115880694 Baxter Stephen Pierdut in Timp

8/13/2019 115880694 Baxter Stephen Pierdut in Timp

http://slidepdf.com/reader/full/115880694-baxter-stephen-pierdut-in-timp 1/236



STEPHEN BAXTER

PIERDUT ÎN TIMP

Traducerea C T LIN TENIĂ Ă ŢĂ

STEPHEN BAXTER THE TIMESHIPS

1995



Stephen Baxter (n. 13 noiembrie 1957, Liverpool, Anglia) este

un scriitor britanic de hard S. !ste licentiat "n matematic# i inginerie.ș$uternic in%luen at "n scrierile sale de c#tre pionierul S&ului,ț

'.. ells, *a+ter a %ost ales vicepre edinte alș H.G. Wells Society"n--.

/he /ime Ships &1995 (ro. Pierdut în timp) este continuarea0o%icial# a romanului 2ellsian 0a4ina /impului, aprobat# desocietatea H.G.Wells, cu prileul centenarului.

6artea a c4tigatpremiile John W. CampbellMemorial 4i Philip K.

Dick "n 199 4i ritish Science !iction "ssociation"n 1995. A %ostnominali8at# 4i pentru premiile Hu#o$ Clarke$ %i &ocus"n 199.



So'iei mele Sandra %i în memoria lui H.G.

PROLOG

ineri diminea:a, de&abia re"ntors din viitor, m&am tre8it multdup# ivirea 8orilor, din cel mai pro%und somn %#r# vise.

&am sculat din pat 4i am tras draperiile. Soarele str#b#tea lene4

drumul s#u obi4nuit pe bolta cereasc#, iar eu mi&am amintit cum, din perspectiva accelerat# a unui !+plorator al /impului, astrul s#ltasprinten prin v#8duh; Acum "ns#, se p#rea, eram din nou captiv "nscurgerea mloas# a timpului, precum o insect# "ntr&un chihlimbarvscos.

<gomotele dimine:ii, "n =ichmond, se "nv#lm#4eau dincolo de%ereastra mea> trop#itul cailor, tronc#nitul ro:ilor pe caldarm 4i

pocnetele u4ilor. ?n tramvai cu abur, scuipnd %um 4i scntei, "naintagreoi pe $etersham =oad, iar prin aer pluteau strig#tele ca de pesc#ru4iale negustorilor ambulan:i. i&am dat seama c# gndurile mele se"ndep#rtau de coloratele peripe:ii "n timp, revenind "ntr&un plan lumesc>m# gndeam la con:inutul ultimului num#r din Pall Mall Ga(ette1 4i lami4c#rile de la burs#, 4i "mi cultivam n#dedea c# era posibil ca, "n po4tadin diminea:a aceasta, s#&mi parvin# cel mai recent "merican Journal o)Science2, ce avea s# cuprind# cteva dintre specula:iile mele asupradescoperirilor savan:ilor A. ichelson 4i !. orle@3 privind anumitemani%est#ri ciudate ale luminii, relatate "n urm# cu patru ani "n aceast#

1 n%luent cotidian britanic din epoc#, "n%iin:at de redericB reen2ood 4ieorge Smith "n 1C5 (n. trad.).2 6unoscut# publica:ie 4tiin:i%ic# american#, "n%iin:at# "n 1C1C de *enaminSilliman (n. trad.).3 Autorul se re%er# la celebrul e+periment cu inter%erometrul al %i8icieniloramericani Albert Abraham ichelson (1C5&1931) 4i !d2ard illiams orle@(1C3C&193), prin care s&a demonstrat c# vite8a de propagare a luminii este

constant#, oricare ar %i mi4carea observatorului, probndu&se ast%el ine+isten:a0vntului de eter postulat pn# atunci 4i punndu&se ba8ele noii paradigmerelativiste a %i8icii (n. trad.).



revist#, "n 1CC7...Di a4a mai departe; Am#nuntele de 8i cu 8i "mi n#v#leau "n minte

iar, prin contrast, amintirea aventurii mele "n viitor aunse s# par#%antastic# E absurd#, chiar. Acum, re%lectnd din nou la ea, tr#iam

impresia c# "ntreaga e+perien:# avea o consisten:# halucinant#, aproapeoniric#> sen8a:ia c#derii precipitate, "nce:o4area tuturor aspectelor legatede c#l#toria "n timp 4i, "n s%r4it, pr#bu4irea "n lumea de co4mar a anuluide gra:ie C-7-1. or:a pe care o e+ercit# cotidianul asupraimagina:iilor noastre se dovedi impresionant#. Stnd acolo, "n piama, o

parte din "ndoiala care, "n cele din urm#, m# cople4ise "n noaptea precedent# reveni 4i am "nceput s# pun sub semnul "ntreb#rii "ns#4ie+isten:a a4inii /impului. Fn ciuda %aptului c# :ineam minte %oartelimpede cei doi ani din via:# pe care mi&i petrecusem, la reali8area ei,

printre 4uruburi 4i piuli:e, ca s# nu mai pun la socoteal# cele dou#decenii dinainte, pe parcursul c#rora desprinsesem teoria c#l#toriei "ntimp din anomaliile pe care le observasem pe m#sura cercet#rilor melede %i8ic# optic#.

Am rememorat conversa:ia cu tovar#4ii mei, de la cina din searatrecut# E "ntr&un %el, acele cteva ceasuri erau de departe mai animate,acum, dect toate 8ilele pe care le petrecusem "n viitorime E 4i mi&amamintit de amestecul de reac:ii la istorisirea mea> destinderea general#

provocat# de o poveste bun#, "nso:it# de urme de simpatie sau luare "nderdere aproape %#:i4#. Fn %unc:ie de temperamentul %iec#ruia, 4i,:ineam eu minte, scepticismul cvasi universal. Gumai un prietenapropiat, c#ruia, "n paginile ce au s# urme8e, "i voi spune Scriitorul,

p#ruse s#&4i aplece urechea la vorbele mele incoerente cu oarece"n:elegere 4i "ncredere.

Stnd la %ereastr#, m&am "ntins, iar "ndoielile asupra amintirilormele mi s&au 8druncinat. Hurerea de spate era su%icient de real#, acut# 4i

insistent#, la %el 4i sen8a:iile ar8#toare din mu4chii bra:elor 4i ai picioarelor> proteste ale musculaturii unui b#rbat care nu se mai se g#seala prima tinere:e 4i care %usese silit, contrar obi4nuin:elor sale, s# seistoveasc#. 0!i bine, atunci, m&am certat cu mine "nsumi, 0dac#e+pedi:ia ta "n viitor a %ost cu adev#rat un vis E pe de&a "ntregul, inclusivnoaptea aceea sumbr#, cnd te&ai luptat "n p#dure cu orlocii4 E de unde

provin durerile 4i unghiurile acesteaI $oate oi %i %#cut tumbe pringr#din#, "ntr&un delir de somnambulI

4 6reaturi palide, asem#n#toare maimu:elor, care tr#iesc "n adncurile"ntunecate.



ar apoi, aruncat "n neornduial# "ntr&un col: al camerei mele, amv#8ut un mic mald#r de haine> erau ve4mintele pe care le purtasem pn#la u8area complet# "n timpul 8borului meu "n viitor 4i care acum nu maiaveau alt# menire dect aceea de a %i distruse. $uteam s# v#d petele de

iarb# 4i urmele de %ocJ bu8unarele erau rupte, 4i mi&am adus aminte demodul "n care eena %olosise acele buc#:i de material pe post de glastread&hoc, pentru a le umple cu %lorile etiolate5 ale viitorului. Fnc#l:#rile "milipseau E am sim:it un bi8ar %ior de regret gndindu&m# la acei papuci decas# vechi 4i como8i, pe care "i luasem %#r# s# m# gndesc "ntr&un viitorostil, "nainte de a&i abandona unei sor:i de neimaginat, iar acolo, pecovor, se g#seau r#m#4i:ele mi8erabile 4i p#tate cu snge ale 4osetelormele.

6umva, acele 4osete E vechi, comice 4i 8dren:uite E cu e+isten:alor pro8aic#, m&au "ncredin:at, mai presus de orice, c# "nc# nu "mi

pierdusem min:ile, c# 8borul meu "n viitor nu %usese "n "ntregime un vis.Am priceput c# trebuia s# m# "ntorc "n acel timpJ trebuia s# strng

dove8i c# viitorul era la %el de real precum =ichmondul anului 1C91, pentru a&mi convinge cercul de prieteni 4i con%ra:ii "n truda 4tiin:i%ic#, 4i pentru a alunga ultimele r#m#4i:e ale propriei mele "ndoieli.

Fn vreme ce "mi conturam "n minte aceast# deci8ie, "mi ap#ru dinsenin chipul dulce 4i %rivol al eenei, la %el de "nsu%le:it ca 4i cum ea ar

%i stat "n %a:a mea. /riste:ea 4i un sentiment nest#vilit de vinov#:iedatorat propriei mele impetuo8it#:i "mi s%4iar# inima. eena, %emeia&copil din rasa !loilor, m# "nso:ise c#tre $alatul de $or:elan erde, prinadncurile codrilor ren#scu:i din acea vale "ndep#rtat# a /amisei, 4i se

pierduse "n con%u8ia incendiului ce a urmat 4i a asalturilor sumbre aleorlocilor. Fntotdeauna am %ost o persoan# care mai "nti ac:ionea8# 4iabia dup# aceea permite p#r:ii ra:ionale a min:ii sale s# se adapte8e. Fnvia:a mea de burlac, aceast# tendin:# nu "mpinsese pe nimeni, cu

e+cep:ia propriei persoane, spre vreo primedie serioas#, "ns# acum, "nnesocotin:a 4i "n graba mea nest#vilit#, o l#sasem prad# pe biata 4i"ncre8#toarea eena unei mor:i oribile "n umbrele acelei Gop:i Gegre aorlocilor.

inile "mi erau p#tate cu snge, 4i nu doar cu puroiul acelorsuboameni degenera:i 4i resping#tori E orlocii. Am stabilit c# trebuias# m# revan4e8 E "n orice mod posibil E pentru %elul abominabil "n careo tratasem pe s#rmana 4i "ncre8#toarea eena.

5 !tiolare K %enomen care apare la plantele crescute "n "ntuneric, mani%estat prin lungirea tulpinilor, mic4orarea 4i albirea %run8elor, etc., din cau8a lipsei decloro%il# (n. trad).



!ram plin de hot#rre l#untric#. Aventurile mele, %i8ice 4iintelectuale, "nc# nu luaser# s%r4it;

Am pus&o pe doamna atchets s#&mi preg#teasc# o baie 4i am

intrat cu greu "n ea. Fn ciuda sentimentului de urgen:#, mi&am acordat unr#ga8 pentru a&mi des%at# bietele oase istoviteJ am remarcat cu interes b#4icile 4i 8grieturile de pe picioare, precum 4i arsurile super%iciale pecare le su%erisem pe mini.

&am "mbr#cat repede. Hoamna atchets "mi preg#tise micul&deun. &am n#pustit la ou#, ciuperci 4i ro4ii cu avnt, "ns# am g#sit c#4unca 4i carna:ii m# ap#sau pe limb#J cnd am mu4cat din carneacleioas#, sucurile ei, saturate de sare 4i untur#, "mi tre8ir# o vag#repulsie.

Gu am putut s# nu "mi amintesc de orloci 4i de carnea pe carev#8usem c# o consumau la ospe:ele lor de8gust#toare; $eripe:iile melenu "mi diminuaser# apetitul pentru %riptura de berbec la cina din seara

precedent#, mi&am adus eu aminte, dar atunci %oamea "mi %usese multmai chinuitoare. are o anumit# stare de 4oc 4i de nelini4te, decurgnddin ne%ericitele mele aventuri, "4i croia chiar 4i acum drum printrestraturile min:ii meleI

Fns# "mi st# "n obicei s# iau un mic&deun s#n#tos, c#ci sunt de

p#rere c# o do8# bun# de peptone6 "n artere, la "nceputul 8ilei, esteesen:ial# pentru %unc:ionarea e%icient# a vigurosului mecanism uman.ar ast#8i era posibil s# %ie cea mai solicitant# 8i din via:# pe care oavusesem de "n%runtat. A4adar, am l#sat deoparte re8ervele 4i amterminat ce aveam "n %ar%urie, mestecnd cu hot#rre 4unca.

dat# ispr#vit micul&deun, am "mbr#cat un costum de var#sub:ire, "ns# trainic. Hup# cum cred c# le povestisem tovar#4ilor mei dela cina din seara precedent#, devenise evident pentru mine, pe m#sur# ce

m# pr#bu4eam prin timp, c# iarna %usese alungat# din lumea anului degra:ie C-7-1 E n&a4 putea spune dac# prin evolu:ie natural#, prin proiectare geogonic# ori prin remodelarea Soarelui "nsu4i E a4a c#, "nvremurile ce aveau s# vin#, nu era nevoie de paltoane c#lduroase sau de%ulare. i&am pus o p#l#rie, pentru a :ine la distan:# Soarele viitoruluide tenul meu palid, tipic engle8esc, 4i am scotocit dup# cea mai durabil#

pereche de ghete pe care o aveam.Am luat o mic# rani:# 4i am "nceput s# m# "nvrtesc prin cas#,

6 Substan:# organic# produs# "n timpul digestiei prin hidroli8a proteinelor subac:iunea pepsinei.



r#scolind prin dulapuri 4i sertare dup# obiectele de echipament pe carele socoteam trebuincioase pentru cea de&a doua c#l#torie E sprenelini4tea s#rmanei 4i r#bd#toarei doamne atchets care, sunt sigur,acceptase de mult c# s#n#tatea mea mental# se a%la pe t#rmurile

neguroase ale mitologiei; A4a cum "mi este %elul, m# cuprinsese %ebra plec#rii, cu toate c# eram decis s# nu mai %iu chiar att de repe8it ca"ntia oar#, cnd str#b#tusem opt mii de secole proteat %iind numai de o

pereche de papuci 4i o singur# cutie de chibrituri.Am "ndesat "n rani:# toate chibriturile pe care le&am putut g#si

prin cas# E de %apt, l&am trimis pe 'ill@er la tutungerie pentru a maicump#ra ni4te cutii. Am b#gat "n#untru cam%or, lumn#ri 4i, dintr&unimbold de moment, o m#sur# de %e4til# re8istent#, "n ca8 c#, silit desitua:ie, trebuia s#&mi %ac singur lumn#ri noi. (G&aveam dect o ideevag# despre modul "n care se e+ercita acest me4te4ug, "n parante8# %iespus, dar, "n lumina str#lucitoare a acelei dimine:i optimiste, nu m#"ndoiam de capacitatea mea de a improvi8a.)

Am luat spirt alb, ali%ii, ni4te tablete de chinin# 4i un sul de banda. Gu aveam nici o arm# de %oc E m# "ndoiesc c# a4 %i luat a4aceva, chiar dac# a4 %i de:inut una, c#ci la ce bun este o arm# de %oc cndmuni:ia s&a epui8at E "ns# mi&am b#gat "n bu8unar cu:itul cu plasele. Am"mpachetat un set de unelte E o 4urubelni:#, cteva chei inelare de

di%erite m#rimi, un mic bom%aier cu pn8e de re8erv# E precum 4i unnum#r de 4uruburi 4i de bare de nichel, alam# 4i cuar:. !ram hot#rt canici un accident trivial ce s&ar putea abate asupra a4inii /impului s# num# imobili8e8e "n vreun viitor de8articulat, din pricina lipsei unei

buc#:ele de alam#> "n ciuda proiectului meu trec#tor de a construi o nou#a4in# a /impului cnd cea original# "mi %usese %urat# de orloci "nC-7-1, "n lumea dec#8ut# a viitorimii nu d#dusem peste nici o dovad#cum c# a4 putea s# g#sesc materiale pentru a repara m#car un 4urub

c#ruia i se stricase %iletul. He bun# seam# c# orlocii p#straser# uneleaptitudini tehnice, "ns# nu&mi surdea ideea de a %i obligat s# m#tocmesc cu acei viermi albino4i de dragul ctorva buloane.

Am descoperit aparatul meu ModaB 4i am scotocit dup# bli:.6amera %usese recent "nc#rcat# cu un %ilm de o sut# de negative, pe rol#de hrtie. i&am adus aminte ct de&al naibii de costisitor "mi p#ruseaparatul atunci cnd "l achi8i:ionasem E nu mai pu:in de dou#8eci 4icinci de dolari, cump#rat "ntr&o e+cursie la Ge2 NorB E "ns#, dac# m#"ntorceam cu %otogra%ii ale viitorului, %iecare dintre acele po8e de doi



inci7 avea s# %ie mai pre:ioas# dect cele mai bune dintre picturi.Acum, m# "ntrebam eu, oare eram gataI &am cerut s%atul bietei

doamne atchets, de4i nu aveam s#&i spun, %ire4te, "ncotro inten:ionams# c#l#toresc. Aceast# %emeie destoinic# E %legmatic#, cinstit# 4i

remarcabil de direct#, 4i totu4i cu un su%let devotat 4iimperturbabil E arunc# o privire "n rani:#, a4a burdu4it# cum era, 4iridic# "ntreb#tor din sprncean#. Apoi porni spre camera mea 4i se"ntoarse cu 4osete de re8erv#, cu ru%#rie de corp 4i E aici mai c# mi&avenit s# o s#rut E cu pipa mea, un set de cur#:#toare 4i cutia de tutun de

pe policioara c#minului.Ast%el, cu amestecul meu obi4nuit de ner#bdare 8orit# 4i

inteligen:# super%icial# E 4i cu o ne:#rmurit# "ncredere "n bun#voin:a 4i bun&sim:ul celorlal:i E eram gata s# revin "n timp.

6#rndu&mi rani:a sub un bra: 4i ModaBul sub cel#lalt, m&am"ndreptat c#tre laborator, unde m# a4tepta a4ina /impului. 6nd amauns "n %umoar, am %ost uimit s# descop#r c# aveam un musa%ir> unuldintre oaspe:ii din seara precedent# 4i poate cel mai apropiat prieten almeu E era Scriitorul despre care am vorbit. St#tea "n milocul "nc#perii,"ntr&un costum care "i venea prost, cu nodul de cravat# ct de grosolan se

putea imagina, iar minile leg#nndu&i&se stngaci pe lng# trup. i&am

amintit din nou cum, din cercul de prieteni 4i cuno4tin:e pe care "iadunasem pentru a&mi servi ca primi martori la %aptele mele de viteie,acest tn#r serios ascultase cu cea mai mare aten:ie, t#cerea sa vibrndde simpatie 4i %ascina:ie.

# sim:eam neobi4nuit de bucuros s#&l v#d 4i recunosc#tor pentruc# venise E c# nu m# ocolise, lundu&m# drept un e+centric, precum ar %i%#cut unii, dup# spectacolul pe care "l d#dusem "n seara dinainte. Am rs4i, "mpov#rat cu sacul 4i aparatul de %otogra%iat, i&am "ntins un cotJ el m#

apuc# de "ncheietur# 4i o scutur# solemn. O Sunt gro8av de ocupat, am spus eu, cu ma4ina aceea8.!l m# cercet#J am avut impresia c# "n ochii s#i, de un albastru

sp#l#cit, se putea citi nevoia disperat# de a crede.

?n inci K ,5P cm (n. red.).! Hialogul dintre Scriitor 4i !+ploratorul /impului din aceast# parte a c#r:iieste preluat ad litteram de autor din 6apitolul al Q&lea al romanului lui '. .ells *he *ime Machine (1C95). $entru versiunea romneasc#, att "n redarea

acestui citat, ct 4i a unor termeni din lucrarea lui ells, s&a %olosit traducerealui ihu Hragomir 4i 6. onghi8as, Ma%ina *impului, ap#rut# "n '.. ells,pere alese, vol. , !ditura /ineretului, 19 (n. trad.).



O Har nu e oare o glum#I 6#l#tore4ti "ntr&adev#r prin /impI O 6#l#toresc cu adev#rat, am rostit eu, sus:inndu&i privirea ct

de mult am putut, c#ci voiam s# %ie convins.!ra un b#rbat scund 4i "ndesat, cu bu8a in%erioar# proeminent#,

%runtea lat#, pome:ii delica:i 4i urechile mai degrab# urte. !ratn#r E de vreo dou#8eci 4i cinci de ani, pesemne, avnd cu dou# deceniimai pu:in dect mine "nsumi E "ns# p#rul s#u lins dea "ncepea s# ser#reasc#. ergea oarecum s#lt#re: 4i emana o anumit# energie E nervos,

precum o pas#re greoaie E dar "ntotdeauna p#rea boln#vicios> su%erea dehemoragii, din vreme "n vreme, ca urmare a unei lovituri de picior "nrinichi, la un oc de %otbal, pe timpul cnd lucra ca pro%esor "ntr&o 4coal#

particular# uitat# de Humne8eu, din Rara alilor. ar ast#8i, "n ochii s#ialba4tri, de4i obosi:i, se citeau, ca de obicei, inteligen:a 4i preocuparea

pentru mine.$rietenul meu "4i c4tiga e+isten:a ca pro%esor E "n momentul

acela, :innd ni4te cursuri prin coresponden:# E "ns# era un vis#tor. La pl#cutele noastre banchete de oi seara, din =ichmond, "4i "n4ira cunemiluita teoriile despre viitor 4i despre trecut, 4i ne "mp#rt#4ea ultimelesale gnduri cu privire la semni%ica:ia anali8ei de8olante 4i atee a luiHar2in ori alte asemenea lucruri. isa la per%ectibilitatea raseiumane E era e+act genul de persoan#, 4tiam sigur, care 4i&ar %i dorit din

toat# inima ca povestea mea despre c#l#toria "n timp s# %ie adev#rat#;Fi spun 0Scriitorul dintr&o veche amabilitate, presupun, c#ci, din

cte 4tiam, nu publicase dect diverse specula:ii timide prin reviste decolegiuJ "ns# eu nu aveam nici o "ndoial# c# mintea lui vie urma s#&icroiasc# o ni4# de un anume %el "n lumea literelor E 4i, lucru maiimportant, nici el nu avea vreo "ndoial#.

He4i eram ner#bd#tor s# pornesc la drum, m&am oprit o clip#.$oate c# Scriitorul "mi putea servi ca martor pentru acest nou voia E de

%apt, m&am "ntrebat acum, poate c# dea inten:iona s# transpun#aventurile mele anterioare "ntr&o %orm# colorat#, adecvat# pentru publicare.

!i bine, urma s# aib# binecuvntarea mea; O Am nevoie doar de o um#tate de or#, am spus eu, considernd

c# m# puteam "ntoarce e+act "n acest loc 4i "n acest timp cu o simpl#ap#sare a manetelor ma4inii mele, indi%erent ce perioad# aveam s#

petrec "n viitor ori "n trecut. Dtiu de ce&ai venit 4i este %oarte amabil din partea dumitale. at# cteva reviste. Hac# r#mi la prn8 la mine, ":i voiar#ta de data aceasta am#nun:it cum se c#l#tore4te "n timp, cu e+emple,cu tot ce trebuie. # ier:i dac# acum te p#r#sescI



!l consim:i. !u am "ncuviin:at din cap "n direc:ia sa 4i, %#r# alte preparative, am pornit de&a lungul coridorului, spre laboratorul meu.

A4a mi&am luat r#mas&bun de la lumea lui 1C91. G&am %ostniciodat# un b#rbat care s# se ata4e8e pro%und, 4i nu sunt genul c#ruia "i

plac desp#r:irile "n%loriteJ dac# a4 %i 4tiut "ns# c# nu aveam s#&l mai v#dniciodat# pe scriitor E cel pu:in, nu "n carne 4i oase E "mi "nchipui c# a4%i %ost ceva mai ceremonios;

Am p#truns "n laboratorul meu. !ra aranat oarecum ca un atelierde scul#rie. He tavan era ag#:at# o turbin# de abur, care ac:ionadi%eritele ma4in#rii de prelucrare a metalului prin intermediul unorcurele de piele, iar amplasate pe bancurile de pe podea se g#seau unutila de 4tan:at tabla, prese, aparate de sudur# cu acetilen#, menghine 4ialte asemenea unelte. $e banc se a%lau buc#:i de metal 4i schi:e, "nvreme ce roadele abandonate ale muncii mele 8#ceau "n pra%ul de pedu4umea, c#ci eu nu sunt de la natur# o persoan# ordonat#J la picioarelemele, bun#oar#, am dat peste bara de nichel care "mi "ntr8iase primulmeu seur "n timp E acea bar# care se dovedise a %i e+act cu un inci maiscurt#, a4a c# trebuise s# o re%ac.

Am re%lectat la %aptul c# "mi petrecusem mai mult de dou# deceniidin via:# "n aceast# "nc#pere. Locul era o ser# modi%icat#, care d#dea

spre gr#din#. usese construit# pe un cadru sub:ire de %ier %orat, vopsit"n alb, iar pe vremuri o%erise o priveli4te decent# "nspre ru, dar trecusemult timp de cnd acoperisem geamurile, pentru a asigura o anumit#consisten:# a luminii 4i a m# %eri de privirile curioase ale vecinilor mei.Fn "ntunericul uleios se 8#reau diversele mele unelte 4i dispo8itive,ducndu&m# acum cu gndul la enormele ma4in#rii din caverneleorlocilor, pe care le v#8usem "n treac#t. &am "ntrebat dac# nu cumvaeu "nsumi aveam "n snge o tendin:# morbid# de orloc;

Hup# ce urma s# m# "ntorc, am stabilit, aveam s# dau os pere:iide 4ipc# 4i s# ilumine8 din nou "nc#perea, s# o pre%ac "ntr&un loc alstr#lucirii !loilor, 4i nu a clarobscurului orlocilor.

&am "ndreptat c#tre a4ina /impului.Acea structur# voluminoas# 4i asimetric# st#tea lipit# de peretele

dinspre Gord&est al atelierului E unde o tr#seser# orlocii E ladep#rtare de opt sute de milenii, "n inten:ia lor de a m# prinde "ninteriorul piedestalului S%in+ului&cel&Alb. Am c#rat ma4ina "napoi "ncol:ul de Sud&!st al laboratorului, acolo unde o construisem. dat#terminat# aceast# opera:iune, m&am aplecat "n %a:# 4i, "n semi"ntuneric,am deslu4it cele patru cadrane cronometrice care num#rau trecerea



ma4inii prin matricea static# de 8ile a storieiJ acum, bine"n:eles,indicatoarele erau toate la 8ero, c#ci ma4ina revenise "n propriul ei timp.Lng# 4irul de cadrane, se g#seau cele dou# manete care struneaudihania E una pentru viitor, iar alta pentru trecut.

Am "ntins mna 4i, "ntr&o pornire de moment, am mngiatmaneta pentru viitor. asa butuc#noas# 4i "nclcit# de metal 4i %ilde48vcni precum o %#ptur# animat#. Am 8mbit. a4ina "mi reamintea c#nu mai apar:inea acestui $#mnt, acestui Spa:iu 4i /imp; Hintre toateobiectele materiale ale universului, cu e+cep:ia acelora pe care le

purtasem asupra mea, doar aceast# ma4in# era cu opt (ile mai b+tr,n+dec,t lumea ei, c#ci petrecusem o s#pt#mn# "n epoca orlocilor, darm# "ntorsesem "n 8iua plec#rii mele.

i&am l#sat bagaul 4i aparatul de %otogra%iat pe du4umeaualaboratorului 4i mi&am atrnat p#l#ria de spatele u4ii. Amintindu&mi demodul "n care "4i %#cuser# de cap orlocii cu ma4ina, m&am apucat s# overi%ic. Gu mi&a %ost greu s# cur#: di%eritele pete maronii 4i buc#:elele deiarb# ori de mu4chi care "nc# atrnau de 4inele aparatuluiJ niciodat# nu%usesem adeptul aspectului ne"ngriit. Fns# una dintre 4ine era strmbat#,iar eu am "ndreptat&o. Apoi am testat 4uruburile 4i am gresat barele decuar:.

Fn timp ce munceam, mi&am adus aminte de panica ru4inoas# care

m# covr4ise atunci cnd descoperisem c# pierdusem ma4ina "n %avoareaorlocilor 4i am sim:it un %ior de a%ec:iune pentru hardughia aceastaurt#. a4ina era o cu4c# deschis# de nichel, alam# 4i cuar:, abanos 4i%ilde4, destul de ci8elat# E precum lucr#tura unui orologiu de

biseric# E avnd o 4a de biciclet# dispus# nepotrivit "n milocul"ntregului ansamblu. 6uar:ul 4i cristalele minerale, saturate cu$lattnerit#, luceau pe cadru, con%erind "ntregului ansamblu un aspect deirealitate 4i asimetrie.

ire4te, nimic nu ar %i %ost posibil %#r# propriet#:ile ciudateisubstan:e pe care o denumisem 0$lattnerit#. i&am adus aminte cum,din "ntmplare, aunsesem "n posesia unui e4antion din acel material E "nacea noapte, cu dou# decenii "n urm#, cnd un necunoscut urcase pn# lau4a mea 4i "mi d#duse un pachet cu aceast# substan:#. 0$lattner, a4acum se pre8entase, era un ins masiv, cu un cap ciudat, mare 4i gri8onat,cu c:iva ani buni mai "n vrst# dect mine, 4i "mbr#cat "n ni4te culori

bi8are, de ungl#. &a "ndemnat s# studie8 acea materie puternic# pecare mi&o "nmnase, "ntr&un %lacon de medicamente. !i bine, substan:a ar#mas necercetat#, pe un ra%t din laboratorul meu, mai mult de un an, "nvreme ce eu %#ceam progrese cu o lucrare mai concret#. Har, "n cele din



urm#, "ntr&o dup#&amia8# plictisitoare de duminic#, am dat os %laconulde pe ra%tul s#u...

ar ceea ce am descoperit, "n %inal, a condus la E asta;$lattnerita, care satura barele de cuar:, era substan:a ce alimenta

a4ina /impului 4i %#cea posibile ispr#vile sale. Fns# "mi place s# m#m#gulesc singur, 8icndu&mi c# %usese nevoie de propria meacombina:ie de spirit analitic 4i imagina:ie pentru a descoperi 4i utili8a

propriet#:ile acelei substan:e remarcabile, acolo unde cineva mai pu:incapabil n&ar %i "n:eles.

!8itasem s#&mi %ac public# descoperirea, orict de bi8ar ar %i %ostdomeniul, %#r# o veri%icare e+perimental#. i&am promis c#, imediatdup# ce m# "ntorceam, cu specimene 4i %otogra%ii, aveam s# "ntocmescstudiul pentru Philosophical *ransactions9J urma s# %ie o ad#ugirecelebr# la cele 4aptespre8ece articole pe care dea le publicasem acolo,

pe teme de %i8ic# a luminii. Ar %i %ost amu8ant, m# gndeam eu, s#&miintitule8 articolul "ntr&un %el sec, cum ar %i, de pild#, 0 serie de re%lec:iiasupra anormalelor propriet#:i cronologice ale mineralului $lattnerit#TU4i s# "ngrop "n interiorul s#u 8guduitoarea revela:ie a e+isten:eic#l#toriei "n timp.

Fn cele din urm#, am terminat. i&am potrivit p#l#ria pe ochi "nc#o dat#, dup# care mi&am ridicat bagaul 4i camera %otogra%ic# 4i le&am

pus sub 4a. Apoi, dintr&o pornire, m&am dus la 4emineul laboratorului 4iam luat v#traiul care se a%la acolo. Am cnt#rit cu mna greutatea sasubstan:ial#, socotind c# s&ar putea s#&mi %ie de %olos, 4i l&am legat decadrul ma4inii.

Hup# aceea m&am a4e8at "n 4a 4i mi&am pus mna pe manetelealbe de pornire. a4ina tremur#, precum un animal al timpului cedevenise.

Am aruncat o privire prin laborator, la realitatea lui p#mnteasc#,

4i m&a %rapat ct de nepotrivi:i ar#tam amndoi "n el acum E eu, "nve4mntul meu de e+plorator amator, iar ma4ina, cu aspectul ei din alt#lume 4i cu petele 4i 8grieturile din viitor E de4i eram deopotriv#, "ntr&unanume sens, odrasle ale acestui loc. Am sim:it tenta:ia s# mai 8#bovescctva timp. 6e r#u se putea "ntmpla dac# mai a4teptam "nc# o 8i, "nc# os#pt#mn#, ori "nc# un an aici, cuprins "n propriul meu secolcon%ortabilI A4 %i putut s#&mi adun energiile 4i s#&mi vindec r#nile. arenu m# repe8eam "nc# o dat# "n aceast# nou# aventur#I

9 $restigioas# publica:ie 4tiin:i%ic# a Societ#:ii =egale, care a %ost "n%iin:at# "n15 4i care apare 4i "n pre8ent (n. trad.).



Am au8it sunetul unor pa4i pe coridorul casei 4i rotirea unuimner de u4#. /rebuie c# era Scriitorul, intrnd "n laborator.

Fntr&o clip#, am decis. G&a4 %i c#p#tat mai mult cura o dat# cutrecerea altei p#r:i din acest secol al QQ&lea, plicticos 4i osi%icatJ iar "n

plus "mi luasem r#mas&bun de la toate persoanele de la care dorisem s#&mi iau.Am "mpins maneta pn# la cap#t. Am avut acea sen8a:ie ciudat#

de în-,rtire care se ive4te "n prima clip# a c#l#toriei "n timp, urmat# deacel sentiment covr4itor 4i 8#p#citor de c#dere. 6red c# am rostit oe+clama:ie "n momentul revenirii acelui sim:#mnt nepl#cut. Fmi"nchipui c# am au8it un pocnet de sticl#> o %ereastr# de luminator,aspirat# de mi4carea aerului. ar "n restul minuscul al unei secunde, l&amv#8ut stnd acolo, "n cadrul u4ii> Scriitorul, o siluet# nedeslu4it#, den#luc#, cu o mn# ridicat# c#tre mine E captiv "n timp;

Apoi a disp#rut, %#cut invi8ibil de 8bor. Fn urul meu, pere:iilaboratorului devenir# ce:o4i 4i, din nou, enormele aripi ale nop:ii 4i ale8ilei %l%ir# "n urul capului meu.



CARTEA ÎNTÂI

NOAPTEA CEA NEAGRĂ

1. Călătoria în timp

!+ist# /rei Himensiuni ale Spa:iului, prin care omul se poatedeplasa dup# bunul s#u plac. ar /impul este pur 4i simplu " Patra

Himensiune> identic# "n %iecare caracteristic# important# cu celelalte, cue+cep:ia %aptului c# propria noastr# con4tiin:# este silit# s# c#l#toreasc#

prin ea cu un ritm constant, precum peni:a condeiului meu pe paginaasta.

Hac# E speculasem eu pe parcursul studiilor mele re%eritoare la propriet#:ile bi8are ale luminii E am putea s+ r+sucim cele $atruHimensiuni ale Spa:iului 4i /impului E s# schimb#m Lungimea cuHurata, bun#oar# E s&ar putea hoin#ri pe culoarele storiei la %el de u4or

ca atunci cnd iei o cabriolet# pn# la est !nd;$lattnerita "nglobat# "n substan:a a4inii /impului repre8entacheia acestei opera:iuni, permi:nd ma4inii s# se roteasc#, "ntr&un modneobi4nuit, "ntr&o nou# con%igura:ie din structura Spa:iului 4i /impului.Ast%el, spectatorii care au urm#rit plecarea a4inii /impului E ca 4iScriitorul meu E au raportat c# v#8user# dispo8itivul r#sucindu&se %oarterepede, "nainte s# dispar# din storieJ 4i tot ast%el, conductorul E eu"nsumi E su%erea invariabil de ame:eal#, stare indus# de %or:ele

centri%uge 4i 6oriolis, care "l %#ceau s# se simt# ca 4i cum ar %i %ost proiectat a%ar# din ma4in#.Har, "n po%ida tuturor acestor e%ecte, rotirea indus# de $lattnerit#

era %undamental di%erit# de r#sucirea unui titire8 sau de revolu:ia lent# a$#mntului. Sen8a:ia de verti era contra8is# %lagrant, "n ceea ce "l

prive4te pe conductor, de ilu8ia c# st# nemi4cat "n 4a, iar timpul lic#re4te pe lng# ma4in# E c#ci era rota'ie în a)ara Spa'iului %i *impului.

Fn vreme ce noaptea gonea dup# 8i, conturul "nnegurat allaboratorului disp#ru din urul meu, a4a c# aunsesem s# stau "n aer liber.Str#b#team din nou acea perioad# din viitor, socoteam eu, "n care



laboratorul %usese demolat. Soarele 8bura precum o ghiulea prin v#8duh,cu multe 8ile comprimate "ntr&un minut, iluminnd "n preama measugestia vag# 4i costeliv# a unor schele. Fn curnd, schelele se pr#bu4ir#,l#sndu&m# pe panta dealului, sub cerul deschis.

ite8a mea prin timp spori. Lic#rul nop:ilor 4i al 8ilelor secontopi "ntr&un albastru&"nchis, de crepuscul, 4i am i8butit s# v#d lunarotindu&se prin %a8ele sale ca s%rlea8a unui copil. 6#l#torind cu o vite8#4i mai mare, ghiuleaua Soarelui se trans%orm# "ntr&un arc de lumin#,"ntin8ndu&se pe bolt#, un arc care se leg#na "n sus 4i "n os pe cer. Fn

urul meu, vremea alterna "n ra%ale succesive de 8#pad# alb# 4i verde prim#v#ratic. ndicnd anotimpurile. Fn s%r4it, din pricina accelera:iei,m&am cu%undat E din nou "ntr&o lini4te des#vr4it#, "n care numairitmurile anuale ale $#mntului "nsu4i E trecerea centurii solare "ntree+tremele de la solsti:ii E pulsau precum b#t#ile inimii pe deasupra

peisaului ce evolua. Gu sunt sigur dac# am istorisit, "n prima mea relatare, despre

t+cerea "n care este suspendat cel ce "ntreprinde c#l#toria "n timp./rilurile p#s#rilor, tronc#nitul "ndep#rtat al vehiculelor pe caldarm,tic#itul ceasurilor E pn# 4i respira:ia slab# a materialului uneicase E toate acestea alc#tuiesc un %undal comple+ 4i neobservat alvie:ilor noastre. Acum "ns#, scos din timp, eram "nso:it numai de sunetul

propriei mele r#su%l#ri 4i de trosnetul u4or, ca de biciclet#, al a4inii/impului sub greutatea mea. Gutream o covr4itoare sen8a:ie dei8olare E ca 4i cum m&a4 %i pr#v#lit "ntr&un univers nou 4i pustiu, de4i8idurile propriei noastre lumi erau vi8ibile parc# prin ni4te geamuria%umate E "ns# "n#untrul acestui nou univers eu eram singura %#ptur#"nsu%le:it#. ?n adnc sentiment de con%u8ie cobor" asupra mea,ac:ionnd "mpreun# cu sen8a:ia de pr#bu4ire vertiginoas# care "mi"nso:ea c#derea "n viitor, provocndu&mi st#ri de grea:# pro%und# 4i de

depresie.Acum "ns# lini4tea a %ost spart# de un murmur gros, %#r# surs#, ce p#rea s#&mi umple urechileJ era un susurat domol, precum cel al unuiimens %luviu. Fl remarcasem din timpul primului 8borJ nu puteam %isigur de cau8a sa, "ns# mi se p#rea c# trebuie s# repre8inte un e%ect alscandaloasei mele treceri prin curgerea lent# a timpului.

6t de mult m# "n4elam E ca de&attea ori "n graba mea de a&mi dacu presupusul;

Am studiat cele patru cadrane cronometrice, cioc#nind "ncet cuunghia sticla %iec#ruia pentru a %i sigur c# %unc:ionau. Hea acul celui



de&al doilea, care m#sura miile de 8ile, "ncepuse s# se dep#rte8e de la po8i:ia sa de repaus.

Aceste cadrane E servitori mu:i 4i credincio4i E %useser# adaptatedin ni4te manometre de presiune a aburului. unc:ionau prin calcularea

unor anumite tensiuni de de%ormare din bara de cuar: dopat# cu$lattnerit#, o tensiune cau8at# de e%ectele de contorsionare ale c#l#toriei"n timp. 6adranele num#rau (ilele E nu anii, lunile, anii bisec:i saus#rb#torile mobile E iar asta se datora unei proiect#ri inten:ionate.

He "ndat# ce am demarat cercet#rile privitoare la aspectele practice ale c#l#toriei "n timp, 4i "ndeosebi la necesitatea de a determinaamplasarea ma4inii mele "n el, mi&am petrecut o perioad# considerabil#str#duindu&m# s# con%ec:ione8 un cronometru practic care s# poat# a%i4atimpul "n unit#:i obi4nuite> secole, ani, luni 4i 8ile. 6urnd am descoperit

probabilitatea de a&mi petrece o perioad# mai lung# cu acest proiectdect cu restul asambl#rii a4inii /impului.

Am %ost cuprins de o iritare imens# din pricina ciud#:eniilorstr#vechiului nostru calendar, care trecuse printr&o succesiune de aust#riinadecvate> Fncerc#ri de a statornici vremea sem#natului 4i miloculiernii care merg pn# la "nceputurile societ#:ii organi8ate. 6alendarulnostru constituie o abera:ie istoric#, %#r# m#car s# aib# salvatoareacalitate a preci8iei E cel pu:in la scara cosmologic# la care inten:ionam

s#&l pun la "ncercare.Am trimis scrisori %uribunde la *he *imes, propunnd re%orme

care aveau s# ne permit# s# ne descurc#m cu acurate:e 4i %#r#ambiguit#:i la sc#ri cronologice de o veritabil# "nsemn#tate pentrusavantul modem. $entru "nceput, am spus eu, hai s# sc#p#m de toat#aceast# ame:eal# %#r# noim# a anilor bisec:i. Anul se apropie de trei sute4ai8eci 4i cinci de 8ile 4i un s%ert, iar acest s%ert accidental este pricina"ntregii 4arade ridicole despre austarea cu anul bisect. Am o%erit dou#

planuri alternative, ambele garantate s# "nl#ture aceast# absurditate. Am putea s# lu#m ca unitate %undamental# (iua 4i s# construim luni 4i aniregula:i, ba8a:i pe multipli de 8ile> imagina:i&v# un an de trei sute de 8ilealc#tuit din 8ece luni. iecare de cte trei8eci de 8ile. ire4te c# ciclulanotimpurilor 4i&ar pierde curnd sincroni8area cu structura anului,"ns# E "ntr&o civili8a:ie att de avansat# ca a noastr# E "n mod sigur acest%apt n&ar provoca dect un deran minimal. bservatorul =egal de lareen2ich, bun#oar#, ar putea publica buletine anuale pentru a indicadatele di%eritelor po8i:ii ale Soarelui E echinoc:iile 4i a4a maideparte E e+act a4a cum, "n 1C91, toate almanahurile cuprindeaus#rb#torile mobile ale bisericilor cre4tine.



$e de alt# parte, dac# succesiunea anotimpurilor urma a %i privit#ca unitate %undamental#, atunci ar trebui s# proiect#m o 8i nou# ca o%rac:iune e+act# E s# spunem a suta parte E a anului. Hesigur, asta ar"nsemna c# ciclul diurn E perioadele noastre de lumin# 4i de "ntuneric,

de somn 4i de tre8ie E avea s# cad# la di%erite ore "n %iecare <i Gou#.Fns# care ar %i problemaI Hea, am argumentat eu, multe dintre ora4elemoderne %unc:ionea8# dup# un program continuu. ar ct prive4teaspectele umane, o simpl# :inere a calendarului nu repre8int# oaptitudine di%icil de dobnditJ cu autorul unor "nregistr#ricorespun8#toare. 6ineva n&ar trebui s# plani%ice perioadele de somn 4ide tre8ie cu mai mult de cteva 8ile "n avans.

Fn s%r4it, am propus c# ar trebui s# anticip#m 8iua "n carecon4tiin:a omeneasc# va trece dincolo de griile mundane ale secoluluial QQ&lea, 4i s# ne gndim cum ar putea sta lucrurile "n vremea cndgndirea noastr# se va "ntinde pe 8eci de milenii. Am preconi8at un nou6alendar 6osmologic, ba8at pe precesiunea echinoc:iilor E adic#oscila:ia lent# a a+ei planetei noastre, sub in%luenta gravita:ional#neuni%orm# a Soarelui 4i a Lunii E un ciclu care durea8# dou#8eci demilenii. 6u un ast%el de An are, ne&am putea m#sura destinul "ntermeni preci4i 4i lipsi:i de ambiguitate, acum 4i pentru toat# vremea ceavea s# vin#.

Asemenea recti%ic#ri, am argumentat eu, urmau s# aib# o valoaresimbolic# ce dep#4ea cu mult aspectele sale practice E urmau s#constituie un miloc potrivit de a marca 8orii unui nou secol E c#ci aveaus# serveasc# drept veste pentru to:i oamenii c# noua !r# a ndiriiDtiin:i%ice "ncepuse.

nutil s# spun, dar contribu:iile mele n&au %ost luate "n seam#, cue+cep:ia unor reac:ii licen:ioase, pe care am decis s# le ignor, "n anumite

p#r:i ale presei populare.

Fn orice ca8, dup# toate acestea, am abandonat "ncerc#rile de acon%ec:iona un cronometru ba8at pe calendar 4i m&am "ntors la simplanum#rare a 8ilelor. Am avut dintotdeauna mintea deprins# cu ci%rele, a4ac# nu mi s&a p#rut di%icil s# trans%orm, mental, eviden:a pe 8ile acadranelor mele "n ani. Fn prima c#l#torie aunsesem pn# "n 8iua 9P95 93P, care E dup# trans%orm#rile pentru ani bisec:i E se dovedise a %io dat# "n anul C-7-1. Acum, 4tiam eu, trebuia s# c#l#toresc pn# cecadranele aveau s# indice 8iua 9 P95 9P- E 8iua e+act# "n care o

pierdusem pe eena 4i o mare parte din respectul de sine, "n v#p#ileacelui codru;



Locuin:a mea se a%lase "ntr&o 8on# re8iden:ial# "n#l:at#, amplasat# pe $etersham =oad E acea parte care se "ntindea sub 'ill =ise, un picmai sus de ru. Acum, dup# ce casa "mi %usese de mult demolat#, m#g#seam pe panta dealului, sub cerul liber. 6osti4a Healului =ichmond se

ridica "n spatele meu, ca o mas# "nv#luit# "n timpul geologic. 6opacii"n%run8eau 4i se trans%ormau "n cioturi, vie:ile lor lungi de secole %iindcuprinse "n numai cteva b#t#i ale inimii mele. /amisa era un bru delumin# argintie, nete8it de parcursul meu prin timp, 4i "4i croia o nou#albie> parc# se %r#mnta prin peisa ca un enorm vierme lene4. Goilecl#diri ap#reau ca palele de %um> unele dintre ele chiar e+plodar# "n urulmeu, pe locul %ostei mele case. Aceste construc:ii m# uimeau prindimensiunile 4i elegan:a lor. $odul =ichmond din 8ilele mele disp#rusede mult, "ns# am observat o nou# punte arcuit#, avnd poate o mil#10

lungime, ce se avnta dantelat#, %#r# piloni de sus:inere, prin v#8duh, pedeasupra /amiseiJ apoi mai erau turnurile ce str#pungeau cerul

plpitor, sus:innd enorme greut#:i pe gturile lor 8velte. &a b#tutgndul s#&mi iau ModaBul 4i s# "ncerc s# %otogra%ie8 aceste %antasme,"ns# 4tiam c# n#lucile aveau s# %ie prea pu:in e+puse pentru a %i posibilca vreo imagine s# %ie "nregistrat# E a4a diluate cum erau din pricinac#l#toriei "n timp. /ehnologiile arhitecturale ce se vedeau acolo "mi

p#reau la %el de mult dincolo de posibilit#:ile secolului al QQ&lea,

precum %useser# marile catedrale gotice pentru romani ori elini. He bun#seam#, mi&am 8is eu. Fn aceast# epoc# a viitorului, omul a dobndit cevalibertate din strnsoarea neobosit# a gravita:ieiJ altminteri, cum ar %i

putut aceste seme:e edi%icii s# %ie "n#l:ate pe cerIFns# nu trecu mult timp pn# ce marele arc peste /amisa s#

devin# p#tat cu maro 4i verde, culorile vie:ii distructive 4i obra8nice,4i E "ntr&o clipit#, mi se p#ru mine E s# se surpe de la miloc, r#mnndnumai dou# cioturi goale pe :#rmuri. Asemenea tuturor crea:iilor umane,

am "n:eles eu, pn# 4i aceste m#re:e structuri erau himere sortite trecerii.Fn compara:ie cu r#bdarea htonian# a p#mntului.# cuprinse o e+traordinar# sen8a:ie de desprindere %a:# de lume,

o "nstr#inare pricinuit# de c#l#toria mea prin timp. i&am amintit decurio8itatea 4i entu8iasmul pe care le nutrisem atunci cnd r#t#cisem

pentru "ntia oar# prin aceste visuri ale arhitecturii viitoareJ mi&amamintit de scurtele mele specula:ii "n%l#c#rate cu privire la reali8#rilesemin:iilor umane ce aveau s# vie. Acum, gndeam di%eritJ acum 4tiamc#, "n ciuda acestor glorioase i8bn8i, umanitatea urma s# se

1" mil# K 1-9,3 m (n. red.).



pr#bu4easc# inevitabil, sub ine+orabila presiune a evolu:iei, "n decaden:a4i degradarea !loilor 4i a orlocilor.

Am %ost %rapat de m#sura "n care noi, oamenii, ignor#m, saualegem s# ignor#m, curgerea timpului "nsu4i. 6t de scurte ne sunt

vie:ile 4i ct de de4arte evenimentele care ne m#gulesc egourilem#runte, dac# sunt suprapuse pe perspectiva marii ac:iuni plastice astoriei; Suntem mai pu:in dect e%emeridele, nevolnici "n %a:a %or:elorde nest#vilit ale geologiei 4i evolu:iei E %or:e care ac:ionea8# implacabil,4i totu4i att de lent "nct, 8i dup# 8i, nici m#car nu ne d#m seama dee+isten:a lor;

2. O nouă viziun

Am trecut repede de !ra 6onstruc:iilor #re:e. Goi case 4i palate,mai pu:in ambi:ioase, dar totu4i imense, lic#rir# la e+isten:# "n urulmeu, toate pe lng# valea /amisei, 4i c#p#tar# o anumit# opacitate "nochii c#l#torului temporar, ce vine o dat# cu longevitatea. Arculsoarelui, leg#nndu&se pe bolta de un albastru&"nchis "ntre cele dou#e+treme de solsti:iu, p#rea s# %i devenit mai str#lucitor, iar o und# verdese r#spndi pe Healul =ichmond, punnd st#pnire pe sol 4i trimi:nd "n

surghiun nuan:ele ca%enii 4i albe ale iernii. Fnc# o dat#, am p#truns "nacea epoc# "n care climatul $#mntului %usese modi%icat "n bene%iciul?manit#:ii.

$riveam spre un peisa redus de vite8a mea la un tablou staticJnumai %enomenele cu durata de via:# cea mai mare se ag#:au de timpsu%icient pentru a %i "nregistrate de privirea mea %ugar#. Gu vedeam niciun om, nici un animal, nici m#car trecerea unui nor. !ram suspendat"ntr&o stranie nemi4care. He n&ar %i %ost %4ia solar# ce oscila 4i albastrul

adnc 4i ne%iresc al 8ilei&noapte din v#8duh, a4 %i putut %oarte bine s#consider c# stau singur "ntr&un parc de la s%r4itul verii.Hac# d#deam cre8are cadranelor mele, str#b#tusem mai pu:in de o

treime din marea mea c#l#torie E de4i trecuse un s%ert de milion de anide la propriul meu secol %amiliar E 4i totu4i, mi se p#rea mie, epoca "ncare omul 8idea pe $#mnt dea luase s%r4it. $laneta %usesetrans%ormat# "n acea gr#din# "n care cei ce aveau s# devin# !loi "i tr#iauvie:ile lor de4arte 4i meschineJ 4i dea, 4tiam eu, proto&orlocii %useser#

pesemne "ntemni:a:i sub scoar:a terestr# 4i chiar "n acele momentetrebuie c# "4i s#pau enormele lor hrube, "n:esate de ma4ini. $u:ine aveaus# se schimbe pe parcursul intervalului de o um#tate de milion de ani pe



care "nc# "l aveam de traversat, cu e+cep:ia degrad#rii tot mai mari a?manit#:ii 4i a identit#:ii victimelor a milioane de tragedii minuscule 4igroa8nice care de%ineau de&acum condi:ia uman#...

Fns# E am observat eu, alungndu&mi din minte aceste re%lec:ii

sumbre E e+ista totu4i o schimbare, care "ncetul cu "ncetul devenievident# "n peisa. # cuprinse tulburarea, dincolo de cea pricinuit# deleg#narea obi4nuit# a a4inii /impului. 6eva era di%erit E poate ceva "nleg#tur# cu lumina.

Stnd "n 4a, m&am uitat atent la arborii&n#luci, la pai4tile plate delng# $etersham, la cotul r#bd#toarei /amise.

Apoi mi&am ridicat chipul c#tre v#8duhurile nete8ite de timp 4i, "ncele din urm#, mi&am dat seama c# banda solar+ sta'iona pe bolt+.$#mntul se "nvrtea "nc# pe a+a sa su%icient de rapid "nct s# "mpr#4tie

pe cer mi4carea astrului nostru 4i s# %ac# invi8ibile stelele ce "l"nconurau, dar panglica de lumin# a Soarelui nu mai oscila "ntresolsti:ii> era constant# 4i nemi4cat#, de parc# ar %i %ost o construc:ie din

beton.rea:a 4i sen8a:ia de verti "mi revenir# "n grab#. Am %ost nevoit

s# m# ag#: de 4inele ma4inii 4i am "nghi:it un nod care m# su%oca,luptndu&m# s# redobndesc controlul asupra propriului meu trup.

Fmi este greu s# comunic impactul acestei simple modi%ic#ri a

"mpreurimilor asupra mea; ai "nti, am %ost i8bit de temeritateades#vr4it# a ingineriei presupuse de eliminarea ciclului se8onal.Anotimpurile $#mntului se datorau "nclina:iei a+ului de rota:ie al

planetei %a:# de planul orbitei sale "n urul soarelui. $e $#mnt, se p#rea,nu aveau s# mai e+iste anotimpuri. ar asta nu putea "nsemna dect c#înclina'ia aial+ a planetei )usese corectat+.

Am "ncercat s#&mi dau seama cum s&ar %i putut reali8a acest lucru.are ce ma4ini gigante4ti %useser# pesemne instalate la poliI are ce

m#suri %useser# luate pentru a e+ista siguran:a c# scoar:a terestr# nuavea s# se cutremure 4i s# se s%#rme "n decursul procesuluiI $oate%usese utili8at un grandios dispo8itiv magnetic, care manipulase mie8ultopit 4i magnetic al planetei.

Fns# nu doar amploarea acestei modi%ic#ri planetare m# tulburaJ 4imai teri%iant era %aptul c# nu obser-asem aceast+ re#ulari(are aanotimpurilor în decursul primei mele c+l+torii în timp. 6um de era

posibil s# %i trecut cu vederea o asemenea pre%acere imens# 4i pro%und#IAm o preg#tire 4tiin:i%ic#, la urma urmeiJ menirea mea este s# observ.

i&am %recat %a:a 4i am privit %i+ "nspre panglica solar# ce atrna"n v#8duh, s%idndu&m# 4i %#cndu&m# s# cred "n lipsa ei de mi4care.



Str#lucirea sa "mi "n:ep# ochii 4i am avut impresia c# banda devenea 4imai luminoas#. La "nceput, m&am "ntrebat dac# asta era numai "n"nchipuirea mea ori vreo tulburare a vederii. i&am plecat capul, ame:it,4tergndu&mi lacrimile cu mneca hainei 4i clipind pentru a sc#pa de

4irurile de puncte ar8#toare din ochi. Gu sunt nici primitiv, nici la4 E dar, cu toate acestea, stnd acolo"n 4a, "n %a:a dove8ilor de net#g#duit ale m#re:elor "n%#ptuiri aleoamenilor din viitor, m# sim:eam ca un s#lbatic cu goliciunea vopsit# 4ioase "n p#r, %#cndu&se mic "naintea 8eilor din cerul :ip#tor. # cuprinseo team# pro%und# pentru propria mea s#n#tate mental# ce se 8guduia dinstr#%undurile con4tiin:ei, dar m&am ag#:at de credin:a c# E cine 4tiecum E pur 4i simplu nu observasem acest incredibil %enomenastronomic, "n timpul primei mele treceri prin ace4ti ani. 6#ci singuraipote8# alternativ# m# "ngro8ea pn# "n adncurile su%letului> nu eu%usesem cel care se "n4elase "n vremea primei mele c#l#torii, deoarece

pe&atunci regulari8area a+ei $#mntului nu avusese loc E cursul /storieiînse%i se schimbase.

orma cvasietern# a pantei dealului r#masenealterat# E mor%ologia str#vechiului :inut %iind nea%ectat# de acestelumini ce evoluau pe bolta cereasc# E "ns# puteam s# observ c#, acum,

mareea de verdea:# ce acoperise p#mntul se retr#sese, sub constantalumin# orbitoare a soarelui mai ar8#tor.

Am devenit con4tient acum de lic#rul "ndep#rtat de deasupracapului meu 4i m&am uitat "n sus, :innd mna strea4in# la ochi.$lpirea pro venea, de la banda solar# de pe cer E sau de la ceea ce%usese banda solar# E deoarece mi&am dat seama c#, "ntr&un %elnecunoscut, eram iar#4i capabil s# disting mi4carea de ghiulea a Soareluicare 8bura prin ceruri "n periplul s#u diurnJ mi4carea "ncetase s# mai %ie

att de rapid# "nct s# n&o pot urm#ri, iar succesiunea nop:ilor 4i 8ilelor producea lic#rirea pe care o vedeam.La "nceput, am socotit c#, pesemne, ma4ina mea "ncetinea, "ns# "n

clipa "n care am aruncat o privire la cadrane, am observat c#indicatoarele se roteau pe discuri cu tot atta rvn# ca 4i "nainte.

?ni%ormitatea gri&side%ie a luminii se di8olv#, iar alternan:a%l%itoare a 8ilei cu noaptea deveni evident#. Soarele luneca pe bolt#,"ncetinind tot mai mult cu %iecare traiectorie arcuit# E %ierbinte,str#lucitor 4i galben E iar "n curnd am "n:eles c# ar8#torul astru aveanevoie de mai multe secole pentru a reali8a o revolu:ie pe bolta$#mntului.



Fn cele din urm#, Soarele se opri completJ se odihnea deasupraori8ontului vestic, %ierbinte, necru:#tor 4i neschimbat. =ota:ia$#mntului %usese "ncetinit#> acum, planeta se "nvrtea cu aceea4i %a:#"ntoars# perpetuu c#tre Soare;

Savan:ii secolului al QQ&lea pre8iseser# c#, "ntr&o bun# 8i,in%luen:ele de maree ale Soarelui 4i ale Lunii vor %ace ca $#mntul s#r#mn# cu o emis%er# "ndreptat# c#tre Soare, e+act a4a cum Luna erasilit# s# r#mn# cu o %a:# orientat# spre $#mnt. Asistasem personal laacest %enomen, "n timpul primei mele e+plor#ri a viitorului, "ns# era o

posibilitate ce nu avea s# survin# de&a lungul multor milioane de ani. Ditotu4i m# g#seam acolo, cu pu:in peste um#tate de milion de ani "nviitor, descoperind un $#mnt imobil;

Fnc# o data, mi&am dat eu seama, vedeam mna uman# lalucru E degetele cobortorilor din maimu:#, "ntin8ndu&se peste veacuricu %or:a 8eilor. Gemul:umit de modi%icarea "nclina:iei lumii acesteia,omul "ncetinise rota:ia $#mntului, alungnd, "n cele din urm#,str#vechiul ciclu al 8ilei 4i nop:ii.

&am uitat "n ur, c#tre noul de4ert al Angliei. $#mntul %usesecur#:at de iarb#, r#mnnd la vedere un lut cr#pat. Hin loc "n loc,

puteam s# observ lic#rirea vreunui arbust "ndr#8ne: E sem#nnd pu:in la%orm# cu un m#slin E ce se lupta s# supravie:uiasc# sub Soarele nemilos.

$uternica /amis#, care migrase poate o mil# prin cmpie, se sub:ie "ntre:#rmurile sale, pn# ce nu i&am mai putut 8#ri sclipirea undelor. G&amavut deloc impresia c# aceste schimb#ri i8butiser# s# ameliore8eregiunea> m#car lumea orlocilor 4i !loilor p#strase tr#s#turile esen:ialeale :inuturilor rurale engle8e, cu verdea:# 4i ap# din bel4ugJ privindretrospectiv, e%ectul %usese mai degrab# ca 4i cnd nsulele *ritanice ar%i %ost remorcate pn# la /ropice.

i&am imaginat s#rmana planet#, cu o %a:# orientat# perpetuu

spre Soare, iar cealalt# ascuns#. Fn 8ona median# a regiunii iluminate permanent, la !cuator, trebuie c# era su%icient de dogoritor, "nct s#%iarb# carnea pe oasele unui om, iar aerul, pesemne, evada din parteasupra"nc#l8it# "n vite8#, dnd na4tere unor vnturi teribile, spre emis%eramai rece, pentru ca acolo s# "nghe:e "ntr&o 8#pad# de o+igen 4i a8ot,deasupra oceanelor %erecate sub ghea:#. Hac# a4 %i oprit ma4ina acum,

probabil c# a4 %i %ost dat peste cap "ntr&o clipit# de acele vieliin#prasnice, ultimele r#su%l#ri ale pl#mnilor planetei; $rocesul se puteaopri numai atunci cnd um#tatea luminat# avea s# %ie prolit#, lipsit#de aer 4i pustiit# de via:#, iar partea "ntunecat# avea s# %ie "ngropat# subo carapace sub:ire de aer "nghe:at.



6u oroare crescnd#, mi&am dat seama c# nu puteam s# mai revinacas#; Heoarece, pentru a m# "ntoarce, mai "nti trebuia s# oprescma4ina, iar dac# a4 %i %#cut acest lucru, a4 %i %ost aruncat precipitat pe unt#rm al vidului 4i al c#ldurii mistuitoare, la %el de sterp ca supra%a:a

Lunii. Fns# oare s# "ndr#8nesc c# continui c#tre viitorul necunoscut 4i s#sper c# undeva "n adncurile timpului aveam s# dau peste o lume unde puteam tr#iI

Acum eram sigur c# se petrecuse ceva %oarte gre4it cu percep:iilesau cu amintirile mele asupra c#l#toriei "n timp. 6#ci, dac# de&abia erade conceput pentru mine ca "n primul meu periplu temporal s# %i pierdutalungarea anotimpurilor E de4i "mi venea anevoie s# cred E nu puteamaccepta c# e4uasem "n a remarca "ncetinirea rota:iei $#mntului.

Gu putea e+ista nici o "ndoial#> c+l+toream prin ni%te e-enimentecare di)ereau masi- de acelea la care asistasem în primul meu -oia0.

He la natur# sunt o persoan# cu "nclina:ii c#tre re%lec:ie, iar "ngenere nu duc niciodat# lips# de o ipote8# inventiv# sau chiar de dou#J"ns#, "n acel moment, 4ocul meu era att de mare "nct nu mai eram "nstare s# ra:ione8 E ca 4i cum trupul "nc# mi se pr#bu4ea prin timp, iarcreierul %usese l#sat "n urm#, undeva "n trecutul cleios. 6red c# maidevreme avusesem o poghi:# de cura, o %a:ad# generat# de udecatacomple8ent# c#, de4i m# aruncam "n pericol, cel pu:in era un pericol cu

care m# con%runtasem "nainte. Acum "ns# nu aveam nici cea mai vag#idee despre ceea ce m# pndea pe aceste coridoare ale timpului;

Fn vreme ce m# chinuiau aceste gnduri sinistre, am con4tienti8atschimb#rile continue de pe %irmament E de parc# de8membrarea ordinii%ire4ti a lucrurilor n&ar %i mers su%icient de departe; Soarele devenea dince "n ce mai ar8#tor. Di E mi&a venit greu s# %iu sigur, %iindc# str#lucireaera att de puternic# E acum aveam impresia c# "ns#4i )orma astrului semodi%ica. Se l#:ea pe cer, trans%ormndu&se "ntr&un crmpei eliptic de

lumin#. &am "ntrebat dac# nu cumva Soarele %usese %#cut s# se"nvrteasc# mai repede, ast%el c# "ncepuse s# se aplati8e8e din pricinarota:iei...

ar apoi E a %ost ceva e+trem de brusc E Soarele e+plod#.

!. În întunri"

uioare de lumin# erupser# din polii astrului, ca ni4te imensearti%icii. $e parcursul ctorva dintre b#t#ile inimii mele. Soarele se"nconur# "ntr&o manta ar8#toare. 6#ldura 4i lumina c#8ur# cu %or:e



"nnoite pe $#mntul pustiit.Am :ipat 4i mi&am "ngropat %a:a "n palme, dar "nc# puteam s#

deslu4esc str#lucirea "nte:it# a Soarelui, p#trun8nd chiar 4i prin carneadegetelor mele 4i re%lectndu&se pe nichelul 4i alama a4inii /impului.

Apoi, la %el de brusc cum "ncepuse, %urtuna de %oc "ncet# E "n urulSoarelui se "nchise un %el de carapace, ca 4i cum o gigantic# ur# ar %i"nghi:it astrul E iar eu am %ost cu%undat "n be8n#;

i&am dat palmele la o parte 4i m&am tre8it "ntr&o "ntunecimedeplin#, incapabil s# disting ceva, de4i petele pricinuite de luminaorbitoare "nc# "mi ucau prin %a:a ochilor. $uteam s# simt 4aua tare aa4inii /impului dedesubt, 4i, cnd m&am "ntins "n %a:#, am dat desticlele micilor mele cadraneJ iar ma4ina "nc# trepida pe m#sur# cecontinua s# str#pung# timpul. Am "nceput s# m# "ntreb E s# m#tem E dac# nu cumva "mi pierdusem vederea;

Hisperarea se acumula "n mine, mai neagr# dect "ntunericule+terior. are era h#r#8it ca a doua mea m#rea:# aventur# "n timp s# ias%r4it att de curnd, att de "nositorI Am "ntins mna, bbind, dup#manetele de comand#, "n timp ce creierul meu "n%ierbntat "ncepu s#ticluiasc# planuri cum s# sparg geamurile cronometrelor 4i, pe pip#ite,

poate, s#&mi croiesc drumul c#tre cas#.... ar apoi am descoperit c# nu eram orb> 8#ream, totu4i, ceva.

Hin anumite puncte de vedere, acesta era cel mai bi8ar aspect alc#l#toriei de pn# acum E att de bi8ar, "nct la "nceput am %ost multdincolo de %ric#.

ai "nti, am remarcat o lumini:# "n be8n#. !ra o str#lucirenedeslu4it#, di%u8#, aducnd cu un r#s#rit de soare, "ns# att de %irav#,"nct nu eram sigur dac# nu cumva ochii mei v#t#ma:i "mi ucau vreo%est#. Aveam impresia c# puteam s# 8#resc stelele, peste tot "n urulmeu, dar erau att de slabe, cu lumina diminuat#, de parc# ar %i %ost

v#8ute printr&un vitraliu neguros.ar acum, "n lucoarea stins#, am i8butit s# observ c# nu eram sin#ur .

6reatura st#tea la c:iva iar8i11 "n %a:a a4inii /impului E ori, maidegrab#, plutea "n aer, %#r# vreun punct de sus:inere. !ra o minge decarne> ceva aducnd cu un cap care levita, m#surnd patru picioare 12 "ndiametru, cu dou# %ascicule de tentacule care se b#l#b#neau c#tre

p#mnt ca ni4te degete grote4ti. ura "i era un plisc c#rnos 4i, din cte

11 ?n @ard K -,91 m (n. red.).12 ?n picior K -,3-5 m (n. red).



puteam distinge eu, ar#tarea nu avea n#ri. Am observat acum c# ochii%#pturii E doi la num#r, mari 4i "ntuneca:i E erau omene4ti. Se p#rea c#scotea un soi de 8gomot E un murmur adnc, precum un ru E 4i mi&amdat seama, cu un %ior de team#, c# acesta era e+act sunetul pe care "l

au8isem ceva mai devreme "n cursul e+pedi:iei, ba chiar 4i "n prima meaaventur# "n viitor.are aceast# %#ptur# E acest bservator, cum l&am denumit E m#

"nso:ise, nev#8ut#, "n ambele mele e+pedi:ii prin timpI$e nea4teptate, se n#pusti spre mine. Se ridic# amenin:#toare, la

nu mai mult de un iard de chipul meu;Am %ost descump#nit, "n cele din urm#. Am i8bucnit "n :ipete 4i,

%#r# a :ine seama de consecin:e, am ap#sat pe manet#.a4ina /impului se d#du peste cap E bservatorul disp#ru E iar

eu am 8burat prin aer;Am r#mas %#r# sim:ire> pentru ct# vreme, nu 4tiu. i&am revenit

"ncetul cu "ncetul, pomenindu&m# cu %a:a lipit# de o supra%a:# aspr# 4inisipoas#. i&am "nchipuit c# simt o r#su%lare %ierbinte "n cea%# E o4oapt#, o atingere de p#r moale pe obra8 E "ns#, cnd am gemut 4i amdat s# m# ridic "n picioare, aceste sen8a:ii disp#rur#.

!ram cu%undat "ntr&un "ntuneric de smoal#. Gu&mi era nici cald,nici %rig. St#team os, pe o supra%a:# dur# 4i nisipoas#. Fn aerul lini4tit se

sim:ea un i8 de st#tut. 6apul m# durea din pricina c#8#turii de careavusesem parte 4i "mi pierdusem p#l#ria.

i&am "ntins bra:ele 4i am "nceput s# pip#i "n urul meu. Spremarea mea u4urare, am %ost r#spl#tit aproape instantaneu de o ciocnireu4oar# cu un mald#r de %ilde4 4i de alam#> era a4ina /impului,a8vrlit# ca 4i mine "n pustiul "ntunecat. Am apucat&o cu ambele bra:e 4ii&am cercetat 4inele 4i 4ti%turile. !ra r#sturnat#, iar "n be8n# nu puteams#&mi dau seama dac# su%erise stric#ciuni.

Aveam nevoie de lumin#. Am "nceput s# bbi dup# ni4techibrituri din bu8unarul meu E doar ca s# a%lu c# acolo nu era nici unulJca un n#tng a%urisit, b#gasem "ntreaga re8erv# "n rani:#; clip# m&acople4it panica, "ns# am i8butit s# o reprim. Apoi m&am ridicat "n

picioare, tremurnd din tot corpul, 4i m&am "ndreptat c#tre a4ina/impului. Am umblat pe orbec#ite, c#utnd "ntre 4inele "ndoite pn# ceam descoperit rani:a, "nc# pus# bine sub 4a. Ger#bd#tor, am deschis

bagaul 4i am scotocit prin el. Am dat peste dou# cutii de chibrituri 4i le&am "ndesat "n bu8unarele haineiJ apoi am scos un b#: 4i l&am aprins decutie.

... Se -edea un chip, e+act "n %a:a mea, la nici dou# picioare



dep#rtare, lucind "n aura de lumin# a chibritului> am 8#rit o pielealbicioas#, p#rul b#lai, care curgea de pe o :east#, 4i ni4te ochi mari, deun cenu4iu&ro4cat.

6reatura scoase un urlet bi8ar, bolborosit, dup# care disp#ru "n

be8na de dincolo de str#lucirea luminii mele.!ra un orloc;6hibritul arse pn# ce "mi %ripse degetele, a4a c# l&am aruncatJ am

scotocit dup# altul, "n spaima mea aproape sc#pnd pe os pre:ioasacutie.

#. Noapta "a Na$ră

irosul t#ios de sul% al chibriturilor "mi umplu n#rile 4i m&amretras cu spatele pe supra%a:a nisipoas# pn# ce coloana mi se lipi de

barele de alam# ale a4inii /impului. Hup# cteva minute "n care m&aml#sat prad# terorii, am avut pre8en:a de spirit s# recupere8 o lumnaredin rani:#. Am :inut&o "n apropierea chipului meu 4i am privit %i+ "n%lac#ra g#lbuie, nelund seama la ceara %ierbinte care mi se scurgea pedegete.

/reptat, am "nceput s# deslu4esc o anume alc#tuire a lumii

"nconur#toare. $uteam s# v#d alama r#sucit# 4i cuar:ul a4inii/impului, ce %usese r#sturnat#, 4i o %orm# E precum o statuie mare, sau ocl#dire E care se distingea, vag# 4i enorm#, nu departe de locul "n carem# g#seam. $eisaul nu era complet lipsit de surse de lumin#. $oate c#Soarele disp#ruse, "ns# "n anumite 8one de deasupra mea stelele "nc#str#luceau, de4i timpul le scosese din constela:iile copil#riei mele. Gu sevedea nici urm# din prietenoasa noastr# Lun#.

Fntr&o parte&a v#8duhului, totu4i, nu lic#rea nici un astru> la est,

"n#l:ndu&se deasupra ori8ontului negru, se a%la o elips# aplati8at#,ne"ntrerupt# de stele, care se "ntindea pe un s%ert din cer. Acesta eraSoarele, %erecat "n uimitoarea sa cochilie;

6nd mi&am revenit din spaim#, am hot#rt c# prima mea ac:iuneavea s# %ie aceea de a&mi asigura "ntoarcerea acas#> trebuia s# "ndrepta4ina /impului E "ns# nu puteam %ace asta pe "ntuneric. Am"ngenuncheat 4i am cercetat solul. Gisipul era aspru, cu gr#un:e %ine. Ams#pat "n el cu degetul mare 4i am ob:inut o gaur# nu prea adnc#J amintrodus lumnarea "n s%e4nicul improvi8at, "ncre8#tor c#, "n ctevaminute, se va topi su%icient# cear# pentru a o :ine mai %erm Acum aveamo surs# constant# de lumin# care s#&mi c#l#u8easc# opera:iile, iar



minile "mi erau libere.Am strns din din:i, mi&am tras r#su%larea 4i am pornit la lupt# cu

greutatea ma4inii. i&am b#gat minile 4i genunchii sub cadru,"ncercnd s# ridic dispo8itivul de la p#mnt E la construc:ia sa :inusem

seama de re8isten:#, nu de u4urin:a "n manipulare E pn# cnd a cedatsub str#daniile mele 4i s&a r#sturnat pe dos. bar# de nichel "mi lovium#rul, destul de dureros.

i&am odihnit mna pe 4a 4i am sim:it locul "n care supra%a:a din piele %usese 8griat# de nisipul acestui nou viitor. &am "ntins "n"ntunericul propriei mele umbre 4i am pip#it cu degete e8itantecronometrele E un geam %usese spart, "ns# cadranul "n sine p#rea "n starede %unc:ionare E 4i cele dou# manete albe care m# puteau duce acas#.6nd am atins cadranele, ma4ina prinse s# 8vcneasc# precum o%antom#, aducndu&mi aminte c# ea E la %el ca 4i mine E nu apar:ineaacestui timp> c# "n orice clip#, dup# cum alegeam, trebuia doar s# m# sui"n dispo8itivul meu pentru a m# "ntoarce la ad#postul anului 1C91, %#r#alt risc dect acela de a&mi 4i%ona un pic orgoliul.

Am ridicat lumnarea din suportul ei de nisip 4i am :inut&odeasupra cadranelor. !ra, am descoperit eu, 8iua 39 35P 3P>a4adar E am estimat E m# g#seam "n anul de gra:ie 57-C. $esemne c#"nchipuirile mele nebune4ti despre mutabilitatea trecutului 4i a viitorului

erau corecteJ c#ci "ntunecata coast# de deal pe care m# g#seam eraamplasat# "n timp la o sut# cinci8eci de milenii înainte de na4tereaeenei, 4i nu "mi puteam imagina vreo modalitate "n care acea lume&gr#din# luminat# de Soare s&ar putea de8volta din aceast# obscuritatedes#vr4it#;

Fn "ndep#rtata mea copil#rie, "mi amintesc c# tat#l meu m# amu8acu o uc#rie magic# primitiv# ce se numea 0maginea di8olvat#. Gi4te

picturi colorate grosolan erau proiectate pe un ecran prin intermediul

unui monta binocular de lentile. ai "nti, era proiectat# o imagine delentila dreapt# a dr#covenieiJ apoi, lumina se schimba "nspre parteastng#, a4a c# imaginea proiectat# din dreapta se estompa, "n vreme cecealalt# cre4tea "n str#lucire. 6opil %iind, eram tare mirat de modul "ncare o realitate limpede se trans%orma "ntr&o n#luc#, pentru a %i "nlocuit#de acea %orm# care, la "nceput, se v#8use doar ca un contur. !+istauacele momente surprin8#toare "n care cele dou# imagini se a%lau "nechilibru deplin, 4i era greu s# determini care detalii se intensi%icau 4icare se estompau din realitate, sau dac# vreo parte a ansamblului deimagini era cu adev#rat 0real#.

Ast%el, "n vreme ce st#team "n acel :inut "ntunecat, am sim:it c#



descrierea temeinic# a lumii, pe care mi&o construisem pentru mine"nsumi, devenea "nce:o4at# 4i vag#, pentru a ceda locul numaischeletului gol al unui succesor, cu mai mult# con%u8ie dect claritate;

Hivergen:a celor dou# istorii gemene la care %usesem martor E "n

primul ca8, reali8area lumii paradisiace a !loilorJ "n cel de&al doilea,dispari:ia Soarelui 4i %ormarea acestui de4ert planetar E era de ne"n:eles pentru mine. are era posibil ca mai "nti evenimentele s# se petreac#,iar apoi s# nu se petreac#I

i&am amintit cuvintele lui /oma dVAWuino13, potrivit c#ruia0Humne8eu nu poate des%ace nimic din ceea ce a trecut 4i care n&ar %itrebuit s# %ie. !ste mai imposibil dect tre8irea mor:ilor... A4acre8usem 4i eu; Gu&s chiar o persoan# care s# se omoare dup#specula:iile %ilo8o%ice, "ns# considerasem c# viitorul repre8int# oe+tensie a trecutului> stabil 4i imuabil, pn# 4i pentru Humne8eu E 4i cusiguran:# pentru mna omului. iitorul, "n mintea mea, aducea cu oenorm# "nc#pere, %i+# 4i static#. ar printre mobilele viitorului, a4ina/impului m# putea purta. $entru a e+plora.

Acum "ns#, se p#rea, descoperisem c# e+ista posibilitatea caviitorul s# nu %ie un lucru de neclintit, ci ceva schimb#tor; Har, dac# a4aera, am cugetat eu, atunci oare ce sens putea %i atribuit vie:ii oamenilorI6hiar 4i "nainte "mi venea destul de greu s# "ndur gndul c# toate

reali8#rile unei persoane urmau s# devin# insigni%iante, mncate detimp E iar eu, dintre to:i oamenii, 4tiam asta prea bine E "ns# m#car o

persoan# avea "ntotdeauna sentimentul c# momentele sale, lucrurile pecare le iubise eistaser+ c,nd-a. Har, dac# storia era capabil# deaceast# alterare 4i 4tergere deplin#, atunci oare ce valoare posibil# putea%i con%erit# oric#reia dintre activit#:ile umaneI

=e%lectnd asupra acestor posibilit#:i uluitoare, m&am sim:it de parc# consisten:a gndurilor 4i soliditatea concep:iei mele asupra lumii

s&ar %i topit. $riveam %i+ spre %lac#ra lumn#rii, c#utnd s# disting %ormaunei noi "n:elegeri.Fnc# nu eram "n%rnt, am hot#rt euJ teama mea se domoli, iar

mintea "mi r#mase energic# 4i viguroas#. Aveam s# e+plore8 aceast#lume bi8ar# 4i s# %ac ce %otogra%ii puteam cu ModaBul meu, dup# careurma s# m# "ntorc "n 1C91. Acolo, %ilo8o%ii mai buni dect mine puteaus#&4i %r#mnte creierii cu enigma celor dou# viitoruri care se e+cludeaureciproc.

13 /oma dVAWuino (15&17P), c#lug#r dominican, teolog 4i %ilo8o% scolastic(n. trad.).



&am aplecat peste barele a4inii /impului, am de4urubat micilemanete care aveau s# m# lanse8e prin timp 4i le&am pus la ad#post "n

bu8unar. Apoi am "nceput s# bbi, pn# ce am dat peste %orma solid# av#traiului meu, a%lat "n acela4i loc "n care "l l#sasem "n structura ma4inii.

L&am apucat de mnerul gros 4i l&am cnt#rit "n mn#. Fncrederea meacrescu atunci cnd m&am imaginat s%#rmnd cteva :este moi deorloci cu acest produs al me4te4ugurilor primitive. Am introdusv#traiul "ntr&un inel de la curea. Atrna acolo un pic incomod. Fns#e+trem de lini4titor, amintind E cu greutatea 4i robuste:ea sa E de cas# 4ide propriul meu 4emineu.

i&am ridicat lumnarea "n aer. Statuia, sau cl#direa %antomatic#, pe care o observasem "n apropierea ma4inii, intr# "ntr&o lumin#tremur#toare. Fntr&adev#r, repre8enta un soi de monument E o colosal#%igur# t#iat# "n piatr# alb#. reu de distins "n %lac#ra plpitoare alumn#rii.

Am pornit c#tre monument. Fn timp ce %#ceam acest lucru, amavut sen8a:ia c# 8#resc o pereche de ochi cenu4ii&ro4ietici l#rgindu&se 4io spinare alb# care se "ndep#rt# tremurnd# pe supra%a:a nisipoas#, cu unlip#it de picioare goale. i&am odihnit mna pe v#traiul de alam#, care"mi atrna la curea, 4i mi&am continuat drumul.

Statuia st#tea pe un piedestal ce p#rea a %i din bron8, decorat cu pl#ci %iligranate, "n relie%. $iedestalul era murd#rit, ca 4i cum ar %i %ostatacat de o cocleal# de mult uscat#. Statuia "ns#4i era din marmur# alb#,iar dintr&un trup leonin porneau ni4te aripi enorme, ce p#reau a plutideasupra mea &am "ntrebat dac# acele lespe8i mari de piatr# erausus:inute, c#ci nu puteam s# remarc nici o structur# de spriin. $oate c#e+ista vreun schelet de metal, mi&am 8is eu E sau poate c# uneleelemente ale acelei "mbln8iri a gravita:iei, pe care o teoreti8asem ca

ipote8# "n ultimul meu periplu prin !ra 6onstruc:iilor #re:e, sub8istau"n aceast# epoc# de8olant#. 6hipul namilei de marmur# era uman 4i"ndreptat c#tre mineJ am avut impresia c# acei ochi goi de piatr# m#urm#reau 4i c# pe bu8ele deteriorate de vreme se citea un 8mbet,sardonic 4i crud...

6u un %ior, am recunoscut aceast# construc:ieJ dac# n&ar %i %ostteama de orloci, a4 %i i8bucnit "n strig#te provocate de %ericirea"ntlnirii cu ceva %amiliar; Acesta era monumentul c#ruia aunsesem s#&ispun S%in+ul&cel&Alb E o construc:ie pe care o cunoscusem, "n %iecareaspect, "n timpul primului meu 8bor "n viitor. !ra ca 4i cum salutam unvechi prieten;



Am dat un ocol pantei nisipoase, "nvrtindu&m# pe lng# ma4in#4i aducndu&mi aminte ce se "ntmplase.

