Stop to Shop Mai 2012

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 116 - Mai 2012

62

10 INTERVIUDe vorb` cu Sanda Nicola

24 FashIoN aRchITEcTUREIstoria revistei de mod`

28 GENTLEMEN’s aGREEMENTby Adina Buzatu

44 WoMEN IN sTYLEby FANCY

58 IsToRIa BIJUTERIILoRDiamantul, Regele Bijuteriilor (V)

66 sToRY oF...Alexandra Feodorovna [i }arul Nicolae II Romanov

70 DEsTINa}IIVietnam, paradisul aventurierilor

“”

N-am fost niciodat`interesat de mod`,c~t de stil – o am-prent` dup` care e[tirecunoscut, care teface s` te sim]i celmai confortabil [ireprezint` baza de lacare porne[ti \ntr-o zide succes.

Un altfel de shopping marca

Marius Pancu

4 Stop to shop

EditShop

Bunele maniere. Un termen pe care \l auzim. Dar oare \l \n]elegem? |laplicm \n via]a de zi cu zi? Ve]i descoperi \n paginile revistei un mate-rial despre o emsiune care \ncearc s ne reaminteasc [i chiar s ne\nve]e despre adevratele valori, despre comportamentul \n societate, des pre ce \nseamn s fii un om cu adevrat frumos. De aici mi-a venitideea acestei mici “dizerta]ii”.Astzi, \n mod, tot uzitm termenul “\n trend”. Pe vremea lui CocoChanel se vorbea de elegan]. Dar, oare, elegan]a se define[te doar prinoutfit? Eu cred c nu. Rafinamentul [i elegan]a sunt o chestiune de ati-tudine. |n prezent, ni se pare dep[it peisajul din secolele trecute cndcopiii erau educa]i din fraged pruncie cum s se comporte \n societate,\n cas - fa] de prin]i, ct de tare le este permis s rd, cum s steala mas sau cum s \[i tempereze tonul vocii. Dar, dincolo de toate aces-tea, se inocula de fapt bunul sim] [i respectul. Ni[te valori care \n zilelenoastre se cam duc pe apa smbetei… Cu att mai fascinant mi se parecnd vd un tnr de 20 de ani care [tie c trebuie s aib \n garderobun costum, care face dovada c are habar [i ce atitudine s adopte cnd\l poart sau care este sensul cuvntului galant. |mi plec plria [i \n fa]aunei femei care se comport ca o doamn, de la simplul gest al strngeriide mn [i pn la cum se urc \ntr-o ma[in. Bunele maniere ar trebui s ne \nso]easc de la primul pas fcut pestrad [i pn la atitudinea pe care o avem fa] de noi \n[ine. Degeaba\mbraci haine de firm, degeaba alegi cele mai scumpe localuri dac nuai un comportament adecvat [i nu e[ti manierat. Nu [tiu dac ar trebuiinventat o [coal \n acest sens sau dac ar trebui implementate cam-panii de con[tientizare social… Cert este doar c numrul oamenilor cuadevrat maniera]i scade sim]itor. Reflecta]i!

Roxana BichiRedactor {ef

În buna manierãa realitãtii

“”

Degeaba\mbraci haine de

firm`, degeabaalegi cele mai

scumpe localuridac` nu ai un

comportamentadecvat [i nue[ti manierat.

,

Film

The Avengers

Regia: Joss Whedon

Cu: Scarlett

Johansson,

Robert

Downey Jr.,

Chris Evans,

Gwyneth Pal-

trow, Jeremy

Renner

Gen: Ac]iune

Premier` \nRom~nia: 04.05.2012

The Five-Year

Engagement

Regia: Nicholas Stoller

Cu: Jason

Segel, Emily

Blunt

Gen: Come-

die, Roman-

tic, Dragoste

Premier` \nRom~nia:04.05.2012

Extremely Loud and

Incredibly Close

Regia: Stephen

Daldry

Cu: Tom Hanks,

Sandra Bullock,

Thomas Horn

Gen: Aventuri,

Dram`, Familie


Friends with

Kids

Regia: Jennifer

Westfeldt

Cu: Adam Scott, Jennifer West-

feldt, Maya Rudolph, Chris O'-

Dowd, Kristen Wiig, Jon Hamm,

Megan Fox

Gen: Comedie

Premier` \n Rom~nia:11.05.2012

Safe

Regia: Boaz Yakin

Cu: Danni Lang,

Jason Statham,

Michael Jai White

Gen: Ac]iune


S-a furat mireasa

Regia: Jesús del Cerro

Cu: Jojo,

Adina Galupa

Gen: Comedie


Dark Shadows

Regia: Tim Burton

Cu: Michelle Pfeiffer, Johnny

Depp, Eva Green

Gen: Comedie


What to Expect When

You're Expecting

Regia: Kirk Jones

Cu: Cameron

Diaz, Dennis

Quaid, Jennifer

Lopez, Matthew

Morrison

Gen: Comedie,

Dram`, Romantic


Men in Black III

Regia: Barry

Sonnenfeld

Cu: Will

Smith,

Tommy Lee

Jones

Gen: Ac]iune,

Comedie, SF


StreetDance 2

Regia:Max Giwa

Cu: Tom

Conti

Gen:Dram`,

Muzical,

Romantic

Premier`\n Rom~ -

nia: 25.05.2012

Premierele lunii mai

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

1/05CiRCul Na}iONalDiN CHiNa

Un spectacol cu acroba]ii dincolo

de limite, executate de arti[tii care au

stabilit un etalon în domeniu. Arti[ti

reputa]i, personalit`]i din oper` [i ac-

tori faimo[i vor face un spectacol

original [i inconfundabil - ora 20:00,

Sala Palatului, Bucure[ti.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

4-19/05EuROPafEsT 2012

13/05CONCERT aPOCalYPTiCa

17/05DON QuijOTE – TEaTRul MuNiCiPal DEOPERå {i BalET DiN kiEV

EUROPAfest, singurul festival din

Europa care reune[te muzica clasic`,

jazz, blues [i pop, a ajuns la cea de a

nou`sprezecea edi]ie. Timp de dou`

s`pt`mâni, EUROPAfest 2012 va aduce

pe scena muzical` a Capitalei peste 300

de muzicieni din 45 ]`ri.23/05CONCERT TuDORGHEORGHE – "VRE-MEa NEMaNiEi"

Maestrul Tudor Gheorghe \[i

continu` misiunea de redescoperire

[i de valorificare a artei poetice,

aduc~nd un plus de vibra]ie

crea]iilor inconfundabile semnate

de poetul basarabean Grigore

Vieru, \n cadrul unui spectacol –

eveniment, prezentat \n premier` -

Sala Palatului, ora 19:00.

Muzica lor vintage, sofisticat`,

cosmopolit` este o plimbare noc-

turn` prin marile porturi [i ora[e ale

lumii. Urm~nd albumul „A Retro-

spective”, concertul va face o tre-

cere \n revist` a celor 16 ani de

carier` Pink Martini [i va include cele

mai apreciate piese ale orchestrei:

"Una Notte a Napoli", "Hang On Lit-

tle Tomato", „¿Donde Estas Yolan -

da?", "Hey Eugene”, "Sympathique

(Je ne veux pas travailler)", "Lilly",

"Que Sera Sera" sau "Amado Mio".

Iubitorii muzicii rock au ocazia

s`-i vad` pe finlandezii de la Apoca-

lyptica \ntr-o atmosfer` unic` -

Arenele Romane, ora 19:00

Baletul Don Quijote se afirm` ca

unul din cele mai renumite balete cla-

sice, datorit` atmosferei feerice cre-

ate de muzica [i dansul în stil spaniol.

Balet în trei acte - Sala Palatului, Bu-

cure[ti, ora 19:30.

11/05GisEllE - GREaTRussiaN BallETs

Turneul din România face parte

din turneul mondial 2012 pe care

baletul l-a debutat în Statele Unite

[i Canada. Giselle este una dintre

cele mai cunoscute capodopere ro-

mantice, prezentat` în dou` acte

pe muzica lui Adolphe Adam [i sub

coregrafia lui Marius Petipa - Sala

Palatului, ora 19:00.

26/05CONCERT PiNk MaRTiNi

10 Stop to shop

intErviu

Departe de celebritateazgomotoas de tabloid,Sanda Nicola este o jurnalist de televiziunecu 17 ani de experien].Nscut la Deva,ultra[co lit \n strin -tate, ea este imagineaprofesionistului de talie\nalt. A activat \nredac]iile de [tiri ale tu-turor televi ziunilor maridin Romnia. A sus]inutseminarii [i ateliere dejurnalism la Facultateade Jurnalistic din Ia[i,precum [i primul pro-gram de training – pro-duc]ie de [tiri [i dic]ie. Afost lider de opinie \nCampania European\mpotriva Cancerului deCol Uterin, boal pe careea \ns[i a \nvins-o. Cinevrea s vad cum seface jurnalism profesio -nist, s o urmreasc peSanda Nicola \n week-endla Digi24, televiziunea de[tiri full HD difuzat \nre]eaua RDS&RCS.

Jurnalism la suPerlativ

sandaNicola:

Ai studiat jurnalism la BBCSchool [i London Academyof Media, ai o licen]` \n [ti-i n ]e sociale la Open Univer-sity din Marea Britanie, aif`cut cursuri de geopolitic`la Istanbul [i managementmedia la Glasgow. Toateaceste studii f`cute \nstrì n`tate la [coli de pres-tigiu sunt o re]et` a succe-sului de care te bucuri \nteleviziune?Sanda Nicola: Sunt acumu l`ri

care m-au transformat \n toateprivin]ele, nu numai profesional.Am \nv`]at multe despre mine,despre ceilal]i, despre impactulsocial al muncii mele. Am trìt ex-perien]e de lucru \n medii multi-et-nice, iar asta m-a schimbat mult.Nu [tiu dac` e o re]et` de suc-ces, nici m`car nu-mi pun proble -ma. Este doar parcursul meu [inu a[ schimba nimic p~n~ aici.

Ai debutat \n televiziune \nadolescen]`, la numai 17ani, la postul local 3TVDeva. Ce a sim]it liceeanaSanda Nicola c~nd s-a v`zutpentru prima dat` la televi-zor?S.N.: A fost groaznic. Mi se

p`rea ca fa]a mea e rotund` pre-

cum o lun` plin`, iar vocea esteenervant de strident`. Aveam unaccent ardelenesc foarte puterniccare mi-a dat mari b`tì de cap. Afost nevoie de foarte multe ore dedic]ie [i mult antrenament vocalp~n` s` ajung la un timbru [i o in-tona]ie care s` nu oboseasc`telespectatorul.

Debutul la o v~rst` adoles-centin` este cumva legat defaptul c` ai cochetat ovreme cu ideea de a deveniactri]`? La 20 de ani erai\nscris` la facultatea de ac-torie...S.N.: Nu neap`rat. E \n pri mul

r~nd legat de faptul c` scri am larevista liceului meu, Liceul Dece-bal din Deva. Sigur c` m-a ajutat[i faptul c` de mic` am avut cu-rajul s` ies pe scen`, s` recit [is` c~nt \n fa]a unui public destulde numeros, dar nu m-am g~nditca voi face televiziune p~n` \nziua \n care chiar mi s-a propusasta.

Deva nu este numai ora[uldebutului \n televiziune, ci [iora[ul natal, de care te-aideclarat ata[at` pe site-ulteleviziunii B1TV. Ce teleag` cel mai puternic deacest` metropol` ardelean`de tradi]ie?S.N.: Cu riscul de a p`rea pa -

tetic`, o s` v` spun c` Deva e \nm`duva oaselor mele. Mi-e dor dec~te ceva de-acas` \n fiecare zi.Prietenii din copil`rie s-au do ve dit\n timp de ne\nlocuit [i ni c` ieri num-am sim]it mai liber` [i maiplin` de via]` ca acolo. Pe m`su -r` ce \naintez \n v~rst`, \n]eleg c~tde mult datorez comunit`]ii \ncare m-am n`scut [i am crescut.

Care sunt profesioni[tii dinteleviziune pe care i-ai avutmodel [i te inspir` [i ast`zi?S.N.: Mai \nt~i a fost Vladimir

Brilinsky, directorul de programeal minusculei sta]ii 3TV Deva. Dela el am \nv`]at c` jurnalismul nue o meserie ca oricare alta, ci opreocupare continu`, care implic`mult` responsabilitate fa]` de

intErviu

Nu m-am gânditca voi face tele-viziune pân` \n

ziua \n carechiar mi s-apropus asta.

Jurnalismul esteo preocuparecontinu`, careimplic` mult`

responsabilitatefa]` de privitor [i

care cere o perfec]ionarepermanent`.

Stop to shop 11

intErviu

privitor [i care cere o perfec]io -nare permanent`. La 19 ani m-am \nt~lnit cu trainerii mei de laBBC School, Janet Smith [i EddieStartup. Faptul c` m-am bucuratde \ncrederea lor c~nd \nc` eramdoar un copil m-a f`cut s` prindaripi [i s` nu-mi pierd niciodat`speran]a c` voi face jurnalism lacote \nalte. {i, deloc \n ultimulr~nd, am avut parte de prieteniaVandei Condurache, unul dintrecei mai mari profesioni[ti de tele-viziune din Rom~nia. Vanda, fostdirector de programe la TVR Ia[i,a fost una dintre pu]inele femeide televiziune de la noi care, de[iaveau toate datele s` se impun`ca vedete, au preferat s` r`m~n`\n plan secund [i s`-i formeze peal]ii. Este responsabil` pentrusuccesul \n mass-media al IrineiP`curariu, al Andreei Marin [i alaltor profesioni[ti mai mult saumai pu]in celebri. Din p`cate, aplecat dintre noi acum 5 ani, \nurma unui oribil accident rutier.

Ai venit \n Bucure[ti c~nd s-a deschis Prima TV, la unconcurs de prezentatori, pecare l-ai [i c~[tigat. Av~nd\n vedere c~te tinereviseaz` la aceast` slujb`,ce le-ai sf`tui?

S.N.: S` se g~ndeasc` foar tebine \nainte. Via]a tr`it` \n prim-plan poate s`-]i aduc` multe sa-tisfac]ii, dar poate s`-]i \ntind` [imulte capcane. E important s` fiisuficient de matur` c~nd p`[e[ti\n lumina reflectoarelor, c~ndintri \n gura lumii [i a presei,c~nd trebuie s` dai randament laore fixe, indiferent de starea tafizic` sau psihic`. Munca \n tele-vizune nu \nseamn` doar ma -chiaj profesio nal [i vestimenta]iede firm`. |n seam n` mult` rigoa -re, r`bdare, per severen]` [i com-peti]ie acerb`.

|ntre 2001 [i 2004 ai lucrat\n departamentul de [tiri alAntenei 1. Ce amintiri pl` cu -te sau nepl`cute te leag` deacest post de televiziune?S.N.: |mi amintesc c` mun -

ceam enorm, \ntr-o redac]ie ex-trem de competitiv` [i eramfoar te m~ndr` s` fac parte dintr-ogarnitur` de jurnali[ti foarte buni.

