Acatiste Daniil Sandu Tudor

8/16/2019 Acatiste Daniil Sandu Tudor

1/26

Condac I

Ţie, Doamnă Apărătoare

a Oştilor Conducătoare,

ca Uneia care,

izbăvitu-ne-ai dintru cumplite nenorociri

la izbânda aceasta

Ţi-aduc mulţămiri

eu, ţarigradul ău,

!ăscătoare de Dumnezeu"

Dar, ca Aceea ce ai nebiruită tărie,

#ntru toată prime$dia ne dă izbăvire

ca să strigăm Ţie%

&ucură-e u 'ireasa cea (ără de mire"

Icos I

)i un *nger #ntâi rânduit

din cer s-a (ost solit,!ăscătoarei de Dumnezeu să glăsuiască%

&ucură-te"

)i deodat+,

la zicerea lui netrupească,

Doamne, el seama şi-a dat

că vei (i #ntrupat

şi lângă Dânsa a stat

şi unele ca acestea a strigat%&ucură-e Cea prin care bucuria răsare

&ucură-e Cea prin care blestemul cade-n pierzare

&ucură-e că eşti Adamului căzut cemarea

&ucură-e că eşti lacrimelor vii alinarea

&ucură-e u *nălţimea cu anevoie de cugetul omului suită

&ucură-e u Adâncimea şi de ocii de #nger anevoie zărită

&ucură-e că u eşti .ilţul Celui ce *mpărat e

&ucură-e că u porţi pre Cel ce le poartă pre toate

&ucură-e u /teaua care pre /oarele mărturiseşti

&ucură-e u 0ântec al *ntrupării dumnezeieşti

&ucură-e Cea prin care 1ăptura se #nnoieşte

&ucură-e prin Care prunc 2ămislitorul se zămisleşte


Condac II

)i văzându-se pre sine /(ânta-n nepriănire

zice lui 3avriil cu #ndrăznire%

*nţelegerea-străină a cuvântului tău

se arată să (ie prea grea

să o poarte su(letul meu"

Cum de dai mie a vestire


2/26

de !aşterea

cea (ără de sămânţă #n zămislire

strigând% Aliluia"4

Icos II

)i *nţelegerea-ne#nţeleasă, 1ecioara cercând să desluşească

către Cel ce venea să-i slu$escă

a prins să vorbească%

Din coapsă nicicum #ntinată

spune-mi cum se poate vreodată

(iu să se nască4

Către care de răspuns #nspăimântat

l #nsă aşa a strigat%

&ucură-e u ainiţă a s(atului de netălmăcit

&ucură-te Credinţa celor ce tăcerea au râvnit

&ucură-e u 0ârga de minuni ale 5ristosului

&ucură-e u 6ădăcină a dogmelor 7ui&ucură-e /cară din slăvii lui Dumnezeu pogorământ

&ucură-e 0od la cer ce treci pre cei de pre pământ

&ucură-e Uimirea #ngerilor spre #nmulţită vorovire

&ucură-e 6ănirea dracilor #ntru $eluire

&ucură-e că ai zămislit 7umina-n cip tăinuit

&ucură-e că tâlcul ău nimănui n-ai dezvelit

&ucură-e 0reaprisosire peste mintea #nţelepţilor

&ucură-e /trălimpezire #ntru cugetele drepţilor &ucură-e u 'ireasa cea (ără de mire"

Condac III

0uterea 0rea-*naltului atunci a umbrit

peste Aceea ce de nuntă nu s-a ispitit

#ntru zămislire8

9ară pântecele i cu bună-rodire

a-l (ace arătare,

precum ţarina mult-des(ătătoare,

tuturor ce voiesc să secere mântuire,

spre a cânta

#n acest cip% Aliluia"

Icos III

)i 1ecioara coapsa având

de Dumnezeu cuprinzătoare

spre lisabeta a venit alergând8

9ar pruncul aceleia #ndată #nţelegând

dintru a i #mbrăţişare

bucuratu-s-a şi #ntru săltări

ca-ntr-o zburdare de cântări

a zis către Cea-!ăscătoare%


3/26


4/26

&ucură-e Cea prin care cu /lava ne-am #mbrăcat


Condac V

/tea drumuită de Dumnezeu

privind-o 'agii mereu

pre a ei dâră de lumină umblară

şi ca de o (ăclie de dânsa ţinând

ei căutară

pre tarele *mpărat8

)i a$ungând

pre Cel nea$uns

s-au bucurat,

de au strigat% Aliluia"

Icos V

1iii Caldeilor aşa#ntru mâinile 1ecioarei au privit

pe Cel ce pre oameni cu mâna i-a zidit8

)i pre Acesta cunoscându-7 /tăpânul a (i

măcar că o (aţă de rob l purta

cu daruri grăbitu-s-au 7ui a slu$i

iar Celei blagoslovite a striga%

&ucură-e 'aica 7ucea(ărului (ără de culcare

&ucură-e u Auroră de tainică #nziuare&ucură-e că ai stins cuptorul #nşelăciunilor

&ucură-e că aprinzi pe păstrătorii tainelor

&ucură-e că din domnire izgonit-ai pre neomenosul stăpânitor

&ucură-e că pre 5ristos 7-ai dovedit Domn de oameni iubitor8

&ucură-e că de slu$irea păgânească ne-ai slobozit

&ucură-e că de (aptele cele spurcate ne-ai curăţit

&ucură-e că #ncinarea către (oc o ai #ncetat

&ucură-e că de ale patimii văpăi ne-ai scăpat

&ucură-e dreptar credincioşilor spre #nţelepţire

&ucură-e a neamurilor toate #nveselire

&ucură-e u 'iresa cea (ără de mire"

Condac VI

)i acei vestitori

de Dumnezeu purtători

prea-#nţelepţi (iind

#nturnatu-s-au la :avilon

proorocia despre ine desăvârşind8

)i pre ine mărturisindu-e tuturor

5ristos,

pre 9rod l-au lăsat ca pre un mincinos


5/26

ca pe acel ce nu ştia

să cânte% Aliluia"

Icos VI

)i cu strălucirea Adevărului peste gipet luminând

#ntunecimea minciunii u ai alungat8

Că idolii toţi de-acolo s-au dărâmat

puterea a, 'ântuitorule, ne#ndurând8

9ară cei ce de aceştia s-au (ost lepădat

spre !ăscătoarea de Dumnezeu au strigat%

&ucură-e Ceea ce eşti omenirii #ntremarea

&ucură-e Ceea ce eşti pentru duuri s(ărâmarea

&ucură-e Ceea ce ai călcat a #nşelăciunii ademenire

&ucură-e c-ai dat #n vileag a idolilor amăgire

&ucură-e marea ce #ngite pre 1araonul (ără (aţă

&ucură-e piatra ce adapă pre #nsetaţii de viaţă

&ucură-e columna de (oc ce-ntuneric călăuzeşti&ucură-e al 7umii Coperământ ce decât norul mai larg eşti

&ucură-e u rană ce ţii locul de mană

&ucură-e slu$itoarea #n(ermecărilor de nepriană

&ucură-e că eşti nouă şi Ţara de (ăgăduire

&ucură-e din care vin miere şi lapte-n prisosire


Condac VII

)i când /imeon să se mute a vrutdintru acest amăgitor veleat

lui ca un prunc i e-ai dat8

Dară u i e-ai (ăcut

cunoscut

şi Dumnezeu desăvârşit8

0entru aceea el s-a uimit

de toată #nţelepciunea a

de negrăit

şi a strigat% Aliluia"

Icos VII

Arătatu-ne-a (ăptura cea nouă

arătându-/e 1ăcătorul şi nouă

celor ce a 7ui (acere suntem8

l răsărind (ără sămânţă din pântec

şi păzindu-l pre acesta precum a (ost #ntreg

ca noi minunea văzându-i

să o lăudăm pre Dânsa, strigându-i

&ucură-e u (loare a nestricării

&ucură-e #nstemare a #n(rânării

&ucură-e Ceea ce pre Cipul #nvierii 7-ai lucit


6/26

&ucură-e Ceea ce pre viaţa #ngerească o ai ivit

&ucură-e 0omul cu (ruct luminos din care cucernicii se-ndestulează

&ucură-e Copacul #n(runzit şi umbros sub care cei mulţi adăstează

&ucură-e Cea care rătăciţilor le-ai născut pre Cel *ndrumător

&ucură-e Cea care robiţilor le-ai născut pre Cel Dezrobitor

&ucură-e a Dreptului .udecător *mbietoarea

&ucură-e u a mult-greşiţilor 9ertarea

&ucură-e u 5aina celor goi #n semeţire

&ucură-e 9ubirea ce biruieşte orice dorire


Condac VIII

/tranie naştere văzând

să ne #nstrăinăm de la lume

mintea la Cer strămutând8

Că de aceea 0rea-*naltul Dumnezeu

pre pământ /-a arătatom prea-plecat

vrând ca să tragă spre #naltul /ău

pre acei ce vom striga Aliluia"

