Sec XX ism Democratie

download Sec XX ism Democratie

of 6

Transcript of Sec XX ism Democratie

  • 5/13/2018 Sec XX ism Democratie

    1/6

    4. Secolul al xxtca intre democratie si,totalitarism

    a . I d e o lo g i i d e m o c r a ti c e J i f o t a t i t a r e i n E u r o p a

    In secolul al XX-lea are loc 0confruntare intre regimuriJe democratice si cele totaIitare. in timpulprimului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternicea statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheiereaacestuia statuI cauta sa mentina eontrolul pentru solutionareamarilor probleme eu earacter economic sau social.incele mai importante state democratice - Marea Britanie,Franta, S.U.A. - pentru rezolvarea gravelor probleme eu care seconfrunta dupa razboi, electoratul a adus la putere partidele dedreapta: Partidul Conservator in Anglia, Bloeul National in Franta,Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat 0 politicseconomics de redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus lainmultirea actiunilor revendicative. Mai mult, in S.U.A.republicanii promoveaza 0politica izolationista in plan extern,protectionista (pe plan economic) ~ipuritana cu accente xenofobe(pe plan intern). Aceste partide au dominat scena politica pfma lamarea criza economica din 1929-1933.~ in Europa centrala si rasariteana prabusirea marilor imperii: german, austro-ungar ~irus a fosturmata de aparitia unor state eu regimuri politice liberal- demoeratice. Consolidarea sistemului democraticdepindea in aceste state de rezolvarea a doua probleme cheie: cea agrara si cea constitutionala. Noilestate introduc, intre 1919 - 1921, legi care, cu mici diferente, prevad desfiintarea marii proprietati inschimbul despagubirilor si redistribuirea parnantului catre tarani.ln acelasi timp guvemele elaboreazaconsitutii democratiee. Gravitatea problemelor ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiileconducatorilor si lipsa de experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale~ila concentrarea puterii in mainile executivului.In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai multlegat de personalitatea sefului statului: dad. acesta respecta regulile constitutionale, regimul respeetivevolueaza insens democratic, cum a fost in Cehoslovacia.In sehimb inalte state, ca de exemplu Polonia,evolutia a fost spre autoritarism.

    Marea criza din 1929 -1933 pune in dificultate democratiile liberale, care se confUtnta cu graveprobleme economice ~i sociale. In timp ce in state pre cum M~rea Britanie, Franta, Olanda, Belgia,Elvetia, Danemarca, Norvegia, Suedia sau inCehoslovacia, unde regimurile democratice supravietuiesc,in altele- Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia - se instaleaza regimuri autoritare.

    Idei si regimuri totalitare. Scaderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadeiinterbelice, reactiile fata de modul cum s-au pus bazele pacii all condus la aparitia unor miscari extremistesi la instanrarea, inmulte state euopene a unor regimuri dietatoriale. I n =~....,_----------.acest context i~i fac aparitia ideologiile extremiste: fascists, nazista ~icomunista.F 'asc ismu l a aparut in Italia ~ia imbracat forma corporatism. Acesta Ianpreconiza 0 societate organizata ingrupuri profesionale, numite corporatii, termen folosit de rasisti gentru. . I ~ ~ I . P 1 I . a denumi p'opulatii1e albe, inPe plan politic corporatismu urmarea m ocuirea ar amentu U1 cu 0 g~ne];al~ipe germaniin special.Adunare a delegatiilor corporatiilor, noua organizare urmand, in conceptia 1........ ----1

    Parlamentul engle;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    57

  • 5/13/2018 Sec XX ism Democratie

    2/6

    .!

    initiatorilor ei, sa asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale.Fascistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile derestaurare a "onoarei nationale". Ei considerau ca statuI natiune aveaviata sa proprie, diferita de vietile fiintelor umane care-l compuneau.Regimul fascist a fost instaurat in Italia de Benito Mussolini.Deceptionata in privinta ambitiilor sale teritoriale, zguduita de amplemiscari sociale, provocate ~isustinute de stanga socialism, care amenintacu instaurarea dictaturii proletariatului, democratia liberala italiana adevenit incapabila sa rezolve problemele yirii. In fata acestor primejdiifascismul a aparut ca singurul capabil sa apare ordinea in stat.