La vremea aceeamun ceam al` turi deAlice Iacobescu, Cos- min Prelipceanu, VladPetreanu, Moi se Gu -ran, Maria Co man,Ade lin Petri[or, DanaGrecu, Carmen Moise,Oana Despa, Leti]iaZaharia, Paula S`cui,Mirela Voicu, Marilena

Nedelcu… Doam ne, c~t de mul]ioameni valoro[i pot s` numescf`r` s` stau pe g~nduri! Am\nv`]at foarte multe unii de la al]ii[i cred c` fiecare dintre noi a con-firmat c` [tie meserie oriunde aevoluat ulterior.

La Realitatea TV ai f`cutcoresponden]e externe.Care au fost evenimenteleinterna]ionale care te-aumarcat cel mai mult?S.N.: Atentatul terorist de la

Beirut din 2005, soldat cu moar -tea a 16 oameni, printre care [ifostul premier libanez Rafik Har-riri, ]inta atacului cu ma[ina cap-can`. Moartea Papei Ioan Paul alII-lea. Atentatele teroriste de laLondra, violen]ele din suburbiilePa risului, decesul lui SlobodanMi lo [evici \n \nchisoarea Tribuna -lu lui Penal Interna]ional de laHaga…

Scurta experien]` de la TVR]i-a adus \n 2006 o nominali -zare la Premiile ClubuluiRom~n de Pres`, la sec]iu -nea “Cel mai bun reportaj/an chet` TV”, cu serialul“Rom~nii fac curte Re -ginei”, difuzat de TVR. Esteo onoare s` fii nomina li zat,ca \n cazul Oscarurilor?S.N.: Sigur c` orice recu noa[ -

tere a talentului [i efortului t`ueste o bucurie, dar n-a[ su praes-tima importan]a unei nominaliz`rila un premiu.

12 Stop to shop

intErviu

|n 2007 ai devenit freelan -cer [i ai deschis PlayMedia, o firm` de activit`]ide produc]ie media, train-ing TV, comunicare [i PR.Ce a \nsemnat experien]ade antreprenor?S.N.: A \nsemnat multe taxe

[i impozite pe care le-am apreciatnedrepte, a \nsemnat acumul`ri\n plus \n materie de manage-ment [i contabilitate. Multe nop]inedormite, zeci de planuri de afa -ceri din care au ie[it doar dou`-trei, \ns` [i o schimbare radi cal`de perspectiv` asupra no]iunii de“patron”. Acum am un imens res -pect pentru cei care sunt capabililun` de lun`, la dat` fix`, s` pl` -teasc` salariile unor oameni latimp. Nu conteaz` dac` sunt 3, 3sute sau 3 mii. |n esen]`, estevor ba despre o uria[` responsabi -li tate fa]` de ni[te familii. Perfor-man ]a \n afaceri a patronuluide termin` calitatea vie]ii anga ja -]ilor sì. Nu e lucru pu]in, nu e la\ndem~na oricui. N-am renun]at laantreprenoriat, administrez \n conti nuare activit`]ile Play Media, \npa ralel cu serviciul meu la Digi24.Prin Play Media colaborez \n con-tinuare cu trusturi de pres` in-

terna]ionale [i ofer media training.

Ca freelancer ai lucrat timpde 4 ani pentru France 24 [iAl Jazeera English. Ce\nseamn` s` faci jurnalismde asemenea anvergur`?S.N.: |nseamn` s` te aliniezi

obligatoriu unor standarde de ca -litate, obiectivitate [i s` dez vol]icapacitatea de a privi reali t`]iledin ]ara ta dintr-o per spec tiv`global`. Trebuie s` te debarasezineap`rat de propriile frustr`ricet`]ene[ti [i s` \n]elegi c` ceeace este tratat drept un maresubiect pe plan local poate fi ne-semnificativ la nivel interna]ional.

}i-a]i cunoscut so]ul, pemul ti premiatul jurnalist LiviuIolu, la Londra [i v-a]i re\n -t~l nit la Paris, c~nd am~n -doi relata]i despre violen]elecare au zguduit suburbiilecapitalei fran ceze. Sun` ascenariu de film. EsteParisul cel mai romanticora[ din lume?

S.N.: Pentru mine nu este,al]ii probabil v-ar r`spunde c` da.Eu nu cred c` romantismul esteoferit de arhitectura unui loc saude limba vorbit` \n jurul tù. Evorba exclusiv despre atrac]ie re -ciproc`, un pic de mister, un picde st~njeneal` [i dorin]a de a fiacolo, cu cel drag, nicìeri altun-deva. Scena poate s` aib` loc \ncort, \n mediul rural, \ntr-o maremetropol`, n-are importan]`. Per-soana s` fie cea potrivit`, restulnu conteaz`!

Este de notorietate faptulc` ai c~[tigat lupta cu can-cerul. Ce ai sim]it c~nd aifost diagnosticat` \n 2005?S.N.: C`-mi fuge p`m~ntul de

sub picioare. Cancerul este cate-goric o lec]ie de via]` care mi-aschimbat concep]iile, perspec-tiva, stilul de via]`... Victoriaasupra cancerului m-a determinats` devin lider de opinie \n Cam-pania European` \mpotriva Can-cerului de Col Uterin.

Ai sus]inut seminarii [i ate-liere de jurnalism la Facul-tatea de Jurnalistic` dinIa[i, precum [i primul pro-gram de training – produc ]iede [tiri [i dic]ie. Cum esteprofesoara Sanda Nicola?S.N.: Cred c` am reale vele -

it`]i de trainer. Mi-e drag s`-i ajutpe studen]ii mei s`-[i des copereabilit`]ile. Vreau \nainte de toa -

Stop to shop 13

Prin Play Mediacolaborez \n

continuare cutrusturi de presìnterna]ionale [i

ofer media training.

Cred c` amreale veleit`]i de

trainer.

te s` le insuflu mult` \ncrede re \nei, e primordial \n meseria noas -tr`. Sunt prietena lor, \m par t` - [esc cu mult` bucurie tot ce [tiu,dar a[tept s` mi se r`s pun d` curespect [i serioziate \n munc`.

Dup` aproape 4 ani de jur-nalism freelance, ai intrat,din nou, \ntr-o televiziune.Ce te-a convins atunci?S.N.: Mi-am dorit un nou

\nceput \n rela]ia cu telespecta-torii rom~ni. Mi-a fost dor s` mèxprim rom~ne[te, mi-am propuss` \ncerc s` pun \n practic` aici

ceea ce am \nv`]at \n afar`. Azinu mai am niciun dubiu c`, oric~tde bine a[ cunoa[te o limb`strìn`, niciodat` nu voi reu[i s`transmit la fel de mult ca [i \nlimba mea matern`. {i a mai fostceva: op]iunea de a emigra sau ar`m~ne aici. C~nd am ales s`r`m~n, am hot`r~t c` trebuie s`fac tot ce ]ine de mine \nc~t s`nu-mi par` rù. {i-atunci m-amag`]at de toate [ansele care mis-au oferit s` produc programe tv\n Rom~nia. N-am mai str~mbatdin nas [i n-am mai f`cut mofturi.

Emisiunea din weekend,“Genera]ia cu cheia deg~t”, a adus \n prim planreprezentan]ii genera]ieicare ast`zi sunt adul]i res -ponsabili, “st~lpii” societ`]iiactuale. Ai fost un copil cucheia la g~t?S.N.: M-am n`scut \n ‘78, \n tr-

o familie de muncitori dintr-unora[ mic. Sigur c` am copil` rit cucheia de g~t.

Care au fost invita]iiprefera]i ai emisiunii?

S.N.: Cu unii am rezonat maimult, cu al]ii mai pu]in… Pot s`spun c` edi]ia pilot cu dirijorulTiberiu Soare a fost una care m-amarcat \n mod deosebit, am fostadesea mut` de admira]ie \n fa]alui. |n interviul cu maratonistulPaul Dicu am fost \ntru totul \nlargul meu, conversa]ia a curs in-credibil de firesc pentru ni[te oa-meni care atunci se vedeau primaoar` [i am ajuns la intimit`]i careau provocat lacrimi de ambelep`r]i. De altfel, Paul a devenitimediat un prieten, de la care cersfatul \n momente dintre cele maidificile. N-a[ trece cu vederea nici\nt~l nirea cu Tudor Si[u. Ve]i fisurprin[i de c~te ori ne-am \nt~lnit\n p`reri despre familie, scop \nvia]`, reu[it` [i ratare.

Ai 17 ani de experien]` \nteleviziune. Te consideri oprofesionist` des`v~r[it`?S.N.: Nicidecum. Am doar 34

de ani [i fac parte dintr-o breasl`\n proces de maturizare, care \nc`nu [i-a definit clar criteriile de per-

intErviu

Fac parte dintr-o breasl`\n proces de

maturizare, care\nc` nu [i-a

definit clar cri-teriile de perfor-

man]`.

Mi-am dorit unnou \nceput \nrela]ia cu tele-

spectatoriiromâni.

14 Stop to shop

forman]`. Mai am \nc` multe de\nv`]at [i de experimentat.

Mai toate jurnalele de [tiri[i emisiunile de divertismentmizeaz` pe violen]` [isenza]ional. Cum r`m~niprofesionist` \n goana dup`audien]`?S.N.: Depinde de ce \n]elege

fiecare dintre noi prin “profesio -nalism”. Pentru unii \nseam n`tocmai audien]` maxim`. Pentrual]ii, s` respecte punct cu punctmanualul. Eu a[ spune c` trebuies` urm`re[ti ambele obiective.Concret: m` str`duiesc s` facprograme ca la carte, sunt rigu -roas` \n ce prive[te abordarea,dar ]in mor]i[ s` fie sare [i piper\n ceea ce produc. Nu urm`rescaudien]` maxim`, ci una optim`,at~t c~t s` [tiu c` munca mea acontat. Iar fa]` de audien]a pecare reu[esc s` o atrag \mipropun s` fiu onest` [i util`. Nuvreau s` intoxic sau s` [ochez unmilion de oameni. Prefer s` fiu defolos pentru c~teva sute de mii.{i pentru ca toate acestea s` nur`m~n` doar dorin]e [i s` devin`realitate, am ales Digi24, loculunde facem [tiri \n cel mai profe-sionist mod cu putin]`.

De mai pu]in de dou` luniprezin]i [tirile \n weekend lanoul post de [tiri Digi 24,\ntre 17.00 [i 22.00. Este onou` provocare profe-sional`?S.N.: Este un r`spuns la ni[te

dorin]e pe care le aveam de cevavreme. S` lucrez din nou cu ni[teoameni pe care \i apreciam mult,

s` am acces la tehnologie deultim` genera]ie, s` mi se \ng` -duie s` fac din nou coresponden -]` extern` [i reportaj – “feli ile” deteleviziune pe care le \ndr`gesccel mai mult.

Cum \]i \mpar]i via]a \ntreprofesie [i familie?S.N.: Nu m` \mpart. C~nd am

treab` la munc`, sunt \ntru totulacolo, c~nd familia mea arenevoie de mine, atunci toate cele-lalte preocup`ri p`lesc. Cred c`am ajuns la maturitatea s` v`dlimpede care \mi sunt priorit`]ile\ntr-un moment sau altul [i cauts` p`strez un echilibru.

C~nd [i unde face femeiaSanda Nicola cump`r`turi?S.N.: Fac rar cump`r`turi, e o

\ndeletnicire care m` obo se[te.Sunt bucuroas` c` pentru vesti-menta]ia de studio alearg` unstilist, eu trebuie doar s` probezhainele \n cabina de la munc`, iarasta e o mare u[u rare. Mul]u -mesc, Nicole! C~nd merg totu[i lacump`r`turi, \n special pentrupantofi, \ncerc s` evit mall-urilepentru c` m` revolt` adeseanivelul pre]urilor. Prefer magazine -le mici de prin centrul vechi saude pe Calea Mo[ilor. Profit ori dec~te ori merg \n excursie undeva\n afar` s`-mi iau c~teva piese noipentru garderob`, deosebite [i lapre]uri rezonabile. Chiar nu suports` arunc nejustificat de mul]i banipe haine.

Ce rol joac` moda \n via]ata?S.N.: Minor. Am o talie care

nu-mi permite s` port chiar orice[i pun foarte mult pre] pe decen]`[i confort. A[adar, orice ar zicetrendul, eu o s` port tot pantalonidrep]i, fuste peste genunchi, blu -ze c~t mai lejere [i pantofi colora]icu talpa c~t mai joas`...

Felicia Chirv`[oiu

intErviu

Prefer maga-zinele mici deprin centrul

vechi sau de peCalea Mo[ilor.

Stop to shop 15

EvEnimEnt

16 Stop to shop

Roxana Bichi[

a gusta pl`cerea vie]ii

Ideea acestui eveniment aplecat de la o no]iune pe c~t desimpl`, pe at~t de frumoas`: bu-curia prim`verii. “La Dolce Vitaca un dolce far niente. Ai sim]itvreodat` c` ai chef s` nu mai

A[a cum ne-a obi[nuit,cel mai a[teptat trgde mod [i culturvintage ne-a \ncntat\nc odat cu uneveniment inedit. |ncadrul unui Preview alcelei de-a 8-a edi]ii,peste 1.000 de persoane s-au pututbucura de atmosferaLa Dolce Vita, probndhaine vintage [i dedesigner \ndrzne] decolorate, gustndbunt]i [i pozndu-se\n ]inutele preferate.

for vintagebyvla Dolce vita

preview edition

faci nimic? S` stai pur [i simplu[i s` la[i lucrurile s` se \nt~mplede la sine. S` gu[ti pl`cereavie]ii \n cel mai simplu mod posi-bil. Sun` pu]in cam pre]ios înzilele noastre, dar semnific`acela[i lucru: s` cuno[ti valoa -rea timpului liber dup` o pe-rioad` de munc` asidu` sau s`nu faci nimic, l`sând lucrurile s`se întâmple de la sine.”, ne

spune Laura C`lin, PR-ul eveni-mentului.