Aceast# 8on# constituise o pai4te, "nconurat# de rododendronililiachii 4i purpurii E acei arbu4ti care "4i ninseser# in%lorescen:ele peste

mine "ntr&o grindin# care m# "ntmpinase la prima mea sosire. ar pro%ilndu&se deasupra tuturor lucrurilor, la "nceput nedeslu4it# "n aceac#l#torie, se g#sise impo8anta %orm# a acestui S%in+.

!i bine, iat#&m# din nou acolo, cu o sut# cinci8eci de mii de ani"naintea acelei date. Arbu4tii 4i pai4tea disp#ruser# E %i nu a-eau s+ maiapar+ niciodat+, b#nuiam eu. r#dina "nsorit# cedase locul acestuide4ert sinistru 4i "ntunecat, iar acum %iin:a numai "n taini:ele min:ii mele.Fns# S%in+ul era aici, re8istent precum "ns#4i via:a 4i aproapeindestructibil, se p#rea.

Am pip#it pl#cile de bron8 de pe piedestalul statuii, nutrind unsentiment ce aducea cu a%ec:iunea. 6umva, e+isten:a S%in+ului, d#inuinddin precedenta mea vi8it#, m# asigur# c# nu "mi "nchipuiam toate"ntmpl#rile, c# nu %usesem lovit de nebunie "n vreun cotlon "ntunecos alc#minului meu din 1C91; /oate acestea erau reale din punct de vedereobiectiv 4i E %#r# "ndoial#, ca 4i restul 6rea:iei E totul se supunea unuianumit tipar logic. S%in+ul&cel&Alb %#cea parte din acest tipar, 4i numaiignoran:a 4i m#rginirea mea m# "mpiedicau s# v#d 4i restul s#u. !ram

cople4it 4i m# sim:eam plin de hot#rrea de a&mi continua e+plorarea.Hintr&un imbold de moment, am %#cut un ocol pn# "n partea

lateral# a piedestalului situat# mai aproape de a4ina /impului 4i, lalumina lumn#rii, am cercetat placa de bron8 cu decora:iuni de&acolo. Fnlocul acela, mi&am adus eu aminte. orlocii E "n cealalt#istorie E deschiseser# ba8a goal# a S%in+ului 4i tr#seser# a4ina/impului "n interior, inten:ionnd s# m# prind# "n capcan#. enisem laS%in+ cu o piatr# 4i lovisem "n aceast# plac# E e+act aiciJ mi&am trecut

degetele peste decora:iuni 4i am ap#sat pe unele dintre modelele t#bliei,de4i %#r# rost. !i bine, acum am g#sit acele relie%uri tari 4i rotunde subdegetele mele, de parc# ar %i %ost noi. !ra straniu s# te gnde4ti c#relie%ul acelui ornament nu avea s# "ntlneasc# %uria pietrei mele de&alungul ctorva milenii... ori, poate, niciodat+.

Am hot#rt s# m# "ndep#rte8 de ma4in# 4i s#&mi reiau e+plorarea,"ns# pre8en:a S%in+ului "mi retre8ise sentimentul de groa8# din vremea"n care pierdusem a4ina /impului "n %a:a hoardelor de orloci. i&am

pip#it bu8unarulJ cel pu:in, %#r# manetele mele, ma4ina nu putea %i pus#"n %unc:iune E "ns# aceasta nu repre8enta nici o piedic# pentru ca acele%#pturi de8gust#toare s# se buluceasc# peste ma4in# de "ndat# ce eu



plecam de lng# ea, poate ca s# o de8membre8e ori s# o %ure din nou.ar pe lng# asta, "n acest peisa "ntunecos, cum puteam evita s#

m# r#t#cescI 6um puteam s# %iu sigur c# aveam s# g#sesc iar#4i ma4ina,o dat# ce urma s# m# dep#rte8 la ceva mai mult de c:iva iar8iI

i&am %r#mntat mintea cu aceast# problem# vreo cteva minute,dorin:a de a cerceta mai mult luptndu&se cu temerile mele Apoi m#%ulger# o idee. i&am deschis rani:a 4i am scos lumn#rile 4i batoanelede cam%or. Fntr&un 8or nebun, am introdus aceste obiecte "n crevaseledin structura comple+# a a4inii /impului, am dat un "nconur ma4inii4i am sc#p#rat chibrituri, pn# ce %iecare lumnare sau baton era aprins.

&am "ndep#rtat de lng# opera mea str#lucitoare cu oarecemndrie. l#c#rile lumn#rilor scnteiau pe alama 4i pe nichelul lustruit,a4a c# a4ina /impului era luminat# precum un ornament de 6r#ciun.Fn acest peisa "ntunecat, cu ma4ina "n#l:at# pe coasta stearp#, urma s#

pot vedea %arul meu la o distan:# apreciabil#. 6u pu:in noroc, %l#c#rileaveau s#&i alunge pe orloci E sau dac# nu, urma s# observ de "ndat#sl#birea lor 4i s# dau %uga "napoi, pentru a m# arunca "n lupt#.

Am apucat cu degetele mnerul greu al v#traiului. 6red c# o partedin mine n#d#duia s# se "ntmple a4a cevaJ m# %urnicar# minile cndmi&am adus aminte de sen8a:ia bi8ar# 4i moale a pumnilor mei i8bind "nchipurile orlocilor;

Fn orice ca8, acum eram gata de e+pedi:ie. i&am luat ModaBul,am aprins o mic# lamp# cu petrol 4i mi&am croit drum pe deal, oprindu&m# la %iecare c:iva pa4i pentru a m# asigura c# a4ina /impului st#teanetulburat#.

%. Pu&ul

i&am ridicat lampa, "ns# lumina ei r#8b#tea doar pe cteva picioare. /otul era t#cut E nu se au8eau nici su%lul vntului, nici susurulapei, 4i m&am "ntrebat dac# /amisa mai curgea.

Lipsit de o destina:ie precis#, am decis s# m# "ndrept c#treamplasamentul m#re:ului palat alimentar pe care mi&l aminteam "nvremurile eenei. $alatul se g#sea la mic# dep#rtare "nspre Gord&est,de&a lungul coastei dealului, dincolo de S%in+ul&cel&Alb, iar acesta a %ostdrumul pe care l&am str#b#tut iar#4i E oglindind "n Spa:iu, dac# nu "n



/imp, primii mei pa4i "n lumea eenei.6nd %#cusem ultima oar# aceast# scurt# c#l#torie, mi&am adus eu

aminte, sub picioarele mele %usese iarb# E ne"ngriit# 4i netuns#, "ns#crescnd ordonat#, scurt# 4i %#r# buruieni. Acum, nisipul moale 4i

gr#un:os "mi rcia ghetele "n vreme ce urcam greoi dealul.#8ul mi se adaptase la aceast# noapte luminat# numai decrmpeiele de stele, dar, de4i se observau cl#diri ce "4i pro%ilau siluetele

pe %undalul cerului, n&am 8#rit nici o urm# a s#lii pe care o c#utam. Fmiaminteam %oarte limpede> %usese un edi%iciu cenu4iu, d#r#p#nat 4i vast,din piatr# roas# de vremuri, cu o intrare ornamentat# 4i sculptat#> iarcnd trecusem prin acea arcad# cioplit#, micii !loi, ginga4i 4i dr#gu:i, s#strnseser# "n urul meu cu membrele lor palide 4i robele cati%elate.

Gu dup# mult timp am str#b#tut o distan:# su%icient# pentru a&mida seama c# pesemne dep#4isem locul de amplasare al s#lii.!vident E spre deosebire de S%in+ 4i de orloci E palatul de alimenta:ienu supravie:uise "n aceast# storie> ori poate c+ nu )usese niciodat+construit , m&am gndit "n%iorat. $oate c# umblasem E dormisem 4i chiarmncasem "ntr&un edi%iciu %#r# e+isten:#;

Hrumul m# duse pn# la un pu:, un detaliu de care "mi aminteamdin cea dinti plimbare a mea. !+act a4a cum "mi r#m#sese "n memorie,structura avea ghi8duri din bron8 4i era proteat# de intemperii de o mic#

cupol# delicat#, lucrat# "ntr&un mod bi8ar. Se vedea cevavegeta:ie E neagr# precum tu4ul la lumina stelelor E adunat# "n urulcupolei. Am studiat toate astea cu oarece spaim#, c#ci enormele %ntniconstituiser# milocul prin care orlocii se ridicau din hrubele lorin%ernale "n lumea "nsorit# a !loilor.

Hinspre gura pu:ului nu venea nici un sunet. Acest aspect mi se p#ru ciudat, c#ci "mi aduceam aminte c# au8isem de la celelalte %ntniduduitul imenselor motoare ale orlocilor, din adncurile cavernelor lor

subterane.&am a4e8at os, lng# %ntn#. egeta:ia pe care o observasem p#rea a %i un soi de licheniJ era moale 4i uscat# la pip#it, dar n&amcercetat&o mai am#nun:it 4i nici n&am "ncercat s#&i determin structura.i&am ridicat lampa, inten:ionnd s# trec peste ghi8d pentru a vedeadac# oglindea re%lec:ia apeiJ "ns# %lac#ra plpi, de parc# s&ar %i g#sit"ntr&un curent puternic, iar eu "ngro8it o clip# de perspectiva be8nei, amtras&o "napoi.

i&am b#gat capul sub cupol# 4i m&am aplecat peste bu8a pu:ului,unde am %ost "ntmpinat de un 4uvoi de aer cald 4i umed pe chip E ca 4icum a4 %i deschis u4a unei b#i turce4ti E %apt total nea4teptat "n noaptea



aceea 8#pu4itoare, dar arid# a viitorului. Am avut impresia c# era %oarteadnc, iar la ba8a "ndep#rtat# a pu:ului mi se p#ru c# ochii mei obi4nui:icu "ntunericul disting o str#lucire ro4ie. Fn ciuda aparen:elor, acesta eratotal di%erit de pu:urile primilor orloci. Gu se vedea nici o urm# a

crligelor de metal ce ie4eau din perete, menite a&i auta pe cei care sec#:#rau 4i "nc# nu detectam vreunul dintre 8gomotele mecanice pe carele au8isem "nainte. Aveam impresia ciudat#, "ns# de neveri%icat, c# acest

pu: era mult mai adnc dect cele ale orlocilor scurm#tori de caverne.Hintr&o toan#, mi&am ridicat ModaBul 4i am scos bli:ul. Am

umplut gheabul l#mpii cu blit(lichtpul-er 14, am "n#l:at aparatul 4i aminundat pu:ul cu lumina de magne8iu. =e%le+iile m# orbir#, producnd ostr#lucire att de puternic#, cum nu mai %usese pe $#mnt de cndSoarele %usese acoperit, cu cel pu:in o sut# de mii de ani mai "nainte.Asta trebuia s#&i alunge pe orloci, dac# nu altceva; Di am "nceput s#n#scocesc planuri de ap#rare "n care s# conecte8 bli:ul la a4ina/impului nesupravegheat#, ast%el "nct pulberea s# se aprind# "n ca8 c#vehiculul avea s# %ie atins.

&am "ndreptat de spate 4i mi&am petrecut mai multe minute"nc#rcnd lampa 4i declan4nd&o la "ntmplare "nspre coasta dealului din

preama pu:ului. 6urnd, "n urul meu se adun# un nor dens de %um alb4i acru provocat de pulbere. $oate c# urma sa am noroc, am re%lectat eu,

4i i8buteam s# %otogra%ie8 pentru uimirea ?manit#:ii spinarea vreunuiorloc care o rupea la %ug# "ngro8it;

XAm au8it un hr4it, "ncet 4i st#ruitor, pu:in dincolo de ghi8dul%ntnii, la nici trei picioare de locul "n care m# g#seam.

Sco:nd un :ip#t, am bbit dup# v#traiul meu de la curea. areorlocii se n#pustiser# asupra mea, "n timp ce visam cu ochii deschi4iI

6u v#traiul "n mn#, m&am dat "napoi cu precau:ie. 'r4itulvenea dinspre stratul de licheni, mi&am dat seamaJ era o creatur# care se

deplasa agale printre acele plante %irave 4i "ntunecate. Gu e+ista nici unorloc acolo, a4a c# mi&am l#sat os v#traiul, 4i m&am aplecat asuprastratului de licheni. Am remarcat o %#ptur# mic#, ce aducea cu un crab,nu mai mare dect palma meaJ 8gomotul pe care "l au8isem erascr4netul singurului s#u cle4te supradimensionat pe licheni. 6arapaceacrabului "mi p#rea neagr# ca smoala, iar creatura era lipsit# de ochi,aidoma %iin:elor oarbe din abisurile oceanelor.

A4adar, am re%lectat eu "n vreme ce urm#ream ne"nsemnatadram#, lupta pentru supravie:uire continua, chiar 4i "n aceast# be8n#

14 Fn germ. "n original, 0pulbere de magne8iu (n. trad.).



nocturn#. i&am dat seama c# nu 8#risem nici un semn de via:# E cue+cep:ia %ormelor orlocilor E la dep#rtare de acest pu:, "n decursul"ntregii mele 4ederi. Gu sunt biolog, "ns# "mi p#rea limpede c# pre8en:aacestei arte8iene de aer cald 4i ilav era sortita s# atrag# via:a, aici "ntr&o

lume trans%ormat# "n de4ert, e+act a4a cum era atras acest crab culeg#tororb de recolta lui de licheni. Am speculat c#, pesemne, c#ldura veneadin str#%undurile comprimate ale $#mntului, a c#rui dogoare vulcanic#,mani%est# 4i "n vremea noastr#, nu se diminuase semni%icativ pe

parcursul a celor 4ase sute de mii de ani, iar poate c# ume8eala proveneade la pn8ele %reatice, care "nc# e+istau "n subsol.

$oate c#, am cugetat eu, scoar:a planetei era "mpn8it# cu ast%elde pu:uri 4i cupole. Fns# rostul lor nu era acela de a permite accesul "nlumea din adncuri a orlocilor E ca "n cealalt# storie E ci de a eliberaenergiile interne ale $#mntului, pentru a "nc#l8i 4i ume8i atmos%eraacestei planete v#duvite de Soarele s#uJ ast%el, %ormele de via:# caresupravie:uiser# acelei monstruoase pre%aceri la care asistasem eu seadunau acum "n urul acestor arte8iene de c#ldur# 4i ume8eal#.

Fncrederea "mi spori E %aptul c# puteam s# pricep sensul lucrurilorrepre8enta un toni%iant puternic pentru curaul meu E iar dup# aceaalarm# %als# provocat# de crab, sc#pasem de sentimentul deamenin:are E 4i m&am a4e8at din nou pe ghi8dul %ntnii. Fn bu8unar,

aveam pipa 4i ni4te tutun, a4a c# am umplut&o complet 4i am aprins&o.Am "nceput s# %ac specula:ii despre modul "n care aceast# storie sedi%eren:iase de prima, al c#rei martor %usesem. !vident c# e+istaser# oserie de paralele E 4i aici e+istaser# orloci 4i !loi E "ns# dihotomia lororibil# %usese solu:ionat#, "n vremurile trecute.

&am "ntrebat de ce trebuise s# se produc# un ast%el de con%lict pevia:# 4i pe moarte "ntre rase E c#ci orlocii, "n %elul lor resping#tor, eraula %el de dependen:i de !loi precum !loii de orloci, iar "ntreaga

rnduial# avea un soi de stabilitate.Am "ntre8#rit o cale prin care se putuse "ntmpla a4a cevaorlocii erau pl#m#di:i dintr&un aluat uman degenerat, la urma urmei, 4inu st# "n %irea omului s# %ie logic cu ast%el de lucruri. orlocii 4tiau,

pesemne, c# erau dependen:i de !loi pentru a supravie:uiJ trebuie c#nutreau mil# 4i dispre: pentru rudele lor "ndep#rtate, reduse "ns# lastatutul de cireada. Di totu4i...

Di totu4i, ce diminea:# splendid# constituia scurta via:# a !loilor;Aceste %#pturi %irave rdeau, cntau 4i se dr#gosteau pe supra%a:a

planetei pre%#cut# "ntr&o gr#din#, "n vreme ce orlocii erau sili:i s#trudeasc# "n str#%undurile %etide ale $#mntului pentru a le o%eri !loilor



cele trebuincioase vie:ii lor somptuoase. Fn mod ne"ndoios, orlociierau condi:iona:i pentru locul lor "n lan:ul 6rea:iei 4i %#r# "ndoial# c# ar%i "ntors spatele cu de8gust luminii solare, apei limpe8i 4i %ructelor!loilor, chiar dac# acestea le&ar %i %ost o%erite... sau poate c# nuJ "n %elul

lor mohort 4i viclean, oare nu pi8muiau hu(urul !loilorI$oate c# acea carne a !loilor devenea amar# "n gurile putrede aleorlocilor, chiar cnd ace4tia mu4cau din ea "n cavernele lor mi8erabile.

i i&am "nchipuit, atunci, pe orloci E sau o parte dintreei E ridicndu&se "ntr&o noapte din tunelurile lor de sub p#mnt 4in#pustindu&se asupra !loilor cu armele 4i bra:ele lor musculoase. Se

produsese un uria4 #cel E dar, de data aceasta, nu o vn#toaredisciplinat# de carne, ci un asalt crncen avnd un unic :el ira:ional>completa pieire a !loilor.

6um trebuie c# %useser# pai4tile 4i $alatele alimentare sc#ldate "nsnge, acele pietre str#vechi care r#sunau de beh#iturile copil#roase ale!loilor;

Fntr&o asemenea con%runtare, nu putea e+ista dect un singur"nving#tor, de bun# seam#. ragila semin:ie a viitorului, cu %rumuse:eaei hectic#, de tuberculos, n&ar %i i8butit niciodat# s# resping# atacurileorgani8ate ale tic#lo4ilor orloci.

Am v#8ut totul E ori a4a mi&am imaginat; orlocii, trium%#tori "n

cele din urm#, mo4teniser# $#mntul. Gemaiavnd vreo %olosin:# pentruterenurile&gr#dini ale !loilor, le l#saser# s# cad# "n paragin#J ie4iser# dinsubsoluri 4i E cine 4tie cum E aduseser# cu ei propria lor be8n# stigian#

pentru a acoperi Soarele; i&am adus aminte cum neamul eenei setemea de nop:ile cu lun# plin# E ea le numea 0Gop:ile Gegre E iaracum, aveam eu impresia, orlocii aduseser# suprema Goapte Geagr#

pentru a %ereca $#mntul pe vecie. Fn cele din urm#. orlocii "iomorser# pe ultimii copii adev#ra:i ai $#mntului, iar apoi omorser#

$#mntul "nsu4i.Aceasta era prima mea presupunere, pe atunci> %ante8ist# 4icolorat# E 4i %als#, de la un cap#t la altul;

... Di mi&am dat seama, aproape cu un 4oc %i8ic, c#, "n milocultuturor acestor specula:ii istorice, uitasem cu des#vr4ire s# mai arunc lar#stimpuri cte o privire "n direc:ia a4inii /impului abandonate.

&am sculat "n picioare 4i am privit peste panta dealului Amobservat de "ndat# str#lucirea aparatului luminat de lumn#ri E "ns#%l#c#rile pe care le aprinsesem lic#reau 4i se unduiau, ca 4i cum "n urulma4inii s&ar %i mi4cat ni4te %orme opace.

Gu puteau %i dect orloci;



'. Înt(lnira ma "u )orlo"ii

6u un %ior de spaim# E 4i. /rebuie s# m#rturisesc, cu o sete desnge care "mi pulsa "n :east# &. Am scos un r#cnet, am ridicat v#traiul 4iam pornit ap#sat pe drumul de "ntoarcere. #r# s#&mi pese, am aruncatModaBul> Fn spate, am au8it pocnetul slab al sticlei sp#rgndu&se. Hincte 4tiam eu, aparatul acela "nc# 8#cea acolo E dac# mi se permite s#%olosesc aceast# %ra8# E abandonat "n be8n#.

Apropiindu&m# de ma4in#, am observat c# erau "ntr&adev#rorloci E poate o du8in# E bulucindu&se "n urul vehiculului. !rau cndatra4i, cnd respin4i de luminile mele, e+act ca moliile "n urul

%elinarelor. =#m#seser# acelea4i creaturi asem#n#toare maimu:elor, decare "mi aduceam aminte E poate ceva mai mici E cu p#rul acela lung 4i

b#lai pe :este 4i spin#ri, cu pielea de un alb boln#vicios, cu bra:e lungi caale cimpan8eilor 4i acei obsedan:i ochi cenu4ii&ro4ietici. ?rlau 4isporov#iau unii cu ceilal:i "n limbaul lor ciudat. Fnc# nu se atinseser# dea4ina /impului, am observat eu cu oarece u4urare, dar 4tiam c# era ochestiune de secunde pn# ce acele degete ne%ire4ti E ca de maimu:#,"ns# la %el de abile precum cele ale omului E s# se "ntind# c#tre alama 4i

nichelul sclipitor.Fns# nu ar %i avut timp pentru a4a ceva, c#ci m&am pr#bu4it asupra

acelor orloci aidoma unui "nger r#8bun#tor.Am "mp#r:it lovituri "n stnga 4i "n dreapta cu v#traiul 4i cu

pumnul. orlocii sporov#ir# 4i schel#l#ir#, "ncercnd s# scape cu %uga.Am apucat una dintre creaturile care alergau pe lng# mine 4i am sim:itdin nou r#ceala de vierme albinos a c#rnii orloce. $#rul precum pn8ade p#ianen "mi atinse dosul palmei, iar animalul se repe8i la degetele

mele cu din:ii s#i mici. Fns# eu nu am :ipat. Am mnuit v#traiul 4i amsim:it colapsul moale 4i umed al c#rnii 4i osului.chii aceia cenu4ii&ro4ietici se l#rgir#, apoi se "nchiser#.Am avut impresia c# priveam toate acestea dintr&un cotlon deta4at

al creierului. ?itasem cu des#vr4ire de inten:iile mele de a reveni cudove8i ale %unc:ion#rii c#l#toriei "n timp, sau m#car de a o g#si peeena> Fn acel moment, am b#nuit c# din pricina asta m# "ntorsesem "n%lu+ul timpului E pentru aceast# clip# a r#8bun#rii> pentru eena 4i

pentru uciderea $#mntului Di pentru propria mea osnicie de mai"nainte. Am l#sat orlocul s# cad# E incon4tient ori mort, ne%iind maimult dect un morman de p#r 4i oase E 4i am "ntins mna dup# tovar#4ii



s#i, agitnd v#traiul.Apoi am au8it un glas E "n mod clar de orloc, "ns# %oarte di%erit

de glasurile celorlal:i ca tonalitate 4i pro%un8ime E care rosti o singur#silab#, imperativ. &am "ntors, cu bra:ele n#cl#ite de snge pn# la

coatele hainei, 4i m&am preg#tit pentru o alt# con%runtare.Acum, "n %a:a mea, se a%la un orloc care nu %ugise de mine.He4i era gol, ca 4i ceilal:i, acoper#mntul s#u de p#r p#rea s# %i %ost

periat 4i aranat, a4a c# avea ceva din aspectul unui cine :es#lat, pus s#stea "n dou# picioare, precum un om. Am %#cut un pas mare "nainte, cuv#traiul :inut strns cu ambele mini.

6alm, orlocul "4i ridic# mna dreapt# E acolo scnteieceva E dup# care se produse o str#%ulgerare verde. Am avut impresia c#lumea "mi %uge de sub picioare, trntindu&m# la p#mnt lng# aparatulmeu str#lucitorJ apoi n&am mai 4tiut nimic;

*. Cu+"a , -umină

i&am revenit "ncetul cu "ncetul, ca 4i cum m&a4 %i tre8it dintr&unsomn adnc 4i netulburat. <#ceam "ntins pe spate, cu ochii "nchi4i. #

sim:eam att de comod, "nct o clip# mi&am "nchipuit c# m# g#seam "n propriul meu pat, "n casa din =ichmond, iar acea aur# tranda%irie care"mi str#b#tea pleoapele era, probabil, soarele dimine:ii strecurndu&se pelng# draperii...

Apoi "ns# mi&am dat seama c# supra%a:a de sub mine E de4i%le+ibil# 4i %oarte cald# E nu avea moliciunea unei saltele. Gu sim:eama4ternuturile dedesubt 4i nici p#tura deasupra mea.

Hup# care, "ntr&o clipit#, mi&am adus aminte de toate E de cel de&

al doilea 8bor prin timp, de "ntunecarea Soarelui 4i de "ntlnirea mea cuorlocii.rica m# cople4i, "n:epenindu&mi mu4chii 4i strngndu&mi

stomacul. usesem capturat de orloci; Am deschis brusc ochii...Di am %ost pe dat# orbit de str#lucirea intens#. $rovenea de la un

disc "ndep#rtat de lumin# intens#, de culoare alb#, situat e+act deasupramea. Am :ipat 4i mi&am trecut un bra: peste ochii v#t#ma:iJ m&am r#sucit

pe burt#, ap#sndu&mi %a:a de podea.&am "mpins "ntr&o po8i:ie de&a bu4elea. Hu4umeaua era cald# 4i

elastic#, precum pielea. La "nceput, prin %a:a ochilor "mi ucar# numaiimaginile discului ar8#tor, dar, "n cele din urm#, am i8butit s#&mi disting



propria mea umbr# sub mine. Apoi, stnd "nc# "n patru labe, amobservat cel mai bi8ar lucru de pn# atunci> supra%a:a de sub mine eratransparent#, de parc# ar %i %ost %#cut# dintr&o sticl# maleabil#, iar "n8onele "n care umerii mei blocau lumina de sus, puteam s+ distin#

stelele, vi8ibile %oarte limpede prin podeaua de dedesubt. usesem l#sat pe o plat%orm# transparent#, avnd dedesubt aceast# dioram# "nstelat#>era ca 4i cum a4 %i %ost adus "ntr&un planetariu r#sturnat.

Am sim:it ni4te gre:uri de la stomac, "ns# am i8butit s# m# ridic "n picioare. A trebuit s#&mi acop#r ochii cu palma, pentru a m# protea destr#lucirea persistent# de deasupraJ "mi doream s# nu %i pierdut p#l#ria

pe care o adusesem din 1C91; Fnc# purtam costumul meu u4or, cu toatec# acum acesta era murd#rit de nisip 4i snge, mai ales pe mneci E de4ise %#cuser# ceva e%orturi de a m# cur#:a, am observat, spre surprindereamea, iar palmele 4i bra:ele "mi erau sp#late de sngele, mucusul 4i serulorloc. #traiul disp#ruse 4i nu puteam s# v#d nici urm# de rani:#. Fmi%usese l#sat ceasul, care atrna la vest# de un l#n:i4or, "ns# bu8unarele"mi %useser# golite de chibrituri 4i lumn#ri. $ipa 4i tutunul nu mai eraunici ele, 4i am avut o i8bucnire nepotrivit# de regret din pricina asta E "nmilocul "ntregii su%erin:e 4i primedii;

?n gnd m# i8bi, iar minile "mi 8burar# c#tre bu8unarul vesteiJcele dou# manete ale a4inii /impului se a%lau "nc# acolo. Am r#su%lat

u4urat.&am uitat "mpreur. # g#seam pe o $odea neted#, %#r#

denivel#ri, alc#tuit# din acea substan:# transparent#, ca pielea, pe caream descris&o. # a%lam "n centrul unei pete de lumin# avnd poate undiametru de trei8eci de iar8i, generat# pe acea $odea enigmatic# de sursade deasupra mea. Aerul era plin de pulbere, a4a c# "mi venea u4or s#remarc ra8ele de lumin# care se n#pusteau "nspre mine. /rebuie s# v#imagina:i c# st#team acolo, ca 4i cum m&a4 %i a%lat "n %undul unui pu: de

min# pr#%os, clipind "n sus, c#tre Soarele amie8ei. Di, "ntr&adev#r,sem#na cu lumina solar# E "ns# nu puteam s# "n:eleg cum Soarele %usesedescoperit 4i nici cum acesta r#mnea imobil deasupra mea. Singuraipote8# era c# %usesem transportat, "n timp ce 8#cusem, incon4tient, "ntr&o 8on# de la !cuator.

Luptndu&m# cu panica crescnd#, am dat un ocol cercului meude lumin#. !ram absolut singur, iar podeaua era goal# E cu e+cep:iat#vilor, "n num#r de dou#, pe care se g#seau ni4te recipiente 4i cutii,a4e8ate pe podea, poate la 8ece picioare distan:# de locul "n carest#tusem culcat. &am uitat "n obscuritatea ce m# "mpresura, "ns# nu ami8butit s# disting nimic, nici m#car cu ochii adumbri:i. Gu puteam s# v#d



nici un perete care s# delimite8e acest spa:iu. Am b#tut din palme,%#cnd ca %irele de pra% s# danse8e "n aerul luminos. Sunetul se estomp#4i nici un ecou nu se "ntoarse. ri pere:ii erau imposibil de departe, orierau capitona:i cu o substan:# absorbant#J "n orice ca8, nu aveam nici o

posibilitate s#&mi dau seama de distan:a la care se a%lau. Gu vedeam nici o urm# a a4inii /impului.6um st#team acolo pe cmpia de sticl# moale, m# cuprinse o

team# pro%und#, stranieJ m# sim:eam de8br#cat 4i e+pus, %#r# nimic pecare s#&mi odihnesc spinarea, %#r# vreun col: care s#&l trans%orm "ntr&o%ort#rea:#.

&am apropiat de t#vi. &am uitat la cutii 4i le&am deschiscapaceleJ "n#untru, am g#sit o g#leat# mare, goal#, 4i un vas cu ceea ce

p#rea ap# curat#, iar pe cealalt# tav# se g#seau ni4te calupuri dem#rimea pumnului care b#nuiam c# erau hran# E "ns# alimentele%useser# prelucrate "n buc#:i plate, de culoare galben#, verde sau ro4ie,a4a c# nu se putea stabili originea lor. Am ap#sat "n ele cu vr%uldegetului, 4ov#ielnic> erau reci 4i netede, aducnd "ntructva cu brn8a

Gu mai mncasem nimic de la micul&deun al doamnei atchets. Fnurm# cu multe ceasuri din via:a mea "nclcit#, 4i eram con4tient de

presiunea crescnd# din ve8ica mea> o ap#sare, pentru a c#rei u4urare, b#nuiam eu, era destinat# g#leata goal#. Gu vedeam nici un motiv

pentru care, dac# orlocii m# cru:aser# atta timp, ar %i ales s# m#otr#veasc#, dar, cu toate acestea, aveam re:ineri "n a le acceptaospitalitatea E 4i chiar mai multe de a renun:a la demnitatea mea,%olosindu&m# de g#leat#;

A4a c# am dat tiptil ocol t#vilor, apoi am %#cut "nconurul cerculuide lumin#, adulmecnd precum un animal ce se teme de o capcan#. *achiar am ridicat cutiile 4i t#vile, ca s# v#d dac# nu cumva puteam s#ob:in vreun soi de arm# din ele E poate i8buteam s# me4teresc un %el de

lam# E "ns# t#vile erau con%ec:ionate dintr&un metal argintiu, aducnd un pic cu aluminiul, att de sub:ire 4i de moale, "nct "l puteam %aceghemotoc "n pumn. A4 %i putut la %el de bine s# "nunghii un orloc cu ocoal# de hrtie.

Fmi trecu prin minte c# ace4ti orloci se purtaser# cu o polite:eremarcabil#. Ar %i %ost o chestiune de o clip# s#&mi ia via:a "n vreme ce8#ceam incon4tient,. Fns# ei "4i :inuser# la dep#rtare minile lor de

brute E ba chiar, cu o "ndemnare surprin8#toare, se str#duiser# s#&micure:e hainele.

Gumaidect m# cuprinser# b#nuielile, %ire4te. are "n ce scop "micru:aser# via:aI are inten:ionau s# m# :in# viu, pentru a scoate de la



mine E prin cine 4tie ce miloace mr4ave E secretul a4inii /impuluiIHinadins m&am dep#rtat de mncare 4i am ie4it "n e+teriorul

inelului de lumin#, "n be8na de dincolo. nima "mi bubuiaJ nu e+istanimic tangibil care s# m# opreasc# s# p#r#sesc acest pu: iluminat, dar

temerile 4i setea mea de lumin# m# "ntemni:au aproape la %el de e%icace.Fn cele din urm#, am ales o direc:ie la "ntmplare 4i am "nceput s#str#bat "ntunecimea, cu bra:ele rela+ate pe lng# trup, cu pumnii"ncle4ta:i 4i gata de lupt#. Am num#rat pa4ii E opt, nou#, 8ece... Acumc# m# "ndep#rtasem de lumin#, observndu&se mai clar, puteam s#disting stelele sub picioarele mele, o "ntreag# emis%er# r#sturnat#J m&amsim:it din nou ca 4i cum a4 %i stat pe acoperi4ul unui planetariu. &am"ntors 4i am privit "napoiJ acolo se a%la coloana pr#%oas# de lumin#,urcnd c#tre in%init, cu t#vile 4i mncarea r#spndite la ba8#, pe $odeauagoal#.

!ra de&a dreptul de ne"n:eles pentru mine;Fn scurt timp, pe m#sur# ce neschimb#toarea $odea se ducea sub

picioarele mele, am renun:at s#&mi mai num#r pa4ii. Singurele surse delumin# erau str#lucirea acelui pu: central luminos, aidoma unui ac, 4ilucoarea slab# a stelelor de sub mine, "n care "mi puteam deslu4i %orma

propriilor picioareJ singurele sunete erau h4itul propriei mele r#su%l#ri4i pocnetele stinse ale ghetelor pe supra%a:a sticloas#.

Hup# vreo sut# de iar8i, m&am "ntors 4i am pornit s# ocolesc aculmeu de lumin#. Fnc# nu descoperisem altceva dect "ntunericul 4i stelelede sub picioarele mele. &am "ntrebat dac# "n toat# aceast# be8n# urmas#&i "ntlnesc pe acei stranii bservatori care pluteau 4i care m#"nso:iser# "n cea de&a doua mea c#l#torie prin timp.

6um mergeam pe bbite, disperarea prinse s#&mi scurme adnc"n su%let, iar "n curnd am "nceput s#&mi doresc s# %iu transportat dinacest loc "n lumea&gr#din# a eenei, sau chiar "n acel peisa nocturn

unde %usesem capturat E orice t#rm cu stnci, plante, animale 4i un cerrecognoscibil, cu care s# m# pot descurca; 6e %el de loc era 4i #staI arem# a%lam "ntr&o "nc#pere "ngropat# "n str#%undurile $#mntului g#unosIare ce ca8ne cumplite "mi preg#teau orlociiI are "mi eram sortit s#&mi petrec tot restul vie:ii "n aceast# pustietate nep#mntean#I

vreme, am %ost de&a dreptul descump#nit, din pricina i8ol#rii 4ia cumplitului sentiment c# m# a%lam la strmtoare. Gu 4tiam unde eram,nici unde se g#sea a4ina /impului, 4i nici nu mai speram s#&mi rev#dcasa. Am strigat "n be8n#, cnd pro%ernd amenin:#ri, cnd adresndst#ruitoare rug#min:i de "ndurare sau de eliberareJ am lovit cu pumnii "n$odeaua elastic# 4i banal#, dar %#r# vreun re8ultat. Am plns "n hohote,



am alergat 4i m&am blestemat pentru nero8ia mea %#r# seam#n E cndsc#pasem o dat# din gheara orlocilor E de a m# "ntoarce imediat laaceea4i capcan#;

Fntr&un s%r4it, pesemne c# am 8bierat precum un copil %rustrat,

mi&am sec#tuit puterile 4i m&am pr#bu4it "n be8n# la p#mnt, pe deplinistovit.

Am impresia c# am a:ipit o vreme. 6nd mi&am revenit "n %ire, "nsitua:ia mea nu se modi%icase nimic. &am sculat "n picioare. uria 4i%rene8ia mi se epui8aser# 4i, cu toate c# m# sim:eam mai nenorocit dectoricnd "n via:#, am g#sit t#rie pentru simplele nevoi omene4ti aletrupului meu. Hintre care %oamea 4i setea erau prioritare.

&am "ntors, epui8at, la pu:ul meu de lumin#. $resiunea aceea dinve8ic# continuase s# sporeasc#. 6u un sentiment de resemnare, am luatg#leata care "mi %usese pus# la dispo8i:ie, am dus&o pu:in mai la"ntuneric E de dragul decen:ei, c#ci 4tiam c# orlocii m# urm#reau E iarapoi. Hup# ce am ispr#vit, am l#sat&o acolo, unde nu o puteam vedea.

Am cercetat alimentele orlocilor. !ra o priveli4te de8olant#> nu p#reau mai apetisante dect "nainte, dar eram lihnit de %oame. Amridicat vasul cu ap# E avea m#rimea unui castron de sup# E 4i l&am dusla bu8e. Gu era o b#utur# pl#cut# E c#ldu:# 4i %#r# gust. ca 4i cum toate

mineralele ar %i %ost "ndep#rtate prin distilare E "ns# era curat# 4i "mir#corea gura Am :inut lichidul pe limb# pre: de cteva secunde, evitnds# trec peste acest ultim hopJ apoi, cu un e%ort de voin:#, am "nghi:it.

Hup# cteva minute, nu&mi ap#ruse nici un simptom de boal# pecare s#&l pot aprecia 4i am mai b#ut pu:in. He asemenea, am "nmuiat uncol: al batistei mele "n vas 4i mi&am 4ters cu ap# minile 4i %runtea.

Hup# aceea, m&am "ntors c#tre hran#. Am luat un calup ver8ui 4iam rupt un col:J acesta s&a desprins cu u4urin:# E era verde 4i "n interior,

4i se %#rmi:a un pic precum 6heddarul15

. Hin:ii mei p#trunser# u4or "naceast# substan:#. 6t prive4te gustul ei, dac# a:i mncat vreodat#legume ver8i, s# spunem conopid# sau var8# de *ru+elles, %ierte pn#aproape de de8integrare, atunci v# da:i seama, "ntr&o oarecare m#sur#,de savoarea saJ membrii cluburilor londone8e mai pu:in apreciate vorrecunoa4te simptomele; !u "ns# am mu4cat din bucata mea pn# ce amdat&o gata pe um#tate. Apoi am "ncercat 4i celelalte calupuri> de4iculorile variau, consisten:a 4i gustul nu erau ctu4i de pu:in di%erite.

15 Sortiment de brn8# compact#, care "4i ia denumirea de la satul omonim dinSomersetshire, Anglia, unde a %ost produs# pentru prima dat# (n. red.).



G&am avut nevoie s# mu4c de prea multe ori din substan:a aceeaca s# m# satur, 4i am l#sat %ragmentele pe tava lor, apoi le&am dat la o

parte.&am a4e8at pe $odea, uitndu&m# cu aten:ie "n "ntuneric.

Gutream un pro%und sentiment de recuno4tin:# pentru c# orlocii m#car"mi puseser# la dispo8i:ie aceast# surs# de lumin#, deoarece "mi"nchipuiam c#, dac# a4 %i %ost l#sat pe aceast# supra%a:# goal# 4i %#r#relie%, "ntr&o be8n# "ntrerupt# numai de imaginile stelelor de dedesubtulmeu, mi&a4 %i pierdut complet min:ile. Fn acela4i timp, 4tiam c# orlocii"mi o%eriser# acest inel de lumin# pentru propriile lor scopuri, ca miloce%icient de a m# :ine pe loc. !ram cu des#vr4ire neautorat, pri8onier alunei banale ra8e de lumin#;

# cople4i o imens# "ngriorare. Gu aveam che% s#&mi pierd dinnou cuno4tin:a E s# r#mn %#r# ap#rare E "ns# nu vedeam vreo

posibilitate de a r#mne trea8 pe vecie. Am ie4it din inelul de lumin# 4iam %#cut c:iva pa4i prin "ntuneric, ast%el c# m# sim:eam, cel pu:in, mai"n siguran:# la ad#postul nop:ii. i&am scos haina 4i am "ncropit din ea o

pern# pe care s#&mi spriin capul. Aerul era de&a dreptul 8#pu4itor, iar$odeaua cea moale p#rea 4i ea "nc#l8it#, a4adar, nu aveam s# su%#r de%rig.

Ast%el, cu trupul masiv "ntins deasupra stelelor, am adormit.

. /n vizitator

&am tre8it dup# o perioad# pe care nu am putut&o aprecia. Amridicat capul 4i am aruncat o privire "mpreur. !ram singur "n "ntuneric 4i

totul parca neschimbat. i&am pip#it bu8unarul de la vest#. anetelea4inii /impului se g#seau "nc# acolo, la ad#post.6nd am "ncercat s# m# mi4c, amor:eala "mi produse dureri de&a

lungul picioarelor 4i spin#rii. &am sculat stngaci "n capul oaselor,apoi m&am ridicat "n picioare, aungnd s#&mi simt %iecare an al vrsteiJeram ne%iresc de recunosc#tor c# nu trebuia s# intru "n ac:iune pentru a

pune pe %ug# o hoard# de orloci pr#d#tori; Am %#cut cteva e+erci:ii%i8ice "nvechite pentru a&mi destinde mu4chiiJ apoi mi&am luat haina, i&am nete8it cutele 4i am "mbr#cat&o.

Am p#4it "n inelul de lumin#./#vile, cu cutiile de alimente 4i g#leata pe post de latrin#, %useser#



"nlocuite, am descoperit eu. A4adar m# observau, "ntr&adev#r; !i bine,nu era ceva care s# m# mire. Am dat la o parte capacele cutiilor, doar

pentru a descoperi acelea4i deprimante calupuri de nutre: anonim. i&am "ncropit un mic&deun din ap# 4i o parte din materia verde. /eama

"mi disp#ruse 4i "i luase locul un amor:itor sentiment de lehamite> esteimpresionant ct de rapid se putea obi4nui mintea uman# cu cele mairemarcabile schimb#ri de situa:ie. are aceasta avea s#&mi %ie soarta de&acum "nainteI $lictiseal#, un culcu4 tare, ap# c#lie 4i o diet# alc#tuit#din calupuri de var8# %iart#I !ra ca 4i cum m&a4 %i a%lat din nou la4coal#, am re%lectat, posomort.

O Pau.Aceast# unic# silab#, rostit# "ncet, mi se p#ru, "n lini4tea deplin#,

la %el de 8gomotoas# precum un %oc de arm#.Am :ipat, m&am ridicat, "mpleticindu&m#, 4i am "ntins "n %a:#

calupurile de hran# E era absurd, dar nu dispuneam de alt# arm#. Sunetulvenise din spatele meu, a4a c# m&am r#sucit iute, cu ghetele scr:ind pe$odea.

!+act dincolo de marginea cercului meu de lumin#, "n penumbr#,se g#sea un orloc. St#tea drept E nu avea po8i:ia ghebo4at#, ca demaimu:#, a acelor creaturi pe care le "ntlnisem mai "nainte E 4i purtani4te ochelari ce constituiau o pav#8# de sticl# albastr# care "i acoperea

ochii, %#cnd s# par# negri pentru mine. O *ik . Pau, pronun:# aceast# ar#tare, vocea sa %iind un glgit

bi8ar.&am retras pe dibuite, c#lcnd pe o tav# care scoase un 8#ng#nit.

i&am ridicat pumnii. O S# nu te apropii de mine;orlocul %#cu un singur pas "n %a:#, aungnd mai aproape de

pu:ul de lumin#J "n ciuda ochelarilor s#i, tres#ri un pic din pricina

str#lucirii puternice. !ra unul din acea specie de orloci cu aspectevoluat, unul dintre aceia care m# parali8ase, mi&am dat eu seamaJ p#reac# nu purta nici o hain#, "ns# p#rul sp#l#cit care "i acoperea capul 4ispinarea era tuns 4i aranat E "n mod deliberat E "ntr&un stil relativ sever,t#iat drept la nivelul sternului 4i al umerilor, ce producea "ntructvae%ectul unei uni%orme. Avea o %a:# mic#, lipsit# de b#rbie, aducnd cucea a unui copil slut.

Fmi re"nvie "n gnd amintirea eteric# a sen8a:iei dulci provocatede un craniu orloc ce trosnea sub bta mea. &am gndit s# m#n#pustesc asupra acestei %#pturi 4i s# o trntesc la podea. Fns# ce a4 %iavut de c4tigatI !+istau mul:i al:ii, %#r# "ndoial#, acolo "n "ntuneric. Gu



aveam nici o arm#, nici m#car v#traiul, 4i mi&am adus aminte cumseam#nul acestui individ ridicase pistolul acela bi8ar "mpotriva mea 4im# pusese la p#mnt %#r# e%ort.

Am hot#rt s# a4tept o oca8ie %avorabil#.

ar "n plus E asta poate p#rea straniu E am descoperit c# %uria mease risipea "ntr&un incontrolabil sentiment de veselie; orlocul acesta, "nciuda obi4nuitei palori de vierme a pielii sale, nu avea nimic comic>Fnchipui:i&v# un urangutan, cu p#rul tuns scurt 4i vopsit "ntr&un alb&g#lbui deschis, apoi "ncuraat s# stea "n dou# labe 4i s# poarte o perechede ochelari colora:i, 4i v# ve:i putea %ace o idee despre e%ectul pe care "l

producea. O *ik . Pau, repet# %#ptura Am %#cut un pas "nspre ea. O 6e vrei s#&mi spui, brut#Iorlocul tres#ri E mi&am imaginat c# reac:iona la tonul meu, 4i

nu la cuvinte E iar apoi ar#t#, una cte una, spre cele dou# buc#:i dehran# din minile mele.

O *ik , rosti el. Pau. Am "n:eles. O Hoamne s%inte, am 8is, chiar "ncerci s# vorbe4ti cu mine. Gu&i

a4aIi&am ridicat pe rnd buc#:ile de hran#.

O /iB. $au. ?nu. Hoi. orbe4ti engle8aI ?nu. Hoi... orlocul "4i

aplec# :easta "ntr&o parte E a4a cum %ac uneori cinii E iar apoi spuse,aproape la %el de clar ca 4i mine>

O ?nu. Hoi. O A4a; ar acolo de unde vin eu mai sunt 4i altele E unu$ doi$ trei$

patru,..orlocul p#trunse "n cercul meu de lumin#, "ns# am observat c#

r#mase "n a%ara ra8ei bra:elor mele. Ar#t# c#tre vasul cu ap#. O Agua.

O "#uaIAsta p#rea a %i "n latin# E de4i limbile clasice nu %useser#niciodat# punctul meu %orte. E Ap#, am r#spuns eu.

orlocul ascult# iar#4i %#r# s# spun# nimic, cu capul "nclinat "ntr&o parte.

A4a c# am continuat. orlocul indica spre lucruri obi4nuite Yarticole de vestimenta:ie sau p#r:i ale corpului, precum capul sau

piciorul E 4i venea cu ni4te cuvinte candidate. ?nele dintre tentativelelui "mi p#reau de&a dreptul irecognoscibile, altele p#reau a %i "n german#ori poate "n engle8a veche. ar eu r#spundeam cu termenul modern. dat# sau de dou# ori, m&am str#duit s#&l atrag "ntr&o conversa:ie mai



lung# E c#ci nu vedeam cum acest simplu catalog de substantive avea s#ne duc# prea departe E dar el r#mase acolo nemi4cat pn# ce am ispr#vit,apoi "4i relu# perseverentul s#u oc de asociere. L&am "ncercat cu ni4tecuvinte care "mi aminteau de limba eenei, acel grai simpli%icat 4i

melodic, alc#tuit din propo8i:ii de dou# cuvinte, "ns# din nou orlocula4tept# r#bd#tor pn# cnd m&am l#sat p#guba4.Activitatea aceasta continu# pre: de cteva ore. La s%r4it, %#r#

vreo %ormalitate, orlocul plec# E se "ndep#rt# "n "ntuneric E iar eu nu l&am urmat (nu înc+1 E i&am 8is din nou). Am mncat 4i am dormit, iarcnd m&am tre8it, orlocul se "ntoarse 4i ne&am reluat lec:iile.

Fn timp ce se plimba prin cu4ca mea de lumin#, ar#tnd spredi%erite lucruri 4i numindu&le, mi4c#rile orlocului erau destul de %luide4i de gra:ioase, iar trupul s#u p#rea e+presivJ "ns# am auns s#&mi dauseama ct de mult se ba8ea8# oamenii, "n via:a de 8i cu 8i, peinterpretarea mi4c#rilor celorlal:i. !u nu puteam s#&l citesc absolut deloc

pe orloc "n %elul acela. !ra imposibil sa 4tiu ce gndea sausim:ea E oare "i era team# de mineI are era plictisitI E Di, prin urmare,m&am sim:it %oarte de8avantaat.

La s%r4itul celei de&a doua 4edin:e, orlocul se d#du "napoi din%a:a mea.

O Asta ar trebui s# %ie su%icient, 8ise el. # "n:elegiI

L&am privit %i+, uluit de aceast# subit# u4urin:# cu limba mea;$ronun:ia sa era neclar# E acel glas lichid de orloc nu era adecvat, se

pare, pentru consoanele mai aspre 4i cele oclusive ale engle8ei E darcuvintele erau absolut inteligibile. 6um nu i&am r#spuns, el repet#>

O # "n:elegiI O A#... da Adic# da, te "n:eleg; Har cum ai %#cut asta E cum de&ai

"nv#:at limba mea E din a4a de pu:ine cuvinteI6#ci eu socoteam c# parcursesem de&abia cinci sute de cuvinte,

cele mai multe dintre acestea %iind substantive concrete 4i verbe simple. O Am acces la toate "nregistr#rile limbilor str#vechi ale?manit#:ii E a4a cum au %ost re%#cute E de la nostratic#16. /recnd pringrupul indo&european 4i prototipurile lor. !ste su%icient un set restrnsde cuvinte&cheie pentru a recupera varianta corespun8#toare. /rebuie s#&mi comunici dac# ceva din ceea ce spun nu este inteligibil.

Am %#cut precaut un pas "nainte.

16 $resupus# %amilie de limbi cuprin8ndu&le pe cele din grupurile indo&

europene, a%ro&asiatice, uralice, dravidiene, precum 4i pe cele altaice 4icauca8iene, a c#rei e+isten:# a %ost propus# pentru "ntia dat# de lingvistuldane8 'olger $edersen, "n 19P (n. trad).



O Str#vechiI Di de unde %tii c# eu sunt str#vechiI !normele pleoape se l#sar# peste acei ochi acoperi:i de ochelari.

O $sihicul t#u este arhaic. La %el 4i con:inutul stomacului, cnd a%ost anali8at.

Sunt sigur c# "l trecu un %ior, "n mod evident, la gndulr#m#4i:elor micului&deun al doamnei atchets. !ram uimit> aveam de&a %ace cu un orloc delicat;

O !4ti anacronic, continu# el. Fnc# nu "n:elegem cum ai sosit pe$#mnt. Har e ne"ndoielnic c# vom a%la.

O Di "ntre timp, am rostit eu cu oarece dr8enie, m# :ine:i "n... "naceast# Cu%ca de &umin+. He parc# a4 %i %iar#, nu om; Fmi da:i o podea

pe care s# dorm 4i o g#leat# pe post de toalet#...orlocul nu 8ise nimicJ m# cercet#, impasibil.rustrarea 4i ena care m# asaltaser# de cnd sosisem "n acest loc

r#bu%nir# acum cnd eram "n stare s# le e+prim, 4i am decis c#schimbasem su%iciente amabilit#:i.

Acum c# putem s# vorbim unul cu cel#lalt, po:i s#&mi spui "n celoc al $#mntului m# a%lu. Di de ce mi&a:i ascuns ma4ina. Fn:elegi asta,amice, sau trebuie s# traduc pentru tineI

Am "ntins bra:ul spre orloc, inten:ionnd s#&l apuc de 4uvi:elede p#r de pe piept.

6nd mai aveam doi pa4i pn# la el, acesta ridic# mna. Asta a%ost tot. Fmi amintesc o ciudat# str#%ulgerare ver8uie E n&am v#8ut delocdispo8itivul pe care, pesemne, "l :inuse "n palm#, "n r#stimpul ct st#tusecu mine E iar apoi m&am pr#bu4it pe podea, %#r# cuno4tin:#.

0. Rvla&ii +i mutrări

i&am revenit "n sim:iri, r#4chirat "nc# o dat# pe $odea, 4iholbndu&m# "n lumina aceea blestemat#.

&am ridicat pe coate 4i mi&am %recat ochii obosi:i. $rietenul meuorloc se a%la "nc# acolo, stnd "n picioare, e+act la marginea cerculuistr#lucitor. &am sculat, alnic. Ace4ti Goi orloci aveau s# m# deagata pn# la urm#, am priceput eu.

orlocul p#4i "n lumin#, cu ochelarii s#i alba4tri lic#rind. 6a 4icum nimic nu ne&ar %i "ntrerupt discu:ia, el rosti>

O # numesc E pronun:ia sa reveni la obi4nuitele structuri di%u8eorloce E Gebogip%el.



O 2ebo#ip)el . oarte bine.La rndul meu, i&am spus care "mi era numeleJ dup# cteva

minute, putea s#&l repete limpede 4i precis.Acesta, mi&am dat eu seama, era primul orloc al c#rui nume "l

a%lam E primul care ie4ise din gloatele pe care le "ntlnisem 4i cu carem# luptasemJ primul care avea atributele unei $ersoane distincte. O A4adar, Gebogip%el, am 8is eu. &am a4e8at os, cu picioarele

"ncruci4ate, lng# t#vile mele, 4i mi&am %recat vn#t#iele care "miap#ruser# pe bra: din pricina ultimei c#deri. Ai %ost desemnat s# %i

pa8nicul meu, "n aceast# gr#din# 8oologic#. O 3oolo#ic+. La acest cuvnt se poticni. Gu. Gu am %ost

desemnat . &am o%erit voluntar s# lucre8 cu tine. O S# lucre8i cu mineI O reau... vrem s# "n:elegem cum ai auns aici. O Gu 8#uI &am sculat "n picioare 4i am dat "nconur cu4tii mele

de lumin#. 6e&ar %i dac# :i&a4&spune c# am auns aici cu o ma4in# care poate transporta un om prin timp. i&am ridicat bra:ele. 6# eu amconstruit o asemenea ma4in#, cu minile asteaI 6e&ai spune atunci, eiI

!l p#ru s# re%lecte8e "ndelung. O !poca ta, a4a cum am determinat&o dup# limbaul 4i psihicul

t#u, este %oarte "ndep#rtat# de epoca noastr#. !4ti capabil de "nalte

reali8#ri tehnologice E dovad# %iind ma4ina ta, indi%erent dac# tetransport# sau nu prin timp, a4a cum pretin8i. ar ve4mintele pe care le

por:i, starea minilor 4i tiparele de tocire ale din:ilor t#i E toate acesteaindic# un stadiu avansat de civili8a:ie.

O Sunt %latat, am 8is eu cu n#du%. Hac# "ns# considera:i c# sunt "nstare de asemenea lucruri E c# sunt om, 4i nu maimu:# &. Atunci de cem# :ine:i "nchis "n %elul acestaI

O Heoarece, r#spunse el pe un ton neutru, ai "ncercat dea s# m#

ataci, cu inten:ia clar# de a&mi %ace r#u. ar pe $#mnt ai pricinuit mari pagube la...Am sim:it cum %uria mi se aprinde iar#4i. Am %#cut un pas c#tre

el. O oi, cimpan8eilor, v# %#cea:i de cap cu ma4ina mea, am

strigat. La ce v# a4tepta:iI # ap#ram. !u... O 4rau copii, rosti el.orbele sale str#punser# dincolo de turbarea mea Am "ncercat s#

m# ag#: de r#m#4i:ele "nver4un#rii mele usti%icatoare, "ns# acestea dease risipeau.

O 6e&ai spusI



O Copii. !rau copii. He la %inali8area S%erei, $#mntul a devenito... cre4a, un loc "n care copiii pot hoin#ri "n voie. !rau curio4i "nleg#tur# cu ma4ina ta. Atta tot. Gu i&ar %i pricinuit E 4i nici :ie E vreunr#u inten:ionat. Di totu4i, tu i&ai atacat, cu o s#lb#ticie uluitoare.

&am retras din %a:a lui. i&am amintit E acum c# "mi permiteams# m# gndesc la asta E c# orlocii se buluciser# 8adarnic "n urulma4inii mele 4i c# m# %rapase %aptul c# erau mai mici dect aceia pe care"i "ntlnisem "nainte. Di nu schi:aser# nici o tentativ# de a m# r#ni... cue+cep:ia acelei s#rmane %iin:e pe care o capturasem 4i care apoi "mimu4case mna E "nainte s#&i 8drobesc %a:a;

O 6el pe care l&am lovit... *#iatul E copilul E a supravie:uitI O #t#m#rile %i8ice au %ost reparabile. Fns#... O HaI O 6icatricele l#untrice, cicatricele min:ii sale E acestea poate nu

se vor vindeca niciodat#.Am plecat capul. 5are putea )i ade-+rat I are %usesem att de

orbit "n scrba mea de orloci, "nct nu reu4isem s# v#d "n %#pturile din urul ma4inii ceea ce erau de %apt> nu creaturile corupte 4i asem#n#toarecu 4obolanii din lumea eenei, ci ni4te :nci ino%ensiviI

O Gu&mi %ac speran:e c# 4tii despre ce anume vorbesc E "ns# m#simt ca 4i cum a4 %i prins "n interiorul unei alte 0imagini di8olvate...

O F:i e+primi ru4inea, rosti Gebogip%el. 6u%inea... Gu&mi "nchipuisem vreodat# c# aveam s# aud, 4i s#

accept, ast%el de mustr#ri de la un orloc; &am uitat "nspre el,insolent.

O Ha oarte&bine; Di asta m# %ace mai tic#los, "n ochii vo4tri, orimai pu:in tic#losI

!l nu 8ise nimic.6hiar 4i "n momentele "n care m# con%runtam cu aceast# oroare

personal#, o parte ra:ional# a min:ii mele anali8a ceva din ceea cespusese Gebogip%el. De la )inali(area S)erei$ P+m,ntul a de-enit ocre%+...

O 6e S)er+I O Ai multe de "nv#:at despre noi. O orbe4te&mi despre S%er#; O !ste o S%er# "n urul Soarelui.Aceste 4ase cuvinte simple E surprin8#toare; Di totu4i... ne"n:eles;

!volu:ia solar# pe care o urm#risem pe bolta accelerat# temporal,alungarea luminii Soarelui de pe $#mnt...

O $ricep, i&am 8is lui Gebogip%el. Am asistat la construirea



S%erei.chii orlocului p#rur# s# se l#rgeasc#, "ntr&o manier# %oarte

uman#, "n vreme ce lua "n considerare aceast# noutate nea4teptat#.ar acum, pentru mine, alte aspecte ale situa:iei de venir# limpe8i.

O Ai spus, m&am adresat lui Gebogip%el, c# 0pe $#mnt ai pricinuit mari pagube... 6am a4a ceva.Ar %i %ost o %ormulare bi8ar#, m&am gndit "n acel moment E dac+

m7a% )i #+sit înc+ pe P+m,nt . i&am "n#l:at chipul 4i am l#sat ca 4uvoiulde lumin# s# se pr#v#leasc# asupra mea.

O Gebogip%el... sub picioarele mele... ce se vede prin $odeauaaceasta transparent#I

O Stelele. O Gu repre8ent#ri, nu un %el de planetariu... O Stelele.Am "ncuviin:at din cap.

O ar lumina de deasupra... O ! lumina solar#.Fntr&un %el, cred c# 4tiusem. St#team "n b#taia Soarelui, care se

a%la deasupra mea timp de dou#8eci 4i patru de ore pe 8iJ st#team pe o$odea deasupra stelelor...

Aveam impresia c# lumea se "nvrtea cu mineJ m# sim:eam

ame:it, iar "n urechi percepeam un trit "ndep#rtat. Aventurile mele deam# purtaser# peste pustiurile timpului, "ns# acum E din cau8a %aptului c#%usesem capturat de ace4ti e+traordinari orloci E )usesem ridicat prin

spa'iu. Gu m# mai g#seam pe $#mnt E %usesem transportat pe S%erasolar# a orlocilor;

1. Convor3ir "u un )orlo"

O A%irmi c# ai auns aici cu o a4in# a /impului. ?mblam prinmicul meu disc de lumin#, "ntemni:at, %#r# odihn#.

O /ermenul este e+act. ! un vehicul care poate c#l#tori "n oricedirec:ie a /impului 4i cu orice vite8# relativ#, dup# cum stabile4teconductorul.

A4adar, sus:ii c# ai c#l#torit pn# aici, din trecutul "ndep#rtat, cuaceast# ma4in# E ma4ina pe care am g#sit&o, o dat# cu tine, pe $#mnt.

O !+act, am %#cut eu.orlocul p#rea mul:umit s# stea "n picioare, aproape imobil, ore



"n 4ir, "n timp ce continua interogatoriul. !u "ns# sunt o persoan# croit#dup# calapoadele moderne, iar st#rile noastre su%lete4ti nu coincideau.

O 6e naiba, amice, am spus eu, ai observat cu ochii t#i c# am oconstitu'ie arhaic+. Altminteri, cum po:i e+plica pre8en:a mea aici, "n

anul de gra:ie 57-C, dac# nu prin c#l#toria "n timpI$leoapele sale enorme, ca ni4te draperii, clipir# "ncet. O !+ist# o serie de posibilit#:i> cele mai multe dintre ele, mai

plau8ibile dect c#l#toria "n timp. O 6um ar %i, de pild#I L&am provocat eu. O =econstruc:ia genetica O enetic#I Gebogip%el e+plic# "n continuare, iar eu am prins ideea general#. O /e re%eri la mecanismul prin care operea8# ereditatea E prin

care caracteristicile sunt transmise de la o genera:ie la alta O Gu este imposibil s# %ie generate simulacre ale %ormelor

arhaice prin muta:ii subsecven:iale regresive. O A4adar, tu consideri c# nu sunt dect un simulacru E re%#cut

precum un schelet %osili8at de egatherium17 dintr&un mu8euI HaI O !+ist# precedente, chiar dac# nu pe %orme umane de soiul t#u>

Ha. !ste posibil.&am sim:it insultat.

O Di "n vederea c#rui scop a4 %i %ost "ncropit "n %elul acestaI i&am reluat plimbarea "n urul 6u4tii. 6el mai deconcertant aspect alacestui loc sumbru "l constituia lipsa pere:ilor 4i necontenita measen8a:ie atavic# de a avea spatele nep#8it. A4 %i pre%erat s# %iu "nghesuit"ntr&o celul# de temni:# din propria mea epoca E primitiv# 4i sordid#,%#r# "ndoial#, "ns# închis+.

O Gu voi mu4ca dintr&o asemenea momeal#. !ste un nonsensv#dit. Am proiectat 4i construit o a4in# a /impului 4i am c#l#torit cu

ea pn# aici E iar cu asta am spus totul; O om utili8a e+plica:ia ta ca pe o ipote8# de lucru, rosti Gebogip%el. Acum, te rog s#&mi descrii principiile %unc:ionale alema4inii.

i&am continuat plimbarea, prins "ntr&o dilem#. He "ndat# ce "mid#dusem seama c# Gebogip%el era lucid 4i inteligent, spre deosebire deacei orloci cu care m# %amiliari8asem "nainte, m# a4teptasem la unast%el de interogatoriuJ la urma urmei, dac# un !+plorator al /impului

1 ami%er uria4, asem#n#tor lene4ului, care a tr#it pe continentul americandin oligocen pn# "n pleistocen (n. trad.).



din !giptul antic ar %i ap#rut "n Londra secolului al QQ&lea, m&a4 %iluptat din r#sputeri s# %ac parte din comisia care l&ar %i e+aminat. Fns#oare era bine s# "mp#rt#4esc secretul ma4inii mele E singurul meuavanta "n lumea asta E acestor Goi orlociI

Hup# ni4te c#ut#ri l#untrice, am "n:eles c# nu prea aveam de ales. Gu m# "ndoiam deloc de %aptul c# in%orma:ia "mi putea %i smuls#, dac#orlocii ar %i dorit. Fn plus, construc:ia ma4inii mele era intrinsec maisimpl# dect, s# spunem, un ceas de preci8ie. civili8a:ie capabil# s#dure8e o carapace "n urul Soarelui nu urma s# aib# mari probleme cureproducerea rodului s#rmanelor mele strunguri 4i prese; ar dac#discutam cu Gebogip%el, poate i8buteam s#&l duc cu vorba "n vreme cec#utam ceva avantae pentru a ie4i din situa:ia mea di%icil#. Fnc# nuaveam nici cea mai vag# idee despre locul "n care era :inut# ma4ina, cuatt mai pu:in despre modalitatea de a aunge la ea 4i posibilitatea de am# "ntoarce acas#.

/otodat# "ns# E iar acesta este purul adev#r E gndul cru8imiimele mani%estate printre copiii orloci de pe $#mnt "nc# "mi "mpov#racon4tiin:a; Gu doream ca Gebogip%el s# m# socoteasc# s#lbatic E 4i niciacel ev al ?manit#:ii pe care, silit de "mpreur#ri, "l repre8entam.A4adar, precum un b#iat dornic s# impresione8e, voiam s#&i demonstre8lui Gebogip%el ct de de4tept eram, ct de dedicat mecanicii 4i 4tiin:ei,

ct de sus %a:# de maimu:e se ridicaser# oamenii de tipul meu../otu4i, prima dat# m&am sim:it "ndrept#:it s# emit ni4te preten:ii

pentru mine "nsumi. O oarte bine, i&am spus lui Gebogip%el. Har mai "nti... O HaI O ?ite ce e, am 8is eu, condi:iile "n care m# :ine:i sunt ceva cam

primitive, a4a&iI Gu mai sunt att de tn#r 4i nu pot %ace asta stnd "n picioare 8iua "ntreag#. 6e&ar %i s#&mi aduce:i un scaunI !ste o solicitare

chiar att de nere8onabi#I Di ce&ar %i s#&mi da:i ni4te p#turi sub care s#dorm, dac# trebuie s# r#mn aiciI O ScaunIAvu nevoie de o secund# pentru a r#spunde, ca 4i cum ar %i c#utat

e+plica:ia "ntr&un dic:ionar invi8ibil.Am continuat cu celelalte cereri. Aveam nevoie de mai mult# ap#

proasp#t#, am spus eu, 4i de un echivalent al s#punului. Di am maisolicitat E a4teptndu&m# s# %iu re%u8at E un brici cu care s#&mi rad :epiidin barb#.

$entru un timp, Gebogip%el se retrase. 6nd reveni, "mi aduse p#turi 4i un scaun, iar dup# urm#toarea perioad# de somn am descoperit



c# celor dou# t#vi li se ad#ugase o a treia, pe care se a%la mai mult# ap#.$#turile erau con%ec:ionate dintr&un material moale, prea %in

manu%acturat pentru a putea deslu4i vreun indiciu asupra %elului "n care%usese :esut. Zudecnd dup# greutatea sa, scaunul E o pies# simpl#,

dreapt# E ar %i putut s# %ie %#cut dintr&un lemn u4or, "ns# supra%a:a luiro4ie, era neted# 4i %#ra urme, nu am putut s# 8grii vopseaua cuunghiile, nici s# observ vreo urm# de cui, "mbuc#tur#, 4urub sau mulur#Jse p#rea c# %usese e+ecutat dintr&o singur# bucat#, printr&un procesnecunoscut. 6t prive4te igiena mea, cantitatea suplimentar# de ap# veni%#r# s#pun 4i nici nu %#cea cl#buciJ "ns# lichidul p#rea %oarte uleios 4i am

b#nuit c# %usese tratat cu un %el de detergent. $rintr&un miracol minor,apa care "mi %usese %urni8at# se "nc#l8ea cnd b#g#m mna "n ea E 4ir#mnea ast%el, indi%erent ct timp l#sam vasul s# stea pe tav#.

Gu "mi aduser# nici un brici, dar asta nu m# surprinse;$rima dat# cnd Gebogip%el m# l#s# singur, m&am de8br#cat pe

por:iuni 4i mi&am sp#lat transpira:ia veche de cteva 8ile, precum 4iurmele persistente de snge orlocJ de asemenea, am %olosit oca8ia

pentru a m# sp#la super%icial pe sub ru%aria de corp 4i c#ma4#.A4adar, e+isten:a mea "n 6u4ca de Lumin# deveni un pic mai

civili8at#. Hac# v# "nchipui:i lucrurile care se a%l# "n interiorul uneicamere de hotel ie%tin, aruncate "n milocul podelei unei nes%r4ite s#li

de bal, v# ve:i putea %ace o idee despre modul "n care tr#iam. 6nd amstrns laolalt# scaunul, t#vile 4i p#turile, am alc#tuit un soi de s#la4tihnit, "n care nu m# mai sim:eam chiar att de e+pusJ mi&am plasat

perna %#cut# din hain# sub scaun, 4i a4a dormeam cu capul 4i umerii sub protec:ia o%erit# de aceast# mic# %ort#rea:#. Fn cea mai mare parte atimpului i8buteam s# alung priveli4tea stelelor de sub picioarelemele E "mi spuneam c# luminile din $odea repre8entau o ilu8ieso%isticat# E dar uneori imagina:ia m# tr#da 4i m# sim:eam ca 4i cum a4

%i %ost suspendat deasupra unei genuni nes%r4ite, doar cu aceast# $odealipsit# de consisten:# care s# m# salve8e. Gegre4it, toate acestea nu aveau nici urm# de logic#J "ns# sunt

om, iar trebuin:ele imperative strnesc temerile 4i nevoile instinctualeale naturii mele;

Gebogip%el observ# toate acestea Gu puteam s#&mi dau seamadac# reac:ia lui era curio8itate ori nedumerire, sau altceva mai"ndep#rtat E a4a cum, probabil, a4 %i privit eu ghidu4iile unei p#s#ri care"4i cl#de4te un cuib.

Fn aceste circumstan:e, urm#toarele cteva 8ile E cred c# patru oricinci E se scurser# rapid, "n vreme ce eu m# str#duiam s#&i descriu lui



Gebogip%el cum %unc:iona a4ina /impului E 4i, "n acela4i timp,c#utnd s# e+trag de la el, "n mod subtil, unele am#nunte despre aceast#storie "n care nimerisem.

Am pre8entat cercet#rile de %i8ic# optic# ce m# conduseser# laipote8ele "n leg#tur# cu posibilitatea c#l#toriei temporale. O !ste binecunoscut E sau era, pe vremea mea E c# propagarea

luminii pre8int# propriet#:i anormale, am spus eu. ite8a luminii "n videste e+trem de mare E str#bate sute de mii de mile "n %iecare

secund+ E dar e %init#. Di, mult mai important, dup# cum au demonstrate+trem de limpede ichelson 4i orle@, cu c:iva ani "nainte de

plecarea mea, aceast# vite8# este i(otropic+...Am avut gri# s# e+plic aceast# chestiune stranie. deea de ba8#

este aceea c# lumina, "n vreme ce c#l#tore4te prin spa:iu, nu se comport# precum un obiect material, cum ar %i un tren e+pres.

ndi:i&v# la o ra8# de lumin# ce provine de la o stea "ndep#rtat#aungnd din urm# $#mntul, s# spunem, "n ianuarie, pe m#sur# ce

planeta noastr# parcurge orbita "n urul Soarelui. ite8a $#mntului peorbita sa este de circa 4apte8eci de mii de mile pe or#. # pute:i imaginac# E dac# ar %i s# estima:i vite8a acelei ra8e de lumin# stelar# "n trecere,a4a cum se vede de pe $#mnt E acest re8ultat ar %i diminuat cu vreo

4apte8eci de mii de mile pe or#.Himpotriv#, "n iulie, $#mntul se va a%la "n partea opus# a orbitei

sale> acum se va "ndrepta pe direc:ia acelei credincioase ra8e de lumin#stelar#. #surnd din nou vite8a luminii, v&a:i a4tepta s# descoperi:i c#re8ultatul "nregistrat a %ost maorat cu vite8a $#mntului.

!i bine, dac# de la stele ar veni trenuri cu aburi, atunci %#r#"ndoial# c# a4a ar sta lucrurile. Fns# ichelson 4i orle@ au dovedit c#,"n ca8ul luminii stelare, ele nu stau a4a. ite8a luminii calculat# de pe

$#mnt E indi%erent dac# acesta a %ost auns din urm# sau se "ndreapt#c#tre ra8# E este eact aceea%i;Aceste observa:ii %useser# corelate cu genul de %enomene pe care

le remarcasem "n leg#tur# cu $lattnerita cu c:iva ani "nainte E de4i nu publicasem re8ultatele e+perimentelor mele E 4i %ormulasem o ipote8#.

O /rebuie doar s# se l#rgeasc# baierele imagina:iei E mai ales "nchestiunea Himensiunilor E pentru a se vedea care ar putea %i elementeleunei e+plica:ii. 6um calcul#m vite8a, la urma urmeiI Gumai cudispo8itive care "nregistrea8# intervale ale di%eritelor dimensiuni> odistan:# parcurs# prin spa:iu, m#surat# cu un simplu etalon de un iard, 4io perioad# de timp, care poate %i "nregistrat# cu un ceas. A4adar, dac#



accept#m dovada e+perimental# a lui ichelson 4i orle@ ca adev#r,atunci trebuie s# privim vite8a luminii drept constant#, iar Himensiunileca entit+'i variabile. ?niversul se austea8# singur pentru a %ace cam#sur#torile noastre asupra vite8ei luminii s# %ie identice. Am "n:eles c#

aceasta se poate e+prima geometric, ca o contorsionare a dimensiunilor.i&am ridicat mna "n sus, cu trei degete, "ntre care e+ista cte un unghidrept. Hac# ne g#sim "ntr&un sistem cu $atru Himensiuni E ei bine,"nchipuie&:i c# toat# chestia asta se rote4te a4a (mi&am r#sucit"ncheietura), ast%el "nct Lungimea s# aung# s# se a%le acolo unde.Fnainte era L#:imea, iar L#:imea acolo unde era "n#l:imea E 4i, lucrul celmai important, Hurata 4i o Himensiune a Spa:iului se schimb+ "ntre ele.$ricepiI Gu este nevoie de o transpo8i:ie complet#, de bun# seam#, cinumai de o anumit# contopire a celor dou# pentru a e+plica corec:iaichelson&orle@. Am p#strat aceste specula:ii pentru mine, am 8is eu.

Gu sunt reputat ca teoretician. Fn plus, am 4ov#it s# public %#r# overi%icare e+perimental#. Fns# e+ist#, sau e+istau, al:i cercet#tori caregndeau cam "n acelea4i linii E am a%lat de it8gerald la Hublin, deLorent8 la Leiden 4i de 'enri $oincar[ "n ran:a18 E 4i nu poate trecemult pn# ce va %i pre8entat# o teorie mai cuprin8#toare cu privire laaceast# relativitate a sistemelor de re%erin:#... !i bine, aceasta estechintesen:a a4inii /impului, am "ncheiat eu. a4ina contorsionea8#

Spa:iul 4i /impul "n ele "nsele, trans%ormnd ast%el /impul "ntr&oHimensiune Spa:ial# E iar apoi se poate c#l#tori, "n viitor ori "n trecut, la%el de u4or ca 4i cum ai merge pe o biciclet#;

&am a4e8at la loc pe scaunul meuJ date %iind "mpreur#rileincomode ale acestei prelegeri, mi&am spus "n gnd, m# achitasem deaceast# sarcin# remarcabil de bine.

Fns# orlocul meu nu constituia un public "n:eleg#tor. =#mase

nemi4cat, privindu&m# prin ochelarii s#i alba4tri. Apoi, "n cele din urm#,8ise> O Ha. Fns# cum, mai e+actI

1! 6elebri oameni de 4tiin:# de la s%r4itul secolului trecut 4i "nceputulsecolului nostru care, prin teoriile lor generate de re8ultatul negativ ale+perimentului ichelson&orle@, pot %i socoti:i precursori ai lui !insteinJast%el, eorge it8gerald (1C51&19-1) 4i 'endriB Antoon Lorent8 (1C53&19C)au elaborat, "n 1C95, %ormula contrac:iei lungimilor materiale sub 0vntul de

eter, iar matematicianul Zules 'enri $oincar[ (1C5P&191) a %#cut, "ntre 1C9C4i 19-5, o serie de pa4i importan:i "n %ormularea teoriei relativit#:ii restrnse (n.trad.).



11. Eli3rat ,in Cu+"ă

Aceast# reac:ie m&a iritat pro%und;&am sculat de pe scaunul meu 4i am "nceput s# m# "nvrtesc

prin 6u4c#. Am auns "n apropierea lui Gebogip%el, dar am reu4it s#&mist#pnesc impulsul de a m# deda la gesturi amenin:#toare, de maimu:#.Am re%u8at categoric s# mai r#spund la alte "ntreb#ri pn# ce nu&mi ar#tao parte din lumea lui s%eric#.

O ?ite ce&i; Am spus eu. Gu cre8i c# e4ti pu:in nedreptI La urma

urmei, am str#b#tut 4ase sute de mii de ani pentru a vedea ceva dinlumea voastr#. ar pn# acum n&am avut parte dect de o coast# de deal"ntunecat# "n =ichmond 4i de asta E am ar#tat cu mna be8na ce ne"nconura E iar "n plus, de "ntreb#rile tale interminabile; nde4te "n%elul acesta, Gebogip%el. Dtiu c# ve:i dori s# v# pre8int o relatarecomplet# a c#l#toriei mele prin timp 4i s# v# descriu ce am v#8ut "nstoria care s&a des%#4urat pn# "n pre8entul vostru. 6um o s# %iu "n stares# v# spun o asemenea poveste, dac# nu pricep nici o iot# din conclu8iile

eiI 6a s# nu mai pomenim de cealalt# storie la care am %ost martor.i&am "ncheiat discursul aici, n#d#duind c# %usese su%icient pentru a&l "ndupleca.

!l "4i duse mna c#tre %a:#, iar degetele sale sub:iri 4i palide potrivir# ochelarii, precum un gentlemen care "4i aranea8# pince7ne(&ul.

O oi avea o consulta:ie "n leg#tur# cu asta, 8ise el, "n cele dinurm#. om vorbi din nou.

Apoi plec#. L&am urm#rit cum se dep#rtea8#, sco:nd un lip#it cu

t#lpile goale pe $odeaua "nstelat# 4i moale.Hup# ce am mai dormit o dat#, Gebogip%el se "ntoarse.F4i ridic# mna 4i "mi %#cu un semnJ era un gest rigid, nenatural,

ca 4i cum l&ar %i "nv#:at doar recent. O 'ai cu mine, 8ise.6u un %ior de eu%orie E "nso:it# de oarecare team# E mi&am

"n4%#cat haina de pe $odea.

Am mers, lng# Gebogip%el, prin be8na care m# "mpresurase deattea 8ile. $u:ul de lumin# se estomp# "nd#r#tul meu. Am aruncat o

privire c#tre micul %ascicul care %usese locuin:a mea neospitalier#, cu



t#vile sale r#spndite "n neornduial#, cu mald#rul de p#turi 4i cuscaunul E poate unicul scaun din lume; Gu voi spune c# m&am uitat cumse "ndep#rtea8# cu nostalgie, c#ci m# sim:isem alnic 4i "n%rico4at pe"ntreaga durat# a 4ederii mele "n 6u4ca de Lumin#, "ns# m&am "ntrebat,

totu4i, dac# mai aveam s&o rev#d vreodat#.Sub picioarele mele, a4trii eterni atrnau ca un milion de lanternechine8e4ti ad#postite la pieptul unui %luviu invi8ibil.

6um mergeam, Gebogip%el "mi o%eri ni4te ochelari alba4tri,asem#n#tori cu cei pe care "i purta el. &am luat, "ns# am protestat>

O He ce am nevoie de eiI !u nu am probleme cu str#lucirea puternic#, ca tine...

O Gu&s pentru lumin#. Sunt pentru "ntuneric. $une:i&i; Am ridicatochelarii c#tre %a:a mea. $erechea era construit# pe dou# inele, dintr&osubstan:# elastic#, 4i cuprindeau "ntre ele lentilele albastre aleochelarilorJ cnd mi le&am l#sat pe %a:#. nelele alunecar# lin "n urulcapului meu 4i se %i+ar# acolo cu u4urin:#.

i&am "ntors privirea. Gu aveam impresia de alb#strime, "n ciudanuan:ei ochelarilor. Acel pu: de lumin# solar# p#rea la %el de luminos caoricnd, iar imaginea lui Gebogip%el era la %el de clar# ca "nainte.

O Gu par s# %unc:ione8e, am spus eu.Hrept r#spuns, Gebogip%el "4i l#s# capul "n os.

&am urm#rit privirea E iar pa4ii "mi devenir# 4ov#ielnici c#ci, sub picioarele mele 4i dincolo de $odeaua moale, a4trii lic#reau intens.Acele lumini nu mai erau ascunse de luciul $odelei, sau de slabaadaptare a ochilor mei la "ntunericJ era ca 4i cum a4 %i stat suspendatdeasupra unei nop:i "nstelate din mun:ii Sco:iei sau ai R#rii alilor; #cuprinse o intens# cri8# de ame:eal#, dup# cum poate v# imagina:i.

Acum am detectat o urm# de ner#bdare la Gebogip%el E p#rea8orit s# mearg# mai departe. Am mers amndoi "n t#cere.

Hup# c:iva pa4i, mi se p#ru mie, Gebogip%el "ncetini, iar eu amobservat acum, gra:ie ochelarilor, c#, la cteva picioare de noi, se g#seaun 8id. &am "ntins 4i am pip#it supra%a:a neagr# ca smoala, "ns# aveaaceea4i consisten:# moale 4i cald# ca a $odelei. Gu puteam s#&mi dauseama cum de aunsesem la %runtariile acestei "nc#peri att de rapid. &am "ntrebat dac# mersesem cumva pe un trotuar rulant care ne autase

picioarele, "ns# Gebogip%el nu&mi o%eri voluntar vreo in%orma:ie. O Spune&mi ce este acest loc, "nainte s#&l p#r#sim, am 8is eu.

6apul s#u acoperit cu p#r b#lai se "ntoarse c#tre mine. O camer# goal#. O 6u ce lungimeI



O Apro+imativ dou# mii de mile.Am "ncercat s#&mi ascund reac:ia la asta. Dou+ mii de mileI #

a%lasem singur, "ntr&o celul# de "nchisoare su%icient de mare pentru acon:ine un oceanI

O Ave:i spa:iu din bel4ug pe&aici, am spus eu neutru. O S%era este mare, rosti el. Hac# e4ti obi4nuit numai cu distan:ele planetare, atunci s&ar putea s#&:i %ie di%icil s# aprecie8i ct de mare. S%eracuprinde orbita str#vechei planete pe care voi o numea:i enus. Are osupra%a:# echivalent# cu aproape trei sute de milioane de "ntinderiterestre...

O *rei sute de milioaneI?imirea mea se lovi doar de privirea ine+presiv# a orlocului 4i

de ceva mai mult din acea ner#bdare subtil#. Fi "n:elegeam "ngriorarea,de4i aveam resentimente E 4i eram pu:in deranat. $entru orloci, eusem#n#m cu un individ enervant din 6ongo, care aunsese la Londra 4icare trebuia s# se interese8e de utilitatea 4i provenien:a celor mai simplelucruri, cum ar %i o %urculi:# sau o pereche de pantaloni;

$entru mine, gndeam eu, S%era era o construc:ie uluitoare E dara4a ar %i %ost 4i $iramidele pentru un om de Geanderthal; $entru acestorloc comple8ent, S%era din urul Soarelui %#cea parte din inventarulistoric al lumii, ne%iind mai remarcabil# dect un :inut "mbln8it de

milenii de agricultur#.Fn %a:a noastr# se deschise o u4# E nu se trase "nd#r#t, "n:elege:i, ci

mai degrab# p#ru s# se des%ac# "n buc#:i, aducnd mult cu dia%ragmaunui aparat de %otogra%iat E iar noi am p#4it "nainte.

i s&a t#iat r#su%larea 4i aproape c# m&am "mpleticit "n spate. Gebogip%el m# urm#ri cu obi4nuitul s#u calm analitic.