Icos VIII

l a (ost la ceia de $os, tot şi (ără cusur;

iar la ceia de sus, nicicum depărtat,

Cuvântul cel nescris #mpre$ur8

Că-n dumnezeiască pogorâre /-a datşi nu din vreun loc mutare;

iară !aşterea,

din 1ecioară, de Dumnezeu primitoare,

care aude acestea%

&ucură-e *ncepătoarea Dumnezeului ne#ncăput

&ucură-e u 9văr al tainei (ără-#nceput

&ucură-e Auzita cu nepricepere a necredincioşilor

&ucură-e 'ărirea (ără ştirbire a evlavioşilor

&ucură-e Căruţa cea s(ântă a Celui pre 5eruvimi

&ucură-e Adăpostul prea ales a Celui pre /era(imi

&ucură-e Ceea ce protivnicele #ndelaolaltă ai #mbinat

&ucură-e Ceea ce (ecioria şi naşterea ai #mpăcat

&ucură-e prin care călcarea poruncii s-a dezlegat

&ucură-e prin care denul ni s-a descătuşat

&ucură-e u Ceie a lui 5ristos de #mpărăţire

&ucură-e a veşnicelor daruri !ădă$duire


Condac IX

oată a *ngerilor (ire

a stat a uimire


7/26

de lucrul cel mare

al *ntrupării ale8

Că pre Cel neapropiat

ca un Dumnezeu şi Domn

văzutu-7-au om

la toţi apropiat

cu noi #ndeavalmă trăind

şi de la noi toţi auzind% Aliluia"

Icos IX

0e ritorii cei mult-vorbitori

noi #i vedem că-au rămas

despre ine !ăscătoarea de Dumnezeu

ca nişte peşti (ără de glas8

Că a ne spune

nu s-au priceput

cum şi (ecioară a rămâneşi a naşte ai putut8

9ară noi ca de o taină ne minunăm

şi Ţie cu #ncredinţare strigăm%

&ucură-e a #nţelepciunii lui Dumnezeu Cămară

&ucură-e a rânduielelor /ale Comoară

&ucură-e Ceea ce-nvederezi pre (ilozo(i că nu au minte

&ucură-e Ceea ce ruşinezi pre meşteşugarii de cuvinte

&ucură-e că #ntrebătorii cei isteţi s-au zăpăcit&ucură-e că năucitorii cu erezuri s-au veşte$it

&ucură-e că iţele vorbirii Atineilor ai rupt

&ucură-e că u mre$ele năerilor le-ai umplut

&ucură-e Ceea ce ne-ai tras din (ără (und de neştiinţă

&ucură-e că pre mulţi u #i limpezeşti la cunoştinţă

&ucură-e u Corabia călătorilor spre mântuire

&ucură-e u Ţărmul de peste a vieţii vălurire


Condac X

/ă mântuiască 7umea voind

*mpodobitorul tuturora

către dânsa a venit,

de /ine *nsuşi (ăgăduit,

şi ca un Dumnezeu, 0ăstorul l (iind,

omeneşte ca noi /-a #ncipat8

Că, #n asemănare cemând pre cel asemănat,

să ne audă pre noi Dumnezeu

#ntr-un% Aliluia"

Icos X

2id al (ecioarelor eşti, 1ecioară de Dumnezeu !ăscătoare,


8/26

şi-al tuturor celor ce spre tine au grăbit8

Că Acela Carele cerul şi pământul le-a zidit

prea curată pre tine a gătit,

#n pântecul tău de /-a sălăşluit

şi Ţie pre toţi #nvăţând a striga%

&ucură-e turla #n(ecioririi

&ucură-e u portiţă a izbăvirii

&ucură-e *ncepătoarea pre(acerii #nţelepţeşti

&ucură-e Aducătoarea de bunătăţi dumnezeieşti

&ucură-e că prescimbi pe cei păcatului plămădiţi

&ucură-e că iscuseşti pre cei de minte $e(uiţi

&ucură-e că pre stricătorul de cugete ai abătut

&ucură-e că pre semănătorul vârtuţii ai născut

&ucură-e iatac al nunţii ce nu s-a priănit

&ucură-e că Domnului pre credincioşi ai unit

&ucură-e că din (ecioare singură la 0runc ai (ost buna rănire&ucură-e a su(letelor s(inte cilia de #mpodobire

&ucură-e 'ireasa cea (ără de mire"

Condac XI

/(inte *mpărate"

De-am aduce Ţie psalmi şi cântări

la număr #ntocmai ca nisipul din mări

prin vrednicia noastră nimic nu plinim;

că se biruie această toată cântarecare să tindă ar vrea

către multa mulţime a milelor ale

ce-ai dat-o celor ce rostim% Aliluia"

Icos XI

7umânarea cea de lumină primitoare

celor din #ntuneric #n arătare

o vedem pre /(ânta 1ecioară8

Că aprinzând #ntru sine (lacăra netrupească

pre toţi #ndrumează

#ntru cunoaşterea dumnezeiască

a Ceea care

cu raza minţii ne luminează

de se cinsteşte cu această cemare%

&ucură-te u mi$irea duovnicescului /oare

&ucură-te sclipirea de zi (ără-nserare

&ucură-te u (ulger ce prin su(lete străluminezi

&ucură-te că pe vră$maşi cu un tunet spăimântezi

&ucură-te că din ine suit-a 6ăsăritul orbitor

&ucură-te că-ai izvorât pre 6âul #n multe ape curgător

&ucură-te Ceea ce iconeşti #n cip de /căldătoare


9/26

&ucură-te că ne nălbeşti de-a păcatelor #ntinare

&ucură-te u baia ce #nvăţătura ne curăţeşte

&ucură-te u potirul ce bucuria ne #mpărtăşeşte

&ucură-te mireazma lui 5ristos cea cu bună mirosire

&ucură-te #ncântare a tăcerii #ntru s(ântă răpire

&ucură-te u 'ireasa cea (ără de mire"

Condac XII

5ar vrând să dăruiască

la datoriile de demult,

Dezlegătorul a toată vina omenească

singur /-a petrecut

către cei ce de la dar s-au depărtat8

)i aşa l zapisul au spart

ca pre toţi să #i audă #ntr-un săltat Aliluia"

Icos XII

!aşterea noi toţi de o cântămca pre &iserica #nsu(leţită e lăudăm,

pre ine,

!ăscătoare de Dumnezeu8

Că sălăşluindu-/e-n pântecul ău

Domnul ce #n palmă pre toate le ţine

l a s(inţit, l a mărit, l a-nvăţat

pre toţi să e strige curat%

&ucură-e u Cortul Dumnezeului Cuvântul&ucură-e u /(ânta mai presus de tot /(ântul

&ucură-e u Civot sub a Duului #naurire

&ucură-e u :isterie a :ieţii (ără s(ârşire

&ucură-e coroana nestimată a #mpăraţilor evlavioşi

&ucură-e lădiţa prea cinstită a 9erarilor cuvioşi

&ucură-e u /tâlpul &isericii cel neclătit

&ucură-e u 2idul *mpărăţiei de nezdrobit

&ucură-e Cea prin care izbânzile se preamăresc

&ucură-e Cea prin care duşmanii se umilesc

&ucură-e a trupului nostru tămăduire

&ucură-e a su(letului nostru mântuire


Condac XIII

O, 'aică prea mărită

ce născut-ai pre Cuvântul

cel mai /(ânt decât tot s(ântul

primind acu această dăruită

ne izbăveşte

din orice ispită

şi ne slobozeşte


10/26

dintru 'uncirea ce va să (ie

pre toţi cei ce *ţi cântăm Ţie% Aliluia"

Condac I

Arzătorule Sfânt, rob al harului dulce nespus, şi verhovnic al iubirii de smarald a lui Iisus, bătrân alb cu petalonul tainicei arhierii şi dascăl de

tâlc al pecetluitei Bogoslovii, primeşte-ne sub dreptarul crinului împărătesc

!unerea mâinilor în creştet ne-o luminează şi la virginitatea "erului ne înfiază, ca să-#i cântăm de tot istovul din sfin#enia lăudării$Bucură-te, loan Bogoslovul, !ărinte al Binecuvântării%

