Secretele de la Bella Terra - Christina Dodd · PDF file DODD, CHRISTINA Seoetele de la Bella...

Click here to load reader

  • date post

    15-Aug-2020
  • Category

    Documents

  • view

    26
  • download

    4

Embed Size (px)

Transcript of Secretele de la Bella Terra - Christina Dodd · PDF file DODD, CHRISTINA Seoetele de la Bella...

  • Seaets d BeIIaTma Christina Dodd

    Coppight @ 2011 Christina Dodd Toate drepturile rezervate

    Ijta |i. Cdtl to?.ontice s'rnt mirci inregistrate ale Gtupului Editorial Litera

    O.P 53; C.P. 212, sector 4, Bucureqti, Romania t€t.: 031 475 16 9, A1 52 rcr 777

    e-mail [email protected]

    Ne puteli vizita pe

    wwv.litera.rolirabooks.ro

    Sesetele de la BellaTerra

    Christina Dodd

    Copyright O 2020 Grup Media Litera penEu versiunea in limba romane

    Toate drepturile rezerate

    Editoi Mdra;cu fi fiii Redactor, Daniela Nae corector: Emilia Achim

    Copertd: Flori Zahir: Tehnoredactare ti preptess: Ioana Cristea

    De"crierea CIP a Brbliotecii Nalronale a Romdniei DODD, CHRISTINA Seoetele de la Bella Terra,/ Christina Dodd trad.: Graal Soft - Bucureqti: Litera, 2020

    ISBN 978-606334831.0

    L Mateescu, Bianca (nad.)

    821_111

    CHRISTINA DODD Secretele de la Bella Terra

    Traducere din limba engiezd Bianca Mateescu

    2020

    https://www.libris.ro/secretele-de-la-bella-terra-christina-dodd-LIT978-60-33-4831-0--p18120688.html

  • capitolul 1 ' BeLIa VaLb1, Califomia

    in timp ce conducea de-a lungul drumului gerpuit din afara oraqului, indreptindu-se spre propria fermd, Sarah Di Luca putea auzi goaptele noilor frunze care se luptau si se nascd in vie. Vantul care intra pe geamul deschis al maginii ei mirosea a pdment arat gi a iarbi proaspit crescuti, lncdlziti de soare. Aerul rece se stre- cura in jurul gdtului ei ca un guler de bland luxuriant. RAndurile lungi de vegetalie verde o fdceau sd zAmbeav ci. Inci un an, incd o primAvari, incd o zi. La vdrsta ei, toate lucrurile acestea purtau in ele o importanli gi o bucurie pe care nimic altceva pe lume nu le-ar fi putut inlocui weodati.

    Trase ma;ina in faqa casei - acea casd de gari enormd, veche de sure de ani, care se ridica glorioasd pe dealui cle la capdtul din Be1la Valley - 9i coboti din Ford Mus- tangul ei decapotabil. Cumpirase maqina aceea in anul 1967. Culoarea oficiali era roz playboy. Nepolii ei insi spuneau ci e roz precum sanigorii. Iar ea ridea mereu, gindindude ce aga erau bdielii, gi conducea din ce in ce mai incet cu fiecare an care trecea. Din reflex, desigur.

    Bdtrdnegea nu era pentru oamenii fricogi, Ea qi cumnatele ei spuneau asta de fiecare dati cAnd

    vorbeau 1a telefon. Dar chiar gi-ar fi dorit ca acest lucru sh nu fie adevdrat.

    iqi ageze geanta pe brag, lud pungiie de cumpdrdturi rle pe scaunul din dreapta gi se uiti in sus. spre scdrile ce cluceau la veranda din fagd vopsitd in alb, Treptele erau lnguste 9i abrupte gi nu tocmai in conformitate cu noile reguli de constmcfie a caselor, dar pe wemea cAnd fu- sese ridicati casa ei nu existau aitfel de reguli, ci numai

  • 10 ChristinaDodd

    imigrangi duri, care ridicau astfel de locaquri in cdldura uailSt Jit-t C"lifot"ia. Casa aceasta, cu tavanele sale inal- re si cu feresrrele inguste. cu faqada ornatd qi cu pivnilA' era insdsi Dersonificarea {ermelor srilate.

