Stop to Shop, Mai 2013

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea,

Vladimir Popa, Anna B.

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 128 - Mai 2013

68

10 INTERVIU

De vorb` cu Jorge

22 FaShIoN aRchITEcTURE

Marc Bohan sau elegan]a ca punte dintre

clasic [i modern

25 GENTLEMEN’S aGREEMENT

by Adina Buzatu

46 FaShIoN STYLE

by Georgiana Ioni]`

64 LEc}Ia dE KEMPo

„Arta luptei totale” cere sacrificii. {i anonimat

72 SToRY oF...

Louis XV [i Madame de Pompadour

”“

Încerc s` m` uit dup`lucruri care m` facfericit` când le v`d, înloc s` caut lucruricare sunt un "must".Desigur, ca multe altefemei, am tendin]a s`cump`r acela[i gen dehaine, dar asta pentruc` în acel stil de]inute m` reg`sesc celmai bine.

Klara Svenssonmoda [i shopping-ul prin

ochii unei sportive

4 Stop to shop

EditShop

Ginga[u l iepura[ de Pa[te. Are o list luuuung, dar pe la unii nu ajunge.De multe ori, pare c nu mai iese din plria magicianu lui, din motive de el[tiute. Coleg cu Mo[ Crciun, are sarcina de a aduce cadouri cu ocazia Pa[telui.Dar, ca [i \n cazu l btrnu lui de la Polu l Nord, exist case unde bucuriadarurilor sale nu trece pragu l. {i atunci, acest personaj att de drgla[ [ide promovat, este el oare un fel de vnztor de iluzii? Departe de mine a scrie un editorial trist, mai ales \n prag de srbtoare! |ns,cunoscnd frenezia shopping-u lui din aceast perioad, nu pot s nu mgndesc la cei mai pu]in noroco[i. Oare c]i copii a[teapt [i sper de la unan la altu l ca iepura[u l s poposeasc [i la ei? Mul]i… Poate c \n timp ce vom alerga prin magazine, ne vom aminti de ei [i vomdecide s fim un iepura[ pentru mcar un copil cu care via]a nu a fost chiarda rnic. Pn la urm nu despre asta este vorba \n prag de srbtoarecre[tin?

A voastr,

Roxana BichiRedactor {ef

Vânzãtorul de iluzii

Echipa Stop ToShop v` ureaz` s`ave]i un Pa[te plin

de Lumin`!

Film

Pain & Gain

Regia: Michael Bay

Cu: Mark

Wahlberg,

Dwayne Johnson

Gen: Ac]iune,

Comedie, Dram`

Premier` \nRom~nia:03.05.2013

The Big Wedding

Regia: Justin Zackham

Cu: Amanda

Seyfried,

Diane Keaton,

Katherine

Heigl, Robert

De Niro,

Susan Saran-

don

Gen: Comedie

Premier` \n Rom~nia:10.05.2013

Hummingbird

Regia: Steven Knight

Cu: Jason Statham, Lee

Asquith-Coe

Gen:Ac]iune,

Thriller


The Great Gatsby

Regia: Baz Luhrmann

Cu: Leonardo

DiCaprio,

Carey Mulli-

gan, Tobey

Mag

Gen: Dram`,

Romantic,

Dragoste

Premier` \nRom~nia: 17.05.2013

Star Trek Into Darkness

3D

Regia: J.J.Abrams

Cu: Chris

Pine, Zoe Sal-

dana, Zachary

Quinto, John

Cho, Bene-

dict Cumber-

batch

Gen: Ac]iune, Aventuri, SF


Hannah Arendt

Regia: Margarethe

von Trotta

Cu: Axel Milberg,

Barbara Sukowa,

Janet McTeer

Gen: Dram`


Byzantium

Regia: Neil

Jordan

Cu: Saoirse

Ronan,

Gemma

Arterton,

Jonny Lee

Miller

Gen: Dram`,

Fantastic, Thriller


Fast & Furious 6

Regia: Justin Lin

Cu: Dwayne Johnson, Vin

Diesel, Paul

Walker, Michelle

Rodriguez

Gen: Ac]iune,

Aventuri, Crim`,

Thriller


The Hangover Part III

Regia: Todd Phillips

Cu: Bradley Cooper, Ed Helms,

Zach Galifi-

anakis

Gen: Come-

die


Premierele lunii mai

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

31

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

10/05CONCERT uRMA MTv uNPluggEd

URMA va sus]ine un concert acus-tic, care se va înscrie în binecunos-cuta serie de evenimente MTVUnplugged. URMA preg`te[te unshow complet, de peste 90 minute,inedit prin faptul c` toate pieselevor fi orchestrate într-o manieràdecvat` pentru formatul celebreiemisiuni difuzate de MTV - CinemaPatria, Bucure[ti.

16/05CONCERT MiChAEl BOlTON

Artistul revine pentru a treia oar`,

\ntr-un concert extraordinar ce se

anun]` a fi o c`l`torie muzical` pe

ritmurile celor mai frumoase

melodii de dragoste ale vremii -

ora 20:00, Sala Palatului, Bucure[ti.

17/05fiRE Of ANATOliA

Una din cele mai mari [i maicunoscute companii de dans dinlume, Fire of Anatolia este unproiect unic. Fascinantul spectacoladuce pe scen` 55 de dansatori,muzic`, str`lucire, lumin`, cu-loare, sute de costume elaborate,creionând într-o cheie modern`folclorul [i dansul popular dintoate regiunile Turciei - ora 20:00,Sala Palatului, Bucure[ti.

21/05TudOR ghEORghE –PRiMåvARA SiMfO -NiC – duPå 10 ANi

“Prim`vara Simfonic” ar putea ficonsiderat unul dintre cele mai pa-sionate fenomene ale timpului mu -zical, ce porne[te de la exploatareaunor dimensiuni sonore noi [iajung~nd p~n` la cercetarea neo-bosit` a sonorit`]ilor inconfunda -bile specifice stilului sù unic - ora19:00, Sala Palatului, Bucure[ti.

Av~nd una dintre cele mai deo -se bite voci din lume [i cu o ca rie -

r` fenomenal` marcat` de aceea[im`sur` a unicit`]ii, Andreea Bocellia \ntrep`truns cu succes mu zi cacla sic` cu cea commercial`. A cu ce -rit audien]a de pretutindeni iaracum vine s` \nc~nte [i publicul dinRo m~ nia - ora 19:00, Romexpo.

22/05CONCERT MEgAdETh

La mai pu]in de un an de la ul-tima vizit` \n Bucure[ti,Megadeth revine pentru un nouconcert live. - ora 20:00, AreneleRomane, Bucure[ti.20/05

CONCERT JOE SATRiANi

Îndelung a[tep-tat, legendarulJoe Satrianiajunge pentruprima dat` laBucure[ti, încadrul turneuluisù europeandin 2013 - ora20:00, Sala Pala -tu lui, Bucure[ti.

25/05CONCERT ANdREA BOCElli

10 Stop to shop

Pare un tnr desprinsdintr-o fresc renascen-tist. {i nu m refer laaspectul fizic angelic(este aproape irelevant,dup prerea lui), ci laplurivalen]a talentelor.Cnt aproape orice par-titur muzical, inter-preteaz roluri complexe,

compune cntece,danseaz, scriepove[ti pentrucopii, inventeaz

chestii pentru careare brevete, mo -

dereaz emisiuni, con-duce o afacereprosper... Aceast dezvoltare mul-tilateral aminte[te deidealul la mod pe lavremea Rena[terii:Homo universalis, carac-terizat de un sim] de-osebit al frumosului,dorin] de afirmare [icuraj în proiectele sale. Îlrecunoa[te]i de undeva?Ar fi interesant de vzutcartea lui de vizit...

intErviu

JorgeArtistul, inventAtorul }i AfAceristul

Dup` p`rerea ta, c~]i dintrefanii tì [tiu c` te cheam`,de fapt, George Papagheor -ghe [i e[ti const`n]ean deorigine arom~n`?Jorge: Cred c` atunci c~nd \]i

place un artist, [tii multe despreel. A[a cum [i eu [tiu foartemulte subtilit`]i despre arti[tiimei prefera]i. Ca s` vorbim \ncifre, cred c` 65%.

|n copil`rie c~ntai al`turi detat`l tù la nun]i. Era unmod de a a-]i confirma talen-tul sau o joac` ce se ter-mina cu aplauze la scen`deschis`?Jorge: Bine\n]eles c` luam \n

joac` acest moment, \ns` pentruspectatori era sigur un deliciu. }inminte [i acum: tat`l meu m` urcape o mas` \n fa]a orchestrei [ic~ntam „Life is life”. |mi pl`cea lanebunie, era momentul meu deglorie.

Ai vrut dintotdeauna ocarier` artistic`?Jorge: |ntr-adev`r, mi-am dorit

asta \nc` de c~nd eram foartemic, mai ales c` tat`l meu eraartist. Din p`cate, el a renun]at laun moment dat la partea asta,tocmai pentru a nu se \ndep`rtade mine [i de sora mea. Timpul atrecut [i visul meu trecuse [i eloarecum. P~n` c~nd, la un mo-ment dat [i mai mult \mpins deprieteni, m-am \nscris la emisi-unea Popstars, unde am ie[itprintre c~[tig`tori.

Cariera ta muzical` a\nceput acum 10 ani, laacea emisiune difuzat` dePro TV, c~nd erai membru altrupei Cocktail, care a [ic~[ tigat concursul. De ce s-a destr`mat trupa \n2005, dup` dou` hituri?Jorge: Motivul este unul c~t

se poate de previzibil. Aproapetoate trupele se despart atuncic~nd dau de succes. Eu \ns` suntfoarte fericit c` am putut debutala un asemenea nivel.

|n 2007 ai fost mode ra- torul emisiunii „Fete

de ga[c`” laEuforia Tv, iar

\n 2009 aiprezen-

tat

emisiunea „C~nt` dac`po]i” la Antena 1. Se poatespune c` e[ti c~t se poatede preg`tit pentru „Rom~niadanseaz`”, show-ul pe care\l moderezi la Antena 1 \nprezent. Care sunt secreteledezinvolturii tale de prezen-tator?Jorge: Nu exist` niciun secret.

Pur [i simplu a[a sunt eu. M`simt bine \n pielea mea [i adorstilul `sta de via]`. Iubesc oa-menii [i nu m` dau \n l`turi sòfer o m~n` de ajutor atunci c~ndam ocazia. {tiu c` pot fi [i maibun.

Ai jucat \n musicalul „MiculParis” [i \n spectacolul„3007 Terra Maimu]elor”,ambele la Circul Globus.Cum ]i-a descoperit CirculGlobus talentul polivalent?Jorge: |i datorez enorm

doam nei Br~ndu[a Novac, dum-neai m-a descoperit. Atunci am\nceput [i colaborarea cu CirculGlobus. |mi amintesc cu emo]ieclipele \n care „furam” meseriede la Monica Davidescu, MariaBuz`, Silviu Biri[ [i al]i actori cucare am avut marele noroc s`joc \nc` de la primul spectacol.|i datorez mult Monicì Da-videscu pentru enor ma impul-sionare de la \nceputul cariereimele actorice[ti.

M` simt bine \npielea mea [iador stilul `sta

de via]`.

“Te cunosc deundeva!” este

emisiunea carem-a consacrat.

Stop to shop 11

intErviu

|n „Micul Paris” l-ai jucat peJean Moscopol. Dincolo deonoarea de a juca unasemenea personaj faimos[i talentat, rolul a fostcumva prima sesiune depreg`tire pentru „Te cunoscde undeva”?Jorge: Putem spune [i a[a

. Nu m-am g~ndit la astap~n` acum. Emisiunea „Tecunosc de undeva!" este[i va r`m~ne aproape deinima mea. Este emi-siunea care m-a con-sacrat.

A urmat \n2010 succe-sul din muzi-calul „Romeo[i Julieta” dup`Shakespeare, la Teatrul deOperet` Ion Dacian, unde aifost considerat de critici oadev`rat` revela]ie. Cum aiajuns s` fii Romeo?Jorge: A fost o \ntreag` aven-

tur`. |ntr-o sear`, am primit untelefon de la Monica [i Temi[ancare mi-au spus c` a doua zi la11, f`r` comentarii, s` m` prezintla Operet`, c` este casting pen-tru Romeo. Ini]ial m-am \ntre-bat:„Ce s` caut eu acolo...?”,\ns` a doua zi am luat castingulpe loc.

Ce \nseamn` s`te preg` te[ti\n stil mo -dern pen-tru unasemenearol clasic?

Jorge: Avem un regizor senza -]ional, Directorul Operetei din Bu-dapesta. A stat al`turi de minepentru fiecare detaliu \n parte.

Tu ai convins-o pe SimonaNae, cea care a fost Julietaal`turi de tine, s` con-cureze la „Te cunosc deundeva!”?

Jorge: Nu am avutnicio contribu]ie, dar m`bucur enorm pentru Si-mona. Este foarte talen-tat` [i sunt convins c` os` ajung` printre fi-nali[ti.

Ai participat ladublarea \n limba rom~n`

a anima]iei Disney „Opoveste \nc~lcit`”. A cui a

fost ideea ca personajult`u, Flynn Rider, al

c`rui nume este\n original Eu-

gene Fitzher-bert, s`

se

intErviu

12 Stop to shop

intErviu

traduc`… Gheorghe Pa-pagheorghe?Jorge: A fost ideea mea [i a

Ancì Sigartù, cu care tr`geamvocile. Eu i-am spus s`-i zicem luiFlynn, George Papagheorghe, cè rom~nesc [i o s` fie mai haiospentru copii, iar ea a venit cu„special touch-ul” si a r`mas„Gheorghe Papagheorghe”. Amacceptat instantaneu, pentru cà[a \l chema pe bunicul meu.