Hintr&o "nc#pere de m#rimea unei lumi E o "nc#pere "n care se"ntindea un covor de stele E un milion de chipuri orloce se r#sucir#

c#tre mine.

12. )orlo"ii 45ri

/rebuie s# v# "nchipui:i acel loc> o singur# "nc#pere imens#,avnd un covor de stele 4i un $la%on arti%icial comple+, 4i totul"ntin8ndu&se la in%init, %#r# 8iduri. !ra o 8on# "n care domneau negrul 4iargintiul, %#r# vreo alt# culoare. $odeaua era delimitat# prin paravane cese ridicau pn# la "n#l:imea pieptului, de4i nu e+istau pere:i desp#r:itori>



nu vedeam nic#ieri spa:ii "nchise, nimic care s# aduc# oarecum cu birourile ori cu locuin:ele noastre.

Di e+istau Morloci E o mul:ime albicioas# 4i risipit# pe "ntregcuprinsul acelei $odele transparenteJ chipurile lor sem#nau cu ni4te %ulgi

de 8#pad# cenu4ii, pres#ra:i pe un covor "nstelat. Locul vuia de glasurilelor> constantul lor gngurit lichid m# "nv#luia, aidoma unui ocean,di%erit de sunetul palatinului uman E 4i di%erit, de asemenea, de voceaseac# pe care Gebogip%el se obi4nuise s# o %oloseasc# "n pre8en:a mea.

Acolo unde $la%onul "ntlnea $odeaua, se vedea o linie ce se prelungea la in%init, absolut dreapt# 4i un pic "nce:o4at# de pra% 4i deaburi. ar acea linie nu pre8enta deloc e%ectul de arcuire care se poateobserva uneori dac# se studia8# un ocean. !ste greu de descris E s&ar

p#rea c# ast%el de lucruri dep#4esc puterea de "n:elegere pn# cnd nusunt tr#ite pe viu E dar, "n acel moment, stnd acolo, %tiam si#ur c+ num+ #+seam pe supra)a'a unei planete. Gu e+ista nici un ori8ont"ndep#rtat dincolo de care s# %ie ascunse 4iruri de orloci, precumnavele ce se pierd "n 8#rile m#rilorJ "n schimb, 4tiam c# toate contururilecompacte ale $#mntului se g#seau la mare dep#rtare. Am avut ostrngere de inim# 4i m&am sim:it de&a dreptul descuraat.

Gebogip%el p#4i "naintea mea. F4i d#duse os ochelarii, 4i am avutimpresia c# o %#cuse cu u4urare.

O ino, spuse el cu blnde:e. F:i este team#I Asta ai vrut sa ve8i.om merge pe os 4i ne vom continua discu:ia.

6u mare e8itare, l&am urmat E am avut nevoie de un e%ort veritabil pentru a %ace un pas "nainte, dep#rtndu&m# de 8idul imensei mele celulede "nchisoare.

Am provocat o agita:ie considerabil# "n rndul popula:iei. e:elemicu:e ale orlocilor, cu ochii imen4i 4i lipsite de b#rbie, m#"mpresurau. &am %erit de ei "n vreme ce mergeam, re"nviindu&mi

groa8a %a:# de carnea lor rece. ?nii dintre orloci "4i "ntinser# minilespre mine, cu bra:ele lungi, p#roase. $uteam s# simt un miros ce emanadin corpurile lor, un i8 dulceag 4i muceg#it care "mi era prea %amiliar.6ei mai mul:i dintre ei mergeau drep:i, precum oamenii, de4i unii

pre%erau s# sar# ca urangutanii, atingnd $odeaua cu degetele. ul:idintre ei aveau p#rul de pe cre4tet 4i spinare coa%at "ntr&un stil sau altul,unii "ntr&o manier# sever# 4i simpl#, ca Gebogip%el. Al:ii, "ntr&un modmai curg#tor 4i mai decorativ. Fns# e+istau unul sau doi al c#ror p#r erar#v#4it 4i mi:os, precum cel al orlocilor pe care "i "ntlnisem "n lumeaeenei, iar la "nceput am avut hnpresia c# ace4ti indivi8i "nc# eraus#lbatici, pn# 4i "n aceast# "nc#pere&ora4, "ns# se purtau la %el de



civili8at ca 4i ceilal:i, 4i am emis ipote8a c# acele coame ne"ngriite erau pur 4i simplu o alt# %orm# de individuali8are E a4a cum, uneori, un om"4i las# barba s# creasc# din abunden:#.

Am devenit con4tient c# treceam pe lng# ace4ti orloci cu o

vite8# remarcabil# E mult mai rapid dect mi&ar %i "ng#duit&o pasul.Aproape c# m&am "mpiedicat cnd mi&am dat seama de acest lucru. &am uitat "n os, dar nu am remarcat nimic care s# di%eren:ie8e %4ia de$odea transparent# pe care mergeam de alte %4ii al#turate. Fns# eramsigur c# m# g#seam pe un soi de trotuar rulant.

$u8deria de chipuri livide ale orlocilor, lipsa culorii, ori8ontul plat 4i ne%ireasca mea vite8# prin acest peisa straniu &4i mai presus detoate, ilu8ia c# pluteam deasupra unui pu: stelar %#r# %und E se reuneau"ntr&o sen8a:ie de vis; Har apoi, o serie de orloci curio4i se apropiar#att de mult, "nct am sim:it o boare cu mirosul lor gre:os, iar realitatead#du din nou n#val#.

Gu visam> eram pierdut, mi&am dat seama, nau%ragiat "n aceast#mare de orloci, 4i a trebuit din nou s# m# lupt din greu pentru a c#lcanormal, pentru a m# ab:ine s#&mi "ncle4te8 pumnii 4i s# lovesc "n %e:elecurioase care se buluceau "n urul meu.

Am v#8ut cum orlocii "4i vedeau de treburile lor misterioase.?nii mergeau, al:ii discutau, unii mncau alimente din acel soi searb#d

4i neinteresant care "mi %usese servit 4i mie E cu to:ii la %el de de8inhiba:ica ni4te pisoi. bserva:ia aceasta, combinat# cu lipsa total# a spa:iilor"nchise, m# conduse la "n:elegerea %aptului c# orlocii S%erei nu aveaunevoie de intimitate. Fn sensul pe care "l atribuim noi conceptului.

aoritatea orlocilor p#rea s# munceasc#, aveam eu impresia,de4i nu puteam pricepe la ce anume. Supra%e:ele unora dintre paravaneerau acoperite cu panouri de sticl# albastr#, lucitoare, iar orlociatingeau aceste panouri cu degetele lor sub:iri, asem#n#toare viermilor,

sau vorbeau cu serio8itate "n %a:a lor. 6a r#spuns, pe buc#:ile de sticl# sederulau gra%ice, imagini sau %ragmente de te+t. Fn unele locuri, acestmecanism remarcabil era dus un pas mai departe, 4i am observat modelecomplicate E nu puteam spune ce repre8entau E lund %iin:# "n aer. Lacomanda unui orloc macheta se rotea, ori se des%#cea "n sec:iuni,

pre8entnd interiorul E sau se de8integra, "n roiuri tot mai mici de cuburi plutitoare, din lumin# colorat#.

ar toat# aceast# activitate, trebuie s# v# "nchipui:i, era cu%undat#"n vacarmul constant de vorbe guturale 4i lichide ale orlocilor.

Acum am trecut printr&o 8on# "n care un paravan nou ie4ea din$odeaua de dedesubt. Se ridic# complet 4i %inisat, ca un obiect ap#rnd



dintr&o cad# de mercurJ cnd cre4terea "ncet#, deveni o plac# sub:ire decirca patru picioare "n#l:ime, cuprin8nd trei dintre acele omnipre8ente%erestre albastre. 6nd m&am l#sat pe vine pentru a m# uita atent prin$odeaua transparent#, n&am v#8ut nimic dincolo de supra%a:#, nici o

cutie sau vreun utila de ridicat. !ra ca 4i cum paravanul ar %i ap#rut dinnimic. O He unde vineI L&am "ntrebat pe Gebogip%el.Hup# ce se gndi o vreme E "n mod evident, pentru a&4i alege

cuvintele E el spuse> O S%era posed# o Memorie. Are ma4ini care "i permit s# men:in#

acea emorie. Di toate tipurile de blocuri de date E se re%erea la paravane E sunt p#strate "n emoria S%erei, pentru a %i recuperate "n%orm# material# oricnd se dore4te.

$entru distrac:ia mea, Gebogip%el mai provoc# 4i altemateriali8#ri> pe o coloan# am v#8ut o tav# cu alimente 4i ap# ridicndu&se din $odea, ca 4i cum ar %i %ost preg#tit# de un maordom invi8ibil;

Am %ost de&a dreptul impresionat de ideea acestor gener#ri dinsupra%a:a neted# 4i monoton# a $odelei. Fmi amintea de teoria

platonician# a ideilor, sus:inut# de unii dintre %ilo8o%i> aceea c# pentru%iecare obiect e+ist#, "ntr&un alt t#rm, o %orm# ideal# E o esen:# ascaunului, un arhetip al mesei 4i a4a mai departe E iar cnd un obiect

este produs "n propria noastr# lume, sunt consultate tiparele te8auri8ate"n :inutul platonician de sus.

!i bine, iat#&m# "ntr&un univers platonician trans%ormat "nrealitate> plenitudinea acestei puternice S%ere care se rotea "n urulSoarelui era impregnat# cu o emorie arti%icial#, cvasidivin# E oemorie din interiorul acestor "nc#peri prin care mergeam chiar "n clipa"n care discutam cu Gebogip%el. ar "n aceast# emorie era stocat# deea%iec#rui obiect pe care "l putea dori inima cuiva E sau cel pu:in, pe care "l

dorea inima unui orloc.6t de convenabil# era e+isten:a posibilit#:ii de a produce 4i, de adi8olva echipamentul 4i aparatele de care avea nevoie cineva; 6asa meadin =ichmond, mare 4i vntoas#, ar putea %i redus# la o singur# odaie,mi&am dat eu seama. Himinea:a, mobila dormitorului ar putea %icomandat# s# se piard# la loc "n covor, pentru a %i "nlocuit# cu camerade baie, iar apoi cu masa din buc#t#rie. 6a prin magie, di%eritele aparatedin laboratorul meu puteau s# se materiali8e8e din pere:i 4i din pla%on,

pn# ce eram gata de lucru. ar "n cele din urm#, cnd venea seara, a4 %i%ost "n stare s# invoc masa de cin#, cu tot cu "mpreurimile eicon%ortabile, c#minul 4i tapetulJ 4i poate chiar era posibil ca masa s# %ie



dea produs# cu mncare din bel4ug;i&am dat seama c# toate pro%esiile noastre de constructori,

instalatori, tmplari 4i altele asemenea ar disp#rea "ntr&o clipit#.St#pnul casei E proprietarul unei asemenea camere inteligente E n&ar %i

trebuit dect s#&4i asigure serviciile unei menaere itinerante (sau poatec# "nc#perea ar %i %ost capabil# s# se "ngrieasc# 4i de asta;) 4i poate, dincnd "n cnd, ni4te "mbun#t#:iri la memoria mecanic# a "nc#perii, pentrua :ine pasul cu ultimele mode...

Ast%el "mi umbla hai&hui imagina:ia %ecund#, sc#pat# cudes#vr4ire de sub control.

Fn curnd am "nceput s# m# simt obosit. Gebogip%el m# duse "ntr&un spa:iu liber E de4i "n dep#rtare se vedeau orloci. $retutindeni "n

urul meu E 4i b#tu u4or cu piciorul "n $odea. Se materiali8a un soi dead#post> avea poate patru picioare "n#l:ime 4i nu era cu mult mai multdect un acoperi4 a4e8at pe patru coloane grose> ceva asem#n#tor uneimese solide, poate. Sub mas#, ap#rur# un mald#r de cuverturi 4i un

postament cu hran#. Am p#truns recunosc#tor "n colib# E era primulspa:iu "nchis de care aveam parte de cnd sosisem pe S%er# E 4i i&ammul:umit lui Gebogip%el pentru aten:ia de care d#duse dovad#, o%erindu&mi&o. &am osp#tat cu ap# 4i cu ceva din substan:a brn8oas# de culoare

verde, apoi mi&am scos ochelarii E am %ost cu%undat "n be8na %#r# decap#t a lumii orloce E 4i am i8butit s# adorm, cu capul a4e8at pe o

p#tur# %#cut# sul.Acest ad#post micu: :i bi8ar a %ost c#minul meu "n urm#toarele

cteva 8ile, ct timp mi&am continuat turul "nc#perii&ora4 a orlocilor,"nso:it de Gebogip%el. He %iecare dat# cnd m# tre8eam, Gebogip%elcomanda $odelei s# absoarb# din nou ad#postul 4i "l invoca iar#4i "norice alt loc ne opream, a4a c# nu aveam nici un calabalc pe care s#&l

c#r#m dup# noi; Am b#gat de seam# c# orlocii nu dormeau 4i m&amgndit c# apuc#turile bi8are din coliba mea erau sursa unei %ascina:iiconsiderabile pentru nativii S%erei E e+act a4a cum cele ale unuiurangutan ar %i captivat aten:ia unui om civili8at, b#nuiam eu. Sunt sigurc# s&ar %i "mbul8it "n urul meu "n vreme ce "ncercam s# dorm, cuchipurile lor micu:e 4i rotunde bulucite lng# mine, 4i mi&ar %i %ost cuneputin:# s# m# odihnesc, dac# Gebogip%el n&ar %i r#mas cu mine 4i n&ar%i "mpiedicat asemenea escapade turistice.



1!. Cum trăiau )orlo"ii

Fn toate 8ilele ct Gebogip%el m&a condus prin acea lume a

orlocilor, n&am dat niciodat# peste vreun perete, vreo u4# sau altobstacol semni%icativ. Hin cte "mi puteam da eu seama, ne&amlimitat E tot timpul E la o unic# "nc#pere> Fns# era o "nc#pere de m#rimititanice. Fn linii generale, era omogen#, c#ci peste tot descopereamacela4i covor de orloci care "4i vedeau de sarcinile lor obscure. 6elemai simple aspecte practice ale unor asemenea rnduieli erau de&adreptul uluitoareJ m&am gndit, bun#oar#, la pro8aicele problemegenerate de men:inerea unei atmos%ere stabile 4i consistente, latemperatur#, presiune 4i umiditate constant#, la ast%el de dimensiuni. Di

totu4i, Gebogip%el "mi d#du se "n:eleg c# aceasta nu era dect o camer#dintr&un grandios mo8aic, care pardosea S%era de la un pol la cel#lalt.

6urnd am auns s# pricep c# pe S%er# nu e+istau ora4e, "naccep:ia modern# a cuvntului. $opula:ia era risipit# "n aceste "nc#periimense 4i nu e+istau amplasamente stabile pentru nici o activitate dat#.Hac# orlocii doreau s# asamble8e o 8on# de lucru E sau s# o d#rme

pentru alt scop &. Aparatura necesar# putea %i e+tras# direct din $odeasau absorbit# la loc. Ast%el, "n locul ora4elor, e+istau mai degrab# nuclee

de popula:ie cu o densitate mai ridicat# E nuclee care se schimbau 4imigrau, "n %unc:ie de utilitate.

Hup# o perioad# de somn, ie4isem din ad#post 4i st#team cu$icioarele "ncruci4ate pe $odea, sorbind ap#. Gebogip%el r#mase "n

picioare, p#rnd neobosit. Apoi am 8#rit apropiindu&se de noi o perechede orloci, a c#ror vedere m# %#cu s# "nghit o gur# de ap# prea gr#bitJam tu4it, iar pic#turile de lichid mi se risipir# pe hain# 4i pe pantaloni.

Am b#nuit c# cei doi era "ntr&adev#r orloci E "ns# nu sem#nau

cu orlocii pe care "i v#8usem "nainte> dac# Gebogip%el avea o "n#l:imede sub cinci picioare, aceste caricaturi se "n#l:au, poate, la dou#spre8ece picioare; ?na dintre creaturile de4irate m# remarc# 4i se apropie "nsalturi mari, atelele de metal de pe picioarele sale 8#ng#nind "n timp cemergeaJ p#4i pe deasupra paravanelor care ne desp#r:eau ca o ga8el#uria4#.

Se aplec# 4i se holb# la mine. chii s#i cenu4ii&ro4ietici aveaum#rimea unor %ar%urii "ntinse, iar eu m&am retras "nsp#imntat din %a:asa. irosul "i era p#trun8#tor, precum cel de migdale coapte. embrele"i erau lungi 4i cu aspect %ragil, iar pielea p#rea tras# bine peste acelimpresionant schelet> puteam s# observ, acoperit "n mu4chi 4i destul de



vi8ibil prin epiderm#, conturul unei tibii nu mai mici de patru picioare. Gi4te atele dintr&un metal moale erau ata4ate de acele oase gigantice, "nmod evident pentru a le consolida ca s# nu se rup#. Aceasta namil#%usi%orm# nu p#rea s# aib# un num#r mai mare de %oliculi dect un

orloc obi4nuit, ast%el c# p#rul "i era r#spndit pe trupul alungit "ntr&un%el %oarte de8agreabil.Schimb# cteva silabe lichide cu Gebogip%el, apoi reveni la

tovar#4ul s#u 4i E aruncnd multe c#ut#turi "n urm#, c#tre mine E "4icontinu# drumul.

&am "ntors spre Gebogip%el, buimacJ chiar 4i el p#rea o oa8# denormalitate dup# acea vi8iune.

Gebogip%el 8ise> O Sunt... E ?n cuvnt lichid pe care "mi este imposibil s#&l

repet E de la latitudini mai mari. Arunc# o privire spre cei doi vi8itatoriai no4tri. $o:i observa c# nu sunt adapta:i pentru aceast# regiuneecuatorial#. Atelele sunt necesare pentru a&i auta la mers, iar...

O Gu observ deloc, i&am t#iat&o eu. 6e&i a4a di%erit la latitudinilemai mariI

O ravita:ia, r#spunse el. ag, am "nceput s# pricep.S%era orlocilor era, a4a cum am spus, o construc:ie titanic#, ce

umplea orbita ocupat# odinioar# de enus. Gebogip%el "mi e+plica acum

c# "ntreaga structur# se "nvrtea pe o a+#. 6ndva, anul lui enusavusese dou# sute trei8eci 4i cinci de 8ile. Acum E spuse

Gebogip%el E enorma S%er# se rotea "n doar 4apte 8ile 4i treispre8ece ore. O $rin urmare, rota:ia..., "ncepu Gebogip%el. O ... induce e%ecte centri%ugale, simulnd gravita:ia $#mntului

la !cuator. Ha, am 8is eu, "n:eleg;Fnvrtirea S%erei ne :inea pe to:i lipi:i de aceast# $odea "ns# la

dep#rtare de !cuator, cercul pe care se "nvrtea un punct de pe S%er# "n

urul a+ei de rota:ie era mai mic, 4i ast%el gravita:ia e%ectiv# eradiminuat#> gravita:ia sc#dea pn# la 8ero, de %apt, "n polii de rota:ie aiS%erei. ar pe aceste e+traordinare continente "ntinse vie:uiau %#pturiremarcabile, precum cei doi orloci s#lt#re:i, care se adaptaser#condi:iilor de mediu.

i&am plesnit %runtea cu dosul palmei. O ?neori am impresia c# sunt cel mai mare n#t#r#u din c:i au

tr#it vreodat#; Am e+clamat eu de %a:# cu Gebogip%el, care era n#ucit.6#ci nici m#car nu "mi trecuse prin gnd s# m# interese8 de

originea 0greut#:ii mele aici, pe S%er#. 6e %el de cercet#tor ar %i omis s#se "ntrebe E ba chiar s# observe cum se cuvine care este sursa



0gravita:iei care, "n absen:a a ceva att de convenabil cum e o planet#,"l :intuia de supra%a:a acestei S%ereI &am gndit pe lng# cte alteminun#:ii treceam, pur 4i simplu, %#r# s#&mi vin# "n minte s# "ntrebdespre ele E 4i totu4i, pentru Gebogip%el, asemenea aspecte repre8entau

e%ectiv o parte a lumii, neavnd mai mult# noutate dect un amurg ori oarip# de %luture.

Am stors de la Gebogip%el detalii despre modul "n care tr#iauorlocii. !ra di%icil, c#ci nu 4tiam prea bine nici m#car cum sa&mi%ormule8 "ntreb#rile. Asta poate p#rea o a%irma:ie bi8ar# E "ns# cum m&a4 %i putut interesa, bun#oar#, despre mecanismele care sus:ineauaceast# $odea "n continu# trans%ormareI # "ndoiam c# limbaul meucuprindea conceptele necesare cel pu:in pentru a delimita aria de interes,tot a4a cum unui om de Geanderthal i&ar %i lipsit instrumentelelingvistice pentru a se documenta "n leg#tur# cu construc:ia unui ceas.ar ct prive4te structura social# sau alt gen de reguli care diriguiauinvi8ibil, via:a milioanelor de orloci din aceast# camer# imens#, amr#mas la %el de ignorant precum un membru de trib recent sosit laLondra din A%rica 6entral# "n privin:a mi4c#rilor populare, a cablurilorde tele%on 4i telegra%, a 6ompaniei de Histribu:ie a 6oletelor 4i altoraspecte ale societ#:ii mele. 6hiar 4i rnduielile lor pentru canali8are

r#maser# un mister pentru mine;L&am "ntrebat pe Gebogip%el cum se guvernau orlocii.!l mi&a e+plicat E "ntr&o manier# cam a%ectat#, am socotit eu E c#

S%era era su%icient de "ntins# pentru a cuprinde mai multe 0na:iuni deorloci. Aceste 0na:iuni se deosebeau "n principal prin tipul deguvern#mnt pentru care optaser#. Aproape toate aveau instaurat# o%orm# de sistem democratic. Fn unele 8one era aleas# o adunarerepre8entativ# prin Su%ragiu ?niversal, aducnd mult cu propriul nostru

$arlament de la estminster, "n alte regiuni, su%ragiul era restrns la unsubgrup de elit#, alc#tuit din aceia care erau considera:i e+trem decapabili, prin temperament 4i preg#tire, pentru a crmui> cred c# celemai apropiate modele din %ilo8o%ia noastr# sunt republicile clasice, sau

poate %orma ideal# de =epublic# n#scocit# de $laton> 4i recunosc c#aceast# abordare mi&a atras propria&mi sensibilitate.

Fn cele mai multe 8one "ns#, mecanismele S%erei %#cuser# posibil#o %orm# real# de Su%ragiu ?niversal, "n care locuitorii erau in%orma:i "nleg#tur# cu de8baterile curente prin intermediul %erestrelor albastre din

paravanele lor, iar apoi "nregistrau instantaneu pre%erin:ele privind%iecare problem# prin miloace similare. Fn acest %el, guvern#mntul se



%#cea prin re8olvarea problemelor una cte una, iar %iecare deci8iemaor# era supus# capriciului colectiv al "ntregii popula:ii.

Am sim:it ne"ncredere %a:# de un asemenea sistem. O Har "n mod cert e+ist# unii locuitori c#rora nu li se poate

con%eri o ast%el de autoritate; 6um r#mne cu nebunii sau debiliiI!l m# cercet# cu o anumit# r#ceal#. O Goi nu avem ast%el de sl#biciuni.i s&a %#cut po%t# de a&l provoca pe acest ?topian E chiar aici, "n

inima utopiei sale;Di cum asigura:i astaI !l nu&mi r#spunse imediat. Fn schimb, "4i

continu# discursul> O iecare membru al popula:iei noastre adulte este ra:ional 4i

capabil de a lua deci8ii "n numele altora E 4i i se acord# "ncrederea de a%ace acest lucru. Fn asemenea "mpreur#ri, cea mai pur# %orm# dedemocra:ie este nu numai posibil#, este chiar recomandabil# E c#ciast%el, mai multe min:i sunt puse la un loc, pentru a lua deci8iisuperioare acelora luate de o singur# minte.

O Atunci cum r#mne cu celelalte $arlamente 4i Senate pe carele&ai descrisI Am pu%nit eu.

O Gu toat# lumea este de p#rere c# rnduielile din aceast#regiune a S%erei sunt ideale, rosti el. Gu&i #sta %undamentul libert#:iiI

Gu to:i dintre noi sunt su%icient de interesa:i de mecanismele guvern#rii pentru a dori s# participe, iar pentru unii, delegarea puterii altora, prinrepre8entare E sau chiar %#r# repre8entare E e de pre%erat. Aceasta este oop:iune valabil#.

O *ine, dar ce se "ntmpl# cnd ast%el de op:iuni intr# "ncontradic:ieI

O "-em spa'iu su)icient , spuse el ap#sat. Gu trebuie s# ui:i acestlucru. Fnc# e4ti dominat de a4tept#rile generate de limitele planetare.

rice disident este liber s# plece 4i s# instituie un sistem concurent "nalt# parte...Aceste 0na:iuniV Ude orloci erau ni4te entit#:i %luide, indivi8ii

al#turndu&se 4i plecnd dup# cum le evoluau pre%erin:ele. Gu e+istauteritorii stabile sau posesiuni, nici m#car grani:e determinate, din cte"mi puteam da eu seamaJ 0na:iunile erau simple asocieri deoportunitate, grupuri risipite pe supra%a:a S%erei.

$rintre orloci nu e+istau r#8boaie.Am avut nevoie de ceva timp pn# s# dau cre8are acestui %apt,

dar, "n cele din urm#, am %ost convins. Gu e+istau cau8e pentru r#8boaie.Hatorit# mecanismelor $odelei, nu survenea niciodat# vreo cri8# de



resurse, ast%el c# nici o 0na:iune nu putea lupta pentru achi8i:iieconomice. S%era era att de imens#, "nct spa:iul liber era aproapenelimitat, deci r#8boaiele teritoriale erau lipsite de rost. ar E lucrul celmai de seam# E min:ile orlocilor %useser# i8b#vite de tumoarea

reli#iei, care provocase attea con%licte "n decursul secolelor. O Gu ave:i nici Humne8eu, atunci, i&am spus lui Gebogip%el, cuoarecare emo:ie. He4i eu "nsumi am ceva porniri religioase, mi&am"nchipuit cum "i voi 8gudui pe clericii din propria mea vreme curelatarea acestei conversa:ii;

O Gu avem nevoie de Humne8eu, replic# Gebogip%el.orlocii considerau tendin:ele religioase ale min:ii E "n opo8i:ie

cu starea ra'ional+ E drept o tr+s+tur+ ereditar#, %#r# mai mult sensintrinsec dect ochii alba4tri ori p#rul 4aten.

$e m#sur# ce Gebogip%el contura mai am#nun:it aceasta vi8iune,lucrurile "mi p#reau tot mai limpe8i.

6e concept de Humne8eu a supravie:uit pe parcursul "ntregiievolu:ii mentale a ?manit#:iiI He ce tocmai %orma care "i corespundevanit#:ii de a conura> un Humne8eu cu puteri imense, dar, cu toateacestea, absorbit "n meschinele treburi umaneI 6ine ar %i putut s#venere8e un Humne8eu "nghe:at, chiar dac# omnipotent, "n ca8 c# !l nuv#dea interes pentru nenum#ratele lupte de nimic ale oamenilorI

Se poate crede c#, "n orice con%lict "ntre oamenii ra'ionali 4ioamenii reli#io%i, este dat celor dinti s# trium%e. La urma urmei,ra:ionalitatea este cea care a inventat pra%ul de pu4c#; Di totu4i, cel pu:in

pn# "n secolul al QQ&lea, tendin:a religioas# a i8bndit "ndeob4te, iarselec:ia natural# 4i&a l#sat amprenta, d#ruindu&ne o popula:ie de oi:eaplecate spre rug#ciune E mi se p#rea mie uneori E ce puteau %i prostitede orice predicator cu limba mieroas#.

$arado+ul se e+plica prin %aptul c# religia o%er# un :el pentru care

oamenii s# lupte. mul religios va sc#lda un petec de p#mnt 0s%nt cusngele lui, ert%ind mult mai mult dect valoarea economic# intrinsec# aterenului ori dect o alt%el de valoare.

O Har noi am dep#4it acest parado+, "mi 8ise Gebogip%el. Amsupus mo4tenirea noastr#> nu mai suntem condu4i de dictatele trecutului,nici "n ceea ce prive4te trupurile, nici "n ceea ce prive4te min:ile...

!u "ns# nu am mers pe %irul acestei concep:iicontrariante E "ntrebarea evident# pe care trebuia s# o pun ar %i %ost> 0Fnlipsa unui Humne8eu, atunci, care este scopul tuturor vie:ilor voastreIc#ci eram absorbit de gndurile cu privire la modul "n care domnul



Har2in19. Fmpreun# cu to:i criticii moderni ai *isericii, ar %i savurat s#asiste la acest trium% suprem al ideilor sale asupra bigo:ilor;

Fn %apt E a4a cum s&a dovedit E "n:elegerea mea asupra rostuluireal al civili8a:iei orlocilor nu avea s# vin# dect mult mai tr8iu.

!ram impresionat "ns# de tot ce v#8usem "n aceast# lumearti%icial# a orlocilor E nu sunt sigur dac# sentimentul covr4itor deuimire respectuoas# transpare "n relatarea mea pre8ent#. Aceast# ras# deorloci, "ntr&adev#r, "4i supusese sl#biciunile dobndite> se eliberase demo4tenirea brutalit#:ii E mo4tenire pe care noi i&o l#sasem E ob:inndast%el o stabilitate 4i un randament aproape de neimaginat pentru cinevadin 1C91> pentru un om asemenea mie, care crescuse "ntr&o lume s%4iat#8ilnic de r#8boaie, l#comie 4i incompeten:#.

ar aceast# subugare a propriei lor naturi era cu att maiadmirabil#, cu ct era comparat# cu starea celorlal'i orloci E orlociieenei E care, "n mod evident, c#8user# "n st#pnirea %iarei l#untrice, "nciud# aptitudinilor lor mecanice 4i de alt %el.

1#. Contru"&ii +i ,ivr$n&

Am discutat despre reali8area S%erei cu Gebogip%el. O Fmi "nchipui m#re:ele solu:ii tehnice prin care s&au s%#rmat

planetele gigantice E Zupiter, Saturn 4i... O Gu, rosti Gebogip%el. Gu au e+istat asemenea solu:iiJ planetele

str#vechi E de dincolo de $#mnt E "nc# orbitea8# "n urul mie8uluisolar. /oate planetele puse la un loc n&ar %i %urni8at su%icient materialnici m#car pentru a demara edi%icarea unei asemenea structuri precum

S%era O Atunci, cum...I Gebogip%el "mi descrise modul "n care Soarele %usese "mpresurat

de o enorm# %lot# de nave spa:iale, dotate cu ni4te imen4i magne:i, ac#ror construc:ie E implicnd ni4te circuite electrice cu o re8isten:# ce

19 6harles =obert Har2in (1C-9&1CC), biolog engle8, %ondatorul teorieidespre evolu:ia speciilor de plante 4i animale prin selec:ie natural# (5ri#inea

speciilor prin selec'ie natural+ sau p+strarea raselor )a-ori(ate în lupta pentru

eisten'+ \"n engle8# 5n the 5ri#in o) Species by Means o) 2atural Selection$5r the Preser-ation o) !a-oured 6aces in the Stru##le )or &i)e], 1C59) (n.trad.).



%usese "ntr&un mod necunoscut redus# pn# la 8ero E n&am putut&o p#trunde. Gavele s&au rotit "mpreurul stelei cu o vite8# din ce "n ce maimare, iar "n urul Soarelui s&a strns o centur# magnetic#, la o dep#rtarede milioane de mile. Di E de parc# grandiosul astru n&ar %i %ost dect un

%ruct moale, strns "ntr&un pumn 8drav#n E mari arte8iene de materiesolar#, ea "ns#4i magneti8at#. au %ost %or:ate s# migre8e de la !cuator 4is# :4neasc# prin polii stelei.

ai multe %lote spa:iale au manipulat apoi acest nor gigantic dematerial suspendat, alc#tuind, "n cele din urm#, o carapace "n urulSoareluiJ iar dup# aceea, carapacea a %ost comprimat#, utili8ndu&se "nc#o dat# cmpurile magnetice direc:ionale, 4i trans%ormat# "n structurasolid# pe care o vedeam "mpreurul meu.

Soarele captiv "nc# str#lucea, c#ci pn# 4i enormele masedesprinse din el, ce %useser# necesare pentru a reali8a aceast# uria4#construc:ie, nu repre8entau dect o %rac:iune invi8ibil# din greutatea luitotal#J iar "n interiorul S%erei, lumina Soarelui lucea perpetuu deasupragiganticelor continente E %iecare dintre ele putnd "nghi:i milioane de$#mnturi des%#4urate "n plan.

O planet# precum $#mntul poate capta numai o %rac:iunein%inite8imal# din ceea ce produce Soarele, iar restul se disipea8#, %#r#%olos, "n str#%undurile spa:iului. Acum, toat# energia solar# este

colectat# de S%era care "l cuprinde. Di aceasta este motiva:ia principal# pentru reali8area ei> am îmbl,n(it un astru... Fntr&un milion de ani, "mispuse Gebogip%el, S%era avea s# colecte8e su%icient# materie solar#adi:ional# pentru a permite "ngro4area sa cu a dou#8eci 4i cincea partedintr&un inci E un strat invi8ibil de mic, "ns# ce urma s# acopere osupra%a:# covr4itoare; Substan:a solar#, trans%ormat#, era %olosit#

pentru de8voltarea ne"ncetat# a S%erei. Fntre timp, o parte din energiaSoarelui era utili8at# pentru a sus:ine interiorul S%erei 4i pentru a pune "n

mi4care di%eritele proiecte ale orlocilor.6u relativ entu8iasm, am descris "ntmpl#rile la care %usesemmartor "n timpul c#l#toriei mele prin viitor> cre4terea intensit#:iiSoarelui 4i acele eturi de materie de la poli, apoi modul "n care astruldisp#ruse "n be8n#, "n clipa "n care S%era %usese "n#l:at# "n urul s#u.

Gebogip%el m# privi, am avut eu impresia, cu pu:in# un uimire. O A4adar, rosti el, "ntr&adev#r ai urm#rit construc:ia S%erei. A

durat 8ece mii de ani... O Fns# pentru mine, "n ma4ina mea, n&a :inut mai mult dect

cteva b#t#i de inim#. O i&ai 8is c# aceasta este cea de&a doua ta c#l#torie "n viitor, 4i



c#, "n timpul primei tale c#l#tori, ai v#8ut ni4te deosebiri. O Ha Acum, m# con%runtam iar#4i cu acel mister n#ucitor.

Heosebiri "n ceea ce prive4te des%#4urarea storiei... Gebogip%el, cndam c#l#torit "ntia dat# "n viitor, S)era -oastr+ n7a )ost niciodat+

construit+.&am descris pe scurt lui Gebogip%el cum "nainte c#l#torisem multmai departe de acest an de gra:ie 57-C. Fn timpul primului meu voia,asistasem la coloni8area solului de o maree de verdea:# bogat#, pem#sur# ce iarna %usese alungat# de pe $#mnt, iar Soarele "ncepuse s#str#luceasc# tot mai puternic, "n mod ine+plicabil. Fns# E spre deosebirede cea de&a doua c#l#torie E nu remarcasem nici urm# de regulari8are a"nclina:iei planetei 4i nici nu %usesem martor la ceva precum "ncetinirearota:iei sale. ar E aspectul cel mai dramatic E %#r# construirea S%ereicare ascundea Soarele, $#mntul r#m#sese viu 4i nu %usese aruncat "n

be8na stigian# a orlocilor. O Di ast%el, i&am povestit lui Gebogip%el, am sosit "n anul de

gra:ie C-7-1 E cu o sut# cinci8eci de mii de ani "n viitorul -ostru. 6utoate acestea, nu pot s# cred c#, dac# a4 c#l#tori din nou att de departe,a4 da iar peste aceea4i lume.

&am relatat succint lui Gebogip%el ce v#8usem "n lumea eenei,cu !loii 4i orlocii ei degenera:i. Gebogip%el c#8u pe gnduri.

O Gu e+ist# o asemenea stare de lucruri "n evolu:ia ?manit#:ii, "n"ntreaga storie consemnat# E "n storia mea, rosti el. ar de vreme ce, odat# construit#, S%era se "ntre:ine singur#, este greu de "nchipuit c# oast%el de c#dere "n barbarie este posibil# "n viitorul nostru.

O Asta&i problema, am %ost eu de acord Am c#l#torit prin dou#versiuni ale storiei care se e+clud reciproc. are este posibil ca storias# se asemene cu lutul nears, avnd capacitatea de a %i remodelat#I

O $oate c# da, murmur# Gebogip%el. 6nd ai revenit "n propria ta

epoc# E "n 1C91 E ai adus vreo dovad# a c#l#toriilor taleI O Gu cine 4tie ce, am recunoscut eu. Fns# am venit cu ni4te %lori,ni4te plante dr#gu:e, de culoare alb#, similare nalbelor, pe care eena...

pe care un !loi mi le&a b#gat "n bu8unar. $rietenii mei le&au studiat.lorile %#ceau parte dintr&un ordin pe care nu l&au putut recunoa4te, 4i"mi aduc aminte c# au remarcat pe gineceu...

O $rieteniI Fntreb# Gebogip%el t#ios. Ai l#sat o relatare ac#l#toriei tale "nainte s# porne4ti din nou la drumI

O Gimic scris. Fns# le&am istorisit totul unor tovar#4i de&ai mei,la cin#, am 8mbit eu. ar dac# "l cunosc cu adev#rat pe unul din acelcerc, "ntreaga poveste a %ost scris#, "n cele din urm#. #r# "ndoial#, "ntr&o



%orm# populari8at# 4i de sen8a:ie E poate pre8entat# ca literatur#... Gebogip%el se apropie de mine. O Atunci, aceasta, rosti el E 4i glasul s#u lini4tit avu un ton

dramatic, "ntr&un mod straniu E este e+plica:ia.

O !+plica:iaI O $entru divergen:a storiilor.L&am privit "n ochi, oripilat de "n:elegerea care se contura "n

mine. O rei s# spui c# datorit# relat#rii mele E pro%e:iei mele E am

schimbat /storiaI O Ha. Fnarmat# cu acel avertisment, ?manitatea a reu4it s# evite

degradarea 4i con%lictul care duceau spre lumea crud# 4i primitiv# a!loilor 4i orlocilor. Fn schimb, am continuat s# ne de8volt#m. Fnschimb, am "mbln8it Soarele.

# sim:eam total incapabil s# %ac %a:# consecin:elor acesteiipote8e E de4i adev#rul 4i claritatea ei m&au i8bit pe dat#.

O Har unele lucruri au r#mas identice, am strigat. oi. orlocii.Fnc# v# %uri4a:i prin be8n#;

O Goi nu suntem orloci, rosti calm Gebogip%el. Gu aceia decare ":i aminte4ti tu. ar "n ceea ce prive4te be8na E ce nevoie avem deun potop de lumin#I Goi "n4ine am ales "ntunericul. chii no4tri sunt

instrumente de preci8ie, capabile s# scoat# la iveal# mai mult#%rumuse:e. #r# str#lucirea brutal# a Soarelui, se poate distinge "ntreagasubtilitate a cerului...

G&am g#sit nici o distrac:ie "n a&l lua "n derdere pe Gebogip%el 4ia trebuit s# "n%runt adev#rul. Am privit %i+ spre minile mele E mari 4i

b#t#torite, pline de cicatricele deceniilor de munc#. ?nicul meu :el,c#ruia "i "nchinasem toat# truda acestor mini, %usese s# e+plore8timpul; S# a%lu cum aveau s# decurg# evenimentele la scar#

cosmologic#, dincolo de cele cteva decenii e%emere ale propriei melevie:i. Se p#rea "ns# c# reu4isem mult mai mult.nven:ia mea era mai teribil# dect un simplu dispo8itiv de

c#l#torit "n timp> repre8enta o a4in# a storiei, un distrug#tor de lumi;!ram un uciga4 al viitorului> Fmi arogasem, mi&am dat eu seama,

mai multe puteri dect "nsu4i Humne8eu (dac# "i d#deam cre8are lui/oma dVAWuino). $rin %elul "n care "ncurcasem lucrarea storiei,nimicisem miliarde de vie:i nen#scute E vie:i care acum nu vor aungeniciodat# s# %iin:e8e.

Gu puteam suporta s# tr#iesc cu aceast# presupunere. Fntotdeaunam&am ar#tat ne"ncre8#tor %a:# de puterea personal+ E c#ci nu am "ntlnit



niciodat# un om su%icient de "n:elept pentru a i se "ncredin:a o ast%el deautoritate E "ns# acum "mi asumasem singur mai mult# putere dect to:ioamenii care tr#iser# vreodat#;

Hac# aveam s#&mi recupere8 cndva a4ina /impului E mi&am

%#g#duit eu atunci E urma s# m# "ntorc "n trecut, pentru a %ace o ultim#modi%icare, %inal#, asupra storiei 4i pentru a Dterge descoperirea dec#tre mine a dispo8itivului in%ernal.

XFn acest moment am "n:eles c# nu voi putea niciodat+ s# osalve8 pe eena. 6#ci nu numai c# "i provocasem moartea E dar acumse dovedise c# "i anulasem "ns#4i e+isten:a;

$rin aceast# vltoare de emo:ii, durerea provocat# de acea pierdere ne"nsemnat# r#sun# ginga4 4i limpede, precum nota unui oboi"n larma unei orchestre impresionante.

1%. 6ia&a +i moarta la )orlo"i

Fntr&o 8i, Gebogip%el m# conduse la ceea ce constitui, poate, celmai tulbur#tor lucru pe care l&am v#8ut pe parcursul "ntregii mele 4ederi

"n "nc#perea&ora4.Am auns la o 8on# cu supra%a:a de apro+imativ o um#tate demil# p#trat#, unde paravanele p#reau mai oase dect "n mod normal. Fntimp ce ne apropiam, am devenit con4tient de nivelul "n cre4tere al8gomotului E un gngurit de glasuri lichide E 4i de mirosul %oarte intensde Morloci, de dulcea:a lor caracteristic#, st#tut# 4i gre:oas#.

$rin ochelari am putut s# observ c# supra%a:a 8onei libere era"nsu%le:it# E pulsa E de scncetele, 8vrcolirile 4i mersul 4ov#ielnic al

pruncilor. !rau cu miile, ace4ti sugari orloci ce umblau "n patru labe,lovindu&4i unii altora 4uvi:ele de p#r murdar cu mnu:ele 4i picioru4ele.Se rostogoleau, e+act ca maimu:ele tinere, 4i pip#iau variantele reduseale paravanelor de in%orma:ii pe care le&am descris "n alt# parte, ori "4i"ndesau hrana "n gurile lor "ntunecate. ci&colo, adul:ii umblau prinmul:ime, ridicndu&l pe unul care c#8use, aplannd o disput# minor# ceap#ruse undeva, lini4tind un copil care plngea "n alt# parte.

&am uitat la acea mare de :nci, n#ucit. $oate c# o asemeneaadun#tur# de copii umani ar p#rea emo:ionant# pentru unii E nu "ns#

pentru mine, un burlac "nveterat E îns+ ace%tia erau Morloci... /rebuies# v# aduce:i aminte c# orlocii nu sunt entit#:i agreabile pentru



sensibilitatea uman#, nici m#car cnd sunt copii, cu carnea lor palid# cade vierme, rece la atingere, 4i cu acea pn8# de p#ianen pe care oalc#tuie4te p#rul lor. Hac# v# gndi:i la o imens# t#blie de mas#acoperit# cu larve colc#itoare, atunci v# ve:i %ace o idee despre impresia

mea "n vreme ce st#team acolo;&am "ntors c#tre Gebogip%el. O Har unde le sunt p#rin:iiI!l e8it#, ca 4i cum ar %i c#utat %ormularea potrivit#.

O Gu au p#rin:i. Aceasta este o )erm+ de na%teri. 6nd atingvrsta potrivit#, copila4ii vor %i transporta:i de&aici "ntr&o comunitate&cre4#. ri pe S%er#, ori...

!u "ns# "ncetasem s#&l ascult. &am uitat la Gebogip%el, de sus "n os, "ns# p#rul "i ascundea %orma corpului.

6u un %ior de surprindere, am v#8ut acum "nc# unul dintre aceleaspecte care "mi st#tuser# "n %a:a ochilor de la sosirea mea aici. Har pecare nu le remarcasem din pricin# c# eram mult prea de4tept> nu e+istanici un semn de di%eren:iere se+ual# E nici la Gebogip%el, nici la vreunalt orloc dintre cei pe care "i "ntlnisem E nici m#car la aceia(bun#oar#, vi8itatorii din gravita:ia redus#), ale c#ror corpuri erauacoperite cu pu:in p#r, 4i&ast%el puteau %i cercetate mai lesne. orloculnormal avea constitu:ia unui copil, nedi%eren:iat se+ual, cu coapsele 4i

pieptul nede8voltate... ?luit, mi&am dat seama c# nu 4tiam nimic E nicinu&mi&trecuse prin gnd s# "ntreb E despre rnduielile orlocilor "nleg#tur# cu dragostea 4i na4terea;

Gebogip%el "mi spuse acum cte ceva despre cre4terea 4i educa:iatinerilor orloci.

orlocii "4i "ncepeau via:a "n aceste %erme de na4teri 4i "ncomunit#:ile&cre4e E spre dureroasa mea aducere aminte, "ntregul$#mnt %usese cedat unei ast%el de institu:ii E iar acolo, pe lng#

no:iunile elementare ale purt#rii civili8ate, copiilor li se insu%la odeprindere esen:ial#> capacitatea de a în-+'a. !ra ca 4i cum unui 4colardin secolul al QQ&lea E "n loc s# i se burdu4easc# bietul cap cu osumedenie de absurdit#:i despre greci, latini 4i teoreme geometriceobscure E i&ar %i %ost ar#tate, "n schimb, metodele de a se concentra 4i dea se %olosi de biblioteci, 4i mecanismele prin care se asimilea8#cuno4tin:ele E "n ce %el, mai presus de orice altceva, s# #,ndeasc+. Fnde%initiv, achi8i:ia de cuno4tin:e speci%ice depindea de nevoile sarciniicurente 4i de "nclina:iile %iec#ruia.

6nd Gebogip%el "mi e+puse pe scurt aceste lucruri, limpe8imealogicii lor m# i8bi cu o %or:# aproape %i8ic#; ire4te E mi&am 8is "n sinea



mea E se terminase cu 4colile; 6e contrast %a:# de terenul de lupt# algnoran:ei cu ncompeten:a pe care "l constituiser# 8ilele mele de 4coal#,deloc regretate;

&am apucat s#&l "ntreb pe Gebogip%el despre propria lui

pro%esie.Fmi relat# c#, "n momentul "n care "mi %usese stabilit# dataoriginii, se trans%ormase "ntr&un %el de specialist "n epoca mea 4i "nmoravurile ei, luate din arhivele semin:iei lui, 4i "4i d#duse seama decteva di%eren:e semni%icative "ntre obiceiurile raselor noastre.

O cupa:iile noastre nu ne consum# att de mult timp ca alevoastre, spuse el. !u am dou# iubiri E dou# voca:ii. chii "i erauinvi8ibili, %#cnd 4i mai imposibil s#&i pot citi emo:iile, i8ica 4i%ormarea celor mici.

!duca:ia 4i preg#tirea de toate genurile continuau pe tot parcursulvie:ii unui orloc 4i nu era un lucru neobi4nuit ca un individ s# aib# treisau patru 0cariere, a4a cum le&am spune noi, una dup# alta, sau chiar "n

paralel. Givelul general de inteligen:# al orlocilor era, am avut, euimpresiaJ ceva mai "nalt dect al oamenilor din propriul meu secol.

6u toate acestea, alegerea voca:iilor lui Gebogip%el m# uimiJsocotisem c# trebuia s# %ie instruit doar "n 4tiin:e %i8ice, de unde 4icapacitatea sa de a&mi urm#ri e+punerile, uneori "ntortocheate, cu privire

la teoria a4inii /impului 4i la evolu:ia storiei. O Spune&mi, am 8is eu voios, pentru care dintre talentele tale ai

%ost desemnat s# m# supraveghe8iI $entru preg#tirea "n %i8ic# E ori pentru priceperea ca doic#I

Am avut sen8a:ia c# gura sa neagr#, cu din:i m#run:i, se crispa"ntr&un rnet.

ar apoi adev#rul m# lovi E 4i am sim:it c# "n mine ardea unanume sentiment de umilin:# din pricina acelui gnd. Sunt o persoan#

eminent# a 8ilelor mele, dar %usesem dat "n gria cuiva mai potrivit pentru p#8irea copiilor;... Di totu4i, am re%lectat eu acum, ce erau bbielile mele de cnd

aunsesem "n anul 57-C, dect ac:iunile unui copilIAcum, Gebogip%el m# c#l#u8i spre un col: al 8onei&cre4#. Aceast#

8on# special# era acoperit# de o structur# avnd dimensiunile 4i %ormaunei mici sere, reali8at# din materialul pal 4i translucid al $odelei E de%apt, era unul dintre pu:inele spa:ii ale "nc#perii&ora4 acoperit "n vreun%el. Gebogip%el m# conduse "n interiorul structurii. Ad#postul era lipsitde mobilier sau de aparate, cu e+cep:ia unui paravan ori dou#, undelic#reau acele ecrane pe care le observasem "n alte p#r:i. ar "n centrul



$odelei, se g#sea ceva ce sem#na cu un mic mald#r E de haine, poate E care se ridica din sticl#.

orlocii care lucrau aici aveau "nclina:ii mai serioase dect aceiacare supravegheau copiii, am perceput eu. $este p#rul lor albicios purtau

halate largi E ve4minte asem#n#toare redingotelor, cu multe bu8unare E "n:esate cu instrumente, cele mai multe de nep#truns pentrumine. ?nele dintre ele str#luceau u4or. Aceast# ultim# categorie deorloci avea ceva din aerul unor tehnicieni, mi&am 8is euJ era un atribut

bi8ar "n aceast# mare de copila4i. Di, chiar dac# erau distra4i de pre8en:amea grosolan#, tehnicienii urm#reau ghemotocul de pe $odea 4i treceau

periodic cu ni4te instrumente pe deasupra lui.6ovr4it de curio8itate, am %#cut un pas c#tre acel mald#r din

centru. Gebogip%el r#mase "n urm#, permi:ndu&mi s# merg ne"nso:it.Lucrul acela avea numai c:iva inci lungime 4i era pe um#tate cuprins"n sticl#, ca o sculptur# cioplit# "ntr&o supra%a:# de piatr#. He %apt, chiaraducea un pic cu o statuie> aici erau cele dou# bra:e, de&abia "nmugurite,mi&am spus, iar acolo se a%la ceea ce ar putea s# devin# un chip E undisc "nconurat cu p#r 4i despicat de o gur# sub:ire. =idicarea mald#rului

p#rea lent#, 4i m&am "ntrebat de ce era att de greu pentru dispo8itiveleascunse s# produc# acest arte%act deosebit. !ra oare deosebit decomple+I

ar apoi E a %ost un moment care m# va bntui ct timp voitr#i E acea #ur+ micu'+ se deschise. *u8ele se desp#r:ir#, 4i un pleosc#it"ncet 4i un mieunat, mai slab dect al celui mai mic $isoi, plutir# prinaerJ chipul minuscul se "ncrunt#, de parc# ar %i su%erit un pic.

&am "mpleticit "n spate, la %el de buimac ca 4i cum a4 %i primitun pumn.

Gebogip%el p#rea s# %i anticipat ceva din nelini4tea mea. O /rebuie s# :ii cont c# ai %ost dislocat prin timp o um#tate de

milion de ani> intervalul care ne separ# este de (ece ori mai mare dectvrsta speciei tale... O Gebogip%el, oare este adev#ratI 6opiii vo4tri 4i voi "n4iv#

sunte:i sco4i din aceast# $odea, %abrica:i %#r# mai mult# m#re:ie dect ocan# cu ap#I

Fntr&adev#r, orlocii aunseser# s#&4i 0st#pneasc# mo4tenireagenetic#, mi&am spus eu E c#ci suprimaser# di%eren:ierea se+ual# 4isc#paser# de na4teri.

O Gebogip%el, am protestat, asta este... inuman;orlocul "4i "ncln# capul "ntr&o parteJ "n mod evident cuvntul nu

"nsemna nimic pentru el.



O $olitica noastr# este conceput# pentru a optimi8a poten:ialul%ormei umane E c+ci %i noi )acem parte din rasa uman+. =osti el sever.Acea %orm# este determinat# de o secven:# de un milion de gene, ast%elc# num#rul de indivi8i umani posibili &de4i mare E este %init. Di to:i

ace4ti indivi8i pot %i E aici e8it# E ima#ina'i de inteligen:a S%erei.=nduielile mortuare, "mi spuse Gebogip%el, erau 4i ele guvernatede S%er#, trupurile p#r#site ale celor mor:i %iind absorbite "n $odea %#r#ceremonie 4i reveren:#, pentru recuperarea 4i re%olosirea materiei.

O S%era asamblea8# componentele necesare pentru a produce oentitate vie stabilit# 4i...

O Stabilit#I L&am privit "n ochi pe orloc, iar %uria 4i violen:a pecare le "nl#turasem din gndurile mele atta timp se rev#rsar# "napoi "nsu%letul meu. 6t de ra:ionali "ns# ce altceva a:i mai ra:ionali8at,orloculeI 6um r#mne cu tandre:eaI Cum r+m,ne cu dra#osteaI

1'. 7"izi +i pl"ar

Fmpleticindu&m#, am ie4it a%ar# din acea "n%ior#toare barac# de

na4teri 4i m&am uitat atent "n ur, la enorma "nc#pere&ora4, cu 4irurilesale de orloci r#bd#tori "ndeplinindu&4i activit#:ile lor de ne"n:eles. Fmivenea s# urlu la ei, s# le 8druncin per)ec'iunea resping#toare, "ns# 4tiam,chiar 4i "n acel moment "ntunecat, c# nu&mi puteam permite s# las ca

p#rerea pe care o aveau despre comportamentul meu s# se "nr#ut#:easc#din nou.

A4 %i vrut s# %ug pn# 4i de Gebogip%el. !l "mi ar#tase oarece bun#tate 4i aten:ie, mi&am dat eu seama> mai mult# dect meritam,

poate, 4i mai mult#, probabil, dect i&ar %i ar#tat oamenii din epoca meaunui s#lbatic violent, venit dintr&o perioad# cu um#tate de milion de ani"nainte de 6ristos. Har totu4i, orlocul %usese, sim:eam eu, %ascinat 4iamu8at de reac:ia mea la procesul de na4tere. $oate c# manipulaseaceast# revela:ie tocmai pentru a&mi provoca o asemenea emo:iee+trem#; !i bine, dac# aceasta "i %usese vrerea, Gebogip%el reu4ise. Fns#acum eram att de cople4it de umilin:# 4i de %urie ira:ional#, "nctaproape nu mai suportam s# m# uit la tr#s#turile lui coa%ate ornamental.

Di totu4i nu aveam alt loc unde s# m# duc; ie c#&mi pl#cea orinu, 4tiam eu, Gebogip%el constituia singurul meu punct de reper "naceast# stranie lume orloc#> singurul individ "n via:# al c#rui nume "l



cuno4team 4i E din cte 4tiam despre rnduielile orlocilor E singurulmeu ocrotitor.

$oate c# Gebogip%el percepu o parte din acest con%lict dinl#untrulm^u. Fn orice ca8. Gu m# su%oc# prin compania luiJ se "ntoarse cu

spatele 4i invoc#, din nou, din $odea, mica mea colib# de dormit. &amaplecat "n#untru 4i m&am a4e8at "n cel mai "ntunecat cotlon, strngndu&mi bra:ele peste piept E m&am ghemuit precum un animal de p#dureadus la Ge2 NorB;

Am r#mas acolo pre: de cteva ore E poate am dormit. Fn cele dinurm#, am avut impresia c# o parte din vioiciunea min:ii "mi revine, amluat ceva hran# 4i mi&am %#cut o toalet# sumar#.

6red c#, "nainte de incidentul de la %erma de na4teri, aunsesem s#%iu intrigat de ceea ce v#8usem "n treac#t din aceast# lume a Goilororloci. Fntotdeauna m# socotisem, mai presus de toate, un om =a:ional4i eram %ascinat de aceast# vi8iunea a modului "n care o societate deiin:e =a:ionale putea pune ordine "n lucruri E de modul "n care Dtiin:a4i /ehnologia puteau %i "mtrebuin:ate pentru edi%icarea unei lumi mai

bune. usesem mpresionat de toleran:a orlocilor "n privin:a di%eritelorsolu:ii. $robleme de politic# 4i de guvernare, bun#oar#. Fns# vedereaacelui homuncul pe um#tate %ormat m# descump#nise complet. $oate c#reac:ia mea demonstrea8# ct de pro%und sunt implantate valorile 4i

instinctele %undamentale ale speciei noastre.Hac# este adev#rat c# Goii orloci puseser# st#pnire pe

mo4tenirea lor genetic#, pe molima str#vechilor oceane, atunci, "n acelmoment de 8bucium l#untric, "i invidiam pentru st#pnirea lor de sine;

Acum 4tiam c# trebuia s# scap de tov#r#4ia orlocilor poate eramtolerat, "ns# aici nu e+ista mai mult loc pentru mine dect pentru o goril#"ntr&un hotel din a@%air 20 E 4i am "nceput s# ticluiesc un nou plan.

Am ie4it din ad#postul meu. Gebogip%el se a%la acolo, a4teptnd,ca 4i cum n&ar %i p#r#sit nici o clip# "mpreurimile colibei. /recnd cumna pe deasupra unui piedestal, %#cu ca re%ugiul la care renun:asem s#se di8olve "napoi "n $odea.

O Gebogip%el, am rostit eu energic, pesemne ":i este evident c#nu m# a%lu "n elementul meu, la %el ca un animal de gr#din# 8oologic#sc#pat "ntr&un ora4.

!l nu spuse nimicJ privirea sa p#rea indi%erent#.

2" <on# din centrul Londrei, renumit# pentru maga8inele, hotelurile 4icluburile ei elegante (n. trad.).



O Fn ca8 c# inten:ia voastr# nu este s# m# :ine:i ca pri8onier orica specimen pentru cine 4tie ce laborator, nu vreau s# mai r#mn aici.6er s#&mi permite:i de "ndat# accesul la a4ina /impului, pentru a m#

putea "ntoarce "n propria mea epoc#.

O Gu e4ti pri(onier , 8ise el. 6uvntul nu are echivalenttraductibil "n limba noastr#. !4ti o %#ptur# con4tient# 4i ca atare, aidrepturi. Singurele limit#ri ale comportamentului t#u sunt acelea de a numai %ace iar#4i r#u altora prin ac:iunile tale...

O Limit#ri pe care le accept, am 8is eu b#:os. O ... 4i, relu# el, de a nu pleca cu ma4ina ta. O Atunci s&a 8is cu drepturile mele, am s#rit la el. Sunt pri8onier

aici E un pri8onier "n timp. O He4i teoria c#l#toriei temporale este %oarte limpede E iar

structura mecanic# a dispo8itivului t#u este evident# E "nc# nu "n:elegemdeloc principiile care sunt implicate, spuse orlocul.

Am socotit c# asta "nsemna, probabil, c# nu pricepeau "nc#"nsemn#tatea $lattneritei.

O Fns#, continu# el, suntem de p#rere c# aceast# tehnologie ar putea %i de mare valoare pentru specia noastr#.

O Sunt sigur;*rusc am avut o vi8iune cu acei orloci, dota:i cu dispo8itivele

magice 4i cu armele lor miraculoase, revenind "ntr&o a4in# a /impuluimodi%icat# "n Londra anului 1C91.

orlocii aveau s# hr#neasc# ?manitatea mea 4i s# o :in# "nsiguran:#. Fns#, v#duvit de su%let 4i poate, "n cele din urm#, 4i de copii,

prevedeam c# omul modern n&avea s# supravie:uiasc# mai mult decteva genera:ii;

roa8a care mi&o tre8ise aceast# perspectiv# %#cu ca sngele s#&mi clocoteasc# prin beregat# E 4i totu4i, chiar "n acel moment, dintr&un

col: "ndep#rtat 4i ra:ional al min:ii mele, mi se ar#tau di%icult#:ile acesteiimagini.0?ite ce&i, mi&am spus "n gnd, 0dac# to:i oamenii moderni ar %i

"ntr&adev#r nimici:i "n acest mod E iar omul modern este ne"ndoiosstr#mo4ul orlocilor E atunci orlocii n&ar putea s# apar#, deci n&arcaptura niciodat# ma4ina mea 4i nu s&ar "ntoarce prin timp... !ste un

parado+, nuI 6#ci nu se poate s# le ai pe toate deodat#; /rebuie s# v#aduce:i aminte c#, "ntr&un str#%und al creierului, enigma nede8legat# acelui de&al doilea 8bor prin timp E cu acea divergen:# a storiilor la careasistasem E "nc# dospea, iar "n su%letul meu 4tiam c# modul "n care"n:elegeam %ilo8o%ia dind#r#tul acestei probleme a c#l#toriei temporale



era "nc# limitat, "n cel mai bun dintre ca8uri.Fns# am alungat toate aceste gnduri "n vreme ce m# con%runtam

cu Gebogip%el. O 2iciodat+; G&am s# v# aut niciodat# s# ob:ine:i c#l#toria "n

timp. Gebogip%el m# privi atent. O Atunci E "n limitele pe care :i le&am e+pus E e4ti liber s# mergi

"n orice loc din lumile noastre. O Fn acest ca8, v# solicit s# m# duce:i "ntr&o regiune E oriunde s&

ar a%la ea "n acest sistem solar arti%icial E "n care e+ist# "nc# oameni camine.

Am sen8a:ia c# am rostit aceast# provocare, a4teptndu&m# s#decline o asemenea posibilitate. Fns#, spre surprinderea mea, Gebogip%el%#cu un pas c#tre mine 4i 8ise>

O Gu&s e+act ca tine. Har totu4i E vino;Di, cu asta, am pornit "nc# o dat# la drum pe acea imens#, cmpie

locuit#. Aveam impresia c# ultimele lui cuvinte %useser# mai mult dectamenin:#toare. Fns# nu puteam "n:elege ce "nsemnau 4i, "n orice ca8, n&aveam de ales dect s#&l urme8.

Fn cele din urm# am auns pe o por:iune liber#, avnd poate

lungimea de un s%ert de mil#. /recuse mult# vreme de cnd "mi pierdusem pe de&a "ntregul sim:ul de orientare "n acea uluitoareFnc#pere&ora4. Gebogip%el "4i puse ochelarii, iar eu mi i&am p#strat pe&aimei.

Hintr&o dat# E %#r# vreun avertisment E un %ascicul de lumin# searcui "n os din tavanul de deasupra, str#pungndu&ne. &am uitat "n susspre str#lucirea cald#, galben#, 4i am v#8ut %irele de pra% ce se pr#v#leau

prin aer precum o cascad#J o clip# am cre8ut c# %usesem readus "n 6u4ca

de Lumin#.Am a4teptat amndoi vreo cteva secunde E nu l&am mai v#8ut pe Gebogip%el dnd alte comen8i mecanismelor invi8ibile care st#pneauacest loc E apoi $odeaua de sub picioarele mele se hurduc# 8drav#n. &am "mpleticit, c#ci parc# %usese un mic cutremur, total nea4teptat. Fns#mi&am revenit rapid.

O 6e&a %ost astaI Gebogip%el r#m#sese netulburat. O $oate ar %i trebuit s# te previn. Ascensiunea noastr# a "nceput. O "scensiuneaIAm v#8ut acum c# un disc de sticl#, avnd diametrul poate de un



s%ert de mil#, ie4ea din $odea, purtndu&ne, pe mine 4i pe Gebogip%el, "n"nalturi. !ra ca 4i cum a4 %i stat "n partea superioar# a unui imens

pilastru care :4nea din p#mnt. Hea ne ridicasem poate vreo 8ece picioare, iar vite8a noastr# de ascensiune p#rea s# sporeasc#J am sim:it

pe %runte o boare de vnt.Am %#cut c:iva pa4i c#tre marginea discului 4i am urm#rit cumacea uluitoare cmpie comple+# a orlocilor se des%#4ura dedesubtulmeu. 6amera se "ntindea ct vedeam cu ochii, %#r# nici o denivelare 4i

populat# omogen. $odeaua aducea cu o hait# complicat#, poate o hart# aconstela:iilor, lucrat# cu %ir de argint 4i cati%ea neagr# 4i suprapus# peste

panorama stelelor adev#rate de dedesubt. ?na sau dou# chipuri argintiierau "ndreptate c#tre noi "n vreme ce ne "n#l:am, "ns# maoritateaorlocilor p#rea total indi%erent#.

O Gebogip%el E unde mergemI O Fn nterior, rosti el calm.

Apoi, mi&am dat seama de schimbarea luminii. $#rea mult maiintens# 4i mai di%u8# E nu mai era limitat# la un singur %ascicul, a4a cumse poate vedea din %undul unei %ntni.

i&am l#sat capul pe spate. 6ercul str#lucitor de deasupra mea sel#rgea, chiar "n vreme ce m# uitam la el, a4a c# acum puteam s# disting

un inel de cer "n urul discului central al Soarelui. #8duhul era albastru4i pres#rat cu nori "nal:i 4i pu%o4i, dar avea un aspect bi8ar, oneomogenitate a culorii atribuit#, la "nceput, ochelarilor pe care "nc# "i

purtam. Gebogip%el se "ntoarse cu spatele la mine. Lovi u4or cu piciorul "n

supra%a:a plat%ormei noastre 4i din ea ap#ru un obiect. ni:ial, nu l&am putut recunoa4te E era un vas "ntins, cu un b#: ie4ind din centru. Abiacnd l&am v#8ut pe Gebogip%el ridicndu&l 4i :inndu&l deasupra capului,

mi&am dat seama ce era> o simpl# umbrel#, pentru a&4i %eri de soarecarna:ia lui etiolat#.Ast%el preg#ti:i, am intrat "n lumin# E pu:ul se l#rgi E iar capul

meu de secol QQ aunse deasupra unei "ntinderi cu iarb#;

1*. Intriorul

O *un&venit "n nterior; Anun:# Gebogip%el, caraghios cu



umbrela lui de soare.$ilastrul nostru de sticl# cu diametrul de un s%ert de mil# parcurse

ultimii c:iva iar8i absolut silen:ios. Aveam sen8a:ia c# m# ridicam precum un asistent de ilu8ionist pe o scen#. i&am scos ochelarii 4i mi&

am ap#rat ochii de soare cu mna$lat%orma "ncetini pn# cnd se opri, muchea sa "mbinndu&se per%ect cu pai4tea de iarb# scurt# 4i :epoas# dimpreur, ca 4i cum acolotocmai ar %i %ost turnat# o %unda:ie de beton. ?mbra mea era un petic"ntunecat 4i bine de%init, e+act sub mine. Aici era amia8#. ire4te,

pretutindeni "n nterior era amia8#, toat# 8iua 4i "n %iecare 8i; Soareleorbitor "mi c#dea pe cre4tet 4i pe gruma8 E am b#nuit c# "n curndaveam s# m# aleg cu ceva arsuri E "ns# sentimentul pl#cut provocat deaceast# lumin# solar# captiv# merita pre:ul. Fn acel moment, m&am"ntors, studiind peisaul. /arba E o cmpie "ntreag#, %#r#denivel#ri E cre4tea pretutindeni, pn# la ori8ont, numai c# aici, "naceast# lume aplati8at#, nu e+ista ori8ont. i&am ridicat privirile,a4teptndu&m# s# observ curbura ascendent# a lumii> c#ci, la urmaurmei, nu m# mai a%lam lipit de supra%a:a e+terioar# a unei bile de piatr#ca $#mntul, ci st#team "n interiorul unei imense carapace goale pedin#untru. Gu e+ista un asemenea e%ect optic, vedeam doar alte "ntinderide iarb# 4i poate cteva plcuri de arbori sau tu%i4uri, la mare dep#rtare.

*olta cereasc# era o "ntindere alb#strie de nori "nal:i 4i pu%o4i, care secontopea cu p#mntul "ntr&o linie dreapt# de cea:# 4i pra%.

O # simt ca 4i cum a4 sta pe t#blia unei mese nes%r4ite, i&am8is lui Gebogip%el. Am avut impresia c# va %i un peisa cuprins "ntr&unimens bol. $arado+ul este c# nu&mi pot da seama dac# m# a%lu "ninteriorul unei enorme S%ere sau pe e+teriorul unei planete gigantice;

O !+ist# totu4i modalit#:i de a&:i da seama, replic# Gebogip%el desub umbrela sa de soare. ?it#&te "n sus.

i&am l#sat capul pe spate. La "nceput nu am i8butit s# v#d dectv#8duhul 4i Soarele E ar %i putut s# %ie un cer din orice 8on# a$#mntului. Apoi, "ncetul cu "ncetul, am "nceput s# deslu4esc cevadincolo de nori. !ra acea neomogenitate pestri:# din aspectul cerului pecare o observasem "n vreme ce urcasem. $etele se asemuiau cu ni4tetu4e "ndep#rtate de acuarel#, "n albastru, gri 4i verde. Fns# bine detaliate,ast%el "nct cea mai ampl# dintre ele era ne"nsemnat# "n compara:ie cucel mai minuscul crmpei de nor. Aduceau mai degrab# cu o hart# E oricu cteva h#r:i, "ngr#m#dite laolalt# 4i v#8ute de la mare distan:#. Diaceasta a %ost analogia care m&a condus la adev#r.

O 4ste partea opus+ a S)erei$ dincolo de Soare... Fmi "nchipui c#



acele culori pe care le observ sunt oceane, continente, lan:uri muntoase4i prerii E poate chiar ora4e;

!ra o priveli4te remarcabil# E ca 4i cum "nveli4urile stncoase amii de $#mnturi upuite ar %i %ost atrnate ca tot attea bl#nuri de

iepure. 6urbura nu se percepea deloc, att de grandioase eraudimensiunile S%erei. ai degrab#, era ca 4i cum a4 %i %ost prins "ntreaceast# prerie neted# de iarb# 4i capacul acelui cer pestri:, cu Soarelesuspendat la miloc, precum un %elinar, 4i cu adncimile spa:iului lanumai o mil# ori dou# sub picioarele mele;

O Gu uita c#, atunci cnd prive4ti spre partea opus# anteriorului, te ui:i pe diametrul orbitei lui enus, m# aten:iona

Gebogip%el. He la o asemenea distan:#. $#mntul "nsu4i ar %i redus la unsimplu punct luminos. ulte dintre elementele topogra%ice de aici au%ost reali8ate la o scar# mult mai mare dect $#mntul "nsu4i.

O $esemne c# e+ist# oceane care ar putea s# "nghit# $#mntul,am gndit eu. *#nuiesc c# %or:ele geologice dintr&o structur# ca aceastasunt...

O Aici nu e+ist# nici pic de geologie, mi&o t#ie Gebogip%el.nteriorul 4i peisaele sale sunt arti%iciale. /ot ce ve8i cu ochii a %ost, "nlinii generale, proiectat, absolut inten:ionat, s# %ie a4a cum esteacum E 4i s# r#mn# ast%el. $#rea neobi4nuit de "ngndurat. Hi%er# multe

"n aceast# storie %a:# de cealalt# pe care ai descris&o. Fns# unele lucrurisunt constante> aceasta este lumea 8ilei perpetue E spre deosebire de

propria mea lume, t#rmul nop:ii, "ntr&adev#r, ne&am desp#r:it "n speciiantagonice, ale "ntunericului 4i ale Luminii, e+act ca "n cealalt# storie.

Gebogip%el m# c#l#u8i acum pn# la marginea discului nostru desticl#. !l r#mase pe plat%orm#, cu umbrela :inut# deasupra capuluiJ eu"ns# am p#4it "ndr#8ne: pe iarba din pream#. $#mntul era tare subt#lpile mele, dar eram "ncntat s# simt o alt# supra%a:# dedesubt, dup#

8ilele "n 4ir petrecute pe acea $odea elastic# 4i monoton#. He4i scurt#,iarba era viguroas# 4i aspr#, din acel soi "ntlnit adesea "n apropierea:#rmurilor marineJ cnd m&am aplecat 4i mi&am b#gat degetele "n

p#mnt, am descoperit c# solul era %oarte nisipos 4i arid. Am scos lalumin# un mic c#r#bu4, acolo, "n 4irul de gropi micu:e pe care le&ams#pat cu degetele. !l se "ngropa mai adnc "n nisip, pn# ce nu se maiv#8u.

?n vnticel 4uiera prin iarb#, nu se au8ea nici un tril de pas#re,am observat eu, 4i nu am remarcat nici o chemare de animal.

O Solul nu este prea m#nos; &am strigat lui Gebogip%el. O Gu, rosti el. Fns# E un cuvnt lichid pe care nu l&am putut



recunoa4te E "4i revine. O 6e&ai spusI O # re%eream la ansamblul de plante, insecte 4i animale care se

de8volt# "mpreun#, "n interdependent#. Au trecut numai patru8eci de mii

de ani de la r#8boi. O 6e r#8boiIAcum, Gebogip%el ridic# din umeri E omopla:ii "i 8vcnir#, %#cnd

ca p#rul de pe corp s#&i %reamete E un gest care nu putea %i copiat dectde la mine;

O 6ine mai 4tieI otivele au %ost date uit#rii, iarcombatan:ii E na:iunile 4i copiii lor E au pierit cu to:ii.

O i&ai 8is c# aici nu e+ist# nici un r#8boi, l&am acu8at eu. O Gu printre orloci, spuse el. Fns# "n nterior... Acesta a %ost

%oarte distructiv. Au c#8ut ni4te bombe gigantice. $#mntul de aici a %ostdistrus E toate viet#:ile nimicite.

O Fns# "n mod cert plantele, animalele mai mici... O /otul. Gu pricepiI /otul a murit, cu e+cep:ia ierbii 4i a

insectelor, pe o "ntindere de un milion de mile p#trate. Di abia acumregiunea a "ncetat s# %ie periculoas#.

O Gebogip%el, ce soi de %iin:e tr#iesc aiciI Seam#n# cu mineI !l%#cu o pau8#.

O ?nele imit# aspectul t#u arhaic. Fns# e+ist# %orme chiar 4i maivechiJ am 4tiin:# de o colonie de neanderthalieni reconstrui:i, care aureinventat riturile acelei semin:ii disp#rute... Di e+ist# unii care s&aude8voltat mult dincolo de tine> care di%er# de tine la %el de mult ca 4imine, "ns# "n alte %eluri. S)era este enorm+. Hac# asta dore4ti, am s# teduc la o colonie alc#tuit# din %#pturi relativ asem#n#toare cu tine...

O h E nu sunt sigur c# asta vreau; Am e+clamat eu. 6red c#sunt cople4it de acest loc, de aceast# lume de lumi, Gebogip%el. reau s#

v#d ce pot distinge din ea, "nainte s# aleg unde "mi voi petrece via:a.$o:i s# "n:elegi astaI!l nu re%u8# propunereaJ p#rea ner#bd#tor s# scape de lumina

solar#. O oarte bine. 6nd vei dori s# m# ve8i din nou, "ntoarce&te la

plat%orm# 4i roste4te numele meu.Di ast%el mi&am "nceput seurul solitar "n nteriorul S%erei.

Fn acea lume a amie8ei eterne nu e+ista un ciclu al 8ilelor 4inop:ilor pentru a putea m#sura curgerea vremii. Fn orice ca8, aveamceasul meu de bu8unar> ora pe care o indica era, bine"n:eles, lipsit# de



semni%ica:ie, din pricina trans%erurilor mele prin timp 4i spa:iu, "ns# "miservea s# delimite8 perioadele de dou#8eci 4i patru de ore.

Gebogip%el invoc# un ad#post din plat%orm# E o colib# simpl#, p#trat#, cu o singur# %ereastr# mic# 4i o u4# dintre cele care se dilatau,

a4a cum le&am descris mai sus. Fmi l#s# o tav# cu mncare 4i ap# 4i "miar#t# cum s# ob:in alte provi8ii> trebuia s# "mping tava "napoi "nsupra%a:a plat%ormei E aceasta era o sen8a:ie bi8ar# E iar dup# ctevasecunde, o nou# tav# se ridica la supra%a:#, complet "nc#rcat# Acest

proces ne%iresc "mi tre8ea un sentiment de de8gust, "ns# nu aveam alt#surs# de hran#, a4a c# mi&am st#pnit "ndoielile. Gebogip%el "midemonstra, de asemenea, cum s# "mping obiectele "n plat%orm# pentru ale %ace curate, iar el "4i 4terse chiar 4i degetele. !u am %olosit aceast#

posibilitate pentru a&mi cur#:a hainele 4i ghetele E de4i pantalonii mi&au%ost "napoia:i %#r# o nici o cut# E "ns# n&am i8butit s# m# conving s#&miintroduc vreo parte a corpului. ndul de a&mi b#ga o mn# ori un

picior E sau, mai r#u, %a:a E "n acea supra%a:# simpl# era mai mult dect puteam "ndura, a4a c# am continuat s# m# sp#l cu ap#

iindc# veni vorba, "nc# eram lipsit de ustensile pentru rasJ barba"mi crescuse lung# 4i bogat# E "ns# constituia un ghem deprimant decompact, cenu4iu ca %ierul.

Gebogip%el "mi ar#t# cum puteam s# diversi%ic %unc:iunile

ochelarilor mei. Atingnd supra%a:a "ntr&un anume %el, era posibil s#&idetermin s# m#reasc# imaginea obiectelor "ndep#rtate, %#cndu&le s#arate att de apropiate 4i de limpe8i ca 4i cum ar %i %ost lng# mine. i&am pus numaidect ochelarii 4i i&am %ocali8at pe o pat# din 8are desprecare cre8usem c# era un plc de copaci, dar se dovedi c# nu era altcevadect un pinten de stnc#, care p#rea puternic erodat sau topit.

Fn primele 8ile m&am mul:umit pur 4i simplu s+ )iu acolo, pe acea pai4te decolorat#. &am apucat s# %ac lungi plimb#riJ "mi scoteam

ghetele, bucurndu&m# de sen8a:ia ce mi&o produceau nisipul 4i iarbacare "mi mngiau degetele, iar adesea r#mneam numai cu ru%#ria decorp, "n lumina dogoritoare a Soarelui. 6urnd am auns s# am tenul deculoarea boabelor de ca%ea E de4i proeminen:ele %run:ii mele ple4uvemai degrab# se arseser# E de parc# m&a4 %i g#sit la cur# de odihn# "n*ognor 21;

Seara m# retr#geam "n coliba mea. !ra destul de tihnit "n#untru,cu u4a "nchis#, iar eu dormeam bine, cu haina pe post de pern# 4i cumoliciunea cald# a plat%ormei sub mine.

21 Sta:iune turistic# pe litoralul #rii necii, "n Sud&!stul Angliei (n.. trad.).



6ea mai mare parte a timpului mi&am petrecut&o studiindnteriorul cu ochelarii mei care m#reau. St#team pe marginea plat%ormeisau m# tol#neam pe un petic m#t#sos de iarb#, cu capul re8emat dehain#, 4i m# uitam "n ur la v#8duhul comple+.

=egiunea nteriorului din partea opus# po8i:iei mele, dincolo deSoare, trebuie c# se a%la pe ecuatorul S%ereiJ a4a c# mi&am "nchipuit c#aceast# 8on# se asem#na cel mai mult cu $#mntul E unde gravita:ia era

puternic#, iar presiunea aerului mare. 4ia central# era comparativ"ngust# E nu mai mult de cteva 8eci de milioane de mile l#:ime. (Spun0nu mai mult cu destul# u4urin:#, "ns# %ire4te c# 4tiam c# tot $#mntuls&ar %i pierdut, ca o simpl# %irimitur#, pe acest %undal titanic;) Hincolode banda median#, supra%a:a p#rea a %i de un cenu4iu monoton, greu dedistins prin %iltrul albastru al v#8duhului, 4i am putut s# remarc doar

pu:ine detaii. Fntr&una dintre acele regiuni de mare latitudine se g#sea o pat# alb&argintie, cu ni4te %orme de m#ri de culoare gri&deschis "nchise"n ea, ce mi&a amintit "ntructva de Lun#J iar "n alt# parte se 8#rea uncrmpei de portocaliu&aprins E aproape per%ect eliptic E a c#rui natur#nu am putut s# o desci%re8 absolut deloc. i&am adus aminte de aceiorloci trans%orma:i pe care "i "ntlnisem, ce veniser# din 8onele cugravita:ie sc#8ut# ale cochiliei e+terioare, de la dep#rtare de !cuator, 4im&am "ntrebat dac# e+istau oameni de%orma:i care tr#iau "n acele h#r:i&

lumi cu gravita:ie redus# de la latitudinile mai mari ale nteriorului.6nd am privit "n ansamblu acea centur# median# interioar#,

asem#n#toare $#mntului, o mare parte din aceasta p#rea a %inepopulat#J reu4eam s# observ imense oceane 4i deserturi ce ar %i pututs# "nghit# lumi "ntregi, str#lucind "n necontenita lumin# a Soarelui.Acele pustiuri de uscat ori de ap# separau insulele7lumi> regiuni bogate"n detalii, ceva mai mari dect ar %i %ost $#mntul, dac# ar %i %ost upuit4i des%#4urat pe acea supra%a:#.

Fntr&un loc am v#8ut o lume a ierbii 4i a p#durii, cu ora4e alc#tuitedin cl#diri scnteietoare ce se "n#l:au deasupra arborilor, "ntr&altul amdeslu4it o lume ce p#rea a %i din ghea:#, ai c#rei locuitori supravie:uiau,

pesemne, precum str#mo4ii mei din erele glaciare ale !uropeiJ poate c#lumea era att de rece deoarece o montaser# pe vreo plat%orm#imens#. E &am gndit eu, ridicat# la limita atmos%erei. Fn unele dintrelumi puteam s# descop#r semne de industriali8are> un comple+ covor deora4e, %umul neguros al %abricilor, gol%urile t#iate de poduri, siaelenavelor pe m#rile "mpremuite de uscat E 4i, uneori, cte o dr# devapori "n "nalturile v#8duhului, despre care "mi "nchipuiam c# proveneade la vreo nav# 8bur#toare.



Acestea erau destul de obi4nuite, cu toate c# unele dintre lumitreceau dincolo de capacitatea mea de "n:elegere.

Am 8#rit ora4e care pluteau "n aer, deasupra propriilor lor umbre,4i cl#diri colosale, care ar %i %#cut <idul 6hine8esc s# par# ridicol,

l#:indu&se prin peisaele modi%icate arti%icial... Gu puteam s#&mi"nchipui soiul de oameni care erau nevoi:i s# locuiasc# "n asemenealocuri.

Fn unele 8ile m# tre8eam "ntr&o relativ# "ntunecime. pn8#groas# de nori atrna deasupra solului, iar nu mult dup# aceea pornea s#cad# o avers# puternic#. i&a trecut prin minte c# vremea din nterior%usese pesemne reglat# E c#ci "mi imaginam cu u4urin:# colosaleleenergii ciclonice pe care le&ar %i putut genera rota:ia rapid# a acelei lumiimense. # plimbam prin ploaie un pic, savurnd par%umul tare al apei

proaspete. Fn ast%el de 8ile, locul p#rea mult mai asem#n#tor cu$#mntul, uluitoarea parte opus# a nteriorului 4i ori8ontul s#u imprecis%iind ascunse de ploaie 4i de nori.

