MARGARETA PIPERESCU PROFESOARĂ

EUROPA 1--

LECT-URI 'GEOGRAFICE - PRELUCRĂRI -

BUCUR�ŞTI

INSTITUTUL DE ARTE ORAFlCE .,R,ĂSĂRlT�L·· Strada SI-tii Apostoli N •• 24

1926 1

�=======�.

www.dacoromanica.ro

jr.c_04:- i',447k-i4;* cir:4,-erA 4,04,4,

ni ez...5-7/20:1T764MARGARETA PIPERESCU (4---*---___

klipFESOARA ile26

EUROPA

LECTURI GEOGRAFICE

- PRELUCRARI -

BUCURE$TI

INSTITUTUL DH ARTE ORAFICE RASARITUL"Strada Sf-til Apostoli No. 24

1926

O

www.dacoromanica.ro

MALTAFara a vorbl de fabula care a facut din Malta lo-

cuinta nimfei Calypso si de pestera de aici, insulaMalta a avut o soarta foarte schimbatoare trecandrand pe rand sub stapan'rea Cartaginezilor, Romani lor,Vandalilor, Gotilor, Byzantinilor, Arabi lor, Normanzilordin Sicilia, Cavalerilor loaniti din lerusalim care in1565 au sustinut un asediu vestit impotriva Turcilor,

In timpul expeditiel in Egipt, in 1798, Bonapartepuse in Malta o garnizoana franceza ; astazi Malta e aEnglezilor ca Gibraltarul. Ea nu e decat o stancasinguratica in mijlocul Mediteranei, arsa de soareleAfricei, infatisand privlrei intristate campii fara umbra.

Cultivarea parnantului nu a fost cu putinta decatdatorita unui strat de pamant vegetal adus cu greutatedin Sicilia. Malta deli nu are decat 16 Km. in latimeasa cea mai mare si 28 Km. In lung me are o populatieenorma de 211.000 locuitori, ames ec de popoare di-ferite care au stapanit acest parr ant.

Nu se afla acolo ca oras decat cetatea principals,scaun al episcopa ului capitala La Valette" care seMalta in amfiteatru si pare ca se oglindeste in apelecare o inconjoara; mahalalele populate inainteaza inport in fata orasuiui propriu zis, in golfurile portuluise leagana vase pe care flutura drape e de ale tuturornatiunilor. Cladiri numeroase se Malta mai sus decatvechile case si peste tot se intind tuciArlie de fortifi-catie. Acest tot alcatuestP o privel ste mareata.

Un calaror spune ca nici acei care au vazut portulConstantinopol si au privit cu admiratie fermecatorultablou al Cornului de aur" nu raman red la prive-listea pe care cu mandrie o infatiseaza privlrii strai-nului orasul ce capatat renume dela CavaleriiSfantului loan.

§i

§i

§i-a

www.dacoromanica.ro

CONSTANTINOPOL

Constantinopol, numit odinioara Bizant qi apoi Stambulde catre Turd, vazut dinspre mare prezinta o privelistemareata si impunatoare.

Nu se poate inchipui ceva mai frumos si mai pi-toresc decat aceasta intinsa vedere pe inaltimi impa-durite, in vai incantatuare si in mijlocul unor gradinifermecatoare unde se inalta si se amesteca biserici,turnuri din evul mediu case de lemn vite moderne.Datorita asezarei sale la marea de Marmara, la intrareaBosforului din Tracia, care desparte Europa de Asia,larasul acesta tine in mans comertul Marei Negre sl atMediteranei avand un port harte mare si foarte sigur,format de un golf adaic In tarmul european, care alost numit in toate timpurile Cornul de aur".

Se deosebesc doua parti in Constantinopol una din-coace si una dincolo de port. Orasul propriu zis asezatpe o p:ninsula care inainteaza in Bosfor are aspectulunui triunghi cu baza spre Occident, coasts dinspreNord se intinde de alungul Cornului de aur" pe andmarea de Marmara scalds partea dinspre Sud. Dincolode port, la Est §i Nord-Est, se gasesc mahalilele dintrecare cele mai insemnate sunt Galata, Pera, Top-Hand§i pe tarmul asiatic, Scutari. Aceste mahaiale sunt legatede Stambul prin trei poduri de vase care strabat Cor-nul de aur, podul lui Mahomed, podul Sultanel Validesi un altul in fundul portului.

Ca sf Roma, orasul Constantinopol e cladit pe saptecoline si populatia e de aproape un milion de locuitori.0 parte a orasului e inconjurata de un zid. Inconjurulacestor ziduri formeaza una din plimbarile cele maiinteresante §i se face parte in caic, parte pe jos.

La Constantinopol, ca in mai toate orasele din Orient,

pt

www.dacoromanica.ro

5

le orbeste praful. Chiar Pera, unde trag strainii §i caree legata cu Galata printr'o strada ingusta, nu faceexceptie.

Strazile sunt numeroase §i cele mai multe mergurcand, au trepte, din care cauza se merge pe jos sailcalare ; numal prin unele parti se poate merge cmtrasura.

Cele douA strazi mai marl duc la hypodrom §i laSfanta Sofia.

Printre antichitatile putin numeroase ale oraplui-Constantinopol trebue citat hypodromul, plata mare,dreptunghiulara, lungs de 250 de pa§i §i lata de 150-de psi, a jucat un mare rol in timpul luptelor care aninsangerat Byzantul §i acolo s'au retras §i au muritcei 20 000 de leniceri care au incercat sä se impotri-veasca la reformele pe care Sultanul Mahmud ll voidsa le introduce In armata in anul 1826. Plata aceasta-e3te situate la Sud-Est de Sfanta Sofia i din toatemonumentele care o impodobeau nu a mai Minas dealtobeliscul care indica mijlocul arenel, coloana rasucita.§1 piramida cu ziduri.

Obeliscul lui Teodosie are o inaltime de 26 m. Si o.latime de 3.30 m. la baza. Pe cele patru fete ale luisunt sapate hieroglife care s'au pastrat foarte bine,greutatea e de 12.000 de kintale.

Coloana rasucita este de bronz, malts de 5 m. §iformats din trei §erpl incolaciti ; capetele sunt din ne-fericire sfaramate ; cat despre piramida cu ziduri ea afost jefuita de placile de bronz aurit care o acopereauip e pe cale sa se ruineze.

