Treptele premergatoare misteriului de pe Golgothacdn4.libris.ro/userdocspdf/723/Treptele...

7
Coordonatorul coleclieir biolog dr. Petre PAPACOSTEA Redactor: Elisabeta SIMION Tehnor edactor: Mihaela TUD O R Cop ertar Martana MiRZEA Societatea antroposofici din RomAnia Str. Viqinilor nr. 17, sector 2,Bucwesti Tel.: 021 323 20 57 www.antroposofie.ro email: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Rom6mer STEINER,RUDOLF Thepte premergitoare Misteriului de pe Golgotha / Rudolf Steiner; trad. de Nicolae Criciun ; postf. de Sorin R.Jigireanu, - Bucuregti : Univers Enciclopedic Gold,20l6 ISBN 978-606 -92265 -8 -2 I, Crllciun Nicolae (trad.) II, Jigtrreanu, Sorin R. (postf.) l4 1.3 Rudolf Steiner TnpPTE PnTUERGAToARE MTSTERIIJLIJI DE PE GOLGOTHA Zece conferinle din 1913 qi Lglt,ginute in diferite oraqe Traducere de Nicolae CRACIUN Postfatri de Sorin R.TIGAREANU U N'VT R5 rNC IC LOP T DI(' TtIHITI{il'

Transcript of Treptele premergatoare misteriului de pe Golgothacdn4.libris.ro/userdocspdf/723/Treptele...

Coordonatorul coleclieir biolog dr. Petre PAPACOSTEA

Redactor: Elisabeta SIMION

Tehnor edactor: Mihaela TUD O R

Cop ertar Martana MiRZEA

Societatea antroposofici din RomAniaStr. Viqinilor nr. 17, sector 2,BucwestiTel.: 021 323 20 57

www.antroposofie.roemail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Rom6merSTEINER,RUDOLF

Thepte premergitoare Misteriului de pe Golgotha / RudolfSteiner; trad. de Nicolae Criciun ; postf. de Sorin R.Jigireanu, - Bucuregti

: Univers Enciclopedic Gold,20l6ISBN 978-606 -92265 -8 -2

I, Crllciun Nicolae (trad.)

II, Jigtrreanu, Sorin R. (postf.)

l4 1.3

Rudolf Steiner

TnpPTEPnTUERGAToARE

MTSTERIIJLIJIDE PE GOLGOTHA

Zece conferinle din 1913 qi Lglt,ginute in diferite oraqe

Traducere de Nicolae CRACIUNPostfatri de Sorin R.TIGAREANU

U N'VT R5rNC IC LOP T DI('TtIHITI{il'

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKSUNIVERS ENCICLOPEDIC INITIERI

Str. Luigi Cazzavillan nr, 17, sector 1, Bucuregti,010784TeI.: 037 1.332.838e - mail dif uz are @),uniu e r s enciclo p e ili c. r o

w w w, univ ers enciclop e dic. ro

Traducere dupdRudolf SteinerVorstufen zum Mysterium uon GolgathaYerlag Rudolf Steiner, D or nach I Elv eEia, 199 0

G4152

O Rudolf Steiner - NachlaBverwaltung, Dornach, Elvelia

Toate drepturile pentru traducerca in limba rominlsunt rezewate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD

CUPRINS

inlegtrturd cu publicare a confeingelor lui Rudolf Steiner . .

$TrrNTA OCULTA $r DEZVOLTAREA OCUUT.A.INITIEREA, Londra, I mai 19 1 3

Legdturaintre vii qi morgi.Influen(a impulsurilor luci-ferice gi ahr imantce. C onfigur ar ea unui viitor or gan fizicpenffu amintbea incarnirilor precedente. D ezvoltarea

oculti a omului actual: I - Constituir ea puterii lluntricea gAndirli prin meditagre;2.Pltrunderea medita\iei cuputerca sentimentului; 3. Pitrunderca meditaEiei cuimpulsurile de voinES.