Ce modele ai \n muzic`?Jorge: Sunt foarte mul]i arti[ti

pe care \i admir [i \i respect.Drept modele, \i am pe MichaelJackson, Ricky Martin, iar dinafara zonei artistice, pe JohnMaxwell.

Care sunt arti[tii sau muzi-cienii tì favori]i?Jorge: Pe arti[ti tocmai i-am

enumerat, iar ca muzicieni \iadmir pe Marius Moga – un realexemplu pentru mine, Jay Z [iSmiley.

Ai lansat un album latino [iunul cu muzic` energic`, cuinfluen]e house. Cu toateacestea, ai devenit faimosgra]ie televiziunii. E[timul]umit de acest drum alfaimei?Jorge: Bine\n]eles! Cum

spune [i vorba: „toate drumurilemerg la ... Faim`”. E momen-tul \n care iei decizia c` vrei s`

ajungi un mare actor, c~nt`re]etc, \ns` nu [tii niciodat` cumdecurg lucrurile [i ce u[` sedechide mai \nt~i. Cred cu t`rie\n cariera mea muzical`, carecred c` va lua amploare c~t decur~nd.

La „Te cunosc de undeva!”ai \ntruchipat o palet` in-credibil de divers` de arti[ti,de la genul popular p~n` lastilul Bollywood. Care aufost personajele tale fa-vorite?Jorge: Mi-au pl`cut cel mai

mult Elvis, Beyonce, Bocelli [i maiales Michael Jackson cu care am[i c~[tigat al doilea sezon. M`reg`sesc \n fiecare dintre ei. Dela fiecare \n parte am \mprumutatc~te ceva [i am adaptat la stilulmeu.

|n afar` de faima adus` dec~[tigarea sezonului aldoilea al emisiunii, cu ce amai venit la pachet acestsucces binemeritat?Jorge: Cu siguran]` cu emisi-

unea „Rom~nia Danseaz`” [i cudeschiderea de noi oportuni`]i \nzona muzical`.

Cum ]i se pare rolul tù \nformatul emisiunii „Rom~niadanseaz`” de la Antena 1?Jorge: Cred c` ne potrivim .

|mi place s` ascult oamenii [ipove[tile lor de via]`. Backstage-ul e locul \n care concuren]ii aunevoie de \ncuraj`ri, s` laseemo]iile deoparte [i s` se con-centreze doar pe minutele lor deglorie. {tiu exact ce simt ei, pen-tru c` am trecut [i eu prin asta deat~tea [i at~tea ori, astfel c` e ochimie puternic` \ntre noi.

|n ce m`sur` a contribuit as-pectul tù fizic la succesulde care te bucuri \nprezent?Jorge: Nu cred c` a avut un

impact major. Perseveren]a,dorin]a de a m` autodep`[i [i]elurile concrete cu siguran]` aucontat mai mult dec~t aspectulmeu fizic. Unul dintre citateledup` care m` ghidez este c`„personalitatea ta poate s` des -chid` o u[`, \ns` doar caracterultù o poate p`stra pe termen lungdeschis`”.

Ai un consilier de imaginesau te ocupi singur de pro-priul look?Jorge: Nu, e doar pasiunea

mea pentru zona de styling. |miplace s` combin stilurile, p~n`g`sesc ceva original.

Stop to shop 13

|mi place s`combin stilurile,pân` g`sescceva original

Perseveren]a,dorin]a de a màutodep`[i [i

]elurile concreteau contat maimult decât as-

pectul meu fizic.

Cred cu t`rie \ncariera meamuzical`.

Ai zone sau magazine prefe -rate pentru shopping?Jorge: Merg destul de des \n

str`in`tate [i inevitabil ajung [i \nspa]ii comerciale. Milano r`m~nepentru mine cea mai bun` loca]iede shopping.

E[ti fan al anumitor m`rcide \mbr`c`minte, \nc`l]` min te, parfumuri sauaccesorii?Jorge: |mi plac hainele Giorgio

Armani, Sandro, Diesel, iar ]inu -tele de la Magazinul Ego suntpentru evenimentele mai spe-ciale. Parfumul \l ]in \n continuaresecret.

|n ce fel ]i-a fost afectat`via]a personal` de carieraartistic`? Ai trecut, totu[i,printr-un divor]…Jorge: Via]a de artist este una

special` [i la fel trebuie s` fie [ic`s`toria. Inevitabil una o implic`pe cealalt`. Indiferent ce-a fost,mi-am \nv`]at lec]ia [i voi aveamai mult` grij` pe viitor.

Mai ai timp [i pentrupasiuni? Care ar fiacestea?Jorge: |mi place s` com-

pun muzic` sau s` scriupove[ti pentru copii. Pasi-unea trebuie obligatoriuhr`nit` [i eu m` bucur dinplin de momentele mele deinspira]ie.

intErviu

14 Stop to shop

Pasiunea trebuieobligatoriu

hr`nit`.

Cum este rela]ia cu fiica tade 4 ani, Karina Maria?Jorge: Este una foarte spe-

cial`. Eu [i Karina suntem foarteapropia]i. Ne distr`m foarte tare\mpreun`, dar atunci c~nd vinevorba de carte, avem grij` s` fim[i serio[i. {tie c` o iubesc [i \ispun asta de fiecare dat` c~ndam ocazia.

Pu]ini [tiu c` ai studii demanagementul afacerilor [ite bucuri [i de statutul deom de afaceri prosper,pe care l-ai dob~nditprin afacerile pe carele-ai dezvoltat. Ce te-a determinat s` alegi [icariera artistic` dar [izona de business?Jorge: Am \nceput \nc` de

mic s` fiu \ntreprinz`tor, c~ndf`ceam tot felul de trocuri cucolegii mei. Am absol vit liceul dematematic`-fizic`, \ns` microbulafa ce rilor mi-a r`mas \ns~nge, doar sunt machi-don.

Uimitor, dar adev`rat, de]iic~teva brevete

de inventa-

tor. D`-ne c~teva detalii despre acest talent com-plet neartistic…Jorge: |ntr-adev`r, sunt pa-

sionat de zona asta [i \mi dorescs` las ceva \n urma mea. S` fieo amprent` c~t mai evident` càm trìt pe aceast` planet`.

Ce \i sf`tuie[ti, \n acestsens, pe cei ce se viseaz`vedete, eventual pestenoapte?Jorge: Vedet` poate s`

ajung` oricine peste noapte, \ns`men]inerea statutului e cea maigrea . Necesit` o planificareexact`, dedica]ie, pasiune [imuuuult` r`bdare. Pu]in` lume[tie despre mine c` am f`cut ac-torie la Universitatea Media [icanto individual cu Crina Mar-dare la [coala ei de muzic`.

C~n]i aproape orice stilmuzical, dansezi, inter-pretezi roluri dificile, mo -derezi emisiuni… Ceurmeaz`? Unde [i cum tevezi peste 10 ani?Jorge: Planurile sunt foarte

mari, \ns` prefer s` p`strez sus-pansul...

Text: Felicia Chirv`[oiu

Foto: Antena 1

intErviu

|mi doresc s` las\n urma mea oamprent` cât

mai evident` càm trìt pe

aceast` planet`.

Stop to shop 15

16 Stop to shop

FaShion proFilE

Are studii \n diplo -ma]ie [i este absol -vent a Colegiu luiNa]ional de Aprare.A lucrat ca expertparlamentar la Camera Deputa]ilor. Aavut un vis [i arenun]at la tot, fiindmereu atras de mo -d. A ajuns \n Dubai[i a consiliat vesti-mentar unele dintrecele mai bogate [ifaimoase femei dinlume. Astfel poate fidescris Flavia Berbecaru, stilist.Text: Vladimir Popa

Foto: Drago[ Ioni]`

http://glamourweddings.ro/

flavia Berbecaru

un stilist cu viziune

flavia a revenit \n ]ar`,dorind s` implementeze\n moda autohton` sis-

temul din Dubai, folosindu-se deknow-how-ul acumulat.

Cum a \nceput totulFlavia a fost atras` de mod`

de c~nd se [tie. “Mereu primeamremarci din partea prietenilor cumc` am veleit`]i de designer. |ns`nu [tiu s` desenez, dar am viziu -ne - ceea ce cred c` e mai impor-tant”. {i, din dorin]a de a dezvoltaaceast` viziune, [i-a luat inima \ndin]i (a[a cum spune ea) iar \n2010 a plecat \n Dubai. Nu a fosto decizie u[oar`, \ns` trebuia s`\[i urmeze visul. “Ata[at` foarteta re de prieteni [i mai ales de ta -t`l meu, cu care mereu am avut orela]ie deosebit`, mi-a fost des tulde greu s` p`r`sesc ]ara. Ajun s`\n Dubai, am dat de o cultur` totaldiferit` de ce este \n Europa - ca [iabordare pe toate liniile. |n Dubaiera permanent umiditate [i foartecald. Astfel, activitatea \n aer libernu exist`, cel pu]in pe timpul verii,iar singurele activit`]i pe care lefac locuitorii sunt safari [i plim b` -rile prin mall. |n prim` fa z`, c~ndam intrat \n Dubai Mall nu mi-avenit s` cred ce vad, de[i aproapetoat` Europa \mi era fami liar`. Amfost pl`cut impresio na t` c` ma ga-zinele [i bouti que-urile celor maimari brand-uri din lume se a[ezaupe holurile acestui mall. Rochii alc` ror pre] putea ajunge [i la100.000 de dolari [i care aveaucump`r`tori…”, poveste[te FlaviaBerbecaru.

Prima faz` a angaj`rii sale aconstat \ntr-o serie de training-uri

EvEnimEnt

Stop to shop 17

18 Stop to shop

FaShion proFilE

legate de “fashion terminology”cu profesori din industria modei,instrui]i foarte bine. A \nv`]at de-talii de la c~nd s-a n`scut un anumit designer, cu ce s-a f`cutremarcat, ce materiale folose[tep~n` la toate informa]iile legatede combina]ia materialelor, a cu-lorilor, etc. “S` avem \n vedere cèste vorba de to]i marii designericunoscu]i [i mai pu]in cunoscu]i\n Rom~nia”, punc tea z` con-silierul de imagine.

department store,sec]iunea viP

Flavia avea s` lucreze \ntr-undeparment store, \ntr-o sec]iune

VIP unde aveau acces actri]e,sheice [i oameni foarte impor-tan]i. Ne poveste[te c` loca]iaarat` ca raiul pe p`m~nt pentrufemei.

“Era o u[` de cristal carese deschidea numai pe baz` decartel`. Serviciile din interiorerau irepro[abile. De exemplu,o doamn` se ocupa special deservirea clientelor cu tot ce eranevoie: [ampanie (numai pen-tru europence, pentru c` \nDubai e permis alcoolul doar \nhoteluri) p~n` la orice ar fi doritdumnealor. Ulterior ap`reamnoi, consilierii de imagine. Fiene [tiau [i ne cùtau personal,fie ne cuno[team pe loc. Eu lu-cram \n special \n sec]iuneaEvening care se baza pe rochi-ile de sear`. Ce v` pot spuneeste faptul c` rochiile porneaude la 3.000 de dolari, iar unadin cele mai valoroase a ajuns[i la 35.500 de dolari (crea]ieBalmain). Era vorba de dou`rochii: una aurie [i una neagr`.Am~ndou` au fost trimise \nDubai, la noi \n departament.Primeam de la multe brand-uride renume ca MARCHESA,TEMPLERLEY, BALMAIN, SAINT-LAURENT PARIS, ALBERTA FER-ETTI, MATTHEW WILLIAMSON,ALEXANDER MCQUEEN [i mul]ial]ii”.

|[i aminte[te c` \nceputurilesale ca [i consilier de imagine \nfashion au fost de vis. “Veneauactri]e [i nume mari la nivel in-terna]ional. De multe ori nici nu[tiai despre cine este vorba. Secomportau extraordinar de civi-lizat [i foarte modest”.

Actri]e celebrePrintre clientele Flaviei a fost

[i Bursha, o actri]` egiptean` demare renume. Stilista a consiliat-o, iar urmare a ]inutei purtate deaceasta la Festivalul de Film dinDubai 2010, Bursha a luat pre-miul ca fiind cea mai bine\mbr`cat` actri]` de pe covorulro[u. “Am ales pentru ea o rochieMarquesa”.

|ntrebat` pe ce criterii s-abazat, Flavia r`spunde simplu: “|ngeneral, e vorba de viziune. Nu[tiu dac` alegi o ]inut` dup` anu-mite tipare. Bine\n]eles, trebuies` te \ncadrezi \n func]ie de eveni-mentul la care particip`, \ns` \nmeseria asta po]i numai dintr-oprivire s` \]i dai seama cum i-arsta cel mai bine \m br`cat` uneianumite persoane. Trebuie s` re-cunosc c` acea rochie era unafoarte special`”.

Samira Reedy este o alt` ce -le britate pe care Flavia a consiliat-o [i despre care spune c` i-ar`mas \n suflet \n mod deose bit.Samira este o actri]` indian`, unadintre cele mai renumite, cunenum`rate premii \n industria fil-mului de la Bollywood. “Amcunoscut-o acolo f`r` s` [tiu cineera. I-a pl`cut foarte mult ce]inute am ales. I-am creat un stilpropriu. Obi[nuia s` stea cu minecu orele, uneori sun~ndu-m` de laNew York doar s` m` \ntrebe cefac. Ori de c~te ori venea \n Dubaim` cùta [i \i alegeam noi]inute”, spune Flavia.

Mai mult, Samira i-a povestitCEO-ului Chanel din India despreFlavia Berbecaru, iar c~nd acestaa venit \n Dubai a dorit s` o

Stop to shop 19

FaShion proFilE

cunoasc` [i s` o recruteze pentruChanel. “|ns`, nu s-a putut dincauza legisla]iei riguroase referi-toare la angaja]ii din Dubai”.

