Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui...

8
KARLMAY TESTAMENTUL INCA$ULUI Traducere de EUGEN FRUNZA Prefald de Lucian PricoP EDITURA CARTEX 2OOO Bucurqti,20l6

Transcript of Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui...

Page 1: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

KARLMAY

TESTAMENTULINCA$ULUI

Traducere de

EUGEN FRUNZA

Prefald de Lucian PricoP

EDITURA CARTEX 2OOO

Bucurqti,20l6

Page 2: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

Coperta: Dana PopescuTehnoredactare compute r izatd.: E c at e r i n a p i s I a

Descrierea CIP a Bitrliot""ii Uu.tio.rut" u no-enGMAY, KARLTestamentul incasului / Karl May ; trad. de Eugen Frunzdpref. de Lucian Pricop. - Bucureqti: Cartex 2000.2016rsBN 978-9 7 3 -t04-646-4

1. Frunzd., Eugen (trad.)II. Pricop, Lucian (pref.)

82 r. I I 2.2-31 t.3 =l 35. I

Textul."9$9i A" fa1i, este reprodus dupd, Kdrl May, kstamentuli nc asului, Editura Albatros, Bucuresti.Au fbst operate rnodificlri privind trtografia, aprobate deAcadernia Rorn6nd.

O Horia Frunzd

Edilie tipdritl in 1000 exemplare.

Pentru comenzi qi informa{ii, vd rugdm sI ne contac ta[i la:o Tel/fax: 021 /323.41.30; 021 /323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763o www.edituracartex.roo e-rnail: [email protected] O.P.4, C.p. 184, Bucureqti

CUPRINS

'festamentul lui Karl May (prefafd de Lucian Pricop) 7

CAPITOLUL I - Espada ................ 9

CAPITOLUL II - Conida de Torros ...'................'..'.....'...... 32

CAPITOLULm- ,,Tatalaguar" ................ 49

CAPITOLULry-Onou[cunoqtinli 60

CAPITOLUL V - Cdlare prin PamPa 93

CAPITOLUL VI - Unul dintre incaqi .....'.. ..'.... 132

CAPITOLUL VII - O eliberare noctumd ......... 146

CAPITOLUL VIII - Lipitorile lui Patmesan ....................... 163

CAPITOLUL IX - Pe drumul rdzboiului ......-... 187

CAPITOLUL X - Tata Jaguar povesteqte .........215

CAPITOLUL XI - La cambagi ..'.'.229CAPITOLUL XII - Pradd crocodililor ..............251

CAPITOLUL Xm * Secretul toreadorului ................ .'.-.....' 270

CAPITOLUL XIV - Bdtdlie in codrul secular .............'....... 281

CAPITOLUL XV - Doctorul Morgenstem igi atinge felul... 300

CAPITOLUL XVI - Sefror Sereno gi musafirul lui ............. 321

CAPITOLUL XVII - intdlniri neaqteptate ........ 330

CAPITOLUL XVm - Testamentul incaqului ....'........... '.....347

Page 3: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

Testamentul lui Karl MaY

opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric,

oricare dintre romanele sale (Wnnetott, Old Surehattd, Comoara

din Lacul de Argint, canada Bilt) asigurfr,nd o lecturd atrapantd

pentru adolescenlii aflaji in cdutare de aventurd Ei repere morale.-Sunt

romane indrdgite pentru cd reu;esc sd construiascd

personaje, caractere. Nu intimpldtor, de mai bine de un veac,

iu-"u %stului sdlbatic american existd pentru noi, europenii,

gralie unor ficliuni romanegti; aceastd lume este o imagine fabri-

cat5 de cdtre un gennan, un scriitor care inlelege inc6 de la finele

secolului al XIXlea cd succesul unui roman popular se bazeazt

pe cAteva reguli de scriere creativS: scene narative ctt mare im -

pact; firuI epic foarte cursiv, acliune caracterizatd prin dinamism

qi suspans; autenticism etc.