Hup# "ndelungate cercet#ri cu ochelarii telescopici, am descoperitc# "ntinderea ierboas# din urul meu era la %el de lipsit# de relie% cum mise ar#tase la prima vedere. Fntr&o 8i E luminoas# 4i cald# E am hot#rt s#"ncerc s# aung la pintenul stncos despre care am pomenit, care era

singura %orm# distinct# pn# la 8area conturat# de cea:#, chiar 4i "n ceamai senin# diminea:#. Am b#gat alimente 4i ap# "n desaga pe care mi&oimprovi8asem din haina bo:it# 4i am pornit la drumJ am mers ct demult am putut, pn# cnd am obosit, apoi m&am "ntins pe os, "ncercnds# adorm. Fns# nu puteam s# r#mn pe loc, nu "n plin soare, iar dup#cteva ceasuri m&am l#sat p#guba4. Am mai parcurs o scurt# bucat# dedrum, "ns# pintenul stncos nu p#rea s# se apropie 4i "ncepu s# m#cuprind# teama, att de departe de plat%orm#. Hac# m# pr#bu4eam la

p#mnt istovit, sau m# accidentam cine 4tie cumI Gu a4 %i putut s#&lchem pe Gebogip%el 4i a4 %i abandonat orice n#dede de a m# "ntoarce "n propriul meu timp> de %apt, a4 %i murit "n iarb# precum o ga8el# r#nit#.ar toate acestea, numai pentru o plimbare pn# la o gr#mad# anonim#de piatr#;

Sim:indu&m# ridicol, m&am "ntors 4i am pornit "napoi spre plat%orma mea.



1. Noii Eloi

La cteva 8ile dup# aceasta, am ie4it din coliba mea dup# o

perioad# de somn 4i mi&am dat seama c# lumina era ceva mai intens#dect de obicei. &am uitat "n sus 4i am v#8ut c# surplusul de lumin# provenea dintr&un punct insuportabil de str#lucitor, situat la cteva gradede arc de Soarele static. Am "nh#:at ochelarii 4i am studiat acel nouastru.

!ra o insul#&lume "n %l#c#ri. 6um m# uitam, o serie de e+plo8iiuria4e 8guduir# supra%a:a, ridicnd nori ce se deschideau ca ni4te %lori%rumoase 4i ucig#toare. Hea, am gndit eu. nsula&lume era pesemne

pustiit# de via:#, c#ci nimic nu putea supravie:ui con%lagra:iei la care

%usesem martor, dar e+plo8iile "nc# se pr#v#leau pe p#mnt din"nalturi E 4i toate acestea "ntr&o t#cere sinistr#;

reme de cteva ore, insula&lume a scnteiat mai intens dectSoarele, iar eu am "n:eles c# asistam la o tragedie titanic#, provocat# deom E sau de urma4ii acestuia.

$retutindeni pe bolta mea de piatr# E acum, c# "ncepusem s#caut E am v#8ut stigmatul 6+(boiului.

Fntr&un loc, am remarcat o lume "n care enorme %4ii de uscat

p#reau a %i luate "n st#pnire de un r#8boi de po8i:ii epui8ant 4idistrug#tor> am v#8ut bra8de maronii "n :inuturile rurale r#scolite,imense tran4ee cu l#:imea de sute de mile, "n care, "mi "nchipuiam eu,oamenii luptau 4i piereau, an dup# an. Fn altul, se 8area un ora4 ar8nd,cu %uioare de vapori albi deasupra sa, 4i m&am "ntrebat dac# nu cumvaacolo %usese utili8at# vreo arm# aerian#. ar altundeva, am dat peste olume devastat# de consecin:ele r#8boiului, cu continentele pustiite 4icarboni8ate, cu siluetele ora4elor de&abia vi8ibile printr&o p#tur#

"nvolburat# de nori negri.&am "ntrebat oare cte dintre aceste des%#t#ri se ab#tuser# asupra propriului meu $#mnt, "n anii de dup# plecarea mea;

Hup# cteva asemenea 8ile, nu mi&am mai pus ochelarii perioade"ndelungate. Am "nceput s# g#sesc acest acoperi4 al bol:ii, 8ugr#vit

pretutindeni cu r#8boaie, insuportabil de ap#s#tor.?nii dintre oamenii vremurilor mele erau "n %avoarea

r#8boiului E l&ar %i "ntmpinat cu bra:ele deschise, cred, socotindu&l, de pild#, o modalitate de eliberare a tensiunilor dintre marile $uteri.Ace4tia considerau r#8boiul E urm#torul, cel pu:in E ca %iind o mare

puri%icare, ca %iind ultima "ncle4tare ce se impunea s# %ie purtat#



vreodat#. Fns# nu era a4a, puteam eu s# v#d acumJ oamenii duceaur#8boaiele din pricina mo4tenirii %iarei l#untrice, iar orice e+plica:ie erao simpl# ra:ionali8are %urni8at# de creierele noastre supradimensionate.

i&am "nchipuit ce s&ar %i "ntmplat dac# area *ritanie 4i

ermania ar %i %ost proiectate "ntr&o regiune de&aici, ca alte dou# pete deculoare pe v#8duhul de stnc# &am gndit la cele dou# na:iuni careacum "mi p#reau, din perspectiva mea deta4at#, "ntr&o stare de mi8erieeconomic# 4i moral# %#r# rost. Di m&am "ndoit c# e+istase vreo persoan#din 1C91, din oricare dintre cele dou# :#ri, care ar %i putut s#&mivorbeasc# despre avantaele r#8boiului, indi%erent de re8ultat; 6t deridicol 4i de 8adarnic ar %i p#rut un ast%el de con%lict, dac# Goua *ritanie4i ermania ar %i %ost "ntr&adev#r proiectate pe nteriorul acesteimonstruoase S%ere.

$e "ntreg cuprinsul S%erei, milioane de vie:i umane de ne"nlocuiterau irosite "n asemenea con%runt#ri, care "mi p#reau la %el de"ndep#rtate 4i de absurde, ca 4i picturile de pe tavanul unei catedrale. A:i%i tenta:i s# crede:i c# oamenii care tr#iau "n S%er# aceea E capabili s#vad# un milion de insule&lumi precum cea a lor E se lep#daser# deambi:iile lor meschine 4i descoperiser# genul de perspectiv# pe care oaveam eu acum. Fns# E se p#rea E nu era a4aJ componentele%undamentale ale instinctelor omene4ti "nc# dominau, chiar 4i "n anul de

gra:ie 57-C. Aici, pe S%er#, nici m#car pilda cotidian# a unei mii sau aunui milion de lupte ce se d#deau pe tot "ntinsul cerului de %ier nu erasu%icient#, aparent, pentru a&i %ace pe oameni s# priceap# de4ert#ciunea4i cru8imea =#8boiului.

i&am dat seama c# mintea mea revenea, prin contrast, la Gebogip%el 4i la semenii lui, 4i la societatea lor =a:ional#. =ecunosc c# oanumit# repulsie "nc# "mi strnea %iori, cnd m# gndeam la orloci 4ila practicile lor ne%ire4ti, "ns# acum am "n:eles c# aceasta i8vora din

propriile mele preudec#:i primitive 4i din e+perien:a ne%ericit# "n lumeaeenei, care era absolut irelevant# pentru aprecierea lui Gebogip%el.Fn acel moment eram "n stare E %iindc# avusesem timp s#

re%lecte8 E s#&mi dau seama cum survenise probabil eliminareadi%eren:ierilor se+uale la orloci. &am gndit la modul "n care, "nca8ul oamenilor, se "ntind cercurile de loialitate ale unui individ. ai"nti, acesta trebuie se lupte pentru supravie:uirea personal# 4i aurma4ilor s#i direc:i. Apoi se va lupta pentru %ra:i E "ns# poate numai cuo ardoare diminuat#, de vreme ce trebuie "mp#r:it# agoniseala comun#.6a urm#toare prioritate, omul se va lupta pentru copiii %ra:ilor 4i pentrurubedenii mai "ndep#rtate, cu o rvn# din ce "n ce mai mic#.



Ast%el, cu o deprimant# certitudine, devotamentul 4i ac:iunileoamenilor pot %i prev#8uteJ c#ci numai printr&o asemenea ierarhi8are deloialit#:i E "ntr&o lume st#pnit# de lipsuri 4i de instabilitate E este

posibil ca mo4tenirea cuiva s# %ie p#strat# pentru genera:iile viitoare.

Fns# mo4tenirea orlocilor era la ad#post E 4i nu prin intermediulcopiilor sau %amiliilor individuale, ci prin uria4a resurs# colectiv# careera S%era. ar ast%el, di%eren:ele 4i speciali8#rile se+elor au devenit lipsitede relevan:# E ba chiar d#un#toare, pentru bunul mers al lucrurilor.

Stra4nic# ironie, mi&am 8is, c# e+act acest diagnostic E aldispari:iei se+elor dintr&o lume ce devenise stabil#, abundent# 4i

pa4nic# E "l aplicasem cndva !loilor decaden:i 4i splendi8iJ iar acum,aungeam s# "n:eleg c# rudele lor slute, orlocii, %useser# acelea care, "naceast# variant# a lucrurilor, atinseser# "n %apt acest :el di%icil;

/oate astea "4i %#cur# e%ectul "n mintea mea Di, "ncetul cu"ncetul E am avut nevoie de cteva 8ile E am auns la o deci8ie "n

privin:a viitorului. Gu mai puteam r#mne "n nteriorJ dup# perspectiva aproape

divin# pe care mi&o o%erise Gebogip%el, n&a4 mai %i suportat s#&miirosesc via:a 4i energiile "n oricare dintre acele con%licte %#r# noim# carem#turau ca ni4te incendii acele imense cmpii. Gici s# r#mn cu

Gebogip%el 4i cu orlocii nu puteamJ pentru c# nu sunt orloc 4i

necesit#:ile mele umane %undamentale aveau s#&mi %ac# insuportabil untrai ca al lui Gebogip%el.

Fn plus E a4a cum am mai 8is E nu eram capabil s# tr#iesc cu ideeac# a4ina /impului "nc# e+ista, un dispo8itiv ce putea %ace att demulte pentru a strica storia;

Am "nceput s# "ntocmesc un plan pentru a re8olva toate acestea,iar apoi l&am convocat pe Gebogip%el.

O 6nd a %ost construit# S%era, spuse Gebogip%el, s&a produs oschism#. Aceia care au dorit s# tr#iasc# "n %elul "n care tr#iser# oameniidintotdeauna au venit "n nterior. ar aceia care au vrut s# lase "n urm#str#vechea domina:ie a genelor...

O ... au devenit orloci. Di ast%el, r#8boaiele E eterne 4i %#r#sens E scald# precum valurile aceast# nem#rginit# supra%a:# anteriorului.

O Ha O Gebogip%el, S%era este menit# s#&i "ntre:in# pe ace4ti

cvasioameni E pe ace4ti Goi !loi E s# le o%ere spa:iu pentru a&4i purtar#8boaiele, %#r# a distruge ?manitateaI



O Gu. F4i ridic# umbrela de soare "ntr&o atitudine demn#, pe caren&am mai g#sit&o caraghioas#. ire4te c# nu; S%era este menit# pentru

Morloci, a4a cum ne 8ici tu> pentru a %ace disponibile energiile unuiastru "n vederea achi8i:iei de cuno4tin:e. Gebogip%el clipi din ochii s#i

enormi. 6#ci ce scop pot avea %iin:ele inteligente, dect acela de acolecta 4i de a stoca toate in%orma:iile disponibileIemoria mecanic# a S%erei, mai spuse el, sem#na cu o imens#

*ibliotec#, "n care era p#strat# "n:elepciunea speciei, acumulat# pe parcursul a um#tate de milion de aniJ iar o mare parte din truda perseverent# a orlocilor pe care "i v#8usem era dedicat# strngerii "ncontinuare de in%orma:ie, sau clasi%ic#rii 4i. =einterpret#rii datelor deacolectate.

Ace4ti Goi orloci erau o ras# de erudi:i; Di "ntreaga energie aSoarelui %usese a%ectat# de8volt#rii r#bd#toare, ca a unui coral, a aceleim#re:e *iblioteci.

i&am %recat barba. O Fn:eleg asta E cel pu:in motivul. Am impresia c# nu di%er# mult

de imboldurile care mi&au dominat propria via:#, "ns# nu v# teme:i c#,"ntr&o bun# 8i, ve:i termina aceast# c#utareI 6e ve:i %ace cndmatematica va aunge la per%ec:iune, de pild#, iar /eoria %inal# auniversului %i8ic va %i probat#I

!l scutur# din cap E alt gest pe care "l preluase de la mine. O A4a ceva nu e cu putin:#. ?n om din propria ta vreme E Murt

_del22 E a %ost primul care a demonstrat aceasta. O 6ineI O Murt _del, un matematician care s&a n#scut cu vreo 8ece ani

dup# plecarea ta "n timp...Acest _del E am %ost uimit s# a%lu, "n vreme ce Gebogip%el "4i

22 Murt _del (n. C aprilie 19-, *rno E d. 1P ianuarie 197C, $rinceton, Ge2Zerse@) a %ost un logician, matematician 4i %ilo8o% austriac care s&a stabilit "n19P- "n S?A. _del are cercet#ri %undamentale "n matematic# 4i logic#>teorema completitudinii calculului cu predicate, metoda aritmeti8#rii meta&matematicii, teorema incompletitudinii sistemelor %ormale, teoremaimposibilit#:ii demonstr#rii necontradic:iei sistemelor %ormale cu miloacelesistemului "nsu4i, prima de%ini:ie a %unc:iei recursive generale. /eoremele deincompletitudine ale lui _del au o mare semni%ica:ie logic# 4i %iloso%ic# pentruc# ele pun eviden:# caracterul deschis al cunoa4terii matematice. Fn prima

perioad# a activit#:ii sale, _del a %#cut parte din Cercul de la 8iena. aitr8iu a criticat subiectivismul lui =ussell 4i al altora "n problemele %iloso%iceale logicii moderne.



dovedea din nou cuno4tin:ele temeinice asupra epocii mele E avea s#demonstre8e, prin 193-, c# matematica nu poate %i niciodat# epui8at#J "nschimb, sistemele sale logice trebuie s# %ie etern ampli%icate prin"ncorporarea adev#rului ori %alsit#:ii unor noi a+iome.

O # apuc# durerile de cap cnd m# gndesc la asta; $ot s#&mi"nchipui cum a %ost primit# ideea acestui biet _del cnd a adusasemenea nout#:i la cuno4tin:a lumii. *#trnul meu pro%esor de algebr#l&ar %i dat a%ar# din clas#.

O _del a ar#tat c# str#daniile noastre, spre a dobndi cunoa4tere4i "n:elegere, nu pot )i )inali(ate niciodat+, rosti Gebogip%el.

Fn:elegeam. O &a o%erit un scop in%init.orlocii erau ca o lume de c#lug#ri st#ruitori, pricepeam eu

acum, care trudeau neobosi:i pentru a desci%ra lucrarea marelui nostru?nivers.

Fn cele din urm# E la S%r4itul /impului E acea colosal# S%er#, cumintea ei mecanic# 4i cu r#bd#torii ei sluitori, orlocii, avea s# devin#un soi de Humne8eu, cuprin8nd Soarele.

Am %ost de acord cu Gebogip%el c# nu putea e+ista un scop mai"nalt pentru o specie inteligent#;

=epetasem "n minte urm#toarele cuvinte, pe care le&am rostit cu

aten:ie> O Gebogip%el, vreau s# m# "ntorc pe $#mnt. reau s# lucre8 cu

tine la a4ina /impului.6apul s#u se aplec# "n %a:#.

O Sunt "ncntat. aloarea pentru cunoa4terea noastr# va %iimens#.

Am continuat cu discutarea acestei sugestii, "ns# nu am mai avutnevoie de alte miloace de persuasiune E c#ci Gebogip%el nu p#ru

b#nuitor 4i nu m# lu# la "ntreb#ri.

Di ast%el am %#cut pu:inele preg#tiri pentru a p#r#si aceast# $rerie%#r# sens. Fn timp ce treb#luiam, mi&am p#strat gndurile doar pentrumine.

Dtiusem dinainte c# Gebogip%el E att de dornic s# ob:in#tehnologia c#l#toriei "n timp E avea s#&mi accepte propunerea. Di m#durea "ntructva, "n lumina noii mele "n:elegeri cu privire la demnitateaconstitutiv# a Goilor orloci, c# acum eram silit s#&l "n4el;

?rma s# m# "ntorc "ntr&adev#r pe $#mnt "mpreun# cu Gebogip%el E "ns# nu aveam inten:ia de a r#mne acoloJ c#ci de "ndat#



ce puneam din nou mna pe ma4ina mea, inten:ionam s# %ug cu ea, "ntrecut.

10. Cum am travrat pa&iul intrplantar

Am %ost nevoit s# a4tept trei 8ile pn# ce Gebogip%el se declar#gata de plecareJ trebuia, spuse el, s# a4tept#m pn# cnd $#mntul 4i

partea noastr# de S%er# se aliniau "n con%igura:ia potrivit#.ndurile mele se "ndreptar# spre c#l#toria ce m# a4tepta cu

oarecare impacien:# E n&a4 8ice team#, c#ci, la urma urmei, dea

supravie:uisem unei asemenea travers#ri interplanetare, chiar dac#%usesem %#r# cuno4tin:# "n perioada aceea, ci mai degrab# curio8itate%ebril#. Am %#cut specula:ii asupra miloacelor prin care ar putea %i

propulsat iahtul spa:ial al lui Gebogip%el. &am gndit la erne23, cumembrii ar:#go4i ai 6lubului /unarilor din *altimore, care tr#geau cuacel tun aberant un obu8 ce con:inea oameni, pentru a str#bate distan:adintre $#mnt 4i Lun#. Fns# era nevoie doar de un calcul mental ca s# searate c# o accelera:ie su%icient# pentru a lansa un proiectil dincolo de

gravita:ia $#mntului ar %i %ost, de asemenea, att de puternic#, "nct mi&ar %i "mpr#4tiat trupul, ca 4i pe cel al lui Gebogip%el, pe pere:ii interioriai obu8ului precum pelteaua de c#p4uni.

Atunci, ceISe 4tie prea bine %aptul c# spa:iul interplanetar este lipsit de aer,

a4adar nu puteam 8bura ca p#s#rile de pe $#mnt, c#ci p#s#rile se ba8ea8# pe capacitatea aripilor lor de a disloca aerul. r, dac# nu e+ist#aer, n&ai ce s# disloci; $oate, am presupus eu, iahtul meu spa:ial avea s#

%ie ac:ionat de vreo %orm# avansat# de rachet# de arti%icii E c#ci orachet#, care 8boar# prin "mpingerea "n a%ar# a unor cantit#:i din propriulei carburant, ar %i posibil s# %unc:ione8e "n vidul spa:ial, dac# artransporta cu ea o+igenul care s#&i "ntre:in# combustia...

Fns# acestea erau ni4te ipote8e vulgare, m#rginite de "n:elegereamea de secol QQ. 6um s# 4tiu ce era cu putin:# "n anul de gra:ie57-CI Fmi imaginam bastimente navignd cu gravita:ia Soarelui la

babord ca 4i cum ar %i %ost un vnt invi8ibilJ sau, "mi spuneam, poate eravorba de manipularea unor cmpuri magnetice ori de alt tip.

23 Zules erne (1CC&19-5), celebru scriitor %rance8 de anticipa:ie autorul %acealu8ie aici la romanul s#u De la P+m,nt la &un+ (n. trad.).



Ast%el se de8l#n:uir# specula:iile mele, pn# ce Gebogip%el venis# m# convoace, pentru ultima oar#, din nterior.

Fn vreme ce coboram "n "ntunecimea orloc#, am r#mas cu capull#sat pe spate, privind spre lumina din ce "n ce mai slab# a SoareluiJ

4i E e+act "nainte s#&mi pun ochelarii E mi&am promis c# data urm#toarecnd chipul "mi va sim:i dogoarea astrului omului are s# %ie "n propriulmeu secol;

6red c# m# a4teptasem s# %iu transportat "n echivalentul orloc alunui port, cu enorme iahturi spa:iale din abanos lipindu&se de S%er# cani4te pacheboturi de un doc.

!i bine, nu era nimic de %elul acestaJ "n schimb, Gebogip%el m#conduse E pe o distan:# nu mai mare de cteva mile, %olosindu&ne de%4iile de trotuar rulant E c#tre o 8on# lipsit# de arte%acte 4i paravane, 4ide orloci "n genere, "ns# altminteri cu nimic ie4it# din comun. ar "nmilocul acelei 8one se g#sea o capsul# mic# E o cutie cu pere:itransparen:i ceva mai "nalt# dect mine E ca o cabin# de ascensor E care4edea acolo, ghebo4at#, pe $odeaua "mpro4cat# cu stele.

La "ndemnul lui Gebogip%el, am intrat "n cabin#. Gebogip%el m#urm#, iar "n spatele nostru, compartimentul se etan4ei8# cu un 4uierat alu4ii&dia%ragm#. 6abina era apro+imativ paralelipipedic#, cu muchiile 4i

colturile rotunite con%erindu&i un aspect oarecum romboidal. Fn#untrunu se g#sea nici o mobil#J e+istau totu4i ni4te bare verticale dispuse laintervale.

Gebogip%el cuprinse cu degetele sale palide una dintre aceste bare.

O Ar trebui s# te preg#te4ti. Fn momentul lans#rii, schimbareagravita:iei e%ective este brusc#.

Am g#sit %oarte tulbur#toare aceste vorbe calme; chii lui

Gebogip%el, "ntuneca:i de ochelari, erau a:inti:i asupra mea cu obi4nuitullor amestec deconcertant de curio8itate 4i spirit analiticJ 4i am remarcatc# degetele sale se strngeau pe bar#.

Apoi E se "ntmpl# mai repede dect pot eu istorisi E Podeaua sedeschise. 6abina c#8u din S%er#, iar eu 4i Gebogip%el "mpreun# cu ea;

Am i8bucnit "n :ipete 4i m&am apucat de o bar# a4a cum un :nc seaga:# de piciorul mamei sale.

Am privit "n sus, iar acolo se vedea supra%a:a S%erei, trans%ormat#acum "ntr&un imens acoperi4 negru, ce ascundea privirii mele um#tatedin univers. Fn centrul acestui tavan am putut s# observ un dreptunghi de



"ntuneric de o culoare mai deschis#, care repre8enta trapa prin careie4isemJ chiar "n timp ce urm#ream aceast# priveli4te, trapa se diminua

pe m#sur# ce distan:a crescu 4i, "n orice ca8, dea se "nchidea "n spatelenostru. 6obor" "n cmpul meu vi8ual cu o lentoare magistral#, indicnd

cum capsula&compartiment "n care ne g#seam "ncepea s# serostogoleasc# prin spa:iu. Fmi era limpede ce se "ntmplase> orice 4colar poate s# ob:in# acela4i e%ect "nvrtind o pra4tie pe deasupra capului,dnd apoi drumul s%orii. !i bine, 0s%oara care ne :inuse "n interiorulS%erei rotitoare E soliditatea $odelei E disp#ruse acum 4i noi %useser#marunca:i "n vid, %#r# prea mare ceremonie.

ar dedesubtul meu E de&abia am avut puterea s# arunc o privire "n os E se g#sea un pu: de stele, o hrub# %#r# %und, "n care Gebogip%el 4i cumine aveam s# c#dem pentru vecie;

O Gebogip%el, pentru numele lui Humne8eu, ce ni s&a "ntmplatIS&a petrecut vreun de8astruI

!l m# cercet#. apt tulbur#tor, picioarele sale pluteau la c:ivainci deasupra podelei capsulei E c#ci, "n timp ce compartimentul se

pr#bu4ea prin spa:iu, la %el 4i noi, "n interiorul s#u, ne pr#v#leam ca ni4te boabe de ma8#re "ntr&o cutie de chibrituri;

O Am %ost elibera:i de pe S%er#. !%ectele rota:iei sale sunt... O Fn:eleg toate astea, am 8is eu, dar de ceI Ge este h#r#8it s#

c#dem tot drumul pn# la $#mntIAm g#sit r#spunsul s#u de&a dreptul "ngro8itor.

O Fn esen:#, rosti el, da.Apoi, "mi sec#tui toat# energia pentru "ntreb#ri, c#ci mi&am dat

seama c# 4i eu "ncepusem s# plutesc "n acea micu:# cabin# precum un balonJ 4i, o dat# ce am priceput acest lucru, "n mine se isc# o lupt# cugrea:a care dur# minute "n 4ir.

Fn cele din urm#, mi&am rec#p#tat, "ntr&o oarecare m#sur#,st#pnirea asupra trupului.L&am pus pe Gebogip%el s#&mi e+plice principiile acestui 8bor

c#tre $#mnt. ar cnd termin#, am "n:eles ct de elegant# 4i deeconomic# era solu:ia orlocilor de a c#l#tori "ntre S%er# 4i cordonul de

planete care supravie:uiser# E att de %rumoas#, "nct ar %i trebuit s# o prev#d 4i s# las deoparte toate specula:iile mele absurde despre rachete,de4i aici se g#sea o alt# dovad# a tendin:ei inumane din su%letul orloc;Fn locul grandiosului iaht spa:ial pe care mi&l "nchipuisem, aveam s#str#bat drumul de la orbita lui enus pn# la $#mnt cu ceva nu maimare dect acest sicriu romboidal.



$u:ini oameni din veacul meu pricepeau e+act ct de mult dinunivers este spa:iu liber, cu numai cteva enclave de c#ldur# 4i de via:#"notnd prin el, 4i ce vite8e imense sunt necesare pentru a traversadistan:ele interplanetare "n timp util. Fns# S%era orlocilor, la ecuatorul

s#u, dea se mi4ca e+trem de rapid. A4adar, orlocii nu mai aveaunevoie de rachete ori de tunuri pentru a atinge vite8e interplanetare. $ur4i simplu, d#deau drumul capsulelor din S%er# 4i l#sau rota:ia s# %ac#restul.

Di a4a procedaser# 4i cu noi. La asemenea vite8e, "mi spuseorlocul, trebuia s# aungem "n vecin#tatea $#mntului "n numai4apte8eci 4i cinci de ore.

&am uitat "mpreur prin capsul#, "ns# n&am i8butit s# v#d niciurm# de rachet# sau de alt generator de %or:# motrice. !ram suspendat "nacea cabin# micu:#, sim:indu&m# enorm 4i ne"ndemnaticJ barba "mi

plutea "n %a:# "ntr&un nor cenu4iu, iar haina se "nc#p#:na s# se"ncre:easc# toat# "n 8ona omopla:ilor.

O Fn:eleg principiile lans#rii, i&am 8is lui Gebogip%el. Fns# cumeste controlat# aceast# capsul#I

!l e8it# cteva secunde. O Gu este controlat#. Ai priceput gre4it ceea ce :i&am spus.

6apsula nu are nevoie de %or:# motrice, c#ci vite8a "i este dat# de S%er#...

O Ha, am rostit eu, nelini4tit. Am "n:eles toate astea. Fns# dac#, "nmomentul acesta, am detecta c# am ie4it de pe cursul stabilit, printr&ogre4eal# de lansare E c# vom rata $#mntulI

Fmi d#deam seama c# cea mai minuscul# eroare pe S%er#, chiar 4ide o %rac:iune de grad de arc, putea E din cau8a imensit#:ii distan:elorinterplanetare E s# ne %ac# s# trecem la milioane de mile de $#mnt 4iapoi, probabil, s# ne continu#m nau%ragiul prin vidul dintre stele,reparti8nd vinov#:ia pn# ce aerul nostru se epui8a;

!l p#ru "ncurcat. O G&a e+istat nici o gre4eal#. O Har totu4i, am st#ruit eu, dac# ar %i vreuna, poate vreo

de%ec:iune mecanic# E atunci cum am putea, din capsula aceasta, s#corect#m traiectoriaI

orlocul c#8u pe gnduri ctva timp "nainte s# r#spund#. O Gu se produc de%ec:iuni, relu# el. Di de aceea capsula nu are

nevoie de propulsie corectiv#, a4a cum sugere8i.La "nceput, pur 4i simplu, nu mi&a venit s# cred 4i l&am pus pe

Gebogip%el s# repete de cteva ori "nainte de a accepta adev#rul. Fns#asta era E dup# lansare, naveta plutea printre planete cu tot atta



inteligen:# ca 4i o piatr# a8vrlit#> capsula mea se pr#bu4ea prin spa:iu la%el de neautorat# precum obu8ul lunar al lui erne.

Fn timp ce eu protestam "mpotriva nes#buin:ei acestui sistem, amavut impresia c# orlocul era tot mai uluit E de parc# insistam asupra

unei probleme de o moralitate "ndoielnic#, "ntr&o discu:ie cu un vicaravnd mintea deschis# numai de ochii lumii E 4i m&am l#sat p#guba4.6apsula se r#suci lent, %#cnd ca stelele "ndep#rtate 4i grandiosul

perete care era S%era s# se "nvrteasc# "n urul nostruJ cred c#, %#r# acearota:ie, poate a4 %i i8butit s#&mi "nchipui c# eram odihnit 4i "n siguran:#,"ntr&un de4ert, noapteaJ "ns# rostogolitul %#cea imposibil s# uit c# m#g#seam "ntr&o lad# %ragil# 4i i8olat#, ce c#dea %#r# punct de spriin, %#r#sus:inere sau vreo modalitate de direc:ionare. i&am petrecut primelecteva ore "n acea capsul# parali8at de %ric#; Gu puteam s# m#obi4nuiesc cu transparen:a pere:ilor din urul nostru, nici cu ideea c#,acum, dup# ce %useser#m lansa:i, nu aveam nici o posibilitate de amodi%ica traiectoria. 6#l#toria poseda elementele unui co4mar E oc#dere prin be8na nes%r4it#, %#r# miloace de a schimba situa:ia pentrua&mi salva via:a. Di iat# "n cteva cuvinte deosebirea %undamental#dintre mintea unui orloc 4i mintea unui om. 6#ci care om 4i&ar %i pusvia:a la b#taie "ntr&o c#l#torie balistic#, pe distan:e interplanetare, %#r#

putin:a de a austa cursulI Fns# aceasta era calea Goilor orloci> dup# o

um#tate de milion de ani "n care tehnologia %usese constant"mbun#t#:it#. orlocii se puteau l#sa pe mna ma4inilor %#r# s# stea pegnduri, c#ci ma4inile nu "i tr#daser# niciodat+.

!u "ns# nu eram orloc;6u toate acestea, "ncetul cu "ncetul, starea mea su%leteasc# se mai

ameliora. 6u e+cep:ia rostogolitului lent al capsulei, care continu# pe"ntreg parcursul drumului nostru pn# la $#mnt, orele trecur# "ntr&onemi4care 4i t#cere "ntrerupte numai de r#su%larea ca o 4oapt# a

tovar#4ului meu orloc. Fn nav# era relativ cald E a4adar eramsuspendat "ntr&un con%ort %i8ic complet. $ere:ii erau alc#tui:i din aceasubstan:# generatoare a $odelei 4i, printr&o atingere a lui Gebogip%el,mi&au %ost puse la dispo8i:ie hran#, b#utur# 4i alte lucruri trebuincioase,de4i o%erta era mai limitat# dect pe S%er#, care avea o emorie maimare dect capsula noastr#.

Di ast%el am navigat prin impo8anta catedral# a spa:iuluiinterplanetar "ntr&o tihn# des#vr4it#. Am "nceput s# am sen8a:ia c#%usesem destrupat 4i m# cuprinse o stare de deta4are 4i independen:#deplin#. Gu sem#na cu o c#l#torie, nici m#car E dup# acele primeore E cu un co4marJ "n schimb, c#p#t# natura unui vis.



2. Rlatara ma ,pr viitorul în,părtat

Fn cea de&a doua 8i a 8borului, Gebogip%el m# "ntreb# "nc# o dat#despre prima mea c#l#torie "n viitor.

O Ai reu4it s#&:i recupere8i ma4ina de la orloci. Fmi reaminti el.Di ai plecat mai departe "n viitorul acelei storii...

O perioad# "ndelungat#, pur 4i simplu, m&am :inut de ma4in#,mi&am amintit eu, cam a4a cum m# ag#: acum de aceste bare, %#r# s# m#interese8e "ncotro mergeam. Fn cele din urm# m&am s%or:at s# m# uit la

cronometre 4i am descoperit c# acele se roteau nebune4te, cu o enorm#rapiditate, tot mai adnc "n viitor.

/rebuie s#&:i aduci aminte E i&am spus eu E c# "n cealalt# storie,a+a $#mntului 4i rota:ia sa nu %useser# austate. Goaptea 4i 8iua "nc#%l%iau ca ni4te aripi deasupra $#mntului, iar drumul Soarelui "nc# secu%unda "ntre solsti:iile sale pe m#sur# ce anotimpurile se derulau./reptat "ns# am devenit con4tient de o schimbare> Fn ciuda vite8ei meleneschimbate prin timp, lic#rul nop:ilor 4i al 8ilelor reap#ru 4i deveni tot

mai pronun:at. O $#mntul "4i "ncetinea rota:ia, spuse Gebogip%el. O Ha. Fn cele din urm#, 8ilele au auns s# se "ntind# pe intervale

de secole. Soarele devenise o cupol# E imens 4i %urios E emannd oc#ldur# diminuat#. Hin cnd "n cnd, lumina sa devenea mai intens#, cani4te spasmuri care aminteau de str#lucirea sa pierdut#, "ns# de %iecaredat# revenea la stacoiul s#u ap#s#tor.

Am "nceput s#&mi "ncetinesc c#derea prin timp...

6nd m&am oprit, m# a%lam "ntr&un peisa dintr&acelea despre caresocotisem "ntotdeauna c# trebuia s# predomine pe arte. randiosulSoare imobil atrna la ori8ont, iar "n cealalt# um#tate a bol:ii, a4trisculpta:i parc# "n os "nc# lic#reau. Stncile risipite prin acest :inut eraude un ro4u virulent, mnite cu verde&intens, ca de licheni, pe %iecare

plan "ndreptat spre est.a4ina r#mase pe o pla# ce cobora domol c#tre o mare, att de

calm# de parc# ar %i %ost "nvelit# "n sticl#. Aerul era rece 4i %oarterare%iatJ m# sim:eam ca 4i cum a4 %i %ost suspendat pe culmea unormun:i "ndep#rta:i. $u:ine detalii r#m#seser# din topogra%ia cunoscut# av#ii /amiseiJ mi&am "nchipuit cum ero8iunea glacia:iilor 4i respira:ia



lent# a m#rilor nimiciser#, pesemne, orice urm# a peisaului pe care "lcunoscusem E 4i orice urm# de ?manitate...

Fmpreun# cu Gebogip%el, pluteam acolo, atrnat "n spa:iul cutiei

noastre str#lucitoare, iar eu "i 4opteam istoria acelei viitorimi"ndep#rtateJ "n acea lini4te, am redescoperit am#nunte pe care poate nule relatasem prietenilor mei din =ichmond.

O Am observat o %#ptur# asem#n#toare unui cangur, mi&amreamintit eu. Avea poate trei metri "n#l:ime... ghebo4at#, cu membrelegrele 4i umerii "ncovoia:i. S#rea pe pla# E p#rea tare oropsit#, "mi aducaminte E iar blana cenu4ie "i era "nclcit#. =cia pl#pnd# stncile, "nmod evident "ncercnd s# scoat# ni4te buc#:i de licheni, pentru a&4i luamasa alnic#. #8nd&o, m# cuprinse un %iorJ apoi, am %ost surprins s#remarc %aptul c# acea creatur# poseda cte cinci degete %irave, att lamembrele superioare, ct 4i la cele in%erioare. Di avea o %runte

proeminent# 4i ochii "ndrepta:i "n %a:#. Aceste resturi de umanitate eraunespus de de8agreabile;

Fns# apoi am sim:it o atingere pe ureche, ca un %ir de p#r care m#gdila, 4i m&am r#sucit "n 4a.

!+act "n spatele ma4inii se g#sea o alt# ar#tare. Sem#na cu uncentiped, am impresia, dar de dimensiuni gigantice> cu l#:imea de trei&

patru picioare, lungimea de circa trei8eci de picioare, corpul segmentat,iar chitina pl#cilor sale E erau stacoii E scotea un hr4it "n timp cecreatura se deplasa; 6ilii, %iecare lung de un picior, se agitau prin aer,ume8iJ iar unul dintre ace4tia m# atinsese. Acum, dihania "4i ridic# acelciot care era, de %apt, capul ei, cu gura larg c#scat# 4i mandibulele ilaveunduindJ avea un set he+agonal de ochi ce se rotir#, %i+ndu&se asupramea.

Am atins maneta 4i am alunecat prin timp, %ugind de aceast#

dihanie.Am ap#rut pe aceea4i pla# mohort#, "ns# de data aceasta am8#rit un %urnicar de creaturi centipede, c#:#rndu&se greoaie unele pecelelalte, cu carapacele hr4ind. Aveau o multitudine de picioare pecare se trau, s#ltndu&4i corpurile pe m#sur# ce avansau. ar "n miloculacestei gr#me8i colc#inde am v#8ut un morman E scund 4i"nsngerat E 4i m&am gndit la acea trist# %iar#&cangur pe care oobservasem mai "nainte.

G&am putut "ndura aceast# scen# de m#cel; Am ap#sat pe manete4i am str#b#tut un milion de ani.

Acea pla# groa8nic# "nc# d#inuia. Acum "ns#, cnd m&am "ntors



cu spatele la mare, am v#8ut "n dep#rtare, pe panta goal# din spatelemeu, o %#ptur# cu imense aripi albe, de %luture, care scnteiau 4i %l%iau

prin v#8duh. /orsul s#u avea poate aceea4i m#rime ca acela al unei%emei micu:e, iar aripile, palide 4i translucide, erau uria4e. lasul s#u

era "n%ior#tor E uman, "ntr&un mod bi8ar E 4i o de8olare ne:#rmurit# "mi"mpov#ra su%letul.Apoi am observat o mi4care "n peisaul din preama mea> o

creatur# ca un ie4ind de stnc# ro4ie, de pe arte, ce se deplas# pe nisipc#tre mine. !ra un soi de crab> un animal de m#rimea unui divan, cucteva picioare care "l purtau pe pla#, 4i ochi E cenu4ii&ro4ietici, "ns#umani dup# %orm# E dispu4i pe pedunculi, leg#nndu&se "nspre mine.ura sa, la %el de complicat# ca un dispo8itiv mecanic, 8vcnea 4i%or%eca "n timp ce creatura se deplasa, iar carcasa sa metalic# eramurd#rit# de verdele lichenilor apatici.

6nd %luturele, slut 4i %ragil, aunse s# bat# din aripi deasupramea, creatura asem#n#toare crabului "ntinse spre el cle4tii s#i mari. =at#:inta. Fns# am sen8a:ia c# am v#8ut buc#:i dintr&o carna:ie albicioas#

prinse "n strnsoarea acelui enorm cle4te.He cnd am re%lectat la acea priveli4te E i&am spus lui

Gebogip%el E o amar# "n:elegere s&a consolidat "n mintea mea. 6#ci amimpresia c# aceast# rnduial# cu pr#d#torul butuc#nos 4i prada %irav# ar

putea repre8enta o consecin:# a rela:iilor dintre !loi 4i orloci pe carele observasem mai "nainte.

O Fns# %ormele erau att de di%erite> centipedele, iar apoi crabiiX O Fn decursul unor asemenea pustiuri de timp, am insistat eu,

presiunea evolutiv# este att de mare, "nct %ormele speciilor sunte+trem de plastice E a4a ne "nva:# Har2in E iar regresia 8oologic#constituie o %or:# dinamic#. Adu&:i aminte c# tu 4i cu mine E 4i !loii, 4iorlocii E suntem cu to:ii, dac# prive4ti dintr&o perspectiv# temporal#

su%icient de mare, doar ni4te rude din aceea4i %amilie ancestral# a:iparilor.$oate E am speculat eu E !loii se re%ugiaser# "n v#8duh "ntr&o

disperat#&"ncercare a speciei de a sc#pa de orloci, iar acei pr#d#toriie4iser# din cavernele lor, abandonndu&4i complet, "n cele din urm#,simulacrele de inven:ii mecanice, 4i acum se trau pe acele plae reci,a4teptnd ca un %luture&!loi s# oboseasc# 4i s# cad# din cer. Ast%el, acestcon%lict imemorial, cu r#d#cinile "n decaden:a social#, %usese redus "ns%r4it la esen:ele sale lipsite de ra:iune.

Am c#l#torit "n continuare E i&am 8is lui Gebogip%el E cu salturide cte un mileniu, "n viitor. Acea gloat# de crustacee "nc# mi4una



printre straturile de licheni 4i stnci. Soarele deveni tot mai mare 4i maislab.

?ltima mea oprire a %ost la trei8eci de milioane de ani "n viitor,unde Soarele se trans%ormase "ntr&o cupol# ce acoperea un imens arc al

bol:ii. Gingea E o 8loat# aspr# 4i necru:#toare. Am "nceput s# tremur 4iam %ost nevoit s#&mi bag minile la subsuoar#. $uteam s# v#d om#tul de pe coama dealurilor, palid "n lumina stelelor, 4i uria4ii mun:i de ghea:#care pluteau "n deriv# pe eterna mare.

6rabii disp#ruser#, dar verdele viu al covoarelor de licheni persista. $e un banc de nisip din mare, am avut impresia c# disting unobiect negru, "n care am cre8ut c# 8vcnea o %#rm# de via:#.

eclips# E pricinuit# de trecerea uneia dintre planetele interioare pe deasupra supra%e:ei Soarelui E proiect# acum o umbr# pe scoar:a planetei. Gebogip%el, poate c# tu te&ai %i sim:it "n largul t#u acolo, dar pemine m&a cuprins o groa8# ne:#rmurit# 4i am ie4it din ma4in# pentru a&mi reveni. Apoi, cnd prima gean# a Soarelui stacoiu reap#ru "nv#8duh, am v#8ut c# acea mogldea:# de pe bancul de nisip "ntr&adev#rmi4ca. !ra o minge de carne E ca un cap %#r# trup E avnd peste un iard"n diametru, cu dou# %ascicule de tentacule care atrnau aidoma unordegete. $e post de gur# avea un plisc, iar nasul "i lipsea. chii s#i E doila num#r, mari 4i "ntuneca:i E p#reau umani...

Di chiar "n clipa "n care "i descriam creatura r#bd#torului Gebogip%el, am recunoscut similitudinea dintre aceast# vi8iune dinviitor 4i straniul meu companion de pe parcursul celei mai recentec#l#torii prin timp E %#ptura luminat# ver8ui, plutitoare, c#ruia "ispusesem bservatorul. Am c#8ut "n mu:enie. are era posibil, amcugetat eu, ca bservatorul meu s# nu %ie dect o vedenie, de la s%r4itulvremurilorI

O Di ast%el, am rostit "n cele din urm#, am urcat din nou "n

ma4ina mea E "mi era cumplit de team# s# stau acolo, neautorat, "n acelger teribil E 4i am revenit "n propriul meu secol.Am continuat s# vorbesc "n 4oapt#, iar ochii imen4i ai lui

Gebogip%el r#maser# a:inti:i asupra mea. Am observat la el scnteieriremanente din acea curio8itate 4i din acel sim: al minun#rii care de%inescumanitatea.

Acele cteva 8ile din spa:iu par s# aib# pu:in# leg#tur# cu restulvie:ii meleJ uneori, perioada pe care am petrecut&o "n acel compartimentse aseam#n# cu un r#ga8 de o clip#, mai scurt dect o b#taie de inim# "nmarele 4uvoi al vie:ii mele, iar alteori am impresia c# am tr#it "n acea



capsul# o ve4nicie, r#t#cind printre lumi. !ra ca 4i cum a4 %i %ost deta4atde via:a mea 4i a4 %i putut s# privesc asupra ei din a%ar#, de parc# era unroman neterminat. at#&m# ca b#rbat tn#r, ucndu&m# cue+perimentele, ma4in#riile 4i gr#me8ile mele de $lattnerit#, dnd cu

piciorul oca8iilor de a ie4i "n lume, de a "nv#:a despre via:#, despredragoste, politic# 4i art# E re%u8nd pn# 4i s# dorm E "n str#daniile melec#tre per%ec:iunea de neatins a "n:elegerii. *a chiar aveam impresia c#m# puteam vedea dup# "ncheierea acestui voia interplanetar, cu planulmeu de a&i de8am#gi pe orloci 4i de a evada "n propria mea epoc#.Fnc# inten:ionam s# duc la bun s%r4it acest plan E trebuie s#"n:elege:i E dar era ca 4i cum a4 %i urm#rit ac:iunile altuia, ale unei

persoane mai m#runte dect mine.Fn cele din urm#, mi&a trecut prin gnd c# m# trans%ormam "ntr&o

creatur# desprins# nu numai de lumea "n care m# n#scusem E ci de toatelumile, precum 4i de Spa:iu 4i /imp. are ce aveam s# devin "n propriulmeu viitor dect, din nou, un %ir de con4tiin:# n#p#stuit de nturile/impuluiI

He&abia cnd $#mntul deveni perceptibil mai apropiat E o umbr#ceva mai "ntunecat# pe %undalul Spa:iului, cu lumina astrelorre%lectndu&se pe pntecele oceanelor E m&am sim:it readus la vechilegrii ale ?manit#:iiJ "nc# o dat#, am#nuntele proiectelor mele E ca 4i

speran:ele, 4i temerile legate de viitor E "4i reluar# "n creierul meutic#itul de orologii ce %unc:ionau de la na4tere.

G&am s# uit niciodat# scurtul interludiu interplanetar, iaruneori E cnd sunt "ntre somn 4i tre8ie E "mi "nchipui c# plutesc iar#4i"ntre Spa:iu 4i $#mnt, avnd drept unic tovar#4 un orloc r#bd#tor.

Gebogip%el medita la vi8iunea mea asupra viitorului "ndep#rtat. O Ai a%irmat c# ai str#b#tut trei8eci de milioane de ani. O Sau mai mult, am r#spuns eu. $oate i8butesc s#&mi aduc

aminte cronologia mai precis, dac#...!l %#cu un semn cu mna, ar#tnd c# nu conta. O 6eva nu este "n regul#. Hescrierea ta cu privire la evolu:ia

Soarelui este plau8ibil#, "ns# pieirea lui E ne spun savan:ii no4tri E artrebui s# survin# peste mii de milioane de ani, 4i nu dup# doar ctevamilioane.

!u m&am sim:it o%ensat. O Ri&am povestit ce am v#8ut, onest 4i e+act. O Gu m# "ndoiesc c# a4a ai %#cut, 8ise Gebogip%el. Fns# singura

conclu8ie este aceea c# "n cealalt# storie E la %el ca 4i "n a mea E Soarelenu a evoluat %`ra interven:ie.



O rei s# spui c#... O reau s# spun c# s&a s#vr4it o "ncercare grosolan# de a regla

intensitatea sau longevitatea Soarelui E sau poate amndou#, a4a cumam %#cut noi ca s# e+ploat#m astrul pentru materiale habitabile.

pote8a lui Gebogip%el era aceea c# poate !loii 4i orlocii mei nurepre8entau "ntreaga poveste a ?manit#:ii, "n acea storie pierdut# 4itrist#. $oate E specula el E o ras# de constructori p#r#sise $#mntul 4i"ncercase s# modi%ice Soarele, e+act a4a cum %#cuser# propriii s#istr#mo4i.

O Fns# "ncercarea a e4uat, am rostit eu... O Ha, 6onstructorii nu s&au mai "ntors niciodat# pe

$#mnt E care a %ost l#sat prad# lentei tragedii a !loilor 4i orlocilor,iar Soarele a devenit instabil, durata sa de e+isten:# %iind scurtat#.

!ram "ngro8it 4i nu puteam suporta s# mai discut despre asta. &am ag#:at de o bar#, iar gndurile mi s&au "ntors c#tre interior.

Am meditat iar#4i la acea pla# de8olant#, la acele %orme hidoase4i involuate ce aminteau de ?manitate 4i la totala lor lips# de inteligen:#.i8iunea %usese su%icient de sumbr# cnd socotisem c# repre8enta oi8bnd# %inal# a ine+orabilelor presiuni ale evolu:iei 4i regresiuniiasupra visului uman al in:ii E "ns# acum "n:elegeam c# poate de vin#%usese "ns#4i menirea, cu ambi:iile ei arogante, care de8echilibrase

acele %or:e contrare 4i "4i accelerase ast%el propria nimicire;

odul "n care ne&a capturat $#mntul a %ost complicat. /rebuia s#reducem vite8a cu cteva milioane de mile pe or#, pentru a ne sincroni8acu traiectoria planetei "n urul Soarelui.

Am e+ecutat cteva piruete, pe o spiral# descendent#, "n urul pntecelui planeteiJ Gebogip%el "mi spuse c# aceast# capsul# se cuplasela cmpurile magnetice 4i gravita:ionale ale $#mntului E o cuplare

sporit# de anumite materiale ale carcasei 4i de manevrele sateli:ilor> luniarti%iciale, ce orbitau "n urul $#mntului 4i austau e%ectele salenaturale. Am "n:eles c# vite8a noastr# era cedat# $#mntului E care,

pentru eternitate de&atunci "ncolo, avea s# se deplase8e ceva mai departede Soare 4i un pic mai rapid.

&am lipit de peretele compartimentului, urm#rind cum sedes%#4ura peisaul "ntunecat al p#mntului. Am putut s# deslu4esc, dinloc "n loc, str#lucirea ctorva dintre cele mai mari pu:uri de "nc#l8ire aleorlocilor 4i am remarcat o serie de turnuri imense 4i 8velte ce p#reaus# se ridice chiar deasupra atmos%erei. Gebogip%el m# l#muri c# aceleconstruc:ii erau utili8ate de capsulele ce parcurgeau drumul de la



$#mnt la S%er#.Am v#8ut ni4te puncti4oare de lumin# ce se trau de&a lungul

acelor turnuri> erau compartimentele interplanetare, con:innd orlocicare aveau s# %ie transporta:i pe S%era lor. $rin intermediul unui ast%el de

turn, mi&am dat seama, %usesem eu &"n stare de incon4tien:# E lansat "nspa:iu 4i dus pe S%er#. Structurile %unc:ionau ca ni4te ascensoare e+tra&atmos%erice 4i o serie similar# de manevre de cuplare precum alenoastre E %#cute "n succesiune invers#, dac# m# "n:elege:i E a8vrleau%iecare capsul# "n spa:iu.

ite8a pe care o dobndeau capsulele la lansare nu era aceea4i cucea imprimat# de rota:ia S%erei, 4i ast%el, c#l#toria spre e+terior dura maimult dect "ntoarcerea "ns# la sosirea pe S%er#, cmpurile magneticeavea s# capte8e cu u4urin:# compartimentele, accelerndu&le pe o orbit#de rende(7-ous per%ect#.

Fn cele din urm#, ne&am cu%undat "n atmos%era $#mntului.6arcasa "ncepu s# lumine8e din pricina c#ldurii de %recare, iar nava se8gudui> era prima sen8a:ie de mi4care pe care o percepeam dup# cteva8ile E dar Gebogip%el m# averti8ase, 4i eu eram dea preg#tit, ag#:at de

barele de sus:inere.6u aceast# str#lucire meteoritic# de %oc am sc#pat de ultimele

resturi ale vite8ei noastre interplanetare. Am urm#rit cu oarece nelini4te

peisaul "ntunecat care se des%#4ura dedesubt, pe m#sur# ce noic#deam E am avut sen8a:ia c# pot s# v#d panglica lat#, cu meandre, a/amisei E 4i am "nceput s# m# "ntreb dac# nu cumva, dup# cestr#b#tuser#m o asemenea distan:#, aveam, la urma urmei, s# %im8drobi:i de stncile nemiloase ale $#mntului;

Fns# apoi...mpresiile pe care le am "n leg#tur# cu etapa %inal# a coborrii

noastre "n%ior#toare sunt "nce:o4ate 4i par:iale. Aunge s# pomenesc de o

nav#, ceva aidoma unei imense p#s#ri, care se pr#v#li din v#8duh 4i ne"nghi:i "ntr&un soi de stomac. Fn be8n#, am sim:it un 8guduit serios "nvreme ce nava aceea disloca aerul, pentru a reduce din vite8#J iar apoi,coborrea noastr# continu# cu e+trem# blnde:e.

?rm#torul lucru pe care am putut s#&l remarc au %ost stelele. Guse vedea nici urm# din acea nav#&pas#re. 6apsula noastr# era a4e8at# pesolul uscat 4i sterp al Healului =ichmond, la nici o sut# de iar8i deS%in+ul&cel&Alb.



21. P 7alul Ri"8mon,

Gebogip%el comand# dilatarea capsulei, iar eu am ie4it din ea,

"ndesndu&mi ochelarii pe %a:#. $eisaul cu%undat "n noapte devenilimpede 4i detaliat 4i, pentru prima dat#, am putut s# disting ctevaam#nunte ale acestei lumi din anul de gra:ie 57-C.

irmamentul era plin de stele, iar cicatricea de "ntuneric provocat# de S%er# era conturat# 4i distinct#. Se sim:ea un miros derugin#, venind dinspre nisipul omnipre8ent, 4i o anumit i8 de st#tut,

precum cel al lichenilor 4i al mu4chilor. $retutindeni, aerul se saturasede miasma dulceag# a orlocilor.

!ram u4urat c# sc#pasem din acea structur# romboidal# 4i c#

puteam s# simt sub ghete p#mntul solid. Am urcat cu pa4i mari pantacolinei, c#tre piedestalul cu pl#ci de bron8 al S%in+ului, 4i am r#masacolo, la um#tatea drumului pn# "n vr%ul Healului =ichmond, "n locul"n care 4tiam c#, odinioar#, se a%lase casa mea. 6eva mai "n sus se g#seao nou# construc:ie, o colib# mic# 4i p#trat#. G&am i8butit s# 8#resc nici:ipenie de orloc. 6e di%eren:# clar# %a:# de impresiile mele anterioare,cnd E "n vreme ce bbiam prin be8n# E avusesem sen8a:ia c# ace4tiase g#seau peste tot.

Gu se vedea nici urm# de a4ina /impului E numai %#ga4eles#pate adnc "n nisip 4i acele amprente bi8are 4i "nguste de picioare,speci%ice orlocilor. are ma4ina mea %usese din nou trt# "n interiorul

ba8ei S%in+uluiI A4adar, storia se repeta; Sau a4a socoteam eu. i&amsim:it pumnii "ncle4tndu&se, att de repede "nct deta4ata mea stareinterplanetar# se evapor#, iar panica prinse s# clocoteasc# "n mine. &am calmat. are chiar eram att de smintit, "nct s# n#d#duiesc c#a4ina /impului avea s# m# a4tepte lng# capsul# de "ndat# ce aceasta

se deschideaI Gu puteam s# recurg la violen:# E nu acum, cnd planulmeu de evadare aunsese a4a departe; Gebogip%el mi se al#tur#. O Se pare c# suntem doar noi doi aici, am rostit eu. O 6opiii au %ost evacua:i din aceast# regiune.# cuprinse iar#4i o i8bucnire de ru4ine.

O 6hiar sunt att de periculosI... Spune&mi, unde se a%l# ma4inameaI

!l "4i scosese ochelarii, "ns# nu puteam s# citesc ceva "n acei ochicenu4ii&ro4ietici.

O !ste la ad#post. A %ost transportat# "ntr&un loc mai convenabil.Hac# dore4ti, o po:i inspecta.



Aveam sen8a:ia c# eram legat de a4ina /impului cu un cabludin o:el, care m# tr#gea "ntr&acolo; G#8uiam s# dau %uga la ma4in# 4i s#sar "n 4a E s# scap de aceast# lume a be8nei 4i a orlocilor 4i s# m#"ndrept spre trecut;... Fns# se cerea s# %iu r#bd#tor. Str#duindu&m# s#

p#stre8 un ton normal, am r#spuns> O Gu este necesar. Gebogip%el m# conduse pe deal, pn# la micu:a structur# pe care

o remarcasem mai devreme. Avea obi4nuita construc:ie simpl#, dintr&o bucat#, a orlocilorJ aducea cu o cas# de p#pu4i, cu o singur# u4# prins#"n balamale 4i cu un acoperi4 "n pant#, "n#untru se g#seau o saltea pe

post de culcu4, cu o p#tur# pe ea, un scaun 4i o mic# tav# cu mncare 4iap# E toate avnd un aspect solid, %apt recon%ortant pentru mine. =ani:amea se a%la pe saltea.

&am "ntors spre Gebogip%el. O A:i %ost aten:i, am spus eu, cu sinceritate. O F:i respect#m drepturile.Apoi, orlocul se dep#rta de ad#postul meu. 6nd mi&am scos

ochelarii, acesta se topi "ntr&o umbr#.Am "nchis u4a cu oarece u4urare. !ra o pl#cere s# m# "ntorc chiar

4i o vreme la tov#r#4ia mea uman#. # sim:eam ru4inat c# pl#nuiam,att de sistematic, s#&i "n4el pe el 4i poporul lui; Fns# proiectele mele

dea m# purtaser# peste o distan:# de sute de milioane de mile E pn# lacteva sute de iar8i de a4ina /impului E iar acum nu puteam "nduragndul unui e4ec.

Dtiam c# dac# eram nevoit s#&i pricinuiesc vreun r#u lui Gebogip%el pentru a sc#pa, aveam s# o %ac;

Am deschis rani:a pe dibuite 4i am g#sit o lumnare, pe care apoiam aprins&o. lumin# galben# lini4titoare 4i un %uior de %um trans%orm#acea cutie inuman# "ntr&un c#min. orlocii "mi re:inuser# v#traiul E a4a

cum a4 %i %ost "n stare s# anticipe8 E "ns# cea mai mare parte a celorlaltelucruri "mi %usese l#sat#. $n# 4i cu:itul meu cu plasele se a%la acolo.olosindu&m# de el 4i de o tav# a orlocilor pe post de oglind#rudimentar#, mi&am dat os :epii iritan:i din barb# 4i m&am ras ct ami8butit de bine. Am %ost "n stare s#&mi lep#d ru%#ria de corp 4i s# "mbracalta nou# E n&a4 %i cre8ut vreodat# c# ni4te 4osete cu adev#rat curate ar

putea s#&mi produc# attea sen8a:ii de des%#tare sen8ual# E 4i m&amgndit cu drag la doamna atchets, care "mpachetase aceste articolenepre:uite pentru mine.

Fn cele din urm# E 4i lucrul cel mai pl#cut E mi&am scos o pip# dinrani:#, am umplut&o cu tutun 4i am aprins&o de la %lac#ra lumn#rii.



!+act "n aceste condi:ii, cu cteva dintre posesiunile mele "n ur 4icu mirosul p#trun8#tor al celui mai bun tutun de care dispuneam "nc#

persistnd, m&am a4e8at "n acel culcu4, am tras p#tura peste mine 4i amadormit.

&am tre8it "n be8n#.!ra un lucru straniu s# m# scol %#r# lumina 8ilei E de parc# a4 %i

%ost deranat "n primele ceasuri ale dimine:ii E 4i nu m&am sim:itniciodat# odihnit dup# un interval de somn, "n tot r#stimpul ct m&ama%lat "n Goaptea cea Geagr# a orlocilorJ era ca 4i cum trupul meu n&ar%i putut s# calcule8e "n ce perioad# a 8ilei era.

Fi spusesem lui Gebogip%el c# mi&ar pl#cea s# inspecte8 a4ina/impului 4i am %ost st#pnit de o puternic# nervo8itate ct# vreme amluat un mic&deun %rugal 4i mi&am %#cut toaleta $lanul meu nu cuprindea

prea multe "n ceea ce prive4te strategia> pur 4i simplu, voiam s# iauma4ina, de "ndat# ce mi se o%erea oca8ia; # ba8am pe presupunerea c#orlocii, dup# milenii de dispo8itive so%isticate, care "4i puteau schimbatotal %orma, nu 4tiau ce s# %ac# cu un aparat att de primitiv, a%lat "nconstruc:ie, cum era a4ina /impului. !ram de p#rere c# nu se a4teptauca o ac:iune att de simpl# precum ata4area celor dou# 0manete s#

poat# s# redea %unc:ionalitatea ma4inii E sau cel pu:in a4a m# rugam;

Am ie4it din ad#post. Hup# toate peripe:iile mele, manetele de laa4ina /impului se g#seau "n siguran:# "n bu8unarul interior al hainei.

Gebogip%el se apropie de mine, cu minile goale 4i picioarele salesub:iri l#snd "n nisip ni4te urme ca de lene4. &am "ntrebat de ct#vreme st#tea "n pream#, a4teptnd s# ies.

Am mers "mpreun# pe coasta dealului, "ndreptndu&ne spre Sud,"n direc:ia $arcului =ichmond. Am pornit %#r# vreun preambul, c#ciorlocii nu erau adep:ii conversa:iei inutile.

6um am mai spus, casa mea se a%lase pe $etersham =oad, "n por:iunea de sub 'ill =ise. 6a atare, se g#sise la um#tatea spin#riiHealului =ichmond, la cteva sute de iar8i dep#rtare de ru. Avusese ovedere %rumoas# c#tre est E sau a4a ar %i %ost, "n lipsa copacilor ce o

blocau E 4i se putuse observa o por:iune din pai4tile de la $etersham, dedincolo de ru. !i bine, "n anul de gra:ie 57-C, toat# pu8deria deobstacole %usese ras#, iar eu eram "n stare s# m# uit "n os spre

povrni4ul unei v#i adncite, pe unde /amisa "4i croise noua sa matc#,scnteind "n lumina a4trilor. $uteam s# remarc, din loc "n loc, gurile de

eratic ale pu:urilor de c#ldur# ale orlocilor, punctnd peisaul"ntunecat mare parte din panta dealului era nisip gol ori n#p#dit de



mu4chi, "ns# puteam sa 8#resc ni4te petice dintr&o substan:# ce sem#nacu acea sticl# moale care c#ptu4ea S%era, lucind "n lumina sporit# aastrelor.

=ul "nsu4i "4i s#pase o nou# albie la circa o mil# de

amplasamentul din secolul al QQ&eaJ se p#rea c# t#iase cotul dintre'ampton 4i Me2, ast%el c#, acum, /2icBenham 4i /eddington se a%lau pe malul estic. Aveam impresia c# valea era mult mai adnc# dect "nvremea mea E ori poate c# Healul =ichmond %usese "n#l:at prin cine 4tiece proces geologic. i&am adus aminte de o migra:ie similar# a /amisei"n primul meu voia "n timp. A4adar, am avut eu sen8a:ia, discrepan:eledintre storiile umane erau simple m#run:i4uriJ la urma urmei, lentele

procese geologice 4i de ero8iune aveau s#&4i continue munca lor perseverent# indi%erent de circumstan:e.

Am g#sit o clip# pentru a arunca o privire pe panta dealului, c#tre parc, c#ci m# "ntrebam oare ct timp supravie:uiser# vntului schimb#riiacei codri str#vechi, cu cetele de cerbi ro4ii 4i lop#tari. Acum, parcul nu

putea %i mai mult dect un pustiu "ntunecos, populat doar de cactu4i 4i dec:iva m#slini. Am sim:it cum inima "mi "mpietre4te. $oate c# ace4tiorloci erau "n:elep:i 4i r#bd#tori E poate c# str#daniile lorsrguincioase de pe S%er#. Fn sluba cunoa4terii, era demne de toat#lauda E "ns# nep#sarea cu care tratau str#bunul $#mnt repre8enta o

ru4ine;Am auns "n apropierea por:ii =ichmond a parcului. Fn preama,

amplasamentului lui 0Star and arter,24

$oate la o um#tate de mil# de po8i:ia casei mele. $e o bucat# plat# de p#mnt %usese a4ternut# o plat%orm# dreptunghiular# din sticl#moaleJ aceast# plat%orm# lic#rea "n crmpeiele de lumin# sideral#. $#rea%#cut# din acel minunat material sticlos din care era reali8at# 4i $odeauaS%erei, iar din aceast# supra%a:# %useser# invocate o multitudine de

podiumuri 4i paravane pe care aunsesem s# le recunosc ca %iind uneltelecaracteristice orlocilor. Acum erau abandonateJ "n pream# nu e+istanimeni, cu e+cep:ia mea 4i a lui Gebogip%el. ar acolo E chiar "n milocul

plat%ormei E am 8#rit o "nclceal# butuc#noas# 4i urt#, din alam# 4inichel, cu %ilde4ul ca osul albit str#lucind "n lumina astrelor, iar 4aua de

biciclet# plasat# "n centrul structurii> era a4ina /impului, "n modevident intact# 4i gata s# m# duc# acas#;

240Steaua 4i Zartiera & organi8a:ie "n%iin:at# "n secolul al Q&lea, ceadministrea8# o serie de cluburi pentru veterani 4i de c#mine pentru invali8i der#8boi ai armatei britanice (n. trad.).



22. Rota&ii +i ,"p&ii

Am sim:it cum "mi 8vcne4te inimaJ mi&a venit greu s# merg cu pa4i m#sura:i "n urma lui Gebogip%el E "ns# am i8butit. i&am b#gatminile "n bu8unarele hainei 4i am apucat cele dou# manete de controla%late acolo. Hea eram su%icient de aproape de ma4in# pentru a vedea4ti%turile unde ar %i trebuit potrivite manetele, pentru ca aparatul s#%unc:ione8e, 4i inten:ionam s# lanse8 ma4ina de "ndat# ce puteam, pentrua sc#pa din locul acesta;

O Hup# cum observi, 8icea Gebogip%el, ma4ina n&a su%erit nici o pagub# E am deplasat&o, dar nu am "ncercat s# ne b#g#m "n mecanismul

ei...Am c#utat s#&i distrag vigilen:a sporit#.

O a spune&mi, acum, c# ai studiat ma4ina 4i ai ascultat teoriilemele pe acest subiect, ce impresie aiI

O a4ina ta este o reali8are e+traordinar# E devansnd cu multepoca sa.

G&am %ost niciodat# o persoan# care s# se dea "n vnt dup#complimente.

O $lattnerita mi&a o%erit posibilitatea s# o construiesc, am rostiteu.

O Ha. i&ar pl#cea s# cercete8 aceast# 0$lattnerit# mai"ndeaproape. F4i puse ochelarii 4i studie barele scnteietoare de cuar: aleaparatului. Am vorbit E un pic E despre storiile multiple> despre

posibila e+isten:# a ctorva versiuni ale lumii. /u "nsu:i ai %ost martor ladou#...

O storia !loilor 4i a orlocilor, 4i storia S%erei.

O /rebuie s# te gnde4ti la aceste versiuni ale storiei ca la ni4tecoridoare paralele, "ntin8ndu&se "n %a:a ta. a4ina /impului ":i o%er# posibilitatea s# parcurgi aceste coridoare "nainte 4i "napoi. 6oridoarelee+ist# independent unele de celelalte> un om care prive4te "n lungul unuicoridor va vedea o storie complet# 4i necontradictorie. !l nu poate aveacuno4tin:# de alt coridor, 4i nici coridoarele nu se pot in%luen:a reciproc.Fns#, "n anumite coridoare, condi:iile ar putea s# %ie %oarte deosebite. Fnunele, pn# 4i legile %i8icii este posibil s# di%ere...

O <ii "nainte; O Ai spus c# %unc:ionarea ma4inii tale depinde de o distorsiune a

Spa:iului 4i /impului, rosti el. /rans%ormarea unei c#l#torii "n /imp "ntr&



una prin Spa:iu. !i bine, sunt de acord> a4a "4i e+ercit# $lattneritae%ectele. Fntr&adev#r, dar cum se ob:ine acest lucruI Acum "nchipuie&:i,8ise el, un univers E o alt# storie E "n care aceast# distorsiune Spa:iu&/imp este e+traordinar de pronun:at#.

6ontinu# cu descrierea unei variante de univers care aproape "midep#4ea imagina:ia> Fn care rota:ia era inclus# "n "nse4i structurauniversului.

O =ota:ia impregnea8# %iecare punct al Spa:iului 4i /impului. piatr#, aruncat# "n e+terior dintr&o po8i:ie ar %i v#8ut# ca urmnd otraiectorie pe spiral#> iner:ia sa ar ac:iona precum un compas, %#cnd&os# orbite8e "n urul punctului din care a %ost lansat#. *a chiar, unii credc# pn# 4i "n universul nostru s&ar putea produce o asemenea rota:ie.Fns# la o scar# colosal de lent#> e nevoie de o sut# de mii de milioane deani pentru a reali8a o singur# "nvrtire...

O deea universului "n rota:ie a %ost descris# "ntia oar# la ctevadecenii dup# vremea ta E de Murt _del, de %apt25.

O _delI Am avut nevoie de un moment pentru a locali8anumele. /ipul care va demonstra imper%ectibilitatea matematiciiI

O Acela4i.Am dat ocol ma4inii 4i am r#mas cu degetele crispate pe manete.

nten:ionam s# %ac "n a4a %el "nct s# aung e+act "n cel mai %avorabil loc

pentru a m# "ntinde c#tre ma4in#. O Spune&mi cum e+plic# aceasta %unc:ionarea ma4inii mele. O Are leg#tur# cu schimbarea a+elor. Fntr&un univers "n rota:ie,

este posibil# o c+l+torie prin spa'iu$ îns+ prin care s+ se a0un#+ întrecut ori în -iitor . ?niversul nostru se "nvrte4te, dar att de "ncet, "ncto ast%el de traiectorie ar m#sura o sut# de mii de milioane de ani&lumin#"n lungime 4i ar dura aproape un milion de milioane de ani pentru a %istr#b#tut#;

O Gu prea %olositoare practic, a4adar. O Fnchipuie&:i un univers cu densitate mult mai mare dect auniversului nostru> un univers la %el de dens, "n orice punct, precummie8ul unui atom de materie. Acolo, rota:ia s&ar reali8a "ntr&o %rac:iunede secund#.

25 ai e+act, in 195-, "n comunicarea 6otatin# 9ni-erseT in General 6elati-ity *heory (9ni-ersuri în rota'ieT "n *eoria relati-it+'ii #enerale)Jcaracteristica cea mai interesant# a acestor tipuri de universuri este absen:a

timpului cosmicJ pentru o pre8entare am#nun:it# ve8i Cosmolo#ia secolului :: ,de ZacWues erleau&$ont@, !ditura Dtiin:i%ic# 4i !nciclopedic#, *ucure4ti,197C, pp. P&71 (n. trad.).



O Fns# noi nu ne g#sim "ntr&un ast%el de univers, am replicat eu,%luturnd din mn# prin spa:iul gol. Asta este evident.

O Har este posibil s# ne g#sim, pentru %rac:iuni de secund#, 4iasta gra:ie ma4inii tale E ori cel pu:in componentei de $lattnerit#.

pote8a mea este aceea c#, datorit# unor propriet#:i ale $lattneritei,a4ina /impului pe care ai reali8at&o oscilea8# prin acest univers ultra&dens 4i, la %iecare itinera:ie, e+ploatea8# schimbarea de a+e din acearealitate pentru a aunge, printr&o succesiune de salturi, "n trecut ori "nviitor; A4adar, parcurgi o spiral# prin timp...

Am meditat asupra acestor idei. !rau e+traordinare, de bun#&seam#, dar aveam sen8a:ia c# nu repre8entau altceva dect o prelungireoarecum %antastic#, a concep:iilor mele preliminarii re%eritoare la"mpletirea Spa:iului 4i a /impului 4i la %luiditatea a+elor lor relevante. Di"n plus, impresia mea subiectiv# despre c#l#toria "n timp se lega desen8a:ia de "nvrtire E de rota:ie.

O Aceste idei sunt uimitoare, cu toate c# sunt de p#rere c# s&arc#dea s# %ie e+aminate mai adnc, i&am 8is lui Gebogip%el.

!l ridic# privirea "nspre mine. O le+ibilitatea mental# de care dai dovad# este impresionant#,

pentru o persoan# din epoca ta evolutiv#.He&abia am au8it remarca sa de %inal. Acum m# g#seam su%icient

de aproape. Gebogip%el atinse o 4in# a ma4inii, cu un deget, prudent.Hispo8itivul scnteie, punndu&4i "n eviden:# masivitatea, iar o boarer#v#4i %irele sub:iri de p#r de pe bra:ul orlocului. !l "4i retrase iutemna. &am uitat :int# la 4ti%turi, repetnd "n minte ac:iunea simpl# de ascoate din bu8unare manetele 4i de a le potrivi. G&avea s#&mi ia maimult de o secund#; are eram capabil s# termin aceast# manevr# "nainteca Gebogip%el s# m# lase incon4tient cu ra8ele sale ver8iI

Fntunericul se strngea "n urul meu, iar miasma de orloc era

puternic#. Fntr&o clip# E am gndit, cople4it de o ardoare denest#pnit E s&ar putea s# scap de toate astea; O !ste ceva "n neregul#I Gebogip%el "mi privea chipul cu acei ochi ai s#i enormi 4i

"ntuneca:i, iar po8i:ia lui era dreapt# 4i "ncordat#. Hea era b#nuitor;are m# tr#dasemI Di dea, "n be8na de dincolo, 4tiam eu, gurile anenum#rate arme trebuie c# erau ridicate spre mine E aveam doar ctevasecunde "nainte de a %i pierdut;

Sngele "mi url# "n urechi. Am tras manetele din bu8unare 4i, cuun :ip#t, m&am l#sat deasupra ma4inii. Am "n%ipt micile prghii "n4ti%turile lor, apoi, cu o singur# mi4care, am tras manetele. a4ina



prinse s# tremure 4i, "n acel ultim moment, se produse o str#%ulgerareverde, iar eu am avut impresia c# totul se terminase pentru mine; Hup#care, stelele disp#rur#, 4i t#cerea se l#s# asupra mea. Am sim:it oe+traordinar# sen8a:ie de r#sucire, apoi, sentimentul cumplit de

pr#bu4ire, "ns# am "ntmpinat cu bucurie acea lips# de con%ort, c#ci erae+perien:a %amiliar# a c#l#toriei temporale;Am r#cnit puternic. 8butisem E m# "ntorceam prin timp E eram

liber;... ar apoi am con4tienti8at o r#coare "n urul gruma8ului E ceva

moale, ca 4i cum acolo s&ar %i a4e8at o insect#, un )ream+t .i&am ridicat mna spre beregat# E 4i am atins p#rul unui

orloc;



CARTEA A 7O/A

PARA7O9

1. Ar$onau&ii tmporali

Am cuprins cu mna acel antebra: pl#pnd 4i l&am desprins de pegtul meu. Lng# mine, pe cadrul de nichel 4i alam#, st#tea r#4chirat un

trup p#ros E o %a:# "ngust#, cu ochelari, se a%la "n apropierea mea E iarmirosul dulceag&%etid, de orloc, era p#trun8#tor;

O 2ebo#ip)el .lasul s#u era sub:ire 4i slab, iar pieptul p#rea s#&i palpite. are "i

era %ric#I O A4adar, ai sc#pat. Di att de u4or...$arc# era o p#pu4# din crp# 4i p#r de cal, ag#:ndu&se ct era de

mare de ma4ina mea =epre8enta o amintire a acelei lumi de co4mar din

care %ugisemJ a4 %i putut s#&l arunc "n a%ar# "ntr&o clipit#, sunt sigur, darmi&am st#pnit minile. O $oate c# voi, orlocii, mi&a:i subestimat capacitatea de

ac:iune, i&am 8is eu t#ios. Fns# tu E tu ai b+nuit , nu&i a4aI O Ha. !+act "n acea ultim# secund#... 6red c# am devenit adeptul

interpret#rii limbaului incon4tient al trupului t#u. i&am dat seama c#inten:ionai s# pui "n %unc:iune aparatul E 4i de&abia am avut timp s#aung la tine, "nainte s#... 6re8i c# ne&am mai putea "ndreptaI Dopti el.

Stau cam incomod 4i m# tem s# nu cad din ma4ina ta.Se uit# la mine "n vreme ce eu m# gndeam la aceast# propunere.Sim:eam c# trebuia s# iau o deci8ie, indi%erent careJ "l acceptam catovar#4 de c#l#torie "n ma4in# E sau nuI

Fns# n&a4 %i %ost "n stare s#&l arunc a%ar#J m# cuno4team prea bine; O %, %oarte bine;Di ast%el, ca doi Argonau:i /emporali, am e+ecutat un

e+traordinar balet, acolo, "n milocul h#:i4ului care "l constituiama4in#ria mea. Am continuat s#&l strng pe Gebogip%el de bra: E pentrua nu c#dea 4i pentru a m# asigura c# nu "ncearc# s# ating# comen8ileaparatului E 4i m&am r#sucit pn# ce am auns s# stau c#lare pe 4a. G&am



%ost un b#rbat agil nici m#car "n tinere:e, iar "n momentul "n care am"ncheiat ac:iunea g%iam 4i eram irascibil. Fntre timp, Gebogip%el secuib#ri "ntr&o por:iune convenabil# din construc:ia aparatului.

O He ce m&ai urmat, Gebogip%elI

orlocul, uitndu&se atent la peisaul "ntunecat 4i diluat alc#l#toriei "n timp, nu r#spunse, totu4i, am avut impresia c# "n:eleg. i&am amintit de interesul 4i de uimirea sa atunci cnd "i povestisem despreviitor, "n perioada "n care "mp#r:iser#m capsula interplanetar#. $entruorloc %usese un imbold de moment s# urce dup# mine E s# descoperedac#, "ntr&adev#r, c#l#toria "n timp era o realitate E 4i un imbold

provocat de o curio8itate ce descindea, la %el ca 4i a mea, din aceea aunei maimu:e; &am sim:it mi4cat din pricina asta, "ntr&un mod con%u8,4i am devenit ceva mai cald cu Gebogip%el. ?manitatea se schimbasemult "n anii ce ne desp#r:eau, "ns# aceea era dovada c#, totu4i,curio8itatea, impulsul nepotolit de a a)la E 4i cute8an:a ce vine o dat# cuel E nu muriser# complet;

Apoi :4nir#m "n lumin# E deasupra capului meu am v#8utde8membrarea S%erei E Soarele gol inund# ma4ina, iar Gebogip%el prinses# urle.

i&am scos ochelarii. ai "nti. Soarele %#r# cochilie atrn#

imobil pe bolt#, dar, nu mult dup# aceea, "ncepu s# se abat# de la po8i:iasa %i+#J str#b#tea un arc pe cer, din ce "n ce mai rapid, iar %l%itul 8ilelor4i nop:ilor reveni pe $#mnt. Fn cele din urm#, Soarele aunse s# 8boare

prin v#8duh prea rapid, pentru a mai putea %i urm#rit, 4i se trans%orm#"ntr&o panglic# luminoas#, iar alternan:a nop:ilor 4i 8ilelor a %ost"nlocuit# cu acea lucoare side%ie uni%orm#, mai degrab# rece.

Ast%el, am v#8ut eu, era de8legat# regulari8area a+ei $#mntului4i a rota:iei.

orlocul se %#cu ghem, cu %a:a vrt# "n piept. Avea ochelarii peochi, "ns# protec:ia pe care o o%ereau ace4tia nu p#rea su%icient#J parc#"ncerca s# se "ngroape "n m#runtaiele ma4inii, iar spinarea "i str#luceaalb# "n lumina diluat# a Soarelui.

Gu m&am putut ab:ine s# nu rd. i&am adus aminte cum el omises# m# previn# atunci cnd capsula noastr# cu destina:ia $#mnt %useseeliberat# de pe S%er# "n spa:iu. !i bine, asta era r#splata;

O Gebogip%el, e numai lumin# solar#. Gebogip%el "4i ridic# chipul. Fn str#lucirea sporit#, ochelarii s#i se

"ntunecaser# pn# la impenetrabilitateJ p#rul de pe %a:# "i era "nclcit 4i,aparent, n#cl#it de lacrimi. 6arna:ia trupului s#u, vi8ibil# prin blan#,



lic#rea "ntr&un alb&pal. O Gu&s numai ochii, murmur# el. 6hiar 4i aceast# stare atenuat# a

luminii "mi provoac# durere. 6nd vom ie4i, "n lumina orbitoare aSoarelui...

O Arsuri solare; Am e+clamat eu.Hup# attea genera:ii "n be8n#, acest orloc avea s# %ie maivulnerabil, chiar 4i "n %a:a soarelui potolit al Angliei, dect ar %i %ost celmai palid ro4covan la /ropice. i&am scos haina

O ?ite, am ad#ugat, asta ar trebui s# te apere. Gebogip%el "4i puseve4mntul "n urul s#u, ghemuindu&se sub cutele acestuia.

O Di "n plus, am 8is, cnd voi opri ma4ina, o s# am gri# s#aungem cnd a%ar# este noapte, a4a c# vom g#si un ad#post pentru tine.

Fn timp ce m# gndeam la asta, mi&am dat seama c# sosirea "nceasurile "ntunericului ar %i %ost, oricum, o idee bun#> ce mai priveli4tea4 %i constituit dac# ap#ream pe Healul =ichmond cu acest monstru dinviitor, "n milocul unei mul:imi de oameni ie4it# la plimbare, r#mas# cugura c#scat#;

$e coasta dealului, verdea:a permanent# se retrase, revenind la unciclu se8onal. Am "nceput traversarea !rei 6onstruc:iilor #re:e, desprecare am vorbit mai devreme. Gebogip%el, cu haina tras# deasupracapului, se uita a%ar# cu evident# %ascina:ie, pe m#sur# ce podurile 4i

turnurile treceau precum cea:a pe deasupra peisaului plpitor. Fn ceeace m# prive4te, sim:eam o u4urare intens#, c#ci ne apropiam de propriulmeu secol.

*rusc, Gebogip%el scoase un 4uierat E era un sunet bi8ar, ca de pisic# E 4i se lipi 4i mai mult de structura ma4inii. $rivea :int# "n %a:#, cuochii enormi 4i holba:i.

&am "ntors spre el 4i mi&am dat seama c# e+traordinarele e%ecteoptice pe care le observasem "n timpul c#l#toriei mele spre anul de

gra:ie 57-C ap#ruser# iar#4i. Aveam sen8a:ia c# "ntinderile de stele,:ip#toare 4i ticsite, "ncercau s# str#pung# supra%a:a diluat# a lucrurilor,de ur&"mpreurul meu... ar acolo, plutind la numai c:iva iar8i "n %a:ama4inii, se a%la bservatorul, neverosimilul meu companion. chii s#ierau %i+a:i asupra mea, iar eu m&am apucat de o bar#. &am uitat atent laacea parodie de%ormat# de chip uman 4i la tentaculele care seleg#nau E 4i am %ost uimit din nou de similitudinea cu %#ptura greoaie pecare o v#8usem pe acea pla# "ndep#rtat#, a%lat# la distan:# de trei8eci demilioane de ani.

!ra un lucru straniu, "ns# ochelarii mei E care "mi %useser# demare autor "n alungarea "ntunericului orlocilor E nu&mi %oloseau la



nimic "n vreme ce studiam aceast# %#ptur#J nu puteam s# o observ maiclar dect cu ochii liberi.

Am perceput un murmur os, precum un scncet. !ra Gebogip%el,ag#:ndu&se de locul s#u din ma4in#, tr#dndu&4i limpede su%erin:a

O G&are de ce s#&:i %ie team#, am rostit eu, pu:in stngaci. Ri&am povestit de "ntlnirea cu aceast# creatur# "n drumul c#tre secolul vostru.!ste o priveli4te ciudat#, cu toate c# nu pare s# %ie primedioas#.

$rintre gemetele sale tremurate, Gebogip%el 8ise> O Gu pricepi; 6eea ce vedem e imposibil . Aparent, bservatorul

t#u are capacitatea de a tra-ersa coridoarele E de a se deplasa printreversiunile poten:iale ale storiei... chiar de a p#trunde "n mediul diluat alunei a4ini a /impului "n %unc:iune. !ste cu neputin:#;

ar apoi E la %el de simplu precum ap#ruse E str#lucirea sideral# p#li, bservatorul deveni invi8ibil, iar aparatul meu "4i continu# drumulspre trecut.