Cele dou` au fost prieteneapropiate, iar Samira i-a compli-mentat oficial munca. “|mi aducaminte c` r~deam cu ea [i discu-tam ca [i cu o prieten` apropiat`.Era foarte bun`, cald` [i vesel`.Am primit patru scrisori de feli -citare. Astfel de aprecieri \n scriserau f`cute foarte rar \n departa-mentul nostru. Aveam colegi carelucrau de 2 sau 3 ani [i nu pri -miser` a[a ceva. Samira Reedymi-a scris 4 .”, \[i aminte[teFlavia.

Brand-uri celebreFlavia Berbecaru a lucrat cu

cele mai importante brand-uri dinlume. Avea la dispozi]ie toatecolec]iile acestora, dar cheia suc-cesului sù \n stilizarea vesti-menta]iei era viziunea sa.“Fe meile sunt diferite. Dorin]elelor la fel. Unele vor s` fie mai sim-ple, altele mai complicate. Res -pect aceste criterii, \ns` de obiceitrebuie s` fiu informat` despre ceeveniment este vorba [i \n acelmoment [tiu ce ]inut` li se po -trive[te”, puncteaz` stilista.

Mai mult, Flavia l-a cunoscutpersonal pe marele designer, ceacare a inventat \n industria modeirochia parte peste parte: Dianevon Fustenberg. “Ne-a vizitat,\ntruc~t lucram [i cu rochiile ei.De[i are \n jur de 70 de ani, aratìmpecabil, fiind modelul de fe-meie cosmopolit` [i fashion icon.Diane von Fustenberg este ceacare i-a lansat \n lumea designe -

rilor pe Alexander Wang [i pe Eli -zabeth and James. Ivanka Trump,fiica magnatului Donald Trump,ne-a vizitat la lansarea proprieilinii de bijuterii.”, poveste[teFlavia.

din dorin]a de aschimba

Flavia ne-a m`rturisit c` unstilist are de-a face cu tot felul deoameni: [i cu cei care [tiu ce\nseamn` moda [i cu cei care[tiu mai pu]in. “|mi doresc foartemult s` dispar` din Rom~niamodelul de femeie care poart`numai str~mt [i mulat pentru a fisexy. |mi aduc aminte c` acum 4-5 ani a[a erau [i rusoaicele, iaracum fac legea \n mod`. S-au sti-lat [i au \nv`]at ce \nseamn` cuadev`rat bunul gust”. Ea re-cunoa[te c` provocarea e mare,fiindc` femeia trebuie s`\n]eleag` faptul c` un consilier deimagine \i alege hainele urm~ndtipologia ei, personalitatea, trend-ul, dar [i multe alte aspecte.

Se declar` un mare fan alfashion editorului Anna DelRusso, recunoscut` \n lume pen-tru stilul ei rafinat [i excentric \nacela[i timp. E femeia desprecare se spune c` de]ine un dress-ing cu 4.500 perechi de pantofi.

O inspir` Rachel Zoe, cel maimare consilier de imagine din in-dustria modei, fashion editor [idesigner din SUA. |mbrac` vedeteca Madonna, Cameron Diaz, AnneHathaway [i are o str~ns` leg` -tur` cu Karl Lagerfeld.

Revenit` \n Rom~nia, \[idore[te s` implementeze un sis-tem similar cu cel din Dubai. “S`

v` dau un exemplu. Sunt domni -[oare care alearg` dup` ]inutapentru nunt`. Nu [tiu s` combinerochiile cu pantofii, cu accesoriile[i a[a mai departe. Mai mult,unele rochii nu sunt \n avantajullor, fiind prea mulate sau prealargi. Nu [tiu s` se pun` \n valoa -re. De aceea, eu le propun o co-laborare individual` \n ceea cepresupune alegerea ]inutei pentrununt` sau alt eveniment special:o colaborare cu mine ca [i stilist.”

Noul sù proiect se nume[teAVANTINI CHIC. Ofer` rochii demireas`, rochii de sear`, pantofi,accesorii, totul \ncununat cu ser-viciul sù de consiliere gratuit`.

de anul trecut, prima s`p - t` m~n` din aprilie senume[te “s`pt`m~na

altfel”, care este practic o perioad`\n care nu se fac cursuri, dar \nfiecare zi se desf`[oar` c~te o ac-tivitate “distractiv` [i educativ`”.Bun! O idee excelent`, mai ales c`nu trebuie s` purt`m uniforma.Ceea ce \mi displace este c` mer -gem \n fiecare zi \n locuri diferite [idevine oarecum obositor. Plus c`mai avem [i problema ]inutei.Dac` nu se impune uniforma, toa -t` lumea vine \mbr`cat` extrava-gant, cu toate tricourile cu trupe pecare nu le ascult`, cu oj` pe unghii- \n cazul fetelor, cu toate br`]`rile,inelele [i colierele …a[a, ca s` fiecool. Eu, sincer, am purtat ni[tehaine casual, dar ….vede]i, eusunt ciudata societ`]ii. Mereu amfost. Nu m` integrez niciodat` \n

20 Stop to shop

tEEnagE hEartS

altfelfenomenul

“{coala trebuie s` urm`reasc` tot tim-pul ca tân`rul s` p`r`seasc` b`ncile ei

nu ca specialist, ci ca o personalitatearmonioas`.” – Albert Einstein

g`[tile de barfit [i a[a mai de-parte. Nu ascult ceea ce ascultàl]ii, nu citesc acelea[i c`r]i, nu facacelea[i activit`]i. Eu stau doaracas` [i m` uit la filme. Dar, \nfine, s` v` povestesc ce am f`cutnoi \n aceast` s`pt`m~n`.

Luni am stat la [coal` [i amilustrat o carte. Datorit` fabuloa-sei mele echipe de [ase, nu amter minat-o. I mean: 2 fete, 4 b` -ie]i. M`car a fost oarecum dis-trac tiv. Mar]i am fost la Muzeul}`ranului Rom~n cu clasa B, di-riginta noastr` [i a lor [i profe-sorul nostru de istorie. Urma s`vizit`m muzeul [i s` mergem laun atelier. Primii 14 la catalog aufost primii la atelier [i urm`torii15, printre care m` aflam [i eu,au fost primii la muzeu.

A fost interesant, ignor~nd ob-sesiva idee a celor de la B, [i nunumai, de a se b`ga \n fa]a tu-turor [i de a se \mpinge. Asta efrumuse]ea vizitelor \n grup dec~te 30. {i, da!, am r`mas printreultimii ca de obicei. Miercuri amfost cu diriginta noastr` la Muzeulde Art`, la galeriile de art` euro-pean` [i rom~neasc` modern`.La cea rom~neasc` a fost multmai interesant dec~t la cea euro-pean` (prea multe nuduri [i pic-turi religioase). Joi am fost laminunatele studiouri Castel Film,tot cu cei de la B. A fost numainoroi [i nu mi-a pl`cut. Numaijocuri proste[ti filmate, la carepo]i oric~nd s` te faci de r~s. {inici studiourile nu erau a[a de\ngrijite. Urma s` mergem 2 oreprin p`durea Snagov, dar dincauza noroiului am fost la MuzeulSportului. Un etaj plin de poze,

desene [i obiecte. Erau ni[te sca -une [i m-am a[ezat acolo, al`turide c~]iva colegi, [i am \n ce put, asusual, s` facem glume. Bun…am ajuns la momentul la carevroiam s` ajung de la bun \ncept:ziua de vineri. Trebuia s` mergem\n parc, dar din cauza vre mii amfost la cinema s` ve dem filmul“Jack [i Uria[ii” 3D. |nainte, logicc` ne-am oprit la Mc pentru a 3-aoar` pe s`pt`m~na aia. Prima afost mar]i pentru unii, miercuripentru al]ii, vineri pentru to]i. {i,din nou, am fost cu clasa B. Tre-aba st` a[a: clasa B e a doua deenglez`, dar sincer, ei nu prea[tiu englez`. Clasa noastr` (A-ul)nu se \mpac` cu ei, o clas` carese vrea cea mai bun` din [coal`.Bun. Am intrat la film, ne-am plic-tisit, s-a terminat [i am mai stat20 de minute la mall.

Fiecare a f`cut ce a vrut. Euam fost cu o amic` la Starbucks,fiind fericit` p~n` la cer. Logic c`ne-a vazut X c` avem ceva de laStarbucks [i hop [i ea, c` doar ni-meni nu poate s` fie mai cool caea. |n opinia mea, ar trebui s`mai \nve]e [i s` lase mofturile.Dar eu nu dau sfaturi bune cui nutrebuie, c` mai t~rziu se \nva]` cuele. Am plecat de la mall cu to]ii[i am ajuns la scurt timp acas`.Am uitat s` men]ionez c` \n aceazi (vineri, 5 aprilie) se \mplineau19 ani de la moartea lui KurtCobain. Urma s` se ]in` un con-cert numit “Tribute to Nirvana” laclub Mojo din Centrul Vechi.{tiam de asta din martie de launchiul meu, dar sincer nu cre-deam c` o s` m` duc. Dac` nua[ fi mers, ratam cea mai tare

sear` din via]a mea . A venitunchiul meu s` ne ia, pe mine [ipe mama, s` mergem, ajung~ndacolo devreme. Cum spuneam:nu sunt genul de persoan` cares` stea numai pe afar`, sunt maimult “copilul casei”. Dup` vreoor` jumate, s-a mai str~ns lume[i au \nceput s` c~nte. Trupa senume[te Up To Eleven [i are 4membrii. {i-au ales bine solistul,seam`n` [i c~nt` exact ca [iKurt, doar c` e brunet. La \nceputam stat \n spate [i am filmat, daram decis s` mergem \n fa]`.Acolo era alt` atmosfer` [i seauzea mult mai bine. |nc` de la\nceput s-a “bezmeticit” atmos-fera, fiind c~teva persoane cared`deau din cap ca rockerii (pì,you can’t blame, Nirvana e preatare). {i nu putea s` lipseasc`cineva care s` se arunce pemul]ime. La piesa “School”, avenit un tip, cu p`r lung [i brunet,care s-a aruncat [i s-a bezmeticitpe acolo. Ce pot s` spun? Era \nelementul lui. Pe la “Smells LikeTeen Spirit” am \nceput [i eu s`m` bezmeticesc, dar \n rest amc~ntat \n orice filmare f`cut` demama mea, iar uit~ndu-m` la altefilm`ri m` bucur c` nu se auzeaa[a de tare ca \n ale mele. La ul-tima melodie, la final, bìe]ii au\nceput s` sar` [i s` se omoare\ntre ei. |n fine, am ajuns acas`pe la 23:30.A fost o sea -r` super [i os`pt`m~n`divin` [i …altfel.

Anna B.

tEEnagE hEartS

Stop to shop 21

FaShion architEcturE

Marc Bohan, sub numele luicomplet Roger Maurice LouisBohan, s-a n`scut \n 1926. El ac~[tigat o valoroas` experien]` \nmod` de la mama sa care eramodist`. A ob]inut un certificat \nart` [i filosofie la Liceul Lakanaldin Paris. Apoi, \ntre anii 1945 –1958, [i-a f`cut m~na lucr~ndpentru c~teva Case de renumedin Paris, precum: Piguet, EdwardMolyneux [i Jean Patou. |n aceas -t` perioad` el a creat [i pentruMadeleine de Rauch, dar a lucrat[i ca designer freelancer pentru ocompanie de haine din New York.

|n 1958, s-a al`turat CaseiDior. La \nceput a fost director aldiviziei din Londra, iar c~nd YvesSaint Laurent a fost \nrolat \narmat`, \n 1960, el a fost chematla Paris, devenind Chief Designer[i Artistic Director. |n 1961,Bohan a prezentat silueta \ngust`al`turi de corsajele slim [i fustele

\nguste. Cele mai influente colec]iile-a avut \n 1966, oferind crea]iiin spirate din filmul “Doctor Zhiva -go”: haine \mpodobite cu blan`,rochii r`sucite cu lungime medie[i cizme \nalte.

|n 1989, dup` aproape 30 deani, Marc Bohan a p`r`sit CasaDior. Un an mai t~rziu a devenitFashion Director la Norman Hart-nell \n Londra, unde stilul luisofisticat a revigorat o Cas`\mb`tr~nit`. Colaborarea a duratdoi ani iar acum creeaz` doar subnumele propriu.

Femeia pe primul plan

“Nu uita]i femeia”, cel maifolosit citat al lui Marc Bohan - datrevistei Vogue \n 1963, reprezint`chintesen]a \ntregii sale cariere.

Marc Bohan a fost un de-signer de succes, iar crea]iile sale

|nc` din zilelesale de \nceput,ca ucenic al lui

Molyneux,Bohan [i-a

\nsu[it sim]ulpractic [i a

\nv`]at s` apre-cieze poten]ialul

excep]ional almaterialelor

luxoase, dar [i alhainelor care vin

ca turnate pecorp.

MarcBohan

SAu ELEGAn}A CA PunTE DInTrE CLASIC {I MoDErn

22 Stop to shop

au fost mereu bazate pe formelefemeii adulte [i pe nevoile clien-telor, mai mult dec~t pe dorin]ade a [oca [i de a fi pe prima pa -gin` a revistelor de specialitate.

|nc` din zilele sale de \nceput,ca ucenic al lui Molyneux, Bohan[i-a \nsu[it sim]ul practic [i a\nv`]at s` aprecieze poten]ialulexcep]ional al materialelor luxoa -se, dar [i al hainelor care vin caturnate pe corp. |nc`p`]~narea dea atinge perfec]iunea, aten]iaacordat` detaliilor (mai ales \n pe-rioada anilor 1960 – 1970) [i oestetic` dezvoltat` au fost mereufundamentul reputa]iei sale.