Tipic unui preview, organiza-torii [i-au dorit s` arate, \ntr-untur de for]` de o zi, ce preg`tescla t~rgul propriu-zis. “Acest eveni-ment a fost un teasing al edi]ieiextinse. Un preludiu, un t~rg cares` ne aduc` aminte, \n acela[itimp, de perioada de \nceput at~rgurilor noastre. Perioada c~nd

EvEnimEnt

Stop to shop 17

18 Stop to shop

ne organizam \n cafenele [i carecrea o atmosfer` mai intim` dar,\n acela[i timp, o selec]ie maidur` - a fost ceva nou, pentru c`nimeni nu a mai f`cut un previewla un t~rg. De asemenea, a fost[i ceva vechi, \ntruc~t a[a am\nceput acum 4 ani.”, afirm`Laura.

|n cadrul evenimentului auparticipat 25 de expozan]i, ale[idup` o selec]ie care a durat 3s`pt`m~ni. Au participat cei maibuni expozan]i din domeniile:vintage, design (haine, accesorii,bijuterii), food &treats. “Preview-ul V for Vintage La Dolce Vita areunit at~t prietenii no[tri dinedi]iile anterioare, dar [i new en-tries din domeniile vintage, de-sign, bijuterii [i accesorii.”, spunorganizatorii.

Vintage autentic

|ntr-o atmosfer` boem`, ceiprezen]i s-au bucurat s` gustevintage autentic, printuri fan-teziste, pandante excentrice,]inute extravagante, imprimeuri

colorate, flori su -pra realiste pictatepe fuste [i rochii,bo boci metalici deag`]at \n piept,cercei \n form` demargarete, iri[i [itrandafiri, p`l` riidecorate, flori gla -sate \ntr-o invaziede culoare.

Printre partici-pan]i s-au num`rat[i vedete, precumSorin Brotnei –

solist Akcent, Radu Mada –stilist Acas` Tv, Oana Lis, LauraVargalui, M`d`lina Vintil` (ProFM), Noemi Revnic, Mirela Bu-covicean.

Am fost curio[i s` afl`m de-talii din spatele scenei. Foarteamuza]i, organizatorii ne-aupovestit cum cei mici, veni]i cuunul dintre p`rin]ii fascina]i devintage, ne\n]eleg~nd mare lucrudin eveniment, au dorit asiduus` se joace cu decorul, respec-tiv cu baloanele.

|n luna mai, edi]ia extins`

Edi]ia urm`toareeste V for Vintage,la Dolce Vita –edi]ia extins` - 5/6mai, sala Dalles:100 de expozan]i, 2zile, zon` de lounge[i happening pentrur`sf`]ul vizitatorilor.Cu alte cuvinte, va fiun exerci]iu deimagina]ie pe tem`.

Cei care \n aceast` lun` vorvizita t~rgul se vor putea l`saprad` senza]iilor tactile, imaginiipure [i bucuriei de a tr`i înprezent. Feminitate debordant`,frivolitate seduc`toare, par-fumuri [i texturi cople[itoare.

“V` pute]i preg`ti f`r`nelini[te de sec]iunile cu care v-am obi[nuit: vintage autentic,design vestimentar [i de acce-soriu, bijuterie [i bio&organic. Onoutate a acestei edi]ii este in-troducerea unei zone noi de in-teres: sec]iunea art&deco.”,ne-a spus Laura C`lin.

Alert [i dinamic, dar delicat[i inocent, a[a se poate definiun tur de for]` printre culoarele Vfor Vintage.

Ve]i pândi o pleiad` de rochiidelicate în culori revigorante [iprinturi creative, p`l`rii u[oare [ipandantive excesive, trandafiriputernici [i iri[i curajo[i, ochemare a naturii la unison cuavântul min]ilor creative dinspatele lor.

EvEnimEnt

20 Stop to shop

SpEcial

{n c~utarea romantismului PierDut

„Am început s` lu-crez în televiziune în1995, în perioa da eiromantic`. Aveam16 ani [i f`ceamaceast` meserieghidat` de instinct[i bun sim]. Deatunci am înv` ]at [iexperimentat con-tinuu în cele mai di-verse produc ]ii detelevizi u ne. De[ipublicul m` re-cunoa[te de la emi-siunea de muzic`pe care am realizat-o mul]i ani, carieramea a fost mult maibogat` [i divers` înspatele camereidecât în fa]a ei. Digi24 îmi d` ocazia s`reali zez o emisiunepe care mi-odoream demult.Bonton este desprevaloa re, bun sim] [ielegan]`. Reperec` ro ra le ducemdorul.”

Dana Gon]

Lec]ii de via]` de

„Bonton”

SpEcial

una dintre [tirile lunii tre-cute a fost c`l`toriaaniversar` cu ocazia

\mplinirii a 100 de ani de c~ndTitanic a plecat \n primul [i, dinp`cate, ultimul sù voiaj. Ceeace mi s-a p`rut cel mai frumoslucru din partea celor care aug~ndit acest eveniment a fostfaptul c` [i-au dorit s` \ntoarc`timpul. To]i cei de la bordul va-porului au fost invita]i s` \mbrace]inutele de la \nceputul secoluluiXX, asfel \nc~t, \mpreun` cu inte-riorul [i meniul de la bord carep`strau perfect atmosfera acelortimpuri, s` ne aducem aminte deanul 1912.

|ns`, ceva au uitat s` punc -teze. Nu po]i retrì anul 1912 f`rà face dovada comportamental amanierelor din acea perioad`.Cum era \nceputul secolului tre-cut? Plin de oameni educa]i, oa-meni care [tiau ce \nseamn`

con duita social`, ce presupuneelegan]a [i cum s` ai un compor-tament f`r` cusur.

{i astfel, am ajuns s` m`\ntreb dac` \n ziua de ast`zi maipunem accent pe acele calit`]i,dac` mai intereseaz` pe cinevace \nseman` cu adev`rat bunelema niere. Ei bine, un prim r`s punsl-am primit zap~nd. Aten]ia mi-afost atras`, \n dup`-amaiza uneizile de s~mb`t`, oprind teleco-manda pe DIGI 24, de emisiunea„Bonton”. Un altfel de pro gram. Oemisiune care \ncear c` s` neaduc` aminte despre ni[te regulisimple, dar care \i defineau pe ceide la \nceputul secolului XX cafiind rafina]i, mainera]i [i elegan]i.

O art`. O necesitate.De bonton

„Polite]ea a fost inventat` cas` ne suport`m unii pe al]ii.”, aspus domnul Alexandru Scarlat

Rossetii, unul dintre invita]ii emi-siunii „Bonton”. {i dac` v` g~n -di]i pu]in, e cum nu se poate deadev`rat. |ns` unii au f`cut dinpolite]e arta de a se face maimult dec~t suporta]i, ci chiar pl` -cu]i, iubi]i. Bunele maniere suntca florile: dac` nu le \ngrije[ti, seofilesc.

„Bonton” mi se pare o emi-siune necesar` \n peisiajul jur-nalistic rom~nesc. Difuzat` \nfiecare s~mb`t` de la 15.30, laDigi 24, se adreseaz` tuturorcelor care consider` c` a aveamaniere nu este o fi]`. Pentru cùn om manierat este un om c` -ru ia \i pas` de cei din jur. Careaju t`, respect`, f`r` s` se f` -leas c`, f`r` s` strige \n guramare, f`r` s` se bat` cu pumnul\n piept. {i da, exist` \n jurulnos tru oameni frumo[i, pe caremerit` s`-i cunoa[tem [i s`\nv`]`m ceva de la ei.

Stop to shop 21

22 Stop to shop

SpEcial

Realizatorul emisiunii, DanaGon], face parte din genera]iat~n`r`. Cu at~t mai mult am fostcurioas` s` aflu de ce a g~ndito astfel de emisiune, \n condi -]iile trendului jurnalistic de azi.„Sunt, desigur, subiectiv`, poateu[or... romantic`. Unii m` vorcataloga de mod` veche, \nsìubesc s` realizez aceast` emi-siune. Favoritul meu r`m~ne ma-terialul pe care noi l-am denumit„|n cùtarea romantismului pier-dut”. De ce? Au vorbit oameniminuna]i. Mi-a r`mas \n minte ovorb` a regretatului actor Ion Lu-cian, care depl~ngea faptul c`femeia a fost transformat` desocietate \ntr-un obiect de uz, nu\ntr-un ideal de atins, cum se\nt~mpla alt`dat`. De regul`, oa-menii de bonton stau \ntr-un con

de umbr`. Aceasta este [i ma -rea provocare: s`-i desco pe rim[i s`-i invit`m s` ne vorbeasc`.{i pentru c` trìm \ntr-o lumef`r` „grani]e”, la „Bonton” avemo rubric` \n care strìnii ne po -vestesc despre obiceiurile [imanierele \n lume, pentru c`buna cre[tere \ncepe cu respec-tul fa]` de tot ceea ce estediferit.”, mi-a spus Dana.

Am fost sincer` \n discu]iacu ea [i i-am spus c` mi se parec` din via]a multora pare c`lipse[te un curs de bunemaniere. Am \ntrebat dac` emi-siunea pe care o realizeaz` sedore[te a fi un astfel de curs.„La «Bonton» oferim gratuit uncurs televizat de bune maniereaplicate la lumea \n care trìm.|ntr-o lume \n care mitoc`nia a

devenit fapt divers iar tupeul ocalitate «Bonton» vorbe[te des -pre polite]e, buna cuviin]`, ele-gan]`, [taif, domnie. {i maiavem o [tire de ultim` or`: «mul -]u mesc» [i «te rog» nu cost` ni -mic!”, mi-a explicat Dana.

Civiliza]ia, oop]iune? Curs debune maniere aplicate la lumea \ncare trìm

Pentru mult dorita via]` civi-lizat`, manierele alese NU suntun moft demodat, din contr` auredevenit o necesitate. „Cumomul sfin]e[te locul, explor`m \nfiecare edi]ie a emisiunii locuricu dichis. Iar la \ntrebarea de omie de puncte, «Cum sunt ro -m~nii?», ne r`spund, politicos,

SpEcial

strìnii care trìesc \n Rom~ -nia.”, puncteaz` Dana Gon].

Am mers mai departe cu\ntreb`rile [i am aflat c` emisi-unea se bazeaz` pe personajevenerabile care au trìt vremurile\n care noble]ea era un stil devia]` (ultimii boieri, Rosetti, La-hovary, Sturdza, B`l`ceanu Stol-nici) [i trateaz` sociologic [iantropologic dec`derea rela]iilorinterumane. „La Bonton admi -r`m elegan]a, recunoa[tem va -loa rea [i punem pre] pe bunelemaniere. V` ghid`m într-o lumeuitat`, dar nu definitiv pierdut`,lumea în care respectul [i bunulgust sunt la ele acas`. V` pre -zent`m oameni [i locuri [ic, des -coperim cultura [i manierelelu mii, cine am fost [i ce-amajuns, cum mai [tim s` ne

purt`m unii cu al]ii. V` invit`m s`face]i parte din clubul select aloamenilor a c`ror op]iune esteciviliza]ia.”, explic` realizatoarea.

Dup` ce am plecat din sediulteleviziuni DIGI 24 HD, am avutun sentiment pe care nu l-ammai \ncercat de mult. Acela c`,poate, lucrurile vor \ncepe sèvo lueze \n bine. Poate c` t~n` -ra genera]ie nu \[i va mai croigusturile doar pe baza can can-urilor [i a oamenilor care nu aunimic de spus sau de demon-strat. Prin emisiuni ca „Bonton”g`sim alternativa. Nu cred cèste un exerci]iu at~t de greu s`punem \n balan]` [i s` analiz`mdac` nu este, oare, mai bine sàdopt`m o conduit` elegant` [imanierat`, \n defavoarea frivo-lit`]ii [i nonvalorii. Ce ne repre -zint` mai bine? Asta r`m~ne s`descoperi]i fiecare dintre voi.Ceea ce pot eu s` fac este s` vìnvit s` urm`ri]i emsiuni degenul „Bonton” [i s` asculta]i,pre] de c~teva zeci de minute,pove[ti ale unor oameni care auceva de spus cu adev`rat.

Roxana Bichi[

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Istoria revistelor de mod`\nce pe \n urm` cu sute de ani.Prima revist`, \n mod paradoxal, afost creat` de un b`rbat pentrub`rba]i. Prima publica]ie dedicat`femeilor a ap`rut acum aproxima-tiv 319 ani, pe 27 iunie 1693, \nLondra. Str`mo[ul acestei publi -ca]ii este francezul Jean Donno deVise.

acces la noutate

Apari]ia unor reviste de acestgen reprezenta \n Fran]a, la finelelui 1600 [i \n timpul anilor 1700,pentru croitorii [i femeile care seaflau \n afara Cur]ii baza de infor-mare asupra a ceea ce se \nt~m -pla \n mod`. Cel mai uzat mod eraca schi]e ale hainelor s` fie com-pilate \n c`r]i care se reproduceau[i se vindeau, a[a cum era cazul“Mercure Galant”. Ca o urmarefireasc`, \n anul 1780, la Curtea

parizian` apar jurnali[tii de mod`,cei care se ocupau s` pu bli cepentru marea mas` \n reviste degenul “Cabinet des Modes”.

“Mercure Galant” era la baz`o publica]ie de critic` literar` pecare o citea chiar [i regele. Cu at~tmai mult aveau succes compila -]iile de schi]e de mod`. Pentru c`aceasta nu ap`rea cu regularitate,Ludovic XIV s-a adresat publicistu-lui [i i-a cerut ca revista s` fielunar`, av~nd ca scop lumi na reamin]ilor celor de la Curte. Astfel,\ncep~nd cu 1677 ea s-a pu blicatodat` pe lun`. |n mod firesc, ceeace interesa cel mai mult erau rubri-cile de b~rf` mon den` [i recenziilede mod`, care erau \nso]ite de de-sene ce ilustrau modele [i aveauinstruc]i uni despre cum, c~nd [ice trebuie purtat \n sezonul res -pec tiv. Aceas t` publica]ie poate ficonsiderat` pro totipul revistelorglossy de ast`zi.

(...)Febra revistelorde mod` cuprin -

dea Europa. |n1693, prima

revist` specia -lizat` pentru femei

a ap`rut la Londra: “Ladies'Mercury”. A fost

fondat` de publicistul [i

jurnalistul JohnDelton.

Revistade mod`Firescul }i necesitatea {n evolu|ia Fashion-ului

24 Stop to shop

Febra revistelor de mod`cuprindea Europa. |n 1693, primarevist` specializat` pentru femeia ap`rut la Londra: “Ladies' Mer-cury”. A fost fondat` de publicis-tul [i jurnalistul John Delton.

A citi reviste de mod` deve ni -se un semn al bunului gust. Dejala \nceput de secol XVIII se aflauoriunde de la cabinele actri ]e lorp~n` \n birourile persoanelor pu-blice. |n Europa ap`ru ser` "Gour -nal des Luxus und des Moden" -\n Germania, "The Lady's Maga-zine" [i "Gallery of Fashion" – \nAnglia. Fran]a publica la concu -ren]` patru astfel de reviste, ilus-trate cu modele [i detalii ale celormai noi haine.