    Fascistii organizeaza marsul asupra Romei" determinandu-l peregele Victor Emanuel al III-lea, care se temea de tulburari sociale. sademita guvemul ~isa accepte numirea lui Mussolini ca prim ministru la290ctombrie 1922..0luna mai tirziu Parlamentul Iiacorda puteri depline,iar in urma alegerilor din 6 aprilie 1924 Camera Deputatilor devinemajoritar fascista, asigurandu-i lui Mussolini toate parghiile puterii.

    ~ussolini a organizat statuI dupa principiileeorporatismului. Activitatea sindicatelor a fost redusa la tacere, libertarea

    ............................. presei a fost suprimata, activitatea partidelor politice a fost interzisa,Adversarii politici ai regimului au avut de infruntat represiunea militiilorfasciste "Ovra" ~i rigorile Tribunalului special infiintat in 1925, care stabilea ani grei de inchisoareimpotriva adversarilor politici.

    Propaganda fascista sustinea ca a luat na~tere "statul corporatist" care asigura prosperitateatuturor categoriilor sociale. Pentru atragerea maselor "IlDuce " a impus adoptarea unor rnasuri ~iprogramecare s-au bucurat de sustinere populara: a incercat sa controleze mare1e capital, sa stavileasca abuzurilesi coruptia, a Iuat masuri impotrivaMtifiei. Printr-o propaganda abila fascistii au urmarit sa redestepte insufletul italienilor mandria de a fi demni urmasi ai Romei.

    Antrenarea Italiei in agresiuni externe ~i In al doilea razboi mondial a detenninat scadereapopularitatii lui Mussolini ~iretragerea sprijinului popular. A fost inlaturat de la putere in iulie 1943 .

    ....::;,)Nazismul ca ideologie a fost fundament de Adolf Hitler in lucrarea "Mein Kampf". La bazaacestei ideologii au stat nationalismul exacerbat, rasismul si antisernitismul.,Nazismul a aparut intr-o perioada dificila pentru natiunea germana, Germania care fusese invinsainprimul razboi rnondial s-a considerat umilita prinprevederile Tratatului de Pace de laVersailles. Germaniiconsiderau c a Ii s-a impus un "dictat". Nazistii au pus un mare accentpe nationalism ~ipe promisiunilede restaurare a onoarei nationale. Hitler considera vinovat pentru problemele eeonomice si sociale aleGermaniei, sistemul democratiei parlamentare. Singura solutie pe care () sustinea Hitler era dictaturaunui singur partid condus de un lider providential care sa supuna natiunea in numele binelui general. Elurmarea crearea unui imperiu (reich) care sa-i cuprinda pe toti germanii. Justifica expansiunea germanaprin nevoia de "spatiu vital" pentru rasa ariana, considerata superioara. Spre deosebire de Mussolini,Hitler a facut din rasism ~iin special din antisemitism, 0 components esentiala a programului sau. Evreiierau gasiti vinovati de toate relele societatii germane ~ide aceea nazistii sustineau eliminarea lor prinexterminare.Preluarea puterii de catre nazisti are loc in ianuarie 1933 cand, pe baza rezultatelor alegerilor din1932, presedintele Hindenburg l-a numit cancelar al Germaniei pe Adolf Hitler, conducatorul PartiduluiNational Socialist a1Muncitorilor din Germania. Avand majoritatea in Parlament, Hitler a obtinut puteridictatoriale, In martie 1933. Acest fapt semnifica sfarsitul republicii de la Weimar si instaurarea dictaturii

    Caricaturiievidentiazd criticile aduse

    guvernului Frontului Popular dinFranta acuzat de orientare

    comunistd

    58

  • 5/13/2018 Sec XX ism Democratie

    3/6

    ameninta";;italiana a~ primejdii

    naziste inGennania.Primele masuri luate de Hitler i-a vizat pe adversarii politici:toate partidele au fost scoase in afara legii cu exceptia Partidului NationalSocialist, miscarea sindicala a fost distrusa, au fost eliminati advesrarii din,propriul partido In anul1934, dupa moartea presedintelui Hindenburg, a preluat91atributiile acestuia proclamandu-se "Fuhrer ".

    De la inceput evreii au fost tinta predilecta a persecutiilor naziste. Panala sfarsitul anului 1934 cei mai multi avocati, medici, profesori si functionari .evrei si-au pierdut slujbele sau dreptul de a-si practica meseriile. Prin Legile dela Nurenberg, din 1935 evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile in cadrulstatului german,

    Cultura a fost subordonata scopurilor regimului. Tineretul era educatIn spiritul unui devotament fanatic fata de regim si inregimentat in organizatiiprecum "tineretul hitlerist" .