, Testamentul inca;ului este un roman cu date similare:

pou"*t" antrenanta, destul de simpld, dar cu rdsturndri de situalie.- in timpul unei neobignuite lupte cu tauri, in Buenos Aires,

zoologul gennan Dr Morgenstern qi servitorul sdu Fritze fac

.l,.roqtin16 cu Tata Jaguar. Cei doi aventurieri germani cSldtoresc

prin Argentina in c[utarea fosilelor de dinozauri dar sunt lua{i

prizonieri de indieni ;i de un grup de revolulionari care luptd

impotriva guvernului. Celebrul Tata Jaguar ii ellbereazdpe cei doi

euiopeni; Morgenstem qi Fritze se al6t*rd grupul lui de yerbateros

in dium spre Gran Chaco. Pe drum, doi peruvieni misterioqi,

Anciano ;i Haukaropora, li se al6tur[, pretinzAnd ci au aceeagi

destinalie, Peru. c6nd yerbateros se confruntd cu revolulionarii,

Tata Jaguar ajunge fala in fa16 cu duqmanul sdu de moarte' Totuqi,

Page 4: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

acesta din urmd scapd. Urmirirea ii impinge pe yerbateros si,implicit, pe Morgenstern qi Fritze in zoneG inalte ate cordilierilorAmericii de Sud unde este ascunsd comoara miticd a incagiror.

--

kstamentul inca;.ului este un roman pentru cei aflafi la vdrstaautodescoperirii, la vdrsta in care atagamentul pentru ;r"i p;;;;modela personalitdli. De aceea, varoriie morale'incur"ui" o"'fro-zatori precum Karl May sunt mai trainice dec6t cele comunicatedidactic. Acesta este in rearitate testamentur... Testamentur luiKarl May.

Lucian Pricop

CAPITOLUL IESPADA

,,Corrida de toros, corrida de torcs!" rdsuna glasul crainicilorcare, impodobili cu cocarde qi panglici multicolore, strib[teaururaqul Buenos Aires in lung qi in lat.

Conida de toros,lupta cu taurii, era de cAtva timp evenimentulcomentat cu mare lux de amdnunte in toate gazetele oragului.

Corrida de toros forma subiectul de disculie in toate localurilepublice Ei particulare.

Corrida de toros infldcdreazd pe orice spaniol, ca qi pe oriceins in vinele cdruia curge mdcar o picdturd de s6nge latino-ame-rican. Pu{in ii pasd de adversarii distracjiei sale favorite, de ceicare sus{in ci e vorba de un sport imoral ;i in toate privinJelereprobabil. Spaniolul arde de nerdbdare sd-gi gdseascd un loc, sd

chiuie bucuros la vederea animalului torturat qi, incdntat pestemdsur5, sd uite de sine qi de tot cdnd taurul ind6rjit qi frri teamdspintecd burta unui cal sau ia in coame pe vreunul din toreadori.

Da, corida de toros!De c0ti weme nu se mai vizuse la BuenosAires o corrida! De c0nd nu se mai auzise in Plaza de torosnechezatul cailor, mugetul taurilor, strigdtele luptdtorilor, acla-rnaliile mulfimii! Trecuserd ani de la ultimul spectacol de acestgen qi vina o purta grava situalie politicd a farii.

Rdzboiul in care Lopez, dictatorul paraguayan, tdrdseConfederalia Argentinei, costase pind atunci 40 de milioane dedolari qi 50 de mii de mor{i pe cdmpul de luptd, lErd a mai vorbide cele 200 de mii de victime ale holerei, rezultat al mizerieiprovocate de rdzboi. Nimeni nu se mai gdndea la petreceri.

Page 5: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

Armata confederafiei se afla in permanentd inferioritate fatd detrupele lui Lopez. Dar, in sipilmdna precedenti, un succesremarcabil ii aduse lauda intregiildri.rzbenda fusese sdrbitoritdla Buenos Aires prin iluminalii qi alaiuri festive. $i pentru a fi peplagul populafiei, Sarmiento, pregedintele nou ales, g[si nimeiitsd ingaduie organizarca unei lupte cu tauri.

Degi pregititdlarepezeald, aceast[ corrida de toros avea sddevind extrern de pasionante datorita unui anume concurs deimprejurdri, indreptdlind astfel agteptdrile mullimii.

Buenos Aires numbra mulli toreadori faimogi pe care nici untaur nu reusise incd sd-i doboare. Mdnati de invidie Ei gelozie,toli acegtia ravneau sd-qi dovedeascd superioritatea u"uiala a"celSlalt, sd arate ci ei sunt mai puternici, mai dibac i.