Frenezia cuprindeRusia [i america

Deja la \nceputul anilor 1860,femeile stilate din America pu -teau admira crea]iile lui CharlesFrederick Worth \n publica]ia“Harper’s Bazaar”. Iar pe m`sur`

ce al]i creatori de mod` \[i f`ceauapari]ia, munca lor putea fi admi-rata \n noi publica]ii ce luau fiin]`.

|n 1779, apare [i prima re-vist` pentru femei \n Rusia. Senumea "Fashionable MonthlyPubli cation” sau “Library for aLady's Ensemble”. La fel ca [i \nEuropa, redactorul – [ef [i publi-cist era tot un b`rbat, NikolaiNovikov. P~n` la finele lui 1850,Imperiul Rus avea peste 30 depublica]ii pentru femei, printrecare: “Shop Fashion and Handi-craft” (1851), “Swallow” (1859),“Fashion Store” (1861), “New Ru -ssian Bazaar” (1866), “Fashi onWorld” (1868). Articolele des premod` erau adesea traduse dinfrancez` [i includeau descrieri de-taliate despre varietatea ]inute lor[i accesoriilor. |n aceea[i perioa -d` \n Europa se lansau “Cos mo -politan” [i “Vogue”.

|n 1874, poetul Mallame pro-

duce “La Derniere Mode”, ce sedorea a fi o revist` de art` fash-ion. 18 ani mai t~rziu, Arthur Bald-win Turnure creaz` “Vogue” \nAme rica [i are ca scop s` furni -zeze at~t ilustra]ii, c~t [i tipare.

P~n` la \nceputul secolului XXrevistele de mod` erau cel maipopular mod de a r`sp~ndi ve[tilelegate de mod` [i trenduri, a[acum se lansau ele la Paris, leag` -nul fashion-ului mondial.

Ini]ial, hainele se ilustrau prindesen, dar odat` ce fotografia adevenit mai complex` la \nceputulsecolului trecut, presa de mod`folosea din ce \n ce mai mult fo-tografiile. |n acela[i timp, moda [iarta fuzionau \n ochii arti[tilor.Ace[tia nu doar pictau, ci realizau[i modele plus ilustra]ii de mod`.C~teva ziare printau at~t ilustra]ii,c~t [i fotografii fashion, al`turi descurte articole despre domeniulmodei semnate de scriitori mo -der ni. P~n` la momentul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, chiar[i “Vogue” [i “Vanity Fair” au pu -

Stop to shop 25



bli cat ilustra]ii de mod` semnatede arti[ti moderni, \ncuraj~ndconexiunea dintre creatorii demod` [i arti[tii vizuali.

“Vogue” a func]ionat \n Ameri -ca nu doar ca s` ofere schi]e [imodele derivate din cele lansatela Paris, dar de asemenea s` pro-moveze moda fran]uzeasc`. Unuldintre renumi]ii designeri francezi,Paul Poiret, a scris \n edi]ia spe-cial` “Vogue” – care celebra al30-lea num`r – c` “Ast`zi estecea mai bun` metod` de comuni-care cu clientela select`”.

|n perioada 1912-1925, “LaGazette du Bon Ton” este ceamai renumit` revist` de mod` dinFran]a, av~nd ca pre] de abonare100 de franci pe an. Con]ine ilus-tra]ii exculisve (Cheruit, Doeuillet,Doucet, Paquin, Poiret, Redfern [iWorth). Revista \[i dorea, de ase -menea, s` fac` din mod` o artàl`turi de pictur`, sculptur` [i de -sen. Conform primului sù edito-

rial: “hainele unei femei sunt opl` ce re pentru ochi [i nu pot fi ju -de cate mai prejos de orice altàrt`.”.

Influen]` extrem`

“Vogue” [i “Harpers’ Bazaar”aveau clientele abonate, dar [i pecele care cump`rau. |ns`, maimult dec~t at~t, se g`seau \n a -nu mite boutique-uri de mod`. Ast-fel, doamnele \[i puteau alegeunul din modelele prezentate \nreviste [i le comandau. De exem-plu, “Vogue” publica \n fiecarenum`r 33 de modele din Paris, iarreclamele ofereau [i mai multeimagini.

Ca rezultat al familiariz`rii curevistele de mod`, \n anii 1920clien]ii deja cereau crea]ii dup`numele celor care le-au f`cut, [inu prea mai alegeau \n func]ie defotografii pe care s` le dea sprerealizare la croitor. Iar acest faptnu a f`cut dec~t s` dezvolte onou` bran[`. Case de mod` dinState \[i doreau s` ofere mode -lele respective; astfel, pentru a levinde la New York, pl`teau celordin Paris dreptul de a copia mo -de lul [i de a folosi acelea[i ma-teriale, pentru ca mai apoi s` lev~nd` la retaileri – cum erauA.&L. Tirocchi.

Importan]a revistelor de mod`devine cu at~t mai mare c~nd \nanii 1920 \ncep s` dezbat`subiecte delicate, precum proble -mele evolu]iei sociale [i rolul fe-meii \n societate.

Pentru c` nici moda mascu -lin` nu era mai prejos, \n 1930apar “GQ” [i “Esquire”. Ele aco -

pe r` strict moda dedicat` dom-nilor.

Anii 1960 aduc tiparul color.Sunt reduse costurile [i se\mbunat`]esc at~t calitatea, c~t[i cantitatea revistelor de mod`.|n 1970, casele de mod` \[i di-versific` brand-urile, pun mare ac-cent pe publicitate [i aduc \npeisaj accesoriile [i parfumurile.Din 1980 programele de televizi -une fac o real` concuren]` revis-telor de mod`, dar cei vizionari au[tiut cum s` ]in` pasul cuevolu]ia.

De acum mai bine de 300 deani [i p~n` \n prezent, evolu]ia [i-a spus cuv~ntul asupra revistelorde mod`. Chiar dac` \n 2012multe sunt online, nu poate fischimbat cu nimic adev`rul con-form c`ruia apari]ia publica]iilorde mod` a fost o necesitate \npromovarea fashion-ului, dar [i unfiresc al evolu]iei modei din aceletimpuri.

Roxana Bichi[

26 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Scurt. Lungimeapantalonilor poatel`sa glezna la vedereatunci când purta]ipantofii potrivi]i.”

}inute TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt


28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Denimul este musthave-ul sezonului! Fie c` este vorba depantalon, c`ma[` ...sau chiar sacou.”


Stop to shop 29


Adina Buzatu:

“Dac` nu ai curajul s`por]i pantaloni pesteglezn` cu [osetescurte (t`lpici), atuncir`mâne variantaacelora viu colorate.”



30 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Un accesoriu lamod`, dar [i foarteutil \n zilelec`lduroase de var`,p`l`ria este oinvesti]ie inteligent` –cump`rat` de la Bor-salino, ea nu se de-modeaz` niciodat`.”



Stop to shop 31

Adina Buzatu:

“De[i James Bondle-a purtat la smoking(Daniel Craig –Casino Royal),bretelele sunt acce-soriul potrivit [i pentru]inute casual.”


32 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

inel starmeli melo19,99 RON

Cercei Geishameli melo19,99 RON

evantaimeli melo14,99 RON

Br`]ar` Geishameli melo39,99 RON

Benti]` blackmeli melo

9,99 RON

Plicmeli melo79,99 RON

Geant` rusticmeli melo79,99 RON

Colier stonemeli melo39,99 RON

agrafe geometricalmeli melo

9,99 RON

34 Stop to shop

nEwS

Inspirat de industria modeidin New York,Paris, Londrasau Milano,

Mihaela Drafta,desemnat

recent cel maibun designer alanu lui trecut, alansat \n cursu llunii aprilie, la

Bucure[ti, omodalitate

modern deprezentare [ipromovare a

colec]ii lor salevestimentare.

Este voba despre

conceptu l deshowroom, un

altfel de magazin, gândit

\ntr-o loca]ie select dintr-o

zon exclusivist a

Capitalei.

MihaelaDRaFTashowroom ineDit

c@nd moda[nt@lne]te

cultura, iar afacerile se[mbin` cu arta

Stop to shop 35

nEwS

O idee mai veche

Mai mult dec~t a fi cel maibun designer al lui 2011, Mi-haela Drafta \[i dore[te s` fiemereu o deschiz`toare de dru-muri, o inovatoare. Din pasiunepentru meseria sa [i din respectpentru cei c`rora se adreseaz`cu colec]iile sale, ea surprindecu idei deosebite.

Despre showroom-ul deschisrecent, Mihaela spune: “|nprimul r~nd, este un conceptcare la ora actual` reprezint` celmai bine modul \n care vreau s`comunic [i s` socializez cuclien]ii mei. Este o idee pe careo am de foarte mult timp [i pecare am reu[it, \n cele din urm`,s` o concretizez. De-a lungul tim-pului, am avut magazine \n cen-tre comerciale din diverse zoneale Capitalei, \ns` \n acest mo-ment o astfel de loca]ie nu maireprezint` neap`rat o afacerefezabil`. Chiriile \n mall-uri suntfoarte mari, iar clientela de acolonu [tiu dac` este, neap`rat,ceea ce caut eu.”.

Designer-ul ne-a m`rturisit c`a plecat din start cu ideea re-aliz`rii unui concept store com-parabil cu cele din afara ]`rii.Tocmai din acest motiv, a g~nditcu aten]ie [i grij` tot ce a ]inutde construirea acestui plan. “|nurm` cu un an, am \nchriat ocas` undeva \n zona Universit`]ii[i, dup` ce am renovat-o, mi-amdat seama c` este prea mic`pentru ce vreau s` fac. Astfel c`am renun]at la ea.

Ulterior, am g`sit aceast`loca]ie, din Nordul Bucure[tiului,

unde renovarea a durat ceva maimult, dar la final rezultatul a fostcel scontat.”, poveste[te Mi-haela.

inspirat` de Coco Chanel

Convin[i fiind c` totul a ple-cat de la acea IDEE, am \ntrebat-

36 Stop to shop

nEwS

o pe Mihaela dac` a avut [isurse de inspira]ie.

“C`l`toresc foarte mult [iam avut ocazia ca, \n marileora[e ale lumii, s` vizitez [i s`studiez astfel de sisteme con-ceptuale de magazine.”, afirm`creatoarea.

Ascult~nd-o c~nd povestea,ceea ce ne-a fascinat nu a fostat~t pasiunea cu care vorbe[tedespre acest proiect [i sinceri-tatea cu care expune pa[ii pecare i-a urmat, ci str`lucireaaparte pe care a avut-o \n ochi

c~nd ne-a spus: “De asemenea,iubesc tot ceea ce Coco Chanela creat de-a lungul timpului [i unexemplu pentru mine a fost [iprimul ei showroom, care a de-venit un exemplu al unui busi-ness legendar.”.

Showroom-ul este mai multdec~t un magazin. Este o zon`de fashion, de cultur`, de so-cializare. Inedit este faptul c`,de c~ teva ori pe lun`, MihaelaDrafta va aduce \n acest spa]iuoameni interesan]i, care au cevade zis, care sunt deschi[i. “Vi -

sez la o mixtur` \ntre mod` [icul tur`, \ntre afaceri [i art`.Vreau deopotriv` s` creez un cli-mat de business, dar [i unul denetworking social, \n care oa-menii s` interac]ioneze [i s` sesimt` ca la ei acas`.”, spuneea.

{i pentru c` este un conceptcomplex, cei care \i vor trecepragul vor descoperi cu pl`cereca pe l~ng` crea]iile marca Mi-haela Drafta vor g`si [i altebrand-uri din str`in`tate, precum[i haine create de designeri

“Prin eveni-mentul de des chidere,am vrut s`facem cunos-cut` apari]iaacestui loc \nindustria mo -dei româ ne[ti.A fost un eve -niment plin desurprize [i deinvita]i speciali.Le mul]u mesccu aceas t`oca zie tuturorcelor care aufost al`turi demine.”

Mihaela Drafta

Stop to shop 37

nEwS

rom~ni, mai mult sau mai pu]inconsacra]i.

|n numele clientului

Am rugat-o pe Mihaela s` fiearhitectul unui tur virtual pentrucititorii “Stop To Shop”.

“La primul etaj, exist` zonaunde sunt expuse doar produseby Mihaela Drafta. Zona deopening de la urm`torul etajeste una de evenimente, undese va str~nge lumea, unde la\nce put sunt doar haine dedam`, dar ulterior vor fi mixte.Zona de sus este destinat`brand-urilor afiliate.”.

Definindu-[i target-ul ca fiindpersoane p~n` \n 45 de ani, cuatitudine, care \[i doresc s` fie \n

trend, creatoarea dore[te a subli -nia aspecte clare legate de pre]:“Consider c` este un loc cu pre -]uri accesibile, estimate corect laputerea de cump`rare a rom~ nu -lui. Din punctul meu de vedere,Rom~nia nu e preg`tit` [i nuexist` suport real pentru pre]urilepracticate la marile brand-uri in-terna]ionale. Nu consider c` noi,designerii rom~ni, ne-am puteapermite s` practic`m astfel depre]uri, comparabile cu ale de-signerilor din str`in`tate, undeaceast` industrie este la un nivel

mult mai avansat fa]` de al nos-tru [i presupune o politic` de mar-keting mai complex`.”.

Mai mult, fiind ea \ns`[i o fe-meie activ`, a g~ndit programulastfel \nc~t s` \nt~mpine nevoiletuturor: “|n mare, va fi deschisdu p`-amiezile [i \n week-end,pentru c` se adreseaz` oame-nilor care muncesc. Accesul seva face pe baza unor program`rila numerele de telefon existentepe site-ul nostru.”, explic` Mi-haela.

Roxana Bichi[

“A fost o onoare s`primesc distinc]iade cel mai bun de-signer al anului2011, \n cadrulGalei “Femei deSucces 2011”, dina c`rei organizare af`cut parte FeliciaFilip [i pe a c`reiscen` au mai fostpremiate Prin]esaLia, Prin]ul Paul,Ecaterina Andro -nes cu, ElisabetaLip`, Andra, Simo -na Gherghe sauGabriela Vrân ceanuFirea.”

