Download - Curs 5 - Ocluzologie

8/13/2019 Curs 5 - Ocluzologie

1/7

I

Conf.Univ .dr. Zaharia AgripinaOCLUZOLOGIECurs 5

OCLAZIA FUNCTIONALAScoala romaneasca considera ca, pentru a se putea vorbi de o ocluzie functionala, aceastatrebuie sa indeplineasca urmatoarele 5 criterii:1. stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM2. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatilearticulatiei temporo-mandibulare3. dezocluziatuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea depropulsie4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula facemiscarea de lateralitate5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferentde tipul ghidajuluiCriteriul 1Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IMStopuri ocluzale stabileOcluzie stabila: contacte ocluzale suficient de echilibrat distribuite pentru a impiedicamigrarile dentare.Exista 2 elemente care caracterizeaza o ocluzie stabila:l. in RC (lM) contactele dento-dentare dintre dintii antagonisti rebuie sa fie intodeaunaaceleasi2. dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derap eze in nici un sens, inplan transversal sau frontal, inclusiv pentru a ajunge din RC in IMStopuri ocluzale multipleContactele dento-dentare multiple in RC sau IM sunt necesare pentru rcpartizarcauniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un processuniform de abraziune.Stopuri ocluzale simultaneDaca contactele dento-dentare la momentul inchiderii gurii in RC sau IM nu suntmultiple, mandibula poate realize o deplasare (derapare) pentru a reusi sa stabileascastopuri ocluzale in numar cat mai mare. Aceste deplasari ale mandibulei pot fi sesizate depacient, iar medicul poate identifica versantele sau pantele care intra in conflict si careimpiedica simultaneitatea stopurilor ocluzale.Ca regula generala, se afirma ca vinovate de glisarea mandibulei sunt versantele dintilormaxilari care privesc spre directia de deplasare a mandibulei.


2/7

Ex.: daca in RC(IM) exista un contact prematur iar mandibula derupeaza spre anterior,pantele care se confrunta sunt cele meziale la dintii maxilari si cele distale la dintiimandibulari: MUDL

t:ig. I6.i.

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza sprestanga, versantele care se confrunta sunt: versantul intern (vestibular) al cuspiduluipalatinal maxilar si versantul intern (lingual) al cuspidului vestibular mandibular: BULL

Cand contactul prematur este situat in zonalaterala stanga si mandibula deviaza spredreapta, versantele care se confrunta sunt:

o versantul intern al cuspidului vestibular maxilar cu versantul extern al cuspiduluivestibular mandibular : LUBL


3/7

sau versantul extern al cuspidului palatinalcuspidului lingual mandibular : LUBL maxilar cu versantul intem al

v isl

Criteriul2Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatilearticulatiei temporo-mandibularePanta incisivaGhidaj anterior mai deschis: miscari masticatorii cu predominanta orizontala.Ghidaj anterior abrupt : miscari predominant verticale.ObstacoleContactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior (MUDL) si poate fiprodusa afectarea dintilor anteriori, cauzand afectarea conducerii miscarii de propulsieprin:- abraziunea exagerata a acestor dinti mai ales in zona de contact a antagonistilor- imbolnavireaparodontiului dintiloranteriori- hiperactivitatemuscularaEtiopatogenieDiversi factori etiopatogenici tulbura armonia ocluzala, ceea ce duce la aparitia unorleziuni la nivelul dintilor, la nivelul muschilor sau la nivelul ATM:- masticatieunilaterala- edentatia


4/7

parodontopatiaie staurari o d ontal e necore spun zatoat e ocl uzaltratam ente ortodontice necorespun zatoat eech i I ibrare ocluzala n ecore sp un zato arcobiceiuri parafunctionalemi grari dentare postinfl amatori i/ post-tum oraletraumatisme dentare, alveolare sau ale oaselor maxilarerezectii ale oaselor maxilaremalpozitii dentare in contextul unor anomalii dento-maxilare primare

Alte fenomene patologice caracteristice se constata in cazul pierderii timpurii a M de 6ani. Cele mai semnifi*tiu. sunt modificarile in cazul pierderii M de 6 ani mandibular(datorita latimii mezio-distale mari si migrarii severe a antagonistilor) : sindromulmolarului de 6 ani:- mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari- aparitia diastemei si tremelor- hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari- linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari

