*na de care "e +ucurăNeapole. 2pro+ că n-aţi îngăduit lui Fra-3iavolo "ă intre la =aete, după cumdorea dar, de(i admit ca voi, că nu-i dec&t un (e# de +riganzi, recuno"c,totu(i, că-i "untem #oarte îndatoraţi. Are+uie deci "ă continuăm a ne "ervi de

el (i "-avem griă de a nu-l "c&r+i. 3ar, totodată, tre+uie convin" că-i nevoie"ă-(i impună lui cel dint&i, (i apoi oamenilor "ăi, #r&na di"ciplinei, dacă vrea"ă-(i c&(tige noi merite în oc*ii mei. Să trecem la altceva. 5&nd ronio luă e"cara, trimi"e un ag*iotant "ă mă în(tiinţeze că-l are în m&nă, (i +ine păzit, pe cele+rul conte de Ruvo, căruia îi #ăgădui"e "ă "capecu viaţă, ceea ce nu era în puterea lui. îndată i l-am e!pediat pe acela(iag*iotant cu ordinul de a-l trimite pe numitul Ruvo la Neapole, ră"punz&nd deel cu viaţa. 2duceţi-mi la cuno(tinţă dacă ronio mi-a e!ecutat ordinele. Eă dore"c multă "ănătate (i credeţi-mă mereu al vo"tru cu aceea(ia#ecţiune, Ferdinand $.4

Nu-i oare lucru ciudat ce merită pu+licitate "cri"oarea acea"ta a unuirege care, într-un paragra#, recomandă "ă Pe ră"plătit un +rigand, iar într-altul "ă "e pedep"ea"că un mare cetăţean 3ar (i mai ciudat e ace"t po"t-"criptum „Gnapoindu-mă aca"ă, prime"cmulte "cri"ori de ia Neapole prin două +a"timente ce "o"e"c de acolo. 3in"cri"orile ace"tea aOu că a #o"t zarvă în iaţa-Eec*e, Pindcă n-au mai avut loce!ecuţii (i, a"upra ace"tui punct, nu prime"c nici o (tire nici de la voi, nici dela guvern, de(i e de datoria voa"tră "ă mi le daţi. Munta de Stat nu tre+uie "ă (ovăia"că în operaţiile ei, nici "ă #acărapoarte vagi (i generale. 5&nd rapoartele "unt gata, tre+uie "ă "e ordoneveriPcarea lor în douăzeci (i patru de ore, "ă "e lovea"că mai ale" (ePi (i, #ără

multe #orme, "ă Pe "p&nzuraţi. 'i "e #ăgădui"eră u"tiţii pe luni "per că nu "-au am&nat pe altă zi. 3acă lă"aţi "e pre"imtă că vă temeţi, "unteţi #ripţi.4 Siete #riti e!pre"ia e "cri"ă negru pe al+, (i e cu neputinţă "ă Pe alt#eltradu"ă. 5um vi "e pare „Sunteţi #ripţi4 prea puţin regal, nu-i a(aQ 3ar ee!pre"iv. 3upă a"emenea recomandare, nu "e mai putea înt&rzia Scri"orileprimite la 1I augu"t "eara, #ură tran"mi"e îndată untei de Stat. 5um ector 5araUa era îndeo"e+i numit în "cri"oarea regală, "-a*otăr&t "ă "e înceapă cu el (i cu "eria lui, adică cu tovară(ii "ăi de captivitate. Gn con"ecinţă, a doua zi, 11 augu"t, la vizita de la amiază, prezidată de

elveţianul 3uece, "e ordonă ca "altelele "ă "e #acă "ul (i "ă Pe îngrămădite într-un colţ. V 2*a zi"e ector 5araUa lui 'ant*onnet, pare-"e că-i pe de"eară. Salvato o luă pe >uiza de miloc, "ărut&nd-o pe #runte Fără "ă ră"pundă,ea î(i lă"ă capul pe umărul iu+itului ei. V $iata #emeie murmură leonor, moartea îi va P crudă. 8u+e(te >uiza-i întin"e m&na.



V Gn "#&r(it, ro"ti 5irillo, vom aOa deci marea taină, di"cutată de laSocrate (i p&nă la noi, dacă omul are un "uOet. V 3e ce nuQ zi"e Eela"co. 3oar g*itara mea are "uOet. Hi "coa"e din in"trumentul "ău c&teva acorduri melancolice. V 3a, are "uOet de c&nţi la ea, ră"pun"e 'ant*onnet m&na ta e viaţa

ei ia-ţi m&na de pe ea, in"trumentul va P mort (i "uOetu-i a z+urat. V Nenorocitule care nu crezi în "uOet, "e împotrivi leonor imentel,ridic&ndu-(i oc*ii mari "panioli. u cred. V 2 (ti poetă, ră"pun"e 5irillo, pe c&nd eu "unt medic. V Salvato o atra"e pe >uiza într-un colţ al temniţei, "e a(eză pe o piatră(i o luă pe genunc*i. V 2"cultă, iu+ita mea, începu el pentru prima dară vom vor+i grav (i"erio" de primedia în care ne aOăm. 3e"eară, vom P du(i la tri+unal lanoapte vom P condamnaţi m&ine, vom "ta toată ziua în capelă poim&ine,vom P e!ecutaţi. Salvato "imţi tot trupul >uizei înPor&ndu-"e în +raţele lui.

V Eom muri împreună, ro"ti ea o#t&nd. V $iată, "cumpă, Pinţă î 8u+irea ta vor+e(te dar, în tine, natura "erevoltă la g&ndul morţii. V 3ragul meu, în loc "ă mă încuraezi, îmi "lă+e(ti putereaQ V 3a, Pindcă vreau "ă o+ţin de la tine un lucru "ă nu mori. V Erei "ă o+ţii de la mine "ă nu morQ 3epinde dar de mine ca "ătrăie"c "au "ă morQ V N-ai dec&t "ă "pui un cuv&nt pentru a "căpa de la moarte,deocamdată, cel puţin. V Hi tu, ai trăiQ V Htii că, arăt&ndu-ţi omul cu ve(m&ntul de călugăr, ţi-am "pu" „Aatăl

meu Aotul nu-i pierdut.4 V 3a. Hi "peri c-o "ă te poată "căpaQ V 6n tată #ace minuni pentru a-(i "căpa copilul (i tatăl meu e o minteageră, o inimă curaoa"ă, o Pre *otăr&tă. Aatăl meu î(i va primedui viaţa, nuo dată, ci de zece ori, pentru a o "alva pe a mea. V 3acă te "alvează, mă va "alva împreună cu tine. T Hi dacă nede"partQ >uiza "coa"e un "trigăt. V 5rezi oare că vor P at&t de neomeno(i "ă ne de"partăQ între+ă ea. V Are+uie "ă prevedem totul, ră"pun"e Salvato, c*iar cazul c&nd tatălmeu n-ar putea "căpa dec&t pe unul din noi.

V 2tunci, pe tine "ă te "cape. Salvato z&m+i, d&nd u(or din umeri. V Htii +ine că, în cazul ace"ta, zi"e el, n-a( primi autorul "ău dar V 3ar ceQ S#&r(e(te-ţi vor+a. V 3ar dacă, în ce te prive(te, răm&n&nd totu(i prizonieră, n-ai mai P înprimedie de moarte, "-ar putea paria "ută la "ută că tatăl meu (i cu mine te-am "căpa la r&ndul tău. V 3ragul meu, îmi "torc creierii "ă pricep unde vrei "-aungi. Spune-mi îndată ce ai "ă-mi "pui, că înne+une"c.



V >ini(te(te-te, reazemă-te pe inima mea, (i a"cultă-mă. >uiza î(i ridică oc*ii mari (i între+ători a"upra iu+itului ei. V 2"cult, ro"ti ea. V (ti în"ărcinată, >uiza >uiza tre"ări a doua oară. V : 8 $ietul meu copil murmură ea, ce-a #ăcut el ca "ă moară

împreună cu mineQ V i +ine, în loc "ă moară, tre+uie "ă trăia"că (i, trăind, "ă-(i "capemama. V 5e-i de #ăcutQ Nu te înţeleg, Salvato. V Femeia în"ărcinată e "acră pentru moarte, (i legea n-o poate lovi pemamă dec&t atunci c&nd nu mai love(te copilul. V 5e "puiQ V 2devărul. 2(teaptă udecata (i dacă T a(a cum tre+uie "ă nea(teptăm, dat Pind ce mi-a "pu" cardinalul RuUo T că e(ti condamnată de mai înainte, în clipa c&nd udecătorul va pronunţa "entinţa, declari că e(ti în"ărcinată, (i acea"tă "implă declaraţie îţi dă o am&nare de (apte luni.

>uiza "e uită cu tri"teţe la Salvato. V 3ragul meu, zi"e ea, tu, omul neclintit în onoare, îmi dai "#atul "ă mădezonorez în pu+licQ V 8ţi dau "#atul "ă trăie(ti nu-mi pa"ă prin ce miloc, numai "ă trăie(ti înţelegiQ >uiza urmă cu acela(i gla", ca (i cum n-ar P auzit V Aoată lumea (tie că "oţul meu lip"e(te de mai +ine de (a"e luni, (i eua( "pune "u" (i tare, c&nd voi P pe nedrept condamnată pentru o crimă, pecare n-am "ăv&r(it-o „Sunt o #emeie necredincioa"ă, o "oţie adulteră.4 : 2(muri de ru(ine, dragul meu. într-adevăr, vezi că-i mai +ine "ă mor pe e(a#od. V 3ar elQ

V 5are elQ V l, copilul no"tru 2i tu dreptul "ă-l o"&nde(ti la moarteQ V 3umnezeu mi-e martor, dragul meu, că de-am P trăit, (i dacă, ie(inddin "inul meu "#&(iat, i-a( P auzit cel dint&i "c&ncet, i-a( P "imţit ră"uOarea (ii-a( P "ărutat +uzele, 3umnezeu mi-e martor, că a( P purtat cu m&ndrieru(inea maternităţii mele dar, tu mort m&ine, eu moartă pe"te (apte luni V,că tot tre+uie "ă mor T +ietul copil va P nu numai or#an, ci (i înPerat de patave(nică a na(terii lui. 6n temnicer #ără milă îl va azv&rli în colţul unei "trăziva muri de #oame, va muri de #rig, va P "trivit "u+ picioarele cailor. Nu,Salvato, "ă di"pară odată cu noi (i, dacă "uOetul e nemuritor, cum credeleonor (i cum "per (i eu, ne vom în#ăţi(a înaintea lui 3umnezeu împovăraţi

de păcatele noa"tre, dar aduc&nd cu noi îngerul prin care ne vor P iertate. V >uiza >uiza e!clamă Salvato, g&nde(te-te 5ugetă +ine V Hi el l, acolo, el at&t de +un, el at&t de no+il, de mare, c&nd, (tiindc-am avut curaul "ă-l în(el, va aOa că n-am avut curaul "ă mor c&nd toatălumea în urul "ău va cunoa(te cu ce preţ mi-am ră"cumpărat viaţa, "u+ cppovară de ru(ine (i-ar pleca #runtea : Numai la g&ndul ă"ta, urmă >uizaridic&ndu-"e, dragul meu, mă "imt tare ca o "partană (i, de-ar P aici e(a#odul,i-a( urca treptele z&m+ind



Salvato "e lă"ă la genunc*ii ei (i-i "ărută m&na cu pa"iune. V 2m #ăcut ce tre+uia "ă #ac, îi zi"e el. îţi mulţume"c, >uiza, că ai*otăr&t ce tre+uie @. AR8$6N2>6> 3 >2 ':NA-:>8EA:. ector 5araUa nu "e în(ela"e. >a ora nouă "eara, "e auziră pa(ii greoi

ai unei trupe înarmate, pe "cara ce ducea la temniţa prizonierilor u(a "ede"c*i"e (i, în penum+ră, "e văzură lucind pu(tile "oldaţilor. Aemnicerii intrară aduceau lanţuri pe care le aruncară pe pardo"ealade piatră (i, căz&nd, ră"unară lugu+ru. S&ngele no+ilului conte de Ruvo "erevoltă. V >anţuri >anţuri e!clamă el nu-" pentru noi, "ocotQ V 2"ta-i +ună Hi oare pentru cine vreţi "ă PeQ între+ă în zeOemea unuldin temniceri. ector #ăcu un ge"t de ameninţare, căută în urul lui ceva din care (i-arP putut #ace o armă (i, negă"ind nimic, c&ntări din oc*i "t&nca ce acopereade"c*izătura puţului i, ca 2a!B, #u c&t pe ce "-o ridice.

5irillo îl opri. V rietene, îi zi"e el, "emnul cel mai vrednic de cin"te, după cel lă"atde "a+ia inamicului pe +raţul unui erou, e "emnul pe care lanţurile tiranului lela"ă pe +raţul unui patriot. 8ată +raţul meu unde vă "unt lanţurileQ Hi no+ilul +ătr&n î(i întin"e am&ndouă +raţele. 5&nd "e de"c*i"e"e u(a, Eela"co, după o+iceiul "ău, c&nta o voioa"ămelodie napolitană, acompaniindu-"e la c*itară. Aemnicerii intra"eră,arunc&ndu-(i lanţurile pe le"pezi, (i Eela"co nu "e opri"e. ector 5araUa "e uită pe r&nd la 3ominico 5irillo (i la netul+uratulc&ntăreţ. V 'ă ru(inez, zi"e el. 5red, într-adevăr, că aici "unt doi +ăr+aţi mai

curao(i dec&t mine. Hi, la r&ndul "ău, î(i întin"e +raţele. 6rmă 'ant*onnet. 2poi "e apropie Salvato. în timp ce-i puneau lanţurile, leonor imentel(i 'ic*ele, care n-o pierdu"eră din oc*i pe >uiza c&tă vreme vor+i"e, la oparte, cu iu+itul ei, "u"ţineau t&năra #emeie, gata "ă cadă. 3upă ce Salvato #u încătu(at, 'ic*ele o#tă, mai mult de m&*nirea de a-(i pără"i "ora dec&t de ru(inea pe care o "u#erea, (i înainta "pre temnicer. Eela"co c&nta înainte, #ără "ă "e poată cunoa(te cea mai mică"c*im+are în gla"ul "ău. 6n temnicer "e apropie de el îi #ăcu "emn "ă-l la"e a-(i c&nta cupletul(i, c&nd i"prăvi, "#ăr&mă c*itara (i î(i întin"e +raţele.

Nu gă"iră cu cale "ă pună în lanţuri #emeile. I parte din "oldaţi urcară din nou "cara îngu"tă, "pre a lă"a între ei (itovară(ii lor un loc pe care-l luară prizonierii, că "e puteau "ui numai c&te doideodată apoi îi urmă re"tul deta(amentului (i aun"eră în curte. 2colo, "oldaţii "e a(ezară pe două r&nduri, încercuind între eiprizonierii. 2lţi "oldaţi, înc*eind coloana (i purt&nd #ăclii, luminau mar(ul #une+ru.



Stră+ătură a"t#el, în toiul in"ultelor lazzaronilor, toată "trada 'edinatrecură prin #aţa +ăncii celor doi $ac%eri, unde inuriile "e înteţiră, "ignoraSan-Felice Pind recuno"cută apoi apucară pe "trada 'onte-:liveto, lacapătul căreia, pe largo cu acela(i nume, "e de"c*idea poarta m&nă"tiriipre"c*im+ate în tri+unal.

Mudecătorii, mai +ine-zi" călăii, î(i ţineau (edinţele la catul al doilea,Sala cea mare a re#ectorului #u"e"e tran"#ormată în "ecţie de udecată. Aapetată cu negru, n-avea altă podoa+ă dec&t tro#ee de "teaguri cuarmoariile $ur+onilor din Neapole (i din Spania, (i un imen" 5ri"t a(ezatdea"upra capului pre(edintelui, "im+olul durerii, nu al u"tiţiei, (i care părea aP acolo pentru a dovedi că dreptatea omenea"că #u"e"e totdeauna rătăcită,Pe din ură, Pe din ticălo(ie, Pe de #rică. rizonierii #ură trecuţi printr-un coridor întuneco" de-a lungulpretoriului puteau auzi urletele mulţimii care-i a(tepta. V opor m&r(av murmură ector 5araUa mai ert#e(te-te pentru el V Nu numai pentru el ne ertPm, ră"pun"e 5irillo, ci pentru întreaga

omenire. S&ngele martirilor e un grozav dizolvant al tronurilor. Se de"c*i"e u(a ce ducea la e"trada pregătită inculpaţilor. 6n val delumină, o adiere de căldură, răcnete #urtunoa"e aun"eră p&nă la ei. ector 5araUa, care mergea în #runte, "e opri înă+u(indu-"e. V 8ntră ca la 2ndria, îi zi"e 5irillo. Hi +ravul căpitan "e ivi cel dint&i pe e"tradă. Fiecare tovară( al lui #uprimit, ca (i el, cu "trigăte (i *uiduieli. >a vederea #emeilor, "trigătele (i *uiduielile "e înteţiră. Salvato, "imţind că >uiza "e îndoaie ca o tre"tie, î(i trecu +raţul dupămilocul ei (i o "u"ţinu. 2poi, dintr-o "ingură privire, cuprin"e toată "ala.

Gn primul r&nd al "pectatorilor, rezemat de +alu"tradă, era un călugăr+enedictin. Gn clipa c&nd oc*ii lui Salvato "e aţintiră a"upra lui, î(i ridică gluga. V Aatăl meu murmură încet Salvato la urec*ea >uizei. Hi >uiza "e ridică "u+ o rază de "peranţă, ca un crin #rumo" "u+ o razăde "oare. :c*ii celorlalţi inculpaţi, care n-aveau pe cine căuta în "ală, "e îndreptară "pre tri+unal. l "e alcătuia din (apte udecători, printre care (i pre(edintele, (i eraa(ezat în "emicerc, pare-"e în amintirea areopaguluiDatenian. 2părătorii (i procurorul acuzaţilor, ultimă +ătaie de oc a unei a(a-zi"e

u"tiţii, erau rezemaţi de e"trada acuzaţilor, cu care nici măcar nu #u"e"erăpu(i în legătură. 6n "ingur con"ilier lip"ea don Eicenzo Speciale, udecătorul regelui. Se (tia at&t de +ine că vor+ea în numele 'aie"tăţii Sale Siciliene înc&t,de(i "implu con"ilier cu numele, era adevăratul pre(edinte al tri+unalului. 5e-i drept că mai era cineva care "e întrecea în r&vnă cu el +ăr+atulcare "căzu"e lea#a călăului, procurorul P"cal =uido+aldi. 2cuzaţii "e a(ezară.



3e(i #ere"trele "ălii tri+unalului, "ituată la catul al doilea, erau de"c*i"e,a+ia "e putea re"pira din pricina numero(ilor "pectatori (i a multelor lumini. V entru numele lui 3umnezeu e!clamă ector 5arat #a, "e cunoa(tecă "untem în anticamera in#ernului te înă+u(i aici =uido+aldi "e întoar"e repede "pre el.

V Hi mai tare ai "ă te înă+u(i, îi zi"e el, c&nd #r&ng*ia o "ă te "tr&ngăde g&t V : domnule, ră"pun"e ector 5araUa, "e vede +ine că n-aveţionoarea de-a mă cunoa(te. 6n om cu numele meu nu-i "p&nzurat i "e taieg&tul (i atunci, în loc "ă nu re"pire de"tul, re"piră prea mult. Gn clipa aceea, un #reamăt, ce "emăna cu groaza, trecu prin "alătocmai "e de"c*i"e"e u(a de la ca+inetul deli+erărilor (i Speciale intră. ra un +ăr+at cam de cincizeci (i cinci T (aizeci de ani, cu tră"ături îngro(ate, cu părul lin" (i căz&ndu-i de-a lungul t&mplelor, cu oc*i negri, mici,pătrunzători, du(măno(i, aţintindu-"e cu o "tăruinţă ce aungea dureroa"ă,pentru cel a"upra căruia "e opreau un na" coroiat "e lă"a pe"te ni(te +uze

"u+ţiri (i o +ăr+ie ce înainta aproape c&t lungimea na"ului. 5apul "e ţinea drept, cu toată cocoa(a vădită care, pe la "pate, ridicalunga ro+ă neagră a con"ilierului. 2r P #o"t carag*io", dacă nu "-ar P #ăcut în#rico(ător. V Aotdeauna am +ăgat de "eamă, zi"e încet 5irillo lui ector 5araUa,dar totu(i de"tul de tare ca "ă Pe auzit, că oamenii "luţi "unt răi, iar pociţii (imai răi. Hi iată, urmă ei, arăt&ndu-l cu degetul pe Speciale, iată ce mai vine în"priinul o+"ervaţiei mele. Speciale îi auzi vor+ele, întoar"e capul ca pe un pivot (i căută din oc*ipe cel care le ro"ti"e. V Gntoarce-te mai mult, domnule udecător, îi zi"e 'ic*ele, cocoa(a te

împiedică "ă vezi. Hi pu#ni de r&", înc&ntat de a-(i P "pu" (i el cuv&ntul în conver"aţie. R&"ul ace"ta avu în "ală un ecou omeric. 3acă n-ar P încetat, (edinţa promitea "ă Pe ve"elă pentru "pectatori. Speciale "e învineţi dar aproape îndată, ro(eaţa i "e urcă în o+raz, deparcă avea "ă-l lovea"că apople!ia. 3intr-un "ingur pa", trecu pe"te di"tanţa ce-l de"părţea de #otoliul "ău, în care "e pră+u(i "cr&(nind #urio" din dinţi. V aide, zi"e el, "ă procedăm repede. 5onte de Ruvo, numele,prenumele, calitatea, v&r"ta (i pro#e"iuneaQ V Numele meleQ ră"pun"e cel căruia i "e pu"e"e între+area. ttore

5araUa, conte de Ruvo, din prinţii de 2ndria. E&r"taQ Areizeci (i doi de ani.ro#e"iuneaQ atriot. V 5e ai #ăcut în timpul a(a-zi"ei Repu+liciQ V oţi "ă iei lucrurile de mai înainte (i "ă mă între+i ce am #ăcut "u+monar*ieQ V 3e pri"o". V Nu-i (i părerea mea, (i-o "ă-ţi "pun am con"pirat. 2m #o"t înc*i" laca"telul Sant-lmo de m&r(avul Eanni care nu +ănuia, tăindu-(i g&tleul, că "e



putea gă"i altul (i mai rău dec&t el am #ugit l-am aun" pe +ravul (i ilu"trul5*ampionnet l-am autat împreună cu prietenul meu Salvato, aici de #aţă, "ă-l +ată pe generalul 'ac% la 5ivita-5a"tellana. V 2(adar, îl întrerup"e Speciale, ai "ervit împotriva ţării dumitaleQ V Gmpotriva ţării mele, nu împotriva regelui Ferdinand, da. ;ara mea e

Neapole, (i dovada că Neapole n-a #o"t de părere că "ervi"em împotriva ţăriimele, e"te că m-a rugat "-o mai "erve"c cu grad de general. V 5eea ce-ai primitQ V 5u dragă inimă. V 3omnilor, zi"e Speciale, "per că nici măcar nu ne vom o"teni "ă maideli+erăm a"upra pedep"ei ce tre+uie dată ace"tui trădător, ace"tui renegat. Ruvo "e ridică "au mai degra+ă "ări ar" în picioare. V 2 mizera+ile, zi"e el "cutur&ndu-(i lanţurile (i aplec&ndu-"e cătreSpeciale, lanţurile ace"tea îţi dau curaul "ă mă in"ulţi 3e-a( P li+er, mi-aivor+i alt#el. V >a moarte ro"ti Speciale (i cum, în calitatea ta de prinţ, ai dreptul

"ă ţi "e taie capul, vei avea dreptul ace"ta, dar cu g*ilotina. V 2min ro"ti ector a(ez&ndu-"e din nou, cu cea mai mare nepă"are,(i întorc&nd "patele tri+unalului. V r&ndul tău, 5irillo zi"e Speciale. Numele, v&r"ta, calitatea taQ V 3ominico 5irillo, ră"pun"e cu gla" lini(tit interogatul. 2m (aizeci deani. Su+ monar*ie, am #o"t medic "u+ Repu+lică, reprezentant al poporului. V Hi înaintea mea, a"tăzi, ce e(tiQ V Gnaintea ta, la(ule, "unt un erou. V >a moarte urlă Speciale. V >a moarte repetă ca un ecou #une+ru tri+unalul. V Să trecem mai departe. Au, cel de colo Au, care porţi uni#orma de

general din a(a-zi"a Repu+lică V uQ ră"pun"eră în acela(i timp 'ant*onnet (i Salvato. V Nu, e r&ndul tău, care ai #o"t mini"tru de răz+oi. Repede, numeletale 'ant*onnet îl întrerup"e. V =a+riel 'ant*onnet, patruzeci (i doi de ani. V 5e ai #ăcut "u+ Repu+licăQ V >ucruri mari, dar încă nu de"tul de mari, Pindcă p&nă la urmă amcapitulat. V 5e ai de "pu" în apărarea taQ V 2m capitulat.

V Nu-i de"tul. V Gmi pare rău, dar n-am alt ră"pun" de dat acelora, care calcă înpicioare legea "#&ntă a tratatelor, >a moarte V >a moarte repetă tri+unalul. V Hi tu, 'ic*ele Ne+unul urmă Speciale. 5e ai #ăcut "u+ Repu+licăQ V '-am cuminţit, ră"pun"e 'ic*ele. ! V 2i ceva de "pu" în apărarea taQ V 2r P zadarnic.



V 3e ceQ V Fiindcă vrăitoarea Nanno mi-a prezi" că voi P colonel, (i apoi"p&nzurat. 2m #o"t colonel îmi răm&ne "ă Pu "p&nzurat. Aot ce a( putea"pune n-ar împiedica nimic. 2(a că nu vă "Piţi "ă vă c&ntaţi re#renul „>amoarte4

V >a moarte repetă Speciale. 2cum, dumneata, urmă el, arăt&nd-o cudegetul pe imentel. a "e ridică, #rumoa"ă, lini(tită (i gravă ca o matroană antică. V uQ zi"e ea. 'ă nume"c >eonora Fon"eca imentel am treizeci (i doide ani. V 5e ai de "pu" în apărarea dumitaleQ V Nimic dar am multe de "pu" pentru acuzarea mea, Pindcă a"tăzieroii "unt acuzaţi (i la(ii ră"plătiţi. V 2tunci "pune, Pindcă-ţi place "ă te acuzi "ingură. V u cea dint&i am "trigat napolitanilor „Sunteţi li+eri4 am pu+licat unziar în care am dezvăluit "per ururi 8e, mi(eliile (i crimele tiranilor am c&ntat

la teatrul San-5arlo 8mnul li+ertăţii de 'onti, am V 3e"tul o întrerup"e Speciale îţi vei urma panegiricul merg&nd la"p&nzurătoare. leonor "e a(eză din nou, lini(tită, a(a cum "e ridica"e. V r&ndul tău, omul cu c*itara zi"e Speciale adre"&ndu-"e lui Eela"coPindcă mi "-a "pu" că-ţi petreceai vremea c&nt&nd la c*itară, în temniţă, V o crimă de lezmae"tateQ V Nu (i de n-ai P #ăcut dec&t a"ta, de(i e plăcerea unui tr&ntor, n-ai Paici. 3ar Pindcă e(ti, #ă-mi plăcerea de a ne "pune numele, prenumele, v&r"ta(i calitatea ta. V Hi dacă nu-mi place "ă-ţi ră"pundQ

V 2"ta n-o "ă mă împiedice de a te trimite la moarte. V $ine zi"e Eela"co, mă duc eu +ucuro" #ără "ă mă trimiţi tu. Hi dintr-o "ingură "ăritură, o "ăritură de aguar, "e aruncă pe"te e"tradă(i căzu în milocul pretoriului. 2tunci, #ără "ă P #o"t timp "ă-l oprea"că, #ără "ăi "e P +ănuit măcar g&ndul, "e repezi "pre #erea"tră zornăindu-(i lanţurile (i"trig&nd V >oc >oc Aoţi "e dădură la o parte înaintea lui. Eela"co "ări pe pric*iciul #ere"trei,dar nu răma"e dec&t o clipă. Sala întreagă "coa"e un răcnet de groază "earunca"e în gol. 2poi, "e auzi căderea unui trup greoi ce "e zdro+ea pecaldar&m.

3upă cum "pu"e"e, Eela"co "e du"e"e la moarte, #ără "ă-l P trimi"Speciale î(i "#ăr&ma"e ţea"ta. Se lă"ă o clipă de tăcere apă"ătoare, în "ala at&t de zgomotoa"ă. Mudecători, acuzaţi, "pectatori, toţi tremurau. >uiza "e g*emui în +raţeleiu+itului ei. V Are+uie "ă ridicăm (edinţaQ între+a pre(edintele.



V 3e ceQ zi"e Speciale. >-aţi P condamnat la moarte "-a omor&t el în"u(i dreptatea "-a #ăcut. Ră"punde, domnule #rancez, urmă el adre"&ndu-"e lui Salvato, (i "pune-ne cum de te în#ăţi(ezi înaintea noa"tră. V 'ă în#ăţi(ez înaintea voa"tră, ro"ti Salvato, Pindcă nu "unt #rancez, cinapolitan. 'ă nume"c Salvato almieri am douăzeci (i (a"e de ani "lăve"c

li+ertatea, ură"c tirania. e mine a vrut regina "ă mă a"a"ineze prin z+irul eia"Zuale de Simone eu am avut îndrăzneala, apăr&ndu-mă împotriva celor(a"e a"a"ini, "ă ucid doi (i "ă răne"c doi. 2m meritat moartea condamnaţi-mă. V aide, #ăcu Speciale, nu tre+uie "ă re#uzăm ace"tui demn patriotceea ce cere moartea V 'oartea repetă tri+unalul. >uiza "e a(tepta la condamnare, (i totu(i o#ta ad&nc, parcă gemea. 5ălugărul +enedictin î(i ridică gluga (i "c*im+ă o privire gră+ită cuSalvato. V i acum, zi"e Speciale, e r&ndul "ignorei, (i i"prăvim. aide, de(i o

cunoa(tem tot at&t de +ine ca (i dumneata, pove"te(te-ne mica-ţi i"torioară.Nume, prenume, v&r"ta (i calitatea, apoi, vom trece la $ac%eri. V Ridică-te, >uiza, îi (opti Salvato. >uiza "e ridică. Eăz&nd-o at&t de t&nără, at&t de #rumoa"ă (i at&t de mode"tă,"pectatorilor le "căpă un murmur de admiraţie (i de milă. V 2prod zi"e Speciale, #ă lini(te. V >ini(te "trigă aprodul. V Eor+e(te, o îndemnă Salvato. V 'ă nume"c >uiza 'olina San-Felice, ro"ti t&năra #emeie cu gla" +l&nd(i tremurător am douăzeci (i trei de ani "unt nevinovată de crima de care"unt acuzată, dar nu dore"c dec&t "ă mor.