Cdnd deodatd se ivi acolo un str[in, un spaniol din Madrid.Descinsese cu cAteva zile in urmd la hotelul ,,Labastie.. qi, dinprimul moment, ceruse permisiunea de a concura la intrecere.CAnd igi rosti numele, domnii din comitet aprobarb bucuroqi,cdci b[rbatul cu pricina nu era nimeni altul dec6t insusi sefiorCrusada, cel mai vestit espada din regatul spaniol.

Suficient pentru ca ?ntreaga populalie a orasului sd se pundin migcare! $i totugi avea si se intample ceva qi mai senzalional.Adicd se mai prezentard doi seflores ale cdror oferte starnirb laculme interesul mullimii. unul era posesorul unor mari cirezi devite. Investise cu c6tva timp in urmd sume considerabile, pentruachizilia unui numdr de bizoni nordamericani in vederea in.ru-cigdrii lor cu vite de rasi autohtond. Dar bizonii se dovediserdatdt de sdlbatici, de neimbldn zi!i,incdt stdpdnul lor ii meni exter-mindrii. oferi deci in mod gratuit pe cel mai masiv dintre aceqtibizoni, pentru co*ida ce avea sd se desfisoare. Animalul urmasd lupte in areni aldturi de taurii obiqnuiti.

cel5lalt sefror era proprietarul unei hacienda din regiuneaSan Nicolas. Peonii, adicd arga[ii lui, sdpdnd Eanfuri circiare qipdndind apoi cu dib[cie, avuseseri norocul unic sd prindd de viuqi nevdtdmat un jaguar ce dddea tdrcoale turmeloi de oi. Fiaran-au omordt-o, ndddjduind s-o vdndd unui eventual cumpdrdtor.$i acum stdpAnul haciendei propunea sd aduci jaguarul in orag ;is5-l ofere in dar comitetului.

l0

E lesne de imaginat cd toate aceste imprejurdri, prezen\a

lir i nrosului e sp ada madrllez, ca Ei perspectiva infrunt5ri i cu bizonul

pi cu jaguarul , atdgeau in chip deosebit atenlia publicului qi, in

primul iand, u luptitorilor bdEtinaqi. Aceqtia se numesc de obicei

I r t raado res sar toreros, cuvAnt care provine din toro, taur pe spa-

rriolcqte, Ei se impart in mai multe categorii, avAnd fiecare o anume

silrcind gi specialitate. Primii sunt picadorii, care se avAntd cdliri

6i hdrluiesc taurii cu suli{ele. Apoi chulos, numili Ei banderi -

itrrot, care, mAnuind eqarfe viu colorate, atrag aten\ia taurilor

ilsupra lor qi le infig in ceafi niEte vergele cu carlig asculit la

.,,pdt. in sffirqit esfadas, adevirafii luptdtori, care incearci sd

rirpun[ taurul cu spada, de unde qi numele. in plus mai sunt Ei

tttutadorii de la matar, a mdceldri. AceEtia nu fac parte de fapt

rlintre luptdtori. Sunt un fel de argafi ai arenei. cdnd taurul nu a

lbst lovii mortal, ci numai dobordt la pdm6nt, ei aleargd qi ii dau

lovitura de gralie.Aqadar, crainicii stribdteau strizile din Buenos Aires vestind

lumea cd spectacolul va avea loc a doua zi.Din cind in cdnd se

opreau din mers ca sd anunie cu glas tundtor programul qi alte

amdnunte. Negustorii care qi-o puteau ingidui trigeau repede

oblonul, inchideau priviliile gi se duceau la restaurant, la cafe-

nea, la confiteria, ca sd comenteze acolo evenimentul' Confiteria,

ca qi la noi, nu oferl decAt inghe{atd gi prdjituri.