Una din cele mai frumoase biserici e Sfanta Sofiacare a fost zidita de lustinian la 548 §i transformataIn moschee de catre Mahomed 11-lea la 1453. Intrepatru minarete foarte inalte se ridica marea cupoladatorita linel suprapuneri bine potrivite a altor cupolemai mici ; aceasta cladire Ili cla o impresie de o up-rinta de nelnchipult. Up de bronz prin care se patrundein peristilul mare e o capo-d-opera.

Cre§tinil sunt autorizati acum sa viziteze Sfanta Sofia.91 cele mai insemnate moschei ca Mica Sofia, cele ale

www.dacoromanica.ro

6

lui Ahmed, a lui Balazed, unde In urma unei Inzestrari.speciale sunt hraniti o multime de porumbei, si cea)a lui Soliman Magnificul ; e de ajuns sa dai un bacs4Imamului si sa-ti scoti Incaltamintea.

Un firman este dimpotriva necesar pentru a ave.putinta sA vezi unele pall din serai, :nezeul de cearasau costumele ienicerilor.

Mahalaua Pera nu are Infatisare orientala, este car -tierul In care vin strainii ; acest cartier este cupi insMire doua cimitire, micul si marele camp al mortilor careservesc drept loc de plimbare. Mahalaua Galata ocupatot coltul dP Nord al Cornului de aur" si se ridica Inamfiteatru dela port pans la primele case din Pera.

In punctul cel mai Malt se ridica turnul Galata dincare ai o priveliste minunata. Printre curiozitatileacestui cartier trebue citata biserica Lazaristilor cu unturn curios.

Scutari, pe tarmul asiatic, este cea mai Insemnata.din mahalalele orasului Constantinopol in Pala caruiase ridica in amfiteatru. Debarcaderul sau e insufle itsi pitoresc. Cimitirul asezat pe o cohna formeaza a-imenqa padure de chiparosi cu o lungime mai mare depatru kilometri si care desavarseste privellstea.

www.dacoromanica.ro

MARSILIAMarsilia e al treilea oras al Franlei prin insemna-

tate si prin numarul locuitorilor, asezat pe tarmul Me-diteranei, la poalele unui amfiteatru de coline pitoresti,la 865 Km. departare de Paris, este orasul maritim celmai insemnat de pe tot tarmul mediteranian.

Intemeiat de Focieni la 599. in. d. Chr ; orasul acestaa propasit repede datorita comertului sau si a devenitrival al Cartaginei. Marsilia devenita aliata Romanilorla care a cerut ajutor in contra Ligurilor la 158 in. d.Chr. si contra Cavarilor la 125 in. d. Chr. ea si-apastrat in aceasta calitate neatarnarea atunci cand Ga-lia a fost cucerita de allatii sai. Ramasa neutra incearta dintre Pompei si Caesar ea a fost totusi cuce-rita de catre cel din urma la 48 in. d. Chr. Sub impe-riu Marsilia a progresat Inca st scoaelele ei se bucu-rau de o frumoasa reputatie. Cucerita pe rand de Got!,de Franci etc. ea fu jefuita de Sarasinii din Spania.A Mut parte din regatul Darles si and acest regattrecu sub stapanirea imparatului Conrad II-lea, ea de-veni republics neatarnata dar Carol de Anjou, conte deProvence o cuceri si o alipi la Franta, cu restul tinu-tului Provence.

La 1o24 Marsilia se opuse vitejeste conetabilului deBourbon trecut In serviciul lui Carol II-lea. In 1720-21a fost bantuita de ciuma. De atunci a mai fost ban-tuitA de epidemii in special de holera in 1885.

Revolutia a fost primita in Marsilia cu entusiasm.Orasul acesta a fost in epoca revolutiunei teatrul unorturburari sangeroase si mai tarziu unul din centrele deactiune ale teroarei albe. Comertul sau aproape ruinat.de rasboaele republicei si ale imperiului s'a restabilit cu

orul p aces si-a luat un mare avant in urma cucerire,

www.dacoromanica.ro

8

_Algeriei, La 1 Noembrie 18,0, vestea capitularei lui Ba-zaine la Metz, rasvrati populatia Marsiliei care ptocla-ma un guvernamant revolutionar. Mai apoi miscareaacomunei in Paris avu aici un mare ecou.

Cu toate ca vechiul port al Marsiliei, care patrundeinauntrul orasului, poate cuprinde pana la 1200 de va-se, inmultirea relatiunilor comerciale a facut A secreieze mai multe porturi noi. Intrarea In portul vechiueste aparata de forturile Sf. Nicolae si Sf. Ion si ora-sul insusi este aparat de fortul Notre Dame de lagarde ", asezat pe o colina.

Marsilia se transforms pe zi ce trece ; strazi largiau fost deschise in mijiocul vechii Marsilii intunecoasesi insalubre, adevarat focar de epidemii.

Principalele monumente religioase din Marsilia sunt :.catedrala asezata aproape de portul Joliette, cladita instil bizantin si avand o cupola splendida ; biserica No-tre Dame de la Garde" aproape de fortul cu acelas.nume, cladita de curand ; biserica Sf. Victor, cea maiveche din toate, in stil roman si marginita de turnuri-patrate, biserica St. Vincent de Paul" in stil ogivatdar construita de curand.

Dintre edificiile civile Primaria" cu fatada facut&de Puget, prefectura, palatul de justitie, muzeul si bi-blioteca, stabilite in vechea manastire a Bernardlnilor,muzeul de istorie naturals, teatrul cel mare, Milian lui}Pierre Puget in fata casei celebrului artist marsiliez,monumentul lui Homer si altele fac din Marsilia umoral renumit.

www.dacoromanica.ro

SAINT-ETIENNE

Cine vrea sa vada o priveli§te mareala sä soseasce:seara la Saint-Etienne. Coloanele de fum, sau mai binszls de flack' pe care le scot coprile cuptoarelor cmcarbuni §i ale turnatoriilor fac sa para ora§ul invaluitinteun mare incendiu. Din cand in and, se poate vedeain penumbra un fel de foc de attificii care raspande§te

spatiu un snop de scantei. Este efectul unui marepisalog bessemer", dupa numele inventatorului, §i carecade peste un bloc de otel inro§it pana la alb. Farasa vrei to gande§ti la pe§tera ciclopilor din timpurilemitologice. Nu astfel apare Saint-Etienne, ziva. Acest-ora§ nu are monumente vechi, nici palate artistice.Pentru cei carora le place fabricarea stalpilor de fier§i a §inelor, in fine pentru ingineril de mine, pentrunegustorii de matasuri, °rapt acesta e foarte interesant.