V 2tunci, zi"e Speciale, nelini(tit de dovezile de "impatie, care "earătau acuzatei din toate părţile atunci, "u"ţii că nu dumneata i-ai denunţatpe +anc*erii $ac%erQ V Hi o "u"ţine cu at&t mai multă dreptate, zi"e 'ic*ele, cu c&t eu "untacela care i-a denunţat eu am #o"t la generalul 5*ampionnet eu am dat"#atul "ă Pe interogată =iovannina. $iata "urioară n-are nici un ame"tec întoate ace"tea 2(a că, într-adevăr, puteţi "ă-i daţi drumul în lini(te (i "ă-icereţi "ă "e roage pentru voi, ca o "#&ntă ce e"te. V Aaci, 'ic*ele, taci murmură >uiza. V $a dimpotrivă, vor+e(te, vor+e(te, 'ic*ele îl îm+ie Salvato. V Hi cu at&t mai mult pot "ă vor+e"c, urmă lazzaronele, cu c&t în clipa

aceea c&nd "unt condamnat, nu mă pot alege cu nimic. Aot voi P "p&nzurat,a(a că măcar "ă "pun adevărul. 'inciunile (i nu #unia îi g&tuie pe oameniicin"tiţi. i +ine, "puneam deci că 'adona de la picioarele =rotei, vecina ei,nu-i mai nepri*ănită dec&t d&n"a. Se înapoia de la oe"tum anume ca "ă-i în(tiinţeze de mai înainte pe +ieţii $ac%eri, c&nd i-a înt&lnit în m&inile"oldaţilor care-i duceau la 5a"tello-Nuovo (i, înainte de-a muri, $ac%er Pul i-a"cri" pentru a-i "pune că (tie "igur că nu ea, ci eu eram pricina morţii lui. 3ă



"cri"oarea, "urioară, dă-o 3omnii o vor citi (i "unt prea drepţi ca "ă tecondamne dacă e(ti nevinovată. V N-o am, murmură "ignora San-Felice nu (tiu ce am #ăcut cu ca. V : am eu, zi"e repede Salvato caută în +uzunarul ă"ta, >uiza, (i dă-o. V 2(a vrei, Salvato murmură ea. 2poi, (i mai încet

V Hi dacă m-ar graţia V 3e-ar da 3umnezeu V 3ar tuQ V Aatăl meu e aici. >uiza luă "cri"oarea din +uzunarul lui Salvato (i o întin"e udecătorului. V 3omnilor, zi"e Speciale, c*iar dacă "cri"oarea ar P a lui $ac%er, "percă nu-i veţi da dec&t crezarea pe care o merită. Htiţi că $ac%er Pul eraamantul ace"tei #emei. V 2mantulQ e!clamă Salvato. : ticălo"ule Să n-atingi acea"tă Pinţănepri*ănită nici măcar cu vor+ele tale. V Gndrăgo"tit de mine, vreţi "ă "puneţi, domnuleQ

V Hi îndrăgo"tit p&nă la ne+unie numai un ne+un poate încredinţa unei#emei taina unei con"piraţii. V 5itiţi "cri"oarea, zi"e Salvato ridic&ndu-"e, (i citiţi-o cu gla" tare. V 3a, cu gla" tare cu gla" tare "trigă auditoriul. Speciale #u deci "ilit"ă dea a"cultare vocii pu+lice, (i citi "cri"oarea pe care o cunoa(tem, unde2ndrX $ac%er, drept dovadă a încrederii lui în >uiza, (i a convingerii că n-aveanici un ame"tec în denunţarea complotului regali"t, dădea tinerei #emeimi"iunea de a împărţi victimelor răz+oiului civil "uma de patru "ute de mii deducaţi. Mudecătorii "e priviră nu "e putea condamna pentru un #apt cu totuldezminţit, în care victima ac*ita, iar vinovatul "e denunţa "ingur.

Aotu(i ordinul regelui era pozitiv tre+uia "ă "e condamne, (i "ă "econdamne la moarte. 3ar Speciale nu era omul "ă "e încurce pentru at&t de puţin. V $ine, zi"e el, tri+unalul renunţă la ace"t cap de acuzare. 6n murmur +inevoitor îi primi cuvintele. V 3ar, urmă Speciale, mai e(ti acuzată (i de altă crimă, nu mai puţingravă. V 5areQ între+ară în acela(i timp >uiza (i Salvato. V (ti acuzată de a P adăpo"tit un +ăr+at care venea la Neapolepentru a con"pira împotriva guvernului de a-l P ţinut (a"e "ăptăm&ni în ca"adumitale, (i de a-l P lă"at "ă "e ducă pentru a lupta împotriva trupelor regelui

legitim. 3rept ră"pun", >uiza plecă #runtea (i "e uită cu drago"te la Salvato. V 2"ta-i +ună e!clamă 'ic*ele. utea oare "ă-l la"e "ă moară la u(aei, #ără autorQ :are cea dinţii lege din vang*elie nu-i "ă-ţi auţi aproapeleQ V Arădătorii, întrerup"e Speciale, nu-" aproapele nimănui. 2poi, cum era gră+it "-o termine cu a#acerea acea"ta care, mai multdec&t ar P vrut, "t&rnea intere"ul pu+lic, zi"e



V Ea "ă zică, mărturi"e(ti că ai primit, ai a"cun" (i îngriit uncon"pirator care n-a ie(it din ca"a dumitale dec&t pentru a-i aunge pe#rancezi (i pe iaco+iniQ V 'ărturi"e"c, ră"pun"e >uiza. V 2unge. trădare, crima e capitală. >a moarte

V >a moarte repetă înă+u(it tri+unalul. 6n lung (i durero" murmur "e înălţă din auditoriu. >uiza San-Felice,lini(tită (i cu m&na pe inimă, "e întoar"e către "pectatori "ă le mulţumea"cădar, deodată, "e opri nemi(cată (i cu oc*ii aţintiţi. V 5e aiQ o între+ă Salvato. V 2colo, acolo, veziQ ro"ti ea #ără "ă #acă vreun ge"t (i plec&ndu-"e înainte. l el el >a r&ndul "ău, Salvato "e plecă "pre partea pe care i-o arăta >uiza (ivăzu un +ăr+at între cincizeci (i cinci T (aizeci de ani, îm+răcat cu eleganţă înnegru (i purt&nd crucea de 'alta +rodată pe *aină. înainta încet "pretri+unal, prin mulţimea ce "e dădea în lături în #aţa lui.

3e"c*i"e +alu"trada ce de"părţea pu+licul de unta, pă(i p&nă înmilocul pretoriului (i "e adre"ă udecătorilor care-l priveau cu mirare V 2ţi condamnat #emeia la moarte, dar vin "ă vă "pun că "entinţa nupoate P e!ecutată. V Hi de ceQ între+ă Speciale. V Fiindcă e în"ărcinată, ră"pun"e el. V Hi cum de-o (tiţiQ V Sunt "oţul ei, cavalerul San-Felice. 6n "trigăt de +ucurie iz+ucni în auditoriu, un "trigăt de admiraţie pee"trada inculpaţilor. Speciale "e îngăl+eni, "imţind că-i "capă prada. Mudecătorii, îngrioraţi, "e priviră.

V >uciano >uciano murmură >uiza, întinz&ndu-(i m&inile "pre cavaler, în timp ce lacrimi mari de înduio(are îi curgeau din oc*i. 5avalerul înainta "pre e"tradă "oldaţii "e îndepărtară do la "ine. >uă m&na "oţiei "ale (i o "ărută cu drago"te. V 2 într-adevăr aveai dreptate, >uiza, (opti Salvato omul ă"ta-i un înger, (i mă ru(inez că "unt at&t de puţin #aţă de el. V 3uceţi condamnaţii la Eicaria, ordonă Speciale, adăugind, (i trimiteţi-o înapoi pe #emeie la 5a"tello-Nuovo. 6(a prin care trecu"eră preveniţii "e de"c*i"e pentru a lă"a "ă ia"ăcondamnaţii dar, înainte de-a pără"i e"trada, Salvato mai avu timp "ă"c*im+e o ultimă privire cu tatăl "ău.

@9. 8N 52>2. 3upă ordinul dat de Speciale, condamnaţii #ură du(i la Eicaria, (i >uiza înapoi la 5a"tello-Nuovo. Aotu(i, cei doi îndrăgo"tiţi, gă"ind la "oldaţi mai multă milă dec&t la udecători, avură răgazul "ă-(i ia răma" +un (i "ă-(i dea o ultimă "ărutare. lin de încredere în tatăl "ău, Salvato î(i a"igură prietena că avea mare"peranţă, (i că "peranţa acea"ta n-o va pierde nici c*iar la picioarelee(a#odului.



>uiza nu-i ră"pundea dec&t cu lacrimi. Gn "#&r(it, la u(ă #ură nevoiţi "ă "e de"partă. 5ondamnaţii apucară pe "trăzile Arinit-'aggiore, Arinit (i pe vicoStato după care, calea Ari+unalelor îi du"e drept la Eicaria. >uiza, dimpotrivă, co+orî din nou pe "trăzile 'onte-:liveto (i 'edina (i

"e înapoie la 5a"tello-Nuovo, unde în urma unei recomandări a prinţuluiFrance"co, adu"ă de un om necuno"cut, #u înc*i"ă într-o cameră aparte. Nu vom încerca "ă redăm "tarea în care o lă"ară. 5ititorii no(tri (i-o vor înc*ipui "inguri. 5&t de"pre condamnaţi, "e îndreptau, după cum am "pu", "pre Eicaria,(i p&nă la poartă îi în"oţiră cei care #u"e"eră de #aţă la udecată. 2#ară în"ă de cavalerul San-Felice (i de călugăr care "e apropia"erăunul ele altul, alerg&nd împreună la primul colţ al "trăzii della =uercia. oarta Eicariei era mereu de"c*i"ă primea de la tri+unal condamnaţii, îi ţinea două"prezece, patru"prezece "au cinci"prezece ore, apoi îi aruncae(a#odului.

5urtea era plină de "oldaţi. Seara "e a(terneau pentru ei "altele "u+arcade, (i "e culcau, învelindu-"e cu mantalele. 3ealt#el, erau zilele cele maicalde ale anului. 5ondamnaţii aun"eră pe la două noaptea, (i #ură du(i de-a dreptul încapelă. 3e"igur, erau a(teptaţi camera unde "e aOa altarul era luminată culuminări de ceară cealaltă, cu o lampă at&rnată de tavan. e o" "e gă"eau (a"e "altele. : ceată de temniceri îi înt&mpinară aici. Soldaţii "e opriră în prag, gata "ă tragă dacă, în clipa c&nd "e vor"coate lanţurile condamnaţilor, "-ar i"ca vreo răzvrătire printre ei.

Nu aveau "ă "e teamă de a(a ceva. 2un" în "tarea acea"ta, Pecaredintre ei "e "imţea nu numai "u+ privirea curioa"ă a contemporanilor, ci (i"u+ privirea nepărtinitoare a po"terităţii, (i niciunul nu era p&nă într-at&tadu(manul renumelui "ău, pentru a întuneca prin vreo ne"ocotită m&nie"eninătatea morţii lui. 5u aceea(i lini(te de parcă ar P #o"t vor+a de alţii dec&t de ei, lă"ară "ăli "e de"prindă lanţurile ce le legau m&inile (i "ă li "e pună la picioare celecare-i înţepeneau de podea. 8nelul era de"tul de aproape de pat (i lanţul de"tul de lung pentru cao"&nditul "ă "e poată culca. 5&nd "e ridica, nu putea "ă "e îndepărteze de pat cu mai mult de un

pa". Gn zece minute, du+la operaţie #u gata temnicerii "e retra"eră ceidint&i, (i apoi "oldaţii. e urmă u(a, cu trei zăvoare (i doi drugi, "e înc*i"e după ei. V rieteni, zi"e 5irillo, îndată ce ultimul "c&rţ&it al u(ilor "e "tin"e,>ă"aţi-mă, ca medic, "ă vă dau un "#at



V Nu, zău ră"pun"e r&z&nd contele de Ruvo, va P +inevenit, că mă"imt #oarte +olnav at&t de +olnav, înc&t nu voi aunge ora patru după-amiază. V 3e aceea, "cumpul meu conte, o+iectă 5irillo, am "pu" un "#at (i nuo reţetă.

V : 2tunci, îmi retrag o+"ervaţia pre"upune că n-am "pu" nimic. V ariez, #ăcu la r&ndul "ău Salvato, că g*ice"c "#atul pe care erai "ăni-l dai, "cumpul meu ipocrat voiai "ă ne "#ătuie(ti "ă dormim, nu-i a(aQ V Aocmai "omnul e puterea (i, cu toate că "untem +ăr+aţi, c&nd va"una cea"ul, vom avea nevoie de putere, de toată puterea noa"tră. V 5um, dragul meu 5irillo, zi"e 'ant*onnet, dumneata care e(ti un omprevăzător, cum de, +ănuind cea"ul ă"ta, nu te-ai a"igurat din vreme cuvreun pra# "au un lic*id oarecare, ce ne-ar "cuti de a dan"a la capătul unei#r&ng*ii, în #aţa nătărăilor de lazzaroni, dan"ul carag*io" cu care "untemameninţaţi V '-am g&ndit, dar, egoi"t cum "unt, (i #ără "ă-mi înc*ipui că tre+uia

"ă murim împreună, nu m-am g&ndit dec&t la mine. 8nelul ă"ta, ca (i al luiani+al, conţine moartea celui care-l poartă. V 2 e!clamă 5araUa, înţeleg acum de ce ne "#ătuie(ti "ă dormim ai Padormit cu noi, dar nu te-ai mai P de(teptat. V Ae în(eli, ector. Sunt cu de"ăv&r(ire *otăr&t "ă mor ca voi (i cu voi(i, dacă-i cineva care "ă P dormit pro"t (i în clipa de-a porni în mareacălătorie, ar "imţi vreo "lă+iciune, inelul e al "ău. V 3race #ăcu 'ic*ele, e i"pititor. V Gl vrei, +iet copil din popor, care n-ai ca noi, pentru a te auta "ă mori,"priinul (tiinţei (i al Plo"oPeiQ între+ă 5irillo. V 'ulţume"c, mulţume"c, domnule doctor ră"pun"e 'ic*ele ar P

otravă pierdută. V 3e ceQ V Fiindcă +ătr&na Nanno mi-a prezi" că voi P "p&nzurat, (i nimic nupoate împiedica "ă Pu "p&nzurat. 2(a că #ă-ţi darul cuiva, care "ă Pe li+er de-a muri în #elul "ău. V rime"c, doctore, zi"e leonor imentel "per "ă nu mă "erve"c de eldar "unt #emeie (i, în clipa din urmă pot avea o "lă+iciune. 3acă nenorocireaacea"ta mi "e înt&mplă, mă vei ierta, nu-i a(aQ V 8ată-l dar, pe ră"punderea mea, zi"e 5irillo, n-ai dreptate "ă te îndoie(ti de dumneata în"ă(i. V Nu-i nimic #ăcu leonor, întinz&ndu-(i m&na. Aotu(i, dă-l.

Salteaua doctorului era prea departe de-a leonorei imentel pentru ca5irillo "ă-i dea inelul în m&nă dar îl trecu prizonierului cel mai apropiat ded&n"ul, care-l trecu vecinului "ău, iar ace"ta îl înm&nă leonorei. V Se "pune, #ăcu ea, că, aduc&ndu-"e 5leopatrei (arpele venino" culcat într-o co( cu "moc*ine, ea m&ng&ie reptila, ro"tind „Fii +inevenită, micălig*ioană *&dă mie îmi pari #rumoa"ă, Pindcă e(ti li+ertatea4. Hi tu e(tili+ertatea, o, inel preţio", (i te "ărut ca o "oră.



Salvato, după cum am văzut, nu lua"e parte la conver"aţie. Hedea pelocul "ău, cu coatele pe genunc*i (i capul în m&ini. ector 5araUa îl privea cu îngriorare. 3e pe "alteaua lui putea "-aungăp&nă la el. V 3ormi "au vi"eziQ îl între+ă.

Salvato î(i luă m&inile de pe #aţa-i #oarte lini(tită, dar tri"tă Pindcănumai tri"teţea era proprie c*ipului "ău. V Nu, zi"e el, mă g&nde"c. V >a ceQ V >a un caz de con(tiinţă. V 2 e!clamă r&z&nd 'ant*onnet, ce nenorocire că nu-i aici cardinalulRuUo V Nu m-a( adre"a lui, căci ace"t caz de con(tiinţă voi "inguri îl puteţidezlega. V 2 nu zău "e miră ector 5araUa, nu +ănuiam că m-au înc*i" aici ca"ă #ac parte dintr-un "inod.

V 5irillo, da"călul no"tru în Plo"oPe, în (tiinţă (i în onoare mai cu"eamă, a "pu" adineaori „2m otravă, dar numai pentru mine a(a că n-o voi între+uinţa4. V : vreiQ între+ă repede leonor. Nu mi-ar părea rău "ă ţi-o înapoiez,că-mi arde m&inile. V Nu, mulţume"c îmi răm&ne "ă vă pun o "implă între+are. Nu vrei,"cumpul meu 5irillo, "ă mori "ingur de-o moarte +l&ndă (i lini(tită pe c&ndtovară(ii tăi vor muri de-o moarte crudă (i dezonorantăQ V adevărat. 5ondamnat în acela(i timp cu ei, mi "-a părut că tre+uie"ă mor cu ei (i ca ei. V 2cum, dacă, în loc de putinţa de a muri, ai avea "iguranţa de a trăiQ

V N-a( primi viaţa din acelea(i pricini care m-au #ăcut "ă re"pingmoartea. V =&ndiţi toţi ca 5irilloQ V Aoţi, ră"pun"eră într-un "ingur gla" cei patru +ăr+aţi. leonor imentel a"culta tot mai pa"ionată. V 3ar, urmă Salvato, dacă m&ntuirea ta ar putea aduce pe a altuia, aunei Pinţe "la+e (i nevinovate, care pentru a "căpa de la moarte nu "e +izuiedec&t pe tine, nu "peră dec&t în tine, (i ar muri #ără tineQ V : 2tunci, e!clamă cu în#ocare leonor imentel, ar P de datorianoa"tră "ă primim. V Eor+e(ti ca #emeie, leonor.

V 8ar noi vor+im ca +ăr+aţi, reluă 5irilio, (i ca (i ea, îţi "punem„Salvato, ar P de datoria noa"tră "ă primim4 V 2"ta ţi-e părerea, RuvoQ între+ă t&nărul. V 3a. V 2"ta ţi-e părerea, 'ant*onnetQ V 3a. V 2"ta ţi-e părerea, 'ic*eleQ V : da, de o "ută de ori da



V Hi, plec&ndu-"e în"pre Salvato V 8n gumele 'adonei, domnule Salvato, "alvează-te (i "alveaz-o 23e-a( putea P "igur că nu va muri, a( merge la "p&nzurătoare uc&nd, (i a("triga „Arăia"că 'adona4 cu (treangul de g&t. V $ine, zi"e Salvato, (tiu ce voiam "ă (tiu mulţume"c. Hi "e lă"ă iar

tăcere. Numai lampa, în care "e "#&r(i"e uleiul, p&r&i o clipă, "c&nteie "curt dec&teva ori, (i "e "tin"e încet. 5ur&nd o licăreală cenu(ie, ve"tind ziua ce avea "ă Pe ultima zi acondamnaţilor, "e ivi cu tri"teţe printre ză+rele. V 8ată "im+olul morţii lampa "e "tinge, "e la"ă noaptea, apoi "e ive"czorile. V (ti "igur că "e ive"c zorileQ între+ă 5irillo. >a ora opt dimineaţa, parte din condamnaţii ce dormeau #ură treziţi dezgomotul pe care-l #ăcu, de"c*iz&ndu-"e, u(a primei încăperi, adică cea undeera altarul.

„Aemnicerii intrară în camera condamnaţilor, t (i (e#ul lor ro"ti cu gla"tare V Slu+a morţilor V >a ce +un "lu+aQ zi"e 'ant*onnet. 5red ei oare că nu vom (ti "ămurim cum tre+uie (i #ără a"taQ V 5ălăii no(tri vor "ă-l pună pe 3umnezeu de partea lor, ră"pun"ettore 5araUa. V Nu văd,nicăieri că "lu+a a #o"t in"tituită de vang*elie, #ăcu lar&ndul "ău 5irillo, (i vang*elia e "ingura mea credinţă. V $ine, zi"e acela(i gla" poruncitor nu-i dezlegaţi dec&t pe cei care vor"ă vină la "lu+a +i"ericea"că.

V 3ezlegaţi-mă, zi"e Salvato. leonor imentel (i 'ic*ele cerură acela(i lucru. Au"trei #ură dezlegaţi. Arecură în camera de alături. reotul era la altar "oldaţii păzeau u(a, (i"e vedeau lucind pe coridor +aionetele, arăt&nd că deta(amentul eranumero" (i că, prin urmare, "e lua"eră mă"uri. Salvato pu"e"e "ă-l dezlege numai pentru a nu lă"a "ă-l "cape un prilede-a P în legătură cu tatăl "ău ori cu agenţii lui care ar încerca "ă-l eli+ereze. leonor ceru"e "ă a"culte "lu+a Pindcă, #emeie (i poetă, Prea ei o îndemna "ă ia parte la taina divină. 'ic*ele, Pind, napolitan (i lazzarone, era încredinţat că, #ără "lu+ă, nu-imoarte +ună.

Salvato r&ma"e în picioare, l&ngă u(a de comunicare dintre cele douăcamere dar zadarnic între+ă din oc*i pe cei de #aţă (i î(i ad&nci privirea pecoridor, că nu văzu nimic care "ă-i dea de +ănuit că aveau griă de "alvai realui. leonor luă un "caun (i "e plecă, rezem&ndu-"e de "petează. 'ic*ele îngenunc*e c*iar pe treptele altarului. l reprezenta credinţa deplină leonor, "peranţa Salvato, îndoiala.



Salvato a"cultă "lu+a cu g&ndul aiurea leonor cu reculegere 'ic*ele în e!taz. Nu #u"e"e dec&t patru luni patriot (i colonel, iar toată viaţa lui #u"e"elazzarone. 5&nd "e i"prăvi "lu+a, preotul între+ă i

V 5ine vrea "ă "e împărtă(ea"căQ V u e!clamă 'ic*ele. leonor "e înclină #ără "ă ră"pundă Salvato dădu din cap a tăgadă. 'ic*ele "e apropie de preot, "e "povedi în (oaptă (i "e împărtă(i. 2poi tu"trei #ură retrimi(i în camera a doua, unde li "e adu"e pr&nzul,ca (i celorlalţi tovară(i ai lor. V >a ce orăQ între+ă 5irillo pe temnicerii care veneau cu m&ncarea. 6nul din ei "e apropie de d&n"ul. V 5red că la ora patru, domnule 5irillo, îi zi"e el. V 2 #ăcu doctorul, mă recuno(tiQ V 2nul trecut, aţi vindecat-o pe neva"tă-mea de-o pneumonie.

V Hi-i "ănătoa"ă de atunciQ V 3a, !celenţă. 2poi, în (oaptă V E-a( dori, adăugă el o#t&nd, tot at&tea zile pe c&t "e pare că va maitrăi ea. V 3ragul meu, îi ră"pun"e 5irillo, zilele omului "unt numărate numaică 3umnezeu e mai puţin a"pru dec&t 'aie"tatea Sa regele Ferdinanduneori, 3umnezeu mai graţiază regele Ferdinand, niciodată Spui că-i la orapatruQ V 5red, ro"ti temnicerul dar, cum "unteţi mulţi, poate "e va începe cuun cea" mai devreme, ca "ă Pe timp. 5irillo î(i "coa"e cea"ornicul.

V Cece (i umătate, zi"e el. 2poi, cum era "ă-l pună iar în +uzunar V *ei e!clamă el, uitam "ă-l întorc. Nu-i nici un motiv "ă "e oprea"că,Pindcă eu mă voi opri. Hi î(i întoar"e lini(tit cea"ornicul. V Sunt c&ţiva dintre condamnaţi care dore"c "ă primea"că autorulreligieiQ între+ă preotul, ivindu-"e în pragul u(ii. V Nu, ră"pun"eră într-un gla" 5irillo, ttore 5araUa (i 'ant*onnet. V 5um vreţi, ră"pun"e preotul e o trea+ă între 3umnezeu (i voi. V 5red, părinte, ră"pun"e 5irillo, c-ar P mai drept a "pune între3umnezeu (i regele Ferdinand.

I. :2RA2 S2NA2=:SA8N:-3>>2-C552. e la trei (i umătate, condamnaţii auziră că "e de"c*ide u(a e!terioarăde la încăperea +ianc*ilor, de care erau de"părţiţi printr-un perete "olid (iprintr-o u(ă plină cu +enzi de Per, cu lacăte (i cu zăvoare apoi, un zgomot depa(i (i (oapta mai multor gla"uri. 5irillo î(i "coa"e cea"ornicul. V Arei (i umătate, zi"e el +unul meu temnicer nu "-a în(elat.



V 'ic*ele îl "trigă Salvato pe lazzaronele care, de c&nd "e împărtă(i"e, "tă ad&ncit în rugăciune. 'ic*ele tre"ări (i, la un "emn al lui Salvato, "e apropie de el at&ta c&t îi îngăduia lungimea lanţului "ău. V !celenţăQ între+ă el.

V 5aută "ă nu te îndepărtezi de mine (i, dacă "e înt&mplă cevanea(teptat, #olo"e(te prileul. 'ic*ele clătină din cap. V : !celenţă, murmură el, Nanno a zi" c-o "ă Pu "p&nzurat, tre+uie"ă Pu "p&nzurat nu "e poate "ă "e înt&mple alt#el. V 2ida, de 'ai (tiiQ zi"e Salvato. Se auzi de"c*iz&ndu-"e u(a opu"ăaceleia care dădea în cămăruţa +ianc*ilor, adică cea î capelei, (i un om "e ivi în pragul camerei condamnaţilor, pe c&nd zgomotul paturilor de pu(că pecare "oldaţii le a(ezau pe o" aungea p&nă la ei. Nu "e puteau în(ela, după în#ăţi(are omul era călăul. Numără o"&ndiţi.

V 2+ia (a"e ducaţi primă murmură el o#t&nd. Hi c&nd mă g&nde"c că,numai din lovitura a"ta, tre+uia "ă c&(tig (aizeci de ducaţi în "#&r(it, "ă nune mai g&ndim rocurorul P"cal =uido+aldi intră, precedat de un grePer, ţin&nd"entinţa untei. V 3ezlegaţi condamnaţii, zi"e procurorul P"cal. Aemnicerii e!ecutarăordinul. V Gn genunc*i pentru a vă auzi "entinţa zi"e =uido+aldi. V 5u voia dumitale, domnule procuror P"cal, ră"pun"e ector 5araUa,ne place mai mult "-o auzim în picioare. >a gla"ul +atocoritor cu care vor+ele erau ro"tite, udecătorul "cr&(ni

din dinţi. V Gn genunc*i, în picioare "au "t&nd o", n-are a #ace în ce #el o veţiauzi, tre+uie numai "-o auziţi (i "entinţa "ă "e e!ecute =rePer, cite(te Sentinţa îi condamna pe 3ominico 5irillo, =a+riel 'ant*onnet, Salvatoalmieri, 'ic*ele il azza (i pe leonor imentel "ă Pe "p&nzuraţi, iar peector 5araUa "ă i "e taie capul. V Foarte +ine #ăcu ector, nu-i nimic de c&rtit împotriva udecăţii. V 2tunci, zi"e în +atocură =uido+aldi, "e poate e!ecutaQ V 5&nd veţi voi. 5&t de"pre mine "unt gata, (i pre"upun că prieteniimei "unt gata, ca (i mine. V 3a, ră"pun"eră condamnaţii într-un "ingur gla".

V Aotu(i ţie, 3ominico 5irillo, tre+uie "ă-ţi "pun un lucru, #ăcu=uido+aldi cu o "#orţare ce dovedea c&t îl co"ta "ă i-l "pună. V 5e anumeQ între+ă 5irillo. V 5ere regelui graţierea ta (i poate, Pindcă ai #o"t medicul "ău, ţi-o vaacorda. în tot cazul, după ce vei P #ăcut cererea, am ordin de am&nare. Aoate privirile "e aţintiră a"upra lui 5irillo. 3ar el, cu gla"u-i +l&nd, cu #aţa lini(tită (i gura z&m+itoare, ră"pun"e



V Cadarnic vor "ă-mi necin"tea"că numele printr-o o"nicie. Nu prime"c"ă pă(e"c pe ru(inoa"a cale de "alvare ce mi "e o#eră. 2m #o"t condamnat cuprieteni care-mi "unt "cumpi vreau "ă mor cu ei. Gmi a(tept lini(tea de lamoarte, (i nu voi #ace nimic pentru a #ugi de ea (i a răm&ne un cea" mai mult într-o lume unde domne"c adulterul, "perurul (i perver"itatea.

leonor apucă m&na lui 5irillo (i, după ce i-o "ărută, "par"e pe podeainelul cu opium pe care îl primi"e de la el. V 5e-i a"taQ între+ă =uido+aldi, văz&nd lic*idul ce "e ră"p&ndea pele"pezi. V : otravă care, în zece minute, m-ar P "căpat de urmărirea ta,ticălo"ule ră"pun"e ea. V Hi de ce nu-ţi mai tre+uie otrava acea"taQ V Fiindcă mi "e pare că ar P o la(itate "ă-l pără"e"c pe 5irillo, de vremece el nu vrea "ă ne pără"ea"că pe noi. V $ine, #ata mea e!clamă 5irillo. Nu voi "pune „(ti demnă de mine4voi "pune „(ti demnă de tine în"ăţi4

leonor "uri"e (i, cu oc*ii la cer, mina întindă (i z&m+etul pe +uze ro"ti For"an *aec olim memini""e uva+it7 V aide, #ăcu =uido+aldi cu neră+dare, "-a i"prăvit, (i nimeni nu maiare nimic de cerutQ V 'ai înt&i, nimeni n-a cerut nimic, ră"pun"e contele de Ruvo. V Hi nimeni nu va cere nimic, adăugă 'ant*onnet, dec&t numai "ăcurmăm, c&t mai repede, comedia acea"ta de pre#ăcută clemenţă. V Aemnicer, de"c*ide u(a "ă intre +ianc*ii, ordonă procurorul P"cal. 6(a ca+inetului "e de"c*i"e (i "e iviră +ianc*ii în lungile lor ve(minteal+e. rau doi"prezece, doi de Pecare condamnat.

6(a ca+inetului "e înc*i"e în urma lor. 6n penitent "e apropie de Salvato (i, lu&ndu-i m&na, îi #ăcu "emnulma"onic. Salvato îi întoar"e acela(i "emn, #ără ca #aţa "ă-i trădeze cea mai micăemoţie. V Sunteţi gataQ între+ă penitentul. V 3a, ră"pun"e Salvato. Ră"pun"ul cu du+lu înţele", nimeni nu-l +ăgă de "eamă. 5&t de"pre Salvato, nu recuno(tea gla"ul dar "emnul ma"onic îl în(tiinţa că avea a #ace cu un prieten. Sc*im+ă o privire cu 'ic*ele. V Nu uita ce ţi-am "pu", 'ic*ele, #ăcu Salvato.

V 3a, !celenţă, ră"pun"e lazzaronele. V 5are din voi "e c*eamă 'ic*eleQ între+ă un penitent. V u, zi"e cu vioiciune 'ic*ele, crez&nd că avea "ă aOe vreo ve"te+ună. enitentul "e apropie de el. V 2i mamăQ îl între+ă. V 3a, ră"pun"e 'ic*ele o#t&nd, (i-i cea mai mare durere a mea,"ărmana #emeie 3ar cum de (tiţiQ



V : +iată +ătr&nă m-a oprit în clipa c&nd intram la Ei caria. V !celenţă, mi-a zi" ea, am "ă vă rog ceva. V 5e anumeQ am între+at-o. V 2( vrea "ă (tiu dacă #aceţi parte din penitenţii care în"oţe"ccondamnaţii la e(a#od.

V 3a. V i +ine, pe unul din ei îl c*eamă 'ic*ele 'arino, dar e mai cuno"cut"u+ numele de 'ic*ele il azzo. V Nu-i cel, am între+at-o, care a #o"t colonel "u+ a(a-zi"a Repu+licăQ V 3a, +ietul copil, ră"pun"e ea, c*iar el e V i, (i apoiQ V i, atunci, ca un +un cre(tin ce "unteţi, "ă-l în(tiinţaţi că, ie(ind de laEicaria, "ă-(i întoarne capul la "t&nga am "ă Pu pe piatra Faliţilor, ca "ă-l vădpentru cea din urmă dată (i "ă-l +inecuv&ntez4. V 'ulţume"c, !celenţă, zi"e 'ic*ele. $iata #emeie m-a iu+it din toatăinima. 'ulte necazuri i-am mai #ăcut toată viaţa mea dar, ace"ta de a"tăzi e

cel din urmă 2poi, (terg&ndu-(i o lacrimă V Ereţi "ă-mi #aceţi cin"tea "ă mă în"oţiţiQ între+ă el pe penitent. V $ucuro", ră"pun"e ace"ta. V aide, 'ic*ele, zi"e Salvato, "ă nu ne lă"ăm a(teptaţi. V 8ată-mă, domnule Salvato, iată-mă Hi 'ic*ele "e a(eză în urma lui. 5ondamnaţii ie(iră din "ala în care #u"e"eră ţinuţi în capelă, trecurăprin încăperea unde "e "ăv&r(i"e "lu+a +i"ericea"că, (i intrară pe coridor, cucălăul în #runte. 'ergeam în ordinea după care, #ără îndoială, tre+uiau "ă Pe e!ecutaţi 'ai înt&i 5irillo, apoi 'ant*onnet, apoi 'ic*ele, apoi leonor imentel (ila urmă ttore 5araUa.

Fiecare condamnat pă(ea între doi +ianc*i. >a u(a înc*i"orii ce dădea în curte, "e în(ira un du+lu r&nd de "oldaţi,de la acea"tă primă u(ă p&nă la a doua, din"pre piaţa Eicaria. iaţa era tic"ită de norod. >a vederea condamnaţilor, un vuiet îngrozitor "e înălţă din mulţime V >a moarte, iaco+inii >a moarte ra vădit că, #ără du+lul (ir de "oldaţi care-i ocroteau, n-ar P #ăcut cincipa(i pe "tradă #ără "ă Pe "#&rtecaţi. 5uţite "trăluceau în toate m&inile, ameninţări în toţi oc*ii. V Reazemă-te de umărul meu, zi"e lui Salvato penitentul care mergea în dreapta lui, (i i "e #ăcu"e cuno"cut drept ma"on.