Icos I

Binecuvânta-vom pre to#i cei ce ne urăsc sau iubesc,

noianul binecuvântării totul să înece &in binecuvântare lumile se-ndumnezeiesc,

cel ce binecuvântează în &umnezeu petrece Binecuvântarea-i zăbavă bine dăruită,

cât şi săgeată învăpăiată a marelui salt Binecuvântarea, cruce peste creştet sădită,

revarsă în noi harul 'umelui "elui !reaînalt &ar binecuvântarea îi şi adâncă plecare,

genunche ce s-a închinat smereniei celuilalt,

ca să a(ungă aşi(deri cea mai de sus închinare

a îngerilor, !reacuratei şi !reasfântului &uh Binecuvântează dar, ca să-mi cutez sfânta lucrare,

ca dintr-un zbor să-#i cânt, cu tot sufletul în văzduh$

Bucură-te, al inimii rugătoare bogoslovitor Apostol Bucură-te, al min#ilor cutezătoare oblăduitor prestol

Bucură-te, al prezbiterilor celor albi centenar cunună Bucurâ-te, al !redaniei celei arcane verigă străbună Bucură-te, părintească bunătate cu

sfânt iscus dăruită Bucură-te, aloi de harismă la preo#ie acoperită Bucură-te, lacrimă de pe mâinile sfin#itoare Bucură-te, belşug de blânde#e

pentru lăuntrica aflare Bucură-te, străluminare de mir necesară înnoirilor Bucură-te, pecete de gnoză însemnată asupra fiilor Bucură-te, că

dat #i-e să păstrezi cheile şi sicriul lucrării Bucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul, !ărinte al

Binecuvântării%

Condac II

"lari, cei douăzeci şi patru de bătrâni ai "erului, din tronurile lor, larg inel în (urul )ielului, cu arcul min#ii adunat inimii slăvitoare, la cel mai

împlinitor mod de muzicalizare, şi apleca#i cu fruntea peste limpezi alăute, zic, fura#i de mierea rostirii lor neîncăpute$ precum sfânta

*ăstignire în piscul pironirii, via#a e o uimire la treptele dăruirii

Imnul acesta al lor, strălucitor mărgăritar,

curge unduind ecoul firmamentului de cleştar

+i alăutele sub arcuri îi cresc taluzul plin, ca o cascadă înzăpezită a marelui Amin

Iar noi, cutremura#i, grăbim a ne alătura, lângă tine, Sfânt Ioane, cu acest$ Aliluia%Icos II

&e dincolo de cerul min#ii, zăpor luminos întru amiaza oglinzilor mele, &omnul ristos, preaînnoitoarea a venire m-a însorit şi e cetesc cu

desluşire, ca orbul limpezit &e sub şapte coarne ale cununii ale de spini,

drept, lin, fără cusur, în straiul alb de lână şi in, deschis de sub şapte străluminări de răpire, rănile învierii şi stelara a privire, e văd Agne#

luminos în dragoste de neînvins, în fa#a tronului aevea, ca în Apocalips )ă-nfaşă, scutec de lumină, &umnezeirea a şi plin de dragoste

îndrăznesc să strig$ )aranata% +i neîntinatei cuviin#e ca să nu-i luăm nimic, tot pentru &omnul să-. cinstim şi pe al Său /cenic%

Bucură-te, văzătorule, că ai sărutat şi păstrat Sfântul "hip Bucură-te, iconar iscusit, c-ai prins în scris 0brazul Arhetip Bucură-te, că înştiin#ai

Sfânta 1a#ă cu amănunt şi măsură Bucură-te, c-ai iscălit caligraf dumnezeiasca trăsătură Bucură-te, că din slova ta am în#eles rostul sfintei

pecetluiri Bucură-te, că şi în noi ai trezit starea sfintei închipuiri Bucură-te, că peste mintea spălată, Sfântul 0braz

înlăcrămăm

Bucură-te, că-n inima curată cu Sfântul rup ne cuminecăm Bucură-te, c-am sărăcit mintea în duh cei cinci trandafiri

să-i primim

Bucură-te, că pentru sfânta Icoană, toate icoanele zvârlim Bucură-te, c-am înhumat şi întru noi Sfântul 2răun# al întrupării Bucură-te, Sfinte

Ioane Bogoslovul, !ărinte al Binecuvântării%

Condac III

3vanghelist prea treaz, alăuta &umnezeirii tu, Sfinte Ioane, alb ibovnic al strălucirii, slavosloveşti măiestrit sfânta suită slavă, ce-a binevoit

pre veac, smerind pe oglinda-i gravă, aurul Sfântului "hip, Spic sfânt cu raze anume luminează în mir pe tot omul ce vine în lume

Acest sclipitor repeziş peste margini şi minte, răsăritul de sus al rugăciunii nesfârşite, pe acest cer al dimine#ii în#elegătoare, ce ar trebui dorit

cu nestinsă însetare, cântă-. ca din bogă#ia bogosloviei tale în undele de har ale gândirii muzicale, de neprihănit auz să ni-. putem apropia

şi sub taborica-I rouă să-I cântăm$ Aliluia%

Icos III

1ără-fundul cel de mătase din noaptea albastră,

senin în creştet ne #ine, tâlc pe potriva noastră "ă vezi marea umbră de aur a &omnului plutind,

prin 2alileea stelarelor colburi strălucind

+i-a trupului nostru casă cu candelă şi vatră,deschisă îl aşteaptă, cu şase vase de piatră Sfinte Ioane, fii şi nouă marele înger nun,

umple vasele goale, dă-ne al minunii zăbun &omnul şi nouă să ne preschimbe apa sim#irii,

din izvoarele trezviei în porfira nuntirii Sorbind paharul vie#ii, nup#iala licoare,

şi în noi să rodească floarea preschimbătoare +i-ndumnezeindu-ne fiecare sim# în parte

î#i cântăm podobii la stările încununate$

Bucură-te, c-ai umplut primul chiup, sim#ul ma(or


11/26

al plinirii de &uh

Bucură-te, melod la paradisiac auz şi inelar văzduh Bucură-te, c-ai umplut chiup secund, sim#ul

acvilin de agerime

Bucură-te, ochi al vederilor de la teoretica înăl#ime Bucură-te, c-ai umplut chiup ter#in, măre#e sim# al

sacrelor mâini

Bucură-te, că te-ai hărnicit pe &umnezeu din

pipăit să-4 aduni Bucură-te, c-ai umplut chiup cvadrig, sim#ul gustului

euharist

Bucură-te, că Sfânta rană are în#eles şi rost realist Bucură-te, şi pentru chiupul cvint, sim#ul rugăciunii

cel de minte

Bucură-te, că ne sui în melcul de parfum al cunoaşterii sfinte Bucură-te, că viem şi al şaselea sim# raic, centrul închinării Bucură-te, Sfinte

Ioane Bogoslovul, !ărinte al

Binecuvântării%

Condac IV

2olul acel de mare pre#, prins în fericitul metal, acel giuvaer sfânt, cinstitul !ocal pascal al casei din Arimateea I 4-au pus la cină Iisus

&omnul, în el, cu un cuvânt de lumină, a preschimbat vinul în sfânt Sângele Său de taină, chiar via#a lui &umnezeu, sub a vinului haină

Sfinte Ioane, sfânt ceasul acela înveşnicit,

când obrazul pe inima &omnului #i-ai odihnit, adeverează minunea cum ultimul vin băut e întâiul sânge ce singur (ertfa +i 4-a făcut

+i în#elegând întâietatea liturgicei trăiri,

ne-nspăimântăm de frumuse#ea misticei dăruiri

!rimeşte-ne dar, cereşte, iar a ne alătura lângă tine, Sfânt Ioane, cu acel$ Aliluia%

Icos IV

otărâtoare normă, cardinală mântuirii, urmează-n asemănare izvoadele iubirii

/mblarea aceasta-n dâra tălpilor strălucitoarecere totuşi şi trecerea prin marea strâmtoare 3 drumuirea în noapte, dincolo de vămi şi vad

pân-la cele trei catisme$ la iesle, cruce şi iad /n ceas e firav5 trebuincios naşterii profunde,

la fundul de neant al credin#ei să ne scufunde /n ceas e crud şi desveleşte giulgiul cuvios,

să ne-nspăimânte cu fa#a de mormânt a lui ristos +i-i ceasul demoniac, pân-la scrâşnirea din#ilor,

la statornicia sfintei apatii trebuitor u ne cunoşti lăuntricul apocalips, !ărinte% înva#ă-ne să-. biruim ca să-#i cântăm fierbinte$