,,Caf1de Paris", cel mai elegant local de intdlnire din Buenos

Aires, gemea de consumatori; nu tnai era nici un locEor liber' O

,rlur"'uii-ufie domnea la toate mesele, dar mai ales la una din

cle c6tre care se indreptau privirile celorlal{i clien{i. c[ci in jurul

ci qedeau cei trei espadas argentinieni care aveau s6-9i arate a

doua zi mdestria in arend'

Cu toatd invidia ce-i invrdjbea, dumnealor erau unanim de

acord cd membrii comitetului sdvdrqiserd o gregeald gravd accep-

tAndu-l pe spaniol. tgi propu'eau chiar sd facd tot posibilul ca s6-i

intunece faima de care se bucura- Unul' mai ales, care conducea

discufia, dddea depline asigurdri c5 va dobori din prima lovitur5

bizonul nordamerican Ei pentru aceasta era gata sd pund rdmiqag

cu oricine qi pe oricAt. in preajma lor, la o altd masd, qedeau patru

domni imbrdcali cu mult gust, dintre care unul atrdgea in mod

ll

Page 6: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

deosebit aten{ia. Era. de. staturd aproape uriagd. Deqi nu pdreatrecut cu rnult peste cincjzecide ani, u*u .uput cdrunt ql "

6"r'ealbd ca zrapada,lungd gi deasd. Din pricina obrajilor arqi de soarepyt:1 ! luat drept un gauclto sau, in orice caz, dreptun om dedatviefii in aer liber,. intr_o pampu ,u,, lniu, in silbdticie. Dareleganfa cosrumului sdu croit Oupa cet mai nou ^riJ-i^ri^^"sugera contrariur. comesenii, trei la numdE uu"u"

"r,rf.iiiu r"tde bronzate. Unul din ei vorbi:

_ L;ai auzit pe palavragiul dsta, Carlos?Birbosul confirmd din cap.- gi ce zici?Cel numit Carlos ridicd din umeri gi un zdmbetrece, superior,ii apdru la collul gurii. '- --

- Sunt cu totul de pdrerea ta, relud primul. Nu e joacd s6 rlpui::.:pug". un taur de pe-aici inainte de a_l istovi ae tot. fu,

"u.Juitrdft ate,tia ani inAmerica de Nord gi te-ai ocupat cu vdndtoareade_ bizoni, qtii prea bine ce inrearno5 un asernenea anirnal. Nuvdd cum espada dsta ar putea sd_qi lind figaduiala.

- Cred qi eu. Nu se omoard bivolii ..iguru.,Rostise aceste cuvinte mai tare decdt ar fi vrut. Espada il auziqi {6qni de pe scaunul lui..Se apropied"muru celorpatru qi zisepe un ton aproape poruncitor:

- .l"fror, n-ati vrea sI_mi spunefi cum vd chearni?Uriaqul cu barba arbr ?l'rdsurd din ochi

"r,nu."lndiferenfd,apoi rlspunse calm:

- De ce nu?! insd dupd ce voi fi cunoscut mai int6i numeledurnitale.

- Numele meu e vestit in lung qi in lat. Mi cheamd AntonioPerillo.Ochii strdinului licirir.I o clip[ foarle ciudat, dar, cobordndu-sipleoapele, omul vorbi pe acelaEi ton liniqtir-Numele meu nu e chiar uiat d"fairnos. MI cheamd Hammer.* Nume nem{esc?

- Da.* Suntefi neamf?

- Desigur.

l2 l3

-Atunci pdzili-vd gura cdnd e vorba de chestiuni locale! Eusrrrrt un porteno, ali ?n[eles?

Rostise cuvAntul apdsal, plimbdndu-qi privirea trufagd pe

r:lr ipul interlocutorului sdu.Portenos iqi spun locuitorii bdqtinaqi ai {drii, spre deosebire

rlc irnigranli.Perillo crezuse cd astfel va face mare impresie, dar se inqela.

I lliaqul pirea ci nici nu cunoaste semnificalia aceshri tennen.f )r'opt care espada continud pe un ton Ei mai arogant:

* V-a!i referit cu dispre! la persoana mea. Vi retragefi cu-virrtele?

- Nicidecum. Am spus c5 un bivol nu poate fi ucis cu gura

1i, pentru cd aqa mi-e felul, nu suslin decdt ceea ce qtiu.* Carrachol Asta-i bund! Eu, cel mai de seamd luptltor din

;rccastl [ard, sd rabd batjocura unui neam!! Md rog, ce-ai spunetlumneata dacd !i-aq cere sd ne mSsurdm cu spada?

- Nimic, nimic n-aq spune, fiindcd nu m-aq sinchisi de loc,rirspunse Hammer, sprijinindu-se de speteaza scaunului qi aruncindccluilalt o privire care insemna orice in afard de teamd.