    Controlul regimului a fost instituit ~i asupra bisericii. Aceasta a fost .supusa persecutiilor din cauza valorilor promovate de crestinism - iubire ~irespect fata de aproapele tau - care constituiau eontrariul valorilor promovate de national socialisti.

    ~omunismul i~i are originea in operele lui Marx care a fundamentat teoria "luptei de clasii".Elsustinea cii societatea comunista se va edifica mai intai in tarile dezvoltate in care proletariatul va preluape cale revolutionara puterea de la burghezie. Lenin a dezvoltat teoria marxista, sustinand ca revolutiaproletara po ate sa iasa victorioasa ~iintr-un stat mai putin dezvoltat cum era Rusia.In conceptia lui Lenin comunistii reprezentau "avangarda" proletariatului. Ideologia cornunistapromitea oamenilor 0schimbare total a a modului de viata prin realizarea unei societati rara c1ase, in carea fie instauratc egalitatea ~idreptatea. Teoria marxista sustinea ea in prima etapa, cea a construiriisocialismului, era necesara mentinerea statului, ca instrument al "dictaturii" proletariatului, necesarreprimarii oricarei forme de rezistenta a dusmanilor clasei muncitoare.

    Primul regim comunist s-a instal at in Rusia, in octombrie 1917, sub conducerea lui Lenin.Reforme1e adoptate de bolsevici au fost: nationalizarea fabricilor ~ibancilor, nationalizarea pamantului,proclamarea dreptului la autodeterminare a natiunilor, Intre anii 1918-1921 s-a desfasurat un razboicivil intre partizanii vechiului regim (albii) si sustinatorii bolsevicilor (rosii). Mai muIte state europene auintervenit militar impotriva Rusiei Sovietice. Bolsevicii au dezlantuit teroarea: au infiintat politia secreta(Ceka) cu misiunea de a-i lichida pe toti cei care se opuneau noului regim, a fost suprimata libertateapresei, taranilor le-a fost rechizitionata recolta, a fost decretata munca obligatorie, a fost infiintata Armata 3 0 c t_ C .Rosie, Cu ajutorul acesteia s-a asigurat ordinea interna si a fost respinsa interventia straina. in1922 s-afonnat Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). t u o i i . t + ! 3 i e f l n w ; . i ~--r U~ r1J701.t:1e:::u(, , (OJt~

    Totalitarismul ~i teroarea s-au consolidat in timpul conducerii lui Stalin. Economia URSS ainregistrat une1e progrese mai ales In domeniile: energetic, metalurgic, constructiilor de masini. S-a lichidatanalfabetismul, au fost adoptate un ele masuri de protectie sociala, Activitatea culturala a fost insa treptatsubordonata slavirii lui Stalin, intr-un cult at personalitatii de proportii nemaiintalnite,

    Dupa a1doilea razboi mondial, comunismul s-a aflat in ascensiune devenind mondial, dar intimul deceniu al secolului al XX -lea el s-a prabusit iar statele respective au optat pentru democratic.

    Musolini(1883-1945)A fast fondatorulmiscdrii fasciste

    italiene. A fost executatde patriotii italieni In

    anul 1945

    D e r e t i n u tr In secolul al XX-lea a existat 0confruntare intre democratic ~itotalitarism . Regimurile democratice au oferit un cadru favorabil pentru afirrnarea cetatenilor,

    59

  • 5/13/2018 Sec XX ism Democratie

    4/6

    Dupa 1918 viata politica romaneasca a cunoscut 0 accentuatadezvoltare democratica fundamentata pe introducerea votului universalill1918 ~ipe adoptarea in 1923 a noii Constitutii. In articolul 5 erau .prevazute drepturile ~ilibertatile cetatenesti specifice unui stat democratic

    Constitutia din 1923 la articolu13 3: "Ioate puterile statului emanade la natiune, care nu lepoate exercita dedit numai prin flelegatiune sidupa prindjJiile si regulile asezate de Constitutiunea defata ".Ea avea labaza principiul separarii puterilor in stat: puterea Iegislativa, putereaexecutiva ~iputerea judecatoreasca.