CHRISTOS PE VREMEA MISTERIULUI DE PEGOLGOTHA. CHRISTOS iN SECOLUL AL XX,LEA,Londra,2 mai 191'3

Entltatea lui Iehova. M ichael,,,Chipul lui Dumnezeu",Michael Si algr arhangheli ca inspiratori ai epocilor suc-

cesive. Legitutalti Christos cu destinul omenirii gi unireasa cu evolugiaPdmdntului. Noua revelaEie michaelici. . . .

IMPULSUL LUI MICHAEL SI MISTERIUL DE PEGOLGOTH A, Stuttgart, 18 mai 1913 (prima conferinlS)

Epocaff ecutealuiGabiel.Epocamtchaeliciincepdnddin ultima treime a secolului al XIX-lea. indlEarea lui

I3

II

32

Michael in ie r arhia Arhaslor' Pirunde rca lumi spirituale

inlumea simtrurilor.Impulsul lui Michael qi concepqia

antroposoficldesprelume'. .....,. 48

IMPULSUL LUI MICHAEL $I MISTERIUL DE PE

GOLGOTH A, Stuttgart,20 mai 191j (a doua conferinii)

G dndireaqtiingifici in epoca trecuti a lut Gabtiel.Tr ezitea

unei inlelegeri pentru spiritual in noua epocl a 1ui

Michael. CoborArea lui Christos pePdmAnt pentru atrece

prin poarta morlii. indltrarealui Michael delamesaget al

lui Iahve la mesager al lui Christos, de la Spirit al

poporului la Spirit al timpului. 62

CALEA LUI CHRISTOS DE-A LUNGUL SECOLELOR,Copanhaga, 14 octombrie 1913

Epoca postatlanteani. Actriunea trupului eteric in epoca

protohindusi, a trupului servitiv in cea protopersanS, a

sufl etului senzitiv in cea egtpteano - chaldeeand, a sufl etului

ingelegeruinepoca greco-latinl qi a sufletului conqtiengei in

epoca actuali . Cdutarcalui Christos.Viziunea vittoate aluiChristos ca entitate etericd,. Christos ca sfltuitor qi

prieten al omului. 75

CELE TREI TREPTE SPIRITUALE PREMERGATOAREMISTERIULUI DE PE GOLGOTHA,Stuttgart, 5 mqrtie 1914

Tripla unire a lui Christos cu omenirea inainte de

Misteriul de pe Golgothaprin tripla Sa pittundereinfiinla spirituall care s-a nlscut ulterior drept copilulI isus nathanic: p entru r eglar ea exp erienlelo r senzor iale

in perioada lemuriani;pentr11 rcglatea forlelor vitalela

inceputul perioadei atlanteenei pentru rcglar ea puterilorsufleteqti la sfArqitul perioadei atlanteene. Actriunea

impulsului lui Christos in lumea fizici si ?n evolugiaomenirii.

IMPULSUL LUI CHRISTOS LA SCHIMBAREAEpocrloR sr ACTTUNEA sA iN O[lI,Pforzheim, 7 martie 1914

Tleptele spirituale premergdtoare Misteritrltri cle pc

Golgotha. Cele trei trepte.Perioada lemuriani. inceptrtrr I

perioadei atlanteene. SfArqitul perioadei atlanteene.

Misteriul de pe Golgotha. Revirsarea viitoare a imptrl-sului lui Christos ?n puterea de amintire a omului.indepdrtarea pericolului devenirii haotice a amintiriiprin impulsul lui Christos. . , -

SPIRITUL LUI CHRISTOS $I LEGATURA SA CUDEZVOLTAREA CON$TrENTEr,Milnchen,30 martie l9l4

Cele trei trepte premergitoare evenimentului de pe

Golgotha.Ti'ipla pitrundere a fiintreiingereqti care s-a intru-pat ulterior ca Iisus nathanic cu impulsul lui Christos.

Acliunea lui Christos in istoria omenirii. Constantin qi

Maxenliu. Fecioara din Orl6ans. Retrospectiva lui Ahasver

in secolele al XVI-lea qi al XVll-1ea.Mi$carea antroposoficiqi puterile conducitoare ale timpului. . ., .

PROGRESUL iN CUNOA$TEREA LUI CHRISTOS.EVANGHELIA A CINCEA,Paris,27 mai 1914

Cele trei trepte premergitoare Misteriului de pe

Golgotha. inffuparealui Christos in Iisus din Nazareth.