Bucură-te, c-ai cunoscut !uterea &omnului în 2hetsimani Bucură-te, că părtaş ai fost făcut potirului sfintei agonii Bucură-te, c-ai trăit crucea

la cea mai dăruită amărăciune Bucură-te, că ai aflat durerii fa#a ei de rugăciune Bucură-te, că #i-ai dorit şi prin inima ta suli#a să spargă

Bucură-te, că ai fost martor neumbrit la răstignirea întreagă Bucură-te, că te-ai plinit din milostivirea pogorământului Bucură-te, c-ai agonisit

sfânta isihie a mormântului Bucură-te, că &omnul a coborât soare adânc de miezul

nop#ii

Bucură-te, că &omnul trecu ca o primăvară prin #ara mor#ii Bucură-te, Avvă înso#itor la toate treptele încercării Bucură-te, Sfinte Ioane

Bogoslovul, !ărinte al

Binecuvântării%

Condac V

Iconomia sfântă a frângerii pâinii de har şi-a îmbătârii treze din al altarului pahar îşi ia vârtutea lucrării din Sfânta înviere, tipic când 4iturghia

cu mâini înalte o cere

în rupu-I de slavă &omnul îşi dă dumnezeirea

şi-n Sânge (arul arului ne aprinde nemurirea 'estân(enit răspunsul la atâta preamărire,

nu-i decât desăvârşita potirului rodire arul #inut sterp apune, ca mai sterpi să ne facă ainic vier, Sfânt Ioane, spre mine te apleacă,

altoieşte-mă din nou mladă vi#ei în ruptură,

să nu mă scrumească &omnul ca pe o uscătură !rielnic să mă înfăşoare întru văpaia Sa

nemistuit şi puternic să-i cânt$ Aliluia%

Icos V

6alea, rana, moartea, strâmta poartă, toate la un loc, în seninul eruvim cu spadă în roată de foc, fac cheile trecerii la Sfânta împără#ie, sub

balan#a sub#ire pusă de dreapta !ronie2rozavă-i dragostea lui &umnezeu în arătare%

"ine-i poate purta bunătatea covârşitoare7 "ând însă coasta îi izvorăşte sânge şi apă vecia aleargă în potire să o încapă

"i, Sfinte, u ne aduci aminte la ochi viitor,

cum vor ieşi cei şapte Arhangheli ai potirelor, să verse dragostea pe pământ, dar ca de urgie roşu înec ne va fi a sângelui Său stihie

Bogoslovia lacrimilor dar, tu ne înva#ă,

să-#i cântăm din limanul ce limpezimea-. răsfa#ă$

Bucură-te, că te-a prisosit rouă picată din geana &omnului Bucură-te, că lacrimi te-au prididit la auzirea vorbelor 4ui Bucură-te, că por#i în

pleoape diamant de apa sfintei

1rumuse#i

Bucură-te, că din muchea buzei sorbi sarea cereştilor triste#i Bucură-te, că ai plâns şi din dulcea#a numelui ca mirul

vărsat

Bucură-te, că te-a gâlgâit năpada "elui preadorit şi chemat Bucură-te, că #i-ai umezit ochii de slava Schimbării la 1a#ă Bucură-te, c-ai privit

(udecata prin (arul lacrimii de ghea#ă Bucură-te, că ne chemi la rănirea cu heruvică (elanie Bucură-te, că-ndemni la pocăin#ă cu necurmată

metanie Bucură-te, zelos învă#ător întru ştiin#a înlăcrămării Bucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul, !ărinte al

Binecuvântării%

Condac VI

4ocul inimii, Sionul, muntele sfintei vădiri,

plin îmi răsuflă de vestea "elei de-a &oua 8eniri

"a brâu în (uru-I plutind, albi ca nişte nori ireali, o sută patruzeci şi patru de mii de sfin#i virginali, din alăute cereşti cântă5 şi-n mi(locul lor, cu


12/26

chip leonin de )esie, )ielul strălucitor

Sfinte Ioane, şi tu domn virgin, dă-mi strai alb de in, sub arcaşul soborniciei să ne împlinim din simfonia de ocean, strună înmiit crescută

creastă de nouă cântare, numai lor cunoscută

+i pe numele &omnului meu cu glas de foc mi s-a dat să-. duc în dar lui &umnezeu, 9înger de mare sfat:

+i-n roata rostirii curate "erul ne va purta spre aminul aminurilor toate$ Aliluia%

Icos VI

)area min#ii măiestrie heruvică o râvnesc,

ca destoinic omului meu lăuntric să-i iscusesc inelul clar din cleştarul cugetului ascu#it, la aur de vis şi sim#ire curată rostuit

"apetele de cruce ale făpturii unite

şi rotund gândului întors în sine păsuite

+i cum î#i sunt învă#ăcel în arta pustnicească

pentru tine, Sfânt Ioane, &omnul să binevoiască să-mi pună în toarta inelului anume lucrat alba nestimată ce-I poartă numele$ 9)inunat: ce

nu se poate ceti, fără numai de primitor, din flecare făcând un de-&umnezeu-purtător +i-mpodobit aşa a te lăuda să vin şi eu,

binerostind ca un nemincinos ucenic al tău$

Bucură-te, prin care ne însuşim parado;ele uşurin#ei Bucură-te, că zvârlim uşurin#a ca frupt din pomul

cunoştin#ei

Bucură-te, prin care primim dăruirea de sine ca un toiag Bucură-te, că lepădăm dăruirea de sine, că-i iadului prag Bucură-te, prin care

destoinicim obiceiul, drept bun

sfin#itor

Bucură-te, că ne dezbărăm de obiceiul cel îndobitocitor Bucură-te, prin care zidim neştiin#a în cele vinovate Bucură-te, că nimicim neştiin#a,

că-i fântână de păcate Bucură-te, prin care ne întemeiem mai tari pe piatra

credin#ei

Bucură-te, că ucidem împietrirea că îi pieirea fiin#ei Bucură-te, că fără voia lui ne dă folos şi duhul pierzării Bucură-te, Sfinte Ioane

Bogoslovul, !ărinte alBinecuvântări%

Condac VII

'umele &omnului, apriga doririi chemare, dar 'umele &omnului de Slavă, cine îl are7

Alb călăre# cu arc, pe cal alb, este numele Său

&omnul îl dă cui voieşte ca un tare &umnezeu

Sfinte Ioane, mare rănit al dragostei domneşti, dă-mi şi mie cuviin#a cu care tu îndrăzneşti şi ştiin#a ta întru arcăşia cugetătoare,

la înaltul arc al rugăciunii săgetătoare 'evăzutul război şi inima mea să-. cuteze

şi la lupta &omnului, alb să se înfă#işeze &ulcea#a de spangă sfântă şi pe ea să o străpungă

şi la plânsoarea cântului necurmat să a(ungă "u sfin#ii cerului şi pământului să pot cânta,

ca un adevărat rănit al dragostei$ Aliluia%

Icos VII

0chii oglindi#i la spada de văpaie a inimii, stră(uitor afară şi-nlăuntru voi pâlpâi învierii, când îmi va înflori numele de dar, întru răsuflul tihnit al

liniştii fără hotar, &omnul !ăcii pune în noi voroava-i negrăită, ce nu o prinde decât urechea în duh trezită

"ele şapte tăceri ale rugăciunii curate, ce-s şapte tunete ale cerului încuiate, le-ai ascultat, Sfinte Ioane, şi le-ai pecetluit, cu gri(ă tare,

precum anume #i s-a poruncit de acel mare arhanghel, cu glasul 4eului sfânt văzut cu un picior pe mare şi altul pe pământ

Acest scump cuvânt numai &omnul îl poate dărui aleşilor Săi, pentru care î#i vom şi glăsui$

Bucură-te, că darul îndumnezeirii tăinuit îl învistierim Bucură-te, că tainicele 4ui comori lumii le propovăduim Bucură-te, că a 4ui sfin#enie

păzim cu al limpezimii zid Bucură-te, c-ale 4ui mărgăritare nu le dăm porcilor în blid Bucură-te, că neprihănirea 4ui nimic nu poate s-o atingă

Bucură-te, că în vasele sfinte nu vom lăsa câinii să lingă Bucură-te, că inimii i-am dat muzică de care nu te saturi Bucură-te, că de luptă .-

am luat glas cu tăiuş de două laturi Bucură-te, că taina-i stă în vileag şi din lumină e urzită