    Prevederile Constitutiei din 1923 au constituit baza democratieiro~e~ti interbelice, dar functionarea mecanismului democratic st~bi1it prin aceasta s-a dovedit a fidificila. Lipsa de experienta a electoratului, rivalitatea dintre partide, ambitia conducatorilor, gravitateaproblemelor ce unnau a firezolvate au dus la 0deteriorare a rnecanismelor constitutionale si la concentrarea,puterilor in mainile executivului si ale sefului statului.I n sisternul politic din Ro~ania interbelica partidele politice ave au un rol esential, dar Constitutiadin 1923 nu continea niei un cuvant despre acestea. Totusi legea fundamentala prevedea anumite drepturi9ilibertati care pentru a putea fiexercitate, presupunea existenta partidelor politice.

    Se inregistreaza, intre anii 1918-1921,0 maxima proliferare a partidelorpolitice "unele intituldndu-se agrariene "sau "!aranisfe" cu scopul de a atrage electoratul dinmediul rural, majoritar, altele nationalistecare urmarea atragerea celor sensibili la ideea de patriotism. ' A i - ~

    Scena politica interbelica a fost dominata de doua partide: Partidul National Liberal ~i PartidulNational Taranesc care au guvernat tara in cea mai mare parte a perioadei interbelice.~ .Liber~lismul )::neaftn centru s~cie~t~t~ii.ndivid~l, ~eorie ~care_afost sUS.Il!:!! ~ _ la primulrazboi mondial, Dupa razbOl au loc modificari IIIideologia liberala. paran oliberalismul e puneaccentul pe interventia stafului, apreciind ca interesul genera rim supra celui m IVldual. Aceastaconceptie a fost dezvoltafa de personalitati de marca, precum-:-~tefan Zeletin, Mihail Manolescu, VintilaBratianu, Victor Slavescu s.a. Ei au adus importante contributii la teori si'praetlca indusirializarii,punctul esential ' a l doctrin~i neoliberale.Vii "n concep!ia lui 1 . Zel tm eel mai de seamateoretician al neoliberalismului - ~ industr ia izare si urbanizare. iau accentu;:at;:-;=:::::::_.,--~----...,

    b . I d e o lo g i i , i p r a c f i c i p o l i t i c e i n R o m a n i a

    rolul industriei 9i au intrevazut 0 stran ~ _ ra intre industrializare,modernizare si consolidarea independentei politice._ . ' : : > Reprezentantii neoliberalismuluj au dezvolta teoria privind,d}!otectionismul ", concretizata in fOlmul'ft' rin not insine ( prin care se puteaasigura 0 valorificare superioara a resuselor nationale, in primul-rand prinforte proprii. Deviza''prin noi insine" nu trebuie interpretata ca 0 atitudineexclusivista, de inlaturare a capitalului strain, ci ca 0 colaborare cu acesta inconditii mai avantajoase ca pana atunci. .------------I Pentr. $tefan Zeletin, Constitutia din martie 1923 reprezentadocumentul . de nastere a neoliberalismului romanesciRegimul politicavea un cara ter democratic si se intemeia pe separatia puterilor in stat. Elaprecia: "Pe tru intdia oara acest act istoric pleacd de la urmdtoarele punctede vedere, c re alcatuiesc esenta noului liberalism: a) interventia puterii destat si b) co ceptia libertiuilor individuale ca "functii sociale ((

    -J.vnism

    olitidi economics de protejaresi depromovare a unor activitatieconomice indigene prin.masuri de ingradire a puteriiconcurentilor externi pe piataintern a

    Bursa din Bucul'e~ti

    61

  • 5/13/2018 Sec XX ism Democratie

    5/6

    Democratia, idee de baza a gandirii liberale de pretutindeni s-a bucurat si ea, pe plan teoretic, deatentia ideologilor liberali, cu deosebire in perioada interbelica, in care aceasta era virulent combatuta degruparile extremiste de dreapta..!II/ffIA! ,.' p - - __JO, f l . . . , . / " A 'a- 1& _ J . / v / f / - ! 4 ! l/('tL=-* 'I fie 1 I J 6 I I f f\t (trr;f')~j~e I, f{JotUl/Yl1J;V c _ 'IJ o

    Taranismul a fost cea de-a doua conce " cu un impact deosebit in societatea romaneasca,Aceasta conceptie a fost promovata Constantin Stere Virgil Madgearu, Ion}1ihalach~, Gh. Zane s.a,Ei sus t in ca Romania - ca si celelalte state agrare - evolua P e 0 cale ~ista, intemeindu-se pe micaproprietate tariineasca. Spre deosebire de pozitia proindustriala, putemic sustinuta in plan po'Iltlc deFartldul National Llberal- care considera problema agrara rezolvata, in linii generale,. prin aplicareareforrnei agrare dupa primul razboi mondial- Partidul Tiiranesc si, apoi Partidul National Tiiriinesc, auacordat 0atentie sporita gospodariei tarane~ti si agriculturii.