90

99

t17

Trei epoci in dezvoltarca lui Iisus din Nazareth legate de

vieEuirea a trei mari dureri, Convorbirea lui Iisus cu

mama Sa adoptivil expharca Eului lui Zarathustra.Necesitatea unei cunoaqteri congtiente alui Christos inprezent qi viitor. . . '... 131

CELE PAIRU IERTFE ALE LUI CHRISTOS. CELE TREITREPTE PREMERGATORRB MISTERIULUI DE PEGOLGOTH A, Basel, 1 iunie 19 14

Necesitatea dobAndirii unei noi cunoagteri a lui Christosqi educarea altruismului. $tiinla spiritului ca qcoal5 a

altruismului pentru viaga intelecl.r:all qi moral5 a

omenirii. Ad evir ata ingelegerc a Misteriului de p e

Golgotha.

NOTE

Christologia antroposofici (postfa@ de Sorin R.Jigireanu) . .

Rudolf Steiner despre stenogramele conferintrelor sale. . . . .

t47

t63t7l

181

iru lpcAruRA cu PUBLTcAREACONFERINTELOR LUI RUDOLF STEINER

Bua qtlingei spiritului onentatd anroposofic o constituie hlcrlt -

lile scrise qi publicate de Rudolf Steiner (1861-1925). Pe lAngtr

rceasta, el a ginut,in perioada 1900_1924, numeroase conferinge 5icursuri, atAt in fatra unui public lar g, cAt gi pentru membrii SocietiliiTeosofice, mar tirziu ai Societdtrii Antroposofice. Vorbind in modliber, el insuqi a dorit initrial ca aceste conferinle si nu fie consemnatein scris, deoarece ele erau concepute drept ,,comuniciri orale,nedestinate tiparului". Dupi ce insi s-au finahzat qi rSspAndit totmai numeroase variante incomplete gi elonate dupi stenogrameleqi notilele auditorilor, s-a vizut nevoit sd reglementeze problemaacestora. $i aincredinlat Mariei Steiner von Sivers aceasti misiune,Ei i-a revenit sarcina de a-i desemna pe cei care ar dreptul sistenogtafieze conferinlele, de a asiguta administrarea stenogramelor

;i revizuirea textelor pentrr tipar. Din caazd ce, fiind extrem de

ocupat, Rudolf Steiner nu ap:utlut corecta e1 insuqi textele,decitin cazuri foarte rare, in privinga tutrror conferinjelor publicatetrebuie si se fini seamade aceastirezeruiasa:,,Yatrebui si se aiblin vedere faptul ci in stenogramele nerevizuite de mine se gisescgreqeli."

in legiturd cu raportul dintre conferintrele pentru membr i, car e,

lainceput,erau accesibile numaisub forml de manuscrise tiplritepentru uz intern, qi cirgile sale, destinate publicului larg, Rudolf

Steiner iqi exprimi punctul de vedere in lucrarea autobiografrcdM ein Leb ens gang (C ur s ul u ielii mele), capitolul 3 5. C ele spuse acolo

sunt valabile,in egald mdsuri,in ceea ce privegte cursurile finute,care se adresau unui cerc restrAns de participanli,f.amlliarizati c1)

bazele qtiingei spiritului.DupI moarteaMariei Steiner (1867-1948) s-a trecut, conform

indicaliilor sale,la tipdrirea ediliei Operc complete ale lui RudolfSteiner (Rudolf Steiner - Gesamtausgabe, GA). Volumul de fagd

constituie o parte a acestei edilii.

$TrrNTA OCULTA$r DEZVOLTAREA OCULTA.