Fn cele din urm#, i&am spus t#ios orlocului> O /rebuie s# "n:elegi asta, Gebogip%el> nu am deloc inten:ia de a

reveni "n viitor, dup# aceast# ultim# c#l#torie.!l cuprinse cu degetele sale lungi longeroanele ma4inii.

O Dtiu c# nu m# pot "ntoarce, rosti el. Dtiam asta pn# 4i atuncicnd m&am aruncat "n ma4in#. 6hiar dac# inten:ia ta ar %i %ost s# revii "n

viitor... O HaI O $rin "ntoarcerea "nc# o dat# "n timp, acest dispo8itiv al t#u este

sortit s# produc# o alt# modi%icare a storiei, "ntr&un mod impredictibil.Se r#suci c#tre mine, cu ochii s#i imen4i dincolo de ochelari. $ricepiIstoria mea... casa mea este pierdut# E poate distrus#. Hea am devenitun pribeag "n timp... !+act ca tine.

6uvintele sale "mi d#dur# %iori. are putea %i adev#ratI are prin

aceast# nou# e+pedi:ie produceam alte stric#ciuni carcasei storiei, chiar"n momentul "n care st#team aiciI'ot#rrea mea de a "ndrepta toate acestea E de a pune cap#t

caracterului distrug#tor al a4inii /impului E se "nt#ri; O Har, dac# 4tiai lucrurile astea, cute8an:a ta de a m# urm#ri a

%ost o nes#buin:# de prim rang... O $oate. lasul s#u era "n#bu4it, c#ci Gebogip%el "4i ad#postea

capul "ntre bra:e. /otu4i, s# v#d asemenea priveli4ti precum acelea lacare dea am %ost martor E s# c#l#toresc "n timp E s+ str,n# asemeneain)orma'ii... nimeni din specia mea n&a avut vreodat# o asemenea 4ans#;

=#mase t#cut, iar compasiunea mea pentru el spori. &am



"ntrebat cum a4 %i reac:ionat eu, dac# mi s&ar %i dat oca8ia pentru osingur# secund# E a4a cum se "ntmplase cu orlocul;

ndicatoarele cadranelor cronometrice continuar# s# se"nvrteasc# "napoi 4i am v#8ut c# ne apropiam de secolul meu. Lumea se

rnduia "ntr&o con%igura:ie mai %amiliar#, cu /amisa a4e8at# %erm "ntrevechile ei :#rmuri 4i cu podurile pe care aveam impresia c# lerecuno4team lund %iin:# deasupra ei.

Am tras de manete. Soarele deveni vi8ibil ca un obiect clarde%init, 8burnd pe deasupra capetelor noastre ca un glon: str#lucitor, iartrecerea nop:ii era marcat# de un plpit perceptibil. Hou# dintrecadranele cronometrice erau dea sta:ionareJ numai miile de 8ile E doarc:iva ani E r#m#seser# a %i traversate.

i&am dat seama c# Healul =ichmond "nghe:ase "n urul meu,mai mult sau mai pu:in "n %orma pe care o puteam identi%ica din propriamea vreme. Fntruct c#l#toria prin timp %#cea ca arborii care blocauvederea s# devin# transparen:i, distingeam %oarte bine pai4tile dinspre$etersham 4i /2icBenham, pres#rate cu plcuri de copaci b#trni. /otulera recon%ortant 4i %amiliar &"n ciuda %aptului c# vite8a mea prin timp era"nc# att de mare. Fnct "mi era imposibil s# deslu4esc oamenii, cerbii,vacile ori alte %#pturi ale dealului, pai4tilor sau ruluiJ lic#rul nop:ii 4i al8ilei sc#lda "ntregul peisa "ntr&o lucoare ne%ireasc#, dar, cu toate

acestea, aproape aunsesem acas#;Am urm#rit cum indicatorul miilor se apropia de 8ero &eram

acas#, 4i am avut nevoie de toat# hot#rrea pentru a nu opri ma4inaacolo 4i atunci, c#ci dorul de a m# "ntoarce "n propriul meu an erae+trem de puternic E dar am l#sat manetele "n po8i:ia lor 4i am urm#ritcum acele cadranelor intr# "n 8ona negativ#.

Fn urul meu, dealul plpia noapte dup# 8i, la r#stimpuri cu cte o pat# de culoare, cnd vreo petrecere la iarb# verde :inea su%icient pentru

a %i "nregistrat# de vederea mea. Fn cele din urm#, atunci cnd cadranulindic# 4ase mii cinci sute 4ai8eci de 8ile înainte de plecarea mea, amap#sat din nou manetele.

Am oprit a4ina /impului "n toiul unei nop:i "nnorate, %#r# lun#.Hac# i8butisem s# calcule8 corect, aunsesem "n iulie 1C73. Autat deochelarii orloci, am v#8ut coasta dealului, malul rului 4i roua cescnteia pe iarb#. Am observat c# E de4i orlocii "mi a4e8aser# ma4ina

pe o por:iune goal# de pe pant#, la o um#tate de mil# de casa mea E nuera nimeni care s# asiste la sosirea noastr#. Sunetele 4i aromele

propriului meu secol m# cople4ir#> mirosul p#trun8#tor al lemnelor ce



ardeau undeva, "ntr&un 4emineu, murmurul "ndep#rtat al /amisei,%o4netele adierii ce trecea printre copaci, %l#c#rile de petrol alec#rucioarelor vn8#torilor ambulan:i. /otul era "ncnt#tor 4i %amiliar, 4i

bine venit;

Gebogip%el se ridic# prudent. F4i b#gase bra:ele "n mnecile haineimele, iar acum, ve4mntul greu atrna pe el ca pe un copil. O Suntem "n 1C91I O Gu, am r#spuns eu. O 6e vrei s# spuiI O reau s# spun c# ne&am "ntors 4i mai mult "n timp.Am aruncat o privire "n lungul dealului, "n direc:ia casei mele.

O Gebogip%el, "ntr&un laborator de&acolo, un tn#r nes#buit seangaea8# "ntr&o serie de e+perimente care vor duce, "n cele din urm#, lacrearea a4inii /impului.

O Adic# a%irmi... O Suntem "n anul 1C73 E 4i prev#d c#, "n curnd, m# voi "ntlni

cu mine "nsumi, la vremea tinere:ii.6hipul s#u %#r# b#rbie 4i cu ochelari se r#suci spre mine, cu o

e+presie ce p#rea a %i uimire. O ino acum, Gebogip%el, 4i aut#&m# s# g#sesc un loc pentru a

ascunde aceast# ma4in#rie.

2. A"aă

Gu pot descrie ct de straniu mi se p#rea s# merg pe $etersham=oad, prin aerul nop:ii, "ntorcndu&m#, "n s%r4it, la propriul meu

c#min E cu un orloc lng# mine;6asa se a%la pe col:ul unui cvartal 4i avea bovindouri mari, ni4tesculpturi %#r# multe preten:ii "n urul cadrului u4ii 4i o verand# cucoloane ce imitau stilul elin. Fn %a:# se g#sea o scar# ce ducea c#tre

pivni:#, cu o balustrad# delicat# de metal, vopsit# "n negru. Fntregansamblul era, realmente, un soi de pasti4# a caselor cu adev#ratimpo8ante din reen sau a celor de pe culmea dealuluiJ "ns# era olocuin:# mare, con%ortabil# 4i "nc#p#toare, pe care o cump#rasem la un

pre: %oarte bun, pe cnd eram tn#r, 4i din care n&aveam inten:ia s# m#mut.

Am trecut pe lng# u4a din %a:# 4i am ocolit c#tre partea dind#r#t a



casei. Fn spate s# g#seau ni4te balcoane, cu pila4tri gra:io4i din %ier,vopsi:i "n alb, ce o%ereau o priveli4te c#tre est. Am putut s# deslu4esc%erestrele %umoarului 4i ale su%rageriei, acum "ntunecate (mi&am datseama c# nu 4tiam ce or# a nop:ii era), "ns# eram con4tient de o absen:#

bi8ar# "n partea dinapoi a %umoarului. Am avut nevoie de ctevamomente pentru a&mi aduce aminte ce "nsemna aceasta E o absen:#nea4teptat# este ceva mult mai greu de identi%icat dect o pre(en'+distonant#. !ra, de %apt, locul camerei de baie pe care aveam s# oconstruiesc mai tr8iu. Aici, "n 1C73, "nc# eram silit s# m# sp#l "ntr&ovan# adus# "n dormitor de un valet;

ar "n acea ser# prost propor:ionat#, ce ie4ea dind#r#tul casei, seg#sea laboratorul meu, acolo unde E am v#8ut eu, cu un %ior dener#bdare E "nc# ardea o lumin#. /o:i musa%irii de la cin# plecaser#, iarservitorii se retr#seser# de multJ numai el E eu E lucra "n continuare.

# cuprinse un v#lm#4ag de sentimente pe care "mi "nchipui c#nici un om nu le tr#ise pn# atunciJ aici era casa mea, cu toate c# nu

puteam ridica nici o preten:ie asupra ei;&am "ntors la u4a din %a:# Gebogip%el st#tea ceva mai departe,

pe drumul pustiuJ p#rea tem#tor s# se apropie de scar#, c#ci hruba "ncare cobora era cu%undat# "ntr&o be8n# des#vr4it#, chiar 4i cu ochelari.

O G&are de ce s#&:i %ie %ric#, i&am spus eu. !ste un lucru obi4nuit

s# e+iste buc#t#rii 4i alte ane+e subterane "n case ca astea... /reptele 4i balustrada sunt destul de solide.

Gebogip%el, anonim "n spatele ochelarilor s#i, cercet# scara cususpiciune. *#nuiam c# precau:ia sa provenea din necunoa4terearobuste:ii tehnologiilor din secolul al QQ&lea E uitasem ct de stranie ise p#rea, probabil, primitiva mea epoc#, de4i ceva din atitudinea lui m#derana.

Fmi "nvie "n minte, 4i m# tulbur#, un episod bi8ar din propria mea

copil#rie. 6asa "n care am crescut era mare 4i "ntortocheat# E nepractic#,de %apt E 4i avea ni4te tuneluri subterane care duceau la un corp cugraduri, c#m#ri 4i alte ane+e> ast%el de pasae sunt un element comun allocuin:elor din acea epoc#. $e sol erau dispuse, din loc "n loc, ni4tegr#tare> piese rotunde, vopsite "n negru, ce acopereau pu:urile cared#deau spre tuneluri, pentru ventila:ie. i&am amintit, acum, de propriamea %ric#, de pe vremea cnd eram copil, %a:# de acele hrube "nchise din

p#mnt. $oate or %i %ost ele simple guri de aerisire, dar, m# aten:ionaimagina:ia mea de copil, dac# vreo mn# osoas# :4nea printre acele

bare late 4i m# "nh#:a de gle8n#Ii&am dat seama "n acest moment E cred c# ceva din atitudinea



precaut# a lui Gebogip%el declan4a toate acestea E c# e+ista o oarecaresimilitudine "ntre acele deschideri din p#mnt ale copil#riei mele 4isinistrele pu:uri ale orlocilor... are de aceea, la urma urmei, "llovisem att de n#prasnic pe acel copil orloc, "n anul de gra:ie

57-CI Gu sunt o persoan# care s# se bucure de asemenea revela:ii asupra propriului s#u caracter; Fn mod %oarte nedrept, am s#rit la Gebogip%el>

O Fn plus, am cre8ut c# vou#, orlocilor, v# place "ntunericul;&am "ntors cu spatele la el 4i m&am "ndreptat c#tre u4a din %a:#./otul era att de %amiliar E 4i totu4i att de di)erit , "ntr&un %el

deconcertant. 6hiar 4i dintr&o privire, puteam s# remarc o mie deschimb#ri minore %a:# de vremea mea, la optspre8ece ani "n viitor. Fntr&un loc, bun#oar#, se vedea lintoul "ncovoiat, pe care mai tr8iu aveams#&l "nlocuiesc, iar "n altul, spa:iul liber unde urma s# se a%le suportularcuit de %elinar, pe care aveam s#&l instale8 "ntr&o bun# 8i, la sugestiadoamnei atchets.

Am auns s#&mi dau seama, din nou, ce chestiune remarcabil# erac#l#toria "n timp; S&ar putea crede c# cele mai dramatice schimb#risurvin "ntr&un 8bor peste mii de secole ceea ce am descoperit 4i eu E "ns#

pn# 4i acest salt minuscul, de numai cteva decenii, m# trans%ormase"ntr&un anacronism.

O !u ce trebuie s# %acI S# te a4tept aiciI&am gndit la pre8en:a t#cut# a lui Gebogip%el, lng# mine. 6u

ochelarii pe %a:# 4i haina mea "nc# atrnndu&i pe corp, p#rea "n egal#m#sur# caraghios 4i primedios;

O 6red c# e+ist# mai multe pericole dac# r#mi a%ar#. Hac# teobserv# vreun poli:istI Ar putea crede c# e4ti vreun sp#rg#tor ciudat. Fnca8 c# te arestea8#...

Gu eram sigur dac# perspectivele unui orloc "ntr&o sec:ie de

poli:ie de la 1C73 erau "ngrior#toare ori amu8ante; #r# re:eaua sa dema4in#rii orloce, Gebogip%el era cu des#vr4ire lipsit de ap#rareJ plonase "n storie e+act la %el de nepreg#tit precum %usesem eu "n prima plimbare.

O Di cum r#mne cu ciniiI Sau cu pisicileI # "ntreb ce ar %aceun mascul obi4nuit, n#scut prin anii 1C7-, cu un orloc. mas#gustoas#, cred... Gu, Gebogip%el. ?na peste alta, cred c# vei %i mai "nsiguran:# dac# stai "n preama mea.

O Di tn#rul b#rbat pe care "l vi8ite8iI 6um r#mne cu reac:ialuiI

O !i bine, am o%tat eu, "ntotdeauna a %ost d#ruit cu o minte



deschis# 4i %le+ibil#. Sau, cel pu:in, a4a "mi place s# cred;... $oate c# voia%la "n curnd. Fn plus, pre8en:a ta ar putea s# m# conving# E s#&lconving# pe el, adic# E de veridicitatea relat#rii mele.

Di, %#r# a&mi mai permite alte e8it#ri, am tras de cordonul

soneriei.Hin interiorul casei, am au8it ni4te u4i trntindu&se, dup# care, un

strig#t enervant> 0Fn regul#, vin imediat; E iar apoi, ni4te pa4i boc#nir# pe coridorul scurt ce lega laboratorul meu de restul casei.

O Sunt eu, am rostit printre din:i, pentru Gebogip%el. 4l .$esemne c# este tr8iu E servitorii s&au culcat.

cheie 8#ng#ni "n broasca u4ii. O chelarii; Duier# Gebogip%el.i&am dat os de pe %a:# anacronismul o%ensator 4i l&am "ndesat "n

bu8unarul de la pantaloni, tocmai "n clipa "n care se deschise u4a "ncadrul ei st#tea un b#rbat tn#r, al c#rui chip str#lucea ca o lun# "nlumina singurei lumn#ri ce o purta. $rivirea pe care mi&o arunc# E eu%iind "mbr#cat doar "n c#ma4# E a %ost %ugitiv#J iar inspec:ia %#cut# lui

Gebogip%el chiar 4i mai super%icial#. (6am acela era deci spiritul deobserva:ie pe care "l puneam la mare pre:;)

O 6e naiba vre:iI !ste unu diminea:a, 4tia:iI

Am deschis gura s# vorbesc. Fns# micul meu preambul, "ndelungrepetat, "mi disp#ru din minte.

Ast%el am auns %a:# "n %a:# cu mine "nsumi, la vrsta de dou#8eci4i 4ase de ani;

!. )o

Hup# aceast# e+perien:#, m&am "ncredin:at c# noi to:i, %#r#e+cep:ie, %olosim oglinda pentru a ne am#gi. =e%lec:ia pe care o vedemacolo se a%l# att de mult sub controlul nostruJ ne punem "n valoare celemai bune tr#s#turi, chiar dac# incon4tient, 4i ne potrivim atitudinile "ntr&un mod "n care nici cel mai apropiat prieten nu l&ar recunoa4te. Di, de

bun# seam#, nu ne g#sim sub constrngerea de a ne privi din unghiurilemai pu:in %avorabile, cum ar %i, de pild#, cea%a, ori nasul proeminentdintr&un pro%il glorios, complet.

!i bine, m# a%lam "n %a:a unei re%lec:ii pe care nu o controlam E 4ice e+perien:# tulbur#toare era;



Avea "n#l:imea mea, %ire4te> la drept vorbind, am %ost uimit s#descop#r c# m# mic4orasem un pic "n cei optspre8ece ani care nedesp#r:eau. runtea "i era stranie> ne%iresc de lat#, e+act a4a cum "mispuseser# multe persoane, %#r# cru:are, pe parcursul vie:ii mele, 4i

pres#rat# cu %ire sub:iri de p#r, 4aten&nisipiu, care "nc# nu c#8user# 4inici nu d#deau semne de "nc#run:ire. chii "i erau cenu4ii, limpe8i, nasuldrept, iar ma+ilarul puternic E "ns# nu se putea spune c# %usesem undiavol chipe4. !ra palid de la natur#, iar aceast# lividitate era sporit# delungile ceasuri petrecute, "nc# din anii de %ormare, "n biblioteci, camerede studiu, s#li de clas# 4i laboratoare.

Am sim:it o vag# repulsieJ "ntr&adev#r, e+ista un pic de orloc "nmine; ar urechile mele oare chiar %useser# vreodat# att de

proeminenteIHar, mai presus de toate, "mi atraser# aten:ia hainele. Hainele;$urta acele ve4minte de care "mi aminteam ca %iind :inuta de crai>

un sacou scurt, de un ro4u&str#lucitor, peste o iletc# galben# cu negru, prins# cu nasturi grei din alam#, ghete "nalte 4i galbene, 4i un buche:elde %lori care "i "mpodobea reverul.

are eu chiar "mbr#casem vreodat# o asemenea costuma:ieI$esemne c# da, "ns# orice altceva di%erit de propriul meu stil sobru ar %i%ost greu de imaginat.

O La naiba, nu m&am putut ab:ine s# nu spun, 8ici c# e4ti unm#sc#rici;

!l p#ru nesigur E observase ceva bi8ar "n leg#tur# cu chipul meu,era limpede E dar r#spunse destul de spontan>

O $oate c&ar trebui s#&:i "nchid u4a "n nas, domnule. Ai urcatdealul numai pentru a te lega de "mbr#c#mintea meaI

Am observat c# buche:elul s#u era destul de ve4teit 4i am avutimpresia c# puteam detecta un i8 de coniac "n r#su%larea sa.

O a spune&mi, ast#8i este oiI O ! o "ntrebare %oarte bi8ar#. $oate c# s&ar c#dea s#... O HaIF4i ridic# lumnarea 4i se uit# la chipul meu. !ra att de %ascinat

de mine E de propriul s#u alter ego vag perceput E "nct "l ignor# peorloc> o %#ptur# uman# din viitorul "ndep#rtat, care st#tea la nici doiiar8i de el; &am "ntrebat dac#, "n aceast# scen#, nu cumva era ascuns#o meta%or# grosolan#> oare c#l#torisem prin timp, la urma urmei, numai

pentru a m# c#uta pe mine "nsumiI G&aveam "ns# vreme de ironie 4i chiar m# sim:eam oarecum

ru4inat pentru c# %ormulasem un asemenea gnd literar;



O !ste oi, din "ntmplare. Sau era E acum ne g#sim "n primeleceasuri ale 8ilei de vineri. 6e&i cu astaI Di de ce n&ai 4tiut de la "nceputI6ine e4ti dumneata, domnuleI

O Am s#&:i spun cine sunt, am r#spuns. Di... E Am ar#tat c#tre

orloc, determinnd&o pe 4ov#ielnica noastr# ga8d# s# %ac# ochii mari&... cine este acesta. Di de ce nu sunt sigur ce or# este, nici m#car ce 8i.Har, mai "nti, putem intra "n#untruI 6#ci tare mult mi&ar pl#cea un picdin coniacul dumitale.

!l r#mase nemi4cat poate vreo um#tate de minut, cu %itilullumn#rii s%rind "n balta sa de cear#, iar "n dep#rtare au8eam suspinul/amisei, care "4i croia apatic# drumul printre podurile din =ichmond.Apoi, "n cele din urm#, el rosti>

O Ar trebui s# v# arunc "n strad#; Har... O Dtiu, am 8is blnd.i&am privit alter ego&ul mai tn#r cu indulgen:#J niciodat# nu m&

am %erit de specula:iile %ebrile 4i "mi puteam "nchipui ce ipote8enebune4ti %ermentau dea "n acea minte %ecund# 4i nedisciplinat#;

Aunse la o deci8ie. Se d#du la o parte din cadrul u4ii.&am %#cut semn lui Gebogip%el s# o ia "nainte. $icioarele

orlocului, goale, cu e+cep:ia unui strat de p#r, lip#ir# pe parchetulholului. Alter ego&ul meu mai tn#r r#m#sese din nou cu ochii

%i+a:i E Gebogip%el "i sus:inu privirea cu interes E 4i 8ise> O !... ##... este tr8iu. Gu vreau s#&i tre8esc pe servitori. eni:i

"n su%ragerie E probabil este cea mai c#lduroas# "nc#pere.'olul era "ntunecos, vopsit "n partea de os 4i cu un rnd de cuiere

pentru p#l#rii. 6ontururile craniului mare al ga8dei noastre 4ov#ielniceerau accentuate de singura lumnare, "n timp ce ne conducea c#tre%umoar. Fn su%ragerie, c#rbunii "nc# mocneau "n 4emineu. a8da noastr#aprinse lumn#rile de la aceea pe care o purta, iar camera deveni

puternic iluminat#, c#ci acolo se a%la o du8in# de lumn#ri> dou# "ns%e4nice de alam#, pe policioara c#minului, cu o cutie de tutun roto%eie4i tihnit# "ntre ele, iar restul "n aplice.

Am cercetat cu privirea aceast# "nc#pere cald# 4i lini4tit# E att de%amiliar# 4i, totu4i, att de di%erit# dup# re8ugr#viri 4i redecor#ri dintrecele mai subtile; Lng# u4# se a%la m#su:a cu teancul ei de 8iare E pline,%#r# nici un dubiu, de anali8e sumbre asupra celor mai recente declara:iiale domnului Hisraeli26 sau poate de articole %oarte plicticoase despre

26 *enamin Hisraeli (1C-P&1CC1). m politic engle8, prim&ministru almperiului *ritanic "n 1CC 4i "ntre 1C7P&1CC-J "n 1C7, "ntr&un celebru a%ormulat doctrina dup# care mperiul *ritanic trebuia s# devin# e%ectiv un stat



6hestiunea riental#27 E iar "n apropierea c#minului se g#sea %otoliulmeu os 4i con%ortabil. Fns# nici urm# de setul meu de m#su:eoctogonale 4i de l#mpile mele incandescente, cu crini de argint.

a8da noastr# aunse acum la orloc. Se aplec# "nainte,

odihnindu&4i minile pe genunchi. O 6e&i ar#tarea astaI $arc#&i un soi de maimu:# E sau un copildi%orm. 'aina pe care o poart# este a taI

/onul acesta m# descump#ni E 4i m&am tre8it 8icnd ceea ce am8is>

O Gu este o ar#tare, ci un om. Di poate vorbi singur. O 6hiar a4aI F4i "ntoarse %a:a c#tre Gebogip%el. Adic#, chiar po:iI

S%inte Sisoe;6ontinu# s# se holbe8e la chipul p#ros al bietului Gebogip%el, "n

timp ce eu am r#mas nemi4cat pe covorul din su%ragerie, str#duindu&m#s# nu&mi tr#de8 ner#bdarea E ca s# nu mai pomenesc de en# E pricinuit#de aceast# lips# de polite:e.

!l "4i aminti de "ndatoririle sale de ga8d#. O %, 8ise, "mi pare r#u. # rog, lua:i loc aici; Gebogip%el, "ncoto4m#nat "n haina mea, r#mase "n picioare "n

milocul carpetei din %a:a 4emineului. Se uita "n os spre podea, apoi "n ur prin "nc#pere. $#rea s# a4tepte ceva E 4i, "ntr&o clip#, am "n:eles. Att

de obi4nuit era orlocul cu tehnologia timpului s#u, "nct spera camobila s# se ridice din covor; He4i, atunci cnd aveam s# ne cunoa4temmai bine, orlocul urma s# se dovedeasc# o persoan# cu mintea%le+ibil#, "n acea clip#, era la %el de "ncurcat cum poate a4 %i %ost eu dac#m&a4 %i apucat s# caut grila de protec:ie a unei l#mpi cu incandescen:#

pe peretele unei caverne din epoca de piatr#. O Gebogip%el, am rostit eu, acestea sunt vremuri mai simple.

ormele sunt )ie. Am ar#tat c#tre mas# 4i scaune. /rebuie s# alegi unul

dintre acestea.Alter ego&ul meu mai tn#r ascult# acest schimb de replici cuevident# curio8itate.

orlocul, dup# alte cteva secunde de e8itare, se "ndrept# spreunul dintre scaunele mai masive.

Am auns acolo "naintea lui. O He %apt, nu pe acesta, Gebogip%el, am spus cu blnde:e. Gu

pluricontinental coerent, tin8nd c#tre %ormarea unui 0patriotism imperial

britanic, la scar# mondial# (n. trad.).2 $roblem# care a intervenit "n rela:iile interna:ionale din a doua um#tate asecolului al QQ&lea din pricina instabilit#:ii mperiului toman (n. trad.).



cred c# "l vei g#si comod E s&ar putea s# "ncerce s#&:i %ac# un masa,"n:elegi, dar nu este proiectat pentru greutatea ta...

a8da mea m# privi, uluit#.Sub "ndrumarea mea, Gebogip%el E m# sim:eam aidoma unui

p#rinte nepriceput "n vreme ce m# agitam "n urul s#u &trase un scaunsimplu, drept, 4i se sui pe elJ st#tea acolo, cu picioarele leg#nndu&i&se, precum un copil p#ros.

O 6um de 4tii despre Scaunele Active pe care le&am reali8atIFntreb# ga8da mea. Le&am pre8entat numai ctorva prieteni E modelulnici m#car nu este brevetat...

Gu am r#spuns. $ur 4i simplu, i&am sus:inut privirea, ctevasecunde prelungi. $uteam s# v#d c# e+traordinarul r#spuns la "ntrebarese contura "n mintea lui.

!l "mi evit# privirea. O a loc, mi&a spus. /e rog. !u o s# aduc coniacul.&am a4e8at lng# Gebogip%el (la propria mea mas# de su%ragerie

transmutat#, cu un orloc drept tovar#4;) 4i m&am uitat, "n treac#t, prin ur. Fntr&un col: al "nc#perii, pe tripodul s#u, se a%la vechiul telescopgregorian pe care "l adusesem din casa p#rin:ilor mei E un instrumentsimplu ce putea s# o%ere numai imagini "nce:o4ate 4i care totu4i %usese,

pe vremea cnd eram copil, o %ereastr# c#tre minunatele lumi de pe bolta

cereasc# 4i c#tre tulbur#toarele miracole ale %i8icii optice. ar dincolo deaceast# camer#, se g#sea culoarul "ntunecat ce d#dea spre laborator, cuu4ile l#sate deschise neglientJ prin acel coridor am 8#rit aspecteleispititoare ale atelierului meu> talme4&balme4ul de aparate de pe bancuri,%oile cu desene risipite pe podea 4i di%erite unelte 4i instala:ii.

a8da noastr# ni se al#tur# din nouJ purta, cu stng#cie, trei pahare pentru coniac 4i o cara%#. /urn# trei por:ii generoase, iar licoareascnteie "n lumina lumn#rilor.

O $o%tim. # este %rigI re:i s# aprind %oculI O Gu, am 8is eu, mul:umesc.Am ridicat paharul cu coniac, l&am mirosit, apoi l&am l#sat s# se

rostogoleasc# pe limb# Gebogip%el nu&4i lu# paharul. r" un deget palid "n b#utur#, apoi

"l retrase 4i linse un strop de pe vr%ul s#u. $#ru s#&l treac# un %ior. Apoi,cu delicate:e, "mpinse paharul la dep#rtare de el, de parc# ar %i %ost plinochi cu cele mai nocive substan:e imaginabile.

a8da mea urm#ri aceast# scen# cu mult# curio8itate. Apoi, cu une%ort v#dit, se "ntoarse spre mine.

O Am un de8avanta "n %a:a dumitale. Gu te cunosc. Fns#



dumneata m# cuno4ti, s&ar p#rea. O Ha, am 8mbit eu. Fns# am oarece "ndoieli cum s# ":i spun.!l se "ncrunt#, nelini4tit.

O Gu v#d de ce ar %i aceasta o problem# # numesc... i&am

ridicat mnaJ prin minte "mi trecu un gnd inspirat. O Gu. Am s#&:i 8ic E dac# "mi vei permite E oses.!l lu# o "nghi:itur# 8drav#n# din coniacul s#u 4i se uit# la mine cu

%urie veritabil# "n ochii cenu4ii. O 6um de 4tii astaI Moses E prenumele meu nesu%erit, pentru care %usesem chinuit

ne"ncetat "n 4coal# 4i pe care "l t#inuisem de cnd plecasem de acas#; O Gu contea8#, am r#spuns eu. Secretul t#u este "n siguran:# la

mine. O Ascult#, am "nceput s# m# satur de ocurile astea. Apari aici

cu... cu tovar#4ul dumitale 4i %aci tot soiul de remarce deplasate desprehainele mele. Di eu nici m#car numele nu :i&l 4tiu;

O Har, am rostit eu, poate c# "l 4tii.Apuc# paharul cu degetele sale lungi. Fn:elegea c# se petrecea

ceva straniu 4i stupe%iant E "ns# ce anumeI $uteam s# citesc pe %a:a sa,limpede ca lumina 8ilei, acel v#lm#4ag de emo:ie, ner#bdare 4i pu:in#team# pe care "l sim:isem att de des cnd m# con%runtam cu

Gecunoscutul. O Ascult#, am continuat, sunt gata s#&:i spun tot ce dore4ti s#

cuno4ti, e+act a4a cum :i&am %#g#duit. Fns# mai "nti... O HaI O A4 %i onorat s#&:i vi8ite8 laboratorul. Di sunt sigur c#

Gebogip%el ar %i curios. $oveste4te&ne ceva despre tine, am 8is. ar pe parcurs, vei a%la despre mine.

!l mai r#mase a4e8at o vreme, strngnd "n mn# paharul cu

b#utur#. Apoi, cu o mi4care sprinten#, umplu din nou paharele noastre,se ridic# "n picioare 4i "4i lu# lumnarea de pe policioara c#minului. O 'aide:i cu mine;

#. E:primntul

Rinnd lumnarea sus, ne conduse de&a lungul culoarului %riguros,c#tre laborator. Acele cteva secunde au r#mas vii "n memoria mea>



%lac#ra lumn#rii aruncnd umbre imense de la :easta lat# al lui oses,iar haina 4i ghetele sale lic#rind "ntr&o lumin# incert#J "n spatele meu,

picioarele orlocului lip#iau "ncet, 4i "n acest spa:iu "nchis, miasma luidulceag&putred# era p#trun8#toare.

Auns "n laborator, oses se strecur# printre 8iduri 4i bancurile delucru, aprin8nd lumn#ri 4i l#mpi cu incandescen:#. Fn curnd,"nc#perea era intens luminat#. $ere:ii erau v#rui:i "n alb, %#raornamente E cu e+cep:ia unora dintre "nsemn#rile ui oses, prinsegrosolan cu ace E 4i singurul corp de bibliotec# era ticsit cu urnale,te+te de re%erin:# 4i volume de table matematice 4i m#sur#tori %i8ice.Fn#untru era receJ "n c#ma4a mea, m&am tre8it tremurnd 4i mi&am strnsminile "n urul trupului.

Gebogip%el lip#i pe du4umeaua atelierului spre corpul de bibliotec#. Se aplec# 4i cercet# cotoarele ponosite ale tomurilor de&acolo. &am "ntrebat dac# era "n stare s# citeasc# "n engle8#, c#ci peS%er# nu v#8usem nici o urm# de carte sau de publica:ie, iar caracterelede pe acele panouri omnipre8ente de sticl# albastr# "mi %useser#ne%amiliare.

O Gu am dorin:a de a v# %ace un re8umat biogra%ic, spuse oses.Di E rosti mai t#ios E nici nu pricep "nc# de ce te interese8 att de mult.Har sunt de acord s# intru "n ocul t#u. Ascult#, s# presupunem c#&:i voi

ar#ta cele mai recente descoperiri e+perimentale ale mele. 6e&ai 8ice deastaI

Am surs. 6t de bine "mi p#stram E "4i p#stra E temperamentul,trecnd totul "n planul secund al min:ii, mai pu:in enigma aceasta;

&am dus la un banc de lucru, pe care se a%lau dispuse, la"ntmplare, stative de retorte, l#mpi, gr#tare 4i lentile.

O &a4 %i recunosc#tor dac# nu v&a:i atinge de nimic de&aici.$oate c# arat# un pic haotic, "ns# v# asigur c# e+ist# o ordine; Di a4a "mi

vine al naibii de greu s# o :in pe doamna $en%orth, cu m#turile 4i crpeleei de pa%, departe de locul #sta, v# asigur. Doamna Pen)orthI Am %ost ispitit s#&l "ntreb de doamna

atchets E "ns# apoi mi&am adus aminte c# doamna $en%orth %usese predecesoarea doamnei atchets. concediasem cu vreo cincispre8eceani "nainte de plecarea mea "n timp, dup# ce o prinsesem 4terpelind dinmica mea re8erv# de diamante industriale. &am gndit s#&i atragaten:ia lui oses asupra acestei mici "ntmpl#ri, dar nu se pricinuise nicio pagub# real#. Di E am socotit cu sentimentele mele paterne, "ntr&un %elstraniu, %a:# de alter ego&ul mai tn#r E probabil c# i&ar prinde bine luioses s# dovedeasc# ceva mai mult interes pentru treburile gospod#riei



sale m#car din cnd "n cnd 4i s# nu lase totul la voia "ntmpl#rii; O Homeniul meu general este %i8ica optic#, continu# oses,

adic# propriet#:ile %i8ice ale luminii care... O Dtim asta, i&am 8is cu blnde:e.

!l se "ncrunt#. O Fn regul#. !i bine, de curnd, am %ost oarecum ab#tut de o4arad# bi8ar# E e vorba de studiul unui nou mineral, o mostr# pe care amob:inut&o din "ntmplare, "n urm# cu doi ani.

Fmi ar#t# o sticl# obi4nuit# de medicamente, gradat#, de optuncii28, cu dop din cauciucJ %laconul era pe um#tate plin cu o pulbere%in#, ver8uie, ce sclipea "ntr&un mod neobi4nuit

O $rive4te aici, po:i s# observi o transluciditate slab#, ca 4i cumar str#luci din interiorI (Di "ntr&adev#r, substan:a scnteia ca 4i cum ar %i%ost alc#tuit# din %ire minuscule de sticl#.) Har, relu# oses, unde seg#se4te sursa de energie pentru o asemenea iluminareI Di ast%el mi&am"nceput cercet#rile E mai "nti "n clipele de r#ga8, c#ci aveam altceva delucru; Hepind de subven:ii 4i comisioane, care, la rndul lor suntcondi:ionate de un %lu+ respectabil de re8ultate ale cercet#rilor. G&amvreme s# alerg dup# potcoave de cai mor:i... Fns# mai apoi, recunoscu el,aceast# 0$lattnerit# a auns s#&mi absoarb# o mare parte din timp E c#cia4a am hot#rt s# denumesc substan:a, dup# acel individ misterios,

ott%ried $lattner E dup# cum mi s&a recomandat E care mi&a d#ruitmostra. Gu sunt chimist E chiar 4i "n limitele celor /rei a8e, chimiamea practic# a %ost "ntotdeauna un pic cam nesigur# E dar am pornit ladrum cu hot#rre. i&am cump#rat eprubete, o re8erv# de ga8 4i l#mpi,hrtie de turnesol 4i tot restul acelei recu8ite urt mirositoare. Am turnat

pra% verde "n eprubete 4i am "ncercat cu ap#, apoi cu aci8i &sul%uric,a8otic 4i clorhidric E %#r# a descoperi ceva. Apoi am pus o gr#m#oar#

pe o plac# de arde8ie 4i am :inut&o deasupra l#mpii cu ga8. F4i %rec#

nasul. !+plo8ia re8ultat# a spart un panou al luminatorului 4i a %#cut omi8erie teribil# pe unul dintre pere:i, 8ise el.6el care su%erise acea pagub# serioas# %usese peretele dinspre

Sud&est, iar acum E n&am putut s# m# st#pnesc E m&am uitat "n treac#t"ntr&acolo, "ns# nu se putea distinge, nimic, c#ci repara:iile %useser#meticuloase. oses "mi observ# privirea, curios, c#ci nu indicase caredintre pere:i %usese a%ectat.

O Hup# acest e4ec, relu# el, tot nu m# g#seam mai aproape del#murirea misterelor $lattneritei. Apoi "ns#... E /onul s#u deveni mai

2! uncie K C,35 g., iar pentru metale pre:ioase, 3-,1-3 g. (n. trad.).



animat E am "nceput s# aborde8 problema ceva mai ra:ional./ransluciditatea este un %enomen optic, "n de%initiv. A4adar E am socotiteu E poate c# cheia tainelor $lattneritei nu se a%l# "n propriet#:ilechimice, ci "n acelea optice.

Am sim:it o satis%ac:ie ciudat# E un soi de respect de sinedi%u8 E au8ind acest re8umat al propriilor mele procese mentale att delimpe8i; Di eram sigur c# oses se bucura de punctul culminant alrelat#rii sale> "ntotdeauna mi&a %#cut pl#cere s# povestesc o istorie bun#,indi%erent de public E cred c# am pu:in# vn# de actor "n mine.

O Di ast%el, am dat deoparte harababura de 6himie pentruDcolari, relu# oses, 4i am "nceput o nou# serie de e+perimente. Di%oarte rapid am descoperit o serie de anomalii uluitoare, re8ultate bi8are"n privin:a indicelui de re%rac:ie al $lattneritei E care, e posibil s# 4ti:i,depinde de vite8a luminii "n substan:#. Di a ie4it la iveal# c# %asciculelede lumin# ce trec prin $lattnerit# se comport# e+trem de ciudat. Se"ntoarse c#tre montaul de pe t#blia bancului de lucru. Acum, uita:i&v#aici> aceasta e cea mai clar# demonstra:ie a anomaliilor optice ale$lattneritei pe care am putut s# o reali8e8.

oses alc#tuise montaul din trei p#r:i, dispuse "n linie dreapt#.Se vedea o mic# lamp# electric#, cu o oglind# curbat# "n spatele ei, 4i lavreun iard dep#rtare, un ecran alb, postat vertical de un suport de retorteJ

"ntre acestea dou#, ag#:at "n clemele altui suport, se g#sea un panou decarton, care purta semnele unor 8grieturi %ine. Hincolo de lamp#, ni4te%ire luceau la o pil# electromotoare de sub bancul de lucru.

ontaul era de o simplitate lucid#> de %iecare dat#, c#utam ceamai direct# cale posibil# "n vederea demonstr#rii oric#rui %enomen nou,

pentru a&mi concentra ct mai mult aten:ia asupra %enomenului "nsu4i, 4inu asupra de%icien:elor aranamentului e+perimental sau E "ntotdeaunaeste posibil E asupra unor 4iretlicuri din partea e+perimentatorului.

Acum, oses "nchise un comutator, iar lampa se aprinseJ "n"nc#perea luminat# de lumn#ri p#rea un mic astru g#lbui. $anoul decarton "mpiedica lumina s# aung# la ecran, cu e+cep:ia unei str#lucirislabe "n partea central#, produs# de %asciculele care treceau prin8grieturi.

O Lumin# de sodiu, rosti oses. !ste aproape o nuan:# pur# E spre deosebire de, s# spunem, lumina alb# a soarelui, carerepre8int# un amestec al tuturor culorilor. Aceast# oglind# dind#r#tull#mpii este parabolic#, a4a c# %ocali8ea8# toat# lumina c#tre cartonulinterpus. oses urm#ri traiectoriile ra8elor c#tre panou. $e ecran amtrasat dou# %ante. Se a%l# numai la o %rac:iune de inci dep#rtare E "ns#



structura luminii este att de %in#, "nct %antele sunt, cu toate acestea, lacirca trei sute de lungimi de und# distan:# una de cealalt#. =a8ele ies dincele dou# ori%icii E trecu cu degetul mai departe E 4i aung pn# la ecran,aici. Acum, %asciculele de la cele dou# %ante inter)erea(+ E punctele lor

de ma+im 4i de minim se ampli%ic# ori se anulea8# unele pe altele, "n po8i:ii succesive. Se uit# la mine nesigur. F:i este cunoscut# aceast#ideeI b:ii cam acela4i e%ect dac# arunci dou# pietre "ntr&un ia8 lini4tit4i urm#re4ti cum valurile produse se "ntrep#trund...

O $ricep. O !i bine, e+act "n acela4i %el, aceste unde de lumin# E v#lurele

"n eter E inter%erea8# unele cu celelalte 4i alc#tuiesc un model care se poate observa, aici pe ecranul din spate. ndic# spre pata de lumin#galben# care aungea la ecran dincolo de %ante. $ute:i s# distinge:iI !nevoie realmente de o lup#. !+act "n centrul str#lucirii, o s# vede:i ni4te

bande de lumin# 4i de "ntuneric, alternante, la cteva 8ecimi de incidep#rtare. !i bine, acelea sunt locurile "n care %asciculele ce au trecut

prin cele dou# ori%icii se combin#. oses "4i "ndrept# coloana. Aceast#inter%eren:# este un %enomen binecunoscut. ?n asemenea e+perimenteste utili8at "n mod obi4nuit pentru a determina lungimea de und# aluminii de sodiu E este a doua suta parte dintr&un inci, dac# v#interesea8#.

O Di $lattneritaI Fntreb# Gebogip%el.oses r#mase uluit cnd au8i tonul lichid al orlocului, "ns#

continu# b#rb#te4te. Hin alt# parte a bancului lu# o lamel# de sticl#,avnd poate 4ase inci p#tra:i, care st#tea vertical "ntr&un suport. eamul

p#rea a %i mnit cu verde. O Aici am ni4te $lattnerit#... de %apt, lamela asta este un sandvi4

din dou# supra%e:e de sticl#, cu $lattnerita pres#rat# 4i "mpr#4tiat# "ntreele E vede:iI Acum, urm#ri:i ce se "ntmpl# cnd interpun $lattnerita

"ntre carton 4i ecran...Avu nevoie s# %ac# ceva modi%ic#ri, "ns# arana lucrurile de a4anatur# "nct una dintre %antele din carton s# r#mn# liber#, iar cealalt# s#%ie blocat# de lamela cu $lattnerit#. Ast%el, unul dintre cele dou#%ascicule ce urmau s# inter%ere8e avea s# treac# prin $lattnerit# "naintede a atinge ecranul.

maginea bandelor de inter%eren:# de pe ecran deveni acum mai4tears# E 4i c#p#t# o nuan:# ver8uie E iar modelul era deplasat 4idistorsionat.

O =a8ele aung mai pu:in pure, %ire4te, rosti oses. parte dinlumina de sodiu este absorbit# de $lattnerit# 4i ast%el iese cu o lungime



de und# corespun8#toare p#r:ii mai ver8i a spectrului E "ns# totu4i, o parte su%icient# din lumina de sodiu original# trece prin $lattnerit# %#r# a%i risipit#, permi:nd ca %enomenul de inter%eren:# s# continue. Har...vede:i schimb#rile care s&au produsI

Gebogip%el se aplec# mai aproapeJ lumina de sodiu se oglindea "nochelarii s#i. O $entru un necunosc#tor, modi%icarea ctorva pete de lumin# pe

un carton s&ar putea s# nu par# att de important#, relu# oses, "ns#e%ectul este de o "nsemn#tate colosal#, dac# se anali8ea8# mai atent.6#ci E 4i pot s# v# ar#t calculele matematice pentru a v# demonstra,spuse el, indicnd %#r# tragere de inim# cu mna spre un teanc de noti:ede pe du4umea E ra8ele de lumin#, traversnd $lattnerita, su%er# odistorsiune temporal+. !ste un e%ect minuscul, "ns# m#surabil, care semani%est# prin de%ormarea modelului de inter%eren:#, vede:i.

O 0distorsiune temporal#I Fntreb# Gebogip%el, uitndu&se "nsus. Adic#...

O Ha. $ielea lui oses lucea rece "n lumina de sodiu. Sunt de p#rere c# acele %ascicule luminoase, "n trecerea lor prin $lattnerit#, sunttrans)erate prin timp.

&am uitat :int#, cu un soi de "ncntare, la aceast# demonstra:ierudimentar#, la becul electric, la cartoane 4i la cleme, "ntruct acesta

repre8enta "nceputul E era debutul naiv al acelui lung 4i di%icil parcurse+perimental 4i teoretic ce avea s# conduc#, "n cele din urm#, laconstruirea a4inii /impului;

%. 4in"ritat +i în,oială

ire4te, nu puteam s# de8v#lui ct de multe 4tiam 4i m&am str#duitct am putut de bine s# simule8 surprinderea 4i 4ocul atunci cnd oses

pronun:# sentin:a sa. O !i bine, am spus eu nedeslu4it, ei bine E S%inte Sisoe... !l se

uit# la mine, nemul:umit. Fn mod evident "4i %orma impresia c# eramvreun prostovan cu imagina:ia limitat#. Se "ntoarse 4i "ncepu s#me4tereasc# la montaul lui.

Am %olosit oca8ia pentru a&l trage pe orloc deoparte. O 6e p#rere aiI demonstra:ie ingenioas#. O Ha, 8ise el, dar sunt surprins c# nu a observat radioactivitatea



misterioasei tale substan:e, $lattnerita. chelarii o indic# limpede... O 6adioacti-itate;!l se uit# la mine.

O /ermenul nu ":i este cunoscutI

Fmi e+puse pe scurt %enomenul, care p#rea s# implice elemente cese %rac:ionau 4i e+plodau "n %#rmi:e. /oate substan:ele se comport#a4a E dac# "l credeam pe Gebogip%el E cu o vite8# mai mult sau mai

pu:in sesi8abil#J unele, precum radiul, o %ac "ntr&un mod su%icient despectaculos pentru a se putea m#sura E dac# se 4tie ce se caut#;

/oate acestea "mi r#scolir# ni4te amintiri. O Fmi aduc aminte de o uc#rie numit# spintariscop, i&am spus lui

Gebogip%el. Acolo, radiul este :inut "n apropierea unui ecran, placat cusul%ura de 8inc...

&am uitat :int#, cu un soi de "ncntare, la aceast# demonstra:ierudimentar#, la becul electric, la cartoane 4i la cleme, "ntruct acestarepre8enta "nceputul E era debutul naiv al acelui lung 4i di%icil parcurse+perimental 4i teoretic ce avea s# conduc#, "n cele din urm#, laconstruirea a4inii /impului;

O ar ecranul produce o %luorescent#. Ha. Gucleele atomilor deradiu ce se de8integrea8# produc acest %enomen, 8ise el.

O Har atomul este indivi8ibil E sau a4a se consider#...

O Structura subatomic# va %i demonstrat# de /homson29 la6ambridge, la nu mai mult de c:iva ani E dac# :in bine minte studiilemele E dup# plecarea ta "n timp.

Structura subatomic+... de /homson. $#i, "l "ntlnisem personal pe Zoseph /homson, de cteva ori E un t#nt#l#u cam "ncre8ut, am socotit"ntotdeauna, cu vreo c:iva ani mai tn#r dect mine...

G&a %ost pentru prima oar# cnd am sim:it un pro%und regret c#m# aruncasem precipitat "n timp; Hac# a4 %i r#mas s# iau parte la un

asemenea %ream#t intelectual E m&a4 %i putut a%la e+act "n mie8ul s#u,chiar 4i %#r# e+perimentele mele cu c#l#toria temporal# E "n mod sigur a4%i avut parte de su%icient# aventur#, ct pentru "ntreaga via:# a oric#rei

persoane.Acum, oses p#rea s# %i terminat 4i se "ntinse pentru a stinge

lampa de sodiu E "ns# "4i retrase mna cu un :ip#t. Gebogip%el atinsese degetele lui oses cu palma sa lipsit# de p#r. O Fmi pare r#u, rosti orlocul.

29 Sir Zoseph Zohn /homson (1C5&19P-), %i8ician engle8, pro%. univ. la6ambridge. A descoperit electronul, determinndu&i sarcina 4i masa (1C97)$remiul Gobel (19-) (n. trad.).



oses "4i %rec# mna, ca 4i cnd ar %i "ncercat s# se cure:e deceva.

O Atingerea ta, 8ise el. ! a4a de ... rece.=#mase cu ochii a:inti:i la Gebogip%el, de parc# l&ar %i v#8ut, "n

deplina sa stranietate, pentru "ntia oar# Gebogip%el "4i ceru din nouscu8e. O G&am inten:ionat s# te sperii. Fns#... O HaI Am spus eu.orlocul "ntinse un deget ca un vierme 4i "l "ndrept# c#tre lamela

de $lattnerit#. O Pri-i'i;Fmpreun# cu oses, m&am aplecat "n os 4i m&am uitat cu ochii pe

um#tate "nchi4i la placa iluminat#.La "nceput n&am putut s# deslu4esc altceva dect re%lec:iile risipite

ale becului de sodiu, o scnteiere de pulbere %in# pe supra%a:a lamelelorde sticl#... iar apoi mi&am dat seama de lumina ce sporea "n intensitate, ostr#lucire din adncul $lattneritei "nse4i> o lucoare verde ce lucea ca 4icum lamela ar %i %ost o %ereastr# minuscul# c#tre alt# lume.

Str#lucirea spori "n continuare 4i arunc# re%lec:ii sclipitoare peeprubete, lamele 4i alte accesorii din laborator.

Ge&am retras "n su%ragerie. Acum, %ocul se stinsese de multe ore4i "nc#perea devenise r#coroas#, "ns# oses nu d#du vreun semn c#

b#gase de seam# lipsa mea de con%ort. Fmi turn# alt pahar de coniac, iareu am acceptat o :igar# o%erit#J Gebogip%el ceru ni4te ap# curat#. 6u uno%tat, mi&am aprins :igara, "n timp ce Gebogip%el m# urm#rea cu ceea ceam socotit a %i uluire pur# E toate atitudinile umane pe care le dobndise%iind date uit#rii;

O !i bine, domnule, am 8is eu, cnd ai de gnd s# publici aceste

descoperiri remarcabileIoses "4i scarpin# :easta 4i "4i l#rgi nodul de la cravata lui%istichie.

O Gu sunt sigur, spuse el %ranc. Dtii, ceea ce am pn# acumrepre8int# doar pu:in mai mult dect un catalog cu observa:ii deanomalii ale unei substan:e de provenien:# nesigur#. /otu4i, poate c#e+ist# oameni mai inteligen:i dect mine care ar %i capabili s# ob:in# cteceva din asta E s# descopere cum s# ob:in# mai mult# $lattnerit#, poate...

O Gu, 8ise neinteligibil Gebogip%el. iloacele pentru a producematerial radioactiv nu vor ap#rea "n urm#toarele cteva decenii.

oses "l privi curios pe orloc, "ns# nu abord# acest subiect.



O Gu ai "ns# nici cea mai mic# inten:ie s# publici, am spus eu%#r# menaamente.

!l "mi %#cu cu ochiul, conspirativ E alt gest enervant E 4i rosti> O /oate la vremea lor. Dtii, "n anumite aspecte, nu sunt e+act un

m de Dtiin:# Adev#rat E "n:elegi ce vreau s# spun, genul de persoan#griulie 4i mig#loas#, care aunge prin a %i cunoscut# "n pres# ca0distinsul savant. ?n ins care "4i roste4te discursul s#u ne"nsemnatdespre cine 4tie ce am#nunt obscur, s# 8icem, al alcaloi8ilor to+ici.$lutind prin "ntunericul de lantern# magic#, e posibil s# au8i %ragmentul

bi8ar pe care el "4i "nchipuie c# "l cite4te inteligibil, 4i s&ar putea s#remarci "n treac#t ochelarii cu rama de aur 4i 4o4onii des%#cu:i din

pricina b#t#turilor. O Har tu..., i&am reamintit. O Ah, nu am de gnd s#&i de%#ime8 pe r#bd#torii truditori ale

lumii; Fndr#8nesc s# a%irm c# voi avea partea mea de trud# "n anii ce aus# vin# E dar, totodat#, dau dovad# de oarece ner#bdare. Fntotdeauna "midoresc s# v#d cum se termin# lucrurile, "n:elegi. Lu# o gur# din b#uturasa. Am "n spate cteva eseuri publicate E inclusiv unul "n Philosophical*ransactions E 4i o serie de alte studii din care ar trebui s# mai ias# ni4tearticole. Fns# lucrul cu $lattnerita..

O HaI

O Simt ceva straniu "n leg#tur# cu asta. reau s# v#d ct dedeparte pot aunge pe cont propriu...

&am aplecat "n %a:# 4i am v#8ut cum bulele din paharul s#uscnteiau "n lumina lumn#rilor 4i ct de animat, ct de viu, devenisechipul lui oses. !ra partea cea mai lini4tit# a nop:ii 4i aveam impresiac# vedeam %iecare detaliuJ au8eam tic#itul %iec#rui ceas din cas#, cu oclaritate supranatural#.

O !+plic#&mi ce vrei s# spui.

!l "4i "ndrept# haina sa ridicul#, de crai. O Ri&am relatat despre specula:iile mele potrivit c#rora acel%ascicul de lumin# care str#bate $lattnerita este trans%erat prin timp. $rinasta "n:eleg c# ra8a se deplasea8# "ntre dou# puncte din spa:iu %#r# a %inevoie de curgerea unei durate. /otu4i, am impresia, 8ise el "ncet, c#,dac# lumina se deplasea8# prin aceste intervale de timp "ntr&o asemeneamanier#, atunci poate acela4i lucru este posibil 4i pentru obiectelemateriale. Am aceast# idee c#, dac# se amestec# $lattnerit# cu osubstan:# cristalin# corespun8#toare E cuar:, poate, ori vreun cristalmineral E atunci...

O HaI



$#rea s# "4i revin#. $use paharul de coniac pe o m#su:# dinapropierea scaunului s#u 4i se aplec# "n %a:#J ochii cenu4ii parc# "ilic#reau "n lumina lumn#rilor, sp#l#ci:i 4i "n%oca:i.

O Gu sunt sigur c# doresc s#&:i spun mai multe; Ascult#, eu am

%ost %oarte deschis cu dumneata. ar acum a sosit momentul s# %ii la %elde deschis %a:# de mine. aci astaIFn loc de r#spuns, m&am uitat la chipul s#u E "n ochii care, de4i

"nconura:i de o piele mai "ntins#, erau "n mod ne"ndoios ai mei, "n ochiice m# priveau "n %iecare diminea:# din oglinda de b#rbierit;

!vident, incapabil s# uite "n alt# parte, el 4uier#> O 6ine e4tiI O ;tii cine sunt; Gu&i a4aI6lipa se prelungi, t#cut# 4i imobil#. orlocul era o pre8en:#

%antomatic#, neb#gat# "n seam# de nici unul dintre noi. Fn cele din urm#,oses rosti>

O Ha. Ha, cred c# 4tiu.

oiam s#&i dau timp s# "n:eleag# toate acestea. =ealitateac#l#toriei temporale E pentru orice obiect cu mai mult# substan:ialitatedect o ra8# de lumin# E se a%la "nc# pe t#rmuri aproape %antastice

pentru oses; 6on%runtarea, att de brusc#, cu dovada ei %i8ic# E 4i mai

r#u, con%runtarea cu propriul s#u alter ego din viitor E repre8enta, pesemne, un 4oc cople4itor.

O $oate c# ar trebui s# consideri pre8en:a mea aici ca pe oconsecin:# inevitabil# a propriilor tale cercet#ri, am sugerat eu. are nueste dat s# se "ntmple o asemenea "ntlnire, dac# continui pe caleae+perimentelor pe care te&ai "nscrisI

O $oate...Acum "ns# mi&am dat seama c# reac:ia sa E departe de a r#mne

sen8a:ia covr4itoare de uimire, la care m&a4 %i a4teptat E parc# deveniseun pic mai pu:in respectuoas#. $#rea s# m# cercete8e din nouJ privireasa parcurse, scrut#toare, %a:a mea, p#rul meu, hainele mele.

Am "ncercat s# m# v#d pe mine "nsumi prin ochii acestui tn#r dedou#8eci 4i 4ase de ani. Fntr&un mod absurd, am devenit timid. i&amtrecut mna prin p#r E care nu mai %usese piept#nat din anul de gra:ie57-C E 4i mi&am supt abdomenul, care era mai pu:in de%init dectodinioar#. Fns# acea e+presie de de8aprobare 8#bovi pe chipul uioses.

O ?it#&te ct dore4ti, am spus cu patim#. A4a o s# aungi 4i tu;!l "4i mngie b#rbia



O Gu prea %aci e+erci:ii, nu&i a4aI <vcni din degetul mare. arel... Gebogip%el. !l este...

O Ha, am rostit. !l este un m din iitor E din anul de gra:ie57-C 4i care a evoluat mult %a:# de starea noastr# actual# E pe care l7

am adus cu Ma%ina *impului, ma4ina ale c#rei prime planuri neclare leai dea "n minte. O # bate gndul s# te "ntreb cum merg lucrurile pentru

mine E am succesI # voi "nsuraI Di a4a mai departe. Har b#nuiesc c# emai bine dac# nu dispun de asemenea cuno4tin:e. Se uit# la Gebogip%el.iitorul speciei "ns# este alt# problem#.

O # cre8i, nuI!l "4i ridic# paharul de coniac, descoperi c# era gol 4i "l a4e8# la

loc. O Gu 4tiu. Adic#, este e+trem de simplu pentru cineva s# intre "n

casa omului 4i s# se dea drept Alter !go&ul acestuia din iitor... O Har tu "nsu:i ai conceput dea posibilitatea c#l#toriei "n timp.

Di... uit#&te la %a:a mea; O =ecunosc c# e+ist# o anumit# asem#nare de supra%a:#J dar,

totodat#, este %oarte posibil ca povestea asta s# %ie un soi de %ars#, pus#la cale E poate cu rea inten:ie E pentru a %i dat "n vileag ca :#c#nit. Seuit# la mine cu severitate. Hac# e4ti cine pretin8i c# e4ti E dac# tu e4ti

eu E atunci "n mod sigur ai c#l#torit pn# aici cu un scop anume. O Ha;&am str#duit s# las deoparte %uria ce punea st#pnire pe mineJ

am "ncercat s#&mi aduc aminte c# %elul "n care comunicam cu acest tn#r"nc#p#:nat 4i destul de arogant era de o "nsemn#tate vital#

O Ha. Am o misiune.oses se apuc# de b#rbie.

O Hramatice vorbe. Fns# cum de pot %i eu att de importantI !u

sunt doar un om de 4tiin:# E nici m#car att, probabil> sunt un crpaci,un diletant. Gu&s politician sau pro%et. O Gu. Har e4ti E sau vei %i E inventatorul celei mai distrug#toare

arme care poate %i reali8at#> m# re%er la a4ina /impului. O 6e anume ai venit s#&mi spuiI O 6# trebuie s# distrugi $lattneritaJ s# g#se4ti alt sector de

cercetare. 2u trebuie s# construie4ti a4ina /impului E asta esteesen:ial;

!l "4i "mpreun# degetele "n %a:# 4i se uit# la mine. O *ine. !ste limpede c# ai o poveste de spus. a %i o istorisire

lung#I ai vrei ni4te coniac E ori poate ni4te ceaiI



O Gu; Gu, mul:umesc. oi %ii ct se poate de scurt.Di ast%el am "nceput relatarea mea, cu o pre8entare succint# a

descoperirilor care m# conduseser#, "n cele din urm#, la reali8areama4inii, a modului "n care m# suisem "n ea pentru prima dat# 4i o

lansasem "n storia !loilor 4i a orlocilor E 4i a ceea ce s&a "ntmplatcnd m&am "ntors 4i am "ncercat s# merg "nc# o dat# "n viitor.Am impresia c# am vorbit obosit E nu&mi puteam aminti cte ore

se scurseser# de cnd dormisem ultima oar# E dar. pe m#sur# ceistorisirea mea se dep#n#, am devenit din ce "n ce mai "nsu%le:it, cu ochiia:inti:i asupra chipului rotund 4i sincer al lui oses, din nimbulstr#lucitor produs de %lac#ra lumn#rii. La "nceput am %ost con4tient de

pre8en:a lui Gebogip%el, c#ci acesta r#mase mut pe parcursul "ntregiimele relat#ri, iar uneori E cnd i&am descris pentru "ntia dat# peorloci, de pild# E oses se "ntorcea c#tre Gebogip%el ca pentru a&icon%irma unele am#nunte.

Fns# dup# perioad# "ncet# s# mai %ac# pn# 4i acest lucru, uitndu&se numai "n ochii mei.

'. Convin$r +i "pti"im

iind var#, la vremea cnd am ispr#vit, se cr#pase bini4or de 8iu#oses st#tea pe scaunul s#u, cu privirea "nc# asupra nea 4i cu b#rbiaspriinit# "n palm#.

O *ine, rosti el, "n cele din urm#, ca 4i cum ar %i vrut s# rup# ovra#... *ine. Se scul# "n picioare, "4i de8mor:i spinarea 4i travers#"nc#perea c#tre %erestreJ le deschise pentru a da la iveal# un cer noros,

"ns# care se "nsenina. !ste o povestire remarcabil#. O !ste mai mult dect att, am 8is, cu glasul r#gu4it. 6hiar nu pricepiI Fn cea de&a doua mea c#l#torie "n viitor, am str#b#tut o /storiedi)erit+. a4ina /impului este un Gimicitor al storiei E un Histrug#torde Lumii 4i Specii. Acum pricepi de ce nu trebuie construit#I

oses se "ntoarse c#tre Gebogip%el. O Hac# tu e4ti un *#rbat din iitor E ce ai de spus la toate

acesteaIScaunul lui Gebogip%el "nc# se g#sea "n umbr#, "ns# orlocul

st#tea chircit pentru a se %eri de lumina 8ilei care n#v#lea, treptat,"n#untru.



O Gu sunt un *#rbat, rosti el cu vocea sa calm# 4i rece. Fns# suntdintr7un iitor E unul dintr&un num#r in%init, poate, de variante posibile.Di este plau8ibil E cu siguran:# este posibil din punct de vederelogic E ca o a4in# a /impului s# %ie capabil# s# modi%ice cursul

storiei, genernd, "n acest %el, noi versiuni ale evenimentelor. He %apt, principiile %undamentale ale %unc:ion#rii a4inii /impului par s# se ba8e8e pe e+tinderea sa, prin intermediul propriet#:ilor $lattneritei, "ntr&o alt# storie, paralel#

oses se duse la %ereastr#, iar soarele ce r#s#rea "i contura pro%ilul.

O Har s#&mi abandone8 cercet#rile, ba8ndu&m# numai pe%lec#relile voastre necoroborate...

O !lec+reliI Socot c# merit ceva mai mult respect, am spus eu,cu o %urie crescnd#. La urma urmei, eu sunt tu; %, e4ti a4a de"nc#p#:nat. Am adus un m din iitor E ce alt# dovad# mai vrei pentrua te convingeI

!l scutur# din cap. O ?ite ce&i, 8ise oses, sunt obosit... Am stat trea8 "ntreaga

noapte, iar tot acel coniac nu cred ca mi&a %ost de prea mult %olos. Di voidoi ar#ta:i ca 4i cum a:i avea nevoie de ceva odihn#. Am ni4te camerelibere... am s# v# conduc...

O Dtiu drumul, am rostit cu r#ceal#.oses "mi ced# acest punct cu oarece ha8.

O voi pune pe doamna $en%orth s# v# aduc# micul&deun... sau,continu# el, cred c# "i voi cere s#&l serveasc# aici.

'aide:i, Hestinul =asei poate s# a4tepte cteva ore.

Am dormit pro%und E remarcabil de pro%und. # tre8i oses,care "mi adusese un ulcior cu ap# %ierbinte.

Fmi "mp#turisem "mbr#c#mintea pe un scaunJ dup# aventurilemele prin timp, hainele ar#tau tare urt pentru a mai %i purtate. O Gu m# a4tept s#&mi po:i "mprumuta un costum de haine, a4a&iI O $ot s#&:i dau un halat, dac# vrei. Fmi pare r#u, b#trne &nu prea

cred c# te&ar "nc#pea vreun ve4mnt de&al meu;Aceast# "n%umurare deta4at# m# "n%urie.

O Fntr&o bun# 8i o s# mai "nainte8i 4i tu "n etate. ar atunci spers#&:i aduci aminte E o%%% E nu contea8#; Am spus.

O Ascult#, o s#&l pun pe servitorul meu s#&:i perie hainele astea 4is# le crpeasc# acolo unde sunt %oarte stricate. 6nd e4ti gata, vino os.



Fn su%ragerie, micul&deun %usese aranat "n maniera unui bu%et.oses 4i Gebogip%el se a%lau dea acolo. oses purta aceea4ivestimenta:ie ca ieri E sau poate, cel pu:in, un costum identic. Soarelestr#lucitor al dimine:ii %#cea culorile de papagal ale hainei sale s# par#

chiar 4i mai "n%ior#toare dect "nainte. arJ "n ceea ce&l privea pe orloc,acum era "mbr#cat E grotesc E "n ni4te pantaloni scur:i 4i un sacou ponosit; Heasupra chipului s#u p#ros cu ochelari, avea "ndesat# o 4apc#. Gebogip%el st#tea r#bd#tor lng# bu%et.

O &am cerut doamnei $en%orth s# nu intre aici, 8ise oses. 6t "l prive4te p^ Gebogip%el, acea hain# u8at# a ta E este pe sp#tarulscaunului, apropo E nu p#rea su%icient# pentru el. A4a c# am scotocitdup# o veche uni%orm# de 4coal# E singurul lucru pe care l&am g#sit 4icare i s&ar %i putut potrivi> are un miros puternic de na%talin#, "ns#

Gebogip%el parc# este un pic mai mul:umit. Asta e. Se "ndrept# c#treorloc. $ermite&mi s# te aut, domnule. 6e ai doriI $o:i s ve8i c# avem4unc#, ou#. $ine pr#it#, crna:i...

$e tonul s#u os 4i %luid, Gebogip%el "l rug# pe oses s#&i e+plice provenien:a acestor diverse produse. oses %#cu acest lucru. Fntr&unmod gra%ic> apuc# cu %urculi:a o bucat# de 4unc#, de pild#, 4i descrisecaracteristicile de%initorii ale porcului.

6nd oses ispr#vi, Gebogip%el ridic# un singur %ruct E un

m#r E 4i se retrase cu acesta 4i cu un pahar de ap# "n cel mai "ntunecosungher al "nc#perii.

!u "ns#, dup# ce sub8istasem att timp cu regimul de alimente%ade ale orlocilor, n&a4 %i putut s# m# bucur de micul&deun mai multnici dac# a4 %i 4tiut E dar nu 4tiam E c# era ultima mas# "n secolul alQQ&lea de care urma s# am parte vreodat#;

dat# terminat micul deun, oses ne conduse "n %umoar.

Gebogip%el se instala "n col:ul cel mai umbrit, "n vreme ce oses 4i cumine ne&am a4e8at pe %otolii, %a:# "n %a:#.oses "4i scoase pipa, o umplu dintr&o mic# pung# pe care o :inea

"n bu8unar 4i o aprinse.L&am urm#rit, clocotind. !ra att de "nnebunitor de calm;

O 6hiar nu ai nimic de spusI !u ":i aduc un avertisment oribildin viitor E din cteva viitoruri E care...

O Ha, 8ise el, e o treab# dramatic#. Fns#, continu# oses, l#snd os pipa, "nc# nu sunt sigur deocamdat# dac#...

O Gu e4ti sigurI Am :ipat, s#rind "n picioare. 6e alt# dovad#, cemetod# de convingere vreiI



O Am impresia c# logica ta are cteva sc#p#ri. %, te rog, ia loc.&am a4e8at, sim:indu&m# sl#bit.

O Sc#p#riI O $rive4te lucrurile "n %elul urm#tor> pretin8i c# e4ti eu, eu %iind

tu. O !+act. Goi suntem dou# sec:iuni ale unei singure entit#:itetradimensionale, luate din di%erite puncte 4i u+tapuse gra:ie a4inii/impului.

O oarte bine. Fns# ar trebui s# gndim "n %elul #sta> dac# tu ai%ost cndva eu, atunci ar trebui s+ ai acelea%i amintiri ca %i mine.

O #...Am r#mas mut.

O A4adar, rosti oses cu o not# de trium%, ce ":i aduci amintedespre un str#in cam trupe4 4i despre tovar#4ul s#u ciudat, de %elulacesta, care au ap#rut la u4a ta "ntr&o noapteI !iI

=#spunsul, %ire4te E "ngro8itor, imposibil E era acela c# nu aveamo asemenea amintire; ?luit, m&am "ntors c#tre Gebogip%el.

O 6um se poate ca a4a ceva s# nu mi se %i "ntmplat 4i mieIire4te, misiunea mea este imposibil#; !ra dea de la "nceput. G&a4 %i

putut niciodat# s#&l conving pe tn#rul oses, c#ci nu :ineam mintecum, la rndul meu, %usesem convins, pe vremea cnd eram oses;

O 6nd vine vorba despre a4ini ale /impului, rosti orlocul,cau8a 4i e%ectul sunt ni4te concepte improprii.

O ?ite "nc# o enigm# pentru tine, 8ise oses, cu aceainsuportabil# atitudine :an:o4#, 4i mai mani%est#. S# presupunem c# suntde acord cu tine. S# presupunem c# accept pove4tile despre e+pedi:iile"n timp 4i despre vi8iunile tale asupra storiilor 4i a4a mai departe. S#

presupunem c# sunt de acord s# distrug a4ina /impului.Am putut s# prev#d acest argument.

O Atunci, dac# a4ina /impului n&ar %i %ost niciodat#construit#... O G&ai %i avut posibilitatea s# te "ntorci prin timp, pentru a pune

cap#t reali8#rii ei... O ... iar ast%el ma4ina s&ar construi totu4i... O ... iar tu te&ai "ntoarce prin timp pentru a mai opri "nc# o dat#

construirea ei E 4i tot a4a, precum "ntr&un carusel nes%r4it, strig# el bombastic.

O Ha !ste o bucl# cau8al# patologic#, rosti Gebogip%el. a4ina/impului trebuie construit#, pentru a %i posibil s# se pun# cap#t proprieisale construc:ii...



i&am "ngropat %a:a "n palme. $e lng# disperarea ce m#cuprinsese din pricin# c# argumentele mele %useser# 8drobite, aveamsen8a:ia sup#r#toare c# acel tn#r, oses, era mai de4tept dect mine.Ar %i trebuit s# observ aceste di%icult#:i logice E poate c# era adev#rat c#

inteligen:a, aidoma calit#:ilor %i8ice mai grosolane, sl#bea o dat# cuvrsta 6e oribil; O Fns# E "n ciuda tuturor acestor %isuri logice E este neîndoios

ade-+rul , am murmurat eu. ar ma4ina nu trebuie niciodat# reali8at#. O Asta e+plic# totul, spuse oses, cu mai pu:in# "n:elegere. 0A

%i ori a nu %i E asta, se pare, nu este "ntrebarea. Hac# tu e4ti eu, ":i veiaduce aminte cum ai %ost obligat s# oci rolul tat#lui lui 'amlet "n acea

alnic# punere "n scen# de la 4coal#. O Rin minte %oarte bine. O Am impresia c# "ntrebarea este, mai degrab#> 6um se poate ca

lucrurile s# %ie 4i E "n acela4i timp E s# nu %ieI O Har e adev#rat, rosti Gebogip%el. orlocul %#cu c:iva pa4i

"nainte, "n lumin#, 4i ne privi pe rnd. Fns# cred c# trebuie s# cre#m ologic# superioar# E o logic# ce s# poat# lua "n calcul interac:iunea uneia4ini a /impului cu storia E o logic# ce poate opera cu o

Multiplicitate de storii...ar apoi E tocmai "n clipa "n care propria mea nesiguran:# atinsese

apogeul E am au8it un huruit, provenit parc# de la un motor imens, cer#suna de&a%ar#, dinspre panta colinei. Solul p#rea s# se 8guduie ca 4icum pe&acolo ar %i trecut un monstruJ am au8it strig#te 4i r+p+itul uneiarme de )oc E cu toate c# un asemenea lucru era absolut imposibil s# se"ntmple aici, "n =ichmondul adormit, "n 8orii 8ilei.

oses 4i cu mine ne&am uitat "nnebuni:i unul la altul. O S%inte Sisoe, 8ise oses. 6e este astaIi s&a p#rut c# aud iar#4i 8dr#ng#nitul unei arme, iar acum un

strig#t se trans%orm# "n :ip#t, curmat abrupt.Am dat cu to:ii n#val# din %umoar "n hol. oses deschiseu4a E 8#vorul ei dea %usese tras E 4i ne&am n#pustit "n strad#. Acolo sea%lau doamna $en%orth, 8vealt# 4i sever#, 4i $oole, valetul lui oses dinacea vreme. Hoamna $en%orth :inea "n mn# un p#m#tu% de pra%, galben&str#lucitor, 4i se ag#:a de bra:ul lui $oole. Amndoi ne aruncar# o privireindi%erent#, "ns# apoi se uitar# "n alt# parte E ignorndu&l pe orloc, ca4i cum n&ar %i %ost mai ciudat dect un %rance8 ori un sco:ian;

$e $etersham =oad se a%lau mai mul:i oameni, care r#m#seser#"ncremeni:i 4i se holbau. oses "mi atinse mneca 4i ar#t# de&a lunguldrumului, "n direc:ia ora4ului.



O "colo, spuse el. Acolo este anomalia ta.$arc# un cuirasat ar %i %ost smuls din mare 4i a4e8at de un colosal

tala8 pe coama Healului =ichmond. Se g#sea la circa dou# sute de iar8ide cas#> era o cutie imens# de metal paralel# cu $etersham =oad,

aducnd cu o enorm# insect# de %ier, de cel pu:in opt8eci de picioarelungime.Fns# acesta nu era un monstru "mpotmolit> am v#8ut acum c# se

tra c#tre noi, greoi, dar %oarte hot#rt, iar pe unde trecea am observat c# producea pe supra%a:a 4oselei o serie de adncituri legate, precumurmele l#sate de o pas#re. $artea superioar# a cuirasatului cuprindea unmodel comple+ de deschi8#turi E am socotit c# erau guri de arme, oriori%icii de telescop.

/ra%icul dimine:ii %usese nevoit s# %ac# loc acelei dih#niiJ dou#c#rucioare trase de cini 8#ceau r#sturnate pe sosea, "n %a:a lui, la %el 4i

bri4c# unui berar, cu un cal agitat, "nc# prins "ntre obe8i, 4i berearisipindu&se din butoaiele sparte.

?n tn#r cu 4apc#, nes#buit, arunc# o piatr# din caldarmul stricatspre carapacea de metal a monstrului. Aceasta rico4a din carcas# %#r# s#lase nici m#car o 8grietur#, "ns# riposta veni imediat> am v#8ut o pu4c#sco:ndu&4i :eava printr&unul dintre acele ori%icii superioare 4i tr#gndcu un pocnet "n tn#r.

Acesta se pr#bu4i acolo unde se a%la 4i r#mase nemi4cat.La vederea acestei scene, mul:imea se risipi iute 4i se au8ir# 4i

mai multe :ipete. Hoamna $en%orth p#rea s# plng# "n p#m#tu%ul ei de pra%, iar $oole o conduse "n cas#.

trap# din partea din %a:# a cuirasatului terestru se deschise cu un8#ng#nit E am 8#rit "n treac#t interiorul "ntunecos E 4i am remarcat unchip (mascat, credeam eu) care ne cerceta atent.

O !ste de Hincolo de /imp, rosti Gebogip%el. Di a venit dup# noi.

O Fntr&adev#r, am "ncuviin:at, dup# care m&am "ntors spre oses.!i bine; &am spus. "cum m# cre8iI



*. -viat8anul -or, Ra$lan3-

=netul lui oses era "ncordat 4i nervos, chipul mai livid dectde obicei, iar %runtea sa, plin# cu broboane de sudoare. O Fn mod evident nu e4ti singurul !+plorator al /impului; ortul

mobil E dac# aceasta era E "nainta cu greu pe 4osea c#tre locuin:a mea.!ra o carcas# lung#, plat#, avnd "ntructva aspectul unui capac de tav#.!ra vopsit# cu pete de verde 4i p#mntiu, de parc# habitatul s#u naturalerau cmpurile des:elenite. He ur&"mpreurul ba8ei se vedea o pav#8# demetal, poate pentru a ap#ra p#r:ile mai vulnerabile de %ocurile de pu4c#

4i 4rapnelele inamice. Apreciam c# %ortul se deplasa cu circa 4ase mile pe or# 4i E datorit# unei noi metode de locomo:ie ale c#rei detalii nu le puteam distinge, din pricina acelei pave8e &i8butea s# se men:in#vertical, "n ciuda pantei dealului.

Fn a%ar# de noi trei E 4i de acea gloab# n#p#stuit# a berarului E pestrad# nu mai r#m#sese nici un su%let viu, iar t#cerea era tulburat# numaide mritul gros al motoarelor %ortului 4i de neche8atul speriat al caluluicaptiv.

O Gu&mi aduc aminte de asta, i&am spus lui Gebogip%el. Gimicde genul acesta... a4a ceva nu s&a petrecut "n anul 1C73 pe care l&am tr#iteu.

orlocul cercet# cu autorul ochelarilor s#i %ortul care se apropia. O Fnc# o dat#, rosti el pe un ton neutru, trebuie s# lu#m "n

considerare posibilitatea e+isten:ei unei ultiplicit#:i de storii. Gu aiv#8ut mai mult dect o singur# variant# a anului de gra:ie 57-C.Acum, se pare, trebuie s# "nduri noi versiuni ale propriului t#u secol.

ortul se opri, cu motoarele morm#ind precum un imens stomacJ

puteam s# v#d chipuri ce purtau m#4ti uitndu&se spre noi prin di%eriteori%icii, iar deasupra carcasei %luturnd lene4 un drapel.

O 6re8i c# putem s# sc#p#m prin %ug#I =osti oses printre din:i. O # "ndoiesc. e8i :evile carabinelor ie4ind prin acele ori%iciiI

Gu 4tiu care este mi8a de aici E "ns# "n mod clar ace4ti oameni au

3" =ALAG \rgln], it8ro@ Zames 'enr@ Somerset (17CC&1C55), o%i er ț engle8, mare4al al mperiului *ritanic, secretar al ducelui ellington "n

r#8boaiele napoleoniene. S&a distins "n =#8boiul 6rimeii (1C53&1C5). Gumeleeste asociat unei anumite croieli a mnecii pe care a imaginat&o pentru a&4imasca amputarea bra:ului pierdut "n b#t#lia de la aterloo.



miloacele 4i voin:a de a ne lua pri8onieri. O 'ai s# d#m dovad# de pu:in# demnitate. om merge "n

"ntmpinare, am rostit eu. S# demonstr#m c# nu ne este %ric#.Di ast%el am pornit, pe caldarmul ordinar al 4oselei $etersham

=oad, c#tre %ort.Hi%eritele pu4ti 4i arme de calibru mai mare ne urm#rir# "n timp

ce ne deplasam, iar chipurile mascate E unele dintre ele %olosind binocluri E ne "nregistrar# "naintarea.

6nd ne&am apropiat de %ort, am i8butit s# observ mai binecaracteristicile sale generale. A4a cum am spus, avea mai mult deopt8eci de picioare lungimeJ p#r:ile laterale p#reau construite dintr&otabl# groas#, din o:el de tun, de4i dispunerea hublourilor 4i a

periscoapelor din partea superioar# a %ortului d#dea acolo impresia de pestri:. Hin spatele ma4in#riei :4neau "n aer eturi de abur. Am pomenitde pav#8a "nalt# de un picior care "nconura partea de osJ acum puteams# observ c# pav#8a %usese ridicat# de la p#mnt, iar vehiculul nu st#tea

pe ro:i, a4a cum presupusesem, ci pe picioare; Acestea erau ni4temecanisme plate 4i mari, avnd cam aceea4i %orm# cu picioarele deele%ant, "ns# mult mai masiveJ dup# urmele pe care le l#saser# "n spate,

pe 4osea, am putut s# trag conclu8ia c# supra%e:ele in%erioare ale acestor

piese erau, pesemne, striate, pentru a "mbun#t#:i trac:iunea Acestansamblu de picioare, mi&am dat seama acum, repre8enta modalitatea

prin care %ortul se men:inea mai mult sau mai pu:in vertical pe pantadrumului.

Fn partea din %a:# a %ortului era %i+at un dispo8itiv ca un co4 de papur#, alc#tuit dintr&o serie de lan:uri grele, ata4ate la un tambur ceie4ea din dou# cadre de metal dispuse "n %a:a provei %ortului. /amburulera :inut "n sus, ast%el c# lan:urile se leg#nau "n aer, precum bicele

c#ru:a4ilor, 4i scoteau un 8#ng#nit ciudat pe m#sur# ce %ortul avansaJ"ns# tamburul putea s# %ie cu siguran:# cobort, ast%el "nct lan:urile s#m#ture p#mntul cnd vehiculul "nainta. Gu puteam p#trunde scopulacestui dispo8itiv.

Ge&am oprit poate la 8ece iar8i de prova boant# a ma4in#riei.$u4ca4ii aveau :evile carabinelor a:intite "n direc:ia noastr#. Aburul plutic#tre noi, purtat de o bri8# r#8lea:#.

# cople4i o groa8# pro%und# din pricina acestei ultime turnuri pecare o luaser# evenimentele, de care nu "mi aminteam. Acum, se p#rea,nici m#car trecutul nu mai constituia un t#rm al siguran:ei 4i stabilit#:ii>chiar 4i el era supus schimb#rii, dup# bunul plac al !+ploratorilor



/impului; G&aveam cum s# scap de in%luen:a a4inii /impului> era ca4i cum, o dat# inventat#, rami%ica:iile ei se r#spndeau "n trecut 4i "nviitor, ca undele provocate de o piatr# aruncat# "n lini4titul luviu al/impului.

O 6red c# este britanic, spuse oses, curmndu&mi medita:ia O 6eI He ce spui astaI O Gu cre8i c# aceea este o emblem# de regiment, acolo, deasupra

pave8eiI&am uitat mai atent> Fn mod cert. oses avea vederea mai bun#

dect mine. Gu m&a pasionat niciodat# recu8ita militar#, "ns# aparent era posibil ca oses s# aib# dreptate.

Acum, el citea alte %ragmente de te+t, vopsite cu negru pe%ormidabila carcas#.

O 0uni:ie r#8boi, citi el. 0Acces carburant. !ste engle8a%olosit# "n colonii, ori cea american# E 4i dintr&un viitor su%icient deapropiat "nct limba s# nu se %i schimbat prea mult.

Se au8i un hr4it de metal pe metal. Am v#8ut c# o roat#, situat# pe partea lateral# a %ortului, se "nvrtea. 6nd roata %#cu un cerccomplet, o u4#&trap# se deschise E bu8a sa din metal lustruit scnteie,contrastnd cu carcasa mohort# E 4i am 8#rit, "n treac#t, interiorul"ntunecat, aidoma unei hrube de o:el.