V 5rezi +are că am nevoie "ă Pu "u"ţinutQ între+ă z&m+ind Salvato. V Nu, dar am "ă-ţi dau in"trucţiuni. Făcu"eră vreo cinci"prezece pa(i a#ară din Eicaria, (i "e gă"eau în #aţacolumnei ce "e înalţă dea"upra pietrei zi"ă a Faliţilor, Pindcă a(ez&ndu-"e cu(ezutul gol pe ea, #aliţii din vul 'ediu "e declarau în #aliment. V Staţi "trigă penitentul din "t&nga lui 'ic*ele. Gn a"emenea mar(uri #une+re, penitenţii "e +ucură de-o autoritate, pecare nimeni nu "e g&nde(te "ă le-o tăgăduia"că.



'e(ter 3onato "e opri cel dint&i (i, în urma lui, "e opriră penitenţii,"oldaţii (i condamnaţii. V Ainere, zi"e lui 'ic*ele penitentul care "triga"e „Staţi4 l-aţi răma"+un de la maică-ta V Femeie, adăugă el întorc&ndu-"e către +ătr&nă, dă Pului tău cea din

urmă +inecuv&ntare $ătr&na co+orî de pe piatra pe care "e "ui"e, (i 'ic*ele "e aruncă în+raţele ei. 5&teva clipe, niciunul nici altul, nu putură "coate-o vor+ă. enitentul din dreapta lui Salvato #olo"i prileul pentru a-i "pune V e vico Sant2go"tino-alla-Cecca, pe c&nd vom aunge în #aţa+i"ericii, va P zarvă mare. 6rcă pe treptele +i"ericii, (i reazemă-te de u(ă,+ăt&nd în ea cu călc&iu> V enitentul din "t&nga mea e de-ai no(triQ V Nu. Fă-te că ai griă de 'ic*ele. Salvato "e întoar"e "pre grupul pe care-l alcătuiau 'ic*ele (i maică-"a.

'ic*ele ridica"e capul (i "e uita în urul "ău. V Hi ea, între+ă el, ea nu-i cu tineQ V 5are, eaQ V 2""unta. V Fraţii (i tatăl ei au înc*i"-o la mănă"tirea 2nnunciata, unde pl&ngedeznădăduită, (i au urat că de-aiQ putea "ă te "mulgă din m&inile "oldaţilor, călăul n-ar mai avea plăcerea"ă te "p&nzure, Pindcă ei te-ar #ace +ucăţi. =iovanni c*iar a mai zi" „:r "ămă co"te un ducat, dar nu-i nimic V 'amă, "ă-i "pui că eram "upărat pe ea că m-a pără"it, dar acum,c&nd (tiu că nu-i de vină, o iert.

V aide, ro"ti penitentul, tre+uie "ă vă de"părţiţi. 'ic*ele îngenunc*e înaintea maică-"i, care-i pu"e am&ndouă m&inile pe cre(tet (i-l +inecuv&nta în minte, că +iata +ătr&nă, înă+u(indu-"e de pl&n", nu mai putea vor+i. enitentul o luă de "u+"uori (i o a(eză pe piatră, unde răma"e ca ogrămadă neîn"uOeţită, cu capul pe genunc*i. V Să mergem, zi"e 'ic*ele. Hi, "ingur, î(i reluă r&ndul. $ietul +ăiat nu era nici un li+er-cugetător ca Ruvo, nici Plo"o# ca 5irillo,nici o inimă de +ronz ca 'ant*onnet, nici un poet ca imentel era un copildin popor, le"ne tul+urat de toate "imţămintele (i ne(tiind nici "ă le în#r&neze, nici "ă le a"cundă. 6m+la cu pa" "igur, capul drept, dar cu o+raii umezi de lacrimi.

'er"eră c&teva clipe de-a lungul "trăzii Ari+unalului apoi cotiră la"t&nga pe vico >ite trecură de cealaltă parte a "trăzii Forcella (i dădură învico Sant 2go"tino-alla-Cecca. >a intrarea "trăzii "ta un om l&ngă o căruţă înugată cu doi +ivoli. 8 "e păru lui Salvato că penitentul din dreapta lui #ăcu"e un "emncăruţa(ului. V Fii gata. V >a ceQ



V >a ce ţi-am "pu". Salvato "e întoar"e (i văzu că omul cu +ivolii venea în urma cortegiuluicu căruţa. 5eva mai înainte de e"trada del endino, "trada era înc*i"ă de un carcu o"ia "tricată.

:mul î(i de"*ăma caii, ca "ă de"carce carul. 5inci-(a"e "oldaţi înaintară "trig&nd „>oc >oc4 (i încerc&nd, într-adevăr, "ă li+ereze "trada. rau în #aţa +i"ericii Sanţ2go"tino-alla-Cecca. 3eodată, "e auziră mugete îngrozitoare (i, ca înne+uniţi, +ivolii, cuoc*ii în"&ngeraţi, lim+a "coa"ă, "uO&nd #oc pe nări, t&r&nd după ei căruţa cuun zgomot aidoma tu netului, "e năpu"tiră a"upra cortegiului, călc&nd înpicioare, "trivind de pereţii ca"elor norodul, ce umplea "trada, (i ariergarda"oldaţilor, care zadarnic voiau "ă-i oprea"că cu +aionetele. Salvato înţele"e că era clipa. Gndepărtă cu cotul pe al doilea penitentdin "tingă lui, ră"turnă "oldatul din dreptul "ău (i răcnind „ăzea +ivolii lui

parcă ar P căutat numai "ă #ugă de primedie, "ări pe treptele +i"ericii, (i "erezemă de u(ă, lovind-o cu călc&iu>. 6(a "e de"c*i"e, a(a cum, într-o #eerie +ine pu"ă la punct "e de"c*ide otrapă engleză (i, înainte "ă P avut timpul "ă "e vadă pe unde di"păru"eSalvato, "e reînc*i"e după el. 'ic*ele voi"e "ă-l urmeze dar un +raţ de Per îl opri"e. ra al +ătr&nuluipe"car $a""o Aomeo, tatăl 2""untei. 1. 56' S '6R2 >2 N2:> GN 1799 atru +ăr+aţi înarmaţi p&nă-n dinţi îl a(teptau pe Salvato în +i"erică. 6nul din ei îi de"c*i"e +raţele, Salvato "e aruncă la pieptul lui, "trig&nd V Aată

V Hi acum, zi"e ace"ta, "ă nu pierdem o clipă Eino 8 Eino V 3ar, #ăcu Salvato, împotrivindu-"e, nu-i putem "căpa (i pe tovară(iimeiQ V Nici g&nd, ră"pun"e Mo"ep* almieri, "ă ne g&ndim numai la >uiza. V 2 da, e!clamă Salvato, >uiza. S-o "căpăm pe >uiza. 3ealt#el, de ar Pvrut "ă mai "tăruie, i-ar P #o"t cu neputinţă la zgomotul paturilor de pu(că înu(a +i"ericii, Mo"ep* almieri, cu puterea unui uria(, î(i trăgea după el Pul"pre ie(irea ce dădea în "trada 5*iarettieri-al-endino. 2colo, patru cai gata în(euaţi, Pecare cu c&te o cara+ină la o+line (ipăziţi de doi ţărani din 2+ruzzi. î(i a(teptau călăreţii. V 8ată calul meu, zi"e Mo"ep* almieri, "ărind în (a iată-l pe al tău,

adăugă el, arăt&nd al doilea cal Pului "ău. Salvato era (i el călare înainte ca tatăl 6ii "ă P i"prăvit #raza. V 6rmează-mă îi "trigă Mo"ep*. Hi "e repezi cel dint&i prin largo del lmo, prin vico =rande (i prin"trada giziaca a Forcella. Salvato îl urmă ceilalţi doi oameni galopară la "patele lui. 3upă cinci minute, ie(eau din Neapole pe poarta Nola, apucau pe(o"eaua San-5orme, "e aruncau la "t&nga pe o cărare de-a curmezi(ul



mla(tinilor, aungeau mai "u" de 5apodic*ino la drumul "pre 5a"oria, lă"auSant2ntonio la "t&nga lor, 2cerra la dreapta (i, datorită minunaţilor cai, oluau înaintea celor doi oameni ce le "lueau drept în"oţitori, (i "e a#undau învalea-Furcilor-5audine. 2cum, pentru cei dintre cititorii no(tri care vor "ă li "e "pună tot, îi vom

lămuri în două cuvinte. Mo"ep* almieri, într-o "curtă călătorie la 'oai"a, gă"i"e doi"prezeceoameni devotaţi pe care-i adu"e"e cu el la Neapole. 6nul din vec*ii lui prieteni, agregat la corporaţia +ianc*ilor, "u+ cuv&ntde a-l în"oţi ca penitent pe Salvato, "e în"ărcina "ă în(tiinţeze condamnatulde"pre ceea ce "e pregătea pentru "căparea lui. 6n ţăran de-al lui Mo"ep* almieri înc*i"e"e "trada cu un car. 2ltul a(tepta trecerea cortegiului cu o căruţă înugată cu doi +ivoli, peaproape toată lungimea "trăzii. 3upă ce trecu cortegiul, ţăranul arunca"e în urec*ea Pecărui +ivol o+ucată de ia"că aprin"ă, a(a că-i apuca"e #uria (i "e repezi"eră mugind pe

"tradă, ră"turn&nd tot ce le ie(ea înainte. 2"t#el iz+ucni"e zarva de care "e #olo"i"e Salvato, (i care încă nu "epotoli"e la di"pariţia lui. 2m "pu" că 'ic*ele încerca"e "ă-l urmeze, dar îl opri"e +ătr&nul pe"car$a""o Aomeo, care ura"e "ă-l "mulgă din m&inile călăului. Gntr-adevăr, "e dezlănţui"e o luptă nu numai între lazzaronii ce voiau"ă-l "#&rtece pe 'ic*ele, dat Pind că le dezonora"e preacin"tita +rea"lă,purt&nd uni#orma #ranceză, ci (i între ei (i 'ic*ele care, la urma urmelor, voiamai +ine "ă Pe "p&nzurat dec&t #ăcut +ucăţi. Soldaţii din e"cortă veni"eră în autorul lui 'ic*ele (i iz+uti"eră "ă-ltragă din m&inile #o(tilor "ăi camarazi, dar într-un *al #ără de *al.

>azzaronii "unt iuţi de m&nă (i avu"e"eră c&nd "ă-i tr&ntea"că două-treilovituri de cuţit. 3rept urmare +ietul om, nemaiput&nd um+la, "oldaţii luară căruţa, ce împiedica trecerea, ca "ă-l ducă la capătul drumului. 5&t de"pre Salvato, "e +ăga"e de "eamă #uga lui, Pindcă-i #u"e"egră+ită de loviturile "oldaţilor cu patul pu(tii în u(a +i"ericii era în"ă preatrainică pentru a P "partă tre+uia "ă "e #acă ocolul +i"ericii (i c*iar al "trăzii,prin "trada del endino. îl #ăcură, dar ţinu un "#ert de cea" (i, c&nd aun"erăla ie(irea +i"ericii, Salvato era a#ară din Neapole (i, deci în a#ară de primedie. Niciunul din ceilalţi condamnaţi nu încerca"e, c&tu(i de puţin, "ă #ugă. 3upă ce Salvato di"păru iar 'ic*ele #u culcat în căruţă, cortegiul

#une+ru î(i reluă mar(ul "pre locul e!ecuţiei, adică "pre iaţa-Eec*e. 3ar, pentru a da mai mare mulţumire poporului, "e #ăcu un mare ocolprin "trada France"ca, a(a ca "ă "e aungă pe c*ei. >azzaronii o recuno"cu"eră pe leonor imentel (i, uc&nd deam&ndouă părţile cortegiului, pe care-l în"oţeau cu *uiduieli (i ge"turineru(inate, c&ntau >a "ignora 3ianora, 5*e cantava neoppa lo iriato, No al+alla muzzo a lomercato. Eiva, viva lo papa "anto 5*e a inarmato i cannoncini, er



di"truggere i giaco+ini Eiva la #orca e mae"tro 3onato Sant2ntonio "ialodato 5eea ce în"eamnă >a "ignora 3ianora, 5are c&nta la teatru, 2cum oacă în milocul ieţii. Arăia"că, trăia"că "#&ntul papă, 5are a trimi" mici tunuri "ă nimicea"că

iaco+inii Arăia"că "p&nzurătoarea (i me(ter 3onato Hi lăudat Pe "#&ntul 2nton Gn toiul ace"tor "trigăte, *uiduieli, carag*io"l&curi (i inurii, condamnaţiiie(iră pe c*ei, o luară de-a lungul "trăzii Nuova (i aun"eră pe "tradaSu"pinelor-din-răpa"tie, de unde zăriră in"trumentele "upliciului, ridicate înmilocul ieţii-Eec*i. rau (a"e "p&nzurători (i un e(a#od. 6na din "p&nzurători "e ridica dea"upra celorlalte, la o înălţime de zecepicioare. 6n g&nd neru(inat o pregăti"e pentru leonor imentel.

3upă cum "e vede, regele Neapolului nu (tia ce "ă mai #acă pentru+unii lui lazzaroni. >a colţul din vico della 5onciaria, un om groaznic de "c*ilodit, cu omare tăietură ce-i de"pica #aţa în două, "coţ&ndu-i un oc*i, cu o m&nă cudegetele retezate, (i un picior de lemn cu care-(i înlocui"e piciorul "#ăr&mat,a(tepta cortegiul, înaintea căruia "lă+iciunea "a nu-i îngădui"e "ă ia"ă. ra +eccaiul. 2Oa"e de udecata (i de condamnarea lui Salvato (i, a(a nevindecatcum era, #ăcu"e o "#orţare, ca "ă ai+ă plăcerea, de-a vedea cum îl "p&nzură. V 6nde-i iaco+inulQ 6nde-i ticălo"ulQ 6nde-i +anditulQ e!clamă el, încerc&nd "ă treacă prin r&ndul "oldaţilor.

'ic*ele îi recuno"cu gla"ul (i, aproape muri+und, "e ridică în căruţă (i"c*imono"indu-"e a r&" îi zi"e V 3acă ai venit, +eccaiule, "ă vezi cum îl "p&nzură pe generalulSalvato, te-ai o"tenit degea+a. 2 "căpat V ScăpatQ răcni +eccaiul. ScăpatQ 5u neputinţă 1 V 'ai +ine întrea+ă-i pe domnii ă(tia (i prive(te ce mutră lungă #ac.3ar tot mai ai un noroc 8a-o la #ugă după el. 2i picioare zdravene (i-o "ă-laungi. $eccaiul "coa"e un urlet de #urie încă o dată, răz+unarea-i "căpa. V >oc "trigară "oldaţii, re"ping&ndu-l cu patul pu(tii. Hi cortegiul trecu.

2un"eră la picioarele "p&nzurătorilor. 2ici, un grePer a(teptacondamnaţii pentru a le citi "entinţa. Hi #u citită printre r&"ete, *uiduieli, inurii (i c&ntece. 5&nd "e i"prăvi, călăul înainta "pre grupul condamnaţilor. Nu "e *otăr&"e ordinea în care tre+uiau "ă Pe e!ecutaţi. Eăz&nd că vine călăul "pre ei, 5irillo (i 'ant*onnet #ăcură un pa" înainte. V e care din doi tre+uie "ă-l "p&nzur înt&iQ între+ă me(ter 3onato.



'ant*onnet "e plecă, ridică două paie de mărimi #elurite (i dădu lui5irillo "ă aleagă. 5irillo îl tra"e pe cel mai lung. V 2m c&(tigat, zi"e 'ant*onnet. Hi "e predă me(terului 3onato. 5u(treangul de g&t, "trigă V :, norod, care a"tăzi ne in"ulţi, într-o zi vei răz+una pe cei care au

murit pentru patrie 'e(ter 3onato îl împin"e de pe "cară (i trupul i "e legănă în gol. ra r&ndul lui 5irillo. :dată urcat pe "cară, încercă "ă "pună c&teva cuvinte, dar călăul nu-idădu răgaz (i, în aclamaţiile lazzaronilor, trupul "ău "e legănă l&ngă al lui'ant*onnet. leonor imentel înainta. V Nu-i încă r&ndul tău, îi zi"e +rutal călăul. a "e dădu cu un pa" îndărăt (i văzu că-l aduceau pe 'ic*ele. 3ar la picioarele "p&nzurătorii, el zi"e i V >ă"aţi-mă, prieteni, "ă încerc a urca "ingur "cara, că de nu, or "ă

creadă că #rica îmi ia puterea (i nu rănile. Hi, #ără "ă Pe "u"ţinut, "ui treptele "cării, p&nă c&nd me(ter 3onato îi"pu"e V 3e"tul 2tunci, "e opri (i, cum i "e trecu"e de mai înainte (treangul de g&t,călăul nu avu dec&t "ă-l împingă cu genunc*iul ca "-o i"prăvea"că (i cu el. Gn clipa c&nd #u aruncat în gol, murmură numele „Nanno4 Re"tul#razei, de cumva era o #rază, #u g&tuit de uvăţ. Fiecare e!ecuţie era "alutată cu urale #urtunoa"e (i răcnete pline deură. 3ar e!ecuţia a(teptată, cu cea mai mare neră+dare, era de"igur a

leonorei imentel. Gn "#&r(it îi veni"e r&ndul, că me(ter 3onato tre+uia "-o termine cu"p&nzurările înainte de-a trece la g*ilotină. =rePerul (opti c&teva cuvinte me(terului 3onato, care "e apropie deleonor. roina î(i recăpăta"e lini(tea, o clipă tul+urată de vederea "p&nzurătoriimai înalte dec&t celelalte, vedere ce nu-i do+or&"e curaul, dar îi alarma"epudoarea. V 3oamnă, îi zi"e călăul cu alt gla" dec&t cel cu care-i vor+i"e cu cinciminute, mai înainte, "unt în"ărcinat "ă vă "pun că, de cereţi viaţa, vi "e vaacorda o am&nare, c&nd al+a vă va P trimi"ă regelui Ferdinand (i poate, ca-n

clemenţa lui, va +inevoi "-o apro+e. V 5ereţi viaţa 5ereţi viaţa repetară în urul ei penitenţii care o în"oţi"eră pe d&n"a (i pe tovară(ii ei. leonor z&m+i la acea"tă dovadă de "impatie. V Hi, dacă cer altceva dec&t viaţa, mi "e va acordaQ V oate, ră"pun"e me(ter 3onato. V 2tunci, zi"e ea, daţi-mi un pantalon. V $ravo "trigă ector 5araUa, o "partană n-ar P vor+it mai +ine



5ălăul "e uită la grePer "e nădădui"e o la(itate căpăta"eră un "u+limră"pun" al eroinei. Slu+a(ul #ăcu un "emn. 'e(ter 3onato î(i lă"ă m&na m&r(avă pe umărul ei gol (i o tra"e "pre"p&nzurătoarea cea mai ridicată. 2ung&nd la picioarele ei, leonor îi mă"ură din oc*i înălţimea.

2poi, întorc&ndu-"e "pre cercul "pectatorilor ce înconurau din toatepărţile in"trumentul "upliciului, zi"e V 8n numele pudoarei, nu-i vreo mamă printre voi care "ă-mi dea unmiloc de-a "căpa de acea"tă ticălo(ieQ : #emeie îi aruncă acul de argint cu care-(i ţinea părul. leonor "coa"e un "trigăt de +ucurie (i, în dreptul genunc*ilor,prinz&ndu-(i cu acul de argint partea din #aţă de cea din "pate a roc*iei, î(i întocmi pantalonii pe care zadarnic îi ceru"e. 2poi "ui cu pa" *otăr&t treptele "cării, "pun&nd primele patru ver"uridin 'ar"elieza napolitană, pe care o c&nta"e la teatrul San-5arlo, în ziua c&nd"e aOa"e că 2ltamura a căzut.

Gnainte "ă P ro"tit al patrulea ver", "uOetul ace"ta eroic "e înălţa"e lacer. Sp&nzurătorile erau pline, a#ară de una cea menită lui Salvato. Nu mairăm&nea nimeni de "p&nzurat, dar răm&nea cineva de g*ilotinat. ra contele de Ruvo. V Gn "#&r(it, zi"e el, văz&nd că me(ter 3onato (i autoarele lui oi"prăvi"eră cu ultimul cadavru, "per că-i r&ndul meu, *eiQ V : Pi lini(tit, ră"pun"e me(ter 3onato, nu te la" eu "-a(tepţi. V 2*a i pare-"e că, de cer o #avoare, n-o "ă mi "e acordeQ V 'ai (tiiQ :ricum, cere. V i +ine, dore"c "ă Pu g*ilotinat de-a-ndoa"elea, ca "ă văd cum cade

Perul care-mi va tăia g&tul. 'e(ter 3onato "e uită la "lu+a(, care-i #ăcu "emn că nu gă"e(te nici opiedică pentru împlinirea ace"tei dorinţi. V Se va #ace, după cum vrei, ră"pun"e călăul. 2tunci, Xctor 5araUa urcă "printen treptele e(a#odului (i, aung&nd peplat#ormă, "e întin"e cu "patele pe "c&ndură (i #aţa la cer. Fu legat a"t#el, apoi împin" "u+ cuţitul g*ilotinei. `Hi, cum călăul, poatemirat de neîn#r&ntu-i cura, înt&rzia o clipă "ă-(i îndeplinea"că îngrozitoareadatorie V Aaglia aunZue, per 3io ^Aaie odată, pentru 3umnezeu_ îi "trigăcondamnatul.

>a ordinul ace"ta, #atalul cuţit căzu (i capul lui Xctor 5araUa "ero"togoli pe e(a#od. Să ne întoarcem oc*ii, de la *ido"ul c&mp de măcel numit Neapole, (i"ă-i îndreptăm în altă parte a regatului. ?. =:>A2 „A R6NNR4 Arecu"eră trei luni de la evenimentele pe care le-am i"tori"it. 'ultelucruri erau "c*im+ate la Neapole, pără"it de Oota engleză, (i de undepleca"e cardinalul RuUo, după ce-(i trimi"e"e la vatră armata (i î(i preda"e



prerogativele pentru a "e duce, ca "implu cardinal, la conclavul din veneţia,"ă dea un "ucce"or lui iu" al E8-lea. 6na din principalele "c*im+ări #u"e"e numirea principelui de 5a""ero-Statella ca vicerege al Neapolului, (i a marc*izului 'ala"pina ca "u+"ecretarparticular.

Re"taurarea regelui Ferdinand Pind de acum înainte a"igurată,ră"plăţile "e împărţiră. Nu "e putea #ace mai mult pentru Nel"on dec&t "e #ăcu"e avea "padaFilip al E-lea, era duce de $ronte, (i de la ducatul "ău primea (aptezeci (icinci de mii de livre venit pe an. 5ardinalul RuUo avu o rentă viageră de cinci"prezece mii de ducaţi^(aizeci (i cinci de mii de #ranci_, de înca"at din venitul de la San-=eorgia la'alara, #euda principelui della Ricia, trecută guvernului, din lip"ă demo(tenitori. 3ucele de $aranello, #ratele mai mare al cardinalului, avu a+aţia Santa-Sop*ia de. $enevent, una din cele mai +ogate ale regatului.

France"co RuUo, numit de #ratele "ău in"pector al răz+oiului T acela(ipe care l-am văzut trimi" de Nel"on la curtea din alermo, pe umătate came"ager, pe umătate ca o"tatic T primi o pen"ie viageră de trei mii deducaţi. =eneralul 'ic*erou! #u înaintat mare(al (i i "e dădu un po"t de încredere în diplomaţie. 3e 5e"are, #al"ul duce de 5ala+ria, primi trei mii de ducaţi venit pe an(i #u înaintat general. Fra-3iavolo #u #ăcut colonel (i numit duce de 5a""ano. Gn "#&r(it,- ronio, 'ammone (i Sciarpa, #ură numiţi colonei (i +aroni, cumo(ii, pen"ii (i decoraţi cu ordinul San-=eorgio 5on"tantinianul.

2#ară de acea"ta, pentru a ră"plăti noile "ervicii, "e înPinţa ordinul San-Ferdinand (i al 'eritului, cu in"cripţia Fidel et 'erito. Nel"on #u primul "ău demnitar în calitatea lui de eretic, nu i "e puteada ordinul San-8anuar, cel mai înalt al Statului. Gn "#&r(it, după ce-i recompen"ă pe toţi, Ferdinand "e g&ndi că era u"t"ă "e ră"plătea"că pe el în"u(i. u"e "ă-l aducă de la Roma pe 5anova (i-i comandă T lucrul e într-adevăr at&t de ciudat, înc&t (ovăim a-l "pune, de #rică "ă nu Pm crezuţi Tpropria lui "tatuie în c*ip de 'inervă Aimp de (aizeci de ani, "-a putut vedea carag*ioa"a (i colo"alacapodoperă, într-o Pridă de dea"upra primelor trepte ale marii "cări din

muzeul $ur+onian, unde ar mai P (i azi, dacă, la epoca numirii mele cadirector onoriPc de arte-#rumoa"e, n-a( P di"pu" "-o "coată din locul acela, nuPindcă era o reproducere ridicolă a lui Ferdinand, ci Pindcă era o pată pegeniul celui mai mare "culptor al 8taliei, (i o dovadă de gradul de îno"ire lacare poate co+orî dalta unui arti"t care, de "-ar P re"pectat pe el în"u(i, n-ar Pcon"imţit "ă-(i p&ngărea"că talentul, e!ecut&nd a"emenea caricatură. 2poi, în "#&r(it, cum monar*ia napolitană era într-o zodie #ericită,#rumoa"a (i melancolica ar*iduce"ă, care a+ia nă"cu"e #etiţa ce avea "ă Pe



într-o zi duce"a de $err], era din nou în"ărcinată prin luna #e+ruarie "aumartie 1II (i, cu toate evenimentele i"tori"ite ce i-ar P putut înr&uri "arcina,dimpotrivă, (i-o purta"e cum nu "e poate mai +ine p&nă în luna a noua a(acă nu "e a(tepta dec&t na(terea, mai cu "eamă de era un prinţ, pentru a "eda la alermo un (ir de "er+ări demne de du+la împreurare ce le-ar pricinui.

2ltă #emeie a(tepta (i ea, nu într-un palat, nu printre mătă"uri (i-ncati#ele, ci pe paiele unei temniţe o na(tere aducătoare de moarte, căreia nutre+uia "ă-i "upravieţuia"că. 2cea"tă #emeie era nenorocita >uiza 'olina San-Felice pe care "oţul ei,după cum l-am auzit, o declara"e în"ărcinată, #u"e"e du"ă la alermo, dinordinul regelui Ferdinand, Gnver(unat în răz+unarea lui, (i "upu"ă unui con"ultde medici, recuno"c&ndu-i-"e "arcina. 3ar regele, at&t de neîndurător, crezu"e totu(i că-i o con"piraţie amilei îl c*ema"e pe propriul "ău c*irurg, 2ntonio Eillari, (i, ameninţ&ndu-l cupedep"ele cele mai a"pre, îi ordona"e "ă-i "pună adevărul de"pre "tareaprizonierei.

5a (i ceilalţi, 2ntonio Eillari con"tată "arcina (i i-o conPrmă regelui pe"uOetul (i con(tiinţa lui. 2tunci regele "e in#ormă amănunţit cam de c&nd începu"e "arcina, ca"ă (tie la ce dată mama va putea P dată pe m&na călăului. 3in #ericire, era udecată (i condamnată (i, c*iar în ziua c&nd copilul,care o ocrotea va P "mul" din p&ntecul ei, va putea P e!ecutată #ără alttermen, #ără nici o înt&rziere. Ferdinand î(i pu"e"e propriul "ău medic, pe 2ntonio Eillari, în "erviciulprizonierei, (i tre+uia "ă Pe nu numai cel dinţii, dar (i "ingurul în(tiinţat dena(tere, pentru ca nimeni "ă nu-i "ting*erea"că planurile de răz+unare. 5ele două na(teri, a prinţe"ei care avea "ă deh un mo(tenitor tronului,

(i a condamnatei ce dădea o victimă călăului, tre+uiau "ă "e urmeze unadupă alta la o di"tanţă de c&teva "ăptăm&ni numai că "orocul prinţe"ei eramai de vreme dec&t al condamnatei. e acea"tă împreurare "e +izuia cavalerul San-Felice pentru ultima lui"peranţă. Gntr-adevăr, după ce-(i îndeplini mi"iunea de implorare la Neapole,după ce, prin declaraţia lui la tri+unal (i din re"pect pentru prizonieră, "alva"ecin"tea #emeii, "e reîntor"e"e la alermo "ă-(i reia locul o+i(nuit la ducele de5ala+ria, care locuia la palatul "enatului. 5*iar în ziua "o"irii lui, cum (ovăia "ă "e în#ăţi(eze înaintea prinţului,ace"ta pu"e"e "ă-l c*eme (i, întinz&ndu-i m&na pe care cavalerul i-o

"ăruta"e, îi zi"e V Scumpul meu San-Felice, mi-ai cerut învoirea "ă mergi la Neapole (iţi-am acordat-o, #ără "ă te între+ ce trea+ă aveai acolo. 2cum, "-au ră"p&nditmulte zvonuri di#erite, adevărate "au #al"e, de"pre pricina călătoriei dumitalea(tept, nu ca prinţ, ci ca prieten, "ă mă pui la curent cu ce-ai #ăcut acolo. Htiic&tă con"ideraţie îţi port (i, în ziua c&nd voi P putut "ă-ţi #ac un mare +ine,#ără a mă "ocoti ac*itat de ceea ce-ţi datore"c, voi P cel mai #ericit om dinlume.



5avalerul voi"e "ă "e la"e într-un genunc*i, dar prinţul împiedica"e, îm+răţi(&ndu-l (i "tr&ng&ndu-l la piept. 2tunci, cavalerul îi pove"ti"e tot prietenia lui cu prinţul 5aramanico,#ăgăduiala pe care i-o dădu"e pe patul de moarte, că"ătoria lui cu >uiza în"#&r(it, îi "pu"e"e tot, a#ară de mărturi"irea ei a(a că în oc*ii prinţului,

paternitatea cavalerului nu putea P pu"ă la îndoială. 2poi i"prăvi, a"igur&ndu-l de nevinovăţia politică a >uizei (i cer&nd prinţului graţierea ei. 2ce"ta "e g&ndi o clipă. 5uno(tea Prea crudă (i răz+unătoare a tatălui"ău (tia ce urăm&nt #ăcu"e, (i ce greu îi va P "ă-l convingă a reveni a"upralui. 3ar, deodată, un g&nd lumino" îi trecu prin minte. V 2(teaptă-mă aici, îi zi"e el tre+uie cel puţin "-o con"ult pe prinţe"ă într-o c*e"tiune at&t de în"emnată a#ară de acea"ta, ea dă "#aturi +une. Hi intră în camera de culcare a "oţiei lui. 3upă cinci minute, u(a "e rede"c*i"e (i prinţul, trec&ndu-(i capul princrăpătură, îl c*emă pe cavaler.

Gn clipa c&nd u(a camerei de culcare a prinţe"ei "e înc*idea în urma luiSan-Felice, o mică goeletă 1 care după înălţimea (i mlădierea catargelorputea P recuno"cută drept con"trucţie americană, trecea de munteleellegrino, înainta de-a lungul marelui zăgaz de la ca"telul 'ole ce "ei"prăvea cu +ateria, "e în#unda în radă (i, navig&nd cu aceea(i u(urinţă ca înzilele noa"tre un vapor, printre va"ele de răz+oi engleze (i +a"timentele decomerţ din toate ţările ce umpleau portul alermo, "e ducea "ă ancoreze la o"ută de metri de ca"telul 5a"tellamare, pre"c*im+at de mult înlemnită deStat. 3acă "emnul, după care am "pu" că "e putea recunoa(te naţionalitateamicului +a"timent, n-ar P #o"t de aun" pentru oc*i mai puţin deprin(i,

drapelul, cu "telele 2mericii ce #&l#&ia în v&r#ul marelui "ău catarg, i-ar Pa"igurat că #u"e"e con"truit pe continentul de"coperit de 5ri"to#or 5olum+ (ică, a(a plăp&nd cum era, "tră+ătu"e cu îndrăzneală (i cu +ine 2tlanticul, caun va" cu trei punţi "au o #regată mare. Numele "ău "cri", cu litere de aur în partea dindărăt, A*e Runner, adică2lergătorul, arăta că primi"e numele ce i "e cuvenea, (i nu după capriciulproprietarului "ău. 2+ia "e arunca"e (i "e înţepeni"e ancora de #undul apei, că "e văzucum +arca "anitară "e apropie de Runner cu #ormalităţile (i mă"urileo+i(nuite (i "e "c*im+ară între+ările (i ră"pun"urile ce "e #olo"e"c îna"emenea prileuri.