    Tariinismul sutinea primatul taranimii, ca 0clasa omogena si independenta, cu un rol deosebit inevolutia ulterioara a societatii romanesti, Se afirrna cii prin aplicarea doctrinei tiiriiniste ~iapoi a~1J : i{aranese - ca cea mai autentica expresie a democratiei - se putea realiza gospodaria tiiriineasdi trainica,bazata pe "proprietatea de muncii ", Taranistii ,_\lS~i.l1eaue~tere.!Lrolului statului i~L~onomie,

    co~e_r:!nd:2_c.lJi.l:ll 0necesitate. Pornind de la conceptia ca Romaniatrebuie sa ramana un stat preponderent agrar, reprezentantii tariinismuluin-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri industriale, inmod speciala celor care valori ~J?rodusele agricole ~i bogatiile subsolului. I nschimb ei s impotriveau protectionismului varnal ridicat, sustinut deliberali.~ Reprezentantii tiiriinismului apreciau cii Romania !!!::!._dispunea

    J"k..1!ficient capital pentru sus . a voltarii economici ~i sepronuntau pentru politi "por{ilor deschis~/fata de cai1al.ij) strain.

    Din punct de vedere po 1 IC, . tere aprecia i~a statulroman nu poate fi decat un gat Vhaiiec, pentru ca poporul roman esteun popor de tarani ~ipentru ca munca taraneasca conditiona toata viataeconomica ~isociala, La inceput (1919-1924) tiiriini~ti1au sustinut "luptade clasd" a tiiriinimii si muncitorimii impotriva "burgheziei oligarhice ",apoi (dupa 1924), au preconizat "apdrarea de clasa" impotrivaun apropiat al rcgelui Carolat Il-lea, a avut 0 atitudine agresiunii la care tiiranirnea era supusa din partea burgheziei.In motiunea

    antilegionarii adoptata in 1935 la Congresul Partidului National Tariinesc se insista"" ""?""' pe i~~~a ~~or fortel?r soc(alenicaartg sta~~~l~ tar!!nesc pe baza unei reale democratii. I~:'L ~ c f o r .> O ~ ('3'2 0 ~ cV'r iLa- ' ' ' iIr~

    Mecanismul democratic stabilit de Constitutia din 1923, s-a dovedit a fi extrem de dificil de pus inaplicare. Dificultatea a fost data in primul rand de faptul eli ~idupa 1918 s-a mentinut vechea practica,instituita de Carol I, ca regele sa numeascaguvernul dUQ~.S.!!ffillIDl.aizol,:,,!!:eacorpurilorIeguitoare ~iorg3!ni~ar.eadeaJege stfel ca nu Ie islativul deseillii"a execu!ivul ci inyers. Inperioada mter'belica s-atnregistrat 0mare stabilitate guvernamental ; In cei 20 de < : i : t ; l i ai perioadei interbelice s-au perindat lacanna tar' 30 de guveme':' au ~vut loc alegerl generale.

    r=:_ _ .J....L!rin~1U~l~-.emu in erbelic a fost dominatde liberali. Giivernele liberale, puniind inaplicare politica'n noi insine ' au urmarit, prin masurile luate, valorificarea bogatiilor tarii si emanciparea econon:ieitarii de sub dependenta capitalului strain. A fost adoptata noua constitutiet A 1923; au fost adoptate legipriv.ind comercializarea si controlul intreprinderilor statu lui (1924), legea inelor, legea energiei (1924)legea pentru organizarea S1exploatarea cailor ferate (1925) etc., J(AI/~'I - 1 .3 2 2 - 132.b'