El [i-a definitivat [i demon-strat calit`]ile de designer \n tim-pul colabor`rii cu Christian Dior,ob]in~nd totodat` [i reputa]ia lanivel interna]ional. A f`cut ca Diors` r`m~n` \n fruntea modei. Amers pe principiul c` hainele tre-buie s` fie purtabile, dar ele-gante. Astfel, a combinat inova]iacu formele [i stilurile clasice,av~nd mare grij` ca trend-ulacelor vremuri s` fie [i el expri-mat prin croial`.

Bohan avea abilitatea de a fa-cilita trecerea clien]ilor c`tre nou,c`tre trend-uri mai radicale, princrea]ii care \mbinau cu grij` toateelementele de design. De exem-plu, \n colec]ia din 1966 el a com-binat rigoarea mini cu paltoanelelungi, promov~nd o schimbaregradual` a tivului \n detrimentuldictaturii modei \n aceast`privin]`. Munca lui se distingeatocmai prin dorin]a de a convinge[i a flata. Aten]ia sa fa]` denevoile femeii l-a \mpiedicat s`\ncerce a le mula pe siluetele ti -

pizate sau s` uite c` \[i doresc aar`ta mature [i elegante chiardac` moda promova stilul tine -resc \n anii 1960. Mai mult, \nceea ce prive[te decorarea,Bohan era discret. Pre fera printu -rile simple sau orice element dis-cret care s` adauge un pluscrea]iilor, nu s` le \ncarce.

Lui Bohan nu \i era team` s`le spun` clientelor ce ar fi fostpotrivit pentru ele [i ce nu, iaracestea \l iubeau pentru sinceri-tate. Cele bogate [i celebre i-aur`mas fidele chiar [i atunci c~nds-a mutat de la o Cas` la alta.“Evening fashion” era punctul luiforte. Crea]iile aveau un sens claral stilului care permitea materi-alelor luxoase [i detaliilor s` con-

fere str`lucire prin simplitateaformelor.

|n munca din perioada Dior [iNorman Hartnell, dragostea luiBohan pentru simplitate este evi-dent`. La Hartnell a \nceput s`prezinte forme moderne, precumtunica de sear` unghiular`, dinm`tase culoarea filde[ului, asor-tat` cu pantaloni, av~nd pesuprafa]a ei modele florale. Tot laHartnell a revigorat stilul crea]iilor,atr`g~nd o clientel` t~n`r`, maiales prin combinarea formelor co-chete cu stilurile clasice.

|ntr-un interviu acordat \n1994, Bohan spunea: “Pentrumine, elegan]a este o m`sur`,este arta de a [ti c~t fr~u liberpoate da cineva imagina]iei f`r` adep`[i bariera clasicului”. Dacàle sale costume erau cel mai inovator segment din munca sa,el a creat o balan]` \ntre tìeturafashion a acestora [i liniile foartebine definite [i izbitoare ale cre a -]iilor pentru sear`, care \ntruneautoate caracteristicile unui designelegant.

Perioada dior

New York Times scria: “Casade mod` Christian Dior trebuie s`\i acorde gloria din ultima pe-rioad` unui designer francez de34 ani, pe numele sù MarcBohan”. Dac` timp de al]i trei ani,acea “glorie din ultima perioad`”\i apar]inuse t~n`rului Yves-SaintLaurent, la momentul \n careanun]ul celebrei publica]ii aap`rut \n 1960 Saint Laurent (24de ani atunci) era plecat \narmat`. YSL fusese numit la

Stop to shop 23



numai 22 de ani designer [ef alCasei Dior, devenind astfel celmai t~n`r creator din lume. Era latrei ani dup` decesul lui ChristianDior.

|ns`, chiar \nainte s` moar`,Dior l-a recrutat personal peBohan de la Casa Jean Patou.Bohan era mult mai matur, con-servator, fiind comparat de edi-torul Vogue, Bettina Ballard, cu unbancher sau inginer. De fapt, Diorse pare c` l-a considerat peBohan drept planul de rezerv` \ncazul \n care Yves Saint-Laurentnu reu[ea s` fie ceea ce trebuia.P~n` la proba contrarie, MarcBohan a fost trimis la Londra pen-tru a crea haine ready-to-wear. {idatorit` R`zboiului din Algeria,timpul ca planul de rezerv` s` fiepus \n aplicare a venit.

Cu Saint-Laurent trimis laarme, Bohan preia fr~iele Dior. Cuat~t mai mult cu c~t r`zboiul \lafectase mental extrem de mult,Yves av~nd nevoie de recuperaremedical`.

Bohan [i-a asumat mantiaDior exact \n momentul \n carelumea haute couture \ncepuse s`se schimbe dramatic. Anii ‘60 auadus revolu]ia tinerelor femei caredoreau s` discrediteze dictaturahaute couture \n favoarea stilu -rilor variate, dezvolt~nd trend-ulnoii genera]ii. Cutremurul emer-gent avea s` altereze permanentmodul \n care haute couture eracreat` [i perceput`.

Colec]ia lui Saint Laurent,"Beatnik", influen]at` de stilulparizienilor boemi [i nu de cel alpatronilor elitei, avea s` prezic`rela]ia emergent` dintre haute

couture [i street fashion.Londra era cuibul street fash-

ion, cu numeroase boutique-uri ceofereau stiluri tinere[ti la pre]urirelativ ieftine. Tinerii creatori demod` cu pu]in` experien]`, nu cacei din haute couture, \[i des -chideau magazine. Mary Quant'sBazaar a fost primul.

Cunosc`tor a ceea ce se\nt~mpla \n Londra, Marc Bohan ac`l`torit \n cea mai nou` zon`fashion \n anul 1966. De[i im-presionat, nu a fost [i convins. La\ntoarcerea \n Fran]a, el a f`cut o

remarc` ce indic` crezul sù \nleg`tur` cu \nt~ietatea haute cou-ture: “Munca unui creator demod` este s` \mbrace femeia, sò fac` s` fie elegant`… Clientelenoastre nu pot s` poarte moda«youthquake» [i s` fie frumoase.”Cu toate acestea, Bohan nu a ig-norat revolu]ia \ntru totul. Crea]iilesale arat` modul \n care hautecouture a tradus un aspect alstilului “youthquake”: pielea lavedere. |n anii 1960, p`r]i dincorp erau expuse: fuste mini carel`sau la vedere mare parte din pi-

cioare [i bluze transparente. Cand YSL s-a re\ntors \n

lumea real`, i s-a oferit vechiulpost al lui Bohan, cel de designerpentru divizia din Londra de ready-to-wear. |ns` fusese suficient deumilit [i nu a putut s` acceptenoua ofert` Dior. Bohan era dejape culmea succesului. Preg`tiseprimul show pentru Dior, \n ianu -arie 1961. Iar odat` prezentat`colec]ia, parc` aveau de-a face cuun pandemonium. Bohan \mpru-mutase din stilul ultimilor ani aidecadei 1920, renun]ase la liniataliei, evazase fustele, pe care le-a \nfrumuse]at cu patrafire dinblan` [i le-a dat maxim` str`lu-cire prin versiunea lui Dior debroderii [i accesorii din m`rgele.Audien]a a fost extaziat`. NewYork Times scria c` cei prezen]i lashow “strigau, aplaudau, erau ogloat` g`l`gioas`”. Fusese un tri-umf total pentru designer-ul care \l\nlocuise pe YSL.

|n timpul primei decade laDior, Bohan [i-a c~[tigat reputa]iade designer-ul care poate trans-forma moda pop \n haute couture,p`str~nd elegan]a f`r` a sacrificaspiritul t~n`r al hainelor. El acreat sub Dior multe rochii de bal[i de sear` foarte elegante,folosind materiale exotice. |n1975 a g~ndit o \ntreag` colec]iede rochii cu printuri inspirate dintablourile curentului Impresionist.

Printre clientele sale s-a aflat[i Jacqueline Kennedy, so]ia pre -[edintelui SUA John F. Kennedy.

Marc Bohan este un nume im-portant \n mod`, iar aportul sùva dìnui pentru totdeauna.

Roxana Bichi[

24 Stop to shop

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Mocasinii cu talpasupradimensionat`sunt un must-have alnoului sezon.”

Magazinele TrEnDSby Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro


26 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Alege un sacou \ntonuri pastelate [iasorteaz`-l la piesevestimentare \n culorineutre.”


Stop to shop 27


Adina Buzatu:

“Mixurile de printurisunt trendy! Dac` \]ieste team` s` nu daigre[, alege ca pieseles` aib` cel pu]in onuan]` comun`.”



28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“C`m`[ile cu guleremoi sunt cele mai in-dicate pentru ]inutelecasual.”



Stop to shop 29

Adina Buzatu:

“Alegerea curelei \naceea[i culoare cupantofii nu mai este lamod`. Fii creativ!”


30 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

Agraf`

meli melo12,99 ron

e[arfa

meli melo69,99 ron

Plic

meli melo149,99 ron

inel

meli melo29,99 ron

Geant`

meli melo109,99 ron

Br`]ar`

meli melo59,99 ron

Cercei

meli melo34,99 ron

Colier

meli melo39,99 ron

32 Stop to shop

LucianBrum`,

Pictura este una dintre celemai frumoase arte. |ntr-untablou regse[ti trirea omu- lui a crui pensul a datna[ tere imaginii. Indife rentce oglin de[te ea, un lucrueste fr de tgad: con]inesufletul artistului expus \nesen] pur. Lucian Brumapar]ine noii genera]ii depictori. Lu cr rile lui transmitmesaje multiple [i profundenu doar da torit perfec]iunii[i frumu se]ii lor, ci mai alesnatura le]ii cu care Lucian“vor be[ te” prin culoare. Areca personaj central femeia.{i, privindu-i opera, pare cfemeia lui este mai fru-moas ca oricnd.

SpEcial

{ntre Pictur~ }i mod~

Foto

: Tin

a G

enov

ia O

brej

a

SpEcial

Talentul [i l-a descoperitdin copil`rie, mo[tenin -du-l de la bunicul sù. La

9 ani a intrat sub aripa lui Dioni -sie Gradu, profesor la [coala deart` “Nicolae Tonitza” din B~r -lad. La 14 ani i se recunoa[teva loarea, c~[tig~nd locul \nt~i laun concurs interna]ional de pic-tur`. Lucr`rile lui se afl` \n co -lec]ii private din Germania,Fran]a, Statele Unite, Austria,Rom~nia.

fuziunea dintremod` [i pictur`

Pu]ini [tiu c` Lucian a ales s`studieze nu doar pictura ci [i is-toria costumelor. |ntrebat de ce a

optat [i pentru acest domeniu,Lucian spune c` a f`cut-o din pa-siune, av~nd speran]a de a apro-funda atunci c~nd timpul \i vapermite.

Iube[te moda [i crede cèxist` o leg`tur` \ntre ea [i pic-tur`. “Moda a avut dintotdeaunao influen]` asupra oamenilor. De-sigur c` aceast` influen]` ser`sfrânge [i asupra muncii mele.Îmi place s` fiu la curent cu nou -t` ]ile din domeniu, mai ales c` înpic turile mele folosesc linii, for -me, culori. Toate aceste elemen -te se reg`sesc [i-n mod` [i cuprec`dere moda s-a inspirat din-totdeauna din crea]iile marilor pic-tori. Elemente din Impresionism

reg`sim la casa de mod` RobertoCavalli, Simbolism – Jean PaulGaultier [i expresionism abstractla alte case mari de mod`. A[a -dar, este o fuziune perfect` întremod` [i pictur`”, explic` Lucian.

|ntrebat ce figur` emblema -tic` din istoria modei l-a marcat,Lucian r`spunde instant: CocoChanel. “M`rturisesc c` întotdea -una m-a fascinat prin originali-tatea [i prin curajul sù. O femeieputernic`, hot`rât`, sigur` pe ea.Coco Chanel a [tiut s` se folo -seasc` de mintea [i de talentul eipentru a deveni o femeie de afa -ceri [i pentru a ob]ine ce [i-adorit: un imperiu al modei. Cu si -gu ra n]`, este o femeie care va

Stop to shop 33

Foto: Tina Genovia Obreja

34 Stop to shop

SpEcial

r`mâne în istoria modei [i un exemplu pentru noi to]i.”.

Lucian crede c` \n via]` nutrebuie s` spui “niciodat`”. Motivpentru care nu exclude ca, la unmoment dat, s` treac` de parteadesigner-ilor de mod`. “|n trecutam avut o colaborare cu un de-signer vestimentar, am creat tri-couri personalizate prin pictur`manual`. Mai mult decât atât, facschi]e cu ]inute care pot fi trans-formate în crea]ii vestimentare,deci nu sunt str`in de acest do -meniu. În plus, în curând voi legao nou` colaborare în aceast` di -rec ]ie. Cu toate acestea, picturar` mâne domeniul în care m` de -dic cu totul, prima [i cea maimare iubire a mea”, poveste[tepictorul.

C~t despre influen]a pe careo are \n prezent fashion-ul \n so-cietate, artistul Lucian Brum` re -zu m` simplu: “Desigur c` oper cep în felul meu, dar cu sigu-ran]` exist` o conexiune întremod` [i societate. Con[tien]i saunu, transmitem un mesaj prinhainele pe care le purt`m, comu-nic`m vizual. Astfel, îmbr`c`min -tea noastr` spune ceva desprenoi. Po]i afla foarte multe lucruridespre un om, la o prim` vedere.De aceea, se spune c` prima im-presie conteaz`. Îns`, estenevoie de mai mult ca s` sur-prinzi omul în complexitatea sa.”