V ei voi din goeletă, "trigară, de unde veniţiQ V 3e la 'alta. V 3e-a dreptulQ V Nu, ne-am apropiat de 'ar"ala. V 2rătaţi-vă patenta 5ăpitanul ce ră"pundea pe italiene(te la toate între+ările, dar cuputernic accent american, întin"e *&rtia cerută, care i "e luă din m&ini cu open"etă (i, după ce #u citită, i "e înapoie în acela(i #el.



V $ine, zi"e "lu+a(ul puteţi co+orî în +arcă (i "ă veniţi cu noi lapunctul de Sănătate. 5ăpitanul co+orî în +arcă patru v&"la(i îl urmară (i, e"cortat de +arca"anitară, "tră+ătu toată rada ca "ă aungă, la cealaltă parte a portului, la+a"tionul numit la Salute.

@. HA8R8> 52R > 23652 =:>A2 „A R6NNR4 5*iar în ziua c&nd l-am văzut pe cavalerul San-Felice intr&nd în camerade culcare a duce"ei de 5ala+ria, (i pe căpitanul goeletei A*e Runnermerg&nd la Salute, toată #amilia regală a celor 3ouă-Sicilii era reunită înaceea(i "ală a palatului, unde l-am văzut pe Ferdinand uc&nd rever"i"9cupre(edintele 5ardillo, pe mma >]onna ţin&nd piept, cu m&na plină de aur,+anc*erului #araonului9I, (i pe regină, retra"ă într-un colţ, cu tinereleprinţe"e, (i +rod&nd "teagul pe care credincio"ul (i priceputul >amarratre+uia "ă-l ducă cardinalului RuUo. Nimic nu era "c*im+at regele mai uca rever"i" pre(edintele 5ardillo î(i mai "mulgea na"turii mma >]onna mai acoperea cu aur ma"a, vor+ind în

(oaptă cu Nel"on, rezemat de #otoliul ei, iar regina (i tinerele prinţe"e nu mai+rodau un "teag de luptă, cu cruce pentru cardinal, ci o Oamură de mulţumiripentru "#&nta Rozalia, +l&ndă #ecioară al cărei nume încercau "ă-lp&ngărea"că, #ăc&nd-o ocrotitoarea ace"tui tron, pe cale de a "e întări prin"&nge. Numai că, din ziua în care ne-am introdu" cititorii în aceea(i "ală,lucrurile "e "c*im+a"eră. 3in e!ilat (i învin" cum era, Ferdinand "ereîntor"e"e, datorită lui RuUo, cuceritor (i învingător. 2(a că, nimic n-ar Ptul+urat lini(tea augu"tei #eţe, pe care 5anova, după cum am "pu", "e"trăduia "-o "coată în c*ip de 'inervă, nu din creierul lui Mupiter, ci dintr-unminunat +loc de marmură de 5arrara, dacă vreo c&teva numere din 'onitorul

repu+lican, "o"ite din Franţa, nu (i-ar P aruncat um+ra a"upra erei noi, în careintra regalitatea "iciliana. Ru(ii #u"e"eră +ătuţi la Curic* de 'a""ena91(i englezii la 2lma%er de$rune9?. nglezii #u"e"eră "iliţi "ă "e re-îm+arce (i Suvorov9@, lă"&nd zecemii de ru(i pe c&mpul de +ătălie, nu "căpa"e dec&t trec&nd pe"te o prăpa"tie, în #undul căreia curgea r&ul Reu"", pe doi +razi legaţi cu centiroaneleoPţerilor "ăi, (i împing&ndu-(i podul în a+i" după ce trecu"e pe"te el. Ferdinand, cu tot necazul pe care i-l pricinui"eră (tirile ace"tea, î(i îngădui"e c&teva clipe de plăcere lu&ndu-i în zeOemea pe Nel"on pentrureîm+arcarea englezilor, (i pe $aillie pentru #uga lui Suvorov, Nimic de zi"unui om care, în aceea(i împreurare, î(i +ătu"e oc at&t de crud (i de voio"

totodată, de el în"u(i. 2(a că Nel"on "e mulţumi"e "ă-(i mu(te +uzele, iar $aillie, care erairlandez, dar de origină #ranceză, nu "e prea necăi"e de în#r&ngerea "u#erităde trupele ţarului aul 8. adevărat că toate ace"tea nu "c*im+au nimic în "ituaţia care-lintere"a de-a dreptul pe Ferdinand, adică în "ituaţia 8taliei. 2u"tria, datorităvictoriilor "ale de la )o%ac* în =ermania, de la 'agnano în 8talia, de la



Are++ia (i de la Novi, 2u"tria, era la poalele 2lpilor, iar Earul, vec*ea noa"tră#rontieră, era ameninţat. 'ai e adevărat că Roma (i teritoriul roman erau recucerite de $urc%ard(i de ronio, cei doi locotenenţi ai 'aie"tăţii Sale Siciliene (i că, în +azatratatului i"călit de generalul $urc%ard, comandantul trupelor napolitane,

comodorul Arou+ridge, comandantul „trupelor +ritanice (t generalul =arnier,comandantul trupelor #ranceze, Ferdinand tre+uia ca, retrăg&ndu-"e încondiţii onora+ile, "ă P pără"it Statele romane la octom+rie. Gn toate ace"tea, cum "punea regele Ferdinand, era de +ăut (i dem&ncat, adică a#acerea e (i +ună (i rea. 2poi, cu nepă"area-i napolitană,arunca în aer, c*iar de i-ar P căzut pe"te na", #aimo"ul prover+ pe carenapolitanii îl între+uinţează mai ade"ea re#eritor la moral dec&t la Pzic V $ine Aot ce nu g&tuie, îngra(ă. 'aie"tatea Sa, prea puţin îngriorată de evenimentele care "epetreceau în lveţia (i în :landa, (i #oarte lini(tită în privinţa celor ce "e îndeplini"eră, "e îndeplineau (i aveau "ă "e mai îndeplinea"că în 8talia, î(i

#ăcea deci partida de rever"i", zeOemi"ind, totodată, pe 5ardillo, adver"arul"ău, ca (i pe Nel"on (i pe $aillie, aliaţii lui, c&nd prinţul regal intră în "alon,"alută pe rege (i pe regină (i, căut&ndu-l din oc*i pe prinţul de 5a"telcicala,răma" la alermo lingă rege, (i numit mini"trul a#acerilor e!terne, datoritădevotamentului "ău, mer"e de-a dreptul "pre el (i începu cu vioiciune (i înceto conver"aţie cu e!celenţa "a. 3upă cinci minute, prinţul de 5a"telcicala trecu de-a lungul "alonului (i,la r&ndul "ău, mer"e drept "pre regină, (i-i "pu"e în (oaptă c&teva cuvinte,care o #ăcură "ă-(i ridice repede capul. V Gn(tiinţaţi-l pe Nel"on, zi"e ea, (i veniţi la mine cu prinţul de 5ala+ria în ca+inetul de alături.

Hi, ridic&ndu-"e, intră, cu adevărat, într-un ca+inet de l&ngă "alonul celmare. e"te c&teva clipe, prinţul de 5a"telcicala introducea prinţul, iar Nel"onintra după ei, (i înc*idea u(a în urma lui. V Eino dar aici, France"co, zi"e regina, (i i"tori"e(te-ne de unde ai aOat#rumoa"a pove"te, pe care mi-a "pu"-o 5a"telcicala. V 3oamnă, începu prinţul înclin&ndu-"e cu re"pectul ame"tecat cu„#rică ce-l avu"e"e totdeauna #aţă de maică-"a, de care nu "e "imţea iu+it,doamnă, unul din oamenii mei, un om pe care mă pot +izui, gă"indu-"e din înt&mplare a"tăzi, pe la două după-amiază, la poliţie, a auzit că un căpitan alunui mic va" american, ce-a intrat a"tăzi în port, pe c&nd ie(ea din 'alta,

Pind împin" de o vielie în"pre capul $on, a înt&lnit două +a"timente de răz+oi#ranceze, iar pe unul din ele e îndreptăţit "ă creadă că "e aOa generalul$onaparte. Nel"on, văz&nd atenţia cu care toţi a"cultau pove"tirea prinţuluiFrance"co, ceru mini"trului de e!terne "ă i-o traducă pe engleze(te, (i "emulţumi "ă dea din umeri.



V Hi, #aţă de-o a"emenea (tire, oric&t de vagă ar P #o"t, n-ai căutat "ă-lvezi pe căpitan, "ă te in#ormezi tu în"uţi de"pre ce-i adevărat în zvonul ă"taQNu, zău, France"co, e(ti de-o nepă"are de neiertat rinţul "e înclină. V 3oamnă, ră"pun"e el, n-aveam căderea eu, care nu-" nimic în

guvern, "ă încerc a pătrunde taine de at&ta în"emnătate dar am trimi" c*iarper"oana ce auzi"e zvonurile ace"tea pe +ordul goeletei americane,ordon&ndu-i "ă "e in#ormeze din izvor "igur (i, dacă ace"t căpitan i "-ar păreademn de oarecare încredere, "ă-l aducă la palat. V iQ între+ă cu neră+dare regina. V i +ine, doamnă, căpitanul a(teaptă în "alonul ro(u. V 5a"telcicala, zi"e regina, du-te (i adu-l aici prin coridoare, ca "ă nutreacă prin "alon. Se lă"ă o ad&ncă tăcere între cele trei per"oane care a(teptau apoi,după un minut, u(a lăturalnică "e rede"c*i"e, (i intră un +ăr+at cam lacincizeci-cincizeci (i cinci de ani, purt&nd o uni#ormă ciudată.

V 5ăpitanul S%inner, zi"e prinţul de 5a"telcicala introduc&ndu-l peamerican. ra, după cum am "pu", un +ăr+at trecut de milocul vieţii, de "taturăceva mai înaltă dec&t cea milocie, #oarte +ine legat, cu #aţa gravă dar"impatică, cu păr a+ia că "unt, dat pe "pate de parcă v&ntul #urtunii,"uO&ndu-i în o+raz, i l-ar P aruncat a"t#el. Nu purta +ar+ă dar #avoriţi "tu#o(i i"e în#undau în cravata-i de p&nză Pnă (i de-o al+eaţă #ără cu"ur. Se plecă re"pectuo" înaintea reginei (i a ducelui de 5ala+ria, (i-l "alutăpe Nel"on ca pe un per"ona o+i(nuit ceea ce arăta că nu-l cuno(tea "au nuvoia "ă-l cunoa"că. V 3omnule, îi zi"e regina, am #o"t a"igurată că "unteţi purtătorul unor

(tiri importante acea"ta vă lămure(te de ce am dorit "ă vă daţi o"teneala de-a veni la palat. 2vem cu toţii cel mai mare intere" "ă cunoa(tem ve(tileace"tea. Hi, ca "ă (tiţi înaintea cui veţi vor+i, eu "unt regina 'aria-5arolinaiată-l pe Pul meu, domnul duce de 5ala+ria iată-l pe mini"trul no"tru ala#acerilor e!terne, domnul prinţ de 5a"telcicala în "#&r(it, iată-l pe prietenul,"u"ţinătorul, "alvatorul meu, milord Nel"on, duce de $ronte, +aron de Nil. 5ăpitanul S%inner părea "ă caute din oc*i o a cincea per"oană, c&nddeodată, u(a ca+inetului ce dădea în "alon "e de"c*i"e, (i regele apăru. ra vădit că pe acea"tă a cincea per"oană o căuta din oc*i căpitanulS%inner. V 'adonna î e!clamă regele adre"&ndu-"e 5arolinei, (tii ce ve(ti "e

ră"p&nde"c la alermo, "cumpa mea "tăp&năQ V Gncă nu (tiu, domnule, ră"pun"e regina dar o voi (ti, căci uite-l pedomnul, care le-a adu" (i o "ă mi le dea. V 2*a #ăcu regele. V 2(tept ca 'aie"tăţile >or "ă +inevoia"că a-mi #ace onoarea de a mă între+a, zi"e căpitanul S%inner, (i "unt la ordinele >or. V Se "pune, domnule, între+ă regina, că ne puteţi da (tiri de"pregeneralul $onaparteQ



6n z&m+et Outură pe +uzele americanului. V 3a, doamnă, (i "igure, Pindcă acum trei zile l-am înt&lnit pe mare. V e mareQ repetă regina. V 5e "pune domnulQ între+ă Nel"on. rinţul de 5a"telcicala tradu"e în engleză ră"pun"ul căpitanului

american. V 6ndeQ între+ă Nel"on. V 8ntre Sicilia (i 5apul $on, ră"pun"e într-o de"ăv&r(ită englezăcăpitanul S%inner, av&nd antelleria1 la +a+ord. V 2tunci, mai între+ă Nel"on, "pre al @7-lea grad latitudine nordQ V Spre al @7-lea grad latitudine nord (i prin al 9-lea grad (i ?I deminute longitudine e"t. rinţul de 5a"telcicala tradu"e pe r&nd regelui tot ce "e "punea. entruregină (i ducele de 5ala+ria, traducerea era de pri"o" vor+eau am&ndoiengleze(te. V 5u neputinţă, zi"e Nel"on. Sir Sidne] Smit* +loc*ează portul

2le!andria, (i n-ar P lă"at "ă treacă două +a"timente #ranceze îndrept&ndu-"e"pre Franţa. V 2"ta-i +ună, "e împotrivi regele, care nu "căpa niciodată prileul "ă-l împungă pe Nel"on, doar aţi lă"at "ă treacă toată Oota #ranceză ce mergea la2le!andria V 5a "-o di"trugem mai +ine la 2+u%ir, ră"pun"e Nel"on. V i, acum, zi"e regele, alergaţi deci după cele două +a"timente pecare le-a văzut căpitanul S%inner, (i di"trugeţi-le. V 5ăpitanul ar vrea "ă ne "pună, între+ă ducele de 5ala+ria, #ăc&nd undu+lu "emn re"pectuo" tatălui (i mamei lui, ca pentru a "e "cuza, că îndrăzne(te "ă ia cuv&ntul în #aţa lor, prin ce împreurări "e gă"ea în apele

acelea, (i de ce crede că pe unul din cele două +a"timente #ranceze pe carele-a înt&lnit, "e îm+arca"e generalul $onaparteQ V $ucuro", 2lteţă, ră"pun"e căpitanul înclin&ndu-"e. leca"em din'alta ca "ă trec prin "tr&mtoarea 'e""ina, c&nd m-a apucat o vielie din"prenord-e"t, la o leg*e mai "pre "ud de capul a""aro. 2m lă"at "ă mă poarte,adăpo"tit de Sicilia, p&nă la in"ula 'aritimo, (i de acela(i v&nt, m-am lă"atdu" în"pre capul $on, gonind în largul mării. V Hi acoloQ între+ă ducele. V 2colo, m-am gă"it #aţă în #aţă cu două +a"timente pe care le-amrecuno"cut drept #ranceze (i m-au recuno"cut drept american. 3ealt#el, olovitură de tun le a"igura"e pavilionul (i mă invita"e "ă-l de"#ă(or pe al meu.

6n +a"timent mi-a #ăcut "emn "ă mă apropii (i, c&nd am #o"t la o depărtarede unde "e putea auzi gla"ul, un +ăr+at în uni#ormă de general mi-a "trigat V ei cei din goeletă 2ţi văzut +a"timente englezeQ V Niciunul, domnule general, am ră"pun". V 5e #ace Oota amiralului Nel"onQ V : parte +loc*ează 'alta, cealaltă e în portul alermo. V 6nde mergeţiQ V >a alermo.



V i +ine, dacă-l vedeţi acolo pe amiral, "puneţi-i că mă duc "ă-mi iau în 8talia revan(a pentru 2+u%ir4. Hi +a"timentul (i-a urmat calea. V Htiţi cum îl c*eamă pe generalul care v-a interogatQ mi-a zi" autorulmeu, care "tătu"e l&ngă mine în timpul interogatoriului. i +ine, e generalul

$onaparte Se tradu"e lui Nel"on toată pove"tirea căpitanului american, în timp ceregele (i ducele de 5ala+ria "e priveau îngrioraţi. V Hi. între+ă Nel"on, nu (tiţi numele celor două +a"timenteQ V '-am apropiat at&ta de ele. ră"pun"e căpitanul, c-am putut "ă lecite"c unul e 'uiron (i celălalt 5arrere. V 5e în"eamnă numele ace"teaQ între+ă regina în germană pe ducelede 5ala+ria. Nu înţeleg "emniPcaţia. V Sunt două nume de +ăr+at, doamnă, ră"pun"e căpitanul S%inner penemţe(te, (i vor+ea lim+a acea"ta tot at&t de corect ca (i pe celelalte două încare "e mai e!prima"e.

V 3iavolii ă(tia de americani zi"e pe #ranţuze(te regina, vor+e"c toatelim+ile. V Ne e"te nece"ar, doamnă, ră"pun"e într-o +ună #ranceză căpitanulS%inner. 6n popor de negu"tori e dator "ă cunoa"că toate lim+ile în care "epoate între+a c&t co"tă un +alot de +um+ac. V i, milord Nel"on, e!clamă regele, ce "pui de"pre (tirea a"taQ V Spun că-i gravă, "ire, dar că nu #ace "ă ne îngriorăm pe"te mă"ură.>ord )eit* navig*ează de-a curmezi(ul între 5or"ica (i Sardinia (i, doar (tiţi,că marea (i v&ntul ţin cu 2nglia. V Eă mulţume"c, domnule, pentru lămuririle pe care aţi +inevoit "ă mile daţi, zi"e regina. Socotiţi "ă "taţi mai multă vreme la alermoQ

V Sunt un om ce călătore(te de plăcere, doamnă, ră"pun"e căpitanul,(i dacă 'aie"tatea Eoa"tră n-are nimic împotrivă, "per "ă întind p&nzele"ăptăm&na viitoare. V 6nde aţi putea P gă"it, căpitane, dacă ar P nevoie de noi lămuririQ V e +ordul meu. 2m ancorat în #aţa #ortului 5a"tel-lamare (i, a#arănumai de di"poziţii contrarii, voi răm&ne unde "unt, Pindcă locul îmi place. V France"co, zi"e regina Pului ei, vei avea griă "ă nu Pe deranatcăpitanul din locul pe care (i l-a ale". Are+uie "ă (tim unde "ă-l regă"im îndată, dacă din înt&mplare mai e nevoie de el. rinţul "e înclină. V i, milord Nel"on, între+ă regele, după părerea dumitale, ce-i de

#ăcut acumaQ V Sire, "ă vă reluaţi partida de rever"i", ca (i cum nimic neo+i(nuit nu"-ar P înt&mplat. re"upun&nd că generalul $onaparte de+arcă în Franţa, nu-idec&t un om mai mult. V 3acă n-aţi P #o"t la 2+u%ir, milord, ro"ti S%inner, nu era dec&t un ommai puţin dar "e prea poate ca mulţumită omului ă"ta mai puţin, Oota#ranceză "ă P #o"t "alvată.



Hi, cu ace"te cuvinte ce în"emnau totodată o măgulire (i o ameninţare,căpitanul american cuprin"e dintr-un "alut augu"tele per"onae care-lc*ema"eră, (i "e retra"e. 2poi, după cum îl "#ătui"e Nel"on, regele "e du"e "ă-(i reia locul lama"a unde-l a(tepta cu neră+dare pre(edintele 5ardillo, (i cu ră+dare, a(a

cum "e cuvine unor oameni de curte +ine dre"aţi, ducele d2"coli (i marc*izul5ircillo. 2ce(tia erau prea o+i(nuiţi cu etic*eta curţilor pentru a-(i îngădui "ă-ipună între+ări regelui dar pre(edintele 5ardillo ţinea "eamă mai puţin deregulile cuviinţei dec&t cei doi domni. V i, Sire, #ăcea "ă ne întrerupem partida, zi"e el, (i "ă vă a(teptăm un"#ert de orăQ V 2 e legea mea Nu, ră"pun"e regele, cel puţin, după cum pretindeamiralul Nel"on. $onaparte a pără"it giptul, a trecut, #ără "ă Pe văzut, prinOota lui S]dne] Smit*. 2cum patru zile, era în dreptul capului $on. Ea treceprin Oota lui milord )eit*, cum a trecut prin Oota lui Sidne] Smit* (i, pe"te trei

"ăptăm&ni, va P la ari". r&ndul dumitale, pre(edinte, "ă ame"teci (i "ă +aţicărţile p&nă ce $onaparte o "ă-i +ată pe au"trieci Hi, cu ace"t cuv&nt de "pirit, de care păru înc&ntat, regele î(i reluăpartida, ca (i cum, într-adevăr, ceea ce aOa"e nu #ăcea "-o întrerupă. . S:;82 H8 S:;6>. Eă amintiţi cum prinţul de 5ala+ria aOa"e (tirile, pe care le adu"e"emamei "ale. 6n om al lui, aO&ndu-"e la poliţie, auzi"e cum "e repetau directorului dela Salute c&teva vor+e aruncate în v&nt de căpitanul S%inner. >e "pu"e"e căpitanul înadin" ori din înt&mplareQ Numai el "ingur ar Pputut "-o lămurea"că.

:mul ă"ta al lui, al ducelui de 5ala+ria, nu era altul dec&t cavalerulSan-Felice care, cu o recomandare a prinţului, cerea pre#ectului de poliţie oautorizaţie de-a pătrunde p&nă la nenorocita prizonieră. :+ţinu"e autorizaţia, dar #ăgăduind "ă pă"treze cea mai de"ăv&r(itătaină, prizoniera Pind "emnalată "everităţii pre#ectului de în"u(i regele. 2(a că, pe întuneric, între zece (i un"prezece, cavalerul urma "ă Peintrodu" în temniţa neve"tei lui. Gnapoindu-"e la palatul "enatului, unde locuia prinţul regal, după cumam "pu", cavalerul i"tori"i 2lteţei Sale ce "e repeta"e la poliţie din "pu"eleunui oPţer american de"pre înt&lnirea lui pe mare cu generalul $onaparte. rinţul vedea departe, (i-n aceea(i clipă g*ici"e urmările unei

a"emenea întoarceri. înc&t (tirea i "e păru din cele mai în"emnate (i, pentrua cerceta c&t era de adevărată, îl ruga"e pe cavalerul San-Felice "ă Pecondu" c*iar atunci pe +ordul +a"timentului american. :ric&nd San-Felice ar P dat a"cultare prinţului cu repeziciuneadevotamentului dar tocmai în ziua aceea, prinţul îl cople(i"e cu +unătatealui, (i-i părea rău că, pentru a-i #ace un "erviciu, n-avea de e!ecutat dec&t unordin at&t de "implu.



3e-ar P #o"t cazul, cavalerul era în"ărcinat "ă-l aducă prinţului pecăpitanul american. leca"e deci numaidec&t în port (i pun&ndu-(i cu îngriire în porto#elpermi"ul de intrare în temniţă, lua"e una din +ărcile care #ac cur"e în radă (i,cu +l&ndeţea-i o+i(nuită, ruga"e pe luntra(i "ă-l ducă la goeleta americană.

:ric&t de o+i(nuit (i de #recvent e"te #aptul, "o"irea unei nave într-unport e totdeauna un eveniment. 2(a că de cum le "pu"e"e ţinta cur"ei lui,luntra(ii, îndeplinindu-i dorinţa, "e îndreptară "pre micul +a"timent, ale căruicatarge, graţio" aplecate îndărăt, nu "e potriveau prin înălţimea lor, cumicimea c*ere"telii "ale. : pază de"tul de a"pră "e #ăcea pe +ordul goeletei, Pindcă marinarulde "erviciu a+ia zări +arca (i "ocoti că vine "pre micul +a"timent, că #u în(tiinţat căpitanul, înapoiat numai de-o oră de la Salute urcă repede pepunte, urmat de locotenentul "ău, un t&năr de douăzeci (i (a"e-douăzeci (iopt de ani. 3ar îndată ce-(i aruncară o privire gră+ită a"upra +ărcii,"c*im+ară c&teva vor+e cu gla" uimit (i îngriorat, iar t&nărul di"păru pe

"cara ce ducea la "alon. 5ăpitanul a(teptă "ingur. 5avalerul San-Felice, de(i nu erau dec&t două trepte pentru a "e "ui pepunte, crezu că tre+uie "ă-i ceară pe engleze(te căpitanului voie de a intra pe+ordul "ău. 3ar ace"ta-i ră"pun"e printr-un "trigăt de "urpriză, îl atra"e la el(i-l du"e #oarte mirat pe o, mică plat#ormă de dindărăt, împremuită cu o+alu"tradă de aramă (i alcătuind puntea cea mai înaltă. 5avalerul nu (tia ce "ă g&ndea"că de a"emenea primire care, dealt#el,n-avea nimic du(măno", (i "e uită la american cu oc*i între+ători. 2tunci, ace"ta, zi"e într-o e!celentă italiană î V 'ulţume"c că nu mă recuno(ti, cavalere, e dovada că mi-e +ună

trave"tirea, de(i oc*ii unui prieten "unt ade"ea mai puţin ageri dec&t aidu(manului. 5avalerul nu înceta "ă-l privea"că, încerc&nd zadarnic "ă-(i amintea"căunde mai văzu"e c*ipul ă"ta leal (i puternic. V Gţi voi intra în viaţă, domnule, începu a(a-zi"ul american, printr-otri"tă dar no+ilă amintire. ram la tri+unalul din 'onte-:liveto în ziua c&nd aivenit "ă "alvezi viaţa "oţiei dumitale. Ae-am urmărit (i te-am oprit $a ie(ireadin tri+unal. urtam atunci o *aină de călugăr +enedictin. San-Felice "e tra"e un pa" îndărăt (i "e îngăl+eni u(or. V 2tunci, murmură el, e(ti tatălQ V 3a. ;ii minte ce mi-ai "pu" c&nd ţi-am mărturi"it-oQ

V ;i-am "pu" „Să #acem tot ce vom putea ca "-o "alvăm.4 V Hi a"tăziQ V : a"tăzi, din toată inima, îţi repet acela(i lucru. V i +ine, eu, zi"e pre"upu"ul american, de aceea "unt aici. V Hi eu, ră"pun"e cavalerul, "per "ă reu(e"c la noapte. V Erei "ă mă ţii la curent cu încercările dumitaleQ V ;i-o #ăgăduie"c. V 2cuma, ce te aduce la mine, de vreme ce nu m-ai recuno"cutQ



V :rdinul prinţului regal. S-a ră"p&ndit zvonul că vii cu (tiri #oartegrave, (i prinţul m-a trimi" cu g&ndul "ă te conduc la rege. îţi di"place "ă Piprezentat 'aie"tăţii SaleQ V Nu-mi di"place nimic ce vă poate "lui planurile (i dore"c (i eu "ăa+at privirile poliţiei de la adevăratul "cop care mă ţine aici. 3ealt#el, mă

îndoie"c că l-ar recunoa(te, în uni#ormă (i-n acea"tă "ituaţie, pe #ratele Mo"ep*, c*irurgul m&nă"tirii 'onte-5a""ino. Hi c*iar de l-ar recunoa(te, ar Pdeparte de a +ănui ce caută la alermo. V 2tunci, a"cultă-mă. V 2"cult. V Gn timp ce vei merge la palat cu prinţul regal (i te va primi regele,eu, cu permi"ul meu de la poliţie, voi pătrunde p&nă la prizonieră. : voi în(tiinţa de"pre planul ce l-am *otăr&t a"tăzi cu ducele (i duce"a de 5ala+ria.3acă planul ne iz+ute(te, (i de"eară îţi voi dezvălui planul, nu mai ai nimic de#ăcut nenorocita e "alvată (i e!ilul îi înlocuie(te pedeap"a cu moartea. 8arpentru ea, e!ilul e #ericirea. 3umnezeu "ă-i dea, deci e!ilul 3acă planul

no"tru nu reu(e(te, vă declar că ea nu va mai avea "peranţă dec&t îndumneata. 8n clipa aceea, îmi vei "pune ce dore(ti de la mine. 5onlucrareactivă "au "imple rugăminţi ai dreptul de a pretinde tot. 'i-am (i "acriPcat#ericirea pentru #ericirea "a "unt gata "ă-mi "acriPc (i viaţa pentru a o "alvape a ei. V : da, (tim. (ti îngerul devotamentului. V Fac ceea ce tre+uie, (i c*iar în ora(ul ace"ta mi-am luatangaamentul pe, care-l îndepline"c a"tăzi. 2cum, vei ie(i din palat, cam laaceea(i oră c&nd eu voi ie(i din înc*i"oare cel ce i"prăve(te înt&i îl vaa(tepta pe celălalt în piaţa celor atru-5antoane. V Ne-am înţele".

V 2tunci, vino V 6n ordin de dat, (i "unt al dumitale. Gnţelegeţi "imţăm&ntul delicat ce-l îndepărta"e pe Salvat o, în clipac&nd cavalerul urca"e dar tatăl "ău, înc*ipuindu-(i ce c*in tre+uia "ă-l#răm&nte, voia, ca plec&nd de pe goeletă, "ă-i "pună ceea ce nu (tia dec&tprea puţin, adică în ce "tare "e gă"eau lucrurile. :ricum, toate mergeau c&t mai +ine >uiza era prizonieră, dar trăia, (icavalerul San-Felice, ducele (i duce"a de 5ala+ria con"pirau pentru ea. ra cu neputinţă ca, av&nd a"emenea ocrotitori, "ă nu poată P "alvată. 3ealt#el, de nu "e iz+utea, va P acolo el, ca "ă încerce împreună cutatăl "ău vreo lovitură deznădăduită, ca aceea care-l "căpa"e pe el în"u(i.

Mo"ep* almieri urcă din nou cavalerul îl a(tepta în +arca ce-l adu"e"e.2(a-zi"ul căpitan dădu, într-adevăr, cu gla" tare c&teva ordine în lim+aamericană, (i luă loc l&ngă cavaler. 2m văzut cum "e petrecu"eră lucrurile la palat, (i ce (tiri aduceaproprietarul goeletei. Ne răm&ne "ă vedem acum ceea ce în ră"timp "e înt&mpla"e la înc*i"oare, (i ce plan "e *otăr&"e între cavaler (i cei doiputernici protectori ai "ăi, ducele (i duce"a de 5ala+ria.



>a ora zece P!, cavalerul +ătea la poarta #ortăreţei, 5uv&ntul #ortăreaţăarată că temniţa, în care era înc*i"ă nenorocita >uiza, era mai mult dec&t o înc*i"oare o+i(nuită era un donon de Stat. 5avalerul #u deci condu" la guvernator. Gndeo+(te, militarii "unt lip"iţi de micile patimi care, în înc*i"orile civile,

"e pun în "lu+a urilor puterii. 5olonelul ce îndeplinea "arcina de guvernator îlprimi (i-l "alută politico", luă cuno(tinţă de autorizaţia lui de comunicare cuprizoniera, pu"e "ă-l c*eme pe temnicerul-(e# (i-i ordonă "ă-l ducă la cameraper"oanei pe care-i era îngăduit "-o viziteze. 2poi, +ăg&nd de "eamă că permi"ul #u"e"e eli+erat la cererea prinţului(i recuno"c&ndu-l pe San-Felice drept un intim al palatului V Rog pe !celenţa Eoa"tră, zi"e el, lu&ndu-(i răma" +un de la cavaler,"ă depună re"pectele (i omagiile mele la picioarele 2lteţei Sale regale. 5avalerul, mi(cat de a înt&lni curtenie acolo unde "e temea "ă nu "elovea"că de vreo +rutalitate, #ăgădui nu numai "ă-i îndeplinea"că în"ărcinarea, ci "ă (i "pună 2lteţei Sale regale cu ce con"ideraţie i-a primit

recomandarea. 5&t prive(te temnicerul-(e#, văz&nd curtenia cu care guvernatorulvor+ea cavalerului, "ocoti că era o per"oană în"emnată (i "e gră+i a-l duce cutot #elul de plecăciuni la camera >uizei, de la catul al doilea dintr-unul dinturnuri. e mă"ură ce "uia, cavalerul "imţea că "e înă+u(ă. 3upă cum am "pu",n-o mai văzu"e pe >uiza de la (edinţa tri+unalului, (i nu #ără o ad&ncă emoţieavea "ă "e gă"ea"că în #aţa ei. 2(a că, aung&nd la u(a camerei, (i c&ndtemnicerul voia "ă v&re c*eia în +roa"că, î(i pu"e m&na pe umărul lui,murmur&nd V 'ă rog, prietene, o clipă

Aemnicerul "e opri. 5avalerul "e rezemă de perete, "imţind că i "e tăiaupicioarele. 3ar "imţurile prizonierilor capătă, în tăcere, în "ingurătate (i-n +eznă, oa"cuţime cu totul deo"e+ită. >uiza auzi"e pa(i pe "cară, (i î(i dădu"e "eamacă "e opreau la u(a ei. Nu era ora c&nd o+i(nuiau "ă intre în temniţă. îngriorată, "e "cula"edin patul pe care "e arunca"e îm+răcată ciulind urec*ea, cu +raţele întin"e,"e apropia"e de u(ă cu nădedea de a de"lu(i vreun zgomot ce i-ar îngădui "ăg*icea"că de ce veneau "-o viziteze la începutul nopţii. Htia că, p&nă la ora c&nd va na(te, viaţa-i era apărată de îngerulocrotitor pe care-l purta în "&n dar număra zilele cu groază avea "ă

împlinea"că a (aptea lună. e c&nd cavalerul, rezemat de peretele e!terior (i cu m&na pe piept, încerca "ă-(i potolea"că +ătăile inimii, ea, de cealaltă parte a u(ii, a"cultag&#&ind (i plină de, "paimă. 5avalerul înţele"e că nu putea "ă răm&nă ve(nic a"t#el, î(i încordaputerile (i, cu gla" de"tul de *otăr&t zi"e temnicerului V 3e"c*ide acuma, prietene.



