http://www.insse.ro/cms/files/Publicatii_2016/41.Seria_statistica_mediului_Distributia_apei_si_evacuarea_apelor_uzate_in_2015/Distributia_apei_si_evacuarea_apelor_uzate_in_anul_2015.xls

PRECIZĂRI METODOLOGICE

1. Sursa datelor

Publicaţia conţine rezultatele următoarelor cercetări statistice: Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor

uzate, în anul 2015, realizată de Institutul Naţional de Statistică; Distribuţia apei, în anul 2015, realizată de Institutul Naţional de Statistică; Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, în anul 2015, realizată de Institutul

Naţional de Statistică împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române”.

2. Definiţii

Apele uzate reprezintă apele provenite din activităţile economice, casnice sau sociale,conţinând substanţe poluante sau reziduuri, care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale.

Apele uzate menajere reprezintă apele uzate rezultate din gospodăriile populaţiei, provenite de la gătit, spălat, grupuri sanitare etc.

Apele uzate orăşeneşti sunt apele uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajerecu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.

Apele uzate industriale sunt apele uzate care se evacuează din incintele în care sedesfăşoară activităţi industriale.

Bazin hidrografic reprezintă unitatea fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.

Consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (200C) şi timpul standard (5 zile).

Consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) CCO-Cr reprezintăconcentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie.

Efluentul defineşte apele uzate evacuate de către o staţie de epurare în receptor.Materiile în suspensie includ substanţele insolubile care se pot separa prin filtrare,

centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de maxim 2 mm). Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a

unor substanţe sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce lapagube.

Poluant înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare. Receptor natural reprezintă apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuate

apele uzate. Sistemul de canalizare a apelor uzate reprezintă sistemul de canale şi conducte care

adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună. Staţia de epurare reprezintă o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate

pentru diminuarea cantităţilor de poluanţi din apele uzate.Staţia de epurare urbană/industrială este staţia de epurare a apelor uzate

orăşeneşti/industriale. Staţia de epurare independentă este o ministaţie de epurare a apelor uzate provenite de

la grupuri de locuinţe, unităţi sociale, comerciale, hoteluri, spitale, unităţi militare care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc.

Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate, în anul 2015

DISTRIBUŢIA APEI

În anul 2015 volumul de apă distribuită a fost de 1.155.581,2 mii m3, cu 103,957,8 mii m3 mai puţin decât în anul 2014.

Principalele destinaţii ale apei distribuite în anul 2015 au fost: populaţie (43,7%), agricultură şi piscicultură (28,2%), industrie şi construcţii (21,8%).

Figura 1. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori

Cele mai mari cantităţi de apă au fost distribuite în bazinele hidrografice Buzău-Ialomiţa (23,0%), respectiv Argeş-Vedea (21,5%).

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Populaţie Agricultură şi piscicultură Industrie şi construcţii Alţi consumatori

2014 2015mii m3

2

Tabelul 1. Volumul de apă distribuită pe bazine hidrografice, pe categorii de consumatori, în anul 2015

mii m3

Bazinul hidrografic Total volum apă distribuită

din care la:

Populaţie Industrie şiconstrucţii Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.155.581,2 504.740,7 251.883,9 325.776,7 73.179,9

Banat 66.284,5 36.727,9 19.836,3 5.402,6 4.317,7

Jiu 83.956,8 29.770,0 14.200,0 34.042,2 5.944,6

Olt 115.125,8 58.319,1 37.926,7 8.002,3 10.877,7

Argeş - Vedea 248.534,1 127.501,4 90.103,9 21.520,2 9.408,6

Buzău - Ialomiţa 266.253,9 48.739,9 41.147,1 168.624,8 7.742,1

Dobrogea - Litoral 90.681,7 29.772,0 3.896,8 46.569,3 10.443,6

Mureş 63.903,0 42.916,9 12.828,2 319,7 7.838,2

Crişuri 20.809,9 15.719,4 2.950,6 72,0 2.067,9

Someş - Tisa 62.186,0 44.479,5 10.554,3 203,1 6.949,1

Siret 59.718,6 35.464,5 8.788,8 11.211,0 4.254,3

Prut - Bârlad 78.126,9 35.330,1 9.651,2 29.809,5 3.336,1

Distribuţia apei către consumatori s-a făcut în principal de către unităţile specializate în captarea şi distribuţia apei (67,0%).

Tabelul 2. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, după activitatea unităţilor distribuitoare, în anul 2015

mii m3

Activitatea economică Total volum

apă distribuită

din care la:

Populaţie Industrie şiconstrucţii Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.155.581,2 504.740,7 251.883,9 325.776,7 73.179,9

Agricultură şi piscicultură 324.290,1 169,1 0,1 324.102,8 18,1

Industrie şi construcţii 57.079,7 5.681,0 48.720,6 82,7 2.595,4

Captarea şi distribuţia apei 774.174,4 498.890,6 203.163,2 1.577,2 70.543,4

Alte activităţi 37,0 … … 14,0 23,0

3

POPULAŢIA DESERVITĂ DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ

În anul 2015 populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.634.419 persoane, reprezentând 63,7% din populaţia rezidentă a României, cu 179.510 persoane mai mult decât în anul 2014.