Bucură-te, că grăirea-i fără văl e încă mai acoperită Bucură-te, că 'umele de nespus ni-i şi roată neîntinării Bucură-te, Sfinte Ioane

Bogoslovul, !ărinte al Binecuvântării%

Condac VIII

!linitor de peste plinătatea plinătă#ilor,

gândirii zenit, 9!ărinte al veacului viitor: fulger în catapeteasma frun#ilor spornic oprit, odihnă, octavă sufletului meu învăluit"um să e gângur, să e zic, să e chem, să e numesc, cu ce lărgimi de aripi rostirii lin să cresc, până la ine, Sfântul, marele lumilor )ire

'u aflu în vorbe numelui ău asemuire

&oar spusa min#ii în inimă neglăsuitoare e strigă în duh paşnic, lipită de răsuflare

+i, &oamne, îndrăznind cu Sfântul Ioan 'ăier, vâslim în ritmul marelui vultur, olăcar la cer

8ino la Ierusalimul nostru nou, la nunta a

sub ramul întâmpinării să-


13/26

Condac IX

Smarald inelar e marele nimb al arătării, concentrată prezen#ă de taină a depărtării, stranie nestemată a vederii Sfântului ron, vârf virginal al

lăuntricei suiri în 3leon

0 undă a lui doar şi iată cer de viziune,

deschis să vezi prin străvezimile de rugăciune, cum tot trupul 8avilonului prea tare cetate, cade şi piere în vâltoarea mărilor spurcate

Sfin#enia cu păcatul nu pot sta împreună,

blânde#ea cu atingerea doar scrumeşte, răzbună

Sub ocrotirea ta, Sfinte Ioane, să ne iscuseşti, să primim gingăşia puterilor dumnezeieşti

+i întări#i cu &uhul Stăpânilor să putem murmura, în amurgul e;tazului de smarald$ Aliluia%

Icos IX

+i prin aura topazului, luminos, auriu,

linia obrazului 1ecioarei unduieşte viu +i cu palmele suite în semn de rugăciune,

în doicul pântecelui #ine izbuc de minune Soarele plin, orbitor şi ca într-un engolpion

îndumnezeitor, Sfântul !runc, împărat în Sion Stă )aica 4uminii şi a 4umii pe cornul lunii

în marele semn anume suit în#elepciunii !lânge )aica 4uminii şi a 4umii în tăcere,

că 1iul 0mului se naşte în noi cu durere 'aşterea noastră din cristelni#ă însufle#ită,

ce, Sfinte, tu ne-o creşti feciorie nenuntită u, de &umnezeu pe "ruce 1ecioarei înfiat,

vârf al îmbisericirii, ce te lăudăm curat$

Bucură-te, că &omnul 2olgotei cu un cuvânt te-a

numit fiul Său Bucură-te, pentru voroava ce te-a făcut frate al lui

&umnezeu

Bucură-te, că !reacurata a primit să-#i fie )amă cerească Bucură-te, că #i-ai plinit chip şi asemănare dumnezeiască Bucură-te, că #i-ai

descoperit aborul din patima )ielului Bucură-te, că şi noi am #intit scara de sus, cap al Betelului Bucură-te, că şi noi am pus bun început al

duhovniceştiirodiri

Bucură-te, că şi în noi a solit înger de dar al Buneivestiri Bucură-te, că ne vom primeni staulul min#ii cât mai

luminos Bucură-te, că şi în ieslea noastră se vrea în scutec

&omnul ristos

Bucură-te, că şi în noi Betleemul şi-a deschis cerul cântării Bucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul, !ărinte al

Binecuvântării%

Condac X

re(i muguresc trei luceferi ai logodnei de safir,

fiicei ierusalimitene la umeri şi la mir înfăşurată în zăpadă de in fără pată,

stihar se înseamnă, sfin#enie înluminată,

înaurită măre#ie de &uhul aleasă,

)ielului să îi fie sofianică )ireasă Stă mânecând cu tot alaiul cinstei nup#iale,

a#intită veghei înalte a cununii sale Sub înfă#işarea !rezbiterului alb !ărinte,

tu îi aduci năstrapa rugăciunii nesfârşite, în palme i-o pui ca pe o inimă de aur vie,plină de mirul 'umelui "elui ce va să vie +i harul arzând

în (arul năstrapei va inela, fumuind în lung crin, un mul#umitor$ Aliluia%

Icos X


14/26

numai Sfânta Sfintelor, numai prestol sfânt peste tot +i cum via#a în sine e veşnică liturghie,

taina lucrării de aci e taină de cununie &oar vinul laudei fiind (ertfa fără de "alvar,

mintea având liturghisitor şi inima altar 4a nunta )iresei pure cu 8erbul lui &umnezeu

dat îi firii virginale să dăinuiască mereu &in peştera din ostrov, !atmosul de surghiunire,

tu ne scrii duminical vecia de nuntire "um marele înger #i-a dat sul de slove, mâncare,

de-#i strig cu şapte biserici şi această cântare$

Bucură-te, că noi vom fauri mlădios alb alai cununiei Bucură-te, că noi to#i ne vom înfră#i prinşi de dansul Isaiei Bucură-te, că în cor ne vom

uni la muzicala unitate Bucură-te, că mistic ne vom înso#i )ielului "elui de departe Bucură-te, că în ristos, "el /nul în to#i, şi noi to#i

vom fi una

Bucură-te, că fiecărui 3l va da inelul, brâul, cununa Bucură-te, că din edenic alămâi fruntea ne va încununa Bucură-te, că îmbrăcând şi

pectoralul, ne vom revirgina Bucură-te, că a(ungând îngeri în trup, to#i ne vom

îndumnezei

Bucură-te, că la stadia unitivă, treimic to#i vom hori Bucură-te, că &uhu-+i va pune herb în aura inelarii Bucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul,

!ărinte al Binecuvântării%

Condac XII

>vâcnitu-mi-a înfrigurat zăvodul sufletului

un deget de gând .-a picurat chiar în cumpăna lui &ar n-am apucat întrebarea cine poate să fie7 "a smirna m-a năpădit a &omnului

bucurie

)i-e aci, în pragul făpturii, bunătatea stăpână, împietrirea mi-a ciocănit cu înstelata-i mână

'u-s vrednic, &oamne Iisuse, să-mi intri în cămară, dar cum lăsa-e-voi, &oamne, la uşa mea afară7

ăcerea din temeie şi rugăciunea răpită, îşi potrivesc ascu#işul spre clipa dăruită

Sfinte Avvă Ioane, povă#uieşte-mă bine,

cum să-mi înveşnicesc odihna &omnului la mine, ca să mă întrepătrund în haric răsuflu cu ea, la rodnică isihie şi tainic$ Aliluia%

Icos XIIîntru nămiaza acelui mâine al minunii,

de fi-vom în *ai la Amprorul în#elepciunii, glasul &omnului vom auzi în lina grădină, zefir al inimii, trezind harfele de lumină

&in psalmul său de soare, izvoarele frumuse#ii curg în râul apa vie cât şi-n !omul vie#ii

+i suie din trunchi în floare, din fruct la desfătare, în prea-dulce pârg numele de binecuvântare, aşa gustând din mustos miez, cântecul

nemăsurat, aşa chemând cu sfânt viers, numele neînserat, străluci-ne-va iar rourul zorilor făpturii

+i cum Sfinte, tu ne scrii ultim adevăr Scripturii,

98ino, &oamne%:, căruia &omnul răspunde$ 9Iată vin%: aşa şi noi vom rosti stihirea aceasta de Amin%

Bucură-te, că victorioasă flacără e numele &omnului Bucură-te, că veghea 4ui stăruie trează şi în toiul somnului Bucură-te, că puteri de

lecuire din zicerea numelui curg Bucură-te, că 3l ni-i cvintă credin#ei, fără clintire sau amurg

Bucură-te, că suprafirească prânzire sufletului meu îi cere Bucură-te, că-n buna-i rostire sorbim din duhul de înviere

Bucură-te, că purpura dăruirii o sângeră singurul Sfânt Bucură-te, că pâinea nemuririi cinăm din arzătoru-I cuvânt Bucură-te, că numele e

lumină ce dezvăluie, arată Bucură-te, că în 3l se izbăvesc to#i cei cu dorire curată Bucură-te, că-n 3l tu ne înve#i felul ceresc al cuminecării