2+ia ro"ti"e vor+ele ace"tea, (i i "e păru că aude un "trigăt "la+ decealaltă parte a u(ii de era cumva un "trigăt, #u îndată acoperit de "c&rţ&itulc*eii în +roa"că. 6(a "e de"c*i"e cavalerul "e opri în prag. >a doi pa(i în camera, cu totul "căldată într-o rază de lună ce pătrundea

prin #erea"tra ză+relită dar #ără geamuri, >uiza era îngenunc*eata, al+ă, cupărul de"pletit (i m&inile întin"e pe genunc*i, aidoma cu 'agdalena de5anova. V Recuno"cu"e prin u(ă gla"ul "oţului ei, (i-l a(tepta în atitudinea#emeii adultere a(tept&ndu-l pe 8"u". >a r&ndul "ău, cavalerul "coa"e un "trigăt, o ridică pe +raţe (i, pe umătate le(inată, o du"e pe pat. Aemnicerul înc*i"e u(a, "pun&nd V 5&nd !celenţa Eoa"tră va auzi că "ună ora un"prezece V $ine, ră"pun"e San-Felice, ned&ndu-i timp "ă-(i i"prăvea"că #raza. 5amera răma"e #ără altă lumină dec&t raza lunii care, urm&nd mi(carea

nocturnei planete, "e apropia încet de cei doi "oţi. 2r P tre+uit "ă "punem detată (i de Pică, într-adevăr, nimic nu era mai părinte"c dec&t "ărutul lui>uciano pe #runtea palidă a >uizei nimic nu era mai Pre"c dec&t îm+răţi(areacu care m&inile tremurătoare ale ^>uizei îl "tr&ngeau pe >uciano. Niciunul, nici altul nu "puneau o vor+ă. Se auzeau numai *o*ote depl&n" înă+u(ite. 5avalerul înţelegea că ru(inea nu era "ingura pricină a pl&n"ului ei. Nu-lmai văzu"e pe Salvato, auzi"e pronunţarea condamnării lui, (i nu (tia cedeveni"e. Nu îndrăznea "ă pună o între+are (i, printr-un "imţăm&nt de alea"ădelicateţe, nici cavalerul nu îndrăznea "ă ră"pundă g&ndului ei.

Gn clipa aceea, marea tul+urare a mamei "e vădi printr-o mi(care at&tde violentă a pruncului, înc&t >uiza "coa"e un ţipăt. 5avalerul "imţi"e mi(carea, (i un Por îi trecu"e prin tot trupul dar, cugla"u-i +l&nd, zi"e V >ini(te(te-te, Pinţă nevinovată tatăl tău trăie(te, e li+er (i în a#arăde orice primedie. V : 1 >uciano >uciano e!clamă >uiza, lă"&ndu-"e la picioarele lui San-Felice. V 3ar, urmă repede cavalerul, am venit pentru altceva am venit "ăvor+e"c cu tine, cu tine copilul meu "cump. V 3e"pre mineQ

V 3a, vrem "ă te "alvăm, #ata mea mult iu+ită. >uiza clătină din cap, în"emn că n-o crede cu putinţă. V Htiu, ro"ti San-Felice ră"punz&nd g&ndului ei, regele te-a condamnatdar avem un miloc de a-ţi o+ţine graţierea. V =raţierea mea 6n miloc repetă >uiza cuno(ti un miloc de a-mio+ţine graţiereaQ Hi clătină din cap a doua oară.



V 3a, reluă San-Felice, (i milocul ă"ta ţi-l voi "pune. rinţe"a e în"ărcinată. V Fericită mamă e!clamă >uiza. Nu a(teaptă cu groază ziua c&nd î(iva "ăruta copilul Hi "e lă"ă pe "pate, pl&ng&nd (i #r&ng&ndu-(i +raţele.

V 2(teaptă, a(teaptă, zi"e cavalerul, (i roagă-te "ă na"că. Ciua aceeava P ziua li+ertăţii tale. V Ae a"cult, ră"pun"e ea, ridic&ndu-(i capul (i lă"&ndu-l pe pieptul+ăr+atului ei. V Htii, urmă San-Felice, că atunci c&nd prinţe"a regală a Neapoluluina(te un +ăiat, are dreptul la trei graţieri, care nu i "e re#uză niciodatăQ V 3a, (tiu a"ta. V i +ine, în ziua c&nd prinţe"a regală va na(te, în loc de trei graţieri,nu va cere dec&t una, (i acea"tă graţiere va P a ta., V 3ar, zi"e >uiza, dacă na(te o #atăQ V : #ată : #ată e!clamă San-Felice, în mintea căruia nu "e

prezenta"e acea"tă alternativă. cu neputinţă 3umnezeu n-o va îngădui V 3oar 3umnezeu a îngăduit "ă Pu pe nedrept condamnată, "pu"e>uiza cu un z&m+et durero". V o încercare ro"ti cavalerul, (i "untem pe un păm&nt de încercări. V 2(a că ţi-e "ingura "peranţăQ între+ă >uiza. V Eai 3a ră"pun"e San-Felice dar nu`i nimic 6ite ^"coa"e o *&rtiedin +uzunar_, iată o "uplică #ormulată de ducele de 5ala+ria (i "cri"ă de "oţialui, i"căle(te-o, (i "ă avem încredere în 3umnezeu. V 3ar n-am nici pana, nici cerneală. V 2m eu, o lini(ti cavalerul. Hi, "coţ&nd o călimară din +uzunar, muie în ea o pană apoi, "u"ţin&nd-

o pe >uiza, o du"e l&ngă #erea"tră pentru ca, luminată de raza lunii, "ă poatăi"căli. a "emnă. V =ata zi"e el, ridic&ndu-(i capul, îţi la" pana (i un caiet vei gă"ide"igur milocul de-a le a"cunde undeva pot "ă-ţi Pe de #olo". V : 3a, da, dă-mi-le, dragul meu ră"pun"e ea. : 5e +un e(ti (i cumte g&nde(ti la toate 3ar ce ai, (i la ce te uiţiQ Gntr-adevăr, privirile cavalerului "e aţinti"eră prin du+lele ză+rele ale#ere"trei, a"upra părţii din port ce "e putea zări prin de"c*izătură. >a treizeci-patruzeci de metri de poalele turnului, "e legăna goeletacăpitanului S%inner.

V 'inune cerea"că murmură cavalerul. aide î încep "ă cred că el emenit "ă te "cape. 6n om "e plim+a în lung (i-n lat pe punte (i, din c&nd în c&nd, arunca ocăutătură ne"ăţioa"ă a"upra #ortului, de parcă ar P vrut "ă pătrundă prinziduri. Gn clipa aceea, c*eia "c&rţ&i în +roa"că a+ătea ora un"prezece. 5avalerul luă capul >uizei în am&ndouă m&inile (i, îndrept&ndu-(iprivirea "pre puntea micului +a"timent (opti



V Eezi omul acelaQ V 3a, îl văd. i +ineQ V i +ine, >uiza, omul acela-i el. V 5are elQ între+ă t&năra #emeie, tremur&nd toată. V 5el care te va "căpa, dacă nu te "cap eu. 3ar ^îi ţinea capul (i-i

"ărută cu pa"iune #runtea (i oc*ii_, te voi "căpa Ae voi "căpa Ae voi "căpa Hi "e av&ntă a#ară din temniţă, a cărei u(ă "e înc*i"e #ără ca >uiza "ă P+ăgat de "eamă. Aot "uOetul îi trecu"e în oc*ii ce-l "or+eau cu privirea pe omul care "eplim+a pe puntea goeletei. l B. '858 GNAJ'><R8 236N2A 8N M6R6> 2>A:R2 '2R8. 3acă înt&mplarea "-ar P petrecut ziua, (i nu noaptea, cavalerul "-ar Prepezit pe "cări, #ără "ă-i pe"e de temnicerul (e#, (i e!clam&nd mereu „: voi"căpa4 3ar în coridor era +eznă deplină, neav&nd nici măcar raza lunii celumina temniţa >uizei.

Fu deci nevoit "ă a(tepte paznicul cu lanterna lui. 2ce"ta-l în"oţi cu acelea(i temeneli cu care-l cople(i"e la "o"ire. 2(a că,aung&nd în curte, cavalerul pu"e m&na în +uzunar (i "coţ&ndu-(i cele c&tevamonede de aur, le dădu temnicerului. l le luă (i le c&ntări în m&nă cu o în#ăţi(are melancolică, clătin&nd dincap. V rietene, zi"e San-Felice, e tare puţin, (tiu dar îmi voi aminti de tine,Pi lini(tit, numai dacă vei P c&t mai +inevoitor cu +iata #emeie, care ţi-eprizonieră. V 3eparte de a mă pl&nge de ce-mi dă !celenţa Eoa"tră ră"pun"e el.3ar, dacă !celenţa Eoa"tră ar vrea, ar putea, cu un "ingur cuv&nt, "ă #acă

pentru mine mai mult dec&t voi putea vreodată "ă #ac eu pentru prizonieră. V Hi ce pot #ace pentru tineQ între+ă San-Felice. V 2m un Pu, !celenţă, (i de un an de zile, cer #ără a putea iz+uti, "ăPe primit ca temnicer în #ortăreaţă 3e-ar P aici, l-a( în"ărcina îndeo"e+i cu"erviciul "ignorei de"pre care-i vor+a, eu neput&nd "ă-i port gria, Pind numai"upraveg*etor general. V 2"ta-i (i dorinţa mea, zi"e San-Felice, g&ndindu-"e îndată la #olo"ulpe care-l putea trage de la protectorul ă"ta de r&nd. Hi de cine depindenumirea luiQ V Numirea lui depinde de (e#ul poliţiei. V Ae-ai mai adre"at luiQ

V 3a dar înţelegeţi, !celenţă, ar tre+ui "ă pot ^(i #ăcu ge"tul unuiom care numără +ani_, (i nu-" +ogat. V $ine. Să #aci o cerere (i "ă mi-o adre"ezi. V !celenţă, ră"pun"e temnicerul-(e# "coţ&ndu-(i o *&rtie din +uzunar,pe c&nd eraţi în camera prizonierei, mi-am ticluit cererea, "ocotind că veţi+inevoi "ă vă în"ărcinaţi cu ea.



V Gntr-adevăr, prietene, iau cererea a"upră-mi (i de va P în putereamea, vei o+ţine ce dore(ti. 3acă mai ai nevoie de mine, vino la 2lteţa Saregală ducele de 5ala+ria (i întrea+ă de cavalerul San-Felice. 2poi, pun&nd petiţia în +uzunar, î(i luă răma" +un de la ocrotitorul "ău,ie(i din #ortăreaţă (i "e îndreptă "pre piaţa celor atru-5antoane, unde, vă

amintiţi, avea înt&lnire cu a(a-zi"ul căpitan american. 2ce"ta îl a(tepta (i, zărindu-l, mer"e drept "pre el. 2m&ndoi "e opriră, între+&ndu-"e. Mo"ep* almieri î(i i"tori"i vizita la rege, "e +ucură de #elul cum #u"e"eprimit (i mai ale" de "iguranţa, pe care o avea acum, de-a putea răm&ne lalocul unde ancora"e, adică în vecinătatea #ortului. 5&t de"pre cavaler, îl în(tiinţa de planul "ău (i, ca "ă-(i dea +ine "eama, îi dădu "ă citea"că cererea de graţiere #ormulată de ducele de 5ala+ria. Mo"ep* almieri "e apropie de candela unei madone (i citi dinneatenţie, cavalerul "e în(ela"e d&ndu-i cererea temnicerului-(e#, în loculcererii de graţiere a ducelui.

3ar Mo"ep* almieri nu era omul căruia "ă-i "cape o împreurare ce i-arP putut #olo"i, #ără "ă pună m&na pe ea. începu prin a lua adre"a viitoruluitemnicer Aonino 'onti, via della Salute nr. 7 (i, înapoind cavalerului cererea îi zi"e V 'i-ai dat altă *&rtie. 5avalerul "cotoci prin +uzunar (i gă"i, într-adevăr, "uplica pe carecredea c-o dădu"e. Mo"ep* almieri o citi cu (i mai mare luare aminte dec&t pe cea dinţii V 3a, #ără îndoială, zi"e el,.e o (an"ă dacă Ferdinand are inimă dar mă îndoie"c "ă ai+ă. Hi înapoie cavalerului cererea de graţiere.

V 5am pe c&nd, între+ă el, "ocoti "ă na"că prinţe"aQ V 3ar ea a(teaptă dintr-o zi, într-alta. V Să a(teptăm ca (i d&n"a, zi"e almieri. 8ar, dacă regele re#uză, "audacă na(te D #atăQ V 2tunci, vei primi aceea(i "uplică ruptă +ucăţi, ceea ce va în"emna căpoţi activa la r&ndul dumitale, dat Pind că, din partea noa"tră, nu va mai P"peranţă "au de nu, "ingura vor+ă Salvată l îţi va "pune tot ce ai nevoie "ă(tii. Numai, îmi dai cuv&ntul că nu vei încerca nimic p&nă atunciQ V ;i-l dau dar îmi vei îngădui "ă mă in#ormez topograPc de camera pecare-o ocupă prizoniera în #ortăreaţăQ 5avalerul luă m&na interlocutorului "ău, "tr&ng&nd-o cu în#rigurată

energie. V Ainereţea e puternică în #aţa 3omnului, zi"e el. Ferea"tra prizoniereidă de-a dreptul "pre goeleta Runner. Hi "e îndepărtă repede, a"cunz&ndu-(i #aţa în manta. 5avalerul nu "e în(ela"e (i, încă o dată, "impaticele eOuvii ale tinereţiiiz+ucni"eră ca ni(te curenţi magnetici. 2+ia pără"i"e cavalerul camera >uizei,după ce-i arăta"e pe +ăr+atul care, la o umătate de anca+lură9de lapicioarele #ortăreţei, "e plim+a g&nditor pe puntea goeletei, că Salvato T



Pindcă era, într-adevăr, Salvato T parcă î(i auzi numele trec&nd prin aer, du"de +riza nopţii. Ridică #runtea, nu văzu nimic (i crezu că "-a în(elat. 3ar acela(i "unet îi trecu a doua oară pe la urec*e. 2tunci oc*ii i "e aţintiră a"upra de"c*izăturii întunecate ce "e

de"prindea pe zidul cenu(iu (i, printre ză+rele, i "e păru că vede o m&nă ceOutura o +ati"tă. Strigătul, core"punzător aceluia, ce ie(ea din inima prizonierei, "eav&ntă (i din inima lui, iar undele văzdu*ului #remătară din nou, vi+r&nd dedouă "ila+e „>uiza4 $ati"ta "e de"prin"e din m&nă, pluti o clipă în aer (i căzu la picioarelezidului. Salvato avu prevederea "ă mai a(tepte c&teva clipe, "ă privea"că în uru-i dacă nimeni nu văzu"e ce "e înt&m pla"e (i, după ce "e încredinţa cătotul rămă"e"e numai între el (i prizonieră, #ără a în(tiinţa nici un om dinec*ipa, "coa"e o +arcă pe mare (i, ca un pe"car ce-(i întinde undiţele, "e

apropie de plaă. 6n teren de vreo zece metri de"părţea c*eiul de zidul înc*i"orii (i, din#ericire, nici o "antinelă nu era acolo. Salvato î(i legă de ţărm +arca (i, dintr-o "ingură "ăritură, "e gă"i lapicioarele turnului, ridică +ati"ta (i "e întoar"e la +arcă. 2+ia î(i relua"e locul, c&nd auzi pa"ul mă"urat al unei patrule dar nu "e îndepărtă de c*ei, ceea ce ar P putut da de +ănuit v&rî +ati"ta în "&n (irăma"e în luntre, #ăc&nd cu undiţa mi(carea, de "u" în o", a unui om carepe"cuie(te. atrula "e ivi l&ngă turn "ergentul care o comanda ie(i din r&nduri (i "eapropie de +arcă.

V 5e #aci aiciQ între+ă el pe Salvato, îm+răcat ca "implu marinar. 2ce"ta îl pu"e "ă mai repete odată între+area, ca (i cum n-ar P înţele"apoi V Eezi +ine, ră"pun"e Salvato cu un puternic accent engleze"c,pe"cuie"c. 5u toate că "icilienii nu-i puteau "u#eri, englezii datorau prezenţei luiNel"on oarecare con"ideraţie ce nu "e acorda indivizilor din alte naţiuni. V oprit "ă "e lege +ărcile de c*ei, "e împotrivi (e#ul patrulei (i e"teloc de"tul în port pentru pe"cuit. 2(a că, (terge-o în larg, amice Salvato m&r&i morocăno", î(i tra"e din #undul mării undiţa, de care avunorocul "ă gă"ea"că prin" un pe(ti(or, (i v&"li "pre goeletă.

V $ine #ăcu "ergentul aung&ndu-(i patrula, o "ă mai măn&nce (ialtceva dec&t carne "ărată. Hi, înc&ntat de gluma lui, pieri un timp "u+ o +oltă, cercet&ndu-iad&ncmea întunecoa"ă, "e arătă din nou (i î(i urmă rondul de noapte de-alungul zidurilor e!terioare ale #ortăreţei. 5&t de"pre Salvato, "e (i co+or&"e în goeletă, "ărut&nd +ati"ta în"emnată cu un >, un S (i un F.



6nul din cele patru colţuri era legat îl luă repede în m&nă (i "imţi o*&rtie. e *&rtie erau "cri"e cuvintele „Ae-am recuno"cut, te văd, te iu+e"c 12"ta mi-e prima clipă de +ucurie de c&nd te-am pără"it. 3umnezeule, iartă-mă dacă, Pindcă "per în el, "per în tine

2 ta >uiza.4 Salvato "e urcă iar pe punte oc*ii i "e îndreptară "pre de"c*izătură. '&na cea al+ă "e mai de"lu(ea pe drugii întunecaţi. Flutură +ati"ta, o "ărută, (i numele-i trecu iară(i la urec*e odată cu+riza nopţii. 3ar, cum pe o noapte at&t de "enină, ar P #o"t ne"ocotit "ă mai urmezeun a"emenea "c*im+ de "emne, Salvato "e a(eză o" (i răma"e nemi(cat, întimp ce prin du+lele ză+rele, oc*ii lui, deprin(i cu întunericul, mai puteau zăriapariţia al+ă, "pre care nu-l mai călăuzea m&na neprevăzătoare. 3upă c&teva minute, "e auzi un zgomot de v&"le ce loveau marea (i,prin la+irintul de +a"timente care umpleau portul, "e văzu înaint&nd o +arca

ce "e opri la mica "cară a goeletei. ra Mo"ep* almieri care "e înapoia pe +ord. V Ee"te +ună e!clamă pe engleze(te Salvato, arunc&ndu-"e în +raţeletatălui "ău. a-i acolo, acolo, la #erea"tra aceea 8ată-i +ati"ta (i o "cri"oarede-a ei Mo"ep* almieri z&m+i cu un z&m+et ine#a+il (i murmură V :, "ărmane cavaler 5&tă dreptate aveai zic&nd „Ainereţea eputernică în #aţa lui 3umnezeu D. N2HAR2 6N68 R8N; R=2>. 5&teva zile după înt&mplările pe care le-am i"tori"it, regele v&na lapicior prepeliţe, urmat de credincio"ul "ău Mupiter, în grădinile de la $agara (i

pe coa"ta de miazănoapte a colnicelor, ce "e înalţă la oarecare depărtare deplaă. 2vea cu "ine pe doi din cei mai "tatornici tovară(i de a"emenea plăceri,#oarte +uni trăgători ca (i el, "ir Killiam amilton (i pre(edintele 5ardillo. E&nătoarea era "plendidă, la întoarcerea prepeliţelor. 3upă cum (tie orice v&nător, prepeliţele au două migraţii pe an. 8nprima, din lunile aprilie (i mai, pleacă de la "ud "pre nord în epoca aceea"unt "la+e (i #ade. Gntr-a doua, ce are loc în lunile "eptem+rie (i octom+rie,dimpotrivă, "unt gra"e (i #oarte gu"toa"e, mai ale" în Sicilia, înt&iul lor popa" în drumul "pre 2#rica. Regele Ferdinand petrecea deci, nu vom "pune ca un rege, (tim doar

prea +ine că, de(i era rege, nu petrecu"e totdeauna, ci ca un v&nător, c&ndv&natul e îm+el(ugat. Ară"e"e cincizeci de #ocuri, împu(ca"e cincizeci de pă"ări (i propunea"ă parieze c-o "ă aungă a"t#el "uta, #ără a "căpa vreuna. 3eodată, "e zări un călăreţ ce venea în goana mare (i, călăuzit de împu(cături, la o depărtare cam de cinci "ute de pa(i de v&nători, î(i opricalul, "e înălţă în (a "ă vadă care din cei trei e regele (i, recuno"c&ndu-l,mer"e drept "pre el.



5ălăreţul era un "ol pe care ducele de 5ala+ria îl trimitea regelui, tatăl"ău, pentru a-l în(tiinţa că duce"a era cuprin"ă de primele dureri, (i a-l ruga,după legile etic*etei, "ă a"i"te la na(tere. V $ine ră"pun"e regele, "pui primele dureriQ V 3a, "ire.

V 8n cazul ă"ta, mai pot răm&ne un cea"-două. 2ntonio Eillari e acoloQv V 3a, "ire, (i alţi doi medici împreună cu el. V 2tunci, vezi +ine nu pot #ace nimic. Mupiter, domol 'ai împu(c vreoc&teva prepeliţe. întoarce-te la alermo, (i "pune prinţului că te urmez. Hi "e apropie de Mupiter care, după îndemnul "tăp&nului, ţinea v&natulnemi(cat, de parcă ar P #o"t pre#ăcut în piatră. repeliţa o z+ug*i, regele o împu(că. V 5incizeci (i una, 5ardillo zi"e el. V 5e 3umnezeu e!clamă pre(edintele, rău di"pu" că nu aun"e"edec&t la treizeci, cu un c&ine ca al vo"tru, nu-i greu. u nici nu (tiu de ce

'aie"tatea Eoa"tră î(i mai dă o"teneala "ă ardă pra# de pu(că (i "ă "emeneplum+. în locul Eo"tru a( lua v&natul cu m&na. Gn ră"timp, "ervitorul din "patele regelui îi trecea altă pu(că încărcată. V i, zi"e regele trimi"ului, încă n-ai plecatQ V 2(teptam "ă (tiu dacă regele n-are a-mi da alte ordine. V Să-i "pui Pului meu c-am aun" la cincizeci (i una de prepeliţe, iar5ardillo numai la treizeci. Arimi"ul plecă din nou în galop, (i v&nătoarea urmă mai departe. Gntr-un cea", regele mai împu(că douăzeci (i cinci de prepeliţe. G(i "c*im+a pu(ca de"cărcată cu una încărcată, c&nd văzu că acela(i "ol"e întoarce în goană ne+ună.

V i, îi "trigă el, vii "ă-mi "pui că duce"a a nă"cutQ V Nu, Sire dimpotrivă, vin "ă "pun 'aie"tăţii Eoa"tre că "u#eră mult. V Hi ce vrea de la mineQ V 'aie"tatea Eoa"tră (tie că în a"emenea împreurare prezenţa îi e"teimpu"ă de ceremonial. Se poate înt&mpla o nenorocire. V i, între+ă pre(edintele, ce e"teQ V are-"e că nu merge de la "ine, ră"pun"e Ferdinand. V 2(a că vom pără"i v&nătoarea în milocul zilei. 3ealt#el, 'aie"tateaEoa"tră "-o pără"ea"că de vrea, eu răm&n nu mă înapoiez dec&t numai c&ndvoi avea "uta de +ucăţi. V 2 e!clamă Ferdinand, o idee Gntoarce-te repede la alermo (i

ordonă "ă "une toate clopotele. V Hi pot "pune 2lteţei Sale regaleQ V oţi "ă-i "pui că "o"e"c odată cu tine. 2i văzut unde-" caii no(triQ V Sunt la poarta $agaria, "ire. V i +ine, "pune-le c&nd treci "ă "e apropie. Arimi"ul plecă iar în galop. 3upă un "#ert de oră, toate clopotele din alermo erau în mi(care. V 2 e!clamă regele, iată ce-i tre+uie "ă-i #acă +ine. Hi î(i văzu dev&nătoare.



2un"e"e la a nouăzecea prepeliţă, #ără "ă P "căpat niciuna. V Erei "ă pariezi, 5ardillo, că #ac "uta #ără nici un gre(Q V Nu vă mai o"teniţi. V 3e ceQ V Fiindcă "e întoarce trimi"ul.

V 3race iz+ucni Ferdinand. 3omol, Mupiter 3eocamdată, tot îmi voi împu(ca a nouăzeci (i una. repeliţa o z+ug*i, regele o împu(că. 5&nd "e întoar"e, trimi"ul era l&ngă el. V i, între+ă Ferdinand, clopotele au u(urat-oQ V Nu, "ire medicii "e tem. V 'edicii "e tem repetă Ferdinand, "cărpin&ndu-(i urec*ea. 2tunci, egravQ V Foarte grav, "ire. V 8n cazul ă"ta, "ă "e e!pună "#&nta cuminecătură. V Sire. voi pune în vedere 'aie"tăţii Eoa"tre că medicii "pun că

prezenţa Eoa"tră e urgentă. V 6rgentă 6rgentă repetă Ferdinand cu neră+dare doar nu voi #acemai mult dec&t 3umnezeu V Sire, calul 'aie"tăţii Eoa"tre e aici. V Gl văd, ce nai+a 3u-te, du-te, +ăiete (i, dacă "#&nta cuminecăturănu-i #ace nimic, voi veni eu în"umi. Hi adăugă încet V 3upă ce-mi voi P împu(cat "uta de prepeliţe, +ineînţele". e"te un "#ert de cea", regele î(i uci"e"e "uta de prepeliţe. Sir Killiam îlurma"e de aproape, ucig&nd optzeci (i (apte. re(edintele 5ardillo rămă"e"e în urma lui Sir Killiam cu zece prepeliţe (i a regelui cu douăzeci (i trei a(a că

era #urio". 5lopotele "unau mereu din ră"puteri, dovedind că nu era nimic nou. V 2lla malora9Bro"ti regele o#t&nd, pare-"e că "e încăpăţ&nează "ă n-o i"prăvea"că înainte "ă Pu acolo. aidem dar. e +ună dreptate "e "pune„5e vrea #emeia, vrea (i 3umnezeu.4 Hi, încălec&nd V Sunteţi li+eri "ă aungeţi p&nă la "uta voa"tră de prepeliţe, zi"e elcelorlalţi doi v&nători. u mă întorc la alermo. V Gn cazul ace"ta, ră"pun"e "ir Killiam, urmez pe 'aie"tatea Eoa"tră în"ărcinarea mea mă o+ligă "ă nu vă pără"e"c în a"emenea clipă. V $ine, duceţi-vă, zi"e 5ardillo eu răm&n.

Regele (i "ir Killiam î(i porniră caii în galop. 8n momentul c&nd intrau înora(, dangătul clopotelor, încetă. V 2*aa e!clamă regele, pare-"e că "-a i"prăvit. 2cum "ă aOăm dacă-i+ăiat "au #ată. Arecură înaintea unei +i"erici toate luminările erau aprin"e, "#&ntacuminecătură e!pu"ă pe altar, +i"erica plină de lume care "e ruga. Se auzi zgomotul ple"nitorilor (i "e văzură rac*etele ce +răzdauvăzdu*ul.



V $ine zi"e regele, ă"ta-i "emn +un. 2tunci zări în depărtare că vine acela(i "ol î(i ţinea pălăria în "u" (i"triga „Arăia"că regele4 Aoată mulţimea alerga în urma "au "e repezea înaintea lui. ra o minune că nu călca pe nimeni. 3e cum îl văzu de departe pe rege "trigă

V 6n prinţ, "ire 6n prinţ V i +ine, zi"e regele lui "ir Killiam, de-a( P #o"t acolo, n-a( P adăugatnimic. 2clamaţiile poporului ve"tiră "o"irea lui Ferdinand la palat. 5u toţii "e +ucurau, (i regele era a(teptat cu cea mai mare neră+dare. 3ucele (i duce"a de 5ala+ria pu"e"eră mult "uOet în apărarea "ignoreiSan-Felice, nu pentru ea, pe care a+ia o văzu"eră (i n-o cuno(teau, ci pentru"oţul ei. $ietul cavaler, mai mult mort dec&t viu, mai #răm&ntat dec&t dacă i "-arP *otăr&t propria-i "oartă, îngenunc*ea"e într-o încăpere de l&ngă camera deculcare, (i "e ruga.

3oar îl cuno(tea pe rege, (i (tia că tre+uia "ă "e teamă mult (i "ă "perepuţin. A&năra mamă "ta în pat (i n-avea nici o îndoială cine ar putea re#uzaceva #rumo"ului copil pe care-l adu"e"e pe lume cu at&tea dureriQ 2r P onelegiuire Nu va P el rege c&ndvaQ Nu era "emn +un "ă intre în viaţă pe poarta îndurării (i g&ngurind cuv&ntul =raţiere î. $unicul "ău nePind încă acolo în clipa na(terii lui, #u"e"e timp "ă-ldic*i"ea"că (i "ă-i pună o minunată roc*ie de dantele. 2vea părul +lond al prinţilor au"trieci, oc*i al+a(tri miraţi, care priveau#ără "ă vadă, pieliţa #ragedă ca un trandaPr (i al+ă ca "atinul.

'ama îl ţinea culcat lingă ea, (i nu "e mai "ătura "ărut&ndu-l. Gi"trecura"e în #aldurile roc*iei ce acoperea "cutecele regale, "uplicanenorocitei San-Felice. Se auziră pe "tradă, apropiindu-"e de palatul "enatului, "trigătele„Arăia"că regele4 rinţul păli i "e păru lui, at&t de #rico" înaintea tatălui "ău, că avea "ă"ăv&r(ea"că o crimă de lezmae"tate. rinţe"a #u mai curaoa"ă dec&t el. V :, France"co, zi"e ea, oricum n-o putem pără"i pe +iata #emeie San-Felice auzi cuvintele ace"tea (i întrede"c*i"e u(a iatacului, princare-(i trecu capul palid (i în"păim&ntat.

V :, prinţul meu ro"ti el cu gla" de imputare. V 2m #ăgăduit, îmi voi ţine #ăgăduiala, ră"pun"e France"co. 2ud pa(iiregelui nu te arăta, că pierzi totul. San-Felice înc*i"e din nou u(a ca+inetului, în clipa c&nd regele ode"c*idea pe a camerei de culcare. V i i zi"e el intr&nd, totul "-a i"prăvit deci, (i a(a cum tre+uie, "lavă3omnului Ae #elicit, France"co. V 3ar pe mine, "ireQ între+ă t&năra mamă.



V : voi #ace, după ce voi P văzut copilul. V Sire, (tiţi că am dreptul la trei #avoruri, zi"e prinţe"a, Pindcă am datun mo(tenitor tronuluiQ V Hi vi "e vor acorda, de-i un +ăiat #rumo". V : "ire, e un înger

Hi, ridic&nd copilul de lingă ea, îl în#ăţi(ă regelui. V 2 e legea mea, e!clamă regele, lu&ndu-i-l din m&ini (i întorc&ndu-"e către Pul "ău. 6rmă o clipă de tăcere toate re"piraţiile "e opri"eră, toate inimile înceta"eră de a mai +ate. 2(teptau ca regele "ă vadă al+a. V :*o-o 3ar ce are "u+ +raţQ V Sire, ră"pun"e 'arie-5lXmentine, în loc de cele trei #avoruri ce "eacordă de o+icei prinţe"ei regale caro dă un mo(tenitor coroanei, nu cerdec&t una "ingură. Hi, ro"tind cuvintele ace"tea, gla"u-i tremura at&ta, înc&t regele oprivea cu mirare.