Oricat s-ar parea de ciudat dar in acest ora§ undeploua cu funingine se les matasurile §i panglicele celemai multe, de cele mai delicate §i mai frumoase culori,§i de cea mai buns calitate din lumea intreaga.

Cel mai important ora§ manufacturier din Europa,.supranumit Birmingamul francez.

A§ezat in mijlocul unor munti stanco§i Vara calupare de comunicatie, Saint- Etienne a trebuit sa fieajutat de geniul industrial al populatiei sale ca sa poatAbirui toate piedicile care se impotriveau desvoltArii sale.

Pe la mijlocul secolul at X-lea, ora§ul acesta se nu-mea Furenia, cu timpul ora§elul crescu §i in 1570 andamiralul Coligni care se intorcea din sudul Frantei cuTegele Navarei §i cu 10 000 de soldati grosolani ora-§elul fu jefuit de tot ce aveau bisericile lui mai de va-bare. Dupa 25 de ani, Henric IV-lea reveni la Saint-Etienne §i se §tle casa unde a fost gazduit atunci.

si

in

www.dacoromanica.ro

10

In luptele din Franta, Saint-Etienne a luat intotdeauna parte activg.

Cu timpul orasul aceasta s'a mai infrumusetat $i etmai ales la centru numai strazile dosnice si cartierelmarginase mai pastreaza aspectul timpului trecut.

Acest oras are o primal-le frumoasg, un palat dejustitie, cateva biserici marl si fabrici de arme $i te-sgturi. Are o scoalg de minieri, mare centru de manu-facture, fabrici de panglici de ma ase si de catifea,pasmanterii. Numeroase fabrici de arme, de vase, demasini. Fabricile sunt alimentate dintr'un bogat basinde huild.

Se mai citeaza la Saint-Etienne muzeul de artilerieande sunt adunate toate felurile de arme de rasboludin toate epocile, apoi muzeul de tablouri de SalvatorRoza, Ribeira, Nattier : muzeul de produse ale f briciloruncle tot ce priveste fabricarea ma ass iilor e luteaordine perfecta

Tot ce este mai curios la Saint- Etienne sunt zd-gazurile raului Furens, care theca orasul, Acum apelelui sunt stranse in rezervorii enorme facute din platasi var ce par un singur bloc de piatra si care alimen-teaza toate fabricile orasului.

Locuitorii sunt in numar de 346 000.

www.dacoromanica.ro

LILLELille este astazi un foarte mare oras modern car

lulevarde, hotelurl marl, cu strazI ce par nesfarsitestrabatute de tramvaie, oras cn gradini, cu docuri ; un

12

acestea este muzeul Lenglart a cgrui salg de mancaree decorata de Watteau.

Muzeul etnologic Moil let, muzeul numismatic vi mu-zeul industrial, formeazg un grup rar vi pretios precut')vi incomparabilul muzeu Wicar uncle se gasevte fat-mosul cap de cearg, atribuit lui Raphael. Colectiuneanepretuitg de fablouri cu 1200 de bucgli originate de-Michel-Angelo, Raphael, Guido, Corregio, Leonardo da.Vinci, Francia, Jules Romain vi alti piclori celebri.

www.dacoromanica.ro

CHERBOURG

Intre capul Hogue §i varful Balficur, se gase§te Cher-bourg, port maritim §i loc de rasboi din cele mai in-semnate. Ora§ fortificat, strazile foarte curate §1 celemai bine pavate din toata Normandia, sunt demne deadmirat.

In evul mediu acest port a fost mutt vizitat. Filipcel frumos a inconjurat cu ziduri cetatea indepartatadar aceasta nu imptedica pe Englezi de a o lua in 1448,dar dupa dot ani Cherbourg redeveni ora§ francez. In1768, Marea Britanie distruse portul §i azvarli in aero parte din zagazuri. Napoleon I s'a gandit sa reinviezeCherbourg din cenu§a lui §I sa-i dea prestigiul de primport de mare in fata Angliei.

Din ordinul sau marele zagaz care formeaza portuldin MO a fost construit §i cand aceasta munca uria§as'a terminat Franta a putut sa se laude ca are o platamaritima din cele mai complecte §i cand statul francezrldica o status de bronz fundatorului gloriei Cher-bourgului, acest port §i acest arsenal, unice in lumennu au platit decat o datorie de recuno§ttinta. Monu-mentul e maret §i poarta pe soclu urmatoarea inscriptie:Celui care a hotArat sa reinoiasca la Cherbourg mi-nunile Egiptului". In primaria oraplui, care e dincolGde piata de arme, se gase§te un muzeu de pictura, cuopere alese ; biblioteca bogata cu 13.000 de volume §io sala de antichitati.

0 biserica frumoasa Notre Dame du voeu", a fostclAdita de regina Matilda a Angliei in sec. XII-lea,drept multumire ca a scapat dintr'o furtuna grozavape mare.

In rada portului se gasesc adesea cele mai frumoasevase de rasboi. Aceasta rada e din cele mai intinse

www.dacoromanica.ro

14

din cate se cunosc, are o suprafata de 1500 de hectare.Portul central e precedat de un mic port i tot digule aparat de 330 d- tunuri, Ferastraele V antierelesunt celebre, aici se construesc coloVi de fier §i lemncare tin piept puterii valurilor in marile din lumeaintreaga. Ceiace poste Intreprinde geniul ornenesc intrecetoate descrierile posibile. In port sunt imense magazinein fata carora sunt apzate ancore i obuziere, o salade acme, un muzau care denota mutt gust .ii seamanacu cel din Vincennes, continand 30.00J de puVi Varme de toate felurile apzate cu multa ordine §i pri-cepere.