În mediul urban s-au înregistrat 10.006.715 persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 93,8% din populaţia rezidentă urbană, iar în mediul rural 2.627.704 persoane, reprezentând 28,7% din populaţia rezidentă rurală a ţării.

Figura 2. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe medii, în anul 2015

Tabelul 3. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe bazine hidrografice, în anul 2015

persoane

Bazinul hidrografic Populaţia deservită de sistemul public

de alimentare cu apă Total 12.634.419 Banat 673.742 Jiu 747.595 Olt 1.258.296 Argeş-Vedea 2.679.519 Buzău-Ialomiţa 1.434.199 Dobrogea-Litoral 717.798 Mureş 1.257.926 Crişuri 448.037 Someş-Tisa 1.189.838 Siret 1.055.786 Prut-Bârlad 1.171.683

0

5000

10000

15000

20000

25000

Naţional Urban Rural

Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă

Populaţia care nu este deservită de sistemul public de alimentare cu apă

mii persoane

4

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei deservite de sistemul public de alimentare cu apă, în total populaţie, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de 82,1%, urmată de regiunea Sud-Est cu 71,3%. Regiunile cu gradul cel mai redus de racordare sunt: Nord-Est cu 49,6% şi Sud-Vest Oltenia cu 50,2%.

Tabelul 4. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015

Regiunea de dezvoltare Populaţia rezidentă a regiunii

Populaţia deservită de

sistemul public de alimentare cu apă

- % -

Nord-Est 3.262.249 1.617.562 49,6

Sud-Est 2.481.940 1.770.230 71,3

Sud-Muntenia 3.047.250 1.764.488 57,9

Sud-Vest Oltenia 2.005.434 1.005.741 50,2

Vest 1.807.264 1.272.610 70,4

Nord-Vest 2.581.844 1.660.780 64,3

Centru 2.346.778 1.665.850 71,0

Bucureşti-Ilfov 2.286.718 1.877.158 82,1

GENERAREA APELOR UZATE

În anul 2015 a fost generat un volum total de ape uzate de aproximativ 1.943 mil. m3, din care: 1.005 mil. m3 au provenit din activităţi economice şi 938 mil. m3 din activităţi menajere.

Figura 3. Structura apelor uzate generate, în anul 2015

Industria minieră2,7%

Industria alimentară1,3%

Industria metalurgică4,8%

Industria chimică şi petrochimică

3,6%

Producerea şi distribuţia energiei electrice

28,4%

Alte activităţi economice 10,9%

Ape uzate menajere48,3%

5

Cel mai mare volum de ape uzate a fost generat în bazinul hidrografic Jiu (33,3%), aproximativ 646 mil. m3, din care 588 mil. m3 ape uzate industriale şi 58 mil. m3 ape uzate menajere.

Apele uzate generate conţin poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor) şi metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Tabelul 5. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate generate, în anul 2015

tone/zi

Activităţi economice CBO5 CCOCr Materii insuspensie

Azot (NT)

Fosfor (PT)

Total poluanţi 325,3 850,8 537,6 77,3 8,4

Prezenţi în apele uzate industriale 99,8 333,1 272,6 18,9 1,8

Agricultură, silvicultură, pescuit 1,8 2,6 1,1 0,3 0,1

Industrie extractivă 0,1 4,8 20,0 *) *)

Industrie alimentară 18,7 72,0 32,4 4,2 0,4

Industrie metalurgică 3,1 13,9 17,8 0,3 *)

Industrie textilă 1,1 5,4 2,0 0,7 *)

Industria mijloacelor de transport 1,8 4,1 1,9 0,4 0,1

Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 6,6 10,9 2,4 0,1 *)

Industrie chimică şi petrochimică 28,2 102,5 74,1 2,2 0,1

Producerea şi distribuţia energiei electrice 8,2 29,9 59,1 0,1 *)

Construcţii 0,1 1,7 14,8 *) *)

Alte activităţi industriale 30,1 85,3 47,0 10,6 1,1

Prezenţi în apele uzate menajere 225,5 517,7 265,0 58,4 6,6 *) sub 0,1 tone/zi

Încărcarea cu substanţe organice exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr este mai evidentă la apele uzate provenite din activităţile menajere 69,3%, respectiv 60,8%.

În ceea ce priveşte încărcarea cu nutrienţi, valorile cele mai ridicate se găsesc tot în apele uzate menajere: azot (75,6%) şi fosfor (77,4%).