V 3race Scumpa mea Pică, zi"e regele, pare-"e că-i #oarte greu ceeace dore(tiQ 5ulc&nd copilul pe îndoitura +raţului "ău "t&ng, luă cu m&na dreaptă*&rtia (i o de"pături încet uit&ndu-"e la prinţul )rance"co, ce "e îngăl+eni (i8a prinţe"a 'ane 5iemontine care "e lă"ă iar "ă cadă pe pernă. Regele începu "ă citea"că dar, de la primele cuvinte, î(i încruntă"pr&ncenele (i e!pre"ia #eţei lui deveni înPorătoare. V : zi"e el, c*iar înainte de-a P întor" pagina, dacă a"ta aveţi "ă-micereţi, domnule, Pul meu, (i doamnă, nora mea, v-aţi o"tenit zadarnic.Femeia e condamnată, #emeia va muri. V Sire îng&nă prinţul.

V Gn"u(i 3umnezeu de-ar voi "-o "cape, a( lupta împotriva lui3umnezeu V Sire, în numele ace"tui copil V 6ite e!clamă regele, reia-ţi copilul 8ată-l, ţi-l înapoiez. Hi, arunc&ndu-l +rutal pe pat, ie(i "trig&nd V Niciodată Niciodată rinţe"a 'arie-5lementine gemu, lu&ndu-(i în +raţe copilul carepl&ngea. V :* +iet nevinovat ro"ti ea, o "ă-ţi aducă nenorocire rinţul "e pră+u(i pe un "caun, #ără "ă poată "coate o vor+ă. 5avalerul împin"e u(a ca+inetului (i, mai palid dec&t un mort, veni "ă

ridice al+a ce căzu"e pe o". V :, prietene zi"e prinţul întinz&ndu-i m&na, vezi +ine că nu-i din vinanoa"tră. 3ar el, ca (i cum nu l-ar vedea nici auzi, ie(i rup&nd al+a (i "pun&nd V :mul ă"ta-i cu adevărat un mon"tru 7. A:N8N: ':NA8. 5*iar în clipa c&nd regele "e repezea, #urio", din camera prinţe"eiregale, iar San-Felice îl urma rup&nd al+a, căpitanul S%inner di"cuta în ca+ina



lui preţul angaării cu un +ăiat înalt (i #rumo" de douăzeci (i cinci de ani, care-i propu"e"e "ă #acă parte din ec*ipaul goeletei. 5&nd zicem îi propu"e"e, lucrul ar putea P e!primat într-un #el maie!act. 8n aun, unul din cei mai +uni marinari ai "ăi ce avea pe +ord gradul de"u+oPţer (i "e nă"cu"e la alermo, Pind în"ărcinat de căpitanul S%inner "ă

recruteze c&ţiva oameni pentru a-(i întări ec*ipaul, văzu"e la poarta ca"ei cunr. 7 din "trada della Salute, un t&năr #rumo" cu "cuPe de pe"car (ipantalonul "uOecat dea"upra genunc*iului, dezvăluind o pulpă puternică (i"u+ţire totodată. Se opri"e un pic înaintea lui, uit&ndu-"e la el cu o luare-aminte,(i o"tăruinţă care-i atră"e"e, în dialect "icilian, între+area V 5e ai cu mineQ V Nimic, ră"pun"e"e „"u+oPţerul în acela(i dialect. Ae prive"c (i-mi"pun că-i o ru(ine. V 5e-i o ru(ineQ V 5a un vlăgan înalt (i zdravăn ca tine, ce ar P un marinar at&t de

#rumo", "ă Pe "ortit "-aungă un temnicer at&t de răutăcio". V 5ine ţi-a "pu" a"taQ între+ă t&nărul. V 5e-ţi pa"ă, de vreme ce-o (tiu A&nărul dădu din umeri. V 5e vrei zi"e el, din pe"cărit n-ai ce m&nca, ca temnicer c&(tigi doicarlini pe zi. V i, a"ta-i 3oi carlini pe zi #ăcu "u+oPţerul, pocnindu-(i degetele.alal plată pentru a(a păcătoa"ă me"erie u "unt pe +ordul unui +a"timent,unde pu(tii marinari au doi carlini, ucenicii de marină patru (i mateloţii opt. V Au c&(tigi opt carlini pe ziQ între+ă t&nărul pe"car V uQ 5&(tig doi"prezece. Sunt "u+oPţer. V 3race e!clamă pe"carul, oare ce negu"torie "e-nv&rte căpitanul tău

ca "ă plătea"că oamenilor "ăi preţul ă"taQ V Nici un #el de negu"torie. Se plim+ă. V deci +ogatQ V milionar. V $ună me"erie, c*iar (i mai +ună dec&t cea de matele t cu opt carlinipe zi. V 5are, oricum, #ace mai mult dec&t cea de temnicer cu doi carlini. V Nu zic +a dar taică-meu (i-a +ăgat în cap g&ndul ă"ta. ;ine morţi(ca, după el, "ă-i iau locul de temnicer-(e#. V Hi c&t c&(tigăQ V Ha"e carlini pe zi. Su+oPţerul "e porni pe r&".

V 5e-i drept, uite un viitor +ogat Hi e(ti *otăr&tQ V Eai N-am nici o c*emare. 3ar, adăugă el cu nepă"area oamenilordin Sud, tre+uie totu(i "ă #aci ceva. V Nu-i prea ve"el, "ă te "coli noaptea, "ă #aci rondul prin coridoare, "ăintri prin temniţe, "ă vezi nenorociţi de prizonieri care pl&ng î V 2ida de Ae deprinzi. arcă nu-" pretutindeni oameni oare pl&ng V 2 Eăd ce e"te, zi"e "u+oPţerul e(ti îndrăgo"tit (i nu vrei "ăpără"e(ti alermo.



V Gndrăgo"tit, eu 2m avut două ţiitoare în viaţa mea una m-a lă"atpentru un oPţer englez, cealaltă pentru un călugăr de la Santa-Ro"alia. V 2tunci, e(ti li+er ca pa"ăreaQ V >i+er ca pa"ărea. Hi, de-mi propui un po"t +un, cum încă nu-" numittemnicer, (i-mi a(tept numirea de trei ani, #ă-ţi propunerea.

V 6n po"t +unQ N-am altul dec&t cel de matelot pe +ordul+a"timentului meu. V Hi care-i +a"timentul tăuQ V Runner-ul. V 2*aa (ti din ec*ipaul americanQ V ei, (i ai ceva împotriva americanilorQ V Sunt eretici. V 2"ta-i catolic, ca tine (i ca mine. V Hi-ţi iei angaamentul "ă Pu primit pe +ordQ V Eoi vor+i cu căpitanul. V Hi o "ă am opt carlini pe zi ca ceilalţiQ v T 3a.

V Gţi plăte(ti "ingur *rana, "au e(ti angaat (i cu m&ncareaQ V 5u m&ncare. V Hi-i +unăQ V 3imineaţa, ai ca#eaua (i pă*ărelul de rom la pr&nz, cior+a, o +ucatăde carne de vacă "au de +er+ec #riptă, pe(te, dacă "-a prin", (i "eara,macaroane. V 2( vrea "ă văd (i eu. V >a voia ta. ora un"prezece (i umătate, m&ncăm la două"prezecete po#te"c la ma"ă cu noi. V 3ar căpitanulQ V 5ăpitanulQ arcă o "ă te ia în "eamăQ

V 2 nu zău, e!clamă t&nărul, prime"c eram gata "ă pr&nze"c cu o+ucată de +accala9D. V #ui #ăcu "u+oPţerul e"te un c&ine pe +ord (i nu vrea "-o măn&nce. V 'adonna î "e miră t&nărul, atunci "unt mulţi cre(tini care n-ar doridec&t "ă Pe c&ini pe +ordul +a"timentului tău. Hi, lu&ndu-l de +raţ pe "u+oPţer, apucă pe c*ei p&nă la 'arina. 2colo, era o +arcă legată l&ngă de+arcader (i păzită de un "ingurmatelot. 3ar "u+oPţerul Ouieră, (i alţi trei mateloţi alergară în gra+ă (i "ăriră în +arca, unde el (i t&nărul pe"car co+or&ră la r&ndul lor. V >a Runner Hi repede le comandă într-o engleză "t&lcită "u+oPţerul,lu&nd loc la c&rmă.

'ateloţii "e încordară pe v&"le, (i +arca u(oară lunecă pe apă. 3upă zece minute, trăgea la "cara, de +a+ord a Runne-rului. Su+oPţerul "pu"e"e adevărat nici căpitanul nici autorul "ău nu păreau"ă ia în "eamă "o"irea unui "trăin pe +ord. Se a(ezară la ma"ă (i, cumpe"cuitul #u"e"e îm+el(ugat iar un matelot, proven"al din na(tere, #ăcu"e o+uia+e"ă97, pr&nzul #u (i mai ale" dec&t îi "pu"e"e "u+oPţerul.



Are+uie "ă mărturi"im că cele trei #eluri ce urmară, "tropite cu o umătate de "ticlă de vin de 5ala+ria, parcă #ăcură o impre"ie plăcută a"upramu"aPrului. >a de"ert, căpitanul "e ivi pe punte, în"oţit de autorul "ău (i,plim+&ndu-"e, "e îndreptă "pre partea din #aţă a micului +a"timent.

5&nd "e apropie, mateloţii "e ridicară (i, cum căpitanul le #ăcea "emncu mina "ă "tea o" V 8ertaţi-mă, domnule căpitan, zi"e "u+oPţerul, dar am "ă vă #ac orugăminte. V Hi ce vreiQ între+ă r&z&nd căpitanul S%inner. aide, vor+e(te, +unulmeu =iovanni. V Nu eu, domnule căpitan, ci unul din compatrioţii mei pe care l-amadu" de pe "trăzile din alermo, (i l-am po#tit la ma"ă cu noi. V 2*a Hi unde ţi-e compatriotulQ V 8ată-l, domnule căpitan. V 5e vreaQ

V 6n mare *at&r, domnule căpitan. V 5are anumeQ V Să +ea în "ănătatea voa"tră. V S-a #ăcut, zi"e căpitanul, (i tot eu voi P cu c&(tigul. V 6ra, trăia"că căpitanul "trigară mateloţii într-un "ingur gla". S%inner "alută, d&nd din cap. V Hi cum îl c*eamă pe compatriotul tăuQ între+ă el. V Cău că *a+ar n-am, zi"e =iovanni. V 'ă c*eamă "ervitorul vo"tru, !celenţă, ră"pun"e t&nărul, (i a( dorimult "ă-mi ră"pundeţi că vă numiţi "tăp&nul meu. V a-*a (ti de(tept, +ăiete

V 5redeţi, !celenţăQ V Sunt "igur. V 'i-o "punea mama, c&nd eram mic, (i, totu(i, de atunci nimeni nu (i-a mai dat "eama de a(a ceva. V 3ar, în "#&r(it, mai ai (i alt nume a#ară de acela de "ervitorul meuQ V 'ai am alte două, !celenţă. V 5areQ V Aonino 'onti. V 8a "tai, ia "tai, zi"e căpitanul, ca (i cum ar căuta "ă-(i aducă aminte,mi "e pare că te cuno"c. A&nărul dădu cu îndoială din cap.

V '-ar mira mult, ră"pun"e el. V Gmi aminte"c 3a, a(a-i. Nu e(ti tu Pul temnicerului-(e# din #ortul5a"tellamareQ V e legea mea, a(a-i. i +ine, tre+uie "ă Pţi vrăitor de-aţi g*icit V Nu-" vrăitor, dar "unt prietenul cuiva care cere pentru tine po"tul detemnicer, "unt prietenul cavalerului San-Felice. V Hi n-o "ă-l do+&ndea"că, Pre(te.



V 2"ta-i +ună Hi de ce nu l-ar do+&ndiQ 5avalerul e, nu numai+i+liotecarul, ci (i prietenul ducelui de 5ala+ria. V 3a dar e "oţul prizonierei at&t de călduro" recomandată de'aie"tatea Sa, (i care nu mai trăie(te dec&t prin milă. 3e-ar P avut cavalerulpe cineva cu trecere, ar P căutat înainte de toate "-o "cape de la moarte pe

neva"tă-"a. V Aocmai Pindcă i "-a re"pin", "au pe"emne i "e va re"pinge o mare#avoare, vor P înc&ntaţi "ă-i îndeplinea"că una mică. V Să nu v-audă 3umnezeu V Hi adică de ceQ V Fiindcă mi-ar plăcea mai +ine "ă vă "erve"c pe dumneavoa"tră dec&tpe regele Ferdinand. V Nu vreau totu(i, ţi-o "pun ră"picat, "e împotrivi r&z&nd căpitanulS%inner, "ă-i #ac concurenţă. V : nu-i veţi #ace concurenţă, domnule căpitan, că-mi dau demi"ia înainte de-a P numit.

V 2 domnule căpitan, zi"e =iovanni, primiţi-l. Aonino e +ăiat +un.e"car din copilărie, o "ă Pe un minunat marinar. Ră"pund eu de d&n"ul. EomP cu toţii mulţumiţi "ă-l vedem trecut pe li"ta ec*ipaului. V 3a, da, "trigară toţi mateloţii. V 3omnule căpitan, ro"ti Aonino cu m&na pe piept, pe legea mea de"icilian, dacă !celenţa Eoa"tră îmi prime(te cererea, veţi P mulţumit demine. V 2"cultă, prietene, ră"pun"e căpitanul, a"ta-i (i dorinţa mea, că-mipari +ăiat +un. 3ar nu vreau "ă "e "pună că "unt un ademenitor de "oldaţi, (i"ă Pu învinuit de a te P angaat c&nd erai +eat. Să petreci cu tovară(ii tăi c&tvrei dar întoarce-te de"eară aca"ă. =&nde(te-te pe"te noapte (i m&ine toată

ziua, iar m&ine "eară, dacă ai tot acelea(i g&nduri, vino "ă ne învoim. V Arăia"că căpitanul "trigă Aonino. V Arăia"că căpitanul repetă tot ec*ipaul. V 8ată patru pia(tri, zi"e S%inner duceţi-vă pe u"cat, m&ncaţi-i, +eţi-i,a"ta nu mă prive(te dar de"eară "ă Pe toată lumea aici, (i "ă nu "e maicunoa"că urma vinului +ăut. 'ergeţi. V 3ar goeleta, domnule căpitanQ între+ă =iovanni. V >a"ă doi oameni pe +ord. V 2m înţele", domnule căpitan 5are mai de care or zice nu. V Să tragi la "orţi, (i cele două victime vor primi c&te un pia"tru dreptm&ng&iere.

Se tra"e la "orţi, (i cei doi mateloţi care au răma" pe +ord î(i primirăPecare pia"trul "ău. Seara, la ora nouă, "e întor"e"eră cu toţii (i, după îndemnul căpitanului,erau ve"eli, dar numai at&t. S%inner î(i trecu în revi"tă ec*ipaul, cum o+i(nuia în Pecare "eară, (i#ăcu numai lui =iovanni un "emn "ă-l urmeze în ca+inetul "ău. 3upă zece minute, a#ară de mateloţii din primul cart, toată lumea eraculcată pe +ord.



=iovanni "e "trecură în ca+ina căpitanului, care a(tepta împreună cuautorul "ău. 2m&ndoi păreau neră+dători. V iQ îl între+ă S%inner. V i +ine, domnule căpitan, e al no"tru. V (ti "igurQ

V 5a (i cum l-a( (i vedea trecut în regi"tru. V Hi crezi că m&ineQ V '&ine, la ora (a"e "eara, a(a cum mă c*eamă =iovanni 5apriolo,+ăiatul va i"căli. V 3ea 3omnul murmură autorul trea+a o "ă Pe pe umătate #ăcută. Gntr-adevăr, a doua zi, a(a cum #ăgădui"e =iovanni, (i am "pu"-o noi înprimele r&nduri din ace"t capitol, după ce "e dez+ătu"e de #ormă lea#a, lacererea lui *otăr&tă con"emnată în angaament, Aonino 'onti, li+er (i maor,"e angaa pe trei ani ca matelot pe +ordul Runner-ului, (i primea de mai înainte lea#a pe trei luni, "upun&ndu-"e rigorilor legii, dacă (i-ar călcacuv&ntul.

. A'N85R6>-HF. Gn clipa c&nd noul înrolat î(i pu"e"e "emnătura pe angaament T cuoarecare greutate, dar totu(i citeţ T un matelot intră în ca+ină, ţin&nd înm&nă un plic cu *&rtii pe care-l adu"e"e un trimi" al cavalerului San-Felice, curecomandarea preci"ă de a nu-l preda dec&t numai căpitanului S%innerper"onal. 3e la amiază, "e ră"p&ndi"e zvonul în alermo că duce"a de 5ala+riaera cuprin"ă de durerile na(terii. roprietarii goeletei erau prea intere"aţi deeveniment pentru a nu P printre cei dint&i în(tiinţaţi dangătul clopotelor,apoi e!punerea "Pntei cuminecături le adu"e"eră la cuno(tinţă temerilecurţii în "#&r(it, ple"nitorile, rac*etele (i iluminaţiile le ve"ti"eră #ericitul

deznodăm&nt, căruia-i purtau at&ta intere", Pind oarecum în legătură cu viaţaprizonierei. 5ăpitanul S%inner înţele"e deci numaidec&t că plicul conţinea, oricare-ar P #o"t, *otăr&rea regelui. Făcu un "emn lui Salvato, care-(i aruncă o privire pe angaament, "pu"elui Aonino că totul e în regulă (i, lu&nd *&rtia, (i-o pu"e în +uzunar. Aonino, înc&ntat de-a #ace în "#&r(it parte legal din ec*ipaul va"uluiRunner, "e urcă iar pe punte. Răma(i "inguri, Salvato (i tatăl "ău "e gră+iră "ă de"#acă "igiliul pliculconţinea "uplica >uizei ruptă în vreo opt-zece +ucăţi. Se (tie că, c*iar numai ace"t ră"pun" era "emniPcativ "punea limpede

„Regele a #o"t neînduplecat.4 3ar la ace"te +ucăţi rupte erau alăturate alte două #oi întregi. 5ea dint&i, pe care Salvato o de"pături, era cu "cri"ul cavalerului. 5uprindea următoarele „ram "ă vă trimit *&rtiile rupte #ără altălămurire T Pindcă, după cum ne înţele"e"em, în"emnau că prinţe"a nuiz+uti"e (i că, din partea noa"tră, nu mai era nădede T c&nd am primit de ladirectorul poliţiei numirea, "olicitată de mine, a lui Aonino 'onti în po"tul detemnicer adunct. "te în numirea acea"ta vreun miloc de "căpareQ Nu (tiu



nimic (i nici măcar nu încerc "ă-l caut, p&nă într-at&ta mi-am pierdut minţiledar voi, voi "unteţi oameni pricepuţi (i cu imaginaţie, aveţi miloace de #ugăce-mi lip"e"c, e!ecutanţi pe care nu-i am (i n-a( (ti unde "ă-i gă"e"c. 5ăutaţi,g&ndiţi-vă, nă"cociţi, aruncaţi-vă, dacă tre+uie, în i"prăvi ne+une, deneîndeplinit dar "alvaţi-o

u nu pot dec&t "-o pl&ng. 2lături e +revetul lui Aonino 'onti.4 Htirea era îngrozitoare dar nici Salvato nici tatăl "ău nu "e +izui"erăniciodată pe clemenţa regală. 5&t îi privea, dezamăgirea era departe de-a#ace aceea(i impre"ie ca a"upra cavalerului San-Felice. 5ei doi +ăr+aţi "e priviră cu tri"teţe, dar nu cu deznădede. $a maimult li "e părea că numirea lui Aonino 'onti era o compen"aţie pentru în#r&ngerea pe care o anunţa "uplica ruptă. 3upă cum "-a văzut, (i ei +ănuiau acea"tă înt&mplare (i, pun&nd m&nala noroc pe Aonino, î(i lua"eră mă"uri în con"ecinţă. lanurile lor erau încă #oarte nede"lu(ite, "au mai degra+ă n-aveau încă

planuri. Hedeau. acolo, cu oc*ii la p&ndă, urec*ea ciulită (i +raţul întin", gata"ă prindă prileul, de "-ar ivi. >i "e păru"e că văd oarecare licărire înangaarea lui Aonino licărirea cre(tea odată cu numirea lui. i +ine, la lucireaace"tui amurg, vor căuta "ă în#ăptuia"că vi"ul ă"ta, p&nă atunci #ugitiv (i cuneputinţă de atin". ra ora (apte "eara. >a opt, păreau "ă P luat o *otăr&re, Pindcă "e dădude (tire întregului ec*ipa că tre+uie "ă ridice ancora a doua zi după-amiază. Aonino #u învoit, c*iar în "eara aceea "au a doua zi, "ă-(i ia răma" +unde la tatăl "ău. 3ar declară că at&ta ce "e teme de m&nia lui, înc&t, nu numaică nu "e va duce, ci "e va a"cunde în #undul calei de l-ar vedea venind "pre+a"timent.

are-"e că Salvato (i tatăl "ău nu puteau dori nimic mai +un dec&t"paima lui Aonino, că "c*im+ară un "emn de "ati"#acţie. 2cum, vom i"tori"i înt&mplările a(a cum "-au petrecut, #ără a încerca "ăle dăm altă lămurire dec&t cea a #aptelor. 2 doua zi, pe la cinci "eara, pe o vreme noroa"ă (i întunecată, goeletaRunner î(i începu pregătirile pentru a ridica ancora. Gn timpul lucrului, Pe din neîndem&narea ec*ipaului, Pe din pricinavreunui de#ect al lanţului, o verigă "e rup"e (i ancora răma"e la #und. 2ce"t accident "e înt&mplă uneori (i, c&nd ancora n-a răma" la o preamare ad&ncime, c&ţiva marinari "e "cu#undă în apa unde a căzut "cripetele. 5u tot accidentul ancorei, pregătirile de plecare nu încetară numai, "-

au înţele" că, ancora nePind dec&t la trei +ra"e ad&ncime, o luntre va răm&necu opt oameni (i "u+oPţerul =iovanni pentru a o pe"cui, iar goeleta vaa(tepta navig&nd încoace (i încolo la intrarea în port. entru a P văzută pe o noapte #ără lună, tre+uia "ă înalţe trei #ocuri dedi#erite culori. e la opt "eara, #u de"prin"ă dintre #eluritele va"e ce "taţionau în port,(i începu "ă dea raite pe locul *otăr&t, pe c&nd cei opt mateloţi de care



#u"e"e nevoie pentru manevra de întinderea p&nzelor (i de ie(ire "e întorceaucu luntrea "ă pe"cuia"că ancora. >a aceea(i oră, temnicerul-(e# al #ortului 5a"tellamare, Ricciardo 'onti,ie(ea din înc*i"oare, în(tiinţ&ndu-l pe guvernator că primi"e o "cri"oare de laPul "ău care-l ve"tea că era numit autor de temnicer, după marea lui dorinţă,

(i că "e va întoarce împreună cu el între nouă (i zece, av&nd de îndeplinitc&teva #ormalităţi la poliţie. Fără îndoială, "cri"oarea-i #u"e"e "cri"ă de Ao*ino, "#ătuit de vreuncamarad, ca "ă a+ată atenţia tatălui de la plecarea goeletei, unde putea "ăaOe că i "-a angaat Pul. Gnt&lnirea "e dădu"e lui Ricciardo 'onti într-una din micile taverne dinpiaţa 'arina. Fără nici o +ănuială, intră între+&nd de Aonino 'onti. 8 "e arătăun coridor duc&nd la o "ală, unde, i "e "pu"e, că Pu-"ău +ea cu trei-patrucamarazi. 2+ia pă(i în "ală, căut&nd zadarnic din oc*i pe cel care-i dădu"e înt&lnire, că (i #u în*ăţat de patru +ăr+aţi, legat +urdu#, cu călu(ul în gură (i

culcat pe un pat, cu a"igurarea că va P li+er a doua zi dimineaţă (i nu i "e va#ace nici un rău, dacă nu încearcă "ă #ugă. Singura violenţă a"upra lui a #o"t că i "-a luat de la +r&u cu #orţa (i maiale" cu ameninţări, legătura de c*ei cu care intra în camerele prizonierilor. >egătura trecu prin u(a crăpată, cuiva care a(tepta acolo. 3upă o umătate de cea", un t&năr de v&r"ta (i de "tatura lui Aonino+ătea la poarta #ortului (i cerea "ă vor+ea"că cu guvernatorul, din parteatatălui "ău. =uvernatorul ordonă "ă Pe introdu" la el. 2tunci t&nărul îi "pu"e că Ricciardo 'onti, în clipa c&nd trecea decealaltă parte a "trăzii Aoledo, în mare "ăr+ătoare din pricină că nă"cu"e

prinţe"a, #u"e"e rănit de un mortarello care e!ploda"e, (i tran"portat la"pitalul dei ellegrini. Rănitul pu"e"e îndată "ă-l c*eme, îi preda"e legătura cu c*ei (i-iporunci"e "ă "e ducă numaidec&t la !celenţa Sa guvernatorul, pe care-l în(tiinţa"e, "ă-(i dovedea"că numirea prezent&ndu-i certiPcatul (i "ă-l înlocuia"că p&nă la vindecarea lui, ce nu putea înt&rzia. =uvernatorul citi certiPcatul noului autor de temnicer era în deplinăregulă. 2ccidentul lui Ricciardo 'onti nu era ceva neo+i(nuit, Pindcă "e înt&mplau cu "utele la Pecare "er+are. într-adevăr, după cum am "pu"-o,#u"e"e în(tiinţat că temnicerul-(e# ie(ea pentru a-l aduce pe Pul "ău. Nu avudeci nici o +ănuială, în"ărcina pe pre"upu"ul Aonino "ă pă"treze deocamdată

c*eile tatălui "ău, "ă Pe in"truit pentru "erviciul "ău (i "ă intre în #uncţie. Noul temnicer pu"e iar cu griă certiPcatul în +uzunar, î(i legă de +r&uc*eile pe care le depu"e"e pe ma"a guvernatorului (i ie(i. 8n"pectorul, în(tiinţat de dorinţele guvernatorului, îl purtă din coridor încoridor, arăt&ndu-i camerele locuite. rau nouă. Arec&nd pe l&ngă cea a "ignorei San-Felice, "e opri o clipă pentru a-ilămuri în"emnătatea prizonierei tre+uia "ă intre în cameră (i "ă "e



încredinţeze de prezenţa ei de trei ori ziua (i de două ori noaptea înt&ia datăla ora nouă "eara, (i a doua la trei noaptea. 3ealt#el, c*iar în ziua aceea "e dădu"eră noi ordine de a întări (i maimult "upraveg*erea, înăuntru (i-n a#ară. 8"prăvind rondul, in"pectorul îi arătă camera de gardă. Aemnicerul

în"ărcinat "ă veg*eze a"upra ace"tei părţi din #ortăreaţă tre+uia "ă "tea acolotoată noaptea. 2vea patru ore pentru a dormi ziua. 3acă "e plicti"ea ori "e temea "ă nu adoarmă în camera de gardă,putea "ă "e plim+e prin coridoare. ra ora un"prezece (i umătate, c&nd in"pectorul (i noul temnicer "ede"părţiră, in"pectorul îndemn&ndu-l "ă Pe e!act (i vigilent, temnicerul#ăgăduind, că-n acea"tă privinţă, va #ace (i mai mult dec&t "e a(tepta de lael. Gntr-adevăr, cine l-ar P văzut în picioare la u(a camerei de gardă, cedădea pe primul coridor (i "e de"c*idea în o"ul "cării nr. 1, cu oc*ii de"c*i(i,urec*ea ciulită, nu l-ar P putut învinui că-(i calcă cuv&ntul.

Răma"e acolo în picioare (i nemi(cat p&nă ce orice zgomot "e "tin"e în#ort. $ătu miezul nopţii. 9. 2AR6>2. 2 două"prezecea lovitură a+ia înceta"e de-a ră"una, că noul temnicer,care p&nă atunci putea P luat drept "tatuia a(teptării, "e în"uOeţi (i, ca pu" înmi(care de-o *otăr&re nea(teptată, urcă "cara #ără gra+ă, dar (i #ără încetineală. Hi, într-adevăr, dacă pa"ul i "e auzea, dacă trecerea-i erao+"ervată, dacă i "-ar P pu" vreo între+are, avea "ă ră"pundă „în lip"a tatăluimeu, mi "-a încredinţat "upraveg*erea înc*i"orii "upraveg*ez4. Aotul în"ă dormea în citadelă nimeni nu-l văzu, nimeni nu-l auzi, nimeni

nu-l între+ă. 2ung&nd la catul al doilea, mer"e de-a lungul coridorului, "e întoar"e înapoi, dar cu (i mai mare +ăgare de "eamă, înă+u(indu-(i pa(ii, ciulindurec*ea (i ţin&ndu-(i ră"uOarea. 3eodată, "e opri în #aţa u(ii "ignorei San-Felice. >ua"e de mai înainte în m&nă c*eia u(ii. : v&rî în +roa"că cu at&ta prevedere (i o înv&rti at&t de încet, înc&t a+ia"e auzi "c&rţ&itul Perului pe Per u(a "e de"c*i"e. 3e a"tă dată, noaptea era întunecoa"ă, v&ntul (uiera prin ză+relele#ere"trei, a cărei de"c*izătură nici măcar nu "e zărea în +eznă. A&nărul #ăcu un pa" în cameră, ţin&ndu-(i ră"uOarea.

2poi, cum în zadar căuta cu oc*ii prizoniera, murmură V >uiza 6n "uOu îi adu"e la urec*e numele Salvato apoi c*iar în aceea(i clipă,două +raţe îl înlănţuiră. 6n "uOu înOăcărat, un murmur de +ucurie "e încruci(ară. ra primadată, după ziua condamnării la tri+unal (i, deci, a de"părţirii lor, c&nd cei doi îndrăgo"tiţi "e regă"eau unul în +raţele celuilalt.



Fără îndoială, prin "emne "c*im+ate pe"te zi între ei, Salvato o ve"ti"epe >uiza de vizita acea"ta, tem&ndu-"e ca de "urprindere "ă nu "coată vreun"trigăt de "paimă. 2(a că după cum "-a văzut, plină de "peranţă, dar (i de#rică, a(tepta"e ca el "ă-i ro"tea"că numele, înainte de a-i ră"punde. Salvato î(i veni în Pre cel dint&i.

V aide, iu+ită >uiza, zi"e el, acum, "ă nu pierdem timp am aun" laclipa "upremă c&nd "oarta noa"tră comună "e va *otărî. ;i-am "pu" „Fiilini(tită (i ră+dătoare vom muri am&ndoi "au vom trăi împreună.4 Ae-ai +izuitpe mine, iată-mă. V : da, (i 3umnezeu e mare, 3umnezeu e +un 2cum, ce pot #aceQ5um pot "ă te autQ V 2"cultă, ră"pun"e Salvato, am de îndeplinit o trea+ă care va ţine maimult de un cea", tre+uie "ă pile"c ză+relele #ere"trei. ora două"prezece (ic&teva minute mai avem patru ore de noapte înaintea noa"tră. Să nu gră+imlucrurile, dar "ă iz+utim a"tă-noapte m&ine, totul "e va de"coperi. V Ae între+ pentru a doua oară, ce voi #ace în cea"ul ă"taQ

V >a" u(a crăpată, a(a cum e"te pe umătate în temniţă, pe umătatea#ară, a"culţi dacă vreun zgomot nu ne ameninţă cu o primedie. >a cea maimică +ănuială, mă c*emi, eu ie", înc*id u(a după tine. 5&nd e înc*i"ă, îmi #acrondul de noapte, (i nu treze"c nici o neîncredere, Pindcă mă gă"e"c îne!erciţiul îndatoririlor mele. 'ă întorc după un "#ert de oră (i-mi i"prăve"copera începută. 2cuma, cura (i "&nge rece V Fii lini(tit, dragul meu, voi P demnă de tine, ră"pun"e >uiza"tr&ng&ndu-i m&na cu o putere aproape +ăr+ătea"că. 2tunci Salvato "coa"e din +uzunar două pile "u+ţiri cu oţelul tăio", unaput&nd "ă "e rupă în timpul operaţiei, iar c&nd, la îndemnul "ău, >uiza "epo"tă în a(a #el înc&t "ă audă orice zgomot "-ar #ace pe coridoare (i pe "cări,

el începu "ă pilea"că ză+relele cu m&na-i *otăr&tă (i "igură, pe care nici oprimedie n-o putea #ace "ă tremure. ila era at&t de "u+ţire, înc&t a+ia "e auzea "c&rţ&itul mu(căturii pe Per.3ealt#el, "ă P #o"t c*iar mai puternic, "-ar P pierdut în (uierăturile v&ntului (i în primele +u+uituri, ve"tind o #urtună apropiată. V Ereme +ună murmură Salvato, mulţumind încet tunetului că ţine cuei. Hi î(i văzu de trea+ă. Nimic nu veni "ă-l a+ată de la îndeletnicirea lui. 3upă cum prevăzu"e, pe"te un cea", patru vergele #ură pilite, (i#erea"tra avea o de"c*izătură de"tul de mare ca "ă poată trece două

per"oane. 2tunci, î(i ridică din nou "urtucul (i de"prin"e o #r&ng*ie în#ă(urată în urul +r&ului. Fr&ng*ia tare, de(i Pn împletită, era de"tul de lungă pentru ca"ă atingă păm&ntul. >a un capăt avea un inel gata pregătit "ă Pe trecut în partea verticală avergelei pilite (i răma"ă înţepenită în zid. Salvato #ăcu, clin loc în loc, noduri la #r&ng*ie ca "ă-(i "priine m&inile (igenunc*ii.