Hin cadrul u4ii a %ost cobort# o scar# de %rnghie. ?n soldat ie4ia%ar# 4i porni pe 4osea "nspre noi. !ra "mbr#cat "ntr&un ve4mnt de pn8#groas#, dintr&o singur# pies#J era descheiat la gt, 4i am putut s# observo c#ptu4eal# din material BaBi. $e umerii s#i se a%lau ni4te epole:i demetal spectaculos de mari. $e cap avea o beret# neagr#, cu o emblem#de regiment aplicat# "n %a:#. $urta un pistol, :inut "ntr&un toc din plas#care se leg#naJ deasupra tocului se a%la 4i o cartu4ier# mic#, evident

pentru muni:ie. Am remarcat c# clapeta tocului era deschis#, iar minile

lui "nm#nu4ate nu 8#boveau niciodat# la dep#rtare de arm#.igura soldatului E cel mai 4ocant aspect dintre toate E eraascuns# sub o masc# e+traordinar#, %ormat# din ni4te ochelari mari 4i"ntuneca:i 4i un mu4tiuc precum trompa unei mu4te deasupra gurii, care"i cuprindea "n "ntregime capul pe sub beret#.

O S%inte Sisoe, "mi 4opti oses. 6e mai vi8iune; O Fntr&adev#r, am r#spuns eu sumbru, c#ci "n:elesesem imediat

semni%ica:ia acelei ar#t#ri. !ste proteat "mpotriva ga8elor E observiI Guse vede nici m#car un inci din pielea %l#c#ului acesta. ar epole:ii "lap#r#, pesemne, "mpotriva s#ge:ilor 4i con:in de asemenea otrav#... #"ntreb ce straturi de protec:ie o mai avea pe dedesubtul acelei uni%orme



um%late. are ce soi de epoc# a socotit necesar s# trimit# o asemenea brut# prin timp, "n inocentul an 1C73I oses, acest %ort a venit la noidintr&un viitor %oarte "ntunecat E un iitor al =#8boiului;

Soldatul se apropie ceva mai mult de noi. $e un ton sacadat E care

era "n#bu4it de masc#, "ns# altminteri absolut caracteristic claseio%i:ere4ti E ne adres# o soma:ie, "ntr&o limb# pe care la "nceput, n&ami8butit s&o recunosc.

oses se aplec# spre mine. O ! "n german#; Di cu un accent teribil de prost. 6e naiba

"nseamn# toate astea... eiIAm %#cut un pas "n %a:#, cu minile ridicate "n aer.

O Suntem engle8i. Fn:elegiI Gu puteam s# v#d chipul soldatului, "ns# am avut impresia c#

detecte8, "n po8i:ia umerilor s#i, dovada unei oarecare u4ur#ri. lasul lui p#rea energic. Gu era dect un b#rbat tn#r, mi&am dat seama, prins "ncarapacea r#8boiului.

O oarte bine, 8ise el impetuos. # rog s# veni:i cu mine.

Se p#rea c# nu prea aveam de ales./n#rul soldat r#mase lng# %ortul s#u, cu minile odihnindu&se

pe patul pistolului, ct# vreme noi am urcat cele cteva trepte pn# "n

interior. O Spune&mi un singur lucru, "i ceru oses militarului. 6are este

scopul acelei dr#covenii cu lan:uri 4i tambur din %a:a vehicululuiI O !ste dispo8itiv anti&min#, r#spunse individul cu masc#. O "nti7min+I O 6nd =aglan "naintea8#, lan:urile m#tur# p#mntul. esticula

cu minile "nm#nu4ate, de4i r#m#sese cu ochii pe oses. Fn mod clar era britanicJ cre8use c# se putea ca noi s# %im germani;

O Fn:elegiI /otul este s# deton#m minele "ngropate "nainte s#trecem peste ele.oses c#8u pe gnduri, apoi urc# dup# mine "n %ort.

O "ncnt#toare dovad# de ingenio8itate britanic#. Fmi spuse el.Di prive4te grosimea acestei cuirase. loan:ele s&ar s%#rma de blindaul#sta precum pic#turile de ploaie E "n mod sigur, doar un tun de cmp ar%i "n stare s# "ncetineasc# o asemenea namil#.

?4a grea se trnti "n spatele nostru, se potrivi "n cadrul ei cu o bu%nitur# 8drav#n#, iar garniturile de cauciuc se etan4ei8ar# pe carcas#.

Ast%el, lumina 8ilei a %ost alungat#. Ge&au escortat pn# "n partea central# a unei galerii "nguste, care



str#b#tea %ortul de la un cap#t la cel#lalt. Fn acel spa:iu "nchis, 8gomotulmotoarelor era puternic 4i re8onant. Se sim:ea un miros de ulei mineral4i de petrol, 4i duhoarea slab# a cordituluiJ era e+cesiv de cald, 4i amsim:it de "ndat# cum transpira:ia "ncepe s#&mi curg# prin urul gulerului.

Singurele surse de lumin# erau dou# becuri electrice E total inadecvate pentru a ilumina acel spa:iu lung, "nghesuit.nteriorul %ortului mi se contura "n minte, "n impresii %ugare de

clarobscur 4i umbr#. Am putut s# disting contururile celor opt ro:ienorme E %iecare avnd un diametru de 8ece picioare E ce se aliniau pe

p#r:ile laterale ale vehiculului 4i care erau proteate "n interiorulcarcasei. Fn 8ona din %a:# a %ortului, la prov#, se g#sea un singur soldat,

pe un scaun "nalt din pn8#> era "nconurat de manete, cadrane 4i ceea ce p#rea obiectivul unui periscopJ am socotit c# acesta era conductorul. Fncompartimentul din spate se a%la sala ma4inilor. Acolo puteam s# v#d%ormele masive ale echipamentelorJ "n "ntunericul acela, motoareleaduceau mai mult cu siluetele amenin:#toare ale unor bestii colosaledect cu ceva creat de mna omului. Solda:ii umblau printre aparate, cum#4ti 4i m#nu4i groase, sem#nnd "ntru totul cu ni4te servitori ce slueauunor idoli de metal.

Gi4te cabine micu:e, "nghesuite 4i aparent incon%ortabile, erauag#:ate de pla%onul "nalt, iar "n %iecare dintre ele se putea vedea pro%ilul

umbrit al unui singur soldat. iecare militar dispunea de o mul:ime dearme 4i instrumente optice, cele mai multe dintre ele de o construc:ienecunoscut# mie, care ie4eau prin carcasa navei.

$esemne c# erau vreo dou#8eci 4i cinci de pu4ca4i 4imecanici E purtau cu to:ii m#4ti, uni%ormele caracteristice 4i berete E 4i,to:i pn# la unul, se holbau %#:i4 "n os, la noi. # pute:i "nchipui "n cem#sur# le&a captat aten:ia orlocul;

!ra un loc sumbru, intimidant> un templu mobil, "nchinat or:ei

*rute. Gu m&am putut ab:ine s# nu remarc contrastul cu ingineria subtil#a orlocilor lui Gebogip%el;/n#rul nostru soldat urc# pn# la noiJ acum, c# %ortul %usese din

nou etan4ei8at, "4i scoase masca 4i o l#s# s#&i atrne de gt, precum o%a:# upuit# E iar eu am v#8ut c#, "ntr&adev#r, era %oarte tn#r, cu obraiisc#lda:i de sudoare.

O # rog s# o lua:i "nainte, spuse el. 6#pitanul dore4te s# v#ure8e bun&venit la bord.

Fndruma:i de el, ne&am a4e8at unul "n spatele celuilalt 4i am"nceput s# avans#m prudent E sub privirile aspre 4i t#cute alemilitarilor E c#tre prova %ortului. $odeaua era deschis# 4i am %ost nevoi:i



s# mergem pe ni4te pasarele "nguste, din metal. $icioarele goale ale lui Gebogip%el lip#ir# pe tabla striat#, aproape %#r# 8gomot.

Fn apropierea provei acestui cuirasat terestru, pu:in "n spateleconductorului, se g#sea o cupol# din alam# 4i %ier care se "n#l:a dincolo

de pla%on. Hedesubtul acestei cupole se a%la o persoan# E purta masc# 4i"4i :innea minile la spate E cu o atitudine de st#pn al acestui %ort.6#pitanul era echipat cu o beret# 4i o salopet# de acela4i tip ca soldatulcare ne "ntmpinase, cu acei epole:i metalici 4i cu o arm# de mn# lacentur#J "ns# acest o%i:er superior avea o bandulier# dubl# din piele, oching# "ncruci4at# 4i un centiron de sabie, precum 4i alte "nsemne alegradului, inclusiv ecusoane de arm# pe hain# 4i galoane pe umeri./resele de campanie, groase de mai mul:i inci, "i decorau pieptuluni%ormei.

oses se uit# "n ur cu o curio8itate avid#. Ar#t# c#tre un soi descar# situat# deasupra 6#pitanului.

O $rive4te acolo, 8ise el. ac pariu c# poate s# comandecoborrea sc#rii cu autorul acelor manete din 4ina de lng#el E ve8i E iar apoi s# urce pn# "n cupola de sus. Ast%el, are posibilitateas# vad# pretutindeni "n urul acestei %ort#re:e, pentru a&i "ndruma mai

bine pe mecanici 4i pe pu4ca4i.$#rea impresionat de ingenio8itatea "nmaga8inat# "n acest

monstru al =#8boiului.6#pitanul %#cu un pas "nainte, 4chiop#tnd "ns# vi8ibil. Acum "4i

scoase masca 4i am putut s#&i vedem chipul. Am remarcat c# aceast# persoan# era %oarte tn#r#, evident destul de s#n#toas# E de4ie+traordinar de livid# E 4i apar:inea genului asociat "ndeob4te cu arinailitar#> alert#, calm#, inteligent# deosebit de competent#. F4i scoasem#nu4a 4i "mi "ntinse mna. Am luat mna o%erit# E era mic#, iar propriamea palm# o cuprinse ca pe aceea a unui copil E 4i am r#mas cu ochii

a:inti:i, cu o uimire pe care nu am putut&o masca, spre acel chip senin. O Gu m# a4teptam, spuse 6#pitanul, la a4a de mul:i pasageri E am impresia c# nu 4tiam la ce s# ne a4tept#m E "ns# sunte:i cuto:ii bine veni:i aici 4i v# asigur c# ve:i %i trata:i cum se cuvine.

lasul "i era delicat, dar trebuia s#&l ridice un pic deasupraduduitului motoarelor. chii de un albastru&deschis trecur# peste oses4i Gebogip%el, cu o urm# de voie bun#.

O *ine a:i sosit pe &ord 6a#lan. # numesc 'ilar@ *ond 4i suntc#pitan "n *atalionul Gou# al =egimentului =egal de Leviathani.

!ra adev#rat; Acest 6#pitan E un osta4 r#nit 4i cu e+perien:#, 4icomandant al unei ma4ini de lupt# mai cumplite dect mi&a4 %i putut



imagina eu vreodat# E era )emeie;

. Rînt(lnir "u v"8i "uno+tin&

!a surse, sco:nd la iveal# o cicatrice de pe b#rbie, iar eu mi&amdat seama c# nu putea s# aib# mai mult de dou#8eci 4i cinci de ani.

O Ascult#, 6#pitane, am spus, cer s# a%lu cu ce drept ne&aire:inut.

!a r#mase netulburat#. O isiunea mea repre8int# o prioritate pentru Ap#rarea

Ga:ional#. Fmi pare r#u dac#...Acum "ns# oses %#cu un pas "n %a:#J cu ve4mintele sale %istichii

de crai p#rea complet nepotrivit "n acest interior ca8on, cenu4iu. O Hoamn# 6#pitan, "n anul 1C73 nu este nevoie de Ap#rarea

Ga:ional#; O Har este nevoie "n anul 193C. !ra e+traordinar de intransigent#

4i radia o atitudine de comand# de neclintit. isiunea mea a %ost aceeade asigura securitatea, cercet#rii 4tiin:i%ice care se des%#4oar# "n casa de

pe $etersham =oad E "n mod special, de a descuraa imi+tiunileanacronice "n des%#4urarea sa stabilit#. O 0mi+tiune anacronic#, se strmb# oses. Am impresia c# v#

re%eri:i la !+ploratorii /impului. O ?n cuvnt adorabil, care descura0ea(+; Am 8mbit eu. A:i

venit cu su%iciente arme, crede:i, pentru a descura0a e%ectivIAcum, Gebogip%el %#cu un pas "nainte.

O 6#pitane *ond, 8ise orlocul "ncet, "n mod sigur po:i s# ":i dai

seama c# misiunea dumitale este o abera:ie logic#. Dtii cine sunt ace4ti b#rba:iI 6um po:i asigura securitatea cercet#rii cnd p#rintele ei E ar#t#cu o mn# p#roas# c#tre oses E este r#pit din vremea unde trebuie s#se a%leI

*ond se holb# la orloc vreo cteva secunde prelungiJ apoi "4i"ndrept# aten:ia c#tre oses E 4i c#tre mine E 4i am avut impresia c#remarcase, pentru prima oar#, asem#narea dintre noi; Ge puse ni4te"ntreb#ri tuturor, menite s# con%irme adev#rul a%irma:iei lui Gebogip%el4i identitatea lui oses. Gu am negat, c#ci nu "ntre8#ream nici unavanta, pentru noi, indi%erent ce am %i spus E poate, am socotit eu, urmas# %im trata:i cu mai mult respect dac# eram considera:i de importan:#



istoric#J "ns# n&am de8v#luit identitatea comun# pe care o "mp#r:eam cuoses.

Fn cele din urm#, 'ilar@ *ond "i 4opti soldatului ni4te instruc:iuniscurte, iar el plec# spre o alt# 8on# a aparatului.

O oi in%orma inisterul Aerului despre aceasta cnd ne vom"ntoarce. Sunt sigur c# ei vor %i mai mult dect interesa:i dedumneavoastr# E 4i ve:i avea o pu8derie de oca8ii de a discuta aceast#

problem# cu autorit#:ile, dup# revenirea noastr#. O 6e-enireaI Am %#cut eu. 6e-enirea E "n anul 193C al dumitale,

adic#I!a p#rea "ncordat#.

O $arado+urile c#l#toriei "n timp m# cam dep#4esc, m# tem. #r#"ndoial# c# tipii de4tep:i de la inister o s# le descurce pe toate.

!ram con4tient c# oses rdea lng# mine E 8gomotos, 4i cu otent# de isterie.

O h, asta&i bun#; Spuse el. Ah, asta&i bun# de tot E acum nu maie nevoie s# m# chinuiesc, nici un pic, pentru a construi aceast# a%urisit#de a4in# a /impului;

Gebogip%el se uit# la mine posomort. O i&e team# c# aceste multiple lovituri date cau8alit#:ii ne

"ndep#rtea8# din ce "n ce mai mult de versiunea primordial# a

storiei E adic# aceea care a e+istat "nainte de cea dinti punere "n%unc:iune a a4inii /impului...

Acum, 6#pitanul *ond ne "ntrerupse. O $ot "n:elege consternarea dumneavoastr#. Fns# v# asigur c# nu

ve:i p#:i absolut nimic r#u E dimpotriv#, misiunea mea este s# v# protee8. He asemenea, rosti ea cu un %armec natural, m&am c#8nit s#aduc pe cineva care s# v# aute s# v# acomoda:i cu noi. ?n nativ dinaceast# perioad#, s&ar putea spune.

Hin cap#tul "ntunecat al coridorului se "ndrept# agale spre grupulnostru o alt# siluet#. eni la noi purtnd omnipre8en:ii epole:i, o armade mn# 4i o masc# ce&i atrna la bruJ "ns# uni%orma E o pies# neagr#,mohort# E nu avea nici un "nsemn militar. Aceast# nou# persoan#mergea lent, destul de dureros, pe pasarelele di%icile, tr#dndu&4i din

plin etateaJ am remarcat c# materialul uni%ormei plesnea peste un burdihan l#sat.

lasul "i era slab 4i de&abia se au8ea prin larma motoarelor. O Hoamne s%inte, tu e4ti; Fmi strig# el. Sunt "narmat pn# "n din:i

pentru germani E dar, 4tii, nu prea m# a4teptam s# apari din nou, dup#acea ultim# cin# de oi, 4i "n nici un ca8 "n circumstan:e ca aceasta;



6nd p#trunse "n lumin#, veni rndul meu s# am un alt 4oc. He4iochii "i erau "nce:o4a:i, atitudinea grbovit#, iar "n claia aceea de p#rc#runt nu mai r#m#sese nici m#car un %ir ro4cat &4i cu toate c# %runtea

b#rbatului era slu:it# de o cicatrice urt#, ca 4i cum ar %i su%erit o

arsur# E era, mai presus de orice "ndoial#. !ilby

31

; O *lestemat s# %iu; &am spus.ilb@ chicoti "n vreme ce se apropia de mine. &am apucat mna

%ragil# 4i cu pete de b#trne:e 4i am apreciat c# nu putea s# aib# mai pu:in de 4apte8eci 4i cinci de ani.

O i %i blestemat; Suntem blestema:i cu to:ii, poate; Har,oricum, m# bucur s# te v#d.

Fi arunc# lui oses o privire bi8ar#. 0Heloc surprin8#tor, mi&am8is "n gnd.

O ilb@, S%inte Sisoe, am o groa8# de "ntreb#ri de pus. O Sunt sigur c# a4a este. H&asta m&au scos din c#minul de b#trni

din Homul *ournemouth32. # ocup de aclimati8are, a4a 8ic ei, 4itrebuie s# v# aut pe voi, nativii din perioada aceasta, s# v#adapta:i E "n:elegiI

O Har, ilb@ E parc# a %ost ieri E cum ai auns... O A4aI Ar#t# c#tre constitu:ia sa "mpov#rat# de vreme cu un gest

cinic, de dispre:. 6um am auns a4aI *impul , prietene. Acest minunatluviu pe "ntinderea c#ruia, ne&ai %#cut tu s# credem, po:i s# aluneci

precum un p#ianen de ap#. !i bine, timpul nu&i prieten cu omul de rnd,iar eu am c#l#torit prin timp "n modalitatea cea mai di%icil#, 4i iat# cemi&a %#cut aceast# c#l#torie. $entru mine, au trecut patru8eci 4i 4apte deani de la acea ultim# "ntlnire din =ichmond, de la acel truc magic cumacheta a4inii /impului E mai :ii minteI E Di de la ulterioara tadispari:ie "n <iua de Hincolo de ine.

O Ai r#mas "nc# acela4i ilb@, am spus eu cu a%ec:iune 4i i&amstrns bra:ul. 6hiar dac# trebuie s# recuno4ti E "n cele din urm# E c# amavut dreptate "n leg#tur# cu c#l#toria "n timp;

O Di mult bine ne&a mai %#cut asta, bodog#ni el. O ar acum, domnilor, 8ise 6#pitanul, dac# m# ve:i scu8a, am un

Leviathan de comandat. om %i gata de plecare "n cteva minute.

31 $ersona din Ma%ina *impului de '.. ells, unul dintre acei prieteni ai!+ploratorului /impului "n %a:a c#rora acesta "4i poveste4te aventurile "n viitor

(n. trad.).32 *ournemouth este un ora4 4i o Autoritate ?nitar# "n regiunea South est!ngland. !ste o sta:iune turistic# %oarte mare pe coasta de sud a arii *ritanii.



Fncuviin:nd din cap "nspre ilb@, se "ntoarse la echipaul ei. ilb@scoase un o%tat.

O 'aide; =osti apoi. Fn spate e+ist# un loc unde putem s# st#m,cu mai pu:in# h#rm#laie 4i mi8erie dect aici.

Am pornit c#tre partea dind#r#t a %ortului.Fn timp ce ne deplasam pe coridorul median, am i8butit s# observ

mai "ndeaproape miloacele de locomo:ie ale %ortului. Sub pasarelelecentrale am v#8ut un set de osii lungi, ce se puteau roti libere "n urulunei a+e comune, avnd dedesubt o punte de metal> osiile se terminaucu ni4te ro:i imense. Acele picioare ele%antine, pe care le remarcasemmai devreme, atrnau de ro:i. =o:ile "mpro4cau :#rn# 4i buc#:i dincarosabilul stricat "n interiorul arti%icial. $rin intermediul osiilor, ro:ile

puteau %i "n#l:ate ori coborte %a:# de scheletul principal al %ortului, 4i se p#rea, de asemenea, c# 4i picioarele puteau %i ridicate, pe pistoane pneumatice. 6u autorul acestui ansamblu se asigura "nclina:ia variabil#a %ortului, dndu&i posibilitatea s# str#bat# terenurile cele maiaccidentate, sau s# r#mn# "n po8i:ie vertical# pe dealurile cele maiabrupte.

oses ar#t# "nspre scheletul solid din o:el, de %orm# paralelipipedic#, ce sus:inea construc:ia %ortului.

O $rive4te, "mi 8ise el "n 4oapt#, nu ve8i ceva bi8ar la aceast#sec:iuneI Di aceea, acolo; *arele care seam#n# cu cuar:ul. !ste di%icil de"n:eles c#rui scop structural servesc.

&am uitat mai atentJ "mi venea greu s# %iu sigur "n lumina becurilor electrice "ndep#rtate, "ns# am avut impresia c# disting o stranietransluciditate ver8uie "n sec:iunile de cuar: 4i nichel E o transluciditatecare "mi p#rea mai mult dect %amiliar#;

O !ste Plattnerit+, i&am spus printre din:i lui oses. *arele au

%ost saturate... oses, sunt convins E nu pot s# m# "n4el. Fn ciudailumin#rii slabe E acelea sunt componente luate din propriul meulaboratorJ piese de re8erv#, prototipuri 4i rebuturi pe care le&am reali8at"n timpul construc:iei a4inii /impului.

oses "ncuviin:# din cap. O Dtim m#car c# ace4ti oameni n&au descoperit "nc# procedeul de

a %abrica $lattnerit#.orlocul veni lng# mine 4i ar#t# cu degetul spre ceva depo8itat

"n adncurile "ntunecate ale compartimentului motoarelor. A %ost nevoies# m# chior#sc, "ns# am reu4it s# deslu4esc c# acea %orm# masiv# era

propria mea a4in# a /impului E "ntreag# 4i intact#. Fn mod evident,



luat# de pe Healul =ichmond 4i adus# "n acest %ort, cu 4inele "nc#murdare de iarb#; a4ina era "n%#4urat# "n %rnghii, ca 4i cum ar %i %ost

prins# "ntr&o pn8# de p#ianen.Am sim:it un n#valnic imbold, la vederea acelui simbol puternic

al siguran:ei, s# scap de acei solda:i E dac# eram capabil E 4i s# m#"ndrept spre ma4ina mea. $oate i8buteam s# aung acas#, chiar 4i acum...Fns# 4tiam c# ar %i %ost o tentativ# 8adarnic# 4i m&am calmat. 6hiar

dac# aungeam la ma4in# E 4i nu eram "n stare s# %ac acest lucru, c#cisolda:ii m&ar %i dobort "ntr&o clipit# cu armele lor E n&a4 %i reu4it s#&mig#sesc iar#4i drumul spre cas#. Hup# acest ultim incident, nici o variant#a anului 1C91 "n care era posibil s# aung nu putea s# semene culini4titul 4i "mbel4ugatul an pe care "l abandonasem att de nebune4te.

Gau%ragiasem "n timp;ilb@ veni lng# mine.

O !i, ce p#rere ai de ma4in#ria astaI# i8bi cu pumnul "n um#r. Fns# lovitura lui avea sl#biciunea

vl#guit# a unui mo4neag. O Fntregul vehicul a %ost proiectat de Sir Albert Stern33, care a

%ost o %igur# proeminent# "n domeniul #sta "nc# din primele 8ile ale=#8boiului. &au pasionat %oarte mult aceste dih#nii, pe m#sur# ce auevoluat de&a lungul anilor... Dtii bine c# "ntotdeauna m&au %ascinat

crea:iile mecanice. $rive4te "ntr&acolo; Ar#t# c#tre str#%undurilecompartimentului ma4inilor. otoare 0eteor de la =olls =o@ce E unrnd "ntreg; Di o cutie de vite8e errit&*ro2n E ve8i, acoloI Avemsuspensii 'orstmann, cu alea trei boghiuri pe %iecare parte...

O Ha, l&am "ntrerupt eu, "ns# E scumpul meu ilb@ E pentru cesunt toate asteaI

O $entru ceI Sunt pentru des%#4urarea =#8boiului, %ire4te ilb@%#cu un gest larg cu mna. Acesta este un Leviathan, clasa Mitchener 34,

33 Sir Albert erard Stern (1C7C&19), bancher engle8 4i supervi8or al produc:iei celor dinti vehicule blindate> "n 191. Fmpreun# cu Sir !rnestS2inton a organi8at %abricarea primelor tancuri, devenind pre4edinte6omitetului pentru Aprovi8ionarea cu /ancuri din inisterul uni:iei, iar "ntimpul celui de&al doilea r#8boi mondial a condus 6omitelui de He8voltare aehiculelor Speciale din inisterul Aprovi8ion#rii (1939&19P5) (n. trad.).34 'oratio 'erbert Mitchener (1C5-&191), mare4al si om politic engle8,celebru pentru cucerirea Sudanului (1C9C) 4i considerat un simbol al spiritului

britanic de lupt# "n primul r#8boi mondial, cnd a servit ca secretar de stat laAp#rare, reu4ind s# aduc# sub arme sute de mii de voluntari, pn# la moarteasa, "n iunie 191 (n. tard.).



unul dintre cele mai recente modele. $rincipala menire a Leviathaniloreste s# str#pung# Asediul !uropei. Fn:elegi. $ot negocia cu rvn# chiar4i cele mai groa8nice tran4ee E de4i sunt costisitoare, predispuse lade%ec:iuni 4i vulnerabile la bombardamente. =aglan este un nume

potrivit, nu cre8iI 6#ci Lordul it8ro@ =aglan a %ost diavolul acela b#trn care a %#cut mare balamuc la asediul Sevastopolului, "n 6rimeea.$oate bietul =aglan ar %i...

O "sediul 4uropeiIilb@ se uit# trist la mine.

O Fmi cer scu8e, 8ise el. $oate, la urma urmei, n&ar %i trebuit s#m# trimit# pe mine E tot timpul uit ct de pu:ine trebuie c# 4tiu. # temc# am devenit cel mai cumplit n#tng ramolit. Ascult#, trebuie s#&:i spunc# suntem "n =#8boi, din 191P.

O 6+(boiI 6u cineI O 6u germanii, %ire4te. 6u cine altcinevaI Di 8#u c# este o

harababur# teribil#...Aceste vorbe, aceast# imagine %ugar# a unei viitoare !urope

cu%undate "n be8n# de cei dou#8eci 4i patru de ani de =#8boi, m&au"nm#rmurit;

0. În timp

Am auns la o "nc#pere ce avea poate 8ece picioare p#trateJ p#rea,mai degrab#, o cutie de metal montat# pe carcasa interioar# aLeviathanului. Fn tavan ardea un singur bec electric, iar pere:ii eraucapitona:i cu piele, "ndulcind pustietatea metalic# a %ortului 4i "n#bu4ind8gomotele motoarelor E de4i o vibra:ie mai pro%und# putea %i perceput#

prin materialul vehiculului. Fn#untru se g#seau 4ase scaune> ni4te piesesimple, cu sp#tarul drept, care erau %i+ate de podea cu 4uruburi, unul "n%a:a altuia, 4i echipate cu ni4te hamuri din piele. ai e+ista 4i un dulap

os.ilb@ ne po%ti s# lu#m loc pe scaune 4i "ncepu s# se %oiasc# "n

urul dulapului. O Ar %i bine s# v# pune:i hamurile, spuse el. Abera:ia asta de salt

prin timp d# ni4te ame:eli tare urte.oses 4i cu mine ne&am a4e8at %a:# "n %a:#. i&am prins leer

%rurile "n urul meuJ Gebogip%el "ntmpin# ceva probleme cucataramele, iar chingile "i atrnar# pn# ce oses "l aut# s# le strng#



ct trebuia.Acum, ilb@ veni la mine tr#nc#nind, cu ceva "n mn#J era o

cea4c# de ceai pe o %ar%uriu:# de por:elan ciobit#, cu un mic biscuit "ntr&o parte. Gu m&am putut ab:ine s# nu rd.

O ilb@, "ntors#turile destinului nu "ncetea8# niciodat# s# m#uimeasc#. at#&ne pe amndoi aici, "n acest amenin:#tor %ort mobil, pecale s# pornim "ntr&o c#l#torie "n timp, iar tu ne serve4ti cu ceai 4i

biscui:i; O !i bine, chestia asta este a naibii de di%icil# %#r# micile pl#ceri

ale vie:ii. /u, probabil, 4tii;Am sorbit din ceaiJ era c#ldu: 4i %usese %iert un pic cam mult.

Ast%el "ntremat, am devenit, "n mod absurd, destul de r#ut#cios E acum,c# stau s# m# gndesc, cred c# starea mea mental# era pu:in %ragil# 4i nudoream s# m# con%runt cu propriul meu viitor sau cu perspectivalugubr# a acestui =#8boi din 193C.

O ilb@, l&am scit eu, chiar nu observi nimic... ##... ciudat la"nso:itorii meiI

O 6iudatI&am %#cut cuno4tin:# cu oses E iar bietul ilb@ a "nceput s# se

uite cnd la unul, cnd la altul, reu4ind s# "4i verse ceaiul pe b#rbie. O Aceasta este adev#rata lovitur# a c#l#toriei "n timp, i&am spus

cu ardoare lui ilb@. Scoate&:i din minte toate chestiile despre rigineaSpeciilor sau despre Hestinul ?manit#:ii E abia cnd aungi %a:# "n %a:#cu tine "nsu:i ca b#rbat tn#r, ":i dai seama ce vrea s# 8ic# cuvntul0lovitur#;

ilb@ ne mai puse cteva "ntreb#ri pe aceast# tem# a identit#:iinoastre E bunul 4i b#trnul ilb@, sceptic pn# "n ultima clip#;

O Am avut sen8a:ia c# am v#8ut destule schimb#ri 4i minuni lavia:a mea, chiar 4i %#r# dr#covenia asta cu timpul. Har acum E ei bine;

Scoase un o%tat, iar eu am avut impresia c#, de %apt, v#8use un pic prea multe "n decursul "ndelungatei sale vie:i> "ntotdeauna %usese predispus c#tre o anumit# epui8are psihic#, chiar 4i la tinere:e.

&am aplecat "n %a:#, ct de mult "mi permiteau hamurile. O ilb@, nici nu&mi vine s# cred c# oamenii au dec#8ut att de

alnic E c# au devenit a4a de orbi. Hin punctul meu de vedere, blestematul vostru de =#8boi al iitorului aduce mult cu s%r4itulcivili8a:iei.

O $entru cei din vremurile noastre, rosti el solemn, poate c# a4aeste. Fns# genera:iile mai tinere, care au crescut ast%el "nct nu 4tiualtceva dect =#8boiul, care n&au sim:it niciodat# soarele pe chipurile



lor %#r# %rica de torpilele aeriene, ei bine, cred c# ele s&au deprins cusitua:ia E este ca 4i cum ne&am trans%orma "ntr&o specie subteran#.

Gu m&am putut ab:ine s# nu&i arunc o privire orlocului. O ilb@, de ce aceast# misiune prin timpI

O Gu att pentru tine, ct pentru Ma%in+. !ra vital s# segarante8e construirea a4inii /impului. /ehnologia temporal# esteabsolut vital# pentru !%ortul de =#8boi. ri a4a au impresia unii dintreei.

!i 4tiu destul de multe despre modul "n care :i&ai des%#4uratcercetarea, din crmpeiele de "nsemn#ri pe care le&ai l#sat "n urm# E de4in&ai publicat niciodat# ceva legat de acest subiectJ a e+istat numai acearelatare bi8ar# despre prima ta c#l#torie "n viitorul "ndep#rtat, pe carene&ai spus&o dup# scurta ta re"ntoarcere. Ast%el, 6a#lan a %ost trimis s#&:iapere casa "mpotriva oric#rei intru8iuni a vreunui !+plorator al/impului E ca tine...

Gebogip%el "4i "n#l:# capul. O Alte e+emple de con%u8ie "n ceea ce prive4te cau8alitatea, rosti

el. !ste evident c# savan:ii din 193C "nc# n&au "nceput s# st#pneasc#conceptul de ultiplicitate. deea c# nu se poate garanta nimic atuncicnd vine vorba de trecut> storia nu se poate modi%ica, este posibilnumai s# se genere8e versiuni noi ale...

ilb@ se holb# la el E la ar#tarea aceea %lecar#, "n uni%orm# de4coal#, cu p#rul ivindu&i&se de pe %iecare membru;

O Gu acum, i&am 8is lui Gebogip%el. Spui "ntotdeauna ei. 6inesunt eiI

!l p#ru surprins de "ntrebare. O uvernul, normal. O Al c#rui partidI S#ri oses. O $artidI %. /oate acestea sunt lucruri de mult apuse. Ge d#du

aceast# "n%ior#toare veste E moartea Hemocra:iei "n area*ritanie E doar cu acele cteva cuvinte aruncate "n treac#t; O Am impresia, continu# el, c# ne a4teptam cu to:ii s# d#m aici

peste Die 3eitmaschine35, "nvrtindu&se "n urul parcului =ichmond 4ic#utnd s# asasine8e pe cineva... $#rea "ndurerat. ! vorba de germani,4tii. A%urisi:ii de germani; ac cea mai cumplit# harababur# din orice...!+act a4a cum au %ost dintotdeauna;

Di cu asta, singurul bec electric "4i pierdu din str#lucire, iar eu amau8it torsul motoarelorJ am sim:it %amiliara sen8a:ie de pr#bu4ire

35 a4ina /impului ("n lb. german#, "n te+t) (n. trad.).



implacabil# care "mi spuse c# acest 6a#lan m# proiectase din nou "ntimp.



CARTEA A TREIA

RĂ;<OI/- C/ GER)ANII

1. O nouă viziun a Ri"8mon,ului

6ea mai recent# dintre e+pedi:iile mele prin timp se dovedi plin#de hopuri 4i chiar mai debusolant# dect de obiceiJ am considerat c# asta

se datora distribu:iei inegale a acelor resturi de $lattnerit# "n Leviathan.Fns# c#l#toria dur# pu:in, iar "n cele din urm#, sen8a:ia de pr#bu4ire seatenua.

ilb@ st#tea acolo, cu bra:ele "ncruci4ate 4i b#rbia lipit# de piept E o "ntruchipare per%ect# a su%erin:ei. Arunc# o privire "n sus, spreceea ce eu socotisem c# repre8enta un ceas de perete, 4i "4i lovi palmelede genunchii oso4i.

O 'a; at# c&am auns; Fnc# o dat# este 1 iunie 193C e.n. Se

apuc# s#&4i de8lege chingile.&am ridicat de pe scaunul meu 4i am studiat mai atent acel0orologiu. Am descoperit c# E de4i limbile d#deau impresia c# era ceasconven:ional E dispo8itivul con:inea de asemenea 4i cteva cadranecronometrice micu:e. Am pu%#it 4i am lovit cu degetul "n supra%a:a desticl# a aparatului.

O a uit#&te aici; &am 8is lui oses. !ste un cronometru, "ns#arat# lunile 4i anii E e+ces de tehnologie, oses. tr#s#tur#

caracteristic# proiectelor guvernamentale. # mir c# nu cuprinde 4ini4te p#pu4ele cu pelerine 4i p#l#rii de soare, pentru a ar#ta succesiuneaanotimpurilor.

Hup# cteva minute, ni se al#turar# 6#pitanul 'ilar@ *ond 4itn#rul soldat care ne luase de pe Healul =ichmondului (al c#rui nume,ne spuse *ond, era 'arr@ ld%ield). icu:a cabin# deveni destul dene"nc#p#toare.

O Am primit instruc:iuni "n leg#tur# cu dumneavoastr#, rosti6#pitanul. isiunea mea este s# v# escorte8 pn# la 6olegiul mperial,unde se des%#4oar# cercet#rile asupra =#8boiului prin /rans%er/emporal.



O G&am au8it de acest colegiu, "ns# nu voi mai pune alte"ntreb#ri.

ld%ield ducea o cutie cu m#4ti de ga8e 4i epole:i metalici. O ?ita:i, ar %i bine s# v# pune:i astea. oses ridic# masca de

ga8e "n sil#. O Hoar nu v# a4tepta:i s#&mi bag capul "ntr&o asemeneadr#covenie.

O %, dar trebuie, 8ise ilb@ nelini4tit 4i am v#8ut c# dea "4i"nchidea propria sa masc# peste %igura cu %#lci proeminente. Dti:i, avemde str#b#tut o mic# bucat# de drum prin aer liber. Di nu este sigur#. Gu&isigur# deloc;

O 'aide; &am 8is lui oses, lund posomort un set de m#4ti 4iepole:i pentru mine "nsumi. Gu mai suntem acas#. i&este team#,

prietene.!pole:ii erau grei, dar se ata4ar# cu u4urin:# la haina mea. Fns#

masca pe care mi&o d#du ld%ield, de4i era mare 4i "mi venea bine, erae+trem de incomod#. Am descoperit c# cele dou# geamuri pentru ochi seaburir# aproape imediat, iar proeminen:ele de cauciuc sau piele dinconstruc:ia sa se umplur# "n curnd de sudoare.

O G&o s# m# obi4nuiesc niciodat# cu a4a ceva O Sper c# nu vom r#mne pe aici su%icient timp pentru a %i

nevoi:i s# ne obi4nuim, 4uier# oses p#tima4, cu vocea "n#bu4it# de propria lui masc#.

&am "ntors c#tre Gebogip%el. *ietul orloc E dea "ncorsetat "nuni%orma lui de 4colar E era acum ascuns sub o masc# ridicol#, de ctevaori mai mare dect i&ar %i trebuit luiJ cnd "4i mi4ca :easta, %iltrul insectildin %a:a aparatului chiar se b#l#b#nea

L&am b#tut u4or pe cre4tet. O 6el pu:in acum te vei topi "n mul:ime, Gebogip%el;

!l se ab:inu s# r#spund#.

Am ie4it din pntecele mecanic al lui =aglan, la luminastr#lucitoare a unei 8ile de var#. !ra "n ur de dou# dup#&amia8a, iarsoarele se re%lecta pe culorile mohorte ale Leviathanului. asca mea seumplu de "ndat# cu transpira:ie 4i aburi, 4i tneam s#&mi dau os de pecap chestia aceea grea 4i strns#.

#8duhul de deasupra era imens, de un albastru&intens 4i %#r# picde nor E de4i ici&colo puteam s# v#d dre 4i %uioare albe. Sub:iri, urmede vapori ori de cristale de ghea:# "ncrustate pe "ntinderea bol:ii. Lacap#tul unei asemenea dre am 8#rit o sclipire E poate era lumina



soarelui oglindindu&se pe vreo a4in# <bur#toare din metal.Leviathanul era coco:at pe o variant# a 4oselei $etersham, ce se

schimbase mult din 1C73, ba chiar 4i %a:# de 1C91. Am recunoscut ceamai mare parte a caselor din 8ilele mele. $n# 4i locuin:a mea "nc#

e+ista dincolo de un gard ce %usese corodat 4i acoperit de cocleal#.Acum, gr#dinile 4i pelu8ele p#reau toate s# %ie s#pate 4i cultivate cu o plant# pe care nu o cuno4team. Am observat c# multe dintre cl#dirisu%eriser# pagube serioase. Hin unele nu mai r#m#sese dect%a:ada E acoperi4ul 4i 8idurile interioare %iind spulberateJ ici&colo,construc:iile erau "nnegrite 4i pustiite de incendii, iar altele %useser#reduse la mormane de molo8. $n# 4i propria mea cas# era devastat#, iarlaboratorul de&a dreptul n#ruit. Di distrugerea nu era recent#> via:aren#scut#, verde 4i viguroas#, pusese st#pnire pe interiorul multoradintre caseJ ruinele camerelor de 8i 4i ale holurilor erau acoperite cucovoare de mu4chi 4i plante tinere, iar iedera atrna "n ni4te draperii

bi8are deasupra %erestrelor larg c#scate.Am i8butit s# v#d c# arborii coborau "nc# pe aceea4i pant#

"mp#durit# pn# la /amisa, "ns# pn# 4i copacii pre8entau semne dede8astru> am v#8ut gr#me8i de ramuri %rnte, trunchiuri carboni8ate 4ialte asemenea lucruri. !ra ca 4i cum pe&acolo ar %i trecut o vielie sau unincendiu n#prasnic. Hebarcaderul era intact. Fns# din podul =ichmond

nu mai r#m#seser# dect pilonii, "nnegri:i 4i rete8a:i, suprastructura %iindcomplet nimicit#. mare parte din pai4tile de pe malul /amisei,dinspre $etersham, %useser# cultivate cu aceea4i plant# bi8ar# care

popula gr#dinile, am observat eu, iar pe ru plutea la vale o murd#rieca%enie.

Gu se 8#rea nici :ipenie de om. 6ircula:ia era ine+istent#, buruienile "4i %#ceau loc prin pavaul s%#rmat al drumului. G&am au8itnici un glas E nici un rs sau strig#t, nici un copil ucndu&se E nici un

animal, nici un cal, nici un tril de pas#re.Hin atmos%era vesel# care, din aceast# perspectiv#, caracteri8ase pe vremuri o dup#&amia8# de iunie E scnteierile vslelor, chicotelec#ut#torilor de pl#ceri venind dinspre ru E nu mai r#m#sese nimic.

Acum, toate disp#ruser#, "n acest an cenu4iu, poate pentru vecie.Aveam "n %a:a ochilor un =ichmond p#r#sit, un loc mort. i&am adusaminte de splendidele ruine din lumea ca o gr#din# a anului de gra:ieC-7-1. Socotisem c# toate acele priveli4ti erau att de "ndep#rtate demine> niciodat# nu&mi "nchipuisem c# aveam s# v#d Anglia mea%amiliar# "ntr&o asemenea stare;

O Hoamne Humne8eule; <ise oses. 6e catastro%# E ce



de8astru; Anglia a %ost abandonat#I O h, nu; nterveni senin soldatul ld%ield. Fns# locurile ca

acesta nu mai sunt sigure. Hin pricina ga8elor 4i a torpilelor aeriene. 6eamai mare parte a popula:iei s&a re%ugiat, "n Homuri, pricepe:iI

O Fns# totul este att de nimicit, ilb@, am protestat eu. 6e s&a"ntmplat cu spiritul na:iunii noastreI ?nde&i voin:a de a pune mna lalucru 4i de a recl#di toate acesteaI S&ar putea %ace, 4tii bine...

ilb@ "4i a4e8# mna "nm#nu4at# pe bra:ul meu. O Fntr&o bun# 8i E cnd treaba asta tic#loas# se va termina E o s#

readucem totul la via:#. !iI a %i e+act ca "nainte. Fns# acum... lasuls#u se curm#, 4i mi&am dorit s#&i pot vedea e+presia. 'aide, spuse el. Ar%i bine s# sc#p#m de sub cerul liber.

L&am l#sat pe =aglan "n urm# 4i am pornit gr#bi:i pe 4osea, c#trecentrul ora4ului> eu, oses 4i Gebogip%el, "mpreun# cu ilb@ 4i doimilitari. /ovar#4ii no4tri din 193C mergeau cam ghemui:i aruncnd sprecer nes%r4ite priviri nervoase. Am observat cum *ond "nainta4ontc#ind pronun:at cu piciorul stng.

&am uitat cu dor "n spate, c#tre Leviathan, c#ci "n#untru, 4tiameu, se a%la a4ina /impului E unica mea posibilitate de a m# "ntoarceacas#, de a sc#pa din acest co4mar tot mai "nclcit al storiilorultiple E dar eram con4tient c# nu e+ista nici o speran:# de a aunge

acum la ma4in#J nu puteam dect s# a4tept des%#4urarea evenimentelor.Am mers de&a lungul lui 'ill Street, apoi am cotit pe eorge

Street. Hin %ream#tul 4i elegan:a care caracteri8aser# aceast# strad#comercial# "n Anul meu nu mai r#m#sese nimic. a:adele maga8inelor,cum ar %i Goslin#<s, 4i Wri#ht<s, erau b#tute "n cuie, 4i pn# 4i scndurilecare acopereau vitrinele erau albite de anii de stat "n soare. Am v#8utcum un col: al vitrinei de la Goslin#<s %usese dat la o parte, "n mod certde c#tre tlhariJ gaura %#cut# ar#ta ca 4i cum locul %usese ros de un

4obolan mare ct un om. Am trecut de un ad#post scund, cu o copertin#ce atrna mult "n a%ar#, lng# care se a%lau un stlp cu semne "n carouri4i o supra%a:# de sticl#, acum cr#pat#. Di acesta p#rea l#sat "n paragin#,iar lucitoarea vopsea galben# 4i neagr# de pe pilon era plesnit# 4iscoroit#.

O !ste un re%ugiu "mpotriva raidurilor aeriene, "mi 8ise ilb@, car#spuns la nedumerirea mea. ?nul dintre modelele de "nceput. oarteinadecvat E dac# ar su%eri vreodat# un impact direct... !i, bine; Semnelede pe stlp desemnea8# un post de prim&autor, echipat cu aparate derespira:ie 4i m#4ti. =areori utili8at, "nainte s# "nceap# marea retragere "nHomuri.



O 6aiduri aeriene... Asta nu&i o lume %ericit#, ilb@, dac# s&aun#scocit asemenea termeni36.

!l o%t#. O Hispun de torpile aeriene, pricepi. ermanii, adic#. Aparate

8bur#toare, care pot s# aung# "ntr&un punct situat la dou# sute de miledep#rtare, s# lanse8e o bomb# 4i s# se "ntoarc# totul mecani8at, %#r#interven:ia omului. !ste o lume a miracolelor, c#ci =#8boiul constituie omotiva:ie teribil# pentru spiritul de inven:ie, 4tii bine. s#&:i plac# lanebunie s# %i aici;

O ermanii..., 8ise oses. He la ascensiunea lui *ismarcB 37, n&am avut dect neca8uri cu germanii. /ic#losul #la b#trn mai tr#ie4teI

O Gu, "ns# are succesori abili, rosti ilb@, posomort. G&am avutnici un comentariu de %#cut. Hin punctul meu de vedere, acum att dedeta4at de cel al lui oses, pn# 4i o brut# ca *ismarcB nu p#rea s#

usti%ice pierderea unei singure vie:i omene4ti.ilb@ "mi vorbea, "n %ragmente debitate pe ner#su%late, despre mai

mul:i dintre minuna:ii gargantua ai =#8boiului din acest ev tenebros>despre submarinele de asalt, proiectate s# duc# lupte cu ga8e, care aveauo ra8# de manevr# practic nelimitat# 4i care erau dotate, %iecare, cu cte4ase proiectile aeriene, ce con:ineau o %ormidabil# cantitate de bombe cuga8, despre torentul de %ier#tanii care, mi&am "nchipuit eu, s%4iau

cmpiile b#tucite ale !uropei, despre al:i 0Leviathani ce puteau s# sedeplase8e pe sub ap#, s# pluteasc# sau s# sape prin p#mntJ iar tuturoracestora opunndu&li&se o panoplie la %el de e+traordinar#, alc#tuit# dinmine 4i din arme de %oc de toate soiurile.

Am evitat privirea lui Gebogip%elJ nu puteam s# "n%runt udecata

36 Fn limba engle8#, cuvntul raid (raid, asalt ori atac %ulger#tor), provine dinto ride (a c#l#ri) 4i ride (e+pedi:ie c#lare), %iind "n acela4i timp, "n limba veche,

un dublet pentru road (drum, cale)J din acest motiv 4i re:inerile !+ploratorului/impului %a:# de sintagma air7raid (raid aerian), care a intrat "n u8 abia "n191-&1915 (n. trad.).3 tto !duard Leopold von *ismarcB & ra% von *ismarcB (conte), apoirst von *ismarcB&Sch_nhausen (principe) & (n. 1 aprilie 1C15, d. 3- iulie1C9C) a %ost un om de stat al $rusieifermaniei de la s%r itul secolului al QQ&ș

lea, precum i o %igur# dominant# "n a%acerile mondiale. 6a prim&ministru ("nș german#> inisterprsident) al $rusiei "ntre 1C i 1C9-, el a supervi8atș uni%icarea ermaniei de la 1C71. Fn 1C7 devenise cancelar al 6on%edera ieiț

ermane de Gord. A proiectat mperiul erman de la 1C71, devenind primuls#u cancelar (06ancelar al mperiului) i dominnd a%acerile acestuia pn# laș demiterea sa "n 1C9-.



sa; 6#ci aceasta nu era o regiune de pe S%era din ceruri, populat# cu post&umani, descenden:i "ndep#rta:i ai mei> aceasta era lumea mea, rasamea, lovit# de isteria =#8boiului; Fn ceea ce m# prive4te, "nc# p#stramceva din acea perspectiv# mai ampl# pe care o dobndisem "n interiorul

acelei m#re:e construc:ii. Gu puteam suporta s#&mi v#d propria na:iuneauns# la o asemenea nebunie 4i m&a durut s# aud contribu:iile luioses, tributare cum erau meschinelor idei preconcepute ale perioadeisale. Gu puteam s#&l acu8 pe el. Fns# m&am sim:it stingherit cnd mi&amdat seama c# propria mea imagina:ie %usese cndva att de m#rginit#,att de maleabil+.

2. /n ,rum "u trnul

Am auns la o gar# rudimentar#. Fns# nu era aceea de undeobi4nuisem, "n 1C91, s# c#l#toresc "ntre =ichmond 4i aterloo, prin*arnesJ aceast# construc:ie recent# se g#sea la distan:# de centrulora4ului, %iind amplasat# e+act lng# Me2 =oad. Di era un soi bi8ar degar#> n&am observat nimic care s# aduc# cu o cas# de bilete sau cu ni4te

panouri de in%orma:ii, iar peronul era o simpl# %4ie de beton. nou#linie %usese instalat# grosolan. Ge a4tepta un tren> locomotiva era onamil# sumbr# 4i "ntunecat#, care pu%#ia trist# aburi pe deasupraca8anului murdar de %uningine 4i care avea un singur vagon.Locomotiva nu poseda nici %aruri, nici "nsemne ale companiei de c#i%erate apar:in#toare.

Soldatul ld%ield deschise portiera vagonuluiJ era grea, cu ogarnitur# de cauciuc pe cant. chii acestuia, vi8ibili prin sticlele m#4tii,

clipir#. =ichmondul, "ntr&o dup#&amia8# senin# din 193C, nu repre8entaun loc lipsit de primedii;agonul era simplu> e+istau ni4te 4iruri de b#nci din lemn de

esen:# tare E atta tot E nimic de genul capiton#rilor sau ornamentelor./otul era vopsit "ntr&un maroniu uni%orm 4i 4ters, %#r# personalitate.erestrele erau "nchise etan4 4i aveau ni4te storuri ce puteau %i trase

peste ele. Ge&am a4e8at la locurile noastre, uitndu&ne unii la al:ii destul de

"ncorda:i. <#pu4eala din interiorul vagonului, "n acea 8i "nsorit#, era"n#bu4itoare.

He "ndat# ce ld%ield "nchise portiera, trenul se urni, cu o



hurduc#tur#. O !ste limpede c# noi suntem singurii pasageri, murmur# oses. O !i bine, curios soi de tren mai este 4i #sta, am remarcat eu.

6am pu:ine %acilit#:i, ilb@.

O Gu prea se poate spune c# tr#im "ntr&un ev al hu8urului, b#trne.Am traversat mile "ntregi de :inut de8olant, precum acela pe care

"l v#8usem "n urul =ichmondului. $#mntul %usese atribuit aproape "n"ntregime agriculturii, aveam eu impresia, 4i era "n cea mai mare partedepopulat, de4i ici 4i colo am v#8ut cte un om sau doi scurmnd prin:#rn#. Ar %i putut s# %ie o imagine din secolul al Q&lea 4i nu dinsecolul QQ, dac# n&ar %i %ost casele d#r#p#nate 4i bombardate, cen#p#deau peisaul rural, 4i din loc "n loc, impo8anta centur# dead#posturi antiaeriene> acestea erau ni4te enorme carapace din beton, pe

um#tate "ngropate "n p#mnt. Fn urul lor patrulau solda:i cu pu4ti, care priveau lumea prin m#4tile de ga8e cu aspect de cap de insect#, "nc#utarea vreunui re%ugiat curaos care s# se apropie.

Lng# ortlaBe am remarcat patru b#rba:i spn8ura:i de stlpii detelegra% de pe marginea drumului. /rupurile lor erau puhave 4i "nnegrite,4i "n mod clar ciugulite de p#s#ri. &am atras aten:ia asupra acestei

priveli4ti oribile lui ilb@ E el 4i militarii, nici m#car nu observaser#

pre8en:a cadavrelor E iar ilb@ "4i "ntoarse ochii apo4i "n acea direc:ie 4imurmur# cum c#, %#r# "ndoial#, %useser# prin4i %urnd napi, ori a4a ceva.

i se d#du de "n:eles c# asemenea imagini erau ceva %iresc, "nAnglia anului 193C.

/ocmai atunci E %#r# vreun avertisment E trenul cobor" pe o pant#abrupt# "ntr&un tunel. Hou# becuri electrice slabe, montate "n pla%on,intrar# "n %unc:iune, 4i noi am r#mas os, "n lucoarea lor galben#,aplecndu&ne unii c#tre ceilal:i.

O sta&i un tren subteranI L&am "ntrebat pe ilb@. Ge a%l#m pe o prelungire a Liniei etropolitane, "mi "nchipui.ilb@ p#ru nedumerit.

O Ah, "mi imagine8 c# linia poart# un num#r sau altulXoses "ncepu s# se oace cu masca sa.

O 6el pu:in acum putem s# ne scoatem chestiile astea cumplite.*ond "i puse mna pe bra:.

O Gu, spuse %emeia. Gu suntem "n siguran:#. ilb@ d#du din cap"n semn de "ncuviin:are.

O a8ul aunge pretutindeni. (Am avut impresia c# tremura, "ns#,dat %iind acel costum mohort 4i larg pe care "l purta, "mi venea greu s#



%iu sigur.) $n# n&a:i trecut prin a4a ceva...Apoi 8ugr#vi sumar, "n cuvinte vii, imaginea unui atac cu ga8e la

care asistase "n prima etap# a =#8boiului, "n Mnightsbridge, cnd bombele "nc# se mai aruncau manual din baloane, iar popula:ia nu era

deloc obi4nuit#.Asemenea scene "n%ior#toare deveniser# locuri comune, sededucea din spusele lui ilb@, "n aceast# lume a =#8boiului %#r# des%r4it;

O # mir c# moralul popula:iei n&a cedat complet, ilb@. O amenii nu sunt a4a, aparent. amenii le "ndur# pe toate.

ire4te c# au e+istat perioade de de8n#dede, continu# el. Fmi amintescde august 191C, bun#oar#... !ra un moment "n care se p#rea c# Alia:iiestici aveau s#&i dea gata pe blestema:ii de germani, dup# atta amarde vreme, 4i s# pun# cap#t =#8boiului, "ns# apoi a urmat *#t#liaMaiserului E Kaiserschlacht E marea victorie a lui Ludendor%% 38, care aspart liniile %rance8e 4i britanice... Hup# patru ani de r#8boi de tran4ee, aconstituit o grandioas# i8bnd# pentru ei. *ine"n:eles, bombardarea$arisului, "n care au murit at:ia din comandamentul general %rance8, nune&a %ost de prea mare autor...

6#pitanul *ond aprob# din cap. O Aceast# victorie rapid# "n est le&a dat posibilitatea

germanilor s#&4i "ndrepte aten:ia c#tre ru4ii din !st. Apoi, prin 195... O $rin 195, relu# ilb@, a%urisi:ii de germani 4i&au reali8at visul

de veacuri. Mitteleuropa39.!l 4i *ond "mi pre8entar#, pe scurt, situa:ia. Mitteleuropa> o pia:#

unic# ce mergea de la coasta Atlanticului pn# dincolo de ?rali. $rin195, puterea Maiserului se "ntindea de la Atlantic pn# la area*altic#, iar prin $olonia =useasc#, pn# "n 6rimeea. ran:a aunsese oruin# sec#tuit#, spoliat# de o mare parte din resursele sale. Lu+emburgul

%usese %#cut, cu %or:a, un stat "n %edera:ia german#. *elgia 4i landa

3! !rich Ludendor%% (1C5&1937). general german, unul dintre cei mai bunistrategi din primul r#8boi mondial> dup# ce a capturat, "n 191P, ra4ul Li^ge,*elgia, a %ost numit 4e% de stat&maor pe %rontul rusesc, unde a ob:inut oimportant# victorie "n b#t#lia de la /annenburgJ din 191, prim&loc:iitor al lui$aul von 'indenburg, comandantul general al armatelor germane> a conduso%ensiva german# din prim#vara anului 191C de pe %rontul de est, reu4ind s#"mping# trupele %ranco&britanice pn# "n po8i:iile pe care le aveau "n 191PJ

dup# r#8boi a intrat "n $artidul Ga:ional Socialist, din partea c#ruia a candidat,"n 195, la pre4edin:ia =epublicii ermane (n. trad.).39 !uropa 6entral# ("n lb. german#, "n te+t) (n. trad.).



%useser# constrnse s#&4i pun# porturile la dispo8i:ia ermaniei.<#c#mintele ran:ei, *elgiei 4i =omniei erau e+ploatate pentru aalimenta cu carburant e+pansiunea continu# a =eichului spre !st, slaviierau "mpin4i "napoi, iar milioane de ne&ru4i erau 0elibera:i de sub

domina:ia oscovei...Di a4a mai departe, cu toate am#nuntele %#r# sens. O Apoi, "n 19, 8ise *ond, Alia:ii E area *ritanie cu imperiul

ei 4i America E au deschis iar#4i un %ront "n est. A %ost nva8ia!uropei> cea mai mare deplasare de trupe 4i de materiale pe ap# 4i prinaer din cte s&au v#8ut vreodat#. La "nceput, totul a decurs bine.$opula:ia ran:ei 4i a *elgiei s&a r#sculat, iar germanii au %ost alunga:i...

O Har nu prea departe, rosti ilb@. Fn curnd ne&am tre8it din nouca "n 1915, cu cele dou# armate uria4e "n:epenite "n mocirlele ran:ei 4iale *elgiei.

Di ast%el "ncepuse Asediul. Acum, resursele disponibile pentru purtarea =#8boiului erau mult mai mari> tot sngele mperiului *ritanic4i al continentului american, pe de&o parte, 4i cel al Mitteleuropei, decealalt#, era turnat "n ha8naua oribil# a acestui =#8boi.

ar pe urm#. =#8boiul i&a auns 4i pe civili, %#r# cru:are> torpileleaeriene, atacurile cu ga8e...

O 0 6+(boaiele semin'iilor -or )i mai n+prasnice dec,t acelea ale

re#ilor , cit# sumbru, oses. Har semin:iile, ilb@ E ce semin:ii;ocea sa, "n#bu4it# de masc#, "mi era deopotriv# %amiliar#, 4i "n

acela4i timp att de "ndep#rtat#. O Au e+istat proteste populare E mai ales c#tre s%r4itul anilor

dou#8eci, :in minte. Fns# apoi s&a emis rdinul 13-5, care a scos "n a%aralegii grevele, "nchiderea %abricilor 4i toate celelalte. Di cu aceasta s&a puscap#t; He&atunci... ei bine, pur 4i simplu, ne&am "mp#cat to:i cu situa:ia,am impresia.

i&am dat seama c# pere:ii tunelului se "ndep#rtaser# de %ereastr#,ca 4i cum tunelul s&ar %i l#rgit. Se p#rea c# intram "ntr&o enorm# camer#subteran#.

*ond 4i ld%ield "4i des%#cur# m#4tile, cu o e+presie de u4uraredeplin#J ilb@ sc#p# de curelele sale, iar cnd bietul lui craniu b#trnie4i din temni:a ilav#, am putut s# v#d ni4te semne albe pe b#rbia sa,acolo unde cauciucul m#4tii se "n%ipsese "n ea

O A4a&i mai bine, rosti el. O Acum suntem "n siguran:#I O A4a ar trebui. La %el de "n siguran:# ca oriunde altundeva; i&

am des%#cut masca 4i am scos&oJ oses sc#p# iute de a lui 4i "l aut# pe



orloc. 6nd %a:a micu:# a lui Gebogip%el ie4i la lumin#, ld%ield,*ond 4i ilb@ se holbar# la el %#:i4 E nu&i puteam "nvinui E pn# ceoses "l aut# s#&4i pun# la loc ochelarii 4i 4apca.

O ?nde ne a%l#mI L&am "ntrebat pe, ilb@.

O Gu recuno4ti loculIilb@ "4i "ndrept# mna c#tre "ntunericul de dincolo de %ereastr#. O #... O !ste 'ammersmith, amice. /ocmai am traversat rul. O !ste $oarta 'ammersmith, "mi e+plic# 'ilar@ *ond. Am auns

"n Homul Londrei.

!. -on,ra la răz3oi

Domul londone(; Gimic din propria mea vreme nu m# preg#tise pentru acest uluitor

edi%iciu. =nchipui'i7-+> o colosal# cupol# din beton 4i o:el, cu diametrulde aproape dou# mile, "ntin8ndu&se peste ora4 de la 'ammersmith laStepne@ 4i de la slington la 6lap&ham... Str#8ile erau "ntrerupte

pretutindeni de piloni, proptele 4i contra%orturi care se "n%igeau "n solulargilos al Londrei, dominnd 4i "ncorsetnd popula:ia precum picioareleunei mul:imi de uria4i.

/renul "4i continu# "naintarea, dincolo de 'ammersmith 4iulham, p#trun8nd mai adnc "n Hom. 6nd ochii mi se obi4nuim cusemiobscuritatea, am "nceput s# deslu4esc %elul "n care %elinarele de pestr#8i schi:au imaginea unei Londre pe care "nc# o puteam recunoa4te>0Aici este Mensington 'igh Street, dincolo de grilaul acesta; ar acela

este parcul 'ollandI 4i a4a mai departe. Har, "n a%ar# de numelestr#8ilor 4i de reperele %amiliare, aceasta era o Londr# noua, o Londr# anop:ii perpetue, un ora4 care nu se putea bucura niciodat# de senin#tateav#8duhului de iunie de a%ar# E "ns# o Londr# ce acceptase toate acesteaca pre: al supravie:uirii, "mi spuse ilb@> c#ci bombele 4i torpilele s&ar %iscurs pe acel Acoperi4 sau ar %i e+plodat %#r# nici un pericol, l#sndnev#t#mat# 0area 6loac# a lui 6obbett40 de dedesubt.

$retutindeni, 8ise ilb@, ora4ele oamenilor E care odinioar#str#luceau de atta lumin#, trans%ormnd partea "ntunecat# a lumii

4" illiam 6obbett (173&1C35), scriitor engle8 de eseuri politice 4i 8iarist (n.trad.).



noastre rotitoare "ntr&un giuvaer scnteietor E %useser# acoperite cuasemenea carapace deprimante 4i tenebroaseJ acum, oamenii arareori semai deplasau "ntre marile domuri&ora4e, pre%ernd s# se "nghesuie "n*e8na creat# de om.

Linia noastr# de tren p#rea s# %i %ost t#iat# pe vechea re:ea destr#8i. Hrumurile pe care le str#b#team erau %oarte aglomerate, "ns# cuoamenii care mergeau pe os ori pe bicicleteJ n&am v#8ut tr#suri,ac:ionate de cai ori de motoare, a4a cum m# a4teptasem. !+istau pn# 4iric4e; ?n %el de 4arete u4oare, trase de cocBne@41 asuda:i 4i costelivi,care 4erpuiau printre obstacolele ridicate de pilonii Homului.

?rm#rind mul:imea de la %ereastra trenului, care "4i reduceavite8a, am avut sen8a:ia, "n ciuda larmei 4i a vn8olelii generale, dedisperare, am#r#ciune 4i de8ilu8ie... Am v#8ut capete plecate, umerigrbovi:i, chipuri 8brcite, "ngriorateJ e+ista o anumit# "nver4unare,aveam eu impresia, "n modul "n care oamenii "4i tr#iau via:aJ "ns#, mi se

p#ru mie E 4i nu era de%el surprin8#tor E r#m#sese prea pu:in# bucurie.&am mirat c# nu se 8#rea nici un copil, nic#ieri. *ond m#

in%orm# c# cele mai multe dintre 4coli se a%lau acum "n subteran, pentrua se asigura o protec:ie sporita "mpotriva pericolului de bombardament,"n vreme ce p#rin:ii munceau "n %abricile de muni:ie sau "n imenseleaerodromuri care se ridicaser# "n urul Londrei E la *alham, 'acBne@ 4i

emble@. !i bine, poate c# aceasta era o rnduial# mai sigur#, "ns# celoc posomort devenise ora4ul %#r# rsetele copiilor ce alergau; Hac#

pn# 4i eu, un burlac convins, eram preg#tit s# recunosc. Di oare ce %elde preg#tire pentru via:# primeau aceste s#rmane g8e subp#mnteneI

ar#4i, am cugetat eu, peregrin#rile mele m# aduseser# "ntr&o lumea tenebrelor, %#r# soare, o lume prielnic# pentru un orloc. Fns# cei care8idiser# acest m#re: edi%iciu nu erau orloci> era propria mea ras#, silit#de =#8boi s# renege Lumina pe care o dobndea de drept prin na4tere.

# cuprinse o ale adnc# 4i st#ruitoare E sim:#mnt ce avea s# persisteo mare parte din 4ederea mea "n 193C.Hin loc "n loc, am observat dove8i mai directe ale ororilor

=#8boiului. $e Mensington 'igh Street am v#8ut un cet#:ean mergndde&a lungul str#8ii E autat de o %emeie tn#r# 4i 8velt#, care "l spriinea.*u8ele lui erau sub:iri 4i "ntinse, iar ochii p#reau ni4te m#rgele "norbitele 8brcite. $ielea %e:ei sale era un v#lm#4ag de semne purpurii 4ialbe pe un %ond cenu4iu.

ilb@ trase aer "n piept cnd i l&am ar#tat.

41 6et#:eni ai Londrei de condi:ie umil#, locuind "n general "n !ast !nd.



O "rsuri de lupt+, rosti el. Fntotdeauna arat# la %el... ?n r#8boinicaerian, probabil E un tn#r gladiator, ale c#rui %apte de viteie leaclam#m cu to:ii cnd /r#nc#nitoarele strig# despre ele; /otu4i, dup#aceea, unde se mai g#se4te loc pentru eiI Se uit# la mine 4i "4i a4e8# o

mn# usc#:iv# pe bra:ul meu. Gu vreau s# par nesim:itor, scumpul meu prieten. Am r#mas "nc# acela4i ilb@ pe care "l cuno4teai. Hoarc# E Humne8eule E aici e nevoie s# te o:ele4ti;

6ea mai mare parte dintre vechile edi%icii ale Londrei p#rea s# %ir#mas "n picioare, de4i, am v#8ut eu, unele dintre construc:iile mai "nalte%useser# rete8ate pentru a permite ridicarea carapacei de beton. &am"ntrebat dac# 6olumna lui Gelson42 mai e+ista; Goile cl#diri erau mici,ghebo4ate 4i sumbre, 4i "nc# se vedeau ni4te cicatrice l#sate de primele8ile ale =#8boiului, "nainte de %inali8area Homului> enorme cratere de

bombe, aidoma unor g#vane goale, 4i coline de molo8 pe care nimeni nuavusese pn# acum voin:a sau energia de a le "ndep#rta.

Homul atingea cea mai mare "n#l:ime, de circa dou# sute de picioare, e+act deasupra estminsterului. Fn inima Londrei> apropiindu&ne de 8ona median# a ora4ului, am remarcat %asciculele str#lucitoare ce

porneau din str#8ile centrale, iluminnd acel $la%on universal. Di pretutindeni, ie4ind din pavaul Londrei sau din %unda:iile gigantice alecanalului /amisei, se vedeau aceia4i piloni> grosolani. Fngr#m#di:i, cu

ba8ele consolidate 4i sus:inute cu proptele E 8ece mii de Atla4i din betonmeni:i s# :in# pe umeri acel acoperi4, piloni care trans%ormaser# Londra"ntr&un imens templu maur.

&am "ntrebat dac# ba8inul de cret# 4i argil# moale pe care erasituat# Londra putea s# suporte aceast# greutate colosal#; Hac# "ntregansamblul se cu%unda "n sol, tr#gnd "n adncuri, o dat# cu el, pre:iosuls#u con:inut, de milioane de su%leteI &am gndit cu oarece nostalgie laacea !r# a 6l#dirilor ce avea s# vin#, cnd, din imaginile %ugare pe care

le v#8usem, "mbln8irea gravita:iei urma s# %ac# dintr&o structur# precum acest Hom o chestiune trivial#.../otu4i, "n po%ida ne%inis#rii 4i a grabei evidente cu care %usese

ridicat, ca 4i a destina:iei sale de8olante, Homul m# impresiona.Heoarece era "n "ntregime t#iat din piatr# obi4nuit# 4i amplasat peterenul lutos al Londrei, %#r# mult mai multe cuno4tin:e tehnologicedect acelea ale propriului meu secol, acest edi%iciu sumbru "mi p#rumai remarcabil dect toate minun#:iile pe care le v#8usem "n anul de

42 onument ridicat "n /ra%algar SWuare, "n onoarea amiralului 'oratio Gelson (175C&1C-5), "nving#torul lui Gapoleon "n celebra lupta naval# de la6apul /ra%algar (1C-5), unde a 4i murit (n. trad.).



gra:ie 57-C;

Ge&am continuat drumul, "ns# ne apropiam, evident, de cap#tulc#l#toriei, c#ci trenul se deplasa doar un pic mai repede dect un om pe

os. Am remarcat maga8ine deschise, "ns# vitrinele lor nu luceau "nlumin#> am v#8ut manechine "mbr#cate "n hainele cenu4ii ale vremii 4icump#r#tori uitndu&se prin geamurile crpite. Gu prea mai r#m#seseloc pentru lu+, se p#rea, "n acest =#8boi "ndelungat 4i crncen. /renul seopri.

O Am auns, spuse *ond. Aici este $oarta 6anning, o s# %acemdoar cteva minute pe os pn# la 6olegiul mperial.

Soldatul ld%ield "mpinse portiera vagonului E care se deschise cuun pocnet distinct, ca 4i cum presiunea din interiorul acestui Hom ar %i%ost mai mare E iar peste noi n#v#li un potop de 8gomote. Am v#8ut al:imilitari, "mbr#ca:i "n mohortele uni%orme m#slinii ale in%anteri4tilor,a4teptndu&ne pe peron.

Ast%el, mi&am apucat masca de ga8e luat# cu "mprumut 4i am p#4it "n Homul Londrei.

<arva era uluitoare E aceasta a %ost prima mea impresie. $arc# m#g#seam "ntr&o cript# imens#, pe care o "mp#r:eam cu milioane de altesu%lete. babilonie de glasuri, scr:itul ro:ilor de tren 4i tronc#nitul

tramvaielor> toate p#reau s# huruie sub acest $la%on imens 4i "ntunecat,4i s# se n#pusteasc# asupra mea. !ra e+trem de cald E mai cald dect%usese "n 6a#lan. Se sim:ea un amestec "ncins de mirosuri, nu toate

pl#cute> de hran# g#tit#, de o8on provenit de la cine 4tie ce ma4in#rie, deabur 4i ulei de la tren E iar mai presus de toate, de oameni, i8ulmilioanelor de oameni ce r#su%lau 4i asudau "n acest gigantic re8ervor"nchis de aer.

Hin loc "n loc se puteau observa surse de lumin# plasate "n

structura Homului "nsu4i> nu destule pentru a ilumina str#8ile dededesubt, "ns# su%iciente pentru a %i posibil s# se disting# siluetaconstruc:iei. Am v#8ut ni4te %orme minuscule acolo, %l%ind printre

becuri> porumbeii Londrei, "mi 8ise ilb@, care "nc# supravie:uiesc, de4ietiola:i acum de anii de be8n#, iar printre ace4tia erau r#spndite ctevacolonii de lilieci, care aunseser# s# %ie detesta:i "n unele cartiere.

Fntr&o parte a $la%onului, spre Gord, se proiecta un spectacol delumini. Am au8it din acea direc:ie ecoul unei voci ampli%icate. ilb@ onumea 0/r#nc#nitoare E era un soi de cinematogra% public, mi&am"nchipuit eu E dar se g#sea prea departe ca s# se disting# vreun detaliu.

Am remarcat c# recenta linie de tren urban %usese suprapus#,



destul de grosolan, pe vechiul terasament al drumului, iar aceast# 0gar#nu era altceva dect o %4ie de ciment aruncat# "n milocul pie:ei6anning. /oate schimb#rile survenite "n aceast# lume nou# tr#daurepe8eal# 4i panica.

Solda:ii se grupar# "n urul nostru "ntr&o %orma:iune romboidal#, 4ine&am "ndep#rtat de sta:ie, str#b#tnd 6anning $lace c#tre loucester=oad. oses avea pumnii "ncle4ta:i. Fn costuma:ia sa de crai, "n culori%istichii, ar#ta speriat 4i vulnerabil, 4i am sim:it o und# de vinov#:ie lagndul c# "l adusesem "n aceast# lume crud# a epole:ilor din metal 4i am#4tilor de ga8e.

Am privit "n lungul r#dinilor He ere spre Mensington $arB'otel, unde, "n vremurile mai %ericite, obi4nuisem s# iau masaJ

porticurile cu colonade ale acelei cl#diri r#m#seser# "nc# "n picioare, dar%a:ada era d#r#p#nat# 4i multe dintre %erestre %useser# acoperite cuscnduri, iar hotelul p#rea s# %i devenit o parte integrant# a noului punctterminus al c#ii %erate.

Am virat pe loucester =oad. $e&acolo mergeau mul:i oameni, petrotuar ori pe 4osea, iar sunetul cla+oanelor de biciclet# repre8enta unvoios contrapunct la atmos%era general# de decep:ie. icul nostru grupcompact E 4i "ndeosebi oses, cu costuma:ia sa :ip#toare E atrase multe

priviri lungi, "ns# nimeni nu se apropie prea mult, nimeni nu vorbi cu

noi. $rin pream# se a%la o pu8derie de militari, "n uni%orme mohorte,similare acelora purtate de echipaul Leviathanului, dar cea mai mare

parte a oamenilor avea ve4minte care E dac# n&ar %i %ost cam banale 4i prost croite E n&ar %i p#rut nelalocul lor "n 1C91 emeile purtau %ustedelicate 4i blu8e e+trem de simple 4i leere, iar singurul aspect care m#n#uci era acela c# maoritatea %ustelor erau %oarte scurte, pn# la trei&

patru inci de genunchi. A4adar, e+istau mai multe gle8ne 4i gambe%eminine e+puse la c:iva iar8i dep#rtare, mi&am 8is eu, dect v#8usem

"n toat# via:a mea; (Acest ultim aspect nu pre8enta mare interes pentrumine, pe %undalul acestei Schimb#ri att de "nsemnate. ar, aparent, "l%ascin# destul de mult pe oses 4i am g#sit cam necuviincioas# maniera"n care se holba.)

/o:i trec#torii purtau "ns# acei bi8ari epole:i metalici 4i c#raudup# ei, chiar 4i pe aceast# vreme torid# a verii, plase grele "n care "4iduceau m#4tile de ga8e.

i&am dat seama c# solda:ii no4tri aveau tocurile armelordeschise, to:i pn# la unul, 4i am "n:eles c# armele nu erau menite pentrunoi, c#ci puteam s# observ privirile cu care militarii supravegheauaglomera:ia de oameni din urul nostru.



Am luat&o c#tre !st, pe ueenVs ate /errace E o 8on# a Londreicare "mi %usese cunoscut#. !ra o strad# larg# 4i elegant#, m#rginit# degrupuri de case "nalte, 4i am putut s# remarc c#, "ndeob4te, locuin:ele nu%useser# prea a%ectate de trecerea timpului. a:adele cl#dirilor pre8entau

"nc# acele ornamente ce pasti4au stilul greco&roman, de care "miaduceam eu aminte E coloane sculptate cu modele %lorale 4i alteasemenea elemente arhitectonice E iar trotuarul era delimitat de acelea4ig#rdule:e de metal vopsite "n negru.

*ond ne opri "n %a:a uneia dintre aceste case, la um#tatea str#8ii.?rc# treptele pn# la u4a din %a:# 4i b#tu "n ea cu mna "nm#nu4at#J nedeschise un soldat, "n uni%orm# de lupt#.

O /oate cl#dirile de&aici, ne spuse *ond, au %ost rechi8i:ionate deinisterul Aerului, cu ceva vreme "n urm#. s# g#si:i tot ce v#trebuie E doar s#&l "ntreba:i pe soldat E iar ilb@ va r#mne cu voi.

Am schimbat ni4te priviri cu oses. O Di ce avem de )+cut acumI Am "ntrebat eu. O Hoar s# a4tepta:i, 8ise 6#pitanul. =evigora:i&v# E trage:i un pui

de somn. Gumai Humne8eu 4tie ce or# cred trupurile voastre c# este;...Am primit ordine de la inisterul Aerului E sunt %oarte interesa:i s# te"ntlneasc#, "mi spuse mie. ?n savant de la inister are s# se ocupe de

problema voastr#. s# vin# s# v# vad# mine de diminea:#. *ine.

*a%t# E poate ne vom "ntlni din nou.Di cu aceasta, d#du mna cu mine 4i cu oses, apoi, "ntr&un mod

masculin, "l chem# pe soldatul ld%ield la ea 4i pornir# din nou c#tree2s, ca doi tineri r#8boinici %alnici 4i vitei E 4i la %el de %ragili precumacel am#rt cu arsuri de lupt# pe care "l v#8usem mai devreme, peMensington 'igh Street.

#. Caa ,in =un> Gat Trra"

ilb@ ne ar#t# interiorul casei. Fnc#perile erau spa:ioase, curate 4iluminoase, de4i draperiile erau l#sate. Locuin:a %usese mobilat#con%ortabil, "ns# simplu, "ntr&un stil care n&ar %i p#rut nelalocul lui "n1C91J di%eren:a esen:ial# o constituia proli%erarea noilor aparateelectrice, "n special a unei variet#:i de corpuri de iluminat 4i a altordispo8itive, cum ar %i o plit# mare, l#8i %rigori%ice, ventilatoare 4icalori%ere.



&am dus la %ereastra su%rageriei 4i am dat la o parte draperiilegrele. ereastra era alc#tuit# din dou# geamuri 4i etan4ei8at# pe cant cu

piele 4i cauciuc E asemenea i8ola:ii e+istau 4i la tocurile u4ilor E iardincolo de ea, "n aceast# sear# engle8easc# de iunie, se vedea numai

"ntunecimea Homului, "ntrerupt# de lic#rul dep#rtat al %asciculelor delumin# pe acoperi4. Sub %ereastr# am descoperit o ni4#, ascuns# "nspatele unor lambriuri, care con:inea un set de m#4ti de ga8e.

/otu4i, cu draperiile trase 4i luminile str#lucitoare, era posibil s#dai uit#rii, pentru un timp, negura lumii a%lat# dincolo de ace4ti pere:i;

!+ista un %umoar garnisit cu 8iare 4i c#r:iJ Gebogip%el le cercet#,"n mod evident nesigur de %unc:ionalitatea lor. Am remarcat un dulapmare, a c#rui parte din %a:# avea multiple gr#tareJ oses "l des%#cu 4idescoperi o priveli4te uluitoare, cu l#mpi, bobine 4i conuri din hrtie"nnegrit#. Am a%lat c# acest dispo8itiv se numea %onogra%. Avea %orma 4im#rimea unei pendule olande8e, iar "n partea din %a:#, os, se g#seauni4te indicatoare barometrice electrice, un ceas electric, un calendar 4idi%erite memoratoare pentru "ntlniriJ era capabil s# capte8e cuvintelevorbite, chiar 4i mu8ica, ce erau transmise cu mare %idelitate prinintermediul unei per%ec:ion#ri so%isticate a telegra%ului %#r# %ir din 8ilelemele. oses 4i cu mine ne&am petrecut ceva timp cu acest aparat,"ncercnd instrumentele de control. $utea %i potrivit pentru a recep:iona

undele radio cu di%erite %recven:e, cu autorul unui condensatorvariabil E acest monta ingenios d#dea posibilitatea ca %recven:are8onant# a circuitelor de acordare s# %ie aleas# de ascult#tor E 4i sedovedi c# e+ista un num#r remarcabil de posturi de transmisie> trei sau

patru, pe pu:inIilb@ "4i prepar# un 2hisB@ cu ap# 4i ne urm#ri cum

e+perimentam, indulgent. O onogra%ul e un aparat miraculos, spuse el. Ge trans%orm# pe

to:i "n acela4i tip de om E nu crede:iI 6hiar dac# sunt, de la primul pn#la ultimul, posturi ale .., %ire4te. O ..I O inisterul n%orma:iilor.Apoi, ilb@ "ncerc# s# ne capte8e interesul vorbindu&ne despre

de8voltarea unui nou tip de %onogra%, care putea s# transporte imagini. O !ra "n mare vog# "nainte de =#8boi, "ns# n&a prins niciodat#

din cau8a distorsiunilor pe care le provoac# Homurile. Hac# ai che% deimagini, e+ist# "ntotdeauna /r#nc#nitoarea, la urma urmei. ar#4i ochestie a .., normal, dar, "n ca8 v# pasionea8# discursurilemobili8atoare ale politicienilor 4i militarilor, 4i predicile "ncuraatoare



despre *ine 4i #re:ie, atunci, acolo trebuie s# merge:i; H#du 2hisB@&ul pe gt 4i se strmb#. Har la ce v# pute:i a4teptaI !ste r#8boi, "n de%initiv.

Fn curnd, oses 4i cu mine ne&am plictisit de noianul de 4tiriserbede ale %onogra%ului 4i de sunetele ce pluteau prin aer, ale unor

orchestre mediocre, a4a c# am "nchis aparatul. Gi se reparti8a %iec#ruia cte un dormitor. !+istau schimburi deru%#rie de corp pentru to:i E chiar 4i pentru orloc E de4i articolele erau"n mod clar %#cute "n prip# 4i nu ne veneau a4a cum trebuia. ?nsoldat E un b#iat cu %a:a "ngust# pe nume $utticB E %usese pus s# stea cunoi "n cas#J de4i purta uni%orma de lupt# ori de cte ori "l vedeam, acest$utticB era destul de bun pe post de valet 4i de buc#tar. /otu4i, "ne+teriorul cl#dirii se a%lau al:i militari, ca 4i "n curtea de vi8avi. !ra%oarte limpede c# eram ap#ra:i E sau :inu:i pri8onieri;

Fn urul orei 4apte, $utticB ne invit# "n su%ragerie s# lu#m cina. Gebogip%el nu ni se al#tur#. Solicit# doar ni4te ap# 4i o %ar%urie culegume crude, 4i r#mase "n %umoar, cu ochelarii "nc# tra4i pe %igura sa

p#roas#, pentru a asculta %onogra%ul 4i a studia revistele.6ina se dovedi a %i simpl#, "ns# apetisant#, cu %elul principal

alc#tuit dintr&o por:ie din ceea ce p#rea a %i %riptur# de vit#, cu carto%i,var8# 4i morcovi. Am luat din bucata de carneJ aceasta se destram# camu4or, avnd %ibrele scurte 4i moi.