Numai can d vizitezi un arsenal ca acela at o-a§uluiCherborg ill poti da seama de puterea m ritirna aFrantei. Inceput de Vauban, vazu r dicandu se din ordinullui LudoviJ XI V-lea trei forturi amenintatore Lucrarileau fost urmate cu starui to sub Napol on I, Carol X,Ludovic Filip §i Napoleon Ill. In 1865 se ad nara laCherbourg flotele Angliei Si ale Prantei, ma dre attaicide fortele lor impaciuitoare ; era o placere sä vezi douanatiuni rivale dandu-§' mana §i impunand pacea Europeiprin aceasta nobila atitudine

La Est de Cherbourg, la Balfleur e o frumoasa sta-ilune de bai de mare.

www.dacoromanica.ro

BIARRITZBiarritz este un oral foarte vechi devenit In ultimul

timp o statiure importanta pentru bai de mare. Krzatpe o stanca ascutita a golfului Gasconiel, intr'o pozitiepitoreasca se bucura de aer In totdeauna curat §i deobi ei clima este dulce §i placuta de§1 marea este maiin totdeauna neliniVita. ['Ana la sfar§itul secoluluial XVI-lea pescuirea de balene a constituit bogatia ora-§ului dar balenele incetand cu drept cuvant de a maiv ni prin partile acestea unde le a§tepta o primire a§ade cruda, acest isvor de bogatie a scazut repede §ilocalitatea Biarritz nu mai era decat un saracacios satde pescari cand moda a facut din el una din cele maivizitate statiuni balneare.

Placand imparates 1 Eugenia, din cauza apropiereide Spania, onstructiile noui s'au inmultit repede inaceasta statiune, unele frumos impodobite §i chiarluxoase. Intre acestea vila Eugenia e pe coasta caste-lului, prelungire a capului Sf. Martin unde se gaseteun far frumos Se citeaza Inca printre locurile maifrumoase din Biarritz coasta marei" dealungul plajei§i acoperita de cladiri minunate In afara de instalatiade bAi La Chianongone", Ingramadire bizara de standpe care e constrult Cazinoul, portul pescarilor, portulvechi a carui plaje e locul de Intalnire al vizitatorilor,parcul de stridii Atalaye", cap ridicat pe care suntruinele unui caste! vechi. Printre monumentele ora§u-lui e mai principals biserica parohiala din ora§ul vechi,capela Sf. Eugenia, In stil roman, templul protestantridicat in 1859, hoteluri splendide §i elegante locuinteparticulare in toate stilurile. 0 institutie cu care sepoate fail oraul Biarritz e societatea de salvare carea adus §i continua sä aduca reale servicii atat vizita-torilor cat qi pescarilor. Aceasta localitate are o popu-latle de 18.000 de locuitori.

www.dacoromanica.ro

ANOOULEME

Vechea capital6 a tinutului Angoumois, capital./ adistrictului Charente, cu 38.000 mil locuitori; asezatApe un platod la poalele cAruia Anguienne sl Rouvre seunesc cu Charente ; pe malul stang al acestui rau, la445 km. la Sud-Vest de Paris e asezat oralul.

Origina orasului se pierde in noaptea timpurilor,totusi nu-1 gAsim mentionat pentru prima data cleatin secolul IV-lea. Scaunul episcopal din Angoulemedateaza dela 319. Orasul acesta a trecut pe rand Inputerea Vizigotilor, Francilor §i Englezilor care au fostgoni %i sub Carol V.

Ridicat la rangul de ducat de catre Francisc 1, a fostalipit coroanei la 1710 si a ramas apanagiul caseiregale pana la 1830.

Afars de ruinele importante ale unui vechi castel side vechile fortificatii, se citeaza printre cladirile maide seam./ biserIca Sf. Andre" clAdit6 la Inceputul se-colulul XI, catedrala dedicata Sf. Petru, In stil romano-bizantin, din sec. X(I, vechea manastire a Benedecti-nilor, prefectura, primaria, spitalul general, L'HotelDieu", oficiul copiilor gIsiti.

Fabricile de hartie din acest oral sunt renumite Incade multa vrerne ca si distilariile de cognac care con-stituesc industriile cele mai insemnate ale acestui oral.

www.dacoromanica.ro

COLIBA IOANEI D'ARC

Cultul Ioanei D'Arc n'a fost niciodata mai la favoarede cat in aceste din urma timpuri i aceasta evlaviecatre Buna Lorena", care n'a facut decat sä creascadela nenorocIrlle rasboaelor, se arata in fiecare zi prinmanifestatii marete sau mi§catoare, profane sau sfinte.

Biserica §i teatrul o glorifica, Roma o declara sfan-ta si pe cand episcopul dela Verdun pune primile bazeale monumentului dela Vaucouleurs, o biserica sazide§te, in cinstea ei la Domremy, Se §tie ca miculsat, Domremy, in Vosgi, pastreaza cu pietate umilacasuta unde s'a nascut loana d'Arc. Aceasta casa indosul careia se gaseVe inca gradinita aplecata la valeIn care loana trebue sa fie visat adesea, dar care eprecedata de o alts gradina §i de o casa mica, mainova, are numai un etaj.

Camera in care s'a nascut a fost transforrnata inteunfel de oratorio" sau mai bine zis un mic muzeuctiprinzand modelele in bronz ale statuei Ioanei d'Arc,facuta de printesa Maria de Orleans si ale altei statusdaruite de Ludovic XI.

Biserica desenata de Paul Sedille §i care se ridicala un Kilometru departare de Domremy este a§ezata pepovarniva unei coaste care doming toata valea Meusei.Ea ocupa tot locul capelei Maicei Domnului unde loanase ducea adesea sa se roage, unde auzea pe Sf. Mi-hail, pe Sf. Margareta Si pe Sf. Ecatarina care-i ordo-nau sa alerge in ajutorul Frantei napadite de navalitori.Langa capela Maicei Domnului se gasea batranul fagzis pomul zanelor". sub umbra caruia, loana copilfiind, venea sa se joace cu tovara§ele ei ; nu departede acolo, pe varful costi§ei se desfa§ura padurea destejar unde ei li placea sa viseze.

www.dacoromanica.ro

18

Biserica se compune dlntr'un anvon si dintr'un cerIn fata coastei iar In dosul corului si cu fata spre valeaMeusei se inalta o clopotnita sub ale carei arcade josse adaposteste grupul de bronz si de marmura carereprezinta pe loana d'Arc ascultand vocile, grupul fa-cut de Andre Allard.

Un soclu de forma ascutita reprezinta Bois chenu";jos, loana cu figura extaziata Intinde bratele catre celedotia sfinte, al caror glas 11 aude si care-I prezintauna Sf. Ecaterina, spada si cealalta, Sf. Margareta,casca.