Aceasta il st6mi ;i mai rnultpe argentinian. Cu ochii scdpdr6nd,liicr,r inci un pas, ridicd braful ca pentru a lovi qi strig5:

- Cum, nu retragi ofensa qi nu-mi dai satisfaclie?

-Nu.- Bine! Atunci e;ti un infam, un laq. Na!

$i iqi porni pumnul cdtre obrazul lui Hammer. Dar acestapald lovifura cu bralul ridicat. !6gni in picioare, qi prinse pe agrcsortlc ambele miini, il imobiliz[ qi, ridicAndu-l ca pe o minge, il didutlc perete incAt ii trosniri oasele.

Tofi cei de fa!5 se ridicard de la locurile lor, curioqi sd vaddurmarea. Perillo, ca de altfel Ei ceilalli consumatori, nu purtalraine ohiEnuite in pampa qi nu era de aqteptat sd aibd vreo armdsub costunul lui franfuzesc. TotuEi, dupd ce-qi reveni din zdrutrcitr,b[gi mAna sub veston, scoase la iveald un culit lung qi, urldnd delurie, se repezi la uriaq. Acesta nici nu se miqc6 din loc, ci doar?l lintui pe adversar cu privirea qi, fulgerdtoq ii apucd brafulinarmat risucindu-l in aqa fel, incAt agresorul fipi de durere qi

scdpd din m6.nd cu{itul. Apoi Hammer il somd:

Page 7: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

* -Astdmpdrd-te, Perillo! Cu mine nu-{i merge! Ne aflIm laBuenos Aires, ntt in Salina Mare del Condor. Ai ingeles?

Vorbind, il pironea cu privirea de parcd ar fi vrut sd_i pitrunddpand in fundul ini'rii. Perillo se dddu inddrit qi il mdsuri speriat.Era palid, de-o paloare cadavericd,. Teama ii tulburase ochiiglasul ii tremura.

- Salina del Condor? fr,cu el. Ce-i cu asta? Nu cunosc.- Lasi cd gtii tu prea bine. li se vede pe fa[d.- Nu inteleg nimic. Nu am avut nici o legdturd cu dumnea_

voaslrS...

-Ai qi motive temeinice sd nu pricepi, Antonio periilo! Decifii atent!

Bdgd rndna in buzunar, zvdrli pe masd cdteva bancnote pentruconsumafie, i;i lud pdldria din cuier si se indreptd spre ugi, ft.dca nimeni sd cuteze a-i sta in drum. De cum se iioi"i in picioare,to{i i,si dddtrrd seama cd n-ar fi pldcut lucru sd te incaieri cu acestGoliath. Cei trei insofitori plecari Ei ei.

^_ Abia dypd ceuga se inchise in urma lor, perillo igi regdsi curajul.cdutd sd-Ei prezinte infrdngerea intr-o lumind, mai-fauorabila,cdci unul dintre arnici il carn lua ?n r6s:

* M5-t ce ruqine, Antonio! !i-ai gdsit na;ul!- Poftim, aleargd tu gi mdsoard-te cu el! Asta-i uriaq, dom'le,

cine se incumet5...

- O fi, insi te-a tutuit. $i cu ce dispre{l Iar tu? Dupd ce aiinghilit gdluqca, ii mai qi vorbeqti cu dumneavoastrr ca la inceput.

- Nici n-am bdgat de seamd cd rn_a tutuit.- $i cu Salina del Condor, md rog... Ce-a vrut si spuni?- $tiu eu? Vreo idee fixd. Toli nernfii sunt niqte aiuiili, niqte

lunatici. Hai sI vorbim de altele.Poate cd totu;i disculia n-ar fi contenit dacd in acel moment

nu Ei-ar fi_Iicut aparilia un personaj care atrase toate privirileasupra sa. Era un gaucho roscovan, rnic, pirpiriu, cum niineni numai v5zuse pdn6 ahrnci. omulelul purta pantaroni albi, foarte curafiqi exagerat de largi, care-i ajungeiu numai p6.nd la genunchi, qi ocheripa roqie de bumbac, un soi de pled p"