2poi ie(i din cameră (i "tră+ătu coridorul p&nă-n locul unde aungea la"cară. 2colo, aplecat pe parmal&cul greoi de Per, cercet&nd +ezna cu oc*ii (ip&ndind cu urec*ea, "e opri o clipă nemi(cat (i #ără "ă ră"uOe. V Nimic murmură el cu o în#ăţi(are de +ucurie (i trium#.

Gntorc&ndu-"e repede înapoi, intră din nou în cameră, "coa"e c*eia dinu(ă, o încuie pe dinăuntru, împiedică +roa"ca v&r&ndu-i trei-patru cuie, înţepeni inelul în vergeaua de Per, legă una de alta m&inile >uizei, de teamă"ă nu "e de"#acă prin greutate, o luă în +raţe, "tr&ng&nd-o la piept (i îndemn&nd-o "ă Pe curaoa"ă, apoi o îm+ie "ă-(i treacă am&ndouă +raţele deg&tul lui. 2+ia atunci înţele"e >uiza cum "ocotea "ă evadeze Salvato, (i-i "ăriinima din loc la g&ndul că va P at&rnată în gol, (i că tre+uia "ă co+oare de lao înălţime de treizeci de picioare ţin&ndu-"e de g&tul iu+itului ei, c&nd el în"u(i n-ar avea alt "priin dec&t #r&ng*ia. Aotu(i, "paima-i #u mută. 5ăzu în genunc*i, ridic&ndu-(i "pre cer m&inile

legate cu +ati"ta, (opti o "curtă rugăciune (i "e "culă, zic&nd V Sunt gata. Gn clipa aceea, un #ulger +răzda norii gre(i, lă"aţi în o" (i, în lucirea lui,Salvato putu "ă vadă +ro+oane mari (iroind pe #aţa palidă a >uizei. V 3acă te "perie co+or&rea, zi"e el, care cu drept cuv&nt "e +izuiau pemu(c*ii lui de Per, te a"igur că aungem cu +ine pe păm&nt. V 3ragul meu, ră"pun"e ea, îţi repet ca "unt gata. 2m încredere în tine(i cred în 3umnezeu. V 2tunci, "ă nu pierdem un minut. Salvato "coa"e #r&ng*ia pe #erea"tră, "e a"igură că-i tare, î(i întin"e>uizei capul ca "ă-i cuprindă g&tul cu lanţul +raţelor, "e urcă pe "căunelul

pregătit, trecu împreună cu ea prin de"c*izătură (i, #ără "ă "e îngrioreze detremurul nervo" ce "cutura tot trupul +ietei #emei, în*aţă cu genunc*ii#r&ng*ia pe care o (i ţinea în m&ini, (i "e av&ntă în gol. >uiza î(i "tăp&ni un "trigăt c&nd "e "imţi at&rnată (i legănată dea"uprale"pezilor, a căror înălţime o mă"ura"e de at&tea ori cu "paimă, (i înc*i"eoc*ii. V Nu te teme de nimic, murmură el am putere pentru de trei orilungimea #r&ng*iei. Gntr-adevăr, ea "imţea cum co+orau încet (i mă"urat, dovedind totodatăputerea (i "&ngele rece al v&no"ului gimna"t care încerca "-o lini(tea"că. 3arla umătatea lungimii #r&ng*iei, Salvato "e opri deodată.

>uiza de"c*i"e oc*ii. V 5e e"teQ între+ă ea. V S"t Aaci (opti Salvato. Hi "e păru că a"cultă cu mare luare-aminte. 3upă o clipă V N-auzi nimicQ între+ă el cu un gla" pe care numai ea-l putea auzi. V arcă-" pa(ii mai multor +ăr+aţi, ră"pun"e >uiza cu voce "la+ă, caultimul "u"pin al +rizei care "e "tinge.



V vreo patrulă, zi"e Salvato. N-am avea timp "ă co+or&m înainte "ă Ptrecut S-o lă"ăm "ă treacă (i vom co+orî pe urmă. V 3oamne 3oamne Nu mai am putere murmură >uiza. V Nu-i nimic, de vreme ce am eu ră"pun"e el. Gn timpul "curtului dialog, pa(ii "e apropia"eră (i Salvato, care numai el

ţinea oc*ii de"c*i(i, vedea, la licărirea unui #elinar ţinut de un "oldat, că "eive(te o patrulă de nouă oameni, #ăc&nd ocolul zidului. 3ar nu-i pă"a întunericul era at&t de mare înc&t, nu putea P văzut la înălţimea la care eraat&rnat T doar dacă ar #ulgera T (i, după cum "pu"e"e, "e "imţea de"tul deputernic pentru a a(tepta ca patrula "ă treacă, (i "ă di"pară. Gntr-adevăr, patrula trecu pe "u+ picioarele celor doi #ugari dar, "premarea mirare a lui Salvato ce o urmărea ne"ăţio" cu privirea, "e opri la +azaturnului, "c*im+ă c&teva cuvinte cu un "oldat de "antinelă, pe care încă nu-izări"e, lă"ă alt "oldat în locul lui, (i "e în#undă "u+ +oltă unde "e mai vedea olicărire a #elinarului, dovadă că n-o "tră+ătu"e. :ric&t de călit ar P #o"t "uOetul lui Salvato, un Por îl cutremură. =*ici"e

tot. 5ererea ducelui de 5ala+ria (i a prinţe"ei 'aria-5lementina înteţi"e ura împotriva "ignorei San-Felice "e dădu"eră noi ordine de "upraveg*ere, (iurmarea lor era "antinela a(ezată l&ngă turn. >uiza, rezemată de pieptul lui Salvato, îi "imţi înPorarea. V 5e e"teQ între+ă ea de"c*iz&ndu-(i cu groază oc*ii mari. V Nimic, ră"pun"e el 3umnezeu o "ă ne aute Hi, cu adevărat, #ugariiaveau mare nevoie de ocrotirea lui 3umnezeu o "antinelă "e plim+a l&ngăturn, iar Salvato avea putere de aun" pentru a co+orî, dar nu (i pentru a urcadin nou. 3ealt#el, a co+orî, era moartea cu putinţă a "ui din nou, era moartea"igură.

Salvato nu (ovăi. Folo"i clipa c&nd, în plim+area-i ordonată (i mărginită"antinela "e îndepărtă întorc&nd "patele, pentru a i"prăvi de co+or&t. 3ar,tocmai c&nd atingea păm&ntul, "oldatul "e întoar"e. Eăzu la zece pa(i de el ogrămadă #ără #ormă #răm&nt&ndu-"e în um+ră. V 5ine-iQ răcni el. Salvato nu ră"pun"e (i, ţin&nd-o în +raţe pe >uiza pe umătate le(inatăde "paimă, o luă la goană "pre mare, unde negre(it îl a(tepta +arca. V 5ine-iQ repetă "antinela, pregătindu-"e "ă oc*ea"că. Salvato, mereu mut, î(i mai gră+i goana. Cărea +arca, î(i vedeaprietenii, auzea gla"ul tatălui "ău care-i "triga lui „5ura4 iar mateloţilor„2co"taţi 84

V 5ine-iQ răcni a treia oară "oldatul, cu pu(ca la umăr. Hi, cum între+area răm&nea #ără ră"pun", călăuzit de un #ulger, careatunci lumină cerul, glontele porni. >uiza "imţi că Salvato "lă+e(te (i cade într-un genunc*i, "coţ&nd un"trigăt în care "e putea de"lu(i mai multă #urie dec&t durere. 2poi, cu gla" înă+u(it, pe c&nd "oldatul care tră"e"e răcnea „>a arme4 încerca "ă "trige pentru ultima dată „Salvaţi-o4



>uiza, aproape le(inată, ne+ună de durere, neput&nd #ace o mi(care, cumanile legate (i +raţele trecute de g&tul lui Salvato, văzu atunci, ca-n vi",cum "e năpu"te"c una a"upra alteia două cete de oameni "au mai degra+ăde demoni #urio(i, lupt&nd, lovindu-"e, url&nd, călc&nd-o în picioare curăcnete de moarte.

2poi, după cinci minute, lupta, cum "-ar zice, "e rupea în două earăm&nea muri+undă în m&inile "oldaţilor care o t&rau "pre citadelă, în timpce mateloţii îl luau în +arcă pe Salvato mort ^glontele "antinelei îi "trăpun"e"einima_ (i pe tatăl "ău le(inat, dintr-o lovitură cu patul pu(tii în cap. 8ntr&nd în temniţă, >uiza, de(i în"ărcinată numa în (apte luni, #r&ntă decumplitele emoţii prin care trecu"e, #u cuprin"ă de durerile na(terii (i, pe lacinci dimineaţa, nă"cu un copil mort. $unăvoinţa "au mai degra+ă căinţa rovidenţei o cruţa de ultimadurere de-a "e de"părţi de copilul ei BI. :R38N6> R=>68. : "ăptăm&nă după înt&mplările pe care le-am i"tori"it, viceregele

Neapolului, prinţul de 5a""ero-Statella, Pind la teatrul dei Fiorentini cu vec*eanoa"tră cuno(tinţă marc*izul 'ala"pina, văzu că i "e de"c*ide u(a loei, princare zări, în picioare în culoar, un u(ier al palatului, urmat de un oPţer demarină. 2ce"ta ţinea un plic "igilat cu o mare (tampilă ro(ie. V 3omnul principe vicerege zi"e u(ierul. :Pţerul de marină "e înclină(i întin"e prinţului depe(a. V 3in partea cuiQ între+ă prinţul. V 3in partea 'aie"tăţii Sale regelui celor 3ouă-Sicilii, ră"pun"e oPţerul(i, depe(a Pind importantă, voi îndrăzni "ă cer !celenţei Eoa"tre o dovadăde primire.

V 2tunci vii de la alermoQ între+ă prinţul. V 2m plecat alaltăieri pe Sirena, mon"eniore. V 'aie"tăţile >or o duc +ine cu "ănătateaQ V Foarte +ine, principe. V 3ă o dovadă de primire în numele meu, 'ala"pina. 'arc*izul "coa"eun porto#el din +uzunar (i începu "-o "crie. V !celenţa Eoa"tră, zi"e oPţerul, "ă +inevoia"că a arăta locul (i orac&nd depe(a a #o"t înm&nată prinţului. V i a"ta-i #ăcu 'ala"pina, depe(a-i deci #oarte importantăQ V 3e cea mai mare importanţă, !celenţă. 'arc*izul dădu dovada încondiţiile cerute de oPţer (i "e întoar"e în loă a cărui u(ă "e înc*i"e în urma

lui. rinţul i"prăvea de citit depe(a. V 6ite, 'ala"pina, îi zi"e el, te prive(te. Hi-i trecu *&rtia. 'arc*izul 'ala"pina o luă (i citi ordinul, "curt (i totodată îngrozitor „E-oe!pediez pe San-Felice. 3upă două"prezece ore de la "o"irea ei la Neapole,"ă Pe e!ecutată. "povedită (i, deci, pregătită "uOete(te. Ferdinand $.4 'ala"pina "e uită cu oc*i miraţi la prinţul 5a""ero-Statella. V iQ între+ă el.



V i +ine, "cumpul meu, acţionează, te prive(te. Hi prinţul a"cultă mai departe 8l matrimonio "egreto, capodopera+ietului 5imaro"a, care a+ia muri"e la Eeneţia de #rică "ă nu Pe "p&nzurat laNeapole. 'ala"pina răma"e mut. Nu crezu"e niciodată că printre numeroa"ele lui

îndatoriri ca "ecretar al viceregelui, era (i aceea de-a pregăti e!ecuţiilecondamnaţilor la moarte. 3ar, după cum am "pu", marc*izul era un curtezan zeOemi"t (itotodată a"cultător înc&t prinţul de 5a""ero n-avu dec&t "ă "e întoarcă adoua oară "pre el, zic&ndu-i „2i auzit4 ca "ă "e încline (i "ă ia"ă mut, dargata "ă "e "upună. 5o+orî, luă o +iră ce a(tepta la u(a teatrului, ca "ă-l ducă la Eicaria. Signora San-Felice "o"i"e a+ia de-un cea", #r&ntă, muri+undă, do+or&tă.Fu"e"e du"ă în camera de l&ngă capelă, unde i-am văzut pe 5irillo, 5araUa,imentel, 'ant*onnet (i 'ic*ele pe c&nd îi treceau nădu(elile agoniei. 3epe(a era în"oţită numai de acea"tă di"poziţie „!celenţa Sa prinţul

de 5a""ero-Statella e în"ărcinat cu e!ecuţia ace"tei #emei, e!ecuţie de careră"punde cu propriul "ău cap.4 'arc*izul 'ala"pina înţele"e, după cum îi "pu"e"e viceregele, că era încăderea lui "ă acţioneze. utea (ovăi înainte de-a lua o *otăr&re dar, după ce o lua"e, o îndeplinea a(a cum tre+uie. 6rcă iar în tră"ură, "pun&nd +irarului V e "trada Su"pinelor-din-răpa"tie Eă mai amintiţi cine locuia acolo me(ter 3onato, călăul Neapolului. 2ung&nd la u(ă, marc*izul 'ala"pina "imţi oarecare "c&r+ă "ă intre înca"a aceea +le"temată.

V 5*eamă-l pe me(ter 3onato, zi"e el +irarului, (i adu-l aici "ă-ivor+e"c. $irarul co+orî, de"c*i"e u(a (i "trigă V 'e(ter 3onato vino încoace. 2tunci "e auzi un gla" de #emeie care ră"pundea V Aatăl meu nu-i la Neapole. V 5um, tatăl ei nu-i la NeapoleQ Nu cumva e în concediu, tatăl eiQ V Nu, !celenţa Eoa"tră, ră"pun"e acela(i gla" ce "e apropia"e e laSalerno pentru tre+uri de me"eria lui. V 5um, de me"eria luiQ între+ă 'ala"pina. >ămure(te-mă, #rumoa"ăcopilă.

Gntr-adevăr, văzu"e că "e ive(te în u(ă o #emeie t&nără. urmată pa" cupa" de un +ăr+at care părea "ă-i Pe iu+it "au "oţ. V : !celenţă, lămurirea va P tare u(oară, ră"pun"e t&năra, care nuera alta dec&t 'arina. 5on#ratele lui din Salerno a murit ieri, (i erau patrue!ecuţii de #ăcut două m&ine (i două poim&ine. 2 plecat azi la amiază, (i "e întoarce poim&ine "eara. V Hi n-a lă"at pe nimeni "ă-l înlocuia"căQ "e intere"ă marc*izul.



V ăi, nu. Nu "-a dat nici un ordin (i, pe c&t "e pare, înc*i"orile "untaproape goale. Hi-a luat autoarele cu el, că nu "e încrede în oamenii cu caren-a mai lucrat. V Hi +ăiatul ă"ta, n-ar putea, la nevoie, "ă-l înlocuia"căQ între+ămarc*izul, arăt&ndu-l pe =iovanni.

=iovanni T aţi g*icit că el era, (i că i "e împlini"e via dorinţă de-aaunge "oţul 'arinei T =iovanni clătină din cap. V u nu-" călău, ră"pun"e el, "unt pe"car. V 5e "ă #acemQ e!clamă 'ala"pina. 3aţi-mi măcar un "#at, dacă nuvreţi "ă-mi daţi o m&nă de autor. V ăi, vedeţi Sunteţi în ma*alaua măcelarilor T îndeo+(te, măcelarii"unt regali(ti T poate că, aO&nd că-i numai un iaco+in de "p&nzurat, "e vagă"i cineva care "ă "e învoia"că a #ace ace"t lucru. 'ala"pina înţele"e că era "ingura *otăr&re de luat (i, neput&ndpătrunde cu tră"ura prin încurcătura de ulicioare care "e întind între c*ei (iiaţa-Eec*e, porni în căutarea unui călău amator.

Eor+i cu trei oameni cum"ecade, care nu primiră, cu toate că lepropu"e p&nă la (aptezeci de pia(tri (i le arătă ordinul T de e!ecuţie îndouă"prezece ore, i"călit de m&na regelui. 8e(ea deznădăduit de la ultimul, murmur&nd „Aotu(i nu pot "-o ucid eu în"umi4 c&nd ace"ta, #ulgerat de un g&nd lumino", îl rec*emă V !celenţă, zi"e măcelarul, cred că am ce.vă tre+uie. V 2 murmură 'ala"pina, #oarte +ine V 2m un vecin Nu-i măcelar, e tăietor de ţapi dar nu ţineţinumaidec&t la un măcelar, nu-i a(aQ V ;in "ă gă"e"c un om care, după cum "puneai adineauri, "ă mă"coată din încurcătură.

V i atunci, vor+iţi cu +eccaiul. $ietul om a #o"t tare prigonit derepu+licani Hi nu va dori dec&t "ă "e răz+une. V Hi unde locuie(te +eccaiulQ între+ă marc*izul. V Eino încoace, eppino, zi"e măcelarul, întorc&ndu-"e către un +ăieţel,culcat într-un colţ din dug*eană pe un maldăr de piei pe umătate u"catevino încoace, (i du pe !celenţa Sa la +eccai. $ăieţelul "e "culă, "e întin"e (i, +om+ănind că #u"e"e trezit din primul"omn, "e pregăti "ă-i dea a"cultare. V aide, +ăietele, #ăcu 'ala"pina pentru a-l îm+ăr+ăta, dacă iz+utim aiun pia"tru de la mine. V 3ar, de nu, ră"pun"e copilul cu logica egoi"mului, eu oricum am #o"t

de(teptat. V 2i dreptate, ro"ti 'ala"pina iată pia"trul pentru cazul că n-am iz+uti,iar dacă iz+utim, vei mai primi încă unul. V 'inunat alal vor+ă. 3aţi-vă o"teneala "ă mă urmaţi, !celenţă V departeQ între+ă 'ala"pina. V 6ite acolo, !celenţă trecem "trada, (i at&ta tot. 5opilul mer"e înainte (i marc*izul îl urmă.



5ălăuza "pu"e"e adevărat, n-aveau dec&t "ă treacă de cealaltă parte a"trăzii. 3ar, dug*eana +eccaiului era înc*i"ă totu(i, prin o+loanele pro"t îm+inate, "e zărea lumină. V ei, +eccaiule "trigă copilul, +ăt&nd cu pumnul în u(ă. V 5e e"teQ între+ă un gla" a"pru.

V 6n domn ve"tito di panno9vrea "ă-ţi vor+ea"că. Hi, cum lămurireaacea"ta, oric&t de preci"ă ar P #o"t, nu părea "ă gră+ea"că *otăr&rea+eccaiului V 3e"c*ide, prietene, zi"e 'ala"pina vin din partea viceregelui, (i "unt"ecretarul "ău. 5uvintele ace"tea parcă ar P #o"t +ag*eta unei z&ne u(a "e de"c*i"eca prin #armec (i, la licărirea unei lămpi ce #umega, c&t pe ce "ă "e "tingă,lumin&nd mormane de oa"e (i de piei în"&ngerate, marc*izul zări un omdi#orm, "c*ilodit (i *&d. ra +eccaiul cu un oc*i "co", m&na-i ciuntită (i piciorul de lemn. St&nd în picioare la u(a dug*enii lui, părea du*ul di"trugerii.

'ala"pina, de(i +ăr+at curao" în unele privinţe, nu-(i putu "tăp&ni otre"ărire de dezgu"t. $eccaiul +ăgă de "eamă. V 2 5e-i drept, zi"e el "cr&(nind din dinţi, ceea ce era #elul "ău de-ar&de, nu-" #rumo", !celenţă. 3ar "ocot că n-aţi venit aici "ă căutaţi o "tatuiedin muzeul $ur+onian. V Nu, vin "ă gă"e"c un credincio" "ervitor al regelui, un om care "ă nu-iiu+ea"că pe iaco+ini (i "ă P urat a "e răz+una pe ei. 2m #o"t îndreptat ladumneata (i mi "-a "pu" că e(ti omul acela. V Hi nu v-au în(elat. $inevoiţi dar "ă intraţi, !celenţă. 5u toată "c&r+a de-a pune piciorul în dug*eană, marc*izul intră. u(tiul care-l îndruma"e, intere"at "ă aOe rezultatul tocmelii, voia "ă "e

#uri(eze după el dar +eccaiul î(i ridică a"upra copilului +raţul ciung. V 8n lături, +ăiete zi"e el tu n-ai trea+ă cu noi. Hi înc*i"e u(a în na"ul pu(tiului, care răma"e a#ară. $eccaiul (imarc*izul 'ala"pina (ezură cam vreo zece minute înc*i(i împreună apoimarc*izul ie(i. $eccaiul îl în"oţi p&nă la u(ă cu multe plecăciuni. >a zece pa(i pe "tradă, 'ala"pina î(i înt&lni călăuza. V 2* 2* e!clamă el, iată-te, pu(tiuleQ V 3e"igur, iată-mă, ră"pun"e pu(tiul a(teptam. V Hi ce a(teptaiQ V 2(teptam "ă (tiu dacă aţi iz+utit.

V 3a. Hi atunciQ V !celenţa Eoa"tră î(i aminte(te că-mi datorează al doilea pia"tru. 'arc*izul "e "cotoci prin +uzunar. V ;ine, zi"e el, iată-l. Hi-i dădu o monedă de argint. V 'ulţume"c, !celenţă, zi"e pu(tiul pun&ndu-l în aceea(i m&nă ca pecel dint&i, (i "ălt&ndu-i pe am&ndoi ca pe ni(te ca"taniete. 3umnezeu "ă vădea viaţă lungă.



'arc*izul urcă iar în tră"ură, poruncind +irarului "ă meargă laFiorentini. Gn ră"timp, eppino "e "uia pe o +ornă (i, la licărirea lămpii uneimadone, cerceta moneda pe care o primi"e. V : e!clamă el, mi-a dat un ducat în loc de un pia"tru îmi #ură doi

carlini. 5e ticălo(i mai "unt +oierii ă(tia mari e c&nd eppino îl lăuda a"t#el, marc*izul 'ala"pina "e îndrepta "preFiorentini. Gn #aţa teatrului, "au mai degra+ă în piaţeta care-l precede, văzutră"ura viceregelui ceea ce arăta că prinţul mai era la "pectacol. Sări o" din carrocello99plăti +irarul, urcă repede (i porunci "ă i "ede"c*idă loa prinţului. >a zgomotul pe care-l #ăcu u(a, prinţul "e întoar"e. V 2*a 'ala"pina, zi"e el, dumneata e(tiQ V 3a, principe, ră"pun"e marc*izul cu +rutalitatea-i o+i(nuită. V iQ

V Aotu-i în regulă (i, m&ine la ora zece dimineaţa, ordinele 'aie"tăţiiSale vor P e!ecutate. V 'ulţume"c, ră"pun"e prinţul. 2(ează-te aici. 2i pierdut duetul dinactul al doilea dar, din #ericire, aungi la timp pentru ira c*e "punti laurora1II B1. '2RA8R2. 2m vrea "ă trecem "u+ tăcere ultimele amănunte ce ne răm&n depove"tit (i, aung&nd la capătul dureroa"ei căi, "ă "crim numai 2ici zace>uiza 'olina San-Felice, martiră dar neînduplecata i"torie ce ne-a călăuzit întoată lunga pove"tire vrea "ă mergem p&nă la "#&r(it, c*iar de ne-ar lip"iputerea (i de-ar tre+ui, ca divinul "tăp&n, "ă cădem de trei ori pe drum, "u+

greutatea poverii. 5el puţin, urăm aici, că nu de plăcere dezvăluim grozăvii. Nu nă"cocimnimic pove"tim evenimentul a(a cum l-ar pove"ti un "implu "pectator altragediei. Eai Hi de data acea"ta, realitatea va depă(i tot ce imaginaţia arputea plă"mui. 3umnezeul udecăţii de apoi 3umnezeule răz+unător 3umnezeul, lui'ic*elangelo 3ă-ne puterea "ă mergem p&nă la capăt 5um am arătat în capitolul precedent, prizoniera din #ortul5a"tellamare, a+ia "culată după durerile na(terii, #u"e"e tran"portată de laalermo la Neapole, pe coverta Sirena (i, "o"ind, #u"e"e du"ă la înc*i"oareaEicaria (i lă"ată în camera vecină cu capela.

2colo, neput&nd "ta nici în picioare nici o", "e pră+u(i"e cu de"ăv&r(irepe o "altea, at&t de "lă+ită, aproape moartă, putem "pune, înc&t "ocotirăzadarnic "-o mai pună în lanţuri. Aemnicerii nu "e temu"eră "-o vadă #ugindmai mult dec&t "e teme v&nătorul de-a vedea z+ur&nd porum+iţa, căreiaglontele lui i-a "#ăr&mat am&ndouă aripile. Gntr-adevăr, cele două legături ce ar P putut "-o #acă "ă ţină la viaţăerau rupte. Simţi"e cum Salvato "e #r&ngea, cădea (i murea pentru d&n"a (i,ca o în(tiinţare că n-avea dreptul "ă "upravieţuia"că aceluia care-o iu+i"e



at&ta, văzu"e cum copilul ce-o ocrotea "e gră+i"e "ă ia"ă din "&nul ei, înaintede "orocul *otăr&t de natură. 2 "coate la r&ndu-i (i "uOetul, din +ietul trup zdro+it, era #oarte u(or. Fie de milă, Pe pentru a urma groaznicul ceremonial al morţii,temnicerii o între+ară dacă avea nevoie de ceva.

N-avu puterea "ă ră"pundă (i "e mulţumi "ă clatine din cap că nu. :rdinul dat de Ferdinand că era pregătită "uOete(te, (i putea muri #ără"povedanie, #u"e"e tran"mi" guvernatorului Eicariei, a(a că preotul nu #u"e"econvocat dec&t la ora c&nd tre+uia "ă pără"ea"că înc*i"oarea, adică la optdimineaţa. !ecuţia nu avea loc dec&t la ora zece dar +iata #emeie, murind "u+acuzarea de-a P pricinuit cazna celor doi $ac%eri, tre+uia "ă-(i recunoa"căvina în pu+lic, la u(a +ăncii lor (i în piaţa unde #u"e"eră împu(caţi. 2poi, *otăr&rea acea"ta mai prezenta (i un #oarte mare #olo". Eăamintiţi "cri"oarea lui Ferdinand în care "punea cardinalului Ru# # o că nu "emiră de zarva din iaţa-Eec*e, dat Pind că, de-o "ăptăm&nă, n-a mai #o"t

"p&nzurat nimeni la Neapole. 8ar, de mai +ine de o lună, nu #u"e"e nici oe!ecuţie. Se (tia că înc*i"orile erau aproape golite de către călăi. Nu "e maiputea +izui prea mult pe #elul ă"ta de "pectacol pentru a menţine poporul în"upunere. Supliciul "ignorei San-Felice era deci +inevenit, (i tre+uia "ă Pe c&t mairă"unător (i mai durero" cu putinţă, ca "ă ră"plătea"că ră+darea Parelor"ăl+atice din iaţa-Eec*e pe care, de (a"e luni, Ferdinand le *rănea cu carnede om (i le potolea "etea cu "&nge. 5e-i drept că înt&mplarea, îndepărt&ndu-l pe me(ter 3onato, adică pecălăul oPcial, (i înlocuindu-l cu un călău amator, pregătea, în privinţaacea"ta, plăcute "urprize mult iu+itului popor al 'aie"tăţii Sale Siciliene.

Nu vom încerca "ă de"criem ce a #o"t pentru +iata #emeie noapteaacea"ta de groază. Singură, iu+itul ei mort, copilul ei mort aruncată, cutrupul numai v&nătăi pe dina#ară (i ciuntit pe dinăuntru, pe "alteaua #une+ră, în anticamera e(a#odului, care văzu"e trec&nd at&ţia martiri, ea răma"e încumplita "lă+iciune a i"tovirii morale (i Pzice din care nu ie(ea dec&t pentrua număra orele, (i Pecare vi+raţie a lor îi "trăpungea inima ca o lovitură depumnal apoi, c&nd "e "tingea ultimul Por al +ronzului (i "ocoti"e timpul ce-lmai avea de trăit, î(i lă"a capul în piept (i cădea iar în "omnoroa"a-i agonie. Gn "#&r(it, ora patru, ora cinci, ora (a"e +ătură (i "e ivi ziua cea dinurmă ra întunecată (i ploioa"ă, în armonie, cel puţin, cu lugu+ra ceremonie

pe care avea "-o lumineze o "ini"tră zi de noiem+rie, una din zilele careve"te"c moartea anului. E&ntul (uiera prin coridoare o ploaie mare +iciuia #ere"trele. >uiza, "imţind că "e apropie cea"ul, "e ridică anevoie în genunc*i, î(irezemă capul de perete (i, a"t#el "priinită, put&nd "ă "tea pe umătate înpicioare, începu "ă "e roage.



3ar nu-(i mai amintea nici o rugăciune, "au mai degra+ă nu cuno(teaniciuna pentru "tarea în care "e gă"ea, neprevăz&nd-o niciodată (i, "impluecou al unei inimi di"tru"e, +uzele-i repetau „3oamne 3oamne 3oamne4 >a ora (apte, "e de"c*i"e u(a e!terioară a +ianc*ilor. Se înPora #ără "ă(tie ce în"emna zgomotul pe care-l auzea dar orice zgomot era pentru ea o

lovitură a morţii la u(a vieţii >a ora (apte (i umătate, auzi un pa" greoi (i intermitent ră"un&nd încapelă apoi u(a înc*i"orii "e de"c*i"e (i în prag văzu că "e ive(te ceva#anta"tic (i *&d, o Pinţă cum numai zv&rcolirile co(marului le zămi"le"c. ra +eccaiul, cu picioru-i de lemn, m&na "tingă "c*ilodită, #aţa"pintecată (i un oc*i "co". G(i trecu"e la +r&u un "atir lat, lingă cuţitul de înung*iat +er+ecii. R&dea. V 2* e!clamă el, iată-te, #rumoa"o Nu (tiam ce noroc am. Htiamde"igur că e(ti denunţătoarea +ieţilor $ac%er dar nu (tiam că erai ţiitoareaticălo"ului de Salvato Ea "ă zică a murit adăugă el "cr&(nind din dinţi, (i

n-o "ă am +ucuria de-a vă omorî pe am&ndoi împreună 3e #apt, reluă el,a( P #o"t prea încurcat "ă (tiu cu care din doi "ă încep 2poi, co+or&nd cele trei-patru trepte care duceau din capelă în temniţă,(i văz&nd minunatul păr al >uizei de"pletit pe umeri V 2 #ăcu el, iată un păr ce va tre+ui tăiat. ăcat, înainta "preprizonieră. V aide, zi"e el, "coală-te, e timpul. Hi, cu un ge"t +rutal, întin"e m&na ca "-o apuce de "u+"uoară. 3ar, înainte ca picioru-i de lemn "ă-i P îngăduit a "tră+ate camera, u(a+ianc*elor "e de"c*i"e"e, (i un penitent îm+răcat în lungul ve(m&nt al+,numai cu oc*ii "trălucindu-i prin de"c*izăturile glugii, "e a(eza"e între călău

(i victimă (i, întinz&ndu-(i m&na pentru a-l împiedica pe +eccai "ă #acă un pa"mai mult zi"e V N-ai "ă te atingi de #emeie dec&t pe e(a#od. >a gla"ul ace"ta, "ignora San-Felice "coa"e un "trigăt (i, regă"indu-(iputerile pe care ea în"ă(i le credea pierdute, "e ridică dreaptă în picioare,rezem&ndu-"e de zid, ca (i cum gla"ul, oric&t de +l&nd era, ar P îngrozit-o maimult dec&t vocea ameninţătoare "au +atocoritoare a +eccaiului. V Are+uie "ă Pe în căma(ă (i de"culţă ca "ă-(i mărturi"ea"că vina, #aţăde lume, ră"pun"e +eccaiul tre+uie "ă-i Pe părul tăiat ca "ă-i tai capul. 5ine.o "ă-i. taie părulQ 5ine o "ă-i "coată roc*iaQ V u, ră"pun"e penitentul cu acela(i gla", totodată +l&nd (i *otăr&t.