Stil propriu Lucian Brum` este un iubitor

al nout`]ii \n materie de fashion,\ns` pune accent pe originalitate[i stil propriu. “Îmi place s` credc` am ajuns s`-mi formez un stil

personal. M` îmbrac a[a cumsimt [i cum consider eu c` îmist` bine. Sunt deschis c`tre nou-tate, îns` nu-mi ghidez via]a saudeciziile în func]ie de ce este lamod`, neap`rat. Important estes` te sim]i bine în hainele pe carele por]i [i atunci cu siguran]` seva vedea acest lucru.”

Nu este adeptul unui stil înmod special. “De cele mai multeori, m` îmbrac smart casual,îmbin confortul pe care ]i-l ofer` opereche de blugi cu elegan]a dat`de c`ma[a înso]it` de un sacou[i o pereche de pantofi. A[ puteaspune c` m` reg`sesc în stilul

“M` inspir` femeiaprin armoniaformelor ei, prinprezen]a [i prin sensibilitatea ei. Pe pânzele mele, femeia dobânde[tefrumuse]ea natural`.”

Foto

: Tin

a G

enov

ia O

brej

a

Stop to shop 35

SpEcial

vestimentar minimalist cu croielicât mai simple [i linii drepte. Ele-gan]` prin simplitate, ca s` sinte-tizez”, conchide el.

Artist, pictor de suc-ces, b`rbat – unul [iacela[i

Lucian nu crede \n putereasintagmelor care definesc arti[tii.Nu consider` c` exist` un “LucianBrum` – artistul”, “Lucian Brum`– b`rbatul” [i “Lucian Brum` –pictorul de succes”. “Eu sunt unul[i acela[i.”. Mai mult, modestia \lcaracterizeaz` [i, \n ciuda succe-sului pe care \l are - mai ales peplan interna]ional, el ne spune:“Cât despre Lucian Brum` – pic-torul de succes, este un drumlung de parcurs, a[a c` trebuie s`o lu`m treptat. Cât` vrememunca mea este apreciat` [i oa-menii vor iubi pictura, arta [i fru-mosul, eu sunt mul]umit.”

De asemenea, nu \i place s`

\[i defineasc` munca. “Prefer s`las pânzele s` vorbeasc`, ele îmidefinesc viziunea [i munca în ge -n e ral. Cred c`, în aceea[i m` su -r`, munca este cea care m`de fi ne[ te pe mine. Nu [tiu s`func]ionez altfel.”

femeia – personajprincipal

Cuv~ntul-cheie al tablourilorlui Lucian Brum` este femeia. Iarr`spunsul artistului la \ntrebarea“de ce” este mai mult dec~tsenza]ional. “Femeia este ceamai frumoas` f`ptur`, este ceacare d`ruie[te via]`, care în-drum` [i formeaz` oameni. Nu a[avea cum s` nu m` raportez laprezen]ele feminine din via]anoastr`. Frumuse]e, gra]ie [i ar-monie, toate aceste elementecare întruchipeaz` femeia încercs` le redau cât mai fidel înlucr`rile mele. M` inspir` femeiaprin armonia formelor ei, prinprezen]a [i prin sensibilitatea ei.Pe pânzele mele, femeia dobân -de[te frumuse]ea natural`.”

Pictorului Lucian Brum` nu \iplace s` se limiteze atunci c~ndvine vorba de sursele de in-spira]ie. Le g`se[te \n tot ceea ce\l \nconjoar`. “Îmi place s` des -cop`r ceva nou în fiecare zi [ichiar reu[esc s` fac acest lucru.O alt` pasiune de-a mea suntc`l`toriile, astfel c` este întot-deauna un bun prilej de a lua con-tact cu lumi noi, de a lua pulsulaltor societ`]i [i tipologii de oa-meni, iar asta m` ajut` foartemult.”, spune el, concluzion~nd \ncel mai frumos mod posibil: “Celmai mult m` inspir` via]a.”(R.B.)

“Îmi place s` credc` am ajuns s`-miformez un stil per-sonal. M` îmbraca[a cum simt [icum consider euc` îmi st` bine.”

Foto

: Tin

a G

enov

ia O

brej

a

Foto

: Tin

a G

enov

ia O

brej

a

36 Stop to shop

lansat` \n colec]ia detoamn`-iarn` BurberryProrsum 2012, geanta

Orchard [i-a c~[tigat rapid po -pularitatea, devenind “IT bag”-ul celebrului brand britanic. |nmai pu]in de un an, ea a fostreinterpretat`, \n di fe rite m` -rimi, materiale [i nuan]e.

Este cunoscut faptul c` lasucc esul unei colec]ii sau alunui brand contribuie foartemult [i celebrit`]ile care devinfan. |n cazul Orchard Bag,Emma Stone, Freida Pinto, Ro -sie Hun tington Whiteley, SarahJessica Parker sau Blake Livelyle prefer` at~t la ]inutele ele-gan te, c~t [i la ]inutele relaxa -te, compuse din jeans [i tricou.

Modelele clasice, structu -rate, de mari dimensiuni ema -n` distinc]ie, \n varianta deecosez din jacard, inser]ii dinpiele de aligator [i detalii me-ta lice. Cele medii sunt o “ex-pre sie” a luxului discret, atuncic~nd sunt realizate din piele depiton sau din antilop`, \n timpce gen]ile mini arat` “delicios”\n nuan]e de turcoaz, oranj saufucsia din piele sau din clasiculmaterial textil, ecosez.

|nc`p`toare [i versatil`,gean ta Orchard de la Burberry\mbin` stilul englezesc “country-side” cu cel londonez “ur banchic”, fiind un accesoriu pe care\l po]i purta toat` ziua. For maclasic` [i materialele de ceamai bun` calitate trans for m`geanta Orchard de la Burberry\ntr-o adev`rat` investi]ie!

Text: Carmen Cristea

Foto: Burberry

Geanta

orchardde la Burberry

FaShion nEwS

38 Stop to shop

Prim`vara este anotimpulperfect pentru a purtatrench-uri. C~nd vremea

este capricioas`, bate v~ntul,cad stropi de ploaie, apoi iesesoarele, trench-ul reprezint` opies` vestimentar` ideal`.

|nc` din 1856, de la inven tarea gabardinei de c` treThomas Burberry, cele bra cas` demod` britanic` a avut un aportsem nificativ \n transforma rea

acestei piese utilitare \ntr-unobiect vesti mentar de re fe rin ]` dingarderoba noastr`.

De[i trench-ul a evoluat \n toncu tendin]ele modei [i a beneficiatde mici mo dific`ri, el [i-a p`stratde-a lungul timpului linia de ba z`.|n prezent, acesta poate fi g`sit\ntr-o serie variat` de nuan]e,croieli sau texturi care \]i ofer`posibilit`]i nelimitate de com-binare.

FaShion nEwS

GabriellaWildepurtnd untrenchBurberry

Kate Bosworth - Los Angeles 2012 Emma Stone - New York 2012 Jennifer Lawrence - New York 2013

Burberrytrench-ul

{i tu po]i fi o vedet` de hollywood

Stop to shop 39

Arat` „cool” \ntr-o ]inut`confortabil`, accesorizat` cu oumbre l` cadrilat` [i cizme dinca uciuc sau, dimpotriv`, estefoarte elegant \ntr-un outfit com-pus dintr-o rochie diafan` [ipan tofi cu toc. Totul ]ine de ima -gi na ]ie.

Dac` adaug`m \n aceast`ecua]ie [i o surs` inepuizabil`de inspira]ie - vedetele de laHollywood, totul se simplific`!

C~[tig`toarea unui premiuOscar pentru „Les Misera bles”,Anne Hathaway a fost surprins`de paparazzi, pe aeroportul JFKdin New York, \ntr-un trench al-bastru \nchis de la Burberry, pecare l-a accesorizat cu o e[arf`cadrilat`, „rain boots” [i oche -lari supradimensiona]i.

Prezent` la show-ul de lan -sa re al colec]iei de toamn`-iarn`, Burberry Prorsum 2013,actri]a de origine francez`,Melanie Laurent a preferat untrench din satin \ntr-o nuan]`de c`r`miziu, pe care l-a purtatcu pantofi gri, cu platform`,Burberry.

Jessica Chastain este o alt`actri]` \ndr`gostit` de aces tepiese vestimentare nemuritoare.Ea a fost surprin s`, chiar la\nceputul lunii martie, la Paris,purt~nd un trench clasic, pesteo ro chie corai-aprins. Ea de ]ineo ade v` rat` colec]ie de trench-uri Burberry \n nuan]e variate degri, violet sau bej.

Modelul [i actri]a de ori gi nebritanic`, Gabriella Wilde, a fost

printre primele vedete care aupur tat un trench \ntr-o nuan]`me talizat` de violet, prezent \nco lec]ia de prim`var`-var`2013.

Pielea a fost materialul pre -fe rat al lui Jennifer Lawrence,care a optat pentru un trenchne gru, \n timp ce se \ndreptac` tre platourile de filmareCBS, unde a fost invitat` laemi siunea „Late Show” cuDavid Letterman.

Amanda Seyfried, Naomi

Watts, Madonna, Emma Stone,

Kate Bosworth sau Rosie Hun t-

ing ton Whiteley sunt alte vedetecare ador` clasicele trench-uriBurberry.

Text: Vladimir Popa

Foto: Burberry

FaShion nEwS

Jennifer Lawrence - New York 2013 Naomi Watts - New York 2012 Amanda Seyfried - Hollywood 2012 Rosie Huntignton-Whiteley Madonna - Paris 2012

42 Stop to shop

FaShion nEwS

|n urma selec]iei \n proiectul"Paris Capitale de la Créa-tion", colec]ia prim`va r`-va r`

2013 a brand-ului NUE 19.04 apu tut fi admirat` la \nceputul aces-tui an \n vitrinele galeriilor Lafa ye -tte Haussmann iar Danza Bou ti queo prezint` acum [i \n Rom~nia.

NUE 19.04 a fost lansat de c` -tre designer-ul francez Cyril Pai lot.Crea]iile acestuia scot la iveal` orela]ie virtuoas` cu materialele [icu felul \n care ele trebu ie s` secontopeasc` cu tru pul. Este unamestec de fluidi tate [i de riguro -zitate \n care fuziunea culorilor [icontrastul pe care ele \l ofer` suntca un me lanj \ntre asprime [i deli-cate]e.

Text: Carmen Cristea

Foto: Danza Boutique

din vitrinelelAfAyetteacum [n rom@nia

Stop to shop 43

FaShion nEwS

nuE 19.04 este unbrand senzual,obraznic, rock dardelicat ale c`ruicolec]ii \mbin` fluiditatea [i transparen]a unormateriale precum[ifonul de m`tasesau bumbacul extrafin cu piele [idenim cu aspectuzat.

44 Stop to shop

SpEcial

Marian Vasilescu esteun nume nou pe scenamuzical. |l cunoa[te]idatorit emisiunii VoceaRomniei, unde a fostelevul lui Smiley. Aredoar 21 de ani, \ns talentul [i carisma nu \ilispesc. Pe lng muzic,artistului \i place s co-cheteze cu tele vi ziunea[i radio-ul. La ora ac-tual sus]ine concertelive, prezint diferiteevenimente publice,baluri [i este MC \ndiferite loca]ii din ]ar.Stop To Shop l-a invitatpe Marian s \mprt -[easc gndurile saledespre rolul modei \nsuccesul artistic. Cu attmai mult cu ct a fcutparte dintr-un show deanvergur, unde a lu-crat cu speciali[ti [i aavut multe de \nv]at.

Confesiunea

Artistun

ui

SpEcial rEport

Simbioza artist – mod`

Prin toate apari]iile sale, Ma -rian demonstreaz` c` acord`mare aten]ie look-ului sù. Este\n trend, \ns` [i-a creat un stilpropriu. De mic a avut o rela]iebun` cu moda. “Mi-au pl`cut tottimpul ]inutele mai clasice, dar,\n acela[i timp, colorate. Suntun perfec]ionist (n`scut \n zodiaFecioarei), mi-a pl`cut tot timpuls` am hainele la dung` [i s` leasortez cum [tiam mai bine.Asta se \nt~mpla atunci, fiind in-fluen]at [i de mama totodat`.Acum am ajuns la concluzia cò ]inut` simpl` te scoate mereudin \ncurc`turi [i nu ri[ti delocs` fii pus la zid: “bine \mbr`cat”sau “prost \mbr`cat”, spuneMarian.

Mai mult, este de p`rere c`fashion-ul ocup` pozi]ii de interesdiferite \n via]a unui artist. “De-pinde foarte mult ce fel de artiste[ti, ce caracter ai, care este felultù, ce muzic` interpretezi”. Con-sider` \ns` c` \ntotdeauna mo-mentul artistic trebuie s` fie \nrela]ie perfect` cu vestimenta]ia.

|n ceea ce \i prive[te pe arti[ -tii care sunt deja ICON-uri, MarianVasilescu consider` c` moda tre-buie s` dicteze. “Desigur, [i pen-tru cei care sunt la \nceput, dacùrm`resc s` devin` ICON-uri, tre-buie s` aib` mare grij`. Eu credc` \n ceea ce m` prive[te trebuies` ies \n eviden]` cu talentul [icarisma”, adaug` artistul.

|ntrebat cum \[i alege ]inutelede scen`, c~nt`re]ul spune c`, \ngeneral, \i place ca atunci c~nd

performeaz` s` se simt` comod.“Hainele foarte clasice, sacourile,c`m`[ile cu papion m` incomo -deaz` pu]in. Stau mai tot timpuldrept [i, la pu]in timp dup` ceajung la event, \ncep s` am dureride spate, s` m` simt ca unrobo]el, s` m` mi[c foarte pu]in.|n general, aleg tricoul, blugii sauun pantalon mai casual, ghetesau un pantof mai comod, vestapeste tricou sau c`m`[i, darpu]in mai l`rgu]e - s` m` pot sim]icomod, s` pot respira”, explicèl. Bine\n]eles c` la evenimenteleunde e un must ]inuta clasic` [i

casual, respect` dress code-ul [inu dezam`ge[te!