"u." locuitorul dinpl-pl Ei-l inftqoard ta gold Ei il ridicd in fafi gi la spate in jurul

pieptului fr,rdndu-l cu ajutorul unei cenh'i. MAnecile camaEii - alba,

l4 15

eulatd ca qi pantalonii - micul gaucho qi le suflecase pdnd

rlcnsupra coatelor. De centurd iqi legase o e;arffi roqie cu capetele

rrrrrrnAnd intr-o parte. Bustul ii era invelitintt-rtn poncho toqu de

liiill, o pdturd cu deschizaturS la mijloc 9i trecuta peste cap. Pufia

veritabile cizme de gauclto, confeclionate cam in felul utmdtor:

rlc indatd ce tai un .al, pattl a nu se rbci le;ul, ii jupoi picioarele

rlinddrdt. Pielea, a;a cum se afla, o {ii in apd fierbinte ca si poli

lirzui mai uEor pdrul de pe ea' Apoi, umeddincd, o tragi in picior

cir pc un .iotup. Dupd ce se usuc5, pieile acestea se str6ng in

lrrrul gambelor qi alcituiesc o incSl{dminte trainicd la intemperii.

i,ir"lti cd asemenea incdlldri nu pot fi scoase niciodatd. Trebuie

sri lcporli pdnd se rup de-a binelea ;i se desprind de pe picior' De

lirpt ble'nu acoperd decAt pulpele qi gleznele' Talpa rdmAne

gtiat[, degetele se ilesc in afar6. Deci un gaucho astfel incl{atii,,.,bla, inLun fel, descull. Numai cd aceqti oameni rareori calcd

pc pdm6nt, qi atunci mai ales in interiorul colibei. Altminteri iqi

,ltrc veacul in Ea. inc6llSmintea lard talpd ii ajutd la folosirea

sciirilor - atdt de inguste incit nu incape in ele decat degetul

gros. Cu atdtmai fainici insi le sunt pintenii. Chiar qi sfrijitul

,:,rre iqi lacu aparilia in local poseda niqte pinteni impresionanli,

crr roli mari, zimlate, c6t monedele de 5 mdrci' Pe cre;tet trona o

piilsrioar5 de pdsld, cu ciucure' indesatd peste o basma de mitase

i,,;ie cu capetele aduse sub bdrbie 9i legate strAns' Orice gaucho

poarti ur"-.n.u basma ca si-Ei apere ceafa de soare' $-apoi, la

cirldrit, basmaua ii fluturd in jurul capului provocdnd o boare

pldcutd. La brdu, sub eqarfb, odihnea un cu{it lung qi un pistol cu

iloud 1evi. De cureaua 1at6, petrecutd peste umdr, at6rna I q-idtot cu dou6 levi qi nu cu mult mai scurtS decit stipanul ei. In

rnAini omule{ul ducea doud cdrli'Acest ultim amdnunt atrdgea indeosebi atenlia' Un gaucho

cu car{i! Aqa ceva nu se vdzuse de c6nd lumea' Unde mai pui cd

cra Ei proaipit bdrbierit, fapt care de asemenea bdtea la ochi''Omul

iteto o clipi in prag Ei, lucru cu totul surprinzdtor inacele imprejurSri, salutS cu un sonor Buenos dias -bundziua! Se

i'dreptSl spre masa eliberatd tocmai atunci, lui loc, deschise

arnAn^dou6-cd4ile gi, de parci s-ar fi aflat singur cuc, incepu sd le

cerceteze afundandu-se avid in lecturd. Erau doud tomuri de

Page 8: Testamentul Incasului edcdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Testamentul Incasului ed...Testamentul lui Karl MaY opera lui Karl May este vast6 gi destul de echilibratd valoric, oricare dintre

E. d.'Alton ;i Weiss, editate de Academia Regald de gtiinfe dinBerlin.

^. . Larma de pdnd atunci se fEcu tbcere ad6ncd. Micul gauchoii deconcertase pe toli. Nu Etiau ce sd creadd. Omuteluiil;;;

se sinchisea de nimic; p6rea cdnici nu observd lumea din jur.Citea impas ibil qi nu se- intrerup s e nici c And lii"

'i'lir*1i"in jurul corridei se'inviori din nou.'Abia c6nd ,o .t "tn.,

iin-"-.iT3*nl ca gi d6nsul, veni sd-l intrebe ce doreqte,

"artr"iri."iclient i$i ridicd privirea qi rosti in cea mai curatd spaniold:- Bere ave{i? Vreau_sd spun cerevisia, pe latine$te.* Da, seffor, avem. $ase taleri sticla.- Atunci add o sticld, o ampulla sau lagena, pe latine;te.