    Armand CfditwsclI

    62

    -

  • 5/13/2018 Sec XX ism Democratie

    6/6

    .... .el de-al doilea deceniu interbelic are ca trasatura alternanta la guvemarea national-taranistilor si liberalilor. Taranistii au guvernat in intervalele 1928-193i si 1932-1'933 punand in practica politica economics a ~deschise (t. Reveniti la guvernare, in 1933, liberalii au promovat rnasuri de~re a industriei nationale ~i de crestere a rolului statului ineconomie,Datorita unui complex de factori interni, dar si pe un fond internationalcaracterizat prin ofensiva fortelor de extrema dreapta, regimul democratic stabilit.. Constitutia din 1923 a inceput sa function~~e tot mai defectuos~, i~, t;a~- zrma alegerilor parlamentare din 1937.-":>f1liUv ~ 7 ( y > . k g l . l l ~ t : { _ .X'IQ(), 't~ 0LJrt,UYPI . '0$Extremismul. Alaturi de cele doua eo~po:I f -liberallsmul si taranismul, ,- in perioada interbelica au aparut ~icurente extremiste de dreapta ~ide stanga,

    Cea rnai importanta grupare exp:~mista ~e drea~ta a.fost ee~ ~ ~~iCo~eliuZelea. Co?reanu ~ar~, i@Je despnnde ~m.L~ga~A~l.NatlO~a~eCrestme si i ntemeiaza ~lUneaArhangbe)u) Mihal1,la 30 l~onstItule Cornellu Zeleao sectie politica- Garda de Fier.-1S.2.3 l 1 1 J - I t- f. } C C W r t.1 Codreanu~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Doctrina legionara seproclama, mamte de toate, crestina, element menitsa sublinieze atat orientarea antisernita, cat ~icondamnarea morala a oamenilor politici din partideledemocratice acuzati de materialism, de lipsa de credinta in Dumnezeu, Legionarii au lansat teoria purificariiprin moarte, exaeerband mistic~mul, p~~ ura, intoleranta ~i apolog..~..1p_9rt,!i.n viZiunea lor-~democraTia parlamentara era condamnata la pieire, fiind socotita vinovafaa~irL.d.@!ea_!latiunii prin luptadintre partide, de slabirea autoritatii statului, saracirea populatiei, lipsa de moralitate, facilitarea acaparariiavup.ei tarii de catre politicieni ~i~vrei ~isubordonarea Rominiei mariiJmante internati n ev ei~~ti.1nlocul sistemului democratic de alegere a conducatorilor t a n i , fegionarii sustine teori~lellteior In planulpoliticii exteme miscarea legionara a actionat pentru alianta ~ Qygnania SI ta Ia afirmand caseful lor, Comeliu Zelea C?dr~~nu va face din Romania 0 taf_amandril ca soa;;:Z~. Legionariiau ajuns la putere ~tembrie_l9_4.Q.._Ei au instaurat un reglm dictatori'iil;--au promovat 0 politicapro fund antidemocratica, de teroare.

    Extrema stanga din Romania este reprezentata de Partidul Comunis.!, jn~care aaderat la Intematio a a III-a eomuciSili. Conceptia comunista (marxist-leninista) aprecia ca oranduireacapitalista e perimata din punet e vedere istoric ~itrebuia lichidata pe calea revolutiei, Esenta doctrineizomuniste se afla indocumentelePartidului Comunist, caTe~reeiau e a Romani~_Q_~'verigq_ slab_a.!! _.~l!!!i .imp.rialis .t . '_' .~ica de aceea trebuia pregatita revolutia invederea inlaturarii de la putere a burgheziei--'-~o~_i~~mii: rn:~~ura~ii~uterii proletariatului, nationalizarii principalelor miVdaced~ P12ductie in scopul .. ",' . 'i'edificarii societatn socialiste. rn Wh1:f(l , .0 , u I (} 8 - i1 1 ,3 ( ) / -/ /:f 'I'{ IN,Inanul1923 comunistii romani au adoptat si sustinu eza cominte st rivind dreptul popoarelor~~inare, m~rgin_d_~_~ ..a ~~sparti~ea 4~taf.-As e --"'o~ni; era considerata_:~. tina,tional}' ]lreatie a ,"imperialisml1fui apusean " ~i~trebuia dezrnembrata. Orientarea antinationala a

    - ....~coaterea lui in afara legii ..Jn anul1J24. In au,st 1944, in conditiile inlaturarii regirnuluiescian, PCR participa la guvernare si treptat reusesete a preia treptat intreaga putere.. ' "_.~ "".- .. ~---vIII

    r e t i n u tr' . Liberalismul ~itaranismul au dominat scena politica in perioada interbelica, Extremismul desi s-a manifestat in spatiul politic romanesc nu a avut osustinere demasa.

    63