    Samir urcd pe verandd, ldsi geanta si pungile in faga risii de la intrare si se cufundS. in imensul balansoar care o asteDta mcreu acolo. Remase o clipe sorbind din pri- viri valea ce se intindea sinuos printre poalele impddu' rite ale Californiei Cenuale. Pe terenurile acelea joase 9i luxuriante, valea era imbrdlitatd de livezi robuste, care se cuibireau pe straturi groase de pimdnt adus din munli' Dar aici, sus, la matginea vdii, pietre negre 9i dxre --te' melia pimanturilo,

    -- ,euq.au sd scoatd capul din sol 9i

    provocau Ia o luptd pentru tupravietuire viile plantale nesigur pe pimdnrul sublire. Viile acelea rezistente de- deau" .ei -"i but-ti trug.,ii, gi acei struguri creau vinul care la inceputul secolului )O( ficuse celebru numele Di Luca.

    Si aDoi venise prohibiria, cu oamenii ei care le zdro biseri buroaiele ie vin si le disnuseserd orice qansd la nrosneritate.' ii ti-p ce se legdna in balansoar, scdndurile-veran- dei gemeal 9i se plAngeau ca gi cdnd i-ar {i sim$t durerea de soate si din picioarele rremurdnde.

    in anul 192i, intr-o incercare disperatd de a nu pierde rorul. familia Di Luca deschisese staliunea Bella Terra O oazd de liniste penmr oamenii bogali din San Franciv .o, S^.rr*.nto, iar in anii '30 5i din Holllu'oodul care abia inflorea la wemea aceea. Aici era locul unde acegtia veneau se se odihneasci, sd se relaxeze si sd fie resfdlali Acum statiunea se intindea ca o bijuterie prinrre rdndu- rile de vitide-vje, rezist6nd in timp, ca piatra de temelie a averii si influentei {amiliei Di Luca.

    Lui Sarah i se umplea inima de mdndrie qi de bucu- rie cdnd vedea cdt dJmult iEi addncise familia Di Luca reddcinile in valea aceasta 9i cum cei mai bogaEi 9i in- fluenEi oameni din imprejuiimi incd se ingrdmddeau la Bella Terra ca sd-gi petreacd vacanlele.

    Secretele delaBellaTerra 11

    Doar cd in acelagi timp ii era dor de zilele de odi' nioard, cdnd lara vinului era o zond rurale, linigtitd $i pdmitoare-

    Dar, la urma urmei, acest tip de nostalgie nu era irltceva decAt un alt semn de bitrdne;e, nul La fel ca rceastd oboseale care o chinuia dupi un simplu drum la bicinie.

    Problema era cd nu avea altd variantd. Nu putea sir le spund celor de la magazin sd ii livreze cumpdrd' turile 9i nici nu ii putea ruga pe copiii care lucrau la \rirliune sd vine pene aici doar ca sd ii care ei pungile ,lc cumpdrdturi. Facuse asra odard. Iar atunci nepolii ci - toli trei, mai exact - aflaserd in mai pulin de o ord si apoi o sunaseri ca si o intrebe daci nu cumva era lrc moarte din pricinr weunei boJi ingrozitoare.

    $i ea chiar erd pe moarte. Dar murea de betenele. $i moartea nu avea si se grdbeascd deloc si vind si o ia. llt de fapt, in wemurile de acum, la vdrsta de 80 de ani, nici nu se mai consideta ci erai a9a de b6trAn.

    Marai gi ili intinse picioarele. Desigur, vdrsta de 80 de ani nu insemna nici cd era

    liniri. Dar ea fusese mereu o femeie activi gi incd era intr-o

    strre fizicd destul de bund. Numai dacd... Se incruntd la pirnro{ii ei ureti qi rezistenfi. care ii conlereau tot supor' trrl de care avea nevoie. in unele zile. avea chefsd incalge l)lntofi cu toc gi sd danseze.

    Doar cd bititurile pe care le avea la picioare tiiaserd ,lcmult de pe listd varianta aceasta.