INITIEREA

Londra, I mai 1913

Am satisfaclia profundi de a-i saluta astizi pe prietenii nogtriin aceasti sal5, unde vin pentru prima oar5. Regret ci nu mI potadresa in propria dumneavoastrl limbi. pentru a remedia aceastirlificultate, p ietenul nostru baronul Walleen va traduce cele.spuse

rle mie, frazi cu frazZ,iar miine voi vorbi neintrerupt, dupd care

lraronul Walleen va aveabunltatea si rcntme conferintra meainlimba englezd,

D ragii noqtri prieteni din aceasti yari, care ne-au vizitat de nenu-mirate ori pe continent, au innodat str6ns legltudle cele maifrumoase intre prietenii noqtri de aceastd pafie a CanaluluiMinecii cu cei din cealalti parte, Frumoasa clldirein carc ne afllm;tratd, evident, fewoareaprofundi si care prietenii din aceastd trardriqi reunesc eforturile cu ale noastre pentru a lucra in sensulrispindirii antroposofiei. in ceea ce-i privegte pe cei de pe conti-nent, car e s e afl i aici in v iziti la p r ietenli noqtr i englezi, sunt convins

ci ei resimt o bucurie sinceri de a aflain aceastl, ramuri un cadruatat de propice pentru ceea ce este atet de scump inimii noastre,pentru ceea ce este profund ircidicinat in sufletele noastre.

Cu acest sentiment intim qi profund alunitaEii care este proprieantroposofiei gi care ar trebui si fie o trisituri de unire intre tolioamenii, firi deosebire de rasi, culoare sau altele, cu acest

sentiment, deci, permitetri-mi si vi vorbesc astizi pentru prima oard

i1

RUDOLF STEINER

gi si vi adresez cel mai cordial salut al meu,Ptieteniace am gisit-ola fiinjele care, animate de un entuziasm atat de profund, s-au

angajatla aceasttr sarcinl ar trebui sI fie o gatanlie solidi pentru

viitorul activitdEii pe carc trebuie si o desfSgur5m.

Subiectul de care ne vom ocupa astdzi ne introduce de la inceput

intr-undomeniu comun omenirii intregi,fdcind abstraclie de orice

diferengd.Va trebui si vorbim maiintii despre celela care aspiri omul:

este vorba aici de un domeniu pe care nu-L poate descrie nicio limbiomeneasci in adevdrata sa form5, ci numai limbaiul gdndului,informa sa originarS, anume domeniul gtiintrei oculte.

O mul arc, p r rn natur a sa, capacitdyi cat e ii p ermit nu numai siaspire la cunoaqterea ocult5, ci qi si ajungi la ea.CunoaEterea ocultiare penlrt- Univers o importanf d mai mare decAt pentru sufletul

o*er"rc. l, lumea care neinconjoari putem distinge substanfe ;imaterri diferrte,care servesc acestei lumi la exptimatea diversialiifenomenelo r qi manifestirilor sale. O r rginea oricdrei ct eatuti, a totceea ce existi pe PdmAnt gi in lume se afli in acest principiu otigrnat

pe carcvorbirea omeneascl este aproape neputincioasi de a-|reda.

Dar in lrmea fizici substangele pimlnt, apd, aeq foc, eter etc.

llustreazimodul in care s-a diversificat gi s-a indivtd:g;aliZat aceaste

sursi originarS.Akasha, acesta este numele :uneia dintte substanfele cele mai

subtile, care este inci accesiblli cdutdrtr omeneqti. $i entitSlile qi

f.enomenele care se reveleazi in substanfa Akasha sunt cele mai

subtile din toate cele care sunt accesibile omului. Ceea ce dobin-deqte omul datontdqtiinlei oculte nu se depunenumaiin sufletul

siu, ci se intipireqte qi in substanp Akasha a lJniversului,Atuncicdnd ddm via15 in sufletul nostru urui gind sau altul din qtiintra

ocrlti, acest gind se inscrie imediat in substanla Akasha 9i are

importanlS pentru evolulia genetald a lumii, pentru ci substanEa

Akasha se impregneazd astfelincAt aceste intipitti,cate pot fi ficutede cdtre omenire qi pe care noi le denumim qtiinEl oculti, pot fi

t2 t3

TREPTE PREMERGATOARE MISTERIULUI DE PE GOLGOTHA

irrscrise in substanla Akasha numai de citre om, dintre toatet' ntitilile car e existd in intr egul Univers -

in timpul vielii sale inlumeaspirituali dintre moatteqi o noulna$tere omul tr;ie$tein aceastd substantrS Akasha, qi aceasta este ocaracteristicdpe care este bine si nu o uite,