Mihaela Drafta

Maria Lucia Hohan estedeja un nume \n modainterna]ional. Tnru ldesigner a fcut nuoda t dovada talentu-lui su apa rte, da r a [ireu[it s cuce reasc opia] ca re pentru mu l]irepre zin t un vis: Hollywood. A \mbrca to ser ie de actr i]e renu-mite, pr in tre ca re Ashley Tisdale – la“The 20th Annual EltonJohn AIDS FoundationAcademy Awards View-ing Pa rty”, Vanessa Hudgens – la premiera“Journey 2: The Myste-r ious Island”, Kather i neHeigl – la lansa rea dela Pa r is a “One For TheMoney”, Jenna De wan[i Kathleen Robertson– la “The 69th AnnualGolden Globe Awards”.

succesul de lahollywood

38 Stop to shop

FaShion nEwS

MARIA LUCIA HOHAN

J Lo [i ]inuta din viitoarea colec]ie

Considerat` a fi una dintrecele mai importante fashion iconde la Hollywood, Jennifer Lopeza ales o ]inut` creat` de MariaLucia Hohan pentru una dintreapari]iile sale ca [i jurat \n cadrulshow-ului American Idol. |n ziua\n care JLo a purtat crea]iile de-signerului rom~n emisiunea afost urm`rit` de 16,5 milioanede spectatori.

Jennifer Lopez a purtat un topcu colier din cristale Swa rovskinegre (modelul Sophie), \n com-bina]ie cu o fust` din piele (modelCamille), ambele din colec]iatoamn`/iarn` 2012-2013.

Colec]ia urmeaz` s` fie lan -sat` \n toamna acestui an. Vede -ta a preferat un look mai simplu [imai construit dec~t cel cu care aobi[nuit MLH s` \m brace vedetelede peste ocean. Astfel, brandulMLH intr` \n aten]ia presei ame ri -cane cu piese de o cu totul alt`factur`.

“Sunt foarte onorat` dealegerea lui JLo, pentru c` este[tiut cu c~t` grij` \[i alege ]inutelepentru un show cu milioane despectatori. Mai mult dec~t at~t,este o vedet` care de]ine proprialinie de haine [i cunoa[te foartebine aceast` industrie de fash-ion” a declarat designer-ul MariaLucia Hohan.

Influen]a pe care o are JLo \npia]a de mod` american` a fost

cer tificat`, printre altele, [i desuc cesul fulminant al branduluiMarchesa, care a fost practicproiectat \n top branduri \n Sta teleUnite dup` ce artista a ales s`poarte rochiile lor pe covorul ro[u.

o nou` abordare

“Sunt foarte fericit` c` divape care o admir de at~]ia ani pen-tru look-ul ei impecabil a ales o]inut` casual MLH, pentru c` de-venise aproape un obicei cavedetele s` prefere rochiile cudrapaje, care sunt caracteristiceuniversului MLH, dar nu m` de-finesc ca [i designer. Noua colec -]ie este destul de diferit` iar Jlo[i, sper, [i alte vedete de talia ei,m` vor ajuta s` ar`t c` MLH esteun brand mai complex de at~t” apunctat Maria Lucia Hohan.

Tiparul standard al colec]ieiMLH a corespuns perfect cu]inuta lucrat` [i senzual` a vede-tei, nemaifiind necesar` nici oajustare, de[i nu au avut loc se-siuni de fitting.

Roxana Bichi[

Stop to shop 39

FaShion nEwS

40 Stop to shop

EvEnimEnt

Romnia are multe calit]i!Asta \nv]m [i la [coal...

Mai mult dect att, s-a dusvestea prin lume c aici s-ar

gsi [i cele mai frumoasefete de pe planet. Pentru anu ne dezmin]i, am inventat\n Romnia tot felul de con-cursuri de Miss. {i totu[i, cuattea oportunit]i de afir-

mare, ]ara noastr a ob]inutpn \n prezent o singur

coroan la un concurs impor-tant de frumuse]e, pe planinterna]ional. De ce? Poatepentru c am spus "impor-

tant"? Ei bine, pare-se c \nziua de astzi tinerele

romnce nici nu prea auidee despre ceea ce e cu

adevrat important pe planmondial, \n aceast indus-

trie. Altfel nu ne putem explica \nghesuiala de lapreselec]iile pentru “Miss

Plaja” sau alte “competi]ii”de genul acesta.

|n consecin], am gsit decuviin] s punem pu]in

ordine \n lucruri, atunci cndvine vorba despre

concursurile de Miss.

visul De a Deveni miss

Stop to shop 41

EvEnimEnt

“Miss Universe”

|n lume sunt 5 mari concur-suri de frumuse]e care conteaz`cu adev`rat \n aceast` industrie.Vorbim despre “Miss Universe”,“Miss World”, “Miss Earth”,“Miss International” [i “MissTourism International”.

Despre “Miss Universe” a[vrea s` vorbim \n cele ce urmea -z`, \ntruc~t, pe l~ng` faptul c`este cel mai longeviv concurs defrumuse]e din lume, este [i ceamai mare ma[in` mediatic`, lac~rma c`reia se afl` renumitulDonald Trump.

Titlul "Miss Universe" a fostacordat pentru prima dat` \n anul1926, \n ora[ul Galveston, Texas,USA, c~[tig`toarei primei edi]ii a"Concursului Interna ]io nal de

Tr`s`turi Fizice". Aceasta a fostMiss Fran]a. Motto-ul competi]ieiera: "Noi, tinerele femei ale Uni-ver sului, avem credin]a c` ome -nirea tinde c`tre pace, toleran]`[i în]elegere. Ne lu`m angaja-mentul s` promov`m acest mesajîn fiecare zi, oriunde ne-am afla.".

Românce la Miss Universe

Prima românc` înscris` lacon cursul de la Galveston a fostbu cure[teanca Magda Demetres -cu, câ[tig`toarea titlului MissRomânia în anul 1929. Aceas ta aob]inut atunci locul [ase, a primit100 de dolari [i un ceas br`]ar`.

În 1930, olteanca MarianaMiric` a reprezentat România încadrul aceluia[i concurs, ob]i -nând locul al treilea, cel mai bunloc câ[tigat vreodat` de o ro -mân c`. Contestatarii vremii sus -]ineau c` ea s-ar fi clasat pelo cul al doilea, dar a fost devan -sat` de Miss New Jersey, HelenHannan.

În urm`torul an, Erastia Perezi-a cucerit pe români cu farmeceleei [i a plecat la finala interna]io -nal`.

Criza din anii '30 [i oficialiiVaticanului s-au opus continu`riicompeti]iei care a fost reluat`abia în 1952, de data aceasta cudenumirea "Miss Universe". Con-cursul s-a desf`[urat în LongBeach, California [i au participatatunci doar 27 de ]`ri.

"Miss Universe" 1926 – Texas, USA

Erastia Perez,Miss România 1931

Magda Demetrescu,Miss România 1929

Mariana Miric,Miss România 1930

42 Stop to shop

EvEnimEnt

Revenirea \ncompeti]ie

Dup` o absen]` de 60 de ani,România a revenit în concurs, înanul 1991, prin prezen]a DanieleiNane. A urmat o perioa d` de înc`7 ani, în care ]ara noas tr` a fostprezent` pe sce na celebrei com-peti]ii, prin participarea CorineiCorduneanu (1992), Angelic`iNicoar` (1993), Mihaelei Ciolacu(1994), Monic`i Tusac (1995),Robertei Anastase (1996), DianeiUrd`reanu (1997) [i Juliei Verde[(1998).

|n 1996, Miss Universe Or-ganization a fost cump`rat` deDonald Trump, iar din 2003 s-asemnat parteneriatul cu NBC,contract care a f`cut din MissUniverse cel mai popular con-curs de frumuse]e din lume.Show-ul de televiziune este dis-tribuit anual \n aproape 200 de]`ri [i se bucur` de o audien]`global` de aproximativ 2 miliar -de de telespectatori.

Finaliste Miss Universe Romnia 2010

Bianca Elena Constantin, Miss Universe Romnia 2009

Oana Paveluc, Miss Universe Romnia 2010

Stop to shop 43

EvEnimEnt

România a lipsit din com-peti]ie înc` 11 ani. 2009 a fostanul care a marcat reintrareanoastr` în cursa pentru mareletitlu.

Bianca Elena Constantin acâ[tigat titlul "Miss UniverseRomânia 2009". Ea [i-a repre -zentat ]ara în Bahamas, al`turide alte 83 de concurente din în-treaga lume.

|n 2010, Oana Paveluc,elev` \n clasa a XI-a la momentulrespectiv, a primit responsabili-tatea de a reprezenta Rom~niala cea mai mare competi]ie de -di cat` femeilor [i pe 23 august2010 a p`[it pe sce na Miss Uni-verse, \n Las Vegas, StateleUnite ale Americii.

2011 a fost anul \n caretinerele din Rom~nia au primitun nou exemplu de ambi]ie, dinpartea Larisei Popa din Slatina.

T~n`ra de 24 de ani a fost\n coronat` “Miss Universe Ro -m~ nia 2011”, pe 29 iulie, dup`ce 2 ani consecutivi a participat

la finalele na]ionale, f`r` a primi\ns` vreun titlu.

Nu s-a mul]umit cu rezul-tatele ob]inute, astfel c`, timpde un an, s-a preg`tit asiduupentru a-[i \ndeplini un mare vis:acela de a reprezenta Rom~niala Miss Universe.

La data de 12 septembrie2011, Larisa Popa a evoluatal`turi de alte 88 de concurente,pe scena Miss Univer se, \n SaoPaulo, Brazilia. T~n`ra rom~nc` aob]i nut [i un prim titlu, ono rific,din partea organizatorilor [i preseiinterna ]ionale: «Miss Elegan]`».

Miss Universe România 2012

|n momentul de fa]`, Orga-niza]ia Miss Universe Rom~niase preg`te[te pentru lansareacampaniei de recrutare a con-curentelor pentru Miss UniverseRomania 2012.

Se pare c` pentru prima dat`\n istorie, finala interna]ional` seva desf`[ura \n luna decembrie.Ca urmare, [i selec]iile na]ionaleau fost am~ nate pentru sf~r[itullunii august, \nceputul lunii sep-tembrie.

Tinerele care doresc s` be -ne ficieze de oportunit`]ile par-tici p`rii la «Miss Universe» sepot \nscrie pe www.MissUniver -seRo mania.com.

Singurele con di ]ii sunt s`citeasc` re gula mentul cu aten]ie[i s` aib` spirit competitiv. Suc-ces!

Text: Roxana Bichi[Foto: Miss Universe

Romania

Finaliste Miss Universe Romnia 2011

Larisa Popa, Miss Universe Romnia 2011

44 Stop to shop

woman in StylE

Îndr`zne[te s` atragiprivirile cu aceast`rochie din mii de paiete mici, cusute pelycra într-un tablou exploziv de culori,ideal` pentru petrece -rile de sear`.

Colec]ia prim`var`-var` 2012 FANCY

www.fancycouture.ro

46 Stop to shop

woman in StylE

Poart` o rochiedreapt` [i lejer` care î]imângâie corpul [i î]isubliniaz` discretformele.Combina]ia de culori oalegi tu.


www.fancycouture.ro

woman in StylE

Stop to shop 47

Vara aceasta este gu-vernat` de culoriaprinse. Încearc` orochie din voal de vis-coz` cu imprimeul flo-ral din culoarea tapreferat`: roz, verdesau turcoaz. Datorit`cutelor de pe piept [i acre]ului din partea infe-rioar`, aceast` rochieare un aer vesel [ifoarte feminin.


www.fancycouture.ro

woman in StylE

48 Stop to shop

Nimic mai confortabildecât o salopet` dinviscoz`, cu imprimeufloral [i împodobit` cuvolane din voal.


www.fancycouture.ro

woman in StylE

50 Stop to shop

O rochie care cere s`fie purtat` în aceast`var`: feminin`, senzual`, boem` [icolorat`.


www.fancycouture.ro

Stop to shop 51

SpEcial

Povestea Kempo \ncepe \nurm` cu peste 2000 deani c~nd un c`lug`r bu -

dist, originar din India, a fosttrimis de maestrul s`u \n Chinapentru a crea o metod` de antre-nament fizic [i spiritual, \n vede -rea revigor`rii budismului aflat \nperioada de declin.

Ajuns \n China, Bodhiharmag`se[te peste tot c`lug`ri budi[tisl`bi]i fizic [i cu o stare de s`n` -tate precar`, cau zat` de seden-tarism si posturile de medita]ie [irug`ciune prelungite. Bodhiharmase stabile[te \n provincia Henan,\n M`n`stirea Shaolin. El se izo -lea z` pentru o perioad` \ndelun-ga t` \ntr-o pe[te r`, unde creaz`un set de exerci]ii de gimnastic` -nu mit “Cele 18 m~ini ale lui LO-HAN”.

Exerci]iile se bazeaz` pemi[c`rile suple, dar puternice aleanimale lor. |ntors \n m`n`s tire, in-troduce acest sistem de antrena-ment \n preg` tirea zilnic` ac`lu g`rilor, care \ntr-o perioad`scurt` de timp \[i \mbun`t`]escat~t stara fizic`, c~t [i pe ceamental`.

La un moment dat, M`n`s -tirea Shaolin a fost atacat` debande de t~lhari, care ca [i \n alter~nduri, vroiau s` jefuiasc` c`lu-garii de acolo, [tiind c` ace[tiasunt sl`bi]i [i incapabili de a ri-posta. De aceast` dat`, \ns`, auavut parte de o surpriz`. Preg`ti]ifizic prin antrenamentele KEMPO,ei au reu[it s` resping` atacurilet~lharilor [i s` omoare mul]i din-tre ace[tia.

Urmare a acestei lupte, c`lu -g`rii Shaolin au decis ca tehnicile

KEMPo2000 de ani \nslujba prezentului

arta sPiritului creativ }i inDePenDent

52 Stop to shop

s` poarte denumirea de CHUANFA KEMPO sau SHAOLIN KEMPO– “ARTA LUPTEI TOTALE dinSHAOLIN”.

De atunci [i p~n` \n prezent,KEMPO a cunoscut o dezvoltareextraordinar` pe de o parte prinr`sp~ndirea acestei arte de c`trec`lug`rii mae[trii care c`l`toreaupeste tot \n Asia, c~t [i datorit`multor lupt`tori care veneau dinalte ]`ri \n China, pentru a se spe-cializa \n arta luptei.

KEMPO, de[i este unanim re-cunoscut ca fiind cea mai vecheArt` Mar]ial` atestat` documen-tar [i la \mbun`t`]irea c`reia auparticipat mii de instructori de petoate continentele, \nc` nu seconsider` o art` mar]ial` de lupt`complet`, fiind un proces \ntr-ocontinu` mi[care [i formare.

spirit creativ [i liber

KEMPO este doar un nume,referindu-se la tot ceea ce\nseamn` lupt`. |n limba rom~n`ne putem g~ndi la KEMPO ca fiind“lupta” \ns`[i, \n englez` ter-menul de KOMBAT sau MIXEDMARTIAL ARTS fiind cel maipotrivit pentru a defini aceast`art`. De asemenea, “Art of Fight”,“Arta Luptei Totale”, Real Kom-bat” sunt traduceri frecvente \nrom~n` sau englez` ale denumiriiKEMPO .