Stilul Florin dobre

Marian are [i designeri prefe -ra]i. “|mi place foarte mult cecreaz` George Hojbota, {tefanMusc` [i Florin Dobre. Preferatuleste Florin Dobre. Ador stilul ̀ stamai nebun, cu culori multe, piele,capse, ]inte…”.

Mai mult, el ne-a dezv`luit cà facut parte dintr-un show demod` [i a c~ntat \n stilul Victo-ria’s Secret. “Modelele prezentau[i eu eram cu ele pe scen` [ic~ntam. L-am luat drept exemplupe Justin Timberlake, a[a cum af`cut [i el \ntr-un show Victoria’s.Dar a[ mai face asta [i a[ veni cuidei: eu [i band-ul s` c~nt`m un-deva desupra scenei iar modeles` defileze. Sunt sigur c` o s`-lpun \n aplicare \n cur~nd ”.

Text: Roxana Bichi[

Foto: Oana Mihoc

“Depinde foartemult ce fel de artiste[ti, ce caracter ai,care este felul tù,ce muzic` inter-pretezi.”

Marian Vasilescu

46 Stop to shop

FaShion StylE

rochie de sear`, tip siren`,din tafta [i tul, spatele fiind

\mbr`cat \n nasturi (1500 lei)

Fotograf: Tiberiu ArseneModel: roxana T`nase

Colec]ia “Femme fatale” by Georgiana Ioni]`

www.gi-georgianaionita.ro

Stop to shop 47

FaShion StylE

rochie de sear` din tul, accesorizat` cu 150 depietre cusute (1700 lei)

Fotograf: Andreea IancuModel: Carmen Popa



FaShion StylE

48 Stop to shop

rochie de sear`, tip siren`,din tafta, corset deta[abil(1450 lei)

Fotograf: Andreea retinschi

Colec]ia “Femme fatale” by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro

50 Stop to shop

FaShion StylE

rochie de sear`, din voal,accesorizat` cu dantel`brodat` (1700 lei)

Fotograf: Tiberiu Arsene Model: roxana T`nase


Stop to shop 51

FaShion StylE

rochie de sear` din voal [icorset cu dantel` brodat`(1500 lei)

Fotograf: Andreea IancuModel: Andreea retinschi


52 Stop to shop

FaShion StylE

rochie de sear` din dantel`brodat` [i voal fin (1300 lei)

Fotograf: Andreea Iancu Model: Alexandra Popescu



54 Stop to shop

FaShion StylE

Mireasa colec]iei: voaluri,dantel` brodat` [i tul(2000 lei)

Fotograf: Andreea IancuModel: Elena Ioni]`


Stop to shop 55

FaShion StylE

rochie de sear` din tul, cudantel` brodat` [i tafta(1500 lei)

Fotograf: Andreea IancuModel: Ioana Ioni]`


56 Stop to shop

FaShion StylE

rochie de sear` din voal,accesorizat` la mâneci [italie cu pietre oglind`(1150 lei)

Fotograf: Andreea Iancu,Model: roxana T`nase


Stop to shop 57

BEauty Shop

58 Stop to shop

BEauty Shop

56lei

The Body

Shop

40lei

The Body

Shop

55lei

The Body

Shop

63lei

The Body

Shop

66lei

The Body

Shop

57lei

The Body

Shop

31lei

The Body

Shop

66lei

The Body

Shop

32lei

The Body

Shop

89lei

The Body

Shop

VITAMIn ECooL BBCrEAM

TEA TrEE CooL &CrEAMy WASH

HonEy BronzESHIMMErInGDry oIL

BrAzIL nuT

BEAuTIFyInG oIL

BrAzIL nuTBoDy BuTTEr

HonEy BronzESHIMMEr LIP BALM

BrAzIL nuTBoDySCruB

HonEyBronzE

BronzInGPoWDEr

BrAzIL nuTSHoWErCrEAM

BrAzIL nuT EAu DE ToILETTE

Stop to shop 59

BEauty Shop

JArDInS Du MonDEGel de du[ Grepfrutdin Florida(Flacon 200 ml)

MInCEur InTEnSIVEpentru remodelareaabdomenului [i feselor(Flacon 150 ml)

MInCEur InTEnSIVELo]iune pentru toni-fierea coapselor(Flacon 150 ml)

110lei

Yves Rocher

15lei

Yves Rocher

28lei

Yves Rocher

82lei

Yves Rocher

110lei

Yves Rocher

110lei

Yves Rocher

8,9lei

Yves Rocher

MInCEur

InTEnSIVE

Gel anti-celulitic

(Flacon 150 ml)

un MATIn Au

JArDIn

Gel de du[

L`cr`mioare

(Flacon 200 ml)

un MATInAu JArDInLapte pen-

tru corpL`cr`mioare

(Flacon 200 ml)

un MATIn Au JArDInAp` de toalet` L`cr`mioare(Vaporizator 100 ml)

60 Stop to shop

SpEcial

Cel mai fresh format deteleviziune dedicat dansuluieste la Antena 1. Romniicare [tiu s fac show,ador s danseze [i, maiales, au visat s fie vzu]ide o ]ar întreag sunturmri]i la Antena 1, \nfiecare duminic de la 20.30.Premiul este pe msura talentului, concuren]ii careajung în final intrnd încursa pentru 50.000 de Euro.

RomâniadAnseAz~

Stop to shop 61

SpEcial

“România Danseaz`” estetalent-show-ul la care particip` oa-meni obi[nui]i, indiferent devârst` [i pasiona]i de orice stil dedans. Show-ul de dans al Antenei1 are la baz` formatul “Got ToDance”, program lansat în 2009în Marea Britanie, care a ajunsdeja la sezonul 4. Succesul aces-tui talent–show se bazeaz` peemo]ii, senza]ii, tr`iri - toate trans-mise de oameni obi[nui]i prin in-termediul dansului.

Juriul este format din MihaiBendeac, CRBL [i prim-balerinaMonica Petric`. Misiunea lor esteaceea de a recunoa[te talenteleprezente în concurs, a le evalua[i promova în semifinale [i apoiîn finale. Prezentatorul emisiuniieste Jorge. Dac` CRBL [i MonicaPetric` jurizeaz` strict din punctulde vedere al coregrafiei, ritmului,muzicii [i al stilului, Mihai Ben-

deac \[i asum` rolul spectatoru-lui avizat.

“Eram s`tul s` v`d concuren]icare aveau câte un s`rut în core-grafie [i se pref`ceau. Detestneasumarea gesturilor pe scen`.Mai bine nu-l faci, decât s`-l facipe jum`tate. Nu m` intereseaz`re ac]iile, audien]ele sau ce se vaîn tâmpla. M-am sim]it minunat.Am v`zut frumuse]e uman`, amrâs, am plâns, m-am enervat, amtr` it. Mul]umesc, România Dan -sea z`!”, spune Mihai Bendeac.

“Este un show despre carespun cu mâna pe inim` c` merit`

s` fie urm`rit. Sunt un tip corect,în timpul audi]iilor am evaluat ast-fel încât s` fiu sigur c` nu voiavea umbre de îndoial` dup` ceconcursul se va fi încheiat. S-auprezentat peste 5000 de per-soane la acest concurs, sunt ab-solut sigur c`, la final, cel mai bunva fi declarat câ[tig`tor, asta [ipentru c` sunt numele noastre,ale jura]ilor, în joc”, completeaz`CRBL.

Monica Petric` ne-a dezv`luit:“Am avut o mare team`, atuncicând am acceptat s` fac parte dinjuriu, s` nu fiu prea drastic`. Suntpasionat` de dans dintotdeauna,mi-am dedicat via]a lui, chiar [if`r` s` vreau, ochiul meu esteatent la cele mai mici detalii, ob-serv erori. În acela[i timp, îns`,pot s` recunosc un talent, chiardac` nu este foarte cizelat, de lao simplă mi[care a mâinii, ofigur` de dans, o improviza]ie.Cred c` noi trei, jura]ii, ne-amcompletat unul pe cel`lalt, avempersonalit`]i diferite, ceea ceeste extraordinar pentru acestshow.”

Pentru Jorge, prezentatorulshow-ului, România danseaz`“vor be[te despre ambi]ie, ]elurimari, perseveren]` [i include toa -te caracteristicile unui campion.Prin aceast` emisiune, oameniipot ajunge s` se auto de p` [eas -c`, pentru a-[i atinge idealul. M-au impresionat concuren]ii careau venit cu dorin]a extraordinar`de a reu[i, indiferent de starea lorde s`n`tate, de greu t`]ile princare au trecut, situa]ia material`pre car` sau preg`tirea profesio -nal`. Au participat [i oameni în

Juriul este format dinMihai Bendeac,CrBL [i prim-balerinaMonica Petric`.

62 Stop to shop

SpEcial

scaunul cu rotile sau cu deficien]ede auz, a c`ror dorin]` de a reu[iera pur [i simplu extraordinar`”.

Bijuterii de peste80.000 de lei [i rochiide hollywood

Monica Petric` impresioneaz`la fiecare apari]ie cu gra]ia [i ele-gan]a sa. Pentru show, ea a optatpentru serviciile „Regelui Diaman -telor” – Laz`r Marcovici. SophiaLoren, Gina Lolobrigida sau HeidiKlum sunt doar câteva dintre nu-mele cunoscute care i-au purtatcrea]iile. Piesa de rezisten]` acolec]iei “Back to Nature” este unset care are peste 250 de carate[i cost` 150.000 de euro.

Monica a optat pentru un pan-dant în form` de inim`, o bijuterierealizat` manual, doar din dia-mante în culoarea cognacului, ocrea]ie din colec]ia Gianni Laz-zaro, la originea c`ruia st`românul Laz`r Marcovici. Su pra -numit [i „Regele Diamantelor”,Mar covici face parte din top 10 bi-jutieri ai lumii. Compania lui (CasaSabion) este singura cas` de bi-juterii din România care comer-cializeaz` aceste bijuterii înRomânia. Pre]ul acestui coliereste de 12.500 de euro. Monicaa mai purtat un colier din aur gal-ben, cu safire [i rubine, realizatmanual, cu un pre] care dep` -[e[te 4.000 de euro.

La capitolul vestimenta]ie,gra]ioasa jurat` colaboreaz` cucel mai în vog` stilist al momen-tului – Lucia Maria Hohan. De[ip`[e[te rar în lumina reflec-toarelor, crea]iile sale sunt pur-tate pe covorul ro[u de divele de

la Hollywood. Jennifer Lopez,Nicole Scherzinger sau SelenaGomez sunt doar câteva din vede-tele care i-au îmbr`cat rochiile.

Lucia Maria Hohan este unuldintre tinerii stili[ti care se poatel`uda cu un impresionant pal-mares.

Momente inediteDincolo de concuren]i [i ale

lor presta]ii scenice, show-ul aresare [i piper [i datorit` implic`riiactive a juriului: aprecieri, critici,momente haiose, p~n` la contro-verse \ntre jura]i.

Unul dintre momentele care acreat controverse puternice întrecei trei a fost oferit de Bogdan [iMihai, doi fra]i care au concuratseparat în supershowul de la An-tena 1, fiecare abordând un stilde dans diferit. În urma mo-mentelor prezentate la preselec -]ii, li s-a f`cut o propunere care acreat o reac]ie puternic` din

partea Monic`i. O fire foartecalm` [i diplomat`, jurata [i-asurprins colegii cu un r`spuns vul-canic [i foarte vehement.

Mihai [i Bogdan au uimit juriulnu numai prin dansul lor, ci [i prinleg`tura profund` greu de descrisîn cuvinte. Via]a lor a fost marcat`de abandonul mamei, care, dup`divor], nu s-a mai interesat de ei,tat`l fiind cel care a reu[it s`-idirec]ioneze pe drumul cel bun,îns` cu foarte multe sacrificii. Ceidoi au re[uit s` construiasc` orela]ie minunat` între ei [i auînv`]at s` se reg`seasc` în dans.Stilurile practicate de ei suntfoarte diferite, dans contemporan[i street dance, la fel ca [i per-sonalit`]ile lor. Cu dansul au venitîns` [i alte probleme, pe carefra]ii par s` le treac` cu vederea.Fac parte din riscurile alegerii lorde a dansa.

“Am o deplasare de 5 cm laîncheietur`, ambele oase rupte,

Stop to shop 63

SpEcial

clavicula scoas`, dou` oase fisu -rate, gamba sl`bit`”, a m`rturisitMihai, fratele mai mic, practicantde streetdance.

“Mihì]` fugea de acas`, îmispunea c` merge la fotbal [i-mivenea ba cu mâna rupt`, ba cucapul spart”, a povestit tat`l.

La România Danseaz`, Mihaia primit toat` sus]inerea de careavea nevoie de la fratele maimare, pe care Mihai Bendeac l-achemat chiar pe locul sù pentrua vedea cât mai bine spectacolul.Dup` ce [i-a încheiat dansul,fratele mai mic a avut îns` partede o surpriz` de propor]ii, CRBLpropunându-le s` danseze îm-preun`, eventual s` g`seasc` oformul` pentru a combina ambelestiluri de dans.

“Eu a[ vedea num`rul cuamândoi pe scen`. Ar fi senza ]io -nal din punctul meu de vedere!”,

a spus CRBL, sus]inut de MihaiBendeac care a completat: “Esteo propunere. Ave]i din acest mo-ment 30 de secunde s` v`gândi]i. Pute]i s` v` duce]i înspate [i s` v` gândi]i”.