" Chelnerul, dupd ce-l privi mirat, aduse o sticld de bere si unpahar pe.care-l umplu v6rf. Dar oaspetef" nu-i _J lr;;;;;

Ei nu-;i sdltd nasul din cdrfi.Pdnd,la urmd nimeni nu_i mai dadu nici o atenfie, afard dey sileylins, gi anume Antonio perillo. Aproape cd nu_l sldbea

din ochi. Pirea si nu se preocupe decAt de noul venit. abarrdonaseorice discufie. La un moment dat se ridicd, pdgi ,d, ;;;;strdinului, seinclind gi vorbi pe un ton exagerat de politicos:- Scuzafi, seffor, mi se pare ci ne cunoa;tem?!

. Micul gaucho se trezi mirat din lecturd, se sculd de pe scaungi rispunse Ia fel de politicos:

- Regret, sefror, dar trebuie sd vd declar cdcunosc-

gregili. Nu vd

-Atunci avef, probabil oarecare motive sd afirmafi acest lucru.Eu unul, sunt convins cd ne_am intdlnif sus, pe r6u.- Imposibil. N-am fost niciodatd sus. Ma aflu abia de osdptdm'nd aici gi n-am trecut nici mdcar cu un pas dincoro deBuenos Aires.

- imi Oall voie sd vd-ntreb de unde sunte{i?

na_- y- Din Jiiterbogk,.care se scrie qi Jriterbog sau Jtiterbock.rana acum nu s-a stabilit incd ortografia exacti. Eu inclin pentruJriterbogk, deoarece imbind-doui ioliuni: ,,bog.. d" h ,t;;;;;:a indoi, qi ,,Bock" adic6 berbec.

- Iatd o localitate de care n-am auzit. Suntefi amabil sd_mispunefi qi numele dumneavoastrd?

16 t7

- Cu pldcere. Morgenstern, doctorul Morgenstern.

- $i ocupafia?

- Savant, mai bine zis om de qtiinli amator.

- Specialitatea?

-Lucrez in zoologie, seflor. Am venit in Argentina ca si dau

cle urmele glyptodonului, megatheriumului Ei mastodontului.

- Nu pricep. Aud pentru prima oari asemenea denumiri.

- M-am referit la nigte specii uriage de armodial, brasypodqi elefant.

Espada ficu o mutrd amelit5, privi cu blnuiald pe omulefuldin fa{a lui qi intrebi apisat:

- Vorbili serios, seffor?

- Fireqte.

- Pdi unde vreli sd le cdutafi?* Bineinleles in conformalia pampasului. Din pdcate nu se qtie

incd precis dacl stratificarea s-a petrecut inainte sau concomitent cu

tliluviul.- Diluviul? Seflor, rn-am ldmurit! Umbla{i cu vorbe aiurea

ca sd-mi dali a inlelege cd vd stingheresc.

- Pardon, nu sunt de loc vorbe aiurea. Am aici doud volumeli cdror autori sunt foarte competenli in ce priveqte istoria dilu-viului: Weiss qi d'Alton. Cu siguranld cd ati auzit de ei...

- N-am auzit nimic. Nu-i cunosc pe acegti domni. Dar pe

tlumneavoastrd pot susline fdrd greq cd vd cunosc ;i incd foarte

bine. Mdrturisili, seffor, cd veqmintele astea nu sunt dec6t un de-

ghizament.

- Deghizament? Hm! Ca sd fiu sincer, trebuie sd spun cd nu

;rrca intrl in obiceiul meu sd ardt ca un gaucho.

- $i totuEi s-ar pdrea cd ;ti!i cdldri de minune!

- Eu? Eroare, sefior! Ce-i drept, am al'ut in c6teva r6nduri

;rrilejul sb incalec un cal, un equus. Dar equo vehi, cum zice latinuladici arta c61[riei, imi e strdind in proporlie de noui zecimi.

Perillo nu-qi putu reline un zdmbet suspicios. Totugi se inclin[tliplomatic gi vorbi:

- Nu are rost sd vd mai tulbur, seflor, Fiecare cuvdnt al dum -

rrcavoastrd e o dovadd in plus cd vd ascundeli identitatea. Ierlafi-mi,