Bucură-te, Sfinte Ioane Bogoslovul, !ărinte al Binecuvântării%

Condac XIII

0, Ioane, Sfinte Avvă al chipului vulturesc,

duhovnicesc al meu !ărinte şi ctitor sufletesc,

iată-mă, acordat alăută drept-slăvitoare,

nădă(duind tu să-mi veghezi sfânta înflăcărare Apără-mă să-mi #in tot viu văpaia arcană,

litania 'umelui de foc cu dulce#i de mană /riaş al &uhului grai cu furtuni de suspine,

inima împăcându-4 să-4 zică cum se cuvine

&in cugetătorul arcuş al celor cinci cuvinte,

arcuind pe unitatea sim#urilor strunite 'umai din cântare, răul din lume să se ducă,

iureşul din suflul rostirii izgonindu-l nălucă Iezerul de foc şi fântâna adâncului să-l bea,

laolaltă cu cerurile toate când vom dura$ Aliluia%

ACATISTUL SFÂNTULUI DIMITRIE-CEL-NOU BASARABOV - DE SANDUTUDOR ( Rev. Gandirea, nr. 1, 1!"#$

)ărire


15/26

ghicituri ca@n oglindă, chip de orbitoare valma 5

u ce treci în spaimă sfântă în orcane de prăpăd

dulce-apoi ca să ne@ngâni din cavalele de vis

toată vra(a de minune ce ne-aşteaptă prin sicriu 5

0% u "ela ce@n Scripturi proorocii ăi e-au scris$

&umnezeul peste oşti, &omnul &umnezeul viu


16/26

Apa-vie#ii care curge tainică în orice om 5

u ne @ngăduie să stăm îndeaproape raclei tale,

ca prin tine, vas ales, să slăvim pe &omnul-&omn,

să fim gata să urmăm pururea chemării Sale 5

1ii-ne a(utor, prea-sfinte, ia-ne greutatea lenii,

râvnitor să luăm aminte cu tot tâlcul via#a ta,

şi cu suflete curate, alăute de smerenii,

să sunăm împărăteşte cântul sfânt $ Aliluia

IIIcos

+i-ascultând în pace cursul vie#ii tale,

sfinte, fă-te nouă toiag sfânt în cale $

1ără pre# boarul satului ai fost

"u nuiaua verde vite #ineai turmă

!raful şi copiii în alai de prost

pe uli#a largă te duceau din urmă

!ăzitor de bivoli în câmpii ai stat

singur ca tăcerea nop#ii @n revărsat

>dren#e pe trup schilav, nod, scae#i în barbă,

nebănuind nimeni că eşti vas ales,

tu grăiai cu ploaia, pasări, sfârc de iarbă,

de sporeai în tine sfântul în#eles

+i văzând că @n lume firul de izvoare

curge mai departe apă trecătoare,

ai ieşit din satul unde te-ai născut,

la o mănăstire mucezită @n peşteri,

ai lăsat cireada mugind la păscut,

şi te-ai dat în mâna schivnicilor meşteri

In zaconul tagmei va(nicul "uvânt

te-a cioplit călugăr ca pe lemnul sfânt

"ărturar ce duce slovele umflate

n@ai fost, "uvioase-din-Basarabov

)ână #ărănească, degete crăpate,

răsfoiau stângace file de ceaslov

"a o umbră albă ai trecut prin via#ă

până la sorocul schimbării la fa#ă

"unoscând şi vremea zborului din trup

ai pornit cu duhul pe drumuri de soare

1ăclie smerită cu parfum de stup,

poveste lumească via#a ta nu are

!rivigheri, obidă, posturi, rugăciuni

#i-au dat vrednicia să reverşi minuni

!entru aceasta, Sfinte, pios te rugăm,

milostiv fii nouă cei cari-#i strigăm $

Bucură-te veghetor sub candelă de iască,

Bucură-te pildă de via#ă duhovnicească,

Bucură-te cel cu funia lepădării încins,

Bucură-te că naşterea şi moartea #i-ai învins,

Bucură-te stăruin#ă @n dovada sfintei "ruci,

Bucură-te ram-raic ce @n veac nu te usuci,

Bucură-te flamura albei nestricăciuni,

Bucură-te asprimea canoanelor cu minuni,

Bucură-te punte spre limanul suprafiresc,

Bucură-te tiparni#ă de chip călugăresc,

Bucură-te însufle#ire obrocită sub oase,

Bucură-te din raclă de moaşte, luminoase,

Bucură-te &imitrie-cel-nou, "uvioase


17/26

I II

Condac

u sihastrul prea-sărac, umilit şi neştiut,

tu eşti chezăşia noastră ce din umbră ruşina#i,

la picioarele străpunse ale "elui-nevăzut,

am căzut în praf cu fruntea de trufie lepăda#i 5

1ă să urce fără margeni ruga noastră cât mai vie,

s@o asculte din vecie &omnul-Sfânt comoara milii,

să sim#im sub lacrămi grele cum ne sfarmâ@n bucurie

inimile împietrite de nimicurile zilei+i în ochi din nou cu vra(a viitorului Sion,