Tabelul 6. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate generate, în anul 2015

tone/an

Ape uzate generate Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 1,6 26,1 25,3 9,8 10,2 106,0

Prezenţi în apele uzate industriale 1,3 16,1 12,8 4,3 8,0 88,5

Prezenţi in apele uzate menajere 0,3 10,0 12,5 5,5 2,2 17,5

Apele uzate generate cu cea mai mare încărcare în metale grele provin din industria extractivă: cupru (15,9 %), zinc (12,9 %), industria metalurgică: crom (18,2%), zinc (13,9%).

6

LOCUITORII CU LOCUINŢELE CONECTATE LA CANALIZARE

În anul 2015, un număr de 9.471.584 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 47,8% din populaţia rezidentă a României.

În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2015, a fost de 9.089.707 persoane, reprezentând 45,9% din populaţia rezidentă a ţării.

În mediul urban s-au înregistrat 8.914.238 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 83,6% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 557.346 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 6,1% din populaţia rezidentă rurală a României.

Figura 4. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare, pe medii, în anul 2015

Tabelul 7. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe bazine hidrografice, în anul 2015

persoane

Bazinul hidrografic Populaţia

conectată la canalizare

din care: cu staţie de

epurare fără staţie de

epurare Total 9.471.584 9.089.707 381.877 Banat 620.358 571.460 48.898 Jiu 359.102 330.934 28.168 Olt 1.028.350 953.474 74.876 Argeş-Vedea 2.333.625 2.269.766 63.859 Buzău-Ialomiţa 680.312 646.270 34.042 Dobrogea-Litoral 516.715 480.356 36.359 Mureş 953.059 935.846 17.213 Crişuri 426.836 418.953 7.883 Someş-Tisa 864.268 860.394 3.874 Siret 1.240.169 1.181.446 58.723 Prut-Bârlad 448.790 440.808 7.982

0

5000

10000

15000

20000

25000

Naţional Urban Rural

Locuitorii cu locuinţele neconectate la canalizare Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizaremii persoane

7

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de 81,3%, urmată de regiunea Centru cu 57,5%. Regiunile cu gradul cel mai redus de racordare sunt: regiunea Sud-Muntenia cu 33,1% şi Sud-Vest Oltenia cu 35,4%.

Tabelul 8. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015

persoane

Regiunea de dezvoltare Populaţia

conectată la canalizare

din care:

cu staţie de epurare

fără staţie de epurare

Total 9.471.584 9.089.707 381.877 Nord-Est 1.100.445 1.047.023 53.422 Sud-Est 1.254.620 1.205.868 48.752 Sud-Muntenia 1.009.458 973.719 35.739 Sud-Vest Oltenia 709.263 676.784 32.479 Vest 978.043 927.142 50.901 Nord-Vest 1.213.256 1.202.749 10.507 Centru 1.348.513 1.260.648 87.865 Bucureşti-Ilfov 1.857.986 1.795.774 62.212

Figura 5 Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015

EPURAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

NORD‐EST SUD‐EST SUD‐MUNTENIA SUD‐VESTOLTENIA

VEST NORD‐VEST CENTRU BUCUREŞTI‐ILFOV

Populaţia rezidentă a regiuniiPopulaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apăPopulaţia conectată la canalizaremii persoane

8

Din volumul total de ape uzate generate şi colectate în sistemele de canalizare au fost evacuaţi în receptorii naturali aproximativ 1.914 mil. m3, din care 710 mil. m3 fără epurare.

Apele uzate epurate, în volum de circa 1.204 mil. m3, au fost evacuate prin: staţiile de epurare urbane 883 mil. m3, prin staţiile de epurare industriale 310 mil. m3 şi prin staţiile de epurare independente 11 mil. m3.

Figura 6. Distribuţia apelor uzate evacuate în receptorii naturali, în anul 2015

Cele mai mari volume de ape uzate deversate (cu sau fără epurare) s-au înregistrat în bazinele hidrografice: Jiu (646 mil. m3) şi Argeş-Vedea (376 mil. m3), iar cele mai scăzute în bazinele hidrografice: Crişuri (40 mil. m3) şi Banat (62 mil. m3).