Sfantul Michail, calcand in picioare balaurul si tl-nand cu mana stanga steagul, sta deasupra acestuigrup. Astfel protejat de arcade grupul poate fi vazutde toti earl din biserica propriu zisa. La primul etajal clopotnitei se deschide o °nip sub acoperisul ca-reia se Malta un altar pentru ceremoniile cultului inaer liber, pe cand In fata o catedra de piatra va servila predici.

Primul gaud pentru clgdirea acestei biserici a venitin timpul pelerinajiilor din 1888 si s'a facut din fon-duri adunate prin subscriptie publics.

www.dacoromanica.ro

TAORMINAPe coasta rasariteana a insulei Sicilia, intre Messina

§i Catane, ceva mai la sud de satul Letojani se intindeTaormina, cu bisericile §i palatele ei, adormitA ca o§oparla la soare, pe terasa ei naturala.

Deasupra, a§ezat pe o stanca ciudata, colturata, seridica or4elul Mola, care este mai totdeauna In nori.Intre amandoua ora§ele se gasesc ruinele unui vechicastel normand §1 in departare se zugrave§te Etna, cmgulerul alb, pe un cer totdeauna senin.

Cate amintiri de§teapta Taormina! Acolo Denyse,tiranul Syracuzei, vazu zdrobindu-se gloria armelor lui ;acolo au debarcat Timoleon §i Pyrus. Greci §i Romanieau perindat pe acolo, apoi Arabi, Normanzi...

www.dacoromanica.ro

CAPRIFermecatoare Capri ! regina a apelor albastre, stanca

de aur, podoabl cu stele de smarald; Capri! scaldatain soare, inundata de lumina, Capri ! delicioasa nebuniea unei lumi incantatoare, perla intre perlele regatuluiperlelor, insula feerica.

Capri ! ce frumos suns numele tau! Amintirea totrezeVe un farmec deosebit in sufletul celor ce te-aucunoscut i cate regrete trebue sa laV in sufletul celorcare nu te-au vazut. $i totu§i acolo nu e verdeata dinbel§ug, nu sunt vai armonioase, nu sunt ruine cacidupa riberiu, senatul roman culca la pamant cele 12palate ale sale, inchinate zeilor marl §i cele o suta decasute de pe coasta. Caprele, vechi locuitoare §i celedupa care s'a dat numele insulei, s'au reintors sä pastamazarichea pe ultimile ruine presarate de sare, dintimpul ocupatiei romane §i atunci numai piratii berberimai traira prin Capri §i Capri 1§i intinse alene madu-larele la soare, in placerile nespuse ale uitarei.

ASa dar nici ruine, nici drumuri. Numai trepte pecare un catar nu ar indrazni sa se urce. Pretutindenistand uimitoare, invelite in vita salbateca, agatata destanci colturoase, ulicioare stramte, stranse Intre ziduri,de unde pe ici pe colo rasare cate un palmier demnde coasta africana. Cam peste tot maslini §i fructe mi-nunate, racoare, flori cu corole stralucitoare de culori.

Cate excursiuni se pot face in acest colt de paradis,numai cat braul zeitei Iris §i ce panorama se desfa-para. Capul Misena, golful Neapole, Vezuviul §1 coastacare se apleaca Incet, onduland catre tarmurile fiebintiale Italiei de Sud. Apoi Faraglioni care ies din mareca niVe dolmeni gigantici §i cate alte stand Inca.Saltul lui Tiberiu", de unde monstrul incoronat dupa

www.dacoromanica.ro

21

ce se imbata §1 ca sa se distreze, arunca pe favorltilsal pe care mai inainte 11 facea sa sufere cele maicrude chinuri. Intel) zi unul din ei, nemaiputand suferlchinurile 10 cerea moartea ; Imparatul dispretuitor zise :,,Nu te iubesc destul pentruca salt acord aceasta fa-voare".

Mai e in insula Pe§tera de azur" in care printr'unefect special de lumina totul pare albastru ca safirul,chiar §i lacul din interionul el §i pe langa care laculBourget §i lacul Geneve!, renumite ca cele mai albastredin lume, seamana cu simple ape statatoare.

Se mai af IA in insula §i Ponta Fragara" unde se-Malta trei stand in forma de piramide inalte §i carevazute dela mare au o infati§are nemaipomenita. Ceadin mijloc strapunsa de o deschizatura naturals sevume§te orco naturale" (arcul natural) ; prin acestarc tree barcile pescarilor impinse de adierea vantului._51 ce drum frumos e pang acolo ! §1 ce vedere minu-nata ! Plute§ti in zbor peste stand, ai inainte mareabrazdata de panze albe §i roil. Cu cats greutate tedesparti de aceasta priveliVe! Completarea preumblarei-este pe§tera Mitramonia, la care ajungi scoborand 130de trepte §1 unde te a§teapta la fiece pas multe sur-prize. Se zice a acolo se celebrau sacrificiile lul Mithra,zeu neinvins al soarelui, la Per§i §i al carui cult seraspandl in toate provinciile romane, la sfarOtul im-periului.

Acum sa ne intoarcem la Capri revazand §i admi-rand aceleni locuri frumoase Si la vederea acelorstand acestui haos, acelor varfuri zdrentuite sa re-chemam luptele minunate care au hotarlt luarea insuleiCapri de catre trupele franceze id 1808. Murat i§iinaugura atunci domnia la Neapole i vazand dela fe-reastra sa drapelul englez care falfaia pe varful mun-telui Salaro, unde este Capri, insarcina pe generalulLamarque sa -1 mute de acolo.

Acesta nu era lucru u§or caci tot! numiau insulaCapri Micul Gibraltar". Era vorba de luat Capri, a-parata de Hudson Lowe, viitorul temnicer al Iui Na-poleon. Cu 1900 de oameni, Lamarque debarcA noaptea

www.dacoromanica.ro

22

cu ostasil In trei puncte diferite ale irtsulei. Se sui pepoteci Inguste pe unde abia un singur om putea trece,sub focul inamicului Oa la un prim rand de stand§i fiindca acolo soldatii cam sovaiau el da cu eroismordinul sa se departeze barcile care ii adusese. Acumai sai n'au decat sd invinga data nu vor sa mailpang la cel din urml. La 50 de metri mai sus Engleziierau In numar de 1500. De trei on trupele francezeiau cu asalt acest povarni§ si de trei on sunt respinse.In cursul noptei Lamarque, sub un foc teribil, reincepesui§ul, soldatii cu ordin sa nu traga deloc. Numal candau fost la 200 de pasi de dusman toba rasuna Si Fran-cezii se reped, cu strigate puternice, spre intarirurileengleze.Ei fac acolo un numar considerabil de prizonieri§i incep asediul pozltiei Capri. Indoita si neprevazutagreutate. Flota britanica, atrasa de sgomotul tunului,bombardeaza pozitiile franceze.