să pornim în oşti ce poartă drept în mir pecetea Sa

oată stavila prihanei, negrul zid de 3rihon,

să se năruiască @n noi cântând nou $ Aliluia

I II

Icos

4a râu cu buruiană, #ărm sălbăticit,

două pietre @n scoburi trupul #i-astrucau

Bol#ile de peşteri unde-ai asfin#it

curgerea de ape psalmi #i-o tâlcuiau

"urs-a din calvarul vremii mult veleat

de când pentru ceruri şi humă te-ai dat

+i-au venit puhoaie de potop din munte

încât lemne, pietre, din #ărm au pornit

Au căzut în ape mormântul şi-o punte

ce erau aproape peşterii cu schit $

+i-au rămas acolo moaştele-#i la fund

0amenii din partea locului văzând

cum (ucai rotire de foc peste undă,

socoteau că @n prunduri comoară de bani

în cazane grele trebui să se-ascundă

Aurul tău, sfinte, bănuiau de ani

Insă ochiul nostru minunea nu vede,

mintea noastră oarbă taina nu o crede

Intru-aceasta, sfinte, mila-#i pentru om

fă să ne înfaşe sfântă luminare,

să cântăm şi #ie întru &omnul-&omn

muzică regească, înaltă cântare $

Bucură-te cel în prundişul apelor ascuns,

Bucură-te că @n tine lucrează "el-'epătruns,

Bucură-te cel ce ştii cântul râului lainic,

Bucură-te cel ales să fii &omnului crainic,

Bucură-te lamura &ragostii dumnezeeşti,

Bucură-te oglindire de luceferi cereşti,

Bucură-te luminare ca focul pe comori,

Bucură-te cel vălurit de-ale lumii vâltori,

Bucură-te cel tăinuit de obştescul erez,

Bucură-te că pe ristos por#i @n al inimii miez,

Bucură-te dăinuire va(nică de oase,

Bucură-te @n racla de moaşte, luminoase,


I8

Condac

u călugărie albă ce-ai păzit cu duh zelos

mădularele-#i curate, fiindcă @n noi ca @ntr@un chivot,

tu ştiai că odihneşte răsuflarea lui ristos 5

tu ne-a(ută să cinstim sol în &omnul Sabaot


18/26

pe "el ce în noi aşteaptă ca un oaspete tăcut

Aripi nevăzute @n noi din dor de ceresc înot

să ne@nal#e =n rugăciune peste patima de lut 5

8ălul care ni-4 ascunde să se sfâşie de tot,

să putem şi noi să fim vas curat, un vas ales,

plin cu untdelemn ceresc, umilit a lumina

candelă ce pâlpâieşte pentru Sfântul-în#eles,

căruia smerit cânta-vom de trei ori $ Aliluia

I8Icos

,+i când &omnul-8ie#ii vru să-#i puie =n slavă,

să-#i arate pilda albei schivnicii,

la o copilandră sub duh rău bolnavă

îngereasca veste somnul iconi $

9 i e - # i sunt tămadă, din prund de vâltoare

de @năl#a-vor iarăşi oasele-mi în soa#e

I-arătaşi şi râpa, prin ochian de vis $

două pietre sure, unde-ai potmolit

de-#i păstrau tezaur trupul tău închis,

prin minuni sorocul de s@a împlinit

+i-alba-dimine#ii află fără chin

pe fecioara trează sub cearceaf de in

+i când to#i din casă lângă pat stoliră,

glasul lin de fată limpezit a spus

visul ce văzuse, vorbe ce uimiră

"um încins cu nimbul "elui-mai-presus

ca un scut de flăcări ne vei apăra

de drăceasca iazmă, de ispita, rea,

de boala cu duhuri, de gândul murdar,

de zborul pe-aripa înrăit-a glumii,

de spaima nebună cu chipul de var,

de fierul ce-. poartă !rin#ul-roş-al-lumii

!entru aceasta, sfinte, în stih î#i strigăm,

sus spre înăl#imea bol#ilor cântăm $

Bucură-te iubire aplecată peste noi,

Bucură-te chiparoasă a minunilor noi,

Bucură-te ivirea aurorei pe văzduh,

Bucură-te parafă a sfântului &uh,

Bucură-te chezaş de neîndoioasă tămadă,

Bucură-te prile(ul necredin#ei să vadă,

Bucură-te olăcarul lumii celeilalte,

Bucură-te pricină de semne neaşteptate,

Bucură-te biruin#a luminii în beznă,

Bucură-te obraz-sfânt din creştet pân@ la glesnă,

Bucură-te hărăzită ocină de oase,

Bucură-te din racla de moaşte, luminoase,


8

Condac

&oamne,

e mai viu, mai cald, în veac sfin#itul ău nume,

ca lumina ce aleargă pârguind întreaga lume 5

3 mai tainic ca o şoaptă a pământului în zori

când prin lăncile de trestii nasc izvoare de fiori 5

)ai temut decât un strigăt, uriaş ca o cascadă,

ce-şi înal#ă rupt din luptă groaza sângelui pe spadă 5

+i mai blând ca limpezimea din potirul lunii mari


19/26

ce catifelează-albastru umbra@n mun#ii legendari 5

u eşti vra(a ce @nfăşoară vestitorul ău trimis 5

u eşti adevărul-fulger năzărit prin por#i de vis 5

şi în moaştele prea-sfinte trăinicia-i taina a,

/nuia cărui cânta-vom cântul sfânt $ Aliluia

8

Icos

A pornit mul#imea din ogrăzi la râu,

în chervan agale, preo#i sub odoare,pe toiage babe aduse din brâu,

copiii stârnind colbul sub picioare

1runzele pe pomi lin se bucurau,

păsările @n zbor vestea o cântau

+i-au a(uns la locul văzut de fecioară,

unde @n multe ori flăcări s@au zărit

(ucăuş-verzui ca pe o comoară,

şi cătând cu râvnă, sfinte, te-au găsit

moaşte neatinse, peste veac purtat,

luminând în ziuă de aur curat

u pândar la tauri negri şi păroşi,

cei ce te hulisem ca pe prost în sat,

cu ochi mari privind la tine fricoşi,

mâna ta prelung şir am sărutat

1ericit bărbatul ca un stâlp smerit

spri(in pentru "asa &omnului cioplit

Intru-aceasta sfinte, pios te rugăm,

milostiv fii nouă cei cari-#i strigăm $

Bucură-te aflare din vadul cel neştiut,

Bucură-te faptă-vie ce #âşneşti peste lut,

Bucură-te herubim cu veleatul pământesc,

Bucură-te nenufar din iezerul ceresc,

Bucură-te că ai fost derâdere în sat,

Bucură-te că@n nestimata slăvii te-ai schimbat,

Bucură-te că-#i sărutăm mâinile sub#iri,

Bucură-te maramă de drepte ocrotiri,

Bucură-te podoaba fericitului sărac,

Bucură-te pa(ură atârnată peste veac,

Bucură-te putere ce dormitează @n oase,



8I

Condac

0 % u înger străveziu, pază dreaptă peste om 5

tu ce @n fiecare (oci ca un foc peste comoară

fie de umblăm în soare, sau pe apele din somn 5

tu acela ce veghezi până via#a se coboară

ca să treacă peste zări, prin întoarcere @n pământ

pentru ceailaltă via#ă, tu po#i spune taina cum

putrezirea nu pătrunde moaştele celui prea-sfânt,

şi cunoşti cât îi de lung cel mai de pe urmă drum

pentru cel ales să fie mărturie printre noi,

cel ce-şi rupe trupul viu, ce zideşte carnea sa

pietrei sfintelor altare, până @n ziua de apoi

când cereşte vom cânta ultimul $ Aliluia

)igălos din pietre, sfinte, te-au desprins

!roaspăt pe velin#a tărgii, cu cearceaf

până peste fa#ă coperit întins,


20/26

te-au urnit în nimbul de amurg şi praf,

să te ducă @n cinste pentru înoptat

la bisericu#a gheboasă din sat

2loatele din frunte lemnul crucii #in

"a @n tipsii sub#ire sună sfântul vers

Ison lung de preo#i prohodeşte plin

1lori de fum tămâia năpădeşte @n mers

&e-acum, arca vie#ii, vei pluti departe

peste râu de oameni, capete plecate

&eacum rând pe umăr osul tău purtând,harul de sfânt-&uh de la &omnul-&omn

pogorît adânc în cel mai de rând,

cel mai neştiut şi din urmă om,

ne va ocroti întru pocăin#ă

să-#i cântăm războinic stih de biruin#ă $

Bucură-te armură de suflet fără pată,

Bucură-te rassă-aspră cucernic purtată,

Bucură-te vedenia ostaşului sub har,

Bucură-te chip lung cu străvezimi de chilimbar,

Bucură-te pavăză ce ne umbreşti în nevoi,

Bucură-te izbânda viclenitului război,

Bucură-te surpătorul îndemnului spurcat,

Bucură-te arătare de coif înviforat 5

Bucură-te răbdare de zale călite,

Bucură-te sfin#enie cu tăişuri cumplite,

Bucură-te o#elită rânduială de oase,

Bucură-te raclă de moaşte, luminoase,


Sub pecetie de har, în smerenie înaltă,

cuvioase ai suit peste moartea ce te-ascunse,

ca prin tine să se-arate trăinicie @nfricoşată,

biruin#a ce-o căleşte focul celor nepătrunse

u prin moaştele-#i din raclă, mărturie în veac stai

despre cele peste sim#uri, peste cugetul de (os,

şi prin tine gândul nostru înăl#at pe zări de raiu

urcă mâna care-atinge haina &omnului ristos 5

de tămăduim de bube şi văpăile de boale

Sus în )untele prea-sfânt, lumina#i de steaua ta,

printre umbre vom urca legănând în mers pe cale

&ragostei dumnezeeşti cântul sfânt $ Aliluia

8II

Icos

8este @n lung şi lat departe colindă

despre cum din ape, făr@ a te cunoaşte,

cuvioase sfinte, prin vis ca @n oglindă

ai făcut să-#i afle luminoase moaşte,

izgonind şi duhul copilei bolnave