Reac]ia Monicì a fost vehe-ment`, jurata purtând o dicu]ie în-delung` cu CRBL. “Nu trebuie s`le condi]ion`m lucrul acesta. N-os` ias` nimic, crede-m`! Nu autimp. El este pe zona de contem-poran. Nu are nicio treab` custreet dance-ul. O s` fie unul hìs[i altul cea! Tu i-ai luat [ansacopilului `sta s` ia marele pre-miu!”, i-a spus Monica lui CRBL,iar discu]ia a continuat, fiecarejurat sus]inându-[i cu t`rie punc-tul de vedere.

Din categoria momentelorhaioase, CRBL [i Bendeac auales s` danseze la bar`! Dup` ceun concurent [i-a f`cut num`rul...la bar`, bìe]ii au profitat [i, înpauz`, au încercat [i ei ni[tescheme.

lider de audien]`România Danseaz` conduce

clasamentul de audien]` pe toatecategoriile de public, \nregistr~ndaproximativ 3 milioane de românila fiecare edi]ie.

Supershowul de la Antena 1s-a impus deta[at lider de pia]`la nivelul tuturor categoriilor depublic: all urban, na]ional, 18-49Urban, 18+ urban [i 15-54 ur ban,reu[ind s` ajung` în inimile a mil-ioane de telespectatori.

România Danseaz` a atras înfa]a micilor ecrane un publictân`r, preponderent feminin.

Dac` ne raport`m la vârsta

telespectatorilor acestui program,cel mai mare procent la nivelulsegmentelor tinere îl înregistreaz`categoriile: 25-34 ani (20.0%) [i35-44 ani (17.2%). |n privin]astudiilor, publicul este de]in`torde studii medii [i superioare.

Bucure[tiul [i ora[ele cupeste 200.000 locuitori suntzonele în care telespectatorii aufost în cea mai mare m`suràtra[i de programul Antenei 1.Ora[ele cu pân` în 30.000 locu i -tori r`mân în continuare al`turi deAntena 1. Din totalul telespecta-torilor din mediul urban care auvizionat programul RomâniaDanseaz`, un procent de 21.7%provine din ora[ele mici.

R`m~ne de v`zut \n cadrul fi-nalei din data de 19 mai cine vac~[tiga prima edi]ie a Rom~niaDanseaz`.

Text: Vladimir Popa

& Carmen Cristea

Foto: Antena 1

64 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

De[i la nivel in-terna]ional Federa]iaRomn de Kempoare cele mai mariperforman]e [i celemai multe medalii,pe lupttorii deKempo MMA nu os-i vedem preacurnd pe primapagin a ziareloralturi de fotbali[ti,pentru c nu aurela]ii bune nici culumea monden, nicicu via]a de noapte,nici cu alcoolul.ora de

KemPo„Arta luptei totale” ceresacrificii. }i anonimat.

lEc}ia dE kEmpo

C~nd vine vorba de celmai mediatizat sport delupt` din Rom~nia,

pre[e dintele uneia dintre cele maimerituoase federa]ii rom~ ne[ti,Amatto Zaharia, nu este un mi-crobist, ci un analist foarte rea list:„Un fotbalist din cea mai slab` di-vizie c~[tig` cu mult mai binedec~t un campion mondial deKempo sau din alte sporturi decontact. Am \nt~lnit mul]i oamenicare \mi spun: Voi, spor tivii, sun -te]i plini de bani. Pentru c` mediapromoveaz` toate excentricit`]ilefotbali[tilor, \n mentalul colectiv,se face aceast` conexiune \ntresportivii din toa te sporturile [i fot-bali[ti, ceea ce este total gre[it.

|n fotbal, cancanul primeaz`\n locul performan]ei [i, din p` -cate, mass me dia promoveaz`cancanul pen tru c` se vinde maibine. N-o s` vede]i niciodat` peprima pa gin` faptul c` Federa]ia

Rom~n` de Kempo are cele maimulte medalii de aur… Este va - la bil [i pentru alte sporturi. Spreexem plu, multipla noastr` cam- pioa n` la gimnastic`, C`t`linaPonor, a fost cel mai intens me-diatizat` nu pentru performan -]ele ei spor tive extraordinare,pentru care a muncit enorm, ciatunci c~nd s-a s`rutat cu iubitulei \ntr-o discotec`.

Tr`im \ntr-un cerc vicios, pen-tru c`, din necesitatea de a pl`tisalariile, av~nd ca unic argu-ment ratingul, mass media, \nmarea lor majoritate, promovea -z` primitivismul comportamental[i educa]ional, indecen]a, pro -mi s cuitatea, publicul fiind astfeleducat numai \n direc]ia kitsch-ului, manelismului [i vulgarit`]ii.De ani de zile vedem \n mediadoar fotbal, fotbal [i iar fotbal.Doar \n ultimul an am remarcatc` anumite posturi de televizi -

une [i-au schimbat politica [i au\nceput s` dea [i alte sporturi.Exist` foarte pu]ine scandalurilegate de sportivi, [i m` referstrict la sportivii din celelaltesporturi, altele dec~t fotbalul. V`dau un exemplu.

Din cei peste 100.000 depractican]i de sporturi de lupt`c~]i exist` \n Rom~nia, poateauzi]i ceva ne gativ de unul dintreei odat` la 5-6 ani... Pentru c`noi nu facem compromisuriatunci c~nd vine vorba de edu -ca]ie, de bun sim], de res pect.La Kempo este simplu, dac` unsportiv nu se adapteaz` cerin -]elor noastre [i standardelornoastre de valori, pleac`.”

Longeviv [i solicitant,dar prost pl`tit

Ambi]ia [i demnitatea suntingredientele obligatorii \n reu -

Exist` ]`ri care in-vestesc enorm demult \n sport. Din

p`cate, nu este [icazul nostru.

La noi, cele maiatractive pentru

politicieni sunt acele„investi]ii” din cares`-[i poat` trage

imediat partea leului.

Stop to shop 65

[ita sportiv` a practican]ilor deKempo, iar dorin]ele de \mbo -g`]ire de pe urma acestui sportsunt din start excluse. Cu toateacestea, recompensele trebuiesa aib` importan]a cuvenit`.

„Vin sportivii la mine \n sal`,muncesc din greu, iar la sf~r[itrecompensa financiar` estefoarte mic`, doar cea sufle teas -c` este foarte mare, pentru c` s-au urcat pe podium. Sunt mul]isportivi care au [i alte meseriicare s`-i \ntre]in`, dar se \nt~m -pl` foarte rar. Dac` vrei s` faciperforman]` astfel \nc~t s` urcipe podium la campionatele mon-diale [i europene, trebuie s` facimari sacrificii. Cei mai mul]icampioni predau, dar banii suntfoarte pu]ini. Iar dac` mai apare[i un copil \n via]a lor, se v`dnevoi]i s` \[i ia serviciu, iar \nplanul performan]elor, efecte lenegative se v`d imediat.

Kempo de \nalt` performan]`se poate practica p~n` la 38 deani f`r` probleme. Un practicantde Kempo poate s` dea perfor-man]` [i randament \n com-peti]iile interna]ionale abia dup`v~rsta de 20-22 de ani, [i astadoar dac` practic` acest sportde cel pu]in 7-8 ani. La nivel in-terna]ional, au nevoie de expe-rien]`, dar [i de o preg`tire fizic`[i tehnic` foarte bun`. Avemsportivi care disput` \n jur de 40de meciuri pe an. G~ndi]i-v` c`exist` campionate mondiale \ncare un sportiv are 12-14 me -ciuri \n doar 3 zile...

Competi]iile \n Kempo au unnivel de anduran]` foarte ridicat,iar f`r` o preg`tire adecvat`sportivii nici nu au ce s` cauteacolo. {i cu toate acestea, dindorin]a [i fanatismul pozitiv alunor antrenori [i sportivi, maiavem \nc` performan]`. Exist`]`ri care investesc enorm de mult\n sport. Din p`cate, nu este [icazul nostru. La noi, cele maiatractive pentru politicieni suntacele „investi]ii” din care s`-[ipoat` trage imediat partea leului.Iar la nivel mondial sunt peste 15 milioane de practican]i deKempo, ca s` nu mai vorbim decei care practic` altele provenitedin arte mar]iale... Dac` amaduna to]i practican]ii de sporturide lupt` din toate federa]iile deprofil din Rom~nia, num`rul lor ardep`[i toate celelalte federa]iisportive la un loc. Este de notori-etate faptul c` \n toate s`lile desport din [coli [i licee exist`cineva din domeniul nostru, fie c`este vorba de karate, jujitsu,

lEc}ia dE kEmpo

66 Stop to shop

noi, \n Kempo, nefolosim \ntotdeaunade for]a adversaruluipentru a-l \nvinge.Este un principiu alsuple]ei. Dac` noiavem 60-70 dekilograme, iar adver-sarul nostru cu 40mai mult, dac` amopune for]a noastr`greut`]ii lui, ampierde.

wushu, kempo sau kick-boxing.Sporturile mar]ia le sunt practi-cate pretutindeni”, declar` sen-sei Amatto Zaharia.

Politica stru]ului \n Kempo

De[i orice sport are nevoiede publicitate, maestrul AmattoZaharia a descoperit metodefoarte originale de a face recla -m` sportului de lupt`, KempoMMA, c`ruia [i-a dedicat toat`via]a. „Faptul c` multe vedete au\nceput s` practice Kempo esteo reclam` foarte bun`, iar eu lemul]umesc tuturor personali t` -]ilor din lumea showbiz-ului caresunt al`turi de mine [i de fe de -ra]ia noastr`.

S` v` povestesc o \nt~m pla-re amuzant`. |n urm` cu vreo treiani am fost la campionatul mon-dial \n Antalya [i l-am luat cu noi

[i pe prietenul meu de-o via]`,Costin M`rculescu, aflat \ntr-operioad` mai tulbure a vie]ii lui.L-am luat ca s`-l mai \nveselimpu]in. {i surpriz`! Dac` alt`dat`despre performan]ele noastre laeuropene sau mondiale sescriau doar c~teva fraze la capi-tolul „diverse”, iat` c` televiziu-nile [i ziarele au \nceput s`transmit` [tiri „extrem de impor-tante pentru ]ar`”, cu lux deam`nunte despre cum con-templ` [i cum vorbe[te CostinM`rculescu cu stru]ii \n Antalya,unde „se afl` \mpreun` cu lotulna]ional de Kempo care par-ticip` la....”. Dialogul lui Costincu stru]ii aducea indirect [i pre-ciz`ri despre performan]elenoastre sportive. Atunci am\n]eles [i eu c` tehnica cea maieficient` \n lupta cu mass-mediaera specific` Kempo-ului. Noi, \nKempo, ne folosim \ntotdeauna

de for]a adversarului pentru a-l\nvinge. Este un principiu alsuple]ei. Dac` noi avem 60-70de kilograme, iar adversarul nos-tru cu 40 mai mult, dac` amopune for]a noastr` greut`]ii lui,am pierde. Atunci, ne d`m la oparte, \l l`s`m s` loveasc` \ngol, ba chiar \l mai [i ajut`m,adaug~nd \n aceea[i direc]iecele 60 de kilograme ale noas-tre la cele o sut` ale lui, iar el vafi \nvins cu 160 de kilograme.A[a am f`cut [i cu mass media:ne-am folosit de acest compor-tament nedrept [i am mers [inoi s` vorbim cu stru]ii \mpreun`cu Costin M`rculescu. Iar deatunci presa continu` s` pro-moveze [i performan]ele noastresportive, nu doar dialogurilenoastre ocazionale cu stru]ii”,conchide cu umor Amatto Zaharia.

Felicia Chirv`[oiu

lEc}ia dE kEmpo

Stop to shop 67

La 25 de ani,suedeza KlaraSvensson, supra -numit` cea maifrumoas` pugilis -t` din lume, estede neoprit. Iube[ -te boxul cu atâtapasiune, încât niciun efort nu esteprea mare îndorin]a ei de aajunge una dincele mai bunepu giliste din lume.Ea va disputa înlunile ce urmeaz`mai multe meciuriîn ]ara noastr`,agentul ei fiindacela[i cu al luiChristian "Hammer" Cio-can, noua vedet`a boxului româ-nesc. Stop ToShop a aflat, \nexclusivitate, careeste rela]ia Klareicu moda [i cushopping-ul.

68 Stop to shop

Foto

: Chr

iste

r W

ahlg

ren/

KVP

Moda [ishopping-ul

|n shopping trebuies` g`se[ti echilibru[i control.

Klara Svensson

Prin ochii unei sPortive

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 69

concurSS

trict

mas

culin

!TrEnDSby Adina Buzatu [i revista SToPTo SHoP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 29 mai 2013,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTrEnDS by ADInABuzATu!

Ce emisiuneprezint` Jorge laAntena 1?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

confort [i conformitate

“Rela]ia mea cu moda a în-ceput când aveam 14 ani [i amînceput s` lucrez într-un boutiquede haine pentru femei. Acolo amînv`]at cum s` ajut doamnele [idomni[oarele s` g`seasc`hainele potrivite [i cum acesteas` le fac` s` se simt` dr`gu]e.

Pentru mine, moda nu repre -zint` ce trebuie [i ce e corect s`port într-un sezon, ci o modalitatede a m` sim]i confortabil [i înconformitate cu realitatea cuhainele pe care le port. Unii oa-meni se simt cel mai bine înhaine foarte colorate, iar al]ii pre-fer` negrul. Cred c` a avea hainefrumoase te face s` te sim]ifericit [i \]i d` o energie pozitiv`zilnic. Pentru c` iubesc cu pasi-une make-up-ul [i parfumurile,cred c` aceste dou` lucruri secombin` perfect cu hainele.Iubesc show-urile de televiziuneProject Runway [i Top Model.