Lamarque e prins intre doua focuri. Ce-i pass! Dupa10 zile de asediu, Hudson Lowe capitula la discretie.Dupa cateva zile nu ministru at Iui Murat Sulicettlstria stapanului sau: ')unt la Capri, In mijlocul Fran-cezilor, dar nu inteleg cum au intrat ei acolo".

Astazi insula Capri e a itaiienilor ; are doua midtarguri, Capri si Anacapri Si aproape 3000 de locuitorinumili Caprioli.

www.dacoromanica.ro

MESINAS'a spus a numai frumusetile Bosforului pot fi a-

semAnate cu stramtoarea Mesinei §i e aproape adevAratDupA ce treci faimoasele stand, Scylla §i Charybda,a§a de periculoase, printre care apa patrunde cu unsgomot asemAnAtor cu lAtratul cainilor, incepe o prl-veli§te Incantatoare, de gill:lint §i vile.

°rapt se numea odinioara Zancle (Secera) din cauzaformei arcuite pe care o are §i aceasta e Impresia pecare o face la prima vedere.

Cheiurile sale prezinta un aspect impunAtor. In de-cursul veacurilor, Mesina a rivalizat cu Palermo, pentrutitlul de capitals a Siciliei. Acum se multume§te culocul al al doilea, cu portul sau plin de viatA, cu ceipeste 100 000 locuitori §i cu aproprierea de Etna care-1aduce foarte multi vizitatori.

Nici un ora' din Sicilia nu e mai sArac in anctichi-tAti decal Mesina din cauza numeroaselor stricAciunidatorite oamenilor §1 natures; cutremurile Etnei suntgrozav de distrugatoare.

In 1783 Mesina a fost jumatate distrusA de un marPcutremur de pamant.

In 1908 un nou cutremur puternic a °moral dougtreimi din populatie.

www.dacoromanica.ro

CASA LUI BONAPARTE LA AJACCIO

Vizi la pe care Sadi Carnot a fAcut-o la Ajaccio, lacuibul vulturutui, la leaganul, celui mai mare capitanat timpurilor moderne §i poate at tuturor timpurilorda o nota deosebita micei case istorice de care Corsicae a§a de mandrk 0 vizitA pompoas6 §i repede, a pre-vedintelui republicel, pe un mic teritork francez, nu.poate fi numita o calatorie In sensul mare al cuvantuluiCu toate Ca a lost oficiala a fost totqi o calatorie §iinca o calatorie de pomina. Partea cea mai putin ba-nala a acestei excursii a fost fara indoiala mareataplimbare pe mare, at carei stop era insula pe careatatea traditii o leaga de un trecut gloms Si disparut.Modesta cladire unde s'a nascut Napoleon In 1769, afost dela aceasta data inaltata cu Inca un etaj. Aceastaeste singura schimbare ce i s'a facut din z'ua candfrumoasa, energiea §i curagioasa Laetitia Ramo lino nascuacolo pe copilul predestinat. Afars de acest adaos InIna 'time, totul, In afara ca Si inauntru a limas in aceia§1stare ca In trecut. 0 gradinita stramta se Intinde Ina-intea fatadei casei istorice, cu un palmier vesti, batrande mai multe sure de ani. In interior, mai mult decatpe dinafara domne§te o s:mplitate care to face sAvisezi cand evi pe ganduri, la splendidele zile delaTuilerii Si la stancile din insula Sfanta Elena.

Ce minunat i dureros roman e aceasta viata, a luiNapoleon I. Cate splendori *i triumfuri intre leaganulmai mult decal modest Si mormantul indepartat §i trist.

www.dacoromanica.ro

CORDOVA

Dupe ce a fost resedinta principals a imperiului arab.din Spania, Cordova a devenit In 757, sub Abderam,capitala unui stat independent al suveranilor din Africasi Asia.

Acest suveran dornic de faima indelungata pe careo statornicesc monumentele mai mult decat gloria stra-lucitoare a armelor, vol ca ora§ul sau sa alba un templu-§i sa fie pentru Occident ceeace era Meca pentruOrient.

Mijloacele nu lipseau sttpanuiui tine! cetati care Inepoca ei de stralucire numara 200.000 de locultori inaun-trul zidurilor, 12.000 de sate in Imprejurimi, §1 alecarui venituri atingeau suma fabuloasa de 120.000.000.

Toata prada castigata in nrma infrangerei Francezi-lor si Catalanilor de catre Mauri, Tanga Narbona, afost de altfel consacrata acestei opere pioase.

Romanii ridicasera un templu Zeului lanus, pe o inal-time langa Guadalquivir, cre§tinii prefacusera acesttemplu in biserica. Abderam porunci ca moscheia safie cladita pe ruinele si din resturile acestui monumentcrestin. S'a lucrat 30 de ani la ridicarea acestei uriasemoschei care nu a fost terminate decal la anul 800, Intimpul domniel fiului iui Abderam, numit Essen.

ClAdirea de forma dreptunghiulara avea 204 metrilungime pe 145 metri latime. lntrarea se faced pe 17usi de bronz, minunat cizelate.

Intinderea imensa consacrata lnteriorului moscheleiera ocupata de 19 despartituri paralele dela Nord laSud si de alte 19 mai mica mergand dela Est la Vest.

Marmura cea mai scumpa, matostat, aurul, pietrelerare acopereau zidurile; lemnaria era din lemn scum!)cu miros mai frumos cleat al lemnului de cedru si

www.dacoromanica.ro

26

toga cladirea era acoperita cu tablite de plumb. Visulaul Abderam era implinit, dar vai 1 dupa ce crestiniiau alungat pe Mauri vandalismul religios distruse ar-monia moscheei din Cordova. Catolicii au vrutfaca o biserica in aceasta cladire mare care nu aveanimic potrlvit pentru un astfel de scop.