Figura 7. Repartiţia volumelor de ape uzate evacuate pe bazine hidrografice, în anul 2015

Efluent staţie de epurare urbană

46,1%

Efluent staţie de epurare industrială

16,2%

Efluent staţie de epurare 

independentă0,6%

Evacuări fără epurare37,1%

BANAT3,2%

JIU33,8%

OLT7,1%

ARGEŞ‐VEDEA19,6%

IALOMIŢA‐BUZĂU4,7%

DOBROGEA4,1%

MUREŞ7,1%

CRIŞURI2,1%

SOMEŞ‐TISA5,6%

SIRET4,8%

PRUT‐BÂRLAD7,9%

9

Calitatea apelor uzate evacuate în receptorii naturali depinde de cantităţile de poluanţi existente în acestea: poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor), metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Tabelul 9. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate, în anul 2015

tone/zi

Bazinul hidrografic CBO5 CCO-Cr Materii însuspensie Azot NT

Fosfor PT

Total poluanţi 139,0 399,8 271,4 43,9 5,2

Banat 3,7 9,9 4,0 1,6 0,2

Jiu 15,4 54,0 76,1 0,7 0,3

Olt 21,3 54,5 49,5 3,9 0,3

Argeş - Vedea 43,4 140,2 58,3 18,8 2,2

Ialomiţa - Buzău 7,8 20,5 8,4 3,3 0,3

Dobrogea 4,2 13,0 5,5 2,3 0,2

Mureş 9,0 22,0 13,1 2,6 0,4

Crişuri 2,6 7,9 3,1 0,7 0,1

Someş - Tisa 4,6 15,2 12,2 2,0 0,3

Siret 5,5 19,3 19,8 2,2 0,2

Prut - Bârlad 21,5 43,3 21,4 5,8 0,7

Tabelul 10. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate, în anul 2015

tone/an

Bazinul hidrografic Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 1,0 12,7 13,9 5,1 4,9 75,9

Banat … 0,6 0,4 1,0 *) 2,2

Jiu *) 0,2 *) 0,1 0,2 0,4

Olt 0,2 1,2 1,4 0,2 0,9 5,4

Argeş - Vedea 0,1 3,3 1,9 1,7 0,7 30,0

Ialomiţa - Buzău *) 0,7 8,0 0,4 1,0 8,5

Dobrogea 0,1 0,1 0,4 0,5 0,7 2,2

Mureş *) 4,1 0,5 0,1 0,1 8,3

Crişuri *) 0,4 0,0 0,1 0,1 0,8

Someş - Tisa 0,6 0,5 0,8 0,4 0,2 9,1

Siret … 0,1 *) 0,1 0,1 0,1

Prut - Bârlad *) 1,5 0,5 0,5 0,9 8,9 *) sub 0,1 tone/an

… lipsă date

10

Figura 8. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe judeţe, în anul 2015

11

Figura 9. Distribuţia volumului de ape uzate generate, pe tipuri de activităţi, pe bazine hidrografice, în anul 2015

12

PRECIZĂRI METODOLOGICE

1. Sursa datelor

Publicaţia conţine rezultatele următoarelor cercetări statistice: Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate,

în anul 2015, realizată de Institutul Naţional de Statistică; Distribuţia apei, în anul 2015, realizată de Institutul Naţional de Statistică; Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, în anul 2015, realizată de Institutul

Naţional de Statistică împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române”.

2. Definiţii

Apele uzate reprezintă apele provenite din activităţile economice, casnice sau sociale, conţinând substanţe poluante sau reziduuri, care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale.

Apele uzate menajere reprezintă apele uzate rezultate din gospodăriile populaţiei, provenite de la gătit, spălat, grupuri sanitare etc.

Apele uzate orăşeneşti sunt apele uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.

Apele uzate industriale sunt apele uzate care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale.

Bazin hidrografic reprezintă unitatea fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.

Consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (200C) şi timpul standard (5 zile).

Consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) CCO-Cr reprezintă concentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie.

Efluentul defineşte apele uzate evacuate de către o staţie de epurare în receptor. Materiile în suspensie includ substanţele insolubile care se pot separa prin filtrare,

centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de maxim 2 mm). Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor

substanţe sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube.

Poluant înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare. Receptor natural reprezintă apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuate apele

uzate. Sistemul de canalizare a apelor uzate reprezintă sistemul de canale şi conducte care

adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună. Staţia de epurare reprezintă o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate

pentru diminuarea cantităţilor de poluanţi din apele uzate. Staţia de epurare urbană/industrială este staţia de epurare a apelor uzate

orăşeneşti/industriale. Staţia de epurare independentă este o ministaţie de epurare a apelor uzate provenite de

la grupuri de locuinţe, unităţi sociale, comerciale, hoteluri, spitale, unităţi militare care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc.

Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate, în anul 2015Tabelul 1. Volumul de apă distribuită pe bazine hidrografice, pe categorii de consumatori, în anul 2015 Tabelul 2. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, după activitatea unităţilor distribuitoare, în anul 2015 Tabelul 3. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe bazine hidrografice, în anul 2015Tabelul 4. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015Tabelul 5. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate generate, în anul 2015Tabelul 6. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate generate, în anul 2015Tabelul 7. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe bazine hidrografice, în anul 2015 Tabelul 8. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015 Tabelul 9. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate, în anul 2015Tabelul 10. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate, în anul 2015PRECIZĂRI METODOLOGICE