Vorbim de o viziune a luptei“open mind”. Pun~nd anumitelimite unei lupte \n sine sau unuistil de lupt` [i \ncerc~nd s` ar`]ic` nimic \n afara acelor limite sauacelui stil nu este bun sau nuexist` \nseamn` a pune limit`

tocmai libert`]ii [i spiritului cre-ativ, caracteristic fiin]ei umane .

Frumuse]ea KEMPO-ului con -st` tocmai \n multitudinea detehnici [i tactici de lupt` exis-tente, precum [i a g`sirii altoranoi. Totul este posibil pentru o

minte deschis` [i o mentalitateflexibil`: un maestru \n KEMPO nueste neap`rat acela care \i poate\nvinge pe al]ii, ci acela care\ncearc` s` fac` totul pentru pro-pria-i perfec]ionare.

Acest sport creaz` practi-can]ilor un spirit creativ liber [i in-dependent, care apreciaz` munca\n echip` [i conlucreaz` cu prac-tican]i din diverse stiluri de ArteMar]iale sau sporturi de lupt`, \ndirec]ia \mbun`t`]irii [i aperfec]io n`rii continue a tehnicilorde lupt`, f`r` orgolii.

|n prezent, din punct de ve de -re sportiv-competi]ional, KEMPOeste cel mai complex sport delupt` provenit din Artele Mar]iale.

SpEcial

"Pân acum nu am fost nevo it sm apr, dar cred c este foartebine s [tii anumite tehnici de au-toaprare, mai ales în zilele noas-tre. Kempo este foarte complexdin toate punctele de vedere,punnd accentul att pe preg -tirea tehnico-tactic, ct [i pe pre -gtirea psiho-fizic. Vin de fiecaredat cu mare plcere la antrena-mente". (Camelia Potec)

"Îmi place mult s fac sport, pentruc asta am fcut toat via]a. Amaflat lucruri ne[tiute despre Kempode la colegii mei din showbiz [i toatecomentariile erau la superlativ. Credc ar fi foarte bine dac s-ar intro-duce Kempo \n toate [coli le cametod de pregtire, dar [i deeduca]ie". (Kamara)

“|n domeniul ArtelorMar]iale, KEMPOeste cea mai \nalt`expresie a armoniei[i a puterii deadap tabilitate.”Marele Maestru Ying Kuchan

(c`lugar/mare maestru dinM`n`stirea Shaolin – China)

SpEcial

KEMPo \n România

Introducerea ramurii de sportKEMPO \n Rom~nia se datoreaz`Prof. Amatto Zaharia, care senum`r` at~t printre fondatorii Fe -dera]iei Rom~ne de Arte Mar]iale,ai Asocia]iei Rom~ne de Kendo(scrim` japonez`), c~t [i ai Fede -ra]iei Rom~ne de Kempo. Prac ti-cant al Artelor Mar]iale Mixte, a[acum sunt cunoscute ca denumire\n ultimii ani, el este an tre norul lo-tului na]ional de peste 20 de ani,dar [i Pre[edintele Fe dera]ieiRom~ne de Kempo. Multi plu cam-pion european [i mon di al, Maes -tru Emerit al Sportului, Antrenor

Emerit, Amatto Zaharia este pio-nierul Kempo-ului [i al ArtelorMar]iale Mixte \n ]ara noastr`,fiind primul promotor de gale pro-fesioniste televizate (ProvocareaCampionilor).

KEMPo, sportul delupt` pentru campioni!

Kempo este traducerea \nlimba japonez` a sintagmei MMA

(Arte Mar]iale Mixte). Majoritateastilurilor mar]iale \[i au originile \nKempo, iar \n ]ara noastr` acestsport este o pepinier` de campi-oni mondiali [i europeni.

Federa ]ia Rom~n` de Kempose poate \ntrece de la egal la egalcu fede ra]ii omonime din ]`ri pu-ter nice precum Rusia, Fran]a,SUA sau Japonia. Kempo esteiubit nu doar de sportivii condu[ide Amatto Zaharia, ci [i de numesonore din sportul rom~nesc pre-cum campioana olimpic` CameliaPotec, [efa Federa]iei Rom~ne deTenis, Ruxandra Dragomir, saucampionul na]ional de raliuri, ValiPorcisteanu.

Roxana Bichi[

"Experien]a mea la antrenamentele de Kempo a fost in-cendiar [i la propriu [i la figurat. Întâi pentru c amînv]at cum s îmi folosesc pumnii [i picioarele, iar apoide la efortul fizic pe care l-am fcut cu Sensei AmattoZaharia: m-am înclzit atât de tare, c sim]eam c iaufoc la propriu. |n Kempo loviturile vin cu o vitez fan-tastic, pumni, picioare, secerri, arun cri, lupt la sol,imobilizri, fixri, strangulri, iar KO-ul plute[te în aerîn tot acest timp". (Vali Porcisteanu)

"Kempo este un sport cu adevrat inteligent, pe care mgndesc chiar s-l propun [i \n pregtirea sportivilor de laFedera]ia Romn de Tenis, ca metod alternativ depregtire fizic, att pentru a evita plafonarea, dar [i pen-tru a mai elimina din efectele negative ale stereotipiei [i mo-notoniei inerente antrenamentelor efectuate cu liniaritate. Nuar fi o noutate \n sport, pentru c pe plan mondial foartemul]i campioni practic diverse sporturi de combat ca hobby,\n tenis unul dintre ace[tia fiind chiar Novak Djokovic. Eu,cu siguran], voi \ncepe serios antrenamentele de Kempo".(Ruxandra Dragomir)

Stop to shop 53

“Jeet Kune Do estecea mai \nalt` expresie a Kempo-ului.”

Dan Inossanto Maestru Jeet Kune Do

54 Stop to shop

BEauty Shop

Lapte hidratant dup` plaj`

GEROCOSSEN SUN(200 ml)

Balsam pentru p`rvopsit ActivaPlant, cu heliogenol [ikeratin` (protejeaz`p`rul deefecteleradia]iilor UV)(250 ml)

UN MATIN AUJARDIN – Gel de Du[(200 ml)

16,12lei

Gerocossen

8,25lei

Gerocossen

19lei

Yves Rocher

Stop to shop 55

BEauty Shop

Supliment nutritivBio-Caroten+E, cu

vitamina E [i beta-caroten

(30 capsule)

Rimel Ultra-Volum(9 ml)

UN MATIN AU JARDIN – Ap` de Toalet`(100 ml)

Glosspentruvolum

(9 ml)

18,60lei

Pharma Nord

56lei

Yves Rocher95lei

Yves Rocher

44lei

Yves Rocher

56 Stop to shop

BEauty Shop

Lapte pentru protec]iesolar` gama GEROCOSSEN SUN(FPS 15, 20, 25, 30 - 200 ml)

Lapte pentruprotec]ie solar`

pentru copii GEROCOSSEN

SUN(FPS 30 - 200 ml)

16,70lei

Gerocossen

17,41lei

Gerocossen

19,34lei

Gerocossen

21,28lei

Gerocossen

21,79lei

Gerocossen

Stop to shop 57

BEauty Shop

Crem` pentru protec]ie solar` GEROCOSSEN SUN(FPS 50 - 100 ml)

21,92lei

Gerocossen

Masc` Supra LiftOVALE LIFTING

(40 ml)

89lei

Yves Rocher

UN MATIN AUJARDIN – Lapte parfumatpentru corp(200 ml)

35lei

Yves Rocher

58 Stop to shop

iStoria BijutEriilor

Dac` \n 1747 Koh-I-Noorse afla \n Persia [i \iapar]inea celui care i-a

dat acest nume, respectiv NadirShah, \n timpul domniei lui ShahRukh se crede c` diamantul"Koh-I-Noor" a ajuns la AhmadAbdali. Se pare c` iscusitul ge -ne ral l-a primit de la \mp`ratdrept mul]umire pentru ajutoruloferit \n campaniile militare.

Anii trec [i piatra ajunge dela un conduc`tor la altul. Totulp~n` c~nd, pe 29 martie 1849,steagul englezesc este pus pecitadela Lahore iar Punjab estedeclarat` oficial parte a Imperiu-lui Britanic din India.

Unul dintre termenii “Tratatu-lui de la Lahore” era: “Piatra de-numit` Koh-I-Noor, care a fostluat` de la Shah Shuja-ul-Mulkde c`tre Maharajah Ranjit Singh,va fi predat` de c`tre Mahara-jahul din Lahore Reginei An-gliei.”.

Diamantul Koh-I-Noor a fostpredat celor trei membrii de-semna]i: Sir Henry Lawrence,fratele s`u mai mic, JohnLawrence, [i C.C. Mausel. Pen-tru a ajunge la Regin`, diaman-tul a trebuit s` plece din Lahorec`tre Bombay, la acea vreme orut` extrem de periculoas`, fiindrenumit` pentru ho]ii [i criminaliicare \[i f`ceau veacul \n acelezone.

Guvernatorul s-a ocupat per-sonal ca piatra s` ajung` \n si -gu ran]` la Bombay. Apoi, drumulc`tre Anglia l-a f`cut la bordulHMS Medea, sub secret absolut.Singurii care [tiau c` diamantuleste la bord, extrem de bine se-

Diamantul Koh-i-noor(partea a ii-a)

Regele Bijuteriilor (V)Diamantul,

Stop to shop 59


curizat \n cutii de metal, erauc`pitanul vaporului, Ramsay, [icolonelul Mackeson. Drumul nua fost f`r` pericole.

Spre exemplu, c~nd vaporula ajuns \n Mauritius holera aizbucnit, iar personalul a refuzats` mearg` pe ]`rm pentru a ali-menta nava. |ns`, \ntr-un final,Medea a ajuns la Plymouth \nAnglia. Diamantul a plecat c`trePortsmouth de unde a fost pre-

luat de doi ofi]eri care l-au dus la“East India House”. Aici a fostpreluat de pre[edintele com-paniei. Acesta l-a dus Reginei lapalatul Buckingham, \n data de3 iulie 1850.

Refa]etarea

Directorii de la British Mu-seum au vrut s` fac` o copie adiamantului. Pe 19 aprilie 1851

au primit aprobarea. Replica afost realizat` de William Chap-man, \n prezen]a LorduluiBreadalbane, a Lordului Cawdor[i a lui Sebastian Garrard (res -ponsabilul cu bijuteriile regale).Odat` scos din cutia sa, Sebas-tian Garrard i-a stabilit greu-tatea: 186 1/10 carate, nu 279cum spunea Tavernier.

Profit~nd de ocazie, ReginaVictoria a aprobat s` fie organi-

Unul dintre termenii

“Tratatului dela Lahore” era:

“Piatra denumit`

Koh-I-Noor,care a fostluat` de la

Shah Shuja-ulMulk de c`tre

MaharajahRanjit Singh,va fi predat`

de c`tre Maharajahul

din LahoreReginei Angliei.”


zat` o expozi]ie \n cadrul c`reiamarele public s` poat` admiradiamantul. Evenimentul a avutloc la Hyde Park. Popula]ia s-a\mbulzit s` admire pre]ioasapiatr`. Un corespondent al “TheTimes” relata: “Koh-I-Noor esteleul \ntregii expozi]ii.” .

Aceea[i publica]ie mai notac`, \ntr-un mod ciudat, poate dincauza tìeturii, diamantul nustr`luce[te.

Acest fapt era punctat [i deguvernatorul Dalhousie, cel careavusese grij` s` duc` personalpiatra la Bumbay. Alt` persoan`dezam`git` de str`lucirea luiKoh-I-Noor a fost prin]ul consortAlbert. El l-a contactat pe SirDavid Brewster, omul de [tiin]`cunoscut pentru cercet`rile saleasupra fenomenului luminii po-larizatoare, pentru a-l \ntrebacum poate fi retìat diamantul.Dup` cercet`ri [i consult`ri cualte somit`]i din domeniiconexe, precum minerologie, s-aajuns la concluzia c` retìat arputea s` \[i piard` din greutate,ba mai mult integritatea pietreiar fi \n pericol.

|ns`, s-a luat decizia de a seapela [i la speciali[ti \n tìereadiamantelor. Astfel, Garrard (bi-jutier al Coroanei) a fost \ns`rci-nat s` fac` un raport. El a apelatla Coster, din Amsterdam, carea concluzionat c` riscurile nusunt at~t de mari, retìerea fiindposibil`.

Pe 17 iulie 1852, Ducele deWellington s-a ocupat s` duc`diamantul Koh-I-Noor pentru pro-cesul de retìere. |ntregul pro-cedeu a durat 38 de zile, dup`

calcula]ii extreme, [i a costat40.000 de dolari ai acelor tim-puri. Rezultatul final a fost unbriliant oval ce c~nt`rea 108,93carate, ceea ce \nsemna opierdere sub 43%.

Multe voci au fost nemul ]u -

mite de rezultat din cauza aces-tei pierderi. Mai mult, presa aacuzat at~t bijutierii din Anglia c`[i-au pierdut \ndem~ narea \n re-definirea diamantelor, c~t [icalit`]ile profesionale ale celordin Amsterdam [i Paris.

Forma diamantului Koh-I-Noor a devenit stelar`: coroanapietrei are 33 de fa]ete, includepartea plan`, \n timp ce pavi li o -

nul are \nc` 9 fa]ete \n plus fa]`de cele 25 obi[nuite, \nsum~nd66 de fa]ete. De altfel, multediamante celebre au form` ste-lar`: “Tiffany Yellow”, “RedCross”, “Star of South Africa”sau “Wittelsbach”.

Presa a \ncercat s` fac`specula]ii depre faptul c` dia-mantul ar aduce ghinion celuicare \l poart`. Reginei nici c` i-ap`sat. Mai mult dec~t at~t, Vic-toria a dat ordin \n 1853 ca dia-mantul Koh-I-Noor s` fie montat\ntr-o superb` tiara.

Opera lui Garrards a fost ocoroan` sezna]ional` care, pel~ng` Koh-I-Noor, con]inea maimult de 200 de diamante. Maiapoi, \n 1911 Garrards creaz` onou` tiara pe care Regina Mary apurtat-o la ceremonia de \ncoro -nare. Aceasta con]inea numaidiamante, printre care [i Koh-I-Noor. |n 1937, diamantul estetransferat \n coroana realizat`pentru Regina Mam`, Elizabeth.Koh-I-Noor este montat \n Cru -cea Maltez` din partea fron talà coroanei.

|n 1947, guvernul din India asolicitat returnarea lui Koh-I-Noor. |n acela[i timp, Congresuldin Orissa a sus]inut c` diaman-tul apar]ine de fapt zeului Ja-ganath, \n ciuda opinieitre z orierului lui Ranjit Singh, carespunea c` este proprietateastatului. O alt` cerere a urmat \n1953, anul \ncoron`rii regineiElizabeth II.