Imparatul Carol V sanctions din nefericire aceasta-chit-luta monumentul a fost rascolit, ciuntit In partedaramat. Din lemnul stump s'au Mut instrumente mu-zicale golurile lasate de aceste pradaciuni funesteau fost astupate cu tencuiala. Astazi aceasta cladireeste Inca o minune ale carei ruini sunt admirate.

In orqui Cordova mai e important §i hipodromulcare serveste tot deodata de piata si de amfiteatrupentru cursele de tauri. In adevar aceasta transformareeste foarte usoara; cu ajutorul unor frAnghii intinse,legate de stalpi de fier, se transforms piata intro arenapatrata foarte potrivita pentru jocuri cht circ.

Balcoanele dela cele trei etaje ale caselor se umplelde lume si spectacolul poate Incepe ; cat despre piatatransformarea e tot atat de wail. Privind umbrelelemarl de rogojina, asezate pe bete de lemn, par nistecluperci urlase, servind de adapost femeilor dela tail,fructelor i legumelor pe care ele le vand.

E miezui zilei; sunt 600 de caldura, In piata to cocasi multimea s'a retras sa se odihneasca. Seara van-zarea va continua, trebue deci sa fii rabdator datavrei sa-ti treci marfa. Din fericire Spaniolii au cu pri-sosinta aceasta calitate.

§i §i

vi

www.dacoromanica.ro

BRUGESPerla Belgiei e desigur Bruges, vechea Metahia, care

a fost odinoara capitala contilor de Flandra §i in tim-pul de stralucire al Frantei, capitala departamentuluiLys.

Este ora§ul Flamand care §i-a pastrat cel mai bineaspectul medieval, nu poate din cauza monumentelor re-staurate la epoce diferite i chiar unele de curand cimai ales din cauza vechilor locuinte acoperite cu sculp-turi de o ciudatenie incantatoare.

Pe unele strazi treci printre cladiri ce par piatradantelata Sunt vechile palate ale negustorilor bogaticare timp de secole au facut din Bruges marea platsa Europei pentru desfacerea marfurilor care veneauprin Venetia din Orient §i din lndii.

Se gaseau produsele Spaniel Portugal:ei, fructedin Africa, stofe din Persia §i Belucistan, diamante dinGolconda §i Lahora §i care la Bruges erau transfor-mate in colieuri scllpitoare, cu focuri minunate, arti-ficii de rubine §i safire.

In adevar in acest oral Louis van Berkem, inventa-torul taterei diamantului §i-a exersat me§te§ugul catresfai*tul secolului al XV-lea. Aceasta a fost o revolu-tie In arta de a infrumuseta omenirea. Din aceastacauza orapl Bruges a dat lui van Berkem o vene-ratie asemanatoare cu aceia data Sfantului Eloi caredin ordinului bunului rege Dagobert a daruit orapluf-biserica Saint Sauveur" (Sfantul Mantuitor"); loca§ cucare se mandre§te a§a de mult °rapt Bruges.

Un alt Cliamant al oraplui e turnul (clopotnita) nu-mit Turnul Halelor" Malt de 48 11 fac sa treaca dreptunul din cele mai frumoase din Flandra. A cest turn'

i i

§i

www.dacoromanica.ro

28

e vede de departe; se vede dominand oralul andAjungi la Bruges prin canalul cu acelaf nume.

Atte turnuri, alte clopotnite complecteaza farmeculprivelivel orapnegti una din cele mai placute pe care.ni le putem inchipul.

Bruges e §i patria pictorului Van Eyck. Ora' Insem-mat prie fabricile de stole, dantele §1 panzeturi.

www.dacoromanica.ro

DUBLINDublin, capitala Irlandei, n'a fost totdeauna un ora.

Infloritor ; se §tie a el a fost pradat de catre Danezi,jefuit chiar de printii acestora, cucerit §i recucerit de-cAtre armatele engleze.

Timp de §apte secole aceasta cetate a fost victimaunor razboaie necontenite !

Legenda spune ca cel mai vechi ora' al Irlandei nuera Dublin ci un orA§el a§ezat pe o colina la 40 Km..mai spre centrul insulei. Aceasta pe timpul lui Ptole-meu, la anul 140 d. Chr.

Pela anul 448 Sf. Patrik a venit din Britania sA pre-dice aici cre§tinismul. Tot atunci Danezii, pe 60 decorAbli, au ven:t sA se stabileascA in Irlanda §i au fostindata urmariti de alti compatri4 care s'au a§ezat laDubigal, acest loc numit mai tarziu Divelin a ajuns sAse pronunte Dublin.

Printre monumentele insemnate ale ora§ului Dublinse gase§te catedrala Sf. Patrik, sonstruita in 1150 peplata isvorului Maga care Sf. Patrik boteza pe oamenipe care ii cre§tina.

AceastA ciadire a servit de palat de justitie, de ca-vou, de inchisoare, dar a fost §i martora la ceremoniiimpunAtoare. Cea din urma a fost cea prezidata dePrintul de Galles pentru instituirea ordinului cavaleri-lor Sfantului Patrik. De aceasta cladite masiva se spri-jinA capela regala al carul interior e de cea mai marebogatie ; statuile dela cor sunt de lemn de stejar, sculp-tate §i au ca subject debarcarea lui Hencric II pecoasta Irlandei blazonul guvernatorilor tArei.

Palatul din Dublin a fost restaurat in secolul alXVII-lea, parcA ar fi un palat din timpul lui Ludovi

Si

www.dacoromanica.ro

30

XtV-lea, un mic Versailles ; in curtea lui se trec trupele in revista.

Ca loc de recreare orasul Dublin, are un parc maresituat spre apusul oraplui Phoenix-Park". in pajistiieacestui parc se vad turme intregi de cerbi si capri-

.0are. MUlltil marginesc orizontul. Mai sunt numeroasemonumente vechi si moderne, toate foarte frumoase.