O 6e&i astaI L&am "ntrebat pe ilb@. O Soia. O 6eI O oabe de soia. Sunt cultivate pe tot "ntinsul :#rii, "n e+teriorul

Homurilor E pn# 4i /erenul val de cricBet a %ost atribuit culturiilor E c#ci nu este att de u4or s# se ob:in# carne, "n vremurile noastre. !greu s# convingi oile 4i vacile s# r#mn# cu m#4tile de ga8e pe cap,

pricepe:i;

!l t#ie o %elie din aceast# vegetal# prelucrat# 4i o introduse "ngur#. O Fncearc&o; !ste destul de bun#. Speciali4tii "n industria

alimentar# din 8ilele noastre sunt e+trem de ingenio4i.6hestia avea o consisten:# uscat#, %#rmicioas# pe limba mea. ar

gustul m# %#cu s# m# gndesc la cartonul umed. O Gu&i chiar a4a de rea, spuse curaos ilb@. s# te obi4nuie4ti. G&am putut s# g#sesc un r#spuns. Am dat materia aceea pe gt cu

ni4te vin E avea savoarea unui *ordeau+ decent, cu toate c# am evitat s#"ntreb de provenien:a sa E 4i "n continuare, masa se des%#4ur# "n t#cere.

i&am %#cut iute o baie E apa %ierbinte curgea de la robinete, la



discre:ie E iar apoi, dup# un rnd rapid de coniac 4i :ig#ri, ne&am retras. Gumai Gebogip%el r#mase trea8, c#ci orlocii nu dorm a4a cum %acemnoi 4i solicit# un top de hrtie 4i ni4te creioane (a %ost nevoie s# i se aratecum s# %oloseasc# ascu:itoarea 4i radiera).

&am "ntins, n#du4it, pe acel pat "ngust, cu %erestrele camerei"nchise etan4 4i aerul devenind tot mai "n#bu4itor. Hincolo de pere:i,8gomotele acestei Londre pervertite de r#8boi reverberau "n cavoulHomului, iar prin cr#p#turile draperiilor puteam s# 8#resc plpirile

proiectoarelor de 4tiri ale inisterului, "n str#%undurile nop:ii.L&am au8it pe Gebogip%el umblnd de colo pn# colo prin

%umoarJ straniu, cum poate p#rea, am g#sit ceva lini4titor "n sunetele pa4ilor m#run:i ai orlocului, "n vreme ce lip#iau, 4i "n scr:itulne"ndemnatic al creioanelor sale pe hrtie.

Fn cele din urm#, am adormit.

$e o m#su:# de lng# patul meu se a%la un mic ceas, care "miindic# %aptul c# m# tre8isem la 4apte diminea:aJ de4i, %ire4te, a%ar# "nc#era mai "ntuneric dect "n cea mai neagr# noapte.

&am smuls din pat, am "mbr#cat acel costum de var# ponosit E care dea trecuse prin att de multe aventuri E 4i am luat un setnou de ru%#rie de corp, o c#ma4# 4i o cravat#. Aerul era ilav, "n ciuda

orei matinaleJ m&am sim:it ame:it 4i cu membrele greoaie.Am dat la o parte draperia 4i am remarcat c# /r#nc#nitoarea lui

ilb@ "nc# lic#rea pe pla%onJ am avut impresia c# aud ni4te %rnturi demu8ic# energic#, ca un mar4, menit# %#r# "ndoial# s#&i gr#beasc# pemuncitorii "nd#r#tnici c#tre o alt# 8i de trud# "n sluba !%ortului de=#8boi.

Am cobort "n su%ragerie 4i am descoperit c# eram singur, cue+cep:ia lui $utticB, soldatul&servitor, care "mi o%eri un mic&deun

alc#tuit din pine pr#it#, crna:i (umplu:i cu un substitut pentru carne pecare nu l&am putut&identi%ica) 4i E o trata:ie rar#, "mi d#du de "n:eles$utticB E un ou, pr#it moale.

Hup# ce am terminat, m&am "ndreptat spre %umoar, continund s#mestec ultima buc#:ic# de pine pr#it#. Acolo i&am g#sit pe oses 4i pe

Gebogip%el, apleca:i deasupra c#r:ilor 4i vra%urilor de coli de pe biroulcel mare, a c#rui supra%a:# era "n:esat# de ce4ti cu ceai rece.

O ilb@ n&a dat nici un semn de via:#I Am "ntrebat eu. O Heocamdat# nu, "mi 8ise oses.Alter ego&ul meu mai tn#r purta un halatJ era neb#rbierit 4i avea

p#rul r#v#4it.



&am a4e8at la birou. O 6e naiba, oses, ar#:i de parc# n&ai %i dormit;!l rni 4i "4i trecu o mn# prin claia de p#r de pe %runtea sa lat#.

O A4a&i, n&am dormit. G&am putut s# stau locului E cred c# am

trecut prin prea multe, "n:elegi, 4i capul "mi vuie4te... Dtiam c# Gebogip%el r#m#sese trea8, a4a c# am cobort aici. # privi cu ni4teochi cu cearc#ne ro4ii 4i negre. Am avut o noapte%ascinant# E %ascinant#; Gebogip%el m&a ini:iat "n misterele MecaniciiCuantice.

O 6e mistereI O Fntr&adev#r, spuse Gebogip%el. ar oses, la rndul s#u, m&a

"nv#:at cum s# citesc "n engle8#. O Di este un elev care prinde al naibii de iute, rosti oses. A

avut nevoie doar de un al%abet 4i de o e+punere concis# a principiilor%onetice, 4i 4i&a dat drumul.

Am %run8#rit prin gr#mada de pe pupitru. !rau cteva coli dehrtie acoperite cu ni4te simboluri bi8are, criptice> scrierea lui

Gebogip%el, am presupus. 6nd am ridicat o %oaie, am v#8ut ct dene"ndemnatic %olosise creioaneleJ "n cteva locuri, hrtia %usese de&adreptul s%4iat#. !i bine, bietul de el nu mai avuse niciodat# de a %ace cuinstrumente att de primitive precum condeiele ori creioaneleJ m&am

"ntrebat cum m&a4 %i descurcat eu cu mnuirea uneltelor de cremene alestr#bunilor mei, care erau mai pu:in "ndep#rta:i "n timp de mine dectera Gebogip%el de anul 193C;

O # mir# %aptul c# nu ai ascultat %onogra%ul, i&am spus luioses. 6hiar nu te interesea8# detaliile acestei lumi "n care ne g#simI

O 6ele mai multe dintre programe sunt ori mu8ic#, ori %ic:iune,replic# oses, iar acestea din urm# apar:in genului morali8ator 4i"n#l:#tor, care n&a %ost niciodat# pe gustul meu E dup# cum tu 4tii

bine E 4i m&am sim:it de&a dreptul cople4it de noianul de banalit#:i pre8entate drept 4tiri. Am nevoie s# m# documente8 "n privin:a marilor$robleme ale <ilei E 9nde ne a)l+m> Cum am a0uns aici> =ncotro neîndrept+m> E Har sunt su%ocat cu tot soiul de abera:ii despre "ntr8ieriletrenurilor, alimentele ra:ionali8ate 4i am#nuntele obscure alecampaniilor militare "ndep#rtate, al c#ror conte+t general se consider#dea cunoscut.

L&am b#tut pe um#r. O La ce te a4teptaiI ?ite ce&i, noi ne cu%und#m "n storie ca ni4te

turi4ti temporali. He regul#, oamenii sunt obseda:i de supra%a:alucrurilor E 4i pe bun# dreptate; 6t de des ai g#sit 8iarele din propriul



atent la mine, "ntruct trebuie s#&:i spun c# aceast# vi8iune este gre4it#,sub toate aspectele.

&am "ncruntat din nou. O 6um a4aI

O $entru "nceput, po:i s#&:i sco:i din minte $articula ta E c+ci nueist+ un asemenea animal . Se pare c# E "n ciuda "ncrederii lui Ge2ton E nimeni nu este "n stare s# spun#, cu eactitate, unde se g#se4teo $articul# ori "ncotro se "ndreapt#.

O Fns# dac# ar e+ista microscoape su%icient de precise, "n modcert, pentru a studia o $articul# cu orice grad de acurate:e se dore4te...

O ut#&:i gndul de la asta; rdon# el. !+ist# o limitare%undamental# a m#sur#rii E numit# $rincipiul de ncertitudine, amimpresia E care stabile4te un %el de palier in%erior pentru asemeneae+erci:ii. /rebuie s# dai uit#rii orice de%inire "n ceea ce prive4te lumea,"n:elegi. /rebuie s# gnde4ti "n termeni de Probabilitate E 4ansa de ag#si un obiect %i8ic "ntr&un loc de genul #sta&4i&#sta, cu vite8a de att&4i&att E etc. !+ist# un %el de nebulo8itate a lucrurilor, care...

O Har ascult#, am spus eu %#r# menaamente, s# presupunem c#e%ectue8 un e+periment simplu. s# m#sor, la un moment dat, po8i:iaunei $articule cu un microscop, a c#rui preci8ie o pot stabili eu. G&ai s#negi plau8ibilitatea unui asemenea e+periment, sper. !i bine, atunci am

determinarea mea; ?nde e incertitudineaI O deea este c#, interveni Gebogip%el, e+ist# o 4ans# m#surabil#,

dac# ai avea posibilitatea s# te "ntorci "n timp 4i s# repe:ie+perimentul E aceea de a g#si particula "n alt loc, poate %oarte departede prima po8i:ie...

6ei doi continuar# o vreme cu argumentele pe linia aceasta. O Aunge, am spus eu. Accept aceast# teorie, de dragul discu:iei.

Har care este relevan:a pentru noiI

O !+ist#, sau va e+ista, o nou# %ilo8o%ie a ecanicii 6uantice,denumit# 0nterpretarea Lumilor ultiple, 8ise Gebogip%el (iar sunetulvocii sale lichide 4i bi8are rostind o asemenea %ra8# i8bitoare "mi trimise%iori pe 4ira spin#rii). ai trebuie s# treac# "nc# 8ece sau dou#8eci de ani

pn# s# %ie publicate articolele cruciale E "mi aduc aminte de numele lui!verett43...

43 'ugh !verett , primul %i8ician care, "n articolul ?@6elati-e StateA )ormulation o) Buantum mechanicsU din 1957, a pre8entat public acea variant#

de interpretare a re8ultatelor mecanicii cuantice & cunoscut# popular canterpretarea Lumilor ultiple sau a ultiversuluiJ pentru in%orma:iesuplimentar# ve8i !iloso)ia mecanicii cuantice, de =ichard 'eale@, !ditura



O ine cam a4a, spuse oses. S# presupunem c# ai o $articul#care nu se poate a%la dect "n dou# locuri E aici ori acolo, vomspune E cu o anumit# probabilitate asociat# %iec#rei po8i:ii. Fn regul#IAcum te ui:i la microscop 4i o g#se4ti aici...

O 6on%orm teoriei Lumilor ultiple, rosti Gebogip%el, /storia s7a dedublat "n momentul "n care ai e%ectuat un asemenea e+periment. Fncealalt# storie, e+ist# un alt tu E care a descoperit obiectul acolo, iar nuaici.

O Avnd "ntreaga substan:ialitate 4i consisten:# a acesteia, 8iseoses. !+ist# un alt tu E e+ist# un num#r in%init de 0tu care se"nmul:e4te precum iepurii "n %iecare moment.

O 6e gnd "nsp#imnt#tor, am spus eu. Aveam impresia c# doisunt mai mult dect su%icien:i. Fns# ascult#, Gebogip%el, am putea s#determin+m dac# am %i dedubla:i "n acest %elI

O Gu, r#spunse el, deoarece toate opera:iile de m#surare, "noricare dintre storii, ar surveni abia dup# dedublare. Ar %i cu neputin:#s# se determine consecin:ele dedubl#rii "nse4i.

O Ar %i posibil s# detect#m dac# celelalte storii e+ist#I Sau s# pot c#l#tori acolo, pentru a m# "ntlni cu altul din m#nunchiul #sta dealter ego&uri gemene pe care sus:ii c# le amI

O Gu, 8ise Gebogip%el. Absolut imposibil. Gumai dac#... HaI

O Gumai dac# unele dintre premisele ecanicii 6uantice sedovedesc a %i %alse.

O Acum "n:elegi, rosti oses, de ce aceste idei ne&ar putea autas# d#m de cap#t parado+urilor pe care le&am scos la lumin#. Hac#, "ntr&adev#r, poate e+ista mai mult dect o storie...

O Atunci, viol#rile cau8alit#:ii sunt %oarte u4or de e+plicat, 8ise Gebogip%el. ?ite, s# presupunem c# te&ai "ntors "n timp cu un pistol 4i&l"mpu4ti pe oses %#r# multe discu:ii. (Au8ind acestea, oses se albi un

pic, "ns# Gebogip%el continu#.) Avem, a4adar, clasicul $arado+ al6au8alit#:ii "n termenii s#i cei mai simpli. Hac# oses este mort , atunciel nu va putea s# continue construirea a4inii /impului 4i s# devin#

persoana ta E iar ast%el nu va putea c#l#tori "napoi prin timp pentru acomite crima. Hac# "ns# crima nu are loc, oses tr#ie4te 4i construie4tema4ina, c#l#tore4te "n trecut 4i "4i ucide alter ego&ul mai tn#r. ar apoinu poate s# construiasc# ma4ina, crima nu se poate comite 4i...

O Su%icient, am spus eu. 6red c# "n:eleg. O !ste o de%ec:iune patologic# a cau8alit#:ii, a%irm#

/ehnic#, *ucure4ti, 1995, pp 17&31 (n. trad.).



Gebogip%el E o bucl# %#r# %inal. Fns# dac# teoria Lumilor ultiple estecorect#, atunci nu eist+ nici un parado. storia se dedublea8#> "ntr&oversiune, oses tr#ie4te, "n cealalt#, moare. /u, "n calitate de !+ploratoral /impului, pur 4i simplu ai s#rit dintr&o storie "n cealalt#.

O $ricep, am spus eu cu uimire. Di, "n mod cert, tu 4i cu mine am%ost martori la acest %enomen al Lumilor ultiple E dea am urm#ritcum s&a des%#4urat nu numai o singur# versiune a storiei...

/oate acestea m# %#cur# s# m# simt e+trem de "ncre8#tor E c#ci, pentru "ntia oar#, am v#8ut c# era posibil s# e+iste o scnteie de logic#"n vielia de storii contradictorii care se ab#tuse asupra mea de la ceade&a doua lansare "n timp; Gevoia de a g#si o anumit# structur# teoretic#ce putea s# e+plice lucrurile era la %el de "nsemnat# pentru mine, ca 4idescoperirea unei buc#:i de p#mnt solid pentru un om care se "neac#Jtotu4i, "nc# nu eram "n stare s# "mi "nchipui ce aplica:ie practic# ar puteas# decurg# din toate acestea.

Di E "mi trecu mie prin cap E dac# Gebogip%el avea dreptate, poatec#, la urma urmei, nu eu eram responsabil de "ntreaga distrugere astoriei eenei. $oate c#, "ntr&un anume sens, %#cea storie "nc# e+ista;ndindu&m# la aceasta, am sim:it cum o mic# parte din vinov#:ia 4idurerea mea dispare.

Acum, u4a %umoarului se deschise cu un 8#ng#nit, 4i ilb@ d#du

bu8na "n#untru. Fnc# nu se %#cuse nou# diminea:aJ ilb@ era nesp#lat 4ineb#rbierit, "ntr&un halat u8at, care i se lipea de trup.

O Ave:i un musa%ir, "mi spuse el. Acel savant de la inisterulAerului despre care a pomenit *ond...

i&am "mpins scaunul "n spate 4i m&am sculat "n picioare. Gebogip%el se "ntoarse la studiile sale, iar oses ridic# privirea spremine, cu p#rul "nc# vlvoi. L&am privit cu oarece "ngriorareJ "ncepeam

s#&mi dau seama c# suportase aceast# str#mutare prin timp destul degreu. O ?ite ce este, i&am spus eu, se pare c# trebuie s# m# duc la

munc#. He ce nu vii cu mineI A4 aprecia sclipirile tale intelectuale.!l 8mbi %#r# umor.

O Sclipirile mele sunt sclipirile tale, rosti oses. Gu ai nevoie demine.

O Fns# mi&ar %ace pl#cere compania ta... Fn de%initiv, s&ar putea caacesta s# %ie viitorul t#u. Gu cre8i c# o s#&:i %ie mai bine dac# te&ai agitaun picI

Fn ochii s#i adnci am avut sen8a:ia c# pot s# deslu4esc acel dor



de cas# care pe mine m# ap#sa att de puternic. O Gu ast#8i. ! timp... poate mine, 8ise oses, dnd din cap

"nspre mine. Ai gri#;Fn acel moment, nu m# mai puteam gndi la ce s# mai spun.

L&am l#sat pe ilb@ s# m# conduc# "n hol. *#rbatul ce m# a4tepta"n %a:a u4ii deschise era "nalt 4i m#t#h#los, cu o claie de p#r aspru 4i"nc#run:it. ?n soldat st#tea "n strad#, "n spatele lui.

6nd individul cel "nalt m# observ#, %#cu un pas "nainte cu os%ial# de pu4tan, nepotrivit# la un asemenea om impo8ant. i se adres#

pe nume 4i "mi strnse mna cu t#rie. Avea palme puternice, destul demuncite, 4i mi&am dat seama c# era un specialist "n e+perimente

practice E poate un b#rbat pe calapodul meu; O Sunt att de "ncntat s# v# "ntlnesc; Spuse el. Lucre8 "ntr&un

proiect la H=/emp E adic# Hirec:ia pentru =#8boiul prin /rans%er/emporal, din inisterul Aerului.

Avea un nas drept, tr#s#turi delicate, iar privirea sa metalic#, dinspatele ochelarilor cu ram# sub:ire, p#rea sincer#. !ra, "n mod clar, civil,c#ci, l#snd la o parte epole:ii omnipre8en:i 4i geanta pentru masca dega8e, purta un costum simplu, destul de ne"ngriit, cu o cravat# "n dungi4i o c#ma4# g#lbuie pe dedesubt. La rever :inea un ecuson numerotat.Avea probabil, vreo cinci8eci de ani.

O # bucur, am rostit eu. He4i m# tem c# chipul dumitale nu "mieste cunoscut...

O Di de ce ar trebui s# %ieI Aveam numai opt ani cnd //&ul prototip pe care l&a:i elaborat a plecat "n viitor... Fmi cer scu8e E asta"nseamn# ehicul pentru /rans%er /emporal; ! posibil s# :ine:i pasul cutoate aceste acronime ale noastre E ori poate nu; !u unul nu i8butescniciodat#, 4i se 8vone4te c# pn# 4i Lordul *eaverbrooB 44 are problemecnd e vorba s#&4i aduc# aminte de toate direc:iile din subordinea

ministerului s#u. Gu sunt %aimos E nici pe departe att de celebru cadumneavoastr#; $n# acum o bucat# de vreme, n&am "ndeplinit alt#%unc:ie mai "nsemnat# dect aceea de autor de proiectant&4e% la6ompania icBers&Armstrong, "n bunc#rul e@bridge. 6nd sugestiilemele "n privin:a =#8boiului /emporal au "nceput s# %ie luate "n seam#,

44 illiam a+2ell AitBen, Lord *eaverbrooB (1C79&19P), "n realitate,magnat al presei britanice 4i in%luent om politic din $artidul conservator "n

perioada interbelic#, "n timpul celui de&al doilea r#8boi mondial, ministru alndustriei Aeriene (19P-&19P1), ministru al =esurselor (19P1&19P) 4i Lord alSigiliului (19P3&19P5) (n. trad.).



am %ost numit adunct la cartierele generale ale H=/emp, aici la6olegiul mperial. Asculta:i, 8ise el cu serio8itate, sunt realmente %ericitc# v# a%la:i "n acest loc E mare noroc am avut c# a:i auns aici. Amimpresia c# noi E dumneavoastr# 4i cu mine E am putea pune ba8ele

unui parteneriat care s# schimbe storia, care s# "ncheie acest =#8boi blestemat odat# pentru totdeauna; G&am putut s#&mi st#pnesc un %ior, c#ci dea m# s#turasem de

schimbatul storiei. ar discu:ia asta despre =#8boiul /emporal E gndulla ma4ina mea, care dea pricinuise attea pagube, trimis# s# semene

pr#p#d "n mod deliberat E m# umplu de o groa8# adnc# 4i nu eram sigurcum s# continui.

O Acum, unde s# discut#mI Fntreb# el. &ar conveni s# neretragem "n camera mea de la mperialI Am ni4te hrtii care...

O ai tr8iu. Ascult# E poate :i se va p#rea bi8ar E dar eu sunt"nc# nou&sosit aici 4i a4 aprecia dac# a4 vedea ceva mai mult din lumeadumitale. !ste posibilI

*#rbatul cel "nalt se lumin# la %a:#. O ire4te; $utem s# vorbim pe drum.Arunc# o privire peste um#r c#tre militar, care d#du din cap "n

semn de "ncuviin:are. O ul:umesc, am spus eu, domnule...

O He %apt, sunt Doctor allis, rosti el. *arnes allis45.

45 Sir *arnes Geville allis (1CC7&1979), reputat specialist britanic "ndomeniul industriei aeronautice, care a proiectat avionul =&1-- 4i

bombardierele ellesle@ 4i ellington 4i care a convins conducerea militar# amperiului *ritanic s# distrug# baraele ochne 4i !der din 8ona =uhrului(19P3), ac:iune la care s&au %olosit 0bombele s#lt#re:e (bouncin# bombs),

create tot de el. Hup# r#8boi a participat la reali8area supersonicului 6oncorde4i a aripilor cu geometrie variabil#, precum 4i a unor mari radiotelescoape 4i la

per%ec:ionarea submarinelor 4i a podurilor din duraluminiu (n. trad.).



'. ?@, Par

6olegiul mperial, dup# cum se dovedi, era situat "n SouthMensington E la cteva minute de mers pe os de ueenVs ate /errace.nstitu:ia %usese "n%iin:at# cu pu:in dup# vremea mea, "n 19-7, din treicolegii componente principale, care "mi erau cunoscute> 6olegiul =egalde 6himie, Dcoala =egal# de ine 4i 6olegiul /ehnico&Administrativ.Se "ntmplase ca, "n 8ilele tinere:ii mele, s# predau pu:in la Dcoala

Gormal# de Dtiin:e, care %usese 4i ea "ncorporat# "n mperialJ iar acum,intrnd "n South Mensington, mi&am adus aminte de %elul "n care "mi

petrecusem cea mai mare parte a timpului "n Londra, cu multe escapadede pl#cere la stabilimente precum 4mpire46, din Leicester SWuare. Fnorice ca8, aunsesem s# cunosc bine 8ona E "ns# peste ce pre%aceri amdat acum;

Am luat&o pe os "nspre 6olegiu pe ueenVs ate /errace, apoiam cotit pe Mensington ore, la marginea de sud a lui '@de $arB. !ramescorta:i de vreo 4ase solda:i E %oarte discret, c#ci ne "nconurau de la odistan:# respectabil# E dar m&am gndit la dimensiunile %or:ei care se

putea abate asupra noastr#, dac# ceva mergea anapoda. Gu trecu mult pn# ce ar4i:a ilav# s# "nceap# s#&mi sleiasc# puterile E era ca 4i cum m&a4 %i a%lat "ntr&o cl#dire imens#, "ncins# E a4a c# mi&am dat os haina 4imi&am l#rgit nodul cravatei. La s%atul lui allis, mi&am ag#:at epole:iicei grei de c#ma4# 4i mi&am reata4at geanta cu masca de ga8e la cureaua

pantalonilor.Str#8ile erau mult schimbate 4i m# %rap# %aptul c# nu toate

trans%orm#rile survenite din 8ilele mele pn# acum %useser# "n r#u.

nter8icerea cailor insalubri, a %umului de la %ocurile casnice 4i avaporilor de la vehiculele cu motor E toate acestea "n vederea p#str#riicalit#:ii aerului sub Hom E con%eriser# locului o anume prospe:ime. $earterele principale, carosabilul %usese acoperit cu un material nou, maielastic 4i cu un aspect sticlos, 4i era men:inut curat de echipele delucr#tori care "mpingeau ni4te c#rucioare dotate cu perii 4i aspersoare.Str#8ile erau "n:esate de biciclete, ric4e 4i tramvaie electrice, c#l#u8ite de%ire ce 4uierau 4i scoteau scntei albastre "n semiobscuritate, "ns# e+istau4i noi c#i pietonale, numite pasarele, care mergeau de&a lungul %a:adelor

46 6unoscut cabaret londone8 de la s%r4itul secolului al QQ&lea 4i "nceputulsecolului QQ (n. trad.).



caselor, la "n#l:imea primului eta E iar "n unele locuri, la etaul al doileaori chiar al treilea. serie de pun:i, u4oare 4i gra:ioase, treceau pedeasupra drumurilor pentru a uni aceste pasarele la intervale apropiate,dnd Londrei E chiar 4i "n aceast# "ntunecime stigian# E o anumit#

"n%#:i4are italian#.ai tr8iu, oses v#8u ceva mai mult din via:a ora4ului dectmine 4i "mi vorbi despre maga8inele aglomerate din est !nd E "n

po%ida priva:iunilor =#8boiului E 4i de noile teatre din urul $ie:eiLeicester, cu %rontispicii din por:elan "nt#rit 4i lic#rind de re%lec:ii 4ireclame luminoase. Fns# piesele ucate erau plicticoase, educative sauadapt#ri, se plnse oses, dou# dintre teatre %iind desemnate s# pun# "nscen# doar un ciclu perpetuu din operele lui ShaBespeare.

!u 4i allis am trecut pe lng# =o@al Albert 'all47, o cl#dire pecare "ntotdeauna o socotisem drept o monstruo8itate E o cutie de p#l#riivopsit# "n ro8; Fn obscuritatea Homului, edi%iciul era scos "n eviden:# deun 4ir de %ascicule luminoase puternice (generate de proiectoarele Aldis,spuse allis), care %#ceau ca aceast# namil# memorabil# s# par# chiar 4imai groteasc#, stnd acolo ghebo4at# 4i str#lucind potolit#. Apoi amintrat "n parc prin $oarta Ale+andra, ne&am "ntors pn# la Albertemorial 4i am pornit pe Lancaster alB c#tre Gord. Fn %a:a noastr# se

puteau vedea plpirile ra8elor /r#nc#nitoarei pe $la%on 4i se putea au8i

vuietul "ndep#rtat al vocilor ampli%icate.allis continu# s# sporov#iasc# "n vreme ce mergeam, pe post de

ghid. 6onstituia o companie destul de agreabil# 4i am "nceput s#&mi dauseama c# era, "ntr&adev#r, genul de b#rbat pe care E "ntr&o storiedi%erit# E poate l&a4 %i numit prieten.

Fmi aminteam de '@de $arB ca de un loc civili8at> pl#cut 4ilini4tit, cu aleile sale largi 4i plcurile de copaci. ?nele dintre elementele

pe care le 4tiam r#m#seser# "nc# acolo E am recunoscut cupola din cupru

ver8ui a 6hio4cului an%arei, de unde se au8ea un cor de mineri din Raraalilor intonnd la unison imnuri %urtunoase &. Har aceast# variant# a parcului era un s#la4 al umbrelor, "ntrerupte de insulele de lumin# din urul %elinarelor. arba disp#ruse E ve4teindu&se, %#r# nici un dubiu, de"ndat# ce soarele %usese blocat E iar o mare parte a p#mntului gol eraacoperit# cu pl#ci de cherestea. L&am "ntrebat pe allis de ce nu seturnase ciment, pur 4i simpluJ el "mi d#du de "n:eles c# londone8ilor le

4 6elebru edi%iciu cultural londone8 ridicat "ntre 1C7 4i 1C71, "n memoria

prin:ului Albert, so:ul reginei ictoria, avnd o %orm# de dom ovoidal 4i %iindreali8at din c#r#mid# decorat# cu basorelie%uri din teracot#, ce "n%#:i4ea8#evolu:ia artelor 4i a 4tiin:elor de&a lungul epocilor (n. trad.).



pl#cea s# cread# c# o s# vin# o 8i "n care Homul urt de deasupraora4ului lor s# poat# %i demolat %#r# pericol, iar %rumuse:ea pe carec#minul lor o cunoscuse odinioar# s# %ie readus# la via:# E cu parcuri 4itoate celelalte.

parte a parcului, "n apropiere de 6hio4cul an%arei, %usese luat#"n st#pnire de un soi de or#4el de cocioabe, alc#tuit din sute de corturi.Fngr#m#dite "n urul unor cl#diri grosolane din beton, care se dovedir# a%i b#i 4i buc#t#rii comune. Adul:ii, copiii 4i cinii umblau de colo pn#colo pe p#mntul uscat 4i b#tucit dintre corturi, purtndu&4i crucea prinnes%r4itele procese monotone ale vie:ii.

O *iata Londr# a absorbit o mul:ime de re%ugia:i "n anii dinurm#, e+plic# allis. Hensitatea popula:iei este mult mai mare dect"nainte... 4i totu4i e+ist# ceva de munc# pentru %iecare dintre ei. Fntr&adev#r, se chinuiesc "n acele corturi, dar alt loc unde s#&i :inem nu avem.

Acum am traversat aleea Lancaster 4i ne&am apropiat de *a8inul=otund, din inima parcului. 6ndva, acesta %usese un punct atractiv 4ineaglomerat, ce o%erea o vedere %rumoas# asupra $alatului Mensington.*a8inul "nc# se a%la acolo, dar era "mpremuit cu grilaeJ allis "mispuse c# servea drept re8ervor, pentru a %ace %a:# nevoilor popula:iei cesporise mult. ar din palat nu mai r#m#sese dect o ruin#, evident

bombardat# 4i l#sat# "n paragin#.

Ge&am oprit la o tarab# 4i am servit o limonada cam cald#.ul:imile de oameni se "nvrteau prin parc, unii dintre ei pe biciclete.Fntr&un col:, se uca o partid# de %otbal, cu m#4tile de ga8e "ngr#m#dite

pe post de bare. Am au8it chiar 4i cteva rsete r#8le:e. allis "mi povesti c# oamenii "nc# se mai adunau la 6ol:ul ratorilor, pentru aasculta Armata Salv#rii48, Societatea Laic# Ga:ional#, Asocia:ia#rturiei 6atolice. Liga "mpotriva 6oloanei a 6incea (care ducea ocampanie "mpotriva spionilor, tr#d#torilor 4i a tuturor acelora care ar

putea %urni8a avantae inamicului) 4i a4a mai departe.Acesta a %ost cel mai %ericit moment "n care i&am v#8ut peoamenii din aceste vremuri tenebroaseJ dac# nu se :inea cont de epole:iiomnipre8en:i 4i de m#4ti E precum 4i de usc#ciunea solului 4i de acel$la%on "ngro8itor, care se ridica amenin:#tor deasupra tuturorcapetelor E aceasta ar %i putut s# %ie o mul:ime dintr&o 8i de S#rb#toare*ancar#49, din orice epoc#, 4i am %ost din nou uimit de %le+ibilitatea

4! Armata Salv#rii este o mi care interna ional# protestant# de bine%aceri careș ţ a %ost "n%iin at# "n Anglia de illiam *ooth i so ia sa, 6atherine, "n 1C5.ț ș ț

49 S#rb#toare legal# ce cade "n 8ilele de lucru,cnd b#ncile sunt "nchiseJ "n



spiritului uman.

*. Trăn"ănitoara

La nord de *a8inul =otund %useser# aranate ni4te rnduri de4e8longuri din pn8#, pentru aceia care doreau s# vi8ione8e 4tirile ceerau proiectate pe $la%onul de deasupra. 6ea mai mare parte a4e8longurilor erau ocupateJ allis pl#ti unui %unc:ionar E monedele erau"nsemne din metal obi4nuit, mult mai mici dect acelea din vremurilemele E 4i ne&am a4e8at pe dou# locuri, cu capetele l#sate pe spate.

/#cu:ii no4tri "nso:itori militari se plasar# "n ur, cu ochii a:inti:i pe noi 4i pe mul:ime.

Gi4te degete pr#%oase de lumin# se "ntindeau de la proiectoareleAldis, amplasate ("mi spuse allis) "n $ortland $lace, "mpr#4tiind tonurialbe 4i cenu4ii pe $la%on. u8ica 4i vocile ampli%icate c#deau asupragloatei pasive. Fn acea 8on#, $la%onul %usese vopsit "n alb, a4a c#imaginile cinematogra%ice erau %oarte clare. $rima secven:# pre8ent# un

b#rbat de4irat, cu un aspect cam neglient, dnd mna cu altul, apoi

postndu&se lng# ceea ce p#rea a %i o stiv# de c#r#mi8iJ vocile nu erau per%ect sincroni8ate cu mi4carea gurii, "ns# mu8ica era vibrant#, iare%ectul general u4or de "n:eles.

allis se aplec# peste mine. O Avem noroc; !ste un reporta despre 6olegiul mperial. Acela

este Murt _del E un tn#r om de 4tiin:# din Austria, pe care am i8butits#&l recuper#m de curnd din =eich. Aparent a vrut s# %ug#, deoareceavea o teorie aiurit# con%orm c#reia Maiserul murise 4i %usese "nlocuit de

un impostor... ?n ins cam ciudat, "ntre noi doi %ie vorba, "ns# o mintestr#lucit#; O _delI Am sim:it o lic#rire de interes. ndividul din spatele

ncompletitudinii atematicii 4i a tuturor celorlalteI O $#i, da. Se uit# la mine curios. 6um de 4tia:i despre astaI S&a

descoperit dup# vremea dumneavoastr#. !i bine, rosti apoi, nu pentrureali8#rile sale "n %ilo8o%ia matematicii "l dorim. L&am pus "n leg#tur# cu!instein de la $rinceton E am evitat s#&l "ntreb cine era acest

4instein E 4i va demara o direc:ie de cercetare pe care o urm#rea "n

Anglia, "n Lunea $a4tilor, de S%nta /reime, "n prima luni din august, 4i de decembrie (n. trad.).



=eich. a repre8enta o alt# modalitate prin care s# c#l#torim "n timp,sper#m noi. A %ost o lovitur# pe cinste E "mi "nchipui c# b#ie:iiMaiserului sunt "n%uria:i unii pe ceilal:i...

O Har structura de c#r#mi8i de lng# elI 6e este aceeaI

O h, un e+periment. Arunc# o privire "n ur cu aten:ie. G&artrebui s# spun mai multe E /r#nc#nitoarea o arat# doar pentru ctevaclipe. !ste vorba de )isiune atomic+... $ot s# v# e+plic mai tr8iu, dac#v# interesea8#. _del este deosebit de ner#bd#tor, se pare, s# %ac#e+perimentele cu ea. He %apt, am impresia c# dea am "nceput ctevateste pentru el.

Acum ne era pre8entat# imaginea unui deta4ament de b#rba:i carear#tau destul de "n vrst#, "mbr#ca:i "n uni%orme de lupt# prost croite 4irnind spre camer#. 6adrul se centr# pe unul dintre ei, un individsl#b#nog 4i cu privirea ar8#toare.

O !ste arda 6ivil#... b#rba:i 4i&%emei care au dep#4it vrsta demobili8are, dar care, cu toate acestea, %ac un pic de preg#tire militar#, "nca8 c# va surveni vreodat# nva8ia Angliei. Acela este r2ell E eorger2ell50. ?n scriitora4 E b#nuiesc c# nu "l cunoa4te:i.

Dtirile p#reau s# se %i terminat pentru moment, iar deasupracapetelor noastre prinse via:# un nou tip de spectacol. Se dovedi a %i undesen animat E un %el de schi:e "n mi4care, pe un %ond mu8ical

antrenant. $re8enta un persona numit Han&cel&Hisperat, am impresia,care tr#ia "ntr&un /e+as %#cut de mntuial#. Hup# ce mnc# o enorm#

pl#cint# cu carne de vit#, Han "ncerc# s# "4i tricote8e un pulover dincabluri, %olosind stlpii de telegra% pe post de andrele. Hin neaten:ie,%#cu un la:, iar cnd "l arunc# "n mare, acesta se scu%und#. Han scoasea%ar# la:ul E 4i descoperi c# pescuise nici mai mult nici mai pu:in decttrei Leviathani submarini germani. ?n domn de la arin#, observndaceast# isprav#, "i o%eri lui Han o r#splat# de cinci8eci de lire... 4i a4a

mai departe.Fmi "nchipuisem c# o asemenea %orm# de divertisment eraadecvat# numai pentru copii, "ns# am observat c# 4i adul:ii rdeau destulde bine dispu4i. Am socotit c# toate acestea repre8entau o propagand#cam grosier# 4i lipsit# de imagina:ie 4i am decis c# porecla popular# de

5" eorge r2ell (pseudonimul literar 4i urnalistic al lui !ric Arthur *lair)(n. 5 iunie 19-3, ndia & d. 1 ianuarie 195-, Londra) a %ost un scriitor engle8,comentator al radio **6, editorialist 4i reporter. !l a luptat ca voluntar "n

=#8boiul 6ivil din Spania de partea comuni4tilor. A scris romane, eseuri 4icritic# literar#, dintre care amintim romanul EF 4i !erma animalelor ,8guduitoare avertismente "mpotriva totalitarismului (n. trad.).



0/r#nc#nitoare se potrivea bini4or spectacolului cinematogra%ic.Hup# acest %ilm ne&au %ost o%erite alte %ragmente de 4tiri. Am

v#8ut un ora4 ar8nd E ar %i putut s# %ie lasgo2 ori Liverpool E cu ostr#lucire ce cuprindea cerul nop:ii 4i vlv#t#i gigantice. Apoi am

urm#rit imagini ale copiilor, care erau evacua:i dintr&un dom pr#bu4it "nidlands. ie "mi p#reau ni4te copii de ora4 tipici, rnind "nsprecamer#, cu ghetele prea mari 4i pielea murdar# E ni4te %#pturi urgisite,de&a dreptul neautorate "n torentul acestui =#8boi.

Acum, am auns la o sec:iune a spectacolului intitulat#, potrivitunui generic. 0$ost&scriptum. ai "nti se pre8ent# portretul =egeluiJacesta era E %apt deconcertant pentru mine E un individ s%riit, numit!gbert, despre care am a%lat c# era o rud# "ndep#rtat# a acelei b#trne=egine de care "mi aduceam eu aminte. Acest !gbert r#m#sese unuldintre pu:inii membri ai %amiliei regale care supravie:uiser#"ndr#8ne:elor raiduri germane din perioada de "nceput a =#8boiului.Fntre timp, un actor cu glasul plin ne citi un poem>

... *otul )i7-a bine %i*oat+ )+ptura )irii bine -a )iC,nd limbile-+p+ii -or )i (+#+(uiteîntr7un noian încununat de )oc/ar )lac+ra %i ro(a

)i7-or una...Di a4a mai departe; Hin ceea ce am putut s#&mi dau eu seama,

lucrarea pre8enta e%ectele acestui =#8boi ca pe un soi de $urgatoriu,

care, "n cele din urm#, avea s# primeneasc# su%letul ?manit#:ii. 6ndva, poate c# a4 %i %ost de acord cu aceast# idee.

Am re%lectat eu, "ns# dup# perioada pe care o petrecusem "nnteriorul S%erei, cred c# aunsesem s# privesc =#8boiul nici mai multnici mai pu:in dect ca pe o e+crescen:# neagr#, o sl#biciune a spirituluiuman, iar orice usti%icare a sa %iind e+act asta E o usti%icare, n#scocit#ulterior.

Am tras conclu8ia c# allis nu d#dea prea mul:i bani pe

asemenea chestii. O !liot51, ridic# el din umeri, ca 4i cum asta ai %i e+plicat totul.Acum am v#8ut imaginea unui b#rbat> o persoan# b#trn# 4i destul deroas# de grii, cu %#lci proeminente, o musta:# ne"ngriit#, ochi obosi:i,urechi urte 4i o atitudine aprig# 4i de8am#git#. St#tea cu o pip# "nmn#, lng# un 4emineu E se observa limpede c# pipa nu era aprins# E 4i"ncepu s# declame cu un glas boln#vicios un soi de comentariu asupraevenimentelor 8ilei. Am avut sen8a:ia c# acest om "mi p#rea cunoscut,

51 /homas Stearns !liot (1CCC&195), poet 4i critic britanic, n#scut "n S?A,laureat al premiului Gobel pentru literatur# "n 19PC (n. trad.).



"ns# la "nceput n&am 4tiut de unde s#&l iau. Gu era impresionat prea multde str#daniile =eichului, se p#rea...

O Acea ma4in#rie enorm# a lor nu poate s# pl#smuiasc# nicim#car o %#rm# din poe8ia ac:iunii ce deosebe4te =#8boiul de #cel.

!ste numai o ma4in#rie E 4i prin urmare nu are su%let. Ge "ndemn# pe to:i la e%orturi 4i mai sus:inute. *#tu moneda pemiturile plaiului engle8esc E 0colinele ver8i 4i rotunde, ce se pierd "nalbastrul "nnourat al bol:ii E 4i ne ceru s# ne imagin#m acest peisas%4iat al Angliei 0pentru a scoate la iveal# acel vechi %ront din landra,tran4eele 4i craterele de bombe, ora4ele "n ruin#, p#mntul r#scolit 4ichipurile copiilor uci4i E toate acestea din urm# pronun:ate cu un %el de

patos apocaliptic, am avut eu impresia.Fn:elegnd dintr&o dat#, mi&am amintit de el. !ra bunul meu

prieten. Scriitorul, atins de toamna b#trne:ii; O $#i, #sta nu e domnul...I Am "ntrebat eu, rostindu&i numele. O *a da, r#spunse allis. L&a:i cunoscutI *#nuiesc c# e

posibil... ire4te c# da; 6#ci el a scris acea relatare populari8at# ac#l#toriilor dumneavoastr# "n timp. A %ost seriali8at# "n *he 2e

6e-ie, dac# mai :in bine minte, iar apoi publicat# "n volum. $entrumine a repre8entat un punct de cotitur#, 4ti:i, cnd am dat peste ea...S#rmanul de el de&abia se mai :ine acum, %ire4te E nu cred c# a %ost

vreodat# prea s#n#tos E iar operele sale literare nu mai sunt ce&au %ost,dup# p#rerea mea.

O GuI O $rea mult# d#sc#leal# 4i ac:iune insu%icient# E cunoa4te:i

genul; /otu4i, lucr#rile sale de istorie 4i 4tiin:# populari8at# au avut parte de o primire bun#. !ste prieten apropiat cu 6hurchill E cu prim&lordul Amiralit#:ii, adic# E 4i am b#nuiala c# amicul dumitale a avut unrol deosebit "n in%luen:area gndirii o%iciale asupra %ormei lucrurilor ce

au s# vin#, dup# ce =#8boiul o s# ia s%r4it. Dti:i, cnd vom aunge 0$e6ulmile iitorului, 8ise allis, citnd din alt# prelegere a %ostului meu prieten. Acum lucrea8# la o Heclara:ie a Hrepturilor mului, sau cama4a ceva, la care va trebui s# ader#m cu to:ii dup# =#8boi E cunoa4te:isoiul acesta de treburi idealiste. Fns# nu este un orator att deconving#tor. La aceast# categorie, $riestle@52 este pre%eratul meu.

Am ascultat perora:iile Scriitorului "nc# vreo cteva minute, "nceea ce m# privea, eram bucuros c# vechiul meu amic supravie:uise "n

52 Zohn *o@nton $riestle@ (1C9P&19CP), cunoscut scriitor engle8, care 4i&amani%estat "n mai multe eseuri po8i:ia "mpotriva materialismului 4iindustriali8#rii e+cesive a societ#:ii (a trad.).



con%runtarea cu vicisitudinile acestei istorii cumplite, 4i chiar "4i g#siseun rost "nsemnat E "ns# eram "ntristat peste m#sur# v#8nd ce %#cusetimpul din acel tn#r cute8#tor pe care "l cunoscusem odinioar#; 6a 4iatunci cnd "l "ntlnisem pe ilb@, m&am sim:it cuprins de mil# %a:# de

masele anonime din urul meu, "nglobate "n timpul vscos 4i sortite uneiine+orabile dec#deri. Di totu4i era o ironie oribil#, mi&am spus, %aptul c#cineva cu o asemenea credin:# puternic# "n per%ectibilitatea omului "4itr#ise cea mai mare parte a vie:ii dominat de cel mai "ngro8itor =#8boidin storie.

O 'aide, rosti energic allis. S# mai %acem c:iva pa4i. ricum,spectacolele astea se repet# destul de des...

allis "mi povesti mai multe despre trecutul s#u. Fn bunc#rule@bridge, ca angaat la 6ompania icBers&Armstrong, devenise

proiectantul unor dispo8itive aeronautice de oarece renume E eracunoscut ca un 0con:opist meseria4, cum spunea el.

$e m#sur# ce =#8boiul "4i urmase cursul. allis "4i "ndreptaseinteligen:a lui v#dit %ertil# c#tre planurile care ar %i putut s#&i accelere8es%r4itul. Se gndise, bun#oar#, prin ce modalitate s# %ie distruse surselede energie ale inamicului E re8ervoare, barae, 8#c#minte 4i altele E cuautorul unor e+plo8ibile ce aveau s# %ie lansate din stratos%era de ni4tea4ini <bur#toare E 0*ombardierele&6olo4i. Fn acel moment se

apucase s# studie8e varia:ia vite8ei vntului cu "n#l:imea, vi8ibilitateaobiectelor de la altitudini mari, e%ectul undelor telurice asupra pu:urilorde min# 4i a4a mai departe.

O Dumnea-oastr+ pute:i s# v# da:i seama de avantaele pe care leo%er# asemenea aparate, nuI ! nevoie doar de tipul potrivii deimagina:ie. 6u 8ece tone de e+plo8ibil se poate devia cursul =inului.

O Di care a %ost reac:ia la aceste propuneriI !l o%t#. O =esursele sunt "ntotdeauna limitate "n vreme de r#8boi E chiar

4i pentru planurile prioritare E iar pentru aventuri nedovedite caaceast#... 06ai ver8i pe pere:i, i&au 8is ei. 0Aiureli de cea mainebuneasc# spe:#, iar printre militari au e+istat o groa8# de discu:iidespre 0inventatori ca mine care 0"4i bat oc de vie:ile 0b#ie:ilor lor.(Am putut s# observ c# su%erea din pricina acestei amintiri.)

Dumnea-oastr+ 4ti:i c# aceia ca noi trebuie s# se a4tepte la o primiresceptic#... dar, totu4i;

Fns# allis perseverase "n cercet#rile sale 4i "n cele din urm#ob:inuse permisiunea de a&4i construi 0*ombardierul&6olos.

O Se nume4te 8ictory, 8ise el. 6u o "nc#rc#tur# de bombe dedou#8eci de mii de livre 4i opernd la o altitudine patru8eci de mii de



picioare, poate 8bura cu peste trei sute de mile pe or# 4i are o ra8# deac:iune de patru mii de mile. !ste o priveli4te magni%ic# la decolare E cu4ase motoare 'ercules "ncinse, dihania are nevoie de mai pu:in de dou#treimi de mil# pentru a se avnta "n aer, iar bombele !arthWuaBe pe care

le poate lansa dea au "nceput s# semene pr#p#d, adnc "n inima=eichului;chii s#i pro%un8i 4i %rumo4i luceau "n spatele ochelarilor pr#%ui:i.allis se ocupase cu "mbun#t#:irea aeronavelor 8ictory c:iva ani

buni. Apoi, soarta lui se schimbase radical, c#ci d#duse peste relatarea populari8at# a c#l#toriilor mele "n timp 4i "n:elesese numaidect posibilitatea de a adapta ma4ina mea pentru =#8boi.

Ha data aceasta, ideile sale bene%iciaser# de o audiereadecvat# E ac:iunile "i erau bine cotate 4i nu era nevoie de prea mult#imagina:ie pentru a percepe poten:ialul militar nelimitat al unei a4ini a/impului E iar Hirec:ia pentru =#8boiul prin /rans%er /emporal %usesecreat#, cu allis "n postul de coordonator civil al cercet#rii. $rimaac:iune a H=/emp a %ost s# pun# sechestru pe vechea mea locuin:#, carer#m#sese abandonat# "n =ichmond dup# plecarea mea "n timp, 4i s#scoat# la lumin# r#m#4i:ele e+perimentelor mele.

O Fns# ce dori:i de la mineI Hea de:ine:i o a4in# a/impului E Leviathanul care m&a adus aici.

!l 4i duse minile la spate, cu o %igur# serioas#. O 6a#lan. ire4te E "ns# a:i v#8ut cu propriii ochi, %iara "n ceea

ce prive4te capacit#:ile de deplasare temporal#, a %ost construit# numaidin resturile descoperite "n ruinele laboratorului dumneavoastr#.ragmente de cuar: 4i alam#, saturate cu $lattnerit# E imposibil deechilibrat ori calibrat E 4i de aceea =aglan este o namil# 4leamp#t#, carede&abia se poate dep#rta la um#tate de secol de pre8ent. Am "ndr#8nit s#risc#m Leviathanul numai pentru a "ncerca s# ne asigur#m c# nu e+ist#

vreo inter%eren:# anacronic# a inamicilor no4tri cu reali8area ma4iniidumneavoastr# originale. Fns# acum E din "ntmplare E v&a adus la noi;ire4te, dea putem %ace mai multe> am recuperat $lattnerita de la vecheama4in# a dumneavoastr# 4i am ad#postit carcasa la u8eul mperial al=#8boiului. A:i dori s&o vede:iI a repre8enta un e+ponat de pre:.

ndul la un asemenea s%r4it al cale4tii mele credincioase m#duru, 4i am %ost tulburat de distrugerea singurei mele modalit#:i de a

pleca din 193C; Am scuturat :eap#n din cap. O Am dori s# produce:i, continu# allis, o cantitate mai mare

din substan:a c#reia i&a:i spus $lattnerit# E tone "ntregi. Ar#ta:i&ne cums# %acem;



A4adar, allis credea c# eu %abricasem $lattneritaI... Am p#stratacest gnd doar pentru mine.

O Horim s# lu#m tehnologia pe care a:i aplicat&o la a4ina/impului, continu# el, 4i s# o e+tindem E s# o %olosim "n scopuri

dincolo, poate, de cele mai e+traordinare vise ale dumneavoastr#... 6uun // ar %i posibil s# bombard#m storia 4i s#&i schimb#mcursul E e+act ca "n planul meu de a modi%ica curgerea =inului. He cenuI Hac# se poate imagina, ar trebui s# se poat# pune "n practic#.6onstituie cea mai mare provocare tehnic# pe care sunte:i "n stare s# v&o"nchipui:i E 4i este pe de&a "ntregul "n sluba !%ortului de =#8boi.

O ombardarea storieiI O ndi:i&v#, am putea s# ne "ntoarcem "n timp 4i s# intervenim

"n %a8a incipient# a =#8boiului. Sau s#&l asasin#m pe *ismarcB, de cenuI 6e poant# bun# ar %i asta E 4i ast%el am st#vili uni%icarea ermanieide la bun "nceput; # da:i seama, domnuleI 5 Ma%in+ a *impuluirepre(int+ o arm+ împotri-a c+reia nu eista posibilitate de ap+rare.6ine de8volt# primul o tehnologie de /rans%er /emporal %iabil# va %iSt#pnul Lumii E 4i acest St#pn trebuie s# %ie *ritania;

chii "i prinser# s# str#luceasc#, iar eu am "nceput s# g#sescentu8iasmul s#u debordant %a:# de toat# aceast# distrugere 4i putere camsup#r#tor.

. Culmil 6iitorului

Am auns pe Lancaster alB 4i ne&am pornit agale pe drumul de"ntoarcere spre marginea sudic# a parcului. Fnc# eram %lanca:i discret de

militarii no4tri. O Spune&mi mai multe despre ce se va "ntmpla dup# ce *ritania4i alia:ii s#i vor c4tiga acest =#8boi al /impului, am 8is eu. Spune&mimai multe despre 06ulmile iitorului.

!l "4i %rec# nasul 4i p#ru s# e8ite. O Homnule, eu nu sunt politician. Gu pot... O Gu, nu. =elatea8#&mi propria dumitale vi8iune. O oarte bine, rosti el, privind "n sus, c#tre Hom. $entru "nceput,

acest =#8boi a "nl#turat o pu8derie dintre ilu8iile noastre de4arte, 4ti:i. O 6hiar a4aIAm avut impresia c# era un preambul de r#u augur 4i, "n curnd,



temerile mele se dovedir# "ntemeiate; O !roarea Hemocra:iei, bun#oar#. ede:i, acum a devenit

limpede c# nu este bine s# întrebi poporul ce "4i dore4te. ai "nti,trebuie s# te gnde4ti ce s7ar c+dea s#&4i doreasc# pentru ca societatea s#

%ie men:inut#. ar apoi, trebuie s# le spui oamenilor ce s#&4i doreasc# 4is# ve8i dac# au priceput.Dtiu c# poate p#rea bi8ar pentru o persoan# din secolul

dumneavoastr#, rosti el, "ns# aceasta este gndirea contemporan# E 4i amau8it c# %aimosul dumneavoastr# prieten a e+primat vederi similare, la%onogra%, pe vremuri, iar el e din aceea4i perioad#, nuI,

!u cunosc pu:in# storie. Fns# am impresia c# statul modern pecare "l cl#dim noi "n *ritania 4i America E %orma de guvern#mnt pecare inten:ion#m s# o transmitem "n tot restul lumii E se aseam#n# "nmulte privin:e cu republicile Antichit#:ii, 6artagina, Atena 4i =oma,care erau esen:ialmente aristocratice. Fnc# avem membri al$arlamentului, "ns# ace4tia nu mai sunt desemna:i printr&o metod# attde primitiv# cum este su%ragiul popular.

ar chestia aia veche cu opo8i:ia... !i bine, am sc#pat complet deea ?ite cum vine treaba> oamenii ca mine sau ca dumneavoastr# 4tiu c#,"n cele mai multe probleme, nu pot s# e+iste dou# opinii respectabile 4icontradictorii., Avem o singur# cale bun+ 4i nenum#rate c#i #re%ite de a

%#ptui lucrurile. ?n guvern "ncearc# s# aplice calea cea bun#, altminteriar %i criminal. Asta&i totul; He cele mai multe ori, opo8i:ia de pe vremuriera pus# doar pe stricat pentru avansare. Di sabotaul trebuie s# "ncete8e.

ar unele dintre persoanele mai tinere merg mult mai departe, "nvi8iunile lor cu privire la viitor. amilia, bun#oar#, se destram# E a4a 8icei. A constituit celula social# obi4nuit#, dac# dori:i, pe parcursul"ntregului nostru trecut agricol. Fns# acum, "n lumea noastr# modern#,%amilia "4i pierde tr#s#turile distincte 4i se di8olv# "n sistemele de rela:ii

mai cuprin8#toare. Activitatea casnic# a tuturor persoanelor tinere,inclusiv a %emeilor, se diminuea8# serios.Au8ind aceasta, m&am gndit la 6#pitanul 'ilar@ *ond.

O Har cu ce va %i înlocuit+ %amiliaI O !i bine, detaliile "nc# nu&s clare, "ns# cei tineri vorbesc despre

o renucleari(are a societ#:ii "n urul unor poli di%eri:i> pro%esori,scriitori, oratori, care ne vor conduce pe o nou# cale de gndire E 4i nevor sc#pa de acest vechi tribalism E "ntr&o ornduire mai bun#.

O 06ulmi, "ntr&adev#r.!u unul m# "ndoiam c# o mare parte E sau poate chiar vreo

%#rm# E din aceast# %ilo8o%ie "4i avea i8vorul "n allis; $ur 4i simplu,



el se comporta precum o oglind# a timpurilor sale, modelat de %lecariilideri de opinie din uvern 4i din celelalte p#r:i.

O Har dumneata ce sim:i "n leg#tur# cu toate acesteaI O !uI !l rse, persi%lndu&se. h, eu sunt prea b#trn ca s# m#

schimb 4i E vocea "i era inegal# E mi&ar displ#cea s#&mi pierd %iicele...Fns#, pe de alt# parte, n&a4 dori s# le v#d crescnd "ntr&o lume precum E gesticula cu mna spre Hom, spre parcul mort 4i spremilitari E precum aceasta; ar dac# asta "nseamn# trans%ormarea inimiiomului, atunci a4a s# %ie. Acum, "ntreb# allis, pute:i "n:elege de ceavem nevoie de cooperarea dumneavoastr#I 6u o ast%el de arm# ca un// E o a4in# a /impului E edi%icarea acestui stat modern devine, nuu4oar#, "ns# mai reali8abil#. ar dac# d#m gre4...

O HaIallis se opri din mersJ acum ne apropiam de 8idul sudic al

parcului, 4i prin pream# erau pu:ine persoane. O Avem 8vonuri, rosti el pe un ton sc#8ut, c# germanii "4i

construiesc propria a4in# a /impului. Di dac# termin# primii E dac#=eichul aduce "n stare de %unc:ionare ni4te capacit#:i de =#8boi prin/rans%er /emporal...

O HaI!l pre8ent#, pentru in%ormarea mea, o descriere succint#, "ns#

"n%ior#toare, "n mod cert insu%lat# de anii de propagand#, a =#8boiuluitemporal ce urma s# vin#. 6rncenii o%i:eri de comand# ai b#trnuluiMaiser aveau s# ur8easc# cum s#&i proiecte8e "n nobila noastr# storie pe%l#c#ii lor demen:i, seminarcoti8a:i E pe 6+(boinicii *impului. allis "idescrise pe ace4ti lupt#tori de parc# ar %i %ost bombe ambulanteJ aveaus# dea n#val# "n sute din str#vechile noastre b#t#lii ca 4i cum ar %i %ostni4te p#pu4i aduc#toare de moarte.

O Ar distruge Anglia E ar sugruma&o din %a4#. ar acestui lucru

trebuie s#&i punem noi cap#t, mi se adres#. $ricepe:i asta, nuI $ricepe:iI&am privit e+presia adnc# 4i convins#, absolut incapabil s#r#spund.

allis m# aduse "napoi la casa din ueenVs ate /errace. O Gu vreau s# v# %or:e8 mna "n a lua deci8ia de a lucra cu mine,

b#trne domn E 4tiu ct de complicate trebuie s# %ie toate astea pentrudumneavoastr#. La urma urmei, nu este r#8boiul dumneavoastr# E "ns#timpul ne presea8#. Di totu4i, oare ce mai "nseamn# 0timpul "nasemenea circumstan:eI !iI

i&am re"ntlnit tovar#4ii "n %umoar. Am acceptat un 2hisB@ cu



ap# de la ilb@ 4i m&am tol#nit "ntr&un %otoliu. O ! cumplit de "n#bu4itor a%ar#, am spus eu. Seam#n# mai mult

cu *urma, tic#losul acela de Hom; Gu&i ciudatI A%ar#&i "ntuneric, cutoate c# este doar vremea prn8ului.

oses "4i ridic# "n treac#t privirea dintr&un volum pe care "l citea. O 0!+perien:a :ine de intensitate, iar nu de durat#, cit# el.=nind "nspre mine. G&ar %i un epita% per%ect pentru un !+plorator al/impuluiI /ntensitatea E asta contea8#;

O 6ine este autorulI O /homas 'ard@53. Apro+imativ contemporan cu tine, nuI O Gu l&am citit.oses studie pre%a:a.

O !i bine, e mort acum... "n 19C. Fnchise cartea. 6e&ai a%lat de laallisI

Le&am %#cut un re8umat al conversa:iilor mele. O Am %ost bucuros s# scap de el, am "ncheiat eu. 6e

amestec#tur# de propagand# 4i politic# nedospit#, ca s# nu mai pomenesc de talme4&balme4ul des#vr4it "n ceea ce prive4te cau8alitatea4i a4a mai departe.

orbele lui allis "mi adnciser# acel sentiment de depresie carem# m#cina de la sosirea mea aici, "n 193C. Am impresia c# e+ist# un

con%lict %undamental "n su%letul omului. !ste purtat de %or:ele proprieisale %iri E eu, mai presus dect oricare alt# persoan#, asistasem laac:iunea ne"ndur#toare a curen:ilor evolutivi ce pulsea8# "n ?manitate,care "4i au obr4ia chiar "n m#rile primordiale E 4i totu4i, iat#&i pe ace4tiageri tineri britanici 4i americani, c#li:i de =#8boi, hot#r:i s# plani%ice,s# controle8e, s# lupte "mpotriva naturii 4i s# se instale8e, ei "nsu4i 4isemenii lor, "ntr&un %el de sta8#, "ntr&o ?topie "nghe:at#;

Hac# a4 %i %ost cet#:ean al acestui nou Stat odern pe care

inten:ionau s#&l cl#deasc#, 4tiam prea bine c# a4 %i devenit repede unuldintre spiritele r#8vr#tite care s&ar %i 8vrcolit "n pumnul s#u binevoitor,dar nemilos.

Fns#, chiar "n clipa "n care meditam la acestea, m&am "ntrebat, "nstr#%undurile inimii mele, "n ce m#sur# n&a4 %i c#8ut "n canoanele degndire ale lui allis E "n privin:a acestui Stat odem, cu controlul 4i

53 /homas 'ard@, (n. iunie 1CP- & d. 11 ianuarie 19C) a %ost un scriitor 4i poet naturalist britanic, cunoscut pentru romanele sale 0*ess 4i 0 Departe de

lumea de(l+n'uit+. !venimentele din maoritatea operelor sale se des%#4oar# "ncomitatul semi&imaginar esse+ 4i sunt marcate de descrieri poetice 4i%atalism.



planurile sale E "nainte ca e+plorarea timpului s#&mi deschid# ochiiasupra limit#rilor ?manit#:ii.

O Apropo, Gebogip%el, am spus eu. Am dat peste un vechi prieten de&al nostru, Murt _del...

ar orlocul rosti un cuvnt bi8ar, gngurit, "n propria sa limb#Jse r#suci cu scaunul lui 4i se ridic# "n picioare cu o mi4care rapid# 4i%luid#, ce "l %#cu sa par# mai mult animal dect om. ilb@ se albi la %a:#4i am observat cum degetele lui oses se strnser# pe cartea pe care o:inea "n mn#

O _del E este aiciI O !ste "n Hom, "ntr&adev#r. He %apt, se g#se4te la nici un s%ert de

mil# de locul acesta E "n 6olegiul mperial.Am descris reportaul /r#nc#nitoarei "n care "l v#8usem.

O 5 pil+ de )isiune. Asta este; Duier# Gebogip%el. Acum "n:eleg.!l repre8int# cheia E _del este cheia tuturor lucrurilor. $robabil c# el a%ost, cu intui:iile sale asupra universurilor "n rota:ie...

O Gu pricep despre ce vorbe4ti. O Ascult#, vrei s# scapi din aceast# istorie abominabil#I Hintr&o

mie de motive di%erite, voiam E %ire4te c# voiam E s# %ug de acestcon%lict oribil, s# "ncerc s# aung acas#, s# pun cap#t c#l#toriei "n timp"nainte de "nceperea acestei nebunii a =#8boiului /impului;

O Har pentru asta trebuie s# g#sim o a4in# a /impului. O Ha A4adar, trebuie s# ne duci la _del. *rebuie; Acum

deslu4esc adev#rul. O 6are adev#rI O *arnes allis s&a "n4elat asupra germanilor. a4ina /impului

german# este mai mult dect o amenin:are. De0a a )ost construit+;Acum eram cu to:ii "n picioare 4i vorbeam de&a valma.

O 6eI

O 6e spuiI O 6um... O Hea, 8ise orlocul, ne g#sim "ntr&o %und#tur# a storiei care a

%ost produs# de germani. O 6um de 4tii astaI Am dorit eu s# a%lu. O Adu&:i aminte c# am studiat epoca voastr# "n propria mea

storie, r#spunse el. ar "n storia mea nu a e+istat un r#8boi european precum acesta, care dea s&a "ntins pe mai multe decenii. Fn storia mea,a e+istat, "ntr&adev#r, un r#8boi "n 191P E "ns# a luat s%r4it "n 191C, cuvictoria Alia:ilor asupra germanilor. ?n nou r#8boi a i8bucnit "n 1939,dar sub o nou# %orm# de guvern#mnt, "n ermania 4i...



# sim:eam ciudat E n#uc E 4i am bbit, "n spatele meu, dup#un scaun, pe care m&am a4e8at. ilb@ p#rea "ngro8it.

O Ar8#&i&ar %ocul de nem:i E v&am 8is eu; &am 8is c# o s# ne%ac# neca8uri;

O # "ntreb, spuse oses, dac# acea *#t#lie inal# pe care adescris&o ilb@ E die Kaiserschlacht E n&a %ost cumva modi%icat# "n%avoarea germanilor. !ste posibil s# se %i ob:inut asta prin asasinareavreunui comandant aliat...

O *ombardarea $arisului, rosti ilb@, tulburat 4i dus pe gnduri.are asta s# %i %ostI

i&am adus aminte de descrierile cumplite ale lui allis, demilitarii germani ca ni4te robo:i, pr#bu4indu&se "n storia britanic#.

O 6e avem de %#cutI /rebuie s# punem cap#t acestui cumplit=#8boi al /impului;

O Du7ne la GIdel , 8ise orlocul. O Har de ceI O Heoarece numai _del putea s# produc# $lattnerita

germanilor;

0. Col$iul Imprial

Hup# prn8, allis veni iar#4i dup# mine. Fncepu de "ndat# s# m#"mboldeasc# s# hot#r#sc dac# aveam s#&mi dau concursul la proiectul luicu privire la =#8boiul /impului.

Am solicitat s# %iu dus la 6olegiul mperial, pentru a&i %ace ovi8it# acestui Murt _del. La "nceput, allis 4ov#i>

O _del este o persoan# di%icil# E nu sunt sigur c# ave:i ceva dec4tigat din aceast# "ntlnire E iar m#surile de securitate sunt e+trem decomplicate...

!u "ns# am r#mas %erm pe po8i:ii, iar "n curnd allis ced#. O Ha:i&mi o um#tate de or#, rosti el, 4i am s# %ac aranamentele

necesare.

Structura 6olegiului mperial p#rea aproape neatins# de curgereaanilor sau de reorgani8area colegiilor componente de care "mi aduceameu aminte. Am remarcat ueenVs /o2er, monumentul central din piatr#alb# str#uit de lei 4i "mpremuit de ni4te construc:ii din c#r#mid# ro4ie



destul de ne"ngriite, care ad#posteau acest centru educativ %unc:ional.Fns# am observat c# unele dintre cl#dirile din pream# %useser#rechi8i:ionate pentru nevoile de r#8boi sporite ale 6olegiului, mai e+act.u8eul Dtiin:ei %usese cedat Hirec:iei pentru =#8boiul prin /rans%er

/emporal a lui allis, 4i e+istau cteva edi%icii mai recente "ncampus E "n cea mai mare parte ghebo4ate, simple 4i evident ridicate "ngrab#, 4i %#r# a se :ine prea mult seama de decora:iunile arhitectonice./oate aceste cl#diri erau legate printr&un labirint nou de culoareacoperite, care str#b#teau campusul precum ni4te imense galerii deviermi.

allis arunc# o privire la ceasul s#u. O ai trebuie s# a4tept#m un pic pn# ce _del va putea s# ne

primeasc#, spuse el. $e aici E am ob:inut permisiunea s# v# ar#t#m 4ialtceva. =ni cu o atitudine copil#roas# 4i entu8iast#. ndria 4i

bucuria noastr#;# conduse "n labirintul de galerii de viermi. Fn interior, acestea

se v#dir# a %i c#ptu4ite cu beton neprelucrat 4i luminate la intervale maride ni4te becuri electrice i8olate. Fmi aduc aminte cum lumina inegal#descria contururilor umerilor stingheri ai lui allis 4i silueta sastngaceJ "n vreme ce m# c#l#u8ea tot mai "n adncurile acestui labirint.Am trecut de cteva por:i, 4i la %iecare dintre ele, lui allis "i %u

controlat ecusonul, i se cerur# di%erite acte, i se veri%icar# amprenteledigitale, i se compar# chipul cu cel din %otogra%ii 4i a4a mai departe. Dieu a trebuit s# %iu comparat cu cel din %otogra%ii, iar amndurora ni se%#cur# perche8i:ii corporale, de dou# ori.

Am schimbat de cteva ori direc:ia drumului nostru, dar eu amluat seama cu aten:ie la elementele "nconur#toare 4i mi&am alc#tuit "nminte o hart# a di%eritelor ane+e ale 6olegiului.

O 6olegiul a %ost e+tins mult, rosti allis. i&e team# c# am

pierdut 6olegiul =egal de u8ic# 4i 6olegiul de Arte, pn# 4i u8eulde storie Gatural# E blestemat r#8boi, nuI Di pute:i observa c# a trebuits# eliber#m mult teren pentru acest nou proiect. !+ist# "nc# destuleamena#ri 4tiin:i%ice "mpr#4tiate "n teritoriu, printre care %abricileArtileriei =egale de la 6horle@ 4i ool2ich, %acilit#:ile icBers&Armstrong de la Ge2castle, *arro2. e@bridge, *urhill 4i 6ra2%ord,Fntreprinderile Avia:iei =egale de la arnborough, Stabilimentele!+perimentale pentru Armament 4i Aeronautic# de la *oscombeHo2n... 4i altele. 6ele mai multe dintre ele au %ost relocate "n bunc#re 4idomuri. 6u toate acestea, mperialul E dup# ce a %ost "mbun#t#:it E adevenit centrul de %runte al *ritaniei "n ceea ce prive4te cercetarea



4tiin:i%ic# "n domeniul tehnologiilor militare.Hup# alte controale de securitate, am p#truns "ntr&un soi de

hangar, puternic luminat, "n care se sim:ea un miros s#n#tos de vaselin#,cauciuc 4i metal ars. $e podeaua de ciment murdar# se g#seau ni4te

vehicule cu motor, "n di%erite stadii de de8asamblareJ c:iva b#rba:i"mbr#ca:i "n salopete umblau printre ele, unii dintre ei %luiernd. Amsim:it cum moralul "mi cre4te, sc#pnd un pic de opresiunea obi4nuit#,

provocat# de Hom. Am observat adesea c# nimic nu i8bute4te s# tulbure prea tare un om care are posibilitatea de a lucra cu propriile sale mini.

O Acesta, anun:# allis, este 6ompartimentul de He8voltare a//&urilor.

O //&uriI Aha, "mi aduc aminte; 8ehiculele de *rans)er*emporal .

Fn hangar, ace4ti muncitori bine dispu4i trudeau de 8or laconstruirea a4inilor /impului E 4i pe scar# industrial#, se p#rea;

allis m# conduse la unul dintre vehicule, care p#rea aproape%inali8at. Acest 6ronomobil, dup# cum l&am bote8at "n gnd, avea camcinci picioare "n#l:ime 4i o %orm# de paralelipipedJ cabina p#reasu%icient de "nc#p#toare pentru a transporta patru&cinci oameni, 4i era%i+at# pe trei perechi de ro:i, "n urul c#rora erau plasate 4enile. Hin loc"n loc, pe carcas# erau montate %aruri, belciuge 4i alte accesorii. Fn

%iecare col: al caroseriei era prins cu buloane cte un tub de c:iva inciJaceste tuburi erau "n mod evident goale pe din#untru, deoarece aveaucapace "n4urubabile. /otul era nevopsit, iar luciul o:elului cenu4iure%lecta lumina

O Hi%er# un pic de proiectul dumitale ini:ial, nuI =osti allis.He %apt, este adaptat dintr&un vehicul militar standard E transportoruluniversal E 4i poate %unc:iona 4i ca automobil, %ire4te. $rivi:i aici> acestmotor ord cu opt cilindri "n ac:ionea8# 4enilele prin intermediul

acestor %oi din:ate E vede:iI ar direc:ia se schimb# prin deplasareaacestui boghiu din %a:# E mim# el E "n %elul #sta. ri, dac# trebuie s#%ace:i un vira mai strns, se poate "ncerca prin blocarea 4enilelor. /oat#hardughia este dotat# cu o armur# serioas#...

&am apucat de b#rbie. # "ntrebam ct de mult a4 %i v#8ut dinlumile pe care le vi8itasem, dac# m&a4 %i uitat la ele "nsp#imntat, dininteriorul unui asemenea 6ronomobil blindat;

O $lattnerita este esen:ial#, %ire4te, continu# allis, "ns# nucredem c# e necesar s# satur#m componentele ma4inii cu aceast#substan:#, cum a:i %#cut dumneavoastr#. Fn schimb, ar trebui s# %iesu%icient s# umplem aceste tuburi cu materie prim# He4urub# un capac



O Ha, am rostit, cuprins de iritare. Fns# ce reac:ionea8# cu ceI O Ah, spuse allis, apoi "4i d#du os ochelarii 4i "4i 4terse

lentilele cu cap#tul cravatei. oi "ncerca s#&:i e+plic...! inutil s# mai pomenesc, dar a avut nevoie de ceva timp pentru

aceasta, 4i eu am i8butit s# e+trag esen:a e+plica:iilor pentru a pricepe.Hea 4tiam de la Gebogip%el c# "n interiorul atomului e+ist# osubstructur# 4i c# /homson avea s# %ac# primul pas "n "n:elegerea ei.Acum am a%lat c# aceast# substructur# poate %i modi)icat+. Acest lucrueste posibil s# se reali8e8e prin ciocnirea unui nucleu atomic cu altul,sau spontan, prin spargerea unui atom masiv, iar aceast# de8integrare

poart# numele de 0%isiune atomic#.Di de vreme ce substructura determin# natura atomului, re8ultatul

unor asemenea schimb#ri nu repre8int# nimic altceva, bine"n:eles, decttransmutarea unui element "n altul E str#vechiul vis al alchimi4tilor;

O Acum, spuse allis, nu vei %i surprins c# a%li c# la %iecarede8integrare atomic# este eliberat# o cantitate de energie E c#ci atomiicaut# "ntotdeauna un nivel energetic mai sc#8ut, mai stabil. # "n:elegiI

O ire4te. O A4adar, "n gr#mada asta avem 4ase tone de carolinum.

6inci8eci de tone de o+id de uraniu 4i patru sute de tone de blocuri degra%it... 4i se produce un 4uvoi de energie invi8ibil#, chiar "n clipa "n

care noi ne uit#m la ea. O CarolinumI G&am au8it niciodat# de substan:a asta O !ste un element nou, arti%icial, produs prin bombardare. Are

perioada de "num#t#:ire de 4aptespre8ece 8ile E adic# "4i pierde "n acestinterval um#tate din cantitatea de energie stocat#.

&am uitat din nou la acea gr#mad# de c#r#mi8i greu de de%initJ p#rea att de banal#, att de neatr#g#toare; Di totu4i, mi&am 8is eu, dac#ceea ce spunea allis despre energia nucleului atomic era adev#rat...

O 6are sunt aplica:iile pentru aceast# energieI !l "4i puse din nouochelarii pe nas. O Fntre8#rim trei domenii mari. $rimul> o re8erv# energetic#

dintr&o surs# compact#J cu o asemenea pil# la bord, am putea reali8aLeviathani submarini care s# petreac# luni "n 4ir sub ap#, %#r# nevoie derealimentare, sau am putea construi bombardiere de mare altitudine,care s# dea ocol $#mntului de 8eci de ori "nainte de a %i nevoie s#ateri8e8e... 4i a4a mai departe.

6el de&al doilea> %olosim pila pentru a iradia materiale. !ste posibil s# utili8#m produ4ii secundari ai %isiunii uraniului pentru atransmuta alte elemente E de %apt, un num#r de probe sunt testate chiar



"n momentul de %a:# pentru pro%esorul _del, pentru a spriini une+periment obscur al s#u. Gu le pute:i vedea, %ire4te E recipientele cumostre se g#sesc chiar "n interiorul pilei...

O ar cea de&a treia aplica:ieI

O Ah, 8ise el, iar "n ochi "i ap#ru din nou acea privire "ndep#rtat#,calculat#. O Hea o v#d, am rostit sumbru. !nergia atomic# ar constitui o

bomb# pe cinste. O *ine"n:eles, avem de solu:ionat ni4te probleme practice

serioase, rosti el. $roducerea de i8otopi corespun8#tori "n cantit#:i"ndestul#toare... sincroni8area e+plo8iilor preliminare... Fns#, a4a este;Se pare c# se poate reali8a o bomb# su%icient de puternic# pentru animici un ora4 E cu tot cu Hom E o bomb+ destul de mic+ pentru aînc+pea într7o -ali(+.

1. Pro5orul GB,l

Am mai str#b#tut alte culoare "nguste de beton, ie4ind, "n cele din

urm#, "n principala cl#dire de birouri a 6olegiului. Am auns pe uncoridor cu un covor de plu4 gros 4i cu portretele b#rba:ilor eminen:i aitrecutului atrnate pe pere:i E cunoa4te:i acest gen de interior> unausoleu "nchinat Savan:ilor or:i; Acolo se g#seau militari, "ns#

pre8en:a lor era discret#.Acesta era locul "n care Murt _del %usese r#spl#tit cu un birou.6u tu4e rapide 4i e%iciente, allis "mi creiona via:a lui _del. S&a

n#scut "n Austria 4i a ob:inut licen:a "n matematic# la iena. n%luen:at

de cleveteala gnditorilor $o8itivismului Logic

54

pe care i&a g#sit acolo(eu nu avusem niciodat# prea mult timp pentru a %ilo8o%a), interesul lui_del a alunecat c#tre logic# 4i %undamentele matematicii.

Fn 1931 E pe cnd avea numai dou#8eci 4i cinci de ani E _del publicase n#ucitoarea sa te8# asupra eternei ncompletitudini aatematicii.

ai tr8iu, a mani%estat interes pentru recent ap#rutele studii ale

54 rientare %ilo8o%ic# din prima um#tate a secolului QQ, promovat# de

Dcoala de la iena (=. 6amap, . Geurath, '. =eichenberg, orit8 SchlicB,riedrich aismann etc.) a c#rei te8# principal# era aceea c# obiectul %ilo8o%ieieste anali8a logic# a 4tiin:ei (n. trad.).



%i8icienilor asupra spa:iului 4i timpului, 4i a produs ni4te eseurispeculative asupra posibilit#:ii c#l#toriei "n timp. ($esemne, acestea eraustudiile publicate la care se re%erise Gebogip%el, m&am gndit eu.) "ncurnd, sub presiunea =eichului, a %ost mutat la *erlin, unde a "nceput

s# lucre8e la aplica:iile militare ale c#l#toriei "n timp.Am auns la o u4# pe care %usese montat# o pl#cu:# de alam# cunumele lui _del E att de recent, de %apt, "nct am remarcat pe covorulde dedesubt a4chii de lemn r#mase de la g#uri.

allis "mi atrase aten:ia c# nu puteam sta mai mult de ctevaminute "n aceast# vi8it#, apoi cioc#ni "n u4#.

O ntr#; Strig# din#untru o voce ascu:it#, sub:ire.Am p#truns "ntr&o camer# spa:ioas#, cu un tavan "nalt, un covor

%rumos 4i un birou capitonat "n piele verde. dinioar#, pesemne c#aceast# "nc#pere %usese "nsorit#, mi&am dat eu seama, c#ci %erestrelemari E acum acoperite cu draperii E d#deau c#tre est, de %apt, "ndirec:ia grupului de case unde eram g#8duit.

Hup# ce am intrat noi b#rbatul de la birou continu# s# scrieJacoperea pagina cu bra:ul, ast%el c#, %ire4te, nu vedeam mare lucru. !ra o

persoan# scund# 4i usc#:iv#, cu un aspect boln#vicios 4i cu %runtea "nalt#4i %ragil#J costumul s#u din ln# era %oarte 4i%onat. /recuse de trei8eci deani, am udecat eu.

allis ridic# o sprncean# spre mine. O !ste un ipochimen aiurit, 4opti el. Fns# o minte remarcabil+.He ur&"mpreurul "nc#perii se a%lau corpuri de bibliotec#, "n

pre8ent goaleJ covorul era "n:esat de l#8i, iar multe c#r:i 4i publica:ii E maoritatea "n german# E erau risipite "n teancuri inegale, "ninteriorul uneia dintre l#8i am 8#rit, "n treac#t, ni4te echipament 4tiin:i%ic4i di%erite sticle cu e4antioane E iar "ntr&una din acestea, am remarcatceva care "mi %#cu inima s# bat# "n%l#c#rat#;

'ot#rt, mi&am "ntors privirea dinspre lad# 4i am "ncercat s# nu&mi tr#de8 agita:ia. Fn cele din urm#, cu un icnit de e+asperare, b#rbatulde la birou a8vrli condeiul din mn# E acesta 8#ng#ni de un perete E 4i%#cu ghemotoc paginile scrise, "nainte s# le arunce E absolut tot cescrisese E "ntr&un co4 de gunoi;

Acum "4i ridic# ochii, de parc# ar %i observat pentru prima dat# c#ne a%lam acolo.

O Ah; #cu el. allis.F4i b#g# minile sub birou 4i p#ru s# se mic4ore8e.

O Homnule pro%esor _del, ct de amabil din parteadumneavoastr# c# ne&a:i "ng#duit s# v# %acem o vi8it#. Hnsul este...



# pre8ent#. O Ah, spuse iar#4i _del, apoi 8mbi larg, sco:nd la iveal# ni4te

din:i neregula:i. ire4te.Acum se ridic# "n picioare, cu mi4c#ri sacadate, d#du ocol

biroului 4i "ntinse mna. !u i&am strns&oJ era rece, osoas# 4i sub:ire. O $l#cerea este de partea mea, rosti el. Fmi "nchipui c# vom aveamulte dialoguri captivante.

!ngle8a lui era bun#, doar cu un u4or accent. O Sper c#&:i vei g#si un loc "n aceast# !r# Gou#, "mi 8ise cu

sinceritate _del. S&ar putea s# %ie ceva mai s#lbatic# dect lumea pecare :i&o aminte4ti dumneata "ns# poate c#, la %el ca 4i mine, vei %i tolerat

pe post de e+centric util. HaI O h, hai acuma, pro%esore;... voci%era allis. O !+centric, rosti el. 4kkentros E lipsit de centru. chii s#i se

rotir# c#tre mine. Asta suntem amndoi, am impresia E un pic lipsi:i decentrul lucrurilor. 'ai, allis, 4tiu c# voi britanicii potoli:i m#considera:i pu:in bi8ar.

O $#i... O *ietul allis nu se poate acomoda cu obiceiul meu de a %ace

ciorne peste ciorne de coresponden:#, "mi 8ise _del. ?neori, scriu odu8in# de ciorne sau mai multe, 4i tot s%r4esc prin a l#sa balt#

scrisoarea E dup# cum ai v#8ut; !ste straniuI *ine. A4a s# %ie; O /rebuie c# ai ceva regrete pentru c# :i&ai p#r#sit c#minul,

pro%esore, am rostit eu. O Gici unul. 2ici unul ; A trebuit s# %ug din !uropa, "mi spuse, cu

vocea 4optit#, de conspirator. O He ceI O Din pricina Kaiserului, normal.*arnes allis "mi arunc# ni4te priviri de avertisment.

O He:in dove8i, pricepi; 6ontinu# _del absorbit. Lua:i dou#%otogra%ii ale omului care se pretinde a %i Maiserul ilhelm E una din1915, s# spunem, iar alta de anul acesta Hac# m#sura:i lungimea nasului4i o raporta:i la distan:a dintre vr%ul nasului 4i vr%ul b#rbiei E ve:i g#sic# di%er#;

O !u... ah... S%inte Sisoe; O Fntr&adev#r. Di, cu un asemenea simulacru la crm# E cine %tie

"ncotro se "ndreapt# ermaniaI !iI O !+act, rosti allis 8orit. ricum, indi%erent care ar %i motivele

dumneavoastr#, suntem "ncnta:i c# a:i acceptat o%erta unei catedreaici E c# a:i ales s# %ace:i din *ritania casa dumneavoastr#..