Dar, adev`rata b`t`lie a\nceput \n 1976, c~nd PrimulMinistru al Pakistanului, ZulfikarAli Bhutto, \ntr-o scrisoare c`tre

60 Stop to shop

Stop to shop 61


Primul Ministru britanic, JamesCallaghan, a formulat o cerereoficial` de returnare a diaman-tului \n Pakistan. Cererea i-a fostrefuzat`, \ns` Bhutto a fost asi -gurat c` Anglia nu va oferi dia-mantul niciunei alte ]`ri.Argumentul britanicilor a fost c`diamantul nu s-a c~[tigat \nr`zboi, ci le-a fost oferit \n modoficial. Istoric vorbind, este difi-

cil a se valida diferitele cereri.Dac` ar fi s` se ia \n calcul doaraspectul geologic, piatra arapar]ine Indiei, deoarece dinp`m~nturile sale provine.

|ns` [i acest aspect a fostrezolvat de un oficial al statuluiindian, Jawaharlal Nehru, primulPrim Ministru al Indiei Indepen-dente. El a spus la un momentdat: “Diamantele sunt pentru

\mp`ra]i, iar India nu are nevoiede \mp`ra]i.”.

|n 1992, un raport al CaseiRegale a stabilit: diamantul Koh-I-Noor are 105.602 carate,m`soar` 36.00 × 31.90 ×13.04 mm [i este montat \nCrucea Maltez` situat` \n parteafrontal` a Coroanei realizat`pentru Regina Mam`.

Roxana Bichi[

|n 1992, un raport al

Casei Regalea stabilit: dia-

mantul Koh-I-Noor

are 105.602carate,

m`soar`36.00 ×31.90 ×

13.04 mm [ieste montat

\n CruceaMaltez`

situat` \npartea

frontal` aCoroanei

realizat` pen-tru Regina

Mam`.

Marius Pancuun altFel De shoPPing marca

Marius Pancueste o tân`r`

prezen]` \npeisajul jurnalis-

tic actual. Elface parte din

echipa DIGI 24,prezentând

„Digimatinalul”,de luni pân`

vineri, de la 7:00la 10:00. Echipa„Stop To Shop”a fost curioas`

s` afle cumvede el rela]ia cu

moda [i shopping-ul, mai

ales c`, de[i la\nceput de

drum, trebuie s`fie atent la vesti-

menta]ie,aflându-se peruta a ceea cenumim „vedet`de televiziune”.

62 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 63

concurSS

trict

mas

culin

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 23 mai 2012,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTRENDS by ADINABUZATU!

Când [i la ceteleviziuneprezint` [tirileSanda Nicola?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

Nu mod`, ci stil!

„N-am fost niciodat` intere-sat de mod`, c~t de stil – o am-prent` dup` care e[tire cu nos cut, care te face s` tesim]i cel mai confortabil [i re -prezint` baza de la care porne[ti\ntr-o zi de succes.

|n cazul meu, am fost \ntot-deauna adeptul stilului smartspre elegant [i chiar m` confruntcu o real` problem` atunci c~nd

situa]ia \mi cere s` adopt o]inut` sport. N-am dec~t o sin-gur` pereche de jean[i \n garde -rob` [i, oricum, de fiecare dat`c~nd o port cei din jur m` \ntrea -b`, ironic, dac` am p`]it ceva.

C~t despre tricouri... \ncro -pesc de o escapad` la munte de3 zile, dar nu mai mult! Astadac` nu vreau s` intru \n rezervape care o folosesc atunci c~ndpractic un sport propriu-zis. |nrest, dulapul meu abund` \n pan-taloni chinos, pantaloni de stof`,c`m`[i de toate culorile, materi-alele [i modelele [i sacouriaidoma.

Asta nu \nseamn` c` dis-creditez cumva stilul sport saupe cel casual. Sunt extrem defresh, de actuale [i [tiu c` mi-arveni mult mai bine [i ar fi maipotrivite v~rstei. |ns`, a[a m-amobisnuit [i a[a m` simt cel maibine.

apel la croitorie

Nu fac discrimin`ri \n func]iede pre] [i chiar cred c` po]i g`sicomori [i \n cele mai ieftine ma -gazine. Important e s`-]i vin`bine. {i nu este un cli[eu, ci unimperativ pe care \l resimt acut,din cauza faptului c` am dimen-siuni... mai mari dec~t medianormal`.

Acest aspect \mi d` aseme-nea b`t`i de cap, \nc~t am ajunss`-mi fac o baz` de date cucroitori de mod` veche. {ti]i voi:aceia dota]i cu centimetru [icret`.

La ei apelez din c~nd \n c~ndpentru c`m`[i sau sacouri.

magazin dE SuFlEt

64 Stop to shop

„Dulapulmeuabund` \npantalonichinos,pantalonide stof`,c`m`[i detoate culo-rile, materi-alele [imodelele [isacouriaidoma.”

„Nu fac dis-crimin`ri \n func]ie

de pre] [i chiarcred c` po]i g`sicomori [i \n cele

mai ieftine maga-zine. Important e

s`-]i vin` bine.”

Nu v` g~ndi]i c` pre]ul etot... sur messure. Ajunge un-deva la nivelul unui item dinZara. Pe l~ng` Zara [i H&M, deunde cred c` toat` lumea \[i maicump`r` c~te ceva, \mi mai placMassimo Dutti, Bigotti, Cava-liere, Pal Zilieri sau Zegna [i, \ngeneral, locurile care v~nd lu-cruri simple [i pove[ti despretradi]ie [i calitate.

Atunci c~nd \mi doresc s`sparg pu]in rigorile, merg \ns`\n Entrance, un concept storeagreabil de l~ng` Ci[migiu,unul din locurile mele prefera -te, unde g`sesc cele mai in-teresante sacouri asimetricesau reinterpretate \ntr-o mani -er` modern`.

Iubitor de accesorii

|mi plac cel mai mult batis-tele [i le asortez cam la orice tipde ]inut` care implic` un sacou.Aici mai fac, din c~nd \n c~nd,extravagan]e [i-mi aleg batistede la Paul Smith, Robert Talbott,YSL. {i butonii trebuie s` fie decalitate - perechea mea prefe -rat` e una aurie, \n form` defagure - de la Lanvin. Am [i bu-toni foarte dragi, descoperi]i laun t~rg de antichit`]i, pe caream dat 40 de lei. Sunt aurii,atin[i de patina timpului, dar parfoarte regali. La capitolul cea-suri, \mi plac cele Atlantic. E opasiune pe care am mo[tenit-ode la tat`l [i bunicul meu.

Yves saint-Laurent &Burberry

C~nd merg \n str`in`tatesunt mereu stresat c` nu-miajunge timpul s` vizitez toateobiectivele, a[a c` nu \mi pro-gramez sesiuni de shopping. Semai \nt~mpl` s` ajung [i \n ma -ga zine, dar \nt~mpl`tor sau lite -ralmente t~r~t de partenerii dec`l`torie.

D`c` voi ave]i totu[i timp dea[a ceva, c`uta]i o c`ma[` alb`cu model piqué de la YSL [i untrench Burberry. Sunt mult maiieftine dec~t la noi [i v` vorscoate din orice situa]ie decriz`.”

Roxana Bichi[

magazin dE SuFlEt

„|mi plac cel maimult batistele [i le

asortez cam laorice tip de ]inut`

care implic` unsacou. (...) {i bu-tonii trebuie s` fiede calitate - pe re -chea mea prefe -rat` e una aurie,

\n form` de fagure- de la Lanvin.”

Stop to shop 65

"Visul meu esteca, \ntr-o zi, s`

m` c`satoresc cuAlix H. O iubescde mult timp, [imai mult [i mai

pasional din1889, când a

petrecut 6s`pt`mâni \n

Petersburg(...)"Nicolae II

66 Stop to shop

Story oF...

Un Imperiu: Rusia. O familiecare a f`cut istorie: Romanov. Opoveste frumoas`, dar cu finaltragic: Alix [i Nicky. C~nd NicolaeRomanov a v`zut-o pe Alix vonHessen und bei Rhein (AlexandraFeodorovna Romanova), a fostdragoste la prima vedere. Poporulrus credea c` vor avea un destintragic, c`s`torindu-se at~t de re-pede dup` o moarte \n familie.

Din copil`rie

Prima dat` s-au v`zut la nuntasurorii ei, Ella, cu unchiul lui,Sergei Alexandrovich. Alix avea 12ani, iar Nicky 16. De atunci a fostimpresionat de frumuse]ea [i a -mabilitatea ei. C~nd avea 17 ani,prin]esa a revenit \n Rusia, laSankt Petersburg, pentru a-[i vizi -ta sora, Ducesa Elizabeta Feodo -

rovna. |n timpul acelei vizite l-arev`zut pe Nicky, deja un t~n`r de21 de ani. Re\nt~lnirea l-a impre-sionat at~t de tare, \ncat cei de laCurte au [i \nceput s` vorbeasc`despre o poveste de iubire.

|nainte ca Alix s` plece, Nico-lae i-a vorbit tat`lui s`u despre iu-birea lui [i despre faptul c` \[idore[te s` o ia de so]ie. |ns`,]arul Alexandru III nici nu a dorits` aud` de vreo logodn`. Consi -dera c` fiul lui este mult preat~n`r. }arina, pe de alt` parte, uraideea de a avea o nor` “nem ]oai -c`”. {i cum la Curte toat` lumea[tia despre toat` lumea, afl~ndu-se de opozi]ia Romanovilor fa]`de prin]es`, mul]i [i-au permis s`\[i bat` joc de de ea, pe la spate.Cum nu era at~t de naiv`, Alix [i-a dat seama de ceea ce se\nt~mpla [i a suferit enorm. Din

POVESTEA CU CARE S-A |NCHEIAT UN IMPERIU

Feodorovna}arul[i

Nicolae ii

Alexandra

Stop to shop 67

fericire, lui Nicolae nu i-a p`sat denimic, ci doar de persoana ei. Oiubea [i continua s` spere c` \[iva \ndupleca tat`l.

Iar c~nd destinul \[i joac` alesale c`r]i, nimic nu poate inter-veni. Dup` aceast` vizit`, prin ]e -sa a primit o cerere \n c` s` toriede la prin]ul Albert Victor, fiul celmai mare al Prin]ului de Wales.Regina Victoria, bunica lui Alix,scria unui prieten: "Am aflat c`speran]a de c`s`torie dintre Eddy[i Alix s-a ruinat. Ea i-a scris [i i-aspus c` \i pare extrem de r`u s`\l refuze, dar nu se poate m`ritacu el, de[i \l admir` ca v`r, darare convingerea c` nu vor fi ferici]i\ntr-o c`s`torie.”. Era felul ei de a-i transmite lui Nicolae iubirea pecare i-o purta deopotriv`.

|n prim`vara lui 1889, c~ndAlix a vzitat Rusia din nou [i a statla sora ei Ella, \n Sankt Peters-burg, Nicolae a devenit un frec -vent vizitator al casei. Atrac ]iadin tre ei era mai puternic` [i maipasional` ca niciodat`. Searamergeau \mpreun` la concerte [ibaluri. Social vor bind, Alix nu im-presiona. Hainele ei p`reau mo -deste \n compa ra ]ie cu ]inuteleluxoase ale doamne lor din soci-etatea ]arist`. P`rin]ii lui Nicolaenu o agreau, }arul urm`rind uni-unea cu o nobil` din Fran]a, pen-tru a \nt`ri alian]a celor dou` ]`ri.Mai mult, prin ]esa era o protes-tant` devotat` [i nimeni nu cre-dea c` se va converti vreodat` laortodoxism.

|ns`, de parc` toate acesteanici nu ar fi existat, cei doi erauc~t se poate de \ndr`gosti]i. C~ndea a plecat \n Germania, Nicolae

nici nu s-a g~ndit s` se comporteca un burlac de 22 de ani, ci s-a\ngropat \n munc` [i studiu.

|n vara lui 1892 el scria \n jur -nal: "Visul meu este ca, \ntr-o zi,s` m` c`satoresc cu Alix H. Oiubesc de mult timp, [i mai mult[i mai pasional din 1889, c~nd apetrecut 6 s`pt`m~ni \n Peters-burg. Pentru mult timp am \n cer -cat s` \mi neg sentimentul c`acest vis va deveni realitate.".

{ansa lor

|ntr-un final, \n prim`vara lui1894 [ansa le-a sur~s. Cei maiproeminen]i membrii ai aristo -cra]iei europene se str~ngeau \nGermania, la Coburg, cu ocazianun]ii fratelui lui Alix, Ernest. Nico-lae a fugit direct la tat`l sau, i-aspus iar de iubirea pe care o arepentru prin]es` [i l-a implorat s` \i

permit` a-i cere m~na c~nd mer -ge la Coburg. }arul s-a opus vehe -ment. Era pentru prima dat` c~ndNicolae avea s` \[i \nfrunte tat`l,spu n~n du-i c` dac` nu se c` s` - to re[te cu Alix, atunci nu o vaface niciodat`. Auzind acestea,]arul a cedat.

|n aprilie, Nicolae a urcat labordul trenului spre Coburg. Alix l-a a[teptat la gar`, iar seara lacin` nu [i-au mai ascuns emo ]iile.|n diminea]a urm` toare, el a mersla Alix [i a cerut-o \n c`s`torie. Mait~rziu, scria \n jurnal: “Era extremde frumoas`, dar foarte tris t`. Ne-au l`sat singuri [i am \n ce putdiscu]ia pe care mi-o do ream deat~t de mult` vreme, dar \mi era[i foarte team`. Am vorbit p~n`pe la 12, dar f`r` nici un rezultat;ea \nc` nu este de acord s` \[ischimbe religia. S`ra ca fat`, apl~ns at~t de mult. Dar era maicalm` c~nd ne-am desp`r]it.”.

Alix se afla \ntr-o situa]ie decump`n`. Trebuia s` aleag` \ntreiubirea vie]ii ei [i iubirea pentrureligie. Din fericire, a primit ajutor.Regina Victoria, care se afla lanunt`, a f`cut tot ce i-a stat \nputere s` o conving`. Chiar [i fa-milia ei era de acord cu mariajul.Astfel, la o zi dup` nunt`, prin]esaa cedat.

“Ast`zi este prima zi de lo-godn` cu iubita mea, adorabilaAlix.”, scria Nicolae. "Este o zi su-perb`, de neuitat. O, Doamne, cemunte am dus pe umeri. Toa t`ziua parc` am mers \ntr-un vis,f`r` a-mi da seama pe de plinceea ce mi s-a \nt~m plat.”.