    Chiar 9i aga, $tia cd nu avea nici un rost sd se plAngi. lirru oameni pe lume care se aflau inr-o stare mult mai jrrlrrici decdt ea. iar dacd renunla se se Jucd la bicdnie rlrrpi cumpdrdturi ori sd conduci magina p5n5.la biseri- r'r1, in curAnd nepolii ei ar fi cocologit o 9i ar fi strdns'o irrlit de tare inft-o buld protectoare, incet in scurt timp r'hiar n-ar fi mai fost buni de nimic. Cu o dozi reinnoitd ,lc hotdrAre, se concentrd gi puse la loc cumpirdturile

  • 12 Christina Dodd

    inainte ca inghelata !i mazerea congelati se se topeascd din cauza cildurii.

    Se ridicd din scaun ferm5, igi adund toate pungile, deschise uga principali gi porni pe holul slab luminat. Trecu de livingul de pe stenga qi de dorrnitorul de pe dreapta, trecu 9i de baie, apoi de al doilea dormitor gi inrrd in bucitdria spafioasi de modd veche. Toate apa. ratele electrocasnice erau noi, de ultimd genera[ie, dar cdnd bdielii voiserd sd renoveze complet camera, si dea jos toate dulapurile gi mobilierul qi sd schimbe tapetul cu model floral, ea refuzase. Pentru cd, desigur, ei ar fi wut ca ea se se mute la complex ca sd evite praful, mi- zeria gi toatd agitalia care ar fi venit odati cu renovarea.

    Sarah vizita cornplexul ocazional: mergea gi inota in piscind, se bucura de cate un masaj la spa gi mai mergea si ii viziteze pe oaspefi. Dar gtia ci o femeie de vdrsta ei nu se muta din propria casd timp de o lund fdrd si ducd dorul linigtii 9i pdcii de care se bucura acolo.

    Bdieqii spuneau ci stitea izolari. Dar ea le zicea cd era mulpmiti. AEezd pe masd geanta gi pungile de cumpdrituri Ei

    observi fugar ci uga care ducea spre pivnigd era des. chisi - straniu, din moment ce nu-gi amintea si o fi lisat deschisi - si apoi se duse la ciriuvetd. indrepti qeava robinetului astfel incdt jetul de apd sd fie indrep- tat spre scurgere - probabil fusese in foarte mare grabd in dimineafa aceasta, pentru ci de obicei il lisa mereu in pozitia adecr.atd -, dupd care se uitd pe fereastri qi privi spre curte.

    Biiegii se agitau mereu dintr-un motiv sau altul. Voiau sd lungeascd aleea, astfel incat si poati inna cu magina pAni la uga din spate, ca ea sd nu se mai chinuie atdta drum cu pungile de cumpirituri. Dar pentru a face asta ar fi trebuit sd smulgd din rddecini stejarul din curtea din spate.

    Stejarul acela bdtrdn, grandios gi cu crengi lungi, veq- nic verzi, fusese plantat in anul 1902 de prima doamni

    Secretele de Ia Bella Teta 13

    Di Luca, in anul in care aceasta se cdsdtorise cu Ippolito Di Luca qi se mutase in casa aceasta ca solie a lui.

    La fel aceastd casd, la fel ca valea 9i Sarah insigi, ar- borele supravieguise dupd furtuni, incendii, secetd, ani Lle prosperitate gi ani lungi de foamete, crescuse puter- nic gi imbifianise. Umbra lui deasd protejase generalii intregi de Di Luca, in timp ce se jucaserd sau in timp cc munciseri. Nu ar fi permis niciodatd ca acest stejar sti fie inldturat din locul care ii era casi. Nici copacul, nici tufele de trandafiri, care acum se rdriserd, dar care fuseserd trimise din Anglia in anul 1940 de tdnirul foseph Di Luca, vdrul soEului ei. Acesta nu supraviefuise rrizboiului. Era o suferinli veche, dar la fel de dureroasi. ()h, desigur, nici florile de amaryllis pe care bdielii le t rcscuserd in ghivece la fiecare Crdciun qi apoi le planta- ,,t ri afari ca sd aibd mai mult loc-

    Simti o adiere rece biciuindu-i obrazul. in ciipa aceea ingheld. Uga pimigei