+i-a(unse @n urechea 8oivodului mare

din /ngro-8lachia, zvoana largii slave,

care prin poruncă fără adăstare

cu alai trimise să te-aducă @n #ară

&eci mergând trimişii preo#i şi boeri,

în Basarabov, de sârg încărcară

pe chervan sicriul prea sfintei poveri

+i-ai purces pe şleahuri cu domnesc alai,

în podoabă scumpă stre(uit de oaste

u care purtaseşi doar scae#i pe strai,

purpură crăiască te @nvelea pe moaşte


21/26

+i văzând cum cearcă trufia lumească,

cu vremelnicia-i pios viclenită,

chiar de după moarte să te stăpânească

#i-ai trezit cereasca putere cumplită,

0asele-#i chervanul tot mai greu apasă,

caii sub harapnic opi ntesc supuşi 5

dar la o fântână pe @ntinsoarea şeasă

aproape de satul ce se cheamă *uşi,

tu nu mai voeşti ca să mergi nainte

3ra în chindie ceasul rugăciuniio#i cu teamă-adâncă semnul luând aminte,

în nedumerire de rostul minunii,

ca să poată-afla voia ta atunci,

unde-oi vrea să mergi cu moaştele tale,

au pus într@un (ug ne@nvă#a#i doi (unei

şi-i lăsară volnici să pornească @n cale

6uncii cei sălbatici s@au întors îndată

la Basarabov şi @n mi(loc de sat

locului au stat cu norodul roată

Iar domneştii soli au purces de-au spus

8oivodului toate câte le-au văzut

"ele întru &omnul nu sunt de supus

u cel ce vădeşte pe "el-'evăzut,

cuvioase sfinte, laudă-#i strigăm

milostiv fii nouă cei cari-#i cântăm $

8 I I I

Condac

Bucură-te strălucirea obârşiei de rând,

Bucură-te răpire de minune peste gând,

Bucurăete covârşitorul chervanului domnesc,

Bucură-te că birui peste (ude#ul obştesc,

Bucură-te nebănuitul trufiei zăgaz,

Bucură-te aurărie cu sunetul treaz,

Bucură-te cel lămurit de-a răului zgură,

Bucură-te orând de-adâncă @nvă#ătură,

Bucură-te c@ai vădit că cereştile n@au schimb,

Bucură-te cel întărit cu-al aleşilor nimb,

Bucură-te sfântă chiverniseală de oase,



remur ca salcia, &oamne, când sunt departe de ine

Indoiala-mi umple fiin#a, ochii @n cearcăn se afundă

"e-mi slu(eşte @n#elepciunea dacă ghiară @ntoarsă @n mine

mă sfâşie depănându-şi pustietatea rotundă%

Iară tu, prea-cuvioase, ce-ai sfin#it călugăria,

fii-ne în ristos îndemnul să putem cum se cuvine

să ne lepădăm cu totul, de noi, de nevrednicia,

înfricoşetoarea gri(e, chinul zadarnic de sine

"el ce se păstrează, piere 5 cel ce se scoboară, suie

6ertfirea cea vie, darul pentru @mpără#ia a


22/26

numelui tău hram, lăcaş sfânt zidesc,

umbra sfintei "ruci trupul să-#i umbrească,

pe liman de rugă să se odihnească,

acolo în satul tău necunoscut

unde moaşte-o vreme să te-aşezi ai vrut

'orod fără număr năzuia spre tine

Suferin#a lumii venia să se @nchine

1e#ele triste#ii sub lumini de faclă

geamăt lung şi lacrămi #i-au picat pe raclă

+i cum în uimire de vră(it belşugru(ele în rouă înfloresc pe rug,

în mul#imi de semne minuni înfloreau

celor ce @n credin#ă spre tine veni i u

"ărturari în hronici scris au rânduit

câteva din ele ce s@au auzit

din oamenii vremii vrednici de crezare,

ce-au văzut cu ochii, mărturie tare

cu adeverire şi de al#i bătrâni,

spre încredin#are de alte minuni

!entru aceasta, sfinte, pios te@ rugăm

milostiv fii nouă cei cari-#i cântăm $

Bucură-te stâlpirea credin#ei depline,

Bucură-te că şi slova e martoră de tine,

Bucură-te cel în vie#ile sfin#ilor înscris,

Bucură-te smerire cu măre#ie de vis,

Bucură-te că la altar păstrat eşti tezaur,

Bucură-te clopo#el cu inimă de aur,

Bucură-te fâlfâire ca un sunet de naiu,

Bucură-te logodire cu inelul de raiu,

Bucură-te cumpănă a izvoarelor cereşti,

Bucură-te mirtul ce năde(dea ne înfloreşti,

C Bucură-te cinstită îmbinare de oase,



ID

Condac

0% u )aică prea-curată, dumnezeească Aleasă,

0% u binecuvântată, strălucitoare )ireasă,

0% u "ăreia arhanghel


23/26

umilit sub cruce fă să simt iar cum

prin iubirea-#i sfântă via#a @n mine creşte

cu avânt de aripi spre cer de vultur

u cu harul mâinei tale mă umbreşte

arşi#a ispitei rele să îndur

ca să dea în mine iar, fără zăbavă,

mugurii iubirii cu belşug de fapte,

să nu@ncerc vreodată răzvrătirea sclavă,

să răzbat spre ziuă prin drăceasca noapte

re@nviat în &omnul, cleştar de uimire,din scări de răpire să-#i cânt spre slăvire $

Bucură-te anahoretul reimii plăcut,

Bucură-te prietenie cu sigiliu nerupt,

Bucură-te odihnitor ostrov de iubire,

Bucură-te năstrapa aiezmii de lecuire,

Bucură-te firidă-ascultătoare de plângeri,

Bucură-te tovărăşie-aducătoare de îngeri,

Bucură-te ca un imn de frunze strălucitoare,

Bucură-te umbrar cu bună întâmpinare,

Bucură-te toiag spre zarea călătoare,

Bucură-te aromeala izopului în floare,

Bucură-te bălsămată cunună de oase,



D

Condac

&oamne lisuse ristoase, î#i privesc icoana@n fa#ă

ce@n canon î#i zugrăveşte pe lemn sfântă *ăstignirea,

ceasul-al noulea în care &ătătorule-de-via#ă

prin durerea agoniei mântuitu-idirea

)ari piroane e atârnă sângeros din palme sparte,

de e spânzură pe-o #eastă uriaşe de pământ,

şi sub fruntea a plecată în spre zare, peste moarte,

ochii


24/26

3l căzu la dânsul cu grea rugăminte

să nu @nstrăineze moaştele-#i prea-sfinte,

ci @n dar să le lase acestui pământ

pentru prăzi şi (afuri ce le-a pătimit,

ca să ne mângâie harul tău prea sfânt

de toată năpastea ce ne-a bă(enit,

A luptat cu duhul râvnei creştineşti

până când oşteanul s@a înduplecat

e-a primit norodul


25/26

+i @n amurgul baltă de sânge martir,

din veacul minciunei să nască dreptatea,

ca sub umbra crucii, veşnică să crească

Biserica sfântă, întru plinătatea

cea apostolească şi sobornicească

u ce eşti alesul cel bine primit,

roagâ-te @ntr@olaltă în ortodo;ie,

cu to#i cei ce pururi sus te-am proslăvit

glăsuind cântarea cea plăcută #ie $

Bucură-te cel ce zbori pe-ale tăcerilor scări,

Bucură-te că urci înaltele desfăşurări,

Bucură-te că te aşezi în soborul celor drep#i,

Bucură-te că vezi aina-cu-şeapte-pece#i,

Bucură-te cel cu herb de-apocalipsă în mir,

Bucură-te cel lângă ronul ca piatra de zamfir

Bucură-te semnul "elui ce leagănă stelele,

Bucură-te faclă ce din noi fâlfâi relele,

Bucură-te blânde#e ce vrea să ne scape,

Bucură-te cel ce ne mângâi grelele pleoape,

Bucură-te pilduire prin mira(u-#i de oase,



D I I

Condac

Sub catapeteasma naltă, până @n ceruri î#i urcăm

clopot uriaş de rugă, ca să umple firea toată

1ără vorbe, doar în cuget în tăcere î#i purtăm,

ca mireazma dintr@o floare, gândul nostru fără pată

u Stăpâne, dă-ne @n pace s@auzim cum pasul ău

vine către noi aproape pe văzduhurile-albastre,

ca sub pasul Bucuriei să se sfarme tot ce-i rău

&oamne Sfinte "el ce por#i taina inimilor noastre,

ne îngăduie acum în răgazul cestui ceas,

când în inimi lumini#ă am aprins îm pacea a,

să-


26/26

Biruindu-şi moartea i-ai dat proslăvirea

ridicând alesul din pândar de turmă,

să vădeşti că @n ine întrupând iubirea

răstignirei sfinte, omul cel din urmă,

peste orice stăvili, poate @nvinge firea

!e #ăranul aspru ce slu(ea pământul

răzimând în bâtă, bărbos, ars de soare,

.-a lucrat canonul schivnic cu cuvântul,

făurind minune, albă arătare,

o icoană lungă de sfânt bizantin,o desăvârşire, pavăză cerească,

sub care aleargă, cei trudi#i de chin,

cei mânca#i de boale de iazma drăcească,

cei cuprinşi de frică, desnădă(dui#ii,

cerşetorii lumii fără ocrotire,

tot norodul gri(ii, mu#ii, umili#ii,

ce în veac vor cere sfântă lecuire,

cântându-i cu to#ii cântec de slăvire $

Bucură-te icoană ce ni te-ară#i drept izvod,

Bucură-te că înspre tine aleargă norod,

Bucură-te alinul inimii obidite,

Bucură-te voroava gurilor amu#ite,

Bucură-te că nu eşti rugăciune deşartă,

Bucură-te că eşti scară la )ila-ce-iartă,

Bucură-te că tămâia î#i înal#ă flori de fum,

Bucură-te că te vor şti şi copiii de-acum,

Bucură-te de ceaslovul ce cântul î#i poartă,

Bucură-te că @n stih creşti ca smaraldul în toartă,

Bucură-te străbună odihnire de oase,



)ărire

Acatiste Daniil Sandu Tudor

Documents

Transcript of Acatiste Daniil Sandu Tudor