Amintindu-[i de faptul c`mama logodnicului nu [i-o

Story oF...

Story oF...

dorea de nor`, Alix \i trimite oscrisoare emo]ionant`. Urmare aacestui gest, |mp`r`teasa \i scriefiului ei: “Alix este ca o fiic` pen-tru mine acum.”. {i ca dovad` anoi sale iu biri, |mp`r`teasa \i tri -mi te vii toa rei nurori un superb OuFabergé.

Trist a fost momentul c~ndNicolae a trebuit s` se re\n toarc`\n Rusia. Dar, la numai o lun` dis-tan]`, cuplul s-a reunit \n Anglia,pentru a-i face o vizit` Reginei Vic-toria. La Palatul Windsor, el i-aoferit lui Alix cadourile de logodn`,printre care o bro[` cu safire [idiamante [i un colier din perle,creat de Fabergé, – din partea}arului. |nainte de plecarea dinAnglia, ea a notat \n jurnalul lo-god nicului: “Sunt a ta, e[ti almeu, de asta sunt sigur`. E[ti\nchis \n inima mea, mica cheieeste pierdut` [i acum tu trebuies` r`m~i acolo pe vecie.”.

|nmormântarea [i nunta

Bucuria lor a fost brusc um bri -t` de boala ]arului Alexandru III.Pe 1 noiembrie 1894 acestamoa re, iar Nicolae II devine }ar.Diminea ]a urm`toare are loc pro-cesiunea \n biserica ortodox`.|ntor[i la palat, ]arul emite primulsù decret, proclam~nd-o pe Alix“Marea Duces` Alexandra Feodo -rovna”. Avea s` urmeze nunta.Mai trist era faptul c` prima in-trare oficial` a prin]esei \n SanktPetersburg avea s` fie cu uncortegiu funerar, nu de nunt`.

La o s`pt`m~n` dup` \nmor -m~ntare, cei doi au avut ceremo-

nia de c`s`torie. Nunta s-a oficiatla Palatul de Iarn`, fiind o cere-monie simpl`. Poporul vuia. Ceib`tr~ni spuneau c` vor fi o familieblestemat`, \ntruc~t au f`cutnunta at~t de cur~nd dup` omoarte.

|n decembrie, cuplul s-amutat \n “Palatul Alexandru” laTsarskoe Selo. Erau ferici]i [inimic nu pu tea s` le tulbure iu-birea. Nicolae scria \n jurnal:“Fiecare or` care tre ce este o

ocazie s` \i mul]u mesc Domnului,din ad~n cul sufletului meu, pen-tru fericirea pe care mi-a acordat-o. Nu exist` cuvinte capabile s`descrie ce binecu v~n tare este s`trìm \m pre un`.”. Sub aceast`not`, Ale xandra scrie: “Din ce \nce mai mult, mai puternic [i maiad~nc cresc iubirea [i devota-mentul meu pentru tine. Nu voiputea nicio dat` s` \i mul]umesc\ndeajuns lui Dumnezeu pentrucomoara pe care mi-a dat-o. Dom-nul s` te binecuv~nteze, iubiteso]. |]i acop`r fa]a cu s`rut`ri.”.

Via]a lor curgea normal. Din-

colo de afacerile de stat, erau cani[te oameni din popor care seiubeau [i puneau familia mai pre-sus de orice. El era atent cu ea,iar ea \n orice lucru \ntreprinsavea doar grija ca so]ul s` fiefericit. C~nd nu aveau problemede stat sau petreceri de onorat,}arul \[i scotea so]ia la o plim-bare, \n prag de sear`, prin SanktPetersburg. Se iubeau frenetic,trìnd doar pentru clipele c~nderau \mpreun`. Nu s-au \n[elat

niciodat`. Au avut cinci copii:Olga, Tatyana, Maria, Anastasia[i Aleksey.

Povestea lor s-a terminat tra -gic, odat` cu abdicarea }arului \nmartie 1917. Toat` familia, inclu-siv copiii, a fost executat` \n iulie1918, dup` o lung` perioad` de\ncarcerare. Dac` a fost sau nublestemul de care vorbeau cei dinpopor, nici nu mai conteaz`. At~tc~t le-a fost dat s` fie \mpreun`,Nicolae [i Alexandra au trìt ceamai frumoas` poveste dedragoste din istoria Romanovilor.

Roxana Bichi[

68 Stop to shop

70 Stop to shop

diScovEr thE world

VietnamPARADISUL AVENTURIERILOR

Primul lucru care \]i trece prinminte atunci cnd te gnde[tila Vietnam este rzboiu l carea \nceput \n 1959. Exoticadestina]ie este \nc un misterpentru mul]i dintre europeni[i este de o frumuse]erpitoare. Are nisipuri ro[ii,ape cristaline [i cel mai fasci-nant golf din lume, Halong. |nciuda rzboiu lui, ]ara [i-apstrat tradi]ia, monumentele[i este o Mecca pentrucolec]ionarii de perle auten-tice [i mtsuri fine.

hanoi

C`l`toria \n Vietnam \ncepedin capitala ]`rii, Hanoi. Se spunedespre pincipalul ora[ al Vietna-mului c` este cea mai frumoas`capital` din Asia de Sud Est.Hanoi \mbin` perfect vechi templereligioase cu arhitectura moder -n`, cl`dirile asiatice [i con struc -]iile \n stil francez. Unul dintrecele mai interesante monumentedin Hanoi este Templul Literaturii.Este cea mai veche universitatedin Vietnam [i datea z` din anul1070. Aici au loc cele mai fru-moase spectacole muzicale sus ]i -nute la instrumente foarte ciu datecu nume aproape impronun]abile.Trebuie neap`rat s` vezi [i nu-merele P`pu[ilor pe Ap`. Este otradi]ie ce dateaz` din secolul 11[i spune \ntr-un mod vesel po -vestea Vietnamului.

Golful halong

Maiestuos [i misterios, golfulHalong este locul pentru care cu-vintele sunt prea pu]ine pentru adescrie minunea pe care natura acreat-o aici. Imagineaz`-]i peste3000 de insule, acoperite de jun -gl`, care ies din apele de smaraldprecum col]ii unui dragon. Tocmaide aceea Halong se mai nume[te[i Golful Dragonului Zbur`tor.Este art` pur`, o colec]ie nepre -]u it` de sculpturi cioplite de na -tur`. Fiecare insul` are un peisajunic, cu forma]iuni dolomitice [icalcaroase. Aproape 1000 dintreele [i-au luat numele \n func]ie deformele pe care aproape c` le imi -t`: Insula Elefant, Insula Coco[ul

Lupt`tor sau Insula Acoperi[.Sute de vase de croazier` plinecu turi[ti trec zilnic pe aici pentrua explora pe[terile, fiordurile [i re-cifele de corali. Nu doar peisajelespectaculoase impresioneaz`,golful este casa unor specii deplante unice \n lume [i a p`s`rilorexotice, mai mu]elor, antilopelor [iiguanelor. Num`rul total al viet` -]ilor care tr`iesc \n golful Halongnu este [tiut pentru c` foartemulte insule nu au fost atinse deom nici p~n` azi [i au r`mass`lbatice [i \nv`luite \n mister.

UNESCO a inclus golful care estea[ezat pe Delta Fluviului Ro[u \nPatrimoniul Universal \n 1994.

Duong Lam [I Lao cai

F` cuno[tin]` cu tradi]ia \nstare pur` [i nealterat` de seco -le! Duong Lam este situat la 50de kilometri vest de Hanoi. Esteun sat unic \n Vietnam, care ad` -poste[te 956 de case tradi]io na -le, vechi de aproximativ 200 deani. Locuin]ele centenare sunt fai -moase nu doar datorit` vechimiilor, ci [i a materialului din caresunt construite, lateritul, un tip desol ro[u specific zonei. Satul si-tuat pe Delta R~ului Ro[u sem~nde[te [i cu Pagoda Mia, untemplu construit \n secolul al XV-lea care ascunde peste 287 destatui de toate m`rimile. Cele mairenumite dintre ele sunt sculpturalui Buddha [i cele opt zeit`]iVajra. De aici pleac` direct \n LaoCai, o zon` plin` de pie]e autenti -ce care se desf`[oar` \n aer li ber.Triburile din mun]i confec]ioneaz`tot felul de obiecte artizanale pecare apoi le v~nd la pre]uri foartemici. Vei fi \nc~ntat s` vezi [iterasele spectaculoa se de orezcare coboar` \n valuri pe v`i [icreaz` un amestec interesant deculoare din verdele ierbii [i galbe-nul p`m~ntului.

My son

Este cel mai frumos muzeu \naer liber. Fosta capital` a Vietna-mului se afl` \ntr-o vale verde cup`duri dese. |n inima junglei,

Stop to shop 71

diScovEr thE world

72 Stop to shop

l` ca[ul de cult doarme de aproa -pe 1500 de ani. Regele Bha dra -va rman a construit primul templula sf~r[itul secolului al IV-lea.P~n` s` fie lovit de r`zboi, MySon avea 71 de turnuri-templu,majoritatea orientate cu fa]a c`trer`s`rit. Acum au mai r`mas doar20 [i este bine s` le vizitezi dimi -nea]a, atunci c~nd lumina soare-lui care r`sare le spore[tefru mu se]ea. Fiecare templu are oarhitectur` unic` ce \ntruchi pea -z` o anumit` eta p` istoric` a cul-turii Cham, dar stilul predominantpentru toate este cel indian.

Vegeta]ia care acoper` tem-plele le confer` acestora un aerfascinant. |n 1999 My Son a fosttrecut pe Lista Patrimoniului UNESCO.

Phan Thiet

Locul care \n timpul r`zboiuluidin Vietnam a fost baza militar` aamericanilor face parte din re-gatul antic Cham. Aici se afl` cele

mai frumoase plaje aleVietnamului [i multe din-tre ele nu au fost explo-rate de turi[ti.

Sunt \n con jurate decocotieri [i pli ne de fasci-nante dune de nisip ro[u,care c`tre ]`rm se \m p-letesc armonios cu nisipulalb [i fin ca pudra. Apeleturquaz g`zduiesc un portpesc`resc unde te po]iplimba cu b`r cile tipic viet-nameze ale localnicilor. |nPhan Thiet po]i alege \ntremari lan]uri hoteliere, bu-ticuri originale sau pensi-

uni tradi]iona le. Indiferent pentruce vei op ta, nu rata SPA-uri: suntdivine [i exotice. Nu sta doar laplaj`, ori c~t de mult ]i-ar z~mbisoare le! Viziteaz` [i Templul VanThuy Tu. Vei g`si aici o colec]ie depes te 100 de schelete de bale n`[i pe[ti ciuda]i vechi de peste150 de ani.

Ecoul Negru

O alt` atrac]ie desenza]ie a Vietnamuluieste re]eaua imen s` detuneluri subterane dinHo Chi Minh. Are olungime de 121 Km [i afost numit` de militariiame ri cani Ecoul Negru.Tunelu rile erau folositede sol da]ii vietnamezidrept c`i de comunica -re, transport [i adapost\mpotriva bom barda -men te lor. Re]eaua aredor mi toare, buc`t`rii,camere pentru depozi -

tarea armamentului [i alimente -lor, dou` s`li pentru \ngrijiri medi -cale [i [edin]e [i ie[iri camuflate.

Nu pleca din Vietnam f`r` s`-]i cumperi m`car o perl` natural`de cultur`. La fermele de per~urile [i lacurile dulci din Nordul]`rii, rafinatele bijuterii cost` 7dolari bucata. Se g`sesc \n toateculorile, simple sau deja asam-blate \n cele mai frumoa se coli -ere. Cu 3 dolari mai ieftin` este[i cea mai fin` m` tase pe care opo]i achizi ]iona din aproa pe toatepie]ele vietnameze. Un alt avantajal Vietnamului este c` po]i m~nca\n voie. Buc`t`ria lor este consi -derat` una dintre cele mai s`n` -toa se din lume. Se bazeaz` pever de]uri proaspete, legume [ifructe de mare g`tite doar \n ap`[i condimentate cu ment`, chilisau busuioc thailandez, care aju -t` digestia. Sosurile dulci-picantete vor face s` te \ndr`goste[ti dearomele locale.

Florentina Ilie

diScovEr thE world

tEchnEwS

Nokia Lumia 800 este nouavedet` european` a popularuluiproduc`tor de smartphones fin-landez [i primul cu sistem de o -perare Windows Phone de laMicrosoft. Se pozi]ioneaz` ca unsmartphone high end, g~ndit at~tpentru business c~t [i pentru uti-lizarea u[oar` a re]elelor sociale[i pune accent pe design. Avempatru finis`ri, cyan, magenta, alb[i negru.

Sistemul de operare WindowsPhone 7.5 - Mango e bine op ti-mizat \n aceast` privin]`: ac cesla re]ele sociale printr-o singur`atingere, grupare facil` a contactelor, thread-uri de comuni careintegrate [i – se poate alt fel? –Internet Explorer 9...

Lumia 800 are un ecranClearBlack AMOLED de 3,7 inci,un procesor de 1,4 GHz cu ac-celerare hardware [i un procesorgrafic. Afi[ajul este din sticl`

foarte rezistent` la zg~rieturi [i[ocuri Corning Gorilla Glass. Nulipsesc tehnologia de top alentilelor Carl Zeiss [i redareavideo HD, care confirm` tradi]iatelefoanelor mobile Nokia de top\n domeniul multimedia.

Mobilul vine cu memorie in-tern` de 16GB [i, de dataaceasta \n tradi]ia Microsoft,avem stocare SkyDrive gratuit` \ncloud, de 25GB, care acum sepoate accesa [i direct din tele-foanele Windows.

Telefonul, care promite as-cultarea a p~n` la 55 de ore demuzic` sau vizionarea a 6 ore [ijum`tate de con]inut video,poate fi conectat prin la Wi-Fi,Bluetooth Stereo Audio, Blue-tooth 2.1 +EDR, are muf` USB2.0 High Speed, porturi microUSB [i muf` standard de 3,5 mmpentru a asculta muzica favorit`la c`[ti audio.

noKia revine {n elita smartPhones cu lumia 800, cu sistem De oPerare winDows

74 Stop to shop

Sistemul de operareWindows Phone

7.5 - Mango e bineoptimizat \n aceast`

privin]`: acces lare]ele sociale

printr-o singur` atingere, grupare

facil` a contactelor,thread-uri de comunicare

integrate [i – sepoate altfel? – Inter-

net Explorer 9...

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

NokiaLumia 800

Stop to Shop Mai 2012

Documents

Transcript of Stop to Shop Mai 2012