Criteriul3Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea depropulsiePanta incisivaExista o armonie intre ghidajul anterior si morfologia ocluzala a dintilor cuspidati.Dezangrenarea dintiloiuspidati este cu atat mai rapida cu cat panta incisiva este maiabrupti. O panta abrupta insa, solicita mai intens parodontiul incisivilor care realizeazaghidajul. Restaurarile protetice trebuie sa gaseasca solutia de echilibru'i)"tingr"nurea dintiloi cuspidati trebuie sa se produca inca de la inceputul miscarii depropulsie.interferentele determina instalarea unor modificari potologice la nivelul dintilor' Astfel, ointerferenta in propulsie pe partea nelucratoare cauzata de un ultim molar migrat verticalafecteazaunul dintre diniii anteriori, cel mai frecvent incisivul lateral : fenomenulThielemann: legea dragonalgi lui Thielemann


5/7

migrarea verticala a antagonistilor

Criteriul4Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula facemiscarea de lateralitateEventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate(partea nelucratoare) sunt considerate contacte nefunctionale, pebaza urmatoarelorargumente:1. pe partea nelucratoare contactele sunt neeficiente functional2. contactele dento-dentare de pe partea nelucratoare sunt nelogice, mandibula este

plasata pe partea unde se gaseste bolul alimentar3. pe partea nelucratoare, condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitateaglenoida, deci nu ofera sprijin ferm mandibulei4. eventualele contacte dento-dentare pe partea nelucratoare, dezvolta forte in afaraaxului lung al dintilor5. contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractiimusculare prelungite, spasme musculare prin oboseala muschilorToate contactele dento-dentare pe partea nelucratoare (interferente sau contactepremature) sunt contacte generatoare de trauma asupra parodontiului, muschilor sauATM.Criteriul5Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitateo indiferentde tipul ghidajuluiInterferenta in lateralitate pe partea lucratoare este factor traumatogen pentru structuriledento-parodontale, muschi si ATM.Argumente:1. fortele aparute la dintii cuspidati sunt in afara axului lung2. fortele sunt foarte mari, fiind foarte aproape de punctual de sprijin al mandibulei,ATM si de locul de aplicare al fortei musculare, insertia muschilor mobilizatori


6/7

criteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite la toti subiectii.Numai apafitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra sistemuluineuro-muscular, parodontiului, ATM si/sau dintilor justifica interventia terapeuticapentru corectarea diferitelor dizarmonii ocluzale.OCLAZTA IDEALAl. raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento-dentare si cu ATM morfologicintegru2. IM se gaseste anterior, in acelasi plan sagital , fata de RC. Distanta RC-lM este 0,I -0,2mm la nivelul condililor si 0,2-0,5mm la nivelul arcadelor dentare3. alunecarea intre RC si IM se face liber cu mentinerea contactelor dento-dentare4. mandibula se poate deplasa liber din RC si din IM5. ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realize azape partea lucratoare6. in IM presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiuneacentrala a meniscului ATM7. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarele dentare functionale8. in IM contactul in sectorul frontal este mai slab de 25 p9. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi10. exista spatiu interocluzal acceptabil in pozitia de repaus a mandibuleiPrincipiile l-5 asigura echilibrul neuromuscular, iar 6-10 asigura stabilitatea functionala.O CLU ZIA NORMALA (FUNCTIONALA)

l. ocluzia este stabila2. masticatia, fonatia si fizionomia sunt acceptabile pentru subiect3. nu exista semne de suferinta dentara, parodontala, musculara sau articulara care sapoata fi aribuite solicitarilor ocluzaleOCLUZIA DE NECESITATE/ DE OBISNUINTA

Incercarea de evitare a unor obstacole (microproteze sau obturatii inalte) obligaamandibula sa ocluda intr-o ocluzie de necesitate. Daca obstacolul actioneazao perioadamai lunga de timp se instaleaza ocluzia de obisnuinta.Factorul perturbator (obstacolul) solicita un efort de adaptare a structuriloraparatului dento-maxilar.ocluzia de necesitate este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza dtn cauzaunui obstacol recent; atitudinea practica consta in inlaturarea precoce a obstacolului, careduce si la reinstalarea IM initiale.Ocluzia de obisnuinta este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauzaunui obstacol persistent in timp, care produce si modificarea engramei muschilormandibulari, astfel ca depistarea si indepartarea obstacolului nu este urmata de revenireamandibulei la IM initiala, atitudinea operatorului trebuie sa fie mai nuantatatinand contde cateva elemente:


7/7

- pot exista situatii in care adaptarca functionala la noile raporturi ocluzale impusede obstacol este foarte buna si nu necesita interventie terapeutica- interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartareaobstacolului initial- tratamentul ocluziei de obisnuinta, atunci cand se initiaza,nu urrnareste neaparatrevenirea la raporturile ocluzale initiale, obiectivele sale fiind:o amendarea simptomatologiei DMCo functionalitatea ADM - satisfacatoare pentru paciento stabilitatea ocluzalaTratamentul este laborios, indelungat si costisitor.