O =ealitatea celorlalte Lumi, con:innd un sens ce trece dincolode acela al scurtei noastre e+isten:e, "mi pare evident#. $robabil, orice

persoan# care a tr#it miracolul descoperirii matematice 4tie c#Adev#rurile matematice au o e+isten:# independent# de min:ile "n care

s#l#4luiesc, c# aceste Adev#ruri sunt %rnturi din gndurile unei in:imai "nalte...ie:ile noastre, aici pe $#mnt, nu au dect un rost "ndoielnic. He

aceea, adev#rata lor semni%ica:ie trebuie s# re8ide "n a%ara acestei lumi.$ricepiI $n# acum este vorba numai de logic# pur#. ar ideea c# totul "nlumea aceasta are un Scop ultim este un analog e+act al principiuluidup# care totul are o 6au8# E un principiu ce st# la ba8a "ntregii 4tiin:e.

=e8ult#, numaidect, c# undeva, dincolo de storia noastr#, e+ist#Lumea inal# E Lumea "n care plenitudinea Sensului a %ost solu:ionat#.

6#l#toria "n timp, prin "ns#4i natura ei, conduce la perturbareastoriei, 4i de aici la generarea, ori descoperirea, altor Lumi dectaceasta. Ast%el, misiunea c#l#torului temporal este s# caute, s# cautenecontenit, pn# ce este g#sit# sau construit# Lumea inal#;

Fn clipa "n care l&am p#r#sit pe _del, gndurile "mi goneaunebune4te prin minte. Am hot#rt s# nu&i mai iau niciodat# "n derdere

pe ilo8o%ii matematicii, c#ci acest omule: ciudat p#trunsese mai "nadncurile /impului, Spa:iului 4i ale "n:elegerii, %#r# a&4i p#r#si biroul,

dect reu4isem eu vreodat# "n a4ina /impului; Di am 4tiut c# trebuia,"ntr&adev#r, s#&i %ac "nc# o vi8it# lui _del. 6t de curnd... c#ci eramconvins c# v#8usem un %lacon de $lattnerit# brut#, "ndesat "n lada lui;

11. Noua or,in mon,ială

&am "ntors la re4edin:a noastr# "n urul orei 4ase dup#&amia8#.Am intrat strignd salut#ri 4i i&am g#sit pe cei din grupul meu "n %umoar.orlocul "nc# era absorbit de "nsemn#rilor sale E p#rea c# "ncearc# s#recl#deasc# "ntregul ansamblu al acestei 4tiin:e viitoare a ecanicii6uantice din propria lui memorie imper%ect# E dar s#ri "n sus cnd amintrat.

O L&ai g#sitI $e _delI O Ha, i&am 8mbit eu. Di E "ntr&adev#r E ai avut dreptate; &am

aruncat o privire lui ilb@, "ns# s#rmanul b#trnel mo:#ia cu capul pe orevist# 4i nu ne putea au8i.



O Cred c+ GIdel are ni%te Plattnerit+. O Ah; #cu Gebogip%el.a:a orlocului r#mase la %el de ine+presiv# ca de obicei, dar lovi

cu un pumn "n cealalt# palm#, "ntr&un gest v#dit uman. Atunci e+ist# o

speran:#.oses se "ndrept# c#tre mine 4i "mi o%eri un pahar cu ceea ce sedovedi a %i 2hisB@ cu ap#. Am sorbit recunosc#tor din b#utur#, c#ci 8iuar#m#sese la %el de torid# precum %usese diminea:a.

Acum, oses veni ceva mai aproapeJ ne&am aplecat to:i treicapetele unul lng# altul 4i am discutat "n 4oapt#.

O Di eu am auns la o conclu8ie, rosti oses. O 6areI O 6# realmente trebuie s# sc#p#m de&aici E prin orice miloace

posibile;oses "mi relat# cum decursese 8iua sa. $lictisit de i8olare, "i

atr#sese "n discu:ii pe tinerii militari care ne p#8eau. ?nii dintre ei erausolda:i, al:ii "ns# erau o%i:eriJ 4i to:i aceia care aveau sarcina de a ne

protea, precum 4i alte "ndatoriri "n acest campus 4tiin:i%ic, erau destul deinteligen:i 4i de bine educa:i. Se p#rea c# "l pl#cuser# pe oses 4i "linvitaser# la un han din pream# E ueen <s "rms, din ueenVs atee2s E iar mai tr8iu %#cuser# o plimbare cu ric4ele pn# "n est !nd.

$e parcursul a ctorva pahare, ace4ti oameni tineri se sim:iser# "n modevident "n largul lor, de8b#tndu&4i ideile E 4i vorbind cu acest str#in dintrecut despre concep:iile lor re%eritoare la noul Stat odern.

Fn ceea ce m# privea, eram "ncntat c# oses p#rea s# lasedeoparte timiditatea 4i c# mani%esta interes %a:# de lumea "n care nea%lam. Am ascultat cu %ascina:ie ceea ce avea de spus.

O /inerii #4tia sunt e+traordinar de agreabili, rosti oses.6ompeten:i, practici. Fn mod clar curao4i; Fns# vi8iunile lor...

arele concept al viitorului E a%lase oses E avea s# %ie Plani)icarea. 6nd Statul odern avea s# %ie cl#dit, dup# cum stabilea*ritania victorioas# 4i alia:ii s#i, o Autoritate de 6ontrol al #rii 4iAerului urma s# intre "n posesia e%ectiv# a tuturor porturilor, minelor dec#rbune, sondelor de petrol, centralelor electrice 4i 8#c#mintelor. Fn modsimilar, o Autoritate de 6ontrol al /ransportului avea s# preia 4antierelenavale ale lumii 4i s# le oriente8e de la %abricarea vaselor de r#8boi lareali8area cu duiumul a cargoboturilor de o:el. Autoritate Aliat# de6ontrol al ateriilor $rime urma s# organi8e8e produc:ia de %ier, o:el,cauciuc, metale ne%eroase, bumbac, ln# 4i alte substan:e vegetale. arAutoritatea de 6ontrol al 'r#nii...



O !i bine; =osti oses. Ai prins ideea. =epre8int# s%r4itul propriet#:ii, pricepi. /oate resursele vor %i st#pnite de noul Stat Aliatondial. =esursele lumii vor %i puse s# conlucre8e. Fn cele din urm#,

pentru re%acerea 8onelor a%ectate de r#8boi, iar mai tr8iu, pentru

progresul ?manit#:ii. /otul plani%icat, "n:elegi, de un 6onsiliuatot"n:elept 4i atot4tiutor E care, %iindc# tot veni vorba, se va alegesingur;

O Fn a%ar# de acest ultim aspect, nu sun# chiar at"t de r#u amcugetat eu.

O $oate E "ns# aceast# $lani%icare n&are de gnd s# se opreasc# laresursele materiale ale planetei. nclude 4i resursele umane. Abia aici"ncep problemele. Fn primul rnd e vorba de comportament. Se uit# lamine. Ace4ti tineri nu privesc "napoi, c#tre vremurile noastre, cu preamult# "ng#duin:#. Su%erim de o 0pro%und# la+ietate a conduitei

private E a4a am %ost in%ormat; Ace4ti oameni noi s&au "ntors pecealalt# cale> c#tre o austeritate sever#, mai ales "n privin:a dorin:elorse+uale. Fndeletnicirile decente E aceasta este la ordinea 8ilei;

Am sim:it o s#geat# de nostalgie. O Fmi "nchipui c# #sta&i un semn de r#u augur pentru viitorul lui

!mpire din Leicester SWuare. O L&au "nchis dea; L&au demolat; 6a s# %ac# loc pentru *iroul

de $lani%icare al 6#ilor erate.Di se merge 4i mai departe. Fn etapa urm#toare, m#surile vor

deveni ceva mai active. om asista la eliminarea nedureroas# a 0celormai alnice soiuri de handicapa:i E acestea nu&s vorbele mele E 4i, deasemenea, la sterili8area unor persoane ce altminteri ar transmitetendin:e care sunt, cite8, 0clar inde8irabile.

Fn unele regiuni ale *ritaniei, se pare, acest proces de puri%icare a"nceput de pe acum. !+ist# un tip de ga8 numit Binetogenul lui $abst...

!i bine, po:i s#&:i dai seama c# demarea8# controlarea eredit#:iirasiale a ?manit#:ii. O 'mm, am %#cut eu. Gutresc o ne"ncredere pro%und# %a:# de o

asemenea normali(are. are este de dorit, realmente, ca viitorul specieiumane s# %ie %iltrat prin 0toleran:a engle8ului din 193CI are umbra salung# trebuie s# se "ntind# prin milioanele de ani ce au s# vin#I

O /otul este Plani)icare, pricepi, rosti oses. Di 8ic ei, singuraalternativ# este o rec#dere "n barbarismul haotic, c#tre dispari:ia %inal#.

O Har oamenii E oamenii moderni E chiar sunt capabili deasemenea %apte epocaleI

O Fn mod ne"ndoios, spuse oses, vor e+ista v#rs#ri de snge 4i



con%licte de dimensiuni "nc# neb#nuite E chiar 4i dup# criteriile acestuir#8boi stupid 4i atroce E cnd maoritatea lumii se va "mpotriviimpunerii de c#tre ace4ti tehnocra:i alia:i a unui plan eronat.

Am "ntlnit privirea lui oses 4i am recunoscut acolo o anumit#

%urie usti%icat#, o mnie %a:# de nebunia omenirii, de care era cuprins propriul meu alter ego mai tn#r. Fntotdeauna m# ar#tasem sceptic %a:#de progresul, cu voie sau %#r# voie, al civili8a:iei, deoarece "mi d#deaimpresia unui edi%iciu instabil care, "ntr&o 8i, trebuia s# se n#ruiasc#

peste capetele smintite ale creatorilor s#iJ iar aceast# poveste despreStatul odern pe care o au8isem de o bucat# bun# de vreme "mi p#reacea mai cumplit# nero8ie, "n a%ar# de r#8boiul actual; !ra ca 4i cum a4 %i

putut s#&i citesc gndurile lui oses "n ochii lui cenu4ii E se eliberase despaimele sale 4i devenise o versiune mai tn#r# 4i mai "ndrit# amea E iar "n acel moment m&am sim:it mai aproape de el dect "n oricarealt# clip# de cnd ne "ntlniser#m.

O !i bine, atunci, am rostit eu, problema este hot#rt#. Gu credc# vreunul dintre noi poate tolera un asemenea viitor.

oses scutur# din cap, Gebogip%el p#rea s# %ie de acord, iar "nceea ce m# privea, mi&am re"nnoit deci8ia de a pune cap#t acesteichestiuni a c#l#toriei "n timp odat# pentru totdeauna

O /rebuie s# sc#p#m. Har cum...

Di e+act atunci, chiar "nainte s# pot termina propo8i:ia, casa se8gudui.

Am %ost trntit la p#mnt, aproape lovindu&m# cu capul de birou.Fn str#%undurile p#mntului r#sun# un tunet E o bubuitur# surd#, caatunci cnd trnte4ti o u4#. L#mpile plpir#, "ns# nu se stinser#.$retutindeni "n urul meu se "n#l:au :ipete E s#rmanul ilb@ gemu E 4iam au8it :iuitul de sticl# 4i trosnetele mobilelor ce se pr#bu4eau.

6l#direa p#ru s# se a4e8e. /u4ind, %iindc# "n aer se ridicase o

cantitate neobi4nuit# de pra%, m&am c#8nit s# m# ridic "n picioare. O /oat# lumea e tea%#r#I osesI orloculeIoses dea se "ntorsese pentru a&l auta pe Gebogip%el. orlocul

nu p#rea s# %ie r#nit, "ns# %usese prins sub un corp de bibliotec# cec#8use.

&am l#sat pe ei 4i m&am uitat dup# ilb@. *#trnelul avusesenorocJ nici m#car nu %usese aruncat din %otoliul s#u. Acum era "n

picioare 4i se "ndrepta c#tre %ereastr#, care %usese cr#pat# dintr&o parte "ncealalt#.

Am auns la el 4i i&am cuprins cu bra:ele umerii grbovi:i. O ilb@, scumpul meu prieten E haide;



!l "ns# m# ignor#. chii s#i urduro4i 4iroiau de lacrimi, iar chipul"i era mnit cu o poghi:# de colb. =idica un deget "ncovoiat "nspre%ereastr#

O Pri-e%te;

&am aplecat mai aproape de geam. *locnd cu mna re%lec:iilede la l#mpile electrice. $roiectoarele Aldis ale /r#nc#nitoarei muriser#.a %el ca multe dintre %elinarele stradale. Am v#8ut oameni %ugind,8#p#ci:i E o biciclet# abandonat#, un soldat cu masca pe %a:# tr#gnd%ocuri "n aer... iar acolo, ceva mai la distan:#, se putea observa un pu: delumin# intens# E o lance vertical# de pulbere purtat# de aerJ cuprindea ointersec:ie a str#8ilor, ni4te case 4i un col: din '@de $arB. ameniist#teau "n str#lucirea sa orbitoare, clipind ca bu%ni:ele 4i acoperindu&4ichipurile cu minile.

Lancea scnteietoare era lumina 8ilei. Homul %usese spart.

12. Aaltul $rman aupra -on,ri

?4a ce d#dea "n strad# atrna de balamalele sale, "n mod cert

deschis# de 8guduitur#. Gu r#m#sese nici :ipenie din solda:ii care%useser# pu4i s# ne p#8easc# E nici m#car credinciosul $utticB. Hedincolo de ansamblul de cl#diri, am au8it trop#itul oamenilor care%ugeau, :ipete 4i strig#te %urioase, :iuitul unor %luier#turi 4i am putut s#sim:im mirosul pra%ului, al %umului 4i al corditei. 6rmpeiul de lumin#de iunie, str#lucitoare 4i t#ioas#, atrna deasupra tuturorJ locuitoriiacestei Londre "nchistate clipeau ca ni4te cucuvele deranate, n#uci:i 4i"nsp#imnta:i. oses m# b#tu pe um#r.

O 'aosul #sta n&o s# dure8e mult. Acum este 4ansa noastr#. O oarte bine. s# m# duc dup# Gebogip%el 4i ilb@. /u adun#ni4te provi8ii din cas#...

O $rovi8iiI 6e %el de provi8iiI# cuprinse ner#bdarea 4i iritarea> oare ce neghiob ar pleca "n

timp echipat numai cu un halat de cas# 4i o pereche de papuciI O h E lumn#ri. Di chibrituri; 6t de multe g#se4ti. rice poate

servi ca arm# E un cu:it de buc#t#rie, dac# ceva mai bun nu e+ist#. O 6e altceva E ce altcevaI O 6am%or, dac# avem, am reluat dup# o clip#. =u%#rie de corp;

?mple:i bu8unarele cu chestii d&astea...



!l "ncuviin:# din cap. O Am "n:eles. s# %ac o boccea...Se "ntoarse din %a:a u4ii 4i se "ndrept# spre buc#t#rie.!u am dat %uga "napoi "n %umoar. Gebogip%el "4i pusese 4apca lui

de 4colar. F4i adunase "nsemn#rile, iar acum le b#ga "ntr&un dosar dincarton. ilb@ E bietul diavol b#trn E era pe os. Fn genunchi, sub tocul%erestrei; F4i :inea genunchii oso4i lipi:i de pieptul costeliv, iar minile "ndreptul %e:ei, precum garda unui bo+er.

&am aplecat lng# el. O ilb@; ilb@, drag# amice...&am "ntins "n direc:ia sa, "ns# el se %eri de mine.

O /rebuie s# vii cu noi. Aici nu e4ti "n siguran:#. O Fn siguran:#I Di cu tine voi %i mai "n siguran:#I !iI /u...

scamatorule$ %napanule; chii lui, n#p#di:i de lacrimi din pricinacolbului, erau lucitori, ca ni4te %erestre, 4i "mi arunc# acele cuvinte de

parc# ar %i %ost cele mai cumplite oc#ri ce puteau %i "nchipuite> /e :in euminte E ne&ai speriat de moarte pe to:i cu acea glum# a%urisit# cu%antoma, de 6r#ciun. !i bine. Acum nu m# mai las p#c#lit;

&am ab:inut s# nu&l scutur. O ino&:i "n %ire, omule; 6#l#toria "n /imp nu este un truc E 4i,

"n mod cert, nici acest r#8boi disperat al vostru;

Am sim:it o atingere pe um#r. !ra Gebogip%elJ degetele sale palide p#reau s# lic#reasc# "n crmpeiele de lumin# solar# ce p#trundeau prin geam.

O Gu avem cum s#&l aut#mJ spuse el blnd.Acum, ilb@ "4i l#sase capul "n minile sale tremurnde, cu pete

de b#trne:e, 4i eram convins c# nu mai era "n stare s# m# aud#. O Har nu putem s#&l l#s#m a4a; O 6e vrei s# %aci E s#&l readuci "n 1C91I Acel 1C91 de care ":i

aminte4ti tu nu mai e+ist# E dect dincolo de o dimensiune intangibil#.Fn acel moment, oses d#du bu8na "n %umoar, :innd "n mn# orani:# mic# 4i burdu4it#J "4i pusese epole:ii, iar la bru "i atrna masca dega8e.

O Sunt gata, 8ise el printre din:i. Gebogip%el 4i cu mine n&am reac:ionat imediat, iar oses se uit#

la noi, de la unul la cel#lalt. O 6e esteI 6e mai a4tepta:iIAm "ntins mna 4i am strns um#rul lui ilb@. 6el pu:in el nu se

opuse, 4i am considerat asta drept o ultim# %#rm# de contact prietenescdintre noi.



A %ost cea din urm# oar# cnd l&am v#8ut.

Ge&am uitat pe strad#. Fn amintirile mele, aceasta %usese o 8on#relativ lini4tit# a Londrei, "ns# ast#8i oamenii n#v#leau pe ueenVs ate

/errace, alergnd, "mpiedicndu&se, lovindu&se unii de al:ii. *#rba:ii 4i%emeile se scurgeau pur 4i simplu "n valuri de la casele 4i locurile lor demunc#. 6ei mai mul:i dintre ei aveau capetele ascunse sub m#4ti dega8e. Fns# acolo unde puteam vedea chipuri, citeam durere, am#r#ciune4i spaim#.

6opiii p#reau s# %ie pretutindeni, cei mai mul:i "n uni%ormemohorte, cu m#4ti de ga8e mici, %#cute pe m#rimea lorJ era limpede c#4colile %useser# "nchise. 6opiii r#t#ceau pe str#8i, plngnd dup# p#rin:iilorJ m&am gndit la alea unei mame care "4i c#uta odrasla "n acestnes%r4it %urnicar clocotitor, a4a cum devenise Londra, iar imaginea "mistrni oroare.

?nii dintre oameni purtau accesoriile unei 8ile de lucru E serviete4i gen:i de mn#, obi4nuite 4i inutile E iar al:ii dea adunaser# sarcini cuobiecte din cas# 4i le :ineau "n vali8e pntecoase sau "n%#4urate "ndraperii 4i cear4a%uri. Am v#8ut un b#rbat usc#:iv 4i nervos care se

poticnea cu un enorm 4i%onier, plin, %#r# "ndoial#, cu lucruri de pre:,echilibrat "ntre ghidonul 4i 4aua unei biciclete. =oata bicicletei se i8bea

de spin#rile 4i picioarele oamenilor. O 'aide; 'aide; =#cnea b#rbatul spre cei din %a:a lui. Gu r#m#sese nici urm# de autoritate sau supraveghere. Hac#

e+istaser# poli:i4ti sau solda:i, pesemne c# %useser# cople4i:i E ori "4irupseser# "nsemnele 4i se al#turaser# e+odului. Am v#8ut un b#rbat "nuni%orma Armatei Salv#rii, care st#tea pe o scar# 4i 8biera>

O !ternitate; !ternitate; oses indic# "ntr&o direc:ie. O $rive4te; Homul este spart spre r#s#rit, c#tre Stepne@. S&a 8is

cu impenetrabilitatea acestui miraculos $la%on;Am observat c# avea dreptate. Se p#rea c# o bomb# gigantic# per%orase o imens# gaur# "n cochilia de beton, "n apropierea ori8ontuluiestic. Heasupra acelei r#ni principale. Homul plesnise precum carapaceaunui ou, iar o uria4# %4ie neregulat# de v#8duh albastru era vi8ibil#,aproape pn# la 8enitul Homului. $uteam s# v#d c# pagubele "nc# nu"ncetaser#, c#ci de sus ploua cu buc#:i de 8id#rie E unele de m#rimeaunor case E peste toat# aceast# parte a ora4ului, 4i am 4tiut c#stric#ciunile 4i pierderile de vie:i de pe p#mnt trebuie c# erau"nsemnate.

La mare distan:# E c#tre Gord, am avut impresia E am au8it o



serie de bubuituri "n%undate, precum pa4ii unui gigant. $retutindeni "n ur, aerul era "n:esat de urletele sirenelor E 0ulla$ ulla$ ulla E 4i decumplitele vaiere ale Homului spart de deasupra noastr#.

&am "nchipuit privind "n os de la nivelul Homului, spre o

Londr# trans%ormat#, "n cteva momente, dintr&un ora4 "nsp#imntat, dar%unc:ional, "ntr&un ca8an de haos 4i teroare. /oate drumurile ce se"ndreptau spre est, Sud, ori Gord, la dep#rtare de bre4a Homului,aveau s# %ie acoperite de puhoaiele de re%ugia:i, %iecare punct din acestv#lm#4ag repre8entnd o %#ptur# uman# E un copil r#t#cit, un p#rinte sauun so: neconsolat E o %#rm# de su%erin:# %i8ic# 4i de mi8erie.

oses trebui s# :ipe pentru a acoperi caco%onia str#8ii> O Homul #sta blestemat o s# se pr#bu4easc# peste noi to:i, dintr&

un minut "n altul; O Dtiu, trebuie s# aungem la 6olegiul mperial. 'ai E %olose4te&

:i umerii; Gebogip%el, aut#&ne, dac# po:i.Am p#4it "n milocul drumului aglomerat. Goi trebuia s# mergem

c#tre !st, "mpotriva 4uvoiului gloatei. Gebogip%el, "n mod limpeden#ucit de lumina 8ilei, aproape c# se tre8i trntit la p#mnt de un b#rbatcare alerga E avnd o %a:# rotund# 4i purtnd un costum cu epole:ii pedeasupra E 4i care agit# pumnul spre orloc. Hup# acest incident,oses 4i cu mine l&am :inut pe orloc "ntre noi, %iecare strngnd "ntr&

un pumn cte un bra: sl#b#nog. Ge&am ciocnit cu un biciclist, aproaper#sturnndu&l de pe vehiculul s#u> el :ip# la mine, incoerent, 4i d#du s#m# loveasc# cu pumnul osos, de care eu m&am eschivat> apoi se"mpletici "n menghina oamenilor din spatele meu, cu cravata aruncat#

peste um#r. Apoi ap#ru o %emeie gras#, care ne "mpinse "n spate pestrad#, tr#gnd dup# ea un covor %#cut sulJ %usta i se ridicase dincolo degenunchi, iar gambele "i erau mnite de pra%. La %iecare c:iva iar8i, sea4e8a cu picioarele pe covorul ei un alt re%ugiat, sau trecea peste el roata

unei biciclete, iar %emeia se poticneaJ purta masca de ga8e, 4i am pututs# deslu4esc cum lacrimile i se adunau "n spatele sticlelor, "n vreme cese lupta cu acel morman nere8onabil 4i di%icil, care era att de important

pentru ea.?nde vedeam cte un chip uman, nu mi se p#rea chiar att de r#u,

c#ci puteam s# nutresc un pic de sentiment de camaraderie pentru acest%unc:ionar cu ochii ro4ii sau pentru acea vn8#toare obosit#. Fns# cum#4tile de ga8e 4i acea ilumina:ie %#rmi:at# 4i adumbrit#, gloatadevenise anonim# 4i insectil#J era ca 4i cum a4 %i %ost transportat iar#4ide pe $#mnt pe vreo "ndep#rtat# planet# a co4marurilor.

Acum se au8i din nou un sunet E un :iuit sub:ire 4i monoton care



str#punse aerul. Am avut impresia c# venea prin bre4a de la !st.ul:imea din urul meu p#ru s# se opreasc# din acea vn8oleal#, de

parc# ar %i ascultat. oses 4i cu mine ne&am uitat unul la cel#lalt,nedumeri:i de semni%ica:ia acestei amenin:#toare des%#4ur#ri a

lucrurilor.Duieratul "ncet#.Fn t#cerea care urm#, un singur glas rosti un strig#t>

O $roiectil; !ste un proiectil de %ragmenta:ie...Acum 4tiam ce repre8entau pa4ii "ndep#rta:i ai gigantului de la

Gord> era ateri8area unui bara de artilerie.=#ga8ul de lini4te lu# s%r4it. Fn preama noastr# erupse panica,

mai turbat# dect oricnd. &am aplecat peste Gebogip%el 4i l&am apucatde umeri pe oses> %#r# alte preparative, i&am trntit pe amndoi la

p#mnt, iar un 4ir de oameni se "mpiedicar# "mpreurul nostru,acoperindu&ne cu trupurile lor calde, palpitnde. Fn acea ultim# clip#, "nvreme ce membrele se loveau de %a:a mea, am putut s# aud glasul ascu:ital acelui b#rbat din Armata Salv#rii, "nc# :ipndu&4i chemarea>

O !e&ternitate; !e&ternitate;ar apoi se produse o str#%ulgerare, str#lucitoare chiar 4i sub

movila de carne, 4i un tres#ltat al solului. Am %ost a8vrlit "n sus, m&am pocnit cap "n cap cu cineva, apoi m&am pr#v#lit la p#mnt, r#mnnd o

clip# %#r# cuno4tin:#.

1!. <om3ar,amntul

6nd mi&am revenit "n sim:iri, l&am g#sit pe oses :inndu&m# de

subsuori, sco:ndu&m# de sub corpurile c#8ute. $iciorul mi se ag#:# deceva E cred c# era cadrul unei biciclete E 4i am :ipat> oses "mi d#dudrumul o clip# pentru a mi&l elibera de obstacol, apoi m# trase a%ar#.

O !4ti tea%#rIFmi atinse %runtea cu vr%urile degetelor, iar cnd le d#du la o

parte, avea snge pe ele. F4i pierduse rani:a, am remarcat eu.# sim:eam ame:it, 4i "n urul capului meu p#rea s# dea trcoale o

durere cumplit#, a4teptnd s# coboareJ 4tiam c# atunci cnd voi sc#pa deaceast# amor:eal# trec#toare, aveam s# su%#r cu adev#rat. Fns# nu eratimp pentru a4a ceva.

O ?nde&i Gebogip%elI



O Aici.orlocul st#tea pe strad#, nev#t#mat> "4i pierduse 4apca, totu4i,

iar ochelarii s#i %useser# 8gria:i de un %ragment 8bur#tor, "nsemn#rilelui erau risipite, dosarul %iind des%#cut. Gebogip%el urm#ri cum %oile "i

erau purtate de vnt.amenii %useser# "mpr#4tia:i precum ni4te popice de e+plo8ie 4i8guduituri. $retutindeni "n urul nostru, trupuri peste trupuri, 8#ceau "n

po8i:ii ne%ire4ti, cu bra:ele atrnate, cu picioarele r#sucite, cu guriledeschise 4i ochii holba:i, b#rba:i "n vrst# peste %emei tinere, un copila4e8at pe spinarea unui soldat. !ra mare 8arv# 4i se au8eau o groa8# degemete. Fn vreme ce oamenii se c#8neau s# se ridice E cel mai mult m#duceau cu gndul la o gr#mad# de insecte, colc#ind unele pestealtele E iar din loc "n loc am 8#rit pete de snge, "ntunecate, pe c#rnuri 4ive4minte.

O Humne8eule; =osti oses, tulburat. /rebuie s#&i aut#m peoamenii #4tia "n:elegiI...

O Gu; Am s#rit la el. 2u putem E sunt prea mul:i. Gu putem %acenimic. Avem noroc c# suntem "n via:#, pricepiI ar acum, tunurile 4i&aucalibrat tirul... 'aide; /rebuie s# ne urm#m planul, trebuie s# sc#p#mde&aici, la timp.

O Gu pot s# suport, rosti oses. G&am v#8ut niciodat# asemenea

priveli4ti.orlocul veni la noi acum.

O # tem c# vor e+ista scene 4i mai oribile "nainte s# sc#p#m deacest secol al vostru, spuse el sumbru.

A4adar, ne&am continuat drumul. Ge poticneam pe un carosabil cedevenise alunecos din pricina sngelui 4i a e+crementelor. Am trecut pelng# un b#iat care suspina neautorat, cu un picior 8drobitJ "n ciudaadmonest#rilor mele dinainte, oses 4i cu mine n&am putut s# re8ist#m

plnsului s#u tnguitor 4i :ipetelor de autor, a4a c# ne&am ab#tut pentrua&l ridica din locul unde 8#cea, lng# trupul unui l#ptar, 4i l&am spriinitde un 8id. %emeie ie4i din mul:ime, v#8u starea copilului 4i veni la elJ"ncepu s#&i 4tearg# %a:a cu o batist#.

O %i mama luiI # "ntreb# oses. O Gu 4tiu. !u...Acea voce ciudat# 4i lichid# se au8i "n spatele meu, ca o chemare

din alt# lume> O Haide'i; Ge&am reluat "naintarea 4i "n cele din urm#, am auns la col:ul

dintre ueenVs ate 4i /erraceJ am observat c# acolo %usese epicentrul



e+plo8iei. O #car nu e ga8, am spus eu. O Gu, rosti oses, cu glasul "ncordat "ns# E vai, Hoamne E 4i a4a

e de auns;

Se vedea un crater, c#scat "n supra%a:a drumului, cu diametrul decteva picioare. ?4ile erau "n%undate "n#untru 4i, ct 8#ream cu ochii, numai r#m#sese nici o %ereastr# intact#J draperiile se leg#nau inutile. Fn

pava 4i pe 8iduri mai e+istau ni4te cratere secundare, provocate deschiele de la e+plo8ia obu8ului.

ar oamenii...

?neori, limba este neputincioas# "n a 8ugr#vi pe de&a "ntregulatrocitatea unor sceneJ uneori, comunicarea unor evenimente tr#ite altoroameni, %apt care repre8int# temelia societ#:ii noastre mutuale, d# gre4.Aceasta era una dintre situa:iile cu pricina Gu a4 putea comunicaoroarea acelei str#8i din Londra nim#nui care nu a %ost martor la ea.

useser# rete8ate capetele. ?nul 8#cea pe pava, t#iat curat, lng#o valioar#. *ra:e 4i picioare n#p#deau totul, cele mai multe dintre ele"nc# "mbr#cateJ am v#8ut un membru "ntins, cu un ceas la"ncheietur# E m&am "ntrebat dac# "nc# %unc:iona E iar "n alt# parte, la omn# micu:#, despicat#, ce se a%la "n preama craterului, am 8#rit ni4te

degete arcuite "n sus, ca petalele unei %lori. Aceast# compara:ie sun#absurd E comic; 6hiar 4i "n acel moment a trebuit s# m# %or:e8 s# pricepc# acele componente disparate alc#tuiser#, cu doar cteva minute "nurm#, %#pturi umane con4tiente, %iecare cu o via:# 4i cu speran:e. Fns#aceste h#lci de carne ce se r#ceau nu&mi p#reau mai umane dect pieseleunei biciclete distruse, pe care le&am v#8ut "mpr#4tiate pe 4osea

Gu mai v#8usem niciodat# asemenea priveli4tiJ m# sim:eamdeta4at de toate, de parc# a4 %i umblat pe t#rmul unui vis E "ns# 4tiam

c#, "n su%letul meu, voi rememora pentru vecie acest m#cel. &amgndit la nteriorul S%erei orlocilor 4i mi l&am "nchipuit ca pe o c#ldareumplut# cu un milion de puncte de oroare 4i su%erin:#, %iecare la %el deabect ca 4i acesta. ar ideea c# o ast%el de nebunie putea s# se pogoareasupra Londrei E asupra Londrei mele E m# umplu de o angoas# ce "mi

provoc# "n beregat# o sen8a:ie de durere %i8ic# acut#.oses era livid 4i pielea i se acoperise de o pelicul# lucitoare de

sudoare %in# 4i de colb> ochii lui deveniser# uria4i 4i scnteietori,holbndu&se. &am aruncat o privire lui Gebogip%el. Fn spateleochelarilor, ochii s#i mari nu clipeau, ca 4i cum ar %i cuprins cu privireaacel masacru "ngro8itorJ m&am "ntrebat dac# nu cumva "ncepuse s#



cread# c# "l adusesem, nu "n trecut, ci "ntr&unul din 6ercurile interioareale n%ernului.

1#. Rotamina

Ge&am c#8nit s# parcurgem ultimii 8eci de iar8i pn# la 8idurile6olegiului mperial, iar acolo am descoperit, spre e+asperarea mea, c#accesul ne era blocat de un soldat, cu masc# 4i pu4c#. Acestindivid E ne"n%ricat, dar, de bun# seam#, cu des#vr4ire lipsit deimagina:ie E r#m#sese la postul s#u, "n vreme ce rigolele str#8ii din %a:a

lui deveniser# ro4ii de atta snge. #cu ochii mari, "n spatele discurilor protectoare din sticl#, la vederea lui Gebogip%el.

Gu m# recunoscu 4i, cu o %ermitate de neclintit, re%u8# s# ne permit# s# trecem %#r# autori8a:ia cuvenit#.

$rin aer se au8i alt :iuitJ ne&am ghemuit cu to:ii E pn# 4i soldatul"4i strnse la piept arma ca o pav#8# totemic# E dar, de data aceasta,obu8ul c#8u la ceva dep#rtare de noiJ am perceput o str#%ulgerare, un

pocnet de sticl# 4i un tremur al p#mntului.

oses se apropie de soldat cu pumnii "ncle4ta:i. Su%erin:a sa pricinuit# de bombardament p#rea s# se %i metamor%o8at "n %urie. O Ai au8it asta, lacheu a%urisit "n uni%orm#I <bier# el. /otul este

un haos, oricum; /u ce mai p#8e4tiI 6e sens mai areI 6hiar nu po:i s# pricepi ce se "ntmpl#I

arda "4i "ndrept# pu4ca spre pieptul lui oses. O Ai gri#, b#ie:ic#... O Gu, nu pricepe, am rostit eu, interpunndu&m# "ntre oses 4i

soldat.!ram de8am#git de v#dita lips# de st#pnire a lui oses,indi%erent de ne%ericirea lui.

O Am putea s# intr#m prin alt# parte. Hac# 8idurile 6olegiuluisunt sparte..., 8ise Gebogip%el.

O Gu, am spus eu cu hot#rre. Acesta este drumul pe care "l 4tiu.Am %#cut c:iva pa4i pn# la militar. Ascult#, soldatule, nu amautori8a:ia s# trec de tine E "ns# te asigur c# sunt important pentru!%ortul de =#8boi.

Fn spatele m#4tii, ochii osta4ului se "ngustar#. O H# un tele%on, am insistat eu. /rimite dup# Hoctor allis. Sau



dup# pro%esorul _del. !i vor garanta pentru mine, sunt sigur de asta;#car veri%ic#, te rog;

Fn cele din urm# E cu arma "ndreptat# spre noi E soldatul merse cuspatele pn# la poart# 4i ridic# un receptor de tele%on de pe perete.

Avu nevoie de cteva minute pentru a termina apelul. Am a4teptatcu o angoas# sporit#J nu era posibil s# am soarta de a %i "mpiedicat s#evade8 "n timp de un asemenea lucru de nimic E nu, dup# ce trecusemde attea; Fn cele din urm#, el spuse, "n sil#>

O Huce:i&v# la biroul Hoctorului allis.Apoi, acest osta4 simplu 4i brav se d#du la o parte, iar noi am

p#4it din h#rm#laia str#8ii "n calmul relativ al 6olegiului mperial. O Ge vom pre8enta la allis, i&am 8is eu. Gu&:i %ace grii.

ul:umesc;...Am p#truns "n labirintul de tuneluri pe care l&am descris mai

"nainte.oses scoase un morm#it de u4urare.

O Asta&i ba%ta noastr#; Spuse el. S# d#m peste singurul militardin toat# Londra asta blestemat# care "nc# se a%l# la postul s#u; *ietuln#tng irecuperabil...

O 6um de po:i %i att de dispre:uitorI Am s#rit eu. !ste un b#rbatobi4nuit, care "4i "ndepline4te sarcina ce i s&a dat ct poate de bine, "n

milocul acestei situa:ii E o nebunie de care nu el este vinovat; 6e vreimai mult de la un omI !iI

O '; 6e 8ici de imagina:ieI He %ler, de inteligen:#, deini:iativ#...

Ge&am oprit amndoi, r#mnnd nas "n nas. O Homnilor, rosti Gebogip%el. 6hiar este momentul potrivit s# v#

8gi:i unul "n buricul altuiaIAmndoi ne&am holbat la orloc, apoi unul la cel#lalt. $e chipul

lui oses am citit un soi de spaim# vulnerabil# pe care 4i&o ascundeasub %uria aceea E cnd am privit "n ochii s#i, parc# m&a4 %i uitat "n cu4caunui animal "ngro8it E a4a c# am dat din cap spre el, str#duindu&m# s#&itransmit "ncredere.

omentul trecu, iar noi ne&am reluat drumul. O *ine"n:eles, am spus eu, "ntr&o "ncercare de a rupe tensiunea,

tu nu te 8gie4ti niciodat# la burice, nu&i a4a, Gebogip%elI O Gu, rosti orlocul degaat. Fn primul rnd, pentru c# nu am

buric.Am iu:it ritmul. Am auns la principala cl#dire de birouri 4i am

pornit "n c#utarea camerei lui allis. Am trecut pe ni4te coridoare



acoperite cu covoare, pe lng# rndurile de u4i cu pl#ci de bron8.Luminile erau "nc# aprinse E mi&am "nchipuit c# 6olegiul avea asigurat#

propria sa surs# de electricitate E 4i covoarele ne "n#bu4eau 8gomotul pa4ilor. Gu am v#8ut nici o persoan#. ?nele dintre u4ile birourilor erau

date "n l#turi, iar "n#untru se vedeau semnele plec#rii 8orite> o cea4c# deceai r#sturnat#, o :igar# care tot mai ardea "ntr&o scrumier#, hrtii"mpr#4tiate pe parchet.

!ra greu de cre8ut c# numai la c:iva 8eci de iar8i domneam#celul;

Am auns la o u4# deschis#J din interior emana o lic#rirealb#struie. 6nd ne&am oprit "n cadrul u4ii, singurul ocupant E eraallis E st#tea coco:at pe col:ul biroului. $urta ochelarii s#i cu ramemetalice sub:iri, o hain# de t2eed 4i o cravat# din ln#> avea ata4at unsingur epolet, iar masca de ga8e se g#sea pe birou, lng# elJ se a%la, de

bun# seam#, "n milocul preparativelor de a evacua cl#direa, "mpreun#cu restul oamenilor, "ns# se l#sase distras.

O Hisperat# situa:ie, rosti ei. Hisperat#; Apoi se uit# la noi maiatent E parc# ne&ar %i v#8ut pentru "ntia oar#. Hoamne Humne8eule,sunte:i "ntr&un hal;

Am p#truns "n "nc#pere 4i am putut s# remarc %aptul c# acel lic#ralbastru provenea de la ecranul unei cutii mici, cu %a:a din sticl#.

!cranul pre8enta o panoram# "n avalul unei por:iuni de ru E probabil/amisa E cu detalii destul de granulate.

oses se aplec# "nainte, cu palmele pe genunchi, pentru aobserva mai bine micu:ul aparat.

O ocali8area pare destul de slab#, 8ise el, "ns# este o noutatee+traordinar#.

Fn ciuda caracterului presant al momentului, 4i eu eram contrariatde acest dispo8itiv. Fn mod evident era acel %onogra% "mbun#t#:it, ce

transmitea imagini, de care pomenise [email protected] ap#s# un comutator de la biroul s#u, iar imaginea semodi%ic#J "n linii generale r#m#sese la %el E rul, ce 4erpuia prin peisaulurban E dar lumino8itatea devenise ceva mai puternic#.

O $rivi:i aici, 8ise el. ?rm#resc %ilmul #sta la nes%r4it, de cnd s&a "ntmplat. $ur 4i simplu nu&mi vine s#&mi cred ochilor... !i bine, dac#noi suntem "n stare s# ne "nchipuim asemenea lucruri, presupun c# 4i eisunt;

O 6ineI O ermanii, bine"n:eles. A%urisi:ii de germani; maginea aceasta

provine de la o camer# montat# "n vr%ul Homului. Ge uit#m "nspre !st,



dincolo de Stepne@ E pute:i s# vede:i cotul rului. Acum privi:iaici E iat# cum apare...

Am observat o ma4in# 8bur#toare, un aparat negru, "n %orm# decruce, care gonea la oas# altitudine pe deasupra rului sclipitor. enea

dinspre !st. O # da:i seama, nu e deloc u4or s# bombarde8i un Hom, 8iseallis. sta&i 4i scopul, bine"n:eles. Structura este reali8at# "n cea maimare parte din 8id#rie re8istent#, iar gravita:ia o :ine la %el de bine ca unschelet de o:elJ orice bre4# ne"nsemnat# tinde s# se astupe...

Acum, ma4ina de 8bor arunc# o mic# "nc#rc#tur# spre pn8a apei.maginea era granulat#, "ns# "nc#rc#tura p#rea cilindric# 4i scnteia "nlumina soarelui, ca 4i cum s&ar %i rotit "n timp ce c#dea.

O He regul#, schiele de la o e+plo8ie aerian# pur 4i simplu se preling pe beton, continu# allis. Di chiar dac# se plasea8# o bomb#, prin cine 4tie ce miloace, e+act pe supra%a:a Homului, nu se producstric#ciuni, "n circumstan:e obi4nuite, "ntruct cea mai mare parte ae+plo8iei se disipea8# "n aer E "n:elege:iI

Fns# e+ista o modalitate. !u o 4tiam; =ota&mina E sau torpila desupra%a:#... Am scris o propunere cu mna mea, dar n&a %#cut niciodat#

progrese, iar eu n&am avut energia E nu cu acest H=/emp pe cap... Fnlocul "n care Homul "ntlne4te rul. $ricepe:i, carapacea se e+tinde

dincolo de supra%a:a apei. biectivul este s# resping# atacurilesubmersibilelor 4i a4a mai departe. Hin punct de vedere structural, toat#construc:ia seam#n# cu un st#vilar.

!i bine E dac# po:i s# plase8i bomba pe acea parte a Homului, de sub ap#... allis "4i "ntinse minile sale mari, distinse, pentru a mima.Atunci, apa ":i va veni "n autor, pricepe:i. 6uprinde e+plo8ia 4icanali8ea8# energia c#tre interior. Fn structura Homului.

$e ecran, "nc#rc#tura E bomba german# E atinse pn8a apei. ar

de&acolo rico%+, "ntr&o cea:# de vapori argintii, 4i %#cu o serie de salturi, peste supra%a:a rului, "nspre Hom. a4ina 8bur#toare e+ecut# un viraspre dreapta 4i se dep#rta, %oarte gra:ioas#, l#snd rota&mina, s# sedeplase8e repede c#tre Hom, "ntr&o succesiune de arcuri parabolice.

O Fns# cum s# bagi o bomb#, cu mare preci8ie, "ntr&un asemenealoc inaccesibilI Se "ntreb# allis. Gu po:i s#&i dai drumul, a4a, de&adreptul. Ar aunge unde 4i&a "n:#rcat dracul copiii. Hac# lanse8i o min#chiar 4i de la o altitudine moderat#, s# spunem, de cincispre8ece mii de

picioare, un vnt schimb#tor ce su%l# cu doar 8ece mile la or# va crea omar# de eroare de dou# sute de iar8i.

Fns# apoi m&a %ulgerat ideea, 8ise el. Hoar d#&i pu:in# rota:ie "n



sens invers, 4i bomba ta o s# %ac# salturi pe ap# E cu un pic de practic#, e posibil s# deduci legile rico4#rii 4i s&o %aci e+trem de precis#... &am povestit despre e+perimentele de acas#, cu bilele %iicei meleI

ina sare pn# la piciorul Homului, apoi alunec# pe supra%a:a sa,

sub ap#, pn# ce atinge adncimea necesar#... Di asta&i tot. po8i:ionare per%ect#;allis radia, iar cu claia sa de p#r alb 4i cu acei ochelari pu4i

strmb, sem#na leit cu un c#m#tar.oses se uit# cu aten:ie la imaginile neclare.

O Har eu am sen8a:ia c# bomba asta urmea8# s# dea gre4. Fn modsigur, salturile "i vor epui8a... ah;

Acum, o dr# de %um, de un alb&str#lucitor chiar 4i pe imagineaslab#, :4ni din spatele =ota&minei. *omba s#ri pe ap# de parc# ar %i %ostrevigorat#.

O ermanii #4tia, 8mbi allis, trebuie s#&i admiri. Gici m#carmie nu mi&a trecui prin minte 4mecheria asta...

=ota&mina, cu motorul s#u de rachet# "nc# %unc:ionnd, disp#rudup# curbura Homului 4i nu se mai putea vedea Apoi, imaginea tresalt#4i ecranul se umplu cu o lumin# albastr#, di%u8#. *arnes allis o%t#.

O Ge&au %#cut&o, s&ar p#rea; O 6um e cu bombardamentele germaneI Fntreb# oses.

O ArtileriaI allis nu p#rea deloc interesat. $robabil, tunuriu4oare de 1-5 mm, lansate cu unit#:i de para4uti4ti. /otul "n avangardainva8iei marine 4i aeriene care va urma, nu m# "ndoiesc. F4i scoaseochelarii 4i "ncepu s#&i lustruiasc# cu cap#tul cravatei. Fnc# nu suntemdistru4i. Har este o situa:ie disperat#. oarte urt#, "ntr&adev#r...

O Hoctore allis, am spus eu, ce s&a "ntmplat cu _delI O 'mI 6u cineI # privi cu ochii mari, "ncerc#na:i. h, cu

_del. 6e&i cu elI

O !ste aiciI O Ha A4a cred. Fn biroul lui.oses 4i Gebogip%el se "ndreptar# c#tre u4#J oses "mi %#cu

semn, insistent, c# trebuia s#&i urme8. !u mi&am ridicat mna. prindu&l.

O Hoctore allis, nu vrei s# vii cu noiI O $entru ce anumeI O S&ar putea s# %im opri:i "nainte de a aunge la _del. /rebuie

s#&l g#sim.!l rse 4i "4i potrivi la loc ochelarii pe nas.

O h, nu cred c# pa8a sau alte lucruri mai contea8# mult acum.



Humneata nu e4ti de aceea4i p#rereI ricum, uite; Huse mna la rever 4i"4i scoase ecusonul numerotat ce era prins acolo. a asta E spune&le c# te&am autori8at eu E dac# dai peste cineva su%icient de nebun pentru ar#mne la postul s#u.

O A:i %i surprins, am spus eu cu emo:ie. O 'mISe "ntoarse din nou c#tre televi8orul s#u. Acum, acesta pre8enta

un grup de imagini la "ntmplare, luate evident cu o serie de camere dedeasupra Homului> am v#8ut ni4te ma4ini 8bur#toare avntndu&se "nv#8duh ca ni4te :n:ari negri, 4i ni4te prelate din sol au %ost trase la o

parte pentru a scoate la iveal# o o4tire de Leviathani ce se tra lasupra%a:#, scuipnd aburi, pentru a trasa o linie care se "ntindea, aveameu impresia, de la Le@tonstone pn# la *romle@J iar toat# aceast# hoard#enorm# avansa %erm, s%#rmnd p#mntul, pentru a da piept cuinvadatorii germani. Apoi "ns#, allis ap#s# un buton, iar acele%ragmente de Armaghedon disp#rur#, cnd el rul# "nc# o dat#"nregistrarea cu =ota&mina.

O situa:ie disperat#, spuse el. Di ar %i %ost posibil s# o avem primii; Fns# ce reali8are minunat#... nici m#car eu nu eram sigur c# se poate în)+ptui.

St#tea cu privirea a:intit# "nspre ecran, iar ochii "i erau ascun4i de

re%lec:iile plpitoare 4i %#r# noim# ale imaginilor.Di a4a l&am l#satJ cu o stranie pornire de mil#, am "nchis "ncet u4a

biroului dup# mine.

1%. Cronomo3ilul

Murt _del st#tea la %ereastra biroului s#u cu draperia tras#,:inndu&4i bra:ele "ncruci4ate.

O *ine m#car c# ga8ul n&a sosit "nc#, spuse el, %#r# vreointroducere. Dti:i, cndva am %ost martor la e%ectele unui atac cu ga8e,lansat de bombardierele engle8e asupra *erlinului. Am mers pe ?nterden Linden 4i de&a lungul lui Sieges Allee, iar acolo am dat peste

pr#p#d. 6t de nedemn; /rupul se degradea8# att de rapid, 4ti:i. Se"ntoarse 4i "mi 8mbi am#rt. a8ul este %oarte democratic, nu crede:iI

Am mers lng# el. O $ro%esore _del. /e rog... Dtim c# ai ni4te $lattnerit#. Am



v#8ut&o.Fn loc de r#spuns, el se apropie sprinten de o vitrin#. Aungnd la

numai trei picioare de Gebogip%el, _del nu %#cu dect s#&i arunce o privireJ dintre to:i oamenii pe care "i "ntlnisem "n 193C, el avu cea mai

cump#tat# reac:ie %a:# de orloc. Apoi scoase un borcan de sticl# dinvitrin#J acesta con:inea o substan:# cu scnteieri ver8ui, care p#rea s#re:in# lumina.

O $lattnerit#, murmur# oses. O !+act. =emarcabil de u4or de sinteti8at din carolinum E dac#

cuno4ti re:eta 4i ai acces la o pil# de %isiune pentru iradiere. $#rear#ut#cios. Am vrut s# o remarci, "mi 8ise mie. Am sperat c# o veirecunoa4te. A %ost "ncnt#tor de simplu s#&i trag pe s%oar# pe ace4tiengle8i "n%umura:i, cu Hirectoratele lor de toate soiurile, care n&au pututs# vad# comoara de sub nas; ar acum va repre8enta sc#parea voastr#din aceast# "nsp#imnt#toare ale a $lngerii E daI

O A4a sper, am sus eu "n%l#c#rat. %, a4a sper; O Atunci veni:i; Strig# el. Spre atelierul de //&uri.=idic# $lattnerita "n aer precum un %ar 4i ne c#l#u8i "n a%ara

biroului.

Am p#truns din nou "n labirintul de tuneluri din beton. allis

avusese dreptateJ pretutindeni, g#r8ile "4i abandonaser# posturile 4i, cutoate c# ne&am intersectat cu unu&doi savan:i sau tehnicieni "n halatealbe, care se gr#beau s# ias#, ace4tia nu schi:ar# nici o "ncercare de a ne"mpiedica, nici m#car nu se interesar# "ncotro mergeam.

ar apoi E -uumm; E 6#8u un alt obu8.Luminile electrice murir#, iar tunelul se 8gudui, aruncndu&m# la

p#mnt &am i8bit cu %a:a de podeaua pr#%uit#. i&am dat seama c#"ncepea s#&mi curg# snge cald din nas E pesemne c# acum chipul meu

repre8enta o priveli4te pe cinste E 4i am sim:it un trup u4or, cred c# al lui Gebogip%el, "mpleticindu&mi&se de picior.Hup# cteva secunde, trepida:iile %unda:iei "ncetar#, dar luminile

nu se mai aprinser#.# apuc# un acces de str#nut, din pricina pulberii de ciment care

satura aerul, 4i "mi re"nvie o r#m#4i:# din vechea mea spaim# de"ntuneric. Apoi am au8it sc#p#ratul unui chibrit E am 8#rit o clipit# %a:alat# a lui oses 4i l&am v#8ut "ndreptnd %lac#ra c#tre %itilul uneilumn#ri. =idic# lumnarea, protend %lac#ra cu palmele, iar lumina sag#lbuie se r#spndi "ntr&un glob "n tunel. oses "mi 8mbi.

O Am pierdut rani:a, dar am avut gri# s#&mi bag "n bu8unare o



parte dintre provi8iile pe care mi le&ai recomandat, spuse el._del se ridic# "n picioare, u4or :eap#nJ ad#postise (am observat

eu cu recuno4tin:#) $lattnerita la piept, iar borcanul nu se sp#rsese. O $esemne c# obu8ul a c#8ut pe terenurile 6olegiului. /rebuie s#

%im mul:umi:i c# am sc#pat cu via:#, c#ci 8idurile acestea ar %i putut s#se surpe peste noi cu u4urin:#.Ast%el am str#b#tut tunelurile "ntunecoase. Am %ost "mpiedica:i de

dou# ori de d#rm#turile c#8ute, "ns# cu pu:in e%ort am i8butit s# nestrecur#m. Fn momentul acela eram de8orientat 4i complet pierdut, "ns#_del E pe care puteam s#&l observ "n %a:a mea, cu borcanul de$lattnerit# str#lucind sub un bra: E "4i croia drum %oarte "ncre8#tor.

Hup# alte cteva minute am auns la ane+a pe care allis odenumise 6ompartimentul de He8voltare a //&urilor. oses ridic#lumnarea, iar %lac#ra ei lic#ri "n hala imens#. Fn a%ar# de absen:aluminii 4i de o %isur# lung# 4i complicat# ce str#b#tea pla%onul pediagonal#, atelierul r#m#sese a4a cum "l :ineam minte. $e podea eraur#spndite componente de motoare, ro:i libere 4i 4enile, bidoane de ulei4i ben8in#, crpe 4i salopete E toate accesoriile unui hale de lucru. Hescripe:ii %i+a:i "n pla%on cu ni4te %urci atrnau ni4te lan:uri, aruncndumbre alungite 4i comple+e. Fn centrul podelei am v#8ut o can# de ceai

pe um#tate goal#, aparent a4e8at# pe du4umea cu oarecare gri#, cu o

poghi:# sub:ire de pulbere de ciment "nspumnd supra%a:a lichidului.Acel cronomobil aproape terminat se a%la "n milocul halei, cu

tabla sa nevopsit#, din o:el cenu4iu, str#lucind "n lumina lumn#rii luioses. oses se apropie de vehicul 4i trecu u4or cu mna pe margineavoluminosului compartiment de pasageri.

O sta esteI O r%ul tehnologiei anilor 193-, am rnit eu. ?n 0/ransportor

?niversal, parc# a4a i&a 8is allis.

O !i bine, observ# oses, nu se poate a%irma c# are o linieelegant#. O Gu cred c# elegan:a a %ost criterul ce s&a avut "n vedere, am

rostit. Aceasta este o arm# de r#8boi> nu&i pentru pl#cere, e+plorare sau4tiin:#.

_del se deplas# pn# la cronomobil, a4e8# borcanul cu$lattnerit# pe pardoseal# 4i se apuc# s# deschid# unul dintre tuburile deo:el sudate pe carcasa vehiculului. 6uprinse cu minile capaculde4urubabil 4i icni din pricina e%ortului, "ns# nu i8buti s#&l clinteasc#. Sed#du "n spate, r#su%lnd greu.

O /rebuie s# umplem scheletul cu $lattnerit#, rosti el.



Altminteri...oses a4e8# lumnarea pe un ra%t 4i scormoni prin mormanele de

scule, de unde scoase o cheie universal# mare. O ?ite, spuse el. Las#&m# s# "ncerc cu asta.

Strnse %#lcile uneltei "n urul bu8ei capacului 4i, cu un pic dee%ort, reu4i s#&l des:epeneasc#._del lu# borcanul cu $lattnerit# 4i v#rs# substan:a "n tub. oses

d#du un ocol cronomobilului, des%#cnd 4i celelalte capace.!u am auns "n partea din spate a vehiculului, unde am g#sit o

portier#, "nchis# cu un bol: de metal. L&am scos, am l#sat portiera "n os4i am urcat "n cabin#. Fn#untru se a%lau dou# b#nci de lemn, %iecaresu%icient de mare pentru a "nc#pea pe ea dou# sau trei persoane, 4i unsingur scaun rabatabil, "n %a:#, care d#dea spre un vi8or "ngust. &ama4e8at pe locul 4o%erului.

Fnaintea mea se g#seau un volan simplu, pe care mi&am a4e8atminile, 4i un mic panou de comand#, dotat cu cadrane, comutatoare,manete 4i butoane> Fn apropierea podelei e+istau alte manete, evident

pentru a %i ac:ionate cu autorul picioarelor. Hispo8itivele de controlaveau un aspect grosier, ne%inisatJ cadranele 4i comutatoarele nu aveauetichete, iar din spatele bordului ie4eau ni4te cabluri 4i prghii pentrutransmisia mecanic#.

Gebogip%el mi se al#tur# "n cabin# 4i r#mase "n picioare, lng#um#rul meuJ i8ul puternic 4i dulceag de orloc aproape c# eracople4itor "n acel spa:iu "nchis. $rin vi8orul "ngust puteam s#&i observ pe_del 4i pe oses, umplnd tuburile.

O Fn:elegi principiul de %unc:ionare al //&uluiI Strig# _del.!ste "n "ntregime proiectul lui allis, bine"n:eles... !u n&am participat

prea mult la reali8area sa...i&am lipit chipul de vi8or.

O # a%lu "n %a:a instrumentelor de comand#, am spus eu. Fns#nu au etichete. Di nu observ nimic care s# aduc# cu un dispo8itivcronometric.

_del nu&4i ridic# privirea, ci continu# s# toarne cu aten:ie. O Am b#nuiala c# asemenea articole de lu+ precum cadranele

cronometrice n&au %ost "nc# montate. Acesta este un vehicule+perimental, incomplet, la urma urmei. Asta ":i provoac# problemeI

O /rebuie s# m#rturisesc c# perspectiva de a&mi pierde orientarea"n timp nu m# atrage prea mult, am rostit eu, dar nu, n&are cine 4tie ce"nsemn#tate... Fntotdeauna pot %i "ntreba:i b#4tina4ii;

O $rincipiul de %unc:ionare al //&ului e destul de simplu, 8ise



_del. $lattnerita irig# osatura vehiculului printr&o re:ea de capilare ce%ormea8# un %el de circuit... 6nd "l "nchi8i, c#l#tore4ti "n timp. Fn:elegiIaoritatea comen8ilor sunt legate de motorul cu ardere intern#, detransmisie 4i a4a mai departe, c#ci vehiculul %unc:ionea8# 4i ca

automobil. Fns# pentru a "nchide circuitul temporal e+ist# un comutatoralbastru, pe panoul de control. $o:i s#&l repere8iI O ata.Acum, oses potrivise la loc ultimul dintre capacele tuburilor 4i

"nconur# vehiculul c#tre portiera din spate. Sui "n#untru 4i "4i puse cheiauniversal# pe podea, apoi lovi cu pumnii "n pere:ii interiori ai cabinei.

O construc:ie bun#, robust#, observ# el. O 6red c# suntem gata de plecare, am spus ea O Har unde E c,nd E vom mergeI O 6ontea8#I &a dep+rtare de7aici E asta&i tot ce contea8# "n

trecut, pentru a "ncerca s# remediem situa:ia... oses, am ispr#vit cusecolul QQ. Acum trebuie s# %acem un alt salt "n "ntuneric. Aventuranoastr# "nc# nu s&a s%r4it;

6on%u8ia din privirea sa se di8olv#, 4i am remarcat o hot#rre"n%l#c#rat# lundu&i loculJ mu4chii ma+ilarului i se "ncordar#

O Atunci s#&i d#m drumul sau s# ne ia naiba; O 6red c# este %oarte posibil s# ne ia, 8ise Gebogip%el.

O $ro%esore _del, am strigat eu, urc# "n vehicul; O h, nu, rosti el 4i "4i ridic# minile "n %a:#. Locul meu este aici

"n spate, oses "mpinse "n tabla cabinei.. O Har 8idurile Londrei se pr#bu4esc "n urul nostru E tunurile

germane se g#sesc la numai cteva mile dep#rtare E nu&i un loc sigur, pro%esore;

O *ine"n:eles, v# invidie8, spuse _del. 6# p#r#si:i aceast#lume... cu acest r#8boi tic#los.

O Atunci, hai cu noi, am rostit. S# cau:i acea Lume inal# decare vorbeai... O Am o so:ie, 8ise el.Fn %l#c#ruia lumn#rii, chipul lui devenise o dung# palid#.

O Di unde se a%l#I O Am pierdut leg#tura cu ea. Gu am i8butit s# %ugim "mpreun#.

6red c# e "n iena... Gu&mi pot "nchipui c# i&au %#cut r#u, ca pedeaps# pentru de8ertarea mea. Fn glasul s#u se sim:ea un ton "ntreb#tor 4i mi&amdat seama c# acest b#rbat per%ect logic a4tepta din partea mea, "n acestmoment de cump#n#, cea mai ilogic# lini4tire;

O Gu, am rostit, sunt sigur c# ea...



Fns# n&am terminat propo8i:ia, c#ci E %#r# vreun alt avertismentdect un :iuit "n aer E c#8u "nc# un obu8, iar acesta cel mai aproapedintre toate;

?ltimul lic#r al lumn#rii noastre "mi ar#t#, "ntr&o str#%ulgerare detimp "nghe:at, cum peretele vestic al halei e+plod# "n interior E pur 4isimpluJ "n mai pu:in de o clipit#, se pre%#cu dintr&un panou neted 4iuni%orm "ntr&un nor turbat de schie 4i pulbere

Apoi ne&am cu%undat "n be8n#.ehiculul se 8gudui 4i E 0Zos; strig# oses E m&am l#sat la

podea, iar o grindin# de buc#:i de 8id#rie, de&a dreptul ucig#toare, r#p#i pe capota cronomobilului.

Gebogip%el se tr" "n %a:#J puteam s#&i simt miasma dulceag#.na sa "mi apuc# um#rul.

O Fnchide comutatorul, spuse el.&am uitat prin vi8orul "ngust E "n be8na absolut#, %ire4te.

O 6um r#mne cu _delI Am strigat. $ro%esore; Gu veni nici un r#spuns. Am au8it un trosnet, %oarte amenin:#tor

4i puternic, iar pe vehicul c#8ur# alte d#rm#turi. O =nchide comutatorul ; <ise, insistent, Gebogip%el. G&au8iI

Acoperi4ul se surp# 4i vom %i 8drobi:i;

O Fl aduc eu, spuse oses. Fn be8na deplin#, ghetele sale8#ng#nir# pe tabla cronomobilului. Fn vreme ce se "ndrepta c#tre parteadin spate a cabinei. s# %ie bine E mai am lumn#ri...

ocea lui se estomp# cnd aunse "n cel#lalt cap#t, dup# care i&am perceput pa4ii pe molo8ul risipit pe podea...

... apoi i8bucni un geam#t cumplit, ca un g%it grotesc, 4i un4uierat de deasupra. L&am au8it pe oses urlnd.

&am r#sucit, inten:ionnd s# sar din cabin# dup# el, dar am

sim:it o mu4c#tur# de din:i m#run:i "n partea moale a minii E din:i deorloc;Fn acea clip#, cu moartea strngndu&4i mreele "n urul meu, m&

am pr#v#lit din nou "n tenebrele ancestraleJ pre8en:a orlocului, din:iis#i ce "mi p#trundeau "n carne, p#rul lui care "mi atingea pielea E totulera insuportabil; Am r#cnit 4i am i8bit cu pumnul "n %a:a delicat# a lui

Gebogip%el.... !l "ns# nu :ip#J e+act "n clipa "n care l&am lovit, mi&am dat

seama c# se apleac# peste mine, c#tre panoul de comand#.*e8na mi se topi din ochi, gemetele betonului ce se surpa sl#bir#

pn# la t#cere 4i m&am tre8it iar#4i pr#bu4indu&m# "n lumina cenu4ie a



c#l#toriei "n timp.

1'. Că,r în timp

6ronomobilul se 8druncin#. &am "ntins dup# scaunul rabatabil,"ns# am %ost trntit la podea, lovindu&mi capul 4i umerii de o banc# dinlemn. na m# durea, negliabil, de la mu4c#tura orlocului.

str#lucire alb# inund# cabina, n#pustindu&se asupra noastr# "ntr&o e+plo8ie mut#. L&am au8it pe orloc urlnd. ederea "mi era"nce:o4at#, stnenit# de cheagurile de snge care "mi atrnau de obrai 4i

de sprncene. $rin portiera din spate 4i prin di%eritele vi8oare "nguste, sestrecura "n cabina ce trepida o lucoare palid# 4i uni%orm#J la "nceput

plpi, dar "n curnd se stabili8a "ntr&o lumin# cenu4ie, sp#l#cit#. &am"ntrebat dac# avusese loc vreo catastro%a recent#> poate c# aceast# hal#%usese mistuit# de %l#c#ri...

Fns# apoi mi&am dat seama c# aspectul luminii era prea constant, prea neutru pentru aceasta. Am "n:eles c# ne "ndep#rtaser#m mult deatelierul de r#8boi.

Str#lucirea era, %ire4te, lumina soarelui, %#cut# in%orm# 4i blnd#de suprapunerea 8ilelor 4i a nop:ilor, prea rapid# pentru a %i distins# deochii umani. Fntr&adev#r, ne pr#bu4iser#m "n timpJ acest vehicul E de4irudimentar 4i echilibrat necorespun8#tor E %unc:iona corect. Gu puteams#&mi dau seama dac# ne pr#bu4eam "n trecut ori "n viitor, darcronomobilul ne dusese dea "ntr&o perioad# de dincolo de e+isten:aHomului Londrei.

i&am pus minile sub mine 4i am "ncercat s# m# ridic, "ns# pe

palme aveam snge E al meu ori al orlocului E 4i am alunecat. &am pr#v#lit "napoi pe podeaua dur#, i8bindu&m# "nc# o dat# cu capul de banc#.

# cuprinse o s%r4eal# cumplit#, ce "mi "n:epenea oasele.Hurerile ca8nelor din timpul bombardamentului, amnate de v#lm#4agul

prin care trecusem, m# cople4ir# acum din plin. i&am l#sat capul s# seodihneasc# pe nervurile de metal ale podelei 4i am "nchis ochii. 0Di, m#rog, pentru ce toate asteaI am "ntrebat eu, %#r# a m# adresa cuivaanume. Moses era mort ... pierdut, "mpreun# cu pro%esorul _del, subtonele de d#rm#turi ale laboratorului nimicit. G&aveam nici cea maivag# idee dac# orlocul tr#ia ori muriseJ nici nu m# interesa. S# m#



duc# cronomobilul "n viitor sau "n trecut, cum "i era voiaJ s# str#bat# ove4nicie, pn# ce urma s# se s%#rme de 8idurile n%initului 4i ale!ternit#:ii; S# %ie un s%r4it pentru toate... Altceva nu mai doream. 0Gumerit# lumnarea, am murmurat 0Gu merit# lumnarea...

Am avut sen8a:ia c# simt ni4te palme delicate pe trup, o atingerede p#r pe chip, "ns# m&am opus 4i E cu o ultim# s%or:are E am datminile la o parte.

&am cu%undat "ntr&o be8n# adnc#, %#r# vise 4i mngiere.

# tre8i o i8bitur# puternic#.# hurducam pe podeaua cabinei. Sub capul meu se g#sea ceva

moale, care alunec#, iar :easta mi se ciocni iar#4i de col:ul dur al unei b#nci. Acest nou potop de lovituri m# readuse "n %ire 4i, cu oarecee8itare, m&am ridicat "n capul oaselor.

Reasta m# durea peste tot, iar trupul mi&l sim:eam ca 4i cum a4 %i%#cut %a:# unei partide de bo+ istovitoare. Fns#, "n mod parado+al, stareamea su%leteasc# p#rea c# se "mbun#t#:ise. oartea lui oses "nc# "mist#ruia "n minte E dar, dup# acel r#ga8 de incon4tien:# binecuvntat#,eram "n stare s#&mi "ntorc privirile de la ea, a4a cum se poate "ntoarcecineva din lumina orbitoare a Soarelui, 4i s# m# gndesc la alte lucruri.

Amestecul pal, side%iu, al 8ilei 4i nop:ii "nc# umplea interiorul

vehiculului. !ra groa8nic de %rigJ mi&am dat seama c# tremur 4i scotaburi. Gebogip%el st#tea pe locul pilotului, cu spatele "ntors spre mine.Hegetele sale albe cercetau dispo8itivele de pe panoul rudimentar 4iurm#reau %irele care atrnau din arborele de direc:ie.

&am ridicat "n picioare. 'urducatul cronomobilului. Fmpreun#cu ca8nele pe care le "ndurasem "n 193C m# %#ceau nesigur pe picioareJ

pentru a m# echilibra, m&am ag#:at de scheletul striat al cabinei 4i amdescoperit c# metalul era rece ca ghea:a sub minile mele. Articolul

moale care "mi spriinise capul, am descoperit eu, era sacoul orlocului.L&am "mp#turit 4i l&am a4e8at pe o banc#. Am v#8ut, de asemenea,aruncat# pe podea, cheia masiv# de care se %olosise oses ca s#deschid# tuburile de $lattnerit#. Am ridicat&o cu vr%ul degetelorJ eramnit# cu snge.

Fnc# purtam epole:ii greiJ de8gustat de aceste piese de armur#, le&am smuls de pe hainele mele 4i le&am a8vrlit os cu un 8dr#ng#nit.

Au8ind 8gomotul, Gebogip%el arunc# o privire "n direc:ia mea 4iam v#8ut c# ochelarii lui alba4tri %useser# cr#pa:i "n dou#, iar unul dintreochii enormi "i aunsese o mas# de carne stlcit# 4i de snge.

O $reg#te4te&te, spuse el cu voce groas#.



O $entru ceI !u...Di cabina se cu%und# "n "ntuneric.&am "mpleticit "n spate, ct pe ce s# cad din nou. ?n %rig intens

absorbi din aerul cabinei 4i din sngele meu c#ldura r#mas#, 4i capul

"ncepu iar#4i s#&mi vuiasc#. i&am "ncruci4at bra:ele pe trunchi. O 6e s&a "ntmplat cu lumina 8ileiIlasul orlocului p#rea aproape aspru "n acea be8n# hurducat#.

O s# dure8e doar cteva secunde. /rebuie s# r#bd#m... Di, la%el de rapid precum se l#sase, "ntunecimea "ncet#, iar lumina cenu4ie

p#trunse din nou "n cabin# parte din ascu:imea acelui %rig cumplit seestomp#, "ns# eu tot tremuram violent. Am "ngenuncheat pe podea,lng# scaunul lui Gebogip%el.

O 6e se petreceI 6e&a %ost astaI O Ghea'+, rosti el. Str#batem era glacia:iunilor periodiceJ

banchi8ele 4i ghe:arii coboar# din Gord 4i cuprind$#mntul E acoperindu&ne pe parcursul acestui proces E dup# care setopesc. Hin vreme "n vreme, e+ist# circa o sut# de picioare de ghea:#deasupra noastr#, a4 estima eu.

&am uitat prin vi8oarele "nguste din panoul %rontal alvehiculului. Am v#8ut o vale a /amisei trans%ormat# "ntr&o tundr#monoton#, populat# numai de ierburi re8istente, de crmpeie s%id#toare

de buruieni purpurii 4i de copaci r#8le:iJ ace4tia din urm# tremurau princiclurile lor anuale prea repede pentru a&i putea urm#ri, "ns# aveamsen8a:ia c# erau de esen:# tare> stear, r#chit#, plop, ulm, p#ducel. Gu se8#rea nici urm# de LondraJ n&am putut s# deslu4esc nici m#car n#lucilecl#dirilor evanescente, iar "n tot acel peisa cenu4iu nu e+ista nici :ipeniede om, nici m#car de animal. $n# 4i %ormele de relie% ale :inutului,dealurile 4i v#ile, "mi p#reau necunoscute, a4a cum %useser# remodelate"n repetate rnduri de ghe:ari.

ar acum E am observat&o cum se apropie "ntr&un %ulger#tor potopde str#lucire alb#, "nainte de a ne acoperi E sosi din nou area hea:#.Am blestemat "n "ntuneric 4i mi&am b#gat palmele la subsuoar#J degetelede la mini 4i de la picioare "mi amor:ir# 4i am "nceput s# m# tem dedeger#turi. 6nd ghe:arii se retraser# "nc# o dat#, l#sar# "n urm# un

peisa populat "n cea mai mare parte de acelea4i soiuri de plante tenace,ct puteam vedea cu ochii, "ns# cu contururile modi%icate. Fn modevident, erele de hea:# repl#smuiau terenul, de4i nu&mi puteam daseama dac# ne "ndreptam "nspre viitor sau "nspre trecut. Fn vreme ce m#uitam, ni4te bolovani mai mari ct oamenii p#rur# s# migre8e prin

peisa, alunecnd sau rostogolindu&se agaleJ %#r# doar 4i poate, acesta



era un e%ect bi8ar al ero8iunii p#mntului. O 6t timp mi&am pierdut cuno4tin:aI O Gu mult. reo trei8eci de minute, poate. O ar cronomobilul ne duce "n viitorI

O Str#pungem trecutul, spuse orlocul.Se "ntoarse cu %a:a spre mine, 4i am v#8ut c# mi4c#rile luigra:ioase %useser# reduse la ni4te 8vcniri :epene din pricina pumnilor pecare "i c#rasem.

O Sunt sigur de asta. Am v#8ut %ulger#tor dispari:iaLondrei E descre4terea ei, c#tre originile istorice. Hup# intervalele dintreglacia:iuni, a4 8ice c# parcurgem cteva 8eci de mii de ani "n %iecareminut.

O $oate ar trebui s# ne d#m seama cum s# oprim "naintarea printimp a acestui vehicul. Hac# g#sim o epoc# lini4tit#...

O Gu cred c# dispunem de vreo modalitate de a pune cap#t8borului cronomobilului.

O CeIorlocul "4i dep#rta palmele E am remarcat c# p#rul de pe dosul

lor era pres#rat cu o promoroac# %in# E dup# care ne&am cu%undat dinnou "n sepulcrul "ntunecat al he:ii, iar vocea lui pluti din obscuritate>

O Acesta este un vehicul de teste rudimentar, ne%inisat, adu&:i

aminte. ulte comen8i 4i indicatoare nu sunt conectate, iar maoritateaacelora care au cone+iuni nu par %unc:ionale. 6hiar dac# am 4ti cum s#modi%ic#m mecanismele %#r# a strica aparatul, eu nu v#d vreo

posibilitate de a ne da os din cabin# 4i de a aunge la resorturile interne.Am ie4it de sub hea:a ce remodelase tundra "nc# o dat#.

Gebogip%el urm#rea peisaul cu relativ# %ascina:ie> O nde4te&te la asta; iordurile Scandinaviei "nc# n&au %ost

t#iate, iar lacurile !uropei 4i Americii de Gord E umplute cu ghea:# ce

se tope4te E sunt %antasme ale viitorului.Am trecut dea dincolo de 8orii storiei umane. Fn A%rica s&ar putea s# g#sim rase de australopiteci E unele dintre ele ne"ndemnatice,altele ml#dioase, o parte carnivore, "ns# toate avnd po8i:ie biped# 4iaspect de maimu:#> o cutie cranian# mic#, din:i 4i talie de8voltate...

singur#tate enorm#, rece, pogor" asupra mea. # r#t#cisem "ntimp 4i "nainte, "ns# niciodat#, m&am gndit eu, nu su%erisem de oasemenea intensitate a i8ol#rii; are chiar era adev#rat E putea %iadev#rat E c# Gebogip%el 4i cu mine, "n cronomobilul nostru avariat,repre8entam singurul lic#r de inteligen:# pe tot "ntinsul planeteiI

O A4adar, n&avem nici o posibilitate de control, am 8is eu. !



posibil s# nu ne oprim pn# ce vom atinge "nceputul timpului... O # "ndoiesc c# se va aunge la asta, rosti Gebogip%el.

$lattnerita trebuie c# are o capacitate %inita. Gu ne poate propulsa totmai adnc prin timp, pentru eternitate E trebuie s# se epui8e8e. S# ne

rug#m ca acest lucru s# se produc# "nainte s# trecem de rdovician

56

4i6ambrian57. Fnainte s# aungem "ntr&o er# "n care nu e+ist# o+igen pentrua ne "ntre:ine.

O Fmbucur#toare perspectiv#, am 8is eu. ar lucrurile se pot"nr#ut#:i 4i mai mult, am impresia.

O 6umIi&am ridicat picioarele amor:ite de sub mine 4i m&am l#sat cu

%undul pe podeaua rece, din metal striat. O Gu avem provi8ii de nici un %el. Gici ap#, nici hran#. Di

suntem amndoi r#ni:i. Gici m#car haine c#lduroase n&avem; are cttimp putem supravie:ui "n aceast# gondol# "nghe:at# a timpuluiI 6teva8ileI ai pu:inI

Gebogip%el nu&mi r#spunse.He %elul meu, nu sunt o persoan# care capitulea8# u4or "n %a:a

Sor:ii, a4a c# am investit ceva str#danii "n studierea %irelor 4i adispo8itivelor de comand# ale lui Gebogip%el. Am descoperit repede c#avea dreptate E nu "ntrevedeam nici o modalitate de a %ace din acest

h#:i4 de componente un vehicul ce putea %i diriat E iar %or:ele mele, a4aistovite cum erau, se epui8ar# curnd> am revenit la un soi de apatienesim:itoare.

Am str#b#tut o alt# glacia:iune scurt# 4i brutal#, dup# care am p#truns "ntr&o iarn# "ndelungat# 4i mohort#. Anotimpurile "nc# aduceau8#pad# 4i ghea:#, ce scnteiau pe deasupra peisaului, "ns# !poca he:ii$ermanente se a%la de&acum "n viitor.

Am remarcat pu:ine schimb#ri "n natura peisaului, mileniu dup#

mileniu> poate o treptat# intensi%icare a tonului pclei vegetale ceacoperea dealurile. La mic# dep#rtare de cronomobil, se ivi pe p#mnt

56 A doua epoc# a !rei $aleo8oicului, "ncepnd acum 51- milioane de ani 4ilund s%r4it acum P39 de milioane de aniJ denumirea provine de la un vechitrib din Rara alilor, unde au %ost studiate pentru prima dat# roci din aceast#

perioad# (n. trad).5 $rima epoc# a !rei $aleo8oicului, cuprin8nd un interval de circa - demilioane de ani, care a "nceput acum 57- milioane de am 4i a luat s%r4it "n

urm# cu 51- milioane de aniJ a %ost denumit# ast%el "n 1C35 de c#tre geologulengle8 Adam Sed2icB, dup# rocile sedimentare din Rara alilor, c#ruiaromanii "i spuneau 06ambria (n. trad.).



un craniu enorm E "mi amintea de cel al unui ele%ant E "n#lbit, gol 4i%#rmi:at. $ersist# su%icient de mult pentru a&i deslu4i contururile E osecund# sau cam a4a ceva, "nainte s# dispar# la %el de iute cum ap#ruse.

O Gebogip%el, "n leg#tur# cu %a:a ta. !u... trebuie s# "n:elegi...

Se uit# la mine cu singurul s#u ochi s#n#tos. Am observat c#revenise la manierele sale orloce, pier8ndu&4i colora:ia uman# pecare o adoptase.

O CeI 6e trebuie s# "n:elegI O G&am vrut s# te r#nesc. O "cum nu vrei, rosti el cu preci8ie de chirurg. Har atunci ai

vrut. Scu8ele sunt inutile, absurde. !4ti ceea ce e4ti... suntem speciidi%erite, la %el de deosebi:i unul de cel#lalt cum suntem %a:# deaustralopiteci.

# sim:eam ca un animal n#tng, cu pumnii mei imen4i mni:i"nc# o dat# de sngele unui orloc.

O # %aci s#&mi %ie ru4ine, am 8is. Gebogip%el scutur# din cap, cu un gest scurt 4i categoric. O =u4ineI 6onceptul nu are sens, "n acest conte+t. Gu trebuia s# simt mai mult# ru%ine E am "n:eles c# voia s#

spun# E dect un animal s#lbatic din ungl# Hac# eu a4 %i %ost atacat de oasemenea creatur#, a4 %i discutat probleme de moral# cu eaI Gu, c#ci,

%iind lipsit# de inteligen:#, discu:ia nu i&ar %i "ndreptat comportamentul.$ur 4i simplu ar %i trebuit s# %ac %a:# ac:iunilor ei.

$entru Gebogip%el, m# dovedisem E iar#4i E doar cu pu:in mai bun dect acele brute primitive ale savanelor a%ricane, precursoriioamenilor din aceast# perioad# de8olant#.

&am retras la b#ncile de lemn. &am a4e8at acolo, spriinindu&mi capul, care m# durea, cu bra:ul 4i am urm#rit lic#rul epocilor dedincolo de portiera "nc# deschis# a vehiculului.

S=D/



CUPRINS

PR#L#$ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 4

CARTEA ÎNT&I

N#APTEA CEA NEA$RĂ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 15

1% C ' ()r*a +, (*-.ă ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 15

2% # ,)u /*0*u,eă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 2"

3% Î, +,(u,er*c %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 24

4% N)a.(ea cea Neară %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 2

5% Pu u'ţ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 326% Î,(',*rea -ea cu M)r')c** %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 3

% Cuca de Lu-*,ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 3!

!% U, /*0*(a()r %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 43

9% Re/e'a ** * -u(r r*ţ ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 4

1"% C),/)r*re cu u, M)r')c %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 5"

11% E'*era( d*, Cucă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 56

12% M)r')c** Sere* %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 5!

13% Cu- (r *au M)r')c**ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 63

14% C),(ruc ** * d*/ere, eţ ţ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 6!

15% 7*a a * -)ar(ea 'a M)r')c*ţ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 2

16% Dec*0*e * .'ecare %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 6

1% I,(er*)ru' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% !"

1!% N)** E')* %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% !

19% Cu- a- (ra/era( .a *u' *,(er.'a,e(arţ %%%%%%%%%%%%%%%%%%% 92

2"% Re'a(area -ea de.re /**()ru' +,de. r(a(ă %%%%%%%%%%%%%%%%% 9

21% Pe Dea'u' R*c8-),d %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1"422% R)(a ** * dece. **ţ ţ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1"!



CARTEA A D#UAPARAD#X %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 112

1% Ar),au ** (e-.)ra'*ţ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 112

2% Acaă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 113% M)e %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 12"

4% E.er*-e,(u' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 125

5% S*,cer*(a(e * +,d)*a'ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 13"

6% C),/*,ere * ce.(*c*- %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 136

!% Re+,(',*re cu /ec8* cu,)(*, eţ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 14!

9% Î, (*-. %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 153

CARTEA A TREIAR :B#IUL CU $ERMANIIĂ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 15

1% # ,)u /*0*u,e a R*c8-),du'u*ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 15

2% U, dru- cu (re,u' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 162

3% L),dra 'a r 0)*ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1664% Caa d*, ;uee,< $a(e Terrace %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 11

5% I,(er.re(area Lu-*')r Mu'(*.'e %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 16

6% H=de Par> %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1!2

% Tr ,c ,*()areaă ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1!5

!% Cu'-*'e 7**()ru'u* %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 191

9% C)'e*u' I-.er*a' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 196

1"% Pr)e)ru' $?de' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 2"1

11% N)ua )rd*,e -),d*a'ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 2"5

12% Aa'(u' er-a, au.ra L),dre* %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 2"9

13% B)-arda-e,(u' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 213

14% R)(a@-*,a %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 216



15% Cr),)-)*'u' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 221

16% C dere +, (*-.ă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 22

115880694 Baxter Stephen Pierdut in Timp

Documents

Transcript of 115880694 Baxter Stephen Pierdut in Timp