Strazile principaie sunt asemenea bulevardelor dinParis.

www.dacoromanica.ro

ASTTRAKAN

Mare le ora§ comercial al Rusiei este a§ezat pe ainsuia a fluviului Volga, (la 53 km. aproape de var-sarea sa In Marea Caspica). Astrakan are o populatie-de 150.000 de locuitori. Acest ora§ era capitala rega-tului tatar care a fost cucerit de Ru§i la mijlocul sec.Xl-lea. De atunci incoace, cetatea negustoreasca dinfostul imperiu al tarilor a propa§it mereu. A§ezareaacestui ora§ spre confiniile Persiei A fganistanului §iBelucistanului, 1-a facut :A fie ales ca port militar alRuslel §1 acolo statea de obicei flotila marei Caspice§1 care se aduna dupa ordinile amiralitatei dela Peters-sburg, in acel vast lac Inch's, to centrul imperiului.Sub Alexandru 11, s'au organizat la Astrakan atelierede constructie navala de mare insemnatate §1 cele matmulte din frumoasele vase de rasboi ale Rusiei au le§itdin aceste §antiere, construite cu o deosebita indema-nare. Se gasesc la Astrakan docuri Imense care amintescpe cele dela Cherbourg §i dela Brest. °rapt nu aremonumente 1nsemnate §i cele trei marl tune care do-mina bisericile §i cladirile oficiale prezinta felul dearhitectura consacrata a carei forma e cunoscuta laParis prin Kaasba sau biserica"-din cartierul Monceau,a§ezata Intr'o strada murdar5 §i contrastand prin In-fati§area ei mareata, prin picturile §1 auriturile ei cu-uritenia caselor din mijlocul carora se ridica. In priviniacaselor de tocuit, din Astrakan, infati§area for e catse poate de putin plAcuta, ele sunt de obicei construitedin lemn §i forma olandeza a lor, stil vechi sau stilnou, a§a cum sunt a§ezarile omene§ti din vestul inde-partat §I nu au nimic atragator. Numal marele bazarare un aspect aproape monumental.

La Astrakan se gase§te re§edinta diferitelor culturi

www.dacoromanica.ro

32

ale religiei ruse §i aici se tin dese concilli aie episcopilor.Volga este fluviul, prin excelenta al peVilor uria§i

§i ale0, In apele ei se pescuiesc cega §i morunul §icomertul cu pote slrat §i mai ales cu icre este foarteInsemnat. PescAriile de pe Volga sunt renumite §i aducvenituri marl acelora care le exploateaza. Oamenii in-trebuintati la aceastA exploatare trec drept cei maiiscusiti (indemanatici) din toata lumea.

Morunii din Volga sunt cu drept cuvat foarte gusto0§i foartc pretuiti de oamenii carora le plac lucrurile.bune.

Pe§tii sunt trime§i la Fetrograd, la Moscova §i pe-toate piefele ora§elor marl din Rusia. Astrakan este inlegatura cu Petrograd §1 cu Arhangelsh §i face uncomert intins cu Persiia. Blanurile §i cerealele de aicimount renumite In lumea intreagA.

www.dacoromanica.ro

SPECTRUL DELA BROCHEN

In Germania de Nord, intre basinurile Leinei, aflu-entul Wesserului si a lui Seale, afluentul Elbei, se in-tinde un masiv muntos lung de 92 km. si lat da 33km. El formeazg un fel de platou accidentat, ros deraurile care coboara de acolo. Varful cel mai inaltdin Harz e Brochen, o proeminenta formats printr'oridicare a granitului ce a patruns gneisurile sisturilema iivului, Brocken domina ca 900 m. amnia vecina

cu 500 m. piatoul Harz. Povarnisurile sunt acope-rite cu nisipuri si turbarii. In toate timpurile Harzul a-fost renumit pain legendele sale si Brochen a avut peale lui proprii.

Cultul zeilor pagani a dainuit multa vreme la Bro-ken, mutt timp Inca dupa triumful crestinismului. Ceamai insemnata sarbatoare era la 1 Mai.

In timpul cand credinta in vrajitorii era genera% inspecial in special In sec. XVI-lea, se banuia ca vra-jitoril se adunau in varful lui Broken si acolo atrigeaupe cei yr-ADV. Si azi se vac' acolo blocuri de granitcu numerlle de scaun, altar, jiltul vrajitoarei, etc. Unisvor, care coboara dealungul coastelor din munte, estenumit Fantana magica" si anemone de pe Broken aramas si acum pentru popor, floarea vrajitoarei".

Nu e de mirare ca acest munte a trezit in spiritul po-pulatillor primitive idela de supranatural si de miste-rios, cad se petrece aid un fenomen cu totul deosebitcure a putut usot sa treaca drept minune. Dad inmomentul cand rasare sau cand apune soarele, un ob-servator se aseaza inteun punct special din Broken,el vede aparand inaintea lui sllueta propriel sale per-soane, marpa aproape in proportii uriase.

Spectre le din Broken au fost observate din cele mai

si

si

www.dacoromanica.ro

34

vechi timpuri si Saxonii atribuiau totdeauna acest fe-nomen unor cauze supranaturale pe care le speculatepreotii idolilor lor. Intre primele descrieri stiintifice alefenomenului a fost martor Hane la 25 Mai 1797. Delaaceasta epoca fenomenul a fost des observat.

Imaginea marita se prezinta adesea foarte deslusitain toate contururile. Aceasta aparitie, in adevar f an-tastica. nu e altceva decat o umbra uriasa, proectatape un nor. Ea nu se manifests cleat daca ceata e peo mica intindere daca ea se ridica la oarecare distantade munte si in partea opusa celei de unde se ivestesoarele. Ceiace e si mai extraordinar Inca e ca se vadcateodata, in jurul capului umbrei, trei sau patru aureoleconcentri ce.

In timpul calatoriei sale, La Condamine in CordileriBaugner a fost martorul unui fenomen asemanator pevarful lui Pombamarca. S'a observat fenomenul si inAlpi si in Pirinei.

Cate odata fenomenul se produce fail ca umbra safie mare mai decat persoana atunci and ceata la rasa-ritul sau apusul soarelui, se odihneste pe pamant incazul acesta se vad adesea raze luminoase in jurulfigure' aeriene.

Se intelege dece ast-fel de aparitil au putut da na-stere la legende si miturl religioase, in diferite regiuniunde au fost observate.

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL

Pag.

Malta . . 3Constantinopol 4Marsilia . . 7Lille . . 9Cherbourg 11Biarritz 13Angouleme . loColiba Ioanei d'A re 17Taormina 19Capri 20Mesina 23Casa lui Bonaparte la AjaccioCordova 25Dublin 29Astrakan 31Spectrul dela Brochen 33

21.

. .

. .

www.dacoromanica.ro

curand :

Lecturi zoologice botanice precum not lecturi

geografice din lumea intreagii.

Pretul. Lei 12,--

C

In

U. . -

ai al

www.dacoromanica.ro