V : da, dumneata, e!clamă >uiza e* un gla" ce nu "e poate reda încuvinte, (i împreun&ndu-(i m&inile. V 2i auzit, zi"e penitentul, pleacă (i a(teaptă-ne în capelă. N-ai cecăuta aici. V 2m tot dreptul a"upra ace"tei #emei e!clamă +eccaiul. V 2i dreptul a"upra vieţii ei, dar nu (i a"upra ei ai primit de la oameniordinul "-o ucizi am primit de la 3umnezeu ordinul de-a o auta "ă moară "ăne e!ecutăm Pecare ordinul primit.



V ainele ei mi "e cuvin, +anii ei mi "e cuvin, tot ce-i al ei mi "e cuvinemie. Numai părul ei #ace patru ducaţi V 6ite o "ută de pia(tri, zi"e penitentul, arunc&nd o pungă plină cu aur în capelă, pentru a-l "ili pe +eccai "ă "e ducă după ea. Aaci (i pleacă. Gn m&r(avul "uOet al omului "e dădu o clipă lupta între zg&rcenie (i ură

zg&rcenia +irui. Arecu în camera de alături, înur&nd (i +le"tem&nd. enitentul îl urmă, tra"e u(a #ără "-o înc*idă, dar de"tul ca "ă a"cundăprizoniera privirilor curioa"e. 2m "pu" ce putere aveau +ianc*ii (i cum ocrotirea lor "e întindeaa"upra ultimelor clipe ale condamnaţilor, care nu erau predaţi călăului dec&tnumai c&nd ei î(i ridicau mina de pe umărul o"&nditului, "pun&nde!ecutorului $ăr+atul "au #emeia e a ta. enitentul co+orî încet treptele (i, "coţ&nd un #oar#ece de "u+ve(m&ntul "ău, "e apropie de >uiza arăt&ndu-i-l. V 3umneata "au euQ între+ă el. V 3umneata : 3umneata e!clamă >uiza.

Hi "e întoar"e "pre el, a(a ca "ă-(i poată îndeplini cea din urmă (i#une+ră datorie ce "e c*eamă toaleta condamnatului. enitentul î(i înă+u(i un o#tat, ridică oc*ii "pre cer (i, prin de"c*izăturamă(tii lui de p&nză, "-ar P putut vedea cum îi curgeau lacrimi grele din oc*i. 2poi, cu m&na "tingă, "tr&n"e c&t putu mai u(or +ogatul păr alprizonierei într-un "ingur mănunc*i (i, cu m&na dreaptă, v&r&nd +ini(or#oar#ecele între m&na-i "tingă (i g&t, lu&nd "eama ca Perul "ă nu-l atingă, tăie încet acea"tă podoa+ă a vieţii, ce devenea o piedică în cea"ul morţii. V 5ui vrei "ă "e predea părulQ între+ă penitentul după ce-l tăie. V Eă implor a-l pă"tra ră"pun"e >uiza. enitentul îl du"e la gură, c&ndea nu putea "ă-l vadă, (i-l "ărută.

V Hi acum, zi"e >uiza, trec&ndu-(i cu un Por mina pe cea#a de"puiată,ce-mi răm&ne de #ăcutQ V Mudecata te condamnă "ă-ţi ceri iertare în #aţa mulţimii, în căma(ă (icu picioarele goale. V :, tigrii murmură >uiza, în care "e revolta pudoarea. enitentul, #ără a "coate o vor+ă, "e întoar"e în ve"tiarul +ianc*ilor, lau(a căruia "e plim+a o "antinelă, de"prin"e un ve(m&nt de penitent, îi tăiegluga cu #oar#ecele (i, prezent&ndu-l >uizei V Eai, e!clamă el, iată tot ce pot #ace. 5ondamnata "coa"e un "trigătde +ucurie. înţele"e"e că ve(m&ntul înc*i" p&nă la g&t (i acoperindu-ipicioarele, nu era o căma(ă, ci un giulgiu care-i a"cundea goliciunea tuturor

privirilor, (i întindea de mai înainte pe"te ea linţoliul "acru al morţii. V u ie", zi"e penitentul, "ă mă c*emi c&nd vei P gata. 3upă zeceminute, "e auzi vocea >uizei "pun&nd V adre enitentul "e înapoie. >uiza î(i pu"e"e *ainele pe un "căunel. ra îm+răcată cu căma(a, "aumai degra+ă cu ve(m&ntul avea picioarele goale.



E&r#ul unuia ie(ea de "u+ poala p&nzei oc*ii penitentului "e îndreptară"pre piciorul at&t de delicat cu care tre+uia "ă meargă, pe caldar&mulNeapolului, p&nă la e(a#od. V 3umnezeu vrea, zi"e e> "ă nu lip"ea"că nimic pătimirii tale 5ura,martiră e(ti pe calea cerului.

Hi, prezent&ndu-(i umărul, de care prizoniera "e rezemă, "ui cu eatreptele "căriţei apoi, împing&nd u(a capelei zi"e V 8ată-ne. V 2ţi ză+ovit multă vreme ră"pun"e +eccaiul. adevărat că îi#rumoa"ă condamnata V Aaci, ticălo"ule îl opri penitentul ai dreptul "ă ucizi, dar nu "ă in"ulţi. 5o+or&ră "cara, trecură prin cele trei porţi ză+relite (i aun"eră în curte. 3oi"prezece preoţi a(teptau împreună cu copiii din cor ce purtauprapurile (i crucile. 3ouăzeci (i patru de +ianc*i erau gata "ă în"oţea"că o"&ndita, iarcălugării din mai multe ordine, adăpo"tiţi "u+ arcade, tre+uiau "ă întregea"că

cortegiul. loua cu găleata., >uiza privi în urul ei părea "ă caute ceva. V 5e dore(tiQ o între+ă penitentul. V 2( vrea un cruciP!, ceru ea. enitentul "coa"e din ve(m&ntul "ău un mic cruciP! de argint, at&rnatde-o panglică de cati#ea neagră, pe care i-l legă de g&t. V :, '&ntuitorule ro"ti ea, niciodată nu voi "u#eri ce ai "u#erit dar"unt #emeie. 3ă-mi putere Sărută cruciP!ul (i, ca întărită de acea"tă "ărutare zi"e V aidem 5ortegiul "e pu"e în mi(care. reoţii mergeau în #runte, c&nt&nd

rugăciunile morţilor. 2poi, groaznic în +ucuria lui, r&z&nd "ăl+atic, rotindu-(i în m&na dreaptă"atirul ca un om ce taie un cap, "priinindu-"e cu "t&nga într-un +ăţ pentru a-(i auta mer"ul ţopăit, după preoţi, venea +eccaiul. e urmă venea >uiza, cu +raţul drept rezemat de umărul penitentului (iapă"&ndu-(i cu m&na "tingă cruciP!ul pe +uze. Gn "patele lor, mergeau cei douăzeci (i patru de +ianc*i. Gn "#&r(it, după +ianc*i, veneau călugării din toate ordinele (i de toate#elurile. 5ortegiul aun"e în piaţa Eicar ia mulţimea era imen"ă. Strigăte de +ucurie, ame"tecate cu inurii (i +le"teme, înt&mpinară

cortegiul. 3ar victima era at&t de t&nără, at&t de re"emnată, at&t de#rumoa"ă at&tea #elurite zvonuri, dintre care unele nu lip"ite de intere" (i de"impatie, "e ră"p&ndi"eră pe "ocoteala ei, înc&t, după c&teva clipe, inuriile (iameninţările "e potoliră încetul cu încetul (i #ăcură loc tăcerii. 3ureroa"a cale era *otăr&tă de mai înainte. rin "trada dei Ari+unali,dădură în "trada Aoledo, tic"ită de lume, (i mer"eră de-a lungul ei. 5a"elepăreau zidite din capete.



Scara, un lu!, era acolo nu pentru autarea o"&nditei, ci a +eccaiuluicare, cu picioru-i de lemn nu "-ar P putut "ui pe o "cară portativă. $ătea ora zece la +i"erica Santa-5roce, preoţii, penitenţii (i călugării "er&nduiau în urul e(a#odului, condamnata aungea la "cară. V 5ura îi zi"e penitentul pe"te zece minute, în locul +raţului meu

(u+red, te va "u"ţine puternicul +raţ al lui 3umnezeu. mai puţin de lae(a#od la cer, dec&t de la caldar&mul pieţei la e(a#od. >uiza î(i adună toate puterile (i urcă "cara. $eccaiul i-o lua"e înainte peplat#ormă, unde apariţia lui, *&dă (i carag*ioa"ă totodată, "t&rni"e vuietulmulţimii. 5&t vedeai cu oc*ii, nu de"lu(eai dec&t capete în mi(care, guride"c*i"e, priviri lacome (i aprin"e. 3intr-o "ingură parte "e zărea c*eiul plin de lume, (i dincolo de c*ei,marea. V aide, zi"e +eccaiul împleticindu-"e pe picioru-i de lemn (i rotindu-(i"atirul, "untem gata, în "#&r(itQ

V 5&nd va veni clipa, eu ţi-o voi "pune, ră"pun"e penitentul. 2poi, o"&nditei, cu ne"#&r(ită +l&ndeţe V Nu dore(ti nimicQ între+ă el. V Să mă ierţi Să mă ierţi 1 e!clamă >uiza îngenunc*ind înaintea lui. enitentul î(i întin"e m&na pe capul ei plecat. V Fiţi cu toţii martori, ro"ti el cu gla" tare, că în numele meu, în numeleoamenilor (i al lui 3umnezeu, o iert pe #emeia acea"ta. 2cela(i gla" a"pru care, în #aţa +ăncii $ac%er porunci"e "ignorei San-Felice "ă "e roage, "trigă de la picioarele e(a#odului V (ti preot ca "ă dai iertarea păcatelorQ V Nu, ră"pun"e penitentul, dar, de(i nu-" preot, dreptul meu nu-i mai

puţin "acru "unt "oţul ei Hi, ridic&nd condamnata, d&ndu-(i pe "pate gluga, îi de"c*i"eam&ndouă +raţele (i Pecare putu recunoa(te, cu toată dureroa"a-i e!pre"ie,+linda #aţă a cavalerului San-Felice. >uiza căzu pl&ng&nd pe pieptul "oţului ei. :ric&t de împietriţi ar P #o"t "pectatorii, prea puţini oc*i răma"erău"caţi în #aţa ace"tei "cene. 5&teva gla"uri, ce-i drept, rare, "trigară V =raţiere ra prote"tul omeniei. >uiza înţele"e ea în"ă(i că "una"e cea"ul. Se"mul"e din +raţele +ăr+atului ei (i, clătin&ndu-"e, #ăcu un pa" "pre călău,zic&nd

V 3umnezeule i mă la" în voia ta. 2poi căzu în genunc*i (i, pun&ndu-(i "ingură capul pe +utuc între+ă V Stau +ine a(a, domnuleQ V 3a, ră"pun"e cu a"prime +eccaiul. V Nu mă #aceţi "ă "u#ăr, vă rog. Gn milocul unei tăceri de moarte, +eccaiul ridică "atirul 3ar atunci, "e înt&mplă ceva îngrozitor.



Fie că m&na-i era ne"igură, Pe că arma n-avea greutatea tre+uitoare,prima lovitură, căz&nd, #ăcu o largă tăietură pe g&tul o"&nditei. >uiza "coa"e un "trigăt, "e ridică în"&ngerată #r&ng&ndu-(i +raţele înaer. 5ălăul o apucă de părul ce-i mai rămă"e"e, o încovoie pe +utuc (i lovi a

doua, a treia oară, în toiul +le"temelor mulţimii. S&ngele ţ&(ni în valuri. >uiza "e pră+u(i. 'uri"e. 3e la înt&ia lovitură cu "atirul, cavalerul San-Felice le(ina"e. ra mai mult dec&t "e putea ră+da norodul din iaţa-Eec*e, oric&t deo+i(nuit ar P #o"t cu a"emenea "pectacole, "e năpu"ti "pre e(a#odul pe care-ldăr&mă, (i a"upra +eccaiului, #ăc&ndu-l +ucăţi într-o clipită. 2poi, din e(a#od înălţară un rug pe care ar"eră călăul, în timp ce c&teva"uOete cucernice "e rugau în urul trupului victimei, depu"ă la picioarelemarelui altar din +i"erica del 5armine.

5avalerul #u"e"e t&r&t la oPciul +ianc*ilor. !ecuţia nenorocitei "ignora San-Felice #u ultima ce avu loc la Neapole.$onaparte, pe care căpitanul S%inner îl văzu"e trec&nd pe 'uiron, dupăprevederile regelui Ferdinand, în(el&nd vigilenţa amiralului )eit*, de+arca, la octom+rie, la Freu" la 9 noiem+rie următor, dădea lovitura de Statcuno"cută "u+ numele de 1 $rumar la 1 iunie, c&(tiga +ătălia de la'arengo (i, i"călind pacea cu 2u"tria (i cele 3ouă-Sicilii, pretindea luiFerdinand "#&r(itul "upliciilor, de"c*iderea porţilor înc*i"orilor (i întoarcereae!ilaţilor. 2proape un an, "&ngele cur"e"e în toate pieţele pu+lice din regat, (i "e"ocote(te la mai mult de patru mii victimele reacţiunii +ur+one.

3ar unta de Stat, care credea că "entinţele ei "unt #ără apel, "e în(ela.8n lip"a u"tiţiei oamenilor, victimele au #ăcut apel la u"tiţia divină, (i3umnezeu i-a ca"at udecăţile. 5a"a $ur+onilor din Neapole a încetat "ă mai domnea"că (i, dupăcuv&ntul 3omnului, crimele părinţilor au căzut a"upra copiilor p&nă la a treia(i a patra generaţie. 5ăpitanul S%inner, "au mai degra+ă #ratele Mo"ep* T după ce dăduultimele onoruri lui Salvato T "e întoar"e la m&nă"tirea 'onte-5a""ino, (i+ieţii +olnavi de prin împreurimi, care zadarnic între+a"eră de el trei-patruluni, văzură iar lucind, din amurg (i p&nă-n zori, o licărire la #erea"tra cea maide "u" a m&nă"tirii.

ra lampa călugărului "ceptic, "au mai +ine a tatălui deznădăduit, carenu contenea "ă-l caute pe 3umnezeu (i nu-l gă"ea. 2"tăzi ?B #e+ruarie 1DB, la zece "eara, am i"prăvit pove"tirea acea"ta, începută la ? iulie 1D@, ziua mea de na(tere. Aimp de aproape opt"prezece luni, am înălţat anevoie (i con(tiincio"ace"t monument "pre gloria patrioti"mului napolitan (i "pre ru(inea tiraniei+ur+one. Nepărtinitor ca u"tiţia, "ă Pe trainic cum e +ronzul



N:A<. Gn cur"ul pu+licării romanului i"toric pe care l-aţi citit, Pica nenorocitei>uiza San-Felice a adre"at "cri"oarea de mai o" directorului ziaruluil8ndipendente, #undat de d. 2le!. 3uma" la Neapole, (i unde a apărut otraducere italiană a Signor ei San-Felice. Reproducem "cri"oarea, precum (i

ră"pun"ul pe care i l-a dat d. 3uma", Pind pe deplin convin(i că ace"teneo+i(nuite documente vor P citite cu viu intere". ditorii. 3-lui 3irector al ziarului l8ndependente, la Neapole. „3omnule 3irector, 5a Pică a >uizei 'olina San-Felice, alea"ă drept"u+iect al unui roman pe care d. 3uma" îl pu+lică în l8ndipendente, "imt caam du+la datorie de a revendica adevărata paternitate a mamei mele, (i de arectiPca alte ine!actităţi într-un roman ce vrea "ă Pe i"toric Pindcă i"toria n-a#al"iPcat niciodată v&r"ta (i circum"tanţele e"enţiale ale per"onaelorde"cri"e. Hi, dacă-mi îndepline"c cam t&rziu datoria, e din pricină că duc oviaţă retra"ă (i, de"igur, #ără a mă ocupa cu lectura ziarelor.

2Oaţi deci, (i pot "ă v-o dovede"c cu acte, că >uiza era Pica domnuluiierre 'olina (i a doamnei 5amille Salinero, că"ătoriţi. S-a nă"cut la ?#e+ruarie 17D, într-o ca"ă vecină cu +i"erica paro*iei Santa-2nna di alazzo,unde a #o"t +otezată. 3. 2ndrX delii 'onti San-Felice, "oţul >uizei 'olina, "-ană"cut la @1 martie 17D@, în arondi"mentul paro*iei San->i+erio, unde a #o"t+otezat. 2(a că între el (i "oţia lui n-a e!i"tat marea deo"e+ire de v&r"tă pecare o aPrmă i"toricul romancier, (i că"ătoria "-a cele+rat la 9 "eptem+rie171, în paro*ia San-'arco di alazzo. Gn "#&r(it, ze"trea >uizei 'olina n-a #o"t de cincizeci dQ mii de ducaţidar părinţii ei i-au con"tituit una de (a"e mii de ducaţi, după cum rezultă dinactul înc*eiat de mae"trul 3onato 5ervelli.

>ămuririle ace"tea i-ar P #o"t date domnului 3uma", numai cu "copulde-a o cruţa pe >uiza 'olina de o prezentare inurioa"ă T Pindcă, în +azali+ertăţii pre"ei, nu pot opri pu+licarea romanului T dacă le-ar P cerut, #ără a"e mulţumi "ă aPrme, împotriva adevărului, în 8"toria $ur+onilor din Neapole,pag. 1?I (i 1?1, că a venit la mine (i că mi-am renegat mama, re#uz&ndu-iorice de"lu(ire. $inevoiţi deci, a pu+lica prezenta, (i a rectiPca în ediţia pe care o"coateţi a romanului, o Pliaţie puţin onora+ilă pentru #amilia mea, o v&r"tăcontrazi"ă de actele de na(tere (i o ze"tre cu totul înc*ipuită. >ealitatea cu care procedaţi mă a"igură că veţi +inevoi "ă #aceţi toateace"te îndreptări, pentru care vă mulţume"c de mai înainte.

2 dv. devotată, 'aria-mmanuela delli 'onti San-Felice. Neapole, ?B augu"t 1D4. 8ată ră"pun"ul d-lui 2le!. 3uma" la acea"tă "cri"oare „3oamnă, 3acă în romanul Signora San-Felice, în +aza privilegiilor romancierului, m-am îndepărtat de adevărul material pentru a mă av&nta în domeniul idealului,dimpotrivă, în a mea 8"torie a $ur+onilor din Neapole, am urmat pe c&t mi-a#o"t cu putinţă calea "acră a adevărului, de la care nu tre+uie, "u+ nici uncuv&nt, "ă "e îndepărteze i"toricul.



3ar veţi avea curaul, doamnă, "ă mă învinuiţi că n-am #ăcut "ăretrăia"că per"onaul prea puţin "impatie al lui Ferdinand Ferr], voluntar almorţii în 1799 (i mini"trul 8vi Ferdinand al 88-lea în 1Q 3in nenorocire,Ferdinand Ferr] nu era un erou de roman, (i poate că necumpătata iu+ire acavalerei San-Felice pentru el, #ăc&nd-o "ă-i trădeze taina încredinţată ci de

nenorocitul $ac%er, ar P #o"t de"tul de nevero"imilă pentru a dăunaintere"ului aproape original pe care voiam "ă-l pă"trez ace"tei iu+iri căci mi"e pare mie că, "criind dureroa"a (i "impatica pove"tire, tre+uia "ă #ac dineroină, nu numai o martiră, ci (i o "#&ntă. 3intr-un oarecare punct de vedere,iu+irea-i o religie î(i are (i ea "Pnţii, doamnă, (i, din "Pnţii ace(tia, nu vă voicita dec&t doi, care nu-" cei mai puţin elocvenţi (i mai puţin "lăviţi dincalendar. 5ei doi "Pnţi "unt "#&nta Aereza (i "#&ntul 2ugu"tin, (i vedeţi c-o uitpe "#&nta cea mai populară din toate, cea căreia, drept ră"plată a iu+iriipentru cara i "-au iertat multe, 8"u", înviat din morţi, a +inevoit "ă i "e aratevedeţi c-o uit pe 'agdalena. Să trecem la cavalerul San-Felice. 8n toiul tuturor "&ngeroa"elor e!ecuţii

din 1799, răm&ne tot at&t de ne+ăgat în "eamă ca (i #aimo"ul Eatia, al căruiturn "e înalţă li marginea lacului Fu"aro, iar SXneca1I1îi "punea : Eatia,"olu" "ci" vivere1I?alida lui #antomă nu-i în"uOeţită nici de ură nici derăz+unare. Singura ră"#r&ngere pe care o prime(te de la amorul adulter al"oţiei "ale (i al lui Ferr] nu-i nici măcar o ră"#r&ngere "&ngeroa"ă (i, în cazulă"ta, după cum (tiţi, c&nd nu e(ti don =uttiere al lui 5alderYn1I@, e(ti =eorge3andin al lui 'oliere. 5red că am #ăcut mai mult dec&t a"ta din eroul înc*ipuitpe care l-am creat. >-am #ăcut, nu un "oţ crud "au ridicol, l-am #ăcut un tatădevotat. 3acă în cartea mea e mai +ătr&n dec&t era, e în acela(i timp mai +ogat în virtuţi (i, ca (i mama dv., doamnă, nu va avea a "e pl&nge po"terităţii c-am

alunecat de la pana i"toricului la a poetului (i a romancierului. Hi, în viitor, doamnă, în viitorul care-i adevăratul (i pro+a+il "ingurulli"eu unde retrăie"c Pinţe ca 3idona, Eirgiliu, France"ca, 3ante, ermiona (i Aa""o, c&nd vreun călător va între+a „:are cine-i Signora San-FeliceQ4 în loc"ă "e adre"eze, ca mine, cuiva din #amilia ei, care ar ră"punde cum mi "-ară"pun" mie Nu-mi vor+iţi de #emeia acea"ta, mi-e ru(ine de ea va de"c*idecartea mea (i, din #ericire pentru renumele #amiliei, i"toria va P uitată (iromanul va P devenit i"torie. $inevoiţi a primi, doamnă, omagiul "entimentelor mele cele maidi"tin"e. 2le!. 3uma".

Saint-5ratien, 1B "eptem+rie 1D4

SFJRH8A

1 roclamaţia dată de Ferdinand al 8E-lea la Roma în ziua de 7decem+rie 17 c*ema Neapolul împotriva trupelor #ranceze, menţionînd că



cine nu-1 va urma pe rege „va P con"iderat trădător de patrie (i pedep"it care+el (i inamic al $i"ericii (i Statului4. >a ?@ ianuarie 1799 la Neapole a #o"t in"taurată Repu+licaart*enopeană, care avea "ă Pe "îngero" reprimată de către Ferdinand, înainte de de+arcarea lui Napoleon $onaparte. 3e #apt, în#runtarea dintre

#orţele repu+licane (i monar*i"te con"tituie "u+iectul ace"tui roman al lui 2l.3uma". ? Soţia lui Ferdinand de $ur+on ^17B1-1?B_, regele celor 3ouă Sicilii, TPica 'ariei-Aereza, împărătea"a 2u"triei (i "ora reginei Franţei, 'aria-2ntoaneta. @ Eec*e unitate de mă"ură pentru greutăţi de circa @B gr. >i"tă aP(ată pe care erau în"cri"e numele per"oanelor condamnate lamoarte. B Sila, general (i om politic roman ^1@-7 î.e.n._, con"ul, apoi dictatora+"olut. D :ctavian, numele lui 2ugu"t, împărat roman, ^D@ î.e.n.- 1 d.e.n._.

7 Ai+eriu, împărat roman ^1-@7 d.e.n._ care e!ercită o dictatură"îngeroa"ă. $eccaio, măcelar, cel care tăia +er+ecii ^în lim+a it., în original_. 9 5uvînt napolitan, care de"emnează oamenii din cla"a cea mai de o",zdrenţăro(ii. 1I 5ale""ino T tră"ură ^în lim+a italiană, în original_. 11 Aermen militar, trupă ţinînd piept, din patru laturi, unui atac. 1? 5*ampoinnet ^Mean-2ntoine-tienne_ general #rancez ^17D?- 1II_. 1@ Saint-Mu"t >oui" de ^17D7-179_ om politic #rancez. 8aco+in, apropiatal lui Ro+e"pierre, mem+ru al 5omitetului Salvării u+lice în timpul Revoluţiei+urg*eze din Franţa ^179-179_.

1 5imaro"a ^3omenico_ compozitor italian ^179-1I1_, autor deopere ^5ă"ătoria "ecretă_, de pie"e in"trumentale etc. 1B ani+al, general (i om de "tat, cartaginez ^?7-1@ î.e.n._ adezlănţuit al doilea răz+oi punic, i-a +ătut pe romani, dar nu a putut cuceriRoma. 1D $eccaria ^5ezare $onc"ena, marc*iz de_, economi"t (i criminali"titalian ^17@-179_. 2 "cri" 3e"pre delicte (i pedep"e ela+o-rînd principii careau reînnoit (i îm+lînzit dreptul penal. 17 Mean-MacZue" Rou""eau. 1 Eirgiliu, poet latin ^7I-19 î.e.n._. rieten cu :rtavian, 'ecena (ioraţiu. :pere $ucolicele, =eorgicelp (i neida.

19 Facc*ino T *amal ^în lim+a italiană, în original_. ?I 'ă"ură de 1.D?m. ?1 5allot, gravor (i pictor #rancez ^1B9?-1D@B_. 2 lucrat în 8talia (i în>orena. ?? Eico T "trăduţă întortoc*eată, uneori tîrg, cartier ^în lim+a italiană înoriginal_. ?@ Roland ^Q-77_ conte #ranc al mărcii $retagne în timpul domniei lui5arol cel 'are. 5omandantul ariergărzii #rance care a #o"t atacată (i di"tru"ă



de +a"ci în 77 la Roncevau!, epi"od cuno"cut din poemul epic 5*an"on deRoland. ? 3urandal T nume pe care autorii cîntecelor populare l-au dat "ă+ieilui Roland. ?B olinice, Pul lui dip (i al 8oca"tei, #ratele lui teocle. S-a înţele" cu

ace"ta "ă împartă tronul Ae+ei, domnind Pecare cîte un an. 3eoarece teoclenu a re"pectat convenţia, olinice a pornit în e!pediţie contra Ae+ei ^5ei (apte împotriva Ae+ei_. 5ei doi #raţi "-au uci" unul pe altul pe cîmpul de luptă. ?D Eicolo T "trăduţă, uliţă, #undătură ^în lim+a italiană, în original_. ?7 5um "-ar putea crede că i"tori"im de plăcere grozăvii, vom citadi#eritele te!te din care am "picuit amănuntele ace"tea. ? Sticlă +urdu+oa"ă îm+răcată în paie. ?9 8l +oia T călăul ^în lim+a italiană, în original_. @I >argo T "paţiu de"cin" din #aţa unei clădiri, piaţă, "tradă ^în lim+aitaliană, în original_. @1 5arlin, vec*e monedă italiană.

@? >a"trico T oaldarîm, pava ^în lim+a italiană, în original_. @@ rana zeilor. @ 5apucin T călugăr catolic din ordinul #ranci"can. @B Fiare vec*i. @D artea "tjnga a unei nave privind "pre proră. @7 artea dreaptă a navei, privind "pre proră. @ Salita T urcu(, colnic. @9 :rganele admini"traţiei (i tri+unalele. I 5ei care vor muri, te "alută. 1 Cid care une(te Oancurile a două +a"tioane. ? 3i"c metalic +om+at (i "onor, pe"te care love(te un ciocănel.

@ Eapora( înarmat cu tunuri. >untre lunguiaţă cu un catarg mare (i o pînză. B 5oră+ioară lungă, cu pînze (i lopeţi. D >untre napolitană cu un "ingur catarg. 7 5um tot ce va urma e o gravă acuzaţie împotriva memoriei luiNel"on, de pri"o" "ă mai "punem eă toate "cri"orile, pînă (i cele maineîn"emnate +ileţele citate, "înt documente. >a nevoie, am putea da c*iar"cri"orile, ologra#e, ele Pind la di"poziţia noa"tră, ^n. a._ Ceiţă greacă a Răz+unării (i a Mu"tiţiei care împarte, deopotrivă,+inele (i răul. 9 5aracciolo Sergiaru, #avoritul reginei Meanne, avu ne"ocotinţa, într-o

ceartă cu augu"ta "a iu+ită, "ă-i dea o palmă. : lovitură de "ecure, care-i taiecapul în două, răz+ună in"ulta adu"ă regalităţii. BI ope ̂ 2le!ander_ "criitor englez ^1D-17_, autor de poemedidactice, eroico-comice (i "atirice, e!ercită o mare inOuenţă a"upra literaturiiengleze. B1 'ilton ^Mo*n_ poet englez ^1DI@-1D7_. 2utorul marilor poemearadi"ul pierdut (i aradi"ul recucerit.



B? „rea#ericiţi oamenii de la ţară, de (i-ar cunoa(te norocul4 Eer" dinEirgiliu ^=eorgice, 88 B-B9_, de unde "e citează ade"ea numai prima parte,cu privire la cei ce "e +ucură de o #ericire pe care nu (tiu "-o preţuia"că. B@ 5u îndatoriri reciproce pentru părţile intere"ate. B :+"ervaţie pu"ă pe un act oPcial.

BB 5ardinalul de Ric*elieu ^1BB-1D?_, om de "tat #rancez "u+ >udovical L888-lea. 2 #ondat 2cademia Franceză. BD $a]ard T căpitan #rancez ^17D-1B?_. entru +ravura lui i "-a datporecla de „5*evalier "an" peur et "an" reproc*e4. B7 Nel"on nume(te mici (i me"c*ine ca+ale, "tăruinţa cardinalului de-a"e re"pecta tratatul, (i plîngeri pro"te(ti, reclamaţiile patrioţilor 2cea"tadovede(te ce preţ. punea Nel"on pe cuiîntul regilor (i cît peviaţa oamenilor,^n.a._ B 6n cuvînt de"pre tînărul ace"ta care nu oacă pici un rol înpove"tirea noa"tră, dar ne va arăta în treacăt, în ce mă"ură "e îno"i"erăunele "uOete la acea epocă. 8 "e tăie capul, de(i avea numai (ai"prezece ani.

:pt zile după e!ecuţie, tatăl "ău dădea o ma"ă mare udecătorilor lui. ^n.a._ B9 8n marina engleză (i americană, oPţer cu grad "uperior căpitanuluide va" (i in#erior contraamiralului. DI 5ameră pe o navă, "ervind de "alon (i de "ală de me"e a oPţerilor. D1 îine nedo"pită care "erve(te la cuminecătură în cultul catolic (iluteran. D? unte dea"upra ca+inei căpitanului. D@ 5atargul de dinainte al va"ului. D : livră e"te apro!imativ egală cu un #ranc. DB 8n mitologia romană, "uOetele celor morţi, con"iderate dreptdivinităţi.

DD 'ă"ură engleză egală cu I,91 metri. D7 2dunare de noapte a vrăitorilor. D :ra( din 8talia antică, aOat pe locul unde "e înaltă a"tăzi Neapole. D9 5omu", zeul o"peţelor (i al petrecerilor. 7I Flora, zeiţă italică a Oorilor (i a grădinilor, iu+ită de CePr (i mamarimăverii. 71 omona, divinitate romană a #ructelor (i a grădinilor. 7? Sa+ord, de"c*izătură în pereţii laterali ai unui va", pentru aeri"ire, încărcarea (i de"cărcarea măr#urilor. 7@ 2rmida, una din eroinele din 8eru"alim eli+erat de Aa""o. 8n grădinileei #ermecate, îl opri pe Renaud, departe de armata cruciaţilor.

7 AorZuato Aa""o ^1B-1B9B_, poet italian nă"cut la Sorento. 7B 5atargul înclinat de la prora unui va". 7D 6nitate de mă"ură cam de o umătate de %ilogram. 77 Aitlu de rentă emi"ă de "tat "au de o "ocietate comercială peacţiuni. 7 2#rodita. 79 8ugurta ^1DI-1I î.e.n._ regele Numidiei. 2 luptat împotrivaromanilor învin" de 'ariu" a #o"t adu" la Roma (i a pierit în înc*i"oare.



I =irondinii, grup politic în timpul revoluţiei #ranceze ?1 dintre ei au# t d it ţi î 179@

Alexandre Dumas - Signora San Felice

Documents

Transcript of Alexandre Dumas - Signora San Felice