Si presupun em cd un clarvizdtor, cu mljloacele de care dispu-ne, poate intra in legdtutA cu sufletele oamenilor ce trdresc intrernoarte qi o noui na$tere; iati ce ar pLltearemarca el: un om care,

in decursul actualului ciclu al evolutriei terestre - in aceasti privinl)in trecut era altfel - nu a fost niciodati capabll si trezeasclin elginduri qi idei inspirate de qtiinla spiritului, un astfel de om, deqise afli efectiv aici,nu poate fi observat qi nici vizut de citre un suflet()menesc aflat intre moarte qi o noui na$tere. Atunci cAnd r1n omcrre triieqte pe Pimint face si se nasci in el o idee, un glnd inspirattle qtiinla spiritului, astfel incat si se poati inscrie in substantra

Akasha, el devine vizibil pentru celelalte suflete care trdiesc intrernoarte qi o noui naqtere. Un clarvlzitor care s-a pregitrt cu rdbdaresi primeasci darul vtztunii, intrAnd in raport cu sufletele care autrecut pragul,poate resimtri impresii tulburitoare.Vreau sI vi dautrn exemplu elocvent in aceastd privinl5.

Un clarvdzdtor a glsit un om care,trecind pragul mortrii, lisasein urma sa o sotrie pe care o iubea cu tandre\e qi copiii sii, pe carerru-i iubea mai putrin.Acest om qi familia sa erau oameni buni qi detreabi, dar nu aveau mcio tendinEi de a-Ei hrini strfletele cucunogtinle spirituale qi nici nu depiqiseri stadiul traditriilor reli-gioasercare permit astlziunor anumite suflete si se simti legate delumea spiritualS. $i la un timp dupl ce a trecut de poarta mor(iiacest om qi-a spusrAm lisat in urmameape Pimint pe itrbita mcasofie qi pe iubilii mei copii, care erau Soarele vielii mele, dar privile;rrnea spirituali nu poate si-t atingi.Tot ceea ce am acrrnt cstcamintirea timpului pe care l-am petrecutimpreunl cu ei pe Ptrrnirrt.

Imaginea poate fi cu totul alta attnci cind un suflet, care inc;lnu a pirisit PimAntul,igiformeazdgdnduri qi idei spirituale limpezi

;i puternice. Atunci cind un alt suflet, care se afll intre moarte qi

RUDOLF STEINER

o noue naStere, i$i coboar; privirea asupra a ceea ce aldsatin utmasa, el poate vedea cum ttdie$te acest suflet in prezent, penltu ci este

un suflet a cdrui viaqi se inscrie in substan(a Akasha.

Atingem aici un punct carc ne arutd cum flevainvdEa antropo-

sofia sI depiqim pripastia care-i separi pe aqa-numrlii vii de aqa-

numilii morli. $i inci de acum ne apare faptul ci oamenlt care au

nofiuni spirituale pot fi sursa unei mari binecuvAntdripentru aqa-

numigii morfi atuncr clndle of.eriin gdnditelectura adevlrurilorqtiintrei spiritului. Atunci cind in gdndte - fie cd aceasta se tealizeazd

cu voce tarc sauin decursul unetlecturi personale - utmdtim ideile

qi conceptele qtiinlei spiritului gi avem in acelaqi timp sentimentulde a aveainalntea noastri mar mu1li riposaEi care ne asculti in timpce citim,afitnci lectura noastr; - prin faptul ci astfel de gAnduri se

inscriu in substanfa Akasha - va deveni intru totul realitate pentrLl

ei. $i, mai mult, aceasttrlecturd poate fi de cea mar mare utlhtatenu numai pentru aceia dintre riposali care au cultivat gtiinla

spiritului in timpul vielii 1or pimdntene,ci qi pentru acera cate nu

s-au interesat de ea aici jos, pePdmdnt.Am putea si ne intrebim atunci 1a ce foloseqte si faci o astfel

de lecturi morqilor, fitndci,in orice caz, ei continui si triiasci inlumea spiritualS. MulEi oameni cred cI este suficient si treci de

pragulmor(ii penttu a afTatot ceea ce nu se poate atinge pePdmAnt

decdt cu mult5 osten eald, practicAnd gtiinga spiritului. Aceqti

oameni cred, de asemenea, cdeste suficient si mori penttlt a-gi putea

insuqi dupi moarte totalitatea gtiinlei oculte, pentru ci atunci ne

afllminlumeaspiritualS. D ar lucrurtle nu stau c2tuqi de pulin a$a.