Pentru mine, shopping-ul estefoarte amuzant [i îl fac în anumiteperioade. Când m` antrenez pen-tru un meci, nu exist` timp pentrua[a ceva. De cele mai multe ori,dup` meciuri plec într-un tur pu ter-nic de cump`r`turi. Multe fete [ifemei devin dependente de shop-ping, pentru c` sunt atât de multelucruri dr`gu]e de cump`rat. Credc` este foarte important s` nu fieprea mult stres [i s` se creezefixa]ii pentru a avea cine [tie ceobiecte în [ifonier, ci doar s` tebucuri de aceste lucruri.

Cel mai bun lucru în shoppingeste s` g`se[ti echilibru [i con-

70 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

“Pentru mine, modanu reprezint` ce tre-

buie [i ce e corect s`port într-un sezon, ci

o modalitate de a m`sim]i confortabil [i în

conformitate cu reali-tatea cu hainele pe

care le port.”

Foto

: Chr

iste

r W

ahlg

ren/

KVP

trol. La shopping, \mi place s`merg singur` sau cu sora [i pri-etenele mele, pentru c` elecunosc stilul meu [i [tiu ce arat`bine pe mine. Prima regul` estes` nu pleci la shopping f`r` s` fimâncat înainte, pentru c` dac`e[ti fl`mând devii obosit [i iritat.

Încerc s` m` uit dup` lucruricare m` fac fericit` când le v`d,în loc s` caut lucruri care sunt un"must". Desigur, ca multe altefemei, am tendin]a s` cump`racela[i gen de haine, dar astapentru c` în acel stil de ]inute m`reg`sesc cel mai bine.

Shopping la New York,Roma [i hamburg

În Suedia exist` multe bran-duri bune de designeri precumAcne, Whyred [i Flippa K. Îmi placaceste branduri deoarece aucroial` bun` [i sunt clasice, a[ac` le pot ]ine pe rafturi sezoaneîntregi, f`r` ca oamenii s` se plic-tiseasc` de ele. Când merg înHamburg la cump`r`turi, alegmagazinele outlet TK Maxx, undee o varietate foarte mare de bran-duri precum Stella Mccartney,Valentino, Jean Paul Gaultier [i lapre]uri foarte bune. Întotdeaunag`sesc aici tot ce am nevoie:pantofi, haine, gen]i. Zara [i H&Msunt întotdeauna bune pentruchestiile esen]iale.

Prefer s` fac shopping la NewYork, Roma [i Hamburg. Îmi placlucrurile clasice, a[a cum sunt tri-courile [i sacourile. Îmi placbluzele albe [i crem purtate lajean[i, cu un blazer negru [i tocuriînalte. E un pic masculin, dar cu

atitudine feminin` m` simt eu.Iubesc s` adaug ]inutelor meleaccesorii colorate [i ruj.

o zi ca model

|nc` nu am apelat la stili[ti,

dar ar fi dr`gu] s` iau ceva sfaturide la profesioni[ti. Uneori ai oidee despre ce po]i purta [i ce nu.În munca mea ca make-up artist,cred c` este dr`gu] s` le ar`tclientelor noi culori pe care nu le-au purtat pân` atunci. Varietateae bun`. Oricine trebuie s` încercelucruri noi [i uneori este nevoiede un cunosc`tor care s` te în-drume c`tre direc]ia potrivit`.

{i à-propos de direc]ia potri -vit`, mi-ar pl`cea la nebunie s` fiumodel pentru o zi. Cred c` modaeste o lume foarte dr`gu]` [i cre-ativ` [i probabil ar fi foarte in-teresant` experien]a ca m`car ozi s` nu ar`t ca o pugilist`, ci caun model.”

Roxana Bichi[

“Cred c` este foarteimportant s` nu fieprea mult stres [i s`se creeze fixa]ii pentru a avea cine [tiece obiecte în[ifonier, ci doar s` tebucuri de aceste lu-cruri.”

Stop to shop 71

magazin dE SuFlEt

“Când merg înHamburg la

cump`r`turi,aleg magazinele outlet TK Maxx,

unde e o vari-etate foarte

mare de bran-duri precum

Stella Mccartney,

Valentino, JeanPaul Gaultier [ila pre]uri foarte

bune.”

Jeanne-Antoinetteera o femeie fru-

moas`. Pe rege l-acunoscut pentru

prima dat` la un bal,\n 1745, la Hotel de

Ville. Louis XV erasingur, melancolic.{i face o pasiune

pentru ea. unii spunc` tr`sura doamnei

a fost z`rit` lângàpartamentul regelui

chiar din aceanoapte.

72 Stop to shop

Story oF...

Un rege are o amant`. Nimicneobi[nuit pentru secolul XVIII.Dar, dac` amanta devine “reginane\ncoronat` a Fran]ei”, atunci is-toria spune o poveste cu totuldiferit`.

fran]a, perioadacelui de-al 68-lea rege

Louis XV a fost \ncoronat lav~rsta de 5 ani. A avut ghinionulde a-i urma bunicului sù, LouisXIV, care oferise un nou entuzi-asm [i speran]` ]`rii. RegeleSoare spunea c` voin]a unui regeeste cea care creaz` o ]ar`, iaroamenii \l iubiser`. C~nd el a mu -rit, vechii inamici ai Fran]ei s-aureorganizat [i au sim]it momentulpropice.

Pentru a fi crescut` putereacomercial` a Fran]ei \n colonii,

Louis XV este obligat s` se c`s` -to reasc` cu prin]esa Maria Leczin-ski din Polonia, fiica regeluiStanislaus. Era o femeie rece, in-diferent`, f`r` nici un fel de inte -res sau sentiment vis-à-vis de totceea ce \nsemna noua sa ]ar`.

Domnia regelui \ncepuse bine,dar cur~nd [i-a pierdut afec]iuneapoporului. Se afla captiv \n iluziac` este \nc` la puterea regatului[i \[i g`sea confortul \n bra]elecurtezanelor, departe de nemul]u -mirea poporului [i de c`snicia ne-fericit`. Fiind \n depresie, aveanevoie [i chiar cùta o rela]ie cu ofemeie atent`, dr`g`stoas`, o pri-eten` adev`rat`, capabil` s` \iofere iubire [i suport. |n ciudanum`rului mare de femei care au\ncercat s` \i fac` pe plac, Louisnu era interesat de niciuna. El ura

louis XV

Madame[i

de Pompadour

l`comia, ipocrizia [i conspira]iile.Cur~nd avea s` \i fie \ndeplinit vi -sul. Iar Fran]a avea s`-[i cu noas -c` “ultima regin` ne\ncoronat`”.

Numele ei era Jeanne-An-toinette Poisson, n`scut` la Parispe 29 decembrie 1721, fiica luiFrancesco [i a Luisei MaddalenaDe La Motte. Ea se c`s`torise \n1741 cu Guglielmo Lenormandde Tournehem [i primise ca darde nunt` Castelul Etioles. So]ul eis-a ocupat de educ]ia sa, unademn` de o prin]es`.

Seara de balJeanne-Antoinette era o fe-

meie frumoas`. Pe rege l-a cunos-cut pentru prima dat` la un bal, \n1745, la Hotel de Ville. Louis XVera singur, melancolic. {i face opasiune pentru ea. Unii spun c`

tr`sura doamnei a fost z`rit`l~ng` apartamentul regelui chiardin acea noapte. Pu]ini au crezutc` aventura celor doi va fi maimult dec~t ceva pasager.

Regele a descoperit c`Jeanne-Antoinette este capabil`s` \i ofere o serie nesf~r[it` decalit`]i de care el avea nevoie. Eaera amanta perfect`, \l punea peprimul plan, \i oferea momentepl`cute. Al`turi de ea nu se plic-tisea, \l consilia, \l scoatea dinstarea de despresie.

Odat` devenit` amanta rege -lui, ea nu \[i dorea s` fie ceva tre -c`tor. {i-a folosit arta seduc]iei [il-a captivat pe rege. Camerelesale erau decorate cu tablouri alearti[tilor prefera]i, precum Vanloo[i Boucher. Atmosfera era privat`[i cald`. C~nd regele venea la ea,

avea s` petreac` momente \nc`r -cate de ritualuri care nu aveaulegatur` cu cele de la Curte.

La un an dup` ce \[i ia titlulde Marchiza de Pompadour,prime[te dreptul la un venit anual\n calitate de Domni[oar` deonoare a reginei. Mai mult, aredreptul de a trì la Castelul Regal,apartamentul fiind chiar sub cel alregelui, \n aripa de nord.

Regina nu se implica [i nu \ioferea regelui nici un fel de su-port. Louis XV avea nevoie s`scape de umbra bunicului sù.Vroia o femeie puternic`, capabil`s` \i fie ghid, s` \l inspire. Iaraceast` fe meie trìa al`turi de el:Mada me Pompadour. Ea era ma -na ge rul afacerilor [i beneficiilor,sin gur` \mpotriva ambi]iilor [iipocriziei.

Ca amant` a lui Louis, se con-frunt` cu izolarea la Curte, cuglume rùt`cioase, cu atitudinisfi d` toare, cu afront. |ns`, \[ig`se[te alinarea in cercurile pro-prii. Bun` prieten` cu scriitori, \ipune sub protec]ia regelui. Eaaranjeaz` ca Voltaire s` ob]in`statutul de “Chamberlain” plus or-dinul St. Louis, al`turi de privi-legiul de a sta la masa regelui.

Iubea s` colec]ioneze tablo -uri, obiecte pre]ioase [i c`r]i. Apus bazele unei companii deteatru, a construit dou` teatre laVersailles, l~ng` castelul regal.

iubire [i politic` Iubea arhitectura, moda, arta.

Era prieten` cu mul]i sculptori,precum Adam Lambert (care acreat busturi impresionante), Guil-laume Coustou, Jean-Baptiste

Story oF...

Stop to shop 73

Story oF...

Pigalle (autor al busturilor luiLouis XV [i Madame Pompadour),Jean-Marie Falconet (cunoscutpentru statuia din St. Petersburga }arului Petru cel Mare).Ocup~ndu-[i astfel timpul, faptulc` fusese izolat` [i criticat` nicinu mai conta. Ea a reu[it s` lase\n urm` o amprent` \n mod`, pic-tur`, mobilier [i arhitectur`. Ceeace inamicii s`i numeau “capriciinefolositoare [i scumpe” au pusbazele unor capodopere \n artafrancez` a secolului XVIII.

Regele era depresiv. Vorbeades despre moarte [i cimitire.Marchiza \ncerca s` \l binedis-pun`. A aranjat special pentrun elun parc, l~ng` St. Germain, underegele putea s` \nt~lneasc` fete.Gurile rele spuneau c` el deve -nise regele acestui parc, \n timpce marchiza conducea Fran]a.

Madame de Pompadour erafrumoas`, gra]ioas`, cu un sufletsensibil, o voin]` de fier [i extremde inteligent`. Era con [tient` detoate calit`]ile sale [i avea

ambi]ii. Dac` la \nceput urm`reaavantaje econimice, via]a i-a jucato fest`: \n loc s` fie ea protejat`[i \ntre]inut`, devine punctul desprinjin al unui rege plictisit [islab. Ajunge consilierul lui [i aregrij` de \ntreaga ]ar`. Jeanne-An-toinette a trebuit s` se confruntecu corup]ia [i invidia, \ncerc~nds` scape de du[mani. Curajul [i l-a g`sit \n loialitatea fa]` de rege[i de ]ar`. A cunoscut ambasa -dori, generali, fiind omul de leg` -tur` cu alte ]`ri. Maria Theresa,|mp`r`teasa Austriei, o numea“drag` veri[oar`”.

|ns`, av~nd o s`n`tate pre-car`, la un moment dat, i-a fostimposibil s` \[i mai \ndeplineasc`rolul de amant`. Astfel c`, \n jurulanului 1750, rela]ia lor a devenitplatonic`. |ns`, ea a [tiut cum s`\l ]in` aproape pe rege. Faptul c`nu \i mai oferea iubirea fizic` nu a\mpiedicat-o s` fie confidenta lui,consilier`, s` devin` un om-cheie\n probleme de stat [i s` g`seas -c` alte metode ca regele s` fiebinedispus. Cu at~t mai mult cuc~t se [tia c` el nu era o persoa -

n` u[or de satisf`cut. |n perioadac~nd \[i \ndeplinea total sarcinade amant`, la Curte chiar sezvonea c` ea era de acord cu celemai mari orgii, doar ca s` fie peplacul lui.

Orice sfat gre[it pe care Louis\l primea de la mini[trii lui, eaavea grij` s` \l \ndrepte. Toateac]iunile ei se centrau pe Fran]a,ac]ion~nd mereu cu bun`tate [ibun sim]. Era \mpotriva r`zboa -ielor care s`r`ceau regatul [ipoporul, promov~nd prosperitatea[i pacea.

Iar Louis XV nu ezita s` o nu-measc` mereu “minunea meaima culat`”, acord~ndu-i \ncrede -rea total`. Ea a devenit un iconpentru femeile din acea perioad`,mai ales c` rela]ia lor era lavedere.

finalul |n perioada celor 20 de ani ai

domniei sale f`r` de coroan`,marchiza a fost un pion impor-tant, istoria av~nd s` \i recu noas -c` meritele. |ns`, spre finalulvie ]ii ei regele a \nceput s` consi -de re c` sta rea ei precar` de s` -n` tate era de fapt o dovad` desl` biciune. Astfel, Madame dePompadour nu \i mai era de niciunfolos. O \n lo cuie[te cu MadameDu Barry, iar aflarea ve[tii mor]iifostei sale iubite \l las` rece.

Marchiza este r`pus` de tu-ber culoz` [i moare pe 15 aprilie1764. 10 ani mai t~rziu, pe 10mai 1774, la Versailles se anun]`decesul regelui. Louis XV a muritsingur [i uitat, exact ca [i iubitalui.

Roxana Bichi[

74 Stop to shop

Stop to Shop, Mai 2013

Documents

Transcript of Stop to Shop, Mai 2013