Aqa cum pe PimAnt existd qi alte fiinEe decAt oamenn, ca de

exemplu animalele, carc vAd tot ceea ce vede 9i omul prinsimtrurile sale, dar clrora le este imposibil si-qi formeze idei qi

concepte despre ceea cev5d, tot astfel, sufletele carc triiesc in lumile

suprasensibile vid entrt.ill qi fapte ale lumii spirituale superioare,

dar nu-gi pot face nicio idee qi niciun concept relativ la ele atittrmpcAt oamenii de pe P5mint nu inscriu aceste concepte gi idei insubstanla Akasha.

t4 r5

TREPTE PREMERGATOARE MISTERIULUI DE PE GOLGOTHA

Misiunea omului carc trdieqle pe Pimint este departe de a fililrsiti de sens, fiind, dimpotrivd, plini de sens. Daci PimAntul ntr,rl fi fost niciodatd locuit de suflete omenegti, lumile spirituale arli continuat si existe, dar din aceste lumi spirituale nu ar fi provoritrrrcio qtiintrS ocultS. in cursul evolugiei lumii, PimAntul a ajrrrrs

irr(r-un punct in careqttin\a spiritului se poate dezvolta rrrtrllrrrnitlrrrror entitSli spirituale organizate gi constituite a$a cunr sunt,r.rmenii pe Pimint. $i ceea ce qtiinla spirittrltri a 1'rerrrtis s;1 srrrcorporeze substanlei Akasha nu s-ar fi gisit nicioclati acolo, rl,rt'i.rt'easti $tiintl a spiritului rut ar fi existat pe Pimint.

Daci incercim si sondim viatra sufletului omului cle 1;e Pimiut,vtrrn observa maiinti,i ci in epoca noastri s-a format obiceitrl cle

.r tlob6ndi cunoqtinle in alte scopuri decAt de a primi ;tiinga spiri-trrltri.Aceastifacultate deinvdtrarc, care este o facultate specificrrnrani, a fost consacratl dobindirii de cunogtinle care iqi tragt'xisten{a de la simquri gi din intelect, care este legat de creierul()nrenesc. Cunoagterea se prezintA deci sub un dublu aspect: pe der ) l);]rte, o $tiin$ ce rezultd numai din experienp dobAndit) pe calea

sirrrlurilor qi care este tributari intelectului ce o transformi in( r I noa$tere; p e de altd parte, qtiinla spiritului. Cunoaqterea ce rezul-t.l rrumai din lumea sensibili constituie un prim curenti cealalticrrrrsti din tot ceea ce inscriu oamenii in Cronica Akasha prin qtiinga

slririttrlui. CIci qtiintra spiritului elaboreazd ideile qi conceptele ce

r'.imin apoi veqnic inscrise in Cronica Akasha.Orice cunoa$tere ce rezulti din experientra senzoriald, din

tclrnici, din viala comercialS qi industriali a omenirii are ca efect,,rtunci cand e sI se inscrie in substanfa Akasha, faptul de a fi imediatrtspinsi. Exprimind acest lucru in alEi termeni, suma acestor ideilii concepte se reintoarce in neant.Atunci cAnd privireavizitoruluit o rrt empli faptele la cat e tocmai am fdcut aluzie, ea p o ate ob servaci in substanla Akasha se di o lupti intre impresiile pe carele faces,i pitrundl acolo qtiinqa ocult5 omeneasci, qi care drreazi veqnic,r1r cele care se bazeazd pe datele sensibile, care nu sunt decAtllecitoare. Existi o lupti acolo, pentru c5 omul, din epoca antici